Sunteți pe pagina 1din 62

ReferenF: directoruldirectorulcentrului de Prof univ. dr llie Bedescu. ceopolitica$i Antropologievizuald al Universitilii Bucurelti cercetato^r lnstitutulde Studii Negreanu, Dr.

Elisabeta StiinFfic Ministerul Educatiei aleEducatiei, li Invilimantului consultant UNESCU Nanu,medicpediatru, Dr Rodica

Note
motiwl carem-a despre in ultimul an am fostintrebat Adeseori televiziuniiosupramintii umane. determinatse scriu cafteaEfectele discuie; o simPld simplu:o conjuncture, respundeam in general, poateschimba estegreu de intelesinse cum o intalnireoarecare cu gandul intamplare aceastd vialaunui om.Voi redaln continuare orizontulde preope minese'mischimb ce m-adeterminat ce ceea maimulteatentie ci4i seacorde cupiri va face!i pe cititoriiacestei celorcevor uftna. caremi a un teneramerican in urm; cu cinciani am cunoscut pe carel_am urmatin strdindtafostcolegla un cursde specializare povestind petrecut timp impreune mult am te. imprietenindu-ne, de pAni atunci cel mai mult m-a impresionat viaga noastrd despre in discuadesea asupra cereiareveneam viala frateluiseuMichael Michael, renun pe lui scurt Voi reproduce Povestea liile noastre. cares-auPurtatatunciintre mine !i prietenul $nd la dialogurile povestirea. meuJohn,pentrua scurta povestea el - pdrinii lor s-audespe+t.El a Candavea10 ani atuncinumai2 ani,a fost seu, careavea rSmas cu tatil lui, iar fratele aproape deloc luat de mamasa.insdmameisalenu ii mai rdmanea intreagazi la serviciu,qi astdmp sa seocupede el, cici iqi petrecea o bonacaresAsteacu Michael Aceasta fel a fost nevoit; sEangajeze insd il Esa pe fratelelui John se steaceasunintregi in faF televizoera o activitatecarelui ii Ecea foartemareplecere,iar rului. Aceasta neavandasdeldelocde furce cu el. Mamacunolboneiii convenea, insd era multumita,crezandce asdelel va invi,ta o multea aceasta, lime de lucruri, pe care nimeni altcinevanu ar aveatimpul sa i le cu lnsddin ce in ce mai agitatli obraznic devenea spune. Michael o putea refuze nici jur, nu si-i inclusiv cu mamasa Ea toli cei din sei-l acorde. la rimPul plecere, cao compensalie Pecarenu putea astfelce in primii ani de lcoale Michael era un copilinteligent, la invelitura Dar ince de pe se pirea ca nu va avea probleme

Dcsdida cIP a Aiblioteii DNiGUUNESCU, ANDRET Efctele nidlui Andrei Dragllinescu. e@

NaFotlre . Ronadei

GHEORGHE,VIRCI U; CRM^IInJ, NICOLETAi

sup.a

mintii copilului /

vi.giliu Ghcorghe, Nicoletacriveanu, Bucur$i: kodromos, 2007

rsBN 13 978 973 87900-3.2

atunci se observala el o aDumit5hiperactivitateqi neaterlfe. Mai teIziu acestefenomenes-au accentuat.Dupe dasa a IV-a a inceput se invele din ce in ce mai prost,devenindun elev problemd.Nu putea sta locului, nu se putea concentrala ore, era pe[nanent disEat, extrem de irascibilSicenere! de$i aveaun suflet foarte bun Mama a inceput sa I duca la docto , pentru ca in final se constatecA suferi de ADHD (deficit de aten{iecu hiperactivitate).Pentru ca se poate sta liniltit in clase,lui Michael i s-a dat si ia talin, un sedafoarte multor copii in America.Acaseera dv care se administreaze destul de liniQtitc6nd se uita la televizorsau cand se juca pe calcu lator, dar in rest avea un comportamentimposibil. Mai cu seami cand nu i se ficea pe plac deveneaextrem de irascibil li agresiv Dupi televizor au urmat jocurile pe calculator care ii ocupau cea mai mare parte a timpului liber, iar apoi Intemetul. Cum veneade la scoali se asezala calculator,uitand chiar !i si mai minance. Doctorii au insistatmult pe l6ngd mama sa se nu-l mai laseatat de mult in fata ecranului,inse ea nu se putea opune. Era suficient si se deschidadiscutia pentru ca Michael s5 face o adeveratecrize de nervi li si devini violent. p eteni nu ptea Cu mare dificultate a reuQits5 termine qcoala, avea,iar cu fetele intdmpina multe probleme,in principal din pricind ce s'a ingri$at foane mult qi de aceease simtea comPlexat.De se pare cd privitul la imagini de pe site urile eroiice de asemenea, pe Inrerneti-a produs un dezechilibruatAt psihologiccat li organic, cici nu mai poateintreline relatii sexualenormalecu o fat;. Acum are 30 de ani (la inceputul anului 2002) Si std acasa.A dar nu rezisti mai mult de incercatde mai multe ori se se angajeze, nu are putere sa se distrat, carevazile. Este extrem de nelini$tit si la munca pe care o ale de fdcut, nu motivcze $i sA se concentreze poate ascultaSi indeplini ceeace i se spune, deli la prima vedere normald. pare o pers()anb fiindc5 i{i de seamace nu estebun de Mama sa estc disperate, nimic qi nu qtie ce o sij face in viad duPAce nu o sd mai fie ea ln 4

afard de a sta pe Internet, a manca qi a bea nu-i mai place se faca nimic altceva. Odate mi-a spus ce nu-i mai vine si piriseasce lu' qi il oboseqte grozav. mea virtuale, ce lumea realdil plictiseqte in situafialui. Nenumdralicopii Nu estesinSurultanir american suferl astizi de ADHD, iar America este plina de adolescenti fruso familie. in viagi, si \i intemeieze trati, incapabilise se descurce Deqi aceasti povestirem-a marcat mult, la wemea aceea,nici micar nu benuiam anvergurafenomenului.Totu$i, am inceput se provenitein specialdin ma informez, adt din cdrtile de specialitate psihologisi psihoPedagogi, purtate prin cu discuFile America,cat {i timpului, in mesumin careconltientizam medici.odatd cu trecerea la scriereaunei pericolul am inceput tot mai mult si mi gAndesc cirti destinate publicului din Romania. Din acestefremanteri, in urma a peste patru ani de studii a rezultat volumul Efecteie tele|iziunii asuprc mintii umane. Dupd apari{iaceqii am fost intrebat de unii dintre cititori cu ce a$ compara televizorul, pentru a oferi o imagine sintedce Privind efectele acesteitehnologii asupra omului. Primul lucm care mi-a venit in minte a fost apamtul roentgcn,cel cu al cdrui ajutor se fac radiografiile.Catevasecundede expunereala razeleX ne pot oferi o imagine foarte utile prMnd mptura unui os sau o alti afecfiune organice,qi, prin urmare, o interventieprecisea doctorului, terapia opdme. Dar dac5 in fiecarezi ne exPunemcatevaminute razelor X oaseleti organeleinteme, atunci, penmr a ne distra,vizualizandu-ne nu numai ce nu ne vom vindeca mai rePede,ci, cu si8uran6, vom muri in caiva ani de o afectiune8rave,cum ar fi canceiul La fel se intample Qicu ecranulvideo. De{i existeposibilitateaobtinerii unui a sa real folos de pe urma acesteitehnologii,folosireanejudicioasd s ar putea sA aduce mai tarziu prejudicii incalculabileomului. Cat timp ar trebui alocat vizionerii, care este Periodicitatea pe care acest obicei ar trebui se o aibe in viata noastti pentru ca sd nu devini nociv, sunt intleberi h care ar trebui se gasim noi ln|ine rlspuns, esteprincipalulmiloc Publicitar. intr-o lume in careteleviziunea

Multi dintre cititorii ceqi au solicitat$i o variantl sintetice,mai redusi a acesteici4i, pentru a putea fi mai ulor parcursaSi de cei Sarcinaa cSrorale-ar lipsi timpul necesarunei lecturi sistematice. fost destul de dific e, fiindci afimaiile fera demonsttatii Pot ap5rea desrul de pu{in credibile, prin gravitatea lor, iar explica$ile chiar Si numai in parte reptodusecrescsemnificativnumerul pagi nilor. Asdel ce s-a ficut compromisulde a pesffa din o ginal numai problemelelegate de efecteletehnologiei audio-videoasupra dezvolterii Qi functionerii mintii umane, renuntand aproaPecom_ plet la disculia privind cultura nihilismului, Qi am redus la minide televi' Spre exemplu,in cazul dePendenlei mum demonstratiile. prezentand in zor, s a renuntat complet la partea demonstrativa doar o sinSurepagini concluziiledemonstralilorrealizatein 3l de pagini in volumul original. in aceasti perspectivl multe din capi ca fiind doar o scund introducerein proble_ tole pot fi considerate maticd. Pentru cei care doresc si aprofundeze fenomenele, lucru ne_ cesar penmr formarea unei atitudini in abordarea televiziunii qi a volu' va fi necesara tehnologieiaudio-videoin Seneral, li ceRetarea citate. a tele-viziuniisaua bibliografiei melor din seriaFatanevdzute pentru uzui cadrelordidaclucrares-arcalizatin special Aceaste tice qi al pirintilor, la cerereamultora dintre acc$tia ln anexele de adeugateciltii au fost cuprinseun capitol dedicat dependentei intemet precum gi o sintezain numai catevapagini a problematici pe parcursulvolumului. Astazi.estetol mai Sreusd Sasim dezbarute insa Eebuiesi avemin vederecd numai timpul unei lecruri aqezate, f:cand un efort ne putem smulge din v6rtejul in care ne atrage c[ltura de consum,divertismentulqi stresulunei vieli dominate de grija zilei de mAine.in cazul in care nu vom cunoasteefeclelepe care noile tehnologii le au asupra vietii noastre, s-ar putea ca intregul nostru efort existentialse nu-$i atinge dnta. Lumea modemd ne oferd nu numai o multime de facilite$, dar ne qi intinde numeroase punandu-nein pericol in primul rand sindtatea mentald. capcane, qi astfelsAne putem pistra atat Numai de noi depindesi in.telegem pecarear5tde mull o preruim c6tli libertatea sdnararea. 6

Cuvantinainte
in ultimii ani, nu mai rimane in urma cercet5rilordesfdsurate dezvolterii$i dduneaze TV calculatorul nici o indoiale: vizionarea si func{ionerii creierului uman. Aceasta,deoareceactMtatea conicain fata ecmnului, estecompletdiferite de 15,arunci cend ne agezem aceealntalnita in mod obiqnuitin viaF oamenilor.Celecatevaceasuri petrecutezilnic de copii in fata televizorului!i a calculatorului, ince din primii ani de viali, vor influenta definitoriu modul in care creierul va respundepe viitor la provocirile lumii reale, modul in careva procesainfo[natia. in mai multe studii, mintea tinerilor Astfel, se demonstreaza ajunge sA fie dependenti de stareade pasivitate,de neconcentrale !i neganditecare i-a fost indusezilnic, catevaceasuri,pdn intermediul vizionarii. EmisferasdnSi a deierului, a carei activitate este inhibatd cdnd privim Ia televizor,nu se dezvoltenormal, ceeace va face ca tinerii aceqtia se fie deficienti in ceea ce prive$te Sandirea logica gi analiticd,in vorbire, in construireafrazei, in scris $i citit procese desfeEuratein ariile acestei emisfere Cele mai Srave sunt insa consecintele pe care televiziunea !i jocurile pe calculator le au asupra funclionirii penii din fate a creierului cortexul prefiontal pe om de animal. Prin franareadezvolterii !i - care il deosebeqte chiar prin vetdmareaprodusd de televiziune {i calculator acestei de con$tiinle,a proceselor zode esentialein dezvoltareaproceselor de concentra' capacitatea vizionareaafecteaze mentalesuperioare, in comPortamentele favorizeaze motivatia re a atenliei, shbe$te {i stinctive- bulimia, agresivitatea {i pulsiunilesexuale. motivele Pentnr care Academia citeva din Acestea sunt doar Americani de Pediatri (Reisenberg, 1998), recomandi ca pani h doi ani copiii si nu fre lisaF si se uite la televizoi, iar dupi aceasti versti, pe toati perioada varstei gcolare, se t se limiteze timpul vizionirii (cumulat televizor, video sau calcllator) la una, cel mult doui ore p zi. Unii autori oPineaza ca micar paoi h 5-6 ad cend se inchei prima Perioadd esentiali /

in dezvoltarea creierului, copiii sA fie dnuti depaatede televizor ti de calculator. copilul nu se poate opune. El nu are inci discerndmAntul necesarJ de aceea esteimportantsi fie apirat de mijloacele care-i pun in pericolsinitatea mentale Eiviitorul. Cumar puteaoareun singurin fata unor tehnologii caie fascineazi, copilsAseprotejeze mai cu seami careau un caracter hipnotic!i caredau dependente; pedcolul benuiesc in conditiile in careei nici micar nu {i nu-li pot imaginaconsecintele? Nu acesta esteoare rolul pirinlilo!: de a-i discemAmantul apira li celiuzi pe cei mici penecandvor cepeta singuri in viate? Desigur, estemult mai necesar ca se se descurce simplu si-i abandonimin fata unui ecran ca se ne vedemde Eeabe,sau ca se adunemcevabani penmr a le putea asigura viitorul. Dar, ar trebuise ne Sendim mai intai li la faptul ci dupe in fataunui ecmn,cateva ore pe zi, copiiino$ri 10-15ani petrecuti s-arputeasi nu mai aibi nici un viitor. poate,ceamai mareresponsabilitate pe Educalia copiiloreste, celemai careo areomul in viaF, activitatea carene poateprocura primul bucurii sau, dimpotriv5, dezamegiri. Depinde in r.and mari copilului,devenirca lui sau,dimpotrive,etecul. de noi formarea omul de mainene va puteafi un real sprtin, un izvor de satisfactii$i bucurie sau o povari, o pricine permanente de regrete,o mustrarc vie a neglijenlei privind modelareasufletului, mintii qi rupului in ceamaimaremisurede noi. aceluia a cirei vialea depins Triim int!-o lume in care se vorbeqtefoarte mult despre dreptui. Oare n-ar trebui sd asiguramqi copiilor dreptul ,,fun-. damental"la mai multi afectivitate, la mai mult timp petrecut normalea minlii $i trupului,la a fi impreunl cu ei, la o stimulare pizili in fala ofensivei unor mijloace carele pot distrugmintea? la care ar trebui sd mai multe intreberi aseminitoare Sunt rispunsde respundem, ln primul rand, noi parin{ii !i educatodi, in caretreim. caredepinde soanacopiilorno$ri gi a societe$i

$i pentru adulti, vizionareaconstituieun important factor in instarii de nervozitate rensificarea $i agitatiementald,in slibirea capa' memodei,in aparitiasteriide pasiin scxderea citiii de concentrare, vitate qi a plictiselii,a deprcsiilor,a anxietelii li tulburer or de personalitate.Stresulgeneratpe parcursul $i in urma viziondrii poate din zonele afectain mod se os creierul distrugandcelula nervoase pentm conexului prefrontal li ale emisfereistangi.Aladar, Persoaeste fecomannervos, sunt obosite care deja stresate, nelecare sunt dat ca ln loc si-qi peteace timpul liber in fala micului ecran, agra' vAndu-li starea, se caute destinderea prin ie{irea in nature, prin cu cei apropiali. prin lecturesauprin comunicarea activitetipractice, Ne-am propus ince dintru inceput se intelegem adeverul qi se gesimsolutiile cele mai Potrivitepentru a iegi din criza in ne-a adus de consum.De modul de viala bohav pe care'l impune societatea inlelegereaacesruilucm, de adoptareaunei atitudini resPonsabile in educareacopiilor no$tri $i in desE urarea vietii de familie depinde viitorul acestorcopii gi al nosmr, al tururcra. Altfel vom deveni spectatoriisi victimele unei revirsdri de violentd, al cdrei debut si-a frcut deja aparitia, a unei inrnultiri fard precedent a bolilor la noua mentale,de la depresiiPaneIa schizofrenii,a SeneralizSrii probleme atenlie de Si hia infirmitetilol mentale,de la Seneratie peractivitate PanAh autism. pentru Apdrarea FamilieiSi Copilului $i-a asumat con' Asociatia {tientizareacadrelor didactice!i a perinfilor asupra pericolului Pe care ll reprezintl televiziunea asupra dezvoldlii minlii copiilor, la dispoziFa arat prin publicareaacestuivolum, cat !i prin PuDerea pSrinlilor a uflei linii telefoniceunde pot fi pdmite informafii privind preveoireali combatereadeficitului de atenie qi hiperactivi' tate (ADHD) sau ale altor disabilitati mentale dobandite.A..tadar, inceqi 0745.033.090, putem fi gesiti la telefoanele0211335.54.95 pend cu luna apiilie 2007.

activititii corticale Caracteristicile pe parcursulvizionirii TV


de arati ce, indiferent in ultimeledecenii efecruate Cercetirile conginurulprognmului de televiziuneurmerit, activitateaelectric; a celor care privescla a creierului (traseeleelectroencefalografice) dupi numaidoudminutede vizioseschimbidobandind, televizor neintalniti in nici o alti actMnoue, specificd, nare,o configuragie tateumanA. Cumsecomporti creierul umanin fala micului ecran? condus de solii f. in cadrulunui imponantproiectde cercetare Australia, s-aajunsla de Statdin Canberra, Emery, la Universitatea lncreierului estepomit, undele ci, ,pdati ce televizorul concluzia cu cet panecAndundelealfa ii teta devinpreponderente. cetinesc cu atat sunt mai lenteundele televizorul sti mai mult timp aprins, (Mander, 1978) cerebrale". in zonaoccipiiah,aPrede emisie alfa,inregistrate ,,Modelele dd comenzi ciazedr. Peper,disparin momentulin careo persoane cind are loc un procesde ciuta_ vizuale (concentrare, acomodare), re de informalie. Orice orientare lnspre lumea exterioa cre$e emisiaundelor alfa. Undefrecvenlaundelor cerebrale li blocheazA le alfa apar ln momenrulln care nu te orientezi spre cevaanume. Poli sA stai pe spate$i se ai niqte imagini in minte, dar e$i intr-o stare cu totul pasivi li nu elti con$ieDtde lumea din afara irnaginilor tale. cuvantul potrivit pentru stareaalfa este"in afara sPa$uvizual sau se se concentreaze lui", feri orientare.Cendo persoane odenteazecere ceva, indiferent ce, !i observeceva in afara sa, imediat are loc o creltere a frecventei undelor cerebrale (unde atenlia beta), iar undelealfa dispar.Aladar, ln loc se antleneze (Mander, 1978) paresi o suspende," televiziunea active, 10
Undelebetamaximum 30 Hz caracterizeaza stdrile de activitate mentale

|l/dl\
alfa maximum Undele 13 Hz, apar in stdrile de Pasivitate,de relaxare liin hiPnozS Undeletetamaximum 8 Hz, caractedzeazS stareade somn upr

conical: in timpul Priviruluila teactivitatea 2. Urmarindu-se inuneiaoomaliineurologice: aParilia constate levizor, cercetStorii reduceexcare-gi stanSia creierului, hibareaactiviteliiemisferei ffem de mult activitatea. lui Herbert Krugmanau dovedit cd vizionareaTV ,,Cerceterile si indeplineasce dreaptd stange emisfera amo4eqte li lasi emisfera din cele aveaconsecinte Acest faPtpoate toateactivititilecognitive. De exemplu, creierului. mai gravepentrudezvoltarea !i sanitatea analiza criticdpentruorSanizarea, esteregiunea 9i emisfera stange datele trateaza judecata a creierului dreapte datelorprimite.Panea informalia primitein mod necritic: nu descomPune 9i nu decodeaze informaqia dreaptdproceseazd Emisfera in pi4ile ei componente. deemotionale rispunsurimai degrabe in intregulei, determinand Nu putemtrata ralionalconlinutulemisiuni' cet ralionale(logice). nostrunu esteoperaa creierului emisfera stange lor ry deoarece vizionirii. Prin urmare,nu estesurprinzdtor tionali pe parcursul dupd cum a faptul ce oameniirareoriinlelegce vid la televizor, aratat i un studiu condusde cercetdtorulJ. Jacoby.El a descoPerit ci, ,din 2 700 de oamenitestali,90% au inFles gretit ce au privit 2001) minuteinainte".(Moore, cu cateva la televizor esteaceh ca,pe Parde neuropsihologi 3. Un alt fapt constatat cerebrale dintre celedoua emisfere cursulvizionirii, comunicarea intreruPte. esteaproaPe prin puDtea corpulcalos rcalizatd 11

Solii Emery aPreciaze cA ,Jizionarea TV se situeazi h nivelul imaEmisferadreapti inregistreaze al somnambulismului. conEtient ginile de la televizor, dar, din moment ce leSaturile incrucigate dintre imagini cu Sreupot f1 con au fost partial intrerupte,aceste emisfere oamenide ati aminti Itienrizate.De aici dificultateacelor mai mulli multe dintre lucrurile pe carele'au 11zio[atanterioi' (Large,2000) Transferul activitetii creierului de pe emisferastangepe emisfera dreapta, concomitentcu intrerupereaparfiale a punlii dintre cele doui emisfere,fenomence se manifesti Pe parcutsulviziondrii TV. conducela o anomalieneurologicdin contextulin carecreierul' aflat intr o stare mentale pasive (inhibitie a activititii emisferei stangi), estepus ln situatiade a absorbio cantitateuriaEede informaii. Mintea omului in fala televizorului nu mai este un sublect pe care se-l poateconal procesuluide cunoa{tere, deplin conStient ei de inlelegere,de tionare qi organizarea trola dupe capacitatea materialului Parcurs. in uldesfeEurate 4. cetcetdrile din domeniul neuropsihologiei a vizio timii 25 de ani demonstreaz;ce cea mai Sravi consecinte dezvolteriiQifunctionerii cortexului PrenSrii o consdruieafectarea frontal. (Muray, 2004) afirmi in mod categoriccA merirea timPului Neuropshihologii stirii maladive in care se afl5 de vizionare inseamne,,prelungirea conexul prefrontal (Parteacreierului aflate in sPatelefruntii), ceea (Emery' ce va avea gmve consecinteasuPradezvolterii acestuia" 1980). Conexul preftontal estecentrul executival creierului uman' al atenfiei, motivaliei' mentalesuperioare, sediultuturor proceselor al controlului comportamentelorQi emotiilor' El il diferentiaze' toate procepractic,pe om de animal, cici prin acestase desfE$oard qi se de reflexie, aici se realizeazdsinteza dintre Sandire,emotie comportament,tot ceea ce definegteomul ca subiect personal al propriei existen!e. Faptul ca in timpul vizion5rii TV activitatea corticale este complet modificati devine un lucru incontestabil in urma exPerienlelor

tehnologiei,a noilot mijloacede investiSare prilejuite de dezvoltarea su : intrebdrile la carerhmAnesa respundem n u"iirritetii "oni*le. In Careeste,pe termenlun8, efectulvizionerii TV asupracreierului? ce mesuri uitatul la televizorpoarcseproducdmodificerifuncfionate li chiar structuralela nivelul creierului,ti schimberiin comportaalenoilorgenerafii? mentale umansauin abilitetile mentul

Poatevizionarea TV afecta structural dezvoltarea creierului?


in SUA Ia carc desfbsurare nationale in cadrulunei conlerjnLe ce irtl parlicipat peste300 de profesoriexperimentati,majontatea s5-$i lor prezenli au afirmat cr,'durata pe care elevii sunt capabili capaci.un."nrr"r" atentia este notabil mai micd; cititul' scrisul Ei in mediile rateade comunicareorale se aratl a fi in declin - chiar;i rezultate ale Inslirutului ccle mai bune". (Healy, 1990) ,,Recentele Educalicnaldin America (NAEP) Nationalde Evaluarea Progresului privelte au indicat aparitia unot importante deficiente in ceea ce cognitivede un nivel superior,mai cu seamecele nececapacita{ile qi p"ni- o inlelegereprofunda a textului scris'in matematicd "ui" la matemadce,in conformitatecu cerce' in Etiinte.(...) Rezultatele sa liirile NAEP,sunt foafte deprimantecand studenlilor li se cere il o etapi' de atentia la problemecare necesitemai mull concentreze dintre absolvenliide liceu pot calcularestul l)e exemplu,doar 440lo cc ar trebui sI le revini de la 3$ care au fost pleti$ pentru 2 artico' prelelc comandatela o masdde ptenz. ( ) Dupe Alben Shanker' dintre tinerii doar 200lo (lintc al FederatieiAmericanea Prcfesorilor, rlc 20 de ani pot scriein mod corecto cererede angajare'doar 4vo pot aranja 6 inteleg o mostri de program de autobuzeqi doar 12olo dintre actualii trrrcliicomune in ordinea merimii Doar 20-250/0 .lcvi, arati dr. Shanler, pot invela efectiv prin metodeletradifionnle de predare.(. ) Efecteleacestortendinfe, univelsal observate' colegii' uu in""irlt se devini evidente chiar qi in cele mai bune

Astfel ce profesorii au gesit de cuviinfi si coboare nivelul sarcinilor pentm scris li citit, precum $i aqteptbrilein ceea ce priveqteglndirea analitice. insi, in ciuda efortului depus de profesorii $colilor elementareqi ai liceelor pentru imbunAtitirea prcgramei, elevii nu arate vreun caqtigvizibil in deprinderilede ordin superior."(Healy, 1990) ,,ce se intample, oare, cu noile Seneratii?"se intreabd profeso rii, perintii gi cercetercrijfenomenului.Cum putem explica sc;de' rea capacititii de a asculta,de a vorbi, de a citi, de a scrie,de a raliona in mod logic $i de a gandi analitic, de a rezolvaprcbleme,de ruturor indi' a gAndi,in general?Cum poate fi explicatdprebu$irea polar, invf,lareaetc.? cilor ce p vescsuccesul ,,Estede neconceputse credem ce majodtatea profesorilorau devenit brusc atat de slabi", spuneJaneHealy. Multi dintre aceltia, educatori buni qi devotati, prin mainile cerora au trecut zeci de generatii, declari astizi cu cetitudine cA,,metodele verificate Ei valabilenu qi mai au efectulscontat".(Healy, 1990) Cevase intampla cu copiii zilelor noastre.Nu numai ca meto' dele vechi nu mai dau rezultate, dar nici cele mai noi inovalii in domeniul metodologiilor de predare nu asiSurdrezultateleaqteptate. Nu se poate sustinefaptul cd majoritateacopiilor nu mai vor mulli dintre ei urmeazi chiar tratamentemedi' sd invete, deoarece camentoasepentru creltetea succesuluiqcolar, urmeazi cursuri Mai curdnd, ei nu mai specialepentru recuperareadeficiengelor. rezultate{colare ca ale tinerilor de acum pot invala $i aveaacelea$i catevageneratii,pentru ca nu-i mai ajutl mintea. Devin coPiii mai pulin inteligenti? ,,Pot,oare, schimberilesurvenitein abilitelile intelectualesi reflectemodificeri in inseqidezvoltareacreierului?"se intreabe din nou cerceteto i fenomenului.Ce se intampla, practic, cu creierul copiilor ti al tinerilor societelii mediatizate?Ce rol au vizionareaTV si calculatorulin aparitia acestuifenomen? T4

ROLUL MEDIULUI iN DEZVOLTARXA A CREIERULUI STRUCTURALA

Cercetirile arate ce experientamediului in care cre$tecoPilul a cortexului. structuralA ioaceun rol esentialin dezvoltarea odate cu expe enta qi invdtarea,se dezvolti conexiunileneu_ ronale. creierul se schimbeincontinuu, spune dl. Diamond. ,,Ceea felul in care coce facecopilul in fiecarezi, modul in caregfuideqte, rrunice, ceeace invati, stimulii care ii atrag atentia, toate acestea alr putereade a-i modifica structuracreierului.Nu numai ce schimbi modul in care creierul este folosit (schimberifunc$onale),dar qi modificdri structuralein sistemeletra' cauzcazd,de asemenea, scelorneuronale."(Healy, 1990) drama_ va aveaconsecinte O privare de stimulii colespunzetori fost ob' ticc asupramintii tinere uqor maleabilel. Spreexemplu,au servatedoui grupe de copii Pe o perioadeindelunSatd.Din prima Brup5 feceauparte copii crescuti in mediul familial, care au avut parte de o experienti de viata obisnuitd, in conditiile unei familii rx)rmale.Cealalte8rupi era alciffid din coPii crescutiin sali de privati de spitale,in orfelinatesau claustratiin camereintunecoase, norrnal natural - per srimulii sau provocirile unui mediu uman {i cu na_ dialog.contactul \r'irnecaresa le acordeatentie.draSoste. tura, jocuri etc. Observatiilefecute au atatat ce acei copii care au pctrecutcAqiva ani in astfel de locuri seracein expedentede viati' .u toate ca la naitere erau normali, din punct de vedereneurologic, rlupi cAqiva ani, au ajuns la un Srad de inapoiere mentale similar
I Asadar, in cazul in care copiii ili schimbn nodrl de folosire a creierultri, mai mult anumire cu cat srnt folosite oresPunzator' nnrt)nle corticale seredanjeaza (la o anumiteactivitate o marePanea zilei) cu atat cre ce dureaza 1,' dc rnsouns !rrl vr fi mai purin flexibilPeftru a raspude in alte modun,rnmdand asdelnedez' un.oPil aloca u,lr,if rffucturilenelronalece corespmdaltortiPui de activitarDaca afirma J pnrru activitate, o atumirn fiecerei zile din timPul ,' t,nrc semnificatili insa confiSura tip de adivitate, acest rl(.irlt..tunci sevor construiconexiunile Pentru ra fi de zr vet alar a ' ' .' ..,,i coneri uni

(congenitala saucauzate a encefalului structurale uneinedezvoltiri boli sauaccidente). de anumite are nevoiese se hreneasce ca qi lntregul organism, Creierul, suntinsdstimuliimeHranacreierului normal. pentrua sedezvolta pe care le intampind mentale diuhri, provocirile existenliale Ei ma' omul nu numai din primii ani de viali, ci chiar din pantecele va fi mai atuncili creierul suntserace, experienle mei. Daceaceste de a facefale noilor de a se adapta, deci incapabil slabdezvoltat, cu careomul se provocdri, de a gandi 9i de a rezolvaproblemele pe caretrebuiesa'i intamPine stimulii sauexperientele confruntd. pentrua consticaracteristici sEaibeanumite un copilestenecesar datdla timpulpotiivit. tui hranacorespunzetoare ca mediude expemodulin caretelevizorul Pentrua intelege sau, cortexulcopiilor, influent5nddezvoltarea riente modeleaze criteln continuare vom expune acesruia, nedezvoltarea mai corect, pentru a se asimediul, pe caretrebuiesele satisfacd riile genemle a oeieruluiuman. normale gurao dezvoltare a. Perioadaoptimi pentru dezvoltareacortexului uman din via[a unui om estela fel de propicedezvol Nu oriceperioadd drii creierului'. Spreexemplu,primeleluni {i ani din viata sunt mai strucrurilorcorticalece asigurevederea, poffivii pentr'] dezvoltarea dezvoltilii abilitdfilor auzul,vorbireaetc.Mai tarziu, incepepedoada stimulii perioadespecifice lipssc Dacein aceste mentalesuprioare. strucrurisaufunclii vor remanendezatunci aceste corespunzetori, J.M. Ponti,care i-a cercetatpe covoltate. Spreexemplu,Slosolosul piii hrenig de animalepaneh o anumitevarsli, lipsiti fiind de orice dupd revenireain socletate, experientdumane,constatecI aceqtia, nu au mai putut vorbi caniqteoameninormali. niciodata
2 istazi se erie foane bine c, exisd o Perioadeopdme cand orsanismul este preSnrirsa se octrpe de un anuhit tip de srimuli, sPunedr' Jane Bemstein cand ins; ac{ti stimlli ntr apar In Perioadadidcn, atunci ste foa(e probabil ca structuile crei' rului careli proceseazi,netunqtionand,sa nl] * denolte, ci si searrofiere'"

Prin urmare, observatiilefacute asupraunol oameni privali de de ve' ariilor conicalerasPunziitoare dezvoltdrii stimulii necesari (Pana 5-6 ani), la dcre, de auz sau de vorbire in perioada opdme nu au mai putut dobandiniciodateabilitilile de au arStatcd aceQtia a vedea.a auzi si a vorbi ale unui om normal r Aceleali probleme au fost constatateli in cazul coPiilol care au crescutdin primii ani de viatd cu televizorul.in cazul acestora,dificultelile intampinate sunt proportionalecu timPul acordat zilnic vizionerii Foarte 8rcu va putea fi recuperatacesthandicapSi,in cele mai multe cazuri, nu in mod complet. b. caracterul reflexiv al experientei cercetlrile arad ce mediul in care treie$tecopilul nu trebuie sa fie unul agitat, construit artificial, ci, mai curdnd, unul liniqtit Este necesarde a\,1rtin vedere ce, pentru dezvoltareacreierului' ate importante,nu atat activitateaexterioare,cat intensitateaproceselor intenoare, rcflexive,vorbirea copilului cu sine insuli despreuimiroarealume care-linconjoara. Experienta cuvantului - dialogul cu proPriii pirinti Perintii constituiecea mai buni ceEuzepe care copilul o poate vea penmr a intelegelumea ilconjuretoare Qipentru a-li dezvolta mintea. DialoSulcu aceltia, cuvantul rcstit rar, cu inteles, ribdare {idragoste de cefie perinF, ocupe,dupe ultimele cercetiri, rolul cel mai important in configurarearelelelor neuronale,mai mult decat ()ricarealtd experienti. d. Experienfa trebuie sA fie interactivi o alte condifie necesard dezvoltdrii normale a creierului este inrplicareasi paniciparea activi a copilului la existentasau expe
vorbirii erau perfect dezvoltale, creierul :l cu toate ci ochii, urechile, orgaDele vdzul auzul li vorbireale_atr n.(lfzvoldndu-qila dnp structurilecorespunzaroare, penrruintreaSa viaF ri1 .s inrr un stadiuinferiord dezvolta.e

77

rienla cotidiana.Copilul trebuie sd aibi controlul realiteFi,Pentrua se putea implica in plocesul de explorarea acesteia Cand stimulii sunt excesivde puremici {zSornote.miscari bru$te sau putemice daca etc.), el se poate speria sau inhiba, iar expedentarespective, se va repeta de mai multe o , va putea crea o structur5 neuronale $i imstabild de inhibitie care si impiedice,in general,cunoaQterea plicareain realitate. Prin urmare, presiuneastimulilor mediului nu trebuie sA fie trebuie atat de mare,incat se anulezeparticipareacopilului; ace$tia sau curiozitateaUn creier normal se interesul doar \a trezeasca stimuleaz5pe el insugiprin interactiuneaacdve cu ceeace gase{te provocatorsau interesantin mediul inconjudtor' Dacd va remane pasiv,neimplicatin fala unor stimuli, indiferent de natun lor, ace!tia nu-i vor folosi copilului la nimic. Neuropsihologiiau constatat faptul ce interaciiuneaactivd cu medid, atat h nivelul fizic al atingerii qi jocului, cat 9i la cel psihological reflecfiei !i imaginafiei, esteesentialapentru dezvoltareanormalea cortexului' Atat reflexiviratea, dialogul, cet li interactivitateaindice acelali lucru: experienta de care trebuie se se impertaseasciun copil este necesa!sa fie una personala,in care acesta,ca Ei subiect, se incerce sd cu' lumea.se se raponezepersonalSicon$tienlla ea' noasca in concluzie,copiii au nevoie de pirinti, in specialde mama, invefandu-i in' care se le celiuzeasci fiecare pas, sd le vorbeascd, limba, cum sa inleleaga realitatea,se cet-incetcum si foloseasca a timPului gAndeascA li se simte, in Seneral.Experientaspaliului ti real, cunoaiterea prin atingere $i intrebuinlare a lucrurilor care'l au rol deosebitde imporinconjoarape copil, joaca, de asemenea, tant. Copilul trebuie se se implice activ in difedte jocuri, folosinduconstituie cu alti coPii.Toareacestea si imaginatia$i interacrionand mediul ideal pentru dezvoltareanormald a mintii copilului, pentru pr:nereabazelor structurale qi functionale ale creierului, necesare tuturor activitdtilor de mai drziu. 18

LUMEA TV CAMEDIUDE EXPERIENTA 'leleviziunea,din perspectiva descnseanterior, nu poate fi conr|(l(:ratdpropicepentru edificareastructurilor neurooalecaracteristic(' unui creier normal, ci, dimpotriva, poate fi vezuti ca un mediu fireascS saureprima o evoluiie cc rmpiedicd copilul in fata televizorului nu are parte de expe enla obilrrrritiia limbajului, de stimulareadialogici a Sandirii!i reflecliei pe r';rrcpirintii, bunicii sau mediul uman, in general,le oferi. Stimulii vizuali $i auditivi perceputiin fata micului ecran sunt atat de agrecapacitatea rapiditate,incat depe$esc sivi, se succedcu o asemenea r rcicrului de a-i controla.Efectul inevitabil va fi inhibareaunor immentale. tx, ante procese si inteleage de la televizorsenu mai doreasce Copiiiseobiqnuiesc doar cu sencc sc intimpld in lumea care-i inconjoarS. se multumesc vizioneriiTV nu esteuna a spafiului ,iriile. (large,2000) Experienta li n rimpului real, a distanplor gi a duratelor reale, ci a unora virtuale' su{cmte sau dod simulate in interiorul tumii televizualului copilului ii lipse{te posibilitatea cunoa{terii Prin atingerea !i manipularea fizice de cunoal:r nnterialelor,una dintre conditiiledesf:$uririi procesului (aseelor Prin televineuronale. a rrrc qi, prin urmare,de structurare dczvoltirii me_ /.or.cci mici sunt liPsitide liniqtea$i ligazul necesare cirnismelor limbaiuluiintem 5i ale gAndiriireflexive. 'Ielevizorulnu numai ca nu favorizeazd o participareinteractiva pa_ o experientd ci, dimpotrivd,presupune l:r procesul de cunoaqtere, prelungipentru mintea umane Dupe viziooarea pasivizante 'iv:i $i starede pasivitate rir. copiii vor aveatendinfade a r5manein aceeaqi lumii reale Celorcarese uite mult in cunoa$terea srrLr dc neimplicare de a imain mod propoqional capacitatea lir lclcvizor li se sirece$te linr iocuri, le slibeEtedinamismul mental. (winn, 1996) J. Healy neuronale, sistemelor slrltilliazi faptul ce: ,intrucat in confiSurarea presuptrs de o activi_ ca raspunsla efortul r orcxiunile se realizeaza t;rtr.nrcntali, a'i introducepe copii in mediul TV, a le deprindemin19

tea cu pEcerea fuc e a viziondrii inseanni sa le punem intr-un risc real dezvoltarea abilitetilor mentale". (Healy, 1990) Problema fundamental5 pe care o ridice vizionarea TV in ceea ce pdve{te dezvoltarea structurilor corticale este Sradul ridicat de repelitivitate (zilnic), durata Si intensitateaexperienteivizionirii' Avand in vedere acesteconstatdri,devinejustificati in[ebarea pe atunci care si-o pun tot mai mulfi cercetetoridin lumea occidentald cand constatedeclinul prilcipalelor abilitdti intelectualela tinerii noii generalii: Este posibil ca ritmul vietii contemporane,cAnd multi copii stimulaf din afare,cand ei nu mai au timP sa sunt in mod constzrnt cu ei in$i$i (limbaj insd vorbeasce sd reflecteze, stease gandeasce, tern) se faci posibil5 aParidaunor schimbdristructurale(morfologice) in creierul noii genera$i?"( ..) ,,E te posibil ca tinerii carepetrec zilnic un timp indelungat in fa!1a televizorului sd aibe creierul dezvoltat diferit fati de al acelora care se implici in activitlli fizice, interpersonale Si cognitive? Rispunsul pe care'l dau la aceasteinEebarc cercetdtorirenudin lllinois, o de la Universitatea miti ca dr. william T. GreenouSh autoritate recunosclltd in domeniul dezvoltarii corticale, sau d!' de stat din Pennsylvatuchard M. Lemer, profesorla Universitatea nia, specialistin dezvoltareamentali a copiilor Qi a tinerilol, este unul afirmativ: ,,Da- rispurd ei - din moment ce tinerii sunt atrasi de un alt dp de activitate(prMtul Ia TU decAtcei aPartinandaltor Senerafii, atunci qi funcfia, Qistructura creierului lor vor fi alterate. (.. ) CYeexperienle; ierul are tendinla (aqaesteficut el) de a repetaaceea$i ceea forrnat, deja de rlsPuns neuronii invata se ieproduc: modelul ce. de aldel, ne aratd cum invata oamenii.Noi, de fapt, nu realizim ce ceea ce invitem sunt obiceiuri sau deprinderi. Ori de cate ori copiii fac ceva in mod rePetat ar rrebui si ne intreblm: este aceasta o obi{nuinti pe care dorim ca ei sd o aibe 0ucru valabil din punct de vederetunctional gi la adul!i)?" (large, 2000) 20

Apdar, deprinderileformate prin repetilie determini constituirea unor modeleneuronalespecifice(de rdspunsconical la stimulii de mediu), modele care se vor repeta in viala cotidian; si care vor mentalea realit,ii. influentaperceperca {i reflectarea pe cu televizorul copii A-i invdta !i a cultiva acest obicei in de fapt, a modela ni{te structuri neurcnale viata noastrainseamne, caredeterminacortexul si rispundd la provocerilerealitatii potrivit ripului de experienleprcpus de vizionaleaTV; lnseamni sAle obi!nuim creierul cu atitudineapasivi, sd-l facemdependentde ,,plicerea facile a ecranuluivideo", si ,,ii slibim abihtetile mentale" obilrealitatea,se nu dialo' nuindu-i se nu reflecteze,sd nu gendeasce cu atenlie la problemelepe care le ghezesau se nu se concentreze intAmpini. Astfel, uitatul la televizornu va constitui numai o obi$nuintd cotidiand,ci se va cristalizainff_o structurecorticalecareva influen[a semnificativintregul orizont de conitiinte li existenleal in cele ce urmeazi, vom lncerca si vedem in ce telespectatorului. fel modificirile majore pe care vizionarea TV le induce in conexul tclespectatorilorse rcflectd in structura li functionareacreienrlui tinerilor noii generatii.

Primul efect al televiziunii este crearea unei atitudini mentale pasive


Toate studiile p vitoare Ia efecteleteleviziunii, fie ce se refere ln copii, fie la adulti, constatecA vizio[area este un factor important in generareaunui comportamentpasiv. (Mander, 1978) Pro o micfora_ se poa(econstata p0rrional cu timpul dedicatvizionSrii. se inregistrearc a vigilengeigenerale.(Healt 1990) De asemenea, vizibile a pe$evetentei,a vointei li dispozilieide a ur' zir o scddere unei Probleme.Din punct de vedereneurolomiri activ rezolvarea 8ic, cercetitorii explici acestfenomenprin aparilia unei dependen t{'de ritmul cerebralalfa, activitate conicali cu care omul se depfinde pe parcursulmiilor de ore petrecuteln faF ecranului.Obt21

nuiti de mici cu aceasti stare mentald, oamenii vor fi permanent inclinati sau atragi de activitetile distractive ce introduc mintea ln cortexului Prinafectarea activitalii de relaxare. aceeaqi starepasivi4. la reducereaactivipreftontal, televiziuneaconduce,de asemenea, t5tii voluntare, un simptom specific acestei afectiuni. Pe termen Iung, vizionareaTV diminueazeputernic capacitateade implicare in propria existente,determine pasivitatein planificareaactivitetiprogramului zilnic, cultive plictiseala, lor viitoare {i in organizarea dezinteresul sau apatia. gi putereade a oamenii gisesc tot mai greu energia,dispoziqia pot lua hoterari singuri, lupta pentru a-gi schimbaviata. Ei nu mai politice, pot nici unei mesuri socialesau comuni_ opune nu se mai timpului Petrecutla televitare. De altfel, propo4ional cu creqterea zoi, scadedispozitiasau plicerea unei impliceri in viata comunitara {i chiar in cea de famfie. in principiu, televiziuneacultivi plictiseasau iniliative' la, dezinteresul sau apatia$i inhibd comportamentele le de ordin subiectiv,ca rcflex al vointei ti reflectieiPersonale. Practic,dupd cum sugereazi multi dinoe cercetitori, vizionarea TV contribuiein mod esentialla diminuareacontrclului interior al proceselormentale qi la preluareaacestuiade cefte mediu (sti' pe oamulii externi sau mijloacelede manipulare),,,antrenandu_i meni pentru a fi momai (zombi)". (Mander, 1978)

vizionareaTV defavorizeaz5 dezvoltarea emisferei cerebrale stingi


Cerceterilefacute de'a lungul anilor au demonstrat faptul ci cele doua emisfetecerebralein ca_ functiile pe care le coordoneazd cognirive suntcompleldiferiLe. drul acrelor Emisfera dreapti guverneazi procesele ce presupun o Per_ cepere globald!i simultana,imaginafa emolile, culorile etc. Emisfela stanga se ocupi de procesele liniare, analitice Si succesive.Ea mediazdgAndirealogici, deductivS,analiza $i sinte22

detaliilein ordine (de exemplu,concepza. Analizeazi qi aranjeazS De refeleleemisfereistAngidetul de timp sau relatia cauze-efect). pinde buna stipenire a Sramaticii, aqezareacuvintelor in ftazd (sintaxe). Studiile efectuatearate ca ,,oameniiprimesc informatiile de la televizor, in mod principal, prin intermediul actiunii vizuale sau orin sunete non-verbale- bubuituri, trosnituri (boot1s,crashet, muzice- qi nu ca unnare a dialogului", ceea ce, desiSur,indice o stimulare preferenlialda emisferei drepte. (Healy, 1990) tnsd lucrurile nu se opresc aici. Se pare ci mediul televizual cultivd preferentialli maladiv emisferadreaptd,in timp ce, concomitent,o inhibi pe ca stanga.Aceastaexplicede ce, pe parcursulvizionerii, ilctivitatea emisfereistangi estereduseextem de mult. a fi mijlocul carc subPrin urmare, televiziunea,se dovedeste mineazdactivitateati dezvoltareaemisfereicerebralestangi.Acest lucru este,de altfel, observatde multi dintre educatoriiterilor occidentale,care afirmi ca ast6zicopiii au un componamentce vizeaza activarea preferenliale a emisferei dlepte. (Healy, 1990) Maria winn spune ce ,,timpul petrecut de copii in fata televizorului, ca timp cheltuit in activititi non verbale,prioritar intr-o activitatevizuali, conducend la nedezvoltareaemisferei stangi, submineaz5 limbajului li a cititului". (winn, 1996) Sotii EmeIJ sunt dczvoltarea |nult mai fermi. Studiile realizatede ei demonsoeazeci ,'suprasti nrulareasistemelornon-verbaleale emisfereidrcpte, prin vizionare cxcesiv;,chiar qi la copiii inzestrati,poateduce la o vetemarea cei dezvolteriivorbirii, scrisului!i Sandirii cdti Ior neuronaleesentiale nu sunt deplin dezvoltate". cc (ariile emisfereisdngi), dacd acestea (l lealy,1990) Prin urmale, gandirea logicS qi analiticd, exPrimareacorecta, mare rationamentul grirmarical vorbind.a ideilor.cililul. scrierea. procesate de din cele abiliteti cu alte nri|ric li ltiintific, impreund modema,prin vizir'r isferastAngd, sunt pusein crizdin societatea (,Darea a televizoruluiSiprin utilizarcacalculatorului excesive 23

Atat de puternic esredeclinul facultegi de a rationa in America $i in lerile occidentalein general, incat sintagma generalia weak (,,a celor care rationeazeshb") a devenit extrem de rdsreasoners pandite in mediile de specialitate. CercetetoriiapreciazA cd, odati cu trecereatimpului, criza gandirii analitice $i chiar capacitatea rezolveriilogice a unor probleme de viatd se va adanci extrem de mult. Rationamentulmatematic, abordareaunor disciplineca fizica, chimia sau, in general,a gAndirii ltiintifice va fi lnci una din prcblemelecu care se vor confrunta generatiile viitoare, ln condi$ile in carenu se va face nimic in vederea eliberariide sub tirania televizualului.

Vizionarea TV scadenivelul de inteligente Si performantele intelectuale


Inteligeotasau performantaintelectualesunt determinatede o buni !i rapida comunicareinter- Si intraemisferice. Oamenii inteligenti, capabili sunt aceiala care puntea interemisferici este foarte bine dezvoltarS, sustinedr. Jerre Lely, biopsihologla Universitatea din ChicaSo, o autoritate in domeniul dezvolterii emisferelorcerebrale. El arata ce, pentru dezvoltareanormali a creierului,sunt ne' cesareaceleexperientecare presupuno angajaresimultani a celor doue emisferepenftu a se intari si consolidaacesteconexiuniinteremisferice. Dar mesurarea curentilor cerebmli,pe perioadavizionerii, arata insi o reduceredramatice a comunicirii interemisfedce (corpul calos).Asdel, dr. Levy realizateprin puntea interemisferice insistese li se ofere copiilor posibilitateade a experimentaun mediu de limbi coordonatcu unul vizual, li nu si fie privati de primul p n vizionareaTV. (Healy, 1990) specialiqtilor in domeniu sustin ce nu Eebuie per,,Majoritatea jocurile fizice (alergarul,inotul mis ca vizionareaTV se inlocuiasce etc.), lucrul de m6ni (a constaui, a coase,a intreprinde,in general, cevacu mainile) sau alte activititi prin care cele doui pirfi ale cor24

lor din creier corespunzatoare qi conexiunile prtltti(stAnga-dreapta) 1990) inoe ele."(Healy, hlvad si secoordoneze esteunadintrecau' a puntii intercmisfetice seraca Dezvoltarea la mulli dintre intelectuale capacitetii ale scederii lole principale de invelare 9i ate[tie' tlnerii de astezi,a aparitieiproblemelor interemisfece faceca ei sd a comunicerii shbe dezvoltaie Accaste de rapid informala pentrua putea suficient |lr| mai poateprocesa de invilare, pentrua fi atrali intr-o activitate un proces rlcsf5lura miculuiecran: ftfflexivi.Ei vot seminatot mai mult cu personajele prestabiurmerindanumitescenarii o0menicaredoar actioneazi, care in clilee, care se exprimi lhe sau tipare comPoftamentale, in_ automat Ia un nivelemotional $i reactioneazd indeosebi triiiesc lumii inconjuratoate. la provocerile slinctiv, saletarzii (panala 14 ani), corpulcalos Din cauzamarurizSrii lipseiexercitiuluiAstfel in conditiile poatefi exffemde vulnerabil rim6ne relativ creierul ch,apreciazi Healy,,,in conditiile in care pasiv in timpul copilSriei 9i adolescentei (prin vizionarea w, jocul pe calculator), va fi mult mai dificil si-gi dezvolte caPaciPunteestemai Pu' ttrtile intelectuale,mai ta!:ziu,cand aceaste tin flexib n'. (Healy, 1990)

Defrcientele de invltare qi televizorul


sunt invadatede elevi cale nu pot sa asculte ,,$colileamericane careau problemecu memo_ simplel, o prezentare :!ause urmereasca de date, nu pot citi nimic din ria, care nu pot urmeri o succesiune plictisitor,cale sunt incapabil sArezolveo Proceeace ei considere blemi elementari. Majo tatea acestorcopii prezinte dificultii ln (urmerirea) cu atentie a unui mesaj,plecum 9i tulburiri ascultarea de limbaj. chiar li elevii cei mai ,,normali"ajung si intampine mari mintii pe o sarcini de inv;Fre pe o dudificultiti in concentrarea rate mai lunge de dmP. (Healy, 1990) Leaming disobilitiesll) (incapaciteti de inv5lare) este afecliunea dupi cei mai multi cercetatori,de aParitia tabloului responsabila,

simptomatologic descris anterior. Termenul a aPSrut la inceputul anilor '70, la momentul maturizerii primei genemtii de tineri crescuti cu televizorul.Atunci el desemnaun numdr mult mai restrans in propo4ie geometricaa cade disfunctii. insd, odate cu cregterea Astezi, zudlor, acestaEi-alergit aria de acoperiresimptomatologica. de ordin intelectual el se referala tofi copiii care Prezintxdeficienrte probleme semnific^a_ qi care intampini sau emotional,precum la cei In de Invalaledalorita unor cauzenecunoscute. tive in procesul pot fi copiii de pane la 80% din Ecoali America,sustineDr. wang, LD, folosind una sau mai diagnosticatica avind simptomatoloSia " obicei in qcolile americane multe din metodele intrebuintate de (Healy, 1990) Problemaeste ca, de cele mai multe ori, coPiii diagnosticai cu LD nu prezinti in viala obi$nuitAsimptomeale afectiunii amintite. Chiar la un test neuroloSlcei pot aPereanormali; deficienfelese vor evidenlia insi in momentul in care li se va cere se invete ceva in mod organizat,sd sustineprintr-un efort con$ient acestproces, aplicandlogicati analiza. Pentru a vedeadacd existeweo legiturd intre si.dromul LD li mai intai ca toti copiii care uiratul la televizor,Eebuie se observbm suferade aceasti afectiuneintampind problemeimportante in p!o" cesulde invitare din cauzaunor dificuldti de ordin generalin ceea sau urmerirea unei simple prezenteri,abilice prive$te:ascultarea tatea de a-si concenffaatenlia rapid qi la obiect, memoria, cititul, ochilor li a mainilor, rapida intelegerea noilot situalii, coordonarea limbajul, scrierea,rezolvareaproblemelor,imaginalia creativasau loaleacestea cu viziona_ Pot fi, oare.corelare in Seneral, invetarea a televizorului? rea excesive

Cititul, intr-o societatein care coPiii preferi sAse uite la televizor


tica,,majoritatea in Ame ca demonstreazi Studiilerealizate unui text ce nerilor intampini mari dificulteti in inlelegerea 26

nivelul gimnaziului, in a trage concluzii dincolo de fap' depS;eqte tele simple, in a urmeri punctul de vedereal autorului sau succesiunea unei argumentatii, ori in a'qi prezenta propriile argumelte' copiii nu pot inlelege (pdtrunde semnificalia),nu-ti pot aminti li dplicatot ceeace au citit. Existe,oare, o legetureintre vizionareaTV qi declinul abiltelii de a citi? Maria winn tespunde la aceasti intrebare aritand ce, inir-un studiu fdcut pe un Srup de 500 de copii intre 9 qi 10 a[i, toti au declaratce prefere sd se uite la televizor decat sA citeasci. Aceasta este,de fapt, situalia generali la nivelul tuturor societalilor occidentale,unde s_a generalizat ritualul zilnic al vizionerii TV. chiar gi in Romaniaesteu$or de constatatci nici copiii qi nici tinerii crescuficu TV nu mai citesccefti. ,Jelevizorul estemai provoca_ tor, mai relaxant,nu pletinde nici un efon, spun copiii, Side aceea il preferi." (winn, 1996) De altfel, obtnuinta de a cid a fost substituiti cu vizionareaTV $i pentru cei mai multi dintre adulti.' Diferenta dintre copii li ldulti, in toate aceste !ari, esteins5 semnificativSCu toate cA multi dintre adulti se uite asdzi la televizormai mult decat citesccd4i, fati de tinerii crescutiin fata micului ecran au avantajulci, atunci cu mult mai mult (And citesco carte,inteleg din continurul acesreia TV, parcurgandaceealicarte.Dcci nu dccatpricep tinerii Senerafiei de t stc vorba de o lipsd de maturizare ideatici, ci de incapacitatea ir intelegesau a legasensulcuvintelorin ftazi. ,.intr-un anicol minutios documentat,publicat in revistaReddrrrt' Reosercft Quotcrly. doi celcetalori de la ljni\ersiiatea Leyden din olanda au selectatqi sintetizat datele esenlialeprivind relalia (lintre uitatul la televizor qi citit, induzand qi informatiile obfirlute (lir catevatdri sau regiuni unde televiziuneaavea se apar5 pentru
4 ,,ln America, 60% din poPulatienu a citit nici o cane niciodat. i! vial{, 80% din Polll*ie Din tineri 50%au alirmai ca (lirrrc .a4i suntcititede aProximariv 100/0 (,r$c 4 rninute pe zi saunaipudn:30qo 2 milutc,/zisautnai pu(ini l0% - deloc " ltr p.2s Minds..., Endansered hnc 14.Healy,

27

prin care tele' prima oari. Ei au identificat principalelemecanisme lectuta: viziuneasubmineaze pe care o producealectula, satisfactia anuleaze televiziunea inlocuind-o cu plecereafacih a micului ecran, Qiasdel inhibe dezcitilii; voltareaabilitatilor necesare - vizionareasolicitl un efot mental infe or celui cerut de lectu_ cititul ca fiind prea dificil; ri, ceeace-lva facepe coPilsd Sdseasce de televizot mictoreazedmpul pe carecopiii sunt - dependenta dispuli sil petreacespre a gesi r;sPunsul la problemelepe care des_ sau descurajeaze trebuie sa le rezolve$i, ca atare,ingreuneaze felurarea unei activiteti precum cititul. Aceasteacdvitate necesitA semnificaregazpentru reflecfie,r5bdare{i tenacitateill decodarea tiilor." (Healy, 1990) Televizoml, arati M. winn, presupuneo experienti complet diferite de ceaa lecturii1) Lectura elibereazdimagina{ia,care trebuie sd construiascd, se-$iimaginezeintelesul cuvintelor, al lucrurilor citite. Televizorul inse blocheazeprocesul imaginativ, oferind imaginile de a gata (deja formate). (winn, 1996) 2) Lecturapresupuneun dtm mai incet sau mai rapid, in func_ de intelegerea textului (cat de npid), in timp ce tie de capacitatea televiziunea,impunand un ritm foarte rapid, cel al derulilii imagiomului de a procesainformatia. capacitatea nilor, depS$elte atenliei, iar 3) Cititul inseamndconcentareaminfi, dezvoltarea televizorul, dimpotriva, sustine o atitudine pasive, atenfia nefiind dirijata din intedor, ci captivatd $i sustinud pdn stimuli extemi. ce, in cazul in care o primesc Cerceterilearate, de asemenea, infolmatia in mod diferit decat de la televizor, copiii proceseaza atunci cand o lectureazr: ,,Ceicare au vezut povesteala televizor in timp ce gru' au descrisefectelevizuale qi ac{unea personajelor, a descrismai mult dialogul povestirii$i pul care a lecturat povestea a dat in mod semnificativmai multe informafii desPreconfinutul textului li despre personaje."(Healy, 1990) Obitnuif cu televizo2A

rul, copiii alteaptd ca lectura se le puna la dispozi$e (sI aducd cu ilne) Qiimaginile, a{teaptd ca intelesurilese fie Primite de-a gata, cfl cititul sd fie comod,rela-Yanl !i pasiv.ca riimul in carese prinrescinformatiile si fie rapid, cici, altfel, i{i pierd rabdarea Daca n{tepterilele sunt inqelate,prin confiuntarcacu o experientecu to_ la altcevasau incep se se gAndeasce tuldiferite, arunci se plictisesc, se pricea qi fere cuvinte, pestelitele plrr $i simplu citescalunecAnd D11 intelesul. se poateajungela con anrerior. Prin prismacelor prezentate (luzia ca structuracorticalda celor care au crescutcLltelevizorulva de a citi'. (lcfavoriza in mod decisivcapacitatea de a citi a copiilorde aslazinu se dato_ A{adat.incapacitatea falS de o activitatecare rc zi atat indisPozitieipe care ei ar ar5ta_o ccrc un efort mai mare decat vizionareaTV, cat mai cu seameunei rx dezvoltiri normale a cortexului fenomencare in8reuneazeintelucrurilor citite' lcSerea !i insulirea semnificatiei Proponionalcu timpul acordatvizionldi TV, scadecapacitatea dincolo de randurile parcurse (lc a mai adanciinfelesurileascunse l'cntru omul societe$itehnoloSieivideo, cartea se pare ce va fi un obiectivtot mai indepertat,un lucru plicticos,fiindce nu o mai poaro citi, urmiri li inteleg.

invitarea si televizorul
to Death,Neil Postman in excelentasa carteAmuJingOurselves rlcmonstreazifaptul ce televizoruleste depare de a fi un bun edu(irtor. Neil Postmanciteazaconcluziileobtinute d G Compstock $i studii care de ({}laboratoriisei. Aceqtiaau trecut in reviste 2 800 cu re[eriri componamentului. asupra problema influenteiTV trjrtiru
al relaliei dintr s in acesrsens..lr- M. RusselHaner, un cmoscut 'erce6tor subliniaze: de Nord, carolina din UniveBitatea de la creieruLli dezvoltarea l,l\uri i parte nu ser ..lhc?t o anumit6tane a conexuluiesredisPonibihlecturii,iar aceasta in Penoad.roprlarieiaMci Poar' dvealo' o re' ci('ruIu, nar cu seama \"nr runcriei carepermitemei altetuncliist devh; nai dezvohad" Ibidm p 209'rrrrizare 29

(Postman, 1996)Studiilearatdca televiziu' cognitive." la procesele Oamenii retin de la neanu esleun mijlocpotrivit pentruinvetare. in urmalecturii. mult maiputineinformaliidecat televizor rispunsurile elevilordupe uranalizAnd lui Stauffer, ,,Echipa prin TV, radiosauprin scris, de ltiri transmis mirirea unui proSram corecte la intrebdrile a raspunsurilor a gesi!o creltere semnificative pusein cazul celor care primiserainformaliaprin lecturA Stem investiSali nu puteause-li raporteaze ce 5lolodintretelespectatorii qtire dintr-un intreg proaminteasci nici micar un singurtitlu de minuteinainte. glam informativ doarcu ceteva urmeritla televizor obi$nuit re$necel mult 20qo cd un telespectator wilson a constatat pe qtiri un postobhnuitde de o emisiune de din informaliile oferite (Postman, 1996) televiziune. Mul(i cred ce, de fapt, nu orice program TV poate fi potrivit ni se spuneadeprocesului Problema estecon$nurul, de invdgare, sea.Conlinutulgi forma ar puteaajuta mult, se afirmd.Dacds-ar atuncicoPiiili adul' morale, religioase, transmite lucrurieducative, tii ar aveace inveta,li toatelumeas-ar folosigi ar fi mullumitd. o cos-aconstituit Ideea nu estenoui. incddin anii'70, in America qi al mediei educa[iei in domeniul misiede cercetetori !i specialilti perfectadaptatfunc(iei pentrua crea un programde televiziune educative. in principal, destinat, steet estenumeleprogramului Sesome de copiilorprelcolari, dar carea fost urmirit cu interes li plecere copiii de toatev6rstele. Carcau fost rezultatele? copiii americani sesdme careau fostincurajalicel mai mult de piirintisi urmdreascd (D. vocabularului. in stepanirea rezukate streetau celemai proaste cuse petrundi in[elesurile collins,1988)Ei nu reusesc Anderson, corecte. cuvintele in frazegramaticale vintelorli $ organizeze probleme au mari cu vor_ lui Sejome Street Dacatelespectatorii vor aveaqi cu lectura,deoarece birea limbii, aruncicu siguranla vorbesc bine limba sunt qi buni citicercetarile aratecd aceiacare Obilnuili cu in privintacititului suntcalastrofale. tori. Rezultatele 30

specu efectele de pe miculecran, literelor$ a cuvintelor dlnamica copiiide varsti lcopenml a le captaatentia, clalecarele insoteau paginii de carte,cand fala in repede llrtr ajung se se plictiseasci !i de uloari, ci solicitd [ctivitateanu mai esteatat de distraclivS a expliunei povestiri, cfon. (Healy,1990)Astfelci, in ascuharea sauin timpul lecturii,copilulobignuit ln clastr caliilorprofesorului (u relevizorulasteaP!;pefinanentimaginile,pozeleexplicative' i{i pier' canalul", nu apar,el seplictiselte cAndacestea $i,schimbe (l('atentia. duPe se pareca tinerii telespectalori, in privintainformagiilor, incidentade cunoltinle ([llivaani de vizionare, o serie au dobendit sd ili respectiv, pirinti, la momentul pe lc, ceeace i-a determinat capacitatea mici au copiiifoartedeltepli.Copiiide varste considele pe carele separate sau cuvinte reclame de dc a retineo multime pentru telespectainse, Din pacate ca nigtePapagali. pot repioduce aParendPrecocitate ce aceaste dovedit s-a Sfreet l()rii lui Sesdme Ace$ti copiis-auaritat mai tarziu in' foartecurand. decepqioneaztr detinute' de a intelege cnpabili $i legain mod rationalinformatiile a problema de organiza lor ceamai mareera de a faceconexiuni, AcelticoPiise pe carele poseda cunoqtintele li de a rage concluzii. in clasa profesorului cAndlecturasauprezentarea plictisesc repede atenli i$i pierdrePede Dusuntinsotitede imagini(cala televizor) 1990) ria.(Healy, de fapt?Unadintreexplicaliile Pecareni le dau CeseintampE, ccrcetetoriiesteurmitoarea: atuncicandcopiii vdd cevala televizor, (.nuti in mod instinctiv se lnleleagd, dar viteza de desfdlurarea de imagini $ informalii fac imPosiba inrctiunii, bombardamentu.l qi adancircasensuluicelor vezute.Mintea copilului, repeqelegerea innd in mod frecventaceast;exprieoF,de a nu fi lisate si inleleagll continutul rnesajului transmis, se invale cu aceastdatitudine faPtulca nu i seceresaunu salteapci pasive, in caresesubintelege dc la ea se prindtr lnlelesul a ceeace se intampli pe micul ecran' cotidiamai larziu ln experienta transferandu-se deprindere, Aceaste ntr, scolari sau extraqcohre,ll va facepe copil si se multumeasca 31

doar cu percepliavizuali, emotionali sau senzo ald a lucrurilor, fere a mai face efortul intelegedi lor. lntelegerea, Sendirea ajung si mai simplu fiind sA fie lucruri prea dificile, enervante li plictisitoare, pe careacestea le provoate multumelti cu imaginileQicu senzatiile presupune vizionarea pe care o ca saucu distracLia ce elevii cei mai buni sunt aceia care tind ,,cercetetoriigasesc pulin Mai mult decat atat, cu cat timpul la televizor. se se uire mai dedicatvizionerii creste,cu atat rezultateleqi performanleleqcolare sunt mai slabe."(Healy,1990)

Prin televiziune. informatia este furnizati direct in subcongtientul riraselor


Deqi televiziuneapoate modela componamentele {i mentalitb_ Iati care sunt invilarea. tile, nu se poate spune ce ea favorizeazd rezultatelela care ajung sotii Emery,cercetdtoriin neuropsihologie timp ce televiziuneapare de stat din Canbefia: la Universitatea "in de a fumiza o informatie utild PrMtorilor - ti se aibe capacitatea - tehnoloSiateesteridicati in sldvi pentru functia sa educationald leviziunii {i natura expedenteiviziondrii inhibi, de fapt, invdgarea, ala cum esteea conceputede regulS.in timp ce ne uitim la televizor. invatarea care are loc este foane pur.incognitiva, greu de re_ produs, foane puin analizabiE, putin bazad pe 8andire". (Mander. 1978) Dr. Erik Peper,cercetdtorin domeniul testirii electroencefalode Stat din San Fmncisco,sublinigrafice,profesorla Univercitatea az6 li el acest fapt: ,,Pentrua invata cu adevaratceva. trebui; se interactionezicu sursadatelor. ln cazul televiziunii, nu gande$i cu adeverat.$tiu ci, in cazul meu, pot se invd! ceva doar dace sunt angajat,ca in metoda socratici de predare.cea mai bu[e metode de predare este cea intetactive. De exemplu, unii invale cel mai bine arunci cand iau notite, fiindci notitele reprezinteun sistemcu feedback.(.,.) VizionareaTV presupunenumai se primetti - continui el fdri si reactionezi.Nu face decet se ifi captezeatenlia, iar

iu primeti, nu priveqti. cititul produceo cantitate mult mai mare de und beta. Estecevaanormal ca un om se prcduca unde alfa io timp ce citelte. Parteaingrozitoarein cazul televiziunii este ce informatia ajunge Ia noi, dar noi nu interactionem.Intri direct in memorieqi probabil cAreactionemla ea mai tarziu, dar f5re se ltim la ce reaclionemde fapt. cand ne uitem la televizor,ne antrenam sli nu reactionem,qi afa, mai tarziu, facem lucruri fdrl se $im de ce le facemsi de unde ne-auvenit in minte". (Healy, 1990) invilarea trebrjie se fie un procesrational $i con{tient, ce presupune un efort de in{elegere,de organizarea cunoqtinfelorqi de irrtegrarea lor in olizontul rnai larg de cunoa{terea ifrdividului. Noile cunostintesunt depozitatein memorie,de unde Pot fi scoase pcntru a fi intrebuintatein procesulgandirii. in cazul viziondrii TV, (uno$tintelenu sunt nici Percepute sau sEucturatelogic $ nici min_ tca nu estedeplin conttientdde ele. De fapt, dacese poatevorbi de () invetareprin intermediultelevizorului,aceasta nu are un caracter sunt logic, deductiv, sintetic, fiindca acesteProcese Suvematede cmisferastangi care,pe timPul vizionarii, se afle in ,,amortire". Dad despre o invetare con$tientdin faF televizorului nici nu poatefi vorba, altcevapoate fi irxi remarcatca fiind propriu aces_ de a-{i trimire se pare ce are capacitatea tci tehnoloSii:televiziunea sa apucesi direct in subconltienf, Iere ca telespectatorul mesajele ce Ei cum cu adeverat si constientizeze controlezeaceainformatie, in memorie. au pitruns acelemesaje in mod io' Prin televizor, telespectatodipercep qi iqi insu$esc spicon{tient,mai bine decat prin oricarealt mijloc de comunicare, ritul generalal unei realititi sau al unei persoane(personajde pe de modelare a subconltitnicul ecran). Practic,aceastecaPacitate cntului uman defineqte $i ii conferetelevizoruluifo4a de a influeoUriaF forta de pnetrarca sub.on$ienrului 1ll1m, mdifesta6 de releviziune, 6 c{c dePminatdde afrotied omcrla alla Pe!dre o gcnffaza viziondFade (mc1erul rnrolioMl ti d.amatic al telsiziunii, precun !i de perceptiaimaginilor TV intr_un regim c. amime$emai mult de stanb altenre de conqtiinlndecatde stateade veshe

33

ta cu putere gandirea Ei modul de viate al oamenilor, fdla ca ei str-{i dea seamade acestlucru. chiar dace nu suntem pedect de acord cu comportamentulce_ lor de pe micul ecran,cu spiritul lor, cu modul lor de a fi sau de a gandi, totu$i acesteani se vor ffansmite $i, in timp, ni se vor fixa prin vizionare repetati. Omul in fafa televizoiului este Precumco' pilul care observS, fdra se fie conltient, lumea care il inconjoare,pe in memorie,pentru ca mai tatziu careo interiorizeazi, ascunzand-o cu in mod automat sa adopte,prin imitare, un fel de a fi asemenea nu ne cel pe care il poarti deja inliuntrul subconqtientului sdu. Si mirim vizdnd comportamente anormale la copiii noqtri; ei nu fac gi comdecat se reploducefidel modelelefizionomicevestimentare in ponamentaleale eroilor de deseneanimatesau, Seneral,ale micului ecran.

Problemele de atentie
,,Motillll pentru carecopiii noltd nu urmerescsensulunei preesteacelaci ei i$i americani, zentiri saudiscutii,afirmdprofesorii fiindu-le furatd foarte re_ rapid centrulatentiei,aceasta schimbd copii nu mai asculti,nu Aceqti pedede alt stimul,IucrusaugAnd. mai pot urmeri.Ei sunt atat de putemicstimulatiprin vizionarea la cetd, incat s au obitnuit se fie stimulatinuTV, prin ascultarea nu au nimic in minte; s-au mai din afari. Ei sunt agita$deoarece amuzati, distralide cineva (...) Profesorii, deprins sefie permanent aici la noi, se plangfoartemult {i afirml ci eleviinu mai ascukd, (...) credci nu sepoateinvita seasculfi(ascultaiea sunrnelini$ti$, vizute qi ca um;rire interactivi a unei prezentiri),atunci cAnd vizioprive$ti la televizor. Credce micutii s-audeprinscu obiceiul vorbelte,ei nul mai aud" (Healy, nerii, iar atuncicandprofesorul i990) din lu' dintremlrturiile pe careProfesorii sunt cateva Acestea le aduc atuncicand se refereh uriagacrizi din mea occidentale 34

lnvllemant. copiii nu mai pot urmAri cu atenlie o prezentareobi{' nuite, iar profesoriinu qtiu ce si mai facapentru a le captivaSi a le putere a mintii, ferd de care Dici o actMtate, fie ea mentineaceasta de invelare sau de alt tip, nu se poatedesfisun. cu incapacitetide in America,mareapate a celor diagnosticati probleinvefare (LD) suferdde hiperactivitatesau de a9a-numitele me de atenfie.Estevorba de acei copii carenu pot si urmereasci!i cu atentie asupra unui subiect oarccate.IndifesA se concentreze rent ci le vorbescperintii, profesorii sau prietenii, ei tind rapid se piard; qirul, mintea fiindu-le fulate de altceva sau, Pur li simplu, la cevaanuinceteazi si se mai gandeasce Dentrucatevasecunde, (spdce outJ. in afari de incapacitatea umeririi cu rne, privind in gol |tentie a unei activitdi, intahim la ace$ticoPii Si dificultatea de a-Siaminti ceeace abia au auzit. ADHD - Aftention Defrcit with or without Hweractivtty Disoraler (Deficit de atentie cu sau fird hiperactivitate) - este boala de care, dupe unele statistici realizate in America, suferd mai mult de o treimedinBe copiii americani.ln unele clase,mai mult dejumdtate ca hiPeraclivi. dintrecopiisuntdiagnosticati situalia nu esteproprie numai Americii. Rapoarteale cercetdtoo creqte_ rilor din Anglia, Franta,Finlandaetc. indica, de asemenea, rc feri precedenta acestorprobleme.Concentrarea !i mentinerea tentiei a ajuns una dinEe problemeleprincipale de pe oldinea de ri a cercetetorilorfenomenului educational Pemanenta agitatie de a sterui in rezolvareaploblemelor, de a nlentald,incapacitatea ciri cirli mai dificile sau de a face o munce oarecarc,petceputaca acestei boli. in plictisitoare sunt doar catevadinrre simptomele rgenda ConsiliuluiNational al profesorilorde matematicali a Asociatiei de supervizare li dezvoltarecufficulare din America,incapacitatea concentririi pe o durati miniml necesarerezolverii unei problemea ajuns se ocupe un loc central. Problemaestetratata cu deoaleceaproapenici o activitatenu poate fi desl|tllta seriozitate,

fdsuratA fare o anumite concentnre a mintii qi urmerirea cu atenlie a procesului respectivCu toate ci nu existi o definitie deptin recunosclftAa ADHD-ului, majoritatea medicilor li profesorilor Sisesc proprii acesteiboli urmi' toarele componamente: - neputinta de a duce la bun sfariit actMtateaftrcepute; de asculla - incapacitalea $i de a urmbri: - dificultateade a sta concentratsau coneclatla o activi(ate; - a aclionainainte de a 86ndi; - altemarearapidi a unei activitili cu alta; - dificultateaorgaoizeriili Planificirii aciunilor; - dificultateade a-$ia{teptarendul. (Healy, 1990) Daca la copii afecliunea lngrijoreazd mai cu seamd datorite problemelor pe care acegtiale intamPine in procesul de invelare sau in alte actMtig extra{colare,pentru tinerii si adulfi noilor geatentiei,a con_ devin mult mai grave-Scdderea neratii, consecinlele a motivati' vom vedea, cenrerii, lipsa rdbderii, a tenacitilii $i, cum ADHD-ului ce influenfeazi intreagaexistenF ei sunt caractensticile a omului modem. Insuccesprcfesional, instabilitate in alegerea irascibilitaobiectivelor,relatii personale li comunitaresuperficiale, catevadindoar te crescute,complexullipsei de performanle sunt afectiuni,care se anunurmari ale acestei tre celemai semnificative td ca fiind una dinffe cele mai importante maladii ale secolului al nl-lea. nenuboli, s'au desfesumt Pentru identficarea cauzeloracestei merate experimente, indeosebi in lumea occidentaE (unde afectiunea este mult mai vizibile), s-au emis qi verificat mai multe teorii Factorii de dsc au fost identificali in alimentatiachimizatd (prezensedentar !a E-urilor, erbicizare,hormoni etc.), in modul de viald (lipsa de miqcare,de activitate fizici), in stres,insi mai ales in experienF culturali (modut de viale al coPiilor de astdzi),experiengd 36

dominata de l'lzionareaTV, activitatecare ocuPain medie aproaPe o pitrime din timpul pe carecoPiii il dediceactivitatii fiecdreizile Nu vom lua in discutie efectele unei alimentaFi toxice sau neDotrivite dezvoltirii normale a creierului gi a organismului, atet Pen_ tru cA acest subiect nu intrl in obiectul acestei cirti, cat mai cu seatna pentru ce o bune sdmulare a conexului realizate prin dezvoltarea limbajului, prin implicarea copiilor in jocuri !i activiteti fizice corcspunzatoarevarstei este mai importante qi adeseasuficientd penmr a suplini neajunsulprodus de o alimentafielesenetoasi. Dacd nici lirctorii de mediu Einici cei alimedtari nu sunt favorabili unei evolulii p n cumulare,vor conduce,in modul cel normale,atunci aceStia, nrai probabil, la apa tia unei atrofii (nehrenire prin stimulare normalea creierului. saua unei nedezvoltari corespunzAtoare) asuprainfluentei televiziuniiin aparifia $i dezvoltaCercetdrile rea sindromului ADHD la tinerii noii Seneratiiidentificl doue moacestei contribuiela producerea daliteli diferite in care televiziunea fectiuni. Prima vizeazi insd;i tehnologiavideo, impactul acesteia nsupraminf,ii umane.Estesuficient ca o persoandsi se uite cateva ceasuri zilnic Ia televizor (lucru valabil li pentru calculator, mai putin atunci cand esteutilizat Pentru scris qi citit, inse cu mult mai mult in cazul intemetului qi a jocurilor video), pentru ca dupe ceti semnificativprobabilitateaaParilei manifestirilor va ani se creasca ADHD. Cea de a doua modalitateeste legati de continutul progranrelorTV urmarite. cd, la nivelul cortical, existe in diferite studii se demonstreaze care pot conduceIa apari$a problemelorde lnai multe mecanisme Estevorba, pe de o Parte,de nedezvoltaatentie $i hiperactivitate. rca comuniceiii interemisferice realizate Prin puDtea care leage cele doue emisfere(corpul calos) ti, Pe de alt; pafte, de nedezvoltarea suficienti a centrilor ce apanin cortexuluiprefiontal.

TELEVIZORUL SAU ATENTIA ORTENTATA

ce se intample, de fapt? in ce constdextraordinaraputere de captivarea atentiei pe care o manifestdteleviziunea? in anul 1986, Byron Reews de la Universitateadin stanford, din Missouri li colegii lor au inEstherThorson de la Universitatea cercat sd afle care este mecanismulsau modul in care televizorul capteazeatentia. Ei au constatat ce fonnal features, ce caractenzeazi oricare emisiuneTV (teieturi de plan, rotiri ale camereide filmat, edits, pans,miEcerirapide ale camerei,zgomotebrutte), au un rdspuns capacitateade a provoca din partea telespectatorului numit reoctie orientatd' care are ca efect menlinerea atentiei fixate Atrac$a se pare ci se datoreazi rispunsului biologic de orientare, descrispdma oare de Pavlovin anul 1927. Acestrispuns este irNtincrul vizual sau reactia auditive la orice stimul nou sau la un stimul caie se manifestdbrusc. (Scientificamerican, 2002) Primplanurile care se schimbdbrusc, milcarile rapide ale aparatului de reflexul de a acestea agreseazA filmat lin in alefte creierul deoarece men{ine,in mod anticipat,un control al spatiului in cate ne aflim, al unei distante stabile, date intre unii li ceilalti. Marea Parte a prezentepe micul ecran,sunt perceputede creier efectelorspeciale, 1985) ca semnaleale unui potential pericol. (Reeves, Studiind modul in care variaz5 undele cerebmlein timpul vizionirii, cercetdtoriiau ajuns la concluziace acestetrucuri stilistice provoacd aparitia unui numar foate mare de reactii involuntare nii{care pot duce la orienlareaarentiei prin crelterea sernnificatiei cdrii detectate. o alti dovade a aparitiei rdspunsuluide orientareo constituie modificarea ritmului cardiac, fenomen care insolegte totdeauna aceasti reactiela pericol.O echipi de cercetatoricondusede Aurie . din Indiaoa (Scientificame can, 2002) a Lang,de la Universitatea constatatce betdile inimii iqi modifice ritmul pentru o duratd de la 4 la 6 secunde dupe apa jia reacfiei de orientare, produsi de 38

schimbirile bruste de pe micul ecran,ceeace arata durata in cale se manifesterdspunsll la stimul. Astfel ce, dacein acesttimp aParc pe ecran un alt stimul (efect special),atunci se obtine un rdspuns orientat, pemanent, adici o menlinere la acela$inivel a aten{iei orientate. Practic,atentia orientad sau rispunsul de orientarepe care il al creiemlui la un provoacdteleviziuneaeste nu numai un resPuns stimul ce anunte pericolul, ci chiar efectul unei agresiuniPe care sistemulnervoso percepeca atare li reactioneaz,la ea; inseamde supunerea creierului sau a sistemuluinervosla o serie continui de Acest rsresiuni sau stimuli ce violeazdordineaintedoarea acestuia. permaa cauze lcnomen constituieuna dintre cele mai importante lcntei agitalii mentale,pe care o induce vizionareaTV, a aPariliei hipefactivitetii, a scederii vigilenlei 9i deprinderii creierului cu aceastdorientarc a aten{iei din exterior !i, in consecinte,a dimi_ [uirii controlului intern al atenliei. De mici, copiii, obifnuindu-se cu astfel de experienie care ii bruscheaziEile seducatenlia, cand sunt pu$i in fafa realitd[ii (dife' in nici un fel, nu-qi mai pot rite activitili zilrfce) care nu $ocheaze concentraatentia.De exemplu,Ia lcoale ei atteap6 ca prezentarea profesoruluisI surprinde, avand forma unui spectacol Aqteptarea atenlia este dezactivategandindu-sela alt ncfiindu-le satisfecute, tendille estefaptul ce ei nu mai gdsesc ccva.Un simptom al acestei nimic interesantdin tot ceeace presupuneefort, totul ii plictisette de Stat din Canberra incd din 1975, cercetitorii de la Universitatea prcvedeau ca, propo4ional cu crelterea timpului dedicat vizionirii 'lv, se intensficd {i problemelede aten$e.(Emery,1975) Prin urmare, vizionarea TV slibeqte mult controlul intem al tinetilor de a-li sustinesau concentraatenlia ittentiei, capacitatea pilni la finalizareaactivitelii desfa$urate {i, practic,depriode creie|ul si rispundi automat la stimulii extemi cultivAnd o atitudine rlentale pasive.

Vizionarea TV. factor determinant in aparilia hiperactivitetii


HiperactMtateaesteaceastarede permanenti agitalie, zbanlu_ sau se coreleazecu proiall sau miqcarecontinue, care cauzeaze blemelede atenfie. Copiii care suferi de acestsindrom nu-li gesesc locul, la scoalenu pot sta lini$ti$ in bance,nu pot fi atenli la ce le lipsa conspui. Hiperactivitateadetermini impulsivitateaexcesiv6, trolului interior Qidetermine o oboseali nervoasdpermanenra,un somn agitat Ei chiar insomnie.Ea estevezute ca o cauzi principah antisoa comportamentuluiimpulsiv la adulti, a comportamenrului cial {i a delincvenlei. Acest sindrom ii marcheazi pe exEem de mulli copii in {irile dezvoltate(in uflele comunitdti pane la 50% din copii) $i ii determini pe medici sd prescrie celor afectati calmante extrem de puterdrcguri, pentnr a-i calma suficientde mult, incat se nice, adevdrate permitd desligurareaactivite[ilor $colare.,,Efectulacesteimanise pulari planificateEi atente- arata J. Healy - il consdruiesepararea respunsuluinatural al creierului de cel al trupului, deoarece,in timp ce aten$a mentale a telespectatorului este in alerte, nu este gi fizic. Spre exemplu,creierul necesarca persoanase reactioneze inregisEeazd mi$cir e brulte ale camerei video (sau actele de violerlle prezentate),rdspunzandh aceststimul din punct de vedere psihic sau neurologic ca la un pericol real. concomitent insd, tensiuneanu poate fi eliberatl prin respunsulfizic fiindce nu este nevoie de acesta.Cercetitorii apreciazi ci aceastdexcitare nervoase in fata unui pericol iminent, care nu a fost descercatiPrintr_unrespuns fizic (prin participarea,mi{catea corpului), conduceautomat la creqrereahiperactividtii, irascibilitetii qi ftustririi." (Moody, imaginile de la televizor stimuleazain telespectator 1980) A,qadar, impulsul de mi$care,inse reacfia fizici este reprimate nefiind nevoie de ea. Aceasteftacasaresenzorialecauzeazi hiperactivitatea, fizic, deoareceenergiaflzicI produsd de imagini, dar nedscercate Apoi, cand aparatulesteinchis, are loc explozia, esteinmagazinat5. 40

in exte or prin crize ale lipsei de sens, reaqtii manifestandu-se h{otice, activitateaccelerate. NeuropsihologiiEmery gasescci vizionarea TV constituie astllzi una dinBe cauzeleprilrcipale ale hiPeractivititii. cu cat inainmariodu se timpul dedicatviziondrii' arate ei, se tcazi televiziunea, a hiperactivitefii.(Emery,1975) o cre$tere InreSistreazi Prin urmare, deqi televiziuneaeste folositi de pSrinli pe postul d(, sedativ,ceci pare se-i [niiteasce, h incheiereavizionerii ace$tia vor fi cu mult mai agitali gi hiperactivi ca inainte. Numai ecranul 'fV ii mai poate liniiti, dar cu riscul de a-i imbolndvi $i mai tare. Epilepsia TV in anul 1978,J. Mander des Pe parcursulcetcetirilor efectuate r{)perein arhiva Serviciului de Informatii Cerebraleal Bibliotecii lliomedicalea UCIA-USAci, ,3in 78 de referinte privitoare la efectclc televiziunii,eistau 20 de articole referitoarela stalea numitd rt)ilcpsia ry, in care se vorbea despre persoane neepileptice care ln trru in crize conwlsive in timpul viziondrii T\r'. (Healy' 1990) Numdrul bolnavilor de epilepsieestemai ridicat astdzica nicio(hrrtr in istorie.in Franla,JaPonia,ca qi in alte !;ri ale lumii dezvolin jur de 8 bolnavi la o mie de locuitori. Fap ruc, se inregistreaze trrl ci televizorulpoate provocaqi crize de epilepsiesau chiar poate rl((hnqa aceasteboale este un lucru cunoscut de specialilti. Dar rvcnimentul petrecutin anul 1998, in Japonia,a constituit un imde alarrnS. semnal tn'rritnt La data de 16 decembrie1998,ora 10, in timpul unui cunoscut 7OOde copii au fost ffansportati de ur' rfr.scnanimat, Pochemon, Brnlil la spital cu salveri sau ma$ini de pompieri din cauzadeclanPeste200 de coPii au t5masin spital pentnrii crizelo! de epilePsie. en vie Junior, 1998) trrr ingrijire pe o perioad5mai lunge. (Science sc prre ce o singurescenedin acestdesenanimat, in caremonstrul l,lcnckyse afli in cenfful unei explozii de lumine, a declanFt la 41

atatia copii crize epilepticesau boli de epilepsie.Faptul cA aceaste scend a putlrt provoca o reacfie de o asemeneaamploare arate in fluenfa pe care televizorulo ate in mod obilnuit asuPracreierului. mai mare (mai cu seame Desigur,existi persoanecu o sensibilitate copii) {i acestoratelevizorul, cu o mai mare probabilitate, le va putea declanF boli mai mult sau mai pufin grave, fdre ca aceasta se insemne cA persoanelor cu un sistem nervos mai rezisteDt, vizionaieanu le va agresasau afectacreierul.PoatecAbolile nu se vor manifestacurand, insa nu se poate $d cand efectelecumulate vor ajungesi infrangd rezistentaorganismului,provocandcirreltie ce disfuncfiesau boal5 (psihici sau neurologicd).

invitarea limbii qi televizorul


Copiii care se uiti cel mai mult la televizor vorbesc cel mai prost, intampind cele mai mari probleme in comunicare.Slibirea capacitetiide a ascultagi de a urmdri un material prezentatoral, abilitateasc;zute in reflectareaintr-o forme coerente,in vorbire $i in scris,tendinla de a comunicaprin gesturi odate cu cuvintelesau cuno$tinlelorde vocabulat qi prolifera in locul acestora,scdderea rea ticurilor verbale sunt doar cAteva din problemele cu care se confrunti noua generatiein ceeace priveqtestapanireasi intrebude comunicare. intarea limbiiin procesul Fenomenuldevinemai vizibil abia dupi clasaa III-a sau a lv-a, cand devin necesare abiltaF finSvistice de un nivel superior care, datoriti timpului indelungat petrecutin fata televizoruluiin prlmii ani de viati, nu s-audezvoltat. Se pare cA, in misuia in care copiii se uitA h televizor excesiv de mult ince din primii ani de viaF, mai tirziu, vor intempina dificultiti mai man in comunicare. ,,Limbajul bine dezvoltat, ca Si sinapsele p care le genereaze, este dobandit numai prin implicarea interactivi. copiii au 42

ncvoie se vorbeasce {i si asculte Ei au nevoie sa se joace cu cuvlntele Si si rationezecu ajutorul lor. Ei Eebuie se discute desPre problemelepe care le ridice invelatul, planificareali organizarea comportamentului.Trebuie sd fie receptivi la noile cuvinte Si povc$ti,pentm a construi o bazi Personaha inlelesului semantic Ei lu nevoiede cihuzirea Personalia adulfilor care se le ofere exem plc potrMte de Sramadci, pentru ce ordinea cuvintelor 9i sintaxa idei, sd ralionecstc mljlocul prin care copiii vor invela sd analizeze etc." (Healy, 1990) ,(' in legiturd cu relatiile abstracte ExperienlaTV nu esteuna interactivd,ci, dimpotrive,ea PasM_ r,cazi complet puterile mentale ale omului. Nu este o experienta vi(', aplicati la situatiile specifice,particulare ale vielii Copilul nu r\rc provocai sa-SiPunAintrebari. sA se imPlice intr_oconversalie' (l)municarea cu televizorul este una monologicd qi impersonalS' Nrmai televiziuneavorbe{te, inse nu noue sau copilului, ci unei rrirse de oameni, ruturor ii rim5nui in mod special Cei mici au personale, de dialog. in fap televizorului, Insll nevoiede o adresare ((,piii nu ili pun intreberi, nu cautd solutii, nu vorbesc $i, cu l(lcvirat, nici nu asculte Ei sunt doar absorbiliin inte orul fluxuce ies din cutia ry' hri de imagini {i sunetefascinante pedagogi in invetarea limbii, dePirintii sunt cei mai buni sau si intuiasc; tot ce se int6mpli rrdrcce ei sunt capabilisAsesizeze ill minteacopilului - cu ce viteze $i ce anume poateel si priceapi p(.ntrua-Siputea adaptadialogul nivelului lui de inteleSereTelevi,irnea ins5, folosind un ritm mult prea rapid sau un nivel de limbaj (lilcrit de cel Ia carese afl5 copilul,il va obilnui pe acestase nu mai lficii eforrul d a petrunde intelesul cuvintelor care-i sunt adresate' Ultimele cercetadarate cd, pentru dezvoltareagandirii abstracin folosireacuvintelor neinso{itede tc, copiii trebuie sI se exerseze nllSini. Imaginile limiteaze imaginatia $i intuilia doar Ia nivelul lor primare, determinatede suprafala sau forma lor N(.D1nificatiei (oncreta.Ele nu deschid,nu provoacd,nu elibereazi gAndireapre_ r'unro fac cuvintele-

Dr. Gordon well observAce acei copii care au petrecut mai mult timp in perioadapielcohre ascultandpove$ti,vor fi mai buni la qcoaldmai terziu, Qi asta pentru ce pove$tilenu sunt legate de imagini deja existenteqi stimuleazi asdel gendirea $i imaginalia. perspective, arata Rice si Haight, ftaneaz; Televiziunea, in aceaste gandirii, a imaginaliei, a abilite,tilor{i strategiilorverdezvoltarea in timpul vizionerii, imaginile sunt punctul axial al bale, deoarece, comunicelii,qi nu cuvantul. in raport cu receptarea cuvintelor,separatde imaSini,ca mijloc gandirii, vizionareaTV se afle intr'ufl punct optim de dezvoltarea opus.Uidndu-tela televizor. nu numaic; nu auzi cuvin diamerral tele neinsotire de imaSini, ci, mai mult, imaginile devin punctul axial al comunic)rii. Televiziuneanu dezvolti, dupi cum arati J. Rice li Haight, abilitilile $i strategiileverbale,ci mai curind le reprimi. Did aceastdcauzd televizorul nu va putea ajuta la elabomci mai cudnd va incetini sau va bloca acest rea gendirii abstracte, (tuce, proces. HaiSht,1986)

Barkley observe ca omul este fiinta care Poate iDtreprinde activk!!i ample in vedereaunei respleti indepertatein timP: oamenii tinerii se o luni pentru salariul primit la sfdr$itulacesteia; muncesc pe le vor avea care pregitescani de zile in qcoli pentru satisfacfiile In practicareaprofesiunii; teranii lucrcaze pimantul cateva luni Dentrurecolta de anul viitor etc. Acestaeste,de altfel, unul dintre pe om de animal. EI poate lucra sau sulucrurile care-l deosebesc liri o viale intreagA pentru a atinge o tinte indepdrtata, aflata chiar dupe moartea sa, in rasphta Pe care o p meqtede la Dumnezeu' efort a mintii umanede a sivarsi un asemenea posibilitate Accasta ftri o resplati imediate este $i un dat al firii umane,dar este si un lucru care se dezvolti in timPCopiii de astezi,observedr. Barkley,nu mai dispun de aceaste cnpacitate. ,,ii promiri ce ii duci in parcul de distaclii in luna febru[.ie $i ei tot nu vor wea sa faci lucrul cerut. Ace$ticopii bolnavi de de o reinADHD sunt ca {i copiii mici, au nevoie de un feed-bock, tdrire, o reimplicareirnediatd5i permanendr."(Healy, 1990) Daca, de exemplu,li se Promile o sumii de bani sau o prejitura ca premiu pcntru realizareaurrei activiteti, este Posibil ca ei sX duce la bun Problemele de atentie Si invdtare, rfArqit lucrul solicitat.Aceastanumai atunci cand realizareaacelei cortexul prefrontal $i televiziunea prea mult timp saunu cereun efon nejustifi' nu dureaze |lcl|virali gdselte primitd. ln acestcaz, este nevole Russel Barldey, autoral cdlii Copiiihiperoctivi (0f' de mare pentm recompensa Doctorul explicagia acestuicomportament.in fapt, arati el, mulf dintre codc o reinterire a atentiei sau a motivatiei prin oferireaunei respldli ca !a urma 5i o alta' piii cu probleme ce privelte de atenfie intampioe dificulteliin ceea acliunii.cu promisiunea de incheierea lDainte behavio/',adicein urmarea unor normesaureguli ,,rulegoverned ttractic,la tinerii noilot Seneratii de altfel, fenomenulpoate fi reca nu Problemele de ateDtie se manide guvernare a comportamentului. rDarcat li la mulli dintre adultii de astezi- se poate constata unor normesau festdatuncicendmediulcerecopiluluirespectarea Nuntcapabili se-qiconcenflezeatenlia Pe o sarcini oarecare,sa se problemaacestor un anumit efort. Aqadar, indicatiice presupun nxniveze silguri in realizareaunei actiuni panl h finalizarea ei, de o sau reinleritaperrnanenr a concentririiatentiei, ci $i incapacitatea (lilcamotivatianu le estesusiinuta copiinu estenumaiaceea unor norne sauranduielioarecare. urmirii sauasculterii ,,oricum, r0compensiimediateqi semnificativi. in urmerirea regulilor(ascultarea chiar li acegti copii fac progrese ,,Dr. Barkley sugereazece aceqti copii prezinte o diferente in momentul in careli sepromiteo resplate imediate." indicaliilor) fundamentali (fafe de cei din alte generatii)in sistemulde control (Healy, 1990) nlotivalional al creierului, cale se pare ce nu mai functioneaze 45

normal. Ei au nevoie de un impuls mult mai putcrnic pentru a se concentraasupraunei sarcini. Pur !i simplu ci nu rispund la ordinea sociale ca toti ceilalti copii. Din punct de vedere neurologic, praSul respietii necesarepentru a se inserit inlr-o activitate este mult prea mare. Este nevoie de o restimularemult mai puternicS pentru a i facese indeplineascitot ce ]i se spnnc,de aceeaei soljcii; bani, mancare,jucarii. privilegii pentru a munci. Recompensele precumdragostea subtile. de a invdta,laudele, bunivointaprofeso rilor nu i mai motiveazi deloc. Ei inteleg ccea ce le spui, prind (Healy.1990) mesajul, dar nu mai actioneazi." parte Aqadar,se vede ci o din problemeleADHD se datoreazd sau sllnt coreiate$i cLlo disfunctiea sistemulli <iecontrol motivational.Tinerii (multi dintre aceqtia sunt deja adLrlti) au probleme proces atet in a qi mentineatcntia, anume, urm6ndun cat $i in a sc motiva in urm6rirea cu voint5 a unui obiectiv.Durata de timp mini pentru ca procesulsi sc continue QinimE intre doud rccompense !elul minim necesar al recompensei dcpinddircctde gradulin care cstc afeclatsistcmulmotivational. Adicd,pentru cei cu probleme gravese impune o risplata mai mare sau un intcwal mai scun intre pentru a asiSuracontinuareasau finalizareaacti doui recompense vitetii incredintate. Incadrarea molivatieiin tabloul sinptomatologic prezentla copiii cu proble e de ateDtie hiperactivitare, tablou cc vizeazb o disfuncli tie la nivelul proceselor mentalesupedoare, i-a f:cut pe cercetitorisa coreleze aparitjaaccsiuisindromcu o afeclir.rne sau o atrofierea arii jr(c.rpploce.e, lor .one.rrluiprelrollil. cclecaregu!pme.r/J Ariile prefrontalc,dupe cum sugereaza li numele,se aflA unde va in zona din fatd a lobiLorfronrali (a celor doui cmisferecerebrale). Aici se afli executivulcreierului, locul dc Lrnde se organizeazi \r se conduce nu numaiproce,ul gandirii. , i 1rirl,roapc lodreproceselesupe oare, ata-ziselefunctii de control, celc privind invetarea, gendirea, planillcarea comportameDtului, nrclivatia, atentia, con trolul emotional,organizarea, lectura,rezolvarca problemelor qi

multe altele. Toate acesteadepind dr'bunrr lLUxlionirrcil ariiior

prefaontal. cortexului Maturizarea tezie a ilriilor prc{rorrl.lc p:ir)iilpr()apcde versta de 21 de ani - faceca nccstcl sii flc firartc sr:nsibilcla experienr constituit un alt nlotiv pentrucares a {a de mediu.Lucrulacesta suspectat o posibilS nedezvoltare a lor la tinerii noii gcneratii. Suspiciunea a fost intSritl insii atunci cand s a constatal ci ,,acei oa meni care suferisera virimirj ale coftexului prefrontal manifestau ilcecalisimptomatologie s.u intAmpinau probleme acelea$i cu cei la careapdrea sindromul Al)liD (deliciente de atentieli hiperacti' (Healy,1990) vitate)". obseNdJ. Healy, suspecteazi astizi ,,Totmai mulli cercet;ir()ri, ('lv faptul ci prea multe ore pelrecutein fata ecranului sau compirlcr) pot compromitedezvoltareaceDtrilorcreierului cxecutiv,a aliilor cortexului prefrontal. (...) PetrecAnd timpul cu o activitatecare nu stimuleazS,nu antreneazi r^nmod adecvat lunclionarea cteierului (cum ar fi vizionarca lv), poate fi influentati semnificativ dezvoltareafunctiilorprefrontalului controlulgindirii, atcntiaQi, general, in mod abilit5tile cc tin de planificare- afirmii dr. Sid Se galowitz, o autoritatein cercet6rileprivind dezvoharcilcmisferelor (Healy, 1990) cerebrale." ECRANUL TV DAUNEAZA DEZVOLTiRII CORTEXULUI PREFRONTAL Existi mai multe mecanismcprin care vizionareary vatimi ccntreleexecutive ale crcierului uman. l. Rapiditatea succesiLlnii secventelorpe micuL ecran inhibi functionareacortexului prefrontal, deoarecepentru ca informatia sii poaiSfi preiucratdreflexiv in ariile acestuiaeste nevoiede circa (Scheidler, 5-10 secunde 1995), insi vitezaschimb.irjlor de plan siru a tot ceea ce insemndcfect tehnic este in medie de 12lmi[ut ;rdic5unul la 5 secunde, ajunSSnd in cazul programelorcomerciale 47

la 3o,hinut adicd unul la 2 secunde. Pdn urmare, cortexul prefrontal neavanddmpul necesarca s; proceseze pri reflexiv in-formafia mita de la relevizor,estescosdin ci-rcuir. 2. Factoml emotionalsau afectiv ocup6 locul al treilea in ierarhia cauzelor ce determine procesarea mesajelorTV, indeosebiin ariile sistemuluilimbic. Prin dozareatensiunii emotionale,a vitezei de desfdiurarea actiunii $i, in general,prin conlnurul programelor TV existi posibilitateacontroldrii gradului de implicare a prefrontalului, a actividtii creierului uman pe parcu$ul viziondrii TV. Rezultatele cerceterilorefectuatein domeniul neuropsihologiei ii fac pe doctorii Emery se afirme in mod categoriccd merirea rimpului de vizionarelnseamne,,prelungirea stirii maladivein care se aflb conexul prefrontal, ceea ce va avea grave consecinleasupra (Emery, 1980) dezvolteriiacestuia". Experimentele realizatede Cristakis,Zuimmerman$i colaborato i, demonstreaz5 ce fiecare ori petrecut5zihric de copil in fata televizoruluigi a calculatoruluiin perioadade varstd 1,3 ani cre{te probabilitateaaparitiei problemelorde atentie in perioada cu 280lo de varsti 1'7 ani. (Cristakis,Zuimmerman,Diciuseppe, Mccarry, 2004) A"$adar, indiferent de mesajeletransmisepe micul ecran relevizorul (Si calculatorul intrd in discutie) constituie un facror de pirtii superioare sc pentru dezvoltarea a crcierului uman. Viata obiqnuiti, a$a cum au fteit-o oamenii dintotdeauna,inlesneacu prisosintadezvoltareanormald a proceselormentale superioare li, prin urmare, a cortexului prefrontal. Copilul, inci din primii ani de viati, prin natura conditiilor sociale,ili insoreamai intai mama qi pe urmd tatel in activitetile pe care ace{tia le intrcprindeau li in acestfel, observandu-$i pSrintii Si exersandanumite prin imitare, anumire srrategiide gandire gi activiteti, iSi insu$eau, de comportament. unor problemereale sau situatii de viati, spune ,,intAmpinarea J. Healy, cum ar fi ajutorul la bucitdrie, in arelier, gredin5, la ma, gazin sau in alte forme de activitate dcsfiQurateimpreune cu un 48

Vizionarea adult, constituieo bazi a dezvoltirii ariilor Prefrontale. TV, din contre, estetotal nepotriviti dezvoltirii preftontalului' pen_ ru ce nu constituie o expriend interactivd,ci tinde sA suprime problemesau de a pune iotrebdd asupra tendinla de a vorbi desPre lucrurilor care se intampli. Televiziuneatinde se focalizezetotul asupra solutiilor magice !i asupra efectelorvizuale care contrazlc logicaadevirate." (Healy, 1990) convenatia sau implicareacopilului Televizorulnu favorizeazd in rezolvareaunor probleme,nici vorbirea intemi (refleqia, in ge_ neral, in fata televizoruluieste inexistenta)9i, in fapt, nici una din' qi hrSirea ariilor tre modaltefile, prin care s ar cultiva confiSurarea corticale ale cortexului prefrontal'. IatA care sunt problemele Pe care le intampine persoanelecu vitdmiri ale ariilor Preftontale, astezila tot mai mulli dintre tinerii dificultdti intalnite, din Pecate, noii generatii(Noava,Ardilla, 1987): a atentiei,tendinta de a fi legat de concentrare 1. lncapacitatea de stimul, de a fi foane uqol distrasde oricarestimul exterior; Orice impuls de a qi controlacomportamentul2. Incapacitatea interior se manifesti raPidin componament,fdre ca pelsoanase fie acelui act; capabih se inhibe manifestarea
de Phn' acum 1a avur nl Trebuiefidt Preizarea ca. dii Prezenhrea 7 con'xului acenora' asuPra dezvoltirii televiziu.ii pe efedele copii obiectivmai ales 9i ncsr u 1r r n'1ior at "' r '{r i ' n r ' sa subl i nrm l apruli , r aquenr a rrebui p I a r Pr ev'zor - 'P m ar r le{; l r odnr Fl'r umane pe (a,Po e\et.rr,.bi ceiuluit at ului 'l din chicago, afirlni: la Universnarea biopsiholog rrry, Jerre toate vastele. Dodorul ohuluieqc asrf'l radr in.at 'l fic PemenL rrmuld( $u anrrenrrin Pl'ce "creierul sul onoa5terii. Creieruleste La fel cn nuqchiii daca nu_iere6'zi, s veltejesc'se atrcfiaa- iace nu-l exersezicreierul, acestase va arrofia" Pii' urmare, la adulrii care tulsizioneriiio de PEcerea de d se, btrcura suficient n-auawt timPulsarlposibilitatea nefi acestea dezvoltate, normar neuronale atr sistenel. chiardaci coDii5riei, Drioada oresPun neanlrenate pe l mdiaza, carc abiliriti i. rimP, acele exersate strficient, ind {! t Au I nu num ai m r n, leq nr unorr i pdt oloSicc vot sl abr zaror, dna l a nrvel ul 'oPiii sc de qi controla comportamentul' dc a incaDabili impulsivi, sunt nenoti, nascibili, ' teMcr e rnbdare d atentie, u.mernea f suffcient motiva a se concenrra Penrru !i 'u tare a o; acdvidii, d ali orsaniza Prosrantrl de aJi Plati8ca ziua sau viitorul data ca tib ielespccta' pot fi intalnitela tot mai nul! adulli' A'asra Acste probteme Momali a conexului Prefrontal rorii n;i in vasti dsine posib a tunciionarea 40

rasplaB' muocind in amaoa a de DificulEtea 3.

vedereaulrm

a pierderii agresivitilii ca urmare creEterea

con$olului asupracom'

:I'-:*T:l''TlJi'T.ii"; :JJ:ril1T ;*"1T:i"#':il":.Tl,i" miiti:i*i::"m: ,.#l*xl';+ u""'l1';


""'"o. ",,""';::::f;"''l#iJTfi*lilllH;u'uur"'ao'
u"ru'u..,,,o" .o,,."0,,,:"'i:".t: lTiiilil"t"'ltJ# u,,,, qr

*":?:l#:":,1':"i#"::y:':T:.:il1;'# :r::ni:

#;irt{:ff *t**+#--;;* i:"hi{*;:,;t""n*"u'lp"'


i+#*::::'':ffi
socieBte.

"lif;:nllr::nffi''ilil1;il:':ffi1"il":::";:l;'1: ;;;;Tffi::i::ii:':#1il

:''l

l:T:";,':i:il1'J "::,f[":"T1fr;;ili ot"n".

:x : *::;:, #1, un p'odu'" l" poui"

':tl:1ltii#;'"',:l'l";:J*fi* il":'3':#IJHltrilT#*",'"':1"*liffi::ii"' :;.".:' :iilT'"Yi"ii:fi **.l";n'm:l; ''"HT"""*;:::,i1*tff;1ru::;:T:if :'*'11''J.ffi .:"iH'I#:ff*':ff ;:::""-'iY ll'i'-l""ji;i1i!1,::1 lll"iii i,*n;"u::'": Xll':"T'iif f::T"TJll::il:ff 3Jiffi ,*55t* 'J"^TI"T'['"",]:"1:l."iTi::1T ";:'l"-:: ero. Tfilt;"""''sresivitatea' flHlffi HffiT :rr:;*L:il tiliTi :trlliJil #, *:1J, 111*',' ".ir:#

*.,.*n"'oun'tr Io-t t: T:,:11:;1 ""t::Tilfl

atenlie' area ilr,':jl,ll'l ","led j:t1l"

: ''"f*ii****t*i',:'tl'*];{+

vizionirii TV Caracterul hipnotic al

""TI:'ilil,f liiJl'11"'ll;l''T'ii"i'ilJl;I;

il:iti{-:q+*ril',HlHilkT:f
s0

dace sunt a!'r nelor de dp hipnotic

<r

hipnotice li perfectalor asemdnalecu st5rile mentaletrdite de te' in fata televizorului. lespectator aJ,,Aspectulexterior al persoaneihipnotizate (n.n ca !i in cadoar zul viziondrii TV) esteal unui individ pasiv,care reactioneaze la comenzivenite din afare." (Holdevici,1995) b) ln ambele cazuri atentia este captivatd din afari {i este in mod specialspreceeace spuneQifacehipnotizatorul", ,,orientatd in cazulnostru televizorul. c) in cadrul hipnozeise reducecontrolul realitetii $i apareo tolerante crescute pentru dislorsionareaacesteia- IoSicdfrcrltei conform cireia subiectulacceptdca fiind logice situatii pe care in starenaturalenu le-ar considelaca atare." (Holdevici,1995) 4. Dr. Emest Hilgard spuneca televizorulPoatefoarte ulor se'i aducepe oameni intr-o starede tip hipnotic. El arate ce ,,asta linigprivind fix !i pasivo sursede tit. relaxat,intr-o camereintunecoase, lumind pe o anumite perioadesunt primele componenteal indu_ cerii hipnozei". (Mander, 1978) in linilte, fire alte impulsuri senzorialein afari de ,,gederea ecmn, fire orientareain afara razei de actiune a aparatuluiTV este capabileea insSti de a-i determina pe oameni se se pozifionezein afara realitetii obilnuite, permifand substitufiacu o alte rcaltate pe care televiziuneao poate oferi. Poqideveni atar de implicat imaginativ, incat alternativeledispar temporar. Atunci subieclii se lase dugi de hipnozi (plutesc)",subliniazeJ. Mander' (Mander, 1978) in fata televi5. o alti cauzein generareastirii semihipnotice zorului estedatd de cantitateaimensede informatii Pe care o trans_ mite un program TV, de putelnica implicareemolionali, dar mai ctr camera seamd,sub raport tehnic, de viteza cu care se deplaseaze video, de schimbirile unghiurilor de filmare sau ale planurilor. Toate acesteevenimentetehnice,meDitesd dne ffeaza aten$a, au darul de a intensfica legitura hipnotice. Ele marescsffesul sisfunctiile coSnitive,ti, prin aceasta, temrrlui neros, suprasolicitand 52

intensificAfenomenul de inhibitic rr cntisli lt i stiinsi li miresc su gestibilitatea. Dr. F eda Morris arati cii, intt,llcil imilsirlilc]V sc miqci mai informatia repede decet este capabil telespectatorulsii proceseze penfiu a reactiona,acestanu mai poate face altcevadecat sd le urviteza uriaq5, nenaturalede schimbarea imaginilor nu mereasce. lasd posibilitateaanalizei sau a reflectiei asupra imaginilor, astfel cd ele vor sffebatemintea, in timp ce gandireacritice esteblocati Dr. Morris aminteqtede o tehnici de inducere hipnotice numite de M. Erikon: ..ii dri pe.soa carea fost experimentata ,,confuzie', nei (minlii) atat de mult de lucru, incat sd nu'i laqi posibilitateade a mai intreprinde nimic ea inse$ica subiect.Estevorba de un procesrapid li continuuin care se cele subiectuluisAse ocupesuccesiv de diverse lucruri, altemandu-i centrul atentiei cu rapiditate. ln momentul in care supralnc;rcarea este atinsi, iar pacientul de semnede oboseali, tinzand sd-ii decuplezealenlia, arunci hipnotizatorul intervine cu cevacare poate stimula relaxarear li atunci pa_ se intemple !i in cientul intre in transahipnotice.Cevaasemenetor (Mander, 1978) cazul televiziunii".

Functiade agendda mass-mediei, efectul de Cultivareqi spirala tecerii


Acesteasunt trei dintre cele mai importante efecteale televizi_ unii, consacratein majoritatea studiilor de sociologieqi teorie a comuniceriimediatice. prrnein evidenld faptul ce agendasau harta Functiade agendd principalelorpreocupi mentale ale publicului este asemenetoare sau chiar identic; cu agendamediatice.Cu alte cuvinte' mass-media sau televiziuneane spunela ce se ne gandim cu preponderenle in fiecarezi. Ea ne arati care sunt problemelecele mai importante, pentru ca, in funclie de aceasteierarhizarc,se ne o entem in a le ne coPrin acestefect,televiziunea acordaatentiacorespunzdtoare.

Ionizeaza,practic, experientamentale a realitefii. Ne face se crcdem ce existi in primul rand sau exclusivceeace estemediatizat. Efectulde cultivare.Cercetirile realizatede GeorgeGerbner$i grup de colegi de la AnneabergSchoolof Comfiunication a\r un aretat ce televiziuneana$teo lume iluzorie, un mediu simbolic $i realitilii qi care are puterea de a cultiva cuhural ce nu corespunde publicului opinii, concepJii ,,in masa ii credinfe,la fel cum, agricultorul iti culdve pimentul". (Drigan, 1996) Studiul GrowinS up with Telerision arati ce, dace toati lumea mici cumulatepe o perioadi mare de cre$tecu televizorul,,,efectele de concephi, timp duc nu numai la efectemari, ci li la o sumedenie aborderi, interpretiri impend$te de un numer din ce in ce mai mare de oameni. Televiziunea este instrumentul acestei omogenizeri."(Dregan,1996) ,,in postura de preot qi educatoral societilii amedcane,apreciazi G. cerbner, televiziuneacultivd valorile, miturile $i lectiile mo rale ale acesteisocietiti. Comparatiaintre televiziuneli religie se bazeazetocmai pe faptul ci ambele prezintd in flux continuu mi turi, ideoloSii,fapte gi relafi. Ceeace cultivi conceptiicomune li stabile despre realitate sunt regularitelile care pot fi identificate in programeleTV, de-a lungul unei perioadede timp semnificative adicd(eseturi regulatein ceeace privelte decorurile,rolurile, tipu rile de relatii !i de actiuni prezentatecu o anumiti liecvenld. Prin in specialteleinaermediulacestortreseturi rcgulate, mass-media, viziunea,ajunge si creezeconceptiape care membrii audienlei !i-o construiescdespre rcalitate generdnd un mediu cultural, o lume iluzorie. sinlbolicS. Telespectatoi se nascin aceast5lume simbolicdqi nu au cum si ocoleasc;expulerea la mesajetransmisein mod regulat Sicu un grad inalt de repctitivitate.Mai alesci expunerea se realizeazd mai multe ore pe zi, iar utilizareateleviziunii estepentru cea mai maie parte a telespectatorilor aproape tualice." (Dobresnonselective, cu, BargSoanu, 2001) 54

Prin urmare, de{i pe micul ecran apar o divenitate de fapte 9i toate acesteaprezinte, de fapt, ilr mod constant comportamenter au un set Personajele acelealiregularitdti li tresAturicaracteristice. de preocupiri $i tinte comune, acelea$imodaliteti de rezolvare a conflictelor {i situariilor existentiale,sunt manaF de dorinle ase gandind identic realitatea.Acestestereotipiicare pot fi menetoare, u{or integmte unui anumit spirit (al culturii nihilismului, dupd cum se va putea observain continuale) sunt cele care influenteazd,ln mod esential, atitudinile qi olizontul de exPerientd mentah al auditoriului. sou spircla lo'cerii.in anul 1974. direcDicrcturoopiniei publice din Allebach (Germania),Elisatoarea Institutului de Demoscopie 4 Theory beth Moelle Neumann,publica articolul Spirdl of Silence: of Pubtic opinion. in esentd, articolul arata care sunt mecanismele mo prin carc se creeazi $i se difuzeazi opinia publicein societate, un poate genera, sau consolida impune dul in cale mass-media esteaceea curent de opinie in lumea modernE.Ia-rdaci mass_media care creeaze opinia Publce, atunci ea este cea care va configurea gi dirija $i punctelede vedere individuale,privind diferitele probleme se aratd in ale societilii sau anumite mentalitei. Aceastadeoarece, diferite studii, majoritatea oamenilor au tendinla de a-qi alinia punctul de vedere opiniei publice indiferent de pozitia acesteia. Spiralatdcerii aratd cA,dace o minoritatede opinie estereprezenta este un ii ca majoritare, tpre exemplu aceeace homosexualitatea comportament nonnal, atunci acea minodtate se va transforma in majoritate. Numai 20olodin oameni iQi vor pestra opinia, dar qi vor tacea. acestia

55

Dependenta

de televizor

Educatia prin televizor


Prin televizornu se poate realizao invetarecon{tien6, intentionald(Mander, 1978); de a ne modelacomportamen' are capacitatea Televiziunea tul sau a ne forma atitudinile dorite de arhiteclii lumii menihilism, divenisment (Setzer,2001)' dia - consumatorism, Genereaz;o lume simbolici, iluzorie, pe caretenerul o ia drept reah (Poplawski,1998); inducepereri eronatedesprelume ti viate' Televiziunea de valori, fiindu-ne ino Anumite principii de viate, sisteme culate in subcon$ient,ne influenteazi modul de a gandi (Mander, 1978); anorrnale; Sunt promovategijustificatecomportamente maSiculsunt insu_ Trisdturi precumviolenta,sexualitatea, gite mult mai repedeEimai profund decatmesajulcarese al comrrnicSrii. impuneca motiv princiPal

criterii de diagnosticare, determinate de psihologii americani Kubey Si csikszentmihalyi: . DeEise constati apadtia unor problemede narura fizice sau psihic; datoriti viziondrii plelunSite,cei mai mulli me(urisesc ce nu pot reducetimpul alocat televizorului. Telespectatorul iti propunesa vizionezenumai un program, deqi sfArqeqte prin a vizionamai multe; Cu toate ci dorescsd alocemai mult timp altor activiteli decatp.ivitului la TV, oamenii se declardneputincioii in vizionSrii: a mic{oratimpuldedicat Persoanele dependente dedici mult timp televizorului 3-5 ore/zi: Apare renuntareala ocupatiilefamiliale,la activiteli sociale si recreative in favoarea televizorului; Atunci cand se renuntd brusc la televizor apar simptome specifice dependentei de drog cum ar fi: irascibilitate, arxietate, aSresivitate, nervozitateexcesivi,plictisealS. De asemenea,se apeleazi h inlocuitori cum ar fi alte activiteti media sau de divertisment ( Kubey, 1996). Omul se comporte ca ti cum nu mai poate trdi fdri prezentatelevizorului. Imediat dup; intoarcerea de la $oald sau de la serviciu, se deschide televizorul. Televizorul rim6ne deschis, deti se desfeloari alrc activitEriin paralel. la trezireadin somn,de diminead televizorulestepus in functiune. Nu se maipoate adormidec6t cu televizoruldeschis.

r .

. . .

BANII, PIiCEREA 9I PT.TEREA Pe micul ecran,totul se invane in jurul banilot, al dobandirii pl;cerii li a exerciteriiputerii. Banii devin sensuloricdrei activiteti, mesuri a satisfaciei$i a demnita[ii, scopulsi sensulomului sinSura ln lume - televiziunea contribuind din plin la fomarea acestei mentalitili de tip nihilist. Munca nu este vezuti ca o vifiute, sunt prcmovate afacenle, furtul, etc. escrocheria, AUToRlriTn coNTESTAREA cultivi o atitudine rezvrStite Televiziunea se se revolteimpotriva perinlilor, a edusunt indrepteliti copiii catorilor li a $colii, impotriva oricarei norme sau principiu care se impuneca autoritate; s7

. . o . .

56

omului scopul propag;rii unei atitudini anarhiceestescoaterea de sub autoritatea {i protectia familiei, a Bisericii !i a valorilor traditionale pentru a fi victime uqoare ale propagandei consumismului sau a malipulirii. ERoTIcUL In ultimele decenii, in programele televiziunilor din America sau din lumea occidentali in general s-a putut constatao creqtere stacontinui a ponderii materialelorcu continut erotic. Cerceterile publicate care au de Fundafia Kaiser,in anul 2002, studii tistice avut in vedere cAtevamii de programe de televiziune,apaftinand din programelede televiziune ale tuturor genurilor, arate ce 640/0 unui canal american contin materiale privind sexualitatea (4,4 scenepe orI), in 61010 apar discutii despresexualitate(3,8 scenepe ori) li in 3270apar prczentateexplicit relatii sexuale(2,2 scenepe conducdeta$atcu 96010, ora). Dintre genuri, se arate ce telenovelele avandir medie 5,1 scenepe ori, iar la urme se afli programelecu conlin materiale sexuale(4,5 continut realist din care, ,,doar"28olo scenepe ori). O statisticeficutd pe programelepopularein randul tineretului arate ce in 83% din acestease face referire la sexuali apar tate, in B0% se vorbeqtedespre aceastdproblemi gi in 49o/o prezentate relatii sexuale. Aceasta comportamente sau explicit indice o atractiea tineretului cdtre genu le ti progmmelece contin materialeerotice. care sunt trisiturile generale ale mesajelor erotice continute in programele Tv? ,,in America,copiii sau tioerii ved anual la televizor in jur de 14 000 de refednte la sex - aluzii sau comportamente $i mai pulin de 150 de referinte privind tratarea pozitive a abstinnfeili virginititii, a riscului contaminerii cu o boaH cu transmitere sexuali (BTS) sau a responsabitetii ce o presupune relaFa sexuali. 58

(Harrys& Associates, relatiile se1998) (...) ilr cazul telenovelelor, frecvente persoane de 24 de o mai necdsato te sunt xuale intre decarcele intle soti rLowry ti Io\,\lc\. lg8al {...). in 75o0din videoclipurileprezentatepe MTV sunt prezenteimagini erotice,in mai mult de jumitate, violenti, qi in B0% din timp pot fi intehite amdndoudgenurile combinate:erotic !i violenta impotriva femeilor (Sheiman& Dominik, 1986). Cei mai multi cercetAtodconsiderxcI telenovelelereprezinte cel mai senzational,cel mai inexact (fals) qi generator de dependente proSram, prin referintelelui la sexualitate.Relatiile sexuale in afara cdseto ei sunt portretizatea fi de 8 o mai obi$nuitedecat din indmplerile erotice infiti$ate in telenovele celeintre soti. 940lo se desfeqoariintre persoanecare nu sunt cisetorite (GreenberS, Abelman qi Neuendod, 1981) (...). Eroul este fiecvent porffetizat ca fiind impersonal,emotional,exploatatorfati de persoanapartenerului sau fati de femeiein general (Sprafkinqi Silverman,1982) (...). Aproape niciodate personajeleimplicate in relatii sexualepe boale cu (ansmisie sexualS, micul ecrannu se imbolnivesc de \,Teo o cu toate ci in realitate una din $asepersoanerisce se contacteze (GreenberS, qi 1981)." Abelman Neuendorf, de boale astfel Exemplelepot continua,insi credemci este destul de limpede pe micul ecran. atmosferageneralein care este tratat5 sexualitatea Cele 14 000 de referinte la sexualitate - aluzii sau comportamente sexuale - desemneazeerosul drePt cenffu obsesional al existentei. in comparatie, cele 150 de refednte la vilginitate, la abstinenti, la responsabilitatea unei vieti sexuale $i la riscul unei boli cu ffansmitere sexuali genereazi mentalitatea ci fecioria sau abstinenta sunt extrem de rare in zilele noasffe Si, prin urmare, demodate, relatiile sexuale nu implici o responsabilitate deosebiti in afara satisfacerii plicerii, iat riscul contaminirii cu o boali cu transmisiune sexuali este aproape inexis_ tent. De asemenea,faptul ci erosul la televizor este de 24 de ori rnai probabil si se manifeste intre pelsoane necisitorite decit intre soti ne sugereazi ce relatiile sexuale intre Persoanele

necisetorite sunt cele mai ffecvente Si, Prin urmare, cele mai obiqnuite astezi. in general,tot ce aparepe micul ecranlegat de sexualitate este imbrdcat in haina senzationalului,a emotionalului sentimentalist, insi totodate este foarre pufin Personal,reducandu-se mai mult la satisfacerea unei dorinte sxuale decAt la o relatie profunde. Ex ploatareaceluilalt ca obiect ser(ual,ca instrument pentruobtinerea plicerii, este un fapt curent in lumea TV. Dincolo de miqcitoarele sentimenteafi$ateca pretext, 5e ascundedoar dorinta de placere pofta pe carelumeatelevizualuluio cultivd in mod obsesiv. sexuale, Cum ste percepute 5""lalitatea de citre public, prin intermediul lumii Tv? ,,Ceicare se uiti la televizor cred cd relatiile sexualeinaintea sau in afara cisdtoriei, violul i prostitutia sunt mult mai llecvente sau comune decat sunt ele in realitare (creenberg, 1994). (...) in num5rul celor de vdrsta urma vizionirii ry dnerii suptaestlmeaza (Zobin, Hirsch, Smith Si Hardy, lor care intretin deja rela$i se),'uale (...). tinerilor 1984) sentimentul ca Vizionarea TV accentueazd (toate lumea a f5cut-o",adicd areo viat; sexuali, iar aceasta a con_ scedere gradatS,dar consranrdr tribuit, in ultimii 20 de ani, la o a primul act (Bravelmao au sexual varstei la care beiedi Si fetele ti SBasburger, 1993). intr-un alr sludiu se aiate cd tinerii de liceu ca estimeazd ca fiind mult mai ftare re urmerescintensiv telenovelele sau al celor care persoanelor au copil nelegitim numirul divortate in lumea reali, decat estimeazicei care se uite mai putin la T1/' (Buerkel,Rorhfuss li Mayer, 1981;Carveth$i Alexander,1985). potrivir cA, studiilor referitoarela efectul de spirali, oa $tiind menii au tendinta de a se aliniala oPiniapublicA,la mod5, la comla un moment dat, ne portamentul considerat dezirabilin societate acestei false viziuni asuprarealiputem da seamacare va fi efecrul tetii pe care televiziunea o foroeazein mintile tinerilor $i ale adultilor. in colectiveletinerilor de astdzi(9coli,licee etc.), s-a ajuns ca 60

rugnea (de a nu fi precum ceilalti - in randul lumii) se-i determine pe fete qi pe beie$ se afirme mai curand ce nu sunt virgini, chiar dace adevirul estealtul. Astfel cA ruqineade ceilalti, de lume, care imorale,a ajuns inainte ii oprea pe tineri sa adopte comportamente in zilele noastre,pdn intervenSaTv, se devine piedicdin afirmarea curetiei $i chiar instrument persuasival impficirii celorlalti in discurii $i chiar in relalii elotice. Lumea TV ajunge, astfel, prin intrevalorile societelii,sa pdffundereaei cu realitatea,se teconfigureze o noui.,nornalitate". redefineasce Relatiile sexuale inaintea cesetoriei,dar gi in afata acesteia (adulterul), divortul, copiii nelegitimi sunt vezute,prin intermediul sau realitei dezirabile,respectiv televiziunii, drept comportamente qi, astfel repere sau modele de atzre, acestea devin normale ca pentru noile geneialii. comportament Care sunt consecinteleidentifi cirii telespectatorilor cu personajele micului ecran? ,,cand elevii de colegiuau fost puli se identificecatevapersoane pe care ei le consideremodel peotru comportamentulpersonal, ei au selectatin primul r6nd personajedin lumea TV, care s au evidenliat printr o atirudine sexual5extrem de permisivi Si cu o foarte mare frecventd a relatiilor sexuale (Fabes si strausse, 1995) 1987)." (Strasburger, pentru ce astfel de personaje sunt pusein_ se intampli Aceasta totdeaunaintr-o lumine pozitivi pe micul ecran,iar tinerii, in fond, insuqeasce modelelecare li se propun. nu fac decatsA-Qi ,Adolescedtii care se identifici indeaproape cu petsonaje de la televizor mirturisesc ci se simt nesatisfdcuSde faptul cd sunt virgini sau de experienta sexuali pe care au avut-o (in cazul in care intretin deja relatii sexuale). (Batofi, 1976, 1977; regulati la mesajeleerotice Couringht gi Baran, 1980) Expunerea ale micului ecranafecteaziimagineatinerilor despreei inqi{i. Aceq 61

de viala lor sexualesau au altepteli prea da nu mai sunt satisfacu$ 1994)." mari de la actualii sau potentialii lor parteneri (Greenberg, (Strasburger, 1995) Frustrerile legatede viata sexualeli nu numai, ca rod al con_ flictului dintre a$teptirile formate prin prisma televizorului $i realitate, stau la baza numetoaselorafecliuni psihice ale noilor gene ratii. Lumea TV esteuna a viselor frumoasesau a colmarurilor. In cea mai mare parte a filmelor $i emisiunilor, lumea reale, cu urcuei, cu bucuriile gi durenle inerente, nu apate gurile qi cobordqurile pe micul ecran, nefiind senzationali,ci, dimpotriva, fiind prea discrete sau prea nuantateca sa poali fi redati la televizorErotismul TV estedefinit in termenii acesteilumi idealizatein care domine happy end-ul, in care plAcereabituie pane la urme' nu libeninajului sexual sau ale iresponsabilitetii unde consecintele existe.O lume cu partened ideali, puternici, cu un fizic atrigitor, plini de qalm si totdeauna siSuri pe ei, liPsiti de bolile' de nePu sau de imperfectiunileunui om obignuit. In tintele, de slSbiciunile atunci cand se vor intoarcedin lumea acestcontext, relespectatorii, TV la viata obisnuita,remanandconectatila aceaatmosferdideall, sau afrodisiaca,se vor simti frustmti ce Partenerullol paradisiace de viati sau dragostealor nu este ,,Perfecti" sau nu corespunde alteptlrilor. cei mai multi americani,in specialfemeile,se simt frustrai de din popllaFe este faptul ci sunt prea graqi (in America,peste600/0 de pe micul ecran in condifiile in care personajele supraponderale), sunt,,ca trase prin inel". Acestaeste,de altfel, unul dintre motiVele principalepentru carein fiecarealr nriljoanede americanisuferede anorexie. erotice Niciodati omul nu va putea respundepeffectaQtePti:rilor -, ale celuilalt, formulate de,,realitatea"TV - o lunrc a cSoismului in seame firii il [la pe obicct, un dorintei celuilalt de a I trata ca este incvjtabilSqi dimcnsiunile ei, Criza suflete$ti. a{teptSrilesale modelul de direct propo4ionalecu timpul alocatviziol1irii. deoarecc 62

viati impus de televiziune nu este unul viabil, el nu provine din expedenlade via[i a oamenilorobiqnuiti,ci estedoar un construct cu scop seducetor,comercial.Imitend comportamentuleroilor mi cului ecran- falsulsentimentalism, atitudineaprofund egoiste,chiar exploatatoarefati de persoala celuilalt - reducind dragosteala relatiasexuale,tinerii nu pot dobandi iubirea dupi care dnjelte sufletul lor. Pentru elecul pe careI au in dragosteanncd vina o pe partenerii lor, ori se amagesccA nu au incercat toate tehnicile de in' frumusetare, ca nu au ince banii, hainele,stilul de viala al celor de pe micul ecran,lucruri pe care,dacenu le vor putea dobdndi,se vor simti foarte nefericili, remanand doar se visezein fala televizorului. Permanenta fiustrare pe care o creeazeteleviziuneain sufletul telespectatorilor nu va putea fi inl5turate atata dmp cat nu va intelevizualului,cAt nu vor fi ceta hrenirea imaginatieicu fantasmele dobandirii implinirii su ceutatein viata reale modeleleqi resursele fletetti, a fericirii in ultimd instante. Ea va deveni o sursi perma nentd de tensiuneli de nemultumire fatd de persoanaceluilalt sau fagi de propria persoand. Adulterul, divonul, perversiunilesexuale sau unele afec[iunipsihicevor deveoitot mai probabile. care sunt modificerile de atitudine privind sexualitatea, Seneratede televiziune? ,,Eleviide liceu cerorali s au proiectatfilrne cu continut sexual explicit accepte cu o mai mare u$urinli infidelitatea sexuale li promiscuitatea decat gn-rpulde control (grup format din tineri provenind din acelaSi mediu, cdroranu li s'au proiectatfilmele respec(Zillmann, care au vizionat doar 10 videotive) 1994). Adolescentii rela clipuri au devenit mult mai deschigiin a privi ca acceptabile se aratd ci ex(iile sexualeinainte de cdsetode(...). De asemenea, punereaintensi a tinerilor la materialelece vizeazi relatiile sexuadetermile dinaintea sau in afara cesetoriei ii desensibilizeaza. nandu-ise le considere normale (Bryant gi Rockwell,1994). 63

violul $i-au in alte doudstudii,eleviide liceucaredezaprobau comaccepta acest in a mai deschiqi devenind schimbat atitudinea, zilnice,pe o Peri portament, dup5 numai 9 minute de vizionare a unor filme nota[ecu R'ratedsaudupi vizioadi de 6 sdptimeni, onareaa 5 ore de filme cu continutexplicitsexual(Brown,Childupdce au ders,waszak,1990) (...). Biietii $i feteleunui colegiu un filrn vizionatzilnic,timp de o ore,pe o perioadide 6 saptemani putin de cei satisf:culi ce sesimtmai ercticau mdrturisit cu subiect cu care intretin o relalie intima decAtlnainte de experiment(Zillmann gi Bryant,1982).Un studiu fecut pe 391 de elevi ai unui liceudin carolinade Nord a Sesitce pentruaceiacarcau vizionat vietii inceperea la televizor mai multe sexualitate in mod selectiv a devenitmult mai probabile@rownli sexuale in anul respectiv (Strasburger, 1995) 1991)." Newcomer, studiul evidentiazi o rela$e de propo4ionalitateirtre probabilitatea ca un tandr sa inceapdviaF sexuale{i cantitatea de programecu continut sexualvizionatela televizor. of childrcn puo in de la NationalSurveys ,Dateleprovenite evidentefaptul ca barbatii care dedici cel mai hult timp televiziunii au cea mai marc prevalentea relaliilor sexuale,iar tinedi care se uite h televizor sepatat de familia lor (avend un aparat TV in de 3 paneh 6 ori mai propriacamere) au o rati a relatiilorsexuale impreuni cu perinlii." mare decataceiacare se uita h televizor (strasburger, 1995) la tineri li la co sexuale cretteefectivactivitatea Televiziunea a vfustei descreqtere pii. Studiilearat:, totodati, o semnificative seaibe probabilitatea ca primul act sexual primuluicontact sexual, orepropo4ional cu numinl loc la o vlrsri mai timpurie crescand TV. lor de vizionare irnpreuna ce aceicopiicarediscute in acela{i timp s a obseruat incep vezute la televizor sexual cu cootinut cu perinlii materialele singuri viata sexualamai taiziu decat cei care le interpreteazd 1991). Cerceterile (J.L. Peterson, K.A. Moon si F.F. FurstenberS, 64

efectuatede Weaverau aritilt cii pornografiacrelte componamentul sexualdur cu femeile(Wcrvcr, 1994). Aceasteduritate include agresMtatecrescutd asuprafcrneilor,ca qi o insensibilizare Ia renile pe careviolenta $i atacurilc$exuale le provoace. Dependenta de pornogiafie Debutul vietii sexualela o virstd timpurie, frusEerile si esecurile determinarede o viara sexuaE desfiqurarbdupe mod;lul promovat de televiziunesau o imagidatieer(rem de erotizati prin vizionaraTV duc adesea la vizionareamaterialelorpornogtafice.De altmintri, in ultimii ani, scenele pornograficeau inceput sd capete un accentde normalitate,fiind introdusetot mai des in filmele care nu au acestspecific. Cauzase gese$te im_ $i in faptd cA sexualitatea persooali pe care o promoveazi televiziunea _ sex pentru Dlicerea in sine - are drepr consecinte logicepomografia.Aparitia Si dezvoltarea acestui gen in mass-media contemporane, mai cu seami in televiziune, a atras atentia cercetetorilor datoritd efectelor semnificahve pe care materialele pomografice s-a dovedit ca le au asuDra psihicului uman. Larry Hoo din Hong Kong analizeaze in anul 1986 rezulrarele a 35 de cercetiri privind efecteleexpunerii la pomografie.,,Din aceste studii,20 aratd ce pomogtafra mere{te agtesivitatea; in 4 din ele s-a gdsit c; er.isti o legiturl intre expunereala pornografie{i . cazurile de viol, iar in 11 s-a scosin evident5 faptd ce berbatii care vizionerze pornografie accepte mai ugor vio)enraindrepta_ td impotriva femeilor$i barjocorirea (pavlu, 2002) acesrora." Dupi 1990, cazuisticaprilejuit; de explozia pomografiei TV, video {i intemet a frcur ca cercet;rorii sd-{i diversifice obiectivele. Unul dintre cele mai grave lucruri descoperite este faptul c; vizio_ nalea de pomogtafie creeazi dependentd. Doctorul DsihiatruReed formuleaza cetevacriteriicare,in opiniasa. ar indicadependenra de pomografie. El aratd ca parafilii (deviatii sexual cu sau fdri manifesteriviolente) utilizeazeqi colefieazi in mod fiecvent mate-o5

riale pomografice (Reed, 1994). El prezinte 13 cazuri de perverli sexuali qi arata ce legiture au ace$tiacu utilizarea pomografiei. colectii private de materiale pornografice sunt gisite de 'Vaste autoriteti in locuintele persoaneloraresratepentru c me sexuale, dovezi ce violatorii $i moin specialpedofili. Existe,de asemenea, lestatorii de copii utilizeaze materiale pornograficeexplicite atat inainte cat $i in timpul unor atacuri cu caractersexual." (Kubey, 1996) Toate acestea sugereaze, observ; Kubey,ci existeo legeture intre utilizarea frecventd a pornografiei qi deregldrile cu caracter sexual.(Kubey, 1996) Zilmarrnqi Bryarrt(1998) demonstreazlexperimentalfaptul ci expunereaprelungiti la pomografie duce la scddercanivelului satisfaceriisexualeintre parteneri (in viata lor intimd). ,,Darnesatisfacereasexuald,arata Ziumann, conduce la o noue expunere la pornografie (...), deoarececonsumato i compare ceea ce au, din punct de vedere al intimitetii sexuale,cu ceea ce pornografia le spune cd ar pulea {i trebuie se aibi." (Zilmann, Bryant, Huston 1998) Astfel se poate constataaparitia unui adevirat cerc vicios. Vizionareamaterialelorpomograficenu numai ca determina creQterea dorintei sexuale,dar face ca nemulturnireaprivind paneneatat de mult, incet per rul, insatisfactia sexualdsA se adAnceasci este nevoitA se recurgi la un consum sporit de pornografie. soana Cu toate cd fenomenul dependentei se manifeste mult mai pregnantin cazul materialelorpornografice, Kubey!i Bryanrau de' monstrat cd gi materialele,,foarteromantice{i stimulative sexual", pot generao anumite legeturi pfin intermediul aceluiali mecanism, Acestematedale ,,prezentate la televiziunesau oride dependentS. unde in mass-media contemporan; pot alimcnta nemultumiri $i o inclinatie spre comparalii individuale la un spect,lj mult mai larg de populatie dccAt era cazul inainte". (Kubey. 1996) Prin urmare, vizionarearegulata a unei ,,nevinovate" telenovelecu continut erotic conducein timp Ia un anumit tip de depcndentiide emisiuni de vizionareaeste acesttip. Legaura estecu atat mai putemice cu cAL 66

mai fiecvente {i cu cAt gradul de erotism al programelorvizionate estemai ridicat. Plecand de Ia efectul de dependenre,doctorul Cline, tratand sute de persoanecu dereglari sexuale,prezinti un procesin patru pali al implicerii in consumulde materiale sexuale.in sDecial cele pornografice. ..Primul este-efecrul de dependenlA.. in carepersoa. na revine in mod repetatdupe mai mult material deoarece acestaii furnizeazi un foarte puternic stimulent sexual,avind un efect afro_ disiac (...). Cline continue cu descrierea unui "efect de creStere>, in care esteresimtitd "o nevoiecrescute de mai mult stimulent pentru a oblineacelaiiefecr..in al rreilea sradiu, .. apare..desensibiLzarea Lucrurile care odati pdreaupcante sunt din ce in ce mai putin {o cante qi, prin urmare, devin legitime cu timpul. in al Datruleastad iu . Clin ec o n s ra t d ca exi5ra.o rendlnrd cresc;ndA de a ounein practica componamenrul vazurin matetialele pornografice.,.. tZilmann, Bryant,Huston 1998) Cu alte cuvinte,pornografiasau mesa_ jele eroticecreeazi dependcnte,adici necesite intotdeaunaun con sum sporit. Cercetitorii sunt de acord cu faptul ca eroticul constituie ,,un puternic factor de amplificare", mai cu seami cand el se rezume doar Ia satisfacerea plecerii sexualesau la incitareaimaginarda do rintei. Cu alte cuvinte, materialele erotice, concomitent cu satis faclia sexuali (produsdin planul jmaginativ), conduc nu la o stin, gere, ci la o amplificarea dorinrei. Cline adaugi faprul cd, daroriri emotiei puternice pe care o genereaz6 materialeleerotice. aceste experientese fixeazdcu putere in memorie$i astfel oamenii invate cu u$ufintd sau se obi$nuiesccu un asemenea comportament,cu expedentaerotica pe care o vor simri tot mai necesard. Dr. Reed aratd cA procesulinvitarii, ca bazi a fenomenuluide dependente, poate aveaca temei faptul ci ,,neurotransmitetorii stimulati de ma (ri ncuralesjmilarecelor dctivate rerialele pornoSrattce activeazA de heroine li cocaini". (Zilmann,Bryant,Huston 199g) Cu alte cu, vinte sistemul nervos devine dependent (precum narcomaoul de 67

drog) de acea canritatede endorfine ce este emisa-inorsanism in urma vizionirii marerialelorerotice. Vizionarea materialelor erotice submineazd fi delitatea iD cAsnicie,dorinta intemeierii unei familii li de a avea copii P mele efecte ale vizionerii pornografiei, asupra cbrora s,au oprit cercetetoriide,a lungul vremij - violenta $i deviatijle sexuale grave-, deSiapar ca foarte putemice deosebitde grave,afecteali zA un grup mai restransde indivizi, pe cei care ajudg la un consum obsesivde pomografie $i care triiesc intr-un mediu ce favorizeazb comportamenteleamintite. Efectul de dependentd consdtuie un stadiu intermediar.Aria de manifestare a acestuiaesteuna semnificativd!i esteconsideratde cetre cercetitori drept un efect putemic al vizioniiriimarenalelor erorice si pornografice. in afaraacestora, mai existeo seamdde alte consecinte ale vizion;rii materialelorcu contrnut erotic Si pornografic.Acestea,de$i par a 6 cu mult mai slabe, mai putin sesizabile pe terrnen scurr, marcheazacu Dutere vi a t at i men talitar eomului ptopoflion ac l u g ra d u ld e e x _ a modern. punere la mesajeleerotice ale massmediei, este afectateintreaqa popularre, generdndu se. in rimp. o noua perceprie, o noud atirudine privind sexualitatea qi viata de familie. Nu trebuie sEajungi dependentde pornograficsau de un mate rial cu continut sentimental-erotic, aqacum sunr telenovelele. Den_ rru ca menralitalea scu perceptia privind sexualilalea sA se modi_ fice, ci este suficienrca de mic copjl, de-a lungul anilor, si fi fosr expus Ia astfel de mesaje.pentru cd estedificild cercetarea modificeriloi de mentalitale produse printr,un efect cumulativ De o De, rioadA de crlevazeclde ani. cercelarorii au ptcfcralsa investiehize fenomenul prin e\puneri scune.dar inrense, pc perioada c5-torva saptimani, la materialecare au un grad ridicat de erotism,ce merge piAni Ia pornografie.IatA care au fost, in lecrura lui Kubev. concluziile unui astfelde experiment. 68

,,Zillmain $i Bryant sunt inrercsatide gradul in care "pomografia intri in conflict cu valorile familiale" {i ne oferi din nou dovezi expe mentale.In acestestudii, un grup experimentalde adulti este expus la materiale video pomografice pe o perioadi de ceteva sept5mani(de obicei 6). La o sipramand dupa expunere,rdspunsurile grupului la intrebdrile puse sunt comparatecu cele ale unui Srupde control care nu a fost expusStudiile arati ce expunereaprelungiti la pomografie,realizati experimental,duce la o mai mare acceptare a promiscuitdtiiatet la berbati, cat !i la femei, iar pe mesurece promtsculrarea esreconstderatd a fi normale, 6delitateafati de panenerii de viar5 sexuali se diminueazemult fare de cazul adultilor din grupul martor (de control). Subiectiiparticipanriraporteaze, de asemenea, ce ar accepta mult mai uqor o intimitate sexualSneexclusive pentru ei inQiqi, res_ pectiv relatii sexuale in afara vietii conjugale. In acela$istudiu, la intrebarea:"Credeti cA institutia cdsdtoriei este esentialapentm buna functionarea societetii?",600/o din pergrupul soaneledin de control au rispuns afirmativ, comparativcu 38,8% in cazul persoanelor expuse la pornografie. Zillmann $i Bryant au ardtat cd exl,unerea Ia pornografiereducedorinta porticipantilor la studiu- bdrbafi saufemei,srudenfiti neslldenri dc d avea copii. Zrllmann apreciazec; aceasteconstatarepoate sustine ideea: consumulprelungit de pornografieface ca faptul de a avea copii qi a intemeia o familie sA apard drept inconvenientecare nu sunt necesarepentru obtinerea plecerii. Aceastadeoareceporno, graia inlesnelte accesul facil la satisfactii sexuale .superlative,, satisfactiicare sunt disponibile fird investitii emorionale,Iera in gridire sociali, firi obligatii economice, fdrd sacrificarea timpului perspectivS, satisfactiaimediari pe care $i a eforrului. Din aceasre televiziunea comercialeo oferd $i o promoveazdatat de frecvent poate fi, in inse$i esentaei, in conflicr cu valorile de stabilitate $i angajament ata! de necesare function5rii vietii de familie.', (Kubey,1996) 69

concluzii Daci dupA numai catevaseptemanide vizionare a unor materiale cu continut sexual sau pornografic se pot observamodificdd vizibile de atitudine, e limpede care sunt dimensiunileefectului de influente al televiziuniiin formareaatitudinilor, in modelareacom portamentuluisexualal omului contemporan. Expus la mesajulpreponderenterotic al televiziunii sau Dur sj simplurreind in mijloculunei lumi care-;imodeleazii sisremul de valori $i atjtudini dupi cel al lumii micului ecran,omul modern nu se mai poate raporta la relatia de dragostesau la tema sexualititii ca acelade dinainlede era relevizorului. Sexualirarea devineimportanti pentu cE industria de coDsum are nevoiede ea, nihilismul o promoveazS, iar mesajulerotic insuEieste foarte bine adaptatme, diului TV, un mediu cate, ca Ei eroricul,are capaciiatea de a inhiba reflexia rationalSqi de a modela o percepriesenziriv, (simtuali), qi, in ulrim5 instanre,erotici a realititii. senzual6 Chiar daci ne considerim infailibili prin educaria,inteligenta sau discernemantulnostru, indiferent de varsti, srare socjali sau spirituale,elevi, studenti,muncitori, intelectualisau clerici,in func tie de frecventa$i de timpul acordatvizion5rii ry, vom deveni tot mai libertini in conceptiilenoasrreprivind relariile dinrre bdrbar si femeie.tor mai ingaduirori fata de un componamenr.exual nf. potrivit unei varste anume, din ce in ce mai deschisiin a ourta o discurie cu caracter eroric{de la aluziipanala afirmarea explicita I qi chiar in a ne lisa prinQiintr-o relatie scxuali oarecare.Ne vom simti rot mai putin legati de familie sau de ideea de a inremeia o familie, tot mai purin dispuqisd avem un copil sau mai mulri (dar fiind faptul ce, proponional cu num5rul copiilor, se miqoreaz; posibilitareadobendiriipldcerilor,crescAnd responsabilir5rile), tor mai plltin atenti cu sorul, sotia sau prietenii,tot mai nemuliumiii de ei, mai nervoli, mai artegoqi, atata timp cat nu purem obtine ufor plicerile dorite. Toate acestease vor intSmph, chiar daci a$tep70

tirile, rendinlele$i frustrerilenoastrenu vor fi exprimatela nivelul codstiintei,ci vor r;mene ascunse undevain zonelede ad6ncimeqi de mare intimitate ale sufletului. Mintea telespectatorilor, hrinite cu fantasmeledorintei, comprimate mai mult sau mai pulin subtil in tot ceeace inseamni pu blicitate.in filme. divertismentetc. a devenit foarte sensibil; la momealaplecerii, deoareceea o cautd in mod inconQtient, are nevoie sau estedependentd de aceaste hrane cu care a crescutde-a lungul anilor prin miile de ore de vizionarery, cu care s-a indulcit $i s-a obiqnuit. in felul acesta,omul moden, cu toate cA este mai {colit decetcel din trecut, estemult mai uqor de influentat, de manipulat pe care o are, mai frustrat, mai sau de desrabilizatdin aqezarea nemultumit de ceilalti qi de el insu$i, mai sinSur Ei mai nefericit. Spunemsingur {i nefericit, pentru ci in lumea in care s-a ndscut peste70% dintre cesniciiequeazi televiziunea(lumea occidentalS) in divort. Si se nu uitam ce tot mai multi nici mecarnu se mai ca sdtoresc, ftAind intr'o perpetui ,,cSsatorie de probi" (concubinaj)! in conditiile in care mijloacelevideo ili vor continua $j intensi, fica tirul mesajelorerotice,in care oamenii nu vor intelegegravitatea acestuifenomenpentru a nu se mai expune bombardamentului cotidian (micar car le sti in putinte), atunci familia va deveni cu adeverato raritate in urmetorii 20 de ani. iar sexualitatea va tinde intr-o misure tot mai mare se se rezume doar la satisfacerea mecanicea plecerii sexuale dupi cum observaMcluhan ince din perioadaanilor '70. (Mcluhan, 1997) Cu cat oamenii se expun mai mult la bombardamentulcu erotism, cu atat imaginatia,comportamentulEimodul lor de viata va fi marcat mai putemic de obsesia sexului,cu atat mai mult erotismul va domina mediul social,spafiul vital al omului modern, iar oamenii vor simti nevoia de a se reintoarcecitre consumulmaterialelor erotice pentru a-$i hrini o imaSinatie!i ni{te a$tepterigreu de sadsfecut in lumea reala. Acestemateriale inse vor [ebui se fie tot mai incitante pentru a putea raspundenoilor a$tept5ri.Baudriard

(Baudriard, 1998) Sese{tece finalul acestui efect de cascaddnu este altul decat eliminarea completa a sentimentului,a umanului din relatia de dragoste,degenerarea in perversiunigi, in final, in homosexualitateti lesbianism.Tulburdrile de personalitate,dezaSregarea mentaleEibolile psihice,in Seneral, devin ror mai probabile pentru omul pe care televiziunea,cultura nihilismului sau societateade consum l-au inrobit unei existenteobsedatede fantas mele eroticului. VToLENTA Care este contributia violentei TV la amplificarea violentei din lumea reale? Alituri de mesajulerotic, violenta ocupi unul dinrre pdmele lo, cu , ca pondere,pe canaleleTV din intreaga lume. DeSiin ultimii 50 de ani fenomenul violentei pe micul ecran a atras cele mai multe dezbateripublice,crilici qi sanctiuni,televiziunea continudsA transmiti din ce in ce mai multe violente, iat telespectatoriidin toate lumea, mai ales tinerii, ca hipnotizati, caute cu aviditate acesteproSrame, Faptul ce violenta din media constituieuna dintre cele mai importante cauze ale violentei in lumea reale este dovedit in peste 1000 de studii !i articole. (Strasburger, 1995) Din majoritareacerceterilor efectuate,rezult6 ce violenta de la televizor aie urmetoareleefecte: agresivitatea gi comportamentul antisocial; ,,(1) Faciliteazd (2) Dezvolta insensibilitatea la violentasaula victimele violentei; (3) Intensificeperceptiatelespectatorilor ci trdiescinrr-o lume periculoasi in care ei pot deveni victime (Comstock,1991; Gerber, 1992). (...) In 22 de studii care au in vedere efecrelepe rermen scurt ale violentei,se stabilelteci intre 5% qi 150/0 din violenta rea(Comstock, 15estecauzatdde influenF direcd a televjziunii 1986; Comstockqi Strasburger, 1990)". (Strasburger, 1995) Dar inlili au, 72

torii acestei metaanalizesubliniazi ce acest efect nu reprezintd influenfa totah pe care televiziuneao are in producereaviolentei. O ima8ine completb ne-oo[erb\l diile pe lennen]un8. cercetdrileintreprinsede centerwall demonstreaze cd expunerea pe termen lunS la televiziune este un factor care cauzeazi aproapejumdtate din omucideri in SUA; astfel, circa 10 000 de omorud ar putea fi preveniteanual dace televiziuneaar transmite emisiuni cu mai putini violenle. Examinand rata omorurilor qi a furturilor fiptuite de albi in America,Canadali Africa de Sud, Centerwall a descoperit ce, dupe aproximativ 15 ani de la introducerea releviziunii in America li in canada, se poare constata dublarea perioad!, in Africa de ratei omuciderilor qi a furturilor. in aceeaqi Sud, unde televizorul a fost introdus mult mai tarziu (in anul 1973), in randul populaliei albe de aceea$i condilie socio-culturah economice, rata s-a mentinut aproape constante, Fenomenula {i fost constatatmai tarziu si in alte teri din Occident.De ce 15 ani? Atat dmp e nevoiesAtreacepentru a se matudza o generalie,in cazul nostru cea crescutecu televizorul. Studiile lui Centerwall au mai gesitci: a) rata omucide lor a crescutmai intei la oraQqi mai apoi in comunitdtilerurale (televiziunea a fost introdusi pentru prima oari la oral li mai t6rzius-aexlins!i la sate) b) rata omuciderilor a crescut intai in rAndul albilor (mino rititile nu-li permiteaula inceput s5-li cumperetelevizor); c) rata criminalititii a crescutmai intAi in acele regiuni unde televiziunea fuseseintrodusdcu mai mult timp in urme. Africa de sud a fost folositeca termen de comparatie, deoarece dar li pentru ce aici televizose asemena mult cu (erile occidentale, rul a fost introdus abia in anul 1973. A,lacum se anticipa,in urma studiilor lui Centerwall,dupa aproximativ 15 ani de la aparitia televizorului, $i in Africa de Sud rata criminalitetii a inceput sa urce in acelaqi ritm ca in Occident.Accleaqi rezultates-auconstatatli in l905 | cazulfunului.(Strasburger,

Efectele violentei TV asupra copiilor $i adolescentilor ,,Vizionarea {i preferinta pentru televiziuneaviolenti sunt le_ gte de adrudinile, valodle comportamentele Si agresive. Robinson (7972) au gesit o relatie mtre numdrul ii B_achman orelor in care au fost urmarite programery cu continut violent $i declaratiileficute de adolescentiprivind propda implicare in comportamentul agresivsau antisocial. I19 8 3 )a urmiirirdouaS rupuri de c o p rid in A u s rra lia , , . l n " t* qrn clasele I $i a lll a, pe o perioada de 3 dni. El a ajunsla concluzii cA pentru grupul de copii de virste mai mari, acum in clasele a III-a 9i a V-a, atat numArul scenelor de violenti privite, cat {i intensitatea cu care au fost urmdrite erau strans legate de ni_ velul comportamentului agresiv al coDilului. Din ltudiilc expelimenrale realizare de Hcpkie\aitz $i Roden (1971) (Liebert, Bacon, 1972) Bandura (Bandura, Ross,1963) re_ iese cu cla tate ci se poate produce un comportament agresiv tot mai pronuntat, ca urmare a unei expuneri fie prelungiie, fie de scurti durati la acte de violenti televizati, s,a constatatalterior fenomenulinfluentei violentei TV asupra comportamentului$i valorilor tinerilor pe o perioadi scurtd.O seame de cercetitori ins6,precum Centerwall,au srudiat efecteleaces tei influente pe o perioadi de cetevazeci de ani, adicd pe perioada marurizirii unei generatii. Efectele pe rermenlung ale violentei ry au fosrdeterminate de . ^ LerKow[r$t colegii lui (Lefkowitz , l972t Win urm6rirea compo a_ mentuluj unui grup de copii pe o pcrioadi de l0 ani. Rezultatele la care s-a ajuns.indicau ca preferinta pentru violenta televizati la varsta de B ani era intr_o sffansi corelatiecauzald cu agresivitatea la varslade lB ani. A,Qadar. pteferinla limpule pent.ui.og.am"l" oe leleviljune Stalre mii;63.",ju1"nr" un focror g"ne.",o,1l .om_ " portamentului agresiv gi antisocial cand copilul devine matur. O alti echipi de ccrcetetoria continuar acesrstudtu pentru a deter_

mina efecteleviolentei TV pe o perioadi mult mai lunsb _ 22 de ani. Concluzlaa fost ca existd o legaturd semnificativ, intre vizionarea scenelor de violente h varsta de g ani {i comportamn_ tul interpersonal criminal la versta de 30 de ani. (Huesmann. Eron, Lefkowirz,Walder, 1998) Intr-o cercetare ce a avut in vedere 1 565 de elevi care locuiau in Londra, Belson,comparlnd comportamentulbiietilor care se ex pusesera mai mult la violenta de pe micul ecran cu al aceloracarc se expusesera mai putin, a ajuns la concluzia cd telespectarorii actelor cu un grad ridicat de violentd erau mult mai implicati in comportamente violente glave. Cre$tereanumerului crimelor comise de copii in SUA, intre 1944 ti 1992, de la 987 la 2 3OO, esreun fenomenpe care cerceti, torii il gisesc cd se afl, intr,o sffanse corelatie cu violenta de De micul ecran.txislA nenumArale cizuri in ccre copiii ucid f6rb irn mobil seriossau lipsiti complet de motivarie,pur simplu sub in $i fluenta unor scenariimentalepreluatede pe micul ecran.Cu toate ca presaarunce,in general,vina asuprasensibilitdtiicopiilor sau a insrabililatii psihicea unora dtnLre ei. laprul ca frecventiacestor cazuri cre{te de Ia un an la altul arati ci este vorba de ceva mai mult decetatet. Legirura dinoe criminalitate Si violenra de pe micul ecran ir fost dovediti li prin alte studii. Grant Handrick, in urma unei cer cet5ri intreprinseasupraa 208 detinuti federali,a constatatcd 900/0 dintre ei invdtau trucu criminale qi qi imbuniriteau tehnicile privindla lelevizor. iar 40oo dintreei au declarar cAau copialexacr crimelepe carc Ie vizuseri mai inainte pe micul ecran.(Huesmann. Eron, Lefkowirz,Walder, 199B) in privinta sinuciderii,existbmai multe studii caredemonstrea, zd o legdturesFanseinue vizionatul fV $i actelesinuciga{e. pentru a fi investigateefecteleviziondrii actelor sinucigaSe prezentein telenovelelede pe canaleleamcricane,acestcaau fost mpoftate la rata sinuciderilor din aceastitari pe o perioadi de 6 ani. Concluzia?

ori de cate ori un Personaj princiPal dintl-o telenoveli se sinucidea, timp de trei zile exista o cregtere semnifrcadvi a sinuciderilor in randul femeilor din SUA (Philips, 1983,) Autorititile federale din funerica au declarat ci 28 de persoane s-au sinucis inti-o singura septamane,jucand ruleta ruseasci, dupd ce, anydndtorul de cerbi, frlm terior, urmiriseri la televizor filmul a care prezenta o lun8e. inrerminabilS $i aSonizand sceni acestui,ioc" sinucigaq. 'I'\/ Efectele neuropsihologice ale violentei in cadrul unui imponant desfilurat in USA,John P Murray de la KansasState Universityimpreune cu colaboratoriisdi de la alte nou6 universititi americane'vizuatzand prin metoda Rezonantej MagneticeNucleareactivitateacorticalApe parcursulvizionirii TV' care urmireau matenale video cu o.lnr,u,u, ca, la Persoanele continut violent, erau activate aceleali retele neuronaleca la Persoaneleimplicate in acte de violente in lumea reali Cu alte cu vinte, mintea umand nu diferentiazeviolenla fictionali a micului ecrande violenta reale. (Murray, 2006) Concluziastudiului a fost cA once aci violent vezut pe micul creierutsa raspundi violent la stimulii mdit ui' ecran antreneaze lefle conditionandastfelun comportamentimpulsiv, o agresivitate xe, involuntarS.Efectele,se arate in studiu, sunt cu atat mal Srave cu cit violenla TV activeazi atat zona corticalSa memoriei de lun_ gi duratS,cii gi pe aceeaimplicatdin stresulpost traumatic Astfel' imaginile violente de pe micul ecran se vor inscrie in memo a cu putere ce ttirumatizeazS fel precumactele in acelcqi individului, psihiculuman.

o dA noilor generalrl care este lec.tia pe care violenta TV a din toate scenelede violenti TV f5ptaEul Faptul ce in 73olo ca telespectatorii'mai cu ,ernr.''n"pJ"p.l, crelte qi posibilitatea sI adopte componamente seamecei care au crescutcu televizontl' problem5' cand nu li f" rn.rn**t in care intempini vreo "i"i"*" p" pfr" sau nu obtin ceeace vor' Ei au inteles' in timp' ul," fu"" pe micul ecran se lmpun ranau re ta televizor, ce personajelede pro' o anumite eficacitatein rezolvarea *ln rriot"tt,aQidobandesc invala astfel ca violenla poate fi folositi ;i";;i;tl;;.;","orii iar jrrstific;rile sunt uQorde sa ;"ntnt aceasta, ;;;;t r;;#t' cand cineva i'ti sti in calea sit cAnd ioreqti cu ardoare ceva sau mai cu seamape fondul ,",irir.".il in,"r".tfui {i a Placerii Aceasta grani reladve. '"'-oiitrnuur"u

unde in fond'a egoismului' i"oiloualismului' sunt cu al altora' """t'""ntti. rduintri in conflict i"ti-ai*oto a".ut" interesul

o. ou*"o' ,ur"Inii'ui '"; ::-1':]::T-*" e J;:jiffi::"jil)J.#:: mai glave conseclnte cele deaunade
ale violen; decintelor nesativepe termen lung ;;;i;; ) iJlelcce contin\ iolenta i"i race+ea apardoar in l60' dintrematel mari' de \iolenrei nu sunt arir. sc'rt consecintele il;';"';J#; -ai violenta este daca' adesea' p"',".4"n tung .unt nesemnificative' arunci tteptat' dm incadrati intr-un context comic li impersonal' atat de se obiQnuicsc telespecta(orii r. .'.Oj""iipiJ "aolescenld, cu rtiurinta in u."i, .ornpoaament' incat ajung s5_ladopte ".t -rl, anumiteconjuncturi. impersonal Victi violenta de pe micul ecran are un caracter lor nu iar suferinlasau-durerea iil ." te pedeapsa' ."r" -."iiaisunt indrepta\iti sa se n" ,purt" nirni"'Cu alte cuvinte' oamenii timp cat orizontul petsonal .orniort" uiol"nt lrnpotriva altora, ateta li se auibuie at vi.tirnelor esteestompatde vina care cinEilnta ae dneni' cu aceastaviolenta care depersonalizeaza' percepcu atata acui"ai"U"ta",t sau adultii noilor Senelatiinu mai in special,

durere qi conqtiintei cd violenta I ate produce

76

cum se intampla cu cei de acum ci'r tate durerea altor oameni, aQa teva zeci de ani. Nu numai ca experienlaviolentei TV nu le-a fol mat o con$tiinteprivind suferinta produsade violenle, in Seneral ci chiar le-a desensibilizat$i acea intuitie fundamentaldinerenl l oncerui om, acea constiinld care nu te lasd sa faci reul, penorl suferintape cate o poi produceceluilalt. AceQti copii, tineri sau adulli care se trezescin zilele noastre(il omoara,lovesc,l5nesccu sangerecepe cineva sunt, inft un fel, in de a intui Ei de a anticipa dLl firmi sufletelte. Ei nu au capacitatea lui o suferein urma unei aSresiuniAceastir rereape care aproapele tratarc a victimelor violentei intr-un context impersonal,ca cunl aceQtia Ei astfelar fi justificatl violenta impo !i-ar merita pedeapsa triva lor, slebe$tecapacitateaindividului de competimire {i, in nu al fatd de ceilalti oameni.Necompdtimind, draSostea consecinte, cum si simti durerea celorlalti ca pe propria durere $i astfel, in cet incet, se side$tein inima telespectatolor o anumiti insensibili tate sau chiar nesimtire sufleteascifati de soartasau suferinta se a individualis menilor. Televiziuneadevine, prin urmare, o 5coa15 muluj, a egoismuluiqi a aSresivitdtiiin ca.e celdlalt nu este privil ca un posibil p eten, ci ca un potentialdr':qman Care sunt, prin umare, efecteleacestuibombardamentcu me saje violentc, ale acesteiviolente care, prin vizionare,devine expe rienta cotidiani a omului modern? prezenta violenlei in lu (1) Oamenii ajung sA supraestimeze sentimentul fricii, al insecurititii in fata peri mea reali. SporeQte colului vSzutca iminent. (2) Triind permanent sentimentul unei agresiuni Potentiale oamenii nu numai ce devin mai stresati, mai irascibili, dar se Qi preg.itesc sA rispundi cu violenl5, in lcgitimi ap6rare,la un even tual atac. Prin aceasta,componamentul violcnt sc insinueazain pentfl'la sil'l foloscasce imaSinatiaindividului care se indrepteteEte preintempinariscul. 7B

legi(3) Indivizii percep aceasd violenta ca pe o componenta tISim esteuna in r-are socialeLrrmea a instilutiilor rimASiimplicita de\inedeci mijlocsi necestlste Violen(a violentS. a oamenilorin fala violenlei' dure' (4) Apare o desensibilizare mai mult' un mijloc dezirabil ,ii li ,ui"'rio,"l, violenta derTne,tot intereselor'pentru doo"n* ,"roluu."u problemelorqi impunerea pllcerii sau a confortului do 1 LAndirea

Copiii, tinerii qi televizorul, culturii nihiliste in contextul


vizionarii TV ii au Ccle mai multe studii referitoarela efectele varsteexperlenta Ia aceste in vederepe copii Qipe dneri' pentru ci atit din punct de-.ve Doatefi definitorie Pcntrll dezvoltareamintii' cAi gi psihologic Este perioada cand se confiSu1i"."-""t-tt", cortical nccesar echiPamentul ,*r; a","t"tJrl"u,onale, se dezvolt5 si compoflamenrele dePrinderile in viari si sc formeaza lclevizi!neaa se intamplacu minteacopiilorpentru care aritat in mai multe drn capl_ fost bobysirter,pirinte Si educatoram urmeaza' vom incerca sd rezumam ioi"r" -e o."t*i ceni. in cele ce unitar'i portrctul tanarului acesteefecte,conturend intr o imagine in faLa o mare parle din coPilirie !i adolescenti .rti'it I n",**, ecmnului. "-'-i. strateSiilot de p.t",rf rand' vizionarea inhibi dezvoltarea abili prejudicii ooerareale emisfereistengi' lucru care ad[ce Erave logice qi analiticd Problelimba, gAndirea tiJ a" i"f".t ti expn" "aoAni la aceqtitineri in incapacitatea ."f" a" ttlnot pot fi sesizate ln gramancq a defectuoasa mdrii cu claritate a ideilor, in folosirea a expresiilor de prezenta din abundenli a stereotipiilor verbale' a Sendirii limbaJului "",*" Toater'ldescsaracia retelelor Nedez\oltarea ", "-"**r.,l"r' inrelectudle Preocupari l, i.nr.n,trria" cre_ logico_malematlc .tangipune in crlzaIallonamcnlul emisferei ca fizica' matemaoca' eazi dificultati in abotdareaunor discipline

chimia,a merodei $i a rationamentului griinrific. Capacirarea dr, ,, c|tr {t a scne,memoria de scunadura6. procesul de invimre surrr defavorizate, de asemenea, prin vizionareaTV. Invitarea!i procesele mentale superioare in general sunt infl enfatesemnificativ de televizot plin vatemarea pe carecomunjcarcil audio-video o produce cortexului prefrontal. Aceaste afectjune il ariilor prefaonrale se rasfrange cu purere in comporum"",,i;;;,, orre-ll ln iintregul mod de viat5 al tinerilorcareau acumulat f,r,,, d" vizionare de_alungul copileriei. Tinerii acegtia Tut* :l: sunr incapabili sd se concenrezecu atentie pe o perioadi mai iungd 1 sa se motivezein urm5rirea unei actiuDrpijnd la finatizarea ei. Nll pot s5-Si planifice qi se-gi organizeze programul li viata,sunrdelil saron.trnegtUenri, irascibili qi hiperacrivi. nu_$i por conrrola em., rrre lt pot aveaun comportamenr instincdvexacerbat _ bulimif, agresivitatesau pulsiuni sexuale.prin inhibarea comunicAriiintrir !i interemisferice, vizionarea TV pasivizeazd procesele i"telec;;;lc, reactiile gi componarnentulindivizilor, pune ln pericol dezvoltare:l inteligentei. In prezentarea de pAndacum am luat in discutiedoar problc mele?e care le creeaze expunerea iodelungati h mediul audio-vj. ..* Oenarura proSramelor *" TV. Continurul mediutui !:::.*," rereuzual nu-numai cEagraveazi simptomatologia descris6 anterior, oar $radauga noi EAseturi la intregirea portretului omuluimediatic. umamlsmut excesiv, dictatulactiunii, accentul pusnumaipe ceea cc are.nabditate gicreeazi senzatie contribuie Ia formarea unui indivirl puunreflexiv, nerebditor in tot ceea ce face$i agirat, cu toateci in realitate este exrem de pasiv. Obj$nuirj cu lr"iuA" n"."1iona"gi., emon e putemice,-acelri clpii invatad sesteain fatatelevizorului sc angajeazd cu greuintr-oactivitate, in tot ceea ce presupune efon,se plictisesc repede u$orla ceau de ficut. Sirenunte CAnd nu sunrtelespectatori, devinei in$\i actori,lncepand . sb lnterpreleze rolurileinvitate de la televizor. De fapr,in societatea rere\,,rzuatutut, autorii postmodemi gasesc ca ideeade spectacol a 80

iden profund in viagatinerilor careajung si-Ei construiasce in Iuprin insulireaunuia dintre rolurilepusein circulagie sauvip-urileacestei Tv, prin imitareauneia dintre vedetele pe fiecare i1i azumi scena, care devine o lo-realiteti. Lumea rol li incearcdsi-Si promovezesau se-li vende cat mai bine tnaginea.
TNCARE NIHILISMUL ESTESPIRTTUL SIND; SE f,DTFICA PRIN TELEVIZOR, NOU'' $I IDENTITATEA ,,OMULUT

a programelorTV $i, de altNihilismul, trdsdturacaracteristice fel, a culturii modeme,estespiritul in care seedifica sinele!i identitatea ,pmului nou". Unul dintre princiPalii viruti de carese contaesterelativizareaadevirului. mineazamintea micilor telespectatod O boali ciudata,de neinlelespenffu cei din vechile genentii, este la tinerii de astezia indifereltei fate de credinF, fafd manifestarea de orice ideal, fald de adevir in general.Leqtiape care o p mesc in sentintaPrin cale copiii de la televizorpoate fi sintetizatd adevir ab' esenta nihilismului: surprinde Nietzsche ,,Numai exista (culianu, 1990) a lucrurilor". solut,nu mai estestareabsoluti de nimic; pe tinerii de astazi ci nu semai intereseaze ii vedem credinter deoarece nu mai au puteresalupte penmtun idealsauo nu-i mai motiveazadecat interesul material !i phcerea. De fapt, aceqtiasunt !i vectorii care trebuie (in versiulea consumatorismului) sel mobilizezepe omul societetiide consum.Ptin televiziune dorinlele plin publicitate, copiilorle suntconditionate $i,ln special, Qinwoile, obiceiul de a cumperasau conttiinla de a fi prin a avea vizionarea TV ii introduce pe copii in atmosfera mercificSrii, a tlansformi-rii tuturor valorilor qi idealurilor in marfd. Pe toate se in bani. BanulestePersonajul puneun prelJtoatesunt echivalate al principal pe micul eqan, criteriu puterii $ eficienlei, mijloc al dob6ndirii plicerii qi confortului. 81

O alti consecinti a expunerii la mesajeleprogramelorde tele viziune esteformareaunei atitudini nihiliste, rizvritite. Spiritul negatiei sau al revoltei se insinueazeSi ajunge sa pund sdpanire pe con$tiintatelespectatorilor. El te invati sE te opui, sd refuzi tot cc este dat ca arare prin revelatie,prin credint5 Qitraditie sau tot ce este primit printr-o relatie personali. Televiziuneaii indeamnepe copii 5a se opunaautotila i parinrilor. Brsericii. celormai varsrniL.. in Seneral,sd manifestereticenrasau sEcontestecredinta,obiceiu rile li valotile tradirionalc. Totodare,ideologiamediariceil invat5 pe copil sau pc ranir si se iDcreade in el insuli, in pererile, in senzatiilesi dorintele lui in, dividualisre caresunt. rn principal. lt egoisre. modelate prin vizionareary. Se subintelege, desigur,ce numal lnsranracare se exDrl ma prin lelevizor esreautorizara, prin persua:iunea mesdielor n, se primeasca incredereanoastri deplini, caci aceastaexprimd glasul celor care-l ,,iubesc" pe om, ii,,apiri" drepturile {i liberrdtile de toti cej care ar atenta la acestea(pirinti, bunici, preoti sau prieteni). In realirate,copilul sau tenirul este inverat sb spuni,,nu,, la tot ce poate insemnaun sprijin sau un reper real in viata sa $i si se tncreada in aceiacareau inreres sa imanipuleze gjnd rile. sat tex. ploateze potentialul de consumator. Criteriile principale pe care este indemnat omul modem si-$i intemeieze punctul de vedere sunt obiectivirarea,,lriinrifice,, {i opinia publica. Realismulnihilist, exprimat implicit li explicir in programelede televiziune,adaugdQialte cateva treseturi orizontului de valori si de 3rndirn al omului cresculla $coala leleviziunii. El esrecel care define$teaceamentalita!escientisti sau pozitivisra,in care omul iQi l und i mcn le a z; sisle mul de valori.convrngetile \ a u . rn u lt ima in stilntii, cr(:dinta,pe obiectivitateademe6ului ,,Stiinrific".SA nu ne rnlir8in:intci pritr aceastase va edifica penonalitatca unui posibil onr dc lliinli. Aceasta se puteaintamph in secolul irecut,cand ti ncrri nu ,sisliilxitu, prin vizionarea TV, putcrilccognilive saumotivitrlir d( ir cunoir$lc. A$adar, s5 nll ne inchipujm cii un astfclde om

rationamentulsau valorile pe un de' va fi capabilsi gi construiascd merslogic sau rational. unui Ceea ce realismul nihilisr modeleazeeste perconalitatea pe pseudosine o culturi individ care {i intemeiazesuficientade culturii de popularizare.El dis Etiintifice,pe pseudoargumentele pretuie$tetot ceeace este legat de revelatie,de credinti, de tradi' liile $i experienla inaintaqilor,qi chiar de adevSrataqtiintd. Acest om, foane probabil,va credeci se trage din maimute, cdci aceaste ideologie (darwinismul) este bine reprezentati pe micul ecran, chiar daca qtiintific aceastaipotezS a fost respinsi definitiv. Un astfel de om, hrenindu-ti orgoliul cu o multime de curioziteli qi nimicuri mediatice,gese{teun rSspuns ,,gtiintific"la toate,deli in reade a urmeri sau construi un ra_ litate nu Eia dezvoltat capacitatea tionamentlogic. Reticentla tot ce este moltenit de la inaintaqi,la tot ce estedat prin credin(esau prin experienti, omul destinatde familie Si de societate sb fie telespectatoreste foarte increzitor in tot ce poarti ambalajulde Etiintific,in ceeace estecomplicatQisavant,de$i mai tarziu se dovedelte stupid $i nociv. In ciuda tuturor deziluziilor, a problemelorqi chiar a bolilor pe care i le va produceaplicarea,,teoriilor Stiintifice"in propria viati, telespectatorllnu va deznidajdui, continuend se creadein Slasul,,qtiintei".Aceastaesrede fapt cre' sau ideologianihilisti. Acest dinta pe care i-a format o televiziunea este fbarte consumator ideal, deoarece om este un ceteteansau un uqor de manipulat prin aplicareaeticheteide ,,{tiintific" sau .,obiectiv" pe orice masure sau ideoloSie popularizati de cei care construiescastdzimentalit5tile. atAt in Vitalismul estecurentul nihilist cel mai bine reprezentat massmedia, cit qi in identitateatanirului de astlzi. Mesajulerotic, mesajul violentei gi al magiculni sunt dimensiunile principale ale acestuicurent atet de bine adaptat mediului televizual.De-a lungul miilor de ore de vizionare.televiziuneadezvoltednedlor o sensibi litate sexualeanormalf,,un comportamentQiun orizont erotic bol83

nav. O vestimentatiecare atrage atentia asupra trupului {i a for melor sale, mi$cirj sau gestud lascive,priviri aprinse de dorinti care promit cu subintelesplScerea sunt doar catevadintre elementele erotice ale mediului ry, in coordonateleceruia publicitatea imprime amprenta eroticului asupra intregii lumi, a obiectelorde consum,a situatiilor, a evenimentelor sau a oamenilorcare apar pe micul ecmn. De la divertismentpane la programelede $riri, eroticul esteprezent$i chiar dominant. in spiritul acestei atmosfere, televiziunea educeo perceptieero qi tici simtuald care il invate pe om inci din pdmii ani ai vierii si asocieze la nivel perceptivlucrurile sau oameniiintahiti de satisface rea unei pleceri sau a unui interes,sd atingS,sA apuceli se posede cu neinfienare.Televiziuneane obilnuie$tede mici se ciut;m cu dorinlA. necuviinlS la ferele oamenilor. in Einerulinare tila trupurile contextullectiei care ni se tine in majoritateaemisiunilorTV, viata sexuale ajungepincipala preocupare a oamenilof mijloc al dobandirii placerii {i scop in sine, virSinitateaeste demodateii mlinoase, fidelitatea devine de circumstantS,peruersiunile,desfrinarea in general, gi chiar recomandabile. aduiterul$i divonul - scuzabile Nu sunt deloc nesemnificativetransformdrile in str ctura qi functionareaconexului produsede educatiasexualepe care televiziunea, ca amplificator al tendintelor mediului cllltuml contempo ran, o face copiilor Qitinerilor. Mai mult decat in cazul altor comportamente, deviatiile produse in comporaamentul sexual se rdsfring cu putere in functionareaariilor prefrontale.Transformarea sexului in centru obsesival preocuparilor individului, cultivarea emotiilor intensesunt factod care submineazl o atitudine reflexive privind existenLa Qiposibilitateacopilului sau dnerului de a,{i lirgi orizontul expe entei. O asemeneapreocuparemaladivd in ceea ce p veqte erosul mic$oreaze capacitatea qi motivatia implicerii in alte de concentrare pe individ Si, de asemenea, activitiiti, il pasivizeaz5 ii sEbe$recon, trolul comportamentuluili al emotiilor prin dezinhibareatuturor 84

comportamentelor ce vizeaz: dobAndireaplScerii.Prin toate aces' tea, este afectate functionarea lj, practic, dezvoltareanormalS a ariilor prefrontale.Legaturacare existd intre o functionarecorecte a cortexului prefrontal li comportamentulsexualse vede li din fappulsiunii tul ci vitimarea celui dintAi are ca urmare exacerbarea sexuale. Potrivit studiilor mai recente.un alt efect al vizionerii materiaIelor erotice este aparitia fenomenuluide dependenld.S-a dovedit creeaz; ce materialeleerotice,ca qi comportamentulerotic obsesiv, dependenti, qi anume cer un consum sporit, iar in lips5 provoace irascibilitate,angoasasau o stare de nervozitateexcesivi. Se pare produsede vizionareamaterialeloreroticese reflectela ce plecerea nivel corticalin emisiade endorfini - un hormon cu stmcture opioide - care actioneazeasupra centrilor pldcerii li care, produsa in cantitate mare ti regulat, poate crea dependenti de comporta' mentul careil produce. Ultimul aspect privind transformerile fiziologice generate de cultura eroticului mediatizatapnn televizoreste cel legat de activitatea hormonal;. Cultivarea dorintei sexuale, a unei imaSinatii marcate de fantasmeleerosului poate juca un rol important in maturisecretiahormonilor sexualicare, Ia randul lor, pot accelera zarea unei sensibilitdti {i a unui componament sexual nepotrivit varstei. Dependentide materialeleeroticevizionatela televizor,dc un comportament sexual pdtimaQ,ace$ti tineri care incep sI fie preocupati de problema sexuali din primii ani de Ecoal5Qi care ajung sa intretini relarii sexualeince inaintea terminirii gimnaziului ajung foarte repede la epuizare sufleteascd $i trupeasce,la erosului le agiti incontinuu frustr5ai$i perversiuni,cdci fantasmele imaginatia,in timp ce fericireapromisi se arat5 a fi una iluzorie. Violenta TV, poatecel mai liecvent mesajin perimetrul proSra joaci un rol deosebitde important in modelamelor de televiziune, rea comportamentuluicopiilor $i al rinerilor. Copiii de astezi,care se uite mult la televizor,sunt mult mai agresividecat cei din gene' 85

ratiile anterioare.Pe termen scurt, efecteleinreSistrateevolueaza de la simpla manifestarea dorintei de a I deranja sau supira pe celilalt, pane la violenqeverbalegi fizice Pe o perioadi lungd, 10 a fi un factor semnificativin 20 de ani, violenta TV se dovedeqte determinarea comportamentului infractional Si chiar criminal. O a violenlei TV o constjtuieforma la fel de semnificativ5 consecinte rea unui componamentegoist,individualist,lipsit de altruism !i, in ultime instantd, de dragoste.VizionareaTV dezvolti insensibilita tea la durerea celuilalt, contribuie la creareaunei atitudini nemi de indiferente fatd de suferinta aproapelui,o loase.neomenoase, adevirad infirmitate sufleteasce. pe care o formeazdtein privinta aspectuluireliSios,educaqia leviziuneain timp este una liberale (in sens nihilist) si sincredce. in pu cu credintain extratereqtri, Ideile darwinistesunt amestecate teri $i fenomenesupranaturale.De la credinlele orientale pane la toa_ pane la pietismulapusean, cre{tinism,de la mistica reseriteane televiziune. in creuzetulemisiunilorde te sunt amestecate televiziuneaeste o credinte sincretistd,bazate ce cuidve ceea pe o pseudoculturdreliSioasa- curiozitili, senzafionalsau chiar {arlatanii. orizontul de culture li perceptiedezvoltat prin viziona' rea TV este unul de tip magic. Prin vizionare, mintea tine lor devine foarte pasive,deschisi sugestiilortelevizualuluiqi influenfelor Esteo minte care cautd cu aviditate pldce_ venite din subcon$tient. rea, care simte cii trAiette Plenarmai cu seamesau exclusivpe par (in imaSinar). cursul expericnlelorevazioniste deschisca_ un adolescent pregete$te televiziunea Prin aceasta, trc expericntadrogurilor, a sterilor alterate de conttiinte obdnute un orizont perceptrv prin diferite pfacticiorientalesau confiSureazd dc tip schizolfeni(in care imaginilede la televizor$i cele din minte ajung s:i contrirziciirealitatea.in acesteconditii, un fapt editorial cel Dutill ciu(ht t)cntru cititorul inceputului de secolXX, romanul Horry l\ttt t , iir {) irDploarede neimaginatin randul icolarilor con_ tenrporirni irrrr o cPocd definiti tocmai prin absentalecturii din 86

se constati brusc cd un roman ce descrie programul adolescentilor, atmosfera magicd din jurul unei Ecoli de wajitorie este citit din scoa4, in scoaftede sute de milioane de pu$ti. Poate majoritatea dintre ei se afie acum in fata primei ce4j parcursepane la sfarlit'' Pane nu demult, perintii i-ar fi oprit pe copii se citeascbanupentru educaliaacestora Cd4ile mite cirti coNiderate periculoase sau eroliceerau primele in care contineauinvalalurimincinoase Astdziinsa,Hdrry Porterestescrisa fruntea listei lectu lor interzise. - dupd cum declari ins5Eiautoa' de o membre a bisericii sataniste rea cdrrii', iar actiunease inverte in jurul unei icoli de vrSjitorie' de catrecopii n unol praflici ma urmdrind,in fond, deprlnderea gice, familiarizarea cu lucrarea fo4elor demonice Motivele, simbolurile, metodele,intregul peisajeste inspirat nu atat de fantezia autoarei,cat de practicilevrijitoreQtideja consacrate. Cum poatefi elucidat acestmister,u a$ulinteresmanifestatde copii pentru citirea acesteic;rti, atitudinea deschis; a pirinlilor care in mulle ca_ de $coala cenilc !t a Prolesorilol carele cumpara zuri, le recomandepentru lectura obliSatorie?Cum poate fi explicat entuziasmulgeneral,intrerupt pe alocuri de catevavoci razlete, pentru un mesaj care, in mod vddit, ii indrume pe copii pe calea Este cunoscut deja sindromul dezagregirii mentale Ei sufleteQti? Harry Potter: putemicc dureri de cap suferite de copii ln urma citi_ sau problemele psihice nu rii ci4ii. Fenomenele,,sr.lpranaturale" produse de tecturacdftii lnsuqi lipsescdin repertoriul consecintelor interpretul rolului principal al filmului a fost internat PeDtruun rn' terval de timp intr-un spital de boli psihice Modelareaprin vizionaexpenenta preS5titese primeascd rea TV a unei con$tiintedeschise, magic[lui este poate cea mai plauzibil5 explicatiea aces(li feno_
d' vanzlte.cu toat' recordudle canea ttadusadcja in 47 de linbia dePaqir 8 roati lumea in vandut. de exeDPl.rc peste de milioan. 200 mult nrFun inter' Anslia (1965l declara Rowlitrg, nnscutih Eristol, J. Xathleen 9 viu prbiicat in TimesMaS.zincci cnc menbri a ..bhericii hi S'ttn' cireia i a donal dir venitlrilc sale vczi ta'T rlrerimcsco uk nai mulrdejumatdte

a7

,""".;'--"-;;;;,ffi ill:','J:;:::H::1iilf:T:1::,":r:; devine posibi, :"Til:fl:n'i,ll1T ff.:::H:::**reici*i,


nu-qidau seama, aEactiape careo simt oamenii "tsterile " 9u-y,"fa{e.d alterate de coortrinleprodusede biuture, ::tezi pracdci drog, orientale, medicamente euforizalteS* L"""'i",j

men.Minreacopiilor a omului c( $i

'Ti:::H$'"i:'J:';""T:'jJ;,:TT1:*.,i';;;il;, unei existente ."'irl"*"'""*"ii"" j':: l"J::.:"::il,T r" rndepenarprin toate acestepractici. "ffi.|j:l * "us^r"i" "" ."i'ri"i;;;ilil: gice. * anare i-n,puruiri;;"i;";il':#;:il: il;:l:'ff
UN PoSIBILPoRTRIT AL COPILULUI TETEVIZORULUI in_acest capitol ceteva dintre efectete pe care .,,-,^1:-f-",rrj::r*"r: vlaonaiea TV le are in dezvoltarea !i conexuiui. precum gi in definirea "".;;";;;;;r'i:llchonarea

Iatdcum ar arita mdividulpe careteleviziu_ neail pregirette pentrulumeade mAine: Egoisl{i individualisr, Shidarnumai de propriile interese ,, in fara micullr ecranesreincapabil 9i sa se llY:_,rlr-, qesculce singur^"*r:ur in viat5.Tiraniccu Dr( indrEznet odrirti, pani

oucare terevizionare" u'*',"*'",illL?ff :ilj::JTf:"lT:; irnponartln educatie.

aruncirr5s5rurile pr"r"n,u,. ,n", rrrarnre vor marcain ::","ti1""],. moo toarteprobabilidentitatea Ei minreacopitului.Aviind ln veB8

rf:r1:tl :tffi :"fi tf::.: * ::1: Xlt ffi i,.ffi

din primjiani de viard, copilul _,,,.1" este lisar *.rificariv de ore in fnto t"teuiroruhri 1l]lt-. "l llTr_, saua cl]_

:"ilf; ;:J;*J; ;;*#' ":.i'Jjff .o"Ottt1]" in care,

::.,Tlii,lii?i*,"":ffi h"T:Jr:::;:x#11i,::'"1""i:": ::::Til:'ili"';;ffi::

rirarii indiviziror *, ff; ffi ;'il ;fl::J.T][ Jjjff:T. sau amai murtom dinre ;::f,"Ti'::1'il:fi1T"""1'fi:#:" vizio"urir rvraic-inlrl ;;;:ffi ;:"*ifi il;,i'##1$:l#:: programevizionare, _
sensibilitarea Dsih

Acesttaner carehs! impresia d Stietotul, c; are rispunsla _ toare, mascheazi de fapt in spatele pseudoculrurii unqu,"; runclent5o inculturl crasi. Crescut intr-o camerA de bloc,cunoscand sdclamiculuiecran,nu arecunostinre elementare pri]"rl"i n:,u? ryt anirnalele, planrele sau renomenele fizice cele mai :lld obilnuire.Nu se pdcepela nici ulr me$e$ug {i nu Stiesi se des_ curceintr-o siruatie oarecare. Tanen careli-a formatprin televizor o perceptie falsedespre lume si despre sineeste, practic,lipsit O" inreteSerep" Si care oricare copitde ta 1","":lTli:, "unoq,in," rarasaudin Feculilavea in mod normal. r-** sigurpe sine,precum , _ ,!:"1ri""-Oe ,durul", aritandu_se l'a vdzut pe cei de la televizor, acestcopil,datoritenedezvolterii normale a ariilor prefiontale este foarte rmpulsiv, este labil emo_ lional,incapabij sa-$i conrroleze componamenrul Si se-ti infianeze dorintele. invitatse facanumai." u."u.ru nu asculte de nimeni, mai cu seamide pdrinrisauprofesori, tandrulpl6m;dit de televizi_ une in duhul culturii nihilistese supune i.nse cu docilitate coman89

:T'#;;.t" ',^n***;":',,#;::':l"Tli"iff

j:aif:t*"..;*t*#F:"::J,.ilH il,,Ii

saodu-liacest - ururn, "olnpoaurll"n,

H;'i"1r+:k:I#mlt:fiiil,t x:;l*#i

i',"0""

damentelor impusede mode,estedeschis superstiriilor, rcclamelor publicitare $i urmeazecu fidelitate modelul eroilor de pe micul ecran. Acesttanir, gata oricand si se disrreze,si cheltuiasce banii pe diferitelucruri,esteincapabil si-li asume o activitate prcsupune ce un anumit efort, sA se conce[tleze cu atentie asupraunei lucreri oarecare. Pasiv,delesetor$i neglijent, ii estegreu si se obiqnuiasci cu munca $i sAfaceuo lucrude caresi fie multumir{i el, Siceilalri. Deli cautdpemanentcoledivitatea, vorbeqte prieteai$i pri, despre etenie, t6neruluiobi{nuitcu comportamentul pasiv$i comodal telespectatorului, eSoist indMdualisr, greu ii este sddezvolte o pro9i fundi comunicareinterpersonald,o prietenje de durati care sd presupune fidelitate {i seriozitate. ln privintarelatieide dragoste, lucrurilestaucu mult mai reu. Cu toatece'Sicheltuieqte o mare parte a tineretiicu aceaste problemd,nu $tiemai nimic despre ce inseamnlcu adeveiar dragostea. Nu gtie practic sa iubeasci penmr ce nu a lnvdtat sd raMe, se ierte, se se jertfeascd, sd-l competimeasci pe ceElalt,si-i asume neputintele s5-l sprijin. Crezand cd dragostea se reducela po $i vestea sentimentale lncheiati cu o relatiesexuah,la distractie qj plecere,acesttanlr estepernanent deziluzionatde persoana celuilalt li de propria persoane. De fapt, aceasta estedrarma ceamare a copiluluisaua taneruluiculturii mediatice: discrepanta urialAdintre Pretentiile saudrepturile pe carereleviziunea l-a invetatsi Sile revendice capacir5tile mentale, disponibilitetile emotionale, Ei afective ti abilitirile practicepe caretot releviziunea i le-amodelat. Acesthandicapil resimtein rot ceeace face.Asdel, chiar dacd pe ceilaltireu$elte se-ipicileasci intr-oanumittr mesure, deli chiar pe el insu$ise minte incontinuu, folosindu-se de mijloacele euforizante, amnezice anesrezice puse la dispozi$e de culturadivertis$i mentului,in adAncul sufletuluise simtecomplexar de sltrbiciunile pe carele are, nemultumit Acest Ei frustat de propriileoeputinte. tanir, careapartine prin cregtere mai mulr releviziunii, culturii me 90

diatice sau nihiliste decet pdrintilor $i lumii reale,nu a apucarsi_$i formeze!i s{-9i dezvolteforul de con$riinte. Raportulsiu cu lumea reale esteredus,orizontul de intelegere_ foarte ingust. Nu este ca_ pabil se se descurce in viari, se-gievaluezeactiunile,si-gi planifice viitorul.Traielledoar clipade fardprin senzaLiile pe careaceasla i le lurnizeazdrincapabilse se delaiezereflexjv pentru a_ri da seama ce se intamph cu el. Gandurile,sentimentele, emotiile Siactiunile ii sunt dictate li dirijate de altcineva.Este.a$adar,un om bolnav. ne_ putincios.care, mai mult sau mai putin con{tient,poate sA fac6 rau celorlald. el insusi suferind pennu infirmiririle pe care le are. pen_ tru faptul ce nu se poate realiza in mod desivar$it ca om.

91

Mediul

ce putem face?
PAcroRlLoRDERJsc EuMINAREA produse Factorl de risc privitrd agravareatulburirilor de vizionarea Tv: excesivia muzicii la . jocudle pe calculator,ascultarea a genurilorviolente ceqti,rnai cu seame dezvolteriilimbaju. Stresul,lipsa lin(tii atat de flecesare lui intem Sia reflexivitetii' . Lipsadialogului cu parinlii Eia afectivitetii acestora' . Un modelnegativoferit de pirinfi' . DeprivaleasenzoriaHoferita de camerade bloc' . . Mesajulvioleolei, al erctismuluili compoftamentul suntex$emde nocive' rezvrtrtit . Cemrriledin familie, liPsaunor normein viala acesteta; divorful Perinlilor' sAU DIMINUAREA PRTVIND cAfivA oBSERVATII PrinciPii Senerale eficientepenConfomstudiilor intrePrinse,mijloacelecele mai de invitare {i a deficientelorde atentie tlu vindecarea Problemelor LD ti ADHD) sunt cultivareatoc' * hip"ru"tiuitut" - (sindroamele caresunl afectate' componamenie maia acelor un proSram-sa' muncain general' responsabittelii, Asumarea Ei al emoliilor' natos I sabil de .'la{A, corttolul comportamentelor de a rcsPecta deorinierea de a asculta de o anumita autoritate' norme qi valori sunt esentiale' alurnite in natura' L,iui,elit" iractice, mai cu seamdcele desfegurate necesare' efortulfizic si lini{teasunt,de asemenea' 92
EUMINAREA EFECTELORNOCIVE AI,E TEI'EVIZORIJLUI

O anumid armonieli intelegereintre perins, un cadrufamilial bogata si intense- comude o viatd interioare linistit,caracterizat in comuna unoractiviJcare" inue memb;i familiei.desfelurarea ajuti extremde etc.-, un mediuordonat{i organizat teti casnice deficienlelorADHD (Barkley'1986)' mult la recuperarea Rolul pArinlilor cei pe P;rintii ioactrun rol deosebitde important, alituri de toli el iii va insuli' chiardace carecopiiulii are dreptmodel,deoarece h modul in care acestiase rela[ioneaza h pi"i" f""t inconEtient, lume. J' Healy' proPu,Atunci cand adultii le arate copiilor, observa inainte de a aclio' naniiulsepe ei lnEiti ca model, cum si gAndeasce i t-an" .e"plata p6ni la ducereala bun sfarlit a lucririi ,ru, proce"oioceoute,cum sAfoloseascilimbajul ca pe un mijloc ideal in exenare sd ie fndire $ planificare,oferd cadnrl tundamentalde (Healy' 1990)' executiv(cortexulprefrontal)" u fon.,"ntot "."iu*tui Stimularea gandirii psihice Ei al Gendirea,alituri de controlul conltient al actelor joace un rol fundamental ui, dupe neuropsihologi, comDortamenn normalAa cortexuluiprefrontal' in structurarea Este important sa-i invetam pe copii "cum sa pun5 intrebarile qi la sephnificedinainte' problematiz6nd, .um savorbeascd corect, gen"rut, ctm str foloseasci,se interPune[mba Gi Sandirea (ln fond' -odui *oliuail intl" iapnrsurile pe care le au 9i comportament a con{heflcum si-$i controlezeraFonal impulsMtatea)"' A Sandi' forului interior injui, a luptapentmdezvoltarea tiza.e seintdmple umane' c sunt tresiturile fundamentaleale experienlei d fiifltei creierului' pentru dezvoltarea sunt esentiale penuu o.nul societeFiurbanizate,lectura poate constitui o inun importantmUlocpentruErgirea sursi de exPeriente, semnate 93

ariilor neuronale(brain lateralizotion).Trebuie insi p:ziti minrea de acelelecturisauexperiente carestimuleazireveriile, evaziunile in imaginar, ceciacestea pe individ pe drumuldisoil pot readuce lu!ieimentale. Copiii trebuieinvilali se integreze orice initiative,actiuneli comportament intr-un conrext reflexiv; si Stiede ce vor se fac5un lucru anume, ce efectepoatese aibi, cum ar trebuise procedeze, se-li planifice activitatea, daceestebinesdaclioneze, in ce fel qi n! altfels.a.m.d. Activititi necesarepentru educareaatentiei Pentrua li seeduca atenlia, copiiitrebuiearragi ln diferiteactiviteli - ajutorin bucitirie, in gredind, in atelieretc.(Healy,1990) pe copiii no$ri sd se implicede mici, in Estenecesar se-iinvAfem mod responsabil, in rreburile pentruca casei. Aceasta nu neapamr ne-arfi ater de necesar ajutorul lor, ci penrru ci numai a{a vor invdtaei sdmunceasce, sesedescurce singuri, sdluptepeDtru atin, gerea unui scopviitor,in felul acesta lgi vor construi relelele neuronale ce rispund de aceste procese. Ei trebuiesustinutisau chiar constranliintr-o formd anume str urmireascdlucrarealnceputi pandb finalizarea ei. Controlul comportameotului Cerceterileintreprinsearati ci terapia cea mai bune estede a invelape copii de mici s5-ii controleze componamenrul, se rabde, sa-li infianeze dorintele impulsurile, s5 nu fie lesati $ facA dbar li (Wells, ceea cevor ei 1987). Controlul componamentului nu se poarerealiza decAt corelAn, du-l cu controlulemoliilorii al dorintelor. Trebuiese le formdm copiilordeprinderea de a-5iinfrAnaimpulsurile sau manifesterile carepot sAle faci rau lor saucelorlalqi, sedevindasdelstipani, pe propriilereactii, sentimente li comportamenre. 94

In geneEl,acrivitetile gi viarasimplape carele propunea societateaSi educatia traditionalisunridealepentrurecupemrea defic! entelordatorate experientei nihilismului, fie cAestevorbade vizionarea TV, fie de folosirea mijloacelorevazionisre. Ceeace trebuie sacaracterizeze inseeducatia de astezi sauaceaste terapie comportamentale esteconltientizarea procesului, asumarea cu seriozitate a acestui mod de via!5 $i o luprdpermanenrd cu inertia,cu toate miiloacele disolurive ale culruriide consum carene invadeazA viaintr-o socierare tradirionalS, lucrurileevoluau aproape de la sine !a. intr-o direcfiepozitive, cdcilumeaera intemeiate pe bazauneimo, ralesdnEtoase. in zilelenoastre inse,aproape intregulmodde viare promovar prin culturaoficialS seopunedezvoltdrii normale a minumane, astfel c; esre absolur obligatoriu sd fie con$ientizat lii {i contracarat in mod lucidataculla caresuntemexpuli prin viala tn lumeacontemporani. Desigur, procesul normalizdrii nu va 6 nici scun gi nici ufor, deoarece, dupi cum observd neuropsihologii, ,,srufiurareainhibe restrucrurarea corticale", iar o minreintoxicar5 de-alungul anilor cu fantasmele culturii de consum, cu minciuna ideo$i inqeltrroria logieinihilistenu sepoatedezintoxica firtr durereli lupti. La inceput, rrebuieplecatde la putin, penrruca mai apoisi se avanseze progresiv, deoarece, treptat,minteali trupul,punandu-$i in lucrarepotenrialirerile naturale, vor dobandirot mai multe putere.Vointasehreneltecu vointa,motivatia cu motivatie, ribdarea cu rebdare etc.Toateabilitetilemenrale psihice saufili procesele ziologice seinteresc numaidacdsuntcuhivare permanent, daci cerem progresiv tot mai mult. De aceea trebuiesA renuntem cat se poatede mult la comodititile,la protezele inutile pe care ni le oferdln prezent societatea de consum. Fiecare protezd poateconstirui cauza dobandirii unei infirmitiri ti a ampurArii uneiadintrepu, terilenaoraleale mintii Sialetrupuluiuman. Prin urmare,pentru tinerii sauadultii careconstieDtizeazd ca au fost victimeleculrurii audio-video, ale nihilismuluiin esente, 95

culRrd vindecirii $i dezvolteriiacelorabilitili de care aceaste $ansa deprinderi cu vechile ia viduvit este ca ei si pomeasceun rezboi pentru a elimina mertudile $i obiceiu le nihiliste din propria viaIa, $i de experienta inlocuindu le cu ceeace a fost validat de creqtinism societeliitradifionale. Conduzii Televizionarea este o activitate cu totul improprie functionerii Se pare ca mintea umana se adaPleazd creierului. si dezvoltarii doar panial acestui tip de comunicare,si aceastacu nscun ma pentru sinetatea cortexului Creierul uman nu a fost dotat cu un sd faci posibili perceptia qi prelucrarca sufrcient de ,i.,""*" compu in miicareprecumo lace de exemplu' imaginilor rapidiia depeqite terul, o ma$ine perfect adaptati acesteifunctii Fiindu-i capacitifile, cortexul renunte partial sau total la anumite funcfii qj in mod obiqnuit activitatea Astfel, neprocesecare-i caracterizeazi uropsihologii constati ce, pe parcursul vizionirii TV, adiutatea intere emisfereistangi se diminueazeextrem de mult, comunicarea supelioale menrale ial procesele semnificaliv. slSbeste misfericd ritm predominant intr-un uecand creieml sunt inhibate cu Putere, ce indicii inlrareainlr'o starede semi_ alfa - aclivitaleelectrica adormirc de tip hipnotic cand vizionarca intensive se desfdioarede la verste fragede' (2-5 ani si mai tarziu 5-14 ani) perioadein cale, creierul copilului se dezvolti !i se structuleazi, aceasteactivitate poate cauza o anumite atofiere corticala, o dezvoltale insuficiente a unor arii nc vAtstei' cil atat prin privareade stimulii necesari uronale li aceasta o exetcite, sprc exem $i pdn presiunea inhibanti pe care vizionarea plu, asuprafuncqionirii emisfereistAIlSi Copiii, tinerii qi adultii 1;r care s-a manifesiatacestfenomenriscese nu-Simai poate dezvolrii li ctr weodata creierul corespunzitor(poate doal in cazu speciale eforturi extrem de mari), adicd vor fi lipsili de anumite abilitill ln mod normal' dispune de care(ln creiersanaros menlale, 96

Dacd vizionareaincepe la o virstd la care retelele neuronale va creain primul atunci vizionareaexagerate sunt deja configurate, rAnd probleme de naturi functionald, probleme care vizeazdacelea$i abiliteti ca $i in cazul anterior, dar care pot fi remediateprin revenirca la o viate normalS, prin mic$orareatimpului vizionirii sau renuntareala ea. atrofia corticale.conform unor cercetbri reCu toate acestea. cente, se manifesteqi in cazul adullilor, mai cu seamedace intervine $i stresul ca factor de risc. Alterarea functiilor cerebmle prin vizionareazilnice pe o pedoadi lunge de timp, duce inevitabil la o degtadarea relelelor neuronalecarear tebui se le proceseze. Cea mai mare parte a materialelor incluse in aceasti bro$urd ii vizeazd pe copii, nu numai pentru ce efectele televizorului qi ale calculatorului se manifesti cel mai putemic pe perioada vArstei pre{colare qi lcolare, ci, in primd rand, din cauza faptului ce ei nu au discememantulnecesarpentru a se pezi singuri. Copiii devin cu uqurinte victimele fortei hipnotice pe carc o exercite televiziunea. ce exemplul personal Ca pdrinti ti bunici, trebuie sd ingelegem celor mici. Dace noi vom petrece estecel mai important in educatia cea mai mare parte a timpului nostru liber in fala televizorului, va lucru. Mai curand ar fi greu sd-i impiedicim pe copii se face acelaQi trebui sa ne facem timp pentru a-l dedica 1or,ceci numai a$ale vom putea asigura o dezvoltare mentale normaE. Altfel, indifercnt cate tot lucruri sau posibilitrli materialear avea,vor ajungese cerceteze mai des psihologul sau psihiatrul, vor recurgela o terapie medicamentoasd,iar, in final, vom fi nevoiti se acceptdmce iubitul nostru copil este marcat de o seamdde inabilititi mentale, de tulbureri psihicesau neurologice{i ca esteincapabilsi se descurce singur in viala. Experienla unor liri avansate din punctul de vedete al tehno' logiei video, precum SUA,ne poatefi foate utile pentru intelegerea efectelor negative ale televizionerii. Nu este intemphtor faptul cd majoritatea studiilor dedicate televiziunii $i calculatorului au fost 97

realizatein America,o lari a cdrei populatieseafla de catevagene ralii in contactcu tehnologiavideo $i cultura TV. Avantajul nostru putembeneficia de contextesteacelaci, informindu_ne, ln acest depe o perioade de cateva desfalurate unor cerceteri rezultatele pene negativa, aceash lor cenii, putem lua aminte la experienla $ de la nivelulcabinetelor nu estepreatarziu.Dejala orelede $coaE, vdd se psihiatrie din Romania, psihologie sau a clinicilor de formarii copiilor lro$tri sau, mai degabe a deformirii consecintele iD fala televizorului. minFi acestora, catevareperepeotm Brc{ura de faF nu ofed decat schematic inlelegereaefectelorteleviziunii. Pentm aceia care dorescsA in{eprio carteleviziulea vatime mintea leagemai deplin mecanismele mijloacelorunei terapii omului modem, ca !i pentru aprofundarea adecvate recomandimlectura volumelor:Efectele comportamentale televiziuniiasuprd minlii utnane,Revrdiirealumii - autor Virgiliu prin televitor, atJtot Gheor8he, llomo idens sau Inlbecilizd,-ea bibliografia ciEta, endeze ciovani SartoriQiirlimba

Anexa 1. Calculatorul, jocurile video Ei internetul


Dirtru tnceput trebuie f:cuta observalia ca cea mai mare Part a affrmasunt valabile li in cazul Filor privind efecteleteleviziunii asuPraminfii umane printr_o actiune de pe monitorului, ecrflrul imagidea de calculatorului- $i d tip alfa' subminand' stare elecaica htr o natur: hipnotici, impinge creierul gandirii logice {i procesle concomitnt, rirmul cerebral beta ce caracterizeazi cauzi, ln momentul in analitice sau, in general, Sandireaactiv:. Din aceast; gandirea' creierul llecare ut izem caldrlatorul penmr un proces ce solicid pentru a putea bibuie !; face un efort muk mai mare decat in mod obignuii de pe ecran Pede o pane in carell introducirnaginile rui inertiahipnoticS parte gandirea active solcitd pe de alt; alfa genercazA unde vizionarea {i cu ochii lipiti de ecran, prone afl;m atunci cand face ca, unde beta. A.easta cu un consummull mai ra desfa$urandu_se cesulgandirii fie mult lnSreunat. mpide a creierului' mult mai mare d energienervoaseli cu riscul epuizirii utilizarea sa' indiferent de Prin urmsr, calculatorul, ca !i telvizorul, constituie un imponant factor de stres pntru creierul uman. Pe parcursul folosirii computerului, ecranul acestuia,ca $i cel 5l televizorului, inhibe adivita_ tea emisferei st6ngi, a conexului preFontal Si sHbelte comunicareainteremis_ ferice realizata prin puntea corPul calos. in schimb' favorizeazi deschidera ponilor subconqtientului 9i inscrirea cu putere a imaginilor transmise in adancurile acestuia. in cazul computerului, analiza trebuie particularizatSin funclie de modul in care este utilizat. D exemplu, nu acela{i lucru este si citelti un te,r:tpe cran cu a uita de sin, lisandu_te absorbit in spatiul virtual al jocurilor video' Fenomeneledescrke anterior pot avea o intensitate mai mice decat in cazul televizorului atunci cand calculatorul este folosit, spreexemplu, pentru tehno rdactare sau pot fi mult mai prominente cand sunt aPlatejoctrile video sau anumite locatii pe internet. De fapt, fadorii agravanti sunt schimbarea rapide a mdrelor $i suscitaleacu Puterc a emotiilor $i instinctelor. intrucat in crcetareanoastra ne'am ocupat indeosebi de televizor, rom apela in cele ce urmeaze la unul din autorii consacraiiln domeniu, valdemar Setzer,profesorsi cercetbtorin cadrul Depanamentuluide ttiinge InJormatice al Universitelii din SaoPaulo, Brazilia.

98

99

EDUCATIA PRrN cALcuI-\ToR Din studiile intreprins, Valdemar Setzerajunge la concluziacd utilizarea gimnaziului, calculatorului din perioada atuncicandcopilul trebuiese qi dezvolte modul de a gandi, de a percepeqi a-Eireprczentarealitatea, conducela o defornare a gandiii acestuiasau la deprindreaunei gandiri ma$nale. ,,Din pnnct de vedereeducaional, este foarte important de evidenfiat ce, in fapt, calculatoarele fo4eazd utilizarea unor ganduri 9i rafionamente formale de un tip special cele care pot fi introduse in maqine sub forme de co menzi $i instncttuni; eu le numesc<gandudrna$imle,; gandirea utilizatorului erte rcdusdla cceace poatefi interpretal de ma)ine. Educalia ar trebui si aibe ca unul din cele rnai inalte obiective ale sale asdellncet sa dezvoltarea inceatea capacititiide gandirelogiceqi obiectivd, devine fibere !i oeative h varsta adulte. Aceastanu se poate intampla dace gandirea este incadrad prea deweme in forme rigide qi moarte, precum cele cerute de orice maEine,Eimult mai mult de computere,care lucreaz: la un ni vel mental strict formal. calcuDatorid tipurilor de gandireqi limbaj fornal impusede utilizara iatoarelor si datodta autocontrolului enorm pe care il cer Ei bazat pe experi' d varstaideah a enfameapersonaH cu eleviide lice!, am ajunsla concluzia tinerilorpentrua incepe seutilizeze un calculator este16 ani, prefmbil17."
JoGURILE PE cALcULAToR

Esteinteresant de retinut ci reactiile automare sunt caracreristice anima lelor, Si nu flintelor umaneaduhe.in geDeral, adultii gendesc inainte se faca cevarcercetandcu ajutorul reprezenririlor menrateurn5rile actiunilor lor. De exemplu. sd p'esupunem ca un b6rbar \FilF pe srrada o iemeiefoade frumoa sEQisimtedorinras; o serute.in rnodnormal,nu ar faceasra, deoarece articipeazefaprul cA ea nu il place. ce ar purea se tipe, creand in ffnat o situatie jenante{i a{a mai depane.Ca o consecinte a acesror reprzenteri interioarc. berbatul se controleazeAi nu acdoneazi dupi impulsuri. Acest lucru nu se intAmpli in cazulanimaleior: eteacrioneaz; numaidecat in tunctiede impulsuri Eicondjtiilede rndiu.Un aninal nu se gende$te la consecintete actiunilorlui. Sepoate spunedeci cajocurile electroniceii ,,animalizeaze" pe jucetori_ Pe de alt; parre, deoarece jocul impnne atiuni rnotorii de mice amDlitu dine Qiautomare, iar actiunileacestea sunt mecanice, se poatespuneci iocu_ rile ii ,,robotizeazd" pe jucetori. Cu alte cuvinte,se poatespuneca jucitorul esteredusla o maQinicaredetedeaze mici impulsurivizualelimitate si efec tueaza mitceri mici qi limitatecu degetele. Jocurile lectronice $i educatia Unul dinrre cele mai imponante obiecrive ale educatiei este si dezvolte capacitarea de luarca unordccizir con\rienre corccre. Dupacum \.a \azur, animalele arJioneazi drpi insrincte qi situatie, dar oameniinu. Jocu le elec doniceseimporrivesc acesrui obiectiv qi produco,,animalizare" a omului;este contrarunuia din obie.tivele supreme ale educatiei, s; facedin copii si tineri fiintemai umane ri maipurinanimale. Jucitorul jocurilor electroniceirvat5 cum se e,\eftte activitjri foarte spe cialilare.Dar ceeace inv?ranu poatefi aphcar dec:jrlajocut respectiv.,inJ poate fi ttilizat in viata reah. Toruqi, in situatii de urgenta, de stres sau de conttiinti confuz5, jucAtorul s-ar purea sA reactionezeca in joc, dar mane lTand ceea ce este real drept ceva artificial. in acest sens,jocurile sunt rnult mai rele decattelevizoml. Televizorul inregistreaze in con{tiintaspectatorutui imagin e vezute Eisiiratiile; jocu.ile elecrronice,pe HnSd aceeaginregistrrJe, il antreneazir pejuraror saexecule anumileacriuni. in recentasa cartej John Naisbitr, mentioneazdtragedii petlecnte in unele Qcoliamericane,in care conditionareafi antrenmentul realizate de jocuriie electronrceau provocat actiuni violente rragiceintreprinse de rineri utilizatori. Un cazimpresionant estcel din oratul paducah, Kentucky, perrecut in 1998: un ten;i de 14 ani a intrat inrr o claseqi a tras 8 focuri de arme in caDd si in roracehvictjmelor.cale un fo. de pcr,odna nimenndioarc rtnrele.Naisbirr

joc tipic, punctele pe care Ie ca$ige jucatorul depind de viteza sa -intr-un d ractie. candirea conqtiend ffind un procesfoane lent, jucab.ul trebuie se reactiorcze fere sd gandeasca; in cazuljocunlor lectronice,jucitorul este ac tiv intr-un mod foane limitat, dar de asemenea f:re se gandeasce. Cu alte cu' vinte, jocurile determinn reaclii automat.Aceastaexplid moturl pentru care jocuri: ei nu au copiiijoaci mult mai uqorti cu mult mai mult succes aceste ince formate gandirea proprie $i con$tiinta, tot atat de dezvoltateca la oamenii maturi; aceasti dezvoltare face ca elimharea gandidi se fie mult mai dificild atunci cAndtreb ie excutati o actilrne reflexd. cunoscand ce in jucdtori sentimentele sunt celemai active,producetorij de jocuri electronice procedeazn.a $i cei din televiztune: prezint siiualii in care sunt suscitate sentimeDte puternice, invafiabil urmate de violentd qi provociri. Ca Sila televizor, conlinunn jocurilor este o consecinlea caractrisjucatorului. ticilor aparatului {i a stEriimintaleinduse 100

101

mendoneazao analza a cazului in care se sPuneci un bun PoliFst sau soldat nim;re$ in general 20'16din lnte, nu trage niciodat; doar un sing r foc pentru ficarevicdme etc. Dar faPtul incredibil stecA dnerul nu a mai folosit niciodad o arnA inaint: s a anfienat in utilizarea armei numai cu ajurorul iocului electronic. in analiz. citati s observec5 un politist utilizeaza rareori arma; p de ahe Parte, in jocul elecEorfc, imediat dup; Pomireajocului este sunt pierdute.In si incepisi tragi Ei s: nu te oprefti, altfel,punctele necesar sa!, ca menionatede Naisbitt,copiiiuciSaliau actionat animalele exemplele fir: nici un fel precizie rece, cu fantastid mai reu chiar,;a maqinile, $i senge educational' jocllrile nici un efeft eleclronic nu au de compasiune.A,tadar, Din contre, sunt d:unetoare educafiei qi educ, greqit"tun l6sat la urmd prezentareaa dou: studii semnificadvepent intelege_ rea efectetorpe carjocurile Pe calculator le au asupra dezvolterii Qifunclion;rii creierului uman. in and 2ooo, Akio Mori (Mori,2oo4), profesor d neuropsihologie la UniversitateaNihon din Japonia, a publicat rezultatele unui vast studiu ln ca_ drul c6.uia a ulmerit pe o pdoadi de catevaluni peste 250 de tineri cu var_ l a de_ stete cuprinseintre 6 qi 29 d ani. Prin metoda elcboencefalograficd, ale zilei, in diverse momente terminat activitatea conicah a celor investiga!, Ti_ pe parcursul activitdli. jucau altor pe calculator, cat $i atat atunci cand se jucau grupi rar Ia calculaprima se neni au fost impa4ifiin ffei Srupe:cei din tor, cei din a doua petreceauintre una Qitri ore de doue'trei ori pe septamazilnicintre doui jocuri video,iar cei din ultimagrupi seocupau nejucendu-se proponional cu jocurile au aratat c: pe calcularor. Rezultatele ore cu ti gapre undelor beta din intmsitatea timpul perecut in faF ecranului, se miqoreazi creier, concomitent cn scddereaputerii de concenuare, cre$e irascibilitatea, componamentul agresiv$i incapacitateade socializare.La cei din a treia grupe, rezultatelesunt mai mult decAtingrijordtoale. la ei s'a constatat cA nivelul undelor bta este apropiat de zero, indiferent de activitata la (are Par_ dcipn de-a lungul ulli zile. Cu alt c{vinte, nu mai pot nicidecam s5-li concentreze mintea. Sunt extrem de irascibili qi incapabili sii mai sus$oi o rclaFe de prietenie. Activitatea corticali a clor din a tlia Srupd ste identici cu aceea a celor suferinzi de demen!.i 8rave. cel mai mult a fost gesit afectat cortexul prcfiontal. Akio Mori mai constatacd' Prin intermediul si$emului nerios centrdl,jocurile Pe calculatorProducmodificiri semificativc in consumuld oxigen,conducla cre{terearitmului cardiacai a tensiunii de la Universita_ R)rta Kawashima in anul2001Profesorul De asemenea, tea Tohulo, Japonia, exprt ln vizualizara activititii creierului, comparAnd nuclearcactivitateacorticaHa tinerilor maSnetice prin metoda rezonanfi cu aceiaa celor care rczolvau Fobleme dc care se ocupau cu jocurile Ninaendo 102

matemeticS,a observatc, la cei dinrhi sunt activate zonele din creier care se ocnp;icu percepFa in timp ce exerciliilematematice stimuleazi ti miScarea, func.tionarealobilor prefrontali. Kawaschima demonstreaze ce jocuril pe cal('|llator vadmi, in timp, conexul prefrontal'oqi, in general, inhibd dezvoltara creierului. El ajunge la conduzia ci violenta la copii apare nu numai din cauza mesajelorviolente transmisepe micul ccran, ci $ din cauzavitemirii seierului prefiontal ln urma vizionerii excesive. Se ttie, de exemplu,ce prsoanelecare au suferit In urma unui accidento afecliuna acsteipi4i a creierului devin exPrin unnare, est falsi credinta ci utilizarea calculatorului dezvoke g5ndirea Ei'l face pe copil mai inteligem. Aceasteconvingere se inremeiazi mai mult pe un curent de opinie irtretinut d cei care cattige miliarde de dolari din vanzareajocurilor, a programelor de calculator sau a tehnicii de calcul in general, curent 8enrat ln contextul entuziasmului generatde aparitia Ai dezvoltarca exploziva a tehnicii de calcul in ultimn 20 de ani. Dsigur ci un rol imponantjoaca $i stresulla caresunr supu$ perinlii in societarea de astezi, pentrua-ieducacopiii.Estemai facil sAcumcandnu mai au timpul necesar peri un calculator qi se-l bqi pe copil sd{i petreaci timpul in fata acestuia,mai cu seamecand exista $ prezumFaca astfel r.a deveni mai de$teptti mai competitiv in societate.Cafi dintre pirinli {riu insl ci esregru de gisir un alr mtloc care s, afectezetot atat de putemic dezvolta.ea creierului copilului precum o face calculato.ul, 9i ne gandim indeosebi la jocurile video. Atata dmp cat mpiii sllnt captii?ti hipnotic in fata ecranului, iar instinctul de conservare este complt anulat F prioada vizion:rii, televizorul $ calclrlatorul tind s; devird agrsorii ideali. Deti stdci mintea, ii inl be dezvoltarea, impiedic: gandirea liberr, rfle,yivitatea,slibe$e creativitatea $ distruge relele neuro nal, sbeseaz: ti obosett pane h epuizare, ecranul esre dutai fi iubit de copii $ adul!. Copin sunr mai pulin vinovali. Ei nu ltiu ind se s apre,inci nu sunt corytieng de c li se inrAmph, nu au penpectiva a ceeace inseamni o inffrmitate mentah, o viala marcate de suferinla neimplintuii. Remeneca noi, plrinlji ti profesorii lor, pe mesuradragosteice le-o purtim qi a congtientidrii fenomenelo.des.rise in acestvolum, sAlncerdm se"i pezim de tentatia evazi pen: nu este prea tArziu. unii in spaFul realitiFi vinuale, iar aceasta

lO Comflrtcr 8am6 slunt ten bEins, in The Ob*der, Autur 19, 2001.

103

DE TNTERNET DEPENDENTA Kimbrly Young, de la Unive6itatea din Pittsbnrgh. S U A ' observainca intr un din 1996ce ,,uniiutilizatononline au devenitdepeMenlide Intemt de dro_ dependente devenit mod aseminitor cu cel in care alte persoaneau a o deteriorare la ducend curi sau alealcool, aceastedependenlede Internet l006) sociale ;ctivita'ri scolare, )i profesronalerYoung de ln(emer'a fost p.*ru a a"ciaeaacaun subieflestesaunu dFpendenr un chestionarcu opt intreb;ri: DroDus line ante..1. Simti cA te preocupi Internetul (te gande$tila activitatea on rioare sau anticipezi urmetoareasesiuneonline)? ce 2. sinti ne;oia sd utilizezi Intemetul pe perioade de timp din ce in mai lungi pentru a putea obfine satisfacfie? a re 3. Ai fecut de repetate ori eforturi fird succespentnr a modera sau abtine de Ia utilizarea Intemetului? 4. T simri neliniEtit, prost dispus, deprimar sau iritat atunci cand incerci sa intierupi sau se opreqtiutilizaiea lntemetului? initial? iti propuseseti I'neun rimpmailungdecar 5. Ramaion tn semnificarive oporiunrGri b. Ai pFriclikr sau ai riscarpieldereaunei Intemetului? din cauza profesionaln ceeace priveqteo relagiesauo cariere penuu 7. Ai mintit pe membrii familiei, pe terapeuli sau pe alte ptsoane a ascundeproportiile imptcarii tale ir interner? e. rolot"ati r;lt"rll.nn * pe un mod de a tugi de problemesau de a-li li vinovafie'depresie)?, de neajutomre, mina o staren;pHcutd (ex.sentimente dinn acesteintrebiri au multe Cei care au rispuns ,,oa' la cinci sau mai fost clasificali ca uiillzatori dependenli de Intemt, iar ceila\i ca utilizatori normali de lntemet." (Young, 1996) Youth rnterrct saJerl iuruev - un studiu nafional efectuat prin telefon lnrerne al victimelor ca grupullinreprincipal a conchrs a ls0l tineri, asuora a 8a in sus Srudiul l4 ani de la ain,dolescentijcu ve-rste ,ui'-ii "on"ti,rir a fost ""r. din 4 1 sexuah' !i sii ce aproximati" r din s tinen a primii o solicitare in dec1llsul putin o date cel pe expusir moalnedorit la matenal sexual Iatemt tinerii anrnui precedent.l'tarea rnajoritatea venimentelorau apArutin timp ce ni au spus nu aceqti tine'i utiliza; computerul lor de acase Jumitate dintre incidente. nEnui de aceste P;rintii tind sAconsiderece folosirea Intemetului reprezinte o modalitate pozitivi p;ntru tineri de a'si petrecetimpul - qi poate fi aqa,daci este folosit tunclioneazdu]l computer lvsau .judicios.iotuqi, rnulli pirinti nu cunosccun folosirii Internetului de citre copiii lor' ;u aloce timp pentrr supravegherea d alte form de disEaqi ale copiilor (ea jocuri video' TV' Spre aleosebire 104

dc pArinF. Intemetul ntr esre rnuzice),care deseori sunt suprrvcsh('rrte de a Aaadar, parintii trebuie siQi excrcilc drcptul ti responsabilitatea (iitft' lor. copiii folosira Internetuhidc supraveghea Puterea Internetului d t]dsdsugereaze virtudl.i,Dr. DavidGrenJield in caneasaocpendentc unice ale lnternetuluiPot contribuila tendinlelede dez turile caracteristice includ: Aceste caracteristici voltarea deDendentei. . Accesul utor Cu apasareaunui buton, utilizatofi se pot concta la pe septemane Nu exisHo lume 24 de ore pe zi,7 zi'le site'uri din intreaga se poate gdsi o alte legetud care se fie lmiH a informatiei disponibile. Mere11 ap;sate!i un alt sitede vizitat. . Stimularea - Culoile v . viteza mare, ugurinta de folosire 9i calitdlile inreractive transformi Intemetul intr-o experiente incitanti Utilizatorii pot interactiona pentni a stimula schinbu.i socialeEi irtelectuale, atat ca panici_ panti, cat qi ca obseruatori. . Anonimatul Inhibitiile simtite in viata reale sunt inldturate doarece utilizatodi nu se cunosc lnl]e ei. Ei pot fi oricine vor se fie. Dace udizatorii sunt neferici{ in viaF reald, ei pot crea o viaF virtual, ideaH. . Pierderea noFunii timpului Cei mai mulli utilizatori de Intemet au pe Intemet. mirturisit ci pierd notiunea timpului atunci cand navigheaze putemice. folosit in multe mo Poate 6 este o unealte Evident, Intemtul pentnl poate pane deveni,,un substituent pe lntemetul de alti duri utile, insi (Young, 1998) In conformitate putut gesi viala rcaH." in ce n-ai alut sall n-ai cu creenfield, ,,experieltele care te fac sA uili cine eqti $i unde eati, qi care creeazeo stare de conqtiinle aLerati, sunt destul de putemice". Defrnirea problemei Dependentade lnternet poate fi definite ca o utilizare necontrolate a In_ temtului, conducand h ,,extenuare,dizabilitdfi tunctionale 9i rulbureri psi hiatrice." (shriner 2002) Cum Pot sd-!i dea seamaparintii dace copilul lor a devenit dependent de lnternet? La fel ca in cazul altor probleme comportamertale, membrii faniliei qi prietenii recunoscdeseori ce ceva nu este in re g{li cu peffoaradependente. Goung, 1998) (simptome) ale dependentei de Intemetinclud: de avenizare Semnalele copiii dvs. adolescenlisa stea treji . Tirlb riri ale somnrlui: Obiqnuiesc pana dupd miezul noplii $ se tezesc cu Sreutatedimineafa? Intarzi la {coa' Ie? Adorm in timpul zilei?

105

. Timp petrecut on-line: Cel dmp petrec on'line? . Activi;te !cola6: Au scezutnotele lor? Temele sunt predate Ia timp? Au dificulteti de concentrare? . Activititi ertra-drrridlat: $i au pierdut intersul fale de activitali careinainte le phceau? r Folosiria computeruluii Inshta se fie Esa(i singuri atunci c6nd folo uzitate)?9i-au sesc computerul? StergistoriaIntetnetului(o listd a site-urilor cand dvs ve atunci n site parold? inchid t5"ut un .ont p..son"i protejat cu apropiali de comPurer? ' Taxele telefonice sunt nai mari decat de obicei? . itt t-l"ti a"uf";.": Suntefi surpnns de Ati fost taxati pentru apeluri cetre numere necunoscut? nunarul de minute d folosire a liniei telfonic? . scrisorvcadouri personal: coPilul dvs adolescent prime$e scn_ personaledin Paltea unor persoanepe care dvs nu le cunoa{tefi? sori./caaloud despreconlinutul scrisorivpachetului? ,nste dispus coPilul &s. $ vorbeasca pe penoaoa Dad ati obserat trei sau mai multe dintre acestesemne o de ajutor' mai lungi de timp, esterccomandatse reclrrgeli Ia arumit mesuri Mijloace de ajirtor qi exprirnali'va Atunci and vorbi! cu coPilul dvs., amintifi-i d it iubili (x scedereanote' preocuparealegate de schimberib pe care le-afi observat de sugestiipntru prezendm o listl ior, proastadispozilie, obo6ala).Marjos pe adolescft si redobandeascicoturolul' a-l ajuta '. o lis' Sotatag-t un p-ogram al orelor petreqrte p lntmet: cere$-i se hcluda ac' tii scrisii a orelol pe care le petrece zilnic online; aceasteIste mesafolosirca tivite! e lfirePrinse (ex: vorbir pe chat, stiiere de e_mailuri' a jelor insta anee) Nu-i permiteF fiului dvs sl steargdlisb de istorie computerului. pe . stabilili ltmtte clare: Stsbilis reguli refe'itoare Ia numard de ore reguli' aceste carecopiii d!s. le pot ptrecon'line Dacaace$ia nu ascl t! de actsul' penmr le conrmla a parola puteti 6 nevoit se modificali plasa$ computerul in camera . Tineti comDuterul intr_o zoDii comuni: ce copiii de zi siu in sufragerie,qi treceti P acolo de mai multe ori in timp modemul la dvs. sunt online pentru ca ei sl $i ca sunt suPraveghaliTinefi asemenea' De P omPul dvs. dace adolescenrul ajunge acasi inaintea dvs nopfii putEi gne modemul in canreradvs. de dormit'

o lnorrajati activitn$e in timp real: Ajuta$-i pe copiii dvs. adolescenii se reia legaturile cu Srupurile pe care inainte Ie agreau,sau incurajaFi sa ca' ute preocupiri noi. . Vorbiti cu prof$orii copilului &{.: inpandqifi vn preocuparik cu profesorii copilului di6. Ei pot fi de ajutor pnn urmerirea oricaror modificiri folosirii de carre copil a ale componamentului copilului, prin supravegherea Internetului la lcoah {i prin tinerea dvs. la cuient cu orice leclii sau tme pen' Internetului. folositea tru acase ce necesite de lnternet, sau Dacacopilul dvs. neag: ci are o problem; cu dePnden{a rfuzi se asfllte sugestiile de mai sus, puteti aPela la ajutor Profesionist." (JoyceShriner, 2OO2) Riscuri potentiale ale utilizdrii Internetului de cdtre adolescenti statisticile au ar:tat ca Intemeiul are cea mai mare popularibre printre rineri (spre exemplu, in Noua Zeelandi 76% dintre tinerii cu varste flprinse cu 60% din popuin comParatie int]e 10 $i 17 ani sunt utilizatoride Internet, latia totaH a Frii) (Bullen, Harr, 2000). Siscurile pe care le infrund tinerii utilizatori de Intemet pot fi grupate in cinci catgorii (Bullen, Harre, 2000): Caracterul necenzurat al Internetului 9i dificultatik indmpinate de la caresuntexpuli. in eluarea criticea i orrnafiei adolescenli sau cn pericole ofrirea de detalii personaLe asociate cu Potntialele personale intalnili on-line. cu indivizi stabilirea unor intahiri EfecteleneSativeal expunerii la pomografie nesolicitate sexuale. solicitdrii ApariliaSiefctele expuneriila site-uri care incitd la urd ai violente" (Bullen, Efectele Hand. 2000) Utilizarea Internetului ti scaderea performantelor gcolare ,,cercetiri recenteefectuatela lice si universit !i au aritat c, performan_ tele gcolareale elevilor 9i studentilor pot sddea din cauzafolosirii excsivea Intemetuloi. [...] A fost efctuat un studiu asupraa 572 de srudenti de la una dintre marile univeEiteli publice. Rezultateleau aritat o corelaie intle folosi' rea in excsa Intemetului si sciderea Prfornanlelor *olare Sinsuratatea, statul noapteapene drziu, oboseala9i lipsa de la cursuri au fost de asemenea intercorelate cu mportarea dizabilititilor cauzatede Internet Dependenlade Intemet !i sciderea performantelor gcolarau fost asociatcu crEterea utili_

ro7

106

ffiffif ffiffiffi l*$*#fij,#rru ffi


p-*r*-****;1:ffi
generaleale folosirii patolor _Cauze
:

jr#ffi ,*;i:r*t'#ilr,#r*#ffi *"tl;li#

109

Anexa 2. Ghid pentru pirinti Si educatori


AsuPB.A NEGATIVE TELEVIZoRUL SI EFECTELE _ CUMLE PUTEM CONTRACARA CRESTERII COPTILOR Pentru inceput, fie d sunteli parinte sau educator,parcurgeli u atenFe aceasti [sta Sibifafi comportamentelepe carele ali observatacas: la copilul dvs. sau la elevii dvs. la dase: (r) sefoie$te adesea dd din maini saudin pi' de mult pe scaun, excesiv (2) are dificuttili in a ramaneaFzat cand i se cere sAface astfel (daci de nelinitte); de senzalia estadolescent lumini); (3) estedistras cu uturirle de stimuliiextemi (zgomote, (4) are dificulteli in a 9i aAtepta randul la joc; (s)da dspunsul inainte ca intrebarea se fie complet formulad; (6) are dificultei in a unna instrucfiunile (nu datorite Lnui comporta sauliPseid inlelegre) ment opoziiionist ; (7) ii estegreuse qi menlindatentiaconcentrate la temesaujoc; (8) rrece la ahafaraa o reminape nicjuna: de la o a(tivilare (9) ii esredifiilsi sejoacelini{tit; (10) vorbeqte excesiv de mult; (11) ii intrerup sauii deranjeazepe ceilalli, se amesteci in activitilil ce i se spune; [12) parea nu asculta (13) pieide lucruri necesare activitdfilor $colareqi extralcolare (iucdrii, creioane. c;n r. reme)r (14) esteiritabil, manifesti tolerante scizuti la frustrare: (1s) are tendinla de a aveaun anturd negatrv; (16i minte adesea; (17) estecertEre!; injuri; (18) esteagfesiv, un Limbaj violetrtsauobscen, foloseqt (19) absentead qcoaH nemotivat; de la (20) esteretras,timid, inhibat; (21) esteemotiv,seffibil, anxiosi 110

(22) aredificuldti in a infelege oral; Eia-$iamintiun materialprezentat (23) ig exprirni ideile cu dificultate qi fira coerenfe,in scdsti in oral; (24) vocabularuleste sdrac,limirat, sub nivelul lui de v6rste; (25) folos{te ticuri verbale, cuvinte de umplutur; carenu spun nimig gesturi ln locul cuvintelor; (26) cu dificultate pronunti cuvintel qi le silabise$e; (27) esteintarziat in dezvoltarealimbii, pentru varsta lui; (28) scriecu greteliEidezordonat; (29) diffculdti la citit; manifesti un slab interes pentru lecturit il intereseaze mai pufin si citeascepovesti, romane,reviste; (30) intampini dificultatea de a inlelege frazele lungi, propoziliile intercalate ti sftucturile $amaticale mai mmplexe; (31) adoarme gre si tarziupentruvarstalui; (32) are un somn agitat; (3s) are coqmaruri: (34) manifesd ftice de intuneric, de a sta singur, de monqtri, accident, cutremure, moane; (3s) tuge de efortul individual; (36) renunfi u$orin faJaobstacolelor,greutifilor; (3, esteplictisit apatic; (38) acuzeadesea durerc de cap, oboseaH. In tunclie de punctelebifate, am putea spunecd vi aflali ir fala unei pro, bleme a copilului dvs. Acastdafecliune ar putea fi: D tulburare hiperchinetid sau hipmctivism O tulburare de atentie B tulbuare de invelare n tulburdri de conduitvcomportanent tr tulbusri de limbaj El dificultiti de scris/citit tr tulbuiri de somn ! tulbuare anxioasd D timiditate sociali tr lipsa motiverii tr lipsa voinfei

111

Unele dinEe tulbudri pot fi mai uqoare,altele mai accntuate Poate ca pentru Bnele dintre acesteasuntefi deja cu copilul in evidenla unui pedopsiiide copii)saua unui psilologd copii' atru (psihiatru Pentru unele manifestiri poat copilul dvs. urmeazi un tratament psiho terapeutic qi in acestsensexiste o diversitate de inteNenlii psihologice:cogm' de socia_ tiv comportamentale,de stimulare, de suslineie, de desensibilizare, o modifi_ ori insi' mai multe De cele lizare, prin joc, desensau chiar teatru' rea tate sur a metodei educativeaducebeneficii nea{tePtateSi care aalecvate pdnzitoare... Nu este scopul acesteibrosuri d a se lansa in stabilirea de diagnostice' acestease realizeazedoar personalizatd cetre cadrele nedicale de specialita te. in schimb, ceace dorim sd semnaEmeste ci existe o sefe de factori im plicati in apanlia afeqiunilor mai sus'amintite. Iar printre aceqtia,televizorul poate fi socotit ca unul dintre cei mai importanli Pentru a vita aparilia urcr tulbureri Si penBu a asigura o dezvoltare ar monioasaa copiilor no$ai, ei au nevoie $ fie modelali, influenlafi in mod op dm, adecvai,de o sde de factori FACTORII IMPLICATI iN DEZVOLTAREA MENTATAA COPILULUI Dacdereditateaofe(; premisele geneticeale dzvoltirii mentale, mediul h randd seq oferi cadrul in care se na$e Sitraielte copilul, forma dupa carc se modeleazemintea qi sufletul acestuia. care sunt factorii de mediu? . . . . caldura,hrana, adepostul,confortul; igiena fizicd, igiena mentali; rolurile adullilor (P;rinte, educator,medic)i instrucfia, cultura adullilor dinjur; adultul; ' cat de desfi cum ia contact copilul cu . climaEl afectiv familial; . posibilitateade a acfiona, de a experimenta,jocul; ' anturajur; . actividgile in care se impfice: tectura,vizionarea TV, muzica pe careo asftltd, calculatorul;

Psihologia dezvoldii accentueazi faptul ce rehtiiie qi activitatile sunt ulpsihicpe copil.Si chiar mai mult, neuropsihologia celecareil structureaze .;: timelordecenii demonstreaza ,,ceea ce hce copilul in frecare zi, modr in caie gande$te, felul in care comunicd, ceea ce invali, stimulii care ii atrag atedtia, toate acestea au puterea de a-i modfica structura creierului. Nu numai cA schimbe modul in care creierul este folosit (schimberi functionale), dar cauzeazS, de asemenea, $i modificari slructurale in siitemele tlaseelor neuronale (Healy, 1990). Pentru a pleca spre orizo[tul maturiteFi, copilul ar nevoie de cinci activititi conducetoare: . . . . . comrnicare molionald, afectivdnemijlocire cu cei dinjur, in pani h varstade 1 an); special cu mama(esenlial explorareapdn simluri, concrete,a obiectelor dinjlrd seu, manipularealor activi (d la 1 la 3 ani); diversificareajocudlor de la 3 Ia 7 ani, iocul frind munca qi activitatea copilului: inveFtura, implicarea creative,dobandireainifiativei, a incep,ndcu ani: responsabilt6ri " comunicarea sociaE in grupul cior de aceea{ivarstdca deprin derede baz; pentruviatamatud d mai tarziu.

Trei caracteristici fundamentale trebuie se defineasce expedenta copilului: . . reflxivitatea se aibe permanntposibilitateade a cunoateti experimentareflexiv lumea inconjur:toare; de mamd, de cetrep;rinti, in special Limba s: i sevorbeasci inci din primele luni de viat5. In primii ani, se dezvoitdqi limba jul intem piin vorbirea copilului cu el insuqi. Limbajoace lln rol tman; esential in shucturarca creierului Interactivitatea- participareacopilului trebuie sa fie tna acdve.

113
172

LI.IMEATV CA MEDTUDE EX}BruENTA copilul, in fala televizorului tr estelipsit de experienlacontactului emotional direct cu persoaneleimportante din viala sa: p;rinfii, bunicii' alli copii; prin dialoga insuti limbajului$i a gandirii'sti D estelipsitde stimularea parinlii' mulare absolut necesara $i pe care doar intemqiunea directi cu o poateofen; buniciisaumedruluman qi manipularea prin atingerea cunoaqterii tr estelipsjt de posibilitatea snzoriaEi fizici a lucrurilor;esteprivat de experinta lumeacareJ despre insuli sine vorbiriicu de erperien!3 esre lipsrr tr inconjoard, limbajd intrior, atat de necesardezvoltdrii intelectului' smrctura; nemaiputandu-se O televiziuneapasivizead; deprinzand omul cu condi+iade spectator'il seinteleag:ce seintemph in lumealn sEnu mai doreascd obisnuieite a sAfi Ipsit de iniliativeti # doreasca caretriieste,sd nu mai aclionze' primi totul de-agata; tr ca urmare a num:rului mare de ore pelrecut zilnic in fata televizorului' conexiunile neuronaleale coPilului sevor srmctura, intr_lln glad semnifi_ catii pot vit caracteristiciloracstuitip de actMtate - vizionareaTV -' aceasd configurare a structurilor conicale fiind corekte cu gradul d re vizrcnariil experienlei petitivilaie. duratdSiintensilaiea de rtinut: Un lucru esteesenlial AbilitiFle mentale caie rim6n nefolosite de_a lunSul vizionirii vor pierde, ln timp, potentialitatea. ACTIVITATEACORTICA1A UZTONiRII TV PE PARCURSUL Dup: numai 2 minute de vizionare, indiferent de coninutul Programului capate o conliguratie de televiziune urmerit, tmseele electroencefalografice noue - similara celor din timpul hipnozei sau a visului' (max . Undelecercbraleltireduc ftec./enla, trecanddin stareabeta 30 Hz), specilici $irii de activim mental' in stareapredominant alfa (max.13 Hz) $i teta (max.8 Hz)' 114 iti

limitanduqi activitatea estestimulat: maladiv, dreaptd Emisfera cerebruId (Buzzell' 1998). a imaSinilor dar pasivs intensivd, la o receptare *Angd, sediul centrilorvorbirii, scrisuluiEi Sandiriicririce iQi Emi:fera sdzand ai Sradulde conltientizare extrem de mult activilatea, diminueaze (Healy,1990). Corpul catos- ptntea de leg:ture dintre cele 2 emisfre- i9i intrerupe (Scheidler, partial activitatead asigurarea conunicirii intermisferice 1994). preJrontal- sediulcentrilor erecutivi ai creierului, a tuturor Pro Cortexul pe toatdperioada seafle iotr_ostaremaladive mentalesuperioare ceselor (Buzzell, 1998). vizionarii

'

'

vizionareaTV se situeazeh nivelul constient al somnambulisnului mentali (Large, de pasivitate creierulcu starea vezi fi8. 1; deprinde 1997). patologicE sprc Apareo dschidere creative. sediminuaziimaginatia le ce pentru sau componamentele substantele imaginar, in evaziunile reveriei. penrru lumea retudulin lavorizaza, determini,arati J- Healy'o zilnicprivindla televizor 3 4 ore petrecute ce aJectezi: stangi vezifig 2 _ ceea a emisferei subdezvoltare corcti' gramaticah . gandirea logice{i analitici exprimare . exPrimareacursivd a ideilor . scrErea . citirul . ralionarnentul matematic$i $tiinffic . apetenfapentru lecturi {i inv:Fre . randamentul wolar Prin shbirea comunidrii inrerconicale ralizareprinpunLeacorpulca' TV s.adenivelulde hteliSenle9i perfomanleleintelec' los,vizionara Iaia caresunt problemelepe carele intalnpin5 persoanelecu vetemeri ale ariilor prehontale- eezi fig. 3 -, Problemeintalnite tot mai des saualeculturiiTV: vizion;rii excesiv la victimele astAzi, a atenfiei,tendinfade a fi legatde . Incapacitatea de concentrare stimul, de a fi foane ulor distns de oricarc stimul exterior:

115

. Incapacitateade a-!i conrrola comportamenrul.Orice impuls interior se manifesti rapid in comportament,f:r: ca prsoanase fi capabilEsd inhibe manifestarea acelui act; . Atunci cand muncesc in vderea atingerii unui scop viitor intampini dificultatea d a amanar:splata; . Lipsa orCanizerii, a programdrii componamentului $i a planifi cerii: in planul viefi cotidiene, se manifesd prin nslijenF 9i deHsare; . Vo$e$te $i aclioneazeinainte sAgandeascdj . Pmblem in exprimarc, in organizareaideilor !i in conceptualizare, sirecie verbaH, dificuldti in evocareacuvintelor Si stere otipii verbal; . Incapairatea de a se motivain realizarea uni activit5fi,de a 9i susrinemotivatia peni h definirivarea acesteia,de a-$i adapta rapid moLrvaria in funcrie de irnprejurari ri cerinre: problerne . in corrrolul rispunsuluiemotional. Od semotioneazd foarte uEor, ori raman impasibili. Mania,depresia Ai exaltarea pot altema cu uqurinte sau, dimpotriv;, se poate produce un blocaj enofionai; . Alterarea flexibiltefi mentale,ajudecdtii,a discernementului li a prevderii, pierderea initiatiri, slabirea creativir:tii qi a curiozitatii, Siafedarea capacitdtii decizionale. . Aceste persoane sunt incapabile sA-Si controleze pulsiunile instinctive. Apare o exacerbare a comporramenruluiifftinctiv agresivitatea,erotismul {i bulirnia. (Nova qi Ardilh, 1987). Studiile demonstreazd ce: acei copii care se uici cel mai mult la televizor au cele mai slabe rezultate $colare, cele mai reduse performante intelectuale.

. Apatie Sidezinterespentru lectur;, citir . Afectareacapacititii de memorareJ a imaginatii, vointei, motivatiei . C.e$ereagradului de agresivirate,inscibilirate, impulsivitare; deseffibiliza.ea fate de violend, durere . Consum de materiale erotice qi pseudomaturizarc psihosexual: . Tulbureri de somn, amplificareaanrdedtii Eia gtudidi catasiofice . Izotare socialvemotionaH p.in tuga in realitateavirtuale . Pasivitatementald . Efecrhipnotic qi dependenli Ca urmare a vizion5rii TV inc5 din primii ani de viati, qeierul tinerilor noii generatii se dovede$te a fi organizat diferit faG de al celor apartinand dnerilol generatiilor anterioare. Anumite arii ale emisferei cerebrale stangi, ale puntii corpului calos qi ale cortexului prefrontal rimAn nedezvoltate sau chiar se atrofiaz5, in timp, pierzandu-se posibilitatea dezvoltirii ulterioare (Healy, 1990).

Fis. 1

Varfuri alfa < 13HZ

Consecintele vizionirii TV asupravietii mentale a omului


. Deficienle de inviFre - In Geamed Disabilitie:) . Problemede ateniie cu sau ftire hiperadivitate - ADHD(AttentionDefi cit with or h,ithout Htpe.sctiyitr Disofier) . Tulbudri de limbaj: sclis, cirit, vorbit 116

Pentru zona de frecventi beta 1+30H2 intensiratea undelor, in milivolti, este minimA

In grafic se poate observacA u le alfa ti reta prdomin; in intensitate, comparativcu Lndele cu frecventt inalta de tip beta, ceeace irdici stareade inactivitate mentale, de pasivitatepe care o cultive vizionarea TV. 117

tig.2 Emisfera stnngn


Emisterr dreaptn

MODULUIDE PETRECERE A TESTPENIRUEVATUAREA TIMPULUI,COREIATIA CU SUCCESUL !COI"qR Portocala timpului esteunjoc didacticcarepoatefi utilizatca instrument de evaluare qi, in acelaaitimp, de interventie. prezintd avantajul de a fi utor de administat, intr un timp scurt 9i sub o forme phcuta si accesibilepentru copil. Poatefi uqor de aplicat intregii clase.Mod de lucru: un cercpe careI vor considera ojumdtatede portocal;. Copiiivor desena Aceastava fi impiniti in 24 de felii, fiecare felie insernnando ore a zilei. ca cu 24 de or. un ceasomic Pe fiecare felie copiii vor scie ce fac la ora aceea:,,irtre 6 i 7 dimineata dorm; intre 7 si 8 mEtrezesc, m: sp;l; intre 8 $i 9 plecla {coale;intre 9 $ 10 pe toatfeliile. am qcoau"qi aqr mai depafte in total 3 poftocale. Vor fi desenate portocala timpului dctual (sdureal), adice, cun iqi Pe o foaie seva desena din viara lui. o foloseEte copilul timpul in prezen! cum arati o zi obianuita altd portocah ar putea fi destinati sfargitului de siptdmane pentru a vedea cum iqi petreccopiisambate on duminice. Pe o altd foaie se va desenaa doua po.ocale. O vom n mi portocdid rin pului ideal (sau inaginar) sau cum i-ar pHcea copiluld s: qi petreaci fiecare ore, cum ar wea sd-ti foloseasce dnpul, dacear dispunein mod liber de el. pe A,tadar,copilul va rrece aceasd portocaid, pe ficare flie corespunzatoare .e i-arplacea uneiore a 7;lei.ceea 5afacain aceaorA. Daci dispmern de oeioane colorare sau carioca,copiii vor fi lesati si coloreze fiecare activitate in mod difedt, pentru a avea o inagine mai chre. In felul acasta, diferenlele apai mai aor. Vom constata asdel preocupirile Si interesele copiilor nogtri, atractlile. dar ai aversiunile lor. Chiar qi culoarea utilizate poate fi un bun indjcator. ar Daci se va colora cu ne8!r anumite felii, precum$oala, de exemplu,aceasta puteainsemnao teami saupoateun aftmit grad de respingere, un neSativism. cet de mult folosesccopiii televizorul Vom puta constata,de asemenea, qi calculatorul in dtrimentul altor ac saucat de mult qi ar don s; I {olosasci dviteti; vom onstatacat de dezechilibrat poate fi uneori programul de via!; al unui copil,qi aceasta intr o manierd sinpE qi eficiend. (An8eli,2000) Analiza conlinutului celor trei portocale va scoate in evidenli ponderea pe care o au in viata copilului qcoalaqi lectura, jocul, timpul petrecut in fami' lie in comuniune cu periltii, timpul petrecut in natud sauin ar liber, timpul 119

losica sinlaxa limbiivorbite succesiunea auditivn

procesele imaginarire naraliunile

holisticn

secvenlialA. cauzi-efect Se poate cofftata upr cd imagineavideo, adicd imagineain mi$carecare nu hse regazul necesarreflexiei $ incite cu putere irnaginalia qi enoliile este procesatdpreponderentin ariile emisfereidrepte, iihiband in acelaSi timp ac tivitateaemisferei stangi. fig. 3

conholul comport fr enlelor

c o nlt ululin\tin Lkld al h rrnin i,

Cortexulprefrontaleste partea creieruluicea mai pnternic afctati in urma vizionerii.Neuropsihologii constati asdzi ca abilititile mentalesupe rioare procesatein acasri zoni r5man nedezvoltatenormal la copii crescuti cu mult televizor Sicalculator. 118

dedicat activit5tilor sporrivesau pracriceqi, bineintels,timpul afecratvizionirii TV ri calculatorului. Urmitorul pas care ar purea fi ficut pentru a aveao imagire clard a efec tlor mediei audio video in viata mentald a copiilor ar fi intocmirea unei fiSe de observatiein carc se fie rrecute cetevadintre principalele abiltitih men tale supefoare!notatecu un punctajde la I la 10. Etalonarea poateaveaca reper ori nivelul suprior pe care I atingeau tinerii unor generatii anterioare, ori nivelul de astizi al celor mai buni elevi din chse. Iati care sunt abilititile mental a ceror monitorizare este relevanti: Atentia, concentrarea,hiperactivitatea, motivatia, capacitareade control a componamentelorti emoriilor, memoria de scud durate. La acesra trebuie adiugad notara agresivit:tii. a sociabiLititii 9i bineintelesa srccesuluisau insuccesnlui$colarin cadrul druia trebuie urmirite in mod specialdezvoltarea lmbajului qi a exprirnerii corecte din punct de vedere gramarical {i gAndirea logico matenradce. Corelaraponderii awre de diferite ocrpaFi in viata copilului cu parametrii activjdtii mentale enumerati anterior va oferi cadrului didactic Ai perintilor un material extrem de relevant penrru intelegereaatat a efectelorpe caie televiziunea Qi calcuiarorul le au in viata copilului, cat Si a actiitetilor care favorizeaze o dezvoltare menral, armonioasi qi, bineinteles, succesul Deqi restul poate perea complicat, el nu esregreu de realizat de invdtito rii $ dirigintii cu experiente,care iqi cunoscbine copiii din clasd.Chiar $i nu mai jocul cu ,.portocala"poare oferi informarii semniffcativeprivind nocivita tea unei activititi ca vizionareaTV sau,dimpotrive, absentaafectividrii pjnn tilor sau a altor activiteti esentialepentru dezvoltareaarmonioasea mintii co pilului. Cadrele didactice caie vor realiza restr sunt ruSare sd ne transmiti poQratpe adresa Oficiul pottal nr.53, CP Bncurctti conduziile sau chiar formularele rezultate, penfir a conrribui asdel la studiul pe care asociatia noastre il desfisoard. De asemenea, la telefoanele:02133ss495 {i 0745033090Cenrrudc pentruApdrarea prc',ienire a boliLor mentuLe din cadrulArocidriei Si combatere Familiei ti Copilul i poate fi apelat pntru consulrarii pfvind problemele d atentie Si hiperadivitate sau pentru afte disabiketi memale dobandite.

Bibliografie selectivi
Amencan PsychiatricAssociation,tidgnorrfu dnd SrltkticaL Manuatof Mental Dlsorders, 4i edition,Washinsron, 199:1. Anderson, D. $i P. Collins, The tmpact on (Ai]drcn's Education:Tetevisions InJluence on CognitiyeDeyelopentnt, Office of EducationalResearchand Improvement, Depanment of Education, 1988. Angli, LucianaMarin, De vorbd cu Pltlochio,EdituaraArc, Chi$tniu, 2000. Barber, A., Nr: EducationalVatue euesdone4 in: USA Today, p. 4D, 11 maftie 1997,.a!ud: Kimberly young, Internet Addiction: 'Swp;oms, Eraluation and Trcatment, in: Innovations in Clinical pracrice: v;1. 17. Sarasora. Flonda,t999. Barldry..R., l/14r{! tr r}rcRoleaJpar?ntCrcupTraimne in thc treorne oJADD ChiLdcn?i^JoumalolChildrpn in Lonemporory SortcD 19 (1,2), t686. Baudriard, Jean,Srrate8lifatale, potftom, 1gg9. Berger, Arthur Asa, Narrattues in poputar Cutture, Media and E\rerydayLiJe, Thousand Oals: Sage Publications, Sage tondon, 1997. Bergr Arthur Asa, Televrsion ds an tnstnment oJ Tetor. Essays on Media, Pop lar Cuk .e and Eleryday LiJe, Transaction Books, New Bruffwick 1980. Bergcr. Anhur Ara.MpdioUSA.P'orcs, and rtrect.tongman.\ew york, rea L tsrunp, Francois. r?ri.i,pdca oblrgon?. f,diruraTrei. aucurerri.Iq93. Bulen, P.,i{. Haft, rhe lnternet: rtsEffect:on SafetyEndBeia|iour _ tnplications for AdolesccnqDeparramentut de psihologieat Universidtii din iucklaad. NouaZelanda, 2000. Brzzel, Ieith, The chiwren oJ cy.lops: The rnJluence of rele\tisionviewina on the Deyeloping Human Br\in, California: AWSNA. 1998. CenrerwellB S.. Ielevsionond Violcnce: thp scate ot the probtprn ondwhere to gofrom here,i\ Journdl of the AmencanAssociation.267 OD. Corllslocl & Paik. ?e/eriltun andthe 4nen,oaCh d, Acjdemi.pre$. 199t. Constanrlnesfu. Mihaelj. Pos(p^nmodprnsrrut. CuLtura div?ttknpnruLLri. Unirenrnq1.1.t.6;.Bucurelri, 2001. Cristakis,D.A., Zuimmerman,F.J., Diciuseppe,& Mccarty, C.A.drt relevrsr'on exposure a d subsequent attentionatprobten, in cftitdren,pediatrics. tt3. 708-773,2004. Daley,E.A.,Fc.,!rfeelings,Newyork, 1978. DeFleur, Melvin Sandra Ball, Tearii ale comunicdrii de ndr4 potirom, ra$i, 7999. Diamond M.. Fnachri4 Herediry. rree prF\\ Ncw yo,k, t988. Dobres, u. Paulri AiinaBirSaoanr. MaJ*mpdro _ Fdirura SNSPA {i (o.jerdled, pubtice, Facultatea de Comunicare Relatii Bucureqti, 2001. ai Dr;gan, 1.,Paradigme ale com nicdni de ndr4 Casade Editure si presn Sansa. Eucuresri. 1996.

120

127