Sunteți pe pagina 1din 14

UMF Carol Davila

Aparatul respirator
$ef lucriri dr. Sanda M. Cretoiu

20 12"
.::|
:.

APA.RATUL RESPIRATOR

Introducere
Sistemul respirator cuprinde:

tractul respirator

porliunile de conducere a aerului gi por,tiunile respiratorii din pldmani

unde are loc schimbul gazos

')

sttucturi implicate in miqcirile respiratorii: cutia toracicd cu mugchii respiratori, diafragmul, chemoreceptori gi centri nervoqi

Aparatul (tractul) respirator este format din cdile respiratorii, un sistem de tuburi carc realizeazd.

legdtura dintre mediul extern qi


1. Cdi aeriene de conducere extrapulmonare
bronhiile mari pdnd la hilul pulmonar.

sediul schimburilor gazoase, pl6mdnii.


- cavitdlile nazale, faringele,
laringele, traheea gi

Din punct de vedere anatomic, cdile respiratorii se impart in dou[ categorii:

2' Cdi aeriene de conducere intrapulmonare - broniile intrapulmonare gi bronhiole care se divid
repetat in interiorul plimdnilor.

Acinul pulmonar este unitatea morfologicd a pldm6nului, formatd dintr-o bronhiold terminald,
bronlriolele respiratorii carc rczultd, din aceasta qi alveolele corespunzdtoare

Din punct de vedere functional, sistemul respirator poate fi impdrlit in dou6 regiuni principale: - o porliune conducdtoare formatd din: cavitatea nazald,, nasofaringe, trahee, bronhii, bronhiole 9i bronhiole terminale. Aceasti zond este responsabild de condifionarea aerului
inspirat (controlul vitezei de circulafie a aerului,filtrare, umidifiere qi incdlzire) qi de testarea proprietSfilor aerului prin receptorii. din mucoasa olfactivd.

porliune respiratorie,locul schrmburilor gazoase, format6 din bronhiole respiratorii, ducte

alveolare gi alveole.

istogen eza aparatului respirator


Iiormarea cdilor aeriene inferioare incepe

in

sdptdmana Sa-a de viafd intrauterind. Tubul

trr:ireal ia naqtere dintr-o evaginare a intestinului anterior. Mucoasa acestui tub va da nagtere epit'lliilor care cdptuqesc laringele, traheea, bronhiile mari, bronhiolele qi alveolele. Restul de fesr"rturi ale cdilor respiratorii inferioare deriv6 din mezodermul splanhnic. Tubul laringo-traheal
se

divi,le in partea distal6 qi dd nagtere la mugurii pulmonari.

Formarea pldmdnilor parcurge 5 etape:

o
.
.apar

Stadiul embrionar (SrS)

primele ramificalii ale diverticulului respirator cu epiteliu de origine.endodermall qi separat de mezoderm prin membrunabazald;

diviziunile conductelor respiratorii depind de interacli'mea paracrin6 dintre endodci:m ;i mezoderm; extremitatea distal[ a diverticulului respirator are rol der centru organrzatoric care
contr oleaza

'

inmullirea, apoptoza gi difbrenlierea ramifi caliilor pulmonare

' . '

Stadiul pseudo-glanditlar (Si

Sio)

producerea de diviziuni dihotomice ale ramihcaliilor primare pand la bronhioleie respiratorii,

insolite de diviziuni similare ale vaselor pulmonare;

. diferenlierea celulele ciliate gi a celor caliciforme;

qi vii*vviiiiw mqfrrrqreq nrrlmnnarx pfin wu rO! cu iui in ' ql1,tr nclrrlp nprrrn-endncring iii fonnarga iviiiiaicd iiiiiiiiiuatiiiui lilnifieetiilnr" -.iii iiiiii.Ufaia puimonafa
intermediul GRP (gastrin related peptide);

' '

celulele cubice ale epiteliului respirator sunt inlocuite cu pneumocite tip I;


se

individualizeazdfesutul intersti{ial care separd epiteliul respirator de capilare;

'celulele mezenchimale se diferentiazd in celule musculare netede; . in jurul bronhiilor se formeazd carti\aj.

.
'

Stadiul canalicular( Sts_ Sz)

se formeaz6

acinii; fiecare bronhiolS terminald se divide in bronhiola respiratorie, apoi in canale

alveolare;

' din celulele epiteliale se diferenfi azdapneumocitele tip II care incep s6 sintetizeze surfactant; ' capilarele arterei pulmonare formeazl,refele in jurul canalelor alveolare;

o
'

Stqdiul saccular (Szt

Sso)

se matureazd

funcfional bariera aer-sdnge (membrana alveolo- capilard);

. canaliculele alveolare dau naqtere sacilor alveolari;

'lesutul interstitial diminu6, capilarele sanguine

se apropie de pneumocitele

tip I;

'

surfactantul este secretat de pneumocitul tip

II in jurul

Slz cand pllmdnul devine functional dar

este incd imatur.

.
'

Stodiul alveolar

incepe in S:o de via!6 intrauterin6 qi se termin[ postnatal in

jurul v6rstei de 8-10 ani

'

catactetizat prin maturarea plam6nilor: dezvoltarea gi creqterea numarului alveolelor qi adaptarea

relelei vasculare

a lYl.. vt aLui6

C5ile de conducere ale aerului

A. Cdile de conducere extrupulmonore


Cavitate a nazald
Nasui este alcdtuit dintr-un schelet osteocariiiaginos compus <iin oaseie nazale,cartiiajeie aripii nasului (alare mari gi mici), ca qi altele accesorii, mai mici. La exterior, nasul este acoperit de un sirat de mugchi superficiali pielogi gi tegument, iar la interior, este cdptugit de mucoasa cu excepfla'vestibulutui captuqit de tegumeni. Nasul confine cavitaiea nazald. care este 'w'aii,., imprr.tita de un perete median (sept nazal) in doua cavitrfi. numite fose nazale. Septul nazal este ii;rrttat clin lama perpendicularu a etmoidului qi osul vomer (sept osos) , care se continud anterior cu septul cartilaginos, pind la vdrful nasului (apex nasi), unde se termind cu septul fibros, mobil. Fosele tazale eomunici anterior cii exteriorui prin ,ioui orificii, nunrite narine, iar posterior cu faringeie,

prin choane sau meaturi nazofaringiene. Fiecare fos[ nazalS are in dreptul aripii nazale, un vestibul nazal, prevdzut cu un prag denumit ,,limen nasi" qi fosa nazald propriu-zis d,, care purific[ gi umecteazd aerul inspirat. Fosa nazald are patru perefi, dintre care cei laterali prezintd. trei lame
osoase: cornetele (concile) nazale, superior qi mijlociu, prelungiri ale osului etmoid, qi cel inferior ataqat maxilarului ca os independent- in fosele nazale se formeazd niqte spalii numite

meaturi nazale in care se deschid sinusurile puanazale, cavitdgi accesorii ale foselor nazale.Acestea sunt sinusurile frontale, etmoidale, ale maxilarului gi ale sfenoidului.
Cavitatea nazald,are 3 regiuni: vestibul, segment respirator gi segment olfactiv.

vestibulul, prima porliune a cavitdlii nazale, are suprafala extemd gi intemd tapetatd de epidernt, iar la interior se observd fire de p[r numite vibrise. in derm se afl[ foliculii pilogi ai vibriselor, glande sudoripare mero- gi apocrine gi glande sebacee, iar hipodermul este bogat in adipocite' in interior, epidermul se transform6 treptat in epiteliu necheratinizat, dispar foliculii piiogi 9i giandele anexe firelor de pdr, iar lamina propria conline glande seromucoase.
r\Ir-tcoasa

cavitfii;

nzzale propriu-zise este bogat

vascularizatlii tapeteazd cele trei cornete (inferior;

rrtiilor:itr qi superior), primele doud fiind acoperite de epiteliu respirator, iar cel superior de un .;piteliu olfactiv.
^legmentul respirator al cavitdgii nazale este delimitat de cel al vestibului printr-o zond, aflatd" irrtre porliunea cartilaginosd gi cea osoasd, numitd limen nasi. Mucoasa are o grosime de 0,5 - 2 mm
(Lrrra elintre cele

mai groase mucoase) gi este caracteizatii de urmltoarele straturi qi structuri: epiteliu pseudostrati/icat ciliat ctcelule caliciforme sprijinite pe o lamina bazald.. glandele endoepiteliale cu secrelie mucoasd caracteristice acestui epiteliu qi sprijinite pe aceeagi lamina bazald

lamina propria (corionul) un strat gros de lesut conjunctiv lax aflat sub epiteliul respirator, cu vase sanguine, limfatice qi fascicule nervoase; addposteqte numeroase glande mixte ale cdror canale excretorii se deschid la suprafala epiteliului, produsul lor de secrelie umezind

.,.:.

suprafala mucoasei.

Irlucoasa este ferm ata;ati

la periostul osului sau la

periccnCr'.ll cartilajului

din

structura

peretelui cavitafli nazale qi nasofarinxului.

Vascularizalia mucoasei respiratorii este asiguratd de artere musculare cu perete gros, aflate
l6ng6 periost/pericondru, din'eare'iau iragtere ramuri verticale care 3trdbat intieaga lamina prbpiib,

ramificdndu-se chiar sub epiteliu in ramuri arcuate superficiale. Din aceste ramuri ia nagtere o relea
densf, de capilare fenestrate care aduc sdnge

la elementele glandulare gi substanle nutritive pentru

epiteliu. Sdngele din aceste capilare este colectat in scurte venule postcapilare care dreneazi in
lacr:ne venoase largi, formdnd un plex venos foarte bine dez.roltat, cu rol de a incdLzi aer';l inspirat.

Peretele lacunelor are

o musculaturd care formeazd

numeroase pernule intimale cu funcfie de

sfincter. S6ngele din lacune trece in venele situate l6ngd os sau cartilaj. Intre artere qi vene existd
numeroase anastomoze arterio-venoase, tortuoase, caracteizate prin prezenla celulelor epitelioide.

Contraclia sfincterelor lacunare qi a perelilor venelor este urmati de umplerea plexurilor venoase gi
de turgescenla mucoasei respiratorii. Relaxarea musculaturii are efecte inverse.

Segmentul olfactiv

al cavitdlii

nazale este localizat pe tavanul cavitalii nazale,

la nivelul

meatului superior gi acoperit de mucoasa olfactivd cu o suprafaldde2,5 cm2 gi o grosime de 60 pm.

Epiteliul olfactiv con{ine patru tipuri celulare: celulele olfactive (50 milioane) sunt neuroni bipolari cu
mucoasa,

cili la polul apical, paraleli

cu

imotili, cuplali la receptori odoran{i din categoria proteinelor G hetero trimerice.


noud

Cilii olfactivi confin in treimea proximald, spre locul de emergenlI, o axonemi cu


dublete periferice de microtubuli gi un dublet central (9+2), dar

in

cele 213 distale au noud

microtubuli simpli ce inconjoara dubletul central. Cilii olfactivi iau nastere din vezicula
olfactivd. Celulele olfactive au la polul bazal au uF. oroces axonal nemielinizat care strdbate

lesutul conjunctiv qi se alSturd axonilor altor neuroni form6nd nervul olfactiv. Acesta
str[bate lama cribriformd a osului etmoid pentru aface sinapsd in bulbul olfactiv.

celulele de suslinere sunt numeroase, columnare, au microvili pe suprafala liberd qi nucleul


cel mai sus situat in epiteliu.

celule bazale (stem), localizate in imediata vecinatate a laminei bazale, sunt rotunde, qi
invelesc prima porfiune a axonului celulelor olfactive. Din ele se iau naqtere qi sunt

inlocuili

al{i neuroni olfactivi, fenomen unic Ai particular (prezent gi la nivelul anumitor populalii de
neuroni din hipocamp) care are loc la interval de 30-60 de zile.

celulele tn perie sunt puline, au numeroqi microvili scurli la polul apical. Lamina propria conline glandele Bowman (tubulo-alveolare qi seroase), secrelie se dizolvd substanlele odgrante caae vor impresiona

in al cdror produs
asemenea,

de

cilii olfactivi. De

la

acest

nivel sunt observali qi nervi amielinizafi, vase sanguine gi limfatice. organul vomero-nozal Jo.cobson este format din zone ale epiteliului respirator localizate de=o parte gi de alta a septului nazal se presupune c6 aceas td. zond,rdspunde la stimuli sexuali aflafi in mediu sub formr de feromoni, existenla sa la om fiind incd discutatd.

Farriaagele

Realizeazd legdtura dintre cavitatea bucal5 sau cavitate:a nazaldgi laringe.


CLrprinele

trei pdrli: nasofaringele

'

- cdptugit inspre cavitSlile

nazale de epiteliu de

tip respirator care se

transformd treptat spre orofaringe in epiteiiu stratificat necheratinizat. - lamina propria a mucoasei este bogata in lesut limfoid asociat mucoaselor, prima linie in apdtarea imunologicd a aparutului respirator. La nivelul nasofaringelui lesutul limfoid este grupat sub forma inelului Waldayer care include qi tonsilele faringiene (adenoide). 2. orofaringele; 3. laringo-faringele;

J.,raningele
Laringele este un component al cdilor aeriene extrapulmonare, un segment de legdtura intre faringe qi trahee' Rolul sdu este de a preveni trecerea aerului inspirat in esofag qi trecerea alinrentelor ingerate gi a lichidelor in trahee prin intermediul epiglotei, dar totodatd are un rol important in fonalie.

Epiglota este o lamd fibrocartilaginoasr cu dour fe1e, una linguala qi una laringiand, care a':tlperti parlial intrarea in laringe. AxuJ de cartilaj elastic al epiglotei este acoperit de o mucoasd cu stratificat necheratinizat pe fala linguala pi cu epiteliu pseudostratifi-cat de tip ':piteliu respirator pe fafa lariflgiand' in timpul deglutiliei epiglota coboard peste gloti favoriz6nd trecerea bolului alirrrentar in esofag. Laringele este format din cartilaje unite intre ele de ligamente gi mugchi gi este cdptuqit de ntt'tcozts[' Histologic, peretele cuprinde trei straturi, doud tipuri de epitelii gi doud tipuri de cartilaje,
o diversitate de glande, vase gi nervi.

'Iunica mucoasd prezintd,doud tipuri de pliuri sau plici proeminente:

c o

pliurile ventricula"re - celimiteaz6 recesul ventricular


corzile vocale.

1.

Epiteliul laringian

o . .. . o
2.

pseudostratificatcilindricciliat
incepe

in

1/3 inferiaara a epiglotei, acoperind-gi corzile vocale false.

corzile vocale adevdrate sunt acoperite de epiteliu stratificat nekeratinizat, datoritd


abraziunii aerului care trece peste ele qi a vibraliilor ia care sunt supuse. Lamina proprie

strat gros de lesut conjunctiv lax care conline noduli limfatici cu rol imunoprotector gi
glande mixte laringiene situate in jurul receselor ventricuiare. Nodul.ii limfatici joc6
laringe, in timp ce secrelia glandelor protejeazd.mucoasa.

un in

o o

conline fibre elastice grupate pentru a fotma ligamentele ventriculare, care dau elasticitate

pliurilor ventriculare.
sub epiteiiui pavimentos necheratinizatai corziior vocaie exista o acumuiare ciensd cie tlbre

elastice care formeazd, ligamentul vocal (intre cartilajul aritenoid

qi linia mijlocie a

cartilajului tiroid). Spre trahee, fibrele elastice ale ligamentului vocal formeazd, gradat o lamd

(o

membrand elasticd), conul elastic, ce se termini pe marginea superio ard a

cartilajului cricoid.

Mu$chiul vocal este de tip striat scheletic (po(iunea mediald a muqchiului tireo-aritenoidian, inserat intre procesul vocal al cartilajului aritenoid gi linia mijlocie a cartilajului tiroid gi situat lateral de ligamentul vocal). Prin contracliile sale el modificd distanla dintre corzile
vocale juc6nd un rol important in fonalie.

Cartilaiele laringelui formeazd. scheletul acestuia. Cartilajele exteme, tiroid gi cricoid, sunt
cartilaje de tip hialin. Cartilajele interioare gi epiglota sunt de tip elastic (nu se calcificd). La
pericondrul cartilajelor se ataqeaz6 lamina propria a mucoasei laringiene. Tunica adventice (stratul extern al laringelui) este formatd din lesut conjunctiv lax qi ataqeazd, laringele la organele invecinate.

Traheea
Traheea este

un

organ tubular, cu o lungime de aproximativ 20 cm, situat intre laringe

(cartilajul cricoid) gi locul in care se bifurcd in cele doud bronhii primare.


Peretele traheei este alcdtuit din urmdtoarele straturi:

Tunica mucoasd a tuturor porfiunilor de conducere a aerului in sistemul respirator este acoperitd
de un epiteliu pseudostratificat

cilindric ciliat, cu exceplia regiunilor olfactive. Caracteristica acestui

epiteliu este aceea c6 toate celulele se sprijind pe o laminabazald, dar unele dintre ele nu ating suprafala epitelialS. Toate celulele

din

structura epiteliului s,mt ccnectate


7

prin

complexe

joncfionale. Complexele jonclionale (zonula occludens, zonula adherens, qi macula adherens) de la

polul apical au o importanfd deosebitl in reglarea metabolic[ a secrefiei qi absorb]iei electrolililor gi a apei din fluidul care acoperd epiteliul. Joncfiunile strdnse au dou6 func{ii importante: blocarea difuzieip.apive a spaliului intercelular lateral qi polarizarea funcfiilor celulare la polul apical gi

b*g_

lateral. Polarizarea epiteliului cdilor aeriene permite transportul de ioni urmat de miqcarea pasiv. a
anai

complexul epitelial este format din mai multe tipuri celulare:

o ' ' ; o o

Celulele ciliate au 100-200 de cili la polul apical. Cilii au o lungime de 5-7 trrm gi bat cuo fiecven[d de 25 bdt6i/sec. pentru a deplasa mucusui gi particuleie de prai inspirate
spre

laringe gi zonele tusigene, de unde sunt eliminate prin tuse; (-elulele caliciforme sintetizeazl gi elibereazd mucus;

celulele bazale sunt celule stem pentru celulele ciliate difti'eniiazi via celuleie intennediare;

gi

cele caliciforme

in

care

se

Celulel" .rdo"rir", argirofile Kulchitsky sau celule K sunt de doui tipuri, avdnd granule cu miez dens la fluxul de electroni qi diametru de 100-300 nm. Terminalii nervoase colinergice vin in contact cu aceste celule. Granulele contin serotonind, bombesind, calcitonind (dense
core granules);

o o

Celulele intermediare sunt elemente piramidale care nu ating suprafala epitelial[; Celulele in perie sunt caracterizate prin prezenfa microvililor la polul apical. Existenla unor sinapse intre aceste celule gi terminalii nervoase senzoriale sugereaz6 faptul ci acestea ar fi receptori senzoriali.
de la o regiune la alta, raportat la necesitdyile func{ionale.

!!l Epiteliul respirator variazd


Lerrnina

proprie a mucoasei

este un strat sublire de fesut conjunctiv lax a cdrei grosime variazd.. Ea

in fibre elastice qi confine glandele traheale seromucoase. Porliunea profund6 a laminei propria a fost descrisd in unele tratate de histologie drept un strat separat, denumit tela submucosa.
este bogat6

/\r:r:asta are

in alcrtuirea
?

sa lesut conjunctiv lax, vase de sdnge, glande mucoase gi seromucoase

(acini qi ducte).
'

l' t t, t i,: u J i b r o -mus cul o - c ar til a gino as d are

o parte cartilaginoas5 compusd din 16-20 de inele cartilaginoase hialine incomplete, de tblma literei C, cu dispozi{ie orizontald qi aproximativ echidistante unul fald de
cel6lalt. Por,tiunile de cartilaj invecinate sunt legate intre ele printr-o membran6 fibroelasticd care se inserd pe pericondru la capetele cartilajului.

I o porliune membranoas6 are in alcltuirea sa un strat transversal, interior alcdtuit din


firscicule de fibre musculare netede ce se inseri pe cele doud capete ale pieselor
cartilaginoase. Acest strat este penetrat de canale excretoare ale glandelor traheale situate in aceasta regiune. Stratul muscular cel mai exterior confine cdteva fibre musculare netede cu

-:
formeazd, mugchiul traheal. Tu.nica

...

nl5r0l

-.AOa[a(Ul resulralor

dispozilie verticald. Aceste doud tipuri de fibre musculare netede, orizontale qi verticale,

adventice.

o
.

stratul cel mai exterior al peretelui traheal, format din fesut conjunctiv lax
.-^L^^^ --^^:-- ^--^^--^l^ ^+^^^^-x .TtarEdLd ualrgsa I^ ra urBalrgrg vgutllg.

Traheea este vascularizatd prin vase de s6nge ale cdror ramuri ce penetreazd

in tunica adventice

gi

in membrana fibro-elasticS,

se disperseazd, apoi

intr-o relea capilara bogatd dezvoltatd in lamina

propne.
Glandele traheale asigurl umezirea aerului inspirat gi a mucoasei traheale crednd astfel condilii

favorabile pentru miqcarea cililor, care este intotdeauna orientatd spre laringe. Releaua capilard
particip5 laincdlzirea aerului ce pdtrunde spre spa{iile de schimb
T-^L-^l;,';,{^ i,{^"x L-^-L:: ii.uisEo .^ -w L"iivi(iY ^.,+-^-,.I*^ iii uuiia oiuiiiiii E.\u4puluu[artr sau
.

pfifriare Cafg au aCeeaqi StruCtur5. cu a

traheei. Acestea p6trund in pldmdn prin hil, impreund cu vasele sanguine, limfatice qi nervi.

2. Cdi aeriene de conducere intrapulmonure


PlSmflnii
PlAmanii sunt organe pereche, situate in cutia toracicd qi au urmdtoarele funclii:

o o o

hematoza, proces

in

urma cdruia sdngele venos, bogat

in

COz, este transformat in

sdnge oxigenat, arterial;

activarea angiotensinei I circulante;

inactivarea unor substanle vasoactive.

Pllminul drept este format din trei lobi qi cel stdng din doi lobi. Pleura viscerald inveleqte
fiecare pldm6n, permilAndu-i sd alunece pe pleura parietala care tapeteazd, suprafala intern6 a cutiei

toracice' Parenchimul pulmonar este format din toate cdile respiratorii intrapulmonare:bronhii
intrapulmonare, bronhiole preterminale, terminale qi respiratorii gi din lobulii pulmonari compugi

din acini, duelg a1t.olare qi alveole. Stroma pulmonaia este formatd din
distincte de lesut conjunctiv:

doud. compartin-,ente

o o

interstifiul parenchimatos (alveolar)


tesutul conjunctiv lax extra-alveolar.

Interstifiul cuprinde celule interstiliale contractile


fundamentald foarte bogat[

qi necontractile,

mastocite, plasmocite,

leucocite, fibre de colagen, elastind qi reticulind,, dar este format

in

principal din substanfd

in

glicozaminoglicani. Fibrilele conjunctive formeazd, structuri

tridimensionalein jurul cdilor aeriene pi al alveolelor.

Bronhiile intrapulmonare
Bronhiile intrapulmonare au o nomenclaturd anatomo-clinicd bine definitd: bronhii secundare sau segmentare qi bronhii lobare. Din punct de vedere histologic aceste structuri sunt
aproape identice,
cu mici diferenle cantitative. Sunt alcdtuite din urmdtoarele tunici:

Tunica mucoasd epiteliu nszufost1,atifi cat cilindril ciliat

ue lamina propria sublire sub care se gdsegte un strat de .fibre


longitudinaiA, ca.e se continud gi in bronhiole.

.l.rti." cu

dispozilie

I a

Olande bronhiale, in majoritate seromucoase localizate in lamina propria.

Tunica musculord tbscicule de fibre musculare orientate spiralat, care se continud qi in bronhiole. Unii autori

descriu

un strat sublire de lesut conjunctiv care separa tunica muscular6 de

cea

fibrocartilaginoasd , numit tela submucosa. Aceasta submucoasd nu e distinctd de iamina propria, dar e totuqi delimitatd de aceasta printr-un strat de fibre elastice evidenfiat prin colorafii speciale. Conline glande sero-mucoase care in regiunea posterioard a traheei pot fi glsite in muscular5.
Tt u

i r: cr Ji b r o c ar t i I a gi n o a s d

'r c

insule de cartilaj hialin interconectate prin benzi de lesut conjunctiv dens ill bronhiile mici cartilajele devin elastice, iar glandele bronhiale sunt situate printre piesele cartilaginoase.

7'unica adventice

o r

strat sublire de lesut conjunctiv care conecteazd bronhiile cu vasele sanguine qi alveolele. c,nline vase limfatice artere bronhiale, fibre nervoase.

liie':are bronhie este insofitr de ramuri din a. pulmonard, v. pulmonar6 qi fibre nervoase.

Rr'o,iriliolele preterminale.

corpii neuroepiteliali

?qi pierd treptat piesele cartilaginoase gi vrrl bronhiole preterminale. Acestea, cu diametru de 0,3-1 mm, intrd in lobulii pulmonari unde se elivirl clifl nou de 3-4 ori pentru a forma bronhiolele terminale gi respiratorii, cu mici diferente de str'.r;iura histologicd.
r'le

ilronhiile intrapulmonare se divid de 10 - 11 ori,

Bronhiolele preterminale au urm6toarele straturi : 'l'unica mucooso compusd din epiteliu simplu ciliat cu gg$la glg,ry gi corpi neuroepiteliali, care se sprijind pe lamina proprie. in bronhiole nu exista glande, iar lamina proprie confine fibre elastice orientate longitudinal.
10

.iii"lui

Tunica muscutara esre un strat concentric. Contracfia postmortem

fbrma,;;;;;;or.

*ur.rffi
.

a musculaturii bronhiolare determind formarea unor pliuri

longitudinale ale mucoasei, vizibile pe preparalele histologice

obipnuite

Adventicea este un strat sublire de lesut conjunctiv lax care inconjoar[ arterele mici, ramuri

din artera pulmona,rS-.


B

ifurcatia br o nh io lard
'

Epiteliul este simplu columnar sau cuboidal, sprijinit pe lamina bazald,.

o o

celule ciliate sunt majoritare qi au microvili sau kihocili la polul apical.

celule Clara se gdsesc

in special in jurul corpilor

neuroepiteliali (intdlni! frecvent la

bifurcatia bronhiolard) gi confin granule secretorii. Celulele Clara sunt celule neciliate cu un

pol apical in dom, nucleu alungit, numeroase mitocondrii voluminoase, aparat Golgi bine dezvoltat si o erqastonlasma iriiisiiuuiwGq infianuclearl bine Citnnlaqnri qr*.rr"cnrrnlcori u'iri! lgnrezentati iiPilrsiiicii.i[.'viiUPiAJiiiii SUPiiiiiUi.;iCaiU
confine REN in cantitdli apreciabile dispus in jurul granulelor de secrefie electronodense, delimitate de membrane. Aceste granule conlin GAG, colesterol gi lizozim care eliberate la
suprafafa epiteliului constituie un strat protector.

in REN

se gdsesc enzime ale citocromului

P-450 specifice doar celulelor Clara care intervin in degradarea toxinelor din aer. Celulele Clara sunt mitotic active din ele putdnd lua naqtere celule ciliate gi neciliate.

Corpul neuroepitelial este un grup de 10-80 de celule argirofile aflate in apozifie. Celulele sunt endocrine, columnate, cu nucleu proeminent, aparat Golgi bine dezvoltat, numeroase cisteme RER,
cdliva lizozomi, mitocondrii mici, alungite gi numerogi ribozomi liberi. Granulele secretorii, de 100300 nm, au un conlinut de densitdli variate gi se acumuleazd lapolul bazal al celulei. polul apical poate avea microvili scurfi, iar plasmalema bazala se afld in contact cu terminalii nervoase

colinergice, umplute

cu

vezicule sinaptice. Se presupune

cd

excitarea celulelor corpilor

neuroepiteliali este urmatd de eliberarea catecolaminelor gi/sau a hormonilor polipeptidici in s6nge, acfiondnd asupra musculaturii clilor aeriene. Celulele corpilor neuroepiteliali aparlin sistemului
neuroendocrin difuz.

Bronhiolele terminale
Bronhiolele terminale au aprox. aceeagi structurl cu bronhiolele preterminale, dar au diametru mai mic Ai perete mai sublire deoarece sunt lipsite de cartilaj hialin qi de glande in submucoasd.

Bronhiolele terminale au celule Clara qi nu au celule caliciforme decdt la fumltori.Ele se divid de 3-4 ori ddnd naqtere la bronhiolele respiratorii, la al cdror cap6t terminal apar alveolele. intre bronhiolele de tip terminal sau respirator gi alveole pot apare comunicdri directe prin intermediul canalelor Lambert care un diametru de 25-30 pm. Ele au rol in ventilalia colateral6.

11

eat l()a

Jyt.

3. Segmentul respirator propriu-zis Bronhiolele respiratorii, acinul pulmonar


Bronhiolele respiratorii se divid

in 3-4 ducte

alveolare, formand acinul pulmonar.

in

ductele

alveolare se deschid numeroase alveole. Bronhiola respiratorie este formatd din:

Mucoasa alcdtuitd din epiteliu simplu cuboidal gi o lamina proprie foarte sublire Au epiteliul cuboidal sau columnar intrerupt de deschiderile alveolelor. in segmentele iniliale au celule Clara qi celule ciliate, apoi au in principal celule Clara.
Tunica musculara este incompletS, formatd din benzi de fibre musculare separate unele de altele. Aceste benzi se rdresc spre bronhiola terminala gi ductele alveolare in final rSmdnand un inel muscular doar in jurul ariilor dintre alveolele bronhiolei respiratorii ?nconjur6nd

deschiderile alveolelor de-a lungul ductelor alveolare. Bronhiolele respira-torii sunt primele in care apare schimbul de gaze.

Ductul alveolar gi alveolele pulmonare


O bronhiold respiratorie dI naqtere la 2-3 ducte alveolare. Acestea mdsoard circa lmm in lungirne qi in ele se deschid numeroase alveole.
Ductul alveolar nu are perete propriu. El este delimitat de inele de celule musculare netede sitr-rate in mici ingrogdri ale septurilor alveolare care delim iteazd" foarte precis deschiderile alveolare. Ductele alveolare se termind in sacii alveolari.

Privit[ tridimensional o alveoli pulmonar[ umand

apare caun dodecaedru asemf,n6tor unei

sfere cu diametrul de 300 pm. Alveolele adiacente sunt separate printr-un perete comun, deosebit de

eomplex, septul alveolar. Alveolele vecine comunicd intre ele prin pori alveolari Kohn care
favortzeazd, egalizareapresiunii intre alveolele adiacente. Peretele ce separd 2 alveole este complex gi se numeqte sept alveolar. Elementele ce compun sr;piLrl alveolar sunt:

eFiteliul alveolar alcdtuit din celule alveolare tip colttle alveolare tip

(pneumocite tip i), mici, turtit

95%o qi

II

(pneumocite tip

II)

de forma sfericd, mai,2-5yo. Ambele tipuri de

celule sunt aqezate pe o lamina bazald.

o relea extrem de densr de capilare continui, acoperite de epiteliul alveolar. capilarele


pulmonare cu endoteliu continuu gi lamina bazalaproprie, formeazd.o refea densd qi sunt tbarte ramificate. in peretele alveolar congestionat, volumul sanguin reprezentamai mult de '15% din volumul total al peretelui. Alveolele situate in partea de sus a pldm6nilor au capilare mai pufin umplute cu sdnge fatd de cele din partea inferioara. Acest lucru afecteazd capacitatea de difuziune regionald, care depinde de volumul de celule roqii in capilare..
12

Spa{iul dintre capilare qi epiteliul alveolar este ocupat de lesut conjunctiv (celule fixe qi mobile)

fibre nervoase nemielinizate gi substan!5 fundamental5. Structurile fibroase ale peretelui alveolar .suntfibrele de colagen qi fibrele elastice care formgazd scheletul elastic din jurul alveolei. Ambele
categorii de fibre sunt sintetizate de cdtre fibroblagti qi in mai micd mdsura de fibrocite. Refeaua de fibre elastice foarte ramificate care este lesutd in jurrrl eapilarelor formind "scheletul" alrreolei are o importanld deosebitd. Fibrele elastice sunt intinse in timpul inspirului qi se scurteaz[ in expir, astfel
?ncat se reduce

efortul muscular

in timpul

migcdrilor respiratorii. Fibrele elastice servesc de

asemenea ca mi;iloc de proteclie pentru fibrele de colagen,'inextensibile, preVenind ruperea

lor in

timpul efortului de tuse sau in timpul strdnutului. Nu exista capilare limlatice in septurile alveolare. Bariera singe

aer

Alveolele sunt mdrginite de un epiteliu extrem de sublire, epiteliu pavimentos: epiteliul alveolar.
Acesta este alcdtuit din celule alveolare de

tip I

sau oneumocite

tip I, cu citoplasm5

foa"rte sublire,

neidentificabilS la microscopul optic. Printre aceste celule se identifici din loc in loc
alveolar, datoritd nucleului proeminent in lumen, pneumocitele de tip

in epiteliul
tip

II

sau celulele alveolare de

II.
Pneumonocitele (II) sunt celule epiteliale cuboidale care conlin corpi lamelari in citoplasma

lor qi au microvili care se extind de la suprafala apical[ in spaliul aerian alveolar. Corpii lamelari
con{in surfactant pulmonar qi sunt compugi din specii de fosfolipide similare cu cele ale agenfilor

tensioactivi, gefl palmitoil-fosfatidilcolind. Citoplasma confine qi vezicule cu diferite proteine, inclusiv proteine surfactant: PS-A, PS-B, qi PS-C. Alte organite citoplasmatice in pneumonocitele
de

tip II sunt mitocondriile gi aparatul Golgi. Pneumocitele de tip II incep s6 se forme ze la 24 de in cantit5li satis{bcdtoare abia dupd 35 de sdptdmfini
de a

s6pt6m6ni de gestalie qi secretd surfactant

gestalie. Surfactantantul rdmdne stocat in corpii lamelari qi va

fi eliberat odatd cu prima respiralie


recicleaz5 lipide

nou-niscutului, favorizdnd distensia alveolelor prin formarea unui strat tensio-activ la suprafafa acestora'

De

asemenea, celule

de tip

II

internalizeazd

pi

qi proteine

ale

surfactantulrri, dar c6ile celulare nu sunt bine earacteizate

in termeni de organite participante,

mecanismele de semnalizare, gi reglarea moleculard. Au fost identificali receptorii care mediazd,


reintrarea proteinelor surfactantului

in celulele de tip II, dar nu existd incd un acord clar cu privire


implicate activ

reciclarea acestora. Exita

qi dovezi cd celulele de tip II sunt


fluxurile transepiteliale de fluide.

in

resorblia
canale

transepiteliald de ap5, deoarece ele exprimd anumite specii de aquaporine (AeP-3,


de apd care ar putea facilita

Aep-l),

Pe suprafafa alveolarl se deplaseaz[ macrofagele pulmonare. Aceste celule fagocitare


,,gunoierii spafiului aerian", sunt eliminate, fie de covorul mucociliar sau trec in interstifiu. Ele se

13

alveolo-capilar este format dint-o porliune sublire gi o porfiune groasd. 1. Po(iunea sublire fgrmeazdbaliera aer-56nge: gurfactant, pneumocite tip I, laminele bazale a epiteliului alveolar qi a endoteliului capilar fuzionate, endoteliul capilar. La acest nivel are loc difi;zia gazelor la nivelul barierei alveolo_capilare.

pot activa pentru a exprima gi secreta citokine facilitdnd interacliunea cu alte celule. co*pr"*i

2' Porliunea groasd este formatd din laminele


er-lemului

bazale ale fiecarui epiteliu

qi din

conjr-rnctiv cu celule 9i fibre este locul de pasaj al fluidelor in spaliul alveolar (loc de producere al 9i

lesut

pulmonar).'

14