1)Obiectul de studiu al filosofiei Filosofia este un fenomen cultural bogat care include in sine un sir de teme de studii.

In general exista un sir de scoli filosofice care considera ca obiectul filosofiei este directia de care sint ei preocupati.Unii filosofi sint preocupati de intrebari inguste:filosofia limbii,filosofia stiintei sau a constiintei.Ei considera ca anume cu aceasta trebuie sa se ocupe filosofia.Alte scoli sint preocupate de probleme mai largi cum ar fi relatiile dintre diferite sfere ale existentei,stiinta si religie,constiinta si cunoastere,limba si constiinta.Insa sint filosofi care considera ca filosofia este preocupata de realitate in general si acestia au creat sisteme filosofice care descriu realitatea ca o integritate.Astfel de filosofi sint:Aristotel,Toma DAquino si Hegel. Daca am exemplifica prin Hegel,atunci aceasta are filosofia spiritului,naturii,logica,dreptului,estetica si etica.

2)Conceptia despre lume si structura ei Concepia despre lume este un sistem de idei i reprezentri despre natura, societate, om i locul omului n aceast lume. Exista tabloul tiinific al lumii care ne vorbete doar despre natur i structura naturii i este concepia despre lume care completeaz tabloul despre lume cu fiina uman. Concepia despre lume include un element precedial: omul i relaia omului cu aceast lume. OMULUNIVERSUL Concepiile despre lume nu sunt una i aceeai ntotdeauna, ele se schimb, se transform ndependen de dezvoltarea societii tiinei, a culturii, n general a economiei i tehnicii. Concepiile primitive includ n sine un ir de fiine fabuloase, fiine supranaturale, prin care se ncearc de a rspunde la ntrebrile importante despre viaa uman, ns o dat cu dezvoltarea tiinei aceste ideii sunt nlturate i sunt incluse datele tiinifice despre natur, societate i om. Concepia despre lume depinde de structura societii, nivelul ei de dezvoltare. La un anumit nivel de dezvoltare a diferitor ri aceste concepte corespund anumitor varieti. Sunt concepii despre lume individuale (care depinde de individul dat: de cultura lui, educaia i caracterul). Elementele concepiei despre lume: -cunotine -sentimente -emoii -aspiraii -proiecte -valori -convingerii Concepia despre lume include in sine dou blocuri: a)Intelectual b)Emoional-Psihologic i de comportare a) Blocul Intelectual este ndreptat spre acumularea cunotinelor, analiza i sinteza acestora, verificarea lor, selectarea cunotinelor adevarate i excluderea cunotinelor false. b)Blocul Emoional-Psihologic i de comportare este indreptat spre formare unui mod de via de a fi a omului. n acest bloc se includ sentimentele, emoiile, aspiraiele, proiectele, valorile i convingerile. n concepia despre lume distingem dou momente importante: a)Perceperea lumii b)Viziunea asupra lumii a)Perceperea lumii este format de emoiile i sentimentele umane. Ele pot fi pozitive i negative. b)Viziunea asupra lumii este creat de raiune, de cunoaterea adevrului i transformarea

cunotinelor in convingirii. Cunotinele le acumulam din doua pri: prin credin dogmatic i prin atitudine critic. Concepia despre lume are dou niveluri: a)Cotidian (obinuit) b)Teoretic a)Nivelul cotidian este format de societate, de experiena social. n el se includ: cunotinele tiinifice, religioase(cunotinele contradictoriei). Acest nivel nu este organizat logic, nu este asigurat prin argumentarea tiinific, dar este foarte bogat. b)Nivelul teoretic se formeaz pe baza tiinei, a argumentrii logice, fundamentul lui fiind filosofia.

3)Tipuri istorice de conceptii despre lume Concepiile despre lume evolueaz. Prima concepie despre lume este cea mitologic. Aceasta se formeaza pe baza legendelor, miturilor, istorisirilor despre eroi i a fiinelor fabuloase. Miturile prima ncercare a omului de a cunoate lumea, a rspunde la ntrebarile eseniale care sunt puse de via. Ele se transmit din generaie n generaie. n mituri se creaz valorile spirituale ale unui neam. Mitul include n sine: nceputul tiinei, esteticii i religiei. Religia. (Concepia religioas despre lume) se deosebete de mitologie, de aceea c se bazeaz pe religie (credin). Religia divizeaz lume n doua pari: lumea forelor supranaturale i lumea material. Lumea supranatural este venic. Ea se amestec n lumea natural, dirijeaz cu aceasta. Lumea natural este teporar i dependenta. Esena ei este cutat n lumea supranatural. Filosofia prietenia cu nelepciunea aceast noiune este introdus de Pitagora. Filosuful nu este nelept, cci nelepi sunt doar zeii. Filosoful tinde catre nelepciune. n nelepciune se includ dou momente: cunotinele i morala. n filosofie principalul este raiunea, gndirea logic, argumentarea poziiei, spre deosebire de religie (credina). 4)Conceptia mitologica despre lume Miturile prima ncercare a omului de a cunoate lumea, a rspunde la ntrebarile eseniale care sunt puse de via. Ele se transmit din generaie n generaie. n mituri se creaz valorile spirituale ale unui neam. Mitul include n sine: nceputul tiinei, esteticii i religiei. Miturile se divizeaz in patru categorii: a) Cosmogonice (cum a aparut lumea) b) Teogonice (cum au aprut zeii, care sunt domeniile lor de administrare) c) Etiologice (apariia valorilor spirituale, meseriilor, tiinelor) d) Eshatologice (apocaliptice) 5)Conceptia religioasa despre lume Religia. (Concepia religioas despre lume) se deosebete de mitologie, de aceea c se bazeaz pe religie (credin). Religia divizeaz lume n doua pari: lumea forelor supranaturale i lumea material. Lumea supranatural este venic. Ea se amestec n lumea natural, dirijeaz cu aceasta. Lumea natural este teporar i dependenta. Esena ei este cutat n lumea supranatural. Sunt un ir de izvoare de concepie religioas. a) Gnoseologic (al cunoaterii) b) Politic c) Psihologic Religia separ esena de lucru. n psihologia uman sunt elemente care susin religia (teama, frica). Religia este i ea n dezvoltare i schimbare. Ea nu n totdeauna a fost ceea ce este astzi. Sunt

forme primitive i forme contemporane. formele primitive: a) Anenismul b) Toteismul (credina n existenta unui totem care ocrotete un neam i de la care neamu i ea inceputul) c) Fetiismul (Credina, puterea magic a unor obiecte) d) Magia (credina n posibilitatea de a utiliza puterile forelor supranaturale, puterile spiritelor) e) Politeismul f) Oroteismul (credina n zei) g) Monoteismul (credina intr-un singur Dumnezeu). Funciile religiei: a) Cognitiv religia este o forma de explicare a lumii, n condiiile lipsei unei cunoateri tiinifice. b) Acionar religia este o form de extensie a capacitailor umane limitate de aciune. c) De reducere a anxietii. d) Social Funcia religiei de a afirma superioritatea moral a societii asupra membrilor ei. Meninnd astfel solidaritatea acestora. e) Complexatorie imposibilitatea de a protesta n lumea noastr. 6)Conceptia filosofica despre lume Filosofia prietenia cu nelepciunea aceast noiune este introdus de Pitagora. Filosuful nu este nelept, cci nelepi sunt doar zeii. Filosoful tinde catre nelepciune. n nelepciune se includ dou momente: cunotinele i morala. n filosofie principalul este raiunea, gndirea logic, argumentarea poziiei, spre deosebire de religie (credina). Primii pai ai filosofiei sunt legai de analiza miturilor, religiei, experienei de toate zilele. Evidenierea raionalului din acestea. Spre deosebire de tiinele concrete, flosofia este preocupat de cunoaterea ntregului, a lumii n general. Fiecare tiin cunoate doar o parte a lumii. Pentru a studia integritatea acestuia filosofia folosete categoriile i legile, principiile. Ea este preocupat de ultimile principipii ale acestei lumi. Filosofia in dezvotarea ei sa separat. Din ea au aprut un ir de tiine filosofice: metafizica, ontologia, estetica, etica, teoria cunoaterii i filosofia tiinelor concrete. 7)Functiile filosofiei 1.Functia gnosiologica-filosofia ca si alte stiinte are metodele si procedeile sale prin intermediul carora cunoaste realitatea.In general filosofia este o stiinta critica. 2.Functia metodologica-explica ca in filosofie exista anumite metode de cercetare deosebit de metodele stiintelor concrete.Filosofia nu foloseste metodele concrete de cercetare,in anumite cazuri acestea chiar apar in filosofie si sint utilizate in alte stiinte:metodele analizei,sintezei,deuctiei si a inductiei. 3.Functia conceptuala-filosofia creaza un sir de conceptii despre lume. 4.Functia de pronostie-poate prognoza intimplarile. 8)Functia conceptuala a filosofiei Functia conceptuala-pentru a explica functia conceptuala trebuie sa cunoastem ca in filosofie exista o intrebare care se numeste:intrebarea esentiala a filosofiei,care ne arata cum se separa conceptiile despre lume,dupa ce criteriu.Aceasta este intrebarea despre raportul constiintei si a existentei. Aceasta intrebare are doua parti:1)ce este primar : constiinta , gindirea sau materia ? Reiesind din raspunsul filosofului la prima parte a intrebarii esentiale a filosofiei acestea se separa in idealisti si materialisti. -Materialistii presupun ca materia este primara,adica ea a existat in totdeauna.De dezvoltarea materiei,de miscarea ei depinde constiinta,adica pentru materialism constiinta este secundara,dependenta,deci ea este

produsa de materie,adica de fiecare. Cind vorbesc despre constiinta trebuie sa cautam care este sunbstratul material care-l produce. -Idealismul-invers,considera ca constiinta este primara,ca ea poate exista inafara substantivului material.El se imparte in doua parti: a)obiectiv b)subiectiv a)Idealismul obiectiv- presupune existent unei ratiuni supreme,adica a unui spirit imaterial care produce legile carora se supune existenta materiala.Idealismul obiectiv este apropiat de religie(Hegel,Platon). b)Idealismul subiectiv-presupune ca primare sint senzatiile umane,anume ele produc aceasta lume si ca lumea aceasta este o totalitate de senzatii.Reprezentanti:Emanuel,Kant,Berkely. Partea a doua a intrebarii esentiale a filosofiei Poate fi cunoscuta sau nu aceasta lume?Marea majoritate a filosofilor considera ca lumea poate fi cunoscuta,ca constiinta umana reflecta adevarat aceasta lume.O parte a filosofilor,si anume idealistii subiectivi considera ca noi nu pitem cunoaste,de aceea ei se numesc Agnostici. 9)Functia metodologica a filosofiei Functia metodologica-explica ca in filosofie exista anumite metode de cercetare deosebite de metodele stiintelor concrete.Filosofia nu foloseste metodele concrete de cercetare,in anumite cazuri acestea chiar apar in filosofie si sint utilizate in alte stiinte:metodele analizei,sintezei,deuctiei si a inductiei. 10)Filosofia Chinei Antice.Scolile filosofice din China Antica Filosofia Chineza apare in sec.al VII-lea in.erei noastre si se bazeaza pe un sir de idei social-politice,religiose si filosofice.In ce priveste ideile sociale,ele tin de forma statului Chinez.Acesta este un stat despotic,in care imperatorul are in miini puterea suprema.In economie ii apartin toate paminturile,in religie este primul preot si in stat primul administrator.Din punct de vedere a religiei,este considerat fiul cerului(Vani),locutiitorii ,lui au aceiasi putere doar locala. Ideile religioase si filosofice le gasim in cartile vechi ale Chinei,pe care era dator sa le cunoasca orice carturar.Acestea sunt:Cartea istoriilor,Cartea cintecelor,Cartea schimbarilor.In aceste carti este lansata ideia cum ca cerul este puterea suprema in univers(Teani-cerul). O alta ideie este ideia despre existenta unei legi universale Dao(Tao),care dirijeaza toate lucrurile in univers.Oamenii trebuie sa cunoasca aceasta lege si trebuie sa se supuna ei.Exista doua particule de energie yni si yang care participa la crearea lucrurilor,la crearea universului in general.Aceste particule nu exista de sinestatator,exista doar impreuna. Yni-intunericul,femininul,noaptea. Yang-lumina,masculinul,activul,ziua,soarele. Inafara de acestea au aparut un sir de idei morale,idei despre comportarea umana: respectul fata de oameni,fata de parinti,fata de fratele mai mare. Pe baza acestor idei au aparut un sir de scoli.Cele mai importante sunt: 1.Confucianismul 2.Daotismul. 3. Moismul. 4.Legismul(fa-tzea). 1.Confucianismul apare in sec.VI in.erei noastre si este fondata de catre marele chinez Con-fu-tze(Confucius).Ideile principale ale acestei scoli,sunt legate de formarea unui stat puternic,a unei personalitati alese si a moralitatii umane.Confucius considera ca statul este tot ca o familie,dar una mai mare.Relatiile in stat,trebuie sa fie aranjate ca si in familie.Acest punct de vedere este considerat conservator,pentru ca Confucius sustine ideile arhaice despre stat.Dupa parerea lui, imperatorul este tatal tuturor,de aceea el are functie deosebita si trebuie sa aiba grija de toti si trebuie sa fie exemplu pentru toti.Supusii sint copiii lui,ei il respecta si ii urmeaza comportamentul,daca comportamentul este bun, atunci oamenii se supun, dar daca nu, atunci ei sint impotriva lui.In loc de aceasta apare legatura barbat nobil.Acesta are anumite calitati:intelept,nu este partinitor(nu tine cu o prte a societatii,tine cu toti).Inafara oamenilor alesi in societate sint oameni alesi.Acestia au grija numai de sine,adica de o parte a

intregului.Alte calitati ale omului ales:este umanist,respecta oamenii,omul ales cunoaste calea de mijloc.Este o regula de aur in comportare:Nu fa nimanui ceeea ce nu-ti doresti tie. Confucius a sustinut ritualurile.Confucianismul cu vreme s-a transformat in religie,si este religie oficiala in China. Cel ce invata si nu gindeste,nimic nu dobindeste,pe cel ce nu invata si doar gindeste,mare pericol il pindeste. 2.Moismul-scoala din sec.V in.erei noastre,de catre Mo-tze.Ideia principala a acestei scoli tine de incercarea de a pune baza unor relatii sanatoase in societate.El sustine ca relatiile dintre oameni trebuie sa se bazeze pe iubirea generala.Argumenteaza aceasta teza a sa in urmatorul mod:cerul,care este forta suprema,nu face deosebire intre oameni,el nu separa oamenii in bogati si saraci,destepti si naivi, in state mari si mici.Cerul fata de toti se atirna la fel,pe toti ii iubeste la fel.Omul intelept trebuie sa urmeze calea cerului. In societate lucrurile stau altfel.Multe dintre problemele sociale se rezolva prin violenta.Dar violenta, spune, ca nu rezolva probleme,ea le agraveaza. 3)Daosismul(Lao-tze)-ea considera ca exista o lege suprema in univers.Aceasta este legea Dao(Tao).Ea supune toate lucrurile,inteleptul trebuie sa o cunoasca.Aceasta lege este formata din doua parti,in care o parte se manifesta,este data in organe senzoriale,alta parte nu se manifesta,este ascunsa de aceste organe,dar anume ea este principala.Ea trebuie de cunoscut,pentru ca din ea apar lucrurile,si in ea se intorc.Partea care se manifesta este Dao cu nume,acestea sint obiectele fizice.Partea care nu este data in organe senzoriale este Dao fara nume.Daca am vrea sa intelegem Dao fara nume,asta ar insemna vidul(adincul, neintelesul). 4.Legismul-sec IV in.erei noastre.Impeuna cu confucianismul incearca se rezolve problema formarii unui stat puternic.Spre deosebire de Confucianism care considera ca omul este de natura buna,si ca el poate fi schimbat prin educatie,legismul sustine ca omul de natura este rau,nu poate fi schimbat in educatie,mai mult ca atit,morala strica omul.Atunci cum poate fi dirijat omul in stat?Prin legi,in fata legilor toti sint egali,insa legile sint aspre,si omul pentru orice greseala,trebuie sa fie pedepsit crunt.Ei sustin ideia formarii unui stat despot.Omul este dirijat prin recompense,pentru fapte bune se mutumeste,pentru rele se pedepseste. Acesti ginditori au fost impotriva stiintei si filosofiei.Au cerut sa fie arse cartile,pedepsiti oamenii de stiinta. 11)Filosofia Indiei Antice -Filosofia Indiana-apare in sec.VII-lea in.erei noastre,dar este o filosofie mai mult religioasa.Fundamentele ei le gasim in structura sociala a Indiei antice si in izvoarele culturale.India antica este alcatuita din paturi sociale sau clase(caste).Dintre 4 caste,2inferiare si 2 superioare : 1)Brahmnilor(a preotilor)-pun baza primei filosofii si religiei care se numeste brahmanismul. 2)ksatrii-razboinicii,politicienii. 3)Vaisi-oamenii simpli(clasele inferioare)-meseriasii,negustorii,taranii. 4)Sudrilor-casta oamenilor fara drept(somerii). Izvoarele culturale se gasesc in cartea sfinta a indienilorVede(cunostinte) Ideile filosofice in carteaUpanisade-ideia despre geneza lumii.Aici se spune ca de la inceput universul avea o stare despre care nu se poate de spus nici ca exista nici ca nu exista.Starea amorfa,integra.Cu timpul acest intreg se divizeaza in parti contrar opuse: cer-pamint,lumina intuneric,viata moarte. Ideia despre substanta lumii.Substanta lumii Bragma este o energie cosmica.Aceasta sustine viata(BrahmanDumnezeu).Viata se transmite prin respiratie.Bragma(respiratie), identic cu sufletul.Indienii sustin ca sufletul este vesnic,nu moare dar se reincarneaza in alt corp.Procesul de reincarmare joaca rolul principal in India.In legatura cu aceasta au aparut un sir de idei care explica legatura sufletului cu Dumnezeu. 1)carma-legea universal,rasplateste sufletul cu o viata noua. 2)samsara-suferinta. 3)nirvana-iesirea din aceasta suferinta.

12)Filosofia Cosmologica(presocratica) in Grecia Antica In etapa presocratica principalii reprezentanti ai filosofiei grecesti sint: -scoala din Milet (Tales,Anaximandru). -scoala din Eleea(Parmenide). -scoala democritica. 1.Problema importanta care este analizata de aceasta filosofie este problema principiului lumii:-Care este materialul din care sint alcatuite lucrurile in univers?Aceasta problema este importanta pentru ca se poate raspunde a intrebarea:-de unde apar lucrurile? Aceasta problema mai este numita problema substantei. Unul dintre ginditorii scolii Tales considera ca substanta universal este apa.El spunea:-din apa apar lucrurile si in apa se dizolva.In genere elemental lumii au fost considerate:apa, apeironul,aerul si focul.O alta problema importanta care este analizata la aceasta etapa este problema miscarii.-Dece are loc miscarea(shimbarea,transformarea lucrurilor)? Filosoful Heroclit care analizeaza aceasta problema sustine ca miscarea isi are izvorul sau in contradictie,ca fiecaare lucru este compus din parti contradictorii si anume lupta lor aduce la schimbarea acestei lumi,la transformarea lucrurilor.El spunea:-Nu poti intra de doua ori in apele aceluiasi riu. O alta problema importanta este a existentei si neexistentei.Aceasta problema este analizata de scoala din Eleea.Reprezentantii scolii sustin ca existenta poate fi inteleasa doar de ratiune,si ca organele senzoriale nu pot cunoaste existenta,ele pot produce doar pareri(opinii). Democrit este cel care a descoperit structura lucrurilor.El a sustinut ca lucrurile sint alcatuite din atomi si vid.Este primul giditor care orbeste despre existent atomilor. 13)Filosofia clasica in Grecia Antica 1.Sofistii. 2.Socrate. 3.Platon. 4.Aristotel. Sofistii sint invatatori de intelepciune. Ideile lor principiale sint legate de procesul de cunoastere.Problema adevarului si argumentarii adevarului.Acestia considera ca nu exista numai un singur adevar,ca fiecare opinie este adevarata. -De ce nu exista adevar? Lumea lucrurilor este in vesnica miscare,schimbare si individual care cunoaste tot este in miscare,de aceea nu poate exista un singur adevar.Ei au incercat sa argumenteze aceasta pozitie,creind logica care se numeste,pro si contra.Prin ea se incearca se se argumenteze orice pozitie ca adevarata daca este necesar sau falsa daca este necesar. Impotriva acestor idei a venit Socrate.El sustine ca in stiinta poate exista doar un singur adevar,si adevarul se gaseste in concept(notiune).Conceptele descriu esenta lucrurilor,adica adevarul.Dupa parerea lui Socrate,adevarul nu este in lucru,ci in ratiunea umana. Socrate spunea:-Cunoastete pe tine insuti. Platon este un idealist.El spune ca exista doua lumi: 1)lumea lucrurilor senzoriale 2)lumea ideilor. Aceste lumi sint deosebite.Ideile sint vesnice.Ele nu se schimba,sint modele,forme pentru lucruri,lucrurile invers,sint temporare,nu au existenta vesnica.Despre lucruri,se poate spune ca exista si nu exista in acelasi timp.Acestea sint umbre sau copii ale lucrurilor. Aristotel(384-322)i.e.n.El creaza sistemul sau filosofic,care initial este indreptat impotriva teoriei ideii lui Platon.Ideile lui Platon doar dubleaza lumea,defapt, in univers nu exista altceva decit lucruri senzoriale.Despre lucruri,despre natura lor se poate afla prin cunoasterea cauzelor. Notiunea de cauza este analizata de Aristotel si este fundamentala pentru cunoasterea stiintifica.El sustine ca sunt 4 tipuri de cause: 1)cauza materiala.

2)cauza formala 3)cauza eficienta 4)cauza finala. Primele doua cauze explica structura lucrurilor.Ultimele doua cauze explica cum are loc miscarea. Cauza eficienta,este cauza procedurii,si cauza finala esteincotro merge dezvoltarea unui lucru. Aristotel a creat metafizica(stiinta despre primele principii ale acestei lumi),este creatorul logicii(stiinta despre structura gindirii si legile gindirii).In logica el studiaza formele gindirii care sunt: -conceptul sau notiunea -judecata -rationamentul. In afara de asta el a creat fizica,unde studiaza formele miscarii. 14Filosofia antropologica in Grecia Antica 1)scoala epicuriana(sustine ca fericirea umana conta in putinta noastra de a limita placerile si a indrepta framintarile sufletesti si mai ales frica). 2)scoala stoicilor(sustine ca fericirea umana conta in libertatea omului). 3)scoala scepticilor(sustin ca fericirea umana este in retinerea de la rationament,pentru ca lumea aceasta este contradictorie si cunostintele noastre sint contadictorii,iar noi nu cunoastem adevarul). 4)scoala neoplatonienilor(religioasa,care considera ca fericirea umana consta in cunosterea lui Dumnezeu). 15)Filosofia medievala.Izvoarele ei Filosofia medieval(apare in sec.II pina V-VI) si dezvoltarea ei trece prin 3 etape: -Etapa apologeica -Etapa patristica -Etapa scolastica. In general filosofia medieval este religioasa. Ea analizeaza premele religiei,ideile evreice(din Biblie).Aceasta filosofie are un loc secundar,ea doar talmaceste problemele religioase.In multe cazuri este considerata :servitoarea bisericii. Marea majoritate ai filosofiei sint preotii,parinti ai bisericii. Izvoarele filosofiei medievale: 1)sunt ideile morale si istorice ale poporului evreu. 2)sunt teorii si conceptii despre(din) religie. 3)crestinismul. Aceasta filosofie va fi o sinteza a tuturor acestor idei. Ideile acestei filosofii: -Ideia existentei istoriei sale(credinta in existenta alesilor lui Dumnezeu,existenta unei legi dupa care trebuie sa se conduca fiecare om(compus din cele 10 porunci ale lui Dumnezeu)). -Ideia despre revenirea Mesiei. -Ideia existentei religiei. -Ideia revelatiei. Biblia este o carte sfinta,a fost inspirata de catre Dumnezeu si ce este scris in ea este purul adevar. *Izvorul Greco-roman care a inclus un sir de idei ale lui Platon,a neplatonienilor,a lui Aristotel si a stoicilor. De la Platon este luata ideia despre separarea lumii:materiala si ideala. De la neoplatonieni este luata ideia erarhizarii lumii.Dupa ei sint trei niveluri ale acestei lumi: 1)lumea neorganica 2)omul 3)lumea spirituala.

Omul face legatura dintre aceste doua lumi,prin suflet.Sufletul face parte din lumea spirituala,iar corpul din lumea materiala. De la Aristotel au fost preluate ideile despre forma si continut, prin care forma este considerate spirituala(sufletul),iar continutul este material.Forma formelor este considerat Dumnezeu. De la stroici este preluata ideia despre soarta umana,ca aceasta este predestinata. Ideile crestine: -ca Isus Hristos pedepseste tot ce este rau(violenta,razboaiele,bogatia). -relatiile dintre oameni si relatiile cu Dumnezeu se stabilesc prin iubire. 16)Filosofia patristica in Epoca Medievala *Epoca patristica creaza un sistem filosofico-religios.Ea incearca sa utilizeze teoriile grecesti pentru explicarea canoanelor bisericesti si a ideilor religiei.In aceasta perioada se folosesc mai des ideile lui Platon si neoplatonienilor. Unul dintre cei mai mari filosofi ,Aureliu Augustin.El este caconizat ca Sf.Augustin.Ideia principala pe care se bazeaza este fericirea umana.El demonstreaza ca omul poate fi fericit doar prin credinta in Dumnezeu.Omul care nu crede este nefericit. Aureliu Augustin:-Iubirea fata de Dumnezeu adusa pina la dispret fata de sine ca fiinta pacatoasa,este esenta iubirii fata de Dumnezeu.,si iubirea fata de sine adusa pina la dispret fata de Dumnzeu,este viciu. A.Augustin, ca si Biblia sustine ca Dumnezeu este creatorul acestei lumi. Fiinta Dumnezeiasca dupa Augustin nu este materiala,ea este spirit,adica duh. O alta problema care este analizata de A.Augustin este problema libertatii umane si a pacatului.El sustine ca omul este o fiinta libera.Dumnezeu ia dat libertatea ca sa aleaga. Alegerea care o face omul si este vrednica sau nevrednica(pacatoasa sau nu).Daca alegem sufletul(duhul) atunci nu sintem in pacat,dar daca alegem trupul(corpul) sintem in pacat.

17)Filosofia scolastica in epoca medievala *Etapa scolastica In aceasta epoca apar doua curente filosofice:realismul si nominalismul.Ele lupta intre ele in anumite pozitii.Realistii sustin ca ideile exista inafara omului,independent de el,si acestea sint ideile lui Dumnezeu dupa care el a creat lumea.Unul dintre ginditorii acestei epoci , Anselm,sustine ca ideile de dreptate,adevar bunatate si de frumusete exista real,obiectiv, nu numai in gindirea umana dar si in gindirea lui Dumnezeu.Dupa aceste idei este creata lumea. Impotriva acestei teorii sau ridicat nominalistii,care invers considerau ca ideile sint doar sunete(efemere) si ca defapt exista doar lucruri individuale,iar lumea a fost create nu din ratiunea lui Dumnezeu,ci din vointa lui.Ei sustineau ca Dumnezeu mai intii a creat lumea si numai dupa aceea a inteles ce prezinta ea. Scolastica a inaintat o teza:dublul adevar.Aceasta teza sustine ca exista doua adevaruri: 1)adevarul religios; 2)adevarul stiintific. Intre aceste adevaruri exista o anumita relatie.Adevarul religios este primar,adevarul stiintific este secundar.Daca adevarul stiintific corespunde celui religios,atunci totu-i normal, daca nu corespunde acesta este fals. Tot la aceasta epoca se analizeaza relatia dintre ratiune si credinta.Ratiunea este umana,este limitata.Credinta descopera adevarul dumnezeiesc,ea este suprema,de aceea sustine ca cunoasterea adevarata este cunoasterea prin credinta. 18)Filosofia renasterii.Umanismul.Panteismul si stiintele naturii Filosofia renascentista(14-15 inaintea erei noastre) a aparut in Italia.Aceasta epoca este impotriva culturii si filosofiei medievale.Daca aceasta cultura(cultura teogenica) cu Dumnezeu,Renasterea pune in prim-plan omul si este o cultura antropocentrica.Ea se manifesta in arta,pictura,sculptura,arhitectura muzica si literatura.Apar un sir de persoane remarcabile ca:Dante Aligieri,Bocacio,Rafaello,Mikel Angelo.Toti acestia sint considerate

umanisti,incep a gindi asupra finite umane,ce prezinta aceeasta si cum trebuie sa fie.In prim-plan se ridica frumusetea umana,intelepciunea si libertatea.

19)Filosofia moderna.Empirismul I)Aceasta epoca dureaza din sec.XVI-XIX.Ea incepe cu un sir de revolutii sociale,de trecere la epoca capitalista. Prima revolutie are loc in Olanda,in sec.XVI-a.Aceasta este un razboi de eliberare nationala impotriva dominatiei Spaniei. II)Revolutie in Anglia, in sec.XVII-lea.Este o revolutie de lunga durata, de la 1642-1680. In sec.XVIII-lea vine o revolutie din Franta.Aceste revolutii au permis ca aceste tari sa se dezvolte rapid in domeniul industriei si stiintei. Se dezvolta urmatoarele domenii ale stiintei: -matematica(este descoperit sistemul de coordonate de catre Descartes,calculul diferential de catre Leibniz si Newton). -astronomia(descoperiri foarte serioase,descoerirea lui Kopernic,care demonstreaza ca centrul sistemului planetar este soarele,cercetarile lui Galileo Galilei,care demonstreaza ca legile miscarii sint aceleasi in tot universul.Pina la el se considera ca obiectele sau lucrurile ceresti au o miscare deosebita de lucrurile de pe Pamint. Cercetarile in domeniul astronomiei demonstreaza ca orbitele corpuilor ceresti nu sint ideale(sferice) si au forma eliptica(de elipsa).Aceasta a fost demonstrata de catre Ghepler Iohan.Aceasta sa valizat cu formularea legilor lui Newton,depre miscarea corpurilor si legea atractiei universale. In baza acestor schimbari din epoca a fost nevoie sa se cerceteze metodologia stiintei.Adica,sa se creeze o stiinta despre metodele de cercetare.In legatura cu asta au aparut doua curente filosofice: -curentul empirist; -curentul rationalist. Empirismul sustine ca cercetarile trebuie incepute de la lucru,prin observatii si experimente. Rationalismul considera ca cele mai bune metode de cercetare sint cele logice.Aceste curente luptau intre ele.Rationalistii ridicau pozitiile impiristilor si susineau ca cercetarea lucrurilor care sunt in schimbare nu pot da cunostinte adecvate,si doar matematica,care cerceteaza in general poate avea cunostinte adecvate.Empiristii sustineau ca cercetarea adecvata incepe de la lururile individuale,pentru ca cunostintele abstracte sunt departe de adevar. Din curentul rationalist face parte:Descartes,Leibniz si Spinoza. Din curentul empirist fac parte:Bacon,Holbes,Berkely si Hume. Empirismul este de 2 tipuri: -materialist -idealist; Dintre empiristii materialisti fac parte:Holbes,Becon si Locke. Din empiristii idealisti fac parte:Berkeley si Hume. Daca am vorbi despre empirismul pur,Reprezentantul principal este:Locke.El este impotriva teoriei rationaliste despre idei.Sustine ca ideile nu sint nascute cum sustine Descartes, ca idele apar in rezultatul experientei.Asupra organelor senzoriale actioneaza lucrurile,analiza senzatiilor care se capata in rezultatul acestor actiuni si ne da ideile.Sunt doua tipuri de experiente: 1)exterioara 2)interioara. Ideile despre lucruri apar in rezultatul experientei exterioare,iar ideile ce tin de viata umana apar in rezultatul reflectiei asupra proceselor psihologice si fiziologice.

-Empirismul idealist. Unul dintre principalii in acest curent este Berkely.El considera ca lumea nu-i altceva decit o totalitate de senzatii.Este impotriva conceptelor si notunilor generale.Critica notiunile de:materie,miscare,spatiu si timp.Spune ca toate acestea nu sint altceva decit totalitati de senzatii.Analizeaza notiunea de materie,si zice ca nu exista materie,-Ce inteleg eu prin materie?...Aceasta este un substrat a lucrurilor. Dar de fapt daca iau in parte un lucru, aceasta nu-I altceva decit senzatiile mele. Hume-este un sceptic,cel care se indoieste de puterea de cunoastere a omului. Hume considera ca sint doua tipuri de stiinte: 1)stiinte logice sau rationale(matematica si logica); 2)stiintele naturii(fizica); Stiintele logice,spune el,dau adevaruri veritabile,pentru ca in procesul gindirii nu pot fi contradictii. Stiintele naturii se bazeaza nu pe logica,dar pe fapte,dar faptele sint contradictorii.Trebuie sa demonstreze ca intre fenomen si cauza este o relatie necesara,dar anume acest lucru nu-l poate demonstra stiinta.Ceea ce numim noi relatie necesara intre cauza si efect,nu-i decit o deprindere a noastra. 20)Filosofia moderna.Bacon Primul filosof empirist este Becon.Acesta lupta impotriva gindirii scolastice,gindirii medievale.El considera ca principalul in dezvoltarea omenirii este stiinta.El spune:Cunostintele sint putere.Anume el cerceteaza erorile care sint raspindite in gindirea umana.Aceste erori sint numite idoli. Prima greseala:idolul tribului; Idolul cavernei; Idolul pietei; Idolul teatrului. Cercetarea,spune el,se face pe calea inductiei,se pun experimente si pe urma datele experimentelor se analizeaza si se generalizeaza.El a descoperit un set intreg de metode experimentale printre care pot fi evidentiate:metoda prelungirii experimentului, inversarea experimentului,excluderea calitatii principale,utilizarea unei legi naturale. Datele primite de la rezultatul experimentului se generalizeaza prin trei tabele: 1)tabela prezentei 2)tabela absentei 3)tabela gradelor. 21)Filosofia moderna.Rationalismul Rationalismul considera ca cele mai bune metode de cercetare sint cele logice.Aceste curente luptau intre ele.Rationalistii ridicau pozitiile impiristilor si susineau ca cercetarea lucrurilor care sunt in schimbare nu pot da cunostinte adecvate,si doar matematica,care cerceteaza in general poate avea cunostinte adecvate.Empiristii sustineau ca cercetarea adecvata incepe de la lururile individuale,pentru ca cunostintele abstracte sunt departe de adevar. 22)Rationalismul lui Rene Descartes Unul dintre cei mai mari reprezentanti in acest domeniu este Descartes.Ca si Bacon este impotriva gindirii scolastice,dar va merge pe alta cale si va spune:-Cercetarea adevarata este legata de matematica si metodele matematice sint cele mai bune.Rezultatele ei sint vizibile,clare si simple.

REGULI DE CERCETARE ALE LUI DESCARTES: I)regula evidentei-nici o ideie care este utilizata in cercetare nu poate fi indoielnica,ideile trebuie sa fie adevarate. II)regula analizei-orice problema rebuie divizata in partile ei componente pentru ca problema sa devina clara si simpla. III)regula sintezei-rezultatele capatate in procesul analizei trebuie unite pentru ca sa capatam un obiect nou,ideal,construit dupa regulile mintii,ca sa fie clar.

IV)regula verificarii-procesul gindirii trebuie verificat pentru ca sa nu a vem omiteri. 23)Pozitivismul si etapele lui de dezvoltare 1)Etapa pozitivista-Auguste Compte demonstreaza ca dezvoltarea societatii depinde de nivelul de dezvoltare a gindirii(a stiintei).El spune ca societatea a trecut prin trei etape de dezvoltare a gindirii: -Etapa teologica -Etapa metafizica -Etapa pozitiva. -Etapa teologica este caracterizata de credinta.Gindirea este religioasaa,cauzele tuturor fenomenelor sint considerate fortele supranaturale.Dupa Compte acest tip de gindire este gresit,el nu poate rezolva nici o problema. -Etapa metafizica a gindrii este o etapa de tranzitie.Aceasta analizeaza esentele lucrurilor, primele pincipii.Dupa Compte ea nu se prea deosebeste de prima etapa,pentru ca in aceasta etapa fortele supranaturale sint inlocuite de esente. -Etapa pozitiva-gindirea umana este adecvata.Ea cerceteaza evenimentele si fenomenele reale,cerceteaza cauzele fenomenelor,prin aceasta si sau dezvoltat stiintele positive. Compte face clasificarea stiintelor: -matematica -astronomia -fizica -chimia -fiziologia -fizica sociala(sociologia) -morala. La ce reduce Compte filosofia? Spune ca filosofia generalizeaza cunostintele din stiintele positive. 2)Etapa doua a pozitivismului(mahist),pune problema eliberarii stiintelor de teoriile gresite si de notiunele pustii.Aceasta etapa incepe cu lucrarea lui Ernest Mach,fizicianIstoria mecanicii,in care demonstreaza ca un sir de termeni folositi in mecanica si mai ales in mecanica lui Newton nu au valoare stiitifica(sint pustii).Sunt criticate notiunile de:timp absolute,spatiu absolute si miscare absoluta. La etapa mahista,pozitivismul deviaza in idealism subiectiv,care sustine ca stiinta de fapt, nu cerceteaza lucrurile dar cerceteaza datele sezoriale,care sint numiteprimele elemente. -Etapa neopozitivista Russel si Wittgenstein:Acesti filosofi considera ca in stiinta trebuie de studiat limbajul stiintific(cum formuleaza si se exprima stiinta).Ei presupun ca unele teorii sint formate gresit,Aceste teorii le numesc teorii metafizice.Pentru a gasi greselile in aceste teorii,este necesar de cercetat limbajul stiintific.In urma cercetarilor,ei ajung la concluzia:ca exista doua tipuri de probleme stiintifice: -tautologice(analtice) -sintetice. Celelalte propozitii sint lipsite de sens.In teorii apar greseli pentru ca ele contin propozitii fara sens. Dupa parerea lor,propozitiile dupa structura lor se deosebesc.Sint propozitii elementere(atomare) si propozitii compuse(molecular). -Propozitiile compuse intotdeuna pot fi impartite in propozitii atomare si pot fi verificate. Russel si Wittgenstein in cercetarile lor au formulat propozitiile principale ale logicii matematice.

24)Filosofia lui Shopenhauer Shopenhauer(1788-1860) si Neitsche. Shopenhauer este adeptul unui curent numit Filosofia Vietii. Acesta este un current irationalist(nu crede in puterea ratiunii umane) si ratiunea va fi inlocuita prin alte elemente, in cazul lui Shopenhauer de vointa.El nu considera ca ratiunea este caracteristica principala a gindirii umane. Shopenhauer incearca sa creeze un sistem integru despre realitate,prin care ar intelege esenta si taina acestei lumi.Critica toate sistemele filosofice,critica filosofia clasica germane pentru idealism,pentru ca aceasta considera ca ratiunea este atotputernica.Critica sistemele materialiste pentru capacitate,critica religia pentru intelegerea optimista a lumii.Dupa parerea lui aceasta lume in esenta sa este rea,nu poate fi corectata. Spune:Unii oameni ar fi in stare sa omoare pe apropiatul lor doar pentru asi vopsi cizmele.Lumea din toate punctele de vedere este rea,d.p.d.v. estetic lumea seamana cu o caricature,d.p.d.v.intelectual lumea seaman cu o casa de nebuni,d.p.d.v. moral lumea seamana cu o casa de tolerant,si in general lumea seaman cu o inchisoare. Punctul lui de vedere este pesimist.El demonstreaza ca substanta acestei lumi este vointa,si ca vointa este irationala,ea este avida si oarba. -Care este esirea din situatie? -Trebuie sa ne fie mila de situatia in care au nimerit oamenii,sa avem compasiune fata de o ameni,sa ne jertfim pentru ei. 25)Filosofia lui Neitzsche(1844-1900). El incepe filosofia sa de la filosofia lui Shopenhauer.Dar se spune ca Shopenhauer a gindit negativ despre viata.Viata este o bucurie,dar principaul in viata nu este viata lunga(de durata),dar este principla clipa care-ti da posibilitate sa te transformi( perfectionezi).Religia si filosofia eropeana este decadenta.Ea sustine ca exista doua lumi: -senzoriala -rationala Cea senzoriala pe care religia o transforma intro lume cereasca(lume care nu exista). Adevarat este insa ca exista doar o singura lume,senzoriala.Critica religia si morala,Si considera ca evreii sint vinovati,fiindca au raspindit religia,asta insa ii sustine pe cei slabi. Este vinovat Socrate pentru ca a sustinut morala,a intarit pozitia ratiunii in cultura europeana,insa era foarte slaba pentru a intelege realitatea.Adevarul il intelege instinctual si nu ratiunea.El sustine ca instinctual da posibilitate de a transforma aceasta lume. 26)Conceptul de existenta in filosofie Existenta este obiectul de studiu al ontologiei. Aristotel: Existenta este reflectia ce are in vedere primele principii si cauze.Deci raportindu-se la o singura natura de pe urma unui character analog.Fiinta si omul sint aceasi lucru si de aceeasi natura pentru ca apar impreuna ca principiu si cauza.Cicero utilizeaza un alt termen pentru fiinta:sister ex(a iesi inafara). Reflectia filosofica asupra sensului existentei a fost concomitent si o reflectie asupra esentei existentei, caci a explica ce este existent inseamna a prezice esenta.Esenta este ceea ce constituie si determina un lucru. Notiunea de esenta este numita astfel:substanta,natura,ratiune,quiditate. Pentru prima data problema fiintei este pusa la scoala din Eleea.Parmenide scrie:Unul si acelasi este gindul si ceea despre ce gindul exista.Anume eliatii vor spune ca exista doua cai de cunoastere: -senzoriala -rationala Dar numai una dintre ele este corecta,si anume calea rationala.Calea senzoriala pentru eliati este o cale gresita.

La Aristotel existenta se diversifica si stratifica intro serie de etaje.Referindu-se la existenta, Aristotel distinge patru modalitati de a fi: 1)existenta ca accident 2)existenat ca potenta 3)existenta ca act 4)existenta dupa categorii. Categoriile:substanta,cantitatea,pozitia,actiunea,locul,relatia,timpul. In modul existentei,Arisotel include si existenta ca ceva adevarat,opus existentei in sens de fals. In evul mediu,teoria existentei este studiata de Toma DAquino.El intemeiaza existenta prin forta divina,prin creator. Dupa el,existenta deplina are doar Dumnezeu.In el existenta si esenta sunt identice.Lucrurile au atita existenta cita este determinata de Dumnezeu. In epoca moderna,existenta va fi determinata prin primatul rationalului asupra existentului,al creativitatii si activitatii subiectului.In acest cadru,existenta si esenta nu mai sint concepute ca formind o unitate,ca fiind identice.Esenta nu mai este substratul (substanta),dar este forma logica. In epoca contemporana,se largeste orizontul existentei spre noi zone,care tin de creativitate,viata si activitatea omului,valorile si cultura sa.Subiectul activ devine centrul de ordonare a lumii si de explicare a acesteia.Unul dintre cei mai mari ginditori ai acestei epoci este Martin Haidergger:Cel ce intemeiaza existenta este omul.Toate lucrurile sint si doar omul exista.Lucrurile au existenta,omul isi creaza esenta sa,de aceea el si determina esenta lucrurilor. Existenta,realitatea si posibilitatea: -realitatea obiectiva -realitatea subiectiva. Realitatea obiectiva este ceea ce exista inafara noastra.Aceasta este materiala(exista in spatiu si timp). Realitatea subiectiva este dependenta de om(de subiect),este constiinta lui,gindurile lui.Din acest punct de vedere se considera ca exista 2 substante: 1)materiala 2)spirituala. Si aceste lumi exista dupa legitati diferite.Pentru acest caz,asa sustinea Rene Descartes, gindirea contemporana nu sustine acest punct de vedere si considera ca nu exista doua lumi diferite.Aceste doua parti este aceeasi lume, doar ca una dintre ele este cea cum o intelege omul.Din punct de vedere a filosofiei contemporane,defapt, exista trei clase de obiecte: -obiecte reale -obiecte nereale(fictiveimaginatia si iluzia) -obiecte neutrale(suprareale,obiectele formale ale stiintei). Acesta este punctul de verede a lui Mircea Florian,filosof roman. In general, filosofii sustin necesitatea divizarii existentei in trei parti: 1)lumea materiala 2)lumea ideala 3)lumea creata de om(lumea stiintei); 27)Conceptul de existenta in stiintele fizico-matematice Atit fizicienii cit si matematicienii sustin ca exista o existenta a stiintei.Mai intii de toate,aceste pareri au aparut in fizica,atunci cind sa inceput cercetarea obiectelor de microlume(corpuscule). Referitor la conceptul nou de realitate fizica,sau prefigurat mai multe pozitii.Pentru Einstein ,termenul poseda diferite sensuri: -realitatea fizica drept realitate obiectiva -realitatea fizica drept imagine adecvata a realitatii obiective -realitatea fizica drept fundament empiric al stiintei

Acelasi punct de vedere il avem si in matematica.Printre problemele incluse in reconstructia teoretica,a fost pusa si problema existentei matematice.Initial,aceasta a fost inclusa in incercare de definire a statutului obiectului matematicii.In rezultat sau dezvoltat trei curente matematice: -logicismul -formalismul -intutionalismul Cele trei perspective de reformare a matematicii au prezentat trei directii constructive a matematicii,care corespund urmatoarelor directii: -realismul -conceptualismul -nominalismul. Deci ,realismul considera ca obiectele matematicii au existenta in sine, independent de constructiile teoretice. Conceptualismul considera ca entitatile matematice sint creatii subiective,abstractii pure,fara nici o corespondenta cu realitatea. Nominalismul reduce existenta matematicii la limbaj. Existenta si neant. Antonimul existentei este neantul(neexistenta).Necesitatea notiunii de neant apare pentru a intemeia existenta.Sunt un sir de teorii filosofice care sustin ca lumea a aparut din neant (nonfiinta) si se va intoarce inapoi in neant. Neantul: -lipsa a existentei -opunerea existentei -acesta isi are izvorul in psihologia umana Aceasta este sustinuta de M.Haidegger. 28)Conceptul de miscare in filosofie Pentru prima data problema miscarii este analizata in filosofia antica de catre Heraclid. El este primul care sustine ca existenta universului si stare lui depind de miscare. Daca nu ar fi miscare, splendidul univers ar fi o groapa de gunoi. Prin fraza panta ray,sustine ca miscarea este orisice schimbare, transformare, dezvoltare si ca lumea lucrurilor depinde de miscare. El cerceteaza si izvorul miscarii sustinind ca acesta se gaseste in contradictie, ca in esenta sa, lucrurile si fenomenele contin parti opuse, si anume de ele si miscarea lor depind toate schimbarile din Univers. Scoala din Eleea are o pozitie opusa filosofiei lui Heraclid si considera ca miscarea, defapt, nu exista, fiindca fiinta, fiind o sfera, este plina si in ea nu este loc pentru miscare. Miscarea este o iluzie a organelor sensoriale. 29)Legile si formele miscarii

Legatura materiei cu miscarea.Pozitia lui Aristotel Una dintre principalele probleme ale miscarii este legatura ei cu materia. Aristotel considera ca materia este pasiva, iar miscarea este introdusa in ea. Dupa Aristotel, este un prim-motor care pune in miscare lumea, acesta este o forta exterioara a materiei. Este clar ca Aristotel sustine punctul de vedere al mecanicii prin care corpul ca sa se miste trebuie supus unei forte. Newton Sustine aceiasi pozitie, avind in vedere ca exista miscare absoluta, adica miscare in sine, dincolo de lucrurile materiale. El va spune ca sistemul planetar a inceput miscarea de la I impuls al lui Dumnezeu. Lui ii ramine doar sa cerceteze legile miscarii. Democrit Considera ca miscarea si materia exista doar impreuna. Sustinea ca atomul are un atribut esential de a fi in miscare. Hobbes

Atunci cind se dezvolta mecanica, filosoful englez Hobbes va nega punctul de vedere despre existenta absoluta a miscarii, si ca ea este cauzata de interactiunea lucrurilor. Ele interactioneaza, prin acesta schimbindu-si directia si viteza. Hegel Introduce in ghindire legile dialecticii. El, studiind gindirea, ajunge la concluzia ca, defapt, miscarea trebuie primita nu doar sub aspectul mecanicist, adica al schimbarii locului in spatiu, ci ca orice schimbare in general, aici incluzind si notiunea de dezvoltare. Cercetarile lui au dus la evidentierea a 3 legi principale ale miscarii: Legea unitatii si luptei contrare Trecerea schimbarilor cantitative in calitative Legea negarii negatiei

Legea unitatii si luptei contrare explica care este izvorul miscarii si a schimbarii. Orice fenomen,lucru,esenta sa, contine parti contrar opuse. Acestea fiind identice, existind intr-o anumita armonie in miscare. Initial, partile formeaza o deosebire, insa aceasta creste pina trece in opozitie, ceia ce formeaza o contradictie dezvoltata. Contradictia se rezolva, adica fenomenul, lucrul se nimiceste, dar nu cu totul, nascindu-se un fenomen nou cu aceiasi soarta. Trecerea schimbarilor cantitative in calitative explica mecanismul schimbarii. Fiecare lucru are o calitate identica sie, care contine caracteristici cantitative, si acestea sunt mereu in schimbare, insa toate schimbarile cantitative au o anumita masura pina la care se petrec. Depasirea masurii duce la schimbarea calitatii:lucrul, fenomenul trece in altceva. 30)Conceptele de spatiu si timp in filosofie 31)Conceptele de spatiu si timp in stiinta contemporana 32)Fizica contemporana despre structura materiei Pina la descoperirile din fizica cuantica, era considerat ca exista 2 forme diferite ale materiei. 1)Substanta, formata din particule 2)Cimpul, determinat de un medii continuu Descoperirile din fizica au demonstrat ca aceste 2 forme sunt valabile doar pentru macrolume. In microlume aceste forme coexista. Descoperirile in plan corpuscular: S-a demonstrat ca atomul este divizibil si are structura.Cercetarile de mai departe au descoperit structura nucleului. Acesta este compus din protoni si neutroni.Protonii si neutronii trec unii in altii, ei se numesc nucloni. Ei sunt deasemenea structuri compuse din particule ce se numesc quark-uri si un fel de clei ce se numeste gluon. Protonii si neutronii, pe care fizica ii uneste in grupul hadronilor(particule grele) exista datorita interactiunii dintre quarkuri si gluoni. Dezvoltarea fizicii cuantice a demonstrat relativitatea deosebirii dintre cimp si substanta. La nivelul macrolumii, cimpurile sunt formate din cuante, care pot fi considerate particule ce au atit caracteristici corpusculare cit si ondulatorii. Cimpul electromagnetic poate fi considerat un sistem de fotoni.Cimpul gravitational sistem de gravitroni. Particulele de substanta, in anumite cazuri, pot fi considerate cuante ale cimpurilor corespunzatoare. Sunt 4 tipuri de interactiuni: Puternica Slaba Electromagnetica Gravitationala Hadronii participa la toate interactiunile. Leptonii(particule usoare electronii) la cele slabe, electromagnetice si gravitationale.

In afara de aceste structuri, in microlume a fost descoperit vacuumul fizic. Acesta nu este vid, dar este o anumita stare a materiei. In el au loc procese complicate legate de aparitia si disparitia particulelor virtuale. Ele sunt potenta anumitor particule elementare de a exista un timp foarte scurt(Sunt gata de nastere, dar nu se nasc). Vacuumul fizic, poate printr-un salt sa-si modifice structura, aceasta se numeste transformare de faza. Unele cercetari stiintifice demonstreaza ca Marea Explozie este rezultatul unei transformari de faza a vacuumului fizic, in care au aparut mase mari de particule noi. In structura materiei intra si plasma. Particulele elementare pot compune a stare deosebita a materiei, asemanatoare cu cea a gazelor. Stelele sunt un focar de aparitie a atomilor. Datorita reactiilor se formeaza atomi, iar acestia se unesc in molecule. Din molecule se formeaza macroobiecte. Urmatorul nivel al structurii materiei sunt planetele, cu structura: nucleu,litosfera,uneori atmosfera si hidrosfera.Planetele se unesc in sisteme planetare si formeaza galaxiile.

33)Ierarhia structurii materiei 34)Structura psihicii si constiinta

Constiinta

Atentia

Memoria

Perceptia

Afectele

Vointa

Gindirea

creierului si psihica Senzatia 35)Structura Emotiile Simturile

Structura creierului este comlicata, dar poate fi redusa la 4 parti componente:

Motiv

Actiune

Reprezentari

Limba

1)Trunchiul cerebral(legatura dintre maduva spinarii si creier) acesta dirijeaza un sir de procese involuntare care se desfasoara in organism(reflectia, pulsul, ritmul cardiac) 2)Creierul mic(cerebelul) responsabil de majoritatea miscarilor, de functia de mentinere a echilibrului 3)Sistemul limbic functia de control a emotiilor si memoriei 4)Creierul mare(deasupra celorlalte parti componente) raspunde de partea opusa a corpului(fiecare emisfera) - Lobii frontali de rationamentul logic, rezolvarea problemelor prin procesare cognitiva - Lobii parietali de orientarea in spatiu, procesarea si integrarea informatiei senzoriale - Lobii occipitali de procesul vederii si a recunoasterii culorilor - Lobii temporali de auz si vorbire

36) Este o insusire generala a a materiei ca consta in capacitatea fenomenului obiectului material si a sistemelor de a reproduce prin insusirile sale caracteristicile altor fenomene obiecte, sisteme in procesul interactiunii cu ele. Nivelurile de reflectare exista in materia moarta, neorganica si materia organica. In cea neorganica, sunt 2 tipuri de reflectare: Izomorfa reproduce actiunea in forma fotografica Comomorfica reproducere aproximativa

In lumea vie, reflectarea se deosebeste, la acest nivel, reflectarea isi schimba caracteristicile, devenind informativa. Informatia trebuie inteleasa destul de larg, ca o insusire a fenomenelor de a stimula diferite actiuni, de a contribui la o orientare activa in mediul inconjurator. La cest nivel, organismul formeaza anumite programe prin care se codifica informatia in sistemul material. La nivelul lumii organice sunt 3 tipuri de reflectari: Iritabilitate forma initiale de reflectie a lumii Sensibilitate capacitatea de a simti Reflectarea psihica la acest nivel se formeaza o imagine psihica, o reprezentare ideala a obiectului, a actiunii, a planului

Platon considera ca sufletul este alcatuit din 3 parti: Irationala legata de vorbire, placere Irascibila responsabila de emotii Rationala responsabila de ceia ce este constientizat

Aristotel: Sufletul planta Sufletul animal Sufletul uman(rational)

Gnoseologia teoria generala a cunoasterii Gnoseologia provine de la 2 termeni grecesti: gnosis si logos, cuvint, ratiune, teorie. Ea cerceteaza conditiile generale, structura, modul de desfasurare si validitatea procesului de cunoastere, privit ca proces de producere a constiintei in aspectul lor cel mai general. Procesul cunoasterii este o procedura destul de dificila. Einstein spunea:Lucrul cel mai greu de cunoscut este cunoasterea insasi.Aceasta problema a fost analizata inca din antichitate. Primii care s-au intilnit cu problema cunoasterii si au incercat s-o analizeze au fost sofistii. Acestia sustineau ca nu exista un adevar absolut, unul comun tuturora, ci exista doar opinii particulare si orisice opinie poate fi argumentata ca adevarata. Mai mult ca atit, pot fi argumentate, drept adevarate sau false, pozitii contrar opuse. Acest punct de vedere a fost analizat de catre Socrate si Platon, care au fost impotriva intelegerii sofistilor a procesului de cunoastere.Socrate sustinea ca exista doar un singur adevar, unul comun tuturora si ca el este generalizat in notiune,concept. 39,40,41)Scepticismul si rolul lui in cunoastere . Acestia considerau ca cunoasterea umana este indoielnica, adica cunostintele noastre despre realitate nu stim daca sunt adevarate sau nu. Scepticismul trece prin 3 etape: Vechi, intemeiat de Pirrhon Mijlociu Carniades din Cirene Nou Emisiden din Cnosos Pirrhon a inaintat 2 principii de baza:

1)Lucrurile nu pot fi cunoscute, ceia ce stim noi despre lucruri se reduce la pareri contradictorii 2)De aceia trebuie sa ne abtinem de la judecata Carniades nu numai ca neaga procesul cunoasterii, dar a elaborat si o teorie a probabilitatii, care se include in 3 termeni de baza: Reprezentarile semnifica ceva in sine, dar nimic mai mult Reprezentarile ce contin in sine un grad de adevar si nu contrazic alte reprezentari Reprezentari adevarate confirmate de experienta

Emisiden a formulat 10 moduri de indoiala: Oamenii sunt diferiti, percep diferit, si nu este clar care pareri sunt adevarate

In epoca moderna, scepticismul este reprezentat de Rene Descartes, dar de data aceasta, indoiala este utilizata pentru a cunoaste adevarul, pentru a intari pozitiile stiintei in cercetare.Ea permite sa excludem incertitudinea din cercetare. In epoca moderna, scepticismul este reprezentat si de David Young, care sustine 2 tipuri de cunoastere: 1)Cunoasterea matematica si logica(cunostinte adevarate si adecvate, care pot fi controlate prin aparat matematic si logic).Obiectul matematicii si logicii sunt ideile, rationamentul ideilor este este controlabil. 2)Afla situatie in stiintele naturii, cunoasterea are drept obiect de cunoastere lucrurile,legaturile dintre lucruri. Fizica sau stiintele naturii se bazeaza pe principiul determinismului 2 fenomene sunt legate intre ele cu legatura de cauza si efect. Aceasta legatura dintre cauza si efect este considerata necesara. Anume necesitatea legaturii nu poate fi demonstrata nici intr-un fel, logica permite acest lucru, dar nici organele senzoriale nu pot demostra ca aceasta legatura este necesara, ele pot sa demonstreze doar ca aceste fenomene sau lucruri sunt apropiate in spatiu si timp. Unul dintre cei mai mari agnostici sau sceptici este Kant, care demonstreaza ca lucrurile care exista in afara noastra ramin necunoscute, noi cunoastem doar fenommenele care sunt creaturi ale intelectului uman. 42)Subiectul si obiectul cunoasterii Subiectul cunoasterii este considerat omenirea, in general care este producatorul si ocrotitorul tuturor cunostintelor, despre lume si despre sine insasi. In calitate de subiect de cunostere pot fi considerate: Grupurile sociale Popoarele Omul actual

Obiectul cunoasterii este ceia spre ce este indreptat procesul cunoasterii, activitate paractica a subiectului. Putem vorbi despre 2 tipuri de obiecte ale cunoasterii: Obiectul cunoasterii cotidiene Obiectul stiintific de cercetare, gasit mai dificil, legat de experimente indelungate si costisitoare, de activitatea rationala in stiintile teoretice.

Obiectul si subiectul sunt nostiuni relative. O parte din obiecte poate deveni parte a subiectului cercetator(ex:calculatorul, instalatii de laborator). Tot astfel, subiecte pot deveni obiecte ale cunoasterii. 43,44,45,46,47)Nivelurile cunoasterii In stiinta sunt evidentiate 2 niveluri ale cunoasterii: Sensorial

Rational

Dar in unele cazuri au fost evidentiate mai multe niveluri: Senzorial Intelectual Rational

Nivelul senzorial la acest nivel exista 3 forme: Senzatia Perceptia Reprezentarea

Senzatia este o forma elementara a cunoasterii, la care se percep insusirile lucrurilor si a fenomenelor(lumina, caldura, apa, culori, sunete) Perceptia este o senzatia totalizatoare, contine in sine mai multe senzatii, adica integreaza ceia ce numim noi obiect.Reprezentarea este senzatia, perceptia care se reaminteste sau se reprezinta. Cunoasterea incepe de la senzatii, de la datele organelor senzoriale, de la ceia ce vedem, auzim, pipaim.Kant scria ca fara indoiala, orice cunoastere a noastra incepe cu experienta. John Lock spune:nimic nu exista in intelect fara ca sa fi trecut mai intii prin simturi.In privinta senzatiilor apar punctele de vedere: Realitatea obiectiva se exprima direct in psihica umana, sezatia este amprenta, se imprima ca pe ciara. Sunt reflectari aproximative, un fel de copii Sunt semne ale lucrurilor, sensul carora trebuie descifrat.Nu se poate da crezare senzatiilor pentru ca ele mint(mirajul,inchipuirile noastre, procesul de refractie)

Nivelul rational al cunoasterii.Sunt 3 forme: Notiunea Judecata Rationamentul

Notiunea este un ghind generalizat, care permite sa explice esenta unei clase de obiecte. Judecata este un ghind care afirma sau infirma ceva. Rationamentul este o concluzie facuta din judecati,o extragere de cunostinte noi din ceva cunoscut deja. 48)Teoria adevarului.Conceptiile adevarului Adevarul este una din problemele centrale ale teoriei cunoasterii.Se evidentiaza in filosofie si stiinta 3 concepte ale adevarului: -Conceptia corespondentei -Coneptia coerentei -conceptia pragmatica -Conceptia corespondentei-Reiesind din aceasta conceptie,adevarate sint acelea enunturi,si in legatura cu ele simturi,gindiri,interpretari care corespund realitatii. -Conceptia coerentei-se stabileste pentru un sir,un lant,un system de judecati.Sirul de judecati trebuie sa fie coherent,sa nu contina in ele contradictii sis a fie continuu.

-Conceptia pragmatica- criteriu al adevarului devine practica.Ea sustine ca adevarul judecatilor trebuie controlat in practica,facerea si crearea lucrurilor nelimitindu-se la teorii.

49)Criteriile cunostintelor stiintifice Criteriile cunosterii stiintifice sint: -universalitatea -necesitatea -crt.sistemic -vericabilitatea. Universalitatea obiect al cunoasterii stiintifice,nu este un fenomen singular,dar ce este comun tuturor lucrurilor,fenimenelor,proceselor unei anumite grupe sau clase fara exceptii. Necesitatea-cunostintele stiintifice caracterizeaza nu ceea ce este intimplator in fenomene,dar partile lor esentiale,profunde.De aceea ele se fixeaza in legi. Criteriul sistemic-cunostintele stiintifice sint strins legate intre ele.acestea formeaza un system numit teorie,in care elementele sint in anumite raporturi. Verificabilitatea-este una din caracteristicile principale ale stiintei.Orice cunostinta stiintifica este declarata adevarata doar in cazul cind este verificata.

50)Nivelurile cunoasterii stiintifice 1)Nivelul empiric(al faptelor); 2)Nivelul theoretic(al teoriei); 1) Nivelul empiric(al faptelor)-este totalitatea cunostintelor accumulate in trocesul cercetarii nemijlocite a realitatii.Materialul faptual-acesta devine fundament pentru teoritatile de mai departe. 2) Nivelul teoretic-este sfera diferiror ipoteze,generalizari,teorii,care se contruiesc deasupra faptelor.

51)Nivelul empiric al cunoasterii stiintifice Cunoasterea empirica(nemijlocita)-cercetarea empirica incepe cu faptele stiintifice.Aceasta are anumite caracteristici,se reproduce regulat,inevitabil,cind conditiile corespunzatoare se intrunesc. Faptele se impart in doua categorii: 1.brute 2.stiintifice. Faptul brut-in care omul nu intervine si poate fi calificat ca fapt prestiintific.El nu este preluat dintr-o descriere stiintifica. Faptul stiintific-trebuie sa fie verificabil.Se controleaza prin metode stiintifice.El are semnificatie teoretica,are universalitate ontologica, studiaza nu un fapt da o clasa de fapte.

52)Faptul stiintific si rolul lui in cunoastere: Faptul stiintific-trebuie sa fie verificabil.Se controleaza prin metode stiintifice.El are semnificatie teoretica,are universalitate ontological,e studiaza nu un fapt da o clasa de fapte.

Faptele se controleaza pe 2 cai principale: -observare -experimentul

53)Investigarea faptelor.Observarea si clasificarea ei Structura observatiilor: -observatorul -obiectul supus observarii -conditiile in care se realizeza observarea(timpul,locul,mijloacele tehnice). Observarile stiintifice se deosebesc: -Dupa obiectul care este observant: a)este supus observatiei insasi obiectul b)sint supuse observatiei efectele obiectului Se deosebesc observarile dupa mijloacele de cercetare: -directa(dupa organelle senzoriale) -instrumentala. Observarile se deosebesc dupa actiunea asupra obiectului: -observarea neutral(nu se influienteaza obiectul) -observarea transformatoare(se influienteaza asupra obiectului si au loc anumite schimbari in structura obiectului si in domeniul lui de activitate. Observarea se deosebeste dupa cantitatea de obiecte observate:poate fi cercetata o clasa de obiecte sau unul la alegere. Observarile se deosebesc dupa parametrii temporari: -de lunga durata -de scurta durata sau periodic. 54)Experimentul. Clasificarea experimentului Experimentul reprezinta o anumita stare de cercetare a unui obiect in conditii special create,care permit dirijarea procesului,amestecul cercetatorului in process,schimbarea sprocesullui si reproducerea fenomenului prin reproducerea conditiilor. Clasificarea experimentelor: -dupa conditie: a)natural b)artificial. -dupa scop: a)de transformare a naturii obiectului b)de control c)de constatare d)de evidentiere -dupa cantitatea factorilor -dupa nivelul posibilitatilor de control

In afara de asta sint experimente matematice si experimente mentale. 55)Nivelul teoretic al cunoasterii Nivelul teoretic-este sfera diferitor ipoteze,generalizari,teorii,care se contruiesc deasupra faptelor. - Metode logice generale - Metode avansate de cercetare. Metodele logice sint: -abstractizarea -analogia -formalizarea -analiza si sinteza -deductia si inductia -clasificarea si tipologia. Metodele avansate: -metoda axiomatica -metoda ipotedic-deductiva -metoda istorica 56)Clasificarea metodelor cunoasterii teoretice -Abstractizarea-este o opretie logica de schimbare de la anumite insusiri,aspect, parti a obiectului cercetat,pentru a pune in evident insusirile importante pentru cercetarea concreta.In rezultat primim elemental cunoasterii(obiectul abstract). -Idealizarea-este ded asemenea un mod al abstractizarii.Prin intermediul ei se construiesc concept limite. -Analogia(proportie)-este operatia de evidentiere a insusirilor,semnelor commune dintre obiecte si construirea rationamentelor pe aceasta baza. Formalizarea-operatia logica de construire a limbajului artificial pentru reprezentarea cunostintelor intr-un anumit domeniu(ex:matematica). Deductia si inductia-Deductia -este un rationament de la general la particular,o concluzie logica particulara din teze generale.Inductia-estre un rationament de la particular spre general,o ascendenta de la particular spre legitati. Clasificarea-este procedeul logic,operatia de divizare a volumului notiunii.