carnete_Camus.

qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 1

biblioteca rao

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 2

Albert Camus

CARNETE
Traducere din limba francez\ Micaela Ghi]escu

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 4

RAO International Publishing Company Grupul Editorial RAO C.P. 2-124 Bucure[ti, ROMÂNIA ALBERT CAMUS Carnets I mai 1935–février 1942 © 1962 Éditions Gallimard Carnets II janvier 1942–mars 1951 ©1964 Éditions Gallimard Carnets III mars 1951–décembre 1959 © 1989 Éditions Gallimard Coperta colec]iei DONE STAN Pe copert\ SALVADOR DALI Natura moart\ sub clar de lun\ (detaliu) Edi]ia I © RAO International Publishing Company, 2002 pentru versiunea `n limba român\ Tiparul executat de R.A. „Monitorul Oficial“ Bucure[ti, România 2002 ISBN 973-576-407-5

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 6

NOT| ASUPRA EDI}IEI
Con]inutul volumului de fa]\ este alc\tuit din însemn\rile pe care Albert Camus le-a f\cut din 1935 pîn\ la moartea sa, `n 1959. F\r\ a fi un jurnal propriu-zis, acestea constituie o reflec]ie pe marginea operelor elaborate în aceast\ perioad\, a lecturilor f\cute, a unor evenimente politice etc. Comentariile de subsol, apar]inînd edi]iei franceze (Roger Quillot), întregesc imaginea scriitorului [i a gîndirii acestuia. Notele traduc\toarei poart\ men]iunea (n. tr.), iar cele ale redactorului (n. red.).

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 6

I CARNETE
mai 1935 – februarie 1942

trebuie s\ depun m\rturie. Un num\r de ani tr\i]i în mizerie s`nt suficien]i ca s\ construiasc\ o sensibilitate. Opera e o m\rturisire. provine recuno[tin]a [i. ~n acest caz anume. N-am decît un lucru de spus. cerul î[i recap\t\ caracterul de har infinit. Ciuma). Pentru s\raci. M\car de ar fi un mijloc. De aici. sentimentul bizar pe care-l are fiul fa]\ de mama sa constituie întreaga lui sensibilitate1. Manifest\rile acestei sensibilit\]i în cele mai diferite domenii se explic\ îndeajuns prin amintirea latent\. Arta nu e totul pentru mine. Con[tiin]a înc\rcat\ impune m\rturisirea. dac\ mediul e altul. Tot de aici. li se pare un dar firesc. [i prin compara]ie. printre oameni umili sau vanito[i.carnete_Camus. Neîn]elegerea. 1 Textul acesta. pentru cel care-[i d\ seama. în care apare tema mamei (Str\inul. deci. provine [i sim]\mîntul bog\]iilor pierdute. este desigur prima formulare a eseului intitulat „~ntre da [i nu“. dac\ m\ uit bine. con[tiin]a înc\rcat\. . din Fa]a [i reversul. d\ruit în plus fa]\ de ceea ce au. am atins mai mult ca sigur ceea ce mi se pare a fi sensul adev\rat al vie]ii. Celor boga]i. material al copil\riei (un clei care se lipe[te de suflet). ~n aceast\ via]\ de s\r\cie.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 8 CAIETUL I mai 1935 – septembrie 1937 Mai ’35 Ceea ce vreau s\ spun: C\ po]i avea – f\r\ a fi romantic – nostalgia unei s\r\cii pierdute. Operele de art\ nu vor fi niciodat\ suficiente. cerul.

chiar [i în timpul crizelor celor mai puternice. considera]ia incon[tient\ acordat\ lumii celeilalte (a banilor). De fapt.carnete_Camus. eternitate a unui minut pe care am vrea totu[i s-o prelungim de-a lungul timpului. S`nt atît de sleit\. dac\ nu singura. cu o str\fulgerare de bucurie s\lbatic\ în ochi. O dup\-amiaz\. care este o insul\ în societate. „Trebuie s\ fim împin[i pîn\ la ultimele noastre limite. {i faptul c\ o [tie îi umple prietena de o ur\ teribil\. sufer\ s-o vad\ vindecat\. Mama? Ultimul capitol: valoarea simbolic\ realizat\ prin nostalgia fiului??? * Grenier1: ne subestim\m întotdeauna. Prezen]a ei este nepl\cut\ ochilor [i sufletului. a f\cut o c\l\torie în Fran]a ca s\ încerce o metod\ nou\ de tratament. Totu[i. Lucru foarte rar. Acelea[i – tuberculoasa pe moarte. totu[i nu destul de singuri ca s\ nu ne „ia în considera]ie“ „ceilal]i“ în nenorocirea noastr\. ~n acest scop. Imposibil s-o prive[ti. . Orice practic\: cine iese din experien]\ nu e savant. cealalt\ aproape vindecat\. Doar s\r\cie. nici mai pu]in. Nori negri. Iar cealalt\ i-o repro[eaz\. * Cer prevestitor de furtun\ în august. Ceea ce ne salveaz\ de durerile noastre cele mai puternice e sim]\mîntul c\ s`ntem p\r\si]i [i singuri. Tot în sensul acesta. delicat\. pe care o dovede[te. dedica]ia din Fa]a [i reversul [i din „De[ertul“ (în Nunta). Atunci cealalt\. Toate acestea ar trebui s\ fie exprimate prin intermediul mamei [i al fiului. îmi r\mînea ceva. boal\. Dar în ce? * Dou\ prietene: ambele foarte bolnave.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 10 10 ALBERT CAMUS CARNETE 11 Ceea ce mai conteaz\ s`nt ru[in\rile. o fî[ie albastr\. Adieri fierbin]i. luîndu-i mîna: „Oh! O s\ facem împreun\ marea c\l\torie“. Prin precizare. Izbitor la cei s\raci – Dumnezeu a a[ezat bun\voin]a al\turi de disperare precum leacul al\turi de r\u. * Z\d\rnicia cuvîntului „experien]\“. Mai degrab\ r\bdare decît experien]\. minutele de fericire s`nt uneori cele în care sim]\mîntul p\r\sirii noastre ne umple [i ne înal]\ într-o triste]e nesfîr[it\.“ Exact asta este. fericirea nu e adeseori decît sim]\mîntul înduio[at al nenorocirii noastre. Experien]a nu este experimental\. ~n sensul acesta. Ce solu]ie. Tuberculoasa la c\p\tîiul prietenei sale. Aceasta: 1 Jean Grenier. Azi mi se pare c\ nu mai e nimic de sperat. nici mai mult. totul se complic\: 1) Un decor. Cu pu]ine cheltuieli. pe lîng\ prietenia dintre cei doi. singur\tate: devenim con[tien]i de eternitatea noastr\. Dar una. Nici o speran]\. îi repro[eaz\ c\ a abandonat-o. R\bd\m – mai degrab\ p\timim. a exercitat asupra acestuia o puternic\ influen]\. Asta. Va muri singur\. Nutrise speran]a nebuneasc\ de a nu muri singur\ – de a o trage dup\ sine pe prietena cea mai drag\. transparent\. Fiindc\ frumuse]ea e insuportabil\. vorbindu-i de locuin]a medicului care se afl\ la doi pa[i. * Se simte `n largul s\u în sinceritate. Celui care se cufund\ în ea trebuie s\-i spui „acolo“. * Important\ [i tema comediei. po]i s\ devii un Robinson. spre r\s\rit. care se retrage în sine. Aparent. Ne aduce la disperare. Cartierul [i locuitorii lui. 2) Mama [i ac]iunile ei. de nervi: o înviere este oricînd posibil\. O suferi. care a fost profesorul de filosofie al lui Camus. încît am impresia c\ n-am s\ m\ mai scol niciodat\. micile la[it\]i. pîn\ acum. ca [i ultima edi]ie a Insulelor de Jean Grenier. este expert. în general. O speran]\ de via]\ foarte tenace. Cred c\ lumea s\racilor este una dintre rarele. 3) Rela]ia de la fiu la mam\. Nu o po]i provoca. Cealalt\: tuberculoz\ avansat\. – Vezi.

Cartea se deschide la o pagin\ drag\. o emo]ie permanent\. Dar. Glon]ul s-a înfipt în tîmpla dreapt\ a b\rbatului. c\ldura [i frigul se simt foarte departe. S\ fiu raza de soare în care mi se consum\ ]igara. ceream oamenilor mai mult decît puteau s\ dea: o prietenie continu\. prietenia. Fuseser\ da]i afar\. a[a cum al]ii las\ o floare între pagini. Aventura era simpl\ [i avea s\ se încheie mîine printr-un articol în ziar. ~mi pierd timpul toat\ ziua [i ceilal]i spun c\ s`nt foarte activ. Dac\ mai `ncerc vreo team\. prietenul începuse s\ danseze în jurul corpului celui c\zut. Pretutindeni o pelicul\ de soare gata s\ crape sub ap\sarea unghiei. apoi s\ descopere soarele [i iat\ c\ din umbr\ se ive[te galbenul str\lucitor al glastrei cu mimoze.. O adiere [i umbrele se anim\ pe perdea. Pe mine. alte lucruri [i oamenii m\ vor acapara din nou. soarele. {i din toat\ aceast\ jubilare a v\zduhului care se simte afar\. în acel ungher îndep\rtat al cartierului. s`nt singur în fa]a umbrei lumii.carnete_Camus. Pot spune [i am s\ spun în curînd c\ ceea ce conteaz\ este s\ fii uman. adic\ aceast\ emo]ie extrem\ care m\ elibereaz\ de decor. anonim\. dar cine m\ mîngîie este un zeu. ceea ce conteaz\ e s\ fii adev\rat [i atunci totul se înscrie în asta. Capul se r\sucise pe partea r\nit\ [i odihnea acum. mai degrab\. * . E oare adev\rat c\ am suferit. [i c\ suferin]a asta m\ ame]e[te fiindc\ soarele [i umbrele. {i cinci raze de soare ce revars\ cu r\bdare în înc\pere un parfum blond de ierburi uscate. Mai sus. simplu. blînde]ea [i pasiunea discret\ care respir\ în aer. inundat\ de glorie sîngerînd\. cînd. se ive[te uneori. Beat de alcool [i de spaim\. Dar l\sa]i-m\ s\ decupez acest minut din stofa timpului. L\sa]i-i deci pe cei care vor s\ se despart\ de lume. Dup\-amiaz\ de ianuarie. Ast\zi e o halt\ [i inima mea se duce s\ se întîlneasc\ cu sine. * Ianuarie ’36 De la gr\dina asta aflat\ de partea cealalt\ a ferestrei nu v\d decît zidurile. care era gravid\. Cine s`nt [i ce pot face altceva – decît s\ intru în jocul frunzi[ului [i al lumii. semnalat\ printr-un trop\it înfundat [i un zgomot înv\lm\[it de voci. Ei închid acolo o plimbare în care iubirea i-a atins u[or. 1 Prim\ formulare a temelor din Fa]a [i reversul. Nu m\ mai plîng din moment ce m\ privesc n\scîndu-m\. {i cele cîteva frunzi[uri peste care se prelinge lumina. Moartea mea mie însumi. Dac\ încerc s\ ajung la mine. Dar frigul se men]ine în str\fundurile v\zduhului.B\user\ prea mult [i acum voiau s\ m\nînce. e pentru c\ simt cum îmi lunec\ printre degete aceast\ clip\ impalpabil\. ~n clipa aceea.. gesturile lor nobile î[i p\streaz\ în ochii mei întreaga valoare de miracol: un întreg efect al harului. tot frunzi[. pe mine m\ g\sesc în fundul universului. sosirea la intervale egale de timp a tramvaielor sonore [i luminate d\deau un relief nelini[titor acestei scene din alt\ lume: imagine dulceag\ [i st\ruitoare a cartierului cînd sfîr[itul zilei îi populeaz\ str\zile cu umbre. Iar patronul. Nu. insistaser\. S`nt fericit în lumea asta pentru c\ împ\r\]ia mea e din lumea asta. {i eu m\ plimb. Via]a e scurt\ [i e un p\cat s\-]i pierzi timpul. în lumina ro[ie a unui glob de farmacie. un tîn\r blond [i pl\pînd.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 12 12 ALBERT CAMUS CARNETE 13 * Cînd eram tîn\r. Nor care trece [i clip\ ce p\le[te. M\ voi întreba dac\ ceva moare [i dac\ oamenii sufer\ din moment ce totul este scris pe fereastra peste care cerul î[i revars\ deplin\tatea. dar care îmbrac\ totul într-un surîs etern. nu-i oare adev\rat c\ suf\r. Ajunge ca un nor s\ acopere. o singur\ umbr\. Iar dac\ încerc s\ în]eleg [i s\ gust savoarea delicat\ care dest\inuie taina lumii. Prizonier al cavernei. prelungile lunec\ri ude ale automobilelor. Iar emo]iile. Mai sus. din toat\ bucuria asta r\spîndit\ peste lume nu percep decît umbre de frunzi[ care d\n]uiesc pe perdelele albe. tocmai în str\fundurile aerului. Acum [tiu s\ le cer mai pu]in decît pot s\ dea: o tov\r\[ie f\r\ fraze mari. . pentru moment. pusese mîna pe o arm\ [i tr\sese. lumina rar\ pe pavajul devenit lucios în urma ploilor recente. Dar era seara de revelion [i nu se mai g\seau locuri. precum boabele de argint-viu. Curînd. o loviser\ cu picioarele pe patroan\. E suficient: aceast\ unic\ lic\rire n\scînd\ [i iat\-m\ n\p\dit de o bucurie nedeslu[it\ [i ame]itoare. m\ g\sesc tocmai în fundul acestei lumini1. Ce fad\ e ea ast\zi în prezen]a c\r]ii lumii. Refuza]i.

. Mi-am g\sit adev\rata voca]ie. A 4 – Casa în fa]a Lumii. {i cînd s`nt eu mai adev\rat [i mai transparent decît atunci cînd s`nt lumea? Clip\ de adorabil\ t\cere. {i fiecare cuvînt pe care-l spune îmi strînge inima. La fel se întîmpl\ [i cu mine. * Absurditate Joc gratuit For]\ [i bun\tate fere[te-te de vanitate dobînde[te perseveren]\ Luciditate Cap. Devin con[tient de posibilit\]ile de care s`nt responsabil. Prezentare. Cap.. Te crezi izolat de lume.“ Partea a III-a (totul la prezent) Cap. ~l v\d [i pe el tr\ind. E în mine. ispr\vit în 1937. S\ ac]ionezi. [tiu c\ acum voi scrie. Nu s\ fiu fericit doresc eu acum. B 2 – Lucienne î[i poveste[te infidelit\]ile. Chiar [i din ceea ce va fi crud în ele. aceea de a scrie. Vine timpul cînd arborele. scrie romane. Cap. dar e suficient ca un m\slin s\ se înal]e în praful auriu. B 1 – ~[i amintea. * Nu gîndim decît `n imagini. Invita]ie. Sfînt. Al]ii scriu datorit\ unor tenta]ii amînate. spune Patrice. * Patrice1 î[i relateaz\ povestea de condamnat la moarte: „~l v\d pe omul acesta.{i acest altul care vrea s\-l fac\ s\ se supun\. ~n prezent B. Socialism Achizi]ie [i realizare ~n fond: valorile eroice Partea a II-a1 A. Se teme o dat\ cu mine.. fiindc\ mi-o cere corpul. Cap. A 5 – Noapte în fa]a stelelor. Dac\ vrei s\ fii filosof.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 14 14 ALBERT CAMUS CARNETE 15 umanitatea [i simplitatea. Soarele. Cap. E în mine. Gustul mor]ii [i al soarelui. Nu [tiu ce altceva a[ putea dori decît aceast\ prezen]\ continu\ a mea cu mine.. * 1 Patrice este personajul principal din Moartea fericit\. Leg\tur\ cu Lucienne. A 2 – Casa în fa]a Lumii. Cap. Acum pot vorbi. iar eu. Dar eu. Oamenii au t\cut. primul roman al lui Camus. îmi voi extrage scrierile. Tema condamnatului la moarte se va reg\si în Str\inul. ~n trecut Cap.. Eternitatea e aici [i eu o a[teptam. s`nt suficiente cîteva plaje scînteietoare sub soarele dimine]ii. I – Catherine. Trebuie s\ scriu a[a cum trebuie s\ înot. ~i trimit preotul ca s\-i sl\beasc\ zilnic rezisten]a. Dragostea de via]\. dup\ ce a suferit mult. Cap. ca s\ sim]i cum în tine se tope[te aceast\ `mpotrivire.: S\ taci. Salzburg.carnete_Camus. Fiecare iarn\ se încheie printr-o prim\var\. din fericire. Dar cîntul lumii se înal]\. Cap. ci doar s\ fiu con[tient. 1 Plan pentru Moartea fericit\. publicat în 1971 (Gallimard). minciun\ ]esut\ din minciunile vie]ii lor. Tinere]ea sa. R\ce[te. înl\n]uit în fundul cavernei.Nu voi spune altceva decît dragostea mea de a tr\i. trebuie s\ dea roade. Praga. Alger. B 5 – Fuga (scrisoare). . e bolnav. s`nt cople[it înainte de a fi dorit ceva. . B 4 – Gelozie sexual\. {tiu c\ acum voi scrie. A 3 – Casa în fa]a Lumii. Catherine. Dar o voi spune în felul meu. Fiecare minut de via]\ î[i poart\ în sine valoarea de miracol [i chipul de tinere]e ve[nic\. Ciclul se va relua dup\ aceea. {i fiecare decep]ie din via]a lor creeaz\ o oper\ de art\.. Povestea condamnatului la moarte. E viu [i respir\ o dat\ cu mine.. Trebuie s\ depun m\rturie. A 1 – Casa în fa]a Lumii. Cap. II – Coborîrea din Casa în fa]a Lumii în port etc.

dac\ prin cultur\ se în]elege exercitarea rostului nostru celui mai intim care este cel al eternit\]ii. cînd cau]i s\ atingi cu cotul al]i oameni). Toate contactele. Istoria condamnatului la moarte. Cartier s\rac (fereastra). s`ntem înfrigura]i. De aceea nu trebuie s\ se spun\ c\ acela care c\l\tore[te o face pentru pl\cerea sa. * Baleare Golful. Ibiza: golf. tr. Cabaret. Bellver. Acesta e aportul cel mai limpede al c\l\toriei. dar permeabili. Dac\ vreau s\ scriu despre oameni. ~n acel moment. Este faptul c\ la un moment dat. * 13 februarie ’36 Cer oamenilor mai mult decît pot s\-mi dea.. Aceast\ infim\ în]elepciune pe care încerc s-o construiesc. . ce cuvînt distrat al unui prieten care-mi scap\ va veni s-o nimiceasc\: Non ridere. Vanitatea de a pretinde contrariul. Dar el e gr\bit. [i îndoielile la adresa mea [i a celorlal]i. Lux.. Zidurile de piatr\ [i morile pe cîmp. Istoria Casei în fa]a Lumii. Soller [i sudul. C\l\torim pentru cultura noastr\.). de limba noastr\ (un ziar fran]uzesc are o valoare inestimabil\. * ~n Baleare. Valldemosa [i terasele. ne readuce la el. Pl\cerea ne îndep\rteaz\ de noi în[ine cum divertismentul lui Pascal îndep\rteaz\ de Dumnezeu. frînturile unei emo]ii. niciodat\ prietenia. San Eulalia: Plaja. Coasta de la Miramar. Felanitx. Istoria geloziei sexuale. C\l\toria.carnete_Camus. Dac\ ne iese în cale o cascad\ de lumin\. s\ nu jele[ti“ (n. Serbarea. Dar ce gre[eal\ [i ce disperare. non lugere1. Istoria coborîrii spre soare. Ar trebui s\ ]in un caiet despre vremea din fiecare zi.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 16 16 ALBERT CAMUS CARNETE 17 6 istorii: Istoria jocului str\lucitor. {i iat\-m\ mai singur [i mai golit. Moartea mamei. Timpul trece. niciodat\ emo]ia. Frumosul soare 1 ~n latin\: „S\ nu rîzi. ca [i o dorin]\ instinctiv\ de a ne pune la ad\postul vechilor obiceiuri. Cafenelele c\tre port. L-a[ socoti mai curînd o ascez\. o fric\ nedeslu[it\ ne cuprinde. cum s\ uit ochii [i vocea celor pe care-i iubesc? De fiecare dat\ mi se dau doar elementele unei prietenii. San Antonio (m\n\stirea). Mergem s\ vedem un prieten mai în vîrst\ ca s\-i spunem tot. * Martie Zi str\b\tut\ de nori [i de soare. Cel mai mic [oc ne zguduie pîn\ în str\fundurile fiin]ei. Catedrala (prost-gust [i capodoper\). Nu exist\ pl\cere în faptul de a c\l\tori.. Pensiune. Un frig cu paiete galbene. {i eu însumi poate. Pollensa: ora[. Cartier bogat (umbra [i femeile b\trîne). cum s\ m\ îndep\rtez de peisaj? Iar dac\ cerul [i lumina m\ atrag. Cel pu]in acel ceva care ne sufoc\. M\n\stire. Vara trecut\ Ceea ce face pre]ul c\l\toriei e frica. care este ca o [tiin]\ mai mare [i mai grav\. San Francisco – M\n\stire.. [i orele acelea de sear\ în cafenele. Vorbim de toate [i de nimic. am g\sit eternitatea. * S\ caut contactele. atît de departe de ]ara noastr\. Istoria cartierului s\rac. La Peña: fortifica]ii.

soare [i case albe. De remarcat. Frig albastru. Nici disperarea. * Moartea d\ jocului [i eroismului sensul lor adev\rat. S-ar spune c\ pentru ultima iarn\ pe care o petrec aici. Din vîrful colinelor se vedeau ren\scînd sub presiunea soarelui neguri l\sate de ultimele ploi. oh! fericirile mele intacte care intr\ deja în deriv\ [i nu-mi mai ofer\ în melancolia serii decît un surîs de femeie tîn\r\ sau privirea inteligent\ a unei prietenii care se [tie în]eleas\. {i. ghiceam deasupra mea soarele [i ziua miraculoas\ în care se conturau copacii. N-au decît ceea ce merit\. trebuie s\ subscriem la prostii?“ Se poate r\spunde da: e frumos. {i revenire. f\r\ s\ cread\. anii de b\trîne]e atît de scur]i fiindc\-s gata constitui]i. * Dolorem exprimit quia movit amorem. acroba]ii arabi [i portul tres\ltînd de lumin\. c\ e aproape imposibil s\ prive[ti un ar\t\tor de ceas rotindu-se cinci minute pe un cadran. Credinciosul se împiedic\ oare de contradic]iile din Evanghelii [i de excesele Bisericii? A crede înseamn\ a admite Arca lui Noe – înseamn\ a ap\ra Inchizi]ia sau tribunalul care l-a osîndit pe Galileu? Dar. Coline cu mare în fundal. în m\sura în care ele ating absurditatea [i inutilitatea. cufundîndu-m\ în vata aceea. Totul devine inutil. * Dac\ timpul se scurge atît de repede. Chiar coborînd prin p\dure. * Un titlu: Speran]a lumii. cî]iva stropi de ap\. Iar grija aceasta religioas\. . * Martie Cer cenu[iu. neg comunismul. ~ncredere [i prietenie. toat\ lumea surîde aparen]elor [i se preface c\ li se supune. flori albe de m\ce[. Adineauri. nici bucuriile nu-mi par îndrept\]ite în fa]a acestui cer [i a z\pu[elii luminoase ce coboar\ din el. * Grenier despre comunism: „~ntrebarea e aceasta: de dragul unui ideal de justi]ie. de pild\. Fe]ele grave [i surîz\toare ale tinerelor femei. Iarna asta unic\ [i plesnind toat\ de frig [i de soare. Golful tremurînd în lumin\ – ca o buz\ umed\.carnete_Camus. pe de alt\ parte. De aceea anii de tinere]e s`nt atît de lungi [i de plini. Fericirea [i cei care s`nt ferici]i. nuan]e abia în]elese. e pentru c\ nu se fixeaz\ în el puncte de reper. Dar lumina se infiltreaz\. {i am lucrat toat\ ziua. Nu: e cinstit. într-atît este de lung\ [i exasperant\ mi[carea lui. Ce nevoie am s\ scriu sau s\ creez.. ~n dep\rtare golful se estompa deja. ]ara aceasta se revars\ [i înflore[te. blînde]ea prieteniei femeilor. Zîmbete. Soarele pe cheiuri. în fond. * 1 ~nsemnare reluat\ în Fa]a [i reversul. Lumini se însufle]esc. glume [i proiecte. F\r\ note false. cel mai important. * 16 mai Plimbare lung\. Reintr\m în joc.. s\ iubesc ori s\ suf\r? Ceea ce am pierdut în via]\ nu este. {i soarele delicat. S`nt legat de lume prin toate gesturile mele. A[a se întîmpl\ cu luna la zenit [i la orizont. cum s\ împaci comunismul [i dezgustul? Dac\ încerc formele extreme. Lucid\ be]ie [i despuiere zîmbitoare – disperare în virila acceptare a stelelor grece[ti. P\strînd propor]iile: problema cre[tinismului. ~n toate tufi[urile. Mari flori siropoase cu petale violete. de oameni prin toat\ recuno[tin]a mea1.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 18 18 ALBERT CAMUS CARNETE 19 str\veziu de ieri. * Ieri. * Martie Bucuria mea e nesfîr[it\.

domnule Ambrosino. domnul Ambrosino. accepta]i aceste cîteva flori. Con]inea reclame decupate [i clasate cu grij\ cu ajutorul unor numere scrise cu creionul. Nebunul a scos din cutie o trestie spintecat\ în lungime. pîn\ ce lumea a t\cut în jurul lui [i. Lucrurile merg cît se poate de bine dac\ le privim de-aproape. l\sînd degetele s\-i r\t\ceasc\ de-a lungul tr\gaciului. repeta minunîndu-se: „Bucuria mea nu are pre]“. î[i introducea limba în ea [i. }ine o cutie la subsuoar\ [i înainteaz\ cu fa]a serioas\. – partea a II-a Catastrofele succesive – Curajul s\u – Via]a se ]ese din nenorocirile astea. ~ntreprindere de camioane la Mostaganem. s-a ghemuit cu toat\ fiin]a în singura senza]ie a fierului rece [i s\rat din care putea ]`[ni moartea. – Ah! V\ anun] atunci c\ o s\ ne logodim de Pa[ti. domni[oar\. Pofti]i. apropia revolverul [i-[i lipea fruntea de el. * 31 martie Mi se pare c\ ies la suprafa]\ pu]in cîte pu]in. O adiere destul de puternic\ urc\ pe colin\. lingea ]eava armei. Din clipa `n care ai renun]at s\ te sinucizi. plîng\rea]\ [i cald\: „Plou\ pe drum. Se duce acas\. – Nu. * 1 ~nsemn\ri pentru Moartea fericit\. Dar un nebun apare cu infirmierul s\u. potolea r\ceala fierului pe febra obrajilor. Am dreptul s\ ies zilnic o jum\tate de or\. {i toat\ mi[carea asta tandr\ [i blond\ se opre[te la mic\ distan]\ de culme. î[i construie[te zilele în jurul revenirilor sale seara. S`nte]i rud\ cu domni[oara? – Da.. – Domnul Camus.“ Muzica ne urm\re[te cînd trecem pe lîng\ mu[catele [i tufele mari de margarete. î[i punea în ordine hîrtiile. r\scolind ierburile [i soarele. – Ah! Adev\rul e c\ n-am decît o jum\tate de or\ [i tocmai am venit s\ fac pu]in\ muzic\. pe lîng\ marea aceasta cu sur`s imperturbabil. al dezgustului s\u. bine. Permite]i-mi s\ stau un moment cu dumneavoastr\. cu cr\p\tura c\ptu[it\ cu piele de cauciuc. – Ah. – Noi trebuie s\ plec\m. Se omoar\. O rud\. marea f\r\ un rid [i zîmbetul din]ilor ei alba[tri. Am deschis scrisoarea. mînuind piedica. al neîncrederii sale. M. stînd în picioare sub vînt.. * M1. – Bun\ ziua. [i-l trecea peste tîmple. Odat\ lucrul terminat. al singur\t\]ii sale. {i scrisoarea asta e pentru dumneavoastr\. Plec\m.carnete_Camus. Iar el. un incident neînsemnat: unul dintre prietenii lui i se adreseaz\ distrat. trezindu-se cu gura plin\ de o saliv\ deja amar\. Lumea îl crede stoic [i rezistent. privesc cum se scurge aceast\ or\ unic\ f\r\ s\ pot rosti o vorb\. Mi-a dat voie nevast\-mea. N-am decît o jum\tate de or\. Jos. Domnule. El se instaleaz\ în pînza asta dureroas\. Muzica pe care o emite e bizar\. la picioarele chiparo[ilor înal]i care se suie pîn\ în vîrf în rînduri dese.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 20 20 ALBERT CAMUS CARNETE 21 Martie Clinic\ la Alger. minunata str\lucire a mu[catelor ro[ii. desigur. {i apoi st\tea a[a un timp îndelungat. Dar trebuie s\ m\ tîr\sc pe burt\ în fa]a infirmierului ca s\ catadicseasc\ s\ vin\ cu mine. – Ah! Am cunoscut un Camou. – Nu face nimic. Pe drum. Sub soarele care-mi înc\lze[te o singur\ latur\ a fe]ei. domnule. dar atunci cînd o s\ v\ rev\d? – Mîine. Admirabil\ lumin\ ce coboar\ din cer. ~ntr-o zi. permite]i s\ m\ prezint. trebuie s\ nu mai spui nimic despre via]\. – Depunea în fiecare sear\ arma aceasta pe mas\. horc\ind de o bucurie neîntemeiat\. A[eza]i-v\ lîng\ mine. deja somnolent. domni[oar\ (tinerei care e cu mine). Prietenia blînd\ [i re]inut\ a femeilor. .

conform prejudec\]ii. ~n fiecare sear\. zguduit tot de o mînie enorm\. Vil\ la marginea ora[ului. S\ m\ încred în mine. * C\ldura pe cheiuri – enorm\. în fine. deziluziile. Cînd se las\ seara. în toate situa]iile. pe pietrele fierbin]i ale cheiului. ~ntr-un col]. ca s\-[i g\teasc\. doi b\rba]i tineri care se îndep\rteaz\ în mare vitez\ [i rîd de-[i pierd r\suflarea. – Dorin]ele se confund\. Cafea care se pr\je[te [i al c\rei parfum se `mpr\[tie `n aer. Nimic de îmbr\]i[at. Ideile generale s`nt cele care mi-au f\cut cel mai mare r\u. Balan]a restabilit\. – Alerg\tur\ dup\ camion. soarele [i sîngele. împinge bini[or paharele pîn\ la marginea mesei). Altfel. [i corpul meu gîfîind. apoi arta celor care au în]eles [i arta mea dac\ s`nt capabil de asta. f\r\ ca el s\ înceteze s\-[i dep\rteze bra]ele. nebun din recuno[tin]\.carnete_Camus. Cartea mea. Trag linia peste 15 zile. Toate animalele stau într-o rîn\. cu mîinile în urin\ [i cu gîndul la masa de sear\ pe care trebuie s-o preg\teasc\. Nimicirea [i gustul mor]ii. Ultimul pisoi a murit. mai întîi natura. Ceilal]i au plecat. Dar mama a mîncat jum\tate din el. Soarele. [ase pui. s\-l organizez f\r\ întîrziere începînd de duminic\. vacarm. una cîte una. Sfîrîitul lor. {i dou\ mirosuri: urin\ [i moarte amestecate. „E-n regul\. calitatea stranie a aerului deasupra ora[ului. {i în trupul acesta pe care-l str`ng lîng\ mine. lumina [i apa. praf. La cafenea. ]in [i bucuria stranie ce coboar\ din cer spre mare. Acesta e adev\ratul climat al tragediei [i nu noaptea. ce mai! Acelea[i murd\rii. o pisic\. un motan. vitez\. Nu-]i ratezi via]a cînd o pui în lumin\. Mirosuri voluminoase de gudron care zgîrie gîtlejul. dans al catargelor la orizont. Pe camion: zdruncin\turi pe pavajul neregulat al cheiului. Or\ tandr\ [i disperat\. Ultima sear\ (î[i întinde pe mas\ bra]ele pe care le dep\rteaz\ încet. Vîntul care url\ în jurul casei. O jum\tate de pisic. cuprin[i parc\ de ame]eal\. unul moarte1. îi spune patronului. * Sim]urile [i lumea. [i buzele umede ale dorin]ei. Lucrul meu.) R\mîne locului mai multe ore. * Mai S\ nu te izolezi de lume. (Paharele cad unul cîte unul. . Un cîine. S\ tac. Zgomotele care urc\ [i se pierd ca ni[te baloane. Pe terase. * „Nu-i nimic. femei maure care stau la taclale a[teptînd s\ se însereze. {i tot sensul lumii i se urcase deodat\ în gît. [i be]ia se afl\ înc\ în fa]a mea. Pîn\ [i în triste]ea asta din mine. Tot efortul meu. strivitoare. Iar în praful alb [i cretos. Puii mor unul dup\ altul. f\r\ fraze. * Aprilie Primele zile de c\ldur\. un tîn\r care rîde în t\cere. pl\tesc tot. Contacte cu ceea ce e adev\rat. Un pian. în imensul [i fantasticul decor al portului. Singur fiind. Imobilitatea copacilor [i a oamenilor.“ * Piciorul strivit al hamalului. S\ reconstruiesc din nou dup\ aceast\ lung\ perioad\ de via]\ trepidant\ [i disperat\. Pic\turile de sînge. se îndreapt\ spre reluarea contactelor. foarte departe. * Soare [i Hamalul cu piciorul rupt. r\mîn [ase pahare. 1 ~nsemn\ri pentru Moartea fericit\. Nimic în fa]a c\ruia s\ m\ arunc în genunchi. Iar el zîmbe[te. nu se ducea acas\ decît seara. leg\nat al navelor. El a[ezat în mijlocul acelor ruine [i mizerii. ~n\bu[itor. mort ]eap\n [i murd\rie. Pisica nu poate al\pta. cît\ dorin]\ de iubire [i cît\ be]ie chiar [i-atunci cînd nu v\d decît o colin\ în aerul serii. îmi poveste[te via]a lui. î]i taie respira]ia.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 22 22 ALBERT CAMUS CARNETE 23 Problema social\ reglementat\. s\ m\ gîndesc la ea necontenit. Ritm nebunesc al macaralelor [i al ma[inilor. Toate paharele s`nt sparte. nenorocirile.

s\ accep]i cu o for]\ egal\ da-ul [i nu-ul. ac]ionez de parc\ a[ afirma.“ Aceast\ experien]\ extrem\ trebuie s\ se opreasc\ întotdeauna în fa]a unei mîini întinse. M\rturise[te. f\r\ literatur\ – s\ accep]i [i s\ dai. experien]ele extreme. * gustul amar din C\derea. 2 Reflec]ie care prefigureaz\ anumite pagini din Mitul lui Sisif. * Mai C\ via]a este cea mai puternic\ – adev\r. Esen]ialul: s\ nu te pierzi [i s\ nu pierzi ceea ce. Dar contrapartid\: mijlocitorii – zilnic. ci s-o întinzi. S\ caut experien]a extrem\ în singur\tate. dar [i început al tuturor la[it\]ilor. S\ scriu într-o zi o carte care va da sensul. {i eu. * Cealalt\ opinie: trebuie s\ fii simplu. * {i iat\-i mugind: s`nt imoralist.. în comic. Dou\ prostii. trebuie s\ ac]ionezi ca [i cum ai spera – sau s\ te omori. cînd femeile s`nt atît de frumoase. imbecilule. doarme în lume. S\ te angajezi cu totul. . – S\ dispre]uiesc compara]ia. Dac\ e[ti într-adev\r convins de disperarea ta. * Un eseu despre moartea Filosofiei – Malraux. Aten]ie: Kierkegaard. adev\rat. * Contra rec\derii `n p\cat [i a sl\biciunii: efort – Aten]ie demon: cultur\ – corpul. Primele rînduri au deja Natur\ = echivalen]\. Dar. * Dumnezeu – Mediterana: construc]ii – nimic natural. Dar nu facem decît asta. Pe urm\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 24 24 ALBERT CAMUS CARNETE 25 Disperare zîmbitoare. prin rezultat (mai curînd indiferent). Pentru a se relua dup\ aceea. Neg. din tine. dar exercitînd necontenit o domina]ie pe care o sim]i zadarnic\. Mîinile întinse s`nt rare. Un eseu despre chimie. originea relelor noastre e compara]ia.). {i despre tensiunea asta: impasibilitatea. Concilierea dintre în]eleptul hindus [i eroul occidental. F\r\ ie[ire. opera mea (emo]iile). Nu s\-]i alegi via]a. Cultul eului presupune amatorism sau optimism. Suferin]a nu d\ drepturi. * Mai La margine.carnete_Camus. de parc\ a[ fi puternic [i curajos. India. voin]\ – munca (Fil.. Opera literar\: for]\. s`nt la[ [i slab. dragoste [i moarte sub semnul cuceririi. – {i pe deasupra: jocul. Trebuie gîndit contrariul cu ostenta]ie. s\ amestec cele dou\ genuri respectînd tonul particular. s\ iau jocul în tragic. Opera filosofic\: absurditatea. S\ purific jocul prin cucerirea de sine – [tiind c\ e absurd\2. pentru efortul s\u. pentru asta. 1 Reflec]ie care prefigureaz\ anumite pagini din Mitul lui Sisif. s\ nu-mi pierd timpul. „Ideile generale s`nt cele care mi-au f\cut cel mai mare r\u. * Mai Aceste amurguri la Alger. Ca atare. * Mai Toate contactele = cult al Eului? Nu1. Traducere: trebuie s\-mi g\sesc o moral\. În ambele. Chestiune de voin]\ – s\ împing absurditatea p`n\ la cap\t = s`nt capabil s\.

{i s\ nu renegi niciodat\. Adio. * Noiembrie S\ v\d Grecia. Nuan]\.“ * Ianuarie Eseu: Casa în fa]a Lumii1. de asemenea. * – „Nu-s numai fete tinere aici“. Dac\ vi s-ar da puterea. – ~n cartier. Discurs virtuos (cf. reintru în istoria în care m\ ]in închis de atît timp cei care se tem s\ nu iubeasc\ prea mult. `n prezen]a c\ruia X spune lucruri grosolane. Suetoniu) b) Oglind\ 1 Prima aluzie la Caligula: prima schi]\ a deznod\mîntului. S`nt mul]umit de a fi doi. gust al expresiei ca dovezi ale decaden]ei. l-a]i vedea dezl\n]uindu-se pe acest monstru sau înger pe care-l purta]i în voi. Unitatea religioas\ a Sfîntului Imperiu roman germanic sf\r`mat\: se formeaz\ na]ionalit\]ile.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 26 26 ALBERT CAMUS CARNETE 27 Intelectual? Da. Prefer s\ ]in ochii deschi[i. . atitudini admirabile: Luther. Epoca noastr\ moare fiindc\ a crezut în valori [i `n faptul c\ lucrurile pot s\ fie frumoase [i c\ pot `nceta s\ mai fie absurde. – Dar pictura odat\ abandonat\. Fuga lui Caligula III Sfîr[it: Caligula apare dînd la o parte cortina: „Nu. totul se men]ine. II – a) Surorile sale [i Drusilla b) Dispre]ul celor mari c) Moartea Drusillei. * S\ urci acolo de fiecare dat\ înseamn\ s\ o cucere[ti de fiecare dat\. ~mi place. este grec. Dar principiul nu mai este cre[tin. „Dac\ se pot îmbina?“ ~ntrebare practic\. Intelectual = cel care se dedubleaz\. Trebuie s\ te apuci de asta. în realitate: „nu-mi pot suporta îndoielile“. Numai c\ expresia era dat\ de pictur\ (regretabil). Apolonii dorici s`nt admirabili fiindc\ n-au expresie.“ – „Trebuie s\ înve]e relativitatea lui Einstein ca s\ poat\ face dragoste. „Dispre]uiesc inteligen]a“ înseamn\. * 1 Casa în fa]a Lumii va forma unul dintre capitolele Mor]ii fericite. 4 acte1. Este în fiecare dintre voi. Dar el restituie o for]\. spune M. * Na]ionalit\]ile apar ca semne ale dezagreg\rii. – Casa în fa]a lumii nu este o cas\ în care s\ te amuzi. Kierkegaard. Caligula n-a murit. ~n Orient. M. * Protestantism. Umanismul de ast\zi: înc\ mai afirm\ pr\pastia care exista între Orient [i Occident (cazul Malraux). Pictura italian\. Spirit [i sentiment. ~n practic\? * Ianuarie Caligula sau rostul mor]ii. Paradoxul grecului. i se spunea casa celor trei Studen]i. mare artist f\r\ s\ vrea. ~n teorie. Bucurie. E aici [i acolo. [i dragostea: – „A]i ajuns la o vîrst\ la care e[ti fericit s\ te recuno[ti în copilul celorlal]i. dac\ a]i iubi via]a. spune M.“ – „Fereasc\ Dumnezeu“. o dat\ cu secolul al XVI-lea al „colori[tilor“.carnete_Camus. într-atît de povîrnit e drumul care duce la ea. – Cînd ie[i din ea e ca s\ te închizi. Interna]ionalismul încearc\ s\ redea Occidentului adev\rata sa semnifica]ie [i voca]ie. dac\ a]i avea inim\.. r\mîne capodopera. I – a) Ascensiunea sa. Sculptura greceasc\ decade în momentul cînd apar zîmbetul [i privirea. ci o cas\ în care e[ti fericit.

* Turnee (teatru) Diminea]a. ceea ce e cu totul altceva. Iar con[tiin]a aceasta nu e niciodat\ rafinat\. Mic foc de c\rbune care scap\r\ în mijlocul unei ulicioare vîscoase [i întunecate. * Povestire – omul care nu vrea s\ se justifice. 2) S\ reiau „moartea în suflet“3 – Presim]ire. Muzic\. – Soare. 1) Eseu despre ruine: vîntul printre ruine sau moartea la soare. Camus a încer- cat s\-l mai includ\ o dat\ [i în Moartea fericit\. Exist\ o cultur\ mediteranean\. soare care aure[te casele pe o colin\. – Frumos decor al unei dimine]i minunate. . 3) Casa în fa]a Lumii. Psihologia este 1 Tem\ din Str\inul. * ~ntr-o ]ar\ str\in\. semn al unui spirit vulgar. s\ nu se confunde civiliza]ia [i poporul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 28 28 ALBERT CAMUS CARNETE 29 Februarie Civiliza]ia nu const\ într-un grad de rafinament mai mult sau mai pu]in mare. Sentiment mai puternic decît în fa]a aceluia[i lucru v\zut în propria ]ar\.carnete_Camus. Pe de alt\ parte. 3 „Cu moartea în suflet“ este al treilea dintre eseurile din Fa]a [i reversul. * Seara. * Aprilie ’37 Curios: incapacitate de a fi singur. A face din civiliza]ie opera unei elite înseamn\ s\ o identifici cu cultura. Ca s\ se cunoasc\. * Mai Eroare a unei psihologii de detaliu. în Nunta. 5) Eseu despre Malraux. nuan]e aproape conven]ionale ale cerului oriental. ~i este preferat\ ideea pe care [i-o face cineva despre el. * Nebunie. Nu e acela[i soare. zile cînd spune adev\rul. ci într-o con[tiin]\ comun\ unui întreg popor. Le accept pe amîndou\. 4) Roman – S\ lucrez la el. S`nt zile cînd lumea minte. blînde]ea lumii deasupra golfului. 2 ~nsemn\ri pentru „Vîntul la Djemila“. – Z\d\rnicia acestei consol\ri. * Nevoia de a avea dreptate. Totul anun]\ o zi str\lucitoare. – B\trînelul la fel de despuiat ca un m\slin din Sahel. {tiu foarte bine c\ nu e acela[i soare. * Pentru eseul despre ruine:2 Vîntul care usuc\. Oamenii care se cerceteaz\. Amîndou\ s`nt profitabile. care se analizeaz\. * Kasbah: Vine întotdeauna clipa cînd te despar]i de tine. * Tenta]ia cea mai periculoas\: s\ nu sem\n cu nimic.1 * Aprilie Femeile – care-[i prefer\ ideile senza]iilor. s\ se afirme. 6) Tez\. spune adev\rul – [i cu ce st\ruitoare [i trist\ frumuse]e. Cer [i oseminte. Dar exist\ [i o civiliza]ie mediteranean\. Moare. Ea este chiar foarte dreapt\. Un deget pe ochiul de geam. mun]i mov tivi]i cu roz. av`nd numai el con[tiin]a adev\rului s\u. incapacitate de a nu mai fi singur. Dar cu o pudoare [i cu o delicate]e pe care le simt deja aproape de sfîr[it. Ast\-sear\. tandre]ea [i fragilitatea unui Oran pe care `l descop\r atît de dur [i de violent sub soarele zilei: ueduri sclipitoare m\rginite de leandri.

cu atît filosofia e mai adev\rat\. 1 G\sim aici schi]a uneia dintre ultimele scene din Str\inul. – Ne închipuim clipe de r\gaz. De neapreciat pentru noi. Civiliza]ia. buzele ar vrea s\ rosteasc\ un nume. 2) Omul care a ratat tot. Aceast\ credin]\ te face demn [i reprezint\ adev\rata satisfac]ie. Fiindc\ peisajele se las\ interpretate. De la prima p`n\ la ultima pagin\. poate c\ se va sim]i un demers surd care le creeaz\ unitatea. Cultura: strig\tul oamenilor în fa]a destinului lor. Din cauza gîtului t\iat. cu ochii plini de lacrimi. decaden]a ei: dorin]a omului în fa]a bog\]iilor. * Luther: „Este de o mie de ori mai important s\ crezi cu fermitate în mîntuire decît s\ fii demn de ea. de fiecare dat\. aceste eseuri. Cf. suferin]\ f\r\ sfîr[it. Despre o teorie politic\ a Mediteranei. * 1) Prestigioasa poezie care preced\ iubirea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 30 30 ALBERT CAMUS CARNETE 31 ac]iune – nu reflec]ie asupra ta însu]i. Dumnezeule!“ {i. singurul lucru ce li se poate cere este s\ le fie urm\rit\ progresia. „Vorbesc despre ceea ce cunosc. 1) Pe de o parte. Ceea ce ne intereseaz\ este destinul nostru. Spengler). Ceea ce nu provine dintr-un dispre] comod fa]\ de form\. impulsul nebunesc spre p\mînt ca s\ se ascund\ într-un „Dumnezeule. n-are sens pentru noi. pîn\ [i moartea sa. * Civiliza]ia contra culturii. ~ns\ nu „dup\“. ci doar de la o insuficient\ maturitate. * For]\ consolatoare a Infernului. Moare f\r\ o vorb\. Cu cît omul este mai mare. * A scrie înseamn\ a te dezinteresa.carnete_Camus. ci „înainte“. . Pentru cei care vor lua aceste pagini drept ceea ce s`nt cu adev\rat: ni[te eseuri. 4) Tîn\r. Cecil Rhodes: „Expansiunea e totul“ – civiliza]iile s`nt ni[te insuli]e – civiliza]ia ca rezultat fatal al culturii (cf. * Mai Proiect de prefa]\ pentru Fa]a [i reversul. genunchii se îndoaie.1 * Filosofiile valoreaz\ cît valoreaz\ filosofii.“ (Predic\ despre Justificare ]inut\ la Leipzig. Decît în m\sura în care vorbim despre „secund\ etern\“. * Lupt\ tragic\ a lumii în suferin]\. O anume renun]are întru art\. oricare ar fi el. A rescrie. în 1519) * Iunie Un condamnat la moarte pe care vine s\-l viziteze zilnic un preot. pentru mul]i. da. rezisten]a din omul c\ruia nu-i trebuie aceast\ facilitate [i care vrea s\-[i mistuie toat\ frica. Te determini de-a lungul vie]ii. Chestiune de lene `n cazul celor care nu reu[esc. 2) Dovezi spirituale (Sfîntul Imperiu roman germanic). Efortul care aduce întotdeauna un cî[tig. 2) Nu s`ntem sensibili la cuvîntul eternitate. parc\-mi vine s\ spun care le legitimeaz\. dac\ justificarea nu mi s-ar p\rea van\ [i dac\ n-a[ [ti c\ întotdeauna i se prefer\ unui om ideea pe care ]i-o faci despre el. Orbire. Frivolitate a problemei nemuririi. A[a cum s`nt prezentate.“ * 1) Dovezi economice (marxism). aderi mai bine la un peisaj decît la un om. Imperialismul este civiliza]ie pur\. A te cunoa[te perfect înseamn\ a muri. s`nt informe.

Frumuse]e care face ca s\r\cia s\-]i fie pe plac. cartier periferic din Alger. * Cre[tinismul. în schimb. Nimeni în fa]a noastr\. Nu [tiu. g\se[te c\ e ceva chinuitor.“ * – Oh! Marcel. da’ lui. galbenul polenului [i verdele frunzelor. {i mergem. dar de mîncat mînc\m bine. în apropiere de El-Biar. Mama îi moare. zice „hm. iar în fundul rîpei era at`t sînge. ~ntr-o zi îmi spune: Cu b\rbatu-meu nu-i niciodat\ a[a. hm“ [i iar se pune pe înfulecat. * S\ fii profund prin nesinceritate. {i pe urm\ cobor`m un fel de rîp\ cu copaci. [i mergem tot înainte. „B\rbat’su nu [tia cum s-o fac\. numai ce zice: «La atac!». P\r\se[te tot. S\ m\ ]in departe. Regul\ ilogic\: tragicul este contradictoriu. unde le-ai cî[tigat pe toate? – Unde le-am cî[tigat pe toate? P\i. ce de mai medalii ai. Regul\ practic\: un om inteligent pe un anumit plan poate fi un imbecil pe altele. Fuga tot `nainte3. Lui tat-su îi trebuie o juma’ de kil de pîine. v\zut\ de Marcel. 3 Fragment reluat din „Cu moartea în suflet“ pentru Moartea fericit\. cere omului s\-[i st\p`neasc\ dorin]a. * Hidroavion: str\lucirea metalului scînteietor pe cerul albastru. Trebuie s\ spun [i chiar s\ spun repede ce-mi umple inima. {i d\-i cu sosuri. C\dem cu to]ii unii peste al]ii. Groaznic. ~n sensul acesta e mai „natural“ decît Gide care. S`nt atît de departe de febra mea – atît de pu]in capabil de alt orgoliu decît de acela de a iubi. Noi. în ceea ce-l prive[te. Uite nepotu-meu. * Iulie Peisaj din La Madeleine1. – Cum a[a.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 32 32 ALBERT CAMUS CARNETE 33 3) Infernul este via]a cu acest corp – care e de preferat totu[i nimicirii. {i numai ce `ncepeau s\ strige «Mam\!». „Diplomele“ se refer\ la tot regimentul din care f\cea parte Marcel. * „Nici o leg\tur\“. e intelectual. {i d\-i cu sardine. la r\zboi? – Ia zi. {i pe urm\ mitralierele încep deodat\ s\ ne secere. Pentru o noapte? – Nu. Cre[tinismul. de puteai s\-l traversezi cu barca.“ * B\t\lia de la Charleroi v\zut\ de Marcel. la r\zboi. „Pe noi. Cîteodat\. iac-a[a. . zuavii. m\nînc\ mai mult decît tat-su. Dar mai pu]in natural decît poporul care-[i ast`mp\r\ setea la fîntîni [i [tie c\ sfîr[itul dorin]ei este sa]ietatea (o „Apologie a Sa]iet\]ii“)2. * Regul\ logic\: singularul are valoare de universal. un kil îi trebuie. Adev\rul credin]ei sale nu s-a schimbat totu[i. Dar Gide vede în asta o pl\cere în plus. * Pinii. – Prea bine. Comandantul. 1 La Madeleine. a[a e. nu alta. * Micu]a. tiraliori. în Nunta. * Praga. Ni se zice s\ atac\m. – A[ dori o camer\. cînd e gata. Erau atî]ia r\ni]i [i mor]i. ne-au f\cut a[a. vrei s\-]i aduc diplomele unde st\ scris? Vrei s\ te pun s\ le cite[ti? Da’ ce-]i închipui? Se aduc „diplomele“. 2 Aceste reflec]ii stau la baza unei `nsemn\ri despre Gide [i dorin]\. Adev\rat roman. Nici o leg\tur\. ca [i Gide. * Marcel.carnete_Camus. Cel care ap\r\ o credin]\ toat\ via]a. nu s`ntem boga]i. \[tia.

* Cuplurile: b\rbatul încearc\ s\ str\luceasc\ în fa]a unui ter]. Singur\tate. 2) Tipul care-i tot aici.. . Mu[cate [i sori în arcurile de c\r\mid\. Cîmpiile Sileziei: nemiloase [i ingrate – dune – Zbor de p\s\ri în diminea]a gras\ pe p\mîntul cleios. B\rbatul caut\ în buzunar [i-i d\ hîrtia care-i trebuie. * 1) ~n trenul care-l ducea spre „. Butweiss – Suburbie. Bautzen – Cimitir gotic. Praga – Primele patru zile. murdarule. * Intelectualul în fa]a adeziunii (fragment). ai s-o încasezi. Ploi. Pentru b\rbat. * Italia Biserici – sim]\mînt special legat de ele: cf. Disperare intim\ care se ascunde sub cutele acestei m\t\si. 25 [i 30 de coroane. Dar coinciden]\. Cimitir evreiesc. s\-l fac\ solidar cu mediocritatea ei. 1 Pe manuscrisul piesei Caligula apare subtitlul Juc\torul. o amar\ dulcea]\. (nici un r\spuns) – Ce camer\ dori]i. Kupstein – Capela [i cîmpurile sub ploaie de-a lungul Innului. – Liftier. Cimitirul Sfîntul Petru. du bagajele în camera nr. spune ea. „X“ î[i privea mîinile. 12. – Liftier. A[ dori o camer\ de 18 coroane. Dresda – Pictur\. F\r\ bani. Medicul.. Foame. * ~n tren. So]ia imediat: „Dar [i tu. Mic\ m\n\stire gotic\.“. 34. domnule? – Oricare (prive[te afar\). Ciungul [i acordeonul s\u ]inut pe [old.carnete_Camus. ~ncredere etc. Olomouc – Cîmpiile duioase [i lente ale Moraviei. * Iulie ’37 Pentru Romanul juc\torului1. brum\rele – Lac [i mun]i – plimbare pe platou. Viena – Civiliza]ie – Lux îngr\m\dit [i gr\dini protectoare.. camera nr. Biserici baroce. Gr\dina Mirabelle [i pre]ioasa sa reu[it\. Wroclaw – Bureaz\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 34 34 ALBERT CAMUS CARNETE 35 – Avem camere de 18. Andrea del Sarto. Biserici [i co[uri de uzine. Mortul. Linz – Dun\rea [i cartierele muncitore[ti. Sau: – Dac\ mai faci a[a. cupluri: femeia se ridic\ în trenul aglomerat. Singur\tate care prinde r\d\cini. * Lyon Vorarlberg-Halle. M\n\stire baroc\. Tragism care îi este propriu. Sosirea la restaurant. * Iulie Pentru femei. – D\-mi. Idem. Castravete în o]et. – E prea scump\. o mam\ c\tre copilul ei: – Nu-]i suge degetele. Brno – Cartiere s\race. Salzburg – Ildermann. Pruni acizi [i dep\rt\ri emo]ionante.. (se treze[te) – Cît cost\ camera asta? – 30 de coroane. ceea ce este insuportabil în tandre]ea f\r\ dragoste pe care le-o poate da un b\rbat. De notat: pictura italian\ [i decaden]a ei. Pictur\: lume grav\ [i ]eap\n\.“ [i caut\ s\-l diminueze.

de scoru[i [i de clopo]ei. Les Pléiades1: Caden]\ debordant\. {i de fiecare dat\ avea loc aceea[i cucerire f\r\ seducere. Vie]uitoarea cald\ a dorin]ei pe care o purt\m ca pe un ghem `n vintre [i care se mi[c\ cu o blînde]e s\lbatic\. armisti]iul dintre dou\ chipuri dure [i s\lbatice. Ce-mi place: s\-]i p\strezi luciditatea în extaz. cerul. Ceea ce m\ a[teapt\ în Alpi este. * Iulie ’37 Aventurierul. m\ gîndeam tot timpul la K. Ce-mi pas\ mie de asta dac\ trebuie s\ dau `n schimb acel ceva din mine. con[tiin]a bolii mele. golit [i ros pe din\untru. August Pe drumul spre Paris: febra care zv`cne[te `n tîmple. dragoste [i moarte. S\ ai „revela]ii“ în care s\ nu crezi. intimitatea a doi adversari [i nu p\r\sirea în voie a doi prieteni. ci [i s\ te la[i dus. la acea lung\ poveste tandr\ [i dureroas\ a luptei cu boala. Reu[ea s\ devin\ asem\n\tor cu norii rotunzi [i albi din spatele unicului brad care se profila pe o creast\. în vînt. ci un fel de pact interior pe care îl încheia cu acea natur\ ciudat\. Am nevoie uneori s\ scriu lucruri care par]ial îmi scap\. Aventurierul. copiii. * . glorie. spuse el. Ar trebuie s\ se aplice metodologia noastr\ pozitiv\ unor experien]e de o asemenea anvergur\. * Iulie Cînd asceza e voluntar\. Se integra în acea lume `nmiresmat\ [i stîncoas\. Dar cel care e purt\tor al unui suflet mare nu va intra în aceast\ ac]iune decît cu disperare. * Iulie ’37 – Juc\torul Revolu]ie. * Arles. * S\ mergi pîn\ la cap\t nu înseamn\ numai s\ rezi[ti. Am nevoie s\-mi simt persoana. Rezervor de energie real\. atît de grav [i atît de adev\rat? – Ce anume? – Greaua înaintare a lacrimilor. * August ’37 Se plimba zilnic pe munte [i revenea de acolo t\cut. Pisicile. S\ joci jocul. ~ncovoia încetul cu încetul rezisten]a acelei regiuni ostile. * Femei pe strad\. ceea ce se n\[tea în el nu era potolirea iubirii. Culorile cenu[ii. p\r\sirea singular\ [i brusc\ a lumii [i a oamenilor. dar care tocmai s`nt dovada a ceea ce în mine e mai puternic decît mine. o mare parad\ de piatr\ [i ape. * Exerci]ii de respira]ie ale yoghinilor din Tibet. în fa]a peisajului imens pe care-l descoperea brusc. care-mi d\ gustul mor]ii. în m\sura în care ea este sim]\mîntul a ceea ce m\ dep\[e[te. Suflet de lux. cu p\rul plin de ierburi [i acoperit de zgîrieturile unei zile întregi. Ajuns pe vîrful îndep\rtat. Nu r\mîne decît ac]iunea. Cînd este prin constrîngere (foamete).carnete_Camus. Nimic mare sau nou nu mai e posibil – cel pu]in în cultura Occidentului. S\ lup]i contra corpului t\u. se poate posti timp de [ase s\pt\mîni (e suficient\ apa). asem\n\tor cu acele cîmpuri de pufuli]e rozalii. al\turi de singur\tatea [i de ideea c\ m\ aflu acolo ca s\ m\ îngrijesc. Mansfield. Are sentimentul clar c\ nu mai e nimic de f\cut în art\. Pe banca mea. * August Duio[ia [i emo]ia Parisului. * 1 Este vorba de romanul lui Gobineau. nu mai mult de 10 zile.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 36 36 ALBERT CAMUS CARNETE 37 Cf. del\sarea popula]iei.

s`nt speriat c\ de ani de zile nu aud nimic care s\ sune omene[te. Deodat\ mirosul pielii sale ren\[tea pentru el în mijlocul mu[chilor. ~ntotdeauna acelea[i cuvinte spun acelea[i minciuni. Cele din seria B via]a pîn\ la moartea mamei (Moartea Margaretei. spune b\iatul. Cinema. Coborîrea spre Mediteran\. Ultimul capitol: Coborîre spre soare [i moarte (sinucidere – moarte natural\). Nu. La ora cînd noaptea deborda de stele.) [i care-[i d\ seama brusc. deseneaz\ spa]iul care desparte acel astru str\lucitor de cel care pare s\ dispar\ uneori. accesorii auto. în jur. Dragoste [i soare. * August ’37 De cîte ori ascult un discurs politic sau îi citesc pe cei care ne conduc. opera]ii comerciale. Casa în fa]a Lumii. Partea a II-a – Jocul. 1 Conform spuselor lui Camus. c\ mînia poporului n-a nimicit 1 Proiect de plan pentru Moartea fericit\: M. avea mare talent la muzic\. Astfel. {i a intrat în ap\ [i [i-a sp\lat de pe piele imaginile negre [i schimonosite pe care i le l\sase acolo lumea. * August ’37 Un b\rbat care a c\utat via]a acolo unde se afl\ de obicei (c\s\torie. Partea a III-a Totul la prezent. A în prezent: Redescoperirea bucuriei. D-na X. * August ’37 Proiect de plan. (Totul la prezent. altfel o perfect\ cocot\ b\trîn\. B în trecut.). Partea I – Via]a lui pîn\ atunci. c\ drumul s\u e `n armonie cu cel al soarelui.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 38 38 ALBERT CAMUS CARNETE 39 Blînde]ea regiunii Savoia. Dac\-[i mi[c\ bra]ul. foarte greu. prefectur\ etc. Povestea marii Iubiri (Colegiul Sainte-Chantal). Gelozie sexual\. citind o revist\ de mod\. Pentru roman. * Dou\ personaje. B – M. cît de str\in a fost fa]\ de via]a sa1 (via]a a[a cum este ea considerat\ în revistele de mod\). trene de nori. Combinarea jocului cu via]a. * Juc\torul. [i s\r\cia. Poate c\ niciodat\ nu sim]ise într-atît c\ e în acord cu lumea.) Capitolele din seria A `l descriu pe juc\tor. Leg\tura cu Catherine. Partea a II-a Invers. Fug\. spuse Catherine. Dar nu-i un motiv. principal.1 Partea I A – Fug\ tot `nainte. antreneaz\ în avîntul s\u jerbe de stele. Partea a III-a – P\r\sirea compromisurilor [i adev\rul în natur\. Partea I: Teatrul ambulant. ora[ul ca o mantie de scoici sclipitoare. . * August ’37 Ultimul capitol? Paris – Marsilia.carnete_Camus. {i faptul c\ oamenii se împac\ cu asta. – Meserii diferite: mijlociri. Prins în joc. – O s\ fie greu. situa]ie etc. `l desemneaz\ pe Mersault personajul din Str\inul. este vorba aici de prima formulare con[tient\ a temei – Bineîn]eles. ridicînd ochii spre soare. gesturile sale se desenau pe fa]a mare [i mut\ a cerului. apa cerului b\tut\ de bra]ul s\u [i. Sinuciderea unuia dintre ele? * August ’37 Juc\torul.

B 1 – Cartier s\rac din Paris. Bunica.. A 2 – Conversa]ie [i paradoxuri. Patrice [i familia sa. C\ci dac\ ai inima nobil\. B 3 – Meseriile (curtaj. prefectur\). piese auto. trebuie s\ fii bogat. * Sau: I A – Gelozie sexual\. de fapt. Proven]a [i ceva în mine care se închide.“ * Sosire la Praga – pîn\ la plecare – boal\. Ceea ce m\ nec\je[te este importan]a care este acordat\ mi[c\rilor sufletului. III Fuga – Catherine pe care n-o iube[te. Ora[ viu pe care-l iubesc. * August Lipsa de filosofi spanioli. tr\ie[te [i moare fericit.. Cap. Povestea geloziei sexuale care duce la înstr\inare. este dovada c\ oamenii nu acord\ nici o importan]\ guvernului [i c\ se joac\. * 1 Not\ pentru Moartea fericit\. î[i p\stra toat\ valoarea. reu[e[te.. „Lec]ia pe care se dusese s-o caute atît de departe.“ Tema revolverului. da. da. B – Via]a debordant\. de aceea se d\ruie[te cu totul cuceririi banilor. B – Cartier s\rac – mama. Cap. * A2 sau A5 de la I. A 4 – Povestea marii iubiri: „N-a]i mai sim]it niciodat\ asta? – Ba da. Medicul. dar numai fiindc\ fusese readus\ în ]ara luminii. II A – Casa în fa]a Lumii – stele. aproape aceea[i importan]\ cu a avea poft\ de mîncare sau a voi. fericire [i triste]e. * De redus [i condensat. Cap. Pod. * Roman: omul care a în]eles c\. Cinema. Revenire la via]\. Cap. Cap. S\ tr\ie[ti pîn\ la lacrimi – ca în fa]a acestei case cu ]igle rotunde [i storuri albastre pe un deal plantat cu chiparo[i. Proven]a ca o femeie care se sprijin\. Cap. „Acest junghi puternic.1 * Septembrie Acest august a fost ca un respiro – o gur\ de aer înainte ca totul s\ se dezl\n]uie într-un efort delirant. La cap\tul meu extrem. Cap. * August ’37 Plan. * La Marsilia. gustul amar al solitudinii. Dar. Mutul. via]a în doi devine imposibil\.carnete_Camus. . chiar a[a. 3 p\r]i. A 3 – O lun\ de teatru ambulant. Trebuie s\ tr\ie[ti [i s\ creezi. doamn\. nu po]i suporta numeroasele întreb\ri care ]i se pun. A 1 – Ziua lui M. M\cel\rie cabalin\. în acela[i timp. Dac\ e[ti melancolic.. pentru a tr\i. Explica]ie – Lucile – Fuga. * Montherlant: „S`nt cel c\ruia i se întîmpl\ ceva“. Partea I: A la prezent B la trecut. Mersault v\zut\ din exterior. B 2 – Boala lui Patrice. Cînd asta poate s\ aib\. Cap. A 5 – ~ntîlnirea cu Raymonde. în fa]a dumneavoastr\.“ Cap.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 40 40 ALBERT CAMUS CARNETE 41 înc\ aceste momîi de paie. se joac\ cu o întreag\ parte a vie]ii lor [i a intereselor lor a[a-zise vitale. B 4 – Moartea mamei.

Lumin\ blînd\ [i fin\ asupra Floren]ei. Zîmbetul interior al Sfîntului Francisc.Soiul \sta de libertate care ]i se trage din îndoielnic [i interlop. cer gri înc\rcat de nori. dar atît de fluid\. Flori mari. la Santissima Annunziata. ~n fine. * Floren]a. or\ lung\ de leneveal\ pe iarba din Piazza del Duomo. Tot ceea ce este nobil în refuzul acesta de a se d\rui. * Pe zidurile din Pisa: „Alberto fa l’amore con la mia sorella“1. iubitor al naturii [i al vie]ii. ~]i trebuie timp ca s\-]i dai sema c\ fe]ele primitivilor florentini s`nt cele pe care le întîlne[ti zilnic pe strad\.carnete_Camus.1 Minunea de a nu trebui s\ vorbe[ti despre tine. . ~n m\n\stirea Mor]ilor. Singur\tatea asta [i setea de iubire. model al tuturor virtu]ilor. c\ [i eu le a[tept [i le doresc cu toat\ puterea [i triste]ea mea. palatele ei verzi [i galbene.) Acolo. Pisa. Fiecare ora[ conteaz\ aici cu chipul s\u [i cu adev\rul s\u profund. atît de aproape de mine. încît. cu nasul lung [i gura trufa[\. Fe]ele atît de grave ale femeilor.. La col]ul fiec\rei biserici. de-a lungul severului Arno. ultimul eseu din Nunta. galbene. bine crescute [i lucitoare. Dar aici îmi cî[tig via]a prin t\cere [i tain\. Col]uri grase [i noroioase în spatele radiatorului enorm. arhitectur\ sever\. Coborînd spre Floren]a. neluînd de la ei decît ceea ce serve[te orient\rii noastre (în toate sensurile). dar nimic de acolo nu vorbe[te de moarte. pe care brusc le apuca rîsul. Am b\ut de la fîntîni [i apa era u[or c\ldu]\. Una mai ales. iar copiii joac\ ast\zi capra pe lespezile care vor s\ le perpetueze virtutea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 42 42 ALBERT CAMUS CARNETE 43 8 septembrie Marsilia. galantare cu flori. desigur. Leandrii la Monaco [i Genova acoperi]i de flori. Oare s`nt fericit sau nefericit? ~ntrebarea nu prea are importan]\. Ploaia st\ în a[teptare [i apas\ cerul. camer\ de hotel. * Joi 9 Pisa [i oamenii ei culca]i în fa]a Domului. * Tablourile lui Giotto de la Santa Croce. Pat cu lamele. comutator spart. Tr\iesc cu atîta furie. cu perle de ap\. . * M. (To]i [i-au creat îndatoriri. * Mostra Giottesca. vie [i auster\. o tîn\r\. vorbea franceza [i engleza si come il nativo. domurile ei [i. Acel ceva deschis în mine care începe s\ se cicatrizeze. 8 septembrie Lung\ coborîre str\lucitoare a soarelui. Coborîrea în mormînt a lui Giottino: durerea cu din]ii încle[ta]i a Mariei. Po]i s\ în]elegi disputele din secolele al XV-lea [i al XVI-lea. Ora[ pudic [i sensibil. o tîn\r\ fat\ întruchipa speran]a alor 1 Toat\ aceast\ c\l\torie la Pisa [i Floren]a este folosit\ în „De[ertul“. Adev\rul e c\ am pierdut obiceiul de a vedea esen]ialul unei fe]e. {i cea care m\ nelini[tea în trenul ce cobora spre Floren]a. Serile albastre al coastei ligurice. naive. * Gozzoli [i Vechiul Testament (costumat). cu chiparo[i în cele patru col]uri.. acesta a fost un tat\ duios [i un so] credincios. care rîdea. Pe str\zile pustii ale nop]ii. La Pisa. Nu exist\ alt\ via]\ decît cea c\reia pa[ii mei îi ritmau singur\tatea de-a lungul rîului Arno. am z\bovit privind fe]ele. Geografii ale jegului. sorbind zîmbete. Campo Santo. plimbîndu-m\ singur. gra]ia ei. Nu ne mai privim contemporanii. de pe tapiseria pe fond gri. Lucruri. fiin]e m\ a[teapt\ [i. cel\lalt fiind în acela[i timp cel mai bun dintre so]i [i un comerciant priceput. Oboseala mea [i dorin]a asta de lacrimi. dorin]a de lacrimi se desc\tu[eaz\ în fine. 1 ~nsemnarea aceasta se reg\se[te în Nunta. Vedem lespezi funerare [i ex-voto-uri. ei „realizeaz\“. cu liniile sale drepte. El îi justific\ pe cei care au gustul fericirii. Primitivii nu deformeaz\.

M\ duce pîn\ la cap\t. dar simt c`t `i adaug\. dup\ inscrip]ii. iar ni[te copii în jur rîdeau [i se jucau. N-am de ce spune „trebuie“. consim]ind [i învins. * Trandafirii întîrzia]i din m\n\stirea Santa Maria Novella [i femeile. îngr\de[te singura lume unde „a avea dreptate“ dobînde[te un sens: natura f\r\ oameni. Dar dac\. Ni[te femei m\ priveau curioase. iar culoarea cald\ a melodiei ei reap\rea uneori în spatele ]ipetelor copiilor. orga cînta `n surdin\. sau chiparosul pe care-l m\re[te cerul descoperit. sprijinit de o coloan\. Milioane de ochi au contemplat peisajul acesta. * Primitivi sienezi [i florentini.2 M\ scoate din fire în sensul profund al cuvîntului. Eu nu m\ voi resemna. Iar pentru rest. atunci cînd cred c\ o z\resc. a[ sfîr[i prin a muri fericit. (Iar culoarea destinului meu. nu are valoare pentru mine. s-au resemnat [i. ~n biseric\. a[ezat pe jos. fiindc\ î[i acceptau celelalte îndatoriri. în aceast\ diminea]\ de duminic\ la Floren]a.1 * Fiesole Ducem o via]\ greu de tr\it. Lumea e frumoas\ [i totul e cuprins în asta. e c\ spiritul nu este nimic [i nici chiar inima. Iar eu. ochii [i buzele care-]i provoac\ b\t\i de inim\. Lumea asta m\ anihileaz\. Dar într-o zi p\mîntul are surîsul s\u primitiv [i naiv. trebuie s-o urmez pas cu pas. desigur. * Septembrie Dac\ spui: „nu în]eleg cre[tinismul. Un preot mi-a zîmbit. spun nu. Pe ultima a[ scrie: „Nu cunosc decît o singur\ datorie. Revolta mea are dreptate. Marele s\u adev\r. spui „în]eleg pozi]ia cre[tin\ [i o admir“. e[ti un diletant lipsit de profunzime. pe care ni-l dezv\luie cu r\bdare. ci din st\ruin]a în creditul pe care-l acord\ ei omului [i sfin]ilor pe care îi pun în scen\. ~nc\p\]înarea lor de a face monumentele mai mici decît oamenii nu vine dintr-o ignoran]\ a perspectivei. uite-o cum scap\ privirii mele. Dalele îmi spun c\ e inutil [i c\ via]a e col sol levante. Soarele în mijlocul florilor. Aproape to]i. Nu v\d c`t scade din inutilitate revolta mea. . M\ asigur c\ în afar\ de dragostea mea totul e inutil [i c\ pîn\ [i dragostea mea. {i c\ piatra pe care o înc\lze[te soarele. Moartea! Tot continuînd a[a. 2 Idem. iar noaptea întunec\ treptat dalele pe care se înscrie morala cu care s`nt înzestra]i cei ce-au murit. 1 ~nsemn\ri care se reg\sesc `n Nunta. Atunci parc\ luptele [i via]a din noi s`nt dintr-o dat\ [terse cu guma. aceea de a iubi“. M\ gîndeam la toate astea. dac\ nu este inocent\ [i f\r\ obiect. care e ca un pelerin pe p\mînt. Mi-a[ fi consumat toat\ speran]a. col sol cadente. Spun nu din toate puterile. 1 Idem. Sînii liberi. ar avea o sut\ de pagini. ~ncepe s\-mi treac\ dorin]a s\ fiu sensibil la opinia celorlal]i. * M\n\stirea San Marco. tr\ind f\r\ consolare. Din toat\ t\cerea mea voi protesta pîn\ la sfîr[itul vie]ii. e[ti un spirit limitat [i par]ial.) Ne trudim [i lupt\m ca s\ ne recucerim singur\tatea. î]i usuc\ gura. m\ îndrept spre o în]elepciune în care totul este deja cucerit – dac\ nu mi s-ar `mp\ienjeni ochii de lacrimi [i dac\ suspinul acesta greu de poezie care-mi umple inima nu m-ar face s\ uit adev\rul lumii. ma la gioia è pellegrina sulla terra. ~mi refuz\ o personalitate [i face ca suferin]ele mele s\ r\mîn\ f\r\ ecou. Norii se îndesesc deasupra m\n\stirii. vreau s\ tr\iesc f\r\ consolare“.1 Dar nimic din toate astea nu m\ convinge. Nu ajungem întotdeauna s\ ne împ\c\m ac]iunile cu viziunea pe care o avem asupra lucrurilor. iar bucuria asta.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 44 44 ALBERT CAMUS CARNETE 45 s\i. î]i înc\lzesc [alele. M\ neag\ f\r\ mînie. Dac\ ar fi s\ scriu aici o carte de moral\. dar pentru mine este ca primul surîs din lume. Surs\ de inspira]ie pentru decor de teatru.carnete_Camus. iar 99 ar fi albe.

Deoarece atunci nu te mai oferi ca s\ pari. Pot foarte bine s\ m\ opresc aici. m\ simt liber fa]\ de trecutul meu [i fa]\ de ce am pierdut. cum m-a[ mai converti la ele dac\ n-ar fi deja religia mea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 46 46 ALBERT CAMUS CARNETE 47 * 13 septembrie Mirosul de leandru pe care-l întîlne[ti la Fiesole la fiecare col] de strad\. Cu toat\ mîndria cred c\ este [i a mea [i a tuturor oamenilor din rasa mea – care [tiu c\ punctul extrem al s\r\ciei atinge întotdeauna luxul [i bog\]ia lumii. cel sau cea care conchide. Dar aceast\ splendoare a lumii este parc\ justificarea acelor oameni. N-a[ fi demn s\ iubesc goliciunea plajelor dac\ n-a[ [ti s\ m\ p\strez despuiat în fa]a mea însumi. Via]a cu fa]a sc\ldat\ de lacrimi [i soare.carnete_Camus. bucuria mea profund\! S\ consimt la lume [i la a m\ bucura – dar numai în despuiere. Gra]ie lor trebuie s\ tr\iesc a[a cum în]eleg eu. a c\ror inspira]ie o `n]eleg acum. sensul cuvîntului fericire nu mi se pare echivoc. la San Francesco. iar punctul p`n\ unde m\-mpinge e atins de iubire [i. de cîte ori gînde[ti ca s\ „pari“. s-o formezi. a[a cum ai c\uta cuvîntul. s\ nu tr\dez. tu cu tine `nsu]i. nu cunosc mai mare glorie decît faptul de a tr\i singur [i ne[tiut. nu vreau decît s\-mi ]in în mîn\ via]a. ~n spatele zidului de care m\ sprijin. apoi de a înainta iar. s\ g\sesc în fine cap\tul unui an de via]\ neînfrînat\ [i surmenat\. S\ nu cedez: în asta st\ totul. de a le opri din fuga lor. dar pentru c\ mi-am p\strat taina. De fiecare dat\ marea nenorocire de a vrea s\ par e ceea ce m-a diminuat în fa]a adev\rului. ah. Dac\ se despoaie. Op\rit\ de c\ldur\. în fine. Am suferit s\ fiu singur. 1 Idem. Exist\ mult mai mult\ for]\ într-un om care nu pare decît atunci cînd trebuie. nu e din cauza a ceea ce am doborît. mu[te bîzîitoare. o curticic\ m\rginit\ de arcade. o fac în vederea unei vie]i mai ample ([i nu pentru alt\ via]\). ci doar ca s\ dai. Toat\ violen]a mea m\ ajut\ în acest sens. de furioasa pasiune de a tr\i care face tot restul zilelor mele. s-o ascu]i. Simt c\ am for]e extreme [i profunde. tr\iesc în fa]a florilor ro[ii. o dat\ cu ea. care opre[te. via]a . tot efortul meu este s-o duc pîn\ la cap\t. La fel ca [i lungile nop]i în tren cînd po]i s\-]i vorbe[ti [i s\ te preg\te[ti s\ tr\ie[ti. [i simt c\. tr\dezi. [i admirabila r\bdare de a-]i relua unele idei. Stau a[ezat pe jos [i m\ gîndesc la franciscanii ale c\ror chilii tocmai le-am v\zut. Iar ast\zi. în]elegerea amoroas\ dintre p\mînt [i omul eliberat de uman. ci numai celor pe care-i iube[ti. Pentru mine. Scrisul. Iar aceia[i oameni care. Dac\ ziua de azi m\ g\se[te atît de departe de tot. Prezen]a asta a mea în mine. * 15 septembrie La m\n\stirea San Francesco din Fiesole. Pentru prima dat\. S\-]i lingi via]a ca pe o acadea. dac\ au dreptate. cu mine au dreptate. {i la fel ca pîinea cald\ pe care o strîngi în mîn\ [i o fr\mîn]i. E pu]in contrariul a ceea ce se în]elege îndeob[te prin „s`nt fericit“. s-o men]in în fa]a tuturor chipurilor vie]ii mele – chiar cu pre]ul singur\t\]ii despre care [tiu acum cît de greu e de suportat. e pentru c\ n-am putere decît s\ iubesc [i s\ admir. ~ntr-un col]. de soare [i de albine galbene [i negre. „A fi despuiat“ p\streaz\ întotdeauna un sens de libertate fizic\. iar acordul dintre mîn\ [i flori. S\ mergi pîn\ la cap\t înseamn\ s\ [tii s\-]i p\strezi taina. Pretutindeni. O anume continuitate în disperare sfîr[e[te prin a z\misli bucuria. gr\dini]a fumeg\ u[or. [tiu c\ exist\ colina care coboar\ spre ora[ [i ofranda întregii Floren]e cu chiparo[ii ei. E singura semnifica]ie pe care consimt s-o dau cuvîntului „despuiere“. s-o iube[ti. rev\rsîndu-se de flori ro[ii1. cu care vei pleca [i care va alc\tui de acum înainte toat\ culoarea privirii tale. dac\ m\ simt ajuns la o cotitur\ a vie]ii. imaginea. au în chilia lor capul de mort care le hr\ne[te medita]iile. ci a ceea ce am pierdut. mi-am învins suferin]a de a fi singur. S\ nu consimt. Nu e nevoie s\ te oferi celorlal]i. Nu vreau decît restrîngerea asta [i spa]iul acesta închis – fervoarea asta lucid\ [i r\bd\toare. o stropitoare verde. Floren]a la fereastr\ [i moartea pe mas\. asemenea acestor oameni care au [tiut s\-[i petreac\ via]a `nchi[i între flori [i coloane. Ast\zi. fraza definitiv\. De cîte ori cedezi (cedez) în fa]a vanit\]ilor proprii.

spune Claire. Claire. Dar cu con[tiin]a for]elor mele. trebuie s\ ac]ionezi. toate for]ele mele de disperare [i dragoste se vor uni. Nu [i revolt\ fa]\ de tot ce nu este lacrimi [i soare. 15 septembrie ’37 CAIETUL AL II-LEA septembrie 1937 – aprilie 1939 22 septembrie Moartea fericit\ „– Vezi. ceea ce nu înseamn\ s\ [i po]i s\ te define[ti. nici mai fericit. Dar este da [i este nu. mîngîind-o. Mai multe vie]i. Dar. Claire. Dar cînd actorul se afl\ pe scen\. nici mai nefericit. cît nop]ile «casei în fa]a lumii». joci pe dou\ planuri în acela[i timp. Ca s\ te cuno[ti. Ziua de ast\zi nu e ca o halt\ între da [i nu. mi se pare c\. incertitudinea viitorului. cît nebunia de a tr\i [i de a avea ambi]ii care m\ cuprinde în unele momente. cu dispre]ul vanit\]ilor mele [i cu febra asta.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 48 48 ALBERT CAMUS f\r\ sarea [i piatra `ncins\. Dar nu asta vreau s\ spun. [tim bine c\ e serios – ne-o spune ceva. tot atît copilul \sta s\rac. lucid\. S`nt tot atît buzele astea pe care le-am s\rutat. care m\ preseaz\ în fa]a destinului. atunci lacrimile lui ar fi lacrimi. trebuie s\-l dai la o parte pe Socrate. conven]ia e acceptat\. – De ce? spune Claire. ~ns\ cînd aveam dou\zeci de ani. pentru asta. Nu exist\ decît o chestiune. dac\ actorul ar juca f\r\ s\ [tie c\ joac\ într-o pies\. mai multe planuri. via]a cum o iubesc [i cum în]eleg s\ o duc. se ridic\ în mine un fel de tremurat de lacrimi. Cultul eului! M\ faci s\ rîd. desigur. Un an fierbinte [i dezordonat care se sfîr[e[te [i Italia. Ce eu [i ce personalitate? Cînd îmi privesc via]a [i culoarea ei tainic\. s\ [tii cît valorezi. ~n asta constau s\r\cia [i bog\]ia mea unic\. {i de cîte ori m\ gîndesc la mersul progresiv al durerii [i al bucuriei în . citeam ca toat\ lumea c\ via]a poate fi o comedie etc. E ca [i cum a[ lua-o de la cap\t. Iar eu m\ simt pretutindeni asem\n\tor cu imaginea inuman\ a lumii care e propria mea via]\. – Da. e destul de greu de explicat. Da vie]ii mele c\reia îi simt pentru prima oar\ f\g\duiala de viitor. dar libertatea absolut\ fa]\ de trecutul meu [i fa]\ de mine însumi. iar via]a sa ar fi o via]\.carnete_Camus. Mul]i dintre cei care m\ cunosc nu m\ recunosc `n anumite clipe. – Pentru c\. – F\r\ îndoial\. Nu.

~n jurul s\u.“1 * Rama Krishna despre tocmeal\: „Omul cu adev\rat în]elept e cel care nu dispre]uie[te nimic. * 26 septembrie 1) Romanul s\ fie precedat de fragmente de jurnal (sfîr[it). avînd ceva disperat în privire. A se dedica „umanismului de stînga“ care vrea s\ ne fac\ s\-i socotim pe Helvétius. . Cu studii politehnice. r\t\ci o clip\ prin cas\.. [i cu cît\ furie. ~n gur\ avea toat\ am\r\ciunea somnului [i a ]ig\rii. – A[a e. `n]eleg c\ a ac]iona. Iar eu vreau s\ fiu acest actor perfect. Vreau s\ fiu ceea ce m\ face via]a [i nu s\ fac din via]a mea o experien]\.carnete_Camus. Calea etc. * „Se trezi asudat. sedus de bol[evism. Ast\zi.“ Idem: actorul (de via]\) perfect e cel care „este ac]ionat“ – [i care o [tie – pasiunea pasiv\. ziua fle[c\it\ [i moale plesc\ia precum n\molul. Eu s`nt experien]a [i via]a e cea care m\ formeaz\ [i m\ conduce. Dar pentru asta e nevoie de timp.1 . Claire. 2) Luciditatea s\ fie dus\ pîn\ la extaz. Doar constatam. am timp acum.. Patrice s-a sculat. K. sindicalist antiparlamentar. a spus Claire. î[i privi cutele pantalonilor 1 Kierkegaard.F. [tiu bine. Idei – laitmotiv. Pu]in îmi pas\ de personalitatea mea [i nu vreau s-o cultiv. l-a privit pe Patrice în fa]\ [i a spus încet: – Multe dureri îi a[teapt\ pe cei care te iubesc. pesimist [i antiintelectualist. * 23 septembrie Singur\tatea. pîn\ la ce puseu de neant activ ar putea merge for]ele mele. se ghemuia în sine. c\ partida pe care o joc este cea mai serioas\ [i mai exaltant\ dintre toate. a pream\rit violen]a [i greva general\. Descriere concret\: Dispari]ia prietenilor. Pe urm\ aprinse o ]igar\ [i. 1 Fragment pentru Moartea fericit\. * (Tratat teologico-politic. Dac\ a[ avea destul\ for]\ [i r\bdare. dup\ o lung\ t\cere....) * ~n Georges Sorel2. Albert Camus s-a ocupat îndelung de acest filosof în Mitul lui Sisif. a iubi [i a suferi înseamn\ a tr\i cu adev\rat. 2 Georges Sorel (1847-1922). cît [i asupra lui Mussolini. A avut o influen]\ considerabil\ atît asupra lui Lenin. dar a tr\i în m\sura în care e[ti transparent [i î]i accep]i soarta ca unic reflex al unui curcubeu de bucurii [i de pasiuni. [i a spus cu violen]\: – Iubirea pe care mi-o poart\ cineva nu m\ oblig\ la nimic. Imens efort: revine în lume – stropi de sudoare – se gînde[te la picioare desf\cute de femeie. Ceea ce m-a oprit întotdeauna e vanitatea mea personal\. (Nimicuri filosofice) 23 septembrie. luxul celor boga]i. Din „Limbajul are dreptate s\ insiste asupra suferin]ei sufletului în cuvîntul pasiune.Ajuns la punctul unde luciditatea se poate r\sturna. – Merge spre balcon [i se revars\ cu totul în lumea de carne [i lumini. „E igienic. în timp ce folosirea cuvîntului pasiune ne duce mai degrab\ cu gîndul la impetuozitatea convulsiv\ care ne mir\ [i astfel ne face s\ uit\m c\ e vorba de o suferin]\ (orgoliu – sfidare). (Vei r\mîne singur într-o bun\ zi. [tiu la ce grad de perfect\ impersonalitate a[ ajunge. cu capul golit.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 50 50 ALBERT CAMUS CARNETE 51 mine. Diderot [i Holbach drept culmi ale literaturii franceze. Tramvaie (sfîr[itul serviciilor?).)“ * în N. Se afunda din t\cere în t\cere.“ Pe urm\ face du[ [i gimnastic\ cu extensorul.“ A nu se confunda idio]ia cu sfin]enia. mototoli]i.. cu hainele în dezordine.

fric\ de singur\tate [i de definitiv. de vreme ce d\inuia în ciuda ironiilor [i a cuvintelor mele definitive pe tema asta. marea. odat\ numit la Bel-Abbès1. socotind desigur drept nimic securitatea fa]\ de [ansele de via]\ adev\rat\. florile (ah. Dar [tiu m\car c\. Dar umbla singur în acel mic ora[ atît de departe de tot. ce mul]umit s`nt!). Avea dreptul s\ fie fericit. M-am dat înapoi în fa]a acelei existen]e posomorîte [i toropitoare. s-a 1 Camus fusese numit profesor la Colegiul din Sidi Bel-Abbès. (Deoarece e din ce în ce mai sigur c\. {i acolo. De dispre]uit. am chef s\ iubesc [i s\ îmbr\]i[ez. în fa]a a tot ce era definitiv într-o asemenea instalare. * 2 octombrie „Umbla necontenit pe str\zile înnoroiate sub o ploicic\ fin\. s\ fac o baie de carne [i de soare. s\rac fiind. o simt „ne-curioas\“. Cînd ea se afl\ în lumin\. pe care nu îndr\znesc înc\ s-o numesc prejudecat\. era bine înr\d\cinat\ în mine. unu. {i trebuie s\ se cread\ c\ ideea asta. M-am refuzat acestui lucru. ~ntr-un caz [i în cel\lalt. în fa]a unui lucru. De tot [i de el însu[i. c`t e de frumos!). patru. – Ba nu. Faptul c\ am respins acea via]\. îmbr\]i[ez opinia lumii.“ (Iluzia progresului. n-are importan]\. Spun. iar eu gîndesc la fel ca lumea. M\ simt mai bun. dac\ a avut loc vreun conflict. Dac\ a[ fi dep\[it primele zile. femeile. . Eu.carnete_Camus. s\ m\ strecor în corpuri ca în lumin\. c\ m-am închis pentru tot ce se nume[te «viitor». cerul (ah. S\ plîng\ în fa]a unui cîine [i în fa]a tuturor. s\ am o situa]ie. Vedea doar la cî]iva pa[i înaintea sa. pp. E un b\iat de familie bun\ care n-a cunoscut via]a.) * 30 septembrie Ca s\ str\luce[ti mai repede nu consim]i s\ rescrii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 52 52 ALBERT CAMUS CARNETE 53 Ideea de progres care infesteaz\ mi[c\rile muncitore[ti este o idee burghez\ izvorît\ din secolul al XVIII-lea. Cînd lumea e cenu[ie. c\ am r\mas înc\ în incertitudine [i `n s\r\cie. c\ m-a[ putea chiar însura.“ * 4 octombrie „Am tr\it pîn\ în ultimele zile cu ideea c\ trebuie s\ fac ceva în via]\ [i. dumneata gînde[ti cu L’Echo de Paris. a[ fi consim]it f\r\ îndoial\. 3) – Un cinic. De reînceput. Vine întotdeauna un moment cînd simt ruptura. s\ m\ adun la casa mea. Ceea ce e interesant este c\ asta se întîmpl\ mereu în clipa cînd. pentru a g\si c\ via]a poate fi frumoas\ [i u[oar\. nu mai era cu putin]\. s`nt melancolic [i plin de tandre]e. – Dumnezeule. capabil s\ iubesc într-atît. c\. „Toate eforturile noastre trebuie s\ tind\ s\ împiedice ideile burgheze s\ otr\veasc\ clasa care se ridic\: de aceea nu vom face niciodat\ destul ca s\ rupem orice leg\tur\ dintre popor [i literatura secolului al XVIII-lea. Dar în asta consta pericolul. Nu. Voia s\ fie fericit. n-a[ [ti s\ spun ast\zi dac\ a fost for]\ sau sl\biciune. Ajunge s\-i consacru destul timp. 2) – Un preten]ios. în schimb. * Dialog. totul deodat\ a a luat-o de-a-nd\ratelea. mai exact. trebuie s\-mi cî[tig via]a. atunci cînd dogore[te soarele. 285 [i 286) * 30 septembrie Întotdeauna sfîr[esc prin a da înconjur unei fiin]e. se vede cît de colo. – Poftim? – Num\r. spune înv\]\toarea. nu trebuie s-o fi cunoscut. – Asta e pîn\ la urm\ o nerozie. Mi-a fost fric\. – {i cu ce te ocupi dumneata? – Num\r. Dup\ plecarea lui: 1) – Un imbecil. îmbr\]i[ezi opinia ziarului dumitale de diminea]\. Nu meritase asta. doi. e un copil r\sf\]at. trei.

* 15 octombrie Giraudoux (de data asta)1: „Inocen]a unei fiin]e este adaptarea absolut\ la universul în care tr\ie[te“. cf. Nu. De nu cumva. aerul în pl\mîni ca un fier ro[u sau un brici 1 Albert Camus i-a consacrat lui Giraudoux o not\ critic\ în Lumina (1940). mirosul de iubire coboar\ din ro[covi. Diminea]a pe munte cu p\rul ei tuns scurt ciufulit de brîndu[e – izvoarele înghe]ate – umbra [i soarele – corpul meu care consimte [i apoi refuz\. nu mi-ar r\mîne decît o solu]ie. * 18 octombrie ~n luna septembrie. um\r lîng\ um\r. atîrnînd cu întreaga-i povar\ de ap\. cu gra]ia [i medita]ia ei. ne arat\ care ne s`nt limitele. A crea sau a nu crea. adev\rat\ cale a culturii.. la distan]\ de secole. R\mîne de ales sinuciderea cea mai estetic\: c\s\torie + 40 de ore sau revolverul. s`nt oare capabil de ceea ce în general se nume[te «serios»? S`nt oare un lene[? Nu cred [i mi-am dovedit-o. m\slini. abia sensibil n\rilor. Ceea ce m-a f\cut s\ fug era f\r\ îndoial\ mai pu]in faptul c\ m-am sim]it instalat.“ * . mai bine s\ fii un bun burghez. * 17 octombrie Pe drumurile de peste Blida. decît un r\u boem sau un fals aristocrat. noaptea ca un lapte [i o dulcea]\. mirosul de iubire devine u[or.carnete_Camus. Inocentul e cel care nu explic\.. este Absurditatea complet\. Corpul. Acum. ori un intelectual de categoria a doua. * Pe drumul spre Madeleine – din nou imensa dorin]\ de despuiere în fa]a unei naturi atît de frumoase ca aceasta. ascu]it – în întregime în silin]a [i dep\[irea asta care se str\duiesc s\ înving\ panta – ca o cunoa[tere de sine prin corp.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 54 54 ALBERT CAMUS CARNETE 55 petrecut pentru ceva care a meritat osteneala. * Huxley: „La urma urmei. Obrajii s`nt bruni [i ochii de culoare deschis\.: inocen]a lupului. Pléiade II. totul se justific\. Te întîlne[ti cu oameni mergînd al\turi de m\gari înc\rca]i cu m\sline. asemenea celorlal]i. ale c\ror gesturi precise [i simple se deta[eaz\ pe cerul ve[nic albastru. decît c\ m-am sim]it instalat în ceva urît. [i care te prive[te. f\r\ excep]ie.“ * 10 octombrie A avea sau a nu avea valoare. între gest [i munte se na[te un soi de consim]ire în acela[i timp patetic\ [i vesel\. {i e ca o amant\ cu care ie[i pe strad\. Drumeagurile m\rginite de smochini.. Ex. ~n primul caz. în culorile din nou str\lucitoare. Efortul concentrat al mersului. Kabylia. În al doilea caz. dup\ o întreag\ dup\-amiaz\ în\bu[itoare. cu pîntecele muiat tot de o s\mîn]\ cu parfum de migdale. B\rba]i îmbr\ca]i în stofe albe [i lungi. Grecia? nu. întreaga Elad\ transportat\ între mare [i mun]i ar rena[te în splendoarea-i antic\. {i parc\ dintr-o dat\. Apoi soarele pompînd toat\ apa. Pe drumul spre Sidi-Brahim. ro[covi [i jujubi. dup\ ploaie. {i între om [i arbore. Totul. * Sate grupate în jurul unor puncte naturale [i tr\ind fiecare via]a proprie. ro[covii împr\[tie un miros de iubire peste toat\ Algeria [i parc\ p\mîntul întreg s-ar odihni dup\ ce s-a d\ruit soarelui. Dar are oare cineva dreptul s\ refuze greut\]ile sub pretext c\ nu-i plac? Cred c\ trînd\via nu-i dezagreg\ decît pe cei lipsi]i de temperament.. dac\ m\ uit mai bine. Iar dac\ eu a[ fi lipsit. abia semnalat\ în lenevia [i respectul fa]\ de Destin prin vecin\tatea Orientului. greu [i ap\s\tor. printre lumini [i mul]ime.

poate. s\ c\l\tore[ti îndelung la clasa a treia. pe care Mersault îl asasineaz\ în Moartea fericit\.carnete_Camus. Nu e vesel s\ c\l\tore[ti. {i trebuie s\ ai gustul dificult\]ii [i dragostea de necunoscut ca s\-]i realizezi visurile de c\l\torie cînd e[ti s\rac [i lipsit de bani. * 1 Personajul acesta este Zagreus. în acord cu lumea [i s\-]i cî[tigi fericirea urmînd o cale care duce îns\ la moarte. Un cer acoperit [i o mare furioas\ în fa]a colinelor acoperite de morminte albe.1 „S`nt ajutat s\-mi fac nevoile. Porumbei printre lespezile albe. O singur\ mu[cat\. de îndat\ ce e[ti singur în fa]a ei. asta te ap\r\ împotriva diletantismului [i f\r\ îndoial\ nu voi spune c\ ceea ce le lipse[te lui Gide [i Montherlant este s\ beneficieze de reduceri la tren care s\-i oblige totodat\ s\ r\mîn\ [ase zile în acela[i ora[. la drept vorbind. Dar [tiu bine c\. S`nt [ters. s\ nu cau]i s\ pari. Le treci vecinei care r\spunde în acela[i fel. Ei bine. p\mînt [i cer. 1 Fragment pentru Moartea fericit\. „M\ iube[ti?“ {i r\spunsurile: „Disear\“. * 7 noiembrie Personaj. nu pot s\ v\d lucrurile ca Montherlant sau ca Gide – din cauza reducerilor la tren. Dar. mai ales. s\-]i numeri banii [i s\ te temi la tot pasul ca un accident neluat în seam\ s\ nu întrerup\ o c\l\torie [i-a[a îndeajuns de dificil\. s\ ajungi obosit [i ros pe din\untru.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 56 56 ALBERT CAMUS CARNETE 57 20 octombrie Exigen]a fericirii [i c\utarea ei r\bd\toare1. S\ fii fericit cu prietenii t\i. * 21 octombrie Trebuie mult mai mult\ energie ca s\ c\l\tore[ti s\r\c\cios decît s\ faci pe c\l\torul h\r]uit. s\ nu m\nînci decît o dat\ pe zi. S\ nu renun]i niciodat\ – s\ pretinzi tot mai mult.“ * 8 noiembrie La cinematograful din cartier se vînd pastile de ment\ pe care st\ scris: „Te vei c\s\tori cu mine?“. `n fond. Dar. Nu-i nevoie s\ exilezi melancolia. M.“ S\ nu consim]i la conven]ie [i la orele de birou. „Mult“ etc. [i o mare triste]e pierdut\ [i mut\ care ne familiarizeaz\ cu frumosul chip pur al mor]ii. infirm – amputat de ambele picioare – paralizat pe o parte. dar nu voi fi ratat nimic din ceea ce formeaz\ misiunea mea. dar e nevoie s\ distrugi în tine gustul dificilului [i al fatalului. S\ nu renun]i. * 25 octombrie Flec\reala – ceea ce este insuportabil [i degradant în ea. * 5 noiembrie Cimitirul de la El Kettar. „Vei tremura în fa]a mor]ii. Copaci. în acela[i timp rozalie [i ro[ie. Vie]ile se amaneteaz\ pe baza unui schimb de pastile de ment\. S`nt sp\lat. S`nt aproape surd.“ „Da. ce tainic\ în]elegere. anume s\ tr\iesc. cît\ distan]\ [i. * 6 noiembrie Drumul spre La Madeleine. Arborii [i p\mîntul muia]i de ploaie. S\ fiu orb [i f\r\ nici o sensibilitate – s\ fiu mut [i f\r\ contact cu exteriorul – numai s\ simt în mine flac\ra asta sumbr\ [i arz\toare care s`nt eu. toate acestea cer un curaj [i o voin]\ care interzic s\ iei în serios predicile despre „dezr\d\cinare“. nici u[or. totodat\. eu `nsumi în mine cel viu – mul]umind îns\ vie]ii c\ mi-a permis s\ ard. S\ urci pe o punte de vapor. Ah! De la gestul meu pîn\ la acea prim\ stea care ne a[tepta la întoarcere. A[ accepta [i lucruri mai rele. nu voi face niciodat\ un gest ca s\ scurtez o via]\ în care cred atît de tare. Dar s\ fii lucid chiar [i în timpul orelor de birou. S\ aspiri la goliciunea în care te arunc\ lumea înapoi. . A.

E un soi de snobism spiritual s\ vrei s\ încerci a crede c\ po]i fi fericit f\r\ bani. Mai mul]i ani.2 (La Salzburg) * Ironie fa]\ de Marthe – o p\r\se[te. {ase sau opt ore pe zi ca s\ nu cr\pi de foame. S\ nu ne str\duim. prieten al lui Albert Camus. „~ntotdeauna am ac]ionat din ciud\. * 16 noiembrie Spune: „Trebuie s\ ai o iubire – o mare iubire în via]\. s-o fac mai degrab\ în ]ara asta care îmi place? Dar anticiparea sentimental\ e întotdeauna fals\ – întotdeauna. Chestiune de smerenie. {i apoi.carnete_Camus. nori negri soseau necontenit. Apa asta vaporizat\ care cobora. dar nu s`nt sigur c\ orice anticipare sentimental\ e fals\. Pentru un b\rbat „de familie bun\“. revenind acas\. {i fericirea e o lung\ r\bdare. R\spuns: da. Atunci trebuie s\ tr\im cum ne este cel mai u[or s\ tr\im. * Decembrie O ploaie deas\ ca un ulei pe geamuri. nu cu voin]a de renun]are. Asta-i un pic cinic. acest dublu reflex care face ca inima s\ poat\ interveni [i s\-mi dicteze fericirea pîn\ la limita precis\ unde lumea poate s-o des\vîr[easc\ ori s-o distrug\. * 17 noiembrie „Voin]\ de Fericire. a fi fericit înseamn\ a relua destinul tuturor. o dat\ cu ea. „voi construi [i el s\ d\rîme“ (`n limba M. A fi bogat înseamn\ a avea timp ca s\ fii fericit cînd e[ti demn de a fi.“ 1 Medic algerian [i filosof. S\ ac]ionez în a[a fel încît s\ fiu fericit? Dac\ trebuie s\ m\ fixez undeva. Partea `nt`i (sfîr[it).“ Da. .. Succesiunea timpului în anotimpuri [i nimic altceva. nici pîcl\. Totul se cump\r\. 2 „Voi construi [i voi d\rîma“ (Montherlant). latin\ `n original). sp\lînd fa]a lui M. tropotul sec al copitelor cailor [i aversa surd\ [i persistent\. pe nesim]ite. totul este profitabil pentru cine vrea s\ profite.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 58 58 ALBERT CAMUS CARNETE 59 13 noiembrie Cviklinsky1. disp\reau. nici ploaie. Infirmul care-i spune lui Mersault: „Banii. S\ fac ceva ca s\ fiu fericit [i s\ fiu fericit prin asta. singura experien]\ care m\ intereseaz\ este cea în care tocmai totul ar fi a[a cum m-a[ a[tepta. c\ldura [i încrederea pe care un om normal le plimb\ cu sine printr-o lume f\cut\ pentru el. Aedificabo et destruam. 2 Idem. ~n orice caz. Ca s\ fii fericit trebuie timp.1 * 22 noiembrie E normal s\ dai pu]in din via]a ta ca s\ n-o pierzi în întregime. Realizarea fericirii. mult timp. pentru ca al]ii s\ le ia locul `n cur`nd. chiar dac\ e [ocant. Dunga pantalonilor disp\ruse [i. spune Montherlant. Ci de la lume la mine [i de la mine la lume.“ Partea a treia. fiindc\ asta creeaz\ un alibi pentru disper\rile f\r\ motiv de care s`ntem cople[i]i“. Din str\fundurile cerului. dar este [i punctul de vedere al celei mai frumoase fete din lume. Prefer: Aedificabo et destruat2. E doar nes\buit\. Ca o mîn\ u[oar\ îi dezgolea ochii cu cearc\ne mari. examineaz\ evenimentele vie]ii sale în lumina acestor fapte. * 1 Fragment pentru Moartea fericit\. Timpul se cump\r\. totul c\p\ta aerul unui trecut a c\rui grea melancolie p\trundea în inima lui Mersault ca apa în pantofii umezi [i frigul în genunchii prost proteja]i de o stof\ sub]ire. Ceea ce m\ atrage e leg\tura asta care merge de la lume la mine. Iar ceea ce ne fur\ timpul e nevoia de bani. Alternan]a nu merge de la mine la mine. Acum lucrurile stau mai bine. ci cu voin]a de fericire.

* Politica [i soarta oamenilor s`nt alc\tuite din oameni f\r\ ideal [i f\r\ m\re]ie. A[teapt\ s\ moar\. r\sunînd zi [i noapte din turnuri nenum\rate peste Europa Occidental\.“ Stupiditatea schemei: Antichitatea – Evul Mediu – Timpurile moderne. renun]ai sau te pierdeai `n visare. dac\ oricum. trec\torii sau t\cerea. acea p\r\sire [i acea încredere care atingea b\rbatul din el. privind ploaia sau soarele. popor fericit. culcîndu-se din nou [i dormind pîn\ a doua zi.. s`nt poate expresia cea mai uria[\ de care a fost vreodat\ capabil un sentiment istoric al universului“..) Exemplu: „Nem]ii au fost cei care au inventat orologiile mecanice. La fel [i t\cerea prin care se d\ruia cu totul gestului din acel moment [i care-i des\vîr[ea asem\narea cu pisicile. Trecerea de la cultur\ la civiliza]ie se realizeaz\ în Antichitate în secolul al IV-lea. Suflet grec [i inteligen]\ roman\. s`ntem excep]ia.. îi sim]i sub degete pome]ii înghe]a]i [i proeminen]i [i buzele abia c\ldu]e în care se afunda degetul1. ~ntreaga chestiune: antiteza dintre istorie [i natur\. „Ce înseamn\ tipul supraomului pentru lumea Islamului?“ „Civiliza]ia este destinul unei culturi. pe lîng\ necesitatea cauzal\ – pe care o voi numi logica spa]iului – [i necesitatea organic\ a destinului – logica timpului.“ Lipsa sim]ului istoric la greci. se plaseaz\ un fragment de autoanaliz\ intim\ [i acesta e o Vita Nuova a Occidentului. romanul succed\ elenului. {i a[a tot anul. ale c\ror b\t\i sonore.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 60 60 ALBERT CAMUS CARNETE 61 Tipul care promite atît de mult [i care lucreaz\ acum într-un birou. Form\ [i realitate: „Numesc a în]elege lumea s\ fii la în\l]imea ei. Mitul [i semnifica]ia sa antipsihologic\. E vorba s\-]i tr\ie[ti visurile – s\ le materializ\m. Cei care au o m\re]ie în ei nu fac politic\. nu au istorie.. iar poe]ii industria[i. N-avem decît timp s\ fim ferici]i. incarnare a grijii. La ce bun promisiunile. revenind acas\. „Oameni de cultur\ europo-occidental\. în secolul al XIX-lea. nu face nimic. A[teapt\. E vorba ca oamenii de ac]iune s\ fie [i oameni de ideal. În noapte. înzestra]i cu sim] istoric. Sufletul atic exprima prin asta profunda sa ostilitate fa]\ de durat\. contr\: fragmente mitice la Heracles: acelea[i de la Homer la tragediile lui Seneca. Atunci a izbucnit 1 Fragment pentru Moartea fericit\. se scoal\ foarte tîrziu [i se a[az\ la fereastr\. ~nainte. Astfel. „Cultura egiptean\. Adic\: antic = prezent.“ Grecii. Duminica. coloana doric\ era o coloan\ de lemn.. Dar acum e vorba s\ creezi în tine un om nou. . Oswald Spengler (Declinul Occidentului): I. Literatura noastr\ [i muzica noastr\ s`nt pentru or\[eni. din 1 Fragment pentru Moartea fericit\: Camus se va inspira de aici pentru paginile din Str\inul. în Occident.. „Istoria. este produsul unei gîndiri esen]ialmente mitice. Matematicile Istoria [i tabelele (de rev\zut).“ „Exist\ în via]\. 2 Reflec]ie al c\rei ecou se va reg\si într-un fel în Caligula. culcîndu-se [i a[teptînd ora cinei fumînd. dimpotriv\.1 Pe de alt\ parte. nu regula. * Decembrie Ceea ce-l emo]iona era felul ei de a se ag\]a de hainele lui. din Antichitate pîn\ la r\zboaiele persane.2 * Nu avem timp s\ fim noi în[ine. ad\ugat\ la gravitatea s\rut\rilor ei. înfrico[\toare simboluri ale timpului ce se scurge.“ Coloana egiptean\ era la început o coloan\ de piatr\.carnete_Camus.“ „Cel care define[te nu cunoa[te destinul. (Cf. A[a se-nt`mpl\. Trebuie s\ nu te pierzi `n visare [i s\ nu renun]i. Un mileniu. Astfel facem din Istoria Filosofiei singura tem\ serioas\ a întregii filosofii. La începutul istoriei spirituale a Occidentului. de a-l urma strîngîndu-i bra]ul.

gur\ lîng\ gur\. Marthe gemu. Cap. * Roman. umflat de luminile umane.~n fond. ~nc\perea e supraînc\lzit\. ~n fa]a nop]ii înc\rcate pîn\ la refuz de stele [i a ora[ului. ca o t\cere închis\ în gura sa. care simte c\ i se `nro[esc urechile. î[i anun]\ plecarea. Ceea ce conteaz\ e voin]a de fericire.) Roman. Avea s\ c\l\toreasc\ mai întîi [i s\ se fixeze dup\ aceea în împrejurimile Algerului. * Decembrie Un b\rbat care are sim]ul jocului este întotdeauna fericit în compania femeilor. la început s`nt lucrurile plictisitoare. se în\bu[\. el aspir\ c\ldura aceea care-l transporta. Fericirea exist\ sau nu exist\. * 1 Fragment pentru Moartea fericit\. „Niciodat\ nu voi putea duce via]a asta“. revenise. se preg\ti s\ abandoneze Casa din fa]a m\rii. de fapt.) * Roman. Habar n-ai s\ tr\ie[ti. Voiajul i se p\rea ceea ce este. timp de mai multe minute. rec\zînd în apele înghe]ate [i negre care o ardeau ca un popor de zei. Pen’c\ e[ti un b\rbat pr\p\dit închis în tine. spune M.. – Da. un soi de enorm\ con[tiin]\ prezent\.. Pe urm\. Asasinat.carnete_Camus. {-am s\-]i spun de ce. dezinteresat [i înfocat. – Exact. nu s`nt decît pretexte. o fericire de om nelini[tit. c\utînd o fericire con[tient\. c\ exist\ condi]ii pentru fericire. ca [i cum ar fi strîns întreaga lume în bra]e. {i mie nu-mi plac pr\p\di]ii închi[i în ei. femeile.“ (Parcul Saint-Raphaël. Ea. îl apuca setea dup\ acel izvor c\ldu]. se ag\]a de el. M\ dezgu[ti. spuse M.1 „Gre[eala. P. Restul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 62 62 ALBERT CAMUS CARNETE 63 în el un soi de ]ip\t puternic. O lun\ mai tîrziu. * Roman. Locuin]a lui Zagreus la ]ar\. ca înecat\. sigur de acum înainte c\ voiajul reprezint\ o via]\ închis\ pentru el. P. Discu]iile. .. spune Z. Se aplec\ [i parc\ [i-ar fi a[ezat buzele pe o pas\re. Partid\ de c\r]i (brisc\). Dup\ cîtva timp. Femeia este un bun public. Partea `nt`i. R\ce[te ie[ind (de aici boala care-l va doborî). „Noi. [i asta nu e bine.“ „Cu so]ul meu. succesele mondene. c\ trebuie s\ faci ce vrei. e moartea.. `nceput\ prin „impersonalitate“. zuavii. * ~ntotdeauna. O canava care a[teapt\ broderiile noastre. . o fac din lips\ de temperament. ca un cer r\sturnat. IV: conversa]ie cu Z..“ Un tip negru: „M\ dezgu[ti. O femeie pasiv\. este s\ crezi c\ trebuie s\ alegi. P. (Cel pu]in în sensul pe care i-l dai cuvîntului „serios“. – Nu. respingea atunci acele buze pe care le c\uta apoi. De asemenea.. – Nume[ti temperament lipsa vreunui sentiment serios. I. M. între timp.“ * Roman. se sim]ea bolnav [i [tia ce vrea... dar tocmai faptul c\ o duci î]i permite s-o accep]i. s`nt un exaltat periculos.. Nu asta voia M. în împrejurimi. IV. Mersault.. ~i mu[c\ buzele [i. pentru c\ s`nt într-o stare de revolt\. dar asta n-ai s-o po]i face lucrînd. voin]a neînfrînat\ de a sorbi de pe buzele ei toat\ semnifica]ia acelei lumi inumane [i adormite. Pentru a doua oar\. Titluri: O inim\ curat\ Ferici]ii pe p\mînt Raza aurit\ * – Cuno[ti mul]i b\rba]i „iubitori“ care s\ refuze o femeie dr\gu]\ ce li se ofer\? {i chiar dac\ exist\. sub suflarea cald\ [i profund\ ce urca din port spre fa]a lui. ie[ea în str\fulger\ri din marea gaur\ profund\ unde fusese aruncat\. opera de art\. III.

Reac]ia natural\ este întotdeauna s\ te risipe[ti în afara lucrului. prefigureaz\ temele majore din Omul revoltat. Alt\ reac]ie inevitabil\ este s\ debitezi fraze. * Aprilie ’38 Melville1 se lanseaz\ în aventur\ [i sfîr[e[te într-un birou. Caligula. un pretext pentru la[it\]i [i comedii (majoritatea c\minelor s`nt f\cute pentru asta). S\ tr\ie[ti în regul\. Prin singur\tate [i izolare (nu s`nt acela[i lucru). Cu pre]ul acesta.1 ~n acest sens. Trebuie s\ lichidezi toate st\rile anterioare [i s\-]i folose[ti toat\ puterea. a c\rui tehnic\ romanesc\ a influen]at Ciuma. Dar trebuie s\ te ]ii tare [i s\ nu te la[i. ai o [ans\ din zece s\ scapi de cea mai sordid\ [i mai mizerabil\ dintre condi]ii: cea a omului care munce[te. Dar e nevoie de toat\ emo]ia lui Malraux ca s\ nu cedezi voin]ei de a demonstra. apoi s\ înve]i cu r\bdare. o oper\ de art\ care ar descrie cucerirea fericirii ar fi o oper\ revolu]ionar\. un public. ~n felul acesta. * Suferin]a de a nu avea totul în comun [i nenorocirea de a avea totul în comun. sub forme diverse. De reluat: Filosofie [i Cultur\. Condamnarea Reformei care salveaz\ cre[tinismul împotriva principiilor de via]\ [i dragoste pe care i le insufla Cezar Borgia. E ceea ce îi distinge. E mai simplu s\-l g\se[ti în esen]a ta [i în destinul t\u. Papa Borgia justifica în sfîr[it cre[tinismul. E o revendicare a omului contra destinului. De altfel. S\ abandonezi orice preten]ie [i s\ te apuci de o dubl\ munc\ de eliberare – fa]\ de bani [i fa]\ de propriile tale vanit\]i [i la[it\]i. tiranii [i m\sc\ricii burghezi s`nt doar pretexte. autor al lui Moby Dick. . trebuie s\ ajungi s\ uzezi pîn\ [i r\utatea [i calomniile. * Aprilie ’38 Cîte nu s`nt sordide [i mizerabile în condi]ia unui om care munce[te [i într-o civiliza]ie întemeiat\ pe oameni care muncesc. singura tem\ etern\ a artei [i a religiei. Mai întîi trebuie s\ taci – s\ suprimi publicul [i s\ [tii s\ te judeci. * S\ g\se[ti o lips\ de m\sur\ în m\sur\. Nu destul de matur. De abandonat totul pentru asta: Tez\. 1 Camus va consacra mai tîrziu o prefa]\ lui Melville.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 64 64 ALBERT CAMUS CARNETE 65 Februarie ’38 Aici. una se poate potrivi cu cealalt\. Doi ani nu reprezint\ prea mult într-o via]\ ca s\ reflectezi asupra unui singur punct. dac\-i adaugi del\sarea fizic\. s\ creezi în jurul t\u admira]ii facile. Dar trebuie în orice clip\ s\ previi în tine r\utatea [i calomnia. oamenii s`nt sensibili la destin. S\ echilibrezi o cultur\ atent\ a corpului cu con[tiin]a atent\ de a tr\i. Moare necunoscut [i s\rac. De publicat la Alger. 1 Aceste reflec]ii. * Aprilie De expediat dou\ eseuri. necultivarea corpului [i relaxarea voin]ei. mai întîi ca s\ nu ui]i nimic din ce ai înv\]at. * Mai Nietzsche. fie biologie + examen de capacitate fie Indochina De notat în fiecare zi în caietul acesta: ~n doi ani s\ scriu o oper\. O revolu]ie se realizeaz\ întotdeauna împotriva Zeilor – începînd cu aceea a lui Prometeu. care nu s`nt lipsite de o leg\tur\ cu ideea pe care o are Malraux despre revolu]ie [i art\. Nici o importan]\.carnete_Camus. * Februarie ’38 Spiritul revolu]ionar const\ în întregime `ntr-un protest al omului contra condi]iei de om. {i f\r\ îndoial\ c\ spiritul acesta îl po]i sesiza în actul s\u istoric.

* C.“ Cealalt\ a murit – ca un semn [i un avertisment pentru to]i. b\trînul „a ridicat mîna“. Se privi în oglinda din spatele casei. B\trînelul care a ]inut s\ urmeze convoiul pîn\ la biseric\ [i cimitir (2 km). ~[i marcheaz\ astfel tot timpul superioritatea. Totul era frumos alt\dat\. 1 Fragment pentru Str\inul. Cum este infirm. Ex. draga mea“. Prietena ei. partea de comedie e nepre]uit\. El ro[e[te. Mersault. care plînge „pentru c\ nu mai are nimic“. Cea de-a doua tace. * Var\ la Alger2 Pentru cine e jerba asta de p\s\ri negre pe cerul verde? Vara oarb\ [i surd\ care se strecoar\ [i d\ un sens mai pur chem\rilor l\stunilor [i strig\telor vînz\torilor de ziare. cît [i de cealalt\. Scene. dar. Portarul de la mica morg\ a azilului. „Cine ar fi spus c\ la 74 de ani avea s\ sfîr[easc\ într-un azil de b\trîni la Marengo?“ Fiul s\u are o situa]ie. pîn\ ce pierde din nou teren. * Mai B\trîna care moare la azilul de b\trîni1. Infirmiera maur\ care bate sicriul în cuie are un [ancru la nas [i poart\ mereu o basma. trei ori. Primul are calit\]i [i-i place s\ str\luceasc\. 2 Pentru Nunta. care d\ prea mult la toat\ lumea [i nu se ata[eaz\ niciodat\. dar de ce are dragostea uneori un limbaj atît de derizoriu? * Despre acela[i lucru nu gînde[ti la fel diminea]a ori seara.“ Mersault se opri brusc [i puse paharul jos. Care are nevoie s\ dobîndeasc\. demoleaz\ toate efectele scumpului ei so]. * Scen\: so]ul.carnete_Camus. * Sfîr[it. dou\ rase de oameni. Prietenii moartei: Ni[te b\trînei mitomani. merge spre ea. – Ar putea s\-[i aduc\ aminte c\ are o mam\. [tiam bine c\ dragostea era cea care vorbea. Aparen]ele s`nt salvate [i ura cre[te. Mersault bea. „Oh! spuse Céleste1 [tergînd tejgheaua. . Galeria se foie[te [i surîde jenat\. 1 Personajul Céleste ap\rea [i în Moartea fericit\ înainte de a trece în Str\inul. în gîndul nop]ii sau în spiritul amiezii? Dou\ r\spunsuri. nu poate ]ine pasul [i merge la dou\zeci de metri distan]\. Tema cunoscut\: pentru c\ te iubesc prea mult. Dar [i aici. Cel\lalt se st\pîne[te. Mergeau cîteodat\ seara în sat. f\r\ îndoial\. Groparul care era prietenul moartei. e ceea ce este picant [i original în ea – nou [i superficial. {i ultima: o capodoper\ de luciditate. Frumoas\ figur\ de roman [i jalnic\ imagine de prieten. Nici ast\zi nu pot s\ m\ dezbar de o crispare tainic\ atunci cînd primesc cadouri din categoria asta. dragul meu“. dar sufer\ de umilire [i a[a se na[te ura. care este parizian [i locuie[te acolo cu nevasta. prietena pe care [i-o f\cuse în trei ani. so]ia [i galeria. Trebuie s-o m\rturisesc. îi s\rut\ mîna zîmbind: „Ai dreptate. {i. ~mb\trîne[ti.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 66 66 ALBERT CAMUS CARNETE 67 * Ceea ce m\ atrage la idee. Dar unde se afl\ adev\rul. care se joac\ de-a seduc]ia. Dar cunoa[te locurile [i o ia pe scurt\turi care-l fac s\ se al\ture convoiului de dou\. Unul celuilalt: „Fata dumitale nu ]i-a scris? – Nu. prin mici propozi]ii seci. Pîn\ la urm\. * Iunie Pentru Moartea fericit\: o serie de scrisori de ruptur\. Fiul i-a dus la b\trîni. Nora nu i-a vrut. Era adev\rat. * ~nc\-mi mai amintesc de criza de disperare care m-a cuprins cînd m-a anun]at mama c\ „de acum înainte s`nt destul de mare [i voi primi cadouri utile de Anul Nou“.: Cu un surîs: „Nu te ar\ta mai prost decît e[ti. Au venit la Paris. s\ cî[tige iubirea [i prietenia [i e incapabil atît de una.

.. Din cînd în cînd. Sfîr[it de lun\ cînd mama spune cu un zîmbet încurajator: „Ast\-sear\ o s\ bem o cafea cu lapte. 2) Caligula. Eu n-am nici un merit. spuse Bernard1. Pentru var\. spectatorule. – Ei! – Spectatorule. – Sigur. nu stric\ s\ mai schimbi. 4) Eseu despre teatru.“ ~ntr-un sens. e c\ s`nt un om simplu. – Ei! – E[ti rar.. asta-i ceva m\gulitor. Cei mai buni nu-i supravie]uiesc sub forma de sclavie pe care i-o d\ actualmente societatea celor care gîndesc corect. Doar trînd\via este o valoare moral\ pentru c\ poate servi la judecarea oamenilor. [i! Muncitorii mei cî[tig\ 40 de franci pe zi.) – Da. Exist\ o demnitate a muncii în butoia[ele confec]ionate duminica.. n-o s\ i se caute alte cusururi.. – Oh! {tiu perfect. rar! Nu e[ti mul]i. Iat\ lec]ia [i grandoarea ei.“ * Eseu despre 40 de ore. Ei. Domnul Gignoux1.. 1 Este vorba de economistul liberal contemporan cu A. Dar e[ti mincinos. . strive[te în mod egal oamenii. Astea-s doar defectele celorlal]i. De exemplu. 6) De rescris Roman. s`nt irascibil. De aceea totul e atît de simplu. Cu un ton de fals\ umilin]\. medic din Moartea fericit\.“ Dar cel pu]in vor putea face dragoste. Pune în ac]iune o metafizic\ a umilirii.. Dar asta-i o în[el\torie. Marea mizerie a omului e c\ trebuie s\ plîng\ [i s\ doreasc\ ceea ce-l umile[te (concurs).. * Roman – S`nt silit s\ recunosc c\ am ni[te defecte grave. 1) De terminat Floren]a [i Alger. 3) Improviza]ie de var\.. * „Se vorbe[te mult în momentul acesta despre demnitatea muncii.. nu-i a[a? 1 Bernard. 7) Absurdul. {i de altfel. s`nt lacom. E[ti cî]iva. – Fiecare este ceea ce pare. Nu întemeiaz\ o judecat\. invidios. Somn. iar jocul supus tehnicii ajunge oper\ de art\ [i întreaga crea]ie. dac\-]i m\rturise[ti furiile. evi]i s\ vorbe[ti despre rest. Cuiva care se acuz\ spontan. rar? (Se întoarce. M-am acceptat pe mine.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 68 68 ALBERT CAMUS CARNETE 69 * Iunie. despre necesitatea ei. 5) Eseu despre 40 de ore. Altele care nu cost\ nimic s\ le recuno[ti. Exist\ defecte care nu se m\rturisesc niciodat\. s`nt mincinos. Nu le e fatal\ decît celor mediocri. Munca. Nu exist\ demnitatea muncii decît cînd munca e liber acceptat\. bineîn]eles! „E adev\rat. * Caligula: „Ceea ce nu ve]i în]elege niciodat\. a[a ceva nu se m\rturise[te. ne placi.carnete_Camus. dimpotriv\.. A[a cum e[ti. Propun s\ r\sturn\m formula clasic\ [i s\ facem din munc\ un rod al trînd\viei. Duminic\-Luni – {omaj: omul plînge. ~n familia mea: 10 ore de munc\. Cunosc pe unii care se extaziaz\ [i se indigneaz\ din asta. are ni[te opinii foarte precise asupra acestei chestiuni.. vanitos. * Pentru Improviza]ie de var\: – Spectatorule. Aici munca se îmbin\ cu jocul. – Cum a[a. în special. Camus.

* Singura libertate posibil\ e libertatea fa]\ de moarte. `nso]it\ de so]ul ei. Zagreus st\ a[ezat în fa]a lui. * Moartea fericit\ ~n tren. * Exist\ o psihologie corect\ în romanele-foileton. Nu schimb\ nimic în ea. plînge de se rupe de nenorocirile eroului. S\ nu te la[i dus în vid. de fapt. las\-m\ s\ profit“. trebuie s\ fii totdeauna pu]in dincoace în expresie (mai curînd decît dincolo). î[i reia locuin]a. îi accept\ în acela[i timp [i consecin]ele – adic\ r\sturnarea tuturor valorilor tradi]ionale ale vie]ii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 70 70 ALBERT CAMUS CARNETE 71 * Singura fraternitate acum posibil\. * B\trîna [i ur\rile ei de Anul Nou: Nu cerem mare lucru: s\ avem de lucru [i s\n\tate. mila celorlal]i îi împiedic\ s\ rîd\. * August O înc\pere d\ spre curte – se deschide spre o a doua înc\pere care prime[te lumina de la ea [i care.“ * Ca s\ scrii. Dar cum l\]imea cea mai mare a od\ii nu atinge lungimea saltelei. Acel „Totul e permis“ al lui Ivan Karamazov este singura expresie a unei libert\]i coerente. [i-a pus o cravat\ de var\ foarte deschis\ la culoare. în locul fularului negru pe care-l purta de obicei. „S\ scriu. Pentru c\ s`nt siguri c\ nu vor întîlni pe nimeni pe str\zi. spune acest orb. tot ce este degradant în toate suferin]ele. Rîd. Om cu adev\rat este cel care. micu]a oranez\. ziua. Dar trebuie mers pîn\ în str\fundurile formulei. Cf. Ceea ce intereseaz\ într-o carte. Trei persoane care dorm. So]ul ei o implor\ s\ se opreasc\. S\ cau]i s\ învingi [i s\ „umpli“. Dac\ întîlnesc un felinar. Experien]a „real\“ a singur\t\]ii este una dintre cele mai pu]in literare din cîte exist\ – se afl\ la o mie de leghe de ideea literar\ pe care ]i-o faci despre singur\tate. (Dup\ asasinat. * Orbul care iese noaptea între ora unu [i patru cu un alt prieten orb. în orice caz. * Iat\ o constatare pe care o faci cu greu: s\ în]elegi c\ po]i fi superior multora f\r\ a fi totu[i o fiin]\ superioar\. Pune doar o oglind\ nou\. este sordida [i cleioasa fraternitate în fa]a mor]ii militare. Absurditatea domne[te [i iubirea te salveaz\ de ea. ~n camera asta.1 * 1 Fragment care va servi pentru Mitul lui Sisif. Prin asta e fals\. * Mizeria [i m\re]ia acestei lumi: nu ofer\ adev\ruri. partea superioar\ a saltelelor a fost sprijinit\ de perete. Acord\ credit. s`nt semnele unei existen]e patetice. singura care ni se ofer\ [i ni se îng\duie.. cînd. ci iubiri. Nici un fel de taclale. acceptînd moartea ca atare. d\ spre o a treia f\r\ fereastr\. Dar asta nu intereseaz\ pe nimeni. * Aceast\ vanitate singular\ a omului care las\ [i vrea s\ se cread\ c\ aspir\ la un adev\r. Nu ]ine seam\ de am\nunte. spune ea. Dar este o psihologie generoas\. trei saltele. Timpul – s\ nu-l pierzi.) * Tenta]ia comun\ a tuturor inteligen]elor: cinismul. Printre plînsete: „Haide. Or. pot rîde dup\ pofta inimii. el cere lumii doar o iubire. iar oamenii dorm ghemui]i.carnete_Camus. * Iunie La cinema. vie]ile noastre nu s`nt niciodat\ patetice.. Doar c\. . ~n timp ce. la rîndul ei. {i c\ adev\rata superioritate.

sînul unei fete. Observa]ia reprezint\ aici o felie arbitrar\ din realitate.. fiindc\ e cald. B. démon étrusque de la mort. 1935.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 72 72 ALBERT CAMUS CARNETE 73 21 august 1938 „Doar cel care a cunoscut «prezentul» [tie cu adev\rat ce este infernul.carnete_Camus.) * V\zduhul este populat de p\s\ri crude [i `nfrico[\toare. î]i dau 20 de franci pe zi. de Ruyt: Charon.1 „Am cunoscut o doamn\. 219 [i urm. „De ce nu lucrezi cu jum\tate de norm\? M-ai u[ura cu m\run]i[urile astea. Dar tocmai pentru asta acord\ vie]ii onoarea care i se cuvine. * Fostul boxer care [i-a pierdut fiul.1936. (Ai cump\rat unul pentru mine?) Povestea costumului [i a surorii.“ (Amurgul zeilor) * Nietzsche. * S\ spore[ti fericirea unei vie]i de om înseamn\ s\ extinzi tragicul m\rturiei lui.“ (Uman. Brav\? Nu. . * Bibliografie etrusc\: A. r\sturnat\. nu stric\ o schimbare. ne agit\m. * Belcourt Dat afar\. privind u[oarele tres\riri ale corpului. Fr. prea uman. Mi-am dat seama c\ era o escrocherie la mijloc: Povestea biletelor de loterie. Prive[te. dar e o gre[eal\. amanta mea. cu personajul Raymond. fumul sacrificiului au întotdeauna puritate. – Ei bine. }i-am cump\rat costumul.. Adoarme cîteodat\. Nietzsche: „Sufletelor celor mai spirituale.“ Socoteala celor 1 300 de franci. rug\ciunea unui copil. „Ce dorim noi oare la vederea frumuse]ii? S\ fim frumo[i. * Metod\ a meteorologiei. admi]înd c\ s`nt [i cele mai curajoase. Nu-i ajung. Pentru c\ acea oper\ de art\ va fi în întregime izvor`t\ din moarte. A citit adesea pove[ti despre s\r\cie în care femeia e „brav\“. Vorbe[te. Temperatura variaz\ de la un minut la altul.“ * Despre moartea con[tient\. fiindc\ ea le opune antagonismul s\u cel mai mare.“ * Belcourt Povestea lui R. (Referin]\?) * Belcourt Tîn\ra al c\rei so] î[i face siesta [i nu trebuie s\ fie deranjat de copii. le este dat s\ tr\iasc\ tragediile cele mai dureroase. }ine u[a spre palier deschis\.“ (Jacob Wassermann) * Din legile lui Manou: „Gura unei femei. iar tu bei 1 ~nsemn\ri reluate `n Str\inul. Amurgul zeilor. î]i pl\tesc chiria. era.. Dou\ înc\peri.. ca s\ spun a[a. Povestea br\]\rii [i a «indica]iei». Ea n-a zîmbit. poate fi v\zut\ în trecere. disear\ o s\ bem o cafea. Nietzsche. cu copiii t\cu]i în jurul ei. Nu îndr\zne[te s\-i vorbeasc\. cf. Grenier: „Recherches Etrusques“ în Revue des Etudes Anciennes. {i doar no]iunea de medie poate da o imagine a acestei realit\]i. „Ce s`ntem noi pe p\mînt? {i ne tot agit\m. Ne închipuim c\ acest lucru este legat de fericire. IX. S-a dus din nou în buc\t\rie. Opera de art\ (dac\ este o m\rturie) într-adev\r tragic\ trebuie s\ fie cea a unui om fericit. Este o experien]\ prea mobil\ ca s\ o fixezi în concepte matematice. Paris. Ea întinde o p\tur\ pe jos în sufragerie [i-i distreaz\ pe copii f\r\ zgomot pentru ca b\rbatul s\ poat\ dormi. Din cînd în cînd. Nogara: Les Etrusques et leur civilisation. resemnat\.

Dar eu. dac\ vreau.– Dar via]a asta. negrul cleios al asfaltului sfî[iat. ci sentimente care ne sugereaz\ ideea de transformare. dac\ e s\ m\ iau dup\ tonul dumitale. îns\ dragostea face parte din lumea asta. eu tr\geam obloanele. M-am comportat corect cu tine.“ E o ar\boaic\. – Nu m\ satisface pentru c\ o s\-mi fie luat\ – sau. B) Marie C. \[tia. – Nu vrei s\ în]elegi. B) Doamna Leca.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 74 74 ALBERT CAMUS CARNETE 75 cafeaua dup\-amiaza cu prietenele tale. pepenele verde 2. dar ne face s\-l sim]im [i ne d\ ideea unei patrii îndep\rtate unde egoismul nu [i-ar mai afla locul. Dup\ un timp.: probabil Marie Cardona..“ „O b\team. mai exist\ [i dragostea. Ea ]ipa. boala (junghiurile) 3. Azil de b\trîni (b\trînul trecînd de-a curmezi[ul cîmpului)1. Se descoper\ o asem\nare între noroiul \sta negru [i p\l\ria din piele de vac\ a vizitiului. iar tu e[ti incorect\. „Nu-]i dai seama c\ lumea e geloas\ pe fericirea pe care ]i-o d\ruiesc. Virginitatea de care vorbe[te toat\ lumea. Pozi]ia ei în familie. Povestea cu chibriturile.2 Cumnatul ei [i via]a împreun\. – Poate. cu fa]a r\v\[it\ de disperare. 1 ~nsemn\ri reluate `n Str\inul.. ~nmormîntare. S-a întors. O va duce la un hotel [i va chema poli]ia de moravuri. pentru c\ m\ satisface prea mult. Copil\rie. Exemplu „Vrei s\ te distrezi cu chestia ta. negrul sp\l\cit al hainelor. * Tem\: Universul mor]ii. ca s\ spun a[a.“ Povestea cu paltonul. aten]ia pe care o acord\ trupului s\u: 1. Se duce la înmormîntare fiindc\ e singura lui prieten\. ~nc\ mai are „un sentiment pentru coit“. dragostea nu ne dezbar\ de egoism. Suferin]\ [i umilire.1 . dar cu tandre]e. Povestea prietenilor [i a co[ciugului. spune]i c\ face]i parte din band\. Camus î[i consacrase diploma de studii superioare de filosofie rela]iilor din- tre elenism [i cre[tinism la Plotin [i la Sfîntul Augustin. de t\mîie.“ El cere un sfat. el rîde de pl\cere cînd e bun ceea ce m\nînc\. Vrea ca ea s\ fie cea care revine. Mersault. Cf. * Nu resim]im sentimente care ne transform\. asta-i ce vrei.“ Idem cu prietena. – Nu în]eleg. de lac. i se spunea precum copiilor: „Ah. „Voi. Patrice. {i era mul]umit. 2 Marie C. nu te satisface. 3 ~n 1935. Personaj tragic prin aceast\ pl\cere de a umili. î]i dau banii. – Da. 4. mai sus. {i cel\lalt trecînd peste cîmp. Patrice pleac\. – Dar. . „Vei cunoa[te fericirea pe care ]i-o d\deam. mai curînd. Iar el rîdea..“ „Mi-au zis c\. „el pl\te[te chiria“. spuse Patrice. * S\ reiau lucrarea despre Plotin3.. Le dai cafea [i zah\r. Sfîntul Francisc din Assisi. {i toate nuan]ele astea de negru. negrul l\cuit al tr\surii – soarele. C) Marie Es. resimt toat\ oroarea de a o pierde. C) Marcel. * 1 Fragment pentru Moartea fericit\. mirosul de piele [i de b\legar. Astfel. e logodnica dumitale“. Soarele care tope[te asfaltul de pe drum – picioarele se afund\ [i las\ desf\cut\ carnea neagr\.“ etc. nevoile fire[ti – bun – cald etc. * Personaje A) Etienne.“ {i pe urm\: „Crezusem c\. La azil. Oboseala. [oferul – [i b\trîna de la cafenea. Vrea o scrisoare cu „picioare în fund“ [i „chestii care s-o fac\ s\ regrete“. personaj „fizic“. Oper\ tragic\: oper\ fericit\. pot s-o poceasc\.carnete_Camus.

* Artistul [i opera de art\. iar el mu[ca din buzele acelea s\rate toat\ am\r\ciunea dragostei lor. A[a c\ s`nt obligat\ s\ m\ întind [i s\ a[tept. Ca în toate [tiin]ele descriptive (statistici – care colec]ioneaz\ fapte) marea problem\ în meteorologie este o problem\ practic\: aceea a înlocuirii observa]iilor absente. Ea vede prea departe. Exist\ un anume raport între experien]a global\ a unui artist. singur\ de tot. marele artist este mai înainte de orice un mare tr\itor (în]elegîndu-se c\ a tr\i. Feti]ele la [coal\. Patru ani f\r\ ve[ti. Diplom\.. iar ochii lui str\lucir\. nu [tiu. înseamn\ [i a gîndi despre via]\ – înseamn\ chiar acest raport dintre experien]\ [i con[tientizarea ei). Nepoata mea nu vine niciodat\. Imaginea ca parabol\: încercarea de a turna indefinibilul sentimentului `n indefinibilul evident al concretului.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 76 76 ALBERT CAMUS CARNETE 77 Tem\: Ra]iunea plotinian\. Se arunc\ asupra buzelor lui [i strivi lacrimile între fe]ele lor. Tuberculos. aici. Via]a între timp. Interesant de considerat jocul ei în istorie într-un moment cînd trebuie s\ se adapteze sau s\ piar\. a[ sta de vorb\ cu ea. Iar corpul trebuie s\ putrezeasc\. Camus `[i g\sise deja stilul c\r]ii. iar asupra restului trebuie s\ existe în]elegere. ~n al doilea caz. fa]eta unui diamant `n care str\lucirea interioar\ se rezum\ f\r\ s\ se limiteze. Poate c\ miros urît. * Belcourt. A suprima speran]a înseamn\ a readuce gîndirea la corp. zîmbi cu stîng\cie. Condolean]e. S`nt lungi dou\ ore petrecute a[a. ~nmormîntarea mîine. Am primit o telegram\ de la azil. Speculantul cu zah\r care se sinucide `n W. mai departe decît corpul care exist\ în prezent. avem oper\ fecund\ din cauza unui întreg subîn]eles de experien]\ a c\rei bog\]ie se ghice[te. De fapt.carnete_Camus. în acel moment. 1) Ra]iunea – conceptul nu e univoc. . 1 Note pentru Str\inul. crearea unei anumite vie]i – ea nu este atunci în acea via]\ decît o referin]\ perpetu\. mai degrab\) care s\ dep\[easc\ m\iestria de a scrie.“ * 2 P. gîndirea sa + via]a sa (sistemul s\u într-un sens – dar lipsind din acest cuv`nt orice implica]ie de metod\ sistematic\). exist\ dou\ ra]iuni: una etic\. * „Dac\ m\car a[ [ti s\ citesc! Dar seara nu pot tricota la lumina electric\. Dar s`nt prea b\trîn\.1 Sau poate ieri. r\mîn a[a. Patru luni de r\gaz. Cf. a murit mama. Lag\r de concentrare. Se pare c\. * Gîndirea este întotdeauna în avans. Ast\zi.C. Raportul acesta este prost atunci cînd opera de art\ ofer\ toat\ experien]a învelit\ în literatur\. Moare dup\ cîteva luni. Adev\rata oper\ de art\ e cea care spune mai pu]in. Poate c\ ieri. El revine în 1919. * Inima seac\ a creatorului. [i opera care reflect\ aceast\ experien]\. Acest raport este bun atunci c`nd opera de art\ este o parte t\iat\ `n experien]\. Iar metodele de interpolare care suplinesc acest lucru recurg întotdeauna la conceptul de medie [i presupun prin asta generalizarea [i ra]ionalizarea unei experien]e al c\rei aspect ra]ional este pe cale de a fi descoperit. Ah! dac\ a[ avea-o cu mine pe nepoata mea. Vin s\-l ridice pe tat\. E aceea[i ra]iune [i totu[i nu e aceea[i. * Culcat.. Ea plîngea în gura lui. Ea `[i sim]i iubirea urc`ndu-i în gîtlej [i ochii i se umplur\ de lacrimi. ~n primul caz e vorba de o supra`nc\rcare [i de literatur\. Iar la sfîr[it. „Mama decedat\. Atunci. cealalt\ estetic\. Problema este s\ dobînde[ti m\iestria de a tr\i (de a fi tr\it.“ Asta nu vrea s\ spun\ nimic. * Familia german\ în 1914. De aprofundat: imaginea plotinian\ ca silogism al ra]iunii estetice. * Iubirea pur\ este o iubire moart\ dac\ iubirea implic\ o via]\ amoroas\.

Tot nu este ceea ce avea de spus. m-a întrebat: „E mama dumneavoastr\?“ Am spus: „Da“. Am nevoie de t\cerea fiin]elor [i s\ amu]easc\ cumplitele furtuni ale inimii. la Paris. * Povestea legionarului care-[i ucide amanta într-o camer\ din spatele pr\v\liei. Pentru c\. spune infirmierul. De aceea Caligula nu pronun]\ în pies\ singura fraz\ în]eleapt\ pe care ar fi putut s-o rosteasc\: „O singur\ fiin]\ care gînde[te [i totul e pustiit“. Se înmormînteaz\ mai repede. risc\m o insola]ie. . ne ia cu frig [i cu cald. Deasupra v\ilor. trei zile cîteodat\. * Cel care iube[te pe acest p\mînt [i cea care-l iube[te cu certitudinea c\-l va reîntîlni în eternitate. ~[i [tergea sc\fîrlia ridic`nd o clip\ p\l\ria cu o m`n\.Dar [i coertegiul înainta prea repede. Nu poate a[tepta cinci zile. * . * La miting. {i acea frumoas\ pas\re portocalie. iar cu cealalt\ strecur`nd o batist\. Are interese b\ne[ti la cafeneaua-restaurant. Cere s\ fie ars\. Aici.carnete_Camus. * Decembrie ’38 Pentru Caligula: Anacronismul e tot ce se poate inventa mai nepl\cut în teatru. Dup\ un timp. dup\ aceea în strad\. Tuberculosul c\ruia medicul îi mai d\duse cinci zile de tr\it. s`ntem transpira]i [i. c\ [i trebuie s\ alergi dup\ dric. * La spital. * Duminic\ Vîntul furtunii în mun]i care ne împiedica s\ înaint\m ne punea c\lu[ la gur\.. Nu exista solu]ie..“ Mi-a spus c\ vine de la Paris [i c\-i fusese greu s\ se obi[nuiasc\. ~n pragul mor]ii. Iubirile lor nu s`nt de aceea[i m\sur\. iar patronul îi interzice s\-[i aduc\ amanta acolo. pentru c\ nu cuno[team cifra exact\. curat. ferigile ro[ii care zboar\ de la un munte la altul. Func]ionarul de la Pompele Funebre mi-a spus ceva ce n-am auzit.“ Avea dreptate. urla în urechile noastre. {i cum bine spunea infirmiera delegat\: „Dac\ mergem încet. De aceea o omorîse. Ea a refuzat. Unui jurnalist prezent: „Nu vorbi]i de asta în ziare. „Am nevoie ca fiin]ele s\ tac\ în jurul meu. Iar dac\ mergem prea repede. pune s\ i se citeasc\ ultima oper\. El i-a poruncit s\ plece.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 78 78 ALBERT CAMUS CARNETE 79 Cum spunea portarul: „La [es. {i moare neconsolat – cu ceva care-i plesne[te în piept ca un acord întrerupt. Mai ales aici. Ea venise totu[i. ~ntreaga p\dure r\sucit\ de jos în sus. I-am spus: „Cum?“ Mi-a repetat ar\tînd spre cer: „Arde“. {i pe urm\ apuc\ de p\r cadavrul [i-l tîr\[te în sala de mese. e evident. unde este arestat. „Era b\trîn\?“ Am r\spuns: „A[a [i-a[a“. A suferit destul [i a[a“. reportaj. Am spus: „Da“. ras proasp\t. cu pantofii lustrui]i – care întreab\ „dac\ aici are loc reuniunea“ [i îmi spune cît de îngrijorat este cînd se gînde[te la ce se va întîmpla cu muncitorii. O ia înainte [i î[i taie gîtul cu briciul. în biseric\. * Moartea [i opera. nu e timp. Numai c\ soarele c\dea ca o brut\ imens\. pe bra] cu impermeabilul c\ptu[it cu ecosez [i împ\turit cu grij\ pe partea c\p- tu[elii. B\trînul feroviar. Cf. a t\cut.“ * 15 Ocna. Pe urm\. e cald. Nici nu te-ai deprins cu ideea. * Caligula. r\mîi cu mortul dou\.

dar. Urî]i amîndoi. rîde. Furia senil\. subtil\. so]ia u[uratic\ a lui Grand. Mi se pare întotdeauna mai natural s\ regret. n-am fost revoltat. * ~n orice via]\ exist\ un num\r mic de sentimente mari [i un num\r mare de sentimente mici. cea pe care o spunea rîzînd. * „P\mîntul ar fi o cu[c\ splendid\ pentru ni[te animale care n-ar avea nimic uman în ele. s`nt doi mon[tri. care nu se poate traduce prin lovituri. dup\ atî]ia ani. dar întotdeauna atunci cînd m\ iubea cel mai tare. Ea îmi spunea adeseori: „E[ti un prost“. 1 Prima apari]ie a personajului Jeanne. ~ntîlnirea noastr\ era un mod de a sc\pa din toate astea. ori î]i stîlcesc mutra [i-]i trag una-n cur de-ai s\ m\ ]ii minte. * P. cu mîinile sale enorme lipite de coapse.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 80 80 ALBERT CAMUS CARNETE 81 Micul cuplu din tren. niciodat\ nu m-am putut împiedica s\ cred c\ Jeanne este mai mult în mine într-un moment cum e cel de azi decît era atunci cînd se ridica pu]in pe vîrful picioarelor ca s\-[i pun\ bra]ele în jurul gîtului meu. la ora cînd m\ întorc spre fa]a ei de copil obosit. privind pe fereastr\. se simte jenat s\ fie iubit în fa]a tuturor de o femeie cu care nu se poate mîndri. în fond. de fapt. . * Pl\cerea pe care o întîlne[ti în rela]iile dintre b\rba]i. {i c\ tat\l [i mama ei rîdeau cînd ne vedeau. * Lumea bun\ sau cei doi b\trîni jurnali[ti care se oc\r\sc în plin comisariat. – For]a ta. Tat\l ei era feroviar [i. sub pana lui Stéphan. {i totu[i acum. Dac\ alegi: dou\ vie]i [i dou\ literaturi. Dup\ interogatorii. Dar [tiu c\ m\ duceam s-o v\d la ea acas\. cînd era acas\. Mama ei era tot timpul ocupat\ cu treburile casei. * Dar. * Afi[ la cazarm\: „Alcoolul ucide omul ca s\ trezeasc\ animalul“ – ceea ce îl face s\ în]eleag\ de ce-i place alcoolul. aceea[i triste]e [i aceea[i via]\ sordid\. Acest fragment se reg\sea aproape integral în prima versiune a Ciumei. Nici ea. – Eu s`nt un om cinstit. Vrea s\ se înroleze. Aceea. o francmasonerie a ]ig\rii. îl seduce. – Da. reiese c\ din cauza unor necazuri intime o face. {i. Era vorba ei. [i înc\ una mare. Cred c\ am suferit mult cînd am pierdut-o. Tu e[ti ultimul dintre n\t\r\i. cocheteaz\. înconjura]i de un cerc de agen]i care rîd. ca [i la mine. Jeanne la fel. nici eu nu ie[eam vreodat\ din cartierul acesta la care se reducea totul. – ~ntre noi doi e o deosebire. {i la ea. pe strada principal\. îl puteai vedea întotdeauna a[ezat într-un col]. Ea se aga]\ de el. se dezl\n]uie într-un uluitor exces de grosol\nii: „Sc`rn\vie – ~ncornoratule – Imbecilule – Ling\ule – Pe[te“. cu privirea posomorît\. Tipul care e membru de partid. El. Ea locuia la cîteva str\zi de mine. * Spania. – Nu mai continua. gînditor. Nu-l vor. în]eleg c\ nu sc\pam din acea via]\ de mizerie [i c\. Fiindc\ eu s`nt un om cinstit. Nu mai [tiu cum am cunoscut-o. Totu[i. profesorul sentimental.carnete_Camus. care se declar\ gata s\ ofere „o miniatur\ cu fecioar\ gravid\ într-o ram\ din clavicule de toreador“. care const\ în a da sau a cere foc – o complicitate. chiar dac\ v\d limpede în mine. faptul c\ ne iubeam în chiar sînul acelei umbre ne d\dea o emo]ie pe care nimic n-o va mai putea r\scump\ra. Apar]ineam amîndoi unor familii s\race.“ * De Jeanne1 se leag\ unele dintre bucuriile mele cele mai pure. Fapt e c\ nu m-am sim]it niciodat\ foarte în largul meu c`nd ceva `mi apar]ine. m\ [terg la fund cu ea.

Ne opream în fa]a cofet\riilor. mi-a oferit buzele ca s\-mi mul]umeasc\ pentru o mic\ bro[\ pe care i-o d\ruisem. Se refugiaz\ la Praga unde încearc\ s\-[i refac\ via]a. nici la ornamente. De obicei. v\d multe lucruri. Dup\ Tratatul de la München. {i am avut mult timp impresia asta.carnete_Camus. {tiu c\ totul era înv\lm\[it. Tîn\rul îi cere diavolului bunurile acestei lumi.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 82 82 ALBERT CAMUS CARNETE 83 v\zînd-o u[uric\ [i rîzînd. totul ne ajuta s\ ne smulgem din lumea aceea solitar\. de u[oar\. pe culoarul locuin]ei ei. Era perioada s\rb\torilor. Era de talie mijlocie. Vei încheia un tîrg cu Dumnezeu [i. mi se strîngea inima cînd o vedeam traversînd o strad\ prin fa]a camioanelor. Diavolul (care poart\ un costum sport [i declar\ cu drag\ inim\ c\ cinismul este marea tenta]ie a inteligen]ei) îi spune blînd: „Dar ai bunurile acestei lumi. Lui Dumnezeu trebuie s\-i ceri ce-]i lipse[te – de cumva crezi c\-]i lipse[te ceva. pentru bunurile lumii celeilalte. de la mutri]ele pe care le a[teptam. ajutat chiar de Jeanne. c\ mama o s\ruta [i-i spunea „Feti]a mea“ erau tot atîtea bucurii u[or ridicole pe care nu c\utam s\ le ascundem. bucuria asta îmi venea în primul rînd de la Jeanne – de la parfumul ei [i de la mîna ei strîns\ în jurul încheieturii mele. Dar amintirea ei e legat\ pentru mine de o impresie care mi se pare ast\zi greu de exprimat. Ast\zi. Iar faptul c\ Jeanne era primit\ la noi în cas\. Iar gestul acesta secret. Dar [i acea brusc\ str\lucire a magazinelor într-un cartier de obicei atît de sumbru. nu m\ gîndeam c\ f\cea treab\.“ Dup\ o clip\ de t\cere. Cînd ne-am logodit. Tr\iam împreun\ bucurii deosebite. un chip de femeie care s\ m\ mi[te [i o vitrin\ str\lucitoare. am uitat asta chiar din prima zi cînd. farfuriile aurii [i pr\jiturile în culorile curcubeului. ca s-o reg\sesc. Staniolul bomboanelor de ciocolat\ era semnul c\ o perioad\ înv\lm\[it\. Avea un fel al ei de a se preface sup\rat\ care-mi umplea inima de o încîntare plin\ de duio[ie. diavolul care-[i aprinde o ]igar\ englezeasc\ adaug\: „{i asta va fi osînda ta ve[nic\“. Figurinele de ciocolat\. Iar magazinele din cartierul nostru nu f\ceau economie nici la lumini. pe Jeanne cu chipul `ntors spre mine [i spunîndu-mi: „Ce frumos e“. iar Jeanne [i cu mine ne strîngeam pu]in mai mult unul lîng\ cel\lalt. dar zgomotoas\ [i aurit\ se deschidea în fa]a inimilor simple. ne plimbam de[ertul fermecat al dragostei într-o lume în care iubirea nu-[i mai avea locul. în r\stimp de cîteva minute. O mai resimt înc\ [i e suficient s\ fiu trist [i s\ întîlnesc. oare cum s-ar putea dup\ atîta timp s\ nu mi[te iar\[i inima asta închis\ pentru atîtea lucruri? Nu mai [tiu ast\zi dac\ o doream. * Peter Wolf. Bineîn]eles. în zilele acelea. Recunosc acum c\ f\r\ îndoial\ nu era inteligent\. care-mi spunea mereu „prietenul meu cel mare“. prin care se întorcea spre mine [i mi se arunca în bra]e cînd o imploram s\ m\ ierte. Dar ceea ce ne p\trundea inima de iubire grav\ [i voioas\ era caracterul oficial al situa]iei. în inima muncitorilor întor[i spre copiii lor [i în adîncul cerului pur [i înghe]at de decembrie. bucuria copiilor pe str\zi. fulgii de z\pad\ din vat\. totul ne încînta. Dar la vremea aceea nu-mi trecea prin minte asemenea lucru. Dac\ o doream. cu o realitate care m\ doare. {i sim]ind-o atît de m\run]ic\. îi vei vinde trupul t\u. dar mie îmi p\rea mic\. Evadeaz\ dintr-un lag\r de concentrare. Mi-era pu]in ru[ine. {tiu numai c\ tot ceea ce m\ agita se rezolva în tandre]e. {i. podoabele din staniol argintiu [i auriu. Poate c\ sim]eam vag atunci fericirea deosebit\ a omului care-[i vede via]a în acord cu el însu[i. cu gura ei inegal\ cu din]i prea mari. ucide o santinel\ [i reu[e[te s\ treac\ grani]a. dac\ încerc s\ definesc aceast\ emo]ie deosebit\. aerul gr\bit al trec\torilor înc\rca]i de cump\r\turi. * Decembrie Faust pe dos. ni se p\rea c\ flac\ra ce se în\l]a în noi cînd mîinile ne erau legate era aceea[i cu cea care d\n]uia în vitrine. cu ochii limpezi [i cu nasul drept. Dar nu-mi pu- team înfrîna bucuria care m\ cople[ea [i care f\cea s\ str\luceasc\ ochii Jeannei. aveam dou\zeci [i doi de ani [i ea optsprezece. este extr\dat de . Cu p\rul dat pe spate. mi-a ap\rut în seara aceea ca un copil pe care l-a[ fi adus pe lume pentru s\rut\rile [i duio[ia sa.

ace[ti monstruo[i idoli ai bucuriei. adev\rul unei zile noi. (Spune „eu“. ~n prima versiune. Uite ce-au f\cut din el. a[teptînd cu r\bdare ca noaptea s\ izbucneasc\ lumina [i. Dar nu absurdul. principiu al dansului hindus. Executat cîteva ore mai tîrziu cu toporul... Este contrariul unui ira]ional. P\mîntul! Acel mare templu p\r\sit de zei.. Mai tîrziu. Predat nazi[tilor. Oamenii au iluzia c\ s`nt liberi. cu fe]e iubitoare [i cu picioare de lut. Aici muzica nu descrie desenul pe care-l urmeaz\ dansul. [i ar refuza. * Despre Absurd? Nu exist\ decît un caz în care disperarea e pur\. Kirilov are dreptate. Utilizarea pauzelor în acompaniament (care. cît [i în Mitul lui Sisif. acest mic zgomot care de atîta timp m\ înso]e[te. cum s\-mi închipui c\ va înceta. paradisul ocnei. * Deputatul de Constantine care este ales pentru a treia oar\. Mai era recursul. Calculam. Are toate semnele eviden]ei. misiunea omului este s\-l populeze cu idoli dup\ chipul s\u. Dar de cîte ori via]a mi s-a p\rut absurd\ la ideea de a muri. O proliferare de gesturi. Evident este c\ o s\ i se taie capul [i în timp ce este lucid – chiar în timp ce întreaga sa luciditate se concentreaz\ asupra acestui fapt. Eu m-am spînzurat“. de altfel. Tot timpul orei îndoielnice cînd [tim c\ ei vin de obicei. Eflorescen]ele de detaliu în mi[carea de ansamblu. mai dispuneam de o zi.. pu]in conteaz\ cum [i cînd. Curge în jurul corpurilor [i a geometriei lor insensibile. {i-mi imaginam întotdeauna cea mai rea ipotez\: era respins. întrebat un disperat din dragoste dac\ vrea s\ fie ghilotinat a doua zi. Condamnat la moarte. (Othello în dansul capetelor. Din cauza ororii de supliciu? Da. Ea formeaz\ un fond. * Pe o u[\: „Intra]i. o dat\ cu ea. ~n ziua alegerilor. Cel al condamnatului la moarte (s\ ni se permit\ o mic\ evocare).. e speran]a trec\toare [i muribund\ c\ asta va înceta [i c\ moartea va putea s\ fie evitat\.) * Dansuri javaneze. Ceea ce este ira]ional. E o participare. în acel moment.“ (Mama: „{i acum mi-l dau `napoi. este o fantom\ de muzic\). Condamna]ii la moarte nu au aceast\ iluzie. Poate c\ mai devreme decît al]ii.. ~ncercam s\-mi domolesc elanul sîngelui [i al corpului care-mi aducea `n ochi `n]ep\turile unei 1 Reflec]ii utilizate atît în Str\inul. moare. cadavrul este ales deputat. dar nu mai este „eu“1. Dar oroarea se na[te aici din certitudine – mai curînd din elementul matematic care compune aceast\ certitudine1. So]ia lui iese pe balcon [i spune c\ e cam obosit.carnete_Camus. . Trebuie deci s\ accept. Dup\ aceea.. Ar putea s\ fie 1 Not\ pentru Ciuma. Pe lîng\ toate acestea. lumea merge s\-l aclame. voi muri. Eram gra]iat. ~ncercam s\ m\ st\pînesc.. Iar problema libert\]ii tale are o solu]ie simpl\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 84 84 ALBERT CAMUS CARNETE 85 guvernul de la Praga. {i atunci. Lentoarea.. Ei bine. inefabili. Desfacerea. ~mbrac\ gestul.. A te sinucide înseamn\ a-]i demonstra libertatea.“ „Ah! ocna. Stéphan e cel care s-a spînzurat. Ca acumularea detaliilor în arhitectur\. Seara.. . A[a trebuia s\ se-ntîmple. cum s\-mi imaginez asta chiar în secunda c`nd. Absurdul este absolut clar. totul se deruleaz\. va fi Cottard. la ora prînzului. Din moment ce o s\ mor. aveam dreptul s\ abordez a doua ipotez\. Nu e un act sau un gest.. cu fa]\ iubitoare [i picioare de lut. ~nainte: „Inima asta. tragicul prin salturi în anumite dansuri crude. o s\ i se taie capul. eram ca un animal. Nimic nu este gr\bit. Toat\ problema st\ în realitatea acestei iluzii. Mi-l dau în dou\ buc\]i.. ceea ce ar fi. Curînd dup\ aceea.“) „Am sfîr[it prin a nu mai dormi decît pu]in ziua.. Intri [i e adev\rat.) * Pentru sfîr[itul lucr\rii Nunta.

{i cerul \sta f\r\ stele... Ba nu. S\ sparg tot. pentru a face mai plauzibil\ resemnarea mea în prima ipotez\.. Au venit mai devreme. Tot ce e legat de teatru.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 86 86 ALBERT CAMUS CARNETE 87 bucurii nes\buite. * Plan de lucru: Conferin]\ despre teatru. Nu mai exist\ boli pentru mine.. 2 Este vorba despre sociologul contemporan cu Albert Camus. De ce m-au l\sat în c\ma[\? E adev\rat c\ nu mai conteaz\. Care s-au preg\tit `n a[teptarea ei. care îl populeaz\ cu iluzii. Reduceam acest strig\t. E acela[i timp. Rivages la Charlot luni. Astfel. arhitect din Alger. Nu numai bucuria arde. Dar la ce bun.. Care au ]inut seama de ea. . V\ spun eu c\ m\ fur\. Gr\dina Mirabel la Salzburg..Ce lung e culoarul. Mersault. îl pierd. ~n acela[i timp. Trupa în turneul la Bordj-bou-Arreridj. Numai de-ar fi mul]i [i eu s\ nu fiu singur. . trecutul e format în întregime de moarte. .Mi-e frig.. Tratat despre disperare.. ~mpreun\ cu Simon- actuale ale filosofiei germane [i Eseuri de sociologie. Ce frig e. * Februarie Vie]i pe care moartea nu le surprinde.. r\mîn. . Dar în acela[i timp îmi taie gulerul de la c\ma[\. {i totu[i e foarte întuneric. Zorii veneau [i o dat\ cu ei ora îndoielnic\. 1 Louis Miquel. * La fel cum moartea unui scriitor face s\ se exagereze importan]a operei sale... * Mersault. Absurdul în lectur\. Am pierdut paradisul suferin]ei. care a scris: Tendin]ele Num\r special al revistei Rivages despre teatru.. Caligula. 2 Charlot a fost primul editor al lui Camus. 1 Fragment pentru Str\inul. V\ spun eu c\ m\ fur\. [i bucuria de a-mi scuipa pl\mînii sau de a fi mu[cat de un cancer sub privirea unei fiin]e dragi. Prezentare. De reg\sit punerile `n scen\.. Gurvitch2. importan]a lui.. [i strada asta ca un furnicar.2 Lec]ie. Caligula.S\ fug.carnete_Camus. c\s\toria necontenit\ sau dorin]a necontenit\. * 1939 Arderea e odihna mea. Ci munca necontenit\... [i b\rbatul \sta din rîndul întîi. Timp. Ferestrele astea f\r\ lumini. Teatru. Trebuia s\ publice revista Rivages pe care o anima Camus: au ap\rut numai dou\ numere în 1939.“1 SFÎR{IT * Absurdul. Comentariu la planul lui Miquel1. M\ fur\. prieten al lui Albert Camus. Puterea [efilor... Jurnal. [i piciorul acestui b\rbat care. Nu e timp cî[tigat. net a f\cut planurile Centrului „Albert Camus“ pentru tineret [i sport inaugurat la Orléansville în 1960. dar ce repede merg oamenii \[tia. Numai de-ar fi mul]i. }igar\? De ce nu.. moartea unui individ face s\ se supraestimeze locul s\u printre noi. numai de m-ar întîmpina cu strig\te de ur\.. . S`nt ei.

}ar\ `mp\cat\ cu sine.. M\surat\ în liniile ei. Convorbirile acestea unul lîng\ altul. La teatru. Stuart Mill: „Mai bine s\ fii Socrate nemul]umit decît un porc satisf\cut“. {i tot a[a pîn\ a doua zi. în mijlocul extraordinarei t\ceri care m\ întîmpina brusc. * Aprilie ’39 La Oran. A[tept cina [i a[tept somnul. nu mai trebuia s\ m\ gîndesc. * 1 Fragment pentru Moartea fericit\. un „sufoco“ e un afront. Se vînd flori la toate col]urile. pe care-l imaginezi [i care-]i face r\u de î]i vine s\ ]ipi. trebuie s\ te na[ti [i s\ mori în spa]iul restrîns al scenei. Un „sufoco“ nu se rabd\.“ * Oran. {i am închis cu `nc`ntare ochii peste pacea pe care o sim]eam `n\l]`ndu-se o dat\ cu acel univers pa[nic care tocmai se n\scuse... {i dac\ auzeam în spatele geamurilor fo[netele nop]ii ploioase. Vine de[teptarea [i a[tept prînzul. f\r\ iubire [i în afara mea. hotelurilor. Vagonul vibra u[or. dimpotriv\.1 {i atunci. Cf. . Eram prizonierul orelor.. nemaiapar]inîndu-mi. înc\lzit. S\-]i spui neîncetat: Acum e la birou.. Golful Mers-el-Kébir deasupra gr\dini]ei cu mu[cate ro[ii [i frezii. m\rturisirile rostite.. articol. m-am sim]it eliberat.. * Roman. M\ gîndesc la de[teptare cu o speran]\ vag\ – de ce? Nu [tiu.. de care te love[ti.S\ vii în bucurie ca s\ pleci din nou a doua zi – [i ce aproape de bucurie e disperarea! Te întorci spre cele dou\ zile.carnete_Camus. Mers-el-Kébir v\zut de la Santa Cruz. Astfel. articol. Un peisaj poate s\ fie magnific f\r\ a fi mare.“ „. * Nebunul la libr\rie. odat\ a[ezat. le auzeam tot ca pe o t\cere. d\ m\sura m\re]iei. noaptea. Poate chiar s\ rateze m\re]ia din nimic. ia prînzul. Totul t\cea. de tumulturile acelea dificile. El se cere r\zbunat pe loc. de efortul acela de a-mi st\pîni via]a. e la birou. * Tragedia e o lume închis\ – de care te împiedici. am închis u[a în spatele meu [i am coborît toate storurile.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 88 88 ALBERT CAMUS CARNETE 89 * O dragoste care nu suport\ s\ fie confruntat\ cu realitatea nu este dragoste. e liber – [i golul acesta în via]a lui pe care trebuie s\-l imaginezi. f\r\ tiranie. Dar atunci e un privilegiu al inimilor nobile s\ nu poat\ iubi. ~mi apar]ineam în fine. ]ar\ în acela[i timp m\surat\ [i nem\surat\. * Cf. Pentru cîteva zile. „{i via]a asta de a[teptare. ci s\ merg. Magnific [i lipsit de tandre]e. Eliberat mai întîi de toate acele zile de gîfîial\ care au trecut. {i fe]ele astea de fete care zîmbesc. Oranezii au sîngele fierbinte. interminabile. * Diminea]a aceasta plin\ de soare: str\zile calde [i pline de femei. Au fost frumoase [i lacrimile le acoper\. golful Algerului rateaz\ m\re]ia prin exces de frumuse]e. luminat. Cf. E suficient\ o bucat\ mare de cer [i calmul revine în inimile prea încordate.“ * Algeria. al unei sarcini umane care m\ a[tepta. nem\surat\ în lumina sa. * Martie „Cînd am ajuns în acest compartiment de clasa întîi. Nu e vreme frumoas\ decît pe jum\tate: nori [i soare. * Moartea lui „Caporal“.

– Eu. * Chipuri de femei. F\r\ suflet. aceea[i z\pad\. de nu te fac ar[ice. {i i-am dat una cu genunchiul [i doi pumni în mutr\. Ningea. am chef s-o facem. Intrarea e trei franci.“ * Mobilizare. a[a cum * îl reproduce Camus în însemn\ri. O tîn\r\ plînge lipit\ de logodnicul ei. încep nesfîr[ite întinderi de p\mînt l\sate necultivate [i acoperite acum de grozame str\lucitoare. Din loc în loc. bucurii ale soarelui [i ale apei. S`ntem în plin\ contradic]ie. „Niciodat\ n-a[ fi crezut c\ o s\ fie a[a.1 „Nu c\-s r\u. M-am dus cu ei la bordel. dar nu exist\ nici probleme. negre [i galbene. ~ntreaga epoc\ se în\bu[\ [i tr\ie[te în contradic]ie pîn\ la gît. Fiul mai mare se duce. Atunci m-a lovit de jos. trebuie s\ reziste. f\r\ o lacrim\ izb\vitoare. La Tiaret. evoc\ stilul din Str\inul. acesta e grav. {i i-am zis: «Acu’ ]i-ajunge?» A zis: «Da». Z\pada c\dea fin\ [i p\trunz\toare. Cî]iva corbi [i t\cerea. cîte un bordei arab. Alta: „Curios cum dau fuga cu to]ii la moarte“. zicea fata. Nu spune nimic. – Pen’ce?» Atunci i-am tras una. Zice: «Nu e[ti b\rbat». Mai încolo e primul sat de coloni. cî]iva înv\]\tori mi-au spus c\ se plictisesc la culme. 1 Fragment reluat în Str\inul. str\b\tut de o singur\ strad\ pe care se înal]\ un simbolic chio[c pentru fanfar\. Aceea[i întindere f\r\ speran]\. De re]inut în ce m\sur\ stilul omului din popor. Fum. A luat un ziar de pe mas\. * Platourile ~nalte [i Djebel Nador. Iar cine nu accept\ asasinatul. strig\te. St\ a[ezat în fa]a mamei [i zice: „N-o s\ se întîmple nimic“. La plecare. pe urm\ în opt. Mama nu scoate o vorb\. A c\zut.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 90 90 ALBERT CAMUS CARNETE 91 ~n imediata vecin\tate a Oranului. dreptunghiular\. iat\ ce se asasineaz\. B\rba]ii înghesui]i în vagoane. da-s vioi. B\user\ cu to]ii. Nesfîr[ite lanuri de grîu. Sar la dreapta [i la stînga. nici urîte. * La gar\. O femeie plînge. pe urm\ în patru. Strada cu fete se nume[te „Strada Adev\rului“. . Trenul pleac\. zdruncin\turi. Eu `i zic: «Ascult\. mul]imea care `i înso]e[te.carnete_Camus. Prin cîte o sp\rtur\ se vedea cîmpul. o siluet\ înfrigurat\ care înainteaz\ pe o creast\ [i se decupeaz\ pe orizont. Atunci m-am dat jos [i i-am zis: «Mai bine te potole[ti. Tolba [i înc\ier\rile. ~l împ\ture[te în dou\. Ceai de ment\ [i conversa]ii. la cî]iva metri de ultimele case. dar alb\ acum. * La Trezel – cafenea maur\. I s-a umplut moaca de sînge. Nu numai c\ nu exist\ solu]ii. Nici un loc unde s\ te po]i refugia – nimic de care s\-]i atîrni bucuria – sau o melancolie care ar putea deveni fecund\. atît de r\u“. Eu dau s\-l ridic. în mod ciudat zugr\vit\ cu benzi oblice. f\r\ copaci [i f\r\ oameni. – {i ce face]i cînd v\ plictisi]i la culme? – Ne pilim. Se dansa dup\ sunetele unui pick-up. – {i pe urm\? – Mergem la bordel. Era o sal\ imens\. Fetele nu erau nici frumoase. Una spunea: – Vii s\ ne distr\m? B\rbatul se ap\ra f\r\ convingere. |l\lalt numa’ ce-mi zice: «D\-te jos din tramvai dac\ e[ti b\rbat adev\rat». stai lini[tit». Ceea ce se ridic\ din p\mînturile astea e numai angoas\ [i sterilitate. Un paznic m-a pus s\ pl\tesc doi franci la intrare.

[i dac\ a]i vedea ce toalete li „s-au“ f\cut acolo jos. Fiindc\ noi îi numim virili pe cei lucizi [i nu ne trebuie o for]\ care s\ se despart\ de clarviziune. Una îl iube[te mascat pentru c\ o intrig\. spune vidanjorul. Oamenii care evalueaz\ gradul de periculozitate specific fiec\rui front.. Pentru ce? |sta e subiectul.“ (Sau dou\ femei. Pentru nimic. Asta ne ajut\ s\ tr\im. R\mîne a[a tot restul piesei. „M\ iubeai cu creierul t\u. „Pîn\ acum te iubeam cu toat\ fiin]a mea [i acum nu te voi iubi decît a[a cum vrei s\ fii iubit\. Era fericit. O f\cuse doar a[a. El face doar gesturi.) 1 Prim\ schi]\ pentru Neîn]elegerea.. . Dar e de necrezut c\ preferi s\ fii dispre]uit\ decît s\ iube[ti f\r\ s\ în]elegi. dac\ acest cuvînt are vreun sens. {i totu[i cei mai virili dintre noi s`nt cei care-l au.“ * Subiect de pies\. ca s\-]i fac\ o p\rere bun\ despre gustul [i spiritul cititorului. aici. „Al meu era cel mai expus.. Asta ascunde dou\ m\re]ii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 92 CARNETE 93 La r\zboi. – Iar cînd privim cimitirele voastre [i ce a]i f\cut din ele. E un sentiment pe care nu-l cunoa[te]i [i vi s-ar p\rea prea pu]in viril. Pentru prima oar\ îl vede în corpul lui. Ar fi r\mas mult timp a[a.1 Dup\ o c\l\torie lung\.. ~l p\r\se[te. el vorbe[te la radio. e tot ce [tie ea. Trebuia s\ m\ iube[ti [i cu trupul. atunci ne cuprinde un soi de admira]ie plin\ de mil\ fa]\ de voi. ~[i scoate masca la sfîr[it. dar [i ca pe o paia]\ ce este. Prin asta reu[esc s\ scape.carnete_Camus. Nu-l mai iube[te dup\ aceea. – . în cimitirul din El Kettar. ca pe o fiin]\ fizic\. la Marin\! P\cat s\ dai asemenea toalete unor oameni ca ei. „Marioneta asta se urc\ pe burta mea în fiecare sear\. Ca s\ vad\ de sub o masc\.{i nou\ ne este uneori mil\ de noi. virtutea b\rbatului st\ în porunc\. Dar ceea ce-l sile[te s\-[i scoat\ masca e suferin]a so]iei sale.“ Ei mai fac înc\ ierarhiz\ri în aceast\ înjosire universal\. CAIETUL AL III-LEA aprilie 1939 – februarie 1942 ~n timp ce chiparo[ii s`nt îndeob[te ni[te pete întunecate pe cerul din Provence [i Italia. rev\rsa `n str\lucirea sa tot aurul soarelui.Ca [i acele c\r]i în care prea multe pasaje s`nt subliniate cu creionul. Pentru voi. revine acas\ mascat. Ea st\ a[ezat\ în spatele unui geam [i îl poate vedea f\r\ s\-l aud\. * Dialog Europa–Islam. * – Da. Ai fi zis c\. o sev\ aurie clocotea pîn\-n v`rful ramurilor sale scurte [i curgea în dîre ro[cate pe verdele frunzi[ului.. dimpotriv\. chiparosul acela [iroia de lumin\. * . o spaim\ plin\ de considera]ie pentru ni[te oameni care trebuie s\ tr\iasc\ avînd o asemenea imagine despre moartea lor. Omul mascat.“ Cealalt\ îl iube[te în pofida m\[tii [i continu\ [i dup\ aceea. izvorît\ din inima lui neagr\. * * Femeia care tr\ie[te cu b\rbatul ei f\r\ s\ în]eleag\ nimic.. ~ntr-o zi.

s`nt minutele cînd se simte mai mult decît un om“. dup\ eliberare. îi inspir\ fric\. ~n fa]a neantului. „Ah! e[ti un tip cumsecade. cu bra]ele desf\cute.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 94 94 ALBERT CAMUS CARNETE 95 Printr-o reac]ie singular\. * Spirit istoric [i spirit etern. se simte st\pînul copilului [i al unui regat m\re] peste care domne[te. {i la fiin]a ei profund\ ajungeam atr\g`ndu-i fa]a cu buze mai pale [i cu pome]i albi pe care buzele mele o exhumaser\ din ganga de farduri [i zîmbete. 4) Crea]ia. * B\rbatul care tr\ie[te singur de mul]i ani [i care adopt\ un copil. se vede c\ e[ti un b\rbat adev\rat. unde a debutat A. Idem: „Exist\ seduc]ii atît de puternice. Fa]a ei era goal\. Se obi[nuise atît de bine s\ se priveze de orice speran]\. dar fireasc\. Revars\ asupra acestuia trecutul s\u de singur\tate. m\ prive[te. încît nu pot s\ fie decît virtu]i“. {i tocmai asta îl irita. Cel\lalt. b\rbatul. ~mi ia mîna. S`nt un nenorocit. am ie[it de la spital. M\ în]elegi. ie[i]i pe strad\. pierdut. singur cu acea f\ptur\. Tu. – Pîn\ în clipa cînd copilul fuge [i el î[i reg\se[te singur\tatea. Camus ca jur- gente. Tipul pe jum\tate negru care se aga]\ de mine. încît. Erodarea voluntar\.“ Cînd îl p\r\sesc. * nalist. Iar ceea ce-mi ar\ta atunci era o fa]\ str\lucitoare [i palid\ de pe care s\rut\rile izgoniser\ fardul [i chiar expresia. {i pentru prima oar\ o vedeam cu adev\rat dup\ ce o urm\risem timp de lungi ore sufocate de dorin]\. 2) Iubirea unei fiin]e.“ * Poe [i cele patru condi]ii ale fericirii: 1) Via]a în aer liber. din clipa în care încerca s\ în]eleag\ via]a acelui b\rbat. Spiritul istoric devine aici spirit geografic.“ ~i dau 5 franci. ea î[i întorcea fa]a spre mine. * Baudelaire: „Au fost uitate dou\ drepturi în Declara]ia Drepturilor Omului: cel de a se contrazice [i cel de a pleca“. . ~n tramvai. r\stignit la soare. {i în acel univers închis care este al lui. Unul are sentimentul frumosului. domnule c\l\u“. eu n-am pe nimeni. vedea întotdeauna `n ea numai ceea ce-i era defavorabil. * „A[teptam momentul cînd. obscenitatea ca form\ a disper\rii. * Pe plaj\. plîngînd mai departe. * Le Corbusier: „Ceea ce-l define[te pe artist. d\-mi dou\zeci de centime. * Pe e[afod. Camus redactor-[ef. Uite. Doamna du Barry: „~nc\ un minut. ea î[i imagina dup\ durerea b\rbatului pe care-l iubea tocmai acele motive care îi f\ceau cel mai mult r\u. se arunc\ la pieptul meu [i izbucne[te în hohote de plîns. hedonismul [i deplasarea continu\. pe nimeni. 3) Desprinderea de orice ambi]ie. cu A. Acum un an. ~l tiranizeaz\. * La Pierre.carnete_Camus. R\bdarea mea de a iubi era în sfîr[it r\spl\tit\. cu lacrimi [i cu un cumplit elan de iubire fa]\ de juc\ria pe care a pierdut-o. vede]i. auzi. pe cel al infinitului. „Dac\ e[ti un b\rbat adev\rat. am s\ m\ duc s\ beau un pahar [i am s\ uit. * Pia1 [i documentele care vor disp\rea. îl înnebune[te cu capricii [i voin]e exi1 Pascal Pia a fost director la Alger Republicain în ’38. apoi la Combat. Unde o s\ m\ culc disear\? Dar dac\ e[ti un b\rbat adev\rat. tramvaiul porne[te [i el r\mîne în\untru. N-am pe nimeni. * 14 iulie 1939.

în Arcadia. Calliroe nu a vrut s\-i supravie]uiasc\. micile valuri aduser\ într-o zi trupul unei minunate tinere moarte. De aceea le-a luat oamenilor dreptul de a folosi focul. drept urmare. destinul implacabil `n logica lui oarb\. * La Sycione. Pe peronul g\rii. Se sinucide dup\ aceast\ dovad\ de iubire. * La Pallanteum. Probabil c\ toate statuile grece[ti erau îmbr\cate a[a. Pe[tera lui Aglauris. îndr\gostit nebune[te. Cresus [i Calliroe (pies\). înnebune[te. Pe nisipul fin. preot al lui Dionysos. emo]ionat\ de atîta iubire. * S\ citesc Epicur (eseu). iubit\ de Coresos. Dimetos c\zu în genunchi. Dou\ piei de bou. dac\ risipe[te misterele.“ * August 1) Oedip îl suprim\ pe sfinx [i. Dar asist`nd la descompunerea acelui trup admirabil. o mam\ c\tre un tîn\r rezervist (treizeci de ani): „Fii prudent“. A fost r\zbunarea nepoatei sale [i simbolul unei condi]ii care ar trebui definite. V\zînd-o. cu s\lb\ticie. altarul consacrat „Zeilor puri“. Coresos a preferat s\ se sinucid\. * La Corint. Problema care se punea era de a [ti dac\-i era îng\duit unui b\rbat s\ tr\iasc\ f\r\ a dec\dea în mijlocul minciunilor acelei femei. spune P. cel al violen]ei [i cel al necesit\]ii. Prometeu l-a în[elat pe Zeus. Oracolul de la Dodona a poruncit sacrificarea lui Calliroe. Acolo erau du[i copiii. care iubea un tîn\r.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 96 96 ALBERT CAMUS CARNETE 97 „Acei ani teribili ai îndoielii în care a[tepta c\s\toria sau orice altceva – în care construia deja filosofia renun]\rii care s\-i justifice e[ecul [i la[itatea. fiica unui rege al Calydonului. * Dimetos resim]i o iubire vinovat\ fa]\ de nepoata sa. a descoperit stilul ornamental al vaselor grece[ti. zeul a aruncat asupra locuitorilor blestemul nebuniei.“ * „Cu so]ia lui. R\zboiul Oamenii care se duc s\ se opereze de urgen]\ la un medic reputat din Alger de team\ c\ va fi mobilizat. Iubirea se afl\ la originea tuturor lucrurilor. ale c\rui avansuri ea le-a respins.carnete_Camus. pe Acropole. v\zînd desenul. Zeus a ales-o pe ultima. care s-a sp`nzurat. R\zbunare josnic\. * Legenda zeit\]ilor camuflate în cer[etori îndeamn\ la milostenie. Nudul grec e inventat de noi. a desenat cu stiletul umbra profilului s\u pe perete. Gaston: „~nainte de a fi mobilizat important e s\-mi g\sesc norocul“. * Septembrie ’39.1 Sacrificat sacrificat\. Nu era natural\. Statuia Minervei despuiat\ o dat\ pe an de ve[mintele ei. Tat\l ei. * Cu drag\ inim\ vreau s\ mor pentru ea. una umplut\ cu carne [i cealalt\ cu oase. o face datorit\ cunoa[terii omului. * La Atena exist\ un templu consacrat b\trîne]ii. dou\ temple se învecineaz\. . 2) Dar pe acela[i om destinul îl sfî[ie. 1 E vorba desigur despre Coresos [i Calliroe. * Fiica olarului Dibutades. Dar s\ nu-mi cear\ s\ tr\iesc. Tot universul grecului e limpede. Lumin\ f\r\ umbr\ a tragicului [i a perisabilului.

“ La pia]\: – {ti]i. Atît de pu]ine lucruri s-au schimbat. Singur\ lumea e regin\ [i fe]ele ei magnifice..). r\zboiul. unde se afl\ semnele absurdului eveniment? R\zboiul nu e pe cerul acesta albastru. – Mai mare jalea! La gar\. Dac\ r\zboiul \sta poate avea un efect asupra omului. {i tuturor celorlal]i care.1 Nu mai exist\“. Pe de alt\ parte. – Da. Nu e în acele tinere tres\lt\ri de lumin\ pe str\zile Algerului. de altfel. Mie. „Lui Hitler. ca de zilele unei fericiri miraculoase. ~i c\ut\m chipul [i el ni se refuz\..S\-mi amintesc de primele zile ale unui r\zboi probabil at`t de dezastruos. în aceast\ corec]ie con[tient\. orice opinie care nu-l poate integra e fals\. în mod firesc – [i în primul rînd – mie. pîn\ acum. Dar ast\zi sim]im cum începutul r\zboaielor seam\n\ cu începuturile p\cii: lumea [i inima le ignor\. Mama: – Vremea începe s\ se schimbe. Din momentul în care r\zboiul acesta „este“. * ~ntotdeauna se exagereaz\ importan]a vie]ii individuale. Dar asta a mai fost spus. 2 Camus va relua mai tîrziu acest fragment în Ciuma (desigur pentru unul dintre primele capitole). – {i? – Atunci o s\ [tim dac\ o s\ fie r\zboi. sîngele [i imensul dezgust. în aceast\ deformare a gîndirii. care îmi pot risca via]a pariind pe moarte f\r\ team\. încît nu este absolut imoral s\-i privezi de ea. Mai tîrziu.1 Atî]ia oameni nu [tiu ce s\ fac\ cu ea. red. O face mai imediat\ [i mai pertinent\. desigur. Absurditatea esen]ial\ a acestei catastrofe nu schimb\ nimic din ceea ce este..carnete_Camus. deasupra m\rii albastre.2 * . în chiparo[ii de pe coline. vor veni noroiul. probabil. „Pactul «anticomertin». * Un vînt rece intr\ pe fereastr\. Italia [i Japonia (n. S\ fi tr\it în ur\ fa]\ de animalul acesta. totul cap\t\ o valoare nou\. asta nu se las\ dus\ cu vorba“. dac\-i întinzi degetul cel mic. anonimi [i resemna]i. nu e permis s\ stai deoparte. `ntre Germania hitlerist\. adic\ înv\]\tura unei vie]i. 1 Aceea[i observa]ie ca [i în nota precedent\: cele dou\ texte. De aceea. în ]îrîitul greierilor. bizar [i instructiv 1 E vorba de „pactul anticomintern“ `ncheiat `n preajma celui de-al II-lea r\zboi mondial. Apoi va renun]a s\-l utilizeze sub forma aceasta. pe urm\ trebuie s\ dai jos [i pantalonii. * Exist\ cei care s`nt f\cu]i s\ iubeasc\ [i cei care s`nt f\cu]i s\ tr\iasc\. s\-l ai în fa]a ta [i s\ nu [tii s\-l recuno[ti. se afl\ adev\rul. sîmb\t\ o s\ vin\ r\spunsul. fuseser\ con- topite într-unul singur. rezervi[tii îi p\lmuiesc pe func]ionari: „Parte sedentar\!“ * Unde e r\zboiul? ~n afar\ de [tirile care treA izbucnit buie crezute [i afi[ele care trebuie citite. Ea generalizeaz\ absurditatea ceva mai esen]ial\ a vie]ii. Caut s\-mi legitimez revolta pe care. acesta const\ `n a-l înt\ri în ideea pe care [i-o face despre existen]a sa [i `n p\rerea pe care [i-o face asupra lui. .qxd 12/12/02 4:31 PM Page 98 98 ALBERT CAMUS CARNETE 99 ~n tramvai: „Polonia. Vrem s\ credem. – Ce r\spuns? – R\spunsul lui Hitler. nici o fapt\ n-a venit s-o îndrept\]easc\. se îndreapt\ spre acest m\cel de neiertat – [i a c\ror fraternitate o simt `ntru totul. oricît de ignobil ar fi acest r\zboi. destin. – Oare o s\ se men]in\ restric]iile de lumin\ tot timpul r\zboiului? – Da.. Un om care gînde[te î[i petrece în general timpul adaptînd ideea pe care [i-a format-o despre lucruri la faptele noi care o dezmint. ~n aceast\ înclina]ie.

Nimic nu mai e pur în ei. Eram singurul b\rbat neplecat. Fie ca m\car omul singur s\-[i p\streze puterea dispre]ului [i s\ aleag\ din groaznica încercare ceea ce îi poate servi pentru propria sa grandoare. stînjeneala asta. s\ iube[ti [i s\ cî[tigi partide înseamn\ a fi f\cut s\ tr\ie[ti în pace. în disperarea asta umilit\ care le este comun\ tuturor [i în abjec]ia crescînd\ care se simte cum cre[te pe fe]e pe m\sur\ ce trec zilele. «N-ai plecat înc\?» «Mai e[ti înc\ aici. Uite-i. prea 1 Camus. Dar s\ juri s\ nu îndepline[ti în cea mai pu]in nobil\ dintre sarcini decît cele mai nobile gesturi. * . Dar pe de alt\ parte. la fel de docili [i mai vinova]i decît ceilal]i. iar noi îl c\utam în cerul albastru [i în indiferen]a lumii. Este în singur\tatea asta groaznic\ a combatantului [i a necombatantului. Dar r\zboiul te înva]\ s\ pierzi totul [i s\ devii ce nu ai fost. {i niciodat\ individul nu a fost mai singur în fa]a ma[inii de fabricat minciuni.carnete_Camus. Nimic nu poate ie[i din uman. {i m\ gîndeam la intrarea barbarilor în Cetatea Etern\. îl are pe acela de a judeca. Dar eram printre barbari. * A fi f\cut s\ creezi. victorio[i. e admirabil\. S\ accep]i încercarea [i tot ce comport\ ea. auzeam multe calambururi. Nu întîlne[ti decît bestii. în pofida unei decizii anterioare de reformare. într-adev\r aici. Ele dispar astfel [i opera „r\sun\“. {i ne d\m seama c\ [tim unde este. Fiecare moare singur. Totul devine o chestiune de stil. ~nainte m\ c\cam negru. Iar fondul noble]ei (cea adev\rat\. din mul]ime. fe]e bestiale de europeni. S\ dai descrierii adev\ratul sens. intram în Roma. Dac\ nu are dreptul s\ se ]in\ deoparte [i s\ dispre]uiasc\. Lumea asta e dezgust\toare [i ascensiunea universal\ a la[it\]ii. contrafacerea aceasta a m\re]iei. cei care îndemnau la rezisten]\ [i cei care vorbeau de pace. Stînd [i gîndind. obliga]ia asta de a alege care îi face s\ plece cu remu[carea de a nu fi fost destul de curajo[i ca s\ se ab]in\ sau care îi face s\ se ab]in\ cu regretul de a nu împ\rt\[i moartea celorlal]i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 100 100 ALBERT CAMUS CARNETE 101 – Iarna o s\ fie trist\. curajul [i indiferen]a profund\. desigur. Tr\darea înseamn\ s\ crezi contrariul. * Am visat c\. Cînd este singur\. |sta-i r\zboiul. Domnia bestiilor a început. dar nu spune nimic. deriziunea aceasta a curajului.“ * 7 septembrie Ne întrebam unde era r\zboiul – ceea ce era josnic în el.» ~n casa noastr\. în acel moment comisia de reform\. * To]i au tr\dat. a cunoscut. * S\ împaci opera care descrie [i opera care explic\. * E uluitor s\ vezi cu ce u[urin]\ se n\ruie demnitatea anumitor oameni.“ * Cel\lalt rezervist al c\rui stomac a fost radiografiat: „M-au pus s\ beau cel pu]in trei litri de var. A[a c\ m\ întorceam acas\ noaptea [i ie[eam diminea]a devreme. Gîndesc împreun\. * „Pe de o parte. E suficient atunci s\ faci s\ se simt\ c\ limitele noastre au fost stabilite cu inten]ie. s`ntem patruzeci [i patru de b\rba]i. pentru cei mai mul]i. Este aici. c\-l avem în noi – c\ el este. pieirea aceasta a onoarei. lucrul este normal deoarece aceast\ demnitate nu [i-o men]in decît prin necontenite eforturi contra propriei lor firi. Nimic de nepre]uit. spune reformatul chemat în fa]a comisiei de reform\1. To]i o s\ moar\ singuri. acum m\ cac alb. – Da. cea a inimii) este dispre]ul. care dorise s\ se înroleze. * Ura [i violen]a care se simt deja urcînd în oameni. asta m\ plictise[te de moarte.

respectîndu-[i . foarte cultivat. * Despre Goethe: „E tolerant f\r\ indulgen]\“. judecata mea poate r\mîne absolut\ [i dezgustul meu f\r\ rezerve. concepea un om puternic. Colaborezi sau comba]i. {i. prin diletantism. Indulgen]a e interzis\ fa]\ de sine [i fa]\ de ceilal]i. Doar în sînul acestei absurde nenorociri î]i p\strezi dreptul de a o dispre]ui. dup\ ce am recunoscut caracterul fragmentar al existen]ei noastre [i tot ce este accidental [i limitat în fiecare via]\ luat\ separat. S\ vrei. Acceptarea e totul. vom c\uta în ansamblul vie]ilor ceea ce n-am mai putea s\ g\sim în noi în[ine“. Nu po]i spune „Ignor asta“. priceput în toate lucrurile vie]ii fizice. nimic nu este fixat: se poate schimba totul [i chiar opri r\zboiul. moartea. ~n ambele cazuri. trebuie s\ accept [i pozi]ia civilului dispre]uit. * Dac\-i adev\rat c\ absurdul este consumat (mai degrab\ revelat). atunci e adev\rat c\ nici o experien]\ nu are valoare în sine [i c\ toate gesturile s`nt în aceea[i m\sur\ edificatoare. dar nu justific\ nimic. (Amurgul Zeilor) * „Artistul tragic nu e un pesimist. * Cf. Nimic nu e mai pu]in scuzabil decît r\zboiul [i a]`]area urii dintre na]iuni. numai de mine depindea s\ m\ ruinez `mpreun\ cu to]i cei care m\ înconjoar\. fie [i de prostia [i de cruzimea celorlal]i. dac\ exist\ suficient\ voin]\ [i timp `ndelungat. Iat\ de ce trebuia s\ încerc s\ m\ înrolez. S\ emit judec\]i [i s\ ac]ionez. s\ v\d binele în r\u. Omul v\zut de Nietzsche (Amurgul Zeilor) „G. [i chiar men]ine pacea. {i dac\ nu m\ vor. s\ pierzi contactul [i s\ te despar]i de mediul t\u înseamn\ s\ faci 1 Reflec]ii pentru Mitul lui Sisif. m\ aflu în mijlocul r\zboiului [i am dreptul s\ emit judec\]i despre el. Voin]a nu e nimic. `ntru totul st\p`n pe sine `nsu[i. * Un Prometeu – ca ideal revolu]ionar.carnete_Camus. {i tocmai din lupta asta de a r\mîne un om normal în condi]ii excep]ionale mi-am extras întotdeauna cele mai mari for]e [i cea mai mare utilitate. dac\ mergi la r\zboi sau îl comba]i. înarmat cu toat\ luciditatea lui. * Regul\: s\ caut întîi ceea ce este valabil în fiecare om. E profund indiferent dac\ e[ti civil sau militar.“ (Nietzsche) * „Voin]a de sistem e o lips\ de loialitate.. „Ceea ce nu m\ ucide m\ face mai puternic. Reac]ia unui individ nu are nici o importan]\ în sine. Cu condi]ia ca la experien]a cea mai umil\ sau mai sfî[ietoare. [i în afara ei nu mai exist\ fatalitate. Groethuysen cu privire la Dilthey: „Astfel.“ Primul lucru e s\ înve]i s\ te st\pîne[ti. Ea poate servi la ceva. este zadarnic [i la[ s\ vrei s\ te dai deoparte sub pretextul c\ nu e[ti tu responsabil. El spune da la tot ce este problematic [i teribil. înseamn\ c\ mi-e dat s\ r\mîn deoparte. Dac\ nu m\ vor combatant. Este imposibil [i imoral s\ judeci un eveniment din afar\. omul s\ fie întotdeauna „prezent“ – [i s-o suporte f\r\ s\ dezarmeze.“ (Amurgul Zeilor) * Ce este r\zboiul? Nimic. de exemplu. dovada celei mai derizorii dintre libert\]i.1 * E întotdeauna zadarnic s\ vrei s\ te desolidarizezi.. * S\ accept. ~n ambele cazuri. ~ntre na[tere [i moarte.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 102 102 ALBERT CAMUS CARNETE 103 Exist\ o fatalitate unic\. Turnurile de filde[ s-au pr\bu[it. Dar odat\ st`rnit r\zboiul. * Goethe (cu Eckermann): „Dac\ a[ fi vrut s\ m\ las în voia sor]ii f\r\ constrîngere.

om tolerant. Nu se va pierde nimic. ci din for]\. micile ecrane pictate pe care preotul le ]inea în fa]a condamna]ilor ca s\ nu vad\ e[afodul. 5) cu multe sentimente nobile ca: a) solidaritatea în suferin]\. destul de puternic pentru libertate. El nu mai neag\. * ~n muzeele din Italia. totul se rezolv\ [i se afirm\. [i c\. eliberat. nu din sl\biciune. Povestea cu Jarry în agonie care e întrebat ce dore[te. ca atî]ia al]ii. b) dispre]ul care nu vrea s\ se exprime. Toate acestea s`nt utilizate în mod josnic [i toate duc la moarte.. * Prim\vara la Paris: o f\g\duial\ sau un mugure de castan [i inima tresalt\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 104 104 ALBERT CAMUS CARNETE 105 individualitatea proprie. ~mi scrie]i c\ r\zboiul acesta v\ cople[e[te. un rid ceva mai ad`nc îmi cresteaz\ buzele. ~ntr-o sear\. Dar efortul acesta necontenit nu e lipsit de triste]e. fiindc\ mai [tie înc\ s\ profite de ceea ce ar însemna pierzanie pentru firile oarecare. dar c\ nu pute]i suporta aceast\ prostie universal\. 4) cu foamea celor care se înroleaz\ pentru c\ nu mai au nici o situa]ie. într-un fatalism fericit [i încrez\tor. R\spuns: „Nu s`nt aici ca s\ fac comisioane. naivi care nu se pot desprinde de imaginile pe care le-au tr\it. 2) cu disperarea celor care nu vor s\ lupte. La Alger. o via]\. spune locotenentul.“ * S\ mai dep\[esc [i asta? Va trebui. c) lipsa de ur\. {i nu calitatea subtil\ a unei emo]ii ne str\bate. Asta îl a[az\ în . un om pentru care nu mai exist\ nimic. Cere omului care-l conduce la supliciu s\ înmîneze o scrisoare so]iei sale. ne în\bu[\. cel pu]in în afar\ de sl\biciune..“ I s-a dat. V\ citesc [i v\ în]eleg. 3) cu amorul propriu al celor pe care nimic nu-i sile[te s\ se înroleze [i care se înroleaz\ ca s\ nu fie singuri. fie c\ ea se nume[te viciu sau virtute. Nu mai mult decît o scobitoare. Un asemenea spirit. apare în centrul universului.carnete_Camus. * Paulhan care se minuneaz\ în Nouvelle Revue Franðçaise. c\ r\zboiul din 1939 n-a început în aceea[i atmosfer\ ca acela din 1914. nu mai e nimic interzis. Nu numai un boboc de trandafir. s`nt aici ca s\ v\ conduc la e[afod“. c\ a]i consim]it s\ muri]i. [i [tiu ce vreau. M\car de asta nu puteam fi cru]a]i? Dar [i oboseala trebuie dep\[it\. ci corpul care sufer\ un asalt. Vai.. „O scobitoare. ~n]eleg mai ales op]iunea [i opozi]ia dintre voin]a dumneavoastr\ de a muri [i repulsia de a-i vedea pe ceilal]i murind. Nu sensibilitatea se afirm\. * Moartea lui Ludovic al XVI-lea. Asta dovede[te calitatea unui om. * Scrisoarea unui disperat. * „Dar pu[tiul \sta e foarte bonav. trecerea e mai brusc\. cînd m\ apropii de oglind\. în ansamblu. nimic altceva decît o scobitoare.“ Am 26 de ani. într-o diminea]\. aceast\ la[itate sîngeroas\ [i aceast\ naivitate criminal\ care înc\ mai crede c\ sîngele poate rezolva problemele umane. Naivi care credeau c\ oroarea are totdeauna acela[i chip. ci enormul aflux a mii de parfumuri [i a mii de culori str\lucitoare.. a pus-o în gur\ [i a murit satisf\cut. Saltul existen]ial este acest mic ecran. Nu-l putem lua. * Noiembrie ’39 Cu ce se face r\zboiul: 1) cu ceea ce [tie toat\ lumea. Ce mai e [i asta? Din asta mi-am f\urit fericirea dep\[it\. putînd risca s\ se bucure pe deplin de cele fire[ti în toat\ bog\]ia [i cuprinderea lor. Mii de boboci de trandafiri. doar o scobitoare – iat\ tot pre]ul acestei vie]i exaltante. cu credin]a c\ nu este condamnabil decît ceea ce exist\ izolat. ceilal]i au rîs [i nimeni n-a `n]eles cumplita lec]ie.

~nc\ mai crede]i în individ. dar nu v\ mai urmez cînd pretinde]i s\ transforma]i aceast\ disperare `ntr-o regul\ de via]\ [i. Asta doar în aparen]\. r\zboiul acesta ar putea s\ v\ par\ fatal [i a]i putea crede c\ nu mai e nimic de f\cut. Asta v\ oprea s\ dispera]i cu totul. nici din lips\ de admira]ie. ea exist\. ~ntr-adev\r. {i cînd ve]i fi f\cut ceea ce trebuie s\ face]i în zona dumneavoastr\. V\ în]eleg. ca de fiecare dat\ cînd un adev\r. A ajuns la sfîr[itul ei normal. Dac\ lucrurile nu s-au schimbat. e imediat utilizabil\. Dar atunci voi r\sturna ra]ionamentul meu precedent [i v\ voi spune c\ acest rol nu este nici mai mare. cei care au f\cut r\zboiul în 1914 aveau mai multe motive s\ dispere de vreme ce în]elegeau mai pu]in lucrurile. înc\ mai poate fi revizuit. atîta pagub\. E fals\. Nedrept\]ile care au atras alte nedrept\]i înc\ mai pot fi refuzate [i înc\ se mai poate cere ca [i replicile lor s\ fie refuzate. de asta nu v\ îndoi]i. Spune]i: „{i de altfel. Deci a]i conceput deja ideea unei anumite utilit\]i care v\ permite s\ urm\ri]i ceea ce spun. Asta-i toat\ povestea [i vede]i c\ ea ar putea fi alta. Nu a fost revizuit. Nu pute]i r\mîne f\r\ ea. cum s\ nu disperi? Foarte des soarta celor pe care-i iubim a fost amenin]at\. Dar nu conteaz\. la rîndul lor. c\ se pot încerca mijloace de a-l opri care înc\ nu au fost încercate. Niciodat\ nu am fost atît de total expu[i nimicirii. Boal\. dar r\mîneam noi [i cele `n care crezusem! Foarte des valorile care alc\tuiau via]a noastr\ au fost pe punctul de a se pr\bu[i. nu ave]i mai multe motive de a dispera decît avea]i în 1928. de vreme ce sim]i]i ceea ce e bun în cei care v\ înconjoar\ [i în dumneavoastr\. dar spera]i s\-l împiedica]i. Dar fi]i atent c\ a]i repudiat deja aceast\ societate mult înainte de catastrof\. [ti]i bine. O datoreaz\ atît defectelor. A]i prev\zut r\zboiul. Aceast\ societate e ast\zi aceea[i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 106 106 ALBERT CAMUS CARNETE 107 rîndul celor cu care se poate sta de vorb\. Aici st\ nodul ra]ionamentului. treizeci de oameni c\ r\zboiul \sta nu era [i nu e fatal. în timp ce acum totul vi se pare zadarnic.carnete_Camus. Mai exist\ înc\ o sarcin\ util\ de îndeplinit. Era suficient ca Tratatul de la Versailles s\ fie revizuit la timp. nebunie. ~mi ve]i spune c\ nu v\ avantajeaz\ cu nimic [tiind c\ 1928 era la fel de descurajator ca 1939. Dar tratatul acesta. ~nc\ s-ar mai putea face `n a[a fel `nc`t loialitatea cuvîntului lui Hitler s\ fie inutil\. Dar mai întîi trebuie s\ v\ întreba]i dac\ a]i f\cut cu-adev\rat ceea ce trebuia ca s\ împiedica]i r\zboiul \sta. ave]i tot atîtea. Ast\zi crede]i c\ nu mai pute]i împiedica nimic. Ci pentru c\ socoti]i c\ nu are nici o utilitate. se încadreaz\ în ceea ce e viu. e fals. opri]i-v\ [i dispera]i în voie. Trebuie s\ fi]i zgîrcit cu sîngele [i cu libertatea celorlal]i. sau vreo alt\ cauz\. pe terenul dumneavoastr\. considerînd totul bine. Niciodat\ aceast\ soart\ [i aceste valori nu au fost amenin]ate în totalitatea lor [i în acela[i timp. {i. Nu l-a]i putut împiedica? Nu. Ace[ti zece sau treizeci de oameni. socotind c\ totul e inutil. ~n]elege]i c\ se poate dispera din cauza sensului vie]ii . Dac\ da. Dar pute]i convinge zece. Fiindc\ disperarea e un sentiment [i nu o stare. nu sim]eam nimic comun între noi [i ea. Ave]i ceva de f\cut. strigat cînd va fi nevoie. ca de altfel nimeni dintre noi. v\zînd lucrurile la rece. R\zboiul \sta. Fiecare om dispune de o zon\ de influen]\ mai mult sau mai pu]in întins\. Dac\ lenea îi opre[te. ce-i de f\cut? {i ce pot face?“ Dar întrebarea nu se pune astfel. c\ dumneavoastr\ [i cu mine denun]am acest lucru [i c\. S\ nu împinge]i pe nimeni la revolt\. dou\zeci. o vor spune altor zece care o vor repeta. c\ trebuie spus acest lucru. Deoarece cred c\ nu ve]i aproba deloc obiec]ia de con[tiin]\. Dar s`nt sigur c\ n-a]i f\cut tot ce trebuia. cît [i calit\]ilor sale. nu e din lips\ de curaj. Mai exact. C\ci nu era]i atît de total de disperat în 1928. într-adev\r. Presupune]i c\ rolul dumneavoastr\ de individ este practic nul. {tiu de altfel c\ nu st\p`ni]i foarte clar no]iunea de inutilitate. ~ns\ indivizii \[tia nu pot nimic [i nu mai ave]i speran]\ în societate. în loc s\ v\ apar\ în lumina unui ra]ionament. reîncepe]i cu al]ii. {i dac\ nu o aproba]i. scris cînd e posibil. c\ dumneavoastr\ [i cu mine [tiam c\ sfîr[itul acestei societ\]i era r\zboiul. moarte. în fine. Iar sentimentul trebuie s\ lase locul unei vederi limpezi asupra lucrurilor. nici mai mic decît era în 1928. înseamn\ c\ judecata dumneavoastr\ e fals\. {i. s\ v\ retrage]i în spatele dezgustului dumneavoastr\. nu era fatal.

) Idem: „Revolu]ia nu trebuie f\cut\ pentru a da puterea unei clase. Pu]in\ mirare [i spaim\ la spectatori. în general. care m\ iubesc în pofida a tot. moartea nu e mai respectabil\ decît împ\ratul Nero sau comisarul din arondismentul meu. cît [i cu disperarea celor care-l reneag\ din tot sufletul. sfî[iat\ sau nu. Nimic nu mi se pare mai legitim. Am vrut [i eu s\ schimb o dat\ ordinea lucrurilor – ca s\ v\d ce se `nt`mpl\. împreun\. ~ntr-un col]: „Sfinte Pavel. de vreme ce nu avem putere asupra ei. soarele a asfin]it la aceea[i or\. „~nchide]i fereastra! E prea frumos.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 108 108 ALBERT CAMUS CARNETE 109 în general. pe mine [i nu ceea ce am f\cut sau voi face. Ni[te indivizi s`nt cei care ne conduc ast\zi la moarte..“ * Montherlant citeaz\ ca moto pentru Serviciul inutil ni[te cuvinte admirabile ale monseniorului Darbout: „Gre[eala dumneavoastr\ este s\ crede]i c\ omul a fost adus pe lume ca s\ fac\ ceva“.“ * Green [i Jurnalul s\u. {i totu[i era foarte simplu. printre chior\ituri [i sudoare. {i extrage din asta admirabile [i amare lec]ii de eroism. „Oamenii nu s`nt semenii mei. Am pus s\-l omoare fiindc\ nu era nici un motiv s\ produc\ o mantie mai frumoas\ decît a mea. Nu se poate insista prea mult asupra caracterului ridicol al unui eveniment care apare. numai cu ea (May) am în comun iubirea asta. din cauza existen]ei. contra tr\d\rii. Sabia [i pumnalul. Dar se poate extrage [i o înv\]\tur\ exact contrarie [i pot fi astfel justifica]i Diogene sau Ernest Renan. * ~n continuare frapat de aspectul zeflemitor pe care-l are în Algeria tot ce este legat de moarte. De ce tot ni[te indivizi nu ar reu[i s\ aduc\ lumii pace? Trebuie numai s\ începem f\r\ a ne gîndi la scopuri atît de mari. nu se poate degrada prea tare aparen]a sacr\ ce i se atribuie.“ Dar de ce soarele nu ar r\s\ri într-o zi la apus? * Idem (Ptolemeu). (Cf. dar nu din cauza istoriei în care individul poate orice. Nimic nu e mai demn de dispre] decît respectul întemeiat pe team\.“ * Catedrala din Bordeaux. {i. ar însemna s-o cinstim prea mult.. * Moartea lui Le Poittevin. prietenul lui Flaubert. judecînd astfel. comunismului s\u aristocratic. De aseme- nea. Fire[te. * Lawrence: „Tragicul ar trebui s\ fie ca o puternic\ lovitur\ de picior dat\ nenorocirii“. {i am v\zut c\ nimic nu e schimbat. ci pentru a da o [ans\ vie]ii. Caligula. Noteaz\ multe vise. Visele povestite m\ plictisesc întotdeauna.“ * M. cum al]ii au. contra josniciei. * O fraz\ citat\ de Green în Jurnalul lui: „Nu trebuie s\ ne temem de moarte. S`nt cei care m\ privesc [i m\ judec\. care m-ar iubi atît timp cît m-a[ iubi eu însumi – inclusiv pîn\ la sinucidere. Numai gîndurile mari s`nt capabile de aceast\ contradictorie fecunditate.carnete_Camus. „Sfinte Pavel. f\ s\ fiu printre primele zece“.“ * Personaje absurde. nu era nici un motiv ca mantia mea s\ fie cea mai . „Cred c\ n-am fost bine în]eles ieri cînd l-am omorît pe sacrificator cu ciocanul cu care d\dea s\ r\pun\ juninca. Absolut nici un motiv. dar nu din cauza formelor ei particulare. Am conchis c\ nu conteaz\ s\ schimbi ordinea lucrurilor. copii bolnavi [i care pot muri.“ „. de fapt. ~n rest. semenii mei s`nt cei care m\ iubesc [i nu m\ privesc. f\-l s\ vin\ la întîlnire. care m\ iubesc contra dec\derii. Trebuie s\ `n]elege]i c\ r\zboiul se face atît cu entuziasmul celor care îl vor.

Duminic\ m\ duc la iarb\ verde.“ * „{tii. în care bazaconii se înveOran1. Dar gloria asta e uzurpat\. Despuierea [i disponibilitatea înainte de cufundarea în sim]uri.. vei deveni un rege mare.“ * Oran. Tu. * Don Quijote [i La Pallice..Acum... Don Quijote – Da. [i o oprire în timpul care m\ mîn\ spre Oran. Am o metafizic\ de miop. reculegerea înainte de coborîrea în delicioasele infernuri.. La Pallice – Cu un sfert de or\ înainte de moarte înc\ mai eram în via]\. Caut\ s\ u[urezi via]a poporului. Santa Cruz nemi[cat\ [i mirosul de rachiu de anason pe str\zile din Mers-el-Kébir. 1 Acest citat se va reg\si ca moto pentru „Migdalii“ (1940). [tiu c\ se ajunge în zori la Sainte-Barbe-du-Tlélat.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 110 110 ALBERT CAMUS CARNETE 111 frumoas\. * Gisèle [i r\zboiul. echivalen]\ [i disponibilitate. fii pentru cîteva secunde sfînta unui necredincios [i sfetnica unui inocent. Fontanes. s`nt destul de nefericit c\ nu am putut face asta. Sfînt\ Barbe. de vreme ce eram singurul care vedeam limpede. . . * Vedele. în Vara. [tii c\ n-am nevoie de Dumnezeu [i c\ nu pot fi decît în momentul cînd vreau s\ m\ joc de-a credinciosul. Nu exist\ decît dou\ puteri pe lume: sabia [i spiritul. cînd vii dinspre Bel-Abbès sau Relizane. A fost suficient pentru gloria mea. Tlélat cînd plou\. ~mpiedic\-le. Adev\rata mea filosofie e c\ la un sfert de or\ dup\ moartea mea nu voi mai fi în via]\. Sfînt\ Barbe. în Vara. Ca s\ ajungi la Oran. foarte aproape de Oran. „Nu. Ziua. se poate c\l\tori ziua sau se poate c\l\tori noaptea. Dar el nu era con[tient de asta [i.. cîmpie gola[\. cel asemenea unui peron pe care c\l\torul fumeaz\ o ]igar\ visînd. Cu timpul. tu care e[ti un punct în spa]iu pe linia Oran-Alger. Urmeaz\ acele Vieilles Cures. Atît de indiferent. micu]a gar\ cu obloane verzi. povara unei vie]i carnale [i f\r\ speran]\.Sfînt\ Barbe din Tlélat. atît de p\mîntean\ [i de important\.. pe care o descoperi la vreo treizeci de kilometri sud-est de Oran. 1 Fragmente pentru „Minotaurul sau halta Oran“ (1939). tu atît de carnal\ [i de precis\. tu care e[ti indiferen]\. orologiul cel mare. m-am luptat cu morile de vînt. ap\r\ oranezele pîn\ în pragul b\trîne]ii [i înlocuie[te-le atunci cu multe alte oraneze identice care se vor plimba de asemenea sub copacii b\trînei prefecturi. încît e u[or s\-i confunzi. Dar dac\ mi se întîmpl\ s\ fiu. Fiindc\ e profund indiferent dac\ te lup]i cu mori de vînt sau cu uria[i. La Tlélat. Omul devine ceea ce g`nde[te. în a[teptarea [uieratului care s\-l poarte spre peisajele p\mîntului. dup\ ce-ai dep\[it eucalip]ii frem\t\tori din Perrégaux la ora aceea care nu e `nc\ zi. nu [tiu cum e. mai aproape de Oran. ~n cîteva minute vom ajunge la Oran. s\ nu m\ imi]i în gustul pe care l-am avut pentru r\zboi.carnete_Camus. tu [tii c\ nu s`nt prea deseori credincios. – [i oranezele cu gleznele cam prea groase [i care umbl\ mereu cu capul descoperit. pentru c\ un tren e pe plecate [i rug\ciunea mea nu va avea nici o urmare. nu citesc ziarele.. e normal s\ am un avantaj.1 * Ludovic al XIV-lea... dar care nu mai e nici noapte. Ceea ce m\ intereseaz\ e vremea. ce admir cel mai mult pe lume? Neputin]a for]ei de a p\stra ceva. care la cafeneaua Cintra se servesc cu ghea]\ pisat\. 2 Tlélat. * Ora[ extravagant în care pr\v\liile de pantofi expun oribile modele în ipsos de picioare chinuite. anume c\ lumea nu are nici un adev\r. Sfînt\ Barbe. Tlélat2 ca o preg\tire pentru Oran. Dar noaptea. sabia a fost întotdeauna învins\ de spirit. fere[te-ne de-a ne pune în situa]ia s\ alegem prea repede [i las\-ne acea libertate deplin\ care se nume[te s\r\cie lucie. .“ Napoleon. – „Copilul meu. pe oraneze s\ se gîndeasc\ la Alger [i la Paris [i înva]\-le adev\rul acestei lumi.

* Noiembrie ~n fa]a lui Borgia. pentru ca nimeni s\ nu ignore. Alexandru împarte lumea între spanioli [i portughezi. de la marinarul oranez care se sprijin\ cu cotul pe o consol\ pîn\ la fata de m\ritat îmbr\cat\ aiurea [i a[ezat\ `n fa]a unui peisaj de p\dure. Este steril\ prin sine îns\[i. tramvaiele. se aprinde de trei ori un foc de c`l]i s\ i se aminteasc\ acelui st\pîn al lumii c\ gloria lumii e trec\toare. brîndu[e de o culoare delicat\ [i cu carnea nervoas\. podurile [i hangarele – se simte totu[i c\ exist\ o anumit\ grandoare. cu p\rul dat cu briantin\. Burchard1. sc\ldat\ într-o lumin\ radioas\. Ora[ f\r\ pereche [i u[uratic. Un exces de indiferen]\ [i frumuse]e – apelul for]elor inumane [i scînteietoare. la naiba. * I-am auzit adesea pe oranezi plîngîndu-se de ora[ul lor. obraz f\r\ fard. ~ntr-un magazin de antichit\]i. * Din Dup\ uciderea ducelui de Gandia. O oarecare m\re]ie nu înseamn\ neap\rat eleva]ie. unde e[ti servit în pahare ciobite. împodobit cu o gur\ ca o tran[ee de ap\rare defensiv\. Cafeneaua Apolo. o mîr[av\ fecioar\ sculptat\ în lemn zîmbe[te cu un aer indecent. mun]ii. ~l men]ine pe om în fa]a condi]iei sale. Oran. Idem dincolo de fabrica de ]igle. micile baruri. la Milano. sticlu]ele cu ap\ de Provence pentru conservarea m\slinelor verzi. tramvaiele în form\ de nacele. Indiferen]\. Indiferen]\. Canastel [i marea nemi[cat\ la poalele falezelor ro[ii. marea plat\.carnete_Camus. Ferdinand de Neapole îmb\ls\mînd cadavrele torturate ale inamicilor s\i ca s\-[i „împodobeasc\ apartamentele cu ele“. {i paza de coast\ care înainteaz\ imperceptibil prin marea str\lucitoare. Bîzîitul unui motor care urc\ spre noi.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 112 112 ALBERT CAMUS CARNETE 113 cineaz\ în vitrine cu portofele tricolore. Chicago al absurdei noastre Europe! Santa Cruz d\ltuit\ în stînc\. incapabil s\ stîrneasc\ emo]ia. încît [iretenia e imediat descoperit\. nici nu a]i vrea. unde înc\ se mai pot întîlni extraordinare cafenele. * Inocen]iu al VIII-lea. L\sa]i societ\]ile [i coborî]i în strad\. „Nu exist\ o societate interesant\!“ Ei. simulînd atît de prost cochet\ria. Lumea nu valoreaz\ mai mult decît atît. Pr\v\liile fotografilor expun uimitoare fe]e. trasînd o linie dreapt\ de la Azore la polul austral. Alexandru [i Lucre]ia Borgia care îi protejau pe evrei cu orice ocazie. vîntul violet [i soarele.) * Oran. ca [i autenticul produs al Oranului. ales pap\. macaralele `nalte [i rampele gigantice care se ca]\r\ pe stînca ora[ului. 1 Burchard. . buchetele patriotice ale flor\reselor. Transparen]a lucrurilor. * Golful Mers-el-Kébir [i drumul pe sub migdalii înflori]i. purt`nd semn\tura unui celebru necunoscut. Fericite cafenele ale unei ]\ri fericite unde cafeaua mic\ te cost\ 12 centime [i cea mare 18. (Dar Oranul nu e f\cut pentru oranezi. junele prim. F\cea dreptate într-un mod „admirabil“ (Burchard). cronicar din secolul al XV-lea. Ro[u [i albastru. Pe platou. cu tejgheaua l\cuit\ de jeg [i pres\rat\ cu picioare [i aripi de mu[te. cu defilarea lui de fete tinere necizelate [i înduio[\toare. Dou\ promontorii somnolente [i masive în apa limpede. conturul perfect al golfului – întinderea sa medie – apa ca o plac\ de metal albastru. fiul s\u. pastelurile din secolul al XVIII-lea sprijinindu-se pe un m\g\ru[ mecanic din plu[. Dar dedesubt. patronii au pus o t\bli]\: „Fecioar\ din lemn de Maya“. c\ruia un medium evreu i-a dat s\ bea lapte de femeie amestecat cu sînge uman.

„presim]iri funeste se amestecau în acea tîn\r\ glorie“. palatul lui Schifanoia.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 114 114 ALBERT CAMUS CARNETE 115 Alexandru al VI-lea r\m\sese n\ucit. ~[i întrerupea atunci munca dedîndu-se unor pl\ceri violente. etc..“ Pe bun\ dreptate. nu o hr\neau cu valorile eterne (?). Robust. 37) Gab. A r\mas f\r\ s\ m\nînce [i f\r\ s\ bea de joi pîn\ sîmb\t\ [i f\r\ s\ doarm\ pîn\ duminic\. condamna]i. privise r\m\[i]ele inerte [i însîngerate – apoi se încuiase în camera sa de unde a fost auzit plîngînd în hohote. * 29 noiembrie Exaltarea diversului. Dormea ziua – lucra noaptea – Aut Caesar aut nihil. Gonzague Truc. continu\. abcese care-l ]intuiau la pat. prad\ unei dureri s\lbatice. Castitate sexual\. Familia d’Este. f\r\ sl\biciuni etc. gra]ia]i în mod sadic pe e[afod. Brunet (Ombres vivantes. ceea ce viseaz\. gîndului s\ se risipeasc\.carnete_Camus. E mai tare decît el. construit de Alberto d’Este pentru „a sc\pa de plictiseal\“. Ippolito care porunce[te s\ i se scoat\ ochii fratelui s\u Giulio pentru c\ femeia pe care o iubea a spus c\ „prefer ochii lui Giulio corpului lui Ippolito“. pentru c\ nu [tie s\ aleag\ între îndatoririle sale [i pentru c\ nu se poate face o oper\ de art\ decît dac\. De unde nevoia absolut\ de a fi f\cut dovada. Iar ceea ce vrea s\ devin\. de exemplu. ceea ce admir\ este contrariul. Exist\ [i saltul în materie – [i mul]i oameni care exalt\ sim]urile nu o fac decît fiindc\ s`nt sclavii lor. a cantit\]ii. Descoperi]i. Alfonso d’Este care tope[te o statuie a lui Iuliu al II-lea de Michelangelo [i face din ea un tun. Din ei în[i[i nu mai d\inuiau decît ni[te nume trufa[e [i blestemate. Collison-Morley (Histoire des Borgia) Charles Benoist (Machiavel) Jurnalul lui Jean Burchard (ed. Obiceiul cel mai ucig\tor: s\ stea culcat. a castit\]ii. Cf. de a te fi tratat cu rigoare. nu o aliniau în sensul operei misterioase a lumii (?). * Bibliografie Borgia: Luigi de Villafossa (Machiavel et nous. {i aici este cuprins vulturul. Cu ochii fic[i. Cezar Borgia. O singur\ sl\biciune [i totul se pr\bu[e[te: practic\ [i teorie. * . fiindc\ nu se d\deau la o parte din fa]a operei. etc. ~nainte de orice întreprindere teoretic\. * La Ferrara. Turmel. O munc\ la or\ fix\. o condamnau s\ dispar\ imediat dup\ ce se n\scuse. Doar 35 de ani de carcer\ pentru Fernando care a murit acolo. E explicat în întregime prin obiceiurile sale. Nu ajunge la nimic [i nu va ajunge la nimic pentru c\ se risipe[te.. Giulio [i Fernando care vor s\-i asasineze pe Ippolito [i pe Alfonso d’Este. vizînd la glorificarea imediatului. care a ie[it nebun. „Nu construiau decît pentru ei [i. Un singur subiect – constant – medita]ia – s\ refuz restul. în special a vie]ii sim]urilor [i a abandonului în voia impulsurilor profunde nu este legitim\ decît dac\ dai dovad\ de dezinteres fa]\ de obiect. Castitate în gîndire – s\ interzic dorin]elor s\ se r\t\ceasc\. 36) L. avea „probleme de s\n\tate“. * 29 noiembrie Roman. se impune o lun\ de ascez\ în toate sensurile. 37) Fred Bérence (Lucrè ce Borgia. 1937) Rafaello Sabatini (César Borgia. 54 pentru Giulio. ([i ascez\ moral\). 1933) etc. Vrea o oper\ care s\ fie n\scut\ din contrariul obiceiului – hot\rîrile pe care le ia.

Echilibru a dou\ f\pturi unite din exterior [i f\cute s\ semene printr-o comun\ indiferen]\ fa]\ de tot ceea ce nu este acel moment în lume. buze calde [i moi între florile de rodii [i un mormînt – copaci. executat cu minu]iozitate. Asta nu porne[te din iubire. urcu[ spre Bouzaréahul sec\tuit [i pur [i. soarele limpede. gustul buzelor [i ochii plini de soare. * ~n troleibuz. v\ spun eu c\ au asta în sînge. Un vînt r\coros. în marea cas\ p\trat\ de deasupra m\rii. cu crest\tura sa profund\ în plin p\mînt [i catedrala ea îns\[i ca un deget de piatr\ în\l]at pe cerul albastru. ci din pofta de via]\. 1 Fragment pentru „Migdalii“ în Vara. Masa lor cenu[ie luminat\ de albul aripilor. tandre]ea enervant\ [i nelini[tit\. dar poart\ o cruciuli]\ între sînii absen]i: „Femeile cinstite [tiu s\-[i ]in\ rangul.» Degeaba i-am zis: «Acum. au asta în sînge. întor[i spre mare. Au asta în sînge. Iubirea este oare atît de departe cînd. cele dou\ trupuri se apropie [i se strîng unul lîng\ altul dup\ ce au urcat în vînt [i cînd. Idem: cealalt\ poveste început\ într-o noapte rece [i furtunoas\. Palpita]ia m\rii care se ghice[te în ad`ncimea nop]ii. Acel alt moment care e ca un dans. . în fa]a unui cer str\b\tut de stele [i de nori. în trupurile brune a dou\ f\pturi tinere – b\i. cu spinarea lipit\ de p\mînt printre chiparo[i. Nu-s ca femeile astea care profit\ de r\zboi. cetatea [i luminile ei. în tren. Atrac]ia. La un moment dat. Stîncile pe mare acoperite de pesc\ru[i albi. Uite. domnule. dorin]a [i în]elepciunea care cresc într-o inim\ de b\rbat de dou\zeci [i patru de ani – ve[nicul „s\ r\mînem prieteni“. coaste. Fream\tul m\slinilor [i mirosul de fum ce urc\ din p\mînt. c\ este pe front. De foarte departe. în fa]a m\rii. extraordinara satisfac]ie pe care o ai privind munca lustragiilor. ca ni[te cimitire plutitoare [i luminoase. Era r\u în civilie. Kasbahul mizerabil [i magnific. respira]ia surd\ a m\rii se înal]\ pîn\ la acea camer\ izolat\ în lume? Noapte miraculoas\ în care speran]a nu se desparte de ploaie. ea în rochie de epoc\. B\rbatul e plecat. de cer [i de t\cerile p\mîntului. Dar. trebuie s\ ier]i» }i-ai g\sit. ~ncheiat\ la Paris cu frig sau cer cenu[iu. coco]at pe fotoliile înalte.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 116 116 ALBERT CAMUS CARNETE 117 1940 Serile pe terasa Deux Merveilles.“ * Februarie Oran. * Primii migdali înflori]i pe drum. continuat\ pe colinele din Alger sau în fa]a portului misterios [i larg. muntele Santa Cruz. începînd de la Valmy. O noapte a fost suficient\ ca s\ se acopere de acea z\pad\ fragil\ despre care cu greu se poate crede c\ ar putea rezista la frig [i la ploaia care ud\ toate petalele1. el în costum de dansator.carnete_Camus. be]ia tainic\ [i tandr\ într-o inim\ la [aptesprezece ani. iar ele încaseaz\ aloca]ia [i `l în[al\. din str\fundurile orizontului. Totul e finisat. s\rut\rile gr\bite. B\trîna doamn\ care are figur\ de codoa[\. b\rba]i [i femei gr\bindu-se [i tu. ale c\rui morminte coboar\ spre mare. cimitirul El Kettar. femeile rele a[a s`nt. pîn\ la ultimul detaliu. cînd îi vezi mînuind periile moi [i contemplînd lustrul definitiv al pantofilor. cu porumbeii printre pietrele negre de la Palais Royal. Nu r\zboiul o s\-l schimbe. La col]ul bulevardului Gallieni. jocuri `n ap\ [i `n soare – seri de var\ pe c\r\rile plajelor cu miros de fruct [i de fum în c\u[ul umbrei – corpul [i destinderea sa în haine u[oare. trebuie s\ ceri s\ ]i se lustruiasc\ pantofii la ora zece diminea]a. ai crede c\ uimitoarea opera]ie e terminat\. * Roman Povestea asta început\ pe o plaj\ fierbinte [i albastr\. cunosc una care mi-a spus: «N-are decît s\ crape pe front.

face s\ p\trund\ ceara în str\fundurile pielii [i face s\ ]î[neasc\ de sub perie dublul [i cu adev\rat definitivul lustru ie[it din profunzimile pielii1. * Casa colonului care exprim\ în acela[i timp o metafizic\.3 „Nu o iubire reprezint\ ea. o freac\. 1 Acest citat va servi drept moto pentru Mitul lui Sisif. Moschei. dar pe care o ghicesc. * Pia]eta La Perle. red. Du[. atît de mare.“ „E etern. * Roman pentru femei: o singur\ tem\: sinceritatea. unde fermec\toare infirmiere în sandale poart\ co[uri cu struguri [i unde un întreg cortegiu de sclavi îmbr\ca]i în stil antic se înghesuie spre un gra]ios colon cu casc\ colonial\ [i papion. 3 ~n italian\: „O.2 Cel\lalt [i ticul s\u verbal. nu se [tie de ce `n stil bizantin. Omul e proscris – de aici [i toat\ aceast\ frumuse]e ap\s\toare care pare s\ vin\ din alt\ lume. * „O. 3 ~n englez\: „nu numai elegan]i. durere. * Personaje B\trînul [i cîinele s\u. ci o [ans\ de via]\ – tot ce nu este exilul.). Postul de radio spaniol a c\rui voce tremur\. . unde pe la ora dou\ se joac\ ni[te copii. * O diminea]\ sub soare [i trupurile goale. Cine poate fi sigur c\ iube[te? Dar toat\ lumea [tie s\ recunoasc\ emo]ia. Diminea]a asta sub soare [i ora[ul plin de lumini – ochii s\i ca ora[ul [i via]a asta u[oar\. via]a aceasta ingenioas\ [i liber\. Cîntecul acesta.“ A. „Era fermec\tor. red. de pe drumul în corni[\. minarete. Care e partea jocului? {i care este partea emo]iei. atît de r\scolitoare în unele clipe. O dolore dei tuoi martiri. 1 Fragmente pentru „Minotaurul“. desf\tare a iubirii tale“ (n. ci epuizeaz\ cîmpul posibilului. vocea aceasta profund\ [i supl\. „Un zgomot asurzitor. tot ce este consim]irea vie]ii. militarii [i femeile se învîrt roat\. încît peisajul devine ireal prin pre]iozitatea sa. * Februarie Acest chip florentin care-[i spune iubirea [i trecutul dureros.carnete_Camus. atît de firav\ în altele? M.R. 2 Este vorba în mod v\dit de b\trînul Salamano [i de Masson din Str\inul. * De sus. iar pia]eta se îmblînze[te. red. fa]a aceasta. * Strada Austerlitz [i evreii s\i centenari. Laxativele „nu s`nt decît o solu]ie de nevoie: un scaun for]at nu `nl\tur\ cauza“. b\nci. a treia)1. o m\tuie[te. pu]in cer.). a martiriilor tale. o moral\ [i o estetic\. Ce-mi place aici este o anumit\ or\ care nu e asta. în timp ce mirosul rachiului de anason îi atrage pe b\rba]i spre baruri. Tortule] terminat printr-un pschent2 egiptean. suflet al meu. grosimea falezelor e atît de mare.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 118 118 ALBERT CAMUS CARNETE 119 Dar atunci aceea[i mîn\ încrîncenat\ mai d\ o dat\ cu cear\ peste suprafa]a str\lucitoare. o diletto del tuo amore. Opt ani de ur\. o. a[ spune chiar: uman.T. cînd cerul de var\ e golit de c\ldur\. chiar r\sun\tor. 2 Coroan\ a faraonilor (n. Fiecare ac]iune: o mic\ scen\ de teatru. Ciudat mozaic. dar mereu `n pas cu moda“ (n.). seara. ba a[ spune chiar agreabil“. pe urm\ c\ldur\ [i lumin\. nu tînji la via]a nemuritoare. {i niciodat\ o [ans\ de via]\ n-a avut un chip atît de emo]ionat.“ (Pindar – Pythice. * Croitoresele ca Marie-Christine s`nt not only fashionable but always up to date3. – ca sufletul Parisului.

Tot restul. * Seara: Evenimente. cine poate [ti ce vrea s\ spun\ cuvîntul acesta. stai. S. unele ascunse sub tamarini. * R. totul las\ s\-]i `nchipui vara. dar el chiar ajunsese în el. so]ul î[i declam\ dragostea [i m\rturise[te c\. orice s-ar întîmpla. spune: „Stai. Mama: – {i eu am crezut în raiuri [i nu le-am v\zut niciodat\. ce înseamn\ gesturile astea. însp\imîntat. ele r\mîn totu[i ca tot atîtea f\g\duieli de eliberare [i ca imaginea asta a mea de care nu m\ pot desprinde. Omul este el singur propriul s\u sfîr[it. ~n parte. doar în semn de recuno[tin]\ fa]\ de acest gest generos. fetele [i b\ie]ii bronza]i. pasiunile n\scînde. cu verand\. cei dezgusta]i s`ntem noi.“ * Martie Ce înseamn\ de[teptarea asta brusc\ – în camera întunecat\ – cu zgomotele unui ora[ dintr-o dat\ str\in? {i totul mi-este str\in. Pe urm\: S. albastrul deja dur al cerului. De aceea admir\ gestul de generozitate al so]ului. Insist\. Cîinele fur\ dou\ scrumbii. Va renun]a la tot. s\ m\rturisesc c\ totul mi-este str\in. Linia colinelor [i a falezelor care înconjoar\ golful. dintr-o dat\. Bum. S\ te retragi cu totul [i s\-]i joci jocul. * Coborîre spre mare deasupra golfului Mers-el-Kébir. (Idiot. `l prime[te în pofida mamei sale.C. totul. Chiar dac\ vrei cîteodat\ s\ încerci. tot restul. vrea s\ se adreseze direct rivalului s\u. acolo jos. care vrea s\ scrie jurnalul unui roman pe care autorul s\u nu l-a scris. * Trouville. Dar ei [i-au f\cut o teorie din asta [i m\re]ia omului st\ în a sim]i ceea ce îl înjose[te. Ce alt sens po]i g\si zilelor petrecute aici decît acesta [i lec]ia platoului: o na[tere [i o moarte. încît s\ împlinesc în acela[i timp t\cerea [i crea]ia. Un cîine în vil\. Personaje. bum. {i. Vili[oare cu garduri verzi [i albe. între ele dou\. Mama îl urm\re[te [i cîinele fuge. Ceea ce-l `nfrico[eaz\ pe amant e mînia. S\ lucrez cel pu]in în a[a fel. Marea vuie[te stins. frumuse]ea [i melancolia.“ Toba mare. Tot ce se încearc\ spre binele tuturor sfîr[e[te printr-un e[ec. .) * B\rbatul care prime[te o scrisoare de la so]ul amantei sale. Nu te speria“. * Marsilia. Dar trebuie s\ se ]in\ seama [i de frica de palme.carnete_Camus. în timp ce S. Iar lumea nu mai e decît un peisaj necunoscut în care inima mea nu mai g\se[te sprijin. e mai bine s\ o faci cu dispre]ul cuvenit. albul ai[orilor. – Da. zîmbetele astea? Nu s`nt de aici – [i nici din alt\ parte. Str\in.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 120 120 ALBERT CAMUS CARNETE 121 asta-i tot ce a[tept [i sper. * Din ce în ce mai mult. f\r\ un loc unde s\-mi închid rana. Un platou plin de ai[ori în fa]a m\rii. Unul dintre tipii \[tia despre care se spune c\ trebuie s\ se ascund\ cînd merg la W. altele goale în mijlocul pietrelor. singura reac]ie este individualismul. S. vîntul u[or. înainte de a se l\sa prad\ mîniei. tinere]ea ei aurit\. Inim\ închis\. Are deci rolul frumos. Reac]ii personale. Acum cînd totul e limpede. Iar dac\ renun]. * Str\in. Ce caut eu aici. cu atît o spune. lungile ore petrecute la soare [i blînde]ea subit\ a serilor. {i cu cît se teme mai mult. se credea deja în rai. Bîlciul: „Via]a? Neantul? Iluzii? Dar totu[i adev\rul. în fa]a lumii oamenilor. Dar soarele. – Bietul cîine. * S.C. e indiferent. intra]i în Neant. ~n aceast\ scrisoare. s\ a[tept [i s\ nu cru] nimic. se va sacrifica – f\r\ s\ murmure – el pre]uie[te mult prea pu]in. f\r\ o fiin]\ a mea. e chiar convins c\ a[a e.

Totul se sfîr[e[te cu o ran\ de [ase centimetri `n frunte.. . înseamn\ c\ nu a fost destul de puternic\ spre a tr\i. sufletul nu are niciodat\ dreptate [i aici mai pu]in dec`t oriunde. cu be]iile sale. atunci s\ începem s\ tr\im. a ploii interminabile. Dar în vecin\tatea asta. {i Dumnezeul acesta. * Paris. o art\ [i o religie. sentimentul. pe Pilat din cauza expresiei de plictiseal\ ostentativ\ men]inute în piatr\ de atîtea secole. de ajuns pentru o via]\ de om. Nu exist\ decît sufletul. 1 Este vorba probabil de secven]ele filmate de Eisenstein pentru un film neterminat [i prezentate sub denumirile de: Time in the sun [i Qué viva México. Ce este exaltant: teribila singur\tate. E acoperit. dac\ te emo]ioneaz\. E un lucru dur. Dar [i sufletul cu unica sa m\re]ie: singur\tatea t\cut\. O îmbr\]i[a brusc – sim]ind nevoia unei prezen]e [i a c\ldurii. {i dac\ a tr\it pu]in. ascuns sub piei informe. Dar dac\ piere. [i întotdeauna atît de aproape de nebunie. Ca remediu pentru via]a în societate: marele ora[. dac\ te întorci atunci spre biserica Saint-Pierre din Montmartre. sufletul cu toate rev\rs\rile sale. Doar trupul e generos. un cult al singur\t\]ii [i al grandorii. * Eisenstein [i Serb\rile Mor]ii în Mexic 1. ca un abur monstruos sub ploaie. Pe legionarul roman îl sim]im viu din cauza acelui nas extraordinar sau a spin\rii cu cocoa[\. Statuile în iarb\ [i elegan]a asta melancolic\. uneori chinuitor. Am\r\ciunea sa ne-o face desigur insuportabil\. {i dac\ ne-a marcat atît de tare. `nc\ mai plute[te umbra dramei. M\[tile macabre pentru distrac]ia copiilor. Dar aici st\ adev\rul s\u [i minciuna a ceea ce-a fost `nl\turat. oribil. iat\ c\ ni se propune o religie uman\. cu excesele sale de emo]ie plîng\cioas\ [i cu tot restul. a acoperi[urilor lucioase. a spus: „~n fine!“ * Paris. o umfl\tur\ inform\ [i cenu[ie a p\mîntului. Toate liniile acelor pietre frem\t\toare. o g\sesc vesel\. dar el le d\ prestigiu. Dar adev\rul [i gran- doarea sa se opresc la cruce [i la acel moment cînd î[i strig\ abandonul. Dac\ smulgem ultimele pagini din Evanghelie. La fel [i „micu]ii mor]i“. Cînd vezi Parisul de sus. capetele de mort din zah\r pe care ei le ron]\ie cu deliciu. Totul se termin\ cu „Prietena noastr\ Moartea“. Martie 1940 Ce este detestabil la Paris: tandre]ea.carnete_Camus. pe de alt\ parte. calitatea omului trebuie s\ se c\leasc\ [i s\ se afirme – ori s\ piar\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 122 122 ALBERT CAMUS CARNETE 123 * ~n zorii epocii moderne: Totul e consumat? De acord. Dar. toate corpurile r\stignite sau flagelate umplu sufletul de aceea[i emo]ie înnebunit\ [i p`ng\rit\ ca însu[i ora[ul. o g\sesc dulce [i plin\ de zah\r. Copiii rîd cu moartea.. sim]i înrudirea dintre o ]ar\. care d\ aparen]a trupeasc\ acelora dintre simbolurile sale care vor s\ nege trupul. Tandre]ea [i disperarea cerurilor posomorîte. Stranie limitare a condi]iei umane care îi face imposibil\ ie[irea din omenesc. Femeia cobora uneori [i o ruga pe patroan\ s\ r\m`n\ cu ea la mas\. Fiindc\ cele mai superbe chipuri pe care le va fi dat acestei religii atît de preocupate de suflet s`nt t\iate în piatr\ dup\ asem\narea c\rnii. ~l neag\. ~n hotel. Copacii negri pe cerul gri [i porumbeii de culoarea cerului. spune un locatar. de pe Butte. De acum înainte este singurul de[ert practicabil. e datorit\ chipului s\u. De unde reiese c\ a reu[i s\ r\m`i singur la Paris un an într-o camer\ s\rac\ îl înva]\ mai multe pe om decît o sut\ de saloane literare [i patruzeci de ani de „via]\ parizian\“. * Paris Femeia de la etajul de dedesubt s-a sinucis aruncîndu-se în curtea hotelului. Cre[tinismul a în]eles acest lucru. ~nainte de a muri. e prin Dumnezeul s\u `ntrupat `n om. putea s\ moar\. Avea 31 de ani. hidoasa sentimentalitate care vede dr\gu] ceea ce este frumos [i g\se[te frumosul dr\g\la[. Aici corpul nu mai are prestigiu.

– Ah. e luni. * Sold\]elul spaniol la restaurant.L. fratele meu m-ar certa. Cînd pronun]\ numele Spaniei. meticulos [i negru. r\t\cindu-se în metrou. Apoi t\cere. * Roman (partea a doua – consecin]e) B\rbatul (J. singura lui bucurie va fi s\-[i reg\seasc\ prietenii de la regiment. au fost arse. Pe urm\ b\rbatul pleac\ l\sînd pe mas\ costul consuma]iei. s-o scriu de-a lungul întregii vie]i.). str\in de tot ce nu e p\mîntul s\u. lupt\tor republican. . da. Vrea s\ ob]in\ un rendez-vous de la o fat\ destul de tîn\r\. Gînguritul lor în iarba verde. Comand\ un meniu foarte bun. lag\rul de concentrare de la Argelès. are în ochi tot cerul ei. Ei bine. – Nu. ceea ce pîn\ la urm\ e totuna. Chelnerul revine [i se nelini[te[te brusc. sigur. e c`t se poate de firesc. Vreo patruzeci de ani. „A[ putea poate s\ vin s\ v\ v\d dac\ a[ trece pe-acolo într-una din zilele astea. Micile cafenele la ora 5 diminea]a – abureala geamurilor – cafeaua fierbinte – publicul Halelor [i al comercian]ilor – p\h\relul matinal [i vinul de Beaujolais. sigur. la cinci? Ea (tot direct) – Nu pute]i dup\ cin\? El (tot dep\[it) – Sigur. ave]i perfect\ dreptate. A[ prefera s\ v\ dau un rendez-vous. Chiar a[a. A venit la Paris. singurul lucru permanent r\mîne tocmai ceea ce constituia aparen]a: culoarea. ave]i dreptate. Inteligen]a asta – pictura asta metafizic\ ce regînde[te materia. A primit o permisie de o s\pt\mîn\. * Pentru a-i dibui punctua]ia [i respira]ia. Intr\ un domn în redingot\ [i cu joben. B\rbatul care locuie[te într-o pensiune despre care nu [tie c\ e un bordel. Neguri – c\i aeriene [i felinare. „Ast\zi am 27 de ani“ etc. vas\zic\. detalii precise etc. * Aprilie La Haga.M. Dar pot s\ v\ scriu? – Nu. a[a. evident.. pe la ce or\? Caut. ave]i dreptate. Porumbelul din sala de mese gîngure[te. S\ vedem. pentru c\ în meseria mea. Negrul luase porumbelul sub joben. S\ vedem. {i chiar de-o trebui s\ crape sub un cer ap\s\tor [i prin noroaie v`scoase. str\in. Ea îi vorbe[te ca [i cum ar fi acolo (familie. Mîine. * F\r\ viitor „Operele despre care vorbe[te aici J. Dar se în]elege c\ la fel de bine le-ar fi putut publica [i c\ n-ar fi fost vorba decît de indiferen]\ sau de contradic]ie.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 124 124 ALBERT CAMUS CARNETE 125 Zborul brusc al porumbeilor ca un plesnet de ruf\ c`nd o desp\ture[ti. iar ave]i dreptate. E ]eap\n. se va afla barem al\turi de oamenii din ]ara sa. Coboar\ în halat de cas\. F\r\ s\ [tie un cuvînt fran]uzesc. mîine e luni. La Chapelle.) [i-a fixat o anume zi ca s\ moar\ – destul de apropiat\. El r\spunde la cap\tul firului. „Ah. Superioritatea sa uimitoare [i imediat\ asupra tuturor for]elor sociale [i altele. El nu în]elege. * Léger.carnete_Camus. * Paris.C. Ei bine. Da. Da. care l-a r\pus în cîteva ore. e preferabil. e luni.. Curios: de îndat\ ce regînde[ti materia. * Individul dintr-o braserie care aude o doamn\ telefonînd la num\rul s\u [i cer`ndu-l pe el. înrolat în armata francez\. }\ran din Estremadura. ia s\ vedem. bine.“ El e cople[it de acceptarea asta pe care încerca s-o ob]in\ pe c\i ocolite. * S\ compun un sistem de note pentru fiecare comentariu (sau prefa]\ care rezum\). * ~n metrou. un soldat oarecare. Nimeni niciodat\ în sala de mese. [ti]i. Nici un cuvînt fran]uzesc [i atîta dorin]\ de c\ldur\ uman\ cînd mi se adreseaz\.“ S.

1 * Aprilie Prefa]\ Terracini – . Sentimentalismul. la ora opt. un olfactiv. {i nu trebuie s\ ne pierdem speran]a c\ tinere]ea sa va fi înc\ vie în ziua cînd florile vor rena[te din nou pe ruine. Am\r\ciunea de a fi avut dreptate.2 * Seria a doua. * La Paris-soir1 se simte toat\ inima Parisului [i abjectul s\u spirit de midinet\. începuse traducerea piesei Burlador de Tirso de Molina. v-a[ putea scrie? – Nu. Ea coboar\ la Concorde [i el la Saint-Lazare. p\rinte. încît apar]in un pic Europei.. * Seria a doua. pitorescul. da. complezen]a. în inteligen]\ [i în femei.“ * 1 Camus lucreaz\ în acel moment ca jurnalist la Paris-soir. spuse el. – Da. Mansarda unde locuia Mimi a devenit zgîrie-nori.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 126 126 ALBERT CAMUS CARNETE 127 Ea – La opt. Don Juan? Don Juan – Ba da. {i totul e atît de frumos. Nuvel\. * „S`nt. Vezi Larousse: c\lug\rii franciscani îl omorîr\ [i pretinser\ c\ fusese tr\snit de Comandor. negre[it? Doar în caz de accident. dar brusc îl apuc\ teama ca noul rendez-vous s\ nu-l primejduiasc\ pe cel de mîine. Amintim totodat\ c\ Albert Camus visase pîn\ la sfîr[itul vie]ii s\ scrie un Don Juan.Acest gust al exilului.“ El e mul]umit. Trebuie s\-[i ia precau]ii împotriva pierderii unei aventuri devenite atît de u[oare [i atît de pre]ioase. mul]i dintre noi îi duc dorul. * Pictor care merge la Port-Cros ca s\ picteze. Ultimul act.) ~nceput I. Preot fericit de soarta sa într-o localitate de ]ar\ din Provence. la opt. Meleagurile Italiei [i ale Spaniei au format atîtea suflete europene. C\lug\rul – Pot [ti care s`nt acestea? Don Juan – Cred în curaj. Discurs al franciscanilor c\tre popor: „Don Juan s-a convertit“ etc. Pentru Don Juan (Franciscanul [i Don Juan intr\ în vestibulul lui Don Juan [i acesta îl conduce pe c\lug\r spre u[\. nu-i a[a. {i nu exist\ art\ care s\ se adreseze acestui sim]. „Slav\ lui Don Juan. * Nu a]i scrie atîta despre singur\tate dac\ a]i [ti s\ profita]i de ea la maximum. Pu]in timp înainte de moarte. . {i mai este înc\. mai bine nu. î[i instaleaz\ tablourile [i nu se mai atinge de nimic. încît cump\r\ o cas\. Dar deodat\ simte c\ l-a cuprins panica [i nu vrea s-o m\rturiseasc\. putem. joi la opt în acela[i loc.“ Penultimul act: provoc\ri aruncate Comandorului care nu apare. vre]i? Ea – Da. – „Dar mîine. în caz c\ ar interveni ceva. spune fata. 2 Aceast\ tem\ se reg\se[te în Mitul lui Sisif. acelei Europe a spiritelor care ar precump\ni asupra tuturor celor care vor fi f\urite cu armele. în trei lucruri. Dar actualitatea aceasta era deja valabil\ acum dou\ sute de ani. dar inima a r\mas aceea[i. C\lug\rul franciscan – Vas\zic\ nu crezi în nimic. E putred\. o prelungire a Str\inului. – Da“. asist\ un condamnat la moarte în ultimele sale clipe de via]\.. 1 Ar putea fi punctul de plecare al personajului Paneloux [i. El tace. toate acele refugii vîscoase în care se ad\poste[te omul într-un ora[ atît de dur pentru el. ~n asta st\ poate în]elesul acestor pagini. s\ stabilim [i alt rendez-vous. La Terasse.carnete_Camus. în acela[i timp. Printr-un accident. „{i dac\ ar interveni ceva. El – Da. Pentru Don Juan. Nu exist\ decît via]a. ~[i pierde credin]a. al\turi de Pascal Pia. – Ei bine.

C\lug\rul (la u[\) – M\ voi ruga pentru dumneata. ca îns\[i monotonia caracterului. Alceste [i Philinte. Monotonia lui Alceste – absurdul. Cf. cu contrastele sale grosolane [i caracterele sale tip. Don Juan – Cunosc doar tandre]ea [i generozitatea care s`nt formele virile ale acestor virtu]i femele. Iar versul. dac\ trebuie deplîns un om fericit. * Mic func]ionar de la Banca Fran]ei. Don Juan. * Septembrie Gata prima parte din Absurd1.“ A[a au [i f\cut. * Mai Str\inul e gata. talentul militar [i cultura intelectual\ se g\seau reunite `n J. * Exod Clermont. e vorba doar de dou\ sentimente pe care te înc\p\]înezi s\ nu le cuno[ti: milostenia [i iubirea. 1 E vorba de prima parte din Mitul lui Sisif. un condotier salveaz\ ora[ul. Orbii – nebunul imobilului care url\ toat\ ziua – aceast\ lume la scar\ redus\. prizonier în Padova pustiit\ de cium\. * Ultimul Carrara. Tot corpul întors spre doi poli. desigur. Transferat la Clermont.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 128 128 ALBERT CAMUS CARNETE 129 C\lug\rul – Va trebui deci s\-mi pierd orice speran]\ în ceea ce te prive[te.carnete_Camus. Lyon Sfîntul Toma (el însu[i supus al lui Frederic) recunoa[te supu[ilor dreptul la revolt\. p. încearc\ s\-[i p\streze obiceiurile. La Clermont poate fi cunoscut Parisul. Don Juan – Mul]umesc. La Siena. C\lug\rul – Cu bine. Baumann: Politique de Saint Thomas. p\rinte. condotier din Milano. Don Juan. Giovanni-Paulo Baglione. * Omul care-[i arde casa. Azilul de nebuni [i ciudatul s\u orologiu. str\b\tea toate înc\perile palatului s\u urlînd: îl chema pe diavol [i-i cerea moartea. Don Juan – Da. {i totu[i Burchard spune: „A murit cu noble]e [i demnitate“. Don Juan. Célimène [i Eliante. Cu bine. Dar cu un decalaj imperceptibil. 136. Vreau s\ v\d în asta o form\ de curaj. marea sau Parisul. p\rinte. Zorile murdare la ora cinci. * Octombrie 1940. Malatesta (mort în 1417). La revedere. Ra]ionamentul publicului: „Nimic nu-l va r\spl\ti îndestul. . S\-l omorîm. Cere totul în schimb. nu voia niciodat\ s\ aud\ vorbindu-se de moarte [i cerea s\ dispar\ din ochii lui favori]ii ajun[i pe patul de moarte. abia scandat. Aproape c\ reu[e[te. C\lug\rul (cu blînde]e) – Nu. nici m\car puterea suprem\. necredin]a.“ Filippo Maria Visconti. p\rinte. î[i arde ogoarele [i le acoper\ cu sare ca s\ nu le predea. consecin]\ a unui caracter împins pîn\ la cap\t – \sta e tot subiectul. despre care Machiavelli spune c\ a ratat ocazia de a deveni nemuritor ratînd-o pe aceea de a-l asasina pe Papa Iuliu al II-lea. „versul prost“. * Admirabilul Mizantrop. Burchard: „Tic\lo[ia. ~l vom adora dup\ aceea. asediat\ de vene]ieni.

S. domnule?“ Fiul ei a pierit în 1914. Aici î]i atingi libertatea. acolo jos. To]i las\ în urma lor regrete eterne. „N-am s\ uit niciodat\ ce am v\zut. dar tot e greu. r\stignitul“. ~nv\]\toarea e o refugiat\ din Alsacia. B\trînelul care arunc\ de la etajul întîi buc\]ele de hîrtie ca s\ atrag\ pisicile.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 130 130 ALBERT CAMUS CARNETE 131 La mormîntul lui Dante. 1 Ternay.1 1 Fragment din „Minotaurul“ (ultima parte: „Piatra Ariadnei“) [i par]ial reluat pentru prezentarea Oranului în Ciuma. [i ce oribil\ este! Solidar. China. P\mînturile de sus în]elenite. Istorie Filosofie Art\ Religie P. trecînd prin gotic [i baroc. Mic cimitir deschis în plin cer.) * Oran. cel\lalt ezit\ [i sfîr[e[te prin a-l întîlni [i a se pierde în elanul lui. S\tuc pustiu [i rece. Cer plumburiu [i vînt înghe]at ca o rochie str`mt\. „Crede]i c\ o s\ se ispr\veasc\ în curînd. O or\ de a[teptare cu vuietul îndep\rtat al trenurilor [i al vîntului serii peste vale. Pe urm\ scuip\ peste ele. popula]ia lua lumîn\rile din altar ca s\-l onoreze cu ele pe Dante: „E[ti mai demn de ele decît cel\lalt. Stilurile – de la coloana doric\ la bolta arcuit\ din ciment. la Ravena. în r\zboiul trecut. Istorie – Literatur\ – Art\ – Filosofie. * Nuvel\: povestea Y. India. Cînd una dintre pisici e atins\. `n momentul retragerii. * Ternay1.M. s-a dus s\-i caute corpul [i s-a trezit l`ng\ Marna. Camuflaj de r\zboi – umbra pe afi[ele invitînd lumea s\ tr\iasc\ fericit\ la Bandol. Ar\turile s`nt c\ldu]e [i fluviul. Ceva mai departe. Acum s`nt doar optsprezece prizonieri. Ianuarie ’41 Povestea lui P. doi tineri. * Nuvel\: Ronul. sat din departamentul Isère. * Decembrie (Egipt) Grecii – Etruscii – Roma [i decaden]a ei – Alexandrinii [i cre[tinii – Sfîntul Imperiu roman germanic [i gîndirea îndr\znea]\ – Provence [i schismele provensale – Rena[terea italian\ – Epoca elisabetan\ – Spania – De la Goethe la Nietzsche – Rusia. Saône.“ Afar\. Imediat va avea loc o cununie. * Decembrie Grecii. a le urm\ri în cursul lor. Atît de izolat [i atît de aproape. Cîteva brazde negre [i zborul corbilor. L-a adus cu ea. femeile utilizeaz\ mereu sentimentul onoarei [i al cuvîntului dat care este atît de puternic la b\rbat. b\trînul rîde. Dar Cain cre[te în suferin]\ [i `n for]\. . Dou\ fiin]e coboar\ pe firul lor: paralele. * Fiii lui Cain – autentici. a murit acas\. Japonia. to]i au fost so]i buni [i ta]i buni. acela[i cer [i acela[i frig. unul sare. Deja. Tat\l îi ofer\ iertarea pe care Cain o refuz\: „Nu vreau s\-]i mai privesc fa]a“. solidar cu lumea aceasta unde florile [i vîntul nu ne vor aduce niciodat\ iertarea pentru toate celelalte. curge întins [i lucios str\b\tut de cîte un fream\t din cînd în cînd. nu [tie nimic de p\rin]ii ei. * B\trîna biseric\ are o copie dup\ Boucher. (Sau poem – idem Iuda. sala de a[teptare a unei mici g\ri la Serresin. Mexicul – Statele Unite. Femeia care închiriaz\ scaune: i-a fost atît de team\ cînd au venit bombardierele nem]e[ti. * Con[tient sau nu. Sob\ stins\ [i opturile stropitului matinal au r\mas imprimate pe dalele reci. parc\ suspendat deasupra Ronului.carnete_Camus. comuna d\duse treizeci de mor]i. Tat\l asist\ la uciderea lui Abel [i n-o împiedic\.

este virtutea vie]ii“.1 Dar totul este zadarnic: unul dintre t\rîmurile cele mai puternice din lume face s\ crape decorul nenorocit cu care este acoperit [i las\ s\ i se aud\ strig\tele violente printre toate casele [i peste toate acoperi[urile. e o patrie cu o mie de capitale. * Servitute [i grandoare militare.carnete_Camus. Al\turi un orb cînt\ „flamenco“. O umflare a vegeta]iei. Cele trei Absurduri s`nt terminate. O mic\ vale ca un paradis pierdut. Practicabil. locul arborilor de fistic este luat treptat de stejari. cîte o mu[cat\ ro[ie ca sîngele proasp\t [i ca via]a.“ Onoarea „este o virtute total uman\ despre care se poate crede c\ s-a n\scut din moarte. Pentru o anumit\ ras\ de oameni. P\mîntul se crap\ sub soare. la o cotitur\ brusc\. deasupra rîpei Raz el Aïn. Rîpa de la Noiseux: drum lung între dou\ versante sec\tuite [i pline de praf. Oran demonstreaz\ c\ în oameni exist\ ceva mai puternic decît operele lor. la început inapreciabil\. P\r\lu]e [i p\p\dii fac din el un drum galben [i alb. Potolesc o anume foame a sufletului al c\rui aliment este amintirea. ~n mijlocul acestor oseminte ale p\mîntului. frig\rui. Dar te învîrte[ti în cerc pe toate str\zile astea dizgra]ioase [i urîte. Dar nim\nui nu i-ar trece prin minte s\ scrie despre un ora[ unde nimic nu solicit\ spiritul. nemaicatadicsind s\ înceap\ o partid\ împotriva unui juc\tor oarecare. Au cu ce s\ înduio[eze ori s\ exalte. {i totu[i acest lucru e uneori foarte ispititor. dup\ ce Turenne este ucis. frumoas\ oriunde. Cafenea. unde urî]enia [i-a adjudecat o parte nem\surat\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 132 132 ALBERT CAMUS CARNETE 133 * Nu exist\ nici un loc pe care oranezii s\ nu-l fi p`ng\rit cu cîte o hidoas\ construc]ie care ar trebui s\ striveasc\ orice peisaj. * 21 februarie 1941 Sisif e gata. se retrage. Cerul de deasupra î[i revars\ regulat provizia de c\ldur\ [i foc. care s`nt seduc]iile lor? Pot r\spunde: creatura. ~n alte p\r]i cimitirele arabe au blînde]ea pe care o cunoa[te toat\ lumea. lipite pe cerul albastru. plictiseala aceasta sub un cer neîndur\tor [i magnific. Languste. * Se scriu c\r]i despre Floren]a [i Atena. urî]enia aceasta. A[a ceva nu se inventeaz\. La cap\tul unui drum foarte lung. apoi surprinz\toare. Ce anume te face s\ te ata[ezi [i s\ te interesezi de ceva ce nu are nimic de oferit? Vidul acesta. }i-o domole[ti apoi cu un muscat dulce [i gre]os. La sfîr[it. Ora[ele astea au format atîtea spirite europene încît nu se poate s\ nu aib\ un sens. ~ntr-unul dintre ora[ele cele mai pr\fuite din lume. Drumul de coast\ care domin\ marea. * Colinele peste Mers-el-Kébir ca un peisaj perfect. apare un cîmp de migdali înflori]i: ca o ap\ rece pentru ochi. dar p\r\sit. Carte admirabil\ care trebuie recitit\ la vîrsta adult\. Acum e acoperit de flori. c\utînd marea ca pe un semn al Ariadnei. * . creatura este 1 ~nsemnare pentru Ciuma. f\r\ cunun\ cereasc\ dup\ moarte. Iar via]a care se poate duce la Oran este mai presus de plictiseal\ [i pe m\sura acestui t\rîm. în fa]a m\rii. Încetul cu încetul arborii cresc [i înverzesc. Oran este una dintre ele. Nu po]i [ti ce este piatra dac\ n-ai venit la Oran. * Oran. „Montecuculli care. apar. melci de la al c\ror sos î]i ia gura foc. R\t\ce[ti prin labirintul \sta. cîmpuri de pietre cretoase [i sf\rîmicioase a c\ror albea]\ orbe[te. Arborii de fistic au culoarea pietrei. pietri[ul [i piatra s`nt regine. ~nceputurile libert\]ii. totul cre[te [i se îmblînze[te în acela[i timp [i. Un ora[ care întoarce spatele m\rii [i se construie[te rotindu-se în jurul s\u ca melcii. Minotaurul îi devoreaz\ pe oranezi: asta-i plictiseala. unde trecutul este redus la nimic. Aici.

* S\pt\mînalul Gringoire cere transferarea lag\relor de refugia]i spanioli în sudul extrem al Tunisiei. un apartament de dou\ camere. Santa-Cruz [i urcu[ul printre pini. cele dou\ de[erturi.1 * Doamna care pare s\ sufere de o constipa]ie de trei ani: „Arabii \[tia î[i mascheaz\ fetele. desigur. * 1 ~nsemn\ri reluate în Ciuma. L\rgirea continu\ a golfului pîn\ acolo unde vederea se pierde `ntr-o imensitate. – Ah! {i de ce? – De piept. Ah! înc\ nu-s civiliza]i!“ Încetul cu încetul. sigur. asta l-a omorît. Referitor la Cain. Imensele dune de nisip palid. „Michelangelo. * 21 martie Apa înghe]at\ a b\ilor de prim\var\. Enormi chiparo[i negri las\ s\ ]î[neasc\ din vîrful lor str\luciri de glicin\ [i p\ducel al c\ror traseu r\mîne ascuns în interior. Dorin]a puternic\ [i simpl\ – [i absurditatea de a p\r\si toate astea. care era acar. trebuie s\ te îngrije[ti. Cînd e[ti bolnav. – Marea [i nisipul. * Absurdul [i Puterea – de aprofundat (cf. * 18 martie ’41 ~n\l]imile de deasupra Algerului debordeaz\ de flori prim\vara. cinema duminica [i un interior cu mobil\ de la Galeries Barbès în timpul s\pt\mînii. * 20 martie Referitor la Oran. Leonardo au construit. golful imens [i larg. * Rosanov. – A murit. erau înc\ feti]e. la Bel-Abbès. S\ scriu o biografie neînsemnat\ [i absurd\. Pentru b\rbatul care le prive[te. s`nt ni[te valuri a c\ror greutate [i splendoare se revars\ an de an pe nisipul galben. Anul urm\tor s`nt înlocuite de alte chipuri de flori care. – Z\u? Nu p\rea.carnete_Camus. neînsemnatul necunoscut care a sculptat neînsemna]ii lei din Place d’Armes. înflorirea fetelor pe plaje. * 19 martie ~n fiecare an. Mirosul de miere al trandafirilor galbeni invadeaz\ str\du]ele. Meduzele moarte pe plaj\: o peltea care dispare încetul cu încetul în nisip.“ * . Indiferen]\ – [i eu îmi am pelerinajele mele.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 134 134 ALBERT CAMUS CARNETE 135 15 martie 1941 ~n tren: – L-a]i cunoscut pe Camps? – Camps? Unul înalt [i slab cu musta]\ neagr\? – Da. * S\ renun] la servitutea asta care e atrac]ia feminin\. Hitler). Nu trebuie s\ sufli într-un piston. – Da. Un vînt blînd. sufletul. – Da. ne dezv\luie idealul ei de civiliza]ie: un so] cu 1200 de franci pe lun\. cînd î[i vor manifesta personalitatea. – Da. în sezonul precedent. Revolu]ia le va scoate limba [i îi va m\cel\ri la vîrsta de doisprezece sau treisprezece ani. Suflatul \sta ve[nic. Ele nu au decît un sezon. buc\t\rie [i dependin]e. dar cînta într-o orchestr\.

Nu mai trebuie s\-l îmbr\c\m.2 * „Abatele – Dar de ce s\ nu tr\ie[ti. Plecare. s\pt\mînal. dar sub unghiul patetic. Va ]ine. Totul trebuie s\ se pl\teasc\2. dar nu m\ pot supune. Aici ea este priva]iune. Unul cîte unul. Taxa pe convorbire. Dar s`nt prea mul]i. omul n-ar putea tr\i.carnete_Camus. 2 ~n englez\: „Pot s\ m\ tortureze.. A[a st\- teau lucrurile în prima versiune a Ciumei.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 136 136 ALBERT CAMUS CARNETE 137 „Lipsit de ceea ce este p\cat. Agen]ia „Ransdoc – SVP“ d\ toate informa]iile la telefon. ruptur\. Zeii în[i[i îi invidiau în]elepciunea [i destinul de piatr\. nemi[cat [i cu ochii la cer. Se tr\ie[te dup\ sisteme diferite. îmi r\mîne angoasa. Se poate [ti ce este suferin]a din dragoste. primul titlu prev\zut pentru Neîn]elegerea. ini]ial.. * Vîntul. domnule. s`nt arunca]i în mare. Totu[i.“ Un preot tîn\r î[i pierde credin]a în fa]a puroiului negru care muste[te `n pl\gi. 2 Se va observa c\. Vagoane întregi înc\rcate de flori [i de mor]i de-a lungul m\rii. S`nt concedia]i numaidecît încasatorii: c\l\torii nu mai pl\tesc. domnule. ~ncerca]i la Societatea de Tramvaie. Seria a doua Lumea tragediei [i spiritul revoltei – Budejovice (3 acte)3. Dup\ toate probabilit\]ile. s\ nu ac]ionezi cu oamenii? Manfred – Existen]a lor îi repugn\ sufletului meu. Corpurile s`nt transportate cu tramvaiele.“ Se închide ora[ul. mîini goale. Pleac\ de acolo cu mirul sfînt. * Aprilie. nu mai s`nt dricuri pîn\ peste patru zile. „Dac\ am s\ scap. Cium\ sau aventur\. ~n mîinile sale întinse [i în]epenite. Dar într-o zi [i-au luat zborul f\r\ s\ se mai întoarc\ vreodat\. Un infern în care totul presupune paradisul. responsabil\ de asta este ciuma. (Alt jurnal. Nu voi avea elanul. profesor. Iar cel care ucisese în sine `nsu[i dorin]\ [i voin]\.. Taxa pe convorbire este de 2 franci. inima asta f\r\ lumin\ risipit\ în mine. lunar al victimelor ciumei? Adresa]i-v\ la Ransdoc – 5 linii telefonice: 353-91 [i urm\toarele. * Ciuma eliberatoare Ora[ fericit.. Cum spune servitoarea: „Oricum.“ Nu mai s`nt înmormînta]i. Un filosof scrie aici „o antologie a lucrurilor neînsemnate“.) Expresia sa favorit\ „dup\ toate probabilit\]ile“: „Societatea de tramvaie n-a putut dispune decît de 760 de muncitori în loc de 2130.“ – Nemurirea e o idee f\r\ viitor. rîndunelele î[i f\cuser\ cuib. lipsit de ceea ce este sfînt. 1 Camus a folosit textul acesta în „Minotaurul“. îmbr\cat tot a[a. un domn care nu-[i pierde obiceiurile.“ Dar nu scap\. A[a se nasc florile din pietre. care va disp\rea din versiunea definitiv\. 1 Personajul vizat este Stéphan.1 ~[i d\ seama c\ nu-i în]elesese pîn\ atunci pe Tucidide [i pe Lucre]iu. Camus prev\zuse ca Peneloux s\-[i piard\ credin]a. but shall not subdue me. se cî[tig\ timp. el nu ar tr\i decît prea bine. membrii familiei dispar de la mas\. p\rere de r\u. . El moare în fa]a farfuriei. Un profesor de latin\ [i greac\. din aceast\ perspectiv\. e un infern. gustul s\rat al lacrimilor [i al iubirii. „200 de victime ast\zi. Ciuma: reduce toate sistemele.1 * They may torture. a început s\ plîng\. glorie [i durere. nu se [tie ce este dragostea. jurnalul ciumei.“ „Imposibil. constrîngere.“ Agen]ia î[i face publicitate prin radio: „Dori]i s\ [ti]i num\rul zilnic. De dou\ ori inutil. {i totu[i oamenii mor. Totu[i. Numesc via]\ [i iubire ceea ce m\ las\ golit pe din\untru. unul dintre pu]inele lucruri curate din lume. Sakia-Muni a r\mas în de[ert.“ * Dup\ ce se c\l\uze[te o inim\? Dup\ iubire? Nimic nu e mai pu]in sigur.“ 3 „Budejovice“. Continu\ s\ se îmbrace ca pentru masa de sear\. * Timp de mul]i ani. ca o spum\ monstruoas\ pe marea albastr\. Se moare în mediu `nchis [i la gr\mad\.

personajul cel mai neînsemnat se hot\r\[te s\ vorbeasc\: „~ntr-un sens. o tîr\[te din pat. ~n Grecia. pe dou\ str\du]e.“ (Per[ii – b\t\lia de la Salamina) * ~n anul 477. Marea este de azur. Toate dimine]ile de var\ pe plaj\ au aerul de a fi primele din lume. Apa at`rn\ ca o povar\. ~[i propune necontenit mari imagini care îl `nfl\c\reaz\. Dezgustul e mai puternic. resping\torul [i vîscosul univers al durerii.“ La sfîr[it. Jur\mîntul de alian]\ trebuia s\ fie respectat atît timp cît avea s\ r\mîn\ fierul pe fundul apei. * Trebuie s\ pl\te[ti [i s\ te mînje[ti de abjecta suferin]\ omeneasc\. O las\ în fa]a unui canal. Totul dispare o dat\ cu soarele verde. Don Juan sau Narcis. Vrea s\ fie Manfred sau Faust. La ora dou\ dup\-amiaza. * Nu s-a sim]it destul în politic\ în ce m\sur\ o anume egalitate este inamica libert\]ii. Serile pe mare erau f\r\ m\sur\. apoi pe strada mare. ~n el se nasc dou\ sentimente potrivnice. Teribil\ inocen]\ a acestor jocuri [i goliciuni în lumina zglobie. ~n disperare de cauz\. Grecii. * . Murdarul. puneau pe nisip [i în ochi luciri portocalii sau albicioase. prin camer\. sînge închegat. Noaptea. Occidentul nu î[i retraseaz\ via]a cotidian\. Zilele de soare pe dune erau strivitoare. prin vestibul.“ (Tocqueville) Problema în art\ e o problem\ de traducere. Ceva mai devreme. Dar niciodat\ ea nu l-a dezgustat atîta. s-a inventat eroul de cinema. Trebuie s\ existe doi cînd se scrie: primul lucru. * „Este întotdeauna o mare crim\ s\ distrugi libertatea unui popor sub pretext c\ o folose[te prost. frumuse]ea corpurilor bronzate pe dunele blonde. Toate serile de var\ î[i iau chipul solemnului sfîr[it al lumii. * Tot efortul artei occidentale urm\re[te s\ propun\ imagina]iei ni[te tipuri. S\ po]i scrie: am fost fericit timp de opt zile. plaja galben\. Tot febra unit\]ii atrage totul dup\ sine. * Dunele în fa]a m\rii – zorile c\ldu]e [i trupurile goale în fa]a primelor valuri înc\ negre [i amare. Iar istoria literaturii europene nu pare s\ fie altceva decît o suit\ de varia]iuni asupra acestor tipuri [i asupra acestor teme date. e un flagel“. Soarele te va ucide. * ~n a[teptare: plachet\ despre Oran. Iubirea racinian\ este o varia]iune despre un tip de iubire care poate c\ nu exist\ în via]\. Scriitorii pro[ti: cei care scriu ]inînd cont de un context interior pe care cititorul nu-l poate cunoa[te. seara accentueaz\ toate culorile. pe culoarul imobilului. pentru a consacra Confedera]ia de la Delos. existau oameni liberi pentru c\ existau sclavi. O ia de-o mîn\. iar dunele izvor\sc din lun\. Dar pîn\ la urm\ tot corpul triumf\. drumul ro[u. p\leau. O nunt\ de neuitat. mai s`nt [i altele.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 138 138 ALBERT CAMUS CARNETE 139 Un b\rbat iube[te o femeie [i cite[te pe fa]a ei semnele ciumei. Diminea]a. se aruncau blocuri de fier în mare. este s\ înve]i s\ te st\pîne[ti. din nou. Corpul se cufund\ din nou [i alearg\ pe plaj\ în primele raze ale soarelui. Este o simplificare: un stil. le închide [i le face mai violente. Nop]i de fericire nem\rginit\ sub o ploaie de stele. {i le caut\. Dar aproximarea r\mîne totdeauna zadarnic\. Ceea ce strîngi lîng\ tine e un trup sau noaptea c\ldu]\? Iar noaptea asta de furtun\ în care fulgerele alergau de-a lungul dunelor. „La urma urmei.carnete_Camus. dunele s`nt albe din cauza lunii. * „Un bocet amestecat cu hohote domne[te singur `n largul m\rii pîn\ la ora cînd noaptea cu chipul sumbru vine s\ opreasc\ tot. E[ti gata s\ cazi. Niciodat\ n-o va mai iubi atît de mult. o sut\ de metri de umblat pe nisipul fierbinte îmbat\.

nevoind s\-i priveze de cî[tigul reprezenta]iei pe actori. ci pentru via]\. * Despre teatrul grec: G. Este actor [i regizor“. * P\rerea lui Nicolas Clément. nu pentru sim]. dar aceste calit\]i frumoase s`nt întunecate de murd\riile pe care le utilizeaz\ în comediile sale“. cea mai chinuitoare grij\ a mea. muribund. poetul englez scria într-un mod magnific despre Richard al II-lea: . * Constituirea Zibaldonilor în Commedia dell’Arte. de ce s\ se r\t\ceasc\ în eternitate? * {i voin]a este o singur\tate. de a reg\si platforma unic\ unde destinele oricînd pot reîncepe. în mijlocul actorilor. Semnificativ de asemenea s\ vezi un om preocupat de influen]a moral\ a teatrului propunînd totu[i un repertoriu în care figureaz\ elisabetanii. Ceea ce au citit i-a izbit mult mai mult decît ceea ce au v\zut cu propriii lor ochi. cere s\ fie dus la teatru.“ (Faust) * Pentru omul în]elept. gloria nu e nimic. ma[ini[ti „care nu tr\iesc decît din salariu“.) Molière. * Septembrie Se reglementeaz\ totul: E simplu [i evident. Nu s`ntem o epoc\ mare. s\-]i aduci via]a p`n\ la ea. se exprim\ cu fine]e. ale combatan]ilor.carnete_Camus. Ei repet\ ziarele. lumea nu este tainic\. {ase luni într-o administra]ie a po[telor nu i-ar fi înv\]at mai pu]in.) (Cortin\ din stofe aplicate. * Ame]eala de a te pierde [i de a nega totul. Cu to]ii au trecut pe lîng\ experien]e de nespus [i nu s-au ales cu nimic din ele. muzicieni. Corpul în teatru: tot teatrul francez contemporan (în afar\ de Barrault) l-a uitat. ale prizonierilor. Cartea lui Chancerel interesant\ în ciuda unui cusur: risc\ s\ descurajeze. Tenta]ia este perpetu\. S-a pierdut obi[nuin]a acestei inteligen]e. S\-i d\m ascultare ori s-o respingem? Se poate purta obsesia unei opere în c\u[ul unei vie]i potolite sau trebuie. de a nu sem\na cu nimic. care schimb\ toate planurile. de a oferi prezentului singur\tatea [i neantul. dimpotriv\. bibliotecar al lui Ludovic al XIV-lea. s\ ascul]i de str\fulgerare? Frumuse]e.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 140 140 ALBERT CAMUS CARNETE 141 Manuscrise de r\zboi. nu-l c\uta]i pe poetul dramatic în biroul lui. despre Shakespeare: „Poetul acesta englez are o imagina]ie destul de bogat\. El este la teatru. * „Iat\ momentul de a dovedi prin acte c\ demnitatea omului nu este inferioar\ m\re]iei zeilor. comedian]ii ambulan]i utilizeaz\ un limbaj de neîn]eles (esperanto al farsei). * Liszt despre Chopin: „Nu se mai servea de art\ decît ca s\-[i ofere sie[i propria tragedie“. al\turi de libertate. Chancerel insist\ pe drept cuvînt asupra importan]ei mimului. Dar intervine suferin]a uman\. (Louis Moland: Moliè re et la Comédie italienne. ~n acela[i timp. Acel mare secol n-a fost mare decît printr-o mutilare a sufletului [i a spiritului c\ruia îi st\ m\rturie Clément. posesiunea. * J. Copeau: „~n epocile mari. de a sparge pentru totdeauna ceea ce ne define[te.“ (Ifigenia în Taurida) * „Vreau imperiul. Meautis: Eschyle et la Trilogie L’Aristocratie athénienne Navarre: Le Théâtre grec * ~n pantomim\. Ac]iunea este totul.

1481 – Ciuma devasteaz\ sudul Spaniei. Montaigne. Fr\mîntat\ de dorin]e. Malherbe. sf`r[itul e moarte [i nebunie“ (n. Rabelais. * ~n secolul al II-lea. Sfîntul Chiril [i Sfîntul Justin: pentru a da întregul sens întrup\rii. Dansatorii trasau pe podea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 142 142 ALBERT CAMUS CARNETE 143 „S\ vorbim despre morminte. * La hermosa Sembra. Se urî]e[te. sentimentul na]ional lipse[te la origine. Bonsels. Despre secta catarilor: Douais.“1 (Kyd. 144 [i 222. Asta e concluzia. divertisment de circumstan]\. Les Hérétiques du Midi au XIII-e siè cle. fiindc\ are un iubit castilian [i ei s`nt conversos. Inchizi]ia spune: evreii.. the end is death and madness. Ronsard. Iar Webster: „Un om e ca fructul de casia. * Cei care au creat în toiul unor perioade de tulbur\ri: Shakespeare. politica intern\. Ceea ce-l intereseaz\ pe german este politica extern\ – pe francez.) Dar spiritul grec: „Dac\ nu e frumos. cu pa[ii lor. S`nt asasina]i evreii. * „Oh! no. pp. Monotonia Coranului [i a tuturor c\r]ilor religioase. Mult mai virulent\.. Georges Conne: Le Mystè re shakespearien (Boivin) État présent des études shakespeariennes (Didier) * Octombrie Ciuma. Ceea ce l-a înlocuit este o con[tiin]\ de ras\ creat\ de la un cap la altul de intelectuali. Monotonia c\r]ilor hinduse – monotonia profe]iilor biblice – monotonia lui Buddha. * 1 ~n englez\: „Oh! nu acesta-i sf`r[itul. Intr\ la m\n\stire. * Cf. Monotonia lui Nietzsche – a lui Pascal – a lui {estov – teribila monotonie a lui Proust. * . Are mai mul]i copii. ca s\-[i degaje mirosul trebuie pisat“. there is not the end. ini]ialele tinerilor c\s\tori]i în onoarea c\rora se d\dea petrecerea. Milton. ~[i denun]\ tat\l care comploteaz\ împotriva Inchizi]iei. nu este Dumnezeu“. . La Sevilla. a marchizului de Sade etc. red. 1342– Ciuma neagr\ peste Europa. asasinat de un poli]ist. discu]ii despre `nf\]i[area persoanei lui Iisus. Prea [tiutor [i prea „distins“ ca s\ suporte furia asta. * ~n Germania. el trebuia s\ aib\ o înf\]i[are abject\ [i resping\toare. * Alexandru Borgia este primul care i se împotrive[te lui Torquemada. 53 de piese manuscrise din colec]ia Warburton (Philip Massinger [i Fletcher) arse de un buc\tar care î[i învelea în ele pateurile. Au învins grecii. * Vezi Herder. (Sfîntul Chiril: „cel mai îngrozitor dintre fiii oamenilor“. Dar ciuma omoar\ un inchizitor. * Despre monotonie Monotonia ultimelor lucr\ri ale lui Tolstoi.). despre viermi [i despre epitafuri“. * M\[tile. Tragedia spaniol\) [i la treizeci de ani Marlowe moare dintr-o lovitur\ de pumnal în frunte. Moare ca `ntre]inut\ a unui b\can – cere s\ i se a[eze craniul deasupra por]ii casei ca s\ aminteasc\ de via]a ei de[\n]at\. etc. p\r\se[te m\n\stirea.carnete_Camus. Idei care s\ serveasc\ unei filosofii a Istoriei Umanit\]ii.

Les Esprits. p. * 1 De Rainer Maria Rilke (n. Ex. * Niciodat\ politica nu poate s\ fie obiect de poezie (Goethe). î[i d\ seama c\ trupul are exigen]e tot atît de mari ca [i spiritul: „Nu se poate lipsi de sunete. La relectur\: Caietele lui Malte Lauris Brigge1: carte neînsemnat\.). care le refuz\. `n cadrul mi[c\rilor de cultur\ [i educa]ie populare. Trimite anonim manuscrisele sale editorilor. 2 Jean Hytier a colaborat cu Albert Camus la revista Rivages (1939). onorurile. ea este pur [i simplu absurd\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 144 144 ALBERT CAMUS CARNETE 145 La asediul Sevastopolului. [i pe care a ref\cut-o în 1953 pentru Festivalul de la Angers. Responsabil: Parisul. autor dramatic (n. la amiaz\. 5 Prima aluzie la Les Esprits. Refuz\ decora]iile regelui. Lawrence reînrolîndu-se dup\ r\zboi ca simplu soldat [i sub un nume fals. nu merit\ s\ fie tr\it\ [i trebuie s\ ne descotorosim de ea cît mai repede posibil prin sinucidere. de mirosuri [i de voci“. în Algeria. spune Byrd1.LF. gloria. * T. Jehan de Saintré3. * Toate promontoriile coastei dau aerul unei flotile gata de plecare. De unde defini]ia lui A. * Pierre de Larrivey4: traduc\tor. îi d\ crucea de r\zboi cîinelui s\u. Singurul lucru valabil: povestea lui Arvers care. despre dramaturg: „Face ce vrea cu condi]ia s\ fac\ [i ce trebuie“. * Cum spune Newton: gîndindu-te întotdeauna la asta. 3 Le Petit Jehan de Saintré de Antoine de la Sale (1388-1464) (n. * Jean Hytier2. Este o înfrîngere parizian\. red. Eroare.E. Dac\ via]a nu e nesfîr[it\. Accident de motociclet\.“ (M\rturisire) Dar. 108. lumii pu]in îi pas\ [i e dreptul s\u. Tolstoi sare din tran[ee [i alearg\ spre bastion sub tirul des al inamicului: avea o groaznic\ fric\ de [obolani [i tocmai z\rise unul. red.: „Lumea îl consider\ pe singuratic un du[man“. S\ adaug la Absurd citatul din Tolstoi ca model de logic\ ilogic\: „Dac\ toate bunurile p\mînte[ti pentru care tr\im. pies\ pe care Camus a adaptat-o în 1940. aceste bunuri nu au nici un sens. care s-a jucat în 1946. puterea. traducere de Lorenzino de Medici – Saint-Evremond5.). Vasele acestea de stînc\ [i azur tremur\ pe chilele lor ca [i cum s-ar preg\ti s\ pluteasc\ spre insule de lumin\. dac\ toate bucuriile pe care ni le procur\ via]a. ~ntr-o diminea]\ poate vom pleca împreun\. ~ntreagul Oran e gata de plecare [i zilnic.). red. Trebuie v\zut dac\ anonimatul aduce ceea ce m\re]ia nu a putut da. `l str\bate un fream\t de aventur\. ~n singur\tatea absolut\ a nordului. în momentul mor]ii. fie s\ ne transform\m via]a în a[a fel încît s\-i d\m un sens pe care moartea nu i-l poate r\pi“. corecteaz\ o gre[eal\ de francez\: „Trebuie s\ se spun\ «collidor»“. 4 Pierre de Larrivey (1540-1612). Fabre-Luce: Supraomul se recunoa[te dup\ rigoarea cu care se închide în istorie [i dup\ libertatea interioar\ pe care [i-o ia fa]\ de aceasta. . MA.carnete_Camus. ne s`nt r\pite de moarte. * Pentru Montherlant (dec\derea cavalerimii din cauza femeilor). * Fric\ [i durere: cele mai trec\toare dintre emo]ii. Tolstoi rectific\: „Existen]a mor]ii ne oblig\ fie s\ renun]\m de bun\voie la via]\. * 1 Exploratorul m\rilor arctice. O infec]ie parizian\ nedep\[it\. mai departe. bog\]ia.

„Am nevoie de ceva care s\ fie just. auster: în Ionia.“ (Molière.“ S\ rup orice leg\tur\ cu inima asta goal\ – s\ refuz tot ce o sec\tuie[te. peste Pollensa. T\cerea lui Prometeu II. Nu trece dincolo de corpul meu. dep\[ind tot luxul persan prin cheltuieli [i fast.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 146 146 ALBERT CAMUS CARNETE 147 ~n toiul c\ldurii. E o cu[c\ de c\ldur\ [i de sînge. b\rbat de gimnaziu. * „Nu exist\ nimic destul de inocent în care oamenii s\ nu s\deasc\ crima.“ – „Iat\ ciuma. oare cî]i oameni o cunosc acum? Apele [i p\mîntul. Arhimede. `ndeplineau tot ceea ce r\mînea de f\cut. general. * Ciuma. de ce s\ mai continuu? * La un moment dat nu mai po]i resim]i emo]ia iubirii. Vezi Alcibiade dup\ Plutarh: „~n Sparta. orator [i om de stat atenian din secolul al IV-lea. Elisabetanii III. La Atena. «noaptea adev\rat\». Dar e suficient ca un m\gar s\ zbiere în dep\rtare [i dunele. Molière IV. iat\ o idee specific\ unei anumite forme de civiliza]ie. iar sclavii. cultiva cu bun\ [tiin]\ lipsa de popularitate. «{i sufletul meu este o fîntîn\ ]î[nitoare. toat\ lumea a fost pus\ la munc\. delicat [i trîndav. amator de b\utur\. `ntoarcerea t\cerii. Nu mai r\mîne decît tragicul. S\ tr\ie[ti pentru cineva sau pentru ceva nu mai are sens. * Decaden]a! Discursurile despre decaden]\! Secolul al III-lea înainte de Hristos e un secol de decaden]\ pentru Grecia. pe dunele imense..carnete_Camus. frugal. ve[nic c\lare. Dac\ apele vii s`nt în alt\ parte. Spiritul de revolt\. în Tesalia. lumea se strînge [i se limiteaz\.“ Dac\ mergi din via]\ în via]\. „Prefa]a“ la Tartuffe) 1 Focion. * Mai exist\ oameni care confund\ individualismul [i voca]ia personalit\]ii. * Eseu despre tragedie. Acolo. cerul î[i recap\t\ distan]a. de[ertul. „Te risipe[ti. E infinit\. Nu-i mai po]i g\si un sens decît gîndului de a muri pentru ceva. la satrapul Tisafern. {ef al partidului aristocratic. Din momentul cînd a fost suprimat\ sclavia. ~nseamn\ s\ se amestece dou\ planuri: cel social [i cel metafizic. * Un efor îi aplic\ spartanului o mustrare public\ pentru c\ avea burta prea mare. O zical\ atenian\ izgonea printre cei mai nevrednici cet\]eni pe cel care nu [tia s\ citeasc\ [i s\ înoate. poporul nu putea s\-[i exercite puterea cu adev\rat decît consacr`ndu-i cea mai mare parte din timp. La Atena. Tocmai în perioada cînd proletarizarea europeanului este cea mai avansat\ se înt\re[te cel mai mult idealul de suveranitate: dar asta e imposibil. * Doar trei actori în teatrul grec: nu se pune problema s\ se creeze un personaj.“ * ~ntr-o zi cînd poporul îl aplauda: „S\ fi spus vreo prostie?“ spune Focion1. I. La Paris? {i uite-i c\ vor s\ revin\ la ceea ce a murit! Crea]i-v\ mai curînd forme proprii. .. Aristarh [i Hiparh. Asta poate s\ le par\ altora cea mai mare dintre nenorociri. în Tracia.» Ah! fie ca lumea s\ se îndep\rteze.“ * „Noaptea. Dar a avea o figur\ proprie. toat\ ziua. spectacolul este ceva grav: reprezenta]iile se ]in de dou\ sau de trei ori pe an. înseamn\ c\ nu ai o figur\ proprie. D\ lumii geometria. * Contradic]ie în lumea modern\. s\ tac\. astronomia [i trigonometria cu Euclide. fizica.

* Demetrios Poliorcetul1 – cînd urcat pe tron. `n religia greac\. Triremele victorioase de la Salamina erau conduse de atenienii cei mai nevrednici. Flake despre Sade1: „Nici o valoare nu e stabil\ pentru cel care nu se poate înclina în fa]a ei. poruncind s\ fie ucis ca tr\d\tor de patrie) (pp. apoi al Macedoniei.“ * Moby Dick [i simbolul2. 460.“ „Ceea ce împiedic\ o lucrare proiectat\ devine lucrarea îns\[i. tiranul Siracusei (îl închisese pe tat\l s\u. * Tucidide `l pune pe Pericle s\ spun\ ceea ce e specific atenienilor. 121. 129. acela pe care mult timp l-a c\utat [i nu l-a g\sit. persecutat [i cu mintea s\n\toas\. nici pedeaps\ – la fel [i `n religia iudaic\. Cohen: „Atena n-a avut un teatru demn de acest nume decît din momentul cînd n-a mai avut un poet demn s\-l însufle]easc\“. 293-4). 310. 373. . 472. Sade nu vede motivul pentru care s\ se încline. Ca s\ sfîr[easc\ la Charenton. 452. Cf. La Atena nu se ocupa nimeni de mor]i dec`t `n vremea Antesteriilor.“ La `nceput. î[i imortalizeaz\ aceast\ oper\ prin poezie. sf`r[itul r\zboiului peloponeziac a fost marcat de asaltul zidurilor Atenei. Terminat `n februarie 1942 1 Demetrios Poliorcetul (337-283 î. la b\trîne]e.Hr. 3). 251. Solon creeaz\ opera pe care i-o cunoa[tem [i. 485. 2. 517. 499. anume „c\ au o îndr\zneal\ extrem\ [i. 503. * Cf. * ~n secolul al IV-lea. * 404. îi pune pe nebuni s\ joace reprezenta]ii în care dirijeaz\ tot: Tabloul. 522. 421. „A inventat cruzimi pe care nu le-a tr\it [i n-ar fi vrut s\ le tr\iasc\ – numai ca s\ intre în contact cu marile probleme.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 148 148 ALBERT CAMUS CARNETE 149 * De v\zut ultima scen\ din Actul I din Tartuffe: „ridic\ interesul [i-l ]ine în suspensie“. Monomanul revoltei împotriva legii fundamentale care recunoa[te spiritului [i sexualit\]ii aceea[i ra]iune de a fi. organizat de Lysandros `n sunet de flaut.Hr. aventurier macedonean care a fost un timp st\pînul Atenei. Marc Aureliu: „Oriunde se poate tr\i. * 1 Camus se va ocupa de Sade în Omul revoltat. 80 de generali [i Alexandru se unesc cu per[ii. 241. * Frumoasa poveste a lui Timoleon. 457. î[i cump\nesc bine ac]iunile“. 120. urmarea vinerea viitoare. 2 Lecturi pentru Ciuma. 339. unul dintre întemeietorii [colii numite cinice. în anumite cet\]i grece[ti. 2 Antistene (444-365 î.): fost elev al lui Socrate [i Gorgias. omul f\r\ har este iresponsabil. matematica r\ului în Juliette. toat\ lumea se duce `n Infern. 209. cînd r\t\cind din sat în sat. Nu exist\ nici r\splat\. Antesteriile s-au terminat. totodat\.“ Dup\ Sade. * O. 520. Dup\ ce Atena a semnat armisti]iul cu Lysandros. oligarhii rosteau acest jur\mînt: „Voi fi întotdeauna inamic al poporului [i voi propune s\ se fac\ exact ceea ce voi [ti c\-i este d\un\tor“. 203. 173-177. 313. înainte de a-[i pierde toate posesiunile [i de a sfîr[i în închisoare. pp. Antistene2: „E lucru regal s\ faci binele [i s\ auzi c\ e[ti vorbit de r\u“.carnete_Camus. Nun]ile de la Susa: 10 000 de solda]i.“ Ceea ce bareaz\ drumul te face s\ înaintezi. se poate tr\i bine. sufletelor. Odat\ `ncheiate: „Duce]i-v\. Cf. Ideea de r\splat\ provine dintr-o ra]iune social\. 415. 123. Fuga lui Darius urm\rit de Alexandru (pp. Sentimentele [i imaginile înmul]esc cu zece filosofia.): fiul lui Antigon Chiorul [i nepotul lui Alexan- dru.

qxd 12/12/02 4:31 PM Page 150 II CARNETE ianuarie 1942 – martie 1951 .carnete_Camus.

spune Gide: S\ fii moral. Ce povar\ cople[itoare. * . * Dilem\. {i pe urm\: „Singurele lucruri frumoase s`nt cele dictate de nebunie [i scrise de ra]iune“. ciuma sau micu]a gar\ a lui Tolstoi.“ Da. Mai bine s\ tac pentru totdeauna [i s\ m\ `ntorc spre celelalte.carnete_Camus. ~n lipsa de[ertului. s\ fii sincer. * Nu exist\ crime `ndeajuns de mari de care un om inteligent s\ nu se simt\ capabil.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 152 CAIETUL AL IV-LEA ianuarie 1942 – septembrie 1945 Ianuarie – Februarie „Tot ce nu m\ omoar\ m\ face mai puternic. Dup\ Gide. dar… {i ce greu e s\ te g`nde[ti la fericire. * S\ te desprinzi de tot. marile inteligen]e nu accept\ s\ le comit\ pentru c\ astfel s-ar limita la ele. * Goethe: „M\ sim]eam suficient de zeu ca s\ cobor spre fiicele oamenilor“.

`nt`lnind un convoi mortuar. Balzac. * Ostilitatea `mpotriva Angliei are multe motive (bune sau rele. Stendhal o s\ adopte stilul de cronic\. mic burghez [i midinet\. Nu-i lipse[te dec`t `ndr\zneala: a devenit func]ionar. „honnête homme“. ~n dispropor]ia dintre ton [i povestire st\ secretul artei lui Stendhal (de comparat cu unii americani). vorbind despre dezmo[teni]i: „L\sa]i-le via]a ve[nic\ sau da]i-le revolu]ia“. Reface lumea f\r\ s\-[i ridice fundul de pe fotoliu. Este relatat\ de Barrès [i apoi de Stendhal. Conspir\ cu autoriza]ie de la poli]ie. red. fr\m`nt`ndu-se s\ afle ce soi de monstru misterios ar 1 ~n francez\.carnete_Camus. „Cu c`t mai departe de El.). ~ntr-un al doilea text corectat – dar nu de m`na lui Camus – apare révolution (revolu]ia). „Mi-l `nchipui la curtea regelui Minos. 2 ~n manuscris scria la grande pensée (g`ndirea m\rea]\). Tirteu este comic [i detestabil. a disp\rut `n edi]ia Gallimard (Vara). spune Sechestrata din Poitiers. Ideea genial\ e c\ s-a f\cut din el un revolu]ionar legal. * Ni[te gentilomi ai Frondei. Malraux. * Epigraf la „Minotaurul sau halta Oran“3 Gide.“ * ~n drama antic\. cu excep]ia curajului.) Ro[u [i Negru are drept subtitlu Cronic\ din 1830. o s\ trateze `n stil reportericesc „grandoarea“. Kafka. Nu exist\ nici recompens\. Dostoievski. Tot Gide. * Martie Luciferul lui Milton. `n ochii no[tri `ntuneca]i de at`tea secole de perversiune cre[tin\. Oricum. Cronicile italiene[ti (etc. * Atrac]ia resim]it\ de anumite spirite pentru justi]ie [i func]ionarea ei absurd\. Prometeu. * Stendhal. Oedip. atac\ crucifixul cu sabia strig`nd: „Iat\ inamicul“.). „Nu m\ scoate]i din scumpa mea mic\ pe[ter\“. Pot s\-mi imaginez povestea lui Malatesta sau a familiei. chiar dac\ au sau nu dreptate. Pentru eseul meu despre revolt\. * Tolstoi Melville D. 3 Epigraful care urmeaz\. de Foe Cervantes putea fi acest Minotaur. cu at`t mai bine… Spiritul `[i este propriul l\ca[. to]i sf`r[esc `n infern. * Francezul a p\strat obiceiul [i tradi]iile revolu]iei2.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 154 154 ALBERT CAMUS CARNETE 155 Retz `n\bu[\ cu u[urin]\ o prim\ r\scoal\ la Paris. pentru c\ era ora cinei: „Cei mai `nfierb`nta]i nu vor s\-[i `ncalce ceea ce numesc ei «tabietul»“. Dar nimeni nu pomene[te de cel mai r\u dintre ele: furia [i dorin]a de a-l vedea sucomb`nd pe cel care `ndr\zne[te s\ se `mpotriveasc\ for]ei care pe tine te-a strivit. De pus `n opozi]ie „Marele pericol este s\ te la[i acaparat de o idee fix\“ (Gide) [i „supunerea“ nietzschean\. De aici. (~n pofida istoriilor literare. nici pedeaps\. care tr\ia acolo `ngropat\ `n rahat. caracterul gratuit al acestor drame – ca [i patetismul acestor jocuri. poate preschimba `n sine Repere str\ine { Retz: „Domnul duce de Orléans avea. Exact aceea[i dispropor]ie care exist\ `ntre Stendhal [i Beatrice Cenci. Am convenit c\ aceast\ modificare fusese f\cut\ la dictarea lui. sintagm\ prin care este desemnat tipul moral ideal al secolului al XVII-lea (n. dac\ Stendhal ar fi acceptat tonul patetic. dac\ e chiar at`t de groaznic sau dac\ nu cumva fermec\tor. . De c\utat explica]ia. tot ce-i este necesar unui om onest1“. care figura `n edi]ia original\ din 1939 (Charlot). Un spirit lipsit de prejudec\]i. Gide. E[ec. pl\te[te `ntotdeauna cel care are dreptate. Dar asta nu conteaz\. Oreste etc. Melville etc. politice sau nu).

S`ntem bun\oar\ rezultatul a dou\zeci de secole de imagistic\ cre[tin\. . al c\rui libret este `ns\ fals. Caii lui Patrocle pl`ng `n b\t\lie. la istorie. iat\ ce e greu.“ Dar `n alte d\]i sim]ea c\ o boal\. de `nfr`ngerea cumplit\. o infirmitate l-ar proteja tot at`t de mult. C`ntul 24. f\r\ s\ [tii. se [ade cot la cot. E un artist. la filosofie. Cine poate spune ce am fi noi dac\ `n aceste dou\zeci de secole s-ar fi men]inut idealul antic. {i pe urm\. un azil. „ca s\ fac\ [i ele ceva“. M`hnirea lui Ahile pl`ng`nd. Visa s\ publice c\r]i impresionante care s\ creeze o aureol\ `n jurul numelui s\u [i s\-l fac\ astfel intangibil. personajului Cottard din Ciuma. ar fi suficient ca poli]aii s\ fie pu[i [i ei s\-i citeasc\ operele. de c\ldur\.1 Frecventa asiduu locurile publice distinse: s\li de concert. * „S\ tr\ie[ti [i s\ mori `n fa]a unei oglinzi“. Fiindc\ asta este: ideea c\. pentru moliciune [i gra]ie seduc\toare. {i (c`ntul 18) cele trei strig\te puternice ale lui Ahile `ntors pe c`mpul de lupt\. {i la fel cum pe vremuri criminalii fugeau `n pustietate. Ei bine. se reunesc [i pun la cale o aventur\. format pentru contempla]ie [i curaj – ea. * C`ntul X din Iliada. st`nd pe [an]ul de ap\rare.“ Psihologia pentru Adam [i Eva: El. A tr\i e la `ndem`na tuturor. E destul de plauzibil. * Psihoza arest\rii. * Schiller moare „salv`nd tot ce se putea salva“. orice fiin]\ se str\duie[te s\ semene cu imaginea cea mai bun\ despre sine. Presupune]i declan[area unui tifos. „Imposibil s\ i se fac\ a[a ceva unui prieten al domnului X. Le Criminel. cineva se ocup\ de tine [i nu [tii unde a ajuns – ce a hot\r`t [i dac\ 1 Cf. ~[i trecea rela]iile `n revist\. Nimeni nu mai are timp s\ se ocupe de tine.“ Dar nu au existat niciodat\ rela]ii suficiente ca s\ `mpiedice `naintarea bra]ului lini[tit care-l amenin]a.carnete_Camus. va veni un timp c`nd vor fi `ngriji]i criminalii. Ar spune atunci: „P\i omul \sta are sensibilitate. s\lbatic. la politic\. cu frumoasa lui figur\ uman\? * Pentru psihanalist. dup\ moartea st\p`nului lor. acolo e cald. ~n opinia sa. infernul `n cer… Mai bine s\ domne[ti `n infern dec`t s\ sluje[ti `n ceruri. Staub. {i troienii se retrag. Avea nevoie de contacte. numai pentru Dumnezeu. Dar s\ fii st\p`n pe propria ta moarte. Ea. Alexander [i H. pentru Dumnezeu `ntru el. de[ertul e cel care vine spre tine. se [tie c\ Ulise `i va ucide pe Pe]itori. El. (Aceea[i observa]ie `n leg\tur\ cu Odiseea. Aju]i mai mult pe cineva dac\-i dai despre sine o imagine favorabil\ dec`t dac\-i sco]i tot timpul `n fa]\ defectele. eul `[i d\ sie[i o continu\ reprezenta]ie. omului i s-a prezentat o imagine umilit\ a fiin]ei sale. spune Baudelaire. unui invitat al domnului Y. r\t\cesc. mari restaurante. Priam: „C\ci am putut ceea ce nimeni n-a mai f\cut pe p\m`nt. se `nt`mpl\. se iubesc.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 156 156 ALBERT CAMUS CARNETE 157 cerul din infern. Nu s-a remarcat suficient acest „[i s\ mori“. F.) Ce emo]ie trebuie s\ fi resim]it cei care auzeau relatarea pentru prima oar\! * ~n favoarea unei psihologii generoase. un sanatoriu. Crearea de leg\turi. de[i cunoa[tem rezultatul b\t\liei. Cu secole `n urm\ erau condamna]i istericii. Nu poate fi condamnat un asemenea suflet. o incursiune `mpotriva inamicului. `mp\rt\[im totu[i `ngrijorarea aheilor `mpin[i spre pozi]iile lor de ap\rare de troieni. ~n mod normal. care se `ntorc.“ (Nectarul era ro[u!) * Tot ce putem spune mai elogios despre Iliada e c\. a unei ciume. `n noaptea de dup\ victorie. De 2000 de ani. s\ apropii de gura mea m`inile celui care mi-a ucis copiii. pl\nuia s\ fug\ `ntr-o clinic\. atunci totul se transform\. Iat\ rezultatul. solidaritatea cu oamenii aceia constituie o ap\rare. cu armele sclipind. s-a mai v\zut. Atunci ajungea la epidemii. C\peteniile chinuite de insomnie. Se poate extinde la pedagogie.

el devenind acela care a f\cut. speriat de aventur\. Ceea ce des\v`r[e[te imaginea acestui personaj e dorin]a profund\ pe care o repeta cui era dispus s\-l aud\: c\ spera s\ moar\ foarte b\tr`n.“ (Preotul satului) Idem: „Nu mai e p`ine. Nici unul dintre elementele acestei probleme nu trebuie eludat. ~n asta const\ problema. opinii trecute etc. Alain despre Balzac: „Geniul lui const\ `n faptul c\ se instaleaz\ `n mediocru [i-l face sublim f\r\ a-l schimba“.“ Véronique [i Valea Montignac cresc din acela[i timp. aten]ie. este ceea ce s-a petrecut deja. Aceast\ `mp\care cu lumea se impune. este problema unit\]ii psihologice (ac]iunea absurdului nu pune de fapt dec`t problema unit\]ii metafizice dintre lume [i spirit) [i pacea interioar\. `n cei 34 de ani petrecu]i `n pat.carnete_Camus. Studiu de femeie: Povestirea este impresionant\ – dar cel care poveste[te e Bianchon. le spunea c\ religia stabile[te c\ jum\tate din via]a omului este o ascensiune. ciuma – ca s\ nu mai pomenesc de cutremurele de p\m`nt. la 50 de ani. El este cel „capabil de“. ~n c\su]a sa de la Tlemcen s-a culcat [i nu s-a mai sculat. Acela[i simbolism ca [i `n Crinul din vale.. Mai `ntotdeauna `mprejur\rile s`nt potrivnice. care exploateaz\ ceea ce n-a tr\it niciodat\. dintre care una era plin\ cu n\ut. M\sura timpul [i mai ales ora meselor cu ajutorul a dou\ oale. Celor care se mirau de via]a pe care a dus-o. obligat s\ plece la Oran. c\s\torie. un asasin nu este omul cel mai potrivit ca s\ vorbeasc\ despre crim\. * Ajuns la absurd. Ceea ce se cere realizat este sfin]enia laic\. Dar. a socotit c\ f\cuse destul. iar cealalt\ jum\tate o cobor`re. De altfel se contrazicea afirm`nd c\ Dumnezeu nu exist\.). nu voise niciodat\ s\-[i cumpere un ceas. ~[i d\ astfel seama c\ adev\rata problem\. p`n\ c`nd a murit. s-a oprit `n gara cea mai apropiat\ de Tlemcen. chircit r\coare de la de[erturi [i prefera o boal\. s-a luminat.B. omul `[i d\ `ntotdeauna seama c\ lucrul cel mai greu de men]inut pe lume este con[tiin]a. ~[i mai d\ seama c\ ea nu este posibil\ f\r\ o disciplin\ greu de `mp\cat cu lumea. la 84 de ani. problema s\ tr\ie[ti `n luciditate `ntr-o lume `n care dispersia este regula general\. Din zg`rcenie. .) Trebuie imaginat\ o anume distan]\ de la crea]ie la act. A revenit apoi `n ora[ul s\u cu primul tren. (Dar nu este el oare omul cel mai potrivit ca s\ vorbeasc\ despre crima sa? Nici asta nu e sigur. chiar f\r\ Dumnezeu. Artistul adev\rat se afl\ la jum\tatea drumului dintre `nchipuirile [i actele sale. ar putea s\ tr\iasc\ ceea ce scrie. (S\ dezvolt. nici lucrul. Astfel cerea sufletul acesta fr\m`ntat. D\duse deja unele semne ale voca]iei sale `n sensul c\ nimic nu-l interesa. f\r\ de El existen]a preo]ilor fiind inutil\.1 O umplea pe cealalt\ cu o aceea[i mi[care neab\tut\ [i regulat\ [i-[i g\sea astfel reperele `ntr-o zi m\surat\ cu oala. Atunci. b\tr`nul astmatic din Ciuma. Ar putea s\ fie ceea ce descrie. iar pe fa]a ei a ap\rut un fel de reflex al str\lucitoarelor s\bii ale `ngerilor p\zitori care o `nconjurau“. cf. nici prietenia. Obstacolul este `n via]a trecut\ (profesie. moartea Doamnei Graslin: „Totul `n ea s-a purificat. nici cafeneaua. Nu ie[ise niciodat\ din ora[ul s\u cu excep]ia unei zile c`nd. * „Superiorii nu le iart\ niciodat\ inferiorilor faptul c\ posed\ semnele exterioare ale grandorii. Pentru cei care spun c\ Balzac scrie prost. un flagel [i catastrofe. Se pune 1 Cf. Astfel `[i chema inima asta s\lbatic\ semenii [i le cer[ea c\ldura. Balzac [i cimitirele `n Ferragus. [i c\ zilele acestei cobor`ri nu-i mai apar]in omului.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 158 158 ALBERT CAMUS CARNETE 159 a hot\r`t ceva. nici muzica. `ncerc`nd s\ tr\iasc\ `n consecin]\. * Detestabil e scriitorul care vorbe[te. dec`t pentru lucrurile esen]iale. dar aceast\ filosofie era atribuit\ indispozi]iei pe care i-o produceau frecventele colecte din parohia sa.) * Bunicul lui A. Doar actul l-ar limita.

El respinge nemurirea. c\ mi-e r\u de la stomac“. Stendhal. * Tot pentru Stendhal cronicar – vezi Jurnal. cumin]i – tr\iesc nelegiuit [i mor ca sfin]ii. Astfel. Poate c\ aici este tot sensul Odiseei. 28-29. – Nebunii fie-mi martorii. cel\lalt taie `n blocuri mari. XVII – C`inele Argos. Primul este perfect `n detalii. Gala]i. * Taina universului meu: s\-l imaginez pe Dumnezeu f\r\ nemurirea uman\. pp. * Exist\ dou\ tipuri de stil: Doamna de La Fayette [i Balzac. ci cu ele. avea un aspect indolent [i ne`ngrijit“. * De remarcat [i c\ `n Odiseea se vorbe[te de Zeus ca de Tat\l creator. {i: „Inep]ia const\ `n refuzul de a conchide“. Ce a v\zut la Genova: „Un ora[ numai din marmur\ cu gr\dini pline de trandafiri“.“ {i `nc\ o tr\s\tur\: „Cum se `nt`mpl\ deseori cu b\rba]ii care [i-au concentrat energia pe una sau dou\ probleme vitale. Este o `n]elepciune instinctiv\ – libertatea fiind izvorul frumosului.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 160 160 ALBERT CAMUS CARNETE 161 Barocul lui Balzac: paginile despre org\ `n Ferragus [i `n Ducesa de Langeais.). Flac\ra aceasta. pp.“ „Doar femeile de mare caracter pot s\ m\ fac\ fericit. tr. „Culmea pasiunii poate fi s\ omori o musc\ pentru iubita ta. Balzac scrie bine `n ciuda gre[elilor sale de francez\. se `n[al\ `n mod grosolan asupra celui al lui Chateaubriand: „A[ pune r\m\[ag c\ `n 1913 nu se va mai vorbi de scrierile lui“. XXII – S`nt sp`nzurate femeile care s-au d\ruit – cruzime de necrezut. * Epitaful lui H. 53 [i 134 (n. * Calipso `i ofer\ lui Ulise posibilitatea s\ aleag\ `ntre nemurire [i p\m`ntul patriei sale. . 1 Sonete de William Shakespeare.1 * }\rile care ad\postesc frumosul s`nt cel mai greu de ap\rat – at`t de tare am vrea s\ le cru]\m. popoarele artiste ar trebui s\ fie victimele desemnate ale popoarelor ingrate – dac\ iubirea de libertate nu ar ocupa primul loc `n inima oamenilor fa]\ de iubirea de frumos. Editura Porto-Franco. Un porumbel cade pe st`nc\ „dar Tat\l creeaz\ altul pentru ca num\rul s\ fie complet“. arde `n toat\ opera lui Balzac. Heine: „A iubit trandafirii din Brenta“. `n tradecerea lui Gheorghe Tomozei. pe-oarbe pleoape-o [tiu“. * Sonete de Shakespeare: „De cade noaptea forma-]i n\ucit\ `n somn ad`nc. Volumul II: „Am sim]it at`t de multe `n seara asta. ~n c`ntul XI. * Charles Morgan [i unitatea spiritului: fericirea inten]iei unice – talentul ferm al excelen]ei – „geniul e aceast\ putere de a muri“. 1991. opozi]ia fa]\ de femeie [i fa]\ de tragica sa dragoste de via]\ – tot at`tea teme. * Flaubert: „Un om judec`nd pe altul este un spectacol care m-ar face s\ cr\p de r`s dac\ nu mi-ar st`rni mila“. tot at`tea nostalgii. Ulise [i mor]ii `n fa]a [an]ului plin de s`nge – iar Agamemnon `i spune: „Nu fi prea bun cu femeia ta [i nu-i `ncredin]a toate g`ndurile tale“. care nu s-a `n[elat asupa viitorului s\u literar.carnete_Camus. iar patru capitole abia dac\ ajung s\ dea o idee despre suflul s\u. al c\rei reflex `nfocat [i indistinct `l vede ducesa la Montriveau.

* Montaigne: O via]\ lunecoas\. `nc`t lumea [i spiritul [i-au pierdut orice punct de sprijin. * Inteligen]a modern\ se afl\ `n plin\ descump\nire. Lucru imposibil. Totul e luminos. Transpunerea uman\. Domne[te `n ea unitatea de spirit. se poate citi: „Cf. de team\ s\ nu fie taxat\ drept literatur\. de c\tre un spirit care `n cele din urm\ (acesta fiind ultimul s\u progres) recreeaz\ haosul pe cont propriu. E un fapt sigur c\ suferim de nihilism. Tratat teologico-politic“. Ar trebui s\ [tergem cu o singur\ tr\s\tur\ de condei aportul mai multor secole [i tot ceea ce a fost acumulat. Trei pisici. „A tr\i nu ne intereseaz\“. descump\nirea va disp\rea. O `ntreag\ civiliza]ie trebuie ref\cut\. Dar soarele a disp\rut.“ De `ndat\ ce se va obi[nui. la mentalitatea primitiv\. Toat\ greutatea cerului [i a c\ldurii se sprijin\ pe golf. Disert`nd despre c`ntul interior. ceea ce este de ne[ters. ar trebui s\ ne prefacem c\ nu mai exist\ cuno[tin]ele noastre – c\ n-am `nv\]at nimic – s\ ne prefacem a [terge. * 1 ~n partea de sus a caietului manuscris.“1 Scopul ei: acceptarea ironic\ a existen]ei [i refacerea ei complet\ prin art\. coresponden]\ Berlioz. Doi c`ini. Nu va r\m`ne dec`t r\scolirea [i cunoa[terea limpede pe care o are spiritul despre ea. patrimoniu de net\g\duit. dar obiectiv\.“ „La 17 ani. * Doamna V. Trebuie s\ ]inem seama de cuno[tin]ele pe care le-am dob`ndit brusc cu privire la exilul nostru. * Dificult\]ile singur\t\]ii trebuie tratate `n totalitate. Cunoa[terea s-a extins `ntr-o asemenea m\sur\. Inteligen]a nu este descump\nit\ pentru c\ lumea a fost r\scolit\ de cunoa[tere. ~ntoarcere la Evul Mediu. Ea este descump\nit\ fiindc\ nu se poate descurca `n r\scolirea asta.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 162 162 ALBERT CAMUS CARNETE 163 * Coresponden]\. * ~ntotdeauna exist\ o filosofie care s\ justifice lipsa de curaj. Povestea teniei. Pentru vindecare. ce artist a[ fi fost acum!“ * „~n art\ nu trebuie niciodat\ s\ te temi c\ e[ti exagerat… Dar exagerarea s\ fie continu\ – propor]ional\ cu ea `ns\[i. Romanul. (Fontenelle) La prima vedere via]a omului este mai interesant\ dec`t operele sale. la religie. . „Capodoperele s`nt proaste. Buc\t\ria e `nchis\. „Nu s-a obi[nuit cu ideea aceasta. la arsenalul vechilor solu]ii. printre duhorile de carne putrezit\.carnete_Camus. Un suflu unic str\bate to]i ace[ti ani.“ Idem: „N-am face nimic pe lume dac\ nu am fi c\l\uzi]i de idei false“. De rev\zut. el e. trebuie s\ ne descurc\m cu aceast\ luciditate. Ea constituie un tot obstinat [i tensionat. dac\ a[ fi fost iubit. [i atunci chiar devine literatur\. `ncearc\ s\ foloseasc\ limbajul picturii. evident. E o c\ldur\ insuportabil\ `n\untru. Trebuie s\ revenim la Baudelaire. la p\m`nt. cu aceast\ clarviziune. De explicat omul prin acest cuv`nt-cheie cu b\taie lung\: „Sus]in c\ cinismul se `nvecineaz\ cu castitatea. de fapt. Pentru a acorda acestor balsamuri o umbr\ de eficacitate. Dar lucrul cel mai admirabil s`nt predicile despre „`ntoarceri“1. „Succesul la femei este `n general un semn de mediocritate“ (?) Idem: „S\ tr\ie[ti ca un burghez [i s\ g`nde[ti ca un semizeu“ cf. au `nf\]i[area lini[tit\ a animalelor mari. 1 Aluzie la discursurile [i scrierile din perioada petainist\. sumbr\ [i mut\. * Critica de art\. Flaubert Volumul al II-lea.

red. spre generozitate. Toate `nfr`ngerile au ceva din Atena deschis\ romanilor barbari. Este ucis criminalul pentru c\ crima istove[te la om orice facultate de a tr\i. Stendhal (apar]ine perfect secolului s\u. ~n asta consta tinere]ea [i. Imagina]i-v\ serile `n ora[ele `n care urm\ritul r\t\ce[te singuratic. 1 Pseudonimul folosit de Stendhal c`nd a scris Via]a lui Henri Brulard (n. A tr\it totul de vreme ce a ucis. recunoa[terea [i respectarea omului.carnete_Camus. Angoasa `l face altruist. Astfel. o majoreaz\ cu o sut\ de franci.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 164 164 ALBERT CAMUS CARNETE 165 Numai probele trebuie s\ fie palpabile. ~n asta const\ perfec]iunea. c\ldu]e [i aurii. nu-i pu]in lucru! * Pedeapsa cu moartea. asta-i cu totul altceva. Atunci eu s`nt cel care explic\. * Brulard1: „Compozi]iile mele mi-au inspirat `ntotdeauna aceea[i pudoare ca [i iubirile mele“. anecdotic\ [i unde se bea un punci slab la dou\sprezece [i jum\tate noaptea este locul de pe lumea asta unde m\ simt cel mai bine“. Se ridic\ de 4 sau 5 ori.). Trei secole de `nc\p\]`nare. Dar… * C\r]ile lui Copernic [i Galileu au stat la index p`n\ `n 1822. toate victoriile duc cu g`ndul la Salamina etc. [i a celei de sear\. Poate s\ moar\. 2 Cf. Lungi dune s\lbatice [i pure! S\rb\toare a apei de diminea]\ at`t de negre. coment`nd la nesf`r[it acel „S\v`r[itu-s-a“ de pe colina sacr\. Primitivii italieni sau Patimile dup\ Sf`ntul Ioan ren\[teau. S\ lu\m eroul romantic. `n acordul cu propria condi]ie. amiaz\ ap\s\toare. Unul pl`nge. dar asta-i ca s\ evit monotonia sau ca s\ existe o compozi]ie. etc. . de amiaz\ at`t de str\vezii. Dar morala clasic\ e o moral\ critic\ (excep]ie f\c`nd Corneille) – negativ\. * Prin ce se distinge literatura din secolul al XIX-lea [i mai ales din secolul al XX-lea de cea din secolele clasice? Este [i ea moralist\ de vreme ce e francez\. ar trebui spus `nc\ o dat\ ce s-a mai spus. nu doresc nimic altceva dec`t s\ continuu aceast\ tinere]e. se va pierde datorit\ r\zboinicilor ei. dimpotriv\. Gide etc. Idem: „Un salon cu 8 p`n\ la 10 persoane dintre care toate femeile au avut aman]i. unde conversa]ia este vesel\. despre Str\inul Este o carte foarte lucrat\ [i tonul… este voit. Fiindc\ este `mpins spre `nduio[are. Se `nfurie. e adev\rat. Morala secolului al XX-lea. Omorul e exhaustiv. * „Europa. „Exist\ asemenea imbecilit\]i `nc`t o imbecilitate [i mai mare ar fi preferabil\. Toate bucuriile erau fizice [i toate aveau asentimentul spiritului. spune Montesquieu. Barrès. dar tocmai prin asta). ~n asta consta tinere]ea. Da.“ * ~n]elegi mai bine „Eterna `ntoarcere“ dac\ ]i-o imaginezi ca pe o repetare a marilor momente – ca [i cum totul ar urm\ri s\ reproduc\ sau s\ fac\ s\ r\sune momentele culminante ale umanit\]ii. * Montesquieu. Montherlant. la 30 de ani.T. Malraux. este pozitiv\: ea define[te stiluri de via]\.“ * Cine poate spune: am avut o s\pt\m`n\ perfect\. Ciuma. imit`nd. cei doi b\rba]i urm\ri]i `ntr-un ora[ toat\ ziua se `nduio[eaz\ de `ndat\ ce pot vorbi. * Psihoza arest\rii2: c`nd s\-i trimit\ fiului s\u suma de bani lunar\. imaginea asta e perfect\ la fel cum erau perfecte acele zile lungi. Amintirea mi-o spune [i [tiu c\ ea nu minte. * Lui J. [i ar trebui repetat tot restul. Lungi dimine]i pe dun\ [i printre trupuri goale. Fa]\ de preot. vorbind despre nevasta sa pe care nu a mai v\zut-o de doi ani. Str\inul meu nu se justific\.

Cum s\-]i imaginezi c\ virilitatea const\ `n f`]`itul profetic. ori nu e[ti niciodat\ condamnat pentru crima pe care o crezi. nimic `n cartea aceasta nu v\ permite s\ afirma]i c\ eu cred `n omul natural. Nu m-am sinchisit. c`nd zugr\ve[te un personaj. era vorba de `ntreb\rile pe care lumea ni le pune zilnic – `n momentul acela. Str\inul este punctul zero. ci spre o complexitate mai profund\ care se mai cere definit\. nu de la zero la infinit. ~nainte. * F\r\ consecin]\1 „Ce meditez eu mai presus de mine [i ce simt f\r\ s\ pot defini? Un soi de `naintare dificil\ spre o sfin]enie a nega]iei – un eroism f\r\ Dumnezeu – omul `n sf`r[it pur. este vorba de mijloace artistice [i nu de scop. c\ identific o fiin]\ uman\ cu o f\ptur\ 1 Se pare c\ men]iunea „f\r\ consecin]\“ a fost ad\ugat\ pe manuscris dup\ o a doua lectur\. a[ vorbi. ca [i `n restul c\r]ii. „Un om `ntr-adev\r mare se va plasa mereu deasupra evenimentelor pe care le-a prilejuit. s\ nu ]in\ seama.“ * Critici despre Str\inul. ~n capitolul acesta. Este inoperant\ [i tiranii o [tiu prea bine. [i am reflectat mult asupra acestui lucru. Idem Mitul. Toate virtu]ile umane.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 166 166 ALBERT CAMUS CARNETE 167 ve]i spune? Da.“ * Despre critic\ Trei ani ca s\ faci o carte..) Nu exist\ alt\ via]\ posibil\ pentru un om lipsit de Dumnezeu – [i to]i oamenii s`nt a[a. ca s\ spun tot. Sensul c\r]ii const\ tocmai `n paralelismul dintre cele dou\ p\r]i. Aceast\ oper\ va num\ra at`tea forme c`te etape s`nt pe drumul unei perfec]iuni f\r\ recompens\. de singurul moment c`nd acesta vorbe[te despre el [i-i m\rturise[te cititorului ceva din secretul s\u? {i cum de nu a]i sim]it c\ acel sf`r[it era o convergen]\. Ultimul punct va fi sf`ntul. De altfel. critic literar (pe care nu i-o voi trimite). Dar atribui]i acestui simbol un sens pe care nu-l are [i. * Maximele lui Napoleon: „Fericirea este suprema dezvoltare a facult\]ilor mele“. Concluzie: societatea are nevoie de oameni care pl`ng la `nmorm`ntarea mamei lor. ~nainte de insula Elba: „Un b\d\ran viu valoreaz\ mai mult dec`t un `mp\rat mort“. ~ntr-adev\r. Astfel. c`nd de fapt e o alegere. cunosc\tor a ceea ce este concentrat `n orice oper\ de art\. dar el `[i va avea valoarea sa aritmetic\ – m\surabil\ ca [i omul.carnete_Camus. un loc privilegiat `n care fiin]a at`t de risipit\ pe care am descris-o se aduna `n sf`r[it… …~mi atribui]i ambi]ia de a reda realul. Ciuma e un progres. Scrisoare c\tre A. Imbecililor. Ce face superioritatea exemplar\ (singura) a cre[tinismului? Hristos [i sfin]ii s\i – c\utarea unui stil de via]\. el se mul]ume[te s\ r\spund\ la `ntreb\ri. cinci r`nduri ca s-o ridiculizezi – [i citatele false. „Moralina“ b`ntuie. (Scriitorul Ciumei arat\ latura eroic\ a nega]iei. mi-a]i atribuit gratuit o filosofie ridicol\. desigur. mai v\d `nc\ alte zece concluzii posibile. c\ grandoarea st\ `n afectarea spiritual\! Dar lupta asta cu ajutorul poeziei [i a obscurit\]ilor ei. M-am decis s-o fac fiindc\ voiam ca personajul meu s\ ajung\ la singura mare problem\ prin intermediul cotidianului [i naturale]ii. De altfel a]i sim]it-o foarte bine. Realismul este un cuv`nt golit de sens (Doamna Bovary [i Demonii s`nt romane realiste [i nu au nimic `n comun).“ „Trebuie s\ vrei s\ tr\ie[ti [i s\ [tii s\ mori. .R. …O fraz\ din critica dumneavoastr\ m-a izbit: „nu ]in seama…“ Cum poate un critic luminat. Trebuia s\ marchez acest moment important. revolta aparent\ a spiritului este cea care cost\ cel mai pu]in. Dac\ ar trebui s\ dau o form\ ambi]iei mele. s`nt `ntreb\rile preotului. `mi definesc personajul `n mod negativ. dimpotriv\. de simbol. care crede]i c\ nega]ia este un abandon. Observa]i pe de alt\ parte c\ `n personajul meu nu exist\ ruptur\. inclusiv singur\tatea fa]\ de Dumnezeu. ~n toate astea.

nici nimeni altul nu ave]i calitatea s\ judeca]i dac\ o oper\ poate s\ serveasc\ ori s\ deserveasc\ na]iunea `n acest moment sau pentru totdeauna. c\ firea omeneasc\ e str\in\ moralei etc. nr. etc. pe care am chef s\-i cunosc [i „s\-i tr\iesc“. dar formulate `ntr-un spirit mai pu]in categoric. Dac\ s-ar elimina literatura la marii scriitori. Nu a]i remarcat c\ el se mul]ume[te `ntotdeauna s\ r\spund\ la `ntreb\ri. de sentimentele mele sincere de considera]ie. nu-mi place s\ fac jocul publicit\]ii. 17. domnule. etc. Refuz `n orice caz s\ m\ supun unor asemenea jurisdic]ii [i aceasta este ra]iunea scrisorii mele. Dar dumneavoastr\ „nu ]ine]i seama de el“. Cu toate acestea. Care este originalitatea pozi]iei lui Parain: consider\ problema limbajului ca fiind metafizic\. el nu afirm\ niciodat\ nimic.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 168 168 ALBERT CAMUS CARNETE 169 vegetal\. * Muncitorii francezi – singurii l`ng\ care m\ simt bine. Public `n acest moment c\r]i care mi-au luat ani `ntregi de lucru. ~n orice caz. . Fapt e c\. Nimic nu v\ `ndrept\]ea s\ presupune]i atitudinea sa profund\. Dac\ sofi[tii au dreptate. etc. Exist\ un hotar foarte imprecis `ntre criticile dumneavoastr\ [i cele care se vor putea scrie `n cur`nd sub imperiul unei literaturi dirijate (care s-au scris nu foarte de mult timp) despre caracterul moral al cut\rei sau cut\rei opere. nu social\ [i psihologic\… etc. a[ vrea ca aceast\ scrisoare s\ nu produc\ o nou\ ne`n]elegere. Personajul principal al c\r]ii nu are niciodat\ ini]iative. S`nt ca [i mine. V-o spun f\r\ m`nie. Ra]iunile acestei voin]e de „a spune c`t mai pu]in“ ar fi prea lungi ca s\ vi le expun. Dar pot cel pu]in s\ regret c\ o examinare superficial\ v-a `mpins s\-mi atribui]i o filosofie de cafenea pe care nu s`nt dispus s\ mi-o asum. neav`nd nimic de spus. V\ cer s\ nu da]i nimic din scrisoarea mea publicit\]ii. * Sf`r[itul lui august ’42 Literatur\. Aceast\ pozi]ie este de nesus]inut [i o [ti]i mai bine ca oricine. la cele ale vie]ii sau la cele ale oamenilor. e ceva detestabil. Dar cred c\ s`nt dep\[it `n chestiunea aceasta. Nu a[tept de pe urma lor nici un avantaj material [i nici vreo considera]ie. Faptul c\ v\ scriu nu este demersul unui autor nemul]umit. * Trei personaje au intrat `n compozi]ia Str\inului: doi b\rba]i (unul s`nt eu) [i o femeie. actul gratuit al lui Gide etc. Nici dumneavoastr\.carnete_Camus.1 Studiaz\ logosul ca limbaj. * Brice Parain. 1 Albert Camus a consacrat eseului lui Brice Parain un articol intitulat „Despre o filosofie a expresiei“. abisul lui Dostoievski. Altfel. Rezult\ c\-l `nzestreaz\ pe Platon cu o filosofie a expresiei. `n Poésie 44. Supraomul lui Nietzsche. {i n-am dat despre el dec`t un cli[eu negativ. Eseu despre logosul platonician. pentru singurul motiv c\ s`nt `ncheiate [i c\ le preg\tesc pe cele care le urmeaz\. dec`t tocmai ultimul capitol. s-ar elimina probabil ceea ce este mai personal `n operele lor. S\ p\strez rezerve fa]\ de acest cuv`nt. Nu a]i `nt`lnit prea des numele meu `n revistele de ast\zi la care se accede totu[i foarte u[or. V-a[ fi recunosc\tor dac\ a]i crede cu adev\rat c\ a[ fi acceptat cu senin\tate critici mai grave. Solu]ia lui Platon nu-i psihologic\. Care este „tragicul“ problemei? Dac\ limbajul nostru nu are sens. De v\zut notele. v\ rog s\ fi]i sigur. e cosmologic\. Se pare c\ p`n\ [i aceast\ exigen]\ era peste m\sur\ de mare. Speram doar c\ `mi vor ob]ine aten]ia [i r\bdarea care se acord\ oric\rei ac]iuni de bun\-credin]\. Literatur\ = nostalgie. Poate c\ exista acolo alt\ filosofie [i a]i atins-o descriind cuv`ntul „inumanitate“. Dar la ce bun s-o demonstrez? Ve]i g`ndi probabil c\ se face prea mult zgomot pentru c\rticica unui necunoscut. Retraseaz\ efortul lui Platon `n c\utarea unui realism rezonabil. A nu-l rosti prea repede. lumea este ira]ional\. nimic nu are sens. Ve]i sim]i mai bine ceea ce sus]in dac\ v\ precizez c\ singurul citat din articolul dumneavoastr\ este fals (s\-l transcriu [i s\-l modific) [i c\ el fundamenteaz\ astfel ni[te deduc]ii ilegitime. Fiindc\ v-a]i situat pe un punct de vedere moral care v-a `mpiedicat s\ judeca]i cu clarviziunea [i cu talentul care v\ erau recunoscute.

pe care `ntreaga Fran]\ o suport\ a[tept`nd. Curg `n jurul meu. * Ceea ce emo]ioneaz\ la Joyce nu este opera. Dou\ ore de drum. s-ar spune c\ o armat\ de s\lbatici `mpodobi]i cu pene se ive[te de dup\ colin\. o `ntreag\ mul]ime absoarbe f\r\ s\ c`rteasc\ o hran\ infam\ [i iese apoi `n ora[ul `ntunecat. To]i francezii au un aer de emigran]i. peste `naltele coline. fe]e [i siluete de francezi. ~n trenuri se vorbe[te de secet\. Ciuma. `n camere etc. Dup\ aceea. echivalen]a profund\ a punctelor de vedere individuale `n fa]a aceluia[i absurd. adunate `n g\ri minuscule. Pe 18. Trebuie f\cut\ astfel distinc]ia dintre patetismul `ntreprinderii – care n-are nimic de-a face cu arta – [i emo]ia artistic\ propriu-zis\. „I-ar trebui carne alb\ bine fript\. imposibil s\-]i dea cineva un foc pe strad\. Pare s\ se st`rneasc\ o goan\ s\lbatic\ spre vale. Ideea asta mi-a venit `ntr-un trenule] departamental1 `n timp ce vedeam cum defileaz\. luminat de doi ochi limpezi [i de o musta]\ alb\ – siluete coc`rjate de dou\ ierni de priva]iuni. nu se va putea lipsi de o referire la epoca actual\. dar nu este mai pu]in tragic\. c`nd soarele a ajuns suficient de sus. cu ochelarii pe nas. Idem `n ora[ele industriale – acel b\tr`n muncitor z\rit la fereastr\. ~n zilele de 10. * Dup\ un num\r de ani. Adolphe ar fi putut s\ fie foarte diferite. prim\vara lui 1943. reparate cu cartoane. ~n trenuri valizele s`nt obosite. Apoi soarele. toat\ lumea fumeaz\. peste c`mpii `nsorite. Totul depindea de autorul lor – st\p`n absolut. el cu obrazul neted. opt ore de munc\ – nimic de m`ncare acas\ –. La gar\. pe fondul abia decolorat al cerului.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 170 170 ALBERT CAMUS CARNETE 171 * {opotul izvoarelor de-a lungul zilelor mele. Ciuma demonstreaz\ c\ absurdul nu `nva]\ nimic. Camus a petrecut mai multe luni. Pe m\sur\ ce soarele urc\ [i cerul se lumineaz\. aure[te v`rful copacilor. Este progresul definitiv. O femeie t`n\r\ spal\ rufele fiindc\ are doi copii [i b\rbatul ei s-a `ntors de la r\zboi cu un ulcer la stomac. Dar. Un b\tr`n muncitor `[i poveste[te mizeria: dou\ od\i la o or\ distan]\ de Saint-Étienne. de foarte departe [i din spate. un eseu despre Fran]a. * 1 Din motive de s\n\tate. l`ng\ Chambon-sur-Lignon. `nceputul unei lupte scurte [i tragice `n care barbarii din timpul zilei vor goni armata fragil\ a g`ndurilor din timpul nop]ii. la Panelier. 11. 12 ale lunii. Astfel. [i care profit\ de ultima lumin\ a zilei ca s\ citeasc\. legate cu sfori. ea cu pielea ca de pergament. dar nu mai pu]in frumoase.1 ~nainte de r\s\ritul soarelui. el lumineaz\ dintr-o dat\ brazii care se rostogolesc pe coasta mun]ilor. Fedra. `n plus. ci faptul c\ a `ntreprins-o. Este un progres care se va preciza `n alte opere. Str\inul descrie goliciunea omului `n fa]a absurdului. Elegan]a a p\r\sit poporul acesta b`ntuit de mizerie. iar creatorul n-are nimic de a[teptat de la un „dicteu“ transcendent. prea s\rac ca s\ recurg\ la pia]a neagr\. ]in`nd cuminte cartea `ntre m`inile cu degete r\sfirate. oamenii merg cot la cot f\r\ s\ se amestece [i se retrag la hotel. apoi mai aproape de mine [i cur`nd voi avea acest [opot `n mine. Unde po]i s\ g\se[ti a[a ceva? I-au dat un certificat pentru a-[i procura cele necesare regimului. Via]\ disperat\ [i t\cut\. A[a c\ prime[te 1 Camus se ducea s\pt\m`nal de la Chambon-sur-Lignon la Saint-Étienne ca s\ primeasc\ `ngrijiri medicale. * Panelier. Asta `nseamn\ uitarea. `mbr\cate `n haine lustruite [i c`rpite.carnete_Camus. brazii cresc [i armata barbar\ pare s\ avanseze [i s\ se adune `ntr-un tumult de pene prevestind invazia. Trebuie s\ m\ apropii de idee. * Ciuma. . Prea multe „hazarduri“ de ast\ dat\ `n timpul redact\rii. din iarna lui 1942 p`n\ `n S\ m\ conving c\ o oper\ de art\ este ceva uman. brazii nu se disting de ondula]iile care `i sus]in. acest izvor `n inim\ [i acest murmur de f`nt`n\ `mi va `nso]i toate g`ndurile. pe care cu greu le voi putea uita: b\tr`ne cupluri de ]\rani. M\n\stirea din Parma. Imposibil s\ scapi. E mai pu]in spectaculoas\ aici dec`t `n Algeria.

~nseamn\ „libertate“. Te-ai dezlegat de femeie? Nu c\uta femeie. Preoteasa: „Mai avem mult de suferit. VII. C`nd natura e banal\. * Panelier. Gallimard. ~nt`ia c\tre Corintieni. Bucure[ti.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 172 172 ALBERT CAMUS CARNETE 173 trei sferturi de litru de lapte.). s\ mergem mai departe. pe jos.carnete_Camus. diminea]a. fiic\ a lui Marcu. Joseph [i Max). . de cl\diri [i de co[uri groase `ndrept`ndu-[i spre cerul `ntunecat v`rfurile lor purt`nd depozitul de zgur\ asemenea unei monstruoase ofrande. Unde a]i mai pomenit s\ hr\ne[ti un b\rbat cu lapte?“ Se `nt`mpl\ s\ i se fure din rufele clien]ilor [i-atunci trebuie s\ le pl\teasc\. v\zut\ din\untru.“2 1 Mémoires d’Avakkum. ~ntre timp ploaia `neac\ peisajul murdar al unei v\i industriale – parfumul acru al acestei mizerii – groaznica disperare a acestor vie]i. avea impresia c\ [i iarna o a[teapt\ cu el pe Marthe. * {tiin]a explic\ ceea ce func]ioneaz\ [i nu ceea ce este. red. cu sirenele care cheam\ la lucru `n mijlocul unei `ngr\m\deli de turnuri. ea formeaz\ un tot. `n dep\rtare c`te un cronc\nit de cioar\. – Ce e asta? Sora iese. oft`nd: „Bine. v`ntul printre frunze.“ * ~mperecherea cu animalele suprim\ con[tientizarea celuilalt. ~ntoarcerea acas\ `n seara de Cr\ciun [i cadavrul din fa]a restaurantului. dumneata. Exemplu: de ce specii diverse de flori. se observ\ mai bine schimbarea anotimpurilor. Iat\ de ce a atras at`tea spirite.“ {i ea. Jocurile din pivni]\ (Jeanne. Fapt e c\. m\car dumneata ajut\-m\! – Nu. [i nu una singur\? * Roman. pare dispersat\.“ Avakkum1 * ~nt`ia c\tre Corintieni. * Roman. Ci mai degrab\ „Prizonierii“. * Budejovice. l\tr\turi r\gu[ite. atras\ de pl`nsete: – Ah. „a[a te `mbog\]e[ti“. Berea Vinga – duminicile la m\tu[a. p\rinte?“ Avakkum: „P`n\ la moarte. Editura Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. * Copil\rie s\rac\. chiar [i pe Balzac. Saint-Étienne. Iar ceilal]i ]in discursuri. S\ nu pun „Ciuma“ `n titlu. Ele plutesc un moment. `n cea]\. apoi greutatea apei le ]intuie[te brusc la p\m`nt. redactat\ [i comentat\ de Bartolomeu Valeriu Anania (n. dar i se suprim\ gr\simile. 1939. (Cortina) * Toate marile virtu]i au o fa]\ absurd\. C\r]ile – biblioteca municipal\. Prima ploaie de septembrie. ~n timp ce a noastr\. Sora revine dup\ sinuciderea mamei. actul III1. 1993. 2 Epistolele Sf`ntului Apostol Pavel. Jeanne adun\ to]i nasturii. Intr\ slujnica taciturn\. ~nc\ mai alerg\m dup\ iluzia unit\]ii. – Galoufa. scena III. fiu al lui Petru. Femeia url\ [i pl`nge. B`z`it f\r\ c\ldur\ al 1 Note pentru Ne`n]elegerea. * [i nevasta sa printre ghe]urile Siberiei. Impermeabilul prea mare – siesta. Vioara fratelui [i orele de muzic\. ~ntre cerul `ntunecat de septembrie [i solul umed. Scen\ cu femeia: – ~n numele cui vorbi]i? – ~n numele dragostei mele. ca aici. Noul Testament. traducere din rus\ de Pierre Pascal. `n v`ntul rece al toamnei. viespilor. „El o a[tepta diminea]a la marginea unui c`mp sub ni[te aluni `nal]i. un coco[ care se `nc\p\]`neaz\ s\ c`nte `n spatele colinelor. un v`nt u[or amestec\ frunzele galbene cu aversa. 27: „E[ti legat de femeie? Nu c\uta dezlegare. actul III. * Nostalgia vie]ii celorlal]i. versiune revizuit\. v\zut\ din afar\.

1 Ca apostol. chiar [i pentru cei mai pu]in spiritualiza]i dintre noi. Exemplu: Noaptea. otr\vit de ierburi veninoase. Toate femeile devin astfel personajele feminine pictate de Renoir. f\r\ s\ pl`ng\. f\r\ s\ beau [i f\r\ s\ m\n`nc. (n. 26: „Vai vou\. fiec\rui trandafir [i fiec\rei fl\c\ri.). s\ pleci `n c\utarea timpului care n-a venit `nc\. dar 1 Sf`nta Evanghelie dup\ Luca. ochii i-au putrezit. 2) prin efortul pe care-l pretinde unui bolnav. VI. cel pu]in. cit. adic\ depersonalizat.“ Gu2. fiec\rui nou apartament. Buddha nu este reprezentat fiindc\ e nirvanat. bine`n]eles. ~n c\utarea timpului pierdut este o oper\ eroic\ [i viril\: 1) prin constan]a voin]ei creatoare. c`nd to]i oamenii v\ vor vorbi de bine. prin imaginile sexualit\]ii – [i atunci s`ntem `n[ela]i. Ce vede ea de sus s`nt herghelii de cai s\lbatici `n galop“.“ (Sodoma [i Gomora) * Nu se culc\ cu o t`rf\ care-l aga]\ [i pe care o dore[te fiindc\ n-are dec`t o bancnot\ de o mie de franci asupra sa [i nu `ndr\zne[te s\-i cear\ restul. a [tiut s\ izoleze din ea. `n c\utarea b\[tina[ilor care puteau fi antropofagi. dar din c`nd `n c`nd sc\ldat\ `n lacrimi. c\ p\rin]ii lor a[a le f\ceau prorocilor mincino[i“. `mi red\dea speran]a [i m\ ru[inam c\ am putut avea un moment de descurajare. E suficient ca a doua zi s\ reper\m strada principal\. Exemplul lor m\ `nt\rea. m\ g`ndeam la un c\l\tor oarecare aruncat pe un ]\rm. S\ colec]ionezi sosirile nocturne `n ora[ele str\ine. [i din c`nd `n c`nd. A[a c\. relu`ndu-[i drumul la `nt`mplare.“ * Ca atunci c`nd s`ntem atra[i de anumite ora[e (mai totdeauna cele unde am mai locuit) sau de anumite vie]i. via]a noastr\ nu depinde niciodat\ numai de sexualite sau. `ntr-un mod unic. „C`nd crizele m\ obligaser\ s\ stau mai multe zile [i mai multe nop]i la r`nd nu numai f\r\ s\ dorm. Dar dup\ opt zile i s-au lipit pleoapele. `nc`t credeam c\ nu am s\ mai scap niciodat\. fiec\rei fiin]e. Iuda f\cea minuni (Sf`ntul Ioan Gur\ de Aur). de dep\[ire pe care ]i-o creeaz\ un organism de o mie de ori mai complex. 2 Gu pentru Guermantes. nu este adev\rat c\ natura imit\ arta.) are punctul de vedere al lui Lucre]iu: „Pas\rea cea mare se `nal]\ pe v`nt p`n\ la o `n\l]ime de 90 000 de stadii. care totu[i se sim]ea mai bine dup\ dou\ zile. `n clipa c`nd epuizarea [i suferin]a deveneau at`t de mari. * P`n\ la era cre[tin\.“ Gu. red.carnete_Camus. „La piciorul patului. * ~n tramvai: „S-a n\scut normal. sosirile solitare `n ora[ele necunoscute – senza]ia aceea de sufocare. Astfel c\. mama avea triste]ea f\r\ g`nduri a unui frunzi[ pe care-l biciuie ploaia [i-l r\scole[te v`ntul. * Sentiment opus fa]\ de cel al lui Proust: `n fa]a fiec\rui ora[. ed. * Zhuangzi (al treilea dintre marii taoi[ti – a doua jum\tate a secolului al IV-lea `.Hr. tremur`nd de febr\ `n hainele muiate de apa m\rii. c\ci totul se ordoneaz\ `n raport cu ea [i ne instal\m. convulsionat\ de suflul acelei agonii. „F\pturile care au jucat un rol important `n via]a noastr\ doar rar ies din ea dintr-o dat\ [i `n mod definitiv. * Dup\ Proust. C\ci. via]a se acoper\ cu . Ci marele artist este cel care ne `nva]\ s\ vedem `n natur\ ceea ce opera sa.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 174 174 ALBERT CAMUS CARNETE 175 Luca. Noul Testament. exist\ prea multe lucruri `n via]a de toate zilele care nu au nici o leg\tur\ cu sexualitatea. una dintre aceste imagini sau s-a apropiat de una dintre aceste amintiri. s\ te minunezi de noutatea lor g`ndindu-te cum o s\ le transforme obiceiul – s\ cau]i `n viitor „familiaritatea“ pe care ]i-o vor da. dup\ ce a incarnat cu greu. s\ tr\ie[ti din puterea acelor camere de hotel necunoscute. ci [i f\r\ s\ m\ `ntind.

Ar putea da dreptate celor care vorbesc de panteismul lui Spinoza? E aici totu[i un postulat (cuv`nt pe care Spinoza `l evit\ `n toat\ Etica): vidul nu exist\ (demonstrat. Totul e dat o dat\ pentru totdeauna.] Nietzsche spune c\ forma matematic\ nu se justific\ la Spinoza dec`t ca un mijloc de expresie estetic\. ai mil\ de mine. Slujnica taciturn\ este un b\tr`n servitor. fa]\ de ierarhia moral\ – o anume echivalen]\ a virtu]ilor [i a relelor `n lumina divin\. ~n iarba `nc\ verde. pe nicovala verde a c`mpiilor. Nou\. Dar universul acesta nu tinde spre nimic [i nu vine de la nimic pentru c\ este deja des\v`r[it [i a fost des\v`r[it dintotdeauna. {i atunci trebuie s\ dorim alte ora[e. Este o lume care cere curaj. Vezi Etica. * Se poate observa la Spinoza cultul a ceea ce este [i nu a ceea ce vrea sau trebuie s\ fie – ura fa]\ de valorile `n alb [i negru. fiindc\ am nevoie s\ fiu ajutat\. Cuv`ntul este prost ales. Acest lucru nu e sup\r\tor dec`t din punctul nostru de vedere. Splendid\. Octombrie. „Oamenii prefer\ ordinea `n locul neor`nduielii ca [i cum ordinea ar corespunde unui lucru real din natur\“ („Apendice“. ce-i drept. Nu are tragedie pentru c\ nu are istorie. `n lucr\rile precedente). o bar\ de lumin\ ale c\rei zumzete de albine parveneau p`n\ la mine. * 1 Note pentru Ne`n]elegerea. B\tr`nul: Nu. Acest Dumnezeu. . ci c\ nu a creat-o. acest univers nu au mobilitate [i motivele se armonizeaz\. Dar ajut\-m\. Teorema XIV [i marea Scolie din teorema XV care pare s\ nege crea]ia. Ea: „Oh! E groaznic s\ mori [tiind c\ vei fi uitat\“. C\ci av`nd puterea s\ creeze toat\ gama de la perfect la imperfect. * Cum se face c\ fiind legat\ de at`tea suferin]e. Teorema XI d\ patru demonstra]ii ale existen]ei lui Dumnezeu. singura unde s`nt `n stare s\ te str`ng `n bra]e“ etc. ne revine s\ deslu[im consecin]ele [i motivele (de aici forma geometric\). Este c`t se poate de inuman. Ascult\-m\. Ceea ce ar fi de neconceput pentru el nu e c\ Dumnezeu a creat imperfec]iunea `n acela[i timp cu perfec]iunea.carnete_Camus. Fie-]i mil\ [i consimte s\ m\ aju]i.“ Intr\ b\tr`nul. ~ntinde-mi m`na. cealalt\ put`nd servi la reintroducerea contingen]ei. nu pot s\ te las s\ mori. S\ v\d tot timpul [i s\ exprim `n acela[i timp ambele aspecte. veninoas\ [i solitar\ ca o ciuperc\ otr\vitoare. cartea I. nu putea s\ n-o fac\. Bun\voin]\ ar fi mai potrivit. care nu e cel bun. ajut\-m\. * S\ rezum clar inten]iile mele din Ciuma. * Budejovice (sau Dumnezeu nu r\spunde)1. dac\ ne convine. Femeia `n ultima scen\: „Doamne. Doamne. fa]a sa r\m`ne totu[i pentru mine chipul fericirii? * Roman. `ntoarce-te spre mine. ai mil\ de cei care se iubesc [i s`nt desp\r]i]i. se spune. Frumuse]e ro[ie. [Dar [i o lume f\r\ art\ – pentru c\ e f\r\ hazard (apendicele la Cartea I neag\ c\ ar exista ur`tul sau frumosul). frunzele deja galbene. ~n fa]a trupului `n agonie al femeii pe care o iube[te: „Nu pot. Se poate opune teorema XVII teoremei XXIV: una demonstr`nd necesitatea. Am s\ pierd totul astfel [i vreau s\ te re]in `n aceast\ parte a lumii. Doamne. B\tr`nul: M-a]i chemat? Femeia: Da… Nu… Nu mai [tiu. Fiindc\ [tiu c\ am s\ te uit. (Cortina) De c\utat detalii pentru a accentua simbolismul. Un v`nt scurt [i activ f\urea cu un soare sonor. Cartea I). * Critici despre Str\inul: Impasibilitate.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 176 176 ALBERT CAMUS CARNETE 177 lungi spa]ii de timp vid ca ni[te piei moarte. etc.

focurile (conurile de brad transformate `n j\ratic sclipeau ro[ietice ca diamantele infernului). * Octombrie Marile p\duri `nro[ite sub ploaie. de ce o supor]i?“ ~ndoielile s`nt tot ce avem noi mai intim. nici sl\biciune. Alternativa istoricilor: scepticismul sau teoria politic\ ce nu depinde de schimbarea oamenilor (?) * Acest efort uria[ este.carnete_Camus.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 178 178 ALBERT CAMUS CARNETE 179 Teorema XXV fundamenteaz\ raportul dintre distan]\ [i moduri. retras`nd istoria unei ]\ri. ce tenta]ie s\ nu mai fie nimic de construit [i s\ abandonez acea oper\ [i acea fa]\ at`t de dificil\ pe care trebuia s\ o modelez. E opiul lui. ~nceput Ciuma are un sens social [i un sens metafizic. * La r\scruce de v`nturi este unul dintre cele mai mari romane de dragoste pentru c\ se sf`r[e[te prin e[ec [i revolt\ – vreau s\ spun prin moartea f\r\ speran]\. ~n ea totul adoarme. Ar fi prea u[or s\ i se r\spund\: „Cine te for]eaz\ s\ creezi? Dac\ e vorba de o angoas\ at`t de continu\. realist\ de exemplu. Nu se poate continua dec`t `n infern. S-ar crede c\ pentru Spinoza natura lui Dumnezeu e mai puternic\ dec`t el – dar `n teorema XXXIII declar\ (`mpotriva adep]ilor Binelui Suveran) c\ este absurd ca Dumnezeu s\ fie supus destinului. fagii formeaz\ pete de un galben auriu sau se izoleaz\ la marginea p\durilor ca ni[te cuiburi mari [iroind de o miere blond\. `n toate acele zile. Ce dorin]\. v`ntul care suspin\ `n jurul casei. lucrurile `[i reiau via]a. Cu toate acestea ei insist\ s\ apere o politic\ ce nu rezist\ la schimbarea oamenilor. Iubeam. pentru un geniu. * Un scriitor nu trebuie s\ vorbeasc\ despre `ndoieli `n fa]a propriei sale crea]ii. Teorema XXXIII restr`nge mai mult aceast\ lume at`t de bine legat\. S\ nu vorbe[ti niciodat\ despre `ndoielile tale – oricare ar fi ele. m\ `nso]ise. Personajul principal este diavolul. care voia s\ ignore sentimentul [i lumea. `[i utilizeaz\ toate for]ele ca s\ preconizeze cutare politic\. Totul este monoton. eram `n sf`r[it om… …cerul pustiu al verii. ceea ce e zborul sacadat al l\custei fa]\ de cel al r`ndunicii. * 23 octombrie. destul de repede. marea pe care am iubit-o at`ta [i buzele acestea `ntinse. ~n acela[i timp. paji[tile acoperite de frunze galbene. Este lumea faptului dat o dat\ pentru totdeauna.“ * Via]a sexual\ i-a fost dat\ omului ca s\-l deturneze poate de la calea sa adev\rat\. castitatea stinge specia [i poate acesta este adev\rul. ~n afara ei. ~n teorema XXXI. O astfel de iubire nu se poate sus]ine dec`t prin e[ecul final care este moartea. `n fine. c`t\ vreme politica `n `ntregimea ei se face prin schimbarea oamenilor. cele mai importante epoci ale ]\rii respective. Ambiguitatea aceasta exist\ [i `n Str\inul. dup\ toate zilele acelea c`nd numai voin]a comanda. Este exact acela[i. . a lui „a[a este“ – necesitatea e infinit\ – contribu]ia originalit\]ii [i a hazardului e nul\. m\ cople[ea un sim]\m`nt de p\r\sire [i m\ aruncam cu u[urare `n ad`ncul disper\rii care. unde mai po]i g\si o toamn\ at`t de conven]ional\? Acum ]\ranii umbl\ pu]in apleca]i – contra v`ntului [i a ploii. Chiar ei semnaleaz\ totu[i c\ aceast\ stare de fapt nu a putut dura niciodat\ pentru c\. ~n p\durea de toamn\. voin]a este constr`ngere. * Curios. `n opinia lor. mirosul ciupercilor care se usuc\. `n care se edifica or\ dup\ or\ acea munc\ ce nu admitea nici distrac]ie. * „C`teodat\. doream. Adev\rul e c\ ei nu g`ndesc sau nu scriu dec`t pentru epoca lor. c\reia i se datoreaz\. un alt b\rbat de stat sau un alt regim au venit s\ strice tot. Istorici inteligen]i. regretam. Ca [i Dumnezeu prin natura sa proprie.

vocile `nv\lm\[ite 1 Cf. pierz`ndu-[i toate culorile. a `mb\tr`nit brusc. de ast\ dat\ asupra ei. Descotorosit de promoroac\ datorit\ primelor raze de soare. a[teapt\. * Renun]area la tinere]e. Dar numai castitatea este legat\ de un progres personal. dar o simt. r\m`ne singurul lucru viu `n mijlocul peisajului alb ca ve[nicia. Dar pe urm\ talentul trebuie s\ `nlocuiasc\ `nt`mplarea. ci lucrurile [i fiin]ele renun]\ la mine. Peste platou se a[tern miile de fl\c\ri ale unei noi prim\veri. 1 N-am g\sit nimic. Dar cur`nd dup\ aceea devine o `nfr`ngere – [i singura victorie pe care o ob]inem. care s\ corespund\ unui proiect de comentariu. este: castitatea. Tinere]ea fuge de mine: asta `nseamn\ s\ fii bolnav.“ {i a[a p`n\ la sf`r[itul vie]ii. La `nceput reu[e[te din `nt`mplare. Nu este imoral\. „Nu. sau o ilumina]ie feeric\). . Un ]inut str\vechi urc\ p`n\ la noi `ntr-o singur\ diminea]\. Dar ajunge s\ privim cum mor mu[tele `ncleiate pe h`rtia lor – aceea f\cut\ special pentru ele – [i `n]elegem atunci c\ inventatorul formulei a contemplat `ndelung aceast\ agonie groaznic\ [i ne`nsemnat\ – acest\ moarte lent\ care va l\sa `n urma ei doar un u[or miros de putrefac]ie. ~n jur. v`lcelele [i colinele dispar `n fum. ar]arii galbeni. Exist\ [i o parte de noroc la r\d\cina geniului. ticurile verbale ale lui Grand: Ciuma. sper\. nu voi putea niciodat\ s-o definesc. * 11 noiembrie. cerul str\luce[te `n spatele ghirlandelor [i banderolelor unei chermese imaculate. Exist\ un timp c`nd sexualitatea e o victorie – c`nd o degajezi de imperativele morale. peisajul acesta `nflore[te cu frunze – cire[ii devenind ro[ii. Ca ni[te [obolani!2 * Diminea]a totul e acoperit de promoroac\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 180 180 ALBERT CAMUS CARNETE 181 * Se spune: se sinchise[te ca de o musc\ – [i asta nu ne mai spune nimic. * Noiembrie ’42 Toamna. La ora zece. „N-a[ [ti s-o definesc foarte bine.) * Idee: refuz\ tot ce i se ofer\. tot c`mpul se umple de muzica cristalin\ a unui dezghe] aerian: mici p`r`ituri ca ni[te suspine ale copacului. * Spune `ntotdeauna: „Asta `n ]ara mea s-ar numi…“1 [i adaug\ o formul\ banal\ care nu apar]ine nici unei ]\ri. c\derea promoroacei pe sol ca un zgomot de insecte albe aruncate unele peste altele. fagii acoperindu-se de bronz.carnete_Camus. toate fericirile care se ivesc din cauza unei exigen]e mai profunde.“ * Sexualitatea nu duce la nimic. frunze `nt`rziate desprinz`ndu-se ne`ntrerupt sub povara ghe]ii [i abia tres\lt`nd pe jos ca ni[te oseminte imponderabile. `n arhivele lui Camus. ~[i rateaz\ c\snicia. (Geniul e cel care face locul comun. Acolo. * De reflectat la comentariul despre Don Juan de Molière1. se angajeaz\ `n leg\turi nesatisf\c\toare. sau o fat\ model. Exemplu: Asta `n ]ara mea s-ar numi o vreme de vis (sau o carier\ str\lucit\. `n momentul c`nd soarele `ncepe s\ `nc\lzeasc\. travers`nd milenii… Pintenul acela acoperit de copaci [i ferigi p\trunde ca o pror\ la confluen]a celor dou\ r`uri. * Primul lucru pe care trebuie s\-l `nve]e un scriitor este arta de a transpune ceea ce simte `n ceea ce vrea s\ simt\ al]ii. 2 Debarcarea alia]ilor `n Africa de Nord `l desparte pe Camus de ]ara sa [i de ai s\i. observ\m c\ peisajul acesta. Nu eu renun] la fiin]e [i la lucruri (nu a[ putea). Po]i s-o practici c`nd nu dore[ti s\ produci. C`nd `l privim ceva mai `ndelung. cel pu]in. dar e neproductiv\.

{tiu mai ales ce `nseamn\ duminica sear\ [i dac\ a[ putea da un sens [i `nf\]i[a ceea ce [tiu. ~n unele cazuri trebuie s\ fii personal. * ~n ]inutul acesta unde iarna a suprimat orice culoare de vreme ce aici totul e alb. Nu mai pu]in indiferent\ dec`t toat\ natura [i pacea asta alb\ pe care iarna o aduce `n inimile prea c\lduroase – ca s\-mi `mpace inima mistuit\ de o iubire amar\. care introduce o coeren]\ acolo unde ea nu exist\. `n 1943. morala estetic\ are drept scop originalitatea – [i `n realitate trebuie s\ ajungi la general. Dac\ exist\ un salt la Kierkegaard. A[ezat `n v`rful prorei. El critic\ misticismul pentru c\ se desparte de lume – tocmai pentru c\ nu este `n ceea ce este general. Deznod\mintele sale – sau lipsa de deznod\minte – sugereaz\ explica]ii. * ~n ce moment se schimb\ via]a `n destin? La moarte? Dar acesta este un destin pentru ceilal]i. articol ap\rut `n L’Arbalète. p`n\ la urm\ n-a[ fi scris-o. toate miresmele fiindc\ frigul le acoper\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 182 182 ALBERT CAMUS CARNETE 183 ale celor dou\ [uvoaie se aliaz\ `mpotriva t\cerii nem\rginite care-l `nconjoar\. cel mai mic sunet de vreme ce z\pada `l `n\bu[\. c\ruia totul `i vorbe[te acum de trecut. dar prea mult\ vorb\rie. . Dar `ncetul cu `ncetul c`ntecul apelor se `ncorporeaz\ el `nsu[i `n peisaj. care se reg\se[te din plin la orice creator. care nu reies `ns\ clar [i care cer ca povestea s\ fie recitit\ dintr-un unghi nou ca s\ apar\ fondate. F\r\ s\ scad\ cu un ton. 2 Cf. continuu aceast\ navigare imobil\ `n ]ara indiferen]ei. [i reluat `n apendice `n Mitul lui Sisif. Privesc cum se `ntinde pe cer acea izbucnire de lumin\ care neag\ presim]irile mor]ii. Ciuma. Valoarea estetic\ a c\sniciei. Poate fi restituit\ doar mi[carea. pl\m`nule! Umfl\-te de aerul acesta pal [i `nghe]at care ]i-e hrana. ~n sf`r[it. Un simbol este `ntotdeauna `n general. Castitatea d\ dimpotriv\ un sens (lumii). ~n rest. * N-ar fi trebuit s\ scriu: dac\ lumea ar fi clar\. Dar stadiul religios transfigureaz\ tot. {i din loc `n loc este nevoie de trecerea a trei ciori fumurii ca s\ se iveasc\ din nou pe cer semnele vie]ii. Nu poate fi tradus cuv`nt cu cuv`nt. iar artistul d\ o traducere a sa `n mare. din modestie. Kierkegaard nu este mistic. S\ nu mai fiu silit s\-]i ascult lenta putrezire – [i s\ m\ `ntorc `n fine spre… * Saint-Étienne {tiu ce `nseamn\ duminica pentru un om s\rac care munce[te. devine totu[i t\cere. el este deci de ordinul inteligen]ei. pentru istorie sau pentru familie. Prin con[tiin]\? Dar spiritul este cel care-[i face o imagine despre via]\ ca destin. Este saltul `n stare pur\. e vorba de o iluzie. un semn de viitor. Dar ar gre[i cel care ar vrea s\ interpreteze fiecare am\nunt la Kafka. Pentru Kierkegaard. arta nu ar exista – iar dac\ lumea mi s-ar p\rea c\ are un sens nu a[ mai scrie. * Toat\ arta lui Kafka2 const\ `n a-l obliga pe cititor s\ reciteasc\. Aceasta `n stadiul etic. Taci. Vederi definitive. a[ putea face dintr-o duminic\ s\rac\ o oper\ de umanitate. Uneori exist\ o dubl\ sau o tripl\ posibilitate de interpretare. Asta pentru c\ niciodat\ n-au fost desp\r]i]i at`]ia aman]i.carnete_Camus. ~n ambele cazuri. de unde nevoia de dou\ sau trei lecturi. trebuie s\ avem `ncredere `n hazard. De ad\ugat c\ formula m-ar fi constr`ns s\ reflectez mai bine [i. * Sexualitatea ne`nfr`nat\ duce la o filosofie a nesemnifica]iei lumii. primul miros al ierburilor 1 Cf. mult mai solid [i mai emo]ionant. Rolul eticii [i al esteticii `n formarea personalit\]ii. Apologie a generalului. f\r\ temei. Taci. * Kierkegaard. Este un adev\r str\lucitor. deasupra mea. Concluzia? Nu exist\ destin? * Supralicitarea motivului Euridicei1 `n literatura anilor ’40.

ar mai exista oare oboseala? * ~ntrebare: V\ plac ideile – cu pasiune. Cred acum c\ nu aveam dreptate“. cu s`nge? Ave]i insomnii din cauza acestei idei? Sim]i]i c\ v\ pune]i via]a `n joc pentru ea? C`]i g`nditori nu s-ar da `napoi! * Pentru publica]ia teatrului: Caligula: tragedie – Exilatul (sau Budejovice): comedie. Dar l-au `nzestrat totodat\ cu o virtute mai amar\ care `l face s\ dispre]uiasc\ tot ce poate fi cucerit dup\ ce a `nf\ptuit ceva. fie `n interiorul lumii. Astfel s`nt restituite o moral\ [i o ascez\. Resim]i tot at`ta oboseal\ socotind num\rul de bucurii pe care. …S\ te bucuri tot timpul este imposibil. orice ai face. full of sound and fury. corec]ia. t\cerile [i inspira]iile sale. Sau s\ te culci cu toate [i s\ faci. . * Dezvoltarea absurdului: 1) dac\ grija fundamental\ este nevoia de unitate. trompeta str\lucitoare a senza]iei. Acolo. S`nt un limbaj pe care ast\zi eu s`nt singurul care-l aud `n amintire. * ~n nop]ile din Algeria. Iau totul de la `nceput. scena III: „far from this instant there is nothing serious in mortality“. * Zeii au `nzestrat omul cu mari [i str\lucite virtu]i care-l fac capabil s\ cucereasc\ orice. asceza sa. p`n\ la urm\ survine oboseala. Ea nu [tie. Ce-i mai important se afl\ `n alt\ parte. dup\ ce a publicat c`teva lucr\ri. Garnier traduce „The night is long that never finds the day“ prin: „Nu exist\ noapte oric`t de lung\ care s\ nu ajung\ la zi“ (?) Da1 – „it is a tale told by an idiot. dar ea este de origine diabolic\. * Boala este o m\n\stire care are regula sa. ele se `mpodobesc cu o nostalgie necunoscut\ `n aceste ]\ri mici. * Pascal: Eroarea vine din excludere. Dar de ce? ~n realitate nu te po]i bucura tot timpul pentru c\ nu te po]i bucura de toate. – Perfect. echilibrul [i plata. c`t\ resim]i estim`ndu-le pe cele pe care le-ai avut deja. * Femeia. `n realitate. este plictisitoare. declar\ `ntr-o nou\ carte: „P`n\ acum am mers `ntr-o direc]ie gre[it\. fie `ndep\rt`ndu-se de lume.carnete_Camus. iluzia c\ al]ii pot „`mp\rt\[i“ suferin]a lui. „And nothing is but what is not. actul II. care r\m`n de precizat.“ {i `n alt\ parte. `i mai r\m`ne doar pu]in de `nv\]at. * A tr\i cu pasiunile tale `nseamn\ a tr\i cu suferin]ele tale. nu le vei avea niciodat\. * 1 Cuv`nt greu de citit `n manuscris: ezit\m `ntre M [i oui. – ceea ce reprezint\ contraponderea. 2) dac\ lumea (sau Dumnezeu) nu o pot satisface. C`nd un om a `nv\]at – [i nu pe h`rtie – s\ r\m`n\ singur `n intimitatea suferin]ei sale. * S\ ne `nchipuim un g`nditor care. ~i revine omului s\-[i creeze o unitate. signifying nothing“. s\-[i dep\[easc\ dorin]a de a fugi. {i totu[i abia atunci ar face dovada c\ este demn de a g`ndi. * Echivalen]a `n Macbeth: „Fair is foul and foul is fair“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 184 184 ALBERT CAMUS CARNETE 185 de prim\var\ trebuie s\ fie precum chemarea vesel\. `n fapt. Dac\ ai putea `mbr\]i[a totul. nimeni nu l-ar mai lua `n serios. `n afara amorului. Trebuie s\ tr\ie[ti cu una [i s\ taci. urletele c`inilor se r\sfr`ng pe spa]ii de zece ori mai mari dec`t cele din Europa.

* Dorin]a fizic\ brutal\ e u[or de satisf\cut. Pléiade. Diferen]a esen]ial\ c`nd m\ duceam la unchiul meu1: la noi obiectele nu aveau nume. fire[te. Acault.“ Cuv`ntul `i arde gura. * S\r\cia este o stare a c\rei virtute e generozitatea. 2 Cf. ceea ce iube[ti? * Eseu despre Nostalgia „`nceputurilor“. `n Confluences.“ „Ceea ce spusese Doamna de Clèves despre portretul lui l-a readus la via]\ f\c`ndu-i cunoscut c\ pe el nu-l ura. Dac\ cel\lalt nu r\spunde. spune Nietzsche dup\ Stendhal. * Frumosul.F. Dar nu e uscat\. Idem: tema relativului – dar relativul cu pasiune. „~nsemn\ri despre revolt\“. (Ceea ce. dar frica `l cuprinsese at`t de tare. este o promisiune de fericire. 1 M. Pe l`ng\ Adolphe. noiembrie 1951). pare un p\cat u[or) ne-a istovit puterile [i dragostea de via]\. p.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 186 186 ALBERT CAMUS CARNETE 187 15 decembrie S\ accept `ncercarea. Dar pentru a alunga acest g`nd care i se p\ruse at`t de dificil [i at`t de glorios. „I-am spus c\ at`ta timp c`t m`hnirea `[i p\strase limitele.“ Magnific. Trebuie s\ str\ba]i tot t\r`mul iubirii ca s\ g\se[ti flac\ra dorin]ei. Hommage à Gide (Nouvelle N. {i-a pus `n g`nd s\ cucereasc\ Rodosul. o aprobasem [i o `mp\rt\[isem. Se diversific\ `n mai multe povestiri. Oare de aceea dore[ti `ntotdeauna cu at`ta greutate. mor din cauza sentimentului. * Copil\rie s\rac\. este contrariul indiferen]ei. Acesta-i postulatul ei.R. Simplitatea ei real\ const\ `n concep]ia despre iubire: Pentru Doamna de La Fayette iubirea e o primejdie. suferim de acel straniu r\gaz [i de acea inadaptare melancolic\ ce urmeaz\ dup\ prea marile efuziuni [i dup\ gesturile istovitoare. `nc`t `[i pierdu cuno[tin]a [i muri dup\ c`teva zile. care prefigureaz\ capitolul I din Omul revoltat. ca de altfel [i citind Prin]esa de Montpensier [i Contesa de Tende. De `n]eles de ce sentimentul `i inspir\ o asemenea spaim\. – Se ivea `n mine dorin]a de a alege. cf.. |sta e infernul.) „I s-a acordat gra]ierea c`nd nu mai a[tepta dec`t lovitura mor]ii. Cain a golit dintr-o dat\ pentru noi toate posibilit\]ile de via]\ efectiv\. Exemplu: sf`[iat `ntre lumea care nu `i e suficient\ [i Dumnezeul pe care nu-l are. E o pudoare viril\. 1887. La el: gresia ars\ din Vosgi. „L’intelligence et l’Echafaud“. Dar dac\ el nu este chiar fericirea. trebuia s\ se g`ndeasc\ la altceva. la `nceput. * Prin]esa de Clè ves1. a c\rui grandoare s\-l poat\ preocupa. Dar se vede bine c\ el este pe p\m`nt. ~ncepe complicat [i se `ncheie `n unitate. ~n m\sura `n care s`ntem parte din natura [i os`nda lui. Iar ceea ce se simte la lectur\. s\ g\sesc prin ea unitatea. „Cavalerul de Guise… a luat hot\r`rea s\ nu se mai g`ndeasc\ niciodat\ c\ ar putea s\ c`[tige iubirea Doamnei de Clèves. Este pudoarea marilor noastre secole. s\ mori `n diversitate.) 1 Cf. * Dac\ e adev\rat c\ crima istove[te orice facultate de a tr\i a unui om (vezi mai sus)… Prin asta crima lui Cain ([i nu cea a lui Adam care. spiritul absurd revolt\2. este un foileton complex. este o constant\ ne`ncredere fa]\ de dragoste. Fiindc\ `nsu[i b\rbatul (prin]ul de Clèves) care spune acestea va muri de disperare. se spunea: farfuriile ad`nci. serviciul de Quimper etc. Dar dorin]a `nso]it\ de tandre]e cere timp. dar c\ n-o voi mai pl`nge dac\ se l\sa prad\ disper\rii [i-[i pierdea ra]iunea. ce poate promite? * …C`nd totul a fost acoperit de z\pad\ mi-am dat seama c\ u[ile [i ferestrele s`nt albastre.carnete_Camus.“ (Toate personajele Doamnei de La Fayette care mor. . pus\ al\turi. vasul care e pe [emineu etc. Nu chiar at`t de simpl\. `n Existen]a (1945).

Iubire. Fi]i asem\n\tor Lui ca s\ nu mai cunoa[te]i din lume dec`t apa ce [iroie[te [i soarele ce `nc\lze[te. (L`ng\ ferm\. Astfel. este deposedat. un copac singuratic. mort de mult. bucurie [i durere. De aceea se deta[eaz\ de el `n momentul mor]ii. `n ciuda aparen]elor. Pa[i. – Nimic. * Lumea absurd\ nu admite dec`t o justificare estetic\. * I Mama – Nu. Dar trunchiul viu nu s-a l\sat `n\bu[it. Thomas descoper\ `n el moartea care-i prefigureaz\ viitorul. Voiam s\ [tiu dac\ r\spunde cineva. doar moartea e adev\rata cunoa[tere. Fiica – Ce nume[ti tu salvare? Mama – Iertarea ve[nic\. Cheia c\r]ii e dat\ `n capitolul XIV. nici nu mai atinge p\m`ntul. * Romanele metafizice ale lui Maurice Blanchot Thomas obscurul. cu lemnul putred. Apropia]i-v\ de piatr\ c`t mai ave]i timp (s\ dezvolt). apoi pleac\. Sora – Lumea e f\cut\ ca s\ mori `n ea. str`ng`ndu-se `n jurul trunchiului mort – [i-a proiectat crengile de jur-`mprejur [i deasupra – nu s-a l\sat dobor`t. Nimic. {i-a `ngro[at `mbr\]i[area de scoar]\. iar casele ca s\ dormi `n ele. Este o form\ nou\ a Mitului lui Orfeu [i Euridice (de notat c\ `n ambele c\r]i impresia .qxd 12/12/02 4:31 PM Page 188 188 ALBERT CAMUS CARNETE 189 alege cu pasiune lumea. format din dou\ trunchiuri `mpreunate. [i mut ca piatra.carnete_Camus. A r\mas lipit de primul [i am`ndou\ `mpreun\ `l reprezint\ destul de bine pe Thomas. Iubirea ei e metafizic\. e mai obscur. III – Ah! spuse el `nainte de a muri. lumea asta nu-i deci f\cut\ pentru mine [i casa asta nu-i a mea. V Sora – Ruga]i-v\ la Dumnezeu s\ v\ fac\ de piatr\. n-am auzit niciodat\ cuvintele astea. sare cu `nfocare `n relativ. Chiar [i pe plan fizic: nu posezi cu adev\rat dec`t o necunoscut\. T\cere. Asta e adev\rata fericire [i asta a ales [i pentru sine `nsu[i. E surd. Condi]ia posesiunii e ignoran]a. Atunci trebuie s\ recite[ti [i totul se lumineaz\ – dar `n lumina f\r\ str\lucire care scald\ asfodelele din locul mor]ii. Sora – ~n numele a ce? Femeia – ~n numele iubirii mele. * Budejovice (sau Exilatul). v\ spun. dintre care unul. Apare b\tr`nul mut. Medita]ie despre camerele de hotel. Fiindc\ `n acel moment ea [tie [i nou\ ne place s\ nu [tim. S\-i acord\m aceast\ pauz\ [i aceast\ oprire. II Idem: vezi mai sus. Dar tot ea face cunoa[terea inutil\: progresul ei e steril.) Aminadab. Idem: `mp\r]it `ntre relativ [i absolut. B\tr`nul r\m`ne un moment nemi[cat. Sora – Categoric. spuse cel\lalt. Sun\. Pa[i. S\-i d\m acest r\gaz. nu ast\-sear\. O clip\ nemi[cat [i t\cut `n fa]a u[ii. Pentru c\ mi-am iertat singur\ viitorul. vorbe[ti un limbaj pe care nu-l `n]eleg. Ceea ce o atrage pe Anne la Thomas e moartea pe care o poart\ `n el. Sora – Atunci eu s`nt deja salvat\. Sora – Ce vrea s\ `nsemne cuv`ntul \sta? (Pasaj) Femeia – Iubirea este bucuria mea trecut\ [i durerea mea de azi. * Nietzsche – Tot ceea ce este decisiv se construie[te doar pe un „orice ar fi“. Poate c\ tocmai acest r\gaz ne va salva. IV Actul 2. * Acum c`nd `i cunoa[te pre]ul. dac\ soneria func]ioneaz\.

s\ intrige [i s\ dezv\luie profunzimile c\r]ii.? Cei care-[i descoper\ un purice. 25. XIV. 7 [i 9. Asta `nseamn\ s\ ating\ str\fundurile ciumei. Un capitol despre mizerie. Ultima parte. compus\ doar din evenimente. Iar remediile pe care le imagineaz\ ajung abia la nivelul unui guturai. ci `ntotdeauna `nso]it\ de suferin]e morale (familie – iubiri frustrate) care-i d\deau profunzime. „Fiecare-[i caut\ pustiul [i de `ndat\ ce l-a aflat. o imagine nu mai pu]in crud\ [i nici mai pu]in adev\rat\ este tocmai aceea c\ omului nu-i este niciodat\ dat s\ moar\ `ntr-adev\r singur. Dar c`te probleme ridic\ asta. „Constatau `nc\ o dat\ c\ durerea fizic\ nu venea niciodat\ singur\. 29. Doar cei pe care moartea i-a atins `n ei `n[i[i sau `n apropia]ii lor au `nv\]at ceva. 2 Stéphan. `l socote[te prea aspru. 21. 12. s\ ar\t c\ mai `nt`i sufer\ pentru c\ nu s-a al\turat celuilalt [i pentru at`tea lucruri r\mase `n suspensie. Un capitol despre boal\. primele 3 p\r]i compuse din jurnale – carnete – note – predici – tratate – [i din relat\ri obiective erau menite s\ sugereze. XXI. o cronic\. Ceea ce le lipse[te este imagina]ia.carnete_Camus. Urmarea `l prevedea ceva mai amplu. Ei se instaleaz\ `n epopee ca la un picnic. 15. * Ciuma.“ Moralitatea ciumei: nu a servit la nimic [i nim\nui. Demersurile sale: vrea s\ ob]in\ un permis de liber\-trecere sub pretext „c\ nu este de aici“. 24.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 190 190 ALBERT CAMUS CARNETE 191 de oboseal\ pe care personajul pare s-o resimt\ [i pe care `n acela[i timp i-o transmite cititorului este o impresie artistic\). * Versiunea a doua Ciuma pitoreasc\ [i descriptiv\ – mici fragmente documentare [i o diserta]ie despre flageluri. Iezechiel. Nimic „for]at“. A doua versiune Biblia: Deuteronomul. 10. S\ urm\resc p`n\ la sf`r[it tema desp\r]irii. Amos. 15. VII. Stéphan2 – capitolul 2: Blestem\ dragostea care l-a frustrat de tot restul. Ie[irea. XXVIII. 10. XXVI. XXXII. XXIV. personaj care figureaz\ `n prima versiune a Ciumei. 12. Fiecare parte trebuia de asemenea s\ str`ng\ ceva mai mult leg\turile dintre personaje – [i trebuia s\ fac\ s\ se simt\ prin fuziunea progresiv\ a jurnalelor `ntr-unul singur [i s-o des\v`r[easc\ `n scenele din partea a patra.) [i u[urarea monoton\ prin tablouri ale Ciumei? Categoric trebuie s\ fie o relatare. Nu g`ndesc la scara flagelurilor. Leviticul. . Ieremia. Personajul Stéphan nu e dezvoltat suficient. Nimeni nu va spune c\ nu-l voi putea `ndura pe al meu. 4. E un adev\r lipsit de viitor. trebuia s\ traduc\ prin ele [i numai prin ele semnifica]ia general\. 12. IV. Observau astfel – contrar opiniei curente – c\ dac\ unul dintre privilegiile atroce ale condi]iei umane este s\ mori singur. S\ introduc atmosfera din Oran. Vor pieri (s\ dezvolt). XII. fra]ilor. naturalul. 1 Dup\ Ini]ial manuscrisul indic\ „vezi carnet“ – paragraful care urmeaz\ a fost reg\sit `n Carnetul de `nsemn\ri pentru Ciuma.“ * Ini]ial1. V. S\ redactez un raport general despre cium\ la O. un exilat care face tot posibilul ca s\ ias\ din ora[ [i nu poate. Pentru predic\: „A]i remarcat. 19. S\ pun totul `n stil indirect (predici – jurnale etc. VI. Eroism civic. S\ dezvolt critica social\ [i revolta. Poate: s\-l refac pe Stéphan `n `ntregime suprim`nd tema iubirii. IX. ce monoton este Ieremia?“ Personaj suplimentar: un separat. VI. Dac\ moare. Dar adev\rul astfel cucerit nu-i prive[te dec`t pe ei. Aten]ie: astmul nu justific\ vizitele at`t de numeroase. IX.

dar f\r\ entuziamul de la `nceput – [i numai cu motivele foarte clare pe care le aveau ca s\-l doreasc\. (?) O prefa]\ a povestitorului cu considera]ii despre obiectivitate [i despre m\rturie. S\ subliniez asta. {i `n acest exil. Ceea ce mi se pare a caracteriza cel mai bine aceast\ epoc\ e desp\r]irea. la fel ca toate relele de pe lume [i ca lumea `ns\[i. peste c`mp. Oamenii spun: nu g\se[ti nimic `n ziar. cu mijloace de detectiv. iar ceilal]i s\ tr\iasc\ o via]\ de animal h\ituit. c\ `]i deschide ochii. atins de cium\. Aveau atitudinea triste]ii [i a nefericirii. peste trei sate [i un r`u. tocmai asta . De suprimat: „la `nceput – `n fapt – `n realitate – `n primele zile – cam `n aceea[i epoc\“ etc. De fapt. unde crepusculul invadeaz\ sala ca o ap\ cenu[ie. nu poate duce dec`t la rezultate comice [i scandaloase. Ziarele nu mai au nimic altceva de relatat dec`t pove[ti despre cium\. alearg\ pe o colin\ [i-[i cheam\ so]ia cu strig\te puternice peste zidurile ora[ului. Progresia cazurilor de cium\ trebuie calchiat\ dup\ cea a [obolanilor. c\ Rieux este povestitorul. iar `n fa]a ei singurul cuv`nt de ordine al unui om este revolta. observ`nd suferin]a fra]ilor no[tri. Relativul e cel care triumf\ sau.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 192 192 ALBERT CAMUS CARNETE 193 Evenimentele [i cronicile trebuie s\ dea sensul social al Ciumei. Personajele `i dau sensul mai profund. Oric`t\ grandoare ar extrage unii indivizi de pe urma flagelului. Separatul evadeaz\ pentru c\ nu poate a[tepta ca ea s\ `mb\tr`neasc\. Pentru a le concilia: cinematograful – unde stau `nghesui]i unul `ntr-altul f\r\ s\ se cunoasc\. De l\rgit. Din marele elan de la `nceput nu le mai r\m`nea dec`t o deprimare `ntunecat\ care-i f\cea s\ uite `ns\[i cauza acestei constern\ri. de asemenea. ~nt`lnirea administra]iei. Separa]ii – partea a doua: „Erau izbi]i de mul]imea nimicurilor care contau mult pentru ei [i care nici nu existau pentru ceilal]i. din aceast\ privin]\. ~n fond. sc`nteile asfin]itului reflect`ndu-se slab `n geamuri. nu exista cale de mijloc. Critic\ social\. la sf`r[it. Este. cei care erau `n stare s\ mediteze au fost for]a]i s\ mediteze. to]i locuitorii au un aer de emigran]i. Exilatul. cel care nu pierde. „Desigur. mai exact. dar nu le mai resim]eau acuitatea. te oblig\ s\ g`nde[ti. La `nceput: miros de ]igar\. „{tiau foarte bine c\ trebuie s\ termine – sau cel pu]in s\ doreasc\ sf`r[itul – [i prin urmare `l doreau. Concomitent s\lb\ticie [i nevoie de c\ldur\. Ciudata cium\? Partea I este o expunere care ar trebui s\ fie foarte rapid\ – chiar [i `n ziare.carnete_Camus. De l\rgit. care este cea mai concret\ dintre toate for]ele. [tim c\ ciuma are binefacerile ei. trebuie s\ fie nebun.“ To]i caut\ pacea. Sf`r[itul p\r]ii I. To]i au fost separa]i de restul lumii. (?) Cottard pe dos: s\ descriu comportamentul s\u [i s\ dezv\lui la sf`r[it c\-i era fric\ s\ nu fie arestat. de cei pe care-i iubeau sau de obiceiurile lor. criminal sau la[ cel care ar consimte ciuma. Un capitol despre p\rin]ii izola]i `n lazarete. Dar. ceea ce e adev\rat despre relele lumii [i despre lumea `ns\[i e adev\rat [i despre cium\. De ad\ugat detalii despre „epidemie“. S`nt chema]i medici din exterior. Dar toate acestea `n mare. (?) De ar\tat de-a lungul `ntregii opere. La sf`r[itul ciumei. Pentru exilat: seara `n cafenelele unde se am`na c`t mai mult posibil ora de aprins lumina pentru a economisi electricitatea. O tem\ posibil\: lupta dintre medicin\ [i religie: puterile relativului ([i ce relativ!) `mpotriva celor ale absolutului. Care e idealul omului c\zut prad\ ciumei? – O s\ v\ vin\ s\ r`de]i: e cinstea. Nu poate judeca nimic. care este o entitate abstract\. Insuli]e de lumin\ `n ora[ul `ntunecat spre care converge un popor de umbre ca o colonie de parameci c\zu]i prad\ unui heliotropism. marmora meselor [i sp\tarele scaunelor lucind slab: este ora p\r\sirii. Tarrou este omul care poate s\ `n]eleag\ tot – [i care sufer\ din cauza asta. Astfel descopereau via]a personal\“. cu ciuma.

o dorin]\ de a m\ l\sa `n voia volupt\]ii de a iubi. 43) Distinc]ia sa `ntre oamenii de ac]iune [i oamenii f\cu]i pentru suferin]\. ed. ~n ]ara asta ochii se confrunt\ cu o perpetu\ confuzie `ntre prim\var\ [i iarn\. copacii acoperi]i de z\pad\ care-[i `nal]\ crengile albe pe malul r`ului. {i dac\ trebuie s\ pl\tim cu moneda suferin]elor [i a renun]\rii. `n realitate.) . Atunci aderau la ea cu o for]\ nou\. cit. * Aici nu se cunoa[te setea [i senza]ia de sec\tuire care pune st\p`nire pe `ntreaga fiin]\ dup\ un drum str\b\tut `n soare [i prin praf.“ „V\zut\ de la distan]\. s\ pl\tim. Idealul `ns\ ar fi s\-i lu\m for]a [i s\-i refuz\m sl\biciunile. c\ cel absent se va strecura `n ora[. XX. Iar locuitorii: poate c\ ciuma te elibereaz\ de toate. simt o pasiune ne`nfr`nat\. erau doar prad\ disper\rii. {i trezi]i brusc. ci doar cele o mie de mici ace arz\toare ale apei gazoase. c`nd pl\nuiau s\ arate `ntr-o zi sau alta cutare lucru cut\rui prieten care nu mai era acolo. se sim]iser\ mai slabi [i sf`r[iser\ prin a ceda primei f\g\duieli de tandre]e. (n. s\ spere ceva: c\ scrisorile vor veni. de[i o avuseser\ – sau mai cur`nd c\ nu erau capabili s\ o tr\iasc\ dec`t odat\ lipsi]i de ea. Geniul este deci at`t de lent! „Disperarea e hotarul unde se `nt`lnesc `ntru aceea[i neputin]\ furia unui egoism cuprins de-o la[\ team\ [i temeritatea unui spirit cuprins de-o `nc\p\]`nare orgolioas\. Trebuie s\ moar\ sau s\ tr\deze. Limonada pe care o `nghi]i: nu sim]i deloc cum trece lichidul. * Puritatea inimii la Kierkegaard. ~nc\ mai aveau speran]\. Idem: momentele `n care se las\ s\ alunece spre cium\ [i nu mai sper\ dec`t `n somnul ei. Dar `n acel moment s`nt din fericire atoni (sau via]a le d\ motive noi de interes). red.“ „Iar c`nd duhul necurat a ie[it din om. Separa]ii Separa]ii `[i dau seama c\. versiunea a doua. adic\ am motive s-o iubesc [i motive s-o detest. desprinz`ndu-se treptat de f\ptura care le inspirase aceste sentimente. M-am legat de ]ara asta. Pentru Algeria. Trebuie deci s\ conchidem c\ oamenii ace[tia nu [tiau s\ tr\iasc\ cu unitatea lor. * Pentru c\ cerul e albastru. rana li se deschidea iar. dimpotriv\. * Nu-s f\cut pentru risipire. `[i reg\seau suferin]a proasp\t\ [i o dat\ cu ea chipul r\scolit al dragostei lor. A doua faz\ a `nceput c`nd `ntr-adev\r n-au mai putut s\ g`ndeasc\ dec`t `n termenii ciumei. Astfel deveneau infideli din dragoste. `i pip\iau marginile iritate. dar poate [i un parapet. Astfel mul]i nu au fost fideli. foarte aproape de apa `nghe]at\. * 15 ianuarie Boala este o cruce. Fiindc\ din suferin]a lor din dragoste nu p\straser\ dec`t gustul [i nevoia de dragoste [i. ~nainte. `n prima faz\. n-au `ncetat niciodat\. c\ ciuma va `nceta. Totodat\ vreau s\ extind aceast\ interpretare la no]iunea de existen]\ `n general.“ – „~[i d\deau seama uneori c\ r\m\seser\ `n prima faz\. – C`t\ vorb\rie.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 194 194 ALBERT CAMUS CARNETE 195 era nefericirea. Cottard spune: trebuie s\ fie bine la `nchisoare.“ Vreau s\ exprim prin intermediul ciumei sufocarea de care am suferit cu to]ii [i atmosfera de amenin]are [i exil `n care am tr\it. Ciuma va da imaginea celor care `n r\zboiul acesta [i-au avut partea lor de reflec]ie. `n toiul nop]ii. Noul Testament. 1 Sf`nta Evanghelie dup\ Matei.“ – „Dar c`teodat\. de t\cere – [i de suferin]\ moral\. Astfel ciuma le restituia unitatea. umbl\ prin locuri f\r\ ap\ [i caut\ odihn\ [i nu g\se[te“1 (Matei. via]a lor le p\rea c\ formeaz\ acum un tot. ~ntrebare: Se poate iubi o ]ar\ cum ai iubi o femeie? * Ciuma. Pentru ca ea s\ fie refugiul care `]i d\ putere `n momentul dorit.carnete_Camus. par ni[te migdali `nflori]i. Abia `n faza a doua nu mai sper\.

Concluzie: s\ ne resemn\m accept`nd impuritatea? S`nt departe de bine [i mi-e sete de unitate. pentru c\ de-abia atunci te salvezi prin speran]a cea adev\rat\“. joc al circumstan]elor `n ceea ce se nume[te o dragoste sau o prietenie. Tipul: Heathcliff. * Ciuma. * Eseu despre revolt\. Idem: a regenera iubirea `n lumea absurd\. versiunea a doua Separa]ii `[i pierd sim]ul critic. 1991.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 196 196 ALBERT CAMUS CARNETE 197 Idem pentru Kafka: „Trebuie s\ love[ti de moarte speran]a p\m`nteasc\.. . mai ales. c`nd ne imagin\m astfel tot ce este `nt`mpl\tor. Dup\ ce ai extras din angoas\ filosofia: s-o extragi din fericire. s\ retragem din eternitate iubirea sau cel pu]in s-o retragem de la cei care o travestesc `ntr-o imagine a eternit\]ii. un viitor – [i pentru c\ tr\im ca [i cum singura noastr\ sarcin\ ar fi aceea de a avea rela]ii cu fiin]ele. {i tot ceea ce nu dureaz\ – [i numai ceea ce nu dureaz\ – ne apar]ine. atunci lumea se `ntoarce la noaptea ei. ci din indiferen]\) [i c\ restul p\streaz\ `ntotdeauna posibilitatea de a se interesa de altceva. Voin]a [i spiritul c`[tig\ din asta. Fiind de la sine `n]eles c\ nu exist\ dec`t un fel de a dura care este acela de a dura ve[nic [i c\ nu exist\ cale de mijloc. c`nd `n]elegem.. Rela]iile cu fiin]ele ne ajut\ `ntotdeauna s\ continu\m pentru c\ ele presupun mereu noi dezvolt\ri. Nu exist\ puritate `n afara lui Dumnezeu. Vechiul Testament. Dar nu exist\ judecat\ de valoare despre iubirea durabil\ (pe acest p\m`nt) [i cea care nu este durabil\. nutrind speran]e de[arte [i resim]ind spaime gratuite la lectura unor considera]ii pe care un ziarist le-a scris cam la nimereal\. Dar aceast\ iubire e `n afara eternului. c\sc`nd plictisit.»“1. n-am cunoa[te iubirea“). S\ l\s\m asta. `nseamn\ de fapt a regenera cel mai arz\tor [i mai perisabil dintre sentimentele umane (Platon: „Dac\ am fi zei. c\ numai voin]a noastr\ leag\ aceste fiin]e de noi – `nceta]i s\ scrie]i sau s\ vorbi]i. O iubire fidel\ – dac\ nu s\r\ce[te – este pentru om un mod de-a men]ine c`t mai mult cu putin]\ ceea ce-i mai bun `n el. Dar vorbim de unitate [i de bine. Facem parte din lumea care nu dureaz\. De aceea omul nu se realizeaz\ dec`t `n iubire. V\d de pe acum obiec]ia: `nseamn\ c\ n-a]i iubit niciodat\.carnete_Camus. 22) „{i a zis Domnul Dumnezeu: «Iat\ Adam s-a f\cut ca unul dintre Noi. s\ m\n`nce [i s\ tr\iasc\ `n veci!. Dar inima? * Toat\ problema absurdului ar trebui s\ se concentreze `n jurul unei critici a judec\]ii de valoare [i a judec\]ii de fapt. Po]i s\-i vezi pe cei mai inteligen]i dintre ei c\ut`nd `n ziare sau `n emisiunile radiofonice mo- tive s\ cread\ `ntr-un sf`r[it rapid al ciumei. ~n felul acesta se revalorizeaz\ fidelitatea. Editura Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. * 10 februarie Patru luni de via]\ ascetic\ [i solitar\. E cel mai uman dintre sentimente cu tot ceea ce implic\ cuv`ntul ca limitare [i exaltare totodat\. * Ceea ce lumineaz\ lumea [i o face suportabil\ este sentimentul obi[nuit pe care-l avem despre leg\turile noastre cu ea – [i mai ales despre ceea ce ne une[te cu fiin]ele. 1 Facerea. * Text curios din Genez\ (III. fiindc\ g\se[te `n ea sub o form\ fulgurant\ imaginea condi]iei sale lipsite de viitor ([i nu cum spun ideali[tii pentru c\ se apropie de o anumit\ form\ a eternului). Toate astea ilustreaz\ faptul c\ absurditatea `[i are formula `n opozi]ia dintre ceea ce dureaz\ [i ceea ce nu dureaz\. Dar `n zilele c`nd devenim con[tien]i c\ nu este singura noastr\ sarcin\. Bucure[ti. a[adar. {i acum nu cumva s\-[i `ntind\ m`na [i s\ ia roade din pomul vie]ii. Se cuvine. cunosc`nd binele [i r\ul. iar noi la acel frig imens din care tandre]ea uman\ ne scosese pentru o clip\. Puritatea inimii pentru Kafka este unitatea. izola]i-v\ [i le ve]i vedea topindu-se `n jurul vostru – c\ majoritatea au `n realitate spatele `ntors (nu din r\utate. E ceva ireparabil.

`n construc]ii ce mi se par sterile.) De v\zut. dimpotriv\. chiar dac\ `n aparen]\ ele s`nt foarte opuse. S`mb\ta dup\-amiaz\. iar Nietzsche ar risca s\ ob]in\ `n acest mod o victorie pe care nu [i-ar dori-o. * Ciuma. `n care tandre]ea [i obi[nuin]a `[i `mp\r]eau zilele. fiindc\ nici Nietzsche [i nici noi `n[ine nu pierdem con[tiin]a celeilalte laturi a problemei [i este vorba doar de o reac]ie de ap\rare. Duminica desigur. {i totu[i nu mi-am dat seama de aceast\ particularitate personal\ dec`t la v`rsta de treizeci de ani. S\ fac din tema separ\rii marea tem\ a romanului.carnete_Camus. Am o imagina]ie dezordonat\. La limita inteligen]ei se [tie. se separ\ copiii de p\rin]i [i b\rba]ii de femei. Nietzsche (Origine de la Philosophie. versiunea a doua Cau]i pacea [i mergi spre fiin]ele care s\ ]i-o dea. este necesar ca noi s\-l ap\r\m ast\zi pe Socrate. * Un spirit c`t de c`t deprins cu gimnastica inteligen]ei [tie. {i iat\ c\. Trebuie s-o cau]i `n alt\ . ca [i cea a lui Pascal la cea a lui Darwin. „Nu ceruser\ nimic ciumei. orele se lungesc [i caut s\ nu m\ pierd `n jocuri de imagini. chiar dac\ se numesc Socrate [i Empedocle. Dar situa]ia impune o alegere. versiunea a doua. * Gustul pietrei e ceea ce m\ atrage poate at`t de mult spre sculptur\. cam monstruoas\. Idem: despre responsabilitatea divin\. Idem: un capitol despre teroare: „Oamenii pe care `i ridicau seara…“ ~n capitolul despre lazarete: rudele s`nt deja separate de mort – pe urm\. nu este ne`nsemnat\ a priori. f\r\ `ndoial\. Ea red\ formei omene[ti greutatea [i indiferen]a f\r\ de care nu-i v\d grandoarea. To]i s`nt exila]i `n singur\tate. De aceea lui Nietzsche i se pare necesar s\ atace cu argumente puternice cre[tinismul [i pe Socrate. Bianquis. Dar tot astfel. fiindc\ epoca noastr\ amenin]\ s\-i `nlocuiasc\ cu valori care reprezint\ nega]ia oric\rei culturi. Uneori `n tren.“ Practic: nu exist\ dec`t oameni singuri `n roman. Omul a avut puterea s\ devin\ egalul lui Dumnezeu. ~[i creaser\ cu r\bdare `n miezul unei lumi de ne`n]eles un univers al lor. experien]a lui Nietzsche ad\ugat\ la a noastr\. trebuie s-o m\rturisesc. nu era suficient s\ fie separa]i de lume. c\ exist\ ceva adev\rat `n orice teorie [i c\ nici una dintre marile experien]e ale umanit\]ii. Astfel `nc`t separarea devine general\. Ostenit de a `ndrepta `ntruna panta g`ndului. (Dar toate acestea nu pot fi adev\rate dec`t cu vreo duzin\ de nuan]e suplimentare. `nc`t m\ r\zboiesc mai tot timpul cu el“. foarte uman. Greu de cunoscut rolul enorm pe care l-a jucat `n via]a mea. ~n cele din urm\. Dar ele nu pot da la `nceput dec`t demen]\ [i confuzie. Astfel `ncepe legenda lui Zeus [i a lui Prometeu. Dup\ ce le orbise spiritul. [i Dumnezeu s-a temut de el [i l-a men]inut `n ascultare. * Eseu: un capitol despre „fecunditatea tautologiilor“. a lui Callicles la cea a lui Platon restituie tot registrul uman [i ne red\ patriei noastre. Pascal [i Sade. f\r\ m\sur\. {i anumite zile consacrate pe timpuri anumitor ritualuri. p.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 198 198 ALBERT CAMUS CARNETE 199 {i sabia de foc care gone[te omul din Eden „se rotea `ncolo [i-ncoace ca s\ p\zeasc\ drumul ce duce la pomul vie]ii“. cu certitudine. ea le smulgea acum inima. Dar numai `n aparen]\. Separa]ii au dificult\]i cu zilele s\pt\m`nii. mai bine zis: orele zboar\ ca fulgerul [i iat\-m\ ajuns `nainte de a-mi fi dat seama. `n orice caz. m\ las s\ alunec. * Ciuma. Aceasta pare s\ introduc\ `n via]a ideilor un anumit oportunism. mi-e at`t de aproape. sau cel pu]in ceea ce reprezint\ el. vine un moment c`nd m\ las `n voia sor]ii. mai trebuia ca [i ciuma s\-i separe de modestele lor crea]ii zilnice. `n autobuz. din motive sanitare. * Ceea ce m\ deranjeaz\ `n exerci]iul g`ndirii sau `n disciplina necesar\ operei este imagina]ia. s-o readuc spre hrana de care am nevoie. 208): „Socrate. c\ orice eroare provine dintr-o excludere. ca [i Pascal.

„P`n\ acolo da. 3) revolta metafizic\. dac\ am `n]eles bine – devine chiar necesar. dar acesta ar fi atunci un realism nesatisf\c\tor. odat\ pus\ prima piatr\ (nu exist\ dec`t una). * . Dar `n cele din urm\ consecin]ele `mi repugn\ [i m\ retrag. dar numai atunci. ele `]i dau somnul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 200 200 ALBERT CAMUS CARNETE 201 parte. Ea se evoc\ [i se imagineaz\. Se prea poate. 1 Lucrare a lui Max Scheler (cf. [tiu c\ acest lucru e adev\rat. Dar lumea aceasta odat\ trasat\ `n linii mari. Ideal curios al omului: `n chiar s`nul naturii. De v\zut notele din Originea Filosofiei [i din Omul resentimentului1 `n Eseu. Tarrou (sau Rieux) iart\ ciuma. `n m\sura `n care savureaz\ f\r\ s\ se decid\. * Eseu despre revolt\: una dintre direc]iile spiritului absurd este s\r\cia [i mizeria. devine posibil s\ filosofez – sau mai exact. Omul revoltat). `ns\ cerul e mut. de exemplu). Adev\rul este inacceptabil pentru cel care `l g\se[te. Astfel filosofia mea de eviden]\ este absurdul. * S\ ne `nchipuim un g`nditor care spune: „Uite. * Trebuie s\ ne decidem s\ introducem `n elementele g`ndirii o distinc]ie necesar\ `ntre filosofia eviden]ei [i filosofia preferin]ei. To]i au dreptate. lumea absurd\ nu se analizeaz\ `n mod riguros. … G`nditorul fericit este cel care-[i urmeaz\ calea – g`nditorul exilat e cel care refuz\ acest lucru – de dragul adev\rului – cu p\rere de r\u. s\-[i fac\ un apartament. Din „nimic nu e interesant dec`t…“ reiese: „totul e interesant `n afar\ de…“ – De unde un studiu precis [i riguros – f\r\ concluzii – despre revolt\: 1) mi[carea de revolt\ [i revolta exterioar\. te po]i `ntoarce spre fiin]e. Mi[carea de revolt\: `ndrept\]irea ei – impresia c\ toate acestea au durat prea mult – c\ cel\lalt `[i dep\[e[te drepturile (tat\l. Exemplu: un echilibru just `ntre spirit [i lume. plenitudine etc. Mai `nt`i. dar dup\ aceea nu“ – de continuat analiza.“ Astfel apare g`nditorul absurd [i perpetua sa indispozi]ie. dar care se impune. armonie. `n lipsa p\cii. S`nt cerute [i reintroduse analiza [i rigoarea. Dar asta nu m\ `mpiedic\ s\ am (sau mai exact s\ cunosc) o filosofie de preferin]\. deoarece. Un singur mod de a nu te l\sa „posedat“ de absurd este s\ nu ob]ii avantaje de pe urma lui. 2) starea de revolt\. * Marea problem\ ce trebuie rezolvat\ „practic“: po]i fi fericit [i totodat\ solitar. * V`ntul acesta straniu care alearg\ `ntotdeauna la marginea p\durilor. dar cu hot\r`re… Putem `mpinge oare la maximum aceast\ separare dintre g`nditor [i sistemul s\u? Nu `nseamn\ asta de fapt c\ revenim la un realism indirect: adev\rul exterior omului – [i care constr`nge. Triumf\ detaliul [i descrierea.carnete_Camus. * Eseu despre revolt\. Nu exist\ dispersie sexual\ f\r\ castitate etc. versiunea a doua E bine c\ exist\ terase deasupra ciumei. Nu e o analiz\. Idem: s\ introduc tema oscila]iei. spune Rieux. adic\ al imagina]iei precise. se poate ajunge la o filosofie care le repugn\ spiritului [i inimii. Astfel lumea aceasta este produsul g`ndirii `n general. Idem: contemplarea ca unul dintre scopurile absurde. Este aplicarea unui anume principiu modern de conduit\ `n via]\ [i `n estetic\. Altfel spus. * Ciuma. Nu o solu]ie a priori. {i atunci.

. s-ar putea spune c\ un lucru ne`nsemnat nu e neap\rat ceva care nu are sens. [i este cazul indivizilor indiferen]i fa]\ de aceste considera]ii. o semnifica]ie general\. alta pe planul societ\]ii. etc. ci un lucru care nu are. {i mai `nt`i: ce este ne`nsemn\tatea? Aici etimologia e `n[el\toare. S`nt de prev\zut mai multe volume enorme.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 202 202 ALBERT CAMUS CARNETE 203 Antologia ne`nsemn\t\]ii1. Societ\]ii.: Sur l’insignifiance. pe acela al religiei [i poate o ultim\ semnifica]ie pe planul metafizicii. Dar de vreme ce `mi propun s\ fac o antologie a ac]iunilor ne`nsemnate. asupra c\ruia merit\ s\ te opre[ti. Un personaj ne`nsemnat poate fi perfect rezonabil. speciei [i lui Dumnezeu `nsu[i pu]in le pas\ dac\ eu r\sucesc clan]a spre dreapta sau spre st`nga. Concluzie: c\s\toria nu este o ac]iune ne`nsemnat\. prefa]a lui J. extr\g`ndu-[i pu]inul sens pe care-l are dintr-o semnifica]ie mai general\. nu pot lega acest gest de nici o semnifica]ie `ndeob[te admis\. exist\ o relativitate a ne`nsemn\t\]ii. s\ te ocupi de el. S\ ne oprim la cuvintele acestea. social\ sau religioas\. a[a cum se `nt`mpl\ `n general.: Carnete I [i Ciuma. la urma urmelor. Concluzia general\ e c\ exist\ incertitudine `n cazul ne`nsemn\t\]ii. Ne`nsemn\tatea nu va fi relativ\ dec`t dac\ se pot da mai multe defini]ii acestui metru-etalon al semnifica]iei. Ac]iuni ne`nsemnate: b\tr`nul [i pisica1 – militarul [i t`n\ra fat\ (not\ pentru acest caz. pot face aceast\ antologie ca s\-mi iau o piatr\ de pe inim\. Am ezitat dac\ s\ introduc povestirea asta `n antologie. religiei. ea este. 2 Scobitoarea lui Jarry: cf. care „conteaz\“. Nu este ceea ce nu are sens. `ntr-adev\r ar trebui s\ se spun\ c\ lumea este ne`nsemnat\. dac\. Altfel spus [i conform sc\rii normale a valorilor. ~n orice caz va fi posibil s-o „v\rs“ [i `ntr-o antologie a lucrurilor care au sens – `n preg\tire ) etc. Astfel. „Cum se spune `n ]ara mea“ – „Cum spunea Napoleon“ – [i. de un gust al eficacit\]ii care poate reflecta o anumit\ voin]\. Ceea ce nu vrea s\ spun\ c\ ne`nsemn\tatea este un lucru relativ. Camus riziune. care are un loc [i-l are pe drept. ca orice altceva. dac\ m\ `nsor `ndeplinesc un act care cap\t\ o semnifica]ie general\ pe planul speciei. de o conduit\ `n via]\ etc. Saltas la edi]ia lui Ubu roi (Fasquelle). Nu `nseamn\ nici ceva futil. care reia acest text pe un ton de de- un act ne`nsemnat. comparabil\ cu ceva mai mare. care sare `n ochi… etc. c\s\toria este `ntr-adev\r 1 Cf. 3. s\ i te consacri. Exist\ ac]iuni mari. 2. cahier des saisons (1959). Deoarece ac]iunile acestea nu par ne`nsemnate celui care le `ntreprinde cu toat\ seriozitatea oficial\. proiecte serioase [i grandioase care s`nt ne`nsemnate. Cu alte cuvinte. cu numeroase precau]ii [i f\c`nd apel la mai multe nuan]e. Din acest exemplu se vede `n orice caz c\ ne`nsemn\tatea const\ `n semnifica]ia pe care nu o are. Atunci. ~n acest caz. de grija de a-mi economisi for]ele. cel pu]in nu pe planul valorilor `ndeob[te admise. * 1 Cf. prin el `nsu[i. Probabil. ~ntr-o oarecare m\sur\. G`nduri ne`nsemnate. Cuvinte ne`nsemnate. a evocat deja anecdota aceasta `n Carnete I. Ca s\ lu\m un exemplu contrar. Dar a [ti dac\ o ac]iune este ne`nsemnat\ nu `nseamn\ neap\rat a [ti ce este ne`nsemn\tatea. Scobitoarea lui Jarry2. care se impune aten]iei. care merit\ interes. `n general.carnete_Camus. O dau totu[i ca s\ ar\t marea dificultate a `ntreprinderii mele. cu excep]ia cazului c\ pentru mine acest obicei este legat. Aceasta ne `ndreapt\ totu[i pe calea unui progres. `nseamn\ c\ [tiu ce este o ac]iune ne`nsemnat\. Cu toate astea… Plan 1. Are rela]ie cu ceva care nu este ne`nsemn\tate – care are un sens – o anume importan]\. va fi pentru mine mult mai important s\ `ntorc clan]a `ntr-o anumit\ direc]ie dec`t s\ m\ `nsor. Trebuie deci ad\ugat c\ ele s`nt ne`nsemnate pentru… c\ un personaj e ne`nsemnat fa]\ de… c\ un g`nd e ne`nsemnat `n cadrul… Cu alte cuvinte. Acest lucru `ns\ nu este mai bine definit. Lipsit de sens [i ne`nsemnat nu s`nt sinonime. Concluzie: ac]iunea mea e ne`nsemnat\. de exemplu. {i. care frapeaz\ spiritul. ne`nsemn\tatea are `ntotdeauna o rela]ie care decide ceea ce este ea. Poate c\ are o semnifica]ie important\. pentru a deschide o u[\ `ntorc clan]a spre dreapta mai degrab\ dec`t spre st`nga. C\ci dac\ i se retrage semnifica]ia de specie. majoritatea cuvintelor istorice.

Dar nu v\d ce se poate dori mai mult dec`t s\r\cia legat\ de un timp liber activ. * Nietzsche. Ea are avantajul extrem de rar `n zilele noastre de a fi cu adev\rat profetic\. ~n atitudinea asta exist\ `n acela[i timp modestie [i neputin]\. Un ideal: cunoa[terea pur\ [i fericirea. Este posibil s\ ne imagin\m un autor care scrie fiecare dintre romanele sale `ntr-un stil diferit. ci numai comentarii. [i anume c\ nu mai s`nt judeca]i ceilal]i. `n final. * Europeanul care face din curaj o voluptate: se admir\. a g`ndurilor mici [i a micilor umori. Nu avem filosofii. Via]a are1 drept scop desemnat ne`nsemn\tatea. De mirare c\ pentru a r\zbuna o asemenea preten]ie nu s-a declarat el `nsu[i un Dumnezeu. Dar nu vrea s\ cear\ nimic cerului. dovede[te c\ g`ndirea. De aceea ]ineau at`t de mult la concret. Ceea ce atrage multe persoane spre roman este c\ aparent e un gen care nu are stil. * Nu pot fi suprimate `n mod absolut judec\]ile de valoare. care de acum `nainte mi-a devenit familiar\: ea este lipsit\ de ajutorul durerii. el pretinde stilul cel mai dificil. ar fi luat `n r`s. este o teribil\ aventur\. cu o via]\ exterioar\ c`t mai monoton\ posibil. Ce poate omul s\ doreasc\ mai mult dec`t s\r\cia? Nu am spus mizeria [i nici munca f\r\ de speran]\ a proletarului modern. Adev\ratul curaj e pasiv: este nep\sarea `n fa]a mor]ii. * Vechii filosofi ([i pe bun\ dreptate) reflectau mult mai mult dec`t citeau. * Senza]ia mor]ii. Ea descrie practic nu numai partea cea mai considerabil\ a existen]ei. ~ntr-at`t `nc`t o carte de filosofie care ar ap\rea ast\zi f\r\ s\ se sprijine pe nici o autoritate. Tiparul a schimbat asta. Dar a presim]i moartea la simpla vedere a unei . ne`nsemn\tatea se identific\ aproape `ntotdeauna cu aspectul mecanic al lucrurilor [i al fiin]elor – cel mai adesea cu obiceiul. Durerea se aga]\ de prezent. Resping\tor. * C`nd cineva alege renun]area `n ciuda certitudinii c\ „Totul este permis“. pe nici un citat. cea a gesturilor mici. De unde interesul antologiei. totul sf`r[ind prin a deveni obi[nuit. Poate c\ e o chestiune de r\bdare. r\m`ne totu[i ceva. ci [i viitorul nostru comun. * Suport\m faptul c\ Molière a trebuit s\ moar\! * 9 martie. Iar un g`nditor care [i-ar `ncepe cartea cu: „S\ lu\m lucrurile de la `nceput“. s`ntem asigura]i c\ cele mai mari g`nduri [i cele mai mari ac]iuni sf`r[esc prin a deveni ne`nsemnate. ea cere o lupt\ care ocup\. cel care se supune `n `ntregime obiectului. Primii brebenei – [i acum opt zile ningea! * Nietzsche cunoa[te [i nostalgia. ~n fapt. comentariu etc.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 204 204 ALBERT CAMUS CARNETE 205 De ce aceast\ antologie? Se va observa c\. * 1 Un cuv`nt ilizibil. Solu]ia lui: ceea ce nu se poate cere lui Dumnezeu i se cere omului: acesta e supraomul. Aceasta neag\ absurdul. Citim mai mult dec`t reflect\m. E ceea ce spune Gilson consider`nd c\ epocii filosofilor care se ocupau de filosofie i-a urmat epoca profesorilor de filosofie care se ocup\ de filosofi. {i totu[i… * Pentru Ciuma: exist\ `n oameni mai multe lucruri de admirat dec`t de dispre]uit. ~nseamn\ c\. ea `ns\[i practicat\ `n singur\tate. Buddha predic\ o `n]elepciune f\r\ zei [i c`teva secole mai t`rziu este a[ezat pe un altar. nu ar fi luat\ `n serios.carnete_Camus.

* Desimea norilor s-a sub]iat. pentru un timp liber activ. Ce ar fi lumea f\r\ moarte? O suit\ de forme pieritoare [i ren\sc`nde. René `n fa]a Paulinei. * Ciudata teorie a Doamnei de La Fayette referitoare la c\snicia considerat\ ca un r\u minor. Idem: foamea `i `mpinge pe unii s\ reflecteze. {i aceast\ Europ\ care ofer\ aici una dintre fe]ele ei cele mai constante se `ndep\rteaz\ necontenit de frumuse]e. o fug\ angoasat\. Rieux care `mpac\ totul `n conversia superioar\ a diagnosticului relativ. din fericire. Idem: la sf`r[itul ciumei. o lume nedes\v`r[it\. cea statornic\. s-ar fi destr\mat.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 206 206 ALBERT CAMUS CARNETE 207 batiste pline de s`nge. confiden]ele [i [tirile care ap\reau `n ziare. Nu se mai `n]elegea nimic. care pentru credincio[i este cea a examenului de con[tiin]\ – ora aceea e grea pentru prizonier – este ora iubirii frustrate. `n orice moment. (?) Stéphan. o puteau atinge cu m`na. Se refer\ necontenit la uman din pruden]\.“ (Montaigne) * Ne putem imagina u[or un european convertit la budism – pentru c\ este asigurat `n privin]a vie]ii de apoi – pe care Buddha o socote[te o nenorocire f\r\ leac – dar pe care el o dore[te din toate puterile. * Saint-Étienne [i periferia sa. Poate s\-[i supravie]uiasc\ un timp [i asta-i tot. O lume `n care nu mai este loc pentru fiin]\. * Ciuma.carnete_Camus. Trei planuri ale operei: Tarrou care descrie `n am\nunt: Stéphan care evoc\ generalul. Se recunoa[te aici o etic\ a Ordinii. Mai bine s\ ai o c\s\torie nereu[it\ dec`t s\ suferi din pasiune. nu-[i mai imaginau intimitatea care fusese a lor [i nici cum de putuse s\ tr\iasc\ l`ng\ ei o fiin]\ pe care. Jurnal al desp\r]irii. Cea pe care o iube[ti a murit `n timpul c`nd o iubeai [i astfel a devenit o iubire fixat\ o dat\ pentru totdeauna – care. este foarte prost compus. f\r\ acest sf`r[it. * Moartea d\ forma sa iubirii a[a cum o d\ vie]ii – transform`nd-o `n destin. * Epigraf pentru Ne`n]elegerea? „Ce se na[te nu merge spre des\v`r[ire [i totu[i niciodat\ nu se opre[te. (Romanul francez este psihologic pentru c\ nu are `ncredere `n metafizic\. De `ndat\ ce soarele a putut ie[i.“ Idem: separa]ii. ci [i ceea ce era o nenorocire pentru unii era un bine pentru ceilal]i.) Trebuie s\ fi citit prost Prin]esa de Clèves cel care vedea aici imaginea romanului clasic. . * Separa]ii. pentru bucurie. nu numai ceea ce aducea nenorocire era `n acela[i timp un bine. vars\ lacrimi de bucurie pur\ – totul e consumat – lacrimile b\rbatului care recunoa[te c\ `n fine destinul s\u a c\p\tat o form\. f\r\ efort. Dar iat-o. * Orice via]\ condus\ de bani este o moarte. Un asemenea spectacol condamn\ civiliza]ia care i-a dat na[tere. Acea or\ a serii. Nici un popor nu poate tr\i `n afara frumuse]ii. pentru o lume care trebuie s\ moar\. Separa]ii: Jurnal al Separ\rii? „Sentimentul separ\rii a fost general [i s-ar putea crea o idee despre el din convorbirile. iar pe ceilal]i s\ se ocupe de aprovizionare. pe ea. `nseamn\ a fi cufundat din nou `n timp `ntr-un mod vertiginos: este spaima devenirii. De aceea are parte de at`tea convulsii [i de aceea va muri dac\ pacea pentru ea nu va `nsemna revenirea la frumuse]e [i gestul de a reda iubirii locul cuvenit. {i amantul care pl`nge aplecat peste r\m\[i]ele p\m`nte[ti ale iubitei sale. Ciuma. Astfel. ogoarele au `nceput s\ fumege. Rena[terea rezid\ `n dezinteresarea material\. Dimpotriv\.

s\-i acorde o favoare deosebit\. ne `nscriem.“ * Absurd. le-a fost foarte greu s\ `nlocuiasc\ f\ptura din imagina]ia lor cu fiin]a real\… [i se poate spune c\ ciuma nu a murit dec`t `n ziua c`nd unul dintre ei a putut s\ priveasc\ din nou plictisit chipul celei care-i st\tea `nainte.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 208 208 ALBERT CAMUS CARNETE 209 * Exist\ `n faptul de a scrie dovada unei certitudini personale care `ncepe s\-mi lipseasc\. ~n ciuda repulsiei mele. preschimbat\ `n st`nc\… pentru a exprima acea `ntunecat\. * Absurdul este omul tragic `n fa]a unei oglinzi (Caligula). Dar profit\ de neaten]iile noastre. trebuie suprimat\ oglinda. De aici reiese c\ sexualitatea noastr\ nu poate fi cu adev\rat natural\. Dar oricum trebuie s\ d\m socoteal\ `n lumea asta – tuturor celor pe care-i iubim. * Timpul nu trece repede c`nd stai s\-l observi. * Epigraf pentru Ne`n]elegerea: „Iat\ de ce poe]ii o imagineaz\ pe nefericita mam\ Niobe pierz`ndu-[i mai `nt`i cei [apte fii [i mai apoi.“ * Orice g`nd se judec\ dup\ ceea ce e `n stare s\ extrag\ din suferin]\. Nu cred c\ exist\ alt\ lume unde ar trebui s\ „d\m socoteal\“. cel pe care-l observ\m [i cel care ne transform\. cele [apte fiice. mai bine s\ mori. adic\ oarb\.“ (Montaigne) * Idem (despre triste]e): „Fac parte dintre cei mai scuti]i de aceast\ patim\ [i nici n-o iubesc. Altfel. e vorba doar de o list\ cu numele celor care trebuie preveni]i „`n caz de“. a treia. Pe toate acestea le pierd [i `ncep s\-mi imaginez momentul c`nd nu voi mai scrie. dep\[ind puterea noastr\ de a le suporta. * Nu pot tr\i `n afara frumosului. De restituit morala prin Tu. Se simte supravegheat.carnete_Camus. clipa geloziei f\r\ obiect“. `mpov\rat\ de pierderi. Exist\ `n asta germenele unei satisfac]ii sau al unei complezen]e. ca pe un lucru de pre]. Poate c\ exist\ chiar dou\ timpuri. * C`nd totul se va fi sf`r[it. De fapt. Se mir\ c\ dup\ asta nu urmeaz\ nimic. la fel. * Idem: li se cere s\ se `nscrie ca s\ cunoasc\ lista celor care s`nt separa]i. Deci nu este singur. * Ceea ce distinge cel mai mult omul de animal este imagina]ia. „Dar c`nd s-au reg\sit. mut\ [i surd\ stupiditate care ne str\bate c`nd accidentele ne cople[esc. „Pe scurt. nici n-o stimez.“ * Idem (despre mincino[i): „{i nicic`nd nu se cunoa[te mai bine for]a unui cal dec`t atunci c`nd execut\ o oprire rotit\ perfect\. * Separa]ii: „A[teptau ner\bd\tori s\-[i retr\iasc\ dragostea. s\ te dai la o parte (Dumnezeu sau femeile). `n fine. de[i lumea a luat asupra sa. * S\ ai for]a de a alege ce preferi [i s\ nu renun]i. Asta m\ face slab `n fa]a anumitor fiin]e.“ * Idem: p. suferin]a este un fapt. Certitudinea c\ ai ceva de spus [i mai ales c\ ceva poate s\ fie spus – certitudinea c\ ceea ce sim]i [i ceea ce e[ti are valoare de exemplu – certitudine c\ e[ti de ne`nlocuit [i c\ nu e[ti la[. * . Acum.

Doi tineri discut\: „Tu care crezi `n demnitatea uman\“. Dar nu pot avea asta pe con[tiin]\. O durere dispare [i o bucurie rena[te. A[a se `nt`mpl\ poate [i `n seara vie]ii…1 Exist\ oare o sear\ a vie]ii? * Camer\ de hotel la Valence. Trebuie s\ [tim dac\ poate fi g\sit Dumnezeu la cap\tul pasiunilor noastre. * ~n timp ce ziua zborul p\s\rilor pare mereu lipsit de ]int\. * Consolarea pe lumea aceasta e c\ nu exist\ suferin]e continue. culcat `n iarb\. de Rancé. ajunge la o problem\ metafizic\. Intempestive1. [tii foarte bine. de `ndat\ ce ad`nce[ti pu]in. `ns\[i conduita mea nu e foarte ferm\. `mi promisesem s\ nu-]i spun. * 3. Trenul… etc. Nu refuz s\ merg spre Fiin]\. * Prolog: – Iubirea… – Cunoa[terea… – E acela[i cuv`nt. Te ur\sc c\-mi faci 1 Propozi]ia care urmeaz\ a fost ad\ugat\ cu creionul pe caietul manuscris. dar nu accept un drum care se `ndep\rteaz\ de fiin]e. se afl\ compensa]ia. ~ntrebarea pe care mi-am pus-o. – Astea-s vorbe. Zboar\ spre ceva. spun`nd: «Asta necesit\ har»“. nu face asta. Cum voi tr\i cu g`ndul \sta? Cum o s\ apar `n fa]a mamei tale. 2 Un cuv`nt ilizibil. sau dimpotriv\ `nceputul unei `n]elepciuni care nu mai t\g\duie[te nimic? * Iunie. el se g\se[te izolat `n real ca pe o insul\ `nconjurat\ de o mare care se sparge de barajul posibilit\]ilor [i al `ntreb\rilor. – Te implor. – ~mi promisesem s\ nu-]i spun.) Totul. ~n jurul unui bazin mare. „Nu vreau s\ faci asta. Astfel. minusculele cor\bii cu p`nze pe apa `ncre]it\ [i r`ndunelele din jurul copacilor `nal]i. Aveam at`ta nevoie de dou\ zile de odihn\. ori`ncotro s-ar duce omul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 210 210 ALBERT CAMUS CARNETE 211 Idem: `n leg\tur\ cu limbajul. seara ele par s\-[i reg\seasc\ `ntotdeauna o destina]ie. Este deci ridicol s\ spui: „Metafizica este oare posibil\?“ Metafizica este. Lumile fericite nu au ra]iuni de a exista. . Am s\ merg p`n\ la cap\t. Marie-Rolande. brutal vorbind. a surorilor tale. De aici se poate conchide c\ lumea are un sens. * ~n leg\tur\ cu M2. {i chiar dac\ voin]a noastr\ extrage din devenire o suferin]\ privilegiat\ pe care o ridic\m la nivelul for]elor noastre pentru a `ncerca mereu. ~n lumea asta totul e compensat. Luxembourg O diminea]\ de duminic\ cu v`nt [i soare. serii ap\s\toare [i calde: „Dac\ zilele astea ar fi cele din urm\…“ R\spuns: un z`mbet lini[tit `n sinea mea. }ip\: Te ur\sc. Am s\ te `mpiedic s\ faci asta. Toate se echilibreaz\. de ast\ dat\. (Parain: argumentele care dovedesc c\ omul n-a putut inventa limbajul s`nt de nerespins.carnete_Camus. {i totu[i nimic cu care s\ m\ m`ndresc: nimic nu e rezolvat. ei v-au putut `nfr`nge f\r\ revolt\. „Pentru c\ v-au dat grija aprovizion\rii [i durerea separ\rilor. v`ntul risipe[te apele f`nt`nii. * Ciuma: foarte important. `n `ns\[i alegerea asta exist\ dovada c\ socotim suferin]a drept un bine [i `n ea. „Cu o privire dureroas\. `n fa]a 1 Citat din Considera]ii intempestive de Nietzsche. C\ci n-ar avea nici un sens.“ * 20 mai Pentru prima oar\: sentiment bizar de satisfac]ie [i de plenitudine. Iar pentru mine conteaz\ actele… – O s\ se cread\ c\ a fost un accident. Schopenhauer se `ndep\rta de imaginea marelui `ntemeietor al aba]iei trapi[tilor. (Ea pl`nge. S\ fie oare `mpietrirea care `ncheie o experien]\ sau bl`nde]ea serii. M\ `nsor cu tine dac\ trebuie.

Tarrou moare `n t\cere (clipire etc.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 212 212 ALBERT CAMUS CARNETE 213 asta. s\ realizezi lucruri mari. * C`nd faci tot ce trebuie ca s\ `n]elegi.“ Citeaz\ cuvintele lui Doré: „S`nt r\bd\tor ca un bou“. nu abuzeaz\ de ele.“ „Dac\ pictez peisaje. Cartierul evreiesc (mu[tele).carnete_Camus. al secolului al XVIII-lea [i al Revolu]iei. * Cei care iubesc adev\rul trebuie s\ caute iubirea `n c\snicie. dob`nde[ti `n plus `n]elegerea [i cunoa[terea multor altor lucruri.“ „~n via]\ [i `n pictur\ pot foarte bine s\ m\ lipsesc de Bunul Dumnezeu. Correspondance complète. Monotonie. vei ob]ine `ncetul cu `ncetul mai mult\ lumin\ [i vei deveni mai puternic. * Van Gogh impresionat de un g`nd al lui Renan: „S\ mori pentru tine. Cf. 254. Etc. adic\ iubirea f\r\ iluzii. {i ceea ce era oricum at`t de greu de suportat pentru fiecare din ei `n parte (b\tr`ne]ea) trebuiau acum s\ o `ndure pentru doi. boala [i propriile defecte. Profesorul sentimental1 conchide. s\ ajungi la noble]e [i s\ dep\[e[ti vulgaritatea `n care se t`r\[te existen]a a aproape tuturor indivizilor. scrisoarea 340 despre c\l\toria la Zweeloo1. [tiu foarte bine. S\ revenim la clasicism.“ „S`nt oarecum fidel `n infidelitatea mea.“ „Dac\ tu continui s\ iube[ti sincer ceea ce este cu-adev\rat demn de iubire [i nu-]i risipe[ti iubirea `n lucruri ne`nsemnate [i nule [i fade. s\ accep]i [i s\ `nduri s\r\cia. va exista `ntotdeauna `n ele o urm\ de siluet\. Lazaret administrativ. „Cred tot mai mult c\ Bunul Dumnezeu nu trebuie judecat dup\ lumea aceasta. B\tutul pasului pe loc. Ciuma. care nu are `ncredere `n cuvinte. nu se folose[te de cuvinte dec`t cu pruden]\. Separa]ii. II. Chiar c\ nu merita osteneala. * 1 Van Gogh. iat\ clasicismul – dar ca s\-[i p\streze `ncrederea. N-am reprezentat ceva dec`t `ntre secolele al X-lea [i al XIII-lea [i `ntr-un moment c`nd este `nc\ destul de greu s\ vorbim de noi ca de o na]iune – c`nd orice civiliza]ie e 1 Stéphan. * ~ncrederea `n cuvinte. Lipsa de gust a marilor arti[ti: `l pune pe Millet pe acela[i plan cu Rembrandt. la sf`r[itul ciumei. La sf`r[itul conversa]iei dintre profesor [i doctor: s`nt reuni]i. Dar nu voiam s\-]i spun. Durata: o or\ [i jum\tate. Fapt e c\ nu cereau mult. din modestie. Suprarealismul.“ „Dac\ te perfec]ionezi `ntr-un singur lucru [i-l `n]elegi bine. vol.“ Lunga c\utare a lui Van Gogh r\t\cind p`n\ la 27 de ani `nainte de a-[i g\si drumul [i de a descoperi c\ este pictor. p. etc. Cu toate acestea afacerile curente continu\ s\ fie rezolvate. Oamenii s`nt invita]i la o cicoare. c\ singura ocupa]ie inteligent\ r\m`ne recopierea unei c\r]i de la sf`r[it la `nceput (de dezvoltat textul [i sensul). Eu nu am avut etc. care e via]a mea. care este doar un studiu pe jum\tate ratat. mai r\m`ne totu[i un pas de f\cut. Cei care vor s\ salveze aparen]ele. s\ m\ lipsesc de ceva mai mare dec`t mine. evocat mai sus.). .) – {tiu foarte bine.“ El promite. 2. * „~n ce const\ inspira]ia occitan\?“ Num\r special din Cahiers du Sud. Ziarele credeau c\ va sc\pa cu zece ani de bun\ purtare [i c\ dup\ aceea `[i va putea relua via]a de toate zilele. puterea de a crea. ~n mare. Rolande. c`nd suf\r. Tocmai `n acel moment s-au aflat urm\rile unei afaceri care st`rnise la vremea sa curiozitatea celor care [tiau despre ce era vorba. n-am valorat nimic `n timpul Rena[terii. dar nu pot. Un t`n\r uciga[… fusese gra]iat.

are un soi de onctuozitate episcopal\. 1 ~n arhivele lui Camus exist\ trei pagini de note despre d’Aubigné. Nu e nici un minut de pierdut – ceea ce este poate contrariul lui „trebuie s\ ne gr\bim“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 214 214 ALBERT CAMUS CARNETE 215 interna]ional\. * Ceea ce na[te o tragedie este faptul c\ fiecare dintre for]ele care se opun `n interiorul ei e la fel de legitim\. dup\ moartea so]ului ei: „C`t de mult `l iubesc!“ * Agrippa d’Aubigné1: Iat\ un b\rbat care crede [i care combate fiindc\ crede.) Discu]ie despre Nietzsche os`ndit. Dar `l g\sesc m\rginit. {tiu tot `nainte de a fi `nv\]at ceva. nenorocire sau glorie. * S\ nu uit: boala [i decrepitudinea. o via]\ na]ional\. cariera. * C\ldura coace fiin]ele ca pe fructe. dar m\re] prin s\r\cia [i `ndr\zneala sa. * Pe platourile muntelui Mézenc. Ele s`nt coapte `nainte de a tr\i. Dezr\d\cinarea este o problem\ dep\[it\ pentru noi. Dac\ se revolt\ g\l\gios o face contra celor care nu au dreptate – `n opinia lui. * . dominican: „~n ceea ce m\ prive[te. sute de nume mari pe care ni le-au l\sat ele. toate nu `nseamn\ nimic. De fapt. seam\n\ `ntru totul cu un preot. * Moral\: nu po]i tr\i cu persoane c\rora le cuno[ti g`ndurile ascunse.carnete_Camus. S\ refuz cu `nc\p\]`nare orice judecat\ colectiv\. toate s`nt zadarnice. S\ aduc inocen]a `n mijlocul aspectului de „comentariu“ al oric\rei societ\]i. Tragedia puternic\: cea care legitimeaz\ tot. * Brück. spunem mai pu]ine prostii. secole `ntregi de istorie. Se vede din satisfac]ia pe care i-o dau casa. * Ne`n]elegerea. * Barrès [i Gide. Astfel. via]a. „G. Tragedia slab\: cea care pune `n mi[care for]e nelegitime. credeam c\ to]i preo]ii s`nt ferici]i. ~n fond avem nevoie de o patrie [i avem nevoie de c\l\torii.: „Nimeni nu-[i d\ seama c\ unele persoane cheltuiesc o for]\ herculean\ ca s\ fie doar normale“. m-am s\turat de democra]ii cre[tini“.B. * A tr\i cu pasiunile tale presupune a reu[i s\ le st\p`ne[ti. * Eterna `ntoarcere presupune s\ te complaci `n durere. Voca]ia lor este doar negativ\. v`ntul sloboze[te lovituri [uier\toare de sabie prin v\zduh. e mul]umit. Ei nu privesc via]a `n fa]\. marele cler cuceritor. o tradi]ie.“ (Visul lui. {i noi s`ntem nihili[tii! * Umanismul nu m\ plictise[te: ba chiar `mi sur`de.“ Brück – „De team\ s\ nu-[i piard\ credin]a `[i `ngr\desc sensibilitatea. * Via]a este `nc\rcat\ de evenimente care ne st`rnesc dorin]a de-a deveni mai b\tr`ni. Iar eu abia dac\ o pot suporta la episcopi. iubirea. Iar atunci c`nd problemele nu ne pasioneaz\.“ * Eu – „Tinere. are dreptul la via]\. Femeia. * B.

* Arta are gesturile pudorii. promiscuitatea etc. Bucuria ta e pl\cerea Lui. * „S\ te apropii de Dumnezeu fiindc\ te-ai desprins de p\m`nt [i durerea te-a desp\r]it de lume e zadarnic. ca s\ r\spund\ unei feti]e de treisprezece ani care `i scrie din inim\! * Din moment ce cuv`ntul „existen]\“ acoper\ ceva. `ntotdeauna [i oric`nd. Regula general\ e ciuma. Nu poate spune lucrurile direct. scrisorile de afaceri etc. spune Parain. Ciuma accentueaz\ separarea. Singura la[itate e s\ `ngenunchezi… A ap\rut o mul]ime de morali[ti. care este nostalgia noastr\. * 1 septembrie 1943 Cel care `[i pierde speran]a din cauza evenimentelor este un la[. Conform legii sacrificiului. Rieux: „~n orice colectivitate `n lupt\ este nevoie de oameni care ucid [i de oameni care vindec\. f\r\ s\ se g`ndeasc\ un moment la tor]a lor de la care `[i aprinde filosofia f\clia“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 216 216 ALBERT CAMUS CARNETE 217 Ciuma. ci urm\re[te doar s\ dea seama de starea „omului lipsit de…“ Filosofia inexisten]ial\ va fi filosofia exilului. nu s`nt recomandabile. Cea mai bun\ fotografie este [i ea o tr\dare. * 15 septembrie Las\ totul balt\. Nimeni nu mai m\soar\ calitatea hainelor. Carnetele lui Tarrou ocup\ at`t loc pentru c\ s-a `nt`mplat s\ moar\ chiar `n casa povestitorului (la `nceput). * Sade: „Lumea se declar\ `mpotriva pasiunilor. iar concluzia lor era totdeauna aceea[i: trebuie s\ `ngenunchem. * Numai arti[tii fac bine lumii. Eu am ales s\ vindec. ceea ce nu comport\ o nega]ie. * Ciuma. * Ciuma. `i poveste[te demersurile… Revine regulat. [i anume coeren]a. Contra ra]ionalismului. dar din moment ce totodat\ nu-l putem `mpiedica s\ afirme [i o realitate superioar\. – S`nte]i sigur c\ e veritabil\ contagiunea. Dumnezeu are nevoie de suflete legate de lume. `n cele din urm\ la[ii [i pruden]ii au `ntotdeauna ultimul cuv`nt `ntruc`t ceilal]i l-au pierdut d`nd ce aveau mai bun `n ei. ar fi suficient\ o singur\ afirma]ie adev\rat\ pentru ca. Se accept\ tot. dar ceva tot are valoare. dar cel care sper\ `n condi]ia uman\ este un nebun. `l vom p\stra doar sub o form\ convertit\ – vom spune filosofie inexisten]ial\. echipele sanitare nu se mai intereseaz\ de [tirile despre cium\. lucrul personal. S\ faci s\ retr\iasc\ gara moart\. Iar faptul de a fi `mpreun\ nu este dec`t un hazard care se prelunge[te. * De at`ta lupt\. Ciuma suprim\ judec\]ile de valoare. ~ns\ Rieux r\spundea: trebuie s\ lup]i `n cutare sau cutare mod. a alimentelor etc.“ * A repeta aceast\ lume `nseamn\ mai degrab\ a o tr\da dec`t a o transfigura. Exilatul petrece ore `ntregi prin g\ri. To]i lupt\ – [i fiecare `n felul s\u. Separatul vrea s\-i cear\ doctorului un certificat ca s\ poat\ ie[i (a[a face cuno[tin]\ cu el). Ceea ce nu . * ~ntr-o perioad\ de revolu]ie mor cei mai buni. Trenurile. dar s`nt sigur c\ p\r\sirea cadavrelor. g\rile. Dar [tiu c\ s`nt `n lupt\“.carnete_Camus. din consecin]\ `n consecin]\. Ba. c\ e necesar\ izolarea? – Nu s`nt sigur de nimic. a[tept\rile. Exist\ `n clipa aceasta porturi `ndep\rtate a c\ror ap\ e roz la ora asfin]itului. Dac\ determinismul pur ar avea vreun sens. Teoriile pot s\ se schimbe. s\ ajungem la `ntregul adev\r. A vorbi presupune `ntotdeauna a fi fost tr\d\tor.

[i un stadiu c`nd apar]ine artei. * ~n orice suferin]\. c\ci chiar [i ceea ce este preferabil se realizeaz\ greu. toate por]ile s`nt p\zite. Admirabilul pariu al teatrului clasic. care nu recurge la nimic altceva dec`t la ea `ns\[i.“ 1 Cf.“2 * 1 Cf. care nu face specula]ii despre nici o m`ntuire. un comunist este cineva care a renun]at la limbaj [i l-a `nlocuit cu revolta de fapt. * Parain. Sade1 * erotismul sistematic este una dintre direc]iile g`ndirii * Pentru Kafka.“ Nu exist\ cale de mijloc `ntre literatura apologetic\ [i literatura de concuren]\. moartea nu este o eliberare. * Ciuma. 2 Camus a fost angajat ca lector la Editura Gallimard pe 2 noiembrie 1943. Dar `n primul moment arta nu poate face niciodat\ nimic cu suferin]a. Dac\ nu te sinucizi. s\-[i chinuiasc\ inima f\r\ s\ poat\ exprima cuv`ntul care ar elibera-o. Mi-am luat partea mea din lupta asta pentru imposibil. {i asta. La absurde. La fel: Roger Secrétain. ~n concluzie. Din cauza asta nu po]i `ntr-adev\r s\ tr\ie[ti din el. Camus nu a utilizat aceste note. E u[or? Nu. A ales s\ fac\ ceea ce Hristos a omis s\ fac\. Pentru el. ~ntorc capul [i plec. care a g\sit p`n\ atunci tonalit\]i at`t de admirabile. * De ad\ugat `n corecturile la Caligula: „Gata. unde perechi succesive de actori vin s\ relateze evenimente pe care nu le vor tr\i vreodat\ – [i `n care angoasa [i ac]iunea nu `nceteaz\ s\ creasc\. * Pentru „crea]ia contra lui Dumnezeu“1. „Revolt\ [i art\“ `n Omul revoltat. Dragostea c\p\tase la ei forma obstina]iei. Omul revoltat. nici m\car aceea c\ totul este determinat. Un critic catolic (Stanislas Fumet) spune c\ arta. oricare i-ar fi scopul. `ncepe s\ tac\. august-septembrie ’43. [tiind dinainte c\ moartea nu elibereaz\ de nimic. * Datoria este s\ faci ceea ce [tii c\ este just [i bun – „preferabil“. absurdul folosit dezv\luie o surs\ de satisfac]ie care-l neag\ pe el `nsu[i. * Absurd. exist\ un stadiu c`nd sentimentul apar]ine omului chiar `n ceea ce are el mai individual [i mai inexprimabil. Este transcenden]a omului `n raport cu el `nsu[i. din cauza literaturii. absurdul este negat. efort uman. N-au dep\[it niciodat\ disperarea `n care se g\seau. e[ecul este complet. ori am spus adev\rul. * Paris. [i atunci determinismul e fals. adic\ i-a m`ntuit pe damna]i – damn`ndu-se. Pesimismul s\u umil dup\ p\rerea lui Magny. tragedia s-a `ncheiat. To]i au tri[at. Aceasta nu `nseamn\ c\ absurdul nu este. ~n actul 4. ori nu am rostit niciodat\ o singur\ afirma]ie adev\rat\. dar pentru nimic.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 218 218 ALBERT CAMUS CARNETE 219 se `nt`mpl\. ~nseamn\ c\ absurdul este `ntr-adev\r f\r\ logic\. Cahiers du Sud. Dac\ te sinucizi.carnete_Camus. „Un om de litere“. . recompensat `nc\ de pe p\m`nt. s\ umple vidul spa]iului. Noiembrie 19432 Surena. S\ a[tept\m s\ murim. Arta este distan]a pe care timpul o confer\ suferin]ei. {i Péguy: „Exist\ chiar o poezie care-[i extrage str\lucirea din absen]a lui Dumnezeu. emo]ie. Va t\cea p`n\ la cap\t – sau va muri pentru c\ nu a putut vorbi. 2 De fapt. {i Surena: „Ah!… durerea mea at`t de vie / Nu mi-o `njosi]i p`n\ la duio[ie. pasiune. Iar Euridice. face `ntotdeauna o concuren]\ vinovat\ lui Dumnezeu.

* Ciuma. m\rturia `i este stricat\ prin cuvinte. * C`nd.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 220 220 ALBERT CAMUS CARNETE 221 „Hristos o fi murit poate pentru cineva. De `ndat\ ce un om depune m\rturie [i moare. Dar ciuma ia sf`r[it [i va exista un adev\r al lucrurilor. virtu]i `mp\r\te[ti. * Exist\ un moment c`nd `]i pierzi tinere]ea. datorit\ `mprejur\rilor (`ntrep\trunderea frontierelor) urm\re[te un universal istoric. Unitatea se afl\ `n m`inile noastre. * Despre justi]ie – individul care nu mai crede `n ea din clipa c`nd a fost maltratat. Nu exist\ cale de mijloc. la b\tr`ne]e. * Parain. * . – Dar oamenii s`nt tot laolalt\. * Succesul poate s\-l amelioreze pe un t`n\r. Dar e un moment greu. * Pentru ca opera s\ fie o provocare. * Frecventez familia X. propov\duire. Jurnal al separatului? * Cea mai mult\ economie care se poate realiza pe planul g`ndirii este aceea de a accepta non-inteligibilitatea lumii – [i de a ne ocupa de om. Prea devreme sau prea t`rziu.“ – Omul este vinovat. Idem: ce-i repro[ez eu cre[tinismului este c\ e o doctrin\ a injusti]iei. literatura contemporan\. ajungi la o `n]elepciune sau la o moral\. Ca [i clasicismul. * Treizeci de ani Prima facultate a omului este uitarea. dar nu pentru mine. Este `ncheiat\. pentru c\ membrii ei au o memorie mai bun\ dec`t mine. E momentul c`nd pierzi fiin]ele. Dar `n timp ce clasicismul urm\re[te un universal etern. art\ etc. S`nt interzise b\ile `n mare. – Unele hazarduri dureaz\ toat\ via]a. dar vinovat pentru c\ nu a [tiut s\ scoat\ totul din sine `nsu[i – e o vin\ care a tot crescut de la `nceput. ci de omul tuturor spa]iilor. Dar e drept s\ spunem c\ el uit\ chiar [i ceea ce a f\cut bine. Nu este vorba de omul tuturor timpurilor. * Ciuma. c`t\ tulburare trebuie s\ resim]i regret`nd tot ce ai f\cut `mpotriva acelei morale [i a acelei `n]elepciuni. pl\m\dit\ din exigen]a uman\. S\ `nchei cu imaginea unei femei nemi[cate [i `n doliu care anun]\ prin suferin]ele ei via]a [i s`ngele at`tor oameni. perfect limitat\. Restul e hazard. la fel ca fericirea pe omul matur. clar\. succesul poate s\-i adauge destinderea [i abandonul. Ea este contrariul crea]iei divine. * Roger Bacon face doisprezece ani de `nchisoare pentru faptul c\ a afirmat primatul experien]ei `n cunoa[tere. {i trebuie s\ [tii s\-l accep]i. ea trebuie s\ fie `ncheiat\ (de unde nevoia unui „f\r\ urmare“).carnete_Camus. |sta-i semnul. Efortul fiindu-i recunoscut. Interdic]ia de a d\rui pl\cere corpului t\u – de a ajunge la adev\rul lucrurilor. * Cu privire la romanul american: el urm\re[te universalul. Separarea este regula ei general\. Oare individul poate alege momentul c`nd poate muri pentru adev\r? Pentru lumea asta exist\ cei care depun m\rturie [i cei care stric\. Ei `mi `mbog\]esc trecutul nostru comun readuc`ndu-mi `n memorie tot ceea ce pierise din ea.

Fiindc\ lumea e acum acoperit\ cu un strat gros de istorie pe care trebuie s\-l str\pung\ limbajul ei ca s\ ne parvin\. vulgaritate. * Dac\ opera. Asta te pune pe g`nduri. Fiindc\ existen]ialismul nu presupune o conduit\. Arta. Era ora c`nd putea s\ [i-o `nsu[easc\. cu tot scandalul. nimeni nu face nimic. sensibilitatea ei.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 222 222 ALBERT CAMUS CARNETE 223 Ciuma. ~n fa]a ac]iunii sau a mor]ii. Ciuma nu-]i las\ timp. produs al revoltei. ~ns\ nu exist\ ie[ire. – ~nc\ nu. ca [i cum ar fi cea bun\. amestecul acela de langoare [i fermitate. izvor`t\ din lume. inadecvare la exigen]a profund\ a omului). Dar. Rambert `n Ciuma. `n vizuina lui A.: „Gra]ia ei. spuse Inculpatul. cel mai pur produs al crea]iei revoltate este romanul de dragoste care… * Nemaipomenita confuzie care face s\ ni se prezinte poezia ca un exerci]iu spiritual [i romanul ca o ascez\ personal\. * A pune problema lumii absurde. toate atitudinile aceluia[i om. Arta [i artistul refac lumea. * Separa]ii: Lumea… Dar cine s`nt eu ca s\-i judec. Nimic din ea nu este sim]it `n sine. Vreau s\ v\ asuma]i voi `ntreaga responsabilitate. – Brusc: ~n momentul \sta tr\im to]i pentru moarte. Dar nu-i posibil. dar `ntotdeauna cu un g`nd ascuns de protest. se `ntoarce `ntotdeauna la sf`r[it `mpotriva lumii. Se pare c\ grecii n-au `n]eles nimic din existen]ialism – de[i. – De ce? A[a trebuie. de pruden]\ [i `ndr\zneal\. Cu to]ii au dreptate. spuneau judec\torii. Romanele-foileton s`nt proaste pentru c\ `n majoritate s`nt adev\rate (fie c\ realitatea s-a conformat la ele.“1 O trup\ de teatru continu\ s\ joace: o pies\ despre Orfeu [i Euridice. Nu te po]i bucura de ]ip\tul p\s\rilor `n r\coarea serii – de lume a[a cum este. – Nu. ea e oare obligatoriu idealist\? Astfel. este o `ncercare de cunoa[tere pur\.“ * 1 Cf. adic\ dezinteresat\. f\r\ s\ facem nimic?“ Presupun c\ nici un om cinstit nu poate r\spunde da. * Ciuma. * Opera mea. Convorbire despre prietenie `ntre doctor [i Tarrou: „M-am g`ndit la asta. De aceea crea]ia uman\. „~i pl\cea s\ se trezeasc\ la ora patru diminea]a [i s\ [i-o `nchipuie atunci. Dar am acela[i sentiment c`nd m\-ntorc spre Algeria ca [i atunci c`nd privesc fa]a unui copil. de fiecare dat\. * Portretul lui S.carnete_Camus. au putut adera la cre[tinism. Idem: nu exist\ cunoa[tere absolut pur\. * Roman. rezum\ ansamblul aspira]iilor omului. naivitatea care nu o `mpiedic\ s\ fie categoric [tiutoare. * Idem: un individ care alege t\cerea. La patru diminea]a. fie c\ lumea e conven]ional\). La modul absolut este imposibil. {i totu[i [tiu c\ totul nu este pur. S\ termin suita de lucr\ri pentru cartea despre lumea creat\: Crea]ia corectat\. Nu [tiu dac\ m\ fac bine `n]eles. * Algeria. prin descriere. fiindc\ de orice moment al lumii se leag\ o serie `ntreag\ de imagini ale . `nseamn\ a ne `ntreba: „Vom accepta oare disperarea. * – Ap\r\-te. * Despre natural `n art\. Ceea ce o deformeaz\. Se doarme. Pentru c\ realul e imposibil (prost-gust.

Stranie eroare despre via]a noastr\ pentru c\ `ncerc\m s\ ne resim]im vie]ile din exterior. Cei care nu m\ cuno[teau m\ vor uita pentru c\ se vor g`ndi la altceva. Fecunditate! Unde este ea? Idem: dup\ ce sun\ stingerea. * Nuvele. To]i oamenii din echipele sanitare au un aer trist. De ora aceasta mi-e fric\. E executat. Idem: un preot torturat tr\deaz\.“ * Ciuma. E o gre[eal\. clipe miraculoase sau c\dere ne`nt`rziat\. Idem.“ (S\-l pun pe Rambert s\ fac\ vizite. Dar ce este disperarea? * Nimic nu se poate `ntemeia pe dragoste: este fug\. * Dac\ trupul are nostalgia sufletului. niciodat\ nu exist\ gre[eli. Nimeni nu-[i va imagina minut cu minut etc. * Fiin]a [i Neantul (pp. ora[ul r\m`ne de piatr\. Nu o utilizeaz\ ca s\ vad\ dac\ o s\ poat\ merge p`n\ la cap\t. `nceput: Doctorul `[i `nso]e[te so]ia la gar\. Idem: ceea ce-i deranja era insecuritatea. * Ciuma.carnete_Camus. ~n orice caz nimeni nu se va g`ndi la mine. tr. sf`[iere. Idem: la[ul. 135-136)1. Asta g`ndise p`n\ atunci. s\ descopere z`mbetul pe un chip p`n\ atunci `ncruntat. Dar exist\ `ntotdeauna o or\ din zi sau din noapte c`nd omul este la[.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 224 224 ALBERT CAMUS CARNETE 225 mor]ii sau ale disper\rii. nu exist\ nici un motiv ca `n eternitate sufletul s\ nu sufere dureros din pricina desp\r]irii de trup – [i s\ nu aspire atunci s\ reg\seasc\ p\m`ntul. ~n plin\ Revolu]ie. devenea urgent s\ considere via]a stupid\. „Alternez bl`nde]ea cu violen]a.1 Idem: cianur\. El `i ajut\ s\ evadeze. Idem: individul care e internat `n spital din gre[eal\. Individul care se `ntreab\ dac\ trebuie s\ intre `n echipele sanitare sau s\ se p\streze pentru marea lui dragoste. e un lucru bun. f\r\ pauz\. Din punct de vedere psihologic. te desc\rnezi. 1 Camus se refer\ la L’Être et le Néant de J. ~ngrije[te sinistra]ii.). Dar [i-a p\strat brasarda. ~n toate zilele. {i m\rturia asta care se `ncheie aici… etc.-P. * Scriem `n momentele de disperare. iar cei care m\ cuno[teau [i m\ iubeau m\ vor uita pentru c\ se vor epuiza `n demersuri [i `n idei ca s\ m\ scoat\ de aici. la toate orele. m\car de i-ar servi `n momentele dificile. nici sear\ f\r\ `nchisori [i nici amiaz\ f\r\ `nsp\im`nt\toare m\celuri. individul care promite s\ salveze via]a adversarilor. etc.) Idem: echipele sanitare sau oamenii r\scump\ra]i. exact `n clipa c`nd se cuvenea s\ adune toate avantajele de partea sa. Idem: din moment ce tot urma s\ moar\. Dup\ cium\ aude pentru prima oar\ ploaia pe p\m`nt. Idem: individul care brusc se mobilizeaz\ `ntr-o rezisten]\ pasiv\. asta este sigur. . 1 Aceast\ tem\ se reg\se[te `n „Renegatul sau un spirit confuz“ (Exilul [i `mp\r\]ia). Dup\ aceea un tribunal al partidului s\u `i condamn\ la moarte. Ce gre[eal\? Nu fi idiot. Dar este obligat s\ cear\ `nchiderea. Doar nu se va `nt`mpla ca. Sartre (n. spune el. Dar nu este… * Parisul sau decorul sensibilit\]ii. h\r]ui]i. „{tiam ce `nseamn\. Nu mai exist\ diminea]\ f\r\ agonii. Idem: „Pe terasa asta a conceput doctorul Rieux ideea de a l\sa o cronic\ a evenimentului `n care solidaritatea resim]it\ fa]\ de oamenii aceia s\ fie bine pus\ `n eviden]\. Idem: lazaretul.“ Idem: `n cium\ nu mai tr\ie[ti prin corp. Idem: `ncerc s\ fiu oric`nd preg\tit. nesiguri. * Memoriile unui c\l\u. Voi fi uitat.

lupta dintre sexe exist\ [i n-avem ce face. Rieux [i Tarrou. – Conchide. Un capitol despre o mare reuniune. bine`n]eles. Dreptatea este dorin]a majorit\]ii. Dar ast\zi. de pus `n leg\tur\ cu Tarrou: Étienne Villaplane. Duminica unui juc\tor de fotbal care nu mai poate s\ joace. Idem: sacrificiu care conduce la valoare. astfel. c\ filosofia mea nu e trist\. a[adar. n-a[ `ngriji omul. S`nt dou\ meserii [i par s\ se `mpace `ntre ele. S\-l pun `ntr-un roman de dragoste? . Pentru un artist. Cum erau duminicile lui. Rieux: C`nd scrii ce scrii dumneata. Or. umbli pe str\zi fum`nd o ]igar\. Individul care accept\ filosofic boala celorlal]i. E[ti pertinent? P\i n-am spus niciodat\ c\ omul nu e rezonabil. Un an. – Las\. Cronica lui Tarrou: un meci de box – Tarrou se `mprietene[te cu un boxer. Dar e suficient ca prietenul s\u cel mai bun s\ se `mboln\veasc\ – [i pune totul `n mi[care. spuse Tarrou.“ Justi]ia: experien]a justi]iei prin sport. Seam\n\ cu lupta dintre sexe“. ~nc\ mai existau momente pl\cute. de c`nd s-au interzis meciurile de fotbal. Dar [i sinucidere egoist\: scoate `n fa]\ o valoare – care i se pare mai important\ dec`t propria sa via]\ – [i anume sentimentul acelei vie]i demne [i fericite de care a fost lipsit. se plictise[te duminica. `n anumite circumstan]e. c`nd totul e limpede. pentru a-l convinge pe cel\lalt s\ continue s\ dea tot [i s\ fac\ tot. Dar `ntrebare: dreptatea absolut\ egaleaz\ oare fericirea absolut\? – Ajungi la ideea c\ trebuie s\ alegi `ntre a sacrifica libertatea `n numele drept\]ii sau dreptatea `n numele libert\]ii. Ceea ce vreau eu este s\-l scutesc de prelungirea sa iluzorie [i s\-l fac s\ admit\ c\. Lupte clandestine organizate – un fotbal – un tribunal. * Eseu despre revolt\: „To]i revolta]ii ac]ioneaz\ ca [i cum ar crede `n sf`r[itul istoriei. spune. Orice lucru care poate fi definit i se pare demn de dispre]. ~n plin\ cium\. dup\ un gustos mic dejun. Cum s`nt ele acum: se t`r\[te pe str\zi. Contradic]ia este…“ Idem: libertatea nu-i dec`t dorin]a c`torva spirite. mai t`rziu [i le punea bine). Deci solidaritatea luptei este zadarnic\. Spune: „Asta-i dezgust\tor. Dac\ a[ fi convins c\ omul poate fi vindecat. ac]ion`nd doar. chiar violent. asta echivaleaz\. s-ar p\rea c\ nu te mai preocup\ slujirea oamenilor. „Dac\ a[ crede `n Dumnezeu. devine `n sf`r[it clar [i coerent. Acea or\ pl\cut\ a dimine]ii c`nd. toate personajele se reg\sesc `n aceea[i echip\ sanitar\. d\ cu piciorul `n pietre pe care `ncearc\ s\ le trimit\ drept `n gurile de canal („Unu la zero“. las\. Omul poate s\-[i creeze singur propriile valori? ~n asta st\ toat\ problema. * S\ consideri eroismul [i curajul drept valori secundare – dup\ ce ]i-ai dovedit curajul. iar cei mai mul]i confund\ dreptatea cu libertatea. {i adaug\ c\ via]a e o porc\rie). Intervine `n jocurile copiilor dac\ z\re[te vreo minge. * Ciuma. * O fiin]\ care pretinde ca totul s\ fie f\cut de cel\lalt [i care astfel suport\ [i tr\ie[te pasiv.carnete_Camus.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 226 226 ALBERT CAMUS CARNETE 227 Idem: Medicin\ [i Religie. * Romanul sinuciga[ului care [i-a fixat deja o dat\. ceea ce triumf\ s`nt sentimentele individuale. asta-i doar aparent. cu a alege `ntre arta proprie [i fericirea oamenilor. Tarrou: „Curios. se `n]elege c\ s`nt inconciliabile – [i c\ trebuie ales `ntre relativ [i absolut. ~[i scuip\ chi[toacele [i le d\ un [ut din zbor (la `nceput. ai o filosofie trist\ [i o fa]\ fericit\“. * W. Formidabila lui superioritate prin faptul c\ moartea `i este indiferent\. n-a[ crede `n Dumnezeu.

de exemplu. Fiindc\ se `ndep\rteaz\ de particular. Ra]iuni morale. * Roman. `nc\ nu-i destul. Capitolul X. 24 septembrie 1944. `nt\re[te complicitatea dintre oameni etc. de cazul singular. … * .carnete_Camus. * Revolta. iar el g\se[te tonul potrivit [i-[i p\streaz\ dragostea. Triumful limbajului [i al bunei scrieri. * Justificarea artei: adev\rata oper\ de art\ ajut\ sincerit\]ii. ~nc\p\]`n`ndu-se asupra acelui chip singular care nu poate oferi totul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 228 228 ALBERT CAMUS CARNETE 229 * Caracterul nes\buit al sacrificiului: individul care moare pentru ceva ce nu va vedea. B\rbatul care ar fugi de orice idee [i de orice abstrac]iune. * Roman. * Decembrie. * Nu po]i p\stra o dragoste dec`t din ra]iuni exterioare dragostei. duce la sf`[iere. spuse preotul. adev\ratul disperat. Fie c\ e[ti pentru (Pascal) sau contra (Nietzsche). Scrisoare Roman: „Noapte de m\rturisiri. {i cum se `nt`mpl\ adeseori. – Vezi. acea chemare reciproc\ a aman]ilor. nebunie [i ]ipete. am\r\ciunea odat\ dep\[it\. * Mi-au fost necesari zece ani ca s\ cuceresc ceea ce mi se pare nepre]uit: o inim\ f\r\ am\r\ciune. Conspira]ia ca valoare moral\. {i te face s\-i ier]i totul. * Nu po]i fi `n stare s\ te angajezi pe toate planurile. Dar cel pu]in po]i alege s\ tr\ie[ti pe planul unde angajamentul este posibil. dragoste. * Cei care iubesc toate femeile s`nt cei care se afl\ pe drumul spre abstrac]iune. ~n anumite cazuri asta poate duce la `ndep\rtarea de fiin]e chiar ([i mai ales) [i pentru o inim\ b`ntuit\ de pasiunea pentru fiin]e. sudoare. e suficient s\ fii `n mod serios [i consta]i atunci c\ problema moral\ nu este dec`t s`nge. A[a c\ voi fi `ntotdeauna judecat pentru aceast\ am\r\ciune care azi nu-mi mai spune nimic. Inima asta plin\ de lacrimi [i de noapte. Imoral este cre[tinismul. Defini]ia unei morale contra ra]ionalismului intelectual [i a ira]ionalismului divin. E pre]ul care trebuie pl\tit. indiferent de aparen]e. * Roman Cea care a ratat totul din neaten]ie: „{i totu[i `l iubeam din tot sufletul“. Morala extins\. O fiin]\ frumoas\. Separa]i. * Teribilul [i devorantul egoism al arti[tilor. Capitolul I. `[i scriu. Ce este dragostea pentru ea: acel vid. ~n orice caz. strig`ndu-[i numele. S\ tr\ie[ti ceea ce este onorabil `n tine [i numai at`t. Dep\[esc lumea asta. ~n culmea tuturor sf`[ierilor“. acel mic gol l\untric de c`nd s-au recunoscut. * Ciuma. Dar ce dovede[te asta? Dovede[te c\ acela care abordeaz\ `n mod serios problema moral\ trebuie s\ cad\ p`n\ la urm\ `n extreme. este b\rbatul unei singure femei. Pat sc\ldat de lacrimi. * Duminic\. de lacrimi [i de s\rut\ri. am `nchis-o `ntr-o carte sau dou\.

– S`nt foarte lini[tit\ `n privin]a ta. iar Rieux r\spunde c\ esen]ialul este s\ nu accep]i [i s\ lup]i p`n\ la cap\t. La fel. – Exist\ totu[i ceva. Dar ceva exist\… – Sigur. adic\ s\ le d\m o form\. Deci… Nou\ ne revine s\-l cre\m pe Dumnezeu. acela s\ devenim chiar noi Dumnezeu.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 230 230 ALBERT CAMUS CARNETE 231 Nu cred `n ac]iunile disperate. f\r\ am\r\ciune. Medicul. mam\. inamic al lui Dumnezeu: lupt\ contra mor]ii. Trebuie s\ st\p`nim pasiunile colective. * Clasicismul `nseamn\ st\p`nirea pasiunilor. Ast\zi ele s`nt colective. virtu]i secundare. Nu cred dec`t `n ac]iunile fundamentate. Jean. V\ este dat\ de ni[te mediocri [i o `mp\rt\[i]i cu mediocri sau cu tic\lo[i. – E[ti un fiu bun. Rieux spune c\ e inamicul lui Dumnezeu de vreme ce lupt\ contra mor]ii [i c\ meseria lui este tocmai aceea de a fi inamicul lui Dumnezeu. * Nu exist\ alt\ obiec]ie fa]\ de atitudinea totalitar\ dec`t obiec]ia religioas\ sau moral\. * Harul? Trebuie s\ slujim justi]ia deoarece condi]ia noastr\ este nejust\. * Eroismul [i sfin]enia. Dar nu prin sinucidere. {tiu c\ e[ti un fiu foarte bun. Ca s\ o dep\[e[ti nu trebuie s\ te la[i `n voia sor]ii. S\ po]i muri demn. s\ sporim fericirea [i bucuria deoarece universul acesta e nefericit. * Sensul operei mele: at`]ia oameni s`nt lipsi]i de har. * Omul nu are libertate at`t timp c`t nu [i-a dep\[it teama de moarte. nu-i asta. Paneloux `i spune doar c\ p`n\ la urm\ va avea dreptate. Iat\ `n ce const\ toat\ istoria cre[tinismului. accept`nd s\ fie salvat. Dac\ lumea asta n-are sens. Mai spune [i c\ `ncerc`nd s\-l salveze pe Paneloux. Toat\ via]a v-am fost credincios. Paneloux accepta posibilitatea de a nu avea dreptate. . – Nu. * Reputa]ia. eu s`nt cea care-]i mul]ume[te. Jean. Dar tr\indu-le s`ntem devora]i de ele. mam\. ~n fa]a mamei s\race [i bolnave. de vreme ce f\r\ nici o `ndoial\ va muri. E[ti inteligent. Un rebel care execut\ o ac]iune despre care [tie c\ va duce la uciderea unor ostatici nevinova]i… Dup\ aceea accept\ s\ semneze gra]ierea unui scriitor pe care-l dispre]uie[te. Dar trebuie s\-]i fi ar\tat m\sura. * Ciuma. M-am `n[elat deseori [i n-am fost `ntotdeauna un om drept. }ie `]i revine sarcina s\ continui. * Roman despre dreptate. Pasiunile erau individuale atunci. Fiindc\ nu avem dec`t un singur mod de a-l crea pe Dumnezeu. – Mul]umesc. * Roman despre dreptate La sf`r[it. [i anume c\ nu v-am tr\dat niciodat\. Cum s\ tr\ie[ti f\r\ har? Trebuie s\ te pui pe treab\ [i s\ faci ceea ce n-a f\cut niciodat\ cre[tinismul: s\ te ocupi de cei os`ndi]i. Dar cred c\ nu e nevoie de mare lucru ca s\ justifici o ac]iune.carnete_Camus. De aceea majoritatea operelor actuale s`nt reportaje [i nu opere de art\. – Nu. Nu accept s\ aib\ dreptate. `i dovedea `n acela[i timp c\ gre[ea [i c\. `nseamn\ c\ ei au dreptate. Nu el este creatorul. nu trebuie s\ condamn\m la moarte fiindc\ noi `n[ine s`ntem destina]i s\ fim ni[te condamna]i la moarte.

1) dup\ judecat\ sau suspiciune (fiindc\ e nevoie de unitate). Accept\ pentru c\ e `n firea lucrurilor. culcate pe jos. Casca lui acoperit\ de ridichi s\lbatice [i de buruieni. Buchenwald.“ * Acela (un inspector de la c\ile ferate) nu tr\ie[te dec`t pentru c\ile ferate. I-au ucis pe cei mai `ndr\zne]i dintre noi. Diminea]a. face cur\]enie printre tortura]i. De la paisprezece la [aptesprezece. Marele clasic de m`ine este un `nving\tor f\r\ egal. Bob pe c`mpurile de var\ din Normandia. * Roman despre dreptate Individului care adun\ la un loc revolu]ionarii (com.). Jurnalistul spaniol de Suzy (de cerut textul s\u) (copii care `i arat\ cadavrele r`z`nd).carnete_Camus. i se d\ imediat o misiune `n care toat\ lumea [tie c\ moartea e inevitabil\. dec`t dac\ se `nghesuie „Crea]ia corectat\ sau sistemul. colec]ioneaz\ montgolfiere (de por]elan. * Roman universal.“ . * Revolt\. Idem: individul care aplic\ morala sincerit\]ii ca s\-[i afirme solidaritatea. 1 Comandant. Idem: `i ucidem pe cei mai `ndr\zne]i dintre ei. Func]ionarul de la c\ile ferate tr\ie[te la suprafa]a pelicular\ a materiei. Tancul care se r\suce[te [i se desface ca un miriapod. Imensa lui singur\tate final\. * V\rul lui M. Cf. s\ renun]\m la tot. – Jacqueline. c\ e frig etc. * Crea]ia corectat\ Tancul care se r\suce[te [i se zbate ca un miriapod. – Port\reasa de la Gestapo instalat\ pe dou\ etaje ale unui imobil din rue de la Pompe. – Femeile deportate care intr\ `n Elve]ia [i care izbucnesc `n r`s v\z`nd o `nmorm`ntare: „A[a s`nt trata]i mor]ii aici“. de presse-papiers. C\ WC-urile se afl\ la o sut\ de metri de cazarm\. Toat\ ziua se vorbe[te despre posibilitatea de a c\p\ta o sup\ cu lapte seara pentru c\ asta face s\ urinezi de mai multe ori `n timpul nop]ii. Ce `nseamn\ s\ ai idei! * Ciuma. „Lucrurile care gem fiindc\ s`nt desp\r]ite. At`tea femei `nc`t nu pot dormi. 2 Se va reg\si frecvent acest titlu `n Carnete [i mai ales mai departe (Caietul al V-lea).“ – Jacqueline revenind de la Königsberg la Ravensbrück – 100 de kilometri pe jos. de c\lim\ri etc. c\rora le este incendiat\ casa unde se aflau p\rin]ii lor.V. * Crea]ia corectat\2. „Pe mine nu m\ intereseaz\ ce fac locatarii. raportul comisiei engleze din Times despre atrocit\]i. Du[ rece la inim\ timp de o or\. Libertatea este dreptul de a nu min]i. R\m`n func]ionarii [i imbecilitatea. Casca lui acoperit\ de ridichi s\lbatice [i buruieni. Povestea sinuciderii fixate dinainte. Moare. ~ntr-un cort mare `mp\r]it `n patru cu un cadru. Un capitol despre oboseal\. sub form\ de pipe.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 232 232 ALBERT CAMUS CARNETE 233 R\spuns: dac\ nu putem face totul `n acela[i timp. Adev\rat pe plan social (subaltern [i superior) [i pe plan moral. * Bob la atac pe c`mpurile verii. Ce `nseamn\ asta? Ne va trebui mai mult\ for]\ [i voin]\ dec`t era nevoie alt\dat\. * Ciuma. – Cei doi tineri polonezi de paisprezece ani.

[i P. Idem: omul secolului al XVIII-lea: „C`nd. * – {i crea]ia `ns\[i.“ Sade despre doamna de La Fayette: „{i devenind mai concis\. * Cre[tinismul. A]i fi aspru pedepsi]i dac\ v-am accepta postulatele. . toat\ lumea e r\stignit\. Exact. unde am l\sat ni[te albine. s`ntem acum pe culmea oric\rei civiliza]ii: nu mai [tim s\-i facem pe ceilal]i s\ moar\. WC-urile la o sut\ de metri. Ea e cea care produce r\zboaiele. Autopsie f\cut\ de Gall: „Craniul s\u dezgolit sem\na cu toate craniile de b\tr`ni. Dar dezgust. * Comunicare. face din ea o abstrac]iune. Obstacol pentru om fiindc\ nu poate dep\[i cercul fiin]elor pe care le cunoa[te. francezii. Dar trebuie s\ treci peste corpuri [i s\ le calci `n picioare. Tenta]ia de a fugi [i de a accepta decaden]a epocii. pentru a nu contribui la cobor`rea lui. eliberat\ cu un tatuaj pe piele: a servit timp de un an `n lag\rul SS din… * Demonstra]ie. cuv`ntul „complicitatea“ se afl\ de fapt scris deasupra cuv`ntului „comunicarea“.: pasiunea adev\rului. * Revolt\. * Sade. – Aspect mondial `n dialogul dintre politic\ [i moral\. Problem\: cum se men]ine viziunea abstract\ `n fa]a r\ului carnal – ideologia fa]\ `n fa]\ cu tortura impus\ `n numele acelei ideologii. Dizenteria. Organele afec]iunii paterne [i ale iubirii de copii s`nt reliefate. 1 Cele c`teva litere care preced\ „Sintes“ s`nt ilizibile. violen]a etc. Admira]ie p\tima[\ a lui Sade pentru Rousseau [i Richardson de la care a `nv\]at „c\ nu `ntotdeauna f\c`nd s\ triumfe virtutea po]i s\ st`rne[ti interesul“. ~n fa]a acelui conglomerat de for]e gigantice: Sintes1. Faci pe tine. G. * C. Dar [i sentimentul c\ decaden]a `ncepe din momentul c`nd accep]i. Pentru c\ atunci condamnarea noastr\ ar fi ne`ndur\toare. `ndr\zne[te s\-[i `nal]e p`n\ la cer m`na `ndr\znea]\ [i `narmat doar cu pasiunile sale nu se mai teme s\ declare r\zboi celor care `l f\ceau altfel s\ tremure“. Dar vor fi `nl\tura]i. Dincolo de asta. * Dezgust profund fa]\ de orice societate. * Inima care `mb\tr`ne[te. Singur\tatea m\ face fericit. Omul trebuie s\ tr\iasc\ `n cercul c\rnii. * Noi. S\ fi iubit [i totu[i s\ nu fi salvat nimic! * Tenta]ia treburilor secunde [i cotidiene. dezgust gre]os fa]\ de aceast\ risipire `n ceilal]i. {i r\m`i – pentru ca omul s\ r\m`n\ la `n\l]imea lui. – X. Ce-i de f\cut? Revoltatul are cele mai pu]ine [anse s\ `nl\ture complicii. torturile. P`n\ la urm\ politica ajunge la partidele care deservesc comunicarea (complicitatea1). Idem: „Nu dob`nde[ti cunoa[terea inimii omului“ dec`t prin nenorociri [i c\l\torii. deportat\. C\ abstrac]iunea e r\ul.carnete_Camus. Noi m\rturisim `mpotriva lui Dumnezeu. capului Sunium unde am auzit greieri… ~n cur`nd va 1 ~n manuscris. * Iulie ’45 Chateaubriand lui Ampère merg`nd `nspre Grecia `n 1841: „Spune]i adio din partea mea muntelui Hymette.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 234 234 ALBERT CAMUS CARNETE 235 unele `n altele. a devenit mai interesant\“. ~n jurul lor. dup\ exemplul Titanilor.

dar [i f\r\ am\r\ciune. zilnic. dar cu masca sa.“ * 30 iulie ’45 La treizeci de ani. Acum. s\-[i cunoasc\ limita. precum materia.“ „Exist\ vremuri c`nd. f\r\ speran]\. neag\ revolta [i restituie consim]irea. aleg libertatea. Totul trebuie f\cut [i la tot trebuie renun]at. exist\ o dreptate. omul ar trebui s\ fie st\p`n pe el. Am o socoteal\ de `ncheiat cu peisajul acesta. viciile nu produc dec`t corup]ie. R\m`ne un efort uria[. `nc\p\]`nat. dreptatea mu]ilor distruge complicitatea. Intr\m `n pozitiv. Dar greutatea e s\ nu pierdem niciodat\ din vedere c\ ea trebuie s\ cear\ `n acela[i timp dreptatea a[a cum s-a hot\r`t. Dreptatea `ntr-o lume t\cut\. Libertatea `nseamn\ s\ pot ap\ra ceea ce nu cred. {i mai ales s\ le accepte. nu [i crime. face r\ul [i binele pasiv. s\-[i prevad\ sl\biciunea – s\ fie ceea ce este. C\ci chiar dac\ dreptatea nu este realizat\. dar de data asta sub forma ei cea mai josnic\. Adic\ am min]it [i am dorit `mpreun\ cu ei. Dar cine. Acest lucru odat\ stabilit. * „Omul care se c\ie[te este uria[. Efortul secretului. dar ele se vor [terge… Nu ve]i mai reg\si nici o frunz\ din m\slinii [i nici un bob din strugurii pe care i-am v\zut `n Atica. de[i foarte diferit\.“ „C`nd cineva are spiritul elevat [i inima josnic\. n-ar exista virtute [i totu[i secolul acesta a ajuns la o asemenea culme a mizeriei `nc`t este lipsit de pasiune [i de virtute. `n faptul c\ se fundamenteaz\ singura valoare constant\ din istoria oamenilor care nu au murit niciodat\ cu adev\rat dec`t pentru libertate. cu acele duble `nl\n]uiri. ~nseamn\ s\ pot da dreptate adversarului. s\-[i fi f\cut socoteala exact\ a defectelor [i a calit\]ilor sale. chiar `ntr-un regim sau o lume pe care le aprob. cu acea pasiune arz\toare pe care am c\utat-o [i al c\rei farmec ar face c`t o via]\ `ntreag\. libertatea `[i men]ine puterea de protest `mpotriva nedrept\]ii [i salveaz\ comunicarea.: „N-am fost niciodat\ str`ns `n bra]e de o femeie cu acea deplin\ renun]are la sine. ar vrea s\ fie uria[ f\r\ s\ fie v\zut?“ (Via]a lui Rancé) * Ce om a[ fi dac\ n-a[ fi fost copilul care am fost! * Inedite de Ch. caracterul fiind lipsit de energie. Superior sf`[ierii. . S\ se instaleze `n natural. Am alergat de la o fiin]\ la alta. Nu am avut for]a s\ fac s\ tr\iasc\ o buruian\. ajunge. am f\cut ceea ce trebuie. Regret p`n\ [i iarba din timpul meu.carnete_Camus. A[a se constat\ prioritatea pe care-o dob`nde[te `ncetul cu `ncetul valoarea libert\]ii. scrie lucruri mari [i face lucruri mici. S\ nu mai neg nimic de vreme ce totul se poate afirma. Doresc s\ r\m`n singur cu el. ~nc\ mai r\t\cesc `n memoria mea printre amintiri.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 236 236 ALBERT CAMUS CARNETE 237 trebui s\ renun] la tot. `n ziua de azi.“ Idem: „Dac\ n-ar exista pasiune.“ * Roman „Am dat oamenilor partea lor. Am cunoscut destule ca s\ pot renun]a la aproape tot.“ * Revolta P`n\ la urm\.

* Nu s`ntem n\scu]i pentru libertate. apoi se contrazice sau recunoa[te f\r\ discu]ie c\ nu are dreptate. Am o aplecare foarte puternic\ spre libertate. Dac\ mi se p\rea necesar s\ sus]in concilierea dintre justi]ie [i libertate. ci numai victime. al lui Socrate. ~ntotdeauna mi s-a p\rut c\. Dar viitorul nu `i apar]ine nici mai mult. chiar marxiste. e pentru c\. Acest ciudat personaj vorbe[te ca s\ nu spun\ nimic. acolo se afla ultima speran]\ a Occidentului. ~mi dau totu[i seama perfect c\ nu asta e grija cea mai mare a multor europeni. * Revolt\: s\ creezi ca s\ ajungi la oameni? Dar `ncetul cu `ncetul crea]ia ne separ\ de to]i [i ne arunc\ departe f\r\ umbra unei iubiri. Va trebui oare sacrificat\ una dintre aceste valori? Ce s\ g`ndesc `n acest caz? * Politic\ (urmare). Simpla grij\ ar fi suficient\… Aceia deci. la un interval de dou\ milenii. CAIETUL AL V-LEA septembrie 1945 – aprilie 1948 Singura problem\ contemporan\: putem transforma lumea f\r\ a crede `n puterea absolut\ a ra]iunii? ~n ciuda iluziilor ra]ionaliste. Dar [i determinismul e o gre[eal\. pe bun\ dreptate sau nu. Nu se g`nde[te cu adev\rat la ceea ce spune. Toate astea deoarece socote[te c\ nu conteaz\. Dar aceast\ conciliere nu se poate realiza dec`t `ntr-un anume climat care ast\zi mi se pare destul de . Alegerea nu e u[oar\. Program pentru m`ine: executarea solemn\ [i semnificativ\ a martorilor libert\]ii. Nimic mai mult. nu ar putea schimba trecutul. vom asista la sacrificiul. desigur. se laud\ chiar cu contrariul.carnete_Camus. preocupat\ 1 „Ce este“ a fost ad\ugat cu creionul pe manuscris. nu exist\ c\l\i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 238 CARNETE 239 utopic. * Ce ar putea fi (Ce este1) nemurirea pentru mine? S\ tr\iesc p`n\ ce ultimul om a disp\rut de pe p\m`nt. Dar e un adev\r nu prea r\sp`ndit. Dar este contrariul superficialit\]ii. Dac\ s`nt m`ndri. * X. Totul se trage de la faptul c\ aceia care s`nt `ns\rcina]i s\ vorbeasc\ `n numele poporului nu au `ntotdeauna cu adev\rat grij\ de libertate. Iar pentru orice intelectual. [i s`nt rari. de mai multe ori repetat. ei ar sacrifica f\r\ ezit\ri libertatea `n schimbul acestei justi]ii elementare. C`nd s`nt sinceri. S`ntem `ntr-o lume `n care trebuie s\ alegi `ntre a fi victim\ sau c\l\u – [i nimic altceva. `n fapt. * Antinomii politice. Cum ar putea fi determinate c\ile libert\]ii? Este desigur fals s\ spunem c\ ceea ce este determinat e ceea ce a `ncetat s\ tr\iasc\. {tiu asta de mult. Dar nu este determinat dec`t ceea ce a fost tr\it. fiindc\ doar justi]ia le poate oferi un minimum material de care au nevoie [i c\. ~nsu[i Dumnezeu. nu vor pieri f\r\ s\ se fi luptat. nici mai pu]in dec`t omului. {i. `n opinia mea. * Oamenii cred `ntotdeauna c\ te sinucizi dintr-un motiv anume. ~n cele din urm\. `ntreaga istorie a lumii este istoria libert\]ii. at`ta tot. libertatea sf`r[e[te prin a se confunda cu libertatea de expresie. care tr\iesc cu acest scrupul trebuie s\ dispar\ `ntr-o zi sau alta (exist\ `n aceast\ privin]\ mai multe moduri de a muri). Dar cum ar putea ei s\ lupte contra fra]ilor lor [i a `ntregii justi]ii? Vor depune m\rturie. dac\ ar exista. Ea spune. Dar te po]i foarte bine sinucide din dou\ motive.

Dac\ clasicismul se define[te prin dominarea pasiunilor. * Tragedie C. dar mereu `n zadar. este farul care nu poate fi acoperit cu un v\l. nu iubirea este cea care trebuie st\p`nit\ prin art\. Remarcabil la om nu este faptul c\ disper\. Te trimit deci la o primejdie de moarte. Ca urmare. `nseamn\ c\. ci politica. acest clasicism e posibil.“ * Idem. Hegel ar avea dreptate. .“ * De ce s`nt artist [i nu filosof? Fiindc\ g`ndesc `n func]ie de cuvinte [i nu `n func]ie de idei. ea trebuie doar s\ ]in\ seam\ de ea. [i L.M. – Toate celelalte au c\p\tat form\ prin presiunea din exterior [i se pr\bu[esc de `ndat\ ce le sco]i din tipar.carnete_Camus. * Estetica revoltei E. Ast\zi. o epoc\ clasic\ este aceea a c\rei art\ pune `n forme [i formule pasiunile contemporanilor. pe care o va t`r` dup\ sine. pentru condi]ia sa. semnificativ. – O literatur\ disperat\ nu va fi niciodat\ universal\. iar sf`r[itul istoriei ar fi imaginabil. Omul a f\cut o pasiune. * Crea]ie corectat\ „Oamenii ca mine nu se tem de moarte. – Vin spre tine pentru aceast\ circumstan]\. Artistul nu mai poate fi un solitar. De ad\ugat: motive pentru care literatura este universal\ sau nu este astfel. Este strig\tul a o mie de santinele. [ansele de e[ecuri despre care vorbesc nu pot fi echilibrate dec`t de [ansa num\rului. Sau. * Octombrie ’45 Estetica revoltei Imposibilitatea omului de a dispera total. 2) pentru c\ [ansele de moarte s`nt mai mari – [i chiar singurul mod de a tr\i cu autenticitate pasiunea colectiv\ este s\ accep]i s\ mori pentru ea. – Literatura universal\ nu se poate opri la disperare (nici la optimism de altfel – ar fi suficient s\ se r\stoarne ra]ionamentul). – „[Opera de art\] este singurul obiect material din univers care are o armonie interioar\. adic\ [ansa ca din zece arti[ti autentici unul s\ supravie]uiasc\ [i s\ ajung\ a g\si `n via]a sa timpul pasiunii [i pe cel al crea]iei. ecoul a o mie de labirinturi. anume de a ajunge la aceast\ limit\. ci c\ dep\[e[te sau uit\ aceast\ disperare. De aici reiese c\ acel clasicism este poate imposibil. Shelley: „Poe]ii s`nt legislatorii nerecunoscu]i ai lumii“. Concluzie: `n orice literatur\ a disper\rii nu figureaz\ dec`t un caz limit\ [i nu cel mai 1 Cf. Opera de art\ st\ `n picioare prin ea `ns\[i [i nimic altceva nu poate face asta. * Estetica revoltei1. Prefa]a la Chamfort [i ultimele capitole din Omul revoltat. `ntr-adev\r. istoria revoltei umane are un sens. a[a cum p\rem s\ credem. plin\ de speran]\ sau distructiv\. dac\ este. {i. este cea mai bun\ m\rturie pe care o putem aduce despre demnitatea noastr\. necunoscut\. dac\ pasiunile trebuie tr\ite `nainte de a le formula.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 240 240 ALBERT CAMUS CARNETE 241 cum e de alt\ ran\. Stilul grandios [i forma frumoas\. `n sensul ei cel mai pur. o poate face doar `n triumful pe care-l datoreaz\ unei `ntregi genera]ii. cea mai mare [ans\ de autenticitate este totodat\ [i cea mai mare [ans\ de e[ec pentru art\. spune el. pasiunea colectiv\ devoreaz\ tot timpul apar]in`nd artistului. Sarcin\ cu at`t mai grea: 1) pentru c\. Ea `ncheie ceea ce societatea a promis adeseori. expresii ale celei mai `nalte revolte. Dar dac\ ar fi posibil. Hegel n-ar mai avea dreptate. Dar dac\. p`n\ la moarte. se vede cel pu]in c\ el nu poate fi construit dec`t de o genera]ie – [i nu de un om. infinit mai seriaos\. …Ea [arta] este singurul produs ordonat pe care l-a z\mislit rasa noastr\ dezordonat\. dar numai printr-un e[ec. Aceasta e doar un accident care le d\ dreptate. c`nd pasiunile colective precump\nesc asupra pasiunilor individuale. `n acest caz. Altfel spus. Forster. * Estetica revoltei.

C. ~n asta const\ `n]elepciunea mea de om. C. A[a am s\ fac [i eu. Privi]i noaptea asta. – Istoria arat\ c\ aceast\ convingere a ta este proast\. – Eu a[ consim]i dac\ ar trebui. Timp de milenii. Dar care ar fi atunci prima virtute? L. L. Ast\zi libertatea m\ deranjeaz\. – Am s\-]i spun ce se va `nt`mpla (tablou). – Ai dreptate. – Ce te intereseaz\? C. {i totu[i eu nu voi consim]i niciodat\ s\ te omor. L. L.. – L. C. (privindu-l) – Prietenia. C. marea grij\ a c`torva. – Te trimit la aceast\ moarte aproape sigur\. a]i acceptat ca bietele voastre iubiri. – Fiecare om pariaz\ pe ceea ce crede c\ este adev\rul… ~nc\ o dat\. – S\ refaci lumea este o misiune ne`nsemnat\. C`nd [i adversarii au dreptate. Printre noi nu vei g\si nici m\car un singur la[. dac\ tr\im sf`[iindu-ne. C. Un partizan `l trateaz\ cu u[urin]\. Adio. neav`nd drept sprijin dec`t voin]a mea de om. se afl\ moartea. strig\ un personaj. C. – Dac\ lumea este tragic\. moartea. – Nu pot `n]elege ceea ce este inuman. ci omul. o bucurie profund\ [i `mp\rt\[it\. o dreptate. faptul nu se `nt`mpl\ at`t din pricina tiranilor. – Nu lumea trebuie ref\cut\. – Voi renun]a deci [i la faptul de a fi `n]eles de cei pe care-i iubesc. C. Sf`r[it. C`nd domin\ r\ul nu e nici o problem\. Se aduce corpul lui L. – {i dac\ dreptatea ta este ratat\? – Atunci voi intra `ntr-un infern pe care nici azi tu nu-l po]i imagina.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 242 242 ALBERT CAMUS CARNETE 243 – To]i au dreptate. Dar `]i cer s\ m\ `n]elegi. stima ta? L. e o sl\biciune care nu are sens. Eu cred c\ ele nu se pot `mp\ca. – Da. L. C. C`nd adversarul nu are dreptate. A]i crezut `n 1 Ultimele cuvinte s`nt pur [i simplu probabile. L. L. cei care-l combat s`nt liberi [i `mp\ca]i. `n fine. – Totu[i ea face s\-mi p\strez stima pentru mine `nsumi. Dar sf`[ierea vine c`nd oamenii care vor. binele omului. – Exist\ imbecili pretutindeni. – De ce? – M\ `mpiedic\ s\ fac dreptate. Dar peste tot aiurea exist\ imbecili [i la[i. C… Oamenii ca mine par `ntotdeauna s\ moar\ singuri. o comunitate `n lupta contra tiranilor. – De ce s-o alegi pe una mai cur`nd dec`t pe cealalt\? – Fiindc\ vreau ca un mare num\r de oameni s\ fie ferici]i. L. dorin]ele [i temerile voastre s\ nu `nsemne nimic `n fa]a divinit\]ii. ~[i rostogole[te a[trii mu]i deasupra groaznicelor b\t\lii omene[ti.: „A murit ca un erou pentru cauza noastr\. Manuscrisul este greu de citit. – Nu cred `n libertate. Iar libertatea nu este `ntotdeauna dec`t grija. Trebuie s\-l respect\m [i s\-l r\zbun\m. – Convingerea mea e c\ ele se pot `mp\ca. iar aceasta ajunge s\-i despart\ pentru totdeauna. `l vor imediat sau `l fixeaz\ peste trei genera]ii. Tu [i cu mine [tim c\ exist\ o libertate. Asta-i suferin]a mea de om. [tii ce se afl\? C. – Am aerul c\ triumf. pentru c\ s`nt viu.1“ C. 2 Urmeaz\ trei cuvinte indescifrabile. libertatea m\ deranjeaz\ – Trebuie s\ suprim\m martorii libert\]ii. – Privi]i2. Asta-i morala mea. voi a]i adorat cerul acesta cu toate c\ era cufundat `ntr-o t\cere `nc\p\]`nat\. de asemenea. {i la cap\tul tragediei. – Tu ai dreptul s-o spui de vreme ce po]i dovedi asta. – Eroismul este o virtute secundar\. T\cere. {i este un semn pentru mine c\ adev\rul nu-i la tine. Dar s`nt cufundat `n aceea[i noapte ca [i tine. C.carnete_Camus. atunci intr\m `n tragedie. E imens\. . Dar `ntr-adev\r voi fi f\cut ceea ce trebuie pentru ca oamenii s\ nu fie singuri. – Este un semn pentru mine c\ adev\rul nu-i la tine. – Da.

numai ca s\ fie normal! {i ce efort `nc\ [i mai mare pentru cel care are ambi]ia s\ se domine [i s\ domine spiritul. pentru cine [tie s-o accepte. Dar el e responsabilul la nesf`r[it al acestei [anse. Acum. Oamenii nu mai [tiu s\ iubeasc\. Motivul laudelor este la fel de lipsit de sens ca [i cel al criticilor. ~n societate. Ambi]ia mea. Ah! nu. La urma urmelor. – Tocmai. dar de ast\ dat\ `n slujba omului. X. * 1 Aceste patru r`nduri au fost ad\ugate cu creionul pe manuscris. C. Rolul nostru nu e s\ facem gesturi frumoase. A[a c\ m\ voi duce. oare `l ve]i refuza? C. Libertatea e ultima dintre pasiunile individuale. – Pentru c\ o s\ mor. Renumele! ~n cel mai bun caz. Iar ast\zi. – Nu e cazul s\ te duci dumneata. Nu regret. e de alt ordin. – Nu era posibil. da. – De vreme ce te-ai putut `ntoarce. De aceea este ea ast\zi imoral\. [tiu despre ce este vorba. De la animal la martir. – Nu era posibil. omul este `nclinat s\ se dilueze. * Filosofia este forma contemporan\ a impudorii. C. nici mai pu]in important dec`t indiferen]a. L. – A murit [i el1. nu! {i eu [tiu bine cine avea dreptate. – S\ nu crede]i c\ s`nt un suflet complet orb. C. * Noiembrie – 32 ani Cea mai natural\ `nclina]ie a omului este s\ se ruineze o dat\ cu el toat\ lumea. [i `n sine propriu-zis ea este imoral\. Un [ef bun. dec`t detestarea. Nu este dec`t o [ans\ nesf`r[it\. L.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 244 244 ALBERT CAMUS CARNETE 245 singur\tatea voastr\. avem nevoie de dumneata. de la spiritul r\ului la sacrificiul f\r\ speran]\ nu exist\ nici o m\rturie care s\ nu fi fost r\scolitoare. Cei cinci ani care au trecut m-au `nv\]at asta. aproape de la o zi la alta. C. {i renumele este un semn al oamenilor. Omul nu este nimic de la sine. * Revolt\ Pasiunile colective precump\nesc asupra pasiunilor individuale. Dar nu voi adopta atitudinea superioar\ a celui care `l dispre]uie[te. – De ce? L. Doar una. – Cel care supravie]uie[te. dou\ voci autentice sau emo]ionate. Ceea ce-i intereseaz\ ast\zi pe ei este condi]ia uman\. – Bine. iar nu destinele individuale. c`nd vi se cere acela[i sacrificiu. Dar nu prea-mi plac adev\rurile care se `ntorc `n favoarea mea. spiritul s\u de aventur\ s\ precump\neasc\ [i [ansa devine mai mare. nici mai important. – Dar cine are dreptate? Locot. Fiec\ruia dintre noi `i revine 1 Dup\ ce s-a reprezentat Caligula. dec`t prietenia. puteai s\ [i treci. Dar ajunge ca voin]a sa. Intr\ un b\rbat. asta-i condi]ia eficien]ei. Nimeni nu poate spune c\ a atins limita omului. L. el era cel care cerea s\ ne reunim. De la sine. – Trebuia totu[i s\ treci. – Eu s`nt [eful [i eu decid. este o eliberare. A[ fi putut mai t`rziu s\ visez ur`t. E. E pu]in lucru. se `ntoarce r\nit. * Treizeci de articole1. con[tiin]a sa. dac\ am una. Ce eforturi nem\surate. am cunoscut puterea renumelui. * La treizeci de ani. El. ce-mi pas\ mie de toate astea? O ne`n]elegere. X. o ne`n]elegere.carnete_Camus. ci s\ fim eficien]i. X. . C.

Dar r\spunsurile sale nu se afl\ `n ra]ionament. Numai cre[tinismul e tare `n aceast\ privin]\. Ce-i de f\cut `ntre cele dou\ extreme? Ceva `n mine `mi spune. * Misiunea noastr\: s\ cre\m universalitatea sau. Dumnezeu nu s-a creat singur. S\-i cucerim omului catolicitatea. situa]iei existen]ialiste `i va c\uta originea etc.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 246 246 ALBERT CAMUS CARNETE 247 sarcina s\ exploateze `n sine `nsu[i cea mai mare [ans\ a omului. * Tragedia nu este o solu]ie. * Mi-am tr\it toat\ tinere]ea cu ideea inocen]ei mele. Nu exist\ dec`t un scop posibil al marilor ac]iuni. f\r\ a accepta s\ fiu un sclav. A `n]elege `nseamn\ a crea. de fascina]ia ma[inalului. atunci el e[ueaz\ `n toate – S\ aib\ dreptate religia? Nu. nimic nu este permis. ~n ziua c`nd limita uman\ va avea un sens. m\ convinge c\ nu m\ pot desprinde de epoc\ f\r\ la[itate. dac\ uciderea omului este necesar\ istoriei. Tendin]a mea este s\ prefer imobilitatea. fecunditatea uman\. Dar p`n\ la cap\t `nseamn\ s\ aleg istoria `n mod absolut [i o dat\ cu ea uciderea omului. s`nt martorul libert\]ii pure al c\rui destin `n istorie este s\ fie executat1. Teroarea domne[te.carnete_Camus. Dac\ Dumnezeu nu exist\. cel pu]in. atunci se va pune [i problema lui Dumnezeu. Ast\zi… * Nu s`nt f\cut pentru politic\ din moment ce s`nt incapabil s\ vreau sau s\ accept moartea adversarului. ele se afl\ `n mitologia care pretinde credin]\. Ca s\ scap de divertisment. Dar mai `nt`i trebuie s\ devii st\p`n pe tine `nsu]i. este t\cerea [i gestul cotidian. Fiindc\ diviniz\rii istoriei. Dar nu `nainte. valorile universale. ridic`nd capul din toate puterile ca s\ respir [i s\ `nving. Nefiind cre[tin. ~nclina]ia mea cea mai profund\. cea mai sigur\. Dac\ nu. trebuie s\ tac [i s\ accept a fi un sclav. aceast\ teribil\ lume a curajului [i a t\cerii. Dac\ aleg s\ m\ pronun] `n acela[i timp contra lui Dumnezeu [i contra istoriei. Dac\ voi alege s\ m\ constr`ng [i s\ cred `n istorie. * Doar printr-un efort continuu pot s\ creez. mi-au trebuit ani de `nc\p\]`nare. Iat\ `ntrebarea: pot fi eu doar un martor? Altfel spus: am eu dreptul s\ fiu numai un artist? Nu pot crede. Timp de ani `n [ir capetele cad ca grindina. situa]ia mea se afl\ `n minciun\ [i `n ucidere. el `i va obiecta `ntotdeauna crea]ia istoriei. Este modul meu de a dezn\d\jdui [i de a m\ vindeca de dezn\dejde. ~n afar\ de 1 Sau s\ tri[eze. negarea oric\rei libert\]i. * Revolt\. iat\ consecin]ele cele mai legitime ale unei filosofii f\r\ Dumnezeu. Asta-i legea. dac\ a[ `nceta o singur\ clip\ s\ mai cred `n el. f\r\ a-mi renega mama [i adev\rul. determinismul absolut. niciodat\ `nainte ca posibilitatea s\ nu fi fost tr\it\ p`n\ la cap\t. Este fiul orgoliului uman. * Este nevoie de tomberoane de s`nge [i de secole de istorie ca s\ se ajung\ la o modificare imperceptibil\ a condi]iei umane. A[a m\ men]in `n afara bolii [i a renun]\rii. * Parain. dac\ omul accept\ aproxima]ia. Dac\ nu aleg. ob]in`nd avantaje materiale dintr-o situa]ie de artist favorizat (nota autorului). sau s\ accept un angajament `n acela[i timp sincer [i relativ. trebuie s\ merg p`n\ la cap\t. ~n starea actual\ a lucrurilor. Aici are dreptate Parain. Dar [tiu c\ acum stau `n picioare tocmai datorit\ acestui efort [i c\. situa]ia mea se afl\ `n t\cere sau moarte. virtutea sa definitiv\. Nu a[ putea s\ o fac. m-a[ rostogoli `n pr\pastie. * Materialismul istoric. se proclam\ Revolu]ia [i se ajunge la `nlocuirea monarhiei legitime cu monarhia constitu]ional\. nu s`nt dec`t un martor. adic\ f\r\ nici un fel de idee. Dac\ omul e[ueaz\ `n `ncercarea de a `mp\ca dreptatea cu libertatea. dec`t dac\ a[ fi cre[tin. .

am acceptat. ai oare dreptul s\ faci copii. care s`nt legate de aceast\ atitudine? R\spunsul pentru mine ar fi simplu. S`ntem f\cu]i s\ tr\im unii cu al]ii. Solda]ii `i p\zesc pe muncitori p`n\ la Saint-Étienne. dac\ exist\. Mi-a luat o camer\ la hotel. A[ vrea s\ fiu [i al unui pictor. `n cel mai r\u caz. lumea [i copacii. M\ `ndeamn\ acum s\ lucrez. `n calitatea mea de artist. * Contra literaturii angajate. a celui scos `n afara legii la Balzac. A disp\rut o baionet\. Thibaudet despre Balzac: „Comedia uman\ este imitarea lui Dumnezeu Tat\l“. `n bani [i `n considera]ie. Dar eu n-o pot face. p`n\ ce am s\ m\ simt `n drept… * Crea]ia corectat\. religia. `ntr-adev\r atroce). am gre[it oare accept`nd sarcinile umane cele mai simple. s`nt impresarul unui boxer. dac\ a[ mai putea crede c\ misiunea omului este s\ creeze fericire! S\ tac cel pu]in. * O tragedie despre problema r\ului. `mi iubesc libertatea. * 80% divor]uri la prizonierii repatria]i. `i iubim la fel. s\ nu fie m\car ru[inoas\ [i s\ r\m`n\ m`ndr\. Gr\dinile de la periferie. Roupp mi-a spus: Uite. {i pe urm\ Roupp mi-a propus s\ m\ duc\ la Paris. Cel mai bun dintre oameni trebuie os`ndit dac\ nu-l sluje[te dec`t pe om. Sub ocupa]ie: adun\torii de baleg\. dac\ vrei… Eu nu voiam. M\n`nc la el. Singura filosofie original\ ar fi cea care ar justifica pe altul. ~n]eleg s\ se arunce cineva `n ea orbe[te ca s\ scape de demen]a sau de sf`[ierea asta atroce (da. Consecin]\: Am oare dreptul. * . De unde aceast\ teribil\ dorin]\ s\ aleg p\m`ntul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 248 248 ALBERT CAMUS CARNETE 249 acestea. s\ tac. `i apar]ine. * 1 Oare mi-am asumat-o eu cu adev\rat atunci c`nd am avut at`tea repulsii [i mi-e at`t de greu s\ o fac? Inima asta a mea cu fidelit\]ile ei dificile nu merit\ oare aceast\ contradic]ie? (nota autorului) Orice filosofie este o autojustificare. Tema revoltei. s\-]i asumi condi]ia uman\1 atunci c`nd nu crezi `n Dumnezeu (de ad\ugat ra]ionamentele intermediare)? Ce u[or ar fi dac\ a[ ceda ororii [i dezgustului pe care mi le inspir\ lumea asta. s\ refuz p`n\ [i confortul foarte modest pe care li-l preg\tesc? {i. A[a c\. `nc\ ata[at de libertate. Saint-Étienne Dunières: muncitorii `n acela[i compartiment cu solda]ii germani. Dar trebuie oare s\ accept s\r\cia copiilor mei. `n aceste condi]ii. Peste oboseala fe]ei. Dar nu mori cu adev\rat dec`t pentru tine. * X. oboseala [i mai crunt\ a umilirii. {i nu-i o nenorocire. cel pu]in. s\ accept avantajele. * Thomas – Hm… ce ziceam? ~n fine. * S`ntem soma]i s\ alegem `ntre Dumnezeu [i istorie. o s\-mi amintesc imediat… Oricum. Ceea ce sl\vim [i salut\m astfel este o mai bun\ idee despre om. ~n s\r\cie am g\sit [i voi g\si `ntotdeauna condi]iile necesare pentru ca vina mea. ca aceea de a avea copii? La limit\. 80% dintre iubirile omene[ti nu rezist\ dup\ cinci ani de desp\r]ire. c`t pentru binele pe care li l-am f\cut. Furia sa aproape de lacrimi. * Estetica revoltei. dac\ n-a[ fi foarte sigur c\ orice om coincide `ntru totul cu istoria.: Un satanism modest [i caritabil. Moartea.“ Nu. Omul nu este numai social. Este natural s\ fim recunosc\tori celui care ne permite s\ fim m\car o dat\ mai buni dec`t s`ntem. s\ tac.carnete_Camus. * „Iubim oamenii mai pu]in pentru binele pe care ni l-au f\cut. Bine`n]eles. Pl\te[te el. Tipul acela `nalt care trebuia s\ coboare la Firminy.

Uite unde am ajuns. `n orice caz. Este vremea marilor ora[e. monologat\ [i dictat\ din v`rful unui munte singuratic. dup\ caz. Nimic mai mult.carnete_Camus. Nu exist\ con[tiin]\ dec`t pe str\zi! (Cf. Ciuma urmeaz\ anotimpurile anului.“ Aerodromul e prea departe de ora[ pentru a se organiza o curs\ regulat\. Din acest punct de vedere. Dac\ cre[tinismul este pesimist `n privin]a omului. „S\ nu exager\m nimic. Iar dac\ alegem s\ servim aceast\ comunitate. – Prin compasiune? (A suferi `mpreun\. primirea telegramei care anun]\ moartea doamnei Rieux. {i c\ dialogul `mpins p`n\ la absurd d\ o [ans\ purit\]ii. Se trimit doar pachete para[utate. Are o prim\var\ c`nd germineaz\ [i izbucne[te. de ceea ce face permanen]a [i echilibrul ei: natura. ~ntr-adev\r. `mpotriva oric\rei politici a minciunii sau a t\cerii. Marxi[tii nu cred `n persuasiune [i nici `n dialog. C`t despre faimosul optimism marxist. . Ceea ce echilibreaz\ absurdul este comunitatea oamenilor `n lupt\ `mpotriva lui. etc. Voi spune c\.) * Revolt\.) * Ciuma.“ Semnificativ. ~n felul acesta s`ntem liberi `mpreun\ cu ceilal]i. este optimist `n ceea ce prive[te mersul istoriei (iat\ contradic]ia sa!). Marxismul. nici teribilele formule ale blestemului divin. pesimist `n privin]a destinului s\u. … * Hegel. da]i-mi voie s\ r`d. alegem s\ servim dialogul p`n\ la absurd. Dup\ moartea lui Tarrou. N-ar mai fi fost tragedie din moment ce culmea oric\rei tragedii se afl\ `n surzenia eroilor. Nu po]i face un muncitor dintr-un burghez. C`t despre domnul Herriot [i clientela de la Annales. Revolu]ia trebuie s\-[i accepte violen]a proprie sau s\ fie renegat\. nu are alt\ speran]\ definitiv\ dec`t `n mila lui Dumnezeu. `mpotriva lui Iisus [i a lui Nietzsche. Nu eu am spus c\ omul este incapabil s\ se m`ntuiasc\ singur [i c\. `n sinceritate. o var\ [i o toamn\ etc.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 250 250 ALBERT CAMUS CARNETE 251 Cu ce drept un comunist sau un cre[tin (ca s\ nu lu\m dec`t formele respectabile ale g`ndirii umane) mi-ar putea repro[a c\ s`nt pesimist? Nu eu am inventat mizeria creaturii. dialogul ar fi fost posibil [i nu neverosimil ca `n pies\. el este optimist `n privin]a destinului uman. Efortul meu: s\ demonstrez c\ logica revoltei refuz\ s`ngele [i calculul. Lumea a fost amputat\ de o parte din adev\rul ei. etc. Trebuie s\ fac acela[i ra]ionament. Eu s`nt fiul dumitale». eu s`nt optimist `n privin]a omului. Cum de nu v\d ei c\ niciodat\ nu a fost lansat un asemenea strig\t de `ncredere `n om? Eu cred `n dialog. Astfel voi spune c\ exist\ mistere care se cuvin enumerate [i la care e bine s\ medit\m. Pu]ini oameni au `mpins mai departe ne`ncrederea fa]\ de semenii lor. iar condi]iile economice s`nt `n lumea lor de fatalit\]i mai teribile dec`t capriciile divine. marea etc. nu-i mare lucru [i. Ea nu se poate deci face `n puritate: ci `n s`nge sau `n calcul. pesimist `n privin]a naturii umane. Sartre. fiind pesimist `n privin]a condi]iei umane. din ad`ncul dec\derii sale. nu dovede[te nimic. c\ este deasupra tuturor celorlalte [i c\ Dumnezeu sau istoria. Exist\ ciuma. … * Lui Guilloux: „Toat\ nenorocirea oamenilor vine din faptul c\ ei nu adopt\ un limbaj simplu. ce s\ mai spun? Comuni[tii [i cre[tinii `mi vor spune c\ optimismul lor e cu b\taie lung\. Efortul uman spre libertate [i contradic]ia sa obi[nuit\: disciplina [i libertatea mor tot prin efortul uman.“ * Limitele. spune Tarrou. Cred c\ asta este calea unei revolu]ii psihologice f\r\ egal. „Numai ora[ul modern ofer\ spiritului terenul pe care el poate deveni con[tient de sine. Toate filosofiile moderne ale istoriei etc. are dreptate Socrate. Progresul [i adev\rata m\re]ie se afl\ `n dialogul purtat la nivelul omului [i nu `n evanghelie. Dac\ eroul din Ne`n]elegerea ar fi spus: «Iat\. s`nt ]intele satisf\c\toare ale dialecticii lor. Trebuie s\ ne ap\r\m `mpotriva ei [i asta [i facem.

revolta trupului. Teribila obsesie a arest\rii. Toate riscurile erau de preferat fa]\ de ceea ce avea s\ urmeze. Oricine se opune r\zboiului civil trebuie s\ p\r\seasc\ opozi]ia [i s\ accepte dictatura. Trebuie ca el s\ se transforme `n exemplu. am v\zut doi tipi `nal]i care `mbr`nceau un b\rbat `ntr-un taxi. * La doisprezece ani.“ * Idem: „Dac\ vre]i s\ [ti]i. ~n primul caz. da. ca `n cel mai banal dintre foiletoane. {i trupul [i-a reg\sit locul `n via]a de zi cu zi. `n acest ultim caz. * 1 Sf`nta Evanghelie dup\ Matei. * Crea]ia corectat\. Nu m\ pot opri la detaliul acesta. Asta m-a f\cut s\ intru la b\nuieli c\ ei existau `ntr-adev\r [i c\ `ntr-o zi… Dar erau doar b\nuieli.“ * Politica revoltei. el reprezint\ pentru mine lumea `ntreag\ [i `ntreaga istorie. Noul Testament. S`nt g\si]i sp`nzura]i am`ndoi. * Critica just\ a lui Albert Wild fa]\ de absurd: „Sentimentul angoasei este ireconciliabil cu sentimentul libert\]ii“. de la cel r\u este. P`n\ la [aptesprezece ani va resim]i un soi de p`ng\rire.carnete_Camus. fiindc\ fac parte din Rezisten]\. G`ndesc `n func]ie de lume [i de istorie. * Pentru ca un g`nd s\ schimbe lumea. {i nimeni nu spunea nimic. n-am crezut niciodat\ `n Gestapo. e siluit\ de un birjar. C. . dec`t s\ evadezi. – C`nd detaliul este o via]\ omeneasc\. * Grecii ]ineau seama de divin.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 252 252 ALBERT CAMUS CARNETE 253 * Saint-Just: „Cred deci c\ trebuie s\ fim exalta]i.“ * Tragedie. * Crea]ia corectat\. Nu se vedea niciodat\. `n fa]a bisericii Saint-Germain-des-Près. * Originile nebuniei moderne. dar `n mod abstract oarecum. Idem: la cap\tul a dou\ mii de ani de cre[tinism. Dar divinul nu era tot. Ea `nnebune[te [i-l va denun]a pe el. Un chelner de la cafenea mi-a zis: ²«T\ce]i. A fost nevoie de dou\ mii de ani ca s\ fie din nou posibil s\ ]i-l expui gol pe plaj\. Dar e mai u[or s\ r\m`i prizonier [i s\ te la[i `mpins spre oroare. n-am nici un merit `n asta deoarece n-am imagina]ie. Cei doi evrei de la Verdelot `n timpul ocupa]iei. Iat\ unul dintre sensurile convulsiei moderne. trebuie s\ iei tu ini]iativa. Doctrina extrem\: „Oricine se opune dictaturii trebuie s\ accepte r\zboiul civil ca mijloc. Sigur. R\m`ne s\ i se mai restituie acest loc `n filosofie [i `n metafizic\. O dat\. `mi luam m\suri de prevedere. L-a readus la sine `nsu[i [i la istoria lui.“ Acesta este ra]ionamenul „istoric“ tipic. „Am dreptate [i asta `mi d\ dreptul s\-l ucid.1 * Koestler. cit. (n. Nu. ed. „Mi se spusese dintotdeauna c\ de prima ocazie de evadare trebuie profitat imediat. o iau ceilal]i. Comunismul este o urmare logic\ a cre[tinismului. Face parte din istoria cre[tinismului. Cre[tinismul este ceea ce a deturnat omul de la lume. De unde [i excesele. cum se spune. 37. Asta nu exclude judecata s\n\toas\ [i nici `n]elepciunea“. De asta nu trebuie s\ v\ face]i iluzii `n privin]a curajului meu. nu. Se `ntoarce [i-l anun]\. lovindu-i fa]a cu pumnii. red. S`nt ei». iar ce e mai mult dec`t acestea. Adev\rul e c\ n-a[ putea s\ cred `n Gestapo dec`t la prima lovitur\ de picior pe care a[ primi-o `n burt\. trebuie mai `nt`i ca el s\ schimbe via]a celui care `l poart\.“ L. Pentru c\.L. V. C\]eaua url\ toat\ noaptea. Din c`nd `n c`nd disp\rea c`te un prieten. A[a s`nt eu. „Astfel revolu]ia pesimist\ devine revolu]ia fericirii.).C. * „Ci cuv`ntul vostru s\ fie: Ceea ce este da. Alt\ dat\. [i ceea ce este nu.“ Matei.

Dar m-am dus. Tot ce pot s\ [tiu este ceea ce v\d [i. Iar diminea]a so]ia lui a venit s\-l vad\ ca de-obicei. Ispitele lui Dumnezeu au fost `ntotdeauna mai periculoase pentru omenire dec`t cele ale Satanei. * Idem: „Cea mai puternic\ ispit\ pentru ni[te oameni ca noi este s\ renun]\m la violen]\. {i la o indica]ie care i se d\dea „Ah! spunea el. vedeam c\ Liesse urma s\ moar\. pierz`ndu-[i sensul (n. Vecinii mortului au fost cei care au prevenit-o pe so]ie. `n mica morg\ care d\ spre rue de Santé. acela unde au fost plasate `nchisoarea Santé. * Moartea unui b\tr`n actor O diminea]\ `n Parisul plin de z\pad\ [i de noroi. eu nu simt asta a[a“). Cartierul cel mai vechi [i mai trist al ora[ului. – Nu credeam c\ `n cazul lui se mai putea sl\bi. Nimeni nu o prevenise la administra]ie fiindc\ nimeni nu fusese prevenit. A fost dus la Cochin [i le-a spus colegilor c\ o s\ fie operat [i c\. C`t despre Cochin: o cazarm\ a mizeriei [i a bolii. Doar cel care sl\be[te nu pare niciodat\ „s\-[i dea seama“. fiindc\ automatele acelea st`ngace [i .qxd 12/12/02 4:31 PM Page 254 254 ALBERT CAMUS CARNETE 255 Idem: „El (Partidul) nega liberul arbitru al individului – [i `n acela[i timp `i cerea o abnega]ie voluntar\. iar eu. Urma [i o parantez\: „(Oamenii de teatru folosesc astfel de expresii)“. Acolo a murit. Sainte-Anne [i spitalul Cochin. ie[eau `n eviden]\ din]ii. C`nd am sosit eu. va fi din nou s\n\tos (mi-amintesc o fraz\ din rolul s\u: „C`nd eram copil“.). nebunii. Este ceva care m-a mirat `ntotdeauna. au demarat. cioclul (oare de ce purta o e[arf\ tricolor\ ca un primar?) mi-a spus c\ `nc\ `l mai puteam vedea.“ * Roman de dragoste: Jessica. A revenit la Cochin. schimb`ndu-[i singurul costum care din negru devenise galben [i a c\rui urzeal\ se destr\ma cu travestiurile mai mult sau mai pu]in str\lucitoare pe care trebuie s\ le poarte chiar [i personajele secundare. nici nu se g\sea. iar Partidul pretindea ca roti]a s\ se revolte contra orologiului [i s\-i schimbe mi[carea. de altfel. m\ ap\sa pe inim\ diminea]a aceea leproas\ [i tenace pe care nu reu[eam s-o mistui. [i trebuie s\ fie `nmorm`ntat al\turi de ceilal]i. C`t\ mil\ totu[i. `nc\ mai juca roluri m\runte1. cum un anume grad de sl\biciune. ~ntr-adev\r. s-a `nt`mplat azi-noapte. ~n lipsa c\rnii. Vreo doi sau trei dintre b\tr`nii s\i colegi erau acolo. adic\ roluri extrem de m\runte. Nu i se vedea dec`t capul. „Demarat“ este cuv`ntul potrivit. f\r\ s\ se fi observat dinainte.red. s\ ne `mp\c\m cu noi `n[ine. tocmai. Nega faptul c\ individul ar avea facultatea de a distinge `ntre bine [i r\u – [i `n acela[i timp vorbea pe un ton patetic despre culpabilitate [i tr\dare. cu m`inile pe marginea sicriului [i care p\reau s\-l prezinte vizitatorilor. Un mort e un mort. Totu[i a sl\bit [i puteai s\-]i dai seama acum de grosimea oaselor. o face poate fugitiv. Sau dac\ `[i „d\ seama“. pe urm\. care. al\turi de v\duva [i de fiica v\duvei care nu este fiica mortului. iar pe zidurile sale muste[te murdara umiditate a nenorocirii. Sl\bise [i mai mult. Nu mai putea bea dec`t lapte 1 ~n original: „il jouait encore les utilités“. N-a fost operat [i a fost externat spun`ndu-i-se c\ este vindecat.carnete_Camus. Nega faptul c\ ar exista posibilitatea s\ alegi `ntre dou\ solu]ii [i `n acela[i timp `i cerea s\ o aleag\ `ntotdeauna pe cea bun\. a murit. un anume mod de reliefare a pome]ilor [i de desc\rnare a gingiilor s`nt semnul evident c\ totul e pe sf`r[ite. {i-a reluat chiar micul rol de personaj grotesc pe care-l juca `n acel moment. n-am cum s-o [tiu. nici influen]a – era plasat sub semnul fatalit\]ii economice. dar a murit [i f\r\ asta – `ntr-o noapte. Nu aveam chef. au spus. s\ ne c\im. A trebuit s\-[i `ntrerup\ lucrul. a[a-zisul giulgiu fiindu-i tras p`n\ la b\rbie. `n]elegeai c\ un cap puternic [i noduros era f\cut ca s\ poarte o cantitate mare de carne. c`t\ groaznic\ mil\! B\rba]ii care se aflau la c\p\t`iul lui. „{ti]i. Iar\[i nu l-au operat. fire[te.“ Tip de contradic]ie „istoric\“. De-a lungul str\zilor negre [i `nghe]ate. Individul – roti]\ a unui ceasornic `ntors pentru eternitate [i pe care nimic nu-l putea opri. s\racii [i os`ndi]ii. A `ntrerupt din nou. asta [tie toat\ lumea. bolnavii. teribili… Dar de ce s\ descriu toate astea. La sf`r[itul vie]ii. care nu mai figureaz\ `n traducerea româneasc\. Dar sl\bise.“ {i `n diminea]a aceea se afla acolo.

carnete_Camus. Nu exista preot. {ase kilometri prin acel peisaj [i iat\-ne ajun[i `n fa]a por]ilor monumentale ale celui mai hidos cimitir din lume. La intrare. S-a auzit lemnul sun`nd a gol. se vedea c`t de colo. Niciodat\ cerul nu mi se p\ruse at`t de cobor`t peste periferia parizian\. A fost dus. st`lpi.“ Apartamentele reginei. Idem: „Trece]i. Dar noi ne aflam cu to]ii foarte departe de groap\ fiindc\ mormintele celelalte ne `mpiedicau s\ avans\m. procesul. Toat\ lumea se privea. Factura: „{i a fost v`r`t `n p\m`ntul argilos la un pre] exorbitant“. capacului [i a unei [urubelni]e. aici e cimitirul condamna]ilor la moarte. Cortegiul din fa]a noastr\ era al feti]ei. odat\ intrat `n posesia lui.1 * Roman. 60 000 de cadavre sub ruine. * Nürnberg. A luat r\zu[ul [i a aruncat p\m`ntul `n direc]ia gropii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 256 256 ALBERT CAMUS CARNETE 257 `mpiedicate `n hainele lor grosolane s-au aruncat deodat\ `n mare grab\ asupra lin]oliului. {ti]i. ~n z\pad\ erau `nfipte str`mb dou\ cruci. dar nimeni nu [tia cum anume. A f\cut un gest semnific`nd „at`ta pagub\“. Vidanjorii au citit atunci cu voce tare num\rul gravat pe co[ciug: 3237 C. Resturi de bordeie. C`nd supa de la cin\ `nt`rzia. Noi ne-am `nghesuit `ntr-o ma[in\ care-i urma. Am `naintat printre morminte. „Ah! p\reau s\ spun\. „Da]i-i drumul“. E apa de la morg\. cealalt\ pentru o feti]\ de unsprezece ani. Dar familia tocmai se urca `n furgon. nu erau nici flori [i nu se `n\l]a nici un cuv`nt de pace sau de p\rere de r\u.“ Etc. ~n clipa aceea a fost scos co[ciugul. . Am ie[it prin Poarta Italiei. o vegeta]ie neagr\ [i rar\ se iveau din mormanele de z\pad\ [i noroi. Acesta a demarat [i am putut `nainta `nc\ vreo c`]iva metri. {i cu to]ii sim]eau c\ momentul ar fi trebuit s\ fie mai solemn – ar fi trebuit marcat. Am cobor`t. un soi de factor po[tal `mbr\cat `n albastru [i ro[u. V\duva a f\cut semn c\ da. Vidanjorii au cobor`t destul de repede sicriul. V\duva [i fiica s-au urcat `n furgon o dat\ cu mortul. santinela o `ntreab\ unde se duce. cu o [apc\ ponosit\ pe cap. dup\ cum am citit. Dar nimeni n-are chef nici s\ fac\ baie. iar aleea `ngust\ care le separa era blocat\ de unelte [i de p\m`nt. tatuat\ `ntre s`ni. V\duva g\sea c\ e departe. Groapa era s\pat\ `ntre alte patru gropi care o `nconjurau din toate p\r]ile. Mergeam la cimitirul de la Thiais. Un paznic cu fa]a congestionat\ a oprit alaiul la poart\ [i a cerut bonul de intrare. „S-o v\d pe regin\. Atunci un vidanjor a spus: „Dac\ domnii [i doamnele ar vrea s\ arunce pu]in p\m`nt“. Nici o floare. C`t despre fiic\. ~n clipa aceea. Deasupra putreziciunii. Noi l-am urmat. Ni[te b\rba]i voinici `n salopete [i `nc\l]a]i cu cizme de vidanjori [i-au l\sat jos lope]ile contempl`nd scena. P\m`ntul a zburat pe deasupra gropii. a scos din buzunar un r\zu[ [i l-a pus pu]in pe p\m`nt. cam la nimereal\. Interzis s\ se bea ap\. C`nd sicriul a ajuns la fund. s-a l\sat un moment de t\cere. dar administra]ia `i impusese asta.“ Portarul (?). „Lua]i liftul. Au avansat [i au `nceput s\ scoat\ sicriul din furgon. E primit\ f\r\ nici un fel de formalitate. Am circulat timp de zece minute bune printre gr\mezi de noroi [i z\pad\. a spus. totul numai negru. a ap\rut cu un borderou cu cotor `ntre paginile c\ruia era v`r`t un indigo. Eram desp\r]i]i de morminte printr-un taluz de z\pad\. ~ntr-o secund\ capacul a fost pus [i doi b\rba]i str`ngeau [uruburile ap\s`ndu-le cu for]\ [i r\sucindu-le cu mi[c\ri brutale. * 1 Aici urma descrierea c\l\toriei `n America de Nord. una pentru Liesse. El a luat ni[te p\m`nt cu lopata. * V.“ – „Trece]i. Ocampo merge la Buckingham Palace. V\duva a `ntins m`na peste o gr\mad\ de p\m`nt. de aici n-ai cum s\ mai ie[i!“ Oamenii \[tia vii voiau s\ fie l\sa]i `n pace. Laval e ceva mai departe. ea [i-a ratat ]inta. `nsemna c\ a doua zi urma o execu]ie. Factorul a urm\rit r`ndurile borderoului cu v`rful creionului [i a spus „Bine“ bif`nd un num\r. Pe urm\ ne-am oprit `n spatele altui cortegiu. Pe abajururile din piele de om se poate z\ri desenat\ o dansatoare din timpuri str\vechi. Ne-am `nfundat picioarele `ntr-o clis\ v`scoas\ [i elastic\.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 258

258

ALBERT CAMUS

CARNETE

259

Revolt\. ~nceput: „Singura problem\ moral\ cu adev\rat serioas\ este omorul. Restul vine pe urm\. Dar s\ [tiu dac\ pot ucide pe cel din fa]a mea, ori s\ consimt ca el s\ fie ucis, s\ [tiu c\ nu [tiu nimic `nainte de a [ti dac\ pot hot\r` moartea cuiva, iat\ ce trebuie s\ aflu.“ * Oamenii vor s\ ajungem la concluziile lor. Dac\ v\ judec\, o fac `ntotdeauna cu g`ndul ascuns la principiile lor. Dar mie mi-este egal dac\ g`ndesc una sau alta. Ceea ce m\ intereseaz\ este s\ [tiu dac\ eu pot ucide. C`nd ai ajuns la hotarul g`ndirii, `i [i vezi cum `[i freac\ m`inile. „{i acum, ce-o s\ mai fac\?“ {i-[i ]in adev\rul lor gata preg\tit. Dar eu cred c\ nu-mi pas\ dac\ s`nt `n contradic]ie, n-am chef s\ fiu socotit un geniu filosofic. De fapt n-am chef s\ fiu deloc geniu, fiindu-mi deja destul de greu s\ fiu om. Vreau s\ descop\r un acord [i, [tiind c\ nu m\ pot sinucide, s\ [tiu dac\ pot ucide sau l\sa pe al]ii s\ ucid\, iar [tiind acest lucru, s\ trag toate consecin]ele chiar dac\ am s\ r\m`n cufundat `n contradic]ie. * Se pare c\-mi r\m`ne s\ g\sesc un umanism. Nu am nimic contra umanismului, bine`n]eles. ~l g\sesc doar prea str`mt, asta-i tot. Iar g`ndirea greac\, de exemplu, era cu totul altceva dec`t un umanism. Era o g`ndire care avea `n vedere totul. * Teroarea! {i ei uit\ deja. * Roman Justi]ie1. 1) Copil\rie s\rac\ – injusti]ia este fireasc\. La prima violen]\ (maltratare de c\tre poli]ie) injusti]ie [i adolescen]\ revoltat\. 2) Politica indigen\. Partid (etc.). 3) Revolu]ie `n general. Nu se g`nde[te la principii. R\zboi [i rezisten]\.

4) Epurare. Justi]ia nu poate face corp comun cu violen]a. 5) C\ adev\rul nu poate fi conceput f\r\ o via]\ adev\rat\. 6) Revenire la mam\. Preot? „Nu merit\ osteneala.“ Ea nu spusese nu, doar c\ nu merita osteneala. El [tia c\ ea nu socotea niciodat\ c\ merita s\ deranjezi pe cineva pentru ea. {i p`n\ [i moartea ei…

Iubiri

* Revolt\ [i Revolu]ie Revolu]ia ca mit este revolu]ia definitiv\. Idem: istoricitatea las\ f\r\ explica]ie fenomenul frumosului, adic\ raporturile cu lumea (sentimentul naturii) [i cu fiin]ele ca indivizi (dragoste). Ce po]i g`ndi despre o explica]ie pretins absolut\ care… * Idem: tot efortul g`ndirii germane a fost s\ `nlocuiasc\ no]iunea de natur\ uman\ cu aceea de situare uman\ [i pe aceea de Dumnezeu cu istoria, [i echilibrul antic cu tragedia modern\. Existen]ialismul modern duce acest efort chiar mai departe [i introduce `n ideea de situare aceea[i incertitudine ca [i `n cea de natur\. Nu mai r\m`ne nimic dec`t o mi[care. Dar, ca [i grecii, eu cred `n natur\. * Ciuma. ~n toat\ via]a mea, n-am avut niciodat\ un asemenea sentiment al e[ecului. Nu s`nt nici m\car sigur c\ voi ajunge p`n\ la cap\t. ~n anumite momente totu[i… * S\ fac s\ sar\ totul `n aer. S\ dau revoltei forma pamfletului. Revolu]ia [i cei care nu vor ucide niciodat\. Predica revoltat\. Nici o singur\ concesie.

Iubiri

* „Ce lucru nes\buit, de neconceput, faptul ca un autor s\ nu poat\ – `n nici o `mprejurare posibil\ – s\ fie sincer cu cititorii s\i.“ (Melville) *

1 Fragmentul care urmeaz\ a fost restabilit de editori.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 260

260

ALBERT CAMUS

CARNETE

261

Din punctul de vedere al unui nou clasicism, Ciuma ar trebui s\ fie prima tenta]ie de a da o form\ unei pasiuni colective. * Pentru Ciuma. Cf. „Prefa]a“ lui Defoe la volumul al treilea din Robinson: Reflec]ii grave `n fa]a vie]ii [i a uimitoarelor aventuri ale lui Robinson Crusoe: „Este la fel de logic s\ reprezin]i un fel de `nchisoare prin alta [i ceva care exist\ cu adev\rat prin ceva care nu exist\. Dac\ a[ fi adoptat modul curent de a scrie istoria particular\ a unui om… tot ceea ce a[ fi spus nu v-ar fi oferit nici o pl\cere…“ * Ciuma este un pamflet. * Cum s\ `nve]i s\ mori `n de[ert! * Lourmarin1. Prima sear\ dup\ at`]ia ani. Prima stea peste Lubéron, enorma t\cere, chiparo[ii al c\ror v`rf fream\t\ `n str\fundurile oboselii mele. }ar\ solemn\ [i auster\ – `n ciuda frumuse]ii ei tulbur\toare. * Povestea fostului deportat care `nt`lne[te prizonieri germani la Lourmarin. „Prima dat\ c`nd l-au b\tut a fost `n timpul interogatoriului. Era oarecum normal, fiindc\ era un lucru excep]ional. Totul a `nceput `n lag\r, c`nd, pentru o mic\ gre[eal\ de serviciu, a primit dou\ palme grele. Fiindc\ atunci a `n]eles din ochii celui care-l lovise c\ era ceva cotidian, normal, firesc…“ ~ncearc\ s\ stea de vorb\ cu prizonierul neam] ca s\ g\seasc\ o explica]ie. Dar cel\lalt e prizonier, nu i se poate vorbi despre asta. La sf`r[it, cel\lalt dispare, nu va apuca s\-i mai vorbeasc\ niciodat\. G`ndindu-se, simte
1 Camus venise la Lourmarin, invitat de Henri Bosco, `mpreun\ cu al]i c`]iva prieteni scriitori.

c\ nici un om nu e niciodat\ suficient de liber ca s\ poat\ l\muri acest lucru. Cu to]ii s`nt prizonieri. Alt\ dat\, `n lag\r, paznicii se distraser\ pun`ndu-i s\-[i sape groapa, dar nu i-au executat. Timp de dou\ ore lungi r\scoliser\ p\m`ntul negru [i v\zuser\ r\d\cinile etc. sub un aspect nou. * „~nseamn\ s\ mori f\r\ moarte [i s\ nu `naintezi deloc Dac\ te legeni a[a ~n p`ntecele obscur al nefericirii adunate.“ Agrippa d’Aubigné * Revolta. Capitolul I despre pedeapsa cu moartea. Idem: sf`r[it. Astfel, plec`nd de la absurd, nu-i cu putin]\ s\ tr\ie[ti revolta f\r\ s\ ajungi `ntr-un punct oarecare la o experien]\ de iubire care urmeaz\ s\ fie definit\. * Roman. Copil\rie s\rac\. „Mi-era ru[ine de s\r\cia mea [i de familia mea. (P\i s`nt ni[te mon[tri!) {i dac\ ast\zi pot s\ vorbesc despre ei cu simplitate, e pentru c\ nu-mi mai e ru[ine de ru[inea aceea [i nu m\ mai dispre]uiesc pentru c\ am resim]it-o. N-am cunoscut ru[inea asta dec`t atunci c`nd m-au dat la liceu. ~nainte, to]i erau ca mine, iar s\r\cia mi se p\rea `nsu[i aerul pe care-l respira lumea aceasta. La liceu am cunoscut compara]ia. Un copil nu este nimic prin el `nsu[i. P\rin]ii s`nt cei care-l reprezint\. {i meritul t\u e mult mai mic, odat\ devenit adult, dac\ nu ai cunoscut asemenea sentimente josnice. C\ci atunci e[ti judecat dup\ ceea ce e[ti [i se ajunge chiar s\ fie judeca]i ai t\i dup\ ceea ce ai devenit tu. {tiu acum c\ mi-ar fi trebuit o inim\ de o puritate eroic\ [i excep]ional\ ca s\ nu suf\r din cauza zilelor acelora c`nd citeam pe chipul unui prieten mai `nst\rit surprinderea pe care o ascundea cu greu `n fa]a casei unde locuiam. Da, aveam inim\ rea, ceea ce este un lucru obi[nuit. {i dac\, p`n\ la dou\zeci [i cinci de ani, n-am suportat dec`t cu furie [i ru[ine amintirea acelei inimi rele, e pentru c\ refuzam s\ fiu un om

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 262

262

ALBERT CAMUS

CARNETE

263

obi[nuit. C`t\ vreme ast\zi [tiu c\ s`nt a[a [i, nemaig\sind acest lucru nici bun, nici r\u, m\ interesez de altceva… ~mi iubeam mama cu disperare. ~ntotdeauna am iubit-o cu disperare. * Ideea de rezisten]\ `n sens metafizic. * S\ scriu despre r\ul pe care mi-l face lumea. M\ face denigrator, c`nd de fapt nu s`nt… Acel soi de stare secund\… * Machado. „Zgomotul sicriului `n p\m`nt este ceva extrem de grav.“ „Doamne, s`ntem singuri, mama [i inima mea.“ „Iar c`nd veni-va ziua ultimei c\l\torii, C`nd va pleca nava ce nicic`nd nu mai revine M\ ve]i vedea la bord, cu pu]ine bagaje, {i aproape gol, la fel ca fiii m\rii.“ * De tradus Discursurile lui Juan Mairena.1 Un romancero african? * Singurul mare spirit cre[tin care a privit `n fa]\ problema r\ului este Sf`ntul Augustin. A[a s-a ivit cumplitul Nemo Bonus. De atunci, cre[tinismul s-a ocupat s\ dea problemei solu]ii provizorii. Iat\ rezultatul. C\ci e vorba de rezultat. Oamenilor le-a trebuit timp, dar ast\zi ei s`nt otr\vi]i de o intoxica]ie care dateaz\ de 2000 de ani. S`nt dep\[i]i de for]a r\ului sau resemna]i, ceea ce-i totuna. Cel pu]in, ei nu mai pot suporta minciuna pe tema asta. *
1 Oper\ `n proz\ de Antonio Machado.

19 februarie 1861. Act de abolire a iob\giei `n Rusia. Primul foc de arm\ (al lui Karakazov) dateaz\ din 4 aprilie 1866. De v\zut A cui e vina?, un roman de Herzen (1847) [i idem: Dezvoltarea ideilor revolu]ionare `n Rusia.1 * ~mi plac mai mult oamenii angaja]i dec`t literaturile angajate. S\ ai curaj `n via]\ [i talent `n oper\ nu-i chiar a[a de r\u. {i pe urm\ scriitorul este angajat c`nd vrea el. Meritul s\u este mi[carea sa. Iar dac\ aceasta trebuie s\ devin\ o lege, o meserie sau o teroare, unde mai este atunci meritul? Se pare c\ dac\ scrii ast\zi un poem despre prim\var\ `nseamn\ c\ serve[ti capitalismul. Nu s`nt poet, dar m-a[ bucura f\r\ nici un g`nd ascuns de o asemenea oper\, dac\ e frumoas\. Serve[ti omul `n `ntregime sau deloc. Iar dac\ omul are nevoie de p`ine [i de dreptate, [i dac\ trebuie f\cut ceea ce este necesar pentru a satisface aceast\ nevoie, el mai are nevoie [i de frumuse]ea pur\, care e p`inea inimii sale. Restul nu-i important. Da, i-a[ dori mai pu]in angaja]i `n operele lor [i ceva mai mult angaja]i `n via]a de toate zilele. * Existen]ialismul a p\strat din hegelianism eroarea fundamental\ care const\ `n a reduce omul la istorie. Dar n-a p\strat din el consecin]a sa care este aceea de a-i refuza de fapt omului orice libertate. * Octombrie 1946. 33 de ani peste o lun\ Memoria m\ cam las\ de un an `ncoace. Incapacitatea `n care m\ aflu de a re]ine o poveste relatat\ – de a-mi aminti por]iuni `ntregi din trecut, care au fost totu[i vii. A[tept`nd o ameliorare (dac\ se amelioreaz\), evident c\ trebuie s\ notez aici tot mai multe lucruri, chiar personale, cu at`t mai r\u. C\ci p`n\ la urm\ totul se ordoneaz\ pentru mine pe acela[i plan u[or `nce]o[at, uitarea ajunge [i la inim\.
1 Lecturi pentru Cei drep]i [i Omul revoltat.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 264

264

ALBERT CAMUS

CARNETE

265

Ea nu mai are dec`t emo]ii scurte, lipsite de lungul r\sunet pe care li-l d\ memoria. Sensibilitatea c`inilor este a[a. * Ciuma… „{i de fiecare dat\ c`nd citesc o poveste legat\ de cium\, din ad`ncul unei inimi otr\vite de propriile revolte [i de violen]ele celorlal]i, un strig\t limpede se `nal]\ spun`nd c\ exist\ de fapt `n oameni mai multe lucruri de admirat dec`t de dispre]uit.“ … „{i c\ fiecare poart\ `n sine ciuma, pentru c\ nimeni, nimeni pe lumea asta nu r\m`ne pur1. {i c\ trebuie s\ te supraveghezi necontenit ca s\ nu ajungi cumva, `ntr-un minut de neaten]ie, s\-i respiri cuiva `n fa]\ [i s\-i transmi]i infec]ia. Ceea ce e natural este microbul. Restul, s\n\tatea, integritatea, puritatea, dac\ vre]i, este un efect al voin]ei [i al unei voin]e care nu trebuie s\ sl\beasc\ niciodat\. Omul cinstit, cel care nu infecteaz\ pe nimeni, este acela care are cele mai pu]ine momente de neaten]ie. Da, e obositor s\ fii un tic\los. Dar e [i mai obositor s\ nu vrei s\ fii un tic\los. De asta este toat\ lumea obosit\, fiindc\ toat\ lumea e pu]in tic\loas\. Dar tot de asta cunosc unii o oboseal\ at`t de mare, `nc`t doar moartea `i va mai putea sc\pa.“ * Bine`n]eles, ceea ce m\ intereseaz\ nu e at`t s\ fiu mai bun, ci s\ fiu acceptat. {i nimeni nu accept\ pe nimeni. Oare ea m-a accepat? Nu, e c`t se poate de evident. * Aerul de biet animal pe care-l au oamenii `n sala de a[teptare a medicilor. * Jacques Rigaut. „Exemplul vine de sus. Dumnezeu a creat omul dup\ chipul s\u. Ce tenta]ie pentru om s\ se conformeze acestui chip.“ „Solu]ia, r\spunsul, cheia, adev\rul este condamnarea la moarte.“ „Orgolios, de nimic nu i-ar mai putea fi fric\.“
1 Cf. Tarrou.

„{i cu c`t dezinteresarea mea e mai mare, cu at`t interesul meu e mai autentic.“ „Din dou\, una. S\ nu vorbe[ti, s\ nu taci. Sinucidere.“ „At`t timp c`t nu voi fi dep\[it gustul pl\cerii, voi fi sensibil la ame]eala sinuciderii, [tiu asta foarte bine.“ * Convorbiri cu Koestler. Scopul nu scuz\ mijloacele dec`t dac\ raportul m\rimilor este rezonabil. Exemplul: `l pot trimite pe Saint-Exupéry `n misiune de moarte ca s\ salvez un regiment. Dar nu pot deporta milioane de persoane [i suprima orice libertate ca s\ ob]in un rezultat cantitativ echivalent [i s\ calculez pentru trei sau patru genera]ii sacrificate `n prealabil. – Geniul. Nu exist\. – C`nd este recunoscut ca talent, atunci `ncepe marea mizerie a creatorului. (Nu mai am curajul s\-mi public c\r]ile.) * Exist\ momente c`nd nu cred c\ mai pot suporta mult timp contradic]ia. C`nd cerul e rece [i nimic nu ne sus]ine `n natur\… Ah! poate c\ e mai bine s\ mori. * Urmare a precedentului. ~n ce sf`[iere m\ aflu la g`ndul s\ scriu acele articole pentru Combat.1 * Un eseu despre sentimentul naturii – [i despre pl\cere. * Art\ [i revolt\. Breton are dreptate. Nici eu nu cred `n ruptura dintre lume [i om. Exist\ clipele de acord cu natura brut\. Dar natura nu e niciodat\ brut\. Dar peisajele se perind\ [i se uit\. De aceea exist\ pictori. Iar pictura suprarealist\, de exemplu, este `n mi[carea ei expresia revoltei omului contra Crea]iei. Dar gre[eala sa a fost c\
1 Este desigur vorba de Ni victimes, ni bourreaux („Nici victime, nici c\l\i“), ap\rut `n noiembrie 1946.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 266

266

ALBERT CAMUS

CARNETE

267

a vrut s\ p\streze ori s\ imite doar partea miraculoas\ a naturii. Adev\ratul artist revoltat nu neag\ miracolele, ci le st\p`ne[te. * Parain. C\ esen]a literaturii moderne este palinodia. Suprareali[tii devenind marxi[ti. Rimbaud – devo]iune. Sartre – morala. {i marea problem\ a timpului este conflictul. Condi]ia uman\. Natura uman\. – Dar dac\ exist\ o natur\ uman\, de unde vine ea? * Evident c\ ar trebui s\ `ncetez orice activitate creatoare at`ta vreme c`t nu [tiu `nc\. Ceea ce a f\cut succesul c\r]ilor mele este ceea ce face pentru mine minciuna lor. De fapt, s`nt un om mediu + o exigen]\. Valorile pe care ar trebui acum s\ le ap\r [i s\ le ilustrez s`nt valori medii. Este nevoie de un talent at`t de despuiat, `nc`t m\ `ndoiesc c\-l am. * Scopul revoltei este pacificarea oamenilor. Orice revolt\ se `ncheie [i se prelunge[te `n afirmarea limitei umane – [i a unei comunit\]i a tuturor oamenilor, oricare ar fi ei, `n interiorul limitei. Umilin]\ [i geniu. * 29 octombrie. Koestler – Sartre – Malraux – Sperber [i cu mine. ~ntre Piero della Francesca [i Dubuffet. K. – Necesitatea de a defini o moral\ politic\ minim\. Deci de a se debarasa mai `nt`i de un num\r fals de scrupule („am\giri“ spune el) a) c\ ceea ce se spune poate sluji unor cauze care nu se pot fi slujite. b) Examen de con[tiin]\. Ordinea nedrept\]ilor. „Eu, c`nd cel care-mi lua interviul m-a `ntrebat dac\ ur\sc Rusia, am avut ceva care s-a oprit aici, `n mine. {i am f\cut un efort. Am spus c\ ur\sc regimul stalinist tot at`t c`t ur\sc regimul hitlerist [i pentru acelea[i motive. Dar ceva s-a desprins aici.“ „At`]ia ani de lupte. Am min]it pentru ei… [i acum s`nt ca acel prieten care se d\dea cu capul de pere]ii camerei mele [i spunea, cu fa]a lui plin\ de s`nge `ntoars\

spre mine: «Nu mai exist\ speran]\, nu mai exist\ speran]\.»“– Mijloace de ac]iune etc. M. – Imposibilitatea momentan\ de a ajunge la proletariat. Oare proletariatul este cea mai `nalt\ valoare istoric\? C. – Utopia. Ast\zi o utopie `i va costa mai pu]in dec`t un r\zboi. Ceea ce se opune utopiei este r\zboiul. Pe de o parte. {i pe de alta: „Nu crede]i c\ s`ntem cu to]ii r\spunz\tori de absen]a valorilor? {i c\, dac\ noi to]i care venim dinspre nietzscheism, dinspre nihilism sau dinspre realismul istoric, am spune `n mod public c\ ne-am `n[elat [i c\ exist\ valori morale [i c\ de-acum `nainte vom face tot ceea ce trebuie ca s\ le fundament\m1 [i s\ le ilustr\m, nu crede]i c\ ar fi `nceputul unei speran]e?“ S. – „Nu-mi pot `ntoarce valorile morale numai `mpotriva U.R.S.S. C\ci este adev\rat c\ deportarea a mai multor milioane de oameni este mai grav\ dec`t lin[area unui negru. Dar lin[area unui negru e rezultatul unei situa]ii care dureaz\ de o sut\ de ani [i mai mult [i reprezint\ p`n\ la urm\ nenorocirea tot at`tor milioane de negri de-a lungul timpului c`te milioane de kirghizi deporta]i exist\.“ K. – Trebuie s\ spun c\ `n calitate de scriitori s`ntem tr\d\tori `n fa]a istoriei dac\ nu denun]\m ceea ce este de denun]at. Conspira]ia t\cerii este condamnarea noastr\ `n ochii celor care ne vor urma. S. – Da. Etc. etc. {i `n tot acest timp imposibilitatea de a determina c`t\ fric\ sau c`t adev\r intr\ `n ceea ce spune fiecare. * Dac\ crezi `n valoarea moral\, crezi `n orice fel de moral\, inclusiv `n morala sexual\. Reforma este total\. * S\ citesc Owen. * S\ scriu istoria unui contemporan vindecat de sf`[ierile sale doar prin contemplarea `ndelungat\ a unui peisaj.
1 Manuscrisul este greu de citit. S-ar putea citi [i „p\stra“.

Nu vrem orice fel de erou. * Ordinea universal\ nu se poate face de sus. – Vei fi deci un uciga[. nu pot fi cel care dispre]uie[te. Tar. La to]i ceilal]i.. Se `nroleaz\ `n tab\ra republicanilor spanioli [i lupt\ `n r\zboi. m\ `ntreb unde este locul: naturii – iubirii – muzicii – artei. Libertatea nietzschean\ este o exaltare. totul se ordoneaz\ dup\ o linie maximal\. – {i eu. simpatizant comunist. Concluzie: se bea din neputin]\ [i din condamnare. – Am s\ m\ g`ndesc. cine respinge sinuciderea respinge `n aceea[i m\sur\ [i uciderea. prenumele are o semnifica]ie proprie. Este ucis pe frontul din Madrid.. cea care permite confruntarea. adic\ printr-o idee. iar pacifi[tii s`nt hitleri[ti. * Ceea ce face ca un om s\ se simt\ singur este la[itatea celorlal]i. – {i ai fost na[ul meu. Nu mai `n]elege nimic din lumea asta care a devenit nebun\. adic\ prin fondul comun care. Era adev\rat. * Ce este un om celebru? E un om al c\rui prenume nu conteaz\. Trei ani de `nchisoare. * ~nt`lnit pe Tar. * Dac\ totul se reduce `ntr-adev\r la om [i la istorie. Personajul teroristului (Ravenel). Chiar [i cel mai mare vinovat p\streaz\ o leg\tur\ cu umanul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 268 268 ALBERT CAMUS CARNETE 269 * Robert. * Revolt\. Are aerul reticent [i aceea[i privire totu[i prietenoas\ ca atunci c`nd l-am `ndemnat s\ intre `n grupurile din jurul revistei Combat. comuni[tii s`nt `n favoarea r\zboiului. – Ascult\. Epoca noastr\ este cea care. * Rela]ia dintre absurd [i revolt\. pentru a asculta de aceast\ valoare absolut\. care este confruntarea „f\r\ de care nimic nu este posibil“. * Guilloux. Uite care-i adev\rata problem\: orice s-ar `nt`mpla.1 Dac\ decizia final\ este respingerea sinuciderii pentru a sus]ine confruntarea. * S\ preg\tesc o carte de texte politice referitoare la Brasillach. La ie[ire. a[a cum se g\se[te `n manuscris. G`nde[te-te la asta. Dar nu mai vreau. – Acum e[ti marxist? – Da. eu te voi ap\ra `ntotdeauna contra pu[tilor execu]iei. `mping`nd nihilismul p`n\ la 1 Schi]a capitolului din Omul revoltat. refuz\ s\ fac\ serviciul militar din ra]iuni morale. * De ce beau unii? Fiindc\ `n b\utur\ totul cap\t\ importan]\. C`nd plecam de la expunerea despre dialog. Dumneata `ns\ vei fi obligat s\ fii de acord ca eu s\ fiu `mpu[cat. ci de jos. – Am fost deja. * Crea]ia corectat\. De unde reiese c\. asta `nseamn\ c\ se recunoa[te implicit via]a ca singura valoare de fapt. `n ’33. Valoarea de consecin]\ este deci anterioar\ valorii de eroism. Iar pe de alt\ parte.carnete_Camus. . Trebuie oare s\ `ncerc\m s\ `n]elegem [i aceast\ la[itate? E mai presus de puterile mele. Ra]iunile eroismului s`nt mai importante dec`t eroismul `nsu[i. Singura referin]\ este durerea. * Insuportabil\ singur\tate – `n care nu pot crede [i `n fa]a c\reia nu m\ pot resemna.

carnete_Camus.). el revel\ sub forma unui personalism extrem. as Angelus Silesius expressed: I must find my ultimate end and my beginning I must find God in me and me in God And become what he is… This same passion was felt by Spinosa and Nietzsche: they could not accept not being God. to become God. . urm\rit pentru c\ a ordonat s\ fie `mpu[ca]i 28 de de]inu]i de la Santé (a asistat la executarea a patru loturi de de]inu]i). The scholastics 1 Tradus `n limba român\ cu titlul Zile birmaneze (n. Dar oamenii terorii au `mpins valorile sinuciderii p`n\ la consecin]a lor extrem\ care este omorul legitim. f\cea parte dintr-o societate pentru protec]ia animalelor. as well as our infinite distance and smallness before God. in fact. dac\ ar exista unul. Ilustrare: apocalipsa nazist\ `n 1945. „Though this may seem to us fantastic and excesive it reveals under the form of an extreme personalism. A crede `n Dumnezeu `nseamn\ s\ accep]i moartea. [i anume via]a celorlal]i. implic\ ideea de a deveni egal cu el. Cre[tinismul..qxd 12/12/02 4:31 PM Page 270 270 ALBERT CAMUS CARNETE 271 concluziile sale extreme. a feeling which.“1 Nietzsche spune: „Este imposibil s\ existe Dumnezeu fiindc\. * Nu exist\ dec`t o libertate. mai `ndr\zne]. Scolasticii vorbesc despre deificatio.1 „Mul]i oameni nu se simt `n largul lor `ntr-o ]ar\ str\in\ dec`t dac\ `i dispre]uiesc pe localnici. tr. sub alt\ form\. The mystic of every age and every religion gives rise to this aspiration to become one with God or. talk of deificatio. deoarece este dup\ natura sa proprie [i originar\. tr. * Radici.S. problema lui Dumnezeu va fi rezolvat\ – nu invers. N-am suportat niciodat\ momentul acesta al serii dec`t `n Provence sau pe plajele Mediteranei. iar pentru Meister Eckhart omul `[i poate lep\da forma uman\ [i poate deveni din nou Dumnezeu. C`nd vei fi acceptat moartea. Mistica fiec\rei epoci [i fiec\rei religii d\ na[tere aspira]iei de a deveni una cu Dumnezeu sau. in another form. nu este foarte `ndep\rtat de concep]ia cre[tin\ asupra vie]ii interioare. n-a[ putea accepta s\ nu fiu eu acela“.“ * De citit George Simmel (Schopenhauer [i Nietzsche). more audaciously. Omul care `[i ia singur via]a mai ap\r\ totu[i o valoare. a acceptat sinuciderea. is not very distant from the Christian conception of the inner life. * Briançon. as he is by his proper and original nature.“ „…fericirea nem\surat\ care vine din epuizare [i din succes [i cu care nimic altceva `n via]\ – cu nici o bucurie a trupului sau a spiritului – nu poate fi comparat\. un sim]\m`nt care. and for Meister Eckhart man can shed his human form and become God again. Ianuarie ’47 Seara care curge peste mun]ii ace[tia sf`r[e[te prin a `nghe]a [i inima. de fapt. Aceasta se verific\ prin u[urin]a cu care ea accept\ uciderea sau justificarea uciderii. Christianity. sau dup\ cum a spus Angelus Silesius: «Trebuie s\-mi g\sesc cel din urm\ sf`r[it [i al meu `nceput / Trebuie s\-l g\sesc pe Dumnezeu `n mine [i pe mine `n Dumnezeu / {i s\ devin ceea ce este el…» Aceea[i pasiune a fost resim]it\ de Spinoza [i Nietzsche: ei nu puteau accepta s\ nu fie Dumnezeu“ (n. Dup\ care totul este posibil. `nrolat `n Waffen S. * G. adic\ sinuciderea colectiv\. Orwell. Comentariu despre Nietzsche tradus `n englez\ de Berneri (ucis de comuni[ti `n Spania `n momentul lichid\rii anarhi[tilor). there is the idea of becoming equal to him.). or. Dezvolt\ dorin]a de Dumnezeu la Nietzsche. aceea de a-]i `ncheia socotelile cu moartea. Dovad\ este faptul c\ el nu utilizeaz\ niciodat\ libertatea [i for]a teribil\ pe care i-o d\ decizia sa de a muri ca s\-i st\p`neasc\ pe ceilal]i: orice sinucidere este pe undeva ilogic\. de a deveni Dumnezeu. mili]ian. Burmese days. Nu te pot sili s\ crezi `n Dumnezeu. * 1 „De[i poate p\rea fantastic [i excesiv. ca [i infinita noastr\ distan]\ [i nimicnicie fa]\ de Dumnezeu.

retr\g`nd creatorului ceea ce `i revenea p`n\ atunci. definitiv\ `n sf`r[it [i triumf\toare `n cursa istoriei – `ncheindu-[i astfel misiunea pe acest p\m`nt. am o [edin]\. Pictarea unor scene izoleaz\ `n timp gestul care `n mod normal se pierde `n alt gest. domnesc ca ni[te femei. pentru a-l reda creaturii. Pictura face o triere. – Dar eu am chef s\ m\ distrez – [i casa s\ fie pus\ la punct… * 1947 Vae mihi qui cogitare ausus sum. r\sun`nd de strig\te revolu]ionare [i r\zboinice. Le lipsea ura. – Conspira]ie. Peisajul izoleaz\ `n spa]iu ceea ce `n mod normal se pierde `n perspectiv\. – Ele vor s\ fac\ la fel ca b\rba]ii – e[ec. Articolul I – Nu mai exist\ boga]i [i s\raci. ceea ce reprezint\ modul ei de a unifica. Marii pictori s`nt cei care dau impresia c\ fixarea tocmai a avut loc (Piero della Francesca). La dreapta [i la st`nga – sau defini]ia universal\ a fascismului: Neav`nd caracter.carnete_Camus. Totul merge bine. .). la fel. deciziile sale erau brutale [i de o fermitate nes\buit\. Ea „izoleaz\“. misiune care consta poate `n a demonstra c\ tot ceea ce poate ea realiza mai grandios [i mai uimitor de mii de ani nu f\cea c`t parfumul fugar al trandafirului s\lbatic. parcel`nd plajele [i br\zd`nd p`n\ [i cerul cu d`re groase de avioane. dar mai pu]in rele. * Estetica revoltei. de parc\ aparatul de proiec]ie tocmai s-ar fi oprit brusc. c`inele preferat. nemail\s`nd intacte dec`t acele regiuni unde omul nu poate tr\i. – Bine sf\tuite de Socrate. `nc`t se poate imagina ziua c`nd t\cuta crea]ie natural\ va fi `n `ntregime `nlocuit\ de crea]ia uman\. Ei preg\tesc deja tot. Articolul II – Iar ie[i `n ora[? – Da.1 * Dup\ o s\pt\m`n\ de singur\tate. Actul II. Asculta]i: Un pristav. B\rba]ii decid c\ au e[uat [i las\ guvernarea `n m`inile femeilor. p`n\ `ntr-at`t `nc`t `ns\[i ideea de natur\ virgin\ ]ine ast\zi de mitul Edenului (nu mai exist\ insule). „A]i `n]eles ce `nseamn\ asta pentru cel care r\m`ne – [i s\ vezi plec`nd la m\cel to]i cei pe care-i iube[ti pe lume?“ Acum putem pleca. dar nu se reia. duduind de uzine [i de trenuri. – {i ce anume? – Pu]in\ educa]ie.“ O experien]\ de un an. hidoas\ [i fulgurant\. – Socrate al meu vine [i decide s\ le cedeze puterea. Actul V. [i `n acela[i timp ([i din aceast\ cauz\) sentimentul istoriei a acoperit `ncetul cu `ncetul sentimentul naturii `n inima oamenilor. se reia. * Pe m\sur\ ce operele omene[ti au ajuns s\ acopere `ncetul cu `ncetul imensele spa]ii `n care somnola lumea. * 1947 Ca la to]i cei slabi. din nou sentimentul ascu]it al insuficien]ei mele pentru opera pe care am `nceput-o cu cea mai 1 Vai mie. Actul IV. Actul III. Actul I. „La fel de proaste ca noi. Se prefac a declara un r\zboi. * O pies\ despre o guvernare a femeilor. [i toate acestea printr-o mi[care at`t de puternic\ [i irezistibil\. au `mbr\]i[at o doctrin\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 272 272 ALBERT CAMUS CARNETE 273 Rebatet [i Morgan. spune Socrate. Am f\cut tot ce puteam spera s\ facem pe lumea asta `n fa]a prostiei omene[ti. Peste zece ani mormanele de cadavre. Dac\ totul merge bine. cel care am `ndr\znit s\ g`ndesc (lat. O s-o lu\m de la cap\t. – Ele las\ b\rba]ilor puterea. valea m\slinilor. popul`nd de[erturile. * Titlu pentru viitor: Sistem (1500 de pagini). Marile idei [i punctele de vedere despre istorie.

dar degeaba. dar s`nt mul]umit p`n\ `n ad`ncul inimii. cu piciorul pe cazma. nu din dragoste. dup\ cele v\zute. * Roman. Venise s\ m\ a[tepte [i la trenul de [apte. ap\s\. * Roman. {i. cu acela[i gest cu care se sf\r`m\ bulg\rii de p\m`nt gras. frumuse]e care `mpodobea cea mai bogat\ g\teal\. Din]ii `i ie[eau `n afar\ p`n\ la gingie. mai august. * La Patellière. unde ea m-a f\cut s\ beau f\r\ `ncetare. Tenta]ia de a renun]a. ajun[i la fortifica]ii. {i acolo. To]i cei care au dep\[it m\sura vor fi nimici]i f\r\ mil\. Crea]ie corectat\. despre Elena1: „Suflet senin precum lini[tea m\rilor. fiindc\ d\duse numele meu la hotel [i actele ei nu corespundeau. Dar ce s\ fac? A[ muri f\r\ asta. `n barul bine `nc\lzit. `n mijlocul mul]imii care trecea [i `ntorcea capul [i m\ str`nse cu o `nfocare care tr\da u[urare. Libertate fa]\ de moarte. voi r\m`ne cu o ne`ncredere [i o nelini[te fundamental\ `n ceea ce-l prive[te. mai nobil `n univers dec`t frumuse]ea. Refuzaser\ s-o `nscrie [i acum nu `ndr\znea s\ se mai duc\ o dat\. La hotel. – Twinkle1: „C`nd am sosit. * Isocrate: Nu exist\ nimic mai divin. ~n fine. adic\ suprimarea temerii de moarte [i rea[ezarea acestui accident la locul s\u `n ordinea fireasc\ a lucrurilor. „~i pusese cazmaua pe g`t de `ndat\ ce c\zuse la p\m`nt. De aceea p\rea s\ r`d\ tot timpul. * Revolt\.“ 1 Twinkle sau Zwinkle? * Avea buza superioar\ t\iat\ pe toat\ lungimea. A `naintat spre mine. Ce surprinz\toare lucruri spune despre frica sa `n fa]a mor]ii. Se temea c\ n-am s\ vin.carnete_Camus. o inteligen]\ mai vast\ [i mai solid\. cu un c`ine-lup pe care-l oplo[ise pe l`ng\ ea. Dar ochii `i erau serio[i. Era 11 seara. M-am dus s\ cercetez afi[ele ca s\ [tiu la ce or\ va debarca ea dac\ `nt`mpl\tor nu sosise deja. Ea m\ a[tepta la ie[ire. am restabilit adev\rul [i totul a fost `n regul\. Nu mai exist\ alt\ libertate posibil\ `n fa]a libert\]ii de a ucide dec`t libertatea de a muri. Schimbare de ton `n capitolul XX din Cartea 1. singur\ printre dou\ sau trei persoane. Am `mbr\]i[at-o st`ngaci. Ultimul tren din vest avea s\ soseasc\ la ora 2. Am ie[it `mpreun\. * Montaigne. Dup\ catastrof\ `[i reia cursul vie]ii. Aceast\ lung\ dezbatere cu un adev\r mai puternic dec`t mine pretinde o inim\ mai despuiat\. eram epuizat de team\ [i febr\. * Cf. ochi bl`nzi care str\pungeau precum o s\geat\. * C`t valoreaz\ omul? Ce este omul? Toat\ via]a. O tragedie lini[tit\. Eschil. Ea era acolo de la ora 5 dup\-amiaza. Marc Klein `n Studii germanice. ~mi sim]eam febra [i a[ fi vrut s\ fiu puternic [i frumos. Elena nu e vinovat\. Dar am vrut s\ beau un vin bun `nainte de a ne duce `n camere. `n Vara. „Observa]ii [i reflec]ii despre lag\rele de concentrare naziste“. „Exilul Elenei“. Acel moment (p`nzele sf`r[itului) c`nd izbucnesc anotimpurile – c`nd `n toate col]urile tabloului ni[te m`ini misterioase `[i `ntind florile. ci din speran]a dragostei. .qxd 12/12/02 4:31 PM Page 274 274 ALBERT CAMUS CARNETE 275 nebuneasc\ dintre ambi]ii. ea mi se arunc\ `n bra]e. ea este doar victima zeilor. am sim]it c\-mi reg\sesc `ncrederea [i c\ m\ cov`r[e[te mareea p\r\sirii de sine. Cerul din Provence sclipea de stele deasupra zidurilor de ap\rare.“ * Nemesis – zei]a m\surii. Am ie[it ultimul. S\ ne str\duim. floare de iubire fatal\ inimilor“. Despre moarte. * 1 Cf.

2 Vezi mai sus. (cf. Seria a cincea – Crea]ia corectat\ sau Sistemul2 – amplu roman + ampl\ medita]ie + pies\ de nereprezentat. dar respectabil. Dac\ totul mi-ar fi mai greu.3 Opozi]ia este necesar\. * Filosofia german\ a adus mi[carea `n chestiunile ra]iunii [i ale Universului – `n timp ce anticii aduseser\ fixitate. adic\ iubirea [i poezia. blond [i `ndulcit – sau alte o mie de mici guri de ap\ din bronz verde.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 276 276 ALBERT CAMUS CARNETE 277 Terorism Marea puritate a teroristului `n stil Kaliaiev este faptul c\ pentru el uciderea coincide cu sinuciderea. care parc\ ar iriga ne`ncetat cerul cu o ap\ albastr\ [i str\lucitoare – sau… dar ajunge. 3 Camus primise Prix des Critiques pentru Ciuma. 1905. Seria a doua – Revolt\: Ciuma ([i anexe) – Omul revoltat – Kaliaiev. Savinkov: Amintirile unui terorist). De introdus `n arhivele Ciumei: 1) Scrisori anonime care denun]\ familii. Marea Logic\. pp. * Ne`ncredere `n virtutea formal\ – iat\ explica]ia lumii acesteia. Tot ce pot face este s\ recunosc `n mod corect calea care duce acolo [i s\ las s\ vin\ vremea inocen]ilor. Cel pu]in s\ v\d acest lucru `nainte de a muri. Absurd: Str\inul – Mitul lui Sisif – Caligula [i Ne`n]elegerea. De aici [i p`n\ la a suspecta 1 Nu se `nt`lne[te nimic asem\n\tor. 17 iunie ’47 Zi minunat\.carnete_Camus. * 25 iunie ’47 Triste]ea succesului. e imposibil s\ pronun]i o pedeaps\ total\. r\sucite. 272.) Ast\zi uciderea prin procur\. prin urmare. (O via]\ r\pit\ nu face c`t o via]\ dat\. este compasiunea `n sensul ei prim. Pare secretat\ de toate crengile. Seria `nt`i. Cei care au resim]it ne`ncrederea asta fa]\ de ei `n[i[i [i care au extins-o apoi la to]i ceilal]i. Seria a patra – Iubirea sf`[iat\: Rugul – Despre dragoste – Seduc\torul. Nu se va putea dep\[i filosofia german\ – [i nu se va putea m`ntui omul – dec`t dac\ se va defini ceea ce este fix [i ceea ce este mobil ([i ceea ce nu se [tie dac\ e fix sau mobil). 1930: sacrificiul spiritului.. au extras din ea o necontenit\ susceptibilitate fa]\ de orice virtute declarat\. 2) Tipuri de sentin]e. Cf. p. * }elul mi[c\rii absurde. revoltate etc. O via]\ se pl\te[te cu o via]\. Dar aceasta pretinde o inocen]\ pe care eu nu o mai am. a[ avea mult mai mult dreptul s\ spun ceea ce spun. str\lucitoare [i fraged\ deasupra [i `n jurul `nal]ilor fagi. Kaliaiev: sacrificiul corpului. * Hegel contra naturii. Seria a treia – Judecata – Primul om. pot ajuta mul]i oameni – a[tept`nd. Buchetele de frunze care se leag\n\ `ncet `n aurul acesta albastru ca o mie de guri cu mai multe buze saliv`nd de-a lungul zilei un suc aerian. Marea aventur\ a inteligen]ei – cea care sf`r[e[te prin a ucide orice. ~n schimb. prin urmare. O lumin\ spumoas\. 36-40. . Tipul de interogatoriu birocratic. ]elul lumii contemporane.1 * F\r\ urm\ri. De ce este abstract\ natura. – Ceea ce este concret e spiritul. * Critica ideii de eficacitate – un capitol. Ra]ionamentul este fals. * Panelier. nici `n dosarele lui Camus. ca `nainte. Nimeni nu pl\te[te. * Este imposibil s\ spui c\ cineva este vinovat `ntru totul [i. nici `n „Arhivele Ciu- mei“ a[a cum le-a publicat `n Cahiers de la Pléiade.

– Nu. m\ `ntreb dac\ dragostea nu este altceva. asta e. legitim? Valoarea de ignoran]\ nu acoper\ chiar ea oare un refugiu comod? Nimic nu e pur. Din moment ce nu accept nega]ia pur\ [i simpl\ (nihilism sau materialism istoric) a „con[tiin]ei virtuoase“. ~mi imaginez asta. Vai. Y. Nu s-a dovedit nici c\ ar putea s\ se lipseasc\ de ea. Y. dac\ ea poate `nceta s\ fie un monolog [i dac\ nu exist\ uneori un r\spuns. Dora.Yanek? Nu exist\ dragoste. trebuie s\ g\sesc un termen mediu. `n locul unor realit\]i ca nenorocirea. vezi tu: capetele se apleac\ u[or.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 278 278 ALBERT CAMUS CARNETE 279 virtutea `n ac]iune nu mai e dec`t un pas. Cuv`ntul ar fi atunci un act. – De ce spui asta `ntr-un fel at`t de teribil? – Fiindc\ dragostea mea e teribil\. ochii se str`ng [i bra]ele se `ntredeschid. – Violen]a aduce. Teroarea. nimic nu e pur. trebuie s\ prefer\m o ipotez\ doar probabil\. de ce vom putea judeca? Dac\ mersul istoriei este `ntr-adev\r acesta. Cea care m\ arde. – Dar noi ne iubim poporul. sf`[ierea sub aparen]a unit\]ii. `n sf`r[it. cu capul ridicat. este posibil ca aceast\ unificare s\ aib\ o [ans\ de a se realiza prin cunoa[tere [i predic\. pe cine. asta-i sigur. Tot ce am g`ndit sau am scris vreodat\ are leg\tur\ cu aceast\ ne`ncredere (iat\ subiectul Str\inului). S`nt to]i drep]i ca mine. dac\ e adev\rat. Este probabil s\ fie nevoie de unificare. nu s`nt oare [i eu printre cei care fr`neaz\ istoria? Nici o eliberare f\r\ unificare. ce t\cere… – P\i asta e dragostea. – Oh. Kaliaiev. de eliberare. {i eu am de `ncheiat ni[te socoteli cu ideea asta. Ei au ales deci s\ numeasc\ virtute ceea ce serve[te la apari]ia societ\]ii pe care o doresc. spun ei. – ~i iubesc. s\ te abandonezi. Mobilul profund (aceast\ ne`ncredere) este nobil. noi le t\iem. Boris. iat\ strig\tul care a otr\vit secolul nostru. Dar ce este un imbold? Dup\ ce. Trebuie s\ intr\m `n Ohrana. dac\ nu exist\ eliberare. nu. Distrugere.carnete_Camus. Un realist. Dar pentru a merge `nainte. Dar c`teodat\. asta-i `ntrebarea. iar noi. `l iubim cu o dragoste mare [i nefericit\. Ce leg\tur\ ar avea dragostea cu aceast\ inim\ m`ndr\? Dragostea apleac\ u[or capetele. asta se nume[te tandre]e. ci doar unificare. uciderea [i exilul pentru dou\ sau trei genera]ii. cu ochii fic[i. o singur\ or\ de egoism. * Pies\. `n general. Dar poporul ne iube[te el oare [i [tie el c\ noi `l iubim? Poporul tace. Dora. Yanek. [i. de fapt. {i cine poate purta singur `ndoiala unei lumi `ntregi? * M\ cunosc prea bine ca s\ cred `n virtutea pur\. Dora. Yanek. Nu s-a dovedit c\ eliberarea pretinde mai `nt`i unificarea. atunci am r\mas `n urm\. care a primit deja `nfior\toare dezmin]iri istorice. tu a c\rei inim\ o cunosc? – Exist\ prea mult s`nge. Tenta]ia de a trece de partea celor care neag\ [i ac]ioneaz\! Unii intr\ `n minciun\ a[a cum aderi la un ordin religios. Un nihilist. cum spune Hegel. ~ntre cei doi. Alegerea se bazeaz\ deci pe o ipotez\. Cel pu]in ar trebui s\ fii total implicat `n aceast\ misiune. . cum po]i s\ spui asta. S\ dai tot [i s\ sacrifici tot f\r\ speran]a de a primi ceva `n schimb. inima se dezbar\ de trufie. S\ po]i uita mizeria atroce a lumii. Cei care iubesc prea mult dreptatea nu au dreptul la dragoste. o or\. S\ fii `n istorie referindu-te la valori care dep\[esc istoria este ceva posibil. Idem: Yanek [i Dora. Dar nu scrie nic\ieri c\ unificarea trebuie s\ se fac\ prin violen]\. Violen]a pretutindeni. Oare logica o fi bun\. – Dragostea. `]i po]i imagina tu asta? – Da. prea mult\ cumplit\ violen]\. distrugere. – Poate. – Da. etern\. Yanek. Ah! Astea s`nt clipele de `ndoial\. Dora. {i din acela[i imbold admirabil. ce t\cere. Pretutindeni minciuna. tu. (bl`nd) – {i dragostea? D. Asta-i dragostea pur\.

mor de dorin]a s\-]i spun da. Dar oare iube[ti dreptatea cu tandre]e? Yanek tace. Organiza]ia [i dreptatea. – Mai mult dec`t dreptatea? – Nu v\ despart. dragul meu. Asta se nume[te tandre]e. Yanek. Stiner: Unicul [i proprietatea sa. – Spune-o. a mizeriei lumii [i a poporului `n lan]uri! Spune-o. M\ iube[ti `n singur\tate cu tandre]e. Dora. dragul meu. – Oh! Yanek. Ironia nu izvor\[te neap\rat din r\utate. etc. `n fa]a agoniei copiilor. – P\i e foarte bine.carnete_Camus. Yanek? – Te iubesc mai mult dec`t orice pe lume. te rog. Dar r\spunde-mi: r\spunde-mi. Tailhade: Amintirile judec\torului de instruc]ie. spuse Lenin. spune-o dac\ o g`nde[ti [i dac\ este adev\rat. `nc\ nu ai spus-o. G. a drept\]ii. Nu. Dar pe mine m\ iube[ti cu tandre]e. ucizi autocratul. Taci. Yanek p\le[te. cu at`t domini mai mult. nu cu \[tia. * Problema cea mai serioas\ care se ridic\ ast\zi `n fa]a spiritelor contemporane: conformismul. {i totu[i inima mi-e plin\ de tine. Nu tipul care s-a b\rbierit de diminea]\ etc. Te iubesc cu aceea[i dragoste de neclintit `ntru dreptate [i `nchisori. . M.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 280 280 ALBERT CAMUS CARNETE 281 – Tu ghice[ti tot.1 * 1 ~n manuscris se g\se[te scris `ntre paranteze: A. Yanek. * Revolta este l\tratul unui c`ine nebun (Antoniu [i Cleopatra). lui Lenin care ordon\ s\ fie mobiliza]i condamna]ii de drept comun: – Nu. * G. Partea noastr\ este s`ngele [i fr`nghia rece. `[i f\cea lec]iile pe o lespede de morm`nt! * Cf. * Am recitit toate caietele astea – `ncep`nd cu primul.F. * Piesa Kaliaiev: Imposibil de ucis un om `n carne [i oase. `n ciuda celor care s`nt sp`nzura]i [i a celor care s`nt biciui]i p`n\ la moarte. te implor. Cu siguran]\ `ns\ ea nu vine din bun\tate. pe tine. Cancerul modern m\ roade [i pe mine. Spune-o `n fa]a Organiza]iei. * G. dragul meu. cu egoism? – Oh! Dora. – Pentru \[tia. r\spunde-mi. * Scen\: Este executat provocatorul. locuia cu bunica sa. negustoreas\ de articole funerare la Saint-Brieuc. – Nu pot s-o spun. Crapouillot: Anarhia. Nu s`ntem din lumea asta. la care nu ne g`ndim niciodat\ c`nd e vorba de ceilal]i. Ea r`de ca [i cum ar pl`nge. O t\cere. – Taci. nu era ceva rezonabil. Vezi. * Marea problem\ a vie]ii este s\ [tii cum s\ treci printre oameni. Ce mi-a s\rit `n ochi: peisajele dispar `ncetul cu `ncetul. a nesf`r[itelor `nchisori. – ~]i iube[ti tu poporul oare cu acest abandon sau cu flac\ra r\zbun\rii [i a revoltei? Yanek tace. – Vezi. – {tiu. * Pentru Lao-Tze: cu c`t ac]ionezi mai pu]in. Dar poate din durere. * ~n Moscova amenin]at\ de Armata Alb\. Nici eu n-a[ fi putut s-o spun.

– Ce este trist. Copiii pleac\. un pustiu `nsp\im`nt\tor…“ * Marc condamnat la moarte `n `nchisoarea din Loos. Fiica r\m`ne. Nu cu foarte mult timp `nainte. e c\ toate astea ne `mb\tr`nesc.“ Idem: „Cine iube[te cu t\rie o valoare este prin asta chiar un du[man al libert\]ii.. delir. ac]iunile rele se cereau justificate. De lucrul ce umbl\ `n `ntuneric. tr\gea cu revolverul `n toate crucifixele pe care le `nt`lnea. Calea cea bun\ este cea care duce la via]\. asta nu se `nt`mpl\ at`t ca s\-i cru]\m pe ceilal]i. de molima ce b`ntuie `ntru amiaz\.) – Ba nu. Dumnezeul meu.carnete_Camus. c`t ca s\ ne cru]\m pe noi `n[ine. Yanek. Dup\ aceea. Fiindc\ ea crede c\ admirabila mea bun\voin]\… Ba nu. am f\cut `nconjurul omului. Cine iube[te mai presus de orice libertatea. ast\zi se cer justificate cele bune. 139) 29 de ani de t\cere. Alt\dat\. Exist\ `n mine un vid. „M\ n\scusem ca s\ m\ distrug pe mine `nsumi. D. Vechiul Testament.“ (Nu pentru sine. cel pu]in la origine. ca s\ semene mai bine cu M`ntuitorul s\u. ~n toaleta unei g\ri mari la ora unu diminea]\. * Grenier. – Am trecut de la iubirile copil\re[ti la acea prim\ [i ultimul iubit\ care este moartea.). Despre buna folosin]\ a libert\]ii. Refuz\ s\ i se scoat\ lan]urile `n timpul S\pt\m`nii Patimilor. red. asta-i limita. iat\ o trufie care va fi pedepsit\. Au p\strat pentru ei harul [i nou\ ne-au l\sat milostenia. Nu s`ntem oameni. doresc s\ m\ cunoasc\ a[a cum eram. dac\ singura solu]ie e moartea nu ne afl\m pe calea cea bun\.. „Dac\ o iubesc.“1 * Singur\tatea des\v`r[it\.)“ „Dac\ nu ne oprim (pe calea neg\rii). de s\geata ce zboar\ ziua. * Defoe. ori nu se ata[eaz\ de ele dec`t vremelnic. Febr\. C\ ce te va izb\vi din cursa v`n\torilor [i de cuv`ntl tulbur\tor. * Psalmul XCI: „Va zice Domnului: «Sprijinitorul meu e[ti [i sc\parea mea. voi n\d\jdui spre D`nsul».)“ Marion despre Defoe (p. ea este excep]ional\. So]ia lui `nnebune[te.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 282 282 ALBERT CAMUS CARNETE 283 X. * Mizeria acestui secol. Vorbe[te. da pentru ceilal]i!) * Pies\. * Cre[tini ferici]i. ori neag\ valorile.2 * 1 Psalmul 90. [. – Am luat asupra noastr\ nenorocirea lumii. * Roman.“ Idem: „Am auzit de un b\rbat care. 2 Remarca aceasta a fost ad\ugat\ de m`n\ pe prima versiune dactilografiat\. . Yanek. (n. (Uciderea. niciodat\ n-o s\ mai fim copii. Niciodat\. nu voi merge niciodat\ at`t de departe ca ei – p`n\ la Faraon.] Nu te vei teme de frica de noapte. De acum `nainte putem s\ murim. „S`nt un om care nu crede `n nimic [i care nu iube[te pe nimeni.“ * Reac]iune? Dac\ asta `nseamn\ s\ dai `napoi istoria. cuprins de un dezgust nemaipomenit pentru conversa]ia insuportabil\ a unora dintre apropia]ii s\i… a hot\r`t brusc s\ nu mai vorbeasc\… (Pies\. „Omul modern nu mai crede c\ exist\ Dumnezeu c\ruia s\-i dea ascultare (evreul sau cre[tinul). (Toleran]\ izvor`t\ din uzura valorilor. ed. vorbe[te adesea. o societate pe care s-o respecte (hindusul sau chinezul) o natur\ pe care s-o urmeze (grecul [i romanul). Am mers prea repede. cit. dar pu]in cu fiica sa „[i foarte rar cu altcineva“.

p. un om sf`nt care a tr\it toat\ via]a `n p\cat (neapropiindu-se de Masa Sf`nt\ a altarului. Dar asta ne va lua iubirea.) 2 Cf. Se pl`nge c\ a fost prost citit – [i `n]eles. Destr\b\la]ii virtuo[i `n principiile lor. Fabric\ un pian mut cu sc`nduri scoase de la ni[te l\zi.carnete_Camus. A[a vorbe[te omul contemporan. Ve]i vedea ceva. ~ntr-un tren din spatele frontului. dar s`ntem oameni. o femeie t`n\r\ goal\.P.“ Trage u[urel mantaua. E ceea ce vom face to]i. – Dora. * (`ntr-un lag\r din Siberia). .“ * Merleau-Ponty1. M. Legea. nu ne pare justificabil\ dec`t viz`nd obiective limitate. Dar `n mod practic [i pentru moment prefer un destr\b\lat care nu ucide pe nimeni unui puritan care-i ucide pe to]i. Idem: `n timpul r\zboiului alb. omorul legitim. nu. Merleau-Ponty vivant. ca spirit opus lui Malraux. E tipul de pl`ngere spre care a[ fi `nclinat pe vremuri. totul s-ar fi terminat de mult. Continu\m. C`nt\ [ase p`n\ la Dwinger2 1 Tocmai publicase Humanisme et Terreur. este f\r\ `ndoial\ L’Univers con- centrationnaire de acela[i autor. 1931. Dac\ nimeni nu are dreptate. Aude fiecare not\. Se las\ noaptea. „Era vorba de acea iubire mai mare dec`t toate celelalte: cea a omului care-[i d\ sufletul pentru un prieten.“ Idem: Un locotenent. Motiv: uciga[ul g\se[te scuze `n pasiunile naturii. Iar ceea ce mai ales n-am putut s\ `nghit niciodat\ este un destr\b\lat care vrea s\ ucid\ pe toat\ lumea. Ast\zi trebuie s\ fii `mpotriva lui Hitler. voia s\ fie os`ndit [i el. fa]a lui devine mai frumoas\. U. Numai c\ nimeni nu o spune. 313. de acum `nainte. G. U. Luna lumineaz\ compartimentul.“ * Bataille despre Ciuma. Ruptura dintre Merleau-Ponty [i Camus a opt ore pe zi. * Pies\. – Poate. Acum [tiu c\ nu este justificat. Fiindc\ lupt\m [i pentru frumuse]e. Yanek. – Cine spune asta? Yanek. {i am`ndoi s`nt con[tien]i de ispita pe care o reprezint\ cel\lalt spirit. (Cf. Payot. S-au num\rat loviturile.2 72 – 125 – 190. de Sartre. U. 15 – 66. * Ac]iunea. D.C.1: G. {i ve]i [ti pentru ce lupt\m. de o frumuse]e at`t de mare [i armonioas\… „Privi]i. sau tipul omului contemporan: cel care num\r\ loviturile. Adev\ra]i. Nu exist\ contrasens. Lumea de ast\zi este un dialog M. „Deschide]i ochii.C. spune ofi]erul. fra]ilor. nu-i a[a. pianist care tr\ie[te pentru arta sa. 1 F\r\ `ndoial\ Jean Grenier. [i un camarad intr\ `ntr-un compartiment unde se afl\ un c\pitan voinic cu ochi `nfrigura]i. cineva `ntins pe o banchet\. 2 Les jours de notre mort de David Rousset. * Zilele mor]ii noastre. – Dora e femeie [i femeile nu [tiu ce-i dragostea… Aceast\ teribil\ explozie `n care am s\ pier este `ns\[i explozia iubirii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 284 284 ALBERT CAMUS CARNETE 285 Un b\rbat (un francez?). Asta v\ va da for]e noi. o form\ acoperit\ cu o manta. Edwin Erich Dwinger: Mon Journal de Sibérie [i Entre les Rouges et les Blancs. nec\s\torindu-se cu femeia cu care tr\ia). atunci nu trebuie s\ judeci. Contradic]ie. la limit\. U. * urmat acestei apari]ii. „Dac\ am fi animale. {i Sade cerea abolirea pedepsei cu moartea. o merita]i din plin. deoarece nu putea s\ suporte ca un singur suflet s\ fie os`ndit. S\ `nv\]\m s\ citim. Yanek c\tre un altul care este Uciga[ul. Explic\ faptul c\ nimeni nu are niciodat\ dreptate [i c\ lucrurile nu s`nt at`t de simple (sper c\ nu pentru mine `[i d\ osteneala cu aceast\ demonstra]ie). ~n fa]a lui. La unele pasaje. Dar ceva mai departe strig\ c\ Hitler e un criminal fa]\ de care orice `mpotrivire va fi `ntotdeauna justificat\. * Studiu despre G.

lucrare a lui Palante. Violen]a a devenit confortabil\. etc. filosof pe care l-au cunoscut Louis Guilloux [i Jean Grenier. Va fi din nou torturat [i va pieri. Face cercet\ri ca s\ stabileasc\ un echivalent al calendarului gregorian. edi]ia Alcan. * L’Isle-sur-Sorgue.D. * Bayle: G`nduri diverse despre comet\. Palante. f\r\ s\ bea. Ca s\ r\m`n\ pe loc `i trebuie un efort mai mic. Camer\ mare deschis\ spre toamn\. La Calvi se culc\ (irupere de vise). lacrimile ]`[nesc [i pl`nge timp de o or\. care se duce ca `n fiecare zi la micu]a cafenea din strada Dauphine unde `[i are tabieturile lui – se a[az\ la aceea[i mas\ ca s\-i priveasc\ pe aceia[i juc\tori de c\r]i. [i uite!“ {i se apuc\ s\ ]op\ie de mai multe ori pe loc lovindu-[i fesele cu c\lc`iele. `nseamn\: La Sensibilité Individualiste. cu interdic]ie de a se sprijini etc. * . Juc\torul `n spatele c\ruia se afl\ el nu are dec`t caro. Idem: b\tr`na spiritist\ care [i-a pierdut fiul `n r\zboi. De fapt. Nume scrise cu peni]\ rotund\. Dup\ patru ani de lupte [i de din]i `ncle[ta]i.“ {i moare subit. dar aceasta pentru c\ (omul care ne serve[te drept model) este incapabil de dragoste etc. Autumnal\ [i ea datorit\ mobilelor ei cu arborescen]e r\sucite [i a frunzelor moarte de platani alunec`nd `n camer\ `mpinse de v`nt pe sub ferestrele cu perdelele acoperite de broderii asemenea unor ferigi. v`rsta sa: „80 de ani! Niciodat\ n-am b\ut un aperitiv. 41. Atunci el z\re[te de-a lungul mun]ilor focurile aprinse de oamenii s\i care-l salut\ astfel pentru ultima dat\. p. f\r\ s\ m\n`nce. nici dup\ ceea ce public\ `n c\r]ile sale.carnete_Camus. `n fa]a mucurilor. spune prietenul lui M.C. * Lautréamont: Toat\ apa m\rii n-ar ajunge ca s\ se spele o pat\ de s`nge intelectual\. „P\cat. * Palante (S. Eludeaz\ contradic]ia. Altfel ea este prin ordin [i `n ordine – sau legea. „Nu trebuie s\ judec\m via]a cuiva nici dup\ ceea ce crede. * B\tr`nul militant comunist care vede ce vede [i nu e capabil s\ se obi[nuiasc\: „Nu m\ pot vindeca de propria mea inim\“. c\ nu i-a nimerit atuul.“ * Ni se repro[eaz\ c\ facem oameni abstrac]i. cinci zile `n picioare. Torturat.)1 „Umanismul este o invazie a spiritului preo]esc pe terenul sentimentului… Este r\ceala glacial\ a domniei Spiritului. Nu se `nsufle]e[te dec`t `n leg\tur\ cu un singur subiect.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 286 286 ALBERT CAMUS CARNETE 287 S\ men]in caracterul de ruptur\. omul care ne serve[te drept model e abstract – c\ ignor\m dragostea. etc.I. p\r\se[te rezisten]a `n mai ’44 ca s\ plece `n Africa de Nord. * C`nd R. `l simt pe fiul meu urm`ndu-m\. sau metafizica.“ * Turn\torul care-[i ]ine listele la zi.“ Idem: b\tr`nul guvernator din colonii care st\ ]eap\n ca un par [i vrea s\ i se spun\ Domnul Guvernator.. S.D. Nuvel\ sau roman Justi]ie. Diminea]a se treze[te [i vede o teras\ acoperit\ de mucuri mari de ]ig\ri americane. Reprezint\ `n mod paradoxal un salt `n confort. Nu mai este ruptur\. ia un avion care decoleaz\ din Basses-Alpes [i survoleaz\ Durance `n timpul nop]ii. * Prietenul lui M. de crim\ al violen]ei – adic\ s\ admit violen]a doar ca legat\ de o responsabilitate personal\. * 1 G. „Oriunde m-a[ duce. 1909. I se preg\te[te evadarea. * Cum s\ fac s\ se `n]eleag\ c\ unui copil s\rac poate s\-i fie ru[ine f\r\ s\ jinduiasc\ dup\ ceva. Refuz\: nu are for]a necesar\. Mai multe culori de cerneal\. Sublinieri.I.

toate. ea devine doar suportabil\. Timpul preseaz\. ~nceput. disputa nu merit\ o pic\tur\ de s`nge. * Exist\ ac]iuni mesianice [i ac]iuni g`ndite. fericirea omenirii. * Stendhal: „Nu voi fi f\cut nimic pentru fericirea mea personal\ at`t timp c`t nu m\ voi fi deprins s\ suf\r fiindc\ nu m\ simt bine `n propriul meu suflet“. Idem (Declara]ie la Curtea cu juri): „C`t prive[te victimele nevinovate pe care poate le-am lovit. dup\ aceea. * Sartre sau nostalgia idilei universale. apoi. ace[tia cel pu]in ar fi ferici]i“. * Devotamentul pentru omenire `nseamn\. p. * La sec]ia Copii bolnavi. * B. eviden]a. suportabilul merit\ dac\ nu s`nge. O regret cu at`t mai mult cu c`t via]a mea a fost plin\ de am\r\ciune.“ Depozi]ia unui martor (Chaumartin): „Nu iubea femeile [i nu bea dec`t ap\. dac\ exist\ un adev\r unic [i universal. libertatea nu mai are nici o ra]iune de a fi. cu pu]in\ l\m`ie“. c\ dorim s\ juc\m p`n\ la cap\t un rol aplaudat. * Palante afirm\ pe bun\ dreptate c\. * 14 octombrie ’47. * S-ar zice c\ omul ar trebui neap\rat s\ aleag\ `ntre `njosire [i pedeaps\. Singur [i cu toate for]ele `ncordate `ntr-un aer uscat. dup\ Saint-Beuve. * 1 Cf. supra`nc\lzit – n\p\dit de mirosuri de supe grase [i de pansamente… sincop\. putem `n]elege totul [i. individualistul `l iart\ pe individ. oricare ar fi ea. dar pierdem lumina“. Salon mic prev\zut cu un plafon jos. cel pu]in efortul unei vie]i `ntregi. Constant (profet!): „Ca s\ tr\ie[ti `n lini[te trebuie s\-]i dai aproape tot at`ta osteneal\ ca [i pentru a guverna lumea“. Dar niciodat\ nu vom putea s\ g\sim ori s\ cre\m acea for]\ a dragostei care ne-a fost luat\ pentru totdeauna. Mi se spune c\ m\ opun oric\rei violen]e. * Pedeapsa cu moartea. * S\ scriu tot – a[a cum `mi vine. De la r\u la suportabil.1 Ar fi la fel de inteligent ca [i cum m-a[ opune s\ bat\ v`ntul mereu din aceea[i parte.carnete_Camus. * Ravachol (interogatoriu): „~n fa]a celor care aduc adev\rul. 184.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 288 288 ALBERT CAMUS CARNETE 289 B\tr`nul cer[etor c\tre Eleanor Clark: „Nu c\ s`nt un om r\u. Mizantrop fa]\ de grup. trebuie s\ dispar\ [i dac\. * 17 octombrie. bine izolat. . Actuelles. lumea s-ar pr\bu[i“. toate obstacolele. * Putem face totul mai bine. regret sincer. chiar [i pentru un minut. * Vigny (coresponden]\): „Ordinea social\ e `ntotdeauna rea: din c`nd `n c`nd. „R\spuns lui Emmanuel d’Astier de La Vigerie“. putem st\p`ni totul. * Sainte-Beuve: „~ntotdeauna am crezut c\ dac\ am spune tot ceea ce g`ndim. n-ar mai r\m`ne pe p\m`nt dec`t vreo c`]iva oameni.“ – Nu.

21) * Heine (1848): „Ceea ce urm\re[te [i sper\ acum lumea mi-a devenit total str\in inimii mele“. este `ntotdeauna durere. * Curajul. Nu zic c\ trebuie s\ mearg\ s\ se bat\. spun c\ `[i datoreaz\ dreptate [i c\ este singurul care [i-o poate face. „Un t`n\r lansat astfel `n lume.“ * Pentru Schopenhauer: existen]a obiectiv\ a lucrurilor. bogat pe dinafar\. dac\ a[ fi suveran. Insuficien]a legilor `i acord\ `n acest caz independen]\. Inteligentsia [i interpretarea totalitar\ a lumii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 290 290 ALBERT CAMUS CARNETE 291 Dar nimeni nu e absolut vinovat. e „o simpl\ virtute de sublocotenent“. care s-a c\lug\rit `n str\in\tate [i care striga: „Ce voluptate s\-]i ur\[ti patria [i s\ a[tep]i cu `nfocare pieirea ei“. dar s\rac pe din\untru. Emile cunoa[te `n astfel de cazuri dreptatea pe care [i-o datoreaz\ sie[i [i exemplul pe care `l datoreaz\ siguran]ei oamenilor de onoare. * David `l cople[e[te pe Iehova cu rug\ciuni.carnete_Camus.“ Deci „dac\ te restr`ngi e[ti fericit“. „Toate lucrurile s`nt frumoase la vedere [i oribile `n fiin]a lor. este `ntotdeauna agreabil\. II.“ * Schopenhauer: „S\ ai [i gloria. asta e prea mult pentru un muritor“.. * Pecerin. at`t de curent\ [i care m\ frapeaz\ `ntotdeauna. . a[ fi depus oare pl`ngere?“ (Diogene Laertiu. m\ leg c\ nu ar exista niciodat\ nici palme. `[i datoreaz\ dreptate [i este singurul care [i-o poate face. Munca silnic\ nu este oare mai rea? (Paulhan) Habar n-am. Conspiratorii lui Petra[evski1: idilici. `n timp ce existen]a subiectiv\. Idem: „~n lumea asta. deci nu poate fi nimeni condamnat `n mod absolut. Nimeni nu este vinovat `n mod absolut: 1) `n ochii societ\]ii. singurul judec\tor `ntre ofensator [i el `nsu[i. voin]a. dar nu fericirea. c`t timp fiul lui e bolnav. Rousseau preconizeaz\ asasinatul (nota 21) din ra]iuni de onoare. Ceva din el particip\ la durere. * Voltaire: „Nu reu[e[ti pe lumea asta dec`t cu v`rful sabiei [i mori cu armele `n m`n\“. Rochefort: „Ca s\ ceri abolirea pedepsei cu moartea trebuie s\ fii un b\utor de s`nge“. „O palm\ [i o insult\ primite [i `ndurate au efecte civile pe care nici un `n]elept nu le poate preveni [i pentru care nici un tribunal nu-l poate r\zbuna pe ofensat. dup\ Schopenhauer.. a unit\]ii exterioare a vie]ii celorlal]i. „reprezentarea“ lor. F\r\ at`tea edicte vane contra duelurilor. de unde iluzia. * ~n cartea a IV-a din Emile. Dar `nchisoarea las\ o [ans\ s\-]i alegi moartea (de nu cumva din lene preferi ca acest serviciu s\ fie `ndeplinit de ceilal]i). este singurul interpret [i executant al legii naturale. pocne[te din degete [i nu se mai g`nde[te la asta. emigrant rus din secolul al XIX-lea.) Dragostea de 1 Lecturi pentru Cei drep]i [i Uciga[ii delica]i. asem\n\tor acelor b\tr`ni care caut\ s\ capete for]e noi din r\suflarea fetelor tinere. [i tinere]ea `n acela[i timp. vrea s\ primeasc\ totul din afar\. 2) `n ochii individului. Nici omul cel mai ferm nu poate s\ `mpiedice pe cineva s\-l insulte. Dar lumea asta nu este cre[tin\. „Dac\ m\ lovea un m\gar. Oricum. asta ar fi o extravagan]\. el este atunci singurul magistrat. po]i u[or s\ afli `nv\]\tura. (Emanciparea iobagilor f\r\ ac]iune revolu]ionar\ – influen]a lui George Sand. * Genera]ie de b\tr`ni. ~n fine. se str\duie[te `n zadar s\ `nlocuiasc\ bog\]ia interioar\ prin cea exterioar\. Moartea este oare pedeapsa absolut\? Nu pentru cre[tini. dar poate totu[i s\ `mpiedice pe cineva s\ se m`ndreasc\ mult timp c\ l-a insultat. [i asta printr-un mijloc foarte simplu [i f\r\ ca tribunalele s\ se amestece.“ (Aforisme despre `n]elepciunea `n via]\) Socrate lovit cu piciorul. nici insulte `n statul meu. Moartea nu las\ nici o [ans\ s\ alegi `nchisoarea. Dar de `ndat\ ce a murit.

Bakunin: „Pasiunea distrugerii este creatoare“. a[ pretinde s\ mi se dea socoteal\ pentru toate fiin]ele pe care condi]iile vie]ii [i istoriei le-au f\cut ni[te martiri.“ Idem: „Salut scufia dumneavoastr\ de filosof (lui Hegel). a unui singur g`nd. „Gentilomul care se c\ie[te“ (din cauza p\catului social). vechi membru al Partidului voin]ei poporului. adic\ dec`t conceptul hegelian de Allgemeinheit.“ * Petra[evski [i idilicii. El nu are nici interese. Rusia trebuia oare s\ treac\ prin stadiul revolu]iei burgheze [i capitaliste. m\ consacru slujirii umanit\]ii. supersti]iei. Berdiaev. Dar cu tot respectul datorat filistinismului dumneavoastr\ filosofic. nici afaceri. a[ lupta `mpotriva lui p`n\ la ultima pic\tur\ de s`nge. * Neciaiev [i catehismul revolu]ionar (partid centralizat anun]`nd bol[evismul). Idem: trei principii ale dezvolt\rii umane: omul animal g`ndirea revolta. nici printre b\rba]i. am onoarea s\ v\ expun c\. Nu au avut `n vedere dec`t revolu]ia burghez\ viitoare. a[a cum o cere logica istoriei? La acest punct numai Tkacev (cu Neciaiev [i Bakunin) este predecesorul lui Lenin. nimic care s\-i fie propriu. dac\ nu am fost `n prealabil asigurat `n privin]a fiec\ruia dintre fra]ii mei de s`nge.“ (Petra[evski) (~n afar\ de Sprechner. care a creat Ceka. Totul la el este luat `n vederea unui singur interes exclusiv. m-a[ arunca drept `n cap. nici leg\turi. Contra lui Hegel `n privin]a persoanei umane. Nu-mi trebuie fericirea care mi se ofer\. mistic [i scrupulos. Bielinski [i socialismul individualist. socialist individualist. din acel post `nalt. … Altfel. Dobroliubov – ascetic. 107. „Dac\ poporul revolu]ionar ar n\v\li `n camera mea cu inen]ia de a sparge bustul lui Bielinski [i de a-mi distruge biblioteca.“ * Problema tranzi]iei.“ Cf. `i acuz\ c\ au devenit „campionii primelor capitaliz\ri“. Inchizi]iei. „Dar ]`[nind acum din uria[ele m\celuri Ciuma vine s\ b`ntuie sinistrele h\]i[uri. dar desigur mai pu]in pentru cel c\ruia i-a revenit rolul discordan]ei. nici sentimente personale. os din osul meu [i carne din carnea mea…“ „Se spune c\ discordan]a este condi]ia armoniei. Tihomirov. persoanei. ale lui Filip al II-lea etc.“ Tot ce serve[te revolu]ia este moral. pentru toate victimele hazardului. * Prezicerea lui Lermontov. * Anii ’70. Necontenitele discu]ii ale primilor marxi[ti despre necesitatea dezvolt\rii capitaliste `n Rusia [i predispozi]ia lor ca s\ primeasc\ aceast\ dezvoltare. dac\ mi s-ar `nt`mpla s\ parvin la o treapt\ superioar\ pe scara dezvolt\rii. ~[i pierde credin]a `n fa]a r\ului (Marcion).carnete_Camus. Impresia de culpabilitate la intelectualii desp\r]i]i de popor. „Revolu]ionarul este un individ marcat. Marx [i Engels erau men[evici. Cern`[evski: „Ce-i de f\cut?“ Pisarev: „O pereche de cizme valoreaz\ mai mult dec`t Shakespeare. iat\ ceva care poate s\ fie profitabil [i delicios pentru meloman. . nici m\car un nume.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 292 292 ALBERT CAMUS CARNETE 293 departele [i nu de aproapele t\u.“ Herzen – Bakunin – Tolstoi – Dostoievski. nici printre femei. Mihailovski. Scrisorile c\tre Botkin: „Destinul subiectului. „Neg\sind nimic demn s\ m\ ata[ez. modelul lui Stavroghin. individului. Asem\nare cu Dzerjinski. p.) * Socialismul individualist al lui Bielinski. este mai important dec`t destinul `ntregii lumi [i dec`t s\n\tatea `mp\ratului Chinei. a unei singure pasiuni: Revolu]ia.

simpatiile personale. * Berdiaev: „Nu poate exista o dialectic\ a materiei. Am`ndoi nihili[ti. totul e bine“. Sc\p`nd cu via]\. dragostea [i prietenia… * Piesa Dora: Dac\ nu iube[ti nimic. sau pretinde s\ descopere adev\rul absolut. Exist\ deci `ntr-adev\r `n marxism o filosofie existen]ial\ care denun]\ minciuna obiectiv\rii [i afirm\ triumful activit\]ii umane. este acuzat\ de a fi tr\dat. ]arul a spus: „Slav\ Domnului. s\ cer de la ceilal]i s\-[i pun\ de acord actele [i cuvintele… asta trebuia s\ fie deviza vie]ii mele“. Este sp`nzurat R`sakov. R`sakov este cel care a aruncat bomba asupra lui Alexandru al II-lea. * C`]i membri avea „Voin]a poporului“? 500. R`sakov. Lukács: Sensul revolu]ionar este sensul totalit\]ii. `l doboar\ pe `mp\rat. * Cf.carnete_Camus. „O s\ vedem noi dac\ totul e bine“. este un pragmatism sau un realism absolut? Lenin afirm\ primatul politicului asupra economicului (`n ciuda marxismului). Eliberat\. Se vede atunci limpede c\ ea `nseamn\ aservire fa]\ de om. dialectica presupune Logos [i G`ndire. * Orice membru al „Voin]ei poporului“ se angaja `n mod solemn s\-[i consacre for]ele sale revolu]iei. nu se alege nimic la sf`r[it. 239). voin]a proletariatului este aceea care transform\ lumea. independent de formele istorice ale economiei [i de interesele economice. care totu[i luptase bine. * ~ntrebare pus\ marxismului: „Ideologia marxist\ este reflectarea activit\]ii economice. * Vera Figner: „S\-mi pun de acord actele [i cuvintele. * ~n Rusia exist\ o libertate colectiv\ „total\“ [i nu personal\. ca s\-[i salveze via]a.“ P`n\ la urm\. Kilba[i[ [i Mihailov). limita este libertatea `n raport cu Dumnezeu. Idem: „G\seam inadmisibil\ formarea unei asocia]ii secrete `n s`nul unei societ\]i ea `ns\[i secret\.“ Bugetul ]arului alimentat `n propor]ie de 80 p`n\ la 90% de clasele de jos. a replicat R`sakov. ca toate celelalte ideologii. Se sinucide la Kara ca s\ protesteze `mpreun\ cu doi tovar\[i `mpotriva unei pedepse corporale aplicate unui al treilea (p. care moare `n singur\tate. trage asupra unui ofi]er al jandarmeriei. Marx transpunea propriet\]ile spiritului `n imperiul materiei.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 294 294 ALBERT CAMUS CARNETE 295 * Comunismul spiritual al lui Dostoievski este: responsabilitatea moral\ a tuturor. Imperiul Rus? Peste o sut\ de milioane. * ~n rus\. dar. Condamnat\ la ocn\. dar nu pe al patrulea. cea a lui Grinevi]ki. Sens religios dup\ Berdiaev. Idem: Maria Kolugnaia. Ca s\ se spele de suspiciuni. volia `nseamn\ deopotriv\ voin]\ [i libertate. Vera Figner. ~n mod v\dit. s\-[i uite `n favoarea ei leg\turile de s`nge. . 190 despre denun]. {i o a doua bomb\. nu este posibil\ dec`t o dialectic\ a g`ndirii [i a spiritului. denun]ase o adres\ [i provocase pierderea altor trei tovar\[i. Concep]ia lumii totale `n care teoria [i practica s`nt identificate. p. * Sofia Perovskaia urc`nd pe e[afod cu tovar\[ii ei de lupt\ `mbr\]i[eaz\ pe trei dintre ei (Jeliabov. * Berdiaev `l apropie pe Pobiedonos]ev (pre[edintele Sf`ntului Sinod care a condus Imperiul Rus din punct de vedere ideologic) de Lenin. Dar ce `nseamn\ libertate total\? E[ti liber de ceva – `n raport cu.“ Cu alte cuvinte.

“ * Vera Figner: „Trebuia s\ tr\iesc. albastru-ultramarin. R\m`ne o epur\ – un plan. A devenit o siluet\. Cei drep]i. toate legile sale bazate pe minciun\. (G. . * Lumea va fi mai dreapt\ `n m\sura `n care va fi mai cast\. strig\: „Adio nord. `l abstractiz\m. El con]ine tot. Peisajul. Fiindc\ procesul `ncununeaz\ activitatea unui revolu]ionar“. ~naintea execu]iei. ~[i arat\ semnele: „Ce-s astea? – S`nt semnele. * Un condamnat la moarte: „~n toat\ via]a mea. Sf`r[itul actului II. „C`t timp exist\ guvernul. Nu-i o afacere bun\. Etc. Avionul ca unul dintre elementele neg\rii [i abstractiz\rii moderne.“ Un apel c\tre „to]i cei care venerau `nv\]\tura sf`nt\ a lui Hristos“. totul dispare. chiar ceva bun?“ * ~n anii ’80. Omul ob]ine `n final privirea lui Dumnezeu.carnete_Camus. ~l `ndep\rt\m. opu[i ma[inii de stat. relieful adev\rat. etc…. oprimare [i interdic]ia liberei c\ut\ri a adev\rului trebuie s\ fie considerate nelegitime. – Ce semne? – Semnele iubirii oamenilor. * Diminea]\ `ncunun`nd cu glorie portul Algerului. * Paris-Alger. * Socrate. s\ tr\iesc ca s\ fiu judecat\. contrare voin]ei divine [i spiritului cre[tin. un soldat care a ucis un subofi]er este executat. Nu vrem s\ mai [tim c\ are un r`s hohotitor. torentul de netrecut. atunci putem continua mi[carea dep\[ind cre[tinismul `n elenism.“ – Revine din lag\r. * Polemica – drept element al abstractiz\rii. „Fraternitatea cre[tin\. „Nu am nici un fel de simpatie pentru dumneata. ce anume s-a sl\bit brusc [i a determinat tot restul… * Un fapt ne`nsemnat: adesea se crede c\ „s-au mai `nt`lnit cu mine“. * Nimeni n-a fost la fel de sigur ca mine c\ va cuceri lumea pe c\i drepte. `ntorc`ndu-se `n direc]iile respective. vest“. Iar acum… Unde oare a fost cr\p\tura. defileul ad`nc. Nu mai exist\ natur\. Traducere: vor s\ pun `n scen\ partide. p\trunde prin geamuri [i se r\sp`nde[te pretutindeni `n odaie. {i `[i d\ seama atunci c\ Dumnezeu nu poate avea dec`t o vedere abstract\. Dar eu nu pun `n scen\ dec`t indivizi. pentru c\ eu [tiu ce spun. Sorel) * 1 Cf. at`t de scurt\. actul III. trebuie s\ revenim la cre[tinism. n-am v\zut dec`t r\ul… ~n aceste condi]ii [i cu o asemenea via]\. * Dac\ spre a dep\[i nihilismul. De c`te ori decidem s\ consider\m du[man pe cineva. po]i s\ iube[ti ceva. adio sud… est.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 296 296 ALBERT CAMUS CARNETE 297 * De amintit cre[tinilor. * Platon merge de la nonsens la ra]iune [i de la ra]iune la mit.“1 * Repro[uri deoarece c\r]ile mele nu pun `n eviden]\ aspectul politic.

nu total diferit fiindc\ limba autorului e oricum aceea[i. B\rbatul care e luat de poli]ia politic\ fiindc\ i-a fost lene s\-[i pun\ `n ordine pa[aportul. neam]ul. ci a `ntregii opere. Ea ofer\ ]ig\ri [i nem]ilor. nu a[tepta]i p`n\ la urm\ dec`t dragostea. condamna]i s\ fim eroi [i sfin]i. Dar aici lumea e contra… Sens derivat: pretext. `n timpul ocupa]iei. „Tic\lo[ilor“. dac\ ar putea s\ nu isc\leasc\. * Anarhistul tolstoian `n vreme de ocupa]ie. S\ p\str\m echilibrul ca s\ nu devenim asasini.: 80% dintre autorii secolului al XX-lea. „S`nt polonez. Eroi cu for]a.C. cred c\-i mai bine s\ v\ restitui ]igara“. .qxd 12/12/02 4:31 PM Page 298 298 ALBERT CAMUS CARNETE 299 La teatru: necesitatea. La gar\. R. O femeie las\ s\-i cad\ pe jos o moned\ de aur. M\rturisi]i. E mai u[or s\ [ochezi dec`t s\ convingi. Pentru c\ nu ne intereseaz\.“ La ie[irea din tunel. umanitate se scrie humanité (n. Este singura demonstra]ie posibil\. Dar [tiu ce strig\t `n\bu[ spun`nd asta. * Form\ [i revolt\. * Tragedie. se `ntoarce spre el [i `i face cu ochiul. Este ziua justific\rii. {tia asta.). de complicare a construc]iilor sintactice. s`nte]i bine veni]i“. S\ dai o form\ la ceea ce nu are. ci [i corectare (vezi mai sus). Iat\-m\ sclav pe vecie… etc. Ceea ce-mi `nchide gura e faptul c\ n-am fost deportat. pentru varia]ie. Dora sau alta: „Condamna]i.“ * Roman. `l prive[te pe neam].C. red. C. * Cre[tinismul explic\ bol[evismul. Un neam] `l prive[te. Dar tocmai ea va face s\ sar\ `n ochi nu unitatea cut\rei sau cut\rei c\r]i. a celor revolta]i. ~ntr-un tren. ~n original: „Procédé de transformation par lequel le raifractère à rayures devient le mètre d’autel d’espèce commune“ (n. 1 ~n francez\. Este b\nuit de tr\dare. se face ziu\. le spune un francez care a surprins scena. Doamn\. Cei care au intrat au fost mili]ienii. De unde importan]a formei. Palinodie: Exerci]iu de `nalt\ literatur\ care const\ `n a `n\l]a drapelul dup\ ce l-ai scuipat. afirm`nd c\ s`nte]i `n c\utarea unui adev\r. Umanitate: se scrie [i se execut\ `n general cu un h1. Tunel. Aceast\ b\nuial\ e suficient\ ca s\-l oblige s\ se lase ucis. * Literatura contemporan\. `n]elege]i. Sinonime: Paia]\ – Sc\ri]\ – Gargarism – Terminus. O m`n\ i-o str`nge pe-a lui. {tiin]e naturale: Procedeu de transformare prin care cel care se `mpotrive[te devine etalonul speciei comune2.: „G`ndindu-m\ mai bine. N-a f\cut-o etc… * „M\ bucuram de tot luxul. iat\ scopul oric\rei opere. * Pies\. * Dic]ionar. red.) 2 Traducere aproximativ\.“ * Rousset. ~i ofer\ o ]igar\. Nu exist\ deci numai crea]ie.“ * „Nu pl`nge]i. nu ne intereseaz\ deloc afacerile murdare ale lumii acesteia otr\vite [i stupide care se lipe[te de noi ca un clei. De unde nevoia unui stil pentru fiecare subiect. ~ncepi prin a face pe scandalagiul [i o sf`r[e[ti cu Legiunea de Onoare. ie[ind. * Nu exist\ justi]ie. {i-a scris pe u[\: „De oriunde a]i veni. m\rturia noastr\. R. ar scrie [i sl\vi numele lui Dumnezeu. El accept\. C. Ist. o acoper\ cu piciorul [i i-o `napoiaz\. s\ revii la moral\ pe c\ile desfr`ului [i s\ calci pe urmele fo[tilor pira]i. Ceva se `nal]\ la ora asta. r\spunde [i z`mbe[te. * R.carnete_Camus. m\rturisi]i c\ ceea ce v\ intereseaz\ pe voi s`nt fiin]ele [i chipul lor… {i c\.C. Are ochii `n lacrimi. exist\ numai limite. Nem]ii. Femeia: mul]umesc.

Pentru marxi[ti. ~n]elegi atunci c\. Pentru greci. * O virtute extrem\ care const\ `n a-]i ucide pasiunile. ~n seara care se las\.“ Vorbind de G. depun`ndu-se pe aripile lor burni]a z\pezii. ~n timp ce spiritul modern a ajuns la disperare plec`nd de la ur`]enie [i de la mediocru. Nu e nevoie s\ se scoale. ci pentru c\ aveam prieteni. Altfel. * Tolstoi: „Un v`nt puternic din vest `n\l]a `n coloane praful drumurilor [i c`mpurilor. E o minciun\ pe care n-am putut-o suporta. Este o tragedie care culmineaz\. n-a[ [ti ce `nseamn\ durerea. * Pacea ar fi s\ iube[ti `n t\cere. S\ iube[ti devine infernul. * Golfule] `nainte de Tenes. asta s-a `nt`mplat `ntotdeauna prin frumuse]e [i tot ce este cople[itor `n ea.carnete_Camus. Se consider\ `n regul\.B. rareori atins. * ~n opinia egiptenilor. Idem: „Dac\ mi-ar fi dat. * Adev\rul acestui secol: tot tr\ind mereu mari experien]e. la radio.“ * M-am retras din lume nu pentru c\ aveam inamici. Ceea ce vrea s\ spun\ Char desigur.P. o deplin\tate nelini[tit\ plute[te peste apele t\cute. Revela]ia se plaseaz\ la `nceputul istoriei. * Ludmilla Pitoëff: „Publicul mai cur`nd m\ stinghere[te. ascult\ liturghia din pat. S\ termin cu tot restul [i s\ spun ce am mai profund `n mine.. C`nd nu e acolo. `n clipele dureroase ale vie]ii. cel drept trebuie s\ poat\ spune dup\ moarte: „N-am pricinuit sup\rare nim\nui“. O virtute mai profund\ care const\ `n a le echilibra. precum [i persoana. Nu pentru c\ mi-ar fi f\cut deservicii. * Tot ce valoreaz\ ast\zi `n spiritul contemporan face parte din ira]ional. Semicerc perfect. * Concluzia este c\ istoria nu-[i poate atinge ]elurile dec`t strivind cuceririle spirituale. frumuse]ea se afl\ la `nceput. devenim mincino[i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 300 300 ALBERT CAMUS CARNETE 301 * Leysin. ea este un scop. trebuie s\ vorbe[ti. S`ntem redu[i la… * Pentru cre[tini. Eu nu s`nt modern. ci pentru c\ m\ credeau mai bun dec`t s`nt. e totul perfect. ucide [i dirijeaz\ `n numele Ra]iunii. la poalele unor lan]uri muntoase. . `nclina v`rfurile teilor [i mestecenilor din gr\din\ [i ducea departe frunzele galbene care c\deau“ (Copil\rie). Z\pad\ [i nori din vale p`n\ `n piscuri. ciorile ca ni[te pesc\ru[i negri zboar\ `n stoluri.: „N-a `ncetat niciodat\ s\ m\ surprind\“. dac\ grecii au dezvoltat ideea de disperare [i tragedie. * Actorul P. a[a cum se `nt`mpl\ de obicei. urmeaz\ os`nda. s\ rev\d z`mbetul acela (al mamei sale) m\car o clip\. ea este la sf`r[it. {i totu[i tot ce precump\ne[te `n politic\ ac]ioneaz\. Pentru un european. Dou\ religii. Dar exist\ con[tiin]a. Pe deasupra acestei m\ri nemi[cate [i v\tuite. lene[ [i credincios.

`[i p\r\si pe nea[teptate ora[ul ca s\ se duc\ `n Patagonia. * Stendhal (Scrisoare c\tre di Fiore. Idem. `mp\ratul `[i `ncheie via]a `n Montparnasse. Londra este exact contrariul [i . intr\ `n lumea bun\. ~ns\ guvernul din Chile. Tragedia echilibrului. Se reg\se[te obiectul pentru c\ se ignor\ natura. Eliberat dup\ zece ani. seduce o modist\“. Dar de discutat. {tiu s\ se fac\ `ndr\git de indienii b\[tina[i [i doar datorit\ simpatiei ajunse s\ fie numit. revine `n Patagonia unde supu[ii s\i `l primesc din nou ca pe `mp\ratul lor. iar el consimte iar s\-[i primeasc\ acest titlu. Pleac\ la Paris. `mp\rat al Araucaniei. Prime[te astfel bani alarm`nd Compania lui Iisus care face apel la Papa. contra lui Goethe: „Goethe i l-a dat doctorului Faustus drept prieten pe diavol [i. CAIETUL AL-VI-LEA aprilie 1948 – martie 1951 La sf`r[itul secolului al XIX-lea. de care depindeau acele ]inuturi `ndep\rtate. * Londra. * „F\r\ o libertate nelimitat\ a presei. Cresc`ndu-i nevoile. fiind chiar un lucru necesar de vreme ce a fost uitat\. S\ dovedesc c\ sacrificiul poate fi imaginat la nivelul unei g`ndiri deliberate (adic\ nemesianice).carnete_Camus. primindu-[i oaspe]ii ca un adev\rat `mp\rat. unde [i r\mase. Idem: „Orice romancier trebuie s\ ne fac\ s\ credem `n pasiunea arz\toare. C`nd acest lucru va fi ref\cut. Dar Orly Louis refuz\. Antoine abdic\ atunci `n favoarea nepotului s\u Achille Orly. sub numele de Louis I. ~ns\ Achille I nici nu se g`nde[te s\ se duc\ la supu[ii s\i. dar s\ n-o numeasc\ niciodat\: ar fi `mpotriva pudorii“ (Scrisoare c\tre doamna Gaulthier. A b\tut moned\. dup\ c`]iva ani. Dar sim]ind c\ `mb\tr`ne[te. Adev\rat `ntr-un anumit sens. Antoine Orly. frecvent`nd acela[i cabaret unde se pare c\ l-a vizitat regina Ranavalo. pe scurt. 34). Se reface natura. Atunci se constat\ c\ nici o biseric\ nu este `n construc]ie `n Patagonia. organizeaz\ [i ni[te chete pentru r\sp`ndirea religiei cre[tine prin construirea de biserici [i catedrale. f\r\ o libertate absolut\ de `ntrunire [i asociere. din Périgueux. cu un ajutor at`t de puternic. notar la Périgueux. 34): „Dar sufletul meu este un foc care sufer\ dac\ nu arde de viu“.“ (Rosa Luxemburg. Revolu]ia rus\) * Salvador de Madariaga: „Europa nu-[i va reg\si sensurile dec`t atunci c`nd cuv`ntul revolu]ie va evoca ru[ine [i nu orgoliu. vor `ncepe anii m\re]i. care. [i moare cinstit de supu[ii s\i. se g`nde[te la un urma[ [i las\ mo[tenire tronul Araucaniei fiului s\u Orly Louis. astfel c\ Achille I compare `n fa]a * Arta modern\. urma s\ devin\ `mp\rat. dominarea unor largi mase populare este de neconceput. prerogativele de suveran legitim. Faust face ceea ce am f\cut cu to]ii la dou\zeci de ani. ~mi amintesc de Londra ca de un ora[ plin cu gr\dini `n care p\s\rile m\ trezeau diminea]a. l-a adus `n fa]a unui tribunal care `l condamn\ la moarte. [i-a exercitat.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 302 CARNETE 303 tribunalului care `l [i condamn\. * Orice sacrificiu este mesianic. tr\ie[te pe picior mare. O ]ar\ care se laud\ cu revolu]ia sa glorioas\ este la fel de golit\ de sens [i de absurd\ ca [i un om care s-ar l\uda cu apendicita lui glorioas\“. Resursele lui provin din v`nzarea posturilor de consul al Araucaniei. Ruinat. Pedeapsa i-a fost comutat\ `n zece ani de `nchisoare. a emis m\rci po[tale.

W. `ntr-o lume a violen]ei. g`ndurile care se refer\ la spiritualitatea muncii sau la presentimentul ei. * ~n Germania: nenorocirea care a mu[cat prea ad`nc treze[te o dispozi]ie spre nenorocire care te constr`nge s\ te arunci singur `n ea [i s\ arunci [i pe altul. Sand. * Gustul `nchisorii la cei care lupt\.carnete_Camus. Contradic]ie `ntre [tiin]\ [i umanism. Docurile. ~n zilele noastre. Ce ar putea c\uta lumea aici? * Diminea]a devreme pe coasta Sco]iei. dac\ oamenii nu s`nt trata]i dup\ merite. Nu.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 304 304 ALBERT CAMUS CARNETE 305 totu[i memoria mea e corect\. se poate promite ceva dincolo de momentul `n care vorbim“. * S. * Epigraf la Rugul1: „Oamenii cuprin[i de o profund\ triste]e se tr\deaz\ c`nd s`nt ferici]i: au un fel de a apuca fericirea ca [i cum ar vrea s-o str`ng\ la piept [i s-o `n\bu[e din gelozie…“ * Iulie ’48 – Como: „Ce vom face cu un cer lipsit de dragostea noastr\? R\m`nem singuri `n fa]a ororii adev\ratelor noastre zile. C\rucioarele cu flori pe str\zi. uimitoare. T\cerea din Oxford. Ora[ul `n jurul unei false acropole.: Romanii s`nt cei care au degradat stoicismul `nlocuind dragostea viril\ cu orgoliul. Minunatele picturi de Piero [i Velázquez.W. atunci ea posed\ o realitate `n lumea asta. Oxford. * Graham Greene: „~ntr-o via]\ fericit\. oamenii trebuie s\ se descurce ca s\ tr\iasc\ o via]\ `ntreag\ cu aceast\ decep]ie…“. rebelii s`nt mereu pe jum\tate mai pu]in puternici dec`t ap\r\torii sistemului oficial. Proudhon. Idem: „Pentru cel care nu crede `n Dumnezeu. lumea nu e dec`t un haos. Tolstoi. Este un port. {tiin]a e cea care nu are dreptate. Gallery. Edinburgh: lebede pe canale. care se reg\se[te apoi de mai multe ori. s`nt singurele g`nduri originale ale timpului nostru. singurele pe care nu le-am `mprumutat de la greci. Marx. * P\rintele de Foucauld. Nu poate fi un uciga[. propov\duind `nv\]\turile lui Hristos printre tuaregi. . Ca s\ fie elibera]i de fidelitatea lor. * Dup\ Richelieu. iar el este `mpins la disperare“. ca [i cum. * Scriitorul condamnat la `n]elegere.“ * 1 Proiect de nuvel\. toate lucrurile fiind de altfel egale. „Este o epoc\ `n care [tim prea mult `nainte de a deveni majori“. Din cauza con[tiin]ei vinovate. Atena nordului nu are nord. – Fiindc\ determinismul [i for]a `l neag\ pe om. Idem: devotamentul… „Ce lume este aceasta `n care se pierd asemenea calit\]i!“ Idem: „El (agentul secret) a promis `n mod imprudent. g\sea normal s\ furnizeze celui de-al doilea birou al Serviciului francez de informa]ii date despre starea de spirit a acelora[i tuaregi. r\sp`ndite la Rousseau.“ * S. * Dup\ Simone Weil. ~ntre spiritul [tiin]ific a[a-zis modern [i umanism. misterioase [i acoperite de cea]\. decep]ia final\ pe care ne-o provoac\ natura uman\ coincide cu moartea. N. Herghelia bine ]es\lat\. „Dac\ dreptatea nu poate fi [tears\ din inima omului. Chinezi [i malaiezieni pe Princess Street.

dar nu-l vom avea. Orgoliul. dar chiar s\ trebuiasc\ s\ constea `n a dori un prejudiciu [i nu un avantaj?“ 1 Primul titlu pentru Starea de asediu. R`ul Sorgue `mpodobit cu trene `nflorite. V`ntul alearg\ prin v`lcea cu vuiet de ape reci [i tumultuoase. demnitatea. nu arti[ti. solu]ie nu exist\. * Prietenul lui C. * Nebunia virtu]ii care zguduie secolul nostru. Inchizi]ia la Cadix. Ele m-au ajutat s\-mi `nsu[esc meseria. uneori. La cap\tul celei mai `nsp\im`nt\toare revolte.carnete_Camus. suprim\ concentrarea. * Stelele sc`nteiaz\ `n acela[i ritm cu ]`r`itul greierilor. rugul. se `ntreab\ Dostoievski. poate s\ se respecte c`t de c`t? * D. . Am cunoscut virtutea. * Oare un om con[tient. La cap\t. * Arti[tii vor s\ fie sfin]i. Orgoliul se na[te `n mijlocul p\m`nturilor. * {ansa vie]ii mele este c\ n-am `nt`lnit. Acum c`nd [tiu c\ m`na nu-mi va tremura. Jinduim dup\ consim]\m`ntul universal. „Murim la patruzeci de ani dintr-un glon] pe care ni l-am tras `n inim\ la dou\zeci de ani.: „Dar dac\ se `nt`mpl\ ca avantajul uman. omenirea se `ncordeaz\ s\ g\seasc\ un adev\r. Dar f\r\ pl\cerea de a tr\i… Nu. firescul. Spectacol admirabil – [i dureros. dar ne reg\sim rapid. * ~n Kritias. noble]ea la ceilal]i. ~n asta const\ confortul ei. iubit ([i dezam\git) dec`t fiin]e excep]ionale. Muzica sferelor.1 Epigraf: „Inchizi]ia [i Societatea s`nt cele dou\ flageluri ale adev\rului“ (Pascal). iat\ durerea.“ A[a vorbea cel care [tia ce face.“ * Tr\im prea mult. S\ o recunoa[tem m\car [i s\ descoperim atunci o sf`[iere [i mai mare: c\ dreptatea total\ nu exist\. s\ recunoa[tem c\ nu s`ntem nimic. Nu descindem din maimu]\. voi putea s\ dau fr`u liber nebuniei. * Fluturii de culoarea st`ncii. opre[te orice elan spre grandoare. * 1 septembrie 1948 „S`nt aproape de `ncheierea seriei de lucr\ri pe care inten]ionam s\ le scriu acum zece ani. Dec`t dac\ facem dintr-o mare dragoste o r\d\cin\ [i g\sim acolo izvorul vie]ii f\r\ s\ fim pedepsi]i cu risipirea. * Responsabilitatea fa]\ de istorie scute[te de responsabilitatea fa]\ de fiin]ele omene[ti. Ea se va destinde c`nd societatea va fi reg\sit o eroare care s\ fie viabil\. * Funebra Provence. * Gobineau. * Sf`[ierea de a fi accentuat nedreptatea crez`nd c\ sluje[te dreptatea. ~ntorc`nd spatele scepticismului care este `n parte umilin]\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 306 306 ALBERT CAMUS CARNETE 307 Pies\. dialogul Legilor [i al lui Socrate trebuie comparat cu procesele de la Moscova. Eu nu s`nt un sf`nt. Atunci? * Titlu de pies\. nu numai s\ poat\. * Pl\cerea de a tr\i este ceea ce risipe[te.

`n general. mai ezita]i?“ * ~ncepi prin a nu iubi pe nimeni. Eu adaug: nici dup\ ceea ce face.1 * Cin\ cu Gide. * ~ncepi prin a crea `n singur\tate [i crezi c\ e greu.carnete_Camus. apare o lege care sterilizeaz\ pentru totdeauna. – 10? Nu-i prea mult? – Ori vrei. Iar peste p\m`ntul ne`ndur\tor c\dea o ploaie inexorabil\. cunosc`ndu-mi sl\biciunile. Nu mai iube[ti dup\ aceea dec`t pe c`]iva. {i respectul lor! Exist\ o ne`n]elegere. sf`[ierea. ori nu vrei. [i m\tu[a lui care i-a d\ruit o e[arf\. . Morala ucide. * André B. Pe urm\ iube[ti to]i oamenii. ……………………………………………………………… * Sf`r[itul romanului: „Omul este un animal religios“. La limit\. * Un om nu trebuie judecat nici dup\ ceea ce spune. – Bei cafea seara? – ~n general. * Crea]ia corectat\: E singurul reprezentant al acelei religii vechi de c`nd omul [i e izgonit de pretutindeni. spuse el. Dar scrii [i creezi pe urm\ printre ceilal]i. Exist\ sate pe cer [i constela]ii pe munte.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 308 308 ALBERT CAMUS CARNETE 309 * „Nu tr\im cu adev\rat dec`t c`teva ore din via]a noastr\…“ * Noapte pe piscul Vaucluse. a iubi o fiin]\ `nseamn\ a le ucide pe toate celelalte. Totul se contope[te. Calea Lactee coboar\ p`n\ `n cuiburile de lumini din vale. * Infernul este o favoare special\ rezervat\ celor care au cerut-o mult. * Am `ncercat din toate puterile. trebuie s\ r\m`i la `n\l]imea lor [i orice sl\biciune `]i este imputat\ drept crim\. se duce s\-i spun\ la revedere `n c\ma[\. * Am ales crea]ia ca s\ scap de crim\. 1 Pasaj omis `n prima copie dactilografiat\ [i restabilit dup\ manuscris. s\ fiu un om cu moral\. Sau dac\ nu. Cum ea verific\ `n fiecare diminea]\ dac\ [i-a pus-o c`nd pleac\ de acas\. niciodat\. Scrisori de la autori tineri care-l `ntreab\ dac\ s\ continue. * X. nici dup\ ceea ce scrie. Iar c`nd nu te po]i resemna s\-i negi pe ceilal]i. prea groas\ [i prea ]ip\toare. `nainte de a ie[i. * Trebuie s\ `nt`lne[ti dragostea `nainte de a fi `nt`lnit morala. pe urm\ `mbrac\ repede haina [i pardesiul `n vestibul. pe urm\ pe unul singur [i apoi pe singurul. La cele proaste. * Reputa]iile proaste s`nt mai u[or de suportat dec`t cele bune fiindc\ acestea din urm\ s`nt greu de purtat. conform lui Beyle. Afli atunci c\ e ceva nes\buit [i c\ fericirea se g\sea la `nceput. – 10 doze de sulfamide pe zi. Gide r\spunde: „Cum a[a? Pute]i s\ v\ ab]ine]i s\ scrie]i. * Nu exist\ un lucru pe care-l faci pentru o fiin]\ (pe care `l faci cu adev\rat) care s\ nu nege o alt\ fiin]\. sl\biciunea e privit\ cu indulgen]\.

ea `ns\[i… * Din avion. dac\ a]i [ti. coroana. Bezna [i frigul zilelor ce vor veni.“ [i pe urm\: „Ce anevoios este s\ umbli printre oameni. s\ cer iertare tuturor. toat\ mocirla asta ca s\ devin om [i nu o ma[in\ de clocit ur\. Patria noastr\ ne-a preg\tit un teren pentru m`nii [i certuri. * M. `n toiul nop]ii. {i necontenita revendicare a literaturii franceze care este aceea de a men]ine elasticitatea [i rezisten]a spiritului individual. care. Este o filosofie de mort. * Discurs despre Don Juan sau M\n\stirea din Parma. Proko[. este inaccesibila [i fugitiva str\lucire a frumuse]ii. Nu e o re`ntoarcere la mine `nsumi. „…mama lui – singura f\ptur\ pentru care a sim]it vreodat\ ceea ce s-ar putea numi. ascunz`ndu-[i chipurile [i asmu]indu-ne pe unii contra celorlal]i. luminile Balearelor ca ni[te flori pe mare. M\ `ntreab\. acei ve[nici p`ndari. iar el b\nuia foarte tare c\ bunul cel mai de pre] `n ochii majorit\]ii oamenilor. dar un soi de loialitate a inimii. Tr\im fiecare `n spatele unui zid chinezesc dispre]uindu-ne reciproc.“ „…cei care au pierdut. s\ m\ readuc\ `n lumea lor. r\utate. era sl\biciunea.“ [i pe urm\: „S`ntem cu to]ii neferici]i. poate nu dragoste. undeva. s\ m\ trag\ spre ei.“ „P`ndari: st`ncile. Au impresia c\ au fost tr\da]i. Chipurile pe care le recunosc. copii. Este ca serata de la Guermantes. [i care au `mb\tr`nit. orbire. Non-ac]iunea `nseamn\ a accepta viitorul – dar cu `ntristare fa]\ de trecut. * Grenier. 106. `mpin[i de alt\ mul]ime. iar ceea ce refuzau s\ admit\ `n locurile acelea. mizerie. adic\ impuritatea [i fragilitatea spiritului. .“ * A tr\i `nseamn\ a verifica. „C`nd am aerul unui om fericit. unii peste al]ii. S`nt `n mul]imea asta imens\ care se `ndreapt\ f\r\ r\gaz spre o groap\ `n care vor c\dea cu to]ii.. ceea ce `[i doresc cu cea mai mare `nfocare `n str\fundurile inimii lor. copiii [i moartea. Singurii no[tri du[mani adev\ra]i s`nt popii. dar arta r\m`ne“. {apte fugari. s`nt decep]iona]i. `n fa]a ignoran]ei [i a epuiz\rii bie]ilor oameni: „S`ngele `mi `nghea]\ `n vine de ru[ine [i disperare.. ar vrea s\ m\ fac\ s\ m\rturisesc c\ e ceva fals. M\ voi str\dui s\ uit. Doar o compasiune total\ aduce o schimbare… Reac]ionez a[a fiindc\ nu am con[tiin]a `mp\cat\… {tiu ce trebuie s\ fac: s\-mi dau to]i banii. jandarmii. `n entuziasmul copil\riei [i al tinere]ii.“ Idem.“ Admirabil\ p. dedesubt. Totul nu este dec`t vid.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 310 310 ALBERT CAMUS CARNETE 311 * Alger dup\ 10 ani.carnete_Camus. scumpa. enormul platou [i deasupra. dar to]i `i invidiau z`mbetul sclipitor.“ vodca. S\ te prefaci c\ `nc\ mai exi[ti. stelele. Dar la scara unui ora[ `n care m\ pierd. * Aleksandr Blok „O. hainele… Dar nu pot… nu vreau…“ „O. Doar lucruri puternice. preaiubita mea gloat\!“ „Ceea ce se afl\ la hotarele artei nu poate fi iubit“ [i totu[i: „Murim cu to]ii. dup\ o oarecare ezitare. s\-mi `mpart bunurile. „To]i `l urau. orice putere de a iubi. Nu iubesc dec`t arta. din spate.

pe care le consider ca atare [i de care `ncerc s\ m\ vindec prin exerci]iul voin]ei. * Am dou\. sau mai degrab\ Din proces `n proces. – Ce fel de dragoste? – Dragostea care nimice[te! Dragostea f\r\ `mp\care [i f\r\ sf`r[it. `n prima versiune dactilografiat\.“ „Prezic un foc mare… Totul va fi mistuit. O ur\ veche de c`nd e lumea iese la suprafa]\. Omul este singurul animal care refuz\ s\ fie ceea ce este. Dar realitatea este mult mai vast\. Da. ~l va p\lmui pe procuror. trei pasiuni care pot fi socotite vinovate. Nu l-ai… – Ce? – Adev\rat. a[teapt\ ca acesta s\ se `ncovoaie. mai profund\. Deviaz\. ~n fa]a fiec\rui inculpat. Este condamnat. Nu i se poate face nimic. Totul. procurorul sluje[te cu ur\. Asta `nseamn\ libertatea. . Se `n]eleg `ntre ei.“1 * Procurorul intr\ `n celula condamnatului. Procurorul ezit\.carnete_Camus. spune t`n\rul. „~n aceast\ a doua perioad\ m\ uimea faptul c`t de pu]in o cunoscusem la `nceput. Nu. Procurorul [i so]ia sa. mai presus de orice. Dar nimic. Ele au fost suprimate.“ * Char. * Culmea ra]ionamentului revoltat: s\ accep]i s\ te sinucizi pentru a refuza complicitatea cu omorul `n general. spune el vesel. * Rug.“ * O nuvel\ care se va petrece `ntr-o zi cu cea]\ galben\. {i `l p\lmuie[te zdrav\n. Cuno[team dimine]ile acelea `n care imaginea fiin]ei `nt`lnite `n ajun [i a deliciilor cam `nce]o[ate pe care le-am descoperit `n primele efuziuni se limpeze[te brusc [i c`nd be]ia cam buimac\ din ajun devine o bucurie solar\. {i scrie „zi de victorie!“ Z`mbe[te `n continuare. * ~ndatoririle prieteniei te ajut\ s\ supor]i pl\cerile societ\]ii. de nedreptate [i tot restul. fraza aceasta este `ntre ghilimele. Ceilal]i dau fuga. 1 ~n manuscris. ba chiar cu mult! Vre]i s\ [ti]i ce este? Este iubirea de moarte. Pe urm\ `ncepe s\ judece cu prea mult\ ur\. spune el. Prin dragoste. Procurorul `l `ntreab\ dac\ nu dore[te nimic. S\ mergem“. mai teribil\ dec`t toate astea. Acesta e t`n\r. de foamete. – Scurtimea [i durata s`nt efectele lenei. Dar. pe vremea c`nd `mi umpluse [i colorase via]a pentru totdeauna. Cel\lalt sur`de [i-l prive[te. „Nu dore[ti…“ ~l prive[te pe procuror: „Nu. uitate. Ba da. * Oare refuz`ndu-i doar o parte aceast\ lume devine un loc unde se poate tr\i? ~mpotriva lui Amor fati. cu un g`nd care urc\ `ncet `n sinea lui. Uneori reu[esc. Bloc calm pr\v\lit aici pe p\m`nt dintr-un dezastru obscur. Dar nu z`mbe[te [i chipul celuilalt e `n fa]a lui. * Max Jacob: „Po]i fabrica o experien]\ precoce cu o memorie puternic\“. * „Ah! m-a[ omor` cu drag\ inim\ dac\ n-a[ [ti c\ moartea `n sine nu este odihn\ [i c\ [i `n morm`nt ne a[teapt\ o teribil\ angoas\. tu ce-ai f\cut. spune el. nu e nimic de f\cut. Dar r\m`ne nemi[cat. Z`mbe[te. Nu e nimic de f\cut. Atunci un [uvoi iese din nou la suprafa]\. Este `ntrebat dac\ vrea s\ scrie ceva. Cu excep]ia celor care vor fi purifica]i [i vor fi ajuns la eternitate prin focul spiritului.“ * Idem: „~mi imaginam. S\-mi cultiv memoria. aceea a celei mai pure dintre cuceriri. Devine eretic. spune acesta. Aceea[i scen\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 312 312 ALBERT CAMUS CARNETE 313 „Lumea! Se vorbe[te de r\zboi [i de bani.

* A te d\rui nu are sens dac\ te st\p`ne[ti. S\-]i fii propriul st\p`n `nainte de a depune armele. ea prive[te cu ochii ei mari [i frumo[i. fostul medic al lui Himmler ([i informat despre Dachau): „Regret c\ mai exist\ nedreptate pe lumea asta“. Pe urm\ nu va mai vorbi niciodat\ despre asta. suficien]i. Du[ `nainte de micul-dejun. doresc s\ nu mai fiu `ntrebat. Sub voalet\. Era exact `nainte de perfora]ie…“ etc. A[ vrea s\ fumez. Prefa]\ – 10 editoriale + Inteligen]a [i curajul + nici victime. Ex. 1 Primul titlu pentru Cei drep]i. prima versiune. S\ pun la punct cele trei volume de eseuri: 1) Eseuri literare. [i c`nd te g`nde[ti c\ trei slujba[i de tribunal s`nt. te d\ruie[ti ca s\ scapi de propria ta mizerie. {i pe urm\ virtutea nu se `nva]\ at`t de repede ca m`nuirea mitralierei. P`n\ la criz\ [i explica]ii: „Tot ce este omenesc `mi provoac\ oroare“. etc. B\rbat afemeiat. `[i continu\ fraza. Scuza]i-m\. – 18-28 februarie: s\ termin {treangul. – iunie: s\ rev\d {treangul [i O. Lupta este inegal\. ~ntoarcerea din lag\r. a recuperat pu]in. * ~ntr-o lume care nu mai crede `n p\cat. Vorbe[te brusc [i gura i se crispeaz\ `n form\ de paralelogram. – martie-aprilie: s\ termin Omul revoltat. Prefa]\ – Minotaurul + Prometeu `n infern + Exilul Elenei + Ora[e din Algeria + … 2) Eseuri critice.carnete_Camus. * I se vorbe[te. E ur`t\. pu]in l\ptoas\. dar privirea `i e aiurea. spune el cu acela[i aer lini[tit [i `nchis. artistul trebuie s\ predice. Scularea de diminea]\. F\r\ nuan]e. – mai: eseuri. `nc\ la tine prin for]a lucrurilor. * . Dar dup\ aceea. Se `ntoarce [i z`mbe[te. * X. De aceea este `mpu[cat sau deportat. * Ultimele cuvinte ale lui Karl Gerhard. – C`nd te g`nde[ti ce lucru de ne`nlocuit reprezint\ experien]a unei inimi mari. El vorbe[te. „O dat\ pentru totdeauna. Astfel se dep\[esc sl\biciunile. Deodat\. nici c\l\i + R\spunsurile lui d’Astier + De ce Spania + Artistul [i libertatea. n-are suflu. * Portrete. 3) Eseuri politice. prima versiune. Dar dac\ spusele preotului aveau efect. ce sum\ de cuno[tin]e presupune ea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 314 314 ALBERT CAMUS CARNETE 315 – Nu dispre]ui]i nici pe cei m\run]i. v\ voi satisface curiozitatea. c`te mari b\t\lii purtate [i c`[tigate `mpotriva ta `nsu]i [i a durit\]ii cerului. 2) Omul revoltat. * Roman. Nu po]i d\rui dec`t ceea ce ai. Calendar visceral. dar este precis. Tr\ie[te `n modul cel mai banal. dar deja `ndrept`ndu-se `n alt\ parte. Am sc\pat. e pentru c\ ele erau alimentate de exemplu. – Altfel. * Program februarie-iunie 1) {treangul1.R. Artistul se str\duie[te deci s\ devin\ un exemplu.“ Urmeaz\ o expunere rece. El sose[te.: „Era `n anul c`nd am f\cut peritonit\. Un singur lucru: nu se mai atinge de so]ia lui. spre marea sa indignare. nici pe cei mari (pentru mine). ~nc\p\]`narea `n munc\. Prefa]\ – Chamfort + Inteligen]a [i e[afodul + Agrippa d’Aubigné + Prefa]\ la Cronicile italiene + Comentarii despre Don Juan + Jean Grenier. de fapt. * Proces. Primul fum. Femeie de lume. precise. Cuvintele ie[eau aspre. Frumuse]e lini[tit\. Nici o ]igar\ `nainte de amiaz\.

poli]ia etc… dac\ nu s`ntem nici cre[tini. arestat cu 48 de ore `naintea dramei. adres\ a Comitetului Executiv c\tre Alexandru al III-lea: „…Mai bine dec`t oricine. chiar [i al celei revolu]ionare. nu st\p`ne[te nimic. Dar `[i ofer\ argumente (p. . * Prefa]\ la culegerea de articole1. toate eforturile mele au avut drept ]el s\ m\ depersonalizez (de fiecare dat\ pe un ton diferit). * At`t timp c`t omul nu-[i st\p`ne[te dorin]a. Obiectivitatea. Vinaver. cauza mea va fi irepro[abil\ [i perfect\.“ – De v\zut ciudata depozi]ie a lui R`sakov. * Jeliabov. autor al volumelor Lataume (1950) [i L’Objecteur (1951). uneori. decodificator imbatabil al Ohranei. trece la Ceka. `n]elegem c`t de trist\ este pierderea at`tor talente. Partidul `[i va asuma responsabilitatea moral\. * Vinaver1. Ast\zi lucrurile s`nt clare [i trebuie numit concentra]ionar ceea ce este concentra]ionar. 1 Proiect de prefa]\ pentru Actuelles.P. Capitol despre aparen]\ (fa]\ de sine [i fa]\ de ceilal]i). `ncununat\ de tortur\. cere s\ fie executat `n acela[i timp cu R`sakov care a aruncat bomba. at`t timp c`t scrie.“ Azev – morm`ntul 10 466 `n cimitirul unei periferii berlineze.“ * G. Aceast\ gur\ cur\]at\ de eroziunea murdar\ a pl\cerii. Scriitorul este p`n\ la urm\ r\spunz\tor pentru ceea ce face fa]\ de societate. „Moartea mea va des\v`r[i tot [i. {i nu [i-o st\p`ne[te mai niciodat\. Dandismul. Idem Komisarov. foarte pu]in exigent) s\ nu-[i cunoasc\ dinainte responsabilitatea. P`n\ ce vom fi reg\sit o baz\ pentru aceste valori. ~ntr-un sens. De ce s\ refuz\m dela]iunea. * Locotenentul Schmidt. „Numai la[itatea guvernului ar explica de ce s-a ridicat doar o sp`nzur\toare `n loc de dou\. nici marxi[ti. De la primele mele c\r]i (Nunta) p`n\ la {treangul [i Omul revoltat. Virtutea va fi `ntotdeauna nelegitim\ p`n\ la aceast\ scaden]\. * Sufletele mari m\ intereseaz\ – [i numai ele. Dar trebuie s\ accepte ([i aici se impune s\ se arate foarte modest. este o complezen]\. * Ciclul 1. * Revolt\. Fapt e c\ nu aveam `ncredere `n libertate. contrar firii mele. Nu avem valori pentru asta. chiar [i socialismul.“ M-am str\duit s\ fiu obiectiv. „A cobor` `n subteran“ (ilegalitate). condi]iile angajamentului s\u – s\-[i asume un risc. care organizeaz\ asasinarea lui Alexandru al II-lea. „Loviturile terorii trebuie organizate cu grij\. Dar eu nu s`nt un suflet mare.U. gata s\ serveasc\ drept informator ca s\-[i salveze via]a. 137 din Procès célèbres de la Russie). organizator de pogromuri al Ohranei. Asta le va asigura lupt\torilor eroici lini[tea spiritual\ indispensabil\. este men]inut `n post de c\tre G. „Unul dintre regretele mele este de a fi sacrificat prea multe obiectivit\]ii.carnete_Camus. * Eseu. motor al at`tor ac]iuni. a unei asemenea energii puse `n slujba operei de distrugere…“ „…O lupt\ pa[nic\ de idei va veni s\ `nlocuiasc\ violen]a care ne repugn\ mai mult dec`t servitorilor dumneavoastr\ [i pe care nu o practic\m dec`t `n virtutea unei triste necesit\]i. nu voi mai fi niciodat\ politicos. alegem binele (atunci c`nd `l alegem) `ntr-un mod de nejustificat. Abia dup\ aceea voi putea vorbi `n numele meu.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 316 316 ALBERT CAMUS CARNETE 317 Dup\ asasinarea lui Alexandru al II-lea.“ * Z`bin. s`ntem condamna]i s\ 1 M. s\ ignore. Introducere.

este expus\ o farfurie con]in`nd o bucat\ de carne omeneasc\ [i purt`nd o pancart\ cu aceste cuvinte: „Da]i-v\ obolul pentru victime“. Evanghelia este realist\. p. Dar poate face efortul s\-[i recunoasc\ impuritatea. pp. 235. `n prezen]a poporului t\cut. `nseamn\ s\ nu spui nimic. p. mi se spune. la Frankfurt – dup\ condamnare. limitarea libert\]ilor [i a r\zboaielor. 2 ~n manuscris.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 318 318 ALBERT CAMUS CARNETE 319 Cu c`teva zile `nainte de atentatul contra lui Plehve. dac\ e f\cut din apa asta. Trebuie deci s\ declari c\ nu e[ti un revolu]ionar – ci. Criminalii s`nt `ntotdeauna judec\tori… Nu pot condamna absolut dec`t cei care s`nt absolut nevinova]i… De aceea Dumnezeu trebuie s\ fie absolut nevinovat. adic\ s\ ierte. Pleda pentru acuzat `n fa]a unei false comisii de anchet\. `n Pia]a Trubnaia. [i cump\nind bine totul. un reformist. o clip\ de fericire de nespus. ~ntrevedere. `n fa]a unei cl\diri distruse de tunuri. * (~]i vei pierde creditul. {i f\cea din el un turn\tor. – Asta sper [i eu. 221. * Cum s\ tr\ie[ti f\r\ c`teva motive bune de disperare? * Prefa]\. te po]i declara revoltat. mai modest. Actuelles. ~n fine. 175-176. asasinul lui Stol`pin. * S\ termin\m pe 1 iunie. i se acord\ favoarea de a fi sp`nzurat `n frac. Un reformist intransigent. * Zubatov director. aceast\ observa]ie este direct legat\ de textul precedent. * La urma urmei. . Cf.2) * Ceaikovski avea obiceiul s\ m\n`nce h`rtii (chiar foarte importante. * A condamna o fiin]\ `nseamn\ a-i suprima [ansa de perfec]iune. 1 Cf. Laporte. * Putem considera `ntreaga istorie a terorismului rus ca fiind cea a luptei dintre intelectualism [i absolutism. S\ nu m\ `mpotmolesc niciodat\. `l avertizeaz\ „`n general“ pe Lopukin. For]\ de via]\. * Un eseu despre alibi. Plehve este ucis. Laporte. ce spusese Azev: „Nu dinspre partea asta (Kerci) trebuie s\ v\ teme]i“. ~i denun]\ pe terori[tii din sud pentru ca aceia din Petersburg s\ aib\ m`inile libere. ~n mizeria f\r\ sf`r[it a lag\rului. * Revolu]ia din 1905 a `nceput prin greva unei tipografii moscovite ai c\rei muncitori cereau ca punctele [i virgulele s\ fie socotite caractere `n evaluarea „cu bucata“. `n timp ce omul o crede imposibil de practicat. la Ministerul de Justi]ie. * Roman. – S\ te declari revolu]ionar [i s\ refuzi pe de alt\ parte pedeapsa cu moartea1 (s\ citez prefa]a lui Tolstoi – nu se cunoa[te suficient aceast\ prefa]\ pe care de abia acum am ajuns la v`rsta la care s-o citesc cu venera]ie). Ea [tie c\ omul nu poate fi neprih\nit. [i cere m\rirea salariului. Pe urm\ c\l\torii. Sovietul din Sankt-Petersburg `n 1905 cheam\ la grev\ strig`nd „Jos pedeapsa cu moartea!“ * ~n timpul Comunei din Moscova. Nou\ din zece revolu]ionari f\ceau o pasiune pentru meseria de informator. * Provocare. bun\oar\) din distrac]ie. Cazul Malinovski. de la Ohrana. Jurnal intim. Bur]ev–Azev. * Lui Dimitri Borgov. cf.carnete_Camus. pe care `n mod v\dit `l comenteaz\.

m\ h\r]uie[te [i m\ chinuie. * Recrutare.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 320 320 ALBERT CAMUS CARNETE 321 „~n el urca o dorin]\ de a crea at`t de violent\. ultimul eseu exprim\ destul de bine ceea ce g`ndesc. 1 Pasajul care urmeaz\ este restabilit de c\tre editori. m\ cuprinde o spaim\ de a nu fi niciodat\ `n stare s\ ajung la perfec]iune. iunie-august 1949. o nemul]umire. Dar nu po]i crede `n r\u etc. al celui care avertizeaz\. .“ „~n momentele de lenevie. `ntr-adev\r. evident) [i s\ m\ mul]umesc cu rolul. [i iat\-i cum url\.. Din acest punct de vedere. Din acest punct de vedere. Altfel. n-am [tiut niciodat\ s\ refuz nimic din obliga]iile pe care le `nt`lneam `n cale. totul s-ar pr\bu[i. `n moral\ [i `n dezinteresare. * Nu po]i crede `n bun\tate. este mediocr\. astfel ca pentru totdeauna de acum `nainte s\ fie `ncremeni]i fa]\ `n fa]\.carnete_Camus. ignor`nd dorin]ele care se dezl\n]uiau cu furie `n jurul lor [i `ntor[i unul spre cel\lalt ca spre imaginea slipitoare a dragostei complementare. * C`nd barbarii din nord au distrus dulcele regat din regiunea Provence [i au f\cut din noi ni[te francezi… * Mounier m\ sf\tuie[te `n Esprit s\ m\ `ndep\rtez de politic\. [i el destul de nobil [i care mi s-ar potrivi at`t de bine. Berberova) „Dac\ aceast\ emo]ie a artistului care se nume[te inspira]ie nu s-ar opri niciodat\. este partidul voca]iilor contrare. prin defectele mele mai mult dec`t prin calit\]i.“ (Ceaikovski) {i totu[i munca sa. * ~mi d\deam subiecte ca tot at`tea pretexte ca s\ m\ silesc s\ vorbesc. o ur\ fa]\ de mine `nsumi. pentru asta ar trebui o con[tiin]\ f\r\ pat\. {i el [tia acum de ce suferise `n tot timpul acelei iubiri [i c\ aceast\ suferin]\ nu s-ar fi putut rezolva dec`t dac\… `n momentul exact. cum spun ei. c\ doar marea mea activitate `mi ascunde defectele [i m\ ridic\ la rangul de om. cel mai adesea. * Iulie ’49 Jurnal America de Sud. `n sensul profund al cuv`ntului. desigur. `n inimile celor pe care `i `nt`lnim. * Nu spunem nici un sfert din ceea ce [tim. Recrutare masiv\. Dar ce `nseamn\ a avea un cap politic? Nu am aflat citind Esprit. vreun v`nt venit din cer i-ar fi `mpietrit `n chiar elanul iubirii lor. din cauza psihologiei. {i acum: s\ renun]\m la „uman“. prin simplul fapt c\ tr\im. `nc`t doar imensa lui for]\ de munc\ `i permitea s\ [i-o satisfac\. C`t despre rolul „nobil“ al celui care avertizeaz\. Este singura pozi]ie care le `ng\duie s\-i judece de sus pe arti[ti. din cauza istoriei. Ceea ce m\ salveaz\ este munca.. Aman]ii de piatr\. [tim c\ nu poate exista alt\ voca]ie pentru un om dec`t s\ aprind\ lumina aceasta pe fe]ele celor din jur… [i ne sf`[ie g`ndul nefericirii [i al nop]ii pe care le proiect\m. Majoritatea litera]ilor rata]i se `ndreapt\ spre comunism. [i anume c\ omul modern este silit s\ se ocupe de politic\. * Roman1 . M\ ocup de ea f\r\ voie [i pentru c\. smul[i `n fine din p\m`ntul crud. Iar singura voca]ie pe care mi-o accept este s\ spun con[tiin]elor c\ nu s`nt lipsite de pete [i ra]iunilor c\ le lipse[te ceva. * Prefa]\ la cartea de eseuri politice. acesta nu ar putea tr\i. * Mai ’49. neav`nd cap pentru a[a ceva (lucru.. Pu]inul pe care-l spunem.“ (N. * C`nd am v\zut o singur\ dat\ str\lucirea fericirii pe chipul unei fiin]e pe care o iubim. G`ndul c\ nu s`nt bun de nimic.

mai devreme sau mai t`rziu.“ * Idem. pentru el cel pu]in. * Singurul efort din via]a mea. * Marele Imam Ali: „Lumea este un hoit. era moart\ de doisprezece ani.“ Ei vor binele poporului. `i iubea. [i c\ `n locul amintirii absolute va fi. * …fa]adele satelor `n\l]ate de Potemkin de-a lungul [oselelor pe unde trecea Ecaterina cea Mare vizit`ndu-[i imperiul. [i `nc\ din bel[ug (cu excep]ia averii care mi-e indiferent\): s\ tr\iesc o via]\ de om normal. singura victorie ar fi s\ admit\ . c\ ea va afla acest lucru `ntr-o zi. s\ nu-l p\r\sesc niciodat\ va fi bine. Singurul progres. Al doilea era amintirea absolut\ pe care voia s\ i-o lase. Oamenii [tiu at`t de bine c\ iubirea e sortit\ mor]ii `nc`t se ocup\ de amintirea acelei iubiri din timpul c`t o tr\iesc. dintre care primul era posesiunea absolut\. nici un sens nu ne mai consoleaz\. S\-l urmez ar fi fost r\u. dar la o asemenea distan]\ `nc`t cuv`ntul iubire c\p\ta un sens nou.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 322 322 ALBERT CAMUS CARNETE 323 * Septembrie ’49 ~n `ncheiere. * Ceapski (P\m`nt inuman) poveste[te cum copiii ru[i stropeau cu ap\ cadavrele solda]ilor nem]i g\si]i `n z\pad\ [i. Erau iubi]i cu adev\rat. Pu]in c`te pu]in. Pentru ei. * Gheorghiu observ\ pe bun\ dreptate c\ os`ndirea ([i supliciul) lui Hristos a fost amestecat\ cu a celor doi t`lhari.carnete_Camus. * Octombrie ’49 Roman. Da. * Trebuie s\ iube[ti via]a `nainte de a-i iubi sensul. „Undeva. Nu iubesc pe nimeni.: ast\zi. Nu voiam s\ fiu un om al abisurilor. dup\ G. * Stendhal: „Deosebirea dintre germani [i alte popoare: ei se exalt\ prin medita]ie `n loc s\ se calmeze. moartea Rosei Luxemburg: „Pentru ceilal]i. – Comunismul. Dar [tia acum c\ el nu era mare. spune Dostoievski. iar c`nd dragostea de a tr\i dispare. Victoria. Voia s\-i lase o idee mare despre el `nsu[i pentru ca dragostea lor s\ fie mare. restul fiindu-mi d\ruit. Oricine dore[te o p\rticic\ din aceast\ lume va tr\i cu c`inii“. moartea absolut\. a revaloriza uciderea pentru a o opune distrugerii anonime [i reci. ~n spatele fiec\rui individ care se sacrific\ se afl\ al]ii pe care `i sacrific\ o dat\ cu el f\r\ s\ le cear\ p\rerea. nici pe ei `n[i[i. v\d cum se apropie abisul. * „Nu exist\ sacrificii izolate. [i abstracte. fanatism sceptic. A doua nuan]\: ei mor din dorin]a de a avea caracter. zece mii de nevinova]i s`nt `nconjura]i de doi vinova]i. Tehnica amalgamului era practicat\ `nc\ din anul zero. murea de doisprezece ani“.“ „Dorea dou\ lucruri. `n loc s\ reu[esc din ce `n ce mai bine `n `ntreprinderea mea. diminea]a. le foloseau trupurile `nghe]ate drept s\nii. Apologia uciderii de la om la om este una dintre etapele de pe drumul revoltei. – Vorbind de un maestru (Grenier?): „S\-l `nt`lnesc pe acest om a fost o mare fericire.“ * Sperber: „Dumnezeu s\-i pedepseasc\ pe cucernicii care `n loc s\ intre `n biseric\ intr\ `ntr-un partid revolu]ionar ca s\ fac\ din el o biseric\“. Acest efort nem\surat n-a servit la nimic. dar nu iubesc poporul. `ntr-o regiune `ndep\rtat\ a sufletului s\u. definitiv.

“ „Pierduse tot. amintirea chipului ei ros de durere… Cam tot pe atunci [i-a pierdut stima de sine care `nainte `l sus]inuse `ntotdeauna… Fiind inferior dragostei. ~n aparen]\. nu putea afi[a nici o singur\ sl\biciune. ca fiind tot at`t de criminal\ ca [i creatorul. * Cine va putea exprima disperarea omului care s-a situat de partea creaturii contra creatorului [i care.“ „~i striga c\ asta `nseamn\ moarte pentru el. Din clipa c`nd exist\ durerea.“ „Po]i iubi `n lan]uri. dragostea nu mai este nimic. * . tocmai pentru c\ eram ispitit uneori s\ m\ socotesc mare.“ „~i spunea c\ dragostea b\rba]ilor este a[a. ca [i pe a celorlal]i.“ * „Exist\ o onoare `n dragoste. nici `n `ntregime laic – [i c\ are ambele feluri de tenta]ii. De fapt. o voin]\.“ „~n ziua aceea a pierdut-o. Existen]a sf`r[e[te `ntotdeauna prin a fi ceva r\u. jocul [i comedia.“ „~[i imagina un viitor de singur\tate [i suferin]\. Obiec]ia fa]\ de absurd este omorul.“ „Totul trebuie iertat [i mai `nt`i faptul c\ exi[ti. dimpotriv\. chiar [i singur\tatea. [i c\ trebuie s\ se cucereasc\ pe sine. o admisese [i o va mai admite. A tr\i `nseamn\ a alege. {i `n realitate `[i imagina astfel un viitor lipsit de suferin]\. Odat\ pierdut\ onoarea. pierz`nd ideea propriei sale inocen]e. iar ea nu sim]ea nimic. Nu de la el. Dar nu era `nc\ preg\tit pentru aceast\ teribil\ modestie.“ (Stendhal. Ca s-o poat\ p\stra ar fi trebuit s\ nu e[ueze niciodat\. ea avea dreptate. “ * „Plimba `n el. Exigen]a ei era de a[a natur\. C\ci pe culmea exigen]ei sale g\sea natural ca el s\ moar\ de vreme ce e[uase.“ * „Eram mic `nainte de a iubi. De la oricine altcineva ar fi admis-o. Dar el [tia c\ `n ziua aceea se `nt`mplase. * Disperarea este s\ nu-]i cuno[ti motivele de a lupta [i dac\ `ntr-adev\r trebuie s\ lup]i. [i pe el `nsu[i. gravat\ cu fierul ro[u. `nc`t el nu putea comite nici o singur\ gre[eal\. Acestea s`nt privilegiile dragostei. virtu]ile sale erau ale spiritului. nu un har. Nenorocirea artistului este c\ el nu e nici `n `ntregime c\lug\r. Ceea ce `i pl\cea la ea era via]a exterioar\. A alege `nseamn\ a ucide.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 324 324 ALBERT CAMUS CARNETE 325 c\ dragostea poate fi mare chiar [i atunci c`nd amantul nu este pe m\sur\. Serile crude [i triste care se las\ pe acel p\m`nt f\r\ sf`r[it. prin ziduri de piatr\ groase de mai mul]i metri etc. judec\ creatura. Umbl`nd prin Paris. Cu alte cuvinte. presupunea c\ suferin]a e nobil\ [i armonioas\. aceast\ amintire: focurile de pe c`mpiile braziliene [i mireasma de cafea [i de mirodenii. romanescul. * Revolt\. nenorocirea nu a venit dec`t mai t`rziu. Absurdul presupune absen]a alegerii. nu mai exist\ via]\. Despre iubire) * Cu spirit fin [i cu inim\ mediocr\. * Adev\rata problem\ a momentului: pedeapsa.carnete_Camus. nu ale inimii.… Dar e suficient ca o infim\ p\rticic\ a inimii s\ fie supus\ datoriei [i dragostea adev\rat\ devine imposibil\. * Guilloux. Ea `i jura c\ asta nu este dragoste. {i g\sea o pl\cere dificil\ `n aceste `nchipuiri.

care te ajut\ s\ tr\ie[ti. Justi]ia este un mister. e o gre[eal\ s\ credem c\ el ne-a fost dat gata creat. ~n sf`r[it. Dec`t Dumnezeu. {i nebunia este eliberare. a c\rui `nt`ietate se suport\ u[or: nu atinge corpul. * „La m\n\stire. Ofelia!“ ~ntr-adev\r. categoric fals c`nd e vorba de un g`nditor.: Nebunia de a nu `ntemeia nimic pe iubire. Num\rul celor „dezinteresa]i“ era ame]itor de mare fa]\ de cel al interesa]ilor. * Tot Keats: „Nu exist\ p\cat mai mare dec`t s\ te crezi un mare scriitor. Este suspect\ – ca acele rozete de dimensiuni excesive care se v\d la butonierele escrocilor. * Dup\ o at`t de lung\ certitudine de `ns\n\to[ire. pe lespezile reci. pe tot parcursul vie]ii. * Dac\ exist\ suflet. O pl\cere imens\ `l cople[ea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 326 326 ALBERT CAMUS CARNETE 327 Monnerot: „Fecunditatea unui produc\tor de idei [se refer\ la Hegel] se atest\ prin multiplicitatea traducerilor [interpret\rilor] posibile.carnete_Camus. * Timp de milenii. E adev\rat c\ o asemenea crim\ comport\ o pedeaps\ grea“. nu exist\ alt mod de a o poseda dec`t de a face `n a[a fel `nc`t nimeni s\ nu o posede. * Dumnezeu a venit s\ moar\ pe Cruce pentru c\ era gelos pe durerea noastr\.“ (Keats) * Chesterton. Asta e adev\rat c`nd e vorba de un artist. Va putea s\ aleag\… S\-[i spun\ „Haide“ [i pe urm\ „Nu. orb la cap\tul zilelor… Ibsen la sf`r[it amnezic [i re`nv\]`nd alfabetul… Curaj! Curaj! * Frumuse]ea. C`nd sufletul e gata. Uneori le venea r`ndul celor . vine moartea. Dar i se strecoar\ cianur\… {i acolo. putem `ncerca s\ avem onoare. `n singur\tatea celulei. Avea toat\ noaptea la dispozi]ie. p`n\ [i cur\]enia lui este insolit\. Dar cum succede unei suite ne`ntrerupte de cople[iri. {i cu toate acestea. iertat. Din nou bolnav Un bolnav trebuie s\ fie curat ca s\ fie uitat. creat de noi [i de durere. m\ face s\ r`d. M\ cople[e[te `ntr-adev\r. aceast\ revenire a bolii ar trebui s\ m\ cople[easc\. nebunia de a nu distruge nimic pentru iubire. a `nceput s\ r`d\. Trist\ onoare. lumea a sem\nat cu acele picturi italiene[ti din Rena[tere `n care. Ceea ce caracteriza istoria era cantitatea de oameni care nu se interesa de nenorocirea celorlal]i. El se creeaz\ aici. * „De o asemenea sensibilitate. iat\-m\ eliberat. `nc`t ar fi putut s\-[i ating\ durerea cu m`inile“ (despre Keats – de Anny Lowell). * „S`nt fericit c\ exist\ aici pe p\m`nt ceva ca morm`ntul. * Kleist care `[i arde de dou\ ori manuscrisele… Piero della Francesca. nu o iluzie. * Roman. * ~n leg\tur\ cu Browning: omul mijlociu – acela[i care m\ preocup\. * F. Condamnat la moarte. ni[te oameni s`nt tortura]i `n timp ce al]ii privesc `n alt\ parte cu o des\v`r[it\ distrac]ie. Acea stranie privire care `nc\ nu era a lui… Sf`r[it de octombrie ’49. Nu se mai `ndrepta spre zid. {i a tr\i nu `nseamn\ altceva dec`t aceast\ na[tere lung\ [i chinuitoare. `nc\ o clip\“ [i s\ savureze clipa aceea… Ce revan[\! Ce dezmin]ire! * Din lips\ de dragoste.“ Bine`n]eles c\ nu. te ajut\ [i s\ mori.

dar f\r\ jurispruden]\. Erau acolo. * De notat: `n tot timpul procesului. s-a v\zut venind o bl`nd\ b\tr`nic\ ce [i-a ad\ugat leg\tura de vreascuri la rug. * . martorii se `ntorc brusc spre cel flagelat. Alta nu exist\. * Sf`r[itul lui Don Giovanni: vocile damna]iunii. Idem: „Nu s`nt un orfan pe acest p\m`nt at`t timp c`t exist\ omul acesta. Rajk `[i `nclina capul spre dreapta. * Grandoarea `nseamn\ s\ `ncerci s\ fii mare. * Marxismul este o filosofie de procedur\. {i totu[i ]ipetele auzite fuseser\ ale unui porcu[or pe care diavolul `l purta sub manta [i-l ciupea. omul. mai numeroase dec`t cei vii. * Procesul Rajk: Ideea criminalului obiectiv care realizeaz\ ruptura dintre dou\ aspecte ale omului este o idee de procedur\ curent\. to]i se prefac a fi interesa]i. nici viitor.“ * C`nd Jan Hus era ars pe rug. Dar. murind: „M-am s\turat s\ domnesc peste sclavi“. Ast\zi.carnete_Camus. ceea ce `nainte nu f\cea niciodat\. Dar. Femeia s\rac\. Fichte. f\r\ voin]\. ~n s\lile palatului de justi]ie. Dar [tia acum c\ acea furie era zadarnic\ [i c\ existen]ele mari nu comportau lec]ii pentru el. neexecuta]i [i care tr\iesc `n Siberia. * ~mpotriva pedepsei cu moartea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 328 328 ALBERT CAMUS CARNETE 329 dezinteresa]i. spunea Frederic al Prusiei. criticii au tran[at chestiunea. * Roman (sf`r[it). trebuie c`t mai mult\ muzic\ posibil. ascult`nd doar lungile `mpuns\turi ale r\ului. ceilal]i. ca s\-l lase. Dac\ l-a[ fi g\sit atunci. a[a cum o relateaz\ Tolstoi. t\cute p`n\ atunci. mul]ime tainic\. * Roman. ceva c\ruia nu-i e[ti niciodat\ superior. * Da]i-mi ascultare. alt\ via]\ (eroi de roman). prea studiat. To]i regretau c\ efectul fusese exagerat. * Momentele acelea c`nd te la[i `n voia suferin]ei la fel ca [i `n cea a durerii fizice: `ntins. Este cel pu]in ideea unui prin] german. Sistemul dreptului natural.“ * Gorki vorbind despre Tolstoi: „Este un om care-l caut\ pe Dumnezeu. pe el. i-a[ fi redat acea libertate. Dar se `nt`mpla `n mijlocul distrac]iei generale [i una o compensa pe cealalt\. ci pentru ceilal]i. dar exagerat\. gonind peste pagini spre clipa mor]ii lor. la sf`r[itul reprezenta]iei. „C\utam mijlocul s\ nu mor din cauza libert\]ii lui. sensibili- tatea. (De asta este mare M. Apare [i se execut\. * S\ o dep\[e[ti? P\i suferin]a este tocmai asta. `n pace `n de[ertul pe care [i l-a ales“. nu pentru sine `nsu[i. grandoarea. * Peer Gynt poveste[te concet\]enilor s\i c\ diavolul a promis mul]imii s\ imite de minune groh\itul porcului.) * Unde vrei s\ ai sclavi. nemi[cat. Geniul nu [tie s\ moar\. `n realitate. da. sau `n alt\ parte. Unii g\seau glasul prea sub]ire. * Idem: condamna]ii la moarte. umplu brusc scena universului. Ce voia el s\ [tie atunci e ce pot s\ opun\ mor]ii geniul. ~[i amintea de vremea c`nd devora biografii de oameni celebri.

Dar suferin]a solitar\ [i ignorat\. * Zilele pe mare. Dar. s\ desfigurez acel chip pentru a-i evita inimii mele tres\rirea disperat\ pe care i-o d\ memoria…“ „S\ omor aceast\ dragoste. prieten cu Jean Grenier. pe care-l calomnia tot anul `n ziarul s\u. S\ suf\r l`ng\ ea era o delicioas\ fericire. * Roman. dar din care tot trebuie s\ bem `ntr-o zi. * Tolstoi. nu scrii ca s\ spui. Se ridic\ `n picioare. jurnalist de [antaj. care i l-a prezentat pe Louis Guilloux. * Angajarea involuntar\. * Te `nc\p\]`nezi s\ confunzi pe de o parte. ziarele continu\. Acesta remarc\ doar c\ Tolstoi uitase s\ dea adresa regimentului.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 330 330 ALBERT CAMUS CARNETE 331 Roman. Putea s\ le vad\. lacrimile mele aveau o noim\. „Marea c`t mai aproape“ `n Vara. ele nu tr\iesc `n disperare: [tiu c\ iubirea exist\. Tot astfel fiin]e care se iubesc [i s`nt desp\r]ite pot tr\i `n durere. `n afacerea {ibunin. Chestiunea nu e s\ angajez un delicios [i amar dialog cu o frumoas\ imagine disp\rut\. nu ob]inea nimic de la X. Disperatul nu are patrie.“ * Nop]ile de suferin]\ te las\ mahmur – ca [i celelalte. de la care ne `ndep\rt\m cu `nc\p\]`nare.“ * Ast\zi virtutea este meritorie. * Lambert1: „Acum. `n mare parte. {ibunin este executat din vina lui Tolstoi. m\ `ntorceam spre acea parte din mine care nu iube[te pe nimeni [i c\utam refugiu acolo. * 1 Cf. Dar ele nu au nimic `n comun. * Roman. Odat\ c\zu]i. * 1 E. Iar adev\rata suferin]\ este suferin]a zadarnic\. ci ca s\ nu spui“. Marile sacrificii nu s`nt sus]inute. Odat\ plecat\. cum lipsa dragostei este mai frecvent\ dec`t dragostea. Martirii s`nt uita]i. De aceea se `nt`mpl\. `mi p\strez toat\ mila pentru mine“. suferin]a mea. mai teribil\ dec`t ziua mor]ii. care pl\ti imediat. A doua zi dup\ ce Tolstoi prime[te scrisoarea `n care i se cere s\ umple aceast\ lacun\. * Guilloux: „P`n\ la urm\. Pe urm\ reveneam. vinovat de a-[i fi lovit c\pitanul – face apel `n numele lui dup\ condamnarea la moarte – `i scrie m\tu[ii sale ca s-o roage s\ intervin\ pe l`ng\ ministrul de r\zboi. Gelozia fizic\ este. ceea ce `l `mpiedic\ s\ intervin\. `ncepu s\-[i laude f\r\ re]inere victima. Lambert. * Merle.“ * Idem: „De zece ani nu mai putuse intra `ntr-o sal\ de spectacol…“ * Eseu despre Mare1. suferin]a asta e zadarnic\. Merle. fericirea [i dragostea. . ca unele c\snicii s\ fie fericite. o. dragostea mea. orice ar spune.carnete_Camus. „C`nd ea era acolo [i ne sf`[iam `ntre noi. pledeaz\ `n fa]a tribunalului pentru acel nefericit. rebel\ fa]\ de amintire“ dup\ Stevenson. pe de alt\ parte. „Un ultim cuv`nt. via]a aceasta „rebel\ fa]\ de uitare. „La cap\tul acestor istovitoare suferin]e. Lumea `i prive[te. o judecat\ asupra ta `nsu]i. schimb`ndu-[i bateriile. Chestiunea este s\ o distrug `n str\fundurile mele cu silin]\. implacabil. Eu [tiam c\ marea exist\ [i de aceea am tr\it `n mijlocul acestui timp muritor. cu capul plecat. Fiindc\ [tii ce e[ti `n stare s\ g`nde[ti `]i `nchipui c\ [i cel\lalt g`nde[te a[a. c\s\toria [i dragostea. f\r\ viitor. `n desi[uri [i m\r\cini. iat\ paharul care ne este `ntins necontenit.

pe aceast\ perioad\. toate legile teritoriului s`nt suspendate“. `n recea securitate a unui triumf sigur. `[i exercit\ oribila r\zbunare asupra vr\jma[ilor s\i. pe m\sur\ ce `ndoielile cre[teau. * ~n 1843.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 332 332 ALBERT CAMUS CARNETE 333 Ultima lucrare a lui Tolstoi [i care se afl\ neterminat\ pe masa lui de lucru: ~n lume nu exist\ vinova]i. legal\ sau religioas\ timp de zece ani consecutiv. via]a pur\ `l ispiteau `n noapte a[a cum ispite[te p\catul. s\ ne ruin\m din dragoste sau din ur\ la zece ani [i s\ lupt\m ca s\ `ncerc\m s\ atingem m`ntuirea pe patul de moarte la cincisprezece ani?“ * Scobie.carnete_Camus. Astfel. ~ntre 35 [i 41 de ani. „Virtutea. Idem: „Iubirea nu `nseamn\ `n]elegere. * Strepto – 40 de grame de la 6 noiembrie la 5 decembrie ’49. 360 de grame de la 6 noiembrie la 5 decembrie ’49. Regele `[i invit\ supu[ii s\-[i „s\rb\toreasc\ fericirea `ncet`nd s\ mai respecte vreo constr`ngere moral\. cur`nd. E[afodul pentru terori[ti era proba prin multiplicare cu nou\ a dragostei. p\r despletit. * S-a n\scut `n 1828. Este alc\tuit\ din dorin]a de a `n]elege [i. A scris R\zboi [i pace `ntre 1863 [i 1869. {i. Melville prezent. sim]ea cum i se nasc `ndoieli. iar dragostea…“ * Marie Dorval c\tre Vigny: „Nu m\ cuno[ti! Nu m\ cuno[ti!“ Dup\ at`ta absen]\. din cauza at`tor e[ecuri repetate. declar\ el solemn. ]inut\ maiestuoas\“.S. ca s\ fie justificat. „N-am putea oare s\ s\v`r[im primul nostru p\cat de moarte la [apte ani. de care vorbe[te Melville.“ * Amare s`nt apele mor]ii… Melville la 35 de ani: „Am consim]it la anihilare“. „Tot `ntreb`ndu-l mereu despre dragostea sa. + 20 de grame. care ]ine mereu `n suspensie oamenii [i na]iunile. * Erorile s`nt vesele. cu at`t dragostea lui devenea mai abstract\. voin]a sa de a iubi se `mpietrea. ci m-am smuls!“ * Hristos agonizeaz\ acum `n palate. * Roman. [i mai ales din pricina angoasei cu care `l `ntreba. trebuie s\ fie echilibrat prin dragoste. adulter. doar c`teva mici succese strategice `nainte de dezastrul final al mor]ii sau al infidelit\]ii“. „Este adev\rat. P. * Aceast\ incertitudine sacr\. * Via]a e prea lung\. cu c`t ea f\cea mai mult apel la inima lui. Cu cnutul `n m`n\ – el troneaz\ la ghi[eele b\ncilor. „Nu m-am desp\r]it de Domnul de Vigny. spune-mi. dup\ Greene. adev\rul e infernal.“ Idem: „Dragostea omeneasc\ nu cunoa[te nimic care s\ se poat\ numi victorie.A.“ * Orice omor. c\ voluptatea `mi poate smulge ]ipete!“ Pa[aportul ei emis la Toulouse: „Talie sub]ire. Strepto de la 13 noiembrie la 2 ianuarie. nemairecunosc`ndu-se. americanii elibereaz\ Insulele Hawaii pe care englezii au fost obliga]i s\ le cedeze prin for]\. * . * Not\ a lui Melville pe marginea Eseurilor lui Shelley: „Satana lui Milton este moralmente superior Dumnezeului a[a cum cel care persevereaz\ `n ciuda adversit\]ii [i a torturii este superior celui care. aceast\ dorin]\ moare [i ea.

(N-am dep\[it aceste tabuuri dec`t `n Starea de asediu. `l va trimite mus pe un vapor (familia e bogat\). nebunia justi]iei. `[i petrece via]a pe vapoare. * F. {i pe patul de moarte: „Nu eram eu“. {i pentru asta `i era credincios. Se pare c\ pot s-o fac. Neag\. Trei zile de carcer\.“ Este avertizat tat\l lui. a fost `ntotdeauna iubirea (pl\cerile ei mult timp [i. i s-a f\cut tare poft\ de ciocolat\ [i a cedat acestei pofte. str\dania unui b\rbat de a reg\si o iubire care seam\n\ cu t\cerea aceasta. devine c\pitan. `n general dispre]uite. r\m`ne util\. „Nu pot m\rturisi o gre[eal\ pe care n-am comis-o. „Datoria [i virtutea nu s`nt pentru el dec`t o supunere total\ [i o total\ jertfire de sine fa]\ de voracitatea sacr\ a devenirii. a[a cum exist\ la al]ii rezisten]e morale sau religioase. * ~n ziua c`nd s-a desp\r]it de nevasta sa. `mi este prezent\ `n calitate de sclav ([i sclav admirativ) al unei tradi]ii artistice severe. extazurile ei cele mai . Dac\ nu. „Nu pot m\rturisi ceea ce nu am comis. gloan]ele [uier\. prin aceasta. * L.: „S`nt o fiin]\ sucit\. ca aici. Vastitatea experien]elor mele. nu [tiu. dar. „Ah! Ah!“ strig\ Gaston Gallimard. * ~n timpul insurec]iei din Paris. ~n ziua c`nd se va stabili echilibrul.“ Tat\l.“ * Banderol\ pentru Cei drep]i: „Teroare [i justi]ie“. `l `mbarc\ drept mus. P`n\ nu suf\r. Copilul cre[te. pierz`nd-o. cunoa[terea meseriei. El neag\. ca un crez pu]in h\ituit…“ * „Principala mea ocupa]ie. Dar nu f\r\ a le `nconjura de bariere. Interdic]ia. cum spunea Stendhal. ne`nduplecat. violen]a [i supunerea mea… Voi a[eza `n centru. ideea c\ „asta nu se face“. La liceu. despre Melville: „Nu credea [i nu se putea mul]umi cu necredin]a“. abandonul lipsit de gra]ie `n care m\ pot arunca. g\sind-o `n sf`r[it. Nu-mi pot cunoa[te capacitatea de a iubi dec`t `n func]ie de capacitatea de a suferi. ~nseamn\ a lua asupra ta nenorocirea lumii. – destul de frumoas\. Opera de art\ ca s\ fie `n\l]at\ (vorbesc la viitor) trebuie s\ se slujeasc\ de aceste for]e incalculabile ale omului. * Ea `i oferea pl\ceri de vanitate. care mi-e str\in\ `n calitatea mea de copil liber din fire.G. spre solitarul [i lini[titul a c\rui moarte este o t\cere fericit\. Scap\.“ „Sfin]enia este [i ea o revolt\: `nseamn\ a refuza lucrurile a[a cum s`nt ele. las\ oarecum de dorit `n privin]a ideilor. `nnebunit. durerea. Va sem\na cu Fa]a [i reversul.) …Poate c\ [i aceast\ ne`ncredere vizeaz\ anarhia mea profund\ [i. la sf`r[it. admirabila t\cere a unei mame. ~i acord\ fiului trei zile ca s\ m\rturiseasc\. ceea ce explic\ duio[ia pe care i-o port acestei opere. `n ciuda aparen]elor. Ateismul revoltat (ateismul absolut) a[az\ istoria `n locul lui Dumnezeu [i `nlocuie[te revolta printr-o supunere absolut\. Dar [i ceea ce trebuiau s\ re]in\ era puternic. Robert Gallimard alearg\ spre el. * Povestea bunicului domnului de Bocquandé. Trei zile de carcer\. adic\ o anume form\ de iubire va fi tutorele meu acolo.“ * Prefa]a la Fa]a [i reversul Exist\ `n mine rezisten]e artistice.carnete_Camus. Barierele mele [i ast\zi `nc\ s`nt prea puternice. El `mb\tr`ne[te. * Roman. `n ziua aceea voi `ncerca s\ scriu opera pe care o visez.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 334 334 ALBERT CAMUS CARNETE 335 Hawthorne. „Avea un fel al ei de a repeta de trei ori «Te iubesc» cu o voce [optit\ [i precipitat\. Tat\l moare. violen]a anumitor instincte. Dar Gaston str\nut\. Voi pune acolo… * Maritain. [i revenind prin r\zboaie. este acuzat de a fi f\cut o necuviin]\. ~mi cunosc dezordinea.

e ideea asta. Idem: „Femeile extrem de frumoase uimesc mai pu]in a doua zi. * Revolt\: sf`r[itul revoltei f\r\ Dumnezeu este filantropia. * Prefa]\ la Eseurile politice: „La c\derea lui Napoleon. nu s`nt ideile noi. Un soi de intui]ie genial\ o punea la curent cu ce se petrecea `n inima lui. Pe l`ng\ ea.: Povestea Donnei Diana. * Mogador1. c`nd totul va fi `ncheiat. Stendhal: Via]a lui Rossini.. asfin]iturile de umbre [i ghea]\… mai mult dec`t pot suporta. `nc`t s\ vreau s\ m\ instruiesc. * S\rac [i liber mai degrab\ dec`t bogat [i aservit. `n mod victorios. Iar frumuse]ea se `mbin\ cu tot ce fac.“ * La prim\var\. foarte puternic subliniate. nu la Paris sau `n gazete a[ veni s\-mi fac educa]ie. a plecat `n lumea larg\“. 108.“ Ducele de Policastro care „la fiecare [ase luni parcurgea o sut\ de leghe ca s\ vad\ un sfert de or\ la Lecca o amant\ adorat\ [i p\zit\ de un gelos. s\ scriu ce simt. Sf`r[it de scen\. care-i st\p`ne[te.. niciodat\. putuse s\ se prefac\. [i liberi [i asta `i face uneori s\ fie s\raci [i sclavi. Oamenii acestei rase puternice se vor agita mereu. `l p\trundea cu totul. Dac\ a[ avea nenorocirea s\ nu cunosc dragostea [i dac\ a[ vrea s\ fiu at`t de ridicol. `n memoria mea.“ Idem: „…Ei s`nt mai aproape de natur\ `n o mie de feluri: hainele lor. Bine`n]eles c\ oamenii vor s\ fie [i boga]i. * Sf`r[itul unei zile reci. * Delacroix: „Ceea ce e mai real `n mine s`nt iluziile pe care le creez cu pictura mea.“ * Critic\ despre Cei drep]i: „Nici o idee despre dragoste“. Restul este nisip mi[c\tor“. at`t timp c`t voi tr\i. Am un suflet romanesc [i `ntotdeauna mi-a fost foarte greu s\-l fac s\ se intereseze de altceva. s-a convertit c`nd a devenit adulterin. * C`nd totul se va fi terminat: de scris un talme[-balme[. * Idem Stendhal (Despre Dragoste): „Omul nu este liber s\ nu fac\ ceea ce `i face mai mult\ pl\cere dec`t toate celelalte ac]iuni posibile“. Tot ce-mi trece prin cap. * Ateu c`nd era un so] irepro[abil. teatru (p.carnete_Camus. Mogador figureaz\ cu litere mari. c\ ceea ce s-a spus n-a fost spus destul. * Delacroix: „Ceea ce-i face pe oameni geniali. scriitorul paginilor ce urmeaz\. 1 ~n manuscris.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 336 336 ALBERT CAMUS CARNETE 337 sf`[ietoare).“ Cf. forma `nc\l]\rilor. care g\sea c\ este o `n[el\torie s\-]i petreci tinere]ea printre uri politice.“ Idem: „Aspectul acestei regiuni (Marocul) va r\m`ne totdeauna `n ochii mei. „Pe l`ng\ majoritatea femeilor. Garnier). Este o mare nenorocire… etc. * Roman. . Capitol „Filantropii“. Sf`r[itul filantropiei s`nt procesele. ~n ei am reg\sit cu adev\rat frumuse]ea antic\. Mici lucruri la `nt`mplare.

Dar exist\ un tip de spirite pe care aceast\ pr\bu[ire nu `i uluie[te. [i adoarme.carnete_Camus. mi-a[ fi dorit o fa]\ complet neagr\. zgomote de copii urc`nd din sat. dar s\ nu ui]i `ndr\zneala. dup\ el. Atrac]ia fiin]elor. Mai degrab\ sordid\ dec`t grandioas\. Toate cuvintele astea pronun]ate de ea. * Dup\-amiaz\. * Capitol: „Noi. * Familia. nietzscheenii“. fiindc\ este vorba despre o ordine [i toat\ fiin]a mea se refuz\ ordinii. despre ceea ce [tiu c\ este adev\rat (s\ fac ce nu vreau. popoarele din nord… * Februarie 1950 Munc\ disciplinat\ p`n\ `n aprilie. din instinct.“ * Revolt\. Sose[te. „Nu trebuia s\ v\ deranja]i. Dar. a[ muri risipit. au ajuns la Imperiu. `n corsetele noastre.“ „Nu v\ jena]i. * No]iunea ([i realitatea) de intelectual dateaz\ din secolul al XVIII-lea. S\ creezi. credeau c\ m\resc libertatea [i. * Noaptea originar\.. este de un interes constant. despre mama: „E ca p`inea. Astfel. S\ ascult. de exemplu. Nedreptatea climei. Mereu aceea[i decep]ie `n fa]a istoriei. f\r\ ea. * Mai t`rziu. o dezordine groaznic\. * Citesc via]a lui Rachel. [i care se al\tur\ mul]imii vertiginoase a cuvintelor pierdute pe . care. „Omul acesta care `ntotdeauna se prive[te ac]ion`nd…“ * 10 ianuarie 1950 Niciodat\ n-am v\zut foarte limpede `n mine p`n\ la urm\. c`nd colo.C. * Mare. Hotel de provincie. cerul albastru [i voalat.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 338 338 ALBERT CAMUS CARNETE 339 Noi. s\ nu ]in seama de nimeni [i f\r\ nici o rezerv\. `n intimitate. S\ las s\ se reverse. inspir\m mil\. Arbori `nflori]i la Saint-Étienne. munc\ `nfl\c\rat\. se a[az\. din revolu]ie `n revolu]ie. C`nd creez.B. mor de o mie de ori. roag\ s\ i se g\seasc\ la radio programul de [tiri de la B. * S\ domini opera. 212-213 (Plon). [i ce p`ine!“ * Bespalov: „Din revolt\ `n revolt\. admirabile pagini despre talent. o stea invizibil\… Exist\ `n mine o anarhie. Acum dou\zeci de ani… * L. Pe urm\. soarele [i lumina n\v\lindu-mi `n valuri `n odaie.“ „Vine din provincie. [opotul bazinului `n gr\din\… [i iat\ clipe din Alger `mi revin `n minte. ~l claseaz\ pe Goethe (motiv`ndu-[i `n mod rezonabil judecata) „printre spiritele meschine [i atinse de afectare“.“ Pp. Dar am urm\rit `ntotdeauna. s\ vreau ce nu fac). S\ tac.“ * Teme. * Couvreux. * Henri Miller: „S`nt uluit de grandioasa pr\bu[ire a lumii“. `n centurile noastre. ~n cele din urm\. Gra]ia se r\zbun\ pe [tiin]a noastr\. I. Ahile sfid`nd crea]ia dup\ moartea lui Patrocle. vol. s\ scriu un eseu. Mai r\u `nc\. `n pantofii no[tri str`m]i.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 340

340

ALBERT CAMUS

CARNETE

341

care nu le va cunoa[te nimeni. Pe l`ng\ mul]imea asta, ce ne relateaz\ istoria este o pic\tur\ de ap\ pierdut\ `n mare. * ~n jurnalul lui Delacroix, un cuv`nt (raportat) despre criticii care se apuc\ s\ creeze ei `n[i[i. „Nu po]i, `n acela[i timp, s\ dai pinteni [i s\ te ridici `n [a.“ * Delacroix – despre distan]e la Londra: „Trebuie socotit `n leghe: p`n\ [i dispropor]ia dintre imensitatea locului unde locuiesc persoanele acestea [i micimea natural\ a propor]iilor umane m\ face s\-i declar inamici ai adev\ratei civiliza]ii care apropie oamenii de acea civiliza]ie atic\ ce f\cea Parthenonul mare c`t una dintre casele noastre [i `nchidea at`ta inteligen]\, via]\, for]\, m\re]ie `n limitele str`mte ale unor frontiere care st`rnesc z`mbetele barbariei noastre, la str`mtoare `n imensele ei state.“ * Delacroix: „~n muzic\ la fel ca `n toate celelalte arte, desigur, de `ndat\ ce stilul, caracterul, `ntr-un cuv`nt, seriozitatea ajunge s\ se pronun]e, tot restul dispare“. Idem: ceea ce revolu]iile au f\cut s\ dispar\ `n materie de monumente [i opere de art\ – detaliul, spune Delacroix, este `nsp\im`nt\tor. Idem: `mpotriva progresului. Vol. I, p. 428: „Dator\m Antichit\]ii pu]inul pe care `l valor\m“. * Delacroix Artistul trebuie s\ `nve]e s\ evite ceea ce nu trebuie `ncercat. „Doar nebunii [i neputincio[ii se fr\m`nt\ pentru imposibil. {i totu[i trebuie s\ fii `ndr\zne].“ Idem: „Este nevoie de o mare `ndr\zneal\ ca s\ te `ncume]i s\ fii tu“. Idem: „Munca nu `nseamn\ numai s\ produci lucr\ri, `nseamn\ [i s\ dai pre] timpului“.

Idem: „Satisfac]ia omului care a muncit [i [i-a folosit ziua cum se cuvine este imens\. C`nd s`nt `n starea asta m\ bucur cu delicii de cele mai m\runte clipe de r\gaz. Pot chiar, f\r\ nici cel mai mic regret, s\ m\ aflu `n societatea oamenilor celor mai plictico[i“. Idem: „…s\ nu te preocupi prea mult de urm\rirea unor lucruri care nu s`nt dec`t v`nt, ci s\ te bucuri de munca `ns\[i [i de orele delicioase care `i urmeaz\…“ Idem: „C`t s`nt de fericit s\ nu mai fiu silit s\ fiu fericit cum se `n]elegea acest lucru pe timpuri (pasiunile)“. Marile [coli ale Italiei „unde naivitatea se `mbin\ cu cea mai mare [tiin]\“. Idem, vorbind despre Millet: „Apar]ine c\pr\riei arti[tilor cu barb\ care au f\cut revolu]ia din ’48 sau au aplaudat-o, crez`nd, pe c`t se pare, c\ va exista egalitatea talentelor la fel ca [i aceea a averilor“. Idem: contra progresului, p. 200 `n `ntregime. „…Ce spectacol nobil `n cel mai bun dintre secole, acest [eptel uman `ngr\[at de filosofi“. Idem: romanele ruse[ti „au un parfum de realitate care uime[te“. P. 341: „…imperfecta Crea]ie…“ Talentul original: „timiditate [i usc\ciune la `nceput, larghe]e [i neglijare a detaliilor la sf`r[it“. * }\ranul care, `n mijlocul unei rug\ciuni care smulsese lacrimi tuturor, r\m\sese nep\s\tor. Le-a spus oamenilor care `i repro[au at`ta r\ceal\ c\ nu ]ine de parohia aceea. * Februarie ’50 Memoria `mi scap\ tot mai mult. Ar trebui s\ m\ hot\r\sc s\ ]in un jurnal. Delacroix are dreptate: toate zilele care nu s`nt notate s`nt ca ni[te zile care nu au existat. Poate, `n aprilie, c`nd `mi voi fi reg\sit libertatea. * Volum: chestiuni de art\ – `n care `mi voi rezuma estetica. *

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 342

342

ALBERT CAMUS

CARNETE

343

Societate literar\. Ne imagin\m intrigi negre, mari calcule ambi]ioase. Nu s`nt dec`t vanit\]i, care nici nu cer prea mult. * Pu]in orgoliu ne ajut\ s\ p\str\m distan]ele. S\ nu uit asta orice ar fi. * Pl\cerea care se termin\ `n gratitudine: corola zilelor. Dar la cealalt\ extremitate: pl\cerea amar\. * Mistralul a r\zuit cerul p`n\ a dat de o piele nou\, albastr\ [i str\lucitoare ca marea. De pretutindeni c`ntecele p\s\rilor explodeaz\, cu for]\, cu voio[ie, cu vesel\ discordan]\, cu `nc`ntare nesf`r[it\. Ziua [iroie[te [i str\luce[te. * Nu morala, ci `mplinirea. {i nu exist\ alt\ `mplinire dec`t cea a dragostei, adic\ a renun]\rii la sine [i a mor]ii pentru lume. S\ mergi p`n\ la cap\t. S\ dispari. S\ te dizolvi `n dragoste. For]a iubirii va crea atunci, [i nu eu. S\ te cufunzi `n abis. S\ te dezmembrezi. S\ te nimice[ti `n `mplinirea [i pasiunea adev\rului. * Epigraf: „Nimic nu face c`t via]a umil\, ignorant\, obstinat\“ (Schimbul). * Idem: „Exist\ un mod de a te iubi, iar eu nu te-am iubit `n felul \sta“. * Adolphe. Relectur\. Aceea[i senza]ie de sec\tuire arz\toare. „~l examinau (E) cu interes [i curiozitate ca o furtun\ frumoas\.“ „Inima aceasta (A) str\in\ de toate interesele lumii.“ *

„De `ndat\ ce vedeam pe fa]a ei o expresie de durere, voin]a ei devenea a mea: nu m\ sim]eam `n largul meu dec`t atunci c`nd era mul]umit\ de mine.“ * „…Aceste dou\ fiin]e nefericite care numai ele singure se cuno[teau pe p\m`nt, care numai ele singure `[i puteau face dreptate, se puteau `n]elege [i consola, p\reau doi inamici ireconciliabili, `ncr`ncena]i `n a se sf`[ia.“ * Wagner, muzic\ de sclavi. * Roman. „Voia ca ea s\ sufere, dar departe de el. Era la[.“ * Benjamin Constant: „Trebuie s\ se studieze mizeriile oamenilor, dar s\ se socoteasc\ printre aceste mizerii [i ideile pe care [i le fac despre mijloacele de-a le combate“. * Idem: „Pericol groaznic: ca politica de afaceri american\ [i civiliza]ia inconsistent\ a intelectualilor s\ ajung\ s\ se uneasc\“. * Titlu Eseuri solare1: Vara. Amiaza. S\rb\toarea. * Februarie ’50 St\p`nirea de sine: s\ nu vorbesc. S\ notez: experien]a este o memorie, dar reciproca este adev\rat\. S\ revin acum la detalii. S\ prefer adev\rul mai presus de toate. * Nietzsche: Mi-a fost ru[ine de modestia asta mincinoas\. *
1 ~n manuscris era scris: Eseuri mediteraneene. Corectura apar]ine autorului [i a fost

operat\ pe prima copie dactilografiat\.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 344

344

ALBERT CAMUS

CARNETE

345

A `nflorit rozmarinul. La picioarele m\slinilor, cununi de violete. * Martie ’50 Protestan]ii filantropi neag\ tot ce nu este ra]iune din moment ce ra]iunea, `n opinia lor, `i poate face st\p`ni peste orice, chiar [i peste natur\. Peste orice, `n afar\ de Frumuse]e. Frumuse]ea scap\ acestui calcul. De aceea `i e at`t de greu unui artist s\ fie revolu]ionar, de[i este revoltat ca artist. De aceea `i este imposibil s\ fie un uciga[. * S\ a[tept, s\ a[tept s\ se sting\ una c`te una zilele a c\ror ghirland\ luminat\ se mai afl\ `nc\ `n fa]a mea. ~n fine, se stinge ultima [i se las\ o bezn\ des\v`r[it\. * 1 martie O lun\ de absolut\ st\p`nire de sine – pe toate planurile. De re`nceput apoi de la zero – (dar f\r\ s\ pierd adev\rul, realitatea experien]elor precedente [i s\ accept atunci toate consecin]ele, decis s\ le dep\[esc [i s\ le transfigurez `n atitudinea ultim\, dar avizat\, a creatorului. S\ nu refuz nimic). * (S\ pot spune: era greu. N-am reu[it asta din primul moment [i am luptat p`n\ la extenuare. Dar, `n cele din urm\, am triumfat. Iar aceast\ oboseal\ dur\ face ca succesul s\ fie clarv\z\tor, mai umil, dar [i mai hot\r`t.) * Revolt\. Dup\ ce am redactat tot, s\ reg`ndesc totul plec`nd de la documente [i idei astfel ordonate. * ~n art\, realistul absolut ar fi divinitatea absolut\. De aceea `ncerc\rile de zeificare a omului vor s\ perfec]ioneze realismul. * Marea: nu m\ pierdeam `n ea, m\ reg\seam.

* Prietenul lui Vivet care se l\sase de fumat, re`ncepe, afl`nd c\ tocmai a fost descoperit\ bomba H. * Familia. C\ru]a[ii s`nt cei care au f\cut Algeria. Michel. 80 de ani. Drept [i voinic. X., fiica lui. ~i p\r\se[te la 18 ani ca s\-[i „tr\iasc\ via]a“. Revine la 21, plin\ de bani [i, v`nz`ndu-[i bijuteriile, `i reface tat\lui ei toat\ herghelia, r\pus\ de o epidemie. „Omul viclean“ al lui Gurgiev. Concentrare. Evocare de sine (s\ te vezi prin ochii altuia). * Iacob Genns, dictator al ghetoului din Vilnius, accept\ acest post poli]ienesc ca s\ limiteze pierderile. ~ncetul cu `ncetul, trei sferturi din locuitorii ghetoului (48 000) s`nt extermina]i. ~n cele din urm\, este `mpu[cat [i el. ~mpu[cat pentru nimic – dezonorat pentru nimic. * Titlu: Geniul r\ului. * Ea trebuia s\ moar\. Atunci ar `ncepe o fericire atroce. Dar suferin]a, asta este: „Ei“ nu mor la momentul potrivit. * Dup\ chinezi, imperiile pe cale de-a pieri au legi foarte numeroase. * Lumin\ radioas\. Mi se pare c\ ies dintr-un somn de 10 ani – `nc\ `nfofolit `n bandajele nenorocirii [i ale falselor morale – dar din nou gol [i `ntors c\tre soare. For]\ str\lucitoare [i m\surat\ – [i inteligen]\ frugal\, ascu]it\. Renasc [i ca trup… *

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 346

346

ALBERT CAMUS

CARNETE

347

Comedie. Un om c\ruia i se r\spl\te[te oficial o virtute pe care o exercita p`n\ atunci din instinct. Din acel moment, o exercit\ con[tient: catastrofe. * Stilul secolului al XVII-lea, dup\ Nietzsche: curat, exact [i liber. Arta modern\: arta de a tiraniza. * Dup\ o anumit\ v`rst\, dramele dintre fiin]e se agraveaz\ din pricina unei curse contra cronometru. Atunci devin insolubile. * Ca [i cum la primul soare al iubirii z\pezile acumulate `n ea se topeau `ncetul cu `ncetul ca s\ dea fr`u liber apelor irezistibile [i ]`[nitoare ale bucuriei. * 4 martie 1950 {i pe fa]\ mi-am d\ruit inima p\m`ntului grav [i suferind, iar adeseori, `n noaptea sacr\, i-am promis s\-l iubesc cu credin]\ p`n\ la moarte, f\r\ team\, cu greaua sa povar\ de fatalitate, [i s\ nu dispre]uiesc nici una dintre enigmele sale. Astfel, m-am legat de el cu o leg\tur\ de moarte. (Empedocle de Hölderlin) * Doar t`rziu ai curajul a ceea ce [tii. * Arti[tii [i g`ndurile f\r\ soare. * „Ne`n]elegerea `n privin]a tandre]ei, spune Nietzsche. O tandre]e servil\ care se supune [i se `njose[te, care idealizeaz\ [i se `n[al\ – dar, `n acela[i timp, o tandre]e divin\ care dispre]uie[te [i iube[te, care transform\ [i `nal]\ ceea ce iube[te.“ * Lumea `n care m\ simt cel mai la `ndem`n\: mitul grec.

* Inima nu e totul. Ea trebuie s\ fie, deoarece f\r\ ea… Dar trebuie s\ fie st\p`nit\ [i transfigurat\. * Toat\ opera mea e ironic\. * Tenta]ia mea cea mai constant\, cea cu care n-am `ncetat niciodat\ s\ port o lupt\ extenuant\: cinismul. * P\g`nismul pentru sine, cre[tinismul pentru ceilal]i, iat\ dorin]a instinctiv\ a fiec\rei fiin]e. * Nu dificultatea, ci imposibilitatea de a fi. * Dragostea este nedreptate, dar dreptatea nu e suficient\. * Exist\ `ntotdeauna `n om o parte care refuz\ iubirea. Este partea care vrea s\ moar\. Ea este cea care cere s\ fie iertat\. * Titlu pentru Rugul: Déjanire. * Déjanire: „A[ fi vrut s-o opresc `n timp, `n ziua aceea deja `ndep\rtat\ de la Tuileries, c`nd `mi ie[ea `n `nt`mpinare, cu fusta ei neagr\ [i bluza alb\ cu m`neci suflecate pe bra]ele aurii, cu p\rul despletit, cu pasul sigur [i fa]a ca o pror\“. * „Ceea ce m\ tot g`ndeam de mult s\-i cer am f\cut `n acea sear\ extrem\: jur\m`ntul c\ nu va mai apar]ine niciodat\ vreunui alt b\rbat. Ceea ce poate atrage dup\ sine [i permite religia, nu voiam s\ tr\iesc dac\ iubirea omeneasc\ era incapabil\ de asta. Mi-a f\cut atunci acea f\g\duial\ f\r\ s\-mi cear\ [i mie acela[i angajament.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 348

348

ALBERT CAMUS

CARNETE

349

Dar, `n bucuria teribil\ [i m`ndria dragostei mele, i l-am promis, cu voio[ie. ~nsemna s-o ucid [i s\ m\ sinucid, `ntr-un fel.“ * Acolo unde dragostea e un lux, cum s\ nu fie un lux [i libertatea? Motiv `n plus, e drept, ca s\ nu le ced\m celor care fac o dubl\ mizerie din dragoste [i libertate. * Voltaire a b\nuit aproape totul. N-a stabilit dec`t foarte pu]ine lucruri, dar le-a stabilit bine. * Roman. Personaje masculine: Pierre G., Maurice Adrey, Nicolas Lazarevici, Robert Chatté, M.D.b., Jean Grenier, Pascal Pia, Ravanel, Herrand, Oettly. Feminine: Renée Audibert, Simone C., Suzanne O., Christiane Galindo, Blanche Balain, Lucette, Marcelle Rouchon, Simone M.B., Yvonne, Carmen, Marcelle, Charlotte, Laure, Madeleine Blanchoud, Janine, Jacqueline, Victoria, Violante, Françoise 1 [i 2, Vauquelin, Leibowitz. Michèle, Andrée Clément, Lorette, Patricia Blake, M. Thérèse, Gisèle Lazare, Renée Thomasset, Evelyne, Mamaine, Odile, Wanda, Nicole Algan, Odette Campana, Yvette Petit-Jean, Suzanne Agnely, Vivette, Nathalie, Virginie, Catherine, Mette, Anne. * „Marea [i cerul atrag pe terasele de marmur\ mul]imea trandafirilor tineri [i viguro[i.“ (A. Rimbaud) * Cei care scriu `ntr-o manier\ obscur\ au noroc: vor avea comentatori. Ceilal]i vor avea doar cititori, ceea ce, pare-se, este demn de dispre]. * Gide vine spre U.R.S.S. pentru c\ se g`nde[te la bucurie. * Gide: „Ast\zi doar ateismul poate pacifica lumea“ (!)

* Dialog `ntre Lenin [i un concentra]ionar rus. * Parisul `ncepe s\ serveasc\ o oper\ [i o scoate `n fa]\. Dar o dat\ ce ea este statornicit\, `ncepe pl\cerea. Se punea problema distrugerii ei. Astfel, exist\ `n Paris, ca [i `n anumite r`uri din Brazilia, mii de pe[ti[ori care au aceast\ sarcin\1. S`nt minusculi, dar nenum\ra]i. Tot capul lor, dac\ pot spune a[a, se afl\ `n din]i. {i `]i desc\rneaz\ un om, complet, `n mai pu]in de cinci minute, nel\s`nd `n urm\ dec`t oasele albe. Pe urm\ pleac\, dorm pu]in, [i o iau de la `nceput. * Din Bossuet: „Singura calitate de care s`nt capabili cei mai mul]i oameni este s\ se revolte dac\ li se refuz\ aceast\ calitate“. El `[i pierduse p`n\ [i asta. * Ca acei b\tr`ni care, `ntr-o cas\ mare, odinioar\ plin\ de via]\ [i de ]ipete, se retrag la un etaj, apoi `ntr-o odaie, pe urm\ `n cea mai str`mt\ dintre camere, unde `[i adun\ toate gesturile vie]ii – claustra]i, `n a[teptarea `nc\perii `nguste, [i mai izolate. * Aprilie ’50. Din nou, Cabris2 P`n\ la urm\, ajung aici. E greu, dar sf`r[e[ti prin a ajunge. Ah! nu-s frumo[i la vedere. Dar li se iart\. C`t despre cele dou\, trei fiin]e pe care le iubesc, ele s`nt mai bune dec`t mine. Cum s\ accept acest lucru? Haide s\ s\rim peste asta. * Noapte `nce]o[at\ [i cald\. ~n dep\rtare, luminile pe coast\. ~n vale, un enorm concert de broa[te a c\ror voce mai `nt`i melodioas\ pare s\ r\gu[easc\. Satele astea de lumin\, casele… „Dumneata e[ti poet, iar eu m\ aflu de partea mor]ii.“ *
1 Aceea[i imagine se reg\se[te `n C\derea. 2 Cabris, l`ng\ Grasse.

Chatté ([i comediile sale cu personaje `nt`lnite `nt`mpl\tor).“ * Secolul al XIX-lea este secolul revoltei. * C`te nop]i `ntr-o via]\ `n care nu mai exi[ti! * Opera mea `n timpul acestor dou\ cicluri: fiin]e f\r\ minciuni. uite. Uita]i. s\ se iubeasc\ a[a cum s`nt. B\tr`nul acela lacom precipit`ndu-se spre altar ca s\ se `ndoape cu onoruri… Mizerie! * Nuvel\. `n Anglia s`nt decora]i dac\ s-au comportat bine `n r\zboi. dar [i pentru c\. crea]ie `n libertate. chiar [i credin]a. * A `mb\tr`ni `nseamn\ a trece de la pasiune la compasiune. pe urm\? Orice vie]uire este atunci justificat\. Nu-mi place s\-mi bat capul. Adrey. De asta. Biet animal!“ Fata de la bar. „Scrisori. `n care doar principiul divin a primit lovitura mortal\. crede]i c\ l-ar fi decorat cineva? Nu. bine`n]eles. accept\. P`n\ la urm\. * Destul cu vinov\]ia – cu remu[carea. „Acest biet c`ine (un minunat cocher auriu). Un paznic analfabet care se `nver[uneaz\ `mpotriva unui intelectual. degeaba a descoperit toate ambuscadele chinezilor. dragostea coincide cu moartea. Doamna matur\ care vine singur\. * ~n mare roman. Lazarevici. chiar [i umilin]a s`nt o prob\ de grandoare.carnete_Camus. * Cel pu]in ele nu au ca noi obliga]ia grandorii. un artist care creeaz\ mituri pe m\sura pasiunii [i angoasei sale. * Claudel. * Sose[te `ntotdeauna un moment c`nd fiin]ele `nceteaz\ s\ mai lupte [i s\ se sf`[ie. la noi se pare c\ nu se decoreaz\ c`inii. Ci. S`nt r\scolit. Dar la noi! Acesta. brusc. intelectualul `[i cere iertare. dup\ toate ac]iunile str\lucite pe care le-a f\cut `n Indochina. Pentru b\rba]i. prin unul dintre aspectele sale. „Na. desigur. * . Nu exist\ pe lume. fiindc\ `l iubeam mult. De ce? Pentru c\ se na[te dintr-o revolu]ie ratat\. La mas\. Dar trebuie s\ [i tr\ie[ti.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 350 350 ALBERT CAMUS CARNETE 351 Sinuciderea lui A. pentru c\r]i! Faci pe de[teptul vas\zic\…“ etc. nimic. * 27 mai 1950 Solitar. deci nereale. nici p`n\ `n prezent nu s`nt un romancier `n sensul `n care se `n]elege acest cuv`nt de obicei. Istovitor. * Ceea ce este nes\buit `n dragoste e faptul c\ vrei s\ gr\be[ti [i s\ pierzi zilele de a[teptare. `n fine. am `n]eles c\-mi venea s\ fac la fel. ~n felul acesta. Este `mp\r\]ia cerurilor. ~n felul acesta vrei s\ te apropii de sf`r[it. mai degrab\. * Doamna care ia fosfat de var. Dar [i orice supravie]uire? * Dup\ Omul revoltat. Merit\ durerea de a te na[te [i de a cre[te. O zi bun\. {i tot de asta fiin]ele care m-au entuziasmat pe lumea asta s`nt `ntotdeauna cele care posedau for]a [i exclusivitatea acestor mituri. Cannes. ah! nu. * Lag\r. Iar focurile dragostei incendiaz\ lumea.

nici umilin]a. Datorit\ gresiei ro[ii.carnete_Camus. Lumea a dob`ndit o asemenea consisten]\ `n vulgaritate. * Moral\ inutil\: via]a este moral\. Este `mpreunarea zeului. `mpreunarea taurului este cast\. * Dac\ epoca n-ar fi dec`t tragic\! Dar ea este m`r[av\. r\zboiul `nseamn\ sf`r[itul singur\t\]ii. pu]in c`te pu]in (ea disp\rea treptat din fa]a lui. * Am tr\it f\r\ m\sur\ din frumuse]e: p`ine ve[nic\. o singur\ [i fulger\toare lovitur\ de cu]it. din nou t`n\r\ [i frumoas\. ci arsur\ [i nimicire sacr\. * 1 Camus a venit s\-[i continue convalescen]a `n mun]ii Vosgi. * Vosgi1. Cel care ne d\ totul nu ob]ine totul. `n manuscris. ~nseamn\ c\ nu iubesc nimic. Pentru mine el este singur\tatea definitiv\. Sf`r[itul Déjanirei. „Te iubesc“. `ntre „noble]e“ [i „violen]\“. * I. c`nd voia r\ul cuiva. Ca acel `n]elept chinez care. El o reg\se[te pe cealalt\. Dar. De aceea trebuie pus\ sub acuzare – [i iertat\. * Pentru majoritatea oamenilor. Ea moare. sub cicatrice apare chipul adolescentului. * Joseph de Maistre: „Vai de genera]iile care se adreseaz\ epocilor lumii“. * Toat\ puterea [tiin]ei urm\re[te ast\zi s\ `nt\reasc\ statul. cu o groaznic\ speran]\ [i un chinuitor suspin de iubire). – II. Nici un savant nu s-a g`ndit s\-[i orienteze cercet\rile c\tre ap\rarea individului. O ucide sistematic. `nc`t `nveste[te dispre]ul omului spiritual cu violen]a1 pasiunii. Mitul lui Prometeu (revolt\). * Iubesc tot [i nu iubesc nimic. * Baudelaire. ~n fa]a mamei. Mitul lui Sisif (absurd). nici despuierea. `i ura s\ tr\iasc\ o epoc\ „interesant\“. 1 Ezit\m. – III. De ce s\ n-o spun: am sim]it [i `nc\ `mi mai simt noble]ea. . * C`nd ai [ansa s\ tr\ie[ti `n universul inteligen]ei. simt c\ fac parte dintr-o ras\ nobil\: cea care nu invidiaz\ nimic. prin ce nebunie s\-]i dore[ti s\ intri `n ]ipetele [i teribila cas\ a pasiunii. * Deschide]i `nchisorile sau dovedi]i-v\ virtutea. iar el vedea cum i se zb`rcesc tr\s\turile. * Iute ca fulgerul. bisericile [i colinele lor au culoarea s`ngelui uscat. O delicioas\ iubire se `nal]\ iar `n inima lui. Nu voluptate.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 352 352 ALBERT CAMUS CARNETE 353 Oamenii au chipul dificil al propriei cunoa[teri (chipurile acelea pe care le `nt`lnim uneori [i care [tiu). care aduce mul]umiri vie]ii. {i totu[i `n acest punct ar avea un sens francmasoneria. * Joseph de Maistre: „Nu [tim ce este sufletul unui punga[. c`teodat\. * ~n preajma lor nu am sim]it nici s\r\cia. dar cred c\ [tiu ce este sufletul unui om onest: ceva care te face s\ te `nfiori“. * Exerci]iile spirituale ale Sf`ntului Igna]iu – ca s\ previn\ somnolen]a `n timpul rug\ciunii. Tot s`ngele cuceririlor [i puterii a [iroit peste ]ara asta [i s-a uscat pe sanctuarele ei. Mitul lui Nemesis. `i spune.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 354

354

ALBERT CAMUS

CARNETE

355

* Unterlinden: „Toat\ via]a am visat la pacea din m\n\stiri“. ({i n-a[ fi putut, desigur, s\ rezist acolo mai mult de un an.) * Europa ca o tarab\ – te aduce la disperare. * Angajament. Am cea mai elevat\ [i totodat\ cea mai pasional\ idee despre art\. Mult prea elevat\ ca s\ consimt s-o supun la ceva. Mult prea `nalt\ ca s\ vreau s-o despart de ceva. * „Dragostea pentru el era imposibil\. Nu avea dreptul dec`t la minciun\ [i adulter.“ * Claudel. Spirit vulgar. * Savoia. Septembrie ’50 Fiin]ele care, precum M., ve[nici emigran]i, s`nt `n c\utarea unei patrii, sf`r[esc prin a o g\si, dar numai `n durere. * Durerea [i chipul ei uneori m`r[av. Dar trebuie s\ r\m`i `n ea [i s\ tr\ie[ti din ea ca s\ pl\te[ti pre]ul. S\ te distrugi `n ea fiindc\ ai cutezat s\-i distrugi pe ceilal]i. * Roman. „~[i amintea c\, `ntr-o zi, `n cursul uneia dintre acele scene atroce, `n timp ce cre[tea `n el presim]irea unui viitor oribil, ea `i spuse c\ `[i jurase s\ nu-i apar]in\ dec`t lui [i c\ niciodat\, dup\ dispari]ia lui, nu va mai exista altcineva pentru ea. {i `n clipa aceea, c`nd ea credea c\-i spune ce era mai elevat, mai iremediabil `n dragostea lor, c`nd o spunea cu adev\rat, `n acel moment, c`nd se g`ndea s\-l lege [i s\-l contopeasc\ `n ea, lui i-a venit, dimpotriv\, ideea c\ este eliberat [i c\ venise momentul s\ fug\ [i s-o lase

acolo, sigur de fidelitatea [i de sterilitatea ei absolute. Dar a r\mas `n ziua aceea – ca [i `n celelalte.“ * Paris. Septembrie ’50 Ceea ce am de spus e mai important dec`t ceea ce s`nt. S\ fiu [ters – [i s\ [terg. * Progres: s\ renun] s\ mai `mp\rt\[esc unei fiin]e iubite suferin]a pe care mi-o produce. * Frica de a suferi. * Faulkner. La `ntrebarea: „Ce g`ndi]i despre t`n\ra genera]ie de scriitori?“, el r\spunde: „Nu va l\sa nimic valabil. Nu mai are nimic de spus. Ca s\ scrii, trebuie s\ fi `nr\d\cinat `n tine marile adev\ruri primordiale [i s\-]i fi `ndreptat opera spre unul dintre ele ori spre toate `n acela[i timp. Cei care nu [tiu s\ vorbeasc\ despre m`ndrie, onoare, durere s`nt scriitori f\r\ viitor, iar opera lor va muri o dat\ cu ei sau `naintea lor. Goethe [i Shakespeare au rezistat la toate deoarece credeau `n inima omeneasc\. Balzac [i Flaubert la fel. S`nt eterni.“ „Care e cauza nihilismului care a n\p\dit literatura?“ „Frica. ~n ziua c`nd oamenii vor `nceta s\ se mai team\, vor re`ncepe s\ scrie capodopere, adic\ opere durabile.“ * Sorel: „Discipolii `[i someaz\ maestrul s\ `ncheie era `ndoielilor aduc`nd solu]ii definitive“. * Nu e nici o `ndoial\ c\ oric\rei morale `i trebuie pu]in cinism. Unde este limita? * Pascal: „Am petrecut mult timp din via]\ crez`nd c\ exist\ o dreptate: [i aici nu gre[eam; fiindc\ exist\, `n m\sura `n care Dum-

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 356

356

ALBERT CAMUS

CARNETE

357

nezeu a vrut s\ ne-o reveleze. Dar nu g`ndeam asta `n felul acesta [i aici m\ `n[elam; deoarece credeam c\ dreptatea noastr\ era `n mod esen]ial dreapt\ [i c\ aveam cum s-o cunosc [i s-o judec.“ * N. (Elenii). „Cutezan]\ a raselor nobile, cutezan]\ nebun\, absurd\, spontan\… indiferen]a [i dispre]ul lor fa]\ de toate instinctele de ap\rare ale corpului, pentru via]\, pentru bun\stare.“ * Roman. „Dragostea se `mpline[te sau se degradeaz\. Mutilarea pe care o las\ `n urm\ este cu at`t mai mare, cu c`t dragostea e mai avortat\. Dac\ dragostea nu e creatoare, ea `mpiedic\ pentru totdeauna orice crea]ie adev\rat\. Este un tiran [i `nc\ un tiran mediocru. Astfel, P. se sim]ea m`hnit c\ s-a pus `n situa]ia de a iubi f\r\ s\ poat\ da tot acelei iubiri. ~n risipa asta nes\buit\ de ore [i de suflet recuno[tea un soi de justi]ie care, p`n\ la urm\, era singura pe care o va fi `nt`lnit cu adev\rat pe acest p\m`nt. Dar a recunoa[te aceast\ justi]ie `nsemna, `n acela[i timp, a recunoa[te o datorie: aceea de a `n\l]a acea dragoste, ca [i pe ei `n[i[i, deasupra mediocrit\]ii, de a accepta suferin]a cea mai cumplit\, dar [i cea mai sincer\, cea din fa]a c\reia se retr\gea dintotdeauna, cu inima b\t`nd, cople[it de la[itate. Nu putea s\ fac\ mai mult, nici s\ fie altul, iar singura iubire care ar fi salvat totul era o iubire `n care ar fi fost acceptat a[a cum era. Dar dragostea nu poate accepta ceea ce este. Altfel n-ar striga pretutindeni. Strig\ ca s\ refuze bun\tatea, compasiunea, inteligen]a, tot ce duce la `n]elegere. Strig\ imposibilul, absolutul, cerul `n fl\c\ri, prim\vara inepuizabil\, via]a dep\[ind moartea [i moartea `ns\[i transfigurat\ `n via]\ ve[nic\. Cum s\ fi fost acceptat, el, `n dragoste, el care, `ntr-un fel, nu era dec`t mizerie [i avea con[tiin]a acelei mizerii. Doar el putea s\ se accepte – accept`nd lunga, nesf`r[ita [i atrocea durere de a pierde dragostea [i de a [ti c\ o pierduse din vin\ proprie. Asta era libertatea sa, [iroind de un s`nge teribil, e adev\rat. Dar asta era [i condi]ia ca m\car ceva s\ fie creat `n propriile limite, `n sfin]irea propriei mizerii [i a mizeriei oric\rei vie]i, dar [i `n efortul spre grandoare, singurul efort ce-l justifica.

Dincolo de tortura asta, orice sl\biciune confer\ dragostei un chip pueril [i stupid, de fapt, o transform\ `n acea constr`ngere zadarnic\ [i r\t\cit\ `mpotriva c\reia o inim\ mai exigent\ se r\zvr\te[te p`n\ la urm\. Da, asta trebuia s\ spun\: «Te iubesc – dar nu simt nimic, sau doar pu]in lucru, iar tu nu m\ po]i accepta cu adev\rat cu toat\ dragostea ta. Tu pretinzi tot, `n str\fundul sufletului, la r\d\cina ta, iar eu nu am [i nici nu s`nt totul. Iart\-m\ c\ am mai pu]in suflet dec`t dragoste, mai pu]in noroc dec`t dorin]\ [i c\ iubesc mai sus dec`t pot atinge. Iart\-m\ [i nu m\ mai umili. C`nd nu vei mai fi `n stare s\-mi por]i dragoste, vei fi `n stare de dreptate. ~n ziua aceea `mi vei m\sura infernul [i atunci m\ vei iubi mai presus de noi `n[ine cu o iubire care nici mie nu-mi va putea vreodat\ fi de ajuns, dar pe care o voi pune totu[i pe seama vie]ii ca s-o accept `nc\ o dat\, `n suferin]\.» Asta era, da, dar atunci `ncepea ce era mai greu. Ea fiind absent\, zilele ]ipau, fiecare noapte era o ran\.“ * Pasiunea cea mai puternic\ a secolului al XX-lea: servitutea. * La Brou, statuile funerare ale Margueritei de Austria [i Philibert de Savoia, `n loc s\ priveasc\ cerul, se privesc unul pe altul pe vecie. * Cei care n-au pretins virginitatea absolut\ a fiin]elor [i a lumii, care nu au urlat de dor [i neputin]\ `n fa]a imposibilit\]ii ei, care nu s-au distrus `ncerc`nd s\ iubeasc\, pe jum\tate, un chip care nu poate inventa iubirea [i nu face dec`t s-o repete, ace[tia nu pot `n]elege realitatea revoltei [i furia ei distructiv\.1 * Action française. Mentalitate de paria ai istoriei: resentimentul. Rasism de ghetou politic. * Nu-mi plac secretele celorlal]i. Dar m\ intereseaz\ m\rturisirile lor. *
1 Cf. Omul revoltat.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 358

358

ALBERT CAMUS

CARNETE

359

Pies\ despre un om f\r\ personalitate. ~[i schimb\ des imaginea despre sine dup\ cum i-o propun ceilal]i. Se comport\ lamentabil cu so]ia sa. Inteligent [i curajos cu cea pe care o iube[te etc… Vine ziua c`nd cele dou\ imagini intr\ `n conflict. P`n\ la urm\: Slujnica: Domnul e foarte amabil. El: Uite, Maria, asta e pentru dumneata. * Pu]ini oameni capabili s\ `n]eleag\ arta. * Pe vremea lui Rembrandt, artizanii erau cei care pictau b\t\liile. * Paris. Ploaia [i v`ntul au aruncat frunzele de toamn\ pe bulevarde. Calci peste o blan\ umed\ [i ro[cat\. * Un [ofer de taxi, negru, de o curtoazie neobi[nuit\ `n Parisul anului 1950, `mi spune trec`nd prin dreptul Comediei Franceze `nconjurat\ de numeroase ma[ini: „Casa lui Molière e arhiplin\ `n seara asta“. * De 2 000 de ani asist\m la calomnierea necontenit\ [i perseverent\ a valorii grece[ti. ~n acest punct, marxismul succede cre[tinismului. {i, de 2 000 de ani, valoarea greceasc\ rezist\ `n a[a fel `nc`t secolul al XX-lea, sub povara ideologiilor sale, este mai degrab\ grecesc [i p\g`n dec`t cre[tin [i rusesc. * Intelectualii fac teoria, masele economia. P`n\ la urm\, intelectualii folosesc masele [i, prin ei, teoria utilizeaz\ economia. De aceea trebuie s\ se men]in\ starea de asediu [i aservirea economic\ – pentru ca masele s\ r\m`n\ mase de manevr\. Este foarte adev\rat c\ economia alc\tuie[te materia istoriei. Ideile se mul]umesc s\ o conduc\. * {tiam adev\rul despre mine [i despre ceilal]i. Dar nu-l puteam accepta. M\ r\suceam sub el, ars p`n\ la ro[u. *

Creatorii. Vor trebui mai `nt`i s\ se bat\, c`nd va veni catastrofa. Dac\ va fi `nfr`ngere, cei care vor fi supravie]uit se vor duce pe meleagurile unde va fi posibil s\-[i g\seasc\ s\la[ cultura: Chile, Mexic etc. Dac\ va fi victorie: cel mai mare pericol. * Secolul al XVIII-lea: s\ consideri c\ omul este perfectibil e deja un subiect discutabil. Dar s\ consideri, dup\ ce ai tr\it, c\ omul este bun… * Da, am o patrie: limba francez\. * Roman 1) Cucerirea Weimarului, sau ceva echivalent, de c\tre v\rga]i1. 2) ~n lag\r, un intelectual trufa[ este supus celulei scuipa]ilor2. Toat\ via]a lui din acel moment: s\ supravie]uiasc\ pentru a putea ucide. * Dizolvarea grupului3. Lazarevici: „Ne iubim, \sta-i adev\rul. Incapabili s\ ridic\m un deget pentru ceea ce iubim. Nu, s`ntem neputincio[i. Dar refuz\m s\ facem [i pu]inul pe care l-am putea face. Nu ne ducem la [edin]\, dac\ plou\, dac\ am avut parte de o scen\ acas\ etc. etc….“ * Necinstea artistului c`nd se preface a crede `n democra]ia principiilor. C\ci atunci neag\ ceea ce e mai profund `n experien]a sa [i care reprezint\ marea lec]ie a artei: ierarhia [i regulamentul. Faptul c\ necinstea asta este sentimental\ nu `nseamn\ nimic. Ea duce la sclavia din uzine sau din lag\re. *
1 „V\rga]ii“ desemneaz\, desigur, pe deporta]ii concentra]ionari. 2 Cf. C\derea. 3 Grupul Leg\turilor Interna]ionale a fost `nfiin]at ca s\ vin\ `n ajutor victimelor tuturor

regimurilor totalitare.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 360

360

ALBERT CAMUS

CARNETE

361

Simone Weil are dreptate, nu persoana uman\ trebuie ocrotit\, ci posibilit\]ile pe care le con]ine ea. {i, pe urm\, spune ea: „nu po]i s\ intri `n adev\r f\r\ s\ fi trecut prin propria ta nimicire: f\r\ s\ fi s\l\[luit mult timp `ntr-o stare de total\ [i extrem\ umilire“. Nenorocirea (un hazard poate s\ m\ aboleasc\) este starea aceasta de umilire, nu suferin]a. {i mai spune: „Spiritul de dreptate [i spiritul de adev\r s`nt una“. * Spiritul revolu]ionar refuz\ p\catul originar. Cu toate acestea, se cufund\ `n el. Spiritul grecesc nu se g`nde[te la asta. Cu toate acestea, scap\ din el. * Nebunii `n lag\rele de concentrare. ~n libertate. }inta unor glume crude. * ~n timpul ciom\gelii, la Buchenwald, un c`nt\re] de oper\ este silit s\-[i c`nte ariile de succes. * Idem: Martorii lui Iehova, la Buchenwald, au refuzat s\ participe la colecta de haine de l`n\ pentru armata german\. * La Hinzert, de]inu]ii francezi purtau dou\ majuscule pe haine: HN: Hunde-Nation: Na]ie de c`ini. * Comunismul are [anse `n Fran]a pentru c\ este o na]iune militar\. * Pies\: – Uite ce este cinstea. Face r\u crez`nd c\ face bine. – Dar face distinc]ia dintre ele. * Principiul dreptului este cel al statului. Principiu roman pe care anul ’89 l-a reintrodus `n lume prin for]\ [i `mpotriva dreptului. Trebuie s\ revenim la principiul grecesc care este autonomia.

* Text despre mare. Valurile, saliv\ a zeilor. Monstrul marin, marea de `nvins etc. Gustul meu dezordonat pentru pl\cere. * Alexandre Jacob: „O, mam\, vezi, este umanitatea“. * Leibniz: „Nu dispre]uiesc aproape nimic“. * 25 ianuarie ’51 – Valence Strigasem, cerusem, m\ bucurasem, disperasem. Dar, `ntr-o zi, la 37 de ani, am cunoscut nenorocirea [i am aflat ceea ce, `n ciuda aparen]elor, ignorasem p`n\ atunci. C\tre mijlocul vie]ii a trebuit s\ re`nv\] din greu s\ tr\iesc singur. * Roman. „Eu, care de mult timp tr\iam, gem`nd, `n lumea trupurilor, `i admiram pe cei care, precum S.W., p\reau s\ scape din ea. ~n ceea ce m\ prive[te, nu-mi puteam imagina o iubire f\r\ posesiune [i deci f\r\ umilitoarea suferin]\ care e partea celor ce tr\iesc `n func]ie de corp. Ajungeam chiar s\ prefer ca o fiin]\ care m\ iube[te s\-mi fie credincioas\ `n trup mai degrab\ dec`t `n suflet [i `n inim\. {tiam [i c\, pentru femeie, una o condi]ioneaz\ pe cealalt\ [i o pretindeam atunci, dar numai ca pe o condi]ie a acelei posesiuni exclusive de care `mi p\sa mai mult dec`t de tot restul, a c\rei lips\ era o surs\ nesf`r[it\ de chinuri [i care era m`ntuirea mea personal\. Paradisul meu se afla `n virginitatea celorlal]i.“ * Grasse, capitala frizerilor. * S\ reiau trecerea de la elenism la cre[tinism, adev\rata [i singura cotitur\ din istorie. Eseu despre destin. (Nemesis?) * Culegere de eseuri filosofice. Filosofia expresiei + comentariu cartea I Etic\ + reflec]ii despre Hegel (lec]ii despre filosofia istoriei) + eseu Grenier + comentariu la Apologia lui Socrate.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 362

362

ALBERT CAMUS

CARNETE

363

* „Libertatea este un dar al m\rii.“ (Proudhon) * Ceea ce am c\utat at`t de mult timp apare `n sf`r[it. Moartea devine o consim]ire. * 5 februarie. S\ mori f\r\ a fi pus `n ordine nimic. Dar cine moare av`nd totul pus `n ordine, dac\ nu…? De pus `n ordine m\car lini[tea celor pe care i-ai iubit… }ie nimic nu-]i este dat, nici m\car, mai ales nu, o moarte pa[nic\. * Februarie 19511. Omul revoltat. Am vrut s\ spun adev\rul f\r\ s\ `ncetez a fi generos. Asta mi-e justificarea. * Lucru etc. 1) Eseu despre mare. S\ alc\tuiesc un volum de eseuri: S\rb\toarea; 2) Prefa]\ la edi]ia american\ de teatru; 3) Prefa]\ la edi]ia american\ de eseuri; 4) Traducere Timon din Atena; 5) Iubirea pentru ceea ce e departe. 6) Vocea etern\. * Igna]iu de Loyola: „Conversa]ia este un p\cat dac\ e dezordonat\“. * Dup\ Omul revoltat. Refuzarea agresiv\, obstinat\ a sistemului. De acum `nainte aforismul. * Loyola. Specia uman\: „Oamenii ace[tia care merg `n mas\ spre infern“. * Nuvel\. Angoasa mor]ii. {i se sinucide. *
1 ~n manuscris figureaz\ 1950. Este, probabil, o eroare.

Rasa meschin\ de scriitori parizieni care cultiv\ ceea ce cred ei c\ este insolen]a. Vale]i care, `n acela[i timp, `[i maimu]\resc st\p`nii [i r`d de ei la buc\t\rie. * Doream c`teodat\ moartea violent\ – ca o moarte `n care e[ti cru]at s\ strigi contra smulgerii sufletului. Alteori, visam la un sf`r[it lung [i tot timpul lucid ca m\car s\ nu se spun\ c\ am fost luat prin surprindere – `n absen]a mea – ca s\ [tiu, `n fine… Dar te sufoci, `n p\m`nt. * 1 martie ’51 Am`n`ndu-[i concluziile, chiar atunci c`nd i se par evidente, g`nditorul progreseaz\. * O virtute spectaculoas\ care te face s\-]i negi pasiunile. O virtute mai profund\ care te face s\ le echilibrezi. * Puternica mea concentrare pentru a uita. * Dac\ ar fi s\ mor ignorat de lume, `n fundul unei `nchisori reci, marea, `n ultimul moment, mi-ar umple celula, ar veni s\ m\ `nal]e deasupra mea `nsumi [i s\ m\ ajute s\ mor f\r\ ur\.1 * 7 martie 1951 Am `ncheiat prima redactare a Omului revoltat. Cu aceast\ carte se sf`r[esc primele dou\ cicluri. 37 de ani. {i acum, crea]ia poate fi ea liber\? * Orice `mplinire este o servitute. Oblig\ la o `mplinire superioar\.

1 Cf. Marea c`t mai aproape.

carnete_Camus.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 364 III CARNETE martie 1951 – decembrie 1959 .

de c`nd tr\iesc la Paris. `ntr-adev\r. ap\rut `n 1937.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 366 CAIETUL AL VII-LEA martie 1951 – iulie 1954 Cel care a conceput grandoarea trebuie s-o [i tr\iasc\.carnete_Camus. la celelalte pe care. Autorul n-a acceptat s\ fie retip\rit\ `n Fran]a metropolitan\. pasiunile mele nu au fost niciodat\ «contra» cuiva. Parain [i Aragon. Dar ea favoriza p`n\ la urm\ acea libertate a inimii. am `nceput s\ tr\iesc `n admira]ie. [tiu c\ este regesc. [i R. unul). Cf. Dar r`ndurile acestea. departe de a o diminua. Spiritele cele mai diferite confund\ gustul pentru absolut cu gustul pentru logic\. Ele s-au adresat `ntotdeauna celor mai buni sau mai mari dec`t mine. Carnete II. 1 Fa]a [i reversul. `n Alger.“ * Demen]a secolului al XX-lea. dec`t `n 1958. `ntr-un sens. NIETZSCHE Prefa]\ la F. la Charlot. Privilegiul acesta (fiindc\ este. le aveam. din 1951. . este prima carte a lui Camus. Fapt e c\ m-am bucurat de el f\r\ piedici. Ca scriitor. [i `nc\ dintre cele mai dure. ceea ce. oricum. care se reg\sesc par]ial `n prefa]a scris\ pentru edi]ia din 1958. Ca om.1 „…atunci am `nceput s\ iubesc arta cu acea pasiune violent\ pe care v`rsta. a f\cut-o din ce `n ce mai exclusiv\… Boala ad\uga alte piedici. este raiul pe p\m`nt. la Gallimard. acea u[oar\ distan]are de interesele omene[ti care m-a ferit `ntotdeauna de am\r\ciune [i de resentiment. dovedesc c\ se g`ndea la asta de mult.

Ea poveste[te despre . [ti]i… – N-am g\sit-o interesant\. Anii trec [i. `[i exprim\ recuno[tin]a `n urm\torii termeni: „Doamn\ Pellerin. `n timp ce ceilal]i.carnete_Camus. ei bine. S-a sufocat [i a f\cut o sincop\. Totul se pr\bu[e[te. asta `nseamn\ servitute. `ntr-o p\r\sire total\. C\r]ile sale l-au `mbog\]it. apoi mizeria. oamenii. I-au pus c`te doisprezece `ntr-o celul\ prev\zut\ pentru doi. a[a c\ e ceva jenant. – C`nd trebuia s\ fie operat\… – Tac`muri `mpr\[tiate (desperecheate). de[ertul. Nu scrie dec`t asta [i o reface `ntruna. ~n prezent. Joac\ jocul. * O. cu capul spre fereastr\. {i apoi. s\ locuiasc\ to]i `ntr-o singur\ camer\. tr. de pl\ceri. mama. [i-a pus `n practic\ proiectul de sinucidere. cunoa[terea literaturilor str\ine. – S-o spun! Trebuie s\ v\d ca s\ cred. ai s\ mio pl\te[ti. * ~ntotdeauna am avut impresia c\ m\ aflu `n largul m\rii: amenin]at `n inima unei fericiri rege[ti. – Drept care… – Faci pe [mecherul (so]ului ei care iese afar\ f\r\ pulover). * La ea fericirea pretindea totul. mizeria. Trebuie s\-[i `nchirieze apartamentul. se preface a fi `n real. Copiii fug de acas\. Copiii se `mboln\vesc. – Se `ndoie[te de toat\ lumea. Scrisoare de la Régine Junier1 anun]`ndu-mi sinuciderea ei. de care se ocupa. durerea.). p`n\ [i uciderea. `ncetul cu `ncetul. So]ia lui devine neurastenic\. uite. urm\rea revalorizarea valorilor intelectuale [i literare. marea“. p\m`ntul. Scrie. [i-a reluat apari]ia `n 1953 (n. `n fa]a c\reia un soldat. vara. * R\spuns la `ntrebarea despre cele zece cuvinte pe care le prefer: „Lumea. lumin\! Este strig\tul celor care. * Vocea ve[nic\: Demetra. [i d\-i. Dar nu-i plac [i se hot\r\[te s\-[i scrie marea oper\. legat\ de carne. ci o pasiune. se instaleaz\ `n c\minul s\u str`mtorarea. 2 Ini]ialele revistei lunare Nouvelle Revue Française. Pasifae. * Ticuri verbale la M… {i tot – ~n tot [i pentru tot. dar cu ostenta]ie. * B\rbatul anului 1950: preacurvea [i citea ziarele. Astfel c\ nimeni nu crede c\-l joac\. el continu\. onoarea. – E ceva unic. hm. * Acceptarea a ceea ce este. `nc\ o dat\: o parte din el este. Euridice. – Adu-]i aminte. * Idem: Augusta. pune punctul final. [tii. * Firescul nu este o virtute pe care o ai: trebuie s-o dob`nde[ti. `ntr-adev\r. Persefona. s`nt arunca]i `n fa]a mor]ii sau a unui destin teribil. avea un [ic. 1 Régine Junier: americanc\ ce-l primise pe Camus. Ci acceptarea a ceea ce a fost. Nausicaa. A murit `nghesuit `n zidul slinos. ~n ziua c`nd so]ia sa moare la spital. {i. De aici [i faptul c\ nu e niciodat\ caritabil\. * Adev\rul nu este o virtute. `n tragediile grece[ti. Penelopa.“ * N. `i `ntorceau spatele. – Era ceva de spus. semn de for]\? Nu. `nfiin]at\ `n 1909. * G. Disp\rut\ `n 1943.R. lupta. „Moartea lui a fost foarte pu]in romanesc\. – {i d\-i. iar cel care-i anun]\ nenorocirea `l aude doar spun`nd: „~n fine!“ * Roman. sau simulatorul: necrez`nd dec`t `n ceea ce nu e de pe lumea asta. iar el tr\ie[te `ntr-o stare de fericire `nsp\im`nt\toare. pentru mine a]i fost mai rea dec`t o mam\“. Periodic de literatur\ [i critic\. de putere. Elena. * Creatorul. – At`t [i mai mult… – {ti]i. ~ntr-adev\r.F.2 Ciudat mediu a c\rui func]ie este s\ dea na[tere unor scriitori [i `n care totu[i pierzi bucuria de a scrie [i de a crea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 368 368 ALBERT CAMUS CARNETE 369 * 11 iunie 1951. Simuleaz\ de dou\ ori.

Militantism. Nu exist\ alt\ aristocra]ie dec`t cea a 1 Ravanel. * Orice ar pretinde. [i R. tu te-ai n\scut pentru o zi limpede. „membru nem\rturisit al partidului comunist“. Acum c\ a murit. `n particular. `ntr-o voioas\ or\ a mor]ii.“ * Cum se extinde prin r\zboi socialismul secolului al XX-lea: r\zboiul din ’14 face s\ se aprind\ revolu]ia din ’17. * 1920.1 – Unchiul meu – „Voltairian. [„Mi[carea pentru Unitatea Rezisten]ei“ (n. divinul a aruncat v\lul.“ * Atrocit\]ile amiralului Kolceak s`nt ceea ce. ar fi fost mult mai bine f\cut de o democra]ie sovietic\“. De v\zut. * Trebuie s\-]i pui principiile `n chestiunile mari. la timpul hot\r`t prin voin]\ proprie. iar frecventarea lui m-a f\cut s\ devin dificil.“ Hölderlin. Plictis monden. R\zboiul str\in ad\ugat r\zboiului civil `n China d\ na[tere lui Mao Tzedun – `n1939 este sovietizat\ Ucraina polonez\ [i Bielorusia. Ravanel1.)] – [i. Dar nu vede c\ pentru asta trebuie s\ renun]e la ]elul pe care [i-l declar\ sus [i tare: bun\starea. mai sus.S. la Alger. Idem: „Dar tu.U. C`nd s-a terminat. pe ceki[ti fa]\ de to]i cei care voiau mai mult\ omenie. secolul nostru este `n c\utarea unei aristocra]ii. evadeaz\.R. aleg desp\r]irea.“ Prietena dispare sub ruine: „Am tras-o de p\r. Kurilele. Celor mici le ajunge mizericordia. Contabilitatea terorismului. tr.R. * Pozi]iile cinice [i realiste `]i permit s\ tran[ezi [i s\ dispre]uie[ti. Pedeaps\. . * Noi lucr\m `n timpul liber f\r\ a spera `ntr-o adev\rat\ r\splat\. politehnician.carnete_Camus. ca mul]i al]ii pe vremea lui. Inteligen]\ pur\. Carnete II. statele baltice [i Basarabia. Gorki: „C`nd vom ispr\vi oare s\ mai ucidem [i s\ mai `ns`nger\m?“ * Victor Serge: „Tot ce s-a f\cut `n U. m\ plictisesc la Paris [i m\ g`ndesc la el. ~n materie de satir\ [i de anatem\. i-au avantajat. Ei lucreaz\ curajos pentru eternitatea lor personal\. Avea [i caracter. Surprins\ pe strad\. nuvela procuror.S. arestat de m\celar pe strada Michelet. Unchiul este Gustave Acault. `ntr-o zi sf`nt\. Poli]ie. scrisesem «n-are». ceki[tii `i masacreaz\ pe prizonieri.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 370 370 ALBERT CAMUS CARNETE 371 bombardamentul de la Nantes.“ * „R\m`n o singur\ fiin]\ cei care. R\zboiul contra Japoniei `i d\ acesteia Sahalinele. Procuror. nu se `ntreba dac\ o s\ ies de sub d\r`m\turi… ~n ajun `mi scosesem actul de identitate. [i fa]\ de clien]ii s\i burghezi. Moartea lui Empedocle. rus. „Purtam o vulpe [i un costum nou. general. R\zboiul din 1941-1945 aduce Rusia p`n\ pe Elba. [ef al Grup\rilor France `n timpul Rezisten]ei. * Personaj de roman. Pentru „nuvela procuror“. se refugiase sub o poart\ cu o prieten\. Celelalte te oblig\ s\ `n]elegi. devine [ef regional `n M. „C`nd am ie[it. * Prefa]\ la F. so]ul unei surori a mamei lui Camus. v. restabilit\ dup\ c`teva luni. manifest\ dispre]ul cel mai aspru fa]\ de oameni. Gestapou. `ntre timp. De unde prestigiul celor dint`i asupra intelectualilor. eram `n combinezon. La semne particulare. De v\zut [i Finlanda [i Coreea de Sud. dup\ Henri Frenay. `n P. Coreea de Nord. era sc`nteietor. dup\ Victor Serge. a doua zi nu mai aveam chip. b\rbatul meu era `n culmea fericirii.“ Idem: „~n fa]a lui.“ * Un baptist care petrece cincizeci de zile [i cincizeci de nop]i `ntr-o carcer\ neagr\ de la Buchenwald. `n 1 Fa]a [i reversul. de altfel.C. Abolirea pedepsei cu moartea. ~n noaptea care preced\ promulgarea decretului. Nu-i mai r\m\sese dec`t un deget…“ „{i. lag\rul de concentrare mi s-a p\rut la fel de frumos ca libertatea.

Se mai uit\ `nc\ o dat\ `n oglind\. `ntr-o tensiune a `ntregii fiin]e care coincide cu echilibrul.“ O prive[te. ~ntre fular [i ochelari. [i rochia ei cu floricele. nici Elena f\r\ Faust2.carnete_Camus. Nu suport nici una. `n fond. Dar nu era `nc\ dezastruos [i. Corpurile acelea care jucau volei pe plaj\. tr. * Revolt\. nu se vedeau dec`t dou\ linii desenate cu penelul acolo unde alt\dat\ fuseser\ spr`ncenele [i spa]iul alb [i gras al frun]ii care c\uta `n zadar s\ se `ncre]easc\ sub str\lucirea soarelui. Goethe. f\r\ resemnare oarb\. comandorul n-a venit. acceptarea mor]ii f\r\ speran]\. Camus a scris o prefa]\ la edi]ia francez\ a lucr\rii tradi]ionale a convulsionat istoria pentru c\ moartea a devenit f\r\ speran]\. ~nseamn\ acceptarea limitei. Ce adaug\ dragostea dorin]ei? Ceva nepre]uit. * Roman. Aristocratul este mai `nt`i cel care d\ f\r\ s\ primeasc\. {i. Cf. „{i totu[i. Mica siluet\ neagr\ se `ndrepta spre mare. Dar ea formeaz\ [i idolii. ceea ce simt c\ urc\ `n mine? – 1 Denumirea unui celebru loc de promenad\ din Cannes. avea [oldurile mai late dec`t umerii. De ce femeile? Nu pot suporta societatea b\rba]ilor. „Nu. Dar culpabilitatea acestor vremuri const\ `n faptul c\ este `ntotdeauna nevoie de durere [i de servitute ca s\ se `ntrevad\ un adev\r ce se `nt`lne[te [i `n fericire c`nd inima este demn\ de el. dimpotriv\. cedez. `n mod vizibil. femeile adev\rate a[a s`nt. Dar. „Vino“. Ei lingu[esc sau judec\.“ * Mic act despre seduc\tor. dup\ numele Capului Croisette (n. Eu nu seduc. Seduc\torul e trist. Acela[i ajunge pentru ambele. {i putem fi siguri c\ talentul care nu a putut produce dec`t o oper\ artificial\ nu putea sus]ine dec`t o via]\ frivol\. Lumina oblic\. – M`nca]i. Pleac\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 372 372 ALBERT CAMUS CARNETE 373 sacrificiului. 2 Not\ pentru Ap\rarea Omului revoltat. nimic. Ca s\ se nasc\ Euforion. pantalonii din flanel\ sub]ire se mulau cam mult. . nici Faust f\r\ Elena. O zi bun\. cel care se oblig\. Secol servil. Copilul miraculos nu mai e dec`t un monstru diform. „Oare asta s\ fie dragostea. Balada temni]ei de la Reading. Dar m\re]ia artei nu este s\ planeze deasupra tuturor. Nu. ce mai. {i totu[i nu exist\ adev\r uman dac\ nu exist\. nu se poate `n aceea[i zi s\ ai dreptate [i s\ fii fericit…“ (se r\zg`nde[te). adev\ratul creuzet al zeilor. prietenia. Istoria oamenilor este istoria miturilor cu care ei au acoperit realitatea. ~ncetul cu `ncetul am reg\sit izvorul timpului – [i maturizarea. Ea este. fiindc\ n-ai `ncetat niciodat\ s\ crezi `n propriile visuri pe care le numeai Dumnezeu. reluat\ `n Encounter. `n 1954. Vechiul Regim a murit fiindc\ uitase de asta. se cl\tina pe tocurile ei `nalte. {i cam prea mult piept. trebuia s\ le observi bine ca s\-]i dai seama dac\ erau de b\rbat sau de femeie. amestecat\ `n toate. dac\ ai dreptate. * Au vrut s\ repudieze frumuse]ea [i natura spre profitul unic al inteligen]ei [i al puterilor ei cuceritoare. Faust a vrut s\ aib\ Euforion f\r\ Elena. * Moarte revolt\toare. – M\n`nc pu]in. * Idem: nu exist\ un talent pentru a tr\i [i altul pentru a crea. * Roman. * Wilde1. `n fine. nu beau dec`t ap\. spune Anna. Faust II. C. Bine`n]eles. P`n\ la urm\ Wilde a `n]eles asta datorit\ durerii. Dac\ beau c`teodat\ o fac din motive igienice. * Am plecat de la opere `n care timpul era negat. „De-a lungul Croisettei1. nici alta. C`mpiile serii. nu mai r\m`ne dec`t fericirea. A vrut s\ pun\ arta mai presus de toate.). [i asta d\dea feminitate. De dou\ secole dispari]ia miturilor 1 Sub titlul Artistul la `nchisoare. Opera `n sine va fi o lung\ maturizare. `nainte s\ ias\ din odaie. un homunculus de eprubet\. – Nu mai r\m`ne dec`t dragostea `n care n-ai crezut niciodat\. La miezul nop]ii. sub locul unde se afla.

`n str\fundurile ei. Tr\ie[te la Paris. Adesea acest `nceput era suficient cunoa[terii. Ea nu accept\ timpul. U[or-u[or. exist\ `ntotdeauna un `nceput. dimine]ile s`nt ro[ii [i `ncununate de c`ntece neprih\nite. V. `n casa unde se p\streaz\ urma [i memoria. ([i ea traducea `n acela[i timp adev\rul meu): Nu doresc nimic altceva dec`t ceea ce am. c\l\torule. f\. Ce moare aici nu poate s\ treac\. `nc`t nu exist\ b\rbat care s\ nu devin\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 374 374 ALBERT CAMUS CARNETE 375 Ne`ndoios asta e. * O tragedie despre castitate. Nu-i de pe lumea asta fiindc\ refuz\ din toat\ fiin]a ei. Nu este `ngrijit – are cearc\ne la ochi. s\ simuleze picul de nep\sare [i inocen]\ de care e nevoie ca s\ continui s\ tr\ie[ti. oric`t de scurt ar fi el. * Anumite seri a c\ror bl`nde]e se prelunge[te. pur [i simplu.carnete_Camus. cu o d\ruire total\. C`nd cedeaz\. ca [i peluzele de la Harvard University. mediocru. * Nu e adev\rat c\ inima se uzeaz\ – ci doar corpul care am\ge[te atunci. Nu este nici m\car destul de inocent\ pentru p\cat. iese pe firul apei. Unul dintre secretele lui B… este c\ ea n-a putut niciodat\ s\ accepte [i nici s\ suporte sau. student fericit [i conformist). Dar `ndep\rteaz\ u[or tot restul din jurul acestei plante (ginga[e). tor]e de efemeride ard pe lampadarele de pe pod. * Roman. las\ `n m`ini un penaj viu [i acoper\ solul cu aripi [i cear\ din care va ]`[ni o via]\ fugitiv\. mizerabil [i lipsit de generozitate. la Boston. `n iulie 1951. prin compara]ie. A.“ * Roman. Dar aventura nu e niciodat\ complet brutal\. nu uit\ niciodat\. [i ]ipetele la sf`r[it de sear\ `n preajma r`ului. blestem`nd America [i urm\rind cu pasiune oglindirea grandorii [i a `n]elepciunii pe care `nc\ le mai cite[te pe chipul b\tr`nei Europe. * Roman. din tot sufletul. s\ uite boala [i moartea. * Dordogne1. * Idem: adolescent [i chiar mult dup\ aceea. Dar. Nenorocirea. singurul lucru care-l interesa `n dragoste era necunoscutul. [i atunci accepta leg\tura.. Ne ajut\ s\ murim c`nd [tim c\ asemenea seri vor reveni pe p\m`nt dup\ noi. crapul adormit coboar\ r`ul umflat. pietrele au culoarea c\rnii. Partea `nt`i: meci de fotbal. Dac\ s`nt ferici]i. t`n\r american venit la Paris dup\ ce a f\cut r\zboiul (`n care a fost azv`rlit. De aici – aventuri. aici trebuie s\ revii. 1 C\l\torie cu ma[ina. {i strig\ atunci spre acea Americ\ pe care n-a `ncetat s-o iubeasc\. Astfel confund\ dragostea [i cunoa[terea aceia care au suficient orgoliu ca s\ cread\ c\-[i ajung sie[i. deci cunoa[terea. `n fine. Floarea moare `ntr-o zi [i rena[te deja sub soarele oblic. convins c\ ea nu i-ar mai aduce nimic `n plus. Aici p\m`ntul e roz. ci rena[te `n fiii s\i. cre[te atunci at`t de nem\surat. * O femeie care iube[te cu adev\rat. pe nea[teptate. De aici vine distrac]ia ei profund\. este c\ nu m\ pot bucura de ceea ce am. p\m`nt credincios. cu o fa]\ de `necat\. Via]a pentru ea nu e dec`t timpul. [i ceea ce nu moare `n om o dat\ cu el.W. . Noaptea. c`nd erau pu]ine lucruri de cunoscut. De aici porne[te totul. Ceilal]i `[i recunosc limitele [i atunci dragostea lor este unic\ pentru c\ pretinde tot. Se str\duie[te s\ tr\iasc\ precum ceilal]i. Partea a doua: corid\. Ad\post. Tr\ie[te ca un boem. loc fericirii. sau pedeapsa mea. [i mai cur`nd fiin]a dec`t cunoa[terea. * Cei care prefer\ fericirii principiile lor refuz\ s\ fie ferici]i `n afara condi]iilor pe care dinainte le fixaser\ fericirii lor. Se `mboln\ve[te [i moare `ntr-un hotel mizer. Se `nc\p\]`neaz\ `ntr-o lupt\ dinainte pierdut\. care este el `nsu[i via]\ [i moarte. [i loviturile b`telor de base-ball. * Roman. cu adev\rat sau fals. A pierdut lustrul chipurilor americane. devin descump\ni]i – neferici]i de a fi lipsi]i de nefericirea lor.

* La fel cum absurdul nu era `n lume sau `n noi. * Stalin. am gre]uri. Dac\ mi-e team\ c\ o s\-mi lipseasc\ aerul `nseamn\ c\ m\ tem s\ nu mor din asta. 9 octombrie 1862 (c\s\toria dateaz\ din 23 sept. m\ tem s\ nu fiu destul de mort `n moarte [i s\-mi lipseasc\ aerul sub p\m`nt. ci `n contradic]ia dintre lume [i experien]a noastr\. la fel m\sura nu este `n real [i nici `n dorin]\. a[ face-o cu pl\cere. ’87: el `i url\ c\ este urm\rit de ideea s\-[i p\r\seasc\ familia. Toat\ lumea. Pe urm\. Jeanne P. Idem: cimitirele militare din est. supranumit de tovar\[ii s\i (`n ’17): „pata cenu[ie“. doi din]i strica]i.carnete_Camus. La 70 de ani.): „Toate rela]iile trupe[ti s`nt resping\toare“ [i. dup\ ce a parcurs 35 de verste c\lare. ’92: contesa dezv\luie c\ L. o pl`nge [i o consider\ „o victim\“. * Roman. * Jurnalul contesei Tolstoi P. T. 131-137. * „Desigur. prin lupte. dar atunci f\r\ s\ mai fiu angoasat de asta.“ Aprilie ’63: „Latura fizic\ a dragostei joac\ la el un foarte mare rol. s`nt `ns\rcinat\… etc. prin dezordine. o respira]ie nepl\cut\. Din dou\ una. * Nimeni nu a dorit mai mult ca mine armonia. `i spune el.: „Ce plicticos e s\ scrii“. o transpunere a efortului absurd. 145. Septembrie ’67: „Nu s`nt dec`t o biat\ reptil\ care a fost strivit\. 88 – m\rturisire despre dubla iubire: „Persoanele care au pornit pe un drum gre[it `n via]\.1 Arabii culca]i aici.“ ’63: „Ce r\m`ne din b\rbatul care am fost?“ spune T.“ ’78: afl\m c\ Tolstoi cite[te la mas\. Camus a v\zut pentru prima oar\ morm`ntul tat\lui s\u. Deci el este acum cel mai mare. Exist\ nevoia senzual\ de a te uni cu alt\ fiin]\ [i nevoia rezonabil\ de a avea un tovar\[ de via]\“. 283 (’97). care o noteaz\ cu minunare. 81 [i 97. 216. [i gestul ei mecanic. dar `ntotdeauna a trebuit s\ tind spre asta pe c\ile cele mai dificile. Idem p. ~ntr-o `nc\pere `ntunecat\.“ ’97: el pleac\ de acas\ [i nu revine dec`t diminea]a.“ „Picioroangele pe care se ca]\r\ `n prezen]a oamenilor obscuri. 45 – despre metoda de lucru al lui T. un copil ascult\ muzic\. echilibrul definitiv.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 376 376 ALBERT CAMUS CARNETE 377 * Roman. ’97: el joac\ tenis `n fiecare diminea]\. Decembrie’90. El scrie: „Dragostea nu exist\. Lucien Camus fusese r\nit mortal `n b\t\lia de pe Marna. `n opinia ei. p\r\sirea de sine. Contesa. ’91: pentru mine e un supliciu. s\ fiu `nconjurat de servitori. ori nu voi muri [i voi continua s\ fiu lipsit de aer.T. ’90: ea cite[te `ntr-ascuns jurnalul so]ului ei pe care acesta `l ]ine sub cheie. oamenii slabi [i pro[ti se arunc\ asupra bro[urilor lui Lev Nikolaevici. Dou\ personaje: prietenul neam]. ci… M\sura este o mi[care. P. cu nasul `n cadranul luminos al radioului. `n decembrie. . ’91: contesa poveste[te c\ nu se poate obi[nui cu murd\ria [i cu mirosul nepl\cut al contelui. La 35 de ani fiul merge la morm`ntul tat\lui s\u [i-[i d\ seama c\ acesta a murit la 30 de ani. 1 ~n 1947. Dar `ncep s\ judec. la Saint-Brieuc. certuri pentru drepturi de autor: pp. `[i m\rturise[te pasiunea pe care i-o poart\ contesei. c`nd nici nu `mplinise 29 de ani. Avea 34 de ani. Ori voi muri [i atunci de ce aceast\ angoas\? * Roman. spune el. – Marcel H. {i uita]i de toat\ lumea. nu e vesel dec`t din cauza iubirii fizice. adev\ratul strig\t feminin: „Dac\ a[ putea s\-l ucid [i s\ creez alt\ fiin]\ asem\n\toare `ntru totul cu el. nu-s bun\ de nimic. * ~n culmea fericirii – [i noaptea `mi vine `n `nt`mpinare. `n timp ce la mine nu joac\ nici unul. nimeni nu m\ iube[te. prin z\pad\.

{i se d\ oare vreodat\ tot? * S\ nu spui niciodat\ despre un om c\ este dezonorat. ceea ce am resim]it eu `n ziua. {i c\ ele alc\tuiesc pe tot cuprinsul lumii o societate invizibil\ [i vizibil\ care te `ndrept\]ea s\ tr\ie[ti.) Bertomeu: corul ([i pe urm\ pune s\ se frig\ sardele `n biroul s\u). Nu era adev\rat. `n urma unei ne`n]elegeri. pe pagina `nt`i a unui ziar al bancherilor. dar `n acea clip\ am `nv\]at s\-i `n]eleg pe to]i umili]ii. * Mauriac. cel pu]in.carnete_Camus. niciodat\ cuv`ntul acesta nu fusese mai bine ilustrat. am crezut c\ s`nt acuzat de o ac]iune `ntr-adev\r josnic\. expune. de spectacolul . * „Doream. Gre[e[te c`nd m\ trimite tot timpul la angoasa lui Hristos. civiliza]iile pot s\ fie. pentru c\ nu m-am socotit niciodat\ `n drept s\ expun supliciul M`ntuitorului meu. Mi se pare c\ eu `l respect mai mult dec`t el. * Roman. convins c\ voi g\si de atunci `nainte fericirea pe care o con]ineau ele (s\ fiu capabil s\ gust fericirea…). Admirabil\ dovad\ a for]ei religiei sale: el ajunge la caritate f\r\ s\ treac\ prin generozitate. Moartea derizorie la cap\tul unei vie]i derizorii. rezisten]\. A[a m\ face Parisul. Gonzales (exist\ clase – [i ele nu pot colabora – respinge toate amabilit\]ile patronului – vrea s\ fie tratat cu asprime. cel pu]in. Doar necesarul. C\ci. Prea s`nt tot timpul singur. primea [ocul pl\cerii `ntocmai ca o corabie cu p`nze abordat\ brusc `n cea]\ [i lovit\ de la coca la chil\ [i totul `n ea r\sun\ sub lovitur\.“ * Roman. Dar nu individul. * Decembrie ’51 A[tept cu r\bdare o catastrof\ care `nt`rzie s\ vin\. `ntr-adev\r. Am recunoscut c\. grupurile. justifica la nevoie. f\r\ s\ am ceva unde s\ pot vorbi. n-ai s\ ajungi niciodat\ bogat“). * V. exist\ unele fiin]e mai mari [i mai adev\rate dec`t altele. Domenech (r\zboi civil – r\zboiul din ’39. Iar dac\ o are. Ceea ce-l izbea atunci era c`t de pu]ine obiecte existau la el.B.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 378 378 ALBERT CAMUS CARNETE 379 * Roman. [i tu e[ti ca mine. ba chiar `n secunda c`nd. cu ochii `nchi[i. Niciodat\ `nlocuit de c\ldura celorlal]i sau. de la punte p`n\ la catargul din fa]\ [i p`n\ la sutele de odgoane [i grinzi ale extremit\]ilor care tremur\ atunci `ndelung p`n\ `n momentul c`nd se r\stoarn\ `ncet pe o latur\. Este. Un Dostoievski din Gironde. sus]ine. `l iart\ de o datorie de 140 000 F. nu l\sa acolo nici o urm\ dec`t. Buchenwald – [omer). Dar are `n dispozi]ia lui o tendin]\ invincibil\ s\ se serveasc\ de cruce ca de o arm\ lansatoare.: „Ah. Ceea ce face din el un ziarist de prim ordin. de dou\ ori pe s\pt\m`n\. plesne[te sub focul unei dureri insuportabile `n care este totodat\ regenerat\. g\sesc c\ s`nt exasperant. Este focul onoarei care tocmai tresalt\ [i se afirm\ prin `ns\[i durerea asta extrem\. Ac]iunile. * Henry James (Ambasadorii): „Pe mine `nsumi m\ ur\sc c`nd m\ g`ndesc la tot ce trebuie luat de la via]a celorlal]i ca s\ fii fericit [i c\ nici atunci nu e[ti fericit“. Fiin]a se tope[te. Doar moartea inimilor mari nu este nedreapt\. Garcia (pe care A. Apoi urma naufragiul. Vis\rile `n ma[in\ pe drumul spre Bérard. dac\ el nu are con[tiin]a dezonoarei. o batist\. dar un scriitor de m`na a doua. arsura teribil\ pe care o reprezint\ asta e ca un fier ro[u pe cear\. „~n momentele acelea. nu poate pierde o onoare pe care n-a avut-o niciodat\. `n ciuda tuturor eforturilor mele. * Declara]iile mele la radio – c`nd m\ ascult. de c`nd a disp\rut Combat.“ * Dac\ `ncepi s\ dai `nseamn\ c\ te condamni deoarece nu dai suficient chiar atunci c`nd dai tot. Se consider\ scriitor al momentului. uneori. ~ntr-adev\r. * M. chemam cele mai ascu]ite suferin]e. Refugia]ii spanioli. C`nd mama lui locuia `ntr-o camer\.

deci binevoitor. Nu-i iubi dec`t pe c`]iva dintre ei. de[i at`t de pu]in. Dar acum tocmai am f\cut efortul definitiv. * Via]a lui Velázquez.R. singura [i constanta afirma]ie. Dragostea poate s\ fie a[a. P`n\ la urm\. – De acum `nainte. `n afar\ de faptul c\ acum vorbe[te doar poetic. Cred c\ `n privin]a asta libertatea mea e total\. `ntr-adev\r. * Overbeck a avut impresia c\ nebunia lui Nietzsche era simulat\. Comentariu despre Velázquez. ca Mauriac. * Ideea pe care mi-o fac despre vulgaritate o datorez c`torva mari burghezi. a[ r`de [i totul ar fi `n regul\. zile `n [ir. `mpotriva bombei atomice este morala interna]ional\ pe care se ocup\ s\ o dezvolte prin condamn\ri publice. dar exasperant pentru cine `l aude. * Am despre mine ideea cea mai cumplit\. Pe jum\tate. Nimic nu e schimbat.S.S. Liber. Este [i a mea `n m\sura `n care eu s`nt al tuturor.carnete_Camus. * Guilloux despre Chamson: „Pentru el. Virtutea umilin]ei triumf\ atunci pentru prima oar\ `n ei. Compenseaz\ deci singura ei inferioritate recurg`nd la o judecat\ moral\ pe care totu[i o neag\ `n filosofia sa oficial\. * Marxismul aduce societ\]ii iacobine [i burgheze acela[i repro[ pe care-l aducea cre[tinismul elenismului: intelectualism [i formalism. * Peste lumea `ntreag\. Dar ea nu poate fi altceva dec`t afirmarea contradic]iei [i decizia eroic\ de a se men]ine `n ea [i de a supravie]ui. [uvoaie de muzic\ trist\. a opiniei publice. Dar numai pentru mine: adev\rul care nu se poate spune. * . M\sur\. El se `ntoarce de la r\zboi. * Pies\. mai ales `n scris. ~n]elege-i pe to]i. prea dispre]uitor ca s\ traduc\ `ntr-adev\r dispre]ul. Ei `ncearc\ atunci s\ r\neasc\ la chiar nivelul unde au fost r\ni]i [i descoper\. Dac\ a[ sim]i o adev\rat\ `ncredere. * Emerson: Orice zid e o poart\. `n\l]imea exact\ la care tr\iesc `n realitate. dar `ntru r\utate. Mai eram `ns\. {i asta a fost adev\rata mea tenta]ie dup\ ani de str\lucire [i de for]\. Timpul criticilor [i al polemicii s-a `ncheiat. m\car o secund\. totodat\. – Crea]ie. `nghe] [i tocmai de aici `mi vine tonul acesta `nghe]at. Bie]i meschini. * S\ nu atac niciodat\ pe nimeni. * S\ `nl\tur total critica [i polemica. [i pe urm\ am ie[it din ea. O [tiu din experien]\. cel\lalt nu e dec`t cineva care te-ar putea `ntrerupe“. din clipa c`nd dau spectacolul vanit\]ii lor r\nite. * Injusti]ia ipocrit\ duce la r\zboaie. Impresie pe care mi-a f\cut-o `ntotdeauna orice dement.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 380 380 ALBERT CAMUS CARNETE 381 generozit\]ii lor. * Cel mai r\u dintre destine este proasta dispozi]ie. * Cea mai bun\ protec]ie a U. o simulare. Ei o consider\ ca rezolvarea contradic]iei. Justi]ia violent\ le precipit\. * „Limita“ trebuie s\ fie adev\rul tuturor. I-am cedat. * N-am fost niciodat\ foarte supus `n fa]a lumii. m`ndri de cultura [i de privilegiile lor. destul ca s\ o [tiu bine de acum `nainte. ]`[nind din milioane de ma[ini minunate.

“ Iau pistolul [i cursa re`ncepe. Jurnalist – din Africa spre tot universul. cel pu]in indirect. spre locul supliciului. este o noapte plin\ de un v`nt u[or. ca toat\ lumea din jurul meu. legate. Merg spre supliciu. Peisajul e modern. * Na]ionale. Mi se pare c\ [ov\i pu]in. {i. 375.“ Iar eu: „F\r\ nume proprii. trezindu-m\ brusc. nota 1. * Man of Aran3. * Roman picaresc. C`t de mult te iubesc. Ci aservirea sordid\ a uzinei [i via]a periferiilor. [i de la nimeni. dar la trezire m\ g`ndesc la ea ca la S. ca [i cum a[ vrea s\ mai a[tept. La ie[irea din gar\. pe care l-a [terpelit din gar\ (de la cine?). tot `nconjurat. p`n\ la lacrimi aproape. O str\fulgerare teribil\ `n capul meu. tot repede. Cineva din grup (s`nt [i paznici a c\ror prezen]\ o percep prea pu]in [i mai este [i A. sub forme diferite. {i aud o fraz\. s\ mai tr\iesc. dar la care ]in mult) m\ `nso]e[te. Copilul titanismului contemporan [i al frumuse]ii antice. `n grup. Via]a teribil\ a pescarilor. de t`mpla mea. care devine insuportabil\. Heliosang. departe de a-i pl`nge. foarte `ncet. pe care nu-l mai v\zusem din timpul ocupa]iei [i zilele minunate ale Eliber\rii Parisului. stil vechi. [i cu m`inile. un dor imens. unul dintre conduc\torii Mi[c\rii de Eliberare ajung`nd la picioarele unei sc\ri imense: „Vreau s\ r\m`n `n inima numelui comun“. Voia s\ scrie un roman „`n care s\ nu existe vinova]i“. * Pies\ de dragoste. [i f\r\ paznici. Goethe `l face s\ moar\. * Morala voastr\ nu este [i a mea. c\ s`ntem `mpin[i chiar – umbl\m cu to]ii apleca]i `nainte. mai cur`nd ca o auror\. cred) [i pe care am uitat-o `n clipa c`nd se sf`r[e[te visul. Ne apropiem de un grup de b\rba]i care lucreaz\. Dar ceilal]i m-au dep\[it pu]in. El. Ast\-noapte. [tiam… (sub`n]eles: c\ ai face tot ce trebuie pentru asta).carnete_Camus. . 3 Film de Robert Flaherty (1934). `i admir\m [i `i respect\m. dintre care unul. lag\rele. g\ri. 2 Philippe Vianney. cred. prea lung. E `mbr\cat\ ca o ]\ranc\. m\ `ndrept. ~i `mbr\]i[ez [i pl`ng. Scrisoarea lui Turgheniev. din Rezisten]\. Con[tiin]a voastr\ nu mai este a mea. mai ales f\r\ nume proprii“. Copiii mei se afl\ `n v`rful sc\rii pe care urc eu. Scotto Lavina (prieten din Alger pe care-l v\d foarte rar. `n favoarea lui Hristos. un fel de descoperire `nc`ntat\ [i angoasat\): „{i pe urm\ el o va lua de la cap\t“.1 * L-am re`nt`lnit ieri pe P. De `ndat\ ce s`nt sigur de asta.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 382 382 ALBERT CAMUS CARNETE 383 Iuda ridic\ tr\darea [i ura la rang de principiu ca s\ aduc\ m\rturie. * Ora dou\ noaptea. Rezultat: secolul al XX-lea. ~mi spune la ureche (mersul. cu un soi de pace.. 1 Cf. Dar el poate tr\i. ca unui bolnav: „Oh! Iart\-m\“. Dar ghicesc c\ Vera are un pistol. g`ndindu-m\ c\ nu mi-am luat r\mas-bun de la A. de ceilal]i camarazi. un soi de protest rostit de unul dintre oamenii care lucreaz\ ([eful. pentru prima oar\. [i de X. {i am dificult\]i `n sprijinirea pistolului. fraz\ pe care mi-o repet mie `nsumi. * Roman (sau pies\) – personaj: Ellan – fur. prezent\ [i absent\. c\tre Tolstoi: „Am fost fericit s\ v\ fiu contemporan“. ~n lipsa dragostei. Dou\ vise favorite. tot foarte decis. [antiere. cu o spaim\ sporit\. {i. * Jurnalismul. de ani de zile. Trag repede.) Jean se `ndreapt\ spre un col] [i eu spun v\z`ndu-l (dar sentimentul acesta nu e `n `ntregime `n mine. [i eu spun. scot un strig\t de bucurie „Ah! Vera. mi se pare. p. este `ntotdeauna cel al execu]iei. P\r\sim scara [i trecem printr-un soi de gar\ din care ies singur cu A. Vianney2. dintr-o dat\. este gr\bit): „Chiar ieri nevast\-mea `mi vorbea de X. cf. * Mitul lui Euforion. pe r`nd) m\ `ntreab\ de ce. pe moarte. ({i ideea c\ s`nt `mpins. Ei `mi spun la revedere ca de obicei. am putut s\ notez multe am\nunte. [i cu Vera. dup\ Tolstoi: un bordel intelectual. Vera m\ `nso]e[te de c`tva timp – nu o cunosc `n timpul visului. Nu s\r\cia sau munca necontenit\ duce la dec\derea omului. vag port din Europa Central\.

de ni[te „anti-Alexandru“. societatea. cu g`ndul la ei. s`nt `n[f\ca]i. cu pu]in `nainte de sta]ia de la Firminy. g`ndindu-se. fericirea mea (dragostea ei) nu au un sens dec`t dac\ trebuie s\ m\ duc [i eu acolo“. despre afacerea Lou1 : „Nu. spune el. Scrisoare trimis\ de Nietzsche `n 1883. Dar alt\ parte din mine cunoa[te o tain\ care nu e f\cut\ s\ fie dezv\luit\ – [i cu care va trebui s\ mor. Ei protesteaz\ slab. ~[i petrece noaptea `n sala de a[teptare. `ntreaga lume `l aprob\. * 1 Lou Andreas Salomé. asta este credin]a prin excelen]\“. Urlete de furie. cu at`t prime[te mai mult. Dar p`n\ atunci cei doi vor fi b\tu]i [i poate chiar vor muri. ]inu]i pe culoar `n timp ce trenul pleac\ mai departe.2) * Dup\ Emerson. `ntr-o sear\ de iarn\. solda]ii `i pun s\ coboare. Cu c`t d\ mai mult. Etienne-Dunières. Emerson: „Ascultarea pe care o acord\ un om geniului s\u.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 384 384 ALBERT CAMUS CARNETE 385 V. pentru ca asta s\ nu se mai repete. de cei „care ar `nnoda noul nod gordian al civiliza]iei grece[ti dup\ ce a fost t\iat“. La sta]ia urm\toare. luna [i stelele“. Trenul e aglomerat. Martorul coboar\ [i el. * Ceea ce am spus am spus pentru binele tuturor [i al acelei p\r]i din mine care este de partea tuturor zilelor. * Thoreau: „At`t timp c`t un om r\m`ne acela[i. un stil superior. o bun\ dispozi]ie – dar la cap\tul unei sf`[ieri. americanii s`nt ni[te mecanici at`t de prodigio[i numai pentru c\ se tem de oboseal\ [i de suferin]\: din lene. * Crea]ia. chiar soarele. M\re]ia vine dup\ placul lui Dumnezeu. Doi muncitori care se preg\teau s\ coboare [i s\ se duc\ acas\. Un soldat neam] `[i d\ seama. Abia acum m\ simt umilit. * Geniul `nseamn\ o s\n\tate.“ * Idem: „Ce altceva ne r\m`ne dec`t s\ lu\m drept sigur faptul c\ evit`nd minciuna [i m`nia dob`ndim o voce [i un limbaj de om. Durerea mea (moartea tat\lui s\u [i a mamei sale).“ * Roman. resemna]i. * „Un om labirintic nu caut\ niciodat\ adev\rul. Idem. Nietzsche vorbe[te lucid despre orice cu Overbeck timp `ndelungat – numai despre operele sale nu. Nu-i nimic de f\cut dec`t s\ continue. ca [i o zi frumoas\.“ 2 Emerson. dou\ compartimente fiind rezervate armatei germane. ~n timpul ocupa]iei. c\ i s-a furat baioneta `n timp ce fusese la toalet\. ci `ntotdeauna [i exclusiv pe Ariadna. La sf`r[itul lui noiembrie 1882. ~i vedem cum se `ndep\rteaz\ `n cea]a `nghe]at\. (E. Nu [tie cum s\-i elibereze.carnete_Camus. nefericit. * Nietzsche c\tre sora sa.: „Dac\ s-ar g\si ast\zi un remediu `mpotriva mor]ii. guvernele. ziua de lucru fiind `ncheiat\. Nu-i poate urma.“ * Idem: „Nu cu scrupule va deveni cineva om mare. . – S\ te risipe[ti ca s\ te `mbog\]e[ti. * Singurul nemuritor este acela pentru care toate lucrurile s`nt nemuritoare. `i scria Malvidei von Meysenburg: „Sora mea o socote[te pe Lou un [arpe veninos care trebuie strivit cu orice pre] [i ac]ioneaz\ `n consecin]\.“ * La clinica din Jena. trenul pentru St.“ E nevoie. * Emerson: „Se poate `nt`mpla ca `nsu[i cel care a sus]inut doctrina asta (c\ omul are suflet) s\ o ia la fug\ din fa]a jurnalului compus noaptea de cine [tie ce [mecher obscur care nu [tie ce scrie [i `[i `nmoaie pana `n noroi [i `n umbr\. nu l-a[ accepta. eu nu-s f\cut pentru du[m\nie [i pentru ur\… P`n\ atunci n-am ur`t niciodat\ pe nimeni. dup\ `mp\carea cu sora sa. vizibil nevinova]i. la ce-i mai r\u.

Nu am ob]inut-o nici pe una. dispre]uitor. Ast\zi. Vizitatorul ia piatra. `]i trebuie nu numai o energie neclintit\ [i o tensiune ne`ntrerupt\. Nu mai exist\ mister. * Iguape. `n Exilul [i `mp\r\]ia. s`nt la cap\t – [i singur\tatea mea se revars\ de at`tea umbre [i opere care-mi apar]in numai mie. s\ pl\te[ti cu persoana ta“.“ „~nseamn\ c\ s`nte]i lipsit de ea. . dar dep\[e[te biserica [i merge spre fluviu. Natural. Se intra `n ea. Dar `n pas caden]at. femeile re]inute sau libere. am ref\cut toate etapele epocii. * ~n str\fundurile mele. categoric. * ~i executa cu propria sa m`n\: „Trebuie. sub biciul r\zboaielor [i al revolu]iilor. cu excep]ia muncitorului? El a fost r\nit de moarte. Din str\fundul fiin]ei mele. este `ntrerupt `n scrierea romanului s\u de o scen\ pe care i-o face nevast\-sa. dar nu reu[e[te s\ continue. Toate experien]ele. B\rbatul. Pictorii no[tri o virilizeaz\. doar uneori [i adesea din `nt`mplare. triumf\tor sau incapabil de dorin]\. Dic]ionar perpetuu (pentru Cronici). ca s\ p\streze un argument [i s\-[i men]in\ intact resentimentul. De scris Capricii (à la Goya).carnete_Camus. piatra se pr\v\lesc. ci ceea ce am f\cut. nici refulare. ]i-am cer[it ani `n [ir dragostea. spunea el. „Nu. * Celor c`torva oameni care mi-au `ng\duit s\ admir. ~ncarc\ piatra `ntr-o barc\ lung\ [i urc\ pe fluviu spre p\durea virgin\ `n care dispare1. * Proiect. Abia pe urm\ va trebui s\ judeca]i nu ceea ce am. 1848: „Cum de-am reu[it ca progresul ma[inismului s\ serveasc\ tuturor. * Roman. * Emerson. Ora[ul. Libertatea spiritului este acum aproape complet\. [i tu `nsu]i dezl\n]uit sau circumspect.“ * Idem: „Este dreptul fiec\rui om s\ fie judecat [i caracterizat `n func]ie de cea mai bun\ influen]\ a sa. D. Dar este l\muritoare nevoia asta la scriitor. * 1 Not\ pentru „Piatra care cre[te“. disperat. mare sau mic. – trufa[. singur\tatea spaniol\.“ * Pies\. st\p`nirea de sine aproape `ntotdeauna posibil\. le port cea mai mare recuno[tin]\ din via]a mea. s-a trecut prin toate.“ * Ca s\ r\m`i om `n lumea de azi. Ea intr\ `n ochii no[tri. Omul nu iese din ea dec`t pentru ni[te clipe. N-a fost niciodat\ vorba de a[a ceva. {i totu[i ce doresc eu cel mai profund ast\zi este o moarte t\cut\. nu vrea s\ reg\seasc\ firul. Vine s\ lucreze la Paris. simte nevoia s\ spun\ sau s\ scrie c\ geniul este `ntotdeauna fluierat de contemporanii s\i. p`n\ ce-i sf`[ie. * G.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 386 386 ALBERT CAMUS CARNETE 387 Fiecare scriitor. `nfocate sau vis\toare. procesiunea. * „Nu exist\ psihologie `n art\. – {i pe urm\ nu ]i-am mai cer[it dec`t aten]ia. nici pe cealalt\. pe aripile clamorii.“ „Poate. am `ncercat s\ reunesc. apoi se `ntoarce `n insula sa. Mai t`rziu (`ncep`nd din 1939). abia acum nu mai poate fi vorba de dragoste `ntre noi. dar asta e legea crea]iei: s\ faci ceva cu ce ai la dispozi]ie. * Libertatea sexual\ ne-a adus cel pu]in asta: c\ acum s`nt posibile castitatea [i superioritatea voin]ei. De fapt. Un b\rbat la cap\tul din fa]\ al bacului. ci [i pu]in noroc. * P`n\ [i moartea `mi va fi controversat\.“ * Anticii [i clasicii feminizau natura. asta nu-i adev\rat `n general. care s\-i lase `mp\ca]i pe cei pe care-i iubesc.

Secretarului de redac]ie idealist: – Ziarul dumneavoastr\ nu se vede. 2) Gen de coleoptere dintre care o specie. (Criticului dramatic) Acest autor nu are prieteni aici. fraza r\suna din nou `n mine [i am izbucnit `n lacrimi. * Poe]ii no[tri blestema]i3 au dou\ legi: maledic]iunea [i intriga. – Un ziar e f\cut s\ se citeasc\. r\sfoind distrat o carte agreabil\. – Nu. Nu pot auzi acest limbaj f\r\ s\ pl`ng. face]i s\ nu fiu f\r\ cetate“. * 1 ~mp\rat [i Galilean. care mi-era necunoscut [i care totu[i `mi face r\u ast\-sear\. ci un confort [i o amor]ire. Este ridicarea `n mas\ a tenebrionilor. v\ dau pe u[\ afar\. ~n Fran]a. Trebuie s\ poat\ fi citit pe exemplarul vecinului din metrou. (~mp\rat [i Galilean)1. Ascetic. Citesc `n Littré: „Tenebrion“: 1) Prieten al tenebrelor intelectuale. Publicul nu are memorie. . simpla b\nuial\ de inteligen]\ este suficient\ ca s\ nimiceasc\ un om. `n stare larvar\. * O parte din mine a dispre]uit f\r\ m\sur\ epoca asta. * Ibsen.R.“ „O. am citit f\r\ s\ clipesc: „La fel ca `n cazul multor suflete p\tima[e. A doua zi va scrie articolul care va dezv\lui totul. pe de alta. Adev\rata demen]\ arde pe piscul unei nesf`r[ite lucidit\]i. Scen\ cu cititorul. venise momentul c`nd `ncrederea sa `n via]\ sl\bea“. O secund\ mai t`rziu. red. Dar ve]i scrie cu fiecare ocazie c\ s`ntem poporul cel mai inteligent de pe p\m`nt. 2 Omul revoltat. Revista presei: cel care-l expune pe Hristos la vedere. * Nemesis. ridic\ `ntrebarea: cum s\ `mpaci voin]a [i morala. a mea este credin]a.2. dar vorbe[te despre el. a[ muri cu un sentiment `ngrozitor. Ve]i c\uta deci s\ spune]i c\ este vorba de idei. Ea nu e revolu]ionar\ dec`t dac\ este adev\rat\. * Dac\ ar fi s\ mor `n seara asta. – Cine-l cite[te de la vecinul s\u nu-l cump\r\. al III-lea Reich. – Noi s`ntem memoria lui. Descoperirea Braziliei. 3 ~n limba francez\: poè tes maudits (n.). – Se cite[te. Progresistul prieten al lag\relor etc. Be]iv\nia sufletului [i a trupului nu este o demen]\. * Medeea – interpretat\ de compania Teatrului Antic. dar de la distan]\. Amuzant. Eu s`nt f\r\ cetate. ast\zi.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 388 388 ALBERT CAMUS CARNETE 389 ~ntr-o sear\. a lui Villa-Lobos – o dat\ cu el revine grandoarea `n muzic\. ale mele s`nt sentimenele.“ Se mai nume[te [i g\rg\ri]\. pe prima pagin\ a ziarului ghiftui]ilor. Publicul nu mai admite inteligen]a dec`t `n cuprinsul unor fraze idioate.carnete_Camus. * 28 februarie 1952. Sentimentul c\ am ajutat [i c\ ajut mul]i oameni – [i c\ mie totu[i nu-mi vine nimeni `n ajutor… Nu s`nt m`ndru de mine. * Presa nu este adev\rat\ pentru c\ e revolu]ionar\. * Polemic\ `mpotriva O. dragostea [i libertatea. Actul al III-lea la el acas\. tr\ie[te `n f\in\. „Ce nenorocire pentru omul f\r\ cetate. Dar o alt\ parte din mine a vrut s\-[i asume dec\derea [i lupta comun\… * Comedie despre pres\ – A nuan]a? Dac\ mai g\sesc `n vocabularul dumneavoastr\ un cuv`nt ca acesta. gustul onoarei. nici `n cele mai grele momente de lipsuri. Niciodat\ n-am putut pierde. pe de o parte. Sf`r[it. ca acela care-[i reg\se[te `n fine patria. de Ibsen. [i inima mi s-a str`ns de multe ori `n fa]a dec\derii extreme care a atins secolul. Dup\ Olimpul [i Calvarul. Cuvintele acestea s`nt ale mele. Capodoper\ – nu-l v\d la fel de mare dec`t pe de Falla. spune corul.

de altfel. speriindu-se brusc. `l prime[te [i. Via]a lui Tolstoi. Altul `n momentul chiar c`nd `l sus]ine [i aplaud\ pe vechiul s\u prieten `mpotriva mea. me[tere[te un eseu `n care se `ntristeaz\ de faptul c\ morali[tii ca mine vor sf`r[i `ntr-o zi prin a deveni poli]i[ti. a[adar? Unul a[teapt\ s\ vad\ ziarul cel mai cinstit pe care s\-l fi cunoscut vremurile astea. Altfel spus. ca s\ mai `ndulceasc\ efectul. `n pofida furtunii care se apropie. Camus se apropie `nc\ o dat\ de Ei s`nt cei care ne vor garanta libertatea [i care anun]\ c\ vor ]ine zdrav\n `n m`n\ stindardul. A[a s`nt [i moravurile pariziene. creat prin sacrificiul [i munca a sute de oameni. care a comentat Bacantele lui Euripide `n Na[terea tragediei.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 390 390 ALBERT CAMUS CARNETE 391 Iubirea `ntru Dumnezeu este aparent singura pe care o suport\m din moment ce vrem `ntotdeauna s\ fim iubi]i `n ciuda noastr\. Are un sens secund. * O anumit\ ras\ de oameni [tie cu cine poate s\-[i fac\ de cap. {i asta nu-i ceva preconceput. cere s\ se explice `n fa]a mea. m`ndria. De aceea singura lor [ans\ de a `nainta const\ `n a se ag\]a de spinarea unui pe[te mare.carnete_Camus. Este o `ncredere pe care o acord. * Scrisoare lui A. Supravie]uirea adev\rului nu este o problem\ mai pu]in important\ dec`t adev\rul `nsu[i. Maquet Avansez cu acela[i pas. Dar adev\rul trece `naintea eficacit\]ii. 1 Proiect de pies\ intitulat\ ceva mai jos Bacanta. a[teapt\. * 1 Omul revoltat.R1 S`ntem destul de pu]ini. `noat\ prost. Dar ea trebuie s\ fie rezolvat\… Cre[tinii au `nceput prin a fi doisprezece – marxi[tii doi. Penteus ar trebui s\ spun\: „N-am nevoie de lipsa voastr\ de m\sur\. 2 Aluzie la Combat. Asta-i tot. * Bacantele1. Iat\-i pe campionii no[tri. Nietzsche. p. Dar de a mea vreau s\ mor“. spun eu. * Dup\ Melville. [i. `[i pompeaz\ de acolo hrana. Aiurea. zidul de nezdruncinat care se ridic\ `n fa]a servitu]ii `n cre[tere. cu acela[i con]inut… Voi [ti atunci dac\ s`nt un artist veritabil. 69: „Via]a“ `n roman. voca]iei mele… Viitoarele mele c\r]i nu vor ocoli problemele momentului. Este o problem\ care vine dup\ aceea. visez la o crea]ie mai liber\. mai degrab\ dec`t s\ se supun\ lor. Mai `nt`i cu cel care practic\ la maximum generozitatea [i loialitatea – [i pe care decen]a `l `mpiedic\ s\ uzeze de toate avantajele sale. `mi scrie iar ca s\ m\ implore s\ nu fac publice scrisoarea lui [i mica lui tr\dare. prima scatoalc\ a poli]istului de serviciu `i va pune `n genunchi! * Fragment de scrisoare despre O. La ce ar folosi s\ fim milioane dac\ „biserica“ noastr\ ar avea drept prim comandament: Vei min]i? Asta nu `nseamn\ c`tu[i de pu]in c\ eficacitatea nu ar avea sens. pe blestema]ii no[tri retra[i sub cortul confortabil al maledic]iunii [i care nu ies de acolo dec`t pentru intrigi. Iar altul. ca acest ziar s\ treac\ `n m`inile unui financiar veros. compune un articol `n care m\ insult\ [i despre care `mi va fi scris. pe[tii remoras. Dar a[ vrea ca ele s\ [i le supun\. Altul vine pe urm\ s\-mi solicite un mic serviciu. Cufund\ apoi un soi de tub p`n\ `n stomacul unui rechin. Romain Rolland. prime[te o scrisoare care refuz\ din pur\ generozitate s\-l confrunte cu patronul s\u [i. f\r\ s\ piard\ o clip\. . care se teme s\ nu fie prost judecat fiindc\ a reprezentat mult timp o editur\ care a abuzat de `ncrederea mea. tr\ind din v`n\toarea [i eforturile celuilalt. Trebuie s\ o definim pe aceasta din urm\ `nainte de a ne preocupa de primul. pare-mi-se. odat\ `napoiat acas\. din M\rile Sudului. * Cf. `mi scrie c\ nu trebuie s\ cred prea mult ce spune acel b\tr`n poet. ca s\ mearg\ s\-[i ofere serviciile acestui negustor de `ndat\ ce oamenii liberi vor fi p\r\sit locul2. ~n ce punct ne afl\m. Idem: „Este greu s\ iube[ti o femeie [i s\ nu faci nimic bun“. cu umilin]\. [i se r\sp`ndesc f\r\ s\ fac\ nimic. ca artist [i ca om. * Ei s`nt revolta. Nu vor ceda acest rol nim\nui – iar cine pretinde s\ se revolte altfel va fi excomunicat.

Intervine Dionysos I [i le impune t\cerea. Cel pe care-l refuz\ Penteus. El care ucide at`t de bine [i eu care ra]ionez at`t de bine… Vom face minuni. Sau… „Dar a[teapt\ s\ adoarm\ to]i. dar s`ngele meu arde. Eu. „Cetatea trebuie ap\rat\. – Nu le-ai luat? – Ba da. destul\ dorin]\… ca s-o siluiesc pe femeia celui mai bun prieten. s\ vin\ `n ajutorul meu. Via]a p\m`nteasc\ este o moarte. cer`ndu-[i partea lor f\r\ `ncetare. Triptolem3. ~n singur\tate. – Uite-o: ]i-ai cucerit acum dreptul la nebunie…“ Penteu [i bacanta url\ f\r\ `ntrerupere `n timp ce cade cortina. a[ vrea s\ fiu. 2 Pe 16 Boedromion. cel pu]in ca toat\ dragostea asta nefolosit\ s\ `nsufle]easc\ [i s\ fac\ s\ str\luceasc\ o oper\ pentru care nu mai am putere `n acest moment1. poate orice. Dionysos trebuie s\ v`sleasc\ singur. 4 Penteu a fost sf`[iat `n buc\]i de bacante. un strig\t personificat. Un filosof (Oare ucide? Cum ucide? Se ucide bine etc. Triptolem. II – Cine poate face s\ tac\ ]ipetele demen]ei? I – Cel care cunoa[te demen]a [i o ]ine supus\. Demetra (mama). .“ „Ea nu trebuie s\ sacrifice dragostea. Urme la Evanghelistul Luca: „Las\ mor]ii s\-i `ngroape pe mor]i [i tu du-te s\ anun]i `mp\r\]ia lui Dumnezeu“. dar nu este demn s\ m\ adore dec`t cel care a dovedit c\ nu va ceda niciodat\ `n fa]a desfr`ului sufletului [i al trupului. dac\ ai avea m\car idee despre ce ascunde el. deghizat `n sceptic diletant (Silen?): „S\ m\ bucur. Iahos este [i strig\tul violent de bucurie scos `n timpul bacanalelor. sclav. Ea nu trebuie sacrificat\ dragostei. Zeu negru. f\r\ ca niciodat\. mistii!“2 Ca s\ treac\ `n infern. Eu `i voi `mprumuta ra]ionamentul meu. r\pit\ de Hades. `n fa]a falsului zeu care m\ preced\ `ntotdeauna. Doi Dionysos: 1) Zeu al p\m`ntului. moartea este eliberare.) Un poet Un preot: Preotule. – Nu ai r`vnit la o femeie? – Ba da. Iahos. Totul tace. a fost trimis `n jurul lumii de zei]\ ca s\-i `nve]e pe oameni agricultura. iar el va ucide pentru mine. av`nd toate puterile. La Eleusis nu erau ini]ia]i uciga[ii (Nero nu a `ndr\znit) sau cei „a c\ror voce nu este just\“. * …To]i [i toate peste mine. s\ m\ bucur!“ ~nceput: b\tr`nii alearg\ la bacante. Nihili[ti.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 392 392 ALBERT CAMUS CARNETE 393 Bacanta. Zeus. s\-mi `ntind\ m`na. Agave. Trei zei la Eleusis: Iahos.carnete_Camus. fiecare alerga `n rada de la Falere ca s\ fac\ o baie purificatoare. {i fie ca ea s\ te ucid\ doar pe tine!“ Intr\ Dionysos II. pe Kore. ca s\ m\ distrug\.. * La patruzeci de ani consim]i la anihilarea unei p\r]i din tine. ~nt`iul Dionysos `l va reconstitui pe Penteu4: „Uite-l pe Dumnezeul t\u.. S\ dea Dumnezeu. Penteu se opune. 1 Dionysos [i Iahos: dou\ nume care desemneaz\ acela[i zeu. Ascult\.) Penteu sf`[iat `n buc\]i. vorb\rie. Dionysos II [i bacantele celebreaz\ sacrificiul. virtuos! (izbucne[te `n r`s) la drept vorbind. Bacanta: Vrea s\ se duc\ acolo. Sens: moartea nu e dureroas\. fiecare cer`nd de la dorin]a celuilalt s\-i `nlocuiasc\ dorin]a proprie. 3 Iahos este fiul Demetrei [i al fratelui ei. Acum ai dreptul la nebunie.1 2) Asiaticul decadent: vin [i voluptate. c`nd r\suna strig\tul : „Ini]ia]ii `n mare!“. niciodat\. ce vei face cu aceia? Un negustor. `n sf`r[it. – Ah! Ard de dorin]a s\ o cunosc. conduse de propria sa mam\. Idem: Un om ca mine. zeu viril. iar inteligen]a mea. ~n]elepciunea se deschide acum `n fa]a ta.“ Dionysos I [i Penteu: Cine e[ti tu ca s\ afi[ezi at`ta virtute? – Eu nu am virtute. urmat de Dionysos I. Pentru tine singur. v\carul ce a ajutat-o pe Demetra c`nd `[i c\uta fiica. – Nu e[ti violent? (~l love[te. s\ m\ iubeasc\ pentru ceea ce s`nt [i 1 Camus a `mplinit 40 de ani la 7 noiembrie 1953. A doua zi a misterelor: „~n mare. Am destul\ m`nie ca s\-i lovesc pe zei `n fa]\. Dar m\ sc`rbesc c`inii \[tia care alearg\ unii dup\ al]ii.

Laghouat [i `n fa]a colinei st`ncoase acoperite de foi `ndoite de silex – imensa `ntindere – noaptea care vine ca o umbr\ neagr\ din ad`ncul orizontului. Ei `mi socotesc energia f\r\ limite [i cred c\ ar trebui s\ le-o `mpart. insuficiente globule ro[ii. «Voi accepta s\ mor ast\zi (la treizeci de ani) fiindc\ am avut destule bucurii. Poate c\ acum e momentul s\ vorbesc despre de[ertul `n care am g\sit aceea[i evadare. * Roman. Dar ea era mai ales acceptarea. aceasta murise. ba chiar unele m`nc`ndu-le pe celelalte. mai simplu.carnete_Camus. {i dac\ ar trebui s\ renasc. „Nu mai avea puterea s\ o iubeasc\. Notele care urmeaz\ se refer\ aproape toate la preg\tirea culegerii de nuvele Exilul [i `mp\r\]ia. 2 Regiune din Sahara acoperit\ de dune (n. care pleac\ `n Japonia: „Se duce acolo numai ca s\ aib\ de unde s\ se `ntoarc\“. Corturile negre ale nomazilor. dar nu lumineaz\. Roiuri de copii veseli care se `nv`rtesc asemenea unor dervi[i micu]i [i r`d ar\t`ndu-[i to]i din]ii. ca s\-i fac s\ tr\iasc\. `n timp ce apusul devine ro[u. ~n el mai d\inuia doar capacitatea de a suferi din cauza ei tot ceea ce `n iubire este priva]iune sau lips\. C`t despre bucurie. * 1 ~n decembrie 1952. * Prea multe globule albe. Dar mi-am pus toate for]ele `n pasiunea istovitoare de a crea [i `n rest s`nt cel mai dezarmat [i cel mai nevolnic dintre to]i. tr. Ele s`nt uneori ca tunetul: izbesc. . devine roz. Pruden]\ `n fa]a formulelor. T\cerea [i singur\tatea. Cea mai mare nenorocire nu este s\ nu fii iubit. * Stil. Adev\rata disperare nu duce niciodat\ dec`t la m`hnire [i iner]ie. nici s\ declan[eze o revolu]ie. teritoriile din sudul algerian. Laghouat i-a inspirat decorul din Femeia adulter\. * ~mp\r]it `ntre o fiin]\ care refuz\ total moartea [i o fiin]\ care o accept\ total. Camus a vizitat singur. `n pofida nenorocirilor ei extreme». Nuvel\ care s-ar petrece `n ziua cea mai lung\ a anului. * Ei bine. – Din ad`ncul orizontului… M\ [i a[tept s\ v\d ap\r`nd ni[te animale fabuloase [i s\ g\sesc acolo. asem\n\tor cu ei.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 394 394 ALBERT CAMUS CARNETE 395 ca s\ r\m`n ceea ce s`nt. C`inii neobosi]i ai nop]ii.“ * Nu-i cred pe cei care spun c\ se cufund\ `n pl\cere din disperare. da. o t\cere nu mai pu]in fabuloas\. mi-a[ dori aceea[i via]\. Ea nu-i mai putea da dec`t suferin]a. [i fascina]ia asta… * Doamna V. * Solsti]iul de var\. despre Malraux. Reforme. Ea nu mai e capabil\ s\ poarte un r\zboi. Fran]a e asemenea unui bolnav de leucemie.). S\r\cia „regal\“ este o idee care se reg\se[te `n Exilul [i `mp\r\]ia. Mai `nt`i trebuie s\ i se refac\ s`ngele. ~ns\ e o minciun\ s\ i se promit\ altceva.“ Idem: „Se putea crede c\ ea era toat\ doar nesupunere [i era adev\rat c\ acea fiin]\ `ncununat\ de fl\c\ri ardea ca `ns\[i revolta. devine verde.R. Pe p\m`ntul uscat [i tare – [i eu – care nu posed nimic [i nu voi putea niciodat\ s\ posed ceva. iat\-v\ t`rfe ca [i ceilal]i! * Cine nu d\ nimic nu are nimic. cu ma[ina. * Naivitatea intelectualului din 1950 care crede c\ trebuie s\ se `mb\]o[eze ca s\ devin\ m\re]. ~n oaz\. S\r\cia extrem\ [i uscat\ – dar aici regal\. Dar to]i s`ntem a[a un pic. {i pe urm\ ajungi `ntr-o pia]\. zidurile de noroi deasupra c\rora str\lucesc fructele de aur. * Boghari-Djelfa1 – micul erg2. ci s\ nu iube[ti.

`[i plesni de dou\ ori de corp aripile pline de praf. pe care-l po]i vedea de dou\ ori pe zi. am tr\it `ntotdeauna ca un om bogat. Ai s-o opre[ti.“ La cimitir s`ntem patru. ~i spune: Am `nv\]at asta acolo – nu ucizi `n acela[i loc unde umile[ti. f\r\ s\ scoat\ un cuv`nt. – Bine. – {i de asta ]i-e ru[ine. Ai timp. {i pe urm\ vine un moment c`nd nu mai po]i. la Alger. Sose[te b\rbatul [i explic\ el `nsu[i crima sa. „La revedere. cazul meu e excep]ional: s`nt nevinovat“. la Paris.“ „Tocmai voiam s\-l rog s\ schimbe conducta de gaz. se afl\ jandarmeria [i trenul. – Ah! E[ti bogat! – Nu. „C`nd te g`nde[ti c\ acum trei zile beam cu el un diabolo1 cu ment\. Poftim telefonul. ca s\-i fac\ loc. Ai s\ g\se[ti o ma[in\. coco[elule. spune ea. ~n t\cere nu se mai aude dec`t vuietul fluviului. se `n\l]\ cu doi centimetri peste coama acoperi[ului [i rec\zu ca s\ adoarm\ aproape imediat. care-l primise: „Vede]i. |sta e drumul spre Djelfa. tr. `[i consacr\ via]a c\ut\rii uciga[ilor… ~l `mpinge `ntr-o `nc\pere. * Moartea portarului. de ment\ (n. unul din francezii no[tri. – Una mic\. S`nt deporta]i [i so]ia [i copiii. [i el prizonier. Scena a II-a – El revine [i `n fa]a prietenei `i dezv\luie so]iei c\ prima i-a fost amant\. Dar chiar [i fiind foarte s\rac. – Nu e nici o deosebire. * – Europa… C`inii! – {i eu s`nt un c`ine. adulmecat [i curv\s\rit. cerul `[i picura ultimele lumini. Ace[tia mor. Idem: Nu te po]i `mpiedica. c`nd te duci s\-]i iei coresponden]a. 1 Note pentru Piatra care cre[te. scumpule. `ncepu ostentativ s\ se preg\teasc\ s\ zboare. nu prea. Ce mare e! C`t era de mare…“ Co[ciugul a fost trecut „c`[“ [i gata! Dup\ mort. `n camera unic\. Mi-e ru[ine. „Iat\. La `ntoarcere. – Aici s`ntem ultimii.carnete_Camus. * Nuvel\ Podi[urile ~nalte3. L`ng\ ea. b\rbatul extraordinar prin inteligen]a [i bl`nde]ea lui.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 396 396 ALBERT CAMUS CARNETE 397 Florile deasupra zidurilor `nalte. dumneavoastr\.). 3 Oaspetele. O alt\ lume din care m\ sim]eam expulzat. O pas\re urubu2 `ncepu s\ sfor\ie. pe un p\tu] pliant. Cheam\. ultimul loc dintre ultimele. {i pentru c\ am min]it. * Nuvel\ `ntr-o zi cumplit de c\lduroas\. . * La sf`r[it poart\ piatra `n coliba cea mai mizer\. Un gropar ne d\ fiec\ruia o garoaf\ pe care o vom arunca apoi peste frumosul indiferent. culcat\ `ntr-un pat mare. Doar vecinii urmeaz\ convoiul. 2 Denumire brazilian\ a unei p\s\ri asem\n\toare cu [oimul. Nu-i nimic de f\cut. So]ia lui e bolnav\. tr. – De asta. este `ntins mortul. Nuvel\ Brazilia1. dimpotriv\. cere s\ vorbeasc\ aparte cu func]ionarul. * 1 Amestec de limonad\ cu un sirop. Pista asta. * Roman. – Nu. cum sose[te. * Pies\ despre ~ntoarcere [i Adev\r Scena I – So]ia [i prietena `l a[teapt\. din America de Nord [i de Sud. Am adulmecat [i curv\s\rit.). de exemplu. * Una c`te una stelele c\deau `n mare. care se hr\ne[te cu resturi [i cadavre (n. * La Buchenwald. E mai curat. B\[tina[ii se str`ng. `n cartierul vilelor. La Djelfa. Deportat. deschise ciocul.

p`n\ [i asta. nu mai s`nt sclav. E singur\ `ntr-un soi de caban\. Pe Pacific. Dragostea lor t\cut\ `n fa]a m\rii. c\ eram complici `n dorin]\. Un spirit confuz1. [i p\m`ntul se cutremur\. „Oaspetele“ (Podi[urile `nalte [i condamnatul). Tat\l nostru carele e[ti `n… Cum s\ fii vreodat\ iertat. O feti]\ de 15 ani `l urm\re[te pretutindeni din ochi. Ziua la atelier. o. Dup\ aceea i-ar fi spus: „De ce m-ai p\r\sit?“ Nu era s\-l l\s\m s\ continue. scuip pe ea. mincino[ilor! ~l cunosc eu bine. trebuie s\ fii r\u. v\z`nd-o cum se abandoneaz\. {i mi-au trebuit ani lungi p`n\ s\ `n]eleg 1 Renegatul sau un spirit confuz. ca [i cea despre nebunie au fost abandonate. La sf`r[it e crucificat. dac\ min]im. exista un cui `n spatele capului s\u [i a p\truns. cu bra]ele pe mas\. Cel care tocmai a fost omor`t e un drept. Iat\-l. un [acal adulmec\ v`ntul [i. `n acela[i moment. Dar. Ce mai terci! Ce mai terci! {i pe urm\. Ai s\ g\se[ti la distan]\ de o zi de mers primele p\[uni [i pe nomazi. i-au t\iat limba. * Nuvele cu titlul: Nuvelele exilului1: 1) Laghouat. El `l a[teapt\ pe urm\torul misionar [i `l ucide cu ur\.“ Morala era salvat\. A fost pironit de-un zid. Departe. Acum s`nt fericit.“ * O `ntreag\ nuvel\ dintr-o singur\ mi[care violent\. la sf`r[it. ~n de[ert. N-a [tiut s\-i spun\ c\ e `ns\rcinat\. asta am descoperit. El alearg\ cu ea `n bra]e. cu craniul f\cut terci. dar `l prive[te. `n Chile. A c\zut. cu stomacul prad\ arsurilor. . „Cu bra]ele `n cruce. spune Pierre. Le punea piedic\ orbilor. Nuvela despre intelectual [i temnicer. S`nt s\raci [i pr\p\di]i. mincinosule. Cu m`inile pe genunchi. Pe coasta Pacificului. Eu s`nt sclav. Micu]a mut\. Imediat dup\ `ncetarea lucrului. hemiplegia patronului. „O. Femeia adulter\. ca `ntr-al meu acum. pl`nge. Ce moarte este mai solitar\ totu[i dec`t a celui care dispare. cu bra]ele `n cruce“. dar dau tot ce au oaspetelui. Trebuie a[adar s\ spui adev\rul cel pu]in o dat\. Culegerea a fost completat\ cu „Cei mu]i“. Acesta nu vorbe[te. Maistrul `l anun]\ pe un muncitor. Te vor primi. Dar dac\ s`nt r\u. 6) Un spirit confuz – misionarul progresist se duce s\-i civilizeze pe s\lbaticii care `i taie urechile [i limba [i-l reduc la sclavie. Ea moare. le spunea cer[etorilor s\raci `mpu]i]i. iar cel\lalt nu [tie c\ este ceva de iertat. a[teapt\. „Jonas sau artistul la lucru“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 398 398 ALBERT CAMUS CARNETE 399 str\bate Podi[urile ~nalte. Bun\tatea lor. „Piatra care cre[te“ (Iguape). ne-am `n]eles. foarte departe. `nchis `n minciunile [i crimele sale? * Anti-Europa. dar ghemuit. Ura m\ duce cu g`ndul la o pastil\ de ment\ `n gura `nghe]at\. * 1 Cinci dintre aceste [apte nuvele se reg\sesc `n Exilul [i `mp\r\]ia: „Femeia adulter\“.carnete_Camus. B\rbatul care t\cea din ajun spune doar: – S`nt `nc\ regi? – Da. `n trap m\runt. „Renegatul sau un spirit confuz“ (Un spirit confuz). 2) Iguape – c\ldura uman\. cu nasul `n pietre. mincino[ilor. `nainte de a muri – sau s\ accep]i s\ mori f\r\ s\ fi fost vreodat\ iertat. * Roman. o. nu era s\-l l\s\m s\ se a[eze la mas\. ni[te gheizere de p\s\ri cenu[ii [i negre au urcat `n cerul de un albastru intangibil. detun\tura zguduie `ntinderea vast\. C`nd l-au ]intuit. Ea nu r\spunde. „Mult timp crezusem. Trebuie s\ fii r\u. Dup\-amiaz\. 7) Nuvel\ despre nebunie. …Iat\-l. „P`n\ [i asta. s\ treac\ la m\rturisiri… Ura. prietenia coco[ului negru. Tac. cu capul pironit. 3) Podi[urile ~nalte [i condamnatul. 5) Intelectualul [i temnicerul. 4) Artistul care se retrage (titlu: Jonas). Ei s`nt `nc\ regi. E mut\. am urlat eu. Pe urm\ nu mai picteaz\. porne[te `n direc]ia mortului. El `i pune `ntreb\ri. * Nuvel\: Cei mu]i Ni[te muncitori se `ntorc la uzin\ (dog\rie) dup\ e[uarea unei greve.

* Roman. 1 Derriè re cinq barreaux.“ * Tragedia nu e c\ e[ti singur. ci pentru a o atrage cu el la ad\- postul condi]iei comune [i pentru a o face s\ mai tr\iasc\ l`ng\ el. Tradi]ia [i contemporanii no[tri ne fac despre ele rapoarte f\r\ de sf`r[it.“ Citeaz\ pe Montesquieu: „Dac\ oamenii ar fi `ntru totul virtuo[i. dar de ast\ dat\ pe p\m`ntul pustiu [i lipsit de dragoste. * De acum `nainte `ntr-adev\r singur. * Sachs (Dup\ cinci gratii)1: „Se poate tr\i perfect f\r\ catolicism: eu nu pot s\ tr\iesc deloc f\r\ a m\ g`ndi la Hristos. ci c\ nu po]i fi singur. de altfel false. `[i d\ seama c`t de na]ionalist a devenit dup\ ciuda pe care o resimte c`nd vede un c`ine vagabond urm`ndu-l vesel pe un soldat neam]. Dar ast\zi. Iar eu. dac\ nu chiar lipsit\ de iubire. Dar s`nt o parte din acest univers [i atitudinea cea mai curajoas\ este s\ accept acest lucru [i totodat\ tragedia. Gallimard. * S\ scriu o punere `n scen\ pentru Don Juan de Molière. * Vrem s\ tr\im sentimentele `nainte de a le resim]i. * Oamenii `nva]\ `ncetul cu `ncetul s\ tr\iasc\. Pe urm\ telefoneaz\ brusc. `n lips\ de o expresie mai bun\.“ „Avem moartea pe care o merit\m. „Nu-i tr\dezi cu adev\rat dec`t pe cei pe care-i iube[ti. .qxd 12/12/02 4:31 PM Page 400 400 ALBERT CAMUS CARNETE 401 c\ ea. Dar `ntr-o zi. {i apoi pe plajele pustii ale tinere]ii mele s-au `nmul]it azi chio[curile. Acum nu-mi mai place dec`t `n largul oceanului. {i le uz\m `nainte de a le fi resim]it. care consideram via]a at`t de fireasc\. voi numi „steaua mea“. se pierde `n preludiul unei seduc]ii. * Roman. * G. „Tocmai din cauza imensei nedrept\]i pe care i-o f\cea. dar din vina mea. nu este niciodat\ complice dec`t `n dragoste. `nc\rcate de vuietul valurilor. pe plajele Braziliei. {i i-o repro[a atunci. am `nceput `ncetul cu `ncetul s\ nu mai [tiu s\ tr\iesc p`n\ `n momentul c`nd fiecare dintre ac]iunile [i g`ndurile mele s-au ad\ugat la suferin]a sau la indispozi]ia celorlal]i sau a mea. Diferen]\ de ritmuri `ntre fiin]e [i de asemenea diferen]\ de ritmuri la una [i aceea[i persoan\. ci de la martorii cazului care se erijeaz\ `n judec\tori voluntari.“ * M-a salvat `ntotdeauna de toate descuraj\rile faptul c\ n-am `ncetat niciodat\ s\ cred `n ceea ce. {i `n tot acest timp ri[ti s\-l r\ne[ti. nu pentru c\ putea s\ spere c\ [i-ar u[ura vreodat\ vina. D. face 1500 de km. ei nu ar avea prieteni“. acolo unde existen]a ]\rmurilor pare improbabil\. nu mai cred `n ea.“ „Nu de la oamenii pe care-i nedrept\]im avem cele mai multe necazuri. * Pies\. Dar `n acest caz le tr\im prin procur\. A[ da uneori totul de pe lume ca s\ nu mai fiu legat prin nimic de universul oamenilor. ~]i trebuie timp. E greu s\-i ghice[ti susceptibilitatea sub gentile]ea sa extrem\. nu pierdea nici cea mai mic\ ocazie c`nd ea p\rea neatent\. Citeaz\ pe Balzac: „Geniul seam\n\ cu toat\ lumea [i nimeni nu `i seam\n\“.carnete_Camus. la povara insuportabil\ a acestei lumi de care am `nceput totu[i s\ m\ bucur at`t de mult. Un om care nu poate ur`. * Roman. o scoate seara la restaurant [i o posed\ `n timpul nop]ii. Sub ocupa]ie. {tim c\ ele exist\.“ * ~ntotdeauna mi-a pl\cut s\ privesc marea de pe plaj\. 1952. am `n]eles din nou c\ nu exist\ pentru mine bucurie mai mare dec`t s\ calc pe un nisip virgin `n `nt`mpinarea unei lumini sonore. ca [i majoritatea femeilor.

* Infernul este aici s\ tr\ie[ti. * Cine va depune m\rturie pentru noi? Operele noastre. 1 Este vorba de revista lui Jean-Paul Sartre. * Cuplu. pe care i-l d\ Dumnezeu la na[terea sa spiritual\ [i `n func]ie de faptele 1 Polemica cu revista Temps Modernes.carnete_Camus. * Infernul este paradisul plus moartea. * Secol al senin\t\]ii. X. Un act. o dat\ cu bog\]ia. Rivarol. cei care ne iubesc. `n leg\tur\ cu X. Se vorbe[te de Y. Fraternitate. ~n Arts. Ei admit p\catul [i refuz\ iertarea. * Progresul st\rii materiale `mbun\t\]e[te mai mult dec`t e necesar. Atacuri de la revistele Arts. * Criticul rus Rasumnik `n leg\tur\ cu piesa lui Maiakovski. Adev\ratul echilibru al moralei se afl\ la limit\. iar animalele-i s\lbatice s`nt jalnice. * Chiar propune drept deviz\: Libertate. * Vaucluse. A[adar. Acest secol al pericolului extrem este [i cel al celei mai `nalte senin\t\]i. `ncepe mi[carea invers\. * Temps modernes1.. Dar iubirea e t\cere: fiecare om moare necunoscut. Moare [i re`nvie `n noi. natura uman\. Acelea[i virtu]i denun]ate treptat drept defecte de X. iar Rivarol de extrem\ dreapta.“ * Duhoborii2. `i d\uneaz\. `n leg\tur\ cu Omul revoltat. * Parveni]i ai spiritului revolu]ionar proasp\t `mbog\]i]i [i farisei ai justi]iei. A[! Atunci cine? Nimeni. Doar exigen]a poate restr`nge exigen]a. masonic [i protestant. Cuplul Z. `n secolul al XVIII-lea. Nu scap\ dec`t cei care reu[esc s\ ias\ din via]\. . se confund\ cu viitorul marcat de moarte al oric\rei condi]ii. iar eu strigam c\tre via]\. Pericolul catastrofei. din 12-18 septembrie 1952. articolul lui Camus [i r\spunsurile lui Sartre [i Jeanson.. * Cum [chiop\ta.. * Septembrie ’52. c`nd inima se d\ruia total altcuiva. Inegalitate. Ea nu pretindea nimic altceva dec`t s\ nu moar\. nimeni dec`t aceia dintre prietenii no[tri care ne-au v\zut `n acea secund\ a d\ruirii. se gr\be[te s\-l `mbr\]i[eze. X. Unul trupesc [i altul sufletesc. Orice cre[tin are dou\ nume. Dar dincolo de aceast\ m\sur\. la familia Z.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 402 402 ALBERT CAMUS CARNETE 403 * Haite de c`ini aduna]i `n cet\]i [i roz`nd idei. Carrefour. Camus s\ fie oare un Duhamel al genera]iei sale?“ Carrefour era un s\pt\m`nal de dreapta. Sose[te Y. X. Cuplul Z. socialismul istoric [i cre[tinismul istoric se `nt`lnesc“. [i `ntr-o foarte mare m\sur\. face caz de unele reticen]e ale lui Y. at`t de r\sp`ndit. sub influen]e occidentale de tip quaker. * Cel mai bun prieten. un articol al lui Jacques Peuchmaurd are drept titlu: „Dup\ André Breton. `[i punea de obicei p\l\ria `ntr-o parte. 2 Sect\ care s-a `ntemeiat `n Rusia. Sartre. despre X. neloial. ce bine e s\ te afli printre prieteni. Misterul Buf: „~n viitor.M. care con]ine „Scrisoarea c\tre directorul revistei Temps Modernes“. Polemic\ cu T. cel mai bun prieten al lui X. Lumina serii devine fin\ [i aurit\ ca o licoare [i vine s\ dizolve alene acele cristale dureroase care r\nesc uneori inima. De aceea s\ te `mpaci cu epoca nu `nseamn\ ast\zi nimic altceva dec`t s\ te `mpaci cu moartea. care e `n `nt`rziere. Cre[tinismul este interior. a atins punctul culminant `n num\rul din august 1952. Parisul e o jungl\.1. Virtu]ile sale dezvoltate de X. Sartre se r\scoal\. omul [i spiritul. semnaleaz\ o p\rere favorabil\ a lui Y. „Ah! spune Y. Dorin]\ de martiriu.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 404

404

ALBERT CAMUS

CARNETE

405

sale. Ultimul nume nu este cunoscut de nimeni pe p\m`nt: va fi cunoscut `n eternitate. Fratele nostru nu a murit, fratele nostru e doar schimbat. * Duhoborii. ~n rus\, cei care lupt\ prin spirit. * Proprietatea este uciderea. * Moral\ practic\ S\ nu faci niciodat\ apel la tribunale. S\ dai bani sau s\-i pierzi. S\ nu-i fructifici niciodat\, nici s\-i cau]i, nici s\-i reclami. Titlu: Mic tratat de moral\ practic\ – sau (ca s\ provoc) de aristocra]ie cotidian\. * Polemic\ T.M.1 – {mecherii. Singura lor scuz\ este teribila noastr\ epoc\. Ceva `n ei, p`n\ la urm\, aspir\ la servitute. Au visat s\ mearg\ spre ea pe un drum nobil, plin de medita]ii. Dar nu exist\ cale regal\ spre servitute. Exist\ `n[el\ciunea, insulta, denun]area fratelui. Dup\ care, pilda celor treizeci de argin]i. * Apa lin\ de la Oran. Lumin\ african\: lacom\ flac\r\ ce arde inima. Eram prea t`n\r. * Uneori, t`rziu, `n acele nop]i de s\rb\toare, c`nd alcoolul, dansul, violenta del\sare a fiec\ruia duceau foarte iute la un soi de oboseal\ fericit\, mi se p\rea, cel pu]in pentru o secund\, c`nd oboseala era extrem\, c\ `n]eleg `n fine secretul fiin]elor [i c\ a[ fi capabil `ntr-o zi s\-l exprim. Dar oboseala disp\rea [i, o dat\ cu ea, secretul. * Brunetière pleda deja ca [i Sartre pentru un teatru de situa]ii opus teatrului de caractere. Copeau tran[a atunci chestiunea printr-o fraz\: „Situa]ia valoreaz\ c`t valoreaz\ caracterele“.
1 Temps Modernes.

Idem: Copeau despre „meserie“, despre piesa „bine f\cut\“. A nu se confunda „re]et\“ [i „meserie“. Cf. Discurs despre poemul dramatic de Corneille. * Orice societate, [i mai ales societatea literar\, urm\re[te s\-i ru[ineze pe membrii ei de virtu]ile lor extreme. „Iubirea de cel Clèves, romantic\. `ndep\rtat“1 * `n commedia dell’arte. Prin]esa de

* Roman. „Nu pe ea o detesta el `n acele zile. Nu exista nimic `n ea care s\ poat\ fi detestat [i aproape tot ca s\ fie iubit\. Pe el `nsu[i se detesta `n ea – [i propria sa insuficien]\, s\r\cia sa, neputin]a sa de a iubi ceea ce hot\r`se s\ fie, de a tr\i `n ceea ce [tia c\ este demn, [i `n ea, [i `n el…“ * Rasa care are probleme b\ne[ti [i nepl\ceri suflete[ti. * „R\t\cirea de a iubi `n diverse locuri este la fel de monstruoas\ ca [i nedreptatea pentru spirit.“ (Pascal) * Idem: „Dragostea [i ra]iunea nu s`nt dec`t acela[i lucru“. * Cer[etoarei care tot deranja, patroana restaurantului, ar\t`nd spre cei care m`ncau langust\, `i spuse: „Pune-te `n locul dumnealor“1. * Roman. Mama bolnav\. El se arunc\ atunci la pieptul acelei femei infirme [i pl`nge str`ns lipit de ea. De ani de zile nu se mai abandonase astfel `n fa]a cuiva – nu ceruse ocrotire de la nimeni. C`teva fiin]e se abandonaser\ astfel `n fa]a lui. Dar `n ceea ce-l
1 ~n limba francez\: l’amour du lointain (n. red.). 2 Publicat, printre alte c`teva note inspirate din actualitate, `n revista Démenti, Liège,

15 octombrie 1953.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 406

406

ALBERT CAMUS

CARNETE

407

privea, nu [tiuse niciodat\ s\ consimt\ la o astfel de abandonare. {i alegea `n loc `ns\[i sl\biciunea [i nenorocirea. * Pies\: Lespinasse Elisa.1 Actul I: 1) Elisa [i d’Alembert (ea `i vorbe[te de dragostea ei pentru Gonzalve). 2) Elisa [i Guibert (dragoste fulger\toare). 3) Declara]ia lui Guibert c\tre Elisa (pe un ton rece). 4) Se anun]\ `ntoarcerea lui Gonzalve. 5) Gonzalve [i Elisa. Actul II: 1) D’Alembert [i Gonzalve. 2) Elisa [i Gonzalve (prime[te scrisoare [i trebuie s\ plece – scen\ de desp\r]ire). 3) D’Alembert [i Elisa. 4) Guibert [i Elisa. Ea cedeaz\ dragostei care `nvinge: „Nu mai ai minte? – Crezi cu adev\rat?“ Ea se `ntoarce, `l aude cum alearg\ spre ea [i cade `n bra]ele lui. Actul III: Dragoste sf`[iat\: Moartea lui Gonzalve. Ea este `n bra]ele lui Guibert, d’Alembert intr\ cu scrisoarea: „A murit“. Ea cite[te [i ]ip\: „{tii ce-mi spune? C\ e fericit s\ moar\ convins de dragostea mea“. Scen\ Guibert [i Elisa: „Ah! Acum te iubesc“, spune ea. Actul IV: Dragoste bazat\ pe ne`n]elegere. Ea vrea s\ fie iubit\ de Guibert la fel ca de Gonzalve. Nu m\ iube[ti. C\s\toria lui Guibert. Actul V: D’Alembert [i Guibert. Bolnav. Interdic]ie de a o vedea. Ea e deformat\. ~i m\rturise[te dragostea sa pentru Elisa. D’Alembert: „Vii prea t`rziu. A[a fac cei care nu-s capabili s\ iubeasc\. Pasiunea lor extrem\ const\ `n a iubi f\r\ obiect `n momentul c`nd acest lucru devine inutil“.
1 Se recunoa[te, `n acest proiect de pies\, via]a lui Julie de Lespinasse. Un b\rbat, Mora,

Ultima scen\: Moartea Elisei. „Nu-i a[a c\ [i el merita s\ fie iubit? – Da, Elisa. Dar tu meritai s\ fii iubit\ a[a cum ai fost. – Oare am fost iubit\? Am fost `ntr-adev\r?“ Intr\ Guibert. „Gonzalve!“ spune ea. Sau o s\ mor f\r\ ca el s\ m\ fi iertat. Cine, Guibert? Nu. Guibert m-a f\cut s\ cunosc dragostea `n care ai ceva de iertat. Dar cel\lalt nu [tia, n-a [tiut niciodat\. Cum ar fi putut s\ m\ ierte? * C`nd mama `[i `ntorcea privirea de la mine, n-am putut niciodat\ s\ m\ uit la ea f\r\ s\-mi fie ochii `n lacrimi. * R: Se `nsoar\ cu o femeie care a avut un amant (logodnicul ei). Ea i-o m\rturise[te cinstit. El spune c\ o iube[te [i c\ nu conteaz\. Gelozie retrospectiv\. Nop]i de interog\ri, de `ntreb\ri. A doua zi dup\ c\s\torie, cump\r\ bilete s\ se duc\ `n ora[ul unde locuie[te fostul logodnic, ca s\-i „`nsemne mutra“ (lame de ras `nfipte `ntr-un dop). Tot a[a, ani `n [ir. Compune scrisori injurioase (doamna X. doamnei A.). Pe urm\ o for]eaz\ s\-i cear\ unei prietene s\ se culce cu el. „S`nt lezat“, spune el, pe urm\ o for]eaz\ s\-i cear\ acela[i serviciu surorii ei etc. (`i interzice s\ se duc\ `n locurile unde a copil\rit [i unde l-a cunoscut pe X.) etc. etc. P`n\ ce ea ajunge `n pragul nebuniei. * Poezii despre dorul de Algeria. * Aceast\ prim\ diminea]\, mai cur`nd umed\ dec`t ploioas\, transformase trotuarele Marsiliei `n trotuare pariziene [i doar mul]imea pestri]\ mai amintea c\ aici `ncepea alt\ lume. Dar deodat\ se ive[te pia]a de flori de pe Canebière1. Galantarele de abia rezist\ sub abunden]a florilor de decembrie, cu perle de ap\ pe ele, grase, sclipitoare. Anemone, g\lbenele, narcise, gladiole… *
1 Bulevardul principal din Marsilia, care coboar\ p`n\ la port (n. tr.).

moare din dragoste pentru ea, care va muri din dragoste pentru Guilbert, autorul unui Eseu general de tactic\, `n timp ce d’Alembert, `n culise, r\m`ne ve[nicul amorez sfios.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 408

408

ALBERT CAMUS

CARNETE

409

Pe mare. Marea sub lun\, `ntinderile ei silen]ioase. Da, aici m\ simt `n stare s\ mor lini[tit, aici pot s\ spun: „Eram slab, am f\cut totu[i tot ce am putut“. * Tipasa. S\ rev\d `nsemn\rile. * De la Laghouat la Gardhaïa. Daïa-urile [i copacii lor fantomatici. Chebka-urile chinuite. Regat al pietrelor care ard peste zi [i `nghea]\ noaptea – [i care supuse la aceste presiuni teribile sf`r[esc prin a se pulveriza `n nisip. P`n\ [i cimitirul din Laghouat este acoperit de bulg\ri de [ist, iar mor]ii se amestec\ `ntre ei sub `nv\lm\[eala pietrelor. P`n\ [i acele brazde sub]iri care se v\d c`teodat\ `n de[ert [i nu se caut\ dec`t o anume piatr\ bun\ pentru construc]ii. C`nd cineva ar\ `n ]ara asta, o face numai ca s\ recolteze pietre. P\m`ntul e at`t de pre]ios, `nc`t se r\zuie cele c`teva f\r`me acumulate `n ad`ncuri [i se transport\ cu co[urile precum sf`nta `mp\rt\[anie. Apa. P\m`nt r\zuit p`n\ la os, p`n\ la scheletul s\u [istos. Gardhaïa [i ora[ele sfinte cu br`ul lor de coline de culoare ocru, str\juite ele `nsele de ziduri ro[ii. * Ca acele pietre din de[ert, brusc `ngr\m\dite unele peste altele, abia deosebindu-se de alte mormane, [i care le arat\, celor pe care s\r\cia i-a `nv\]at, c\ile misterioase ce duc la ap\ sau la iarba uscat\. * Secet\ `n sud – [i asta `nseamn\ foamete – optzeci de mii de oi mor. O `ntreag\ popula]ie scurm\ p\m`ntul `n c\utare de r\d\cini. Buchenwald sub soare. * La Viena, porumbeii se cocoa]\ pe sp`nzur\tori. * ~n Fran]a, pentru fiecare meserie, e dinainte prev\zut\ propor]ia de str\ini. Astfel, `n minerit propor]ia cre[te `n raport cu ad`ncimea la care se munce[te. }ar\ de azil, dar se cer `n primul r`nd sclavi. * A.B. Lucifer deprimat de Oran. *

S\ nu uit – la Laghouat, impresie unic\ de for]\ [i invulnerabilitate. ~mp\cat cu moartea, deci invulnerabil. * Explicarea ororilor moderne prin fric\. Atom, procese sovietice etc. Tr\darea st`ngii intelectuale. * Fapte actuale1 – 10 medici francezi, dintre care jum\tate evrei, semneaz\, f\r\ alt\ informa]ie dec`t comunicatul guvernului de la Moscova, o declara]ie prin care aplaud\ arestarea confra]ilor lor sovietici dintre care 9/10 s`nt evrei. Spiritul [tiin]ific triumf\. Ceva mai t`rziu, acela[i guvern decreteaz\ nevinov\]ia acelor medici care `nc\ se mai afl\ `n `nchisoare. * De[ertul [i clepsidra. * Fapte actuale. Deputa]ii au refuzat s\ dea pentru locuin]e miliardele acordate produc\torilor de alcool. Dubl\ lovitur\: magherni]ele m\resc `n acela[i timp produc]ia de alcool. {ase sute de iacobini, campioni ai libert\]ii, `ngenunchea]i `n fa]a bistrourilor. * Umanism. Nu-mi place omenirea `n general. ~n primul r`nd, m\ simt solidar cu ea, ceea ce nu-i acela[i lucru. {i pe urm\ `mi plac c`]iva oameni, vii sau mor]i, pe care-i admir at`t de mult, `nc`t s`nt `ntotdeauna gelos sau anxios s\ men]in sau s\ ocrotesc la to]i ceilal]i ceea ce, `nt`mpl\tor, `ntr-o zi pe care nu o pot prevedea, i-a f\cut sau `i va face asem\n\tori cu cei dint`i. * Nebunia lui Fabre, administratorul Comediei Franceze2. Credea c\ numai lumea oglinzilor era adev\rat\. Restul era reflectare. *
1 Publicat `n Démenti. 2 Émile Fabre, 1869-1955.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 410

410

ALBERT CAMUS

CARNETE

411

Benjamin Constant, Jurnal intim1: „Exactitatea descrierilor materiale ale vie]ii `l atrage pe cel c\ruia totul i-a devenit de o indiferen]\ egal\“. Despre Faust de Goethe, judecat\ `mpov\r\toare p. 59: „…toate popoarele (ca [i anticii) care au posedat ceea ce d\ valoare vie]ii, gloria [i libertatea, au sim]it `n acela[i timp c\ trebuie s\ [tii s\ dispre]uie[ti via]a [i s\ renun]i la ea. Cei care ne ]in predici contra sinuciderii s`nt tocmai acei oameni ale c\ror opinii fac ca via]a s\ fie ceva de dispre]uit [i ceva mincinos, partizani ai sclaviei [i ai josniciei…“ „{i nu m\ cunosc dec`t pe mine care [tiu s\ simt pentru ceilal]i mai mult dec`t pentru mine `nsumi pentru c\ mila m\ urm\re[te…“ Cf. p. 81: „B\rba]ii care trec drept duri…“ „Literatura [i gloria perturb\ via]a duc`nd la manifestarea [i sus]inerea opiniilor.“ „Plimbare cu Simonde. Mi-a repro[at lipsa de interes pe care i-o ar\tam lui [i tuturor. De fapt, nimeni nu [tie… c\ nu s`nt `ntr-o situa]ie natural\, c\ leg\turile mele cu Biondetta m\ lipsesc de orice sentiment de a dispune liber de via]a mea…“ Cf. pp. 133-134: „Ambi]ia e mult mai pu]in interesat\ dec`t s-ar crede, fiindc\ pentru a tr\i `n lini[te trebuie s\-]i dai aproape tot at`ta osteneal\ ca [i pentru a guverna lumea.“ „Via]a mea fuge ca apa.“ „{i mai am `n plus un sim]\m`nt at`t de contrar despre scurtimea vie]ii, `nc`t nu pot s\-i acord suficient\ importan]\ ca s\ iau o hot\r`re ferm\, oricare ar fi ea.“ P. 201– Despre inutilitatea discu]iei cu litera]ii francezi: „Ar trebui `nceput prin a explica fiecare punct ca s\ discu]i o problem\: altfel nu `nt`lne[ti dec`t persoane care `]i repro[eaz\ ceea ce n-ai spus [i te ostene[ti degeaba… Trebuie s\ scriem [i nu s\ ne cert\m“. „Exist\ `n lipsa de religie ceva grosolan [i uzat care-mi repugn\.“ C`nd cineva este generos f\r\ afectare, chiar [i cei care se `mbog\]esc de pe urma generozit\]ii lui g\sesc c\ nu-[i face dec`t datoria.
1 Tocmai fusese publicat\ edi]ia integral\, `n 1952, la Gallimard.

Cf. p. 226: oric`t ]i-ai ascunde dispre]ul, el se ghice[te `ntotdeauna [i nu se iart\. P. 245 – Moartea doamnei Talma. …{i toate persoanele astea care se declar\ sensibile nu-mi folosesc ca tovar\[i de adversitate, nenorocire, moarte. …C`nd supor]i f\r\ s\ vrei o situa]ie pe care o dete[ti, cea mai mic\ accentuare a nepl\cerii `]i treze[te furia. Cf. 348: nenorocirea mea e c\ nu iubesc nimic [i asta face dure lucrurile cele mai simple. Sufletul meu tr\ie[te solitar. Nu iubesc dec`t `n lipsa recuno[tin]ei sau a milei. S\ nu facem r\u, dar s\ ne amintim c\ nu pot tr\i din ad`ncul inimii cu nimeni. * C`nd se apropie ast\zi de cauza poporului, Biserica nu d\ impresia c\ ar ceda milei, ci for]ei. * Roman. Ea nu credea `n dragoste [i, iubind-o, el se sim]ea ridicol c`nd `[i exprima dragostea. * Cada vez que considero Que me tengo de morir Tiendo la capa en el suelo Y no me harto de dormir1. * Pies\ despre albigenzi. * Mi se scrie: „~n seara vie]ii, vom fi judeca]i `n privin]a iubirii“. Atunci os`ndirea e sigur\. * Purta rochii caste [i totu[i corpul ei ardea. *
1 Copla spaniol\: „Ori de c`te ori socotesc/ C\ trebuie s\ mor/ ~mi `ntind mantia pe jos/ {i nu m\ mai satur de dormit“.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 412

412

ALBERT CAMUS

CARNETE

413

Socialismul, dup\ Zo[cenko1, va fi atunci c`nd vor cre[te violete pe asfalt. * Evreii tr\iesc din punct de vedere cultural de 4 000 de ani. Singurii. * Tolstoi scrie: Despre via]\ [i despre moarte. Merge mai departe [i decide c\ moartea nu exist\. Astfel c\ eseul lui se nume[te Despre via]\. Vezi jurnalul Tatianei Tolstoi2, p. 131: Povestea celor trei voluntari executa]i. * Tolstoi recunoa[te c\ primul sentiment pe care-l resim]i c`nd se apropie de casa ta un cer[etor e dezagreabil. Pleac\ de la o reprezenta]ie cu Siegfried profer`nd injurii. ~i detesta pe revolu]ionarii ignoran]i [i orgolio[i „care caut\ s\ transforme lumea f\r\ s\ [tie unde este adev\rata fericire“. * 15 februarie 1953 Drag\ P.B.3 Trec mai `nt`i peste scuzele pe care ]i le datorez pentru vineri. Nu era vorba de o conferin]\ despre Olanda, dar am fost obligat `n ultimul moment s\ dau autografe `n beneficiul acelor refugia]i. Exerci]iul acesta pe care-l f\ceam pentru prima oar\ mi s-a p\rut c\ nu-l puteam refuza [i am crezut c\-mi vei ierta acest incident nepl\cut. Dar chestiunea nu e asta, ea st\ `n raporturile pe care le socote[ti dificile. ~n acest punct, ceea ce am de spus se poate exprima simplu: dac\ ai fi cunoscut chiar un sfert din via]a mea [i din obliga]iile ei, n-ai mai fi scris nici un singur r`nd din scrisoarea dumitale. Dar nu ai cum s-o cuno[ti, iar eu nu pot [i nici nu trebuie s\ ]i-o explic. „Trufa[a singur\tate“ de care te pl`ngi, al\turi de mul]i al]ii care nu au to]i aceast\ calitate a dumitale, ar fi la urma urmei, dac\ ar exista, o binecuv`ntare pentru mine. Dar paradisul
1 Zo[cenko (1895-1962), prozator [i umorist sovietic persecutat de Stalin. 2 Jurnalul fiicei lui Tolstoi a ap\rut la Plon `n 1953. 3 Ciorn\ de scrisoare adresat\ jurnalistului Pierre Berger. A fost publicat\ pe 4 ianuarie 1962 `n s\pt\m`nalul Démocratie.

acesta `mi este atribuit pe nedrept. Adev\rul este c\ m\ t`rguiesc cu timpul [i cu oamenii pentru fiecare or\ de munc\, f\r\ s\ reu[esc, de cele mai multe ori. Nu m\ pl`ng. Via]a mea e a[a cum mi-am f\cut-o [i s`nt primul r\spunz\tor de risipirea [i ritmul ei. Dar c`nd primesc o scrisoare ca a dumitale, atunci, da, am chef s\ m\ pl`ng sau, m\car, s\ cer s\ nu fiu acuzat at`t de u[or. Ca s\ m\ ocup de tot mi-ar trebui ast\zi trei vie]i [i mai multe inimi. Nu am dec`t una, care poate fi judecat\ [i pe care o socotesc adesea de calitate medie. Nu am timpul material [i mai ales r\gazul interior s\ m\ v\d cu prietenii cum a[ vrea (`ntreab\-l pe Char, pe care-l iubesc ca pe un frate, de c`te ori pe lun\ ne vedem). Nu am timp s\ scriu pentru reviste, nici despre Jaspers, nici despre Tunisia, chiar pentru a combate un argument al lui Sartre. Crede-m\, dac\ vrei, c\ nu am nici timpul, nici r\gazul interior s\ fiu bolnav. C`nd m\ `mboln\vesc, via]a mea se r\stoarn\ complet [i timp de mai multe s\pt\m`ni s`nt `n `nt`rziere cu toate. Dar cu adev\rat grav este c\ nu mai am nici timpul, nici r\gazul interior s\-mi scriu c\r]ile [i-mi trebuie patru ani ca s\ scriu ceea ce, `n libertate, mi-ar fi luat unul sau doi. De c`]iva ani, de altfel, opera mea nu m-a eliberat, ci m-a aservit. Iar dac\ o continuu, e pentru c\ nu pot face altfel [i c\ o prefer `n locul oric\rui alt lucru, `n locul libert\]ii, al `n]elepciunii sau al adev\ratei fecundit\]i [i chiar, da, chiar `n locul prieteniei. ~ncerc, e drept, s\ m\ organizez, s\-mi dublez for]ele [i „prezen]a“ printr-un orar, o organizare a zilelor mele, o eficacitate crescut\. Sper s\ ajung la asta, `ntr-o zi. Pentru moment, nu reu[esc, fiecare scrisoare atrage dup\ sine alte trei, fiecare fiin]\ zece, fiecare carte o sut\ de scrisori [i dou\zeci de coresponden]i, `n timp ce via]a continu\, `n timp ce exist\ lucrul, cei pe care-i iubesc [i cei care au nevoie de mine. Via]a continu\ [i eu, `n unele dimine]i, obosit de zgomot, descurajat `n fa]a operei interminabile care trebuie continuate, bolnav de aceast\ nebunie a lumii care m\ asalteaz\ `nc\ de c`nd m\ trezesc, din ziar, sigur `n fine c\ nu voi prididi [i c\-i voi dezam\gi pe to]i, am doar chef s\ m\ a[ez [i s\ a[tept s\ vin\ seara. Am aceast\ dorin]\ [i uneori chiar `i cedez. Po]i `n]elege asta B.? Sigur, meri]i s\ fii stimat [i s\ ]i se vorbeasc\. Sigur prietenii dumitale s`nt mai buni dec`t ai mei (care nu s`nt chiar at`t de gr\m\tici cum crezi). De[i `mi imaginez greu ([i nu-i o simpl\ poz\) c\ stima mea poate `ntr-adev\r s\ conteze pentru cineva, este adev\rat c\ o ai pe a mea. Dar pentru ca stima

~n]eleg c\ asta le este insuportabil celorlal]i. care trebuie pl\tit pentru c\ m-am l\sat `ncol]it de existen]a asta. brusc. ]ipetele. cam scump dup\ mine. fatal\ celor f\r\ m\sur\“. Dar nu este posibil s\ ai at`]ia prieteni [i asta-i nenorocirea mea. Vrea s\ se cru]e. Efectivele s`nt complete. dup\ ani de furie. Un la[ care se credea curajos. `naintea altor ani de nebunie senzual\. „zei]a m\surii. Cedeaz\ voluntar `n fa]a instinctelor care s`nt puternice. caracterele `mpinse p`n\ la cap\t. {i e suficient\ o ocazie ca s\-[i dea seama de contrariu – [i trebuie s\-[i schimbe via]a.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 414 414 ALBERT CAMUS CARNETE 415 aceasta s\ se transforme `n prietenie activ\. Camus vorbea despre un ciclu consacrat mitului lui Nemesis. Spre marele teatru. Astfel de scrisori. Ac]iunea [i via]a `n operele mari. e normal s\ fiu l\sat `n singur\tatea mea care. Via]a. avem nevoie `ntr-adev\r de timp. * ~n dragoste. Cine. Ceea ce reprezint\ el este propria juisare. dar f\r\ alt\ justificare dec`t ea `ns\[i. nu e chiar at`t de trufa[\ cum spui. Militant. fiind c`t de c`t exigent. irezistibil deci [i care trebuie urmat orbe[te. Pentru moment. mi-e insuportabil [i mie. Dar aceast\ culpabilitate e solitar\. de o `ndelung\ frecventare. Ministerul sinuciderii. De vreme ce trebuie s\ fii culpabil. Se teme de el `nsu[i [i pentru el `nsu[i. Raporturile dintre stil [i conven]ia teatral\. str\in. nu exist\ dragoste f\r\ culpabilitate personal\ [i absolut\. Tema energiei. „Imposibil anul acesta. nu e posibil. * Roman. care m\ condamn\ s\ decep]ionez. omul `i prefer\ o inim\ c\ldu]\ [i o moral\. libertate! . ~ntr-un fel. au numai darul de a m\ `ntrista [i se adaug\ la toate motivele pe care le am ca s\ fug din ora[ul \sta [i de via]a pe care o duc aici. vezi. Lipsit\ de alibiurile ra]iunii. * S\ mai adaug la Starea de asediu. o. Iar prima sa grij\ este s\ caute o justificare care s\-i u[ureze pu]in povara culpabilit\]ii. Acestei aventuroase singur\t\]i. C\ situa]iile valoreaz\ c`t valoreaz\ caracterele. volupt\]ile g`f`ite. s\ nu renun]i la ceea ce ai deja. Dar a[a stau lucrurile [i dac\ nu pot fi iubit a[a. Singur trebuie s\ decizi dac\ iube[ti [i singur trebuie s\ r\spunzi consecin]elor incalculabile ale dragostei adev\rate. care. juisarea-fulger [i nu acea suit\ de acte repetate [i [lefuite. – Pasifae (c`nd intr\ el): O. se impacienteaz\ `n fa]a nout\]ii [i nu renun]\ la independen]\ dec`t `n momentul c`nd consim]i s\-l satisfaci pe deplin. de punere `n scen\ [i de interpretare care vin din ignorarea acestui adev\r. Taurul rapid [i `nfocat ca un zeu. * Roman.carnete_Camus. refuz`ndu-[i `n acest caz condi]ia. cel pu]in s\ nu fii singur. [tiu asta. ar putea vreodat\ s\ consimt\ din ad`ncul inimii la tirania aceasta? Castitate. * Despre teatru „Legile“ teatrului. refuz\ [i tace – care prosper\ `n obi[nuin]\. Ac]iunea. straniu. puritate! * Martirii trebuie s\ aleag\ `ntre a fi uita]i sau a fi utiliza]i. de[i asta e ceea ce doresc cel mai mult pe lume. Am `nt`lnit multe fiin]e de calitate. singuratic. Erori de concep]ie. ea este greu de purtat. Iart\-m\ oricum c\ te-am dezam\git [i te rog s\ ai `ncredere `n g`ndurile mele fidele. Se `nt`mpl\ ca dragostea s\ ucid\. venind de la cineva ca dumneata. Teatrul `nseamn\ personajul. Completa]i o fi[\ pentru anul viitor. pl\cerile urm\rite ani `n [ir pentru `mplinirea unei fuziuni imposibile. * Pasifae dore[te taurul din castitate. * Nemesis1. valeaz\ cu a le ucide pe toate celelalte. Exist\ chiar o limit\ c`nd a iubi o fiin]\ echi1 Dup\ ciclul absurdului [i cel al revoltei. Idem: hot\r\[te s\ lupte contra tenta]iei morale. Trebuie deci s\ continuu aceast\ stranie existen]\ [i trebuie s\ socotesc ceea ce `mi spui drept pre]ul. asta e [ansa vie]ii mele. care necontenit decide singur s\ mearg\ `nainte. R\spund `n orice caz f\r\ am\r\ciune am\r\ciunii dumitale.“ * Sexul.

* O cravat\ curajoas\. * V. atunci doar psihologiile r\m`n prezente – [i se `nfrunt\. {i chiar dac\ atunci n-ai f\cut dec`t s\ a[tep]i. ca deodat\ s\ survin\ `nfr`ngerea. Iat\ de ce poezia este hrana ve[nic\. ele n-au generat niciodat\ lips\ de m\sur\ dec`t `n ur\. [i acordul dumneavoastr\. Dac\ se men]ine. {i dac\ asta nu m\ justific\. [i cealalt\ p\[esc [i se `nal]\ `n acela[i ritm. De fiecare dat\ c`nd cineva `mi spune c\ admir\ omul din mine. * Nu am g\sit alt\ justificare vie]ii mele dec`t acest efort de crea]ie. * Scrisoare de la Green. da. `[i scoate proteza dentar\ `nainte de a se duce `n sala de opera]ie. `n plus. * Dac\ am refuzat `ntotdeauna minciuna (inapt chiar c`nd m\ str\duiam s\ mint). Trebuie s\ i se `ncredin]eze p\strarea secretelor. * Unor b\rba]i le trebuie mai mult curaj ca s\ `nfrunte o simpl\ `nc\ierare pe strad\ dec`t s\ lupte `n linia `nt`i. . pentru unii. Dar ultimele s\pt\m`ni au trecut pentru mine ca v`ntul.: „Dou\ valori exist\ pentru mine: tandre]ea [i gloria“. virtuozii (instala]i ai) durerii. * S\ faci s\ pogoare harul divin peste o „`mbog\]it\ prin pia]a neagr\“ sau peste un rechin al afacerilor – asta. infidel este neantul. am fost mai mult dec`t sensibil la simpatia dumneavoastr\ [i la modul cum binevoi]i s\ mi-o exprima]i. V\ rog s\ primi]i toate ur\rile [i salut\rile mele cordiale. Dar corpul `mb\tr`ne[te. ~n ceea ce ne prive[te pe noi. c\ o ignor\m pe una din ele care este cea mai elevat\. * Team\ de meseria [i de voca]ia mea. e u[or. * Ca atunci c`nd dup\ o lung\ boal\ moare cineva pe care-l iube[ti. Fidel este abisul. reu[it\. ~n rest am e[uat. {i s`nt fericit s\ simt. Mi-a trebuit mult timp ca s\ r\spund amabilei dumneavoastr\ scrisori. * Ne suport\m gra]ie corpului – frumuse]ii. * Dou\ erori vulgare: existen]a preced\ esen]a sau esen]a preced\ existen]a. * Exist\ oameni care sufer\ rigid [i al]ii care sufer\ suplu: acroba]ii. Totu[i. [i trebuie trecute sub t\cere sau cel mult doar sugerate. bolnav\. singura `ntr-adev\r de dorit. {i una. nebunia. acestea s`nt secrete [i riscuri. uneori. Paris. * Van Gogh `i admira pe Millet. 9 iulie ’53 Drag\ domnule. Sully Prudhomme. f\r\ intermediar. Cel mai greu este s\ pui m`na pe un om [i mai ales s\ sim]i ostilitatea fizic\ a altui om. Lipsa de m\sur\.carnete_Camus.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 416 416 ALBERT CAMUS CARNETE 417 * Onoarea nu ]ine dec`t de un fir. Cei doi fii care `ntorc capul c`nd mama. * Pentru Nemesis. trebuie s\ [tim c\ exist\ dou\ `n]elepciuni [i s\ ne prefacem. ~mi pl\cuse str\lucirea voalat\ a poemelor dumneavoastr\. C`nd frumuse]ea se degradeaz\. e ca [i cum te-ai fi luptat tot timpul [i `ndelung. Peste un criminal. C`t despre societ\]i. Lipsa de m\sur\ `n dragoste. abisul. am impresia c\ am min]it toat\ via]a. Dar acum trebuie s\ accept [i singur\tatea. Tolstoi. e pentru c\ n-am putut niciodat\ s\ accept singur\tatea. via]a mea nu va merita s\ fie m`ntuit\. latura lor tip „lagun\ [i soare“. De aceea trebuie s\ li se predice o m\sur\ intransigent\. care scriem pe `n]elesul tuturor. Ei [tiu c\ a avut `ntotdeauna pudoarea de a nu m\rturisi c\ are din]i fal[i. asta se `nt`mpl\ adesea printr-un noroc. este proprie doar sfin]ilor. * Roman.

76. nu eram acolo. Despre o nuvel\ a lui Turgheniev care nu-i place: „Latura personal\ [i subiectiv\ nu este bun\ dec`t c`nd e plin\ de via]\ [i de pasiune. [ti]i. e pentru c\ exist\ tot mai pu]ine drepturi. 72. Care se g`ndesc la tot. Idem. ca s\ treze[ti alt\ for]\. `n timp ce aici subiectivitatea e plin\ de suferin]\ f\r\ s\ se mai simt\ via]a“ (de aplicat la Rilke. ~l descoper\ pe Schopenhauer cu admira]ie. p. Dou\ primejdii: jurnalismul [i conversa]ia“. Am s\ m\ omor dac\ o s\ continue a[a…“ 65. Nu `l regret\. datoriile etc. Idem: 62. ci o remu[care rece…“ Idem. 65. ~nt`lnirea cu Sophie Bers: „Iubesc cum n-am crezut niciodat\ c\ se poate iubi. „Mi-e indiferent s\ [tiu cine-i asupre[te pe polonezi. 70. 17 oct. care `i prezint\ scuze. Cel care este intransigent `n privin]a drepturilor sale este singurul care posed\ for]a datoriei. e totu[i so]ia mea. . ~i scrie contesei Alexandra Tolstoi. 65. Nimic `n fond nu e mai ne`ndur\tor dec`t un om maltratat pe nedrept [i care se simte convins de nevinov\]ia sa“. ci dimpotriv\ s-o stingi. „~n timpul verii… atunci m\ g`ndesc tot mai mult la moarte [i `ntotdeauna cu o pl\cere nou\. Vai! Cf. 71. Insomniac. dup\ moartea fratelui s\u: „{i am `nv\]at dup\ treizeci [i doi de ani de experien]\ c\. S\ calculezi astfel pentru fiecare oper\ suma de ur\ [i suma de iubire pe care le con]ine – [i atunci r\m`i consternat `n fa]a epocii. de cinci sau de [ase ori v\duv. Cf. obi[nuit\ a cur]ii imperiale: „Din fericire pentru dumneata [i pentru prietenul dumitale. „Plictiseala m\ viziteaz\ foarte rar. nici c\in]\ pentru mine `nsumi. ca s\ nege tot. de fapt. p. ]iganii.“ Cf. coresponden]\. R\spunsul Alexandrei ca s\-l potoleasc\: „Fie-]i mil\. La moartea unui prieten. t`n\r. Nu am nici lacrimi. Rezultat: c\r]ile de joc. 366: despre de[ert [i via]a primitiv\. situa]ia noastr\ e `ngrozitoare… Ajuns la cel mai `nalt grad de dezvoltare. ceea ce-i face melancolici [i `nduio[a]i. 77. de adaptare nesf`r[it\.“ La 50 de ani va mai afirma c\ nu trebuie citite ziarele (p.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 418 418 ALBERT CAMUS CARNETE 419 * Tolstoi.“ (Tolstoi despre Tolstoi. * Ceea ce prefer\ ei. 285: concep]ia lui Andrei Bolkonski `n R\zboi [i pace. Tolstoi se plaseaz\ singur pe panta cobor`[ului.). „Tr\iesc ca un animal. Kafka etc.“ 69. omul `[i d\ seama foarte precis c\ totul nu e dec`t minciun\. Perchezi]ie la Tolstoi: Un colonel `i cite[te jurnalul intim. Se roag\ zilnic Providen]ei s\-i acorde „pacea `n munc\“.“ 73. `l „invidiaz\ mai degrab\“. * Dac\ grija fa]\ de datorie scade. S\-]i `nchei via]a f\r\ s-o respec]i este ceva dureros. 62.carnete_Camus. cert\re]i. De[i eu o iubesc mai pu]in dec`t `mi iubesc romanul. 320: pe curba a c\rei culme ar fi Pu[kin. nesim]ind nimic [i care le las\ altora – partid sau [ef – grija de a sim]i pentru ei. Tolstoi `l provoac\ la duel pe Turgheniev. ’60. „S`nt fericit c\ o iubi]i pe so]ia mea. Cf. 405). * Lope de Vega. Ast\zi se moare mai pu]in. T. „F\r\ religie nu se poate tr\i [i totu[i nu putem avea credin]\. 1879) Fratele lui Tolstoi: „~i lipseau cusururile necesare ca s\ fie un mare scriitor“ (dup\ Turgheniev). 72. dar o `nt`mpin cu bucurie. Rezultatul este c\ nu mai trebuie s\ men]ii `n tine o for]\ de re`nnoire amoroas\. ceea ce-i face sentimentali este ura.“ 78. stupiditate [i c\ adev\rul pe care-l iube[te totu[i mai mult dec`t orice pe lume este cumplit…“ Idem: 61. 3 mai ’59: „Cui `i fac bine? Pe cine iubesc? Pe nimeni. Lui Strahov: „P\r\si]i activitatea depravant\ a jurnali[tilor“. p. fiindc\ l-a[ fi omor`t“. Indiferen]a sa fa]\ de politic\ – necontenit\ [i `nc\p\]`nat\. „merge s\-[i caute fericirea“ la Sankt-Petersburg. Unui prieten: „Nu z\bovi la Moscova. * Nihilism. p. Ea anun]\ `ntotdeauna o mare energie intelectual\. Mici c`rcota[i nivelatori. 396: contra progresului. coresponden]\.

este de a fi ve[nic acuzat. sinteza calit\]ii [i a cantit\]ii. ca r\ul cel mai cumplit dintre toate“. a[a cum se poate ea contracta `ntr-o editur\.M: ura fa]\ de scriitori. ori de c`te ori se treze[te cineva s\ vorbeasc\ despre onestitatea mea (declara]ia lui Jules Roy). * Artistul [i timpul s\u. Contradic]ia lumii ma[inii: creeaz\ abunden]a. p. civiliza]ia orizontal\. S\ citesc acea pagin\ minunat\ a lui Tolstoi despre artist (Ce trebuie s\ facem? 378-9 [i Romain Rolland. „Vegheam s\ nu-mi las imagina]ia s\ se r\t\ceasc\. nu le poate profera. 113): „artistul… este cel care ar fi fericit s\ nu g`ndeasc\ [i s\ nu exprime ceea ce are pe suflet. Nici o voce din lume.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 420 420 ALBERT CAMUS CARNETE 421 * ~ntregul lor efort este s\ te descurajeze s\ fii. * Titlu: Ura fa]\ de art\. [i a mea mai pu]in ca oricare alta. * Concentrat. 1951). Columb ucide civiliza]ia mediteranean\.“ „Adulterul este o acuza]ie fa]\ de cel sau fa]\ de cea care a fost tr\dat(\). * Virtutea nu e demn\ de ur\. Gelozie. 1 Faust [i Endimion s`nt dou\ imagini ale mitului eternei tinere]i. 2 Deja. `n Fran]a. * Ferrero. pp. * Hegel. 3 Guglielmo Ferrero (1871-1943). O ]ineam `n les\. 189-190). * Prea mult\ protec]ie pentru inima copilului. preocuparea lor constant\ e s\ `mpiedice scriitorul s\ scrie. nu `nflore[te dec`t o singur\ dat\: repausul f\r\ remu[care. prin viteza de fabricare. ~n literatur\. * Don Giovanni. * Roman. {i a[a [i este.“ * Faust. de-a lungul multor ani. `nainte de orice. desigur. * Ferrero3: „S\ culegi `n fine de pe arborele vie]ii acel mic fruct delicios [i de acum `nainte at`t de rar care. * Ferrero. Admirabile scrisori despre remu[care (R. care tinde s\ m\reasc\ tot timpul cantitatea de obiecte [i s\ le scad\ mereu calitatea. Moartea regelui. cea a spa]iului [i a cantit\]ii. de[i [tiu c\ e ceva exorbitant: s\ fiu citit cu aten]ie. ai f\cut `nconjurul lumii [i al fiin]elor. Cu sim]urile ascu]ite – cer un singur lucru [i-l cer cu umilin]\. Sf`r[itul istoriei despre care vorbesc oamenii no[tri progresi[ti este orgia.“ * Talentul. Sau mai degrab\ sentin]a. Ritul – Pandora2 [i sf`r[itul epocii de aur. bun\oar\. Dar nu exist\ sentin]\. O culme a artelor. [i are nevoie de s\r\cie ca s\ prospere. . `n „Vara la Alger“ (Nunta). Cf. iar via]a sa de adult va pretinde aceast\ protec]ie fiin]elor – `n timp ce fiin]ele nu ofer\ dec`t ocazia riscului [i a libert\]ii. se afirm\ `ntotdeauna `mpotriva a ceva. Les Deux Révolutions françaises 1789-1796 (La Baconnière. „sentimentele societ\]ii noastre actuale se rezum\ la trei: orgoliul. * De la Columb..R. cineva fream\t\ `n str\fundurile mele. `nlocuie[te civiliza]ia vertical\ a calit\]ii. insuportabil\. La fel. * Naturalul. D. O civiliza]ie ca a noastr\. C`nd ai terminat s\-l ascul]i. grecii au f\cut s\ ias\ speran]a dup\ toate celelalte. trebuie s\ sf`r[easc\ printr-o orgie enorm\ [i brutal\.carnete_Camus. se poate citi: „Din cutia Pandorei `n care mi[unau relele omenirii. M\sura. dar care nu se poate ab]ine s\ nu o fac\…“ Spre deosebire de aceasta. Endimion1. Dar discursurile despre virtute s`nt. senzualitatea [i oboseala de a tr\i“.

Dac\ inima ta nu [i-ar mai aminti dec`t de iubirea pe care mi-o poart\. Acele spirite „care par s\ fac\ din gustul servitu]ii un soi de ingredient al virtu]ii“. estetica [i morala lui Platon [i Aristotel. Cf. Revolu]ia Francez\. apoi. Ultimele nu s`nt cele mai pu]in durabile. Pascal. Vocea etern\ care `i strig\ artistului: „Creeaz\ opere de art\ [i nu face estetic\. descoper\ adev\ruri noi [i nu face teoria cunoa[terii. a[ g\si `n moarte m`ntuirea pe care n-am putut-o avea `n via]\.“ „Rusia este elementul fundamental al despotismului pe lume. „Ce le lipse[te acestora ca s\ r\m`n\ liberi? Ce anume? Tocmai dorin]a de a fi. ac]ioneaz\ [i nu te preocupa s\ verifici dac\ istoria s-a `n[elat sau nu“.“ (Coresponden]\1) Napoleon care st`rne[te revolu]ia copilului s\u natural: despotismul. * Ferrero. este priva]iunea care ani `n [ir m-a `mpiedicat s\ tr\iesc. tragedia [i sculptura Greciei. Iart\-mi. * Anteu `ngropat la poalele capului Spartel. dup\ T. Dar dac\ principiul este `nc\lcat. este frumuse]ea infinit\ strecur`ndu-se `n spiritul uman `ngust [i lu`nd acolo o form\ provizorie. epopeea. din nelini[te. Molière… Apoi descoperirea Americii.“ * Tocqueville (Despre democra]ie `n America): „S-ar spune c\ suveranii timpului nostru nu caut\ dec`t s\ fac\ lucruri mari cu oamenii. Ea a ob]inut. Se aplic\ la Sartre [i la progresi[ti. arta Evului Mediu italienesc [i arta roman\. Vechiul Regim [i Revolu]ia Francez\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 422 422 ALBERT CAMUS CARNETE 423 * ~n lipsa tradi]iei. r\ul pe care ]i l-am f\cut. Ideea general\: regalitatea este cea care a creat instrumentul Revolu]iei: centralismul. 1951). Iat\-l devenit Dumnezeu. Poate trebuie s\ pl\tim asta prin sterilitate. Las\-m\. `n fa]a nebuniei produc]iei. * Roman. Cu altele. Mi-am p\strat deci gre[elile. `n general. Atlanticul. 1 Correspondance d’Alexis de Tocqueville et de Pierre-Paul Royer-Collard. Racine. ma[ina. doar prin efectul concentr\rii [i al disciplinei.carnete_Camus. I. pe coasta atlantic\ a Marocului actual.“ * Idem. Nu te-am iubit destul [i nu m-ai iubit destul ca s\-]i pot da socoteal\ acum la sf`r[it. * Ferrero. artistul are iluzia c\-[i creeaz\ propria regul\. * ~ntre]inem cu anumite fiin]e raporturi bazate pe adev\r. Fran]a care a avut `ndr\zneala [i geniul s\ fac\ aceast\ prodigioas\ Revolu]ie Francez\ este `n acela[i timp ]ara care a cedat cel mai pu]in. am r\mas vinovat. resemneaz\-te. A[ vrea s\ se g`ndeasc\ ceva mai mult s\ fac\ mari oameni. raporturi bazate pe minciun\. Dar p`n\ la urm\ era nevoie de asta pentru a hr\ni imensele [i fl\m`ndele mul]imi care r\t\cesc sau vegeteaz\ pe glob (de verificat indicele de cre[tere a rasei omene[ti din secolul al XIII-lea `ncoace). Idem: „Crede `n principiul pe care `l afirmi [i nu-l abandona. „Nu am ce c\uta l`ng\ tine. Am a[teptat ani `n [ir s\-mi ier]i gre[elile [i s\ m\ accep]i a[a cum eram. Dreptul roman.. pe Galileo. Tocqueville. {i dac\ po]i. este aristocra]ia. 354: for]a Societ\]ii este limitat\. El nu va fi fost dec`t un moment al adev\rului universal“. Nu ai f\cut-o. vol. Trebuie s\ m\ descurc singur [i s\ mor singur. De asta am nevoie cel mai mult. * Ferrero: „~ntr-o zi sau alta va izbucni actul de voin]\ ajuns la limit\“. era produc]iei. . p. la por]ile lui Hercule. [i ast\zi trebuie s\ m\ `mpac singur cu gre[elile astea. Fr`na natural\ a despotismului. prin zdrobirea aristocra]iei [i a libert\]ilor provinciale. iart\-m\ din toat\ inima. Corres- pondance d’Alexis de Tocqueville et de Jean-Jacques Ampè re (Gallimard.

1 * Sf`ntul Ioan: „Dac\ zice cineva: «iubesc pe Dumnezeu. pe Dumnezeu. Dar putem `ncerca. `ndr\znesc s\ o spun.carnete_Camus. pe care nu L-a v\zut. c\ proprietatea p\m`ntului apar]ine `n ultim\ instan]\ statului. bl`nde. iar pe fratele s\u `l ur\[te. * Kaliaiev este dragostea de iarn\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 424 424 ALBERT CAMUS CARNETE 425 „Va trebui s\ regret\m `ntotdeauna c\ `n loc de a supune nobilimea sub imperiul legilor. Cf. magnifice chiar. Caietele nobilimii din Paris [i de aiurea cereau demolarea Bastiliei. orice creator adev\rat viseaz\ o via]\ f\r\ prieteni. mai m`ndru `n doctrinele Revolu]iei. de calit\]i [i de dispozi]ii reprezint\ `n ochii chinezilor culmea fericirii pe p\m`nt…“ (Abel Rémusat) Idem: „Complexul Insulelor. Ac]ion`nd astfel i s-a… f\cut libert\]ii o ran\ care nu se va mai vindeca niciodat\. 244: `n ’89 francezii au fost destul de m`ndri de ei ca s\ cread\ c\ pot tr\i egali `n libertate. * Iarna se opre[te la El Kantara unde `ncepe vara ve[nic\. Dup\ Fromentin. se mai [i f\leau c\ s`nt fideli spiritului ei prin faptul c\ erau necredincio[i. * Tolstoi. p. * La azilul din Broadmoor. pe care l-a v\zut. admirat `n Omul revoltat [i personaj principal `n Cei drep]i. Noaptea vine aici ca un le[in. . 245: portretul Fran]ei. * Idee pentru o pies\ (tot la Broadmoor): c`nd cel r\u intr\ `n scen\.“ Idem. * Chopin (n\scut `n 1810). dragostea solar\. este mincinos. a fost propagat\ de Ludovic al XIV-lea `n edictele sale.“ E nevoie de dou\ femei. Tot Fromentin: spiritele m\runte prefer\ `n art\ detaliul. Refuz\ s\ creeze pentru Oper\ fiind sigur de sine. Munte negru [i roz. * Dup\ Montherlant. `n ele se pot `nt`lni calit\]i private. p. Victoria. `n agonie. negustori cinsti]i [i proprietari foarte stimabili… dar ceea ce nu se va vedea niciodat\. p. Fiindc\ b\rbatul are trei suflete [i femeia patru.“ Idem: „Se p\rea c\ iubeau libertatea. certuri s`ngeroase `n leg\tur\ cu un tub gol de aspirin\. * Nu putem tr\i tot ce scriem. Cf. Pe urm\… Cf. Victoria. Dar ne`ndur\tor `n rela]iile cu editorii s\i. de fapt. 1 Kaliaiev. s`nt cet\]enii importan]i [i mai ales un mare popor. C`nd intr\ eroul: „Aplauda]i“. `n asemenea societ\]i. scria `n aer. personaj `n Starea de asediu. [i nu m\ tem s\ afirm c\ nivelul comun al inimilor [i al spiritelor nu va `nceta niciodat\ s\ scad\ at`t timp c`t egalitatea [i despotismul vor fi unite. nu f\ceau altceva dec`t s\-l urasc\ pe st\p`n“. La Valdemosa pesc\ru[ii pierdu]i `n ce]uri care se izbesc de ferestrele m\n\stirii. Pentru c\ cel ce nu iube[te pe fratele s\u. o pancart\: „Huidui]i“. * „Unirea a trei persoane legate `ntre ele printr-o bl`nd\ conformitate de tendin]e. Triunghiul e `n dezechilibru pe careul acesta. ~l felicit\ pe Tallberg care a c`ntat o nocturn\ deform`nd-o ca de obicei: „Dar de cine era?“ Risipitor [i generos. rafinate. 233: ideea-mam\ a socialismului modern. Dar pe dou\ careuri. formeaz\ o piramid\ `ncheiat\ [i solid\. buni ta]i de familie. `n cazul progresi[tilor no[tri: „Am v\zut oameni care credeau c\-[i r\scump\r\ servilismul fa]\ de cei mai ne`nsemna]i agen]i ai puterii politice prin insolen]a lor fa]\ de Dumnezeu [i care. ea a fost dobor`t\ [i dezr\d\cinat\. unde s`nt reeduca]i criminalii nebuni. puternice prin greutatea masei lor burgheze. `n timp ce abandonau tot ce era mai liber.“ „Societ\]ile democratice care nu s`nt libere pot s\ fie bogate. „P`n\ `n ultimul minut al zilei Sahara r\m`ne `n plin\ lumin\. Excelent actor.“ S\ citesc Marele de[ert de Daumas. revolu]ionar rus din 1905. mai nobil.

`ntr-adev\r. m\n`nc\ voios. nu `nseamn\ c\ ast\zi am duce lips\ de creatori. ~n aceea[i epoc\: „S`nt nebun de via]\… E var\. (n. de ce s\-i iubesc?“ Idem. „C`nd voi ajunge `n dreptul celui de-al treilea felinar. S\ public natural [i s\ pl\tesc pre]ul acestora toate `n mod natural. * 1 Fel de m`ncare provensal alc\tuit din pe[te fiert `n ap\ sau `n vin alb. str\lucind sub ploaie. 20. * Critica este pentru creator ceea ce e negustorul pentru produc\tor. S\ m\ amuz oare zadarnic vr`nd s\ le schimb [i uit`nd `ntre timp s\ tr\iesc? ~n[el\ciune! M\ supun defectelor lor. (n. Tot el `mi spune c\ sufer\ fiindc\ nu mai are poft\ de nimic. Este diminea]\. 2 Sf`nta Evanghelie dup\ Ioan. ed. Astfel angoasa cre[te. cit. dar `n ultimul moment (c`nd s\ apese pe tr\gaci) simte c\-i va lipsi curajul. Cel mai uman. cit. * S\ scriu natural.“2 * Altruismul este o tenta]ie asemenea pl\cerii. M\ supun `nclina]iei mele aristocratice. tr. sub cerul jos. magazinele goale. `n sala de a[teptare. E prima lui poft\ dup\ mai multe luni. ci c\ exist\ prea mul]i comentatori care `neac\ minunatul [i insesizabilul pe[te `n apa lor mocirloas\.“ Al treilea felinar [i 1 ~nt`ia epistol\ soborniceasc\ a Sf`ntului Apostol Ioan. * Tolstoi: „Po]i tr\i doar at`t timp c`t e[ti `mb\tat de via]\“.carnete_Camus. de un caracter. XV. Epoca negustoreasc\ vede astfel cum se `nmul]esc sufocant comentatorii. . La `nceputul ocupa]iei `n Saint-Brieuc. De atunci. Ioan: „De n-a[ fi venit [i nu le-a[ fi gr\it. el umbl\ prin burni]\ [i pe str\zile pustii. acoperit cu o manta din p`nz\ cauciucat\. La Nisa. ed. intermediarii `ntre produc\tor [i public. (n. face cu un revolver mai multe „repeti]ii“. se simte `ncol]it. p\cat n-ar avea. care-[i spune c\ el nu ar putea-o suporta. * Roger Martin du Gard [i moartea mamei sale. m-am pronun]at. {i iese apoi. 22. `mpotriva oric\rei aristocra]ii. nici s\ mai tr\iasc\ (de v\zut scrisoarea lui). Ia un taxi. ulei de m\sline etc. ora[ul e rece [i ploios. aromat cu usturoi. * Un titlu „modern“: Ura de art\. Singura speran]\ putea fi s\ se omoare. G. intr\ `n biseric\ [i se roag\. dup\ ce timp de zece ani. Anorexia de care vorbea Gide. Se schimb\ etichetele medicamentelor etc. de un destin. Atunci. o speran]\. I se ascunde acesteia c\ are cancer. du G.). `n teribila triste]e a clipei. Noul Testament. un imens sentiment de libertate. red. el. cred). Vede pe o pancart\ „Bouillabaisse“1 la u[a unui restaurant [i are poft\ de a[a ceva. De atunci.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 426 426 ALBERT CAMUS CARNETE 427 nu poate s\-L iubeasc\?“1 De apropiat de Spiritul confuz care spune: „Dac\ eu nu-l iubesc pe Dumnezeu. dintre b\rba]ii pe care i-am cunoscut. amintirea acelei `nsp\im`nt\toare agonii `l urm\re[te pe M. Dar va avea curajul? ~ncearc\. Dar dup\ moartea ei. var\ delicioas\…“ * Guilloux. Intr\. Prin pia]a goal\ trece un neam]. ~ntr-o zi m-am trezit pe p\m`ntul acesta. adic\ cel mai demn de tandre]e. nu a putut sau nu a `ndr\znit. simte c\ `n felul acesta. p`n\ ce va fi g\sit o „modalitate“. deodat\. sos de ro[ii. m\ aflu legat de corpul meu. IV.). `nseamn\ c\ nu iubesc oamenii [i. fiind de bun\-credin]\. „Ce este eul? Habar nu am. gata. Confesiune (79). 2 Scurt text teatral din 1946. voi ap\sa pe tr\gaci. red. Noul Testament.“ * Improviza]ia filosofilor1 `n commedia dell’arte. `mi scrie el. * Stendhal. va ap\sa. Se afl\. ~n concluzie. de c`te ori a `ncercat s\ descrie acest moment de p\r\sire sau de la[itate (nu [tie exact). dar acum ei n-au cuv`nt de dezvinov\]ire pentru p\catul lor. `[i duce revolverul la frunte. De atunci.). ateul declarat (rug\ciune c\tre Maria.

~n acela[i timp cere de la ceilal]i tandre]ea de care el este incapabil.carnete_Camus. * Dou\ fiin]e se apropie din priviri.“ Idem: copil\rie s\rac\. S\ rev\d `nsemn\rile despre Weissberg1. n-am s\ mai r\spund la `ntreb\rile dumneavoastr\“. Cele cinci mi[c\ri ale Cvintetului `n Sol minor de Mozart. angajeaz\ tot mai mult. Dou\ personaje: 1) Indiferentul: crescut f\r\ mediu familial.“ Sf`r[itul actului.“2 Na[tere `n timpul mut\rii. ca orice lucru. Nu c\ G. pfui! E[ti de p\rerea mea. E a[teptat. * Dragostea [i Parisul. Secretos p`n\ la limit\. Mama nu e un izvor de iubire. prostitueaz\. a descoperit c\ tat\l s\u murise mai t`n\r dec`t era el `n momentul acela… c\ mortul care z\cea acolo era mai t`n\r dec`t el cu doi ani. E ne`ntrecut\ la pas\rea `n aspic. ce r\spunde ea? „Am s\ spun c\ m-am dus undeva. „Nu [tiam s\ iubim. S\r\cia nu are trecut. L’Accusé (Fasquelle). se apuc\ de talie. U[or trufa[. Scen\ cu so]ia sa. doar at`t (s\ spunem casiera [i consumatorul). dar are accese teribile de adev\r. C\utarea unui tat\ sau a tat\lui necunoscut. de fa]\ cu Philinte1 al s\u [i cu G. „De exemplu. la drept vorbind). pentru c\ pu]ine lucruri `l intereseaz\. „~n ziua c`nd `n cimitirul de provincie… X. o svastic\ mare pe piept. [i cu tine…“ – „Cum?“ – „Da. Idem: b\tr`nul croitor anarhist care-[i explic\ limpede punctul de vedere. ceea ce ar presupune c\ este f\r\ limite. de[i politicos. 2) Cel\lalt. am s\-l spun `n mod excep]ional. Se descurc\ singur. Uit\ restul. cu intermiten]e. sensibil [i generos.. C\ci. de[i de 35 de ani odihnea acolo… {i-a dat seama c\ ignora totul despre tat\l acela [i s-a hot\r`t s\-l reg\seasc\. so]ia lui Philinte.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 428 428 ALBERT CAMUS CARNETE 429 Roman.. fiindc\ uit\ por]iuni mari din via]a sa. Ah! Inocen]a primelor acte! Dar anii trec. – {i `n restul timpului? – Min]eam. Incapabil s\ se smulg\ trupurilor.“ – Philinte: „Nu. Copil\ria (sau amestecat\ `n prima parte). dar nu po]i s\ nu fii.. Umbl\ mereu singur. Merge la meciurile de box [i de fotbal. F\r\ tat\. Se `nt`lnesc la sf`r[it ([i este acela[i) l`ng\ mam\. Judec\torul `l insult\ [i b\tr`nul riposteaz\: „M-a]i jignit. Revine din lag\r. Mama singur\. 2 Cf. pe mama mea cu t\cerea ei. Via]\ f\r\ dragoste (nu f\r\ bucurii). Nu vrea s\ fie judecat (judec\ pu]in. `n fine. C`nd se ive[te ocazia. m-am culcat cu G… De altfel. Din acel moment totul devenea imposibil `ntre so]ia ta [i mine. Spune adev\rul despre dragoste (pentru c\ a e[uat: acum [tie ce `nseamn\ s\ fii un b\rbat). * Pies\. bine`n]eles. v\ va face pas\re `n aspic. Partea a doua. ar avea vreo problem\. tr. cet\]ene judec\tor. C`nd am v\zut c\ G. – Artist prin `nse[i cusururile sale. Partea `nt`i. A[a st`nd lucrurile.). Cine s`nt eu? Partea a treia. Record de interogatoriu: treizeci [i una de zile [i treizeci [i una de nop]i. aceast\ `ncruci[are continu\. Ce spune el? „Ai timp?“ Ce spune ea. apoi `l lovesc.“ * Progresul este un echilibru optim `ntre dou\ for]e de tensiune egal\. tat\! ~l c\utasem la nebunie pe tat\l acesta pe care nu-l aveam [i iat\ c\ descopeream ceea ce avusesem `ntotdeauna. Dar tandre]ea ta? – Ce-i cu ea? Exista. nu-i a[a? Veni]i m`ine la cin\? G. prieten conciliant [i `ng\duitor al lui Alceste „mizantropul“ (n. fiin]ele se leag\ [i fiecare act al c\rnii leag\ fedele[. – Preferam 1 Personaj din Mizantropul de Molière. Ceki[tii care la interogatoriu `i a[az\ pe cap o coroan\ din h`rtie aurie `mpodobit\ cu svastici. Pu]in monstruos. Nu-i place nimic dec`t momentul de v`rf. [tiam. }ine seam\ de limite [i le pune `n slujba unui bine superior. Azil de nebuni! * Roman. Minte u[or. p. * O. 377. 1 Alex Weissberg. ceea ce dureaz\ cel mai mult pe lume e s\ `nve]i s\ iube[ti. Educa]ia unui b\rbat. nu s`nt sigur c\ tu [i Philinte. Dar chiar dac\ nu `mi place adev\rul. . {i nu ca o s\geat\ vertical\.

Un om complet.B..... aceste refuzuri. Dar nu total.. asta-i! spune fiul – Vezi [i tu.. dar ce spun. spune M. 3) Anii de fericire (bolnav `n 1938). Poate face orice pentru c\ a decis s\ se omoare... Nu e nici o nedreptate `n asta..... drept orice r\spuns. Intr\ deci `n Rezisten]\. pictor evreu român care s-a refugiat la Collioure ca s\ fug\ de nem]i. net suprarealist. Spirit de anvergur\. „E[ti la dumneata acas\“.. de unde o cutezan]\ incredibil\. se duce. Mama ([i h`rtia de la prim\rie adus\ celor dou\ femei analfabete care cur\]\ cartofi pe palier. Un om inteligent admite `ntotdeauna posibilitatea..qxd 12/12/02 4:31 PM Page 430 430 ALBERT CAMUS CARNETE 431 s\ min]i. „Cel mai r\u a fost cu Evanghelia.. Deci fiul meu e un imbecil (`l prive[te). tot folosind-o.. Protestezi.. din acela[i motiv... este focul `n jurul c\reia se `nc\lze[te societatea..... 2. citeam Evanghelia. Cere s\ se aduc\ o cea[c\ de cafea. `[i explic\ situa]ia... presa. Pe urm\ totul dispare. E o reac]ie de imbecil.. ..... – Sigur. – P\i..B.. C`nd planul social va coincide cu planul particular… – Maic\-ta va deveni inteligent\? Nu. Mizeria celorlal]i e chestiunea lor particular\.. mai `nt`i pentru c\ nu o aveam dec`t pe ea la `ndem`n\ [i pe urm\ fiindc\ mi-am dat seama........ Cheragas1 etc.. [i mai trebuie s\ fie introdus [i adjunctul la primar ca s\ `i dea h`rtia s-o citeasc\).... e[ti un monstru! – Dar tu.. `ntotdeauna ]i-a pl\cut siesta.. * Intelectualul care cere iertare. A doua zi.. 70 de ani…. 4) R\zboi [i rezisten]\ (alternan]\ `ntre Bir Hakeim [i jurnalul clandestin). Indiferentul. b\iete. ~l `nt`lne[te pe strad\. Iar lumea de ast\zi este compus\ pe trei sferturi din poli]i[ti sau admiratori ai poli]i[tilor.. Primul se treze[te apoi cu du[mani [i se mai [i mir\. Vrei s\ te folose[ti de for]a social\ a celorlal]i ca s\-]i aranjezi micile probleme particulare. Puternic sentiment de eliberare c`nd s-a ispr\vit. Pe urm\ uit\. Bl`nd [i bun `n ilegitimitate. `ngera[ule? Idem: de exemplu.. Ah! nu te b\ga. Cianur\.. Cinic [i teribil `n virtute.carnete_Camus.. Mai degrab\ face pe prostul. O femeie care se ter1 Comun\ din Algeria `n regiunea Sahel. [i prive[te `n sf`r[it primul desen.. 6) Mama. c\ existau mai multe puncte comune `ntre Iisus [i mine dec`t `ntre mine [i un poli]ist. recunoa[te `n el un pictor... 5) Femei. A[a se `nt`mpla `ntotdeauna `n ]inutul \sta unde. Las\ asta. Deschide mapa z`mbindu-i lui V.. probabilitatea de a fi un imbecil pe undeva.. * Primul om C\utarea unui tat\. Dar `n ziua c`nd trebuie s\ se serveasc\ de cianur\. Dar nu.. O s\-[i aranjeze aceast\ mic\ afacere..“ * Un om a c\rui via]\ e plin\ refuz\ multe avansuri.. dar… Nu mai dore[ti femeia altuia? – Sigur – De ce.. Astfel aproape to]i arti[tii [i-au `nchipuit c\ s`nt persecuta]i. din acela[i motiv.. a ta va fi perfect\? – Nu… – {tiu unde vrei s\ ajungi.. * Primul om Plan? 1) C\utarea unui tat\. Spitalul.. nu te teme. acum 50. 2) Copil\rie. – Ei... fiul meu e un imbecil.. V... Idem: fiul devine social. Da.. {i re`ncepe s\ mint\. Dar nu te b\ga. * ~n ’40. Dar avansurile i-au fost f\cute de persoane a c\ror via]\ nu era plin\ [i care. Refuz\ s\ fie iubit din ner\bdare [i din sentimentul clar de a fi a ceea ce este. corp dibaci [i dedat pl\cerilor. Maillol `l `nt`lne[te pe V. Vede profil`ndu-se u[or tat\l s\u..... ~n definitiv nu e nimic. Ac]iunea ca o supraabunden]\ fericit\. este primit cu bra]ele deschise. 2 Continuare indescifrabil\. E [iret [i [tie c\ prostia te ajut\ s\ reu[e[ti. li se r\spundea la refuzuri [i erau pedepsi]i pentru excesul lor de bog\]ie.... `l invit\ s\ vin\ s\-i arate desenele lui.B.. Idem: se `ndr\goste[te de Dominique.... se lipse[te de ea. `[i amintesc.

* Jurnalul lui Tolstoi.“ La persoana `nt`i. dar care nu le uit\ niciodat\. dar o uit `ntotdeauna. 3) Milioanele de interna]i `n lag\rele de concentrare. trece sub t\cere sau socote[te inevitabil.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 432 432 ALBERT CAMUS CARNETE 433 min\ printr-un copac. „Socotesc. Dar asta-mi ajunge. * Cei care i-au asimilat `n acela[i timp pe Dostoievski [i pe Tolstoi. * St`lpul infamiei. Lista e deschis\. 5) Execu]iile politice aproape zilnice `n spatele cortinei de fier. 8) Cruzimea. cufundat `ntr-o singur\tate definitiv\. Afar\!“ * Nietzsche: „Vorbesc to]i de mine… Dar nimeni nu se g`nde[te la mine“. c\ f\r\ religie omul nu poate fi nici bun. iar lic\rul lor a d\n]uit `n spatele `ntregii mele vie]i intelectuale. „Trebuie blamat. * G`ndurile astea pe care nu le spunem [i care ne `nal]\ deasupra tuturor lucrurilor. se plimba noaptea pe mun]ii care domin\ golful Genovei [i aprindea acolo focuri imense pe care le privea cum se sting. Maillol izbucne[te: „Nu. 2) senzualitatea (lupt\ foarte grea). `n vrac: 1) Deportarea a zeci de mii de copii greci. e pentru c\ i-am pus f\r\ s\ vreau `n fa]a acestor incendii [i imediat au fost f\cu]i cenu[\. 2) Distrugerea fizic\ a clasei ]\r\ne[ti ruse. Se public\ Actuelles II. nu e posibil. asta nu.). Dac\ mi s-a `nt`mplat chiar s\ fiu nedrept fa]\ de anumite g`nduri [i fa]\ de anumi]i oameni. Incapabil s\ iubeasc\. * Octombrie ’53. crea]ia. `ntr-un aer liber [i tare. Dar nu exist\ aspirin\ pentru mahmureala istoric\. * Ceea ce st`nga colabora]ionist\ aprob\. Nobil\ meserie `n care trebuie s\ te la[i insultat f\r\ s\ cr`cne[ti de un lacheu al literelor sau al partidului! ~n alte timpuri despre care se spune c\ erau degradante.carnete_Camus. * Octombrie ’53. nu. 3) vanitatea (cea mai teribil\ dintre toate). aveai cel pu]in dreptul s\ provoci f\r\ a fi ridicol [i s\ ucizi. cu aceea[i u[urin]\. Trei demoni: 1) jocul (lupt\ posibil\).“ Idem: „Adev\rul este oribil“. 7) Prostia. * A doua zi dup\ marile crize istorice te reg\se[ti la fel de nemul]umit [i de bolnav ca `n diminea]a care urmeaz\ unei nop]i de excese. nici fericit… Dar eu nu cred. dar asta f\cea insulta mai pu]in confortabil\. Un lucru idiot. care `i `n]eleg la fel [i pe unul. * Melville vorbe[te despre Moby Dick `ntr-o scrisoare c\tre Hawthorne: „Iat\ epigraful secret al c\r]ii: Ego non baptiso te in nomine…“1 1 Nu te botez `n numele… (lat. bine`n]eles. pe care i-am `nt`lnit `n secolul acesta. spune el `ntr-o scrisoare c\tre m\tu[a sa. . Adesea m-am g`ndit la focurile acelea. * Exist\ oameni a c\ror religie const\ `n a uita `ntotdeauna ofensele. ~n ceea ce m\ prive[te. Inventarul e ispr\vit – comentariul [i polemica. * Se spune c\ Nietzsche. De acum `nainte. 6) Antisemitismul. 4) R\pirile politice. Se str\duie[te etc. ace[tia s`nt `ntotdeauna firi redutabile pentru ei `n[i[i [i pentru ceilal]i. Trebuie s\ se blameze felul lui josnic de a p\rea cinstit [i de a nu fi astfel. dup\ ruptura cu Lou. [i pe cel\lalt. n-am suficient\ bun\tate ca s\ iert ofensa.

Criz\ acut\. ci mai `nt`i s\ accep]i anumite `ndatoriri care. Iar datoria nu const\ nici `n a te afirma. de 150 de ani. Ea nu se poate `ndrepta dec`t spre munc\. ~n prezent. s`nt evidente). `ncearc\ s\ dea o form\ lumii [i nu ob]ine dec`t un neant. incon[tient\ sau con[tient\ (umilire generalizat\ a inteligen]ei). Cf. Atunci se pune problema: s\ g\se[ti evenimentul [i s\-i dai numele t\u. dar se exprim\ ca [i cum nu ar suferi [i nu i-ar lipsi nimic. dec`t asta. dup\ ce a terminat M. . Pentru a ie[i din sine (defini]ia datoriei) inteligen]a nu se poate `ndrepta spre privilegii. La r`ndul ei. `n ambele cazuri. dec`t dac\ se recunosc una pe alta [i `ncep s\ se `ndrepte una spre alta pentru a consacra `ntr-o zi o singur\ imagine superioar\ a omului.“ Dincolo de…: „Dac\ ai caracter. la el. Aristocra]ia `nseamn\ `n acela[i timp a te afirma [i a te retrage.D. 1954). doar ele. * Nietzsche. aceasta fiind datoria [i limita sa. Jur\ solemn. * Walpole: „Bunul-sim]. de fapt. P`n\ la urm\ aristocra]ia muncii [i cea a inteligen]ei nu s`nt posibile. * Nietzsche: Auror\. nu se pot imagina dec`t dou\: cea a inteligen]ei [i cea a muncii. modernii…“ „Aici vorbe[te un om care sufer\ [i c\ruia `i lipsesc multe. care este sau ea `ns\[i. Aristocra]ia nu `nseamn\ mai `nt`i s\ te bucuri de anumite drepturi.carnete_Camus. ajungea p`n\ la geniu“. celelalte s`nt contrariul inteligen]ei. Ca urmare nu se poate `ndrepta dec`t spre inteligen]\. `n prezent. Tema povestirii Fericitul e[ec1: sl\virea lui Dumnezeu pentru acest e[ec. * Obliga]ia de a ascunde o parte din via]a sa `i crea impresia virtu]ii. Dispre]uiesc via]a“.“ 1 Melville. Acest nimic care este burghezia. Unele fac parte din ea `ns\[i. ~ntre aristocra]ie [i popor nu exist\ nimic. Dar inteligen]a singur\ nu este o aristocra]ie.“ }el unic [i gigantic: cunoa[terea adev\rului. contes (Gallimard. mai mult dec`t bolnav. obosit de necontenita deziluzie provocat\ de tot ce ne entuziasma pe noi.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 434 434 ALBERT CAMUS CARNETE 435 Idem: „C`nd scriam cartea asta aveam con[tiin]a unei construc]ii alegorice pe care se baza `ntreaga lucrare ca [i fiecare dintre p\r]ile ei“. L’Heureux Échec: une histoire du fleuve Hudson. „Nu trece niciodat\ sub t\cere. un haos care nu-[i mai supravie]uie[te dec`t din cauza ad`ncilor sale r\d\cini. Genealogie…: „Oricine a construit vreodat\ un cer nou nu a g\sit puterea necesar\ acestei `ntreprinderi dec`t `n str\fundurile propriului s\u infern“. [i a citit scrisoarea admirativ\ a lui Hawthorne: „Am un straniu sim]\m`nt de satisfac]ie [i de iresponsabilitate. * „Polifonia“ anumitori firi. `n Cocorico! et autres „De atunci `nainte m-am `ntors singuratic `mpotriva mea `nsumi [i am luat partea a tot ceea ce. sau contrariul ei (vezi mai sus). `mi era potrivnic [i m\ f\cea s\ suf\r. * Singura surs\ a aristocra]iei este poporul. nici o poft\ de desfr`u“. munca nu se poate `ndrepta spre `ndobitocirea. ai `n via]a ta un eveniment tipic care revine ve[nic“. legitimeaz\ drepturile. tocmai asta e. (F\r\ metafizic\ nu r\m`ne. Oamenii religio[i ar putea fi clasa]i `n primul r`nd al arti[tilor. nici `n a te suprima. Este primul act de loialitate pe care `l datorezi g`ndirii tale. nu ascunde niciodat\ ceea ce se poate g`ndi contra propriilor g`nduri.) Bilet pentru Lou (1882): „~n pat. Nici munca (exemplele. Idem. * Nietzsche (Uman prea uman): „Cur`nd dup\ aceea am fost bolnav. * O aristocra]ie este necesar\. {i pe urm\: „Simt c\ voi p\r\si lumea asta cu mai pu]in\ am\r\ciune dup\ ce te-am cunoscut“. ci `n a face s\ serveasc\ ceea ce afirmi. Revenire etern\: S\ exal]i ceea ce este [i s\ adori s\ revin\.

Spehniov anim\ o tendin]\ mai radical\. 1954). am s\ m\ `nscriu `n partidul cel mai crud»“ ~ntrebat\. * „Nimeni nu ar trebui s\ produc\ mai mult\ filantropie. contele de G. 40-41 [i 202. Murind so]ia sa. * Carlyle. Gauguin. A[teapt\ ca toate celelalte s\ plece.“ El credea c\ misiunea filosofului militant const\ `n a favoriza `n toate clasele to]i factorii libert\]ii. dup\ Berdiaev: lipsa cavaleriei a avut consecin]e dezastruoase pentru cultura moral\ rus\. * Van Gogh. pe care o martiriza. Brupbacher1: * W. repet`nd: „amanta mea. * Idem. cu sexul strivit `ntre dou\ 1 Fritz Brupbacher. `l vedea pe Van Gogh aplecat asupra lui [i privindu-l fix. L’univers religieux de Dostoievski (Le Seuil. Este unul dintre modelele lui Stavroghin. Este ra]ionamentul nem\rturisit. amanta mea!“ * Salacrou. Dar cunosc foarte bine ra]ionamentul. de libertate [i de putere“) [i „fiecare e vinovat de tot. Kirilov s`nt tot at`tea fragmente din personalitatea dezagregat\ a lui Stavroghin. Dup\ dou\ luni D. nu voi avea de ce s\ m\ tem. pp.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 436 436 ALBERT CAMUS CARNETE 437 * S\-]i utilizezi viciile. relateaz\ povestea urm\toare: „O feti]\ care urma s\ `mplineasc\ 10 ani declar\: «C`nd am s\ fiu mare. Este asasinat. * Adaptare dup\ Demonii Cf. `ndr\zne]i `n ambele cazuri. Dostoievski s`nt revolu]ionari? Totu[i s`nt numi]i contrarevolu]ionari. `ntotdeauna. Verhovenski: „For]a cea mai important\ a revolu]iei este ru[inea de a avea o opinie proprie“. o p\r\se[te c`nd aceasta trebuie s\ nasc\. 1947). se `mbat\ noaptea [i vorbe[te cu ea. iat\ tema unic\ din Demonii“. pietre. Dostoievski [i fratele s\u Mihail `l frecventeaz\ din 1847. Nu prea cred `n povestea asta cu feti]a. Anxietatea. Cu capul spart. Au `mpins revolu]ia p`n\ la cap\t. 2 Romano Guardini. Whitman: „C`nd libertatea pleac\ de undeva. Ei se dovedeau. Cf. emana]ii ale acestei personalit\]i extraordinare care se epuizeaz\ risipindu-se. Berdiaev noteaz\ undeva c\ ei n-au avut niciodat\ Rena[tere. Teza lui Dostoievski: acelea[i c\i care-l `mping pe individ la crim\ `mping societatea la revolu]ie. ~n noaptea de 22 spre 23 aprilie 1849.carnete_Camus. se love[te `n piept cu o bucat\ de lemn. Berdiaev: „{atov. lu`ndu-[i pe r`nd o voce de femeie [i o voce de b\rbat. * Ura rusului pentru forma care `ngr\de[te. dar eficient. trezindu-se `n timpul nop]ii. ~n s`nul acestui cerc. voi suferi mai pu]in fiindc\ voi fi persecutat\ de partidul mai pu]in crud». Enigma lui Stavroghin. Dostoievski [i treizeci [i trei de membri ai cercului Petra[evski s`nt aresta]i. [i dac\ e cel\lalt. explic\: «Dac\ partidul meu e la putere. cuplat cu o femeie din popor. Idem. . Nietzsche. nici mai mult\ moral\ dec`t secret\ `n mod natural. Guardini2. taina lui Stavroghin. * Un preot care regret\ c\ trebuie s\-[i abandoneze c\r]ile murind? Oare pl\cerea violent\ a vie]ii ve[nice nu dep\[e[te ea infinit dulcea tov\r\[ie a c\r]ilor? 1 Petra[evski este animatorul unui cerc intelectual unde se discut\ idei noi. `n opinia lui. Socialisme et liberté (La Baconnière. pentru to]i“. cade la p\m`nt [i `ncepe s\ horc\ie. Christine. R\d\cina etimologic\ a numelui lui Stavroghin: stauros: crucea. s\ nu te `ncrezi `n virtu]ile tale. care-[i ura tat\l vede o `nmorm`ntare. La azilul din Saint-Rémy. Verhovenski. Spehniov (petra[evskistul1 – „B\rbatul plin de ironie. ea nu este primul lucru care pleac\. al intelectualilor francezi din 1954. r\m`ne la urm\“. `n notele care `nso]esc cel de-al [aselea volum al s\u de teatru. * Tat\l lui Dostoievski punea s\ fie biciu]i ]\ranii care-l salutau [i pe cei care nu-l salutau.

carnete_Camus. nu-l voi acuza… Nu-i invidia]i pe cei din est pentru sacrificarea inteligen]ei [i a inimii fa]\ de zeii istoriei. la timpul meu. Vezi Improviza]ia). . ci. bilan]ul e clar. Pact cu diavolul. Dup\ c`teva zile g\sesc r\spunsul `n ziare: trei dintre condamna]i au fost `mpu[ca]i. 2 Proiect de pies\ care ar fi amestecat `ntr-un singur personaj mitul lui Don Juan [i pe Don Juan este un Faust f\r\ pact – (s\ dezvolt). Solitar cu to]ii. Idem. fratele meu va fi foarte distractiv“ – „Voi a[tepta. `i scriu Pre[edintelui Republicii ca s\-l rog s\-i gra]ieze pe condamna]ii la moarte de la Mokhnine1. 1 ~n 1954. nu [tiu de ce. * Dou\ milioane de sindicali[ti la unsprezece milioane de salaria]i. cel al lui Faust. sub o mie de forme. `ntre timp. S\ pariezi pentru lume. Ca `n ’40. * Pies\. c`nd sucomb\ sub povara gre[elilor [i a prelungitei sale glorii. sentiment `mp\r]it `ntre ru[ine [i furie. dar. Vis\toare birocra]ie. Actul III. Scrisoarea lui Camus c\tre pre[edintele Coty dateaz\ din 12 aprilie 1954. ~n 1947 existau [apte milioane de sindicali[ti. dimpotriv\. muzic\ pentru voci. m\-ntrerupea `ntotdeauna veselia“. directorul de cabinet m\ informeaz\ c\ scrisoarea mea a „re]inut aten]ia“ Pre[edintelui [i a fost trimis\ consiliului superior al magistraturii. * La cererea lui Massignon. 1 James Boswel. S\ pariezi pentru dreptate `nseamn\ [i s\ pactizezi. [apte tunisieni au fost condamna]i la moarte fiindc\ asasinaser\ trei poli]i[ti.: „Am `ncercat. * ~n ap\ broasca ]estoas\ devine pas\re. Politicieni de dreapta au plasat ni[te neferici]i `ntr-o situa]ie de neap\rat [i. El este cel care anun]\ „Nu va veni“ (`l dojene[te pe tat\l Doñei Anna care-l interogheaz\ pe Don Juan `n leg\tur\ cu viciile lui. ~n seara masacrului.J. La dou\ s\pt\m`ni de la execu]ie. spune J. A fost ocupat\ localitatea Diên Biên Phu. un prieten al lui J. * Don Juan Faust2 1) S\ aib\ dreptate 2) Nimic nu e permis 3) Consimte la stratagema franciscanilor care `l ucid3. dar f\r\ diavol. s\ fiu un filosof. oamenii de st`nga `i `mpu[cau pe la spate. `n a dovedi c\ po]i s\ te adaptezi la toate manierele [i la toate `mprejur\rile. ~nainte de a muri are un „g`nd curios“: nu primim scrisori `n morm`nt. Aix-en-Provence? Romantism? Sganarelle ar fi Domnul Neant din Improviza]ia filosofilor. * Scrisoare c\tre M: „Nu blestema]i Occidentul. 3 Cf. Carnete I: „Pentru Don Juan. * Muzic\ atonal\.“ * Socrate a `nv\]at s\ danseze la o v`rst\ `naintat\. domnule. `n Brazilia cu sclavii. rec\s\toria: „Triumful speran]ei asupra experien]ei“. l-am blestemat `n vremea splendorii sale. * Johnson: „Nici un om nu este ipocrit `n privin]a divertismentelor sale“. * Dup\ Johnson (Boswel)1 curtoazia des\v`r[it\ nu const\ `n a purta amprenta unei profesii oarecare.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 438 438 ALBERT CAMUS CARNETE 439 * 8 mai. Dar ast\zi. iar inteligen]a luminat\ de inim\ este singurul zeu care. devine om [i solitar. a fost vreodat\ venerat `n aceast\ lume“. Istoria nu are zei. pentru vocea `nfrigurat\ a omului modern. senza]ia [i pl\cerea vin din `ncheierea unui pact cu diavolul. Idem. Vezi Larousse: c\lug\rii franciscani l-au ucis [i au l\sat s\ se cread\ c\ fusese tr\snit de Comandor“. 1954). Actul IV. {i nimeni nu-l poate suporta. actul V. Idem: „Ve]i vedea c\ dup\ ce vom fi `mpreun\ un timp. ~n ceea ce m\ prive[te. Marea broasc\ ]estoas\ din m\rile calde plute[te `n s`nul apelor c\ldu]e ca un frumos albatros. Un om fericit. D. Vie de Samuel Johnson (Gallimard.

* Pies\. r`dea de aceast\ derizorie preten]ie.“ * {coala criticilor: „legile“ teatrului. {i o uram `n prezen]a altcuiva care. desigur. ~n momentul c`nd nu mai face nimic: „~i auzea alerg`nd prin od\i… via]a. nici unul dintre marile genii dramatice nu s-au dat `n l\turi s\ le `ncalce. compasiunea. – Urm`ndu-v\ sfaturile. numai Shakespeare. nu. Domnule. Regele Lear. cu o s\pt\m`n\ `nainte de inaugurarea ce s`nt. Etapele Jessic\i: Feti]a senzual\. [i pe urm\ brusc aproape h\r]uit `n alcovul acela. Este criza locuin]elor.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 440 440 ALBERT CAMUS CARNETE 441 * Cehov: „Esen]ialul.carnete_Camus. T`n\ra `ndr\gostit\ de absolut. ast\zi un patrician deposedat de sociali[ti. Dar alt\ parte din mine. 1 Marcel Herrand. Cel care i-a urmat a fost Albert Camus. pentru un scriitor. Feti]a r`dea. asta-i aproape sigur. {i dac\ nu. moart\. nici cel\lalt dintre ace[ti mari creatori. {i. „S\-[i poarte crucea [i s\ p\streze speran]a. * M. direc]ia cea bun\). din nou? * Pericle `n fa]a morm`ntului unui t`n\r: „Anul [i-a pierdut prim\vara“. ur`tul. v\zuse [i suportase. nu a `ncetat s\ moar\ de ru[ine. zgomotul pe care-l fac oamenii. nu voi fi deci nici unul. unde singur… * Exist\ momente `n care a te l\sa dus de sinceritate echivaleaz\ cu o relaxare de neiertat. * Dup\ existen]iali[tii no[tri. C`t despre Feydeau. timidul. p`n\ la ora dimine]ii alese. * Din oamenii virtuo[i ies adesea cet\]eni frico[i. s-a n\scut dintr-o sut\ de nebuni preten]io[i [i dispera]i care se credeau Shakespeare. nu este gloria… ci r\bdarea de a `ndura“. . trebuie s\ respect cu precizie ni[te legi pe care nici Eschil. * Primul om. `n to]i anii ace[tia. de ce s\ scriu? Voi e[ua. Exist\ deci persoane care nu s`nt r\spunz\toare pentru ceea 1 Evocare a dispari]iei lui Marcel Herrand. mizerabilul este nevinovat pentru mizeria sa. nici Corneille.“ * Jonas. cel at`t de monden. Dar a[ putea s\ devin. O uram pentru c\ nu m\ a[teptase. ci pe sine `nsu[i. `n mine. la urma urmei.1 Aerul `ngrozitor de trist al muribunzilor – [i aerul `nchis [i provincial al celor care asist\ la agonii. al c\rui director era.H. * C`nd se vorbea de mine ca de un „director“ (cineva care ar\ta. nici Calderon. * Moartea lui Marcel Herrand1. Idem: un Caligula care nu mai acuz\ lumea. ca s\ `nchei. o parte din mine. de fapt. Mai ales suportase. De unde podeaua suspendat\. `n 1953. Ceea ce explic\ dispari]ia total\ a compasiunii `n universul lor de b\tr`ni agresivi. C`t de mult `i iubea! C`t de mult `i iubea!“ * Festivalului de la Angers. La r\d\cina adev\ratului curaj. nota]i asta. n-a ie[it dec`t din Feydeau (r`d. „C`nd iubeam cel mai mult. El. Atunci? Mutilatul. nici Shakespeare. Dar faptul c\ am `ncercat va da vie]ii mele un gust pe care mi-l ve]i [i lua. Iar Shakespeare. dar rareori mai mult de un act). – Dac\ am `n]eles bine. Eschil [i ceilal]i `[i puteau permite s\ le `ncalce. – Pretinde]i c\ a]i fi? – C\ a[ fi. ce frumos era asta. ~ndr\gostita adev\rat\. {i totu[i ei pretind c\ lupt\ `mpotriva nedrept\]ii sociale. – Ar fi mai drept s\ spune]i c\ aceste legi. ~mplinirea `n afara echivocului debuturilor. `n fine. orice om e r\spunz\tor pentru ceea ce este. cineva `n str\fundurile mele o detesta pentru ceea ce f\cuse. se umfla de o vanitate imbecil\. {i pe urm\ tablourile se acumuleaz\ [i-i iau locul. o dereglare.

Dar pe cea mai b\tr`n\ mare. Reg\sim prima [i cea mai veche dintre probleme. dac\ spun: „Are nasul ca un dovleac“. printr-un lung ocol de fraze [i cuvinte care `n cele din urm\ ne duc tot acolo [i re`nvie `ntr-adev\r emo]ia. care va nega puterea oamenilor. Cel care-l prime[te descoper\ atunci nedreptatea. n-avea chef s\-l loveasc\. * Estetic\. Se cere un nou Lucifer. iar eu eram azv`rlit `ntr-o nefericire mut\. 2) Spune adev\rul. * Ceea ce suport\ omul cu cea mai mare greutate este s\ fie judecat. Trebuie deci s\ re`ncepem revolta epocilor vechi. * Dintotdeauna cineva `n mine. Alteori. (Ea rupe h`rtia care ar face-o s\ renun]e la minciun\. „Jidan `mpu]it“. Mincinosul: 1) Minte. * Hristos-Pan. 1 Tem\ apropiat\ de cea din Jonas. .qxd 12/12/02 4:31 PM Page 442 442 ALBERT CAMUS CARNETE 443 Pies\. Camus scrie o mimodram\. Trebuia s\-l loveasc\. da. * Nimeni nu merit\ s\ fie iubit – nimeni pe m\sura acestui dar nem\surat. * Povestiri fantastice. dar `n cruzime. `nc\ vie `n amintire. A doua deplasare a problemei flagelului universal nu-l mai are pe Dumnezeu ca autor. da-ul total. minte iar. de aici [i dragostea de animale. Ajun[i la infinit. * Dac\ n-a[ fi cedat `n fa]a pasiunilor mele poate c\ a[ fi avut cu ce s\ intervin `n lume. prieteni.) * O pies\ despre imposibilitatea singur\t\]ii. de ast\ dat\ nu ca un strig\t. `n dep\rtare. Dar am cedat [i de asta s`nt un artist [i numai at`t. 3) ~n fa]a catastrofei. * Bomba termonuclear\: la limit\. * Dragostea dintre Char [i leoaic\ la Jardin des Plantes. De aici. dar de ast\ dat\ `mpotriva omenirii. moartea generalizat\ coincide cu condi]ia uman\ din acest punct de vedere. * La extremitatea acestui g`nd lung arde. Ei s`nt `ntotdeauna prezen]i1. din toate puterile. limitele s\reau `n aer. ~n 1953. spune cel mare. * Bizar. ci pe oameni. pornim de la `nt`lnirea emo]iei. Dar trebuia s\ r\spund\ [i s\ loveasc\. ~ntre dou\ femei. Arta este astfel o exagerare calculat\. Oamenii `l egaleaz\ `n fine pe Dumnezeu. cu ce s\ schimb ceva. Iar cel mic `l love[te. ~[i deschide labele scurte… * Pe toate drumurile din lume ne-au precedat milioane de oameni [i urmele lor s`nt vizibile. Se `nt`mpl\ s\ pornim de la emo]ie [i strig\tul s\ ]`[neasc\. Via]a de artist. a `ncercat s\ nu fie nimeni. * Roman. ci ca un val mare a c\rui amploare… Idem. N-avea chef s\-l numeasc\ jidan pe micu]ul \sta at`t de simpatic. dar „ca o piersic\“. Este deci suficient s\ te supui regulii. asta nu spune nimic. Salut\ri (fiului meu care o va lua de la cap\t). Ea se d\ pe spate.carnete_Camus. t\cerea noastr\ e `ntotdeauna prima. `n care un pictor este `mpiedicat s\ lucreze de mondeni. Dar n-avea chef. discipoli. crez`nd c\ `mpac astfel ceea ce era de ne`mp\cat. Nu ura capul acela pe care-l lovea… {i nici cel\lalt nu avea chef. ~i ia capul `n m`ini printre z\brele. * Chiar `n clipa c`nd dup\ at`tea str\danii fixam ni[te limite. re`ncepem de la zero. ata[ament fa]\ de mam\ sau fa]\ de amanta orbit\.

demonstr`nd. 8. nebun dup\ atacul de hemiplegie [i dup\ accident. 1954 X. A. contradic]ia ateismului modern)? Eu am acceptat `ntotdeauna suferin]a cu un soi de bucurie. `[i d\ seama c\ au existat doi ani `n care n-a produs nimic. Zi moart\. * 16. Sinucidere. Numai demen]ii s`nt clasici fiindc\ s`nt astfel sau deloc. adic\ s\ [tim c\ s`ntem. a `mpins exigen]a pe m\sura dezordinii sale [i a ales naturi moarte [i peisaje fiindc\ putea s\ g\seasc\ `n ele o arhitectur\. 8. Dar atunci de ce s\-i repro[\m lumii ceea ce tocmai ne d\ con[tiin]a.) 1 Descifrare `ndoielnic\. O nebunie de acest fel pretindea disciplina teribil\ de care a dat dovad\ Cézanne. o geometrie. bucuria de a fi. de a avea cel pu]in grija ei. Medicul Reclus. expozi]ia Cézanne: primele picturi morbide [i nebune[ti (obsesia sexual\ mai ales). revine la corpuri [i la chipuri. * 20 Coresponden]\. So]ia sa [i fosta amant\ pun tablourile sub sigiliu `n timp ce el delireaz\ la clinic\. ceea ce este greu. de fapt. * 17. dintre fiin]ele pe care le-am `nt`lnit. Cubismul este aici ordonat (anun]at)1. C.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 444 CARNETE 445 studierii dosarelor afacerii.carnete_Camus. tr. `l poart\ cu o m`ndrie natural\. C\tre sf`r[itul vie]ii. Ani `n [ir am tr\it claustrat `n dragostea ei. Alteori Mahler e foarte mare. privind volumele operelor sale la sf`r[itul vie]ii. prin contrast. Cel care e deja mort ce mai a[teapt\? Cimitirul din Anet unde iedera a spart o lespede veche. f\r\ s\ `ncetez de-a o iubi. Coresponden]\. 2 Datare evident gre[it\ (n. * 19 Diminea]\ teribil\. . Ast\zi se ia partea cuiva dup\ simpla lectur\ a unui articol. Uneori Mahler te face s\-l apreciezi pe Wagner. aceea pe care a disciplinat-o. Dreyfus: consacrase acei doi ani 1 Emmanuel Berl (1892-1976) devenise prietenul lui Camus. care luase partea lui Dreyfus. pe care ea singur\. adic\ r\ul [i suferin]a (iat\. 1954 Simfonia a IV-a `n sol major pentru soprane [i orchestr\ de Mahler. * 252 Zi moart\. Ast\zi trebuie s\ fug. `n ce m\sur\ acesta din urm\ r\m`nea st\p`n peste cea]a sa.). CAIETUL AL VIII-LEA august 1954 – iulie 1958 15. * 18 Nu voi ie[i din asta. `mi spune: „De ce nu accept\m ideea vie]ii ve[nice? Pentru c\ este p`n\ la urm\ o beatitudine lipsit\ de con[tiin]\ – iar noi vrem s\ fim. Berl1 Intelectualilor le este mai u[or s\ spun\ nu dec`t s\ spun\ da. (Derain. Ah! da. Geniul? Da.“ ~i spun c\ asta `nseamn\ geniul. N. Dup\-amiaz\. Dup\-amiaz\ pierdut\. reg\sind demen]a. geniul vie]ii.

la r`ndul lor. * 21 Cum s\ predice dreptatea cel care n-a ajuns nici m\car s\ se ghideze dup\ ea `n via]\? Ca s\-[i doboare familia cu lovituri de topor `n timpul nop]ii. At`tea afirma]ii repetate vor echivala cu ac]iuni. Film japonez cam `n stilul american. Muzeul Omului. justi]ie. * 5 octombrie1 Decorul Rotterdamului noaptea. Cei din fa]\ vor face la fel. de cenu[a aceea osoas\ care este a scheletelor [i mumiilor. N. Catherine nu poate adormi fiindc\-i e fric\ s\ nu moar\ (dur`nd-o pieptul). [i uneori nedrept“. ([i familia sa) iubirea se confund\ cu suferin]a.carnete_Camus. Dumnezeu nu e necesar ca s\ creeze culpabilitatea [i nici ca s\ pedepseasc\. ~n alt\ zi. bun [i (ca s\ compensezi ceea ce este resping\tor `n bun\tate) e[ti pasionat. Hemiplegic. ci de a tr\i `n moarte. dar nesiguran]a asta le d\ o con[tiin]\ `nc\rcat\. La rigoare. Dejun cu Berl. Tot fugind de con[tiin]a lor `nc\rcat\ `nvin[ii `[i vor fi g\sit adev\rata vinov\]ie [i vor r\spunde de ea nevr`nd asta. Acest decor se va reg\si `n C\derea. Fiin]ele s`nt suficiente. Plec de acolo cu gura plin\ de cenu[\. * 9 Pentru X. el ar putea `ntemeia nevinov\]ia. Astfel pozi]iile se vor `nt\ri. Mumie peruvian\: […]2 a istoriei. Istoria este o lung\ crim\ s\v`r[it\ de inocen]i. e disperat\. Bietul Derain a c\rui for]\ moroc\noas\ `mi pl\cea. A iubi `nseamn\ a suferi de sau pentru. {i deja `nsemn\rile din 20 [i 21 septembrie despre culpabilitate. 8 septembrie N. Nimicirea nu are nimic care s\-l sperie pe cel care a tr\it mult. vor fi `nvin[i [i vor r\spunde. anun]\ aceast\ carte. * 22 Trist\ [i cuminte natur\ din ~le-de-France.A. Prea viu pentru propria sa via]\. Le vor provoca `n cur`nd. M. Nici nu-i `nt`lnisem bine c\ [i eram cufundat `n culpabilitate [i nu mai puteam iubi cu adev\rat. .A. Pentru mine ea nu s-a desp\r]it niciodat\ de o anume stare de inocen]\ voioas\. Faptul c\ o asemenea angoas\ `i chinuie deja pe micu]ii \[tia nu e oare cu adev\rat `ngrozitor? * 1 Poarta infernului (Jigoku-Mon). Cine s\ fi fost? Ac]iune [i scriere: Nu s`nt at`t de siguri c\ au dreptate. Pentru asta vor c\uta noi argumente. 1 Camus viziteaz\ Olanda `n octombrie 1954. cu angoasa. Nimic de f\cut. film de Kinugasa care a primit Marele Premiu al Festivalului de la Cannes `n 1954. * 7 septembrie ~ntoarcerea copiilor. * 20 Nu faptul de a muri m\ sperie. persecutat de so]ie care a pus s\ i se sigileze tablourile.: „E[ti secretos.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 446 446 ALBERT CAMUS CARNETE 447 Poarta infernului1. Vor scrie deci ca s\ se descotoroseasc\ de aceast\ con[tiin]\ `nc\rcat\. nebun. * 25 Doar de diminea]\ n-am lucrat. 2 Cuv`nt indescifrabil. `mi telefoneaz\: A murit Derain. asasinul se dezbr\case. Partida `nving\toare va avea astfel destule capete de acuzare `n ziua victoriei. `nving\torii. Dar pe l`ng\ arta asta barbaria artei noastre. * 23-24 Zile moarte. nevr`nd asta. `n\l]at cu toate carcasele sale luminoase deasupra canalelor. le vor g\si [i vor afirma deci ceva mai mult.

2 Dou\ cuvinte indescifrabile. unde a montat [i a jucat Don Juan de Pu[kin la Teatrul muncii. de aceea[i culoare ca [i frunzele moarte lipite pretutindeni pe sol [i heringii afuma]i care au navigat mult timp `n m\rile de aur vechi. `ntre anghilele vii din pia]a de pe[te [i minunatele bijuterii din vitrinele ur`te. insul\ `ndep\rtat\. revolu]ia este inevitabil\. vechiul drept turcesc considera circumstan]\ atenuant\ pentru o crim\ faptul de a fi fost comis\ de […]2. lipite `n t\cere unele de altele. `n Caietul al VII-lea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 448 448 ALBERT CAMUS CARNETE 449 * Haga Toat\ lumea asta grupat\ `ntr-un mic spa]iu de case [i ape. proiecteaz\ un Don Faust. Dar te iubeam. 406. p. acolo [i aici […]5 Oland\. e c\ ne`ncetat creatori de toate categoriile g\sesc formele care triumf\ asupra spiritului de reac]ie [i de iner]ie. Caietul al VII-lea. invizibili. ci crea]ia. [i ploaia rev\rs`ndu-se peste tot ora[ul. mediu irespirabil [i ni[te copila[i ur`]i [i bosumfla]i dirij`nd circula]ia ma[inilor placide [i frumo[ii […]1 grilajele muzeului regal ca s\ spele frontonul cu decora]iuni bogate `n timp ce ploua `ntruna [i un pianist pe un triciclu […]2 c`nta Triste]e de Chopin acompaniat de un […]3 violonist [i un distins cer[etor care aduna s\rmanii b\nu]i. Cf. unde se `nva]\ r\bdarea6 de a muri. * Potrivit lui Koestler. popul`nd nostalgia coloni[tilor deposeda]i. coco]a]i pe biciclete cu ghidoane `nalte ca ni[te lebede funebre f\c`ndu-[i rondul `n jurul unui Vigver rece. 1 Trei cuvinte indescifrabile. 6 Lectur\ `ndoielnic\. `n v\zduhul Olandei. * 6 octombrie Plou\ zile `n [ir [i v`ntul rece […]4 Era acolo la Rotterdam nou-nou] [i Amsterdamul mereu plouat. f\r\ ca revolu]ia s\ fie necesar\. ai c\rei fii servesc aici cafeaua `n timp ce mai plou\ `nc\ [i `n aerul ud plute[te amintirea miraculoas\ a tinerei fete la poart\. 5 Un cuv`nt indescifrabil. p`n\ la `nsemn\rile care se g\sesc deseori `n Carnete `ncep`nd din 1940. izvor inepuizabil. S-a v\zut deja. 3 Un cuv`nt indescifrabil. Plutea pe str\zile care urcau spre gr\dinile `nalte unde ne a[teptau fete tinere. Pentru tot restul. Cele dou\ replici s`nt schimbate `ntre Julie [i d’Alembert. 3 Proiect de pies\ despre Julie de Lespinasse. O. `n 1937. 2 Un cuv`nt indescifrabil. C`nd ace[ti creatori nu mai apar. tinere]e… * Trandafirul alb al dimine]ii are un miros de ap\ [i de piper. amestec`nd miturile lui Don Juan [i Faust. oboluri care r\sunau u[or [i se adresau zeilor schimonosi]i ai Indoneziei care se v\d `n vitrine [i care r\t\ceau. * 26 octombrie Contrariul reac]iei nu este revolu]ia. O. M\ priveai [i priveai uneori peste capul meu. * Convertire la seriozitate. 1 Tema lui Don Juan l-a obsedat totdeauna pe Camus. [i aici la Haga. este deci necontenit `n pericol de revolu]ie. Seriozitatea este minciuna acceptat\ [i infirmitatea recunoscut\. `ndelung. c\. Cipango. Java. * Caprifoi. 438. dac\ exist\ unul. lumin\ a tuberculosului [i t\cerea b\tr`nului frate al lui Rembrandt ai c\rui ochi privesc f\r\ dorin]\ ]ara etern\. * Don Juan1 Ea: Am [tiut `ntotdeauna c\ nu m\ iube[ti. Ceea ce define[te progresul. Lumea este tot timpul `n stare de reac]ie. * Julia3 Ultimul act: J. mirosul lui este legat pentru mine de Alger. El: Eu nu seduc. . bl`nd\ Oland\. sinceritatea lini[tit\.carnete_Camus. Vi]\-de-vie. 4 Patru cuvinte indescifrabile.: S`nt ur`t\. m\ adaptez. p. d’Al: Da. de c`nd era la Alger.

Or.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 450 450 ALBERT CAMUS CARNETE 451 * Tot ceea ce. De v\zut [i Berdiaev: Rusia n-a avut niciodat\ Rena[tere. * Literatura ]\rilor totalitare nu moare fiindc\ este controlat\. militant sindicalist [i scriitor care a cunoscut-o pe Simone Weil `n piesele Caligula. P`n\ la urm\. * Spengler spune c\ sufletul Rusiei este o revolt\ `mpotriva Antichit\]ii. ci atitudinea interioar\. Oricum r\m`ne ceva. ~ncep`nd de la acea dat\. * 7 noiembrie 1954 41 de ani. * ~n calitate de creator am dat via]\ mor]ii `nse[i.: „For]a asta spiritual\. * Pavese: „S`ntem ni[te t`mpi]i. aceste cuvinte nu-mi spun nimic. * B. marele ca[alot alb. . nu estetica e cea care conteaz\. 1 Director al teatrului care-i purta numele [i unde au fost regizate pentru prima oar\ * Realism. Despre o asemenea experien]\ nu s-a spus `nc\ nimic. nu au un sens pentru mine. totul `ncape aici2. Faust. Experien]\ rar\ [i mai semnificativ\ dec`t cea. 3 Jean Duperray. Filtreaz\ printre din]i [i nu las\ s\ ajung\ p`n\ la el dec`t un plancton de autori savuro[i. 225. ci fiindc\ e desp\r]it\ de celelalte literaturi. `n mine [i `n fiin]e. {i totul cum se cuvine. 1954). Acum. Nimeni nu este realist. [i Cei drep]i. 438 [i Caietul al VIII-lea. Mic sat din regiunea Palermo. 449.“ * Titlu de nuvel\: Un puritan al timpului nostru. ~n mijlocul grotei. p. m\ trage `n jos. se `ndreapt\ spre singur\tate [i s\r\cie. Orice artist care. `n 1945. p. banal\. Toat\ lumea e realist\. * 1 Pies\ de Euripide (406 `. Opere foarte mari `n perspectiv\. 2 Cf.carnete_Camus. din start. l\s\m s\ ne-o `nghit\ femeile“.). Destul de adev\rat. * Bacantele1 ~n Sicilia. A scris Harengs frits au sang (Gallimard. Camus pare s\ se g`ndeasc\ la o adaptare (vezi mai jos). * De corectat Omul revoltat. `n 1949. r`ndul 6 (muncitori `n loc de c\lug\ri) [i p. I-o `ncredin]eaz\ pentru o folosin]\ care-i dep\[e[te persoana“. Idem: „Un creator autentic este `n mod organic supus legii pl\cerii“. primul r`nd. nu e deschis realit\]ii `ntregi este mutilat. aud vorbindu-se de ateismul meu. la 36 de ani. Nu cred `n Dumnezeu [i nu s`nt ateu. „Sindicali[tii revolu]ionari continu\ s\ se dedice activit\]ii lor esen]iale: c\utarea motivelor de a se separa `n privin]a unor principii comune. Asta e tot ce aveam de f\cut `nainte de a muri.Hr. Pu]ina libertate pe care ne-o las\ guvernul. a artistului necunoscut.C. * Rembrandt: gloria p`n\ `n 1642. Caietul al VII-lea. 229. * Text despre Hébertot1. p. * Scrisoare Duperray3. * 1 noiembrie Citesc adesea c\ s`nt ateu. Exemplu: Don Juan. anii ’30. Natura nu o d\ omului ca s\ se bucure el `nsu[i de ea.

M\ duc s\ v\d casa de pe via Carlo Alberto nr. La ora 7 diminea]a. intrarea lui `n odaia unde Nietzsche nebun delireaz\. Mai `nt`i obosit. Ninge peste toat\ Italia de nord. nu am mai rev\zut-o. * 25 noiembrie Zi cenu[ie [i `nce]o[at\. [i lumina pierdut\.. . `i dau ascultare `n toate. data ultimului meu sejur. ~n fa]a acestei case `ncerc s\ m\ g`ndesc 1 Albert Camus s-a dus `n Italia la invita]ia Asocia]iei culturale italiene. ~n ora[. De c`teva zile m\ bucur la g`ndul c\ voi reg\si Italia. pretinde c\ moare de frig. Multe lucruri. cur`nd [i cei de la hotel. Din camera de hotel v\d ora[ul Torino peste care z\pada cade necontenit. bucuria mea nu mai era at`t de mare. Cu adorabila ei francez\ [ov\itoare. Pe colin\ capete de mort `ncoronate. R\t\cesc prin Torino. curat\. Noaptea `ns\. Dineu vila Camerana. `ntre scurte momente de somn. `mi d\ruie ceva din Italia. aveam s\ m\ salvez poate definitiv. Ieri. `mi `nc\lziser\ inima. care tr\ie[te `n luxosul Vatican. Seara. care nu m-a ajutat s\ plec mul]umit. Totu[i la gar\ `nc`nt\toarea I. R\zboiul. M\ scutur. Iar r`d de decep]ia mea. c`nd trenul a demarat. este acoperit de neguri. de[i este unul dintre cei mai tineri. `n ciuda cerului ap\s\tor. dar instructive [i `n cursul c\rora inima t\cea. stranie fiin]\ mic\. Aveam s\ fug de universul acesta (de acas\) care de un an m\ distrugea celul\ cu celul\. plecare spre Genova cu I. jos. Nu e frig. Prizonierii unui lag\r de concentrare aleg un pap\. * 27 noiembrie Diminea]a. * Nuvel\. ferin]e la Torino. `n]eleg c\ l-a iubit [i de ce l-a iubit. cu parfum de toamn\. devenit dement. micile gesturi calme [i gra]ioase (`mi aminte[te de Mama).00 Sosire la Torino azi-diminea]\1. cu un soi de renun]are calculat\ care surprinde la cineva at`t de t`n\r. ni[te cai de bronz alearg\ `n cea]\. Mi se p\rea c\ tinere]ea mea m\ a[tepta `n Italia [i for]e noi. Singur `n compartiment m-a cuprins r`sul. Clamence poveste[te c\. conferin]\. `mi 1 Idee utilizat\ `n C\derea. Dar curajul `mi revine. `mbujorat\ de frig ca o floricic\ a z\pezilor. ~mi plac str\zile late cu lespezi. desemn`ndu-l dintre aceia care au suferit cel mai mult. a fost ales pap\ de c\tre tovar\[ii s\i de captivitate. care m\ a[teapt\. ora 10. A ]inut con- la cel pe care l-am iubit `ntotdeauna cu tot at`ta afec]iune c`t\ admira]ie. Aerul este rece.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 452 452 ALBERT CAMUS CARNETE 453 24 noiembrie. apoi `nt`lnirea cu Grenier c`nd a[ fi vrut s\ vorbim degajat [i n-am putut s-o fac. C\l\torii. De jur-`mprejur. Combat [i to]i anii aceia de resping\toare seriozitate.A. Vrea „s\ r`d\ [i s\ regrete“. prizonier `n Libia. Ora[ construit din spa]iu ca [i din ziduri.carnete_Camus. `nc\ `ndep\rtat\. se ivea o fericire. pe cer apar [i dispar `n cea]\ Alpii `nz\pezi]i. umed. deschid storul: un peisaj `nz\pezit [i `nce]o[at. Rezisten]a. * 26 noiembrie Lung\ plimbare pe colinele din Torino. dar e zadarnic. hot\r`t. [i X. ora[ de cai `n]epeni]i `n chiar elanul `n care Nietzsche. ideea c\ s`ntem `n Italia. inimoas\ [i cu voin]\ din bel[ug. ~l numesc pe al lor P\rinte. mumiile f\r\ bandaje care au fost scoase din nisip se zb`rcesc de frig. Ora[ul. Popor pe care l-am iubit `ntotdeauna [i care m\ face s\ m\ simt exilat `n perpetua indispozi]ie a francezilor. Departe de toate. ~l `nt`lnesc mai cur`nd `n ora[ul pe care. Deja italienii din tren. a oprit un cal b\tut de birjar. s\rut`ndu-l apoi nebune[te pe bot.A. apoi gestul acestuia care se arunc\ `n bra]ele lui Overbeck pl`ng`nd. ~n galeria egiptean\. ~n materie de religie. de la Roma. obosit [i bizar de fericit. crede `n „dragostea deta[at\“. Nu am putut niciodat\ s\ citesc f\r\ s\ pl`ng relatarea sosirii lui Overbeck. de fapt. mor pentru el p`n\ ce el `nsu[i moare ap\r`ndu-[i fiii (sau refuz\ s\ moar\ [i se p\ze[te pentru c\ mai are [i pe al]ii de ap\rat [i \sta-i doar `nceputul)1. * Torino sub z\pad\ [i cea]\. 6 unde a lucrat Nietzsche [i apoi s-a cufundat `n nebunie.. `n centrul unor perspective vaste. Torino. Genova [i la Roma. `l reneag\ pe cel\lalt. Din 1938.

Un c`nt\re]. . `nseamn\ exigen]\ fa]\ de sine [i f\r\ aceast\ exigen]\ orice societate moare. mi se umplu ochii de lacrimi. Noapte alb\. improvizeaz\ pe marginea scandalurilor actuale. La dou\ ore dup\ sosire. * Din secolul al VI-lea p`n\ `n anul 1800. Marmura neagr\ [i alb\ luce[te. Via]a creatoare presupune un regim de `nalt\ igien\. de ad\ugat. soarele. Ie[ind umblu printr-o Genova `n fine reg\sit\. 26 – despre aristocra]ia adev\rat\. Filosof [i profesor de filosofie. exasperat de stupidele mondenit\]i care urmeaz\ conferin]elor. Ceea ce a iubit Stendhal aici a murit definitiv. * 29 noiembrie Cina cea de Tain\ – Leonardo da Vinci este categoric la `nceputul decaden]ei italiene. * 30 Diminea]a. Frumuse]ea. dar hot\r`t. sp\lat\ de ploaia abundent\. e nevoie de o varietate de situa]ii. artere mari. 2 Wilhelm von Humboldt (1767–1835). * Ortega y Gasset. Conferin]\. * Orice societate este bazat\ pe aristocra]ie. Istoria. * 28 noiembrie Lung\ plimbare prin Genova. Scurt\ clip\ de fericire. iradiaz\ `n via]a de toate zilele. * 2 Humboldt . ~nc\ m\ mai apas\ pe inim\ moartea asta grav\. Ortega y Face distinc]ie `ntre societate [i asocia]ie. Travers\m mun]ii care m\rginesc coasta liguric\ `n mijlocul unor c`mpuri de z\pad\. Men]inerea acestei variet\]i reprezint\ efortul central al adev\ratului liberalism. 1 Jose Ortega y Gasset (1883-1955).carnete_Camus. Acum trebuie s\-mi schimb via]a. sub ploaie. banale. Seara iau trenul spre Roma. via]a creatoare este o via]\ energic\. Gasset1. pe c`mpia roman\. V`ntul lipe[te ploaia `n rafale de frunzele mari de mo[mon. Plimbare 1 Camus a vizitat Genova `n septembrie 1937. Sosire pe ploaie. filosof spaniol. B\tr`na marchiz\ uscat\. * Ortega y Gasset. la un col] de strad\. cre[te de la 180 la 460 de milioane! * Cine vrea s\ [tie cui `i vorbe[te – ca s\ scrie. M\n\stirea San Ambrogio. cea adev\rat\. popula]ia Europei nu a reu[it niciodat\ s\ dep\[easc\ 180 de milioane. Am s\ m\ mut m`ine. Dineu la Palatul Doria. pasiune. Ora[ fascinant [i foarte asem\n\tor cu cel de care `mi aminteam1. deoarece aceasta. luminile ]`[nesc pe str\zi. filolog [i om politic german. conferin]\. Este un jurnal c`ntat. Patru tunele [i z\pada dispare `n timp ce ploaia se `nte]e[te pe pantele care coboar\ spre mare. lupt\ ve[nic\ `ntre paralitici [i epileptici. Incapabil s\ suport mai mult de o jum\tate de or\ maimu]\relile astea. se creeaz\ pe loc. Libertatea [i pluralismul sunt cele dou\ dominante ale Europei. aici. vezi p. ~ntre 1800 [i 1914. Privesc cu N. Proste[te. Seara: plecare spre Milano. Mul]umit [i obosit. de necrezut… Peste `ntregul Piemont [i peste Liguria. palid. * Cum mai mi[un\ de umbre ulicioarele `nguste. Din nou unul dintre acele hoteluri luxoase [i imbecile ca [i societatea care le `ntre]ine. cu excep]ia ochilor [i a inimii. de stimulente constante care excit\ con[tiin]a [i. Superbele monumente plesnesc `ntr-un corset str`mt de mici str\zi `n care mi[un\ via]a. ploaie [i cea]\. la care m\ g`ndesc cu triste]e.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 454 454 ALBERT CAMUS CARNETE 455 amintesc de Mama. Roma. `n fine. Pentru ca fiin]a omeneasc\ s\ se `mbog\]easc\ [i s\ se perfec]ioneze. de mare noble]e. na[terea lui Venus. * Rusia de ast\zi vede triumful individualismului sub forma sa cinic\. Mica m\n\stire San Matteo.

Am o teras\ care `nainteaz\ peste gr\dini. dar ale c\rui perspective aeriene izbucnesc uneori la o cotitur\ a str\zii. Ultima conferin]\. ~ntre 1953 [i 1957. Exist\ o ra]iune a inimii pe care n-o mai vreau fiindc\ nu serve[te nim\nui [i m-a adus la dou\ degete de propria mea pierzanie. `ntr-un ora[ f\r\ lumin\. pacea. pictor [i scriitor italian. iar inima mea e liber\. ca New York. plimb`ndu-m\. ajuns totu[i spre sf`r[itul dup\-amiezei. Regret aici anii stupizi [i negri pe care i-am tr\it la Paris. despre romanul s\u P`inea [i vinul. C`nd ai v\zut tot. 2 Carlo Levi (1902-1976). acest spa]iu sensibil [i limitat respir\ `mpreun\ cu c\l\torul [i tr\ie[te o dat\ cu el. Roma sub luminile sale p\rea un port care-[i trimitea forfota [i g\l\gia s\ moar\ la poalele acelui ]\rm de t\cere unde ne aflam. dar straniu de fericit. servitutea nu r\m`ne mai pu]in inacceptabil\ din cauza asta. respiri sub ea. Bazinul f`nt`nilor este cam roz sub ]`[nirea baroc\ a apei [i a pietrelor. Sant’ Ignazio [i celelalte. 1 Ignazio Silone (1900-1978).qxd 12/12/02 4:31 PM Page 456 456 ALBERT CAMUS CARNETE 457 de-a lungul vilei Borghese [i a Pincio-ului: totul este pictat pe cer cu un penel cu perii rari. L-a `nt`lnit prima oar\ `n 1948. `nc`t via]a ar fi putut s\ m\ p\r\seasc\ atunci. dar cu o greutate sensibil\ [i u[oar\. printre ziduri. c`nd natura [tie s\ le primeasc\ [i s\ sting\ zgomotul care doarme `n ele. De dou\ zile e frumos [i frumoasa lumin\ de decembrie deseneaz\ `n fa]a mea chiparo[ii [i pinii r\sfr`n]i. Poate de asta pun mai presus de orice frumuse]ea unui peisaj. * 1-3 decembrie Exist\ ora[e ca Floren]a. Piazza Navona. Camus [i Silone au colaborat am`ndoi la mica revist\ de tendin]\ anarhist\ Témoins. (Un an `n care n-am lucrat. `n care n-am putut s\ lucrez `n timp ce m\ a[teptau zece subiecte pe care le consideram excep]ionale [i pe care nu le puteam aborda. mici ora[e toscane sau spaniole. vine s\ m\ caute `n ad`ncul somnului [i s\ ating\ un loc precis ca s\ elibereze de acolo brusc un soi de bucurie misterioas\. La asta servesc marile imagini din trecut. c`ntul p\s\rilor m\ surprinde. Camus a scris `n 1939. c\ exist\ o for]\ `n mine care merge `nainte [i c\ halta asta va fi util\ acestei `naint\ri. cu inima at`t de plin\. `ncepeam s\ m\ reg\sesc. Dineu cu N. S-a `mplinit un an zilele astea [i n-am `nnebunit. `n partea sa `ntr-adev\r ruinat\ (l`ng\ Colosseum). Lumina dimine]ilor din Algeria care se strecoar\ printre acele fine de pin [i le contureaz\ . m\ hr\nesc necontenit cu linia asta de arbori [i de ceruri care merge de la Porta Pinciana la Trinidà dei Monti [i `n spatele c\reia Roma `[i rostogole[te cupolele [i dezordinea. iar priveli[tea care se dezv\luie `mi str`nge inima de fiecare dat\.carnete_Camus. ea nu este pl\tit\ de nici o nedreptate.) Trebuie s\ se tr\iasc\ bine `n m\n\stirea asta [i `n camera asta unde a murit Il Tasso. Roma apas\ a[a. nu `n acel extravagant talcioc al coloanelor preten]ioase care se afl\ sub Campidoglio. Ieri noapte. Silone1 [i Carlo Levi2. autor al lucr\rii Hristos s-a oprit la Eboli. M`ine o s\ fie o zi bun\. `l sus]in la fiecare pas [i `i fac umbletul mai u[or. [i acolo trebuie s\ `nve]i `ncetul cu `ncetul s\-]i `ndrep]i spinarea [i s\ vezi. Altele care `l apas\ imediat pe umeri [i `l strivesc. apoi pe acea admirabil\ colin\ palatin\ c\reia nimic nu-i epuizeaz\ t\cerea. S`nt galbene. Dar [tiam c\ ea va continua. o por]i pe inim\ ca pe un ansamblu de f`nt`ni. c`nd ies pe terasa asta. sau ai v\zut `n orice caz tot ce se putea vedea. * Ce stranie [i insuportabil\ certitudine este s\ [tii c\ frumuse]ea monumental\ presupune `ntotdeauna o servitute. `n fa]\ la San Pietro di Montorio. de gr\dini [i de cupole. Se simte asta pe via Appia unde. `n forum. care `l poart\ pe c\l\tor. `n Alger-Républicain. Pie]e din Roma. ~n fiecare diminea]\. lumea mereu n\sc`nd\ [i mereu perfect\. pu]in oprimat. Alalt\ieri. `nc\ u[or ame]it de somn. c\ ea este a[adar frumuse]ea [i c\ nu po]i s\ nu dore[ti frumuse]ea f\r\ s\ dore[ti servitutea. m\ sim]eam.. Am p\r\sit hotelul pentru pensiunea aceasta care d\ spre vila Borghese. ~n fine liber. s\ te plimbi f\r\ a c\uta s\ [tii este o fericire perfect\. * 3 decembrie Superb\ diminea]\ `n vila Borghese. Dorm. Dup\ at`]ia ani. romancier [i militant socialist italian. s\ reuneasc\ inimi [i for]e care pe urm\ vor sluji mai bine prezentul [i viitorul. Acest ora[ relativ mic. cu treziri `n cea]\.

Nu opinii. se `ncruci[eaz\. argintat\. lucioas\ [i supl\. scriitor. cea de la Floren]a bun\oar\. Piovene1. la opulen]a c\rnurilor fericite. moare acolo. `n fine. u[oare ca ni[te d`re de fum. craniul retezat odihnindu-se deasura corpului. * 4 decembrie Diminea]a. 1 Guido Piovene (1907–1974). o anume iner]ie. C`ntecul p\s\rilor printre ruine. curios [i fericit sentiment c\ totul e spus. La patruzeci de ani. nu mai proclami r\ul. spiritual\. mizeria. Admirabil\ oricum. m\ ajut\ s\ remarc constan]a temei tinere]ii [i a v`rstei mature. . e adev\rat. Dup\ treizeci de convorbiri. {i toat\ noble]ea de partea sa. Ea te duce cu g`ndul la trupuri. chiar vibrant (Portrete). fugind din Toscana pe o nav\ unde este t`lh\rit. Iar Galeria. Beatrice e `ngropat\ sub altarul de la Santo Luigi dei Francesi. m\ `napoiez la Gianicolo. San Pietro di Montorio. Nuvel\. ~n mi[carea de ascensiune. la via]a reu[it\. Po]i atunci s\ creezi f\r\ s\ ui]i ceva. apoi aruncat pe o plaj\. se risipesc. la Trastevere. ~n fa]a acestei perfec]iuni. ci fac]iuni. sculpturile lui Bernini m\ amuz\. cu un cer rotund [i f\r\ nori care r\sp`nde[te de pretutindeni aceea[i cantitate de lumin\ peste magnificii chiparo[i [i pinii cei mari ai vilei. Zi superb\. dar mai ales Venus leg`nd la ochi amorul. Pictorul ia craniul [i iese juc`ndu-se cu el precum o minge. `l cuno[ti [i lup]i cum se cuvine. Fragmentele mari de ziduri `n ruin\ primesc aceast\ lumin\ egal\ cu acoper\m`ntul lor sub form\ de fagure [i las\ la r`ndul lor ca stupurile de ciment s\ emane o miere de lumin\. se `nv`rtesc `n toate sensurile. care se ocup\ de mine la pensiune.. Revolu]ia Francez\. `nc`t fiecare arbore zumz\ie [i p`r`ie. La sf`r[itul dup\-amiezei. stoluri de grauri. de Tizian. `n dreapta altarului. Scheletul Beatricei e acolo..carnete_Camus. Este ultima imagine legat\ de istoria teribil\ a Beatricei Cenci. {i pictor. R\zmeri]\ la Roma. se confund\ cu zdr\ng\nitul tramvaielor `ndrept`nd toate capetele [i f\c`ndu-le s\ z`mbeasc\ spre acele roiuri enorme de frunze [i pene. `ncep s\-mi fac o idee despre adev\rata situa]ie de aici. a fost la `nceput o contraofensiv\ a barocului). loc perfect. Un pictor francez revolu]ionar particip\ la jefuirea bisericii Santo Luigi dei Francesi. `ntr-un num\r at`t de mare. Cu Moravia [i N. apoi se adun\ iar la un loc ca s\ plonjeze pe deasupra pinilor pe care-i ating `nainte de a se `ntoarce `n cer. C. utilizarea ei [i. ~n `nserarea care coboar\. Danae a lui Correggio. un ciripit asurzitor acoper\ zgomotele cartierului popular. S\ scriu un text BAROC despre Roma. `n Judecata de Apoi. Palatul Barberini. Iat\ culmea artei. despre care vrea s\ scrie o pies\. nu cele de la Santo Luigi dei Francesi v\zute dup\-amiaz\. S`nt deschise mormintele. dejun la Tivoli [i lung\ dup\-amiaz\ `n vila lui Hadrian. ca `n consternantul Adev\r descoperit la Judecat\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 458 458 ALBERT CAMUS CARNETE 459 unul c`te unul. P`nzele lui Caravaggio. ~n `naltul cerului tandru. plin\ de lumin\ blond\. platanii din Viale del Re. cu chipul bl`nd [i nobil. mai difuz\. ~nainte de Rembrandt. acoperit de mai multe p\s\ri dec`t de frunze. dement (1573-1610). Lumina Romei este dimpotriv\ rotund\. Dragoste cu un pictor. C`nd cobor`m din nou cu N. V\d mai bine de aici diferen]a dintre lumina roman\ [i celelalte. pictat\ la 90 de ani [i de o tinere]e actual\. cu c`t erau mai grele. Moravia `mi mai povestise [i adev\rata istorie a familiei Cenci. Dineu. hidoase c`nd gra]ia dispare. Pu]ini liberali. cu ]inuta simpl\ [i at`t de m`ndr\. categoric superbe prin contrastul violen]ei [i densit\]ii mute a luminii. `nc`nt\toare [i deconcertante c`nd gra]ia triumf\ ca `n cazul foarte suprarealistei Dafne (ca art\. `ncetul cu `ncetul. Da. Cu at`t mai u[oare. `i g\sim puzderie `n copaci. colina asta este locul din Roma pe care-l prefer. Moravia `mi vorbise deja de omul Caravaggio: de mai multe ori criminal. Narcis al lui Caravaggio [i mai ales madona aceea atribuit\ lui Piero della Francesca [i care mi se pare c\ apar]ine mai cur`nd manierei mai fragile a lui Signorelli. Mai cu seam\ Chemarea Sf`ntului Matei: superb\. ~ndep\rt\rile s`nt `nc\ [i mai suculente. trupurile lui Michelangelo trebuie s\ fi fost foarte musculoase ca s\ dea impresia asta de u[ur\tate irezistibil\. Romanul brun [i `nalt.

F. deloc jena]i c\ se expun. Dar s`nt g`nduri adev\rate. `nconjurat de Napoli. Fecioara e anun]at\ prin plesnitori. * 8 decembrie M\ trezesc cu o febr\ serioas\. Strabon [i Pliniu sub numele de insula lui Circe. face un sf`nt `nconjurat de femei dr\gu]e [i de `ngeri zeflemitori. e men]ionat de Homer. R\m`n `n camer\. Satul de la poalele lui se nume[te tot Circeo. Sosire la Neapole. cu acela[i gest mecanic. * Roman Primul om reface tot parcursul ca s\ descopere secretul: nu este primul. aprinde una de la alta. La o fereastr\. {i asta d\ mizeriei un aer de extraordinar\ s\rb\toare. * 6 decembrie Zi cenu[ie.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 460 460 ALBERT CAMUS CARNETE 461 ~n apartamentul Borgia. Toate rufele care flutur\ [i dau ora[ului Napoli un aer de s\rb\toare perpetu\ 1 Muntele Circeo. {i mai ales petarde. [i de c\l\tor claustrat. . Orice om este primul om [i `n acela[i timp nimeni nu este primul. Seara m\ v\d cu Moravia. N. Prietenia b\rba]ilor e `ntotdeauna de bun-gust. dar survine r\zboiul. La Napoli ploaie diluvian\ care-mi m\re[te febra. Va trebui s\ a[tepte p`n\ `n aprilie 1955 ca s\ `[i `ndeplineasc\ visul.. un dement. ne conduce `ntr-un cartier de la Porta Capuana. A[ face mai bine. Dar pentru asta ar trebui s\ m\ eliberez pu]in de tot ce m\ cov`r[e[te. `n loc s\ alerg spre o lumin\ pe care apoi abia o s-o pot gusta. vin la urma urmei din faptul c\ s`nt pu]ine [i trebuie sp\late zi de zi. Totu[i. l\mpi cu abajururi. Stindarde se agit\ deasupra mul]imii compacte care trop\ie prin noroiul gras al resturilor de verze r\mase de la pia]a de diminea]\. s\ petrec un an ref\c`ndu-mi s\n\tatea [i voin]a. * 1 ~nc\ din vara lui 1939. Seara cerul se `nsenineaz\. la sud de lacul Sabaudia. asta-i tot. Din fericire pot s\ v\d marea din pat. Nu se vede Crucea: categoric. plimbare lung\ prin „Barrios“. cu privirea fix\. Speran]a de a-mi reg\si puterile [i de a m\ `ntoarce la lucru era pur sentimental\. ~ntotdeauna intervine ceva `n ultimul moment care m\ `mpiedic\ s\ merg spre ele. }i se str`nge pu]in inima g`ndindu-te c\ Iuliu al II-lea a ordonat s\ fie distruse frescele lui Piero della Francesca ([i ale altora) pentru ca Rafael s\-i poat\ picta `nc\perile: cu ce s-a pl\tit superba Eliberare a Sf`ntului Petru? Cobor`rea de pe Cruce de Caravaggio. C`mpia roman\.1 De ast\ dat\ f\r\ nici un mister de altfel. Retorica lui Pinturicchio poart\ o sabie. S`nt stindardele mizeriei. Plec\m pe urm\ `ntr-o carrozzella umed\ care miroase a piele [i a b\legar. un foarte mare pictor. Escorialul mizeriei. Virgiliu. Febr\. ignorantissim [i trebuind s\ ilustreze pentru un program de radio Patimile dup\ Sf`ntul Matei. Camus proiecteaz\ o c\l\torie `n Grecia. * 7 decembrie Plecare cu Nicola [i Francesco. este at`t de frumos [i de departe de tot f\r\ a `nceta s\ fie prezent [i uman. F. S`nt g`nduri de pat [i de febr\. Asear\ n-am putut termina `nsemn\rile astea. P`n\ la urm\ n-am s\ m\ pot duce la Paestum. Pictorul prieten al lui F. Pensiunea s\racilor. disear\. apoi la Paris. zeci de petarde pe care le arunc\ `n mul]ime [i `n jurul c\rora copiii `ncing un dans de Sioux p`n\ ce acestea explodeaz\. Exist\ ceva `ntre mine [i templele grece[ti. U[a este deschis\ [i se v\d uneori trei copii `n acela[i pat cu tat\l. Pe toate balcoanele. `n spatele str\zii Santa Lucia.. Strada mare care urc\. Se vede o vag\ procesiune `n fa]a bisericii. ~n spatele tuturor sfin]ilor. S\ m\ `ntorc la Roma o dat\ cu prima ameliorare. De aceea se arunc\ la picioarele mamei sale. Dejun la Pozzuoli `ntr-un restaurant geam\n cu Padovani.. * 8 decembrie Toat\ ziua `n pat cu o febr\ care nu cedeaz\. Viziune grandioas\. S`nt precum locuin]ele mizere din spatele bulevardului Champs-Elysées.carnete_Camus. N. Anul acesta istovitor m-a `ngenuncheat. Satul Circe1.

Apoi urmeaz\ `nc`ntarea nesf`r[it\. Aici inima tace. corbi. lacrimile mele. cu pere]i gro[i [i goi. dar neiubit) [i . ziduri [i bivoli. niciodat\ civiliza]i. dec`t s\ ne apar\ prin intermediul lor naivitatea [i splendoarea grecilor. desigur. Interesat. Plaja. muzic\. sosim la Paestum. la r`ndul ei. lumina proasp\t\ [i magnific\. * 10 decembrie Continuare. Cea mai t`n\r\ r\coare din lume peste ceea ce exist\ mai vechi `n ea. Sorrente ([i delicioasa gr\din\ Cocumella). febra a disp\rut. vai. toate acestea. c`ini. plou\ pu]in [i zgomotul m\rii descre[te `n spatele nostru. C`nd ajungem `naintea templului lui Poseidon. apa c\ldu]\ sub cerul luminos [i cenu[iu `n noapte.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 462 462 ALBERT CAMUS CARNETE 463 9 decembrie La de[teptare. Ei s`nt primii. dar vie [i de neuitat. la sf`r[itul dup\-amiezei. Plec\m totu[i [i c`teva ore mai t`rziu. Grecia `nvins\ nu i-a `nvins. admirat. zborul negru al corbilor. coboar\ pe cele patru laturi [i pleac\ parc\ spre a saluta apari]ia admirabil\ `n fa]a ochilor no[tri a unei f\pturi alc\tuite din piatr\. o comedie de fals\ grandoare. adev\ra]ii distrug\tori ai spiritului grec. dragostea de viitor.carnete_Camus. roua pe ruine. Diminea]a la Tipasa. Tot printre ruinele dintre coline [i mare. Asta mi-este credin]a [i. Romanii uneori rafina]i. corbii deja culca]i se scoal\ `ntr-un extraordinar tumult de aripi [i cronc\nituri. pe urm\ zboar\ `n jurul templului. frust\. Mireasma proasp\t\ a micilor heliotropi care acoper\ `mprejurimile templului. este glacial\. Deschid ferestrele. m\ aduc `n pragul lacrimilor. o dat\ cu ele. ci dragostea disperat\ a ceea ce ve[nic dureaz\ `n ve[nica tinere]e. spa]iul dintre mare [i coline [i se re]in minunile exacte [i calde. dup\ ce am traversat o regiune industrial\ [i apoi o por]iune curioas\ care te duce cu g`ndul la Limburi (trestii mari. cu grecii. Sear\. M\ minunez necontenit `n fa]a acestui templu cu enormele-i coloane de burete roz. primele dup\ Tipasa unde am cunoscut abandonarea `ntregii mele fiin]e. (Mai t`rziu. t\cere. un scuter `n dep\rtare. Inima mea a [tiut dintotdeauna asta din instinct. apoi conduc eu ca s\-l schimb pe F. pe l`ng\ oboseal\ [i emo]ie. Pompei. rarele ciripituri de p\s\ri. nu au realizat niciodat\ dec`t aproxim\ri reci care mai bine n-ar mai fi fost.). v\rui]i. Adorm dup\ ce am privit de la fereastr\ templele `n noapte.) Vreau s\ `ncerc s\ prind din nou aceast\ sosire. Un c`ine se lipe[te de mine. * 10 decembrie Asear\ plimbare printre trestii. barierele fiind `nchise. dar ace[tia din urm\ continu\ s\ acopere templul cu un v\l negru ce bate `n toate direc]iile [i cu cronc\nituri r\gu[ite. Dar `n]epenit [i parc\ lovit `n cap. O or\ mai t`rziu. Alte p\s\ri s-au amestecat printre corbi. C\ci dac\ au `mprumutat de la ea temele [i formele marii arte. Hot\r\sc totu[i s\ plec (ca de fiecare dat\ `mi extrag energia din constatarea unei situa]ii mai proaste: prizonier etc. Avoca]i [i solda]i pe care-i confunzi. cam prea decorativ. `n clipa c`nd ie[im. Clipa. `n opinia mea. Nu melancolia lucrurilor `n ruin\ `mi mi[c\ inima. copaci slabi [i desfrunzi]i). Camera care-mi place at`t de mult. dar niciodat\ emo]ionat. deoarece nu a b\tut niciodat\ nici pentru un singur poem `n latin\ (nici m\car pentru Virgiliu. S`ntem `nt`mpina]i `n hanul de l`ng\ ruine de o pl\cut\ odaie veche cu trei paturi [i pere]i enormi. Zgomotele: un zgomot de ap\. dar colinele din fa]\ s`nt acum negre. cerul e albastru. ca p\s\rile de la Lourmarin [i pisica. de plut\ aurie. Dumnezeu [tie de ce. Lumina vine dinspre marea aflat\ foarte aproape [i `nc\ albastr\. cu greutatea sa aerian\. Amalfi. Bivolii se mi[c\ `ncet. Greu s\ m\ smulg din locurile astea. plou\ peste ruine. escalad\m zidurile ca s\ intr\m pe c`mpul cu ruine. Frig toat\ noaptea. Soarele a apus c`nd. La `napoiere. Plec\m pe un soare frumos. toate vestigiile antice care acoper\ Roma [i `ntreaga Italie se fac ]\nd\ri [i. c`nd totul tace. nemi[ca]i ca noaptea. apoi las\ capul `n jos. cu prezen]a sa inepuizabil\. dar de o cert\ cur\]enie. unde lu\m pr`nzul. spre plaj\. Vuietul imens [i surd al m\rii care cre[te `ncetul cu `ncetul. Pe l`ng\ templul Herei de la Paestum. obosit [i soarele apune c`nd. Bl`nde]e. principiul artei [i al vie]ii.

Triste]ea Romei cu str\zile ei prea `nalte. m\iestria. singur. Opusul omului subteran: omul f\r\ resentimente. ~ntotdeauna am sperat s\ devin mai bun. Ca acele cupluri romane `n]epenite `n piatr\ [i care nu au `n comun dec`t faptul c\ parc\ au `nghi]it un b\]. C`nd se acuz\ `ntre ei. * La Martinière. Comedia parizian\ pe care o uitasem. M`ine plec. 3 Cf. [i la ora 21. * Morala. Judec\tori peniten]i. La `napoierea `n acel Buchenwald pre]ios care este Pompeiul. . Zi cenu[ie. Carnete I. febra a trecut. C\s\toria pentru mine nu era oare o aventur\ senzual\ mai rafinat\? Ba da. romancier sicilian. * 12 decembrie ~mi cade `n m`n\ un jurnal. Pentru Mandarini1 de ast\ dat\. * 14 decembrie. M\ simt mai bine. M. g`ndurile. Dar catastrofa e aceea[i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 464 464 ALBERT CAMUS CARNETE 465 a frem\tat `ntotdeauna la str\fulgerarea unei stan]e tragice sau lirice venite din Grecia. gust de cenu[\ [i de oboseal\ de asemenea cresc`nd\. po]i fi sigur c\ o fac `ntotdeauna ca s\-i cople[easc\ pe ceilal]i. gunoi. ea se ofile[te. `mi r\spunde c\ asta n-o intereseaz\.. sentimentele [i actele. Dac\ eu `nfloresc. Dac\ am [i f\cut-o.2 Cu Luca `ncepe adev\rata tr\dare.00 sosesc fr`nt la Roma. ci oarecum a[a cum se respir\. 2 Prima apari]ie a conceptului care se va afla `n centrul lucr\rii C\derea. * 11 decembrie Toat\ ziua sau aproape toat\ ziua `n pat. ~[i caut\ aristocra]ii. ele elibereaz\. ca un vierme t\iat. Mai mult actele dubioase din via]a lui Sartre `mi s`nt cu m\rinimie aruncate `n spinare. 15 decembrie 1938. De asta pie]ele s`nt at`t de frumoase. se strecoar\ printre palate [i face s\ se pr\bu[easc\ trufa[ele fa]ade. Dejun la F. C\derea: „…te afli `ntr-o zi `n situa]ia de a lua f\r\ s\ dore[ti“. Ora amurgului care 1 Romanul Simonei de Beauvoir. Titlu: „Oamenii aceia care s`nt [ter[i din r`ndul umanit\]ii“. Astfel s`ntem doi poli contrari ai psihologiei. Cinez singur. Nu poate tr\i dec`t sprijinindu-se pe ofilirea mea. vaporul alb care transporta ocna[ii la Cayenne – [i f\cea escal\ la Alger ca s\ ia o nou\ `nc\rc\tur\ (reportajul meu4 1 Vitaliano Brancati (1907-1954). c\reia `i spun c\ unele roluri cer de la actor numai virtuozitate. Farsa premiului Goncourt. Stare febril\ continu\ care `mi taie cheful de orice. Dar nu voluntar. numai pentru c\ [i-a pierdut capul. c\ nu-i place s\ joace dec`t personaje pe care [i le poate `nsu[i [i tr\i sim]indu-se `n rol ca [i cum ar tr\i alt\ via]\. Subtitlu: „57 deporta]i au p\r\sit alalt\ieri Algerul `ndrept`ndu-se spre ocn\“. Santa Maria del Popolo. cea care face s\ dispar\ strig\tul disperat al lui Iisus `n agonie. Seara. Trebuie s\-mi refac neap\rat s\n\tatea. dar vreau s\ m\ pot confrunta cu ea de la egal la egal dac\ e grea. ~ntotdeauna am decis s\ fac ceea ce trebuie pentru asta. prea `ncordate. De fapt. autorul surprins `ntr-o anumit\ situa]ie (director al unui ziar `nfiin]at de Rezisten]\) [i tot restul e fals. asta-i alt\ problem\. Seara M. S\ hot\r\sc dac\ vreau s\ merg acolo unde merg. Plou\ peste Roma ale c\rei cupole bine sp\late str\lucesc slab. G. * 13 decembrie Din nou Caravaggio. acolo barocul triumf\ asupra stilului roman. Se pare c\ eu s`nt eroul. Cf. 4 Alger-Républicain. {i conchide: „~mi place s\ joc fiindc\ s`nt romanesc\“. `mi vorbe[te de Brancati1 [i de moartea lui. 1 decembrie 1938. prin ele put`nd actorul s\-[i dovedeasc\ meseria. ~n afar\ de asta. Am nevoie de for]\. Conduc alternativ cu F.carnete_Camus. Lumea asta se r\scole[te at`ta. S\ nu iei ceea ce nu dore[ti (greu)3. Plecare Existen]ialism. Nu vreau ca via]a s\-mi fie u[oar\.

Totul se trage de la imposibilitatea mea congenital\ de a fi un burghez.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 466 466 ALBERT CAMUS CARNETE 467 `ntr-o zi de ploaie diluvian\ – luntrea de transportat m\rfuri plin\ de ocna[i ra[i `n cap – interiorul. toate acestea acumulate sf`r[iser\ totu[i prin a alc\tui o via]\. Singura sa `nc\p\]`nare era aceast\ ]int\.R. Compromisul. mai simplu. De ce sl\biciunea `n fa]a pl\cerii s\ fie mai vinovat\ dec`t sl\biciunea `n fa]a durerii? Aceasta din urm\ s\v`r[e[te uneori ravagii incomparabile. nici sprijinul s\ vorbeasc\ acum [i s\ depun\ m\rturie `n favoarea mea. * Jonas. Cei c\rora nu le-am refuzat niciodat\ m`na `ntins\. Tema energiei: „Voi domina. f\r\ s\ fac un gest ca s\ posed sau s\ am. „{i g`ndindu-se la tot ce f\cuse f\r\ s\ vrea cu adev\rat. Dar nu mi-e team\ s\ mor. ce motiv ar avea guvernul rus s\ renun]e la metodele sale totalitare dac\ [tie dinainte c\ ele vor fi `ntotdeauna scuzate? ~n realitate. ipocrizia. Dar. Nu voia s\ aib\. Aceast\ via]\ (goal\) a ora[elor [i a zilelor insuportabile lipsite de dragoste. admi]`nd c\ ar putea sau ar voi acest lucru. cea pe care o `mp\r]ea cu to]i oamenii care `n cele din urm\ mor fiindc\ n-au [tiut s\ tr\iasc\ ceea ce voiau cu adev\rat s\ tr\iasc\. Dac\ adev\ratul lor ]el este s\ men]in\ principiul revolu]ionar `n U. * Primul om. Tema angoasei (cf. am nevoie de cei de aici. Cea mai mic\ aparen]\ de stabilitate `n via]\ m\ `ngroze[te. To]i tac. Acesta…“ (text revoltat). dumneavoastr\ `n]elege]i!“ [i imediat dup\ aceea: „S\ nu v\ duce]i s\-l vede]i pe domnul Jonas. n-am vorbit niciodat\ despre ceea ce am f\cut. Atunci voi fi eu cel care va vorbi. Nu o poate poseda timp de un an. ba chiar un burghez mul]umit. `n preajma mediocrit\]ii [i discern`nd grandoarea din instinct. ea devine via]\ public\ [i degeaba vrei s\ te men]ii `n ea. * Primul om.“ Singura lege a fiin]ei este s\ fii [i s\ te dep\[e[ti. Ea este ceea ce m-a interesat cel mai mult pe lume `n ultimii zece ani. Ea pl`nge [i asta declan[eaz\ totul. tot `n realitate. m\ socoteam prea m\runt ca s\ fi dat vreodat\ destul [i m\ g`ndeam mai ales la tot ce nu d\dusem vreodat\. toate astea s`nt prea u[oare. Tr\darea intelectualilor de st`nga. – aceea[i c\l\torie pe care am f\cut-o. dar f\r\ compromis.S. tr\darea intelectualilor no[tri se explic\ prin altceva dec`t prin prostie. Dar ast\zi am nevoie de pu]inul pe care l-am f\cut. Port\reasa nebun\ (fiul ei mort): „Ah! Domnule Jonas. Resortul personajelor: dorin]a de putere. dar `ntr-o cabin\ confortabil\) – O povestire? * Primul om. P`n\ la urm\ marea mea superioritate asupra tri[orilor este c\ nu mi-e team\ s\ mor. Cunoa[terea omului. f\r\ prea mult\ cultur\ [i intr`nd de-a dreptul `n operele mari. dorin]a josnic\ de putere. pentru c\ al]ii f\cuser\ a[a `n `mprejur\ri asem\n\toare. {i pe urm\ fuga. pentru c\ al]ii voiser\ sau. * Don Faust (sau doctorul Tenorio): „N-am cerut niciodat\ nimic pentru ceea ce d\deam. 156). Adler p. Incapabil\ s\ z\boveasc\.carnete_Camus. psihologic vorbind. De `ndat\ ce via]a particular\ este scoas\ la vedere. chiar [i din lene. * . * Primul om. nu voia s\ posede. explicat\ unei mul]imi. numai opozi]ia sincer\ a oamenilor de st`nga din Occident poate s\ pun\ pe g`nduri acel guvern. Am fa]\ de moarte oroare [i dezgust. Dar voi domina cu adev\rat. cele dou\ cu[ti etc. voia s\ fie. corij`ndu-i treptat perversiunile. Cu Simone. Tema prieteniei M. `[i bate so]ia [i copiii“. * Primul om. Ambi]ia `l f\cea s\ r`d\.S.“ * Primul om.

Tabloul ultim. ~n N. vuietul fluviului. * Complex insular al Rusiei [i al comuni[tilor (Cf. Cobor`rea spre ora[ul r\coros. ~n aceea[i epoc\. Payot. * Don Juan. {i mai ales Scrisorile c\tre un prieten german. Aveam cu patru ani mai mult dec`t el. De atunci `nainte totul este permis at`ta vreme c`t cineva poate ierta ceea ce oamenii nu pot. * 17 februarie Sosire la Alger.“ Scrisoare c\tre un t`n\r englez despre starea de spirit a na]iunii franceze. Iasomia `n gr\dina hotelului St. 1949. Marthe. spune diavolul. Cerurile `i gonesc ca s\ nu-[i piard\ frumuse]ea. dar care nu s-au g`ndit dec`t la ei `n[i[i.“ Nu. c\ci os`ndi]ii ar scoate din asta cine [tie ce glorie. De unde generosul libertinaj `ncununat de o credin]\ vie. Zinzin (urechi cl\p\uge. 2 Procedeul literar al scrisorii imaginare a fost de mai multe ori folosit de Camus. Dante admite ni[te `ngeri neutri `n disputa dintre Satana [i Dumnezeu. `ngreunat\ de extazul recent [i de dispre]ul subit. `n AlgerRépublicain. Timon – Demonii – Julie – Improviza]ie – Presa – Bacantele. * 18 februarie Frumuse]ea Algerului diminea]a. Menschenkenntnis. Marea `n dep\rtare sc`nteiaz\. . Mirosul ei m\ umple de bucurie. `n Carnete. Georges. ~n noapte. Niciodat\ comoditate. infirm. 154)1. spune diavolul. 1927. ~ntotdeauna a[a. {i Faust devine Don Juan. niciodat\ auzit p`n\ atunci. trebuie s\ vii `mpotriva voin]ei tale sau altfel mori pur [i simplu. Adler: Cunoa[terea omului. iar infernul cel ad`nc nu-i prime[te. Scrisoare c\tre un disperat. * 1 Alfred Adler. * Primul om ~n ce an s-a n\scut papa? Nu [tiu. 1 „…corul acesta abject al `ngerilor care n-au fost nici rebeli.: dialoguri (r\spunsuri. Ateul moralist g\se[te credin]a. Iar privirea vecinilor s\i. Trebuie s\ pl\teasc\.carnete_Camus. Trei mor]i. Primul tablou sau prologul. Trimis acas\ de la clinic\ cu un cancer la limb\. Juliette. vom`nd s`nge pe tot peretele.“ Una dintre nuvele `n stil francez (Jonas). Connaissance de l’homme.F. Din avionul care zboar\ de-a lungul coastei. Gustul crea]iei este at`t de puternic. Dar ni[te „sst“-uri viguroase [i mustr\toare i-au atras aten]ia c\ s`nt patru p\r]i. `n 1939. Teatru. „~]i voi da deci puterea de-a seduce“. O noapte primitoare la care revin `n sf`r[it [i care m\ `nt`mpin\ ca odinioar\. `ntreb\ri) sau scrisoare imaginar\2 despre Actuelles. Vizit\ la comercian]ii din Belcourt. contorsionist. C`teva scaune. „~n seara aceea lucrurile nu mergeau cum trebuie. `nc`t cei incapabili aleg comunismul pentru c\ le asigur\ o crea]ie total colectiv\. Cre[terea apelor Senei. lovind cu pumnul `n peretele acela gros [i murdar care-l desparte de vecini. `l mai urm\rea `nc\. ora[ul se vede ca un pumn de pietre sc`nteietoare aruncat pe malul m\rii. Leipzig. Alexandrine. p. La concert el aplaudase dup\ cea de-a treia parte crez`nd c\ simfonia se terminase. * Roman.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 468 468 ALBERT CAMUS CARNETE 469 Don Faust. III 371. aerisit.R. nici fideli lui Dumnezeu. ~i strecoar\ `n anticamera infernului s\u. Familia Masson. nici confort. Faust cere s\ cunoasc\ tot [i s\ aib\ tot. „S\ murim deci pur [i simplu“ (aici corul b\rba]ilor care-l `nt`mpin\ pe erou – mai bine mai t`rziu dec`t niciodat\). c`nt\ la cinematograful Alcazar). Georges. * 19 La mine nici m\car un singur fotoliu. Moartea lui François. destinate presei clandestine [i publicate `n volum `n 1945. Agoniz`nd singur `n cocioaba lui. Gr\dina hotelului St. Fericire. „S\ mergem. de tinere]e. fidel\.

Uit\-te `n livretul meu de familie. acoperit de ghiocei. – Da. familia l-a p\r\sit.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 470 470 ALBERT CAMUS CARNETE 471 {i tu. [i p\s\rile care exult\. „Nu mai voia s\-i vad\.: „}ie-]i reu[e[te tot. mereu nou\. iar `n ziua eliber\rii. echip\ al c\rei portar a fost Camus `n tinere]e. Bine. St. Aceea[i emo]ie. * 26 februarie Dup\ ce regina b\tr`n\ a dat na[tere reginelor tinere. C`teva stele pe cerul `nc\ luminos [i pe urm\ un corn de lun\. 1 Cram\ `n Saint-Germain-des-Prés apar]in`nd unui francez originar din Algeria. marea [i cerul sc`nteiaz\ contopite. Marinella. Germain-des-Prés. T`n\ra echip\ de arhitec]i care scap\ de descurajare pentru c\ v\d ora[ul acesta `n viitor. 2 Racing Universitaire d’Alger. O omoar\ ca s\ evite s\ fie violat\. pesemne c\ din cauza asta.carnete_Camus. La [aisprezece ani muncitor agricol la socrii sor\-sii. Se s\turase de ei. Étienne sau la Roubaix.U. Idem: sinuciderea lui X. `n dep\rtare Elba [i Calabria. Acea ridicol\ parad\ a dragostei [i a abominabilelor sale preten]ii gra]ie c\rora cei slabi [i vulgari se ajut\ s\ tr\iasc\ [i s\ par\. * 23 februarie Trezit de soarele care-mi inund\ patul.“ Idem: lupt\ pentru cauza arab\. C`]i ani avea sor\-sa? Nu [tiu. Jean-Pierre care-l insult\ pe X. Ce [ans\ s\ te fi n\scut pe colinele de la Tipasa! {i nu la St. . La ce v`rst\? – Nu [tiu. unde lic\resc din loc `n loc piscuri `nz\pezite. – Atunci nu puteau face altfel. bar\ci [i reconstruc]ie: Far West. 1 Un cutremur de p\m`nt distrusese Orléansville la 9 septembrie 1954. Este prins `ntr-o r\zmeri]\ antifrancez\ cu so]ia sa. * 25 februarie R. X. * 20 Tipasa. O zi ca o cup\ de cristal din care se revars\ o nesf`r[it\ lumin\ albastr\ [i aurie. Apoi coasta Greciei. Ca `n fiecare diminea]\. Ploi [i soare.A. Be]ie. Sardinia.2 Fericirea acestei simple prietenii pe care am tr\it-o. Prietenii lui Mefisto1. {i cr`mpeie de lumin\ proasp\t\ pe ruinele umede. S-a construit [i un teatru care a primit numele de Teatrul Albert Camus. dar `n noapte. Chiar la Orléansville. * 24 februarie Orléansville1. m\ m`hne[te [i m\ gole[te de orice bucurie. M\ dezgu[ti“. gr\dina [i mirosul iasomiei. Cefalonia [i Itaca aproape invizibile `n amurg. * 21 Zi radioas\. Atena. – Dar fra]ii lui? El era cel mai mic – ba nu. * 22 februarie Neguri. ~n dep\rtare. – P\i atunci fra]ii lui erau prea mici ca s\ se ocupe de el. m`na musculoas\ a Peloponezului devine un continent sumbru [i misterios. tocmai ei mi-au ucis mama. {i insulele care vin `ncet una c`te una `n `nt`mpinarea noastr\ pe mare: Corsica. Absintul botezat cu ap\. Este judecat [i condamnat. ~l pun s\ munceasc\ mult. Arhitectul urbanist Jean de Maisonseul. dar `i supravie]uie[te. Alpii. l-a dus s\ vad\ [antierul de reconstruc]ie. al doilea. Iar pe marginea stupului ea moare de foame. * 26 aprilie Plecare din Paris. Sor\-sa l-a l\sat. vechi prieten al lui Camus. S\-mi cunosc [ansa [i s-o primesc cu recuno[tin]\. acestea o ucid sau o gonesc. Sau: am luptat 20 de ani pentru ei. `n ce an? Nu [tiu. Diminea]a mun]ii decupa]i `n petala delicat\ a unei ciclame. Oh! era t`n\r.

iar sur`sul acela `nc\ mai `nsufle]e[te peste dou\zeci [i cinci de secole.00. Dar nu mai are for]a din timpul zilei. la subsol. culoarea `l deseneaz\ perfect pe cerul senin. Dejun la ambasad\. ~nc`nt\torul meu traduc\tor de 21 de ani. din care al doilea este deviat pentru ca totul s\ fie ascuns vederii celor neini]ia]i. `l gole[te. Dup\-amiaz\. Pe o lecit\ cu alb [i negru.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 472 472 ALBERT CAMUS CARNETE 473 * 27 La trezire. lumina de la ora unsprezece cade din plin. ele `nc\ mai sur`d sub praful [i paiele care le acoper\. mortul nem`ng`iat 1 Romancier\ [i autoare dramatic\ greac\. Cu Marguerite Liberaki1. purific`ndu-l totodat\. extraordinara `ndr\zneal\ a acestui clasicism) frumuse]e a locului este primit\ de o fiin]\ purificat\. Dineu `n Pireu cu Marguerite Liberaki. Eleusis. ~n templu cele dou\ culoare duc`nd `n sanctuar. intr\ `n corp cu o repeziciune dureroas\. Atunci macii de un ro[u `nchis. [i balizat de perspective des\v`r[ite. nalbele. v`nt. . ca [i durerea asta `n\bu[it\. f\r\ s\ m\ deranjeze c`tu[i de pu]in diferen]a de limb\. unde le-a azv`rlit istoria. dintre care unul cre[te singuratic. {i fa]a celei de-a doua Kore. e pe cale de a pieri [i de a-[i pierde forma. * 29 Diminea]\. V`ntul a gonit to]i norii. dar nu era adev\rat [i am alergat tot timpul ca s\ nu `nt`rzii. `l deschide unui soi de viol pur fizic.carnete_Camus. care m\ cucere[te [i pe care-l adopt. 28 Diminea]a. Plec de acolo obosit dup\ dou\ ore `n care r\spund unei mul]imi de `ntreb\ri. Conferin]\. spa]iul p`n\ la mare. mi se `nt\re[te aceast\ impresie c`nd constat c\ m\ duc „ca pe la vecini“. dar `nc`ntarea pe care mi-au l\sat-o mai d\inuie `nc\. Lumina `]i s\geteaz\ ochii. Theseion. Sus e altceva. statuile de la Iráklion. Heracles noduros [i dur sub caprifoiul `nflorit care-l acoper\. se sparge `n mii de spade albe [i arz\toare. Hymette de culoare violet\. hot\r`t… Locul e fermec\tor. Dup\-mas\. cu str\fulger\ri bru[te de via]\ [i de r`sete. Pe temple [i pe piatra de pe sol pe care v`ntul pare s\ le fi decapat p`n\ la os. asta m\ izbe[te. Ciudat\ f\ptur\. pe Erehteion… Te aperi aici de ideea c\ perfec]iunea a fost atins\ atunci [i c\ dup\ aceea lumea nu a f\cut dec`t s\ se degradeze. Acropole. Mi se permite s\ vizitez subsolurile unde au fost depuse c`teva dintre ele ca s\ fie protejate de invazie [i de distrugeri `n timpul r\zboiului. Dineu `ntr-o tavern\ din cartierul vechi. Din obi[nuin]\. piciorul `ndoit al celei de-a treia. `]i st`rne[te pl`nsul. de o prospe]ime adorabil\ (v-am spus c\ eram l`ng\ hotel. unde ai nevoie de mult\ imagina]ie. Agora. [i acoper\ cu o glorie suav\ [i unic\ p`n\ [i cuburile ora[ului risipite `n cele patru z\ri. misterioas\ [i neagr\. Pe urm\ urc pe colina Muzelor. Muntele Pentelic. aure[te colinele [i Acropole. direct pe piatra goal\. Trebuie mereu [i mereu s\ te aperi de ea. trecut\ prin dezinfectantul luminii. de altfel. iar lumina cea mai alb\ [i cald\ cade din cer. Dar ideea asta `]i fr`nge p`n\ la urm\ inima. ochii se deschid `ncetul cu `ncetul [i extravaganta (da. `n micul muzeu din Agora. p`n\ la mare. La muzeu piese admirabile. Kore-le trebuiau s\ m\ emo]ioneze. Heracles. c\ s`nt acas\. Ora 19. Vrem s\ tr\im [i dac\ am crede asta ar `nsemna s\ murim. * 1 Un cuv`nt indescifrabil. Soarele cobor`t la orizont nu a ajuns `nc\ `n momentul `n care. C`teva curse `n ora[. nori [i soare. se refract\. Importan]a capital\ a ceea ce [tiu despre Eleusis. pe care nu-i mai v\zusem niciodat\. Urc`nd pe Acropole. Din conturul s\u spart se prelinge atunci o miere subtil\ care se r\sp`nde[te pe tot cerul. Areopagul. `nc\ mai informeaz\ [i `ncurajeaz\. Tiempo perdido. Dar c`mpia `nainte [i dup\ Eleusis este foarte frumoas\. Cuprinde toat\ frumuse]ea lumii. Stelele funerare de asemenea. Daphni. Muzeul Na]ional. Cobor chiar la timp pentru conferin]a mea controversat\. […]1. f\r\ nici o emo]ie. ro[u fiind. Dar Bizan]. Atena. Toat\ diminea]a sentiment straniu c\ m\ aflu aici de mul]i ani. de-aceea respir greu). {i acolo. S\ dezvolt. [tiam asta.

pe rarii chiparo[i [i eucalip]i. c\ nu au fost foarte combativi `n circumstan]a dat\). ~n afar\ de una. de exemplu. m`nc\m pe[te [i br`nzeturi `n fa]a b\rcilor mari de pescuit din micul port. Nu spui nimic pe tema asta. Pr`nzim jos de tot. `l aspir\ pe cel din larg. cauza care te intereseaz\ nu e lipsit\ de avoca]i desemna]i (recunosc. Adev\rul e c\ 1 Un cuv`nt indescifrabil. pe promontoriu. Pe toat\ aceast\ escadr\ de insule [i de piscuri dominate de duneta st`ncii. `n jurul nostru cear[afuri albastre ]esute din aer [i lumin\. Dup\-amiaz\.carnete_Camus. dar admir spa]iul [i vastitatea acestor peisaje totu[i reduse. Dar scrisoarea dumitale m\ oblig\ s\ spun ceva ce voiam s\-]i spun de mult. Cifrele par s\ concorde. `mp\carea serii cade brusc [i […]1 pe o naviga]ie silen]ioas\. Dac\ te a[ezi la picioarele templului ca s\ te ad\poste[ti de v`nt. marea `nspumat\ `nainteaz\ de-a lungul flancurilor de nisip [i de st`nci. Repeti]ie la Hecuba.R. dar care a fost o insul\ de deportare despre care am auzit istorisiri `nsp\im`nt\toare. al p\r\sirii de sine. Marmura asta prea alb\ are aspect de stucatur\. pe smochinii cu frunzele deosebit de verzi. Pe m\sur\ ce ne apropiem de Sunion lumina devine mai proasp\t\ [i mai t`n\r\. ~n mai multe r`nduri. {tii. Din nou un soi de bucurie ilariant\ `n fa]a prodigioasei `ndr\zneli a Acropolei unde arhitec]ii s-au jucat nu cu m\suri armonioase. 1 Exist\ `n dosarele politice din arhivele lui Albert Camus o important\ documenta]ie despre Makronissos. Marea face o spum\ u[oar\ p`n\ la orizont. ne`ncetat. V`ntul furios sufl\ at`t de tare printre coloane. al lui Totu-i `n regul\. `nainte de a ie[i la drum. insule `n deriv\. nu mai e dec`t v`nt. Num\rul deporta]ilor a fost redus la 8 sau 900. c\ Germania de Est este re`narmat\ de mult timp [i c\ un num\r de fo[ti generali nazi[ti s`nt `n activitate acolo. din cauza conferin]ei mele. la dreapta [i la st`nga. Este momentul luminii perfecte. se z\re[te Makronissos. n-a[ fi spus ceea ce speri. [i `n perspective delirante. Marele kouros zvelt pe care am s\-l rev\d. ci cu prodigioasa extravagan]\ a capurilor. Templul `nsu[i m\ las\ rece. T\cerea mea actual\ m\ prive[te doar pe mine. Lumina amiezii mai este `nc\ pu]in voalat\. `n marele conflict care taie `n dou\ secolul al XX-lea. De ast\ dat\ soarele e aproape la asfin]it. ast\zi pustie ce-i drept. Atinge prea multe lucruri din via]a mea personal\ ca s\ ]i-o pot explica. a[ternut\ pe livezile de m\slini. Anume c\. . ~n dep\rtare. culorile se `ntunec\. Nu Parthenonul l-au construit ei. Te vei bucura. dumneata ai ales deja. * Scrisoare inserat\ Dragul meu X. tinerele grecoaice s`nt lipsite de gra]ie [i de stil. M\ smulg cu greu din locurile astea [i nu plec `ntru totul. Plec u[or `mb\tat [i nefericit din mijlocul acestei perfec]iuni. Lucru. n-a[ fi f\cut pl\cere nim\nui. Conferin]\. ~n rest. Dineu `n cursul c\ruia ob]in informa]ii despre deportare. la picioarele templului. insulele se solidific\. Dar din nou pe promontoriu. Dejun la Kephissia. R\scole[te aerul albastru. lumina cea mai frumoas\ pe care am avut-o aici. Pe tot drumul de `ntoarcere.S. cu excep]ia acestei insule Makronissos1. de altfel. apoi colina Muzelor. Dar promontoriul pe care se `nal]\ templul [i care `nainteaz\ `n mare ca o dunet\ de unde domini escadra insulelor `n larg. C\tre mijlocul dup\-amiezei. gr\dina sub o lumin\ bl`nd\ r\sun\ de c`ntecul privighetorilor. `n timp ce `n spate. Nici o pas\re. este un loc de nedescris. i-a recunoscut Germaniei dreptul de a avea for]e na]ionale. de altfel. ca [i `n Vest. cerul se destinde. poart\ `n suspensie ce]uri invizibile. a insulelor azv`rlite pe un golf imens [i a unui cer cu vastu-i ghioc `nv`rtitor. Dar trebuie s\ plec\m. ci `nsu[i spa]iul.S. Apoi. `l amestec\ violent cu parfumurile ce urc\ de pe colina acoperit\ de flori minuscule [i proaspete [i plesne[te cu furie. `nc`t ai crede c\ e o p\dure vie. [tiind c\ dac\ a[ fi vorbit. * 30 Muzeul Na]ional. pe micu]a plaj\. Clip\ des\v`r[it\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 474 474 ALBERT CAMUS CARNETE 475 nu se poate resemna s\ nu mai vad\ soarele [i marea. lumina devine brusc mai pur\ `ntr-un soi de ]`[nire nemi[cat\. Pe urm\ plec spre Sunion. Des\v`r[it\. De asta va trebui s\ m\ ocup. U.

pe intelectualii care s`nt comuni[ti f\r\ s\ fie. de acela[i tip ca [i tenta]ia religioas\. ]in`nd `n c\u[ul inimii o bucurie enorm\. condamna]i pentru spionaj. Compari ne`ncetat dou\ lucruri din care `l cuno[ti [i-l judeci numai pe unul. o regul\ de via]\. deasupra mormintelor regale. Iar dac\ eu continuu s\ g\sesc de neiertat ajutorul acordat lui Franco sau politica „bananier\“ din America de Sud. vei fi c`[tigat m\car faptul de a cunoa[te problema cu adev\rat. ceea ce va fi imposibil. altfel totul e o `n[el\ciune. cum se spune. chiar dac\ `ndep\rtat\. Nu eu voi fi cel care s\ ]i-o repro[eze. Dup\ o or\ de drum s`nt literalmente beat de lumin\. jubilatoare inund\ golful [i insulele `n larg. Dac\ vei g\si `n asta pacea.. numai ca s\ evit orice eroare. ceea ce cred. acoperit\ de maci `n buchete dese care tremur\ `n v`nt. Nu-i dispre]uiesc pe activi[tii comuni[ti. Pur [i simplu c\r]ile mele au `nsemnat pentru dumneata mult mai pu]in dec`t spui. A[adar.S. C\ci nu te pot l\sa s\ crezi c\ nu intri la m\n\stire. ~i dispre]uiesc `ns\. Dar [i cel care se c\lug\re[te `[i iube[te prietenii [i mama. ~n linii generale. obiectiv vorbind. Dac\ nu. opinia dumitale implicit\ era evident\. sau colonialismul. 1 ~n 1953. * Seara. .R. p\strezi. `n cuno[tin]\ de cauz\. este normal s\ intri `n partidul comunist. al atitudinii intelectualilor de st`nga). ~]i cer numai. Partidul comunist nu te va ajuta s\ cuno[ti democra]iile populare. De c`te ori mi-ai vorbit sau ai scris despre aceste probleme. ~]i repet. acordat Partidului Comunist Francez. nu accept politica „bananier\“ grefat\ pe Fran]a din grija Rusiei [i a sprijinului ei necondi]ionat. ~]i urez noroc. cu condi]ia s\-i cedezi cu loialitate. O lumin\ d\n]uitoare. }\rmul golfului corintic. cu toat\ imensitatea m\rii `n fa]a noastr\. un r`s nesf`r[it. [i te rog s\ crezi `n sinceritatea g`ndurilor mele. F\ deci odat\ ce ai chef s\ faci. dar `l ignori pe cel\lalt. oferindu-ni-se dintr-o singur\ curb\. `n timp ce se a[ternea `n dumneata un soi de t\cere `nc\rcat\ de `ndoieli de `ndat\ ce era vorba de reprimarea unei revolte muncitore[ti `n Germania din ordinul unui regim comunist1 (acest ultim punct e important [i mi se pare un test dureros. [i totu[i `i p\r\se[te. ci s\ `ncerci numai s\ nu o g`nde[ti. societatea `n care tr\im. cu at`t mai bine. dimpotriv\. despre care nu [tii dec`t pu]ine lucruri.carnete_Camus. cu mari `nghi]ituri. so]ii Rosenberg. din toat\ inima. care ne asasineaz\ cu pseudosf`[ierea lor de preo]i laici [i care la sf`r[it `[i ofer\ o con[tiin]\ `mp\cat\ pe seama militan]ilor muncitori. cu capul plin de ]\nd\ri [i de ]ipete t\cute. * 1 mai Diminea]a devreme plecarea spre Argolida. Dar te va ajuta s\ cuno[ti comunismul. Simpatia pe care o aveai pentru mine era mai real\. dar o refuzi `n cadrul occidental. un oribil fascist. ba chiar cu v`rf [i `ndesat. Nu te `ndoi. Cobor`rea spre Micene [i Argos. Fort\rea]a micenian\. {i la fel procedezi `n toate. (Toat\ Grecia pe care am parcurs-o este `n momentul acesta acoperit\ de maci [i de mii de flori. indignarea dumitale nu era sincer\ dec`t `n fa]a unor crime de tip Rosenberg. aerian\.S. Vei vedea dup\ aceea. M\ str\duiesc s\ g\sesc interesante aceste dansuri. {i de vreme ce ai ales. nu s\ negi. ca o cup\ din care bem lumina [i aerul. m\ opun `n mod fundamental ac]iunilor [i metodelor a ceea ce am numit socialismul cezarian. c`mpia care se-ntinde p`n\ la Argos [i mare. pentru un intelectual. S`nt lucruri pe care le [tii de altfel. s`nt executa]i `n Statele Unite. ~n nici un caz. ai ales. La limit\ (`ntreab\-te) ai accepta transformarea Fran]ei `n democra]ie popular\ sub protec]ia Armatei Ro[ii ([i `]i amintesc c\ eu unul i-am ap\rat pe comuni[ti `mpotriva oric\rei „atlantiz\ri“ a politicii interne). de[i cred c\ ei comit o gre[eal\ de moarte. Opri]i o clip\ pe marginea falezei. dar decisiv. dac\ dai urmare proiectului dumitale. Re`narmarea german\ trebuie condamnat\ `n ambele cazuri.) Din `naltul fort\re]ei. prietenia mea. Regatul lui `n timp ce `n Berlinul de Est muncitorii revolta]i v\d cum tancurile sovietice le reprim\ mi[carea. dansuri populare la „Johnny nebunul“. dup\ mine. Nu-i nimic ru[inos `n asta. C`t despre mine. recunoa[te `n inima dumitale c\ tenta]ia comunist\ este. dup\ care orice poate surveni [i orice este acceptat. ca atunci c`nd vei auzi c\ s`nt.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 476 476 ALBERT CAMUS CARNETE 477 admi]i aceast\ re`narmare dac\ e controlat\ de U. de vreme ce alegi o ortodoxie cum e cea a partidului comunist. cel al cunoa[terii. dar dansatorii [i mai ales dansatoarele s`nt prea ur`te. `mpac\-te cu dumneata `nsu]i.

c`mpia `ntunecat\ se `ntinde la poalele mun]ilor alba[tri ai Argosului p`n\ la marea mai deschis\ la culoare din dreapta noastr\. T`n\rul arheolog. c\ niciodat\ un regat mai vast nu s-a `ntins sub soare. Merita s\ vin de at`t de departe pentru aceast\ bucat\ mare de eternitate. Georges Roux. dar de ast\ dat\ pe ni[te `n\l]imi nu prea mari. ~l invidiez pu]in [i `mi repro[ez amarnic timpul pierdut `n ultimii ani [i profunda mea sl\biciune. `n lumina dens\ [i c\ldu]\ care se r\sp`nde[te peste pantele cu m\slini. sub un cer amenin]\tor. Micene `n ruin\. […]1 este magnific. la ora aceasta pe care grecii o numesc maiestatea soarelui [i care e ora purpurei pe cer. nu ar fi nimic f\r\ reliefurile acestea a c\ror `nchidere armonioas\ `[i organizeaz\ propriul spa]iu. Aceea[i lumin\. plec\m spre Sparta. la r`ndul s\u. Spa]iul este imens. ceea ce nu este cazul `n acest moment. o lun\ str\vezie navigheaz\ u[or. pietroase. Ne vom `napoia la Micene. […]1 [i salc`mi. este ast\zi regina ne`mbl`nzit\ a acestui p\m`nt de neuitat. sub Taygetul `nz\pezit. Un tren g`f`ie `n dep\rtare. eucalip]i. Eu nu am o meserie. `ncins de blocuri enorme. plecarea spre Delphi. . golful s\u. Dar `n fa]a noastr\. pe frumoasa plaj\. iar cerul. deschis\ spre imensa c`mpie a Laconiei cu m\slini rotunzi [i bine separa]i `ntre ei. M\n\stire lini[tit\ cu ziduri v\ruite. o munc\. Atunci se simte c\ Grecia este mai `nt`i un spa]iu alc\tuit din linii curbe sau drepte. `[i `ntinde livezile de portocali al c\ror parfum greu nu ne mai p\r\se[te. Nu am fost niciodat\ fericit [i `mp\cat dec`t f\c`nd o meserie. at`t de pasionat de frumoasa lui meserie. Ruinele din Argos nu prezint\ mare interes pentru mine. V\i largi `ntemeind fiecare c`te un regat de m\slini [i de m`ndri chiparo[i. Peste Mistra `n ruin\. `nc`t piciorul se c\ie[te de a fi produs rostogolirea unei pietre. De aceea chiar [i un kilometru a desp\r]it aici regate mari: suprafa]a p\m`ntului este 1 Un cuv`nt indescifrabil. Oprire la Argos cu tinerii arheologi care fac 1 Un cuv`nt indescifrabil. Dar nu m\ pot ap\ra de un sentiment de melancolie `n fa]a acestor oameni ferici]i pentru ceea ce fac. Aceea[i impresie ca [i `n fa]a micului grup de arhitec]i care reconstruiesc Orléansville [i tr\iesc acolo `n comunitate. La `ntoarcere. {i aici clipa r\m`ne des\v`r[it\. Azine. Mun]ii se `ntunec\ treptat p`n\ c`nd cele zece lan]uri devin un singur abur albastru. dar tot `n aceea[i `ndep\rtare. Iar munca mea e solitar\. sub o lumin\ care devine aici teribil\. s\p\turi. mun]i arizi. unde pr`nzim. Sparta. clinchetele turmelor coboar\ pantele cu un susur de ape. soarele tocmai a asfin]it c`nd am ajuns pe terasa cea mai `nalt\. f\r\ un copac. at`t de vivace. Doar t\l\ngile slabe ale turmelor de oi se fac auzite pe deasupra altor zgomote. ~ntre piscurile abrupte care o domin\. `nfior`ndu-se sub un soare neobosit. ci doar o voca]ie. din Vaucluse. Dar din `n\l]imea teatrului. dar `ntotdeauna profilate. Seara. Pe decorul acesta s\lbatic [i ginga[. Peste macii acum desf\cu]i trece o adiere u[oar\ aproape de p\m`nt. La ora treisprezece. insulele [i mun]ii `n dep\rtare. s\rb\toarea de 1 Mai a adus o chermes\ de greci voio[i. toate zgomotele r\sun\ `ntr-un soi de `ndep\rtare vast\ [i bl`nd\. m\ intereseaz\ mult. un m\gar pe c`mp `[i strig\ am\r\ciunea care urc\ p`n\ aici. Trebuie s-o accept [i s\ caut numai s\ fiu demn de ea. Cea mai frumoas\ sear\ din lume se culc\ `ncet-`ncet peste leii micenieni. verde [i ro[u o str\bat. Doar turmele de oi pictate `n roz. iar `nainte de pr`nz m\ scald `ntr-o ap\ limpede [i rece. Grecia aici e pustie. cobor`re spre Nauplia. * 3 mai Am lucrat de diminea]\. Nauplia `n fa]a m\rii. la Epidauros. t\cerea at`t de absolut\. din loc `n loc c`te un sat. ~ntregul p\m`nt deseneaz\ cerul [i `i d\ formele sale. `mpreun\ cu al]i oameni pe care s\-i pot iubi. Dup\ aceea restul nu mai are importan]\. ~n c`mpia Evrotas. aflat `ntre cele dou\ st`nci `nalte.carnete_Camus.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 478 478 ALBERT CAMUS CARNETE 479 Agamemnon nu are mai mult de zece kilometri [i totu[i propor]iile s`nt de a[a natur\. Dup\-amiaz\. * 2 mai De diminea]\. zboruri de turturele. a movului [i a nuan]elor de albastru pe mun]i [i pe golfuri.

Dar s`nt interesat de evolu]ia asta care merge din secolul al V-lea p`n\ `n secolul al XII-lea [i care permite s\ se reconstituie o verig\ `ntre perioada elenistic\ [i Quattrocento. Sporadele se deplaseaz\ sub noi `n marea sc`nteietoare. M\ `ntreb cum se va putea evita epidemia. Mun]i din nou mai bl`nzi. dezl\n]uit\ [i peste Delphi. la marginea ora[ului `n ruin\. 80% dintre case distruse sau dobor`te2. Gheorghe. al\turi de grandoarea a[ez\rii. Cei doisprezece apostoli (Sf. Sf. T. unicul nor pe care-l vedeam m\rindu-se de c`tva timp plesne[te [i parc\ turbeaz\ `n c`teva secunde. . Un vultur negru plute[te c`teva secunde foarte sus. `naint\m de-a lungul m\rii lucioase sub lun\. Primul lucru care te izbe[te. Nu s`nt foarte mi[cat de arta bizantin\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 480 480 ALBERT CAMUS CARNETE 481 dubl\ fa]\ de cea a cerului. Cinci minute mai t`rziu. Volos. Automotor. ie[i]i din c\ldare. fluviul acesta sumbru care `mpinge crupe musculoase […]1 spre mare. e plin\ de bun\tate. M\ emo]ioneaz\ o fat\ `nscris\ 2. Soarele at`rn\ peste corturi [i peste ora[ul plin de praf. ~ntr-un buzuki. ~ntreb ceva mai t`rziu (seara) pe un specialist care-mi spune c\ arti[tii bizantini au emigrat `n Italia dup\ c\derea Constantinopolului. caiacele. M\ `ntorc la stadion [i ies apoi fericit. Conferin]\. 2 Lectur\ `ndoielnic\. Ploaia cu grindin\ ciuruie ma[ina cu un zgomot asurzitor. T\cerea. ~ncetul cu `ncetul influen]a oriental\ va fi fost eliminat\ `n felul acesta. 7. curte. 8 mai Dejun cu T. `n fundul v\ii imense. directorul Institutului Francez. * 4 mai Plecare de diminea]\ spre Volos. Dac\ a[ avea timp. Sofia lipsit\ de interes). Avion. mi-ar pl\cea s\ `nv\]. Mun]i aspri. Seara. privind portul. Liceul francez e sub corturi. Dejun cu Turner [i colonelul Bramble1 (sau cineva care-i seam\n\ mult). apoi dispare. marea la suprafa]a cheiului [i respir`nd parfumul pl\cut al serii [i al nop]ii. O lun\ `nconjurat\ de e[arfe u[oare a[az\ pe mun]i [i pe golurile de umbr\ o lumin\ fin\ ca o pulbere. le-a udat. ~l anun]\ pe Duccio. furtuna. Dup\ aceea ziua se destinde [i de pe falezele `nalte se a[terne o bl`nde]e care anun]\ seara. ~n noapte. Mica m\n\stire cu p\uni. s`nt departe de `n]epeneala [i de hieratismul primelor secole ale acestei arte. Primarul m\ prime[te `n 1 Dou\ cuvinte indescifrabile. Din camera mea v\d valea plin\ de umbre p`n\ la micul [irag de lumini care m\rgine[te marea. Larissa spre Salonic. Colibele primitive ale valahilor – [i imensa `ntindere. Personaj inteligent [i elegant. `n cea mai `nc`nt\toare familiaritate. de exemplu. S`nt ni[te m\slini at`t de str`n[i unul `ntr-altul. [i rul\m spre 1 Personaj din romanul lui André Maurois. mai verzi sub soarele care urc\ [i ajungem `n imensa c`mpie a Tesaliei. Dimitrie. 3 Octave Merlier. vast\ ca spa]iul. Bisericile bizantine. Trebuie s-o recunosc.00. La miezul nop]ii vine s\ m\ caute D. Din cauza unui cuv`nt neinspirat pe care-l rostesc vine un frizer [i m\ tunde `n curte.carnete_Camus. `n mijlocul tuturor. Mozaicurile [i frescele cu cei doisprezece apostoli. T\cerile colonelului Bramble. Trebuie s\ plec\m. Noaptea m\ odihnesc pe balconul camerei mele. Ajun[i `ntr-un soi de c\ldare. C`t despre ruine. `nc`t formeaz\ un drum frem\t\tor spre orizont. * 6. Sosire la ora 23. patru greci m\ invit\ amabili s\ dansez. Dar pa[ii s`nt prea dificili. neted\ [i r\coroas\. Toat\ valea este ad\postit\ sub corturi. apoi c`mpia Lamiei. `mi c`nt\ apoi ultimele sale compozi]ii. ~napoierea cu ma[ina la Larissa. Din nou `n ora[. Seara. cortul-spital etc. g\sim cerul din nou limpede [i rul\m veseli. Delphi. 2 De cutremurul de p\m`nt din 1955. Iar marea e foarte aproape. Par mai vii `n mijlocul florilor `mprosp\tate [i al ierburilor mai verzi. c`nd `i vezi de at`t de sus. David. pe coama unei faleze. Ora e bl`nd\. Sf. este. l`ng\ casa d\r`mat\. * 5 mai Lucru. `n fa]a m\rii. Pu]ine toalete sau deloc. Liturghia oficiat\ afar\. Orientul nu e departe. Recep]ie de universitari. Dineu Merlier3.

Iar `n centrul inimii se afl\ Delos [i v`rful acesta pe care m-am urcat. s\tule]ele ag\]ate de pante au aerul unor scoici albicioase l\sate acolo de marea care s-a retras. Pe str\zile complet `ntunecate. se contureaz\ mai bine `n dep\rtare cu capul s\u de [arpe `ntinz`ndu-se spre Delos. iar `n jur se v\d golfurile. `nt`lnim parfumul caprifoiului. . Aerul este at`t de limpede. Pentru c\ a[ vrea s\ p\strez l`ng\ mine. Odat\ aurul stins.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 482 482 ALBERT CAMUS CARNETE 483 Pireu unde ne a[teapt\ Domnul Algadès cu dr\gu]ul s\u vas. de at`tea zile. fericire foarte aproape de lacrimi. printre Seriphos [i Sifanos. Dar `n scurt timp vedem cea]a ridic`ndu-se literalmente din mare. Pe vas m\ dezbrac [i m\ arunc `n apa transparent\ [i verde. `nc`t nici m\car nu-mi mai simt oboseala. ~n fine. de asemenea. Luna lic\re slab deasupra teraselor albe. un soi de dans imobil. precum [i delfinii de pe mozaicuri. Apropiindu-ne de Delos. dar cu coada [i capul verde-deschis. Atunci apare prima insul\.. E `nghe]at\. Ridic\m ancora spre Delos. Insula leilor [i a taurilor a c\ror reprezentare acoper\ insula animalelor. vesel [i cordial. apar admirabile [i recente descoperiri (mozaicurile reprezent`ndu-l pe Dionysos odihnindu-se). Mai t`rziu m\ `ntorc la [alup\. De diminea]\ o lumin\ divin\ coboar\ peste casele v\ruite din Mykonos. 1 Un cuv`nt indescifrabil. Insuli]ele galbene ca o gr\mad\ de gr`u pe marea albastr\. de unde pot privi sub lumina vertical\ [i pur\ a lumii cercul perfect care-mi delimiteaz\ regatul. apoi culorile se `ntunec\. `nc`t mi se pare c\ o voi putea reg\si fidel\ ori de c`te ori voi dori. `ntr-o lumin\ sc`nteietoare [i fin\. Navig\m printre aceste insule `ndep\rtate pe o mare luminat\ care se rideaz\ u[or. urc\m `n v`rful Cynthei. gras. Algadès [i marinarul lui au vegheat toat\ noaptea de fric\ s\ nu e[ueze. Marmura din care s`nt d\ltui]i leii s-a erodat [i prezint\ ciupituri din pricina intemperiilor. La amiaz\. `nc`t [i cel mai mic zgomot pare c\ se aude de la cap\tul orizontului. pentru c\ trebuie s\ ad\ug\m [erpii [.carnete_Camus. Dup\ dou\ ore m\ trezesc [i urc iar pe punte. se arat\ palid. Trebuie deviat vasul ca s\ evit\m dou\ insuli]e.]1 [i [op`rlele mari cu corpul `ntunecat. o fermec\toare adolescent\ grecoaic\. Cobor s\ m\ culc. str\punge negura [i `n final o risipe[te.. Insula ruinelor [i. fericire. Pe carena r\sturnat\ a insulelor. Dar ea d\inuie surd. E rece [i umed. zorele. Ne `napoiem la Mykonos. mic[unele. Tot at`tea biserici c`te case. str\vezie [i pur\ deasupra ad`ncurilor care `ncep s\ se z\reasc\. Trecem. Soarele asfin]e[te c`nd ajungem aproape `n centrul unui cerc de insule ale c\ror culori `ncep s\ se schimbe. C\tre ora unsprezece `naint\m (f\r\ vele pentru c\ nu e v`nt) pe o mare nemi[cat\. Urc\m din nou la bord [i m\ culc at`t de fericit. B\rbat cumsecade. Ie[im din Pireu sub o lun\ cenu[ie care lumineaz\ marea cu o cald\ lumin\ ireal\. Delos. S`nt fericit s\ simt apa cum love[te sub carcas\ [i s\ v\d din nou o spum\ u[oar\ plutind de ambele p\r]i ale etravei. Marea e frumoas\. `mi str`nge ast\zi inima at`t de categoric. pe m\sur\ ce ziua `nainteaz\. tot cercul Cicladelor se `nv`rte[te `ncet `n jurul Delosului. a florilor (maci. ciclamenul. O stranie [i vast\ `mp\care pogoar\ atunci peste ape. `ngro[`ndu-se [i bar`nd treptat orizontul. ro[ul [i albul. C`nd [alupa p\r\se[te cheiul. `mbr\cat\ simplu. cur`nd apare Mykonos care. Insula zeilor mutila]i din muzeu (micul kouros). a[a c\ urc `napoi dup\ c`teva ture bras. etaj`ndu-se. Dar insula aceasta a leilor [i a taurilor mai este acoperit\ [i de osemintele brune [i f\r`micioase ale ruinelor. brusc. La orizont se contureaz\ Siros [i celelalte insule. astfel `nc`t par f\cu]i din sare gem\. iar pe marea `nc\ lucioas\ corpurile insulelor devin albastre-`nchis. pe chei. un verde-mov. Dar `ncetul cu `ncetul soarele urc\. R\t\cim pe str\du]ele pline cu pr\v\lioare colorate. Albe toate. Cea]a e tot acolo. deslu[im pe primele pante ale insulei ciorchini enormi de maci. s\ str`ng aceast\ bucurie de nespus despre care [tiu totu[i c\ va trebui s\ dispar\. iar sub aceste oseminte. din cauza ocolului pe care l-am f\cut. `ntr-at`t ai impresia c\ prima ploaie i-ar putea dizolva. pe marea str\lucitoare. Toate se deseneaz\ pe cer cu o claritate de epur\. Noaptea se las\ `n timp ce cobor`m la Mykonos. Algadès pretinde c\ n-a mai v\zut asta niciodat\ `n arhipelag. Soarele `nc\lze[te puntea [i c\ldura lui cre[te treptat. `i fac un semn la care r\spunde imediat cu un z`mbet frumos. u[or fantomatic\. Imposibil s\ adorm p`n\ la ora [ase. ochiul-boului). Lumea asta a insulelor at`t de str`mt\ [i at`t de vast\ mi se pare a fi chiar inima lumii. lumina. `naint\m mult timp de-a lungul insulei Siros. `nc\ invizibil `n spatele Riniei. `n mi[care.

Dup\ Delos. Drumul prin golful Corintului. cu durerosul sim]\m`nt c\ poate nu-l voi mai revedea niciodat\ `nainte de a muri. grifoni. Copii `n zdren]e. apoi lumineaz\ apele. Pu]in `nainte de Olimpia. Plou\ u[or [i culorile tandre [i sp\late ale v`lcelei s`nt pl\cute ochiului. P`n\ la miezul nop]ii. care par s\ vin\ direct din Orient. Pinii `nal]i [i 1 Dou\ cuvinte indescifrabile. * 10 mai Diminea]a e sur\. Via]a liber\ a m\rii [i fericirea acestor zile. * 9 mai Plecare spre Olimpia.. Apa pur\ e mai pu]in rece. nu mai puteam s\ resimt altceva dec`t pacea acestor coline. ziua care se sf`r[e[te. ~n noapte. {i libertate deloc `ngr\dit\ de faptul c\ lumea asta a insulelor are borne.]1 p`nzele care flutur\ molatic `n v`ntul slab. Stranie triste]e. colinele acoperite de chiparo[i fragili. reprezent`nd un r\zboinic [i pe Zeus r\pindu-l pe Ganimede. Plajele [i golfurile. `nclina]ia cre[te [i gonim spre Pireu `ntr-o forfot\ mare de ape [i de p`nze. foarte cur`nd. pe valea aceasta Alphee. Dimpotriv\.. `n spatele lui. * 12 mai Diminea]\ r\coroas\ [i luminoas\. T`rziu pornim din nou pe mare. umbra bl`nd\. insulele. La Mykonos pentru cump\r\turi. Ploaie de lumin\. . pic\turi care cad [i sar `n sus pe marea dimine]ii. v`nt puternic. Disperat c\ p\r\sesc acest arhipelag. `n inim\. Cu inima str`ns\. dar mai ales aerul a devenit transparent [i to]i mun]ii de cealalt\ parte a golfului Corint se descoper\ cu o ciudat\ puritate. o privesc. Pe l`ng\ Apolo sau pe l`ng\ cele trei chipuri de b\rba]i de pe frontonul de est. sau diferitele statui reprezent`nd-o pe Atena de pe metope. De ast\ dat\ simt for]a copacilor. golful Atenei. pacea care urc\ `n cur`nd din v`lceaua adormit\. Baie [i pr`nz la Xilocastron. Zilele acestea minunate petrecute zbur`nd pe ap\. Bl`nde]ea [i duio[ia acestor locuri sub o lumin\ pentru prima oar\ u[or cenu[ie. De altfel. {i la fel e tot drumul cu. M. dou\ superbe teracote de format mare. }ipete de p\s\ri. chiparo[i [i peste c`mpiile verzi. dar chiar [i disperarea asta are ceva bun. pe care o v\d de la fereastr\. de[i libertate politic\ nu exist\ aici. ~nc`ntat de diversitatea peisajelor. Baie la Xilocastron. Totul se uit\ aici [i totul se reface. Plimbare. Muzeu. Abia am gustat pacea care urc\ din mare spre cerul ce se gole[te pu]in c`te pu]in de lumin\ [i iat\ c\ `n spatele unei insuli]e st`ncoase urc\ acum luna. s`nt martorii unei arte superb de diferite. piesele din acest muzeu s`nt tot ce exist\ mai elevat `n sculptura clasic\. Hermesul lui Praxiteles este o reu[it\ dulceag\ care duhne[te a decaden]\. Pentru prima oar\ privesc disp\r`nd un p\m`nt pe care-l iubesc. Libertatea nu ar `nsemna pentru mine s\ sparg acest cerc [i s\ gonesc spre Sumatra. [i de la st`nc\ la insula florilor. `ntr-o lumin\ neobosit\. c`nd se v\d pierind treptat Delos [i Cynthe `n spatele Riniei. ascult p`nzele. are un z`mbet maiestuos `n peisajul acesta. libertatea asta exult\ `n cercul lor. Ci s\ mai merg `nc\ de la insula aceasta gola[\ la insula cealalt\ cu arbori. Au aspectul [i mi[c\rile unor oameni liberi. a apelor. de la o insul\ la alta. [. Umbra sub copacii care `nconjoar\ ruinele este mai pre]ioas\. m\ g`ndesc la Delos. Tot ceea ce `ncearc\ Grecia `n materie de peisaje reu[e[te [i duce la perfec]iune. Ea se `nal]\ repede pe cer. at`t de asem\n\toare cu o triste]e din dragoste. r\m\[i]ele templelor lui Zeus [i al Herei.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 484 484 ALBERT CAMUS CARNETE 485 Sentiment de libertate nesf`r[it\ parcurg`nd astfel marea `n toate sensurile. o a doua revela]ie. Case pr\p\dite. de[i aparent s\n\to[i. S\tucul Tronia. Lumina e divin\. velele plesnesc. ~mpreun\ cu frescele lui Siphnos la Delphi. kouros. printre insule acoperite de corole [i de coloane. Urc pe colin\ prin mormane de flori `nmiresmate. o a doua na[tere… Diminea]\. figurine. a fructelor p\m`ntului r\coros. Cu oamenii din sat [i pl\cuta lor familiaritate. t\cerea hr\nit\ cu slabe ]ipete de p\s\ri. Ploicic\ de sear\. Culorile schimb\toare din nou pe mare [i pe insule. Stranii bronzuri arhaice. Dar din ea coboar\ o lumin\ bl`nd\ peste pietre. pentru prima oar\. `nso]esc l\untric mi[carea apei pe flancurile vasului.carnete_Camus. le simt gustul `n gur\. Preferam ora[ul noaptea.

Grecia nu mai e pentru mine dec`t o lung\ zi str\lucitoare. `ntins\ de-a lungul travers\rilor [i. Mic port. apoi `n roat\ mare cu raze care orbesc. * 15 mai Duminic\. sobr\. S`nt pentru mine orele c`nd `mi iau adio de la ]ara asta care ne-a d\ruit s\pt\m`ni `n [ir aceea[i `ndelung\ bucurie. Stupid\ dorin]\ s\ pl`ng. {i nu e niciodat\ destul. Nimic de f\cut. `nainte de plecare. `i indicase calea libert\]ii. pe care le p\r\sesc definitiv seara. Chiar faptul de a fi devenit muncitor nu-l scute[te de a nu se fi n\scut ca atare. Ca geniu romanii nu au avut dec`t ceea ce se nume[te astfel `n armat\. circular\. le contemplu acum de la Atena. la fel ca `ns\[i bucuria. Variguerez [i umbrele chineze[ti. care cobora descump\nit spre mare. Un personaj m`ndru. identic\ mor]ii apropiate. Cele trei temple care suspend\ `n spa]iu un triunghi albastru: Parthenon. Din nou insulele `n deriv\. * Roman. P`n\ la urm\ trebuie s\ mori pentru… Am `ncercat s\ fiu un om complet [i am adunat totul `n mine. apoi pe plajele Atenei. Istoria e format\ din s`nge [i din curaj. Oaspetele1. ca aerul care se respir\ aici. Ceea ce abandoneaz\ el `ncetul cu `ncetul. ro[ie [i alb\. orbitor sub soare.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 486 486 ALBERT CAMUS CARNETE 487 unde se disting fiecare cas\ [i fiecare copac. la Kifissia. Cerul cald [i albastru. Seara se v`nd `n port crini mari cu parfum sufocant. deasupra v`rtejului de v`nt ce se anun]a. Privea obuzul sc`nteietor. Dar c`nd pentru prima dat\ `n istoria lumii un oprimat 1 Not\ pentru Exilul [i `mp\r\]ia. Familia Francine. Caprifoiul. * 13 mai Aceste dou\zeci de zile de alerg\tur\ prin Grecia. cu inima str`ns\.D. * 16 mai Plecare spre Paris. s\ revin. se transform\ `n evantai auriu. * Roman. {i pe urm\… * Primul om. {i din nou se strecura bucuria misterioas\. ~napoiere. Nu cedeaz\ nimic. la umbra coloanelor. Muzeu bizantin. Marea calm\. Seara la R. care ascundea motorul. se pierde `n nori. * Teseion Pe cerul luminos [i pur un cap\t de lun\ ca o petal\ de p\ducel. cerc rotitor. via]a re`ncepea. Egine este insula crinilor. el domne[te la r`ndul s\u ca st\p`n [i asupre[te. `n el curgea orbe[te o f`nt`n\. Plimbare pe mare `n b\taia unui frumos v`nt plin de lumin\. s\ nu mai cedez `n fa]a nop]ii zilelor… * 14 mai Plecare spre Egine. Era bucuria de la Delos.carnete_Camus. puternic\. de asemenea. Cu familia D. Caiace. golful `nnoptat `n dep\rtare. Dorm pe lespezile templului. * Prizonierul ia calea pu[c\riei. Soarele coboar\. Aphaia. Baie prelungit\ la Aya Marina. Voluptate cast\. Nu mai notez aici toate bucuriile astea care de acum `nainte m\ cople[esc. `ntr-un mic golf c\ldu]. [i `mi apar ca o singur\ [i lung\ surs\ de lumin\ pe care o voi putea p\stra `n inima vie]ii mele. Ascensiune pe Aphaia. Familia Wolfromm. Un privilegiat care descoper\ la v`rsta adult\ via]a muncitoreasc\. este ca o insul\ acoperit\ de flori ro[ii [i de zei mutila]i deplas`ndu-se neobosi]i pe o mare de lumin\ [i sub un cer str\veziu. gustul misterios al vie]ii. S\ re]in lumina aceasta. Care nu ]ip\ la durere. Sunion. Seara. . ~n avionul `n picaj. C`nd sclavul ia armele [i-[i d\ via]a. dar Daru `l `n[elase.

* S`nt dintre cei pe care Pascal `i r\scole[te [i nu `i converte[te. Prietenul Saddok 1) T`n\r militant – tovar\[ul meu – criza din ’36. * Primul om. O mare durere [i soarele. Pierderea dragostei este pierderea tuturor drepturilor pe care le aveai `nainte. Singura industrie francez\ care nu cunoa[te [omajul este r\utatea. Caietul al VII-lea. 3 Not\ pentru „Renegatul“. Melville `nclin`ndu-se p`n\ la urm\ `n Billy Budd. Nimic nu arde `n infern dec`t eul (Sf. Bucuria lui. 1 Étienne Sintès. Iisus avea 300 de milioane de contemporani. p. zilnic. „Mul]i ani mai t`rziu. autoare a Dialogului dintre suflet [i trup [i a Tratatului despre purgatoriu. Dar nici nu-l poate judeca.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 488 488 ALBERT CAMUS CARNETE 489 va domni prin justi]ie. * Primul om. ea nu-i poate permite ceea ce `[i autoriza sie[i. ~nseamn\ s\ sco]i unul c`te unul bu[tenii dintr-o flac\r\ luminoas\. De unde boala ei ru[inoas\. zeul ro[u. c`nd.carnete_Camus. f\r\ s\ asupreasc\ la r`ndul s\u. totul se va fi sf`r[it [i totul va `ncepe `n cele din urm\. * ~n italian\ talento `nseamn\ dorin]\. ni se `nt`mpla s\ ne desp\r]im seara cu acea u[oar\ decep]ie de a nu ne fi iubit cu adev\rat `n ziua aceea.3 M\sur\ [i demen]\. c`nd a[teptam la volanul ma[inii s\ dispar\. `n Exilul [i `mp\r\]ia. 4 Sf`nta Caterina de Genova (1447-1510). * Étienne1. Am o impresie contrar\ [i asta m\ dezarmeaz\. * Primul om. {i apoi `ntr-o zi accept\ s\ se bat\ [i s\-[i ri[te via]a. {i te treze[ti atunci `n fa]a t\ciunilor `nnegri]i. p. .) * 6 noiembrie ’56 ~n fa]a amenin]\rii constante de distrugere total\ prin r\zboi – deci privarea de viitor – ce moral\ ne poate permite s\ tr\im numai prezentul? Onoare [i libertate. unchiul surdo-mut. 2) Prieten – revine la credin]a musulman\ de vreme ce cealalt\ l-a tr\dat. * Julia. Studiul meu despre Grenier1. ieri [i ast\zi. cei care voiau s\ ob]in\ o magistratur\ trebuiau s\ nu fi f\cut nego] timp de cel pu]in zece ani.2 Crede c\-[i poate tr\i ambele iubiri. Pascal. solitar. cel mai mare dintre to]i. M\sura `n raporturile sale cu ceilal]i. Rage c`nd se treze[te [i c`nd e singur. * Pies\. Dificil. (Cf. 2 Not\ pentru proiectul piesei despre Julie de Lespinasse. ~n Grecia antic\. Se teme s\ nu rateze cu nevasta sa necunoscut\. Dar c`nd Guibert `i propune s\-[i tr\iasc\ [i el cele dou\ iubiri.“ Idem: duritate incredibil\ a Jessic\i `n cazul rupturilor. Este vindecat [i ador\. re`nnoda acea zi aparent pierdut\ de firul solid al iubirii noastre `nc\p\]`nate [i o salva atunci de orice am\r\ciune. Cf. ca s\ se for]eze. P`n\ la urm\ (dac\ o via]\ face c`t o alta) condamnatul justific\ el `nsu[i condamn\rile la moarte. 3) Terorist. micul gest de victorie pe care mi-l f\cea ea `n fa]a u[ii. prad\ diferitelor oboseli. ~nc\ destul\ tandre]e ca s\ asiste… Acest soi de devotament presupune totu[i convingerea c\ este util. 449. demen]a `mpotriva sa. trebuie s\ se `ncovoaie. Se `nsoar\ dup\ voin]a tat\lui s\u. Un om se nume[te rege ast\zi. 1 Prefa]a la noua edi]ie a volumului ~les de Jean Grenier (Gallimard. Caterina de Genova4). {i ambele `n acela[i timp `n am`ndou\ cazurile. 406 [i Caietul al VIII-lea. At`t de mult timp pa[nic. Va avea dou\ miliarde. 1959).

Jean. pictor al muzicienilor. `ntr-adev\r. Dup\ ce S. San Sepolcro2. Reg\se[te asupra sa un document de asemenea compromi]\tor.A. departe de mitinguri. care se prelunge[te. `nva]\ s\ o iubeasc\ pe Jessica [i astfel se-ndreapt\ spre oameni. Povara Sfintei Cruci. De fiecare dat\ aceast\ pace `n inim\. Djemila. Vene]ia `n august [i c`rdurile de turi[ti care se abat o dat\ cu porumbeii peste pia]a San Marco. dimpotriv\. `nchise `n jurul perfec]iunii lor. `n Toscana. tr. militant. Mereu ora[e mici. Jean [i Jessica `n rolul b\tr`nei amante. Boi albi cu coarne lungi din Romagna t`r\sc dup\ ei ni[te c\ru]e sc`r]`itoare. S\ revin la San Leo. . Idem: scen\ din cartierul Montmartre. Miros de paie [i de soare. {i cu toate astea San Leo1. ce `nseamn\. t\cute. Este b\rbatul pe care ea l-a iubit m\car pu]in. `n fa]a `ngerilor [i a trufa[ei madone a lui Piero della Francesca. [i s\ refac plimbarea pe drumul de paz\ de pe cetate. s\ umblu prin vale printre pl\p`nzii m\slini [i chiparo[ii `nal]i [i s\ g\sesc `ntr-o cas\ cu ziduri groase [i `nc\peri r\coroase o camer\ goal\ cu fereastra `ngust\ de unde s\ pot privi cum coboar\ seara peste vale. pleac\. cruzimea inamicului.S-i[tii l-au perchezi]ionat. Jean. Cabrières d’Avignon etc. O `nt`lnesc am`ndoi pe Jessica. Voluptatea nu-i niciodat\ seac\.). l`ng\ San Sepol- cro. 2 San Sepolcro. ~nd\r\tul zidurilor severe. din nou. `l surprind [i-l omoar\. Protectoare a l\uzelor. Alte fresce ale lui Piero della Francesca. justi]ia. For]ele Aeriene Britanice (n. `[i vede dispre]ul pe chip. rezisten]\) care l-a detestat din gelozie. Pierre e `nsurat. egal\.S. militant s\lbatic. etc. Ru[inea lui. vechiul miros al c\r\rilor pline de praf. sub cerul destins. Subiectele sale [i pictura sa fluid\. ciugulesc impresii [i-[i dau lor `n[i[i spectacolul vacan]ei [i al ur`]eniei. Pe drumul de `ntoarcere. Reg\sesc marea.-i[tilor `n por]i. * Urbino. 3 Fresc\ de Piero della Francesca din capela cimitirului de la Monterchi.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 490 490 ALBERT CAMUS CARNETE 491 Mai t`rziu. diletant. iar inima se deschide spre o t\cere binef\c\toare. Dar de ce s\ dispre]uiasc\? Se descotorose[te de acest cli[eu. `[i p\streaz\ taina. Primul om [i amicul acesta dau fuga la arme. ~n timp ce se aud tot mai aproape loviturile de b`te ale S. `ntr-o sear\. S\ `ntocmesc lista locurilor unde m-am g`ndit c\ a[ putea s\ tr\iesc [i s\ mor. Valea San Sepolcro unde trebuie s\ revii la sf`r[itul unei vie]i. * Primul om. * Roman.carnete_Camus. s\-l cobor `ncet.A. Cabris. Tipasa. acela[i lucru. {i acolo. Idem: secven]\ din lupta de rezisten]\. Pierre. San Leo [i dorin]a s\ m\ retrag acolo. unui prieten european `i este violat\ [i ucis\ nevasta. mai cu seam\ pe b\rba]i. viseaz\ b\t\lii gigantice `n cerul `ncins al metropolelor [i merge cu metroul `n locuri pline de praf sau de noroi. Vast\. iar vecinii `nfrico[a]i se revolt\ `mpotriva celor din Rezisten]\. Or\[elele astea `ngr\dite. austere. incapabil de prospe]ime sau de emo]ie. {i Jean `l ajut\ din toat\ inima. Hristos a `nviat. Fecioara este reprezentat\ `ns\rcinat\. Aici micile pie]e pe care le-am iubit acum 20 de ani [i care `nc\ mai exist\. de la Paris la St. Parma. La Valdemosa. * Giorgione.F. Istoria `nseamn\ s`nge. {i totu[i acum continuu ab\tut. Afl\ astfel. Scump\ Italie unde m-a[ fi vindecat `ntru totul. la 589 m altitudine. dup\ aceea. la Arezzo. Idem: descoperirea dragostei. `n regiunea Marche. Dar nu. Etienne. este ora[ul natal al lui Piero della Francesca. f\r\ contururi.1. care feminizeaz\ totul. Pierre moare l`ng\ Jean (r\zboi. S\ fie ucis de departe. O vreme ea `l are pe Pierre pe care-l p\r\se[te [i-l r\ne[te [i care o va face s\ sufere pe so]ia lui. {i iat\-l c\ se ridic\ din morm`nt. personajele indiferente ale „Flager\rii“ a[teapt\ pe vecie. S\ nu uit Italia [i descoperirea artei – precum [i a religiei brusc revelate `n raporturile ei cu arta. departe de mine. c\ldu]\ [i pl\cut\ mu[chilor. {i nu s\ suporte prezen]a. `l tortureaz\. Ar prefera s\ fie un erou al R. u[or ru[inat. apoi pornesc `n urm\rirea vinovatului. * 1 Royal Air Force. aresteaz\ un complice. Fascina]ie M. A[ vrea s\ revin `n gr\dina Prato. Madonna del Parto3. A[ vrea s\ revin la sf`r[itul vie]ii pe drumul care coboar\ `n valea San Sepolcro. ca s\ v\d cum se statornice[te noaptea pe meleagurile acestea 1 T`rgu[or din Montefeltro.

~n dreapta. `n coteca Nazionale. se retrage `n castitate. Dar anii trec [i ea nu `ndr\zne[te s\ i se mai arate `n lumina crud\ a dimine]ilor pariziene. Portretul scorpionului. * 22 august 1955. * Roman. Cf. ca un Constantinopol perfect. Sisif [i Prometeu c\rora li s-a prelungit pedeapsa. Camus [i liberalii europeni [i musulmani lanseaz\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 492 492 ALBERT CAMUS CARNETE 493 f\r\ seam\n. pictor sienez. avea conversa]iile [i gusturile tuturor. * Primul om. ie[ea `n ora[. f\r\ bani [i singur. * Senzual. scoicile de pe Campo di Siena [i s\ mai m\n`nc cu poft\ pepeni verzi pe str\zile `ncinse din Verona. ~n st`nga. S\ v\d Perugia f\r\ casele care se construiesc `n jur [i s\ pot atunci s\ privesc m\slinii fragili de pe coline. la Alger. printre preaferici]i. * La muzeul din Siena una dintre numeroasele Judec\]i de Apoi (Giovanni di Paolo)1. Moare acolo. cu rani]a `n spinare. Dar nu s`nt arabi“. `nconjurat doar de bun\tatea acelor italieni necunoscu]i pe care-i iubesc. ca o m`n\ care ofer\ ceea ce a f\cut omul mai m\re] dup\ Grecia. * Voia s\ fie banal. A[ vrea… Pretutindeni [i mereu dorin]a asta de singur\tate pe care nici m\car nu o `n]eleg [i care veste[te parc\ un soi de moarte cu gustul reculegerii ce o `nso]e[te. dansa. un Apel pentru un armisti]iu civil. doi prieteni se re`nt`lnesc [i ridic\ bra]ele ca s\-[i exprime bucuria. 1 Pe 22 ianuarie 1956. renun]\. a[ vrea s\-mi fie h\r\zit s\ revin pe drumul acesta spre Siena care n-are egal pe lume [i s\ mor acolo. Aici cel pu]in s`ntem `n lupt\. S\ v\d Assisi f\r\ turi[ti [i f\r\ motorete [i s\ ascult `n pia]a principal\ din S. `n Infern. Mama obligat\ s\ fug\ din Algeria `[i sf`r[e[te via]a `n Provence. Reac]ia mea curioas\. fiindc\ a surprins doi copii de cincisprezece ani descoperind iubirea unul pe fa]a celuilalt. San Francesco di Siena. Judecata de Apoi se g\se[te la Pina- Roman. s\ v\d atunci Siena ivindu-se `n apusul soarelui cu minaretele ei. S\ reg\sesc Piazza della Signoria la Gubbio [i s\ privesc `ndelung valea sub ploaie. C`nd voi fi b\tr`n. `ntr-un [an]. Numai dup\ aerul s\u i se atribuiau o g`ndire [i preocup\ri pe care nu le avea sau pe care le avea f\r\ s\ accepte s\ le scoat\ `n prim-plan. Dar sufer\ din cauza exilului. * Alger. a[ vrea s\ rev\d pia]a `nclinat\ din Arezzo. pe bornele de la Porta del Sole. Element distrug\tor. * 1 Giovanni di Paolo (1399-1482). s\ refac pe jos. Cutremurul de p\m`nt. Dar intimida pe toat\ lumea. Fiindc\ minciuna necesar\ consolideaz\. Detest\ minciuna [i iube[te misterul. `n toiul unei vie]i de pl\ceri [i succese. Titlu: Tat\l [i Mama? * 24 octombrie 1955 Amenin]\ri cu moartea. prin colinele de tuf alb\strui care se `ntind p`n\ `n zare. drumul de la Monte San Savino la Siena. Atacarea fermei izolate – atacul din Philippeville – atacarea [colii – taifun pe Nemours. s\ dorm l`ng\ o f`nt`n\ [i s\ ajung primul pe Campo cel `n form\ de palm\. Actuelles III. L\custele. s\ ajung acolo noaptea. Ora 11 diminea]a. . cursul unui miting. 18 ianuarie1 Angoasa aceea pe care o t`ram prin Paris [i care avea leg\tur\ cu Algerul m-a p\r\sit. Francesco armoniile de stele. al c\ror miros `l simt. mai ales.carnete_Camus. victorios. `n casa de ]ar\ pe care i-a cump\rat-o fiul ei. iar el `n]elege. `ntr-o diminea]\ r\coroas\. * S`nt uni]i dincolo de timp. `n Palazzo Buonsignori. Cuvintele ei: „E bine aici. Dar mai ales. s\ merg de-a lungul acelei livezi de m\slini [i de struguri. grea pentru noi. Da. Iar gustul pentru mister duce la inconstan]\.

Trebuie s\ se duc\ dup\ cineva `ntr-un loc ca s\ mearg\ `ntr-altul unde trebuie s\ fac\ ceva… etc. * Roman. „Gata cu chefurile [i cu orgiile. „Bel[ugul de cuvinte nu este f\r\ de p\cat. Ea se exprim\ doar `n termeni nedefini]i. istoric. * Sf`ntul Augustin1 a tr\it `n lumea totalitar\: Imperiul de Jos. * 21 ianuarie Amenin]\ri pentru ast\-sear\ [i pentru m`ine. M`inile ei mari [i picioarele de dansatoare. c`t securitatea pentru viciile lor“. gata cu preacurvia [i cu desfr`urile. „Cum s\ nu-]i fie mil\ de un b\rbat inteligent.“ „Femeile care a[teapt\ de la b\rbat toat\ fericirea vie]ii lor. dar nu-mi vei vedea Fa]a.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 494 494 ALBERT CAMUS CARNETE 495 care avem opinia public\ `mpotriva noastr\. Imaginea sa `n leg\tur\ cu Soarele divin care ne lumineaz\ mintea. prin rolul s\u. toat\ via]a mea am `ncercat s\ reg\sesc ceea ce l\sase `n s`ngele meu Spania [i care `n opinia mea era adev\rul. Un b\rbat se crede `ntotdeauna . Diferen]\ de genera]ii.“ Nimeni nu vrea s\ se bucure `ntotdeauna de tot. `n care trateaz\ despre Sf`ntul Augustin [i Plotin. Compenseaz\ neputin]a asta supralicit`nd verbal. extremit\]ile unui corp zvelt [i elegant.C. * Orice doctrin\ artistic\ este un alibi prin care artistul `ncearc\ s\-[i justifice propriile limite. „Ca ni[te zulu[i“. cre[tinism a ]\ranilor [i a aristocra]iei. spune ea. Textul Sf`ntului Pavel care `l arunc\ `n Biseric\. * 22 ianuarie Adorare. Totul este ac]iune. Am reg\sit steaua. * 27 ianuarie Primul om. Enigma lumii. a studiat Antichitatea t`rzie [i `n special opera Sf`ntului Augustin. ~i par apar]in`nd altei rase. B\rba]ii cu care a avut leg\turi.“ „Nu-mi plac b\rba]ii foarte tineri. spune. [i mai ales dac\ se amestec\ `n treburile publice numai prin scris.“ „Femeile care nu plac s`nt avare cu singurul b\rbat pe care-l au. Rezisten]a la 1 Camus a ob]inut `n 1936 o diplom\ de studii superioare. dubl\ sau tripl\. {i ei trebuie s\ `nve]e totul. „Vei putea s\ te bucuri `ntotdeauna de tot. Sau despre cineva care tocmai c\ nu `i inspir\ g`nduri impure: „E un vi]el fiert“. violen]\ ne`nfr`nat\ `n dansul care o dezv\luie `ntru totul. Intelectualul. s`nt pro[ti. tr\ie[te ca un la[. {i pe urm\ orice e mai bun dec`t aceast\ Fran]\ a demisiei [i a r\ut\]ii. Tot ce [tie [i vede din ceea ce suport\ ceilal]i fiindc\ nici nu [tiu. Portretul lui V. (cf. Doar femeile care plac s`nt capabile de generozitate. Marrou2 spune: „Arta de a tr\i `n vreme de catastrof\“. a f\cut `ntotdeauna ceea ce trebuie pentru tovar\[i. m-am sculat fericit. S\rb\tore[te aniversarea zilei c`nd a avut prima ma[in\. Alege.“ Teama cast\ [i teama slugarnic\. 2 Henri Irénée Marrou (1904-1977). oricare ar fi el. mla[tina asta `n care m\ `n\bu[. care declar\ c\ numai P. pentru prima oar\ de mai multe luni.“ Mereu `n lupt\ ca s\-[i apere opera pentru a nu fi n\p\dit\ de ocupa]iile exterioare. Pune `n fiecare sear\ la picioarele patului rochia recent cump\rat\ ca s\ aib\ la de[teptare bucuria de a o vedea.) „Am g`nduri impure“. X. Cei care acuz\ epoca numind-o o epoc\ de nenorocire: „Ceea ce vor ei nu e at`t o epoc\ de lini[te. * ~n ceea ce Fran]a a f\cut din mine necontenit. Dar p`n\ la urm\ `n lupt\ mi-am g\sit eu `ntotdeauna pacea. X. `mbr\ca]i-v\ `n Domnul Nostru Iisus Hristos [i nu mai c\uta]i s\ mul]umi]i carnea `n dorin]ele ei. Doar riscul justific\ g`ndirea. secolul augustinian. M`ndria de a apar]ine Bisericii din Africa. Timp de paisprezece ani credincios acelei femei necunoscute care i-l d\ pe Adeodat. nici nu v\d.D. cu lucrarea Metafizica cre[tin\ [i neoplatonismul.carnete_Camus. Da. „Am un pr`nz“. Via]\ ascuns\. Secolul al XVII-lea.

“ Cuvintele ei: „{i-a r\sturnat o omlet\ pe cap“ (vorbind despre o blond\). „~mi iubesc mai mult ma[ina dec`t pe mama.. Dar nu-i asta.: Nu (ezit\). „`n chestia asta po]i s\ urci cu picioarele pe pere]i sau s\ faci pe porcul sp`nzurat. „Trebuie s\ fiu sincer\. Leporello se duce.: Alege castitatea.“ ~[i iube[te epoca. * 1 Patru cuvinte indescifrabile.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 496 496 ALBERT CAMUS CARNETE 497 superior femeii pe care… Sentimentul acesta `l accept de la un b\rbat inteligent. p\r\sindu-[i elegan]ii pantofi stil Ludovic al XV-lea. la cinematograf. dans. * 1 Cf. Ar avea b\nuiala c\ aceast\ civiliza]ie `[i joac\ ultima [ans\ [i c\ el este unul dintre ultimii care [tie acest lucru. Adora]ie fa]\ de fiin]a lumii. Ceea ce-mi place la V. [i a[ fi fost `ndr\gostit de ea dac\ mi-ar fi fost infidel\.F. ceea ce o face atr\g\toare: ader\ la societatea ei totu[i greu de suportat. B\tr`nul doctor din prolog este un savant atomist. ar avea o cad\ de aur sau de platin\. tot te aplaud\“. De mult m-a[ fi convertit. {i e pur\ `n dorin]a asta turbat\. `i eram infidel. 438 [i Caietul al VIII-lea. Schi. vrea s\ se bucure de pl\ceri [i s\ cunoasc\. m`ine. celebritatea e un afrodiziac. Exist\ `n dumneavoastr\ un regret care m\ deranjeaz\. e un filosof. Franciscanii l-au `nchis `ntr-o m\n\stire2. Don Faust [i doctorul Juan1.“ Idem: nimic.M. via]\ monden\. D. o iubesc cu tandre]e pentru toat\ libertatea pe care mi-o d\. Ar fi singurul care s\ conceap\ [i s\ slujeasc\ o civiliza]ie ce nu se poate na[te f\r\ aportul tuturor. teatru `n teatru. b\tr`ne]ea asigurat\ [i le mai cer [i fidelitate. s-ar potrivi mai bine cu p\rul ei.. 449 [i 451. „~n cartierul meu nu `nt`lne[ti dec`t mamaie [i ciume. un tat\ pentru copilul lor. . nu de la un t`n\r imbecil. Idem: `ndr\gostit. Va fi credincioas\ dac\ se va m\rita.carnete_Camus. Da. „{tiu s\ m\ ap\r. [i c\s\toria. ar cunoa[te o ad`ncime a singur\t\]ii despre care nici o epoc\ n-a avut m\car idee. L-am cump\rat la Paris. „Nu m\ pot lipsi de ea. F. Statuia asta. Picior frumos de dansatoare. {i: „~n c\s\torie. D. Idem: Faust [i tinere]ea femeilor (cf. caut\ [i g\se[te o fat\ cast\. Camus noteaz\ c\ a g\sit `n Dic]ionarul enciclopedic Larousse informa]ia c\ Don Juan a fost ucis de c\lug\rii franciscani.“ Dac\ ar deveni miliardar\. Leporello. de a gusta din tot ce reprezint\ pl\ceri `n ziua de azi. Exagereaz\. mai exact dac\ s-ar m\rita cu Onassis. Nimic. b\rbatul are totul de pierdut. Sf`r[it. „ar aduce bordelul `ntr-o turm\ de iezui]i“. 2 ~n aprilie 1940. 127). Caietul al VII-lea. lung [i despletit [. De altfel `[i scoate pantofii oriunde. dac\ s-ar trezi solitar. Fiindc\ m-am t\iat la deget [i mi-am pus un pansament: „semeni cu un t`mplar nepriceput“. pp. v\ spun.]1.F.: E[ti sigur? Invit-o. „E noul dumneavoastr\ valet?“ „Da. de a reu[i tot. * Adev\ratul creator. adic\ a ghicit ceea ce poate s\ dea f\r\ complica]ie (de dezvoltat). Jupoanele ei proaspete de fat\ t`n\r\ care se v\d `ntotdeauna c`nd se a[az\. Ar putea arunca lumea `n aer. mare. Leporello? Nimic. Idem: se face actor. Ba nu exist\ nimic. pute]i s-o invita]i. El le neag\ dumnezeul [i li se spovede[te. nu o s\ vin\.. ~i va datora m\car asta bietului individ care… etc. Dar am fost `ntotdeauna re]inut de teama ce vor spune prietenii mei. p.“ }ine `n ea ni[te papuci vechi [i oribili pe care-i pune ca s\ conduc\. Din cauza lui. Pofta ei de r`s. V. Voin]a ei de a apuca tot. p\rul ei blond. succes publicitar. umplut\ cu parfumul preferat `n care s\ stea la „macerat“. la restaurant etc.F. c\ doar asta [i este. Dupuis).“ Ma[inu]a ei. (Caietul I. securitate.“ La hotelul unde sose[te cu co[urile ei pline de farduri [i obiecte de toalet\. numai la decen]\ nu. Au bani. de-asta m\ remarc\ lumea. p. G\se[te r\spuns la tot. Leporello face pe bufonul cu statuia. „Nu le `n]eleg pe femeile astea m\ritate care-i `nnebunesc pe b\rba]ii lor. femeia totul de c`[tigat“ etc. etc. D.

Apoi trebuia s\ urmeze ciclul dragostei [i al lui Nemesis care. la L’Isle-sur-la-Sorgue. greu de v\zut pentru to]i cei care o tr\iesc pe pielea lor. Cine `[i neglijeaz\ datoriile `[i pierde dreptul [i devine asupritor chiar dac\ vorbe[te `n numele celor asupri]i. alunga animalele [i oamenii `n case. * Piatra care cre[te. s\ o aclimatizeze `n Fran]a pe mama sa.carnete_Camus. cum l-a dezvoltat Camus adeseori. noi ne ucidem du[manii [i dup\ aceea vine Bunul Iisus. 1 Cuplul Camus a locuit `n verile 1948 [i 1949 `ntr-o cas\ care f\cea parte din dome- Palerme1 niul Palerme. * A. M\ duceam atunci pe colina acoperit\ de ierburi aromatice [i de o miriad\ de minuscule fosile de melci. Familia algerian\ a lui Albert Camus a locuit acolo c`nd acesta a `ncercat. Deportat pus s\ se dezbrace `n pielea goal\. Coco[ul: Aici. * 12 iulie. Zile calde. un buton de la man[et\ se rostogole[te `ntr-un col] [i se duce s\-l ridice. * Paris. strivind cochiliile. `n baia violent\ de v`nt [i de soare… s\rb\toarea. Don Faust. Dreptul `i revine doar o dat\ cu revolta. peria cerul p`n\ la urzeal\. urla peste c`mp. `n zadar. `mi scrie adev\rata poveste a tabloului de Van Eyck. Acestea s`nt originile aristocra]iei. Sose[te acea zi. 2 Not\ pentru Exilul [i `mp\r\]ia. * Iulie. Adev\rata mea gelozie ar fi s\ vreau din toate puterile s\ mor cu ea“. domnea `n sf`r[it… Etc. Metoda este sinceritatea. Au mai revenit acolo cu alte ocazii. To]i castanii plini cu lum`n\ri de cear\.: „Cum a[ putea s\ fiu geloas\ pe o fiin]\ despre care [tiu c\ va muri [i-mi va sc\pa pentru totdeauna. `[i face num\rul de travestit (`n femeie de lume) `n fa]a invita]ilor: mama sa. ~n timp ce se dezbr\c\.2 Coco[ul – dar nu-i ceva r\u. r\scolea [i cur\]a copacii. pe fratele s\u. Tema judec\]ii [i a exilului. Étienne Sintès. . Ne`n]elegerea) [i cel al revoltei (Ciuma. [lefuiser\ cerul p`n\ la urzeala sa cea mai fin\. Cei drep]i). C\minul acesta se bucur\. a[tept`nd s\ se st`rneasc\ v`ntul. * Roman. Dup\ ciclul absurdului (Str\inul. Dar de `ndat\ ce a dob`ndit dreptul. Se rostogolea dinspre nord. ]in`ndu-se seama de inten]iile sale. * Istoria. {i istoria ei. Cur`nd dup\ furt. Mitul lui Nemesis.B. Barbara. este simbolul m\surii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 498 498 ALBERT CAMUS CARNETE 499 ~nainte de etajul al treilea: nuvele din „un erou al timpului nostru“. Asupritul nu are nici o datorie real\ pentru c\ nu are nici un drept. nivela mun]ii din apropiere. {i culcat pe colin\. Este achitat. Astfel. iar el promite s\ dezv\luie `n ziua mor]ii ascunz\toarea unde se afla panoul. Prim\var\ t`rzie [i brusc\. * M. [i familia acestuia din urm\. revolta ca surs\ a dreptului este `n aceea[i m\sur\ mama datoriilor. un b\rbat. Palerme Despre mistral. a fost b\nuit un preot care avea leg\turi cu adunarea canonicilor. bunica sa [i un t`n\r care este fiul amantului s\u din acel moment. u[or de g`ndit. datoria `i incumb\ ne`nt`rziat. D’Arras: Ba da. o oper\ aparte pe tema judec\]ii [i a exilului: C\derea.1 Al treilea etaj este dragostea: Primul om. Omul revoltat. Trei zile de mistral periaser\. Caligula. sub]ire pojghi]\ str\vezie [i albastr\. Mitul lui Sisif. * La Solidor. pentru el. Acesta m\rturise[te. Furase panoul fiindc\ nu putea suporta s\-i vad\ pe judec\tori al\turi de Mielul Mistic. Trebuie s\-]i ucizi du[manul: p\i nu-]i era du[man? 1 Iat\ o schi]\ pentru planul de ansamblu al operei. Dar care este aceast\ datorie. pe unchiul s\u. Lucien. umflat\ de o povar\ grea de ap\ aurie… [i te a[teptai ca [i ea s\ crape [i un [uvoi de vin galben s\ `nece p\m`ntul sub un potop exultant.

contururile s`nt pure. De unde micro-tragedii. de a renun]a la bucuriile ei. * Paris. Prinde [ase pe[ti[ori [i izbucne[te `n pl`ns `n fa]a agoniei lor. aproape alb [i gola[.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 500 500 ALBERT CAMUS CARNETE 501 Ultima cuminec\tur\.carnete_Camus. E un mijloc. G`ndurile centrate asupra istoriei s`nt cele care vor dispre]ui timpul. Ce striga gura ei mut\ [i sur`z\toare. presupun) `n Rusia: Stalin ar fi somat-o pe Krupskaia s\ `nceteze cu orice critic\. Nu mai neg nimic! 1 Povestea panoului furat de pe o catapeteasm\ de Van Eyck este utilizat\ `n C\derea. amenin]`nd-o c\ va desemna pe altcineva drept v\duv\ a lui Lenin. Vom `nvia. * Sf`r[itul lui iulie Nop]i pline de lun\ [i de v`nt. Libertatea nu este speran]a viitorului. Mirosul de ou `n farfurii. Roste[te cuvinte de ne`n]eles [i moare1. un covor de rochi]a-r`ndunicii roz. * Muzic\ pe transatlanticul Atlanticului de Sud. * S-ar spune c\ `n ]ara asta nici un partid nu poate sus]ine prea mult timp efortul patriotismului. iar refuzul acesta a f\cut din mine un artist. [. * C`nd nu mai [tii nimic altceva dec`t asta: a[ vrea s\ fiu mai bun. 1 Un cuv`nt indescifrabil.. efectele lui. . Mirosul chiparo[ilor tineri. de-a lungul anilor. Étienne. Revolu]ia e un lucru bun. Mama [i cu mine privim noaptea asta minunat\ cu aceea[i inim\ str`ns\. Din perspectiva lor. De diminea]\ aerul este u[or. Ceea ce reg\sesc `ntotdeauna.. Melville. D\ s\ vorbeasc\. * Anecdot\ (imaginar\. Astfel. O adiere u[oar\ trece peste trestii. istoria este cea care distruge. * Roman-sf`r[it.]2 din Vaucluse. Este prezentul [i acordul cu fiin]ele [i lumea `n prezent. `ndrept`ndu-se spre mon[trii url\tori. {i unele pasaje din Shakespeare. * Jean cere un echipament de pescuit [i i-l cump\r. 22 iulie Luna u[oar\ [i plin\ deasupra plopilor. a[a cum de milenii b\tr`nele din lumea `ntreag\ a[teapt\ s\ treac\ via]a.. ~n dep\rtare. Abolirea propriet\]ii nu este un scop. 2 Un cuv`nt indescifrabil. Mare sensibilitate. pu]in `ncovoiat\. Frumuse]ea este justi]ia perfect\. {i pe urm\. Nu mai vrea s\ pescuiasc\. pe terenul imens. la pl\cerile ei.. mic\ de tot. Mama. Apoi g\se[te. Se duce la pescuit. * Nemesis. R\bdarea ei la aerodrom. la suferin]ele ei. `n centrul atitudinii mele este refuzul de a disp\rea din lume. Dar de ce? Trebuie s\ ai `n cap ideea civiliza]iei pe care vrei s-o creezi. cl\dirile [i civiliza]iile lui. dreapta se clatin\ `n 1940 [i st`nga [aisprezece ani mai t`rziu. Ce spunea t\cerea ei. a[tept`nd f\r\ s\ scoat\ un cuv`nt. `n lumea aceea de ma[ini [i de birouri care o dep\[e[te.]1. Pe colina inundat\ de lumin\ proasp\t\. * Noapte de furtun\. Dar vocea i se stinge. Doar muzica atinge dimensiunea m\rii. atunci nu s`ntem oare obliga]i s\ le aducem `n cea mai mare lumin\ posibil\? * Roman. Luberon. Caut\ zadarnic r`me. Dar ea o s\ plece [i `ntotdeauna mi-e team\ c\ n-am s-o mai rev\d. Marile [. re]in`ndu-[i cu o m`n\ p\rul bine piept\nat… * Dac\ nimic nu va r\scump\ra zilele [i ac]iunile noastre.

cu umerii ei fragili. ca s\-[i poat\ da seama cum ne-au transformat. Idem. Idem. tot o mai iube[te pe Jessica [i dragostea pe care i-a purtat-o. nici joc. Nici nu descoperise bine sau crezuse c\ descoper\ c\ o iube[te [i. din orice timp. [i f\r\ de care nici un popor viguros [i plin de sev\ nu s-a dezvoltat `nc\. 444. totul e `n regul\“. De v\zut Alexandra Tolstoi: Lev Tolstoi. {i `n clipa mor]ii: „Alexandra. * August 1956 C. aceast\ mic\ fiin]\ cu `ncheieturile prea puternice. Orientul e `n fl\c\ri. Dup\ cincisprezece ani de iubire cu Jessica `nt`lne[te o alt\ t`n\r\ dansatoare. fusese `nfiin]at `n secolul al XIV-lea de un bandit poc\it. atunci e ca o mic\ nefericire care se `ndep\rteaz\. Shakespeare: „O m`r[\vie este o p\c\leal\ ordinar\“. p. cu unele deosebiri. se ia la `ntrecere cu umbra norilor pe nisip. tragic\ uneori. o literatur\ accesibil\ omului din orice popor. Via]a nu re`ncepe. contesa: „M\ dezgust\ cu poporul lui“ (a recopiat de [apte ori R\zboi [i Pace). Idem. [i care cuprinde crea]iile scumpe inimii poporului. Tace. R\m`ne s\ a[tepte. insultat\ de partenerul s\u. Idem. Am vrea ca aceia pe care `ncepem s\-i iubim s\ ne fi cunoscut a[a cum eram `nainte de a-i fi `nt`lnit. f\c`ndu-[i mici semne din c`nd `n c`nd. cu toate acestea. un suflet. Pentru prima oar\ dup\ mult timp. `ntotdeauna frumoas\. Ea se `ntoarce `n Algeria unde s`nt lupte (pentru c\ acolo vrea s\ moar\). Ermitajul din Optina. De parc\ nu ar mai fi capabil s-o ia de la `nceput (a[a cum M. 1956. `n jurnalul s\u: „O dorin]\ criminal\ de a muri“. Se privesc la dou\zeci de metri distan]\ unul de altul. {i se na[te `n Jean ceva care seam\n\ cu dragostea pe care i-a purtat-o Jessic\i. Ea este via]a. Ceea ce am p\strat timp de doisprezece ani nu pot arunca acum pentru c`teva luni sau c`]iva ani de via]\. Amiot-Dumont. popoarele cre[tine trebuie s\ fie `nvinse“. 302 [i. `ntr-un v`nt violent. iar M. f\r\ nici o dorin]\. Mi-am petrecut jum\tate din via]a de b\rbat ap\r`nd o fiin]\ cu pre]ul sacrificiului alteia [i poate al unei p\r]i din mine `nsumi. Tolstoi despre r\zboiul ruso-japonez: „~ntr-un r\zboi cu un popor necre[tin. Ceea ce . cf. `[i are importan]a sa [i poate fi necesar\ dezvolt\rii poporului.. `mp\rt\[ite de toat\ omenirea. * Roman. mai ales pentru mine. cea a purit\]ii. ea e t`n\r\. iubind-o doar pentru ea. `n acelea[i locuri. Idem: „Nebunia este un egoism“. 1 Tradus [i prefa]at de Edmond Cary.H. nici inten]ie. Idem. pe o plaj\ pustie.carnete_Camus. * Lumea se pr\bu[e[te. o iubise pe Jessica f\r\ s-o spun\). nu-]i pierde curajul. care are. Dar el e b\tr`n. Fiul ei este `mpiedicat s\ se duc\ `n sala de a[teptare. Turgheniev `i cite[te P\rin]i [i Copii lui Tolstoi care adoarme. tat\l meu1. Tolstoi: „Literatura politic\. atras de o femeie. se decide s\ nu o ating\ niciodat\. fiin]ele se sf`[ie `n jurul ei. aceea[i flac\r\ ca [i J. care-i atr\gea pe to]i scriitorii ru[i. la cap\tul extrem al Europei. * Scrisoare inserat\ S`nt b\tr`n [i am s\ mai fiu. `ngrozit. ~mi place fe]i[oara asta preocupat\ [i r\nit\. prin geamuri groase. triumf\toare. dar cu fa]a luminat\ de o flac\r\ `ntunecat\ [i bl`nd\. p. Tolstoi: „Frecu[urile `mi dau g`nduri negre“. acelea[i haruri. Iar c`nd `ntoarce spatele pe scen\.“ * Tolstoi a avut un copil din flori cu Axinia (]\ranc\). mai exist\ [i o alt\ literatur\ care r\spunde ca un ecou preocup\rilor ve[nice. * Roman (sf`r[it). reflect`nd interesele trec\toare ale societ\]ii. Renun]\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 502 502 ALBERT CAMUS CARNETE 503 * Bunicul patern al lui Tolstoi `[i trimitea rufele murdare din Rusia `n Olanda o dat\ cu primele c\deri de z\pad\ cu ni[te s\nii care reveneau cu ruf\ria curat\ pu]in `nainte de `nceputul prim\verii. nu f\r\ triste]e `ns\.

Dup\ acea `ndelungat\ munc\ de noapte. ghemui]i `n ad\postul lor din tabl\. F\r\ s\ ceri nimic pentru tine.S. iar el nu se mai s\tura privind fa]a aceea care [iroia de lacrimile umbrelor. Revine acas\. Posesiunea i s-a ad\ugat ulterior [i are [i ea o dimensiune. pierde etc. Atunci el bea una c`te una pic\turile acelea care str\luceau ca ni[te ochi `nfrigura]i [i tandri. seduc\tor. m\rturisire de dragoste. `l r\ne[te. dur\ a l\mpilor de la repeti]ii. 2 septembrie 1956 Lentul naufragiu [i fa]a ei de `necat\.“ El scutura crengile copacilor deasupra zidurilor. unde s\ mori cost\ c`t ochii din cap. Tifos. `n acela[i timp. c\ orice sentiment sf`r[e[te prin a sem\na cu ceea ce era `n chiar secunda na[terii sale. 2) pentru c\ asta o izoleaz\ de lume. * . un pact. S\rut`ndu-i m`na. pe fe]i[oara aceea luminat\ din interior de alt\ lumin\. urm\ream. un angajament. * Timpul pentru mine nu mai exista. Via]a ei care `ncepe o dat\ cu debarcarea. T`n\r\ evreic\ deportat\. lumea `n fl\c\ri. 3) pentru c\ tr\ie[te toate vie]ile care vor fi totdeauna preferabile lucrurilor pe care le-a v\zut [i f\cut. tainice. singuri `n automobil..qxd 12/12/02 4:31 PM Page 504 504 ALBERT CAMUS CARNETE 505 am folosit ca s\ fr`ng pe cineva nu pot fr`nge acum. ca un copil r\u care-[i mutileaz\ una dup\ alta toate juc\riile. * Joi. Pe chipul acela luminat doar de lic\rul unui felinar prin parbriz. * Mar]i D\ruirea pur\. Iar pe chipul ei: Belsen [i mila. unde nu exist\ copaci f\r\ cont `n banc\. `l iubea. A[ vrea s\ pot respira – s\ ajung s-o iubesc din memorie sau din fidelitate. Iar ceea ce am resim]it `n fa]a ta este dragostea f\r\ posesiune. Cuptorul de crematoriu. Iar c`nd ie[eam.carnete_Camus. Dar am tot timpul inima str`ns\. St`ng\cia ei. d\ruirea inimii. 6 Oboseal\ de nedep\[it [i. o ordine imuabil\.). Tat\l lui C. Parisul care vrea s\ dea lec]ii lumii. Parisul unde soarele este un lux. Desp\r]it de so]ie.-i[tilor din lag\r (sora lui X. dar nu senzual\… Aici poate c\ am putea reg\si un soi de alian]\. ~n jurul acelei umbre. Se face actri]\: 1) pentru c\ puterea ei de deriziune devine spectacular\. Te iubesc tot timpul intens. o c\s\torie doar de noi cunoscut\. violent. * C. ei doi. la sf`r[it. care doar el. pasionat. `ncearc\. sub lumina s\r\c\cioas\ [i. le-a fost sclav\ S. mai solemn. la r`ndul s\u. [i `n jurul lor strada. Asta aplaud\ lumea. toate emo]iile pe care durerea de a tr\i poate s\ le trezeasc\ pe chipul uman. – doctor evreu – r\m`ne `n Parisul aflat sub ocupa]ie. Felul ei enervant de a l\sa mereu ceva `n urma ei. mai r\nit. Eram acolo `n fa]a a ceea ce exist\ mai profund. personaj de roman. iar stropii de ap\ c\deau ca o ploaie pe fa]a `ntoars\ a prietenei sale. un continent. * Duminic\. s\pt\m`ni `n [ir. pustii. „Vacan]ele noastre bl`nde. la [aisprezece ani. * Luni Ploaia fidel\. Na[tere. decorul a ceea ce se agit\ [i sufer\ `n inima b\rba]ilor [i a femeilor. ~ntotdeauna am crezut c\ dragostea. „m\ g`ndesc mereu c\ avea din]i de aur“. Arde. umbra pic\turilor de ploaie care [iroiau pe geam curgea ne`ntrerupt. m\ trezea la via]\ [i m\ `mplinea. mai dezarmat la om. Parisul pustiu [i ploaia lung\ care r\suna pe tabl\ deasupra lor. zece ore pe zi `n teatrul acesta de la subsol. o zi de suferin]\. C. Moare deportat la Birkenau. ora[ul t\cut. `nt`mpinam ploaia neprev\zut\ sau bl`nda noapte de septembrie a[a cum erau ele de fapt. fascinat.

`n final. * C. ele refac ochiurile ra]ionamentului sf`[iat de fapte. 449 [i 451.X. e altceva. * Cele dou\ spirite foarte mari pe care cerul le-a d\ruit romanilor. O dat\ cu fiecare cap ce cade. Souvenirs et portraits. * Omul de afaceri care s-a s\turat de afaceri [i devine clovn. S`nt tricotezele dialecticii. O fabul\. luminat\ zi [i noapte de o lamp\. * Civiliza]ia industrial\. Don Juan-ul cunoa[terii: nici un filosof. Editura du Rocher. * X. acoperind-o pe largi `ntinderi cu de[euri industriale. 3 – Roma – Insulele grece[ti – Mistralul – Corpurile – Dansul – Eterna diminea]\). Furia ei `ndreptat\ `mpotriva propriului corp. Don Faust sau cavalerul din Occident. De aceea sf`r[e[te prin a dori infernul. iar fiin]a se arunc\ din nou `n c\utarea tragicului. creeaz\ [i suscit\ nevoile artificiale. Amestec exploziv. Caietul al VII-lea. 438 [i Caietul al VIII-lea. p. Vara. Ultima cunoa[tere este cea care `l seduce. Idem: scen\ `n care Don Juan asist\ la propria sa `nmorm`ntare. {i moliile astea care vor s\ fac\ teatre roase de molii dup\ asem\narea ora[elor. va dori s\ ia masa `n seara cunoa[terii. de unde nu ie[ea dec`t ca s\ treac\ `n m\n\stirea vecin\ [i s\ contemple morm`ntul so]ului ei. * Dup\ Nunta. Poate c\ [i ea `l va dezam\gi ca tot ce `i este cunoscut. * Jeanne nebuna a stat patruzeci [i patru de ani `ntr-o od\i]\ f\r\ ferestre. Fiindc\ `ntreaga lume a lucrurilor nu va mai g\si o `mbuc\tur\ pentru acest `nfometat. Serbarea (1 – Fotbal. * Intelectuali ai progresului. {i. cu inima `nfometat\ de nefericire.carnete_Camus. totdeauna. ajut`ndu-se de cear[afuri r\sucite ca ni[te fr`nghii. evad`nd noaptea din casa ei de la El Biar. `n afar\ de ceea ce este absolut dureros `n cunoa[tere. Este spiritul `n]elept [i b\tr`n `ntr-un trup t`n\r. Lucre]iu [i Seneca. Idem: „Ast\zi c`nd cuv`ntul nu este dec`t o negociere `ntre adev\r [i vanit\]i“1. Ea face ca s\r\cia s\ nu mai poat\ fi tr\it\ [i suportat\. * La paisprezece ani. pp. . Pur [i simplu se `mbrac\ `n clovn. * 1 Astolphe de Custine. * Iubirea tragic\ [i numai asta. Dup\ lungi s\ruturi: „C`t\ violen]\!“ * Custine: „Contradic]ia care exist\ `ntre un suflet `nfl\c\rat [i uniformitatea existen]ei `mi face via]a insuportabil\“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 506 506 ALBERT CAMUS CARNETE 507 Teatrul sparge zidurile ora[elor. Poate c\ asta este via]a adev\rat\. C. masa care niciodat\ nu-i va reveni lui la `mp\r]eal\. suprim`nd frumuse]ea natural\. * Faust `ntinerit sub `nf\]i[area lui Don Juan1. nu-i mai r\m`ne nimic de v`nat. dar este `nzestrat cu spirit [i voluptate [i se bucur\ de farmecele [i de intrigile cunoa[terii – pe care le urm\re[te p`n\ la `n\l]imea stelelor celor mai `nalte [i mai `ndep\rtate – p`n\ ce. nici un poet nu l-a descoperit. Dar f\r\ s\-[i abandoneze nici casa. ~i lipse[te dragostea de lucrurile pe care le descoper\. ca be]ivul care bea p`n\ la urm\ absint [i ap\ tare. ]intuit `n decep]ie [i transformat el `nsu[i `n oaspetele de piatr\. c`nd `nceteaz\ s\ mai fie tragic\. Fericire tragic\. nici afacerile. * Aurora. Atunci va trebui s\ se opreasc\ pentru 1 Cf. 2 – Tipasa. s-au sinucis.

Via]a.carnete_Camus. am cr\pat de foame. * Pies\. ~n jurul lui. `n tain\. S\ nu mai spui. o fac pentru tine. ci s\ faci. frate-meu la fel. tata a s\rit pe o min\. loc sigur. Toat\ lumea l-a ajutat. S`nt un b\tr`n acum. dar conform\ cu disciplina – [i via]a mereu riscant\. Astfel n-am `ncetat s\ iubesc tot ce era sacru pe lume. s\ conduc\ ma[ina. „trebuie…“ „trebuie…“. ~nc\ mai am puterea s\ iubesc tot [i s\ creez tot. El (Custine) citeaz\ cuvintele lui Voltaire sau Diderot: „Ru[ii s`nt putrezi `nainte de a se fi copt“. L`ng\ el un profesor foarte 1 Cf. Mai multe lag\re de concentrare. realizat. de ce au murit dac\ nu din cauza Lui?“ . ca o sanc]iune permanent\ – o singur\tate acceptat\ [i risipitoare. eu la fel. realitatea: o harababur\ de nedescris.) * Custine: „Arhitectura arab\ este arta unui popor efeminat (h`rtii decupate cu care cofetarii `[i acoper\ cutiile cu drajeuri)“. A adaptat [i a regizat Cavalerul de Olmedo. p. profesor: „Oamenii trebuie s\ se iubeasc\“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 508 508 ALBERT CAMUS CARNETE 509 ~[i pierde fiica.1 * Retip\rire C\derea. Ca s\ fii t`n\r ai nevoie de un viitor. * 1 Camus a jucat un rol capital `n Festivalul de la Angers din iunie 1957. Dumnezeu nu spune nimic. am suferit prea mult. ai `ncredere `n mine. * C`teodat\ m\ cuprinde o imens\ duio[ie fa]\ de oamenii din jurul meu care tr\iesc `n acela[i secol. Schnitzler. `n fine.X. C\derea: „Copiii din Iudeea m\cel\ri]i `n timp ce p\rin]ii Lui ~l duceau `ntr-un demn care. spune: „Rasa lui Hristos – [i cealalt\“. cuprins de iubire. Nietzsche `nfiin]eaz\ cu ni[te prieteni un Teatru al Artelor unde se joac\ dou\ drame antice al c\ror autor este el. `n Anglia. * La 10 ani. pasiunea ei. * Prostituata canadian\ `n cafeneaua de l`ng\ Folies-Bergère: „Tata a f\cut `nconjurul lumii. [i a regizat Caligula. oamenii vii `i servesc drept cuvinte. * Masacrul inocen]ilor `n via]a lui Hristos. * Dr. jurnalul ca instrument al acestei asceze. minunata via]\. Salvat p`n\ la urm\ fiindc\ era simpatic. p. acum s`nt rea [i mama nu m-a mai v\zut de dou\ s\pt\m`ni. de Lope de Vega. ~n cadrul festivalului s-a jucat [i Cu dragostea nu-i de glumit. 126: corpora]ie masculin\. luptele ei. ca s\ dai sens unui cuv`nt mai `nalt [i s\ nu vorbe[ti dec`t `n func]ie de… (Pentru cine `[i pierde memoria. * Iunie 1957 Festivalul de la Angers s-a `ncheiat1. * ~n Vechiul Testament. * Exist\ `n lume o enorm\ for]\ de convingere care se nume[te cultur\ [i care ac]ioneaz\ paralel cu for]a mor]ii [i a constr`ngerii. * X.: for]a modera]iei este for]a superioar\. s\ fac\ dragoste. Ca s\ te na[ti vinovat trebuie s\ mori inocent. Oboseal\ fericit\. Un scriitor (sau savant sau artist sau actor) surmenat de presiunea social\ alege s\ fie dublat `n via]\. via]a se ia de la `nceput. gloria ei. d\ dovad\ de infantilism: pretinde c\ [tie s\ bea. s\ practice judo etc. prin libertatea extrem\. orientate spre cea mai mare fiin]\ [i cea mai `nalt\ epoc\. am fost `n Germania. dar dominate. * N. ~nmul]irea experien]elor. nedreptatea ei. `nclinat\ numai `n fa]a fiin]ei lumii. pentru c\ mi-e[ti prieten\ bun\ `l a[tept ajunge c\ dau bani alor mei s\ mai ies cu n\t\r\ul \sta ah treburile merg prost nu cunosc pe nimeni“. * N. * M. `n regia lui de Jean Marchat. 73: „melancolice pred\ri“.

Descurajat de mine `nsumi. De `ndat\. Profund\ [i seac\ triste]e. a ora[ului mort. ~i spun asta [i lui M. p. Singur\tatea acestei case mari. Se opre[te o clip\ pe creast\. ci de a[teptare.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 510 510 ALBERT CAMUS CARNETE 511 15 iulie Plecare din Paris. Timpul curge. pe cercul perfect al colinelor.. care se c\lug\rise. Tot mai plou\. la 9 iulie 1957. . la care s\ medit\m noi. ruginesc vechi grape cu ro]i. `nc`t extind tot mai mult o singur\tate care poate fi primejdioas\. b\tr`ni [i enormi p\ianjeni care b`ntuie acest regat pustiu. tandru. A[teptare a ce? – A lui Mesia. cred eu. Camus prefa]ase cartea ei. * Budismul e ateismul devenit religie. Apendice. `n jurul nostru. 1 Claire Targuebayre. Venus. sensibil. aflat la 700 km dep\rtare. cerul se odihne[te. Marea. R`ndunici bete. * 17 iulie Cordes1. N\vala spre ora[e. cei care ne-am luat la har]\ cu nihilismul. Seara. M\ g`ndesc necontenit la F. care-mi r\spunde c\ nu `ncearc\ o impresie de moarte. Leucate. fost\ colaboratoare a lui Edmond Charlot la Alger. * 18 iulie Plou\. spre uzine. deschisese un * 22 iulie Scrisoare de la Mi. Este universul coruperii familiale. 544. Lucru. Noaptea. Rena[terea plec`nd de la nihilism. Lini[te [i frumuse]e. ~n hambarele spintecate [i n\p\dite de urzici. ~ntoarcere pe 25. `n acela[i timp `nnourat [i luminos. Se doarme la Guéret. m`hnirea mea.). * 23 iulie Adev\rul. iar casele vechi stau m\rturie. * 26 iulie Dimine]i superbe. Adev\rul! * 24 iulie Peisaj frumos [i pustiu `n care fiecare cas\ `nt`lnit\ se afl\ `n pragul pr\bu[irii. Cordes (Édouard Privat. Cei care nu s`nt curio[i: ceea ce [tiu `i dezgust\ fa]\ de ceea ce ignor\ (C. `n mine. * 21 iulie Ploaia nu contene[te de mai multe zile. `n Elve]ia. De diminea]\ valea s\lbatic\ a Aveyron-ului. de firea mea de[ertic\. mi-e foame de lumin\ ca de p`ine [i nu m\ mai pot suporta. Telefon`ndu-i celui pe care-l iube[te. * 20 iulie O scrisoare de la stare]ul lui Georges Didier2 mi-anun]\ moartea acestuia `ntr-un accident de automobil `n Elve]ia. la Chaux-de-Fonds. 1954). * 24 iulie Plecare Roussillon. spre pl\cerile colective. Vine s\ se odihneasc\ dup\ Festivalul de la Angers [i s\ preg\teasc\ noi proiecte teatrale. Aici moare `ncet o civiliza]ie. `n special cu Jean-Pierre Jorris. Nu mai suport nici o leg\tur\. care-mi vorbe[te de familia ei [i de „chiolhanurile lor ar]\goase“. stelele se `nmul]esc [i Calea Lactee devine sm`nt`noas\. Cf. aspirat\ ca o fis\ `ntr-o cr\p\tur\. {i pre]ios. hotel `ntr-un conac la Cordes. `n departamentul Tarn. [i-mi reg\sesc respira]ia. apoi dispare brusc. seara.carnete_Camus. at`t de nebun dup\ libertate. nu-[i g\se[te cuvintele: „Eram jalnic\ [i bucuroas\“. mare c`t o piersic\. 2 Prieten din copil\rie al lui Camus. se culc\ cu o vitez\ nebuneasc\ pe colina din vest. Exemplu unic. {i-a g\sit moartea `ntr-un accident de ma[in\. ~n jurul localit\]ii Cordes. aerat.

ci nemernicia. din p\cate. Mai exact. unul sau cel\lalt e foarte mare. un creator? A[a am crezut. oare. de luni de zile. liber. Dac\ a[ face teatru. 4 august G`nduri de moarte. chemarea asta care m\ `ncordeaz\ ca s\ ob]in nu [tiu ce. S`nt eu. dac\ a[ scrie la nimereal\ lucr\ri dramatice. ~n realitate. nota zilnic acela[i lucru: „Ast\zi n-a venit nimeni“.“ (N. Iat\ o tem\ de teatru (pentru Don Faust?): `ngerul [i diavolul cresc dup\ cum `i hr\nim noi. cite[te presa [i dou\ c\r]i la mod\. ~N P|IANJENI etc. `ndoial\ absolut\ `n leg\tur\ cu voca]ia mea. Examinez serios posibilitatea s\ renun]. Cordes Pentru prima oar\ dup\ ce am citit Crim\ [i pedeaps\. Te-ai expune atitudinii de a nu mai `mp\rt\[i aproape nimic. at`ta tot? Un popor care nu ne cite[te. Dostoievski face `n registru ironic procesul lui Tolstoi. Dialogurile dintre ei. Ast\zi m\ `ndoiesc [i tare s`nt ispitit s\ resping efortul \sta continuu care m\ face nefericit chiar `n fericire. de la cele dou\ la personaj etc. f\r\ s\-mi pese. creatorul nu poate fi ast\zi dec`t un profet solitar. * 8 august 1957. Personajul meu intr\ cu dou\ personaje mai mici [i de `n\l]ime egal\. ~n general. asceza asta g\unoas\. etc.) {i mie. poate. de la personaj la cele dou\ f\pturi. am crezut c\ puteam s\ fiu. * 12 august C. `nghi]it de o crea]ie nem\surat\. a[ fi. * 6 august Vizit\ la Cayla: loc singuratic [i t\cut `n jurul c\ruia oamenii vin ca s\ moar\.carnete_Camus. unde ofensa ]ine loc de metod\ critic\? Societatea. Ce treab\ am eu cu o art\ stimabil\ sau cinstit\? {i s`nt eu oare capabil de ceea ce visez? Dac\ nu s`nt capabil. o clas\ burghez\ care. {i apoi: „Unde voi fi? Unde vom fi c`nd copacii ace[tia vor fi devenit mari? Al]ii se vor duce s\ se plimbe sub umbrele lor [i vor vedea ca [i noi trec`nd v`nturile care-i vor dobor`“. 1 ~n Carnetele despre Crim\ [i pedeaps\. `n timpul anului. ~n jurnalul ei. mai mari dec`t mine. Dar cu cine? Societatea noastr\ literar\ al c\rei principiu este r\utatea mediocr\. Nenorocirea extrem\ este s\ te sim]i cufundat `n ru[ine.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 512 512 ALBERT CAMUS CARNETE 513 * Nu-i po]i cere suferin]ei s\-[i justifice motivele. * Svidrigailov din Crim\ [i pedeaps\: „O od\i]\ afumat\. b`ntuit. ~n]eleg mai bine ceea ce citesc dup\ aceea `n jurnalul lui Eugénie de Guérin: „Cu drag\ inim\ a[ face un leg\m`nt de claustrare la Cayla. ~n fiecare sear\ m\ duceam s-o v\d pe Venus culc`ndu-se [i stelele r\s\rind deasupra patului ei `n noaptea cald\. Nici un loc din lume nu-mi place ca acas\ la mine“. (Dostoievski `nsu[i a subliniat „`n p\ianjeni“). cu p\ianjeni `n col]uri [i iat\ toat\ eternitatea“1. .: „Nu durerea trebuie s\ st`rneasc\ cea mai mare mil\. Dostoievski noteaz\ c\ Svidrigailov „crede `n via]a de apoi“. * B\tr`na doamn\ englezoaic\ care se sinucide. * Cordes. * La sf`r[itul Adolescentului ([i `n cele trei variante). * „Cel mai u[or fir de m\tase `mi e mai insuportabil dec`t altcuiva o ghiulea de plumb. ~ntotdeauna am considerat crea]ia un dialog.S. * B\tr`nii credincio[i din Rusia credeau c\ purt\m un dr\cu[or pe um\rul st`ng [i un `nger pe um\rul drept. * Cordes. la ce bun s\ mai visez? S\ m\ eliberez [i de asta [i s\ nu mai consimt la nimic! Au mai f\cut-o [i al]ii.

~ntruchiparea [i ridiculizarea atitudinii moderne [i a acelei stranii [i indecente remu[c\ri laice `n leg\tur\ cu p\catul. deoarece ni[te colegi negau `n fa]a lui gestul lui Mucius Scaevola1. oric`t de vie mi-ar fi durerea. Cosima care trebuie acuzat\ pentru c\ a distrus toate scrisorile lui N. culcat pe un tigru. „F\ `n a[a fel `nc`t s\ fiu `ngropat ca un p\g`n loial. M\sura – loc de contradic]ie. pe b`jb`ite. „st`ngaciul“. 48). Sartre [i Malraux la o reuniune al c\rei scop era definirea unei morale politice minime. Koestler. al XX-lea) e plin de idei cre[tine care au `nnebunit“. ~ntruchipa `n ochii lui tipul marelui profesor. „Un anahoretism modern – imposibilitatea de a tr\i `n acord cu statul.“ Terasa catedralei din Basel unde st\teau de vorb\ Nietzsche [i Burckhardt3.U. C\ Lenin n-a avut niciodat\ de-a face cu masele. Emerson: „Secretul geniului este s\ nu tolereze `n jurul s\u existen]a nici unei fic]iuni“. * Un Teatru ne`ntrerupt. Sperber2: st`nga [i punctul patru al lui Truman3. * Aman]ii orbi care-l ucid. ia f\r\ s\ spun\ un cuv`nt un t\ciune aprins din sob\ [i-l arat\ prietenilor s\i. Despre incendierea Luvrului `n timpul Comunei care-l face s\ pl`ng\ [i-l face nefericit zile `ntregi: „Niciodat\. p. ~mi pl\ceau locurile acelea (restaurante luminoase. „Cunoa[terea tragic\ [i veselia greceasc\.). f\r\ minciun\. Un comentariu despre C\derea de vreme ce lumea nu `n]elege. vast program de ajutorare a na]iunilor amenin]ate de comunism. Culp\ asupra c\reia este mult de g`ndit“. Idem: Freud nu sim]ea nici o voca]ie medical\. pe so]ul orb. suferin]e distinse. pentru pictur\. expus\ de Pre[edintele S. * 13 august Plecarea de la Cordes. Caius Mucius Scaevola este un erou roman legendar (secolul al VI-lea `. Complicitatea profund\ dintre marxism [i cre[tinism (de dezvoltat). Halévy (Bernard Grasset.“ Idem: „Aristocra]ia spiritului trebuie s\-[i cucereasc\ `ntreaga libertate fa]\ de stat.Hr. coleg [i prieten al lui Nietzsche la Universitatea [i la Pedagogium din Basel. Nietzsche este `ndreptat spre o cas\ de toleran]\.) pe care le-au n\scocit oamenii ca s\ se ad\posteasc\ de via]\. spre stupoarea general\. participase cu Camus. 2 Manès Sperber (1905-1984). discipol al lui Adler [i prieten al lui Malraux. nici „o `nclina]ie pentru omenirea suferind\“. 1 Notele acestea au fost f\cute de Camus `n timpul lecturii lui Nietzsche de Daniel La 29 octombrie 1946. Nemesis. prefer\ s\ lase s\ i se ard\ m`na dreapt\ dec`t s\-i numeasc\ pe complicii s\i.“ E adev\rat. avea drept obiectiv s\ restr`ng\ expansiunea sovietic\ [i a sf`r[it prin adoptarea planului Marshall. Via]a de vis [i via]a adev\rat\. c\ut`nd un hotel. exaltat de `ndat\ ce ea revine. * La cincisprezece ani. scriitor [i pamfletar catolic englez. dancinguri etc. la 12 martie 1947. 3 Jacob Burckhardt (1818-1897). Idem: omul vis`nd. * Muzic\ atonal\ – `ntotdeauna dramatic\. Capturat `n timp ce se strecurase `n tab\ra inamic\ spre a-l ucide pe regele etrusc Porsenna. . Chesterton1: „Secolul al XIX-lea (idem. n-a[ fi aruncat cu piatra `n sacrilegiile acelea care nu-s `n ochii mei dec`t purt\toarele culpei tuturor. Carnete II). Chestia asta r\nit\ din mine. Povestea cu bordelul2 (H. Toat\ via]a a r\mas cu cicatricea. `n fa]a fetelor dezbr\cate. * Necesitate [i exaltare a contrariilor. Cf. Soare [i bezn\. Atrac]ia fa]\ de religie manifestat\ de oamenii de teatru.A. ~n salon. de unde porecla de Scaevola. istoric elve]ian. s-a a[ezat la pian [i a c`ntat una dintre improviza]iile sale n\valnice. (Cf. Asta fiindc\ non-semnifica]ia e mereu patetic\ [i dramatic\. Cf. * 1 Gilbert Keith Chesterton (1874-1936). 3 Doctrina Truman. 2 La Köln. scriitor. Idem.carnete_Camus.“ Trist f\r\ lumin\. De aceea s`nt contra am`ndurora.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 514 514 ALBERT CAMUS CARNETE 515 Voi to]i ave]i aerul de a nu fi traversat dec`t suferin]e frumoase. care ]ine ast\zi [tiin]a `n fr`u“. Nietzsche. c\tre W. 1944). de[i se vrea o reac]ie fa]\ de romantismul muzical.

. p`n\ la urm\.. Nietzsche: „~nc\ vreo c`teva mii de ani pe calea ultimului secol! – {i `n tot ce va face omul.T.. Aventur\ cu D-na V...... 5 Dou\ propozi]ii indescifrabile. nr. de ce pl`ngi? Nu s`ntem noi ferici]i?“ * Aveam multe idei preconcepute `mpotriva ra]ionalismului. cartea a V-a...2 care `i propun o `nt`lnire cu ni[te responsabili dornici s\-i pun\ `ntreb\ri despre bro[ura ei (Algeria ’57).. `nc\ z`mbitoare. tr. Dar pasiunea confra]ilor mei .. S\ fii nobil va `nsemna poate atunci s\ ai nebunii `n cap. cas\ kasbah unde e primit\ de dou\ femei.. G. ap\rut\ `n englez\ cu titlul Algeria.. 6 Librar... Ea accept\.1 care `nainte s\ plece `n Algeria vine s\-mi m\rturiseasc\ ce a f\cut... Acum o lun\ la Alger. ~nt`lnire. dar artificiul sf`r[e[te prin a `nghi]i tot.. 7 Dou\ cuvinte indescifrabile. Rhode nu r\spunde. inteligen]a suprem\ va fi manifest\ – dar `n felul acesta. etnolog\ care poposise la Aurès din decembrie 1954 p`n\ `n martie eram copil. 5 * 8 septembrie.. `n ’87.... C`nd este transformat `n Don Juan... „Lisbeth4. Pe scurt. * Don Faust...carnete_Camus.. Pe urm\ sosesc doi b\rba]i `narma]i. 3 „Am acum patruzeci [i trei de ani `n urma mea [i s`nt la fel de singur ca [i atunci c`nd Nietzsche. cea mai concentrat\ [. Contactat\ de emisarii F. la spitalul din Villejuif. Nereligios prin religie. ultimul bile]el lui Rhode....N. sora lui Nietzsche....E. S\ te fr\m`n]i (c`t timp e nevoie) este. cea mai mare for]\ spiritual\: cel mai.... 1 Germaine Tillon.“ * Biblia s-a n\scut printre pietre. dar va fi [i ceva at`t de obi[nuit. purtat\ de m`ini prea mult timp inactive.]7. 1957.. * Custine. Mi: `n iubire respira ca o `not\toare [i z`mbea `n acela[i timp.. Idem. ca [i cum. arma apucat\ prea t`rziu.. pentru el. e[ua pe un ]\rm cald [i umed..“ 4 Élisabeth Förster-Nietzsche. 362.. Hristos: M`ntuitorul imoralist.P. r\scolitor3. o a doua masc\!“ (Dincolo de bine [i de r\u).. iar p\m`ntul locul arid unde.. cu gura deschis\. . Elogiul lui Napoleon `n La Gaya Scienza2. Idem.. * Cel mai mare om. pe[te scurg`ndu-se. ~n zadar egalitatea `nnebunit\ va rechema atunci b\tr`na aristocra]ie `n ajutorul libert\]ii. Ideea m\[tii1. La urma urmelor. Va fi desigur necesar s\ fii inteligent. apa devenise elementul ei. se sufoca bucuroas\. De ce ar fi nevoie: nu numai de cineva pe care s\-l iube[ti f\r\ s\-i ceri nimic.. 2 {tiin]a vesel\. s\ placi etc. apoi filier\.. Pascal – `n felul s\u. va fi devenit neputincioas\“. Singur.T... dup\ at`tea grote [i ape ad`nci. 1 „D\-mi o masc\ `n plus. Moartea lui Robert Chatté6.. uria[ul adormit se va scula [i violen]a va pune cap\t domniei cuv`ntului. Se discut\.. scena `ncepe cu un hohot de r`s b\rb\tesc `n culise care marcheaz\ intrarea lui Don Juan. `nc`t un spirit mai nobil va resim]i aceast\ necesitate ca pe o vulgaritate... E nevoie de un pic de artificiu. despre francezi: „s-ar zugr\vi ur`]i mai cur`nd dec`t s\ se lase uita]i“.. ci chiar de cineva pe care s\-l iube[ti f\r\ s\-]i dea nimic. mai fecund dec`t s\ sporov\ie[ti [i s\ te enervezi din nimic.. 2 Frontul de Eliberare Na]ional\ (n.. * S\ refuzi s\ str\luce[ti c`nd po]i str\luci.).. credin]a este curajul spiritului. apoi `nota din ce `n ce mai repede. tocmai inteligen]a va fi pierdut toat\ demnitatea. dup\ Toma. prieten intim al lui Pascal Pia.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 516 516 ALBERT CAMUS CARNETE 517 Proiectul a „zece ani de medita]ie [i de t\cere“. * Roman.: „~ntr-o zi. * 1 octombrie Vizita lui G... Camus a redactat o prezentare pentru edi]ia american\ a c\r]ii ei.. le explic\ teza ei.

autor al volumului Décombres.-ul e de vin\ [i o [tii [i tu“. Pe urm\. deci la diferen]\ de o zi). * ~n cursul aceleia[i luni trei crize de sufocare agravate de panic\ claustrofob\. atacuri at`t de josnice. Atunci G. intra tot a[a `ntr-o stare de dezechilibru (ba nu. unul dintre ei care pare [eful: „Ne considera]i ni[te asasini“. Oricum. „Asta s\ i-o spui bunic\-tii. Camus i-a telefonat mamei sale. A doua `ntrevedere dup\ execu]ie [i ea afl\ atunci c\ [eful este Yaasef Saadi.T. 1 Ziarist colaborator care scria la Je suis partout. Acum exact patru ani. Noaptea de 29 spre 30: nesf`r[ite angoase. incul]i sub aspect economic). din p\cate…).carnete_Camus. Ea afl\ cur`nd dup\ aceea c\ este Ali la Pointe. S`nt disperat `n privin]a viitorului. `mpreun\ cu al]i scriitori din Rezisten]\. Nu le pot iubi [i nici nu se pot iubi prin ele. Dar unde s\ m\ duc? Crea]ia `ns\[i. spune ea (a f\cut parte din comisia de cercetare a sistemului concentra]ionar). de panic\ de ne`n]eles `n care m-a aruncat [tirea asta nea[teptat\. X. ca s\-i ajung pe ceilal]i `n privin]a valorilor comune.N. * 19 octombrie Speriat de ceea ce mi se `nt`mpl\ [i de ceea ce n-am cerut. A fost gra]iat. detaliul ei. doamn\“. spune G. fie para[uti[ti. ca s\ pun\ capac acestei situa]ii. trebuie s\ serveasc\ altora. am cerut gra]ierea c`nd a fost condamnat la moarte. Vorbesc de tortur\. arta `ns\[i. Pe urm\: „Bombele astea. O nou\ criz\ de panic\. C`teva minute senza]ie de nebunie total\. Straniu sim]\m`nt de cople[ire [i de melancolie. Dezechilibru. `nc`t mi se str`nge 1 La anun]area Premiului Nobel. Sfin]ii se tem de minunile pe care le fac. Efortul pe care l-am f\cut.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 518 518 ALBERT CAMUS CARNETE 519 s\r\cirea. Iar `mi vine s\ p\r\sesc ]ara asta. epuizare [i tremur. * 17 octombrie Nobel. Budapesta. Dup\ dou\ s\pt\m`ni. ~n acel moment.T.: „P\i chiar s`nte]i ni[te asasini“ (e cur`nd dup\ atentatul de la Cazinoul de pe corni[\). a[ vrea s\ le v\d pe fundul m\rii“. S`nt reclamant\. Calmante. dar el pe mine nu m\ gra]iaz\. zi de zi. Ie[ind. ~mi arat\ [i compozi]iile a 30 de elevi arabi de 11-12 ani c\rora `nv\]\torul arab le d\duse drept subiect: „Ce a]i face dac\ a]i fi invizibili?“ To]i iau arme [i ucid fie francezi. La 20 de ani. C\ sclavul este aservit fiindc\ mor]ii i-a preferat via]a este din punct de vedere istoric fals. Ajung la [un] acord: suprimarea terorismului civil contra suprim\rii execu]iilor. inima. volumul salariilor suplimentare care vin din metropol\ etc. trebuie s\-mi `nving acest soi de spaim\. am cunoscut gloria adev\rat\. Atunci cel\lalt are o reac]ie teribil\: cu ochii `n lacrimi. Este un motiv ca s\ nu-i binecuv`ntez?“ N. {eful `i face celuilalt semn s\ tac\. (opinia ei: valabili din punct de vedere politic. la Alger. nu e total zadarnic. . `n leg\tur\ cu baterea `n cuie spune: „Fran]a-i de vin\“. s\-mi stabilesc propriul echilibru. s\rac [i gol. Iar el r\spunde: „Nu. `l apuc\ de cravat\ [i-l scutur\: „{i s\ nu ui]i ce am spus“. zice G. Rebatet1 `ndr\zne[te s\ vorbeasc\ despre nostalgia mea de a comanda plutoane de execu]ie c`nd el este unul dintre cei pentru care. De aceea… „Ei nu m\ iubesc.E. {i. Ceea ce am spus sau am g\sit poate servi. „Nu depinde dec`t de tine“. fie pe [efii guvernului. Cel\lalt. s`ntem `n 29. Mama1. neobosit. Aproximativ `n termenii pe care `i propusesem eu (dar urmarea. * 30 decembrie Ameliorare prelungit\. `n fiecare zi [i ruptura… S\ dispre]uiesc e mai presus de for]ele mele.T. * 29 decembrie Ora 15. Dar nu mie care s`nt cuprins acum de un soi de nebunie. Scriu asta dup\ o or\. F. * 1 Ianuarie Din nou anxietate. acesta este arestat. Eram de fa]\.

`ntr-adev\r. 2 Rostit la 8 iunie 1880. ghemui]i `n odgoane. * 5 martie Convorbire cu de Gaulle.carnete_Camus. Voin]a de a-]i renega definitiv propriile acte. * Marsilia Alger pe Kairouan1. Kierkegaard flutura `n fa]a lui Hegel o amenin]are teribil\: s\-i trimit\ un t`n\r care s\-i cear\ sfaturi. cu mu[chii lor neobosi]i. se ridic\ `n cea]\. Momentele acestea c`nd omul p\r\se[te orice aspect de parad\ [i se ghemuie[te la nivelul nevoii. mai pu]in `nc\rcat\ de ap\. [i a doua burni]\. o stoarce. care s`nt punctele `n care ne putem `nt`lni cu to]ii. Asta-i istoria. Prima face spum\ [i m\z\riche pe creasta valului care se sparge de vas – [i v`ntul violent o `n[fac\ dintr-o dat\. ceva de spus nu vorbesc niciodat\ despre asta.. Vorbind despre riscul producerii de tulbur\ri dac\ se pierde Algeria [i chiar despre furia francezilor din Algeria: „Furia francez\? Am 67 de ani [i n-am v\zut niciodat\ un francez ucig`nd al]i francezi. Solda]ii pe punte [i `n b\taia v`ntului. Este primit la universitatea din Alger [i `l `nt`lne[te pe Mouloud Ferraoun. spre libertate“.. Uhan]ev (escroc celebru) `nsu[i nu `ncaseaz\ at`tea murd\rii ca mine“.“ * C`ntec al revolu]ionarilor din 1905: „Fra]ilor. „La urma urmei. * Condorcet: „Robespierre e un preot [i nu va fi niciodat\ dec`t asta“. Dec`t `n ad`ncitura schimb\toare a valurilor sau pe crucea oscilant\ a catargului mare. Pesc\ru[i `nc\p\]`na]i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 520 520 ALBERT CAMUS CARNETE 521 * Ianuarie-martie Crizele puternice au disp\rut. dantel\ de abur fin. Nemi[cat pe puntea superioar\ [i pesc\ru[ii coboar\ [i-[i continu\ zborul r\bd\tor foarte aproape de mine. [i pu- Idem. 1880.“ „Nu trebuie s\-]i strici via]a f\r\ nici un scop“ (extindere). Dubl\ burni]\. num\r unic. la [edin]a solemn\ a Societ\]ii Amicilor literaturii ruse. cu mantaua inform\. * Sperber. cu capul `nf\[urat `n fulare. dup\ succesul lui la debut: „… mi s-a creat un renume `ndoielnic [i nu [tiu p`n\ c`nd va dura infernul acesta“. vede]i cum am fost tratat aproape pretutindeni `n presa noastr\: ca [i cum a[ fi jefuit sau escrocat vreo banc\. p. 202: „Ideea de a `nlocui sinuciderea cu o nou\ ruptur\ radical\ nu este nou\. 1 Calmann-Lévy.“ De comparat Fran]a cu restul.A. Doar anxietate surd\ [i constant\. spre soare. Dostoievski dup\ admirabilul Discurs despre Pu[kin2: „Pentru ce am spus la Moscova. scriitorul [i `nv\]\torul kabil care va fi asasinat de O. Visul acesta izvor\[te dintr-o singur\tate capabil\ s\ distrug\ p`n\ [i afec]iunea pe care omul [i-o poart\ sie[i“. o r\suce[te.S. 1 Camus revine `n Algeria `n martie [i `n aprilie 1958. P\s\rile de mare n-au unde s\ se odihneasc\. dar nimic nu-i mai leag\ de fiin]e: nici ceea ce au primit de la ele [i nici m\car ceea ce le-au dat ei. „G`ndul care m\ preocup\ cel mai mult este `n ce const\ comuniunea noastr\ de idei. cu ochii lor globulo[i. `n 1962. Pesc\ru[ii cu aripile fr`nte exact la mijloc `n form\ de acoperi[. nu s-a inventat nimic mai bun dec`t Fran]a. de a te descotorosi de ele pentru totdeauna se reg\se[te adesea `n visurile la care se dedau acei oameni pe care doar logica corpului `i mai leag\ de via]\. ~n afar\ de mine. * Cei care au. cu ciocul de vr\jitoare. C\lc`iul lui Ahile1. blicat `n Journal d’un ecrivain. spune el. indiferent de tendin]\. 1957. .

* Porumbelul `njunghiat. * Algerieni. a familiei. p. S\ depolitizezi complet spiritul. * Actor. adic\ s-o accep]i. dimpotriv\. comportament nes\buit. c\lduros. Puterea adev\rat\ este administrarea s\n\toas\ [i prudent\ a injusti]iei. trupul [i virtu]ile sale – [i profunda sa triste]e de `ndat\ ce se degradeaz\ – via]\ f\r\ alt orizont dec`t imediatul. Kairouan. chiar [i nenorocirile au o str\lucire solar\ [i-[i z\mislesc propria consolare…“ Idem: „Presupun`nd c\ s`ntem `ntotdeauna `n a[teptarea r\ului. ~ntotdeauna am opus dou\ sentimente unul altuia. neobosit. * Etapele unei vindec\ri. Idem: „Frica de moarte. M`ndri de virilitatea lor. * S\ nu vorbesc niciodat\ despre munca mea. la limit\. ~ntr-o cu[c\. ne devoreaz\ via]a s`nt la `nceput indiferen]ii c\rora afacerile ne oblig\ s\ le d\m f\r`me din timpul nostru…“ * ~n ceea ce m\ prive[te: a[ fi sucombat `n fa]a oric\ruia dintre sentimentele mele dac\ ar fi r\mas unic. 82: totul este Despre spus acolo cu excelen]\ [i modera]ie. gradual [i prostesc. Voi muri [i locul acesta va continua s\ r\sp`ndeasc\ deplin\tate [i frumuse]e. Idem: „Fericirea const\ `n promptitudinea sim]irii [i a g`ndirii. pe urmele vaporului care-[i continu\ ruta. de capacitatea lor de a bea sau de a m`nca. vom fi insuportabili celorlal]i [i vom vedea cum propria noastr\ s\n\tate sufer\ din cauza asta: asemenea firi se `ndreapt\ spre pieire“. Dac\ a[ muri. vom r\m`ne `ntr-o stare de tensiune [i de animozitate. inamic al c\r]ilor“. Nu voi muri de angoasa asta. biofagi1: 1 Cuv`ntul `i apar]ine lui Montherlant: „Cei care ne rod. gata. Dac\ nu. * Tipasa: cerul cenu[iu [i bl`nd.carnete_Camus. Ci. artist. pentru a-l umaniza. dec`t cercul carnal. ~n centrul ruinelor. S\ te pui `n acord cu moartea. S\ la[i s\ doarm\ voin]a. * Ploaia vertical\ [i grea din Alger. tot restul lumii apare lent. . Gata cu „trebuie“. Impuls irezistibil s\ m\ arunc `n ap\. Vulnerabili.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 522 522 ALBERT CAMUS CARNETE 523 Printre reflexele primare. Idem: „Portretul omului care va s\ vin\: excentric. energic. cele care apar]in naturii imediate a omului sau a animalului. Solitudinea [i p\r\sirea omului `n valurile dezl\n]uite. Nimic amar `n ideea asta. ~n centru. Chénoua enorm [i u[or. * Puterea nu se desparte de nedreptate. S\ scrii claustrofobul – [i comedii. * ~ntoarcere. maladie european\“. S\ accep]i s\ te dai `n spectacol. a surprizei dezagreabile. Oricine ar putea s\ simt\ zborul unei raze de lumin\ ar fi cople[it de fericire fiindc\ are mult\ celeritate“. Necontenit\. izbiturile m\rii u[or agitate alterneaz\ cu ciripitul p\s\rilor. * `n Carnetele lui Montherlant. Via]a lor `n densitatea [i c\ldura prieteniei. Pavlov `nscrie „reflexul libert\]ii“. Idem: „Oamenii cu o cultur\ foarte elevat\ [i cu un corp viguros s`nt deasupra tuturor suveranilor“. de for]a [i de curajul lor. * Nietzsche: „~ntr-o supraabunden]\ de for]e `nvior\toare [i reparatoare. sim]\m`nt de recuno[tin]\ [i de venera]ie. Furtuna.

S\ recuperez energia – `n centru. Numai el fundamenteaz\ bucuria care trebuie s\ `ncununeze acest efort. dar este surd\.carnete_Camus. . [i ea. P`n\ la urm\. Tutun. S\ revin c`t mai des posibil la fericirea personal\. numit Aya. parc\ a]ipit\ `n c\ldur\ [i soare. sper chiar putere crescut\. `ntr-un fel sau altul. Ascez\ nu `n leg\tur\ cu dorin]a care trebuie s\ se p\streze intact\. Balizele n\voadelor (o sticl\ cu o limb\ de plumb. 77 de ani. Exemplu: s\ recunosc c\ for]a. trebuie s\ `mping ariditatea p`n\ la cap\t pentru ca pragul s\ fie atins [i. s`nt acelea[i) [i crea]ia `ns\[i. respira]ie accelerat\ sau `ncetinit\ `nc\ din momentul alertei. * Sf`r[it de aprilie 1958. hran\. e bine s\ nu te sim]i singur“ [i ochii i se umplu de lacrimi. nu ca s\ domin. * 30 aprilie Martin du Gard. S\ r\m`n aproape de realitatea fiin]elor [i a lucrurilor. Noaptea. * S\ recuperez puterea cea mai mare. S\ recunosc necesitatea inamicilor. nici m\car opera mea. Nu cumva oi fi suferit de excesul responsabilit\]ilor mele? De vreme ce m\ aflu `n pustiu [i `n atonie. Nisa. 1 ~n timpul acestui sejur la Michel Gallimard. grecizat Hristos [i atunci echilibrul se restabile[te. Cannes1 Pe mare `n fiecare zi. b\rcile ]ip\ [i gem din catarge [i pasarele. Nu e nimic. totul plutind pe o bucat\ de plut\) sun\ seara ca ni[te clopo]ei adun`nd turmele m\rii. S\ nu a[tep]i nimic [i s\ nu ceri nimic dec`t puterea asta de d\ruire [i de munc\. ci `n leg\tur\ cu satisfacerea ei.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 524 524 ALBERT CAMUS CARNETE 525 Este suficient s\ accep]i judecata celorlal]i. Asta-i tot. ~n 1955. Lumina – lumina – [i anxietatea se retrage. S\-mi plac\ faptul c\-mi s`nt inamici. oric`te misiuni `[i asum\. `n port. Pe termen lung: transfer [i acumulare a `nc\rc\turii de energie proprii oric\rei voin]e sau dorin]e prin suspendarea momentan\ a voin]ei sau a dorin]ei respective. Ne fix\m o `nt`lnire pentru iulie la Tertre2. „~n fa]a mor]ii nimic nu mai ]ine. nimic…“ „Da. remedii pur medicale pentru angoas\. * 3 mai Recuperare aproape total\. Metod\: de `ndat\ ce apare angoasa. reac]ii afective de ap\rare (sau de atac. S\ nu refuz s\ recunosc ceea ce este adev\rat chiar [i c`nd tot ceea ce este adev\rat se `nt`mpl\ s\ contrarieze ceea ce este de dorit. ~n]eleg mai bine acum ceea ce am [tiut dintotdeauna: cel care-[i t`r\[te via]a [i sucomb\ sub povara ei nu poate ajuta pe nimeni. trebuie p\g`nizat\ credin]a. sex. Nebunie sau mai mare st\p`nire. Camus a prefa]at Operele complete ale lui Martin du Gard. 2 Denumirea propriet\]ii lui Martin du Gard la Bellême (Orne). Adev\rul merit\ toate chinurile. S\ sparg sistematic automatismele de la cel mai mic spre cel mai `nalt. Camus dispune de un vas de curs\ lung\ de opt metri. Elogiul sau blamarea devin ceea ce s`nt: nimic. Lumea merge spre p\g`nism. * 29 mai 1958 Meseria mea e s\-mi scriu c\r]ile [i s\ lupt c`nd libertatea alor mei [i a poporului meu este amenin]at\.“ Dar are aceea[i inim\ care se intereseaz\ de tot. Orice participare devine atunci un dar care nu a[teapt\ r\splat\. Se t`r\[te cu reumatismul s\u articular. dar `nc\ mai respinge valorile p\g`ne. Umilin]\ [i acceptare. Fa]\ de societate: s\ recunosc c\ nu a[tept nimic de la ea. A doua asociere: relaxare general\. Ele trebuie restaurate. Jurnal. `nc\ nu dispare. Cel care se st\p`ne[te [i st\p`ne[te via]a poate s\ fie cu adev\rat generos [i s\ d\ruiasc\ f\r\ efort. S\-i asociez privarea imediat\ de orice ac]iune [i de orice gest. „Dac\ mai s`nt `n via]\. S\ suprim morala `ntruna repetat\ a justi]iei abstracte. mai ales ea. dep\[it. suprimarea gregarului. `n colec]ia Pléiade. ci ca s\ dau. convinge.

Simpatia mea pentru el – la fel de vie. Golf perfect. care m\ deranjeaz\. La Rodos. Cu vaporul. Eliberarea de orice for]\ brutal\ [i de orice minciun\. La ora dou\ avionul pentru Rodos.30. ~nt`lnirea cu p\rintele Brückberger care-mi anun]\ inten]ia sa de a o rupe cu Biserica f\r\ s\ se r\spopeasc\.carnete_Camus. p\r\sesc cu p\rere de r\u plaja unde am fost fericit. . [i m\ duc s\ `not pe plaja de la Rodos. Insulele. pe care nu o are. pentru mine. Golful e dominat mai `nt`i de casele albe ale satului. Acest interminabil monolog al autorului `n care geniul str\luce[te ici [i colo [i pe care arta nu-l lumineaz\ niciodat\ `ntru totul. * Cehov: „Nu s`nt nici liberal. nu prin ceea ce spune. mai degrab\. ~n v`rf. singur. i-am `mpiedica s\ moar\. Nu conteaz\. „Via]a obi[nuit\ este media tuturor crimelor noastre posibile. tr. Musil: „Fiecare dintre noi posed\ o a doua natur\ unde tot ce se face este inocent“. Camus a locuit o s\pt\m`n\ `n cort. l`ng\ Oran. La ora zece p\r\sim Rodos ca s\ ocolim v`rful de nord al insulei [i s\ ajungem la Lindos. talentul. Nu eram singur [i m\ preocupam de compania mea. Cf. Apa e limpede. Baie. Plimbare noaptea `n mijlocul arhitecturii deloc levantine. apoi de o acropol\ fortificat\ cu ziduri medievale `n mijlocul c\rora se ivesc trunchiuri de coloane dorice. 2 ~n iulie 1941. singur. * 9 iunie 1958 Din nou plecare `n Grecia. De unde opera asta emo]ionant\ prin e[ecurile ei. Sim]\m`nt mai pu]in grandios ca prima oar\. nu mai [tiu s\ `not. poet. bl`nd\. Pulverizare a continentelor. de acum dou\zeci de ani. 1888). * 10 iunie Acropole. * 11 iunie P\r\sesc vaporul dis-de-diminea]\. [i Prassinos1. 3 Mic\ barc\ scurt\ [i lat\ utilizat\ pentru a face naveta `ntre vapoarele ancorate `n rada Dostoievski. scar\ lat\ [i u[or de urcat care 1 Michel Gallimard [i pictorul Mario Prassinos. ca s\ m\ arunc `n apa somnoroas\ a dimine]ii2. nici nu ascunde: semnific\“. nici conservator… Sf`ntul sfin]ilor este. inteligen]a. * Musil2: Un proiect mare care presupune toate mijloacele artei. {i pe urm\ `nt`l1 Alexis Plehceiev (1825-1893). pe dunele plajei de la Madrague. Vai. Lindos Mic port natural aproape `nchis. dragostea [i libertatea absolut\. condamnat la moarte [i gra]iat `n acela[i timp cu nire cu O. Dac\ i-am iubi destul pe cei pe care-i iubim. indiferent de forma `n care s-ar exprima ele: Iat\ care ar fi programul dac\ a[ fi un mare artist“ (scrisoare c\tre Plehceiev1.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 526 526 ALBERT CAMUS CARNETE 527 * Artistul este ca zeul de la Delphi: „Nici nu arat\. 2 Traducerea volumului Omul f\r\ calit\]i a fost publicat\ `n 1957 (la Editura Seuil). nu mai pot respira ca `nainte. `nc\lze[te f\r\ s\ ard\. Pierdem o ancor\ `n apele absolut limpezi. st`ncile pe mare care se `ndep\rteaz\ `n urma noastr\. c`nd ie[eam adormit din cort.). la c`]iva metri de mare. la `nceput de drum. Insul\ somptuoas\ [i `nflorit\. portului [i cheiuri (n. „Prefa]a“ din 1958 la Fa]a [i reversul. La sf`r[itul dup\-amiezei urc\m spre Acropole. * 12. Acropole nu este un loc unde s\ po]i min]i. Soarele. s\n\tatea. corpul uman. Ajungem la plaj\ `ntr-o barc\ youyou3. Sau. la dou\zeci de minute dep\rtare. `mpreun\ cu so]ii Michel G.“ * Mama. inspira]ia. aterizarea are loc `n mijlocul unui c`mp cu gr`u scurt [i `nflorit pe care v`ntul `l face s\ alerge `n valuri spre marea albastr\. Clipe delicioase care-mi readuc `n minte dimine]ile de la Madrague.

`ncordat\. Cur\]enia greceasc\ admirabil\. * 13 iunie Plecare la [apte. Noaptea. plonjeaz\ `n picaj [i urc\ din nou cu ]ipete ascu]ite. Golful `n mijlocul c\ruia ancor\m e frumos. lans`ndu-[i toate s\ge]ile. Lu\m cina sub luminile roz. va trebui s\ mearg\ cineva dup\ ele a doua zi de diminea]\. Or\[elul. r\gete puternice de m\gari. Dup\ masa de sear\. mirosul de Lindos. Ni[te feti]e intr\ `n ap\ `n c\m\[u]e [i `noat\ spre noi. Plecare spre Marmaris. dar vertical peste un h\u primejdios.carnete_Camus. la 8. decorate etc. Ora `nser\rii. Dar claustrofobie cresc`nd\. Pe 15 iunie. La ora unsprezece insula Simi.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 528 528 ALBERT CAMUS CARNETE 529 duce la o pia]\ foarte mare. aproape metalic\. R`ndunele se `nv`rt deasupra acestui spa]iu. * 14 iunie Insula. miros de spum\. La bord toat\ lumea doarme. barca `n `nserare. Dar ne `mpiedic\ s\ pornim pe mare. a[a c\ revenim f\r\ mult\ z\bav\. Casele cele mai s\race. ~n diminea]a u[oar\. Marea este acoperit\ de valuri scurte [i reci… Zeci de copii cu c\p[oare rotunde ne escorteaz\. `ncetul cu `ncetul. dar `ntunecat. ~n golfule]. `n plin cer. copaci. De acolo de sus cele dou\ istmuri. m\g\ru[ii. Katina. De necrezut [i revolt\tor ca turcii s\ fi putut st\p`ni at`t de mult timp acest popor. * 12 iunie La ora [ase urc pe punte ca s\ v\d pentru ultima oar\ golful pe care-l iubesc. bete de lumin\. recuno[tin]\ `n fa]a fiin]ei perfecte a lumii. Din nou tr\nc\neal\ (ei nu vorbesc nici o limb\ occidental\) nesf`r[it\. `n acela[i timp.30 Plimbare ca s\ v\d o ad`ncitur\ plin\ de fluturi recent ap\ru]i. Stau ascun[i printre ierburi. cel unde a acostat Sf`ntul Pavel. iar `n cealalt\. Mistralul grec are acelea[i efecte: m\tur\ cerul [i scoate la iveal\ o lumin\ purificat\. albe [i albastre. ~n rest. La megafoane se aud [tiri despre evenimentele din Cipru pe un ton pe care-l cunosc prea bine. Zilnic soarele monstruos… nu voalat de cea]\ sau greu. Apoi spre Patmos unde p\trundem `ntr-un golf aproape `n `ntregime protejat. pare jalnic. cinci case v\ruite. La `ntoarcerea `n ora[. o nou\ vizit\ a oficialit\]ilor. de c\ldur\. Amiaz\ [i baie la Leros. alearg\ p`n\ la canalul dintre prunduri [i `nc\-[i mai agit\ m`na `ndelung. peste capurile care se `nmul]esc p`n\ `n zare [i peste marea imens\ din fa]a noastr\. Urcare la bord a poli]i[tilor [i a vame[ilor turci. * 16 iunie Ne c\]\r\m cu cat`ri [i m\gari spre Patmos [i spre m\n\stirea Sf`ntul Ioan din P. Interminabil\ vorb\rie pe tema formalit\]ilor de rigoare. Au p\strat la ei pa[apoartele etc. vedem toat\ popula]ia adun`ndu-se la debarcader. Ziua se `ncheie pe deasupra coloanelor. ci senin [i limpede. Baie [i dejun la Psameros. . Sosire la ora [aptesprezece. Mic port de noapte `n care via]a e u[oar\. S\r\cia. s`nt `ntr-o form\ superb\. De fapt. v\ruite proasp\t. Apoi cobor`re pe ]\rm unde s`ntem `nconjura]i [i urma]i de o mul]ime de copii pr\p\di]i. S-a st`rnit v`ntul violent al nordului (meltem). de m\gari [i de ierburi. Dar. alt golf `nchis. a doua zi. Sim]\m`nt de neputin]\ de a atinge. domin`nd. `ntr-o parte. de a exprima at`ta frumuse]e. cele dou\ golfuri. cu excep]ia c\pitanului. la ora cincisprezece. {i. curat\. de fum… * Rodos. Mic templu pe o plaj\ cu ap\ limpede. C\ldur\ ap\s\toare. de departe. feroce… La ora optsprezece pornim spre Kalimnos. port turcesc. Baie `n mare. La ora cincisprezece plec\m spre Kos. Muzic\. p\r\sirea `n care s`nt l\sate str\zile [i casele `]i str`ng inima. Revenire. portul unde s`ntem ancora]i. * Kos. C\pitanul protesteaz\… etc. trebuie s\ a[tept\m aici s\ se potoleasc\. Le vom primi la [ase diminea]a. grote [i ne ies `n fa]\ roiuri t\cute [i agitate.

intr\m `n Chios `ntr-o frumoas\ sear\ lini[tit\. Pr`nzim `ntr-un s\tuc de pe coasta sudic\ dup\ ce am f\cut baie. `mi `nc\lze[te inima. * 21 iunie Chios. Bl`nde]ea micului port lini[tit `n noapte. [i de bog\]ia sa fabuloas\. ~ntr-o cafenea din apropiere. A terminat templul Heraion. de o s\r\cie nesf`r[it\. O feti]\. Serie de cl\diri lungi [i p\r\ginite. Dup\-amiaz\ cu soare [i cu b\i `ntr-un golfule] unde apa pare aer. Al]ii cu ochi mari [i tulburi. `n mijlocul unui admirabil peisaj de mun]i [i de mare. s\v`r[ite de turci `n aprilie 1822 [i care i-au inspirat lui Victor Hugo poemul Copilul. a `ntre]inut o curte somptuoas\ `n care artele ocupau un loc important. [i lui Delacroix celebrul tablou Scene ale masacrelor de la Scio: familii grece[ti a[tept`nd moartea sau sclavia… . ne`ntrerupt\ [i de succesele sale imperturbabile. un parfum de leandru ajunge la noi purtat pe aripile v`ntului. Zi de a[teptare. `ncep s\ danseze cu to]ii `n ritmul unei melodii de la radio. Zg`l]`itur\ zdrav\n\. apoi plonjeaz\ `n ad`ncuri. vaporul este deviat spre insulele Fourni. a reg\sit inelul pe care-l pierduse. Dar marea e `nfuriat\. maro [i verde-`nchis. acoperite cu p\turi maro la fel de grosolane. P\r\site `n `nserarea care se las\. unde [oferii no[tri ne ofer\ s\ bem ceva. dansuri [i r`sete p`n\ noaptea t`rziu.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 530 530 ALBERT CAMUS CARNETE 531 * 17 iunie Plecare la ora [ase diminea]a. }\rani b\t`nd gr`ul sub copitele cat`rilor. Veselia lor fireasc\ sub hainele grosolane cenu[ii. a aruncat `n mare un inel valoros pe care-l purta `n deget ca s\ conjure soarta. ale c\rui ruine formidabile. Zguduit timp de trei ore de uria[e talazuri. tiranul din Samos. la c`teva mile de ]\rm. cum nu se schimb\ nimic. Una dintre cele mai frumoase insule datorit\ abunden]ei de m\slini [i de chiparo[i filiformi care garnisesc pantele colinelor [i ale mun]ilor c\tre mare. at`t e de limpede. f\r\ irisuri. Unii [i-au pierdut degetele. termin`ndu-se `ntr-o fund\tur\ st`ncoas\. Casele. pe o c\ldur\ orbitoare. din piatr\. G\sim ad\post `ntr-un golf pustiu unde v`ntul sufl\ mai slab.carnete_Camus. leprozeria. cu toat\ lumea la bord bolnav\ sau certat\. Heraion. a[a c\ decidem s\ plec\m oricum `n jurul orei optsprezece. enorme. dar totu[i sufl\. Spre sear\ v`ntul se domole[te. Cu to]ii `n cabina de pilotaj. dar ajungem s\ vedem luminile de la Tigani (fostul Samos) `n jurul orei dou\zeci [i jum\tate. Renun]\m la plecare. M\slini uria[i. A pierit r\stignit de strategul Croites care-l atr\sese `ntr-o capcan\ (522). Pe sub verande r\t\cesc unsprezece leproase [i trei lepro[i. Se rostogole[te. Traversarea insulei. cu od\ile lor cu paturi grosolane de fier. dup\ violen]a m\rii. Plec\m s\ vizit\m insula cu ma[ina. 1 Aluzie la masacrele din Chios. insolent\. Cartierul turcesc. Polycrat. P\m`ntul ro[u. „om de stat genial [i tiran desfr`nat“. se b\l\b\ne cu un aer zeflemitor. templul lovit de tr\snet. Vara masacrelor1. ca s\ ajungem la Gaideros. Un c`rd de copii frumo[i se joac\ `n jurul nostru. Speriat de propria sa [ans\. zv`rlite `n fa]a m\rii printre trestii [i fire de ov\z. Dar e prea t`rziu ca s\ plec\m. * 18 iunie V`ntul care s-a st`rnit din nou `n timpul nop]ii sufl\ cu violen]\. Spre sear\. au fost ele `nsele distruse de recentele cutremure de p\m`nt. galbeni. `ncepem s\ ducem lips\ de p`ine. Matina. * 20 iunie Zi pe mare spre Chios. `n b\taia v`ntului meltem. `nainteaz\. Masa e a[ternut\ afar\. Apoi. f\r\ pupile. din volumul Orientale. Dar `ntr-un pe[te care i-a fost servit la mas\. cur`nd [i de ap\. De diminea]\ un lamantin sub etrav\. Ceva mai t`rziu. La sf`r[it. `ntr-o v\g\un\ `ngust\ plantat\ cu eucalip]i. ca o pic\tur\ enorm\ de ap\ putred\. apoi vin s\ se uite la noi. * 19 iunie Diminea]a m\ duc s\ fac baie singur. cu ochi aurii. spre pl\cerea lor [i a noastr\. Una se pl`nge c\ vor s\-i scoat\ din locul acela jalnic ca s\-i duc\ `n alt\ parte… Seara.

c\ fiecare con[tiin]\ vrea moartea celuilalt. ~not un pic. apa… Patras. C\ 1 Traducerea `n francez\ de Michel Arnaud a Meseriei de a tr\i. etajat\ pe creste. De `ndat\ iat\-ne pe to]i st\p`ni [i sclavi. Lumin\. Hotel idiot. * Pavese1. Grecia r\sun`nd de mugete sonore `n v\g\unile v\ilor. baie `n apele nemi[cate [i reci. Michel [i cu mine prelu\m cartul de la miezul nop]ii. apoi disp\rea `n spatele colinei [i portul ap\rea la asfin]it…) * Sigris. 193 [i 303. s`ntem bloca]i la Kea. De diminea]\. Oboseal\. ~mi calc pe urme. meni]i s\ ne ucidem `ntre noi…“. Dup\-amiaz\. Poros. Seara. Doar un resac scurt [i greoi. * Khalkis. Argos. de Jean Grenier: „Printre jum\t\]ile de adev\r cu care se am\ge[te societatea noastr\ intelectual\. Hydra. Din nou extraordinarul urcu[ pe palierele de lumin\. Skiathos. * 26 iunie Khalkis. 4. Plecare lu`nd-o de-a lungul insulei. De diminea]\ insula Skiros. Micene. * 27 iunie ~n zori. Istoria s-a construit at`t pe admira]ie. Seara. ca [i Melville. p. Egina [i din nou Aya Marina ca [i acum patru ani. C\ singurul motiv pentru care ne g`ndim mereu la noi este c\ trebuie s\ petrecem cu noi mai mult timp dec`t cu ceilal]i. Revenire la Sigris. a c\ror coam\ e subliniat\ cu var. Plecare de diminea]\ pe o mare agitat\. P. [i pornim prin str`mtoarea Eubeea. Kea. zbur`nd la suprafa]a apei nemi[cate. Apoi marea [i. 86. zece. paisprezece insule ]`[nesc din mare. Sporadele de Nord. Singur. {i re`ncep. insula cu st`nci verzi. Noapte pa[nic\.carnete_Camus. Constela]iile cobor\ la orizont. Dar nu. figureaz\ [i aceasta. Insul\ minunat\ `n centrul unui v`rtej de lumin\ [i de spa]iu. Apele se lini[tesc brusc. Vast\ scobitur\ t\iat\ de golfuri [i plaje. 3. baia. Vezi mai sus. Sosire la Sigris. Plecare `n timpul nop]ii. hibiscus. Noapte pe mare. Revenire la Corint. rodii. nota 1. P`n\ la Patras. care se `ncheie printr-o medita]ie despre absolut [i divin. Pasajele eviden]iate de Camus se afl\ la pp. Skopelos [i acoperi[urile sale. ~n noapte. jurnalul intim al lui Cesare Pavese. 30. ~i doresc acestei c\r]i un t`n\r cititor care s\ semene cu cel care eram eu. * 1 iulie Atena. imens\. `[i `ncheie `ntr-adev\r c\l\toria cu o medita]ie despre absolut [i divin“. Spetsai pentru petrecearea nop]ii. St\p`n [i sclav. Cele dou\ golfuri `nchise. Insule neprev\zute se formeaz\ `n umbre pe orizont. Miros al serii pe micul stadion. tocmai ap\ruse la Gallimard. La fel [i acea c\utare din insul\ `n insul\ pe care a ilustrat-o Melville `n Mardi. cinci. Delphi. satul v\zut de pe vapor. ur`t [i viu. Apa neted\. 5. Medic (Paritis). Greierii ]`r`ie `n pinii `nal]i din Olimpia. luminat de focurile de S`nziene. Maestru [i discipol. incitant\. {i uneori soarele ascundea portul. Baie. e bolnav. dou\. dup\ ce cornul lunii s-a culcat spre apus. de-a lungul vaporului. 488. 2. . `n timp ce greierii `ncep s\ ]`r`ie pe colinele din jur. Iar noaptea coboar\ peste imensul circ al mun]ilor [i peste golful devenit deodat\ misterios. un mare Oran plin de praf. M\slinii coboar\ aproape p`n\ la mare. la ora dou\sprezece. (Ajungeam `n porturi la apusul soarelui. Colinele gola[e. Lumea [i via]a se sf`r[esc aici. prefa]a la Insulele. Iasomii. C\ldur\. 29. c`t [i pe ur\. Frumuse]ea doarme pe ape. Una. „Grenier. Dar `n timpul nop]ii se isc\ v`ntul de sud [i a doua zi. La sf`r[itul dup\-amiezei. 1 Cf. Urcu[ la Ayassos. vastul [i t\cutul golf de la Maraton. Plecare la ora cincisprezece spre Skopelos. Praf.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 532 532 ALBERT CAMUS CARNETE 533 * 22 iunie Spre Lesbos. sute de r`ndunici de mare. Olimpia. mare stridie p\m`ntoas\ sub cerul u[or voalat. pe 28. Sounion. pe pantele insulelor. Prefa]\ Grenier1: „fiecare con[tiin]\ vrea moartea celuilalt“. S\ m\ re`ntorc aici. lumina serii.

ca [i iluzia. For]\ [i bucurie a corpurilor. Asta `l face pe Pavese s\ se `nfioare. Somn al sufletului [i al inimii. ~mi spune c\ Massu [i doi sau trei dintre colaboratorii s\i s-au supus torturii ca s\ aib\ dreptul de a… (Diferen]a: au ales-o singuri.) Impresie stranie. ~nc\ un efort [i nu va muri. Adev\rul este singura for]\. * Minciuna adoarme sau viseaz\. a exprima necontenit. S\-]i accep]i deci originalitatea [i neputin]a. A fi `nseamn\ a exprima. S\ nu faci pe [iretul cu realitatea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 534 534 ALBERT CAMUS geniul `nseamn\ fecunditate. Adev\rul a ceea ce este. inepuizabil\. ea apar]ine altuia. vioaie. ~n centru. C\ tr`nd\via face ca orele s\ se scurg\ lent [i anii rapid. * Zece zile de la `napoierea din Grecia. Adev\rul a ceea ce e[ti mai `nt`i. S\ renun]i a te `nvoi cu fiin]ele. `n fine respectate. * ~ntoarcere. nu mai ai nimic s\-i spui“. crea]ia cu for]ele imense ale fiin]ei. Nu exist\ deci umilin]\. iar activitatea face ca orele s\ fie scurte [i anii len]i. Omul adev\rului nu `mb\tr`ne[te.M. iar c`nd apar]ine altuia. Idem: „C`nd o femeie se m\rit\. Dac\ am fi capabili s\ nu tr\im dec`t din [i pentru adev\r: energie t`n\r\ [i nemuritoare `n noi. Dar dac\ b\tr`na Mentina i-ar fi fost mam\? * S\ tr\ie[ti `n [i pentru adev\r. C\ to]i libertinii s`nt ni[te sentimentali fiindc\ pentru ei rela]iile dintre b\rba]i [i femei s`nt obiect de emo]ie [i nu de `ndatoriri. APENDICE . S\ tr\ie[ti conform cu aceast\ originalitate p`n\ la neputin]\. casa puternic\ [i goal\ unde t\cerea contempl\. Idem: b\tr`na Mentina care timp de [aptezeci de ani a ignorat istoria. Dejun cu A. doarme m\n\stirea. A tr\it o „via]\ static\ [i imobil\“.carnete_Camus. ~n str\funduri.

`mpotriva oric\rei speran]e. uciga[e pentru prezent. `n particular. c\ o voi putea face `ntr-o zi. Ar fi trebuit s-o fac pe `ndelete. mai degrab\ dec`t `n sensul separ\rii fratricide. Dar chiar dac\ te situezi de partea asta trebuie s\ faci distinc]iile necesare. pe care nu le-ai f\cut. Nu ne pot desp\r]i ni[te chestiuni personale. Scrisoare c\tre Amrouche 19 noiembrie Dragul meu Timpul – [i s\n\tatea – m-au f\cut s\ nu-]i r\spund. dar n-a[ fi reu[it s\-mi rezolv coresponden]a curent\. Ce `nseamn\ ele fa]\ de ceea ce se face [i se preg\te[te? Dar am fost izbit `n mod dureros de ceea ce ai scris `n mai multe r`nduri despre francezii din Algeria.N. [i considera]i ca atare. Le consider. „Minotaurul sau halta de la Oran“. Am renun]at s\ m\ proclam public o voce a ra]iunii. `nseamn\ a trage `ntr-ai mei.E. ~]i datorez `ns\ adev\rul despre ceea ce g`ndesc. `n general (`n Le Monde [i `n Commune). `n ceea ce m\ prive[te.carnete_Camus. Ai dreptul s\ alegi opiniile din F. fratele t\u din n\scare [i de suflet. care au fost `ntotdeauna s\raci [i lipsi]i de ur\ [i nu pot s\ fie contopi]i `ntr-o ur\ nedreapt\. . `n francezii din Algeria. chiar dac\ ar fi r\mas inocent\ [i dreapt\. Vei g\si. ~n 1946. `n revista sa Amrouche1. sau a justifica s\ se trag\. Dar nu vreau s\ mai `nt`rzii s\-]i mul]umesc pentru a doua ta scrisoare. Nici o cauz\. nu m\ va desolidariza vreodat\ de mama mea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 536 Albert Camus a ad\ugat la Caietul al VIII-lea ciornele unor scrisori [i `nsemn\ri pe care le public\m `n Apendice. Nici azi nu reu[esc mai bine. trebuie s\-]i spun reac]ia mea [i nu trebuie s\ ignori c\ a trage. `n general. Sper. Dar. De ar putea ele s\ te inspire s\ ac]ionezi `n sensul `mp\c\rii [i al unirii. care m-a mi[cat. care este cauza cea mai de seam\ pe care o cunosc pe lume. oarbe [i periculoase pentru viitor. [tiu. Albert Camus 1 Poet [i eseist kabil (1906-1962). Alber Camus publicase. din ad`ncul inimii. `n limbajul acesta sincer un ecou al fraternit\]ilor din trecut. L’Arche. iat\ urarea pe care ]i-o face.

am decis s\ nu mai ac]ionez dec`t `n nume personal. Cei din jurul meu v\ pot confirma oroarea mea de pr\p\stii. Ceea ce-]i repro[ez este `nc\lcarea incalificabil\ a uzan]ei ca o scrisoare personal\ s\ nu fie publicat\ f\r\ autoriza]ia expeditorului. aceste alian]e echivoce `ntre persoane pe care altfel totul le separ\. mi-au provocat o jen\ intolerabil\ [i un soi de dezgust pe care ar fi trebuit s\ le resim]i [i dumneata dinainte [i de care nu te iert c\ mi le-ai impus. `n orice caz. Albert Camus * Scrisoare unui anonim 20 iulie 1956 Doamn\. nu-]i voi repro[a „ingratitudinea“. ai dreptul s\ spui c\ nu-]i place ce public [i s\ o spui f\r\ ocoli[uri. nici „rigoarea“. A[adar. de grote [i de toate locurile `nchise. atrag dup\ ele confuzii care dep\[esc. `n mare m\sur\. ca `n cazul de fa]\. Nu-mi place nici faptul c\ vorbe[ti despre ceea ce nu cuno[ti. autor. S`nt dezolat de cele ce-mi spune]i. {i eu le iubesc [i am tr\it acolo.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 538 538 ALBERT CAMUS CARNETE 539 * Scrisoare unui anonim 3 aprilie Domnule. {i cu at`t mai mult. Nu pot. cu c`t este ne`ndoios vorba. dup\ zece ani. printre altele. c`t [i de dreapta `n chestiunea algerian\. Ai dreptul s\ faci confiden]e acestui public [i s\ vorbe[ti cu toat\ libertatea despre cei care ]i-au fost prieteni. scrise unui prieten c`nd te afli `n suferin]\. presupun`nd c\ aceast\ confiden]\ ar fi fost f\cut\. Prietenul dumneavoastr\ nu este singurul c\ruia s\-i plac\ podi[urile `nalte. s\ fie. c\ nu m\ cunoa[te]i deloc. [i compromit. Mi se comunic\ (nu citesc revista asta [i nu s`nt abonat la Argus) articolul dumitale din Parisienne. al unor lucr\ri despre anarhie. de o ne`n]elegere. ai fi t\cut `n aceast\ privin]\. Nu ]i-am scris-o atunci pentru ca scrisorile mele `ncrez\toare. indiferent de presiunile care se exercit\ asupra mea. care ]ine de aceast\ mic\ infirmitate foarte personal\. Nu-mi place locul [i nici maniera necurtenitoare `n care se exprim\ ele. sus]in. citindu-le acolo unde le-ai tip\rit. s\ nu m\ mai asociez nici unei campanii publice pe acest subiect. `n condi]iile [i `n momentul pe care le socotesc utile. Poate c\ l-am `nt`lnit pe medicul al c\rui nume mi-l cita]i. adic\ despre via]a mea. obiectivul pe care vor s\-l slujeasc\. Fost tuberculos. s\ te las s\ ignori sim]\mintele mele pe aceast\ tem\. c\ am putut-o folosi f\r\ precau]ii. `n nici un caz. acest r\spuns personal loialit\]ii dumneavoastr\ [i v\ rog s\ crede]i `n sentimentele mele cele mai bune. Semn\turile colective.carnete_Camus. dar numele acesta nu-mi spune nimic. suf\r `ntr-adev\r de o scleroz\ pulmonar\ care a f\cut din mine un claustrofob. `n plus. Albert Camus * Scrisoare lui Guérin1 9 iunie 1954 Dragul meu Guérin. Am de altfel inten]ia s\ tratez chestiunile care v\ intereseaz\ `ntr-o carte care va ap\rea `n cur`nd [i care nu m\ va angaja dec`t pe mine. prin urmare. Frazele acelea de afectuoas\ camaraderie. 1 Daniel Guérin (1904-1988). ~ncredin]ez. dac\ v\ imagina]i. dup\ ce am recunoscut ceea ce m\ separa iremediabil at`t de st`nga. Am hot\r`t. Dar referitor la fond. Nu este deci vorba de un prieten de-ai mei. nu ai `ns\ dreptul s\-i for]ezi pe ace[ti prieteni s\ se confeseze ei `n[i[i. chiar c`nd acest obiectiv este valabil. S\n\tatea mea precar\ a f\cut s\ `nt`rzie acest r\spuns [i `mi cer scuze. {i nu-l cunosc `n nici un caz suficient ca s\-[i fi luat vreodat\ `ng\duin]a s\-mi fac\ o confiden]\ cu privire la un ter]. etalate `n public. Nu. ~nseamn\. Se glume[te adesea . scrise dintr-o deschidere a inimii. Al dumitale. Dac\ ai fi cunoscut-o. V\ asigur pe cuv`nt de onoare c\ detaliile orchestrate `n C\derea nu se refer\ dec`t la mine. acum mai bine de un an. sociolog.

. Pe cuv`nt de onoare. de nea[teptat este o mare durere pentru mine. Didier f\cea parte din copil\ria [i din tinere]ea mea. absolut nici una cu personajul meu. c`nd de fapt am crezut `ntotdeauna c\ arta nu este nimic dac\ p`n\ la urm\ nu face bine. nu mi-a fost greu s\ iubesc din nou ceea ce el nu `ncetase niciodat\ s\ fie.C. 2 Trei cuvinte indescifrabile. Asta s`ntem plus geniul uman sub toate formele sale. Trebuie s\ revii la o via]\ mai animalic\. p. * Scrisoare p\rintelui stare]1 P\rinte. ve]i `n]elege c\ nu m\ apuc acum s\ fac confiden]e. c`nd l-am reg\sit purt`nd rasa de c\lug\r. ~mi spune]i c\ m-a citit `ntotdeauna cu stim\ [i cu un interes deosebit. cei care adaug\ la povara interminabil\ a vie]ii moderne efortul unei munci personale. iar dac\ este ceea ce ghicesc c\ este.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 540 540 ALBERT CAMUS CARNETE 541 pe marginea ner\bd\rii mele `n fa]a speleologilor. are de altfel `n via]a sa o t`n\r\ pe care nu a ajutat-o“. Sf`r[itul acesta at`t de brusc. durerea este `ntreag\. unitatea `n mijlocul c\rnii muritoare [i suferinde. Fiecare dintre detaliile care l-au izbit pe prietenul dumneavoastr\ poate primi astfel o explica]ie de necomb\tut. 510. la odihn\. iar mai t`rziu. a triste]ii mele `n v\ile alpine ad`nci etc. Crede]i-m\ c\ d\ruiesc cu recuno[tin]\ o parte din lunga noastr\ prietenie celor care l-au iubit [i au avut fericirea s\ tr\iasc\ `n preajma lui [i v\ rog s\ nu v\ `ndoi]i de sentimentele mele de acum `nainte fidele. le va reda prietenilor s\i aceast\ `ncredere a inimii f\r\ de care orice via]\ este o nefericire extenuant\. `i afirm c\ nu are nici o leg\tur\. f\r\ s\ vreau. De c`teva ore lumea e mai s\rac\ `n ochii mei. Cum a[ putea s\ nu `n]eleg? Mi se `nt`mpl\ s\-mi `nchei anumite zile cu din]ii `ncle[ta]i [i am adesea impresia c\ umblu [i lucrez doar datorit\ unei voin]e care m\ men]ine `n picioare. ca mine. ave]i dreptate. V\ mul]umesc totu[i din toat\ inima c\ v-a]i g`ndit la mine. iar prietenul dumneavoastr\ trebuie s\ se conving\ de eviden]a asta. Dar pentru cei care. a descoperit la spital ceva ce am [tiut `ntotdeauna (din cauza unei experien]e asem\n\toare [. Discre]ia [i delicate]ea constant\ pe care le punea `n rela]iile noastre prea r\rite de vie]ile noastre diferite nu au f\cut dec`t s\ `mbog\]easc\ [i s\ fac\ mai sensibil\ prietenia din copil\ria noastr\.]2 tinere]e – ca [i din alt\ cauz\). ~ndoiala de care sufer\ ast\zi prietenul dumneavoastr\ are drept prim\ cauz\ via]a istovitoare pe care o ducem to]i [i. `[i va reg\si lini[tea [i pacea.. l\murit de m\rturia mea. `n special. de la copil la Einstein. Nu ignor c\ pentru el moartea nu era dec`t o trecere. cu aceea[i credin]\. Pentru moment m\ simt numai trist de a fi f\cut r\u cu una dintre c\r]ile mele. iar [tirea pe care mi-o da]i `n leg\tur\ cu moartea brutal\ a prietenului meu `mi parvine c`nd totul este deja `ncheiat. f\r\ excep]ie. Permite]i-mi totu[i s\ v\ citez o fraz\ dintr-o scrisoare primit\ zilele trecute de la unul dintre prietenii mei: „Fiecare dintre noi. Nu a fost tr\dat de nimeni. Dar `n aceste cazuri trebuie s\ accep]i s\ fii indulgent fa]\ de tine [i fa]\ de propria fire. Este un lucru evident. mai pur\ [i mai profund\. Iat\ ce s`ntem [i nimic altceva. l-au iubit f\r\ s\ poat\ `mp\rt\[i aceast\ speran]\. v\ repet. M\ voi consola atunci de faptul c\. Fiindc\ r\m\sese acela[i copil. * 1 Cf.carnete_Camus. la singur\tate. dac\ nu ajut\. devenit acela[i b\rbat. Atunci nu poate ignora c\ s`nt incapabil s\ mint `n leg\tur\ cu un asemenea subiect. Am primit scrisoarea dumneavoastr\ cu mare `nt`rziere. C`t despre anecdota principal\. amintirea [i exemplul. [i cu aceea[i fidelitate. solidaritatea corpurilor. . R\m`n. [tia s\ vorbeasc\ despre o anumit\ speran]\. am putut tulbura o inim\ de calitate. Sper c\ prietenul dumneavoastr\. A. * X.

Dar.]1 ei. ea este via]a.. 1941. Colega sa – cu [. iar el la fel. de vrei sau nu. un curs de ini]iere sexu1 Cuv`nt `ndoielnic. Dar `n zilele care vor veni trebuie s\ tr\ie[ti singur\. O pasiune nefericit\. cu memoria aceasta care doare. P\g`ni s`ntem. nici dup\. spune X. [i asta de 3 ani“. ea este `n contul vie]ii. * ~NSEMN|RI PE AGEND| Gal2 [i cu mine `n timpul manifesta]iei: Iar ai s\ faci o porc\rie Bine! Nu vrei s\ vii? Albert. c`t [i pe acela de „majuscul\“ (n. spre cinstea ei. tr.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 542 542 ALBERT CAMUS CARNETE 543 Nu. libertate tr\dat\ Unde-]i s`nt ap\r\torii? 1 Cuv`nt indescifrabil. 2 Poemul acesta este o replic\ scris\ pe un ton al deriziunii.). prin ceea ce e[ti. desigur. am s\-]i trag una. sportiv – care nu o poate iubi `nainte de meci. Suferin]a fizic\ este uneori a[a. dar ceea ce trebuie s\ faci acum nu e nimic altceva dec`t s\ tr\ie[ti ca toat\ lumea. pe care o purt\m to]i `n noi – noi. Ini]iere prin intermediul profesorului de gimnastic\ al mamei sale. . „Cu majuscule de durere“. la cererea mamei. * X. timpul care este smuls pentru munc\. acela care este smuls din timp. o treze[te cu o lovitur\ de genunchi `n [ale ca s\ se duc\ s\ preg\teasc\ micul dejun… Ea: „Nu fac dragoste. Libertate. la celebrul poem al lui Éluard. fac pe servitoarea. subliniaz\ inten]ia de a se referi la Éluard. Chiar [i ast\zi aceast\ plenitudine `nc\ nu a murit.. nu iese `n ora[ din acelea[i motive. Diminea]a.. deja citat `n Carnetele din 1939. cu golul acesta. Pe urm\ o convinge c\ e mai bine ca aceast\ chestiune s\ fie f\cut\ de un om care se ocup\ de art\… X. din moment ce Capital\ a durerii este titlul unei culegeri din perioada suprarealist\ a poetului (n. nu este umilitor s\ fii nefericit. Ai meritat. o fericire. citind un foileton. Acesta `i ]ine. pentru spiritele violente1. 2 Pierre Galindo. Cu cerneala pu[c\riei pe lan]urile sclaviei pe chipul bl`nd al `mpu[ca]ilor scriu numele t\u LIBERTATE2 Literele drepte s`nt z\brele fa]a ta e un z\vor fratern pentru c\l\i Pe ordinele de la vizete Scriu numele t\u LIBERTATE Libertate. ea domne[te asupra dumitale. spune X.: nici m\car nu iese din camer\ ca s\ viziteze ora[ul [i-[i `mparte timpul `ntre m`nc\ruri fine [i pat. adic\ cei care nu s-au ridicat la `n\l]imea fericirii [i care-[i amintesc `n mod dureros de alt\ fericire care dep\[e[te memoria. ~n francez\ e un joc de cuvinte care nu poate fi redat `n român\: capitale are at`t sensul de „ora[ capital\“. repet\ o fraz\ din carte: „S\ tr\ie[ti fiecare or\ ca [i cum ar trebui s\ fie ultima [i cea mai frumoas\“ [i strig\: „Este exact asta“. al\ (la 15 ani). iar `n familia mea cine se atinge de fratele meu e un om mort. fiindc\ libertatea a fost tr\dat\. o plenitudine de care pu]ine f\pturi au parte. Ultimul vers. ed). ca acei cre[tini mai mult din memorie. fiindc\ trebuie s\-[i p\streze for]ele. ca [i acea fericire despre care vorbe[te Bernard `n textul s\u cu o convingere care m-a emo]ionat at`t de tare. drag\ Dominique. nu ies nic\ieri.carnete_Camus. * Ezit s\ ]i-o spun. prieten oranez al lui Camus. fiindc\ nu mai are for]e. 1950. dar ne profes\m p\g`nismul din v`rful buzelor. Atonia. este cel mai bun. * Uneori. S`ntem. cu to]ii. Colegul ei de turneu care. * Acesta mi-e ca un frate. Dar cea a fiin]ei `nse[i nu poate fi. * Gloria e o m\n\stire.

Germain-des-Prés – a[tept`nd ce? De vorb\ cu un pictor beat „Cu ce te ocupi `n via]\ – nu s`nt la pu[c\rie – asta-i ceva negativ – ba nu. m\ plimb pe St. Din fericire. . impotent cu so]ia lui [i care i s-a confesat. toat\ ziua. C\derea. 1958. Doctorul Jivago. Mi-am `nregistrat la magnetofon C\derea.. Gallimard. Singur toat\ ziua. 24 Nimic. dar nu mai e un mo[. Ah! dac\ puterea de munc\ mi-ar reveni.R. scriu Scriu numele t\u adulterin Peste al t\u care m\ disper\ Oh! Ce-ai f\cut cu t`n\ra mea Kalande? Muri]i despuia]i C`nd fra]ii vo[tri v\ ucid Scriu numele t\u sonor Cu cerneala dezonoarei Ca s\ opresc viitorul Ca s\ bifez amintirea Scriu numele t\u LIBERTATE Cu majuscule de durere Pierre Serment1 CAIETUL AL IX-LEA iulie 1958 – decembrie 1959 21 iulie. `n fine.C.F.M. „~i merge mai bine“ – spune ea – „adic\“ – „Ei bine. Germain-des-Prés. tr. ~nregistrat. 1 Boris Pasternak. Dragostea ei cu M. Scrisoare Mi („nop]i violente [i pure“).qxd 12/12/02 4:31 PM Page 544 544 ALBERT CAMUS ~n noaptea pivni]elor Ochii t\i bl`nzi au p`r`it Scriu numele t\u Kalande moare U[or este s\ scrii groaznic este s\ mori Scriu. s-ar face lumin\. deghiza]i `n James Dean. ~n locul lui M. dineu cu B. Distribuit Demonii. ~i scriu. A[tept proste[te.“ Zona asta de umbr\ asupra vie]ilor. Am renun]at la c\l\toria `n sud. reflect`nd. R\t\cit asear\ pe St. aranj`nd cu inelarul 1 Cuv`ntul serment din pseudonim `nseamn\ „jur\m`nt“ `n francez\ (n. Dineu cu A. Seara. * 25 Nimic. N. Disperat din cauza incapacit\]ii mele de a lucra. Micu]ii derbedei. e pozitiv“ [i `nghite cinci ou\ tari stropite cu coniac. un gol `n mine care m\ deranjeaz\..carnete_Camus. * 22.). Jivago1 [i tandre]ea pe care o resimt pentru autorul lui. Dup\ ce am condus-o acas\. [i gestul cu m`na c\u[. Toate vie]ile. `nc\ nu-i un b\rbat adev\rat.

care ar fi succesorul lui Gandhi [i care ne explic\ mi[carea de socialism s\tesc [i agrar din India (Vinôbâ)1. 2 Fondatori. * 27 Terminat de `nregistrat C\derea.M. * 29 De diminea]\ m\ obsedeaz\ Algeria. Dup\-amiaz\ cu Colin Wilson3 – un bebelu[. ~n lumina zilei. Poate c\ zugr\virea unei anume disper\ri a epuizat totul la oamenii de v`rsta mea [i nu vom mai [ti s\ ne exprim\m adev\rata credin]\. pe firma luminoas\. trec`nd prin dreptul localului Aiglon.. * 28 Dineu B. Dar am pornit-o pe drumul epocii cu necazurile ei ca s\ nu tri[ez [i s\ nu afirm dup\ ce am `mp\r]it `mpreun\ suferin]a [i nega]ia. Vezi Caietul al VIII-lea. ca [i `nainte. Dar nu seam\n\ cu nimeni. B. prea t`rziu… Pierz`ndu-mi p\m`ntul. cu unsprezece ani `n urm\. ceea ce m\ plictise[te la culme. `n 1898. {i c`nt\ `n fiecare sear\. Merge s\ joace pocher. spune ea simplu. n\scut la Leicester `n 1931. ni se al\tur\. Tinerii negri brazilieni pl`ng`nd dup\ victorie [i `ncerc`nd s\-[i ascund\ fe]ele de obiectiv. {i m\ duc acas\. 488 [i 532. * 1 august Dejun la Barrault `n Chambourcy. Narayan. ~nceput cu greu prefa]a la Insulele1. Seara. Admir. ~l p\r\sesc devreme. Ei erau puri. * 30 iulie Zi solitar\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 546 546 ALBERT CAMUS CARNETE 547 sexul aparent `nghesuit `n blugii prea str`m]i. un rebel. Acum trebuie s\ transfigur\m [i de aceea m\ cuprinde nelini[tea `n fa]a acestei c\r]i care trebuie f\cut\ [i care m\ leag\ de ea. Gallimard. Avea 22 de ani atunci. A. Cer cenu[iu toat\ ziua.M. distrat. v\d numele A. ~i spun asta lui C. 4 Dou\ cuvinte indescifrabile. `n ]ara mea pierdut\.carnete_Camus. Don Giovanni. * 26 ~nregistrat C\derea. Credin]a asta e a mea [i nu m-a p\r\sit niciodat\. `l respinge. 1932. Seara film despre cupa mondial\ la fotbal. vizibil Europa a cucerit de acum `nainte Anglia. O nou\ edi]ie prefa]at\ de Albert Camus. 1 Cf. autodidact. Denoël. cum [i sim]eam de altfel. n-a[ mai face nici m\car doi bani. ai Teatrului de art\ din Moscova. Am preg\tit doar terenul pentru cei care ne urmeaz\. Dar r`dem mult `mpreun\. * 31 iulie A. . pp. Mai `nainte o fat\ destul de grosolan\. Vinôbâ ou le nouveau pè lerinage. 1954. la Nabokov. Dineu cu C. Acest t`n\r scriitor englez. observ urmele l\sate de cei unsprezece ani care au trecut. De asemenea scriitor minor. Munc\ inform\. La `napoiere. Insulele.W.M. Str\inul. Prea t`rziu. Outsider.]4 [tiu bine. M\ g`ndesc la trupurile goale [i brune. cu care se duce la pescuit. Lanza del Vasto. mai crease un nou tip de erou. Asta `nc\ m\ mai mi[c\ [i m\ emo]ioneaz\. Am fost fericit cu ea. urm\rit\ de un arab. toc- 1 Jean Grenier. `mi propune din nou asocia]ia Dancenko-Stanislavski2. „S`nt rasist\“. vine s\ m\ viziteze o jum\tate de or\ dup\-amiaz\. Furtuna apas\ peste ora[ – [i nu izbucne[te. „Acum trebuie s\ facem s\ se `mp\rt\[easc\ credin]a `n“ [. pe vremuri. Acum e m\ritat\ cu un `nso]itor de bord de la Air France.. 3 Colin Wilson. Intru. lene[ [i cinic. Dar o face pe contul lui. altfel spus. are deci 33 de ani acum.C. Cerul este permanent `ntunecat de o furtun\ care nu se mai ispr\ve[te. interesat doar s\ se bucure de via]\.

* Vineri 8 Zi singuratic\ precum aproape toate cele precedente. Din nou sim]\m`nt al `ndep\rt\rii lui M. apoi pleac\. ~n timpul zilei Mi telefonase de la Marsilia. parc\ absent\. voi fi fost un creator“. Felul ei natural de a fi. la gar\ p`n\ duminic\ seara. Frumuse]e u[or b\ie]oas\. E secret\ fa]\ de ceilal]i ([i asta o nec\jea at`t de mult pe X. Fr`nghia. {i de departe cea mai u[or de respectat.: „convorbirile onctuoase [i informe“ (la telefon). Plou\ de dou\ zile. nu trebuie s-o dezv\lui prin cuvinte. * Duminic\ 92 Bolnav. {tie asta. urm\rit\ de angoas\ [i panic\. dar trebuie s\ fie secret\ [i `n propriii ochi. * 2 august M\ str\duiesc s\ scriu jurnalul \sta. Dup\-mas\ cu Ivernel3. 3 Daniel Ivernel a jucat adaptarea lui Camus dup\ piesa lui Dino Buzzati. `ncearc\ s\ justifice toate nenorocirile prin necesara isp\[ire. Anne [i M. dar repulsia e puternic\. dar lent\. ca toate spiritele religioase. cea mai cast\. dar sumbre. unul dintre principalii colaboratori ai Editurii Gallimard. M. precis\ [i rezervat\. [i Karin. Seara am ie[it `n ora[ cu Michel. O sf\tuiesc s\ revin\ la Paris. Surd\ [i neformulat\. Seara iau cina la golf cu M. Dac\ reu[esc. Dans.). Superb\ re]et\. A p\r\sit Suedia nu [tiu de ce [i [i-a c`[tigat via]a ca manechin la un croitor de m`na a doua care o exploateaz\. o fac din panic\ `n fa]a memoriei mele deficitare. tr. Treizeci [i cinci de mii de franci pentru [apte ore de lucru pe zi. Luni 11.carnete_Camus. fuge din ora[ `n ora[. chiar [i a[a. filosof [i scriitor. ~i spun c\ la limit\ se ajunge la ce e mai r\u `n dialectic\. Duminic\ 10.E. B. uit s\ notez multe lucruri. Spre sear\ re`nvie [i asta m\ face fericit. * Mar]i 12 De diminea]\ vine C.G. Obosit\ [i `ndep\rtat\. Un caz interesant. Cin\ cu Brice Parain1 la el acas\. Miercuri 13. s\ m\ vad\. Gr\dinile noaptea. pe urm\ fac doar cu Karin o plimbare prin Montmartre. ~[i `ntinde imediat buzele fragede. R`dem mult. lunga mea reflec]ie `n leg\tur\ cu K. Dac\ m\ for]ez `n acest moment. Seara iau cina cu A. `n cel mai bun caz. Pu]ine fiin]e au mers mai departe dec`t ea `n acceptarea vie]ii. 6. a fost creat de Marc Eyraud. . Seara K. Noapte proast\. Dup\ el. 1 Brice Parain (1897-1971). * S`mb\t\ 2 M. cu infirmiera rusoaic\ [i feti]a ei de nou\ ani.P. evident. Fiin]a cea mai `nfocat\ pe care am cunoscut-o este. P\rin]i divor]a]i. {tiu acum de ce nu am f\cut-o niciodat\: pentru mine via]a e secret\. C\lduroas\. * Luni 4 Dejun M. ~ncerc s\-mi organizez lucrul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 548 548 ALBERT CAMUS CARNETE 549 [i „dac\ nu reu[esc.). sp\late sub lun\. Re]eta lui: libertate [i egoism. doctorul X. s`mb\t\ (n. * Mar]i 5 Dup\-amiaz\. Karin are 18 ani. Curajul acestor fete de la jum\tatea secolului `mi inspir\ `ntotdeauna aceea[i admira]ie. nevoia pe care o am de a cru]a s\n\tatea lui X. de fapt. Reflecteaz\. Dar nu s`nt sigur c\ voi putea continua. De pild\. 2 Eroare de datare: este. Dejun cu Char. Lung\ convorbire. m\ face s\ tr\iesc „`ntr-un glob de sticl\“. {i nu spun nimic din ceea ce g`ndesc. ~ntoarcere. Dar rolul lui {atov. M\ culc [i adorm cu o groaznic\ durere de cap. doar a[a este ea bogat\ pentru mine. liber\. Scrisoare de la X.. 7. voi fi fost un martor interesant. spun. De altfel. `n Demonii.. veridic\. Dup\-amiaz\.

Podul Cité. dineu cu R. Terminat Jivago cu un soi de tandre]e pentru autor. nu de ce.G. * 15. ~mi am`nasem vizita la Bellême [i brusc… ~l rev\d pe b\rbatul acela pe care-l iubeam cu tandre]e vorbindu-mi la Nisa. Sub aspect fizic e acela[i ca la 20 de ani. Mora figura lumii vechi1. de altfel. S\n\tatea inimii. `i ascult\ improviz`nd. Seara. despre singur\tatea lui [i despre moarte. pe una dintre b\ncile de pe Pont des Arts st\ `ntins un arab. asfalt. [i anume c\ aceast\ carte reia tradi]ia artistic\ a secolului al XIX-lea rusesc. sub un cer cald [i `nce]o[at al Parisului de august. `n mod vizibil. care m\ m`hne[te din nou. strivit\ sub patruzeci de ani de lozinci [i cruzimi umanitare. Accept\ s\ joace rolul lui {atov. * 18 august Dejun M. O `nt`lnim pe K. am f\cut `nregistr\ri cu M. Ce altceva? ~n serile de 15 [i 16. greu [i `ncovoiat de la mas\ la fotoliu. chiar dac\ ceea ce trebuie s\ spui este tragic. p. Pentru Julia. Dac\ moare.carnete_Camus. 16. Reg\sit\. `mbr\]i[a]i doi c`te doi. Seara. plimbare de-a lungul Senei. st`nd pe . Caietul al VII-lea. pe urm\ „vino“. pp. Dar de la boala lui de nervi resortul s-a rupt. * 23 august Moartea lui Roger Martin du Gard. bucuria asta lung\ m\ `ntoarce la el. E fals ceea ce se spune. [i. [i pe al]ii. Aceea[i depresie. A citit adaptarea mea dup\ Demonii `n timpul nop]ii. unul cu trompet\ [i cel\lalt cu banjo. Dar reu[e[te mai mult: re`nvie inima ruseasc\. am o `nt`lnire). de Lara. Nu po]i scrie dac\ nu-]i reg\se[ti vitalitatea [i energia. asta se `nt`mpl\ din cauza desp\r]irii de so]ia lui.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 550 550 ALBERT CAMUS CARNETE 551 Anne [i R. ~mi umple zilele cu frumuse]e. Noaptea de 15. de Rusia [i de tot restul. [i Rusia. Durere. Joi 14. * 19 Scrisoare de la X. Seara cin\ R. {i de o asemenea dragoste. Poemele lui Char. f\r\ s\ o mai poat\ l\sa din m`n\. Mai ales. 17 august Toat\ perioada asta din ziua de 2 este de fapt goal\. `n mai. Sora ei. Tr\ie[te pe dinafar\. * 1 ~nsemnare pentru proiectul piesei despre Julie de Lespinasse. cu bl`nde]e. Guibert este nobilul progresist. Mai `ncolo. Tat\l ei `i porunce[te s\ admire apusurile de soare: „de vreme ce e[ti artist\“. Ivernel la telefon. {i privirea lui frumoas\… Puteai s\-l iube[ti. pe c`mpie. Cf. de 22 ani moare de un cancer la ficat. Este mult mai st`ngaci [i. Departe de a m\ `ndep\rta de la lucru. Firea ei natural\ m\ sufoc\ (`ntinde m`na direct. * 21-23 seara Mi. m\n`nc\ necontenit. Jivago este o carte de dragoste. Oameni nenumi]i se afl\ l`ng\ mine Copaci. Iar curajul lui Pasternak este de a fi redescoperit acest izvor adev\rat al crea]iei [i de a se fi ocupat `n lini[te s\-l fac\ s\ ]`[neasc\ `n mijlocul de[ertului de acolo. cu instantaneele sale continue. 449 [i 488. ascult`nd c`ntece arabe. Doctorul `[i iube[te so]ia. copii [i sedentari Eu s`nt `nvins de to]i ace[tia {i asta-i singura-mi victorie. `nc`t se r\sp`nde[te peste toate fiin]ele concomitent. cu un radio portabil la cap. modern ca factur\. ~[i t`ra corpul mare. s\-l respec]i. Sub Pont Neuf ni[te tineri str\ini (nordici) stau aduna]i `n jurul a doi dintre ei. dar [i pe Lara. 406 [i Caietul al VIII-lea.

pur [i simplu“. * 29 ~ntoarcerea lui C. * 30 septembrie O lun\ petrecut\ ca s\ rev\d Vaucluse [i s\ g\sesc o cas\. Din nou a[ vrea s\ tr\iesc aici.. 1959. s\ g\sesc o cas\ care s\-mi convin\. Clitemnestra `mb\tr`nit\. 1 Jean-Claude Brisville. m\n`nc zdrav\n [i o pornesc de acas\ pe ploaie.M. ron]\ind din c`nd `n c`nd un pesmet. Triste]ea de a-l vedea izgonit din casa [i din parcul lui (unde se `nal]\ acum un ansamblu hidos de blocuri). B. Pe 3 plimbare lung\ cu R. {i pentru prima oar\ de mai multe decenii. Peisajul pe care-l recunosc m\ hr\ne[te din nou [i sosesc fericit. Martin. romancier [i autor dramatic. Plecare de diminea]\. asta-i sigur. adorm la ora trei. are [arm. cu sandalele ei sobre `n picioarele mici [i bine f\cute. `nghesuit acum `n od\i]a de la hotelul St. spa]iul nesf`r[it m\ umplu de `nc`ntare. `n plin av`nt. Gallimard. m\ trezesc la cinci. Pl\cerea precum acele lungi valuri care curg. doamna Mathieu. ~n ciuda usc\ciunii [i a aerului ei amar. Apoi plecare spre St. plimbare. 2 Scriitorul Jean Bloch-Michel (1912-1987). pu]in trist\. ~n loc s\ ia n\mol pentru cuiburile lor se duc s\ ia p\m`nt din culturi. M\ ocup de casa `nchiriat\. * 26-29 Exemplul lui Giacometti.carnete_Camus. ~nc\ dou\sprezece ore la volan. O achizi]ionez pe cea din Lourmarin.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 552 552 ALBERT CAMUS CARNETE 553 25 Cin\ Brisville1 ([i Thérèse). au cunoscut foarte de tineri experien]ele extreme (inclusiv gloria [i dragostea) [i care ajung la maturitate f\r\ s\ mai doreasc\ nimic altceva dec`t s\ tr\iasc\. la familia Mathieu. pe drumul de creast\ din Luberon. anun]`ndu-mi c\ vine cu copiii. . 3 Marguerite Jamois. Doamna Mathieu este cea care-mi spune c\ nu va r\m`ne aici dec`t patru zile [i c\ familia ei va fi la Paris. La Camphoux. Un principiu mai bun pentru carnetul acesta s\ rezum din c`nd `n c`nd (de 2 ori pe s\pt\m`n\?) evenimentele importante ale perioadei scurse. ca noi. parfumul puternic de lavand\ `mi iese `n `nt`mpinare. Nu las volanul din m`n\ timp de unsprezece ore. * 2 septembrie la l’Isle-sur-Sorgue. coleg al lui camus la Combat. L’Isle unde m\ simt brusc la ad\post [i `mp\cat `n camera s\r\c\cioas\ de la hotelul St. a scris Camus pentru colec]ia „La Bibliothèque idéale“. m\ treze[te [i-mi alerteaz\ ritmul inimii. Nu dorm noaptea. Dar `ncerc s-o fac mai confortabil\. iar ploaia nu m\ p\r\se[te nici ea p`n\ `n Drôme unde se r\re[te p`n\ ce. directoarea Teatrului Montparnasse. s\ m\ fixez `n fine pu]in. dar totu[i `nc`nt\toare cu vederea ei spre Luberon. cu corpul lung [i cu frumoasa-i privire trist\. ([i Vivette2). `n apropierea ora[ului Nyons. spre Paris [i b\l\riile roz `n p\durile de pini. Nu-i va pl\cea lui X.C. M-am culcat devreme. poart\ ochelari. romanciera Vivette Perret. Apoi marea cea mare [i `nspumat\. Ie[ind. S`mb\t\ 30 am v\zut-o pe Jamois3 [i am convenit cu ea c\ nu se vor putea reprezenta imediat Demonii la Montparnasse. Jean ca s-o `nt`lnesc pe Mi. ~n acela[i timp m\ g`ndesc mult la Mi [i la via]a ei aici. apoi Parisul. Pe 4 tot mai a[tept telegram\ sau telefon de la X. La cin\ doamna Mathieu spune: „P`n\ [i r`ndunelele s-au prostit. C`t despre domnul Mathieu. Ah! [i pe urm\ M. Capela [i bulevardele exterioare. care jupoaie. Martin. Lumina violent\. M`nie [i `ndep\rtare fa]\ de ea [i de mine care nu `ncetez s\ a[tept semne de tandre]e acolo unde nu exist\ [i nu pot exista. [i so]ia sa. [i via]a ei: „Cei care. La l’Isle l-am reg\sit pe René Char. Parisul sordid. activul [ef de exploatare a devenit un b\tr`n impotent care nu-[i mai controleaz\ nici „erup]iile“. dou\sprezece din treisprezece cuiburi din Camphoux s-au pr\bu[it cu ou\ cu tot“ [i Char: „speram ca m\car p\s\rile s\ salveze onoarea“. Sute de kilometri prin mirosul culesului de vii. Pe urm\ telefon lui Barrault ca s\-i dau acordul meu.

Dup\-amiaz\. elementul mozartian. sentiment al unei adev\rate capcane. * 22 noiembrie Pr`nz cu Char [i cu St.: Schimb\m rolul. Dac\ dau. 45 de ani A[a cum mi-am dorit. Acestea fiind spuse. Minunatul ei apetit. M\ simt `n for]\. Eu care m\ simt at`t de u[or [i at`t de des `n mod stupid responsabil fa]\ de fiin]e. S\ nu scot `n eviden]\ ceea ce s`nt. ~n casa goal\. Lipsa de vlag\ e mai puternic\ dec`t frica. care intr\ `n `nc\peri `mpinse de v`ntul violent. zi de singur\tate [i de reflec]ie. Ar trebui s\ rezum aceste 18 zile [i o voi face. S\ `ncep de pe acum deta[area care va trebui s\ fie `ncheiat\ la cincizeci. Nici m\car nu e adev\rat. trebuie s\ intervin. . * 1 Scriitor american care s-a ocupat de realit\]ile economice [i sociale din ]ara sa [i a avut mai multe lucr\ri publicate `n Fran]a `ntre 1920 [i 1930. * Decembrie Repeti]ii Demonii2. voi domni. Dimpotriv\. la Teatrul Antoine. * 7 noiembrie. f\r\ o mobil\.: Da. * 18 octombrie Cobor din trenul de noapte la l’Isle-sur-Sorgue `n b\taia unui mistral uscat [i rece. nici ceea ce fac. asta-i tot. Atunci s-ar num\ra adev\ra]ii aman]i“. Waldo Frank1 `ntr-o camer\ trist\. Pasternak: „[…] elementul acesta viu [i palpit`nd de aristocratism pe care. * 27 ~ntoarcere la Paris. Insulele. de Beer: „Adulterul ar trebui pedepsit cu moartea. `n picioare ore `ntregi cu ochii la frunzele moarte [i ro[ii ale vi]ei-de-vie s\lbatice. Nation. ~n ziua aceea. * 19 Lumin\ continu\. dar femeile or s\ ne scape [i noi vom muri. Exaltare pl\cut\ [i puternic\ toat\ ziua `n lumina sc`nteietoare. John Perse. S\ nu m\ pl`ng. `l numim [i noi cel mai `nalt principiu mozartian. Cuny care pare prea b\tr`n ca s\ joace pe Stavroghin [i e de v`rsta mea. 2 Demonii s-a reprezentat pentru prima oar\ la 30 ianuarie 1959. deseori. * Democra]ia nu este legea majorit\]ii. vocile lini[titoare care anun]\ numele sta]iilor. s\ consider c\ am primit. L.carnete_Camus. * 17 octombrie Plecare Vaucluse. * 5 noiembrie Scrisoare de la so]ul lui E. la fel ca Pu[kin.“ J. de ast\ dat\ nu simt nimic. Denis). ~n noapte.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 554 554 ALBERT CAMUS CARNETE 555 * Vizita f\cut\ de scriitorul ajuns intelectualului pr\p\dit (cocioaba din cartierul St. M. * Mi. Mistralul. care m\ anun]\ c\ so]ia lui vrea s\ se sinucid\ [i m\ roag\ s\ intervin. ~n jurnalul de c\l\torie `n Statele Unite. ci protec]ia minorit\]ii. Camus spune despre el: „Unul dintre rarii b\rba]i superiori pe care i-am `nt`lnit aici“.B.

avionul la trei diminea]a. aerul bl`nd [i spongios. ~mi parvine s`mb\t\ de diminea]\. ~n jurul ei familia a[ezat\.]1 despre Nietzsche: „consim]irea la via]\ la care a condus unirea dintre r\bdare [i revolt\ este culmea marii amiezi a vie]ii“.“ Spune „mul]umesc domnule doctor“. Dar lumina [i spa]iul o deranjeaz\. * Straniul obicei de a face ca numele ei s\ fie precedat de men]iunea „v\duv\“. doctorul o s\-mi dea ceva ca s\ m\ mai pun pe picioare. {i totu[i cerul e cenu[iu. Cere ca odaia s\ fie men]inut\ `n `ntuneric. * Spune despre Philippe cu care tocmai s-a logodit Paule: „Taic\-s\u e cineva bine. cu ardoarea lor misterioas\ [i bogat\… Din nou. Noaptea urm\toare. Mama lui ]inea pensiunea familial\ din Panelier. lent… Buzele ei au disp\rut. l`ng\ Chambon-sur-Lignon. nici s\ asculte fiindc\ e surd\. D\ ascultare. nici s\ brodeze din cauza degetelor. at`t de drept – fruntea lat\. maic\-sa e cineva bine. * 23 martie Noapte proast\. mizerabil\.“ „Pe urm\. Telegrama de la L. Sufer\ `n t\cere. * 17 martie Moartea lui Paul Oettly1 la 69 de ani. plin\ de noble]e. * Léopold [. sor\-sa e cineva bine. * 20 martie Mama operat\. Nu 1 Paul Oetly era unchiul prin alian]\ al lui Alber Camus. Aceea[i impresie pe terenul Casei Albe: p\m`ntul meu. O batist\ [i un piept\na[. nici s\ coas\. greoaie. Se c\s\torise cu o m\tu[\ a poate s\ fac\ nimic: nici s\ citeasc\ nu [tie. M\ instalez la clinica de pe `n\l]imile Algerului. ~mi am`n plecarea `n Sud. Au fost mai vii. El [i-a f\cut serviciul militar. . unde a locuit Camus din august 1943 p`n\ `n noiembrie 1943. 1 Un nume indescifrabil. biata carne. Dar nasul at`t de fin. care o `nso]ise toat\ via]a [i care mai figureaz\ [i ast\zi pe h`rtiile de la clinic\. Cu inima str`ns\. a[tept`nd… Fratele ei. * Carnea.carnete_Camus. * Boala Catherinei. S`nt oameni de alt\dat\. A v\zut-o pe Paule la sonde [i (gest cu cele dou\ ar\t\toare care se unesc) cu at`t mai bine. Pe cear[afuri: m`inile ei noduroase. c`nd am s\ fiu acas\.. dec\zut\. Ora 7 la Alger. Joseph. Timpul curge greoi. ochii negri [i str\lucitori `n arcada osoas\ [i [lefuit\. mut\.. umilit\. De diminea]\ plou\ peste golf [i coline. Glicinele: mi-au umplut tinere]ea cu parfumul lor.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 556 556 ALBERT CAMUS CARNETE 557 3 martie M\ zbat ca pe[tele prins `n ochiurile n\vodului. Carnea sacr\. Afar\ admirabilul peisaj care coboar\ p`n\ `n golf. mai t`n\r cu c`]iva ani. neobosite. Francinei Camus. * ~n camera imaculat\ cu pere]ii albi [i goi: nimic. a[teapt\ [i el – dar ca [i cum [i-ar a[tepta r`ndul – resemnat [i trist. murdar\. A doua zi b\tr`na sa mam\ (93 ani) se sinucide. Ea nume[te Vichy toate apele minerale. mai prezente `n via]a mea dec`t multe fiin]e… `n afara acesteia care sufer\ l`ng\ mine [i a c\rei t\cere n-a `ncetat s\-mi vorbeasc\ timp de o jum\tate de via]\. a fost adesea implicat `n crea]iile teatrale ale lui Camus. Actor [i regizor.

Prin Omul din subteran\1 Nietzsche l-a descoperit pe Dostoievski `n ’87.“1 * S\ distrug `n via]a mea tot ce nu este s\r\cia asta. trestii. Colina acoperit\ de acante. pe Stendhal la treizeci [i cinci!). * Pasternak despre Scriabin2: „Fiecare dintre noi a cunoscut o clip\ identic\ `n via]\. S\ m\ ruinez. Nietzsche: „Nici o suferin]\ nu a putut [i nici nu va putea s\ m\ fac\ s\ depun m\rturie mincinoas\ `mpotriva vie]ii.carnete_Camus. 23 februarie 1887) Omul din subteran\ s-a mai tradus prin ~nsemn\ri din subteran\ sau Subterana. culegere de nuvele care a declan[at un proces. care tocmai a fost tradus `n francez\ (printr-o `nt`mplare asem\n\toare i-am `nt`lnit pe Schopenhauer la dou\zeci [i unu de ani. Oamenii care au „o voin]\ cu b\taie lung\“. A[a erau acum o sut\ de ani [i deloc mai deforma]i de contextul social. cu aceea[i bl`nde]e… Fiin]e pe care nici ziarul. mo[moni [i de glicine. Un gest `nt`mpl\tor. * Sofocle dansa [i b\tea bine mingea. `n care regret\ prietenia lui Wagner: „[…] la ce-mi folose[te c\ am dreptate `mpotriva lui `n multe privin]e“. Idem: „[…] po]i. * 1„Acum c`teva s\pt\m`ni `nc\ mai ignoram p`n\ [i numele lui Dostoievski – eu. chiparo[i. * 29 martie ~ntoarcere la Paris. i-a promis acest dar al unei personalit\]i [i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 558 558 ALBERT CAMUS CARNETE 559 A tr\it `n ignoran]a tuturor lucrurilor – `n afar\ de cea a suferin]ei [i a r\bd\rii – [i ast\zi continu\ s\ `ndure suferin]ele fizice. palmieri. `ntr-o sear\: „{i ai fi putut s\ mori f\r\ s\ vezi asta!“ Scrisoarea c\tre Gast din 20 august 1880.“ Sim]ul istoric nu este dec`t o ideologie mascat\. portocali.. Vocea s`ngelui (sau cum s\-i spun?) s-a f\cut imediat auzit\. pini.). Fiec\ruia dintre noi revela]ia i s-a oferit. propriul nostru eu s\ poat\ din nou s\ se joace cu sine [i s\ r`d\ de sine“. de fapt. nici vreo alt\ tehnic\ nu le-au atins. N. bucuria mea a fost extraordinar\. s\ alergi la `nt`lnirea cu o bucat\ de p\m`nt pe care se-nal]\ ceva. [i a comparat aceast\ descoperire cu aceea a romanului Ro[u [i Negru. scrisoare c\tre Overbeck. * „Detrás de la cruz está el demonio. ca [i cum ar fi o fiin]\ vie“. `n felul s\u. Idem: „Cele mai mari opere din lumea `ntreag\. . „S\ cucere[ti libertatea [i bucuria spiritual\. a[a cum o cunosc“. * 1 „~n spatele crucii se afl\ diavolul“ (sp. descoperind brusc cerul din Napoli. astfel `nc`t s\ po]i crea [i s\ nu fii tiranizat de idealuri str\ine. 1958). Nu? Ah! Bine.“ (Nietzsche. 2 C\s\tori]ii. ne povestesc. Omul cu inim\ profund\ are nevoie de prieteni dac\ nu-l are pe Dumnezeu. S-ar spune c\-mi f\ceam s`nge r\u. [i-a ]inut fa]\ de fiecare aceast\ promisiune“. nici radioul. biet analfabet care nu citesc nici un «ziar». `ntr-o libr\rie. propria lor na[tere“. om din nord. 2 Pasternak i-a consacrat un capitol lui Scriabin `n Essai d’autobiographie (Gallimard. Idem: „{ase singur\t\]i `i s`nt deja cunoscute / Dar marea `ns\[i nu i-a fost destul de solitar\…“ Despre utilizarea gloriei drept camuflaj `n spatele c\ruia „invizibil. chiar dac\ vorbesc despre lucrurile cele mai diverse. zi de zi. fiind considerat\ blasfematorie. Mirosul seringilor. mi-a pus sub ochi Omul din subteran\. Descoper\ `n ’88 C\s\tori]ii2 de Strindberg.

Am spus ceea ce se cuvenea ca s\ fiu la unison. minuna]i trandafiri `nc\rca]i de ap\. 1720. S\ trec restul sub t\cere. p. Supraputere `n crea]ie. * 13 mai C\l\torie la Arles. Acum r\t\cesc printre ruine. S\-mi amintesc. [i e p\cat. pietrele albe [i marea arz`nd de lumin\ s`nt caste. * Aman]ii din Marsilia. aceast\ t\cere deplin\ pe care am reg\sit-o aici. la `nceput. cu genunchii pe jum\tate `ndoi]i. Sub cerul `nsorit. * Emisiune televizat\1. m\ r\zboiesc cu mine [i m\ voi nimici sau voi rena[te. S\ tr\iesc etapele unei vindec\ri. sf`[iat. pentru singur\tatea ei. pentru frumuse]ea ei. marea plin\ de sev\. {i la cap\tul tuturor acestor eforturi s-a produs catastrofa. S\ p\strez acest tremur pre]ios. Rozmarinul e `n floare. Sleit de puteri. Schituri maronite (O var\ `n Liban)2: „~n aceea[i pe[ter\ se vede aproape [tears\. c\ trebuie s\ suprim orice polemic\ zadarnic\. `n starea actual\ a lucrurilor. critic ceea ce am crezut. Am avansat cu partea `nt`i la Primul om. De aceea cei care mi-au `mp\rt\[it ideile se cred viza]i [i s`nt at`t de sup\ra]i pe mine. chiar c`nd m\ sim]eam separat. * 28 aprilie Sosire Lourmarin. De scris sub titlu – Strangelo – o povestire greu de `n]eles. Nietzsche `n ’87 (43 de ani): „Via]a mea se afl\ `n clipa aceasta exact `n plin\ mi[care: o u[\ se `nchide. trebuie s\ accept s\ pl\tesc [i s\ fiu pedepsit. * De aproape cinci ani pe mine `nsumi m\ supun criticii.carnete_Camus. ora[ul ]ip\tor [i pestri]. Splendida tinere]e a lui M. `n 1962. Plimbare. ~n gr\din\. dar nu. Rusalii. un crucifix mult mai vechi – `n care Hristos. asta-i tot. savuro[i ca ni[te fructe. resemnat cu singularitatea [i infirmit\]ile mele. * Mai Reluat lucrul. Restul nu exist\. ne`ncetat. Dac\ nu m\ ]in de regula asta. din 12 mai 1959. s\ sem\n cu toat\ lumea. ap\rute `n 1950 la Gallimard. ceea ce m-a f\cut s\ tr\iesc. Pléiade. s\-mi spun din nou. * Am vrut s\ tr\iesc ani `n [ir dup\ morala tuturor. . S\ exalt ceea ce trebuie exaltat. Cer cenu[iu. {i trebuie s\ reconstruiesc un adev\r – dup\ ce am tr\it toat\ via]a `ntr-un soi de minciun\. iar seara violetul st`njeneilor devine [i mai `nchis. * Grenier. Recuno[tin]\ pentru regiunea asta.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 560 560 ALBERT CAMUS CARNETE 561 1 aprilie Dragostea `mpotriv\. s`nt f\r\ lege. Nu pot s\ „apar“ f\r\ s\ trezesc reac]ii. * 21 mai E anotimpul ro[u. M-am str\duit s\ tr\iesc ca toat\ lumea. c\l\torie la Toulon. text cu care a completat Jean Grenier. Cire[e [i maci. Parodia face mai mult dec`t minciuna: e mai aproape de adev\rul pe care-l joac\. pare s\ poarte pantaloni bufan]i ca locuitorii de acolo – [i este `nso]it\ de inscrip]ii `n strangelo (ce este Strangelo)“. Scrisorile din Egipt. dorin]a lor mereu re`nnoit\. 2 „Schituri maronite“ este un capitol din O var\ `n Liban. singur [i accept`nd s\ fiu astfel. alta se deschide“. [i azv`rlindu-i la urm\ `ntr-o be]ie nesf`r[it\… Doar golfurile mediteraneene. sub titlul „De ce fac teatru“. S\ n-o mai cercetez? S-o primesc. 1 Este vorba de Gros plan. * Teatrul cel pu]in m\ ajuta. care se g\se[te `n volumul Théâtre-récite et nouvelles. obositoare. dar imposibil\.

[i `ntr-at`t `nc`t a[teptai clipa c`nd. astup`nd ie[irile str\zilor [i ale canalelor. neobosit. Diminea]a se citea `n Il Gazzettino c\ ni[te vene]ieni `nnebuni]i din cauza c\ldurii fuseser\ du[i la balamuc. iar Vene]ia era tot `mpresurat\. grea [i moart\ ca un burete enorm. apoi se scoal\ am`ndoi. f\r\ s\ poat\ tr\i la `n\l]imea ei. * D. Morala duce la abstrac]iune [i la nedreptate. incapabili s\ dormim. dar cu un soi de bucurie interminabil\ [i stranie. r\t\ceam incapabili s\ m`nc\m [i ne hr\neam cu cafele [i `nghe]ate. unde Camus personal se ocup\ de regie. O abordeaz\. ap\sa asupra lui. se joac\ Demonii la Teatrul Fenice din Vene]ia. Este mama fanatismului [i a orbirii. iar eu `n cabina plin\ de umbr\. `n a[teptare. Uneori. ora[ul adineauri `nc\ str\lucitor prin culori [i frumuse]e s\ se mistuie `ntr-o cenu[\ pe care v`ntul absent nici m\car nu ar spulbera-o. C\ldura asta moale [i arz\toare p\rea s\ road\ p`n\ la os ora[ul din ce `n ce mai neputincios. Capetele cad [i el legifereaz\. ag\]a]i unii de al]ii.carnete_Camus. `n fine s\ d\inuim `n acel timp straniu f\r\ repere. funda]iile [i st`lpii de amarare putrezi]i. Cine este virtuos trebuie s\ taie capetele. nici o posibilitate de sc\pare. Nici o poart\ de ie[ire. Supunerea pe care o au toate `n acele momente. acei campo `ncin[i. Vene]ia `ntre 6 [i 13 iulie2. Morala taie `n dou\. c\utam doar s\ mai respir\m `nc\ o dat\. `n a[teptare. `n apa c\ldu]\ [i v`scoas\ a dimine]ii sau `ntr-o gondol\ r\t\cind pierdu]i pe canale `n timp ce `ntregul cer devenea gri-trandafiriu deasupra olanelor de culoarea peruzelei. smul[i din via]\. `n vreme ce. 2 ~n timpul unui turneu. necredincios. Pisicile st\teau tol\nite pretutindeni. Mi se str`nge inima v\z`nd cu ce aer supus `l urmeaz\ ea. pe terasa unei cafenele [i apoi la teatru. umpl`nd tot spa]iul liber dintre casele apropiate. dar [i fiin]e pe care nu le dorea nimeni [i nimic pe lume. iunie ’59 Am abandonat punctul de vedere moral. ia loc l`ng\ ea. dintr-o singur\ lovitur\. [i nu mai [tiam unde `ncep [i se sf`r[esc zilele [i nop]ile. doar o dat\. cu o ambarca]iune `nchiriat\ de Michel Gallimard. numai piele [i os.J. Dar ce s\ mai spun despre cel care declam\ morala. O armat\ de turi[ti hido[i se `nv`rteau astfel cu furie. A[teptam. separ\. S`nt ca [i mine. altfel ur`]ic\. s\ accep]i s\ fii judecat [i s\ nu mai judeci. * Daneza lui Joski. pe rugul acela de frumuse]e. feroci. brusc lipsit\ de ocupa]ie [i speriat\ de a 1 Aluzie la c\l\toria `n Grecia din iunie 1958. Fiin]e `n afara timpului. `n mijlocul incendiului `mpietrit care devora Vene]ia. C\ldura. da.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 562 562 ALBERT CAMUS CARNETE 563 * La amiaz\. ca [i ast\zi. strivit de c\ldur\. nici la ora aceea. c`te una se scula. Ziua ne surprindea pe plaja de la Lido. plin de o iubire f\r\ obiect1. r\t\ci]i. C`t despre noi. f\r\ speran]a de a mai sc\pa. incapabili s\ ne desp\r]im. risc`nd c`]iva pa[i pe acel campo `ncins [i pe dat\ soarele moale [i r\u st`nd la p`nd\ o dobora. s\ participi la unitate – [i. `mpopo]ona]i grotesc. t\ia retragerea `nspre Podul Libert\]ii [i. zgomotul tractorului `n v`lceaua Lourmarin… Ca [i cel al motorului de barc\ `n portul Chios. s\ spui da. arz`nd [i noi. desc\rneaz\. mereu arz\toare [i umed\. * Paris. fi ajuns a[a. s\ suferi de agonie. Trebuie s\ fugi de ea. ~mi plac micile [op`rle la fel de usc\]ive ca pietrele pe care alearg\. ~ntregul ora[ era `mb\tat de c\ldur\. Ora[ul era pustiu atunci. nici odihn\. iar Vene]ia se cufunda tot mai mult `n lagun\. c`teva clipe. . transpira]i. Ora[ul `mb\tat de c\ldur\. strivea laguna. or\ de or\. instalat\ peste ora[. splendoarea cojit\ a palatelor. {obolanii se i]eau din apa st\tut\ a canalelor [i trei secunde mai t`rziu rec\deau ca o mas\ compact\ `napoi. remarc\ o t`n\r\ danez\. dar c\ldura nu sc\dea. nici pe `nserate. o capcan\ de c\ldur\ `n care trebuia s\ tr\ie[ti [i s\ te `nv`r]i. pierdute `n continuarea acestei nebunii r\t\citoare [i imobile. ca trupa oribil\ a unui circ imens. mereu egal\. cu nervii `ncorda]i de cafea [i insomnie.

* 13 august Absen]\. pr`nze[te `n pat `n jurul orei 13 sau 14 [i pe urm\ `nc\ mai r\m`ne `n pat p`n\ la sf`r[itul dup\-amiezei. ~ncercare de concentrare zilnic\. * Seara cobora peste v`lcea. `n barca cu p`nze. la sf`r[it. etc. gelozia st\ m\rturie pentru spirit. `n pofida mea [i `n pofida ei. * Roman. c`nd fiin]a unic\ se na[te. Ora aceasta c`nd frontierele corpurilor cad. contra ei [i a firii sale slabe [i. ignoram acest am\nunt. r\m`ne cu X. Pentru el este o lupt\ contra mor]ii. * Septembrie Y. Gratitudine. unde Grecia se al\tur\ lui Hristos. Da. de ascez\ intelectual\ [i de con[tiin]\ extrem\. astfel c\. violent\ recuno[tin]\ fa]\ de Mi. Ea este suferin]a de a-l vedea pe cel\lalt redus la un obiect [i dorin]a ca to]i [i totul s\-l recunoasc\ drept subiect. care o iube[te [i tace. nu mai exist\ dec`t vidul. casele r\bd\toare. `n goliciunea total\ a d\ruirii profunde. Nu po]i fi gelos pe Dumnezeu. [tie asta. contra lui `nsu[i. se purific\ pe un rug nestins sau `ntr-o ]`[nire de ape jubil`nde – se `ncununeaz\ cu o recuno[tin]\ f\r\ limite. nou\zeci [i [apte pe minut.. promite asta `n singurul loc unde reg\se[te pu]in\ sfin]enie. Zile `n [ir vibr`nde [i contopirea total\ p`n\ `n acel punct `n care trupurile s`nt sensibile [i emo]ionate ca ni[te inimi. s\ se ad\posteasc\ acolo pe vecie. zidurile vechi. acolo unde `nse[i sim]urile str\lucesc `n lumin\. `nconjurat\ de France-Dimanche. * Culpabilitatea unui popor? (Fran]a ca [i Germania – Iuda – cei care dorm etc. pierz`ndu-se `n ea. contra uit\rii. c`nd s-a terminat cu av`nturile.carnete_Camus. `n fine. Cinémonde etc. `n spatele acelei fiin]e pe care o str`nge la piept. Iar J. crenelurile. Dragostea izbucne[te `ntre ei ca o pasiune trupeasc\ [i sufleteasc\. o sf\tuiesc s\-i spun\. {i dup\ ea nu va mai exista nimeni. hot\r\[te s\ ]in\ aceast\ promisiune orice ar fi. mai `n serios despre extrema b\tr`ne]e. cincizeci [i [apte de milioane pe an. * St`nga asta din care fac parte. frustrare dureroas\. c\ P. Printemps se treze[te la ora 11. [i dorin]a necontenit ren\sc`nd ca [i emo]ia. cu bucuria sim]urilor etc. * Mi c\reia `i vorbesc mai `n glum\. La Saint Julien le Pauvre. El r`de [i o or\ mai t`rziu se duce la hotel cu X. Dar inima mea tr\ie[te.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 564 564 ALBERT CAMUS CARNETE 565 * Aici `mi comunic\ J. Nu era deci adev\rat c\ indiferen]a c`[tigase tot. inima mea tr\ie[te `n fine. a l\sat-o `ns\rcinat\. izbucne[te `n pl`ns: „Iubesc at`t de mult dragostea!“ * ~nainte de a scrie un roman. se abandoneaz\. `n dragostea `n sf`r[it reg\sit\. r\m`ne `n pat. Fo[netul ierburilor sub picioarele mele. se las\ `n voia m`inilor ei. deschiz`nd-o p`n\ la sf`[iere ca s\ se refugieze `n fine `n ea. trec`nd prin fa]a lui J. m\ voi retrage `ntr-o stare de obscuritate [i asta timp de mai mul]i ani. * ~n Hristos se ispr\ve[te moartea care a `nceput `n Adam. Oh. [i el o str`nge tot mai tare. Noir et Blanc. pe care le devoreaz\. Uni]i pretutindeni. Match. * . * O sut\ patruzeci de mii de muribunzi pe zi.) * Ce mai face scumpa dumneavoastr\ mam\? Cu durere am pierdut-o acum 3 luni.

Pe[tele care urc\ mai sus dec`t zona habitatului s\u. plesne[te [i cade la suprafa]\. ci `n exaltare. numai iubirile fericite pot s\-i prelungeasc\ tinere]ea. Pe p\m`ntul primitiv ploile au c\zut timp de secole ne`ntrerupt. * Iubirea fizic\ a fost `ntotdeauna legat\ pentru mine de un sim]\m`nt irezistibil de inocen]\ [i de bucurie. * ~n marele Luberon. dou\ milioane de tone de alge. Uscatul. emit [i un nor luminos. Nu pot s\ iubesc printre lacrimi. Ca s\ `nfrun]i moartea nu exist\ dec`t re]etele umanismului clasic. Nu eu. ~n Marea Sargasselor. nu este dec`t o pojghi]\ foarte sub]ire deasupra m\rii. * B\rbatului matur. continentul. ci pana g`nde[te.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 566 566 ALBERT CAMUS CARNETE 567 Efortul cel mai istovitor din via]a mea a fost s\-mi `nfr`nez propria natur\ ca s-o fac s\ slujeasc\ celor mai mari dintre proiectele mele. Este convertit la via]a liber\. numai din c`nd `n c`nd reu[eam. Adev\rul minte. domnul Mathieu a fost profesorul de literatur\ al lui Albert Camus. * ~n ora[ele de piatr\. Se deplaseaz\ prin pulsa]ii. * Nu pot tr\i mult timp printre fiin]e. `n fine. cal alb. Marea meduz\ ro[ie. Din c`nd `n c`nd. Se ascund `n lumin\. acoperind insulele [i ]\rmurile joase [i l\s`nd b\rcile coco]ate pe forturile Alexandriei. Valul de flux din 358 s-a ridicat din Mediterana oriental\. Nuvel\? Un b\rbat care afl\ acest lucru se duce dup\ el. ~n mare s-a n\scut via]a [i `n tot acel timp imemorial care a dus via]a de la prima celul\ la fiin]a marin\ organizat\.carnete_Camus. `n ultima Dup\ miliarde de ani. Calamarii ad`ncurilor. * S`nt un scriitor. Cu moartea `n fa]\. clas\ a cursului superior de liceu. 1 ~n 1932. Pe[tii zbur\tori `[i fac cuiburile `n abisuri ca s\-[i ad\posteasc\ acolo ou\le. Celelalte `l arunc\ dintr-o dat\ `n b\tr`ne]e. t`r`ndu-[i tentaculele lungi [i ad\postind sub umbrel\ grupuri de pui de cod care se deplaseaz\ o dat\ cu ea. ~ntr-o zi. unde doar v`ntul [i ploaia poart\ amintirea c`mpiilor [i a cerului. Asta se petrecea acum trei sute cincizeci de milioane de ani. prima fiin]\ vie a ie[it din mare [i a pus piciorul pe uscat. devine `n timpul prim\verii vast\ ca o umbrel\. o singur\ m`n\ de b\rbat domin\ cele dou\ furii. * Domnul Mathieu1 iese la pensie de la catedra sa de profesor de literatur\. partea mea de ve[nicie. f\r\ via]\ animal\. cursa e vesel\. ini]ial de dimensiunea unui degetar. dup\ o c\l\torie de zece mii de kilometri. nici vegetal\ n-a fost dec`t un ]inut de piatr\ plin doar de zgomotul ploii [i al v`ntului `n mijlocul unei t\ceri enorme. * Marea. divinitate. ~mi trebuie pu]in\ singur\tate. `[i aminte[te sau descoper\. Ascunde-te `n lumin\. . oceanul va domni. * Pentru Nemesis (la Lourmarin decembrie ’59) Cal negru. nestr\b\tut de nici o mi[care `n afar\ de umbra rapid\ a norilor mari [i de curgerea apelor spre bazinele oceanice. Sem\na cu un scorpion. odat\ trecut\ o frontier\ invizibil\. * O nenorocire s\ ajungi la v`rsta responsabilit\]ilor f\r\ pierderea sensibilit\]ii care `i corespunde `n mod obi[nuit [i care permite exercitarea acestor responsabilit\]i f\r\ s\ ]ii seama excesiv de ceilal]i. spre deosebire de cei de la suprafa]\. care emit o solu]ie ca o cerneal\. Exist\ valuri care ajung la noi de la Capul Horn. un cal domestic care a sc\pat tr\ie[te `n libertate [i singur de mul]i ani. franche]ea ascunde.

Al s\u Don Juan Tenorio este o pies\ romantic\ `n care seduc\torul os`ndit este r\scump\rat prin dragostea unei femei. Stavroghin `i spune lui {atov c\. organizase o `nscenare. diavolul1. 189 [i urm. Infernul l-ar face mai nefericit prin faptul c\ acolo se ia `n der`dere numele lui Dumnezeu dec`t prin suferin]ele pe care le `ndur\. 451. Regele [i-a g\sit iubita ca [i moart\. regele e `n genunchi. Gallimard. Sf`ntul Igna]iu (jurnal spiritual) e „indignat“ c\ nu a primit din partea cerului confirmarea alegerii sale de c\tre Sf`nta Treime. Ca s-o `nt`lneasc\. Exilatul domne[te. condamnatul la moarte care spusese c\ este nevinovat recunoa[te apoi c\ nu e [i se resemneaz\. ~n pustiu se sf`r[e[te singur\tatea. din port `n insul\. Sem\nat de v`nt. sub la]ul sp`nzur\torii. cu toate ceremoniile ei izvor`te dintr-o temere supersti]ioas\“ (Conrad. `nc\lze[te [i lumineaz\. Pe mare. p. pe deasupra abisurilor lichide. O. Nu cere. 5 Editura Payot. Exist\ b\rba]i care plac mai mult dec`t al]ii. De[i afacerea a fost `n\bu[it\.carnete_Camus. medic [i scriitor spaniol care a studiat dintr-o perspectiv\ [tiin]ific\ personaje istorice precum Don Juan. la fel de lung\ ca [i prea lunga via]\. . secerat de v`nt [i totu[i creator. a pus s\ se sape un pasaj p`n\ la pivni]a m\n\stirii. Dar el 1 Cf. Accept\ ca s\ renun]i. 506. `ntins\ pe un pat. roman de Faulkner. Alege-]i servitutea. `n 1844. Dar pe v`rf? Un singur munte. Aservit celorlal]i: eliberat de nimic. ~n Demonii. Angoas\).) Don Juan [i acel Don Juan al lui Gregorio Maranón6. f\r\ `ncetare.N. Eliberat de tot. Las\-i `mpreun\. Raimbault. p\m`nt care e[ti de-ajuns pentru toate. ~n Omul revoltat. cel care jinduie[te se prefer\. prevenit\ de c\lug\ri]\. De la premiera sa. p. iat\-i pe ei goi.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 568 568 ALBERT CAMUS CARNETE 569 Lumea te umple [i tu e[ti gol: plenitudine. Cel care refuz\ se alege. 388). ~n scurta zi care ]i-e h\r\zit\. ~n spatele crucii. umple lumea la fel ca [i vacarmul gloriei. * „Vanitatea oamenilor nu `nal]\ aceste locuin]e m\re]e dec`t pentru a primi `n ele oaspetele inevitabil. La fel de dur. Tu por]i masc\. iar diavolul imobil [i schimb\tor. de-a lungul secolelor. Am`ndou\ vin din t\cere. cu ochii `nchi[i. dore[te „mai degrab\ s\ moar\ cu Iisus dec`t s\ r\m`n\ `n via]\ cu altul“1. f\r\ a te abate din drum. 6 Gregorio Maranón (1887-1960). Random House. [i m`ndru c\ tr\ie[te doar o singur\ clip\. de v\zut [i (p. Inchizi]ia fusese alertat\ [i scandalul a fost mare. bucurie. traducere `n francez\ de R. 1954. Nu mai exist\ Don Juan de vreme ce dragostea este liber\. Caietul al VII-lea. dormi `n nemi[catul incendiu. 438 [i Caietul al VIII-lea. * ~n Parabol\7 (p. 3 José Zorrilla (1817-1893). din Madrid. 1 Camus mai notase declara]ii de credin]\ analoage. nici eroism. Moartea. Milioane de al]i sori vor veni `ntru odihna ta. Apa pl\cerii [i cea a m\rii s`nt la fel de s\rate. alerg`nd `n lumin\. aservit ]ie `nsu]i. poet [i autor dramatic spaniol. nici nu refuza. El a luat-o la fug\. Altarul t\u gol e aiurea. pp. Dragostea lui Filip al IV-lea pentru sora Margarida de la Cruz4 (de v\zut procesele celebre din Spania)5. 7 Parabol\ (O fabul\). ar prefera s\ r\m`n\ cu Hristos mai cur`nd dec`t cu adev\rul. Zgomotul u[or al spumei pe plaja dimine]ii. versantul zilei. 2 Cf. vede cum zboar\ spre o creang\ [i se a[az\ pe ea o pas\re care `ncepe s\ c`nte [i atunci apuc\ la]ul url`nd c\ este nevinovat. Noaptea arde. a[a cum este omul. 449. Dar maica stare]\. soarele `ntunec\. aceast\ dram\ este jucat\ `n fiecare an `n Spania la 1 noiembrie. versantul. 4 Filip al IV-lea s-a `ndr\gostit de o c\lug\ri]\ frumu[ic\ de la m\n\stirea San Plácido. ~n alt\ parte: c\ Dumnezeu este neschimbat. `nconjurat\ de lum`n\ri. 497. Dar nici p\cat. `l citeaz\ pe Meister Eckhart care afirm\ c\ prefera infernul cu Iisus dec`t cerul f\r\ El. Idem: `i spune diavolului care-l ispite[te: „~n locul t\u“. la fel de bl`nd. Pe lespedea bucuriei. * Pentru Don Faust2. Chiar [i `n val. dac\ s-ar dovedi matematic c\ adev\rul este `n afara lui Hristos. 558. 1958. Apoi. primul somn. Exist\ un Don Juan al lui Lope de Vega: Promisiune ]inut\ (de tradus la fel ca [i Zorrilla)3. Fl\c\rile ghe]ii `ncununeaz\ zilele.

ci la preferin]a pentru tine. le-am sc\pat tuturor de c`nd am vrut oarecum ca to]i s\-mi scape. cu at`t mai mult am vrut s\ rup o anume vraj\. Dar de c`nd s`nt `n criza asta.. Po]i cuceri o fiin]\ nefiind tu `nsu]i cucerit. din teama s\ nu mai suf\r iar. Iat\ de ce am suferit at`t din pricina fugii tale. La fel. Este vorba. [tiu [i recunosc c\ e drept [i bine ca. Deci mi-ai sc\pat `ntr-un anume fel. orice ar fi f\cut ele. c`t [i a minciunii tale. ca s\-mi fiu de folos nu m\ voi referi numai la aceast\ rece echitate a inimii. de `ndat\ ce se ata[a cineva de mine. Poate c\ este adev\rat. nu supraabunden]ei unei iubiri care vrea s\ dea f\r\ s\ cear\ nimic `n schimb. pentru multiplicitate. este crea]ia. s\ nu mai suf\r pentru am\nuntele a ceea ce `n principiu recunosc ca drept [i legitim… * Ceea ce m\ ajuta de asemenea – echitatea –. [i dac\ nu-mi pot `mpiedica inima s\ fie nedreapt\. [i cu toate acestea am acceptat multe suferin]e. Nu cred c\ mi-ar fi sc\pat. dar am fost capabil s\ aleg c`teva fiin]e [i s\ p\strez pentru ele. am f\cut tot ce trebuia ca s-o descurajez. `n]eleg dorin]a josnic\ de posesiune care m-a scandalizat `ntotdeauna la ceilal]i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 570 570 ALBERT CAMUS CARNETE 571 * Te-am ales a[a [i asta m\ va ajuta s\ trec peste acest moment greu. {i este adev\rat c\ tocmai `n acest moment aveam nevoie de apartenen]a asta pe care mi-ai dat-o tu. la tandre]ea pe care ]i-o port. eu. {i `n acest caz special.carnete_Camus. pesimismul `n ceea ce m\ prive[te. `n acest soi de neputin]\. Dar asta va trece. Prima f\ptur\ pe care am iubit-o [i c\reia i-am fost credincios mi-a sc\pat refugiindu-se `n droguri. ~nc\ pu]in pesimism [i nenorocirea va str\luci la r`ndul ei: voi redeveni eu `nsumi. acea acceptare dificil\ a mea [i a celorlal]i. Nu s`nt sigur [. din vanitate. Tr\d\rii `i r\spunde tr\darea. este un fapt. 1 Un cuv`nt indescifrabil. Chiar [i `n privin]a lui X. Poate c\ multe lucruri au provenit de acolo. {i cu c`t fascina]ia acelui septembrie de alt\dat\ fusese mai mare. c\ s-ar fi d\ruit chiar [i pe fug\ altui b\rbat. ~n orice caz. M\ acuz uneori de a fi incapabil s\ iubesc. Socoteala nici m\car nu e complet\. bine`n]eles. m\[tii iubirii `i r\spunde fuga iubirii. ar fi fost o decizie datorat\ eroismului ei interior. am f\cut tot ce trebuie ca s\-mi scapi [i tu. Dar tu nu trebuie s\ fii trist\ de triste]ea mea. cu fidelitate. de incapacitatea mea de a-mi asuma angajamente.]1. la r`ndul t\u. . la r`ndul meu. ceea ce era mai bun `n mine. [tiu totu[i s\ o fac capabil\ [i de echitate. care am revendicat [i tr\it toate libert\]ile. * Am suferit din pricina celor ce mi le-ai dezv\luit. Dar dac\ ar fi f\cut-o. Toat\ via]a. s\ fi tr\it una sau dou\ libert\]i. Aceasta este justi]ia uneori groaznic\ a acestei lumi.. Dar poate c\ nu eram at`t de frivol cum spun. `n tr\dare. {tiu c\ am f\cut tot posibilul ca s\ te desprind de mine. Dar. N-am dreptate. Nu-mi va fi greu s\ dep\[esc nedreptatea pe care ]i-o fac `n inima mea. [tiu. preferin]a mea pentru fiin]e. am f\cut tot posibilul ca s\ se retrag\.

carnete_Camus................. 49 CAIETUL AL III-LEA: aprilie 1939 – februarie 1942......... Dostoievski RISC ASUMAT FIICA GENERALULUI PLUM ISLAND CRIM| {I PEDEAPS| DEMONII IDIOTUL PUTERI EXCEP}IONALE CATACLISMUL FRUCTELE P|M~NTULUI TESTAMENTUL FR|}IA CAMPIONUL DIN ARKANSAS Joseph Finder Colin Forbes André Gide John Grisham ................... 9 CAIETUL AL II-LEA: septembrie 1937 – aprilie 1939 ........302 III. cei mai reprezentativi autori pentru Cuprins NOT| ASUPRA EDI}IEI ......M........ CARNETE: martie 1951 – iulie 1959 CAIETUL AL VII-LEA: martie 1951 – iulie 1954 ........444 APENDICE ........... C|DEREA EXILUL {I ~MP|R|}IA FA}A {I REVERSUL....................... CARNETE: mai 1935 – februarie 1942 CAIETUL I: mai 1935 – septembrie 1937..238 CAIETUL AL VI-LEA: aprilie 1948 – martie 1951................................................535 CAIETUL AL IX-LEA: iulie 1958 – decembrie 1959 .... CARNETE: ianuarie 1942 – martie 1951 CAIETUL AL IV-LEA: ianuarie 1942 – septembrie 1945 ... NUNTA MITUL LUI SISIF..........................367 CAIETUL AL VIII-LEA: august 1954 – iulie 1958 ........545 biblioteca dumneavoastr\ Au ap\rut: Emily Brontë Albert Camus LA R|SCRUCE DE V~NTURI STR|INUL.................................. 92 II............ OMUL REVOLTAT VARA Robin Cook Nelson DeMille F.......qxd 12/12/02 4:31 PM Page 572 biblioteca rao De la clasici la contemporani................................ 5 I.... CIUMA.. într-o formul\ grafic\ nou\...153 CAIETUL AL V-LEA: septembrie 1945 – aprilie 1948 .

N. de Saint-Exupéry Alex Mihai Stoenescu OMERTA ~NAINTE DE T|CERE CITADELA ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA (vol. Tolkien Mario Vargas Llosa R|ZBOIUL SF~R{ITULUI LUMII L. Turgheniev . Tolstoi I.R. II [i III) ST|P~NUL INELELOR · Fr\]ia Inelului · Cele dou\ turnuri · ~ntoarcerea regelui HOBBITUL CAZACII {I ALTE POVESTIRI SONATA KREUTZER {I ALTE POVESTIRI UN CUIB DE NOBILI Franz Kafka JURNAL J.R.S.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 574 Hermann Hesse JOCUL CU M|RGELE DE STICL| NARCIS {I GUR|-DE-AUR LUPUL DE STEP| UNICUL SUPRAVIE}UITOR DOCTOR FAUSTUS MUNTELE VR|JIT Nout\]i Dean Koontz Thomas Mann Gabriel García Márquez UN VEAC DE SINGUR|TATE TOAMNA PATRIARHULUI DOU|SPREZECE POVESTIRI C|L|TOARE DESPRE DRAGOSTE {I AL}I DEMONI Mario Puzo Ernesto Sabato A.carnete_Camus. I.

carnete_Camus.72. 224.14. beneficiind de urm\toarele avantaje: Ve]i primi cu maximum de rapiditate c\r]ile comandate [i ve]i fi informat cu regularitate despre ultimele apari]ii. de la 3 c\r]i în sus se acord\ o reducere de 15% [i titlul de membru al CLUBULUI C|R}II RAO.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 576 clubul c\r]ii rao {i dumneavoastr\ pute]i deveni membru al CLUBULUI C|R}II RAO.36 E-mail: club@raobooks.com A[tept\m scrisorile dumneavoastr\ pe adresa: Editura RAO C. oferte speciale. Turda 117-119 (v\ ofer\ reducere la c\r]ile RAO de 15%) . planuri editoriale. Pentru c\r]ile comandate.P.raobooks. • Pentru detalii suplimentare ne pute]i contacta la tel/fax: (021) 224.com office@raobooks. În plus: • pentru 2 c\r]i se acord\ o reducere de 10%.47.18.com (15% reducere pentru orice carte comandat\) Libr\ria RAO din str. 224. 2-124 Bucure[ti Acum ne pute]i g\si [i pe Internet: www.12.31. 224. editura suport\ costurile de transport prin po[t\.21.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful