Sunteți pe pagina 1din 12

Tema:Notiuni generale introductive 1.Notiunea de proces penal,sarcinile si scopul 2.Sistemul fazelor si functiile procesului penal 3.

Raporturile procesual penale si semnele lui 4.Stiinta dreptului procesual penal si legaturile lui cu alte ramuri 5.Procesul penal ca obiect de studiu Procesul penal serveste pentru a asigura legalitatea si intarirea ordinii de drept de stat.Statul are un spectru larg de infaptuire a mas. statale asa cum....si a profilaxiei diferite remunerari si masuri de constringere impotriva persoanelor care nu respecta cerintele legii. In asa activitate de masuri de asa gen una din lucrurile de baza o ocupa activitatea cu lupta impotriva criminalitatii. Insemnatatea notiunii de proces penal este acea conditie ca toata activitatea si relatiile legate cu cercetarea si examinarea dosarelor penale este in detaliu reglementata de legislatie procesual penala.Ea arata metodele mai obiective si efective care sunt aprobate prin timp si practica.Anume aceste reglementari permite a o indeplini in stricta concordanta cu legea.Intemeierea si eficacitatea activitatii pentru descoperirea infractiunilor si atragerea vinovetilor la raspundere.Totoada ii ocroteste pe participanti in proces de abuzuri si incompetenta.Asadar,procesul penal este o activitate reglementata de lege desfasurata intr-o cauza penala de catre organele competente cu participarea partilor si a altor persoane ca titulare de drepturi si obligatii avind ca scop constatarea la timp in mod concret a infractiunilor si atragerea la raspunderea penala a celor care le-a savirsit in asa fel incit prin aceasta sa se asigure ordinea de drept precum si apararea drepturilor si intereselor legitime a cetatenilor. Definitia adoptata cuprinde principalele elemente care caracterizeaza procesul penal.Analiza acestora este necesara pentru a avea imaginea corecta a notiunii tinind seama ca ea este folosita foarte frecvent si in vocab uzual dar intr-o acceptiune mai putin conforma(rma) . Procesul penal constituie in primul rind o activitate.Insusi termenul de proces penal este preluat din latina din cuvintul *procedere* care inseama a avansa,a avalua,a progresa.Desi de originea latina cuvintul acesta nu a fost folosit in dreptul.Pentru judecata este utilizat termenul de *judicium*.Cuvintul a intrat in vocabularul juridic si a devenit traditional prin intermediul glosarelor(sec 12 sau 20).Notiunea de proces este folosita chiar in afara vocabularului juridic totdeauna in sensul desemnarii unui fenomen in plina miscare,dezvoltare,devenire.Procesul penal este un fenomen dinamic,tipic,evolutiv si care se manifesta ca o activitate foarte complexa.In

cadrul sau se desfasorea o seama de activitati mai .... .Fiecare dintre ele are menirea sa propulseze procesul spre atingerea scopului procesului penal. Denumirea provine de la specificul activitatii judiciare care se desfasoara progresiv de la descoperirea infr si pina la condamnarea inculpatului si punerea in executare a hotaririi judecatoresti penale. Procesul penal este o activitate reglementata de lege.Institutiile speciale cit si activitatea de ansamblu se desfasoara in limitele cele mai stricte a legalitatii.Legea reglementea amanuntit drepturile si obligatiile participantilor, modul de efectuare a activitatilor,succesiunea acestora,continutul difiritor acte procedurale.Legea indica si dispune formele in care se manifesta si se realizeaza activitatile procesuale,formele reglementate de lege in care se desfasoara procesul penal sunt denumite *forme procesuale*. Procesul penal se realizeaza intr-o cauza penala.Ceea ce determina desfasurarea procesului penal este imprejurarea ca organul judiciar este sesizat de existenta litigiului penal,izvorit din savirsirea unei infractiuni.Fapta savirsita sau presupusa ca fiind savirsita sau un curs de pregatire a savirsirii constituie obiectul material al procesului penal iar raportul juridic de drept penal ca manifestare a conflictului de drept survenit reprezinta obiectul juridic al acesteia. Obiectul material si cel juridic determinind declansarea si intreaga desfasurarea a procesului penal poarta denumirea de cauza penala(pricina penala,litigiu penal,dosar penal) folosite in practica judiciara.Inserarea definitii este necesara pentru a marca diferentierea procesului penal de proces civil sau de procedura de contencios administrativ care sunt de asemenea reglementate de lege,desfasurate de anumiti participanti dar in cauze cu alte naturi juridice. Potriviti Const., ocrotirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului este obligatia primordiala a statului.In asa mod cercetarea si descoperirea infractiunilor este obligatia statului atit a organelor de stat competente cit si a persoanelor imputernicite. Potrivit al(1) art 2 CPP procesul penal are urmatoarele sarcini: 1)descoperirea rapida si completa a infractiunii 2)identificarea vinovetilor si atragerea lor la raspunderea penala. 3)aplicarea justa a legii In al(2) sunt fixate scopurile justitiei penale.Procesul penal are ca scop:protejarea a societatii,persoanei de fapte ilegale ale persoanelor cu functie de raspundere. Procesul penal cuprinde numeroase activitati ce se desfasoara intr-un anumit angriaj de acte procesuale.Multitudinea componentelor impune o grupare a

acestora.Astfel incit intregul dar foarte complex reprezinta totusi o unitate sa fie dispartit in mai multe diviziuni .Impartirea procesului penal... faze nu raspunde numai unor necesitati metodologice de analiza,prezentare sau studiu.Fazele procesului penal se manifesta efectiv in realitatea desfasurarii procesuale si se impun in realizarea acestei activitati.Reglementarea moderna in contradictie cu constructiile si sistemele procesuale din vechime a scos in evidenta necesitatea ca procesul sa fie alcatuit din mai multe faze. In procesul penal astfel alcatuit s-a dovedit a fi mai eficace in realizarea consecintelor raportului juridic penal. Fazele procesului penal constituie diviziuni ale acestuia in care se efectueaza in complex de activitati desfasurate succesiv,progresiv si coordonat.Intre 2 momente proiminente ale cauzei penale pe baza de raporturi juridice caracteristice in vederea realizarii unor sarcini specifice .Se mai poate adauga ca fazelele sunt componente ale procesului penal in care se desfasoara activitatea de o anumita categorie de organe judiciare in indeplinirea atributiilor ce se inscriu in functia lor procesuala de a judeca,de a pune in executare o hotarirea si dupa epuizarea carora pot fi luate solutii privind cauza penala. Actiuni progresive- Fiecare noua activitate intreprinsa propulseaza procesul insemnind un pas in care atingerea scopului si obiectivelor fazei respective cit si in telul final al procesului penal.Procesul penal fiind activitate in devenire constituie un fenomen complex intr-o continua dinama si transformare.Intre componentele fazelor procesuale exista o interdependenta si o continua determinare dialectica.Coordonarea activitatii face ca fiecare act sa reprezinte o conditie si intr-o anumita masura ca consecinta unei alte activitati. Potrivit legislatiei procesual penale in vigoare pot fi evidentiate urmatoarele faze : 1)pornirea(intentarea,declansarea) urmaririi penale.Aceasta faza incepe din momentul din care organele de stat competente sau persoanele imputernicite li-a devenit cunoscut faptul savarsirii infractiunii sau pregatirii .Scopul acestei faze consta in stabilirea existentei semnelor infractiuni.Art.274 CPP cap 4 titlul 1.Aceasta faza se finalizeaza cu adoptarea hotaririi despre pornirea procesului penal sau cu hotarire de a refuza pornirea urmaririi penale. 2)urmarirea penala propriu-zisa.Aceasta faza incepe din momentul primirii hotariii despre pornirea UP si retinerea materialelor spre executare sau urmarire.Pe parcusrul acestei faze trebuie stabilite toate circumstantele infractiunii savirsite .

Aceste 2 faze se numesc faze prejudiciare fiindca ele sunt realizate pina la judecata si pentru judecata . 3)Procedura in fata primei instante de judecata .Incepe din momentul inregistrarii cauzei penale in cancelaria instantei de judecata.Sarcina consta in stabilirea vinovatiei sau nevinovatiei persoanei invinuite in savarsirea infractiuni.Aceasta faza se finalizeaza cu adoptarea sentintei. 4)caile ordinare de atac.Aceasta cale incepe din momentul din care a fost atacata sentinta primei instante care nu a intrat in vigoare .Aceasta faza se incheie cu primirea deciziei respective a instantei ierarhic superioare. 5)executarea sentintei .incepe din momentul cind sentinta a intrat in vigoare si se incheie cu expirarea termenului prevazut in sentinta,sau in alt mod prevazut de lege. Aceste 5 faze mai pot fi numite principale sau de baza fiindca ele sunt obligatorii pe majoritatea dosarelor penale. 6)caile extraordinare de atac.incepe din momentul atacarii sentintei intrate in vigoare. 3.activitatea procedurii penale este orientata spre realizarea raspunderii penale ca cea mai acuta forma a constringerii statale.De aici se reseie reglementarea stricta a acestei activitati. Totalitatea normelor jur ce reglementeaza raporturile sociale ce apar pe parcursul desfasurarii activitatii procesual penale adica de la pornirea procesului penal,urmarirea propriu zisa,judecarea cauzei constituie dreptul procesual penal. Actiunea de reglare a DPP se realizeaza prin raporturile procesual penale,subiectii si participantii carora activeaza in limitele drepturilor si obligatiilor stabilite de lege. Relatiile ce apar intre subiecti si participanti reiesind din drepturile si obligatiile lor se numesc relatii procesual penale,ceea ce inseamna ca drepturile unui subiect participant trebuie sa corespunda cu obligatiile altui subiect sau participant. Raporturile procesual penale sunt caracterizate de urmatoarele semne: 1)aceste raporturi apar in afara subiectelor procesului penal 2)aceste raporturi apar din momentul in care organele de stat competente sau persoanele imputernicite li-a devenit cunoscut faptul pregatirii sau savarsirii infractiunii.

3)raporturile procesual penale sunt autoritare,adica unul din reprezentantii raporturilor este persoana imputernicita. Casificarea normelor Stiinta dreptlui procesual penal se ocupa de aceasta problema pornind de la definitia dfierentierilor colective care exista in perceperea normelor de procedura penala avind importanta deosebita in actiunea de interpretare si aplicare corecta a legii .Dupa sfera de aplicativitate normele de procedura pot fi generale si speciale . Normlee generale se aplica totdeauna , orice exceptie sau derogare oriunde sa fie marcata in mod expres trebuie de motivat Normele speciale avind aplicativitate doar in anumite situatii de aplicare , categoriile juridice norma speciala si cea generala nu trebuie confundata cu partea generala sau speciala a codului In raport de obiectul reglementarii normele de drept PP se pot clasifica in norme de organizare norme de competenta si norme de procedura Prin norme de organizare se intelege normelle prin care s einfluienteaza instantele judecatoreshti procuratura , organele de urmarire penala se prevad sarcini atributii si reguliile de functionare , normele de competenta stabilesc care dintre roganele de urmarire penala sau instante judecatoresti au abilitatea sa urmareasca sau sa judece cauza penala in raport de infractiunea savarsita diupa cantitatea faptuitorului dupa o anumita circumstanta teritoriala in care isi desfasoara activitate . Normele de procedura sunt normele care reglementeaza modul in care s epoate desfasura activitatea PP atit de calitati speciale cit si de parti Normele generale si speciale se aplica dupa urmatoarelel reguli : 1 norma speciala in concurs cu norma generala se aplica tuturor cazurilor pe care le prevede prin derogare de norma generala 2 norma speciala se completeaza cu norma generala pentur toate chestiuniile prevazute pentru care norma generala nu faci nicio derogare 3 norma speciala noua reiese intotdeauna din norma generala , o norma generala postiruare unei speciale nu abroga norma speciala deict in cazul in car eo prevede in mod expres Interpretare normelor

TEMA : 3 Princiipiile PP 1 notiunea insemnatatea si sistemul principiilor PP 2 esenta principiilor consitutionale si speciaole Preocupare de a edifica unstat de drept ce ar asigura funcitonare , este colaborata istoriceste c u promovare statului , si cu construirea unei strucuturi si acte sa apara drepturiile si libertatiile cetateneshti sa garanteze desfasurarea relatiilor sociale intrun strict climat de egalitate , in societate moderna statul de drept poate si trebuie sa fie edificat tocmai de a oferi cetatenilor echiloibrul si singuranta de care au nevoie pentru asi exercita drepturiile si libertatiile cetateneshti stipuloate nu doar de costitutie statelor nationale cisi de acte internationale de fiinta cum ar fi declaratia universala a dreptului omului din 1948 , convetia europeana pentur apararea dreptului omului CEDO din 1950, Rep Moldova se proclama un stat de drept in care cetatenii binificiaza de drepturi si libertati asigurat de constitutie sau prin legi dar supuninduse obligatilor supuse de acestea fiind egali in fatsa legii si autoritatilor publice fara [privelegii si fara descriminari de orice tip .Respectarea constitutiei si a suprematiei sale si a legilor este obligatorie si de aceea cetatenii straini si apatrzii si toi cetatenii tarii trebuie sa isi exewrcite drepturiile si libertatiile cu buna credintasi in asha maniera incit sa nu incalce drepturiile si libertatiile celorlalti .Respectare acestor exigente impune stringent stabilirea unor reguli de conduita intrun cadru legal bine determinat inc are figureaza continutul diferitor ramuri de drept , acestea regul pe parcursul revolutii istorice sau dezvoltat si au evoluat trasforminduse in principii ale dreptuirilor pe care se plaseaza diferite sisteme de drept din diferite tari . Principiul provine de la latinescu principium ce e a ce inseamna inceput origine paza ceea ce este primar , aiti dicitoraul explicativ al limbii romine cit si al ruse definesc principiu drept element fundamental ideie lege de baza pe care s eintementeaza teorii stiintifice un sistem politic juridic o norma de conduita Refiritor la notiune de principiu jean carbonier scria se poate de gasit prima oprire sai primul autor care a fomrulat un principiu general l;a fomrulat ca deja consacrat , sub fioecare principiu general se gaseshte o traditie pretezind la titluri istorice doctrina si jurusprudenta au formulat acestea principii generale dar ele nu lea creat , el;e au fost gasite in spiritul dreptului nostru asa cum au fost relevate de unele texturi fragmentare prin urmare stabilind ca nici legiuirotrii ci nici practicenii prin materie de drept nu creaza principiile eii doar le descopera formulindule doar in masura pe care leau descoperit , deci in situatia data ar fi necesar de facut distinctie intre

formuilare principiului si existenta acestuia , caci un principiu nu exista fiindca a fost formulat fiindca exista , in fond nici antichitatea nici medivalitatea nici miodernitatea nu a facut decit sa aplice ;a vremea ;or principiile in sistemuil lor de drept odata fomrilate prionciipiile de drept uremaza a fi recunoscute si consacrate catare astfel poat fi constient de afi atrase drept sa amintim ca principiu separarii puterilor pare sa fie descoperit inca de montesquie 1689 1755 , dar recunoasterea si consacrarea acestui principiu se contureaza abia spre sfirshitul sec 18 prices definisat nici in prezent Principiu este tratat in diferite sensuri in sens subiectiv regula fundamentala temei principiu gindirii , in sens obiectiv inceput . initial ceea ce est eprimar , in alt sens cunostinta teoretica fundamentala care nu se demonstreaz asi nici nu necesita demonstrare , alt sens norma etica fundamentala care paote fi o maxima care indreapta vointa deoarece aceasta devine deriguitaore(conducatoare_) sau obiectiva adica legea in asemena caz devine opbligatorie pentru fiecare finta rationala

---Savantii rusi cum ar fi Lutsenko si Ulianova in definitia principiilor procesului penal acorda mai putine credite teoretizarii notiunii de principiu punind accent mai mult pe aspectul calitativ al continutului acestora,sustinind ca principiile sunt ideile cheie determinate pentru constructia procesului penal formulind o definitie extrema de succinta,autorii aprecieaza continutul acestora care pentru a deveni principii trebuie sa corespunda anumitor criterii dupa cum ar fi: 1)principiile nu sunt niste idei oarecare liber alese asupra formelor si metodelor efectuarii justitiei,ci numai acelea care corespund conditiilor socialeconomice de dezvoltare a societatii 2)scopurile procesului penal sunt realizate in conditiile de cercetare a dosarelor penale numai in baza principiilor democratice 3)principiile procesului penal devin numai acele principii care sunt reflectate in norma de drept 4)impune principiilor obligativitatea.Astfel,autorii considera ca principiile procesului penal sunt idei de baza conducatoare care determina continutul democratic al procesului penal si care isi gasesc reflectarea in normele de drept. Intemeiata de Ludvig von Berdalanfi si dezvoltata in ultimul sfert de

secol,teoria generala a sistemelor a incetat a fi doar o teorie apartinind domeniului biologiei pentru a deveni o teorie cu profunde incidente si implicatii filozofice .In cadrul acestei teorii sistemul este definit chiar de intemeietorul ei ca un ansamblu de elemente aflate in interactiune . Sistemul reprezinta o multitudine de obiecte de rind cu relatiile dintre obiectele date si atributiile lor.Unii autori considera ca sistemul este orice entitate conceptuala ori fizica care este formata din parti interdependente intre ele .Dupa cum este vizil categoria de sistem este interpretata de autori diferit corespunzind domeniului in care se defineste notiunea de sistem .Unii autori considera ca sistemul ...si interactiunea dintre acestea . ALtii ... si formate din parti.Este evident ca sistemul reprezinta o unitate constituita din elemente care nu exista independent ci doar in strinsa coeziune cu toate celelalte parti si elemente componente. In cadrul oricarui sistem national de drept fiecare cod ,lege constituie un sistem pentru ca fiecare din ele nu reprezinta o insusire intimplatoare de texte.Actele normative nu po fi elaborate intimplator. Juristul francez Jan Dabin demonstreaza ca normele juridice nu sunt o ingramadire de piese detasate ci,dimpotriva se asambleaza in mod organic . Fiind de acord cu opinia savantului rus Kerimov putem afirma cu certitudine ca sistemul ....numai atunci cind functioneaza,actioneaza,exercita un anumit rol.Atunci functioneaza nu numai sistemul in totalitate ci si fiecare element al sau .Astfel,functiile elementelor sunt determinate si se deduc din functiile sistemului in intregime .In sistem nu sunt si nu pot fi regasite elemente care nu functioneaza,asa numitul *element mort* de obicei frineaza tot sistemul.In rezultat sistemul conservindu-se si pastrindu-si integritatea dar este lipsit de calitate de sistem.Este necesar de mentionat ca principiile dreptului in general cit si acelea ale procesului penal obtin calitatea de sistem doar atunci cind functioneaza generind relatii stabile de interdependenta .Fiecare principiu trebuie sa-si afirme semnificatia deplin si sa se realizeze plenar prin raportare la celelalte principii ale sistemului. Savantul rus Tatiana Dobrovoliskaia considera pentru ca principiile trebuie sa fie considerate parti componente a sistemului lor,acestea trebuie sa se conformeze urmatoarelor conditii: 1)relatia comuna dintre scopuri si probleme 2)lipsa de contradictii interne 3)interlegatura celui din urma cu rest principiilor Astfel,incit sa fie posibila realizarea deplina a scopurilor care stau in fata acestui sistem . Principiul legalitatii.

Nu se poate a analiza fara a se invoca actiunea civica fundamentala potrivit careia respectarea Constitutiei si a suprematiei sale este de negaduit. Principiul legalitatii presupune ca intreaga desfasurare a procesului penal,toate activitatile participantilor la proces sa se realizeze doar in conformitate cu dispozitiile legii. Obligatia respectarii legii este in toate domeniile vietii sociale.Asa se explica faptul ca principiul legalitatii nu este decit o transpunere pe plan judiciar a principiului general de drept,cel al suprematiei si respectarii neconditionate a legii.Astfel,art 7 CPP stipuleaza: Procesul penal se desfasoara in stricta conformitate cu principiile si normele unanim recunoscute ale dreptului national cu tratatele internationale la care RM este parte,cu prevederile Constitutiei RM si ale Codului de procedura penala. Toate principiile procesului penal si fiecare principiu in parte sunt o manifestare directa sau indirecta a principiului legalitatii si incalcarea oricarui dintre ele contribuie la incalcarea principiului legalitatii. Alte principii nu completeaza principiul legalitatii ci numai il concretizeaza.In asa mod principiul legalitatii este un principiu fundamental care isi gaseste exprimarea in toate principiile si normele procesului penal . Principiul oficialitatii. Art 28 CPP.Presupune obligatia organului de urmarire penala si a procurorului in limitele competentei lor de a porni urmarirea penala in cazul in care sunt sesizati despre savarsirea unor infractiuni sau in curs de prevedere. In baza acestui principiu toate organele de stat competente sunt indrept si au obligatia de a porni un proces penal,de a aplica normele DPP cit si de a aplica masuri de reprimare. Continutul social-juridic al acestui principiu consta in imbinarea intereselor statului,in ocrotirea drepturilor si libertatilor omului cu sarcina urmaririi penale despre pedepsirea justa a vinovatilor si preintimpinarii infractiunilor.Acest principiu cuprinde cit si obligatia organelor statale in timpul efectuarii urmaririi penale cit si activitatea de desfasurare a unor actiuni concrete nu numai de a explica drepturile si obligatiile participantilor la proces dar si sa asigure posibilitatea reala de realizare a acestor drepturi. Principiul publicitatii. Acest principiu se manifesta prin aceea ca toate in instantele judecatoresti dezbaterile judiciare sunt publice cu exceptia cazurilor prevazute de legea,adica in sala sedintelor judiciare au acces liber toate persoanele fizice(art.117CONST,art18 CPP)

Dreptul de aparare. Adinc .. in menalitatea juridica,radacinile sale regasindu-se in cele mai vechi timpuri,consacrat inca in dreptul roman fiind reglementat ca regula in conformitate cu care nimeni nu poate fi judecat,nici macar sclavul fara a fi aparat.Dreptul de aparare este considerat ca un model de garantie necesar realizarii unui echilibru armonios intre interesele persoanei si cele a societatii. ...in toate normele legale moderne,caci numai nu mai este valabila arhaica dilema sofistica prin care se neaga necesitatea apararii,pornindu-se de la aprecierea ironata ca sau acuzat e vinovat si are nevoie de apara sau acuzat nu e vinovat . Principiul egalitatii. Principiul respectarii demnitatii umane. Noile conditii social-politice create in RM dupa proclamarea declaratiei de independenta au permis alinierea legislatiei nationale la legislatia internationala.Astfel,au fost confirmate principiile proclamate in carta natiunilor unite prin care sunt recunoscute drepturile egale si inalienabile ale tuturor membrilor familiei umane.Acest principiu a fost preluat concomitent cu celelalte principii ce garanteaza protectia omului in fata abuzului autoritatilor si de CEDO.In art3. nimeni nu poate fi supus torturii ,nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante.Statul de drept implica aplicarea adecvata a normelor de drept bazate pe metoda convingerii.Fiecare membru al societatii trebuie sa aiba convingerea ca legea este elaborata pentru om si in numele omului .Ramiine actuala ideia cunoscutului filozof Protagoras ca omul este masura tuturor lucrurilor. Savantii mentionau ca guvernarea are obligatia de a folosi forta dreptului si nu dreptul fortelor,statul de drept are menirea de a crea conditii necesare in care reprezentantii colectivitatii umane nu vor abuza de prerogativele acordate de legea. Constitutia RM consacra acest principiu prin art.24 intitulat*dreptul la viata si integritatea fizica si psihica *.Statul garanteaza fiecarui om ca nimeni nu va fi supus torturii,nici pedepsei sau tratamentelor inumane sau degradante. Inscrierea in CPP a unei reguli fundamentale care sa oblige organele judiciare sa aiba in cadrul activitatii o atitudine de respect fata de demnitatea oricarei persoane. Efectuind sinteza materialelor expuse in legislatia altor tari convenim asupra unor exigente .... din principiul respectiv si anume : 1)interzicirea in decursul urmaririi penale sau a judecatii in scopul obtinerii

unor probe a folosi tortura,tratamentele sadice,inumane ori degradante 2)conditiile obtinerii de declaratii intr-o cauza penala sunt strict determinate de lege si doar declaratiile obtinute in aceste conditii contin valoarea probanta 3)persoanele care recurg la folosirea torturii,constringerii,violentei sunt pedepsite conform legii penale. Principiul respectarii vietii intime ,familiale si private. Este consacrat intro serie de acte internationale prin notiuni diferite .DUDO in art 12. foloseste expresia viata personala.Pactul international privind drepturile politice si civile prin art.17 introduce expresia *viata particulara* iar Conventia Europeana in art.8 al(1) foloseste expresia *viata privata*.Prin al(2) art 8 CEDO consacra protectia acestor drepturi permitind amestecul unei autoritati publice in exercitarea lor doar in masura in care amestecul este prevazut de lege si daca constituie o actiune care intr-o societate democratica este necesara pentru securitatea nationala,securitatea publica,bunastarea economica a tarii,apararea ordinii si prevenirea infractiunilor,protejarea sanatatii si drepturilor sau libertatilor altora. Prin caracterul sau specific procesul penal este o activitate in care in anumite conditii impun efectuarea unor acte procesuale de natura a reprezenta in anumite conditii ,imixtiuni,restrictii in care organele judiciare pot interveni in aspectele cele mai intime sau personale legate de viata familiala sau privata a cetatenilor . TEMA:SUBIECTII DPP. 1.Notiunea de subiect si clasificarea lor 2.Competenta.Drepturile si obligatiile subiectilor DPP. 3.Participarea subiectului la procesul penal.Circumstantele care exclud participarea subiectului la PP. 1.Notiunea de subiect si clasificarea lor. In evolutia sa,procesul penal a cunoscut mai multe sisteme de acuzare cum ar fi acuzare privata,acuzare populara, acuzare din oficiu si acuzare publica pentru autoritatea speciala. In sistemul acuzarii private,corespunzator epocii primitive,exercitarea urm enale sau actiunii penale impotriva celui care a savirsit infractiune constituia un atribut al victimei,al rudelor acestuia sau al tribului. In societatile dezvoltate acesta a devenit ineficient deoarece combaterea

infractiunilor nu poate fi lasata numai la aprecierea si actiunea victimei,mai ales in cazul infractiunilor care aduc atingerea intereselor generale a societatii . Sistemul acuzarii private a fost instituit ca acuzare populara potrivit careia orice cetatean avea dreptul sa formuleze si sa sustina acuzarea .Si acest sistem a fost considerat nesatisfacator pentru ca cetatenii nu actionau in toate cazurile necesare iar atunci cind era folosit putea fi determinat de un sistem sau de un sentiment de razbunare sau de santaj. Acuzarea din oficiu implica o autosesizare din partea judecatorului cu judecarea unei infractiuni sau a unei persoane si insasi momentul ca judecatorul era si procuror prin asta se incalca un principiu modern al represiunii penale si anume separarea functiilor procesuale in care judecarea si solutionarea cauzei penale trebuiau sa fie exercitate de diferite autoritati.