1.NEVOIA DE A ELIMINA Eliminarea reprezinta necesitatea organismului de a se debalasa de substantele nefolositoare rezultate din metabolism.

Factorii care influenteaza: -Biologici alimentatia , exercitiile fizice , varsta, programul de eliminare interstinala; -Psihologici- stresul , anxietatea , emotiile; -Sociologici normale sociale(fiecare individ isi stabileste masuri de igiena), educatia si cultura Independenta in satisfacerea nevoii: 1.Urina: este solutie apoasa prin care sunt eliminate substantele rezultate din metabolismul intermediar profidic , inutile si toxice pentru organism. Mictiunea = reprezinta emisiunea de urina, si este act fiziologic constient de eliminare: Diureza= reprezinta cantitatea de urina eliminata din organism timp de 24 de ore. Manifestari de independent a)Cantitatea de urina variaza in functie de varsta: -nou nascuti 30-300 ml/24 h -copii -500-1200 ml/24 h -adulti 1200-1400 ml/24 h b)Frecventa mictiunilor este in functie de varsta: -nou nascuti mictiuni frecvente -copil 4-5 mictiuni/zi -adult- 5-6 mictiuni/ zi -varstnic -6-8 mictiuni/zi c)Ritmul mictiunilor -2/3 din numarul mictiunilor au loc in timpul zilei -1/3 noaptea d)Culoarea urinii este galbena si se poate modifica in functie de: *alimente culoare inchisa- in regim bogat in carne - culoare deschisa in regim vegetarian *medicamentele pot schimba culoarea urinii: - roz, rosu, caramiziu in tratamentul cu piramidon - albastru ,verde in tratament cu albastru de metilon - cafeniu rosu brun sau negru in tratament cu acid salicylic sau chinina e)Mirosul urinei de bullion care arata ca urina este proaspata -amoniacal dupa un timp datorita fermentatiei alkaline f)Reactia urinei normal este acida cu un pH 4,5-7 Reactia urinei este in functie de alimentatie -regimul bogat in carne acidifica urina -regimul vegetarian - scade aciditatea urinii g)Aspectul urinii este elar si transparent h)Densitatea - normal urina are densitatea de 1010 -1025 la regim mixt. 2.Scaunul prin scaun intelegem eliminarea resturilor alimentare supuse procesului de digestive , eliminate din organism prin actul defecatiei Manifestari de independenta: a)Frecventa normal la adult -1-2 scaune pe zi sau unul la doua zile - nou nascuti -1-2 scaune pe zi b)Orarul ritmic la aceiasi ora a zilei dimineata dupa trezire c)Cantitatea-zilnic 150 200 g de materii fecale d)Consistenta poate fi pastoasa si omogena 1

e)Forma cilindrica cu siametrul de 3 -5 cm si lungime variabila f)Culoarea bruna la adult Scaunul se poate schimba la culoare in functie de: *alimentatie regim bogat scaun galben deschis -regim de carne scaun brun inchis -alimentele preparate care contin singe dau culoarea neagra scaunului - culoarea verde o intilnim atunci cind consumam legume verzi *medicamente: - brun negru - bismut -negru verzui -fier -alb - bariu - negru mat carbune g)Mirosul este fecaloid si difera de la un individ la altul La copilul mic scaunul difera in functie de: a)Culoare in primele 2 3 zile dupa nastere = scaunul are culoare verde brun inchis si se numeste meconium La sugari - intalnim galben auriu la cei alimentai la sin -galben deschis la cei alimentati artificial -brun dupa introducerea faini in alimentatie b)Numar -3 -4 /zi pina la 6 luni , iar dupa aceea numarul se reduce la 2 -3 scaune/zi -la sugarul alimentat artificial numarul este de 1 -2 scaune /zi c)Mirosul la sugarul alimentat la san - mirosul este usor acru - la alimentatia artificiala - mirosul este fad 3.Transpiratia -este fenomenul fiziologic prin care organismal isi intensifica pierderea de caldura si unctia de excretie , prin intermediul glandelor sudoripare Manifestari de independenta: a)Reactia este acida cu un pH de 5,2 sau usor alcalina b)Cantitatea poate fi minima c)Mirosul variaza d)Respiratia reprezinta pierderi insensibile de apa prin evaporare la nivelul pielii si prin expiratie. Compozitia aerului expirat este: O2 160/0 /H -740/0 CO2 -30/0/ H2O 70/0 4. Menstra reprezinta pierderea temporara sau periodica de singe prin organele genital. Ea apare la pubertate si dispare la menopauza si in timpul sarcinii Manifestari de independenta: a)Ritmul este la 28 35 zile b)Durata - 3 -5 zile c)Aspectul este de mucus amestecat cu sange si nu coaguleaza d)Culoare rosu negricios la inceput , apoi rosu deschis e)Cantitate 50 -200 g f)Mirosul este dezagreabil g)Evolutia fara dureri si reprezinta o usoara jena fiziologica Dependenta in satisfacerea nevoii este data de urmatoarele probleme: 1.Eliminarea urinara inadecvata cantitativ si calitativ. 2.Retentia urinara 3.Incontinenta de urina si materii fecale 4.Diareea 5.Constipatia 2

6.Varsaturile 7.Eliminarea menstruala inadecvata 8.Diaforeza 9.Expectoratie 10.Deshidratare 1.Eliminarea urinara inadecvata cantitativ si calitativ Manifestari de dependenta: a)Poliuria eliminarea de urina mai mare de 2500 ml / 24 h Apare in pneumonie, hepatita , dupa colici renale , angina pectorala , epilepsie istenie diabet zaharat si insipid TBC renal. b)Oligurie reprezinta excretia urini sub 800 ml/ 24 h Apre in afectiuni insotite de deshidratarea organismului hemoragii abundente, insuficienta circulatory cu formare de edeme si in perioada acuta a bolilor infectioase. c)Anuria reprezinta lipsa urinii in vezica. Apare in glomeruto nefrite acute , arsuri , stari de soc traumatism si chirurgical , traumatisme lombare calculi in ureter. Tulburari de emisiune urinara: a)Polakiuria reprezinta senzatia de mistiune foarte frecventa cantitatea de urina emisa este foarte mica. Apare in cistita , TBC si neoplasm vezical , calculoza vezicala , vezicoase , prostatite. b)Nicturia reprezinta mictiuni mai frecvente noaptea Apare in insuficienta ventriculara stinga c)Disuria se manifesta prin dureri si greutate la mictiune. Apare in : - inflamatii acute ale uretrei -stricturi uretrale -edeme ale mucoasei uretrale -hipertrofie de prostate Alte manifestari de dependent sunt: a)Hematuria reprezinta prezenta singelui in urina b)Albuminuria reprezinta prezenta proteinelor in urina c)Glicozuria reprezinta prezenta glucozei in urina d)Hiperstenuria urina foarte concentrate e)Hipostenuria urina este diluata f)Izostenuria urina are densitate mica este constanta si are aceleasi valori indifferent de regim g)Edeme reprezinta acumularea de lichid seros in tesuturi h)Urina tulbure din cauza sarurilor minerale , puroiului sau a microbilor i)Urina cu miros de fructe coapte sau cloroform intalnim in diabetul zaharat datorita prezentei acetone j)Durere lombara sete intense , greturi si varsaturi -Interventiile asistenteiObiective: 1.Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si acido basic *asistenta trebuie sa faca zilnic bilantul hidric urmarind ingestia si excretia *asistenta cantareste pacientul 3

*corecteaza dezechilibru hidric 2.Pacientul sa nu prezinte complicatii cutanate , respiratorii si urinare 3.Pacientul sa fie echilibrat psihic. 2.RETENTIA URINARA ISCHIURIA Ischiuria sau retentia de urina reprezinta incapacitatea vezici urinare de a-si evacua continutul Manifestari de dependent: a)Globul vezical datorita retentiei de urina are loc distensia vezicii urinare deasupra sinfizei pubiene b)mictiuni absente c)polakiuria mictiuni frecvente in cantitati mici Interventiile asistentei Obiective: 1.Pacientul sa aiba mictiuni spontane *asistenta medicala verifica prezenta globului vezical *incearca stimularea evacuarii astfel: -introduce bazinetul cald sub bolnav -pune comprese calde pe regiunea pubiana -lasa robinetul deschis sa curga apa -introduce miinile pacientului in apa calda -efectueaza sondaj vezical 2.Pacientul trebuie sa aiba echilibru psihic -asistenta invata pacientul pozitia corecta pentru usurarea mictiunii si golirea complete a vezicii -asigura un climat cald , confortabil 3.INCONTINENTA DE URINA SI MATERII FECALE Incontinenta poate rezulta in urma unor afectiuni , traumatisme ale maduvei spinarii , deteriorare a activitatii sfincterelor , leziuni obstetricale Manifestari de dependenta: a)Incontinenta urinara reprezinta emisiuni urinare involuntare si inconstiente Apare in -leziuni medulare -sfirsitul accesului de epilepsie -afectiuni neurologice -traumatisme -slabirea functiunii sfincterului b)Enurezis emisie de urina noaptea involuntara si inconstienta c)Incontinenta de fecale pierderi de materii fecale involuntary si inconstient d)Iritarea tegumentelor regiunii anale Interventiile asistentei: Obiective: 1.Pacientul sa prezinte tegumente si mucoase integre si curate -schimba lenjeria de corp si de pat dupa fiecare eliminare -asigura igiena locala riguroasa -aplica clema protectoare -instaleaza sonda vezicala 2.Pacientul sa-si repete controlul sfincterelor -asigura aport lichidian adecvat -stabileste un orar al eliminarilor 4

-formeaza deprinderi de eliminare la ore fixe -trezeste pacientul din somn pentru a urina -invata pacientul pozitia adecvata , care favorizeaza golirea completa a vezicii -invata pacientul exercitii de intarire a musculaturii perineale 3.Pacientul sa fie echlibrat psihic -asistenta asigura o ambianta in care sa fie respectata intimitatea pacientului -arata simpatie , toleranta , rabdare -administreaza medicatie simptomatica la indicatia medicului 4. DIAREEA Tranzitul intestinal accelerat provoaca diaree. Cand numarul scaunelor este prea mare au loc pierderi importante de apa si electroliti Factorii determinanti sunt: Factorii declansatorii sunt: -cresterea secretiei intestinale -cauze nervoase -scaderea resorbtiei -cauze inflamatoare -greseli alimentare -stres Manifestari de dependent: 1.Frecventa numar mare in 24 h - 3-6 scaune pe zi in enterite si enterocolite - 20 30 scaune pe zi in sindrom dezinteric - 80 -100 scaune pe zi in holera 2.Consistenta 3.Cantitatea 4.Culoarea galben auriu in diaree -verde cind bilirubina se oscideaza la nivelul intestinului gros -albicios ca argila - in icterul mechanic in pancreatite cronice - brun inchis - icter hemolitic - negru ca pacura , moale si lucios in hemoragiile din portiunea superioara a tubului digestiv -scaun amestecat cu singe proaspat in hemoragiile din portiunea inferioara a tubului digestive 5.Mirosul acid , putred , rinced , fetid , de varza stricata 6. Aspect deosebit si cu elemente anormale: - in febra tifoida are aspect de zeama de pepene - in intoxicatii , holera aspect de zeama de orez - balega de vaca in colite 7. Crampe contractii dureroase , involuntare 8. Colica durere cauzata de miscari peristaltice exagerate 9. Durere locala durere la nivelul anusului si iritatia tegumentelor perianale 10. Semne de deshidratare - tegumente si mucosae uscate - oboseala , slabiciune -greata si varsaturi

5.CONSTIPATIA Constipatia este caracterizata prin scaune rare unul la 2 4 zile . Ilensul este caracterizat prin suprimarea completa a eliminarii fecalelor si gazelor. Manifestari de dependent: a)Frecventa - scaune la 2- 4 zile - suprimarea completa a eliminarii fecalelor si a gazelor b)Orarul pierderea orarului obisnuit a evacuarii c)Cantitatea d)Consistenta e)Forma - de bile dure , de marimea maslinelor -de bile conglomerate f)Culoare inchisa g)Crampe contractii dureroase , involuntare , pasagere ale musculaturii abdominale h)Meteorism acumulare de gaze in intestine i)Flatulenta eliminarea frecventa a gazelor din intestine j)Tenesme senzatie dureroasa de defecare , fara eliminarea de materii fecale k)Fecalom acumulare de materii fecale in rect l)Anorexie m)Cefalee n)Iritabilitate Modificarile patologice ale scaunului la copilul mic pot fi: -muco -grunjoase -lichide - semilichide - cu character spumos -muco purulente - se elimina puroi , scaunul este foarte fetid -muco - sanguinolent contine sange Interventiile asistentei la pacientul cu diaree sau constipatie : Obiective: 1.Pacientul sa aiba transit intestinal In limite fiziologice a)in constipatie asistenta determina pacientul sa consume o cantitate suficienta de lichide -recomanda alimente bogate in reziduri -determina pacientul sa faca exercitii fizice -urmareste si noteaza In foaia de observatie consistenta si frecventa scaunelor -la nevoie ii face clisma evacuatoare -administreaza la indicatia medicului laxative b)in diaree - pregateste bolnavul pentru examinari endoscopice -alimentatia este hidrica -asistenta serveste pacientul cu ceai neindulcit (de menta , musetel), cu supa de morcov , zeama de orez -treptat ii da carne slaba , fiarta , branza de vaci , pine alba prajita , supe strecurate din legume -la indicatia medicului ii administram - antimicrobiene - fermenti digestivi -sedative 2.Pacientul sa aiba tegumente si mucosae perianale curate si integre -curata si usuca regiunea anala -aplica crme protectoare

3.Pacientul sa-si satisfaca celelalte nevoi fundamentale -asigura repaus la pat -mentine constanta temperatura corporala -protejeaza patul cu aleza si musama -serveste bolnavul cu basinet 4.Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic -hidrateaza pacientul pe cale orala sau pin perfuzii -calculeaza cantitatea de lichide ingerate si perfuzate si pe cele eliminate -recolteaza singe pentru hemocultura si seam pentr coprocultura 5.Pacientul sa fie echilibrat psihic -il linisteste si il incurajeaza -da dovada de intelegere si rabdare 6.VARSATURILE Prin varsatura intelegem evacuarea prin gura a continutului stomacului Cauzele varsaturii pot fi: -centrul bulbar este inflamat direct -prin cresterea presiuni lichidului cefalorohidian a)de origine centrala (cerebrala) in meningite , encefalite , tumori Se produc fara nici un efort , nu sunt precedate de senzatii de greata si de stare generala alterata b)de origine periferica excitatia bulbului vine de la periferie.Este de origine digestiva , urogenitala , boli infectioase , tulburari metabolice Varsaturile de origine periferica prezinta si simptome premergatoare: -greata -salivatie -ameteli -tahicardie -dureri de cap Manifestari de dependenta: a)Frecventa - varsaturile pot fi: -ocazitionale -frecvente -incoercibile(gravitatea boli si psihice) b)Orarul matinal la gravide si alcolici -postprondiale precoce (nevropati) -tardive (ulcer si cancer gastric) c)Cantitatea - mare in stenoza pilorica -mica d)Continutul varsaturile pot fi: -alimentare - mucoase , apoase(gravide etilici) -fecaloide(ocluzii intestinale) -biliare(colecistopatii) -purulente (gastrite flegmonoase) -sanguinolente

e)Culuare - galben verzui ( varsaturi biliare) -rosie (hematemeza) -galben murder(ocluzii) -bruna (aspect de zat de cafea in cancer gastric) f)Mirosul -jad , acru -jecaloid (ilens) -rinced(fermentatie gastrica) g)Forta de protective creste in jet fara effort h)Simptome ce insotesc varsaturile: -dureri abdominale -greata - salivatie -cefalee -transpiratii reci -deshidratare Interventiile asistentei: Obiective: 1.Pacientul sa fie menajat fizic si psihic in timpul varsaturii 2.Pacientul sa fie echilibrat hidroelectrolitic si acido - basic 7.ELIMINAREA MENSTRUALA SI VAGINALA INADECVATA Menstra este pierderea de singe prin organelle genitale care apare la sfarsitul fiecarui ciclu menstrual , daca ovulul nu a fost fecundat. Menorhia sau prima menstra apare intre 11 -14 ani si este influentata de mediu , clima de viata in aer liber. Manifestari de dependenta: Amenoree - absenta menstruatiei Dismenoree - menstruatie dureroasa Metroragii - hemoragii neregulate Menoragii - hemoragii menstruale prelungite Oligomenoree - interval lungi intre menstre Polimenoree - interval scurte intre menstre Hipermenoree - cantitate crescuta Leucoree patologica - secretia care pateaza lenjeria Kidroree - secretie vaginala abundenta Culoarea si aspectul scurgerilor vaginale -alb laptos - in leucoreea femeilor tinere -galben varzui - in gonococie -rosie apoasa sau cafenie in tumori -seroasa mucoasa , muco purulenta , purulenta -ritmul scurgerilor - continue sau sporadice Interventiile asistentei Obiective 1.Pacientul sa aiba o stare de bine , de confort si securitate 2.Pacientul sa aiba o stare de bine psihic

8.DIAFOREZA. TRANSPIRATIA IN CANTITATE ABUNDENTA Prin transpiratie se elimina apa si unele deseuri ca: ureea , amoniacul , acidul uric completand astfel eliminarea renala. Transpiratia in cantitate excesiva are semnificatia patologica ducind la deshidratarea organismului. Transpiratia se produce datorita unor facori ca: -temperatura mediului ambient -efortul fizic si intelectual -ingestia de lichide -activitatea rinichilor -stare fiziologica a organismului Prin evaporarea fiecarui ml sudoare se pierd 0,58 calorii Manifestarii de dependenta: a)orarul b)cantitatea 600 1000 ml/24 h -in cazuri extreme ajunge la 10 L /24 h c)localizarea - generalizata - cind temperature este crescuta - localizata la plante si palme in alcolism , rahitism , SIDA, tulburari preclimax -hiperhidroza - cantitatea plantara este crescuta , ce stagneaza interdigital si determina aparitia de micoze si infectii. d)mirosul - este puternic si variaza in functie de alimentatie , deprinderile igienice ale bolnavului. Interventiile asistentei Obiective: 1.Pacientul sa aiba o stare de bine , de confort fizic 2.Pacientul sa prezinte echilibru psihic. 9.EXPECTORATIA Prin expectoratie intelegem eliminarea sputei din caile respiratorii Sputa reprezinta totalitatea substantei ce se expulzeaza din caile respiratorii prin tuse. In conditiile fiziologice - mucoasa cailor respiratorii secreta doar o cantitate mica de mucus Acest mucus nu se elimina si nu declanseaza actul tusei. In conditii patologice - se aduna in caile respiratorii o cantitate variabila de sputa care actioneaza ca un corp strain si provoaca actul tusei. Manifestarii de dependenta: a)culoarea - in hemoptizie culoare rosie , sanguinolenta , aerata si spumoasa -hemoptoica - striata , cu sange -ruginie - pneumonie -rosie bruna - in cancerul pulmonar -roz - in edemul pulmonar -galben verzuie - in supuratii pulmonare -alba sau alba cenusie - in inflamatia bronsica si in astmul bronsic -neagra in infarctul pulmonary b)mirosul - fetid -mirosul pamintului sau al paiului umed c)consistenta - spumoasa -aerata -gelatinoasa -viscoasa -lichida 9

d)forma perlata -murmulara in caverne pulmonare -mucoase grunjoase isolate , in saliva -mulaje bronsice e)aspectul purulent -muco - purulent -seros -pseudo - membranos -sanguinolent f)cantitatea - 50 100 ml / 24 h in bronsita -pina la 1000 ml / 24 h in TBC , gangrene pulmonara si edem pulmonar - vomica eliminarea unei cantitati masive de puroi sau exudat Interventiile asistentei Obiective: Pacientul sa nu devina sursa de infectii nosocomiale -asistenta il educa sa nu stropeasca in jur -sa nu arunce corpi straini in semipatoare -curata mucoasa bucala si dintii cu tampoane -goleste si curate scuipatoarele 2.NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA Definitie: Nevoia de a se misca de a-si mobiliza toate partile corpului prin miscari coordonante se de a pastra o buna postura sunt o necessitate a finite vii. Circulatia sangelui este favorizata de miscarile si activitatile fizice 1.Independenta in satisfacerea nevoii Mentinerea independentei miscarii corpului si a bunei posture sunt determinate de integritatea aparatului locomotor , a sistemului nervos si a aparatului vestibular Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii: a)Factorii biologici -sunt dati de : -virsta si dezvoltare -constitutie si de capacitatile fizice b)Factorii psihologici: -emotiile -personalitatea c)Factorii sociologici: -cultura -rorurile sociale -organizarea sociala -traditiile si religia Manifestari de independenta: 1.Postura adecvata: -functia corpului omenesc este bazat pe actiunea simetrica si coordonata a elementelor aparatului locomotor si a sistemului nervos *in picioare (ortostatism) -capul drept inainte -spatele drept -soldurile si gambele drepte -piciorul in unghi de 900 cu gamba 10

*sezind - capul drept -spatele drept , rezemat -bratele sprijinite -coapsele orizontale -gambele verticale -piciorul in unghi de 300 cu gamba sprijinita pe podea *culcat (CLINOSTATISM) -decubit dorsal (pe spate) -decubit lateral sting sau drept (intr-o parte) -decubit ventral (pe abdomen) 2.Miscarii adecvate: A).Tipuri de miscari: - abductie axul median - inseamna miscari de indepartare fata de al corpului - sau miscari de apropiere data de axul median al corpului - flexie extensie sunt miscari de apropiere sau indepartare a doua segmente apropiate (brat antebrat gamba - coapsa) -rotatie miscare realizata in jurul axului care trece prin lungul segmentului care se deplaseaza -pronatie supinatie pronatie este miscarea de rotatie a miinii , prin care palma priveste in jos iar suprimatia este miscarea inversa -CIRCUMDUCTIE miscare complexa care totalizeaza flexia , extensia , abductia si le asociaza cu rotatia B) Exercitiile fizice - sunt activitati fizice efectuate cu scopul de a imbunatati randamentul muscular si circulatia. Avem miscari active executate de catre individ -pasive miscari ale articulatiilor executate de catre o persoana -izotonice - sunt contractile musculare in care lungimea ramine neschimbata , crescind numai tensiunea sa -de rezistenta - in timpul exercitiilor fizice creste tonusul muscular 1.Caracteristicile exercitiilor pot fi coordinate armonioase , complete 2.Executie a se scula , a merge , a alerga , a se apleca , a se aseza pe vine , a ingenunchea , a ridica greutate , a apuca obiecte. 3.Tensiunea arterial - se modifica in raport cu intensitatea efortului depus 4.Puls creste frecventa si amplitudinea lui , in functie de intensitatea efortului Interventiile asistentei pentru mentinerea independentei miscarii -asistenta stabileste impreuna cu pacientul nevoile de exercitiu fizic -planifica un program de exercitii moderate -invata pacientul sa foloseasca tehnici de destindere si relaxare -educa pacientul sa evite tabagismul , mesele copioase , surplusul de greutate Dependenta in satisfacerea nevoii Probleme de dependenta: 1.Imobilitatea 2.Hiperactivitatea 3.Hecoordonarea miscarilor 4.Postura inadecvata 5.Circulatia inadecvata 6.Reflexul de a face activitati 7.Edeme ale membrelor 11

1.Imobilitatea Imobilitatea reprezinta diminuarea s-au restrictia miscarii Manifestari de dependenta 1.Dificultatea de deplasare - de a se ridica -se a se aseza -de a merge 2.Diminuarea sau absenta miscarii este data de - pareze sau paralizi 3.Atomia musculara - este data de scaderea tonusului muscular 4.Atrofie musculara - diminuarea volumului muschiului , si a contractibilitatii sale 5.Hipertrofie musculara marirea volumului unui musch 6.Contractura musculara reprezinta contractia involuntara si permanenta a muschilor 7.Ris sardonic (tetanos) contractia muschilor masticatori determina trismusul si risul sardonic 8.Anchiloza - reprezinta diminuarea sau imposibilitatea miscarii unei articulatii 9.Crampa - este contractia involuntara si dureroasa a unuia sau a mai multor muschi ; aceasta contractie este data de deficitul de calciu 10.Diminuarea interesului -tulburarile psihice pot determina lipsa interesului pentr miscare. Surse de dificultate care determina imobilizare 1.Surse de ordin fizic alterarea centrilor nervosi -durerea -pansamentele aparate gipsate extensie continua 2.Surse de ordin psihologic tulburari de gandire -stres -anxietate 3.Surse de ordin sociologic - esecul -izolarea 4.Lipsa cunoasterii cunoasterea de sine despre adulti si despre mediul incojurator Interventiile asistentei: La pacientul care nu se poate imobiliza avem urmatoarele obiective: 1.Pacientul trebuie sa aiba tonusul muscular si forta musculara pastrata 2.Pacientul trebuie sa-si mentina integritatea tegumentelor si a activitatii articulare 3.Pacientul trebuie sa-si mentina functia respiratory -asistenta il invata pe pacient sa faca exerciti de respiratie prohmale -sa tuseasca si sa indeparteze secretiile -administreaza medicatia prescrisa de medic 4.Pacientul trebuie sa fie echilibrat psihic 5.Pacientul sa-si mentina satisfacute celelalte nevoi fundamentale HIPERACTIVITATEA Hiperactivitatea consta in cresterea ritmului miscarilor si a activitatilor individului Manifestari de dependenta 1.Vorbirea caracteristica pacientul vorbeste mult precipitat 2.Pacientul reactioneaza la toti stimuli 3.Miscari caracteristice - sunt miscarile rapide si frecvente 4.Spasmele - sunt contractii involuntare a unuia sau a mai multor muschi 5.Ticurile sunt miscari convulsive , involuntare ale ochilor , ale gurii , ale unui picior sau ale unui brat 6.Mania - este o psihoza caracteristica intr-o stare de excitatie 7.Euforia este buna dispozitie de obicei nemotivata 12

Sursele de dificultate 1.Surse de ordin fizic - alcoolism -reactii medicamentoase 2.Surse de ordin psihologic - senilitate , tulburari de gindire 3.Lipsa cunoasterii - de sine Interventiile asistentei La pacientul cu hiperactivitate se urmaresc urmatoarele obiective: 1.Pacientul sa prezinte mobilitate normal -asistenta asigura conditii ca bolnavul sa faca bai caldute , sa consume lichide la temperatura moderata 2.Pacientul sa-si mentina integritatea fizica -asistenta administreaza tratament tranchilizant prescris de medic -inlatura obiectele contodente 3.NECOORDONAREA MISCARILOR Aceasta problema de dependenta reprezinta dificultatea sau incapacitatea individului de a-si coordona miscarile. Sursele de dificultate 1.Sursele de ordin fizic sunt: -dezechilibru hidroelectrolitic -efectu secundar al unor medicamente droguri 2.Sursele de ordin psihologic sunt: -anxietatea stresul -tulburarile de gandire 3.Sursele de ordin sociologic simt date mediul necunoscut 4.Lipsa cunoasterii - insuficienta cunoasterii de sine si a mediului inconjurator Manifestari de dependenta: 1.Akinezia reprezinta lipsa sau diminuarea miscarilor normale 2.Ataxia reprezinta tulburarile de coordonare a miscarilor active voluntare 3.Convulsiile sunt contractii repetate , involuntare ,ale unui muschi sau a unor grupe de muschi , urmate de relaxare 4.Tremuraturile sunt miscari involuntare ale unor parti a corpului 5.Tulburarile mersului sunt date de mersul tirsit 6.Dificultatea de a trece din ortostatism in pozitie sezanda 7.Expresia facial este caracteristica adica fata este rigida. Interventiile asistentei in cazul pacientului care manifesta miscari necoordonate Obiective: 1.Pacientul trebuie sa fie echilibrat psihic (asistenta pregateste psihic pacientul) 2.Pacientul sa aiba tonusul muscular adecvat activitatii depuse (asistenta il ajuta sa faca bai calde , ii face masaje la nivelul extremitatilor ii administreaza medicamente ) 3.Pacientul sa-si satisfaca toate nevoile organismului (asistenta va ajuta pacientul sa-si satisfaca toate nevoile organismului) 4.POSTURA INADECVATA Este o problema de dependenta . Postura inadecvata predispune individual la diferite deformari. Pozitiile inadecvate pot fi intilnite ca urmare a : -oboselii , slabirii musculare anxietatii -prezenta boli in organism duce la modificari de pozitie -in prevenirea unor complicatii se iau masuri profilactice ca : membrul inferior trebuie sa stea ridicat pe o perna in cazul tromblofebitei.

13

Manifestari de dependenta 1.Oboseala musculara - datorita activitatii excesive se reduce temporar capacitatea functionala a muschiului 2.Deformari ale coloanei vertebrale a)cifoza - reprezinta deviatia coloanei vertebrale cu o convexitate posterioara b)lorboza - reprezinta accentuarea curburii lombare a coloanei vertebrale c)scolioza reprezinta deviatia laterala a coloanei vertebrale 3.Deformari ale membrelor inferioare a)GENU VALGUM - in acest caz genunchii sunt apropiatii , iar picioarele sunt departate b)GENU VARUM - genunchii sunt departati iar picioarele sunt apropiate c)picior strimb -sprijinit pe antepicior(ecvin) -sprijinit pe calcii (talus) -sprijinit pe partea externa (varus) -sprijinit pe partea interna (valgus) -picior plat - in care bolta plantara este prabusita 4.Deformari ale soldurilor: -iesirea capului femoral din articulatia coscofemurala duce la luxatie 5.Pozitii inadecvate -pentru examinare ginecologica - pacienta sta pe spate , cu genunchii flectati, departati , iar coapsele sunt flectate pe abdomen -pozitia gem pectorala pacientul sta cu pieptul pe plan orizontal sprijinindu-se pe genunchi , aceasta pozitie este utilizata pentru examenul rectoscopic -pozitia Trendelemburg membrele inferioare si trunchiul sunt mai sus decit capul - aceasta pozitie asigura circulatia singelui la creier 6.Pozitii PATOGNOMONICE Sunt specifece in - tetanus -OPSTOTONUS -PLEUROSTOTONUS -MENINGITE intalnim pozitia de coco de pusca adica pacientul sta cu capul in hiperextensie , iar membrele inferioare sunt flectate atit din articulatia cescofemorala cit si din aceea a genunchiului 7.Dificultatea de schimbare a pozitiei -semisezand in pat (in dispnee) -decubit ventral 8.TORTICOLIS - pacientul datorita contracturii musculaturii gitului inclina capul intr-o parte 9.Batatura (CLAVUS) este o hiperkeratoza usor reliefata neteda Surse de dificultate 1.Surse de ordin fizic: -lezari ale oaselor si muschilor -defecte de structura osoasa -durere , dispnee 2.Surse de ordin psihologic anxietate , stres -tulburari de gindire 3.Surse de ordin sociologic - conditii de munca inadecvata 4.Lipsa de cunoastere - pe sine si de acelorlalti

14

Interventiile asistentei in cazul pacientului cu postura inadecvata Obiective: 1.Pacientul sa aiba postura adecvata 2.Pacientul sa aiba o pozitie care sa favorizeze respiratia , circulatia singelui , drenajul secretiilor bronsice 3.Pacientul sa nu prezinte complicatii ca: escare de decubit , anchiloze , contracture -Asistenta schimba pozitia pacientului la interval de 2 ore -Maseaza punctele de presiune la fiecare schimbare a pozitiei -Asigura igiena lenjeriei si a tegumentelor -Invata pacientul care este pozitia adecvata 5.CIRCULATIA INADECVATA 5.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI Definitie:Somnul in bune conditii este o necesitate a finite umane 1.Independenta in satisfacerea nevoii Odihna - este perioada in care se refac structurile alterate ale organismului Somnul este forma particulara de odihna prin absenta starii de veghe Se cunosc doua tipuri de somn: a)somn lent , classic sau orthodox b)somnul paradoscal cu activitate rapida corticala Somnul lent - duce la odihna organismului Somnul paradoscal rapid - duce la refacerea creierului Visele se produc in somnul paradoscal Factorii care influenteaza satisfacerea nevoi de somn A)Factorii biologici - virsta -activitatea -necesitatile proprii organismului -deprinderi legate de somn -capacitatea de a se destined B)Factorii psihologici -anxietate , teama , neliniste C)Factorii sociologici sunt: -programul de activitate -locul de odihna Manifestai de independenta: *Somnul dureaza in functie de virsta: -nou nascuti -16 -20 ore -1 an -14 16 ore -3 ani 10 -14 ore -5 -11 ani 9 -13 ore -adolescent- 12 -14 ore -adult 7 9 ore -persoane virstnice 6 -8 ore *calitatea - somnu trebuie sa fie regenerator , calm , fara cosmaruri; Perioada de repaus =>penrtu organism sa fie mereu in forma perioadele de repaus trebuie sa fie intercalate cu perioadele de activitate

15

Perioadele de relaxare si timp liber Pentru refacerea fortei fizice si a capacitatii intelectuale perioada de activitate trebuie urmata de o perioada de relaxare si timp liber Modalitati folosite pentru odihna si relaxare -cea mai eficienta odihna este cea active dupa activitati fizice - activitati intelectuale si invers Interventiile asistentei -observa daca perioadele de relaxare , de odihna sunt in raport cu necesitatile organismului si munca depusa -il invata pe pacient tehnici de relaxare -il invata pe pacient sa-si stabileasca un program de odihna 2.Dependenta in satisfacerea nevoii Daca aceasta nevoie nu este satisfacuta apar urmatoarele problem de dependenta: a)insomnia b)hypersomnia c)incomoditatea - disconfortul d)oboseala e)dificultatea sau incapacitatea de a se odihni Surse de dificultate De ordin: - fizic - afectiuni organice -psihic anxietate , stress , situatie de criza -social si lipsa cunoasterii = anturaj inadecvat , temperature , esecul functiei A)Insomnia este dificultatea de a dormi sau de a te odihni dormind Manifestari: a)Somnul perturbat avem: *atunci cind orele de somn sunt insuficiente *insomnii initiale atunci cind pacientul adoarme foarte greu dupa care doarme pina dimineata *insomnii terminale - dupa o adormire normal , pacientul se trezeste si nu mai poate adormi Calitatea somnului: *insomnia dormitionale adica trezirile dureaza vreme indelungata *insomnii predormitionale - starea de veghe este prelungita pina la instalarea somnului *insomniile post dormitionale - sunt intilnite la cei care se culca la ore tirzii b)Atipirile in timpul zilei - in functie de durata si numarul atipirilor pacientul isi complecteaza orele de somn c)Cosmarurile - sunt visele urite , agitate care trezesc brusc din somn pacientul d)Somnabulismul este o tulurare paroscistica de somn pacientul se da jos din pat , umbla prin camera, pe strazi , nu vorbeste , nu raspunde la intrebari dupa un timp se intoarce , se culca si adoarme e)Apatia pacientul ramane in pat timp indelungat in cautarea somnului f)Pavorul nocturne este starea de spaima intense care apare in timpul somnului g)Nelinistea datorita unor emotii pacientul nu poate adormi h)Confuzia atunci cind pacientul percepe un obiect sau un fenomen ireal i)Iritabilitatea atunci cind pacientul este agitat framintat adoarme greu j)Sentimentul de depresie de tristete apare atunci cind pacientii nu sunt satisfacuti de repausul lor k)Diminuarea puterii de concentrare duce la gesture nesigure l)Oboseala - atunci cind pacientul se simte la trezire mai oboist decit la culcare

16

Interventiile asistentei Obiective: Pacientul sa beneficieze de somn corespunzator cantitativ si calitativ: -sa faca exercitii fizice -sa-I dea o cana de lapte cald inainte de culcare -administreaza tratamentul medicamentos 2.Hipersomnia sau orele excesive de somn Manifestari de dependenta A)Somn modificat numarul de ore de somn noaptea este de 10 -2 ore la adult si 12 ore la copil -Se diferentiaza de somnul normal prin profunzime , durata , hmschetea aparitiei B)Somnolenta atipirile pacientul aude cuvintele rostite tare si poate raspunde cu oarecare brutalitate C)Letargia - orele excesive de somn sunt mai profunde -functiile vitale sunt diminuate D)Narcolepsia este o necessitate subita de somn , precedata de pierderea tonusului muscular Pacientii pot adormi si in plina activitate E)Comportamentul verbal si nonverbal in acest caz somnul este lent , greoi si pacientul raspunde cu greutate la intrebari F)Oboseala este starea de epuizare musculara si nervoasa pe care bolnavul o acuza G)Inactivitatea b este starea permanenta de somn pe care o resimte pacientul Interventiile asistentei In cazul pacientului cu hipersomnie Obiective: 1.Pacientul sa beneficieze de un numar de ore de somn corespunzator virstei 2.Pacientul sa fie active cooperant 3.Disconfortul este o senzatie de jena , de neplacere fizica si psihica A.Iritabilitatea pacientul este imposibil de a sta calm B.Indispozitie , jena C.Starea de discomfort D.Diaforeza este transpiratia abundenta care determina starea de discomfort E.Durerile musculare Interventiile asistentei in cazul pacientului cu discomfort Obiective: 1.Pacientul sa benmeficieze de confort fizic si pshic -asistenta trebuie sa asigure pacientului conditii bune de odihna -observa si noteaza schimbarile 4.Oboseala: este senzatia penibila insotita de inactivitatea de stare de exprimare nervoasa si musculara Manifestari de dependenta: -Fata - este palida si exprima tristete -Ochii sunt incercanati , privirea este incetosata -Pulsul este rar , lent , slab batut -Tensiunea arterial tendinta de scadere a valorii normale -Somnul pacientul prezinta somnolenta -Aspectul tegumentelor sunt palide si prezinta transpiratii reci 17

-Starea psihica pacientul prezinta plictiseala -Greutatea corpului pacientul scade in greutate -Astenia scaderea fortei Interventiile asistentei: In cazul pacientului cu oboseala Obiective: -Pacientul sa fie odihnit cu tonusul fizic si pshic bun in decurs de .. zile Asistenta identifica cauza oboselii -administraza medicatia indicata de medic -observa si noteaza functiile vitale 6.NEVOIA DE A SE IMBRACA SI DEZBRACA Definitie: Este o necesitate proprie individului de a purta imbracaminte adecvata care sa-I permita libertatea miscarilor Independenta in satisfacerea nevoii Omul contrar animalelor are nevoie de haine cu care sa se imbrace pentru a se proteja de rigorile climei Factorii care influenteaza satisfacerea nevoii: a)Factorii biologici - varsta -talia , statura -activitatea depusa b)Facorii psihologici - credinta -emotii c)Factorii sociologici si culturali - clima -statutul social -munca depusa -cultura Manifestari de independenta: a)Semnificatia vesmintelor Vesmintele - sunt hainele care acopera corpul uman si-l protejeaza b)Alegerea personala - hainele alese dupa gust c)Sortatea vesmintelor - in functie de ocazie d)Calitatea vesmintelor - sa fie adecvate climatului e)Proprietatea vesmintelor f)Purtarea de obiecte semnificative g)Eligente in intimidate - moda , curat tot timpul h)Capacitatea fizica de imbracare si dezbracare i)Talie si statura - in functie de virsta , sarcina , grad de dezvoltare Interventiile asistentei Asistenta trebuie sa tina cont de gusturile pacientului -trebuie sa incurajeze pacientul pentru ca acesta sa-si aleaga singur imbracamintea Dependenta in satisfacerea nevoii de a se imbraca si dezbraca Probleme de dependenta -dificultatea de a se imbraca si dezbraca -dezinteresul fata de tinuta vestimentara -neindeminarea in a-si allege hainele potrivite

18

Surse de dificultate a)de ordin fizic - lezarea fizica (fracturi , arsuri) -absenta unui membru superior -durere , slabire b)de ordin psihologic - anxietate , tulburari de gindire , stress , sitnatie de criza c)de ordin socio economic - esecuri -conflicte -saracie d)Lipsa de cunoastere 1.Dificultatea de a se imbraca si dezbraca 2.Dezinteres pentru tinuta vestimentara Manifestari de dependenta a)Dificultatea sau incapacitatea de a se imbraca si dezbraca b)Dezinteres fata de tinuta sa c)Refuzul de a se imbraca si dezbraca d)Alegerea inadecvata de vesminte e)Vesminte inconfortabile f)Dezbracare continua Interventiile asistentei Obiective: 1.Pacientul sa cunoasca importanta satisfacerii de a se imbraca si dezbraca in termen de 2.Pacientul sa se poata imbraca si dezbraca singur in termen de .. 3.Pacientul cu tulburari psihice recistiga independenta de a se imbraca si dezbraca in termen de ANUL II TRIMESTRUL I PROCESUL DE NURSING (DE INGRIJIRE) Nursingul este specificul unei categorii de profesionism. El face parte integranta din sistemul de sanatate si se presupune promovarea sanatatii , prevenirea imbolnavirilor si ingrijirea celui bolnav din punt de vedere fizic sau mental cit si a celor cu infirmitati sau deficient Functia nursei Unica functie a nursei este sa ingrijeasca persoanele bolnave sau sanatoase , sa stabileasca care este raspunsul acestora privind starea proprie de sanatate si sa-I ajute in indeplinirea activitatilor ce contribuie la sanatate , recuperare sau la o moarte buna , activitati pe care le-ar fi indeplinit singur persoana respectiva daca ar fi avut puterea , vointa sau cunostintele necesare Definitia international a nursei Nursa este o persoana care a urmat un program de baza , de formare in general in nursing si care este autorizata de o autoritate sa practice aceasta profesie in tara sa. Valori si postulate in nursing Cele 2 postulate in nursing sunt - omul -sanatatea Valorile fundamentale sunt: 1.Respectul si demnitatea fintei umane 2.Competenta profesionala 3.Responsabilitatea

19

ETAPELE PROCESULUI DE NURSING Procesul de ingrijire comporta 5 etape: 1.Culegerea de date despre individ si boala sa 2.Analiza si interpretarea lor(problem diagnostic de ingrijire) 3.Plaificarea ingrijirilor (obiective) 4.Realizarea interventiilor sau aplicarea lor la bolnav 5.Evaluarea 1.Culegerea datelor este faza initiala sau debutul procesului de ingrijire Este un process continuu in sensul ca pe tot parcursul muncii sale asistenta nu inceteaza sa observe sau sa noteze datele privind fiecare pacient Pentru a culege date avem nevoie de surse de informative Sursa cea mai directa este pacientul , apoi familia si apartinatorii , alti membri ai echipei de ingrijire , dosarul actual si anterior al pacientului si lucrari de referinta Datele sunt de 2 feluri : a)fixe (stabile) b)variabile a)Date fixe informatii generale despre pacient :sex , varsta , stare civila -caracteristici individuale rasa , limba vorbita , religie , ocupatie , educatie , cultura -gusturi personale si obiceiuri :alimente preferate , ritm de viata -elemente biologice legate de sanatate -antecedente heredocolaterale -antecedente personale -elemente fizice si reactionale - grup sanguin Rh, proteze , alergii si predispozitii -reteaua de sustinere a pacientului familie , prietenie -elemente biologice in legatura cu internarii anterioare precum si istoricul bolii. Datele fizice sunt legate de starea fizica a pacientului , temperature , tensiune , puls , apetit , functia respiratorie , eliminare , somn , miscare , dureri , reactii la medicamente si tratament Datele variabile sunt in continua evolutie sau schimbare si cer o constanta reevaluare din partea asistentei Sunt de doua feluri datele variabile adica: -date fizice legate de starea fizica -si date legate de conditii psihosociale adica: anxietate , stress , confort , capacitatea de comunicare Modalitati folosite de asistenta pentru a culege date sunt: -observarea si interviul Observarea este elemental de baza pe care il foloseste asistenta pe parcursul actiunii sale -presupune o capacitate intelectuala deosebita pentru a sesiza prin intermediul simturilor , detaliile -este un process minutal active se bazeaza pe subiectivitatea celui care observa si este filtrate prin mecanismele noastre senzoriale -implicarea simturilor in cursul observarii bolnavului , asistenta se foloseste de organelle de simt : auz , vaz , atingere , miros Interviul este intrevederea , dialogul disentia cu pacientul -este o forma speciala de interactiune verbal care se desfasoara in intimitatea intre asistent si pacient Conditiile pentru realizarea unui interviu bun depinde de urmatorii factori si anume: -alegerea momentului oportun pentru pacient(trebuie respectate orele de masa ale pacientului) -asistenta trebuie sa prevada un timp suficient de lung pentr a permite pacientului sa se exprime in ritmul saui 20

-crearea conditiilor de intimidate la care pacientul are dreptul Asistenta trebuie sa asculte bolnavul , sa-l respecte , sa-l accepte si sa-l simpatizeze La inceputul interviului asistenta se recomanda cu nume si functie si se adreseaza pacientului numindu-l Ea trebuie sa explice scopul interviului , sa foloseasca un vocabular adecvat , sa fie un ascultator activ Analiza si interpretarea datelor Pentru ca datele culese sa poata orienta asistenta spre interventii individualizate este , important ca datele culese sa fie analizate si interpretate Aceasta presupune identificarea nevoilor specifice pacientului si apoi gasirea problemelor in cadrul nevoilor nesatisfacute Analiza datelor se face prin: -examinarea si clasificarea datelor obtinute in date de independenta (manifestari de independenta) si date de dependenta in cadrul nevoilor nesatisfacute -stabilirea problemelor de ingrijire si recunoasterea prioritatilor Diagnosticul de nursing este o forma simpla si precisa care descrie raspunsul sau reactia persoanei la o problema de sanatate El serveste la planificarea ingrijirilor. Componentele diagnosticului de nursing 1.Problemele de dependenta ale persoanei 2.Cauza de dependenta 3.Semne si simptome 1.Problema de dependenta o putem define ca o schimbare nefavorabila de ordin social , biologic , psihic in satisfacerea unei nevoi fundamentale si care se manifesta prin semen observabile Termenii care sunt folositi pentru ca sa arate o schimbare in starea se sanatate si in formarea problemei sunt: deteriorarea , incapacitate , diminuare, dificultate , perturbare 2.Cauza de dependenta este data de sursa de dificultate Ea poate fi definite ca o piedica in satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale 3.Semnele si simptomele problemei pacientului Exista trei tipuri de diagnostic de nursing -diagnosticul actual atunci cind manifestarile de dependenta sunt prezente si observabile -diagnosticul potential atunci cind o problema poate surveni daca nu este prezenta -diagnosticul posibil care descrie o problema a carei prezenta nu este sigura Analiza si interpretarea datelor duce la urmatoarele rezultate: -pacient fara probleme de sanatate -pacient cu probleme de existent -pacient cu probleme potentiale -pacient cu probleme actuale de sanatate Etapele ce trebuiesc parcurse in stabilirea diagnosticului de nursing -culegerea datelor -clasificarea datelor in functie de cele 14 nevoi fundamentale -departajarea datelo ce pun in evidenta dependenta de cele ce pun in evidenta independenta -decelarea problemelor pacientului -stabilirea legaturilor intre probleme de dependenta -definirea surselor de difienltate -punerea diagnosticului de nursing

21

Caracteristicile diagnosticului de nursing Diagnosticul de nursing este: enuntul unei probleme a pacientului -este intemeiat pe date subiective si obiective care pot fi validate Diagnosticul de nursing nu este: -un diagnostic medical -un tratament medical -un mijloc de diagnostic -o problema de echipament -un obiectiv al asistentei Diferenta dintre diagnostic medical si diagnostic de nursing Diagnostic medical -descrie evolutia boli -are orentare spre patologie -este un diagnostic constant -este indrumatorul actului medical -este complementar diagnostic de nursing -descrie boala intr-o fraza concise de 2 3 cuvinte Diagnostic de nursing -descrie reactia persoanei in fata bolii -are orientare spre persoana -se modifica potrivit cu reactia persoanei -este ghidul actelor asistentelor medicale -este complementar diagnosticul medical -nu poseda o clasificare universal deoarece acest sistem este o cale de desfasurare Lista problemelor pentru cele 14 nevoi fundamentale. INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI DEFICIENTE ALE APARATULUI RESPIRATOR EVALUAREA FUNCTIEI RESPIRATORII Se face prin: a)Examen fizic care consta in: -inspectie aspectul toracelui , tipul respiratiei culoarea tegumentelor , tiraj , batai ale aripilor nazale -percutie sonoritate sau matitate pulmonara -auscultatie murmur vezicular sau raluri b)Examen radiologic -radiografie toracica -radioscopie toracica -angiografie toracica -bronhografie -tomografie c)Examinarii endoscopice -bronhoscopia -pleuroscopia d)Examinari cu izotopi radioactivi -scintigrafia pulmonara

22

e)Explorari functionale -spirometria -spirografia -spiroergografia -analiza gazelor -teste farmacodinamice: -testul bronhoconstrctor -testul bronhodilatator -teste cutanate IDR Examinari de laborator -sputa macroscopic , bacteriologic , citologic test cantitativ pe 24 h -lichid pleural -singe -urina SEMNE SI SIMPTOME POSIBILE IN AFECTIUNI ALE APARATULUI RESPIRATOR a)Durerea toracica difera ca localizare , intenstate si mod se aparitie in functie de: -regiunea afectata schelet thoracic , pleura , parenclim pulmonar -intinderea leziunilor -creaza discomfort , perturba somnul pacientului , limiteaza miscarile b)Tusea -poate fi uscata sau umeda -este un simptom dominant in unele afectiuni respiratorii -difera ca frecventa , mod de aparitie (matinala) vesperala , in anumite pozitii -poate duce la epuiozarea pacientului si la perturbarea somnului -in unele situatii este necesara provocarea tusei pentru a fi eliminate secretiile c)Expectoratia -prezinta caracteristici diferite -examenul macroscopic si de laborator ofera informatii referitoare la diagnostic si etiologie -reprezinta un produs patologic periculos pentru propagarea infectiei d)Dispneea este cauzata de : -scaderea aportului de O2 -cresterii de CO2 -comprimarea organelor medistinale (trahee bonhii) -obstructia CRS Difera in functie de: -tipul respirator afectat -ritmul respiratiei -repaus , effort (circumstante de aparitie) -frecvent sugereaza o afectiune respiratorie Poate fi insotita de : tiraj , cornaj , batai ale aripilor nazale: -determina anxietate pacientului , intoleranta la effort , ortopnee e)Vomica poate fi unica sau fractionala f)Hemoptizia - este dominant in unele afectiuni respiratorii g)Sughitul - apare prin iritarea nervului frenic(pleurezii , tumori pulmonare) Alte simptome legate de: -scaderea aportului de O2 -cianoza -tahicardie -HTA 23

-confuzie -coma -delir -cresterea CO2 in singe transpiratii abundente -cefalee -prezenta unui proces infectios frison -febra -agitatie -acidoza

INGRIJIREA PACIENTULUI CU INSUFICIENTA RESPIRATORIE ACUTA Insuficienta respiratorie acuta se caracterizeaza prin imposibilitatea plaminilor de a asigura oxigenarea singelui si eliminarea CO2 a)Culegerea datelor -circumstante se aparitie: -obstructia CRS -bronhoalveolite de deglutitie -procese pulmonare si pleurale -manifestari de dependenta: - dispneea -cianoza -tahicardie -durere toracica -transpiratii abundente -anscietate -confuzie , delir b)Problemele pacientului : -alterarea respiratiei -diminuarea schimburilor gazoase -diminuarea perfuziei tisulare -potential de complicatii c)Obiectivele vizeaza: -permeabilitatea cailor respiratorii -combaterea starii de hiposcie -favorizarea ventilatiei pulmonare -prevenirea complicatiilor d)Interventii : - dezobstr .CRS in functie de locul obstructiei , supraglotic , subglottic -respiratie artificiala administrarea O2 administrarea medicamentelor prescrise -bronhodilatatoare -mucolitice -expectorante -corticoizi , amtibiotice -asigurarea pozitiei corespunzatoare -aerisirea salonului -asigurarea unu microclimate corespunzator (temperature umiditate) -masurarea functiilor vitale -observarea semnelor si simptomelo unor complicatii -linistirea pacientului in timpul erizelor de dispnee -ajutarea pacientuluio pentru satidfacerea nevoilor fundamentale -educatia pacientului : - necesitatea eliminarii secretiilor -exercitii respiratorii

24

INGRIJIREA PACIENTULUI CU ASTM BRONSIC Astmul bronsi se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin : accese de dispnee paracistica expiratorie provocate de obstructia bronhiilor prin bronhospasm A)Culegerea datelor 1.circumstantiale de aparitie a crizei de astm bronsic -contact de alergeni (astm extrinsec) -infectii(astm intrinsec) 2. factori favorizanti -expunere la frig , ceata , umezeala , emotii , trecerea brusca de la aer cald la aer rece 3.Manifestari de dependenta a)criza de astm bronsic -dispnee cu caracter expirator -anxietate ; rinoree , stranut , tuse uscata - tuse cu expectoratie , transpiratii , bradicardie, pozitia pacientului : ortopnee b)Starea de rau astmatic -polipnee cu expiratie prelungita , tiraj , cianoza , transpiratii abundente , imposibilitate de a vorbi , hipertensiune arterial , tahicardie c)Examene paraclinice -eozinofilie in sputa si singe -teste cutanate positive -capacitatea pulmonara totala crescuta , volum residual crescut; B)Problemele pacientului: -alterarea respiratiei -anxietate -alterarea somnului -disconfort -alterarea comunicarii -deficit de autoingrijire C)Obiectivele vizeaza: -combaterea crizei de astm bronsic -ameliorarea reactiei inflamatorii bronsice -prevenirea complicatiilor -ameliorarea tolerantei la efort D)Interventii -mentinerea pacientului in pozitie sezinda -internarea pacientului cu stare de rau asmatic -identificarea factorilor care au contribuit la aceasta boala si indepartarea lor -ajutarea pacientului pentru satisfacerea nevoii fundamentale -administrarea tratamentului medicamentos prescris (bronhodilatatoare , corticoizi , antihistaminice , antibiotice) si observarea unor efecte secundare cum ar fi: tahicardie , aritmie , greata , varsaturi -masurarea functiilor vitale -hidratare corespunzatoare pentr fluidificarea secretiilor -educatia pacientului modul de administrare a medicamentelor la domiciliu , efectele secundare care pot aparea , regimul alimentar in timpul tratamentului cu cortizon -masuri de prevenire a crizelor de astm (evitarea efortului , a factorilor emotionali) -importanta consumului de lichide -modul de intretinere si utilizarea a aparatului de aerofoli la domiciliu 25

-necesitatea curelor climaterice , in special in saline -regim de viata echilibrat , gimnastica respiratorie -toaleta cavitatii bucale dupa expectoratie STAREA DE RAU ASTMATIC Este stadiul clinic cel mai sever al astmului bronsic Se manifesta printr-un sindrom de asfixie Cauze: infectie bronsica , reactii alergice , medicamente sedative tranchilizante se deprima centrul respirator Simptome bolnavul sta in pozitie sezinda , polipnee , cianoza , transpiratii abundente , absenta tusei si expectoratiei Interventii mentinerea pozitiei sezinda si a starii de veghe -determinarea pacientului sa expectoreze -internarea de urgenta -oscigenoterapia INGRIJIREA PACIENTULUI CU HEMOPTIZIE Hemoptizia este expectorarea unei cantitati variabile de singe provenind si caile respiratorii I.Colectarea datelor a)circumstante de aparitie(cauze) -TBC pulmonary , cancerul bronhopulmonar , insuficienta cardiac traumatisme toracice si pulmonare b)manifestari de dependenta -senzatia de gidilare a laringelui -caldura retrosternala -gust de singe in gura , tuse iritativa care expulzeaza singele aspect rosu aerat , spumos al singelui expectorat -palori , anxietate , transpiratii , tahipnee , tahicardie , hipotensiune arteriala II.Interventii: -repaus absolut in pozitie semisezanda -repaus vocal absolut -dezobstructie CRS -se administraza lichide reci in cantitati mici si repetate -punga cu gheata pe regiunea sternala -supravegherea functiilor vitale -igiena bolnavului -I se va administra tratament medicamentos prescris de medic

INGRIJIREA PACIENTULUI CU PNEUMOTORAX SPONTAN (ACCIDENTAL) Pneumotoraxul este o afectiune caracterizata prin prezenta unei colectii gazoase in cavitatea pleurala. Aerul patrunde in pleura printr-o perforatie patologica a seroasei. I.Colectarea datelor a)Cauze - TBC pulmonar , emfizemul pulmonary , bronsectazia , tuse convulsiva, pneumotorax traumatic (plagi , fracturi costale , acte chirurgicale) b)Manifestari de dependenta (semne) -junghi toracic violent ce apare brusc 26

-dispnee foarte accentuate si polipnee -anxietate , cianoza -stare de soc (tahicardie) sau colaps (paloare cu cianoza extremitatilor , transpiratii reci) -bombare si imobilizare a hemitoracelui interest II. Interventii -asezarea in pozitie semisezanda -repaus fizic si vocal complet -combaterea durerii , antibiotic , oscigenoterapie EDUCATIA PACIENTULUI PENTRU PREVENIREA AFECTIUNILOR RESPIRATORII -mentinerea unei bune pozitii a corpului -practicarea exercitiilor fizice , a sportului -tratamentul deformarilor musculo scheletice din regiunea toracica (scolioza) -evitarea fumatului nicotina provoaca vasoconstrictie a vaselor coronariene si periferice -evitarea consumului de alcool si droguri -evitarea mediului poluat -evitarea respiratului pe gura in anotimpul rece si umed -evitarea contactului cu persoane care prezinta afectiuni respiratorii -evitarea aglomerarilor in epidemiile virale -evitarea tratamentului precoce al afectiuni R.C.S -tratarea anemiilor , infectiilor si insuficientei cardiace -combaterea obezitatii -imobilizareaindelungata la pat determina pneumonie hipostatic OBSERVAREA SI NOTAREA RESPIRATIEI Respiratia este functia organismului prin care se realizeaza aportul de oxigen necesar proceselor vitale. Respiratia cuprinde doua etape : -inspiratia (cresterea volumului cutiei toracice) -expiratia (descresterea volumului cutiei toracice) Respiratia poate fi: -simpla -regulata -ampla -pe nas -lenta -profunda Frecventa respiratiei este: -la nou nascuti 40 respirati / minut -la copii mici 20 respirati/ minut -la femei- 18 respirati / minut -la barbat 16 respirati / minut In foaia de temperaturea trecem respiratiile cu verde Pentru a masura respiratia avem nevoie de urmatoarele material: -ceas cu secundar -foaie de temperature -pix cu verde

27

Etape de executie: 1.Pregatirea materialelor necesare 2.Pregatirea bolnavului -bolnavul se aseaza in decubit dorsal -nu se anunta bolnavul -se prefer perioada de somn a bolnavului 3.Efectuarea tehnicii -se numara frecventa miscarilor de respiratie prin inspectie (cind bolnavul este treaz , constient sau cind doarme) -se aseaza mina usor cu fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului -se numara inspiratiile (miscarile de ridicare a peretelui toracic) timp de 1 minut 4.Notarea cifrica -RD =26 respirati / min -RS = 30 respirati / min 5.Notarea grafica Se noteaza in foaia de temperature cu un punct de culoare verde si se uneste cu valoarea anterioara Pentru fiecare linie orizontala se socotesc doua respiratii. 6.Interpretarea rezultatelor *frecventa respiratorie variaza in functie de: sex , virsta , pozitie , temperature mediului ambient , starea de veghe sau somn *in stare fiziologica curba respiratorie merge in parallel cu cea a temperaturii si pulsului *in starea patologica avem respiratie dificila (sete de aer) a)dispnee cu accelerarea ritmului respirator ; tahipnee (polipnee) b)dispnee cu rarirea ritmului respirator ; bradipnee (12 10 8 respirati / minut) c)dispnee cu perturbare ritmica si perioadica a respiratiei -dispnee cheyne stokes respiratie cu amplitudini crescind pina la maximum si apoi scazind pina la apnee ce dureaza 10 20 sec -dispneea kussmanl - care este o respiratie in patru timpi , o inspiratie profunda , urmata de o scurta pauza si o expiratie scurta , zgomotoasa dupa care urmeaza o alta pauza scurta Observatii: -in dispnee se noteaza - orarul , intensitate , timpul , evolutia in timp -dispneea paracistica cheyne stockes trebuie depistata systematic -dispneea kussmaul apare cind pH scade sub 7,2 este descoperita in come. Masurarea si notarea pulsului: Pulsul arterial reprezinta senzatia de soc perceputa la palparea unei artere superficiale comprimata incomplete pe un plan rezistent. Calitatile pulsului: -frecventa (rapiditate) -ritmicitate (regularitate) -amplitudine (intensitate) -volum (tensiune) -celeritate puls saltaret sau puls tard

28

Ele depind de: -frecventa si ritmicitatea inimii -debitul systolic -elasticitatea arterial -presiunea arterial Masurind pulsul ne dam seama de starea anatomo functionala a inimii si a vaselor Materiale necesare: -ceas cu secundar -creion cu rosu -foaie de temperature 1.Pregatirea fizica si psihica a bolnavului -se anunta bolnavul ca I se va masura pulsul -se explica modul de masurare -bolnavul se mentine in stare de repaus fizic si psihic 5 10 minute cu bratul sprijinit pentru relaxarea muschiului antebratului 2.Efectuarea tehnicii: A. Masurarea in artera radial -spalarea pe miini cu apa si sapun -se repereaza santul radial pe extremitatea distala a antebratului in continuarea policelui -se fixeaza degetele palpatoare pe traiectul arterei si cu ajutorul policelui se imbraciseaza antebratul la acelasi nivel -se exercita o usoara presiune asupra peretelui arterial cu virful degetelor (index , mediu si inelar) de la mina dreapta si se percep zgomotele pline ale pulsului -se numara zvigniturile urmarind secundarul timp de un minut. B.Masurarea pulsului se face si la alte artere: -carotida , cubitala , humerala , femurala , poplitee , tibiana posterioara , pedioasa 3.Notarea cifrica in carnetul propriu (nume , data ,salon , pat , dimineata si seara) 4.Notarea grafica (foaia de temperatura) -pentru fiecare linie subtire orizontala a foii de temperature se scoate patru pulsatii -pe orizontala se noteaza frecventa (numarul de pulsatii pe minut), iar pe obcisa timpul cind s-a masurat (D , S) -se noteaza cu un punct rosu la intersectia frecventei si a timpului -se unesc punctele notate cu o linie rosie si se obtine curba pulsului 5.Reorganizarea locului de munca: -foaia de observatie se aseaza in dosarul salonului 6.Interpretarea frecventei pulsului Frecventa pulsului variaza in functie de: virsta , emotii ,efort a)variatii fiziologice ale frecventei pulsului -puls tahicardic (accelerat) in ortostatism , effort fizic si psihic , emotii puternice , in cursul digestiei -puls bradicardic (rarit) in decubit , stare de repaus , liniste psihica b)variatii patologice al calitatii pulsului -frecventa puls tahicardic sau bradicardic -ritmicitate puls ritmic sau aritmic -amplitudine puls cu amplitudine mica , filiform sau puls cu amplitudine crescuta -volum (tensiune)- puls dur sau puls moale -celeritate puls saltaret (cresterea rapida a tensiunii urmata de o scadere brusca) sau puls tard (scadere lenta)

29

Observatii: -pulsul se masoara dupa ce bolnavul a stat in repaus fizic sau psihic -pulsul se masoara pe durata unui minut -se noteaza imediat valorile obtinute -administrarea unor medicatii (digitala , oxigen) oblige masurarea pulsului la interval de 1/ 2 ora , 1 ora , 2 ore. -frecventa pulsului creste parallel cu temperature: la 1 grad creste cu 8 10 pulsatii pe minut Valorile pulsului in conditii fiziologice: -la nou nascut -130 140 batai pe minut -la copil mic 110 120 batai pe minut - la adult 60 80 batai pe minut -peste 60 ani 80 -95 batai pe minut MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII Temperatura este rezultatul proceselor oscidatice sin organism. Termoreglarea este functia organismului care mentine echilibru intre producerea caldurii (termogeneza) si pierderea caldurii (termoliza) pentru pastrarea valorilor constant (homeotermie) de 36,70 370C dimineata si 37 37,30C seara Scop masurarea temperature duce la descoperirea modificarilor patologice Locul de masurare: -cavitati semiinchise - axila -plica inghinala -cavitatea bucala -cavitati inchise rect -vagin Materiale necesare: -termometru individual -casoleta mica cu tampoane de vata si comprese de tifon nesterile -prosop individual -sapun -pahar cu volum cloramina 10/0 pina la 50/0 -tava -sticla cu ulei de vaselina -tavita renala -sticla cu alcool medicinal -creion albastru -foaie de observatie si carnet propriu Etape de executie 1.Pregatirea materialelor si instrumentelor -se pregatesc materialele necesare -se verifica daca termometrul este bun -se sterge termometrul de solutie dezinfectanta 2.Pregatirea psihica si fizica a bolnavului -se anunta bolnavul -se aseaza in pozitie de decubit dorsal cu capul pe perna sau in pozitie sezinda pe scaun 3.Efectuarea tehnicii A.Masurarea in axila -se ridica bratul bolnavului -se sterge bine axila cu prosopul lui -termometrul se tine in mina ca un creion in pozitia pentru scris 30

-se aseaza termometrul cu rezervorul de mercur pe pielea centrului axillar , parallel cu toracele Se apropie bratul bolnavului de trunchi cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui -se mentine termometrul timp de zece minute -se scoate termometrul din axila bolnavului si se aseaza pe tava medicala -bolnavul este asezat in pozitie comoda -se sterge termometrul cu o compresa uscata si se citeste gradatia -tinut strins ca un creion , termometrul se scutura cu miscari rapide pentru ca mercurul sa coboare in rezervor -se aseaza termometrul la loc B.Masurarea in cavitatea bucala (se foloseste termometrul utilizat numai in acest scop) -se umezeste termometrul cu apa rece -se introduce termometrul in cavitatea bucala sub limba -se atrage atentia bolnavului sa pastreze gura inchisa timp de 5 minute , sa nu sparga termometrul cu dintii -se scoate termometrul si se citeste C.Masurarea rectala -se lubrifiaza termometrul cu ulei de vaselina -bolnavul trebuie sa stea asezat in decubit dorsal sau lateral , termometrul se va introduce prin miscari de rotatie si inaintare -se mentine timp de 3 minute -se scoate termometrul si se sterge cu un tampon de vata cu alcool -se citeste gradatia 4Notarea cifrica - in carnetul propriu (nume , salon , pat , data) 5.Notarea grafica -se noteaza graphic cu un punct de culoare albastra in foaia de temperature , pe vertical corespunzator , datei si timpului zilei -pentru fiecare diviziune a foii socotesc doua diviziuni de grad -se uneste cu valoarea anterioara printr-o linie albastra si se obtine curba termica 6.Interpretarea rezultatelor: -temperatura normal (fiziologica ) 36 370C - afebrile -valori patologice *hipertermie - 37 380 C sufebril -38 390 C febra moderata ; - 39 - 400 C febra ridicata 40 -410 C hiperpirexie *hipotermie sub 360 C 7.Reorganizarea locului de munca -se scutura termometrul -se spala termometrul cu apa curenta si detergent -se spala paharul si se schimba Solutia dezinfectanta -se introduce termometrul in pahar Observatii: -termometrul se mentine 10 minute -axila trebuie sa fie curate si uscata -termometrul se masoara la 800 si 1700 -se sustine termometrul la copii batrini inconstienti agitati -se repeta masurarea daca vi se pare ceva in neregula Administrarea oxigenului (OXIGENOTERAPIA) Sursele de oxigen sunt: -statia central de oxygen 31

-microstatia -butelia cu oxigen Metodele de administrare a oxigenului sunt: a)prin sonda nazala = este metoda cea mai frecventa utilizata b)prin masca accentueaza starea de anxietate la copii -nu se utilizeaza la pacientii cu arsuri la nivelul fetei c)odrelari de oxigen sunt prevazuti cu doua sonde care se introduc in ambele nari d)cortul de oxigen este frecvent folosit la copii Echipamentul necesar administrarii oxigenului -sursa de oxigen -recipient pentru barbotarea oxigenului continind apa sterile -sonda nazala , cateter , masca de oxygen sau cort in functie de metoda aleasa -leucoplast pentru fixarea sondei Interventiile asistentei -pregatirea psihica si asezarea bolnavului in pozitia corespunzatoare -asamblarea echipamentului -dezobstructia C.R.S -masurarea lungimii sondei pe obraz de la nara la tragus -umectarea sondei cu apa sterile -introducerea sondei in nara si fixarea cu leucoplast -fixarea debitului de administrare a O2 -aprecierea raspunsului therapeutic al administrari O2 -supravegherea pacientului pentru depistarea semnelor de toxicitate -supravegherea echipamentului de administrare a O2 (presiune debit) -mobilizarea periodica a sondei -scoaterea sondei o data pe zi si introducerea ei in cealalta nara -curatarea echipamentului la terminarea tehnicii Incidente si accidente -daca recipientul pentru barbotarea O2 se rastoarna lichidul poate fi impins de O2 in caile respiratorii ale pacientului , axfixiindu-l -daca se utilizeaza O2 in concentratii mari sau la presiuni ridicate pot apare: *iritare locala a mucoasei -congestie si edemul alveolar -patrunderea gazului in esofag duce la distensia abdominala Ventilatia asistata - este o metoda moderna care utilizeaza aparate cu presiune poxitiva intermitenta Ea se realizeaza cu ajutorul aparatului numit plamin de otel Exercitii respiratorii date de: A)Respiratie profunda care -favorizeaza oxigenarea si ventilatia adecvata la pacientii anxiosi -pacientul efectueaza o inspiratie profunda si o expiratie prelungita cu buzele strinse -pacientul se aseaza in pozitie sezinda B)Respiratie difragmatica -pacientul este asezat in pozitie semisezinda cu genunchii flectati , sustinuti in regiunea poplitee cu o patura rulata Monitorizarea - bolnavul este suprevegheat de un aparat numit monitor , el inregistraza functiile viatale ale pacientului si tot el poate realiza examene de laborator Tehnici de relaxare: 32

In timpul aplicarii tehnicii de relaxare asistenta va folosi o voce calma , linistita Pacientul va fi rugat: -sa se intinda foarte linistit , astfel incit bratele , gitul picioarele , spatele sa fie intr-o pozitie confortabila -sa-si aminteasca un moment sau o acazie din viata lui cind s-a simtit foarte linistit si fericit -sa inchida ochii si sa-si concentreze gindurile asupra acestei amintiri -sa-si relaxeze pieptul si stomacul Aerosoli pot fi : -naturali (atmosferici) marimi -de munte -artificiali(terapeutici) Aerosoli sunt indicate in traheite , bronsite , laringite INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI SAU DEFICIENTE ALE APARATULUI -CARDIO VASCULAR Evaluarea functiei cardio vasculare se face prin: a)Examen fizic acesta se realizeaza prin: -inspectie - in acest caz urmarim pozitia pacientului (ortopnee in insuficienta cardiac stinga) -culoarea tegumentelor (paloare , cianoza) -turgescenta venelor -edeme -degete hipocratice -palpare soc apexicum -ascultatie - zgomote cardiac normale si supraadaugate (sufluri) La vasele periferice urmarim -inspectia - atropia unui membru , aspectul tegumentelor si fanerelor , edemele -palparea absenta pulsului , temperature tegumentelor b)Investigatii radiologice -radiografie toracica -radioscopie toracica -angiocardiografie -aortografie -arteriografie periferica -febografie -tomografie computerizata -rezonanta magnetica nucleara c)Examinari cu izotopi radioactivi -scintigrafia miocardica d)Explorari functionale -specifice pentru cord electrocardiograma in repaus si la effort -honocardiograma -apexocardiograma -echocordiograma -cateterism cardiac -masurarea pulsului -specifice aparatului circulator: *masurarea TA *oscilometria *masurarea presiunii venoase 33

*determinarea timpului de circulatie *determinarea masei sanguine *arteriograma *flebagrama e)Examinari complementare -cateterism cardiac f)Examinari de laborator -VSH , ASLO , fibrinogen , lipide , cholesterol , timpul Quik , timp Howell , hemocultura , uree sanguine , ozotenie , creatinina , glicemie SEMNE SI SIMPTOME POSIBILE IN AFECTIUNILE APARATULUI CARDIOVASCULAR A.Durerea - poate fi localizata precordial sau retrosternal -trebuie sa se stabileasca - debutul , localizarea , intensitatea , iradierea , legatura cu efort , miscarile respiratorii , miscarea toracelui pentru confirmarea diagnosticului -determina discomfort si anxietate B.Dispneea - este consecinta stazei si hipertensiunii pulmonare -poate aparea la efort sau in repaus mai ales noaptea -poate fi insotita de tuse , neliniste -este symptom dominant in insuficienta cardiac stinga C.Palpitatiile pot surveni izolat sau in accese -cele tranzitorii sunt determinate de effort , stari emotionale , abuz de cafea , tutun -cele cu durata mai mare sint caracteristice in tulburari de ritm sau de conducere -determina anxietate D.Paloarea prezenta in endocardita reumatica E.Cianoza este un symptom intilnit in insuficienta cardiac dreapta , cardiopatii congenitale F.Edemul este manifestarea insuficientei cardiac G.Manifestari respiratorii tuse cardiaca , hemoptizie H.Manifestari digitale - greturi , varsaturi I.Manifestari generale astenie Educatia pacientului pentru prevenirea afectiunilor cardio vasculare -descoperirea focarului de infectie din organism -alimentatia echilibrata adica fara exces de sare si grasimi , aport de vitamin -combaterea obezitatii -regim de viata echilibrat -evitarea consumului de alcool , cafea -intreruperea fumatului -efectuarea de exercitii fizice zilnic , plimbari in aer liber -evitarea stresului psihic -regim de viata echilibrat , adica alternind perioadele de activitate cu perioadele de repaus -controlul periodic al tensiunii arteriale (TA) -tratamentul afectiunilor cornice Pentru evitarea afectiunilor vaselor periferice urmarim: -evitarea statului excesiv in picioare -purtarea de incaltaminte comoda -evitarea purtarii de imbracaminte strimta care stinjeneste circulatia

34

INGRIJIREA PACIENTULUI CU INFARCT MIOCARDIC ACUT Infarctul miocardic acut (IMA) se caracterizeaza prin necroza miocardica ( pe o suprafata mai mult sau mai putin extinsa) determinate de o obstructive coronariana prin tromboza Culegerea datelor A)*circumstante de aparitie dupa mese copioase , efort fizic intens expunere la frig B)*factorii predispozanti sunt * ateroscleroza coronariana *stenoza congenitala coronariana *leziuni vasculare C)*factorii de risc sunt: -alcoolul , tutunul , obezitatea , stresul , sedentorismul, diabetul zaharat , HTA D)*manifestari de dependenta (semne si simptome ) -durerea anginoasa intense , violenta , insuportabila care nu cedeaza la nitroglicerina sau repaus dureaza peste 30 de minute -poate fi tipica (localizata retrosternal cu sau fara iradiere instalata brusc si de intensitate mare sau atipica (situate in regiunea epigastrica) -semnele care insotesc durerea sunt: -dispneea -anxietate mareata -transpiratii reci -sughit -varsaturi , greturi -stare de slabiciune -ameteli -HTA se poate ajunge la colaps -hipertermie (dupa 24 49 ore) E.Examinari complementare -electrocardiograma (EKG) -examinari de laborator : - singe VSH crescut , hibrinogen crescut , leucocitoza , creatinfosfkinoza crescuta -coronarografie -ventriculografie radioizotopica -cateterism cardiac Problemele pacientului -disconfort dat de durere -anxietate data de moarte iminenta -scaderea debitului cardiac dat de obstructia coronariana -alterarea perfuziei tisulare data de prezenta zonelor de necroza -deficit de autoingrijire dat de intoleranta la effort -potential de alterare a nutritiei adica deficit dat de greturi si varsaturi -potential de complicatii Obiectivele vizeaza -combaterea durerii -combaterea anxietatii -prevenirea complicatiilor immediate si tardive -limitarea extinderii necroxei -recuperarea socio profesionala 35

Interventiile asistentei *inainte de internarea pacientului -combaterea durerii calmante (algocalmin , piafen) -sedarea cu sedative -prevenirea aritmiilor ventriculare -tratamentul complicatiilor -transport la spital *investigatii la spital -continuarea masurilor de prim ajutor -oscigenoterapie -montarea unei perfuzii -asigurarea repausului la pat -monitorizarea functiilor vitale -bilantul hydric -recoltarea produselor biologice pentru examinari de laborator -aplicarea minusilor de prevenire a efectelor imobilizarii -ajutarea pacientului in satisfacerea nevoilor fundamentale (alimentatie pasiva la pat , igiena tegumentelor si mucoaselor , servirea la pat cu plosca si urinar) -mobilizarea progresiva a pacientului conform indicatiilor medicului *educatia pacientului privind regimul de viata postinfarct -reluarea treptata si progresiva a efortului fizic -alimentatie echilibrata adecvata factorilor de risc prezenti -kinetoterapie in servicii specializate -tratament balnear -control medical periodic De retinut In IMA este foarte important ca asistenta sa stie urmatoarele: -sa asigure pacientului un maxim de confort fizic si psihic -sa grupeze la maximum interventiile -sa mobilizeze la minim pacientul -sa-I explice pacientului necesitatea repausului la pat -sa depisteze la timp aparitia unei complicatii -sa previna efectele imobilizarii -sa respecte cu strictete regulile de administrare a medicamentelor INGRIJIREA PACIENTULUI CU HIPERTENSIUNE ARTERIALA (HTA) Hipertensiunea arterial se caracterizeaza prin cresterea presiunii arteriale (sistolice sau distolice) peste valorile normale: 1.Culegerea datelor a)circumstante de aparitie -fara cause directe -secundara unei afectiuni reale , endocrine , cardiovasculare , neorologice b)facorii de risc sunt: -stres psihic -fumat -obezitate -sedentalism -ingestie excesiva de sodium 36

c)persoanele cu risc sunt: -cei cu responsabilitati sociale crescute -cei cu regim de viata dezechilibrat -cei cui comportament agresiv , hipercompetitiv d)Manifestari de dependenta (semen si simptome) Semnele si simptomele sunt diferentiate in functie de dtadiul HTA -cresterea moderata a valorilor TA tranzitorie -cresterea permanenta a valorilor TA -cefalee accipitala , ameteli , astenie , oboseala , tulburari de vedere , tulburari de memorie si concentrare , parestezii , dureri precordiale , dispnee la effort , hemoragii (epistaxis metroragii) Complicatiile care pot aparea sunt: -cerebrale (hemoragii cerebrale) -cardiace (insuficienta cardiaca) -coronare (IMA) -renale (insuficienta renala) e)Examinarile paraclinice sunt: -oftalmoscopia (F.O) , -echografia (ECHO) -singe glicemie , cholesterol , creatinina , ozotemie , examen sumar de urina 2.Problemele pacientului -scaderea debitului cardiac -alterarea perfuziei tisulare -tulburari de vedere -slabiciune , oboseala -potential de complicatii 3.Obiectivele vizeaza -scaderea valorilor TA in limite acceptabile -asigurarea confortului -revenirea accidentelor -prevenirea complicatiilor 4.Interventiile asistentei sunt: -asigurarea repausului fizic si psihic -combaterea factorilor de risc -masurarea TA , puls , respiratie -administrarea medicamentelor prescrise -efectuarea bilantului hidric -asigurarea unei alimentatii echilibrate tinind cont si de afectiunile existente -hipocalori in obezitate -hipolipidic in ateroscleroza -reducerea aportului de sodium -lichidele trebuie administrate fractionat pentru a evita cresterea brusca a TA Educatia pacientului -regim de viata echilibrata -evitarea stresului psihic -suprimarea fumatului -combaterea obezitatii -exercitii fizice , plimbari in aer liber -alimentatie echilibrata -control periodic la dispensar 37

ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR Medicamentele sunt substante de origine mineral animal , vegetala sau chimica de sinteza care se obtin prin operatii farmaceutice intr-o forma de administrare. Medicamentele sunt folosite pentru prevenirea ameliorarea sau vindecarea bolilor. Ele sunt destinate uzului extern sau intern Medicamentele sunt administrate pe cai diferite: a)directe pe suprafata cutanata si a mucoaselor -pe cale digestive adica orala sublinguala gastrica si intestinala: -respiratorie (nazala traheo - bronsica) -urinara (uretrala) b)indirecte (parenterala) tesut cellular subcutanat , tesut cellular muscular , intravenous , intradermic In ingrijirea bolnavilor trebuie sa se cunoasca pentru fiecare medicament: -doza terapeutica adica cantitatea utilizata pentru obtinerea efectului therapeutic dorit -doza maxima - cantitatea maxima de medicament suportata de organism -doza toxica este cantitatea care provoaca o reactive periculoasa pentru organism -doza letala este cantitatea de medicament care produce moartea Medicamentele pot fi administrate: -pe cale orala - dar substanta medicamentoasa este inactivata partial de sucurile digestive -pe cale itramusculara - absorbtia se produce lent -pe cale intravenoasa - doza medicamentului actioneaza integral si rapid avin un effect puternic , violent Reguli de administrare a medicamentelor Asistenta medicala sub indrumarea medicului va administra medicatia prescrisa respectind urmatoarele reguli: 1.Respectarea medicamentului prescris nu se inlocuieste cu un altul fara avizul medicului 2.Independenta medicamentului de administrat asistenta verifica eticheta inainte de administrare sau a medicamentului insusi . Asistenta trebuie sa le cunoasca dupa: -ambalaj -forma de prezentare -consistenta -culoare -miros 3.Verificarea calitatii medicamentelor - sa nu fie alterate , degradate 4.Respectarea caii de administrare este obligatory Nerespectarea caii de administrare poate dece la accidente grave (ex solutiile uleioase introduce intravenous produc embolia gazoasa si moartea ; solutiile hipertonice duc la necroza adica la distrugerea tesutului) 5.Respectarea orarului de administrare se a ritmului prescris de medic este obligatoriu Unele medicamente se administreaza inainte de masa (pansamentele gastrice) altele in timpul mesei (fermentii digestivi) ,iar altele dupa masa (medicamentele emetizanate) Nu se respecta orarul se administrare atunci cind apar schimbari in starea generala a olnavului sau manifestari de intoleranta - aceste schimbarii trebuie aduse la cunostinta medicului 6.Respectarea dozei prescrise 7.Respectarea somnului fiziologic al bolnavului Bolnavul va fi trezit cu blindete in cazul antibiaticelor 8.Evitarea incompatibilitati dintre medicamente 38

Asistenta intreaba medicul daca medicamentele prescrise merg asociate ; daca nu vor administra separate 9.Servirea bolnavului cu doza mica de medicament , va fi administrat personal de asistenta sau luat in prezenta sa 10.Respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor consta in a pastra urmatoarea ordine : tablete , capsule , solutii , picaturi , injectii , ovule vaginale , supozitoare 11.Lamurirea bolnavului asupra medicamentului prescris 12.Anuntarea imediata a greselilor de administrare a medicamentului 13.Administrarea imediata a medicamentelor deschise ;solutiile injectabile trebuie administrate imediat dupa deschiderea fiolei deoarece pastrarea lor permite infectarea, scaderea eficacitatii medicamentului sau chiar degradarea acestuia 14.Prevenirea infectiilor intraspitalicesti prin respectarea masurilor de asepsie si igiena Asigurarea circuitului medicamentelor Medicamentele prescrise de medic sunt trecute in foaia de observatie la rubric tratament cu data calendaristica , doza pentru 24 ore , calea de administrare , doza ureica si orarul. Etape de executie Tipuri de executie 1.Complectarea condicii de farmacie -medicamentele se scriu din foaia de observatie in condica in triplu exemplar , doua exemplare ramin la farmacie , iar al treilea pentru sectie -se pregatesc ambalajele necesare pentru preluarea medicamentelor borcane , flacoane , cutii mari 2.Pregatirea condicii la farmacie -se preda condica imreuna cu ambalajele pregatite 3.Preluarea medicamentelor *se verifica daca medicamentele corespund exact condici *se semneaza de primire daca: -fiecare medicament are ambalaj propriu -medicamentele sunt repartizate pe bolnavi -medicamentele au eticheta corespunzatoare adica: -cu chenar albastru si mentiunea uz intern -cu chenar rosu si mentiunea uz extern -cu chenar galben si mentiunea injectabil -culoare neagra cu cap de mort si inscriptia otrava pentru toxice *pe etichete sunt indicate dozele si ritmul de administrare cind si cum se administreaza *daca au recomandarile privind pastrarea lor (ferit de lumina , la rece)

39

4.Depozitarea medicamentelor in sectie -medicamentele aduse de la farmacie se depoziteaza in sala de tratamente in cutii -in fiecare cutie a salonului se distribute medicamente pentru fiecare bolnav -se depoziteaza cutiile in dulapul de medicamente de unde se vor administra potrivit orarului stability pentru fiecare -solutiile sterile preparate de facmacie se depoziteaza in frigiderul sectiei destinat pentru acestea Atentie -este interzisa depozitarea medicamentelor in noptierele bolnavilor -medicamentele se administreaza de catre asistenta -pentru prevenirea infectiilor intraspitalicesti se respecta regulile de igiena stabilite 5.Administrarea medicamentelor - medicamentele se administreaza pe calea si dupa orarul prescris de medic Organizarea si functionarea aparatului de medicamente Aparatul de medicamente este un mic deposit de medicamente si material necesare pentru acordarea primului ajutor 1.Aparatul este organizatintr-un dulap special tinut inchis Medicamentele se afla dupa un barem stabilit de MS 2.Medicamentele folosite din aparat pentru urgente se scad pe condica speciala 3.Cheia de la aparat se tine de catre asistenta si se preda din tura in tura 4.Depozitarea si pastrarea medicamentelor se face in raport cu destinatia lor 5.Medicamentele expirate se inlocuiesc cu altele proaspete 6.Medicamentele ramase de la bolnavi se pot administra altor bolnavi daca acestea nu sunt expirate Efectuarea injectiei intramusculare Injectia intramusculara - constitue introducerea unei solutii in stratul muscular prin intermediul unui ac atasat la deringa Prin aceasta metoda se urmareste introducerea in organism a unor substante medicamentoase Locuri de elective - regiunea superoexterna fesiera , deasupra marelui trochanter -fata externa a coapsei in treimea mijlocie -fata externa a bratului in muschiul deltoid Materiale necesare: -tampoane de vata cu alcool -seringi sterile -ser de dizolvat -ace -pila pentru desfacerea flacoanelor si fiolelor Etape de executie: 1.Pregatirea instrumentelor si materialelor necesare -se pregatesc materialele si instrumentele necesare -se transporta materialele linga bolnav 2.Pregatirea psihica si fizica a bolnavului , stabilirea locului injuctiei -se anunta bolnavul si I se explica necesitatea tehnici -se aseaza bolnavul in pozitie decubit ventral , lateral pozitie sezinda sau in picioare -se descopera regiunea aleasa pentru injectie 40

*pentru injectia in regiunea fesiera se aleg urmatoarele puncte: -punctul Smirnov la un lat de deget deasupra marelui trochanter si inapoia lui -punctul care se afla la unurea treimii externe cu cele doua treimi interne Pentru injectia in regiunea fesiera se imparte fesa in 4 iar injectia se executa in zona supero externa 3.Efectuarea injectiei intramusculare -spalarea pe miini cu apa curate si sapun -dezinfectarea miinilor cu alcool -se monteaza seringa in conditii de asepsie perfecta -dupa verificarea fiolei seringa se incarca cu substanta de injectat si se scot toate bulele de aer existente -acul cu care s-a facut aspirarea din fiola sau flacon se schimba cu altul pentru injectie -se dezinfecteaza locul de injectie cu un tampon de vata cu alcool -se invita bolnavul sa se relaxeze si sa stea linistit -se intinde pielea intre police si index -se inteapa perpendicular pielea patrunzind 4 7 cm cu rapiditate si siguranta cu acul montat la seringa -se verifica pozitia acului prin aspirare (daca nimerim intr-un vas de singe vom merge ori mai profund cu acul ori mai superficial) -se injecteaza lent lichidul -dupa injectare se scoate rapid acul cu seringa acoperind locul cu un tampon de vata cu alcool -se maseaza locul cu tamponul cu alcool activind circulatia pentru a favoriza absorbtia -se aseaza bolnavul in pozitie comoda unde va sta 5 10 minute -spalarea pe miini cu apa si sapun 4.Reorganizarea locului de munca -se arunca la cos deseurile de la injectie (fiole , flacoane , tampoane de vata) -se indoaie acul de la seringa si se pune in cutia speciala pe care scrie :Incinerator de seringi Incidente si accidente: -durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unei ramuri a acestuia . Se impune retragerea acului si efectuarea injectiei in alta regiune -paralizie prin lezarea nervului sciatic -hematom prin inteparea unui vas de singe -supuratie aseptica datorita unor substante care nu sunt resorbite -ruperea acului se va extrage pe cale chirurgicala -embolie prin introducerea accidental intr-un vas de singe a unei substante uleioase sau in suspensie Atentie Pozitia acului pentru solutiile injectabile colorate se verifica detasind seringa Administrarea medicamentelor pe cale parenterala Calea parenterala (in afara tubului digestiv) reprezinta administrarea medicamentelor prin injectii Injectia inseamna introducerea substantelor medicamentoase sub forma lichida in organism cu ajutorul unei seringi si prin intermediul unui ac atasat la seringa Injectiile se folosesc in scop explorator si therapeutic In functie de tesutul in care se introduce substante medicamentoasa injectia se efectueaza: -intradermic - in grosimea pielii 41

-intramuscular -intravenos sau intraarterial -subcutanat (hipodermic) -intracardiac (in muschiul cardiac) in atrii sau ventricule -intramedular - in maduva rosie a oaselor -subarahnoidian in spatial arahnoidian Calea de efectuare a infectiei este stabilita de medic in functie de: -scopul injectiei -rapiditatea aparitiei efectului dorit -compatibilitatea tesuturilor cu substante de injectat Reguli generale de pregatire si administrare a injectiei -verificarea instrumentelor inainte de sterilizare -sterilizarea perfecta a instrumentelor -montarea corecta a seringii si a acului -verificarea calitatii solutiilor de injectat si a ambalajelor -incarcarea corecta a seringii -injectarea imediata a continutului seringii -dezinfectarea locului unde se va practica injectia Materiale necesare: -musama si aleza -garou de cauciuc (pentru injectia intravenoasa) -tavita renala -casoleta cu comprese sterile -lampa de spirt -seringi sterile -tava medicala -medicamentul de injectat -alcool -pile de metal -ace sterile -pensa anatomica sau Pean -medicamente special in caz de accidente - efedrina -adrenalina -cardiotonice -Ca -romergan Etapele de executie: 1.Pregatirea materialelor si instrumentelor necesare 2.Pregatirea fizica si psihica a bolnavului 3.Incarcarea seringii -spalarea pe miini si dezinfectia cu alcool -se verifica daca seringa nu are termenul de valabilitate expirat -se verifica daca seringa si acul corespund caii de administrare -se monteaza seringa -se verifica Solutia de injectat (Solutia trebuie sa fie clara , transparenta , fara precipitare) -se goleste lichidul din gitul fiolei prin miscari de rotatie -se dezinfecteaza gitul fiolei cu tampon cu alcool sau prin flambare superficiala 42

-se flambeaza pila pentru sterilizare si se taie gitul fiolei -se deschide fiola prinzind partea subtiata a fiolei cu degetele miini drepte protejate de o compresa -se trece fiola deschisa deasupra flacarii -acul se introduce cu atentie in fiola fara sa se atinga de marginile fiolei -se aspira solutia din fiola , avind grija cu virful acului sa fie mereu acoperit cu lichidul de aspirat -tinind seringa vertical in mina stinga cu acul indreptat in sus se elimina bulele de aer din seringa prin impingerea pistonului in sus pina la aparitia primei picaturi de lichid prin virful acului 4.Efectuarea injectiei (intra musculara intra venoasa intra dermica sub cutanata) 5.Reorganizarea locului de munca Atentie -injectiile trebuie effectuate in conditii sterile -pentru fiecare injectie se vor intrebuinta o seringa si un ac individual -fiolele neetichetate sau pe care s-a sters inscriptia vor fi aruncate -fiolele de sticla deschise nu pot fi pastrate -solutiile uleioase care se incarca greu pot fi incalzite putin in apa calda pentru a fluidifica sau se vor trage in seringa fara ac -daca la deschidere in fiola cad cioburi de sticla continutul ei nu mai poate fi utilizat Administrarea medicamentelor pe cale intravenoasa Injectia intravenoasa - inseamna introducerea unei solutii medicamentoase in circulatia venoasa Pe aceasta cale sunt introduce solutii izotermice sau hipertonice . Nu se introduce solutii uleioase Injectia imtravenoasa se efectueaza prin punctia venoasa si injectarea medicamentului intravenous Locul de electie venele de la plica cotului -venele de la picioare Materiale necesare: -seringi , ace , fiole , flacoane , tampoane cu alcool , garou , pila pentru fiole Etape de executie: 1.Pregatirea materialelor si instrumentelor necesare 2.Pregatirea psihica si fizica a bolnavului Se aseaza bolnavul in decubit dorsal , cu bratul in extensie sprijinit pe o mica perna protejata cu musama si aleza sau prosop 3.Efectuarea punctiei venoase 4.Inspectarea medicamentului -daca acul a patruns in vena cu mina stinga se desface garoul -se aspira single -se injecteaza lent medicamentul aspirind din cind in cind sa vedem daca mai suntem in vena -cind s-a terminat injectarea se scoate acul cu seringa dintr-odata , apasind cu tamponul cu alcool la locul injectiei pentru hemostaza Tamponul va fi mentinut de bolnav citeva minute Nu se indoaie cotul pentru a nu se produce hemotom Bolnavul va fi supravegheat in timpul administrarii injectiei , se opreste administrarea la prima senzatie dureroasa si se verifica pozitia acului in vena 5.Reorganizarea locului de munca 43

Incidente si accidente *aparitia senzatiei de uscaciune in faringe si valuri de caldura - se recomanda introducerea lenta a solutiei medicamentoase *hematomul se produce prin srapungerea venei sau retragerea acului fara a indeparta garoul *in caz de ameteli , hipotimie , colops se intrerupe injectarea si se anunta medicul Atentie: Nu se injecteaza aer in vasul de singe - deoarece duce la embolie gazoasa Repetarea injectiei in aceeasi vena daca nu sunt altele mai accesibile se va face tot mai central fata de cele anterioare si niciodata mai periferic -alegerea selei mai bune vene pentru punctie se face dupa aplicarea garoului -nu se efectueaza injectia in pozitie sezinda Punctia venoasa Punctia venoasa reprezinta inteparea unei vene cu ajutorul unui ac atasat la o seringa Scop explorator se recolteaza singe pentru analize -terapeutic - pentru a administra medicamente intravenous Materiale necesare: -tava medicala -seringi , ace -tampoane de vata -garou de cauciuc -leucoplast -recipienti pentru recoltare -tavita renala -pensa anatomica sterile 1.Pregatirea materialelor si instrumentelor necesare 2.Pregatirea fizica si psihica a bolnavului -in laborator , dispensar bolnavului I se recolteaza sige sezind pe scaun cu membrul superior sprijinit in abductie , extensie si supinatie -in salon - bolnavul sta culcat in pat in decubit dorsal cu membrul superior sprijinit in extensie , abductie si supinatie -se dezbraca bratul ales astfel ca hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere -se aseaza sub bratul bolnavului perna alastica si apoi musamaua -se solicita bolnavului sa mentina bratul in pozitia necesara 3.Montarea seringii -spalarea pe miini , dezinfectarea -desfacerea seringii din ambalaj si montarea acului 4.Stabilirea locului punctiei -se astaileste bratul la care se face punctia -se examineaza calitatea si starea venelor de la plica cotului unde cefalica si basilica formeaza un M venos -se stabileste locul de executare a punctiei 5.Executarea punctiei -se aplica garoul elastic -cu indexul miini stiingi se palpeaza locul pentru punctie -se dezinfecteaza locul punctiei cu un tampon cu alcool -se cere bolnavului sa inchida si sa deschida pumnul de citeva ori

44

-cu indexul miinii stingi se palpeaza locul pentru punctie , iar cu policele se fixeaza vena la 4 -5 cm sub locul punctiei si se exercita o compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine -se introduce acul in mijlocul venei in directia axului longitudinal al venei Nu se abordeaza vena din lateral Acul se introduce cu bizoul orientat in sus Se simte cind patrunde acul prin piele si prin peretele venei -se impinge acul de-a lungul venei lla o adincime de 1 1,5 cm -cu mina stinga se aspira singe in seringa -se desface garoul si bolnavul este rugat sa-si deschida pumnul -se aplica un tampon curat si uscat peste locul de unde se retrage acul cu o miscare rapida -se dezinfecteaza locul punctiei cu un tampon cu alcool care va fi tinut de bolnav 5 10 minute pentru hemostaza -se scoate acul de la seringa si single recoltat se scurge in recipientul pregatit -spalare pe miini cu apa curata si sapun 6.Ingrijirea bolnavului dupa tehnica -se efectueaza toaleta regiunii -se indeparteaza perna elastic si musamaua -se aranjeaza patul bolnavului si se aseaza bolnavul in pozitia cea mai comoda -se acopera bolnavul si se supravegheaza 7.Reorganizarea locului de munca 8.Pregatirea singelui recoltat pentru laborator -se amesteca single cu substanta anticoagulante chimice -se eticheteaza flaconul cu datele personale ale bolnavului -se complecteaza buletinul de analize si se duc probele la laborator Accidente -singele poate sa infiltreze tesutul perivenos ducind la hematom.Se extrage acul si se comprima originea cu un tampon steril timp de 1 3 minute -bolnavul poate prezenta ameteli , colaps , lipotimii se va intrerupe recoltarea Hidratarea organismului prin perfuzie Prin perfuzie intelegem introducerea pe cale parenterala (intravenoasa) picatura cu picatura a solutiilor medicamentoase pentru rehidratarea organismului Perfuziile au ca scop - hidratarea si mineralizarea organismului -administrarea medicamentelor -alimentarea pe cale parenterala -completarea proteinelor sau a altor component sanguine Materiale necesare -tava medicala acoperita cu un cimp steril -trusa pentru perfuzie , ambalata steril -solutii hidratante (glucoza ser) -garou de cauciuc -tavita renala -stativ prevazut cu bratari cu clame pentru fixarea flacoanelor -seringi cu ace -o perna tare , musama -o pensa hemostatica 45

-casoleta cu cimpuri sterile -casoleta cu comprese sterile -substante dezinfectante alcool , tincture -romplast , vata , foarfece Etapele de executie 1.Pregatirea materialelor , instrumentelor si aparatului de perfuzie -se pregatesc materialele si instrumentele necesare -se desface celofanul de pe flacon -se desface trusa pentru perfuzie si se inchide prestubul -se indeparteaza teaca se pe trocat si se patrunde cu el prin dop in flacon -se suspenda flaconul pe support -se indeparteaza teaca protectoare de pe capatul portac al tubului , se deschide usor prestubul lasind sa curga lichidul in dispozitivul de perfuzie fara ca picuratorul sa se umple cu lichid -se coboara portacul pina cind se umple cu lichid tubul -se ridica picuratorul in pozitie verticala si se inchide prestubul , aparatul raminind atirnat pe stativ Acul nu trebuie sa se atinga de nimic 2.Pregatirea fizica si psihica a bolnavului -se anunta bolnavul -se aseaza in pozitie de decubit dorsal comod cu antebratul in extensie si pronatie -sub brat se aseaza o perna tare acoperita cu musama si un cimp steril -se acopera bolnavul cu o invelitoare 3.Efectuartea perfuziei -spalarea pa miini , dezinfectarea -se verifica calitatea venelor -se aplica garou la nivelul bratului -se dezinfecteaza plica cotului cu aolcool , se badijoneaza cu tincture de iod -se cere bolnavului sa inchida pumnul si se efectueaza punctia venei alese -se verifica pozitia acului in vena , in departeaza garoul de cauciuc -se deschide imediat prestubul pentru a permite scurgerea lichidului in vema si se regleaza viteza ajutorul prestubului -se fixeaza cu benzile de leucoplast acul si portiunea tubului invecinat acestuia de pielea bolnavului -se supravegheaza permanent starea bolnavului si modul de functionare a aparatului -cel de al doilea flacon se incalzeste la temperature corpului -inainte ca flaconul sa se goleasca compet se inchide prestubul pentru a impiedica patrunderea aerului in perfuzor si se pune a doua punga -se deschide imediat prestubul , schimbarea trebuie sa se petreaca repede pentr ca single refulat prin ac sa nu se coaguleze -inainte ca flaconul sa se goleasca se inchide prestubul se exercita o presiune asupra venei punctionate cu un tampon cu alcool , se extrage brusc acul din vena -se dezinfecteaza locul punctiei , se aplica un pansament steril si se fixeaza cu romplast 4.Ingrijirea bolnavului dupa tehnica -bolnavul se aseaza confortabil in pat -I se administreaza bolnavului lichide caldute -se supravegheaza bolnavul 5.Reorganizarea locului de munca

46

-si se noteaza in foaia de temperature : data , cantitatea de lichid perfuzat , cine a efectuat perfuzia Accidente -hiperhidratarea prin perfuzie in exces , la cardiac poate determina edem pulmonary acut , tuse , expectoratie , polipnee , cresterea TA . In acest caz se intrerupe perfuzia si se administreaza cardiotomice Embolia gazoasa se poate produce prin introducerea aerului prin vena Se previne prin: eliminarea aerului din tub inainte de instalarea perfuziei -intreruperea ei inainte de golirea complete a flaconului -prin neutilizarea perfuziilor cu presiune DE RETINUT: -nerespectarea regulilor de asepsie poate determina infectarea si aparitia de frisoane -instalarea perfuziei se face in conditi de asepsie perfecta.

47