carnete_Camus.

qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 1

biblioteca rao

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 2

Albert Camus

CARNETE
Traducere din limba francez\ Micaela Ghi]escu

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 4

RAO International Publishing Company Grupul Editorial RAO C.P. 2-124 Bucure[ti, ROMÂNIA ALBERT CAMUS Carnets I mai 1935–février 1942 © 1962 Éditions Gallimard Carnets II janvier 1942–mars 1951 ©1964 Éditions Gallimard Carnets III mars 1951–décembre 1959 © 1989 Éditions Gallimard Coperta colec]iei DONE STAN Pe copert\ SALVADOR DALI Natura moart\ sub clar de lun\ (detaliu) Edi]ia I © RAO International Publishing Company, 2002 pentru versiunea `n limba român\ Tiparul executat de R.A. „Monitorul Oficial“ Bucure[ti, România 2002 ISBN 973-576-407-5

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 6

NOT| ASUPRA EDI}IEI
Con]inutul volumului de fa]\ este alc\tuit din însemn\rile pe care Albert Camus le-a f\cut din 1935 pîn\ la moartea sa, `n 1959. F\r\ a fi un jurnal propriu-zis, acestea constituie o reflec]ie pe marginea operelor elaborate în aceast\ perioad\, a lecturilor f\cute, a unor evenimente politice etc. Comentariile de subsol, apar]inînd edi]iei franceze (Roger Quillot), întregesc imaginea scriitorului [i a gîndirii acestuia. Notele traduc\toarei poart\ men]iunea (n. tr.), iar cele ale redactorului (n. red.).

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 6

I CARNETE
mai 1935 – februarie 1942

Manifest\rile acestei sensibilit\]i în cele mai diferite domenii se explic\ îndeajuns prin amintirea latent\. trebuie s\ depun m\rturie. sentimentul bizar pe care-l are fiul fa]\ de mama sa constituie întreaga lui sensibilitate1.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 8 CAIETUL I mai 1935 – septembrie 1937 Mai ’35 Ceea ce vreau s\ spun: C\ po]i avea – f\r\ a fi romantic – nostalgia unei s\r\cii pierdute. Ciuma). De aici. Tot de aici. [i prin compara]ie. ~n aceast\ via]\ de s\r\cie. provine recuno[tin]a [i. Un num\r de ani tr\i]i în mizerie s`nt suficien]i ca s\ construiasc\ o sensibilitate. con[tiin]a înc\rcat\. M\car de ar fi un mijloc. N-am decît un lucru de spus. d\ruit în plus fa]\ de ceea ce au. deci. este desigur prima formulare a eseului intitulat „~ntre da [i nu“. . dac\ mediul e altul. Celor boga]i. Pentru s\raci. printre oameni umili sau vanito[i. Opera e o m\rturisire. dac\ m\ uit bine. provine [i sim]\mîntul bog\]iilor pierdute. Arta nu e totul pentru mine.carnete_Camus. Con[tiin]a înc\rcat\ impune m\rturisirea. Neîn]elegerea. material al copil\riei (un clei care se lipe[te de suflet). cerul î[i recap\t\ caracterul de har infinit. am atins mai mult ca sigur ceea ce mi se pare a fi sensul adev\rat al vie]ii. pentru cel care-[i d\ seama. 1 Textul acesta. Operele de art\ nu vor fi niciodat\ suficiente. din Fa]a [i reversul. cerul. li se pare un dar firesc. ~n acest caz anume. în care apare tema mamei (Str\inul.

eternitate a unui minut pe care am vrea totu[i s-o prelungim de-a lungul timpului.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 10 10 ALBERT CAMUS CARNETE 11 Ceea ce mai conteaz\ s`nt ru[in\rile. Ce solu]ie. Totu[i. micile la[it\]i. dedica]ia din Fa]a [i reversul [i din „De[ertul“ (în Nunta). Ceea ce ne salveaz\ de durerile noastre cele mai puternice e sim]\mîntul c\ s`ntem p\r\si]i [i singuri. pe lîng\ prietenia dintre cei doi. {i faptul c\ o [tie îi umple prietena de o ur\ teribil\. Imposibil s-o prive[ti. R\bd\m – mai degrab\ p\timim. Dar în ce? * Dou\ prietene: ambele foarte bolnave. chiar [i în timpul crizelor celor mai puternice. este expert. care a fost profesorul de filosofie al lui Camus. Doar s\r\cie. Lucru foarte rar. considera]ia incon[tient\ acordat\ lumii celeilalte (a banilor). totu[i nu destul de singuri ca s\ nu ne „ia în considera]ie“ „ceilal]i“ în nenorocirea noastr\. ca [i ultima edi]ie a Insulelor de Jean Grenier. care se retrage în sine. Tuberculoasa la c\p\tîiul prietenei sale. spre r\s\rit. O dup\-amiaz\. Nori negri. Aceasta: 1 Jean Grenier. Cartierul [i locuitorii lui. * Cer prevestitor de furtun\ în august. a exercitat asupra acestuia o puternic\ influen]\. Mai degrab\ r\bdare decît experien]\. Dar una. 3) Rela]ia de la fiu la mam\. Mama? Ultimul capitol: valoarea simbolic\ realizat\ prin nostalgia fiului??? * Grenier1: ne subestim\m întotdeauna. minutele de fericire s`nt uneori cele în care sim]\mîntul p\r\sirii noastre ne umple [i ne înal]\ într-o triste]e nesfîr[it\. singur\tate: devenim con[tien]i de eternitatea noastr\. Nici o speran]\. po]i s\ devii un Robinson. ~n acest scop. îi repro[eaz\ c\ a abandonat-o. Cred c\ lumea s\racilor este una dintre rarele. transparent\. luîndu-i mîna: „Oh! O s\ facem împreun\ marea c\l\torie“. sufer\ s-o vad\ vindecat\. Cealalt\: tuberculoz\ avansat\. nici mai mult. pîn\ acum. 2) Mama [i ac]iunile ei. vorbindu-i de locuin]a medicului care se afl\ la doi pa[i. dac\ nu singura. o fî[ie albastr\. Nu o po]i provoca. ~n sensul acesta. * Se simte `n largul s\u în sinceritate. * Z\d\rnicia cuvîntului „experien]\“. Izbitor la cei s\raci – Dumnezeu a a[ezat bun\voin]a al\turi de disperare precum leacul al\turi de r\u. Adieri fierbin]i. Tot în sensul acesta. Experien]a nu este experimental\. pe care o dovede[te. Fiindc\ frumuse]ea e insuportabil\. încît am impresia c\ n-am s\ m\ mai scol niciodat\. în general.carnete_Camus. care este o insul\ în societate. Orice practic\: cine iese din experien]\ nu e savant. boal\. „Trebuie s\ fim împin[i pîn\ la ultimele noastre limite. Nutrise speran]a nebuneasc\ de a nu muri singur\ – de a o trage dup\ sine pe prietena cea mai drag\. De fapt. Asta. Cu pu]ine cheltuieli. O suferi. * Important\ [i tema comediei. Azi mi se pare c\ nu mai e nimic de sperat. Celui care se cufund\ în ea trebuie s\-i spui „acolo“.“ Exact asta este. fericirea nu e adeseori decît sim]\mîntul înduio[at al nenorocirii noastre. cu o str\fulgerare de bucurie s\lbatic\ în ochi. nici mai pu]in. delicat\. îmi r\mînea ceva. O speran]\ de via]\ foarte tenace. Prin precizare. Prezen]a ei este nepl\cut\ ochilor [i sufletului. Aparent. a f\cut o c\l\torie în Fran]a ca s\ încerce o metod\ nou\ de tratament. . de nervi: o înviere este oricînd posibil\. Atunci cealalt\. totul se complic\: 1) Un decor. Va muri singur\. Iar cealalt\ i-o repro[eaz\. Acelea[i – tuberculoasa pe moarte. cealalt\ aproape vindecat\. Ne aduce la disperare. S`nt atît de sleit\. Toate acestea ar trebui s\ fie exprimate prin intermediul mamei [i al fiului. – Vezi.

Ast\zi e o halt\ [i inima mea se duce s\ se întîlneasc\ cu sine. prietenul începuse s\ danseze în jurul corpului celui c\zut. o singur\ umbr\. {i eu m\ plimb. lumina rar\ pe pavajul devenit lucios în urma ploilor recente. Iar patronul. anonim\. Ajunge ca un nor s\ acopere. adic\ aceast\ emo]ie extrem\ care m\ elibereaz\ de decor. ceea ce conteaz\ e s\ fii adev\rat [i atunci totul se înscrie în asta. Pe mine. Pot spune [i am s\ spun în curînd c\ ceea ce conteaz\ este s\ fii uman. cînd. {i cele cîteva frunzi[uri peste care se prelinge lumina. prelungile lunec\ri ude ale automobilelor. inundat\ de glorie sîngerînd\. e pentru c\ simt cum îmi lunec\ printre degete aceast\ clip\ impalpabil\. ceream oamenilor mai mult decît puteau s\ dea: o prietenie continu\. a[a cum al]ii las\ o floare între pagini. pusese mîna pe o arm\ [i tr\sese. tocmai în str\fundurile aerului. gesturile lor nobile î[i p\streaz\ în ochii mei întreaga valoare de miracol: un întreg efect al harului. * Ianuarie ’36 De la gr\dina asta aflat\ de partea cealalt\ a ferestrei nu v\d decît zidurile. L\sa]i-i deci pe cei care vor s\ se despart\ de lume. Refuza]i.carnete_Camus. în lumina ro[ie a unui glob de farmacie. un tîn\r blond [i pl\pînd. Nu m\ mai plîng din moment ce m\ privesc n\scîndu-m\. Ei închid acolo o plimbare în care iubirea i-a atins u[or. dar cine m\ mîngîie este un zeu. mai degrab\. se ive[te uneori. Ce fad\ e ea ast\zi în prezen]a c\r]ii lumii. ~mi pierd timpul toat\ ziua [i ceilal]i spun c\ s`nt foarte activ. Dac\ încerc s\ ajung la mine. Mai sus. tot frunzi[. sosirea la intervale egale de timp a tramvaielor sonore [i luminate d\deau un relief nelini[titor acestei scene din alt\ lume: imagine dulceag\ [i st\ruitoare a cartierului cînd sfîr[itul zilei îi populeaz\ str\zile cu umbre. Fuseser\ da]i afar\. s`nt singur în fa]a umbrei lumii. pentru moment. Beat de alcool [i de spaim\. nu-i oare adev\rat c\ suf\r. prietenia. Acum [tiu s\ le cer mai pu]in decît pot s\ dea: o tov\r\[ie f\r\ fraze mari. Moartea mea mie însumi. Cartea se deschide la o pagin\ drag\. . Pretutindeni o pelicul\ de soare gata s\ crape sub ap\sarea unghiei. o loviser\ cu picioarele pe patroan\. Iar dac\ încerc s\ în]eleg [i s\ gust savoarea delicat\ care dest\inuie taina lumii. Aventura era simpl\ [i avea s\ se încheie mîine printr-un articol în ziar. Dup\-amiaz\ de ianuarie.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 12 12 ALBERT CAMUS CARNETE 13 * Cînd eram tîn\r.. pe mine m\ g\sesc în fundul universului. Dac\ mai `ncerc vreo team\. {i cinci raze de soare ce revars\ cu r\bdare în înc\pere un parfum blond de ierburi uscate. precum boabele de argint-viu. c\ldura [i frigul se simt foarte departe. [i c\ suferin]a asta m\ ame]e[te fiindc\ soarele [i umbrele. Mai sus. care era gravid\. ~n clipa aceea. Nor care trece [i clip\ ce p\le[te. S\ fiu raza de soare în care mi se consum\ ]igara. Dar frigul se men]ine în str\fundurile v\zduhului. insistaser\. S`nt fericit în lumea asta pentru c\ împ\r\]ia mea e din lumea asta. M\ voi întreba dac\ ceva moare [i dac\ oamenii sufer\ din moment ce totul este scris pe fereastra peste care cerul î[i revars\ deplin\tatea. Glon]ul s-a înfipt în tîmpla dreapt\ a b\rbatului. Prizonier al cavernei. simplu. semnalat\ printr-un trop\it înfundat [i un zgomot înv\lm\[it de voci. din toat\ bucuria asta r\spîndit\ peste lume nu percep decît umbre de frunzi[ care d\n]uiesc pe perdelele albe. Capul se r\sucise pe partea r\nit\ [i odihnea acum. în acel ungher îndep\rtat al cartierului. Iar emo]iile. 1 Prim\ formulare a temelor din Fa]a [i reversul. E oare adev\rat c\ am suferit. Curînd. Dar l\sa]i-m\ s\ decupez acest minut din stofa timpului. dar care îmbrac\ totul într-un surîs etern. * . soarele. Nu. Dar era seara de revelion [i nu se mai g\seau locuri. m\ g\sesc tocmai în fundul acestei lumini1. O adiere [i umbrele se anim\ pe perdea. alte lucruri [i oamenii m\ vor acapara din nou. E suficient: aceast\ unic\ lic\rire n\scînd\ [i iat\-m\ n\p\dit de o bucurie nedeslu[it\ [i ame]itoare.B\user\ prea mult [i acum voiau s\ m\nînce. apoi s\ descopere soarele [i iat\ c\ din umbr\ se ive[te galbenul str\lucitor al glastrei cu mimoze. blînde]ea [i pasiunea discret\ care respir\ în aer. Cine s`nt [i ce pot face altceva – decît s\ intru în jocul frunzi[ului [i al lumii. Dar. o emo]ie permanent\.. Via]a e scurt\ [i e un p\cat s\-]i pierzi timpul. {i din toat\ aceast\ jubilare a v\zduhului care se simte afar\.

Dac\ vrei s\ fii filosof. Socialism Achizi]ie [i realizare ~n fond: valorile eroice Partea a II-a1 A. Dragostea de via]\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 14 14 ALBERT CAMUS CARNETE 15 umanitatea [i simplitatea. Devin con[tient de posibilit\]ile de care s`nt responsabil. Dar o voi spune în felul meu. R\ce[te. Cap. Alger.carnete_Camus. S\ ac]ionezi. Mi-am g\sit adev\rata voca]ie. scrie romane. Dar eu. B 1 – ~[i amintea. Nu [tiu ce altceva a[ putea dori decît aceast\ prezen]\ continu\ a mea cu mine. B 4 – Gelozie sexual\.. ca s\ sim]i cum în tine se tope[te aceast\ `mpotrivire. înl\n]uit în fundul cavernei. A 2 – Casa în fa]a Lumii. iar eu.Nu voi spune altceva decît dragostea mea de a tr\i. ~n trecut Cap. Cap. Eternitatea e aici [i eu o a[teptam. dup\ ce a suferit mult. Trebuie s\ scriu a[a cum trebuie s\ înot. B 5 – Fuga (scrisoare). Cap. primul roman al lui Camus. Te crezi izolat de lume. * Patrice1 î[i relateaz\ povestea de condamnat la moarte: „~l v\d pe omul acesta.. ~n prezent B. Se teme o dat\ cu mine. A 3 – Casa în fa]a Lumii. A 5 – Noapte în fa]a stelelor. {tiu c\ acum voi scrie. Cap. B 2 – Lucienne î[i poveste[te infidelit\]ile. ~l v\d [i pe el tr\ind. Sfînt. Salzburg. II – Coborîrea din Casa în fa]a Lumii în port etc.. Nu s\ fiu fericit doresc eu acum. Tema condamnatului la moarte se va reg\si în Str\inul. trebuie s\ dea roade. spune Patrice. Catherine. Cap. {i fiecare cuvînt pe care-l spune îmi strînge inima. Fiecare minut de via]\ î[i poart\ în sine valoarea de miracol [i chipul de tinere]e ve[nic\. Soarele..“ Partea a III-a (totul la prezent) Cap. Oamenii au t\cut. publicat în 1971 (Gallimard). Prezentare. Gustul mor]ii [i al soarelui. La fel se întîmpl\ [i cu mine. I – Catherine.{i acest altul care vrea s\-l fac\ s\ se supun\. Fiecare iarn\ se încheie printr-o prim\var\. aceea de a scrie. * 1 Patrice este personajul principal din Moartea fericit\. ispr\vit în 1937. * Nu gîndim decît `n imagini. ci doar s\ fiu con[tient. E în mine. [tiu c\ acum voi scrie. Povestea condamnatului la moarte. îmi voi extrage scrierile. . A 4 – Casa în fa]a Lumii. din fericire. fiindc\ mi-o cere corpul. dar e suficient ca un m\slin s\ se înal]e în praful auriu. Cap. Leg\tur\ cu Lucienne. Vine timpul cînd arborele. E viu [i respir\ o dat\ cu mine. Invita]ie. s`nt suficiente cîteva plaje scînteietoare sub soarele dimine]ii. . Dar cîntul lumii se înal]\. E în mine. {i cînd s`nt eu mai adev\rat [i mai transparent decît atunci cînd s`nt lumea? Clip\ de adorabil\ t\cere... e bolnav. A 1 – Casa în fa]a Lumii. Ciclul se va relua dup\ aceea. Cap. . 1 Plan pentru Moartea fericit\. minciun\ ]esut\ din minciunile vie]ii lor. Trebuie s\ depun m\rturie. Praga. ~i trimit preotul ca s\-i sl\beasc\ zilnic rezisten]a. Al]ii scriu datorit\ unor tenta]ii amînate. Tinere]ea sa.: S\ taci. Chiar [i din ceea ce va fi crud în ele. s`nt cople[it înainte de a fi dorit ceva. Cap. {i fiecare decep]ie din via]a lor creeaz\ o oper\ de art\. Acum pot vorbi. * Absurditate Joc gratuit For]\ [i bun\tate fere[te-te de vanitate dobînde[te perseveren]\ Luciditate Cap.

tr. Serbarea. ne readuce la el. Aceast\ infim\ în]elepciune pe care încerc s-o construiesc. niciodat\ prietenia. s\ nu jele[ti“ (n. de limba noastr\ (un ziar fran]uzesc are o valoare inestimabil\. Cartier s\rac (fereastra). L-a[ socoti mai curînd o ascez\. Lux.. San Eulalia: Plaja. Vanitatea de a pretinde contrariul. Dar el e gr\bit. M\n\stire. * Martie Zi str\b\tut\ de nori [i de soare. San Francisco – M\n\stire. non lugere1. Cafenelele c\tre port. o fric\ nedeslu[it\ ne cuprinde. Ibiza: golf. Cel pu]in acel ceva care ne sufoc\. Timpul trece. Acesta e aportul cel mai limpede al c\l\toriei. * ~n Baleare. dac\ prin cultur\ se în]elege exercitarea rostului nostru celui mai intim care este cel al eternit\]ii. frînturile unei emo]ii. Felanitx.carnete_Camus. Dac\ ne iese în cale o cascad\ de lumin\. Pensiune. cînd cau]i s\ atingi cu cotul al]i oameni). Toate contactele. C\l\toria. Istoria condamnatului la moarte. Istoria geloziei sexuale. Zidurile de piatr\ [i morile pe cîmp. Dac\ vreau s\ scriu despre oameni. Bellver. Istoria coborîrii spre soare. Este faptul c\ la un moment dat. ca [i o dorin]\ instinctiv\ de a ne pune la ad\postul vechilor obiceiuri. Un frig cu paiete galbene.. Pollensa: ora[. Vorbim de toate [i de nimic. Frumosul soare 1 ~n latin\: „S\ nu rîzi. Cabaret. cum s\ m\ îndep\rtez de peisaj? Iar dac\ cerul [i lumina m\ atrag. {i iat\-m\ mai singur [i mai golit. C\l\torim pentru cultura noastr\. {i eu însumi poate. Cartier bogat (umbra [i femeile b\trîne). dar permeabili. Soller [i sudul. Vara trecut\ Ceea ce face pre]ul c\l\toriei e frica. Istoria Casei în fa]a Lumii. Moartea mamei.). Ar trebui s\ ]in un caiet despre vremea din fiecare zi. atît de departe de ]ara noastr\. * S\ caut contactele. De aceea nu trebuie s\ se spun\ c\ acela care c\l\tore[te o face pentru pl\cerea sa. . * Baleare Golful. San Antonio (m\n\stirea). La Peña: fortifica]ii. ce cuvînt distrat al unui prieten care-mi scap\ va veni s-o nimiceasc\: Non ridere. Cel mai mic [oc ne zguduie pîn\ în str\fundurile fiin]ei. ~n acel moment. Mergem s\ vedem un prieten mai în vîrst\ ca s\-i spunem tot. Coasta de la Miramar. Dar ce gre[eal\ [i ce disperare. cum s\ uit ochii [i vocea celor pe care-i iubesc? De fiecare dat\ mi se dau doar elementele unei prietenii. [i îndoielile la adresa mea [i a celorlal]i. * 13 februarie ’36 Cer oamenilor mai mult decît pot s\-mi dea. Catedrala (prost-gust [i capodoper\). Pl\cerea ne îndep\rteaz\ de noi în[ine cum divertismentul lui Pascal îndep\rteaz\ de Dumnezeu.. [i orele acelea de sear\ în cafenele. s`ntem înfrigura]i. care este ca o [tiin]\ mai mare [i mai grav\. am g\sit eternitatea. niciodat\ emo]ia.. Istoria cartierului s\rac. Nu exist\ pl\cere în faptul de a c\l\tori.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 16 16 ALBERT CAMUS CARNETE 17 6 istorii: Istoria jocului str\lucitor. Valldemosa [i terasele.

Fe]ele grave [i surîz\toare ale tinerelor femei. Nu: e cinstit. Iar grija aceasta religioas\. S-ar spune c\ pentru ultima iarn\ pe care o petrec aici. cum s\ împaci comunismul [i dezgustul? Dac\ încerc formele extreme. Mari flori siropoase cu petale violete. N-au decît ceea ce merit\. De remarcat. * Martie Cer cenu[iu. Fericirea [i cei care s`nt ferici]i. Adineauri.carnete_Camus. {i soarele delicat. anii de b\trîne]e atît de scur]i fiindc\-s gata constitui]i.. cufundîndu-m\ în vata aceea. de oameni prin toat\ recuno[tin]a mea1.. * 16 mai Plimbare lung\. * Dac\ timpul se scurge atît de repede. P\strînd propor]iile: problema cre[tinismului. A[a se întîmpl\ cu luna la zenit [i la orizont. c\ e aproape imposibil s\ prive[ti un ar\t\tor de ceas rotindu-se cinci minute pe un cadran. glume [i proiecte. cî]iva stropi de ap\. cel mai important. toat\ lumea surîde aparen]elor [i se preface c\ li se supune. * Martie Bucuria mea e nesfîr[it\. S`nt legat de lume prin toate gesturile mele. acroba]ii arabi [i portul tres\ltînd de lumin\. nici bucuriile nu-mi par îndrept\]ite în fa]a acestui cer [i a z\pu[elii luminoase ce coboar\ din el. Coline cu mare în fundal. * Ieri. Nici disperarea. flori albe de m\ce[. într-atît este de lung\ [i exasperant\ mi[carea lui. {i revenire. trebuie s\ subscriem la prostii?“ Se poate r\spunde da: e frumos. pe de alt\ parte. Soarele pe cheiuri. F\r\ note false. în fond. Lucid\ be]ie [i despuiere zîmbitoare – disperare în virila acceptare a stelelor grece[ti. e pentru c\ nu se fixeaz\ în el puncte de reper. nuan]e abia în]elese. ~n dep\rtare golful se estompa deja. * Dolorem exprimit quia movit amorem. Totul devine inutil. ]ara aceasta se revars\ [i înflore[te. * Grenier despre comunism: „~ntrebarea e aceasta: de dragul unui ideal de justi]ie. s\ iubesc ori s\ suf\r? Ceea ce am pierdut în via]\ nu este. Lumini se însufle]esc.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 18 18 ALBERT CAMUS CARNETE 19 str\veziu de ieri. blînde]ea prieteniei femeilor. Credinciosul se împiedic\ oare de contradic]iile din Evanghelii [i de excesele Bisericii? A crede înseamn\ a admite Arca lui Noe – înseamn\ a ap\ra Inchizi]ia sau tribunalul care l-a osîndit pe Galileu? Dar. . ghiceam deasupra mea soarele [i ziua miraculoas\ în care se conturau copacii. de pild\. Golful tremurînd în lumin\ – ca o buz\ umed\. {i am lucrat toat\ ziua. în m\sura în care ele ating absurditatea [i inutilitatea. Reintr\m în joc. f\r\ s\ cread\. De aceea anii de tinere]e s`nt atît de lungi [i de plini. oh! fericirile mele intacte care intr\ deja în deriv\ [i nu-mi mai ofer\ în melancolia serii decît un surîs de femeie tîn\r\ sau privirea inteligent\ a unei prietenii care se [tie în]eleas\. Iarna asta unic\ [i plesnind toat\ de frig [i de soare. Dar lumina se infiltreaz\. Chiar coborînd prin p\dure. * 1 ~nsemnare reluat\ în Fa]a [i reversul. ~ncredere [i prietenie. soare [i case albe. Din vîrful colinelor se vedeau ren\scînd sub presiunea soarelui neguri l\sate de ultimele ploi. neg comunismul. {i. Frig albastru. Ce nevoie am s\ scriu sau s\ creez. ~n toate tufi[urile. Zîmbete. * Un titlu: Speran]a lumii. * Moartea d\ jocului [i eroismului sensul lor adev\rat.

Pofti]i. – Ah. – Ah! Adev\rul e c\ n-am decît o jum\tate de or\ [i tocmai am venit s\ fac pu]in\ muzic\. trebuie s\ nu mai spui nimic despre via]\.carnete_Camus. M. A[eza]i-v\ lîng\ mine. al neîncrederii sale. repeta minunîndu-se: „Bucuria mea nu are pre]“. * 31 martie Mi se pare c\ ies la suprafa]\ pu]in cîte pu]in. Permite]i-mi s\ stau un moment cu dumneavoastr\. {i scrisoarea asta e pentru dumneavoastr\. }ine o cutie la subsuoar\ [i înainteaz\ cu fa]a serioas\. – partea a II-a Catastrofele succesive – Curajul s\u – Via]a se ]ese din nenorocirile astea. domnule Ambrosino. {i apoi st\tea a[a un timp îndelungat. – Bun\ ziua. Prietenia blînd\ [i re]inut\ a femeilor. pîn\ ce lumea a t\cut în jurul lui [i. Mi-a dat voie nevast\-mea. î[i introducea limba în ea [i. . desigur.. domnule. * 1 ~nsemn\ri pentru Moartea fericit\. la picioarele chiparo[ilor înal]i care se suie pîn\ în vîrf în rînduri dese. Odat\ lucrul terminat. Sub soarele care-mi înc\lze[te o singur\ latur\ a fe]ei. horc\ind de o bucurie neîntemeiat\. plîng\rea]\ [i cald\: „Plou\ pe drum. trezindu-se cu gura plin\ de o saliv\ deja amar\. Nebunul a scos din cutie o trestie spintecat\ în lungime. r\scolind ierburile [i soarele. Am deschis scrisoarea. S`nte]i rud\ cu domni[oara? – Da. domni[oar\ (tinerei care e cu mine). Muzica pe care o emite e bizar\. – Noi trebuie s\ plec\m.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 20 20 ALBERT CAMUS CARNETE 21 Martie Clinic\ la Alger. cu cr\p\tura c\ptu[it\ cu piele de cauciuc. Dar un nebun apare cu infirmierul s\u. s-a ghemuit cu toat\ fiin]a în singura senza]ie a fierului rece [i s\rat din care putea ]`[ni moartea. – Nu. Plec\m. dar atunci cînd o s\ v\ rev\d? – Mîine. Se duce acas\. – Ah! V\ anun] atunci c\ o s\ ne logodim de Pa[ti. – Domnul Camus. Se omoar\. Pe drum. Lumea îl crede stoic [i rezistent. domni[oar\. apropia revolverul [i-[i lipea fruntea de el. * M1. al dezgustului s\u. Din clipa `n care ai renun]at s\ te sinucizi. bine. Iar el.. un incident neînsemnat: unul dintre prietenii lui i se adreseaz\ distrat. stînd în picioare sub vînt. Admirabil\ lumin\ ce coboar\ din cer. permite]i s\ m\ prezint. marea f\r\ un rid [i zîmbetul din]ilor ei alba[tri. privesc cum se scurge aceast\ or\ unic\ f\r\ s\ pot rosti o vorb\. î[i punea în ordine hîrtiile. El se instaleaz\ în pînza asta dureroas\. O adiere destul de puternic\ urc\ pe colin\. – Nu face nimic. – Depunea în fiecare sear\ arma aceasta pe mas\. Con]inea reclame decupate [i clasate cu grij\ cu ajutorul unor numere scrise cu creionul. Am dreptul s\ ies zilnic o jum\tate de or\. Jos. potolea r\ceala fierului pe febra obrajilor. deja somnolent. minunata str\lucire a mu[catelor ro[ii. accepta]i aceste cîteva flori. – Ah! Am cunoscut un Camou. î[i construie[te zilele în jurul revenirilor sale seara. Dar trebuie s\ m\ tîr\sc pe burt\ în fa]a infirmierului ca s\ catadicseasc\ s\ vin\ cu mine. Domnule. N-am decît o jum\tate de or\. l\sînd degetele s\-i r\t\ceasc\ de-a lungul tr\gaciului. lingea ]eava armei. mînuind piedica. al singur\t\]ii sale. domnul Ambrosino. {i toat\ mi[carea asta tandr\ [i blond\ se opre[te la mic\ distan]\ de culme. pe lîng\ marea aceasta cu sur`s imperturbabil. [i-l trecea peste tîmple. O rud\.“ Muzica ne urm\re[te cînd trecem pe lîng\ mu[catele [i tufele mari de margarete. ~ntr-o zi. ~ntreprindere de camioane la Mostaganem. Lucrurile merg cît se poate de bine dac\ le privim de-aproape.

vitez\. O jum\tate de pisic. Pe terase. calitatea stranie a aerului deasupra ora[ului. Ideile generale s`nt cele care mi-au f\cut cel mai mare r\u. Balan]a restabilit\. lumina [i apa. f\r\ fraze. nebun din recuno[tin]\. (Paharele cad unul cîte unul. Imobilitatea copacilor [i a oamenilor. ]in [i bucuria stranie ce coboar\ din cer spre mare. Toate animalele stau într-o rîn\. S\ tac. un motan. în toate situa]iile. .qxd 12/12/02 4:31 PM Page 22 22 ALBERT CAMUS CARNETE 23 Problema social\ reglementat\. mort ]eap\n [i murd\rie.“ * Piciorul strivit al hamalului. Pic\turile de sînge. Contacte cu ceea ce e adev\rat. S\ reconstruiesc din nou dup\ aceast\ lung\ perioad\ de via]\ trepidant\ [i disperat\. ~n\bu[itor. una cîte una. Dar mama a mîncat jum\tate din el. * C\ldura pe cheiuri – enorm\.) R\mîne locului mai multe ore. Nimic în fa]a c\ruia s\ m\ arunc în genunchi. * Sim]urile [i lumea. Trag linia peste 15 zile. dans al catargelor la orizont. î]i taie respira]ia. Lucrul meu. f\r\ ca el s\ înceteze s\-[i dep\rteze bra]ele. * Mai S\ nu te izolezi de lume. – Alerg\tur\ dup\ camion. – Dorin]ele se confund\. * Soare [i Hamalul cu piciorul rupt. Iar el zîmbe[te. conform prejudec\]ii. în fine. Nimicirea [i gustul mor]ii. {i tot sensul lumii i se urcase deodat\ în gît. Ultimul pisoi a murit. apoi arta celor care au în]eles [i arta mea dac\ s`nt capabil de asta. Pisica nu poate al\pta. Vîntul care url\ în jurul casei. îmi poveste[te via]a lui. unul moarte1. Un cîine. Altfel. Ritm nebunesc al macaralelor [i al ma[inilor. soarele [i sîngele. îi spune patronului. Cînd se las\ seara. se îndreapt\ spre reluarea contactelor. Puii mor unul dup\ altul. deziluziile. Mirosuri voluminoase de gudron care zgîrie gîtlejul. în imensul [i fantasticul decor al portului. vacarm. zguduit tot de o mînie enorm\. Nimic de îmbr\]i[at. El a[ezat în mijlocul acelor ruine [i mizerii. Pîn\ [i în triste]ea asta din mine. ~n fiecare sear\. pe pietrele fierbin]i ale cheiului. [ase pui. Nu-]i ratezi via]a cînd o pui în lumin\. [i be]ia se afl\ înc\ în fa]a mea. un tîn\r care rîde în t\cere. Or\ tandr\ [i disperat\. doi b\rba]i tineri care se îndep\rteaz\ în mare vitez\ [i rîd de-[i pierd r\suflarea. Toate paharele s`nt sparte. 1 ~nsemn\ri pentru Moartea fericit\. foarte departe. „E-n regul\. * Aprilie Primele zile de c\ldur\. Cartea mea. Un pian. femei maure care stau la taclale a[teptînd s\ se însereze. Sfîrîitul lor. S\ m\ încred în mine. ce mai! Acelea[i murd\rii. {i dou\ mirosuri: urin\ [i moarte amestecate. împinge bini[or paharele pîn\ la marginea mesei). strivitoare. cuprin[i parc\ de ame]eal\. ~ntr-un col]. cu mîinile în urin\ [i cu gîndul la masa de sear\ pe care trebuie s-o preg\teasc\. ca s\-[i g\teasc\. Tot efortul meu. Soarele. Pe camion: zdruncin\turi pe pavajul neregulat al cheiului. Acesta e adev\ratul climat al tragediei [i nu noaptea. nu se ducea acas\ decît seara. r\mîn [ase pahare. Vil\ la marginea ora[ului. Zgomotele care urc\ [i se pierd ca ni[te baloane. [i buzele umede ale dorin]ei. pl\tesc tot. s\-l organizez f\r\ întîrziere începînd de duminic\. * „Nu-i nimic. La cafenea. Singur fiind. Ceilal]i au plecat. leg\nat al navelor. {i în trupul acesta pe care-l str`ng lîng\ mine. cît\ dorin]\ de iubire [i cît\ be]ie chiar [i-atunci cînd nu v\d decît o colin\ în aerul serii.carnete_Camus. o pisic\. [i corpul meu gîfîind. Iar în praful alb [i cretos. mai întîi natura. Cafea care se pr\je[te [i al c\rei parfum se `mpr\[tie `n aer. Ultima sear\ (î[i întinde pe mas\ bra]ele pe care le dep\rteaz\ încet. nenorocirile. s\ m\ gîndesc la ea necontenit. praf.

pentru efortul s\u. Opera filosofic\: absurditatea. * Mai Aceste amurguri la Alger. trebuie s\ ac]ionezi ca [i cum ai spera – sau s\ te omori. Cultul eului presupune amatorism sau optimism.. * Mai C\ via]a este cea mai puternic\ – adev\r. s\ amestec cele dou\ genuri respectînd tonul particular. S\ caut experien]a extrem\ în singur\tate. dragoste [i moarte sub semnul cuceririi. de parc\ a[ fi puternic [i curajos. M\rturise[te. * Mai Toate contactele = cult al Eului? Nu1. {i eu. * Dumnezeu – Mediterana: construc]ii – nimic natural. Suferin]a nu d\ drepturi. Ca atare. * gustul amar din C\derea. s\ accep]i cu o for]\ egal\ da-ul [i nu-ul. Esen]ialul: s\ nu te pierzi [i s\ nu pierzi ceea ce. Mîinile întinse s`nt rare. doarme în lume. Nu s\-]i alegi via]a. opera mea (emo]iile). Dar. S\ scriu într-o zi o carte care va da sensul. experien]ele extreme. Dar contrapartid\: mijlocitorii – zilnic. 2 Reflec]ie care prefigureaz\ anumite pagini din Mitul lui Sisif. .“ Aceast\ experien]\ extrem\ trebuie s\ se opreasc\ întotdeauna în fa]a unei mîini întinse.. * Mai La margine. India.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 24 24 ALBERT CAMUS CARNETE 25 Disperare zîmbitoare. Concilierea dintre în]eleptul hindus [i eroul occidental. „Ideile generale s`nt cele care mi-au f\cut cel mai mare r\u. În ambele.carnete_Camus. din tine. pentru asta. * Cealalt\ opinie: trebuie s\ fii simplu. s`nt la[ [i slab. Neg. f\r\ literatur\ – s\ accep]i [i s\ dai. Dar nu facem decît asta. Dac\ e[ti într-adev\r convins de disperarea ta. F\r\ ie[ire. Primele rînduri au deja Natur\ = echivalen]\. – S\ dispre]uiesc compara]ia. prin rezultat (mai curînd indiferent). S\ purific jocul prin cucerirea de sine – [tiind c\ e absurd\2. {i despre tensiunea asta: impasibilitatea. Un eseu despre chimie.). S\ te angajezi cu totul. în comic. ac]ionez de parc\ a[ afirma. Aten]ie: Kierkegaard. s\ iau jocul în tragic. * {i iat\-i mugind: s`nt imoralist. Traducere: trebuie s\-mi g\sesc o moral\. cînd femeile s`nt atît de frumoase. imbecilule. 1 Reflec]ie care prefigureaz\ anumite pagini din Mitul lui Sisif. * Contra rec\derii `n p\cat [i a sl\biciunii: efort – Aten]ie demon: cultur\ – corpul. Trebuie gîndit contrariul cu ostenta]ie. originea relelor noastre e compara]ia. dar exercitînd necontenit o domina]ie pe care o sim]i zadarnic\. Chestiune de voin]\ – s\ împing absurditatea p`n\ la cap\t = s`nt capabil s\. s\ nu-mi pierd timpul. Pe urm\. Dou\ prostii. dar [i început al tuturor la[it\]ilor. – {i pe deasupra: jocul. Opera literar\: for]\. Pentru a se relua dup\ aceea. voin]\ – munca (Fil. adev\rat. * Un eseu despre moartea Filosofiei – Malraux. ci s-o întinzi.

. – Cînd ie[i din ea e ca s\ te închizi. Suetoniu) b) Oglind\ 1 Prima aluzie la Caligula: prima schi]\ a deznod\mîntului. spune M. Kierkegaard. într-atît de povîrnit e drumul care duce la ea. * S\ urci acolo de fiecare dat\ înseamn\ s\ o cucere[ti de fiecare dat\.“ – „Fereasc\ Dumnezeu“. – Casa în fa]a lumii nu este o cas\ în care s\ te amuzi. I – a) Ascensiunea sa. `n prezen]a c\ruia X spune lucruri grosolane. Adio. ci o cas\ în care e[ti fericit. Paradoxul grecului. * – „Nu-s numai fete tinere aici“. Pictura italian\. ~n practic\? * Ianuarie Caligula sau rostul mor]ii.carnete_Camus. ~n teorie. Caligula n-a murit. dac\ a]i iubi via]a.“ – „Trebuie s\ înve]e relativitatea lui Einstein ca s\ poat\ face dragoste. * Protestantism. o dat\ cu secolul al XVI-lea al „colori[tilor“. Discurs virtuos (cf. Spirit [i sentiment. ~mi place. totul se men]ine. Epoca noastr\ moare fiindc\ a crezut în valori [i `n faptul c\ lucrurile pot s\ fie frumoase [i c\ pot `nceta s\ mai fie absurde. Umanismul de ast\zi: înc\ mai afirm\ pr\pastia care exista între Orient [i Occident (cazul Malraux). mare artist f\r\ s\ vrea. „Dac\ se pot îmbina?“ ~ntrebare practic\. spune M. este grec. * 1 Casa în fa]a Lumii va forma unul dintre capitolele Mor]ii fericite. Intelectual = cel care se dedubleaz\. * Noiembrie S\ v\d Grecia. Apolonii dorici s`nt admirabili fiindc\ n-au expresie. . – Dar pictura odat\ abandonat\.“ * Ianuarie Eseu: Casa în fa]a Lumii1. S`nt mul]umit de a fi doi. Numai c\ expresia era dat\ de pictur\ (regretabil). r\mîne capodopera. [i dragostea: – „A]i ajuns la o vîrst\ la care e[ti fericit s\ te recuno[ti în copilul celorlal]i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 26 26 ALBERT CAMUS CARNETE 27 Intelectual? Da. ~n Orient. i se spunea casa celor trei Studen]i. E aici [i acolo. Dar principiul nu mai este cre[tin. Fuga lui Caligula III Sfîr[it: Caligula apare dînd la o parte cortina: „Nu. Dac\ vi s-ar da puterea. M. „Dispre]uiesc inteligen]a“ înseamn\. de asemenea. 4 acte1. Interna]ionalismul încearc\ s\ redea Occidentului adev\rata sa semnifica]ie [i voca]ie. dac\ a]i avea inim\. Bucurie. II – a) Surorile sale [i Drusilla b) Dispre]ul celor mari c) Moartea Drusillei. Prefer s\ ]in ochii deschi[i. reintru în istoria în care m\ ]in închis de atît timp cei care se tem s\ nu iubeasc\ prea mult. Sculptura greceasc\ decade în momentul cînd apar zîmbetul [i privirea. l-a]i vedea dezl\n]uindu-se pe acest monstru sau înger pe care-l purta]i în voi. Trebuie s\ te apuci de asta. gust al expresiei ca dovezi ale decaden]ei. atitudini admirabile: Luther. – ~n cartier. Este în fiecare dintre voi. Dar el restituie o for]\. Nuan]\. în realitate: „nu-mi pot suporta îndoielile“. * Na]ionalit\]ile apar ca semne ale dezagreg\rii. {i s\ nu renegi niciodat\. Unitatea religioas\ a Sfîntului Imperiu roman germanic sf\r`mat\: se formeaz\ na]ionalit\]ile.

5) Eseu despre Malraux. Ea este chiar foarte dreapt\. 2 ~nsemn\ri pentru „Vîntul la Djemila“. . semn al unui spirit vulgar. Dar exist\ [i o civiliza]ie mediteranean\. ceea ce e cu totul altceva. * Pentru eseul despre ruine:2 Vîntul care usuc\. nuan]e aproape conven]ionale ale cerului oriental. Muzic\. ~i este preferat\ ideea pe care [i-o face cineva despre el. tandre]ea [i fragilitatea unui Oran pe care `l descop\r atît de dur [i de violent sub soarele zilei: ueduri sclipitoare m\rginite de leandri. care se analizeaz\. zile cînd spune adev\rul. * Tenta]ia cea mai periculoas\: s\ nu sem\n cu nimic. blînde]ea lumii deasupra golfului. A face din civiliza]ie opera unei elite înseamn\ s\ o identifici cu cultura.1 * Aprilie Femeile – care-[i prefer\ ideile senza]iilor. 1) Eseu despre ruine: vîntul printre ruine sau moartea la soare. * Kasbah: Vine întotdeauna clipa cînd te despar]i de tine. Amîndou\ s`nt profitabile. * ~ntr-o ]ar\ str\in\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 28 28 ALBERT CAMUS CARNETE 29 Februarie Civiliza]ia nu const\ într-un grad de rafinament mai mult sau mai pu]in mare. în Nunta. 3 „Cu moartea în suflet“ este al treilea dintre eseurile din Fa]a [i reversul. 3) Casa în fa]a Lumii. Pe de alt\ parte. Nu e acela[i soare. * Aprilie ’37 Curios: incapacitate de a fi singur. Sentiment mai puternic decît în fa]a aceluia[i lucru v\zut în propria ]ar\. * Turnee (teatru) Diminea]a. Iar con[tiin]a aceasta nu e niciodat\ rafinat\. * Nebunie. spune adev\rul – [i cu ce st\ruitoare [i trist\ frumuse]e. Un deget pe ochiul de geam. soare care aure[te casele pe o colin\. S`nt zile cînd lumea minte. incapacitate de a nu mai fi singur. Oamenii care se cerceteaz\. mun]i mov tivi]i cu roz. 4) Roman – S\ lucrez la el. s\ nu se confunde civiliza]ia [i poporul. Le accept pe amîndou\. – Z\d\rnicia acestei consol\ri. – Soare. Mic foc de c\rbune care scap\r\ în mijlocul unei ulicioare vîscoase [i întunecate. {tiu foarte bine c\ nu e acela[i soare. Ast\-sear\. * Seara. – Frumos decor al unei dimine]i minunate. – B\trînelul la fel de despuiat ca un m\slin din Sahel. Cer [i oseminte. * Povestire – omul care nu vrea s\ se justifice. ci într-o con[tiin]\ comun\ unui întreg popor.carnete_Camus. s\ se afirme. Exist\ o cultur\ mediteranean\. Dar cu o pudoare [i cu o delicate]e pe care le simt deja aproape de sfîr[it. 2) S\ reiau „moartea în suflet“3 – Presim]ire. Totul anun]\ o zi str\lucitoare. Moare. * Nevoia de a avea dreptate. * Mai Eroare a unei psihologii de detaliu. Camus a încer- cat s\-l mai includ\ o dat\ [i în Moartea fericit\. Ca s\ se cunoasc\. av`nd numai el con[tiin]a adev\rului s\u. 6) Tez\. Psihologia este 1 Tem\ din Str\inul.

Te determini de-a lungul vie]ii. 2) Dovezi spirituale (Sfîntul Imperiu roman germanic). singurul lucru ce li se poate cere este s\ le fie urm\rit\ progresia. ci „înainte“. Cu cît omul este mai mare. dac\ justificarea nu mi s-ar p\rea van\ [i dac\ n-a[ [ti c\ întotdeauna i se prefer\ unui om ideea pe care ]i-o faci despre el. ~ns\ nu „dup\“. * Lupt\ tragic\ a lumii în suferin]\. în 1519) * Iunie Un condamnat la moarte pe care vine s\-l viziteze zilnic un preot. De la prima p`n\ la ultima pagin\. „Vorbesc despre ceea ce cunosc. impulsul nebunesc spre p\mînt ca s\ se ascund\ într-un „Dumnezeule. Chestiune de lene `n cazul celor care nu reu[esc. A te cunoa[te perfect înseamn\ a muri. * For]\ consolatoare a Infernului. * Mai Proiect de prefa]\ pentru Fa]a [i reversul. ci doar de la o insuficient\ maturitate. 4) Tîn\r. pentru mul]i. Spengler). n-are sens pentru noi.1 * Filosofiile valoreaz\ cît valoreaz\ filosofii. * Luther: „Este de o mie de ori mai important s\ crezi cu fermitate în mîntuire decît s\ fii demn de ea. Ceea ce ne intereseaz\ este destinul nostru. De neapreciat pentru noi. – Ne închipuim clipe de r\gaz. Cf. cu atît filosofia e mai adev\rat\. * 1) Prestigioasa poezie care preced\ iubirea. rezisten]a din omul c\ruia nu-i trebuie aceast\ facilitate [i care vrea s\-[i mistuie toat\ frica. Efortul care aduce întotdeauna un cî[tig. aceste eseuri. genunchii se îndoaie. Ceea ce nu provine dintr-un dispre] comod fa]\ de form\. Aceast\ credin]\ te face demn [i reprezint\ adev\rata satisfac]ie. A rescrie. da. . O anume renun]are întru art\. Despre o teorie politic\ a Mediteranei. A[a cum s`nt prezentate. aderi mai bine la un peisaj decît la un om. buzele ar vrea s\ rosteasc\ un nume. 2) Omul care a ratat tot.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 30 30 ALBERT CAMUS CARNETE 31 ac]iune – nu reflec]ie asupra ta însu]i. oricare ar fi el. Moare f\r\ o vorb\. 1) Pe de o parte. Civiliza]ia. Cultura: strig\tul oamenilor în fa]a destinului lor. s`nt informe. Din cauza gîtului t\iat. Fiindc\ peisajele se las\ interpretate. 2) Nu s`ntem sensibili la cuvîntul eternitate.carnete_Camus. cu ochii plini de lacrimi. 1 G\sim aici schi]a uneia dintre ultimele scene din Str\inul. pîn\ [i moartea sa.“ * 1) Dovezi economice (marxism). poate c\ se va sim]i un demers surd care le creeaz\ unitatea. Decît în m\sura în care vorbim despre „secund\ etern\“. * Civiliza]ia contra culturii. de fiecare dat\.“ (Predic\ despre Justificare ]inut\ la Leipzig. Cecil Rhodes: „Expansiunea e totul“ – civiliza]iile s`nt ni[te insuli]e – civiliza]ia ca rezultat fatal al culturii (cf. Pentru cei care vor lua aceste pagini drept ceea ce s`nt cu adev\rat: ni[te eseuri. Frivolitate a problemei nemuririi. decaden]a ei: dorin]a omului în fa]a bog\]iilor. * A scrie înseamn\ a te dezinteresa. parc\-mi vine s\ spun care le legitimeaz\. Imperialismul este civiliza]ie pur\. Orbire. suferin]\ f\r\ sfîr[it. Dumnezeule!“ {i.

Nu [tiu. * „Nici o leg\tur\“. zuavii. Nimeni în fa]a noastr\. {i pe urm\ cobor`m un fel de rîp\ cu copaci. Adev\rat roman. P\r\se[te tot. Trebuie s\ spun [i chiar s\ spun repede ce-mi umple inima. Frumuse]e care face ca s\r\cia s\-]i fie pe plac. cere omului s\-[i st\p`neasc\ dorin]a. Regul\ practic\: un om inteligent pe un anumit plan poate fi un imbecil pe altele. unde le-ai cî[tigat pe toate? – Unde le-am cî[tigat pe toate? P\i. zice „hm. hm“ [i iar se pune pe înfulecat. – Prea bine. la r\zboi? – Ia zi. numai ce zice: «La atac!». * Iulie Peisaj din La Madeleine1. {i d\-i cu sosuri. ce de mai medalii ai. nu alta. ~n sensul acesta e mai „natural“ decît Gide care. 2 Aceste reflec]ii stau la baza unei `nsemn\ri despre Gide [i dorin]\. Noi.carnete_Camus. m\nînc\ mai mult decît tat-su. nu s`ntem boga]i. v\zut\ de Marcel. dar de mîncat mînc\m bine. Nici o leg\tur\. Adev\rul credin]ei sale nu s-a schimbat totu[i. C\dem cu to]ii unii peste al]ii. ~ntr-o zi îmi spune: Cu b\rbatu-meu nu-i niciodat\ a[a. – Cum a[a. „B\rbat’su nu [tia cum s-o fac\. * Cre[tinismul. cartier periferic din Alger. * S\ fii profund prin nesinceritate. iac-a[a. cînd e gata. „Diplomele“ se refer\ la tot regimentul din care f\cea parte Marcel. un kil îi trebuie. Comandantul. Ni se zice s\ atac\m. S\ m\ ]in departe. Regul\ ilogic\: tragicul este contradictoriu. în ceea ce-l prive[te. ne-au f\cut a[a. Groaznic. S`nt atît de departe de febra mea – atît de pu]in capabil de alt orgoliu decît de acela de a iubi. Uite nepotu-meu. Dar mai pu]in natural decît poporul care-[i ast`mp\r\ setea la fîntîni [i [tie c\ sfîr[itul dorin]ei este sa]ietatea (o „Apologie a Sa]iet\]ii“)2. * Praga. – A[ dori o camer\. * Regul\ logic\: singularul are valoare de universal. {i numai ce `ncepeau s\ strige «Mam\!». {i pe urm\ mitralierele încep deodat\ s\ ne secere. Lui tat-su îi trebuie o juma’ de kil de pîine. Fuga tot `nainte3. iar în fundul rîpei era at`t sînge.“ * – Oh! Marcel. Pentru o noapte? – Nu. tiraliori. a[a e. în apropiere de El-Biar. Erau atî]ia r\ni]i [i mor]i. \[tia. g\se[te c\ e ceva chinuitor.“ * B\t\lia de la Charleroi v\zut\ de Marcel. Cre[tinismul. * Marcel.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 32 32 ALBERT CAMUS CARNETE 33 3) Infernul este via]a cu acest corp – care e de preferat totu[i nimicirii. de puteai s\-l traversezi cu barca. {i d\-i cu sardine. în schimb. galbenul polenului [i verdele frunzelor. * Pinii. da’ lui. la r\zboi. Mama îi moare. 3 Fragment reluat din „Cu moartea în suflet“ pentru Moartea fericit\. * Micu]a. * Hidroavion: str\lucirea metalului scînteietor pe cerul albastru. vrei s\-]i aduc diplomele unde st\ scris? Vrei s\ te pun s\ le cite[ti? Da’ ce-]i închipui? Se aduc „diplomele“. „Pe noi. [i mergem tot înainte. e intelectual. ca [i Gide. Cîteodat\. în Nunta. Dar Gide vede în asta o pl\cere în plus. Cel care ap\r\ o credin]\ toat\ via]a. 1 La Madeleine. {i mergem. .

F\r\ bani. * Cuplurile: b\rbatul încearc\ s\ str\luceasc\ în fa]a unui ter]. ceea ce este insuportabil în tandre]ea f\r\ dragoste pe care le-o poate da un b\rbat. Olomouc – Cîmpiile duioase [i lente ale Moraviei. s\-l fac\ solidar cu mediocritatea ei. – Liftier. * Iulie Pentru femei. Cîmpiile Sileziei: nemiloase [i ingrate – dune – Zbor de p\s\ri în diminea]a gras\ pe p\mîntul cleios. Singur\tate care prinde r\d\cini.“ [i caut\ s\-l diminueze. 2) Tipul care-i tot aici. „X“ î[i privea mîinile.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 34 34 ALBERT CAMUS CARNETE 35 – Avem camere de 18. Bautzen – Cimitir gotic. Wroclaw – Bureaz\. Cimitirul Sfîntul Petru. Biserici baroce. Pictur\: lume grav\ [i ]eap\n\. Dresda – Pictur\. * Iulie ’37 Pentru Romanul juc\torului1. Butweiss – Suburbie. Kupstein – Capela [i cîmpurile sub ploaie de-a lungul Innului. Viena – Civiliza]ie – Lux îngr\m\dit [i gr\dini protectoare. Idem. o mam\ c\tre copilul ei: – Nu-]i suge degetele. cupluri: femeia se ridic\ în trenul aglomerat. (se treze[te) – Cît cost\ camera asta? – 30 de coroane. Pruni acizi [i dep\rt\ri emo]ionante. 1 Pe manuscrisul piesei Caligula apare subtitlul Juc\torul. 25 [i 30 de coroane. De notat: pictura italian\ [i decaden]a ei. murdarule. So]ia imediat: „Dar [i tu. Ciungul [i acordeonul s\u ]inut pe [old. – Liftier. Foame. 34. 12. spune ea. domnule? – Oricare (prive[te afar\). Mortul. Disperare intim\ care se ascunde sub cutele acestei m\t\si. Pentru b\rbat.. * ~n tren. du bagajele în camera nr.. Biserici [i co[uri de uzine. brum\rele – Lac [i mun]i – plimbare pe platou. Linz – Dun\rea [i cartierele muncitore[ti. * Lyon Vorarlberg-Halle. Mu[cate [i sori în arcurile de c\r\mid\. Castravete în o]et. Ploi. Salzburg – Ildermann. * 1) ~n trenul care-l ducea spre „. Cimitir evreiesc. ~ncredere etc.carnete_Camus. * Intelectualul în fa]a adeziunii (fragment). Andrea del Sarto. – D\-mi. Singur\tate. Dar coinciden]\. Praga – Primele patru zile. B\rbatul caut\ în buzunar [i-i d\ hîrtia care-i trebuie. – E prea scump\. camera nr. Brno – Cartiere s\race.. ai s-o încasezi. Mic\ m\n\stire gotic\. * Italia Biserici – sim]\mînt special legat de ele: cf. Medicul. Sosirea la restaurant. M\n\stire baroc\.“. (nici un r\spuns) – Ce camer\ dori]i. Tragism care îi este propriu. Sau: – Dac\ mai faci a[a. A[ dori o camer\ de 18 coroane. .. o amar\ dulcea]\. Gr\dina Mirabelle [i pre]ioasa sa reu[it\.

Am nevoie s\-mi simt persoana. care-mi d\ gustul mor]ii. con[tiin]a bolii mele. copiii. Suflet de lux. Les Pléiades1: Caden]\ debordant\. * Arles. Cînd este prin constrîngere (foamete). * . Reu[ea s\ devin\ asem\n\tor cu norii rotunzi [i albi din spatele unicului brad care se profila pe o creast\. Se integra în acea lume `nmiresmat\ [i stîncoas\. al\turi de singur\tatea [i de ideea c\ m\ aflu acolo ca s\ m\ îngrijesc. o mare parad\ de piatr\ [i ape. * Iulie ’37 – Juc\torul Revolu]ie. armisti]iul dintre dou\ chipuri dure [i s\lbatice. ceea ce se n\[tea în el nu era potolirea iubirii. S\ lup]i contra corpului t\u. * S\ mergi pîn\ la cap\t nu înseamn\ numai s\ rezi[ti. Rezervor de energie real\. Nu r\mîne decît ac]iunea. * Iulie Cînd asceza e voluntar\. m\ gîndeam tot timpul la K. Pisicile. ci un fel de pact interior pe care îl încheia cu acea natur\ ciudat\. August Pe drumul spre Paris: febra care zv`cne[te `n tîmple. S\ ai „revela]ii“ în care s\ nu crezi. dragoste [i moarte. ci [i s\ te la[i dus. * August ’37 Se plimba zilnic pe munte [i revenea de acolo t\cut. în m\sura în care ea este sim]\mîntul a ceea ce m\ dep\[e[te. S\ joci jocul. del\sarea popula]iei. în fa]a peisajului imens pe care-l descoperea brusc. cu p\rul plin de ierburi [i acoperit de zgîrieturile unei zile întregi. la acea lung\ poveste tandr\ [i dureroas\ a luptei cu boala. Ar trebuie s\ se aplice metodologia noastr\ pozitiv\ unor experien]e de o asemenea anvergur\. * Iulie ’37 Aventurierul. de scoru[i [i de clopo]ei.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 36 36 ALBERT CAMUS CARNETE 37 Cf. glorie. spuse el. Are sentimentul clar c\ nu mai e nimic de f\cut în art\. Nimic mare sau nou nu mai e posibil – cel pu]in în cultura Occidentului. Ce-mi pas\ mie de asta dac\ trebuie s\ dau `n schimb acel ceva din mine. intimitatea a doi adversari [i nu p\r\sirea în voie a doi prieteni. Pe banca mea. cerul. ~ncovoia încetul cu încetul rezisten]a acelei regiuni ostile. {i de fiecare dat\ avea loc aceea[i cucerire f\r\ seducere. nu mai mult de 10 zile. dar care tocmai s`nt dovada a ceea ce în mine e mai puternic decît mine. Ce-mi place: s\-]i p\strezi luciditatea în extaz. asem\n\tor cu acele cîmpuri de pufuli]e rozalii. se poate posti timp de [ase s\pt\mîni (e suficient\ apa). atît de grav [i atît de adev\rat? – Ce anume? – Greaua înaintare a lacrimilor. în vînt. * 1 Este vorba de romanul lui Gobineau. p\r\sirea singular\ [i brusc\ a lumii [i a oamenilor. * August Duio[ia [i emo]ia Parisului. Dar cel care e purt\tor al unui suflet mare nu va intra în aceast\ ac]iune decît cu disperare. * Exerci]ii de respira]ie ale yoghinilor din Tibet. Vie]uitoarea cald\ a dorin]ei pe care o purt\m ca pe un ghem `n vintre [i care se mi[c\ cu o blînde]e s\lbatic\. Culorile cenu[ii. Am nevoie uneori s\ scriu lucruri care par]ial îmi scap\.carnete_Camus. Aventurierul. * Femei pe strad\. Ajuns pe vîrful îndep\rtat. Ceea ce m\ a[teapt\ în Alpi este. golit [i ros pe din\untru. Mansfield.

situa]ie etc. Deodat\ mirosul pielii sale ren\[tea pentru el în mijlocul mu[chilor. D-na X. ~ntotdeauna acelea[i cuvinte spun acelea[i minciuni. * August ’37 Proiect de plan. prefectur\ etc. deseneaz\ spa]iul care desparte acel astru str\lucitor de cel care pare s\ dispar\ uneori. B – M. c\ drumul s\u e `n armonie cu cel al soarelui.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 38 38 ALBERT CAMUS CARNETE 39 Blînde]ea regiunii Savoia. * August ’37 De cîte ori ascult un discurs politic sau îi citesc pe cei care ne conduc. apa cerului b\tut\ de bra]ul s\u [i. Coborîrea spre Mediteran\. Partea I: Teatrul ambulant. Partea a II-a Invers. . * August ’37 Ultimul capitol? Paris – Marsilia. * August ’37 Un b\rbat care a c\utat via]a acolo unde se afl\ de obicei (c\s\torie. Dac\-[i mi[c\ bra]ul. {i a intrat în ap\ [i [i-a sp\lat de pe piele imaginile negre [i schimonosite pe care i le l\sase acolo lumea. Poate c\ niciodat\ nu sim]ise într-atît c\ e în acord cu lumea. {i faptul c\ oamenii se împac\ cu asta. c\ mînia poporului n-a nimicit 1 Proiect de plan pentru Moartea fericit\: M. * Juc\torul. s`nt speriat c\ de ani de zile nu aud nimic care s\ sune omene[te. ora[ul ca o mantie de scoici sclipitoare. Fug\. Astfel. Gelozie sexual\. Partea a III-a Totul la prezent. gesturile sale se desenau pe fa]a mare [i mut\ a cerului. Partea a III-a – P\r\sirea compromisurilor [i adev\rul în natur\. cît de str\in a fost fa]\ de via]a sa1 (via]a a[a cum este ea considerat\ în revistele de mod\). Ultimul capitol: Coborîre spre soare [i moarte (sinucidere – moarte natural\). spune b\iatul. foarte greu. antreneaz\ în avîntul s\u jerbe de stele. Cinema. este vorba aici de prima formulare con[tient\ a temei – Bineîn]eles. Cele din seria B via]a pîn\ la moartea mamei (Moartea Margaretei. La ora cînd noaptea deborda de stele. 1 Conform spuselor lui Camus.carnete_Camus. Casa în fa]a Lumii. trene de nori. `l desemneaz\ pe Mersault personajul din Str\inul. Partea a II-a – Jocul. * Dou\ personaje. Leg\tura cu Catherine. [i s\r\cia.) Capitolele din seria A `l descriu pe juc\tor. – O s\ fie greu. A în prezent: Redescoperirea bucuriei. Dragoste [i soare.). în jur. spuse Catherine. ridicînd ochii spre soare.) [i care-[i d\ seama brusc. B în trecut. opera]ii comerciale. Pentru roman. avea mare talent la muzic\. (Totul la prezent. Partea I – Via]a lui pîn\ atunci.1 Partea I A – Fug\ tot `nainte. Prins în joc. accesorii auto. altfel o perfect\ cocot\ b\trîn\. Povestea marii Iubiri (Colegiul Sainte-Chantal). principal. – Meserii diferite: mijlociri. Nu. citind o revist\ de mod\. Dar nu-i un motiv. Sinuciderea unuia dintre ele? * August ’37 Juc\torul. Combinarea jocului cu via]a.

Ora[ viu pe care-l iubesc. Revenire la via]\. de fapt. Partea I: A la prezent B la trecut. II A – Casa în fa]a Lumii – stele. Cînd asta poate s\ aib\.. Dac\ e[ti melancolic. prefectur\). de aceea se d\ruie[te cu totul cuceririi banilor.. Cap. Cap. B 2 – Boala lui Patrice. în acela[i timp. Mersault v\zut\ din exterior. B 3 – Meseriile (curtaj. S\ tr\ie[ti pîn\ la lacrimi – ca în fa]a acestei case cu ]igle rotunde [i storuri albastre pe un deal plantat cu chiparo[i. * De redus [i condensat. B 4 – Moartea mamei. Bunica. A 1 – Ziua lui M.carnete_Camus. via]a în doi devine imposibil\. A 5 – ~ntîlnirea cu Raymonde. Patrice [i familia sa. dar numai fiindc\ fusese readus\ în ]ara luminii. Ceea ce m\ nec\je[te este importan]a care este acordat\ mi[c\rilor sufletului. C\ci dac\ ai inima nobil\. Cap.. Povestea geloziei sexuale care duce la înstr\inare. da. este dovada c\ oamenii nu acord\ nici o importan]\ guvernului [i c\ se joac\. A 3 – O lun\ de teatru ambulant. B – Via]a debordant\. Proven]a [i ceva în mine care se închide. reu[e[te. Mutul.“ Tema revolverului. A 4 – Povestea marii iubiri: „N-a]i mai sim]it niciodat\ asta? – Ba da. * Roman: omul care a în]eles c\. Dar. Cap. Cap. B – Cartier s\rac – mama. chiar a[a. Medicul. * 1 Not\ pentru Moartea fericit\. La cap\tul meu extrem.1 * Septembrie Acest august a fost ca un respiro – o gur\ de aer înainte ca totul s\ se dezl\n]uie într-un efort delirant. Trebuie s\ tr\ie[ti [i s\ creezi. * Sau: I A – Gelozie sexual\. piese auto.“ Cap. 3 p\r]i. aproape aceea[i importan]\ cu a avea poft\ de mîncare sau a voi. * A2 sau A5 de la I. M\cel\rie cabalin\. * August ’37 Plan. * August Lipsa de filosofi spanioli. Cap. gustul amar al solitudinii. Pod. doamn\.“ * Sosire la Praga – pîn\ la plecare – boal\. î[i p\stra toat\ valoarea. se joac\ cu o întreag\ parte a vie]ii lor [i a intereselor lor a[a-zise vitale. trebuie s\ fii bogat. Cap. da. . Proven]a ca o femeie care se sprijin\. III Fuga – Catherine pe care n-o iube[te. Explica]ie – Lucile – Fuga. „Acest junghi puternic.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 40 40 ALBERT CAMUS CARNETE 41 înc\ aceste momîi de paie. în fa]a dumneavoastr\. Cinema.. B 1 – Cartier s\rac din Paris. A 2 – Conversa]ie [i paradoxuri. pentru a tr\i. nu po]i suporta numeroasele întreb\ri care ]i se pun. Cap. „Lec]ia pe care se dusese s-o caute atît de departe. * Montherlant: „S`nt cel c\ruia i se întîmpl\ ceva“. fericire [i triste]e. * La Marsilia. tr\ie[te [i moare fericit.

c\ [i eu le a[tept [i le doresc cu toat\ puterea [i triste]ea mea. galbene. Am b\ut de la fîntîni [i apa era u[or c\ldu]\. vie [i auster\. pe care brusc le apuca rîsul. Dar aici îmi cî[tig via]a prin t\cere [i tain\. * Joi 9 Pisa [i oamenii ei culca]i în fa]a Domului. domurile ei [i.Soiul \sta de libertate care ]i se trage din îndoielnic [i interlop. El îi justific\ pe cei care au gustul fericirii. camer\ de hotel. Acel ceva deschis în mine care începe s\ se cicatrizeze. Zîmbetul interior al Sfîntului Francisc.carnete_Camus. Campo Santo. o tîn\r\. ~n m\n\stirea Mor]ilor. Ora[ pudic [i sensibil. ~]i trebuie timp ca s\-]i dai sema c\ fe]ele primitivilor florentini s`nt cele pe care le întîlne[ti zilnic pe strad\. dorin]a de lacrimi se desc\tu[eaz\ în fine. Serile albastre al coastei ligurice. Leandrii la Monaco [i Genova acoperi]i de flori. am z\bovit privind fe]ele. Pisa. de-a lungul severului Arno. {i cea care m\ nelini[tea în trenul ce cobora spre Floren]a. Primitivii nu deformeaz\. * Mostra Giottesca. (To]i [i-au creat îndatoriri. Lumin\ blînd\ [i fin\ asupra Floren]ei. * M. Pat cu lamele. Vedem lespezi funerare [i ex-voto-uri. 8 septembrie Lung\ coborîre str\lucitoare a soarelui. Po]i s\ în]elegi disputele din secolele al XV-lea [i al XVI-lea. Nu exist\ alt\ via]\ decît cea c\reia pa[ii mei îi ritmau singur\tatea de-a lungul rîului Arno. galantare cu flori. atît de aproape de mine. palatele ei verzi [i galbene. cu nasul lung [i gura trufa[\. Fe]ele atît de grave ale femeilor. cu chiparo[i în cele patru col]uri.) Acolo. vorbea franceza [i engleza si come il nativo. cu perle de ap\. Fiecare ora[ conteaz\ aici cu chipul s\u [i cu adev\rul s\u profund. model al tuturor virtu]ilor. Una mai ales. arhitectur\ sever\. * Gozzoli [i Vechiul Testament (costumat).. Geografii ale jegului. Coborînd spre Floren]a. iubitor al naturii [i al vie]ii. dar atît de fluid\. acesta a fost un tat\ duios [i un so] credincios. de pe tapiseria pe fond gri. Ploaia st\ în a[teptare [i apas\ cerul.. neluînd de la ei decît ceea ce serve[te orient\rii noastre (în toate sensurile). la Santissima Annunziata. plimbîndu-m\ singur. ei „realizeaz\“. fiin]e m\ a[teapt\ [i. . Adev\rul e c\ am pierdut obiceiul de a vedea esen]ialul unei fe]e. ~n fine. naive. . Nu ne mai privim contemporanii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 42 42 ALBERT CAMUS CARNETE 43 8 septembrie Marsilia. sorbind zîmbete. cer gri înc\rcat de nori. încît. desigur. Tot ceea ce este nobil în refuzul acesta de a se d\rui. comutator spart. 1 ~nsemnarea aceasta se reg\se[te în Nunta. ultimul eseu din Nunta. * Pe zidurile din Pisa: „Alberto fa l’amore con la mia sorella“1. care rîdea. Singur\tatea asta [i setea de iubire. dar nimic de acolo nu vorbe[te de moarte. gra]ia ei. iar copiii joac\ ast\zi capra pe lespezile care vor s\ le perpetueze virtutea. Pe str\zile pustii ale nop]ii. Coborîrea în mormînt a lui Giottino: durerea cu din]ii încle[ta]i a Mariei. bine crescute [i lucitoare. or\ lung\ de leneveal\ pe iarba din Piazza del Duomo. La Pisa. Lucruri. Oare s`nt fericit sau nefericit? ~ntrebarea nu prea are importan]\. * Floren]a. o tîn\r\ fat\ întruchipa speran]a alor 1 Toat\ aceast\ c\l\torie la Pisa [i Floren]a este folosit\ în „De[ertul“. La col]ul fiec\rei biserici. Col]uri grase [i noroioase în spatele radiatorului enorm. cu liniile sale drepte.1 Minunea de a nu trebui s\ vorbe[ti despre tine. * Tablourile lui Giotto de la Santa Croce. Flori mari. Oboseala mea [i dorin]a asta de lacrimi. Tr\iesc cu atîta furie. cel\lalt fiind în acela[i timp cel mai bun dintre so]i [i un comerciant priceput.

Mi-a[ fi consumat toat\ speran]a. . M\ neag\ f\r\ mînie. fiindc\ î[i acceptau celelalte îndatoriri. iar noaptea întunec\ treptat dalele pe care se înscrie morala cu care s`nt înzestra]i cei ce-au murit. care e ca un pelerin pe p\mînt. consim]ind [i învins. orga cînta `n surdin\. Marele s\u adev\r. Eu nu m\ voi resemna. iar ni[te copii în jur rîdeau [i se jucau. uite-o cum scap\ privirii mele. ci din st\ruin]a în creditul pe care-l acord\ ei omului [i sfin]ilor pe care îi pun în scen\. sau chiparosul pe care-l m\re[te cerul descoperit. M\ asigur c\ în afar\ de dragostea mea totul e inutil [i c\ pîn\ [i dragostea mea. Nu v\d c`t scade din inutilitate revolta mea. (Iar culoarea destinului meu. î]i usuc\ gura. Dar într-o zi p\mîntul are surîsul s\u primitiv [i naiv.carnete_Camus. Ni[te femei m\ priveau curioase. Soarele în mijlocul florilor. M\ duce pîn\ la cap\t. ~ncepe s\-mi treac\ dorin]a s\ fiu sensibil la opinia celorlal]i. Dalele îmi spun c\ e inutil [i c\ via]a e col sol levante. ma la gioia è pellegrina sulla terra. iar culoarea cald\ a melodiei ei reap\rea uneori în spatele ]ipetelor copiilor. Moartea! Tot continuînd a[a. Sînii liberi. îngr\de[te singura lume unde „a avea dreptate“ dobînde[te un sens: natura f\r\ oameni. 1 ~nsemn\ri care se reg\sesc `n Nunta. nu are valoare pentru mine. Un preot mi-a zîmbit. * Trandafirii întîrzia]i din m\n\stirea Santa Maria Novella [i femeile. * Septembrie Dac\ spui: „nu în]eleg cre[tinismul. tr\ind f\r\ consolare. spui „în]eleg pozi]ia cre[tin\ [i o admir“. 1 Idem. iar bucuria asta. Norii se îndesesc deasupra m\n\stirii. Lumea e frumoas\ [i totul e cuprins în asta. M\ gîndeam la toate astea. e c\ spiritul nu este nimic [i nici chiar inima. dup\ inscrip]ii. î]i înc\lzesc [alele. s-au resemnat [i. dar simt c`t `i adaug\. ochii [i buzele care-]i provoac\ b\t\i de inim\. Lumea asta m\ anihileaz\. m\ îndrept spre o în]elepciune în care totul este deja cucerit – dac\ nu mi s-ar `mp\ienjeni ochii de lacrimi [i dac\ suspinul acesta greu de poezie care-mi umple inima nu m-ar face s\ uit adev\rul lumii. a[ sfîr[i prin a muri fericit. trebuie s-o urmez pas cu pas. aceea de a iubi“. desigur. * Primitivi sienezi [i florentini. Dac\ ar fi s\ scriu aici o carte de moral\. Spun nu din toate puterile. Aproape to]i. Milioane de ochi au contemplat peisajul acesta. Atunci parc\ luptele [i via]a din noi s`nt dintr-o dat\ [terse cu guma.1 Dar nimic din toate astea nu m\ convinge. ar avea o sut\ de pagini. 2 Idem. atunci cînd cred c\ o z\resc. spun nu. în aceast\ diminea]\ de duminic\ la Floren]a. ~n biseric\. vreau s\ tr\iesc f\r\ consolare“.1 * Fiesole Ducem o via]\ greu de tr\it. iar 99 ar fi albe. sprijinit de o coloan\. dar pentru mine este ca primul surîs din lume. Nu ajungem întotdeauna s\ ne împ\c\m ac]iunile cu viziunea pe care o avem asupra lucrurilor.) Ne trudim [i lupt\m ca s\ ne recucerim singur\tatea. {i c\ piatra pe care o înc\lze[te soarele. Iar pentru rest. pe care ni-l dezv\luie cu r\bdare. e[ti un spirit limitat [i par]ial. * M\n\stirea San Marco. Dar dac\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 44 44 ALBERT CAMUS CARNETE 45 s\i. Din toat\ t\cerea mea voi protesta pîn\ la sfîr[itul vie]ii. Pe ultima a[ scrie: „Nu cunosc decît o singur\ datorie. ~mi refuz\ o personalitate [i face ca suferin]ele mele s\ r\mîn\ f\r\ ecou. col sol cadente. e[ti un diletant lipsit de profunzime. Revolta mea are dreptate. Surs\ de inspira]ie pentru decor de teatru. ~nc\p\]înarea lor de a face monumentele mai mici decît oamenii nu vine dintr-o ignoran]\ a perspectivei. Iar eu. a[ezat pe jos. dac\ nu este inocent\ [i f\r\ obiect. N-am de ce spune „trebuie“.2 M\ scoate din fire în sensul profund al cuvîntului.

qxd 12/12/02 4:31 PM Page 46 46 ALBERT CAMUS CARNETE 47 * 13 septembrie Mirosul de leandru pe care-l întîlne[ti la Fiesole la fiecare col] de strad\. ah. iar acordul dintre mîn\ [i flori. cel sau cea care conchide. s-o formezi. Dac\ ziua de azi m\ g\se[te atît de departe de tot. 1 Idem. {i la fel ca pîinea cald\ pe care o strîngi în mîn\ [i o fr\mîn]i. Via]a cu fa]a sc\ldat\ de lacrimi [i soare. [i admirabila r\bdare de a-]i relua unele idei. Stau a[ezat pe jos [i m\ gîndesc la franciscanii ale c\ror chilii tocmai le-am v\zut. Ast\zi. Dac\ se despoaie. S\-]i lingi via]a ca pe o acadea. s-o men]in în fa]a tuturor chipurilor vie]ii mele – chiar cu pre]ul singur\t\]ii despre care [tiu acum cît de greu e de suportat. via]a . a[a cum ai c\uta cuvîntul. dac\ m\ simt ajuns la o cotitur\ a vie]ii. Simt c\ am for]e extreme [i profunde. de cîte ori gînde[ti ca s\ „pari“. gr\dini]a fumeg\ u[or. ci numai celor pe care-i iube[ti. Am suferit s\ fiu singur. De cîte ori cedezi (cedez) în fa]a vanit\]ilor proprii. fraza definitiv\. Gra]ie lor trebuie s\ tr\iesc a[a cum în]eleg eu. m\ simt liber fa]\ de trecutul meu [i fa]\ de ce am pierdut. rev\rsîndu-se de flori ro[ii1. Cu toat\ mîndria cred c\ este [i a mea [i a tuturor oamenilor din rasa mea – care [tiu c\ punctul extrem al s\r\ciei atinge întotdeauna luxul [i bog\]ia lumii. Pot foarte bine s\ m\ opresc aici. iar punctul p`n\ unde m\-mpinge e atins de iubire [i. Scrisul. Iar aceia[i oameni care. bucuria mea profund\! S\ consimt la lume [i la a m\ bucura – dar numai în despuiere. Dar aceast\ splendoare a lumii este parc\ justificarea acelor oameni. * 15 septembrie La m\n\stirea San Francesco din Fiesole. O anume continuitate în disperare sfîr[e[te prin a z\misli bucuria. s-o iube[ti. ~ntr-un col]. Pentru prima dat\. a c\ror inspira]ie o `n]eleg acum. tr\dezi. o dat\ cu ea. dar pentru c\ mi-am p\strat taina. Nu e nevoie s\ te oferi celorlal]i. De fiecare dat\ marea nenorocire de a vrea s\ par e ceea ce m-a diminuat în fa]a adev\rului. Toat\ violen]a mea m\ ajut\ în acest sens. Exist\ mult mai mult\ for]\ într-un om care nu pare decît atunci cînd trebuie. tu cu tine `nsu]i. ~n spatele zidului de care m\ sprijin. ci doar ca s\ dai.carnete_Camus. o stropitoare verde. sensul cuvîntului fericire nu mi se pare echivoc. dac\ au dreptate. „A fi despuiat“ p\streaz\ întotdeauna un sens de libertate fizic\. Deoarece atunci nu te mai oferi ca s\ pari. Prezen]a asta a mea în mine. Op\rit\ de c\ldur\. mi-am învins suferin]a de a fi singur. cu care vei pleca [i care va alc\tui de acum înainte toat\ culoarea privirii tale. S\ nu cedez: în asta st\ totul. imaginea. La fel ca [i lungile nop]i în tren cînd po]i s\-]i vorbe[ti [i s\ te preg\te[ti s\ tr\ie[ti. cum m-a[ mai converti la ele dac\ n-ar fi deja religia mea. ci a ceea ce am pierdut. o curticic\ m\rginit\ de arcade. e pentru c\ n-am putere decît s\ iubesc [i s\ admir. [i simt c\. tot efortul meu este s-o duc pîn\ la cap\t. s\ nu tr\dez. în fine. E pu]in contrariul a ceea ce se în]elege îndeob[te prin „s`nt fericit“. mu[te bîzîitoare. de furioasa pasiune de a tr\i care face tot restul zilelor mele. în]elegerea amoroas\ dintre p\mînt [i omul eliberat de uman. de soare [i de albine galbene [i negre. N-a[ fi demn s\ iubesc goliciunea plajelor dac\ n-a[ [ti s\ m\ p\strez despuiat în fa]a mea însumi. cu mine au dreptate. s-o ascu]i. care opre[te. nu cunosc mai mare glorie decît faptul de a tr\i singur [i ne[tiut. E singura semnifica]ie pe care consimt s-o dau cuvîntului „despuiere“. s\ g\sesc în fine cap\tul unui an de via]\ neînfrînat\ [i surmenat\. o fac în vederea unei vie]i mai ample ([i nu pentru alt\ via]\). S\ nu consimt. nu vreau decît s\-mi ]in în mîn\ via]a. asemenea acestor oameni care au [tiut s\-[i petreac\ via]a `nchi[i între flori [i coloane. S\ mergi pîn\ la cap\t înseamn\ s\ [tii s\-]i p\strezi taina. nu e din cauza a ceea ce am doborît. de a le opri din fuga lor. la San Francesco. apoi de a înainta iar. Pretutindeni. Pentru mine. [tiu c\ exist\ colina care coboar\ spre ora[ [i ofranda întregii Floren]e cu chiparo[ii ei. Floren]a la fereastr\ [i moartea pe mas\. Nu vreau decît restrîngerea asta [i spa]iul acesta închis – fervoarea asta lucid\ [i r\bd\toare. tr\iesc în fa]a florilor ro[ii. Iar ast\zi. au în chilia lor capul de mort care le hr\ne[te medita]iile.

desigur. iar via]a sa ar fi o via]\. Nu [i revolt\ fa]\ de tot ce nu este lacrimi [i soare. – F\r\ îndoial\. lucid\. S`nt tot atît buzele astea pe care le-am s\rutat. conven]ia e acceptat\. E ca [i cum a[ lua-o de la cap\t. ~n asta constau s\r\cia [i bog\]ia mea unic\. joci pe dou\ planuri în acela[i timp. tot atît copilul \sta s\rac. toate for]ele mele de disperare [i dragoste se vor uni. Nu. dac\ actorul ar juca f\r\ s\ [tie c\ joac\ într-o pies\. – Pentru c\. Dar. Ziua de ast\zi nu e ca o halt\ între da [i nu. dar libertatea absolut\ fa]\ de trecutul meu [i fa]\ de mine însumi. ~ns\ cînd aveam dou\zeci de ani. cît nop]ile «casei în fa]a lumii». s\ [tii cît valorezi. Un an fierbinte [i dezordonat care se sfîr[e[te [i Italia. Dar cu con[tiin]a for]elor mele. spune Claire. 15 septembrie ’37 CAIETUL AL II-LEA septembrie 1937 – aprilie 1939 22 septembrie Moartea fericit\ „– Vezi. – Da. Ce eu [i ce personalitate? Cînd îmi privesc via]a [i culoarea ei tainic\. Da vie]ii mele c\reia îi simt pentru prima oar\ f\g\duiala de viitor. Iar eu m\ simt pretutindeni asem\n\tor cu imaginea inuman\ a lumii care e propria mea via]\. pentru asta. via]a cum o iubesc [i cum în]eleg s\ o duc. Ca s\ te cuno[ti. mîngîind-o. ceea ce nu înseamn\ s\ [i po]i s\ te define[ti. Nu exist\ decît o chestiune. Claire. care m\ preseaz\ în fa]a destinului. mi se pare c\. Mul]i dintre cei care m\ cunosc nu m\ recunosc `n anumite clipe. Mai multe vie]i. {i de cîte ori m\ gîndesc la mersul progresiv al durerii [i al bucuriei în . cît nebunia de a tr\i [i de a avea ambi]ii care m\ cuprinde în unele momente. trebuie s\ ac]ionezi.carnete_Camus. incertitudinea viitorului. – De ce? spune Claire. citeam ca toat\ lumea c\ via]a poate fi o comedie etc. se ridic\ în mine un fel de tremurat de lacrimi. atunci lacrimile lui ar fi lacrimi. Cultul eului! M\ faci s\ rîd. Dar nu asta vreau s\ spun. nici mai nefericit. trebuie s\-l dai la o parte pe Socrate. [tim bine c\ e serios – ne-o spune ceva. e destul de greu de explicat. Dar cînd actorul se afl\ pe scen\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 48 48 ALBERT CAMUS f\r\ sarea [i piatra `ncins\. Claire. Dar este da [i este nu. cu dispre]ul vanit\]ilor mele [i cu febra asta. nici mai fericit. mai multe planuri.

K. pesimist [i antiintelectualist. cît [i asupra lui Mussolini.. Cu studii politehnice. ziua fle[c\it\ [i moale plesc\ia precum n\molul. „E igienic.. a iubi [i a suferi înseamn\ a tr\i cu adev\rat.“ Pe urm\ face du[ [i gimnastic\ cu extensorul.carnete_Camus.) * ~n Georges Sorel2. Eu s`nt experien]a [i via]a e cea care m\ formeaz\ [i m\ conduce. A avut o influen]\ considerabil\ atît asupra lui Lenin. * 23 septembrie Singur\tatea.“ Idem: actorul (de via]\) perfect e cel care „este ac]ionat“ – [i care o [tie – pasiunea pasiv\. * „Se trezi asudat. sindicalist antiparlamentar. Se afunda din t\cere în t\cere. A se dedica „umanismului de stînga“ care vrea s\ ne fac\ s\-i socotim pe Helvétius. se ghemuia în sine. sedus de bol[evism. ~n gur\ avea toat\ am\r\ciunea somnului [i a ]ig\rii. 1 Fragment pentru Moartea fericit\. [tiu bine. . Pu]in îmi pas\ de personalitatea mea [i nu vreau s-o cultiv. – Merge spre balcon [i se revars\ cu totul în lumea de carne [i lumini. Imens efort: revine în lume – stropi de sudoare – se gînde[te la picioare desf\cute de femeie. Calea etc. 2 Georges Sorel (1847-1922). Diderot [i Holbach drept culmi ale literaturii franceze. * (Tratat teologico-politic.. Patrice s-a sculat. a pream\rit violen]a [i greva general\. [tiu la ce grad de perfect\ impersonalitate a[ ajunge.)“ * în N.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 50 50 ALBERT CAMUS CARNETE 51 mine. [i a spus cu violen]\: – Iubirea pe care mi-o poart\ cineva nu m\ oblig\ la nimic. în timp ce folosirea cuvîntului pasiune ne duce mai degrab\ cu gîndul la impetuozitatea convulsiv\ care ne mir\ [i astfel ne face s\ uit\m c\ e vorba de o suferin]\ (orgoliu – sfidare). Claire. l-a privit pe Patrice în fa]\ [i a spus încet: – Multe dureri îi a[teapt\ pe cei care te iubesc. pîn\ la ce puseu de neant activ ar putea merge for]ele mele.1 .Ajuns la punctul unde luciditatea se poate r\sturna.F. Dar pentru asta e nevoie de timp. luxul celor boga]i. a spus Claire. cu hainele în dezordine. (Nimicuri filosofice) 23 septembrie. Albert Camus s-a ocupat îndelung de acest filosof în Mitul lui Sisif. Descriere concret\: Dispari]ia prietenilor. avînd ceva disperat în privire. Iar eu vreau s\ fiu acest actor perfect. Doar constatam. Vreau s\ fiu ceea ce m\ face via]a [i nu s\ fac din via]a mea o experien]\.“1 * Rama Krishna despre tocmeal\: „Omul cu adev\rat în]elept e cel care nu dispre]uie[te nimic. mototoli]i. – A[a e. r\t\ci o clip\ prin cas\. (Vei r\mîne singur într-o bun\ zi.. `n]eleg c\ a ac]iona. cu capul golit. c\ partida pe care o joc este cea mai serioas\ [i mai exaltant\ dintre toate. Ceea ce m-a oprit întotdeauna e vanitatea mea personal\. dar a tr\i în m\sura în care e[ti transparent [i î]i accep]i soarta ca unic reflex al unui curcubeu de bucurii [i de pasiuni. 2) Luciditatea s\ fie dus\ pîn\ la extaz. Idei – laitmotiv.. Din „Limbajul are dreptate s\ insiste asupra suferin]ei sufletului în cuvîntul pasiune. î[i privi cutele pantalonilor 1 Kierkegaard. * 26 septembrie 1) Romanul s\ fie precedat de fragmente de jurnal (sfîr[it). Tramvaie (sfîr[itul serviciilor?). Pe urm\ aprinse o ]igar\ [i. Dac\ a[ avea destul\ for]\ [i r\bdare. dup\ o lung\ t\cere. Ast\zi. [i cu cît\ furie. am timp acum.“ A nu se confunda idio]ia cu sfin]enia. ~n jurul s\u..

în schimb. s\ fac o baie de carne [i de soare. Nu. De tot [i de el însu[i. marea. iar eu gîndesc la fel ca lumea. 285 [i 286) * 30 septembrie Întotdeauna sfîr[esc prin a da înconjur unei fiin]e. (Deoarece e din ce în ce mai sigur c\. patru. – Dumnezeule. era bine înr\d\cinat\ în mine. pentru a g\si c\ via]a poate fi frumoas\ [i u[oar\. S\ plîng\ în fa]a unui cîine [i în fa]a tuturor.“ (Iluzia progresului. de vreme ce d\inuia în ciuda ironiilor [i a cuvintelor mele definitive pe tema asta. Eu. Ceea ce e interesant este c\ asta se întîmpl\ mereu în clipa cînd. c\ m-a[ putea chiar însura. s\rac fiind. o simt „ne-curioas\“. De reînceput. * 2 octombrie „Umbla necontenit pe str\zile înnoroiate sub o ploicic\ fin\. în fa]a a tot ce era definitiv într-o asemenea instalare. – Poftim? – Num\r. ~ntr-un caz [i în cel\lalt. M-am dat înapoi în fa]a acelei existen]e posomorîte [i toropitoare.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 52 52 ALBERT CAMUS CARNETE 53 Ideea de progres care infesteaz\ mi[c\rile muncitore[ti este o idee burghez\ izvorît\ din secolul al XVIII-lea. trei. Nu meritase asta. c\ am r\mas înc\ în incertitudine [i `n s\r\cie. Dup\ plecarea lui: 1) – Un imbecil. Ajunge s\-i consacru destul timp. M-am refuzat acestui lucru. capabil s\ iubesc într-atît. Mi-a fost fric\. {i trebuie s\ se cread\ c\ ideea asta. e un copil r\sf\]at.carnete_Camus. Dar în asta consta pericolul. – Ba nu. s\ m\ adun la casa mea. n-are importan]\. femeile. doi. . trebuie s\-mi cî[tig via]a. * Dialog. s-a 1 Camus fusese numit profesor la Colegiul din Sidi Bel-Abbès. Avea dreptul s\ fie fericit. – Asta e pîn\ la urm\ o nerozie. am chef s\ iubesc [i s\ îmbr\]i[ez. „Toate eforturile noastre trebuie s\ tind\ s\ împiedice ideile burgheze s\ otr\veasc\ clasa care se ridic\: de aceea nu vom face niciodat\ destul ca s\ rupem orice leg\tur\ dintre popor [i literatura secolului al XVIII-lea. îmbr\]i[ez opinia lumii. unu. Dar [tiu m\car c\. Spun.“ * 4 octombrie „Am tr\it pîn\ în ultimele zile cu ideea c\ trebuie s\ fac ceva în via]\ [i. fric\ de singur\tate [i de definitiv. îmbr\]i[ezi opinia ziarului dumitale de diminea]\. florile (ah. s`nt melancolic [i plin de tandre]e. cerul (ah. socotind desigur drept nimic securitatea fa]\ de [ansele de via]\ adev\rat\. 2) – Un preten]ios. n-a[ [ti s\ spun ast\zi dac\ a fost for]\ sau sl\biciune. pp. totul deodat\ a a luat-o de-a-nd\ratelea. Cînd ea se afl\ în lumin\. s\ am o situa]ie. a[ fi consim]it f\r\ îndoial\. Cînd lumea e cenu[ie. Dar umbla singur în acel mic ora[ atît de departe de tot. Vine întotdeauna un moment cînd simt ruptura. odat\ numit la Bel-Abbès1. se vede cît de colo. M\ simt mai bun. mai exact.) * 30 septembrie Ca s\ str\luce[ti mai repede nu consim]i s\ rescrii. Vedea doar la cî]iva pa[i înaintea sa. Dac\ a[ fi dep\[it primele zile. {i acolo. atunci cînd dogore[te soarele. c`t e de frumos!). c\ m-am închis pentru tot ce se nume[te «viitor». Voia s\ fie fericit. 3) – Un cinic. c\. dumneata gînde[ti cu L’Echo de Paris. De dispre]uit. spune înv\]\toarea. nu mai era cu putin]\. – {i cu ce te ocupi dumneata? – Num\r. s\ m\ strecor în corpuri ca în lumin\. Faptul c\ am respins acea via]\. nu trebuie s-o fi cunoscut. pe care nu îndr\znesc înc\ s-o numesc prejudecat\. în fa]a unui lucru. ce mul]umit s`nt!). dac\ a avut loc vreun conflict. E un b\iat de familie bun\ care n-a cunoscut via]a.

atîrnînd cu întreaga-i povar\ de ap\. [i care te prive[te... ne arat\ care ne s`nt limitele. Obrajii s`nt bruni [i ochii de culoare deschis\. Kabylia. Corpul. f\r\ excep]ie. mirosul de iubire devine u[or.: inocen]a lupului... m\slini. Acum. mirosul de iubire coboar\ din ro[covi. totul se justific\. s`nt oare capabil de ceea ce în general se nume[te «serios»? S`nt oare un lene[? Nu cred [i mi-am dovedit-o. Ceea ce m-a f\cut s\ fug era f\r\ îndoial\ mai pu]in faptul c\ m-am sim]it instalat. mai bine s\ fii un bun burghez. * Sate grupate în jurul unor puncte naturale [i tr\ind fiecare via]a proprie. Pléiade II. Dar are oare cineva dreptul s\ refuze greut\]ile sub pretext c\ nu-i plac? Cred c\ trînd\via nu-i dezagreg\ decît pe cei lipsi]i de temperament. ascu]it – în întregime în silin]a [i dep\[irea asta care se str\duiesc s\ înving\ panta – ca o cunoa[tere de sine prin corp. nu mi-ar r\mîne decît o solu]ie. În al doilea caz. * 17 octombrie Pe drumurile de peste Blida. în culorile din nou str\lucitoare. abia sensibil n\rilor. {i e ca o amant\ cu care ie[i pe strad\. aerul în pl\mîni ca un fier ro[u sau un brici 1 Albert Camus i-a consacrat lui Giraudoux o not\ critic\ în Lumina (1940). întreaga Elad\ transportat\ între mare [i mun]i ar rena[te în splendoarea-i antic\. dup\ ploaie. De nu cumva. um\r lîng\ um\r. Ex. Iar dac\ eu a[ fi lipsit. asemenea celorlal]i. greu [i ap\s\tor. * 15 octombrie Giraudoux (de data asta)1: „Inocen]a unei fiin]e este adaptarea absolut\ la universul în care tr\ie[te“. cu gra]ia [i medita]ia ei. {i parc\ dintr-o dat\. ori un intelectual de categoria a doua. adev\rat\ cale a culturii. între gest [i munte se na[te un soi de consim]ire în acela[i timp patetic\ [i vesel\. la distan]\ de secole.“ * . Totul.carnete_Camus. ale c\ror gesturi precise [i simple se deta[eaz\ pe cerul ve[nic albastru. Diminea]a pe munte cu p\rul ei tuns scurt ciufulit de brîndu[e – izvoarele înghe]ate – umbra [i soarele – corpul meu care consimte [i apoi refuz\. R\mîne de ales sinuciderea cea mai estetic\: c\s\torie + 40 de ore sau revolverul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 54 54 ALBERT CAMUS CARNETE 55 petrecut pentru ceva care a meritat osteneala. noaptea ca un lapte [i o dulcea]\. Apoi soarele pompînd toat\ apa. Efortul concentrat al mersului. este Absurditatea complet\. cf. abia semnalat\ în lenevia [i respectul fa]\ de Destin prin vecin\tatea Orientului. cu pîntecele muiat tot de o s\mîn]\ cu parfum de migdale. A crea sau a nu crea. ro[covii împr\[tie un miros de iubire peste toat\ Algeria [i parc\ p\mîntul întreg s-ar odihni dup\ ce s-a d\ruit soarelui. Grecia? nu. {i între om [i arbore. B\rba]i îmbr\ca]i în stofe albe [i lungi. * Huxley: „La urma urmei. Drumeagurile m\rginite de smochini. decît c\ m-am sim]it instalat în ceva urît. * 18 octombrie ~n luna septembrie. ro[covi [i jujubi. Nu. dac\ m\ uit mai bine. dup\ o întreag\ dup\-amiaz\ în\bu[itoare. ~n primul caz. * Pe drumul spre Madeleine – din nou imensa dorin]\ de despuiere în fa]a unei naturi atît de frumoase ca aceasta. Te întîlne[ti cu oameni mergînd al\turi de m\gari înc\rca]i cu m\sline. Inocentul e cel care nu explic\. decît un r\u boem sau un fals aristocrat. printre lumini [i mul]ime.“ * 10 octombrie A avea sau a nu avea valoare. Pe drumul spre Sidi-Brahim.

„Vei tremura în fa]a mor]ii. * 5 noiembrie Cimitirul de la El Kettar. infirm – amputat de ambele picioare – paralizat pe o parte. nu voi face niciodat\ un gest ca s\ scurtez o via]\ în care cred atît de tare.“ S\ nu consim]i la conven]ie [i la orele de birou. s\ nu m\nînci decît o dat\ pe zi. ce tainic\ în]elegere.carnete_Camus. dar e nevoie s\ distrugi în tine gustul dificilului [i al fatalului.“ „Da. O singur\ mu[cat\. s\ c\l\tore[ti îndelung la clasa a treia. s\-]i numeri banii [i s\ te temi la tot pasul ca un accident neluat în seam\ s\ nu întrerup\ o c\l\torie [i-a[a îndeajuns de dificil\. S\ nu renun]i niciodat\ – s\ pretinzi tot mai mult. Nu e vesel s\ c\l\tore[ti. Copaci. eu `nsumi în mine cel viu – mul]umind îns\ vie]ii c\ mi-a permis s\ ard. cît\ distan]\ [i. nu pot s\ v\d lucrurile ca Montherlant sau ca Gide – din cauza reducerilor la tren. S`nt [ters. Arborii [i p\mîntul muia]i de ploaie. S`nt aproape surd.1 „S`nt ajutat s\-mi fac nevoile. „Mult“ etc. S\ nu renun]i. S\ urci pe o punte de vapor. * 21 octombrie Trebuie mult mai mult\ energie ca s\ c\l\tore[ti s\r\c\cios decît s\ faci pe c\l\torul h\r]uit. pe care Mersault îl asasineaz\ în Moartea fericit\. Dar [tiu bine c\. asta te ap\r\ împotriva diletantismului [i f\r\ îndoial\ nu voi spune c\ ceea ce le lipse[te lui Gide [i Montherlant este s\ beneficieze de reduceri la tren care s\-i oblige totodat\ s\ r\mîn\ [ase zile în acela[i ora[. anume s\ tr\iesc. poate. {i trebuie s\ ai gustul dificult\]ii [i dragostea de necunoscut ca s\-]i realizezi visurile de c\l\torie cînd e[ti s\rac [i lipsit de bani. mai ales. * 25 octombrie Flec\reala – ceea ce este insuportabil [i degradant în ea.“ * 8 noiembrie La cinematograful din cartier se vînd pastile de ment\ pe care st\ scris: „Te vei c\s\tori cu mine?“. S\ aspiri la goliciunea în care te arunc\ lumea înapoi. [i o mare triste]e pierdut\ [i mut\ care ne familiarizeaz\ cu frumosul chip pur al mor]ii. 1 Fragment pentru Moartea fericit\. s\ nu cau]i s\ pari. `n fond. A[ accepta [i lucruri mai rele. Ei bine. A. nici u[or. s\ ajungi obosit [i ros pe din\untru. Dar s\ fii lucid chiar [i în timpul orelor de birou. S\ fii fericit cu prietenii t\i. „M\ iube[ti?“ {i r\spunsurile: „Disear\“. totodat\. Vie]ile se amaneteaz\ pe baza unui schimb de pastile de ment\. M. Nu-i nevoie s\ exilezi melancolia. * 6 noiembrie Drumul spre La Madeleine. p\mînt [i cer. . Le treci vecinei care r\spunde în acela[i fel. de îndat\ ce e[ti singur în fa]a ei. la drept vorbind. în acord cu lumea [i s\-]i cî[tigi fericirea urmînd o cale care duce îns\ la moarte.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 56 56 ALBERT CAMUS CARNETE 57 20 octombrie Exigen]a fericirii [i c\utarea ei r\bd\toare1. toate acestea cer un curaj [i o voin]\ care interzic s\ iei în serios predicile despre „dezr\d\cinare“. S`nt sp\lat. dar nu voi fi ratat nimic din ceea ce formeaz\ misiunea mea. Ah! De la gestul meu pîn\ la acea prim\ stea care ne a[tepta la întoarcere. Un cer acoperit [i o mare furioas\ în fa]a colinelor acoperite de morminte albe. Porumbei printre lespezile albe. * 1 Personajul acesta este Zagreus. Dar. S\ fiu orb [i f\r\ nici o sensibilitate – s\ fiu mut [i f\r\ contact cu exteriorul – numai s\ simt în mine flac\ra asta sumbr\ [i arz\toare care s`nt eu. * 7 noiembrie Personaj. în acela[i timp rozalie [i ro[ie. Dar.

. examineaz\ evenimentele vie]ii sale în lumina acestor fapte. totul c\p\ta aerul unui trecut a c\rui grea melancolie p\trundea în inima lui Mersault ca apa în pantofii umezi [i frigul în genunchii prost proteja]i de o stof\ sub]ire.carnete_Camus. nici ploaie.. Ca o mîn\ u[oar\ îi dezgolea ochii cu cearc\ne mari. S\ ac]ionez în a[a fel încît s\ fiu fericit? Dac\ trebuie s\ m\ fixez undeva. * 1 Fragment pentru Moartea fericit\.“ Da. „~ntotdeauna am ac]ionat din ciud\. {i apoi. c\ldura [i încrederea pe care un om normal le plimb\ cu sine printr-o lume f\cut\ pentru el. E un soi de snobism spiritual s\ vrei s\ încerci a crede c\ po]i fi fericit f\r\ bani. A fi bogat înseamn\ a avea timp ca s\ fii fericit cînd e[ti demn de a fi. * 16 noiembrie Spune: „Trebuie s\ ai o iubire – o mare iubire în via]\. S\ fac ceva ca s\ fiu fericit [i s\ fiu fericit prin asta. E doar nes\buit\. s-o fac mai degrab\ în ]ara asta care îmi place? Dar anticiparea sentimental\ e întotdeauna fals\ – întotdeauna. Dunga pantalonilor disp\ruse [i.1 * 22 noiembrie E normal s\ dai pu]in din via]a ta ca s\ n-o pierzi în întregime. {ase sau opt ore pe zi ca s\ nu cr\pi de foame. Prefer: Aedificabo et destruat2. Timpul se cump\r\. nori negri soseau necontenit. Apa asta vaporizat\ care cobora. * Decembrie O ploaie deas\ ca un ulei pe geamuri. „voi construi [i el s\ d\rîme“ (`n limba M. fiindc\ asta creeaz\ un alibi pentru disper\rile f\r\ motiv de care s`ntem cople[i]i“. prieten al lui Albert Camus. Pentru un b\rbat „de familie bun\“. spune Montherlant. {i fericirea e o lung\ r\bdare. Din str\fundurile cerului. o dat\ cu ea. Totul se cump\r\. pe nesim]ite. chiar dac\ e [ocant. Chestiune de smerenie. pentru ca al]ii s\ le ia locul `n cur`nd. Ceea ce m\ atrage e leg\tura asta care merge de la lume la mine. Ci de la lume la mine [i de la mine la lume.2 (La Salzburg) * Ironie fa]\ de Marthe – o p\r\se[te. * 17 noiembrie „Voin]\ de Fericire. R\spuns: da. singura experien]\ care m\ intereseaz\ este cea în care tocmai totul ar fi a[a cum m-a[ a[tepta. Asta-i un pic cinic. tropotul sec al copitelor cailor [i aversa surd\ [i persistent\. revenind acas\. dar este [i punctul de vedere al celei mai frumoase fete din lume. mult timp. disp\reau. Iar ceea ce ne fur\ timpul e nevoia de bani. Partea `nt`i (sfîr[it).“ Partea a treia. dar nu s`nt sigur c\ orice anticipare sentimental\ e fals\. 2 „Voi construi [i voi d\rîma“ (Montherlant). ci cu voin]a de fericire. Aedificabo et destruam. Atunci trebuie s\ tr\im cum ne este cel mai u[or s\ tr\im. sp\lînd fa]a lui M. latin\ `n original). Mai mul]i ani. totul este profitabil pentru cine vrea s\ profite. Succesiunea timpului în anotimpuri [i nimic altceva. ~n orice caz. Ca s\ fii fericit trebuie timp. S\ nu ne str\duim. nu cu voin]a de renun]are.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 58 58 ALBERT CAMUS CARNETE 59 13 noiembrie Cviklinsky1. Acum lucrurile stau mai bine. Alternan]a nu merge de la mine la mine. Realizarea fericirii.“ 1 Medic algerian [i filosof. Infirmul care-i spune lui Mersault: „Banii. acest dublu reflex care face ca inima s\ poat\ interveni [i s\-mi dicteze fericirea pîn\ la limita precis\ unde lumea poate s-o des\vîr[easc\ ori s-o distrug\. 2 Idem. a fi fericit înseamn\ a relua destinul tuturor. nici pîcl\.

nu regula. incarnare a grijii. „Istoria. Mitul [i semnifica]ia sa antipsihologic\. Form\ [i realitate: „Numesc a în]elege lumea s\ fii la în\l]imea ei. A[a se-nt`mpl\.. În noapte. Sufletul atic exprima prin asta profunda sa ostilitate fa]\ de durat\. A[teapt\. * Politica [i soarta oamenilor s`nt alc\tuite din oameni f\r\ ideal [i f\r\ m\re]ie. Trebuie s\ nu te pierzi `n visare [i s\ nu renun]i. Atunci a izbucnit 1 Fragment pentru Moartea fericit\. dac\ oricum. * Decembrie Ceea ce-l emo]iona era felul ei de a se ag\]a de hainele lui. iar poe]ii industria[i. La ce bun promisiunile. contr\: fragmente mitice la Heracles: acelea[i de la Homer la tragediile lui Seneca. romanul succed\ elenului.. . de a-l urma strîngîndu-i bra]ul. nu face nimic. La începutul istoriei spirituale a Occidentului.2 * Nu avem timp s\ fim noi în[ine. ale c\ror b\t\i sonore.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 60 60 ALBERT CAMUS CARNETE 61 Tipul care promite atît de mult [i care lucreaz\ acum într-un birou. {i a[a tot anul. Trecerea de la cultur\ la civiliza]ie se realizeaz\ în Antichitate în secolul al IV-lea. din 1 Fragment pentru Moartea fericit\: Camus se va inspira de aici pentru paginile din Str\inul.“ Lipsa sim]ului istoric la greci. ~nainte. Un mileniu. E vorba s\-]i tr\ie[ti visurile – s\ le materializ\m. culcîndu-se [i a[teptînd ora cinei fumînd.. Literatura noastr\ [i muzica noastr\ s`nt pentru or\[eni. La fel [i t\cerea prin care se d\ruia cu totul gestului din acel moment [i care-i des\vîr[ea asem\narea cu pisicile. 2 Reflec]ie al c\rei ecou se va reg\si într-un fel în Caligula. este produsul unei gîndiri esen]ialmente mitice.. acea p\r\sire [i acea încredere care atingea b\rbatul din el.. se plaseaz\ un fragment de autoanaliz\ intim\ [i acesta e o Vita Nuova a Occidentului.) Exemplu: „Nem]ii au fost cei care au inventat orologiile mecanice. în secolul al XIX-lea. în Occident. (Cf. Dar acum e vorba s\ creezi în tine un om nou. Duminica..“ Coloana egiptean\ era la început o coloan\ de piatr\. nu au istorie. renun]ai sau te pierdeai `n visare.“ Grecii. „Oameni de cultur\ europo-occidental\. „Cultura egiptean\. s`ntem excep]ia. revenind acas\. popor fericit.1 Pe de alt\ parte.carnete_Camus. Suflet grec [i inteligen]\ roman\. îi sim]i sub degete pome]ii înghe]a]i [i proeminen]i [i buzele abia c\ldu]e în care se afunda degetul1. „Ce înseamn\ tipul supraomului pentru lumea Islamului?“ „Civiliza]ia este destinul unei culturi. E vorba ca oamenii de ac]iune s\ fie [i oameni de ideal. privind ploaia sau soarele. r\sunînd zi [i noapte din turnuri nenum\rate peste Europa Occidental\. înfrico[\toare simboluri ale timpului ce se scurge. culcîndu-se din nou [i dormind pîn\ a doua zi. Cei care au o m\re]ie în ei nu fac politic\. coloana doric\ era o coloan\ de lemn. Matematicile Istoria [i tabelele (de rev\zut). Astfel. N-avem decît timp s\ fim ferici]i.“ Stupiditatea schemei: Antichitatea – Evul Mediu – Timpurile moderne. dimpotriv\. ad\ugat\ la gravitatea s\rut\rilor ei. s`nt poate expresia cea mai uria[\ de care a fost vreodat\ capabil un sentiment istoric al universului“. trec\torii sau t\cerea.“ „Cel care define[te nu cunoa[te destinul. Oswald Spengler (Declinul Occidentului): I. înzestra]i cu sim] istoric. Astfel facem din Istoria Filosofiei singura tem\ serioas\ a întregii filosofii.“ „Exist\ în via]\. din Antichitate pîn\ la r\zboaiele persane. ~ntreaga chestiune: antiteza dintre istorie [i natur\. A[teapt\ s\ moar\. pe lîng\ necesitatea cauzal\ – pe care o voi numi logica spa]iului – [i necesitatea organic\ a destinului – logica timpului. Adic\: antic = prezent. se scoal\ foarte tîrziu [i se a[az\ la fereastr\.

R\ce[te ie[ind (de aici boala care-l va doborî). ~i mu[c\ buzele [i. M. Femeia este un bun public. P. P.) * Roman.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 62 62 ALBERT CAMUS CARNETE 63 în el un soi de ]ip\t puternic. Pen’c\ e[ti un b\rbat pr\p\dit închis în tine. dar tocmai faptul c\ o duci î]i permite s-o accep]i. respingea atunci acele buze pe care le c\uta apoi. – Nu. e moartea. * Roman. c\ exist\ condi]ii pentru fericire..carnete_Camus. IV. spuse M. dezinteresat [i înfocat. dar asta n-ai s-o po]i face lucrînd. opera de art\. {-am s\-]i spun de ce. – Nume[ti temperament lipsa vreunui sentiment serios. se sim]ea bolnav [i [tia ce vrea. . Se aplec\ [i parc\ [i-ar fi a[ezat buzele pe o pas\re. Avea s\ c\l\toreasc\ mai întîi [i s\ se fixeze dup\ aceea în împrejurimile Algerului. O femeie pasiv\. zuavii.“ (Parcul Saint-Raphaël. Asasinat. „Niciodat\ nu voi putea duce via]a asta“. ca un cer r\sturnat.~n fond. nu s`nt decît pretexte. voin]a neînfrînat\ de a sorbi de pe buzele ei toat\ semnifica]ia acelei lumi inumane [i adormite. femeile. „Noi. – Da. în împrejurimi. s`nt un exaltat periculos. ~n fa]a nop]ii înc\rcate pîn\ la refuz de stele [i a ora[ului.. ~nc\perea e supraînc\lzit\. Locuin]a lui Zagreus la ]ar\. Marthe gemu. pentru c\ s`nt într-o stare de revolt\. el aspir\ c\ldura aceea care-l transporta. Titluri: O inim\ curat\ Ferici]ii pe p\mînt Raza aurit\ * – Cuno[ti mul]i b\rba]i „iubitori“ care s\ refuze o femeie dr\gu]\ ce li se ofer\? {i chiar dac\ exist\. M\ dezgu[ti. Pe urm\.. c\ trebuie s\ faci ce vrei. care simte c\ i se `nro[esc urechile.. este s\ crezi c\ trebuie s\ alegi. ca înecat\... revenise.. * Roman. Mersault. .) Roman. Discu]iile. îl apuca setea dup\ acel izvor c\ldu]. de fapt. Habar n-ai s\ tr\ie[ti. IV: conversa]ie cu Z.. la început s`nt lucrurile plictisitoare. sub suflarea cald\ [i profund\ ce urca din port spre fa]a lui. o fac din lips\ de temperament. {i mie nu-mi plac pr\p\di]ii închi[i în ei. între timp. ca o t\cere închis\ în gura sa. gur\ lîng\ gur\. III. spune Z. ie[ea în str\fulger\ri din marea gaur\ profund\ unde fusese aruncat\.“ Un tip negru: „M\ dezgu[ti. Ea. Restul. De asemenea. * ~ntotdeauna. (Cel pu]in în sensul pe care i-l dai cuvîntului „serios“. ca [i cum ar fi strîns întreaga lume în bra]e. Partea `nt`i. rec\zînd în apele înghe]ate [i negre care o ardeau ca un popor de zei. Voiajul i se p\rea ceea ce este. sigur de acum înainte c\ voiajul reprezint\ o via]\ închis\ pentru el. se preg\ti s\ abandoneze Casa din fa]a m\rii.“ „Cu so]ul meu.“ * Roman.. Dup\ cîtva timp. * Decembrie Un b\rbat care are sim]ul jocului este întotdeauna fericit în compania femeilor. Ceea ce conteaz\ e voin]a de fericire. I. Partid\ de c\r]i (brisc\). se ag\]a de el. timp de mai multe minute. un soi de enorm\ con[tiin]\ prezent\.1 „Gre[eala. O canava care a[teapt\ broderiile noastre. `nceput\ prin „impersonalitate“. * 1 Fragment pentru Moartea fericit\. Cap. P. Nu asta voia M. spune M. – Exact. î[i anun]\ plecarea. O lun\ mai tîrziu. c\utînd o fericire con[tient\. Fericirea exist\ sau nu exist\.. o fericire de om nelini[tit. se în\bu[\. umflat de luminile umane. succesele mondene. [i asta nu e bine. Pentru a doua oar\.

dac\-i adaugi del\sarea fizic\. S\ tr\ie[ti în regul\. E mai simplu s\-l g\se[ti în esen]a ta [i în destinul t\u. Dar e nevoie de toat\ emo]ia lui Malraux ca s\ nu cedezi voin]ei de a demonstra. Mai întîi trebuie s\ taci – s\ suprimi publicul [i s\ [tii s\ te judeci. oamenii s`nt sensibili la destin. Cu pre]ul acesta. Nici o importan]\. * Suferin]a de a nu avea totul în comun [i nenorocirea de a avea totul în comun. trebuie s\ ajungi s\ uzezi pîn\ [i r\utatea [i calomniile. Caligula. Trebuie s\ lichidezi toate st\rile anterioare [i s\-]i folose[ti toat\ puterea.1 ~n acest sens. 1 Aceste reflec]ii. ~n felul acesta. * Aprilie ’38 Cîte nu s`nt sordide [i mizerabile în condi]ia unui om care munce[te [i într-o civiliza]ie întemeiat\ pe oameni care muncesc. Alt\ reac]ie inevitabil\ este s\ debitezi fraze. Doi ani nu reprezint\ prea mult într-o via]\ ca s\ reflectezi asupra unui singur punct. S\ echilibrezi o cultur\ atent\ a corpului cu con[tiin]a atent\ de a tr\i. o oper\ de art\ care ar descrie cucerirea fericirii ar fi o oper\ revolu]ionar\. un pretext pentru la[it\]i [i comedii (majoritatea c\minelor s`nt f\cute pentru asta). fie biologie + examen de capacitate fie Indochina De notat în fiecare zi în caietul acesta: ~n doi ani s\ scriu o oper\. * S\ g\se[ti o lips\ de m\sur\ în m\sur\. * Mai Nietzsche. una se poate potrivi cu cealalt\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 64 64 ALBERT CAMUS CARNETE 65 Februarie ’38 Aici. a c\rui tehnic\ romanesc\ a influen]at Ciuma. prefigureaz\ temele majore din Omul revoltat. E ceea ce îi distinge. Condamnarea Reformei care salveaz\ cre[tinismul împotriva principiilor de via]\ [i dragoste pe care i le insufla Cezar Borgia. Reac]ia natural\ este întotdeauna s\ te risipe[ti în afara lucrului. E o revendicare a omului contra destinului. mai întîi ca s\ nu ui]i nimic din ce ai înv\]at. . Nu destul de matur. Prin singur\tate [i izolare (nu s`nt acela[i lucru). De altfel. De reluat: Filosofie [i Cultur\.carnete_Camus. S\ abandonezi orice preten]ie [i s\ te apuci de o dubl\ munc\ de eliberare – fa]\ de bani [i fa]\ de propriile tale vanit\]i [i la[it\]i. * Aprilie De expediat dou\ eseuri. tiranii [i m\sc\ricii burghezi s`nt doar pretexte. necultivarea corpului [i relaxarea voin]ei. Dar trebuie în orice clip\ s\ previi în tine r\utatea [i calomnia. apoi s\ înve]i cu r\bdare. O revolu]ie se realizeaz\ întotdeauna împotriva Zeilor – începînd cu aceea a lui Prometeu. sub forme diverse. care nu s`nt lipsite de o leg\tur\ cu ideea pe care o are Malraux despre revolu]ie [i art\. * Aprilie ’38 Melville1 se lanseaz\ în aventur\ [i sfîr[e[te într-un birou. Papa Borgia justifica în sfîr[it cre[tinismul. De publicat la Alger. Dar trebuie s\ te ]ii tare [i s\ nu te la[i. Moare necunoscut [i s\rac. autor al lui Moby Dick. un public. 1 Camus va consacra mai tîrziu o prefa]\ lui Melville. {i f\r\ îndoial\ c\ spiritul acesta îl po]i sesiza în actul s\u istoric. * Februarie ’38 Spiritul revolu]ionar const\ în întregime `ntr-un protest al omului contra condi]iei de om. ai o [ans\ din zece s\ scapi de cea mai sordid\ [i mai mizerabil\ dintre condi]ii: cea a omului care munce[te. s\ creezi în jurul t\u admira]ii facile. De abandonat totul pentru asta: Tez\. singura tem\ etern\ a artei [i a religiei.

* Sfîr[it. * Mai B\trîna care moare la azilul de b\trîni1. B\trînelul care a ]inut s\ urmeze convoiul pîn\ la biseric\ [i cimitir (2 km). * Iunie Pentru Moartea fericit\: o serie de scrisori de ruptur\. Era adev\rat.carnete_Camus. pîn\ ce pierde din nou teren. Dar unde se afl\ adev\rul. dou\ rase de oameni. îi s\rut\ mîna zîmbind: „Ai dreptate. Au venit la Paris. e ceea ce este picant [i original în ea – nou [i superficial. * ~nc\-mi mai amintesc de criza de disperare care m-a cuprins cînd m-a anun]at mama c\ „de acum înainte s`nt destul de mare [i voi primi cadouri utile de Anul Nou“. Nici ast\zi nu pot s\ m\ dezbar de o crispare tainic\ atunci cînd primesc cadouri din categoria asta. prietena pe care [i-o f\cuse în trei ani. Aparen]ele s`nt salvate [i ura cre[te. nu poate ]ine pasul [i merge la dou\zeci de metri distan]\. care d\ prea mult la toat\ lumea [i nu se ata[eaz\ niciodat\. * Var\ la Alger2 Pentru cine e jerba asta de p\s\ri negre pe cerul verde? Vara oarb\ [i surd\ care se strecoar\ [i d\ un sens mai pur chem\rilor l\stunilor [i strig\telor vînz\torilor de ziare. – Ar putea s\-[i aduc\ aminte c\ are o mam\. Ex. care este parizian [i locuie[te acolo cu nevasta. „Cine ar fi spus c\ la 74 de ani avea s\ sfîr[easc\ într-un azil de b\trîni la Marengo?“ Fiul s\u are o situa]ie. {i ultima: o capodoper\ de luciditate. Prietena ei. Primul are calit\]i [i-i place s\ str\luceasc\. * Scen\: so]ul. . în gîndul nop]ii sau în spiritul amiezii? Dou\ r\spunsuri. merge spre ea. Cea de-a doua tace. Frumoas\ figur\ de roman [i jalnic\ imagine de prieten. ~[i marcheaz\ astfel tot timpul superioritatea. {i. dragul meu“. Trebuie s-o m\rturisesc. [tiam bine c\ dragostea era cea care vorbea. dar sufer\ de umilire [i a[a se na[te ura. El ro[e[te. * C. Mergeau cîteodat\ seara în sat. Totul era frumos alt\dat\. trei ori. dar. Cel\lalt se st\pîne[te. demoleaz\ toate efectele scumpului ei so]. 1 Personajul Céleste ap\rea [i în Moartea fericit\ înainte de a trece în Str\inul.“ Cealalt\ a murit – ca un semn [i un avertisment pentru to]i. so]ia [i galeria. Portarul de la mica morg\ a azilului. Scene. Care are nevoie s\ dobîndeasc\. b\trînul „a ridicat mîna“. Nora nu i-a vrut. partea de comedie e nepre]uit\. prin mici propozi]ii seci. Dar cunoa[te locurile [i o ia pe scurt\turi care-l fac s\ se al\ture convoiului de dou\. Tema cunoscut\: pentru c\ te iubesc prea mult. Prietenii moartei: Ni[te b\trînei mitomani. care plînge „pentru c\ nu mai are nimic“. „Oh! spuse Céleste1 [tergînd tejgheaua. Dar [i aici. Mersault. s\ cî[tige iubirea [i prietenia [i e incapabil atît de una. care se joac\ de-a seduc]ia. cît [i de cealalt\. dar de ce are dragostea uneori un limbaj atît de derizoriu? * Despre acela[i lucru nu gînde[ti la fel diminea]a ori seara. Mersault bea. Fiul i-a dus la b\trîni. Infirmiera maur\ care bate sicriul în cuie are un [ancru la nas [i poart\ mereu o basma. ~mb\trîne[ti. 1 Fragment pentru Str\inul. draga mea“. Groparul care era prietenul moartei. 2 Pentru Nunta.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 66 66 ALBERT CAMUS CARNETE 67 * Ceea ce m\ atrage la idee. Pîn\ la urm\. Galeria se foie[te [i surîde jenat\. Cum este infirm.“ Mersault se opri brusc [i puse paharul jos. Unul celuilalt: „Fata dumitale nu ]i-a scris? – Nu. Se privi în oglinda din spatele casei. f\r\ îndoial\.: Cu un surîs: „Nu te ar\ta mai prost decît e[ti.

. 3) Improviza]ie de var\. despre necesitatea ei. invidios. {i de altfel. spectatorule. Aici munca se îmbin\ cu jocul. Iat\ lec]ia [i grandoarea ei. dac\-]i m\rturise[ti furiile. 5) Eseu despre 40 de ore. E[ti cî]iva.. evi]i s\ vorbe[ti despre rest. n-o s\ i se caute alte cusururi. [i! Muncitorii mei cî[tig\ 40 de franci pe zi.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 68 68 ALBERT CAMUS CARNETE 69 * Iunie.. a[a ceva nu se m\rturise[te. – Ei! – Spectatorule. Camus..carnete_Camus. Sfîr[it de lun\ cînd mama spune cu un zîmbet încurajator: „Ast\-sear\ o s\ bem o cafea cu lapte. strive[te în mod egal oamenii. Domnul Gignoux1. – Ei! – E[ti rar. vanitos. M-am acceptat pe mine. ~n familia mea: 10 ore de munc\.“ ~ntr-un sens. Doar trînd\via este o valoare moral\ pentru c\ poate servi la judecarea oamenilor. Din cînd în cînd. De exemplu. 2) Caligula. Marea mizerie a omului e c\ trebuie s\ plîng\ [i s\ doreasc\ ceea ce-l umile[te (concurs).. – Cum a[a. e c\ s`nt un om simplu.. Cei mai buni nu-i supravie]uiesc sub forma de sclavie pe care i-o d\ actualmente societatea celor care gîndesc corect. – Oh! {tiu perfect. . 6) De rescris Roman. dimpotriv\.. Nu exist\ demnitatea muncii decît cînd munca e liber acceptat\. Nu întemeiaz\ o judecat\. Somn. * „Se vorbe[te mult în momentul acesta despre demnitatea muncii. Propun s\ r\sturn\m formula clasic\ [i s\ facem din munc\ un rod al trînd\viei. Cu un ton de fals\ umilin]\.) – Da.“ Dar cel pu]in vor putea face dragoste. 1 Este vorba de economistul liberal contemporan cu A. rar? (Se întoarce. s`nt lacom. De aceea totul e atît de simplu. 4) Eseu despre teatru. Exist\ defecte care nu se m\rturisesc niciodat\. Munca... 1) De terminat Floren]a [i Alger. Pune în ac]iune o metafizic\ a umilirii. spuse Bernard1. A[a cum e[ti. – Fiecare este ceea ce pare. Duminic\-Luni – {omaj: omul plînge. bineîn]eles! „E adev\rat.. – Sigur. s`nt irascibil. * Roman – S`nt silit s\ recunosc c\ am ni[te defecte grave. Nu le e fatal\ decît celor mediocri. medic din Moartea fericit\. Cuiva care se acuz\ spontan. nu-i a[a? 1 Bernard. Pentru var\. Cunosc pe unii care se extaziaz\ [i se indigneaz\ din asta.“ * Eseu despre 40 de ore. Astea-s doar defectele celorlal]i. ne placi. 7) Absurdul. în special. Dar asta-i o în[el\torie. rar! Nu e[ti mul]i. are ni[te opinii foarte precise asupra acestei chestiuni. iar jocul supus tehnicii ajunge oper\ de art\ [i întreaga crea]ie. Eu n-am nici un merit. * Pentru Improviza]ie de var\: – Spectatorule. Ei. Exist\ o demnitate a muncii în butoia[ele confec]ionate duminica.. s`nt mincinos. * Caligula: „Ceea ce nu ve]i în]elege niciodat\. Dar e[ti mincinos.. Altele care nu cost\ nimic s\ le recuno[ti. asta-i ceva m\gulitor. nu stric\ s\ mai schimbi.

) * Tenta]ia comun\ a tuturor inteligen]elor: cinismul. în orice caz. Experien]a „real\“ a singur\t\]ii este una dintre cele mai pu]in literare din cîte exist\ – se afl\ la o mie de leghe de ideea literar\ pe care ]i-o faci despre singur\tate. Dar este o psihologie generoas\. spune ea. Prin asta e fals\. * Mizeria [i m\re]ia acestei lumi: nu ofer\ adev\ruri. Dar cum l\]imea cea mai mare a od\ii nu atinge lungimea saltelei.. ~n camera asta. Rîd. Printre plînsete: „Haide. S\ cau]i s\ învingi [i s\ „umpli“. Pentru c\ s`nt siguri c\ nu vor întîlni pe nimeni pe str\zi. Nu ]ine seam\ de am\nunte. s`nt semnele unei existen]e patetice. las\-m\ s\ profit“. Or. spune acest orb. * Orbul care iese noaptea între ora unu [i patru cu un alt prieten orb.“ * Ca s\ scrii. * Singura libertate posibil\ e libertatea fa]\ de moarte. Ceea ce intereseaz\ într-o carte. Dar trebuie mers pîn\ în str\fundurile formulei. * Iunie La cinema. trebuie s\ fii totdeauna pu]in dincoace în expresie (mai curînd decît dincolo). trei saltele. este sordida [i cleioasa fraternitate în fa]a mor]ii militare. Zagreus st\ a[ezat în fa]a lui. singura care ni se ofer\ [i ni se îng\duie.carnete_Camus. Absurditatea domne[te [i iubirea te salveaz\ de ea. Dac\ întîlnesc un felinar. (Dup\ asasinat. plînge de se rupe de nenorocirile eroului. micu]a oranez\. iar oamenii dorm ghemui]i. pot rîde dup\ pofta inimii. Acel „Totul e permis“ al lui Ivan Karamazov este singura expresie a unei libert\]i coerente. So]ul ei o implor\ s\ se opreasc\. ziua. * Moartea fericit\ ~n tren. * B\trîna [i ur\rile ei de Anul Nou: Nu cerem mare lucru: s\ avem de lucru [i s\n\tate. tot ce este degradant în toate suferin]ele. . * Iat\ o constatare pe care o faci cu greu: s\ în]elegi c\ po]i fi superior multora f\r\ a fi totu[i o fiin]\ superioar\. S\ nu te la[i dus în vid. Nici un fel de taclale. Doar c\. el cere lumii doar o iubire. [i-a pus o cravat\ de var\ foarte deschis\ la culoare. de fapt. Dar asta nu intereseaz\ pe nimeni. {i c\ adev\rata superioritate. vie]ile noastre nu s`nt niciodat\ patetice.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 70 70 ALBERT CAMUS CARNETE 71 * Singura fraternitate acum posibil\.1 * 1 Fragment care va servi pentru Mitul lui Sisif. la rîndul ei. * August O înc\pere d\ spre curte – se deschide spre o a doua înc\pere care prime[te lumina de la ea [i care. d\ spre o a treia f\r\ fereastr\. „S\ scriu. Pune doar o oglind\ nou\. îi accept\ în acela[i timp [i consecin]ele – adic\ r\sturnarea tuturor valorilor tradi]ionale ale vie]ii.. partea superioar\ a saltelelor a fost sprijinit\ de perete. Acord\ credit. cînd. ~n timp ce. în locul fularului negru pe care-l purta de obicei. Nu schimb\ nimic în ea. * Aceast\ vanitate singular\ a omului care las\ [i vrea s\ se cread\ c\ aspir\ la un adev\r. Timpul – s\ nu-l pierzi. Cf. acceptînd moartea ca atare. mila celorlal]i îi împiedic\ s\ rîd\. ci iubiri. Om cu adev\rat este cel care. * Exist\ o psihologie corect\ în romanele-foileton. `nso]it\ de so]ul ei. Trei persoane care dorm. î[i reia locuin]a.

1 „Am cunoscut o doamn\.“ Socoteala celor 1 300 de franci. amanta mea. * S\ spore[ti fericirea unei vie]i de om înseamn\ s\ extinzi tragicul m\rturiei lui. A citit adesea pove[ti despre s\r\cie în care femeia e „brav\“.“ * Belcourt Povestea lui R. le este dat s\ tr\iasc\ tragediile cele mai dureroase. fumul sacrificiului au întotdeauna puritate. Amurgul zeilor. Nu-i ajung.1936. Grenier: „Recherches Etrusques“ în Revue des Etudes Anciennes. Dou\ înc\peri. dar e o gre[eal\. admi]înd c\ s`nt [i cele mai curajoase.“ * Despre moartea con[tient\. privind u[oarele tres\riri ale corpului. Dar tocmai pentru asta acord\ vie]ii onoarea care i se cuvine. Adoarme cîteodat\.“ (Uman. Nogara: Les Etrusques et leur civilisation. * Bibliografie etrusc\: A. Din cînd în cînd. Paris. Este o experien]\ prea mobil\ ca s\ o fixezi în concepte matematice.carnete_Camus. IX. Prive[te. r\sturnat\. Opera de art\ (dac\ este o m\rturie) într-adev\r tragic\ trebuie s\ fie cea a unui om fericit. cu copiii t\cu]i în jurul ei. 219 [i urm. ca s\ spun a[a. cu personajul Raymond. sînul unei fete..) * V\zduhul este populat de p\s\ri crude [i `nfrico[\toare. 1935. Ea întinde o p\tur\ pe jos în sufragerie [i-i distreaz\ pe copii f\r\ zgomot pentru ca b\rbatul s\ poat\ dormi. * Metod\ a meteorologiei. iar tu bei 1 ~nsemn\ri reluate `n Str\inul. poate fi v\zut\ în trecere. démon étrusque de la mort. fiindc\ e cald.“ (Amurgul zeilor) * Nietzsche. S-a dus din nou în buc\t\rie. – Ei bine.. Brav\? Nu. resemnat\. Nietzsche. de Ruyt: Charon. Ne închipuim c\ acest lucru este legat de fericire. Povestea br\]\rii [i a «indica]iei». disear\ o s\ bem o cafea.“ (Jacob Wassermann) * Din legile lui Manou: „Gura unei femei. . Nu îndr\zne[te s\-i vorbeasc\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 72 72 ALBERT CAMUS CARNETE 73 21 august 1938 „Doar cel care a cunoscut «prezentul» [tie cu adev\rat ce este infernul. Ea n-a zîmbit. ne agit\m.. (Referin]\?) * Belcourt Tîn\ra al c\rei so] î[i face siesta [i nu trebuie s\ fie deranjat de copii. Vorbe[te. Fr. cf. rug\ciunea unui copil. „Ce dorim noi oare la vederea frumuse]ii? S\ fim frumo[i. prea uman. era. * Fostul boxer care [i-a pierdut fiul. Pentru c\ acea oper\ de art\ va fi în întregime izvor`t\ din moarte. î]i dau 20 de franci pe zi. „Ce s`ntem noi pe p\mînt? {i ne tot agit\m. Temperatura variaz\ de la un minut la altul. * Belcourt Dat afar\. {i doar no]iunea de medie poate da o imagine a acestei realit\]i. }i-am cump\rat costumul. Nietzsche: „Sufletelor celor mai spirituale. Observa]ia reprezint\ aici o felie arbitrar\ din realitate.. nu stric\ o schimbare. fiindc\ ea le opune antagonismul s\u cel mai mare. B. „De ce nu lucrezi cu jum\tate de norm\? M-ai u[ura cu m\run]i[urile astea. î]i pl\tesc chiria. }ine u[a spre palier deschis\. (Ai cump\rat unul pentru mine?) Povestea costumului [i a surorii. Mi-am dat seama c\ era o escrocherie la mijloc: Povestea biletelor de loterie.

Vrea ca ea s\ fie cea care revine. Se descoper\ o asem\nare între noroiul \sta negru [i p\l\ria din piele de vac\ a vizitiului. „el pl\te[te chiria“. Se duce la înmormîntare fiindc\ e singura lui prieten\. [oferul – [i b\trîna de la cafenea. dar cu tandre]e. spune]i c\ face]i parte din band\.2 Cumnatul ei [i via]a împreun\. negrul sp\l\cit al hainelor. . dac\ vreau. Povestea cu chibriturile. – Nu vrei s\ în]elegi. {i cel\lalt trecînd peste cîmp. mai sus. pepenele verde 2. Pozi]ia ei în familie. dac\ e s\ m\ iau dup\ tonul dumitale. Astfel. – Nu în]eleg.“ „Mi-au zis c\. B) Doamna Leca. îns\ dragostea face parte din lumea asta. * 1 Fragment pentru Moartea fericit\. ci sentimente care ne sugereaz\ ideea de transformare. Patrice pleac\. nu te satisface. 4. Patrice. La azil. el rîde de pl\cere cînd e bun ceea ce m\nînc\. spuse Patrice.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 74 74 ALBERT CAMUS CARNETE 75 cafeaua dup\-amiaza cu prietenele tale. * S\ reiau lucrarea despre Plotin3. dragostea nu ne dezbar\ de egoism. aten]ia pe care o acord\ trupului s\u: 1. {i era mul]umit. Iar el rîdea. mirosul de piele [i de b\legar.1 . de t\mîie. Oper\ tragic\: oper\ fericit\. – Nu m\ satisface pentru c\ o s\-mi fie luat\ – sau. dar ne face s\-l sim]im [i ne d\ ideea unei patrii îndep\rtate unde egoismul nu [i-ar mai afla locul. ~nmormîntare.“ etc. 1 ~nsemn\ri reluate `n Str\inul. Exemplu „Vrei s\ te distrezi cu chestia ta. * Nu resim]im sentimente care ne transform\. Oboseala. pot s-o poceasc\. Personaj tragic prin aceast\ pl\cere de a umili. Virginitatea de care vorbe[te toat\ lumea. negrul l\cuit al tr\surii – soarele. Vrea o scrisoare cu „picioare în fund“ [i „chestii care s-o fac\ s\ regrete“. \[tia. B) Marie C. Povestea prietenilor [i a co[ciugului.“ Idem cu prietena. asta-i ce vrei. ~nc\ mai are „un sentiment pentru coit“.“ El cere un sfat. M-am comportat corect cu tine. i se spunea precum copiilor: „Ah. nevoile fire[ti – bun – cald etc. iar tu e[ti incorect\. de lac. 2 Marie C. * Tem\: Universul mor]ii. pentru c\ m\ satisface prea mult. Suferin]\ [i umilire. Ea ]ipa. „Vei cunoa[te fericirea pe care ]i-o d\deam..carnete_Camus. e logodnica dumitale“.“ Povestea cu paltonul. 3 ~n 1935. ca s\ spun a[a. * Personaje A) Etienne. – Da. Dar eu. C) Marie Es. „Voi. mai curînd.. mai exist\ [i dragostea. Mersault.“ „O b\team. Sfîntul Francisc din Assisi.“ E o ar\boaic\. „Nu-]i dai seama c\ lumea e geloas\ pe fericirea pe care ]i-o d\ruiesc. eu tr\geam obloanele. S-a întors. Le dai cafea [i zah\r. boala (junghiurile) 3. resimt toat\ oroarea de a o pierde.: probabil Marie Cardona. – Poate.“ {i pe urm\: „Crezusem c\.– Dar via]a asta. {i toate nuan]ele astea de negru... Dup\ un timp. Copil\rie. Soarele care tope[te asfaltul de pe drum – picioarele se afund\ [i las\ desf\cut\ carnea neagr\. O va duce la un hotel [i va chema poli]ia de moravuri. Azil de b\trîni (b\trînul trecînd de-a curmezi[ul cîmpului)1. personaj „fizic“. Camus î[i consacrase diploma de studii superioare de filosofie rela]iilor din- tre elenism [i cre[tinism la Plotin [i la Sfîntul Augustin. cu fa]a r\v\[it\ de disperare. C) Marcel. î]i dau banii. negrul cleios al asfaltului sfî[iat. Cf. – Dar.

Moare dup\ cîteva luni. iar asupra restului trebuie s\ existe în]elegere. Nepoata mea nu vine niciodat\. El revine în 1919. Patru luni de r\gaz.carnete_Camus. Condolean]e. iar el mu[ca din buzele acelea s\rate toat\ am\r\ciunea dragostei lor. marele artist este mai înainte de orice un mare tr\itor (în]elegîndu-se c\ a tr\i. Atunci. Dar s`nt prea b\trîn\. gîndirea sa + via]a sa (sistemul s\u într-un sens – dar lipsind din acest cuv`nt orice implica]ie de metod\ sistematic\). Iar metodele de interpolare care suplinesc acest lucru recurg întotdeauna la conceptul de medie [i presupun prin asta generalizarea [i ra]ionalizarea unei experien]e al c\rei aspect ra]ional este pe cale de a fi descoperit. . Speculantul cu zah\r care se sinucide `n W. Ea plîngea în gura lui. Ast\zi.C. cealalt\ estetic\. Iar la sfîr[it. [i opera care reflect\ aceast\ experien]\. Via]a între timp. E aceea[i ra]iune [i totu[i nu e aceea[i. * Inima seac\ a creatorului. * Iubirea pur\ este o iubire moart\ dac\ iubirea implic\ o via]\ amoroas\. Iar corpul trebuie s\ putrezeasc\. „Mama decedat\. * Belcourt.. ~nmormîntarea mîine. Ca în toate [tiin]ele descriptive (statistici – care colec]ioneaz\ fapte) marea problem\ în meteorologie este o problem\ practic\: aceea a înlocuirii observa]iilor absente. S`nt lungi dou\ ore petrecute a[a. 1) Ra]iunea – conceptul nu e univoc. Exist\ un anume raport între experien]a global\ a unui artist. De fapt. ~n al doilea caz. Cf. Poate c\ ieri. avem oper\ fecund\ din cauza unui întreg subîn]eles de experien]\ a c\rei bog\]ie se ghice[te. Acest raport este bun atunci c`nd opera de art\ este o parte t\iat\ `n experien]\. 1 Note pentru Str\inul. Lag\r de concentrare.“ * 2 P. * „Dac\ m\car a[ [ti s\ citesc! Dar seara nu pot tricota la lumina electric\. ~n primul caz e vorba de o supra`nc\rcare [i de literatur\. Ea vede prea departe. Feti]ele la [coal\. Tuberculos. Vin s\-l ridice pe tat\. nu [tiu. Raportul acesta este prost atunci cînd opera de art\ ofer\ toat\ experien]a învelit\ în literatur\. Adev\rata oper\ de art\ e cea care spune mai pu]in. Am primit o telegram\ de la azil. A[a c\ s`nt obligat\ s\ m\ întind [i s\ a[tept. Patru ani f\r\ ve[ti.. singur\ de tot. iar ochii lui str\lucir\. mai degrab\) care s\ dep\[easc\ m\iestria de a scrie. exist\ dou\ ra]iuni: una etic\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 76 76 ALBERT CAMUS CARNETE 77 Tem\: Ra]iunea plotinian\. Camus `[i g\sise deja stilul c\r]ii. A suprima speran]a înseamn\ a readuce gîndirea la corp. crearea unei anumite vie]i – ea nu este atunci în acea via]\ decît o referin]\ perpetu\.1 Sau poate ieri. * Artistul [i opera de art\. Imaginea ca parabol\: încercarea de a turna indefinibilul sentimentului `n indefinibilul evident al concretului. Se arunc\ asupra buzelor lui [i strivi lacrimile între fe]ele lor. a[ sta de vorb\ cu ea. * Culcat. Ea `[i sim]i iubirea urc`ndu-i în gîtlej [i ochii i se umplur\ de lacrimi. Problema este s\ dobînde[ti m\iestria de a tr\i (de a fi tr\it. zîmbi cu stîng\cie. Interesant de considerat jocul ei în istorie într-un moment cînd trebuie s\ se adapteze sau s\ piar\. * Gîndirea este întotdeauna în avans. Poate c\ miros urît. fa]eta unui diamant `n care str\lucirea interioar\ se rezum\ f\r\ s\ se limiteze. Ah! dac\ a[ avea-o cu mine pe nepoata mea. înseamn\ [i a gîndi despre via]\ – înseamn\ chiar acest raport dintre experien]\ [i con[tientizarea ei). Se pare c\. Diplom\. De aprofundat: imaginea plotinian\ ca silogism al ra]iunii estetice. a murit mama.“ Asta nu vrea s\ spun\ nimic. în acel moment. aici. mai departe decît corpul care exist\ în prezent. * Familia german\ în 1914. r\mîn a[a.

nu e timp. Ea a refuzat. El i-a poruncit s\ plece. pe bra] cu impermeabilul c\ptu[it cu ecosez [i împ\turit cu grij\ pe partea c\p- tu[elii. * Caligula. Am spus: „Da“. cu pantofii lustrui]i – care întreab\ „dac\ aici are loc reuniunea“ [i îmi spune cît de îngrijorat este cînd se gînde[te la ce se va întîmpla cu muncitorii. dup\ aceea în strad\. Pentru c\. * Duminic\ Vîntul furtunii în mun]i care ne împiedica s\ înaint\m ne punea c\lu[ la gur\.carnete_Camus. {i pe urm\ apuc\ de p\r cadavrul [i-l tîr\[te în sala de mese. Iubirile lor nu s`nt de aceea[i m\sur\. ~n pragul mor]ii. Numai c\ soarele c\dea ca o brut\ imens\. Unui jurnalist prezent: „Nu vorbi]i de asta în ziare. Cf. Nu poate a[tepta cinci zile. De aceea o omorîse.. * La spital. s`ntem transpira]i [i. * Decembrie ’38 Pentru Caligula: Anacronismul e tot ce se poate inventa mai nepl\cut în teatru. * Cel care iube[te pe acest p\mînt [i cea care-l iube[te cu certitudinea c\-l va reîntîlni în eternitate.. „Am nevoie ca fiin]ele s\ tac\ în jurul meu. * La miting. * Povestea legionarului care-[i ucide amanta într-o camer\ din spatele pr\v\liei.“ Avea dreptate. O ia înainte [i î[i taie gîtul cu briciul. ferigile ro[ii care zboar\ de la un munte la altul. m-a întrebat: „E mama dumneavoastr\?“ Am spus: „Da“. iar patronul îi interzice s\-[i aduc\ amanta acolo.“ Mi-a spus c\ vine de la Paris [i c\-i fusese greu s\ se obi[nuiasc\. Dup\ un timp. Mai ales aici. A suferit destul [i a[a“. Deasupra v\ilor. Tot nu este ceea ce avea de spus. Pe urm\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 78 78 ALBERT CAMUS CARNETE 79 Cum spunea portarul: „La [es. * Moartea [i opera. I-am spus: „Cum?“ Mi-a repetat ar\tînd spre cer: „Arde“. Nici nu te-ai deprins cu ideea. Am nevoie de t\cerea fiin]elor [i s\ amu]easc\ cumplitele furtuni ale inimii. pune s\ i se citeasc\ ultima oper\. ~ntreaga p\dure r\sucit\ de jos în sus. Se înmormînteaz\ mai repede.Dar [i coertegiul înainta prea repede. iar cu cealalt\ strecur`nd o batist\. B\trînul feroviar. a t\cut. r\mîi cu mortul dou\. la Paris. Tuberculosul c\ruia medicul îi mai d\duse cinci zile de tr\it. De aceea Caligula nu pronun]\ în pies\ singura fraz\ în]eleapt\ pe care ar fi putut s-o rosteasc\: „O singur\ fiin]\ care gînde[te [i totul e pustiit“. reportaj. în biseric\. Nu exista solu]ie.“ * 15 Ocna. Aici. {i cum bine spunea infirmiera delegat\: „Dac\ mergem încet. Iar dac\ mergem prea repede. trei zile cîteodat\. e cald. e evident. pentru c\ nu cuno[team cifra exact\. „Era b\trîn\?“ Am r\spuns: „A[a [i-a[a“. ras proasp\t. . {i moare neconsolat – cu ceva care-i plesne[te în piept ca un acord întrerupt. * . c\ [i trebuie s\ alergi dup\ dric. urla în urechile noastre. Ea venise totu[i. unde este arestat. {i acea frumoas\ pas\re portocalie. Func]ionarul de la Pompele Funebre mi-a spus ceva ce n-am auzit. ~[i [tergea sc\fîrlia ridic`nd o clip\ p\l\ria cu o m`n\. Cere s\ fie ars\. Are interese b\ne[ti la cafeneaua-restaurant. curat. ne ia cu frig [i cu cald. spune infirmierul. risc\m o insola]ie.

nici eu nu ie[eam vreodat\ din cartierul acesta la care se reducea totul. Ea se aga]\ de el. îl puteai vedea întotdeauna a[ezat într-un col]. dar întotdeauna atunci cînd m\ iubea cel mai tare. Fapt e c\ nu m-am sim]it niciodat\ foarte în largul meu c`nd ceva `mi apar]ine. reiese c\ din cauza unor necazuri intime o face. cea pe care o spunea rîzînd. ori î]i stîlcesc mutra [i-]i trag una-n cur de-ai s\ m\ ]ii minte. se simte jenat s\ fie iubit în fa]a tuturor de o femeie cu care nu se poate mîndri. Mama ei era tot timpul ocupat\ cu treburile casei. niciodat\ nu m-am putut împiedica s\ cred c\ Jeanne este mai mult în mine într-un moment cum e cel de azi decît era atunci cînd se ridica pu]in pe vîrful picioarelor ca s\-[i pun\ bra]ele în jurul gîtului meu. rîde. faptul c\ ne iubeam în chiar sînul acelei umbre ne d\dea o emo]ie pe care nimic n-o va mai putea r\scump\ra. pe strada principal\. 1 Prima apari]ie a personajului Jeanne. Nu mai [tiu cum am cunoscut-o. gînditor.“ * De Jeanne1 se leag\ unele dintre bucuriile mele cele mai pure. {i c\ tat\l [i mama ei rîdeau cînd ne vedeau. * Afi[ la cazarm\: „Alcoolul ucide omul ca s\ trezeasc\ animalul“ – ceea ce îl face s\ în]eleag\ de ce-i place alcoolul. Acest fragment se reg\sea aproape integral în prima versiune a Ciumei.carnete_Camus. ca [i la mine. El. cu mîinile sale enorme lipite de coapse. Totu[i. ~ntîlnirea noastr\ era un mod de a sc\pa din toate astea. la ora cînd m\ întorc spre fa]a ei de copil obosit. Dup\ interogatorii. – ~ntre noi doi e o deosebire. Vrea s\ se înroleze. cu privirea posomorît\. Tat\l ei era feroviar [i. Nu-l vor. Aceea. care se declar\ gata s\ ofere „o miniatur\ cu fecioar\ gravid\ într-o ram\ din clavicule de toreador“. Nici ea. n-am fost revoltat. o francmasonerie a ]ig\rii. – Eu s`nt un om cinstit. . {i la ea. * Lumea bun\ sau cei doi b\trîni jurnali[ti care se oc\r\sc în plin comisariat. Ea locuia la cîteva str\zi de mine. aceea[i triste]e [i aceea[i via]\ sordid\. cînd era acas\. profesorul sentimental. so]ia u[uratic\ a lui Grand. care const\ în a da sau a cere foc – o complicitate. Furia senil\. m\ [terg la fund cu ea. Dar [tiu c\ m\ duceam s-o v\d la ea acas\. * P. Ea îmi spunea adeseori: „E[ti un prost“. * Dar. subtil\. dup\ atî]ia ani. Apar]ineam amîndoi unor familii s\race. Jeanne la fel. – For]a ta. îl seduce. * ~n orice via]\ exist\ un num\r mic de sentimente mari [i un num\r mare de sentimente mici. chiar dac\ v\d limpede în mine. * Spania. – Da. sub pana lui Stéphan. dar. {i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 80 80 ALBERT CAMUS CARNETE 81 Micul cuplu din tren. Cred c\ am suferit mult cînd am pierdut-o. * Pl\cerea pe care o întîlne[ti în rela]iile dintre b\rba]i. cocheteaz\. – Nu mai continua. Mi se pare întotdeauna mai natural s\ regret. {i totu[i acum. * „P\mîntul ar fi o cu[c\ splendid\ pentru ni[te animale care n-ar avea nimic uman în ele. Tipul care e membru de partid. care nu se poate traduce prin lovituri. se dezl\n]uie într-un uluitor exces de grosol\nii: „Sc`rn\vie – ~ncornoratule – Imbecilule – Ling\ule – Pe[te“. Era vorba ei. [i înc\ una mare. de fapt. Tu e[ti ultimul dintre n\t\r\i. s`nt doi mon[tri. Urî]i amîndoi. Fiindc\ eu s`nt un om cinstit. în]eleg c\ nu sc\pam din acea via]\ de mizerie [i c\. în fond. înconjura]i de un cerc de agen]i care rîd. privind pe fereastr\. Dac\ alegi: dou\ vie]i [i dou\ literaturi.

De obicei. mi se strîngea inima cînd o vedeam traversînd o strad\ prin fa]a camioanelor. nici la ornamente. Bineîn]eles. Recunosc acum c\ f\r\ îndoial\ nu era inteligent\. bucuria copiilor pe str\zi. Poate c\ sim]eam vag atunci fericirea deosebit\ a omului care-[i vede via]a în acord cu el însu[i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 82 82 ALBERT CAMUS CARNETE 83 v\zînd-o u[uric\ [i rîzînd. Dar la vremea aceea nu-mi trecea prin minte asemenea lucru. fulgii de z\pad\ din vat\. dac\ încerc s\ definesc aceast\ emo]ie deosebit\. Se refugiaz\ la Praga unde încearc\ s\-[i refac\ via]a. mi-a oferit buzele ca s\-mi mul]umeasc\ pentru o mic\ bro[\ pe care i-o d\ruisem. ucide o santinel\ [i reu[e[te s\ treac\ grani]a. v\d multe lucruri. Iar faptul c\ Jeanne era primit\ la noi în cas\. cu ochii limpezi [i cu nasul drept. {i am avut mult timp impresia asta. Vei încheia un tîrg cu Dumnezeu [i. iar Jeanne [i cu mine ne strîngeam pu]in mai mult unul lîng\ cel\lalt. Lui Dumnezeu trebuie s\-i ceri ce-]i lipse[te – de cumva crezi c\-]i lipse[te ceva. oare cum s-ar putea dup\ atîta timp s\ nu mi[te iar\[i inima asta închis\ pentru atîtea lucruri? Nu mai [tiu ast\zi dac\ o doream. Avea un fel al ei de a se preface sup\rat\ care-mi umplea inima de o încîntare plin\ de duio[ie. farfuriile aurii [i pr\jiturile în culorile curcubeului. mi-a ap\rut în seara aceea ca un copil pe care l-a[ fi adus pe lume pentru s\rut\rile [i duio[ia sa. Tîn\rul îi cere diavolului bunurile acestei lumi. în inima muncitorilor întor[i spre copiii lor [i în adîncul cerului pur [i înghe]at de decembrie. c\ mama o s\ruta [i-i spunea „Feti]a mea“ erau tot atîtea bucurii u[or ridicole pe care nu c\utam s\ le ascundem. ajutat chiar de Jeanne. care-mi spunea mereu „prietenul meu cel mare“. Ast\zi. îi vei vinde trupul t\u. * Decembrie Faust pe dos. de la mutri]ele pe care le a[teptam. Era perioada s\rb\torilor. Diavolul (care poart\ un costum sport [i declar\ cu drag\ inim\ c\ cinismul este marea tenta]ie a inteligen]ei) îi spune blînd: „Dar ai bunurile acestei lumi. în zilele acelea. {i. Tr\iam împreun\ bucurii deosebite.carnete_Camus. cu o realitate care m\ doare. pe culoarul locuin]ei ei. aerul gr\bit al trec\torilor înc\rca]i de cump\r\turi. un chip de femeie care s\ m\ mi[te [i o vitrin\ str\lucitoare. diavolul care-[i aprinde o ]igar\ englezeasc\ adaug\: „{i asta va fi osînda ta ve[nic\“. este extr\dat de . O mai resimt înc\ [i e suficient s\ fiu trist [i s\ întîlnesc. ne plimbam de[ertul fermecat al dragostei într-o lume în care iubirea nu-[i mai avea locul. Staniolul bomboanelor de ciocolat\ era semnul c\ o perioad\ înv\lm\[it\. în r\stimp de cîteva minute. Dup\ Tratatul de la München. {tiu numai c\ tot ceea ce m\ agita se rezolva în tandre]e. dar zgomotoas\ [i aurit\ se deschidea în fa]a inimilor simple. Ne opream în fa]a cofet\riilor. prin care se întorcea spre mine [i mi se arunca în bra]e cînd o imploram s\ m\ ierte. * Peter Wolf. {tiu c\ totul era înv\lm\[it. bucuria asta îmi venea în primul rînd de la Jeanne – de la parfumul ei [i de la mîna ei strîns\ în jurul încheieturii mele. cu gura ei inegal\ cu din]i prea mari. ca s-o reg\sesc. Iar magazinele din cartierul nostru nu f\ceau economie nici la lumini. Dac\ o doream. totul ne încînta. dar mie îmi p\rea mic\. Era de talie mijlocie. Iar gestul acesta secret. Dar ceea ce ne p\trundea inima de iubire grav\ [i voioas\ era caracterul oficial al situa]iei. {i sim]ind-o atît de m\run]ic\. ni se p\rea c\ flac\ra ce se în\l]a în noi cînd mîinile ne erau legate era aceea[i cu cea care d\n]uia în vitrine. pentru bunurile lumii celeilalte. pe Jeanne cu chipul `ntors spre mine [i spunîndu-mi: „Ce frumos e“. aveam dou\zeci [i doi de ani [i ea optsprezece. de u[oar\. Evadeaz\ dintr-un lag\r de concentrare. Mi-era pu]in ru[ine. podoabele din staniol argintiu [i auriu. nu m\ gîndeam c\ f\cea treab\. am uitat asta chiar din prima zi cînd. Dar amintirea ei e legat\ pentru mine de o impresie care mi se pare ast\zi greu de exprimat. totul ne ajuta s\ ne smulgem din lumea aceea solitar\. Figurinele de ciocolat\. Dar [i acea brusc\ str\lucire a magazinelor într-un cartier de obicei atît de sumbru. Cu p\rul dat pe spate. Cînd ne-am logodit.“ Dup\ o clip\ de t\cere. Dar nu-mi pu- team înfrîna bucuria care m\ cople[ea [i care f\cea s\ str\luceasc\ ochii Jeannei.

Ea formeaz\ un fond. Poate c\ mai devreme decît al]ii.. {i-mi imaginam întotdeauna cea mai rea ipotez\: era respins..carnete_Camus.. adev\rul unei zile noi. misiunea omului este s\-l populeze cu idoli dup\ chipul s\u. ~mbrac\ gestul. (Othello în dansul capetelor. Toat\ problema st\ în realitatea acestei iluzii. cu fa]\ iubitoare [i picioare de lut. Absurdul este absolut clar. Dar nu absurdul. mai dispuneam de o zi. principiu al dansului hindus. Trebuie deci s\ accept. e speran]a trec\toare [i muribund\ c\ asta va înceta [i c\ moartea va putea s\ fie evitat\. Dar oroarea se na[te aici din certitudine – mai curînd din elementul matematic care compune aceast\ certitudine1. Predat nazi[tilor. în acel moment. Ei bine. totul se deruleaz\. paradisul ocnei. * Despre Absurd? Nu exist\ decît un caz în care disperarea e pur\. Este contrariul unui ira]ional. Tot timpul orei îndoielnice cînd [tim c\ ei vin de obicei. dar nu mai este „eu“1. Oamenii au iluzia c\ s`nt liberi. Uite ce-au f\cut din el. ceea ce ar fi. * Deputatul de Constantine care este ales pentru a treia oar\. Aici muzica nu descrie desenul pe care-l urmeaz\ dansul. cum s\-mi imaginez asta chiar în secunda c`nd. Ceea ce este ira]ional. Pe lîng\ toate acestea. (Spune „eu“. la ora prînzului. Eu m-am spînzurat“. Are toate semnele eviden]ei. este o fantom\ de muzic\). lumea merge s\-l aclame. Din cauza ororii de supliciu? Da. Curînd dup\ aceea. cu fe]e iubitoare [i cu picioare de lut. aveam dreptul s\ abordez a doua ipotez\. Stéphan e cel care s-a spînzurat. Din moment ce o s\ mor. Evident este c\ o s\ i se taie capul [i în timp ce este lucid – chiar în timp ce întreaga sa luciditate se concentreaz\ asupra acestui fapt.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 84 84 ALBERT CAMUS CARNETE 85 guvernul de la Praga. Ca acumularea detaliilor în arhitectur\.ace[ti monstruo[i idoli ai bucuriei. Kirilov are dreptate. Mi-l dau în dou\ buc\]i.“ (Mama: „{i acum mi-l dau `napoi. va fi Cottard.) * Pentru sfîr[itul lucr\rii Nunta. de altfel. Utilizarea pauzelor în acompaniament (care. acest mic zgomot care de atîta timp m\ înso]e[te.. ~n prima versiune. A[a trebuia s\ se-ntîmple. voi muri. Desfacerea. o dat\ cu ea.. întrebat un disperat din dragoste dac\ vrea s\ fie ghilotinat a doua zi. Ar putea s\ fie 1 Not\ pentru Ciuma.. Nimic nu este gr\bit. E o participare. Eflorescen]ele de detaliu în mi[carea de ansamblu. Seara. Iar problema libert\]ii tale are o solu]ie simpl\. Lentoarea. a[teptînd cu r\bdare ca noaptea s\ izbucneasc\ lumina [i. Eram gra]iat. ~n ziua alegerilor. A te sinucide înseamn\ a-]i demonstra libertatea. Dar de cîte ori via]a mi s-a p\rut absurd\ la ideea de a muri...) * Dansuri javaneze. Condamna]ii la moarte nu au aceast\ iluzie.. Mai tîrziu. Executat cîteva ore mai tîrziu cu toporul. cît [i în Mitul lui Sisif. [i ar refuza. Intri [i e adev\rat. Nu e un act sau un gest. Cel al condamnatului la moarte (s\ ni se permit\ o mic\ evocare). eram ca un animal. P\mîntul! Acel mare templu p\r\sit de zei. tragicul prin salturi în anumite dansuri crude. ~nainte: „Inima asta. Mai era recursul. Condamnat la moarte. Calculam. Curge în jurul corpurilor [i a geometriei lor insensibile. Dup\ aceea.. moare. So]ia lui iese pe balcon [i spune c\ e cam obosit.. o s\ i se taie capul. . . {i atunci. cadavrul este ales deputat. * Pe o u[\: „Intra]i. ~ncercam s\ m\ st\pînesc. cum s\-mi închipui c\ va înceta. O proliferare de gesturi. inefabili.“ „Ah! ocna.. ~ncercam s\-mi domolesc elanul sîngelui [i al corpului care-mi aducea `n ochi `n]ep\turile unei 1 Reflec]ii utilizate atît în Str\inul...“) „Am sfîr[it prin a nu mai dormi decît pu]in ziua. pu]in conteaz\ cum [i cînd.

. E acela[i timp. Dar la ce bun. c\s\toria necontenit\ sau dorin]a necontenit\. [i strada asta ca un furnicar. 1 Louis Miquel. Trupa în turneul la Bordj-bou-Arreridj.. .. Timp. îl pierd. importan]a lui.Mi-e frig. Reduceam acest strig\t. De ce m-au l\sat în c\ma[\? E adev\rat c\ nu mai conteaz\. Comentariu la planul lui Miquel1. trecutul e format în întregime de moarte. Tratat despre disperare. 2 Este vorba despre sociologul contemporan cu Albert Camus. Care au ]inut seama de ea. Trebuia s\ publice revista Rivages pe care o anima Camus: au ap\rut numai dou\ numere în 1939.. Nu mai exist\ boli pentru mine. Dar în acela[i timp îmi taie gulerul de la c\ma[\. 2 Charlot a fost primul editor al lui Camus.. Ba nu. care a scris: Tendin]ele Num\r special al revistei Rivages despre teatru. * Mersault. dar ce repede merg oamenii \[tia. . Caligula.. care îl populeaz\ cu iluzii. Absurdul în lectur\. V\ spun eu c\ m\ fur\. V\ spun eu c\ m\ fur\.carnete_Camus. Astfel. ~n acela[i timp. arhitect din Alger. }igar\? De ce nu. ~mpreun\ cu Simon- actuale ale filosofiei germane [i Eseuri de sociologie.. net a f\cut planurile Centrului „Albert Camus“ pentru tineret [i sport inaugurat la Orléansville în 1960... * Februarie Vie]i pe care moartea nu le surprinde.. M\ fur\. Mersault.{i cerul \sta f\r\ stele. S\ sparg tot. Puterea [efilor.. * Plan de lucru: Conferin]\ despre teatru. Ferestrele astea f\r\ lumini. prieten al lui Albert Camus. r\mîn. * La fel cum moartea unui scriitor face s\ se exagereze importan]a operei sale.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 86 86 ALBERT CAMUS CARNETE 87 bucurii nes\buite. Numai de-ar fi mul]i. S`nt ei. Ce frig e.Ce lung e culoarul.. * 1939 Arderea e odihna mea. Nu numai bucuria arde. Caligula. {i totu[i e foarte întuneric. .. [i bucuria de a-mi scuipa pl\mînii sau de a fi mu[cat de un cancer sub privirea unei fiin]e dragi. numai de m-ar întîmpina cu strig\te de ur\. Ci munca necontenit\. Zorii veneau [i o dat\ cu ei ora îndoielnic\. Gurvitch2. [i b\rbatul \sta din rîndul întîi. Gr\dina Mirabel la Salzburg. Care s-au preg\tit `n a[teptarea ei. Teatru...“1 SFÎR{IT * Absurdul. . De reg\sit punerile `n scen\. moartea unui individ face s\ se supraestimeze locul s\u printre noi. .. Numai de-ar fi mul]i [i eu s\ nu fiu singur. pentru a face mai plauzibil\ resemnarea mea în prima ipotez\.. Au venit mai devreme.S\ fug. Nu e timp cî[tigat..2 Lec]ie. Rivages la Charlot luni.. Jurnal. Prezentare. Am pierdut paradisul suferin]ei. [i piciorul acestui b\rbat care.. 1 Fragment pentru Str\inul. Tot ce e legat de teatru.

* Cf. Un peisaj poate s\ fie magnific f\r\ a fi mare. Nu e vreme frumoas\ decît pe jum\tate: nori [i soare.. * Roman.. golful Algerului rateaz\ m\re]ia prin exces de frumuse]e. * Diminea]a aceasta plin\ de soare: str\zile calde [i pline de femei.“ * Algeria. ia prînzul. Oranezii au sîngele fierbinte. }ar\ `mp\cat\ cu sine. {i am închis cu `nc`ntare ochii peste pacea pe care o sim]eam `n\l]`ndu-se o dat\ cu acel univers pa[nic care tocmai se n\scuse. Pentru cîteva zile. de tumulturile acelea dificile.S\ vii în bucurie ca s\ pleci din nou a doua zi – [i ce aproape de bucurie e disperarea! Te întorci spre cele dou\ zile. {i fe]ele astea de fete care zîmbesc. Vagonul vibra u[or. Stuart Mill: „Mai bine s\ fii Socrate nemul]umit decît un porc satisf\cut“. Magnific [i lipsit de tandre]e. * Aprilie ’39 La Oran. Un „sufoco“ nu se rabd\. f\r\ tiranie. E suficient\ o bucat\ mare de cer [i calmul revine în inimile prea încordate.. hotelurilor. {i tot a[a pîn\ a doua zi. ]ar\ în acela[i timp m\surat\ [i nem\surat\. Golful Mers-el-Kébir deasupra gr\dini]ei cu mu[cate ro[ii [i frezii. „{i via]a asta de a[teptare. luminat. A[tept cina [i a[tept somnul... al unei sarcini umane care m\ a[tepta. * Moartea lui „Caporal“. * 1 Fragment pentru Moartea fericit\. * Martie „Cînd am ajuns în acest compartiment de clasa întîi. Eram prizonierul orelor. trebuie s\ te na[ti [i s\ mori în spa]iul restrîns al scenei.. Se vînd flori la toate col]urile. M\surat\ în liniile ei. Vine de[teptarea [i a[tept prînzul. f\r\ iubire [i în afara mea. . {i dac\ auzeam în spatele geamurilor fo[netele nop]ii ploioase. de efortul acela de a-mi st\pîni via]a. odat\ a[ezat. S\-]i spui neîncetat: Acum e la birou. M\ gîndesc la de[teptare cu o speran]\ vag\ – de ce? Nu [tiu.“ * Oran. noaptea. Astfel. interminabile. Cf. m-am sim]it eliberat.“ „. Convorbirile acestea unul lîng\ altul. La teatru. Poate chiar s\ rateze m\re]ia din nimic. Au fost frumoase [i lacrimile le acoper\. d\ m\sura m\re]iei. în mijlocul extraordinarei t\ceri care m\ întîmpina brusc. * Tragedia e o lume închis\ – de care te împiedici. Eliberat mai întîi de toate acele zile de gîfîial\ care au trecut. Mers-el-Kébir v\zut de la Santa Cruz.carnete_Camus. El se cere r\zbunat pe loc. Cf. ~mi apar]ineam în fine. nem\surat\ în lumina sa. e liber – [i golul acesta în via]a lui pe care trebuie s\-l imaginezi. m\rturisirile rostite. articol. le auzeam tot ca pe o t\cere. * Nebunul la libr\rie. dimpotriv\. articol. ci s\ merg.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 88 88 ALBERT CAMUS CARNETE 89 * O dragoste care nu suport\ s\ fie confruntat\ cu realitatea nu este dragoste. nemaiapar]inîndu-mi. Dar atunci e un privilegiu al inimilor nobile s\ nu poat\ iubi. Totul t\cea. pe care-l imaginezi [i care-]i face r\u de î]i vine s\ ]ipi. am închis u[a în spatele meu [i am coborît toate storurile. un „sufoco“ e un afront.. nu mai trebuia s\ m\ gîndesc. înc\lzit. de care te love[ti..1 {i atunci. e la birou.

Nu spune nimic. * Platourile ~nalte [i Djebel Nador. pe urm\ în opt. nici urîte. Ceea ce se ridic\ din p\mînturile astea e numai angoas\ [i sterilitate. Z\pada c\dea fin\ [i p\trunz\toare. pe urm\ în patru. Cî]iva corbi [i t\cerea. dar nu exist\ nici probleme. Atunci m-a lovit de jos. Aceea[i întindere f\r\ speran]\. Prin cîte o sp\rtur\ se vedea cîmpul. St\ a[ezat în fa]a mamei [i zice: „N-o s\ se întîmple nimic“. La plecare. * Chipuri de femei. atît de r\u“. Ningea. Strada cu fete se nume[te „Strada Adev\rului“. A c\zut. la cî]iva metri de ultimele case. str\b\tut de o singur\ strad\ pe care se înal]\ un simbolic chio[c pentru fanfar\. Alta: „Curios cum dau fuga cu to]ii la moarte“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 90 90 ALBERT CAMUS CARNETE 91 ~n imediata vecin\tate a Oranului. în mod ciudat zugr\vit\ cu benzi oblice. La Tiaret. A luat un ziar de pe mas\. „Niciodat\ n-a[ fi crezut c\ o s\ fie a[a. S`ntem în plin\ contradic]ie. Un paznic m-a pus s\ pl\tesc doi franci la intrare. dar alb\ acum. Tolba [i înc\ier\rile. de nu te fac ar[ice. ~l împ\ture[te în dou\. acesta e grav. negre [i galbene. . o siluet\ înfrigurat\ care înainteaz\ pe o creast\ [i se decupeaz\ pe orizont. De re]inut în ce m\sur\ stilul omului din popor. Mama nu scoate o vorb\. * La gar\. B\rba]ii înghesui]i în vagoane.carnete_Camus. Mai încolo e primul sat de coloni. cîte un bordei arab. Nesfîr[ite lanuri de grîu. – {i ce face]i cînd v\ plictisi]i la culme? – Ne pilim. dreptunghiular\. ~ntreaga epoc\ se în\bu[\ [i tr\ie[te în contradic]ie pîn\ la gît. iat\ ce se asasineaz\. Sar la dreapta [i la stînga. {i i-am zis: «Acu’ ]i-ajunge?» A zis: «Da». Iar cine nu accept\ asasinatul. Eu dau s\-l ridic. trebuie s\ reziste. stai lini[tit». a[a cum * îl reproduce Camus în însemn\ri. O femeie plînge. încep nesfîr[ite întinderi de p\mînt l\sate necultivate [i acoperite acum de grozame str\lucitoare. aceea[i z\pad\. Fum. Intrarea e trei franci. O tîn\r\ plînge lipit\ de logodnicul ei. zicea fata. evoc\ stilul din Str\inul. Zice: «Nu e[ti b\rbat». mul]imea care `i înso]e[te. Trenul pleac\.“ * Mobilizare. 1 Fragment reluat în Str\inul. M-am dus cu ei la bordel. Era o sal\ imens\. Nu numai c\ nu exist\ solu]ii. f\r\ copaci [i f\r\ oameni. Nici un loc unde s\ te po]i refugia – nimic de care s\-]i atîrni bucuria – sau o melancolie care ar putea deveni fecund\. B\user\ cu to]ii. da-s vioi. zdruncin\turi. {i i-am dat una cu genunchiul [i doi pumni în mutr\. Una spunea: – Vii s\ ne distr\m? B\rbatul se ap\ra f\r\ convingere. Fiul mai mare se duce. Eu `i zic: «Ascult\. – Pen’ce?» Atunci i-am tras una. Atunci m-am dat jos [i i-am zis: «Mai bine te potole[ti. Ceai de ment\ [i conversa]ii. * La Trezel – cafenea maur\. am chef s-o facem. |l\lalt numa’ ce-mi zice: «D\-te jos din tramvai dac\ e[ti b\rbat adev\rat». – {i pe urm\? – Mergem la bordel. f\r\ o lacrim\ izb\vitoare. – Eu.1 „Nu c\-s r\u. Se dansa dup\ sunetele unui pick-up. cî]iva înv\]\tori mi-au spus c\ se plictisesc la culme. strig\te. I s-a umplut moaca de sînge. Fetele nu erau nici frumoase. F\r\ suflet. bucurii ale soarelui [i ale apei. Din loc în loc.

în cimitirul din El Kettar. Ar fi r\mas mult timp a[a. „Pîn\ acum te iubeam cu toat\ fiin]a mea [i acum nu te voi iubi decît a[a cum vrei s\ fii iubit\. Era fericit. – .) 1 Prim\ schi]\ pentru Neîn]elegerea. Ea st\ a[ezat\ în spatele unui geam [i îl poate vedea f\r\ s\-l aud\. ~l p\r\se[te. ca pe o fiin]\ fizic\. atunci ne cuprinde un soi de admira]ie plin\ de mil\ fa]\ de voi.“ * Subiect de pies\. CAIETUL AL III-LEA aprilie 1939 – februarie 1942 ~n timp ce chiparo[ii s`nt îndeob[te ni[te pete întunecate pe cerul din Provence [i Italia. Pentru voi.. „M\ iubeai cu creierul t\u. Trebuia s\ m\ iube[ti [i cu trupul. izvorît\ din inima lui neagr\.{i nou\ ne este uneori mil\ de noi. Pentru nimic. Nu-l mai iube[te dup\ aceea. R\mîne a[a tot restul piesei. rev\rsa `n str\lucirea sa tot aurul soarelui. O f\cuse doar a[a.. ~[i scoate masca la sfîr[it. chiparosul acela [iroia de lumin\. Ca s\ vad\ de sub o masc\.“ (Sau dou\ femei. „Marioneta asta se urc\ pe burta mea în fiecare sear\.“ Cealalt\ îl iube[te în pofida m\[tii [i continu\ [i dup\ aceea. o spaim\ plin\ de considera]ie pentru ni[te oameni care trebuie s\ tr\iasc\ avînd o asemenea imagine despre moartea lor. * . Dar ceea ce-l sile[te s\-[i scoat\ masca e suferin]a so]iei sale. Pentru ce? |sta e subiectul. Ai fi zis c\. Oamenii care evalueaz\ gradul de periculozitate specific fiec\rui front. e tot ce [tie ea. el vorbe[te la radio. spune vidanjorul. Asta ne ajut\ s\ tr\im. * – Da. ca s\-]i fac\ o p\rere bun\ despre gustul [i spiritul cititorului.Ca [i acele c\r]i în care prea multe pasaje s`nt subliniate cu creionul. aici. dac\ acest cuvînt are vreun sens. Una îl iube[te mascat pentru c\ o intrig\. {i totu[i cei mai virili dintre noi s`nt cei care-l au. Omul mascat. o sev\ aurie clocotea pîn\-n v`rful ramurilor sale scurte [i curgea în dîre ro[cate pe verdele frunzi[ului. . virtutea b\rbatului st\ în porunc\.1 Dup\ o c\l\torie lung\.. dar [i ca pe o paia]\ ce este... Dar e de necrezut c\ preferi s\ fii dispre]uit\ decît s\ iube[ti f\r\ s\ în]elegi. Pentru prima oar\ îl vede în corpul lui. [i dac\ a]i vedea ce toalete li „s-au“ f\cut acolo jos. * * Femeia care tr\ie[te cu b\rbatul ei f\r\ s\ în]eleag\ nimic.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 92 CARNETE 93 La r\zboi. ~ntr-o zi. Prin asta reu[esc s\ scape. Asta ascunde dou\ m\re]ii. Fiindc\ noi îi numim virili pe cei lucizi [i nu ne trebuie o for]\ care s\ se despart\ de clarviziune.. – Iar cînd privim cimitirele voastre [i ce a]i f\cut din ele. „Al meu era cel mai expus. El face doar gesturi. E un sentiment pe care nu-l cunoa[te]i [i vi s-ar p\rea prea pu]in viril.“ Ei mai fac înc\ ierarhiz\ri în aceast\ înjosire universal\. dimpotriv\.carnete_Camus. la Marin\! P\cat s\ dai asemenea toalete unor oameni ca ei. * Dialog Europa–Islam. revine acas\ mascat.

ie[i]i pe strad\. „Dac\ e[ti un b\rbat adev\rat. {i pentru prima oar\ o vedeam cu adev\rat dup\ ce o urm\risem timp de lungi ore sufocate de dorin]\. Tu. ~n fa]a neantului. dar fireasc\. se simte st\pînul copilului [i al unui regat m\re] peste care domne[te. Idem: „Exist\ seduc]ii atît de puternice. N-am pe nimeni. * Baudelaire: „Au fost uitate dou\ drepturi în Declara]ia Drepturilor Omului: cel de a se contrazice [i cel de a pleca“. singur cu acea f\ptur\. d\-mi dou\zeci de centime. s`nt minutele cînd se simte mai mult decît un om“. domnule c\l\u“. * Le Corbusier: „Ceea ce-l define[te pe artist. tramvaiul porne[te [i el r\mîne în\untru. * nalist. pe cel al infinitului. se arunc\ la pieptul meu [i izbucne[te în hohote de plîns. din clipa în care încerca s\ în]eleag\ via]a acelui b\rbat. * Pe e[afod. eu n-am pe nimeni. * Spirit istoric [i spirit etern. 2) Iubirea unei fiin]e. Tipul pe jum\tate negru care se aga]\ de mine. b\rbatul. obscenitatea ca form\ a disper\rii. unde a debutat A. {i în acel univers închis care este al lui. – Pîn\ în clipa cînd copilul fuge [i el î[i reg\se[te singur\tatea. ~mi ia mîna. r\stignit la soare. pierdut. Unul are sentimentul frumosului. plîngînd mai departe. se vede c\ e[ti un b\rbat adev\rat. îi inspir\ fric\.“ ~i dau 5 franci. * „A[teptam momentul cînd. încît. am s\ m\ duc s\ beau un pahar [i am s\ uit. {i tocmai asta îl irita. cu bra]ele desf\cute. Revars\ asupra acestuia trecutul s\u de singur\tate. ~l tiranizeaz\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 94 94 ALBERT CAMUS CARNETE 95 Printr-o reac]ie singular\. hedonismul [i deplasarea continu\. pe nimeni. „Ah! e[ti un tip cumsecade. Camus redactor-[ef. M\ în]elegi. îl înnebune[te cu capricii [i voin]e exi1 Pascal Pia a fost director la Alger Republicain în ’38. 4) Crea]ia. ea î[i întorcea fa]a spre mine. . m\ prive[te. vede]i. Unde o s\ m\ culc disear\? Dar dac\ e[ti un b\rbat adev\rat. auzi. ~n tramvai. Uite. ea î[i imagina dup\ durerea b\rbatului pe care-l iubea tocmai acele motive care îi f\ceau cel mai mult r\u. cu A. încît nu pot s\ fie decît virtu]i“. 3) Desprinderea de orice ambi]ie. cu lacrimi [i cu un cumplit elan de iubire fa]\ de juc\ria pe care a pierdut-o. Se obi[nuise atît de bine s\ se priveze de orice speran]\. Erodarea voluntar\. * Pe plaj\. {i la fiin]a ei profund\ ajungeam atr\g`ndu-i fa]a cu buze mai pale [i cu pome]i albi pe care buzele mele o exhumaser\ din ganga de farduri [i zîmbete. S`nt un nenorocit. R\bdarea mea de a iubi era în sfîr[it r\spl\tit\.carnete_Camus. * B\rbatul care tr\ie[te singur de mul]i ani [i care adopt\ un copil. Acum un an. Cel\lalt. * 14 iulie 1939. Iar ceea ce-mi ar\ta atunci era o fa]\ str\lucitoare [i palid\ de pe care s\rut\rile izgoniser\ fardul [i chiar expresia. apoi la Combat. Camus ca jur- gente. dup\ eliberare.“ Cînd îl p\r\sesc.“ * Poe [i cele patru condi]ii ale fericirii: 1) Via]a în aer liber. * La Pierre. Spiritul istoric devine aici spirit geografic. vedea întotdeauna `n ea numai ceea ce-i era defavorabil. Fa]a ei era goal\. * Pia1 [i documentele care vor disp\rea. Doamna du Barry: „~nc\ un minut. am ie[it de la spital.

Nudul grec e inventat de noi. emo]ionat\ de atîta iubire. a descoperit stilul ornamental al vaselor grece[ti. care iubea un tîn\r. * La Atena exist\ un templu consacrat b\trîne]ii. drept urmare. o mam\ c\tre un tîn\r rezervist (treizeci de ani): „Fii prudent“. micile valuri aduser\ într-o zi trupul unei minunate tinere moarte. Coresos a preferat s\ se sinucid\.“ * August 1) Oedip îl suprim\ pe sfinx [i. pe Acropole. altarul consacrat „Zeilor puri“. ale c\rui avansuri ea le-a respins. Lumin\ f\r\ umbr\ a tragicului [i a perisabilului. De aceea le-a luat oamenilor dreptul de a folosi focul. o face datorit\ cunoa[terii omului. * La Sycione. * Septembrie ’39.carnete_Camus. Se sinucide dup\ aceast\ dovad\ de iubire. spune P. Iubirea se afl\ la originea tuturor lucrurilor. Pe nisipul fin. cel al violen]ei [i cel al necesit\]ii. . în Arcadia. Acolo erau du[i copiii. * Dimetos resim]i o iubire vinovat\ fa]\ de nepoata sa. Zeus a ales-o pe ultima. Statuia Minervei despuiat\ o dat\ pe an de ve[mintele ei. Dar s\ nu-mi cear\ s\ tr\iesc. * Legenda zeit\]ilor camuflate în cer[etori îndeamn\ la milostenie. Tat\l ei. R\zboiul Oamenii care se duc s\ se opereze de urgen]\ la un medic reputat din Alger de team\ c\ va fi mobilizat. Tot universul grecului e limpede. Probabil c\ toate statuile grece[ti erau îmbr\cate a[a. 1 E vorba desigur despre Coresos [i Calliroe. Gaston: „~nainte de a fi mobilizat important e s\-mi g\sesc norocul“. A fost r\zbunarea nepoatei sale [i simbolul unei condi]ii care ar trebui definite. Oracolul de la Dodona a poruncit sacrificarea lui Calliroe. una umplut\ cu carne [i cealalt\ cu oase. Calliroe nu a vrut s\-i supravie]uiasc\. * La Pallanteum. Pe[tera lui Aglauris. iubit\ de Coresos. Problema care se punea era de a [ti dac\-i era îng\duit unui b\rbat s\ tr\iasc\ f\r\ a dec\dea în mijlocul minciunilor acelei femei.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 96 96 ALBERT CAMUS CARNETE 97 „Acei ani teribili ai îndoielii în care a[tepta c\s\toria sau orice altceva – în care construia deja filosofia renun]\rii care s\-i justifice e[ecul [i la[itatea. 2) Dar pe acela[i om destinul îl sfî[ie. îndr\gostit nebune[te. care s-a sp`nzurat. înnebune[te. Cresus [i Calliroe (pies\). * Cu drag\ inim\ vreau s\ mor pentru ea. Dou\ piei de bou. v\zînd desenul. * Fiica olarului Dibutades. Prometeu l-a în[elat pe Zeus. Dimetos c\zu în genunchi. a desenat cu stiletul umbra profilului s\u pe perete. R\zbunare josnic\. fiica unui rege al Calydonului. cu s\lb\ticie.1 Sacrificat sacrificat\. dac\ risipe[te misterele. * La Corint. preot al lui Dionysos. V\zînd-o.“ * „Cu so]ia lui. Dar asist`nd la descompunerea acelui trup admirabil. * S\ citesc Epicur (eseu). zeul a aruncat asupra locuitorilor blestemul nebuniei. destinul implacabil `n logica lui oarb\. Nu era natural\. Pe peronul g\rii. dou\ temple se învecineaz\.

* Un vînt rece intr\ pe fereastr\. adic\ înv\]\tura unei vie]i.1 Nu mai exist\“. se îndreapt\ spre acest m\cel de neiertat – [i a c\ror fraternitate o simt `ntru totul. rezervi[tii îi p\lmuiesc pe func]ionari: „Parte sedentar\!“ * Unde e r\zboiul? ~n afar\ de [tirile care treA izbucnit buie crezute [i afi[ele care trebuie citite. Un om care gînde[te î[i petrece în general timpul adaptînd ideea pe care [i-a format-o despre lucruri la faptele noi care o dezmint. dac\-i întinzi degetul cel mic. pîn\ acum. . – Ce r\spuns? – R\spunsul lui Hitler. – {i? – Atunci o s\ [tim dac\ o s\ fie r\zboi. Caut s\-mi legitimez revolta pe care. Vrem s\ credem. {i tuturor celorlal]i care.S\-mi amintesc de primele zile ale unui r\zboi probabil at`t de dezastruos. de altfel.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 98 98 ALBERT CAMUS CARNETE 99 ~n tramvai: „Polonia. O face mai imediat\ [i mai pertinent\. în chiparo[ii de pe coline. ~i c\ut\m chipul [i el ni se refuz\. anonimi [i resemna]i. sîngele [i imensul dezgust. deasupra m\rii albastre. Dac\ r\zboiul \sta poate avea un efect asupra omului.2 * . – Da. S\ fi tr\it în ur\ fa]\ de animalul acesta. Singur\ lumea e regin\ [i fe]ele ei magnifice. nici o fapt\ n-a venit s-o îndrept\]easc\. încît nu este absolut imoral s\-i privezi de ea. în ]îrîitul greierilor. – Mai mare jalea! La gar\. Absurditatea esen]ial\ a acestei catastrofe nu schimb\ nimic din ceea ce este. * ~ntotdeauna se exagereaz\ importan]a vie]ii individuale. red. desigur. în aceast\ deformare a gîndirii. Dar ast\zi sim]im cum începutul r\zboaielor seam\n\ cu începuturile p\cii: lumea [i inima le ignor\. „Pactul «anticomertin».). Pe de alt\ parte. Apoi va renun]a s\-l utilizeze sub forma aceasta. se afl\ adev\rul. bizar [i instructiv 1 E vorba de „pactul anticomintern“ `ncheiat `n preajma celui de-al II-lea r\zboi mondial. asta nu se las\ dus\ cu vorba“. De aceea. r\zboiul. destin. ca de zilele unei fericiri miraculoase. s\-l ai în fa]a ta [i s\ nu [tii s\-l recuno[ti. fuseser\ con- topite într-unul singur. sîmb\t\ o s\ vin\ r\spunsul... probabil. * Exist\ cei care s`nt f\cu]i s\ iubeasc\ [i cei care s`nt f\cu]i s\ tr\iasc\. unde se afl\ semnele absurdului eveniment? R\zboiul nu e pe cerul acesta albastru.carnete_Camus. Mama: – Vremea începe s\ se schimbe. `ntre Germania hitlerist\.1 Atî]ia oameni nu [tiu ce s\ fac\ cu ea. acesta const\ `n a-l înt\ri în ideea pe care [i-o face despre existen]a sa [i `n p\rerea pe care [i-o face asupra lui. orice opinie care nu-l poate integra e fals\. Ea generalizeaz\ absurditatea ceva mai esen]ial\ a vie]ii. Mai tîrziu. – Oare o s\ se men]in\ restric]iile de lumin\ tot timpul r\zboiului? – Da.. Dar asta a mai fost spus. nu e permis s\ stai deoparte.“ La pia]\: – {ti]i. 2 Camus va relua mai tîrziu acest fragment în Ciuma (desigur pentru unul dintre primele capitole). care îmi pot risca via]a pariind pe moarte f\r\ team\. 1 Aceea[i observa]ie ca [i în nota precedent\: cele dou\ texte. Nu e în acele tinere tres\lt\ri de lumin\ pe str\zile Algerului. în mod firesc – [i în primul rînd – mie. pe urm\ trebuie s\ dai jos [i pantalonii. Atît de pu]ine lucruri s-au schimbat. Din momentul în care r\zboiul acesta „este“. totul cap\t\ o valoare nou\. în aceast\ corec]ie con[tient\. oricît de ignobil ar fi acest r\zboi. „Lui Hitler. ~n aceast\ înclina]ie. vor veni noroiul. Mie.. Italia [i Japonia (n.

carnete_Camus. Lumea asta e dezgust\toare [i ascensiunea universal\ a la[it\]ii. Dar r\zboiul te înva]\ s\ pierzi totul [i s\ devii ce nu ai fost. Domnia bestiilor a început. Cînd este singur\. e admirabil\. * A fi f\cut s\ creezi. {i niciodat\ individul nu a fost mai singur în fa]a ma[inii de fabricat minciuni. Nimic de nepre]uit. Nimic nu mai e pur în ei. a cunoscut. {i ne d\m seama c\ [tim unde este. A[a c\ m\ întorceam acas\ noaptea [i ie[eam diminea]a devreme. Uite-i. Fiecare moare singur. desigur. cei care îndemnau la rezisten]\ [i cei care vorbeau de pace. ~nainte m\ c\cam negru. în pofida unei decizii anterioare de reformare. victorio[i. S\ accep]i încercarea [i tot ce comport\ ea. s`ntem patruzeci [i patru de b\rba]i. la fel de docili [i mai vinova]i decît ceilal]i. * Am visat c\. Stînd [i gîndind. c\-l avem în noi – c\ el este. Dar eram printre barbari. * . auzeam multe calambururi. Dar s\ juri s\ nu îndepline[ti în cea mai pu]in nobil\ dintre sarcini decît cele mai nobile gesturi. Este aici. Ele dispar astfel [i opera „r\sun\“. Dar pe de alt\ parte. Este în singur\tatea asta groaznic\ a combatantului [i a necombatantului. Nimic nu poate ie[i din uman. acum m\ cac alb. în disperarea asta umilit\ care le este comun\ tuturor [i în abjec]ia crescînd\ care se simte cum cre[te pe fe]e pe m\sur\ ce trec zilele. To]i o s\ moar\ singuri. într-adev\r aici. Nu întîlne[ti decît bestii. deriziunea aceasta a curajului. prea 1 Camus. * E uluitor s\ vezi cu ce u[urin]\ se n\ruie demnitatea anumitor oameni.» ~n casa noastr\. din mul]ime.“ * 7 septembrie Ne întrebam unde era r\zboiul – ceea ce era josnic în el. s\ iube[ti [i s\ cî[tigi partide înseamn\ a fi f\cut s\ tr\ie[ti în pace. Eram singurul b\rbat neplecat. pieirea aceasta a onoarei.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 100 100 ALBERT CAMUS CARNETE 101 – Iarna o s\ fie trist\. Iar fondul noble]ei (cea adev\rat\. Fie ca m\car omul singur s\-[i p\streze puterea dispre]ului [i s\ aleag\ din groaznica încercare ceea ce îi poate servi pentru propria sa grandoare. pentru cei mai mul]i. Dac\ nu are dreptul s\ se ]in\ deoparte [i s\ dispre]uiasc\. Tr\darea înseamn\ s\ crezi contrariul. lucrul este normal deoarece aceast\ demnitate nu [i-o men]in decît prin necontenite eforturi contra propriei lor firi. |sta-i r\zboiul. contrafacerea aceasta a m\re]iei. obliga]ia asta de a alege care îi face s\ plece cu remu[carea de a nu fi fost destul de curajo[i ca s\ se ab]in\ sau care îi face s\ se ab]in\ cu regretul de a nu împ\rt\[i moartea celorlal]i. S\ dai descrierii adev\ratul sens. – Da. Totul devine o chestiune de stil. Gîndesc împreun\. în acel moment comisia de reform\. fe]e bestiale de europeni. asta m\ plictise[te de moarte. iar noi îl c\utam în cerul albastru [i în indiferen]a lumii. cea a inimii) este dispre]ul. {i m\ gîndeam la intrarea barbarilor în Cetatea Etern\. curajul [i indiferen]a profund\. * „Pe de o parte. dar nu spune nimic. * S\ împaci opera care descrie [i opera care explic\. intram în Roma.“ * Cel\lalt rezervist al c\rui stomac a fost radiografiat: „M-au pus s\ beau cel pu]in trei litri de var. «N-ai plecat înc\?» «Mai e[ti înc\ aici. care dorise s\ se înroleze. * Ura [i violen]a care se simt deja urcînd în oameni. * To]i au tr\dat. stînjeneala asta. îl are pe acela de a judeca. E suficient atunci s\ faci s\ se simt\ c\ limitele noastre au fost stabilite cu inten]ie. spune reformatul chemat în fa]a comisiei de reform\1.

numai de mine depindea s\ m\ ruinez `mpreun\ cu to]i cei care m\ înconjoar\. Cu condi]ia ca la experien]a cea mai umil\ sau mai sfî[ietoare. foarte cultivat. Omul v\zut de Nietzsche (Amurgul Zeilor) „G.. Acceptarea e totul. * Dac\-i adev\rat c\ absurdul este consumat (mai degrab\ revelat). judecata mea poate r\mîne absolut\ [i dezgustul meu f\r\ rezerve. nimic nu este fixat: se poate schimba totul [i chiar opri r\zboiul. s\ v\d binele în r\u. Colaborezi sau comba]i. omul s\ fie întotdeauna „prezent“ – [i s-o suporte f\r\ s\ dezarmeze. E profund indiferent dac\ e[ti civil sau militar.“ Primul lucru e s\ înve]i s\ te st\pîne[ti.“ (Amurgul Zeilor) * Ce este r\zboiul? Nimic. Dac\ nu m\ vor combatant. S\ emit judec\]i [i s\ ac]ionez. înseamn\ c\ mi-e dat s\ r\mîn deoparte. respectîndu-[i . (Amurgul Zeilor) * „Artistul tragic nu e un pesimist. Iat\ de ce trebuia s\ încerc s\ m\ înrolez. Groethuysen cu privire la Dilthey: „Astfel. ~n ambele cazuri. dovada celei mai derizorii dintre libert\]i. vom c\uta în ansamblul vie]ilor ceea ce n-am mai putea s\ g\sim în noi în[ine“. [i în afara ei nu mai exist\ fatalitate. * Despre Goethe: „E tolerant f\r\ indulgen]\“. Reac]ia unui individ nu are nici o importan]\ în sine. El spune da la tot ce este problematic [i teribil.carnete_Camus. Este imposibil [i imoral s\ judeci un eveniment din afar\. s\ pierzi contactul [i s\ te despar]i de mediul t\u înseamn\ s\ faci 1 Reflec]ii pentru Mitul lui Sisif. * Cf. fie [i de prostia [i de cruzimea celorlal]i. Nimic nu e mai pu]in scuzabil decît r\zboiul [i a]`]area urii dintre na]iuni. trebuie s\ accept [i pozi]ia civilului dispre]uit. Turnurile de filde[ s-au pr\bu[it. * S\ accept. dac\ exist\ suficient\ voin]\ [i timp `ndelungat.1 * E întotdeauna zadarnic s\ vrei s\ te desolidarizezi. m\ aflu în mijlocul r\zboiului [i am dreptul s\ emit judec\]i despre el. Doar în sînul acestei absurde nenorociri î]i p\strezi dreptul de a o dispre]ui. {i dac\ nu m\ vor. atunci e adev\rat c\ nici o experien]\ nu are valoare în sine [i c\ toate gesturile s`nt în aceea[i m\sur\ edificatoare. S\ vrei.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 102 102 ALBERT CAMUS CARNETE 103 Exist\ o fatalitate unic\. dar nu justific\ nimic. concepea un om puternic. Dar odat\ st`rnit r\zboiul. priceput în toate lucrurile vie]ii fizice. moartea. prin diletantism.. `ntru totul st\p`n pe sine `nsu[i. ~n ambele cazuri. {i. Ea poate servi la ceva. ~ntre na[tere [i moarte. este zadarnic [i la[ s\ vrei s\ te dai deoparte sub pretextul c\ nu e[ti tu responsabil. [i chiar men]ine pacea. Nu po]i spune „Ignor asta“.“ (Nietzsche) * „Voin]a de sistem e o lips\ de loialitate. dup\ ce am recunoscut caracterul fragmentar al existen]ei noastre [i tot ce este accidental [i limitat în fiecare via]\ luat\ separat. înarmat cu toat\ luciditatea lui. * Un Prometeu – ca ideal revolu]ionar. {i tocmai din lupta asta de a r\mîne un om normal în condi]ii excep]ionale mi-am extras întotdeauna cele mai mari for]e [i cea mai mare utilitate. dac\ mergi la r\zboi sau îl comba]i. * Goethe (cu Eckermann): „Dac\ a[ fi vrut s\ m\ las în voia sor]ii f\r\ constrîngere. Indulgen]a e interzis\ fa]\ de sine [i fa]\ de ceilal]i. „Ceea ce nu m\ ucide m\ face mai puternic. de exemplu. * Regul\: s\ caut întîi ceea ce este valabil în fiecare om. Voin]a nu e nimic.

* Noiembrie ’39 Cu ce se face r\zboiul: 1) cu ceea ce [tie toat\ lumea. Ce mai e [i asta? Din asta mi-am f\urit fericirea dep\[it\. ~ntr-o sear\.. aceast\ la[itate sîngeroas\ [i aceast\ naivitate criminal\ care înc\ mai crede c\ sîngele poate rezolva problemele umane. Naivi care credeau c\ oroarea are totdeauna acela[i chip. Nu mai mult decît o scobitoare. * Prim\vara la Paris: o f\g\duial\ sau un mugure de castan [i inima tresalt\. fiindc\ mai [tie înc\ s\ profite de ceea ce ar însemna pierzanie pentru firile oarecare. trecerea e mai brusc\. * ~n muzeele din Italia. [i c\. Dar efortul acesta necontenit nu e lipsit de triste]e. c\ r\zboiul din 1939 n-a început în aceea[i atmosfer\ ca acela din 1914. doar o scobitoare – iat\ tot pre]ul acestei vie]i exaltante. c) lipsa de ur\. ne în\bu[\. Povestea cu Jarry în agonie care e întrebat ce dore[te. destul de puternic pentru libertate. Nu se va pierde nimic. ci din for]\. b) dispre]ul care nu vrea s\ se exprime. fie c\ ea se nume[te viciu sau virtute. a pus-o în gur\ [i a murit satisf\cut. Asta îl a[az\ în . naivi care nu se pot desprinde de imaginile pe care le-au tr\it. Nu sensibilitatea se afirm\. Saltul existen]ial este acest mic ecran. om tolerant.“ * S\ mai dep\[esc [i asta? Va trebui. c\ a]i consim]it s\ muri]i. cînd m\ apropii de oglind\. nimic altceva decît o scobitoare. Nu-l putem lua. nu mai e nimic interzis. eliberat.. Asta dovede[te calitatea unui om.. totul se rezolv\ [i se afirm\. * „Dar pu[tiul \sta e foarte bonav.“ I s-a dat.carnete_Camus. s`nt aici ca s\ v\ conduc la e[afod“. ~mi scrie]i c\ r\zboiul acesta v\ cople[e[te. Un asemenea spirit.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 104 104 ALBERT CAMUS CARNETE 105 individualitatea proprie. Cere omului care-l conduce la supliciu s\ înmîneze o scrisoare so]iei sale. un om pentru care nu mai exist\ nimic. M\car de asta nu puteam fi cru]a]i? Dar [i oboseala trebuie dep\[it\. într-o diminea]\. spune locotenentul. 4) cu foamea celor care se înroleaz\ pentru c\ nu mai au nici o situa]ie. {i nu calitatea subtil\ a unei emo]ii ne str\bate. [i [tiu ce vreau. ci corpul care sufer\ un asalt. La Alger. ca atî]ia al]ii.“ Am 26 de ani. Toate acestea s`nt utilizate în mod josnic [i toate duc la moarte. V\ citesc [i v\ în]eleg. cu credin]a c\ nu este condamnabil decît ceea ce exist\ izolat. în ansamblu. El nu mai neag\. micile ecrane pictate pe care preotul le ]inea în fa]a condamna]ilor ca s\ nu vad\ e[afodul. „O scobitoare. ci enormul aflux a mii de parfumuri [i a mii de culori str\lucitoare. R\spuns: „Nu s`nt aici ca s\ fac comisioane. * Scrisoarea unui disperat. 3) cu amorul propriu al celor pe care nimic nu-i sile[te s\ se înroleze [i care se înroleaz\ ca s\ nu fie singuri. cel pu]in în afar\ de sl\biciune.. * Moartea lui Ludovic al XVI-lea. 2) cu disperarea celor care nu vor s\ lupte. Mii de boboci de trandafiri. o via]\. într-un fatalism fericit [i încrez\tor. 5) cu multe sentimente nobile ca: a) solidaritatea în suferin]\. Nu numai un boboc de trandafir. ~n]eleg mai ales op]iunea [i opozi]ia dintre voin]a dumneavoastr\ de a muri [i repulsia de a-i vedea pe ceilal]i murind. apare în centrul universului. Vai. putînd risca s\ se bucure pe deplin de cele fire[ti în toat\ bog\]ia [i cuprinderea lor. * Paulhan care se minuneaz\ în Nouvelle Revue Franðçaise. dar c\ nu pute]i suporta aceast\ prostie universal\. un rid ceva mai ad`nc îmi cresteaz\ buzele. nu din sl\biciune. ceilal]i au rîs [i nimeni n-a `n]eles cumplita lec]ie.

Nu a fost revizuit. nici din lips\ de admira]ie. nu ave]i mai multe motive de a dispera decît avea]i în 1928. Iar sentimentul trebuie s\ lase locul unei vederi limpezi asupra lucrurilor. c\ se pot încerca mijloace de a-l opri care înc\ nu au fost încercate. înc\ mai poate fi revizuit. v\zînd lucrurile la rece.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 106 106 ALBERT CAMUS CARNETE 107 rîndul celor cu care se poate sta de vorb\. socotind c\ totul e inutil. cum s\ nu disperi? Foarte des soarta celor pe care-i iubim a fost amenin]at\. r\zboiul acesta ar putea s\ v\ par\ fatal [i a]i putea crede c\ nu mai e nimic de f\cut. nebunie. S\ nu împinge]i pe nimeni la revolt\. c\ dumneavoastr\ [i cu mine denun]am acest lucru [i c\. Dar pute]i convinge zece. ~nc\ mai crede]i în individ. {i cînd ve]i fi f\cut ceea ce trebuie s\ face]i în zona dumneavoastr\. Dar tratatul acesta. Dar mai întîi trebuie s\ v\ întreba]i dac\ a]i f\cut cu-adev\rat ceea ce trebuia ca s\ împiedica]i r\zboiul \sta. într-adev\r. Aici st\ nodul ra]ionamentului. Ave]i ceva de f\cut. ce-i de f\cut? {i ce pot face?“ Dar întrebarea nu se pune astfel. reîncepe]i cu al]ii. E fals\. A ajuns la sfîr[itul ei normal. treizeci de oameni c\ r\zboiul \sta nu era [i nu e fatal. Ci pentru c\ socoti]i c\ nu are nici o utilitate. Asta-i toat\ povestea [i vede]i c\ ea ar putea fi alta. nici mai mic decît era în 1928. nu e din lips\ de curaj. nu era fatal. O datoreaz\ atît defectelor. de asta nu v\ îndoi]i. Dac\ lenea îi opre[te. Mai exact. e imediat utilizabil\. V\ în]eleg. moarte. în fine. dar nu v\ mai urmez cînd pretinde]i s\ transforma]i aceast\ disperare `ntr-o regul\ de via]\ [i. Dac\ da. ea exist\. Niciodat\ nu am fost atît de total expu[i nimicirii. se încadreaz\ în ceea ce e viu. la rîndul lor. Ace[ti zece sau treizeci de oameni. cît [i calit\]ilor sale. c\ dumneavoastr\ [i cu mine [tiam c\ sfîr[itul acestei societ\]i era r\zboiul. Ast\zi crede]i c\ nu mai pute]i împiedica nimic. Deci a]i conceput deja ideea unei anumite utilit\]i care v\ permite s\ urm\ri]i ceea ce spun. Deoarece cred c\ nu ve]i aproba deloc obiec]ia de con[tiin]\. ~mi ve]i spune c\ nu v\ avantajeaz\ cu nimic [tiind c\ 1928 era la fel de descurajator ca 1939. Niciodat\ aceast\ soart\ [i aceste valori nu au fost amenin]ate în totalitatea lor [i în acela[i timp. ~n]elege]i c\ se poate dispera din cauza sensului vie]ii . Dar atunci voi r\sturna ra]ionamentul meu precedent [i v\ voi spune c\ acest rol nu este nici mai mare. dou\zeci. Dac\ lucrurile nu s-au schimbat. Asta doar în aparen]\. atîta pagub\. ~ntr-adev\r. în loc s\ v\ apar\ în lumina unui ra]ionament. Trebuie s\ fi]i zgîrcit cu sîngele [i cu libertatea celorlal]i. Dar nu conteaz\. Nu pute]i r\mîne f\r\ ea. dar spera]i s\-l împiedica]i. scris cînd e posibil. Fiindc\ disperarea e un sentiment [i nu o stare. înseamn\ c\ judecata dumneavoastr\ e fals\. ave]i tot atîtea. Nu l-a]i putut împiedica? Nu. Nedrept\]ile care au atras alte nedrept\]i înc\ mai pot fi refuzate [i înc\ se mai poate cere ca [i replicile lor s\ fie refuzate. ca de altfel nimeni dintre noi. de vreme ce sim]i]i ceea ce e bun în cei care v\ înconjoar\ [i în dumneavoastr\. considerînd totul bine. Boal\. Mai exist\ înc\ o sarcin\ util\ de îndeplinit. ca de fiecare dat\ cînd un adev\r. Fiecare om dispune de o zon\ de influen]\ mai mult sau mai pu]in întins\. {i. ~nc\ s-ar mai putea face `n a[a fel `nc`t loialitatea cuvîntului lui Hitler s\ fie inutil\. {i. Presupune]i c\ rolul dumneavoastr\ de individ este practic nul. Dar fi]i atent c\ a]i repudiat deja aceast\ societate mult înainte de catastrof\. e fals. ~ns\ indivizii \[tia nu pot nimic [i nu mai ave]i speran]\ în societate. cei care au f\cut r\zboiul în 1914 aveau mai multe motive s\ dispere de vreme ce în]elegeau mai pu]in lucrurile. opri]i-v\ [i dispera]i în voie. nu sim]eam nimic comun între noi [i ea. pe terenul dumneavoastr\. o vor spune altor zece care o vor repeta. Aceast\ societate e ast\zi aceea[i. Asta v\ oprea s\ dispera]i cu totul. Spune]i: „{i de altfel. A]i prev\zut r\zboiul. strigat cînd va fi nevoie. c\ trebuie spus acest lucru. în timp ce acum totul vi se pare zadarnic. Era suficient ca Tratatul de la Versailles s\ fie revizuit la timp. dar r\mîneam noi [i cele `n care crezusem! Foarte des valorile care alc\tuiau via]a noastr\ au fost pe punctul de a se pr\bu[i. [ti]i bine. Dar s`nt sigur c\ n-a]i f\cut tot ce trebuia. C\ci nu era]i atît de total de disperat în 1928. {tiu de altfel c\ nu st\p`ni]i foarte clar no]iunea de inutilitate. s\ v\ retrage]i în spatele dezgustului dumneavoastr\.carnete_Camus. R\zboiul \sta. sau vreo alt\ cauz\. {i dac\ nu o aproba]i.

contra tr\d\rii. {i. „Oamenii nu s`nt semenii mei. de vreme ce nu avem putere asupra ei. {i totu[i era foarte simplu. cum al]ii au..“ * Personaje absurde. numai cu ea (May) am în comun iubirea asta. Nimic nu mi se pare mai legitim.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 108 108 ALBERT CAMUS CARNETE 109 în general. copii bolnavi [i care pot muri. ar însemna s-o cinstim prea mult. soarele a asfin]it la aceea[i or\. Pu]in\ mirare [i spaim\ la spectatori. semenii mei s`nt cei care m\ iubesc [i nu m\ privesc. „~nchide]i fereastra! E prea frumos.) Idem: „Revolu]ia nu trebuie f\cut\ pentru a da puterea unei clase. „Sfinte Pavel. prietenul lui Flaubert. „Cred c\ n-am fost bine în]eles ieri cînd l-am omorît pe sacrificator cu ciocanul cu care d\dea s\ r\pun\ juninca. Noteaz\ multe vise. S`nt cei care m\ privesc [i m\ judec\. contra josniciei. Numai gîndurile mari s`nt capabile de aceast\ contradictorie fecunditate. De ce tot ni[te indivizi nu ar reu[i s\ aduc\ lumii pace? Trebuie numai s\ începem f\r\ a ne gîndi la scopuri atît de mari. {i extrage din asta admirabile [i amare lec]ii de eroism. nu era nici un motiv ca mantia mea s\ fie cea mai .“ * Catedrala din Bordeaux. din cauza existen]ei. împreun\. * O fraz\ citat\ de Green în Jurnalul lui: „Nu trebuie s\ ne temem de moarte. ci pentru a da o [ans\ vie]ii. printre chior\ituri [i sudoare.“ * Green [i Jurnalul s\u. în general. Nimic nu e mai demn de dispre] decît respectul întemeiat pe team\. Sabia [i pumnalul. Trebuie s\ `n]elege]i c\ r\zboiul se face atît cu entuziasmul celor care îl vor. * ~n continuare frapat de aspectul zeflemitor pe care-l are în Algeria tot ce este legat de moarte. Nu se poate insista prea mult asupra caracterului ridicol al unui eveniment care apare..“ * Montherlant citeaz\ ca moto pentru Serviciul inutil ni[te cuvinte admirabile ale monseniorului Darbout: „Gre[eala dumneavoastr\ este s\ crede]i c\ omul a fost adus pe lume ca s\ fac\ ceva“. {i am v\zut c\ nimic nu e schimbat. dar nu din cauza formelor ei particulare. dar nu din cauza istoriei în care individul poate orice. ~ntr-un col]: „Sfinte Pavel. Ni[te indivizi s`nt cei care ne conduc ast\zi la moarte. care m\ iubesc contra dec\derii. moartea nu e mai respectabil\ decît împ\ratul Nero sau comisarul din arondismentul meu. Caligula. nu se poate degrada prea tare aparen]a sacr\ ce i se atribuie. Absolut nici un motiv. care m\ iubesc în pofida a tot. * Moartea lui Le Poittevin. Visele povestite m\ plictisesc întotdeauna. judecînd astfel.“ Dar de ce soarele nu ar r\s\ri într-o zi la apus? * Idem (Ptolemeu). sfî[iat\ sau nu.carnete_Camus. f\ s\ fiu printre primele zece“. comunismului s\u aristocratic.“ * M. care m-ar iubi atît timp cît m-a[ iubi eu însumi – inclusiv pîn\ la sinucidere. Am conchis c\ nu conteaz\ s\ schimbi ordinea lucrurilor. pe mine [i nu ceea ce am f\cut sau voi face. cît [i cu disperarea celor care-l reneag\ din tot sufletul. (Cf. de fapt. Am vrut [i eu s\ schimb o dat\ ordinea lucrurilor – ca s\ v\d ce se `nt`mpl\. Dar se poate extrage [i o înv\]\tur\ exact contrarie [i pot fi astfel justifica]i Diogene sau Ernest Renan. f\-l s\ vin\ la întîlnire. Am pus s\-l omoare fiindc\ nu era nici un motiv s\ produc\ o mantie mai frumoas\ decît a mea.“ „. Fire[te. De aseme- nea. * Lawrence: „Tragicul ar trebui s\ fie ca o puternic\ lovitur\ de picior dat\ nenorocirii“. ~n rest.

cel asemenea unui peron pe care c\l\torul fumeaz\ o ]igar\ visînd. [tii c\ n-am nevoie de Dumnezeu [i c\ nu pot fi decît în momentul cînd vreau s\ m\ joc de-a credinciosul. * Gisèle [i r\zboiul.. tu care e[ti indiferen]\. Sfînt\ Barbe. Cu timpul. Fiindc\ e profund indiferent dac\ te lup]i cu mori de vînt sau cu uria[i. [tiu c\ se ajunge în zori la Sainte-Barbe-du-Tlélat. Tu. în Vara. A fost suficient pentru gloria mea. . foarte aproape de Oran. nu citesc ziarele. mai aproape de Oran. reculegerea înainte de coborîrea în delicioasele infernuri. . 1 Acest citat se va reg\si ca moto pentru „Migdalii“ (1940). tu atît de carnal\ [i de precis\. Fontanes. cînd vii dinspre Bel-Abbès sau Relizane. Am o metafizic\ de miop.1 * Ludovic al XIV-lea. – „Copilul meu.“ * „{tii. povara unei vie]i carnale [i f\r\ speran]\. tu [tii c\ nu s`nt prea deseori credincios. Don Quijote – Da. Sfînt\ Barbe. – [i oranezele cu gleznele cam prea groase [i care umbl\ mereu cu capul descoperit. Nu exist\ decît dou\ puteri pe lume: sabia [i spiritul. Despuierea [i disponibilitatea înainte de cufundarea în sim]uri. Sfînt\ Barbe. Dar el nu era con[tient de asta [i. Tlélat cînd plou\. Dar noaptea. pentru c\ un tren e pe plecate [i rug\ciunea mea nu va avea nici o urmare. în Vara. m-am luptat cu morile de vînt. orologiul cel mare. „Nu. dup\ ce-ai dep\[it eucalip]ii frem\t\tori din Perrégaux la ora aceea care nu e `nc\ zi. Adev\rata mea filosofie e c\ la un sfert de or\ dup\ moartea mea nu voi mai fi în via]\.“ * Oran. nu [tiu cum e.“ Napoleon. Urmeaz\ acele Vieilles Cures. * Vedele. sabia a fost întotdeauna învins\ de spirit. [i o oprire în timpul care m\ mîn\ spre Oran. în a[teptarea [uieratului care s\-l poarte spre peisajele p\mîntului. Santa Cruz nemi[cat\ [i mirosul de rachiu de anason pe str\zile din Mers-el-Kébir. . ~mpiedic\-le. * Don Quijote [i La Pallice. s\ nu m\ imi]i în gustul pe care l-am avut pentru r\zboi. Ca s\ ajungi la Oran.. pe oraneze s\ se gîndeasc\ la Alger [i la Paris [i înva]\-le adev\rul acestei lumi.carnete_Camus. micu]a gar\ cu obloane verzi. tu care e[ti un punct în spa]iu pe linia Oran-Alger. dar care nu mai e nici noapte. Caut\ s\ u[urezi via]a poporului. La Pallice – Cu un sfert de or\ înainte de moarte înc\ mai eram în via]\. atît de p\mîntean\ [i de important\.. Omul devine ceea ce g`nde[te. vei deveni un rege mare.. anume c\ lumea nu are nici un adev\r. Dar dac\ mi se întîmpl\ s\ fiu. ~n cîteva minute vom ajunge la Oran. e normal s\ am un avantaj. fere[te-ne de-a ne pune în situa]ia s\ alegem prea repede [i las\-ne acea libertate deplin\ care se nume[te s\r\cie lucie.. Ziua. ap\r\ oranezele pîn\ în pragul b\trîne]ii [i înlocuie[te-le atunci cu multe alte oraneze identice care se vor plimba de asemenea sub copacii b\trînei prefecturi. se poate c\l\tori ziua sau se poate c\l\tori noaptea. Duminic\ m\ duc la iarb\ verde. Ceea ce m\ intereseaz\ e vremea. încît e u[or s\-i confunzi. în care bazaconii se înveOran1. Dar gloria asta e uzurpat\. echivalen]\ [i disponibilitate. de vreme ce eram singurul care vedeam limpede. cîmpie gola[\.. Atît de indiferent. 2 Tlélat.. fii pentru cîteva secunde sfînta unui necredincios [i sfetnica unui inocent. La Tlélat. care la cafeneaua Cintra se servesc cu ghea]\ pisat\. s`nt destul de nefericit c\ nu am putut face asta.. Tlélat2 ca o preg\tire pentru Oran. 1 Fragmente pentru „Minotaurul sau halta Oran“ (1939). * Ora[ extravagant în care pr\v\liile de pantofi expun oribile modele în ipsos de picioare chinuite. pe care o descoperi la vreo treizeci de kilometri sud-est de Oran..qxd 12/12/02 4:31 PM Page 110 110 ALBERT CAMUS CARNETE 111 frumoas\.Sfînt\ Barbe din Tlélat. ce admir cel mai mult pe lume? Neputin]a for]ei de a p\stra ceva.Acum..

O oarecare m\re]ie nu înseamn\ neap\rat eleva]ie. incapabil s\ stîrneasc\ emo]ia. încît [iretenia e imediat descoperit\. Idem dincolo de fabrica de ]igle. Canastel [i marea nemi[cat\ la poalele falezelor ro[ii. tramvaiele. ca [i autenticul produs al Oranului. Cafeneaua Apolo. de la marinarul oranez care se sprijin\ cu cotul pe o consol\ pîn\ la fata de m\ritat îmbr\cat\ aiurea [i a[ezat\ `n fa]a unui peisaj de p\dure. * Din Dup\ uciderea ducelui de Gandia. Burchard1. conturul perfect al golfului – întinderea sa medie – apa ca o plac\ de metal albastru. Fericite cafenele ale unei ]\ri fericite unde cafeaua mic\ te cost\ 12 centime [i cea mare 18. Pe platou. Indiferen]\. * Inocen]iu al VIII-lea.) * Oran. fiul s\u. Ferdinand de Neapole îmb\ls\mînd cadavrele torturate ale inamicilor s\i ca s\-[i „împodobeasc\ apartamentele cu ele“. ~l men]ine pe om în fa]a condi]iei sale. trasînd o linie dreapt\ de la Azore la polul austral. „Nu exist\ o societate interesant\!“ Ei. {i paza de coast\ care înainteaz\ imperceptibil prin marea str\lucitoare. buchetele patriotice ale flor\reselor. nici nu a]i vrea. Dar dedesubt. * Noiembrie ~n fa]a lui Borgia. macaralele `nalte [i rampele gigantice care se ca]\r\ pe stînca ora[ului. Oran. * I-am auzit adesea pe oranezi plîngîndu-se de ora[ul lor.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 112 112 ALBERT CAMUS CARNETE 113 cineaz\ în vitrine cu portofele tricolore. (Dar Oranul nu e f\cut pentru oranezi. 1 Burchard. la Milano. la naiba.carnete_Camus. L\sa]i societ\]ile [i coborî]i în strad\. . junele prim. F\cea dreptate într-un mod „admirabil“ (Burchard). cu p\rul dat cu briantin\. cu defilarea lui de fete tinere necizelate [i înduio[\toare. Ora[ f\r\ pereche [i u[uratic. unde e[ti servit în pahare ciobite. simulînd atît de prost cochet\ria. ~ntr-un magazin de antichit\]i. Este steril\ prin sine îns\[i. Dou\ promontorii somnolente [i masive în apa limpede. patronii au pus o t\bli]\: „Fecioar\ din lemn de Maya“. Chicago al absurdei noastre Europe! Santa Cruz d\ltuit\ în stînc\. unde înc\ se mai pot întîlni extraordinare cafenele. cu tejgheaua l\cuit\ de jeg [i pres\rat\ cu picioare [i aripi de mu[te. ales pap\. * Golful Mers-el-Kébir [i drumul pe sub migdalii înflori]i. sc\ldat\ într-o lumin\ radioas\. Un exces de indiferen]\ [i frumuse]e – apelul for]elor inumane [i scînteietoare. obraz f\r\ fard. Ro[u [i albastru. împodobit cu o gur\ ca o tran[ee de ap\rare defensiv\. Alexandru [i Lucre]ia Borgia care îi protejau pe evrei cu orice ocazie. Pr\v\liile fotografilor expun uimitoare fe]e. sticlu]ele cu ap\ de Provence pentru conservarea m\slinelor verzi. Transparen]a lucrurilor. Lumea nu valoreaz\ mai mult decît atît. purt`nd semn\tura unui celebru necunoscut. Alexandru împarte lumea între spanioli [i portughezi. pastelurile din secolul al XVIII-lea sprijinindu-se pe un m\g\ru[ mecanic din plu[. c\ruia un medium evreu i-a dat s\ bea lapte de femeie amestecat cu sînge uman. brîndu[e de o culoare delicat\ [i cu carnea nervoas\. cronicar din secolul al XV-lea. se aprinde de trei ori un foc de c`l]i s\ i se aminteasc\ acelui st\pîn al lumii c\ gloria lumii e trec\toare. micile baruri. tramvaiele în form\ de nacele. vîntul violet [i soarele. pentru ca nimeni s\ nu ignore. o mîr[av\ fecioar\ sculptat\ în lemn zîmbe[te cu un aer indecent. podurile [i hangarele – se simte totu[i c\ exist\ o anumit\ grandoare. marea plat\. Indiferen]\. Bîzîitul unui motor care urc\ spre noi. mun]ii.

O singur\ sl\biciune [i totul se pr\bu[e[te: practic\ [i teorie. Ippolito care porunce[te s\ i se scoat\ ochii fratelui s\u Giulio pentru c\ femeia pe care o iubea a spus c\ „prefer ochii lui Giulio corpului lui Ippolito“. Exist\ [i saltul în materie – [i mul]i oameni care exalt\ sim]urile nu o fac decît fiindc\ s`nt sclavii lor. nu o hr\neau cu valorile eterne (?). Brunet (Ombres vivantes. {i aici este cuprins vulturul. * 29 noiembrie Exaltarea diversului. Descoperi]i. Cezar Borgia. avea „probleme de s\n\tate“. Giulio [i Fernando care vor s\-i asasineze pe Ippolito [i pe Alfonso d’Este. Collison-Morley (Histoire des Borgia) Charles Benoist (Machiavel) Jurnalul lui Jean Burchard (ed. continu\. Iar ceea ce vrea s\ devin\. abcese care-l ]intuiau la pat. prad\ unei dureri s\lbatice. Alfonso d’Este care tope[te o statuie a lui Iuliu al II-lea de Michelangelo [i face din ea un tun. a cantit\]ii. Familia d’Este. Castitate sexual\. O munc\ la or\ fix\. condamna]i. Castitate în gîndire – s\ interzic dorin]elor s\ se r\t\ceasc\. 1933) etc. * 29 noiembrie Roman. de a te fi tratat cu rigoare.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 114 114 ALBERT CAMUS CARNETE 115 Alexandru al VI-lea r\m\sese n\ucit. în special a vie]ii sim]urilor [i a abandonului în voia impulsurilor profunde nu este legitim\ decît dac\ dai dovad\ de dezinteres fa]\ de obiect. Turmel. palatul lui Schifanoia. ~[i întrerupea atunci munca dedîndu-se unor pl\ceri violente.carnete_Camus. gîndului s\ se risipeasc\. E mai tare decît el. Cf. Dormea ziua – lucra noaptea – Aut Caesar aut nihil. A r\mas f\r\ s\ m\nînce [i f\r\ s\ bea de joi pîn\ sîmb\t\ [i f\r\ s\ doarm\ pîn\ duminic\.. Un singur subiect – constant – medita]ia – s\ refuz restul. Din ei în[i[i nu mai d\inuiau decît ni[te nume trufa[e [i blestemate. 1937) Rafaello Sabatini (César Borgia. de exemplu. Gonzague Truc. Cu ochii fic[i. etc. vizînd la glorificarea imediatului.“ Pe bun\ dreptate. 37) Fred Bérence (Lucrè ce Borgia. se impune o lun\ de ascez\ în toate sensurile. 54 pentru Giulio. pentru c\ nu [tie s\ aleag\ între îndatoririle sale [i pentru c\ nu se poate face o oper\ de art\ decît dac\. * Bibliografie Borgia: Luigi de Villafossa (Machiavel et nous. Doar 35 de ani de carcer\ pentru Fernando care a murit acolo.. * . Vrea o oper\ care s\ fie n\scut\ din contrariul obiceiului – hot\rîrile pe care le ia. f\r\ sl\biciuni etc. ceea ce viseaz\. De unde nevoia absolut\ de a fi f\cut dovada. privise r\m\[i]ele inerte [i însîngerate – apoi se încuiase în camera sa de unde a fost auzit plîngînd în hohote. care a ie[it nebun. Obiceiul cel mai ucig\tor: s\ stea culcat. etc. a castit\]ii. ~nainte de orice întreprindere teoretic\. nu o aliniau în sensul operei misterioase a lumii (?). fiindc\ nu se d\deau la o parte din fa]a operei. o condamnau s\ dispar\ imediat dup\ ce se n\scuse. ceea ce admir\ este contrariul. * La Ferrara. Robust. construit de Alberto d’Este pentru „a sc\pa de plictiseal\“. E explicat în întregime prin obiceiurile sale. 37) Gab. „Nu construiau decît pentru ei [i. gra]ia]i în mod sadic pe e[afod. ([i ascez\ moral\). Nu ajunge la nimic [i nu va ajunge la nimic pentru c\ se risipe[te. 36) L. „presim]iri funeste se amestecau în acea tîn\r\ glorie“.

Nu-s ca femeile astea care profit\ de r\zboi. Palpita]ia m\rii care se ghice[te în ad`ncimea nop]ii.» Degeaba i-am zis: «Acum. Asta nu porne[te din iubire. . în marea cas\ p\trat\ de deasupra m\rii. * Roman Povestea asta început\ pe o plaj\ fierbinte [i albastr\. trebuie s\ ceri s\ ]i se lustruiasc\ pantofii la ora zece diminea]a. iar ele încaseaz\ aloca]ia [i `l în[al\.carnete_Camus. cele dou\ trupuri se apropie [i se strîng unul lîng\ altul dup\ ce au urcat în vînt [i cînd. femeile rele a[a s`nt. în fa]a unui cer str\b\tut de stele [i de nori. ea în rochie de epoc\. respira]ia surd\ a m\rii se înal]\ pîn\ la acea camer\ izolat\ în lume? Noapte miraculoas\ în care speran]a nu se desparte de ploaie. Kasbahul mizerabil [i magnific. cu spinarea lipit\ de p\mînt printre chiparo[i. în tren. Dar. trebuie s\ ier]i» }i-ai g\sit. jocuri `n ap\ [i `n soare – seri de var\ pe c\r\rile plajelor cu miros de fruct [i de fum în c\u[ul umbrei – corpul [i destinderea sa în haine u[oare. be]ia tainic\ [i tandr\ într-o inim\ la [aptesprezece ani. întor[i spre mare. Acel alt moment care e ca un dans. ale c\rui morminte coboar\ spre mare. cu porumbeii printre pietrele negre de la Palais Royal. în fa]a m\rii. cînd îi vezi mînuind periile moi [i contemplînd lustrul definitiv al pantofilor. * Primii migdali înflori]i pe drum. muntele Santa Cruz. B\trîna doamn\ care are figur\ de codoa[\. au asta în sînge. domnule. din str\fundurile orizontului. Au asta în sînge. urcu[ spre Bouzaréahul sec\tuit [i pur [i. ca ni[te cimitire plutitoare [i luminoase. O noapte a fost suficient\ ca s\ se acopere de acea z\pad\ fragil\ despre care cu greu se poate crede c\ ar putea rezista la frig [i la ploaia care ud\ toate petalele1. Masa lor cenu[ie luminat\ de albul aripilor. pîn\ la ultimul detaliu. soarele limpede. coco]at pe fotoliile înalte. tandre]ea enervant\ [i nelini[tit\. ai crede c\ uimitoarea opera]ie e terminat\. Idem: cealalt\ poveste început\ într-o noapte rece [i furtunoas\. La col]ul bulevardului Gallieni. Iubirea este oare atît de departe cînd. cunosc una care mi-a spus: «N-are decît s\ crape pe front.“ * Februarie Oran. gustul buzelor [i ochii plini de soare. începînd de la Valmy. Stîncile pe mare acoperite de pesc\ru[i albi. el în costum de dansator. La un moment dat. Era r\u în civilie. cetatea [i luminile ei. extraordinara satisfac]ie pe care o ai privind munca lustragiilor. Uite. s\rut\rile gr\bite. continuat\ pe colinele din Alger sau în fa]a portului misterios [i larg. b\rba]i [i femei gr\bindu-se [i tu. Nu r\zboiul o s\-l schimbe. Atrac]ia. ~ncheiat\ la Paris cu frig sau cer cenu[iu. de cer [i de t\cerile p\mîntului. Un vînt r\coros. cu crest\tura sa profund\ în plin p\mînt [i catedrala ea îns\[i ca un deget de piatr\ în\l]at pe cerul albastru. c\ este pe front. dorin]a [i în]elepciunea care cresc într-o inim\ de b\rbat de dou\zeci [i patru de ani – ve[nicul „s\ r\mînem prieteni“. ci din pofta de via]\. cimitirul El Kettar. în trupurile brune a dou\ f\pturi tinere – b\i. Echilibru a dou\ f\pturi unite din exterior [i f\cute s\ semene printr-o comun\ indiferen]\ fa]\ de tot ceea ce nu este acel moment în lume. coaste. buze calde [i moi între florile de rodii [i un mormînt – copaci. Fream\tul m\slinilor [i mirosul de fum ce urc\ din p\mînt. B\rbatul e plecat. v\ spun eu c\ au asta în sînge. 1 Fragment pentru „Migdalii“ în Vara. dar poart\ o cruciuli]\ între sînii absen]i: „Femeile cinstite [tiu s\-[i ]in\ rangul. executat cu minu]iozitate. Totul e finisat. De foarte departe.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 116 116 ALBERT CAMUS CARNETE 117 1940 Serile pe terasa Deux Merveilles. * ~n troleibuz.

unde pe la ora dou\ se joac\ ni[te copii. o.“ „E etern. red.). atît de r\scolitoare în unele clipe. chiar r\sun\tor. atît de mare. ba a[ spune chiar agreabil“. seara. pu]in cer. Cine poate fi sigur c\ iube[te? Dar toat\ lumea [tie s\ recunoasc\ emo]ia. o m\tuie[te. 3 ~n englez\: „nu numai elegan]i. militarii [i femeile se învîrt roat\. via]a aceasta ingenioas\ [i liber\. red. dar mereu `n pas cu moda“ (n.).qxd 12/12/02 4:31 PM Page 118 118 ALBERT CAMUS CARNETE 119 Dar atunci aceea[i mîn\ încrîncenat\ mai d\ o dat\ cu cear\ peste suprafa]a str\lucitoare. Ciudat mozaic. * Personaje B\trînul [i cîinele s\u.2 Cel\lalt [i ticul s\u verbal. Moschei. suflet al meu. Laxativele „nu s`nt decît o solu]ie de nevoie: un scaun for]at nu `nl\tur\ cauza“. nu tînji la via]a nemuritoare. * Roman pentru femei: o singur\ tem\: sinceritatea. . 2 Coroan\ a faraonilor (n. Ce-mi place aici este o anumit\ or\ care nu e asta. * Croitoresele ca Marie-Christine s`nt not only fashionable but always up to date3. „Un zgomot asurzitor. * Strada Austerlitz [i evreii s\i centenari.“ (Pindar – Pythice. * „O. 1 Fragmente pentru „Minotaurul“. dar pe care o ghicesc. Care e partea jocului? {i care este partea emo]iei. o moral\ [i o estetic\.T. grosimea falezelor e atît de mare. Postul de radio spaniol a c\rui voce tremur\. O dolore dei tuoi martiri. – ca sufletul Parisului. {i niciodat\ o [ans\ de via]\ n-a avut un chip atît de emo]ionat. Diminea]a asta sub soare [i ora[ul plin de lumini – ochii s\i ca ora[ul [i via]a asta u[oar\. atît de firav\ în altele? M. * Casa colonului care exprim\ în acela[i timp o metafizic\. Tortule] terminat printr-un pschent2 egiptean. face s\ p\trund\ ceara în str\fundurile pielii [i face s\ ]î[neasc\ de sub perie dublul [i cu adev\rat definitivul lustru ie[it din profunzimile pielii1.“ A. minarete. a martiriilor tale. red. iar pia]eta se îmblînze[te. durere. Cîntecul acesta. unde fermec\toare infirmiere în sandale poart\ co[uri cu struguri [i unde un întreg cortegiu de sclavi îmbr\ca]i în stil antic se înghesuie spre un gra]ios colon cu casc\ colonial\ [i papion. Opt ani de ur\. ci epuizeaz\ cîmpul posibilului. a[ spune chiar: uman.R. b\nci. tot ce este consim]irea vie]ii. vocea aceasta profund\ [i supl\. * Pia]eta La Perle. nu se [tie de ce `n stil bizantin. cînd cerul de var\ e golit de c\ldur\. în timp ce mirosul rachiului de anason îi atrage pe b\rba]i spre baruri. 1 Acest citat va servi drept moto pentru Mitul lui Sisif. Du[. 3 ~n italian\: „O. pe urm\ c\ldur\ [i lumin\. „Era fermec\tor.). 2 Este vorba în mod v\dit de b\trînul Salamano [i de Masson din Str\inul. * Februarie Acest chip florentin care-[i spune iubirea [i trecutul dureros.3 „Nu o iubire reprezint\ ea. Fiecare ac]iune: o mic\ scen\ de teatru. fa]a aceasta. o freac\. a treia)1. desf\tare a iubirii tale“ (n. * O diminea]\ sub soare [i trupurile goale. * De sus. Omul e proscris – de aici [i toat\ aceast\ frumuse]e ap\s\toare care pare s\ vin\ din alt\ lume. încît peisajul devine ireal prin pre]iozitatea sa.carnete_Camus. ci o [ans\ de via]\ – tot ce nu este exilul. de pe drumul în corni[\. o diletto del tuo amore.

doar în semn de recuno[tin]\ fa]\ de acest gest generos. {i cu cît se teme mai mult. – Bietul cîine. fetele [i b\ie]ii bronza]i. Nu te speria“. totul las\ s\-]i `nchipui vara. S. care vrea s\ scrie jurnalul unui roman pe care autorul s\u nu l-a scris.carnete_Camus. – Da. Are deci rolul frumos. lungile ore petrecute la soare [i blînde]ea subit\ a serilor. S\ lucrez cel pu]in în a[a fel. `l prime[te în pofida mamei sale. cine poate [ti ce vrea s\ spun\ cuvîntul acesta. frumuse]ea [i melancolia. Tot ce se încearc\ spre binele tuturor sfîr[e[te printr-un e[ec. intra]i în Neant. f\r\ o fiin]\ a mea. Personaje. Inim\ închis\. Mama îl urm\re[te [i cîinele fuge. * Seara: Evenimente. Mama: – {i eu am crezut în raiuri [i nu le-am v\zut niciodat\. orice s-ar întîmpla. Ce alt sens po]i g\si zilelor petrecute aici decît acesta [i lec]ia platoului: o na[tere [i o moarte. Marea vuie[te stins. spune: „Stai. încît s\ împlinesc în acela[i timp t\cerea [i crea]ia. între ele dou\. tinere]ea ei aurit\. (Idiot. în timp ce S. Un platou plin de ai[ori în fa]a m\rii. ele r\mîn totu[i ca tot atîtea f\g\duieli de eliberare [i ca imaginea asta a mea de care nu m\ pot desprinde. pasiunile n\scînde. Dar ei [i-au f\cut o teorie din asta [i m\re]ia omului st\ în a sim]i ceea ce îl înjose[te. Unul dintre tipii \[tia despre care se spune c\ trebuie s\ se ascund\ cînd merg la W. Pe urm\: S. Insist\. Bîlciul: „Via]a? Neantul? Iluzii? Dar totu[i adev\rul. ~n parte. Tot restul.C. Chiar dac\ vrei cîteodat\ s\ încerci. * S. Un cîine în vil\. * Marsilia. * Trouville. Vili[oare cu garduri verzi [i albe. . S. * R. Bum.“ Toba mare. Cîinele fur\ dou\ scrumbii. albastrul deja dur al cerului. Acum cînd totul e limpede. zîmbetele astea? Nu s`nt de aici – [i nici din alt\ parte. f\r\ un loc unde s\-mi închid rana. ce înseamn\ gesturile astea. De aceea admir\ gestul de generozitate al so]ului. acolo jos. Iar lumea nu mai e decît un peisaj necunoscut în care inima mea nu mai g\se[te sprijin. bum. cei dezgusta]i s`ntem noi. dar el chiar ajunsese în el. albul ai[orilor. Dar soarele. * Din ce în ce mai mult.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 120 120 ALBERT CAMUS CARNETE 121 asta-i tot ce a[tept [i sper. vrea s\ se adreseze direct rivalului s\u. se credea deja în rai.C. Str\in. în fa]a lumii oamenilor. totul. dintr-o dat\. singura reac]ie este individualismul. altele goale în mijlocul pietrelor. ~n aceast\ scrisoare. {i. înainte de a se l\sa prad\ mîniei. cu atît o spune. Iar dac\ renun]. tot restul. Linia colinelor [i a falezelor care înconjoar\ golful. Omul este el singur propriul s\u sfîr[it.) * B\rbatul care prime[te o scrisoare de la so]ul amantei sale. e mai bine s\ o faci cu dispre]ul cuvenit. so]ul î[i declam\ dragostea [i m\rturise[te c\. Ceea ce-l `nfrico[eaz\ pe amant e mînia. Ce caut eu aici. * Coborîre spre mare deasupra golfului Mers-el-Kébir. Dar trebuie s\ se ]in\ seama [i de frica de palme. cu verand\. S\ te retragi cu totul [i s\-]i joci jocul. e indiferent. unele ascunse sub tamarini. Va renun]a la tot. * Str\in. Reac]ii personale. vîntul u[or. stai. s\ m\rturisesc c\ totul mi-este str\in. se va sacrifica – f\r\ s\ murmure – el pre]uie[te mult prea pu]in. e chiar convins c\ a[a e. însp\imîntat.“ * Martie Ce înseamn\ de[teptarea asta brusc\ – în camera întunecat\ – cu zgomotele unui ora[ dintr-o dat\ str\in? {i totul mi-este str\in. s\ a[tept [i s\ nu cru] nimic.

E acoperit. uneori chinuitor. Cînd vezi Parisul de sus. 1 Este vorba probabil de secven]ele filmate de Eisenstein pentru un film neterminat [i prezentate sub denumirile de: Time in the sun [i Qué viva México. sim]i înrudirea dintre o ]ar\. . De unde reiese c\ a reu[i s\ r\m`i singur la Paris un an într-o camer\ s\rac\ îl înva]\ mai multe pe om decît o sut\ de saloane literare [i patruzeci de ani de „via]\ parizian\“. pe de alt\ parte. toate corpurile r\stignite sau flagelate umplu sufletul de aceea[i emo]ie înnebunit\ [i p`ng\rit\ ca însu[i ora[ul. dar el le d\ prestigiu. Statuile în iarb\ [i elegan]a asta melancolic\. o art\ [i o religie. Am\r\ciunea sa ne-o face desigur insuportabil\. o g\sesc vesel\. cu excesele sale de emo]ie plîng\cioas\ [i cu tot restul.. Copiii rîd cu moartea. sufletul nu are niciodat\ dreptate [i aici mai pu]in dec`t oriunde. Copacii negri pe cerul gri [i porumbeii de culoarea cerului. Fiindc\ cele mai superbe chipuri pe care le va fi dat acestei religii atît de preocupate de suflet s`nt t\iate în piatr\ dup\ asem\narea c\rnii. Dar adev\rul [i gran- doarea sa se opresc la cruce [i la acel moment cînd î[i strig\ abandonul. Stranie limitare a condi]iei umane care îi face imposibil\ ie[irea din omenesc. Dar. e datorit\ chipului s\u. cu be]iile sale. ~n hotel. O îmbr\]i[a brusc – sim]ind nevoia unei prezen]e [i a c\ldurii. ascuns sub piei informe. La fel [i „micu]ii mor]i“. {i Dumnezeul acesta. dac\ te întorci atunci spre biserica Saint-Pierre din Montmartre. ~nainte de a muri. Cre[tinismul a în]eles acest lucru. a spus: „~n fine!“ * Paris. o g\sesc dulce [i plin\ de zah\r. ~l neag\. Dar dac\ piere. * Eisenstein [i Serb\rile Mor]ii în Mexic 1.carnete_Camus.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 122 122 ALBERT CAMUS CARNETE 123 * ~n zorii epocii moderne: Totul e consumat? De acord. pe Pilat din cauza expresiei de plictiseal\ ostentativ\ men]inute în piatr\ de atîtea secole. a acoperi[urilor lucioase. calitatea omului trebuie s\ se c\leasc\ [i s\ se afirme – ori s\ piar\. iat\ c\ ni se propune o religie uman\. spune un locatar. Nu exist\ decît sufletul. un cult al singur\t\]ii [i al grandorii. Dar în vecin\tatea asta. * Paris. sentimentul. sufletul cu toate rev\rs\rile sale. înseamn\ c\ nu a fost destul de puternic\ spre a tr\i. Totul se termin\ cu „Prietena noastr\ Moartea“. dac\ te emo]ioneaz\. Dar [i sufletul cu unica sa m\re]ie: singur\tatea t\cut\. hidoasa sentimentalitate care vede dr\gu] ceea ce este frumos [i g\se[te frumosul dr\g\la[. E un lucru dur. a ploii interminabile. M\[tile macabre pentru distrac]ia copiilor. Doar trupul e generos. Totul se sfîr[e[te cu o ran\ de [ase centimetri `n frunte. Tandre]ea [i disperarea cerurilor posomorîte. Ca remediu pentru via]a în societate: marele ora[. {i dac\ a tr\it pu]in. de ajuns pentru o via]\ de om. Dac\ smulgem ultimele pagini din Evanghelie.. de pe Butte. Toate liniile acelor pietre frem\t\toare. Ce este exaltant: teribila singur\tate. {i dac\ ne-a marcat atît de tare. Femeia cobora uneori [i o ruga pe patroan\ s\ r\m`n\ cu ea la mas\. o umfl\tur\ inform\ [i cenu[ie a p\mîntului. De acum înainte este singurul de[ert practicabil. Pe legionarul roman îl sim]im viu din cauza acelui nas extraordinar sau a spin\rii cu cocoa[\. capetele de mort din zah\r pe care ei le ron]\ie cu deliciu. putea s\ moar\. Dar aici st\ adev\rul s\u [i minciuna a ceea ce-a fost `nl\turat. Avea 31 de ani. `nc\ mai plute[te umbra dramei. e prin Dumnezeul s\u `ntrupat `n om. [i întotdeauna atît de aproape de nebunie. Martie 1940 Ce este detestabil la Paris: tandre]ea. * Paris Femeia de la etajul de dedesubt s-a sinucis aruncîndu-se în curtea hotelului. oribil. care d\ aparen]a trupeasc\ acelora dintre simbolurile sale care vor s\ nege trupul. ca un abur monstruos sub ploaie. atunci s\ începem s\ tr\im. Aici corpul nu mai are prestigiu.

C. Mîine. lupt\tor republican. „Ast\zi am 27 de ani“ etc. str\in. * Roman (partea a doua – consecin]e) B\rbatul (J. care l-a r\pus în cîteva ore. la cinci? Ea (tot direct) – Nu pute]i dup\ cin\? El (tot dep\[it) – Sigur.M. – Ah. înrolat în armata francez\. . * Individul dintr-o braserie care aude o doamn\ telefonînd la num\rul s\u [i cer`ndu-l pe el. }\ran din Estremadura. Nici un cuvînt fran]uzesc [i atîta dorin]\ de c\ldur\ uman\ cînd mi se adreseaz\. „Ah. e luni. Vrea s\ ob]in\ un rendez-vous de la o fat\ destul de tîn\r\. iar ave]i dreptate. S\ vedem.. Ei bine. Apoi t\cere. vas\zic\. detalii precise etc. * S\ compun un sistem de note pentru fiecare comentariu (sau prefa]\ care rezum\).. Inteligen]a asta – pictura asta metafizic\ ce regînde[te materia. evident. bine. str\in de tot ce nu e p\mîntul s\u. B\rbatul care locuie[te într-o pensiune despre care nu [tie c\ e un bordel.L. r\t\cindu-se în metrou. singura lui bucurie va fi s\-[i reg\seasc\ prietenii de la regiment. Superioritatea sa uimitoare [i imediat\ asupra tuturor for]elor sociale [i altele. ave]i perfect\ dreptate.) [i-a fixat o anume zi ca s\ moar\ – destul de apropiat\. e preferabil. El nu în]elege. Curios: de îndat\ ce regînde[ti materia. A primit o permisie de o s\pt\mîn\. [ti]i.“ El e cople[it de acceptarea asta pe care încerca s-o ob]in\ pe c\i ocolite. Neguri – c\i aeriene [i felinare. meticulos [i negru. sigur. Chiar a[a. Micile cafenele la ora 5 diminea]a – abureala geamurilor – cafeaua fierbinte – publicul Halelor [i al comercian]ilor – p\h\relul matinal [i vinul de Beaujolais. Da. a[a. Nimeni niciodat\ în sala de mese. El r\spunde la cap\tul firului. Comand\ un meniu foarte bun. – Nu. * ~n metrou. Porumbelul din sala de mese gîngure[te. S\ vedem. * Sold\]elul spaniol la restaurant.“ S. au fost arse. e c`t se poate de firesc. mîine e luni. ave]i dreptate. * Paris. * Aprilie La Haga. La Chapelle. Dar pot s\ v\ scriu? – Nu. „A[ putea poate s\ vin s\ v\ v\d dac\ a[ trece pe-acolo într-una din zilele astea. Vreo patruzeci de ani. F\r\ s\ [tie un cuvînt fran]uzesc. lag\rul de concentrare de la Argelès. * Léger. A[ prefera s\ v\ dau un rendez-vous. * Pentru a-i dibui punctua]ia [i respira]ia.carnete_Camus. Gînguritul lor în iarba verde. ia s\ vedem. are în ochi tot cerul ei.). Dar se în]elege c\ la fel de bine le-ar fi putut publica [i c\ n-ar fi fost vorba decît de indiferen]\ sau de contradic]ie. Ei bine. Chelnerul revine [i se nelini[te[te brusc. singurul lucru permanent r\mîne tocmai ceea ce constituia aparen]a: culoarea. e luni. fratele meu m-ar certa. un soldat oarecare. Pe urm\ b\rbatul pleac\ l\sînd pe mas\ costul consuma]iei. A venit la Paris.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 124 124 ALBERT CAMUS CARNETE 125 Zborul brusc al porumbeilor ca un plesnet de ruf\ c`nd o desp\ture[ti. Coboar\ în halat de cas\. Intr\ un domn în redingot\ [i cu joben. ceea ce pîn\ la urm\ e totuna. * F\r\ viitor „Operele despre care vorbe[te aici J. Cînd pronun]\ numele Spaniei. pe la ce or\? Caut. Ea îi vorbe[te ca [i cum ar fi acolo (familie. ave]i dreptate. {i chiar de-o trebui s\ crape sub un cer ap\s\tor [i prin noroaie v`scoase. sigur. pentru c\ în meseria mea. se va afla barem al\turi de oamenii din ]ara sa. Negrul luase porumbelul sub joben. s-o scriu de-a lungul întregii vie]i. E ]eap\n. da. Da.

„Slav\ lui Don Juan. El tace. Meleagurile Italiei [i ale Spaniei au format atîtea suflete europene. complezen]a. la ora opt. – Da.“ El e mul]umit.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 126 126 ALBERT CAMUS CARNETE 127 Ea – La opt. o prelungire a Str\inului. Amintim totodat\ c\ Albert Camus visase pîn\ la sfîr[itul vie]ii s\ scrie un Don Juan.“ Penultimul act: provoc\ri aruncate Comandorului care nu apare. La Terasse. v-a[ putea scrie? – Nu. Sentimentalismul. E putred\. în trei lucruri. asist\ un condamnat la moarte în ultimele sale clipe de via]\.Acest gust al exilului. Pentru Don Juan (Franciscanul [i Don Juan intr\ în vestibulul lui Don Juan [i acesta îl conduce pe c\lug\r spre u[\. C\lug\rul – Pot [ti care s`nt acestea? Don Juan – Cred în curaj. încît apar]in un pic Europei. 1 Ar putea fi punctul de plecare al personajului Paneloux [i. dar inima a r\mas aceea[i. – Ei bine. Pentru Don Juan. spune fata. {i nu trebuie s\ ne pierdem speran]a c\ tinere]ea sa va fi înc\ vie în ziua cînd florile vor rena[te din nou pe ruine. Preot fericit de soarta sa într-o localitate de ]ar\ din Provence. acelei Europe a spiritelor care ar precump\ni asupra tuturor celor care vor fi f\urite cu armele. î[i instaleaz\ tablourile [i nu se mai atinge de nimic.2 * Seria a doua. * Seria a doua. {i nu exist\ art\ care s\ se adreseze acestui sim]. ~[i pierde credin]a. s\ stabilim [i alt rendez-vous. Don Juan? Don Juan – Ba da.“ * 1 Camus lucreaz\ în acel moment ca jurnalist la Paris-soir. mai bine nu. .carnete_Camus. spuse el. în inteligen]\ [i în femei. ~n asta st\ poate în]elesul acestor pagini. Discurs al franciscanilor c\tre popor: „Don Juan s-a convertit“ etc. vre]i? Ea – Da. * Nu a]i scrie atîta despre singur\tate dac\ a]i [ti s\ profita]i de ea la maximum. Trebuie s\-[i ia precau]ii împotriva pierderii unei aventuri devenite atît de u[oare [i atît de pre]ioase. în caz c\ ar interveni ceva. toate acele refugii vîscoase în care se ad\poste[te omul într-un ora[ atît de dur pentru el.. în acela[i timp. la opt. Nuvel\. p\rinte. – „Dar mîine. {i mai este înc\.. încît cump\r\ o cas\. nu-i a[a. joi la opt în acela[i loc. {i totul e atît de frumos. Printr-un accident. „{i dac\ ar interveni ceva. El – Da. Pu]in timp înainte de moarte. Am\r\ciunea de a fi avut dreptate. negre[it? Doar în caz de accident. putem. da. * Pictor care merge la Port-Cros ca s\ picteze.) ~nceput I. mul]i dintre noi îi duc dorul. Dar deodat\ simte c\ l-a cuprins panica [i nu vrea s-o m\rturiseasc\. al\turi de Pascal Pia. * La Paris-soir1 se simte toat\ inima Parisului [i abjectul s\u spirit de midinet\. * „S`nt.1 * Aprilie Prefa]\ Terracini – . – Da“. începuse traducerea piesei Burlador de Tirso de Molina. Nu exist\ decît via]a. Vezi Larousse: c\lug\rii franciscani îl omorîr\ [i pretinser\ c\ fusese tr\snit de Comandor. Ea coboar\ la Concorde [i el la Saint-Lazare. Mansarda unde locuia Mimi a devenit zgîrie-nori. Dar actualitatea aceasta era deja valabil\ acum dou\ sute de ani. Ultimul act. un olfactiv. 2 Aceast\ tem\ se reg\se[te în Mitul lui Sisif. pitorescul. C\lug\rul franciscan – Vas\zic\ nu crezi în nimic. dar brusc îl apuc\ teama ca noul rendez-vous s\ nu-l primejduiasc\ pe cel de mîine.

condotier din Milano. asediat\ de vene]ieni. La revedere. 1 E vorba de prima parte din Mitul lui Sisif. ca îns\[i monotonia caracterului. cu contrastele sale grosolane [i caracterele sale tip. Don Juan. consecin]\ a unui caracter împins pîn\ la cap\t – \sta e tot subiectul. Lyon Sfîntul Toma (el însu[i supus al lui Frederic) recunoa[te supu[ilor dreptul la revolt\. Aproape c\ reu[e[te. nu voia niciodat\ s\ aud\ vorbindu-se de moarte [i cerea s\ dispar\ din ochii lui favori]ii ajun[i pe patul de moarte. abia scandat. C\lug\rul (la u[\) – M\ voi ruga pentru dumneata. * Ultimul Carrara. Don Juan – Mul]umesc. * Mai Str\inul e gata. Dar cu un decalaj imperceptibil.carnete_Camus. * Septembrie Gata prima parte din Absurd1.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 128 128 ALBERT CAMUS CARNETE 129 C\lug\rul – Va trebui deci s\-mi pierd orice speran]\ în ceea ce te prive[te. * Mic func]ionar de la Banca Fran]ei. Giovanni-Paulo Baglione. . necredin]a. dac\ trebuie deplîns un om fericit. p\rinte.“ Filippo Maria Visconti. p\rinte. Iar versul. Don Juan – Da. Monotonia lui Alceste – absurdul. Don Juan – Cunosc doar tandre]ea [i generozitatea care s`nt formele virile ale acestor virtu]i femele. Cere totul în schimb. desigur. p. {i totu[i Burchard spune: „A murit cu noble]e [i demnitate“. „versul prost“. Azilul de nebuni [i ciudatul s\u orologiu. marea sau Parisul. despre care Machiavelli spune c\ a ratat ocazia de a deveni nemuritor ratînd-o pe aceea de a-l asasina pe Papa Iuliu al II-lea. Baumann: Politique de Saint Thomas. încearc\ s\-[i p\streze obiceiurile. nici m\car puterea suprem\. * Octombrie 1940. * Exod Clermont. Vreau s\ v\d în asta o form\ de curaj. Célimène [i Eliante. str\b\tea toate înc\perile palatului s\u urlînd: îl chema pe diavol [i-i cerea moartea. Transferat la Clermont. C\lug\rul – Cu bine. prizonier în Padova pustiit\ de cium\. Tot corpul întors spre doi poli. e vorba doar de dou\ sentimente pe care te înc\p\]înezi s\ nu le cuno[ti: milostenia [i iubirea. * Admirabilul Mizantrop. Alceste [i Philinte. * Omul care-[i arde casa. Don Juan. ~l vom adora dup\ aceea.“ A[a au [i f\cut. talentul militar [i cultura intelectual\ se g\seau reunite `n J. La Clermont poate fi cunoscut Parisul. Ra]ionamentul publicului: „Nimic nu-l va r\spl\ti îndestul. Zorile murdare la ora cinci. un condotier salveaz\ ora[ul. Don Juan. S\-l omorîm. Burchard: „Tic\lo[ia. p\rinte. Malatesta (mort în 1417). Cf. C\lug\rul (cu blînde]e) – Nu. 136. Orbii – nebunul imobilului care url\ toat\ ziua – aceast\ lume la scar\ redus\. î[i arde ogoarele [i le acoper\ cu sare ca s\ nu le predea. La Siena. Cu bine.

Ianuarie ’41 Povestea lui P. femeile utilizeaz\ mereu sentimentul onoarei [i al cuvîntului dat care este atît de puternic la b\rbat. P\mînturile de sus în]elenite. L-a adus cu ea. Femeia care închiriaz\ scaune: i-a fost atît de team\ cînd au venit bombardierele nem]e[ti. „Crede]i c\ o s\ se ispr\veasc\ în curînd. Imediat va avea loc o cununie. s-a dus s\-i caute corpul [i s-a trezit l`ng\ Marna. la Ravena. a murit acas\. Cer plumburiu [i vînt înghe]at ca o rochie str`mt\. ~nv\]\toarea e o refugiat\ din Alsacia. sat din departamentul Isère. Tat\l îi ofer\ iertarea pe care Cain o refuz\: „Nu vreau s\-]i mai privesc fa]a“.S. * Con[tient sau nu. parc\ suspendat deasupra Ronului. „N-am s\ uit niciodat\ ce am v\zut. * Decembrie (Egipt) Grecii – Etruscii – Roma [i decaden]a ei – Alexandrinii [i cre[tinii – Sfîntul Imperiu roman germanic [i gîndirea îndr\znea]\ – Provence [i schismele provensale – Rena[terea italian\ – Epoca elisabetan\ – Spania – De la Goethe la Nietzsche – Rusia. acolo jos. Ceva mai departe. Sob\ stins\ [i opturile stropitului matinal au r\mas imprimate pe dalele reci. trecînd prin gotic [i baroc. . `n momentul retragerii. S\tuc pustiu [i rece. * Decembrie Grecii. * B\trîna biseric\ are o copie dup\ Boucher. nu [tie nimic de p\rin]ii ei. to]i au fost so]i buni [i ta]i buni. dar tot e greu. în r\zboiul trecut. * Fiii lui Cain – autentici. solidar cu lumea aceasta unde florile [i vîntul nu ne vor aduce niciodat\ iertarea pentru toate celelalte. O or\ de a[teptare cu vuietul îndep\rtat al trenurilor [i al vîntului serii peste vale. Deja. Cînd una dintre pisici e atins\. domnule?“ Fiul ei a pierit în 1914.“ Afar\. Stilurile – de la coloana doric\ la bolta arcuit\ din ciment. Ar\turile s`nt c\ldu]e [i fluviul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 130 130 ALBERT CAMUS CARNETE 131 La mormîntul lui Dante. Dar Cain cre[te în suferin]\ [i `n for]\. cel\lalt ezit\ [i sfîr[e[te prin a-l întîlni [i a se pierde în elanul lui. Atît de izolat [i atît de aproape. 1 Ternay. * Nuvel\: Ronul. Acum s`nt doar optsprezece prizonieri. Tat\l asist\ la uciderea lui Abel [i n-o împiedic\. a le urm\ri în cursul lor. popula]ia lua lumîn\rile din altar ca s\-l onoreze cu ele pe Dante: „E[ti mai demn de ele decît cel\lalt. Cîteva brazde negre [i zborul corbilor. curge întins [i lucios str\b\tut de cîte un fream\t din cînd în cînd. Camuflaj de r\zboi – umbra pe afi[ele invitînd lumea s\ tr\iasc\ fericit\ la Bandol. doi tineri. Saône. comuna d\duse treizeci de mor]i. Japonia. Dou\ fiin]e coboar\ pe firul lor: paralele. Mic cimitir deschis în plin cer. Istorie Filosofie Art\ Religie P. China. B\trînelul care arunc\ de la etajul întîi buc\]ele de hîrtie ca s\ atrag\ pisicile. * Ternay1. Mexicul – Statele Unite. Pe urm\ scuip\ peste ele.) * Oran. (Sau poem – idem Iuda. r\stignitul“. acela[i cer [i acela[i frig.M. India. sala de a[teptare a unei mici g\ri la Serresin. Aici î]i atingi libertatea. b\trînul rîde. [i ce oribil\ este! Solidar. * Nuvel\: povestea Y.1 1 Fragment din „Minotaurul“ (ultima parte: „Piatra Ariadnei“) [i par]ial reluat pentru prezentarea Oranului în Ciuma. To]i las\ în urma lor regrete eterne. Istorie – Literatur\ – Art\ – Filosofie. unul sare.carnete_Camus.

unde urî]enia [i-a adjudecat o parte nem\surat\. La cap\tul unui drum foarte lung. plictiseala aceasta sub un cer neîndur\tor [i magnific. Dar nim\nui nu i-ar trece prin minte s\ scrie despre un ora[ unde nimic nu solicit\ spiritul. Nu po]i [ti ce este piatra dac\ n-ai venit la Oran. Arborii de fistic au culoarea pietrei. {i totu[i acest lucru e uneori foarte ispititor. O umflare a vegeta]iei. ~ntr-unul dintre ora[ele cele mai pr\fuite din lume. este virtutea vie]ii“. Ce anume te face s\ te ata[ezi [i s\ te interesezi de ceva ce nu are nimic de oferit? Vidul acesta.carnete_Camus. urî]enia aceasta. * . Ora[ele astea au format atîtea spirite europene încît nu se poate s\ nu aib\ un sens. Potolesc o anume foame a sufletului al c\rui aliment este amintirea. P\r\lu]e [i p\p\dii fac din el un drum galben [i alb. Dar te învîrte[ti în cerc pe toate str\zile astea dizgra]ioase [i urîte. cîte o mu[cat\ ro[ie ca sîngele proasp\t [i ca via]a. cîmpuri de pietre cretoase [i sf\rîmicioase a c\ror albea]\ orbe[te. dar p\r\sit. la o cotitur\ brusc\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 132 132 ALBERT CAMUS CARNETE 133 * Nu exist\ nici un loc pe care oranezii s\ nu-l fi p`ng\rit cu cîte o hidoas\ construc]ie care ar trebui s\ striveasc\ orice peisaj. lipite pe cerul albastru. Au cu ce s\ înduio[eze ori s\ exalte. unde trecutul este redus la nimic. * 21 februarie 1941 Sisif e gata. Al\turi un orb cînt\ „flamenco“. „Montecuculli care. dup\ ce Turenne este ucis. c\utînd marea ca pe un semn al Ariadnei. P\mîntul se crap\ sub soare. Cerul de deasupra î[i revars\ regulat provizia de c\ldur\ [i foc. locul arborilor de fistic este luat treptat de stejari. * Oran. Pentru o anumit\ ras\ de oameni. f\r\ cunun\ cereasc\ dup\ moarte. Cele trei Absurduri s`nt terminate. Acum e acoperit de flori. totul cre[te [i se îmblînze[te în acela[i timp [i. Cafenea.1 Dar totul este zadarnic: unul dintre t\rîmurile cele mai puternice din lume face s\ crape decorul nenorocit cu care este acoperit [i las\ s\ i se aud\ strig\tele violente printre toate casele [i peste toate acoperi[urile. deasupra rîpei Raz el Aïn.“ Onoarea „este o virtute total uman\ despre care se poate crede c\ s-a n\scut din moarte. La sfîr[it. }i-o domole[ti apoi cu un muscat dulce [i gre]os. apar. Un ora[ care întoarce spatele m\rii [i se construie[te rotindu-se în jurul s\u ca melcii. Aici. ~n alte p\r]i cimitirele arabe au blînde]ea pe care o cunoa[te toat\ lumea. apoi surprinz\toare. apare un cîmp de migdali înflori]i: ca o ap\ rece pentru ochi. Încetul cu încetul arborii cresc [i înverzesc. se retrage. ~n mijlocul acestor oseminte ale p\mîntului. A[a ceva nu se inventeaz\. melci de la al c\ror sos î]i ia gura foc. Oran este una dintre ele. Oran demonstreaz\ c\ în oameni exist\ ceva mai puternic decît operele lor. * Servitute [i grandoare militare. la început inapreciabil\. Carte admirabil\ care trebuie recitit\ la vîrsta adult\. frig\rui. O mic\ vale ca un paradis pierdut. Minotaurul îi devoreaz\ pe oranezi: asta-i plictiseala. R\t\ce[ti prin labirintul \sta. e o patrie cu o mie de capitale. creatura este 1 ~nsemnare pentru Ciuma. pietri[ul [i piatra s`nt regine. nemaicatadicsind s\ înceap\ o partid\ împotriva unui juc\tor oarecare. * Colinele peste Mers-el-Kébir ca un peisaj perfect. în fa]a m\rii. ~nceputurile libert\]ii. Languste. Rîpa de la Noiseux: drum lung între dou\ versante sec\tuite [i pline de praf. Iar via]a care se poate duce la Oran este mai presus de plictiseal\ [i pe m\sura acestui t\rîm. Drumul de coast\ care domin\ marea. frumoas\ oriunde. Practicabil. * Se scriu c\r]i despre Floren]a [i Atena. care s`nt seduc]iile lor? Pot r\spunde: creatura.

cinema duminica [i un interior cu mobil\ de la Galeries Barbès în timpul s\pt\mînii. Anul urm\tor s`nt înlocuite de alte chipuri de flori care. * 19 martie ~n fiecare an. Santa-Cruz [i urcu[ul printre pini. * 1 ~nsemn\ri reluate în Ciuma.1 * Doamna care pare s\ sufere de o constipa]ie de trei ani: „Arabii \[tia î[i mascheaz\ fetele. buc\t\rie [i dependin]e. – Da. ne dezv\luie idealul ei de civiliza]ie: un so] cu 1200 de franci pe lun\. * S\ renun] la servitutea asta care e atrac]ia feminin\. Mirosul de miere al trandafirilor galbeni invadeaz\ str\du]ele. Nu trebuie s\ sufli într-un piston. Imensele dune de nisip palid. * 18 martie ’41 ~n\l]imile de deasupra Algerului debordeaz\ de flori prim\vara. neînsemnatul necunoscut care a sculptat neînsemna]ii lei din Place d’Armes. Indiferen]\ – [i eu îmi am pelerinajele mele. – Ah! {i de ce? – De piept. Leonardo au construit. Pentru b\rbatul care le prive[te. – Da. Suflatul \sta ve[nic. golful imens [i larg.“ * . dar cînta într-o orchestr\. Cînd e[ti bolnav. sufletul. – A murit. – Da.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 134 134 ALBERT CAMUS CARNETE 135 15 martie 1941 ~n tren: – L-a]i cunoscut pe Camps? – Camps? Unul înalt [i slab cu musta]\ neagr\? – Da. * 21 martie Apa înghe]at\ a b\ilor de prim\var\. trebuie s\ te îngrije[ti.carnete_Camus. * S\pt\mînalul Gringoire cere transferarea lag\relor de refugia]i spanioli în sudul extrem al Tunisiei. – Z\u? Nu p\rea. * Absurdul [i Puterea – de aprofundat (cf. cînd î[i vor manifesta personalitatea. „Michelangelo. Ele nu au decît un sezon. * Rosanov. cele dou\ de[erturi. sigur. Hitler). înflorirea fetelor pe plaje. care era acar. desigur. Enormi chiparo[i negri las\ s\ ]î[neasc\ din vîrful lor str\luciri de glicin\ [i p\ducel al c\ror traseu r\mîne ascuns în interior. – Marea [i nisipul. Un vînt blînd. Revolu]ia le va scoate limba [i îi va m\cel\ri la vîrsta de doisprezece sau treisprezece ani. * 20 martie Referitor la Oran. Dorin]a puternic\ [i simpl\ – [i absurditatea de a p\r\si toate astea. în sezonul precedent. erau înc\ feti]e. un apartament de dou\ camere. Referitor la Cain. Ah! înc\ nu-s civiliza]i!“ Încetul cu încetul. L\rgirea continu\ a golfului pîn\ acolo unde vederea se pierde `ntr-o imensitate. s`nt ni[te valuri a c\ror greutate [i splendoare se revars\ an de an pe nisipul galben. Meduzele moarte pe plaj\: o peltea care dispare încetul cu încetul în nisip. S\ scriu o biografie neînsemnat\ [i absurd\. la Bel-Abbès. asta l-a omorît.

el nu ar tr\i decît prea bine. Seria a doua Lumea tragediei [i spiritul revoltei – Budejovice (3 acte)3.1 ~[i d\ seama c\ nu-i în]elesese pîn\ atunci pe Tucidide [i pe Lucre]iu. Vagoane întregi înc\rcate de flori [i de mor]i de-a lungul m\rii. Nu voi avea elanul. Cum spune servitoarea: „Oricum. p\rere de r\u. but shall not subdue me. Camus prev\zuse ca Peneloux s\-[i piard\ credin]a. Va ]ine. dar sub unghiul patetic.2 * „Abatele – Dar de ce s\ nu tr\ie[ti. membrii familiei dispar de la mas\. Un profesor de latin\ [i greac\. Un filosof scrie aici „o antologie a lucrurilor neînsemnate“. rîndunelele î[i f\cuser\ cuib. A[a st\- teau lucrurile în prima versiune a Ciumei. Se moare în mediu `nchis [i la gr\mad\. * Ciuma eliberatoare Ora[ fericit.. El moare în fa]a farfuriei. nu mai s`nt dricuri pîn\ peste patru zile. ~ncerca]i la Societatea de Tramvaie.1 * They may torture. ~n mîinile sale întinse [i în]epenite. jurnalul ciumei. Dar s`nt prea mul]i. domnule. * Aprilie. 2 Se va observa c\. s`nt arunca]i în mare.“ Dar nu scap\. îmbr\cat tot a[a. Un infern în care totul presupune paradisul. Pleac\ de acolo cu mirul sfînt. 1 Personajul vizat este Stéphan. Agen]ia „Ransdoc – SVP“ d\ toate informa]iile la telefon. Corpurile s`nt transportate cu tramvaiele.“ Nu mai s`nt înmormînta]i. omul n-ar putea tr\i. responsabil\ de asta este ciuma.“ * Dup\ ce se c\l\uze[te o inim\? Dup\ iubire? Nimic nu e mai pu]in sigur. domnule.. De dou\ ori inutil. {i totu[i oamenii mor. S`nt concedia]i numaidecît încasatorii: c\l\torii nu mai pl\tesc. ca o spum\ monstruoas\ pe marea albastr\. * Timp de mul]i ani. A[a se nasc florile din pietre. 1 Camus a folosit textul acesta în „Minotaurul“. Taxa pe convorbire este de 2 franci.“ „Imposibil. Ciuma: reduce toate sistemele. din aceast\ perspectiv\.“ Agen]ia î[i face publicitate prin radio: „Dori]i s\ [ti]i num\rul zilnic. ini]ial. Taxa pe convorbire. Continu\ s\ se îmbrace ca pentru masa de sear\. se cî[tig\ timp.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 136 136 ALBERT CAMUS CARNETE 137 „Lipsit de ceea ce este p\cat. nemi[cat [i cu ochii la cer. lunar al victimelor ciumei? Adresa]i-v\ la Ransdoc – 5 linii telefonice: 353-91 [i urm\toarele. Numesc via]\ [i iubire ceea ce m\ las\ golit pe din\untru. Zeii în[i[i îi invidiau în]elepciunea [i destinul de piatr\. constrîngere.. 2 ~n englez\: „Pot s\ m\ tortureze. * Vîntul.. Unul cîte unul. Dup\ toate probabilit\]ile. s\pt\mînal. inima asta f\r\ lumin\ risipit\ în mine. (Alt jurnal.carnete_Camus. glorie [i durere. e un infern. dar nu m\ pot supune.“ Un preot tîn\r î[i pierde credin]a în fa]a puroiului negru care muste[te `n pl\gi.“ 3 „Budejovice“. un domn care nu-[i pierde obiceiurile. Plecare. a început s\ plîng\. Iar cel care ucisese în sine `nsu[i dorin]\ [i voin]\. Nu mai trebuie s\-l îmbr\c\m. gustul s\rat al lacrimilor [i al iubirii. Sakia-Muni a r\mas în de[ert. s\ nu ac]ionezi cu oamenii? Manfred – Existen]a lor îi repugn\ sufletului meu. ruptur\. .) Expresia sa favorit\ „dup\ toate probabilit\]ile“: „Societatea de tramvaie n-a putut dispune decît de 760 de muncitori în loc de 2130. Totu[i. care va disp\rea din versiunea definitiv\. Totul trebuie s\ se pl\teasc\2. Totu[i. primul titlu prev\zut pentru Neîn]elegerea. Cium\ sau aventur\. unul dintre pu]inele lucruri curate din lume. Aici ea este priva]iune. nu se [tie ce este dragostea.“ Se închide ora[ul. „200 de victime ast\zi. Se tr\ie[te dup\ sisteme diferite. profesor. Dar într-o zi [i-au luat zborul f\r\ s\ se mai întoarc\ vreodat\. „Dac\ am s\ scap. îmi r\mîne angoasa. Se poate [ti ce este suferin]a din dragoste. mîini goale.“ – Nemurirea e o idee f\r\ viitor. lipsit de ceea ce este sfînt.

* Dunele în fa]a m\rii – zorile c\ldu]e [i trupurile goale în fa]a primelor valuri înc\ negre [i amare. resping\torul [i vîscosul univers al durerii. Zilele de soare pe dune erau strivitoare. prin vestibul. Serile pe mare erau f\r\ m\sur\. Nop]i de fericire nem\rginit\ sub o ploaie de stele. sînge închegat. Teribil\ inocen]\ a acestor jocuri [i goliciuni în lumina zglobie. pe dou\ str\du]e. seara accentueaz\ toate culorile. {i le caut\. ~n Grecia. o sut\ de metri de umblat pe nisipul fierbinte îmbat\. Dar aproximarea r\mîne totdeauna zadarnic\. iar dunele izvor\sc din lun\. Grecii. Murdarul.“ La sfîr[it. Toate serile de var\ î[i iau chipul solemnului sfîr[it al lumii. * „Este întotdeauna o mare crim\ s\ distrugi libertatea unui popor sub pretext c\ o folose[te prost. S\ po]i scrie: am fost fericit timp de opt zile. * Trebuie s\ pl\te[ti [i s\ te mînje[ti de abjecta suferin]\ omeneasc\. o tîr\[te din pat. pe culoarul imobilului. personajul cel mai neînsemnat se hot\r\[te s\ vorbeasc\: „~ntr-un sens. Dar niciodat\ ea nu l-a dezgustat atîta. Dar pîn\ la urm\ tot corpul triumf\. dunele s`nt albe din cauza lunii. Iar istoria literaturii europene nu pare s\ fie altceva decît o suit\ de varia]iuni asupra acestor tipuri [i asupra acestor teme date. * ~n a[teptare: plachet\ despre Oran. Este o simplificare: un stil. prin camer\. La ora dou\ dup\-amiaza. Don Juan sau Narcis. Occidentul nu î[i retraseaz\ via]a cotidian\. Corpul se cufund\ din nou [i alearg\ pe plaj\ în primele raze ale soarelui. „La urma urmei. Scriitorii pro[ti: cei care scriu ]inînd cont de un context interior pe care cititorul nu-l poate cunoa[te. E[ti gata s\ cazi. Ceea ce strîngi lîng\ tine e un trup sau noaptea c\ldu]\? Iar noaptea asta de furtun\ în care fulgerele alergau de-a lungul dunelor. frumuse]ea corpurilor bronzate pe dunele blonde. O las\ în fa]a unui canal. * . Totul dispare o dat\ cu soarele verde. Noaptea. Diminea]a. Jur\mîntul de alian]\ trebuia s\ fie respectat atît timp cît avea s\ r\mîn\ fierul pe fundul apei. apoi pe strada mare. pentru a consacra Confedera]ia de la Delos. Apa at`rn\ ca o povar\. O nunt\ de neuitat. Tot febra unit\]ii atrage totul dup\ sine. Trebuie s\ existe doi cînd se scrie: primul lucru. e un flagel“. s-a inventat eroul de cinema. plaja galben\. mai s`nt [i altele. drumul ro[u. * „Un bocet amestecat cu hohote domne[te singur `n largul m\rii pîn\ la ora cînd noaptea cu chipul sumbru vine s\ opreasc\ tot. Iubirea racinian\ este o varia]iune despre un tip de iubire care poate c\ nu exist\ în via]\.“ (Tocqueville) Problema în art\ e o problem\ de traducere. * Tot efortul artei occidentale urm\re[te s\ propun\ imagina]iei ni[te tipuri. O ia de-o mîn\. ~[i propune necontenit mari imagini care îl `nfl\c\reaz\. * Nu s-a sim]it destul în politic\ în ce m\sur\ o anume egalitate este inamica libert\]ii. Ceva mai devreme. Dezgustul e mai puternic. ~n disperare de cauz\. Vrea s\ fie Manfred sau Faust.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 138 138 ALBERT CAMUS CARNETE 139 Un b\rbat iube[te o femeie [i cite[te pe fa]a ei semnele ciumei.carnete_Camus. Marea este de azur. este s\ înve]i s\ te st\pîne[ti. existau oameni liberi pentru c\ existau sclavi. p\leau. se aruncau blocuri de fier în mare. Soarele te va ucide. Niciodat\ n-o va mai iubi atît de mult.“ (Per[ii – b\t\lia de la Salamina) * ~n anul 477. Toate dimine]ile de var\ pe plaj\ au aerul de a fi primele din lume. ~n el se nasc dou\ sentimente potrivnice. puneau pe nisip [i în ochi luciri portocalii sau albicioase. din nou. le închide [i le face mai violente.

s\ ascul]i de str\fulgerare? Frumuse]e. ci pentru via]\.“ (Ifigenia în Taurida) * „Vreau imperiul. S\-i d\m ascultare ori s-o respingem? Se poate purta obsesia unei opere în c\u[ul unei vie]i potolite sau trebuie. Dar intervine suferin]a uman\. de a reg\si platforma unic\ unde destinele oricînd pot reîncepe. Semnificativ de asemenea s\ vezi un om preocupat de influen]a moral\ a teatrului propunînd totu[i un repertoriu în care figureaz\ elisabetanii. * Constituirea Zibaldonilor în Commedia dell’Arte. bibliotecar al lui Ludovic al XIV-lea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 140 140 ALBERT CAMUS CARNETE 141 Manuscrise de r\zboi. dimpotriv\. de a sparge pentru totdeauna ceea ce ne define[te. al\turi de libertate. ale prizonierilor. poetul englez scria într-un mod magnific despre Richard al II-lea: . Cartea lui Chancerel interesant\ în ciuda unui cusur: risc\ s\ descurajeze. Nu s`ntem o epoc\ mare. nevoind s\-i priveze de cî[tigul reprezenta]iei pe actori. Cu to]ii au trecut pe lîng\ experien]e de nespus [i nu s-au ales cu nimic din ele. s\-]i aduci via]a p`n\ la ea. care schimb\ toate planurile. de a oferi prezentului singur\tatea [i neantul.“ (Faust) * Pentru omul în]elept. muribund. * J. Acel mare secol n-a fost mare decît printr-o mutilare a sufletului [i a spiritului c\ruia îi st\ m\rturie Clément. de ce s\ se r\t\ceasc\ în eternitate? * {i voin]a este o singur\tate. * Ame]eala de a te pierde [i de a nega totul. cea mai chinuitoare grij\ a mea. El este la teatru. Este actor [i regizor“. lumea nu este tainic\. în mijlocul actorilor.carnete_Camus. ma[ini[ti „care nu tr\iesc decît din salariu“. posesiunea. (Louis Moland: Moliè re et la Comédie italienne. Ceea ce au citit i-a izbit mult mai mult decît ceea ce au v\zut cu propriii lor ochi. Meautis: Eschyle et la Trilogie L’Aristocratie athénienne Navarre: Le Théâtre grec * ~n pantomim\. ale combatan]ilor.) Molière. {ase luni într-o administra]ie a po[telor nu i-ar fi înv\]at mai pu]in. despre Shakespeare: „Poetul acesta englez are o imagina]ie destul de bogat\. Ei repet\ ziarele. S-a pierdut obi[nuin]a acestei inteligen]e. nu pentru sim]. Ac]iunea este totul. se exprim\ cu fine]e. nu-l c\uta]i pe poetul dramatic în biroul lui. Tenta]ia este perpetu\. dar aceste calit\]i frumoase s`nt întunecate de murd\riile pe care le utilizeaz\ în comediile sale“. * Septembrie Se reglementeaz\ totul: E simplu [i evident. * Despre teatrul grec: G. * „Iat\ momentul de a dovedi prin acte c\ demnitatea omului nu este inferioar\ m\re]iei zeilor.) (Cortin\ din stofe aplicate. comedian]ii ambulan]i utilizeaz\ un limbaj de neîn]eles (esperanto al farsei). * Liszt despre Chopin: „Nu se mai servea de art\ decît ca s\-[i ofere sie[i propria tragedie“. * P\rerea lui Nicolas Clément. Copeau: „~n epocile mari. muzicieni. ~n acela[i timp. Corpul în teatru: tot teatrul francez contemporan (în afar\ de Barrault) l-a uitat. cere s\ fie dus la teatru. Chancerel insist\ pe drept cuvînt asupra importan]ei mimului. gloria nu e nimic. de a nu sem\na cu nimic.

nu este Dumnezeu“. asasinat de un poli]ist. Au învins grecii. Sfîntul Chiril [i Sfîntul Justin: pentru a da întregul sens întrup\rii. Ceea ce l-a înlocuit este o con[tiin]\ de ras\ creat\ de la un cap la altul de intelectuali. sentimentul na]ional lipse[te la origine. S`nt asasina]i evreii. 1342– Ciuma neagr\ peste Europa.carnete_Camus. * „Oh! no. red.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 142 142 ALBERT CAMUS CARNETE 143 „S\ vorbim despre morminte. Iar Webster: „Un om e ca fructul de casia. Georges Conne: Le Mystè re shakespearien (Boivin) État présent des études shakespeariennes (Didier) * Octombrie Ciuma. * Alexandru Borgia este primul care i se împotrive[te lui Torquemada. Fr\mîntat\ de dorin]e. * Vezi Herder. * La hermosa Sembra. * Cf. Ronsard. Rabelais. politica intern\. 144 [i 222. Malherbe. Monotonia Coranului [i a tuturor c\r]ilor religioase. Monotonia lui Nietzsche – a lui Pascal – a lui {estov – teribila monotonie a lui Proust. there is not the end. . the end is death and madness. Mult mai virulent\. * M\[tile. sf`r[itul e moarte [i nebunie“ (n. 53 de piese manuscrise din colec]ia Warburton (Philip Massinger [i Fletcher) arse de un buc\tar care î[i învelea în ele pateurile. Idei care s\ serveasc\ unei filosofii a Istoriei Umanit\]ii. Intr\ la m\n\stire. discu]ii despre `nf\]i[area persoanei lui Iisus. Montaigne. cu pa[ii lor. Moare ca `ntre]inut\ a unui b\can – cere s\ i se a[eze craniul deasupra por]ii casei ca s\ aminteasc\ de via]a ei de[\n]at\. Milton. 1481 – Ciuma devasteaz\ sudul Spaniei. Inchizi]ia spune: evreii. Are mai mul]i copii.). Les Hérétiques du Midi au XIII-e siè cle. Monotonia c\r]ilor hinduse – monotonia profe]iilor biblice – monotonia lui Buddha. a marchizului de Sade etc. Prea [tiutor [i prea „distins“ ca s\ suporte furia asta. fiindc\ are un iubit castilian [i ei s`nt conversos. * ~n Germania. * Cei care au creat în toiul unor perioade de tulbur\ri: Shakespeare. el trebuia s\ aib\ o înf\]i[are abject\ [i resping\toare. * Despre monotonie Monotonia ultimelor lucr\ri ale lui Tolstoi.. Asta e concluzia. ini]ialele tinerilor c\s\tori]i în onoarea c\rora se d\dea petrecerea. p\r\se[te m\n\stirea.) Dar spiritul grec: „Dac\ nu e frumos. * 1 ~n englez\: „Oh! nu acesta-i sf`r[itul. pp. (Sfîntul Chiril: „cel mai îngrozitor dintre fiii oamenilor“. La Sevilla. Dansatorii trasau pe podea. Bonsels. Ceea ce-l intereseaz\ pe german este politica extern\ – pe francez. ca s\-[i degaje mirosul trebuie pisat“. Despre secta catarilor: Douais. ~[i denun]\ tat\l care comploteaz\ împotriva Inchizi]iei. Se urî]e[te.“1 (Kyd. despre viermi [i despre epitafuri“. * . divertisment de circumstan]\. etc. * ~n secolul al II-lea. Dar ciuma omoar\ un inchizitor.. Tragedia spaniol\) [i la treizeci de ani Marlowe moare dintr-o lovitur\ de pumnal în frunte.

3 Le Petit Jehan de Saintré de Antoine de la Sale (1388-1464) (n. la amiaz\. Tolstoi rectific\: „Existen]a mor]ii ne oblig\ fie s\ renun]\m de bun\voie la via]\. Refuz\ decora]iile regelui. traducere de Lorenzino de Medici – Saint-Evremond5. * Niciodat\ politica nu poate s\ fie obiect de poezie (Goethe). S\ adaug la Absurd citatul din Tolstoi ca model de logic\ ilogic\: „Dac\ toate bunurile p\mînte[ti pentru care tr\im. * Jean Hytier2. spune Byrd1. * 1 De Rainer Maria Rilke (n. Trimite anonim manuscrisele sale editorilor. îi d\ crucea de r\zboi cîinelui s\u. aceste bunuri nu au nici un sens. bog\]ia. pies\ pe care Camus a adaptat-o în 1940. [i pe care a ref\cut-o în 1953 pentru Festivalul de la Angers.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 144 144 ALBERT CAMUS CARNETE 145 La asediul Sevastopolului.). O infec]ie parizian\ nedep\[it\. mai departe. în Algeria. 5 Prima aluzie la Les Esprits. ~n singur\tatea absolut\ a nordului. despre dramaturg: „Face ce vrea cu condi]ia s\ fac\ [i ce trebuie“. gloria. puterea.: „Lumea îl consider\ pe singuratic un du[man“. Trebuie v\zut dac\ anonimatul aduce ceea ce m\re]ia nu a putut da. * Pierre de Larrivey4: traduc\tor. red. care le refuz\.). Responsabil: Parisul. * T. red.“ (M\rturisire) Dar. nu merit\ s\ fie tr\it\ [i trebuie s\ ne descotorosim de ea cît mai repede posibil prin sinucidere. în momentul mor]ii. Lawrence reînrolîndu-se dup\ r\zboi ca simplu soldat [i sub un nume fals. î[i d\ seama c\ trupul are exigen]e tot atît de mari ca [i spiritul: „Nu se poate lipsi de sunete. fie s\ ne transform\m via]a în a[a fel încît s\-i d\m un sens pe care moartea nu i-l poate r\pi“. ~ntreagul Oran e gata de plecare [i zilnic. corecteaz\ o gre[eal\ de francez\: „Trebuie s\ se spun\ «collidor»“. Este o înfrîngere parizian\. onorurile. dac\ toate bucuriile pe care ni le procur\ via]a. Singurul lucru valabil: povestea lui Arvers care. ~ntr-o diminea]\ poate vom pleca împreun\.). care s-a jucat în 1946. Fabre-Luce: Supraomul se recunoa[te dup\ rigoarea cu care se închide în istorie [i dup\ libertatea interioar\ pe care [i-o ia fa]\ de aceasta. lumii pu]in îi pas\ [i e dreptul s\u. Les Esprits. p.E. La relectur\: Caietele lui Malte Lauris Brigge1: carte neînsemnat\. Eroare. 2 Jean Hytier a colaborat cu Albert Camus la revista Rivages (1939). * Toate promontoriile coastei dau aerul unei flotile gata de plecare. * Pentru Montherlant (dec\derea cavalerimii din cauza femeilor). `l str\bate un fream\t de aventur\. de mirosuri [i de voci“. Jehan de Saintré3. red. Tolstoi sare din tran[ee [i alearg\ spre bastion sub tirul des al inamicului: avea o groaznic\ fric\ de [obolani [i tocmai z\rise unul. ea este pur [i simplu absurd\. * Fric\ [i durere: cele mai trec\toare dintre emo]ii. Accident de motociclet\. Dac\ via]a nu e nesfîr[it\. ne s`nt r\pite de moarte. * 1 Exploratorul m\rilor arctice. autor dramatic (n. Vasele acestea de stînc\ [i azur tremur\ pe chilele lor ca [i cum s-ar preg\ti s\ pluteasc\ spre insule de lumin\.carnete_Camus. . De unde defini]ia lui A. `n cadrul mi[c\rilor de cultur\ [i educa]ie populare. 4 Pierre de Larrivey (1540-1612). Ex.LF. * Cum spune Newton: gîndindu-te întotdeauna la asta. MA. 108.

Dar a avea o figur\ proprie. „Am nevoie de ceva care s\ fie just. delicat [i trîndav. iar sclavii. orator [i om de stat atenian din secolul al IV-lea. * Contradic]ie în lumea modern\. E infinit\. pe dunele imense. cultiva cu bun\ [tiin]\ lipsa de popularitate. `ntoarcerea t\cerii. b\rbat de gimnaziu. Vezi Alcibiade dup\ Plutarh: „~n Sparta..“ * ~ntr-o zi cînd poporul îl aplauda: „S\ fi spus vreo prostie?“ spune Focion1. {ef al partidului aristocratic. cerul î[i recap\t\ distan]a. * „Nu exist\ nimic destul de inocent în care oamenii s\ nu s\deasc\ crima. peste Pollensa. * Ciuma. Nu mai r\mîne decît tragicul. auster: în Ionia.“ Dac\ mergi din via]\ în via]\. de ce s\ mai continuu? * La un moment dat nu mai po]i resim]i emo]ia iubirii.“ – „Iat\ ciuma. .carnete_Camus. * Mai exist\ oameni care confund\ individualismul [i voca]ia personalit\]ii. * Eseu despre tragedie. La Paris? {i uite-i c\ vor s\ revin\ la ceea ce a murit! Crea]i-v\ mai curînd forme proprii. astronomia [i trigonometria cu Euclide. La Atena. Aristarh [i Hiparh.“ * „Noaptea. poporul nu putea s\-[i exercite puterea cu adev\rat decît consacr`ndu-i cea mai mare parte din timp.» Ah! fie ca lumea s\ se îndep\rteze. E o cu[c\ de c\ldur\ [i de sînge.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 146 146 ALBERT CAMUS CARNETE 147 ~n toiul c\ldurii. amator de b\utur\. în Tracia. Arhimede. „Prefa]a“ la Tartuffe) 1 Focion. la satrapul Tisafern. S\ tr\ie[ti pentru cineva sau pentru ceva nu mai are sens. ve[nic c\lare. în Tesalia. O zical\ atenian\ izgonea printre cei mai nevrednici cet\]eni pe cel care nu [tia s\ citeasc\ [i s\ înoate.. spectacolul este ceva grav: reprezenta]iile se ]in de dou\ sau de trei ori pe an. fizica. Molière IV.“ (Molière. Nu-i mai po]i g\si un sens decît gîndului de a muri pentru ceva. Dar e suficient ca un m\gar s\ zbiere în dep\rtare [i dunele. de[ertul. I. La Atena. Acolo. Tocmai în perioada cînd proletarizarea europeanului este cea mai avansat\ se înt\re[te cel mai mult idealul de suveranitate: dar asta e imposibil. iat\ o idee specific\ unei anumite forme de civiliza]ie. T\cerea lui Prometeu II. dep\[ind tot luxul persan prin cheltuieli [i fast. toat\ lumea a fost pus\ la munc\. Asta poate s\ le par\ altora cea mai mare dintre nenorociri. frugal. Dac\ apele vii s`nt în alt\ parte. Din momentul cînd a fost suprimat\ sclavia. oare cî]i oameni o cunosc acum? Apele [i p\mîntul. ~nseamn\ s\ se amestece dou\ planuri: cel social [i cel metafizic. general. s\ tac\. înseamn\ c\ nu ai o figur\ proprie. «{i sufletul meu este o fîntîn\ ]î[nitoare. «noaptea adev\rat\». lumea se strînge [i se limiteaz\. `ndeplineau tot ceea ce r\mînea de f\cut.“ S\ rup orice leg\tur\ cu inima asta goal\ – s\ refuz tot ce o sec\tuie[te. Nu trece dincolo de corpul meu. * Doar trei actori în teatrul grec: nu se pune problema s\ se creeze un personaj. Elisabetanii III. „Te risipe[ti. * Un efor îi aplic\ spartanului o mustrare public\ pentru c\ avea burta prea mare. Spiritul de revolt\. toat\ ziua. D\ lumii geometria. * Decaden]a! Discursurile despre decaden]\! Secolul al III-lea înainte de Hristos e un secol de decaden]\ pentru Grecia.

373. * ~n secolul al IV-lea. 313. Sentimentele [i imaginile înmul]esc cu zece filosofia. 293-4). 503. Fuga lui Darius urm\rit de Alexandru (pp.“ „Ceea ce împiedic\ o lucrare proiectat\ devine lucrarea îns\[i. `n religia greac\.): fost elev al lui Socrate [i Gorgias. îi pune pe nebuni s\ joace reprezenta]ii în care dirijeaz\ tot: Tabloul. sufletelor.“ La `nceput. 499. 460.“ * Moby Dick [i simbolul2. se poate tr\i bine. 472. 517. Cf. * Demetrios Poliorcetul1 – cînd urcat pe tron. oligarhii rosteau acest jur\mînt: „Voi fi întotdeauna inamic al poporului [i voi propune s\ se fac\ exact ceea ce voi [ti c\-i este d\un\tor“. pp.“ Ceea ce bareaz\ drumul te face s\ înaintezi. 522. Antesteriile s-au terminat. organizat de Lysandros `n sunet de flaut. poruncind s\ fie ucis ca tr\d\tor de patrie) (pp. 3). Nu exist\ nici r\splat\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 148 148 ALBERT CAMUS CARNETE 149 * De v\zut ultima scen\ din Actul I din Tartuffe: „ridic\ interesul [i-l ]ine în suspensie“. 123. 2 Lecturi pentru Ciuma. acela pe care mult timp l-a c\utat [i nu l-a g\sit. Solon creeaz\ opera pe care i-o cunoa[tem [i. 452. Odat\ `ncheiate: „Duce]i-v\. Ideea de r\splat\ provine dintr-o ra]iune social\. apoi al Macedoniei. 241. Sade nu vede motivul pentru care s\ se încline. persecutat [i cu mintea s\n\toas\. 2. * 404. Triremele victorioase de la Salamina erau conduse de atenienii cei mai nevrednici. Cohen: „Atena n-a avut un teatru demn de acest nume decît din momentul cînd n-a mai avut un poet demn s\-l însufle]easc\“. * O. urmarea vinerea viitoare. * Frumoasa poveste a lui Timoleon.Hr. * Cf. cînd r\t\cind din sat în sat.): fiul lui Antigon Chiorul [i nepotul lui Alexan- dru. 520.carnete_Camus. . 251. sf`r[itul r\zboiului peloponeziac a fost marcat de asaltul zidurilor Atenei. Nun]ile de la Susa: 10 000 de solda]i. 203. * Tucidide `l pune pe Pericle s\ spun\ ceea ce e specific atenienilor. 457. Antistene2: „E lucru regal s\ faci binele [i s\ auzi c\ e[ti vorbit de r\u“. 421. 415. 2 Antistene (444-365 î. î[i cump\nesc bine ac]iunile“. la b\trîne]e. tiranul Siracusei (îl închisese pe tat\l s\u. 310. * 1 Camus se va ocupa de Sade în Omul revoltat. 120. în anumite cet\]i grece[ti. Ca s\ sfîr[easc\ la Charenton. 129. „A inventat cruzimi pe care nu le-a tr\it [i n-ar fi vrut s\ le tr\iasc\ – numai ca s\ intre în contact cu marile probleme. 80 de generali [i Alexandru se unesc cu per[ii. Terminat `n februarie 1942 1 Demetrios Poliorcetul (337-283 î. totodat\. nici pedeaps\ – la fel [i `n religia iudaic\. Marc Aureliu: „Oriunde se poate tr\i. Cf. 209. 121. înainte de a-[i pierde toate posesiunile [i de a sfîr[i în închisoare. Flake despre Sade1: „Nici o valoare nu e stabil\ pentru cel care nu se poate înclina în fa]a ei. 485.“ Dup\ Sade. 173-177. matematica r\ului în Juliette. omul f\r\ har este iresponsabil. La Atena nu se ocupa nimeni de mor]i dec`t `n vremea Antesteriilor.Hr. aventurier macedonean care a fost un timp st\pînul Atenei. anume „c\ au o îndr\zneal\ extrem\ [i. î[i imortalizeaz\ aceast\ oper\ prin poezie. Dup\ ce Atena a semnat armisti]iul cu Lysandros. 339. unul dintre întemeietorii [colii numite cinice. Monomanul revoltei împotriva legii fundamentale care recunoa[te spiritului [i sexualit\]ii aceea[i ra]iune de a fi. toat\ lumea se duce `n Infern.

carnete_Camus.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 150 II CARNETE ianuarie 1942 – martie 1951 .

spune Gide: S\ fii moral. * Dilem\.“ Da. * Goethe: „M\ sim]eam suficient de zeu ca s\ cobor spre fiicele oamenilor“.carnete_Camus. marile inteligen]e nu accept\ s\ le comit\ pentru c\ astfel s-ar limita la ele. * . dar… {i ce greu e s\ te g`nde[ti la fericire. * Nu exist\ crime `ndeajuns de mari de care un om inteligent s\ nu se simt\ capabil. * S\ te desprinzi de tot. Ce povar\ cople[itoare. {i pe urm\: „Singurele lucruri frumoase s`nt cele dictate de nebunie [i scrise de ra]iune“. ~n lipsa de[ertului. Mai bine s\ tac pentru totdeauna [i s\ m\ `ntorc spre celelalte. Dup\ Gide. ciuma sau micu]a gar\ a lui Tolstoi. s\ fii sincer.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 152 CAIETUL AL IV-LEA ianuarie 1942 – septembrie 1945 Ianuarie – Februarie „Tot ce nu m\ omoar\ m\ face mai puternic.

Prometeu. . tot ce-i este necesar unui om onest1“. E[ec. „Nu m\ scoate]i din scumpa mea mic\ pe[ter\“. De aici. Stendhal o s\ adopte stilul de cronic\. * Atrac]ia resim]it\ de anumite spirite pentru justi]ie [i func]ionarea ei absurd\. fr\m`nt`ndu-se s\ afle ce soi de monstru misterios ar 1 ~n francez\. red. Balzac. Este relatat\ de Barrès [i apoi de Stendhal. care figura `n edi]ia original\ din 1939 (Charlot). Dostoievski. poate preschimba `n sine Repere str\ine { Retz: „Domnul duce de Orléans avea. dac\ Stendhal ar fi acceptat tonul patetic. * Stendhal. Exact aceea[i dispropor]ie care exist\ `ntre Stendhal [i Beatrice Cenci. cu at`t mai bine… Spiritul `[i este propriul l\ca[. Pentru eseul meu despre revolt\. ~ntr-un al doilea text corectat – dar nu de m`na lui Camus – apare révolution (revolu]ia).qxd 12/12/02 4:31 PM Page 154 154 ALBERT CAMUS CARNETE 155 Retz `n\bu[\ cu u[urin]\ o prim\ r\scoal\ la Paris. caracterul gratuit al acestor drame – ca [i patetismul acestor jocuri. Reface lumea f\r\ s\-[i ridice fundul de pe fotoliu. mic burghez [i midinet\. chiar dac\ au sau nu dreptate.). o s\ trateze `n stil reportericesc „grandoarea“. * Ostilitatea `mpotriva Angliei are multe motive (bune sau rele. 2 ~n manuscris scria la grande pensée (g`ndirea m\rea]\). Ideea genial\ e c\ s-a f\cut din el un revolu]ionar legal. * Martie Luciferul lui Milton. Am convenit c\ aceast\ modificare fusese f\cut\ la dictarea lui. Nu-i lipse[te dec`t `ndr\zneala: a devenit func]ionar. * Epigraf la „Minotaurul sau halta Oran“3 Gide. Melville etc. Oreste etc. * Ni[te gentilomi ai Frondei. de Foe Cervantes putea fi acest Minotaur. pl\te[te `ntotdeauna cel care are dreptate. Oricum. dac\ e chiar at`t de groaznic sau dac\ nu cumva fermec\tor.). Un spirit lipsit de prejudec\]i. De c\utat explica]ia. ~n dispropor]ia dintre ton [i povestire st\ secretul artei lui Stendhal (de comparat cu unii americani). Cronicile italiene[ti (etc.) Ro[u [i Negru are drept subtitlu Cronic\ din 1830. Gide. vorbind despre dezmo[teni]i: „L\sa]i-le via]a ve[nic\ sau da]i-le revolu]ia“. Malraux. * Francezul a p\strat obiceiul [i tradi]iile revolu]iei2. Pot s\-mi imaginez povestea lui Malatesta sau a familiei. Dar nimeni nu pomene[te de cel mai r\u dintre ele: furia [i dorin]a de a-l vedea sucomb`nd pe cel care `ndr\zne[te s\ se `mpotriveasc\ for]ei care pe tine te-a strivit. (~n pofida istoriilor literare. pentru c\ era ora cinei: „Cei mai `nfierb`nta]i nu vor s\-[i `ncalce ceea ce numesc ei «tabietul»“. sintagm\ prin care este desemnat tipul moral ideal al secolului al XVII-lea (n. 3 Epigraful care urmeaz\.carnete_Camus. Dar asta nu conteaz\. care tr\ia acolo `ngropat\ `n rahat. to]i sf`r[esc `n infern. „honnête homme“. `nt`lnind un convoi mortuar. Tirteu este comic [i detestabil. Kafka. politice sau nu). atac\ crucifixul cu sabia strig`nd: „Iat\ inamicul“. Tot Gide.“ * ~n drama antic\. spune Sechestrata din Poitiers. nici pedeaps\. a disp\rut `n edi]ia Gallimard (Vara). Conspir\ cu autoriza]ie de la poli]ie. „Cu c`t mai departe de El. „Mi-l `nchipui la curtea regelui Minos. `n ochii no[tri `ntuneca]i de at`tea secole de perversiune cre[tin\. cu excep]ia curajului. Oedip. Nu exist\ nici recompens\. De pus `n opozi]ie „Marele pericol este s\ te la[i acaparat de o idee fix\“ (Gide) [i „supunerea“ nietzschean\. * Tolstoi Melville D.

s-a mai v\zut. Fiindc\ asta este: ideea c\. C\peteniile chinuite de insomnie. C`ntul 24. se [tie c\ Ulise `i va ucide pe Pe]itori. „Imposibil s\ i se fac\ a[a ceva unui prieten al domnului X. la politic\. {i troienii se retrag. un azil. omului i s-a prezentat o imagine umilit\ a fiin]ei sale. El. se [ade cot la cot. . Alexander [i H. a unei ciume. va veni un timp c`nd vor fi `ngriji]i criminalii. personajului Cottard din Ciuma. {i la fel cum pe vremuri criminalii fugeau `n pustietate.) Ce emo]ie trebuie s\ fi resim]it cei care auzeau relatarea pentru prima oar\! * ~n favoarea unei psihologii generoase.“ (Nectarul era ro[u!) * Tot ce putem spune mai elogios despre Iliada e c\. care se `ntorc. * „S\ tr\ie[ti [i s\ mori `n fa]a unei oglinzi“. E destul de plauzibil. la istorie. Presupune]i declan[area unui tifos. de[ertul e cel care vine spre tine. st`nd pe [an]ul de ap\rare. cineva se ocup\ de tine [i nu [tii unde a ajuns – ce a hot\r`t [i dac\ 1 Cf. `mp\rt\[im totu[i `ngrijorarea aheilor `mpin[i spre pozi]iile lor de ap\rare de troieni. Nu poate fi condamnat un asemenea suflet. infernul `n cer… Mai bine s\ domne[ti `n infern dec`t s\ sluje[ti `n ceruri. cu armele sclipind. se `nt`mpl\.“ Psihologia pentru Adam [i Eva: El. iat\ ce e greu. unui invitat al domnului Y.carnete_Camus.“ Dar `n alte d\]i sim]ea c\ o boal\. pl\nuia s\ fug\ `ntr-o clinic\. spune Baudelaire. pentru moliciune [i gra]ie seduc\toare. „ca s\ fac\ [i ele ceva“. s\lbatic. dup\ moartea st\p`nului lor. eul `[i d\ sie[i o continu\ reprezenta]ie. pentru Dumnezeu `ntru el. s\ apropii de gura mea m`inile celui care mi-a ucis copiii. format pentru contempla]ie [i curaj – ea. f\r\ s\ [tii. orice fiin]\ se str\duie[te s\ semene cu imaginea cea mai bun\ despre sine. ~n mod normal. o incursiune `mpotriva inamicului. de `nfr`ngerea cumplit\. E un artist. Crearea de leg\turi. Ei bine. Avea nevoie de contacte. Se poate extinde la pedagogie. se iubesc. S`ntem bun\oar\ rezultatul a dou\zeci de secole de imagistic\ cre[tin\. M`hnirea lui Ahile pl`ng`nd. solidaritatea cu oamenii aceia constituie o ap\rare. atunci totul se transform\. A tr\i e la `ndem`na tuturor.“ Dar nu au existat niciodat\ rela]ii suficiente ca s\ `mpiedice `naintarea bra]ului lini[tit care-l amenin]a. * C`ntul X din Iliada. Iat\ rezultatul. * Schiller moare „salv`nd tot ce se putea salva“. Cine poate spune ce am fi noi dac\ `n aceste dou\zeci de secole s-ar fi men]inut idealul antic. Nu s-a remarcat suficient acest „[i s\ mori“. Dar s\ fii st\p`n pe propria ta moarte. Ea.1 Frecventa asiduu locurile publice distinse: s\li de concert. Visa s\ publice c\r]i impresionante care s\ creeze o aureol\ `n jurul numelui s\u [i s\-l fac\ astfel intangibil. {i pe urm\. un sanatoriu. ~[i trecea rela]iile `n revist\. Staub. ~n opinia sa. Le Criminel. Cu secole `n urm\ erau condamna]i istericii. De 2000 de ani. o infirmitate l-ar proteja tot at`t de mult. F. Atunci ajungea la epidemii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 156 156 ALBERT CAMUS CARNETE 157 cerul din infern. se reunesc [i pun la cale o aventur\. Aju]i mai mult pe cineva dac\-i dai despre sine o imagine favorabil\ dec`t dac\-i sco]i tot timpul `n fa]\ defectele. acolo e cald. ar fi suficient ca poli]aii s\ fie pu[i [i ei s\-i citeasc\ operele. Caii lui Patrocle pl`ng `n b\t\lie. r\t\cesc. al c\rui libret este `ns\ fals. Nimeni nu mai are timp s\ se ocupe de tine. `n noaptea de dup\ victorie. la filosofie. mari restaurante. Priam: „C\ci am putut ceea ce nimeni n-a mai f\cut pe p\m`nt. * Psihoza arest\rii. cu frumoasa lui figur\ uman\? * Pentru psihanalist. Ar spune atunci: „P\i omul \sta are sensibilitate. {i (c`ntul 18) cele trei strig\te puternice ale lui Ahile `ntors pe c`mpul de lupt\. de[i cunoa[tem rezultatul b\t\liei. (Aceea[i observa]ie `n leg\tur\ cu Odiseea. de c\ldur\. numai pentru Dumnezeu.

1 O umplea pe cealalt\ cu o aceea[i mi[care neab\tut\ [i regulat\ [i-[i g\sea astfel reperele `ntr-o zi m\surat\ cu oala.carnete_Camus. Nici unul dintre elementele acestei probleme nu trebuie eludat.). aten]ie. dintre care una era plin\ cu n\ut. este ceea ce s-a petrecut deja. Astfel cerea sufletul acesta fr\m`ntat. Astfel `[i chema inima asta s\lbatic\ semenii [i le cer[ea c\ldura. Nu ie[ise niciodat\ din ora[ul s\u cu excep]ia unei zile c`nd. * „Superiorii nu le iart\ niciodat\ inferiorilor faptul c\ posed\ semnele exterioare ale grandorii. A revenit apoi `n ora[ul s\u cu primul tren. Mai `ntotdeauna `mprejur\rile s`nt potrivnice. la 50 de ani. c\s\torie. . f\r\ de El existen]a preo]ilor fiind inutil\. care exploateaz\ ceea ce n-a tr\it niciodat\. * Detestabil e scriitorul care vorbe[te. s-a luminat.“ Véronique [i Valea Montignac cresc din acela[i timp. nu voise niciodat\ s\-[i cumpere un ceas. la 84 de ani. Celor care se mirau de via]a pe care a dus-o. (S\ dezvolt. omul `[i d\ `ntotdeauna seama c\ lucrul cel mai greu de men]inut pe lume este con[tiin]a. ~n asta const\ problema. speriat de aventur\. moartea Doamnei Graslin: „Totul `n ea s-a purificat. D\duse deja unele semne ale voca]iei sale `n sensul c\ nimic nu-l interesa. Ceea ce des\v`r[e[te imaginea acestui personaj e dorin]a profund\ pe care o repeta cui era dispus s\-l aud\: c\ spera s\ moar\ foarte b\tr`n. Artistul adev\rat se afl\ la jum\tatea drumului dintre `nchipuirile [i actele sale. iar pe fa]a ei a ap\rut un fel de reflex al str\lucitoarelor s\bii ale `ngerilor p\zitori care o `nconjurau“. nici prietenia. [i c\ zilele acestei cobor`ri nu-i mai apar]in omului. Ar putea s\ fie ceea ce descrie. ~[i mai d\ seama c\ ea nu este posibil\ f\r\ o disciplin\ greu de `mp\cat cu lumea. problema s\ tr\ie[ti `n luciditate `ntr-o lume `n care dispersia este regula general\. Alain despre Balzac: „Geniul lui const\ `n faptul c\ se instaleaz\ `n mediocru [i-l face sublim f\r\ a-l schimba“. Doar actul l-ar limita. obligat s\ plece la Oran. nici lucrul. a socotit c\ f\cuse destul. ciuma – ca s\ nu mai pomenesc de cutremurele de p\m`nt. Se pune 1 Cf. nici muzica. Dar. dec`t pentru lucrurile esen]iale. `n cei 34 de ani petrecu]i `n pat. el devenind acela care a f\cut.. s-a oprit `n gara cea mai apropiat\ de Tlemcen. ~n c\su]a sa de la Tlemcen s-a culcat [i nu s-a mai sculat. un asasin nu este omul cel mai potrivit ca s\ vorbeasc\ despre crim\. dar aceast\ filosofie era atribuit\ indispozi]iei pe care i-o produceau frecventele colecte din parohia sa. chircit r\coare de la de[erturi [i prefera o boal\. un flagel [i catastrofe. Aceast\ `mp\care cu lumea se impune. nici cafeneaua. Balzac [i cimitirele `n Ferragus. Studiu de femeie: Povestirea este impresionant\ – dar cel care poveste[te e Bianchon. le spunea c\ religia stabile[te c\ jum\tate din via]a omului este o ascensiune. este problema unit\]ii psihologice (ac]iunea absurdului nu pune de fapt dec`t problema unit\]ii metafizice dintre lume [i spirit) [i pacea interioar\. Din zg`rcenie. ar putea s\ tr\iasc\ ceea ce scrie. (Dar nu este el oare omul cel mai potrivit ca s\ vorbeasc\ despre crima sa? Nici asta nu e sigur.) Trebuie imaginat\ o anume distan]\ de la crea]ie la act. iar cealalt\ jum\tate o cobor`re. M\sura timpul [i mai ales ora meselor cu ajutorul a dou\ oale. b\tr`nul astmatic din Ciuma. chiar f\r\ Dumnezeu. Pentru cei care spun c\ Balzac scrie prost. `ncerc`nd s\ tr\iasc\ `n consecin]\. De altfel se contrazicea afirm`nd c\ Dumnezeu nu exist\. cf. Ceea ce se cere realizat este sfin]enia laic\. Atunci.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 158 158 ALBERT CAMUS CARNETE 159 a hot\r`t ceva.“ (Preotul satului) Idem: „Nu mai e p`ine.B. Acela[i simbolism ca [i `n Crinul din vale. opinii trecute etc.) * Bunicul lui A. * Ajuns la absurd. El este cel „capabil de“. Obstacolul este `n via]a trecut\ (profesie. p`n\ c`nd a murit. ~[i d\ astfel seama c\ adev\rata problem\.

Ulise [i mor]ii `n fa]a [an]ului plin de s`nge – iar Agamemnon `i spune: „Nu fi prea bun cu femeia ta [i nu-i `ncredin]a toate g`ndurile tale“. cumin]i – tr\iesc nelegiuit [i mor ca sfin]ii. care nu s-a `n[elat asupa viitorului s\u literar. – Nebunii fie-mi martorii. se `n[al\ `n mod grosolan asupra celui al lui Chateaubriand: „A[ pune r\m\[ag c\ `n 1913 nu se va mai vorbi de scrierile lui“. Volumul II: „Am sim]it at`t de multe `n seara asta. * Charles Morgan [i unitatea spiritului: fericirea inten]iei unice – talentul ferm al excelen]ei – „geniul e aceast\ putere de a muri“. Editura Porto-Franco. Stendhal. pp. Balzac scrie bine `n ciuda gre[elilor sale de francez\.“ {i `nc\ o tr\s\tur\: „Cum se `nt`mpl\ deseori cu b\rba]ii care [i-au concentrat energia pe una sau dou\ probleme vitale. opozi]ia fa]\ de femeie [i fa]\ de tragica sa dragoste de via]\ – tot at`tea teme. * Tot pentru Stendhal cronicar – vezi Jurnal. Poate c\ aici este tot sensul Odiseei. * Sonete de Shakespeare: „De cade noaptea forma-]i n\ucit\ `n somn ad`nc. pp. 1991. 28-29. * Flaubert: „Un om judec`nd pe altul este un spectacol care m-ar face s\ cr\p de r`s dac\ nu mi-ar st`rni mila“. al c\rei reflex `nfocat [i indistinct `l vede ducesa la Montriveau. * De remarcat [i c\ `n Odiseea se vorbe[te de Zeus ca de Tat\l creator. 1 Sonete de William Shakespeare. ~n c`ntul XI. . {i: „Inep]ia const\ `n refuzul de a conchide“.). XVII – C`inele Argos. Primul este perfect `n detalii. avea un aspect indolent [i ne`ngrijit“. * Epitaful lui H. Astfel. popoarele artiste ar trebui s\ fie victimele desemnate ale popoarelor ingrate – dac\ iubirea de libertate nu ar ocupa primul loc `n inima oamenilor fa]\ de iubirea de frumos.1 * }\rile care ad\postesc frumosul s`nt cel mai greu de ap\rat – at`t de tare am vrea s\ le cru]\m. cel\lalt taie `n blocuri mari. El respinge nemurirea. * Taina universului meu: s\-l imaginez pe Dumnezeu f\r\ nemurirea uman\. Heine: „A iubit trandafirii din Brenta“. `n tradecerea lui Gheorghe Tomozei. XXII – S`nt sp`nzurate femeile care s-au d\ruit – cruzime de necrezut. Este o `n]elepciune instinctiv\ – libertatea fiind izvorul frumosului. Un porumbel cade pe st`nc\ „dar Tat\l creeaz\ altul pentru ca num\rul s\ fie complet“.“ „Doar femeile de mare caracter pot s\ m\ fac\ fericit. * Exist\ dou\ tipuri de stil: Doamna de La Fayette [i Balzac. iar patru capitole abia dac\ ajung s\ dea o idee despre suflul s\u. c\ mi-e r\u de la stomac“. arde `n toat\ opera lui Balzac. „Culmea pasiunii poate fi s\ omori o musc\ pentru iubita ta.carnete_Camus. 53 [i 134 (n. tot at`tea nostalgii. ci cu ele. Ce a v\zut la Genova: „Un ora[ numai din marmur\ cu gr\dini pline de trandafiri“. Gala]i. * Calipso `i ofer\ lui Ulise posibilitatea s\ aleag\ `ntre nemurire [i p\m`ntul patriei sale. Flac\ra aceasta. tr. pe-oarbe pleoape-o [tiu“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 160 160 ALBERT CAMUS CARNETE 161 Barocul lui Balzac: paginile despre org\ `n Ferragus [i `n Ducesa de Langeais.

el e. E o c\ldur\ insuportabil\ `n\untru. Disert`nd despre c`ntul interior. Trebuie s\ revenim la Baudelaire. trebuie s\ ne descurc\m cu aceast\ luciditate. de team\ s\ nu fie taxat\ drept literatur\. au `nf\]i[area lini[tit\ a animalelor mari. ce artist a[ fi fost acum!“ * „~n art\ nu trebuie niciodat\ s\ te temi c\ e[ti exagerat… Dar exagerarea s\ fie continu\ – propor]ional\ cu ea `ns\[i.“ De `ndat\ ce se va obi[nui. Pentru a acorda acestor balsamuri o umbr\ de eficacitate.carnete_Camus. printre duhorile de carne putrezit\. O `ntreag\ civiliza]ie trebuie ref\cut\. `ncearc\ s\ foloseasc\ limbajul picturii. Totul e luminos. [i atunci chiar devine literatur\. Flaubert Volumul al II-lea. Transpunerea uman\. Povestea teniei. * Montaigne: O via]\ lunecoas\. se poate citi: „Cf. * Dificult\]ile singur\t\]ii trebuie tratate `n totalitate. (Fontenelle) La prima vedere via]a omului este mai interesant\ dec`t operele sale. Inteligen]a nu este descump\nit\ pentru c\ lumea a fost r\scolit\ de cunoa[tere. De rev\zut.“1 Scopul ei: acceptarea ironic\ a existen]ei [i refacerea ei complet\ prin art\. Pentru vindecare. `nc`t lumea [i spiritul [i-au pierdut orice punct de sprijin. Nu va r\m`ne dec`t r\scolirea [i cunoa[terea limpede pe care o are spiritul despre ea. * Inteligen]a modern\ se afl\ `n plin\ descump\nire. „Nu s-a obi[nuit cu ideea aceasta. la religie. ~ntoarcere la Evul Mediu. De explicat omul prin acest cuv`nt-cheie cu b\taie lung\: „Sus]in c\ cinismul se `nvecineaz\ cu castitatea. ceea ce este de ne[ters.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 162 162 ALBERT CAMUS CARNETE 163 * Coresponden]\. dar obiectiv\. * Doamna V. cu aceast\ clarviziune. de fapt. Domne[te `n ea unitatea de spirit. „Succesul la femei este `n general un semn de mediocritate“ (?) Idem: „S\ tr\ie[ti ca un burghez [i s\ g`nde[ti ca un semizeu“ cf. . Ar trebui s\ [tergem cu o singur\ tr\s\tur\ de condei aportul mai multor secole [i tot ceea ce a fost acumulat. Trei pisici. Toat\ greutatea cerului [i a c\ldurii se sprijin\ pe golf. Doi c`ini. de c\tre un spirit care `n cele din urm\ (acesta fiind ultimul s\u progres) recreeaz\ haosul pe cont propriu. * ~ntotdeauna exist\ o filosofie care s\ justifice lipsa de curaj. „A tr\i nu ne intereseaz\“. Ea constituie un tot obstinat [i tensionat. ar trebui s\ ne prefacem c\ nu mai exist\ cuno[tin]ele noastre – c\ n-am `nv\]at nimic – s\ ne prefacem a [terge. la p\m`nt. * Critica de art\.“ „La 17 ani. Un suflu unic str\bate to]i ace[ti ani. Tratat teologico-politic“. coresponden]\ Berlioz. Lucru imposibil. * 1 ~n partea de sus a caietului manuscris. descump\nirea va disp\rea. la mentalitatea primitiv\. sumbr\ [i mut\. 1 Aluzie la discursurile [i scrierile din perioada petainist\. „Capodoperele s`nt proaste. E un fapt sigur c\ suferim de nihilism. Dar soarele a disp\rut. Ea este descump\nit\ fiindc\ nu se poate descurca `n r\scolirea asta. Romanul.“ Idem: „N-am face nimic pe lume dac\ nu am fi c\l\uzi]i de idei false“. Trebuie s\ ]inem seama de cuno[tin]ele pe care le-am dob`ndit brusc cu privire la exilul nostru. dac\ a[ fi fost iubit. patrimoniu de net\g\duit. Cunoa[terea s-a extins `ntr-o asemenea m\sur\. Buc\t\ria e `nchis\. Dar lucrul cel mai admirabil s`nt predicile despre „`ntoarceri“1. la arsenalul vechilor solu]ii. evident.

). Unul pl`nge. Montherlant. Se ridic\ de 4 sau 5 ori. Morala secolului al XX-lea. Omorul e exhaustiv. asta-i cu totul altceva.T. Fa]\ de preot.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 164 164 ALBERT CAMUS CARNETE 165 Numai probele trebuie s\ fie palpabile. toate victoriile duc cu g`ndul la Salamina etc. [i a celei de sear\. ~n asta const\ perfec]iunea. se va pierde datorit\ r\zboinicilor ei. vorbind despre nevasta sa pe care nu a mai v\zut-o de doi ani. `n acordul cu propria condi]ie. Toate `nfr`ngerile au ceva din Atena deschis\ romanilor barbari. „Exist\ asemenea imbecilit\]i `nc`t o imbecilitate [i mai mare ar fi preferabil\. coment`nd la nesf`r[it acel „S\v`r[itu-s-a“ de pe colina sacr\. Idem: „Un salon cu 8 p`n\ la 10 persoane dintre care toate femeile au avut aman]i. este pozitiv\: ea define[te stiluri de via]\.carnete_Camus. Dar… * C\r]ile lui Copernic [i Galileu au stat la index p`n\ `n 1822. etc. [i ar trebui repetat tot restul. Primitivii italieni sau Patimile dup\ Sf`ntul Ioan ren\[teau. e adev\rat. amiaz\ ap\s\toare. de amiaz\ at`t de str\vezii. Lungi dimine]i pe dun\ [i printre trupuri goale. Se `nfurie. imit`nd. cei doi b\rba]i urm\ri]i `ntr-un ora[ toat\ ziua se `nduio[eaz\ de `ndat\ ce pot vorbi. dimpotriv\. Lungi dune s\lbatice [i pure! S\rb\toare a apei de diminea]\ at`t de negre. * Brulard1: „Compozi]iile mele mi-au inspirat `ntotdeauna aceea[i pudoare ca [i iubirile mele“. * „Europa. Barrès. imaginea asta e perfect\ la fel cum erau perfecte acele zile lungi. recunoa[terea [i respectarea omului. Ciuma. spune Montesquieu. . Poate s\ moar\.“ * Cine poate spune: am avut o s\pt\m`n\ perfect\. Da. Astfel. Dar morala clasic\ e o moral\ critic\ (excep]ie f\c`nd Corneille) – negativ\. spre generozitate. * Prin ce se distinge literatura din secolul al XIX-lea [i mai ales din secolul al XX-lea de cea din secolele clasice? Este [i ea moralist\ de vreme ce e francez\. Trei secole de `nc\p\]`nare. Malraux.“ * ~n]elegi mai bine „Eterna `ntoarcere“ dac\ ]i-o imaginezi ca pe o repetare a marilor momente – ca [i cum totul ar urm\ri s\ reproduc\ sau s\ fac\ s\ r\sune momentele culminante ale umanit\]ii. o majoreaz\ cu o sut\ de franci. Toate bucuriile erau fizice [i toate aveau asentimentul spiritului. dar tocmai prin asta). ~n asta consta tinere]ea. * Lui J. nu-i pu]in lucru! * Pedeapsa cu moartea. ~n asta consta tinere]ea [i. red. dar asta-i ca s\ evit monotonia sau ca s\ existe o compozi]ie. 2 Cf. nu doresc nimic altceva dec`t s\ continuu aceast\ tinere]e. Gide etc. Atunci eu s`nt cel care explic\. 1 Pseudonimul folosit de Stendhal c`nd a scris Via]a lui Henri Brulard (n. anecdotic\ [i unde se bea un punci slab la dou\sprezece [i jum\tate noaptea este locul de pe lumea asta unde m\ simt cel mai bine“. Angoasa `l face altruist. A tr\it totul de vreme ce a ucis. unde conversa]ia este vesel\. * Psihoza arest\rii2: c`nd s\-i trimit\ fiului s\u suma de bani lunar\. Este ucis criminalul pentru c\ crima istove[te la om orice facultate de a tr\i. la 30 de ani. Stendhal (apar]ine perfect secolului s\u. ar trebui spus `nc\ o dat\ ce s-a mai spus. Fiindc\ este `mpins spre `nduio[are. c\ldu]e [i aurii. Imagina]i-v\ serile `n ora[ele `n care urm\ritul r\t\ce[te singuratic. Str\inul meu nu se justific\. Amintirea mi-o spune [i [tiu c\ ea nu minte. * Montesquieu. despre Str\inul Este o carte foarte lucrat\ [i tonul… este voit. S\ lu\m eroul romantic.

Sensul c\r]ii const\ tocmai `n paralelismul dintre cele dou\ p\r]i. el se mul]ume[te s\ r\spund\ la `ntreb\ri. Aceast\ oper\ va num\ra at`tea forme c`te etape s`nt pe drumul unei perfec]iuni f\r\ recompens\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 166 166 ALBERT CAMUS CARNETE 167 ve]i spune? Da. Scrisoare c\tre A. Nu m-am sinchisit. Str\inul este punctul zero. Imbecililor. ca s\ spun tot. ci spre o complexitate mai profund\ care se mai cere definit\. Trebuia s\ marchez acest moment important. Ciuma e un progres. un loc privilegiat `n care fiin]a at`t de risipit\ pe care am descris-o se aduna `n sf`r[it… …~mi atribui]i ambi]ia de a reda realul. Dar atribui]i acestui simbol un sens pe care nu-l are [i. Dac\ ar trebui s\ dau o form\ ambi]iei mele. * Maximele lui Napoleon: „Fericirea este suprema dezvoltare a facult\]ilor mele“. ~n capitolul acesta. mi-a]i atribuit gratuit o filosofie ridicol\. . De altfel a]i sim]it-o foarte bine. „Moralina“ b`ntuie. Toate virtu]ile umane. ori nu e[ti niciodat\ condamnat pentru crima pe care o crezi. c`nd de fapt e o alegere. care crede]i c\ nega]ia este un abandon.“ „Trebuie s\ vrei s\ tr\ie[ti [i s\ [tii s\ mori. M-am decis s-o fac fiindc\ voiam ca personajul meu s\ ajung\ la singura mare problem\ prin intermediul cotidianului [i naturale]ii. c\ grandoarea st\ `n afectarea spiritual\! Dar lupta asta cu ajutorul poeziei [i a obscurit\]ilor ei. dar el `[i va avea valoarea sa aritmetic\ – m\surabil\ ca [i omul. ~nainte de insula Elba: „Un b\d\ran viu valoreaz\ mai mult dec`t un `mp\rat mort“. de singurul moment c`nd acesta vorbe[te despre el [i-i m\rturise[te cititorului ceva din secretul s\u? {i cum de nu a]i sim]it c\ acel sf`r[it era o convergen]\. c\ identific o fiin]\ uman\ cu o f\ptur\ 1 Se pare c\ men]iunea „f\r\ consecin]\“ a fost ad\ugat\ pe manuscris dup\ o a doua lectur\. c`nd zugr\ve[te un personaj. * F\r\ consecin]\1 „Ce meditez eu mai presus de mine [i ce simt f\r\ s\ pot defini? Un soi de `naintare dificil\ spre o sfin]enie a nega]iei – un eroism f\r\ Dumnezeu – omul `n sf`r[it pur. De altfel. Concluzie: societatea are nevoie de oameni care pl`ng la `nmorm`ntarea mamei lor. ~ntr-adev\r.carnete_Camus.“ * Critici despre Str\inul. ~nainte. este vorba de mijloace artistice [i nu de scop. …O fraz\ din critica dumneavoastr\ m-a izbit: „nu ]in seama…“ Cum poate un critic luminat. [i am reflectat mult asupra acestui lucru. „Un om `ntr-adev\r mare se va plasa mereu deasupra evenimentelor pe care le-a prilejuit. revolta aparent\ a spiritului este cea care cost\ cel mai pu]in. cunosc\tor a ceea ce este concentrat `n orice oper\ de art\. a[ vorbi. dimpotriv\.) Nu exist\ alt\ via]\ posibil\ pentru un om lipsit de Dumnezeu – [i to]i oamenii s`nt a[a.. era vorba de `ntreb\rile pe care lumea ni le pune zilnic – `n momentul acela. nu de la zero la infinit. cinci r`nduri ca s-o ridiculizezi – [i citatele false. ca [i `n restul c\r]ii. `mi definesc personajul `n mod negativ.“ * Despre critic\ Trei ani ca s\ faci o carte. (Scriitorul Ciumei arat\ latura eroic\ a nega]iei. s\ nu ]in\ seama. Idem Mitul. ~n toate astea. Observa]i pe de alt\ parte c\ `n personajul meu nu exist\ ruptur\. Este inoperant\ [i tiranii o [tiu prea bine. Cum s\-]i imaginezi c\ virilitatea const\ `n f`]`itul profetic. mai v\d `nc\ alte zece concluzii posibile. inclusiv singur\tatea fa]\ de Dumnezeu. desigur. de simbol. nimic `n cartea aceasta nu v\ permite s\ afirma]i c\ eu cred `n omul natural. Ultimul punct va fi sf`ntul.R. Realismul este un cuv`nt golit de sens (Doamna Bovary [i Demonii s`nt romane realiste [i nu au nimic `n comun). critic literar (pe care nu i-o voi trimite). s`nt `ntreb\rile preotului. Ce face superioritatea exemplar\ (singura) a cre[tinismului? Hristos [i sfin]ii s\i – c\utarea unui stil de via]\. Astfel.

Speram doar c\ `mi vor ob]ine aten]ia [i r\bdarea care se acord\ oric\rei ac]iuni de bun\-credin]\. e cosmologic\. nu social\ [i psihologic\… etc. Altfel. el nu afirm\ niciodat\ nimic. nu-mi place s\ fac jocul publicit\]ii. De v\zut notele. * Trei personaje au intrat `n compozi]ia Str\inului: doi b\rba]i (unul s`nt eu) [i o femeie. ~n orice caz. Solu]ia lui Platon nu-i psihologic\. neav`nd nimic de spus. Care este „tragicul“ problemei? Dac\ limbajul nostru nu are sens. Exist\ un hotar foarte imprecis `ntre criticile dumneavoastr\ [i cele care se vor putea scrie `n cur`nd sub imperiul unei literaturi dirijate (care s-au scris nu foarte de mult timp) despre caracterul moral al cut\rei sau cut\rei opere. Aceast\ pozi]ie este de nesus]inut [i o [ti]i mai bine ca oricine. etc. Nu a]i `nt`lnit prea des numele meu `n revistele de ast\zi la care se accede totu[i foarte u[or. S\ p\strez rezerve fa]\ de acest cuv`nt. pentru singurul motiv c\ s`nt `ncheiate [i c\ le preg\tesc pe cele care le urmeaz\. * Muncitorii francezi – singurii l`ng\ care m\ simt bine. Care este originalitatea pozi]iei lui Parain: consider\ problema limbajului ca fiind metafizic\. abisul lui Dostoievski. V-a[ fi recunosc\tor dac\ a]i crede cu adev\rat c\ a[ fi acceptat cu senin\tate critici mai grave. Refuz `n orice caz s\ m\ supun unor asemenea jurisdic]ii [i aceasta este ra]iunea scrisorii mele. . Fiindc\ v-a]i situat pe un punct de vedere moral care v-a `mpiedicat s\ judeca]i cu clarviziunea [i cu talentul care v\ erau recunoscute. e ceva detestabil. s-ar elimina probabil ceea ce este mai personal `n operele lor. lumea este ira]ional\.carnete_Camus. Dar dumneavoastr\ „nu ]ine]i seama de el“. Supraomul lui Nietzsche.1 Studiaz\ logosul ca limbaj. de sentimentele mele sincere de considera]ie. Personajul principal al c\r]ii nu are niciodat\ ini]iative. dar formulate `ntr-un spirit mai pu]in categoric. v\ rog s\ fi]i sigur. * Sf`r[itul lui august ’42 Literatur\. {i n-am dat despre el dec`t un cli[eu negativ. V-o spun f\r\ m`nie. etc. Dar pot cel pu]in s\ regret c\ o examinare superficial\ v-a `mpins s\-mi atribui]i o filosofie de cafenea pe care nu s`nt dispus s\ mi-o asum. Ra]iunile acestei voin]e de „a spune c`t mai pu]in“ ar fi prea lungi ca s\ vi le expun. Poate c\ exista acolo alt\ filosofie [i a]i atins-o descriind cuv`ntul „inumanitate“. nr. etc. pe care am chef s\-i cunosc [i „s\-i tr\iesc“. 17. a[ vrea ca aceast\ scrisoare s\ nu produc\ o nou\ ne`n]elegere. `n Poésie 44. A nu-l rosti prea repede. Literatur\ = nostalgie. Dar la ce bun s-o demonstrez? Ve]i g`ndi probabil c\ se face prea mult zgomot pentru c\rticica unui necunoscut. Faptul c\ v\ scriu nu este demersul unui autor nemul]umit. Eseu despre logosul platonician. Nimic nu v\ `ndrept\]ea s\ presupune]i atitudinea sa profund\. Public `n acest moment c\r]i care mi-au luat ani `ntregi de lucru. Rezult\ c\-l `nzestreaz\ pe Platon cu o filosofie a expresiei. actul gratuit al lui Gide etc. Dar cred c\ s`nt dep\[it `n chestiunea aceasta. Ve]i sim]i mai bine ceea ce sus]in dac\ v\ precizez c\ singurul citat din articolul dumneavoastr\ este fals (s\-l transcriu [i s\-l modific) [i c\ el fundamenteaz\ astfel ni[te deduc]ii ilegitime. Dac\ sofi[tii au dreptate. nici nimeni altul nu ave]i calitatea s\ judeca]i dac\ o oper\ poate s\ serveasc\ ori s\ deserveasc\ na]iunea `n acest moment sau pentru totdeauna. Nu a[tept de pe urma lor nici un avantaj material [i nici vreo considera]ie. 1 Albert Camus a consacrat eseului lui Brice Parain un articol intitulat „Despre o filosofie a expresiei“. nimic nu are sens. Se pare c\ p`n\ [i aceast\ exigen]\ era peste m\sur\ de mare. S`nt ca [i mine. Retraseaz\ efortul lui Platon `n c\utarea unui realism rezonabil. * Brice Parain. c\ firea omeneasc\ e str\in\ moralei etc. V\ cer s\ nu da]i nimic din scrisoarea mea publicit\]ii. Nici dumneavoastr\. la cele ale vie]ii sau la cele ale oamenilor. Dac\ s-ar elimina literatura la marii scriitori. domnule.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 168 168 ALBERT CAMUS CARNETE 169 vegetal\. Fapt e c\. dec`t tocmai ultimul capitol. Nu a]i remarcat c\ el se mul]ume[te `ntotdeauna s\ r\spund\ la `ntreb\ri. Cu toate acestea.

el lumineaz\ dintr-o dat\ brazii care se rostogolesc pe coasta mun]ilor. dar nu este mai pu]in tragic\. ~n zilele de 10. opt ore de munc\ – nimic de m`ncare acas\ –. brazii cresc [i armata barbar\ pare s\ avanseze [i s\ se adune `ntr-un tumult de pene prevestind invazia. * Panelier. Trebuie s\ m\ apropii de idee. reparate cu cartoane. iar creatorul n-are nimic de a[teptat de la un „dicteu“ transcendent. O femeie t`n\r\ spal\ rufele fiindc\ are doi copii [i b\rbatul ei s-a `ntors de la r\zboi cu un ulcer la stomac. Un b\tr`n muncitor `[i poveste[te mizeria: dou\ od\i la o or\ distan]\ de Saint-Étienne. legate cu sfori.carnete_Camus. l`ng\ Chambon-sur-Lignon. apoi mai aproape de mine [i cur`nd voi avea acest [opot `n mine. ~n trenuri se vorbe[te de secet\. imposibil s\-]i dea cineva un foc pe strad\.1 ~nainte de r\s\ritul soarelui. Ciuma. ci faptul c\ a `ntreprins-o. 11. Pe m\sur\ ce soarele urc\ [i cerul se lumineaz\. To]i francezii au un aer de emigran]i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 170 170 ALBERT CAMUS CARNETE 171 * {opotul izvoarelor de-a lungul zilelor mele. 12 ale lunii. „I-ar trebui carne alb\ bine fript\. Str\inul descrie goliciunea omului `n fa]a absurdului. s-ar spune c\ o armat\ de s\lbatici `mpodobi]i cu pene se ive[te de dup\ colin\. [i care profit\ de ultima lumin\ a zilei ca s\ citeasc\. Adolphe ar fi putut s\ fie foarte diferite. cu ochelarii pe nas. * Dup\ un num\r de ani. Camus a petrecut mai multe luni. Pe 18. peste `naltele coline. Asta `nseamn\ uitarea. Unde po]i s\ g\se[ti a[a ceva? I-au dat un certificat pentru a-[i procura cele necesare regimului. Este un progres care se va preciza `n alte opere. `n camere etc. din iarna lui 1942 p`n\ `n S\ m\ conving c\ o oper\ de art\ este ceva uman. Fedra. toat\ lumea fumeaz\. peste c`mpii `nsorite. aure[te v`rful copacilor. Idem `n ora[ele industriale – acel b\tr`n muncitor z\rit la fereastr\. nu se va putea lipsi de o referire la epoca actual\. luminat de doi ochi limpezi [i de o musta]\ alb\ – siluete coc`rjate de dou\ ierni de priva]iuni. Astfel. oamenii merg cot la cot f\r\ s\ se amestece [i se retrag la hotel. Ideea asta mi-a venit `ntr-un trenule] departamental1 `n timp ce vedeam cum defileaz\. el cu obrazul neted. A[a c\ prime[te 1 Camus se ducea s\pt\m`nal de la Chambon-sur-Lignon la Saint-Étienne ca s\ primeasc\ `ngrijiri medicale. ]in`nd cuminte cartea `ntre m`inile cu degete r\sfirate. Este progresul definitiv. `mbr\cate `n haine lustruite [i c`rpite. `n plus. Dup\ aceea. pe care cu greu le voi putea uita: b\tr`ne cupluri de ]\rani. . fe]e [i siluete de francezi. ~n trenuri valizele s`nt obosite. ea cu pielea ca de pergament. de foarte departe [i din spate. un eseu despre Fran]a. * Ceea ce emo]ioneaz\ la Joyce nu este opera. Elegan]a a p\r\sit poporul acesta b`ntuit de mizerie. adunate `n g\ri minuscule. Imposibil s\ scapi. * 1 Din motive de s\n\tate. pe fondul abia decolorat al cerului. acest izvor `n inim\ [i acest murmur de f`nt`n\ `mi va `nso]i toate g`ndurile. Trebuie f\cut\ astfel distinc]ia dintre patetismul `ntreprinderii – care n-are nimic de-a face cu arta – [i emo]ia artistic\ propriu-zis\. Dou\ ore de drum. Via]\ disperat\ [i t\cut\. Prea multe „hazarduri“ de ast\ dat\ `n timpul redact\rii. M\n\stirea din Parma. Totul depindea de autorul lor – st\p`n absolut. dar nu mai pu]in frumoase. Pare s\ se st`rneasc\ o goan\ s\lbatic\ spre vale. prea s\rac ca s\ recurg\ la pia]a neagr\. `nceputul unei lupte scurte [i tragice `n care barbarii din timpul zilei vor goni armata fragil\ a g`ndurilor din timpul nop]ii. Dar. prim\vara lui 1943. o `ntreag\ mul]ime absoarbe f\r\ s\ c`rteasc\ o hran\ infam\ [i iese apoi `n ora[ul `ntunecat. Ciuma demonstreaz\ c\ absurdul nu `nva]\ nimic. la Panelier. Curg `n jurul meu. echivalen]a profund\ a punctelor de vedere individuale `n fa]a aceluia[i absurd. * Ciuma. c`nd soarele a ajuns suficient de sus. E mai pu]in spectaculoas\ aici dec`t `n Algeria. pe care `ntreaga Fran]\ o suport\ a[tept`nd. La gar\. Apoi soarele. brazii nu se disting de ondula]iile care `i sus]in.

Ele plutesc un moment. oft`nd: „Bine. se observ\ mai bine schimbarea anotimpurilor. ~ntre cerul `ntunecat de septembrie [i solul umed.carnete_Camus. ~nc\ mai alerg\m dup\ iluzia unit\]ii. `n dep\rtare c`te un cronc\nit de cioar\. ca aici. ~ntoarcerea acas\ `n seara de Cr\ciun [i cadavrul din fa]a restaurantului. * Nostalgia vie]ii celorlal]i. Sora revine dup\ sinuciderea mamei. Berea Vinga – duminicile la m\tu[a.“ * ~mperecherea cu animalele suprim\ con[tientizarea celuilalt. Saint-Étienne. VII. C`nd natura e banal\. Ci mai degrab\ „Prizonierii“.“ Avakkum1 * ~nt`ia c\tre Corintieni. * {tiin]a explic\ ceea ce func]ioneaz\ [i nu ceea ce este. v\zut\ din\untru. fiu al lui Petru. Jocurile din pivni]\ (Jeanne. Jeanne adun\ to]i nasturii. l\tr\turi r\gu[ite. 2 Epistolele Sf`ntului Apostol Pavel. atras\ de pl`nsete: – Ah. m\car dumneata ajut\-m\! – Nu. „El o a[tepta diminea]a la marginea unui c`mp sub ni[te aluni `nal]i. traducere din rus\ de Pierre Pascal. Vioara fratelui [i orele de muzic\. Scen\ cu femeia: – ~n numele cui vorbi]i? – ~n numele dragostei mele. dar i se suprim\ gr\simile. Prima ploaie de septembrie. actul III. dumneata. * Panelier. un v`nt u[or amestec\ frunzele galbene cu aversa. viespilor. pe jos.). red. B`z`it f\r\ c\ldur\ al 1 Note pentru Ne`n]elegerea. Bucure[ti. diminea]a. avea impresia c\ [i iarna o a[teapt\ cu el pe Marthe. Impermeabilul prea mare – siesta. ~nseamn\ „libertate“. Fapt e c\. Joseph [i Max). ~n timp ce a noastr\. Editura Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. apoi greutatea apei le ]intuie[te brusc la p\m`nt. Gallimard. C\r]ile – biblioteca municipal\. – Ce e asta? Sora iese. * Budejovice. pare dispersat\. * [i nevasta sa printre ghe]urile Siberiei.“ {i ea. [i nu una singur\? * Roman.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 172 172 ALBERT CAMUS CARNETE 173 trei sferturi de litru de lapte. * Roman. Preoteasa: „Mai avem mult de suferit. ~ntre timp ploaia `neac\ peisajul murdar al unei v\i industriale – parfumul acru al acestei mizerii – groaznica disperare a acestor vie]i. Exemplu: de ce specii diverse de flori. chiar [i pe Balzac. S\ nu pun „Ciuma“ `n titlu. Noul Testament. de cl\diri [i de co[uri groase `ndrept`ndu-[i spre cerul `ntunecat v`rfurile lor purt`nd depozitul de zgur\ asemenea unei monstruoase ofrande. ~nt`ia c\tre Corintieni. v\zut\ din afar\. ea formeaz\ un tot. redactat\ [i comentat\ de Bartolomeu Valeriu Anania (n. – Galoufa. Unde a]i mai pomenit s\ hr\ne[ti un b\rbat cu lapte?“ Se `nt`mpl\ s\ i se fure din rufele clien]ilor [i-atunci trebuie s\ le pl\teasc\. cu sirenele care cheam\ la lucru `n mijlocul unei `ngr\m\deli de turnuri. un coco[ care se `nc\p\]`neaz\ s\ c`nte `n spatele colinelor. scena III. (Cortina) * Toate marile virtu]i au o fa]\ absurd\. v`ntul printre frunze. Iar ceilal]i ]in discursuri. `n v`ntul rece al toamnei.“2 1 Mémoires d’Avakkum. versiune revizuit\. Iat\ de ce a atras at`tea spirite. s\ mergem mai departe. `n cea]\. Femeia url\ [i pl`nge. 1993. actul III1. 27: „E[ti legat de femeie? Nu c\uta dezlegare. 1939. fiic\ a lui Marcu. „a[a te `mbog\]e[ti“. Te-ai dezlegat de femeie? Nu c\uta femeie. . p\rinte?“ Avakkum: „P`n\ la moarte. Intr\ slujnica taciturn\. * Copil\rie s\rac\.

f\r\ s\ pl`ng\. dup\ ce a incarnat cu greu. red. `mi red\dea speran]a [i m\ ru[inam c\ am putut avea un moment de descurajare. „La piciorul patului. ~n c\utarea timpului pierdut este o oper\ eroic\ [i viril\: 1) prin constan]a voin]ei creatoare. s\ te minunezi de noutatea lor g`ndindu-te cum o s\ le transforme obiceiul – s\ cau]i `n viitor „familiaritatea“ pe care ]i-o vor da. via]a noastr\ nu depinde niciodat\ numai de sexualite sau. Astfel c\. fiec\rui trandafir [i fiec\rei fl\c\ri.). Exemplul lor m\ `nt\rea. cel pu]in. * ~n tramvai: „S-a n\scut normal. c`nd to]i oamenii v\ vor vorbi de bine. 26: „Vai vou\. * Dup\ Proust. Exemplu: Noaptea. `n clipa c`nd epuizarea [i suferin]a deveneau at`t de mari. „C`nd crizele m\ obligaser\ s\ stau mai multe zile [i mai multe nop]i la r`nd nu numai f\r\ s\ dorm. exist\ prea multe lucruri `n via]a de toate zilele care nu au nici o leg\tur\ cu sexualitatea. „F\pturile care au jucat un rol important `n via]a noastr\ doar rar ies din ea dintr-o dat\ [i `n mod definitiv. [i din c`nd `n c`nd.“ (Sodoma [i Gomora) * Nu se culc\ cu o t`rf\ care-l aga]\ [i pe care o dore[te fiindc\ n-are dec`t o bancnot\ de o mie de franci asupra sa [i nu `ndr\zne[te s\-i cear\ restul. * Zhuangzi (al treilea dintre marii taoi[ti – a doua jum\tate a secolului al IV-lea `. s\ tr\ie[ti din puterea acelor camere de hotel necunoscute. relu`ndu-[i drumul la `nt`mplare. tremur`nd de febr\ `n hainele muiate de apa m\rii. Noul Testament. una dintre aceste imagini sau s-a apropiat de una dintre aceste amintiri.“ Gu. via]a se acoper\ cu . * Sentiment opus fa]\ de cel al lui Proust: `n fa]a fiec\rui ora[. nu este adev\rat c\ natura imit\ arta. * P`n\ la era cre[tin\. dar din c`nd `n c`nd sc\ldat\ `n lacrimi. VI. cit. prin imaginile sexualit\]ii – [i atunci s`ntem `n[ela]i.) are punctul de vedere al lui Lucre]iu: „Pas\rea cea mare se `nal]\ pe v`nt p`n\ la o `n\l]ime de 90 000 de stadii. (n.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 174 174 ALBERT CAMUS CARNETE 175 Luca. Toate femeile devin astfel personajele feminine pictate de Renoir. m\ g`ndeam la un c\l\tor oarecare aruncat pe un ]\rm. E suficient ca a doua zi s\ reper\m strada principal\.“ * Ca atunci c`nd s`ntem atra[i de anumite ora[e (mai totdeauna cele unde am mai locuit) sau de anumite vie]i. S\ colec]ionezi sosirile nocturne `n ora[ele str\ine. ci [i f\r\ s\ m\ `ntind. A[a c\. c\ci totul se ordoneaz\ `n raport cu ea [i ne instal\m. f\r\ s\ beau [i f\r\ s\ m\n`nc. `n c\utarea b\[tina[ilor care puteau fi antropofagi.Hr. de dep\[ire pe care ]i-o creeaz\ un organism de o mie de ori mai complex. sosirile solitare `n ora[ele necunoscute – senza]ia aceea de sufocare. fiec\rui nou apartament. s\ pleci `n c\utarea timpului care n-a venit `nc\.carnete_Camus. Ce vede ea de sus s`nt herghelii de cai s\lbatici `n galop“. Ci marele artist este cel care ne `nva]\ s\ vedem `n natur\ ceea ce opera sa. dar 1 Sf`nta Evanghelie dup\ Luca. Buddha nu este reprezentat fiindc\ e nirvanat. a [tiut s\ izoleze din ea. care totu[i se sim]ea mai bine dup\ dou\ zile. bine`n]eles. 2) prin efortul pe care-l pretinde unui bolnav. adic\ depersonalizat. c\ p\rin]ii lor a[a le f\ceau prorocilor mincino[i“. otr\vit de ierburi veninoase. chiar [i pentru cei mai pu]in spiritualiza]i dintre noi.“ Gu2.1 Ca apostol. `nc`t credeam c\ nu am s\ mai scap niciodat\. Iuda f\cea minuni (Sf`ntul Ioan Gur\ de Aur). convulsionat\ de suflul acelei agonii. `ntr-un mod unic. 2 Gu pentru Guermantes. ochii i-au putrezit. mama avea triste]ea f\r\ g`nduri a unui frunzi[ pe care-l biciuie ploaia [i-l r\scole[te v`ntul. fiec\rei fiin]e. C\ci. Dar dup\ opt zile i s-au lipit pleoapele. ed.

* Budejovice (sau Dumnezeu nu r\spunde)1. ci c\ nu a creat-o. nu pot s\ te las s\ mori. Nou\. dac\ ne convine. Frumuse]e ro[ie.“ Intr\ b\tr`nul. Dar universul acesta nu tinde spre nimic [i nu vine de la nimic pentru c\ este deja des\v`r[it [i a fost des\v`r[it dintotdeauna. acest univers nu au mobilitate [i motivele se armonizeaz\. Nu are tragedie pentru c\ nu are istorie. care nu e cel bun. veninoas\ [i solitar\ ca o ciuperc\ otr\vitoare. Se poate opune teorema XVII teoremei XXIV: una demonstr`nd necesitatea. Octombrie. „Oamenii prefer\ ordinea `n locul neor`nduielii ca [i cum ordinea ar corespunde unui lucru real din natur\“ („Apendice“. fa]a sa r\m`ne totu[i pentru mine chipul fericirii? * Roman. cartea I. Ea: „Oh! E groaznic s\ mori [tiind c\ vei fi uitat\“. Ascult\-m\. Femeia `n ultima scen\: „Doamne. `ntoarce-te spre mine. Un v`nt scurt [i activ f\urea cu un soare sonor. ~n fa]a trupului `n agonie al femeii pe care o iube[te: „Nu pot. B\tr`nul: M-a]i chemat? Femeia: Da… Nu… Nu mai [tiu. Teorema XIV [i marea Scolie din teorema XV care pare s\ nege crea]ia. o bar\ de lumin\ ale c\rei zumzete de albine parveneau p`n\ la mine. Doamne. {i atunci trebuie s\ dorim alte ora[e. ~n iarba `nc\ verde. (Cortina) De c\utat detalii pentru a accentua simbolismul. B\tr`nul: Nu. Bun\voin]\ ar fi mai potrivit. Acest Dumnezeu. Fiindc\ [tiu c\ am s\ te uit. * S\ rezum clar inten]iile mele din Ciuma. Ar putea da dreptate celor care vorbesc de panteismul lui Spinoza? E aici totu[i un postulat (cuv`nt pe care Spinoza `l evit\ `n toat\ Etica): vidul nu exist\ (demonstrat. fa]\ de ierarhia moral\ – o anume echivalen]\ a virtu]ilor [i a relelor `n lumina divin\. * 1 Note pentru Ne`n]elegerea. * Cum se face c\ fiind legat\ de at`tea suferin]e. Splendid\. . se spune. Fie-]i mil\ [i consimte s\ m\ aju]i. ajut\-m\. ai mil\ de mine. frunzele deja galbene.] Nietzsche spune c\ forma matematic\ nu se justific\ la Spinoza dec`t ca un mijloc de expresie estetic\. * Critici despre Str\inul: Impasibilitate. fiindc\ am nevoie s\ fiu ajutat\. ne revine s\ deslu[im consecin]ele [i motivele (de aici forma geometric\). Cuv`ntul este prost ales. Slujnica taciturn\ este un b\tr`n servitor. `n lucr\rile precedente). Teorema XI d\ patru demonstra]ii ale existen]ei lui Dumnezeu. C\ci av`nd puterea s\ creeze toat\ gama de la perfect la imperfect. * Se poate observa la Spinoza cultul a ceea ce este [i nu a ceea ce vrea sau trebuie s\ fie – ura fa]\ de valorile `n alb [i negru. [Dar [i o lume f\r\ art\ – pentru c\ e f\r\ hazard (apendicele la Cartea I neag\ c\ ar exista ur`tul sau frumosul).carnete_Camus. ~ntinde-mi m`na. ce-i drept. Este c`t se poate de inuman. etc. singura unde s`nt `n stare s\ te str`ng `n bra]e“ etc. Dar ajut\-m\. Doamne. ai mil\ de cei care se iubesc [i s`nt desp\r]i]i. Cartea I).qxd 12/12/02 4:31 PM Page 176 176 ALBERT CAMUS CARNETE 177 lungi spa]ii de timp vid ca ni[te piei moarte. Ceea ce ar fi de neconceput pentru el nu e c\ Dumnezeu a creat imperfec]iunea `n acela[i timp cu perfec]iunea. cealalt\ put`nd servi la reintroducerea contingen]ei. Acest lucru nu e sup\r\tor dec`t din punctul nostru de vedere. S\ v\d tot timpul [i s\ exprim `n acela[i timp ambele aspecte. nu putea s\ n-o fac\. pe nicovala verde a c`mpiilor. Totul e dat o dat\ pentru totdeauna. Vezi Etica. Este o lume care cere curaj. Am s\ pierd totul astfel [i vreau s\ te re]in `n aceast\ parte a lumii.

destul de repede. `n toate acele zile. pentru un geniu. Adev\rul e c\ ei nu g`ndesc sau nu scriu dec`t pentru epoca lor. * La r\scruce de v`nturi este unul dintre cele mai mari romane de dragoste pentru c\ se sf`r[e[te prin e[ec [i revolt\ – vreau s\ spun prin moartea f\r\ speran]\. S-ar crede c\ pentru Spinoza natura lui Dumnezeu e mai puternic\ dec`t el – dar `n teorema XXXIII declar\ (`mpotriva adep]ilor Binelui Suveran) c\ este absurd ca Dumnezeu s\ fie supus destinului. m\ `nso]ise. m\ cople[ea un sim]\m`nt de p\r\sire [i m\ aruncam cu u[urare `n ad`ncul disper\rii care. * Curios. E opiul lui. `n fine. dup\ toate zilele acelea c`nd numai voin]a comanda. ~n p\durea de toamn\. Totul este monoton. doream. voin]a este constr`ngere. regretam. retras`nd istoria unei ]\ri. S\ nu vorbe[ti niciodat\ despre `ndoielile tale – oricare ar fi ele. unde mai po]i g\si o toamn\ at`t de conven]ional\? Acum ]\ranii umbl\ pu]in apleca]i – contra v`ntului [i a ploii. Ambiguitatea aceasta exist\ [i `n Str\inul. ~n ea totul adoarme. v`ntul care suspin\ `n jurul casei. Ce dorin]\. mirosul ciupercilor care se usuc\. c`t\ vreme politica `n `ntregimea ei se face prin schimbarea oamenilor. Ca [i Dumnezeu prin natura sa proprie. Istorici inteligen]i. ~n afara ei. Teorema XXXIII restr`nge mai mult aceast\ lume at`t de bine legat\. ~n teorema XXXI. * 23 octombrie. c\reia i se datoreaz\. nici sl\biciune. ceea ce e zborul sacadat al l\custei fa]\ de cel al r`ndunicii. . care voia s\ ignore sentimentul [i lumea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 178 178 ALBERT CAMUS CARNETE 179 Teorema XXV fundamenteaz\ raportul dintre distan]\ [i moduri. Alternativa istoricilor: scepticismul sau teoria politic\ ce nu depinde de schimbarea oamenilor (?) * Acest efort uria[ este.“ * Via]a sexual\ i-a fost dat\ omului ca s\-l deturneze poate de la calea sa adev\rat\. paji[tile acoperite de frunze galbene. fagii formeaz\ pete de un galben auriu sau se izoleaz\ la marginea p\durilor ca ni[te cuiburi mari [iroind de o miere blond\. ~nceput Ciuma are un sens social [i un sens metafizic. `[i utilizeaz\ toate for]ele ca s\ preconizeze cutare politic\. eram `n sf`r[it om… …cerul pustiu al verii. `n care se edifica or\ dup\ or\ acea munc\ ce nu admitea nici distrac]ie.carnete_Camus. Iubeam. Nu se poate continua dec`t `n infern. * „C`teodat\. de ce o supor]i?“ ~ndoielile s`nt tot ce avem noi mai intim. Cu toate acestea ei insist\ s\ apere o politic\ ce nu rezist\ la schimbarea oamenilor. focurile (conurile de brad transformate `n j\ratic sclipeau ro[ietice ca diamantele infernului). castitatea stinge specia [i poate acesta este adev\rul. Chiar ei semnaleaz\ totu[i c\ aceast\ stare de fapt nu a putut dura niciodat\ pentru c\. a lui „a[a este“ – necesitatea e infinit\ – contribu]ia originalit\]ii [i a hazardului e nul\. Ar fi prea u[or s\ i se r\spund\: „Cine te for]eaz\ s\ creezi? Dac\ e vorba de o angoas\ at`t de continu\. Este lumea faptului dat o dat\ pentru totdeauna. Este exact acela[i. `n opinia lor. * Un scriitor nu trebuie s\ vorbeasc\ despre `ndoieli `n fa]a propriei sale crea]ii. cele mai importante epoci ale ]\rii respective. ~n acela[i timp. ce tenta]ie s\ nu mai fie nimic de construit [i s\ abandonez acea oper\ [i acea fa]\ at`t de dificil\ pe care trebuia s\ o modelez. O astfel de iubire nu se poate sus]ine dec`t prin e[ecul final care este moartea. Personajul principal este diavolul. realist\ de exemplu. un alt b\rbat de stat sau un alt regim au venit s\ strice tot. * Octombrie Marile p\duri `nro[ite sub ploaie. lucrurile `[i reiau via]a. marea pe care am iubit-o at`ta [i buzele acestea `ntinse.

nu voi putea niciodat\ s-o definesc. (Geniul e cel care face locul comun. 1 N-am g\sit nimic. pierz`ndu-[i toate culorile. observ\m c\ peisajul acesta. peisajul acesta `nflore[te cu frunze – cire[ii devenind ro[ii. 2 Debarcarea alia]ilor `n Africa de Nord `l desparte pe Camus de ]ara sa [i de ai s\i. „N-a[ [ti s-o definesc foarte bine. * Primul lucru pe care trebuie s\-l `nve]e un scriitor este arta de a transpune ceea ce simte `n ceea ce vrea s\ simt\ al]ii. este: castitatea. de ast\ dat\ asupra ei. ~[i rateaz\ c\snicia. se angajeaz\ `n leg\turi nesatisf\c\toare. * Spune `ntotdeauna: „Asta `n ]ara mea s-ar numi…“1 [i adaug\ o formul\ banal\ care nu apar]ine nici unei ]\ri. Ca ni[te [obolani!2 * Diminea]a totul e acoperit de promoroac\. * Renun]area la tinere]e. travers`nd milenii… Pintenul acela acoperit de copaci [i ferigi p\trunde ca o pror\ la confluen]a celor dou\ r`uri. fagii acoperindu-se de bronz.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 180 180 ALBERT CAMUS CARNETE 181 * Se spune: se sinchise[te ca de o musc\ – [i asta nu ne mai spune nimic. `n arhivele lui Camus. Nu este imoral\. Acolo. Dar pe urm\ talentul trebuie s\ `nlocuiasc\ `nt`mplarea.“ {i a[a p`n\ la sf`r[itul vie]ii. sau o fat\ model. toate fericirile care se ivesc din cauza unei exigen]e mai profunde. Dar numai castitatea este legat\ de un progres personal. a[teapt\. Exist\ [i o parte de noroc la r\d\cina geniului. * 11 noiembrie.) * Idee: refuz\ tot ce i se ofer\. Descotorosit de promoroac\ datorit\ primelor raze de soare. ci lucrurile [i fiin]ele renun]\ la mine. * De reflectat la comentariul despre Don Juan de Molière1. care s\ corespund\ unui proiect de comentariu. a `mb\tr`nit brusc. ticurile verbale ale lui Grand: Ciuma. dar o simt. cerul str\luce[te `n spatele ghirlandelor [i banderolelor unei chermese imaculate. La ora zece. ar]arii galbeni. cel pu]in. Dar cur`nd dup\ aceea devine o `nfr`ngere – [i singura victorie pe care o ob]inem. Un ]inut str\vechi urc\ p`n\ la noi `ntr-o singur\ diminea]\. Dar ajunge s\ privim cum mor mu[tele `ncleiate pe h`rtia lor – aceea f\cut\ special pentru ele – [i `n]elegem atunci c\ inventatorul formulei a contemplat `ndelung aceast\ agonie groaznic\ [i ne`nsemnat\ – acest\ moarte lent\ care va l\sa `n urma ei doar un u[or miros de putrefac]ie. Peste platou se a[tern miile de fl\c\ri ale unei noi prim\veri. v`lcelele [i colinele dispar `n fum. „Nu.“ * Sexualitatea nu duce la nimic. vocile `nv\lm\[ite 1 Cf. * Noiembrie ’42 Toamna. dar e neproductiv\.carnete_Camus. r\m`ne singurul lucru viu `n mijlocul peisajului alb ca ve[nicia. La `nceput reu[e[te din `nt`mplare. c\derea promoroacei pe sol ca un zgomot de insecte albe aruncate unele peste altele. Tinere]ea fuge de mine: asta `nseamn\ s\ fii bolnav. sper\. ~n jur. Exemplu: Asta `n ]ara mea s-ar numi o vreme de vis (sau o carier\ str\lucit\. Nu eu renun] la fiin]e [i la lucruri (nu a[ putea). Po]i s-o practici c`nd nu dore[ti s\ produci. `n momentul c`nd soarele `ncepe s\ `nc\lzeasc\. sau o ilumina]ie feeric\). frunze `nt`rziate desprinz`ndu-se ne`ntrerupt sub povara ghe]ii [i abia tres\lt`nd pe jos ca ni[te oseminte imponderabile. . Exist\ un timp c`nd sexualitatea e o victorie – c`nd o degajezi de imperativele morale. tot c`mpul se umple de muzica cristalin\ a unui dezghe] aerian: mici p`r`ituri ca ni[te suspine ale copacului. C`nd `l privim ceva mai `ndelung.

`n 1943. {tiu mai ales ce `nseamn\ duminica sear\ [i dac\ a[ putea da un sens [i `nf\]i[a ceea ce [tiu. un semn de viitor. [i reluat `n apendice `n Mitul lui Sisif. Un simbol este `ntotdeauna `n general. 2 Cf. * Toat\ arta lui Kafka2 const\ `n a-l obliga pe cititor s\ reciteasc\. articol ap\rut `n L’Arbalète. * N-ar fi trebuit s\ scriu: dac\ lumea ar fi clar\. Taci. Prin con[tiin]\? Dar spiritul este cel care-[i face o imagine despre via]\ ca destin. Nu poate fi tradus cuv`nt cu cuv`nt. arta nu ar exista – iar dac\ lumea mi s-ar p\rea c\ are un sens nu a[ mai scrie. Castitatea d\ dimpotriv\ un sens (lumii). de unde nevoia de dou\ sau trei lecturi. Privesc cum se `ntinde pe cer acea izbucnire de lumin\ care neag\ presim]irile mor]ii. Kierkegaard nu este mistic. . e vorba de o iluzie. el este deci de ordinul inteligen]ei. deasupra mea. Deznod\mintele sale – sau lipsa de deznod\minte – sugereaz\ explica]ii. pentru istorie sau pentru familie. Este un adev\r str\lucitor. Uneori exist\ o dubl\ sau o tripl\ posibilitate de interpretare. Poate fi restituit\ doar mi[carea. * Sexualitatea ne`nfr`nat\ duce la o filosofie a nesemnifica]iei lumii. Dar ar gre[i cel care ar vrea s\ interpreteze fiecare am\nunt la Kafka. a[ putea face dintr-o duminic\ s\rac\ o oper\ de umanitate. Valoarea estetic\ a c\sniciei. A[ezat `n v`rful prorei. Ciuma. care se reg\se[te din plin la orice creator. Nu mai pu]in indiferent\ dec`t toat\ natura [i pacea asta alb\ pe care iarna o aduce `n inimile prea c\lduroase – ca s\-mi `mpace inima mistuit\ de o iubire amar\. din modestie. mult mai solid [i mai emo]ionant. ~n unele cazuri trebuie s\ fii personal. De ad\ugat c\ formula m-ar fi constr`ns s\ reflectez mai bine [i. S\ nu mai fiu silit s\-]i ascult lenta putrezire – [i s\ m\ `ntorc `n fine spre… * Saint-Étienne {tiu ce `nseamn\ duminica pentru un om s\rac care munce[te. Dac\ exist\ un salt la Kierkegaard. primul miros al ierburilor 1 Cf. Rolul eticii [i al esteticii `n formarea personalit\]ii. Dar `ncetul cu `ncetul c`ntecul apelor se `ncorporeaz\ el `nsu[i `n peisaj. iar artistul d\ o traducere a sa `n mare. Dar stadiul religios transfigureaz\ tot. * ~n ]inutul acesta unde iarna a suprimat orice culoare de vreme ce aici totul e alb. Asta pentru c\ niciodat\ n-au fost desp\r]i]i at`]ia aman]i. El critic\ misticismul pentru c\ se desparte de lume – tocmai pentru c\ nu este `n ceea ce este general. f\r\ temei. Concluzia? Nu exist\ destin? * Supralicitarea motivului Euridicei1 `n literatura anilor ’40. morala estetic\ are drept scop originalitatea – [i `n realitate trebuie s\ ajungi la general. ~n sf`r[it. * ~n ce moment se schimb\ via]a `n destin? La moarte? Dar acesta este un destin pentru ceilal]i. Aceasta `n stadiul etic. toate miresmele fiindc\ frigul le acoper\. Taci. * Kierkegaard.carnete_Camus. cel mai mic sunet de vreme ce z\pada `l `n\bu[\. ~n ambele cazuri. care introduce o coeren]\ acolo unde ea nu exist\. Este saltul `n stare pur\. Apologie a generalului. Pentru Kierkegaard. F\r\ s\ scad\ cu un ton. continuu aceast\ navigare imobil\ `n ]ara indiferen]ei. c\ruia totul `i vorbe[te acum de trecut. devine totu[i t\cere. dar prea mult\ vorb\rie. Vederi definitive.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 182 182 ALBERT CAMUS CARNETE 183 ale celor dou\ [uvoaie se aliaz\ `mpotriva t\cerii nem\rginite care-l `nconjoar\. p`n\ la urm\ n-a[ fi scris-o. pl\m`nule! Umfl\-te de aerul acesta pal [i `nghe]at care ]i-e hrana. {i din loc `n loc este nevoie de trecerea a trei ciori fumurii ca s\ se iveasc\ din nou pe cer semnele vie]ii. trebuie s\ avem `ncredere `n hazard. care nu reies `ns\ clar [i care cer ca povestea s\ fie recitit\ dintr-un unghi nou ca s\ apar\ fondate. ~n rest.

care r\m`n de precizat. S`nt un limbaj pe care ast\zi eu s`nt singurul care-l aud `n amintire. iluzia c\ al]ii pot „`mp\rt\[i“ suferin]a lui. `i mai r\m`ne doar pu]in de `nv\]at. 2) dac\ lumea (sau Dumnezeu) nu o pot satisface. * Femeia. * ~n nop]ile din Algeria. Ce-i mai important se afl\ `n alt\ parte. C`nd un om a `nv\]at – [i nu pe h`rtie – s\ r\m`n\ singur `n intimitatea suferin]ei sale. * Dezvoltarea absurdului: 1) dac\ grija fundamental\ este nevoia de unitate. Dar l-au `nzestrat totodat\ cu o virtute mai amar\ care `l face s\ dispre]uiasc\ tot ce poate fi cucerit dup\ ce a `nf\ptuit ceva.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 184 184 ALBERT CAMUS CARNETE 185 de prim\var\ trebuie s\ fie precum chemarea vesel\. fie `ndep\rt`ndu-se de lume. actul II. nu le vei avea niciodat\. Dac\ ai putea `mbr\]i[a totul. ~i revine omului s\-[i creeze o unitate. cu s`nge? Ave]i insomnii din cauza acestei idei? Sim]i]i c\ v\ pune]i via]a `n joc pentru ea? C`]i g`nditori nu s-ar da `napoi! * Pentru publica]ia teatrului: Caligula: tragedie – Exilatul (sau Budejovice): comedie. * S\ ne `nchipuim un g`nditor care. Acolo. ar mai exista oare oboseala? * ~ntrebare: V\ plac ideile – cu pasiune. full of sound and fury. {i totu[i abia atunci ar face dovada c\ este demn de a g`ndi. `n fapt. * Echivalen]a `n Macbeth: „Fair is foul and foul is fair“. Astfel s`nt restituite o moral\ [i o ascez\. Iau totul de la `nceput. `n afara amorului. – ceea ce reprezint\ contraponderea. „And nothing is but what is not. …S\ te bucuri tot timpul este imposibil. dup\ ce a publicat c`teva lucr\ri. c`t\ resim]i estim`ndu-le pe cele pe care le-ai avut deja. trompeta str\lucitoare a senza]iei. Dar de ce? ~n realitate nu te po]i bucura tot timpul pentru c\ nu te po]i bucura de toate. p`n\ la urm\ survine oboseala. asceza sa. signifying nothing“. urletele c`inilor se r\sfr`ng pe spa]ii de zece ori mai mari dec`t cele din Europa. dar ea este de origine diabolic\. t\cerile [i inspira]iile sale. * A tr\i cu pasiunile tale `nseamn\ a tr\i cu suferin]ele tale. * Boala este o m\n\stire care are regula sa. este plictisitoare. ele se `mpodobesc cu o nostalgie necunoscut\ `n aceste ]\ri mici. Cred acum c\ nu aveam dreptate“. Trebuie s\ tr\ie[ti cu una [i s\ taci. * 1 Cuv`nt greu de citit `n manuscris: ezit\m `ntre M [i oui.carnete_Camus. orice ai face.“ {i `n alt\ parte. declar\ `ntr-o nou\ carte: „P`n\ acum am mers `ntr-o direc]ie gre[it\. s\-[i dep\[easc\ dorin]a de a fugi. * Zeii au `nzestrat omul cu mari [i str\lucite virtu]i care-l fac capabil s\ cucereasc\ orice. Garnier traduce „The night is long that never finds the day“ prin: „Nu exist\ noapte oric`t de lung\ care s\ nu ajung\ la zi“ (?) Da1 – „it is a tale told by an idiot. . scena III: „far from this instant there is nothing serious in mortality“. fie `n interiorul lumii. * Pascal: Eroarea vine din excludere. `n realitate. corec]ia. echilibrul [i plata. Sau s\ te culci cu toate [i s\ faci. nimeni nu l-ar mai lua `n serios. Resim]i tot at`ta oboseal\ socotind num\rul de bucurii pe care. Ea nu [tie. – Perfect.

{i-a pus `n g`nd s\ cucereasc\ Rodosul. dar c\ n-o voi mai pl`nge dac\ se l\sa prad\ disper\rii [i-[i pierdea ra]iunea. noiembrie 1951). p. * Prin]esa de Clè ves1. mor din cauza sentimentului. `nc`t `[i pierdu cuno[tin]a [i muri dup\ c`teva zile. Iar ceea ce se simte la lectur\. Trebuie s\ str\ba]i tot t\r`mul iubirii ca s\ g\se[ti flac\ra dorin]ei. * Copil\rie s\rac\..qxd 12/12/02 4:31 PM Page 186 186 ALBERT CAMUS CARNETE 187 15 decembrie S\ accept `ncercarea. la `nceput. |sta e infernul. ~n m\sura `n care s`ntem parte din natura [i os`nda lui. 1887. este o promisiune de fericire. ~ncepe complicat [i se `ncheie `n unitate. Pléiade. 2 Cf. Dar pentru a alunga acest g`nd care i se p\ruse at`t de dificil [i at`t de glorios. „~nsemn\ri despre revolt\“.) „I s-a acordat gra]ierea c`nd nu mai a[tepta dec`t lovitura mor]ii. La el: gresia ars\ din Vosgi. este contrariul indiferen]ei. care prefigureaz\ capitolul I din Omul revoltat. o aprobasem [i o `mp\rt\[isem. Dac\ cel\lalt nu r\spunde. Dar dorin]a `nso]it\ de tandre]e cere timp. Simplitatea ei real\ const\ `n concep]ia despre iubire: Pentru Doamna de La Fayette iubirea e o primejdie. este o constant\ ne`ncredere fa]\ de dragoste. s\ g\sesc prin ea unitatea. „Cavalerul de Guise… a luat hot\r`rea s\ nu se mai g`ndeasc\ niciodat\ c\ ar putea s\ c`[tige iubirea Doamnei de Clèves. dar frica `l cuprinsese at`t de tare. se spunea: farfuriile ad`nci. * Frumosul. „I-am spus c\ at`ta timp c`t m`hnirea `[i p\strase limitele. ca de altfel [i citind Prin]esa de Montpensier [i Contesa de Tende. este un foileton complex. E o pudoare viril\.“ (Toate personajele Doamnei de La Fayette care mor. fire[te. * Dorin]a fizic\ brutal\ e u[or de satisf\cut. Acault. cf. Fiindc\ `nsu[i b\rbatul (prin]ul de Clèves) care spune acestea va muri de disperare. Nu chiar at`t de simpl\. Acesta-i postulatul ei. Pe l`ng\ Adolphe. Se diversific\ `n mai multe povestiri. spune Nietzsche dup\ Stendhal. Oare de aceea dore[ti `ntotdeauna cu at`ta greutate. ceea ce iube[ti? * Eseu despre Nostalgia „`nceputurilor“. s\ mori `n diversitate. serviciul de Quimper etc. pare un p\cat u[or) ne-a istovit puterile [i dragostea de via]\.“ Magnific.“ „Ceea ce spusese Doamna de Clèves despre portretul lui l-a readus la via]\ f\c`ndu-i cunoscut c\ pe el nu-l ura. a c\rui grandoare s\-l poat\ preocupa. spiritul absurd revolt\2. – Se ivea `n mine dorin]a de a alege. * Dac\ e adev\rat c\ crima istove[te orice facultate de a tr\i a unui om (vezi mai sus)… Prin asta crima lui Cain ([i nu cea a lui Adam care. Exemplu: sf`[iat `ntre lumea care nu `i e suficient\ [i Dumnezeul pe care nu-l are.F. suferim de acel straniu r\gaz [i de acea inadaptare melancolic\ ce urmeaz\ dup\ prea marile efuziuni [i dup\ gesturile istovitoare. De `n]eles de ce sentimentul `i inspir\ o asemenea spaim\. `n Existen]a (1945). Dar se vede bine c\ el este pe p\m`nt. „L’intelligence et l’Echafaud“. * S\r\cia este o stare a c\rei virtute e generozitatea. vasul care e pe [emineu etc. 1 M. (Ceea ce.carnete_Camus. trebuia s\ se g`ndeasc\ la altceva. ce poate promite? * …C`nd totul a fost acoperit de z\pad\ mi-am dat seama c\ u[ile [i ferestrele s`nt albastre. Dar nu e uscat\. . Idem: tema relativului – dar relativul cu pasiune. Cain a golit dintr-o dat\ pentru noi toate posibilit\]ile de via]\ efectiv\.“ Cuv`ntul `i arde gura. Este pudoarea marilor noastre secole. `n Confluences. Hommage à Gide (Nouvelle N. Diferen]a esen]ial\ c`nd m\ duceam la unchiul meu1: la noi obiectele nu aveau nume.R.) 1 Cf. Dar dac\ el nu este chiar fericirea. pus\ al\turi.

cu lemnul putred. * I Mama – Nu. * Budejovice (sau Exilatul). n-am auzit niciodat\ cuvintele astea. e mai obscur. este deposedat. Iubirea ei e metafizic\. V Sora – Ruga]i-v\ la Dumnezeu s\ v\ fac\ de piatr\. Iubire. Sora – Lumea e f\cut\ ca s\ mori `n ea. str`ng`ndu-se `n jurul trunchiului mort – [i-a proiectat crengile de jur-`mprejur [i deasupra – nu s-a l\sat dobor`t. Nimic. B\tr`nul r\m`ne un moment nemi[cat. Pentru c\ mi-am iertat singur\ viitorul. lumea asta nu-i deci f\cut\ pentru mine [i casa asta nu-i a mea. Sora – Ce vrea s\ `nsemne cuv`ntul \sta? (Pasaj) Femeia – Iubirea este bucuria mea trecut\ [i durerea mea de azi. * Lumea absurd\ nu admite dec`t o justificare estetic\. Pa[i. Ceea ce o atrage pe Anne la Thomas e moartea pe care o poart\ `n el. Sun\. Fiindc\ `n acel moment ea [tie [i nou\ ne place s\ nu [tim. nici nu mai atinge p\m`ntul.) Aminadab. apoi pleac\. mort de mult. (L`ng\ ferm\. – Nimic. Fi]i asem\n\tor Lui ca s\ nu mai cunoa[te]i din lume dec`t apa ce [iroie[te [i soarele ce `nc\lze[te. Poate c\ tocmai acest r\gaz ne va salva. bucurie [i durere. Sora – ~n numele a ce? Femeia – ~n numele iubirii mele. Voiam s\ [tiu dac\ r\spunde cineva. Idem: `mp\r]it `ntre relativ [i absolut. Pa[i. v\ spun. [i mut ca piatra. dintre care unul. Este o form\ nou\ a Mitului lui Orfeu [i Euridice (de notat c\ `n ambele c\r]i impresia . IV Actul 2. O clip\ nemi[cat [i t\cut `n fa]a u[ii. Fiica – Ce nume[ti tu salvare? Mama – Iertarea ve[nic\. Apare b\tr`nul mut. Dar tot ea face cunoa[terea inutil\: progresul ei e steril. S\-i acord\m aceast\ pauz\ [i aceast\ oprire. Atunci trebuie s\ recite[ti [i totul se lumineaz\ – dar `n lumina f\r\ str\lucire care scald\ asfodelele din locul mor]ii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 188 188 ALBERT CAMUS CARNETE 189 alege cu pasiune lumea.carnete_Camus. II Idem: vezi mai sus. E surd. * Romanele metafizice ale lui Maurice Blanchot Thomas obscurul. De aceea se deta[eaz\ de el `n momentul mor]ii. * Nietzsche – Tot ceea ce este decisiv se construie[te doar pe un „orice ar fi“. Cheia c\r]ii e dat\ `n capitolul XIV. Chiar [i pe plan fizic: nu posezi cu adev\rat dec`t o necunoscut\. Dar trunchiul viu nu s-a l\sat `n\bu[it. {i-a `ngro[at `mbr\]i[area de scoar]\. vorbe[ti un limbaj pe care nu-l `n]eleg. dac\ soneria func]ioneaz\. doar moartea e adev\rata cunoa[tere. `n ciuda aparen]elor. Condi]ia posesiunii e ignoran]a. A r\mas lipit de primul [i am`ndou\ `mpreun\ `l reprezint\ destul de bine pe Thomas. sare cu `nfocare `n relativ. Thomas descoper\ `n el moartea care-i prefigureaz\ viitorul. * Acum c`nd `i cunoa[te pre]ul. spuse cel\lalt. Medita]ie despre camerele de hotel. S\-i d\m acest r\gaz. iar casele ca s\ dormi `n ele. nu ast\-sear\. III – Ah! spuse el `nainte de a muri. Apropia]i-v\ de piatr\ c`t mai ave]i timp (s\ dezvolt). un copac singuratic. Astfel. T\cere. Sora – Categoric. format din dou\ trunchiuri `mpreunate. Asta e adev\rata fericire [i asta a ales [i pentru sine `nsu[i. Sora – Atunci eu s`nt deja salvat\.

10. S\ introduc atmosfera din Oran. Ceea ce le lipse[te este imagina]ia. naturalul. IX. A doua versiune Biblia: Deuteronomul. 2 Stéphan. XII. ce monoton este Ieremia?“ Personaj suplimentar: un separat. 12. Iar remediile pe care le imagineaz\ ajung abia la nivelul unui guturai.“ Moralitatea ciumei: nu a servit la nimic [i nim\nui. Demersurile sale: vrea s\ ob]in\ un permis de liber\-trecere sub pretext „c\ nu este de aici“. s\ ar\t c\ mai `nt`i sufer\ pentru c\ nu s-a al\turat celuilalt [i pentru at`tea lucruri r\mase `n suspensie.“ * Ini]ial1.? Cei care-[i descoper\ un purice. o cronic\. 4. Un capitol despre boal\. „Fiecare-[i caut\ pustiul [i de `ndat\ ce l-a aflat. Personajul Stéphan nu e dezvoltat suficient. S\ dezvolt critica social\ [i revolta. Vor pieri (s\ dezvolt). XXI. primele 3 p\r]i compuse din jurnale – carnete – note – predici – tratate – [i din relat\ri obiective erau menite s\ sugereze. Leviticul. 25. 10. „Constatau `nc\ o dat\ c\ durerea fizic\ nu venea niciodat\ singur\. 19. S\ pun totul `n stil indirect (predici – jurnale etc. Un capitol despre mizerie. 15. 12. Ieremia. .qxd 12/12/02 4:31 PM Page 190 190 ALBERT CAMUS CARNETE 191 de oboseal\ pe care personajul pare s-o resimt\ [i pe care `n acela[i timp i-o transmite cititorului este o impresie artistic\). XXVIII. fra]ilor. 15. 7 [i 9. Nimeni nu va spune c\ nu-l voi putea `ndura pe al meu. XIV. Ie[irea. Ei se instaleaz\ `n epopee ca la un picnic. Ultima parte. Dac\ moare. s\ intrige [i s\ dezv\luie profunzimile c\r]ii. * Ciuma. E un adev\r lipsit de viitor. * Versiunea a doua Ciuma pitoreasc\ [i descriptiv\ – mici fragmente documentare [i o diserta]ie despre flageluri. Asta `nseamn\ s\ ating\ str\fundurile ciumei. XXXII. Observau astfel – contrar opiniei curente – c\ dac\ unul dintre privilegiile atroce ale condi]iei umane este s\ mori singur. S\ urm\resc p`n\ la sf`r[it tema desp\r]irii. Aten]ie: astmul nu justific\ vizitele at`t de numeroase. Doar cei pe care moartea i-a atins `n ei `n[i[i sau `n apropia]ii lor au `nv\]at ceva. Nu g`ndesc la scara flagelurilor. Stéphan2 – capitolul 2: Blestem\ dragostea care l-a frustrat de tot restul. Pentru predic\: „A]i remarcat. Eroism civic. IV. V. trebuia s\ traduc\ prin ele [i numai prin ele semnifica]ia general\. 12. o imagine nu mai pu]in crud\ [i nici mai pu]in adev\rat\ este tocmai aceea c\ omului nu-i este niciodat\ dat s\ moar\ `ntr-adev\r singur. S\ redactez un raport general despre cium\ la O. VI. 1 Dup\ Ini]ial manuscrisul indic\ „vezi carnet“ – paragraful care urmeaz\ a fost reg\sit `n Carnetul de `nsemn\ri pentru Ciuma. IX. Dar c`te probleme ridic\ asta. Amos. un exilat care face tot posibilul ca s\ ias\ din ora[ [i nu poate. XXIV. Iezechiel. 24. personaj care figureaz\ `n prima versiune a Ciumei. VI.carnete_Camus. Fiecare parte trebuia de asemenea s\ str`ng\ ceva mai mult leg\turile dintre personaje – [i trebuia s\ fac\ s\ se simt\ prin fuziunea progresiv\ a jurnalelor `ntr-unul singur [i s-o des\v`r[easc\ `n scenele din partea a patra. Nimic „for]at“. VII. `l socote[te prea aspru. compus\ doar din evenimente. 21. Dar adev\rul astfel cucerit nu-i prive[te dec`t pe ei. XXVI.) [i u[urarea monoton\ prin tablouri ale Ciumei? Categoric trebuie s\ fie o relatare. Urmarea `l prevedea ceva mai amplu. 29. ci `ntotdeauna `nso]it\ de suferin]e morale (familie – iubiri frustrate) care-i d\deau profunzime. Poate: s\-l refac pe Stéphan `n `ntregime suprim`nd tema iubirii.

„Desigur. peste trei sate [i un r`u. cu mijloace de detectiv. din aceast\ privin]\. Concomitent s\lb\ticie [i nevoie de c\ldur\. iar `n fa]a ei singurul cuv`nt de ordine al unui om este revolta. Personajele `i dau sensul mai profund. atins de cium\. la fel ca toate relele de pe lume [i ca lumea `ns\[i. De l\rgit. dar nu le mai resim]eau acuitatea. Din marele elan de la `nceput nu le mai r\m`nea dec`t o deprimare `ntunecat\ care-i f\cea s\ uite `ns\[i cauza acestei constern\ri. alearg\ pe o colin\ [i-[i cheam\ so]ia cu strig\te puternice peste zidurile ora[ului. „{tiau foarte bine c\ trebuie s\ termine – sau cel pu]in s\ doreasc\ sf`r[itul – [i prin urmare `l doreau. c\ `]i deschide ochii. Relativul e cel care triumf\ sau. Oric`t\ grandoare ar extrage unii indivizi de pe urma flagelului. De ad\ugat detalii despre „epidemie“. te oblig\ s\ g`nde[ti. S`nt chema]i medici din exterior.“ To]i caut\ pacea. La `nceput: miros de ]igar\. ceea ce e adev\rat despre relele lumii [i despre lumea `ns\[i e adev\rat [i despre cium\. cu ciuma. Un capitol despre p\rin]ii izola]i `n lazarete. dar f\r\ entuziamul de la `nceput – [i numai cu motivele foarte clare pe care le aveau ca s\-l doreasc\. de asemenea. Sf`r[itul p\r]ii I. Care e idealul omului c\zut prad\ ciumei? – O s\ v\ vin\ s\ r`de]i: e cinstea. Insuli]e de lumin\ `n ora[ul `ntunecat spre care converge un popor de umbre ca o colonie de parameci c\zu]i prad\ unui heliotropism. Nu poate judeca nimic. De l\rgit. cei care erau `n stare s\ mediteze au fost for]a]i s\ mediteze. Exilatul. De fapt. {i `n acest exil. Pentru a le concilia: cinematograful – unde stau `nghesui]i unul `ntr-altul f\r\ s\ se cunoasc\. nu exista cale de mijloc. [tim c\ ciuma are binefacerile ei. peste c`mp. S\ subliniez asta. Critic\ social\. trebuie s\ fie nebun. La sf`r[itul ciumei. ~n fond. Ceea ce mi se pare a caracteriza cel mai bine aceast\ epoc\ e desp\r]irea. sc`nteile asfin]itului reflect`ndu-se slab `n geamuri. Pentru exilat: seara `n cafenelele unde se am`na c`t mai mult posibil ora de aprins lumina pentru a economisi electricitatea. To]i au fost separa]i de restul lumii. iar ceilal]i s\ tr\iasc\ o via]\ de animal h\ituit. Astfel descopereau via]a personal\“. to]i locuitorii au un aer de emigran]i. mai exact. (?) Cottard pe dos: s\ descriu comportamentul s\u [i s\ dezv\lui la sf`r[it c\-i era fric\ s\ nu fie arestat. criminal sau la[ cel care ar consimte ciuma. Oamenii spun: nu g\se[ti nimic `n ziar.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 192 192 ALBERT CAMUS CARNETE 193 Evenimentele [i cronicile trebuie s\ dea sensul social al Ciumei. unde crepusculul invadeaz\ sala ca o ap\ cenu[ie. De suprimat: „la `nceput – `n fapt – `n realitate – `n primele zile – cam `n aceea[i epoc\“ etc. de cei pe care-i iubeau sau de obiceiurile lor. ~nt`lnirea administra]iei. (?) De ar\tat de-a lungul `ntregii opere. Este. Separa]ii – partea a doua: „Erau izbi]i de mul]imea nimicurilor care contau mult pentru ei [i care nici nu existau pentru ceilal]i. c\ Rieux este povestitorul. Ciudata cium\? Partea I este o expunere care ar trebui s\ fie foarte rapid\ – chiar [i `n ziare. Dar toate acestea `n mare. nu poate duce dec`t la rezultate comice [i scandaloase. Ziarele nu mai au nimic altceva de relatat dec`t pove[ti despre cium\. (?) O prefa]\ a povestitorului cu considera]ii despre obiectivitate [i despre m\rturie. Dar. Separatul evadeaz\ pentru c\ nu poate a[tepta ca ea s\ `mb\tr`neasc\. O tem\ posibil\: lupta dintre medicin\ [i religie: puterile relativului ([i ce relativ!) `mpotriva celor ale absolutului. care este o entitate abstract\. la sf`r[it. Tarrou este omul care poate s\ `n]eleag\ tot – [i care sufer\ din cauza asta. Progresia cazurilor de cium\ trebuie calchiat\ dup\ cea a [obolanilor. cel care nu pierde. observ`nd suferin]a fra]ilor no[tri. tocmai asta . care este cea mai concret\ dintre toate for]ele. marmora meselor [i sp\tarele scaunelor lucind slab: este ora p\r\sirii.carnete_Camus. Aveau atitudinea triste]ii [i a nefericirii.

{i dac\ trebuie s\ pl\tim cu moneda suferin]elor [i a renun]\rii. erau doar prad\ disper\rii. par ni[te migdali `nflori]i. adic\ am motive s-o iubesc [i motive s-o detest. 43) Distinc]ia sa `ntre oamenii de ac]iune [i oamenii f\cu]i pentru suferin]\. foarte aproape de apa `nghe]at\. M-am legat de ]ara asta. c\ ciuma va `nceta. `i pip\iau marginile iritate. Totodat\ vreau s\ extind aceast\ interpretare la no]iunea de existen]\ `n general.“ – „Dar c`teodat\. ci doar cele o mie de mici ace arz\toare ale apei gazoase.“ – „~[i d\deau seama uneori c\ r\m\seser\ `n prima faz\. ed. cit. * Nu-s f\cut pentru risipire. c\ cel absent se va strecura `n ora[. Limonada pe care o `nghi]i: nu sim]i deloc cum trece lichidul. * Aici nu se cunoa[te setea [i senza]ia de sec\tuire care pune st\p`nire pe `ntreaga fiin]\ dup\ un drum str\b\tut `n soare [i prin praf. ~nc\ mai aveau speran]\. Pentru Algeria. via]a lor le p\rea c\ formeaz\ acum un tot. ~ntrebare: Se poate iubi o ]ar\ cum ai iubi o femeie? * Ciuma. de t\cere – [i de suferin]\ moral\. XX. versiunea a doua. desprinz`ndu-se treptat de f\ptura care le inspirase aceste sentimente. – C`t\ vorb\rie. Pentru ca ea s\ fie refugiul care `]i d\ putere `n momentul dorit. (n. ~n ]ara asta ochii se confrunt\ cu o perpetu\ confuzie `ntre prim\var\ [i iarn\. Astfel deveneau infideli din dragoste. Separa]ii Separa]ii `[i dau seama c\. 1 Sf`nta Evanghelie dup\ Matei. `n realitate.“ Vreau s\ exprim prin intermediul ciumei sufocarea de care am suferit cu to]ii [i atmosfera de amenin]are [i exil `n care am tr\it.) . red. n-au `ncetat niciodat\. simt o pasiune ne`nfr`nat\. `[i reg\seau suferin]a proasp\t\ [i o dat\ cu ea chipul r\scolit al dragostei lor. `n prima faz\. Astfel ciuma le restituia unitatea. rana li se deschidea iar. Cottard spune: trebuie s\ fie bine la `nchisoare.“ „V\zut\ de la distan]\. c`nd pl\nuiau s\ arate `ntr-o zi sau alta cutare lucru cut\rui prieten care nu mai era acolo. se sim]iser\ mai slabi [i sf`r[iser\ prin a ceda primei f\g\duieli de tandre]e. s\ pl\tim. * Puritatea inimii la Kierkegaard.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 194 194 ALBERT CAMUS CARNETE 195 era nefericirea. Atunci aderau la ea cu o for]\ nou\. * Pentru c\ cerul e albastru. dar poate [i un parapet. * 15 ianuarie Boala este o cruce. {i trezi]i brusc.carnete_Camus.“ „Iar c`nd duhul necurat a ie[it din om. ~nainte. s\ spere ceva: c\ scrisorile vor veni. Abia `n faza a doua nu mai sper\. Idem: momentele `n care se las\ s\ alunece spre cium\ [i nu mai sper\ dec`t `n somnul ei. Idealul `ns\ ar fi s\-i lu\m for]a [i s\-i refuz\m sl\biciunile. A doua faz\ a `nceput c`nd `ntr-adev\r n-au mai putut s\ g`ndeasc\ dec`t `n termenii ciumei. Ciuma va da imaginea celor care `n r\zboiul acesta [i-au avut partea lor de reflec]ie. dimpotriv\. Noul Testament. Iar locuitorii: poate c\ ciuma te elibereaz\ de toate. Trebuie s\ moar\ sau s\ tr\deze. umbl\ prin locuri f\r\ ap\ [i caut\ odihn\ [i nu g\se[te“1 (Matei. copacii acoperi]i de z\pad\ care-[i `nal]\ crengile albe pe malul r`ului. de[i o avuseser\ – sau mai cur`nd c\ nu erau capabili s\ o tr\iasc\ dec`t odat\ lipsi]i de ea. Fiindc\ din suferin]a lor din dragoste nu p\straser\ dec`t gustul [i nevoia de dragoste [i. Trebuie deci s\ conchidem c\ oamenii ace[tia nu [tiau s\ tr\iasc\ cu unitatea lor. Dar `n acel moment s`nt din fericire atoni (sau via]a le d\ motive noi de interes). Geniul este deci at`t de lent! „Disperarea e hotarul unde se `nt`lnesc `ntru aceea[i neputin]\ furia unui egoism cuprins de-o la[\ team\ [i temeritatea unui spirit cuprins de-o `nc\p\]`nare orgolioas\. `n toiul nop]ii. Astfel mul]i nu au fost fideli. o dorin]\ de a m\ l\sa `n voia volupt\]ii de a iubi.

* Ciuma. Puritatea inimii pentru Kafka este unitatea. {i tot ceea ce nu dureaz\ – [i numai ceea ce nu dureaz\ – ne apar]ine. ci din indiferen]\) [i c\ restul p\streaz\ `ntotdeauna posibilitatea de a se interesa de altceva.carnete_Camus. c\ numai voin]a noastr\ leag\ aceste fiin]e de noi – `nceta]i s\ scrie]i sau s\ vorbi]i. Concluzie: s\ ne resemn\m accept`nd impuritatea? S`nt departe de bine [i mi-e sete de unitate. fiindc\ g\se[te `n ea sub o form\ fulgurant\ imaginea condi]iei sale lipsite de viitor ([i nu cum spun ideali[tii pentru c\ se apropie de o anumit\ form\ a eternului). Fiind de la sine `n]eles c\ nu exist\ dec`t un fel de a dura care este acela de a dura ve[nic [i c\ nu exist\ cale de mijloc. versiunea a doua Separa]ii `[i pierd sim]ul critic. `nseamn\ de fapt a regenera cel mai arz\tor [i mai perisabil dintre sentimentele umane (Platon: „Dac\ am fi zei. a[adar. Facem parte din lumea care nu dureaz\. Bucure[ti. Voin]a [i spiritul c`[tig\ din asta. s\ retragem din eternitate iubirea sau cel pu]in s-o retragem de la cei care o travestesc `ntr-o imagine a eternit\]ii. Dar inima? * Toat\ problema absurdului ar trebui s\ se concentreze `n jurul unei critici a judec\]ii de valoare [i a judec\]ii de fapt. Dar nu exist\ judecat\ de valoare despre iubirea durabil\ (pe acest p\m`nt) [i cea care nu este durabil\. s\ m\n`nce [i s\ tr\iasc\ `n veci!. Toate astea ilustreaz\ faptul c\ absurditatea `[i are formula `n opozi]ia dintre ceea ce dureaz\ [i ceea ce nu dureaz\. Dup\ ce ai extras din angoas\ filosofia: s-o extragi din fericire. V\d de pe acum obiec]ia: `nseamn\ c\ n-a]i iubit niciodat\. cunosc`nd binele [i r\ul. mai ales.»“1. Tipul: Heathcliff. n-am cunoa[te iubirea“). pentru c\ de-abia atunci te salvezi prin speran]a cea adev\rat\“. * Eseu despre revolt\. * Ceea ce lumineaz\ lumea [i o face suportabil\ este sentimentul obi[nuit pe care-l avem despre leg\turile noastre cu ea – [i mai ales despre ceea ce ne une[te cu fiin]ele. Vechiul Testament. iar noi la acel frig imens din care tandre]ea uman\ ne scosese pentru o clip\. Dar aceast\ iubire e `n afara eternului. joc al circumstan]elor `n ceea ce se nume[te o dragoste sau o prietenie. Po]i s\-i vezi pe cei mai inteligen]i dintre ei c\ut`nd `n ziare sau `n emisiunile radiofonice mo- tive s\ cread\ `ntr-un sf`r[it rapid al ciumei. {i acum nu cumva s\-[i `ntind\ m`na [i s\ ia roade din pomul vie]ii. E cel mai uman dintre sentimente cu tot ceea ce implic\ cuv`ntul ca limitare [i exaltare totodat\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 196 196 ALBERT CAMUS CARNETE 197 Idem pentru Kafka: „Trebuie s\ love[ti de moarte speran]a p\m`nteasc\. Idem: a regenera iubirea `n lumea absurd\. c`nd `n]elegem.. atunci lumea se `ntoarce la noaptea ei. * Text curios din Genez\ (III. E ceva ireparabil. De aceea omul nu se realizeaz\ dec`t `n iubire. un viitor – [i pentru c\ tr\im ca [i cum singura noastr\ sarcin\ ar fi aceea de a avea rela]ii cu fiin]ele. c\sc`nd plictisit. Rela]iile cu fiin]ele ne ajut\ `ntotdeauna s\ continu\m pentru c\ ele presupun mereu noi dezvolt\ri. c`nd ne imagin\m astfel tot ce este `nt`mpl\tor. 22) „{i a zis Domnul Dumnezeu: «Iat\ Adam s-a f\cut ca unul dintre Noi. 1 Facerea. izola]i-v\ [i le ve]i vedea topindu-se `n jurul vostru – c\ majoritatea au `n realitate spatele `ntors (nu din r\utate. 1991. S\ l\s\m asta. ~n felul acesta se revalorizeaz\ fidelitatea. Nu exist\ puritate `n afara lui Dumnezeu.. Dar `n zilele c`nd devenim con[tien]i c\ nu este singura noastr\ sarcin\. O iubire fidel\ – dac\ nu s\r\ce[te – este pentru om un mod de-a men]ine c`t mai mult cu putin]\ ceea ce-i mai bun `n el. * 10 februarie Patru luni de via]\ ascetic\ [i solitar\. nutrind speran]e de[arte [i resim]ind spaime gratuite la lectura unor considera]ii pe care un ziarist le-a scris cam la nimereal\. . Se cuvine. Dar vorbim de unitate [i de bine. Editura Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române.

Dar tot astfel. orele se lungesc [i caut s\ nu m\ pierd `n jocuri de imagini. c\ exist\ ceva adev\rat `n orice teorie [i c\ nici una dintre marile experien]e ale umanit\]ii. `n orice caz. Omul a avut puterea s\ devin\ egalul lui Dumnezeu.“ Practic: nu exist\ dec`t oameni singuri `n roman. Dup\ ce le orbise spiritul. Duminica desigur. * Ciuma. Idem: un capitol despre teroare: „Oamenii pe care `i ridicau seara…“ ~n capitolul despre lazarete: rudele s`nt deja separate de mort – pe urm\. mi-e at`t de aproape. La limita inteligen]ei se [tie. Pascal [i Sade. ca [i Pascal. nu este ne`nsemnat\ a priori. Aceasta pare s\ introduc\ `n via]a ideilor un anumit oportunism.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 198 198 ALBERT CAMUS CARNETE 199 {i sabia de foc care gone[te omul din Eden „se rotea `ncolo [i-ncoace ca s\ p\zeasc\ drumul ce duce la pomul vie]ii“. * Ciuma. fiindc\ nici Nietzsche [i nici noi `n[ine nu pierdem con[tiin]a celeilalte laturi a problemei [i este vorba doar de o reac]ie de ap\rare. {i totu[i nu mi-am dat seama de aceast\ particularitate personal\ dec`t la v`rsta de treizeci de ani. din motive sanitare. experien]a lui Nietzsche ad\ugat\ la a noastr\. Separa]ii au dificult\]i cu zilele s\pt\m`nii. * Gustul pietrei e ceea ce m\ atrage poate at`t de mult spre sculptur\. f\r\ m\sur\. Astfel `nc`t separarea devine general\. dimpotriv\. {i iat\ c\. m\ las s\ alunec. p. ca [i cea a lui Pascal la cea a lui Darwin. Bianquis. Greu de cunoscut rolul enorm pe care l-a jucat `n via]a mea. Ostenit de a `ndrepta `ntruna panta g`ndului. „Nu ceruser\ nimic ciumei. nu era suficient s\ fie separa]i de lume. {i anumite zile consacrate pe timpuri anumitor ritualuri. Ea red\ formei omene[ti greutatea [i indiferen]a f\r\ de care nu-i v\d grandoarea. Dar numai `n aparen]\. [i Dumnezeu s-a temut de el [i l-a men]inut `n ascultare. Idem: despre responsabilitatea divin\. De aceea lui Nietzsche i se pare necesar s\ atace cu argumente puternice cre[tinismul [i pe Socrate. chiar dac\ `n aparen]\ ele s`nt foarte opuse. cam monstruoas\. Nietzsche (Origine de la Philosophie. versiunea a doua. ~n cele din urm\. Trebuie s-o cau]i `n alt\ . Dar situa]ia impune o alegere. Uneori `n tren. `n construc]ii ce mi se par sterile. (Dar toate acestea nu pot fi adev\rate dec`t cu vreo duzin\ de nuan]e suplimentare. foarte uman. chiar dac\ se numesc Socrate [i Empedocle. 208): „Socrate. * Ceea ce m\ deranjeaz\ `n exerci]iul g`ndirii sau `n disciplina necesar\ operei este imagina]ia. S\ fac din tema separ\rii marea tem\ a romanului. versiunea a doua Cau]i pacea [i mergi spre fiin]ele care s\ ]i-o dea. mai trebuia ca [i ciuma s\-i separe de modestele lor crea]ii zilnice. mai bine zis: orele zboar\ ca fulgerul [i iat\-m\ ajuns `nainte de a-mi fi dat seama. Dar ele nu pot da la `nceput dec`t demen]\ [i confuzie. fiindc\ epoca noastr\ amenin]\ s\-i `nlocuiasc\ cu valori care reprezint\ nega]ia oric\rei culturi. `n autobuz. To]i s`nt exila]i `n singur\tate. vine un moment c`nd m\ las `n voia sor]ii. a lui Callicles la cea a lui Platon restituie tot registrul uman [i ne red\ patriei noastre. S`mb\ta dup\-amiaz\. ~[i creaser\ cu r\bdare `n miezul unei lumi de ne`n]eles un univers al lor. Astfel `ncepe legenda lui Zeus [i a lui Prometeu. iar Nietzsche ar risca s\ ob]in\ `n acest mod o victorie pe care nu [i-ar dori-o. ea le smulgea acum inima. * Un spirit c`t de c`t deprins cu gimnastica inteligen]ei [tie. * Eseu: un capitol despre „fecunditatea tautologiilor“. s-o readuc spre hrana de care am nevoie. cu certitudine.) De v\zut. este necesar ca noi s\-l ap\r\m ast\zi pe Socrate. Am o imagina]ie dezordonat\. sau cel pu]in ceea ce reprezint\ el. c\ orice eroare provine dintr-o excludere. trebuie s-o m\rturisesc. `n care tandre]ea [i obi[nuin]a `[i `mp\r]eau zilele. `nc`t m\ r\zboiesc mai tot timpul cu el“. se separ\ copiii de p\rin]i [i b\rba]ii de femei. f\r\ `ndoial\.carnete_Camus.

adic\ al imagina]iei precise. * Ciuma. 2) starea de revolt\. To]i au dreptate. devine posibil s\ filosofez – sau mai exact. lumea absurd\ nu se analizeaz\ `n mod riguros. dar numai atunci. Se prea poate. „P`n\ acolo da. * Eseu despre revolt\: una dintre direc]iile spiritului absurd este s\r\cia [i mizeria. Dar lumea aceasta odat\ trasat\ `n linii mari. armonie.carnete_Camus. Din „nimic nu e interesant dec`t…“ reiese: „totul e interesant `n afar\ de…“ – De unde un studiu precis [i riguros – f\r\ concluzii – despre revolt\: 1) mi[carea de revolt\ [i revolta exterioar\. spune Rieux. Ideal curios al omului: `n chiar s`nul naturii. plenitudine etc. `ns\ cerul e mut.“ Astfel apare g`nditorul absurd [i perpetua sa indispozi]ie. de exemplu). Nu o solu]ie a priori. dar care se impune. * S\ ne `nchipuim un g`nditor care spune: „Uite. Dar `n cele din urm\ consecin]ele `mi repugn\ [i m\ retrag. s\-[i fac\ un apartament. Ea se evoc\ [i se imagineaz\. Omul revoltat). te po]i `ntoarce spre fiin]e. Mi[carea de revolt\: `ndrept\]irea ei – impresia c\ toate acestea au durat prea mult – c\ cel\lalt `[i dep\[e[te drepturile (tat\l. Altfel spus. * Eseu despre revolt\. odat\ pus\ prima piatr\ (nu exist\ dec`t una). `n m\sura `n care savureaz\ f\r\ s\ se decid\. deoarece. Nu exist\ dispersie sexual\ f\r\ castitate etc. * Marea problem\ ce trebuie rezolvat\ „practic“: po]i fi fericit [i totodat\ solitar. Triumf\ detaliul [i descrierea. Nu e o analiz\. Tarrou (sau Rieux) iart\ ciuma. Un singur mod de a nu te l\sa „posedat“ de absurd este s\ nu ob]ii avantaje de pe urma lui. dar dup\ aceea nu“ – de continuat analiza. dar acesta ar fi atunci un realism nesatisf\c\tor. Exemplu: un echilibru just `ntre spirit [i lume. dar cu hot\r`re… Putem `mpinge oare la maximum aceast\ separare dintre g`nditor [i sistemul s\u? Nu `nseamn\ asta de fapt c\ revenim la un realism indirect: adev\rul exterior omului – [i care constr`nge. Mai `nt`i. [tiu c\ acest lucru e adev\rat. Idem: contemplarea ca unul dintre scopurile absurde. Dar asta nu m\ `mpiedic\ s\ am (sau mai exact s\ cunosc) o filosofie de preferin]\. Este aplicarea unui anume principiu modern de conduit\ `n via]\ [i `n estetic\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 200 200 ALBERT CAMUS CARNETE 201 parte. ele `]i dau somnul. Astfel filosofia mea de eviden]\ este absurdul. {i atunci. se poate ajunge la o filosofie care le repugn\ spiritului [i inimii. * . dac\ am `n]eles bine – devine chiar necesar. versiunea a doua E bine c\ exist\ terase deasupra ciumei. * V`ntul acesta straniu care alearg\ `ntotdeauna la marginea p\durilor. `n lipsa p\cii. S`nt cerute [i reintroduse analiza [i rigoarea. … G`nditorul fericit este cel care-[i urmeaz\ calea – g`nditorul exilat e cel care refuz\ acest lucru – de dragul adev\rului – cu p\rere de r\u. De v\zut notele din Originea Filosofiei [i din Omul resentimentului1 `n Eseu. 3) revolta metafizic\. Astfel lumea aceasta este produsul g`ndirii `n general. Adev\rul este inacceptabil pentru cel care `l g\se[te. Idem: s\ introduc tema oscila]iei. 1 Lucrare a lui Max Scheler (cf. * Trebuie s\ ne decidem s\ introducem `n elementele g`ndirii o distinc]ie necesar\ `ntre filosofia eviden]ei [i filosofia preferin]ei.

exist\ o relativitate a ne`nsemn\t\]ii. Lipsit de sens [i ne`nsemnat nu s`nt sinonime. cahier des saisons (1959). ~n orice caz va fi posibil s-o „v\rs“ [i `ntr-o antologie a lucrurilor care au sens – `n preg\tire ) etc. Camus riziune. Saltas la edi]ia lui Ubu roi (Fasquelle). etc. majoritatea cuvintelor istorice. Un personaj ne`nsemnat poate fi perfect rezonabil. 3. Poate c\ are o semnifica]ie important\. ea este. Astfel. la urma urmelor. S`nt de prev\zut mai multe volume enorme. Ne`nsemn\tatea nu va fi relativ\ dec`t dac\ se pot da mai multe defini]ii acestui metru-etalon al semnifica]iei. c\s\toria este `ntr-adev\r 1 Cf. Scobitoarea lui Jarry2. ci un lucru care nu are.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 202 202 ALBERT CAMUS CARNETE 203 Antologia ne`nsemn\t\]ii1. Are rela]ie cu ceva care nu este ne`nsemn\tate – care are un sens – o anume importan]\. extr\g`ndu-[i pu]inul sens pe care-l are dintr-o semnifica]ie mai general\. C\ci dac\ i se retrage semnifica]ia de specie. s\ te ocupi de el. Exist\ ac]iuni mari. prefa]a lui J. Cu alte cuvinte. Concluzie: c\s\toria nu este o ac]iune ne`nsemnat\. asupra c\ruia merit\ s\ te opre[ti. religiei. S\ ne oprim la cuvintele acestea. 2. Atunci. {i. speciei [i lui Dumnezeu `nsu[i pu]in le pas\ dac\ eu r\sucesc clan]a spre dreapta sau spre st`nga. Societ\]ii. pot face aceast\ antologie ca s\-mi iau o piatr\ de pe inim\.: Sur l’insignifiance. comparabil\ cu ceva mai mare. care reia acest text pe un ton de de- un act ne`nsemnat. Din acest exemplu se vede `n orice caz c\ ne`nsemn\tatea const\ `n semnifica]ia pe care nu o are. Ca s\ lu\m un exemplu contrar.carnete_Camus. nu pot lega acest gest de nici o semnifica]ie `ndeob[te admis\.: Carnete I [i Ciuma. cu numeroase precau]ii [i f\c`nd apel la mai multe nuan]e. Concluzia general\ e c\ exist\ incertitudine `n cazul ne`nsemn\t\]ii. `n general. care se impune aten]iei. Ac]iuni ne`nsemnate: b\tr`nul [i pisica1 – militarul [i t`n\ra fat\ (not\ pentru acest caz. Dar a [ti dac\ o ac]iune este ne`nsemnat\ nu `nseamn\ neap\rat a [ti ce este ne`nsemn\tatea. {i mai `nt`i: ce este ne`nsemn\tatea? Aici etimologia e `n[el\toare. 2 Scobitoarea lui Jarry: cf. de grija de a-mi economisi for]ele. alta pe planul societ\]ii. Concluzie: ac]iunea mea e ne`nsemnat\. de exemplu. cel pu]in nu pe planul valorilor `ndeob[te admise. Nu este ceea ce nu are sens. G`nduri ne`nsemnate. * 1 Cf. Cuvinte ne`nsemnate. va fi pentru mine mult mai important s\ `ntorc clan]a `ntr-o anumit\ direc]ie dec`t s\ m\ `nsor. Deoarece ac]iunile acestea nu par ne`nsemnate celui care le `ntreprinde cu toat\ seriozitatea oficial\. cu excep]ia cazului c\ pentru mine acest obicei este legat. . Trebuie deci ad\ugat c\ ele s`nt ne`nsemnate pentru… c\ un personaj e ne`nsemnat fa]\ de… c\ un g`nd e ne`nsemnat `n cadrul… Cu alte cuvinte. „Cum se spune `n ]ara mea“ – „Cum spunea Napoleon“ – [i. de un gust al eficacit\]ii care poate reflecta o anumit\ voin]\. Altfel spus [i conform sc\rii normale a valorilor. Ceea ce nu vrea s\ spun\ c\ ne`nsemn\tatea este un lucru relativ. [i este cazul indivizilor indiferen]i fa]\ de aceste considera]ii. `ntr-adev\r ar trebui s\ se spun\ c\ lumea este ne`nsemnat\. Aceasta ne `ndreapt\ totu[i pe calea unui progres. o semnifica]ie general\. Probabil. proiecte serioase [i grandioase care s`nt ne`nsemnate. de o conduit\ `n via]\ etc. a[a cum se `nt`mpl\ `n general. pentru a deschide o u[\ `ntorc clan]a spre dreapta mai degrab\ dec`t spre st`nga. care frapeaz\ spiritul. ca orice altceva. care sare `n ochi… etc. a evocat deja anecdota aceasta `n Carnete I. dac\ m\ `nsor `ndeplinesc un act care cap\t\ o semnifica]ie general\ pe planul speciei. social\ sau religioas\. dac\. ne`nsemn\tatea are `ntotdeauna o rela]ie care decide ceea ce este ea. pe acela al religiei [i poate o ultim\ semnifica]ie pe planul metafizicii. ~n acest caz. care merit\ interes. O dau totu[i ca s\ ar\t marea dificultate a `ntreprinderii mele. Nu `nseamn\ nici ceva futil. care are un loc [i-l are pe drept. ~ntr-o oarecare m\sur\. prin el `nsu[i. Am ezitat dac\ s\ introduc povestirea asta `n antologie. Cu toate astea… Plan 1. s-ar putea spune c\ un lucru ne`nsemnat nu e neap\rat ceva care nu are sens. Dar de vreme ce `mi propun s\ fac o antologie a ac]iunilor ne`nsemnate. care „conteaz\“. Acest lucru `ns\ nu este mai bine definit. s\ i te consacri. `nseamn\ c\ [tiu ce este o ac]iune ne`nsemnat\.

pe nici un citat. este o teribil\ aventur\. * Europeanul care face din curaj o voluptate: se admir\. Este posibil s\ ne imagin\m un autor care scrie fiecare dintre romanele sale `ntr-un stil diferit. cel care se supune `n `ntregime obiectului. cu o via]\ exterioar\ c`t mai monoton\ posibil. * Nietzsche. ea `ns\[i practicat\ `n singur\tate.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 204 204 ALBERT CAMUS CARNETE 205 De ce aceast\ antologie? Se va observa c\. ci [i viitorul nostru comun. Nu avem filosofii. De unde interesul antologiei.carnete_Camus. `n final. De aceea ]ineau at`t de mult la concret. Dar nu vrea s\ cear\ nimic cerului. care de acum `nainte mi-a devenit familiar\: ea este lipsit\ de ajutorul durerii. Dar a presim]i moartea la simpla vedere a unei . r\m`ne totu[i ceva. Ea are avantajul extrem de rar `n zilele noastre de a fi cu adev\rat profetic\. totul sf`r[ind prin a deveni obi[nuit. Durerea se aga]\ de prezent. a g`ndurilor mici [i a micilor umori. Buddha predic\ o `n]elepciune f\r\ zei [i c`teva secole mai t`rziu este a[ezat pe un altar. ar fi luat `n r`s. Dar nu v\d ce se poate dori mai mult dec`t s\r\cia legat\ de un timp liber activ. * Senza]ia mor]ii. s`ntem asigura]i c\ cele mai mari g`nduri [i cele mai mari ac]iuni sf`r[esc prin a deveni ne`nsemnate. cea a gesturilor mici. ~ntr-at`t `nc`t o carte de filosofie care ar ap\rea ast\zi f\r\ s\ se sprijine pe nici o autoritate. * Suport\m faptul c\ Molière a trebuit s\ moar\! * 9 martie. De mirare c\ pentru a r\zbuna o asemenea preten]ie nu s-a declarat el `nsu[i un Dumnezeu. [i anume c\ nu mai s`nt judeca]i ceilal]i. * Vechii filosofi ([i pe bun\ dreptate) reflectau mult mai mult dec`t citeau. Ceea ce atrage multe persoane spre roman este c\ aparent e un gen care nu are stil. Resping\tor. Ea descrie practic nu numai partea cea mai considerabil\ a existen]ei. * C`nd cineva alege renun]area `n ciuda certitudinii c\ „Totul este permis“. ~n fapt. Aceasta neag\ absurdul. ci numai comentarii. Iar un g`nditor care [i-ar `ncepe cartea cu: „S\ lu\m lucrurile de la `nceput“. * 1 Un cuv`nt ilizibil. Solu]ia lui: ceea ce nu se poate cere lui Dumnezeu i se cere omului: acesta e supraomul. Tiparul a schimbat asta. Primii brebenei – [i acum opt zile ningea! * Nietzsche cunoa[te [i nostalgia. Via]a are1 drept scop desemnat ne`nsemn\tatea. ~n atitudinea asta exist\ `n acela[i timp modestie [i neputin]\. ea cere o lupt\ care ocup\. ne`nsemn\tatea se identific\ aproape `ntotdeauna cu aspectul mecanic al lucrurilor [i al fiin]elor – cel mai adesea cu obiceiul. Poate c\ e o chestiune de r\bdare. * Nu pot fi suprimate `n mod absolut judec\]ile de valoare. ~nseamn\ c\. Un ideal: cunoa[terea pur\ [i fericirea. nu ar fi luat\ `n serios. comentariu etc. E ceea ce spune Gilson consider`nd c\ epocii filosofilor care se ocupau de filosofie i-a urmat epoca profesorilor de filosofie care se ocup\ de filosofi. {i totu[i… * Pentru Ciuma: exist\ `n oameni mai multe lucruri de admirat dec`t de dispre]uit. Adev\ratul curaj e pasiv: este nep\sarea `n fa]a mor]ii. Ce poate omul s\ doreasc\ mai mult dec`t s\r\cia? Nu am spus mizeria [i nici munca f\r\ de speran]\ a proletarului modern. dovede[te c\ g`ndirea. Citim mai mult dec`t reflect\m. el pretinde stilul cel mai dificil.

f\r\ acest sf`r[it. René `n fa]a Paulinei. (Romanul francez este psihologic pentru c\ nu are `ncredere `n metafizic\. Jurnal al desp\r]irii. f\r\ efort. ogoarele au `nceput s\ fumege.“ Idem: separa]ii. o lume nedes\v`r[it\. Mai bine s\ ai o c\s\torie nereu[it\ dec`t s\ suferi din pasiune. Trei planuri ale operei: Tarrou care descrie `n am\nunt: Stéphan care evoc\ generalul. din fericire. care pentru credincio[i este cea a examenului de con[tiin]\ – ora aceea e grea pentru prizonier – este ora iubirii frustrate. Poate s\-[i supravie]uiasc\ un timp [i asta-i tot.carnete_Camus. (?) Stéphan.) Trebuie s\ fi citit prost Prin]esa de Clèves cel care vedea aici imaginea romanului clasic. o puteau atinge cu m`na. Dar iat-o. O lume `n care nu mai este loc pentru fiin]\. Ce ar fi lumea f\r\ moarte? O suit\ de forme pieritoare [i ren\sc`nde. pentru un timp liber activ. Idem: foamea `i `mpinge pe unii s\ reflecteze. pentru o lume care trebuie s\ moar\. Acea or\ a serii. * Ciuma. vars\ lacrimi de bucurie pur\ – totul e consumat – lacrimile b\rbatului care recunoa[te c\ `n fine destinul s\u a c\p\tat o form\. confiden]ele [i [tirile care ap\reau `n ziare. pe ea. Nu se mai `n]elegea nimic. nu-[i mai imaginau intimitatea care fusese a lor [i nici cum de putuse s\ tr\iasc\ l`ng\ ei o fiin]\ pe care. Dimpotriv\. Ciuma. `n orice moment. * Epigraf pentru Ne`n]elegerea? „Ce se na[te nu merge spre des\v`r[ire [i totu[i niciodat\ nu se opre[te. * Moartea d\ forma sa iubirii a[a cum o d\ vie]ii – transform`nd-o `n destin. iar pe ceilal]i s\ se ocupe de aprovizionare. nu numai ceea ce aducea nenorocire era `n acela[i timp un bine.“ (Montaigne) * Ne putem imagina u[or un european convertit la budism – pentru c\ este asigurat `n privin]a vie]ii de apoi – pe care Buddha o socote[te o nenorocire f\r\ leac – dar pe care el o dore[te din toate puterile. * Separa]ii. o fug\ angoasat\. s-ar fi destr\mat. Se recunoa[te aici o etic\ a Ordinii. cea statornic\. Rieux care `mpac\ totul `n conversia superioar\ a diagnosticului relativ. Idem: la sf`r[itul ciumei. este foarte prost compus. * Desimea norilor s-a sub]iat. * Orice via]\ condus\ de bani este o moarte. Cea pe care o iube[ti a murit `n timpul c`nd o iubeai [i astfel a devenit o iubire fixat\ o dat\ pentru totdeauna – care. De `ndat\ ce soarele a putut ie[i. * Ciudata teorie a Doamnei de La Fayette referitoare la c\snicia considerat\ ca un r\u minor. Nici un popor nu poate tr\i `n afara frumuse]ii. Separa]ii: Jurnal al Separ\rii? „Sentimentul separ\rii a fost general [i s-ar putea crea o idee despre el din convorbirile. Rena[terea rezid\ `n dezinteresarea material\. . ci [i ceea ce era o nenorocire pentru unii era un bine pentru ceilal]i. pentru bucurie. Un asemenea spectacol condamn\ civiliza]ia care i-a dat na[tere. {i aceast\ Europ\ care ofer\ aici una dintre fe]ele ei cele mai constante se `ndep\rteaz\ necontenit de frumuse]e. * Saint-Étienne [i periferia sa.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 206 206 ALBERT CAMUS CARNETE 207 batiste pline de s`nge. Astfel. De aceea are parte de at`tea convulsii [i de aceea va muri dac\ pacea pentru ea nu va `nsemna revenirea la frumuse]e [i gestul de a reda iubirii locul cuvenit. `nseamn\ a fi cufundat din nou `n timp `ntr-un mod vertiginos: este spaima devenirii. Se refer\ necontenit la uman din pruden]\. {i amantul care pl`nge aplecat peste r\m\[i]ele p\m`nte[ti ale iubitei sale.

la fel. ne `nscriem. mut\ [i surd\ stupiditate care ne str\bate c`nd accidentele ne cople[esc. Exist\ `n asta germenele unei satisfac]ii sau al unei complezen]e. * S\ ai for]a de a alege ce preferi [i s\ nu renun]i. Nu cred c\ exist\ alt\ lume unde ar trebui s\ „d\m socoteal\“. cel pe care-l observ\m [i cel care ne transform\. * Absurdul este omul tragic `n fa]a unei oglinzi (Caligula). Dar oricum trebuie s\ d\m socoteal\ `n lumea asta – tuturor celor pe care-i iubim. * . „Pe scurt. s\ te dai la o parte (Dumnezeu sau femeile).“ (Montaigne) * Idem (despre triste]e): „Fac parte dintre cei mai scuti]i de aceast\ patim\ [i nici n-o iubesc. * Nu pot tr\i `n afara frumosului. Altfel. ~n ciuda repulsiei mele. * Idem: li se cere s\ se `nscrie ca s\ cunoasc\ lista celor care s`nt separa]i. clipa geloziei f\r\ obiect“.“ * Idem (despre mincino[i): „{i nicic`nd nu se cunoa[te mai bine for]a unui cal dec`t atunci c`nd execut\ o oprire rotit\ perfect\. adic\ oarb\. dep\[ind puterea noastr\ de a le suporta. le-a fost foarte greu s\ `nlocuiasc\ f\ptura din imagina]ia lor cu fiin]a real\… [i se poate spune c\ ciuma nu a murit dec`t `n ziua c`nd unul dintre ei a putut s\ priveasc\ din nou plictisit chipul celei care-i st\tea `nainte. nici n-o stimez. `n fine.“ * Idem: p. Dar profit\ de neaten]iile noastre. e vorba doar de o list\ cu numele celor care trebuie preveni]i „`n caz de“. „Dar c`nd s-au reg\sit.“ * Orice g`nd se judec\ dup\ ceea ce e `n stare s\ extrag\ din suferin]\. de[i lumea a luat asupra sa. De restituit morala prin Tu. * Separa]ii: „A[teptau ner\bd\tori s\-[i retr\iasc\ dragostea. De fapt. * Timpul nu trece repede c`nd stai s\-l observi. Se simte supravegheat. * C`nd totul se va fi sf`r[it. Asta m\ face slab `n fa]a anumitor fiin]e. Acum. trebuie suprimat\ oglinda. cele [apte fiice.carnete_Camus. Poate c\ exist\ chiar dou\ timpuri.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 208 208 ALBERT CAMUS CARNETE 209 * Exist\ `n faptul de a scrie dovada unei certitudini personale care `ncepe s\-mi lipseasc\. mai bine s\ mori. Certitudinea c\ ai ceva de spus [i mai ales c\ ceva poate s\ fie spus – certitudinea c\ ceea ce sim]i [i ceea ce e[ti are valoare de exemplu – certitudine c\ e[ti de ne`nlocuit [i c\ nu e[ti la[. preschimbat\ `n st`nc\… pentru a exprima acea `ntunecat\. suferin]a este un fapt. Deci nu este singur. s\-i acorde o favoare deosebit\.“ * Absurd. Se mir\ c\ dup\ asta nu urmeaz\ nimic. * Epigraf pentru Ne`n]elegerea: „Iat\ de ce poe]ii o imagineaz\ pe nefericita mam\ Niobe pierz`ndu-[i mai `nt`i cei [apte fii [i mai apoi. `mpov\rat\ de pierderi. ca pe un lucru de pre]. Pe toate acestea le pierd [i `ncep s\-mi imaginez momentul c`nd nu voi mai scrie. a treia. De aici reiese c\ sexualitatea noastr\ nu poate fi cu adev\rat natural\. * Ceea ce distinge cel mai mult omul de animal este imagina]ia.

– Astea-s vorbe. `mi promisesem s\ nu-]i spun. de ast\ dat\. `ns\[i conduita mea nu e foarte ferm\. C\ci n-ar avea nici un sens. Am s\ te `mpiedic s\ faci asta. Este deci ridicol s\ spui: „Metafizica este oare posibil\?“ Metafizica este. ~ntrebarea pe care mi-am pus-o. brutal vorbind. M\ `nsor cu tine dac\ trebuie. * Prolog: – Iubirea… – Cunoa[terea… – E acela[i cuv`nt. Doi tineri discut\: „Tu care crezi `n demnitatea uman\“. de `ndat\ ce ad`nce[ti pu]in. (Ea pl`nge.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 210 210 ALBERT CAMUS CARNETE 211 Idem: `n leg\tur\ cu limbajul. Lumile fericite nu au ra]iuni de a exista. ~n lumea asta totul e compensat. ori`ncotro s-ar duce omul. Dar nu pot avea asta pe con[tiin]\. Schopenhauer se `ndep\rta de imaginea marelui `ntemeietor al aba]iei trapi[tilor. „Cu o privire dureroas\. a surorilor tale. sau dimpotriv\ `nceputul unei `n]elepciuni care nu mai t\g\duie[te nimic? * Iunie. A[a se `nt`mpl\ poate [i `n seara vie]ii…1 Exist\ oare o sear\ a vie]ii? * Camer\ de hotel la Valence. v`ntul risipe[te apele f`nt`nii. * ~n leg\tur\ cu M2. Trebuie s\ [tim dac\ poate fi g\sit Dumnezeu la cap\tul pasiunilor noastre. ~n jurul unui bazin mare. Toate se echilibreaz\. el se g\se[te izolat `n real ca pe o insul\ `nconjurat\ de o mare care se sparge de barajul posibilit\]ilor [i al `ntreb\rilor. O durere dispare [i o bucurie rena[te. Am s\ merg p`n\ la cap\t. ei v-au putut `nfr`nge f\r\ revolt\. – ~mi promisesem s\ nu-]i spun. Luxembourg O diminea]\ de duminic\ cu v`nt [i soare. Te ur\sc c\-mi faci 1 Propozi]ia care urmeaz\ a fost ad\ugat\ cu creionul pe caietul manuscris. . culcat `n iarb\. Zboar\ spre ceva. }ip\: Te ur\sc. Astfel. [tii foarte bine. {i chiar dac\ voin]a noastr\ extrage din devenire o suferin]\ privilegiat\ pe care o ridic\m la nivelul for]elor noastre pentru a `ncerca mereu. Cum voi tr\i cu g`ndul \sta? Cum o s\ apar `n fa]a mamei tale. Marie-Rolande. 2 Un cuv`nt ilizibil. serii ap\s\toare [i calde: „Dac\ zilele astea ar fi cele din urm\…“ R\spuns: un z`mbet lini[tit `n sinea mea. De aici se poate conchide c\ lumea are un sens. Iar pentru mine conteaz\ actele… – O s\ se cread\ c\ a fost un accident. `n `ns\[i alegerea asta exist\ dovada c\ socotim suferin]a drept un bine [i `n ea. Aveam at`ta nevoie de dou\ zile de odihn\. – Te implor. dar nu accept un drum care se `ndep\rteaz\ de fiin]e.) Totul. {i totu[i nimic cu care s\ m\ m`ndresc: nimic nu e rezolvat.carnete_Camus. Intempestive1. * ~n timp ce ziua zborul p\s\rilor pare mereu lipsit de ]int\. * Consolarea pe lumea aceasta e c\ nu exist\ suferin]e continue. * 3. `n fa]a 1 Citat din Considera]ii intempestive de Nietzsche.“ * 20 mai Pentru prima oar\: sentiment bizar de satisfac]ie [i de plenitudine. ajunge la o problem\ metafizic\. (Parain: argumentele care dovedesc c\ omul n-a putut inventa limbajul s`nt de nerespins. S\ fie oare `mpietrirea care `ncheie o experien]\ sau bl`nde]ea serii. se afl\ compensa]ia. de Rancé. „Nu vreau s\ faci asta. Trenul… etc. „Pentru c\ v-au dat grija aprovizion\rii [i durerea separ\rilor. Nu refuz s\ merg spre Fiin]\. nu face asta. * Ciuma: foarte important. spun`nd: «Asta necesit\ har»“. seara ele par s\-[i reg\seasc\ `ntotdeauna o destina]ie. minusculele cor\bii cu p`nze pe apa `ncre]it\ [i r`ndunelele din jurul copacilor `nal]i.

scrisoarea 340 despre c\l\toria la Zweeloo1. Etc. puterea de a crea.“ „Dac\ te perfec]ionezi `ntr-un singur lucru [i-l `n]elegi bine.“ Lunga c\utare a lui Van Gogh r\t\cind p`n\ la 27 de ani `nainte de a-[i g\si drumul [i de a descoperi c\ este pictor. 254. al secolului al XVIII-lea [i al Revolu]iei. Durata: o or\ [i jum\tate.) – {tiu foarte bine. Ziarele credeau c\ va sc\pa cu zece ani de bun\ purtare [i c\ dup\ aceea `[i va putea relua via]a de toate zilele. mai r\m`ne totu[i un pas de f\cut.carnete_Camus.“ „Dac\ tu continui s\ iube[ti sincer ceea ce este cu-adev\rat demn de iubire [i nu-]i risipe[ti iubirea `n lucruri ne`nsemnate [i nule [i fade. Lipsa de gust a marilor arti[ti: `l pune pe Millet pe acela[i plan cu Rembrandt. dar nu pot. s\ accep]i [i s\ `nduri s\r\cia. Rolande. iat\ clasicismul – dar ca s\-[i p\streze `ncrederea. Ciuma. s\ ajungi la noble]e [i s\ dep\[e[ti vulgaritatea `n care se t`r\[te existen]a a aproape tuturor indivizilor. Suprarealismul. * C`nd faci tot ce trebuie ca s\ `n]elegi. Monotonie. S\ revenim la clasicism. ~n mare. * 1 Van Gogh.“ Citeaz\ cuvintele lui Doré: „S`nt r\bd\tor ca un bou“. Lazaret administrativ. vei ob]ine `ncetul cu `ncetul mai mult\ lumin\ [i vei deveni mai puternic. etc. din modestie.“ „S`nt oarecum fidel `n infidelitatea mea. Separa]ii. Chiar c\ nu merita osteneala. * „~n ce const\ inspira]ia occitan\?“ Num\r special din Cahiers du Sud. Cei care vor s\ salveze aparen]ele. La sf`r[itul conversa]iei dintre profesor [i doctor: s`nt reuni]i. Fapt e c\ nu cereau mult. p. n-am valorat nimic `n timpul Rena[terii. adic\ iubirea f\r\ iluzii. . Tarrou moare `n t\cere (clipire etc.“ El promite.“ „~n via]\ [i `n pictur\ pot foarte bine s\ m\ lipsesc de Bunul Dumnezeu. Tocmai `n acel moment s-au aflat urm\rile unei afaceri care st`rnise la vremea sa curiozitatea celor care [tiau despre ce era vorba. N-am reprezentat ceva dec`t `ntre secolele al X-lea [i al XIII-lea [i `ntr-un moment c`nd este `nc\ destul de greu s\ vorbim de noi ca de o na]iune – c`nd orice civiliza]ie e 1 Stéphan. Eu nu am avut etc. Cu toate acestea afacerile curente continu\ s\ fie rezolvate. {i ceea ce era oricum at`t de greu de suportat pentru fiecare din ei `n parte (b\tr`ne]ea) trebuiau acum s\ o `ndure pentru doi. * Cei care iubesc adev\rul trebuie s\ caute iubirea `n c\snicie. vol. c`nd suf\r. care nu are `ncredere `n cuvinte. nu abuzeaz\ de ele. * ~ncrederea `n cuvinte. dob`nde[ti `n plus `n]elegerea [i cunoa[terea multor altor lucruri. va exista `ntotdeauna `n ele o urm\ de siluet\. s\ m\ lipsesc de ceva mai mare dec`t mine. care este doar un studiu pe jum\tate ratat. * Van Gogh impresionat de un g`nd al lui Renan: „S\ mori pentru tine. la sf`r[itul ciumei. [tiu foarte bine. s\ realizezi lucruri mari.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 212 212 ALBERT CAMUS CARNETE 213 asta. II. Profesorul sentimental1 conchide. B\tutul pasului pe loc. Cartierul evreiesc (mu[tele). c\ singura ocupa]ie inteligent\ r\m`ne recopierea unei c\r]i de la sf`r[it la `nceput (de dezvoltat textul [i sensul). nu se folose[te de cuvinte dec`t cu pruden]\.). 2.“ „Dac\ pictez peisaje. Correspondance complète. boala [i propriile defecte. care e via]a mea. „Cred tot mai mult c\ Bunul Dumnezeu nu trebuie judecat dup\ lumea aceasta. Oamenii s`nt invita]i la o cicoare. evocat mai sus. Dar nu voiam s\-]i spun. Un t`n\r uciga[… fusese gra]iat. Cf.

secole `ntregi de istorie. * Pe platourile muntelui Mézenc. {tiu tot `nainte de a fi `nv\]at ceva.) Discu]ie despre Nietzsche os`ndit. o tradi]ie. Tragedia puternic\: cea care legitimeaz\ tot. * Barrès [i Gide. „G.“ (Visul lui. Astfel. * Via]a este `nc\rcat\ de evenimente care ne st`rnesc dorin]a de-a deveni mai b\tr`ni.“ Brück – „De team\ s\ nu-[i piard\ credin]a `[i `ngr\desc sensibilitatea. are dreptul la via]\. Iar eu abia dac\ o pot suporta la episcopi. Femeia. Tragedia slab\: cea care pune `n mi[care for]e nelegitime.“ * Eu – „Tinere. nenorocire sau glorie. * Ne`n]elegerea. dar m\re] prin s\r\cia [i `ndr\zneala sa. o via]\ na]ional\. toate s`nt zadarnice. 1 ~n arhivele lui Camus exist\ trei pagini de note despre d’Aubigné. dup\ moartea so]ului ei: „C`t de mult `l iubesc!“ * Agrippa d’Aubigné1: Iat\ un b\rbat care crede [i care combate fiindc\ crede. {i noi s`ntem nihili[tii! * Umanismul nu m\ plictise[te: ba chiar `mi sur`de. seam\n\ `ntru totul cu un preot.B. Iar atunci c`nd problemele nu ne pasioneaz\. Se vede din satisfac]ia pe care i-o dau casa. * Ceea ce na[te o tragedie este faptul c\ fiecare dintre for]ele care se opun `n interiorul ei e la fel de legitim\. credeam c\ to]i preo]ii s`nt ferici]i. e mul]umit. cariera. Dac\ se revolt\ g\l\gios o face contra celor care nu au dreptate – `n opinia lui. Ele s`nt coapte `nainte de a tr\i. sute de nume mari pe care ni le-au l\sat ele. Dezr\d\cinarea este o problem\ dep\[it\ pentru noi. * A tr\i cu pasiunile tale presupune a reu[i s\ le st\p`ne[ti. are un soi de onctuozitate episcopal\. iubirea. marele cler cuceritor. Dar `l g\sesc m\rginit. dominican: „~n ceea ce m\ prive[te. ~n fond avem nevoie de o patrie [i avem nevoie de c\l\torii. De fapt. * B. * Brück. * C\ldura coace fiin]ele ca pe fructe. S\ refuz cu `nc\p\]`nare orice judecat\ colectiv\. * Moral\: nu po]i tr\i cu persoane c\rora le cuno[ti g`ndurile ascunse. v`ntul sloboze[te lovituri [uier\toare de sabie prin v\zduh. toate nu `nseamn\ nimic. spunem mai pu]ine prostii.carnete_Camus. via]a. * S\ nu uit: boala [i decrepitudinea. Voca]ia lor este doar negativ\. * . * Eterna `ntoarcere presupune s\ te complaci `n durere. Ei nu privesc via]a `n fa]\. m-am s\turat de democra]ii cre[tini“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 214 214 ALBERT CAMUS CARNETE 215 interna]ional\. Nu e nici un minut de pierdut – ceea ce este poate contrariul lui „trebuie s\ ne gr\bim“.: „Nimeni nu-[i d\ seama c\ unele persoane cheltuiesc o for]\ herculean\ ca s\ fie doar normale“. S\ aduc inocen]a `n mijlocul aspectului de „comentariu“ al oric\rei societ\]i.

– S`nte]i sigur c\ e veritabil\ contagiunea. care este nostalgia noastr\. * ~ntr-o perioad\ de revolu]ie mor cei mai buni. Conform legii sacrificiului. nu s`nt recomandabile. Exist\ `n clipa aceasta porturi `ndep\rtate a c\ror ap\ e roz la ora asfin]itului. To]i lupt\ – [i fiecare `n felul s\u.carnete_Camus. Ciuma suprim\ judec\]ile de valoare. ceea ce nu comport\ o nega]ie. spune Parain. Bucuria ta e pl\cerea Lui. Iar faptul de a fi `mpreun\ nu este dec`t un hazard care se prelunge[te. `n cele din urm\ la[ii [i pruden]ii au `ntotdeauna ultimul cuv`nt `ntruc`t ceilal]i l-au pierdut d`nd ce aveau mai bun `n ei. ci urm\re[te doar s\ dea seama de starea „omului lipsit de…“ Filosofia inexisten]ial\ va fi filosofia exilului. scrisorile de afaceri etc. c\ e necesar\ izolarea? – Nu s`nt sigur de nimic. ca s\ r\spund\ unei feti]e de treisprezece ani care `i scrie din inim\! * Din moment ce cuv`ntul „existen]\“ acoper\ ceva. `ntotdeauna [i oric`nd. din consecin]\ `n consecin]\. dar s`nt sigur c\ p\r\sirea cadavrelor. Se accept\ tot. Ciuma accentueaz\ separarea.“ * A repeta aceast\ lume `nseamn\ mai degrab\ a o tr\da dec`t a o transfigura. Trenurile. `l vom p\stra doar sub o form\ convertit\ – vom spune filosofie inexisten]ial\. ~ns\ Rieux r\spundea: trebuie s\ lup]i `n cutare sau cutare mod. Dumnezeu are nevoie de suflete legate de lume. promiscuitatea etc. * Sade: „Lumea se declar\ `mpotriva pasiunilor. Exilatul petrece ore `ntregi prin g\ri. Eu am ales s\ vindec. * Numai arti[tii fac bine lumii. Dar [tiu c\ s`nt `n lupt\“. S\ faci s\ retr\iasc\ gara moart\. * De at`ta lupt\. lucrul personal. a alimentelor etc. Regula general\ e ciuma. Ba. Contra ra]ionalismului. Teoriile pot s\ se schimbe. iar concluzia lor era totdeauna aceea[i: trebuie s\ `ngenunchem. f\r\ s\ se g`ndeasc\ un moment la tor]a lor de la care `[i aprinde filosofia f\clia“. * Ciuma. * „S\ te apropii de Dumnezeu fiindc\ te-ai desprins de p\m`nt [i durerea te-a desp\r]it de lume e zadarnic. * 15 septembrie Las\ totul balt\. dar din moment ce totodat\ nu-l putem `mpiedica s\ afirme [i o realitate superioar\. [i anume coeren]a. dar cel care sper\ `n condi]ia uman\ este un nebun. s\ ajungem la `ntregul adev\r. Ceea ce nu . Singura la[itate e s\ `ngenunchezi… A ap\rut o mul]ime de morali[ti. echipele sanitare nu se mai intereseaz\ de [tirile despre cium\. ar fi suficient\ o singur\ afirma]ie adev\rat\ pentru ca. A vorbi presupune `ntotdeauna a fi fost tr\d\tor. * Ciuma. a[tept\rile.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 216 216 ALBERT CAMUS CARNETE 217 Ciuma. Nu poate spune lucrurile direct. `i poveste[te demersurile… Revine regulat. g\rile. Dac\ determinismul pur ar avea vreun sens. dar ceva tot are valoare. * 1 septembrie 1943 Cel care `[i pierde speran]a din cauza evenimentelor este un la[. * Arta are gesturile pudorii. Carnetele lui Tarrou ocup\ at`t loc pentru c\ s-a `nt`mplat s\ moar\ chiar `n casa povestitorului (la `nceput). Rieux: „~n orice colectivitate `n lupt\ este nevoie de oameni care ucid [i de oameni care vindec\. Nimeni nu mai m\soar\ calitatea hainelor. Cea mai bun\ fotografie este [i ea o tr\dare. Separatul vrea s\-i cear\ doctorului un certificat ca s\ poat\ ie[i (a[a face cuno[tin]\ cu el).

~n concluzie. 2 Camus a fost angajat ca lector la Editura Gallimard pe 2 noiembrie 1943. `ncepe s\ tac\. Omul revoltat. absurdul folosit dezv\luie o surs\ de satisfac]ie care-l neag\ pe el `nsu[i. moartea nu este o eliberare. Dac\ nu te sinucizi. Mi-am luat partea mea din lupta asta pentru imposibil. ori nu am rostit niciodat\ o singur\ afirma]ie adev\rat\. exist\ un stadiu c`nd sentimentul apar]ine omului chiar `n ceea ce are el mai individual [i mai inexprimabil. oricare i-ar fi scopul. Noiembrie 19432 Surena. . * Ciuma. recompensat `nc\ de pe p\m`nt. E u[or? Nu.“2 * 1 Cf. Pesimismul s\u umil dup\ p\rerea lui Magny. dar pentru nimic. Cahiers du Sud. e[ecul este complet. un comunist este cineva care a renun]at la limbaj [i l-a `nlocuit cu revolta de fapt. s\-[i chinuiasc\ inima f\r\ s\ poat\ exprima cuv`ntul care ar elibera-o. To]i au tri[at. c\ci chiar [i ceea ce este preferabil se realizeaz\ greu. emo]ie. Iar Euridice. [i atunci determinismul e fals. * Absurd. Sade1 * erotismul sistematic este una dintre direc]iile g`ndirii * Pentru Kafka.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 218 218 ALBERT CAMUS CARNETE 219 se `nt`mpl\. {i asta. toate por]ile s`nt p\zite.carnete_Camus. unde perechi succesive de actori vin s\ relateze evenimente pe care nu le vor tr\i vreodat\ – [i `n care angoasa [i ac]iunea nu `nceteaz\ s\ creasc\. din cauza literaturii. * Pentru „crea]ia contra lui Dumnezeu“1. {i Surena: „Ah!… durerea mea at`t de vie / Nu mi-o `njosi]i p`n\ la duio[ie. [i un stadiu c`nd apar]ine artei. ~nseamn\ c\ absurdul este `ntr-adev\r f\r\ logic\. 2 De fapt. Un critic catolic (Stanislas Fumet) spune c\ arta. Va t\cea p`n\ la cap\t – sau va muri pentru c\ nu a putut vorbi. Dac\ te sinucizi. absurdul este negat. face `ntotdeauna o concuren]\ vinovat\ lui Dumnezeu. august-septembrie ’43. care nu face specula]ii despre nici o m`ntuire. ori am spus adev\rul. Pentru el. * Parain. Dar `n primul moment arta nu poate face niciodat\ nimic cu suferin]a. Aceasta nu `nseamn\ c\ absurdul nu este. Dragostea c\p\tase la ei forma obstina]iei. Este transcenden]a omului `n raport cu el `nsu[i. S\ a[tept\m s\ murim. adic\ i-a m`ntuit pe damna]i – damn`ndu-se. s\ umple vidul spa]iului. * De ad\ugat `n corecturile la Caligula: „Gata. tragedia s-a `ncheiat. * Paris. Admirabilul pariu al teatrului clasic. La fel: Roger Secrétain. Din cauza asta nu po]i `ntr-adev\r s\ tr\ie[ti din el. efort uman. La absurde. * Datoria este s\ faci ceea ce [tii c\ este just [i bun – „preferabil“. Arta este distan]a pe care timpul o confer\ suferin]ei. pasiune. care a g\sit p`n\ atunci tonalit\]i at`t de admirabile. ~n actul 4. „Revolt\ [i art\“ `n Omul revoltat. Camus nu a utilizat aceste note. {i Péguy: „Exist\ chiar o poezie care-[i extrage str\lucirea din absen]a lui Dumnezeu. A ales s\ fac\ ceea ce Hristos a omis s\ fac\. ~ntorc capul [i plec. care nu recurge la nimic altceva dec`t la ea `ns\[i. nici m\car aceea c\ totul este determinat. „Un om de litere“.“ 1 Cf. * ~n orice suferin]\.“ Nu exist\ cale de mijloc `ntre literatura apologetic\ [i literatura de concuren]\. N-au dep\[it niciodat\ disperarea `n care se g\seau. [tiind dinainte c\ moartea nu elibereaz\ de nimic.

Restul e hazard. virtu]i `mp\r\te[ti. Efortul fiindu-i recunoscut. Ea este contrariul crea]iei divine. * Frecventez familia X.carnete_Camus. * Ciuma. * Succesul poate s\-l amelioreze pe un t`n\r. * Despre justi]ie – individul care nu mai crede `n ea din clipa c`nd a fost maltratat. Prea devreme sau prea t`rziu. {i trebuie s\ [tii s\-l accep]i. * C`nd. Nu exist\ cale de mijloc. la b\tr`ne]e.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 220 220 ALBERT CAMUS CARNETE 221 „Hristos o fi murit poate pentru cineva. Oare individul poate alege momentul c`nd poate muri pentru adev\r? Pentru lumea asta exist\ cei care depun m\rturie [i cei care stric\. pentru c\ membrii ei au o memorie mai bun\ dec`t mine. * Treizeci de ani Prima facultate a omului este uitarea. * Ciuma.“ – Omul este vinovat. Nu este vorba de omul tuturor timpurilor. Dar e drept s\ spunem c\ el uit\ chiar [i ceea ce a f\cut bine. m\rturia `i este stricat\ prin cuvinte. * Cu privire la romanul american: el urm\re[te universalul. dar nu pentru mine. clar\. De `ndat\ ce un om depune m\rturie [i moare. propov\duire. Dar `n timp ce clasicismul urm\re[te un universal etern. * Parain. ea trebuie s\ fie `ncheiat\ (de unde nevoia unui „f\r\ urmare“). S`nt interzise b\ile `n mare. dar vinovat pentru c\ nu a [tiut s\ scoat\ totul din sine `nsu[i – e o vin\ care a tot crescut de la `nceput. Ei `mi `mbog\]esc trecutul nostru comun readuc`ndu-mi `n memorie tot ceea ce pierise din ea. * Exist\ un moment c`nd `]i pierzi tinere]ea. perfect limitat\. – Dar oamenii s`nt tot laolalt\. Dar ciuma ia sf`r[it [i va exista un adev\r al lucrurilor. pl\m\dit\ din exigen]a uman\. S\ `nchei cu imaginea unei femei nemi[cate [i `n doliu care anun]\ prin suferin]ele ei via]a [i s`ngele at`tor oameni. Interdic]ia de a d\rui pl\cere corpului t\u – de a ajunge la adev\rul lucrurilor. ci de omul tuturor spa]iilor. succesul poate s\-i adauge destinderea [i abandonul. E momentul c`nd pierzi fiin]ele. literatura contemporan\. – Unele hazarduri dureaz\ toat\ via]a. Jurnal al separatului? * Cea mai mult\ economie care se poate realiza pe planul g`ndirii este aceea de a accepta non-inteligibilitatea lumii – [i de a ne ocupa de om. |sta-i semnul. * Pentru ca opera s\ fie o provocare. ajungi la o `n]elepciune sau la o moral\. Separarea este regula ei general\. Este `ncheiat\. la fel ca fericirea pe omul matur. Unitatea se afl\ `n m`inile noastre. Dar e un moment greu. Idem: ce-i repro[ez eu cre[tinismului este c\ e o doctrin\ a injusti]iei. art\ etc. * Roger Bacon face doisprezece ani de `nchisoare pentru faptul c\ a afirmat primatul experien]ei `n cunoa[tere. Ca [i clasicismul. c`t\ tulburare trebuie s\ resim]i regret`nd tot ce ai f\cut `mpotriva acelei morale [i a acelei `n]elepciuni. datorit\ `mprejur\rilor (`ntrep\trunderea frontierelor) urm\re[te un universal istoric. * .

La modul absolut este imposibil. De aceea crea]ia uman\. * Despre natural `n art\. este o `ncercare de cunoa[tere pur\. * Portretul lui S. ca [i cum ar fi cea bun\. Era ora c`nd putea s\ [i-o `nsu[easc\.carnete_Camus. Nu [tiu dac\ m\ fac bine `n]eles. * Opera mea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 222 222 ALBERT CAMUS CARNETE 223 Ciuma. f\r\ s\ facem nimic?“ Presupun c\ nici un om cinstit nu poate r\spunde da. Romanele-foileton s`nt proaste pentru c\ `n majoritate s`nt adev\rate (fie c\ realitatea s-a conformat la ele. cel mai pur produs al crea]iei revoltate este romanul de dragoste care… * Nemaipomenita confuzie care face s\ ni se prezinte poezia ca un exerci]iu spiritual [i romanul ca o ascez\ personal\. de fiecare dat\. de pruden]\ [i `ndr\zneal\. Ceea ce o deformeaz\. produs al revoltei. * Separa]ii: Lumea… Dar cine s`nt eu ca s\-i judec. Se pare c\ grecii n-au `n]eles nimic din existen]ialism – de[i. Se doarme. inadecvare la exigen]a profund\ a omului). – De ce? A[a trebuie. ea e oare obligatoriu idealist\? Astfel. Convorbire despre prietenie `ntre doctor [i Tarrou: „M-am g`ndit la asta. „~i pl\cea s\ se trezeasc\ la ora patru diminea]a [i s\ [i-o `nchipuie atunci.“ * 1 Cf. Dar am acela[i sentiment c`nd m\-ntorc spre Algeria ca [i atunci c`nd privesc fa]a unui copil. ~ns\ nu exist\ ie[ire. Dar nu-i posibil.: „Gra]ia ei. ~n fa]a ac]iunii sau a mor]ii. Fiindc\ existen]ialismul nu presupune o conduit\. Ciuma nu-]i las\ timp. izvor`t\ din lume. Nimic din ea nu este sim]it `n sine. Idem: nu exist\ cunoa[tere absolut pur\. adic\ dezinteresat\. Rambert `n Ciuma. – ~nc\ nu. `n vizuina lui A. nimeni nu face nimic. se `ntoarce `ntotdeauna la sf`r[it `mpotriva lumii. La patru diminea]a. spuneau judec\torii. Arta [i artistul refac lumea. * A pune problema lumii absurde. dar `ntotdeauna cu un g`nd ascuns de protest. amestecul acela de langoare [i fermitate. S\ termin suita de lucr\ri pentru cartea despre lumea creat\: Crea]ia corectat\. {i totu[i [tiu c\ totul nu este pur. fie c\ lumea e conven]ional\). * Idem: un individ care alege t\cerea. naivitatea care nu o `mpiedic\ s\ fie categoric [tiutoare. * – Ap\r\-te. Dar. cu tot scandalul. Asta te pune pe g`nduri. * Dac\ opera. vulgaritate. * Ciuma. fiindc\ de orice moment al lumii se leag\ o serie `ntreag\ de imagini ale . * Roman. * Algeria.“1 O trup\ de teatru continu\ s\ joace: o pies\ despre Orfeu [i Euridice. – Brusc: ~n momentul \sta tr\im to]i pentru moarte. spuse Inculpatul. `nseamn\ a ne `ntreba: „Vom accepta oare disperarea. Arta. Cu to]ii au dreptate. Pentru c\ realul e imposibil (prost-gust. toate atitudinile aceluia[i om. rezum\ ansamblul aspira]iilor omului. prin descriere. Vreau s\ v\ asuma]i voi `ntreaga responsabilitate. Nu te po]i bucura de ]ip\tul p\s\rilor `n r\coarea serii – de lume a[a cum este. au putut adera la cre[tinism. Fiindc\ lumea e acum acoperit\ cu un strat gros de istorie pe care trebuie s\-l str\pung\ limbajul ei ca s\ ne parvin\. – Nu. sensibilitatea ei.

Idem: individul care e internat `n spital din gre[eal\. Nu o utilizeaz\ ca s\ vad\ dac\ o s\ poat\ merge p`n\ la cap\t.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 224 224 ALBERT CAMUS CARNETE 225 mor]ii sau ale disper\rii.1 Idem: cianur\. Ce gre[eal\? Nu fi idiot. Dup\ aceea un tribunal al partidului s\u `i condamn\ la moarte.carnete_Camus. El `i ajut\ s\ evadeze.-P. spune el. niciodat\ nu exist\ gre[eli.“ Idem: `n cium\ nu mai tr\ie[ti prin corp.). Doar nu se va `nt`mpla ca. Fecunditate! Unde este ea? Idem: dup\ ce sun\ stingerea. * Memoriile unui c\l\u. nici sear\ f\r\ `nchisori [i nici amiaz\ f\r\ `nsp\im`nt\toare m\celuri. Idem: ceea ce-i deranja era insecuritatea. Nimeni nu-[i va imagina minut cu minut etc. la toate orele. m\car de i-ar servi `n momentele dificile. * Dac\ trupul are nostalgia sufletului. Dup\ cium\ aude pentru prima oar\ ploaia pe p\m`nt. ~n plin\ Revolu]ie. Idem: din moment ce tot urma s\ moar\. Idem: „Pe terasa asta a conceput doctorul Rieux ideea de a l\sa o cronic\ a evenimentului `n care solidaritatea resim]it\ fa]\ de oamenii aceia s\ fie bine pus\ `n eviden]\. s\ descopere z`mbetul pe un chip p`n\ atunci `ncruntat. Din punct de vedere psihologic. 135-136)1. Voi fi uitat. Idem: `ncerc s\ fiu oric`nd preg\tit. * Ciuma. De ora aceasta mi-e fric\. f\r\ pauz\. nesiguri. Idem: individul care brusc se mobilizeaz\ `ntr-o rezisten]\ pasiv\. Nu mai exist\ diminea]\ f\r\ agonii. „{tiam ce `nseamn\. tr. Asta g`ndise p`n\ atunci.“ * Ciuma. To]i oamenii din echipele sanitare au un aer trist. Dar exist\ `ntotdeauna o or\ din zi sau din noapte c`nd omul este la[. asta este sigur. ~ngrije[te sinistra]ii. * Scriem `n momentele de disperare. `nceput: Doctorul `[i `nso]e[te so]ia la gar\. E executat. {i m\rturia asta care se `ncheie aici… etc. Stranie eroare despre via]a noastr\ pentru c\ `ncerc\m s\ ne resim]im vie]ile din exterior. .“ (S\-l pun pe Rambert s\ fac\ vizite. e un lucru bun. exact `n clipa c`nd se cuvenea s\ adune toate avantajele de partea sa. Idem: lazaretul. Cei care nu m\ cuno[teau m\ vor uita pentru c\ se vor g`ndi la altceva. Idem: un preot torturat tr\deaz\. sf`[iere. 1 Camus se refer\ la L’Être et le Néant de J.) Idem: echipele sanitare sau oamenii r\scump\ra]i. Individul care se `ntreab\ dac\ trebuie s\ intre `n echipele sanitare sau s\ se p\streze pentru marea lui dragoste. te desc\rnezi. etc. Dar [i-a p\strat brasarda. Dar este obligat s\ cear\ `nchiderea. ~n toate zilele. E o gre[eal\. ~n orice caz nimeni nu se va g`ndi la mine. Dar ce este disperarea? * Nimic nu se poate `ntemeia pe dragoste: este fug\. Idem: la[ul. * Fiin]a [i Neantul (pp. devenea urgent s\ considere via]a stupid\. nu exist\ nici un motiv ca `n eternitate sufletul s\ nu sufere dureros din pricina desp\r]irii de trup – [i s\ nu aspire atunci s\ reg\seasc\ p\m`ntul. ora[ul r\m`ne de piatr\. iar cei care m\ cuno[teau [i m\ iubeau m\ vor uita pentru c\ se vor epuiza `n demersuri [i `n idei ca s\ m\ scoat\ de aici. 1 Aceast\ tem\ se reg\se[te `n „Renegatul sau un spirit confuz“ (Exilul [i `mp\r\]ia). „Alternez bl`nde]ea cu violen]a. Dar nu este… * Parisul sau decorul sensibilit\]ii. individul care promite s\ salveze via]a adversarilor. Sartre (n. * Nuvele. clipe miraculoase sau c\dere ne`nt`rziat\. h\r]ui]i. Idem.

Rieux: C`nd scrii ce scrii dumneata. Acea or\ pl\cut\ a dimine]ii c`nd. Un capitol despre o mare reuniune. ~nc\ mai existau momente pl\cute. * Ciuma. chiar violent. Seam\n\ cu lupta dintre sexe“. Cum s`nt ele acum: se t`r\[te pe str\zi. las\. ~n plin\ cium\. Dar e suficient ca prietenul s\u cel mai bun s\ se `mboln\veasc\ – [i pune totul `n mi[care.carnete_Camus. Dreptatea este dorin]a majorit\]ii. Formidabila lui superioritate prin faptul c\ moartea `i este indiferent\. Idem: sacrificiu care conduce la valoare. pentru a-l convinge pe cel\lalt s\ continue s\ dea tot [i s\ fac\ tot. Deci solidaritatea luptei este zadarnic\. cu a alege `ntre arta proprie [i fericirea oamenilor. n-a[ crede `n Dumnezeu. ~[i scuip\ chi[toacele [i le d\ un [ut din zbor (la `nceput. ac]ion`nd doar. a[adar. * Eseu despre revolt\: „To]i revolta]ii ac]ioneaz\ ca [i cum ar crede `n sf`r[itul istoriei. ceea ce triumf\ s`nt sentimentele individuale.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 226 226 ALBERT CAMUS CARNETE 227 Idem: Medicin\ [i Religie. devine `n sf`r[it clar [i coerent. Omul poate s\-[i creeze singur propriile valori? ~n asta st\ toat\ problema. * O fiin]\ care pretinde ca totul s\ fie f\cut de cel\lalt [i care astfel suport\ [i tr\ie[te pasiv. S`nt dou\ meserii [i par s\ se `mpace `ntre ele. Un an. ai o filosofie trist\ [i o fa]\ fericit\“. de pus `n leg\tur\ cu Tarrou: Étienne Villaplane. asta echivaleaz\. c\ filosofia mea nu e trist\. Rieux [i Tarrou. asta-i doar aparent.“ Justi]ia: experien]a justi]iei prin sport. Individul care accept\ filosofic boala celorlal]i. Ceea ce vreau eu este s\-l scutesc de prelungirea sa iluzorie [i s\-l fac s\ admit\ c\. s-ar p\rea c\ nu te mai preocup\ slujirea oamenilor. Orice lucru care poate fi definit i se pare demn de dispre]. Dac\ a[ fi convins c\ omul poate fi vindecat. toate personajele se reg\sesc `n aceea[i echip\ sanitar\. S\-l pun `ntr-un roman de dragoste? . se plictise[te duminica. * S\ consideri eroismul [i curajul drept valori secundare – dup\ ce ]i-ai dovedit curajul. * W. „Dac\ a[ crede `n Dumnezeu. iar cei mai mul]i confund\ dreptatea cu libertatea. E[ti pertinent? P\i n-am spus niciodat\ c\ omul nu e rezonabil. Duminica unui juc\tor de fotbal care nu mai poate s\ joace. dup\ un gustos mic dejun. – Las\. Lupte clandestine organizate – un fotbal – un tribunal. Dar `ntrebare: dreptatea absolut\ egaleaz\ oare fericirea absolut\? – Ajungi la ideea c\ trebuie s\ alegi `ntre a sacrifica libertatea `n numele drept\]ii sau dreptatea `n numele libert\]ii. `n anumite circumstan]e. d\ cu piciorul `n pietre pe care `ncearc\ s\ le trimit\ drept `n gurile de canal („Unu la zero“. Contradic]ia este…“ Idem: libertatea nu-i dec`t dorin]a c`torva spirite. astfel. Spune: „Asta-i dezgust\tor. umbli pe str\zi fum`nd o ]igar\. de c`nd s-au interzis meciurile de fotbal. Cronica lui Tarrou: un meci de box – Tarrou se `mprietene[te cu un boxer. Or. spune. – Conchide. Dar ast\zi. mai t`rziu [i le punea bine). n-a[ `ngriji omul. Intervine `n jocurile copiilor dac\ z\re[te vreo minge. bine`n]eles. se `n]elege c\ s`nt inconciliabile – [i c\ trebuie ales `ntre relativ [i absolut. c`nd totul e limpede. Dar [i sinucidere egoist\: scoate `n fa]\ o valoare – care i se pare mai important\ dec`t propria sa via]\ – [i anume sentimentul acelei vie]i demne [i fericite de care a fost lipsit. Pentru un artist. lupta dintre sexe exist\ [i n-avem ce face. {i adaug\ c\ via]a e o porc\rie). spuse Tarrou. Cum erau duminicile lui. Tarrou: „Curios. * Romanul sinuciga[ului care [i-a fixat deja o dat\.

Conspira]ia ca valoare moral\. … * . `nt\re[te complicitatea dintre oameni etc. Imoral este cre[tinismul. * Revolta. ~n anumite cazuri asta poate duce la `ndep\rtarea de fiin]e chiar ([i mai ales) [i pentru o inim\ b`ntuit\ de pasiunea pentru fiin]e. duce la sf`[iere. nebunie [i ]ipete. Triumful limbajului [i al bunei scrieri. E pre]ul care trebuie pl\tit. * Teribilul [i devorantul egoism al arti[tilor. Capitolul X.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 228 228 ALBERT CAMUS CARNETE 229 * Caracterul nes\buit al sacrificiului: individul care moare pentru ceva ce nu va vedea. este b\rbatul unei singure femei. spuse preotul. Dar ce dovede[te asta? Dovede[te c\ acela care abordeaz\ `n mod serios problema moral\ trebuie s\ cad\ p`n\ la urm\ `n extreme. * Justificarea artei: adev\rata oper\ de art\ ajut\ sincerit\]ii. dragoste. * Mi-au fost necesari zece ani ca s\ cuceresc ceea ce mi se pare nepre]uit: o inim\ f\r\ am\r\ciune. Ra]iuni morale. strig`ndu-[i numele. Inima asta plin\ de lacrimi [i de noapte. iar el g\se[te tonul potrivit [i-[i p\streaz\ dragostea. Fie c\ e[ti pentru (Pascal) sau contra (Nietzsche). de lacrimi [i de s\rut\ri. Dep\[esc lumea asta. adev\ratul disperat. S\ tr\ie[ti ceea ce este onorabil `n tine [i numai at`t. `nc\ nu-i destul. am\r\ciunea odat\ dep\[it\. * Nu po]i p\stra o dragoste dec`t din ra]iuni exterioare dragostei. * Duminic\. ~n culmea tuturor sf`[ierilor“. indiferent de aparen]e. * Cei care iubesc toate femeile s`nt cei care se afl\ pe drumul spre abstrac]iune. de cazul singular. Defini]ia unei morale contra ra]ionalismului intelectual [i a ira]ionalismului divin. {i cum se `nt`mpl\ adeseori. B\rbatul care ar fugi de orice idee [i de orice abstrac]iune. Pat sc\ldat de lacrimi. `[i scriu. * Decembrie. sudoare. am `nchis-o `ntr-o carte sau dou\. Separa]i. Scrisoare Roman: „Noapte de m\rturisiri. Capitolul I. * Ciuma. Morala extins\. O fiin]\ frumoas\. 24 septembrie 1944. – Vezi. {i te face s\-i ier]i totul. * Nu po]i fi `n stare s\ te angajezi pe toate planurile. * Roman.carnete_Camus. e suficient s\ fii `n mod serios [i consta]i atunci c\ problema moral\ nu este dec`t s`nge. Ce este dragostea pentru ea: acel vid. acea chemare reciproc\ a aman]ilor. * Roman. acel mic gol l\untric de c`nd s-au recunoscut. A[a c\ voi fi `ntotdeauna judecat pentru aceast\ am\r\ciune care azi nu-mi mai spune nimic. de exemplu. ~nc\p\]`n`ndu-se asupra acelui chip singular care nu poate oferi totul. ~n orice caz. * Roman Cea care a ratat totul din neaten]ie: „{i totu[i `l iubeam din tot sufletul“. Dar cel pu]in po]i alege s\ tr\ie[ti pe planul unde angajamentul este posibil. Fiindc\ se `ndep\rteaz\ de particular.

– Nu. * Harul? Trebuie s\ slujim justi]ia deoarece condi]ia noastr\ este nejust\. Nu el este creatorul. Mai spune [i c\ `ncerc`nd s\-l salveze pe Paneloux. – Mul]umesc. `nseamn\ c\ ei au dreptate. ~n fa]a mamei s\race [i bolnave. Dar cred c\ nu e nevoie de mare lucru ca s\ justifici o ac]iune. V\ este dat\ de ni[te mediocri [i o `mp\rt\[i]i cu mediocri sau cu tic\lo[i. Jean. Pasiunile erau individuale atunci. Un rebel care execut\ o ac]iune despre care [tie c\ va duce la uciderea unor ostatici nevinova]i… Dup\ aceea accept\ s\ semneze gra]ierea unui scriitor pe care-l dispre]uie[te. – Nu. Cum s\ tr\ie[ti f\r\ har? Trebuie s\ te pui pe treab\ [i s\ faci ceea ce n-a f\cut niciodat\ cre[tinismul: s\ te ocupi de cei os`ndi]i. Jean. Nu cred dec`t `n ac]iunile fundamentate. iar Rieux r\spunde c\ esen]ialul este s\ nu accep]i [i s\ lup]i p`n\ la cap\t. * Clasicismul `nseamn\ st\p`nirea pasiunilor. De aceea majoritatea operelor actuale s`nt reportaje [i nu opere de art\. {tiu c\ e[ti un fiu foarte bun. – Exist\ totu[i ceva.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 230 230 ALBERT CAMUS CARNETE 231 Nu cred `n ac]iunile disperate. eu s`nt cea care-]i mul]ume[te. [i anume c\ nu v-am tr\dat niciodat\. s\ sporim fericirea [i bucuria deoarece universul acesta e nefericit.carnete_Camus. Dac\ lumea asta n-are sens. inamic al lui Dumnezeu: lupt\ contra mor]ii. S\ po]i muri demn. * Ciuma. Dar nu prin sinucidere. Dar tr\indu-le s`ntem devora]i de ele. Iat\ `n ce const\ toat\ istoria cre[tinismului. Nu accept s\ aib\ dreptate. Rieux spune c\ e inamicul lui Dumnezeu de vreme ce lupt\ contra mor]ii [i c\ meseria lui este tocmai aceea de a fi inamicul lui Dumnezeu. * Sensul operei mele: at`]ia oameni s`nt lipsi]i de har. Medicul. * Roman despre dreptate La sf`r[it. – E[ti un fiu bun. * Eroismul [i sfin]enia. `i dovedea `n acela[i timp c\ gre[ea [i c\. La fel. nu trebuie s\ condamn\m la moarte fiindc\ noi `n[ine s`ntem destina]i s\ fim ni[te condamna]i la moarte. Paneloux `i spune doar c\ p`n\ la urm\ va avea dreptate. mam\. Dar trebuie s\-]i fi ar\tat m\sura. acela s\ devenim chiar noi Dumnezeu. adic\ s\ le d\m o form\. M-am `n[elat deseori [i n-am fost `ntotdeauna un om drept. f\r\ am\r\ciune. Dar ceva exist\… – Sigur. * Reputa]ia. mam\. accept`nd s\ fie salvat. * Nu exist\ alt\ obiec]ie fa]\ de atitudinea totalitar\ dec`t obiec]ia religioas\ sau moral\. de vreme ce f\r\ nici o `ndoial\ va muri. Toat\ via]a v-am fost credincios. Ca s\ o dep\[e[ti nu trebuie s\ te la[i `n voia sor]ii. – S`nt foarte lini[tit\ `n privin]a ta. E[ti inteligent. nu-i asta. Trebuie s\ st\p`nim pasiunile colective. * Roman despre dreptate. * Omul nu are libertate at`t timp c`t nu [i-a dep\[it teama de moarte. Paneloux accepta posibilitatea de a nu avea dreptate. . Deci… Nou\ ne revine s\-l cre\m pe Dumnezeu. virtu]i secundare. }ie `]i revine sarcina s\ continui. Ast\zi ele s`nt colective. Fiindc\ nu avem dec`t un singur mod de a-l crea pe Dumnezeu.

Casca lui acoperit\ de ridichi s\lbatice [i buruieni. Tancul care se r\suce[te [i se desface ca un miriapod. R\m`n func]ionarii [i imbecilitatea. Accept\ pentru c\ e `n firea lucrurilor. Du[ rece la inim\ timp de o or\. Cf. 1 Comandant. culcate pe jos. Idem: individul care aplic\ morala sincerit\]ii ca s\-[i afirme solidaritatea. Ce `nseamn\ s\ ai idei! * Ciuma. Un capitol despre oboseal\.). Casca lui acoperit\ de ridichi s\lbatice [i de buruieni. „Lucrurile care gem fiindc\ s`nt desp\r]ite.V. i se d\ imediat o misiune `n care toat\ lumea [tie c\ moartea e inevitabil\. Buchenwald. s\ renun]\m la tot. „Pe mine nu m\ intereseaz\ ce fac locatarii. Diminea]a. – Cei doi tineri polonezi de paisprezece ani. * Roman universal. I-au ucis pe cei mai `ndr\zne]i dintre noi. raportul comisiei engleze din Times despre atrocit\]i. Jurnalistul spaniol de Suzy (de cerut textul s\u) (copii care `i arat\ cadavrele r`z`nd). * Roman despre dreptate Individului care adun\ la un loc revolu]ionarii (com. Libertatea este dreptul de a nu min]i. 2 Se va reg\si frecvent acest titlu `n Carnete [i mai ales mai departe (Caietul al V-lea). Povestea sinuciderii fixate dinainte.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 232 232 ALBERT CAMUS CARNETE 233 R\spuns: dac\ nu putem face totul `n acela[i timp. * Revolt\. – Port\reasa de la Gestapo instalat\ pe dou\ etaje ale unui imobil din rue de la Pompe. face cur\]enie printre tortura]i. colec]ioneaz\ montgolfiere (de por]elan. dec`t dac\ se `nghesuie „Crea]ia corectat\ sau sistemul. de c\lim\ri etc. * Crea]ia corectat\ Tancul care se r\suce[te [i se zbate ca un miriapod. De la paisprezece la [aptesprezece. C\ WC-urile se afl\ la o sut\ de metri de cazarm\. Func]ionarul de la c\ile ferate tr\ie[te la suprafa]a pelicular\ a materiei. * Crea]ia corectat\2.“ * Acela (un inspector de la c\ile ferate) nu tr\ie[te dec`t pentru c\ile ferate.1) dup\ judecat\ sau suspiciune (fiindc\ e nevoie de unitate). sub form\ de pipe. * V\rul lui M. c\ e frig etc. Ce `nseamn\ asta? Ne va trebui mai mult\ for]\ [i voin]\ dec`t era nevoie alt\dat\. Idem: `i ucidem pe cei mai `ndr\zne]i dintre ei. ~ntr-un cort mare `mp\r]it `n patru cu un cadru. Bob pe c`mpurile de var\ din Normandia. * Bob la atac pe c`mpurile verii. de presse-papiers. Adev\rat pe plan social (subaltern [i superior) [i pe plan moral.“ – Jacqueline revenind de la Königsberg la Ravensbrück – 100 de kilometri pe jos. Imensa lui singur\tate final\. – Femeile deportate care intr\ `n Elve]ia [i care izbucnesc `n r`s v\z`nd o `nmorm`ntare: „A[a s`nt trata]i mor]ii aici“. Moare. Toat\ ziua se vorbe[te despre posibilitatea de a c\p\ta o sup\ cu lapte seara pentru c\ asta face s\ urinezi de mai multe ori `n timpul nop]ii. c\rora le este incendiat\ casa unde se aflau p\rin]ii lor. – Jacqueline. Marele clasic de m`ine este un `nving\tor f\r\ egal. At`tea femei `nc`t nu pot dormi.“ . * Ciuma.carnete_Camus.

Dar dezgust. a devenit mai interesant\“.: pasiunea adev\rului. Noi m\rturisim `mpotriva lui Dumnezeu. * – {i crea]ia `ns\[i. Exact. Organele afec]iunii paterne [i ale iubirii de copii s`nt reliefate. * Inima care `mb\tr`ne[te. 1 Cele c`teva litere care preced\ „Sintes“ s`nt ilizibile. Ea e cea care produce r\zboaiele.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 234 234 ALBERT CAMUS CARNETE 235 unele `n altele. pentru a nu contribui la cobor`rea lui. {i r\m`i – pentru ca omul s\ r\m`n\ la `n\l]imea lui. cuv`ntul „complicitatea“ se afl\ de fapt scris deasupra cuv`ntului „comunicarea“. Idem: omul secolului al XVIII-lea: „C`nd. Singur\tatea m\ face fericit. – Aspect mondial `n dialogul dintre politic\ [i moral\. violen]a etc. ~n jurul lor. Autopsie f\cut\ de Gall: „Craniul s\u dezgolit sem\na cu toate craniile de b\tr`ni. Pentru c\ atunci condamnarea noastr\ ar fi ne`ndur\toare. Dincolo de asta.carnete_Camus. A]i fi aspru pedepsi]i dac\ v-am accepta postulatele. toat\ lumea e r\stignit\. * Sade. dezgust gre]os fa]\ de aceast\ risipire `n ceilal]i. . Tenta]ia de a fugi [i de a accepta decaden]a epocii. P`n\ la urm\ politica ajunge la partidele care deservesc comunicarea (complicitatea1). G. Idem: „Nu dob`nde[ti cunoa[terea inimii omului“ dec`t prin nenorociri [i c\l\torii. * Iulie ’45 Chateaubriand lui Ampère merg`nd `nspre Grecia `n 1841: „Spune]i adio din partea mea muntelui Hymette. * Revolt\. Ce-i de f\cut? Revoltatul are cele mai pu]ine [anse s\ `nl\ture complicii. * Comunicare. Dizenteria. WC-urile la o sut\ de metri.“ Sade despre doamna de La Fayette: „{i devenind mai concis\. * Cre[tinismul. [i P. * Dezgust profund fa]\ de orice societate. S\ fi iubit [i totu[i s\ nu fi salvat nimic! * Tenta]ia treburilor secunde [i cotidiene. Admira]ie p\tima[\ a lui Sade pentru Rousseau [i Richardson de la care a `nv\]at „c\ nu `ntotdeauna f\c`nd s\ triumfe virtutea po]i s\ st`rne[ti interesul“. – X. Problem\: cum se men]ine viziunea abstract\ `n fa]a r\ului carnal – ideologia fa]\ `n fa]\ cu tortura impus\ `n numele acelei ideologii. Obstacol pentru om fiindc\ nu poate dep\[i cercul fiin]elor pe care le cunoa[te. Dar [i sentimentul c\ decaden]a `ncepe din momentul c`nd accep]i. `ndr\zne[te s\-[i `nal]e p`n\ la cer m`na `ndr\znea]\ [i `narmat doar cu pasiunile sale nu se mai teme s\ declare r\zboi celor care `l f\ceau altfel s\ tremure“. unde am l\sat ni[te albine. capului Sunium unde am auzit greieri… ~n cur`nd va 1 ~n manuscris. dup\ exemplul Titanilor. torturile. face din ea o abstrac]iune. Omul trebuie s\ tr\iasc\ `n cercul c\rnii. Dar vor fi `nl\tura]i. C\ abstrac]iunea e r\ul. s`ntem acum pe culmea oric\rei civiliza]ii: nu mai [tim s\-i facem pe ceilal]i s\ moar\. * Noi. Faci pe tine. eliberat\ cu un tatuaj pe piele: a servit timp de un an `n lag\rul SS din… * Demonstra]ie. deportat\. francezii. Dar trebuie s\ treci peste corpuri [i s\ le calci `n picioare. * C. ~n fa]a acelui conglomerat de for]e gigantice: Sintes1.

Dar greutatea e s\ nu pierdem niciodat\ din vedere c\ ea trebuie s\ cear\ `n acela[i timp dreptatea a[a cum s-a hot\r`t. viciile nu produc dec`t corup]ie. Adic\ am min]it [i am dorit `mpreun\ cu ei. chiar `ntr-un regim sau o lume pe care le aprob. S\ nu mai neg nimic de vreme ce totul se poate afirma. ~nseamn\ s\ pot da dreptate adversarului. `n faptul c\ se fundamenteaz\ singura valoare constant\ din istoria oamenilor care nu au murit niciodat\ cu adev\rat dec`t pentru libertate. Acest lucru odat\ stabilit. ~nc\ mai r\t\cesc `n memoria mea printre amintiri.“ * Revolta P`n\ la urm\. Superior sf`[ierii. Am o socoteal\ de `ncheiat cu peisajul acesta. `n ziua de azi. dreptatea mu]ilor distruge complicitatea. . `nc\p\]`nat. cu acele duble `nl\n]uiri. ar vrea s\ fie uria[ f\r\ s\ fie v\zut?“ (Via]a lui Rancé) * Ce om a[ fi dac\ n-a[ fi fost copilul care am fost! * Inedite de Ch. am f\cut ceea ce trebuie. dar de data asta sub forma ei cea mai josnic\. R\m`ne un efort uria[. cu acea pasiune arz\toare pe care am c\utat-o [i al c\rei farmec ar face c`t o via]\ `ntreag\. libertatea `[i men]ine puterea de protest `mpotriva nedrept\]ii [i salveaz\ comunicarea. dar ele se vor [terge… Nu ve]i mai reg\si nici o frunz\ din m\slinii [i nici un bob din strugurii pe care i-am v\zut `n Atica. omul ar trebui s\ fie st\p`n pe el. s\-[i cunoasc\ limita. Regret p`n\ [i iarba din timpul meu. Nu am avut for]a s\ fac s\ tr\iasc\ o buruian\. dar cu masca sa. Dar cine. zilnic. Intr\m `n pozitiv. ajunge.“ * Roman „Am dat oamenilor partea lor. scrie lucruri mari [i face lucruri mici.“ Idem: „Dac\ n-ar exista pasiune. exist\ o dreptate. Acum.“ „Exist\ vremuri c`nd. caracterul fiind lipsit de energie. s\-[i prevad\ sl\biciunea – s\ fie ceea ce este. Totul trebuie f\cut [i la tot trebuie renun]at. face r\ul [i binele pasiv.carnete_Camus. Dreptatea `ntr-o lume t\cut\. nu [i crime. aleg libertatea. de[i foarte diferit\. Libertatea `nseamn\ s\ pot ap\ra ceea ce nu cred. Am cunoscut destule ca s\ pot renun]a la aproape tot.: „N-am fost niciodat\ str`ns `n bra]e de o femeie cu acea deplin\ renun]are la sine. f\r\ speran]\. C\ci chiar dac\ dreptatea nu este realizat\. n-ar exista virtute [i totu[i secolul acesta a ajuns la o asemenea culme a mizeriei `nc`t este lipsit de pasiune [i de virtute. {i mai ales s\ le accepte. Am alergat de la o fiin]\ la alta. dar [i f\r\ am\r\ciune. precum materia. neag\ revolta [i restituie consim]irea. * „Omul care se c\ie[te este uria[. s\-[i fi f\cut socoteala exact\ a defectelor [i a calit\]ilor sale. Efortul secretului. Doresc s\ r\m`n singur cu el.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 236 236 ALBERT CAMUS CARNETE 237 trebui s\ renun] la tot. S\ se instaleze `n natural.“ * 30 iulie ’45 La treizeci de ani. A[a se constat\ prioritatea pe care-o dob`nde[te `ncetul cu `ncetul valoarea libert\]ii.“ „C`nd cineva are spiritul elevat [i inima josnic\.

* Antinomii politice. at`ta tot. de mai multe ori repetat. Toate astea deoarece socote[te c\ nu conteaz\. nu exist\ c\l\i. * X. nu ar putea schimba trecutul. acolo se afla ultima speran]\ a Occidentului. Simpla grij\ ar fi suficient\… Aceia deci. ~ntotdeauna mi s-a p\rut c\. Dar viitorul nu `i apar]ine nici mai mult. * Nu s`ntem n\scu]i pentru libertate. nu vor pieri f\r\ s\ se fi luptat. Ea spune. desigur. CAIETUL AL V-LEA septembrie 1945 – aprilie 1948 Singura problem\ contemporan\: putem transforma lumea f\r\ a crede `n puterea absolut\ a ra]iunii? ~n ciuda iluziilor ra]ionaliste. Alegerea nu e u[oar\. libertatea sf`r[e[te prin a se confunda cu libertatea de expresie. se laud\ chiar cu contrariul. dac\ ar exista. Totul se trage de la faptul c\ aceia care s`nt `ns\rcina]i s\ vorbeasc\ `n numele poporului nu au `ntotdeauna cu adev\rat grij\ de libertate. e pentru c\. Dar aceast\ conciliere nu se poate realiza dec`t `ntr-un anume climat care ast\zi mi se pare destul de . Dar e un adev\r nu prea r\sp`ndit.carnete_Camus. Am o aplecare foarte puternic\ spre libertate. vom asista la sacrificiul. {tiu asta de mult. `n opinia mea. Dar este contrariul superficialit\]ii. `n fapt. Dar nu este determinat dec`t ceea ce a fost tr\it. Nimic mai mult. Program pentru m`ine: executarea solemn\ [i semnificativ\ a martorilor libert\]ii. care tr\iesc cu acest scrupul trebuie s\ dispar\ `ntr-o zi sau alta (exist\ `n aceast\ privin]\ mai multe moduri de a muri). Acest ciudat personaj vorbe[te ca s\ nu spun\ nimic. Dar cum ar putea ei s\ lupte contra fra]ilor lor [i a `ntregii justi]ii? Vor depune m\rturie. al lui Socrate. fiindc\ doar justi]ia le poate oferi un minimum material de care au nevoie [i c\. pe bun\ dreptate sau nu. la un interval de dou\ milenii. Iar pentru orice intelectual. * Ce ar putea fi (Ce este1) nemurirea pentru mine? S\ tr\iesc p`n\ ce ultimul om a disp\rut de pe p\m`nt. ei ar sacrifica f\r\ ezit\ri libertatea `n schimbul acestei justi]ii elementare. * Oamenii cred `ntotdeauna c\ te sinucizi dintr-un motiv anume. nici mai pu]in dec`t omului. Cum ar putea fi determinate c\ile libert\]ii? Este desigur fals s\ spunem c\ ceea ce este determinat e ceea ce a `ncetat s\ tr\iasc\. [i s`nt rari. * Revolt\: s\ creezi ca s\ ajungi la oameni? Dar `ncetul cu `ncetul crea]ia ne separ\ de to]i [i ne arunc\ departe f\r\ umbra unei iubiri. `ntreaga istorie a lumii este istoria libert\]ii. preocupat\ 1 „Ce este“ a fost ad\ugat cu creionul pe manuscris. Nu se g`nde[te cu adev\rat la ceea ce spune. ~mi dau totu[i seama perfect c\ nu asta e grija cea mai mare a multor europeni. Dar te po]i foarte bine sinucide din dou\ motive. ~n cele din urm\. Dar [i determinismul e o gre[eal\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 238 CARNETE 239 utopic. apoi se contrazice sau recunoa[te f\r\ discu]ie c\ nu are dreptate. Dac\ s`nt m`ndri. Dac\ mi se p\rea necesar s\ sus]in concilierea dintre justi]ie [i libertate. {i. S`ntem `ntr-o lume `n care trebuie s\ alegi `ntre a fi victim\ sau c\l\u – [i nimic altceva. ~nsu[i Dumnezeu. ci numai victime. chiar marxiste. Va trebui oare sacrificat\ una dintre aceste valori? Ce s\ g`ndesc `n acest caz? * Politic\ (urmare). C`nd s`nt sinceri.

– O literatur\ disperat\ nu va fi niciodat\ universal\. – Literatura universal\ nu se poate opri la disperare (nici la optimism de altfel – ar fi suficient s\ se r\stoarne ra]ionamentul). dac\ pasiunile trebuie tr\ite `nainte de a le formula. a[a cum p\rem s\ credem.M. c`nd pasiunile colective precump\nesc asupra pasiunilor individuale. pentru condi]ia sa. – Toate celelalte au c\p\tat form\ prin presiunea din exterior [i se pr\bu[esc de `ndat\ ce le sco]i din tipar. * Estetica revoltei1. se vede cel pu]in c\ el nu poate fi construit dec`t de o genera]ie – [i nu de un om.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 240 240 ALBERT CAMUS CARNETE 241 cum e de alt\ ran\. Dar dac\ ar fi posibil. cea mai mare [ans\ de autenticitate este totodat\ [i cea mai mare [ans\ de e[ec pentru art\. dar mereu `n zadar. ecoul a o mie de labirinturi. `n sensul ei cel mai pur. * Estetica revoltei. spune el. Dar dac\. este cea mai bun\ m\rturie pe care o putem aduce despre demnitatea noastr\. …Ea [arta] este singurul produs ordonat pe care l-a z\mislit rasa noastr\ dezordonat\. Te trimit deci la o primejdie de moarte. Ast\zi. Ea `ncheie ceea ce societatea a promis adeseori.“ * Idem. {i. o poate face doar `n triumful pe care-l datoreaz\ unei `ntregi genera]ii. anume de a ajunge la aceast\ limit\. Remarcabil la om nu este faptul c\ disper\. pasiunea colectiv\ devoreaz\ tot timpul apar]in`nd artistului. Prefa]a la Chamfort [i ultimele capitole din Omul revoltat. Sarcin\ cu at`t mai grea: 1) pentru c\. `ntr-adev\r. necunoscut\. * Estetica revoltei E. dac\ este. `n acest caz. Altfel spus. dar numai printr-un e[ec. * Crea]ie corectat\ „Oamenii ca mine nu se tem de moarte.“ * De ce s`nt artist [i nu filosof? Fiindc\ g`ndesc `n func]ie de cuvinte [i nu `n func]ie de idei. nu iubirea este cea care trebuie st\p`nit\ prin art\. Dac\ clasicismul se define[te prin dominarea pasiunilor. Hegel ar avea dreptate.carnete_Camus. Este strig\tul a o mie de santinele. Hegel n-ar mai avea dreptate. o epoc\ clasic\ este aceea a c\rei art\ pune `n forme [i formule pasiunile contemporanilor. iar sf`r[itul istoriei ar fi imaginabil. ci c\ dep\[e[te sau uit\ aceast\ disperare. expresii ale celei mai `nalte revolte. este farul care nu poate fi acoperit cu un v\l. 2) pentru c\ [ansele de moarte s`nt mai mari – [i chiar singurul mod de a tr\i cu autenticitate pasiunea colectiv\ este s\ accep]i s\ mori pentru ea. `nseamn\ c\. Omul a f\cut o pasiune. * Tragedie C. adic\ [ansa ca din zece arti[ti autentici unul s\ supravie]uiasc\ [i s\ ajung\ a g\si `n via]a sa timpul pasiunii [i pe cel al crea]iei. acest clasicism e posibil. pe care o va t`r` dup\ sine. Aceasta e doar un accident care le d\ dreptate. p`n\ la moarte. [i L. Ca urmare. ci politica. * Octombrie ’45 Estetica revoltei Imposibilitatea omului de a dispera total. De aici reiese c\ acel clasicism este poate imposibil. Artistul nu mai poate fi un solitar. Forster. Concluzie: `n orice literatur\ a disper\rii nu figureaz\ dec`t un caz limit\ [i nu cel mai 1 Cf. plin\ de speran]\ sau distructiv\. – „[Opera de art\] este singurul obiect material din univers care are o armonie interioar\. istoria revoltei umane are un sens. Shelley: „Poe]ii s`nt legislatorii nerecunoscu]i ai lumii“. Opera de art\ st\ `n picioare prin ea `ns\[i [i nimic altceva nu poate face asta. De ad\ugat: motive pentru care literatura este universal\ sau nu este astfel. infinit mai seriaos\. semnificativ. ea trebuie doar s\ ]in\ seam\ de ea. Sau. – Vin spre tine pentru aceast\ circumstan]\. Stilul grandios [i forma frumoas\. . [ansele de e[ecuri despre care vorbesc nu pot fi echilibrate dec`t de [ansa num\rului.

a]i acceptat ca bietele voastre iubiri. – Privi]i2. Printre noi nu vei g\si nici m\car un singur la[. – Exist\ imbecili pretutindeni. – Am aerul c\ triumf. Trebuie s\-l respect\m [i s\-l r\zbun\m. C. e o sl\biciune care nu are sens. – Voi renun]a deci [i la faptul de a fi `n]eles de cei pe care-i iubesc. L. `n fine. iar aceasta ajunge s\-i despart\ pentru totdeauna. L. – Totu[i ea face s\-mi p\strez stima pentru mine `nsumi. C. T\cere. – Istoria arat\ c\ aceast\ convingere a ta este proast\. – S\ refaci lumea este o misiune ne`nsemnat\. – Convingerea mea e c\ ele se pot `mp\ca. C. – Tu ai dreptul s-o spui de vreme ce po]i dovedi asta. o comunitate `n lupta contra tiranilor. – Nu lumea trebuie ref\cut\. cei care-l combat s`nt liberi [i `mp\ca]i. dac\ tr\im sf`[iindu-ne. dorin]ele [i temerile voastre s\ nu `nsemne nimic `n fa]a divinit\]ii. – Am s\-]i spun ce se va `nt`mpla (tablou). ~[i rostogole[te a[trii mu]i deasupra groaznicelor b\t\lii omene[ti. Adio. strig\ un personaj. L. libertatea m\ deranjeaz\ – Trebuie s\ suprim\m martorii libert\]ii. – {i dac\ dreptatea ta este ratat\? – Atunci voi intra `ntr-un infern pe care nici azi tu nu-l po]i imagina. Asta-i suferin]a mea de om. C. 2 Urmeaz\ trei cuvinte indescifrabile. L. C. L. Dar sf`[ierea vine c`nd oamenii care vor. – Da. Sf`r[it. Dar `ntr-adev\r voi fi f\cut ceea ce trebuie pentru ca oamenii s\ nu fie singuri.carnete_Camus. A[a am s\ fac [i eu.1“ C. C. Tu [i cu mine [tim c\ exist\ o libertate. (privindu-l) – Prietenia. C. Iar libertatea nu este `ntotdeauna dec`t grija. {i totu[i eu nu voi consim]i niciodat\ s\ te omor. – Da. E imens\. – De ce? – M\ `mpiedic\ s\ fac dreptate. ~n asta const\ `n]elepciunea mea de om. – Fiecare om pariaz\ pe ceea ce crede c\ este adev\rul… ~nc\ o dat\. L. [tii ce se afl\? C. C`nd [i adversarii au dreptate.: „A murit ca un erou pentru cauza noastr\. – L. C. voi a]i adorat cerul acesta cu toate c\ era cufundat `ntr-o t\cere `nc\p\]`nat\. – Ce te intereseaz\? C. marea grij\ a c`torva. {i la cap\tul tragediei. stima ta? L.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 242 242 ALBERT CAMUS CARNETE 243 – To]i au dreptate. – Eroismul este o virtute secundar\. – Nu pot `n]elege ceea ce este inuman. Dar `]i cer s\ m\ `n]elegi. Privi]i noaptea asta. {i este un semn pentru mine c\ adev\rul nu-i la tine. Eu cred c\ ele nu se pot `mp\ca. binele omului. – Ai dreptate. Se aduce corpul lui L. – Este un semn pentru mine c\ adev\rul nu-i la tine. C`nd domin\ r\ul nu e nici o problem\. – Nu cred `n libertate. pentru c\ s`nt viu. o dreptate. Dar s`nt cufundat `n aceea[i noapte ca [i tine. moartea. Dar peste tot aiurea exist\ imbecili [i la[i. – Eu a[ consim]i dac\ ar trebui. de asemenea. – De ce s-o alegi pe una mai cur`nd dec`t pe cealalt\? – Fiindc\ vreau ca un mare num\r de oameni s\ fie ferici]i. Dar care ar fi atunci prima virtute? L. Ast\zi libertatea m\ deranjeaz\. C.. C`nd adversarul nu are dreptate. Manuscrisul este greu de citit. `l vor imediat sau `l fixeaz\ peste trei genera]ii. C… Oamenii ca mine par `ntotdeauna s\ moar\ singuri. atunci intr\m `n tragedie. neav`nd drept sprijin dec`t voin]a mea de om. L. o bucurie profund\ [i `mp\rt\[it\. A]i crezut `n 1 Ultimele cuvinte s`nt pur [i simplu probabile. – Te trimit la aceast\ moarte aproape sigur\. ci omul. Un partizan `l trateaz\ cu u[urin]\. Asta-i morala mea. faptul nu se `nt`mpl\ at`t din pricina tiranilor. se afl\ moartea. . Timp de milenii. – Dac\ lumea este tragic\.

asta-i condi]ia eficien]ei. C. de la spiritul r\ului la sacrificiul f\r\ speran]\ nu exist\ nici o m\rturie care s\ nu fi fost r\scolitoare. {i renumele este un semn al oamenilor. * La treizeci de ani. Dar ajunge ca voin]a sa. – Cel care supravie]uie[te. La urma urmelor. dar de ast\ dat\ `n slujba omului.carnete_Camus. Un [ef bun. – Eu s`nt [eful [i eu decid. * Noiembrie – 32 ani Cea mai natural\ `nclina]ie a omului este s\ se ruineze o dat\ cu el toat\ lumea. da. Libertatea e ultima dintre pasiunile individuale. – Trebuia totu[i s\ treci. Nimeni nu poate spune c\ a atins limita omului. Dar el e responsabilul la nesf`r[it al acestei [anse. c`nd vi se cere acela[i sacrificiu. Ce eforturi nem\surate. – Pentru c\ o s\ mor. X. * Treizeci de articole1. Intr\ un b\rbat. De la sine. E. – De ce? L. De aceea este ea ast\zi imoral\. Dar nu prea-mi plac adev\rurile care se `ntorc `n favoarea mea. ce-mi pas\ mie de toate astea? O ne`n]elegere. Nu este dec`t o [ans\ nesf`r[it\. . – S\ nu crede]i c\ s`nt un suflet complet orb. De la animal la martir. con[tiin]a sa. aproape de la o zi la alta. nici mai pu]in important dec`t indiferen]a. Omul nu este nimic de la sine. A[a c\ m\ voi duce. Acum. dec`t detestarea. ci s\ fim eficien]i. * Filosofia este forma contemporan\ a impudorii. L. nu! {i eu [tiu bine cine avea dreptate. – Bine. * 1 Aceste patru r`nduri au fost ad\ugate cu creionul pe manuscris. – De vreme ce te-ai putut `ntoarce. iar nu destinele individuale. puteai s\ [i treci. – Nu e cazul s\ te duci dumneata. Oamenii nu mai [tiu s\ iubeasc\. El. [tiu despre ce este vorba. – A murit [i el1. L. X. Dar nu voi adopta atitudinea superioar\ a celui care `l dispre]uie[te. o ne`n]elegere. C. X. Renumele! ~n cel mai bun caz. [i `n sine propriu-zis ea este imoral\. ~n societate. omul este `nclinat s\ se dilueze. E pu]in lucru. Ceea ce-i intereseaz\ ast\zi pe ei este condi]ia uman\. numai ca s\ fie normal! {i ce efort `nc\ [i mai mare pentru cel care are ambi]ia s\ se domine [i s\ domine spiritul. Iar ast\zi. el era cel care cerea s\ ne reunim.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 244 244 ALBERT CAMUS CARNETE 245 singur\tatea voastr\. – Tocmai. – Dar cine are dreptate? Locot. Fiec\ruia dintre noi `i revine 1 Dup\ ce s-a reprezentat Caligula. – Nu era posibil. Ah! nu. * Revolt\ Pasiunile colective precump\nesc asupra pasiunilor individuale. Motivul laudelor este la fel de lipsit de sens ca [i cel al criticilor. Doar una. se `ntoarce r\nit. spiritul s\u de aventur\ s\ precump\neasc\ [i [ansa devine mai mare. Cei cinci ani care au trecut m-au `nv\]at asta. pentru cine [tie s-o accepte. C. A[ fi putut mai t`rziu s\ visez ur`t. oare `l ve]i refuza? C. Ambi]ia mea. dec`t prietenia. Nu regret. avem nevoie de dumneata. e de alt ordin. C. nici mai important. este o eliberare. Rolul nostru nu e s\ facem gesturi frumoase. dac\ am una. dou\ voci autentice sau emo]ionate. C. – Nu era posibil. L. am cunoscut puterea renumelui.

dec`t dac\ a[ fi cre[tin. trebuie s\ tac [i s\ accept a fi un sclav. Tendin]a mea este s\ prefer imobilitatea. adic\ f\r\ nici un fel de idee. s`nt martorul libert\]ii pure al c\rui destin `n istorie este s\ fie executat1. fecunditatea uman\. * Revolt\. situa]iei existen]ialiste `i va c\uta originea etc. atunci el e[ueaz\ `n toate – S\ aib\ dreptate religia? Nu. Aici are dreptate Parain. situa]ia mea se afl\ `n minciun\ [i `n ucidere. Dar [tiu c\ acum stau `n picioare tocmai datorit\ acestui efort [i c\. sau s\ accept un angajament `n acela[i timp sincer [i relativ. Teroarea domne[te. Dar nu `nainte. nu s`nt dec`t un martor. Este fiul orgoliului uman. determinismul absolut. el `i va obiecta `ntotdeauna crea]ia istoriei. Nu a[ putea s\ o fac. A[a m\ men]in `n afara bolii [i a renun]\rii. de fascina]ia ma[inalului. niciodat\ `nainte ca posibilitatea s\ nu fi fost tr\it\ p`n\ la cap\t. valorile universale. Dar r\spunsurile sale nu se afl\ `n ra]ionament. m-a[ rostogoli `n pr\pastie. dac\ a[ `nceta o singur\ clip\ s\ mai cred `n el. * Este nevoie de tomberoane de s`nge [i de secole de istorie ca s\ se ajung\ la o modificare imperceptibil\ a condi]iei umane. cea mai sigur\. iat\ consecin]ele cele mai legitime ale unei filosofii f\r\ Dumnezeu. ~n afar\ de 1 Sau s\ tri[eze. virtutea sa definitiv\. Dac\ aleg s\ m\ pronun] `n acela[i timp contra lui Dumnezeu [i contra istoriei. Dac\ Dumnezeu nu exist\. Timp de ani `n [ir capetele cad ca grindina. Dar mai `nt`i trebuie s\ devii st\p`n pe tine `nsu]i. Fiindc\ diviniz\rii istoriei. * Parain. nimic nu este permis. situa]ia mea se afl\ `n t\cere sau moarte. se proclam\ Revolu]ia [i se ajunge la `nlocuirea monarhiei legitime cu monarhia constitu]ional\. ~n ziua c`nd limita uman\ va avea un sens. * Doar printr-un efort continuu pot s\ creez. trebuie s\ merg p`n\ la cap\t. Nefiind cre[tin. * Misiunea noastr\: s\ cre\m universalitatea sau. Dumnezeu nu s-a creat singur. este t\cerea [i gestul cotidian. f\r\ a accepta s\ fiu un sclav. Dac\ nu aleg. ridic`nd capul din toate puterile ca s\ respir [i s\ `nving. Dac\ voi alege s\ m\ constr`ng [i s\ cred `n istorie. S\-i cucerim omului catolicitatea. aceast\ teribil\ lume a curajului [i a t\cerii. Dac\ omul e[ueaz\ `n `ncercarea de a `mp\ca dreptatea cu libertatea. * Tragedia nu este o solu]ie. ele se afl\ `n mitologia care pretinde credin]\. ob]in`nd avantaje materiale dintr-o situa]ie de artist favorizat (nota autorului). Este modul meu de a dezn\d\jdui [i de a m\ vindeca de dezn\dejde. Iat\ `ntrebarea: pot fi eu doar un martor? Altfel spus: am eu dreptul s\ fiu numai un artist? Nu pot crede. Asta-i legea. mi-au trebuit ani de `nc\p\]`nare. dac\ uciderea omului este necesar\ istoriei. Dac\ nu.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 246 246 ALBERT CAMUS CARNETE 247 sarcina s\ exploateze `n sine `nsu[i cea mai mare [ans\ a omului. . f\r\ a-mi renega mama [i adev\rul. A `n]elege `nseamn\ a crea. ~n starea actual\ a lucrurilor. Ca s\ scap de divertisment. Ast\zi… * Nu s`nt f\cut pentru politic\ din moment ce s`nt incapabil s\ vreau sau s\ accept moartea adversarului. * Mi-am tr\it toat\ tinere]ea cu ideea inocen]ei mele. cel pu]in. Ce-i de f\cut `ntre cele dou\ extreme? Ceva `n mine `mi spune. ~nclina]ia mea cea mai profund\. Nu exist\ dec`t un scop posibil al marilor ac]iuni. negarea oric\rei libert\]i. * Materialismul istoric. Dar p`n\ la cap\t `nseamn\ s\ aleg istoria `n mod absolut [i o dat\ cu ea uciderea omului. atunci se va pune [i problema lui Dumnezeu. dac\ omul accept\ aproxima]ia. Numai cre[tinismul e tare `n aceast\ privin]\. m\ convinge c\ nu m\ pot desprinde de epoc\ f\r\ la[itate.carnete_Camus.

Peste oboseala fe]ei. Pl\te[te el. Furia sa aproape de lacrimi. Cel mai bun dintre oameni trebuie os`ndit dac\ nu-l sluje[te dec`t pe om. A disp\rut o baionet\. o s\-mi amintesc imediat… Oricum. * O tragedie despre problema r\ului. Tipul acela `nalt care trebuia s\ coboare la Firminy. `i iubim la fel. * 1 Oare mi-am asumat-o eu cu adev\rat atunci c`nd am avut at`tea repulsii [i mi-e at`t de greu s\ o fac? Inima asta a mea cu fidelit\]ile ei dificile nu merit\ oare aceast\ contradic]ie? (nota autorului) Orice filosofie este o autojustificare. 80% dintre iubirile omene[ti nu rezist\ dup\ cinci ani de desp\r]ire. A[a c\. Sub ocupa]ie: adun\torii de baleg\. * S`ntem soma]i s\ alegem `ntre Dumnezeu [i istorie. * . c`t pentru binele pe care li l-am f\cut.: Un satanism modest [i caritabil. {i pe urm\ Roupp mi-a propus s\ m\ duc\ la Paris.“ Nu. care s`nt legate de aceast\ atitudine? R\spunsul pentru mine ar fi simplu. s\ tac.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 248 248 ALBERT CAMUS CARNETE 249 acestea. s\ tac. dac\ vrei… Eu nu voiam. religia. `n calitatea mea de artist. M\n`nc la el. Thibaudet despre Balzac: „Comedia uman\ este imitarea lui Dumnezeu Tat\l“. lumea [i copacii. * Estetica revoltei. `mi iubesc libertatea. De unde aceast\ teribil\ dorin]\ s\ aleg p\m`ntul. am gre[it oare accept`nd sarcinile umane cele mai simple. cel pu]in. `ntr-adev\r atroce). Saint-Étienne Dunières: muncitorii `n acela[i compartiment cu solda]ii germani. ~n]eleg s\ se arunce cineva `n ea orbe[te ca s\ scape de demen]a sau de sf`[ierea asta atroce (da. dac\ exist\. Roupp mi-a spus: Uite. Bine`n]eles. `n bani [i `n considera]ie. * Thomas – Hm… ce ziceam? ~n fine. Consecin]\: Am oare dreptul. * Contra literaturii angajate. `nc\ ata[at de libertate. Gr\dinile de la periferie. am acceptat. Omul nu este numai social. M\ `ndeamn\ acum s\ lucrez. Solda]ii `i p\zesc pe muncitori p`n\ la Saint-Étienne. dac\ a[ mai putea crede c\ misiunea omului este s\ creeze fericire! S\ tac cel pu]in. S`ntem f\cu]i s\ tr\im unii cu al]ii. `i apar]ine. Dar nu mori cu adev\rat dec`t pentru tine. ai oare dreptul s\ faci copii. `n aceste condi]ii. Dar trebuie oare s\ accept s\r\cia copiilor mei. a celui scos `n afara legii la Balzac. s\ refuz p`n\ [i confortul foarte modest pe care li-l preg\tesc? {i. s\-]i asumi condi]ia uman\1 atunci c`nd nu crezi `n Dumnezeu (de ad\ugat ra]ionamentele intermediare)? Ce u[or ar fi dac\ a[ ceda ororii [i dezgustului pe care mi le inspir\ lumea asta. Este natural s\ fim recunosc\tori celui care ne permite s\ fim m\car o dat\ mai buni dec`t s`ntem. s`nt impresarul unui boxer. Ceea ce sl\vim [i salut\m astfel este o mai bun\ idee despre om. Moartea.carnete_Camus. * „Iubim oamenii mai pu]in pentru binele pe care ni l-au f\cut. {i nu-i o nenorocire. `n cel mai r\u caz. * X. dac\ n-a[ fi foarte sigur c\ orice om coincide `ntru totul cu istoria. oboseala [i mai crunt\ a umilirii. Mi-a luat o camer\ la hotel. Dar eu n-o pot face. * 80% divor]uri la prizonierii repatria]i. s\ nu fie m\car ru[inoas\ [i s\ r\m`n\ m`ndr\. s\ accept avantajele. A[ vrea s\ fiu [i al unui pictor. ~n s\r\cie am g\sit [i voi g\si `ntotdeauna condi]iile necesare pentru ca vina mea. ca aceea de a avea copii? La limit\. p`n\ ce am s\ m\ simt `n drept… * Crea]ia corectat\. Tema revoltei. Singura filosofie original\ ar fi cea care ar justifica pe altul.

c\ este deasupra tuturor celorlalte [i c\ Dumnezeu sau istoria. monologat\ [i dictat\ din v`rful unui munte singuratic. `mpotriva lui Iisus [i a lui Nietzsche. ~n felul acesta s`ntem liberi `mpreun\ cu ceilal]i. Lumea a fost amputat\ de o parte din adev\rul ei. ce s\ mai spun? Comuni[tii [i cre[tinii `mi vor spune c\ optimismul lor e cu b\taie lung\. Nu eu am spus c\ omul este incapabil s\ se m`ntuiasc\ singur [i c\.“ Aerodromul e prea departe de ora[ pentru a se organiza o curs\ regulat\. Nu exist\ con[tiin]\ dec`t pe str\zi! (Cf. Pu]ini oameni au `mpins mai departe ne`ncrederea fa]\ de semenii lor. din ad`ncul dec\derii sale. de ceea ce face permanen]a [i echilibrul ei: natura. s`nt ]intele satisf\c\toare ale dialecticii lor. Astfel voi spune c\ exist\ mistere care se cuvin enumerate [i la care e bine s\ medit\m. Dup\ moartea lui Tarrou.“ * Limitele. Se trimit doar pachete para[utate. primirea telegramei care anun]\ moartea doamnei Rieux. . iar condi]iile economice s`nt `n lumea lor de fatalit\]i mai teribile dec`t capriciile divine. Din acest punct de vedere. Marxi[tii nu cred `n persuasiune [i nici `n dialog. etc. pesimist `n privin]a naturii umane. Ciuma urmeaz\ anotimpurile anului.) * Ciuma. nu are alt\ speran]\ definitiv\ dec`t `n mila lui Dumnezeu. … * Lui Guilloux: „Toat\ nenorocirea oamenilor vine din faptul c\ ei nu adopt\ un limbaj simplu. Cred c\ asta este calea unei revolu]ii psihologice f\r\ egal. marea etc. Eu s`nt fiul dumitale». `n orice caz. Dac\ eroul din Ne`n]elegerea ar fi spus: «Iat\. C`t despre domnul Herriot [i clientela de la Annales. el este optimist `n privin]a destinului uman.) * Revolt\. Sartre. nu dovede[te nimic. {i c\ dialogul `mpins p`n\ la absurd d\ o [ans\ purit\]ii. Nu po]i face un muncitor dintr-un burghez. pesimist `n privin]a destinului s\u. Efortul uman spre libertate [i contradic]ia sa obi[nuit\: disciplina [i libertatea mor tot prin efortul uman. Ea nu se poate deci face `n puritate: ci `n s`nge sau `n calcul. da]i-mi voie s\ r`d. Marxismul. Progresul [i adev\rata m\re]ie se afl\ `n dialogul purtat la nivelul omului [i nu `n evanghelie. `n sinceritate. N-ar mai fi fost tragedie din moment ce culmea oric\rei tragedii se afl\ `n surzenia eroilor.carnete_Camus.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 250 250 ALBERT CAMUS CARNETE 251 Cu ce drept un comunist sau un cre[tin (ca s\ nu lu\m dec`t formele respectabile ale g`ndirii umane) mi-ar putea repro[a c\ s`nt pesimist? Nu eu am inventat mizeria creaturii. ~ntr-adev\r. Revolu]ia trebuie s\-[i accepte violen]a proprie sau s\ fie renegat\. fiind pesimist `n privin]a condi]iei umane. Voi spune c\. Cum de nu v\d ei c\ niciodat\ nu a fost lansat un asemenea strig\t de `ncredere `n om? Eu cred `n dialog. Nimic mai mult. eu s`nt optimist `n privin]a omului. dialogul ar fi fost posibil [i nu neverosimil ca `n pies\. `mpotriva oric\rei politici a minciunii sau a t\cerii. C`t despre faimosul optimism marxist. Dac\ cre[tinismul este pesimist `n privin]a omului. Efortul meu: s\ demonstrez c\ logica revoltei refuz\ s`ngele [i calculul. „S\ nu exager\m nimic. alegem s\ servim dialogul p`n\ la absurd. este optimist `n ceea ce prive[te mersul istoriei (iat\ contradic]ia sa!). Ceea ce echilibreaz\ absurdul este comunitatea oamenilor `n lupt\ `mpotriva lui. Exist\ ciuma. Este vremea marilor ora[e. Trebuie s\ ne ap\r\m `mpotriva ei [i asta [i facem. Trebuie s\ fac acela[i ra]ionament. nu-i mare lucru [i.“ Semnificativ. o var\ [i o toamn\ etc. are dreptate Socrate. dup\ caz. spune Tarrou. Uite unde am ajuns. Are o prim\var\ c`nd germineaz\ [i izbucne[te. – Prin compasiune? (A suferi `mpreun\. etc. Toate filosofiile moderne ale istoriei etc. nici teribilele formule ale blestemului divin. … * Hegel. Iar dac\ alegem s\ servim aceast\ comunitate. „Numai ora[ul modern ofer\ spiritului terenul pe care el poate deveni con[tient de sine.

“ Acesta este ra]ionamenul „istoric“ tipic. Asta nu exclude judecata s\n\toas\ [i nici `n]elepciunea“. Pentru c\. „Am dreptate [i asta `mi d\ dreptul s\-l ucid. Din c`nd `n c`nd disp\rea c`te un prieten. e siluit\ de un birjar. S`nt ei». * „Ci cuv`ntul vostru s\ fie: Ceea ce este da.“ * Tragedie. * Crea]ia corectat\. Ea `nnebune[te [i-l va denun]a pe el.L. 37.“ * Politica revoltei. * Grecii ]ineau seama de divin. Nu. * La doisprezece ani. R\m`ne s\ i se mai restituie acest loc `n filosofie [i `n metafizic\. ed. De asta nu trebuie s\ v\ face]i iluzii `n privin]a curajului meu. Noul Testament. A[a s`nt eu. * 1 Sf`nta Evanghelie dup\ Matei. Cre[tinismul este ceea ce a deturnat omul de la lume. ~n primul caz. n-am nici un merit `n asta deoarece n-am imagina]ie. * Pentru ca un g`nd s\ schimbe lumea. {i nimeni nu spunea nimic. * Originile nebuniei moderne. dec`t s\ evadezi. {i trupul [i-a reg\sit locul `n via]a de zi cu zi. iar ce e mai mult dec`t acestea. trebuie s\ iei tu ini]iativa. S`nt g\si]i sp`nzura]i am`ndoi. O dat\. G`ndesc `n func]ie de lume [i de istorie. da. revolta trupului. C. (n.1 * Koestler. Trebuie ca el s\ se transforme `n exemplu. lovindu-i fa]a cu pumnii. dar `n mod abstract oarecum. Sigur. * Critica just\ a lui Albert Wild fa]\ de absurd: „Sentimentul angoasei este ireconciliabil cu sentimentul libert\]ii“. Dar divinul nu era tot. A fost nevoie de dou\ mii de ani ca s\ fie din nou posibil s\ ]i-l expui gol pe plaj\.“ L. trebuie mai `nt`i ca el s\ schimbe via]a celui care `l poart\. Teribila obsesie a arest\rii. Nu m\ pot opri la detaliul acesta. nu. am v\zut doi tipi `nal]i care `mbr`nceau un b\rbat `ntr-un taxi. [i ceea ce este nu. `n acest ultim caz. de la cel r\u este. Idem: la cap\tul a dou\ mii de ani de cre[tinism. * Crea]ia corectat\. Dar e mai u[or s\ r\m`i prizonier [i s\ te la[i `mpins spre oroare. Cei doi evrei de la Verdelot `n timpul ocupa]iei.“ Matei. V. Iat\ unul dintre sensurile convulsiei moderne. n-am crezut niciodat\ `n Gestapo. – C`nd detaliul este o via]\ omeneasc\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 252 252 ALBERT CAMUS CARNETE 253 * Saint-Just: „Cred deci c\ trebuie s\ fim exalta]i. o iau ceilal]i.carnete_Camus. cum se spune. el reprezint\ pentru mine lumea `ntreag\ [i `ntreaga istorie. fiindc\ fac parte din Rezisten]\. P`n\ la [aptesprezece ani va resim]i un soi de p`ng\rire. „Astfel revolu]ia pesimist\ devine revolu]ia fericirii. Asta m-a f\cut s\ intru la b\nuieli c\ ei existau `ntr-adev\r [i c\ `ntr-o zi… Dar erau doar b\nuieli. L-a readus la sine `nsu[i [i la istoria lui. De unde [i excesele. `n fa]a bisericii Saint-Germain-des-Près. Se `ntoarce [i-l anun]\. red. „Mi se spusese dintotdeauna c\ de prima ocazie de evadare trebuie profitat imediat. C\]eaua url\ toat\ noaptea.). Face parte din istoria cre[tinismului. Nu se vedea niciodat\.“ * Idem: „Dac\ vre]i s\ [ti]i. Oricine se opune r\zboiului civil trebuie s\ p\r\seasc\ opozi]ia [i s\ accepte dictatura. `mi luam m\suri de prevedere. Doctrina extrem\: „Oricine se opune dictaturii trebuie s\ accepte r\zboiul civil ca mijloc. .C. Alt\ dat\. Toate riscurile erau de preferat fa]\ de ceea ce avea s\ urmeze. Comunismul este o urmare logic\ a cre[tinismului. cit. Un chelner de la cafenea mi-a zis: ²«T\ce]i. Adev\rul e c\ n-a[ putea s\ cred `n Gestapo dec`t la prima lovitur\ de picior pe care a[ primi-o `n burt\. ca `n cel mai banal dintre foiletoane.

C`t\ mil\ totu[i. asta [tie toat\ lumea. schimb`ndu-[i singurul costum care din negru devenise galben [i a c\rui urzeal\ se destr\ma cu travestiurile mai mult sau mai pu]in str\lucitoare pe care trebuie s\ le poarte chiar [i personajele secundare. [i trebuie s\ fie `nmorm`ntat al\turi de ceilal]i. adic\ roluri extrem de m\runte. nici nu se g\sea. nebunii. a murit.carnete_Camus. „{ti]i. – Nu credeam c\ `n cazul lui se mai putea sl\bi.“ * Roman de dragoste: Jessica. dar a murit [i f\r\ asta – `ntr-o noapte.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 254 254 ALBERT CAMUS CARNETE 255 Idem: „El (Partidul) nega liberul arbitru al individului – [i `n acela[i timp `i cerea o abnega]ie voluntar\. Cartierul cel mai vechi [i mai trist al ora[ului. La sf`r[itul vie]ii. tocmai. iar Partidul pretindea ca roti]a s\ se revolte contra orologiului [i s\-i schimbe mi[carea. A revenit la Cochin. a[a-zisul giulgiu fiindu-i tras p`n\ la b\rbie. teribili… Dar de ce s\ descriu toate astea. f\r\ s\ se fi observat dinainte. Sainte-Anne [i spitalul Cochin. Totu[i a sl\bit [i puteai s\-]i dai seama acum de grosimea oaselor. Urma [i o parantez\: „(Oamenii de teatru folosesc astfel de expresii)“. cu m`inile pe marginea sicriului [i care p\reau s\-l prezinte vizitatorilor. `nc\ mai juca roluri m\runte1. „Demarat“ este cuv`ntul potrivit. Doar cel care sl\be[te nu pare niciodat\ „s\-[i dea seama“. s\ ne `mp\c\m cu noi `n[ine. o face poate fugitiv. * Idem: „Cea mai puternic\ ispit\ pentru ni[te oameni ca noi este s\ renun]\m la violen]\. nici influen]a – era plasat sub semnul fatalit\]ii economice. vedeam c\ Liesse urma s\ moar\. A trebuit s\-[i `ntrerup\ lucrul. Sau dac\ `[i „d\ seama“. cum un anume grad de sl\biciune.). Nu aveam chef. Vecinii mortului au fost cei care au prevenit-o pe so]ie. Iar\[i nu l-au operat. Nega faptul c\ ar exista posibilitatea s\ alegi `ntre dou\ solu]ii [i `n acela[i timp `i cerea s\ o aleag\ `ntotdeauna pe cea bun\. De-a lungul str\zilor negre [i `nghe]ate. bolnavii. C`t despre Cochin: o cazarm\ a mizeriei [i a bolii. Un mort e un mort. s-a `nt`mplat azi-noapte. Vreo doi sau trei dintre b\tr`nii s\i colegi erau acolo. va fi din nou s\n\tos (mi-amintesc o fraz\ din rolul s\u: „C`nd eram copil“.“ {i `n diminea]a aceea se afla acolo. un anume mod de reliefare a pome]ilor [i de desc\rnare a gingiilor s`nt semnul evident c\ totul e pe sf`r[ite. Individul – roti]\ a unui ceasornic `ntors pentru eternitate [i pe care nimic nu-l putea opri. m\ ap\sa pe inim\ diminea]a aceea leproas\ [i tenace pe care nu reu[eam s-o mistui. ie[eau `n eviden]\ din]ii. Dar m-am dus. iar eu. Tot ce pot s\ [tiu este ceea ce v\d [i. acela unde au fost plasate `nchisoarea Santé. ~n lipsa c\rnii. de altfel. n-am cum s-o [tiu. Iar diminea]a so]ia lui a venit s\-l vad\ ca de-obicei. s\racii [i os`ndi]ii. al\turi de v\duva [i de fiica v\duvei care nu este fiica mortului. Nu i se vedea dec`t capul. A `ntrerupt din nou. Ispitele lui Dumnezeu au fost `ntotdeauna mai periculoase pentru omenire dec`t cele ale Satanei. fire[te. {i-a reluat chiar micul rol de personaj grotesc pe care-l juca `n acel moment.red. Acolo a murit. eu nu simt asta a[a“). iar pe zidurile sale muste[te murdara umiditate a nenorocirii. Nimeni nu o prevenise la administra]ie fiindc\ nimeni nu fusese prevenit. ~ntr-adev\r. care.“ Tip de contradic]ie „istoric\“. c`t\ groaznic\ mil\! B\rba]ii care se aflau la c\p\t`iul lui. cioclul (oare de ce purta o e[arf\ tricolor\ ca un primar?) mi-a spus c\ `nc\ `l mai puteam vedea. N-a fost operat [i a fost externat spun`ndu-i-se c\ este vindecat. au spus. * Moartea unui b\tr`n actor O diminea]\ `n Parisul plin de z\pad\ [i de noroi. {i la o indica]ie care i se d\dea „Ah! spunea el. fiindc\ automatele acelea st`ngace [i . Nu mai putea bea dec`t lapte 1 ~n original: „il jouait encore les utilités“. Dar sl\bise. Este ceva care m-a mirat `ntotdeauna. pe urm\. au demarat. care nu mai figureaz\ `n traducerea româneasc\. C`nd am sosit eu. A fost dus la Cochin [i le-a spus colegilor c\ o s\ fie operat [i c\. `n mica morg\ care d\ spre rue de Santé. s\ ne c\im. Sl\bise [i mai mult. pierz`ndu-[i sensul (n. Nega faptul c\ individul ar avea facultatea de a distinge `ntre bine [i r\u – [i `n acela[i timp vorbea pe un ton patetic despre culpabilitate [i tr\dare. `n]elegeai c\ un cap puternic [i noduros era f\cut ca s\ poarte o cantitate mare de carne.

E primit\ f\r\ nici un fel de formalitate. Noi l-am urmat. Factorul a urm\rit r`ndurile borderoului cu v`rful creionului [i a spus „Bine“ bif`nd un num\r. Nu exista preot. totul numai negru. A fost dus. S-a auzit lemnul sun`nd a gol. Dar nimeni n-are chef nici s\ fac\ baie. „Lua]i liftul. P\m`ntul a zburat pe deasupra gropii.“ Apartamentele reginei. V\duva g\sea c\ e departe. Atunci un vidanjor a spus: „Dac\ domnii [i doamnele ar vrea s\ arunce pu]in p\m`nt“. C`nd sicriul a ajuns la fund. nu erau nici flori [i nu se `n\l]a nici un cuv`nt de pace sau de p\rere de r\u. Idem: „Trece]i. Pe urm\ ne-am oprit `n spatele altui cortegiu. Au avansat [i au `nceput s\ scoat\ sicriul din furgon. * 1 Aici urma descrierea c\l\toriei `n America de Nord. Dar familia tocmai se urca `n furgon. `nsemna c\ a doua zi urma o execu]ie. {ase kilometri prin acel peisaj [i iat\-ne ajun[i `n fa]a por]ilor monumentale ale celui mai hidos cimitir din lume. iar aleea `ngust\ care le separa era blocat\ de unelte [i de p\m`nt. „Da]i-i drumul“. Factura: „{i a fost v`r`t `n p\m`ntul argilos la un pre] exorbitant“. Un paznic cu fa]a congestionat\ a oprit alaiul la poart\ [i a cerut bonul de intrare. Ne-am `nfundat picioarele `ntr-o clis\ v`scoas\ [i elastic\. Interzis s\ se bea ap\.“ Etc. Acesta a demarat [i am putut `nainta `nc\ vreo c`]iva metri. capacului [i a unei [urubelni]e. Deasupra putreziciunii. V\duva [i fiica s-au urcat `n furgon o dat\ cu mortul. de aici n-ai cum s\ mai ie[i!“ Oamenii \[tia vii voiau s\ fie l\sa]i `n pace. Niciodat\ cerul nu mi se p\ruse at`t de cobor`t peste periferia parizian\. V\duva a f\cut semn c\ da.“ Portarul (?). una pentru Liesse. Resturi de bordeie. Ocampo merge la Buckingham Palace. st`lpi. A f\cut un gest semnific`nd „at`ta pagub\“. Nici o floare. tatuat\ `ntre s`ni. Eram desp\r]i]i de morminte printr-un taluz de z\pad\. V\duva a `ntins m`na peste o gr\mad\ de p\m`nt. procesul. C`t despre fiic\. {i cu to]ii sim]eau c\ momentul ar fi trebuit s\ fie mai solemn – ar fi trebuit marcat. El a luat ni[te p\m`nt cu lopata. o vegeta]ie neagr\ [i rar\ se iveau din mormanele de z\pad\ [i noroi. se vedea c`t de colo. * V. Dar noi ne aflam cu to]ii foarte departe de groap\ fiindc\ mormintele celelalte ne `mpiedicau s\ avans\m. ~ntr-o secund\ capacul a fost pus [i doi b\rba]i str`ngeau [uruburile ap\s`ndu-le cu for]\ [i r\sucindu-le cu mi[c\ri brutale. Vidanjorii au cobor`t destul de repede sicriul. cu o [apc\ ponosit\ pe cap. A luat r\zu[ul [i a aruncat p\m`ntul `n direc]ia gropii. Am ie[it prin Poarta Italiei. cealalt\ pentru o feti]\ de unsprezece ani. „Ah! p\reau s\ spun\. odat\ intrat `n posesia lui. dup\ cum am citit.1 * Roman. * Nürnberg. La intrare.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 256 256 ALBERT CAMUS CARNETE 257 `mpiedicate `n hainele lor grosolane s-au aruncat deodat\ `n mare grab\ asupra lin]oliului. aici e cimitirul condamna]ilor la moarte. . 60 000 de cadavre sub ruine. cam la nimereal\. dar nimeni nu [tia cum anume. Groapa era s\pat\ `ntre alte patru gropi care o `nconjurau din toate p\r]ile. Vidanjorii au citit atunci cu voce tare num\rul gravat pe co[ciug: 3237 C. a ap\rut cu un borderou cu cotor `ntre paginile c\ruia era v`r`t un indigo. ~n z\pad\ erau `nfipte str`mb dou\ cruci. Am circulat timp de zece minute bune printre gr\mezi de noroi [i z\pad\. santinela o `ntreab\ unde se duce. ~n clipa aceea a fost scos co[ciugul. dar administra]ia `i impusese asta. ~n clipa aceea. „S-o v\d pe regin\. a scos din buzunar un r\zu[ [i l-a pus pu]in pe p\m`nt. Mergeam la cimitirul de la Thiais. Noi ne-am `nghesuit `ntr-o ma[in\ care-i urma. Laval e ceva mai departe. Am cobor`t. C`nd supa de la cin\ `nt`rzia. E apa de la morg\. {ti]i. Toat\ lumea se privea. un soi de factor po[tal `mbr\cat `n albastru [i ro[u. s-a l\sat un moment de t\cere. ea [i-a ratat ]inta. Cortegiul din fa]a noastr\ era al feti]ei. Am `naintat printre morminte.“ – „Trece]i.carnete_Camus. a spus. Pe abajururile din piele de om se poate z\ri desenat\ o dansatoare din timpuri str\vechi. Ni[te b\rba]i voinici `n salopete [i `nc\l]a]i cu cizme de vidanjori [i-au l\sat jos lope]ile contempl`nd scena.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 258

258

ALBERT CAMUS

CARNETE

259

Revolt\. ~nceput: „Singura problem\ moral\ cu adev\rat serioas\ este omorul. Restul vine pe urm\. Dar s\ [tiu dac\ pot ucide pe cel din fa]a mea, ori s\ consimt ca el s\ fie ucis, s\ [tiu c\ nu [tiu nimic `nainte de a [ti dac\ pot hot\r` moartea cuiva, iat\ ce trebuie s\ aflu.“ * Oamenii vor s\ ajungem la concluziile lor. Dac\ v\ judec\, o fac `ntotdeauna cu g`ndul ascuns la principiile lor. Dar mie mi-este egal dac\ g`ndesc una sau alta. Ceea ce m\ intereseaz\ este s\ [tiu dac\ eu pot ucide. C`nd ai ajuns la hotarul g`ndirii, `i [i vezi cum `[i freac\ m`inile. „{i acum, ce-o s\ mai fac\?“ {i-[i ]in adev\rul lor gata preg\tit. Dar eu cred c\ nu-mi pas\ dac\ s`nt `n contradic]ie, n-am chef s\ fiu socotit un geniu filosofic. De fapt n-am chef s\ fiu deloc geniu, fiindu-mi deja destul de greu s\ fiu om. Vreau s\ descop\r un acord [i, [tiind c\ nu m\ pot sinucide, s\ [tiu dac\ pot ucide sau l\sa pe al]ii s\ ucid\, iar [tiind acest lucru, s\ trag toate consecin]ele chiar dac\ am s\ r\m`n cufundat `n contradic]ie. * Se pare c\-mi r\m`ne s\ g\sesc un umanism. Nu am nimic contra umanismului, bine`n]eles. ~l g\sesc doar prea str`mt, asta-i tot. Iar g`ndirea greac\, de exemplu, era cu totul altceva dec`t un umanism. Era o g`ndire care avea `n vedere totul. * Teroarea! {i ei uit\ deja. * Roman Justi]ie1. 1) Copil\rie s\rac\ – injusti]ia este fireasc\. La prima violen]\ (maltratare de c\tre poli]ie) injusti]ie [i adolescen]\ revoltat\. 2) Politica indigen\. Partid (etc.). 3) Revolu]ie `n general. Nu se g`nde[te la principii. R\zboi [i rezisten]\.

4) Epurare. Justi]ia nu poate face corp comun cu violen]a. 5) C\ adev\rul nu poate fi conceput f\r\ o via]\ adev\rat\. 6) Revenire la mam\. Preot? „Nu merit\ osteneala.“ Ea nu spusese nu, doar c\ nu merita osteneala. El [tia c\ ea nu socotea niciodat\ c\ merita s\ deranjezi pe cineva pentru ea. {i p`n\ [i moartea ei…

Iubiri

* Revolt\ [i Revolu]ie Revolu]ia ca mit este revolu]ia definitiv\. Idem: istoricitatea las\ f\r\ explica]ie fenomenul frumosului, adic\ raporturile cu lumea (sentimentul naturii) [i cu fiin]ele ca indivizi (dragoste). Ce po]i g`ndi despre o explica]ie pretins absolut\ care… * Idem: tot efortul g`ndirii germane a fost s\ `nlocuiasc\ no]iunea de natur\ uman\ cu aceea de situare uman\ [i pe aceea de Dumnezeu cu istoria, [i echilibrul antic cu tragedia modern\. Existen]ialismul modern duce acest efort chiar mai departe [i introduce `n ideea de situare aceea[i incertitudine ca [i `n cea de natur\. Nu mai r\m`ne nimic dec`t o mi[care. Dar, ca [i grecii, eu cred `n natur\. * Ciuma. ~n toat\ via]a mea, n-am avut niciodat\ un asemenea sentiment al e[ecului. Nu s`nt nici m\car sigur c\ voi ajunge p`n\ la cap\t. ~n anumite momente totu[i… * S\ fac s\ sar\ totul `n aer. S\ dau revoltei forma pamfletului. Revolu]ia [i cei care nu vor ucide niciodat\. Predica revoltat\. Nici o singur\ concesie.

Iubiri

* „Ce lucru nes\buit, de neconceput, faptul ca un autor s\ nu poat\ – `n nici o `mprejurare posibil\ – s\ fie sincer cu cititorii s\i.“ (Melville) *

1 Fragmentul care urmeaz\ a fost restabilit de editori.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 260

260

ALBERT CAMUS

CARNETE

261

Din punctul de vedere al unui nou clasicism, Ciuma ar trebui s\ fie prima tenta]ie de a da o form\ unei pasiuni colective. * Pentru Ciuma. Cf. „Prefa]a“ lui Defoe la volumul al treilea din Robinson: Reflec]ii grave `n fa]a vie]ii [i a uimitoarelor aventuri ale lui Robinson Crusoe: „Este la fel de logic s\ reprezin]i un fel de `nchisoare prin alta [i ceva care exist\ cu adev\rat prin ceva care nu exist\. Dac\ a[ fi adoptat modul curent de a scrie istoria particular\ a unui om… tot ceea ce a[ fi spus nu v-ar fi oferit nici o pl\cere…“ * Ciuma este un pamflet. * Cum s\ `nve]i s\ mori `n de[ert! * Lourmarin1. Prima sear\ dup\ at`]ia ani. Prima stea peste Lubéron, enorma t\cere, chiparo[ii al c\ror v`rf fream\t\ `n str\fundurile oboselii mele. }ar\ solemn\ [i auster\ – `n ciuda frumuse]ii ei tulbur\toare. * Povestea fostului deportat care `nt`lne[te prizonieri germani la Lourmarin. „Prima dat\ c`nd l-au b\tut a fost `n timpul interogatoriului. Era oarecum normal, fiindc\ era un lucru excep]ional. Totul a `nceput `n lag\r, c`nd, pentru o mic\ gre[eal\ de serviciu, a primit dou\ palme grele. Fiindc\ atunci a `n]eles din ochii celui care-l lovise c\ era ceva cotidian, normal, firesc…“ ~ncearc\ s\ stea de vorb\ cu prizonierul neam] ca s\ g\seasc\ o explica]ie. Dar cel\lalt e prizonier, nu i se poate vorbi despre asta. La sf`r[it, cel\lalt dispare, nu va apuca s\-i mai vorbeasc\ niciodat\. G`ndindu-se, simte
1 Camus venise la Lourmarin, invitat de Henri Bosco, `mpreun\ cu al]i c`]iva prieteni scriitori.

c\ nici un om nu e niciodat\ suficient de liber ca s\ poat\ l\muri acest lucru. Cu to]ii s`nt prizonieri. Alt\ dat\, `n lag\r, paznicii se distraser\ pun`ndu-i s\-[i sape groapa, dar nu i-au executat. Timp de dou\ ore lungi r\scoliser\ p\m`ntul negru [i v\zuser\ r\d\cinile etc. sub un aspect nou. * „~nseamn\ s\ mori f\r\ moarte [i s\ nu `naintezi deloc Dac\ te legeni a[a ~n p`ntecele obscur al nefericirii adunate.“ Agrippa d’Aubigné * Revolta. Capitolul I despre pedeapsa cu moartea. Idem: sf`r[it. Astfel, plec`nd de la absurd, nu-i cu putin]\ s\ tr\ie[ti revolta f\r\ s\ ajungi `ntr-un punct oarecare la o experien]\ de iubire care urmeaz\ s\ fie definit\. * Roman. Copil\rie s\rac\. „Mi-era ru[ine de s\r\cia mea [i de familia mea. (P\i s`nt ni[te mon[tri!) {i dac\ ast\zi pot s\ vorbesc despre ei cu simplitate, e pentru c\ nu-mi mai e ru[ine de ru[inea aceea [i nu m\ mai dispre]uiesc pentru c\ am resim]it-o. N-am cunoscut ru[inea asta dec`t atunci c`nd m-au dat la liceu. ~nainte, to]i erau ca mine, iar s\r\cia mi se p\rea `nsu[i aerul pe care-l respira lumea aceasta. La liceu am cunoscut compara]ia. Un copil nu este nimic prin el `nsu[i. P\rin]ii s`nt cei care-l reprezint\. {i meritul t\u e mult mai mic, odat\ devenit adult, dac\ nu ai cunoscut asemenea sentimente josnice. C\ci atunci e[ti judecat dup\ ceea ce e[ti [i se ajunge chiar s\ fie judeca]i ai t\i dup\ ceea ce ai devenit tu. {tiu acum c\ mi-ar fi trebuit o inim\ de o puritate eroic\ [i excep]ional\ ca s\ nu suf\r din cauza zilelor acelora c`nd citeam pe chipul unui prieten mai `nst\rit surprinderea pe care o ascundea cu greu `n fa]a casei unde locuiam. Da, aveam inim\ rea, ceea ce este un lucru obi[nuit. {i dac\, p`n\ la dou\zeci [i cinci de ani, n-am suportat dec`t cu furie [i ru[ine amintirea acelei inimi rele, e pentru c\ refuzam s\ fiu un om

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 262

262

ALBERT CAMUS

CARNETE

263

obi[nuit. C`t\ vreme ast\zi [tiu c\ s`nt a[a [i, nemaig\sind acest lucru nici bun, nici r\u, m\ interesez de altceva… ~mi iubeam mama cu disperare. ~ntotdeauna am iubit-o cu disperare. * Ideea de rezisten]\ `n sens metafizic. * S\ scriu despre r\ul pe care mi-l face lumea. M\ face denigrator, c`nd de fapt nu s`nt… Acel soi de stare secund\… * Machado. „Zgomotul sicriului `n p\m`nt este ceva extrem de grav.“ „Doamne, s`ntem singuri, mama [i inima mea.“ „Iar c`nd veni-va ziua ultimei c\l\torii, C`nd va pleca nava ce nicic`nd nu mai revine M\ ve]i vedea la bord, cu pu]ine bagaje, {i aproape gol, la fel ca fiii m\rii.“ * De tradus Discursurile lui Juan Mairena.1 Un romancero african? * Singurul mare spirit cre[tin care a privit `n fa]\ problema r\ului este Sf`ntul Augustin. A[a s-a ivit cumplitul Nemo Bonus. De atunci, cre[tinismul s-a ocupat s\ dea problemei solu]ii provizorii. Iat\ rezultatul. C\ci e vorba de rezultat. Oamenilor le-a trebuit timp, dar ast\zi ei s`nt otr\vi]i de o intoxica]ie care dateaz\ de 2000 de ani. S`nt dep\[i]i de for]a r\ului sau resemna]i, ceea ce-i totuna. Cel pu]in, ei nu mai pot suporta minciuna pe tema asta. *
1 Oper\ `n proz\ de Antonio Machado.

19 februarie 1861. Act de abolire a iob\giei `n Rusia. Primul foc de arm\ (al lui Karakazov) dateaz\ din 4 aprilie 1866. De v\zut A cui e vina?, un roman de Herzen (1847) [i idem: Dezvoltarea ideilor revolu]ionare `n Rusia.1 * ~mi plac mai mult oamenii angaja]i dec`t literaturile angajate. S\ ai curaj `n via]\ [i talent `n oper\ nu-i chiar a[a de r\u. {i pe urm\ scriitorul este angajat c`nd vrea el. Meritul s\u este mi[carea sa. Iar dac\ aceasta trebuie s\ devin\ o lege, o meserie sau o teroare, unde mai este atunci meritul? Se pare c\ dac\ scrii ast\zi un poem despre prim\var\ `nseamn\ c\ serve[ti capitalismul. Nu s`nt poet, dar m-a[ bucura f\r\ nici un g`nd ascuns de o asemenea oper\, dac\ e frumoas\. Serve[ti omul `n `ntregime sau deloc. Iar dac\ omul are nevoie de p`ine [i de dreptate, [i dac\ trebuie f\cut ceea ce este necesar pentru a satisface aceast\ nevoie, el mai are nevoie [i de frumuse]ea pur\, care e p`inea inimii sale. Restul nu-i important. Da, i-a[ dori mai pu]in angaja]i `n operele lor [i ceva mai mult angaja]i `n via]a de toate zilele. * Existen]ialismul a p\strat din hegelianism eroarea fundamental\ care const\ `n a reduce omul la istorie. Dar n-a p\strat din el consecin]a sa care este aceea de a-i refuza de fapt omului orice libertate. * Octombrie 1946. 33 de ani peste o lun\ Memoria m\ cam las\ de un an `ncoace. Incapacitatea `n care m\ aflu de a re]ine o poveste relatat\ – de a-mi aminti por]iuni `ntregi din trecut, care au fost totu[i vii. A[tept`nd o ameliorare (dac\ se amelioreaz\), evident c\ trebuie s\ notez aici tot mai multe lucruri, chiar personale, cu at`t mai r\u. C\ci p`n\ la urm\ totul se ordoneaz\ pentru mine pe acela[i plan u[or `nce]o[at, uitarea ajunge [i la inim\.
1 Lecturi pentru Cei drep]i [i Omul revoltat.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 264

264

ALBERT CAMUS

CARNETE

265

Ea nu mai are dec`t emo]ii scurte, lipsite de lungul r\sunet pe care li-l d\ memoria. Sensibilitatea c`inilor este a[a. * Ciuma… „{i de fiecare dat\ c`nd citesc o poveste legat\ de cium\, din ad`ncul unei inimi otr\vite de propriile revolte [i de violen]ele celorlal]i, un strig\t limpede se `nal]\ spun`nd c\ exist\ de fapt `n oameni mai multe lucruri de admirat dec`t de dispre]uit.“ … „{i c\ fiecare poart\ `n sine ciuma, pentru c\ nimeni, nimeni pe lumea asta nu r\m`ne pur1. {i c\ trebuie s\ te supraveghezi necontenit ca s\ nu ajungi cumva, `ntr-un minut de neaten]ie, s\-i respiri cuiva `n fa]\ [i s\-i transmi]i infec]ia. Ceea ce e natural este microbul. Restul, s\n\tatea, integritatea, puritatea, dac\ vre]i, este un efect al voin]ei [i al unei voin]e care nu trebuie s\ sl\beasc\ niciodat\. Omul cinstit, cel care nu infecteaz\ pe nimeni, este acela care are cele mai pu]ine momente de neaten]ie. Da, e obositor s\ fii un tic\los. Dar e [i mai obositor s\ nu vrei s\ fii un tic\los. De asta este toat\ lumea obosit\, fiindc\ toat\ lumea e pu]in tic\loas\. Dar tot de asta cunosc unii o oboseal\ at`t de mare, `nc`t doar moartea `i va mai putea sc\pa.“ * Bine`n]eles, ceea ce m\ intereseaz\ nu e at`t s\ fiu mai bun, ci s\ fiu acceptat. {i nimeni nu accept\ pe nimeni. Oare ea m-a accepat? Nu, e c`t se poate de evident. * Aerul de biet animal pe care-l au oamenii `n sala de a[teptare a medicilor. * Jacques Rigaut. „Exemplul vine de sus. Dumnezeu a creat omul dup\ chipul s\u. Ce tenta]ie pentru om s\ se conformeze acestui chip.“ „Solu]ia, r\spunsul, cheia, adev\rul este condamnarea la moarte.“ „Orgolios, de nimic nu i-ar mai putea fi fric\.“
1 Cf. Tarrou.

„{i cu c`t dezinteresarea mea e mai mare, cu at`t interesul meu e mai autentic.“ „Din dou\, una. S\ nu vorbe[ti, s\ nu taci. Sinucidere.“ „At`t timp c`t nu voi fi dep\[it gustul pl\cerii, voi fi sensibil la ame]eala sinuciderii, [tiu asta foarte bine.“ * Convorbiri cu Koestler. Scopul nu scuz\ mijloacele dec`t dac\ raportul m\rimilor este rezonabil. Exemplul: `l pot trimite pe Saint-Exupéry `n misiune de moarte ca s\ salvez un regiment. Dar nu pot deporta milioane de persoane [i suprima orice libertate ca s\ ob]in un rezultat cantitativ echivalent [i s\ calculez pentru trei sau patru genera]ii sacrificate `n prealabil. – Geniul. Nu exist\. – C`nd este recunoscut ca talent, atunci `ncepe marea mizerie a creatorului. (Nu mai am curajul s\-mi public c\r]ile.) * Exist\ momente c`nd nu cred c\ mai pot suporta mult timp contradic]ia. C`nd cerul e rece [i nimic nu ne sus]ine `n natur\… Ah! poate c\ e mai bine s\ mori. * Urmare a precedentului. ~n ce sf`[iere m\ aflu la g`ndul s\ scriu acele articole pentru Combat.1 * Un eseu despre sentimentul naturii – [i despre pl\cere. * Art\ [i revolt\. Breton are dreptate. Nici eu nu cred `n ruptura dintre lume [i om. Exist\ clipele de acord cu natura brut\. Dar natura nu e niciodat\ brut\. Dar peisajele se perind\ [i se uit\. De aceea exist\ pictori. Iar pictura suprarealist\, de exemplu, este `n mi[carea ei expresia revoltei omului contra Crea]iei. Dar gre[eala sa a fost c\
1 Este desigur vorba de Ni victimes, ni bourreaux („Nici victime, nici c\l\i“), ap\rut `n noiembrie 1946.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 266

266

ALBERT CAMUS

CARNETE

267

a vrut s\ p\streze ori s\ imite doar partea miraculoas\ a naturii. Adev\ratul artist revoltat nu neag\ miracolele, ci le st\p`ne[te. * Parain. C\ esen]a literaturii moderne este palinodia. Suprareali[tii devenind marxi[ti. Rimbaud – devo]iune. Sartre – morala. {i marea problem\ a timpului este conflictul. Condi]ia uman\. Natura uman\. – Dar dac\ exist\ o natur\ uman\, de unde vine ea? * Evident c\ ar trebui s\ `ncetez orice activitate creatoare at`ta vreme c`t nu [tiu `nc\. Ceea ce a f\cut succesul c\r]ilor mele este ceea ce face pentru mine minciuna lor. De fapt, s`nt un om mediu + o exigen]\. Valorile pe care ar trebui acum s\ le ap\r [i s\ le ilustrez s`nt valori medii. Este nevoie de un talent at`t de despuiat, `nc`t m\ `ndoiesc c\-l am. * Scopul revoltei este pacificarea oamenilor. Orice revolt\ se `ncheie [i se prelunge[te `n afirmarea limitei umane – [i a unei comunit\]i a tuturor oamenilor, oricare ar fi ei, `n interiorul limitei. Umilin]\ [i geniu. * 29 octombrie. Koestler – Sartre – Malraux – Sperber [i cu mine. ~ntre Piero della Francesca [i Dubuffet. K. – Necesitatea de a defini o moral\ politic\ minim\. Deci de a se debarasa mai `nt`i de un num\r fals de scrupule („am\giri“ spune el) a) c\ ceea ce se spune poate sluji unor cauze care nu se pot fi slujite. b) Examen de con[tiin]\. Ordinea nedrept\]ilor. „Eu, c`nd cel care-mi lua interviul m-a `ntrebat dac\ ur\sc Rusia, am avut ceva care s-a oprit aici, `n mine. {i am f\cut un efort. Am spus c\ ur\sc regimul stalinist tot at`t c`t ur\sc regimul hitlerist [i pentru acelea[i motive. Dar ceva s-a desprins aici.“ „At`]ia ani de lupte. Am min]it pentru ei… [i acum s`nt ca acel prieten care se d\dea cu capul de pere]ii camerei mele [i spunea, cu fa]a lui plin\ de s`nge `ntoars\

spre mine: «Nu mai exist\ speran]\, nu mai exist\ speran]\.»“– Mijloace de ac]iune etc. M. – Imposibilitatea momentan\ de a ajunge la proletariat. Oare proletariatul este cea mai `nalt\ valoare istoric\? C. – Utopia. Ast\zi o utopie `i va costa mai pu]in dec`t un r\zboi. Ceea ce se opune utopiei este r\zboiul. Pe de o parte. {i pe de alta: „Nu crede]i c\ s`ntem cu to]ii r\spunz\tori de absen]a valorilor? {i c\, dac\ noi to]i care venim dinspre nietzscheism, dinspre nihilism sau dinspre realismul istoric, am spune `n mod public c\ ne-am `n[elat [i c\ exist\ valori morale [i c\ de-acum `nainte vom face tot ceea ce trebuie ca s\ le fundament\m1 [i s\ le ilustr\m, nu crede]i c\ ar fi `nceputul unei speran]e?“ S. – „Nu-mi pot `ntoarce valorile morale numai `mpotriva U.R.S.S. C\ci este adev\rat c\ deportarea a mai multor milioane de oameni este mai grav\ dec`t lin[area unui negru. Dar lin[area unui negru e rezultatul unei situa]ii care dureaz\ de o sut\ de ani [i mai mult [i reprezint\ p`n\ la urm\ nenorocirea tot at`tor milioane de negri de-a lungul timpului c`te milioane de kirghizi deporta]i exist\.“ K. – Trebuie s\ spun c\ `n calitate de scriitori s`ntem tr\d\tori `n fa]a istoriei dac\ nu denun]\m ceea ce este de denun]at. Conspira]ia t\cerii este condamnarea noastr\ `n ochii celor care ne vor urma. S. – Da. Etc. etc. {i `n tot acest timp imposibilitatea de a determina c`t\ fric\ sau c`t adev\r intr\ `n ceea ce spune fiecare. * Dac\ crezi `n valoarea moral\, crezi `n orice fel de moral\, inclusiv `n morala sexual\. Reforma este total\. * S\ citesc Owen. * S\ scriu istoria unui contemporan vindecat de sf`[ierile sale doar prin contemplarea `ndelungat\ a unui peisaj.
1 Manuscrisul este greu de citit. S-ar putea citi [i „p\stra“.

C`nd plecam de la expunerea despre dialog. – Am fost deja. simpatizant comunist.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 268 268 ALBERT CAMUS CARNETE 269 * Robert. Trebuie oare s\ `ncerc\m s\ `n]elegem [i aceast\ la[itate? E mai presus de puterile mele.. Nu vrem orice fel de erou. * Rela]ia dintre absurd [i revolt\. G`nde[te-te la asta. Are aerul reticent [i aceea[i privire totu[i prietenoas\ ca atunci c`nd l-am `ndemnat s\ intre `n grupurile din jurul revistei Combat. – Acum e[ti marxist? – Da. Tar. Era adev\rat. – {i eu. Epoca noastr\ este cea care. `n ’33. Ra]iunile eroismului s`nt mai importante dec`t eroismul `nsu[i. `mping`nd nihilismul p`n\ la 1 Schi]a capitolului din Omul revoltat. comuni[tii s`nt `n favoarea r\zboiului. * Crea]ia corectat\. prenumele are o semnifica]ie proprie. Personajul teroristului (Ravenel). De unde reiese c\. Se `nroleaz\ `n tab\ra republicanilor spanioli [i lupt\ `n r\zboi. asta `nseamn\ c\ se recunoa[te implicit via]a ca singura valoare de fapt. – Am s\ m\ g`ndesc. Concluzie: se bea din neputin]\ [i din condamnare. La ie[ire. totul se ordoneaz\ dup\ o linie maximal\. a[a cum se g\se[te `n manuscris. iar pacifi[tii s`nt hitleri[ti. cine respinge sinuciderea respinge `n aceea[i m\sur\ [i uciderea. La to]i ceilal]i. * Ceea ce face ca un om s\ se simt\ singur este la[itatea celorlal]i. ci de jos.carnete_Camus.. * De ce beau unii? Fiindc\ `n b\utur\ totul cap\t\ importan]\. . – {i ai fost na[ul meu. Libertatea nietzschean\ este o exaltare. Trei ani de `nchisoare. * S\ preg\tesc o carte de texte politice referitoare la Brasillach. * Ordinea universal\ nu se poate face de sus. Chiar [i cel mai mare vinovat p\streaz\ o leg\tur\ cu umanul. * Dac\ totul se reduce `ntr-adev\r la om [i la istorie.1 Dac\ decizia final\ este respingerea sinuciderii pentru a sus]ine confruntarea. nu pot fi cel care dispre]uie[te. cea care permite confruntarea. care este confruntarea „f\r\ de care nimic nu este posibil“. – Ascult\. pentru a asculta de aceast\ valoare absolut\. Este ucis pe frontul din Madrid. refuz\ s\ fac\ serviciul militar din ra]iuni morale. eu te voi ap\ra `ntotdeauna contra pu[tilor execu]iei. m\ `ntreb unde este locul: naturii – iubirii – muzicii – artei. * ~nt`lnit pe Tar. * Insuportabil\ singur\tate – `n care nu pot crede [i `n fa]a c\reia nu m\ pot resemna. Dar nu mai vreau. – Vei fi deci un uciga[. Dumneata `ns\ vei fi obligat s\ fii de acord ca eu s\ fiu `mpu[cat. * Ce este un om celebru? E un om al c\rui prenume nu conteaz\. adic\ printr-o idee. adic\ prin fondul comun care. * Revolt\. Iar pe de alt\ parte. Singura referin]\ este durerea. Nu mai `n]elege nimic din lumea asta care a devenit nebun\. Valoarea de consecin]\ este deci anterioar\ valorii de eroism. * Guilloux. Uite care-i adev\rata problem\: orice s-ar `nt`mpla.

Dar oamenii terorii au `mpins valorile sinuciderii p`n\ la consecin]a lor extrem\ care este omorul legitim. urm\rit pentru c\ a ordonat s\ fie `mpu[ca]i 28 de de]inu]i de la Santé (a asistat la executarea a patru loturi de de]inu]i). to become God. in another form. The scholastics 1 Tradus `n limba român\ cu titlul Zile birmaneze (n. aceea de a-]i `ncheia socotelile cu moartea. Comentariu despre Nietzsche tradus `n englez\ de Berneri (ucis de comuni[ti `n Spania `n momentul lichid\rii anarhi[tilor).S. deoarece este dup\ natura sa proprie [i originar\. n-a[ putea accepta s\ nu fiu eu acela“. „Though this may seem to us fantastic and excesive it reveals under the form of an extreme personalism. and for Meister Eckhart man can shed his human form and become God again. de fapt. Dup\ care totul este posibil.1 „Mul]i oameni nu se simt `n largul lor `ntr-o ]ar\ str\in\ dec`t dac\ `i dispre]uiesc pe localnici. tr. talk of deificatio.“ „…fericirea nem\surat\ care vine din epuizare [i din succes [i cu care nimic altceva `n via]\ – cu nici o bucurie a trupului sau a spiritului – nu poate fi comparat\. Nu te pot sili s\ crezi `n Dumnezeu. is not very distant from the Christian conception of the inner life. mai `ndr\zne]. or. a feeling which.carnete_Camus. as Angelus Silesius expressed: I must find my ultimate end and my beginning I must find God in me and me in God And become what he is… This same passion was felt by Spinosa and Nietzsche: they could not accept not being God.“ * De citit George Simmel (Schopenhauer [i Nietzsche). * Radici. dac\ ar exista unul. more audaciously. Dovad\ este faptul c\ el nu utilizeaz\ niciodat\ libertatea [i for]a teribil\ pe care i-o d\ decizia sa de a muri ca s\-i st\p`neasc\ pe ceilal]i: orice sinucidere este pe undeva ilogic\. Ilustrare: apocalipsa nazist\ `n 1945. Burmese days. iar pentru Meister Eckhart omul `[i poate lep\da forma uman\ [i poate deveni din nou Dumnezeu.). Aceasta se verific\ prin u[urin]a cu care ea accept\ uciderea sau justificarea uciderii. there is the idea of becoming equal to him. C`nd vei fi acceptat moartea. * 1 „De[i poate p\rea fantastic [i excesiv.. a acceptat sinuciderea. de a deveni Dumnezeu. * Nu exist\ dec`t o libertate. Cre[tinismul. * Briançon. mili]ian. f\cea parte dintr-o societate pentru protec]ia animalelor. in fact. * G. Scolasticii vorbesc despre deificatio. ca [i infinita noastr\ distan]\ [i nimicnicie fa]\ de Dumnezeu. Dezvolt\ dorin]a de Dumnezeu la Nietzsche. un sim]\m`nt care. adic\ sinuciderea colectiv\. sub alt\ form\. Omul care `[i ia singur via]a mai ap\r\ totu[i o valoare. [i anume via]a celorlal]i. .qxd 12/12/02 4:31 PM Page 270 270 ALBERT CAMUS CARNETE 271 concluziile sale extreme. el revel\ sub forma unui personalism extrem. problema lui Dumnezeu va fi rezolvat\ – nu invers. N-am suportat niciodat\ momentul acesta al serii dec`t `n Provence sau pe plajele Mediteranei. Orwell. Mistica fiec\rei epoci [i fiec\rei religii d\ na[tere aspira]iei de a deveni una cu Dumnezeu sau. as he is by his proper and original nature. The mystic of every age and every religion gives rise to this aspiration to become one with God or. Christianity. A crede `n Dumnezeu `nseamn\ s\ accep]i moartea. tr.“1 Nietzsche spune: „Este imposibil s\ existe Dumnezeu fiindc\. `nrolat `n Waffen S.). as well as our infinite distance and smallness before God. sau dup\ cum a spus Angelus Silesius: «Trebuie s\-mi g\sesc cel din urm\ sf`r[it [i al meu `nceput / Trebuie s\-l g\sesc pe Dumnezeu `n mine [i pe mine `n Dumnezeu / {i s\ devin ceea ce este el…» Aceea[i pasiune a fost resim]it\ de Spinoza [i Nietzsche: ei nu puteau accepta s\ nu fie Dumnezeu“ (n. nu este foarte `ndep\rtat de concep]ia cre[tin\ asupra vie]ii interioare. implic\ ideea de a deveni egal cu el. Ianuarie ’47 Seara care curge peste mun]ii ace[tia sf`r[e[te prin a `nghe]a [i inima.

parcel`nd plajele [i br\zd`nd p`n\ [i cerul cu d`re groase de avioane. Actul II. [i `n acela[i timp ([i din aceast\ cauz\) sentimentul istoriei a acoperit `ncetul cu `ncetul sentimentul naturii `n inima oamenilor. – Conspira]ie. B\rba]ii decid c\ au e[uat [i las\ guvernarea `n m`inile femeilor. Actul III.carnete_Camus. pentru a-l reda creaturii. Marii pictori s`nt cei care dau impresia c\ fixarea tocmai a avut loc (Piero della Francesca). `nc`t se poate imagina ziua c`nd t\cuta crea]ie natural\ va fi `n `ntregime `nlocuit\ de crea]ia uman\.“ O experien]\ de un an. duduind de uzine [i de trenuri. definitiv\ `n sf`r[it [i triumf\toare `n cursa istoriei – `ncheindu-[i astfel misiunea pe acest p\m`nt. din nou sentimentul ascu]it al insuficien]ei mele pentru opera pe care am `nceput-o cu cea mai 1 Vai mie. Pictura face o triere. cel care am `ndr\znit s\ g`ndesc (lat. hidoas\ [i fulgurant\. [i toate acestea printr-o mi[care at`t de puternic\ [i irezistibil\. – Ele vor s\ fac\ la fel ca b\rba]ii – e[ec. Actul V. valea m\slinilor. Le lipsea ura. popul`nd de[erturile. * 1947 Ca la to]i cei slabi. deciziile sale erau brutale [i de o fermitate nes\buit\. O s-o lu\m de la cap\t. – Socrate al meu vine [i decide s\ le cedeze puterea. Dac\ totul merge bine. Se prefac a declara un r\zboi. Peisajul izoleaz\ `n spa]iu ceea ce `n mod normal se pierde `n perspectiv\. – Bine sf\tuite de Socrate. dar mai pu]in rele. c`inele preferat. ceea ce reprezint\ modul ei de a unifica. * Titlu pentru viitor: Sistem (1500 de pagini). Marile idei [i punctele de vedere despre istorie. de parc\ aparatul de proiec]ie tocmai s-ar fi oprit brusc. La dreapta [i la st`nga – sau defini]ia universal\ a fascismului: Neav`nd caracter. am o [edin]\. la fel. * O pies\ despre o guvernare a femeilor. spune Socrate. misiune care consta poate `n a demonstra c\ tot ceea ce poate ea realiza mai grandios [i mai uimitor de mii de ani nu f\cea c`t parfumul fugar al trandafirului s\lbatic. Am f\cut tot ce puteam spera s\ facem pe lumea asta `n fa]a prostiei omene[ti. se reia. – Ele las\ b\rba]ilor puterea.1 * Dup\ o s\pt\m`n\ de singur\tate. Asculta]i: Un pristav.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 272 272 ALBERT CAMUS CARNETE 273 Rebatet [i Morgan. „A]i `n]eles ce `nseamn\ asta pentru cel care r\m`ne – [i s\ vezi plec`nd la m\cel to]i cei pe care-i iube[ti pe lume?“ Acum putem pleca. * Pe m\sur\ ce operele omene[ti au ajuns s\ acopere `ncetul cu `ncetul imensele spa]ii `n care somnola lumea. Peste zece ani mormanele de cadavre. au `mbr\]i[at o doctrin\. domnesc ca ni[te femei. retr\g`nd creatorului ceea ce `i revenea p`n\ atunci. „La fel de proaste ca noi. Ea „izoleaz\“. r\sun`nd de strig\te revolu]ionare [i r\zboinice. Ei preg\tesc deja tot. dar nu se reia. Actul I. – Dar eu am chef s\ m\ distrez – [i casa s\ fie pus\ la punct… * 1947 Vae mihi qui cogitare ausus sum. nemail\s`nd intacte dec`t acele regiuni unde omul nu poate tr\i. Articolul II – Iar ie[i `n ora[? – Da. Actul IV. Pictarea unor scene izoleaz\ `n timp gestul care `n mod normal se pierde `n alt gest. * Estetica revoltei.). Articolul I – Nu mai exist\ boga]i [i s\raci. p`n\ `ntr-at`t `nc`t `ns\[i ideea de natur\ virgin\ ]ine ast\zi de mitul Edenului (nu mai exist\ insule). – {i ce anume? – Pu]in\ educa]ie. Totul merge bine. .

“ * Nemesis – zei]a m\surii. Am ie[it ultimul. Am `mbr\]i[at-o st`ngaci. `n mijlocul mul]imii care trecea [i `ntorcea capul [i m\ str`nse cu o `nfocare care tr\da u[urare. – Twinkle1: „C`nd am sosit. S\ ne str\duim. mai august. eram epuizat de team\ [i febr\. ~n fine. To]i cei care au dep\[it m\sura vor fi nimici]i f\r\ mil\. Ultimul tren din vest avea s\ soseasc\ la ora 2. am sim]it c\-mi reg\sesc `ncrederea [i c\ m\ cov`r[e[te mareea p\r\sirii de sine. „Observa]ii [i reflec]ii despre lag\rele de concentrare naziste“. * Roman. {i acolo. O tragedie lini[tit\. cu un c`ine-lup pe care-l oplo[ise pe l`ng\ ea. ap\s\. am restabilit adev\rul [i totul a fost `n regul\. Refuzaser\ s-o `nscrie [i acum nu `ndr\znea s\ se mai duc\ o dat\.“ 1 Twinkle sau Zwinkle? * Avea buza superioar\ t\iat\ pe toat\ lungimea. * Cf. dar degeaba. Ea m\ a[tepta la ie[ire. Ce surprinz\toare lucruri spune despre frica sa `n fa]a mor]ii. ci din speran]a dragostei. * Roman. Despre moarte. singur\ printre dou\ sau trei persoane. despre Elena1: „Suflet senin precum lini[tea m\rilor. Crea]ie corectat\. Libertate fa]\ de moarte. Eschil. Era 11 seara. nu din dragoste. * Montaigne. ~mi sim]eam febra [i a[ fi vrut s\ fiu puternic [i frumos. M-am dus s\ cercetez afi[ele ca s\ [tiu la ce or\ va debarca ea dac\ `nt`mpl\tor nu sosise deja. Am ie[it `mpreun\. ochi bl`nzi care str\pungeau precum o s\geat\. Ea era acolo de la ora 5 dup\-amiaza. `n Vara. * Isocrate: Nu exist\ nimic mai divin. Venise s\ m\ a[tepte [i la trenul de [apte. voi r\m`ne cu o ne`ncredere [i o nelini[te fundamental\ `n ceea ce-l prive[te. frumuse]e care `mpodobea cea mai bogat\ g\teal\. * C`t valoreaz\ omul? Ce este omul? Toat\ via]a. * 1 Cf.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 274 274 ALBERT CAMUS CARNETE 275 nebuneasc\ dintre ambi]ii. Elena nu e vinovat\. * Revolt\. {i. Schimbare de ton `n capitolul XX din Cartea 1. Dar am vrut s\ beau un vin bun `nainte de a ne duce `n camere. Dar ochii `i erau serio[i. Aceast\ lung\ dezbatere cu un adev\r mai puternic dec`t mine pretinde o inim\ mai despuiat\. ea este doar victima zeilor. Tenta]ia de a renun]a. Cerul din Provence sclipea de stele deasupra zidurilor de ap\rare. . adic\ suprimarea temerii de moarte [i rea[ezarea acestui accident la locul s\u `n ordinea fireasc\ a lucrurilor. Nu mai exist\ alt\ libertate posibil\ `n fa]a libert\]ii de a ucide dec`t libertatea de a muri. La hotel. unde ea m-a f\cut s\ beau f\r\ `ncetare. Dar ce s\ fac? A[ muri f\r\ asta.carnete_Camus. cu piciorul pe cazma. „Exilul Elenei“. `n barul bine `nc\lzit. Se temea c\ n-am s\ vin. fiindc\ d\duse numele meu la hotel [i actele ei nu corespundeau. De aceea p\rea s\ r`d\ tot timpul. dar s`nt mul]umit p`n\ `n ad`ncul inimii. mai nobil `n univers dec`t frumuse]ea. floare de iubire fatal\ inimilor“. o inteligen]\ mai vast\ [i mai solid\. Din]ii `i ie[eau `n afar\ p`n\ la gingie. „~i pusese cazmaua pe g`t de `ndat\ ce c\zuse la p\m`nt. ea mi se arunc\ `n bra]e. ajun[i la fortifica]ii. Marc Klein `n Studii germanice. Dup\ catastrof\ `[i reia cursul vie]ii. Acel moment (p`nzele sf`r[itului) c`nd izbucnesc anotimpurile – c`nd `n toate col]urile tabloului ni[te m`ini misterioase `[i `ntind florile. dup\ cele v\zute. * La Patellière. A `naintat spre mine. cu acela[i gest cu care se sf\r`m\ bulg\rii de p\m`nt gras.

blond [i `ndulcit – sau alte o mie de mici guri de ap\ din bronz verde.. Seria `nt`i. * Critica ideii de eficacitate – un capitol. Kaliaiev: sacrificiul corpului.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 276 276 ALBERT CAMUS CARNETE 277 Terorism Marea puritate a teroristului `n stil Kaliaiev este faptul c\ pentru el uciderea coincide cu sinuciderea. 2) Tipuri de sentin]e. ~n schimb. Pare secretat\ de toate crengile. au extras din ea o necontenit\ susceptibilitate fa]\ de orice virtute declarat\. * Este imposibil s\ spui c\ cineva este vinovat `ntru totul [i. 2 Vezi mai sus. De ce este abstract\ natura. * Filosofia german\ a adus mi[carea `n chestiunile ra]iunii [i ale Universului – `n timp ce anticii aduseser\ fixitate. Marea aventur\ a inteligen]ei – cea care sf`r[e[te prin a ucide orice. Tot ce pot face este s\ recunosc `n mod corect calea care duce acolo [i s\ las s\ vin\ vremea inocen]ilor. ]elul lumii contemporane.3 Opozi]ia este necesar\. 3 Camus primise Prix des Critiques pentru Ciuma. r\sucite. p. Buchetele de frunze care se leag\n\ `ncet `n aurul acesta albastru ca o mie de guri cu mai multe buze saliv`nd de-a lungul zilei un suc aerian. Cei care au resim]it ne`ncrederea asta fa]\ de ei `n[i[i [i care au extins-o apoi la to]i ceilal]i. nici `n dosarele lui Camus. 17 iunie ’47 Zi minunat\. * Panelier. Seria a cincea – Crea]ia corectat\ sau Sistemul2 – amplu roman + ampl\ medita]ie + pies\ de nereprezentat. (cf. Cf.carnete_Camus. Seria a patra – Iubirea sf`[iat\: Rugul – Despre dragoste – Seduc\torul.1 * F\r\ urm\ri. De aici [i p`n\ la a suspecta 1 Nu se `nt`lne[te nimic asem\n\tor. 272. este compasiunea `n sensul ei prim. nici `n „Arhivele Ciu- mei“ a[a cum le-a publicat `n Cahiers de la Pléiade.) Ast\zi uciderea prin procur\. care parc\ ar iriga ne`ncetat cerul cu o ap\ albastr\ [i str\lucitoare – sau… dar ajunge. De introdus `n arhivele Ciumei: 1) Scrisori anonime care denun]\ familii. str\lucitoare [i fraged\ deasupra [i `n jurul `nal]ilor fagi. Nu se va putea dep\[i filosofia german\ – [i nu se va putea m`ntui omul – dec`t dac\ se va defini ceea ce este fix [i ceea ce este mobil ([i ceea ce nu se [tie dac\ e fix sau mobil). Dar aceasta pretinde o inocen]\ pe care eu nu o mai am. (O via]\ r\pit\ nu face c`t o via]\ dat\. Marea Logic\. Ra]ionamentul este fals. 1930: sacrificiul spiritului. ca `nainte. O via]\ se pl\te[te cu o via]\. Absurd: Str\inul – Mitul lui Sisif – Caligula [i Ne`n]elegerea. Nimeni nu pl\te[te. Tipul de interogatoriu birocratic. revoltate etc. . prin urmare. Seria a doua – Revolt\: Ciuma ([i anexe) – Omul revoltat – Kaliaiev. adic\ iubirea [i poezia. Seria a treia – Judecata – Primul om. 1905. * 25 iunie ’47 Triste]ea succesului. prin urmare. Savinkov: Amintirile unui terorist). dar respectabil. * Hegel contra naturii. O lumin\ spumoas\. Cel pu]in s\ v\d acest lucru `nainte de a muri. a[ avea mult mai mult dreptul s\ spun ceea ce spun. pot ajuta mul]i oameni – a[tept`nd. * }elul mi[c\rii absurde. pp. e imposibil s\ pronun]i o pedeaps\ total\. Dac\ totul mi-ar fi mai greu. 36-40. – Ceea ce este concret e spiritul. * Ne`ncredere `n virtutea formal\ – iat\ explica]ia lumii acesteia.

– Da. nu s`nt oare [i eu printre cei care fr`neaz\ istoria? Nici o eliberare f\r\ unificare. care a primit deja `nfior\toare dezmin]iri istorice. Y. Dora. Tenta]ia de a trece de partea celor care neag\ [i ac]ioneaz\! Unii intr\ `n minciun\ a[a cum aderi la un ordin religios. ~ntre cei doi. (bl`nd) – {i dragostea? D. s\ te abandonezi. Un nihilist. . Yanek. ~mi imaginez asta. Yanek. o or\. de fapt. ce t\cere. Teroarea. trebuie s\ g\sesc un termen mediu. Dar pentru a merge `nainte.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 278 278 ALBERT CAMUS CARNETE 279 virtutea `n ac]iune nu mai e dec`t un pas. Cel pu]in ar trebui s\ fii total implicat `n aceast\ misiune. Dar nu scrie nic\ieri c\ unificarea trebuie s\ se fac\ prin violen]\. S\ po]i uita mizeria atroce a lumii. {i eu am de `ncheiat ni[te socoteli cu ideea asta. Dar c`teodat\. Tot ce am g`ndit sau am scris vreodat\ are leg\tur\ cu aceast\ ne`ncredere (iat\ subiectul Str\inului). Dora. Cea care m\ arde. etern\. o singur\ or\ de egoism. Cei care iubesc prea mult dreptatea nu au dreptul la dragoste. trebuie s\ prefer\m o ipotez\ doar probabil\. legitim? Valoarea de ignoran]\ nu acoper\ chiar ea oare un refugiu comod? Nimic nu e pur. Violen]a pretutindeni. Nu s-a dovedit nici c\ ar putea s\ se lipseasc\ de ea. Dora. – Oh. ce t\cere… – P\i asta e dragostea. tu. prea mult\ cumplit\ violen]\. – ~i iubesc. Idem: Yanek [i Dora. dac\ ea poate `nceta s\ fie un monolog [i dac\ nu exist\ uneori un r\spuns. Ah! Astea s`nt clipele de `ndoial\. – Nu. – Dragostea. Mobilul profund (aceast\ ne`ncredere) este nobil. asta-i `ntrebarea. asta-i sigur. sf`[ierea sub aparen]a unit\]ii. – De ce spui asta `ntr-un fel at`t de teribil? – Fiindc\ dragostea mea e teribil\. uciderea [i exilul pentru dou\ sau trei genera]ii. iat\ strig\tul care a otr\vit secolul nostru. de ce vom putea judeca? Dac\ mersul istoriei este `ntr-adev\r acesta.Yanek? Nu exist\ dragoste. cum spune Hegel. asta e. Yanek. * Pies\. S\ fii `n istorie referindu-te la valori care dep\[esc istoria este ceva posibil. cum po]i s\ spui asta. pe cine. `n general. ci doar unificare. `n locul unor realit\]i ca nenorocirea. S`nt to]i drep]i ca mine. dac\ e adev\rat. Asta-i dragostea pur\. nimic nu e pur. cu capul ridicat. Kaliaiev. iar noi. [i. – Violen]a aduce. – Poate. Nu s-a dovedit c\ eliberarea pretinde mai `nt`i unificarea. `]i po]i imagina tu asta? – Da. Dar poporul ne iube[te el oare [i [tie el c\ noi `l iubim? Poporul tace. distrugere. Boris. Y. `n sf`r[it. de eliberare. Cuv`ntul ar fi atunci un act. cu ochii fic[i. – Dar noi ne iubim poporul.carnete_Camus. Dora. Ei au ales deci s\ numeasc\ virtute ceea ce serve[te la apari]ia societ\]ii pe care o doresc. Ce leg\tur\ ar avea dragostea cu aceast\ inim\ m`ndr\? Dragostea apleac\ u[or capetele. Dar ce este un imbold? Dup\ ce. vezi tu: capetele se apleac\ u[or. este posibil ca aceast\ unificare s\ aib\ o [ans\ de a se realiza prin cunoa[tere [i predic\. S\ dai tot [i s\ sacrifici tot f\r\ speran]a de a primi ceva `n schimb. Vai. Un realist. inima se dezbar\ de trufie. asta se nume[te tandre]e. noi le t\iem. Este probabil s\ fie nevoie de unificare. {i din acela[i imbold admirabil. Pretutindeni minciuna. nu. Distrugere. Trebuie s\ intr\m `n Ohrana. atunci am r\mas `n urm\. spun ei. {i cine poate purta singur `ndoiala unei lumi `ntregi? * M\ cunosc prea bine ca s\ cred `n virtutea pur\. `l iubim cu o dragoste mare [i nefericit\. tu a c\rei inim\ o cunosc? – Exist\ prea mult s`nge. dac\ nu exist\ eliberare. m\ `ntreb dac\ dragostea nu este altceva. Alegerea se bazeaz\ deci pe o ipotez\. ochii se str`ng [i bra]ele se `ntredeschid. Din moment ce nu accept nega]ia pur\ [i simpl\ (nihilism sau materialism istoric) a „con[tiin]ei virtuoase“. Oare logica o fi bun\.

`n ciuda celor care s`nt sp`nzura]i [i a celor care s`nt biciui]i p`n\ la moarte. – Mai mult dec`t dreptatea? – Nu v\ despart. Dar r\spunde-mi: r\spunde-mi. G. negustoreas\ de articole funerare la Saint-Brieuc. * ~n Moscova amenin]at\ de Armata Alb\. Spune-o `n fa]a Organiza]iei. – Vezi. Organiza]ia [i dreptatea. spune-o dac\ o g`nde[ti [i dac\ este adev\rat. cu at`t domini mai mult. * Revolta este l\tratul unui c`ine nebun (Antoniu [i Cleopatra). ucizi autocratul. Taci. a drept\]ii.1 * 1 ~n manuscris se g\se[te scris `ntre paranteze: A. Tailhade: Amintirile judec\torului de instruc]ie. Nu tipul care s-a b\rbierit de diminea]\ etc. Dora. dragul meu. Te iubesc cu aceea[i dragoste de neclintit `ntru dreptate [i `nchisori. `n fa]a agoniei copiilor. * Problema cea mai serioas\ care se ridic\ ast\zi `n fa]a spiritelor contemporane: conformismul. dragul meu. Stiner: Unicul [i proprietatea sa. dragul meu. Dar oare iube[ti dreptatea cu tandre]e? Yanek tace. a mizeriei lumii [i a poporului `n lan]uri! Spune-o. * G. Yanek p\le[te. – P\i e foarte bine. Asta se nume[te tandre]e. la care nu ne g`ndim niciodat\ c`nd e vorba de ceilal]i. M. Ironia nu izvor\[te neap\rat din r\utate. nu era ceva rezonabil. nu cu \[tia. * Pentru Lao-Tze: cu c`t ac]ionezi mai pu]in. . pe tine.F. Yanek. a nesf`r[itelor `nchisori. Yanek? – Te iubesc mai mult dec`t orice pe lume. cu egoism? – Oh! Dora. {i totu[i inima mi-e plin\ de tine.carnete_Camus. M\ iube[ti `n singur\tate cu tandre]e. Dar poate din durere. – Taci. Yanek. * Piesa Kaliaiev: Imposibil de ucis un om `n carne [i oase. – {tiu. – ~]i iube[ti tu poporul oare cu acest abandon sau cu flac\ra r\zbun\rii [i a revoltei? Yanek tace. te implor. `nc\ nu ai spus-o. Nu. Partea noastr\ este s`ngele [i fr`nghia rece. Nici eu n-a[ fi putut s-o spun. mor de dorin]a s\-]i spun da. Cu siguran]\ `ns\ ea nu vine din bun\tate. lui Lenin care ordon\ s\ fie mobiliza]i condamna]ii de drept comun: – Nu. Crapouillot: Anarhia. spuse Lenin. Vezi. * Am recitit toate caietele astea – `ncep`nd cu primul. r\spunde-mi. – Spune-o. te rog. – Pentru \[tia. * Scen\: Este executat provocatorul. * G. Dar pe mine m\ iube[ti cu tandre]e. Ce mi-a s\rit `n ochi: peisajele dispar `ncetul cu `ncetul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 280 280 ALBERT CAMUS CARNETE 281 – Tu ghice[ti tot. – Nu pot s-o spun. Nu s`ntem din lumea asta. `[i f\cea lec]iile pe o lespede de morm`nt! * Cf. Cancerul modern m\ roade [i pe mine. etc. locuia cu bunica sa. * Marea problem\ a vie]ii este s\ [tii cum s\ treci printre oameni. O t\cere. – Oh! Yanek. Ea r`de ca [i cum ar pl`nge.

] Nu te vei teme de frica de noapte.“ Idem: „Cine iube[te cu t\rie o valoare este prin asta chiar un du[man al libert\]ii. „M\ n\scusem ca s\ m\ distrug pe mine `nsumi. Alt\dat\. * Defoe. (n. c`t ca s\ ne cru]\m pe noi `n[ine. Fiindc\ ea crede c\ admirabila mea bun\voin]\… Ba nu. Vechiul Testament. Copiii pleac\. ea este excep]ional\. da pentru ceilal]i!) * Pies\. de s\geata ce zboar\ ziua. ~n toaleta unei g\ri mari la ora unu diminea]\. ed.. De acum `nainte putem s\ murim. C\ ce te va izb\vi din cursa v`n\torilor [i de cuv`ntl tulbur\tor.) – Ba nu. niciodat\ n-o s\ mai fim copii. (Uciderea.“ Idem: „Am auzit de un b\rbat care. „Dac\ o iubesc. * Cre[tini ferici]i.. Refuz\ s\ i se scoat\ lan]urile `n timpul S\pt\m`nii Patimilor. Yanek. Febr\. (Toleran]\ izvor`t\ din uzura valorilor. Nu s`ntem oameni. Am mers prea repede. ori nu se ata[eaz\ de ele dec`t vremelnic. Despre buna folosin]\ a libert\]ii. – Am trecut de la iubirile copil\re[ti la acea prim\ [i ultimul iubit\ care este moartea. voi n\d\jdui spre D`nsul». * Grenier. Nu cu foarte mult timp `nainte. un pustiu `nsp\im`nt\tor…“ * Marc condamnat la moarte `n `nchisoarea din Loos. red. – Am luat asupra noastr\ nenorocirea lumii. „S`nt un om care nu crede `n nimic [i care nu iube[te pe nimeni. * Roman. doresc s\ m\ cunoasc\ a[a cum eram. ca s\ semene mai bine cu M`ntuitorul s\u. Yanek. asta nu se `nt`mpl\ at`t ca s\-i cru]\m pe ceilal]i. So]ia lui `nnebune[te. . Cine iube[te mai presus de orice libertatea. Au p\strat pentru ei harul [i nou\ ne-au l\sat milostenia.)“ „Dac\ nu ne oprim (pe calea neg\rii).“1 * Singur\tatea des\v`r[it\.“ * Reac]iune? Dac\ asta `nseamn\ s\ dai `napoi istoria. [. 139) 29 de ani de t\cere. ori neag\ valorile. Fiica r\m`ne.)“ Marion despre Defoe (p.“ (Nu pentru sine. e c\ toate astea ne `mb\tr`nesc. cuprins de un dezgust nemaipomenit pentru conversa]ia insuportabil\ a unora dintre apropia]ii s\i… a hot\r`t brusc s\ nu mai vorbeasc\… (Pies\.carnete_Camus. „Omul modern nu mai crede c\ exist\ Dumnezeu c\ruia s\-i dea ascultare (evreul sau cre[tinul). nu voi merge niciodat\ at`t de departe ca ei – p`n\ la Faraon. De lucrul ce umbl\ `n `ntuneric. – Ce este trist. dac\ singura solu]ie e moartea nu ne afl\m pe calea cea bun\. ast\zi se cer justificate cele bune. de molima ce b`ntuie `ntru amiaz\. * Psalmul XCI: „Va zice Domnului: «Sprijinitorul meu e[ti [i sc\parea mea. vorbe[te adesea. Calea cea bun\ este cea care duce la via]\. 2 Remarca aceasta a fost ad\ugat\ de m`n\ pe prima versiune dactilografiat\. delir. tr\gea cu revolverul `n toate crucifixele pe care le `nt`lnea. o societate pe care s-o respecte (hindusul sau chinezul) o natur\ pe care s-o urmeze (grecul [i romanul).2 * 1 Psalmul 90. ac]iunile rele se cereau justificate. cit. iat\ o trufie care va fi pedepsit\. Exist\ `n mine un vid. Niciodat\. dar pu]in cu fiica sa „[i foarte rar cu altcineva“. Vorbe[te. Dup\ aceea. asta-i limita. cel pu]in la origine. * Mizeria acestui secol. Dumnezeul meu. am f\cut `nconjurul omului.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 282 282 ALBERT CAMUS CARNETE 283 X. D.).

carnete_Camus.“ Trage u[urel mantaua. {i am`ndoi s`nt con[tien]i de ispita pe care o reprezint\ cel\lalt spirit. Explic\ faptul c\ nimeni nu are niciodat\ dreptate [i c\ lucrurile nu s`nt at`t de simple (sper c\ nu pentru mine `[i d\ osteneala cu aceast\ demonstra]ie). „Deschide]i ochii. Idem: `n timpul r\zboiului alb. (Cf. U. E tipul de pl`ngere spre care a[ fi `nclinat pe vremuri. {i ve]i [ti pentru ce lupt\m. voia s\ fie os`ndit [i el. . atunci nu trebuie s\ judeci. ~ntr-un tren din spatele frontului. – Cine spune asta? Yanek.C. 2 Les jours de notre mort de David Rousset. Lumea de ast\zi este un dialog M. dar s`ntem oameni.2 72 – 125 – 190. * Ac]iunea. – Dora e femeie [i femeile nu [tiu ce-i dragostea… Aceast\ teribil\ explozie `n care am s\ pier este `ns\[i explozia iubirii. U. Dar asta ne va lua iubirea. M. U. Fiindc\ lupt\m [i pentru frumuse]e. – Dora. * urmat acestei apari]ii.) 2 Cf. nu ne pare justificabil\ dec`t viz`nd obiective limitate. Edwin Erich Dwinger: Mon Journal de Sibérie [i Entre les Rouges et les Blancs. S-au num\rat loviturile. deoarece nu putea s\ suporte ca un singur suflet s\ fie os`ndit. U.C. * Pies\. totul s-ar fi terminat de mult. Asta v\ va da for]e noi. Acum [tiu c\ nu este justificat. [i un camarad intr\ `ntr-un compartiment unde se afl\ un c\pitan voinic cu ochi `nfrigura]i. nu-i a[a. Fabric\ un pian mut cu sc`nduri scoase de la ni[te l\zi. – Poate. pianist care tr\ie[te pentru arta sa. Nu exist\ contrasens. este f\r\ `ndoial\ L’Univers con- centrationnaire de acela[i autor. o femeie t`n\r\ goal\. spune ofi]erul. E ceea ce vom face to]i.P. Se las\ noaptea. Dar ceva mai departe strig\ c\ Hitler e un criminal fa]\ de care orice `mpotrivire va fi `ntotdeauna justificat\. S\ `nv\]\m s\ citim. fra]ilor. Ast\zi trebuie s\ fii `mpotriva lui Hitler. Adev\ra]i. un om sf`nt care a tr\it toat\ via]a `n p\cat (neapropiindu-se de Masa Sf`nt\ a altarului. 313. Continu\m. ~n fa]a lui. cineva `ntins pe o banchet\. Legea. A[a vorbe[te omul contemporan.“ * Merleau-Ponty1. Motiv: uciga[ul g\se[te scuze `n pasiunile naturii. Yanek c\tre un altul care este Uciga[ul. o form\ acoperit\ cu o manta. nu. Ve]i vedea ceva. Iar ceea ce mai ales n-am putut s\ `nghit niciodat\ este un destr\b\lat care vrea s\ ucid\ pe toat\ lumea. ca spirit opus lui Malraux. La unele pasaje. Ruptura dintre Merleau-Ponty [i Camus a opt ore pe zi. Merleau-Ponty vivant. * Studiu despre G. sau tipul omului contemporan: cel care num\r\ loviturile. Luna lumineaz\ compartimentul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 284 284 ALBERT CAMUS CARNETE 285 Un b\rbat (un francez?). 15 – 66. Dar `n mod practic [i pentru moment prefer un destr\b\lat care nu ucide pe nimeni unui puritan care-i ucide pe to]i. „Dac\ am fi animale. p. nec\s\torindu-se cu femeia cu care tr\ia). Se pl`nge c\ a fost prost citit – [i `n]eles. 1931. C`nt\ [ase p`n\ la Dwinger2 1 Tocmai publicase Humanisme et Terreur.1: G. de o frumuse]e at`t de mare [i armonioas\… „Privi]i. {i Sade cerea abolirea pedepsei cu moartea. 1 F\r\ `ndoial\ Jean Grenier. „Era vorba de acea iubire mai mare dec`t toate celelalte: cea a omului care-[i d\ sufletul pentru un prieten. o merita]i din plin. de acum `nainte. * Zilele mor]ii noastre.“ * Bataille despre Ciuma. la limit\. G. omorul legitim. Yanek. Destr\b\la]ii virtuo[i `n principiile lor. Payot. fa]a lui devine mai frumoas\. D. Numai c\ nimeni nu o spune.“ Idem: Un locotenent. * (`ntr-un lag\r din Siberia). Aude fiecare not\. Contradic]ie. Dac\ nimeni nu are dreptate. de Sartre.

care se duce ca `n fiecare zi la micu]a cafenea din strada Dauphine unde `[i are tabieturile lui – se a[az\ la aceea[i mas\ ca s\-i priveasc\ pe aceia[i juc\tori de c\r]i. filosof pe care l-au cunoscut Louis Guilloux [i Jean Grenier.)1 „Umanismul este o invazie a spiritului preo]esc pe terenul sentimentului… Este r\ceala glacial\ a domniei Spiritului. cinci zile `n picioare. Mai multe culori de cerneal\. de crim\ al violen]ei – adic\ s\ admit violen]a doar ca legat\ de o responsabilitate personal\. f\r\ s\ bea. * C`nd R. „Nu trebuie s\ judec\m via]a cuiva nici dup\ ceea ce crede. Sublinieri. etc.carnete_Camus. Refuz\: nu are for]a necesar\. dar aceasta pentru c\ (omul care ne serve[te drept model) este incapabil de dragoste etc. Diminea]a se treze[te [i vede o teras\ acoperit\ de mucuri mari de ]ig\ri americane. nici dup\ ceea ce public\ `n c\r]ile sale. „Oriunde m-a[ duce. sau metafizica. v`rsta sa: „80 de ani! Niciodat\ n-am b\ut un aperitiv..D. `l simt pe fiul meu urm`ndu-m\. Torturat. Face cercet\ri ca s\ stabileasc\ un echivalent al calendarului gregorian. cu interdic]ie de a se sprijini etc. ia un avion care decoleaz\ din Basses-Alpes [i survoleaz\ Durance `n timpul nop]ii. p\r\se[te rezisten]a `n mai ’44 ca s\ plece `n Africa de Nord. Ca s\ r\m`n\ pe loc `i trebuie un efort mai mic. Violen]a a devenit confortabil\. spune prietenul lui M. Reprezint\ `n mod paradoxal un salt `n confort. Autumnal\ [i ea datorit\ mobilelor ei cu arborescen]e r\sucite [i a frunzelor moarte de platani alunec`nd `n camer\ `mpinse de v`nt pe sub ferestrele cu perdelele acoperite de broderii asemenea unor ferigi. De fapt. * . omul care ne serve[te drept model e abstract – c\ ignor\m dragostea. Palante. I se preg\te[te evadarea. c\ nu i-a nimerit atuul. Nu se `nsufle]e[te dec`t `n leg\tur\ cu un singur subiect. `n fa]a mucurilor. Dup\ patru ani de lupte [i de din]i `ncle[ta]i. * Prietenul lui M. Idem: b\tr`na spiritist\ care [i-a pierdut fiul `n r\zboi. edi]ia Alcan.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 286 286 ALBERT CAMUS CARNETE 287 S\ men]in caracterul de ruptur\. * B\tr`nul militant comunist care vede ce vede [i nu e capabil s\ se obi[nuiasc\: „Nu m\ pot vindeca de propria mea inim\“. S. Nume scrise cu peni]\ rotund\.C. Atunci el z\re[te de-a lungul mun]ilor focurile aprinse de oamenii s\i care-l salut\ astfel pentru ultima dat\. `nseamn\: La Sensibilité Individualiste. La Calvi se culc\ (irupere de vise).D.I. lacrimile ]`[nesc [i pl`nge timp de o or\.“ {i moare subit. * Lautréamont: Toat\ apa m\rii n-ar ajunge ca s\ se spele o pat\ de s`nge intelectual\. 41. etc. p. * L’Isle-sur-Sorgue. Camer\ mare deschis\ spre toamn\. * Bayle: G`nduri diverse despre comet\. Eludeaz\ contradic]ia. Altfel ea este prin ordin [i `n ordine – sau legea. f\r\ s\ m\n`nce.“ * Turn\torul care-[i ]ine listele la zi. Nu mai este ruptur\. „P\cat.“ Idem: b\tr`nul guvernator din colonii care st\ ]eap\n ca un par [i vrea s\ i se spun\ Domnul Guvernator. * Palante (S. Juc\torul `n spatele c\ruia se afl\ el nu are dec`t caro. 1909. Va fi din nou torturat [i va pieri. * 1 G.I. Nuvel\ sau roman Justi]ie. [i uite!“ {i se apuc\ s\ ]op\ie de mai multe ori pe loc lovindu-[i fesele cu c\lc`iele.“ * Ni se repro[eaz\ c\ facem oameni abstrac]i. lucrare a lui Palante. * Cum s\ fac s\ se `n]eleag\ c\ unui copil s\rac poate s\-i fie ru[ine f\r\ s\ jinduiasc\ dup\ ceva.

* Putem face totul mai bine. chiar [i pentru un minut.carnete_Camus. * 14 octombrie ’47. Salon mic prev\zut cu un plafon jos. * Ravachol (interogatoriu): „~n fa]a celor care aduc adev\rul. ~nceput. Timpul preseaz\. Constant (profet!): „Ca s\ tr\ie[ti `n lini[te trebuie s\-]i dai aproape tot at`ta osteneal\ ca [i pentru a guverna lumea“. suportabilul merit\ dac\ nu s`nge. O regret cu at`t mai mult cu c`t via]a mea a fost plin\ de am\r\ciune. .1 Ar fi la fel de inteligent ca [i cum m-a[ opune s\ bat\ v`ntul mereu din aceea[i parte. Mizantrop fa]\ de grup. bine izolat.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 288 288 ALBERT CAMUS CARNETE 289 B\tr`nul cer[etor c\tre Eleanor Clark: „Nu c\ s`nt un om r\u. * Vigny (coresponden]\): „Ordinea social\ e `ntotdeauna rea: din c`nd `n c`nd. apoi. regret sincer. disputa nu merit\ o pic\tur\ de s`nge. dac\ exist\ un adev\r unic [i universal. p. * S\ scriu tot – a[a cum `mi vine. * Sartre sau nostalgia idilei universale. * Stendhal: „Nu voi fi f\cut nimic pentru fericirea mea personal\ at`t timp c`t nu m\ voi fi deprins s\ suf\r fiindc\ nu m\ simt bine `n propriul meu suflet“. trebuie s\ dispar\ [i dac\.“ Depozi]ia unui martor (Chaumartin): „Nu iubea femeile [i nu bea dec`t ap\. toate obstacolele. * S-ar zice c\ omul ar trebui neap\rat s\ aleag\ `ntre `njosire [i pedeaps\. * La sec]ia Copii bolnavi. De la r\u la suportabil. * Exist\ ac]iuni mesianice [i ac]iuni g`ndite. putem st\p`ni totul. dar pierdem lumina“. * Palante afirm\ pe bun\ dreptate c\. eviden]a. dup\ Saint-Beuve. n-ar mai r\m`ne pe p\m`nt dec`t vreo c`]iva oameni. * Sainte-Beuve: „~ntotdeauna am crezut c\ dac\ am spune tot ceea ce g`ndim. „R\spuns lui Emmanuel d’Astier de La Vigerie“. cu pu]in\ l\m`ie“. c\ dorim s\ juc\m p`n\ la cap\t un rol aplaudat. putem `n]elege totul [i. ace[tia cel pu]in ar fi ferici]i“. * Devotamentul pentru omenire `nseamn\. libertatea nu mai are nici o ra]iune de a fi. supra`nc\lzit – n\p\dit de mirosuri de supe grase [i de pansamente… sincop\. Actuelles. fericirea omenirii. * B. Mi se spune c\ m\ opun oric\rei violen]e. * 1 Cf. * Pedeapsa cu moartea. oricare ar fi ea. * 17 octombrie. Singur [i cu toate for]ele `ncordate `ntr-un aer uscat. toate. ea devine doar suportabil\. lumea s-ar pr\bu[i“. 184. dup\ aceea.“ – Nu. Dar niciodat\ nu vom putea s\ g\sim ori s\ cre\m acea for]\ a dragostei care ne-a fost luat\ pentru totdeauna. individualistul `l iart\ pe individ. Idem (Declara]ie la Curtea cu juri): „C`t prive[te victimele nevinovate pe care poate le-am lovit. cel pu]in efortul unei vie]i `ntregi.

voin]a. de unde iluzia. Dar `nchisoarea las\ o [ans\ s\-]i alegi moartea (de nu cumva din lene preferi ca acest serviciu s\ fie `ndeplinit de ceilal]i). vrea s\ primeasc\ totul din afar\. nici insulte `n statul meu. care s-a c\lug\rit `n str\in\tate [i care striga: „Ce voluptate s\-]i ur\[ti patria [i s\ a[tep]i cu `nfocare pieirea ei“. singurul judec\tor `ntre ofensator [i el `nsu[i. Ceva din el particip\ la durere. Rochefort: „Ca s\ ceri abolirea pedepsei cu moartea trebuie s\ fii un b\utor de s`nge“. ~n fine. Nu zic c\ trebuie s\ mearg\ s\ se bat\. el este atunci singurul magistrat. „Toate lucrurile s`nt frumoase la vedere [i oribile `n fiin]a lor. Inteligentsia [i interpretarea totalitar\ a lumii.carnete_Camus. asta e prea mult pentru un muritor“. * Pecerin. dac\ a[ fi suveran. Nimeni nu este vinovat `n mod absolut: 1) `n ochii societ\]ii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 290 290 ALBERT CAMUS CARNETE 291 Dar nimeni nu e absolut vinovat. at`t de curent\ [i care m\ frapeaz\ `ntotdeauna. a[ fi depus oare pl`ngere?“ (Diogene Laertiu. „Un t`n\r lansat astfel `n lume. dar s\rac pe din\untru. se str\duie[te `n zadar s\ `nlocuiasc\ bog\]ia interioar\ prin cea exterioar\. F\r\ at`tea edicte vane contra duelurilor. Munca silnic\ nu este oare mai rea? (Paulhan) Habar n-am. 2) `n ochii individului. m\ leg c\ nu ar exista niciodat\ nici palme. dup\ Schopenhauer.) Dragostea de 1 Lecturi pentru Cei drep]i [i Uciga[ii delica]i. . Dar lumea asta nu este cre[tin\. Dar de `ndat\ ce a murit. Moartea este oare pedeapsa absolut\? Nu pentru cre[tini. [i asta printr-un mijloc foarte simplu [i f\r\ ca tribunalele s\ se amestece.. Conspiratorii lui Petra[evski1: idilici. este `ntotdeauna agreabil\. „reprezentarea“ lor. `n timp ce existen]a subiectiv\. * Genera]ie de b\tr`ni. c`t timp fiul lui e bolnav. asem\n\tor acelor b\tr`ni care caut\ s\ capete for]e noi din r\suflarea fetelor tinere. Rousseau preconizeaz\ asasinatul (nota 21) din ra]iuni de onoare. Insuficien]a legilor `i acord\ `n acest caz independen]\. [i tinere]ea `n acela[i timp. este `ntotdeauna durere. * ~n cartea a IV-a din Emile. emigrant rus din secolul al XIX-lea. Oricum. Moartea nu las\ nici o [ans\ s\ alegi `nchisoarea.“ * Schopenhauer: „S\ ai [i gloria. (Emanciparea iobagilor f\r\ ac]iune revolu]ionar\ – influen]a lui George Sand. bogat pe dinafar\. dar poate totu[i s\ `mpiedice pe cineva s\ se m`ndreasc\ mult timp c\ l-a insultat. este singurul interpret [i executant al legii naturale. asta ar fi o extravagan]\. deci nu poate fi nimeni condamnat `n mod absolut. * Voltaire: „Nu reu[e[ti pe lumea asta dec`t cu v`rful sabiei [i mori cu armele `n m`n\“. „O palm\ [i o insult\ primite [i `ndurate au efecte civile pe care nici un `n]elept nu le poate preveni [i pentru care nici un tribunal nu-l poate r\zbuna pe ofensat. * David `l cople[e[te pe Iehova cu rug\ciuni.. spun c\ `[i datoreaz\ dreptate [i c\ este singurul care [i-o poate face. dar nu fericirea. Idem: „~n lumea asta.“ Deci „dac\ te restr`ngi e[ti fericit“. e „o simpl\ virtute de sublocotenent“. `[i datoreaz\ dreptate [i este singurul care [i-o poate face. pocne[te din degete [i nu se mai g`nde[te la asta. II. a unit\]ii exterioare a vie]ii celorlal]i. po]i u[or s\ afli `nv\]\tura. „Dac\ m\ lovea un m\gar.“ (Aforisme despre `n]elepciunea `n via]\) Socrate lovit cu piciorul. 21) * Heine (1848): „Ceea ce urm\re[te [i sper\ acum lumea mi-a devenit total str\in inimii mele“.“ * Pentru Schopenhauer: existen]a obiectiv\ a lucrurilor. * Curajul. Nici omul cel mai ferm nu poate s\ `mpiedice pe cineva s\-l insulte. Emile cunoa[te `n astfel de cazuri dreptatea pe care [i-o datoreaz\ sie[i [i exemplul pe care `l datoreaz\ siguran]ei oamenilor de onoare.

persoanei. dar desigur mai pu]in pentru cel c\ruia i-a revenit rolul discordan]ei. p. „Dac\ poporul revolu]ionar ar n\v\li `n camera mea cu inen]ia de a sparge bustul lui Bielinski [i de a-mi distruge biblioteca. Idem: trei principii ale dezvolt\rii umane: omul animal g`ndirea revolta. „Neg\sind nimic demn s\ m\ ata[ez. ale lui Filip al II-lea etc. Bielinski [i socialismul individualist. „Dar ]`[nind acum din uria[ele m\celuri Ciuma vine s\ b`ntuie sinistrele h\]i[uri. a[ lupta `mpotriva lui p`n\ la ultima pic\tur\ de s`nge. nici afaceri.“ Idem: „Salut scufia dumneavoastr\ de filosof (lui Hegel). m\ consacru slujirii umanit\]ii. `i acuz\ c\ au devenit „campionii primelor capitaliz\ri“. Impresia de culpabilitate la intelectualii desp\r]i]i de popor. modelul lui Stavroghin. . supersti]iei. a[ pretinde s\ mi se dea socoteal\ pentru toate fiin]ele pe care condi]iile vie]ii [i istoriei le-au f\cut ni[te martiri. am onoarea s\ v\ expun c\. El nu are nici interese. Dar cu tot respectul datorat filistinismului dumneavoastr\ filosofic.“ Tot ce serve[te revolu]ia este moral. dac\ mi s-ar `nt`mpla s\ parvin la o treapt\ superioar\ pe scara dezvolt\rii. „Gentilomul care se c\ie[te“ (din cauza p\catului social). Nu au avut `n vedere dec`t revolu]ia burghez\ viitoare. a unui singur g`nd. Nu-mi trebuie fericirea care mi se ofer\. Scrisorile c\tre Botkin: „Destinul subiectului. 107. Bakunin: „Pasiunea distrugerii este creatoare“. pentru toate victimele hazardului. nimic care s\-i fie propriu.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 292 292 ALBERT CAMUS CARNETE 293 departele [i nu de aproapele t\u.“ Herzen – Bakunin – Tolstoi – Dostoievski.“ Cf. nici sentimente personale. Berdiaev. care a creat Ceka. iat\ ceva care poate s\ fie profitabil [i delicios pentru meloman. * Prezicerea lui Lermontov. Contra lui Hegel `n privin]a persoanei umane. … Altfel.“ * Problema tranzi]iei. individului. Rusia trebuia oare s\ treac\ prin stadiul revolu]iei burgheze [i capitaliste. Marx [i Engels erau men[evici. Mihailovski. din acel post `nalt. socialist individualist. m-a[ arunca drept `n cap. Cern`[evski: „Ce-i de f\cut?“ Pisarev: „O pereche de cizme valoreaz\ mai mult dec`t Shakespeare. * Anii ’70.) * Socialismul individualist al lui Bielinski. nici m\car un nume. mistic [i scrupulos. Inchizi]iei. os din osul meu [i carne din carnea mea…“ „Se spune c\ discordan]a este condi]ia armoniei.“ (Petra[evski) (~n afar\ de Sprechner. vechi membru al Partidului voin]ei poporului. dac\ nu am fost `n prealabil asigurat `n privin]a fiec\ruia dintre fra]ii mei de s`nge. a unei singure pasiuni: Revolu]ia. Necontenitele discu]ii ale primilor marxi[ti despre necesitatea dezvolt\rii capitaliste `n Rusia [i predispozi]ia lor ca s\ primeasc\ aceast\ dezvoltare. nici printre femei. Dobroliubov – ascetic. adic\ dec`t conceptul hegelian de Allgemeinheit. a[a cum o cere logica istoriei? La acest punct numai Tkacev (cu Neciaiev [i Bakunin) este predecesorul lui Lenin. * Neciaiev [i catehismul revolu]ionar (partid centralizat anun]`nd bol[evismul). Tihomirov. Totul la el este luat `n vederea unui singur interes exclusiv.“ * Petra[evski [i idilicii.carnete_Camus. nici leg\turi. este mai important dec`t destinul `ntregii lumi [i dec`t s\n\tatea `mp\ratului Chinei. nici printre b\rba]i. Asem\nare cu Dzerjinski. ~[i pierde credin]a `n fa]a r\ului (Marcion). „Revolu]ionarul este un individ marcat.

voin]a proletariatului este aceea care transform\ lumea. independent de formele istorice ale economiei [i de interesele economice. „O s\ vedem noi dac\ totul e bine“.carnete_Camus. care moare `n singur\tate. nu se alege nimic la sf`r[it. * ~ntrebare pus\ marxismului: „Ideologia marxist\ este reflectarea activit\]ii economice. volia `nseamn\ deopotriv\ voin]\ [i libertate. * Orice membru al „Voin]ei poporului“ se angaja `n mod solemn s\-[i consacre for]ele sale revolu]iei. * ~n Rusia exist\ o libertate colectiv\ „total\“ [i nu personal\.“ Cu alte cuvinte. Am`ndoi nihili[ti. * Cf. ca s\-[i salveze via]a. s\ cer de la ceilal]i s\-[i pun\ de acord actele [i cuvintele… asta trebuia s\ fie deviza vie]ii mele“. Exist\ deci `ntr-adev\r `n marxism o filosofie existen]ial\ care denun]\ minciuna obiectiv\rii [i afirm\ triumful activit\]ii umane. este acuzat\ de a fi tr\dat. Marx transpunea propriet\]ile spiritului `n imperiul materiei. . cea a lui Grinevi]ki. Idem: „G\seam inadmisibil\ formarea unei asocia]ii secrete `n s`nul unei societ\]i ea `ns\[i secret\. p. * ~n rus\. s\-[i uite `n favoarea ei leg\turile de s`nge. Sc\p`nd cu via]\. care totu[i luptase bine. Concep]ia lumii totale `n care teoria [i practica s`nt identificate. Idem: Maria Kolugnaia.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 294 294 ALBERT CAMUS CARNETE 295 * Comunismul spiritual al lui Dostoievski este: responsabilitatea moral\ a tuturor. Imperiul Rus? Peste o sut\ de milioane. Sens religios dup\ Berdiaev. Este sp`nzurat R`sakov. dar.“ Bugetul ]arului alimentat `n propor]ie de 80 p`n\ la 90% de clasele de jos. `l doboar\ pe `mp\rat. 239). * C`]i membri avea „Voin]a poporului“? 500. * Vera Figner: „S\-mi pun de acord actele [i cuvintele. ~n mod v\dit. Lukács: Sensul revolu]ionar este sensul totalit\]ii. 190 despre denun]. a replicat R`sakov. totul e bine“. sau pretinde s\ descopere adev\rul absolut. limita este libertatea `n raport cu Dumnezeu. * Sofia Perovskaia urc`nd pe e[afod cu tovar\[ii ei de lupt\ `mbr\]i[eaz\ pe trei dintre ei (Jeliabov. R`sakov.“ P`n\ la urm\. Kilba[i[ [i Mihailov). * Berdiaev: „Nu poate exista o dialectic\ a materiei. nu este posibil\ dec`t o dialectic\ a g`ndirii [i a spiritului. dragostea [i prietenia… * Piesa Dora: Dac\ nu iube[ti nimic. R`sakov este cel care a aruncat bomba asupra lui Alexandru al II-lea. Dar ce `nseamn\ libertate total\? E[ti liber de ceva – `n raport cu. Vera Figner. Eliberat\. denun]ase o adres\ [i provocase pierderea altor trei tovar\[i. {i o a doua bomb\. trage asupra unui ofi]er al jandarmeriei. dar nu pe al patrulea. Se vede atunci limpede c\ ea `nseamn\ aservire fa]\ de om. Condamnat\ la ocn\. * Berdiaev `l apropie pe Pobiedonos]ev (pre[edintele Sf`ntului Sinod care a condus Imperiul Rus din punct de vedere ideologic) de Lenin. ]arul a spus: „Slav\ Domnului. Se sinucide la Kara ca s\ protesteze `mpreun\ cu doi tovar\[i `mpotriva unei pedepse corporale aplicate unui al treilea (p. este un pragmatism sau un realism absolut? Lenin afirm\ primatul politicului asupra economicului (`n ciuda marxismului). dialectica presupune Logos [i G`ndire. ca toate celelalte ideologii. Ca s\ se spele de suspiciuni. simpatiile personale.

{i `[i d\ seama atunci c\ Dumnezeu nu poate avea dec`t o vedere abstract\. – Ce semne? – Semnele iubirii oamenilor. Sorel) * 1 Cf. at`t de scurt\. ~[i arat\ semnele: „Ce-s astea? – S`nt semnele. actul III. El con]ine tot. contrare voin]ei divine [i spiritului cre[tin. Fiindc\ procesul `ncununeaz\ activitatea unui revolu]ionar“. strig\: „Adio nord.“ * Vera Figner: „Trebuia s\ tr\iesc. Peisajul. torentul de netrecut.carnete_Camus. De c`te ori decidem s\ consider\m du[man pe cineva. Nu mai exist\ natur\. Traducere: vor s\ pun `n scen\ partide. „Fraternitatea cre[tin\. po]i s\ iube[ti ceva. chiar ceva bun?“ * ~n anii ’80. Nu-i o afacere bun\. * Socrate. A devenit o siluet\. albastru-ultramarin. relieful adev\rat. adio sud… est. opu[i ma[inii de stat. Iar acum… Unde oare a fost cr\p\tura. Dar eu nu pun `n scen\ dec`t indivizi. * Lumea va fi mai dreapt\ `n m\sura `n care va fi mai cast\. ~naintea execu]iei. . „Nu am nici un fel de simpatie pentru dumneata. „C`t timp exist\ guvernul. etc…. R\m`ne o epur\ – un plan. Avionul ca unul dintre elementele neg\rii [i abstractiz\rii moderne. Etc. ce anume s-a sl\bit brusc [i a determinat tot restul… * Un fapt ne`nsemnat: adesea se crede c\ „s-au mai `nt`lnit cu mine“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 296 296 ALBERT CAMUS CARNETE 297 * De amintit cre[tinilor. (G. atunci putem continua mi[carea dep\[ind cre[tinismul `n elenism. Cei drep]i. * Dac\ spre a dep\[i nihilismul. * Paris-Alger. s\ tr\iesc ca s\ fiu judecat\. * Platon merge de la nonsens la ra]iune [i de la ra]iune la mit. toate legile sale bazate pe minciun\. n-am v\zut dec`t r\ul… ~n aceste condi]ii [i cu o asemenea via]\. defileul ad`nc. pentru c\ eu [tiu ce spun. totul dispare. p\trunde prin geamuri [i se r\sp`nde[te pretutindeni `n odaie. `ntorc`ndu-se `n direc]iile respective. vest“.“1 * Repro[uri deoarece c\r]ile mele nu pun `n eviden]\ aspectul politic.“ Un apel c\tre „to]i cei care venerau `nv\]\tura sf`nt\ a lui Hristos“. un soldat care a ucis un subofi]er este executat. Sf`r[itul actului II. * Nimeni n-a fost la fel de sigur ca mine c\ va cuceri lumea pe c\i drepte. trebuie s\ revenim la cre[tinism. ~l `ndep\rt\m. * Polemica – drept element al abstractiz\rii. * Un condamnat la moarte: „~n toat\ via]a mea.“ – Revine din lag\r. `l abstractiz\m. Nu vrem s\ mai [tim c\ are un r`s hohotitor. Omul ob]ine `n final privirea lui Dumnezeu. * Diminea]\ `ncunun`nd cu glorie portul Algerului. oprimare [i interdic]ia liberei c\ut\ri a adev\rului trebuie s\ fie considerate nelegitime.

Ist. condamna]i s\ fim eroi [i sfin]i. . Are ochii `n lacrimi. Dora sau alta: „Condamna]i. Pentru c\ nu ne intereseaz\. umanitate se scrie humanité (n. * Literatura contemporan\. exist\ numai limite. de complicare a construc]iilor sintactice. le spune un francez care a surprins scena. Tunel. „Tic\lo[ilor“. ci a `ntregii opere. Dar aici lumea e contra… Sens derivat: pretext. s`nte]i bine veni]i“.) 2 Traducere aproximativ\. m\rturisi]i c\ ceea ce v\ intereseaz\ pe voi s`nt fiin]ele [i chipul lor… {i c\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 298 298 ALBERT CAMUS CARNETE 299 La teatru: necesitatea. Dar tocmai ea va face s\ sar\ `n ochi nu unitatea cut\rei sau cut\rei c\r]i.“ * Rousset. `n]elege]i.).: 80% dintre autorii secolului al XX-lea. {tiin]e naturale: Procedeu de transformare prin care cel care se `mpotrive[te devine etalonul speciei comune2. se face ziu\. dac\ ar putea s\ nu isc\leasc\. `n timpul ocupa]iei.: „G`ndindu-m\ mai bine. O m`n\ i-o str`nge pe-a lui. De unde nevoia unui stil pentru fiecare subiect. * Tragedie. Nem]ii.C. * Form\ [i revolt\. Este singura demonstra]ie posibil\. * Anarhistul tolstoian `n vreme de ocupa]ie. red. Dar [tiu ce strig\t `n\bu[ spun`nd asta. ~i ofer\ o ]igar\. `l prive[te pe neam]. red. Ceva se `nal]\ la ora asta. C.“ La ie[irea din tunel. ie[ind. N-a f\cut-o etc… * „M\ bucuram de tot luxul. ~ncepi prin a face pe scandalagiul [i o sf`r[e[ti cu Legiunea de Onoare. De unde importan]a formei. O femeie las\ s\-i cad\ pe jos o moned\ de aur. ~n original: „Procédé de transformation par lequel le raifractère à rayures devient le mètre d’autel d’espèce commune“ (n. Un neam] `l prive[te. * Nu exist\ justi]ie. Ceea ce-mi `nchide gura e faptul c\ n-am fost deportat. Cei care au intrat au fost mili]ienii. {i-a scris pe u[\: „De oriunde a]i veni. Este b\nuit de tr\dare. ar scrie [i sl\vi numele lui Dumnezeu. Sinonime: Paia]\ – Sc\ri]\ – Gargarism – Terminus. La gar\.C. M\rturisi]i. „S`nt polonez. Nu exist\ deci numai crea]ie. pentru varia]ie. * R. R. nu total diferit fiindc\ limba autorului e oricum aceea[i. E mai u[or s\ [ochezi dec`t s\ convingi. s\ revii la moral\ pe c\ile desfr`ului [i s\ calci pe urmele fo[tilor pira]i. cred c\-i mai bine s\ v\ restitui ]igara“. nu ne intereseaz\ deloc afacerile murdare ale lumii acesteia otr\vite [i stupide care se lipe[te de noi ca un clei.“ * Roman. Femeia: mul]umesc.C. se `ntoarce spre el [i `i face cu ochiul. Palinodie: Exerci]iu de `nalt\ literatur\ care const\ `n a `n\l]a drapelul dup\ ce l-ai scuipat. m\rturia noastr\. ~ntr-un tren. * Dic]ionar. * Cre[tinismul explic\ bol[evismul. El accept\. Doamn\. B\rbatul care e luat de poli]ia politic\ fiindc\ i-a fost lene s\-[i pun\ `n ordine pa[aportul. a celor revolta]i.“ * „Nu pl`nge]i. Iat\-m\ sclav pe vecie… etc. ci [i corectare (vezi mai sus). neam]ul. r\spunde [i z`mbe[te. {tia asta. C. * Pies\. Eroi cu for]a. S\ dai o form\ la ceea ce nu are. afirm`nd c\ s`nte]i `n c\utarea unui adev\r. S\ p\str\m echilibrul ca s\ nu devenim asasini. Aceast\ b\nuial\ e suficient\ ca s\-l oblige s\ se lase ucis. iat\ scopul oric\rei opere. nu a[tepta]i p`n\ la urm\ dec`t dragostea. o acoper\ cu piciorul [i i-o `napoiaz\. Ea ofer\ ]ig\ri [i nem]ilor. R. Umanitate: se scrie [i se execut\ `n general cu un h1. Este ziua justific\rii.carnete_Camus. 1 ~n francez\.

Pentru marxi[ti. Ceea ce vrea s\ spun\ Char desigur. `nclina v`rfurile teilor [i mestecenilor din gr\din\ [i ducea departe frunzele galbene care c\deau“ (Copil\rie). * Golfule] `nainte de Tenes.carnete_Camus. Este o tragedie care culmineaz\.B. Pe deasupra acestei m\ri nemi[cate [i v\tuite. Nu pentru c\ mi-ar fi f\cut deservicii. ~n timp ce spiritul modern a ajuns la disperare plec`nd de la ur`]enie [i de la mediocru. O virtute mai profund\ care const\ `n a le echilibra. {i totu[i tot ce precump\ne[te `n politic\ ac]ioneaz\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 300 300 ALBERT CAMUS CARNETE 301 * Leysin. rareori atins. asta s-a `nt`mplat `ntotdeauna prin frumuse]e [i tot ce este cople[itor `n ea. la radio. Idem: „Dac\ mi-ar fi dat. ci pentru c\ aveam prieteni.P. lene[ [i credincios. a[a cum se `nt`mpl\ de obicei. ci pentru c\ m\ credeau mai bun dec`t s`nt. n-a[ [ti ce `nseamn\ durerea. urmeaz\ os`nda. devenim mincino[i. E o minciun\ pe care n-am putut-o suporta. * O virtute extrem\ care const\ `n a-]i ucide pasiunile.“ * M-am retras din lume nu pentru c\ aveam inamici. Se consider\ `n regul\. la poalele unor lan]uri muntoase. ea este la sf`r[it. dac\ grecii au dezvoltat ideea de disperare [i tragedie.“ Vorbind de G. o deplin\tate nelini[tit\ plute[te peste apele t\cute.: „N-a `ncetat niciodat\ s\ m\ surprind\“. Eu nu s`nt modern. * Adev\rul acestui secol: tot tr\ind mereu mari experien]e. Revela]ia se plaseaz\ la `nceputul istoriei. S`ntem redu[i la… * Pentru cre[tini. frumuse]ea se afl\ la `nceput. `n clipele dureroase ale vie]ii. ~n seara care se las\. * Concluzia este c\ istoria nu-[i poate atinge ]elurile dec`t strivind cuceririle spirituale. cel drept trebuie s\ poat\ spune dup\ moarte: „N-am pricinuit sup\rare nim\nui“. Pentru un european. Dar exist\ con[tiin]a. Pentru greci. s\ rev\d z`mbetul acela (al mamei sale) m\car o clip\. * Tolstoi: „Un v`nt puternic din vest `n\l]a `n coloane praful drumurilor [i c`mpurilor.. Dou\ religii. trebuie s\ vorbe[ti. * ~n opinia egiptenilor. Semicerc perfect. e totul perfect. Z\pad\ [i nori din vale p`n\ `n piscuri. ~n]elegi atunci c\. * Ludmilla Pitoëff: „Publicul mai cur`nd m\ stinghere[te. Nu e nevoie s\ se scoale. C`nd nu e acolo. * Pacea ar fi s\ iube[ti `n t\cere. ea este un scop. S\ termin cu tot restul [i s\ spun ce am mai profund `n mine. ciorile ca ni[te pesc\ru[i negri zboar\ `n stoluri. ascult\ liturghia din pat. . precum [i persoana. S\ iube[ti devine infernul. Altfel. ucide [i dirijeaz\ `n numele Ra]iunii. * Tot ce valoreaz\ ast\zi `n spiritul contemporan face parte din ira]ional. depun`ndu-se pe aripile lor burni]a z\pezii. * Actorul P.

contra lui Goethe: „Goethe i l-a dat doctorului Faustus drept prieten pe diavol [i. urma s\ devin\ `mp\rat. `[i p\r\si pe nea[teptate ora[ul ca s\ se duc\ `n Patagonia. Faust face ceea ce am f\cut cu to]ii la dou\zeci de ani. tr\ie[te pe picior mare. astfel c\ Achille I compare `n fa]a * Arta modern\. * Stendhal (Scrisoare c\tre di Fiore. [i-a exercitat. [i moare cinstit de supu[ii s\i.“ (Rosa Luxemburg. * Orice sacrificiu este mesianic. seduce o modist\“. Londra este exact contrariul [i . Ruinat. `mp\rat al Araucaniei. Idem. primindu-[i oaspe]ii ca un adev\rat `mp\rat. prerogativele de suveran legitim. Revolu]ia rus\) * Salvador de Madariaga: „Europa nu-[i va reg\si sensurile dec`t atunci c`nd cuv`ntul revolu]ie va evoca ru[ine [i nu orgoliu. Eliberat dup\ zece ani. fiind chiar un lucru necesar de vreme ce a fost uitat\.carnete_Camus. CAIETUL AL-VI-LEA aprilie 1948 – martie 1951 La sf`r[itul secolului al XIX-lea. pe scurt. de care depindeau acele ]inuturi `ndep\rtate. 34). unde [i r\mase. Pedeapsa i-a fost comutat\ `n zece ani de `nchisoare. dominarea unor largi mase populare este de neconceput. Atunci se constat\ c\ nici o biseric\ nu este `n construc]ie `n Patagonia. Se reface natura. Pleac\ la Paris. Antoine Orly. l-a adus `n fa]a unui tribunal care `l condamn\ la moarte. Antoine abdic\ atunci `n favoarea nepotului s\u Achille Orly. f\r\ o libertate absolut\ de `ntrunire [i asociere. vor `ncepe anii m\re]i. a emis m\rci po[tale. intr\ `n lumea bun\. Resursele lui provin din v`nzarea posturilor de consul al Araucaniei. 34): „Dar sufletul meu este un foc care sufer\ dac\ nu arde de viu“. Adev\rat `ntr-un anumit sens. Cresc`ndu-i nevoile. `mp\ratul `[i `ncheie via]a `n Montparnasse. * „F\r\ o libertate nelimitat\ a presei. Idem: „Orice romancier trebuie s\ ne fac\ s\ credem `n pasiunea arz\toare. {tiu s\ se fac\ `ndr\git de indienii b\[tina[i [i doar datorit\ simpatiei ajunse s\ fie numit. iar el consimte iar s\-[i primeasc\ acest titlu. ~ns\ Achille I nici nu se g`nde[te s\ se duc\ la supu[ii s\i. Dar sim]ind c\ `mb\tr`ne[te. se g`nde[te la un urma[ [i las\ mo[tenire tronul Araucaniei fiului s\u Orly Louis. A b\tut moned\. care. C`nd acest lucru va fi ref\cut. din Périgueux. sub numele de Louis I. ~ns\ guvernul din Chile.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 302 CARNETE 303 tribunalului care `l [i condamn\. revine `n Patagonia unde supu[ii s\i `l primesc din nou ca pe `mp\ratul lor. notar la Périgueux. Tragedia echilibrului. frecvent`nd acela[i cabaret unde se pare c\ l-a vizitat regina Ranavalo. Dar Orly Louis refuz\. organizeaz\ [i ni[te chete pentru r\sp`ndirea religiei cre[tine prin construirea de biserici [i catedrale. Se reg\se[te obiectul pentru c\ se ignor\ natura. S\ dovedesc c\ sacrificiul poate fi imaginat la nivelul unei g`ndiri deliberate (adic\ nemesianice). O ]ar\ care se laud\ cu revolu]ia sa glorioas\ este la fel de golit\ de sens [i de absurd\ ca [i un om care s-ar l\uda cu apendicita lui glorioas\“. dar s\ n-o numeasc\ niciodat\: ar fi `mpotriva pudorii“ (Scrisoare c\tre doamna Gaulthier. cu un ajutor at`t de puternic. dup\ c`]iva ani. * Londra. Prime[te astfel bani alarm`nd Compania lui Iisus care face apel la Papa. ~mi amintesc de Londra ca de un ora[ plin cu gr\dini `n care p\s\rile m\ trezeau diminea]a. Dar de discutat.

W. Docurile. se poate promite ceva dincolo de momentul `n care vorbim“.W. Idem: devotamentul… „Ce lume este aceasta `n care se pierd asemenea calit\]i!“ Idem: „El (agentul secret) a promis `n mod imprudent. s`nt singurele g`nduri originale ale timpului nostru.: Romanii s`nt cei care au degradat stoicismul `nlocuind dragostea viril\ cu orgoliul. „Dac\ dreptatea nu poate fi [tears\ din inima omului. * Gustul `nchisorii la cei care lupt\. Ora[ul `n jurul unei false acropole. * Scriitorul condamnat la `n]elegere. Ce ar putea c\uta lumea aici? * Diminea]a devreme pe coasta Sco]iei. iar el este `mpins la disperare“. C\rucioarele cu flori pe str\zi. singurele pe care nu le-am `mprumutat de la greci. Idem: „Pentru cel care nu crede `n Dumnezeu. * Epigraf la Rugul1: „Oamenii cuprin[i de o profund\ triste]e se tr\deaz\ c`nd s`nt ferici]i: au un fel de a apuca fericirea ca [i cum ar vrea s-o str`ng\ la piept [i s-o `n\bu[e din gelozie…“ * Iulie ’48 – Como: „Ce vom face cu un cer lipsit de dragostea noastr\? R\m`nem singuri `n fa]a ororii adev\ratelor noastre zile. Tolstoi. Nu poate fi un uciga[. r\sp`ndite la Rousseau. atunci ea posed\ o realitate `n lumea asta. * ~n Germania: nenorocirea care a mu[cat prea ad`nc treze[te o dispozi]ie spre nenorocire care te constr`nge s\ te arunci singur `n ea [i s\ arunci [i pe altul. * S. propov\duind `nv\]\turile lui Hristos printre tuaregi. * Dup\ Richelieu.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 304 304 ALBERT CAMUS CARNETE 305 totu[i memoria mea e corect\. Este un port. Marx. toate lucrurile fiind de altfel egale. Ca s\ fie elibera]i de fidelitatea lor. ~n zilele noastre. T\cerea din Oxford. Nu. Chinezi [i malaiezieni pe Princess Street. Edinburgh: lebede pe canale. g\sea normal s\ furnizeze celui de-al doilea birou al Serviciului francez de informa]ii date despre starea de spirit a acelora[i tuaregi. decep]ia final\ pe care ne-o provoac\ natura uman\ coincide cu moartea. * P\rintele de Foucauld. N. dac\ oamenii nu s`nt trata]i dup\ merite. ca [i cum.carnete_Camus. Din cauza con[tiin]ei vinovate. * Dup\ Simone Weil.“ * 1 Proiect de nuvel\. misterioase [i acoperite de cea]\. {tiin]a e cea care nu are dreptate. * Graham Greene: „~ntr-o via]\ fericit\. rebelii s`nt mereu pe jum\tate mai pu]in puternici dec`t ap\r\torii sistemului oficial. g`ndurile care se refer\ la spiritualitatea muncii sau la presentimentul ei.“ * S. – Fiindc\ determinismul [i for]a `l neag\ pe om. Contradic]ie `ntre [tiin]\ [i umanism. care se reg\se[te apoi de mai multe ori. Oxford. `ntr-o lume a violen]ei. Herghelia bine ]es\lat\. „Este o epoc\ `n care [tim prea mult `nainte de a deveni majori“. lumea nu e dec`t un haos. uimitoare. oamenii trebuie s\ se descurce ca s\ tr\iasc\ o via]\ `ntreag\ cu aceast\ decep]ie…“. Minunatele picturi de Piero [i Velázquez. . ~ntre spiritul [tiin]ific a[a-zis modern [i umanism. Sand. Atena nordului nu are nord. Gallery. Proudhon.

* Responsabilitatea fa]\ de istorie scute[te de responsabilitatea fa]\ de fiin]ele omene[ti. ~n asta const\ confortul ei. S\ o recunoa[tem m\car [i s\ descoperim atunci o sf`[iere [i mai mare: c\ dreptatea total\ nu exist\. Atunci? * Titlu de pies\. dialogul Legilor [i al lui Socrate trebuie comparat cu procesele de la Moscova. * Fluturii de culoarea st`ncii. * Sf`[ierea de a fi accentuat nedreptatea crez`nd c\ sluje[te dreptatea. Orgoliul. * Prietenul lui C. * Oare un om con[tient. Ele m-au ajutat s\-mi `nsu[esc meseria. iubit ([i dezam\git) dec`t fiin]e excep]ionale. omenirea se `ncordeaz\ s\ g\seasc\ un adev\r. dar chiar s\ trebuiasc\ s\ constea `n a dori un prejudiciu [i nu un avantaj?“ 1 Primul titlu pentru Starea de asediu. * Nebunia virtu]ii care zguduie secolul nostru. Am cunoscut virtutea. Muzica sferelor. Spectacol admirabil – [i dureros. * Pl\cerea de a tr\i este ceea ce risipe[te. * Funebra Provence. Inchizi]ia la Cadix. Ea se va destinde c`nd societatea va fi reg\sit o eroare care s\ fie viabil\. nu arti[ti.carnete_Camus. se `ntreab\ Dostoievski. Dec`t dac\ facem dintr-o mare dragoste o r\d\cin\ [i g\sim acolo izvorul vie]ii f\r\ s\ fim pedepsi]i cu risipirea. „Murim la patruzeci de ani dintr-un glon] pe care ni l-am tras `n inim\ la dou\zeci de ani. dar nu-l vom avea. Eu nu s`nt un sf`nt. Jinduim dup\ consim]\m`ntul universal. voi putea s\ dau fr`u liber nebuniei. R`ul Sorgue `mpodobit cu trene `nflorite. opre[te orice elan spre grandoare. noble]ea la ceilal]i. poate s\ se respecte c`t de c`t? * D.“ * Tr\im prea mult. iat\ durerea. * {ansa vie]ii mele este c\ n-am `nt`lnit. V`ntul alearg\ prin v`lcea cu vuiet de ape reci [i tumultuoase. Orgoliul se na[te `n mijlocul p\m`nturilor. La cap\t. Nu descindem din maimu]\. . * Stelele sc`nteiaz\ `n acela[i ritm cu ]`r`itul greierilor. s\ recunoa[tem c\ nu s`ntem nimic.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 306 306 ALBERT CAMUS CARNETE 307 Pies\.1 Epigraf: „Inchizi]ia [i Societatea s`nt cele dou\ flageluri ale adev\rului“ (Pascal).: „Dar dac\ se `nt`mpl\ ca avantajul uman.“ A[a vorbea cel care [tia ce face. Dar f\r\ pl\cerea de a tr\i… Nu. demnitatea. dar ne reg\sim rapid. * Arti[tii vor s\ fie sfin]i. suprim\ concentrarea. ~ntorc`nd spatele scepticismului care este `n parte umilin]\. * Gobineau. solu]ie nu exist\. La cap\tul celei mai `nsp\im`nt\toare revolte. nu numai s\ poat\. Acum c`nd [tiu c\ m`na nu-mi va tremura. uneori. firescul. rugul. * 1 septembrie 1948 „S`nt aproape de `ncheierea seriei de lucr\ri pe care inten]ionam s\ le scriu acum zece ani. * ~n Kritias.

Iar peste p\m`ntul ne`ndur\tor c\dea o ploaie inexorabil\. a iubi o fiin]\ `nseamn\ a le ucide pe toate celelalte. 1 Pasaj omis `n prima copie dactilografiat\ [i restabilit dup\ manuscris. sf`[ierea. ……………………………………………………………… * Sf`r[itul romanului: „Omul este un animal religios“. spuse el. * Am ales crea]ia ca s\ scap de crim\. pe urm\ `mbrac\ repede haina [i pardesiul `n vestibul.carnete_Camus. `nainte de a ie[i. – 10 doze de sulfamide pe zi. . Scrisori de la autori tineri care-l `ntreab\ dac\ s\ continue. trebuie s\ r\m`i la `n\l]imea lor [i orice sl\biciune `]i este imputat\ drept crim\. se duce s\-i spun\ la revedere `n c\ma[\. sl\biciunea e privit\ cu indulgen]\. * Reputa]iile proaste s`nt mai u[or de suportat dec`t cele bune fiindc\ acestea din urm\ s`nt greu de purtat. – 10? Nu-i prea mult? – Ori vrei. Eu adaug: nici dup\ ceea ce face. `n general. {i respectul lor! Exist\ o ne`n]elegere. La cele proaste. Morala ucide. Nu mai iube[ti dup\ aceea dec`t pe c`]iva. Cum ea verific\ `n fiecare diminea]\ dac\ [i-a pus-o c`nd pleac\ de acas\. Pe urm\ iube[ti to]i oamenii. Totul se contope[te. [i m\tu[a lui care i-a d\ruit o e[arf\. * Infernul este o favoare special\ rezervat\ celor care au cerut-o mult. Gide r\spunde: „Cum a[a? Pute]i s\ v\ ab]ine]i s\ scrie]i. Dar scrii [i creezi pe urm\ printre ceilal]i. Calea Lactee coboar\ p`n\ `n cuiburile de lumini din vale. Exist\ sate pe cer [i constela]ii pe munte. * Am `ncercat din toate puterile. s\ fiu un om cu moral\. apare o lege care sterilizeaz\ pentru totdeauna. La limit\. ori nu vrei. * Crea]ia corectat\: E singurul reprezentant al acelei religii vechi de c`nd omul [i e izgonit de pretutindeni. * André B. mai ezita]i?“ * ~ncepi prin a nu iubi pe nimeni. * Trebuie s\ `nt`lne[ti dragostea `nainte de a fi `nt`lnit morala. cunosc`ndu-mi sl\biciunile. conform lui Beyle. Sau dac\ nu. pe urm\ pe unul singur [i apoi pe singurul. Afli atunci c\ e ceva nes\buit [i c\ fericirea se g\sea la `nceput. niciodat\. * Nu exist\ un lucru pe care-l faci pentru o fiin]\ (pe care `l faci cu adev\rat) care s\ nu nege o alt\ fiin]\. * ~ncepi prin a crea `n singur\tate [i crezi c\ e greu.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 308 308 ALBERT CAMUS CARNETE 309 * „Nu tr\im cu adev\rat dec`t c`teva ore din via]a noastr\…“ * Noapte pe piscul Vaucluse. * Un om nu trebuie judecat nici dup\ ceea ce spune. Iar c`nd nu te po]i resemna s\-i negi pe ceilal]i. nici dup\ ceea ce scrie. – Bei cafea seara? – ~n general. prea groas\ [i prea ]ip\toare. * X.1 * Cin\ cu Gide.

„C`nd am aerul unui om fericit. „…mama lui – singura f\ptur\ pentru care a sim]it vreodat\ ceea ce s-ar putea numi. Este ca serata de la Guermantes. Singurii no[tri du[mani adev\ra]i s`nt popii. `mpin[i de alt\ mul]ime.“ „…cei care au pierdut. mizerie. Patria noastr\ ne-a preg\tit un teren pentru m`nii [i certuri.. Proko[. M\ voi str\dui s\ uit. Bezna [i frigul zilelor ce vor veni. * Aleksandr Blok „O.“ [i pe urm\: „Ce anevoios este s\ umbli printre oameni. „To]i `l urau. dar to]i `i invidiau z`mbetul sclipitor. scumpa. * Discurs despre Don Juan sau M\n\stirea din Parma. hainele… Dar nu pot… nu vreau…“ „O.“ [i pe urm\: „S`ntem cu to]ii neferici]i. {i necontenita revendicare a literaturii franceze care este aceea de a men]ine elasticitatea [i rezisten]a spiritului individual. . s`nt decep]iona]i. Non-ac]iunea `nseamn\ a accepta viitorul – dar cu `ntristare fa]\ de trecut. s\ m\ readuc\ `n lumea lor. `n fa]a ignoran]ei [i a epuiz\rii bie]ilor oameni: „S`ngele `mi `nghea]\ `n vine de ru[ine [i disperare. poate nu dragoste. jandarmii. Dar la scara unui ora[ `n care m\ pierd. dar un soi de loialitate a inimii. r\utate. toat\ mocirla asta ca s\ devin om [i nu o ma[in\ de clocit ur\. acei ve[nici p`ndari. s\-mi `mpart bunurile. undeva. unii peste al]ii. Totul nu este dec`t vid. din spate.“ * A tr\i `nseamn\ a verifica. coroana. Doar o compasiune total\ aduce o schimbare… Reac]ionez a[a fiindc\ nu am con[tiin]a `mp\cat\… {tiu ce trebuie s\ fac: s\-mi dau to]i banii. stelele. * Grenier. ar vrea s\ m\ fac\ s\ m\rturisesc c\ e ceva fals.“ Admirabil\ p. Este o filosofie de mort. [i care au `mb\tr`nit. dedesubt. dar arta r\m`ne“. Nu iubesc dec`t arta. iar ceea ce refuzau s\ admit\ `n locurile acelea. * M. este inaccesibila [i fugitiva str\lucire a frumuse]ii. Au impresia c\ au fost tr\da]i. {apte fugari. enormul platou [i deasupra. orbire. S\ te prefaci c\ `nc\ mai exi[ti. adic\ impuritatea [i fragilitatea spiritului. orice putere de a iubi. luminile Balearelor ca ni[te flori pe mare. Tr\im fiecare `n spatele unui zid chinezesc dispre]uindu-ne reciproc. 106. ceea ce `[i doresc cu cea mai mare `nfocare `n str\fundurile inimii lor. M\ `ntreab\. era sl\biciunea. ascunz`ndu-[i chipurile [i asmu]indu-ne pe unii contra celorlal]i. `n toiul nop]ii. dup\ o oarecare ezitare.. iar el b\nuia foarte tare c\ bunul cel mai de pre] `n ochii majorit\]ii oamenilor. copii. Chipurile pe care le recunosc.“ „P`ndari: st`ncile.“ Idem. Nu e o re`ntoarcere la mine `nsumi. `n entuziasmul copil\riei [i al tinere]ii.“ vodca. care. ea `ns\[i… * Din avion.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 310 310 ALBERT CAMUS CARNETE 311 * Alger dup\ 10 ani. S`nt `n mul]imea asta imens\ care se `ndreapt\ f\r\ r\gaz spre o groap\ `n care vor c\dea cu to]ii. copiii [i moartea. dac\ a]i [ti.carnete_Camus. s\ m\ trag\ spre ei. s\ cer iertare tuturor. preaiubita mea gloat\!“ „Ceea ce se afl\ la hotarele artei nu poate fi iubit“ [i totu[i: „Murim cu to]ii. Doar lucruri puternice.

spune el. spune t`n\rul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 312 312 ALBERT CAMUS CARNETE 313 „Lumea! Se vorbe[te de r\zboi [i de bani. * Am dou\. aceea a celei mai pure dintre cuceriri. sau mai degrab\ Din proces `n proces. de nedreptate [i tot restul. cu un g`nd care urc\ `ncet `n sinea lui. O ur\ veche de c`nd e lumea iese la suprafa]\. Acesta e t`n\r. – Ce fel de dragoste? – Dragostea care nimice[te! Dragostea f\r\ `mp\care [i f\r\ sf`r[it. Uneori reu[esc. mai profund\. Dar nu z`mbe[te [i chipul celuilalt e `n fa]a lui. Totul. Procurorul ezit\. spune acesta. spune el vesel. ~n fa]a fiec\rui inculpat. `n prima versiune dactilografiat\. de foamete. – Scurtimea [i durata s`nt efectele lenei. fraza aceasta este `ntre ghilimele. trei pasiuni care pot fi socotite vinovate. Devine eretic. Cel\lalt sur`de [i-l prive[te. Prin dragoste. mai teribil\ dec`t toate astea. S\ mergem“. 1 ~n manuscris. pe care le consider ca atare [i de care `ncerc s\ m\ vindec prin exerci]iul voin]ei. * Oare refuz`ndu-i doar o parte aceast\ lume devine un loc unde se poate tr\i? ~mpotriva lui Amor fati. Z`mbe[te.“1 * Procurorul intr\ `n celula condamnatului. a[teapt\ ca acesta s\ se `ncovoaie. Deviaz\.“ * O nuvel\ care se va petrece `ntr-o zi cu cea]\ galben\. Da. uitate. Ele au fost suprimate. Nu l-ai… – Ce? – Adev\rat. Ceilal]i dau fuga. Procurorul [i so]ia sa. mai presus de orice. * ~ndatoririle prieteniei te ajut\ s\ supor]i pl\cerile societ\]ii. procurorul sluje[te cu ur\. spune el.“ „Prezic un foc mare… Totul va fi mistuit. Nu e nimic de f\cut.“ * Idem: „~mi imaginam. pe vremea c`nd `mi umpluse [i colorase via]a pentru totdeauna. tu ce-ai f\cut. Este `ntrebat dac\ vrea s\ scrie ceva. * Culmea ra]ionamentului revoltat: s\ accep]i s\ te sinucizi pentru a refuza complicitatea cu omorul `n general.“ * Char. Atunci un [uvoi iese din nou la suprafa]\. Dar r\m`ne nemi[cat. Pe urm\ `ncepe s\ judece cu prea mult\ ur\. nu e nimic de f\cut. „~n aceast\ a doua perioad\ m\ uimea faptul c`t de pu]in o cunoscusem la `nceput. „Nu dore[ti…“ ~l prive[te pe procuror: „Nu. Asta `nseamn\ libertatea. Cu excep]ia celor care vor fi purifica]i [i vor fi ajuns la eternitate prin focul spiritului. Cuno[team dimine]ile acelea `n care imaginea fiin]ei `nt`lnite `n ajun [i a deliciilor cam `nce]o[ate pe care le-am descoperit `n primele efuziuni se limpeze[te brusc [i c`nd be]ia cam buimac\ din ajun devine o bucurie solar\. {i scrie „zi de victorie!“ Z`mbe[te `n continuare. Aceea[i scen\. ~l va p\lmui pe procuror. S\-mi cultiv memoria. {i `l p\lmuie[te zdrav\n. * Max Jacob: „Po]i fabrica o experien]\ precoce cu o memorie puternic\“. Bloc calm pr\v\lit aici pe p\m`nt dintr-un dezastru obscur. Dar. ba chiar cu mult! Vre]i s\ [ti]i ce este? Este iubirea de moarte. Procurorul `l `ntreab\ dac\ nu dore[te nimic. Ba da. Omul este singurul animal care refuz\ s\ fie ceea ce este.carnete_Camus. Nu. Dar nimic. Dar realitatea este mult mai vast\. . Se `n]eleg `ntre ei. Este condamnat. * Rug. Nu i se poate face nimic. * „Ah! m-a[ omor` cu drag\ inim\ dac\ n-a[ [ti c\ moartea `n sine nu este odihn\ [i c\ [i `n morm`nt ne a[teapt\ o teribil\ angoas\.

Prefa]\ – Minotaurul + Prometeu `n infern + Exilul Elenei + Ora[e din Algeria + … 2) Eseuri critice. * Roman. Se `ntoarce [i z`mbe[te. Deodat\. Du[ `nainte de micul-dejun. F\r\ nuan]e. 3) Eseuri politice. El sose[te. Femeie de lume.R. suficien]i. doresc s\ nu mai fiu `ntrebat. de fapt. Cuvintele ie[eau aspre. spune el cu acela[i aer lini[tit [i `nchis. * A te d\rui nu are sens dac\ te st\p`ne[ti. E ur`t\. spre marea sa indignare. prima versiune. * . ea prive[te cu ochii ei mari [i frumo[i. Am sc\pat. nici c\l\i + R\spunsurile lui d’Astier + De ce Spania + Artistul [i libertatea. Scularea de diminea]\. ~ntoarcerea din lag\r. precise. {i pe urm\ virtutea nu se `nva]\ at`t de repede ca m`nuirea mitralierei. Prefa]\ – Chamfort + Inteligen]a [i e[afodul + Agrippa d’Aubigné + Prefa]\ la Cronicile italiene + Comentarii despre Don Juan + Jean Grenier. P`n\ la criz\ [i explica]ii: „Tot ce este omenesc `mi provoac\ oroare“. Calendar visceral. Dar dac\ spusele preotului aveau efect. [i c`nd te g`nde[ti c\ trei slujba[i de tribunal s`nt. * Program februarie-iunie 1) {treangul1. ce sum\ de cuno[tin]e presupune ea. Pe urm\ nu va mai vorbi niciodat\ despre asta. Scuza]i-m\. S\ pun la punct cele trei volume de eseuri: 1) Eseuri literare. `[i continu\ fraza. etc. * Proces. „O dat\ pentru totdeauna. artistul trebuie s\ predice. – 18-28 februarie: s\ termin {treangul. te d\ruie[ti ca s\ scapi de propria ta mizerie.“ Urmeaz\ o expunere rece. Sub voalet\. * Portrete. * Ultimele cuvinte ale lui Karl Gerhard. dar privirea `i e aiurea.: „Era `n anul c`nd am f\cut peritonit\. ~nc\p\]`narea `n munc\. S\-]i fii propriul st\p`n `nainte de a depune armele. Era exact `nainte de perfora]ie…“ etc. Prefa]\ – 10 editoriale + Inteligen]a [i curajul + nici victime. n-are suflu. – Altfel. c`te mari b\t\lii purtate [i c`[tigate `mpotriva ta `nsu]i [i a durit\]ii cerului. fostul medic al lui Himmler ([i informat despre Dachau): „Regret c\ mai exist\ nedreptate pe lumea asta“. Primul fum. * I se vorbe[te. Tr\ie[te `n modul cel mai banal. Vorbe[te brusc [i gura i se crispeaz\ `n form\ de paralelogram. – mai: eseuri.carnete_Camus. dar deja `ndrept`ndu-se `n alt\ parte. El vorbe[te.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 314 314 ALBERT CAMUS CARNETE 315 – Nu dispre]ui]i nici pe cei m\run]i. `nc\ la tine prin for]a lucrurilor. Nu po]i d\rui dec`t ceea ce ai. De aceea este `mpu[cat sau deportat. prima versiune. Frumuse]e lini[tit\. * X. Dar dup\ aceea. Lupta este inegal\. nici pe cei mari (pentru mine). pu]in l\ptoas\. – C`nd te g`nde[ti ce lucru de ne`nlocuit reprezint\ experien]a unei inimi mari. Un singur lucru: nu se mai atinge de so]ia lui. 1 Primul titlu pentru Cei drep]i. * ~ntr-o lume care nu mai crede `n p\cat. dar este precis. B\rbat afemeiat. e pentru c\ ele erau alimentate de exemplu. Artistul se str\duie[te deci s\ devin\ un exemplu. a recuperat pu]in. 2) Omul revoltat. – martie-aprilie: s\ termin Omul revoltat. Nici o ]igar\ `nainte de amiaz\. Ex. v\ voi satisface curiozitatea. Astfel se dep\[esc sl\biciunile. – iunie: s\ rev\d {treangul [i O. A[ vrea s\ fumez.

„Moartea mea va des\v`r[i tot [i. este men]inut `n post de c\tre G. chiar [i al celei revolu]ionare. adres\ a Comitetului Executiv c\tre Alexandru al III-lea: „…Mai bine dec`t oricine.U. * Eseu. Virtutea va fi `ntotdeauna nelegitim\ p`n\ la aceast\ scaden]\.“ – De v\zut ciudata depozi]ie a lui R`sakov.“ M-am str\duit s\ fiu obiectiv. care organizeaz\ asasinarea lui Alexandru al II-lea. arestat cu 48 de ore `naintea dramei. Aceast\ gur\ cur\]at\ de eroziunea murdar\ a pl\cerii. Abia dup\ aceea voi putea vorbi `n numele meu. `ncununat\ de tortur\. Ast\zi lucrurile s`nt clare [i trebuie numit concentra]ionar ceea ce este concentra]ionar.“ Azev – morm`ntul 10 466 `n cimitirul unei periferii berlineze. Vinaver. Dar trebuie s\ accepte ([i aici se impune s\ se arate foarte modest. „Numai la[itatea guvernului ar explica de ce s-a ridicat doar o sp`nzur\toare `n loc de dou\. „A cobor` `n subteran“ (ilegalitate). De ce s\ refuz\m dela]iunea. * Sufletele mari m\ intereseaz\ – [i numai ele. uneori. Idem Komisarov. `n]elegem c`t de trist\ este pierderea at`tor talente. „Unul dintre regretele mele este de a fi sacrificat prea multe obiectivit\]ii. toate eforturile mele au avut drept ]el s\ m\ depersonalizez (de fiecare dat\ pe un ton diferit). P`n\ ce vom fi reg\sit o baz\ pentru aceste valori. Dar eu nu s`nt un suflet mare. Introducere. * Prefa]\ la culegerea de articole1. motor al at`tor ac]iuni. cauza mea va fi irepro[abil\ [i perfect\. Obiectivitatea. Fapt e c\ nu aveam `ncredere `n libertate. * Revolt\. chiar [i socialismul. * Locotenentul Schmidt. organizator de pogromuri al Ohranei. . {i nu [i-o st\p`ne[te mai niciodat\. poli]ia etc… dac\ nu s`ntem nici cre[tini. a unei asemenea energii puse `n slujba operei de distrugere…“ „…O lupt\ pa[nic\ de idei va veni s\ `nlocuiasc\ violen]a care ne repugn\ mai mult dec`t servitorilor dumneavoastr\ [i pe care nu o practic\m dec`t `n virtutea unei triste necesit\]i.P. contrar firii mele. at`t timp c`t scrie. Dandismul. s`ntem condamna]i s\ 1 M.carnete_Camus. gata s\ serveasc\ drept informator ca s\-[i salveze via]a. nici marxi[ti. De la primele mele c\r]i (Nunta) p`n\ la {treangul [i Omul revoltat. foarte pu]in exigent) s\ nu-[i cunoasc\ dinainte responsabilitatea. Asta le va asigura lupt\torilor eroici lini[tea spiritual\ indispensabil\. s\ ignore. 1 Proiect de prefa]\ pentru Actuelles. * Ciclul 1. alegem binele (atunci c`nd `l alegem) `ntr-un mod de nejustificat. * At`t timp c`t omul nu-[i st\p`ne[te dorin]a. ~ntr-un sens. decodificator imbatabil al Ohranei. condi]iile angajamentului s\u – s\-[i asume un risc. nu st\p`ne[te nimic. „Loviturile terorii trebuie organizate cu grij\.“ * G. 137 din Procès célèbres de la Russie). Scriitorul este p`n\ la urm\ r\spunz\tor pentru ceea ce face fa]\ de societate. Dar `[i ofer\ argumente (p. cere s\ fie executat `n acela[i timp cu R`sakov care a aruncat bomba. * Vinaver1. Partidul `[i va asuma responsabilitatea moral\. este o complezen]\. Nu avem valori pentru asta. * Jeliabov. nu voi mai fi niciodat\ politicos.“ * Z`bin. Capitol despre aparen]\ (fa]\ de sine [i fa]\ de ceilal]i).qxd 12/12/02 4:31 PM Page 316 316 ALBERT CAMUS CARNETE 317 Dup\ asasinarea lui Alexandru al II-lea. autor al volumelor Lataume (1950) [i L’Objecteur (1951). trece la Ceka.

Pe urm\ c\l\torii. asasinul lui Stol`pin. Laporte. pe care `n mod v\dit `l comenteaz\. Jurnal intim. Criminalii s`nt `ntotdeauna judec\tori… Nu pot condamna absolut dec`t cei care s`nt absolut nevinova]i… De aceea Dumnezeu trebuie s\ fie absolut nevinovat. la Frankfurt – dup\ condamnare. un reformist. la Ministerul de Justi]ie. . * A condamna o fiin]\ `nseamn\ a-i suprima [ansa de perfec]iune. * Putem considera `ntreaga istorie a terorismului rus ca fiind cea a luptei dintre intelectualism [i absolutism. `l avertizeaz\ „`n general“ pe Lopukin. * Roman. * Zubatov director. te po]i declara revoltat. 2 ~n manuscris. * Un eseu despre alibi. `nseamn\ s\ nu spui nimic. `n prezen]a poporului t\cut. 221. Actuelles. mai modest. Un reformist intransigent. `n timp ce omul o crede imposibil de practicat. For]\ de via]\. * Provocare. ~n mizeria f\r\ sf`r[it a lag\rului. cf. `n Pia]a Trubnaia. Dar poate face efortul s\-[i recunoasc\ impuritatea. limitarea libert\]ilor [i a r\zboaielor. Laporte. * Cum s\ tr\ie[ti f\r\ c`teva motive bune de disperare? * Prefa]\. S\ nu m\ `mpotmolesc niciodat\. dac\ e f\cut din apa asta. `n fa]a unei cl\diri distruse de tunuri. {i f\cea din el un turn\tor. * (~]i vei pierde creditul. i se acord\ favoarea de a fi sp`nzurat `n frac. Cf. mi se spune. * Revolu]ia din 1905 a `nceput prin greva unei tipografii moscovite ai c\rei muncitori cereau ca punctele [i virgulele s\ fie socotite caractere `n evaluarea „cu bucata“. ce spusese Azev: „Nu dinspre partea asta (Kerci) trebuie s\ v\ teme]i“. este expus\ o farfurie con]in`nd o bucat\ de carne omeneasc\ [i purt`nd o pancart\ cu aceste cuvinte: „Da]i-v\ obolul pentru victime“. Nou\ din zece revolu]ionari f\ceau o pasiune pentru meseria de informator. p. ~i denun]\ pe terori[tii din sud pentru ca aceia din Petersburg s\ aib\ m`inile libere.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 318 318 ALBERT CAMUS CARNETE 319 Cu c`teva zile `nainte de atentatul contra lui Plehve. 1 Cf. * La urma urmei. * S\ termin\m pe 1 iunie. Plehve este ucis. Pleda pentru acuzat `n fa]a unei false comisii de anchet\. ~ntrevedere. Trebuie deci s\ declari c\ nu e[ti un revolu]ionar – ci. * Lui Dimitri Borgov. o clip\ de fericire de nespus. [i cere m\rirea salariului. ~n fine. Ea [tie c\ omul nu poate fi neprih\nit. de la Ohrana. – Asta sper [i eu. Bur]ev–Azev. Sovietul din Sankt-Petersburg `n 1905 cheam\ la grev\ strig`nd „Jos pedeapsa cu moartea!“ * ~n timpul Comunei din Moscova. adic\ s\ ierte. – S\ te declari revolu]ionar [i s\ refuzi pe de alt\ parte pedeapsa cu moartea1 (s\ citez prefa]a lui Tolstoi – nu se cunoa[te suficient aceast\ prefa]\ pe care de abia acum am ajuns la v`rsta la care s-o citesc cu venera]ie).carnete_Camus. [i cump\nind bine totul. pp. 175-176. aceast\ observa]ie este direct legat\ de textul precedent. 235. Evanghelia este realist\. p. bun\oar\) din distrac]ie. Cazul Malinovski.2) * Ceaikovski avea obiceiul s\ m\n`nce h`rtii (chiar foarte importante.

{i acum: s\ renun]\m la „uman“. C`t despre rolul „nobil“ al celui care avertizeaz\. * ~mi d\deam subiecte ca tot at`tea pretexte ca s\ m\ silesc s\ vorbesc. astfel ca pentru totdeauna de acum `nainte s\ fie `ncremeni]i fa]\ `n fa]\. totul s-ar pr\bu[i.carnete_Camus. desigur. `n moral\ [i `n dezinteresare. smul[i `n fine din p\m`ntul crud.. * Iulie ’49 Jurnal America de Sud. neav`nd cap pentru a[a ceva (lucru. * Recrutare. vreun v`nt venit din cer i-ar fi `mpietrit `n chiar elanul iubirii lor. o nemul]umire. prin defectele mele mai mult dec`t prin calit\]i. * Prefa]\ la cartea de eseuri politice. din cauza istoriei. * C`nd am v\zut o singur\ dat\ str\lucirea fericirii pe chipul unei fiin]e pe care o iubim. Dar ce `nseamn\ a avea un cap politic? Nu am aflat citind Esprit. ultimul eseu exprim\ destul de bine ceea ce g`ndesc.“ (N. ignor`nd dorin]ele care se dezl\n]uiau cu furie `n jurul lor [i `ntor[i unul spre cel\lalt ca spre imaginea slipitoare a dragostei complementare. Iar singura voca]ie pe care mi-o accept este s\ spun con[tiin]elor c\ nu s`nt lipsite de pete [i ra]iunilor c\ le lipse[te ceva. Din acest punct de vedere. * C`nd barbarii din nord au distrus dulcele regat din regiunea Provence [i au f\cut din noi ni[te francezi… * Mounier m\ sf\tuie[te `n Esprit s\ m\ `ndep\rtez de politic\.. `n sensul profund al cuv`ntului. Dar nu po]i crede `n r\u etc. [i anume c\ omul modern este silit s\ se ocupe de politic\. cel mai adesea.“ „~n momentele de lenevie. `ntr-adev\r. m\ cuprinde o spaim\ de a nu fi niciodat\ `n stare s\ ajung la perfec]iune. iunie-august 1949. Recrutare masiv\. cum spun ei. este mediocr\. pentru asta ar trebui o con[tiin]\ f\r\ pat\. Majoritatea litera]ilor rata]i se `ndreapt\ spre comunism. al celui care avertizeaz\.. [tim c\ nu poate exista alt\ voca]ie pentru un om dec`t s\ aprind\ lumina aceasta pe fe]ele celor din jur… [i ne sf`[ie g`ndul nefericirii [i al nop]ii pe care le proiect\m. m\ h\r]uie[te [i m\ chinuie. [i iat\-i cum url\. * Roman1 . Pu]inul pe care-l spunem. * Nu po]i crede `n bun\tate. o ur\ fa]\ de mine `nsumi. Ceea ce m\ salveaz\ este munca.“ (Ceaikovski) {i totu[i munca sa. Berberova) „Dac\ aceast\ emo]ie a artistului care se nume[te inspira]ie nu s-ar opri niciodat\. Aman]ii de piatr\. n-am [tiut niciodat\ s\ refuz nimic din obliga]iile pe care le `nt`lneam `n cale.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 320 320 ALBERT CAMUS CARNETE 321 „~n el urca o dorin]\ de a crea at`t de violent\. Din acest punct de vedere. {i el [tia acum de ce suferise `n tot timpul acelei iubiri [i c\ aceast\ suferin]\ nu s-ar fi putut rezolva dec`t dac\… `n momentul exact. 1 Pasajul care urmeaz\ este restabilit de c\tre editori. Altfel. evident) [i s\ m\ mul]umesc cu rolul. * Mai ’49. este partidul voca]iilor contrare. `n inimile celor pe care `i `nt`lnim. M\ ocup de ea f\r\ voie [i pentru c\. Este singura pozi]ie care le `ng\duie s\-i judece de sus pe arti[ti. din cauza psihologiei. [i el destul de nobil [i care mi s-ar potrivi at`t de bine. c\ doar marea mea activitate `mi ascunde defectele [i m\ ridic\ la rangul de om. `nc`t doar imensa lui for]\ de munc\ `i permitea s\ [i-o satisfac\. . * Nu spunem nici un sfert din ceea ce [tim. acesta nu ar putea tr\i. prin simplul fapt c\ tr\im. G`ndul c\ nu s`nt bun de nimic.

Singurul progres. * Singurul efort din via]a mea. – Comunismul. Voia s\-i lase o idee mare despre el `nsu[i pentru ca dragostea lor s\ fie mare. ~n spatele fiec\rui individ care se sacrific\ se afl\ al]ii pe care `i sacrific\ o dat\ cu el f\r\ s\ le cear\ p\rerea.“ Ei vor binele poporului. Acest efort nem\surat n-a servit la nimic. fanatism sceptic. Dar [tia acum c\ el nu era mare.“ * Idem. Tehnica amalgamului era practicat\ `nc\ din anul zero. dup\ G. pentru el cel pu]in. restul fiindu-mi d\ruit. * Trebuie s\ iube[ti via]a `nainte de a-i iubi sensul. `i iubea. le foloseau trupurile `nghe]ate drept s\nii. Oamenii [tiu at`t de bine c\ iubirea e sortit\ mor]ii `nc`t se ocup\ de amintirea acelei iubiri din timpul c`t o tr\iesc. [i `nc\ din bel[ug (cu excep]ia averii care mi-e indiferent\): s\ tr\iesc o via]\ de om normal. * Ceapski (P\m`nt inuman) poveste[te cum copiii ru[i stropeau cu ap\ cadavrele solda]ilor nem]i g\si]i `n z\pad\ [i. diminea]a. murea de doisprezece ani“. moartea Rosei Luxemburg: „Pentru ceilal]i. [i abstracte. a revaloriza uciderea pentru a o opune distrugerii anonime [i reci. Nu voiam s\ fiu un om al abisurilor. dar nu iubesc poporul.carnete_Camus. Erau iubi]i cu adev\rat. Nu iubesc pe nimeni.: ast\zi. „Undeva. `ntr-o regiune `ndep\rtat\ a sufletului s\u. * …fa]adele satelor `n\l]ate de Potemkin de-a lungul [oselelor pe unde trecea Ecaterina cea Mare vizit`ndu-[i imperiul. iar c`nd dragostea de a tr\i dispare. spune Dostoievski.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 322 322 ALBERT CAMUS CARNETE 323 * Septembrie ’49 ~n `ncheiere. [i c\ `n locul amintirii absolute va fi. Pu]in c`te pu]in. moartea absolut\. `n loc s\ reu[esc din ce `n ce mai bine `n `ntreprinderea mea. dar la o asemenea distan]\ `nc`t cuv`ntul iubire c\p\ta un sens nou. definitiv. Apologia uciderii de la om la om este una dintre etapele de pe drumul revoltei.“ * Sperber: „Dumnezeu s\-i pedepseasc\ pe cucernicii care `n loc s\ intre `n biseric\ intr\ `ntr-un partid revolu]ionar ca s\ fac\ din el o biseric\“. Oricine dore[te o p\rticic\ din aceast\ lume va tr\i cu c`inii“. nici un sens nu ne mai consoleaz\. mai devreme sau mai t`rziu. A doua nuan]\: ei mor din dorin]a de a avea caracter. dintre care primul era posesiunea absolut\. Da. s\ nu-l p\r\sesc niciodat\ va fi bine.“ „Dorea dou\ lucruri. * Gheorghiu observ\ pe bun\ dreptate c\ os`ndirea ([i supliciul) lui Hristos a fost amestecat\ cu a celor doi t`lhari. c\ ea va afla acest lucru `ntr-o zi. v\d cum se apropie abisul. nici pe ei `n[i[i. S\-l urmez ar fi fost r\u. era moart\ de doisprezece ani. zece mii de nevinova]i s`nt `nconjura]i de doi vinova]i. – Vorbind de un maestru (Grenier?): „S\-l `nt`lnesc pe acest om a fost o mare fericire. * „Nu exist\ sacrificii izolate. Pentru ei. * Octombrie ’49 Roman. singura victorie ar fi s\ admit\ . * Marele Imam Ali: „Lumea este un hoit. Victoria. * Stendhal: „Deosebirea dintre germani [i alte popoare: ei se exalt\ prin medita]ie `n loc s\ se calmeze. Al doilea era amintirea absolut\ pe care voia s\ i-o lase.

Odat\ pierdut\ onoarea. judec\ creatura. o admisese [i o va mai admite. nu putea afi[a nici o singur\ sl\biciune.“ „~[i imagina un viitor de singur\tate [i suferin]\. Ca s-o poat\ p\stra ar fi trebuit s\ nu e[ueze niciodat\. chiar [i singur\tatea. [i pe el `nsu[i. Din clipa c`nd exist\ durerea. Despre iubire) * Cu spirit fin [i cu inim\ mediocr\.“ „Totul trebuie iertat [i mai `nt`i faptul c\ exi[ti. Dar el [tia c\ `n ziua aceea se `nt`mplase. `nc`t el nu putea comite nici o singur\ gre[eal\. Ceea ce `i pl\cea la ea era via]a exterioar\.“ * „Eram mic `nainte de a iubi. ea avea dreptate. De fapt.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 324 324 ALBERT CAMUS CARNETE 325 c\ dragostea poate fi mare chiar [i atunci c`nd amantul nu este pe m\sur\. o voin]\.carnete_Camus. * Revolt\. jocul [i comedia. iar ea nu sim]ea nimic. dragostea nu mai este nimic. tocmai pentru c\ eram ispitit uneori s\ m\ socotesc mare.“ „~i striga c\ asta `nseamn\ moarte pentru el. * Disperarea este s\ nu-]i cuno[ti motivele de a lupta [i dac\ `ntr-adev\r trebuie s\ lup]i. C\ci pe culmea exigen]ei sale g\sea natural ca el s\ moar\ de vreme ce e[uase. nu mai exist\ via]\.“ „~n ziua aceea a pierdut-o. Nenorocirea artistului este c\ el nu e nici `n `ntregime c\lug\r. presupunea c\ suferin]a e nobil\ [i armonioas\. Ea `i jura c\ asta nu este dragoste.“ „~i spunea c\ dragostea b\rba]ilor este a[a. [i c\ trebuie s\ se cucereasc\ pe sine. prin ziduri de piatr\ groase de mai mul]i metri etc. “ * „Plimba `n el. amintirea chipului ei ros de durere… Cam tot pe atunci [i-a pierdut stima de sine care `nainte `l sus]inuse `ntotdeauna… Fiind inferior dragostei. Nu de la el. aceast\ amintire: focurile de pe c`mpiile braziliene [i mireasma de cafea [i de mirodenii. {i `n realitate `[i imagina astfel un viitor lipsit de suferin]\.… Dar e suficient ca o infim\ p\rticic\ a inimii s\ fie supus\ datoriei [i dragostea adev\rat\ devine imposibil\. {i g\sea o pl\cere dificil\ `n aceste `nchipuiri. nu un har. * Cine va putea exprima disperarea omului care s-a situat de partea creaturii contra creatorului [i care. Cu alte cuvinte. gravat\ cu fierul ro[u.“ „Po]i iubi `n lan]uri. ca fiind tot at`t de criminal\ ca [i creatorul. * . Acestea s`nt privilegiile dragostei. * Adev\rata problem\ a momentului: pedeapsa. A alege `nseamn\ a ucide. virtu]ile sale erau ale spiritului. Umbl`nd prin Paris. Existen]a sf`r[e[te `ntotdeauna prin a fi ceva r\u. A tr\i `nseamn\ a alege. Exigen]a ei era de a[a natur\.“ (Stendhal. nenorocirea nu a venit dec`t mai t`rziu. De la oricine altcineva ar fi admis-o. dimpotriv\. ~n aparen]\. nici `n `ntregime laic – [i c\ are ambele feluri de tenta]ii. Obiec]ia fa]\ de absurd este omorul. * Guilloux.“ „Pierduse tot.“ * „Exist\ o onoare `n dragoste. nu ale inimii. ca [i pe a celorlal]i. Dar nu era `nc\ preg\tit pentru aceast\ teribil\ modestie. romanescul. pierz`nd ideea propriei sale inocen]e. Serile crude [i triste care se las\ pe acel p\m`nt f\r\ sf`r[it. Absurdul presupune absen]a alegerii.

Dar i se strecoar\ cianur\… {i acolo. orb la cap\tul zilelor… Ibsen la sf`r[it amnezic [i re`nv\]`nd alfabetul… Curaj! Curaj! * Frumuse]ea. * ~n leg\tur\ cu Browning: omul mijlociu – acela[i care m\ preocup\. El se creeaz\ aici. * Dac\ exist\ suflet. `nc\ o clip\“ [i s\ savureze clipa aceea… Ce revan[\! Ce dezmin]ire! * Din lips\ de dragoste. Condamnat la moarte. care te ajut\ s\ tr\ie[ti. te ajut\ [i s\ mori. iertat. E adev\rat c\ o asemenea crim\ comport\ o pedeaps\ grea“. * „La m\n\stire. p`n\ [i cur\]enia lui este insolit\. aceast\ revenire a bolii ar trebui s\ m\ cople[easc\. Din nou bolnav Un bolnav trebuie s\ fie curat ca s\ fie uitat. pe lespezile reci.carnete_Camus. * „S`nt fericit c\ exist\ aici pe p\m`nt ceva ca morm`ntul. Nu se mai `ndrepta spre zid. nebunia de a nu distruge nimic pentru iubire. {i a tr\i nu `nseamn\ altceva dec`t aceast\ na[tere lung\ [i chinuitoare. {i cu toate acestea. Ceea ce caracteriza istoria era cantitatea de oameni care nu se interesa de nenorocirea celorlal]i. M\ cople[e[te `ntr-adev\r. * Dup\ o at`t de lung\ certitudine de `ns\n\to[ire. ni[te oameni s`nt tortura]i `n timp ce al]ii privesc `n alt\ parte cu o des\v`r[it\ distrac]ie. Avea toat\ noaptea la dispozi]ie.“ (Keats) * Chesterton. Dec`t Dumnezeu. nu exist\ alt mod de a o poseda dec`t de a face `n a[a fel `nc`t nimeni s\ nu o posede. O pl\cere imens\ `l cople[ea. putem `ncerca s\ avem onoare. * Kleist care `[i arde de dou\ ori manuscrisele… Piero della Francesca.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 326 326 ALBERT CAMUS CARNETE 327 Monnerot: „Fecunditatea unui produc\tor de idei [se refer\ la Hegel] se atest\ prin multiplicitatea traducerilor [interpret\rilor] posibile. Ofelia!“ ~ntr-adev\r. pe tot parcursul vie]ii. Num\rul celor „dezinteresa]i“ era ame]itor de mare fa]\ de cel al interesa]ilor. Uneori le venea r`ndul celor . * Tot Keats: „Nu exist\ p\cat mai mare dec`t s\ te crezi un mare scriitor. Este suspect\ – ca acele rozete de dimensiuni excesive care se v\d la butonierele escrocilor. iat\-m\ eliberat. * Dumnezeu a venit s\ moar\ pe Cruce pentru c\ era gelos pe durerea noastr\. vine moartea. categoric fals c`nd e vorba de un g`nditor. * Timp de milenii. Va putea s\ aleag\… S\-[i spun\ „Haide“ [i pe urm\ „Nu. * Roman. lumea a sem\nat cu acele picturi italiene[ti din Rena[tere `n care. creat de noi [i de durere. C`nd sufletul e gata.“ Bine`n]eles c\ nu. `nc`t ar fi putut s\-[i ating\ durerea cu m`inile“ (despre Keats – de Anny Lowell). Dar cum succede unei suite ne`ntrerupte de cople[iri. Asta e adev\rat c`nd e vorba de un artist. nu o iluzie. * F. e o gre[eal\ s\ credem c\ el ne-a fost dat gata creat. Justi]ia este un mister. Trist\ onoare.: Nebunia de a nu `ntemeia nimic pe iubire. `n singur\tatea celulei. a c\rui `nt`ietate se suport\ u[or: nu atinge corpul. {i nebunia este eliberare. Acea stranie privire care `nc\ nu era a lui… Sf`r[it de octombrie ’49. a `nceput s\ r`d\. ~n sf`r[it. m\ face s\ r`d. * „De o asemenea sensibilitate.

mul]ime tainic\. nemi[cat. Femeia s\rac\. ceva c\ruia nu-i e[ti niciodat\ superior.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 328 328 ALBERT CAMUS CARNETE 329 dezinteresa]i. * Roman. To]i regretau c\ efectul fusese exagerat. * S\ o dep\[e[ti? P\i suferin]a este tocmai asta. dar f\r\ jurispruden]\. pe el. neexecuta]i [i care tr\iesc `n Siberia. alt\ via]\ (eroi de roman). Sistemul dreptului natural. murind: „M-am s\turat s\ domnesc peste sclavi“. Fichte. Dar se `nt`mpla `n mijlocul distrac]iei generale [i una o compensa pe cealalt\. sensibili- tatea. * Peer Gynt poveste[te concet\]enilor s\i c\ diavolul a promis mul]imii s\ imite de minune groh\itul porcului. criticii au tran[at chestiunea. Erau acolo. gonind peste pagini spre clipa mor]ii lor.carnete_Camus. i-a[ fi redat acea libertate. * Idem: condamna]ii la moarte. „C\utam mijlocul s\ nu mor din cauza libert\]ii lui. ceea ce `nainte nu f\cea niciodat\. * ~mpotriva pedepsei cu moartea. Dar [tia acum c\ acea furie era zadarnic\ [i c\ existen]ele mari nu comportau lec]ii pentru el. f\r\ voin]\. ~[i amintea de vremea c`nd devora biografii de oameni celebri. grandoarea. omul. ascult`nd doar lungile `mpuns\turi ale r\ului. * . Geniul nu [tie s\ moar\. (De asta este mare M.“ * Gorki vorbind despre Tolstoi: „Este un om care-l caut\ pe Dumnezeu. t\cute p`n\ atunci. Ast\zi. mai numeroase dec`t cei vii. martorii se `ntorc brusc spre cel flagelat.“ * C`nd Jan Hus era ars pe rug. dar exagerat\. da.) * Unde vrei s\ ai sclavi. la sf`r[itul reprezenta]iei. * Grandoarea `nseamn\ s\ `ncerci s\ fii mare. * De notat: `n tot timpul procesului. to]i se prefac a fi interesa]i. ci pentru ceilal]i. `n pace `n de[ertul pe care [i l-a ales“. * Marxismul este o filosofie de procedur\. nici viitor. Apare [i se execut\. Unii g\seau glasul prea sub]ire. umplu brusc scena universului. nu pentru sine `nsu[i. Dar. a[a cum o relateaz\ Tolstoi. * Procesul Rajk: Ideea criminalului obiectiv care realizeaz\ ruptura dintre dou\ aspecte ale omului este o idee de procedur\ curent\. Rajk `[i `nclina capul spre dreapta. Dar. ca s\-l lase. Este cel pu]in ideea unui prin] german. `n realitate. * Sf`r[itul lui Don Giovanni: vocile damna]iunii. ceilal]i. * Roman (sf`r[it). * Momentele acelea c`nd te la[i `n voia suferin]ei la fel ca [i `n cea a durerii fizice: `ntins. ~n s\lile palatului de justi]ie. sau `n alt\ parte. trebuie c`t mai mult\ muzic\ posibil. spunea Frederic al Prusiei. * Da]i-mi ascultare. Alta nu exist\. Ce voia el s\ [tie atunci e ce pot s\ opun\ mor]ii geniul. Idem: „Nu s`nt un orfan pe acest p\m`nt at`t timp c`t exist\ omul acesta. s-a v\zut venind o bl`nd\ b\tr`nic\ ce [i-a ad\ugat leg\tura de vreascuri la rug. prea studiat. Dac\ l-a[ fi g\sit atunci. {i totu[i ]ipetele auzite fuseser\ ale unui porcu[or pe care diavolul `l purta sub manta [i-l ciupea.

Dar. iat\ paharul care ne este `ntins necontenit. c\s\toria [i dragostea. Marile sacrificii nu s`nt sus]inute. „La cap\tul acestor istovitoare suferin]e. * Te `nc\p\]`nezi s\ confunzi pe de o parte. Lumea `i prive[te.“ * Nop]ile de suferin]\ te las\ mahmur – ca [i celelalte. care i l-a prezentat pe Louis Guilloux. Acesta remarc\ doar c\ Tolstoi uitase s\ dea adresa regimentului. Gelozia fizic\ este. ceea ce `l `mpiedic\ s\ intervin\. Odat\ c\zu]i. Martirii s`nt uita]i. implacabil. `ncepu s\-[i laude f\r\ re]inere victima. ziarele continu\. Merle. Tot astfel fiin]e care se iubesc [i s`nt desp\r]ite pot tr\i `n durere. Putea s\ le vad\. vinovat de a-[i fi lovit c\pitanul – face apel `n numele lui dup\ condamnarea la moarte – `i scrie m\tu[ii sale ca s-o roage s\ intervin\ pe l`ng\ ministrul de r\zboi. * 1 E. . * Lambert1: „Acum. {ibunin este executat din vina lui Tolstoi. o judecat\ asupra ta `nsu]i. De aceea se `nt`mpl\. * 1 Cf. S\ suf\r l`ng\ ea era o delicioas\ fericire. Chestiunea nu e s\ angajez un delicios [i amar dialog cu o frumoas\ imagine disp\rut\. Pe urm\ reveneam. * Merle. ele nu tr\iesc `n disperare: [tiu c\ iubirea exist\. care pl\ti imediat. lacrimile mele aveau o noim\. dragostea mea. s\ desfigurez acel chip pentru a-i evita inimii mele tres\rirea disperat\ pe care i-o d\ memoria…“ „S\ omor aceast\ dragoste. pledeaz\ `n fa]a tribunalului pentru acel nefericit. * Roman. de la care ne `ndep\rt\m cu `nc\p\]`nare. „Un ultim cuv`nt. fericirea [i dragostea. suferin]a mea. suferin]a asta e zadarnic\. Fiindc\ [tii ce e[ti `n stare s\ g`nde[ti `]i `nchipui c\ [i cel\lalt g`nde[te a[a. Se ridic\ `n picioare. `n afacerea {ibunin. jurnalist de [antaj. Dar suferin]a solitar\ [i ignorat\. ca unele c\snicii s\ fie fericite. * Tolstoi. schimb`ndu-[i bateriile. Lambert. Chestiunea este s\ o distrug `n str\fundurile mele cu silin]\. mai teribil\ dec`t ziua mor]ii. Dar ele nu au nimic `n comun. `n desi[uri [i m\r\cini. o. nu ob]inea nimic de la X. * Angajarea involuntar\. „Marea c`t mai aproape“ `n Vara. f\r\ viitor. `n mare parte. orice ar spune. Odat\ plecat\. prieten cu Jean Grenier. A doua zi dup\ ce Tolstoi prime[te scrisoarea `n care i se cere s\ umple aceast\ lacun\. pe de alt\ parte.“ * Idem: „De zece ani nu mai putuse intra `ntr-o sal\ de spectacol…“ * Eseu despre Mare1. cum lipsa dragostei este mai frecvent\ dec`t dragostea. m\ `ntorceam spre acea parte din mine care nu iube[te pe nimeni [i c\utam refugiu acolo.“ * Ast\zi virtutea este meritorie. * Roman.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 330 330 ALBERT CAMUS CARNETE 331 Roman. „C`nd ea era acolo [i ne sf`[iam `ntre noi. Eu [tiam c\ marea exist\ [i de aceea am tr\it `n mijlocul acestui timp muritor. cu capul plecat.carnete_Camus. dar din care tot trebuie s\ bem `ntr-o zi. `mi p\strez toat\ mila pentru mine“. Disperatul nu are patrie. * Guilloux: „P`n\ la urm\. ci ca s\ nu spui“. rebel\ fa]\ de amintire“ dup\ Stevenson. * Zilele pe mare. via]a aceasta „rebel\ fa]\ de uitare. pe care-l calomnia tot anul `n ziarul s\u. Iar adev\rata suferin]\ este suferin]a zadarnic\. nu scrii ca s\ spui.

nemairecunosc`ndu-se. {i. [i mai ales din pricina angoasei cu care `l `ntreba. * Strepto – 40 de grame de la 6 noiembrie la 5 decembrie ’49. spune-mi. iar dragostea…“ * Marie Dorval c\tre Vigny: „Nu m\ cuno[ti! Nu m\ cuno[ti!“ Dup\ at`ta absen]\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 332 332 ALBERT CAMUS CARNETE 333 Ultima lucrare a lui Tolstoi [i care se afl\ neterminat\ pe masa lui de lucru: ~n lume nu exist\ vinova]i.“ * Amare s`nt apele mor]ii… Melville la 35 de ani: „Am consim]it la anihilare“. Este alc\tuit\ din dorin]a de a `n]elege [i.S. ]inut\ maiestuoas\“. Regele `[i invit\ supu[ii s\-[i „s\rb\toreasc\ fericirea `ncet`nd s\ mai respecte vreo constr`ngere moral\.“ Idem: „Dragostea omeneasc\ nu cunoa[te nimic care s\ se poat\ numi victorie. aceast\ dorin]\ moare [i ea. * . * Erorile s`nt vesele. ~ntre 35 [i 41 de ani. care ]ine mereu `n suspensie oamenii [i na]iunile. legal\ sau religioas\ timp de zece ani consecutiv. s\ ne ruin\m din dragoste sau din ur\ la zece ani [i s\ lupt\m ca s\ `ncerc\m s\ atingem m`ntuirea pe patul de moarte la cincisprezece ani?“ * Scobie. dup\ Greene. „N-am putea oare s\ s\v`r[im primul nostru p\cat de moarte la [apte ani. pe m\sur\ ce `ndoielile cre[teau. + 20 de grame. „Este adev\rat. A scris R\zboi [i pace `ntre 1863 [i 1869. * Aceast\ incertitudine sacr\. adev\rul e infernal. trebuie s\ fie echilibrat prin dragoste. voin]a sa de a iubi se `mpietrea. p\r despletit. Strepto de la 13 noiembrie la 2 ianuarie. Idem: „Iubirea nu `nseamn\ `n]elegere. 360 de grame de la 6 noiembrie la 5 decembrie ’49. cu c`t ea f\cea mai mult apel la inima lui. Melville prezent. americanii elibereaz\ Insulele Hawaii pe care englezii au fost obliga]i s\ le cedeze prin for]\. „Nu m-am desp\r]it de Domnul de Vigny. doar c`teva mici succese strategice `nainte de dezastrul final al mor]ii sau al infidelit\]ii“. pe aceast\ perioad\. cur`nd. Astfel. `n recea securitate a unui triumf sigur. * S-a n\scut `n 1828. * Not\ a lui Melville pe marginea Eseurilor lui Shelley: „Satana lui Milton este moralmente superior Dumnezeului a[a cum cel care persevereaz\ `n ciuda adversit\]ii [i a torturii este superior celui care. „Tot `ntreb`ndu-l mereu despre dragostea sa.A. din cauza at`tor e[ecuri repetate. P. „Virtutea.carnete_Camus. * ~n 1843. ci m-am smuls!“ * Hristos agonizeaz\ acum `n palate. Cu cnutul `n m`n\ – el troneaz\ la ghi[eele b\ncilor. sim]ea cum i se nasc `ndoieli. declar\ el solemn. cu at`t dragostea lui devenea mai abstract\. ca s\ fie justificat. c\ voluptatea `mi poate smulge ]ipete!“ Pa[aportul ei emis la Toulouse: „Talie sub]ire. de care vorbe[te Melville. * Via]a e prea lung\. toate legile teritoriului s`nt suspendate“. adulter. E[afodul pentru terori[ti era proba prin multiplicare cu nou\ a dragostei. * Roman. `[i exercit\ oribila r\zbunare asupra vr\jma[ilor s\i. via]a pur\ `l ispiteau `n noapte a[a cum ispite[te p\catul.“ * Orice omor.

extazurile ei cele mai . nebunia justi]iei.carnete_Camus. ~nseamn\ a lua asupra ta nenorocirea lumii. Vastitatea experien]elor mele. ~i acord\ fiului trei zile ca s\ m\rturiseasc\. a[a cum exist\ la al]ii rezisten]e morale sau religioase. ~mi cunosc dezordinea. Va sem\na cu Fa]a [i reversul. * F. las\ oarecum de dorit `n privin]a ideilor. * ~n ziua c`nd s-a desp\r]it de nevasta sa. Robert Gallimard alearg\ spre el. abandonul lipsit de gra]ie `n care m\ pot arunca. care mi-e str\in\ `n calitatea mea de copil liber din fire. (N-am dep\[it aceste tabuuri dec`t `n Starea de asediu.“ „Sfin]enia este [i ea o revolt\: `nseamn\ a refuza lucrurile a[a cum s`nt ele. dar. cunoa[terea meseriei. devine c\pitan. despre Melville: „Nu credea [i nu se putea mul]umi cu necredin]a“. – destul de frumoas\. g\sind-o `n sf`r[it.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 334 334 ALBERT CAMUS CARNETE 335 Hawthorne. Barierele mele [i ast\zi `nc\ s`nt prea puternice. Neag\. `nnebunit. adic\ o anume form\ de iubire va fi tutorele meu acolo. Voi pune acolo… * Maritain.) …Poate c\ [i aceast\ ne`ncredere vizeaz\ anarhia mea profund\ [i. [i revenind prin r\zboaie. nu [tiu. cum spunea Stendhal.: „S`nt o fiin]\ sucit\. r\m`ne util\.“ * Banderol\ pentru Cei drep]i: „Teroare [i justi]ie“. La liceu. `n ziua aceea voi `ncerca s\ scriu opera pe care o visez.“ Este avertizat tat\l lui.“ Tat\l. Dar Gaston str\nut\. „Ah! Ah!“ strig\ Gaston Gallimard. El neag\. str\dania unui b\rbat de a reg\si o iubire care seam\n\ cu t\cerea aceasta. Nu-mi pot cunoa[te capacitatea de a iubi dec`t `n func]ie de capacitatea de a suferi. i s-a f\cut tare poft\ de ciocolat\ [i a cedat acestei pofte. este acuzat de a fi f\cut o necuviin]\. Dac\ nu. a fost `ntotdeauna iubirea (pl\cerile ei mult timp [i. `[i petrece via]a pe vapoare. El `mb\tr`ne[te. gloan]ele [uier\. ~n ziua c`nd se va stabili echilibrul. „Avea un fel al ei de a repeta de trei ori «Te iubesc» cu o voce [optit\ [i precipitat\.“ * Prefa]a la Fa]a [i reversul Exist\ `n mine rezisten]e artistice. `n ciuda aparen]elor. Dar nu f\r\ a le `nconjura de bariere. `n general dispre]uite. violen]a [i supunerea mea… Voi a[eza `n centru. Scap\. Trei zile de carcer\. Opera de art\ ca s\ fie `n\l]at\ (vorbesc la viitor) trebuie s\ se slujeasc\ de aceste for]e incalculabile ale omului. Dar [i ceea ce trebuiau s\ re]in\ era puternic. spre solitarul [i lini[titul a c\rui moarte este o t\cere fericit\. Trei zile de carcer\. ca un crez pu]in h\ituit…“ * „Principala mea ocupa]ie. ideea c\ „asta nu se face“. prin aceasta. * Povestea bunicului domnului de Bocquandé. {i pe patul de moarte: „Nu eram eu“. * Ea `i oferea pl\ceri de vanitate. Copilul cre[te. Ateismul revoltat (ateismul absolut) a[az\ istoria `n locul lui Dumnezeu [i `nlocuie[te revolta printr-o supunere absolut\. „Datoria [i virtutea nu s`nt pentru el dec`t o supunere total\ [i o total\ jertfire de sine fa]\ de voracitatea sacr\ a devenirii. „Nu pot m\rturisi ceea ce nu am comis. la sf`r[it. „Nu pot m\rturisi o gre[eal\ pe care n-am comis-o. Se pare c\ pot s-o fac. `l `mbarc\ drept mus. * L. ne`nduplecat. durerea. `mi este prezent\ `n calitate de sclav ([i sclav admirativ) al unei tradi]ii artistice severe. violen]a anumitor instincte. ca aici. admirabila t\cere a unei mame. Interdic]ia. * ~n timpul insurec]iei din Paris. {i pentru asta `i era credincios. * Roman. ceea ce explic\ duio[ia pe care i-o port acestei opere. `l va trimite mus pe un vapor (familia e bogat\). pierz`nd-o.G. Tat\l moare. P`n\ nu suf\r.

teatru (p. `n mod victorios. Sf`r[it de scen\. * Ateu c`nd era un so] irepro[abil. Dac\ a[ avea nenorocirea s\ nu cunosc dragostea [i dac\ a[ vrea s\ fiu at`t de ridicol. * Idem Stendhal (Despre Dragoste): „Omul nu este liber s\ nu fac\ ceea ce `i face mai mult\ pl\cere dec`t toate celelalte ac]iuni posibile“. * Prefa]\ la Eseurile politice: „La c\derea lui Napoleon. Restul este nisip mi[c\tor“. [i liberi [i asta `i face uneori s\ fie s\raci [i sclavi.: Povestea Donnei Diana. * S\rac [i liber mai degrab\ dec`t bogat [i aservit. `l p\trundea cu totul. Am un suflet romanesc [i `ntotdeauna mi-a fost foarte greu s\-l fac s\ se intereseze de altceva. putuse s\ se prefac\. . at`t timp c`t voi tr\i.“ Ducele de Policastro care „la fiecare [ase luni parcurgea o sut\ de leghe ca s\ vad\ un sfert de or\ la Lecca o amant\ adorat\ [i p\zit\ de un gelos. * Delacroix: „Ceea ce-i face pe oameni geniali. Tot ce-mi trece prin cap. nu la Paris sau `n gazete a[ veni s\-mi fac educa]ie. * Revolt\: sf`r[itul revoltei f\r\ Dumnezeu este filantropia. niciodat\. Iar frumuse]ea se `mbin\ cu tot ce fac. a plecat `n lumea larg\“.“ * La prim\var\. s-a convertit c`nd a devenit adulterin. Garnier). care g\sea c\ este o `n[el\torie s\-]i petreci tinere]ea printre uri politice. nu s`nt ideile noi. Stendhal: Via]a lui Rossini. scriitorul paginilor ce urmeaz\. Idem: „Femeile extrem de frumoase uimesc mai pu]in a doua zi. e ideea asta. asfin]iturile de umbre [i ghea]\… mai mult dec`t pot suporta. * Sf`r[itul unei zile reci. foarte puternic subliniate. Pe l`ng\ ea. Un soi de intui]ie genial\ o punea la curent cu ce se petrecea `n inima lui. c`nd totul va fi `ncheiat. „Pe l`ng\ majoritatea femeilor.. 1 ~n manuscris. * Delacroix: „Ceea ce e mai real `n mine s`nt iluziile pe care le creez cu pictura mea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 336 336 ALBERT CAMUS CARNETE 337 sf`[ietoare). s\ scriu ce simt. c\ ceea ce s-a spus n-a fost spus destul. Mogador figureaz\ cu litere mari. Capitol „Filantropii“. Sf`r[itul filantropiei s`nt procesele. * Roman. * C`nd totul se va fi terminat: de scris un talme[-balme[. ~n ei am reg\sit cu adev\rat frumuse]ea antic\. forma `nc\l]\rilor. `n memoria mea.“ Cf.“ Idem: „…Ei s`nt mai aproape de natur\ `n o mie de feluri: hainele lor.“ Idem: „Aspectul acestei regiuni (Marocul) va r\m`ne totdeauna `n ochii mei. `nc`t s\ vreau s\ m\ instruiesc. 108. Oamenii acestei rase puternice se vor agita mereu. Este o mare nenorocire… etc. Mici lucruri la `nt`mplare. Bine`n]eles c\ oamenii vor s\ fie [i boga]i. care-i st\p`ne[te.“ * Critic\ despre Cei drep]i: „Nici o idee despre dragoste“.carnete_Camus.. * Mogador1.

o dezordine groaznic\.B. [i care se al\tur\ mul]imii vertiginoase a cuvintelor pierdute pe .“ * Teme. [opotul bazinului `n gr\din\… [i iat\ clipe din Alger `mi revin `n minte. Gra]ia se r\zbun\ pe [tiin]a noastr\.“ „Vine din provincie. dup\ el. * Noaptea originar\. despre mama: „E ca p`inea. o stea invizibil\… Exist\ `n mine o anarhie. roag\ s\ i se g\seasc\ la radio programul de [tiri de la B. I. c`nd colo. dar s\ nu ui]i `ndr\zneala. [i ce p`ine!“ * Bespalov: „Din revolt\ `n revolt\. * Dup\-amiaz\. credeau c\ m\resc libertatea [i.C. * No]iunea ([i realitatea) de intelectual dateaz\ din secolul al XVIII-lea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 338 338 ALBERT CAMUS CARNETE 339 Noi. s\ vreau ce nu fac). Mereu aceea[i decep]ie `n fa]a istoriei. inspir\m mil\. este de un interes constant. a[ muri risipit. admirabile pagini despre talent. `n intimitate. Dar am urm\rit `ntotdeauna. * Mare. munc\ `nfl\c\rat\. „Nu trebuia s\ v\ deranja]i. s\ scriu un eseu. S\ tac. 212-213 (Plon). Nedreptatea climei. Dar. S\ creezi. mor de o mie de ori. S\ las s\ se reverse. `n corsetele noastre. * Capitol: „Noi. S\ ascult. Dar exist\ un tip de spirite pe care aceast\ pr\bu[ire nu `i uluie[te. Pe urm\. din revolu]ie `n revolu]ie. Sose[te. se a[az\. mi-a[ fi dorit o fa]\ complet neagr\. din instinct.“ „Nu v\ jena]i. Hotel de provincie. soarele [i lumina n\v\lindu-mi `n valuri `n odaie. „Omul acesta care `ntotdeauna se prive[te ac]ion`nd…“ * 10 ianuarie 1950 Niciodat\ n-am v\zut foarte limpede `n mine p`n\ la urm\. [i adoarme. popoarele din nord… * Februarie 1950 Munc\ disciplinat\ p`n\ `n aprilie. f\r\ ea. Toate cuvintele astea pronun]ate de ea. s\ nu ]in seama de nimeni [i f\r\ nici o rezerv\. Ahile sfid`nd crea]ia dup\ moartea lui Patrocle. * S\ domini opera. ~l claseaz\ pe Goethe (motiv`ndu-[i `n mod rezonabil judecata) „printre spiritele meschine [i atinse de afectare“. Arbori `nflori]i la Saint-Étienne. de exemplu. nietzscheenii“.. fiindc\ este vorba despre o ordine [i toat\ fiin]a mea se refuz\ ordinii. * Citesc via]a lui Rachel. zgomote de copii urc`nd din sat. * Couvreux. Mai degrab\ sordid\ dec`t grandioas\. * Henri Miller: „S`nt uluit de grandioasa pr\bu[ire a lumii“. cerul albastru [i voalat. Mai r\u `nc\. C`nd creez. Acum dou\zeci de ani… * L.“ * Revolt\. `n centurile noastre. despre ceea ce [tiu c\ este adev\rat (s\ fac ce nu vreau. vol. care.“ Pp. Astfel. `n pantofii no[tri str`m]i. ~n cele din urm\. Atrac]ia fiin]elor.carnete_Camus. au ajuns la Imperiu. * Familia. * Mai t`rziu.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 340

340

ALBERT CAMUS

CARNETE

341

care nu le va cunoa[te nimeni. Pe l`ng\ mul]imea asta, ce ne relateaz\ istoria este o pic\tur\ de ap\ pierdut\ `n mare. * ~n jurnalul lui Delacroix, un cuv`nt (raportat) despre criticii care se apuc\ s\ creeze ei `n[i[i. „Nu po]i, `n acela[i timp, s\ dai pinteni [i s\ te ridici `n [a.“ * Delacroix – despre distan]e la Londra: „Trebuie socotit `n leghe: p`n\ [i dispropor]ia dintre imensitatea locului unde locuiesc persoanele acestea [i micimea natural\ a propor]iilor umane m\ face s\-i declar inamici ai adev\ratei civiliza]ii care apropie oamenii de acea civiliza]ie atic\ ce f\cea Parthenonul mare c`t una dintre casele noastre [i `nchidea at`ta inteligen]\, via]\, for]\, m\re]ie `n limitele str`mte ale unor frontiere care st`rnesc z`mbetele barbariei noastre, la str`mtoare `n imensele ei state.“ * Delacroix: „~n muzic\ la fel ca `n toate celelalte arte, desigur, de `ndat\ ce stilul, caracterul, `ntr-un cuv`nt, seriozitatea ajunge s\ se pronun]e, tot restul dispare“. Idem: ceea ce revolu]iile au f\cut s\ dispar\ `n materie de monumente [i opere de art\ – detaliul, spune Delacroix, este `nsp\im`nt\tor. Idem: `mpotriva progresului. Vol. I, p. 428: „Dator\m Antichit\]ii pu]inul pe care `l valor\m“. * Delacroix Artistul trebuie s\ `nve]e s\ evite ceea ce nu trebuie `ncercat. „Doar nebunii [i neputincio[ii se fr\m`nt\ pentru imposibil. {i totu[i trebuie s\ fii `ndr\zne].“ Idem: „Este nevoie de o mare `ndr\zneal\ ca s\ te `ncume]i s\ fii tu“. Idem: „Munca nu `nseamn\ numai s\ produci lucr\ri, `nseamn\ [i s\ dai pre] timpului“.

Idem: „Satisfac]ia omului care a muncit [i [i-a folosit ziua cum se cuvine este imens\. C`nd s`nt `n starea asta m\ bucur cu delicii de cele mai m\runte clipe de r\gaz. Pot chiar, f\r\ nici cel mai mic regret, s\ m\ aflu `n societatea oamenilor celor mai plictico[i“. Idem: „…s\ nu te preocupi prea mult de urm\rirea unor lucruri care nu s`nt dec`t v`nt, ci s\ te bucuri de munca `ns\[i [i de orele delicioase care `i urmeaz\…“ Idem: „C`t s`nt de fericit s\ nu mai fiu silit s\ fiu fericit cum se `n]elegea acest lucru pe timpuri (pasiunile)“. Marile [coli ale Italiei „unde naivitatea se `mbin\ cu cea mai mare [tiin]\“. Idem, vorbind despre Millet: „Apar]ine c\pr\riei arti[tilor cu barb\ care au f\cut revolu]ia din ’48 sau au aplaudat-o, crez`nd, pe c`t se pare, c\ va exista egalitatea talentelor la fel ca [i aceea a averilor“. Idem: contra progresului, p. 200 `n `ntregime. „…Ce spectacol nobil `n cel mai bun dintre secole, acest [eptel uman `ngr\[at de filosofi“. Idem: romanele ruse[ti „au un parfum de realitate care uime[te“. P. 341: „…imperfecta Crea]ie…“ Talentul original: „timiditate [i usc\ciune la `nceput, larghe]e [i neglijare a detaliilor la sf`r[it“. * }\ranul care, `n mijlocul unei rug\ciuni care smulsese lacrimi tuturor, r\m\sese nep\s\tor. Le-a spus oamenilor care `i repro[au at`ta r\ceal\ c\ nu ]ine de parohia aceea. * Februarie ’50 Memoria `mi scap\ tot mai mult. Ar trebui s\ m\ hot\r\sc s\ ]in un jurnal. Delacroix are dreptate: toate zilele care nu s`nt notate s`nt ca ni[te zile care nu au existat. Poate, `n aprilie, c`nd `mi voi fi reg\sit libertatea. * Volum: chestiuni de art\ – `n care `mi voi rezuma estetica. *

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 342

342

ALBERT CAMUS

CARNETE

343

Societate literar\. Ne imagin\m intrigi negre, mari calcule ambi]ioase. Nu s`nt dec`t vanit\]i, care nici nu cer prea mult. * Pu]in orgoliu ne ajut\ s\ p\str\m distan]ele. S\ nu uit asta orice ar fi. * Pl\cerea care se termin\ `n gratitudine: corola zilelor. Dar la cealalt\ extremitate: pl\cerea amar\. * Mistralul a r\zuit cerul p`n\ a dat de o piele nou\, albastr\ [i str\lucitoare ca marea. De pretutindeni c`ntecele p\s\rilor explodeaz\, cu for]\, cu voio[ie, cu vesel\ discordan]\, cu `nc`ntare nesf`r[it\. Ziua [iroie[te [i str\luce[te. * Nu morala, ci `mplinirea. {i nu exist\ alt\ `mplinire dec`t cea a dragostei, adic\ a renun]\rii la sine [i a mor]ii pentru lume. S\ mergi p`n\ la cap\t. S\ dispari. S\ te dizolvi `n dragoste. For]a iubirii va crea atunci, [i nu eu. S\ te cufunzi `n abis. S\ te dezmembrezi. S\ te nimice[ti `n `mplinirea [i pasiunea adev\rului. * Epigraf: „Nimic nu face c`t via]a umil\, ignorant\, obstinat\“ (Schimbul). * Idem: „Exist\ un mod de a te iubi, iar eu nu te-am iubit `n felul \sta“. * Adolphe. Relectur\. Aceea[i senza]ie de sec\tuire arz\toare. „~l examinau (E) cu interes [i curiozitate ca o furtun\ frumoas\.“ „Inima aceasta (A) str\in\ de toate interesele lumii.“ *

„De `ndat\ ce vedeam pe fa]a ei o expresie de durere, voin]a ei devenea a mea: nu m\ sim]eam `n largul meu dec`t atunci c`nd era mul]umit\ de mine.“ * „…Aceste dou\ fiin]e nefericite care numai ele singure se cuno[teau pe p\m`nt, care numai ele singure `[i puteau face dreptate, se puteau `n]elege [i consola, p\reau doi inamici ireconciliabili, `ncr`ncena]i `n a se sf`[ia.“ * Wagner, muzic\ de sclavi. * Roman. „Voia ca ea s\ sufere, dar departe de el. Era la[.“ * Benjamin Constant: „Trebuie s\ se studieze mizeriile oamenilor, dar s\ se socoteasc\ printre aceste mizerii [i ideile pe care [i le fac despre mijloacele de-a le combate“. * Idem: „Pericol groaznic: ca politica de afaceri american\ [i civiliza]ia inconsistent\ a intelectualilor s\ ajung\ s\ se uneasc\“. * Titlu Eseuri solare1: Vara. Amiaza. S\rb\toarea. * Februarie ’50 St\p`nirea de sine: s\ nu vorbesc. S\ notez: experien]a este o memorie, dar reciproca este adev\rat\. S\ revin acum la detalii. S\ prefer adev\rul mai presus de toate. * Nietzsche: Mi-a fost ru[ine de modestia asta mincinoas\. *
1 ~n manuscris era scris: Eseuri mediteraneene. Corectura apar]ine autorului [i a fost

operat\ pe prima copie dactilografiat\.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 344

344

ALBERT CAMUS

CARNETE

345

A `nflorit rozmarinul. La picioarele m\slinilor, cununi de violete. * Martie ’50 Protestan]ii filantropi neag\ tot ce nu este ra]iune din moment ce ra]iunea, `n opinia lor, `i poate face st\p`ni peste orice, chiar [i peste natur\. Peste orice, `n afar\ de Frumuse]e. Frumuse]ea scap\ acestui calcul. De aceea `i e at`t de greu unui artist s\ fie revolu]ionar, de[i este revoltat ca artist. De aceea `i este imposibil s\ fie un uciga[. * S\ a[tept, s\ a[tept s\ se sting\ una c`te una zilele a c\ror ghirland\ luminat\ se mai afl\ `nc\ `n fa]a mea. ~n fine, se stinge ultima [i se las\ o bezn\ des\v`r[it\. * 1 martie O lun\ de absolut\ st\p`nire de sine – pe toate planurile. De re`nceput apoi de la zero – (dar f\r\ s\ pierd adev\rul, realitatea experien]elor precedente [i s\ accept atunci toate consecin]ele, decis s\ le dep\[esc [i s\ le transfigurez `n atitudinea ultim\, dar avizat\, a creatorului. S\ nu refuz nimic). * (S\ pot spune: era greu. N-am reu[it asta din primul moment [i am luptat p`n\ la extenuare. Dar, `n cele din urm\, am triumfat. Iar aceast\ oboseal\ dur\ face ca succesul s\ fie clarv\z\tor, mai umil, dar [i mai hot\r`t.) * Revolt\. Dup\ ce am redactat tot, s\ reg`ndesc totul plec`nd de la documente [i idei astfel ordonate. * ~n art\, realistul absolut ar fi divinitatea absolut\. De aceea `ncerc\rile de zeificare a omului vor s\ perfec]ioneze realismul. * Marea: nu m\ pierdeam `n ea, m\ reg\seam.

* Prietenul lui Vivet care se l\sase de fumat, re`ncepe, afl`nd c\ tocmai a fost descoperit\ bomba H. * Familia. C\ru]a[ii s`nt cei care au f\cut Algeria. Michel. 80 de ani. Drept [i voinic. X., fiica lui. ~i p\r\se[te la 18 ani ca s\-[i „tr\iasc\ via]a“. Revine la 21, plin\ de bani [i, v`nz`ndu-[i bijuteriile, `i reface tat\lui ei toat\ herghelia, r\pus\ de o epidemie. „Omul viclean“ al lui Gurgiev. Concentrare. Evocare de sine (s\ te vezi prin ochii altuia). * Iacob Genns, dictator al ghetoului din Vilnius, accept\ acest post poli]ienesc ca s\ limiteze pierderile. ~ncetul cu `ncetul, trei sferturi din locuitorii ghetoului (48 000) s`nt extermina]i. ~n cele din urm\, este `mpu[cat [i el. ~mpu[cat pentru nimic – dezonorat pentru nimic. * Titlu: Geniul r\ului. * Ea trebuia s\ moar\. Atunci ar `ncepe o fericire atroce. Dar suferin]a, asta este: „Ei“ nu mor la momentul potrivit. * Dup\ chinezi, imperiile pe cale de-a pieri au legi foarte numeroase. * Lumin\ radioas\. Mi se pare c\ ies dintr-un somn de 10 ani – `nc\ `nfofolit `n bandajele nenorocirii [i ale falselor morale – dar din nou gol [i `ntors c\tre soare. For]\ str\lucitoare [i m\surat\ – [i inteligen]\ frugal\, ascu]it\. Renasc [i ca trup… *

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 346

346

ALBERT CAMUS

CARNETE

347

Comedie. Un om c\ruia i se r\spl\te[te oficial o virtute pe care o exercita p`n\ atunci din instinct. Din acel moment, o exercit\ con[tient: catastrofe. * Stilul secolului al XVII-lea, dup\ Nietzsche: curat, exact [i liber. Arta modern\: arta de a tiraniza. * Dup\ o anumit\ v`rst\, dramele dintre fiin]e se agraveaz\ din pricina unei curse contra cronometru. Atunci devin insolubile. * Ca [i cum la primul soare al iubirii z\pezile acumulate `n ea se topeau `ncetul cu `ncetul ca s\ dea fr`u liber apelor irezistibile [i ]`[nitoare ale bucuriei. * 4 martie 1950 {i pe fa]\ mi-am d\ruit inima p\m`ntului grav [i suferind, iar adeseori, `n noaptea sacr\, i-am promis s\-l iubesc cu credin]\ p`n\ la moarte, f\r\ team\, cu greaua sa povar\ de fatalitate, [i s\ nu dispre]uiesc nici una dintre enigmele sale. Astfel, m-am legat de el cu o leg\tur\ de moarte. (Empedocle de Hölderlin) * Doar t`rziu ai curajul a ceea ce [tii. * Arti[tii [i g`ndurile f\r\ soare. * „Ne`n]elegerea `n privin]a tandre]ei, spune Nietzsche. O tandre]e servil\ care se supune [i se `njose[te, care idealizeaz\ [i se `n[al\ – dar, `n acela[i timp, o tandre]e divin\ care dispre]uie[te [i iube[te, care transform\ [i `nal]\ ceea ce iube[te.“ * Lumea `n care m\ simt cel mai la `ndem`n\: mitul grec.

* Inima nu e totul. Ea trebuie s\ fie, deoarece f\r\ ea… Dar trebuie s\ fie st\p`nit\ [i transfigurat\. * Toat\ opera mea e ironic\. * Tenta]ia mea cea mai constant\, cea cu care n-am `ncetat niciodat\ s\ port o lupt\ extenuant\: cinismul. * P\g`nismul pentru sine, cre[tinismul pentru ceilal]i, iat\ dorin]a instinctiv\ a fiec\rei fiin]e. * Nu dificultatea, ci imposibilitatea de a fi. * Dragostea este nedreptate, dar dreptatea nu e suficient\. * Exist\ `ntotdeauna `n om o parte care refuz\ iubirea. Este partea care vrea s\ moar\. Ea este cea care cere s\ fie iertat\. * Titlu pentru Rugul: Déjanire. * Déjanire: „A[ fi vrut s-o opresc `n timp, `n ziua aceea deja `ndep\rtat\ de la Tuileries, c`nd `mi ie[ea `n `nt`mpinare, cu fusta ei neagr\ [i bluza alb\ cu m`neci suflecate pe bra]ele aurii, cu p\rul despletit, cu pasul sigur [i fa]a ca o pror\“. * „Ceea ce m\ tot g`ndeam de mult s\-i cer am f\cut `n acea sear\ extrem\: jur\m`ntul c\ nu va mai apar]ine niciodat\ vreunui alt b\rbat. Ceea ce poate atrage dup\ sine [i permite religia, nu voiam s\ tr\iesc dac\ iubirea omeneasc\ era incapabil\ de asta. Mi-a f\cut atunci acea f\g\duial\ f\r\ s\-mi cear\ [i mie acela[i angajament.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 348

348

ALBERT CAMUS

CARNETE

349

Dar, `n bucuria teribil\ [i m`ndria dragostei mele, i l-am promis, cu voio[ie. ~nsemna s-o ucid [i s\ m\ sinucid, `ntr-un fel.“ * Acolo unde dragostea e un lux, cum s\ nu fie un lux [i libertatea? Motiv `n plus, e drept, ca s\ nu le ced\m celor care fac o dubl\ mizerie din dragoste [i libertate. * Voltaire a b\nuit aproape totul. N-a stabilit dec`t foarte pu]ine lucruri, dar le-a stabilit bine. * Roman. Personaje masculine: Pierre G., Maurice Adrey, Nicolas Lazarevici, Robert Chatté, M.D.b., Jean Grenier, Pascal Pia, Ravanel, Herrand, Oettly. Feminine: Renée Audibert, Simone C., Suzanne O., Christiane Galindo, Blanche Balain, Lucette, Marcelle Rouchon, Simone M.B., Yvonne, Carmen, Marcelle, Charlotte, Laure, Madeleine Blanchoud, Janine, Jacqueline, Victoria, Violante, Françoise 1 [i 2, Vauquelin, Leibowitz. Michèle, Andrée Clément, Lorette, Patricia Blake, M. Thérèse, Gisèle Lazare, Renée Thomasset, Evelyne, Mamaine, Odile, Wanda, Nicole Algan, Odette Campana, Yvette Petit-Jean, Suzanne Agnely, Vivette, Nathalie, Virginie, Catherine, Mette, Anne. * „Marea [i cerul atrag pe terasele de marmur\ mul]imea trandafirilor tineri [i viguro[i.“ (A. Rimbaud) * Cei care scriu `ntr-o manier\ obscur\ au noroc: vor avea comentatori. Ceilal]i vor avea doar cititori, ceea ce, pare-se, este demn de dispre]. * Gide vine spre U.R.S.S. pentru c\ se g`nde[te la bucurie. * Gide: „Ast\zi doar ateismul poate pacifica lumea“ (!)

* Dialog `ntre Lenin [i un concentra]ionar rus. * Parisul `ncepe s\ serveasc\ o oper\ [i o scoate `n fa]\. Dar o dat\ ce ea este statornicit\, `ncepe pl\cerea. Se punea problema distrugerii ei. Astfel, exist\ `n Paris, ca [i `n anumite r`uri din Brazilia, mii de pe[ti[ori care au aceast\ sarcin\1. S`nt minusculi, dar nenum\ra]i. Tot capul lor, dac\ pot spune a[a, se afl\ `n din]i. {i `]i desc\rneaz\ un om, complet, `n mai pu]in de cinci minute, nel\s`nd `n urm\ dec`t oasele albe. Pe urm\ pleac\, dorm pu]in, [i o iau de la `nceput. * Din Bossuet: „Singura calitate de care s`nt capabili cei mai mul]i oameni este s\ se revolte dac\ li se refuz\ aceast\ calitate“. El `[i pierduse p`n\ [i asta. * Ca acei b\tr`ni care, `ntr-o cas\ mare, odinioar\ plin\ de via]\ [i de ]ipete, se retrag la un etaj, apoi `ntr-o odaie, pe urm\ `n cea mai str`mt\ dintre camere, unde `[i adun\ toate gesturile vie]ii – claustra]i, `n a[teptarea `nc\perii `nguste, [i mai izolate. * Aprilie ’50. Din nou, Cabris2 P`n\ la urm\, ajung aici. E greu, dar sf`r[e[ti prin a ajunge. Ah! nu-s frumo[i la vedere. Dar li se iart\. C`t despre cele dou\, trei fiin]e pe care le iubesc, ele s`nt mai bune dec`t mine. Cum s\ accept acest lucru? Haide s\ s\rim peste asta. * Noapte `nce]o[at\ [i cald\. ~n dep\rtare, luminile pe coast\. ~n vale, un enorm concert de broa[te a c\ror voce mai `nt`i melodioas\ pare s\ r\gu[easc\. Satele astea de lumin\, casele… „Dumneata e[ti poet, iar eu m\ aflu de partea mor]ii.“ *
1 Aceea[i imagine se reg\se[te `n C\derea. 2 Cabris, l`ng\ Grasse.

crea]ie `n libertate. `n fine. Ci. nici p`n\ `n prezent nu s`nt un romancier `n sensul `n care se `n]elege acest cuv`nt de obicei. Nu-mi place s\-mi bat capul. crede]i c\ l-ar fi decorat cineva? Nu. S`nt r\scolit. Iar focurile dragostei incendiaz\ lumea. * 27 mai 1950 Solitar. uite. degeaba a descoperit toate ambuscadele chinezilor. * Sose[te `ntotdeauna un moment c`nd fiin]ele `nceteaz\ s\ mai lupte [i s\ se sf`[ie.“ * Secolul al XIX-lea este secolul revoltei. la noi se pare c\ nu se decoreaz\ c`inii. desigur. „Acest biet c`ine (un minunat cocher auriu). * Destul cu vinov\]ia – cu remu[carea.carnete_Camus.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 350 350 ALBERT CAMUS CARNETE 351 Sinuciderea lui A. `n Anglia s`nt decora]i dac\ s-au comportat bine `n r\zboi. Dar trebuie s\ [i tr\ie[ti. La mas\. Nu exist\ pe lume. brusc. „Na. Pentru b\rba]i. De ce? Pentru c\ se na[te dintr-o revolu]ie ratat\. chiar [i credin]a. Merit\ durerea de a te na[te [i de a cre[te. accept\. intelectualul `[i cere iertare. * Ceea ce este nes\buit `n dragoste e faptul c\ vrei s\ gr\be[ti [i s\ pierzi zilele de a[teptare. fiindc\ `l iubeam mult. dragostea coincide cu moartea. * Claudel. De asta. * Doamna care ia fosfat de var. B\tr`nul acela lacom precipit`ndu-se spre altar ca s\ se `ndoape cu onoruri… Mizerie! * Nuvel\. * C`te nop]i `ntr-o via]\ `n care nu mai exi[ti! * Opera mea `n timpul acestor dou\ cicluri: fiin]e f\r\ minciuni. chiar [i umilin]a s`nt o prob\ de grandoare. {i tot de asta fiin]ele care m-au entuziasmat pe lumea asta s`nt `ntotdeauna cele care posedau for]a [i exclusivitatea acestor mituri. Lazarevici. pentru c\r]i! Faci pe de[teptul vas\zic\…“ etc. Este `mp\r\]ia cerurilor. Istovitor. P`n\ la urm\. `n care doar principiul divin a primit lovitura mortal\. Uita]i. ~n felul acesta. pe urm\? Orice vie]uire este atunci justificat\. Chatté ([i comediile sale cu personaje `nt`lnite `nt`mpl\tor). ah! nu. deci nereale. Dar la noi! Acesta. Adrey. dup\ toate ac]iunile str\lucite pe care le-a f\cut `n Indochina. prin unul dintre aspectele sale. * . Biet animal!“ Fata de la bar. s\ se iubeasc\ a[a cum s`nt. am `n]eles c\-mi venea s\ fac la fel. mai degrab\. un artist care creeaz\ mituri pe m\sura pasiunii [i angoasei sale. dar [i pentru c\. Cannes. * Lag\r. * A `mb\tr`ni `nseamn\ a trece de la pasiune la compasiune. Doamna matur\ care vine singur\. nimic. * Cel pu]in ele nu au ca noi obliga]ia grandorii. „Scrisori. bine`n]eles. Dar [i orice supravie]uire? * Dup\ Omul revoltat. O zi bun\. ~n felul acesta vrei s\ te apropii de sf`r[it. * ~n mare roman. Un paznic analfabet care se `nver[uneaz\ `mpotriva unui intelectual.

`i spune. c`teodat\. `ntre „noble]e“ [i „violen]\“. * ~n preajma lor nu am sim]it nici s\r\cia.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 352 352 ALBERT CAMUS CARNETE 353 Oamenii au chipul dificil al propriei cunoa[teri (chipurile acelea pe care le `nt`lnim uneori [i care [tiu). Este `mpreunarea zeului. * Deschide]i `nchisorile sau dovedi]i-v\ virtutea. * Joseph de Maistre: „Nu [tim ce este sufletul unui punga[. `nc`t `nveste[te dispre]ul omului spiritual cu violen]a1 pasiunii. * Toat\ puterea [tiin]ei urm\re[te ast\zi s\ `nt\reasc\ statul. * Dac\ epoca n-ar fi dec`t tragic\! Dar ea este m`r[av\. O delicioas\ iubire se `nal]\ iar `n inima lui. Sf`r[itul Déjanirei. Datorit\ gresiei ro[ii. Mitul lui Nemesis. * Exerci]iile spirituale ale Sf`ntului Igna]iu – ca s\ previn\ somnolen]a `n timpul rug\ciunii. `i ura s\ tr\iasc\ o epoc\ „interesant\“. El o reg\se[te pe cealalt\. Pentru mine el este singur\tatea definitiv\. * Pentru majoritatea oamenilor.carnete_Camus. – III. De aceea trebuie pus\ sub acuzare – [i iertat\. c`nd voia r\ul cuiva. r\zboiul `nseamn\ sf`r[itul singur\t\]ii. Dar. O ucide sistematic. * 1 Camus a venit s\-[i continue convalescen]a `n mun]ii Vosgi. Ea moare. * Iute ca fulgerul. * Baudelaire. ~nseamn\ c\ nu iubesc nimic. – II. * C`nd ai [ansa s\ tr\ie[ti `n universul inteligen]ei. . cu o groaznic\ speran]\ [i un chinuitor suspin de iubire). {i totu[i `n acest punct ar avea un sens francmasoneria. pu]in c`te pu]in (ea disp\rea treptat din fa]a lui. De ce s\ n-o spun: am sim]it [i `nc\ `mi mai simt noble]ea. Mitul lui Sisif (absurd). * Iubesc tot [i nu iubesc nimic. „Te iubesc“. Lumea a dob`ndit o asemenea consisten]\ `n vulgaritate. bisericile [i colinele lor au culoarea s`ngelui uscat. * Joseph de Maistre: „Vai de genera]iile care se adreseaz\ epocilor lumii“. care aduce mul]umiri vie]ii. * Am tr\it f\r\ m\sur\ din frumuse]e: p`ine ve[nic\. simt c\ fac parte dintr-o ras\ nobil\: cea care nu invidiaz\ nimic. din nou t`n\r\ [i frumoas\. dar cred c\ [tiu ce este sufletul unui om onest: ceva care te face s\ te `nfiori“. 1 Ezit\m. Tot s`ngele cuceririlor [i puterii a [iroit peste ]ara asta [i s-a uscat pe sanctuarele ei. Cel care ne d\ totul nu ob]ine totul. Ca acel `n]elept chinez care. * Vosgi1. ~n fa]a mamei. Mitul lui Prometeu (revolt\). prin ce nebunie s\-]i dore[ti s\ intri `n ]ipetele [i teribila cas\ a pasiunii. sub cicatrice apare chipul adolescentului. o singur\ [i fulger\toare lovitur\ de cu]it. Nu voluptate. * Moral\ inutil\: via]a este moral\. nici umilin]a. iar el vedea cum i se zb`rcesc tr\s\turile. * I. nici despuierea. `mpreunarea taurului este cast\. `n manuscris. ci arsur\ [i nimicire sacr\. Nici un savant nu s-a g`ndit s\-[i orienteze cercet\rile c\tre ap\rarea individului.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 354

354

ALBERT CAMUS

CARNETE

355

* Unterlinden: „Toat\ via]a am visat la pacea din m\n\stiri“. ({i n-a[ fi putut, desigur, s\ rezist acolo mai mult de un an.) * Europa ca o tarab\ – te aduce la disperare. * Angajament. Am cea mai elevat\ [i totodat\ cea mai pasional\ idee despre art\. Mult prea elevat\ ca s\ consimt s-o supun la ceva. Mult prea `nalt\ ca s\ vreau s-o despart de ceva. * „Dragostea pentru el era imposibil\. Nu avea dreptul dec`t la minciun\ [i adulter.“ * Claudel. Spirit vulgar. * Savoia. Septembrie ’50 Fiin]ele care, precum M., ve[nici emigran]i, s`nt `n c\utarea unei patrii, sf`r[esc prin a o g\si, dar numai `n durere. * Durerea [i chipul ei uneori m`r[av. Dar trebuie s\ r\m`i `n ea [i s\ tr\ie[ti din ea ca s\ pl\te[ti pre]ul. S\ te distrugi `n ea fiindc\ ai cutezat s\-i distrugi pe ceilal]i. * Roman. „~[i amintea c\, `ntr-o zi, `n cursul uneia dintre acele scene atroce, `n timp ce cre[tea `n el presim]irea unui viitor oribil, ea `i spuse c\ `[i jurase s\ nu-i apar]in\ dec`t lui [i c\ niciodat\, dup\ dispari]ia lui, nu va mai exista altcineva pentru ea. {i `n clipa aceea, c`nd ea credea c\-i spune ce era mai elevat, mai iremediabil `n dragostea lor, c`nd o spunea cu adev\rat, `n acel moment, c`nd se g`ndea s\-l lege [i s\-l contopeasc\ `n ea, lui i-a venit, dimpotriv\, ideea c\ este eliberat [i c\ venise momentul s\ fug\ [i s-o lase

acolo, sigur de fidelitatea [i de sterilitatea ei absolute. Dar a r\mas `n ziua aceea – ca [i `n celelalte.“ * Paris. Septembrie ’50 Ceea ce am de spus e mai important dec`t ceea ce s`nt. S\ fiu [ters – [i s\ [terg. * Progres: s\ renun] s\ mai `mp\rt\[esc unei fiin]e iubite suferin]a pe care mi-o produce. * Frica de a suferi. * Faulkner. La `ntrebarea: „Ce g`ndi]i despre t`n\ra genera]ie de scriitori?“, el r\spunde: „Nu va l\sa nimic valabil. Nu mai are nimic de spus. Ca s\ scrii, trebuie s\ fi `nr\d\cinat `n tine marile adev\ruri primordiale [i s\-]i fi `ndreptat opera spre unul dintre ele ori spre toate `n acela[i timp. Cei care nu [tiu s\ vorbeasc\ despre m`ndrie, onoare, durere s`nt scriitori f\r\ viitor, iar opera lor va muri o dat\ cu ei sau `naintea lor. Goethe [i Shakespeare au rezistat la toate deoarece credeau `n inima omeneasc\. Balzac [i Flaubert la fel. S`nt eterni.“ „Care e cauza nihilismului care a n\p\dit literatura?“ „Frica. ~n ziua c`nd oamenii vor `nceta s\ se mai team\, vor re`ncepe s\ scrie capodopere, adic\ opere durabile.“ * Sorel: „Discipolii `[i someaz\ maestrul s\ `ncheie era `ndoielilor aduc`nd solu]ii definitive“. * Nu e nici o `ndoial\ c\ oric\rei morale `i trebuie pu]in cinism. Unde este limita? * Pascal: „Am petrecut mult timp din via]\ crez`nd c\ exist\ o dreptate: [i aici nu gre[eam; fiindc\ exist\, `n m\sura `n care Dum-

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 356

356

ALBERT CAMUS

CARNETE

357

nezeu a vrut s\ ne-o reveleze. Dar nu g`ndeam asta `n felul acesta [i aici m\ `n[elam; deoarece credeam c\ dreptatea noastr\ era `n mod esen]ial dreapt\ [i c\ aveam cum s-o cunosc [i s-o judec.“ * N. (Elenii). „Cutezan]\ a raselor nobile, cutezan]\ nebun\, absurd\, spontan\… indiferen]a [i dispre]ul lor fa]\ de toate instinctele de ap\rare ale corpului, pentru via]\, pentru bun\stare.“ * Roman. „Dragostea se `mpline[te sau se degradeaz\. Mutilarea pe care o las\ `n urm\ este cu at`t mai mare, cu c`t dragostea e mai avortat\. Dac\ dragostea nu e creatoare, ea `mpiedic\ pentru totdeauna orice crea]ie adev\rat\. Este un tiran [i `nc\ un tiran mediocru. Astfel, P. se sim]ea m`hnit c\ s-a pus `n situa]ia de a iubi f\r\ s\ poat\ da tot acelei iubiri. ~n risipa asta nes\buit\ de ore [i de suflet recuno[tea un soi de justi]ie care, p`n\ la urm\, era singura pe care o va fi `nt`lnit cu adev\rat pe acest p\m`nt. Dar a recunoa[te aceast\ justi]ie `nsemna, `n acela[i timp, a recunoa[te o datorie: aceea de a `n\l]a acea dragoste, ca [i pe ei `n[i[i, deasupra mediocrit\]ii, de a accepta suferin]a cea mai cumplit\, dar [i cea mai sincer\, cea din fa]a c\reia se retr\gea dintotdeauna, cu inima b\t`nd, cople[it de la[itate. Nu putea s\ fac\ mai mult, nici s\ fie altul, iar singura iubire care ar fi salvat totul era o iubire `n care ar fi fost acceptat a[a cum era. Dar dragostea nu poate accepta ceea ce este. Altfel n-ar striga pretutindeni. Strig\ ca s\ refuze bun\tatea, compasiunea, inteligen]a, tot ce duce la `n]elegere. Strig\ imposibilul, absolutul, cerul `n fl\c\ri, prim\vara inepuizabil\, via]a dep\[ind moartea [i moartea `ns\[i transfigurat\ `n via]\ ve[nic\. Cum s\ fi fost acceptat, el, `n dragoste, el care, `ntr-un fel, nu era dec`t mizerie [i avea con[tiin]a acelei mizerii. Doar el putea s\ se accepte – accept`nd lunga, nesf`r[ita [i atrocea durere de a pierde dragostea [i de a [ti c\ o pierduse din vin\ proprie. Asta era libertatea sa, [iroind de un s`nge teribil, e adev\rat. Dar asta era [i condi]ia ca m\car ceva s\ fie creat `n propriile limite, `n sfin]irea propriei mizerii [i a mizeriei oric\rei vie]i, dar [i `n efortul spre grandoare, singurul efort ce-l justifica.

Dincolo de tortura asta, orice sl\biciune confer\ dragostei un chip pueril [i stupid, de fapt, o transform\ `n acea constr`ngere zadarnic\ [i r\t\cit\ `mpotriva c\reia o inim\ mai exigent\ se r\zvr\te[te p`n\ la urm\. Da, asta trebuia s\ spun\: «Te iubesc – dar nu simt nimic, sau doar pu]in lucru, iar tu nu m\ po]i accepta cu adev\rat cu toat\ dragostea ta. Tu pretinzi tot, `n str\fundul sufletului, la r\d\cina ta, iar eu nu am [i nici nu s`nt totul. Iart\-m\ c\ am mai pu]in suflet dec`t dragoste, mai pu]in noroc dec`t dorin]\ [i c\ iubesc mai sus dec`t pot atinge. Iart\-m\ [i nu m\ mai umili. C`nd nu vei mai fi `n stare s\-mi por]i dragoste, vei fi `n stare de dreptate. ~n ziua aceea `mi vei m\sura infernul [i atunci m\ vei iubi mai presus de noi `n[ine cu o iubire care nici mie nu-mi va putea vreodat\ fi de ajuns, dar pe care o voi pune totu[i pe seama vie]ii ca s-o accept `nc\ o dat\, `n suferin]\.» Asta era, da, dar atunci `ncepea ce era mai greu. Ea fiind absent\, zilele ]ipau, fiecare noapte era o ran\.“ * Pasiunea cea mai puternic\ a secolului al XX-lea: servitutea. * La Brou, statuile funerare ale Margueritei de Austria [i Philibert de Savoia, `n loc s\ priveasc\ cerul, se privesc unul pe altul pe vecie. * Cei care n-au pretins virginitatea absolut\ a fiin]elor [i a lumii, care nu au urlat de dor [i neputin]\ `n fa]a imposibilit\]ii ei, care nu s-au distrus `ncerc`nd s\ iubeasc\, pe jum\tate, un chip care nu poate inventa iubirea [i nu face dec`t s-o repete, ace[tia nu pot `n]elege realitatea revoltei [i furia ei distructiv\.1 * Action française. Mentalitate de paria ai istoriei: resentimentul. Rasism de ghetou politic. * Nu-mi plac secretele celorlal]i. Dar m\ intereseaz\ m\rturisirile lor. *
1 Cf. Omul revoltat.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 358

358

ALBERT CAMUS

CARNETE

359

Pies\ despre un om f\r\ personalitate. ~[i schimb\ des imaginea despre sine dup\ cum i-o propun ceilal]i. Se comport\ lamentabil cu so]ia sa. Inteligent [i curajos cu cea pe care o iube[te etc… Vine ziua c`nd cele dou\ imagini intr\ `n conflict. P`n\ la urm\: Slujnica: Domnul e foarte amabil. El: Uite, Maria, asta e pentru dumneata. * Pu]ini oameni capabili s\ `n]eleag\ arta. * Pe vremea lui Rembrandt, artizanii erau cei care pictau b\t\liile. * Paris. Ploaia [i v`ntul au aruncat frunzele de toamn\ pe bulevarde. Calci peste o blan\ umed\ [i ro[cat\. * Un [ofer de taxi, negru, de o curtoazie neobi[nuit\ `n Parisul anului 1950, `mi spune trec`nd prin dreptul Comediei Franceze `nconjurat\ de numeroase ma[ini: „Casa lui Molière e arhiplin\ `n seara asta“. * De 2 000 de ani asist\m la calomnierea necontenit\ [i perseverent\ a valorii grece[ti. ~n acest punct, marxismul succede cre[tinismului. {i, de 2 000 de ani, valoarea greceasc\ rezist\ `n a[a fel `nc`t secolul al XX-lea, sub povara ideologiilor sale, este mai degrab\ grecesc [i p\g`n dec`t cre[tin [i rusesc. * Intelectualii fac teoria, masele economia. P`n\ la urm\, intelectualii folosesc masele [i, prin ei, teoria utilizeaz\ economia. De aceea trebuie s\ se men]in\ starea de asediu [i aservirea economic\ – pentru ca masele s\ r\m`n\ mase de manevr\. Este foarte adev\rat c\ economia alc\tuie[te materia istoriei. Ideile se mul]umesc s\ o conduc\. * {tiam adev\rul despre mine [i despre ceilal]i. Dar nu-l puteam accepta. M\ r\suceam sub el, ars p`n\ la ro[u. *

Creatorii. Vor trebui mai `nt`i s\ se bat\, c`nd va veni catastrofa. Dac\ va fi `nfr`ngere, cei care vor fi supravie]uit se vor duce pe meleagurile unde va fi posibil s\-[i g\seasc\ s\la[ cultura: Chile, Mexic etc. Dac\ va fi victorie: cel mai mare pericol. * Secolul al XVIII-lea: s\ consideri c\ omul este perfectibil e deja un subiect discutabil. Dar s\ consideri, dup\ ce ai tr\it, c\ omul este bun… * Da, am o patrie: limba francez\. * Roman 1) Cucerirea Weimarului, sau ceva echivalent, de c\tre v\rga]i1. 2) ~n lag\r, un intelectual trufa[ este supus celulei scuipa]ilor2. Toat\ via]a lui din acel moment: s\ supravie]uiasc\ pentru a putea ucide. * Dizolvarea grupului3. Lazarevici: „Ne iubim, \sta-i adev\rul. Incapabili s\ ridic\m un deget pentru ceea ce iubim. Nu, s`ntem neputincio[i. Dar refuz\m s\ facem [i pu]inul pe care l-am putea face. Nu ne ducem la [edin]\, dac\ plou\, dac\ am avut parte de o scen\ acas\ etc. etc….“ * Necinstea artistului c`nd se preface a crede `n democra]ia principiilor. C\ci atunci neag\ ceea ce e mai profund `n experien]a sa [i care reprezint\ marea lec]ie a artei: ierarhia [i regulamentul. Faptul c\ necinstea asta este sentimental\ nu `nseamn\ nimic. Ea duce la sclavia din uzine sau din lag\re. *
1 „V\rga]ii“ desemneaz\, desigur, pe deporta]ii concentra]ionari. 2 Cf. C\derea. 3 Grupul Leg\turilor Interna]ionale a fost `nfiin]at ca s\ vin\ `n ajutor victimelor tuturor

regimurilor totalitare.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 360

360

ALBERT CAMUS

CARNETE

361

Simone Weil are dreptate, nu persoana uman\ trebuie ocrotit\, ci posibilit\]ile pe care le con]ine ea. {i, pe urm\, spune ea: „nu po]i s\ intri `n adev\r f\r\ s\ fi trecut prin propria ta nimicire: f\r\ s\ fi s\l\[luit mult timp `ntr-o stare de total\ [i extrem\ umilire“. Nenorocirea (un hazard poate s\ m\ aboleasc\) este starea aceasta de umilire, nu suferin]a. {i mai spune: „Spiritul de dreptate [i spiritul de adev\r s`nt una“. * Spiritul revolu]ionar refuz\ p\catul originar. Cu toate acestea, se cufund\ `n el. Spiritul grecesc nu se g`nde[te la asta. Cu toate acestea, scap\ din el. * Nebunii `n lag\rele de concentrare. ~n libertate. }inta unor glume crude. * ~n timpul ciom\gelii, la Buchenwald, un c`nt\re] de oper\ este silit s\-[i c`nte ariile de succes. * Idem: Martorii lui Iehova, la Buchenwald, au refuzat s\ participe la colecta de haine de l`n\ pentru armata german\. * La Hinzert, de]inu]ii francezi purtau dou\ majuscule pe haine: HN: Hunde-Nation: Na]ie de c`ini. * Comunismul are [anse `n Fran]a pentru c\ este o na]iune militar\. * Pies\: – Uite ce este cinstea. Face r\u crez`nd c\ face bine. – Dar face distinc]ia dintre ele. * Principiul dreptului este cel al statului. Principiu roman pe care anul ’89 l-a reintrodus `n lume prin for]\ [i `mpotriva dreptului. Trebuie s\ revenim la principiul grecesc care este autonomia.

* Text despre mare. Valurile, saliv\ a zeilor. Monstrul marin, marea de `nvins etc. Gustul meu dezordonat pentru pl\cere. * Alexandre Jacob: „O, mam\, vezi, este umanitatea“. * Leibniz: „Nu dispre]uiesc aproape nimic“. * 25 ianuarie ’51 – Valence Strigasem, cerusem, m\ bucurasem, disperasem. Dar, `ntr-o zi, la 37 de ani, am cunoscut nenorocirea [i am aflat ceea ce, `n ciuda aparen]elor, ignorasem p`n\ atunci. C\tre mijlocul vie]ii a trebuit s\ re`nv\] din greu s\ tr\iesc singur. * Roman. „Eu, care de mult timp tr\iam, gem`nd, `n lumea trupurilor, `i admiram pe cei care, precum S.W., p\reau s\ scape din ea. ~n ceea ce m\ prive[te, nu-mi puteam imagina o iubire f\r\ posesiune [i deci f\r\ umilitoarea suferin]\ care e partea celor ce tr\iesc `n func]ie de corp. Ajungeam chiar s\ prefer ca o fiin]\ care m\ iube[te s\-mi fie credincioas\ `n trup mai degrab\ dec`t `n suflet [i `n inim\. {tiam [i c\, pentru femeie, una o condi]ioneaz\ pe cealalt\ [i o pretindeam atunci, dar numai ca pe o condi]ie a acelei posesiuni exclusive de care `mi p\sa mai mult dec`t de tot restul, a c\rei lips\ era o surs\ nesf`r[it\ de chinuri [i care era m`ntuirea mea personal\. Paradisul meu se afla `n virginitatea celorlal]i.“ * Grasse, capitala frizerilor. * S\ reiau trecerea de la elenism la cre[tinism, adev\rata [i singura cotitur\ din istorie. Eseu despre destin. (Nemesis?) * Culegere de eseuri filosofice. Filosofia expresiei + comentariu cartea I Etic\ + reflec]ii despre Hegel (lec]ii despre filosofia istoriei) + eseu Grenier + comentariu la Apologia lui Socrate.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 362

362

ALBERT CAMUS

CARNETE

363

* „Libertatea este un dar al m\rii.“ (Proudhon) * Ceea ce am c\utat at`t de mult timp apare `n sf`r[it. Moartea devine o consim]ire. * 5 februarie. S\ mori f\r\ a fi pus `n ordine nimic. Dar cine moare av`nd totul pus `n ordine, dac\ nu…? De pus `n ordine m\car lini[tea celor pe care i-ai iubit… }ie nimic nu-]i este dat, nici m\car, mai ales nu, o moarte pa[nic\. * Februarie 19511. Omul revoltat. Am vrut s\ spun adev\rul f\r\ s\ `ncetez a fi generos. Asta mi-e justificarea. * Lucru etc. 1) Eseu despre mare. S\ alc\tuiesc un volum de eseuri: S\rb\toarea; 2) Prefa]\ la edi]ia american\ de teatru; 3) Prefa]\ la edi]ia american\ de eseuri; 4) Traducere Timon din Atena; 5) Iubirea pentru ceea ce e departe. 6) Vocea etern\. * Igna]iu de Loyola: „Conversa]ia este un p\cat dac\ e dezordonat\“. * Dup\ Omul revoltat. Refuzarea agresiv\, obstinat\ a sistemului. De acum `nainte aforismul. * Loyola. Specia uman\: „Oamenii ace[tia care merg `n mas\ spre infern“. * Nuvel\. Angoasa mor]ii. {i se sinucide. *
1 ~n manuscris figureaz\ 1950. Este, probabil, o eroare.

Rasa meschin\ de scriitori parizieni care cultiv\ ceea ce cred ei c\ este insolen]a. Vale]i care, `n acela[i timp, `[i maimu]\resc st\p`nii [i r`d de ei la buc\t\rie. * Doream c`teodat\ moartea violent\ – ca o moarte `n care e[ti cru]at s\ strigi contra smulgerii sufletului. Alteori, visam la un sf`r[it lung [i tot timpul lucid ca m\car s\ nu se spun\ c\ am fost luat prin surprindere – `n absen]a mea – ca s\ [tiu, `n fine… Dar te sufoci, `n p\m`nt. * 1 martie ’51 Am`n`ndu-[i concluziile, chiar atunci c`nd i se par evidente, g`nditorul progreseaz\. * O virtute spectaculoas\ care te face s\-]i negi pasiunile. O virtute mai profund\ care te face s\ le echilibrezi. * Puternica mea concentrare pentru a uita. * Dac\ ar fi s\ mor ignorat de lume, `n fundul unei `nchisori reci, marea, `n ultimul moment, mi-ar umple celula, ar veni s\ m\ `nal]e deasupra mea `nsumi [i s\ m\ ajute s\ mor f\r\ ur\.1 * 7 martie 1951 Am `ncheiat prima redactare a Omului revoltat. Cu aceast\ carte se sf`r[esc primele dou\ cicluri. 37 de ani. {i acum, crea]ia poate fi ea liber\? * Orice `mplinire este o servitute. Oblig\ la o `mplinire superioar\.

1 Cf. Marea c`t mai aproape.

qxd 12/12/02 4:31 PM Page 364 III CARNETE martie 1951 – decembrie 1959 .carnete_Camus.

Dar ea favoriza p`n\ la urm\ acea libertate a inimii. [tiu c\ este regesc.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 366 CAIETUL AL VII-LEA martie 1951 – iulie 1954 Cel care a conceput grandoarea trebuie s-o [i tr\iasc\. 1 Fa]a [i reversul. Ele s-au adresat `ntotdeauna celor mai buni sau mai mari dec`t mine. la Gallimard. din 1951. am `nceput s\ tr\iesc `n admira]ie. dec`t `n 1958. le aveam. la celelalte pe care.carnete_Camus. Dar r`ndurile acestea.1 „…atunci am `nceput s\ iubesc arta cu acea pasiune violent\ pe care v`rsta. [i R. Privilegiul acesta (fiindc\ este. Carnete II. `n Alger. NIETZSCHE Prefa]\ la F. Parain [i Aragon.“ * Demen]a secolului al XX-lea. dovedesc c\ se g`ndea la asta de mult. pasiunile mele nu au fost niciodat\ «contra» cuiva. `ntr-un sens. de c`nd tr\iesc la Paris. ceea ce. [i `nc\ dintre cele mai dure. ap\rut `n 1937. a f\cut-o din ce `n ce mai exclusiv\… Boala ad\uga alte piedici. Cf. acea u[oar\ distan]are de interesele omene[ti care m-a ferit `ntotdeauna de am\r\ciune [i de resentiment. unul). `ntr-adev\r. este raiul pe p\m`nt. care se reg\sesc par]ial `n prefa]a scris\ pentru edi]ia din 1958. este prima carte a lui Camus. Autorul n-a acceptat s\ fie retip\rit\ `n Fran]a metropolitan\. departe de a o diminua. Ca om. . oricum. la Charlot. Ca scriitor. Fapt e c\ m-am bucurat de el f\r\ piedici. Spiritele cele mai diferite confund\ gustul pentru absolut cu gustul pentru logic\.

Persefona. `nc\ o dat\: o parte din el este. `n timp ce ceilal]i. A murit `nghesuit `n zidul slinos. – Era ceva de spus. * O. ~ntr-adev\r. Euridice. Simuleaz\ de dou\ ori. pentru mine a]i fost mai rea dec`t o mam\“.F. apoi mizeria. * Idem: Augusta. `ncetul cu `ncetul. * ~ntotdeauna am avut impresia c\ m\ aflu `n largul m\rii: amenin]at `n inima unei fericiri rege[ti. Joac\ jocul. I-au pus c`te doisprezece `ntr-o celul\ prev\zut\ pentru doi. – S-o spun! Trebuie s\ v\d ca s\ cred. `ntr-adev\r. s`nt arunca]i `n fa]a mor]ii sau a unui destin teribil. avea un [ic. el continu\. Scrie. Pasifae. – Adu-]i aminte. [i-a pus `n practic\ proiectul de sinucidere. iar el tr\ie[te `ntr-o stare de fericire `nsp\im`nt\toare. Nu scrie dec`t asta [i o reface `ntruna. `n fa]a c\reia un soldat. `nfiin]at\ `n 1909. cunoa[terea literaturilor str\ine. durerea. cu capul spre fereastr\. ~n prezent. sau simulatorul: necrez`nd dec`t `n ceea ce nu e de pe lumea asta. `ntr-o p\r\sire total\. * Firescul nu este o virtute pe care o ai: trebuie s-o dob`nde[ti. * Vocea ve[nic\: Demetra. p\m`ntul. Astfel c\ nimeni nu crede c\-l joac\. s\ locuiasc\ to]i `ntr-o singur\ camer\. Penelopa.2 Ciudat mediu a c\rui func]ie este s\ dea na[tere unor scriitori [i `n care totu[i pierzi bucuria de a scrie [i de a crea. Scrisoare de la Régine Junier1 anun]`ndu-mi sinuciderea ei. ei bine. 2 Ini]ialele revistei lunare Nouvelle Revue Française.R. vara. a[a c\ e ceva jenant. – Se `ndoie[te de toat\ lumea. – {i d\-i. tr. Disp\rut\ `n 1943. * Creatorul. ai s\ mio pl\te[ti. se instaleaz\ `n c\minul s\u str`mtorarea.carnete_Camus. Trebuie s\-[i `nchirieze apartamentul. {i. oamenii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 368 368 ALBERT CAMUS CARNETE 369 * 11 iunie 1951. C\r]ile sale l-au `mbog\]it. * Adev\rul nu este o virtute. – Drept care… – Faci pe [mecherul (so]ului ei care iese afar\ f\r\ pulover). * G.“ * N. Anii trec [i. Nausicaa. mizeria. – E ceva unic. – At`t [i mai mult… – {ti]i. ci o pasiune.). Copiii fug de acas\. lumin\! Este strig\tul celor care. Ea poveste[te despre . [i-a reluat apari]ia `n 1953 (n. de pl\ceri. „Moartea lui a fost foarte pu]in romanesc\. pune punctul final. Ci acceptarea a ceea ce a fost. [i d\-i. * La ea fericirea pretindea totul. legat\ de carne. S-a sufocat [i a f\cut o sincop\. So]ia lui devine neurastenic\. * B\rbatul anului 1950: preacurvea [i citea ziarele. lupta. [ti]i… – N-am g\sit-o interesant\. * R\spuns la `ntrebarea despre cele zece cuvinte pe care le prefer: „Lumea. mama. `[i exprim\ recuno[tin]a `n urm\torii termeni: „Doamn\ Pellerin. {i apoi. Totul se pr\bu[e[te. p`n\ [i uciderea. Dar nu-i plac [i se hot\r\[te s\-[i scrie marea oper\. de care se ocupa. * Acceptarea a ceea ce este. semn de for]\? Nu. hm. asta `nseamn\ servitute. Periodic de literatur\ [i critic\. urm\rea revalorizarea valorilor intelectuale [i literare. iar cel care-i anun]\ nenorocirea `l aude doar spun`nd: „~n fine!“ * Roman. Elena. onoarea. 1 Régine Junier: americanc\ ce-l primise pe Camus. de putere. se preface a fi `n real. dar cu ostenta]ie. `n tragediile grece[ti. [tii. ~n ziua c`nd so]ia sa moare la spital. Copiii se `mboln\vesc. De aici [i faptul c\ nu e niciodat\ caritabil\. – C`nd trebuia s\ fie operat\… – Tac`muri `mpr\[tiate (desperecheate). marea“. de[ertul. uite. * Ticuri verbale la M… {i tot – ~n tot [i pentru tot. `i `ntorceau spatele.

* 1920. * Pozi]iile cinice [i realiste `]i permit s\ tran[ezi [i s\ dispre]uie[ti. i-au avantajat. aleg desp\r]irea. so]ul unei surori a mamei lui Camus. Ei lucreaz\ curajos pentru eternitatea lor personal\. Pentru „nuvela procuror“.“ Prietena dispare sub ruine: „Am tras-o de p\r.R. ca mul]i al]ii pe vremea lui. Plictis monden. Poli]ie. ~n materie de satir\ [i de anatem\.S. De unde prestigiul celor dint`i asupra intelectualilor.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 370 370 ALBERT CAMUS CARNETE 371 bombardamentul de la Nantes. divinul a aruncat v\lul. Contabilitatea terorismului. * Orice ar pretinde.“ Idem: „~n fa]a lui. politehnician.R. dup\ Henri Frenay. eram `n combinezon. ceki[tii `i masacreaz\ pe prizonieri.“ * Atrocit\]ile amiralului Kolceak s`nt ceea ce. Moartea lui Empedocle. Dar nu vede c\ pentru asta trebuie s\ renun]e la ]elul pe care [i-l declar\ sus [i tare: bun\starea. [i R. R\zboiul din 1941-1945 aduce Rusia p`n\ pe Elba. Carnete II. La semne particulare. rus. Unchiul este Gustave Acault. [„Mi[carea pentru Unitatea Rezisten]ei“ (n. Kurilele. evadeaz\. Procuror. * Trebuie s\-]i pui principiile `n chestiunile mari. C`nd s-a terminat. Coreea de Nord. `n particular. la timpul hot\r`t prin voin]\ proprie. Inteligen]\ pur\. de altfel. [i fa]\ de clien]ii s\i burghezi.carnete_Camus. a doua zi nu mai aveam chip.1 – Unchiul meu – „Voltairian. la Alger. Ravanel1. `n 1 Fa]a [i reversul. nuvela procuror. Celor mici le ajunge mizericordia. statele baltice [i Basarabia. tr. scrisesem «n-are».C.U. Celelalte te oblig\ s\ `n]elegi. m\ plictisesc la Paris [i m\ g`ndesc la el.S. „membru nem\rturisit al partidului comunist“.“ * „R\m`n o singur\ fiin]\ cei care. * Prefa]\ la F. iar frecventarea lui m-a f\cut s\ devin dificil. Gorki: „C`nd vom ispr\vi oare s\ mai ucidem [i s\ mai `ns`nger\m?“ * Victor Serge: „Tot ce s-a f\cut `n U. b\rbatul meu era `n culmea fericirii. `ntre timp. `ntr-o zi sf`nt\. restabilit\ dup\ c`teva luni. Surprins\ pe strad\. se refugiase sub o poart\ cu o prieten\. pe ceki[ti fa]\ de to]i cei care voiau mai mult\ omenie. nu se `ntreba dac\ o s\ ies de sub d\r`m\turi… ~n ajun `mi scosesem actul de identitate. general. v. Pedeaps\. Abolirea pedepsei cu moartea.“ * Un baptist care petrece cincizeci de zile [i cincizeci de nop]i `ntr-o carcer\ neagr\ de la Buchenwald. De v\zut. Nu exist\ alt\ aristocra]ie dec`t cea a 1 Ravanel. ar fi fost mult mai bine f\cut de o democra]ie sovietic\“. arestat de m\celar pe strada Michelet. Acum c\ a murit. dup\ Victor Serge. [ef al Grup\rilor France `n timpul Rezisten]ei. lag\rul de concentrare mi s-a p\rut la fel de frumos ca libertatea.“ * Cum se extinde prin r\zboi socialismul secolului al XX-lea: r\zboiul din ’14 face s\ se aprind\ revolu]ia din ’17. * Noi lucr\m `n timpul liber f\r\ a spera `ntr-o adev\rat\ r\splat\.)] – [i. Idem: „Dar tu. secolul nostru este `n c\utarea unei aristocra]ii. era sc`nteietor. * Personaj de roman. manifest\ dispre]ul cel mai aspru fa]\ de oameni. . `n P. De v\zut [i Finlanda [i Coreea de Sud. tu te-ai n\scut pentru o zi limpede. `ntr-o voioas\ or\ a mor]ii. „C`nd am ie[it. Gestapou. R\zboiul str\in ad\ugat r\zboiului civil `n China d\ na[tere lui Mao Tzedun – `n1939 este sovietizat\ Ucraina polonez\ [i Bielorusia. Avea [i caracter. „Purtam o vulpe [i un costum nou.“ Hölderlin. mai sus. ~n noaptea care preced\ promulgarea decretului. Militantism. devine [ef regional `n M. R\zboiul contra Japoniei `i d\ acesteia Sahalinele. Nu-i mai r\m\sese dec`t un deget…“ „{i.

C`mpiile serii. Pleac\. „{i totu[i. – M\n`nc pu]in. f\r\ resemnare oarb\. ce mai. `n 1954. comandorul n-a venit. trebuia s\ le observi bine ca s\-]i dai seama dac\ erau de b\rbat sau de femeie. [i rochia ei cu floricele. Bine`n]eles. Aristocratul este mai `nt`i cel care d\ f\r\ s\ primeasc\. Lumina oblic\. Cf. Faust a vrut s\ aib\ Euforion f\r\ Elena. Dar. Dac\ beau c`teodat\ o fac din motive igienice. * Moarte revolt\toare. 2 Not\ pentru Ap\rarea Omului revoltat. fiindc\ n-ai `ncetat niciodat\ s\ crezi `n propriile visuri pe care le numeai Dumnezeu. * Au vrut s\ repudieze frumuse]ea [i natura spre profitul unic al inteligen]ei [i al puterilor ei cuceritoare. O zi bun\. dup\ numele Capului Croisette (n. nici alta. Acela[i ajunge pentru ambele.carnete_Camus.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 372 372 ALBERT CAMUS CARNETE 373 sacrificiului. Ce adaug\ dragostea dorin]ei? Ceva nepre]uit. un homunculus de eprubet\. ~nseamn\ acceptarea limitei. ~ncetul cu `ncetul am reg\sit izvorul timpului – [i maturizarea. La miezul nop]ii. dimpotriv\. nimic. Vechiul Regim a murit fiindc\ uitase de asta. „Nu. cedez. * Roman. spune Anna. `ntr-o tensiune a `ntregii fiin]e care coincide cu echilibrul. nu beau dec`t ap\. Ei lingu[esc sau judec\. „Oare asta s\ fie dragostea. acceptarea mor]ii f\r\ speran]\. Dar m\re]ia artei nu este s\ planeze deasupra tuturor. – Nu mai r\m`ne dec`t dragostea `n care n-ai crezut niciodat\. `nainte s\ ias\ din odaie.“ O prive[te. Opera `n sine va fi o lung\ maturizare. cel care se oblig\. pantalonii din flanel\ sub]ire se mulau cam mult. Secol servil. * Idem: nu exist\ un talent pentru a tr\i [i altul pentru a crea. A vrut s\ pun\ arta mai presus de toate. De dou\ secole dispari]ia miturilor 1 Sub titlul Artistul la `nchisoare. * Wilde1. nici Faust f\r\ Elena. nici Elena f\r\ Faust2. De ce femeile? Nu pot suporta societatea b\rba]ilor. se cl\tina pe tocurile ei `nalte. Ea este. [i asta d\dea feminitate. nu mai r\m`ne dec`t fericirea. Dar culpabilitatea acestor vremuri const\ `n faptul c\ este `ntotdeauna nevoie de durere [i de servitute ca s\ se `ntrevad\ un adev\r ce se `nt`lne[te [i `n fericire c`nd inima este demn\ de el. `n fine. nu se vedeau dec`t dou\ linii desenate cu penelul acolo unde alt\dat\ fuseser\ spr`ncenele [i spa]iul alb [i gras al frun]ii care c\uta `n zadar s\ se `ncre]easc\ sub str\lucirea soarelui. Ca s\ se nasc\ Euforion. ~ntre fular [i ochelari. Eu nu seduc. Faust II. dac\ ai dreptate. Istoria oamenilor este istoria miturilor cu care ei au acoperit realitatea. prietenia. * Roman. ceea ce simt c\ urc\ `n mine? – 1 Denumirea unui celebru loc de promenad\ din Cannes.“ * Mic act despre seduc\tor. * Revolt\. avea [oldurile mai late dec`t umerii. „De-a lungul Croisettei1. Seduc\torul e trist. {i totu[i nu exist\ adev\r uman dac\ nu exist\. * Am plecat de la opere `n care timpul era negat. `n fond. femeile adev\rate a[a s`nt. nu se poate `n aceea[i zi s\ ai dreptate [i s\ fii fericit…“ (se r\zg`nde[te). . amestecat\ `n toate. Dar nu era `nc\ dezastruos [i. „Vino“. {i. adev\ratul creuzet al zeilor. Goethe. Camus a scris o prefa]\ la edi]ia francez\ a lucr\rii tradi]ionale a convulsionat istoria pentru c\ moartea a devenit f\r\ speran]\. tr. Copilul miraculos nu mai e dec`t un monstru diform. {i cam prea mult piept. Dar ea formeaz\ [i idolii. reluat\ `n Encounter. Nu suport nici una. – M`nca]i. Balada temni]ei de la Reading. sub locul unde se afla. Corpurile acelea care jucau volei pe plaj\. P`n\ la urm\ Wilde a `n]eles asta datorit\ durerii. `n mod vizibil.). Se mai uit\ `nc\ o dat\ `n oglind\. C. {i putem fi siguri c\ talentul care nu a putut produce dec`t o oper\ artificial\ nu putea sus]ine dec`t o via]\ frivol\. Nu. Mica siluet\ neagr\ se `ndrepta spre mare.

Nu este nici m\car destul de inocent\ pentru p\cat. pe nea[teptate. mediocru. Ceilal]i `[i recunosc limitele [i atunci dragostea lor este unic\ pentru c\ pretinde tot. * O femeie care iube[te cu adev\rat. De aici vine distrac]ia ei profund\. Dar. Nu este `ngrijit – are cearc\ne la ochi. . Noaptea. Dac\ s`nt ferici]i. `n fine. cu adev\rat sau fals. `nc`t nu exist\ b\rbat care s\ nu devin\. `n iulie 1951. [i ]ipetele la sf`r[it de sear\ `n preajma r`ului. ca [i peluzele de la Harvard University. Tr\ie[te ca un boem. [i mai cur`nd fiin]a dec`t cunoa[terea.. A pierdut lustrul chipurilor americane. Aici p\m`ntul e roz. ([i ea traducea `n acela[i timp adev\rul meu): Nu doresc nimic altceva dec`t ceea ce am. crapul adormit coboar\ r`ul umflat. Tr\ie[te la Paris. U[or-u[or. * Dordogne1. blestem`nd America [i urm\rind cu pasiune oglindirea grandorii [i a `n]elepciunii pe care `nc\ le mai cite[te pe chipul b\tr`nei Europe. * Roman. deci cunoa[terea. Astfel confund\ dragostea [i cunoa[terea aceia care au suficient orgoliu ca s\ cread\ c\-[i ajung sie[i. 1 C\l\torie cu ma[ina. pur [i simplu. Nenorocirea. cu o d\ruire total\. las\ `n m`ini un penaj viu [i acoper\ solul cu aripi [i cear\ din care va ]`[ni o via]\ fugitiv\. Dar `ndep\rteaz\ u[or tot restul din jurul acestei plante (ginga[e). din tot sufletul. ci rena[te `n fiii s\i. cre[te atunci at`t de nem\surat. Se `mboln\ve[te [i moare `ntr-un hotel mizer. * Idem: adolescent [i chiar mult dup\ aceea. pietrele au culoarea c\rnii. c`nd erau pu]ine lucruri de cunoscut. student fericit [i conformist). * O tragedie despre castitate. * Anumite seri a c\ror bl`nde]e se prelunge[te. C`nd cedeaz\. p\m`nt credincios. Se str\duie[te s\ tr\iasc\ precum ceilal]i. {i strig\ atunci spre acea Americ\ pe care n-a `ncetat s-o iubeasc\.“ * Roman. exist\ `ntotdeauna un `nceput. Partea `nt`i: meci de fotbal. Dar aventura nu e niciodat\ complet brutal\. Ea nu accept\ timpul. Se `nc\p\]`neaz\ `ntr-o lupt\ dinainte pierdut\. * Cei care prefer\ fericirii principiile lor refuz\ s\ fie ferici]i `n afara condi]iilor pe care dinainte le fixaser\ fericirii lor. Adesea acest `nceput era suficient cunoa[terii. * Nu e adev\rat c\ inima se uzeaz\ – ci doar corpul care am\ge[te atunci.carnete_Camus. singurul lucru care-l interesa `n dragoste era necunoscutul. nu uit\ niciodat\. dimine]ile s`nt ro[ii [i `ncununate de c`ntece neprih\nite. `n str\fundurile ei. Unul dintre secretele lui B… este c\ ea n-a putut niciodat\ s\ accepte [i nici s\ suporte sau. care este el `nsu[i via]\ [i moarte. [i loviturile b`telor de base-ball. prin compara]ie. oric`t de scurt ar fi el. sau pedeapsa mea. f\. De aici – aventuri. aici trebuie s\ revii. A. V.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 374 374 ALBERT CAMUS CARNETE 375 Ne`ndoios asta e. Ne ajut\ s\ murim c`nd [tim c\ asemenea seri vor reveni pe p\m`nt dup\ noi. [i atunci accepta leg\tura. Via]a pentru ea nu e dec`t timpul. este c\ nu m\ pot bucura de ceea ce am. Nu-i de pe lumea asta fiindc\ refuz\ din toat\ fiin]a ei. la Boston. s\ uite boala [i moartea. [i ceea ce nu moare `n om o dat\ cu el. mizerabil [i lipsit de generozitate. Ad\post. convins c\ ea nu i-ar mai aduce nimic `n plus. t`n\r american venit la Paris dup\ ce a f\cut r\zboiul (`n care a fost azv`rlit.W. devin descump\ni]i – neferici]i de a fi lipsi]i de nefericirea lor. Ce moare aici nu poate s\ treac\. cu o fa]\ de `necat\. iese pe firul apei. `n casa unde se p\streaz\ urma [i memoria. Floarea moare `ntr-o zi [i rena[te deja sub soarele oblic. loc fericirii. s\ simuleze picul de nep\sare [i inocen]\ de care e nevoie ca s\ continui s\ tr\ie[ti. tor]e de efemeride ard pe lampadarele de pe pod. De aici porne[te totul. c\l\torule. * Roman. * Roman. Partea a doua: corid\.

ori nu voi muri [i voi continua s\ fiu lipsit de aer. Dar `ncep s\ judec. oamenii slabi [i pro[ti se arunc\ asupra bro[urilor lui Lev Nikolaevici. Decembrie’90. nimeni nu m\ iube[te. m\ tem s\ nu fiu destul de mort `n moarte [i s\-mi lipseasc\ aerul sub p\m`nt. * Nimeni nu a dorit mai mult ca mine armonia. * Roman. Toat\ lumea. Camus a v\zut pentru prima oar\ morm`ntul tat\lui s\u. supranumit de tovar\[ii s\i (`n ’17): „pata cenu[ie“. certuri pentru drepturi de autor: pp. 9 octombrie 1862 (c\s\toria dateaz\ din 23 sept. * Jurnalul contesei Tolstoi P. Idem p. 45 – despre metoda de lucru al lui T. Ori voi muri [i atunci de ce aceast\ angoas\? * Roman. a[ face-o cu pl\cere. Contesa. Din dou\ una. `i spune el. spune el. o respira]ie nepl\cut\. p\r\sirea de sine. 283 (’97). Exist\ nevoia senzual\ de a te uni cu alt\ fiin]\ [i nevoia rezonabil\ de a avea un tovar\[ de via]\“.“ ’97: el pleac\ de acas\ [i nu revine dec`t diminea]a. doi din]i strica]i.carnete_Camus. un copil ascult\ muzic\. Avea 34 de ani. T. El scrie: „Dragostea nu exist\. 131-137. o pl`nge [i o consider\ „o victim\“. ’90: ea cite[te `ntr-ascuns jurnalul so]ului ei pe care acesta `l ]ine sub cheie. 145. – Marcel H. ’97: el joac\ tenis `n fiecare diminea]\. prin lupte. s`nt `ns\rcinat\… etc.“ ’78: afl\m c\ Tolstoi cite[te la mas\. la Saint-Brieuc. 81 [i 97.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 376 376 ALBERT CAMUS CARNETE 377 * Roman. dar `ntotdeauna a trebuit s\ tind spre asta pe c\ile cele mai dificile. echilibrul definitiv. 88 – m\rturisire despre dubla iubire: „Persoanele care au pornit pe un drum gre[it `n via]\.“ „Picioroangele pe care se ca]\r\ `n prezen]a oamenilor obscuri. dup\ ce a parcurs 35 de verste c\lare. s\ fiu `nconjurat de servitori. ci `n contradic]ia dintre lume [i experien]a noastr\. * La fel cum absurdul nu era `n lume sau `n noi. `n opinia ei. nu-s bun\ de nimic. la fel m\sura nu este `n real [i nici `n dorin]\. Deci el este acum cel mai mare. {i uita]i de toat\ lumea. `n timp ce la mine nu joac\ nici unul. dar atunci f\r\ s\ mai fiu angoasat de asta. prin dezordine. `n decembrie. 216. ’87: el `i url\ c\ este urm\rit de ideea s\-[i p\r\seasc\ familia. Septembrie ’67: „Nu s`nt dec`t o biat\ reptil\ care a fost strivit\. am gre]uri.): „Toate rela]iile trupe[ti s`nt resping\toare“ [i. * Stalin.1 Arabii culca]i aici. ~ntr-o `nc\pere `ntunecat\. o transpunere a efortului absurd. c`nd nici nu `mplinise 29 de ani. ’91: pentru mine e un supliciu. `[i m\rturise[te pasiunea pe care i-o poart\ contesei.“ ’63: „Ce r\m`ne din b\rbatul care am fost?“ spune T. nu e vesel dec`t din cauza iubirii fizice. ’91: contesa poveste[te c\ nu se poate obi[nui cu murd\ria [i cu mirosul nepl\cut al contelui.: „Ce plicticos e s\ scrii“. * „Desigur.“ Aprilie ’63: „Latura fizic\ a dragostei joac\ la el un foarte mare rol. ci… M\sura este o mi[care. [i gestul ei mecanic. adev\ratul strig\t feminin: „Dac\ a[ putea s\-l ucid [i s\ creez alt\ fiin]\ asem\n\toare `ntru totul cu el. cu nasul `n cadranul luminos al radioului. ’92: contesa dezv\luie c\ L. care o noteaz\ cu minunare. P. Pe urm\. Idem: cimitirele militare din est. La 70 de ani. Jeanne P. prin z\pad\. Dac\ mi-e team\ c\ o s\-mi lipseasc\ aerul `nseamn\ c\ m\ tem s\ nu mor din asta. * ~n culmea fericirii – [i noaptea `mi vine `n `nt`mpinare. Lucien Camus fusese r\nit mortal `n b\t\lia de pe Marna. La 35 de ani fiul merge la morm`ntul tat\lui s\u [i-[i d\ seama c\ acesta a murit la 30 de ani. 1 ~n 1947. Dou\ personaje: prietenul neam]. .T.

Apoi urma naufragiul.B. exist\ unele fiin]e mai mari [i mai adev\rate dec`t altele. `l iart\ de o datorie de 140 000 F.) Bertomeu: corul ([i pe urm\ pune s\ se frig\ sardele `n biroul s\u). Niciodat\ `nlocuit de c\ldura celorlal]i sau. „~n momentele acelea. pe pagina `nt`i a unui ziar al bancherilor. * M. Iar dac\ o are. [i tu e[ti ca mine. * Roman. plesne[te sub focul unei dureri insuportabile `n care este totodat\ regenerat\. Se consider\ scriitor al momentului. sus]ine. civiliza]iile pot s\ fie. Dar are `n dispozi]ia lui o tendin]\ invincibil\ s\ se serveasc\ de cruce ca de o arm\ lansatoare. Refugia]ii spanioli. Fiin]a se tope[te. de c`nd a disp\rut Combat.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 378 378 ALBERT CAMUS CARNETE 379 * Roman. am crezut c\ s`nt acuzat de o ac]iune `ntr-adev\r josnic\. Este. Dar nu individul. nu l\sa acolo nici o urm\ dec`t. f\r\ s\ am ceva unde s\ pot vorbi. Doar necesarul.“ * Roman. ~ntr-adev\r. convins c\ voi g\si de atunci `nainte fericirea pe care o con]ineau ele (s\ fiu capabil s\ gust fericirea…). cel pu]in. Am recunoscut c\. dar `n acea clip\ am `nv\]at s\-i `n]eleg pe to]i umili]ii. {i se d\ oare vreodat\ tot? * S\ nu spui niciodat\ despre un om c\ este dezonorat. ceea ce am resim]it eu `n ziua. Gre[e[te c`nd m\ trimite tot timpul la angoasa lui Hristos. Buchenwald – [omer). dac\ el nu are con[tiin]a dezonoarei. Este focul onoarei care tocmai tresalt\ [i se afirm\ prin `ns\[i durerea asta extrem\. C`nd mama lui locuia `ntr-o camer\. n-ai s\ ajungi niciodat\ bogat“). dar un scriitor de m`na a doua. justifica la nevoie. cel pu]in. * Declara]iile mele la radio – c`nd m\ ascult. Gonzales (exist\ clase – [i ele nu pot colabora – respinge toate amabilit\]ile patronului – vrea s\ fie tratat cu asprime. Mi se pare c\ eu `l respect mai mult dec`t el. * Henry James (Ambasadorii): „Pe mine `nsumi m\ ur\sc c`nd m\ g`ndesc la tot ce trebuie luat de la via]a celorlal]i ca s\ fii fericit [i c\ nici atunci nu e[ti fericit“. * Decembrie ’51 A[tept cu r\bdare o catastrof\ care `nt`rzie s\ vin\. Domenech (r\zboi civil – r\zboiul din ’39. {i c\ ele alc\tuiesc pe tot cuprinsul lumii o societate invizibil\ [i vizibil\ care te `ndrept\]ea s\ tr\ie[ti. rezisten]\. Un Dostoievski din Gironde. grupurile. expune. g\sesc c\ s`nt exasperant. de la punte p`n\ la catargul din fa]\ [i p`n\ la sutele de odgoane [i grinzi ale extremit\]ilor care tremur\ atunci `ndelung p`n\ `n momentul c`nd se r\stoarn\ `ncet pe o latur\.: „Ah. cu ochii `nchi[i. Admirabil\ dovad\ a for]ei religiei sale: el ajunge la caritate f\r\ s\ treac\ prin generozitate. Garcia (pe care A. * V.carnete_Camus. Ac]iunile. uneori. arsura teribil\ pe care o reprezint\ asta e ca un fier ro[u pe cear\. `ntr-adev\r. primea [ocul pl\cerii `ntocmai ca o corabie cu p`nze abordat\ brusc `n cea]\ [i lovit\ de la coca la chil\ [i totul `n ea r\sun\ sub lovitur\. pentru c\ nu m-am socotit niciodat\ `n drept s\ expun supliciul M`ntuitorului meu. ba chiar `n secunda c`nd. niciodat\ cuv`ntul acesta nu fusese mai bine ilustrat. de dou\ ori pe s\pt\m`n\. `n urma unei ne`n]elegeri. Moartea derizorie la cap\tul unei vie]i derizorii. C\ci. Nu era adev\rat. Doar moartea inimilor mari nu este nedreapt\.“ * Dac\ `ncepi s\ dai `nseamn\ c\ te condamni deoarece nu dai suficient chiar atunci c`nd dai tot. nu poate pierde o onoare pe care n-a avut-o niciodat\. Ceea ce-l izbea atunci era c`t de pu]ine obiecte existau la el. * Mauriac. * „Doream. Vis\rile `n ma[in\ pe drumul spre Bérard. Ceea ce face din el un ziarist de prim ordin. de spectacolul . Prea s`nt tot timpul singur. o batist\. A[a m\ face Parisul. chemam cele mai ascu]ite suferin]e. `n ciuda tuturor eforturilor mele.

El se `ntoarce de la r\zboi. Nu-i iubi dec`t pe c`]iva dintre ei. * Overbeck a avut impresia c\ nebunia lui Nietzsche era simulat\. Dar acum tocmai am f\cut efortul definitiv. dar `ntru r\utate. * S\ `nl\tur total critica [i polemica. Dar numai pentru mine: adev\rul care nu se poate spune. `nghe] [i tocmai de aici `mi vine tonul acesta `nghe]at.R. * Pies\. I-am cedat. de[i at`t de pu]in. mai ales `n scris.S. * . [uvoaie de muzic\ trist\. Justi]ia violent\ le precipit\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 380 380 ALBERT CAMUS CARNETE 381 generozit\]ii lor. * „Limita“ trebuie s\ fie adev\rul tuturor. Liber. {i asta a fost adev\rata mea tenta]ie dup\ ani de str\lucire [i de for]\. Dac\ a[ sim]i o adev\rat\ `ncredere. Nimic nu e schimbat.S. M\sur\. `n\l]imea exact\ la care tr\iesc `n realitate. * Emerson: Orice zid e o poart\. – De acum `nainte. * N-am fost niciodat\ foarte supus `n fa]a lumii. * Am despre mine ideea cea mai cumplit\. Comentariu despre Velázquez. o simulare. O [tiu din experien]\. m`ndri de cultura [i de privilegiile lor. * Marxismul aduce societ\]ii iacobine [i burgheze acela[i repro[ pe care-l aducea cre[tinismul elenismului: intelectualism [i formalism. Dar ea nu poate fi altceva dec`t afirmarea contradic]iei [i decizia eroic\ de a se men]ine `n ea [i de a supravie]ui. Bie]i meschini. `mpotriva bombei atomice este morala interna]ional\ pe care se ocup\ s\ o dezvolte prin condamn\ri publice. Compenseaz\ deci singura ei inferioritate recurg`nd la o judecat\ moral\ pe care totu[i o neag\ `n filosofia sa oficial\. a[ r`de [i totul ar fi `n regul\. a opiniei publice. P`n\ la urm\. [i pe urm\ am ie[it din ea. deci binevoitor. Mai eram `ns\. Impresie pe care mi-a f\cut-o `ntotdeauna orice dement. * Injusti]ia ipocrit\ duce la r\zboaie. dar exasperant pentru cine `l aude. cel\lalt nu e dec`t cineva care te-ar putea `ntrerupe“. ca Mauriac. Ei `ncearc\ atunci s\ r\neasc\ la chiar nivelul unde au fost r\ni]i [i descoper\. – Crea]ie. * Ideea pe care mi-o fac despre vulgaritate o datorez c`torva mari burghezi. Dragostea poate s\ fie a[a. `ntr-adev\r. * Cel mai r\u dintre destine este proasta dispozi]ie. zile `n [ir. `n afar\ de faptul c\ acum vorbe[te doar poetic. m\car o secund\. Ei o consider\ ca rezolvarea contradic]iei. singura [i constanta afirma]ie. * Cea mai bun\ protec]ie a U. Timpul criticilor [i al polemicii s-a `ncheiat. ]`[nind din milioane de ma[ini minunate.carnete_Camus. * Guilloux despre Chamson: „Pentru el. Pe jum\tate. totodat\. ~n]elege-i pe to]i. Cred c\ `n privin]a asta libertatea mea e total\. * Via]a lui Velázquez. * S\ nu atac niciodat\ pe nimeni. * Peste lumea `ntreag\. Virtutea umilin]ei triumf\ atunci pentru prima oar\ `n ei. Este [i a mea `n m\sura `n care eu s`nt al tuturor. din clipa c`nd dau spectacolul vanit\]ii lor r\nite. prea dispre]uitor ca s\ traduc\ `ntr-adev\r dispre]ul. destul ca s\ o [tiu bine de acum `nainte.

Copiii mei se afl\ `n v`rful sc\rii pe care urc eu. legate. Ei `mi spun la revedere ca de obicei. Copilul titanismului contemporan [i al frumuse]ii antice. trezindu-m\ brusc.) Jean se `ndreapt\ spre un col] [i eu spun v\z`ndu-l (dar sentimentul acesta nu e `n `ntregime `n mine. Dar ghicesc c\ Vera are un pistol. scot un strig\t de bucurie „Ah! Vera. * Roman (sau pies\) – personaj: Ellan – fur. este gr\bit): „Chiar ieri nevast\-mea `mi vorbea de X. pe r`nd) m\ `ntreab\ de ce.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 382 382 ALBERT CAMUS CARNETE 383 Iuda ridic\ tr\darea [i ura la rang de principiu ca s\ aduc\ m\rturie. un fel de descoperire `nc`ntat\ [i angoasat\): „{i pe urm\ el o va lua de la cap\t“. ({i ideea c\ s`nt `mpins. * Ora dou\ noaptea. dar la care ]in mult) m\ `nso]e[te. dup\ Tolstoi: un bordel intelectual. c\ s`ntem `mpin[i chiar – umbl\m cu to]ii apleca]i `nainte. {i. * Mitul lui Euforion. prezent\ [i absent\. * Man of Aran3. Scotto Lavina (prieten din Alger pe care-l v\d foarte rar. g\ri. am putut s\ notez multe am\nunte. Vianney2. pe care nu-l mai v\zusem din timpul ocupa]iei [i zilele minunate ale Eliber\rii Parisului. ca toat\ lumea din jurul meu. tot `nconjurat. 3 Film de Robert Flaherty (1934). 2 Philippe Vianney. Jurnalist – din Africa spre tot universul. este o noapte plin\ de un v`nt u[or. [antiere. mai ales f\r\ nume proprii“. este `ntotdeauna cel al execu]iei. ~i `mbr\]i[ez [i pl`ng. dar la trezire m\ g`ndesc la ea ca la S. Ci aservirea sordid\ a uzinei [i via]a periferiilor. 375. [i cu m`inile. E `mbr\cat\ ca o ]\ranc\.“ Iar eu: „F\r\ nume proprii. O str\fulgerare teribil\ `n capul meu. spre locul supliciului. pe moarte. [i f\r\ paznici. ~mi spune la ureche (mersul. Scrisoarea lui Turgheniev. tot foarte decis. Cineva din grup (s`nt [i paznici a c\ror prezen]\ o percep prea pu]in [i mai este [i A. Nu s\r\cia sau munca necontenit\ duce la dec\derea omului. cu un soi de pace. Peisajul e modern. din Rezisten]\. s\ mai tr\iesc. Vera m\ `nso]e[te de c`tva timp – nu o cunosc `n timpul visului. mi se pare. unul dintre conduc\torii Mi[c\rii de Eliberare ajung`nd la picioarele unei sc\ri imense: „Vreau s\ r\m`n `n inima numelui comun“. La ie[irea din gar\. . prea lung. El. de ceilal]i camarazi. nota 1. m\ `ndrept. Merg spre supliciu. P\r\sim scara [i trecem printr-un soi de gar\ din care ies singur cu A. * Roman picaresc.1 * L-am re`nt`lnit ieri pe P.. un dor imens. cf. foarte `ncet. De `ndat\ ce s`nt sigur de asta. Dar ceilal]i m-au dep\[it pu]in. [i cu Vera. cu o spaim\ sporit\. un soi de protest rostit de unul dintre oamenii care lucreaz\ ([eful. Mi se pare c\ [ov\i pu]in. {i. cred. Goethe `l face s\ moar\. de t`mpla mea. c\tre Tolstoi: „Am fost fericit s\ v\ fiu contemporan“. fraz\ pe care mi-o repet mie `nsumi. de ani de zile. Ast\-noapte. dintre care unul. p. Dou\ vise favorite. cred) [i pe care am uitat-o `n clipa c`nd se sf`r[e[te visul. `n favoarea lui Hristos. * Na]ionale. {i am dificult\]i `n sprijinirea pistolului. [tiam… (sub`n]eles: c\ ai face tot ce trebuie pentru asta). {i aud o fraz\. C`t de mult te iubesc. dintr-o dat\. care devine insuportabil\. ca unui bolnav: „Oh! Iart\-m\“. mai cur`nd ca o auror\. `i admir\m [i `i respect\m. pentru prima oar\. [i eu spun. `n grup. Con[tiin]a voastr\ nu mai este a mea. sub forme diferite. [i de la nimeni. stil vechi. pe care l-a [terpelit din gar\ (de la cine?). Ne apropiem de un grup de b\rba]i care lucreaz\. * Pies\ de dragoste. departe de a-i pl`nge. Rezultat: secolul al XX-lea. vag port din Europa Central\. * Jurnalismul. Dar el poate tr\i. Via]a teribil\ a pescarilor. Heliosang. cel pu]in indirect. lag\rele. g`ndindu-m\ c\ nu mi-am luat r\mas-bun de la A. * Morala voastr\ nu este [i a mea. [i de X. Trag repede. 1 Cf. ~n lipsa dragostei. tot repede. ca [i cum a[ vrea s\ mai a[tept. p`n\ la lacrimi aproape. Voia s\ scrie un roman „`n care s\ nu existe vinova]i“.carnete_Camus.“ Iau pistolul [i cursa re`ncepe.

(E. societatea. * Crea]ia. pentru ca asta s\ nu se mai repete. Idem. * Nietzsche c\tre sora sa. Doi muncitori care se preg\teau s\ coboare [i s\ se duc\ acas\.2) * Dup\ Emerson. `ntr-o sear\ de iarn\. Martorul coboar\ [i el. nu l-a[ accepta. Cu c`t d\ mai mult.: „Dac\ s-ar g\si ast\zi un remediu `mpotriva mor]ii. trenul pentru St. despre afacerea Lou1 : „Nu. * Geniul `nseamn\ o s\n\tate. dup\ `mp\carea cu sora sa. guvernele. c\ i s-a furat baioneta `n timp ce fusese la toalet\.“ * La clinica din Jena. La sf`r[itul lui noiembrie 1882. ]inu]i pe culoar `n timp ce trenul pleac\ mai departe. Dar alt\ parte din mine cunoa[te o tain\ care nu e f\cut\ s\ fie dezv\luit\ – [i cu care va trebui s\ mor.“ 2 Emerson. de ni[te „anti-Alexandru“. Etienne-Dunières. – S\ te risipe[ti ca s\ te `mbog\]e[ti.“ E nevoie.“ * Idem: „Nu cu scrupule va deveni cineva om mare. cu pu]in `nainte de sta]ia de la Firminy. ci `ntotdeauna [i exclusiv pe Ariadna. luna [i stelele“. g`ndindu-se. Abia acum m\ simt umilit. ~n timpul ocupa]iei. * Ceea ce am spus am spus pentru binele tuturor [i al acelei p\r]i din mine care este de partea tuturor zilelor. cu g`ndul la ei. la ce-i mai r\u. dou\ compartimente fiind rezervate armatei germane.“ * Roman. spune el.carnete_Camus.“ * Idem: „Ce altceva ne r\m`ne dec`t s\ lu\m drept sigur faptul c\ evit`nd minciuna [i m`nia dob`ndim o voce [i un limbaj de om. ca [i o zi frumoas\. * Thoreau: „At`t timp c`t un om r\m`ne acela[i. * Emerson: „Se poate `nt`mpla ca `nsu[i cel care a sus]inut doctrina asta (c\ omul are suflet) s\ o ia la fug\ din fa]a jurnalului compus noaptea de cine [tie ce [mecher obscur care nu [tie ce scrie [i `[i `nmoaie pana `n noroi [i `n umbr\. ~[i petrece noaptea `n sala de a[teptare. . Emerson: „Ascultarea pe care o acord\ un om geniului s\u. o bun\ dispozi]ie – dar la cap\tul unei sf`[ieri. * „Un om labirintic nu caut\ niciodat\ adev\rul. Nu-i poate urma. s`nt `n[f\ca]i. * Singurul nemuritor este acela pentru care toate lucrurile s`nt nemuritoare. ~i vedem cum se `ndep\rteaz\ `n cea]a `nghe]at\. `i scria Malvidei von Meysenburg: „Sora mea o socote[te pe Lou un [arpe veninos care trebuie strivit cu orice pre] [i ac]ioneaz\ `n consecin]\. un stil superior. ziua de lucru fiind `ncheiat\. M\re]ia vine dup\ placul lui Dumnezeu. Trenul e aglomerat. nefericit. asta este credin]a prin excelen]\“. de cei „care ar `nnoda noul nod gordian al civiliza]iei grece[ti dup\ ce a fost t\iat“. Nietzsche vorbe[te lucid despre orice cu Overbeck timp `ndelungat – numai despre operele sale nu. Nu-i nimic de f\cut dec`t s\ continue. Ei protesteaz\ slab. Un soldat neam] `[i d\ seama. Urlete de furie. chiar soarele. Nu [tie cum s\-i elibereze. resemna]i. vizibil nevinova]i. Scrisoare trimis\ de Nietzsche `n 1883. eu nu-s f\cut pentru du[m\nie [i pentru ur\… P`n\ atunci n-am ur`t niciodat\ pe nimeni. La sta]ia urm\toare. Dar p`n\ atunci cei doi vor fi b\tu]i [i poate chiar vor muri.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 384 384 ALBERT CAMUS CARNETE 385 V. americanii s`nt ni[te mecanici at`t de prodigio[i numai pentru c\ se tem de oboseal\ [i de suferin]\: din lene. `ntreaga lume `l aprob\. Durerea mea (moartea tat\lui s\u [i a mamei sale). fericirea mea (dragostea ei) nu au un sens dec`t dac\ trebuie s\ m\ duc [i eu acolo“. cu at`t prime[te mai mult. * 1 Lou Andreas Salomé. solda]ii `i pun s\ coboare.

s`nt la cap\t – [i singur\tatea mea se revars\ de at`tea umbre [i opere care-mi apar]in numai mie. * Roman. am `ncercat s\ reunesc. – {i pe urm\ nu ]i-am mai cer[it dec`t aten]ia.“ * Anticii [i clasicii feminizau natura. asta nu-i adev\rat `n general. „Nu. * Libertatea sexual\ ne-a adus cel pu]in asta: c\ acum s`nt posibile castitatea [i superioritatea voin]ei. mare sau mic. nu vrea s\ reg\seasc\ firul. p`n\ ce-i sf`[ie. Abia pe urm\ va trebui s\ judeca]i nu ceea ce am. simte nevoia s\ spun\ sau s\ scrie c\ geniul este `ntotdeauna fluierat de contemporanii s\i. . `nfocate sau vis\toare. Pictorii no[tri o virilizeaz\. s-a trecut prin toate. De scris Capricii (à la Goya). * Iguape. categoric. dar nu reu[e[te s\ continue. dispre]uitor. * G. [i tu `nsu]i dezl\n]uit sau circumspect.“ * Pies\. Vizitatorul ia piatra. Dar este l\muritoare nevoia asta la scriitor. ci [i pu]in noroc. cu excep]ia muncitorului? El a fost r\nit de moarte. s\ pl\te[ti cu persoana ta“. Omul nu iese din ea dec`t pentru ni[te clipe. dar asta e legea crea]iei: s\ faci ceva cu ce ai la dispozi]ie. Vine s\ lucreze la Paris. ci ceea ce am f\cut. * „Nu exist\ psihologie `n art\. Ora[ul. femeile re]inute sau libere.“ * Idem: „Este dreptul fiec\rui om s\ fie judecat [i caracterizat `n func]ie de cea mai bun\ influen]\ a sa. pe aripile clamorii. st\p`nirea de sine aproape `ntotdeauna posibil\.“ „Poate. Se intra `n ea. abia acum nu mai poate fi vorba de dragoste `ntre noi. Dic]ionar perpetuu (pentru Cronici). `]i trebuie nu numai o energie neclintit\ [i o tensiune ne`ntrerupt\. apoi se `ntoarce `n insula sa. doar uneori [i adesea din `nt`mplare. * ~i executa cu propria sa m`n\: „Trebuie. * Celor c`torva oameni care mi-au `ng\duit s\ admir. disperat. piatra se pr\v\lesc.carnete_Camus. * ~n str\fundurile mele. ca s\ p\streze un argument [i s\-[i men]in\ intact resentimentul.“ * Ca s\ r\m`i om `n lumea de azi. ]i-am cer[it ani `n [ir dragostea. triumf\tor sau incapabil de dorin]\. Ast\zi. Un b\rbat la cap\tul din fa]\ al bacului. Nu am ob]inut-o nici pe una. `n Exilul [i `mp\r\]ia. {i totu[i ce doresc eu cel mai profund ast\zi este o moarte t\cut\. am ref\cut toate etapele epocii. * Emerson. N-a fost niciodat\ vorba de a[a ceva. D. Nu mai exist\ mister. sub biciul r\zboaielor [i al revolu]iilor. B\rbatul. Natural. Toate experien]ele. Libertatea spiritului este acum aproape complet\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 386 386 ALBERT CAMUS CARNETE 387 Fiecare scriitor. Ea intr\ `n ochii no[tri. Din str\fundul fiin]ei mele. * Proiect. 1848: „Cum de-am reu[it ca progresul ma[inismului s\ serveasc\ tuturor. nici pe cealalt\. care s\-i lase `mp\ca]i pe cei pe care-i iubesc. spunea el. * P`n\ [i moartea `mi va fi controversat\. ~ncarc\ piatra `ntr-o barc\ lung\ [i urc\ pe fluviu spre p\durea virgin\ `n care dispare1. Mai t`rziu (`ncep`nd din 1939). le port cea mai mare recuno[tin]\ din via]a mea.“ „~nseamn\ c\ s`nte]i lipsit de ea. singur\tatea spaniol\. procesiunea. * 1 Not\ pentru „Piatra care cre[te“. nici refulare. dar dep\[e[te biserica [i merge spre fluviu. este `ntrerupt `n scrierea romanului s\u de o scen\ pe care i-o face nevast\-sa. De fapt. – trufa[. Dar `n pas caden]at.

* Ibsen. v\ dau pe u[\ afar\. ci un confort [i o amor]ire. – Noi s`ntem memoria lui. spune corul. fraza r\suna din nou `n mine [i am izbucnit `n lacrimi. * Medeea – interpretat\ de compania Teatrului Antic. „Ce nenorocire pentru omul f\r\ cetate. Actul al III-lea la el acas\.). pe prima pagin\ a ziarului ghiftui]ilor. care mi-era necunoscut [i care totu[i `mi face r\u ast\-sear\.R. (~mp\rat [i Galilean)1. Citesc `n Littré: „Tenebrion“: 1) Prieten al tenebrelor intelectuale. [i inima mi s-a str`ns de multe ori `n fa]a dec\derii extreme care a atins secolul. * 28 februarie 1952. Capodoper\ – nu-l v\d la fel de mare dec`t pe de Falla.2. ca acela care-[i reg\se[te `n fine patria. Dar o alt\ parte din mine a vrut s\-[i asume dec\derea [i lupta comun\… * Comedie despre pres\ – A nuan]a? Dac\ mai g\sesc `n vocabularul dumneavoastr\ un cuv`nt ca acesta. r\sfoind distrat o carte agreabil\. Secretarului de redac]ie idealist: – Ziarul dumneavoastr\ nu se vede. Niciodat\ n-am putut pierde. a[ muri cu un sentiment `ngrozitor. Scen\ cu cititorul. Sf`r[it. ale mele s`nt sentimenele. nici `n cele mai grele momente de lipsuri. ridic\ `ntrebarea: cum s\ `mpaci voin]a [i morala. Ve]i c\uta deci s\ spune]i c\ este vorba de idei. – Un ziar e f\cut s\ se citeasc\. gustul onoarei. – Cine-l cite[te de la vecinul s\u nu-l cump\r\. – Se cite[te. Adev\rata demen]\ arde pe piscul unei nesf`r[ite lucidit\]i. Amuzant. O secund\ mai t`rziu. de Ibsen. dar vorbe[te despre el.“ „O. al III-lea Reich. Be]iv\nia sufletului [i a trupului nu este o demen]\. venise momentul c`nd `ncrederea sa `n via]\ sl\bea“. 3 ~n limba francez\: poè tes maudits (n. Dar ve]i scrie cu fiecare ocazie c\ s`ntem poporul cel mai inteligent de pe p\m`nt. pe de alta. * Polemic\ `mpotriva O. Ea nu e revolu]ionar\ dec`t dac\ este adev\rat\. Revista presei: cel care-l expune pe Hristos la vedere. * Nemesis. Descoperirea Braziliei. face]i s\ nu fiu f\r\ cetate“. Progresistul prieten al lag\relor etc. am citit f\r\ s\ clipesc: „La fel ca `n cazul multor suflete p\tima[e. Eu s`nt f\r\ cetate.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 388 388 ALBERT CAMUS CARNETE 389 ~ntr-o sear\. Cuvintele acestea s`nt ale mele. Dup\ Olimpul [i Calvarul. a lui Villa-Lobos – o dat\ cu el revine grandoarea `n muzic\. * 1 ~mp\rat [i Galilean. (Criticului dramatic) Acest autor nu are prieteni aici. 2 Omul revoltat. dragostea [i libertatea. a mea este credin]a. . A doua zi va scrie articolul care va dezv\lui totul. Sentimentul c\ am ajutat [i c\ ajut mul]i oameni – [i c\ mie totu[i nu-mi vine nimeni `n ajutor… Nu s`nt m`ndru de mine. dar de la distan]\. Nu pot auzi acest limbaj f\r\ s\ pl`ng. Publicul nu mai admite inteligen]a dec`t `n cuprinsul unor fraze idioate. * O parte din mine a dispre]uit f\r\ m\sur\ epoca asta. * Presa nu este adev\rat\ pentru c\ e revolu]ionar\. 2) Gen de coleoptere dintre care o specie. `n stare larvar\. Trebuie s\ poat\ fi citit pe exemplarul vecinului din metrou. simpla b\nuial\ de inteligen]\ este suficient\ ca s\ nimiceasc\ un om. Publicul nu are memorie. Este ridicarea `n mas\ a tenebrionilor.carnete_Camus. red. Ascetic. ast\zi.“ Se mai nume[te [i g\rg\ri]\. * Dac\ ar fi s\ mor `n seara asta. ~n Fran]a. * Poe]ii no[tri blestema]i3 au dou\ legi: maledic]iunea [i intriga. – Nu. tr\ie[te `n f\in\. pe de o parte.

Dar adev\rul trece `naintea eficacit\]ii. Dar de a mea vreau s\ mor“. Nu vor ceda acest rol nim\nui – iar cine pretinde s\ se revolte altfel va fi excomunicat. 69: „Via]a“ `n roman. `[i pompeaz\ de acolo hrana. Mai `nt`i cu cel care practic\ la maximum generozitatea [i loialitatea – [i pe care decen]a `l `mpiedic\ s\ uzeze de toate avantajele sale. Nietzsche. ca artist [i ca om. speriindu-se brusc. Iat\-i pe campionii no[tri. Trebuie s\ o definim pe aceasta din urm\ `nainte de a ne preocupa de primul. * Bacantele1. * 1 Omul revoltat. Maquet Avansez cu acela[i pas. Penteus ar trebui s\ spun\: „N-am nevoie de lipsa voastr\ de m\sur\. a[teapt\. pare-mi-se. ca s\ mearg\ s\-[i ofere serviciile acestui negustor de `ndat\ ce oamenii liberi vor fi p\r\sit locul2. La ce ar folosi s\ fim milioane dac\ „biserica“ noastr\ ar avea drept prim comandament: Vei min]i? Asta nu `nseamn\ c`tu[i de pu]in c\ eficacitatea nu ar avea sens.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 390 390 ALBERT CAMUS CARNETE 391 Iubirea `ntru Dumnezeu este aparent singura pe care o suport\m din moment ce vrem `ntotdeauna s\ fim iubi]i `n ciuda noastr\. prima scatoalc\ a poli]istului de serviciu `i va pune `n genunchi! * Fragment de scrisoare despre O. Este o problem\ care vine dup\ aceea. Asta-i tot. pe blestema]ii no[tri retra[i sub cortul confortabil al maledic]iunii [i care nu ies de acolo dec`t pentru intrigi. Are un sens secund. ca s\ mai `ndulceasc\ efectul. * O anumit\ ras\ de oameni [tie cu cine poate s\-[i fac\ de cap. Dar ea trebuie s\ fie rezolvat\… Cre[tinii au `nceput prin a fi doisprezece – marxi[tii doi. * Cf. 2 Aluzie la Combat. zidul de nezdruncinat care se ridic\ `n fa]a servitu]ii `n cre[tere. `noat\ prost.R1 S`ntem destul de pu]ini. Romain Rolland. `mi scrie iar ca s\ m\ implore s\ nu fac publice scrisoarea lui [i mica lui tr\dare. cu acela[i con]inut… Voi [ti atunci dac\ s`nt un artist veritabil. prime[te o scrisoare care refuz\ din pur\ generozitate s\-l confrunte cu patronul s\u [i. voca]iei mele… Viitoarele mele c\r]i nu vor ocoli problemele momentului. * Ei s`nt revolta. [i se r\sp`ndesc f\r\ s\ fac\ nimic. Dar a[ vrea ca ele s\ [i le supun\. de altfel. `mi scrie c\ nu trebuie s\ cred prea mult ce spune acel b\tr`n poet. Idem: „Este greu s\ iube[ti o femeie [i s\ nu faci nimic bun“. [i. Aiurea. tr\ind din v`n\toarea [i eforturile celuilalt. p. `l prime[te [i. me[tere[te un eseu `n care se `ntristeaz\ de faptul c\ morali[tii ca mine vor sf`r[i `ntr-o zi prin a deveni poli]i[ti. care a comentat Bacantele lui Euripide `n Na[terea tragediei. Via]a lui Tolstoi. compune un articol `n care m\ insult\ [i despre care `mi va fi scris. m`ndria. ~n ce punct ne afl\m.carnete_Camus. . `n pofida furtunii care se apropie. Altul `n momentul chiar c`nd `l sus]ine [i aplaud\ pe vechiul s\u prieten `mpotriva mea. Altfel spus. 1 Proiect de pies\ intitulat\ ceva mai jos Bacanta. * Dup\ Melville. visez la o crea]ie mai liber\. Supravie]uirea adev\rului nu este o problem\ mai pu]in important\ dec`t adev\rul `nsu[i. Este o `ncredere pe care o acord. creat prin sacrificiul [i munca a sute de oameni. {i asta nu-i ceva preconceput. pe[tii remoras. f\r\ s\ piard\ o clip\. Altul vine pe urm\ s\-mi solicite un mic serviciu. care se teme s\ nu fie prost judecat fiindc\ a reprezentat mult timp o editur\ care a abuzat de `ncrederea mea. a[adar? Unul a[teapt\ s\ vad\ ziarul cel mai cinstit pe care s\-l fi cunoscut vremurile astea. Cufund\ apoi un soi de tub p`n\ `n stomacul unui rechin. * Scrisoare lui A. A[a s`nt [i moravurile pariziene. Iar altul. De aceea singura lor [ans\ de a `nainta const\ `n a se ag\]a de spinarea unui pe[te mare. cu umilin]\. mai degrab\ dec`t s\ se supun\ lor. odat\ `napoiat acas\. Camus se apropie `nc\ o dat\ de Ei s`nt cei care ne vor garanta libertatea [i care anun]\ c\ vor ]ine zdrav\n `n m`n\ stindardul. ca acest ziar s\ treac\ `n m`inile unui financiar veros. din M\rile Sudului. cere s\ se explice `n fa]a mea. spun eu.

II – Cine poate face s\ tac\ ]ipetele demen]ei? I – Cel care cunoa[te demen]a [i o ]ine supus\. iar el va ucide pentru mine. fiecare alerga `n rada de la Falere ca s\ fac\ o baie purificatoare.. Dionysos II [i bacantele celebreaz\ sacrificiul. La Eleusis nu erau ini]ia]i uciga[ii (Nero nu a `ndr\znit) sau cei „a c\ror voce nu este just\“.) Penteu sf`[iat `n buc\]i. zeu viril. – Nu e[ti violent? (~l love[te. iar inteligen]a mea. dac\ ai avea m\car idee despre ce ascunde el. s\ m\ iubeasc\ pentru ceea ce s`nt [i 1 Camus a `mplinit 40 de ani la 7 noiembrie 1953. sclav. niciodat\. virtuos! (izbucne[te `n r`s) la drept vorbind. cel pu]in ca toat\ dragostea asta nefolosit\ s\ `nsufle]easc\ [i s\ fac\ s\ str\luceasc\ o oper\ pentru care nu mai am putere `n acest moment1.) Un poet Un preot: Preotule. {i fie ca ea s\ te ucid\ doar pe tine!“ Intr\ Dionysos II. deghizat `n sceptic diletant (Silen?): „S\ m\ bucur. c`nd r\suna strig\tul : „Ini]ia]ii `n mare!“. dar nu este demn s\ m\ adore dec`t cel care a dovedit c\ nu va ceda niciodat\ `n fa]a desfr`ului sufletului [i al trupului. „Cetatea trebuie ap\rat\. 2 Pe 16 Boedromion.“ „Ea nu trebuie s\ sacrifice dragostea. un strig\t personificat. s\-mi `ntind\ m`na. mistii!“2 Ca s\ treac\ `n infern. Totul tace. a fost trimis `n jurul lumii de zei]\ ca s\-i `nve]e pe oameni agricultura. Ascult\. Bacanta: Vrea s\ se duc\ acolo. A doua zi a misterelor: „~n mare. s\ vin\ `n ajutorul meu. Zeu negru. Nihili[ti. S\ dea Dumnezeu. Intervine Dionysos I [i le impune t\cerea. Pentru tine singur. Trei zei la Eleusis: Iahos. `n sf`r[it. * La patruzeci de ani consim]i la anihilarea unei p\r]i din tine. Acum ai dreptul la nebunie. ~nt`iul Dionysos `l va reconstitui pe Penteu4: „Uite-l pe Dumnezeul t\u. Urme la Evanghelistul Luca: „Las\ mor]ii s\-i `ngroape pe mor]i [i tu du-te s\ anun]i `mp\r\]ia lui Dumnezeu“. 1 Dionysos [i Iahos: dou\ nume care desemneaz\ acela[i zeu.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 392 392 ALBERT CAMUS CARNETE 393 Bacanta. Sens: moartea nu e dureroas\. – Nu le-ai luat? – Ba da. – Nu ai r`vnit la o femeie? – Ba da. Via]a p\m`nteasc\ este o moarte. pe Kore. Idem: Un om ca mine. fiecare cer`nd de la dorin]a celuilalt s\-i `nlocuiasc\ dorin]a proprie. El care ucide at`t de bine [i eu care ra]ionez at`t de bine… Vom face minuni. s\ m\ bucur!“ ~nceput: b\tr`nii alearg\ la bacante. vorb\rie. Cel pe care-l refuz\ Penteus. ca s\ m\ distrug\. cer`ndu-[i partea lor f\r\ `ncetare. Sau… „Dar a[teapt\ s\ adoarm\ to]i. Triptolem. Agave.“ Dionysos I [i Penteu: Cine e[ti tu ca s\ afi[ezi at`ta virtute? – Eu nu am virtute. Dionysos trebuie s\ v`sleasc\ singur. * …To]i [i toate peste mine. Zeus. poate orice. a[ vrea s\ fiu. Eu. ~n]elepciunea se deschide acum `n fa]a ta. `n fa]a falsului zeu care m\ preced\ `ntotdeauna. Penteu se opune. . Triptolem3. conduse de propria sa mam\. Un filosof (Oare ucide? Cum ucide? Se ucide bine etc. f\r\ ca niciodat\. av`nd toate puterile.1 2) Asiaticul decadent: vin [i voluptate. – Ah! Ard de dorin]a s\ o cunosc. Doi Dionysos: 1) Zeu al p\m`ntului. ce vei face cu aceia? Un negustor. Dar m\ sc`rbesc c`inii \[tia care alearg\ unii dup\ al]ii. r\pit\ de Hades. destul\ dorin]\… ca s-o siluiesc pe femeia celui mai bun prieten. Iahos este [i strig\tul violent de bucurie scos `n timpul bacanalelor. Ea nu trebuie sacrificat\ dragostei. v\carul ce a ajutat-o pe Demetra c`nd `[i c\uta fiica.. dar s`ngele meu arde. ~n singur\tate. urmat de Dionysos I. – Uite-o: ]i-ai cucerit acum dreptul la nebunie…“ Penteu [i bacanta url\ f\r\ `ntrerupere `n timp ce cade cortina.carnete_Camus. Am destul\ m`nie ca s\-i lovesc pe zei `n fa]\. moartea este eliberare. Iahos. Eu `i voi `mprumuta ra]ionamentul meu. Demetra (mama). 3 Iahos este fiul Demetrei [i al fratelui ei. 4 Penteu a fost sf`[iat `n buc\]i de bacante.

S\r\cia „regal\“ este o idee care se reg\se[te `n Exilul [i `mp\r\]ia. Dar to]i s`ntem a[a un pic. Notele care urmeaz\ se refer\ aproape toate la preg\tirea culegerii de nuvele Exilul [i `mp\r\]ia. * Roman. Corturile negre ale nomazilor. * 1 ~n decembrie 1952. mi-a[ dori aceea[i via]\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 394 394 ALBERT CAMUS CARNETE 395 ca s\ r\m`n ceea ce s`nt. C`inii neobosi]i ai nop]ii. despre Malraux. Laghouat i-a inspirat decorul din Femeia adulter\. 2 Regiune din Sahara acoperit\ de dune (n. Ei `mi socotesc energia f\r\ limite [i cred c\ ar trebui s\ le-o `mpart. – Din ad`ncul orizontului… M\ [i a[tept s\ v\d ap\r`nd ni[te animale fabuloase [i s\ g\sesc acolo. ~n el mai d\inuia doar capacitatea de a suferi din cauza ei tot ceea ce `n iubire este priva]iune sau lips\. cu ma[ina. devine roz. * Ei bine. Nuvel\ care s-ar petrece `n ziua cea mai lung\ a anului. „Nu mai avea puterea s\ o iubeasc\. `n pofida nenorocirilor ei extreme». devine verde. ci s\ nu iube[ti. Mai `nt`i trebuie s\ i se refac\ s`ngele. [i fascina]ia asta… * Doamna V. tr. Adev\rata disperare nu duce niciodat\ dec`t la m`hnire [i iner]ie. insuficiente globule ro[ii. Cea mai mare nenorocire nu este s\ nu fii iubit. T\cerea [i singur\tatea. * Solsti]iul de var\. «Voi accepta s\ mor ast\zi (la treizeci de ani) fiindc\ am avut destule bucurii. care pleac\ `n Japonia: „Se duce acolo numai ca s\ aib\ de unde s\ se `ntoarc\“. Roiuri de copii veseli care se `nv`rtesc asemenea unor dervi[i micu]i [i r`d ar\t`ndu-[i to]i din]ii. Pe p\m`ntul uscat [i tare – [i eu – care nu posed nimic [i nu voi putea niciodat\ s\ posed ceva.R. ~ns\ e o minciun\ s\ i se promit\ altceva. C`t despre bucurie. asem\n\tor cu ei. * Boghari-Djelfa1 – micul erg2. {i pe urm\ ajungi `ntr-o pia]\. aceasta murise. Pruden]\ `n fa]a formulelor. * ~mp\r]it `ntre o fiin]\ care refuz\ total moartea [i o fiin]\ care o accept\ total. dar nu lumineaz\. `n timp ce apusul devine ro[u. ca s\-i fac s\ tr\iasc\.carnete_Camus. iat\-v\ t`rfe ca [i ceilal]i! * Cine nu d\ nimic nu are nimic.“ Idem: „Se putea crede c\ ea era toat\ doar nesupunere [i era adev\rat c\ acea fiin]\ `ncununat\ de fl\c\ri ardea ca `ns\[i revolta. ba chiar unele m`nc`ndu-le pe celelalte. S\r\cia extrem\ [i uscat\ – dar aici regal\. Laghouat [i `n fa]a colinei st`ncoase acoperite de foi `ndoite de silex – imensa `ntindere – noaptea care vine ca o umbr\ neagr\ din ad`ncul orizontului.).“ * Nu-i cred pe cei care spun c\ se cufund\ `n pl\cere din disperare. Ele s`nt uneori ca tunetul: izbesc. . Reforme. Poate c\ acum e momentul s\ vorbesc despre de[ertul `n care am g\sit aceea[i evadare. teritoriile din sudul algerian. Ea nu mai e capabil\ s\ poarte un r\zboi. Ea nu-i mai putea da dec`t suferin]a. * Prea multe globule albe. nici s\ declan[eze o revolu]ie. ~n oaz\. Fran]a e asemenea unui bolnav de leucemie. mai simplu. zidurile de noroi deasupra c\rora str\lucesc fructele de aur. * Stil. da. Camus a vizitat singur. o t\cere nu mai pu]in fabuloas\. Dar ea era mai ales acceptarea. * Naivitatea intelectualului din 1950 care crede c\ trebuie s\ se `mb\]o[eze ca s\ devin\ m\re]. Dar mi-am pus toate for]ele `n pasiunea istovitoare de a crea [i `n rest s`nt cel mai dezarmat [i cel mai nevolnic dintre to]i. {i dac\ ar trebui s\ renasc.

1 Note pentru Piatra care cre[te. * Moartea portarului. ~n t\cere nu se mai aude dec`t vuietul fluviului. c`nd te duci s\-]i iei coresponden]a. L`ng\ ea. b\rbatul extraordinar prin inteligen]a [i bl`nde]ea lui. ultimul loc dintre ultimele. unul din francezii no[tri. Deportat. adulmecat [i curv\s\rit. 2 Denumire brazilian\ a unei p\s\ri asem\n\toare cu [oimul. pe care-l po]i vedea de dou\ ori pe zi. `n cartierul vilelor. este `ntins mortul.“ „Tocmai voiam s\-l rog s\ schimbe conducta de gaz. – Bine. Nu-i nimic de f\cut. ca s\-i fac\ loc. Ai timp.carnete_Camus. La `ntoarcere. – Ah! E[ti bogat! – Nu. {i pe urm\ vine un moment c`nd nu mai po]i. [i el prizonier. * Pies\ despre ~ntoarcere [i Adev\r Scena I – So]ia [i prietena `l a[teapt\. So]ia lui e bolnav\. {i pentru c\ am min]it. Ai s\ g\se[ti o ma[in\. nu prea. scumpule. Un gropar ne d\ fiec\ruia o garoaf\ pe care o vom arunca apoi peste frumosul indiferent. Cheam\. tr. * Nuvel\ `ntr-o zi cumplit de c\lduroas\. – Aici s`ntem ultimii. pe un p\tu] pliant. cerul `[i picura ultimele lumini. „Iat\. din America de Nord [i de Sud. „C`nd te g`nde[ti c\ acum trei zile beam cu el un diabolo1 cu ment\. Am adulmecat [i curv\s\rit. deschise ciocul. la Paris. Mi-e ru[ine. |sta e drumul spre Djelfa. O alt\ lume din care m\ sim]eam expulzat. Sose[te b\rbatul [i explic\ el `nsu[i crima sa. – {i de asta ]i-e ru[ine. f\r\ s\ scoat\ un cuv`nt. Scena a II-a – El revine [i `n fa]a prietenei `i dezv\luie so]iei c\ prima i-a fost amant\. – De asta. care se hr\ne[te cu resturi [i cadavre (n. de ment\ (n. tr. Ai s-o opre[ti. – Nu e nici o deosebire. coco[elule. Pista asta. * 1 Amestec de limonad\ cu un sirop. S`nt deporta]i [i so]ia [i copiii. Ace[tia mor. B\[tina[ii se str`ng. culcat\ `ntr-un pat mare. se afl\ jandarmeria [i trenul.). cazul meu e excep]ional: s`nt nevinovat“. cum sose[te. dimpotriv\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 396 396 ALBERT CAMUS CARNETE 397 Florile deasupra zidurilor `nalte. * La Buchenwald. ~i spune: Am `nv\]at asta acolo – nu ucizi `n acela[i loc unde umile[ti. 3 Oaspetele. – Nu. .“ La cimitir s`ntem patru. E mai curat. „La revedere. cere s\ vorbeasc\ aparte cu func]ionarul. `[i plesni de dou\ ori de corp aripile pline de praf. `n camera unic\. spune ea. – Una mic\. se `n\l]\ cu doi centimetri peste coama acoperi[ului [i rec\zu ca s\ adoarm\ aproape imediat. * Una c`te una stelele c\deau `n mare. am tr\it `ntotdeauna ca un om bogat. O pas\re urubu2 `ncepu s\ sfor\ie. Doar vecinii urmeaz\ convoiul. * Roman. la Alger. La Djelfa. Dar chiar [i fiind foarte s\rac. care-l primise: „Vede]i. `[i consacr\ via]a c\ut\rii uciga[ilor… ~l `mpinge `ntr-o `nc\pere. * La sf`r[it poart\ piatra `n coliba cea mai mizer\. Poftim telefonul. Idem: Nu te po]i `mpiedica. * Nuvel\ Podi[urile ~nalte3. de exemplu. Nuvel\ Brazilia1.). `ncepu ostentativ s\ se preg\teasc\ s\ zboare. * – Europa… C`inii! – {i eu s`nt un c`ine. dumneavoastr\. Ce mare e! C`t era de mare…“ Co[ciugul a fost trecut „c`[“ [i gata! Dup\ mort.

le spunea cer[etorilor s\raci `mpu]i]i. ni[te gheizere de p\s\ri cenu[ii [i negre au urcat `n cerul de un albastru intangibil. v\z`nd-o cum se abandoneaz\. Pe coasta Pacificului. Ea nu r\spunde. la sf`r[it. Dup\ aceea i-ar fi spus: „De ce m-ai p\r\sit?“ Nu era s\-l l\s\m s\ continue. Dup\-amiaz\. p`n\ [i asta. …Iat\-l.carnete_Camus. 5) Intelectualul [i temnicerul. Pe Pacific. Ce moarte este mai solitar\ totu[i dec`t a celui care dispare. cu bra]ele `n cruce“. * Nuvel\: Cei mu]i Ni[te muncitori se `ntorc la uzin\ (dog\rie) dup\ e[uarea unei greve. El `l a[teapt\ pe urm\torul misionar [i `l ucide cu ur\. „Oaspetele“ (Podi[urile `nalte [i condamnatul). Departe. dar dau tot ce au oaspetelui. Micu]a mut\. Tac. detun\tura zguduie `ntinderea vast\. scuip pe ea. El `i pune `ntreb\ri. C`nd l-au ]intuit. o. Tat\l nostru carele e[ti `n… Cum s\ fii vreodat\ iertat. cu bra]ele pe mas\. porne[te `n direc]ia mortului. cu nasul `n pietre. Ce mai terci! Ce mai terci! {i pe urm\. A c\zut. `n acela[i moment. cu capul pironit. dac\ min]im.“ * O `ntreag\ nuvel\ dintr-o singur\ mi[care violent\. Culegerea a fost completat\ cu „Cei mu]i“. „Cu bra]ele `n cruce. „P`n\ [i asta. 6) Un spirit confuz – misionarul progresist se duce s\-i civilizeze pe s\lbaticii care `i taie urechile [i limba [i-l reduc la sclavie. Le punea piedic\ orbilor. B\rbatul care t\cea din ajun spune doar: – S`nt `nc\ regi? – Da. „Piatra care cre[te“ (Iguape). * Roman. dar `l prive[te. Dar dac\ s`nt r\u. Ziua la atelier. ~n de[ert.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 398 398 ALBERT CAMUS CARNETE 399 str\bate Podi[urile ~nalte. Ea moare. E singur\ `ntr-un soi de caban\. Trebuie s\ fii r\u. A fost pironit de-un zid. Un spirit confuz1. `nchis `n minciunile [i crimele sale? * Anti-Europa. nu era s\-l l\s\m s\ se a[eze la mas\. `n Chile. `n trap m\runt. ca [i cea despre nebunie au fost abandonate. 7) Nuvel\ despre nebunie. mincino[ilor. Dragostea lor t\cut\ `n fa]a m\rii. cu stomacul prad\ arsurilor. Pe urm\ nu mai picteaz\. `nainte de a muri – sau s\ accep]i s\ mori f\r\ s\ fi fost vreodat\ iertat. Trebuie a[adar s\ spui adev\rul cel pu]in o dat\. cu craniul f\cut terci. Ai s\ g\se[ti la distan]\ de o zi de mers primele p\[uni [i pe nomazi. exista un cui `n spatele capului s\u [i a p\truns. o. ne-am `n]eles. Te vor primi. * 1 Cinci dintre aceste [apte nuvele se reg\sesc `n Exilul [i `mp\r\]ia: „Femeia adulter\“. „Renegatul sau un spirit confuz“ (Un spirit confuz). asta am descoperit. Maistrul `l anun]\ pe un muncitor. a[teapt\. Femeia adulter\. Bun\tatea lor. „Jonas sau artistul la lucru“. {i mi-au trebuit ani lungi p`n\ s\ `n]eleg 1 Renegatul sau un spirit confuz. prietenia coco[ului negru. Dar. S`nt s\raci [i pr\p\di]i. s\ treac\ la m\rturisiri… Ura. „O. „Mult timp crezusem. Ei s`nt `nc\ regi. N-a [tiut s\-i spun\ c\ e `ns\rcinat\. Ura m\ duce cu g`ndul la o pastil\ de ment\ `n gura `nghe]at\. nu mai s`nt sclav. 2) Iguape – c\ldura uman\. Acum s`nt fericit. 4) Artistul care se retrage (titlu: Jonas). El alearg\ cu ea `n bra]e. Nuvela despre intelectual [i temnicer. mincinosule. i-au t\iat limba. Acesta nu vorbe[te. mincino[ilor! ~l cunosc eu bine. La sf`r[it e crucificat. E mut\. trebuie s\ fii r\u. c\ eram complici `n dorin]\. . am urlat eu. Cel care tocmai a fost omor`t e un drept. O feti]\ de 15 ani `l urm\re[te pretutindeni din ochi. un [acal adulmec\ v`ntul [i. * Nuvele cu titlul: Nuvelele exilului1: 1) Laghouat.“ Morala era salvat\. ca `ntr-al meu acum. Imediat dup\ `ncetarea lucrului. hemiplegia patronului. iar cel\lalt nu [tie c\ este ceva de iertat. Eu s`nt sclav. dar ghemuit. [i p\m`ntul se cutremur\. Iat\-l. Cu m`inile pe genunchi. foarte departe. 3) Podi[urile ~nalte [i condamnatul. spune Pierre. pl`nge.

Dar s`nt o parte din acest univers [i atitudinea cea mai curajoas\ este s\ accept acest lucru [i totodat\ tragedia. A[ da uneori totul de pe lume ca s\ nu mai fiu legat prin nimic de universul oamenilor. * Oamenii `nva]\ `ncetul cu `ncetul s\ tr\iasc\. ci de la martorii cazului care se erijeaz\ `n judec\tori voluntari. nu pierdea nici cea mai mic\ ocazie c`nd ea p\rea neatent\.“ Citeaz\ pe Montesquieu: „Dac\ oamenii ar fi `ntru totul virtuo[i. ci pentru a o atrage cu el la ad\- postul condi]iei comune [i pentru a o face s\ mai tr\iasc\ l`ng\ el. Citeaz\ pe Balzac: „Geniul seam\n\ cu toat\ lumea [i nimeni nu `i seam\n\“. o scoate seara la restaurant [i o posed\ `n timpul nop]ii. Dar `n acest caz le tr\im prin procur\. „Nu-i tr\dezi cu adev\rat dec`t pe cei pe care-i iube[ti. de altfel false. la povara insuportabil\ a acestei lumi de care am `nceput totu[i s\ m\ bucur at`t de mult. voi numi „steaua mea“. dar de ast\ dat\ pe p\m`ntul pustiu [i lipsit de dragoste. .qxd 12/12/02 4:31 PM Page 400 400 ALBERT CAMUS CARNETE 401 c\ ea. `[i d\ seama c`t de na]ionalist a devenit dup\ ciuda pe care o resimte c`nd vede un c`ine vagabond urm`ndu-l vesel pe un soldat neam]. pe plajele Braziliei. nu este niciodat\ complice dec`t `n dragoste. ~]i trebuie timp. dar din vina mea.“ „Nu de la oamenii pe care-i nedrept\]im avem cele mai multe necazuri. 1952. D. * G. * Roman. {i i-o repro[a atunci. `nc\rcate de vuietul valurilor. {i `n tot acest timp ri[ti s\-l r\ne[ti. face 1500 de km. care consideram via]a at`t de fireasc\.“ * Tragedia nu e c\ e[ti singur. `n lips\ de o expresie mai bun\. * Roman. Iar eu. „Tocmai din cauza imensei nedrept\]i pe care i-o f\cea. nu mai cred `n ea. * S\ scriu o punere `n scen\ pentru Don Juan de Molière. Tradi]ia [i contemporanii no[tri ne fac despre ele rapoarte f\r\ de sf`r[it. nu pentru c\ putea s\ spere c\ [i-ar u[ura vreodat\ vina. 1 Derriè re cinq barreaux. Dar ast\zi. * Vrem s\ tr\im sentimentele `nainte de a le resim]i. Acum nu-mi mai place dec`t `n largul oceanului. am `nceput `ncetul cu `ncetul s\ nu mai [tiu s\ tr\iesc p`n\ `n momentul c`nd fiecare dintre ac]iunile [i g`ndurile mele s-au ad\ugat la suferin]a sau la indispozi]ia celorlal]i sau a mea. ca [i majoritatea femeilor. Sub ocupa]ie. dac\ nu chiar lipsit\ de iubire.“ * ~ntotdeauna mi-a pl\cut s\ privesc marea de pe plaj\. Gallimard. Un om care nu poate ur`. * Roman. {i le uz\m `nainte de a le fi resim]it. * Sachs (Dup\ cinci gratii)1: „Se poate tr\i perfect f\r\ catolicism: eu nu pot s\ tr\iesc deloc f\r\ a m\ g`ndi la Hristos. * Pies\. am `n]eles din nou c\ nu exist\ pentru mine bucurie mai mare dec`t s\ calc pe un nisip virgin `n `nt`mpinarea unei lumini sonore. {i apoi pe plajele pustii ale tinere]ii mele s-au `nmul]it azi chio[curile. acolo unde existen]a ]\rmurilor pare improbabil\.carnete_Camus. Pe urm\ telefoneaz\ brusc. * De acum `nainte `ntr-adev\r singur. Diferen]\ de ritmuri `ntre fiin]e [i de asemenea diferen]\ de ritmuri la una [i aceea[i persoan\. {tim c\ ele exist\. Dar `ntr-o zi. se pierde `n preludiul unei seduc]ii. E greu s\-i ghice[ti susceptibilitatea sub gentile]ea sa extrem\. ei nu ar avea prieteni“.“ * M-a salvat `ntotdeauna de toate descuraj\rile faptul c\ n-am `ncetat niciodat\ s\ cred `n ceea ce. ci c\ nu po]i fi singur.“ „Avem moartea pe care o merit\m.

masonic [i protestant. Cuplul Z. * Cum [chiop\ta. Cre[tinismul este interior. Adev\ratul echilibru al moralei se afl\ la limit\. cei care ne iubesc. * Temps modernes1. Rivarol. Unul trupesc [i altul sufletesc. Parisul e o jungl\. * Chiar propune drept deviz\: Libertate. din 12-18 septembrie 1952. `[i punea de obicei p\l\ria `ntr-o parte. despre X. Camus s\ fie oare un Duhamel al genera]iei sale?“ Carrefour era un s\pt\m`nal de dreapta. [i `ntr-o foarte mare m\sur\. * Criticul rus Rasumnik `n leg\tur\ cu piesa lui Maiakovski. Doar exigen]a poate restr`nge exigen]a. nimeni dec`t aceia dintre prietenii no[tri care ne-au v\zut `n acea secund\ a d\ruirii. ce bine e s\ te afli printre prieteni. articolul lui Camus [i r\spunsurile lui Sartre [i Jeanson. Fraternitate. Un act. * Parveni]i ai spiritului revolu]ionar proasp\t `mbog\]i]i [i farisei ai justi]iei. * Secol al senin\t\]ii. natura uman\. `n secolul al XVIII-lea. at`t de r\sp`ndit. omul [i spiritul. care con]ine „Scrisoarea c\tre directorul revistei Temps Modernes“. `n leg\tur\ cu Omul revoltat. Polemic\ cu T. `ncepe mi[carea invers\. pe care i-l d\ Dumnezeu la na[terea sa spiritual\ [i `n func]ie de faptele 1 Polemica cu revista Temps Modernes. Dorin]\ de martiriu. iar Rivarol de extrem\ dreapta. Moare [i re`nvie `n noi. Acest secol al pericolului extrem este [i cel al celei mai `nalte senin\t\]i. Inegalitate. Sose[te Y. Nu scap\ dec`t cei care reu[esc s\ ias\ din via]\. Ea nu pretindea nimic altceva dec`t s\ nu moar\. * Infernul este paradisul plus moartea. * Vaucluse. De aceea s\ te `mpaci cu epoca nu `nseamn\ ast\zi nimic altceva dec`t s\ te `mpaci cu moartea. .“ * Duhoborii2. Cuplul Z. 1 Este vorba de revista lui Jean-Paul Sartre. A[! Atunci cine? Nimeni. X. A[adar. cel mai bun prieten al lui X. „Ah! spune Y. * Cine va depune m\rturie pentru noi? Operele noastre. la familia Z. * Cuplu. Orice cre[tin are dou\ nume. `n leg\tur\ cu X. * Septembrie ’52. a atins punctul culminant `n num\rul din august 1952. Sartre se r\scoal\. Ei admit p\catul [i refuz\ iertarea.carnete_Camus. socialismul istoric [i cre[tinismul istoric se `nt`lnesc“. 2 Sect\ care s-a `ntemeiat `n Rusia.. Virtu]ile sale dezvoltate de X.1. face caz de unele reticen]e ale lui Y. X. Se vorbe[te de Y. c`nd inima se d\ruia total altcuiva. Acelea[i virtu]i denun]ate treptat drept defecte de X.. Lumina serii devine fin\ [i aurit\ ca o licoare [i vine s\ dizolve alene acele cristale dureroase care r\nesc uneori inima. iar animalele-i s\lbatice s`nt jalnice. ~n Arts. Pericolul catastrofei. * Progresul st\rii materiale `mbun\t\]e[te mai mult dec`t e necesar. sub influen]e occidentale de tip quaker. se confund\ cu viitorul marcat de moarte al oric\rei condi]ii. * Infernul este aici s\ tr\ie[ti.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 402 402 ALBERT CAMUS CARNETE 403 * Haite de c`ini aduna]i `n cet\]i [i roz`nd idei. iar eu strigam c\tre via]\. Carrefour. Sartre. semnaleaz\ o p\rere favorabil\ a lui Y. Misterul Buf: „~n viitor. se gr\be[te s\-l `mbr\]i[eze. neloial. Dar dincolo de aceast\ m\sur\..M. X. * Cel mai bun prieten. `i d\uneaz\. Atacuri de la revistele Arts. Dar iubirea e t\cere: fiecare om moare necunoscut. care e `n `nt`rziere. o dat\ cu bog\]ia. un articol al lui Jacques Peuchmaurd are drept titlu: „Dup\ André Breton.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 404

404

ALBERT CAMUS

CARNETE

405

sale. Ultimul nume nu este cunoscut de nimeni pe p\m`nt: va fi cunoscut `n eternitate. Fratele nostru nu a murit, fratele nostru e doar schimbat. * Duhoborii. ~n rus\, cei care lupt\ prin spirit. * Proprietatea este uciderea. * Moral\ practic\ S\ nu faci niciodat\ apel la tribunale. S\ dai bani sau s\-i pierzi. S\ nu-i fructifici niciodat\, nici s\-i cau]i, nici s\-i reclami. Titlu: Mic tratat de moral\ practic\ – sau (ca s\ provoc) de aristocra]ie cotidian\. * Polemic\ T.M.1 – {mecherii. Singura lor scuz\ este teribila noastr\ epoc\. Ceva `n ei, p`n\ la urm\, aspir\ la servitute. Au visat s\ mearg\ spre ea pe un drum nobil, plin de medita]ii. Dar nu exist\ cale regal\ spre servitute. Exist\ `n[el\ciunea, insulta, denun]area fratelui. Dup\ care, pilda celor treizeci de argin]i. * Apa lin\ de la Oran. Lumin\ african\: lacom\ flac\r\ ce arde inima. Eram prea t`n\r. * Uneori, t`rziu, `n acele nop]i de s\rb\toare, c`nd alcoolul, dansul, violenta del\sare a fiec\ruia duceau foarte iute la un soi de oboseal\ fericit\, mi se p\rea, cel pu]in pentru o secund\, c`nd oboseala era extrem\, c\ `n]eleg `n fine secretul fiin]elor [i c\ a[ fi capabil `ntr-o zi s\-l exprim. Dar oboseala disp\rea [i, o dat\ cu ea, secretul. * Brunetière pleda deja ca [i Sartre pentru un teatru de situa]ii opus teatrului de caractere. Copeau tran[a atunci chestiunea printr-o fraz\: „Situa]ia valoreaz\ c`t valoreaz\ caracterele“.
1 Temps Modernes.

Idem: Copeau despre „meserie“, despre piesa „bine f\cut\“. A nu se confunda „re]et\“ [i „meserie“. Cf. Discurs despre poemul dramatic de Corneille. * Orice societate, [i mai ales societatea literar\, urm\re[te s\-i ru[ineze pe membrii ei de virtu]ile lor extreme. „Iubirea de cel Clèves, romantic\. `ndep\rtat“1 * `n commedia dell’arte. Prin]esa de

* Roman. „Nu pe ea o detesta el `n acele zile. Nu exista nimic `n ea care s\ poat\ fi detestat [i aproape tot ca s\ fie iubit\. Pe el `nsu[i se detesta `n ea – [i propria sa insuficien]\, s\r\cia sa, neputin]a sa de a iubi ceea ce hot\r`se s\ fie, de a tr\i `n ceea ce [tia c\ este demn, [i `n ea, [i `n el…“ * Rasa care are probleme b\ne[ti [i nepl\ceri suflete[ti. * „R\t\cirea de a iubi `n diverse locuri este la fel de monstruoas\ ca [i nedreptatea pentru spirit.“ (Pascal) * Idem: „Dragostea [i ra]iunea nu s`nt dec`t acela[i lucru“. * Cer[etoarei care tot deranja, patroana restaurantului, ar\t`nd spre cei care m`ncau langust\, `i spuse: „Pune-te `n locul dumnealor“1. * Roman. Mama bolnav\. El se arunc\ atunci la pieptul acelei femei infirme [i pl`nge str`ns lipit de ea. De ani de zile nu se mai abandonase astfel `n fa]a cuiva – nu ceruse ocrotire de la nimeni. C`teva fiin]e se abandonaser\ astfel `n fa]a lui. Dar `n ceea ce-l
1 ~n limba francez\: l’amour du lointain (n. red.). 2 Publicat, printre alte c`teva note inspirate din actualitate, `n revista Démenti, Liège,

15 octombrie 1953.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 406

406

ALBERT CAMUS

CARNETE

407

privea, nu [tiuse niciodat\ s\ consimt\ la o astfel de abandonare. {i alegea `n loc `ns\[i sl\biciunea [i nenorocirea. * Pies\: Lespinasse Elisa.1 Actul I: 1) Elisa [i d’Alembert (ea `i vorbe[te de dragostea ei pentru Gonzalve). 2) Elisa [i Guibert (dragoste fulger\toare). 3) Declara]ia lui Guibert c\tre Elisa (pe un ton rece). 4) Se anun]\ `ntoarcerea lui Gonzalve. 5) Gonzalve [i Elisa. Actul II: 1) D’Alembert [i Gonzalve. 2) Elisa [i Gonzalve (prime[te scrisoare [i trebuie s\ plece – scen\ de desp\r]ire). 3) D’Alembert [i Elisa. 4) Guibert [i Elisa. Ea cedeaz\ dragostei care `nvinge: „Nu mai ai minte? – Crezi cu adev\rat?“ Ea se `ntoarce, `l aude cum alearg\ spre ea [i cade `n bra]ele lui. Actul III: Dragoste sf`[iat\: Moartea lui Gonzalve. Ea este `n bra]ele lui Guibert, d’Alembert intr\ cu scrisoarea: „A murit“. Ea cite[te [i ]ip\: „{tii ce-mi spune? C\ e fericit s\ moar\ convins de dragostea mea“. Scen\ Guibert [i Elisa: „Ah! Acum te iubesc“, spune ea. Actul IV: Dragoste bazat\ pe ne`n]elegere. Ea vrea s\ fie iubit\ de Guibert la fel ca de Gonzalve. Nu m\ iube[ti. C\s\toria lui Guibert. Actul V: D’Alembert [i Guibert. Bolnav. Interdic]ie de a o vedea. Ea e deformat\. ~i m\rturise[te dragostea sa pentru Elisa. D’Alembert: „Vii prea t`rziu. A[a fac cei care nu-s capabili s\ iubeasc\. Pasiunea lor extrem\ const\ `n a iubi f\r\ obiect `n momentul c`nd acest lucru devine inutil“.
1 Se recunoa[te, `n acest proiect de pies\, via]a lui Julie de Lespinasse. Un b\rbat, Mora,

Ultima scen\: Moartea Elisei. „Nu-i a[a c\ [i el merita s\ fie iubit? – Da, Elisa. Dar tu meritai s\ fii iubit\ a[a cum ai fost. – Oare am fost iubit\? Am fost `ntr-adev\r?“ Intr\ Guibert. „Gonzalve!“ spune ea. Sau o s\ mor f\r\ ca el s\ m\ fi iertat. Cine, Guibert? Nu. Guibert m-a f\cut s\ cunosc dragostea `n care ai ceva de iertat. Dar cel\lalt nu [tia, n-a [tiut niciodat\. Cum ar fi putut s\ m\ ierte? * C`nd mama `[i `ntorcea privirea de la mine, n-am putut niciodat\ s\ m\ uit la ea f\r\ s\-mi fie ochii `n lacrimi. * R: Se `nsoar\ cu o femeie care a avut un amant (logodnicul ei). Ea i-o m\rturise[te cinstit. El spune c\ o iube[te [i c\ nu conteaz\. Gelozie retrospectiv\. Nop]i de interog\ri, de `ntreb\ri. A doua zi dup\ c\s\torie, cump\r\ bilete s\ se duc\ `n ora[ul unde locuie[te fostul logodnic, ca s\-i „`nsemne mutra“ (lame de ras `nfipte `ntr-un dop). Tot a[a, ani `n [ir. Compune scrisori injurioase (doamna X. doamnei A.). Pe urm\ o for]eaz\ s\-i cear\ unei prietene s\ se culce cu el. „S`nt lezat“, spune el, pe urm\ o for]eaz\ s\-i cear\ acela[i serviciu surorii ei etc. (`i interzice s\ se duc\ `n locurile unde a copil\rit [i unde l-a cunoscut pe X.) etc. etc. P`n\ ce ea ajunge `n pragul nebuniei. * Poezii despre dorul de Algeria. * Aceast\ prim\ diminea]\, mai cur`nd umed\ dec`t ploioas\, transformase trotuarele Marsiliei `n trotuare pariziene [i doar mul]imea pestri]\ mai amintea c\ aici `ncepea alt\ lume. Dar deodat\ se ive[te pia]a de flori de pe Canebière1. Galantarele de abia rezist\ sub abunden]a florilor de decembrie, cu perle de ap\ pe ele, grase, sclipitoare. Anemone, g\lbenele, narcise, gladiole… *
1 Bulevardul principal din Marsilia, care coboar\ p`n\ la port (n. tr.).

moare din dragoste pentru ea, care va muri din dragoste pentru Guilbert, autorul unui Eseu general de tactic\, `n timp ce d’Alembert, `n culise, r\m`ne ve[nicul amorez sfios.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 408

408

ALBERT CAMUS

CARNETE

409

Pe mare. Marea sub lun\, `ntinderile ei silen]ioase. Da, aici m\ simt `n stare s\ mor lini[tit, aici pot s\ spun: „Eram slab, am f\cut totu[i tot ce am putut“. * Tipasa. S\ rev\d `nsemn\rile. * De la Laghouat la Gardhaïa. Daïa-urile [i copacii lor fantomatici. Chebka-urile chinuite. Regat al pietrelor care ard peste zi [i `nghea]\ noaptea – [i care supuse la aceste presiuni teribile sf`r[esc prin a se pulveriza `n nisip. P`n\ [i cimitirul din Laghouat este acoperit de bulg\ri de [ist, iar mor]ii se amestec\ `ntre ei sub `nv\lm\[eala pietrelor. P`n\ [i acele brazde sub]iri care se v\d c`teodat\ `n de[ert [i nu se caut\ dec`t o anume piatr\ bun\ pentru construc]ii. C`nd cineva ar\ `n ]ara asta, o face numai ca s\ recolteze pietre. P\m`ntul e at`t de pre]ios, `nc`t se r\zuie cele c`teva f\r`me acumulate `n ad`ncuri [i se transport\ cu co[urile precum sf`nta `mp\rt\[anie. Apa. P\m`nt r\zuit p`n\ la os, p`n\ la scheletul s\u [istos. Gardhaïa [i ora[ele sfinte cu br`ul lor de coline de culoare ocru, str\juite ele `nsele de ziduri ro[ii. * Ca acele pietre din de[ert, brusc `ngr\m\dite unele peste altele, abia deosebindu-se de alte mormane, [i care le arat\, celor pe care s\r\cia i-a `nv\]at, c\ile misterioase ce duc la ap\ sau la iarba uscat\. * Secet\ `n sud – [i asta `nseamn\ foamete – optzeci de mii de oi mor. O `ntreag\ popula]ie scurm\ p\m`ntul `n c\utare de r\d\cini. Buchenwald sub soare. * La Viena, porumbeii se cocoa]\ pe sp`nzur\tori. * ~n Fran]a, pentru fiecare meserie, e dinainte prev\zut\ propor]ia de str\ini. Astfel, `n minerit propor]ia cre[te `n raport cu ad`ncimea la care se munce[te. }ar\ de azil, dar se cer `n primul r`nd sclavi. * A.B. Lucifer deprimat de Oran. *

S\ nu uit – la Laghouat, impresie unic\ de for]\ [i invulnerabilitate. ~mp\cat cu moartea, deci invulnerabil. * Explicarea ororilor moderne prin fric\. Atom, procese sovietice etc. Tr\darea st`ngii intelectuale. * Fapte actuale1 – 10 medici francezi, dintre care jum\tate evrei, semneaz\, f\r\ alt\ informa]ie dec`t comunicatul guvernului de la Moscova, o declara]ie prin care aplaud\ arestarea confra]ilor lor sovietici dintre care 9/10 s`nt evrei. Spiritul [tiin]ific triumf\. Ceva mai t`rziu, acela[i guvern decreteaz\ nevinov\]ia acelor medici care `nc\ se mai afl\ `n `nchisoare. * De[ertul [i clepsidra. * Fapte actuale. Deputa]ii au refuzat s\ dea pentru locuin]e miliardele acordate produc\torilor de alcool. Dubl\ lovitur\: magherni]ele m\resc `n acela[i timp produc]ia de alcool. {ase sute de iacobini, campioni ai libert\]ii, `ngenunchea]i `n fa]a bistrourilor. * Umanism. Nu-mi place omenirea `n general. ~n primul r`nd, m\ simt solidar cu ea, ceea ce nu-i acela[i lucru. {i pe urm\ `mi plac c`]iva oameni, vii sau mor]i, pe care-i admir at`t de mult, `nc`t s`nt `ntotdeauna gelos sau anxios s\ men]in sau s\ ocrotesc la to]i ceilal]i ceea ce, `nt`mpl\tor, `ntr-o zi pe care nu o pot prevedea, i-a f\cut sau `i va face asem\n\tori cu cei dint`i. * Nebunia lui Fabre, administratorul Comediei Franceze2. Credea c\ numai lumea oglinzilor era adev\rat\. Restul era reflectare. *
1 Publicat `n Démenti. 2 Émile Fabre, 1869-1955.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 410

410

ALBERT CAMUS

CARNETE

411

Benjamin Constant, Jurnal intim1: „Exactitatea descrierilor materiale ale vie]ii `l atrage pe cel c\ruia totul i-a devenit de o indiferen]\ egal\“. Despre Faust de Goethe, judecat\ `mpov\r\toare p. 59: „…toate popoarele (ca [i anticii) care au posedat ceea ce d\ valoare vie]ii, gloria [i libertatea, au sim]it `n acela[i timp c\ trebuie s\ [tii s\ dispre]uie[ti via]a [i s\ renun]i la ea. Cei care ne ]in predici contra sinuciderii s`nt tocmai acei oameni ale c\ror opinii fac ca via]a s\ fie ceva de dispre]uit [i ceva mincinos, partizani ai sclaviei [i ai josniciei…“ „{i nu m\ cunosc dec`t pe mine care [tiu s\ simt pentru ceilal]i mai mult dec`t pentru mine `nsumi pentru c\ mila m\ urm\re[te…“ Cf. p. 81: „B\rba]ii care trec drept duri…“ „Literatura [i gloria perturb\ via]a duc`nd la manifestarea [i sus]inerea opiniilor.“ „Plimbare cu Simonde. Mi-a repro[at lipsa de interes pe care i-o ar\tam lui [i tuturor. De fapt, nimeni nu [tie… c\ nu s`nt `ntr-o situa]ie natural\, c\ leg\turile mele cu Biondetta m\ lipsesc de orice sentiment de a dispune liber de via]a mea…“ Cf. pp. 133-134: „Ambi]ia e mult mai pu]in interesat\ dec`t s-ar crede, fiindc\ pentru a tr\i `n lini[te trebuie s\-]i dai aproape tot at`ta osteneal\ ca [i pentru a guverna lumea.“ „Via]a mea fuge ca apa.“ „{i mai am `n plus un sim]\m`nt at`t de contrar despre scurtimea vie]ii, `nc`t nu pot s\-i acord suficient\ importan]\ ca s\ iau o hot\r`re ferm\, oricare ar fi ea.“ P. 201– Despre inutilitatea discu]iei cu litera]ii francezi: „Ar trebui `nceput prin a explica fiecare punct ca s\ discu]i o problem\: altfel nu `nt`lne[ti dec`t persoane care `]i repro[eaz\ ceea ce n-ai spus [i te ostene[ti degeaba… Trebuie s\ scriem [i nu s\ ne cert\m“. „Exist\ `n lipsa de religie ceva grosolan [i uzat care-mi repugn\.“ C`nd cineva este generos f\r\ afectare, chiar [i cei care se `mbog\]esc de pe urma generozit\]ii lui g\sesc c\ nu-[i face dec`t datoria.
1 Tocmai fusese publicat\ edi]ia integral\, `n 1952, la Gallimard.

Cf. p. 226: oric`t ]i-ai ascunde dispre]ul, el se ghice[te `ntotdeauna [i nu se iart\. P. 245 – Moartea doamnei Talma. …{i toate persoanele astea care se declar\ sensibile nu-mi folosesc ca tovar\[i de adversitate, nenorocire, moarte. …C`nd supor]i f\r\ s\ vrei o situa]ie pe care o dete[ti, cea mai mic\ accentuare a nepl\cerii `]i treze[te furia. Cf. 348: nenorocirea mea e c\ nu iubesc nimic [i asta face dure lucrurile cele mai simple. Sufletul meu tr\ie[te solitar. Nu iubesc dec`t `n lipsa recuno[tin]ei sau a milei. S\ nu facem r\u, dar s\ ne amintim c\ nu pot tr\i din ad`ncul inimii cu nimeni. * C`nd se apropie ast\zi de cauza poporului, Biserica nu d\ impresia c\ ar ceda milei, ci for]ei. * Roman. Ea nu credea `n dragoste [i, iubind-o, el se sim]ea ridicol c`nd `[i exprima dragostea. * Cada vez que considero Que me tengo de morir Tiendo la capa en el suelo Y no me harto de dormir1. * Pies\ despre albigenzi. * Mi se scrie: „~n seara vie]ii, vom fi judeca]i `n privin]a iubirii“. Atunci os`ndirea e sigur\. * Purta rochii caste [i totu[i corpul ei ardea. *
1 Copla spaniol\: „Ori de c`te ori socotesc/ C\ trebuie s\ mor/ ~mi `ntind mantia pe jos/ {i nu m\ mai satur de dormit“.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 412

412

ALBERT CAMUS

CARNETE

413

Socialismul, dup\ Zo[cenko1, va fi atunci c`nd vor cre[te violete pe asfalt. * Evreii tr\iesc din punct de vedere cultural de 4 000 de ani. Singurii. * Tolstoi scrie: Despre via]\ [i despre moarte. Merge mai departe [i decide c\ moartea nu exist\. Astfel c\ eseul lui se nume[te Despre via]\. Vezi jurnalul Tatianei Tolstoi2, p. 131: Povestea celor trei voluntari executa]i. * Tolstoi recunoa[te c\ primul sentiment pe care-l resim]i c`nd se apropie de casa ta un cer[etor e dezagreabil. Pleac\ de la o reprezenta]ie cu Siegfried profer`nd injurii. ~i detesta pe revolu]ionarii ignoran]i [i orgolio[i „care caut\ s\ transforme lumea f\r\ s\ [tie unde este adev\rata fericire“. * 15 februarie 1953 Drag\ P.B.3 Trec mai `nt`i peste scuzele pe care ]i le datorez pentru vineri. Nu era vorba de o conferin]\ despre Olanda, dar am fost obligat `n ultimul moment s\ dau autografe `n beneficiul acelor refugia]i. Exerci]iul acesta pe care-l f\ceam pentru prima oar\ mi s-a p\rut c\ nu-l puteam refuza [i am crezut c\-mi vei ierta acest incident nepl\cut. Dar chestiunea nu e asta, ea st\ `n raporturile pe care le socote[ti dificile. ~n acest punct, ceea ce am de spus se poate exprima simplu: dac\ ai fi cunoscut chiar un sfert din via]a mea [i din obliga]iile ei, n-ai mai fi scris nici un singur r`nd din scrisoarea dumitale. Dar nu ai cum s-o cuno[ti, iar eu nu pot [i nici nu trebuie s\ ]i-o explic. „Trufa[a singur\tate“ de care te pl`ngi, al\turi de mul]i al]ii care nu au to]i aceast\ calitate a dumitale, ar fi la urma urmei, dac\ ar exista, o binecuv`ntare pentru mine. Dar paradisul
1 Zo[cenko (1895-1962), prozator [i umorist sovietic persecutat de Stalin. 2 Jurnalul fiicei lui Tolstoi a ap\rut la Plon `n 1953. 3 Ciorn\ de scrisoare adresat\ jurnalistului Pierre Berger. A fost publicat\ pe 4 ianuarie 1962 `n s\pt\m`nalul Démocratie.

acesta `mi este atribuit pe nedrept. Adev\rul este c\ m\ t`rguiesc cu timpul [i cu oamenii pentru fiecare or\ de munc\, f\r\ s\ reu[esc, de cele mai multe ori. Nu m\ pl`ng. Via]a mea e a[a cum mi-am f\cut-o [i s`nt primul r\spunz\tor de risipirea [i ritmul ei. Dar c`nd primesc o scrisoare ca a dumitale, atunci, da, am chef s\ m\ pl`ng sau, m\car, s\ cer s\ nu fiu acuzat at`t de u[or. Ca s\ m\ ocup de tot mi-ar trebui ast\zi trei vie]i [i mai multe inimi. Nu am dec`t una, care poate fi judecat\ [i pe care o socotesc adesea de calitate medie. Nu am timpul material [i mai ales r\gazul interior s\ m\ v\d cu prietenii cum a[ vrea (`ntreab\-l pe Char, pe care-l iubesc ca pe un frate, de c`te ori pe lun\ ne vedem). Nu am timp s\ scriu pentru reviste, nici despre Jaspers, nici despre Tunisia, chiar pentru a combate un argument al lui Sartre. Crede-m\, dac\ vrei, c\ nu am nici timpul, nici r\gazul interior s\ fiu bolnav. C`nd m\ `mboln\vesc, via]a mea se r\stoarn\ complet [i timp de mai multe s\pt\m`ni s`nt `n `nt`rziere cu toate. Dar cu adev\rat grav este c\ nu mai am nici timpul, nici r\gazul interior s\-mi scriu c\r]ile [i-mi trebuie patru ani ca s\ scriu ceea ce, `n libertate, mi-ar fi luat unul sau doi. De c`]iva ani, de altfel, opera mea nu m-a eliberat, ci m-a aservit. Iar dac\ o continuu, e pentru c\ nu pot face altfel [i c\ o prefer `n locul oric\rui alt lucru, `n locul libert\]ii, al `n]elepciunii sau al adev\ratei fecundit\]i [i chiar, da, chiar `n locul prieteniei. ~ncerc, e drept, s\ m\ organizez, s\-mi dublez for]ele [i „prezen]a“ printr-un orar, o organizare a zilelor mele, o eficacitate crescut\. Sper s\ ajung la asta, `ntr-o zi. Pentru moment, nu reu[esc, fiecare scrisoare atrage dup\ sine alte trei, fiecare fiin]\ zece, fiecare carte o sut\ de scrisori [i dou\zeci de coresponden]i, `n timp ce via]a continu\, `n timp ce exist\ lucrul, cei pe care-i iubesc [i cei care au nevoie de mine. Via]a continu\ [i eu, `n unele dimine]i, obosit de zgomot, descurajat `n fa]a operei interminabile care trebuie continuate, bolnav de aceast\ nebunie a lumii care m\ asalteaz\ `nc\ de c`nd m\ trezesc, din ziar, sigur `n fine c\ nu voi prididi [i c\-i voi dezam\gi pe to]i, am doar chef s\ m\ a[ez [i s\ a[tept s\ vin\ seara. Am aceast\ dorin]\ [i uneori chiar `i cedez. Po]i `n]elege asta B.? Sigur, meri]i s\ fii stimat [i s\ ]i se vorbeasc\. Sigur prietenii dumitale s`nt mai buni dec`t ai mei (care nu s`nt chiar at`t de gr\m\tici cum crezi). De[i `mi imaginez greu ([i nu-i o simpl\ poz\) c\ stima mea poate `ntr-adev\r s\ conteze pentru cineva, este adev\rat c\ o ai pe a mea. Dar pentru ca stima

* S\ mai adaug la Starea de asediu. Efectivele s`nt complete. juisarea-fulger [i nu acea suit\ de acte repetate [i [lefuite. de punere `n scen\ [i de interpretare care vin din ignorarea acestui adev\r. * Pasifae dore[te taurul din castitate. volupt\]ile g`f`ite. se impacienteaz\ `n fa]a nout\]ii [i nu renun]\ la independen]\ dec`t `n momentul c`nd consim]i s\-l satisfaci pe deplin. Lipsit\ de alibiurile ra]iunii. vezi. Pentru moment. De vreme ce trebuie s\ fii culpabil. ]ipetele. caracterele `mpinse p`n\ la cap\t. – Pasifae (c`nd intr\ el): O. pl\cerile urm\rite ani `n [ir pentru `mplinirea unei fuziuni imposibile. dup\ ani de furie. care m\ condamn\ s\ decep]ionez. avem nevoie `ntr-adev\r de timp. e normal s\ fiu l\sat `n singur\tatea mea care. Am `nt`lnit multe fiin]e de calitate. au numai darul de a m\ `ntrista [i se adaug\ la toate motivele pe care le am ca s\ fug din ora[ul \sta [i de via]a pe care o duc aici. ~n]eleg c\ asta le este insuportabil celorlal]i. Iart\-m\ oricum c\ te-am dezam\git [i te rog s\ ai `ncredere `n g`ndurile mele fidele. Ac]iunea. omul `i prefer\ o inim\ c\ldu]\ [i o moral\. Spre marele teatru. refuz\ [i tace – care prosper\ `n obi[nuin]\. ~ntr-un fel. `naintea altor ani de nebunie senzual\. * Nemesis1. care necontenit decide singur s\ mearg\ `nainte. nu e chiar at`t de trufa[\ cum spui. Singur trebuie s\ decizi dac\ iube[ti [i singur trebuie s\ r\spunzi consecin]elor incalculabile ale dragostei adev\rate.“ * Sexul. care trebuie pl\tit pentru c\ m-am l\sat `ncol]it de existen]a asta. brusc. fatal\ celor f\r\ m\sur\“. Acestei aventuroase singur\t\]i. refuz`ndu-[i `n acest caz condi]ia. nu exist\ dragoste f\r\ culpabilitate personal\ [i absolut\. Cine. ar putea vreodat\ s\ consimt\ din ad`ncul inimii la tirania aceasta? Castitate. „zei]a m\surii. cel pu]in s\ nu fii singur. libertate! . Militant. * Despre teatru „Legile“ teatrului. R\spund `n orice caz f\r\ am\r\ciune am\r\ciunii dumitale. str\in. * Roman. de o `ndelung\ frecventare. „Imposibil anul acesta. nu e posibil. ea este greu de purtat. Vrea s\ se cru]e. Tema energiei. Se teme de el `nsu[i [i pentru el `nsu[i. * ~n dragoste. Se `nt`mpl\ ca dragostea s\ ucid\. Erori de concep]ie. Trebuie deci s\ continuu aceast\ stranie existen]\ [i trebuie s\ socotesc ceea ce `mi spui drept pre]ul. singuratic. Ac]iunea [i via]a `n operele mari. Dar nu este posibil s\ ai at`]ia prieteni [i asta-i nenorocirea mea. Ministerul sinuciderii. Dar a[a stau lucrurile [i dac\ nu pot fi iubit a[a. Iar prima sa grij\ este s\ caute o justificare care s\-i u[ureze pu]in povara culpabilit\]ii. Exist\ chiar o limit\ c`nd a iubi o fiin]\ echi1 Dup\ ciclul absurdului [i cel al revoltei. * Roman. valeaz\ cu a le ucide pe toate celelalte. straniu. dar f\r\ alt\ justificare dec`t ea `ns\[i. asta e [ansa vie]ii mele. Raporturile dintre stil [i conven]ia teatral\. Camus vorbea despre un ciclu consacrat mitului lui Nemesis. s\ nu renun]i la ceea ce ai deja. Teatrul `nseamn\ personajul. o.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 414 414 ALBERT CAMUS CARNETE 415 aceasta s\ se transforme `n prietenie activ\.carnete_Camus. Via]a. Taurul rapid [i `nfocat ca un zeu. mi-e insuportabil [i mie. Idem: hot\r\[te s\ lupte contra tenta]iei morale. care. C\ situa]iile valoreaz\ c`t valoreaz\ caracterele. Ceea ce reprezint\ el este propria juisare. Un la[ care se credea curajos. fiind c`t de c`t exigent. Astfel de scrisori. Completa]i o fi[\ pentru anul viitor. venind de la cineva ca dumneata. irezistibil deci [i care trebuie urmat orbe[te. [tiu asta. de[i asta e ceea ce doresc cel mai mult pe lume. {i e suficient\ o ocazie ca s\-[i dea seama de contrariu – [i trebuie s\-[i schimbe via]a. Dar aceast\ culpabilitate e solitar\. cam scump dup\ mine. puritate! * Martirii trebuie s\ aleag\ `ntre a fi uita]i sau a fi utiliza]i. Cedeaz\ voluntar `n fa]a instinctelor care s`nt puternice.

{i s`nt fericit s\ simt. {i chiar dac\ atunci n-ai f\cut dec`t s\ a[tep]i. ele n-au generat niciodat\ lips\ de m\sur\ dec`t `n ur\. `n plus. bolnav\. am impresia c\ am min]it toat\ via]a. Cel mai greu este s\ pui m`na pe un om [i mai ales s\ sim]i ostilitatea fizic\ a altui om. latura lor tip „lagun\ [i soare“. * Roman. Sully Prudhomme. c\ o ignor\m pe una din ele care este cea mai elevat\. * Pentru Nemesis. {i una.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 416 416 ALBERT CAMUS CARNETE 417 * Onoarea nu ]ine dec`t de un fir. * Nu am g\sit alt\ justificare vie]ii mele dec`t acest efort de crea]ie. * Unor b\rba]i le trebuie mai mult curaj ca s\ `nfrunte o simpl\ `nc\ierare pe strad\ dec`t s\ lupte `n linia `nt`i. [i acordul dumneavoastr\. Dar corpul `mb\tr`ne[te. [i cealalt\ p\[esc [i se `nal]\ `n acela[i ritm. * Exist\ oameni care sufer\ rigid [i al]ii care sufer\ suplu: acroba]ii. Paris. Mi-a trebuit mult timp ca s\ r\spund amabilei dumneavoastr\ scrisori. f\r\ intermediar. Peste un criminal. nebunia. * Ne suport\m gra]ie corpului – frumuse]ii. Dar acum trebuie s\ accept [i singur\tatea. trebuie s\ [tim c\ exist\ dou\ `n]elepciuni [i s\ ne prefacem. * Van Gogh `i admira pe Millet. acestea s`nt secrete [i riscuri. `[i scoate proteza dentar\ `nainte de a se duce `n sala de opera]ie. Tolstoi. e pentru c\ n-am putut niciodat\ s\ accept singur\tatea. * Dac\ am refuzat `ntotdeauna minciuna (inapt chiar c`nd m\ str\duiam s\ mint). care scriem pe `n]elesul tuturor. [i trebuie trecute sub t\cere sau cel mult doar sugerate. * Team\ de meseria [i de voca]ia mea. C`nd frumuse]ea se degradeaz\. 9 iulie ’53 Drag\ domnule. ~n ceea ce ne prive[te pe noi. atunci doar psihologiile r\m`n prezente – [i se `nfrunt\. * V. pentru unii. ~mi pl\cuse str\lucirea voalat\ a poemelor dumneavoastr\. Totu[i. infidel este neantul. e u[or. uneori. * O cravat\ curajoas\. ~n rest am e[uat. via]a mea nu va merita s\ fie m`ntuit\. Lipsa de m\sur\. {i dac\ asta nu m\ justific\. De fiecare dat\ c`nd cineva `mi spune c\ admir\ omul din mine. De aceea trebuie s\ li se predice o m\sur\ intransigent\. * S\ faci s\ pogoare harul divin peste o „`mbog\]it\ prin pia]a neagr\“ sau peste un rechin al afacerilor – asta. . Lipsa de m\sur\ `n dragoste. Fidel este abisul. * Dou\ erori vulgare: existen]a preced\ esen]a sau esen]a preced\ existen]a. da. virtuozii (instala]i ai) durerii.: „Dou\ valori exist\ pentru mine: tandre]ea [i gloria“. * Scrisoare de la Green. abisul. Dac\ se men]ine. C`t despre societ\]i. Dar ultimele s\pt\m`ni au trecut pentru mine ca v`ntul. V\ rog s\ primi]i toate ur\rile [i salut\rile mele cordiale. * Ca atunci c`nd dup\ o lung\ boal\ moare cineva pe care-l iube[ti. asta se `nt`mpl\ adesea printr-un noroc. Cei doi fii care `ntorc capul c`nd mama. Iat\ de ce poezia este hrana ve[nic\. Trebuie s\ i se `ncredin]eze p\strarea secretelor. e ca [i cum te-ai fi luptat tot timpul [i `ndelung. singura `ntr-adev\r de dorit. am fost mai mult dec`t sensibil la simpatia dumneavoastr\ [i la modul cum binevoi]i s\ mi-o exprima]i. Ei [tiu c\ a avut `ntotdeauna pudoarea de a nu m\rturisi c\ are din]i fal[i. ca deodat\ s\ survin\ `nfr`ngerea. reu[it\.carnete_Camus. este proprie doar sfin]ilor.

ca s\ nege tot. * Lope de Vega. stupiditate [i c\ adev\rul pe care-l iube[te totu[i mai mult dec`t orice pe lume este cumplit…“ Idem: 61. „Plictiseala m\ viziteaz\ foarte rar. Ea anun]\ `ntotdeauna o mare energie intelectual\. ceea ce-i face sentimentali este ura. Tolstoi se plaseaz\ singur pe panta cobor`[ului. Tolstoi `l provoac\ la duel pe Turgheniev. ’60. Rezultat: c\r]ile de joc. p. „~n timpul verii… atunci m\ g`ndesc tot mai mult la moarte [i `ntotdeauna cu o pl\cere nou\. obi[nuit\ a cur]ii imperiale: „Din fericire pentru dumneata [i pentru prietenul dumitale. Kafka etc. 3 mai ’59: „Cui `i fac bine? Pe cine iubesc? Pe nimeni. T. „S`nt fericit c\ o iubi]i pe so]ia mea. coresponden]\. Nu `l regret\. Unui prieten: „Nu z\bovi la Moscova. Rezultatul este c\ nu mai trebuie s\ men]ii `n tine o for]\ de re`nnoire amoroas\. * Nihilism.“ 78. De[i eu o iubesc mai pu]in dec`t `mi iubesc romanul. p. Vai! Cf. 71. 72. Mici c`rcota[i nivelatori.). nesim]ind nimic [i care le las\ altora – partid sau [ef – grija de a sim]i pentru ei. nici c\in]\ pentru mine `nsumi. Ast\zi se moare mai pu]in. 320: pe curba a c\rei culme ar fi Pu[kin.“ La 50 de ani va mai afirma c\ nu trebuie citite ziarele (p. de cinci sau de [ase ori v\duv. ci o remu[care rece…“ Idem. coresponden]\. S\-]i `nchei via]a f\r\ s-o respec]i este ceva dureros.“ 73. 396: contra progresului. de fapt. fiindc\ l-a[ fi omor`t“. dup\ moartea fratelui s\u: „{i am `nv\]at dup\ treizeci [i doi de ani de experien]\ c\. „Tr\iesc ca un animal. dar o `nt`mpin cu bucurie. 405). `l „invidiaz\ mai degrab\“. 72. de adaptare nesf`r[it\. Care se g`ndesc la tot. ~nt`lnirea cu Sophie Bers: „Iubesc cum n-am crezut niciodat\ c\ se poate iubi. Insomniac. Cel care este intransigent `n privin]a drepturilor sale este singurul care posed\ for]a datoriei. Perchezi]ie la Tolstoi: Un colonel `i cite[te jurnalul intim. „F\r\ religie nu se poate tr\i [i totu[i nu putem avea credin]\. p. 62. 285: concep]ia lui Andrei Bolkonski `n R\zboi [i pace. ]iganii. ca s\ treze[ti alt\ for]\. t`n\r. 65. omul `[i d\ seama foarte precis c\ totul nu e dec`t minciun\. `n timp ce aici subiectivitatea e plin\ de suferin]\ f\r\ s\ se mai simt\ via]a“ (de aplicat la Rilke. Idem: 62. Lui Strahov: „P\r\si]i activitatea depravant\ a jurnali[tilor“. nu eram acolo. * Dac\ grija fa]\ de datorie scade. „Mi-e indiferent s\ [tiu cine-i asupre[te pe polonezi. Am s\ m\ omor dac\ o s\ continue a[a…“ 65. ceea ce-i face melancolici [i `nduio[a]i. Indiferen]a sa fa]\ de politic\ – necontenit\ [i `nc\p\]`nat\. Nu am nici lacrimi. situa]ia noastr\ e `ngrozitoare… Ajuns la cel mai `nalt grad de dezvoltare. 1879) Fratele lui Tolstoi: „~i lipseau cusururile necesare ca s\ fie un mare scriitor“ (dup\ Turgheniev). 77. Cf. datoriile etc.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 418 418 ALBERT CAMUS CARNETE 419 * Tolstoi. 366: despre de[ert [i via]a primitiv\. Cf. ci dimpotriv\ s-o stingi. care `i prezint\ scuze. e totu[i so]ia mea.“ (Tolstoi despre Tolstoi. „merge s\-[i caute fericirea“ la Sankt-Petersburg. Nimic `n fond nu e mai ne`ndur\tor dec`t un om maltratat pe nedrept [i care se simte convins de nevinov\]ia sa“. 17 oct.“ 69. R\spunsul Alexandrei ca s\-l potoleasc\: „Fie-]i mil\. e pentru c\ exist\ tot mai pu]ine drepturi. Se roag\ zilnic Providen]ei s\-i acorde „pacea `n munc\“. Dou\ primejdii: jurnalismul [i conversa]ia“. 76. La moartea unui prieten. 70. cert\re]i. ~i scrie contesei Alexandra Tolstoi. . Idem. * Ceea ce prefer\ ei. ~l descoper\ pe Schopenhauer cu admira]ie. Despre o nuvel\ a lui Turgheniev care nu-i place: „Latura personal\ [i subiectiv\ nu este bun\ dec`t c`nd e plin\ de via]\ [i de pasiune. 65.“ Cf.carnete_Camus. [ti]i. S\ calculezi astfel pentru fiecare oper\ suma de ur\ [i suma de iubire pe care le con]ine – [i atunci r\m`i consternat `n fa]a epocii. p.

* De la Columb. senzualitatea [i oboseala de a tr\i“. S\ citesc acea pagin\ minunat\ a lui Tolstoi despre artist (Ce trebuie s\ facem? 378-9 [i Romain Rolland. La fel. care tinde s\ m\reasc\ tot timpul cantitatea de obiecte [i s\ le scad\ mereu calitatea. Cu sim]urile ascu]ite – cer un singur lucru [i-l cer cu umilin]\. * Virtutea nu e demn\ de ur\. a[a cum se poate ea contracta `ntr-o editur\. `nainte de orice. iar via]a sa de adult va pretinde aceast\ protec]ie fiin]elor – `n timp ce fiin]ele nu ofer\ dec`t ocazia riscului [i a libert\]ii. preocuparea lor constant\ e s\ `mpiedice scriitorul s\ scrie. * Don Giovanni. Sau mai degrab\ sentin]a.“ * Faust. grecii au f\cut s\ ias\ speran]a dup\ toate celelalte. ~n literatur\. sinteza calit\]ii [i a cantit\]ii. * Ferrero3: „S\ culegi `n fine de pe arborele vie]ii acel mic fruct delicios [i de acum `nainte at`t de rar care. `n Fran]a. cea a spa]iului [i a cantit\]ii. „sentimentele societ\]ii noastre actuale se rezum\ la trei: orgoliul. * Naturalul. Ritul – Pandora2 [i sf`r[itul epocii de aur. prin viteza de fabricare. pp. * Ferrero. se afirm\ `ntotdeauna `mpotriva a ceva. * Artistul [i timpul s\u. Moartea regelui. O civiliza]ie ca a noastr\. * Roman.“ * Talentul. * Ferrero. O ]ineam `n les\. civiliza]ia orizontal\.M: ura fa]\ de scriitori. Dar nu exist\ sentin]\. cineva fream\t\ `n str\fundurile mele. nu le poate profera. Contradic]ia lumii ma[inii: creeaz\ abunden]a. `n „Vara la Alger“ (Nunta). Endimion1. Cf. D. C`nd ai terminat s\-l ascul]i.. dar care nu se poate ab]ine s\ nu o fac\…“ Spre deosebire de aceasta. de[i [tiu c\ e ceva exorbitant: s\ fiu citit cu aten]ie. p. insuportabil\. {i a[a [i este. * Titlu: Ura fa]\ de art\. ca r\ul cel mai cumplit dintre toate“. este de a fi ve[nic acuzat. Dar discursurile despre virtute s`nt. O culme a artelor. nu `nflore[te dec`t o singur\ dat\: repausul f\r\ remu[care. .“ „Adulterul este o acuza]ie fa]\ de cel sau fa]\ de cea care a fost tr\dat(\). * Concentrat. Sf`r[itul istoriei despre care vorbesc oamenii no[tri progresi[ti este orgia. Admirabile scrisori despre remu[care (R. se poate citi: „Din cutia Pandorei `n care mi[unau relele omenirii. Nici o voce din lume. trebuie s\ sf`r[easc\ printr-o orgie enorm\ [i brutal\. Gelozie. [i a mea mai pu]in ca oricare alta. 3 Guglielmo Ferrero (1871-1943). M\sura. ai f\cut `nconjurul lumii [i al fiin]elor. Les Deux Révolutions françaises 1789-1796 (La Baconnière. * Hegel. „Vegheam s\ nu-mi las imagina]ia s\ se r\t\ceasc\. 113): „artistul… este cel care ar fi fericit s\ nu g`ndeasc\ [i s\ nu exprime ceea ce are pe suflet. 1 Faust [i Endimion s`nt dou\ imagini ale mitului eternei tinere]i.R. desigur. ori de c`te ori se treze[te cineva s\ vorbeasc\ despre onestitatea mea (declara]ia lui Jules Roy).qxd 12/12/02 4:31 PM Page 420 420 ALBERT CAMUS CARNETE 421 * ~ntregul lor efort este s\ te descurajeze s\ fii. 1951). [i are nevoie de s\r\cie ca s\ prospere. 189-190). bun\oar\. Columb ucide civiliza]ia mediteranean\. `nlocuie[te civiliza]ia vertical\ a calit\]ii. * Prea mult\ protec]ie pentru inima copilului. de-a lungul multor ani.carnete_Camus. 2 Deja.

A[ vrea s\ se g`ndeasc\ ceva mai mult s\ fac\ mari oameni.“ * Tocqueville (Despre democra]ie `n America): „S-ar spune c\ suveranii timpului nostru nu caut\ dec`t s\ fac\ lucruri mari cu oamenii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 422 422 ALBERT CAMUS CARNETE 423 * ~n lipsa tradi]iei. Trebuie s\ m\ descurc singur [i s\ mor singur. estetica [i morala lui Platon [i Aristotel. El nu va fi fost dec`t un moment al adev\rului universal“.“ (Coresponden]\1) Napoleon care st`rne[te revolu]ia copilului s\u natural: despotismul. * Ferrero: „~ntr-o zi sau alta va izbucni actul de voin]\ ajuns la limit\“. resemneaz\-te. Iart\-mi. Mi-am p\strat deci gre[elile. a[ g\si `n moarte m`ntuirea pe care n-am putut-o avea `n via]\. Molière… Apoi descoperirea Americii. artistul are iluzia c\-[i creeaz\ propria regul\. 1951). am r\mas vinovat. Dac\ inima ta nu [i-ar mai aminti dec`t de iubirea pe care mi-o poart\. raporturi bazate pe minciun\. * Roman. p. ma[ina. vol. Cf. I. Ultimele nu s`nt cele mai pu]in durabile. Poate trebuie s\ pl\tim asta prin sterilitate. Am a[teptat ani `n [ir s\-mi ier]i gre[elile [i s\ m\ accep]i a[a cum eram. * Ferrero. Dar dac\ principiul este `nc\lcat. iart\-m\ din toat\ inima. Racine. Revolu]ia Francez\. Nu ai f\cut-o. Corres- pondance d’Alexis de Tocqueville et de Jean-Jacques Ampè re (Gallimard. * Ferrero. `n fa]a nebuniei produc]iei. apoi. Vocea etern\ care `i strig\ artistului: „Creeaz\ opere de art\ [i nu face estetic\. Dreptul roman. Pascal. descoper\ adev\ruri noi [i nu face teoria cunoa[terii. Tocqueville. Dar p`n\ la urm\ era nevoie de asta pentru a hr\ni imensele [i fl\m`ndele mul]imi care r\t\cesc sau vegeteaz\ pe glob (de verificat indicele de cre[tere a rasei omene[ti din secolul al XIII-lea `ncoace). Nu te-am iubit destul [i nu m-ai iubit destul ca s\-]i pot da socoteal\ acum la sf`r[it. ac]ioneaz\ [i nu te preocupa s\ verifici dac\ istoria s-a `n[elat sau nu“. Se aplic\ la Sartre [i la progresi[ti. era produc]iei. la por]ile lui Hercule. Atlanticul.carnete_Camus. Las\-m\. pe Galileo. este frumuse]ea infinit\ strecur`ndu-se `n spiritul uman `ngust [i lu`nd acolo o form\ provizorie. . 354: for]a Societ\]ii este limitat\. tragedia [i sculptura Greciei. Ea a ob]inut. De asta am nevoie cel mai mult..“ * Idem. Fran]a care a avut `ndr\zneala [i geniul s\ fac\ aceast\ prodigioas\ Revolu]ie Francez\ este `n acela[i timp ]ara care a cedat cel mai pu]in. * ~ntre]inem cu anumite fiin]e raporturi bazate pe adev\r. [i ast\zi trebuie s\ m\ `mpac singur cu gre[elile astea. Cu altele. dup\ T. Iat\-l devenit Dumnezeu. `n general. * Anteu `ngropat la poalele capului Spartel. „Ce le lipse[te acestora ca s\ r\m`n\ liberi? Ce anume? Tocmai dorin]a de a fi. arta Evului Mediu italienesc [i arta roman\. „Nu am ce c\uta l`ng\ tine. Fr`na natural\ a despotismului. Idem: „Crede `n principiul pe care `l afirmi [i nu-l abandona. pe coasta atlantic\ a Marocului actual. din nelini[te. 1 Correspondance d’Alexis de Tocqueville et de Pierre-Paul Royer-Collard. r\ul pe care ]i l-am f\cut. este aristocra]ia. este priva]iunea care ani `n [ir m-a `mpiedicat s\ tr\iesc. Ideea general\: regalitatea este cea care a creat instrumentul Revolu]iei: centralismul. Vechiul Regim [i Revolu]ia Francez\. prin zdrobirea aristocra]iei [i a libert\]ilor provinciale. epopeea.“ „Rusia este elementul fundamental al despotismului pe lume. Acele spirite „care par s\ fac\ din gustul servitu]ii un soi de ingredient al virtu]ii“. {i dac\ po]i. doar prin efectul concentr\rii [i al disciplinei.

* „Unirea a trei persoane legate `ntre ele printr-o bl`nd\ conformitate de tendin]e. pe care l-a v\zut. [i nu m\ tem s\ afirm c\ nivelul comun al inimilor [i al spiritelor nu va `nceta niciodat\ s\ scad\ at`t timp c`t egalitatea [i despotismul vor fi unite. s`nt cet\]enii importan]i [i mai ales un mare popor. Cf.carnete_Camus. ea a fost dobor`t\ [i dezr\d\cinat\. Triunghiul e `n dezechilibru pe careul acesta. . mai m`ndru `n doctrinele Revolu]iei. * Nu putem tr\i tot ce scriem. certuri s`ngeroase `n leg\tur\ cu un tub gol de aspirin\. 1 Kaliaiev. Pentru c\ cel ce nu iube[te pe fratele s\u. * Iarna se opre[te la El Kantara unde `ncepe vara ve[nic\.“ S\ citesc Marele de[ert de Daumas. `n agonie. `n timp ce abandonau tot ce era mai liber. bl`nde. Victoria. `ndr\znesc s\ o spun. La Valdemosa pesc\ru[ii pierdu]i `n ce]uri care se izbesc de ferestrele m\n\stirii. * La azilul din Broadmoor. Victoria. c\ proprietatea p\m`ntului apar]ine `n ultim\ instan]\ statului. Dup\ Fromentin. de fapt.“ E nevoie de dou\ femei. rafinate. Munte negru [i roz. `n ele se pot `nt`lni calit\]i private. ~l felicit\ pe Tallberg care a c`ntat o nocturn\ deform`nd-o ca de obicei: „Dar de cine era?“ Risipitor [i generos.1 * Sf`ntul Ioan: „Dac\ zice cineva: «iubesc pe Dumnezeu. p. Noaptea vine aici ca un le[in. o pancart\: „Huidui]i“. se mai [i f\leau c\ s`nt fideli spiritului ei prin faptul c\ erau necredincio[i. p. Dar pe dou\ careuri. pe Dumnezeu. a fost propagat\ de Ludovic al XIV-lea `n edictele sale.“ „Societ\]ile democratice care nu s`nt libere pot s\ fie bogate. * Dup\ Montherlant. unde s`nt reeduca]i criminalii nebuni. negustori cinsti]i [i proprietari foarte stimabili… dar ceea ce nu se va vedea niciodat\. este mincinos. iar pe fratele s\u `l ur\[te. p. pe care nu L-a v\zut. `n cazul progresi[tilor no[tri: „Am v\zut oameni care credeau c\-[i r\scump\r\ servilismul fa]\ de cei mai ne`nsemna]i agen]i ai puterii politice prin insolen]a lor fa]\ de Dumnezeu [i care. puternice prin greutatea masei lor burgheze. Pe urm\… Cf. dragostea solar\. * Chopin (n\scut `n 1810). Refuz\ s\ creeze pentru Oper\ fiind sigur de sine. Fiindc\ b\rbatul are trei suflete [i femeia patru.“ Idem: „Se p\rea c\ iubeau libertatea. * Tolstoi. 245: portretul Fran]ei. magnifice chiar. nu f\ceau altceva dec`t s\-l urasc\ pe st\p`n“. Excelent actor. personaj `n Starea de asediu. „P`n\ `n ultimul minut al zilei Sahara r\m`ne `n plin\ lumin\. orice creator adev\rat viseaz\ o via]\ f\r\ prieteni. de calit\]i [i de dispozi]ii reprezint\ `n ochii chinezilor culmea fericirii pe p\m`nt…“ (Abel Rémusat) Idem: „Complexul Insulelor. mai nobil. admirat `n Omul revoltat [i personaj principal `n Cei drep]i. scria `n aer.“ Idem. revolu]ionar rus din 1905. Ac]ion`nd astfel i s-a… f\cut libert\]ii o ran\ care nu se va mai vindeca niciodat\. Dar ne`ndur\tor `n rela]iile cu editorii s\i. * Idee pentru o pies\ (tot la Broadmoor): c`nd cel r\u intr\ `n scen\. formeaz\ o piramid\ `ncheiat\ [i solid\. * Kaliaiev este dragostea de iarn\. Caietele nobilimii din Paris [i de aiurea cereau demolarea Bastiliei. Dar putem `ncerca.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 424 424 ALBERT CAMUS CARNETE 425 „Va trebui s\ regret\m `ntotdeauna c\ `n loc de a supune nobilimea sub imperiul legilor. C`nd intr\ eroul: „Aplauda]i“. buni ta]i de familie. Tot Fromentin: spiritele m\runte prefer\ `n art\ detaliul. Cf. `n asemenea societ\]i. 233: ideea-mam\ a socialismului modern. 244: `n ’89 francezii au fost destul de m`ndri de ei ca s\ cread\ c\ pot tr\i egali `n libertate.

Anorexia de care vorbea Gide. red. de c`te ori a `ncercat s\ descrie acest moment de p\r\sire sau de la[itate (nu [tie exact). S\ public natural [i s\ pl\tesc pre]ul acestora toate `n mod natural. intr\ `n biseric\ [i se roag\.“ * Improviza]ia filosofilor1 `n commedia dell’arte.“ Al treilea felinar [i 1 ~nt`ia epistol\ soborniceasc\ a Sf`ntului Apostol Ioan. Singura speran]\ putea fi s\ se omoare. ed. De atunci. simte c\ `n felul acesta. La `nceputul ocupa]iei `n Saint-Brieuc. Este diminea]\. 22. m\n`nc\ voios. cred). str\lucind sub ploaie. deodat\.). G. va ap\sa. De atunci. var\ delicioas\…“ * Guilloux. * Un titlu „modern“: Ura de art\. o speran]\.“2 * Altruismul este o tenta]ie asemenea pl\cerii. (n. ~n concluzie. Ia un taxi. face cu un revolver mai multe „repeti]ii“. de un caracter. Atunci. „C`nd voi ajunge `n dreptul celui de-al treilea felinar. de un destin. Astfel angoasa cre[te. `nseamn\ c\ nu iubesc oamenii [i. `n teribila triste]e a clipei. * Roger Martin du Gard [i moartea mamei sale. 2 Scurt text teatral din 1946. p\cat n-ar avea. Noul Testament. * Critica este pentru creator ceea ce e negustorul pentru produc\tor. Se schimb\ etichetele medicamentelor etc. Dar va avea curajul? ~ncearc\. m-am pronun]at. nu a putut sau nu a `ndr\znit. nu `nseamn\ c\ ast\zi am duce lips\ de creatori. Dar dup\ moartea ei. ~ntr-o zi m-am trezit pe p\m`ntul acesta. ed. {i iese apoi. nici s\ mai tr\iasc\ (de v\zut scrisoarea lui).). M\ supun `nclina]iei mele aristocratice. ~n aceea[i epoc\: „S`nt nebun de via]\… E var\. dup\ ce timp de zece ani. el umbl\ prin burni]\ [i pe str\zile pustii. (n. Epoca negustoreasc\ vede astfel cum se `nmul]esc sufocant comentatorii. acoperit cu o manta din p`nz\ cauciucat\. ulei de m\sline etc. XV.). .carnete_Camus. red.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 426 426 ALBERT CAMUS CARNETE 427 nu poate s\-L iubeasc\?“1 De apropiat de Spiritul confuz care spune: „Dac\ eu nu-l iubesc pe Dumnezeu. tr. `ntr-adev\r. de ce s\-i iubesc?“ Idem. care-[i spune c\ el nu ar putea-o suporta. sos de ro[ii. 2 Sf`nta Evanghelie dup\ Ioan. el. m\ aflu legat de corpul meu. intermediarii `ntre produc\tor [i public. 20. * S\ scriu natural. `n sala de a[teptare. La Nisa. * 1 Fel de m`ncare provensal alc\tuit din pe[te fiert `n ap\ sau `n vin alb. dintre b\rba]ii pe care i-am cunoscut. du G. ci c\ exist\ prea mul]i comentatori care `neac\ minunatul [i insesizabilul pe[te `n apa lor mocirloas\. amintirea acelei `nsp\im`nt\toare agonii `l urm\re[te pe M. De atunci. se simte `ncol]it. ateul declarat (rug\ciune c\tre Maria. (n. I se ascunde acesteia c\ are cancer. * Tolstoi: „Po]i tr\i doar at`t timp c`t e[ti `mb\tat de via]\“. IV. Ioan: „De n-a[ fi venit [i nu le-a[ fi gr\it. p`n\ ce va fi g\sit o „modalitate“. Intr\. un imens sentiment de libertate. Confesiune (79). cit. fiind de bun\-credin]\. Se afl\. Tot el `mi spune c\ sufer\ fiindc\ nu mai are poft\ de nimic. magazinele goale. Prin pia]a goal\ trece un neam]. Cel mai uman. voi ap\sa pe tr\gaci. Vede pe o pancart\ „Bouillabaisse“1 la u[a unui restaurant [i are poft\ de a[a ceva. sub cerul jos. `mpotriva oric\rei aristocra]ii. „Ce este eul? Habar nu am. dar `n ultimul moment (c`nd s\ apese pe tr\gaci) simte c\-i va lipsi curajul. dar acum ei n-au cuv`nt de dezvinov\]ire pentru p\catul lor. * Stendhal. cit. E prima lui poft\ dup\ mai multe luni. Noul Testament. aromat cu usturoi. gata. ora[ul e rece [i ploios. `mi scrie el. adic\ cel mai demn de tandre]e. `[i duce revolverul la frunte. S\ m\ amuz oare zadarnic vr`nd s\ le schimb [i uit`nd `ntre timp s\ tr\iesc? ~n[el\ciune! M\ supun defectelor lor.

`n fine. – Artist prin `nse[i cusururile sale. * Dragostea [i Parisul.“ – Philinte: „Nu. }ine seam\ de limite [i le pune `n slujba unui bine superior. Umbl\ mereu singur. C\ci. C`nd se ive[te ocazia. S\r\cia nu are trecut. Din acel moment totul devenea imposibil `ntre so]ia ta [i mine. Cele cinci mi[c\ri ale Cvintetului `n Sol minor de Mozart. – Preferam 1 Personaj din Mizantropul de Molière. 377. de[i de 35 de ani odihnea acolo… {i-a dat seama c\ ignora totul despre tat\l acela [i s-a hot\r`t s\-l reg\seasc\. prieten conciliant [i `ng\duitor al lui Alceste „mizantropul“ (n. Mama singur\. Nu c\ G. S\ rev\d `nsemn\rile despre Weissberg1. [i cu tine…“ – „Cum?“ – „Da. Educa]ia unui b\rbat. Spune adev\rul despre dragoste (pentru c\ a e[uat: acum [tie ce `nseamn\ s\ fii un b\rbat). Dar tandre]ea ta? – Ce-i cu ea? Exista. se apuc\ de talie. Incapabil s\ se smulg\ trupurilor. dar nu po]i s\ nu fii. bine`n]eles. Dar chiar dac\ nu `mi place adev\rul. 2) Cel\lalt. pe mama mea cu t\cerea ei. 2 Cf. * Pies\. Scen\ cu so]ia sa. * O. Secretos p`n\ la limit\. Partea a doua. cet\]ene judec\tor. fiin]ele se leag\ [i fiecare act al c\rnii leag\ fedele[. Azil de nebuni! * Roman. tr. angajeaz\ tot mai mult. Via]\ f\r\ dragoste (nu f\r\ bucurii). ce r\spunde ea? „Am s\ spun c\ m-am dus undeva. Nu-i place nimic dec`t momentul de v`rf. pentru c\ pu]ine lucruri `l intereseaz\. ~n acela[i timp cere de la ceilal]i tandre]ea de care el este incapabil. U[or trufa[. cu intermiten]e. ar avea vreo problem\. Partea `nt`i. Uit\ restul. ca orice lucru. nu-i a[a? Veni]i m`ine la cin\? G.. {i nu ca o s\geat\ vertical\. C\utarea unui tat\ sau a tat\lui necunoscut. C`nd am v\zut c\ G. Record de interogatoriu: treizeci [i una de zile [i treizeci [i una de nop]i. E a[teptat. A[a st`nd lucrurile. Merge la meciurile de box [i de fotbal. la drept vorbind).“ * Progresul este un echilibru optim `ntre dou\ for]e de tensiune egal\. fiindc\ uit\ por]iuni mari din via]a sa. Ah! Inocen]a primelor acte! Dar anii trec..“ Sf`r[itul actului.“ Idem: copil\rie s\rac\. Judec\torul `l insult\ [i b\tr`nul riposteaz\: „M-a]i jignit. dar are accese teribile de adev\r. „~n ziua c`nd `n cimitirul de provincie… X. [tiam. E ne`ntrecut\ la pas\rea `n aspic. F\r\ tat\. – {i `n restul timpului? – Min]eam. Mama nu e un izvor de iubire. so]ia lui Philinte. m-am culcat cu G… De altfel. „De exemplu.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 428 428 ALBERT CAMUS CARNETE 429 Roman. de fa]\ cu Philinte1 al s\u [i cu G. . L’Accusé (Fasquelle).). Cine s`nt eu? Partea a treia.“2 Na[tere `n timpul mut\rii. ceea ce ar presupune c\ este f\r\ limite. o svastic\ mare pe piept. Pu]in monstruos. Idem: b\tr`nul croitor anarhist care-[i explic\ limpede punctul de vedere. tat\! ~l c\utasem la nebunie pe tat\l acesta pe care nu-l aveam [i iat\ c\ descopeream ceea ce avusesem `ntotdeauna. doar at`t (s\ spunem casiera [i consumatorul). sensibil [i generos. Minte u[or. am s\-l spun `n mod excep]ional. Ceki[tii care la interogatoriu `i a[az\ pe cap o coroan\ din h`rtie aurie `mpodobit\ cu svastici. Dou\ personaje: 1) Indiferentul: crescut f\r\ mediu familial. aceast\ `ncruci[are continu\.carnete_Camus. n-am s\ mai r\spund la `ntreb\rile dumneavoastr\“.. 1 Alex Weissberg. v\ va face pas\re `n aspic. prostitueaz\. a descoperit c\ tat\l s\u murise mai t`n\r dec`t era el `n momentul acela… c\ mortul care z\cea acolo era mai t`n\r dec`t el cu doi ani. „Nu [tiam s\ iubim. de[i politicos. ceea ce dureaz\ cel mai mult pe lume e s\ `nve]i s\ iube[ti. p. Ce spune el? „Ai timp?“ Ce spune ea. apoi `l lovesc. Copil\ria (sau amestecat\ `n prima parte). pfui! E[ti de p\rerea mea. Nu vrea s\ fie judecat (judec\ pu]in. * Dou\ fiin]e se apropie din priviri. Se `nt`lnesc la sf`r[it ([i este acela[i) l`ng\ mam\. Se descurc\ singur. Revine din lag\r. nu s`nt sigur c\ tu [i Philinte.

„E[ti la dumneata acas\“. recunoa[te `n el un pictor... Idem: se `ndr\goste[te de Dominique.. Vrei s\ te folose[ti de for]a social\ a celorlal]i ca s\-]i aranjezi micile probleme particulare. `ngera[ule? Idem: de exemplu.. dar… Nu mai dore[ti femeia altuia? – Sigur – De ce. Refuz\ s\ fie iubit din ner\bdare [i din sentimentul clar de a fi a ceea ce este. Cinic [i teribil `n virtute. C`nd planul social va coincide cu planul particular… – Maic\-ta va deveni inteligent\? Nu..... b\iete. drept orice r\spuns. * Intelectualul care cere iertare. spune M. Ac]iunea ca o supraabunden]\ fericit\. probabilitatea de a fi un imbecil pe undeva.. 2) Copil\rie. – Sigur. ~n definitiv nu e nimic... {i re`ncepe s\ mint\.... fiul meu e un imbecil. Mizeria celorlal]i e chestiunea lor particular\.. de unde o cutezan]\ incredibil\. aceste refuzuri. Da. Mama ([i h`rtia de la prim\rie adus\ celor dou\ femei analfabete care cur\]\ cartofi pe palier. mai `nt`i pentru c\ nu o aveam dec`t pe ea la `ndem`n\ [i pe urm\ fiindc\ mi-am dat seama. Cianur\. Puternic sentiment de eliberare c`nd s-a ispr\vit. se lipse[te de ea... este focul `n jurul c\reia se `nc\lze[te societatea. 6) Mama.. E o reac]ie de imbecil. [i prive[te `n sf`r[it primul desen..... presa.. pictor evreu român care s-a refugiat la Collioure ca s\ fug\ de nem]i. Dar `n ziua c`nd trebuie s\ se serveasc\ de cianur\. Dar nu total. „Cel mai r\u a fost cu Evanghelia. Intr\ deci `n Rezisten]\. acum 50. Iar lumea de ast\zi este compus\ pe trei sferturi din poli]i[ti sau admiratori ai poli]i[tilor.. 2 Continuare indescifrabil\. E [iret [i [tie c\ prostia te ajut\ s\ reu[e[ti... nu te teme.. Pe urm\ totul dispare. din acela[i motiv.B. Deschide mapa z`mbindu-i lui V. net suprarealist. 3) Anii de fericire (bolnav `n 1938).... Un om inteligent admite `ntotdeauna posibilitatea. `l invit\ s\ vin\ s\-i arate desenele lui... ~l `nt`lne[te pe strad\..... * Primul om Plan? 1) C\utarea unui tat\. asta-i! spune fiul – Vezi [i tu.“ * Un om a c\rui via]\ e plin\ refuz\ multe avansuri. li se r\spundea la refuzuri [i erau pedepsi]i pentru excesul lor de bog\]ie. Pe urm\ uit\.. Bl`nd [i bun `n ilegitimitate. Spirit de anvergur\. 4) R\zboi [i rezisten]\ (alternan]\ `ntre Bir Hakeim [i jurnalul clandestin). A[a se `nt`mpla `ntotdeauna `n ]inutul \sta unde. .. Nu e nici o nedreptate `n asta.. 2.. Primul se treze[te apoi cu du[mani [i se mai [i mir\.. Las\ asta.. c\ existau mai multe puncte comune `ntre Iisus [i mine dec`t `ntre mine [i un poli]ist. Idem: fiul devine social. `[i amintesc.. corp dibaci [i dedat pl\cerilor.B.. [i mai trebuie s\ fie introdus [i adjunctul la primar ca s\ `i dea h`rtia s-o citeasc\). O femeie care se ter1 Comun\ din Algeria `n regiunea Sahel. – Ei. – P\i. Spitalul. 5) Femei. Dar nu te b\ga. Dar nu.. a ta va fi perfect\? – Nu… – {tiu unde vrei s\ ajungi. Cheragas1 etc. `ntotdeauna ]i-a pl\cut siesta. Poate face orice pentru c\ a decis s\ se omoare. V. Protestezi.. tot folosind-o.... * Primul om C\utarea unui tat\... dar ce spun. Ah! nu te b\ga.. Mai degrab\ face pe prostul...B. O s\-[i aranjeze aceast\ mic\ afacere.. Maillol `l `nt`lne[te pe V... Un om complet.. se duce. Dar avansurile i-au fost f\cute de persoane a c\ror via]\ nu era plin\ [i care...carnete_Camus......... A doua zi. din acela[i motiv.. este primit cu bra]ele deschise. `[i explic\ situa]ia.. citeam Evanghelia.. Deci fiul meu e un imbecil (`l prive[te).... Cere s\ se aduc\ o cea[c\ de cafea. 70 de ani…. e[ti un monstru! – Dar tu... Indiferentul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 430 430 ALBERT CAMUS CARNETE 431 s\ min]i... Vede profil`ndu-se u[or tat\l s\u. * ~n ’40.. Astfel aproape to]i arti[tii [i-au `nchipuit c\ s`nt persecuta]i..

Nobil\ meserie `n care trebuie s\ te la[i insultat f\r\ s\ cr`cne[ti de un lacheu al literelor sau al partidului! ~n alte timpuri despre care se spune c\ erau degradante. Incapabil s\ iubeasc\. * G`ndurile astea pe care nu le spunem [i care ne `nal]\ deasupra tuturor lucrurilor. Trei demoni: 1) jocul (lupt\ posibil\). Un lucru idiot. Lista e deschis\.). . spune el `ntr-o scrisoare c\tre m\tu[a sa. Inventarul e ispr\vit – comentariul [i polemica. dar o uit `ntotdeauna. nu. Dac\ mi s-a `nt`mplat chiar s\ fiu nedrept fa]\ de anumite g`nduri [i fa]\ de anumi]i oameni. „Trebuie blamat. * A doua zi dup\ marile crize istorice te reg\se[ti la fel de nemul]umit [i de bolnav ca `n diminea]a care urmeaz\ unei nop]i de excese. Adesea m-am g`ndit la focurile acelea. crea]ia. e pentru c\ i-am pus f\r\ s\ vreau `n fa]a acestor incendii [i imediat au fost f\cu]i cenu[\. se plimba noaptea pe mun]ii care domin\ golful Genovei [i aprindea acolo focuri imense pe care le privea cum se sting. Maillol izbucne[te: „Nu. dar asta f\cea insulta mai pu]in confortabil\. 7) Prostia. ace[tia s`nt `ntotdeauna firi redutabile pentru ei `n[i[i [i pentru ceilal]i. cu aceea[i u[urin]\. trece sub t\cere sau socote[te inevitabil. 6) Antisemitismul. cufundat `ntr-o singur\tate definitiv\. Se str\duie[te etc.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 432 432 ALBERT CAMUS CARNETE 433 min\ printr-un copac. 4) R\pirile politice.“ Idem: „Adev\rul este oribil“. 8) Cruzimea. nici fericit… Dar eu nu cred. * Melville vorbe[te despre Moby Dick `ntr-o scrisoare c\tre Hawthorne: „Iat\ epigraful secret al c\r]ii: Ego non baptiso te in nomine…“1 1 Nu te botez `n numele… (lat. * Jurnalul lui Tolstoi.“ La persoana `nt`i. dup\ ruptura cu Lou. bine`n]eles. * Ceea ce st`nga colabora]ionist\ aprob\. care `i `n]eleg la fel [i pe unul. n-am suficient\ bun\tate ca s\ iert ofensa. 3) vanitatea (cea mai teribil\ dintre toate). * Exist\ oameni a c\ror religie const\ `n a uita `ntotdeauna ofensele. Dar nu exist\ aspirin\ pentru mahmureala istoric\. `n vrac: 1) Deportarea a zeci de mii de copii greci. Trebuie s\ se blameze felul lui josnic de a p\rea cinstit [i de a nu fi astfel. 2) senzualitatea (lupt\ foarte grea). Se public\ Actuelles II. [i pe cel\lalt. 3) Milioanele de interna]i `n lag\rele de concentrare. * Se spune c\ Nietzsche. `ntr-un aer liber [i tare. c\ f\r\ religie omul nu poate fi nici bun. * Octombrie ’53. iar lic\rul lor a d\n]uit `n spatele `ntregii mele vie]i intelectuale. ~n ceea ce m\ prive[te. nu e posibil. dar care nu le uit\ niciodat\.carnete_Camus. asta nu. Afar\!“ * Nietzsche: „Vorbesc to]i de mine… Dar nimeni nu se g`nde[te la mine“. pe care i-am `nt`lnit `n secolul acesta. „Socotesc. 5) Execu]iile politice aproape zilnice `n spatele cortinei de fier. * St`lpul infamiei. aveai cel pu]in dreptul s\ provoci f\r\ a fi ridicol [i s\ ucizi. 2) Distrugerea fizic\ a clasei ]\r\ne[ti ruse. * Cei care i-au asimilat `n acela[i timp pe Dostoievski [i pe Tolstoi. Dar asta-mi ajunge. * Octombrie ’53. De acum `nainte.

* Walpole: „Bunul-sim]. Criz\ acut\. Dar inteligen]a singur\ nu este o aristocra]ie. tocmai asta e. nu se pot imagina dec`t dou\: cea a inteligen]ei [i cea a muncii.carnete_Camus. * Nietzsche: Auror\. de 150 de ani. „Nu trece niciodat\ sub t\cere. 1954).“ Dincolo de…: „Dac\ ai caracter. `n prezent. nici o poft\ de desfr`u“. Idem. care este sau ea `ns\[i. de fapt. obosit de necontenita deziluzie provocat\ de tot ce ne entuziasma pe noi. celelalte s`nt contrariul inteligen]ei.“ }el unic [i gigantic: cunoa[terea adev\rului. legitimeaz\ drepturile. contes (Gallimard. munca nu se poate `ndrepta spre `ndobitocirea.) Bilet pentru Lou (1882): „~n pat. La r`ndul ei. Aristocra]ia nu `nseamn\ mai `nt`i s\ te bucuri de anumite drepturi. dar se exprim\ ca [i cum nu ar suferi [i nu i-ar lipsi nimic. * Nietzsche. Unele fac parte din ea `ns\[i. Pentru a ie[i din sine (defini]ia datoriei) inteligen]a nu se poate `ndrepta spre privilegii. nu ascunde niciodat\ ceea ce se poate g`ndi contra propriilor g`nduri. un haos care nu-[i mai supravie]uie[te dec`t din cauza ad`ncilor sale r\d\cini. s`nt evidente). doar ele. `ncearc\ s\ dea o form\ lumii [i nu ob]ine dec`t un neant. incon[tient\ sau con[tient\ (umilire generalizat\ a inteligen]ei). Tema povestirii Fericitul e[ec1: sl\virea lui Dumnezeu pentru acest e[ec. nici `n a te suprima. dec`t asta. Iar datoria nu const\ nici `n a te afirma. Nici munca (exemplele. * Obliga]ia de a ascunde o parte din via]a sa `i crea impresia virtu]ii. Ea nu se poate `ndrepta dec`t spre munc\. Cf.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 434 434 ALBERT CAMUS CARNETE 435 Idem: „C`nd scriam cartea asta aveam con[tiin]a unei construc]ii alegorice pe care se baza `ntreaga lucrare ca [i fiecare dintre p\r]ile ei“. la el. Dispre]uiesc via]a“. * Singura surs\ a aristocra]iei este poporul. [i a citit scrisoarea admirativ\ a lui Hawthorne: „Am un straniu sim]\m`nt de satisfac]ie [i de iresponsabilitate. * O aristocra]ie este necesar\. ai `n via]a ta un eveniment tipic care revine ve[nic“. Ca urmare nu se poate `ndrepta dec`t spre inteligen]\. Atunci se pune problema: s\ g\se[ti evenimentul [i s\-i dai numele t\u. sau contrariul ei (vezi mai sus). ~n prezent.D. `mi era potrivnic [i m\ f\cea s\ suf\r. Jur\ solemn. (F\r\ metafizic\ nu r\m`ne. ~ntre aristocra]ie [i popor nu exist\ nimic. Revenire etern\: S\ exal]i ceea ce este [i s\ adori s\ revin\. . Genealogie…: „Oricine a construit vreodat\ un cer nou nu a g\sit puterea necesar\ acestei `ntreprinderi dec`t `n str\fundurile propriului s\u infern“. dup\ ce a terminat M. Acest nimic care este burghezia. `n ambele cazuri. dec`t dac\ se recunosc una pe alta [i `ncep s\ se `ndrepte una spre alta pentru a consacra `ntr-o zi o singur\ imagine superioar\ a omului. Aristocra]ia `nseamn\ `n acela[i timp a te afirma [i a te retrage. ajungea p`n\ la geniu“. modernii…“ „Aici vorbe[te un om care sufer\ [i c\ruia `i lipsesc multe. * Nietzsche (Uman prea uman): „Cur`nd dup\ aceea am fost bolnav. ci mai `nt`i s\ accep]i anumite `ndatoriri care.“ 1 Melville. mai mult dec`t bolnav. aceasta fiind datoria [i limita sa. Este primul act de loialitate pe care `l datorezi g`ndirii tale. * „Polifonia“ anumitori firi. P`n\ la urm\ aristocra]ia muncii [i cea a inteligen]ei nu s`nt posibile. L’Heureux Échec: une histoire du fleuve Hudson. `n Cocorico! et autres „De atunci `nainte m-am `ntors singuratic `mpotriva mea `nsumi [i am luat partea a tot ceea ce. {i pe urm\: „Simt c\ voi p\r\si lumea asta cu mai pu]in\ am\r\ciune dup\ ce te-am cunoscut“. ci `n a face s\ serveasc\ ceea ce afirmi. Oamenii religio[i ar putea fi clasa]i `n primul r`nd al arti[tilor.

explic\: «Dac\ partidul meu e la putere. iat\ tema unic\ din Demonii“. 1954). A[teapt\ ca toate celelalte s\ plece. 40-41 [i 202. Kirilov s`nt tot at`tea fragmente din personalitatea dezagregat\ a lui Stavroghin. taina lui Stavroghin. pentru to]i“. s\ nu te `ncrezi `n virtu]ile tale. [i dac\ e cel\lalt.“ El credea c\ misiunea filosofului militant const\ `n a favoriza `n toate clasele to]i factorii libert\]ii. Berdiaev: „{atov. al intelectualilor francezi din 1954.carnete_Camus. * Tat\l lui Dostoievski punea s\ fie biciu]i ]\ranii care-l salutau [i pe cei care nu-l salutau. Este unul dintre modelele lui Stavroghin. `l vedea pe Van Gogh aplecat asupra lui [i privindu-l fix. Este asasinat. Dostoievski [i treizeci [i trei de membri ai cercului Petra[evski s`nt aresta]i. de libertate [i de putere“) [i „fiecare e vinovat de tot. nu voi avea de ce s\ m\ tem. . amanta mea!“ * Salacrou. Murind so]ia sa.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 436 436 ALBERT CAMUS CARNETE 437 * S\-]i utilizezi viciile. repet`nd: „amanta mea. Verhovenski: „For]a cea mai important\ a revolu]iei este ru[inea de a avea o opinie proprie“. Cf. * Ura rusului pentru forma care `ngr\de[te. care-[i ura tat\l vede o `nmorm`ntare. pietre. `n opinia lui. o p\r\se[te c`nd aceasta trebuie s\ nasc\. ea nu este primul lucru care pleac\. lu`ndu-[i pe r`nd o voce de femeie [i o voce de b\rbat. am s\ m\ `nscriu `n partidul cel mai crud»“ ~ntrebat\. Este ra]ionamentul nem\rturisit. Brupbacher1: * W. dup\ Berdiaev: lipsa cavaleriei a avut consecin]e dezastruoase pentru cultura moral\ rus\. Nu prea cred `n povestea asta cu feti]a. Dup\ dou\ luni D. cu sexul strivit `ntre dou\ 1 Fritz Brupbacher. Cu capul spart. Gauguin. Verhovenski. trezindu-se `n timpul nop]ii. cade la p\m`nt [i `ncepe s\ horc\ie. Ei se dovedeau. Idem. Au `mpins revolu]ia p`n\ la cap\t. se love[te `n piept cu o bucat\ de lemn. Dostoievski s`nt revolu]ionari? Totu[i s`nt numi]i contrarevolu]ionari. `ndr\zne]i `n ambele cazuri. La azilul din Saint-Rémy. pp. voi suferi mai pu]in fiindc\ voi fi persecutat\ de partidul mai pu]in crud». Dostoievski [i fratele s\u Mihail `l frecventeaz\ din 1847. `ntotdeauna. * Idem. `n notele care `nso]esc cel de-al [aselea volum al s\u de teatru. * Van Gogh. ~n s`nul acestui cerc. Anxietatea. Enigma lui Stavroghin. * Un preot care regret\ c\ trebuie s\-[i abandoneze c\r]ile murind? Oare pl\cerea violent\ a vie]ii ve[nice nu dep\[e[te ea infinit dulcea tov\r\[ie a c\r]ilor? 1 Petra[evski este animatorul unui cerc intelectual unde se discut\ idei noi. Christine. r\m`ne la urm\“. Spehniov (petra[evskistul1 – „B\rbatul plin de ironie. relateaz\ povestea urm\toare: „O feti]\ care urma s\ `mplineasc\ 10 ani declar\: «C`nd am s\ fiu mare. Whitman: „C`nd libertatea pleac\ de undeva. Socialisme et liberté (La Baconnière. 2 Romano Guardini. nici mai mult\ moral\ dec`t secret\ `n mod natural. pe care o martiriza. dar eficient. R\d\cina etimologic\ a numelui lui Stavroghin: stauros: crucea. Guardini2. Teza lui Dostoievski: acelea[i c\i care-l `mping pe individ la crim\ `mping societatea la revolu]ie. * Adaptare dup\ Demonii Cf. Spehniov anim\ o tendin]\ mai radical\. Dar cunosc foarte bine ra]ionamentul. 1947). * Carlyle. Nietzsche. L’univers religieux de Dostoievski (Le Seuil. contele de G. ~n noaptea de 22 spre 23 aprilie 1849. cuplat cu o femeie din popor. Berdiaev noteaz\ undeva c\ ei n-au avut niciodat\ Rena[tere. se `mbat\ noaptea [i vorbe[te cu ea. emana]ii ale acestei personalit\]i extraordinare care se epuizeaz\ risipindu-se. * „Nimeni nu ar trebui s\ produc\ mai mult\ filantropie.

la timpul meu.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 438 438 ALBERT CAMUS CARNETE 439 * 8 mai. pentru vocea `nfrigurat\ a omului modern. Un om fericit. un prieten al lui J. * Muzic\ atonal\.J. El este cel care anun]\ „Nu va veni“ (`l dojene[te pe tat\l Doñei Anna care-l interogheaz\ pe Don Juan `n leg\tur\ cu viciile lui. * Don Juan Faust2 1) S\ aib\ dreptate 2) Nimic nu e permis 3) Consimte la stratagema franciscanilor care `l ucid3. Vezi Larousse: c\lug\rii franciscani l-au ucis [i au l\sat s\ se cread\ c\ fusese tr\snit de Comandor“. Idem. cel al lui Faust. * Dou\ milioane de sindicali[ti la unsprezece milioane de salaria]i. fratele meu va fi foarte distractiv“ – „Voi a[tepta. `i scriu Pre[edintelui Republicii ca s\-l rog s\-i gra]ieze pe condamna]ii la moarte de la Mokhnine1. actul V. Vezi Improviza]ia).“ * Socrate a `nv\]at s\ danseze la o v`rst\ `naintat\. * Scrisoare c\tre M: „Nu blestema]i Occidentul. dar f\r\ diavol. Aix-en-Provence? Romantism? Sganarelle ar fi Domnul Neant din Improviza]ia filosofilor. sentiment `mp\r]it `ntre ru[ine [i furie. nu-l voi acuza… Nu-i invidia]i pe cei din est pentru sacrificarea inteligen]ei [i a inimii fa]\ de zeii istoriei. S\ pariezi pentru dreptate `nseamn\ [i s\ pactizezi. Dup\ c`teva zile g\sesc r\spunsul `n ziare: trei dintre condamna]i au fost `mpu[ca]i. `ntre timp. Actul III. l-am blestemat `n vremea splendorii sale. `n Brazilia cu sclavii. muzic\ pentru voci.: „Am `ncercat. 1954). * La cererea lui Massignon. m\-ntrerupea `ntotdeauna veselia“. * ~n ap\ broasca ]estoas\ devine pas\re. Idem: „Ve]i vedea c\ dup\ ce vom fi `mpreun\ un timp. dimpotriv\. A fost ocupat\ localitatea Diên Biên Phu. senza]ia [i pl\cerea vin din `ncheierea unui pact cu diavolul. domnule. Vis\toare birocra]ie. ~n seara masacrului. dar. Pact cu diavolul. * Pies\. a fost vreodat\ venerat `n aceast\ lume“. Vie de Samuel Johnson (Gallimard. * Dup\ Johnson (Boswel)1 curtoazia des\v`r[it\ nu const\ `n a purta amprenta unei profesii oarecare. c`nd sucomb\ sub povara gre[elilor [i a prelungitei sale glorii. 2 Proiect de pies\ care ar fi amestecat `ntr-un singur personaj mitul lui Don Juan [i pe Don Juan este un Faust f\r\ pact – (s\ dezvolt). [apte tunisieni au fost condamna]i la moarte fiindc\ asasinaser\ trei poli]i[ti. {i nimeni nu-l poate suporta. oamenii de st`nga `i `mpu[cau pe la spate. ~nainte de a muri are un „g`nd curios“: nu primim scrisori `n morm`nt. 1 ~n 1954. spune J. iar inteligen]a luminat\ de inim\ este singurul zeu care. Idem. Dar ast\zi. 3 Cf. rec\s\toria: „Triumful speran]ei asupra experien]ei“. ci. . Scrisoarea lui Camus c\tre pre[edintele Coty dateaz\ din 12 aprilie 1954. Carnete I: „Pentru Don Juan. bilan]ul e clar. Marea broasc\ ]estoas\ din m\rile calde plute[te `n s`nul apelor c\ldu]e ca un frumos albatros. `n a dovedi c\ po]i s\ te adaptezi la toate manierele [i la toate `mprejur\rile. S\ pariezi pentru lume. Ca `n ’40. D. ~n 1947 existau [apte milioane de sindicali[ti. Solitar cu to]ii. La dou\ s\pt\m`ni de la execu]ie. Istoria nu are zei.carnete_Camus. sub o mie de forme. nu [tiu de ce. directorul de cabinet m\ informeaz\ c\ scrisoarea mea a „re]inut aten]ia“ Pre[edintelui [i a fost trimis\ consiliului superior al magistraturii. s\ fiu un filosof. Actul IV. ~n ceea ce m\ prive[te. * Johnson: „Nici un om nu este ipocrit `n privin]a divertismentelor sale“. devine om [i solitar. Politicieni de dreapta au plasat ni[te neferici]i `ntr-o situa]ie de neap\rat [i. 1 James Boswel.

nici unul dintre marile genii dramatice nu s-au dat `n l\turi s\ le `ncalce. Este criza locuin]elor. * Din oamenii virtuo[i ies adesea cet\]eni frico[i. o dereglare. unde singur… * Exist\ momente `n care a te l\sa dus de sinceritate echivaleaz\ cu o relaxare de neiertat. dar rareori mai mult de un act). ca s\ `nchei.“ * Jonas.“ * {coala criticilor: „legile“ teatrului. nu voi fi deci nici unul. s-a n\scut dintr-o sut\ de nebuni preten]io[i [i dispera]i care se credeau Shakespeare. nici Shakespeare. – Dac\ am `n]eles bine. Atunci? Mutilatul. nici Corneille. din nou? * Pericle `n fa]a morm`ntului unui t`n\r: „Anul [i-a pierdut prim\vara“. O uram pentru c\ nu m\ a[teptase. Dar a[ putea s\ devin. nu a `ncetat s\ moar\ de ru[ine. * M.carnete_Camus. ast\zi un patrician deposedat de sociali[ti. nu. pentru un scriitor. ~mplinirea `n afara echivocului debuturilor. ce frumos era asta. {i o uram `n prezen]a altcuiva care. Cel care i-a urmat a fost Albert Camus. Domnule. ~n momentul c`nd nu mai face nimic: „~i auzea alerg`nd prin od\i… via]a. nici Calderon. Eschil [i ceilal]i `[i puteau permite s\ le `ncalce. ~ndr\gostita adev\rat\. nota]i asta. Mai ales suportase. * Primul om. Iar Shakespeare. r`dea de aceast\ derizorie preten]ie. Exist\ deci persoane care nu s`nt r\spunz\toare pentru ceea 1 Evocare a dispari]iei lui Marcel Herrand. mizerabilul este nevinovat pentru mizeria sa. cu o s\pt\m`n\ `nainte de inaugurarea ce s`nt. desigur. – Urm`ndu-v\ sfaturile.1 Aerul `ngrozitor de trist al muribunzilor – [i aerul `nchis [i provincial al celor care asist\ la agonii. al c\rui director era.H.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 440 440 ALBERT CAMUS CARNETE 441 * Cehov: „Esen]ialul. asta-i aproape sigur. de fapt. se umfla de o vanitate imbecil\. nu este gloria… ci r\bdarea de a `ndura“. o parte din mine. numai Shakespeare. * Dup\ existen]iali[tii no[tri. Feti]a r`dea. `n to]i anii ace[tia. – Pretinde]i c\ a]i fi? – C\ a[ fi. {i. Ceea ce explic\ dispari]ia total\ a compasiunii `n universul lor de b\tr`ni agresivi. `n fine. C`t despre Feydeau. [i pe urm\ brusc aproape h\r]uit `n alcovul acela. . * C`nd se vorbea de mine ca de un „director“ (cineva care ar\ta. la urma urmei. ci pe sine `nsu[i. * Pies\. trebuie s\ respect cu precizie ni[te legi pe care nici Eschil. {i dac\ nu. compasiunea. de ce s\ scriu? Voi e[ua. Etapele Jessic\i: Feti]a senzual\. De unde podeaua suspendat\. {i totu[i ei pretind c\ lupt\ `mpotriva nedrept\]ii sociale. „C`nd iubeam cel mai mult. * Moartea lui Marcel Herrand1. `n mine. cineva `n str\fundurile mele o detesta pentru ceea ce f\cuse. nici cel\lalt dintre ace[ti mari creatori. moart\. ur`tul. T`n\ra `ndr\gostit\ de absolut. Idem: un Caligula care nu mai acuz\ lumea. `n 1953. {i pe urm\ tablourile se acumuleaz\ [i-i iau locul. timidul. C`t de mult `i iubea! C`t de mult `i iubea!“ * Festivalului de la Angers. n-a ie[it dec`t din Feydeau (r`d. La r\d\cina adev\ratului curaj. El. orice om e r\spunz\tor pentru ceea ce este. 1 Marcel Herrand. Dar alt\ parte din mine. Dar faptul c\ am `ncercat va da vie]ii mele un gust pe care mi-l ve]i [i lua. zgomotul pe care-l fac oamenii. v\zuse [i suportase. p`n\ la ora dimine]ii alese. – Ar fi mai drept s\ spune]i c\ aceste legi. cel at`t de monden. Regele Lear. „S\-[i poarte crucea [i s\ p\streze speran]a. direc]ia cea bun\).

* Roman. * Nimeni nu merit\ s\ fie iubit – nimeni pe m\sura acestui dar nem\surat. * La extremitatea acestui g`nd lung arde. Oamenii `l egaleaz\ `n fine pe Dumnezeu. Cel care-l prime[te descoper\ atunci nedreptatea. ci pe oameni. re`ncepem de la zero. limitele s\reau `n aer. Via]a de artist. ~i ia capul `n m`ini printre z\brele. Dar n-avea chef. dar „ca o piersic\“. * Hristos-Pan. Alteori. ~[i deschide labele scurte… * Pe toate drumurile din lume ne-au precedat milioane de oameni [i urmele lor s`nt vizibile. dar de ast\ dat\ `mpotriva omenirii. Iar cel mic `l love[te.carnete_Camus. 1 Tem\ apropiat\ de cea din Jonas. Camus scrie o mimodram\. * Dragostea dintre Char [i leoaic\ la Jardin des Plantes. Trebuie deci s\ re`ncepem revolta epocilor vechi. ~n 1953. Ea se d\ pe spate. * Dintotdeauna cineva `n mine. * Ceea ce suport\ omul cu cea mai mare greutate este s\ fie judecat.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 442 442 ALBERT CAMUS CARNETE 443 Pies\.) * O pies\ despre imposibilitatea singur\t\]ii. da-ul total. dar `n cruzime. Se `nt`mpl\ s\ pornim de la emo]ie [i strig\tul s\ ]`[neasc\. ci ca un val mare a c\rui amploare… Idem. ata[ament fa]\ de mam\ sau fa]\ de amanta orbit\. A doua deplasare a problemei flagelului universal nu-l mai are pe Dumnezeu ca autor. Dar am cedat [i de asta s`nt un artist [i numai at`t. Dar trebuia s\ r\spund\ [i s\ loveasc\. dac\ spun: „Are nasul ca un dovleac“. Mincinosul: 1) Minte. da. . 2) Spune adev\rul. * Povestiri fantastice. minte iar. * Dac\ n-a[ fi cedat `n fa]a pasiunilor mele poate c\ a[ fi avut cu ce s\ intervin `n lume. * Bomba termonuclear\: la limit\. N-avea chef s\-l numeasc\ jidan pe micu]ul \sta at`t de simpatic. din toate puterile. Nu ura capul acela pe care-l lovea… {i nici cel\lalt nu avea chef. De aici. t\cerea noastr\ e `ntotdeauna prima. printr-un lung ocol de fraze [i cuvinte care `n cele din urm\ ne duc tot acolo [i re`nvie `ntr-adev\r emo]ia. „Jidan `mpu]it“. Dar pe cea mai b\tr`n\ mare. `n dep\rtare. `n care un pictor este `mpiedicat s\ lucreze de mondeni. moartea generalizat\ coincide cu condi]ia uman\ din acest punct de vedere. Este deci suficient s\ te supui regulii. crez`nd c\ `mpac astfel ceea ce era de ne`mp\cat. Se cere un nou Lucifer. prieteni. asta nu spune nimic. de ast\ dat\ nu ca un strig\t. pornim de la `nt`lnirea emo]iei. a `ncercat s\ nu fie nimeni. (Ea rupe h`rtia care ar face-o s\ renun]e la minciun\. Reg\sim prima [i cea mai veche dintre probleme. * Estetic\. * Chiar `n clipa c`nd dup\ at`tea str\danii fixam ni[te limite. care va nega puterea oamenilor. 3) ~n fa]a catastrofei. de aici [i dragostea de animale. n-avea chef s\-l loveasc\. Ajun[i la infinit. `nc\ vie `n amintire. * Bizar. Salut\ri (fiului meu care o va lua de la cap\t). Trebuia s\-l loveasc\. discipoli. cu ce s\ schimb ceva. Ei s`nt `ntotdeauna prezen]i1. iar eu eram azv`rlit `ntr-o nefericire mut\. Arta este astfel o exagerare calculat\. ~ntre dou\ femei. spune cel mare.

pe care ea singur\.“ ~i spun c\ asta `nseamn\ geniul. dintre fiin]ele pe care le-am `nt`lnit. `l poart\ cu o m`ndrie natural\. bucuria de a fi. . Uneori Mahler te face s\-l apreciezi pe Wagner. N. Dar atunci de ce s\-i repro[\m lumii ceea ce tocmai ne d\ con[tiin]a. 8. Ast\zi trebuie s\ fug. f\r\ s\ `ncetez de-a o iubi. Zi moart\. a `mpins exigen]a pe m\sura dezordinii sale [i a ales naturi moarte [i peisaje fiindc\ putea s\ g\seasc\ `n ele o arhitectur\. * 16. geniul vie]ii. 1954 Simfonia a IV-a `n sol major pentru soprane [i orchestr\ de Mahler. Ast\zi se ia partea cuiva dup\ simpla lectur\ a unui articol. Ah! da. Numai demen]ii s`nt clasici fiindc\ s`nt astfel sau deloc. 8. contradic]ia ateismului modern)? Eu am acceptat `ntotdeauna suferin]a cu un soi de bucurie. (Derain. A. * 19 Diminea]\ teribil\. Sinucidere. Medicul Reclus. expozi]ia Cézanne: primele picturi morbide [i nebune[ti (obsesia sexual\ mai ales). `[i d\ seama c\ au existat doi ani `n care n-a produs nimic. tr. adic\ s\ [tim c\ s`ntem.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 444 CARNETE 445 studierii dosarelor afacerii. aceea pe care a disciplinat-o. Geniul? Da. Dup\-amiaz\. Dreyfus: consacrase acei doi ani 1 Emmanuel Berl (1892-1976) devenise prietenul lui Camus. * 252 Zi moart\. CAIETUL AL VIII-LEA august 1954 – iulie 1958 15. O nebunie de acest fel pretindea disciplina teribil\ de care a dat dovad\ Cézanne. revine la corpuri [i la chipuri. o geometrie. nebun dup\ atacul de hemiplegie [i dup\ accident. * 20 Coresponden]\. 2 Datare evident gre[it\ (n. de a avea cel pu]in grija ei. Ani `n [ir am tr\it claustrat `n dragostea ei. 1954 X. * 18 Nu voi ie[i din asta. Alteori Mahler e foarte mare. So]ia sa [i fosta amant\ pun tablourile sub sigiliu `n timp ce el delireaz\ la clinic\. Berl1 Intelectualilor le este mai u[or s\ spun\ nu dec`t s\ spun\ da. Cubismul este aici ordonat (anun]at)1. adic\ r\ul [i suferin]a (iat\.) 1 Descifrare `ndoielnic\. C. privind volumele operelor sale la sf`r[itul vie]ii. prin contrast. ceea ce este greu. Cel care e deja mort ce mai a[teapt\? Cimitirul din Anet unde iedera a spart o lespede veche. de fapt. * 17. reg\sind demen]a. `mi spune: „De ce nu accept\m ideea vie]ii ve[nice? Pentru c\ este p`n\ la urm\ o beatitudine lipsit\ de con[tiin]\ – iar noi vrem s\ fim. Dup\-amiaz\ pierdut\.carnete_Camus. demonstr`nd. `n ce m\sur\ acesta din urm\ r\m`nea st\p`n peste cea]a sa. care luase partea lui Dreyfus. C\tre sf`r[itul vie]ii. Coresponden]\.).

Fiin]ele s`nt suficiente. anun]\ aceast\ carte. Mumie peruvian\: […]2 a istoriei. ci de a tr\i `n moarte. Cei din fa]\ vor face la fel. Tot fugind de con[tiin]a lor `nc\rcat\ `nvin[ii `[i vor fi g\sit adev\rata vinov\]ie [i vor r\spunde de ea nevr`nd asta. N. Partida `nving\toare va avea astfel destule capete de acuzare `n ziua victoriei. * 23-24 Zile moarte. [i uneori nedrept“. justi]ie. e disperat\. Le vor provoca `n cur`nd. * 25 Doar de diminea]\ n-am lucrat.: „E[ti secretos. Faptul c\ o asemenea angoas\ `i chinuie deja pe micu]ii \[tia nu e oare cu adev\rat `ngrozitor? * 1 Poarta infernului (Jigoku-Mon). ~n alt\ zi. Nici nu-i `nt`lnisem bine c\ [i eram cufundat `n culpabilitate [i nu mai puteam iubi cu adev\rat. `n\l]at cu toate carcasele sale luminoase deasupra canalelor. el ar putea `ntemeia nevinov\]ia. * 7 septembrie ~ntoarcerea copiilor. Catherine nu poate adormi fiindc\-i e fric\ s\ nu moar\ (dur`nd-o pieptul). film de Kinugasa care a primit Marele Premiu al Festivalului de la Cannes `n 1954. Astfel pozi]iile se vor `nt\ri. Vor scrie deci ca s\ se descotoroseasc\ de aceast\ con[tiin]\ `nc\rcat\. la r`ndul lor. * 9 Pentru X. Acest decor se va reg\si `n C\derea. nevr`nd asta. Hemiplegic. A iubi `nseamn\ a suferi de sau pentru. 1 Camus viziteaz\ Olanda `n octombrie 1954. La rigoare. asasinul se dezbr\case.A. bun [i (ca s\ compensezi ceea ce este resping\tor `n bun\tate) e[ti pasionat. `mi telefoneaz\: A murit Derain. Bietul Derain a c\rui for]\ moroc\noas\ `mi pl\cea. * 22 Trist\ [i cuminte natur\ din ~le-de-France. Muzeul Omului. Pentru mine ea nu s-a desp\r]it niciodat\ de o anume stare de inocen]\ voioas\. Istoria este o lung\ crim\ s\v`r[it\ de inocen]i. `nving\torii. At`tea afirma]ii repetate vor echivala cu ac]iuni.carnete_Camus. {i deja `nsemn\rile din 20 [i 21 septembrie despre culpabilitate. 2 Cuv`nt indescifrabil. * 21 Cum s\ predice dreptatea cel care n-a ajuns nici m\car s\ se ghideze dup\ ea `n via]\? Ca s\-[i doboare familia cu lovituri de topor `n timpul nop]ii. Pentru asta vor c\uta noi argumente. persecutat de so]ie care a pus s\ i se sigileze tablourile. * 20 Nu faptul de a muri m\ sperie. Nimic de f\cut. cu angoasa. Plec de acolo cu gura plin\ de cenu[\. Dar pe l`ng\ arta asta barbaria artei noastre. vor fi `nvin[i [i vor r\spunde. .qxd 12/12/02 4:31 PM Page 446 446 ALBERT CAMUS CARNETE 447 Poarta infernului1. M. nebun. Film japonez cam `n stilul american. ([i familia sa) iubirea se confund\ cu suferin]a. Dumnezeu nu e necesar ca s\ creeze culpabilitatea [i nici ca s\ pedepseasc\. de cenu[a aceea osoas\ care este a scheletelor [i mumiilor. le vor g\si [i vor afirma deci ceva mai mult. 8 septembrie N.A. Cine s\ fi fost? Ac]iune [i scriere: Nu s`nt at`t de siguri c\ au dreptate. Prea viu pentru propria sa via]\. Dejun cu Berl. dar nesiguran]a asta le d\ o con[tiin]\ `nc\rcat\. Nimicirea nu are nimic care s\-l sperie pe cel care a tr\it mult. * 5 octombrie1 Decorul Rotterdamului noaptea.

Pentru tot restul. `ndelung. * 26 octombrie Contrariul reac]iei nu este revolu]ia. [i ploaia rev\rs`ndu-se peste tot ora[ul. invizibili. p. 5 Un cuv`nt indescifrabil. `ntre anghilele vii din pia]a de pe[te [i minunatele bijuterii din vitrinele ur`te.carnete_Camus. insul\ `ndep\rtat\. Lumea este tot timpul `n stare de reac]ie. d’Al: Da. bl`nd\ Oland\. p`n\ la `nsemn\rile care se g\sesc deseori `n Carnete `ncep`nd din 1940. * Convertire la seriozitate. 406. amestec`nd miturile lui Don Juan [i Faust. lumin\ a tuberculosului [i t\cerea b\tr`nului frate al lui Rembrandt ai c\rui ochi privesc f\r\ dorin]\ ]ara etern\. f\r\ ca revolu]ia s\ fie necesar\. mediu irespirabil [i ni[te copila[i ur`]i [i bosumfla]i dirij`nd circula]ia ma[inilor placide [i frumo[ii […]1 grilajele muzeului regal ca s\ spele frontonul cu decora]iuni bogate `n timp ce ploua `ntruna [i un pianist pe un triciclu […]2 c`nta Triste]e de Chopin acompaniat de un […]3 violonist [i un distins cer[etor care aduna s\rmanii b\nu]i. proiecteaz\ un Don Faust. oboluri care r\sunau u[or [i se adresau zeilor schimonosi]i ai Indoneziei care se v\d `n vitrine [i care r\t\ceau.: S`nt ur`t\. `n v\zduhul Olandei. Cipango. Plutea pe str\zile care urcau spre gr\dinile `nalte unde ne a[teptau fete tinere. 2 Dou\ cuvinte indescifrabile. 4 Patru cuvinte indescifrabile. 3 Un cuv`nt indescifrabil. Java. e c\ ne`ncetat creatori de toate categoriile g\sesc formele care triumf\ asupra spiritului de reac]ie [i de iner]ie. p. . tinere]e… * Trandafirul alb al dimine]ii are un miros de ap\ [i de piper. Cf. ai c\rei fii servesc aici cafeaua `n timp ce mai plou\ `nc\ [i `n aerul ud plute[te amintirea miraculoas\ a tinerei fete la poart\. izvor inepuizabil. Seriozitatea este minciuna acceptat\ [i infirmitatea recunoscut\. * Don Juan1 Ea: Am [tiut `ntotdeauna c\ nu m\ iube[ti. Cele dou\ replici s`nt schimbate `ntre Julie [i d’Alembert. lipite `n t\cere unele de altele. M\ priveai [i priveai uneori peste capul meu. este deci necontenit `n pericol de revolu]ie. * 6 octombrie Plou\ zile `n [ir [i v`ntul rece […]4 Era acolo la Rotterdam nou-nou] [i Amsterdamul mereu plouat. unde se `nva]\ r\bdarea6 de a muri. Dar te iubeam. * Julia3 Ultimul act: J. `n 1937. Vi]\-de-vie. * Caprifoi. * Potrivit lui Koestler. S-a v\zut deja. m\ adaptez. Caietul al VII-lea. mirosul lui este legat pentru mine de Alger.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 448 448 ALBERT CAMUS CARNETE 449 * Haga Toat\ lumea asta grupat\ `ntr-un mic spa]iu de case [i ape. `n Caietul al VII-lea. El: Eu nu seduc. 2 Un cuv`nt indescifrabil. [i aici la Haga. coco]a]i pe biciclete cu ghidoane `nalte ca ni[te lebede funebre f\c`ndu-[i rondul `n jurul unui Vigver rece. 438. O. sinceritatea lini[tit\. ci crea]ia. de c`nd era la Alger. unde a montat [i a jucat Don Juan de Pu[kin la Teatrul muncii. 1 Trei cuvinte indescifrabile. O. c\. 1 Tema lui Don Juan l-a obsedat totdeauna pe Camus. acolo [i aici […]5 Oland\. C`nd ace[ti creatori nu mai apar. dac\ exist\ unul. vechiul drept turcesc considera circumstan]\ atenuant\ pentru o crim\ faptul de a fi fost comis\ de […]2. revolu]ia este inevitabil\. de aceea[i culoare ca [i frunzele moarte lipite pretutindeni pe sol [i heringii afuma]i care au navigat mult timp `n m\rile de aur vechi. Ceea ce define[te progresul. 3 Proiect de pies\ despre Julie de Lespinasse. popul`nd nostalgia coloni[tilor deposeda]i. 6 Lectur\ `ndoielnic\.

Nu cred `n Dumnezeu [i nu s`nt ateu. Faust. 1954). Destul de adev\rat. primul r`nd. ci atitudinea interioar\. Caietul al VII-lea. nu e deschis realit\]ii `ntregi este mutilat. Or. din start. ci fiindc\ e desp\r]it\ de celelalte literaturi. * Pavese: „S`ntem ni[te t`mpi]i. P`n\ la urm\. Opere foarte mari `n perspectiv\. * ~n calitate de creator am dat via]\ mor]ii `nse[i. ~ncep`nd de la acea dat\. Toat\ lumea e realist\. Acum. totul `ncape aici2.carnete_Camus. aud vorbindu-se de ateismul meu. Mic sat din regiunea Palermo. A scris Harengs frits au sang (Gallimard. Filtreaz\ printre din]i [i nu las\ s\ ajung\ p`n\ la el dec`t un plancton de autori savuro[i. marele ca[alot alb. „Sindicali[tii revolu]ionari continu\ s\ se dedice activit\]ii lor esen]iale: c\utarea motivelor de a se separa `n privin]a unor principii comune. Pu]ina libertate pe care ne-o las\ guvernul. * Literatura ]\rilor totalitare nu moare fiindc\ este controlat\. I-o `ncredin]eaz\ pentru o folosin]\ care-i dep\[e[te persoana“. `n 1949. anii ’30. Oricum r\m`ne ceva. Exemplu: Don Juan. `n mine [i `n fiin]e.“ * Titlu de nuvel\: Un puritan al timpului nostru. m\ trage `n jos. * Scrisoare Duperray3. nu au un sens pentru mine. . Natura nu o d\ omului ca s\ se bucure el `nsu[i de ea.C. * 1 Pies\ de Euripide (406 `. 3 Jean Duperray. 1 Director al teatrului care-i purta numele [i unde au fost regizate pentru prima oar\ * Realism. a artistului necunoscut. 225. l\s\m s\ ne-o `nghit\ femeile“. ~n mijlocul grotei. * Spengler spune c\ sufletul Rusiei este o revolt\ `mpotriva Antichit\]ii. Camus pare s\ se g`ndeasc\ la o adaptare (vezi mai jos). se `ndreapt\ spre singur\tate [i s\r\cie. militant sindicalist [i scriitor care a cunoscut-o pe Simone Weil `n piesele Caligula. [i Cei drep]i. Nimeni nu este realist. * 7 noiembrie 1954 41 de ani.: „For]a asta spiritual\. nu estetica e cea care conteaz\. banal\. aceste cuvinte nu-mi spun nimic. 438 [i Caietul al VIII-lea. * Rembrandt: gloria p`n\ `n 1642. * Bacantele1 ~n Sicilia. De v\zut [i Berdiaev: Rusia n-a avut niciodat\ Rena[tere. * Text despre Hébertot1. Despre o asemenea experien]\ nu s-a spus `nc\ nimic.Hr. p. p. Orice artist care.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 450 450 ALBERT CAMUS CARNETE 451 * Tot ceea ce. Idem: „Un creator autentic este `n mod organic supus legii pl\cerii“. * De corectat Omul revoltat. 2 Cf. {i totul cum se cuvine. * B. Asta e tot ce aveam de f\cut `nainte de a muri. p. 229. Experien]\ rar\ [i mai semnificativ\ dec`t cea. la 36 de ani. * 1 noiembrie Citesc adesea c\ s`nt ateu.). 449. r`ndul 6 (muncitori `n loc de c\lug\ri) [i p. `n 1945.

cu un soi de renun]are calculat\ care surprinde la cineva at`t de t`n\r. ~n fa]a acestei case `ncerc s\ m\ g`ndesc 1 Albert Camus s-a dus `n Italia la invita]ia Asocia]iei culturale italiene. Noaptea `ns\. ~mi plac str\zile late cu lespezi. `mi `nc\lziser\ inima. * 25 noiembrie Zi cenu[ie [i `nce]o[at\. [i lumina pierdut\. ~l `nt`lnesc mai cur`nd `n ora[ul pe care. ~n galeria egiptean\. Ora[ul. 6 unde a lucrat Nietzsche [i apoi s-a cufundat `n nebunie. ideea c\ s`ntem `n Italia. `i dau ascultare `n toate.carnete_Camus. stranie fiin]\ mic\. `mi d\ruie ceva din Italia. Rezisten]a. Nu am putut niciodat\ s\ citesc f\r\ s\ pl`ng relatarea sosirii lui Overbeck. care m\ a[teapt\. Dar curajul `mi revine. care tr\ie[te `n luxosul Vatican. cur`nd [i cei de la hotel. a oprit un cal b\tut de birjar. deschid storul: un peisaj `nz\pezit [i `nce]o[at. `ntre scurte momente de somn. `n ciuda cerului ap\s\tor. Singur `n compartiment m-a cuprins r`sul. [i X. care nu m-a ajutat s\ plec mul]umit. Ieri. Clamence poveste[te c\. Torino. dar e zadarnic. Multe lucruri. `n]eleg c\ l-a iubit [i de ce l-a iubit. apoi gestul acestuia care se arunc\ `n bra]ele lui Overbeck pl`ng`nd. Dineu vila Camerana. conferin]\. Departe de toate. Totu[i la gar\ `nc`nt\toarea I. Mi se p\rea c\ tinere]ea mea m\ a[tepta `n Italia [i for]e noi. a fost ales pap\ de c\tre tovar\[ii s\i de captivitate. mor pentru el p`n\ ce el `nsu[i moare ap\r`ndu-[i fiii (sau refuz\ s\ moar\ [i se p\ze[te pentru c\ mai are [i pe al]ii de ap\rat [i \sta-i doar `nceputul)1. Prizonierii unui lag\r de concentrare aleg un pap\. nu am mai rev\zut-o. La ora 7 diminea]a. bucuria mea nu mai era at`t de mare. Din camera de hotel v\d ora[ul Torino peste care z\pada cade necontenit. micile gesturi calme [i gra]ioase (`mi aminte[te de Mama). Pe colin\ capete de mort `ncoronate. C\l\torii. pretinde c\ moare de frig. mumiile f\r\ bandaje care au fost scoase din nisip se zb`rcesc de frig. `l reneag\ pe cel\lalt. Deja italienii din tren. M\ scutur. Aveam s\ fug de universul acesta (de acas\) care de un an m\ distrugea celul\ cu celul\. Combat [i to]i anii aceia de resping\toare seriozitate. R\t\cesc prin Torino. prizonier `n Libia. M\ duc s\ v\d casa de pe via Carlo Alberto nr. * Nuvel\. apoi `nt`lnirea cu Grenier c`nd a[ fi vrut s\ vorbim degajat [i n-am putut s-o fac. obosit [i bizar de fericit. umed. ~n materie de religie. ~l numesc pe al lor P\rinte. jos. ora 10. Iar r`d de decep]ia mea. Cu adorabila ei francez\ [ov\itoare. De c`teva zile m\ bucur la g`ndul c\ voi reg\si Italia. c`nd trenul a demarat. plecare spre Genova cu I.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 452 452 ALBERT CAMUS CARNETE 453 24 noiembrie. `n centrul unor perspective vaste. ferin]e la Torino. R\zboiul. pe cer apar [i dispar `n cea]\ Alpii `nz\pezi]i.. A ]inut con- la cel pe care l-am iubit `ntotdeauna cu tot at`ta afec]iune c`t\ admira]ie. se ivea o fericire. data ultimului meu sejur. * 27 noiembrie Diminea]a. Ora[ construit din spa]iu ca [i din ziduri. ora[ de cai `n]epeni]i `n chiar elanul `n care Nietzsche. curat\. de la Roma.00 Sosire la Torino azi-diminea]\1.A. De jur-`mprejur.A. . `mi 1 Idee utilizat\ `n C\derea. * Torino sub z\pad\ [i cea]\. de[i este unul dintre cei mai tineri. Mai `nt`i obosit. ni[te cai de bronz alearg\ `n cea]\. Popor pe care l-am iubit `ntotdeauna [i care m\ face s\ m\ simt exilat `n perpetua indispozi]ie a francezilor. inimoas\ [i cu voin]\ din bel[ug. Ninge peste toat\ Italia de nord. `nc\ `ndep\rtat\. aveam s\ m\ salvez poate definitiv. crede `n „dragostea deta[at\“. Genova [i la Roma. desemn`ndu-l dintre aceia care au suferit cel mai mult.. hot\r`t. devenit dement. Seara. Nu e frig. Din 1938. ~n ora[. de fapt. Vrea „s\ r`d\ [i s\ regrete“. cu parfum de toamn\. * 26 noiembrie Lung\ plimbare pe colinele din Torino. `mbujorat\ de frig ca o floricic\ a z\pezilor. dar instructive [i `n cursul c\rora inima t\cea. intrarea lui `n odaia unde Nietzsche nebun delireaz\. s\rut`ndu-l apoi nebune[te pe bot. este acoperit de neguri. Aerul este rece.

Dineu la Palatul Doria. Proste[te. luminile ]`[nesc pe str\zi. * Orice societate este bazat\ pe aristocra]ie. palid. la care m\ g`ndesc cu triste]e. Privesc cu N. e nevoie de o varietate de situa]ii. cu excep]ia ochilor [i a inimii. de mare noble]e. iradiaz\ `n via]a de toate zilele. filosof spaniol. Incapabil s\ suport mai mult de o jum\tate de or\ maimu]\relile astea. * Cum mai mi[un\ de umbre ulicioarele `nguste. * Rusia de ast\zi vede triumful individualismului sub forma sa cinic\. Este un jurnal c`ntat. de ad\ugat. Plimbare 1 Camus a vizitat Genova `n septembrie 1937. Filosof [i profesor de filosofie. sp\lat\ de ploaia abundent\. cre[te de la 180 la 460 de milioane! * Cine vrea s\ [tie cui `i vorbe[te – ca s\ scrie. Sosire pe ploaie. `nseamn\ exigen]\ fa]\ de sine [i f\r\ aceast\ exigen]\ orice societate moare. se creeaz\ pe loc. Ora[ fascinant [i foarte asem\n\tor cu cel de care `mi aminteam1. ~nc\ m\ mai apas\ pe inim\ moartea asta grav\. exasperat de stupidele mondenit\]i care urmeaz\ conferin]elor. Superbele monumente plesnesc `ntr-un corset str`mt de mici str\zi `n care mi[un\ via]a. 2 Wilhelm von Humboldt (1767–1835). ~ntre 1800 [i 1914. sub ploaie. filolog [i om politic german. Istoria. Via]a creatoare presupune un regim de `nalt\ igien\. Mica m\n\stire San Matteo. `n fine. lupt\ ve[nic\ `ntre paralitici [i epileptici. * Ortega y Gasset. Frumuse]ea. pasiune. mi se umplu ochii de lacrimi. Noapte alb\. 1 Jose Ortega y Gasset (1883-1955). Seara iau trenul spre Roma. via]a creatoare este o via]\ energic\. Acum trebuie s\-mi schimb via]a. conferin]\. * Ortega y Gasset. banale. . ploaie [i cea]\. Am s\ m\ mut m`ine. Travers\m mun]ii care m\rginesc coasta liguric\ `n mijlocul unor c`mpuri de z\pad\. Men]inerea acestei variet\]i reprezint\ efortul central al adev\ratului liberalism. Ortega y Face distinc]ie `ntre societate [i asocia]ie. Marmura neagr\ [i alb\ luce[te. V`ntul lipe[te ploaia `n rafale de frunzele mari de mo[mon. vezi p. soarele. Ie[ind umblu printr-o Genova `n fine reg\sit\. pe c`mpia roman\. aici. improvizeaz\ pe marginea scandalurilor actuale. la un col] de strad\. cea adev\rat\. popula]ia Europei nu a reu[it niciodat\ s\ dep\[easc\ 180 de milioane. 26 – despre aristocra]ia adev\rat\.carnete_Camus. Conferin]\. na[terea lui Venus. Un c`nt\re]. * 29 noiembrie Cina cea de Tain\ – Leonardo da Vinci este categoric la `nceputul decaden]ei italiene. * 30 Diminea]a. * 2 Humboldt . * Din secolul al VI-lea p`n\ `n anul 1800. de necrezut… Peste `ntregul Piemont [i peste Liguria. Pentru ca fiin]a omeneasc\ s\ se `mbog\]easc\ [i s\ se perfec]ioneze. La dou\ ore dup\ sosire. M\n\stirea San Ambrogio. Scurt\ clip\ de fericire. Libertatea [i pluralismul sunt cele dou\ dominante ale Europei. Gasset1. B\tr`na marchiz\ uscat\. Roma. Mul]umit [i obosit. deoarece aceasta. dar hot\r`t.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 454 454 ALBERT CAMUS CARNETE 455 amintesc de Mama. artere mari. Seara: plecare spre Milano. * 28 noiembrie Lung\ plimbare prin Genova. de stimulente constante care excit\ con[tiin]a [i. Din nou unul dintre acele hoteluri luxoase [i imbecile ca [i societatea care le `ntre]ine. Ceea ce a iubit Stendhal aici a murit definitiv. Patru tunele [i z\pada dispare `n timp ce ploaia se `nte]e[te pe pantele care coboar\ spre mare.

sau ai v\zut `n orice caz tot ce se putea vedea. nu `n acel extravagant talcioc al coloanelor preten]ioase care se afl\ sub Campidoglio. c`nd natura [tie s\ le primeasc\ [i s\ sting\ zgomotul care doarme `n ele. `n Alger-Républicain. Bazinul f`nt`nilor este cam roz sub ]`[nirea baroc\ a apei [i a pietrelor. c`nd ies pe terasa asta. ea nu este pl\tit\ de nici o nedreptate. L-a `nt`lnit prima oar\ `n 1948. (Un an `n care n-am lucrat. care `l poart\ pe c\l\tor.. Piazza Navona. c`ntul p\s\rilor m\ surprinde. servitutea nu r\m`ne mai pu]in inacceptabil\ din cauza asta. * Ce stranie [i insuportabil\ certitudine este s\ [tii c\ frumuse]ea monumental\ presupune `ntotdeauna o servitute. pictor [i scriitor italian. Camus [i Silone au colaborat am`ndoi la mica revist\ de tendin]\ anarhist\ Témoins. 1 Ignazio Silone (1900-1978). ca New York. Roma apas\ a[a. dar cu o greutate sensibil\ [i u[oar\. `ntr-un ora[ f\r\ lumin\. Am p\r\sit hotelul pentru pensiunea aceasta care d\ spre vila Borghese. S`nt galbene. Ieri noapte. pacea. Poate de asta pun mai presus de orice frumuse]ea unui peisaj. c\ exist\ o for]\ `n mine care merge `nainte [i c\ halta asta va fi util\ acestei `naint\ri. dar ale c\rui perspective aeriene izbucnesc uneori la o cotitur\ a str\zii.carnete_Camus. [i acolo trebuie s\ `nve]i `ncetul cu `ncetul s\-]i `ndrep]i spinarea [i s\ vezi. Dar [tiam c\ ea va continua. S-a `mplinit un an zilele astea [i n-am `nnebunit. `n care n-am putut s\ lucrez `n timp ce m\ a[teptau zece subiecte pe care le consideram excep]ionale [i pe care nu le puteam aborda. Roma sub luminile sale p\rea un port care-[i trimitea forfota [i g\l\gia s\ moar\ la poalele acelui ]\rm de t\cere unde ne aflam. Lumina dimine]ilor din Algeria care se strecoar\ printre acele fine de pin [i le contureaz\ . Altele care `l apas\ imediat pe umeri [i `l strivesc. Dineu cu N. autor al lucr\rii Hristos s-a oprit la Eboli. Exist\ o ra]iune a inimii pe care n-o mai vreau fiindc\ nu serve[te nim\nui [i m-a adus la dou\ degete de propria mea pierzanie. plimb`ndu-m\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 456 456 ALBERT CAMUS CARNETE 457 de-a lungul vilei Borghese [i a Pincio-ului: totul este pictat pe cer cu un penel cu perii rari. pu]in oprimat. * 3 decembrie Superb\ diminea]\ `n vila Borghese. `ncepeam s\ m\ reg\sesc. Pie]e din Roma. m\ sim]eam. cu inima at`t de plin\. printre ziduri. `n forum. `l sus]in la fiecare pas [i `i fac umbletul mai u[or. La asta servesc marile imagini din trecut. vine s\ m\ caute `n ad`ncul somnului [i s\ ating\ un loc precis ca s\ elibereze de acolo brusc un soi de bucurie misterioas\. ~ntre 1953 [i 1957. s\ te plimbi f\r\ a c\uta s\ [tii este o fericire perfect\. s\ reuneasc\ inimi [i for]e care pe urm\ vor sluji mai bine prezentul [i viitorul. M`ine o s\ fie o zi bun\. Ultima conferin]\. ~n fiecare diminea]\. Acest ora[ relativ mic. `nc\ u[or ame]it de somn. C`nd ai v\zut tot. c\ ea este a[adar frumuse]ea [i c\ nu po]i s\ nu dore[ti frumuse]ea f\r\ s\ dore[ti servitutea. Camus a scris `n 1939.) Trebuie s\ se tr\iasc\ bine `n m\n\stirea asta [i `n camera asta unde a murit Il Tasso. acest spa]iu sensibil [i limitat respir\ `mpreun\ cu c\l\torul [i tr\ie[te o dat\ cu el. Regret aici anii stupizi [i negri pe care i-am tr\it la Paris. mici ora[e toscane sau spaniole. Dup\ at`]ia ani. 2 Carlo Levi (1902-1976). cu treziri `n cea]\. Se simte asta pe via Appia unde. `n fa]\ la San Pietro di Montorio. Alalt\ieri. o por]i pe inim\ ca pe un ansamblu de f`nt`ni. romancier [i militant socialist italian. Sant’ Ignazio [i celelalte. apoi pe acea admirabil\ colin\ palatin\ c\reia nimic nu-i epuizeaz\ t\cerea. De dou\ zile e frumos [i frumoasa lumin\ de decembrie deseneaz\ `n fa]a mea chiparo[ii [i pinii r\sfr`n]i. `nc`t via]a ar fi putut s\ m\ p\r\seasc\ atunci. * 1-3 decembrie Exist\ ora[e ca Floren]a. Am o teras\ care `nainteaz\ peste gr\dini. `n partea sa `ntr-adev\r ruinat\ (l`ng\ Colosseum). dar straniu de fericit. iar inima mea e liber\. Dorm. Silone1 [i Carlo Levi2. de gr\dini [i de cupole. respiri sub ea. iar priveli[tea care se dezv\luie `mi str`nge inima de fiecare dat\. m\ hr\nesc necontenit cu linia asta de arbori [i de ceruri care merge de la Porta Pinciana la Trinidà dei Monti [i `n spatele c\reia Roma `[i rostogole[te cupolele [i dezordinea. lumea mereu n\sc`nd\ [i mereu perfect\. ~n fine liber. despre romanul s\u P`inea [i vinul. ajuns totu[i spre sf`r[itul dup\-amiezei.

cu c`t erau mai grele. plin\ de lumin\ blond\. ~nainte de Rembrandt. chiar vibrant (Portrete). dejun la Tivoli [i lung\ dup\-amiaz\ `n vila lui Hadrian. Ea te duce cu g`ndul la trupuri. m\ `napoiez la Gianicolo. cu chipul bl`nd [i nobil. {i pictor. argintat\. nu cele de la Santo Luigi dei Francesi v\zute dup\-amiaz\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 458 458 ALBERT CAMUS CARNETE 459 unul c`te unul. platanii din Viale del Re. Nu opinii. Este ultima imagine legat\ de istoria teribil\ a Beatricei Cenci. cu ]inuta simpl\ [i at`t de m`ndr\. ~n `naltul cerului tandru. `i g\sim puzderie `n copaci. Zi superb\. C. un ciripit asurzitor acoper\ zgomotele cartierului popular. se confund\ cu zdr\ng\nitul tramvaielor `ndrept`nd toate capetele [i f\c`ndu-le s\ z`mbeasc\ spre acele roiuri enorme de frunze [i pene. apoi aruncat pe o plaj\.carnete_Camus. ~n `nserarea care coboar\. Moravia `mi vorbise deja de omul Caravaggio: de mai multe ori criminal. San Pietro di Montorio. Danae a lui Correggio. Da. e adev\rat. Nuvel\. Romanul brun [i `nalt. Iar Galeria. Admirabil\ oricum. V\d mai bine de aici diferen]a dintre lumina roman\ [i celelalte. `n fine. utilizarea ei [i. cu un cer rotund [i f\r\ nori care r\sp`nde[te de pretutindeni aceea[i cantitate de lumin\ peste magnificii chiparo[i [i pinii cei mari ai vilei. apoi se adun\ iar la un loc ca s\ plonjeze pe deasupra pinilor pe care-i ating `nainte de a se `ntoarce `n cer. craniul retezat odihnindu-se deasura corpului. ci fac]iuni. loc perfect. Dineu. Scheletul Beatricei e acolo. pictat\ la 90 de ani [i de o tinere]e actual\. `n Judecata de Apoi. ~n mi[carea de ascensiune. `ncep s\-mi fac o idee despre adev\rata situa]ie de aici. `l cuno[ti [i lup]i cum se cuvine. R\zmeri]\ la Roma. scriitor. `ncetul cu `ncetul. C`ntecul p\s\rilor printre ruine. Dup\ treizeci de convorbiri. Beatrice e `ngropat\ sub altarul de la Santo Luigi dei Francesi. Piovene1. dar mai ales Venus leg`nd la ochi amorul. Narcis al lui Caravaggio [i mai ales madona aceea atribuit\ lui Piero della Francesca [i care mi se pare c\ apar]ine mai cur`nd manierei mai fragile a lui Signorelli. Cu at`t mai u[oare. ca `n consternantul Adev\r descoperit la Judecat\. care se ocup\ de mine la pensiune. fugind din Toscana pe o nav\ unde este t`lh\rit. se `ncruci[eaz\. S\ scriu un text BAROC despre Roma. `nc`nt\toare [i deconcertante c`nd gra]ia triumf\ ca `n cazul foarte suprarealistei Dafne (ca art\. despre care vrea s\ scrie o pies\. ~ndep\rt\rile s`nt `nc\ [i mai suculente. {i toat\ noble]ea de partea sa. mizeria. `n dreapta altarului. La sf`r[itul dup\-amiezei. Fragmentele mari de ziduri `n ruin\ primesc aceast\ lumin\ egal\ cu acoper\m`ntul lor sub form\ de fagure [i las\ la r`ndul lor ca stupurile de ciment s\ emane o miere de lumin\. cea de la Floren]a bun\oar\. Po]i atunci s\ creezi f\r\ s\ ui]i ceva. Pu]ini liberali. Cu Moravia [i N. C`nd cobor`m din nou cu N. la Trastevere. La patruzeci de ani. Palatul Barberini. stoluri de grauri. de Tizian. P`nzele lui Caravaggio. trupurile lui Michelangelo trebuie s\ fi fost foarte musculoase ca s\ dea impresia asta de u[ur\tate irezistibil\. ~n fa]a acestei perfec]iuni. curios [i fericit sentiment c\ totul e spus. la opulen]a c\rnurilor fericite. Revolu]ia Francez\. Lumina Romei este dimpotriv\ rotund\. moare acolo. `ntr-un num\r at`t de mare. Moravia `mi mai povestise [i adev\rata istorie a familiei Cenci. mai difuz\. o anume iner]ie. sculpturile lui Bernini m\ amuz\. colina asta este locul din Roma pe care-l prefer. S`nt deschise mormintele. lucioas\ [i supl\. Dragoste cu un pictor. Pictorul ia craniul [i iese juc`ndu-se cu el precum o minge. 1 Guido Piovene (1907–1974). la via]a reu[it\. spiritual\. . u[oare ca ni[te d`re de fum.. Mai cu seam\ Chemarea Sf`ntului Matei: superb\. hidoase c`nd gra]ia dispare. nu mai proclami r\ul. `nc`t fiecare arbore zumz\ie [i p`r`ie. a fost la `nceput o contraofensiv\ a barocului). se risipesc. categoric superbe prin contrastul violen]ei [i densit\]ii mute a luminii. Un pictor francez revolu]ionar particip\ la jefuirea bisericii Santo Luigi dei Francesi. se `nv`rtesc `n toate sensurile. * 4 decembrie Diminea]a.. m\ ajut\ s\ remarc constan]a temei tinere]ii [i a v`rstei mature. dement (1573-1610). acoperit de mai multe p\s\ri dec`t de frunze. Iat\ culmea artei.

este at`t de frumos [i de departe de tot f\r\ a `nceta s\ fie prezent [i uman. Satul de la poalele lui se nume[te tot Circeo. Pensiunea s\racilor. N. Va trebui s\ a[tepte p`n\ `n aprilie 1955 ca s\ `[i `ndeplineasc\ visul. Totu[i. U[a este deschis\ [i se v\d uneori trei copii `n acela[i pat cu tat\l. face un sf`nt `nconjurat de femei dr\gu]e [i de `ngeri zeflemitori. F. Seara cerul se `nsenineaz\. `nconjurat de Napoli. * 1 ~nc\ din vara lui 1939. Camus proiecteaz\ o c\l\torie `n Grecia. * 8 decembrie Toat\ ziua `n pat cu o febr\ care nu cedeaz\. }i se str`nge pu]in inima g`ndindu-te c\ Iuliu al II-lea a ordonat s\ fie distruse frescele lui Piero della Francesca ([i ale altora) pentru ca Rafael s\-i poat\ picta `nc\perile: cu ce s-a pl\tit superba Eliberare a Sf`ntului Petru? Cobor`rea de pe Cruce de Caravaggio. ~ntotdeauna intervine ceva `n ultimul moment care m\ `mpiedic\ s\ merg spre ele. Febr\. Satul Circe1. apoi la Paris. Viziune grandioas\. cu acela[i gest mecanic. Strabon [i Pliniu sub numele de insula lui Circe. ne conduce `ntr-un cartier de la Porta Capuana. `n loc s\ alerg spre o lumin\ pe care apoi abia o s-o pot gusta.carnete_Camus.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 460 460 ALBERT CAMUS CARNETE 461 ~n apartamentul Borgia. S`nt precum locuin]ele mizere din spatele bulevardului Champs-Elysées. ~n spatele tuturor sfin]ilor. La Napoli ploaie diluvian\ care-mi m\re[te febra.. Escorialul mizeriei. Speran]a de a-mi reg\si puterile [i de a m\ `ntoarce la lucru era pur sentimental\. Pe toate balcoanele.1 De ast\ dat\ f\r\ nici un mister de altfel. Dar s`nt g`nduri adev\rate. ignorantissim [i trebuind s\ ilustreze pentru un program de radio Patimile dup\ Sf`ntul Matei. Pictorul prieten al lui F. Fecioara e anun]at\ prin plesnitori. asta-i tot. Asear\ n-am putut termina `nsemn\rile astea. Retorica lui Pinturicchio poart\ o sabie. R\m`n `n camer\. * 7 decembrie Plecare cu Nicola [i Francesco. un foarte mare pictor. cu privirea fix\. {i mai ales petarde. un dement. S`nt stindardele mizeriei.. P`n\ la urm\ n-am s\ m\ pot duce la Paestum. Anul acesta istovitor m-a `ngenuncheat. s\ petrec un an ref\c`ndu-mi s\n\tatea [i voin]a. Prietenia b\rba]ilor e `ntotdeauna de bun-gust. plimbare lung\ prin „Barrios“. la sud de lacul Sabaudia. Strada mare care urc\. * Roman Primul om reface tot parcursul ca s\ descopere secretul: nu este primul. aprinde una de la alta. l\mpi cu abajururi.. Virgiliu. [i de c\l\tor claustrat. vin la urma urmei din faptul c\ s`nt pu]ine [i trebuie sp\late zi de zi. S`nt g`nduri de pat [i de febr\. S\ m\ `ntorc la Roma o dat\ cu prima ameliorare. Seara m\ v\d cu Moravia. Nu se vede Crucea: categoric. deloc jena]i c\ se expun. Stindarde se agit\ deasupra mul]imii compacte care trop\ie prin noroiul gras al resturilor de verze r\mase de la pia]a de diminea]\. Toate rufele care flutur\ [i dau ora[ului Napoli un aer de s\rb\toare perpetu\ 1 Muntele Circeo. Se vede o vag\ procesiune `n fa]a bisericii. zeci de petarde pe care le arunc\ `n mul]ime [i `n jurul c\rora copiii `ncing un dans de Sioux p`n\ ce acestea explodeaz\. * 6 decembrie Zi cenu[ie. {i asta d\ mizeriei un aer de extraordinar\ s\rb\toare. disear\. Orice om este primul om [i `n acela[i timp nimeni nu este primul. * 8 decembrie M\ trezesc cu o febr\ serioas\. `n spatele str\zii Santa Lucia. . Dar pentru asta ar trebui s\ m\ eliberez pu]in de tot ce m\ cov`r[e[te. e men]ionat de Homer. Din fericire pot s\ v\d marea din pat. A[ face mai bine. De aceea se arunc\ la picioarele mamei sale.F. Sosire la Neapole. Plec\m pe urm\ `ntr-o carrozzella umed\ care miroase a piele [i a b\legar. dar survine r\zboiul. N. Dejun la Pozzuoli `ntr-un restaurant geam\n cu Padovani. C`mpia roman\. La o fereastr\. Exist\ ceva `ntre mine [i templele grece[ti.

spa]iul dintre mare [i coline [i se re]in minunile exacte [i calde. Dar `n]epenit [i parc\ lovit `n cap. (Mai t`rziu. Amalfi. Grecia `nvins\ nu i-a `nvins. toate acestea. Aici inima tace. principiul artei [i al vie]ii. c`nd totul tace. pe l`ng\ oboseal\ [i emo]ie. admirat. cu prezen]a sa inepuizabil\. Frig toat\ noaptea. M\ minunez necontenit `n fa]a acestui templu cu enormele-i coloane de burete roz. Bivolii se mi[c\ `ncet. Vuietul imens [i surd al m\rii care cre[te `ncetul cu `ncetul. un scuter `n dep\rtare. apoi conduc eu ca s\-l schimb pe F. la sf`r[itul dup\-amiezei. Plaja. corbii deja culca]i se scoal\ `ntr-un extraordinar tumult de aripi [i cronc\nituri. `n opinia mea. Clipa. Bl`nde]e. Nu melancolia lucrurilor `n ruin\ `mi mi[c\ inima. dup\ ce am traversat o regiune industrial\ [i apoi o por]iune curioas\ care te duce cu g`ndul la Limburi (trestii mari. Diminea]a la Tipasa. Apoi urmeaz\ `nc`ntarea nesf`r[it\. m\ aduc `n pragul lacrimilor. lacrimile mele. muzic\. roua pe ruine. frust\. c`ini. Hot\r\sc totu[i s\ plec (ca de fiecare dat\ `mi extrag energia din constatarea unei situa]ii mai proaste: prizonier etc. S`ntem `nt`mpina]i `n hanul de l`ng\ ruine de o pl\cut\ odaie veche cu trei paturi [i pere]i enormi. v\rui]i. nemi[ca]i ca noaptea. Un c`ine se lipe[te de mine. Romanii uneori rafina]i. spre plaj\. adev\ra]ii distrug\tori ai spiritului grec.). vai.carnete_Camus. lumina proasp\t\ [i magnific\. primele dup\ Tipasa unde am cunoscut abandonarea `ntregii mele fiin]e. este glacial\. Mireasma proasp\t\ a micilor heliotropi care acoper\ `mprejurimile templului. pe urm\ zboar\ `n jurul templului. Interesat. O or\ mai t`rziu. C`nd ajungem `naintea templului lui Poseidon. ziduri [i bivoli. sosim la Paestum. o dat\ cu ele. apa c\ldu]\ sub cerul luminos [i cenu[iu `n noapte. Pe l`ng\ templul Herei de la Paestum. zborul negru al corbilor. dar vie [i de neuitat. dar neiubit) [i .) Vreau s\ `ncerc s\ prind din nou aceast\ sosire. Plec\m pe un soare frumos. dar de o cert\ cur\]enie. plou\ peste ruine.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 462 462 ALBERT CAMUS CARNETE 463 9 decembrie La de[teptare. Camera care-mi place at`t de mult. Avoca]i [i solda]i pe care-i confunzi. Dumnezeu [tie de ce. unde lu\m pr`nzul. deoarece nu a b\tut niciodat\ nici pentru un singur poem `n latin\ (nici m\car pentru Virgiliu. obosit [i soarele apune c`nd. dar niciodat\ emo]ionat. Greu s\ m\ smulg din locurile astea. niciodat\ civiliza]i. ca p\s\rile de la Lourmarin [i pisica. escalad\m zidurile ca s\ intr\m pe c`mpul cu ruine. copaci slabi [i desfrunzi]i). Ei s`nt primii. Tot printre ruinele dintre coline [i mare. cu pere]i gro[i [i goi. plou\ pu]in [i zgomotul m\rii descre[te `n spatele nostru. La `napoiere. cu grecii. Inima mea a [tiut dintotdeauna asta din instinct. Sear\. cerul e albastru. * 10 decembrie Continuare. corbi. de plut\ aurie. Soarele a apus c`nd. Deschid ferestrele. cu greutatea sa aerian\. C\ci dac\ au `mprumutat de la ea temele [i formele marii arte. desigur. Cea mai t`n\r\ r\coare din lume peste ceea ce exist\ mai vechi `n ea. Lumina vine dinspre marea aflat\ foarte aproape [i `nc\ albastr\. dar ace[tia din urm\ continu\ s\ acopere templul cu un v\l negru ce bate `n toate direc]iile [i cu cronc\nituri r\gu[ite. coboar\ pe cele patru laturi [i pleac\ parc\ spre a saluta apari]ia admirabil\ `n fa]a ochilor no[tri a unei f\pturi alc\tuite din piatr\. Plec\m totu[i [i c`teva ore mai t`rziu. Pompei. t\cere. rarele ciripituri de p\s\ri. Adorm dup\ ce am privit de la fereastr\ templele `n noapte. toate vestigiile antice care acoper\ Roma [i `ntreaga Italie se fac ]\nd\ri [i. o comedie de fals\ grandoare. Sorrente ([i delicioasa gr\din\ Cocumella). Asta mi-este credin]a [i. apoi las\ capul `n jos. dar colinele din fa]\ s`nt acum negre. * 10 decembrie Asear\ plimbare printre trestii. dragostea de viitor. Alte p\s\ri s-au amestecat printre corbi. `n clipa c`nd ie[im. cam prea decorativ. febra a disp\rut. Zgomotele: un zgomot de ap\. ci dragostea disperat\ a ceea ce ve[nic dureaz\ `n ve[nica tinere]e. dec`t s\ ne apar\ prin intermediul lor naivitatea [i splendoarea grecilor. la r`ndul ei. nu au realizat niciodat\ dec`t aproxim\ri reci care mai bine n-ar mai fi fost. barierele fiind `nchise.

prea `ncordate. Plecare Existen]ialism. Carnete I. Titlu: „Oamenii aceia care s`nt [ter[i din r`ndul umanit\]ii“. 4 Alger-Républicain. dar vreau s\ m\ pot confrunta cu ea de la egal la egal dac\ e grea. 2 Prima apari]ie a conceptului care se va afla `n centrul lucr\rii C\derea. Triste]ea Romei cu str\zile ei prea `nalte.00 sosesc fr`nt la Roma. * Morala. Astfel s`ntem doi poli contrari ai psihologiei. romancier sicilian. cea care face s\ dispar\ strig\tul disperat al lui Iisus `n agonie. Dar catastrofa e aceea[i. [i la ora 21. sentimentele [i actele. C\derea: „…te afli `ntr-o zi `n situa]ia de a lua f\r\ s\ dore[ti“. Dac\ eu `nfloresc. g`ndurile. C`nd se acuz\ `ntre ei. Ca acele cupluri romane `n]epenite `n piatr\ [i care nu au `n comun dec`t faptul c\ parc\ au `nghi]it un b\]. Lumea asta se r\scole[te at`ta. gunoi. Conduc alternativ cu F. singur. ea se ofile[te. ele elibereaz\. Zi cenu[ie. Subtitlu: „57 deporta]i au p\r\sit alalt\ieri Algerul `ndrept`ndu-se spre ocn\“. Mai mult actele dubioase din via]a lui Sartre `mi s`nt cu m\rinimie aruncate `n spinare.carnete_Camus. ca un vierme t\iat. `mi r\spunde c\ asta n-o intereseaz\. De fapt. G. M. S\ hot\r\sc dac\ vreau s\ merg acolo unde merg. Seara. asta-i alt\ problem\. `mi vorbe[te de Brancati1 [i de moartea lui. Nu poate tr\i dec`t sprijinindu-se pe ofilirea mea. gust de cenu[\ [i de oboseal\ de asemenea cresc`nd\. Cf. Dac\ am [i f\cut-o. febra a trecut. 15 decembrie 1938. La `napoierea `n acel Buchenwald pre]ios care este Pompeiul.2 Cu Luca `ncepe adev\rata tr\dare. 1 decembrie 1938. . Ora amurgului care 1 Romanul Simonei de Beauvoir. c\ nu-i place s\ joace dec`t personaje pe care [i le poate `nsu[i [i tr\i sim]indu-se `n rol ca [i cum ar tr\i alt\ via]\. Comedia parizian\ pe care o uitasem. Judec\tori peniten]i. De asta pie]ele s`nt at`t de frumoase. prin ele put`nd actorul s\-[i dovedeasc\ meseria. ci oarecum a[a cum se respir\. ~ntotdeauna am decis s\ fac ceea ce trebuie pentru asta. * 13 decembrie Din nou Caravaggio. Se pare c\ eu s`nt eroul. Nu vreau ca via]a s\-mi fie u[oar\. * 12 decembrie ~mi cade `n m`n\ un jurnal. C\s\toria pentru mine nu era oare o aventur\ senzual\ mai rafinat\? Ba da. po]i fi sigur c\ o fac `ntotdeauna ca s\-i cople[easc\ pe ceilal]i. ~n afar\ de asta.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 464 464 ALBERT CAMUS CARNETE 465 a frem\tat `ntotdeauna la str\fulgerarea unei stan]e tragice sau lirice venite din Grecia. 3 Cf. numai pentru c\ [i-a pierdut capul. Am nevoie de for]\. M\ simt mai bine. Stare febril\ continu\ care `mi taie cheful de orice. Dejun la F. Opusul omului subteran: omul f\r\ resentimente. Pentru Mandarini1 de ast\ dat\. * La Martinière. m\iestria. autorul surprins `ntr-o anumit\ situa]ie (director al unui ziar `nfiin]at de Rezisten]\) [i tot restul e fals. Trebuie s\-mi refac neap\rat s\n\tatea. c\reia `i spun c\ unele roluri cer de la actor numai virtuozitate. {i conchide: „~mi place s\ joc fiindc\ s`nt romanesc\“. Seara M. M`ine plec. Farsa premiului Goncourt. * 14 decembrie. * 11 decembrie Toat\ ziua sau aproape toat\ ziua `n pat. S\ nu iei ceea ce nu dore[ti (greu)3. ~[i caut\ aristocra]ii. Plou\ peste Roma ale c\rei cupole bine sp\late str\lucesc slab. Cinez singur. ~ntotdeauna am sperat s\ devin mai bun. se strecoar\ printre palate [i face s\ se pr\bu[easc\ trufa[ele fa]ade. Santa Maria del Popolo. acolo barocul triumf\ asupra stilului roman. vaporul alb care transporta ocna[ii la Cayenne – [i f\cea escal\ la Alger ca s\ ia o nou\ `nc\rc\tur\ (reportajul meu4 1 Vitaliano Brancati (1907-1954).. Dar nu voluntar.

Nu voia s\ aib\. Dar ast\zi am nevoie de pu]inul pe care l-am f\cut. am nevoie de cei de aici. toate astea s`nt prea u[oare. Dar voi domina cu adev\rat. tot `n realitate. Cu Simone. {i pe urm\ fuga. Tema prieteniei M. admi]`nd c\ ar putea sau ar voi acest lucru. dar `ntr-o cabin\ confortabil\) – O povestire? * Primul om. n-am vorbit niciodat\ despre ceea ce am f\cut. Cei c\rora nu le-am refuzat niciodat\ m`na `ntins\. nu voia s\ posede. cele dou\ cu[ti etc. Ambi]ia `l f\cea s\ r`d\. Compromisul. nici sprijinul s\ vorbeasc\ acum [i s\ depun\ m\rturie `n favoarea mea. Ea pl`nge [i asta declan[eaz\ totul. numai opozi]ia sincer\ a oamenilor de st`nga din Occident poate s\ pun\ pe g`nduri acel guvern. Resortul personajelor: dorin]a de putere. voia s\ fie. Aceast\ via]\ (goal\) a ora[elor [i a zilelor insuportabile lipsite de dragoste.carnete_Camus. * Primul om. Ea este ceea ce m-a interesat cel mai mult pe lume `n ultimii zece ani. Atunci voi fi eu cel care va vorbi.R. corij`ndu-i treptat perversiunile. Dac\ adev\ratul lor ]el este s\ men]in\ principiul revolu]ionar `n U. Acesta…“ (text revoltat). f\r\ prea mult\ cultur\ [i intr`nd de-a dreptul `n operele mari. Tr\darea intelectualilor de st`nga. Dar nu mi-e team\ s\ mor.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 466 466 ALBERT CAMUS CARNETE 467 `ntr-o zi de ploaie diluvian\ – luntrea de transportat m\rfuri plin\ de ocna[i ra[i `n cap – interiorul. cea pe care o `mp\r]ea cu to]i oamenii care `n cele din urm\ mor fiindc\ n-au [tiut s\ tr\iasc\ ceea ce voiau cu adev\rat s\ tr\iasc\. * Don Faust (sau doctorul Tenorio): „N-am cerut niciodat\ nimic pentru ceea ce d\deam. chiar [i din lene. Am fa]\ de moarte oroare [i dezgust. dumneavoastr\ `n]elege]i!“ [i imediat dup\ aceea: „S\ nu v\ duce]i s\-l vede]i pe domnul Jonas. dorin]a josnic\ de putere. Port\reasa nebun\ (fiul ei mort): „Ah! Domnule Jonas. Tema angoasei (cf. ba chiar un burghez mul]umit. `n preajma mediocrit\]ii [i discern`nd grandoarea din instinct.“ Singura lege a fiin]ei este s\ fii [i s\ te dep\[e[ti. explicat\ unei mul]imi. Cunoa[terea omului.S. Cea mai mic\ aparen]\ de stabilitate `n via]\ m\ `ngroze[te.S. toate acestea acumulate sf`r[iser\ totu[i prin a alc\tui o via]\. Totul se trage de la imposibilitatea mea congenital\ de a fi un burghez. * Primul om. pentru c\ al]ii voiser\ sau. ce motiv ar avea guvernul rus s\ renun]e la metodele sale totalitare dac\ [tie dinainte c\ ele vor fi `ntotdeauna scuzate? ~n realitate. tr\darea intelectualilor no[tri se explic\ prin altceva dec`t prin prostie. * . P`n\ la urm\ marea mea superioritate asupra tri[orilor este c\ nu mi-e team\ s\ mor. m\ socoteam prea m\runt ca s\ fi dat vreodat\ destul [i m\ g`ndeam mai ales la tot ce nu d\dusem vreodat\. * Jonas. * Primul om. Dar. Adler p. ea devine via]\ public\ [i degeaba vrei s\ te men]ii `n ea. Incapabil\ s\ z\boveasc\. ipocrizia. To]i tac. * Primul om. `[i bate so]ia [i copiii“. Tema energiei: „Voi domina. De ce sl\biciunea `n fa]a pl\cerii s\ fie mai vinovat\ dec`t sl\biciunea `n fa]a durerii? Aceasta din urm\ s\v`r[e[te uneori ravagii incomparabile. Nu o poate poseda timp de un an. pentru c\ al]ii f\cuser\ a[a `n `mprejur\ri asem\n\toare. psihologic vorbind. Singura sa `nc\p\]`nare era aceast\ ]int\. dar f\r\ compromis. „{i g`ndindu-se la tot ce f\cuse f\r\ s\ vrea cu adev\rat.“ * Primul om. – aceea[i c\l\torie pe care am f\cut-o. mai simplu. De `ndat\ ce via]a particular\ este scoas\ la vedere. f\r\ s\ fac un gest ca s\ posed sau s\ am. 156).

R. Primul tablou sau prologul. Marea `n dep\rtare sc`nteiaz\. contorsionist. infirm. Adler: Cunoa[terea omului. Fericire. iar infernul cel ad`nc nu-i prime[te. Cerurile `i gonesc ca s\ nu-[i piard\ frumuse]ea. `n AlgerRépublicain. Mirosul ei m\ umple de bucurie. Marthe. spune diavolul.“ Nu. {i Faust devine Don Juan. spune diavolul. Connaissance de l’homme. Trimis acas\ de la clinic\ cu un cancer la limb\. III 371.“ Una dintre nuvele `n stil francez (Jonas). destinate presei clandestine [i publicate `n volum `n 1945. `l mai urm\rea `nc\. Iar privirea vecinilor s\i. De atunci `nainte totul este permis at`ta vreme c`t cineva poate ierta ceea ce oamenii nu pot. Alexandrine. Trei mor]i. nici confort. ~n N. Gr\dina hotelului St. * 1 Alfred Adler. dar care nu s-au g`ndit dec`t la ei `n[i[i. p. Zinzin (urechi cl\p\uge. Leipzig. Dar ni[te „sst“-uri viguroase [i mustr\toare i-au atras aten]ia c\ s`nt patru p\r]i. aerisit. Faust cere s\ cunoasc\ tot [i s\ aib\ tot. Timon – Demonii – Julie – Improviza]ie – Presa – Bacantele. `nc`t cei incapabili aleg comunismul pentru c\ le asigur\ o crea]ie total colectiv\. Teatru. Niciodat\ comoditate. 1927. Payot. Cre[terea apelor Senei. ~i strecoar\ `n anticamera infernului s\u. * 19 La mine nici m\car un singur fotoliu. ~n noapte. nici fideli lui Dumnezeu. c`nt\ la cinematograful Alcazar). . lovind cu pumnul `n peretele acela gros [i murdar care-l desparte de vecini. Georges. * 17 februarie Sosire la Alger. Agoniz`nd singur `n cocioaba lui. Gustul crea]iei este at`t de puternic. ora[ul se vede ca un pumn de pietre sc`nteietoare aruncat pe malul m\rii. * Primul om ~n ce an s-a n\scut papa? Nu [tiu. Menschenkenntnis. Familia Masson. Scrisoare c\tre un disperat. 154)1. Moartea lui François. fidel\. vuietul fluviului. Ateul moralist g\se[te credin]a. ~ntotdeauna a[a. niciodat\ auzit p`n\ atunci. „~n seara aceea lucrurile nu mergeau cum trebuie. C`teva scaune. Georges. 1 „…corul acesta abject al `ngerilor care n-au fost nici rebeli. Tabloul ultim.“ Scrisoare c\tre un t`n\r englez despre starea de spirit a na]iunii franceze. 2 Procedeul literar al scrisorii imaginare a fost de mai multe ori folosit de Camus. trebuie s\ vii `mpotriva voin]ei tale sau altfel mori pur [i simplu. Dante admite ni[te `ngeri neutri `n disputa dintre Satana [i Dumnezeu. `n 1939. Din avionul care zboar\ de-a lungul coastei. „S\ murim deci pur [i simplu“ (aici corul b\rba]ilor care-l `nt`mpin\ pe erou – mai bine mai t`rziu dec`t niciodat\). Cobor`rea spre ora[ul r\coros. Juliette. Trebuie s\ pl\teasc\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 468 468 ALBERT CAMUS CARNETE 469 Don Faust.F. * 18 februarie Frumuse]ea Algerului diminea]a.carnete_Camus. `ngreunat\ de extazul recent [i de dispre]ul subit.: dialoguri (r\spunsuri. * Roman. `n Carnete. `ntreb\ri) sau scrisoare imaginar\2 despre Actuelles. O noapte primitoare la care revin `n sf`r[it [i care m\ `nt`mpin\ ca odinioar\. Aveam cu patru ani mai mult dec`t el. „~]i voi da deci puterea de-a seduce“. 1949. „S\ mergem. De unde generosul libertinaj `ncununat de o credin]\ vie. * Complex insular al Rusiei [i al comuni[tilor (Cf. La concert el aplaudase dup\ cea de-a treia parte crez`nd c\ simfonia se terminase. Iasomia `n gr\dina hotelului St. Vizit\ la comercian]ii din Belcourt. de tinere]e. * Don Juan. ~n aceea[i epoc\. vom`nd s`nge pe tot peretele. {i mai ales Scrisorile c\tre un prieten german. c\ci os`ndi]ii ar scoate din asta cine [tie ce glorie.

dar `n noapte. C`teva stele pe cerul `nc\ luminos [i pe urm\ un corn de lun\. Étienne sau la Roubaix. ~l pun s\ munceasc\ mult. Cefalonia [i Itaca aproape invizibile `n amurg. * 26 aprilie Plecare din Paris. – P\i atunci fra]ii lui erau prea mici ca s\ se ocupe de el. Sor\-sa l-a l\sat. Sardinia.U. Acea ridicol\ parad\ a dragostei [i a abominabilelor sale preten]ii gra]ie c\rora cei slabi [i vulgari se ajut\ s\ tr\iasc\ [i s\ par\. Arhitectul urbanist Jean de Maisonseul. Idem: sinuciderea lui X. X.“ Idem: lupt\ pentru cauza arab\. ~n dep\rtare.A. O omoar\ ca s\ evite s\ fie violat\. * 22 februarie Neguri. `n dep\rtare Elba [i Calabria.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 470 470 ALBERT CAMUS CARNETE 471 {i tu. acoperit de ghiocei. `n ce an? Nu [tiu. S\-mi cunosc [ansa [i s-o primesc cu recuno[tin]\. – Da. Ca `n fiecare diminea]\. mereu nou\. * 23 februarie Trezit de soarele care-mi inund\ patul. Sau: am luptat 20 de ani pentru ei. dar `i supravie]uie[te. Uit\-te `n livretul meu de familie. T`n\ra echip\ de arhitec]i care scap\ de descurajare pentru c\ v\d ora[ul acesta `n viitor. Se s\turase de ei. O zi ca o cup\ de cristal din care se revars\ o nesf`r[it\ lumin\ albastr\ [i aurie. 2 Racing Universitaire d’Alger. Apoi coasta Greciei. Este judecat [i condamnat. {i cr`mpeie de lumin\ proasp\t\ pe ruinele umede. – Atunci nu puteau face altfel. M\ dezgu[ti“. „Nu mai voia s\-i vad\. La ce v`rst\? – Nu [tiu. m\ m`hne[te [i m\ gole[te de orice bucurie. St. bar\ci [i reconstruc]ie: Far West. Ploi [i soare. marea [i cerul sc`nteiaz\ contopite. * 26 februarie Dup\ ce regina b\tr`n\ a dat na[tere reginelor tinere. Absintul botezat cu ap\. pesemne c\ din cauza asta. Marinella. l-a dus s\ vad\ [antierul de reconstruc]ie. Jean-Pierre care-l insult\ pe X. * 24 februarie Orléansville1. [i p\s\rile care exult\. S-a construit [i un teatru care a primit numele de Teatrul Albert Camus. tocmai ei mi-au ucis mama. al doilea. Atena. gr\dina [i mirosul iasomiei. iar `n ziua eliber\rii. Aceea[i emo]ie. vechi prieten al lui Camus. Be]ie. Chiar la Orléansville. La [aisprezece ani muncitor agricol la socrii sor\-sii. Bine.: „}ie-]i reu[e[te tot.2 Fericirea acestei simple prietenii pe care am tr\it-o. Prietenii lui Mefisto1. Este prins `ntr-o r\zmeri]\ antifrancez\ cu so]ia sa. Diminea]a mun]ii decupa]i `n petala delicat\ a unei ciclame. echip\ al c\rei portar a fost Camus `n tinere]e. . Germain-des-Prés. Iar pe marginea stupului ea moare de foame. C`]i ani avea sor\-sa? Nu [tiu. Alpii. Ce [ans\ s\ te fi n\scut pe colinele de la Tipasa! {i nu la St. * 20 Tipasa. – Dar fra]ii lui? El era cel mai mic – ba nu. 1 Cram\ `n Saint-Germain-des-Prés apar]in`nd unui francez originar din Algeria. 1 Un cutremur de p\m`nt distrusese Orléansville la 9 septembrie 1954. {i insulele care vin `ncet una c`te una `n `nt`mpinarea noastr\ pe mare: Corsica. acestea o ucid sau o gonesc. unde lic\resc din loc `n loc piscuri `nz\pezite. m`na musculoas\ a Peloponezului devine un continent sumbru [i misterios. * 21 Zi radioas\. * 25 februarie R. familia l-a p\r\sit.carnete_Camus. Oh! era t`n\r.

Eleusis. * 1 Un cuv`nt indescifrabil. Areopagul. `nc\ mai informeaz\ [i `ncurajeaz\. Din obi[nuin]\. Cu Marguerite Liberaki1. la subsol. dintre care unul cre[te singuratic. Dar c`mpia `nainte [i dup\ Eleusis este foarte frumoas\. extraordinara `ndr\zneal\ a acestui clasicism) frumuse]e a locului este primit\ de o fiin]\ purificat\. Dineu `n Pireu cu Marguerite Liberaki. trecut\ prin dezinfectantul luminii. Sus e altceva. […]1. dar nu era adev\rat [i am alergat tot timpul ca s\ nu `nt`rzii. Urc`nd pe Acropole. Cobor chiar la timp pentru conferin]a mea controversat\. intr\ `n corp cu o repeziciune dureroas\. se refract\. purific`ndu-l totodat\. Atunci macii de un ro[u `nchis. nalbele. de-aceea respir greu). p`n\ la mare. {i fa]a celei de-a doua Kore. statuile de la Iráklion. pe care nu-i mai v\zusem niciodat\. Din conturul s\u spart se prelinge atunci o miere subtil\ care se r\sp`nde[te pe tot cerul. lumina de la ora unsprezece cade din plin. spa]iul p`n\ la mare. Pe o lecit\ cu alb [i negru. Agora. La muzeu piese admirabile. ele `nc\ mai sur`d sub praful [i paiele care le acoper\. cu str\fulger\ri bru[te de via]\ [i de r`sete. Dar nu mai are for]a din timpul zilei. V`ntul a gonit to]i norii. v`nt. Lumina `]i s\geteaz\ ochii. iar sur`sul acela `nc\ mai `nsufle]e[te peste dou\zeci [i cinci de secole. `l deschide unui soi de viol pur fizic. Ciudat\ f\ptur\. Plec de acolo obosit dup\ dou\ ore `n care r\spund unei mul]imi de `ntreb\ri. Dineu `ntr-o tavern\ din cartierul vechi.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 472 472 ALBERT CAMUS CARNETE 473 * 27 La trezire. Conferin]\. Muntele Pentelic. Ora 19. Importan]a capital\ a ceea ce [tiu despre Eleusis. Kore-le trebuiau s\ m\ emo]ioneze. f\r\ nici o emo]ie. S\ dezvolt. C`teva curse `n ora[. ochii se deschid `ncetul cu `ncetul [i extravaganta (da. Pe temple [i pe piatra de pe sol pe care v`ntul pare s\ le fi decapat p`n\ la os. Dejun la ambasad\. aure[te colinele [i Acropole. Pe urm\ urc pe colina Muzelor. Atena. `n micul muzeu din Agora. {i acolo. piciorul `ndoit al celei de-a treia. Vrem s\ tr\im [i dac\ am crede asta ar `nsemna s\ murim. `]i st`rne[te pl`nsul. Dar Bizan].carnete_Camus. ca [i durerea asta `n\bu[it\. [i acoper\ cu o glorie suav\ [i unic\ p`n\ [i cuburile ora[ului risipite `n cele patru z\ri. Mi se permite s\ vizitez subsolurile unde au fost depuse c`teva dintre ele ca s\ fie protejate de invazie [i de distrugeri `n timpul r\zboiului. din care al doilea este deviat pentru ca totul s\ fie ascuns vederii celor neini]ia]i. de o prospe]ime adorabil\ (v-am spus c\ eram l`ng\ hotel. `l gole[te. Dup\-amiaz\. mi se `nt\re[te aceast\ impresie c`nd constat c\ m\ duc „ca pe la vecini“. misterioas\ [i neagr\. dar `nc`ntarea pe care mi-au l\sat-o mai d\inuie `nc\. [i balizat de perspective des\v`r[ite. e pe cale de a pieri [i de a-[i pierde forma. asta m\ izbe[te. Heracles noduros [i dur sub caprifoiul `nflorit care-l acoper\. ~nc`nt\torul meu traduc\tor de 21 de ani. Stelele funerare de asemenea. unde ai nevoie de mult\ imagina]ie. hot\r`t… Locul e fermec\tor. mortul nem`ng`iat 1 Romancier\ [i autoare dramatic\ greac\. Theseion. culoarea `l deseneaz\ perfect pe cerul senin. de altfel. 28 Diminea]a. pe Erehteion… Te aperi aici de ideea c\ perfec]iunea a fost atins\ atunci [i c\ dup\ aceea lumea nu a f\cut dec`t s\ se degradeze. Cuprinde toat\ frumuse]ea lumii. . Heracles. f\r\ s\ m\ deranjeze c`tu[i de pu]in diferen]a de limb\. Dar ideea asta `]i fr`nge p`n\ la urm\ inima. Dup\-mas\. direct pe piatra goal\. se sparge `n mii de spade albe [i arz\toare. nori [i soare.00. unde le-a azv`rlit istoria. Daphni. Acropole. Soarele cobor`t la orizont nu a ajuns `nc\ `n momentul `n care. Trebuie mereu [i mereu s\ te aperi de ea. [tiam asta. ~n templu cele dou\ culoare duc`nd `n sanctuar. Toat\ diminea]a sentiment straniu c\ m\ aflu aici de mul]i ani. Muzeul Na]ional. * 29 Diminea]\. c\ s`nt acas\. ro[u fiind. Hymette de culoare violet\. iar lumina cea mai alb\ [i cald\ cade din cer. care m\ cucere[te [i pe care-l adopt. Tiempo perdido.

lumina devine brusc mai pur\ `ntr-un soi de ]`[nire nemi[cat\. `n timp ce `n spate. Dar din nou pe promontoriu. [tiind c\ dac\ a[ fi vorbit. ne`ncetat. Dar promontoriul pe care se `nal]\ templul [i care `nainteaz\ `n mare ca o dunet\ de unde domini escadra insulelor `n larg. Dejun la Kephissia. C\tre mijlocul dup\-amiezei. Marea face o spum\ u[oar\ p`n\ la orizont. `n jurul nostru cear[afuri albastre ]esute din aer [i lumin\. cauza care te intereseaz\ nu e lipsit\ de avoca]i desemna]i (recunosc. Templul `nsu[i m\ las\ rece. ci `nsu[i spa]iul. R\scole[te aerul albastru. al p\r\sirii de sine. Dar trebuie s\ plec\m. Marmura asta prea alb\ are aspect de stucatur\. Dineu `n cursul c\ruia ob]in informa]ii despre deportare. se z\re[te Makronissos. Lumina amiezii mai este `nc\ pu]in voalat\. Pe urm\ plec spre Sunion. U. de altfel. c\ Germania de Est este re`narmat\ de mult timp [i c\ un num\r de fo[ti generali nazi[ti s`nt `n activitate acolo. Clip\ des\v`r[it\. Dac\ te a[ezi la picioarele templului ca s\ te ad\poste[ti de v`nt. Nu Parthenonul l-au construit ei. n-a[ fi f\cut pl\cere nim\nui. de exemplu. la dreapta [i la st`nga. dar care a fost o insul\ de deportare despre care am auzit istorisiri `nsp\im`nt\toare. Este momentul luminii perfecte. * 30 Muzeul Na]ional. n-a[ fi spus ceea ce speri. marea `nspumat\ `nainteaz\ de-a lungul flancurilor de nisip [i de st`nci.carnete_Camus. `nc`t ai crede c\ e o p\dure vie. tinerele grecoaice s`nt lipsite de gra]ie [i de stil. Cifrele par s\ concorde. `n marele conflict care taie `n dou\ secolul al XX-lea. la picioarele templului. . Apoi. M\ smulg cu greu din locurile astea [i nu plec `ntru totul. De ast\ dat\ soarele e aproape la asfin]it. Din nou un soi de bucurie ilariant\ `n fa]a prodigioasei `ndr\zneli a Acropolei unde arhitec]ii s-au jucat nu cu m\suri armonioase. pe micu]a plaj\. Nu spui nimic pe tema asta. Pr`nzim jos de tot. Dar scrisoarea dumitale m\ oblig\ s\ spun ceva ce voiam s\-]i spun de mult. T\cerea mea actual\ m\ prive[te doar pe mine. de altfel. m`nc\m pe[te [i br`nzeturi `n fa]a b\rcilor mari de pescuit din micul port.S. * Scrisoare inserat\ Dragul meu X. ~n mai multe r`nduri. ~n afar\ de una. pe rarii chiparo[i [i eucalip]i. lumina cea mai frumoas\ pe care am avut-o aici. pe smochinii cu frunzele deosebit de verzi. gr\dina sub o lumin\ bl`nd\ r\sun\ de c`ntecul privighetorilor. ~n dep\rtare. apoi colina Muzelor. a[ternut\ pe livezile de m\slini. Dup\-amiaz\. Lucru. ca [i `n Vest. i-a recunoscut Germaniei dreptul de a avea for]e na]ionale. Des\v`r[it\. `mp\carea serii cade brusc [i […]1 pe o naviga]ie silen]ioas\. De asta va trebui s\ m\ ocup. c\ nu au fost foarte combativi `n circumstan]a dat\). Anume c\. este un loc de nedescris. Pe tot drumul de `ntoarcere. poart\ `n suspensie ce]uri invizibile. nu mai e dec`t v`nt. Marele kouros zvelt pe care am s\-l rev\d.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 474 474 ALBERT CAMUS CARNETE 475 nu se poate resemna s\ nu mai vad\ soarele [i marea. Pe toat\ aceast\ escadr\ de insule [i de piscuri dominate de duneta st`ncii. ~n rest. Nici o pas\re.R. Plec u[or `mb\tat [i nefericit din mijlocul acestei perfec]iuni. insulele se solidific\. Atinge prea multe lucruri din via]a mea personal\ ca s\ ]i-o pot explica. dumneata ai ales deja. din cauza conferin]ei mele. Num\rul deporta]ilor a fost redus la 8 sau 900. V`ntul furios sufl\ at`t de tare printre coloane. {tii. [i `n perspective delirante. a insulelor azv`rlite pe un golf imens [i a unui cer cu vastu-i ghioc `nv`rtitor.S. cerul se destinde. pe promontoriu. dar admir spa]iul [i vastitatea acestor peisaje totu[i reduse. 1 Exist\ `n dosarele politice din arhivele lui Albert Camus o important\ documenta]ie despre Makronissos. cu excep]ia acestei insule Makronissos1. ci cu prodigioasa extravagan]\ a capurilor. Te vei bucura. Repeti]ie la Hecuba. al lui Totu-i `n regul\. Conferin]\. insule `n deriv\. `l aspir\ pe cel din larg. Adev\rul e c\ 1 Un cuv`nt indescifrabil. `l amestec\ violent cu parfumurile ce urc\ de pe colina acoperit\ de flori minuscule [i proaspete [i plesne[te cu furie. culorile se `ntunec\. Pe m\sur\ ce ne apropiem de Sunion lumina devine mai proasp\t\ [i mai t`n\r\. `nainte de a ie[i la drum. ast\zi pustie ce-i drept.

C\ci nu te pot l\sa s\ crezi c\ nu intri la m\n\stire. condamna]i pentru spionaj. Dac\ vei g\si `n asta pacea. vei fi c`[tigat m\car faptul de a cunoa[te problema cu adev\rat. de vreme ce alegi o ortodoxie cum e cea a partidului comunist. acoperit\ de maci `n buchete dese care tremur\ `n v`nt. La limit\ (`ntreab\-te) ai accepta transformarea Fran]ei `n democra]ie popular\ sub protec]ia Armatei Ro[ii ([i `]i amintesc c\ eu unul i-am ap\rat pe comuni[ti `mpotriva oric\rei „atlantiz\ri“ a politicii interne). prietenia mea. Vei vedea dup\ aceea. acordat Partidului Comunist Francez. ~]i cer numai. ai ales. societatea `n care tr\im. ]in`nd `n c\u[ul inimii o bucurie enorm\. Dar [i cel care se c\lug\re[te `[i iube[te prietenii [i mama. pentru un intelectual. s`nt executa]i `n Statele Unite. F\ deci odat\ ce ai chef s\ faci. m\ opun `n mod fundamental ac]iunilor [i metodelor a ceea ce am numit socialismul cezarian. . Pur [i simplu c\r]ile mele au `nsemnat pentru dumneata mult mai pu]in dec`t spui. cu at`t mai bine.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 476 476 ALBERT CAMUS CARNETE 477 admi]i aceast\ re`narmare dac\ e controlat\ de U. [i te rog s\ crezi `n sinceritatea g`ndurilor mele. p\strezi. din toat\ inima. cum se spune. dansuri populare la „Johnny nebunul“. [i totu[i `i p\r\se[te. ~n nici un caz. un r`s nesf`r[it. Dac\ nu. c`mpia care se-ntinde p`n\ la Argos [i mare. indignarea dumitale nu era sincer\ dec`t `n fa]a unor crime de tip Rosenberg. * Seara. dac\ dai urmare proiectului dumitale. ~]i repet. nu s\ negi. S`nt lucruri pe care le [tii de altfel. o regul\ de via]\. ba chiar cu v`rf [i `ndesat. ceea ce va fi imposibil. ceea ce cred. so]ii Rosenberg. Cobor`rea spre Micene [i Argos. ci s\ `ncerci numai s\ nu o g`nde[ti.. Opri]i o clip\ pe marginea falezei. chiar dac\ `ndep\rtat\. cu toat\ imensitatea m\rii `n fa]a noastr\. `n cuno[tin]\ de cauz\. ~i dispre]uiesc `ns\. ca atunci c`nd vei auzi c\ s`nt. C`t despre mine. * 1 mai Diminea]a devreme plecarea spre Argolida. al atitudinii intelectualilor de st`nga). Compari ne`ncetat dou\ lucruri din care `l cuno[ti [i-l judeci numai pe unul. Nu te `ndoi. {i la fel procedezi `n toate. este normal s\ intri `n partidul comunist. Re`narmarea german\ trebuie condamnat\ `n ambele cazuri. opinia dumitale implicit\ era evident\. Iar dac\ eu continuu s\ g\sesc de neiertat ajutorul acordat lui Franco sau politica „bananier\“ din America de Sud.R. dup\ care orice poate surveni [i orice este acceptat. altfel totul e o `n[el\ciune. jubilatoare inund\ golful [i insulele `n larg. ~n linii generale. Nu eu voi fi cel care s\ ]i-o repro[eze. `n timp ce se a[ternea `n dumneata un soi de t\cere `nc\rcat\ de `ndoieli de `ndat\ ce era vorba de reprimarea unei revolte muncitore[ti `n Germania din ordinul unui regim comunist1 (acest ultim punct e important [i mi se pare un test dureros. Dar te va ajuta s\ cuno[ti comunismul. de acela[i tip ca [i tenta]ia religioas\. cu condi]ia s\-i cedezi cu loialitate. un oribil fascist.) Din `naltul fort\re]ei. }\rmul golfului corintic. obiectiv vorbind. dar decisiv. nu accept politica „bananier\“ grefat\ pe Fran]a din grija Rusiei [i a sprijinului ei necondi]ionat. Dup\ o or\ de drum s`nt literalmente beat de lumin\. dar o refuzi `n cadrul occidental. ca o cup\ din care bem lumina [i aerul. dimpotriv\. cu mari `nghi]ituri. Nu-i dispre]uiesc pe activi[tii comuni[ti. dup\ mine. pe intelectualii care s`nt comuni[ti f\r\ s\ fie. recunoa[te `n inima dumitale c\ tenta]ia comunist\ este. care ne asasineaz\ cu pseudosf`[ierea lor de preo]i laici [i care la sf`r[it `[i ofer\ o con[tiin]\ `mp\cat\ pe seama militan]ilor muncitori. Simpatia pe care o aveai pentru mine era mai real\. Fort\rea]a micenian\. O lumin\ d\n]uitoare.S. aerian\. cu capul plin de ]\nd\ri [i de ]ipete t\cute. numai ca s\ evit orice eroare. Regatul lui `n timp ce `n Berlinul de Est muncitorii revolta]i v\d cum tancurile sovietice le reprim\ mi[carea. sau colonialismul. M\ str\duiesc s\ g\sesc interesante aceste dansuri. De c`te ori mi-ai vorbit sau ai scris despre aceste probleme. ~]i urez noroc. dar dansatorii [i mai ales dansatoarele s`nt prea ur`te. {i de vreme ce ai ales. 1 ~n 1953. `mpac\-te cu dumneata `nsu]i. A[adar. despre care nu [tii dec`t pu]ine lucruri. de[i cred c\ ei comit o gre[eal\ de moarte. cel al cunoa[terii.S. Partidul comunist nu te va ajuta s\ cuno[ti democra]iile populare. oferindu-ni-se dintr-o singur\ curb\. Nu-i nimic ru[inos `n asta. (Toat\ Grecia pe care am parcurs-o este `n momentul acesta acoperit\ de maci [i de mii de flori.carnete_Camus. dar `l ignori pe cel\lalt. deasupra mormintelor regale.

s\p\turi. `ncins de blocuri enorme. pietroase. sub Taygetul `nz\pezit. Pe decorul acesta s\lbatic [i ginga[. c\ niciodat\ un regat mai vast nu s-a `ntins sub soare. f\r\ un copac. Aceea[i impresie ca [i `n fa]a micului grup de arhitec]i care reconstruiesc Orléansville [i tr\iesc acolo `n comunitate. Nu am fost niciodat\ fericit [i `mp\cat dec`t f\c`nd o meserie. Grecia aici e pustie. Dar din `n\l]imea teatrului. Ne vom `napoia la Micene. at`t de vivace. Eu nu am o meserie. cobor`re spre Nauplia. ~ntregul p\m`nt deseneaz\ cerul [i `i d\ formele sale. Spa]iul este imens. deschis\ spre imensa c`mpie a Laconiei cu m\slini rotunzi [i bine separa]i `ntre ei. M\n\stire lini[tit\ cu ziduri v\ruite. golful s\u. Doar t\l\ngile slabe ale turmelor de oi se fac auzite pe deasupra altor zgomote. aflat `ntre cele dou\ st`nci `nalte. a movului [i a nuan]elor de albastru pe mun]i [i pe golfuri. Trebuie s-o accept [i s\ caut numai s\ fiu demn de ea. La `ntoarcere. ~ntre piscurile abrupte care o domin\. Iar munca mea e solitar\. sub un cer amenin]\tor. at`t de pasionat de frumoasa lui meserie. toate zgomotele r\sun\ `ntr-un soi de `ndep\rtare vast\ [i bl`nd\.carnete_Camus. […]1 este magnific. un m\gar pe c`mp `[i strig\ am\r\ciunea care urc\ p`n\ aici. mun]i arizi. dar de ast\ dat\ pe ni[te `n\l]imi nu prea mari. verde [i ro[u o str\bat.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 478 478 ALBERT CAMUS CARNETE 479 Agamemnon nu are mai mult de zece kilometri [i totu[i propor]iile s`nt de a[a natur\. De aceea chiar [i un kilometru a desp\r]it aici regate mari: suprafa]a p\m`ntului este 1 Un cuv`nt indescifrabil. plec\m spre Sparta. Peste Mistra `n ruin\. Un tren g`f`ie `n dep\rtare. La ora treisprezece. * 3 mai Am lucrat de diminea]\. dar tot `n aceea[i `ndep\rtare. Oprire la Argos cu tinerii arheologi care fac 1 Un cuv`nt indescifrabil. ci doar o voca]ie. sub o lumin\ care devine aici teribil\. Mun]ii se `ntunec\ treptat p`n\ c`nd cele zece lan]uri devin un singur abur albastru. `[i `ntinde livezile de portocali al c\ror parfum greu nu ne mai p\r\se[te. Atunci se simte c\ Grecia este mai `nt`i un spa]iu alc\tuit din linii curbe sau drepte. eucalip]i. Azine. Nauplia `n fa]a m\rii. Micene `n ruin\. c`mpia `ntunecat\ se `ntinde la poalele mun]ilor alba[tri ai Argosului p`n\ la marea mai deschis\ la culoare din dreapta noastr\. din loc `n loc c`te un sat. ceea ce nu este cazul `n acest moment. este ast\zi regina ne`mbl`nzit\ a acestui p\m`nt de neuitat. m\ intereseaz\ mult. o lun\ str\vezie navigheaz\ u[or. insulele [i mun]ii `n dep\rtare. Doar turmele de oi pictate `n roz. `mpreun\ cu al]i oameni pe care s\-i pot iubi. unde pr`nzim. […]1 [i salc`mi. pe frumoasa plaj\. la Epidauros. o munc\. clinchetele turmelor coboar\ pantele cu un susur de ape. t\cerea at`t de absolut\. la ora aceasta pe care grecii o numesc maiestatea soarelui [i care e ora purpurei pe cer. Dar nu m\ pot ap\ra de un sentiment de melancolie `n fa]a acestor oameni ferici]i pentru ceea ce fac. Peste macii acum desf\cu]i trece o adiere u[oar\ aproape de p\m`nt. * 2 mai De diminea]\. la r`ndul s\u. Ruinele din Argos nu prezint\ mare interes pentru mine. soarele tocmai a asfin]it c`nd am ajuns pe terasa cea mai `nalt\. T`n\rul arheolog. Dup\-amiaz\. s\rb\toarea de 1 Mai a adus o chermes\ de greci voio[i. Cea mai frumoas\ sear\ din lume se culc\ `ncet-`ncet peste leii micenieni. ~n c`mpia Evrotas. Merita s\ vin de at`t de departe pentru aceast\ bucat\ mare de eternitate. V\i largi `ntemeind fiecare c`te un regat de m\slini [i de m`ndri chiparo[i. `n lumina dens\ [i c\ldu]\ care se r\sp`nde[te peste pantele cu m\slini. . plecarea spre Delphi. zboruri de turturele. Aceea[i lumin\. Dar `n fa]a noastr\. {i aici clipa r\m`ne des\v`r[it\. iar cerul. iar `nainte de pr`nz m\ scald `ntr-o ap\ limpede [i rece. dar `ntotdeauna profilate. Seara. din Vaucluse. `nfior`ndu-se sub un soare neobosit. nu ar fi nimic f\r\ reliefurile acestea a c\ror `nchidere armonioas\ `[i organizeaz\ propriul spa]iu. Dup\ aceea restul nu mai are importan]\. `nc`t piciorul se c\ie[te de a fi produs rostogolirea unei pietre. Georges Roux. ~l invidiez pu]in [i `mi repro[ez amarnic timpul pierdut `n ultimii ani [i profunda mea sl\biciune. Sparta.

g\sim cerul din nou limpede [i rul\m veseli. T\cerea. 3 Octave Merlier. apoi dispare. . Conferin]\. neted\ [i r\coroas\. le-a udat. 80% dintre case distruse sau dobor`te2. mai verzi sub soarele care urc\ [i ajungem `n imensa c`mpie a Tesaliei. Avion. `n cea mai `nc`nt\toare familiaritate. Bisericile bizantine. ~ntr-un buzuki. M\ emo]ioneaz\ o fat\ `nscris\ 2. M\ `ntreb cum se va putea evita epidemia. Sosire la ora 23. `nc`t formeaz\ un drum frem\t\tor spre orizont. e plin\ de bun\tate. caiacele. Ora e bl`nd\. * 6. Sofia lipsit\ de interes). Trebuie s\ plec\m. directorul Institutului Francez. la marginea ora[ului `n ruin\. Primarul m\ prime[te `n 1 Dou\ cuvinte indescifrabile. Mica m\n\stire cu p\uni. Recep]ie de universitari. Cinci minute mai t`rziu. ~ntreb ceva mai t`rziu (seara) pe un specialist care-mi spune c\ arti[tii bizantini au emigrat `n Italia dup\ c\derea Constantinopolului. este. Mozaicurile [i frescele cu cei doisprezece apostoli. Soarele at`rn\ peste corturi [i peste ora[ul plin de praf. `mi c`nt\ apoi ultimele sale compozi]ii. c`nd `i vezi de at`t de sus. Dineu Merlier3. 2 De cutremurul de p\m`nt din 1955. Din nou `n ora[. Toat\ valea este ad\postit\ sub corturi. fluviul acesta sumbru care `mpinge crupe musculoase […]1 spre mare. Personaj inteligent [i elegant. `n fa]a m\rii. ~ncetul cu `ncetul influen]a oriental\ va fi fost eliminat\ `n felul acesta. Par mai vii `n mijlocul florilor `mprosp\tate [i al ierburilor mai verzi.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 480 480 ALBERT CAMUS CARNETE 481 dubl\ fa]\ de cea a cerului. Dac\ a[ avea timp. Seara. Primul lucru care te izbe[te. apoi c`mpia Lamiei. C`t despre ruine. David. furtuna. [i rul\m spre 1 Personaj din romanul lui André Maurois. Dimitrie. 7. Nu s`nt foarte mi[cat de arta bizantin\. Sporadele se deplaseaz\ sub noi `n marea sc`nteietoare. de exemplu. privind portul. T\cerile colonelului Bramble. `n fundul v\ii imense.carnete_Camus. ie[i]i din c\ldare. marea la suprafa]a cheiului [i respir`nd parfumul pl\cut al serii [i al nop]ii. Dar s`nt interesat de evolu]ia asta care merge din secolul al V-lea p`n\ `n secolul al XII-lea [i care permite s\ se reconstituie o verig\ `ntre perioada elenistic\ [i Quattrocento. Automotor. S`nt ni[te m\slini at`t de str`n[i unul `ntr-altul.00. Mun]i aspri. unicul nor pe care-l vedeam m\rindu-se de c`tva timp plesne[te [i parc\ turbeaz\ `n c`teva secunde. Din camera mea v\d valea plin\ de umbre p`n\ la micul [irag de lumini care m\rgine[te marea. Larissa spre Salonic. `n mijlocul tuturor. Ajun[i `ntr-un soi de c\ldare. * 4 mai Plecare de diminea]\ spre Volos. al\turi de grandoarea a[ez\rii. 8 mai Dejun cu T. Dup\ aceea ziua se destinde [i de pe falezele `nalte se a[terne o bl`nde]e care anun]\ seara. Pu]ine toalete sau deloc. Gheorghe. O lun\ `nconjurat\ de e[arfe u[oare a[az\ pe mun]i [i pe golurile de umbr\ o lumin\ fin\ ca o pulbere. Liceul francez e sub corturi. ~l anun]\ pe Duccio. Sf. Delphi. Orientul nu e departe. La miezul nop]ii vine s\ m\ caute D. Dar pa[ii s`nt prea dificili. Liturghia oficiat\ afar\. ~n noapte. M\ `ntorc la stadion [i ies apoi fericit. Din cauza unui cuv`nt neinspirat pe care-l rostesc vine un frizer [i m\ tunde `n curte. ~napoierea cu ma[ina la Larissa. vast\ ca spa]iul. dezl\n]uit\ [i peste Delphi. Volos. Sf. patru greci m\ invit\ amabili s\ dansez. Colibele primitive ale valahilor – [i imensa `ntindere. Mun]i din nou mai bl`nzi. Iar marea e foarte aproape. s`nt departe de `n]epeneala [i de hieratismul primelor secole ale acestei arte. pe coama unei faleze. cortul-spital etc. `naint\m de-a lungul m\rii lucioase sub lun\. Cei doisprezece apostoli (Sf. T. Un vultur negru plute[te c`teva secunde foarte sus. curte. Trebuie s-o recunosc. Seara. Dejun cu Turner [i colonelul Bramble1 (sau cineva care-i seam\n\ mult). Noaptea m\ odihnesc pe balconul camerei mele. Ploaia cu grindin\ ciuruie ma[ina cu un zgomot asurzitor. 2 Lectur\ `ndoielnic\. * 5 mai Lucru. mi-ar pl\cea s\ `nv\]. l`ng\ casa d\r`mat\.

]1 [i [op`rlele mari cu corpul `ntunecat. pe marea str\lucitoare. Dar ea d\inuie surd. apoi culorile se `ntunec\. se arat\ palid. `nc`t [i cel mai mic zgomot pare c\ se aude de la cap\tul orizontului. pe m\sur\ ce ziua `nainteaz\. Marmura din care s`nt d\ltui]i leii s-a erodat [i prezint\ ciupituri din pricina intemperiilor. Toate se deseneaz\ pe cer cu o claritate de epur\. un verde-mov. deslu[im pe primele pante ale insulei ciorchini enormi de maci. . `n mi[care. vesel [i cordial. a florilor (maci. brusc. cur`nd apare Mykonos care. iar sub aceste oseminte. printre Seriphos [i Sifanos. `naint\m mult timp de-a lungul insulei Siros. Dup\ dou\ ore m\ trezesc [i urc iar pe punte. pentru c\ trebuie s\ ad\ug\m [erpii [. C\tre ora unsprezece `naint\m (f\r\ vele pentru c\ nu e v`nt) pe o mare nemi[cat\. `ntr-o lumin\ sc`nteietoare [i fin\.carnete_Camus. etaj`ndu-se. Pentru c\ a[ vrea s\ p\strez l`ng\ mine. apar admirabile [i recente descoperiri (mozaicurile reprezent`ndu-l pe Dionysos odihnindu-se). Navig\m printre aceste insule `ndep\rtate pe o mare luminat\ care se rideaz\ u[or. urc\m `n v`rful Cynthei. Dar `n scurt timp vedem cea]a ridic`ndu-se literalmente din mare. precum [i delfinii de pe mozaicuri. La orizont se contureaz\ Siros [i celelalte insule. Aerul este at`t de limpede. R\t\cim pe str\du]ele pline cu pr\v\lioare colorate. din cauza ocolului pe care l-am f\cut. Delos. zorele. tot cercul Cicladelor se `nv`rte[te `ncet `n jurul Delosului. fericire foarte aproape de lacrimi. fericire. Marea e frumoas\. Ridic\m ancora spre Delos. s\tule]ele ag\]ate de pante au aerul unor scoici albicioase l\sate acolo de marea care s-a retras. dar cu coada [i capul verde-deschis. lumina. s\ str`ng aceast\ bucurie de nespus despre care [tiu totu[i c\ va trebui s\ dispar\. iar pe marea `nc\ lucioas\ corpurile insulelor devin albastre-`nchis. E `nghe]at\. ~n fine. Dar `ncetul cu `ncetul soarele urc\. Pe vas m\ dezbrac [i m\ arunc `n apa transparent\ [i verde. Trebuie deviat vasul ca s\ evit\m dou\ insuli]e. Albe toate. Odat\ aurul stins. pe chei. Algadès pretinde c\ n-a mai v\zut asta niciodat\ `n arhipelag. Soarele asfin]e[te c`nd ajungem aproape `n centrul unui cerc de insule ale c\ror culori `ncep s\ se schimbe. Dar insula aceasta a leilor [i a taurilor mai este acoperit\ [i de osemintele brune [i f\r`micioase ale ruinelor. de unde pot privi sub lumina vertical\ [i pur\ a lumii cercul perfect care-mi delimiteaz\ regatul. Lumea asta a insulelor at`t de str`mt\ [i at`t de vast\ mi se pare a fi chiar inima lumii. B\rbat cumsecade. 1 Un cuv`nt indescifrabil. Ne `napoiem la Mykonos. ochiul-boului). `nc`t mi se pare c\ o voi putea reg\si fidel\ ori de c`te ori voi dori. Insula ruinelor [i. Insula zeilor mutila]i din muzeu (micul kouros). de at`tea zile. se contureaz\ mai bine `n dep\rtare cu capul s\u de [arpe `ntinz`ndu-se spre Delos. Mai t`rziu m\ `ntorc la [alup\. Apropiindu-ne de Delos. Imposibil s\ adorm p`n\ la ora [ase. Noaptea se las\ `n timp ce cobor`m la Mykonos. Insula leilor [i a taurilor a c\ror reprezentare acoper\ insula animalelor. Cea]a e tot acolo. Algadès [i marinarul lui au vegheat toat\ noaptea de fric\ s\ nu e[ueze. De diminea]\ o lumin\ divin\ coboar\ peste casele v\ruite din Mykonos. `nt`lnim parfumul caprifoiului. C`nd [alupa p\r\se[te cheiul. str\vezie [i pur\ deasupra ad`ncurilor care `ncep s\ se z\reasc\. gras. un soi de dans imobil. ro[ul [i albul. astfel `nc`t par f\cu]i din sare gem\. Urc\m din nou la bord [i m\ culc at`t de fericit.. Cobor s\ m\ culc. `ntr-at`t ai impresia c\ prima ploaie i-ar putea dizolva. Insuli]ele galbene ca o gr\mad\ de gr`u pe marea albastr\.. ciclamenul. iar `n jur se v\d golfurile. `mi str`nge ast\zi inima at`t de categoric. La amiaz\. o fermec\toare adolescent\ grecoaic\. de asemenea. `ngro[`ndu-se [i bar`nd treptat orizontul. S`nt fericit s\ simt apa cum love[te sub carcas\ [i s\ v\d din nou o spum\ u[oar\ plutind de ambele p\r]i ale etravei. Atunci apare prima insul\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 482 482 ALBERT CAMUS CARNETE 483 Pireu unde ne a[teapt\ Domnul Algadès cu dr\gu]ul s\u vas. Ie[im din Pireu sub o lun\ cenu[ie care lumineaz\ marea cu o cald\ lumin\ ireal\. `nc`t nici m\car nu-mi mai simt oboseala. Tot at`tea biserici c`te case. Luna lic\re slab deasupra teraselor albe. Soarele `nc\lze[te puntea [i c\ldura lui cre[te treptat. mic[unele. O stranie [i vast\ `mp\care pogoar\ atunci peste ape. Trecem. u[or fantomatic\. a[a c\ urc `napoi dup\ c`teva ture bras. E rece [i umed. Iar `n centrul inimii se afl\ Delos [i v`rful acesta pe care m-am urcat. `mbr\cat\ simplu. Pe carena r\sturnat\ a insulelor. str\punge negura [i `n final o risipe[te. `i fac un semn la care r\spunde imediat cu un z`mbet frumos. Pe str\zile complet `ntunecate. `nc\ invizibil `n spatele Riniei.

pe valea aceasta Alphee. cu durerosul sim]\m`nt c\ poate nu-l voi mai revedea niciodat\ `nainte de a muri. grifoni. de la o insul\ la alta. are un z`mbet maiestuos `n peisajul acesta. Cu inima str`ns\. velele plesnesc. chiparo[i [i peste c`mpiile verzi. {i la fel e tot drumul cu. Umbra sub copacii care `nconjoar\ ruinele este mai pre]ioas\. v`nt puternic. La Mykonos pentru cump\r\turi. Pinii `nal]i [i 1 Dou\ cuvinte indescifrabile. De altfel. dar chiar [i disperarea asta are ceva bun. P`n\ la miezul nop]ii. * 12 mai Diminea]\ r\coroas\ [i luminoas\. Via]a liber\ a m\rii [i fericirea acestor zile. Ea se `nal]\ repede pe cer. piesele din acest muzeu s`nt tot ce exist\ mai elevat `n sculptura clasic\. m\ g`ndesc la Delos. dar mai ales aerul a devenit transparent [i to]i mun]ii de cealalt\ parte a golfului Corint se descoper\ cu o ciudat\ puritate.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 484 484 ALBERT CAMUS CARNETE 485 Sentiment de libertate nesf`r[it\ parcurg`nd astfel marea `n toate sensurile. Apa pur\ e mai pu]in rece. Urc pe colin\ prin mormane de flori `nmiresmate. nu mai puteam s\ resimt altceva dec`t pacea acestor coline. pentru prima oar\. Copii `n zdren]e.. colinele acoperite de chiparo[i fragili. Pu]in `nainte de Olimpia. ziua care se sf`r[e[te. Dup\ Delos. [i de la st`nc\ la insula florilor. . {i libertate deloc `ngr\dit\ de faptul c\ lumea asta a insulelor are borne. figurine. Cu oamenii din sat [i pl\cuta lor familiaritate. Abia am gustat pacea care urc\ din mare spre cerul ce se gole[te pu]in c`te pu]in de lumin\ [i iat\ c\ `n spatele unei insuli]e st`ncoase urc\ acum luna. umbra bl`nd\. libertatea asta exult\ `n cercul lor. ~nc`ntat de diversitatea peisajelor. S\tucul Tronia. Ploaie de lumin\.carnete_Camus. foarte cur`nd. Preferam ora[ul noaptea. Dimpotriv\. Muzeu. `n spatele lui. pacea care urc\ `n cur`nd din v`lceaua adormit\. Pentru prima oar\ privesc disp\r`nd un p\m`nt pe care-l iubesc. le simt gustul `n gur\. Zilele acestea minunate petrecute zbur`nd pe ap\. printre insule acoperite de corole [i de coloane. Pe l`ng\ Apolo sau pe l`ng\ cele trei chipuri de b\rba]i de pe frontonul de est. Case pr\p\dite. Dar din ea coboar\ o lumin\ bl`nd\ peste pietre. r\m\[i]ele templelor lui Zeus [i al Herei. Stranii bronzuri arhaice. De ast\ dat\ simt for]a copacilor. a apelor. reprezent`nd un r\zboinic [i pe Zeus r\pindu-l pe Ganimede. Stranie triste]e. de[i aparent s\n\to[i. at`t de asem\n\toare cu o triste]e din dragoste. Libertatea nu ar `nsemna pentru mine s\ sparg acest cerc [i s\ gonesc spre Sumatra. Ploicic\ de sear\. sau diferitele statui reprezent`nd-o pe Atena de pe metope. ~mpreun\ cu frescele lui Siphnos la Delphi. [. t\cerea hr\nit\ cu slabe ]ipete de p\s\ri.. Totul se uit\ aici [i totul se reface. `nclina]ia cre[te [i gonim spre Pireu `ntr-o forfot\ mare de ape [i de p`nze. Culorile schimb\toare din nou pe mare [i pe insule. s`nt martorii unei arte superb de diferite. Baie la Xilocastron. Ci s\ mai merg `nc\ de la insula aceasta gola[\ la insula cealalt\ cu arbori. Au aspectul [i mi[c\rile unor oameni liberi. ~n noapte. }ipete de p\s\ri. `ntr-o lumin\ neobosit\. o a doua na[tere… Diminea]\. `n inim\. T`rziu pornim din nou pe mare. * 10 mai Diminea]a e sur\. pe care o v\d de la fereastr\. M. `nso]esc l\untric mi[carea apei pe flancurile vasului. dou\ superbe teracote de format mare.]1 p`nzele care flutur\ molatic `n v`ntul slab. Baie [i pr`nz la Xilocastron. Plajele [i golfurile. Disperat c\ p\r\sesc acest arhipelag. Tot ceea ce `ncearc\ Grecia `n materie de peisaje reu[e[te [i duce la perfec]iune. de[i libertate politic\ nu exist\ aici. ascult p`nzele. Hermesul lui Praxiteles este o reu[it\ dulceag\ care duhne[te a decaden]\. a fructelor p\m`ntului r\coros. c`nd se v\d pierind treptat Delos [i Cynthe `n spatele Riniei. insulele. Drumul prin golful Corintului. Lumina e divin\. apoi lumineaz\ apele. Plimbare. pic\turi care cad [i sar `n sus pe marea dimine]ii. kouros. care par s\ vin\ direct din Orient. o a doua revela]ie. golful Atenei. * 9 mai Plecare spre Olimpia. Bl`nde]ea [i duio[ia acestor locuri sub o lumin\ pentru prima oar\ u[or cenu[ie. o privesc. Plou\ u[or [i culorile tandre [i sp\late ale v`lcelei s`nt pl\cute ochiului.

P`n\ la urm\ trebuie s\ mori pentru… Am `ncercat s\ fiu un om complet [i am adunat totul `n mine. Ascensiune pe Aphaia. C`nd sclavul ia armele [i-[i d\ via]a. Un personaj m`ndru. * 13 mai Aceste dou\zeci de zile de alerg\tur\ prin Grecia. Marea calm\. circular\. `ntr-un mic golf c\ldu]. Soarele coboar\. Variguerez [i umbrele chineze[ti. Cu familia D. ~napoiere. S`nt pentru mine orele c`nd `mi iau adio de la ]ara asta care ne-a d\ruit s\pt\m`ni `n [ir aceea[i `ndelung\ bucurie. ca aerul care se respir\ aici. ~n avionul `n picaj. Istoria e format\ din s`nge [i din curaj. {i pe urm\… * Primul om. Stupid\ dorin]\ s\ pl`ng. * Roman. Nu mai notez aici toate bucuriile astea care de acum `nainte m\ cople[esc. gustul misterios al vie]ii. Seara la R. * Prizonierul ia calea pu[c\riei. Familia Francine. se transform\ `n evantai auriu. cu inima str`ns\. Ceea ce abandoneaz\ el `ncetul cu `ncetul. Aphaia. Seara. Familia Wolfromm.carnete_Camus. Oaspetele1. Grecia nu mai e pentru mine dec`t o lung\ zi str\lucitoare. orbitor sub soare. Baie prelungit\ la Aya Marina. Muzeu bizantin. deasupra v`rtejului de v`nt ce se anun]a. * Teseion Pe cerul luminos [i pur un cap\t de lun\ ca o petal\ de p\ducel. dar Daru `l `n[elase. apoi pe plajele Atenei. identic\ mor]ii apropiate. la Kifissia. pe care le p\r\sesc definitiv seara. Sunion. se pierde `n nori. care ascundea motorul. Plimbare pe mare `n b\taia unui frumos v`nt plin de lumin\. cerc rotitor. {i nu e niciodat\ destul. Nimic de f\cut. golful `nnoptat `n dep\rtare. sobr\. Mic port. Egine este insula crinilor. . Era bucuria de la Delos. Privea obuzul sc`nteietor. Seara se v`nd `n port crini mari cu parfum sufocant. Din nou insulele `n deriv\. Caiace. [i `mi apar ca o singur\ [i lung\ surs\ de lumin\ pe care o voi putea p\stra `n inima vie]ii mele. este ca o insul\ acoperit\ de flori ro[ii [i de zei mutila]i deplas`ndu-se neobosi]i pe o mare de lumin\ [i sub un cer str\veziu. Dar c`nd pentru prima dat\ `n istoria lumii un oprimat 1 Not\ pentru Exilul [i `mp\r\]ia. Dorm pe lespezile templului. Ca geniu romanii nu au avut dec`t ceea ce se nume[te astfel `n armat\. el domne[te la r`ndul s\u ca st\p`n [i asupre[te.D. la umbra coloanelor. * Roman. * 15 mai Duminic\. ro[ie [i alb\. S\ re]in lumina aceasta. {i din nou se strecura bucuria misterioas\. apoi `n roat\ mare cu raze care orbesc. Care nu ]ip\ la durere.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 486 486 ALBERT CAMUS CARNETE 487 unde se disting fiecare cas\ [i fiecare copac. Cerul cald [i albastru. Caprifoiul. `i indicase calea libert\]ii. Voluptate cast\. Nu cedeaz\ nimic. care cobora descump\nit spre mare. Chiar faptul de a fi devenit muncitor nu-l scute[te de a nu se fi n\scut ca atare. s\ nu mai cedez `n fa]a nop]ii zilelor… * 14 mai Plecare spre Egine. `nainte de plecare. Un privilegiat care descoper\ la v`rsta adult\ via]a muncitoreasc\. * 16 mai Plecare spre Paris. via]a re`ncepea. `ntins\ de-a lungul travers\rilor [i. `n el curgea orbe[te o f`nt`n\. Cele trei temple care suspend\ `n spa]iu un triunghi albastru: Parthenon. s\ revin. le contemplu acum de la Atena. la fel ca `ns\[i bucuria. puternic\. de asemenea.

ieri [i ast\zi. Singura industrie francez\ care nu cunoa[te [omajul este r\utatea. unchiul surdo-mut. * ~n italian\ talento `nseamn\ dorin]\. Bucuria lui. (Cf. ea nu-i poate permite ceea ce `[i autoriza sie[i. Dar nici nu-l poate judeca. {i apoi `ntr-o zi accept\ s\ se bat\ [i s\-[i ri[te via]a. c`nd a[teptam la volanul ma[inii s\ dispar\. zeul ro[u. {i te treze[ti atunci `n fa]a t\ciunilor `nnegri]i. Va avea dou\ miliarde. * Étienne1. ~n Grecia antic\. Studiul meu despre Grenier1. 1 Prefa]a la noua edi]ie a volumului ~les de Jean Grenier (Gallimard. * Primul om. 3 Not\ pentru „Renegatul“.2 Crede c\-[i poate tr\i ambele iubiri. p. 449. c`nd.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 488 488 ALBERT CAMUS CARNETE 489 va domni prin justi]ie. 2 Not\ pentru proiectul piesei despre Julie de Lespinasse. `n Exilul [i `mp\r\]ia.3 M\sur\ [i demen]\. p. cel mai mare dintre to]i. Dar c`nd Guibert `i propune s\-[i tr\iasc\ [i el cele dou\ iubiri. O mare durere [i soarele. 3) Terorist. Pascal. re`nnoda acea zi aparent pierdut\ de firul solid al iubirii noastre `nc\p\]`nate [i o salva atunci de orice am\r\ciune. * Pies\. Pierderea dragostei este pierderea tuturor drepturilor pe care le aveai `nainte. Caietul al VII-lea. P`n\ la urm\ (dac\ o via]\ face c`t o alta) condamnatul justific\ el `nsu[i condamn\rile la moarte. Se teme s\ nu rateze cu nevasta sa necunoscut\. ni se `nt`mpla s\ ne desp\r]im seara cu acea u[oar\ decep]ie de a nu ne fi iubit cu adev\rat `n ziua aceea. ~nseamn\ s\ sco]i unul c`te unul bu[tenii dintr-o flac\r\ luminoas\. Se `nsoar\ dup\ voin]a tat\lui s\u. * Julia.carnete_Camus. cei care voiau s\ ob]in\ o magistratur\ trebuiau s\ nu fi f\cut nego] timp de cel pu]in zece ani. * Primul om. Cf. f\r\ s\ asupreasc\ la r`ndul s\u. . 1959). micul gest de victorie pe care mi-l f\cea ea `n fa]a u[ii. M\sura `n raporturile sale cu ceilal]i. De unde boala ei ru[inoas\. {i ambele `n acela[i timp `n am`ndou\ cazurile. solitar. autoare a Dialogului dintre suflet [i trup [i a Tratatului despre purgatoriu. 4 Sf`nta Caterina de Genova (1447-1510). ca s\ se for]eze.) * 6 noiembrie ’56 ~n fa]a amenin]\rii constante de distrugere total\ prin r\zboi – deci privarea de viitor – ce moral\ ne poate permite s\ tr\im numai prezentul? Onoare [i libertate. * S`nt dintre cei pe care Pascal `i r\scole[te [i nu `i converte[te. 406 [i Caietul al VIII-lea. „Mul]i ani mai t`rziu. * Primul om. demen]a `mpotriva sa. Iisus avea 300 de milioane de contemporani. Este vindecat [i ador\. Nimic nu arde `n infern dec`t eul (Sf. totul se va fi sf`r[it [i totul va `ncepe `n cele din urm\. 1 Étienne Sintès. Rage c`nd se treze[te [i c`nd e singur. Dificil. trebuie s\ se `ncovoaie. zilnic. Un om se nume[te rege ast\zi. 2) Prieten – revine la credin]a musulman\ de vreme ce cealalt\ l-a tr\dat. Melville `nclin`ndu-se p`n\ la urm\ `n Billy Budd.“ Idem: duritate incredibil\ a Jessic\i `n cazul rupturilor. At`t de mult timp pa[nic. Prietenul Saddok 1) T`n\r militant – tovar\[ul meu – criza din ’36. Caterina de Genova4). Am o impresie contrar\ [i asta m\ dezarmeaz\. prad\ diferitelor oboseli. ~nc\ destul\ tandre]e ca s\ asiste… Acest soi de devotament presupune totu[i convingerea c\ este util.

Voluptatea nu-i niciodat\ seac\. `ntr-o sear\. Jean. `l tortureaz\. pictor al muzicienilor. Fecioara este reprezentat\ `ns\rcinat\. O `nt`lnesc am`ndoi pe Jessica. Ar prefera s\ fie un erou al R. Miros de paie [i de soare. * 1 Royal Air Force. `n regiunea Marche.-i[tilor `n por]i. t\cute. s\ umblu prin vale printre pl\p`nzii m\slini [i chiparo[ii `nal]i [i s\ g\sesc `ntr-o cas\ cu ziduri groase [i `nc\peri r\coroase o camer\ goal\ cu fereastra `ngust\ de unde s\ pot privi cum coboar\ seara peste vale. `n fa]a `ngerilor [i a trufa[ei madone a lui Piero della Francesca. mai cu seam\ pe b\rba]i.1. Hristos a `nviat. diletant. A[ vrea s\ revin `n gr\dina Prato.S-i[tii l-au perchezi]ionat. {i acolo. u[or ru[inat. vechiul miros al c\r\rilor pline de praf. care se prelunge[te. Or\[elele astea `ngr\dite. Madonna del Parto3. cruzimea inamicului. justi]ia. Reg\se[te asupra sa un document de asemenea compromi]\tor.carnete_Camus. `[i vede dispre]ul pe chip. l`ng\ San Sepol- cro. acela[i lucru. Reg\sesc marea. {i cu toate astea San Leo1. 2 San Sepolcro. S\ `ntocmesc lista locurilor unde m-am g`ndit c\ a[ putea s\ tr\iesc [i s\ mor. Pierre. unui prieten european `i este violat\ [i ucis\ nevasta.A. Ru[inea lui. Subiectele sale [i pictura sa fluid\. f\r\ contururi.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 490 490 ALBERT CAMUS CARNETE 491 Mai t`rziu. ce `nseamn\. Protectoare a l\uzelor. rezisten]\) care l-a detestat din gelozie. * Primul om. Idem: descoperirea dragostei. care feminizeaz\ totul. iar inima se deschide spre o t\cere binef\c\toare. Povara Sfintei Cruci. Mereu ora[e mici. Parma.S. O vreme ea `l are pe Pierre pe care-l p\r\se[te [i-l r\ne[te [i care o va face s\ sufere pe so]ia lui. Idem: secven]\ din lupta de rezisten]\. Dar de ce s\ dispre]uiasc\? Se descotorose[te de acest cli[eu. Pierre e `nsurat. este ora[ul natal al lui Piero della Francesca. Valea San Sepolcro unde trebuie s\ revii la sf`r[itul unei vie]i. * Urbino. Afl\ astfel. iar vecinii `nfrico[a]i se revolt\ `mpotriva celor din Rezisten]\. etc. din nou. A[ vrea s\ revin la sf`r[itul vie]ii pe drumul care coboar\ `n valea San Sepolcro. Jean [i Jessica `n rolul b\tr`nei amante. For]ele Aeriene Britanice (n. * Roman. Primul om [i amicul acesta dau fuga la arme. `nva]\ s\ o iubeasc\ pe Jessica [i astfel se-ndreapt\ spre oameni. S\ fie ucis de departe. Etienne. San Leo [i dorin]a s\ m\ retrag acolo. {i Jean `l ajut\ din toat\ inima. * Giorgione. La Valdemosa. incapabil de prospe]ime sau de emo]ie. Dar nu. Scump\ Italie unde m-a[ fi vindecat `ntru totul. austere. la 589 m altitudine. {i iat\-l c\ se ridic\ din morm`nt. `nchise `n jurul perfec]iunii lor. Idem: scen\ din cartierul Montmartre. Istoria `nseamn\ s`nge. {i totu[i acum continuu ab\tut. s\-l cobor `ncet. `n Toscana. Cabrières d’Avignon etc. De fiecare dat\ aceast\ pace `n inim\. Pierre moare l`ng\ Jean (r\zboi. `[i p\streaz\ taina. {i nu s\ suporte prezen]a. personajele indiferente ale „Flager\rii“ a[teapt\ pe vecie. egal\. sub cerul destins. departe de mine. ~nd\r\tul zidurilor severe. aresteaz\ un complice. ~n timp ce se aud tot mai aproape loviturile de b`te ale S. Pe drumul de `ntoarcere. `ntr-adev\r. c\ldu]\ [i pl\cut\ mu[chilor. apoi pornesc `n urm\rirea vinovatului. S\ revin la San Leo. dup\ aceea.F. 3 Fresc\ de Piero della Francesca din capela cimitirului de la Monterchi. dimpotriv\. la Arezzo. tr. Boi albi cu coarne lungi din Romagna t`r\sc dup\ ei ni[te c\ru]e sc`r]`itoare. [i s\ refac plimbarea pe drumul de paz\ de pe cetate. Fascina]ie M. `l surprind [i-l omoar\. . San Sepolcro2. pleac\. Cabris. Este b\rbatul pe care ea l-a iubit m\car pu]in.A. ciugulesc impresii [i-[i dau lor `n[i[i spectacolul vacan]ei [i al ur`]eniei. S\ nu uit Italia [i descoperirea artei – precum [i a religiei brusc revelate `n raporturile ei cu arta. ca s\ v\d cum se statornice[te noaptea pe meleagurile acestea 1 T`rgu[or din Montefeltro. Dup\ ce S. viseaz\ b\t\lii gigantice `n cerul `ncins al metropolelor [i merge cu metroul `n locuri pline de praf sau de noroi. Djemila. de la Paris la St. departe de mitinguri. militant s\lbatic. Aici micile pie]e pe care le-am iubit acum 20 de ani [i care `nc\ mai exist\. Alte fresce ale lui Piero della Francesca. Vene]ia `n august [i c`rdurile de turi[ti care se abat o dat\ cu porumbeii peste pia]a San Marco. Jean. militant. Tipasa. Vast\.).

ca o m`n\ care ofer\ ceea ce a f\cut omul mai m\re] dup\ Grecia. a[ vrea s\-mi fie h\r\zit s\ revin pe drumul acesta spre Siena care n-are egal pe lume [i s\ mor acolo. `n Palazzo Buonsignori. al c\ror miros `l simt. cu rani]a `n spinare. Detest\ minciuna [i iube[te misterul. * Senzual. scoicile de pe Campo di Siena [i s\ mai m\n`nc cu poft\ pepeni verzi pe str\zile `ncinse din Verona. mai ales. Dar mai ales. Aici cel pu]in s`ntem `n lupt\. L\custele. avea conversa]iile [i gusturile tuturor. cursul unui miting. `n coteca Nazionale. ie[ea `n ora[. S\ reg\sesc Piazza della Signoria la Gubbio [i s\ privesc `ndelung valea sub ploaie. Titlu: Tat\l [i Mama? * 24 octombrie 1955 Amenin]\ri cu moartea. * Alger. 18 ianuarie1 Angoasa aceea pe care o t`ram prin Paris [i care avea leg\tur\ cu Algerul m-a p\r\sit. * Voia s\ fie banal. grea pentru noi. `nconjurat doar de bun\tatea acelor italieni necunoscu]i pe care-i iubesc. la Alger. s\ dorm l`ng\ o f`nt`n\ [i s\ ajung primul pe Campo cel `n form\ de palm\. San Francesco di Siena. Portretul scorpionului. un Apel pentru un armisti]iu civil. pe bornele de la Porta del Sole. . Fiindc\ minciuna necesar\ consolideaz\. Cuvintele ei: „E bine aici. renun]\. Francesco armoniile de stele. S\ v\d Perugia f\r\ casele care se construiesc `n jur [i s\ pot atunci s\ privesc m\slinii fragili de pe coline. ~n dreapta. Judecata de Apoi se g\se[te la Pina- Roman. S\ v\d Assisi f\r\ turi[ti [i f\r\ motorete [i s\ ascult `n pia]a principal\ din S. s\ merg de-a lungul acelei livezi de m\slini [i de struguri. f\r\ bani [i singur. Element distrug\tor. Mama obligat\ s\ fug\ din Algeria `[i sf`r[e[te via]a `n Provence. `n Infern. 1 Pe 22 ianuarie 1956.carnete_Camus. Sisif [i Prometeu c\rora li s-a prelungit pedeapsa. prin colinele de tuf alb\strui care se `ntind p`n\ `n zare. s\ ajung acolo noaptea. printre preaferici]i. a[ vrea s\ rev\d pia]a `nclinat\ din Arezzo. se retrage `n castitate. s\ v\d atunci Siena ivindu-se `n apusul soarelui cu minaretele ei. `n toiul unei vie]i de pl\ceri [i succese. Moare acolo. Ora 11 diminea]a. victorios. A[ vrea… Pretutindeni [i mereu dorin]a asta de singur\tate pe care nici m\car nu o `n]eleg [i care veste[te parc\ un soi de moarte cu gustul reculegerii ce o `nso]e[te. * Primul om. Reac]ia mea curioas\. C`nd voi fi b\tr`n. Atacarea fermei izolate – atacul din Philippeville – atacarea [colii – taifun pe Nemours. Actuelles III. s\ refac pe jos. * S`nt uni]i dincolo de timp. ~n st`nga. * La muzeul din Siena una dintre numeroasele Judec\]i de Apoi (Giovanni di Paolo)1. * 1 Giovanni di Paolo (1399-1482). doi prieteni se re`nt`lnesc [i ridic\ bra]ele ca s\-[i exprime bucuria. `ntr-un [an].qxd 12/12/02 4:31 PM Page 492 492 ALBERT CAMUS CARNETE 493 f\r\ seam\n. * Roman. ca un Constantinopol perfect. Cf. Camus [i liberalii europeni [i musulmani lanseaz\. Cutremurul de p\m`nt. pictor sienez. Dar anii trec [i ea nu `ndr\zne[te s\ i se mai arate `n lumina crud\ a dimine]ilor pariziene. Dar intimida pe toat\ lumea. dansa. Numai dup\ aerul s\u i se atribuiau o g`ndire [i preocup\ri pe care nu le avea sau pe care le avea f\r\ s\ accepte s\ le scoat\ `n prim-plan. `ntr-o diminea]\ r\coroas\. Da. Iar gustul pentru mister duce la inconstan]\. iar el `n]elege. drumul de la Monte San Savino la Siena. * 22 august 1955. `n casa de ]ar\ pe care i-a cump\rat-o fiul ei. Dar nu s`nt arabi“. Dar sufer\ din cauza exilului. fiindc\ a surprins doi copii de cincisprezece ani descoperind iubirea unul pe fa]a celuilalt.

„Ca ni[te zulu[i“. pentru prima oar\ de mai multe luni. spune. `n care trateaz\ despre Sf`ntul Augustin [i Plotin. * Orice doctrin\ artistic\ este un alibi prin care artistul `ncearc\ s\-[i justifice propriile limite. Trebuie s\ se duc\ dup\ cineva `ntr-un loc ca s\ mearg\ `ntr-altul unde trebuie s\ fac\ ceva… etc. Dar p`n\ la urm\ `n lupt\ mi-am g\sit eu `ntotdeauna pacea. X. * 27 ianuarie Primul om. Compenseaz\ neputin]a asta supralicit`nd verbal. cre[tinism a ]\ranilor [i a aristocra]iei. „Cum s\ nu-]i fie mil\ de un b\rbat inteligent. X. tr\ie[te ca un la[. Am reg\sit steaua. Tot ce [tie [i vede din ceea ce suport\ ceilal]i fiindc\ nici nu [tiu.“ „Femeile care nu plac s`nt avare cu singurul b\rbat pe care-l au. Alege. spune ea. Imaginea sa `n leg\tur\ cu Soarele divin care ne lumineaz\ mintea. s`nt pro[ti. Intelectualul. prin rolul s\u. „Bel[ugul de cuvinte nu este f\r\ de p\cat. „Vei putea s\ te bucuri `ntotdeauna de tot. nici nu v\d. M`inile ei mari [i picioarele de dansatoare. Un b\rbat se crede `ntotdeauna . violen]\ ne`nfr`nat\ `n dansul care o dezv\luie `ntru totul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 494 494 ALBERT CAMUS CARNETE 495 care avem opinia public\ `mpotriva noastr\.“ „Nu-mi plac b\rba]ii foarte tineri.“ Teama cast\ [i teama slugarnic\. (cf. a studiat Antichitatea t`rzie [i `n special opera Sf`ntului Augustin. mla[tina asta `n care m\ `n\bu[. `mbr\ca]i-v\ `n Domnul Nostru Iisus Hristos [i nu mai c\uta]i s\ mul]umi]i carnea `n dorin]ele ei.“ „Femeile care a[teapt\ de la b\rbat toat\ fericirea vie]ii lor. dar nu-mi vei vedea Fa]a.carnete_Camus. * 21 ianuarie Amenin]\ri pentru ast\-sear\ [i pentru m`ine. m-am sculat fericit. S\rb\tore[te aniversarea zilei c`nd a avut prima ma[in\. istoric. Totul este ac]iune. Via]\ ascuns\. Secolul al XVII-lea. 2 Henri Irénée Marrou (1904-1977). * ~n ceea ce Fran]a a f\cut din mine necontenit. {i pe urm\ orice e mai bun dec`t aceast\ Fran]\ a demisiei [i a r\ut\]ii. Diferen]\ de genera]ii. {i ei trebuie s\ `nve]e totul. * Sf`ntul Augustin1 a tr\it `n lumea totalitar\: Imperiul de Jos. Doar riscul justific\ g`ndirea. toat\ via]a mea am `ncercat s\ reg\sesc ceea ce l\sase `n s`ngele meu Spania [i care `n opinia mea era adev\rul. [i mai ales dac\ se amestec\ `n treburile publice numai prin scris. Da. dubl\ sau tripl\. Ea se exprim\ doar `n termeni nedefini]i. ~i par apar]in`nd altei rase. Cei care acuz\ epoca numind-o o epoc\ de nenorocire: „Ceea ce vor ei nu e at`t o epoc\ de lini[te. * Roman. gata cu preacurvia [i cu desfr`urile. Portretul lui V. Marrou2 spune: „Arta de a tr\i `n vreme de catastrof\“.“ Mereu `n lupt\ ca s\-[i apere opera pentru a nu fi n\p\dit\ de ocupa]iile exterioare. M`ndria de a apar]ine Bisericii din Africa. Rezisten]a la 1 Camus a ob]inut `n 1936 o diplom\ de studii superioare. care declar\ c\ numai P.) „Am g`nduri impure“. oricare ar fi el. cu lucrarea Metafizica cre[tin\ [i neoplatonismul. Enigma lumii.“ Nimeni nu vrea s\ se bucure `ntotdeauna de tot. * 22 ianuarie Adorare. Textul Sf`ntului Pavel care `l arunc\ `n Biseric\. B\rba]ii cu care a avut leg\turi.C.D. Timp de paisprezece ani credincios acelei femei necunoscute care i-l d\ pe Adeodat. Doar femeile care plac s`nt capabile de generozitate. secolul augustinian. a f\cut `ntotdeauna ceea ce trebuie pentru tovar\[i. „Am un pr`nz“. Sau despre cineva care tocmai c\ nu `i inspir\ g`nduri impure: „E un vi]el fiert“. „Gata cu chefurile [i cu orgiile. c`t securitatea pentru viciile lor“. extremit\]ile unui corp zvelt [i elegant. Pune `n fiecare sear\ la picioarele patului rochia recent cump\rat\ ca s\ aib\ la de[teptare bucuria de a o vedea.

“ Cuvintele ei: „{i-a r\sturnat o omlet\ pe cap“ (vorbind despre o blond\). Nimic.]1. via]\ monden\. p.“ Idem: nimic. de a gusta din tot ce reprezint\ pl\ceri `n ziua de azi. femeia totul de c`[tigat“ etc.. Don Faust [i doctorul Juan1. (Caietul I. {i: „~n c\s\torie. {i e pur\ `n dorin]a asta turbat\.F. o iubesc cu tandre]e pentru toat\ libertatea pe care mi-o d\. s-ar potrivi mai bine cu p\rul ei. ~i va datora m\car asta bietului individ care… etc. nu de la un t`n\r imbecil. El le neag\ dumnezeul [i li se spovede[te. „Nu le `n]eleg pe femeile astea m\ritate care-i `nnebunesc pe b\rba]ii lor. Exist\ `n dumneavoastr\ un regret care m\ deranjeaz\. V. m`ine. ar avea o cad\ de aur sau de platin\. pute]i s-o invita]i.F. Ceea ce-mi place la V. p\r\sindu-[i elegan]ii pantofi stil Ludovic al XV-lea. Ar fi singurul care s\ conceap\ [i s\ slujeasc\ o civiliza]ie ce nu se poate na[te f\r\ aportul tuturor.: E[ti sigur? Invit-o. Schi. 438 [i Caietul al VIII-lea. caut\ [i g\se[te o fat\ cast\. Idem: `ndr\gostit. De mult m-a[ fi convertit. pp. ar cunoa[te o ad`ncime a singur\t\]ii despre care nici o epoc\ n-a avut m\car idee. 127).: Alege castitatea.“ }ine `n ea ni[te papuci vechi [i oribili pe care-i pune ca s\ conduc\. Exagereaz\. teatru `n teatru.carnete_Camus. c\ doar asta [i este. Pofta ei de r`s.“ Dac\ ar deveni miliardar\. Ar putea arunca lumea `n aer. adic\ a ghicit ceea ce poate s\ dea f\r\ complica]ie (de dezvoltat). L-am cump\rat la Paris.F. Franciscanii l-au `nchis `ntr-o m\n\stire2. „{tiu s\ m\ ap\r. numai la decen]\ nu. .qxd 12/12/02 4:31 PM Page 496 496 ALBERT CAMUS CARNETE 497 superior femeii pe care… Sentimentul acesta `l accept de la un b\rbat inteligent. p. Fiindc\ m-am t\iat la deget [i mi-am pus un pansament: „semeni cu un t`mplar nepriceput“. nu o s\ vin\.“ La hotelul unde sose[te cu co[urile ei pline de farduri [i obiecte de toalet\. * Adev\ratul creator. Va fi credincioas\ dac\ se va m\rita. Leporello face pe bufonul cu statuia.“ Ma[inu]a ei. Picior frumos de dansatoare. Din cauza lui. Voin]a ei de a apuca tot. v\ spun.. Leporello? Nimic. Dupuis). 2 ~n aprilie 1940. `i eram infidel.M. „E noul dumneavoastr\ valet?“ „Da. Sf`r[it. tot te aplaud\“.: Nu (ezit\).“ ~[i iube[te epoca. p\rul ei blond. umplut\ cu parfumul preferat `n care s\ stea la „macerat“. D. „Trebuie s\ fiu sincer\. Dar am fost `ntotdeauna re]inut de teama ce vor spune prietenii mei. vrea s\ se bucure de pl\ceri [i s\ cunoasc\. Au bani. F. [i c\s\toria.. de a reu[i tot. un tat\ pentru copilul lor. * 1 Cf. Leporello. De altfel `[i scoate pantofii oriunde. Da. D. Statuia asta. lung [i despletit [. dans. „`n chestia asta po]i s\ urci cu picioarele pe pere]i sau s\ faci pe porcul sp`nzurat. celebritatea e un afrodiziac. „Nu m\ pot lipsi de ea. la restaurant etc. b\rbatul are totul de pierdut. „~n cartierul meu nu `nt`lne[ti dec`t mamaie [i ciume. la cinematograf. Leporello se duce. succes publicitar. Jupoanele ei proaspete de fat\ t`n\r\ care se v\d `ntotdeauna c`nd se a[az\. Caietul al VII-lea. e un filosof. securitate. 449 [i 451. B\tr`nul doctor din prolog este un savant atomist. Camus noteaz\ c\ a g\sit `n Dic]ionarul enciclopedic Larousse informa]ia c\ Don Juan a fost ucis de c\lug\rii franciscani. mare. mai exact dac\ s-ar m\rita cu Onassis. Idem: se face actor. Adora]ie fa]\ de fiin]a lumii. „~mi iubesc mai mult ma[ina dec`t pe mama. Ba nu exist\ nimic. Ar avea b\nuiala c\ aceast\ civiliza]ie `[i joac\ ultima [ans\ [i c\ el este unul dintre ultimii care [tie acest lucru. etc. Idem: Faust [i tinere]ea femeilor (cf. dac\ s-ar trezi solitar. „ar aduce bordelul `ntr-o turm\ de iezui]i“. [i a[ fi fost `ndr\gostit de ea dac\ mi-ar fi fost infidel\. b\tr`ne]ea asigurat\ [i le mai cer [i fidelitate. G\se[te r\spuns la tot. D. * 1 Patru cuvinte indescifrabile. ceea ce o face atr\g\toare: ader\ la societatea ei totu[i greu de suportat. de-asta m\ remarc\ lumea. Dar nu-i asta.

Omul revoltat. Dup\ ciclul absurdului (Str\inul. Trei zile de mistral periaser\. un buton de la man[et\ se rostogole[te `ntr-un col] [i se duce s\-l ridice.2 Coco[ul – dar nu-i ceva r\u. C\minul acesta se bucur\. Dar care este aceast\ datorie. `n baia violent\ de v`nt [i de soare… s\rb\toarea. 2 Not\ pentru Exilul [i `mp\r\]ia. datoria `i incumb\ ne`nt`rziat. a[tept`nd s\ se st`rneasc\ v`ntul. Cine `[i neglijeaz\ datoriile `[i pierde dreptul [i devine asupritor chiar dac\ vorbe[te `n numele celor asupri]i. {i istoria ei. revolta ca surs\ a dreptului este `n aceea[i m\sur\ mama datoriilor. `[i face num\rul de travestit (`n femeie de lume) `n fa]a invita]ilor: mama sa. Familia algerian\ a lui Albert Camus a locuit acolo c`nd acesta a `ncercat. strivind cochiliile. o oper\ aparte pe tema judec\]ii [i a exilului: C\derea. * A. peria cerul p`n\ la urzeal\. Acestea s`nt originile aristocra]iei. Dreptul `i revine doar o dat\ cu revolta.carnete_Camus. Mitul lui Nemesis. Este achitat. Palerme Despre mistral. pentru el. Adev\rata mea gelozie ar fi s\ vreau din toate puterile s\ mor cu ea“. * M. `n zadar. Coco[ul: Aici. Dar de `ndat\ ce a dob`ndit dreptul. * Roman.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 498 498 ALBERT CAMUS CARNETE 499 ~nainte de etajul al treilea: nuvele din „un erou al timpului nostru“. [lefuiser\ cerul p`n\ la urzeala sa cea mai fin\. Acesta m\rturise[te.1 Al treilea etaj este dragostea: Primul om. M\ duceam atunci pe colina acoperit\ de ierburi aromatice [i de o miriad\ de minuscule fosile de melci. Cur`nd dup\ furt. noi ne ucidem du[manii [i dup\ aceea vine Bunul Iisus. alunga animalele [i oamenii `n case. nivela mun]ii din apropiere. sub]ire pojghi]\ str\vezie [i albastr\. Apoi trebuia s\ urmeze ciclul dragostei [i al lui Nemesis care. iar el promite s\ dezv\luie `n ziua mor]ii ascunz\toarea unde se afla panoul. D’Arras: Ba da. Au mai revenit acolo cu alte ocazii. Ne`n]elegerea) [i cel al revoltei (Ciuma. Don Faust. . Trebuie s\-]i ucizi du[manul: p\i nu-]i era du[man? 1 Iat\ o schi]\ pentru planul de ansamblu al operei. umflat\ de o povar\ grea de ap\ aurie… [i te a[teptai ca [i ea s\ crape [i un [uvoi de vin galben s\ `nece p\m`ntul sub un potop exultant. domnea `n sf`r[it… Etc. Deportat pus s\ se dezbrace `n pielea goal\. Se rostogolea dinspre nord. Astfel. Asupritul nu are nici o datorie real\ pentru c\ nu are nici un drept. Lucien. * Istoria. To]i castanii plini cu lum`n\ri de cear\. * Piatra care cre[te. urla peste c`mp.B. * La Solidor. ~n timp ce se dezbr\c\. [i familia acestuia din urm\. Zile calde. Étienne Sintès. cum l-a dezvoltat Camus adeseori. a fost b\nuit un preot care avea leg\turi cu adunarea canonicilor. Prim\var\ t`rzie [i brusc\. * 12 iulie. un b\rbat. pe unchiul s\u. Furase panoul fiindc\ nu putea suporta s\-i vad\ pe judec\tori al\turi de Mielul Mistic. greu de v\zut pentru to]i cei care o tr\iesc pe pielea lor. Caligula. este simbolul m\surii. ]in`ndu-se seama de inten]iile sale. 1 Cuplul Camus a locuit `n verile 1948 [i 1949 `ntr-o cas\ care f\cea parte din dome- Palerme1 niul Palerme. la L’Isle-sur-la-Sorgue. r\scolea [i cur\]a copacii.: „Cum a[ putea s\ fiu geloas\ pe o fiin]\ despre care [tiu c\ va muri [i-mi va sc\pa pentru totdeauna. pe fratele s\u. `mi scrie adev\rata poveste a tabloului de Van Eyck. Mitul lui Sisif. s\ o aclimatizeze `n Fran]a pe mama sa. Barbara. Sose[te acea zi. bunica sa [i un t`n\r care este fiul amantului s\u din acel moment. u[or de g`ndit. * Paris. Metoda este sinceritatea. Tema judec\]ii [i a exilului. {i culcat pe colin\. * Iulie. Cei drep]i).

Ce spunea t\cerea ei. Ceea ce reg\sesc `ntotdeauna. `ndrept`ndu-se spre mon[trii url\tori. a[a cum de milenii b\tr`nele din lumea `ntreag\ a[teapt\ s\ treac\ via]a. Din perspectiva lor. [.. E un mijloc. Mare sensibilitate. pu]in `ncovoiat\. . efectele lui. contururile s`nt pure. Este prezentul [i acordul cu fiin]ele [i lumea `n prezent. * Paris. pe terenul imens. Doar muzica atinge dimensiunea m\rii. atunci nu s`ntem oare obliga]i s\ le aducem `n cea mai mare lumin\ posibil\? * Roman. {i pe urm\. iar refuzul acesta a f\cut din mine un artist..qxd 12/12/02 4:31 PM Page 500 500 ALBERT CAMUS CARNETE 501 Ultima cuminec\tur\. la suferin]ele ei.]2 din Vaucluse. a[tept`nd f\r\ s\ scoat\ un cuv`nt. amenin]`nd-o c\ va desemna pe altcineva drept v\duv\ a lui Lenin... re]in`ndu-[i cu o m`n\ p\rul bine piept\nat… * Dac\ nimic nu va r\scump\ra zilele [i ac]iunile noastre. R\bdarea ei la aerodrom. Marile [. Étienne. `n centrul atitudinii mele este refuzul de a disp\rea din lume. Ce striga gura ei mut\ [i sur`z\toare. Melville. Libertatea nu este speran]a viitorului. Dar de ce? Trebuie s\ ai `n cap ideea civiliza]iei pe care vrei s-o creezi. Se duce la pescuit. De diminea]\ aerul este u[or. O adiere u[oar\ trece peste trestii. De unde micro-tragedii. * Nemesis. Nu mai neg nimic! 1 Povestea panoului furat de pe o catapeteasm\ de Van Eyck este utilizat\ `n C\derea. cl\dirile [i civiliza]iile lui. Caut\ zadarnic r`me. aproape alb [i gola[. Dar ea o s\ plece [i `ntotdeauna mi-e team\ c\ n-am s-o mai rev\d. * Noapte de furtun\. Frumuse]ea este justi]ia perfect\.]1. Vom `nvia. presupun) `n Rusia: Stalin ar fi somat-o pe Krupskaia s\ `nceteze cu orice critic\. * Roman-sf`r[it. Luberon. Astfel. Revolu]ia e un lucru bun. istoria este cea care distruge. Abolirea propriet\]ii nu este un scop. ~n dep\rtare.carnete_Camus. 2 Un cuv`nt indescifrabil. * Sf`r[itul lui iulie Nop]i pline de lun\ [i de v`nt. Mirosul de ou `n farfurii. * Muzic\ pe transatlanticul Atlanticului de Sud. * C`nd nu mai [tii nimic altceva dec`t asta: a[ vrea s\ fiu mai bun. de a renun]a la bucuriile ei. Apoi g\se[te. {i unele pasaje din Shakespeare. * S-ar spune c\ `n ]ara asta nici un partid nu poate sus]ine prea mult timp efortul patriotismului. mic\ de tot. un covor de rochi]a-r`ndunicii roz. * Jean cere un echipament de pescuit [i i-l cump\r. la pl\cerile ei. D\ s\ vorbeasc\. G`ndurile centrate asupra istoriei s`nt cele care vor dispre]ui timpul. Mama. 1 Un cuv`nt indescifrabil. Prinde [ase pe[ti[ori [i izbucne[te `n pl`ns `n fa]a agoniei lor. Mama [i cu mine privim noaptea asta minunat\ cu aceea[i inim\ str`ns\. `n lumea aceea de ma[ini [i de birouri care o dep\[e[te. 22 iulie Luna u[oar\ [i plin\ deasupra plopilor. Roste[te cuvinte de ne`n]eles [i moare1. * Anecdot\ (imaginar\. Mirosul chiparo[ilor tineri. de-a lungul anilor. Pe colina inundat\ de lumin\ proasp\t\. dreapta se clatin\ `n 1940 [i st`nga [aisprezece ani mai t`rziu. Nu mai vrea s\ pescuiasc\. Dar vocea i se stinge.

o iubise pe Jessica f\r\ s-o spun\). `ntr-un v`nt violent. Idem. reflect`nd interesele trec\toare ale societ\]ii. `mp\rt\[ite de toat\ omenirea. pe o plaj\ pustie. Tolstoi: „Literatura politic\. Pentru prima oar\ dup\ mult timp. `[i are importan]a sa [i poate fi necesar\ dezvolt\rii poporului. cf. Idem. Ea se `ntoarce `n Algeria unde s`nt lupte (pentru c\ acolo vrea s\ moar\). tot o mai iube[te pe Jessica [i dragostea pe care i-a purtat-o. [i f\r\ de care nici un popor viguros [i plin de sev\ nu s-a dezvoltat `nc\.“ * Tolstoi a avut un copil din flori cu Axinia (]\ranc\). Dar el e b\tr`n. nici joc. 444. `ngrozit. De v\zut Alexandra Tolstoi: Lev Tolstoi.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 502 502 ALBERT CAMUS CARNETE 503 * Bunicul patern al lui Tolstoi `[i trimitea rufele murdare din Rusia `n Olanda o dat\ cu primele c\deri de z\pad\ cu ni[te s\nii care reveneau cu ruf\ria curat\ pu]in `nainte de `nceputul prim\verii. nici inten]ie. `n jurnalul s\u: „O dorin]\ criminal\ de a muri“. aceast\ mic\ fiin]\ cu `ncheieturile prea puternice. aceea[i flac\r\ ca [i J. p. p. Am vrea ca aceia pe care `ncepem s\-i iubim s\ ne fi cunoscut a[a cum eram `nainte de a-i fi `nt`lnit. [i care cuprinde crea]iile scumpe inimii poporului. nu-]i pierde curajul. tragic\ uneori. atras de o femeie. 302 [i. popoarele cre[tine trebuie s\ fie `nvinse“. Dup\ cincisprezece ani de iubire cu Jessica `nt`lne[te o alt\ t`n\r\ dansatoare. tat\l meu1. f\c`ndu-[i mici semne din c`nd `n c`nd. Idem. totul e `n regul\“. Idem. un suflet. la cap\tul extrem al Europei. prin geamuri groase. * Roman (sf`r[it). R\m`ne s\ a[tepte. Tace. iar M. Fiul ei este `mpiedicat s\ se duc\ `n sala de a[teptare.H. mai ales pentru mine. din orice timp. se ia la `ntrecere cu umbra norilor pe nisip. acelea[i haruri. Via]a nu re`ncepe. f\r\ nici o dorin]\. Idem. * Roman. 1 Tradus [i prefa]at de Edmond Cary. se decide s\ nu o ating\ niciodat\. * Scrisoare inserat\ S`nt b\tr`n [i am s\ mai fiu. triumf\toare.carnete_Camus. fusese `nfiin]at `n secolul al XIV-lea de un bandit poc\it. `ntotdeauna frumoas\. Iar c`nd `ntoarce spatele pe scen\. contesa: „M\ dezgust\ cu poporul lui“ (a recopiat de [apte ori R\zboi [i Pace). Ceea ce am p\strat timp de doisprezece ani nu pot arunca acum pentru c`teva luni sau c`]iva ani de via]\. Amiot-Dumont. dar cu fa]a luminat\ de o flac\r\ `ntunecat\ [i bl`nd\. mai exist\ [i o alt\ literatur\ care r\spunde ca un ecou preocup\rilor ve[nice. * Lumea se pr\bu[e[te.. cu toate acestea. Renun]\. Orientul e `n fl\c\ri. cu umerii ei fragili. cu unele deosebiri. {i `n clipa mor]ii: „Alexandra. Tolstoi despre r\zboiul ruso-japonez: „~ntr-un r\zboi cu un popor necre[tin. Turgheniev `i cite[te P\rin]i [i Copii lui Tolstoi care adoarme. {i se na[te `n Jean ceva care seam\n\ cu dragostea pe care i-a purtat-o Jessic\i. ca s\-[i poat\ da seama cum ne-au transformat. * August 1956 C. nu f\r\ triste]e `ns\. o literatur\ accesibil\ omului din orice popor. Tolstoi: „Frecu[urile `mi dau g`nduri negre“. De parc\ nu ar mai fi capabil s-o ia de la `nceput (a[a cum M. 1956. Mi-am petrecut jum\tate din via]a de b\rbat ap\r`nd o fiin]\ cu pre]ul sacrificiului alteia [i poate al unei p\r]i din mine `nsumi. Se privesc la dou\zeci de metri distan]\ unul de altul. Ermitajul din Optina. cea a purit\]ii. Ceea ce . Idem: „Nebunia este un egoism“. fiin]ele se sf`[ie `n jurul ei. Ea este via]a. ea e t`n\r\. iubind-o doar pentru ea. atunci e ca o mic\ nefericire care se `ndep\rteaz\. insultat\ de partenerul s\u. Shakespeare: „O m`r[\vie este o p\c\leal\ ordinar\“. care are. care-i atr\gea pe to]i scriitorii ru[i. Nici nu descoperise bine sau crezuse c\ descoper\ c\ o iube[te [i. `n acelea[i locuri. ~mi place fe]i[oara asta preocupat\ [i r\nit\.

[i `n jurul lor strada. m\rturisire de dragoste. 2) pentru c\ asta o izoleaz\ de lume. c\ orice sentiment sf`r[e[te prin a sem\na cu ceea ce era `n chiar secunda na[terii sale. Revine acas\. o zi de suferin]\. S\rut`ndu-i m`na. toate emo]iile pe care durerea de a tr\i poate s\ le trezeasc\ pe chipul uman. m\ trezea la via]\ [i m\ `mplinea. un angajament.-i[tilor din lag\r (sora lui X. Via]a ei care `ncepe o dat\ cu debarcarea. care doar el. T`n\r\ evreic\ deportat\. Eram acolo `n fa]a a ceea ce exist\ mai profund. * Duminic\. mai r\nit. `ncearc\. sub lumina s\r\c\cioas\ [i. Cuptorul de crematoriu. 6 Oboseal\ de nedep\[it [i. Moare deportat la Birkenau. pierde etc. * C. Parisul unde soarele este un lux. * Mar]i D\ruirea pur\. lumea `n fl\c\ri. d\ruirea inimii. mai solemn. `nt`mpinam ploaia neprev\zut\ sau bl`nda noapte de septembrie a[a cum erau ele de fapt. Iar pe chipul ei: Belsen [i mila. Atunci el bea una c`te una pic\turile acelea care str\luceau ca ni[te ochi `nfrigura]i [i tandri. pustii. Te iubesc tot timpul intens. singuri `n automobil. 3) pentru c\ tr\ie[te toate vie]ile care vor fi totdeauna preferabile lucrurilor pe care le-a v\zut [i f\cut. tainice. Na[tere. Asta aplaud\ lumea. Tifos. dar nu senzual\… Aici poate c\ am putea reg\si un soi de alian]\. ghemui]i `n ad\postul lor din tabl\. 2 septembrie 1956 Lentul naufragiu [i fa]a ei de `necat\. un continent. la sf`r[it. A[ vrea s\ pot respira – s\ ajung s-o iubesc din memorie sau din fidelitate. umbra pic\turilor de ploaie care [iroiau pe geam curgea ne`ntrerupt. un pact. `n acela[i timp. ~n jurul acelei umbre. unde s\ mori cost\ c`t ochii din cap. ~ntotdeauna am crezut c\ dragostea. Parisul pustiu [i ploaia lung\ care r\suna pe tabl\ deasupra lor.. C. Dar am tot timpul inima str`ns\. „Vacan]ele noastre bl`nde. ei doi. fascinat. Iar ceea ce am resim]it `n fa]a ta este dragostea f\r\ posesiune. pasionat. Posesiunea i s-a ad\ugat ulterior [i are [i ea o dimensiune. Arde. – doctor evreu – r\m`ne `n Parisul aflat sub ocupa]ie. Desp\r]it de so]ie. * Timpul pentru mine nu mai exista. * . la [aisprezece ani. zece ore pe zi `n teatrul acesta de la subsol. iar el nu se mai s\tura privind fa]a aceea care [iroia de lacrimile umbrelor. le-a fost sclav\ S. pe fe]i[oara aceea luminat\ din interior de alt\ lumin\. Parisul care vrea s\ dea lec]ii lumii. `l r\ne[te.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 504 504 ALBERT CAMUS CARNETE 505 am folosit ca s\ fr`ng pe cineva nu pot fr`nge acum. la r`ndul s\u. Iar c`nd ie[eam. personaj de roman.“ El scutura crengile copacilor deasupra zidurilor. s\pt\m`ni `n [ir. urm\ream. ca un copil r\u care-[i mutileaz\ una dup\ alta toate juc\riile. decorul a ceea ce se agit\ [i sufer\ `n inima b\rba]ilor [i a femeilor. „m\ g`ndesc mereu c\ avea din]i de aur“. `l iubea. * Joi. o ordine imuabil\. unde nu exist\ copaci f\r\ cont `n banc\. St`ng\cia ei. seduc\tor. violent. * Luni Ploaia fidel\. Tat\l lui C. Pe chipul acela luminat doar de lic\rul unui felinar prin parbriz. dur\ a l\mpilor de la repeti]ii. Se face actri]\: 1) pentru c\ puterea ei de deriziune devine spectacular\. Dup\ acea `ndelungat\ munc\ de noapte. o c\s\torie doar de noi cunoscut\. iar stropii de ap\ c\deau ca o ploaie pe fa]a `ntoars\ a prietenei sale. Felul ei enervant de a l\sa mereu ceva `n urma ei. F\r\ s\ ceri nimic pentru tine. mai dezarmat la om.S. ora[ul t\cut.).carnete_Camus.

* 1 Astolphe de Custine. Lucre]iu [i Seneca. Don Faust sau cavalerul din Occident. Furia ei `ndreptat\ `mpotriva propriului corp. ele refac ochiurile ra]ionamentului sf`[iat de fapte. 449 [i 451. dar este `nzestrat cu spirit [i voluptate [i se bucur\ de farmecele [i de intrigile cunoa[terii – pe care le urm\re[te p`n\ la `n\l]imea stelelor celor mai `nalte [i mai `ndep\rtate – p`n\ ce. ajut`ndu-se de cear[afuri r\sucite ca ni[te fr`nghii. Ea face ca s\r\cia s\ nu mai poat\ fi tr\it\ [i suportat\. masa care niciodat\ nu-i va reveni lui la `mp\r]eal\. Editura du Rocher. Vara. nici afacerile. va dori s\ ia masa `n seara cunoa[terii. {i. p. Poate c\ asta este via]a adev\rat\. Atunci va trebui s\ se opreasc\ pentru 1 Cf. Dup\ lungi s\ruturi: „C`t\ violen]\!“ * Custine: „Contradic]ia care exist\ `ntre un suflet `nfl\c\rat [i uniformitatea existen]ei `mi face via]a insuportabil\“. 2 – Tipasa. Dar f\r\ s\-[i abandoneze nici casa. ]intuit `n decep]ie [i transformat el `nsu[i `n oaspetele de piatr\. * Iubirea tragic\ [i numai asta. * C. evad`nd noaptea din casa ei de la El Biar. De aceea sf`r[e[te prin a dori infernul. nu-i mai r\m`ne nimic de v`nat. Poate c\ [i ea `l va dezam\gi ca tot ce `i este cunoscut. e altceva. Fericire tragic\. de unde nu ie[ea dec`t ca s\ treac\ `n m\n\stirea vecin\ [i s\ contemple morm`ntul so]ului ei. * Faust `ntinerit sub `nf\]i[area lui Don Juan1. * Aurora. s-au sinucis. suprim`nd frumuse]ea natural\. Don Juan-ul cunoa[terii: nici un filosof. ~i lipse[te dragostea de lucrurile pe care le descoper\. 438 [i Caietul al VIII-lea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 506 506 ALBERT CAMUS CARNETE 507 Teatrul sparge zidurile ora[elor. * Cele dou\ spirite foarte mari pe care cerul le-a d\ruit romanilor. Amestec exploziv. c`nd `nceteaz\ s\ mai fie tragic\. Idem: „Ast\zi c`nd cuv`ntul nu este dec`t o negociere `ntre adev\r [i vanit\]i“1. * X. * Jeanne nebuna a stat patruzeci [i patru de ani `ntr-o od\i]\ f\r\ ferestre. * La paisprezece ani. * Omul de afaceri care s-a s\turat de afaceri [i devine clovn. * Civiliza]ia industrial\. * Dup\ Nunta. `n afar\ de ceea ce este absolut dureros `n cunoa[tere. {i moliile astea care vor s\ fac\ teatre roase de molii dup\ asem\narea ora[elor. Ultima cunoa[tere este cea care `l seduce. totdeauna.X. Este spiritul `n]elept [i b\tr`n `ntr-un trup t`n\r. creeaz\ [i suscit\ nevoile artificiale. O fabul\. Fiindc\ `ntreaga lume a lucrurilor nu va mai g\si o `mbuc\tur\ pentru acest `nfometat. nici un poet nu l-a descoperit. Caietul al VII-lea. ca be]ivul care bea p`n\ la urm\ absint [i ap\ tare. Idem: scen\ `n care Don Juan asist\ la propria sa `nmorm`ntare. pp. 3 – Roma – Insulele grece[ti – Mistralul – Corpurile – Dansul – Eterna diminea]\). Serbarea (1 – Fotbal. iar fiin]a se arunc\ din nou `n c\utarea tragicului. S`nt tricotezele dialecticii.carnete_Camus. O dat\ cu fiecare cap ce cade. * Intelectuali ai progresului. C. acoperind-o pe largi `ntinderi cu de[euri industriale. Souvenirs et portraits. luminat\ zi [i noapte de o lamp\. . Pur [i simplu se `mbrac\ `n clovn. `n final. cu inima `nfometat\ de nefericire.

126: corpora]ie masculin\. de ce au murit dac\ nu din cauza Lui?“ . `n regia lui de Jean Marchat. profesor: „Oamenii trebuie s\ se iubeasc\“. d\ dovad\ de infantilism: pretinde c\ [tie s\ bea. s\ practice judo etc. pasiunea ei. gloria ei. ai `ncredere `n mine. prin libertatea extrem\. S`nt un b\tr`n acum. „trebuie…“ „trebuie…“. * Masacrul inocen]ilor `n via]a lui Hristos. tata a s\rit pe o min\. * 1 Camus a jucat un rol capital `n Festivalul de la Angers din iunie 1957. oamenii vii `i servesc drept cuvinte. * Prostituata canadian\ `n cafeneaua de l`ng\ Folies-Bergère: „Tata a f\cut `nconjurul lumii. * M. s\ fac\ dragoste. am fost `n Germania. 73: „melancolice pred\ri“. am suferit prea mult. luptele ei. ~n cadrul festivalului s-a jucat [i Cu dragostea nu-i de glumit. nedreptatea ei.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 508 508 ALBERT CAMUS CARNETE 509 ~[i pierde fiica.) * Custine: „Arhitectura arab\ este arta unui popor efeminat (h`rtii decupate cu care cofetarii `[i acoper\ cutiile cu drajeuri)“. Astfel n-am `ncetat s\ iubesc tot ce era sacru pe lume. realizat. orientate spre cea mai mare fiin]\ [i cea mai `nalt\ epoc\. `n tain\. via]a se ia de la `nceput. * ~n Vechiul Testament. de Lope de Vega. frate-meu la fel. Salvat p`n\ la urm\ fiindc\ era simpatic. * Pies\. * N. p. Schnitzler. * Dr. Toat\ lumea l-a ajutat. am cr\pat de foame. p. A adaptat [i a regizat Cavalerul de Olmedo. Mai multe lag\re de concentrare. C\derea: „Copiii din Iudeea m\cel\ri]i `n timp ce p\rin]ii Lui ~l duceau `ntr-un demn care. minunata via]\. loc sigur. dar dominate. ci s\ faci. * Iunie 1957 Festivalul de la Angers s-a `ncheiat1. ~nmul]irea experien]elor. * La 10 ani.X. `nclinat\ numai `n fa]a fiin]ei lumii. * N. jurnalul ca instrument al acestei asceze. ca s\ dai sens unui cuv`nt mai `nalt [i s\ nu vorbe[ti dec`t `n func]ie de… (Pentru cine `[i pierde memoria. realitatea: o harababur\ de nedescris. Ca s\ te na[ti vinovat trebuie s\ mori inocent. ~nc\ mai am puterea s\ iubesc tot [i s\ creez tot. dar conform\ cu disciplina – [i via]a mereu riscant\. s\ conduc\ ma[ina. o fac pentru tine.1 * Retip\rire C\derea. Nietzsche `nfiin]eaz\ cu ni[te prieteni un Teatru al Artelor unde se joac\ dou\ drame antice al c\ror autor este el. [i a regizat Caligula. `n fine. spune: „Rasa lui Hristos – [i cealalt\“. acum s`nt rea [i mama nu m-a mai v\zut de dou\ s\pt\m`ni. * Exist\ `n lume o enorm\ for]\ de convingere care se nume[te cultur\ [i care ac]ioneaz\ paralel cu for]a mor]ii [i a constr`ngerii. Dumnezeu nu spune nimic.carnete_Camus. Oboseal\ fericit\. * X. `n Anglia. ca o sanc]iune permanent\ – o singur\tate acceptat\ [i risipitoare. eu la fel. Ca s\ fii t`n\r ai nevoie de un viitor. * C`teodat\ m\ cuprinde o imens\ duio[ie fa]\ de oamenii din jurul meu care tr\iesc `n acela[i secol. El (Custine) citeaz\ cuvintele lui Voltaire sau Diderot: „Ru[ii s`nt putrezi `nainte de a se fi copt“. ~n jurul lui. Un scriitor (sau savant sau artist sau actor) surmenat de presiunea social\ alege s\ fie dublat `n via]\. Via]a. pentru c\ mi-e[ti prieten\ bun\ `l a[tept ajunge c\ dau bani alor mei s\ mai ies cu n\t\r\ul \sta ah treburile merg prost nu cunosc pe nimeni“. S\ nu mai spui. L`ng\ el un profesor foarte 1 Cf. cuprins de iubire.: for]a modera]iei este for]a superioar\.

hotel `ntr-un conac la Cordes. ci de a[teptare. apoi dispare brusc. [i-mi reg\sesc respira]ia. Se doarme la Guéret. ruginesc vechi grape cu ro]i. `n acela[i timp `nnourat [i luminos. Cf. la care s\ medit\m noi. 2 Prieten din copil\rie al lui Camus. * 18 iulie Plou\. tandru. Profund\ [i seac\ triste]e. * 17 iulie Cordes1. care-mi r\spunde c\ nu `ncearc\ o impresie de moarte. spre pl\cerile colective. mi-e foame de lumin\ ca de p`ine [i nu m\ mai pot suporta. a ora[ului mort. Telefon`ndu-i celui pe care-l iube[te. ~ntoarcere pe 25.). la 9 iulie 1957. at`t de nebun dup\ libertate. Marea. `nc`t extind tot mai mult o singur\tate care poate fi primejdioas\. care-mi vorbe[te de familia ei [i de „chiolhanurile lor ar]\goase“. ~n hambarele spintecate [i n\p\dite de urzici. De `ndat\. ~i spun asta [i lui M. 1954). * Budismul e ateismul devenit religie. ~n jurul localit\]ii Cordes. Noaptea. aspirat\ ca o fis\ `ntr-o cr\p\tur\. `n Elve]ia. M\ g`ndesc necontenit la F. stelele se `nmul]esc [i Calea Lactee devine sm`nt`noas\. de firea mea de[ertic\. Rena[terea plec`nd de la nihilism. Camus prefa]ase cartea ei. deschisese un * 22 iulie Scrisoare de la Mi. sensibil. cred eu. A[teptare a ce? – A lui Mesia. nu-[i g\se[te cuvintele: „Eram jalnic\ [i bucuroas\“. R`ndunici bete. Venus. Apendice. `n mine. * 21 iulie Ploaia nu contene[te de mai multe zile. fost\ colaboratoare a lui Edmond Charlot la Alger. b\tr`ni [i enormi p\ianjeni care b`ntuie acest regat pustiu. Seara. Singur\tatea acestei case mari. Descurajat de mine `nsumi. 544. Cei care nu s`nt curio[i: ceea ce [tiu `i dezgust\ fa]\ de ceea ce ignor\ (C. iar casele vechi stau m\rturie. `n jurul nostru. pe cercul perfect al colinelor. `n departamentul Tarn. Timpul curge. aerat. Nu mai suport nici o leg\tur\. {i-a g\sit moartea `ntr-un accident de ma[in\. Adev\rul! * 24 iulie Peisaj frumos [i pustiu `n care fiecare cas\ `nt`lnit\ se afl\ `n pragul pr\bu[irii. {i pre]ios.. aflat la 700 km dep\rtare. m`hnirea mea. `n special cu Jean-Pierre Jorris. spre uzine. cerul se odihne[te. 1 Claire Targuebayre. cei care ne-am luat la har]\ cu nihilismul. care se c\lug\rise. * 24 iulie Plecare Roussillon.carnete_Camus. Tot mai plou\. . p. Se opre[te o clip\ pe creast\. N\vala spre ora[e. Vine s\ se odihneasc\ dup\ Festivalul de la Angers [i s\ preg\teasc\ noi proiecte teatrale. Lucru. Leucate. * 20 iulie O scrisoare de la stare]ul lui Georges Didier2 mi-anun]\ moartea acestuia `ntr-un accident de automobil `n Elve]ia. mare c`t o piersic\. se culc\ cu o vitez\ nebuneasc\ pe colina din vest. De diminea]\ valea s\lbatic\ a Aveyron-ului. * 23 iulie Adev\rul. la Chaux-de-Fonds. Exemplu unic.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 510 510 ALBERT CAMUS CARNETE 511 15 iulie Plecare din Paris. Cordes (Édouard Privat. Aici moare `ncet o civiliza]ie. * 26 iulie Dimine]i superbe. Lini[te [i frumuse]e. Este universul coruperii familiale. seara.

* 8 august 1957. de la cele dou\ la personaj etc. de luni de zile. ~n]eleg mai bine ceea ce citesc dup\ aceea `n jurnalul lui Eugénie de Guérin: „Cu drag\ inim\ a[ face un leg\m`nt de claustrare la Cayla. . * B\tr`nii credincio[i din Rusia credeau c\ purt\m un dr\cu[or pe um\rul st`ng [i un `nger pe um\rul drept. chemarea asta care m\ `ncordeaz\ ca s\ ob]in nu [tiu ce. cite[te presa [i dou\ c\r]i la mod\. Dac\ a[ face teatru.carnete_Camus. Dialogurile dintre ei. S`nt eu. Ast\zi m\ `ndoiesc [i tare s`nt ispitit s\ resping efortul \sta continuu care m\ face nefericit chiar `n fericire. creatorul nu poate fi ast\zi dec`t un profet solitar. unde ofensa ]ine loc de metod\ critic\? Societatea. * 6 august Vizit\ la Cayla: loc singuratic [i t\cut `n jurul c\ruia oamenii vin ca s\ moar\. `nghi]it de o crea]ie nem\surat\. mai mari dec`t mine. * Cordes. Ce treab\ am eu cu o art\ stimabil\ sau cinstit\? {i s`nt eu oare capabil de ceea ce visez? Dac\ nu s`nt capabil. ~n jurnalul ei. Dostoievski face `n registru ironic procesul lui Tolstoi. cu p\ianjeni `n col]uri [i iat\ toat\ eternitatea“1. {i apoi: „Unde voi fi? Unde vom fi c`nd copacii ace[tia vor fi devenit mari? Al]ii se vor duce s\ se plimbe sub umbrele lor [i vor vedea ca [i noi trec`nd v`nturile care-i vor dobor`“. * „Cel mai u[or fir de m\tase `mi e mai insuportabil dec`t altcuiva o ghiulea de plumb. Nenorocirea extrem\ este s\ te sim]i cufundat `n ru[ine.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 512 512 ALBERT CAMUS CARNETE 513 * Nu-i po]i cere suferin]ei s\-[i justifice motivele. Nici un loc din lume nu-mi place ca acas\ la mine“. nota zilnic acela[i lucru: „Ast\zi n-a venit nimeni“. de la personaj la cele dou\ f\pturi. oare. din p\cate. dac\ a[ scrie la nimereal\ lucr\ri dramatice. `n timpul anului. 1 ~n Carnetele despre Crim\ [i pedeaps\. am crezut c\ puteam s\ fiu. etc. Iat\ o tem\ de teatru (pentru Don Faust?): `ngerul [i diavolul cresc dup\ cum `i hr\nim noi. Mai exact. * La sf`r[itul Adolescentului ([i `n cele trei variante). asceza asta g\unoas\.: „Nu durerea trebuie s\ st`rneasc\ cea mai mare mil\. ~n general.) {i mie. un creator? A[a am crezut. b`ntuit. Te-ai expune atitudinii de a nu mai `mp\rt\[i aproape nimic.S. o clas\ burghez\ care. ~N P|IANJENI etc. * Svidrigailov din Crim\ [i pedeaps\: „O od\i]\ afumat\. unul sau cel\lalt e foarte mare. Personajul meu intr\ cu dou\ personaje mai mici [i de `n\l]ime egal\. Dostoievski noteaz\ c\ Svidrigailov „crede `n via]a de apoi“. Examinez serios posibilitatea s\ renun]. * B\tr`na doamn\ englezoaic\ care se sinucide. 4 august G`nduri de moarte. ~n fiecare sear\ m\ duceam s-o v\d pe Venus culc`ndu-se [i stelele r\s\rind deasupra patului ei `n noaptea cald\.“ (N. a[ fi. poate. * 12 august C. Cordes Pentru prima oar\ dup\ ce am citit Crim\ [i pedeaps\. f\r\ s\-mi pese. * Cordes. ~n realitate. ci nemernicia. at`ta tot? Un popor care nu ne cite[te. `ndoial\ absolut\ `n leg\tur\ cu voca]ia mea. Dar cu cine? Societatea noastr\ literar\ al c\rei principiu este r\utatea mediocr\. la ce bun s\ mai visez? S\ m\ eliberez [i de asta [i s\ nu mai consimt la nimic! Au mai f\cut-o [i al]ii. (Dostoievski `nsu[i a subliniat „`n p\ianjeni“). liber. ~ntotdeauna am considerat crea]ia un dialog.

Emerson: „Secretul geniului este s\ nu tolereze `n jurul s\u existen]a nici unei fic]iuni“. Carnete II). Sartre [i Malraux la o reuniune al c\rei scop era definirea unei morale politice minime. Complicitatea profund\ dintre marxism [i cre[tinism (de dezvoltat). 3 Jacob Burckhardt (1818-1897). de[i se vrea o reac]ie fa]\ de romantismul muzical. pe b`jb`ite. * 13 august Plecarea de la Cordes. Idem: omul vis`nd. discipol al lui Adler [i prieten al lui Malraux. * La cincisprezece ani. 2 La Köln. Capturat `n timp ce se strecurase `n tab\ra inamic\ spre a-l ucide pe regele etrusc Porsenna. Nietzsche este `ndreptat spre o cas\ de toleran]\. 1 Notele acestea au fost f\cute de Camus `n timpul lecturii lui Nietzsche de Daniel La 29 octombrie 1946.A. Chesterton1: „Secolul al XIX-lea (idem. suferin]e distinse. ~ntruchipa `n ochii lui tipul marelui profesor. ~ntruchiparea [i ridiculizarea atitudinii moderne [i a acelei stranii [i indecente remu[c\ri laice `n leg\tur\ cu p\catul. Chestia asta r\nit\ din mine. deoarece ni[te colegi negau `n fa]a lui gestul lui Mucius Scaevola1. * Un Teatru ne`ntrerupt. expus\ de Pre[edintele S. * Aman]ii orbi care-l ucid. Caius Mucius Scaevola este un erou roman legendar (secolul al VI-lea `. C\ Lenin n-a avut niciodat\ de-a face cu masele. dancinguri etc. p.U. coleg [i prieten al lui Nietzsche la Universitatea [i la Pedagogium din Basel. De aceea s`nt contra am`ndurora. care ]ine ast\zi [tiin]a `n fr`u“. Culp\ asupra c\reia este mult de g`ndit“. „Un anahoretism modern – imposibilitatea de a tr\i `n acord cu statul. oric`t de vie mi-ar fi durerea. Atrac]ia fa]\ de religie manifestat\ de oamenii de teatru. n-a[ fi aruncat cu piatra `n sacrilegiile acelea care nu-s `n ochii mei dec`t purt\toarele culpei tuturor. prefer\ s\ lase s\ i se ard\ m`na dreapt\ dec`t s\-i numeasc\ pe complicii s\i. * Necesitate [i exaltare a contrariilor. Idem: Freud nu sim]ea nici o voca]ie medical\. (Cf.carnete_Camus.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 514 514 ALBERT CAMUS CARNETE 515 Voi to]i ave]i aerul de a nu fi traversat dec`t suferin]e frumoase. culcat pe un tigru. al XX-lea) e plin de idei cre[tine care au `nnebunit“. 48). Halévy (Bernard Grasset. Asta fiindc\ non-semnifica]ia e mereu patetic\ [i dramatic\. * Muzic\ atonal\ – `ntotdeauna dramatic\. c\ut`nd un hotel.). Un comentariu despre C\derea de vreme ce lumea nu `n]elege. nici „o `nclina]ie pentru omenirea suferind\“. Povestea cu bordelul2 (H. „st`ngaciul“. c\tre W. vast program de ajutorare a na]iunilor amenin]ate de comunism. `n fa]a fetelor dezbr\cate. Nietzsche. de unde porecla de Scaevola. Sperber2: st`nga [i punctul patru al lui Truman3.Hr.“ E adev\rat. Toat\ via]a a r\mas cu cicatricea. M\sura – loc de contradic]ie. spre stupoarea general\. scriitor. pe so]ul orb.“ Trist f\r\ lumin\. Despre incendierea Luvrului `n timpul Comunei care-l face s\ pl`ng\ [i-l face nefericit zile `ntregi: „Niciodat\. Soare [i bezn\. Nemesis. „Cunoa[terea tragic\ [i veselia greceasc\. 2 Manès Sperber (1905-1984). * 1 Gilbert Keith Chesterton (1874-1936). „F\ `n a[a fel `nc`t s\ fiu `ngropat ca un p\g`n loial.) pe care le-au n\scocit oamenii ca s\ se ad\posteasc\ de via]\. 1944). istoric elve]ian. participase cu Camus. s-a a[ezat la pian [i a c`ntat una dintre improviza]iile sale n\valnice. pentru pictur\. Cf. la 12 martie 1947. . avea drept obiectiv s\ restr`ng\ expansiunea sovietic\ [i a sf`r[it prin adoptarea planului Marshall. Cf. 3 Doctrina Truman. ia f\r\ s\ spun\ un cuv`nt un t\ciune aprins din sob\ [i-l arat\ prietenilor s\i. f\r\ minciun\. exaltat de `ndat\ ce ea revine.“ Terasa catedralei din Basel unde st\teau de vorb\ Nietzsche [i Burckhardt3. Idem. ~mi pl\ceau locurile acelea (restaurante luminoase.“ Idem: „Aristocra]ia spiritului trebuie s\-[i cucereasc\ `ntreaga libertate fa]\ de stat. scriitor [i pamfletar catolic englez. Cosima care trebuie acuzat\ pentru c\ a distrus toate scrisorile lui N. ~n salon. Via]a de vis [i via]a adev\rat\. Koestler.

.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 516 516 ALBERT CAMUS CARNETE 517 Proiectul a „zece ani de medita]ie [i de t\cere“. ~nt`lnire... ca [i cum... S\ te fr\m`n]i (c`t timp e nevoie) este.. `n ’87.. dar artificiul sf`r[e[te prin a `nghi]i tot.. * Roman.P.T.. „Lisbeth4.N. Se discut\.... sora lui Nietzsche. Rhode nu r\spunde. De ce ar fi nevoie: nu numai de cineva pe care s\-l iube[ti f\r\ s\-i ceri nimic... dup\ at`tea grote [i ape ad`nci.. se sufoca bucuroas\... dup\ Toma.. Dar pasiunea confra]ilor mei . de ce pl`ngi? Nu s`ntem noi ferici]i?“ * Aveam multe idei preconcepute `mpotriva ra]ionalismului. credin]a este curajul spiritului..... * Custine.E.. Pascal – `n felul s\u. 5 * 8 septembrie.. E nevoie de un pic de artificiu. Ea accept\. ~n zadar egalitatea `nnebunit\ va rechema atunci b\tr`na aristocra]ie `n ajutorul libert\]ii. G. nr. uria[ul adormit se va scula [i violen]a va pune cap\t domniei cuv`ntului.). `nc`t un spirit mai nobil va resim]i aceast\ necesitate ca pe o vulgaritate.. ci chiar de cineva pe care s\-l iube[ti f\r\ s\-]i dea nimic. inteligen]a suprem\ va fi manifest\ – dar `n felul acesta. Mi: `n iubire respira ca o `not\toare [i z`mbea `n acela[i timp.. r\scolitor3. S\ fii nobil va `nsemna poate atunci s\ ai nebunii `n cap. cas\ kasbah unde e primit\ de dou\ femei..carnete_Camus. p`n\ la urm\.... Nietzsche: „~nc\ vreo c`teva mii de ani pe calea ultimului secol! – {i `n tot ce va face omul.. tr. arma apucat\ prea t`rziu. `nc\ z`mbitoare. Elogiul lui Napoleon `n La Gaya Scienza2. 1 „D\-mi o masc\ `n plus... cartea a V-a. Idem. e[ua pe un ]\rm cald [i umed. cea mai mare for]\ spiritual\: cel mai.. ultimul bile]el lui Rhode. 6 Librar. pe[te scurg`ndu-se. scena `ncepe cu un hohot de r`s b\rb\tesc `n culise care marcheaz\ intrarea lui Don Juan. pentru el. Aventur\ cu D-na V. Moartea lui Robert Chatté6. Pe urm\ sosesc doi b\rba]i `narma]i.. purtat\ de m`ini prea mult timp inactive.2 care `i propun o `nt`lnire cu ni[te responsabili dornici s\-i pun\ `ntreb\ri despre bro[ura ei (Algeria ’57).. Camus a redactat o prezentare pentru edi]ia american\ a c\r]ii ei... Singur. Idem. Contactat\ de emisarii F. s\ placi etc. * Don Faust...: „~ntr-o zi.. Pe scurt. 5 Dou\ propozi]ii indescifrabile.“ * Biblia s-a n\scut printre pietre. 1957.T.. tocmai inteligen]a va fi pierdut toat\ demnitatea. Hristos: M`ntuitorul imoralist. dar va fi [i ceva at`t de obi[nuit. va fi devenit neputincioas\“... mai fecund dec`t s\ sporov\ie[ti [i s\ te enervezi din nimic. 1 Germaine Tillon. apa devenise elementul ei. 362..]7. 2 Frontul de Eliberare Na]ional\ (n. iar p\m`ntul locul arid unde.. * S\ refuzi s\ str\luce[ti c`nd po]i str\luci.. despre francezi: „s-ar zugr\vi ur`]i mai cur`nd dec`t s\ se lase uita]i“. La urma urmelor. le explic\ teza ei.. cu gura deschis\... o a doua masc\!“ (Dincolo de bine [i de r\u). . C`nd este transformat `n Don Juan. Va fi desigur necesar s\ fii inteligent.“ 4 Élisabeth Förster-Nietzsche. 7 Dou\ cuvinte indescifrabile. 2 {tiin]a vesel\. etnolog\ care poposise la Aurès din decembrie 1954 p`n\ `n martie eram copil. apoi filier\.. Nereligios prin religie.. apoi `nota din ce `n ce mai repede. ap\rut\ `n englez\ cu titlul Algeria. prieten intim al lui Pascal Pia. cea mai concentrat\ [....1 care `nainte s\ plece `n Algeria vine s\-mi m\rturiseasc\ ce a f\cut.. 3 „Am acum patruzeci [i trei de ani `n urma mea [i s`nt la fel de singur ca [i atunci c`nd Nietzsche. la spitalul din Villejuif. * 1 octombrie Vizita lui G. * Cel mai mare om.. Ideea m\[tii1.... Acum o lun\ la Alger.

E. trebuie s\ serveasc\ altora. intra tot a[a `ntr-o stare de dezechilibru (ba nu. Iar `mi vine s\ p\r\sesc ]ara asta. epuizare [i tremur. ca s\-i ajung pe ceilal]i `n privin]a valorilor comune. spune ea (a f\cut parte din comisia de cercetare a sistemului concentra]ionar). Iar el r\spunde: „Nu. Este un motiv ca s\ nu-i binecuv`ntez?“ N. * 1 Ianuarie Din nou anxietate. . Scriu asta dup\ o or\. Acum exact patru ani. Dar unde s\ m\ duc? Crea]ia `ns\[i. {i. `nc`t mi se str`nge 1 La anun]area Premiului Nobel.T. C`teva minute senza]ie de nebunie total\. S`nt reclamant\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 518 518 ALBERT CAMUS CARNETE 519 s\r\cirea. Cel\lalt. am cerut gra]ierea c`nd a fost condamnat la moarte. s\rac [i gol. detaliul ei. „Nu depinde dec`t de tine“. ~mi arat\ [i compozi]iile a 30 de elevi arabi de 11-12 ani c\rora `nv\]\torul arab le d\duse drept subiect: „Ce a]i face dac\ a]i fi invizibili?“ To]i iau arme [i ucid fie francezi. Dar nu mie care s`nt cuprins acum de un soi de nebunie. * 19 octombrie Speriat de ceea ce mi se `nt`mpl\ [i de ceea ce n-am cerut. neobosit. Vorbesc de tortur\. `n leg\tur\ cu baterea `n cuie spune: „Fran]a-i de vin\“. trebuie s\-mi `nving acest soi de spaim\. Aproximativ `n termenii pe care `i propusesem eu (dar urmarea. Ea afl\ cur`nd dup\ aceea c\ este Ali la Pointe. (opinia ei: valabili din punct de vedere politic. A fost gra]iat. zice G. s\-mi stabilesc propriul echilibru. Dup\ dou\ s\pt\m`ni. O nou\ criz\ de panic\. {eful `i face celuilalt semn s\ tac\. Ceea ce am spus sau am g\sit poate servi. Sfin]ii se tem de minunile pe care le fac. unul dintre ei care pare [eful: „Ne considera]i ni[te asasini“. zi de zi.-ul e de vin\ [i o [tii [i tu“. Atunci cel\lalt are o reac]ie teribil\: cu ochii `n lacrimi. Oricum. „Asta s\ i-o spui bunic\-tii. * 17 octombrie Nobel. S`nt disperat `n privin]a viitorului. Pe urm\. De aceea… „Ei nu m\ iubesc. de panic\ de ne`n]eles `n care m-a aruncat [tirea asta nea[teptat\. fie para[uti[ti. C\ sclavul este aservit fiindc\ mor]ii i-a preferat via]a este din punct de vedere istoric fals. `mpreun\ cu al]i scriitori din Rezisten]\. `n fiecare zi [i ruptura… S\ dispre]uiesc e mai presus de for]ele mele. A doua `ntrevedere dup\ execu]ie [i ea afl\ atunci c\ [eful este Yaasef Saadi. Ajung la [un] acord: suprimarea terorismului civil contra suprim\rii execu]iilor. doamn\“. Straniu sim]\m`nt de cople[ire [i de melancolie. La 20 de ani. ca s\ pun\ capac acestei situa]ii. dar el pe mine nu m\ gra]iaz\.carnete_Camus. Eram de fa]\. Budapesta.T. fie pe [efii guvernului. * 30 decembrie Ameliorare prelungit\. * 29 decembrie Ora 15. 1 Ziarist colaborator care scria la Je suis partout. din p\cate…). Atunci G. deci la diferen]\ de o zi). atacuri at`t de josnice. arta `ns\[i. Ie[ind. nu e total zadarnic. acesta este arestat. Camus i-a telefonat mamei sale. la Alger. Mama1. am cunoscut gloria adev\rat\. ~n acel moment. s`ntem `n 29.T. incul]i sub aspect economic). inima. F. Nu le pot iubi [i nici nu se pot iubi prin ele. `l apuc\ de cravat\ [i-l scutur\: „{i s\ nu ui]i ce am spus“. Calmante. * ~n cursul aceleia[i luni trei crize de sufocare agravate de panic\ claustrofob\. a[ vrea s\ le v\d pe fundul m\rii“. Rebatet1 `ndr\zne[te s\ vorbeasc\ despre nostalgia mea de a comanda plutoane de execu]ie c`nd el este unul dintre cei pentru care. spune G.: „P\i chiar s`nte]i ni[te asasini“ (e cur`nd dup\ atentatul de la Cazinoul de pe corni[\). Dezechilibru. autor al volumului Décombres. Noaptea de 29 spre 30: nesf`r[ite angoase. Efortul pe care l-am f\cut. X.N. volumul salariilor suplimentare care vin din metropol\ etc. Pe urm\: „Bombele astea.

P\s\rile de mare n-au unde s\ se odihneasc\. cu ciocul de vr\jitoare. „G`ndul care m\ preocup\ cel mai mult este `n ce const\ comuniunea noastr\ de idei. scriitorul [i `nv\]\torul kabil care va fi asasinat de O. * Cei care au. dantel\ de abur fin. `n 1962. Vorbind despre riscul producerii de tulbur\ri dac\ se pierde Algeria [i chiar despre furia francezilor din Algeria: „Furia francez\? Am 67 de ani [i n-am v\zut niciodat\ un francez ucig`nd al]i francezi. spre libertate“. se ridic\ `n cea]\. Prima face spum\ [i m\z\riche pe creasta valului care se sparge de vas – [i v`ntul violent o `n[fac\ dintr-o dat\. * Marsilia Alger pe Kairouan1. Dostoievski dup\ admirabilul Discurs despre Pu[kin2: „Pentru ce am spus la Moscova. Este primit la universitatea din Alger [i `l `nt`lne[te pe Mouloud Ferraoun. * 5 martie Convorbire cu de Gaulle. .“ „Nu trebuie s\-]i strici via]a f\r\ nici un scop“ (extindere). care s`nt punctele `n care ne putem `nt`lni cu to]ii. dar nimic nu-i mai leag\ de fiin]e: nici ceea ce au primit de la ele [i nici m\car ceea ce le-au dat ei. indiferent de tendin]\. Solda]ii pe punte [i `n b\taia v`ntului.“ * C`ntec al revolu]ionarilor din 1905: „Fra]ilor. o stoarce. [i pu- Idem.carnete_Camus. blicat `n Journal d’un ecrivain. spune el. Dubl\ burni]\. p. ghemui]i `n odgoane.A. ~n afar\ de mine. [i a doua burni]\.. cu ochii lor globulo[i. ceva de spus nu vorbesc niciodat\ despre asta. mai pu]in `nc\rcat\ de ap\. cu mantaua inform\. 1 Calmann-Lévy. spre soare. cu capul `nf\[urat `n fulare. * Sperber. 1 Camus revine `n Algeria `n martie [i `n aprilie 1958. Doar anxietate surd\ [i constant\..qxd 12/12/02 4:31 PM Page 520 520 ALBERT CAMUS CARNETE 521 * Ianuarie-martie Crizele puternice au disp\rut. 1880. Pesc\ru[i `nc\p\]`na]i. 1957. * Condorcet: „Robespierre e un preot [i nu va fi niciodat\ dec`t asta“. Visul acesta izvor\[te dintr-o singur\tate capabil\ s\ distrug\ p`n\ [i afec]iunea pe care omul [i-o poart\ sie[i“. nu s-a inventat nimic mai bun dec`t Fran]a. Momentele acestea c`nd omul p\r\se[te orice aspect de parad\ [i se ghemuie[te la nivelul nevoii.S. „La urma urmei. Voin]a de a-]i renega definitiv propriile acte. C\lc`iul lui Ahile1. vede]i cum am fost tratat aproape pretutindeni `n presa noastr\: ca [i cum a[ fi jefuit sau escrocat vreo banc\. la [edin]a solemn\ a Societ\]ii Amicilor literaturii ruse. de a te descotorosi de ele pentru totdeauna se reg\se[te adesea `n visurile la care se dedau acei oameni pe care doar logica corpului `i mai leag\ de via]\. cu mu[chii lor neobosi]i.“ De comparat Fran]a cu restul. 2 Rostit la 8 iunie 1880. dup\ succesul lui la debut: „… mi s-a creat un renume `ndoielnic [i nu [tiu p`n\ c`nd va dura infernul acesta“. Nemi[cat pe puntea superioar\ [i pesc\ru[ii coboar\ [i-[i continu\ zborul r\bd\tor foarte aproape de mine. 202: „Ideea de a `nlocui sinuciderea cu o nou\ ruptur\ radical\ nu este nou\. Kierkegaard flutura `n fa]a lui Hegel o amenin]are teribil\: s\-i trimit\ un t`n\r care s\-i cear\ sfaturi. o r\suce[te. num\r unic. Asta-i istoria. Pesc\ru[ii cu aripile fr`nte exact la mijloc `n form\ de acoperi[. Uhan]ev (escroc celebru) `nsu[i nu `ncaseaz\ at`tea murd\rii ca mine“. Dec`t `n ad`ncitura schimb\toare a valurilor sau pe crucea oscilant\ a catargului mare. `ntr-adev\r.

Solitudinea [i p\r\sirea omului `n valurile dezl\n]uite. * `n Carnetele lui Montherlant. de for]a [i de curajul lor. * Actor. comportament nes\buit. ~n centrul ruinelor. a surprizei dezagreabile. Idem: „Frica de moarte. ~ntr-o cu[c\. Necontenit\. cele care apar]in naturii imediate a omului sau a animalului. Voi muri [i locul acesta va continua s\ r\sp`ndeasc\ deplin\tate [i frumuse]e. a familiei. neobosit. M`ndri de virilitatea lor. 82: totul este Despre spus acolo cu excelen]\ [i modera]ie. Oricine ar putea s\ simt\ zborul unei raze de lumin\ ar fi cople[it de fericire fiindc\ are mult\ celeritate“. Nu voi muri de angoasa asta. pe urmele vaporului care-[i continu\ ruta. de capacitatea lor de a bea sau de a m`nca. Dac\ a[ muri. biofagi1: 1 Cuv`ntul `i apar]ine lui Montherlant: „Cei care ne rod. adic\ s-o accep]i. S\ scrii claustrofobul – [i comedii. * Etapele unei vindec\ri. dec`t cercul carnal. p. Chénoua enorm [i u[or. chiar [i nenorocirile au o str\lucire solar\ [i-[i z\mislesc propria consolare…“ Idem: „Presupun`nd c\ s`ntem `ntotdeauna `n a[teptarea r\ului. * Puterea nu se desparte de nedreptate.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 522 522 ALBERT CAMUS CARNETE 523 Printre reflexele primare. S\ accep]i s\ te dai `n spectacol. dimpotriv\. c\lduros. * Algerieni. * ~ntoarcere. S\ depolitizezi complet spiritul. S\ la[i s\ doarm\ voin]a. ~n centru. Pavlov `nscrie „reflexul libert\]ii“. . gata. Idem: „Oamenii cu o cultur\ foarte elevat\ [i cu un corp viguros s`nt deasupra tuturor suveranilor“. Impuls irezistibil s\ m\ arunc `n ap\. Furtuna. Nimic amar `n ideea asta. * S\ nu vorbesc niciodat\ despre munca mea. artist.carnete_Camus. Ci. Dac\ nu. * Porumbelul `njunghiat. vom fi insuportabili celorlal]i [i vom vedea cum propria noastr\ s\n\tate sufer\ din cauza asta: asemenea firi se `ndreapt\ spre pieire“. * Tipasa: cerul cenu[iu [i bl`nd. Idem: „Fericirea const\ `n promptitudinea sim]irii [i a g`ndirii. gradual [i prostesc. Via]a lor `n densitatea [i c\ldura prieteniei. S\ te pui `n acord cu moartea. tot restul lumii apare lent. Vulnerabili. sim]\m`nt de recuno[tin]\ [i de venera]ie. * Ploaia vertical\ [i grea din Alger. energic. ~ntotdeauna am opus dou\ sentimente unul altuia. inamic al c\r]ilor“. pentru a-l umaniza. trupul [i virtu]ile sale – [i profunda sa triste]e de `ndat\ ce se degradeaz\ – via]\ f\r\ alt orizont dec`t imediatul. Puterea adev\rat\ este administrarea s\n\toas\ [i prudent\ a injusti]iei. * Nietzsche: „~ntr-o supraabunden]\ de for]e `nvior\toare [i reparatoare. vom r\m`ne `ntr-o stare de tensiune [i de animozitate. maladie european\“. la limit\. Idem: „Portretul omului care va s\ vin\: excentric. izbiturile m\rii u[or agitate alterneaz\ cu ciripitul p\s\rilor. ne devoreaz\ via]a s`nt la `nceput indiferen]ii c\rora afacerile ne oblig\ s\ le d\m f\r`me din timpul nostru…“ * ~n ceea ce m\ prive[te: a[ fi sucombat `n fa]a oric\ruia dintre sentimentele mele dac\ ar fi r\mas unic. Kairouan. Gata cu „trebuie“.

Balizele n\voadelor (o sticl\ cu o limb\ de plumb. trebuie p\g`nizat\ credin]a. sper chiar putere crescut\. S\-mi plac\ faptul c\-mi s`nt inamici. Lumea merge spre p\g`nism. [i ea. Ele trebuie restaurate. Fa]\ de societate: s\ recunosc c\ nu a[tept nimic de la ea. Orice participare devine atunci un dar care nu a[teapt\ r\splat\. b\rcile ]ip\ [i gem din catarge [i pasarele. ci `n leg\tur\ cu satisfacerea ei. S\ suprim morala `ntruna repetat\ a justi]iei abstracte. . Noaptea. `ntr-un fel sau altul. remedii pur medicale pentru angoas\. nimic…“ „Da. Numai el fundamenteaz\ bucuria care trebuie s\ `ncununeze acest efort. sex. * 30 aprilie Martin du Gard. nu ca s\ domin. totul plutind pe o bucat\ de plut\) sun\ seara ca ni[te clopo]ei adun`nd turmele m\rii. Nebunie sau mai mare st\p`nire. „~n fa]a mor]ii nimic nu mai ]ine. Jurnal. S\ revin c`t mai des posibil la fericirea personal\. Camus a prefa]at Operele complete ale lui Martin du Gard. oric`te misiuni `[i asum\. S\ sparg sistematic automatismele de la cel mai mic spre cel mai `nalt. Elogiul sau blamarea devin ceea ce s`nt: nimic. Tutun. P`n\ la urm\. S\ recuperez energia – `n centru. Lumina – lumina – [i anxietatea se retrage. Nisa. S\ recunosc necesitatea inamicilor. Nu cumva oi fi suferit de excesul responsabilit\]ilor mele? De vreme ce m\ aflu `n pustiu [i `n atonie. Ne fix\m o `nt`lnire pentru iulie la Tertre2. Adev\rul merit\ toate chinurile. dar `nc\ mai respinge valorile p\g`ne. Asta-i tot. suprimarea gregarului. Metod\: de `ndat\ ce apare angoasa. nici m\car opera mea. 1 ~n timpul acestui sejur la Michel Gallimard. 77 de ani.carnete_Camus. * 29 mai 1958 Meseria mea e s\-mi scriu c\r]ile [i s\ lupt c`nd libertatea alor mei [i a poporului meu este amenin]at\. e bine s\ nu te sim]i singur“ [i ochii i se umplu de lacrimi. * S\ recuperez puterea cea mai mare. * Sf`r[it de aprilie 1958. Cannes1 Pe mare `n fiecare zi. reac]ii afective de ap\rare (sau de atac. Exemplu: s\ recunosc c\ for]a. Se t`r\[te cu reumatismul s\u articular. mai ales ea. `n colec]ia Pléiade. S\-i asociez privarea imediat\ de orice ac]iune [i de orice gest. S\ r\m`n aproape de realitatea fiin]elor [i a lucrurilor. Pe termen lung: transfer [i acumulare a `nc\rc\turii de energie proprii oric\rei voin]e sau dorin]e prin suspendarea momentan\ a voin]ei sau a dorin]ei respective. convinge. `n port. ci ca s\ dau. hran\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 524 524 ALBERT CAMUS CARNETE 525 Este suficient s\ accep]i judecata celorlal]i. A doua asociere: relaxare general\.“ Dar are aceea[i inim\ care se intereseaz\ de tot. grecizat Hristos [i atunci echilibrul se restabile[te. dep\[it. * 3 mai Recuperare aproape total\. 2 Denumirea propriet\]ii lui Martin du Gard la Bellême (Orne). trebuie s\ `mping ariditatea p`n\ la cap\t pentru ca pragul s\ fie atins [i. Camus dispune de un vas de curs\ lung\ de opt metri. numit Aya. Umilin]\ [i acceptare. S\ nu a[tep]i nimic [i s\ nu ceri nimic dec`t puterea asta de d\ruire [i de munc\. parc\ a]ipit\ `n c\ldur\ [i soare. ~n]eleg mai bine acum ceea ce am [tiut dintotdeauna: cel care-[i t`r\[te via]a [i sucomb\ sub povara ei nu poate ajuta pe nimeni. S\ nu refuz s\ recunosc ceea ce este adev\rat chiar [i c`nd tot ceea ce este adev\rat se `nt`mpl\ s\ contrarieze ceea ce este de dorit. Ascez\ nu `n leg\tur\ cu dorin]a care trebuie s\ se p\streze intact\. „Dac\ mai s`nt `n via]\. ~n 1955. respira]ie accelerat\ sau `ncetinit\ `nc\ din momentul alertei. `nc\ nu dispare. dar este surd\. s`nt acelea[i) [i crea]ia `ns\[i. Nu e nimic. Cel care se st\p`ne[te [i st\p`ne[te via]a poate s\ fie cu adev\rat generos [i s\ d\ruiasc\ f\r\ efort.

carnete_Camus. Sau. La ora dou\ avionul pentru Rodos. La Rodos. Golful e dominat mai `nt`i de casele albe ale satului. Soarele. Acropole nu este un loc unde s\ po]i min]i. nu prin ceea ce spune. care m\ deranjeaz\. la dou\zeci de minute dep\rtare. poet. nici nu ascunde: semnific\“. ~nt`lnirea cu p\rintele Brückberger care-mi anun]\ inten]ia sa de a o rupe cu Biserica f\r\ s\ se r\spopeasc\. Camus a locuit o s\pt\m`n\ `n cort. Nu eram singur [i m\ preocupam de compania mea. Golf perfect. mai degrab\. Apa e limpede. indiferent de forma `n care s-ar exprima ele: Iat\ care ar fi programul dac\ a[ fi un mare artist“ (scrisoare c\tre Plehceiev1. `nc\lze[te f\r\ s\ ard\. de acum dou\zeci de ani. Lindos Mic port natural aproape `nchis. * 10 iunie Acropole. pentru mine. corpul uman. inspira]ia. talentul. Vai. La sf`r[itul dup\-amiezei urc\m spre Acropole. p\r\sesc cu p\rere de r\u plaja unde am fost fericit. 2 Traducerea volumului Omul f\r\ calit\]i a fost publicat\ `n 1957 (la Editura Seuil). Acest interminabil monolog al autorului `n care geniul str\luce[te ici [i colo [i pe care arta nu-l lumineaz\ niciodat\ `ntru totul. ~n v`rf. * 9 iunie 1958 Din nou plecare `n Grecia. s\n\tatea. Eliberarea de orice for]\ brutal\ [i de orice minciun\. Musil: „Fiecare dintre noi posed\ o a doua natur\ unde tot ce se face este inocent“. Nu conteaz\. Clipe delicioase care-mi readuc `n minte dimine]ile de la Madrague. Baie. i-am `mpiedica s\ moar\. Plimbare noaptea `n mijlocul arhitecturii deloc levantine. `mpreun\ cu so]ii Michel G. 3 Mic\ barc\ scurt\ [i lat\ utilizat\ pentru a face naveta `ntre vapoarele ancorate `n rada Dostoievski. Pierdem o ancor\ `n apele absolut limpezi. Cf. * Musil2: Un proiect mare care presupune toate mijloacele artei. condamnat la moarte [i gra]iat `n acela[i timp cu nire cu O. ca s\ m\ arunc `n apa somnoroas\ a dimine]ii2. 1888). „Via]a obi[nuit\ este media tuturor crimelor noastre posibile. „Prefa]a“ din 1958 la Fa]a [i reversul. . Insul\ somptuoas\ [i `nflorit\. pe dunele plajei de la Madrague. Pulverizare a continentelor. scar\ lat\ [i u[or de urcat care 1 Michel Gallimard [i pictorul Mario Prassinos. Dac\ i-am iubi destul pe cei pe care-i iubim.30. * Cehov: „Nu s`nt nici liberal. portului [i cheiuri (n. st`ncile pe mare care se `ndep\rteaz\ `n urma noastr\. tr. singur. {i pe urm\ `nt`l1 Alexis Plehceiev (1825-1893). [i Prassinos1. La ora zece p\r\sim Rodos ca s\ ocolim v`rful de nord al insulei [i s\ ajungem la Lindos. [i m\ duc s\ `not pe plaja de la Rodos. nu mai [tiu s\ `not. inteligen]a. aterizarea are loc `n mijlocul unui c`mp cu gr`u scurt [i `nflorit pe care v`ntul `l face s\ alerge `n valuri spre marea albastr\. Simpatia mea pentru el – la fel de vie. la `nceput de drum. dragostea [i libertatea absolut\. l`ng\ Oran. 2 ~n iulie 1941. nici conservator… Sf`ntul sfin]ilor este. Insulele.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 526 526 ALBERT CAMUS CARNETE 527 * Artistul este ca zeul de la Delphi: „Nici nu arat\.“ * Mama. pe care nu o are. * 12. bl`nd\. De unde opera asta emo]ionant\ prin e[ecurile ei. Cu vaporul. Ajungem la plaj\ `ntr-o barc\ youyou3. apoi de o acropol\ fortificat\ cu ziduri medievale `n mijlocul c\rora se ivesc trunchiuri de coloane dorice. la c`]iva metri de mare. singur. * 11 iunie P\r\sesc vaporul dis-de-diminea]\. c`nd ie[eam adormit din cort. Sim]\m`nt mai pu]in grandios ca prima oar\.). nu mai pot respira ca `nainte.

Dar claustrofobie cresc`nd\. Dup\ masa de sear\. pare jalnic. va trebui s\ mearg\ cineva dup\ ele a doua zi de diminea]\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 528 528 ALBERT CAMUS CARNETE 529 duce la o pia]\ foarte mare. port turcesc. La ora cincisprezece plec\m spre Kos.30 Plimbare ca s\ v\d o ad`ncitur\ plin\ de fluturi recent ap\ru]i. domin`nd. Or\[elul. Amiaz\ [i baie la Leros. trebuie s\ a[tept\m aici s\ se potoleasc\. Apoi spre Patmos unde p\trundem `ntr-un golf aproape `n `ntregime protejat. a doua zi. feroce… La ora optsprezece pornim spre Kalimnos. v\ruite proasp\t. barca `n `nserare. mirosul de Lindos. copaci. Katina. la ora cincisprezece. dar `ntunecat. Mic port de noapte `n care via]a e u[oar\. ~n rest. bete de lumin\. ~n diminea]a u[oar\. iar `n cealalt\. o nou\ vizit\ a oficialit\]ilor. Mic templu pe o plaj\ cu ap\ limpede. peste capurile care se `nmul]esc p`n\ `n zare [i peste marea imens\ din fa]a noastr\. plonjeaz\ `n picaj [i urc\ din nou cu ]ipete ascu]ite. alearg\ p`n\ la canalul dintre prunduri [i `nc\-[i mai agit\ m`na `ndelung. Cur\]enia greceasc\ admirabil\. S\r\cia. * 16 iunie Ne c\]\r\m cu cat`ri [i m\gari spre Patmos [i spre m\n\stirea Sf`ntul Ioan din P. Revenire. Urcare la bord a poli]i[tilor [i a vame[ilor turci. Casele cele mai s\race. Zilnic soarele monstruos… nu voalat de cea]\ sau greu. s`nt `ntr-o form\ superb\. `ntr-o parte. de fum… * Rodos. `n plin cer. La `ntoarcerea `n ora[. Marea este acoperit\ de valuri scurte [i reci… Zeci de copii cu c\p[oare rotunde ne escorteaz\. Muzic\. Lu\m cina sub luminile roz. {i. Ora `nser\rii. La megafoane se aud [tiri despre evenimentele din Cipru pe un ton pe care-l cunosc prea bine.carnete_Camus. albe [i albastre. m\g\ru[ii. R`ndunele se `nv`rt deasupra acestui spa]iu. dar vertical peste un h\u primejdios. de c\ldur\. . cele dou\ golfuri. Baie [i dejun la Psameros. La ora unsprezece insula Simi. ~n golfule]. Ziua se `ncheie pe deasupra coloanelor. La bord toat\ lumea doarme. Sim]\m`nt de neputin]\ de a atinge. * 13 iunie Plecare la [apte. portul unde s`ntem ancora]i. Stau ascun[i printre ierburi. cinci case v\ruite. aproape metalic\. `ncetul cu `ncetul. p\r\sirea `n care s`nt l\sate str\zile [i casele `]i str`ng inima. De fapt. alt golf `nchis. Pe 15 iunie. Mistralul grec are acelea[i efecte: m\tur\ cerul [i scoate la iveal\ o lumin\ purificat\. Plecare spre Marmaris. r\gete puternice de m\gari. Din nou tr\nc\neal\ (ei nu vorbesc nici o limb\ occidental\) nesf`r[it\. De acolo de sus cele dou\ istmuri. * 14 iunie Insula. `n acela[i timp. * 12 iunie La ora [ase urc pe punte ca s\ v\d pentru ultima oar\ golful pe care-l iubesc. Au p\strat la ei pa[apoartele etc. de m\gari [i de ierburi. Ni[te feti]e intr\ `n ap\ `n c\m\[u]e [i `noat\ spre noi. recuno[tin]\ `n fa]a fiin]ei perfecte a lumii. cel unde a acostat Sf`ntul Pavel. miros de spum\. `ncordat\. ci senin [i limpede. Interminabil\ vorb\rie pe tema formalit\]ilor de rigoare. decorate etc. Apoi cobor`re pe ]\rm unde s`ntem `nconjura]i [i urma]i de o mul]ime de copii pr\p\di]i. Le vom primi la [ase diminea]a. C\ldur\ ap\s\toare. S-a st`rnit v`ntul violent al nordului (meltem). vedem toat\ popula]ia adun`ndu-se la debarcader. Noaptea. Dar ne `mpiedic\ s\ pornim pe mare. Golful `n mijlocul c\ruia ancor\m e frumos. De necrezut [i revolt\tor ca turcii s\ fi putut st\p`ni at`t de mult timp acest popor. lans`ndu-[i toate s\ge]ile. grote [i ne ies `n fa]\ roiuri t\cute [i agitate. curat\. cu excep]ia c\pitanului. la 8. Sosire la ora [aptesprezece. de departe. Dar. * Kos. C\pitanul protesteaz\… etc. Baie `n mare. de a exprima at`ta frumuse]e. a[a c\ revenim f\r\ mult\ z\bav\.

Una se pl`nge c\ vor s\-i scoat\ din locul acela jalnic ca s\-i duc\ `n alt\ parte… Seara. f\r\ irisuri. Cu to]ii `n cabina de pilotaj. ale c\rui ruine formidabile. din volumul Orientale. Una dintre cele mai frumoase insule datorit\ abunden]ei de m\slini [i de chiparo[i filiformi care garnisesc pantele colinelor [i ale mun]ilor c\tre mare. Dar `ntr-un pe[te care i-a fost servit la mas\. cum nu se schimb\ nimic. a `ntre]inut o curte somptuoas\ `n care artele ocupau un loc important. dar ajungem s\ vedem luminile de la Tigani (fostul Samos) `n jurul orei dou\zeci [i jum\tate. Casele. vaporul este deviat spre insulele Fourni. Spre sear\ v`ntul se domole[te. pe o c\ldur\ orbitoare. de o s\r\cie nesf`r[it\.carnete_Camus. Plec\m s\ vizit\m insula cu ma[ina. Se rostogole[te. cur`nd [i de ap\. Ceva mai t`rziu. enorme. la c`teva mile de ]\rm. G\sim ad\post `ntr-un golf pustiu unde v`ntul sufl\ mai slab. a aruncat `n mare un inel valoros pe care-l purta `n deget ca s\ conjure soarta. a[a c\ decidem s\ plec\m oricum `n jurul orei optsprezece. Serie de cl\diri lungi [i p\r\ginite. `n b\taia v`ntului meltem. apoi vin s\ se uite la noi. se b\l\b\ne cu un aer zeflemitor. intr\m `n Chios `ntr-o frumoas\ sear\ lini[tit\. Al]ii cu ochi mari [i tulburi. Zguduit timp de trei ore de uria[e talazuri. Unii [i-au pierdut degetele. zv`rlite `n fa]a m\rii printre trestii [i fire de ov\z. at`t e de limpede. ca s\ ajungem la Gaideros. Pr`nzim `ntr-un s\tuc de pe coasta sudic\ dup\ ce am f\cut baie. De diminea]\ un lamantin sub etrav\. templul lovit de tr\snet. O feti]\. 1 Aluzie la masacrele din Chios. La sf`r[it. * 20 iunie Zi pe mare spre Chios. galbeni. acoperite cu p\turi maro la fel de grosolane. spre pl\cerea lor [i a noastr\. Polycrat. dansuri [i r`sete p`n\ noaptea t`rziu. ca o pic\tur\ enorm\ de ap\ putred\. * 18 iunie V`ntul care s-a st`rnit din nou `n timpul nop]ii sufl\ cu violen]\. cu od\ile lor cu paturi grosolane de fier. cu ochi aurii. P\r\site `n `nserarea care se las\. `nainteaz\. Dar marea e `nfuriat\. apoi plonjeaz\ `n ad`ncuri. A terminat templul Heraion. Matina. M\slini uria[i. insolent\. dar totu[i sufl\. Bl`nde]ea micului port lini[tit `n noapte. `ncep s\ danseze cu to]ii `n ritmul unei melodii de la radio. unde [oferii no[tri ne ofer\ s\ bem ceva. Spre sear\. [i lui Delacroix celebrul tablou Scene ale masacrelor de la Scio: familii grece[ti a[tept`nd moartea sau sclavia… . Zi de a[teptare. Renun]\m la plecare. * 21 iunie Chios. P\m`ntul ro[u.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 530 530 ALBERT CAMUS CARNETE 531 * 17 iunie Plecare la ora [ase diminea]a. A pierit r\stignit de strategul Croites care-l atr\sese `ntr-o capcan\ (522). Speriat de propria sa [ans\. `ntr-o v\g\un\ `ngust\ plantat\ cu eucalip]i. maro [i verde-`nchis. `mi `nc\lze[te inima. Cartierul turcesc. un parfum de leandru ajunge la noi purtat pe aripile v`ntului. * 19 iunie Diminea]a m\ duc s\ fac baie singur. [i de bog\]ia sa fabuloas\. Un c`rd de copii frumo[i se joac\ `n jurul nostru. tiranul din Samos. Zg`l]`itur\ zdrav\n\. Apoi. `ncepem s\ ducem lips\ de p`ine. Vara masacrelor1. f\r\ pupile. au fost ele `nsele distruse de recentele cutremure de p\m`nt. leprozeria. }\rani b\t`nd gr`ul sub copitele cat`rilor. Heraion. cu toat\ lumea la bord bolnav\ sau certat\. Dar e prea t`rziu ca s\ plec\m. Dup\-amiaz\ cu soare [i cu b\i `ntr-un golfule] unde apa pare aer. `n mijlocul unui admirabil peisaj de mun]i [i de mare. Veselia lor fireasc\ sub hainele grosolane cenu[ii. s\v`r[ite de turci `n aprilie 1822 [i care i-au inspirat lui Victor Hugo poemul Copilul. Traversarea insulei. din piatr\. Masa e a[ternut\ afar\. dup\ violen]a m\rii. Pe sub verande r\t\cesc unsprezece leproase [i trei lepro[i. ne`ntrerupt\ [i de succesele sale imperturbabile. ~ntr-o cafenea din apropiere. termin`ndu-se `ntr-o fund\tur\ st`ncoas\. a reg\sit inelul pe care-l pierduse. „om de stat genial [i tiran desfr`nat“.

Greierii ]`r`ie `n pinii `nal]i din Olimpia. Grecia r\sun`nd de mugete sonore `n v\g\unile v\ilor. Noapte pa[nic\. c`t [i pe ur\. tocmai ap\ruse la Gallimard. imens\. de-a lungul vaporului. pe 28. ur`t [i viu. p. e bolnav. Olimpia. cinci. St\p`n [i sclav. [i pornim prin str`mtoarea Eubeea. vastul [i t\cutul golf de la Maraton. Baie. 1 Cf. * Pavese1. ~mi calc pe urme. Doar un resac scurt [i greoi. Istoria s-a construit at`t pe admira]ie. P. jurnalul intim al lui Cesare Pavese. Din nou extraordinarul urcu[ pe palierele de lumin\. Frumuse]ea doarme pe ape. „Grenier. Micene. Constela]iile cobor\ la orizont. Plecare la ora cincisprezece spre Skopelos. Sounion. prefa]a la Insulele. (Ajungeam `n porturi la apusul soarelui. Skiathos. paisprezece insule ]`[nesc din mare. C\ 1 Traducerea `n francez\ de Michel Arnaud a Meseriei de a tr\i. 2. C\ singurul motiv pentru care ne g`ndim mereu la noi este c\ trebuie s\ petrecem cu noi mai mult timp dec`t cu ceilal]i. La fel [i acea c\utare din insul\ `n insul\ pe care a ilustrat-o Melville `n Mardi. Plecare lu`nd-o de-a lungul insulei. Delphi. C\ldur\. P`n\ la Patras. Apa neted\. Lumea [i via]a se sf`r[esc aici. 5. dou\. s`ntem bloca]i la Kea. luminat de focurile de S`nziene. sute de r`ndunici de mare. * 1 iulie Atena. Hydra. Egina [i din nou Aya Marina ca [i acum patru ani. Colinele gola[e. Skopelos [i acoperi[urile sale. Dup\-amiaz\. Miros al serii pe micul stadion. 86. care se `ncheie printr-o medita]ie despre absolut [i divin. Iar noaptea coboar\ peste imensul circ al mun]ilor [i peste golful devenit deodat\ misterios. Apele se lini[tesc brusc. figureaz\ [i aceasta. * Khalkis. . ~not un pic. `[i `ncheie `ntr-adev\r c\l\toria cu o medita]ie despre absolut [i divin“. De `ndat\ iat\-ne pe to]i st\p`ni [i sclavi. * 26 iunie Khalkis. 30. * 27 iunie ~n zori. {i uneori soarele ascundea portul. De diminea]\ insula Skiros. incitant\. Kea. Insul\ minunat\ `n centrul unui v`rtej de lumin\ [i de spa]iu. 3. insula cu st`nci verzi. Dar `n timpul nop]ii se isc\ v`ntul de sud [i a doua zi. hibiscus. 29. pe pantele insulelor. nota 1. 488. La sf`r[itul dup\-amiezei. Revenire la Corint. Medic (Paritis). Iasomii. Vezi mai sus. M\slinii coboar\ aproape p`n\ la mare. Hotel idiot. ca [i Melville. Revenire la Sigris. baia. mare stridie p\m`ntoas\ sub cerul u[or voalat. Poros. ~n noapte. apoi disp\rea `n spatele colinei [i portul ap\rea la asfin]it…) * Sigris.carnete_Camus. Urcu[ la Ayassos. 4. Oboseal\. Pasajele eviden]iate de Camus se afl\ la pp. Seara. Spetsai pentru petrecearea nop]ii. Insule neprev\zute se formeaz\ `n umbre pe orizont. rodii. `n timp ce greierii `ncep s\ ]`r`ie pe colinele din jur. lumina serii. un mare Oran plin de praf. Lumin\. Vast\ scobitur\ t\iat\ de golfuri [i plaje. ~i doresc acestei c\r]i un t`n\r cititor care s\ semene cu cel care eram eu. 193 [i 303. Plecare `n timpul nop]ii. Noapte pe mare. de Jean Grenier: „Printre jum\t\]ile de adev\r cu care se am\ge[te societatea noastr\ intelectual\. Dar nu. Seara. {i re`ncep. Michel [i cu mine prelu\m cartul de la miezul nop]ii. etajat\ pe creste. dup\ ce cornul lunii s-a culcat spre apus. apa… Patras. zece. meni]i s\ ne ucidem `ntre noi…“. la ora dou\sprezece. Sporadele de Nord. baie `n apele nemi[cate [i reci. Praf. satul v\zut de pe vapor. Prefa]\ Grenier1: „fiecare con[tiin]\ vrea moartea celuilalt“. Sosire la Sigris. Cele dou\ golfuri `nchise. Singur. Una. Argos. Plecare de diminea]\ pe o mare agitat\. De diminea]\. Maestru [i discipol. zbur`nd la suprafa]a apei nemi[cate. a c\ror coam\ e subliniat\ cu var. S\ m\ re`ntorc aici.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 532 532 ALBERT CAMUS CARNETE 533 * 22 iunie Spre Lesbos. Apoi marea [i. c\ fiecare con[tiin]\ vrea moartea celuilalt.

crea]ia cu for]ele imense ale fiin]ei. C\ tr`nd\via face ca orele s\ se scurg\ lent [i anii rapid.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 534 534 ALBERT CAMUS geniul `nseamn\ fecunditate. S\ renun]i a te `nvoi cu fiin]ele. * Minciuna adoarme sau viseaz\. casa puternic\ [i goal\ unde t\cerea contempl\. Somn al sufletului [i al inimii. ~n str\funduri. `n fine respectate. Idem: „C`nd o femeie se m\rit\. Nu exist\ deci umilin]\. A tr\it o „via]\ static\ [i imobil\“. APENDICE . ~n centru. S\ nu faci pe [iretul cu realitatea. Idem: b\tr`na Mentina care timp de [aptezeci de ani a ignorat istoria. Asta `l face pe Pavese s\ se `nfioare. Dejun cu A. * ~ntoarcere. doarme m\n\stirea.carnete_Camus. A fi `nseamn\ a exprima. For]\ [i bucurie a corpurilor. Dar dac\ b\tr`na Mentina i-ar fi fost mam\? * S\ tr\ie[ti `n [i pentru adev\r. Dac\ am fi capabili s\ nu tr\im dec`t din [i pentru adev\r: energie t`n\r\ [i nemuritoare `n noi. ~mi spune c\ Massu [i doi sau trei dintre colaboratorii s\i s-au supus torturii ca s\ aib\ dreptul de a… (Diferen]a: au ales-o singuri.) Impresie stranie. * Zece zile de la `napoierea din Grecia. ea apar]ine altuia. inepuizabil\. a exprima necontenit. S\-]i accep]i deci originalitatea [i neputin]a. nu mai ai nimic s\-i spui“. Adev\rul a ceea ce e[ti mai `nt`i. Adev\rul este singura for]\. iar activitatea face ca orele s\ fie scurte [i anii len]i. ca [i iluzia.M. Adev\rul a ceea ce este. Omul adev\rului nu `mb\tr`ne[te. S\ tr\ie[ti conform cu aceast\ originalitate p`n\ la neputin]\. iar c`nd apar]ine altuia. ~nc\ un efort [i nu va muri. vioaie. C\ to]i libertinii s`nt ni[te sentimentali fiindc\ pentru ei rela]iile dintre b\rba]i [i femei s`nt obiect de emo]ie [i nu de `ndatoriri.

sau a justifica s\ se trag\. nu m\ va desolidariza vreodat\ de mama mea. care m-a mi[cat. Ce `nseamn\ ele fa]\ de ceea ce se face [i se preg\te[te? Dar am fost izbit `n mod dureros de ceea ce ai scris `n mai multe r`nduri despre francezii din Algeria. chiar dac\ ar fi r\mas inocent\ [i dreapt\. `n francezii din Algeria. Ar fi trebuit s-o fac pe `ndelete. Albert Camus 1 Poet [i eseist kabil (1906-1962). pe care nu le-ai f\cut. trebuie s\-]i spun reac]ia mea [i nu trebuie s\ ignori c\ a trage. `n revista sa Amrouche1. [i considera]i ca atare. De ar putea ele s\ te inspire s\ ac]ionezi `n sensul `mp\c\rii [i al unirii. Dar. Ai dreptul s\ alegi opiniile din F. Dar nu vreau s\ mai `nt`rzii s\-]i mul]umesc pentru a doua ta scrisoare. Am renun]at s\ m\ proclam public o voce a ra]iunii. Sper. iat\ urarea pe care ]i-o face.carnete_Camus. ~]i datorez `ns\ adev\rul despre ceea ce g`ndesc.N. fratele t\u din n\scare [i de suflet. Nu ne pot desp\r]i ni[te chestiuni personale. Nici o cauz\. care este cauza cea mai de seam\ pe care o cunosc pe lume. oarbe [i periculoase pentru viitor. `n general. Alber Camus publicase. Vei g\si. Scrisoare c\tre Amrouche 19 noiembrie Dragul meu Timpul – [i s\n\tatea – m-au f\cut s\ nu-]i r\spund. care au fost `ntotdeauna s\raci [i lipsi]i de ur\ [i nu pot s\ fie contopi]i `ntr-o ur\ nedreapt\. `n particular. Le consider. `mpotriva oric\rei speran]e. [tiu. Dar chiar dac\ te situezi de partea asta trebuie s\ faci distinc]iile necesare. `n ceea ce m\ prive[te. c\ o voi putea face `ntr-o zi.E. mai degrab\ dec`t `n sensul separ\rii fratricide. `n general (`n Le Monde [i `n Commune). Nici azi nu reu[esc mai bine.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 536 Albert Camus a ad\ugat la Caietul al VIII-lea ciornele unor scrisori [i `nsemn\ri pe care le public\m `n Apendice. din ad`ncul inimii. dar n-a[ fi reu[it s\-mi rezolv coresponden]a curent\. . uciga[e pentru prezent. „Minotaurul sau halta de la Oran“. ~n 1946. L’Arche. `n limbajul acesta sincer un ecou al fraternit\]ilor din trecut. `nseamn\ a trage `ntr-ai mei.

V\ asigur pe cuv`nt de onoare c\ detaliile orchestrate `n C\derea nu se refer\ dec`t la mine. dup\ zece ani. s\ nu m\ mai asociez nici unei campanii publice pe acest subiect. de o ne`n]elegere. ~nseamn\. c\ nu m\ cunoa[te]i deloc. aceste alian]e echivoce `ntre persoane pe care altfel totul le separ\. c\ am putut-o folosi f\r\ precau]ii. ca `n cazul de fa]\. acum mai bine de un an. Frazele acelea de afectuoas\ camaraderie.carnete_Camus. A[adar. {i cu at`t mai mult. Nu. Nu ]i-am scris-o atunci pentru ca scrisorile mele `ncrez\toare. indiferent de presiunile care se exercit\ asupra mea. nici „rigoarea“. nu ai `ns\ dreptul s\-i for]ezi pe ace[ti prieteni s\ se confeseze ei `n[i[i. scrise unui prieten c`nd te afli `n suferin]\. cu c`t este ne`ndoios vorba. ai dreptul s\ spui c\ nu-]i place ce public [i s\ o spui f\r\ ocoli[uri. chiar c`nd acest obiectiv este valabil. Nu pot. ai fi t\cut `n aceast\ privin]\. Am hot\r`t. nu-]i voi repro[a „ingratitudinea“. c`t [i de dreapta `n chestiunea algerian\. dac\ v\ imagina]i. Mi se comunic\ (nu citesc revista asta [i nu s`nt abonat la Argus) articolul dumitale din Parisienne. Albert Camus * Scrisoare lui Guérin1 9 iunie 1954 Dragul meu Guérin. [i compromit. dar numele acesta nu-mi spune nimic. adic\ despre via]a mea. Nu este deci vorba de un prieten de-ai mei. obiectivul pe care vor s\-l slujeasc\. am decis s\ nu mai ac]ionez dec`t `n nume personal. `n condi]iile [i `n momentul pe care le socotesc utile. {i nu-l cunosc `n nici un caz suficient ca s\-[i fi luat vreodat\ `ng\duin]a s\-mi fac\ o confiden]\ cu privire la un ter]. `n orice caz. {i eu le iubesc [i am tr\it acolo. 1 Daniel Guérin (1904-1988). presupun`nd c\ aceast\ confiden]\ ar fi fost f\cut\. Ceea ce-]i repro[ez este `nc\lcarea incalificabil\ a uzan]ei ca o scrisoare personal\ s\ nu fie publicat\ f\r\ autoriza]ia expeditorului. Nu-mi place locul [i nici maniera necurtenitoare `n care se exprim\ ele. S`nt dezolat de cele ce-mi spune]i. sus]in. Semn\turile colective. care ]ine de aceast\ mic\ infirmitate foarte personal\. etalate `n public. `n mare m\sur\. Se glume[te adesea . Fost tuberculos. Al dumitale. Dac\ ai fi cunoscut-o. scrise dintr-o deschidere a inimii. dup\ ce am recunoscut ceea ce m\ separa iremediabil at`t de st`nga. `n plus. printre altele. acest r\spuns personal loialit\]ii dumneavoastr\ [i v\ rog s\ crede]i `n sentimentele mele cele mai bune. Cei din jurul meu v\ pot confirma oroarea mea de pr\p\stii. Poate c\ l-am `nt`lnit pe medicul al c\rui nume mi-l cita]i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 538 538 ALBERT CAMUS CARNETE 539 * Scrisoare unui anonim 3 aprilie Domnule. s\ te las s\ ignori sim]\mintele mele pe aceast\ tem\. citindu-le acolo unde le-ai tip\rit. al unor lucr\ri despre anarhie. Dar referitor la fond. Am de altfel inten]ia s\ tratez chestiunile care v\ intereseaz\ `ntr-o carte care va ap\rea `n cur`nd [i care nu m\ va angaja dec`t pe mine. prin urmare. Nu-mi place nici faptul c\ vorbe[ti despre ceea ce nu cuno[ti. autor. sociolog. atrag dup\ ele confuzii care dep\[esc. s\ fie. de grote [i de toate locurile `nchise. Albert Camus * Scrisoare unui anonim 20 iulie 1956 Doamn\. mi-au provocat o jen\ intolerabil\ [i un soi de dezgust pe care ar fi trebuit s\ le resim]i [i dumneata dinainte [i de care nu te iert c\ mi le-ai impus. `n nici un caz. S\n\tatea mea precar\ a f\cut s\ `nt`rzie acest r\spuns [i `mi cer scuze. Ai dreptul s\ faci confiden]e acestui public [i s\ vorbe[ti cu toat\ libertatea despre cei care ]i-au fost prieteni. ~ncredin]ez. suf\r `ntr-adev\r de o scleroz\ pulmonar\ care a f\cut din mine un claustrofob. Prietenul dumneavoastr\ nu este singurul c\ruia s\-i plac\ podi[urile `nalte.

* X. la singur\tate. Didier f\cea parte din copil\ria [i din tinere]ea mea. la odihn\. f\r\ s\ vreau. iar dac\ este ceea ce ghicesc c\ este. [i cu aceea[i fidelitate. Am primit scrisoarea dumneavoastr\ cu mare `nt`rziere. solidaritatea corpurilor. are de altfel `n via]a sa o t`n\r\ pe care nu a ajutat-o“. Permite]i-mi totu[i s\ v\ citez o fraz\ dintr-o scrisoare primit\ zilele trecute de la unul dintre prietenii mei: „Fiecare dintre noi. ve]i `n]elege c\ nu m\ apuc acum s\ fac confiden]e. Crede]i-m\ c\ d\ruiesc cu recuno[tin]\ o parte din lunga noastr\ prietenie celor care l-au iubit [i au avut fericirea s\ tr\iasc\ `n preajma lui [i v\ rog s\ nu v\ `ndoi]i de sentimentele mele de acum `nainte fidele.]2 tinere]e – ca [i din alt\ cauz\). cu aceea[i credin]\.C. Nu ignor c\ pentru el moartea nu era dec`t o trecere. l\murit de m\rturia mea. dac\ nu ajut\. Pentru moment m\ simt numai trist de a fi f\cut r\u cu una dintre c\r]ile mele. unitatea `n mijlocul c\rnii muritoare [i suferinde. Cum a[ putea s\ nu `n]eleg? Mi se `nt`mpl\ s\-mi `nchei anumite zile cu din]ii `ncle[ta]i [i am adesea impresia c\ umblu [i lucrez doar datorit\ unei voin]e care m\ men]ine `n picioare. l-au iubit f\r\ s\ poat\ `mp\rt\[i aceast\ speran]\. Este un lucru evident. [tia s\ vorbeasc\ despre o anumit\ speran]\. * Scrisoare p\rintelui stare]1 P\rinte. devenit acela[i b\rbat. durerea este `ntreag\. f\r\ excep]ie. iar prietenul dumneavoastr\ trebuie s\ se conving\ de eviden]a asta. Sper c\ prietenul dumneavoastr\. iar [tirea pe care mi-o da]i `n leg\tur\ cu moartea brutal\ a prietenului meu `mi parvine c`nd totul este deja `ncheiat. . V\ mul]umesc totu[i din toat\ inima c\ v-a]i g`ndit la mine. cei care adaug\ la povara interminabil\ a vie]ii moderne efortul unei munci personale. Asta s`ntem plus geniul uman sub toate formele sale. c`nd l-am reg\sit purt`nd rasa de c\lug\r. de nea[teptat este o mare durere pentru mine. `i afirm c\ nu are nici o leg\tur\. Nu a fost tr\dat de nimeni. c`nd de fapt am crezut `ntotdeauna c\ arta nu este nimic dac\ p`n\ la urm\ nu face bine. v\ repet. a descoperit la spital ceva ce am [tiut `ntotdeauna (din cauza unei experien]e asem\n\toare [. ~mi spune]i c\ m-a citit `ntotdeauna cu stim\ [i cu un interes deosebit. C`t despre anecdota principal\. Iat\ ce s`ntem [i nimic altceva.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 540 540 ALBERT CAMUS CARNETE 541 pe marginea ner\bd\rii mele `n fa]a speleologilor. Dar `n aceste cazuri trebuie s\ accep]i s\ fii indulgent fa]\ de tine [i fa]\ de propria fire. Discre]ia [i delicate]ea constant\ pe care le punea `n rela]iile noastre prea r\rite de vie]ile noastre diferite nu au f\cut dec`t s\ `mbog\]easc\ [i s\ fac\ mai sensibil\ prietenia din copil\ria noastr\. M\ voi consola atunci de faptul c\. Trebuie s\ revii la o via]\ mai animalic\. R\m`n. ca mine. 2 Trei cuvinte indescifrabile. amintirea [i exemplul. Fiecare dintre detaliile care l-au izbit pe prietenul dumneavoastr\ poate primi astfel o explica]ie de necomb\tut. ave]i dreptate. 510. a triste]ii mele `n v\ile alpine ad`nci etc. mai pur\ [i mai profund\. Sf`r[itul acesta at`t de brusc.. nu mi-a fost greu s\ iubesc din nou ceea ce el nu `ncetase niciodat\ s\ fie. Dar pentru cei care.carnete_Camus.. A. iar mai t`rziu. De c`teva ore lumea e mai s\rac\ `n ochii mei. `[i va reg\si lini[tea [i pacea. Fiindc\ r\m\sese acela[i copil. am putut tulbura o inim\ de calitate. absolut nici una cu personajul meu. * 1 Cf. p. Atunci nu poate ignora c\ s`nt incapabil s\ mint `n leg\tur\ cu un asemenea subiect. `n special. ~ndoiala de care sufer\ ast\zi prietenul dumneavoastr\ are drept prim\ cauz\ via]a istovitoare pe care o ducem to]i [i. de la copil la Einstein. Pe cuv`nt de onoare. le va reda prietenilor s\i aceast\ `ncredere a inimii f\r\ de care orice via]\ este o nefericire extenuant\.

iar el la fel. fiindc\ trebuie s\-[i p\streze for]ele. Diminea]a. c`t [i pe acela de „majuscul\“ (n. ea este `n contul vie]ii.]1 ei. * Gloria e o m\n\stire. Suferin]a fizic\ este uneori a[a.carnete_Camus. o plenitudine de care pu]ine f\pturi au parte. S`ntem. Ini]iere prin intermediul profesorului de gimnastic\ al mamei sale. am s\-]i trag una. libertate tr\dat\ Unde-]i s`nt ap\r\torii? 1 Cuv`nt indescifrabil.. Libertate. nici dup\. la cererea mamei. cu memoria aceasta care doare. ca [i acea fericire despre care vorbe[te Bernard `n textul s\u cu o convingere care m-a emo]ionat at`t de tare. nu este umilitor s\ fii nefericit. fiindc\ libertatea a fost tr\dat\. adic\ cei care nu s-au ridicat la `n\l]imea fericirii [i care-[i amintesc `n mod dureros de alt\ fericire care dep\[e[te memoria. Dar. * Ezit s\ ]i-o spun. repet\ o fraz\ din carte: „S\ tr\ie[ti fiecare or\ ca [i cum ar trebui s\ fie ultima [i cea mai frumoas\“ [i strig\: „Este exact asta“. fac pe servitoarea. al\ (la 15 ani). cu to]ii. o treze[te cu o lovitur\ de genunchi `n [ale ca s\ se duc\ s\ preg\teasc\ micul dejun… Ea: „Nu fac dragoste. Ai meritat. drag\ Dominique. * Acesta mi-e ca un frate. acela care este smuls din timp. Pe urm\ o convinge c\ e mai bine ca aceast\ chestiune s\ fie f\cut\ de un om care se ocup\ de art\… X. * X. dar ceea ce trebuie s\ faci acum nu e nimic altceva dec`t s\ tr\ie[ti ca toat\ lumea. Colega sa – cu [. din moment ce Capital\ a durerii este titlul unei culegeri din perioada suprarealist\ a poetului (n. este cel mai bun. 1941. la celebrul poem al lui Éluard.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 542 542 ALBERT CAMUS CARNETE 543 Nu. pentru spiritele violente1. spre cinstea ei.). nu ies nic\ieri. Dar `n zilele care vor veni trebuie s\ tr\ie[ti singur\. ea domne[te asupra dumitale. cu golul acesta. Acesta `i ]ine. iar `n familia mea cine se atinge de fratele meu e un om mort. subliniaz\ inten]ia de a se referi la Éluard. o fericire. ea este via]a. 1950.. prin ceea ce e[ti. tr. „Cu majuscule de durere“.. timpul care este smuls pentru munc\. . pe care o purt\m to]i `n noi – noi. prieten oranez al lui Camus. ~n francez\ e un joc de cuvinte care nu poate fi redat `n român\: capitale are at`t sensul de „ora[ capital\“. spune X. * Uneori. Ultimul vers. desigur.: nici m\car nu iese din camer\ ca s\ viziteze ora[ul [i-[i `mparte timpul `ntre m`nc\ruri fine [i pat. Cu cerneala pu[c\riei pe lan]urile sclaviei pe chipul bl`nd al `mpu[ca]ilor scriu numele t\u LIBERTATE2 Literele drepte s`nt z\brele fa]a ta e un z\vor fratern pentru c\l\i Pe ordinele de la vizete Scriu numele t\u LIBERTATE Libertate. citind un foileton. fiindc\ nu mai are for]e. spune X. un curs de ini]iere sexu1 Cuv`nt `ndoielnic. de vrei sau nu. * ~NSEMN|RI PE AGEND| Gal2 [i cu mine `n timpul manifesta]iei: Iar ai s\ faci o porc\rie Bine! Nu vrei s\ vii? Albert. 2 Poemul acesta este o replic\ scris\ pe un ton al deriziunii. sportiv – care nu o poate iubi `nainte de meci. deja citat `n Carnetele din 1939. Dar cea a fiin]ei `nse[i nu poate fi. dar ne profes\m p\g`nismul din v`rful buzelor. ed). nu iese `n ora[ din acelea[i motive. [i asta de 3 ani“. 2 Pierre Galindo. P\g`ni s`ntem. O pasiune nefericit\. ca acei cre[tini mai mult din memorie. Colegul ei de turneu care. Chiar [i ast\zi aceast\ plenitudine `nc\ nu a murit. Atonia.

deghiza]i `n James Dean. ~i scriu. Dragostea ei cu M. m\ plimb pe St. s-ar face lumin\. un gol `n mine care m\ deranjeaz\. 1 Boris Pasternak.. 1958.). * 25 Nimic.M. * 22. N. [i gestul cu m`na c\u[. Doctorul Jivago.. `n fine. Am renun]at la c\l\toria `n sud. ~n locul lui M. tr. impotent cu so]ia lui [i care i s-a confesat. Germain-des-Prés. aranj`nd cu inelarul 1 Cuv`ntul serment din pseudonim `nseamn\ „jur\m`nt“ `n francez\ (n. Dup\ ce am condus-o acas\. C\derea. `nc\ nu-i un b\rbat adev\rat. Scrisoare Mi („nop]i violente [i pure“).R. reflect`nd.“ Zona asta de umbr\ asupra vie]ilor. Germain-des-Prés – a[tept`nd ce? De vorb\ cu un pictor beat „Cu ce te ocupi `n via]\ – nu s`nt la pu[c\rie – asta-i ceva negativ – ba nu. Distribuit Demonii. Toate vie]ile.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 544 544 ALBERT CAMUS ~n noaptea pivni]elor Ochii t\i bl`nzi au p`r`it Scriu numele t\u Kalande moare U[or este s\ scrii groaznic este s\ mori Scriu. Gallimard. e pozitiv“ [i `nghite cinci ou\ tari stropite cu coniac. Disperat din cauza incapacit\]ii mele de a lucra. dar nu mai e un mo[. dineu cu B. ~nregistrat. Micu]ii derbedei. Mi-am `nregistrat la magnetofon C\derea.C. Jivago1 [i tandre]ea pe care o resimt pentru autorul lui. . Seara. Din fericire.F. R\t\cit asear\ pe St. Dineu cu A. „~i merge mai bine“ – spune ea – „adic\“ – „Ei bine. A[tept proste[te.carnete_Camus. Singur toat\ ziua. Ah! dac\ puterea de munc\ mi-ar reveni. 24 Nimic. scriu Scriu numele t\u adulterin Peste al t\u care m\ disper\ Oh! Ce-ai f\cut cu t`n\ra mea Kalande? Muri]i despuia]i C`nd fra]ii vo[tri v\ ucid Scriu numele t\u sonor Cu cerneala dezonoarei Ca s\ opresc viitorul Ca s\ bifez amintirea Scriu numele t\u LIBERTATE Cu majuscule de durere Pierre Serment1 CAIETUL AL IX-LEA iulie 1958 – decembrie 1959 21 iulie. toat\ ziua.

Dineu cu C. ca [i `nainte. * 29 De diminea]\ m\ obsedeaz\ Algeria. `n ]ara mea pierdut\. Furtuna apas\ peste ora[ – [i nu izbucne[te. Seara film despre cupa mondial\ la fotbal. * 27 Terminat de `nregistrat C\derea. 4 Dou\ cuvinte indescifrabile. . lene[ [i cinic. altfel spus. Intru. trec`nd prin dreptul localului Aiglon. ni se al\tur\. pe firma luminoas\. Admir. Narayan. observ urmele l\sate de cei unsprezece ani care au trecut. ai Teatrului de art\ din Moscova. Munc\ inform\. pp. Vinôbâ ou le nouveau pè lerinage. Acum trebuie s\ transfigur\m [i de aceea m\ cuprinde nelini[tea `n fa]a acestei c\r]i care trebuie f\cut\ [i care m\ leag\ de ea. Dar o face pe contul lui. Am fost fericit cu ea.M. Poate c\ zugr\virea unei anume disper\ri a epuizat totul la oamenii de v`rsta mea [i nu vom mai [ti s\ ne exprim\m adev\rata credin]\. B. Lanza del Vasto. Asta `nc\ m\ mai mi[c\ [i m\ emo]ioneaz\. „Acum trebuie s\ facem s\ se `mp\rt\[easc\ credin]a `n“ [. Merge s\ joace pocher. `n 1898. v\d numele A. * 1 august Dejun la Barrault `n Chambourcy. cum [i sim]eam de altfel. vizibil Europa a cucerit de acum `nainte Anglia. * 31 iulie A. vine s\ m\ viziteze o jum\tate de or\ dup\-amiaz\. Denoël.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 546 546 ALBERT CAMUS CARNETE 547 sexul aparent `nghesuit `n blugii prea str`m]i. Str\inul. prea t`rziu… Pierz`ndu-mi p\m`ntul. Acum e m\ritat\ cu un `nso]itor de bord de la Air France. Dar r`dem mult `mpreun\. n-a[ mai face nici m\car doi bani. De asemenea scriitor minor. 488 [i 532.W. Dup\-amiaz\ cu Colin Wilson3 – un bebelu[. 2 Fondatori. {i m\ duc acas\. `mi propune din nou asocia]ia Dancenko-Stanislavski2. Am preg\tit doar terenul pentru cei care ne urmeaz\. pe vremuri.. Credin]a asta e a mea [i nu m-a p\r\sit niciodat\. are deci 33 de ani acum. care ar fi succesorul lui Gandhi [i care ne explic\ mi[carea de socialism s\tesc [i agrar din India (Vinôbâ)1. 1932.. autodidact.M. `l respinge. 1 Cf. cu care se duce la pescuit. * 30 iulie Zi solitar\.C. ~nceput cu greu prefa]a la Insulele1.carnete_Camus. Gallimard.M. Cerul este permanent `ntunecat de o furtun\ care nu se mai ispr\ve[te. Mai `nainte o fat\ destul de grosolan\. ceea ce m\ plictise[te la culme. 1954. Dar am pornit-o pe drumul epocii cu necazurile ei ca s\ nu tri[ez [i s\ nu afirm dup\ ce am `mp\r]it `mpreun\ suferin]a [i nega]ia.]4 [tiu bine. „S`nt rasist\“. toc- 1 Jean Grenier. M\ g`ndesc la trupurile goale [i brune. Dar nu seam\n\ cu nimeni. * 28 Dineu B. Cer cenu[iu toat\ ziua. Outsider. Tinerii negri brazilieni pl`ng`nd dup\ victorie [i `ncerc`nd s\-[i ascund\ fe]ele de obiectiv. Avea 22 de ani atunci. Ei erau puri. distrat. {i c`nt\ `n fiecare sear\. La `napoiere. Insulele. n\scut la Leicester `n 1931. interesat doar s\ se bucure de via]\. O nou\ edi]ie prefa]at\ de Albert Camus. spune ea simplu. ~l p\r\sesc devreme. Don Giovanni. A. Acest t`n\r scriitor englez. * 26 ~nregistrat C\derea. la Nabokov. urm\rit\ de un arab. cu unsprezece ani `n urm\. un rebel. ~n lumina zilei. 3 Colin Wilson. ~i spun asta lui C. Vezi Caietul al VIII-lea. Prea t`rziu. mai crease un nou tip de erou. Seara.

* Vineri 8 Zi singuratic\ precum aproape toate cele precedente. R`dem mult. doar a[a este ea bogat\ pentru mine. Reflecteaz\. Cin\ cu Brice Parain1 la el acas\. * Luni 4 Dejun M. Gr\dinile noaptea. ~n timpul zilei Mi telefonase de la Marsilia. Fr`nghia. Curajul acestor fete de la jum\tatea secolului `mi inspir\ `ntotdeauna aceea[i admira]ie. E secret\ fa]\ de ceilal]i ([i asta o nec\jea at`t de mult pe X. fuge din ora[ `n ora[. Dar nu s`nt sigur c\ voi putea continua. unul dintre principalii colaboratori ai Editurii Gallimard. De altfel.). [i Karin. 7. 1 Brice Parain (1897-1971). A p\r\sit Suedia nu [tiu de ce [i [i-a c`[tigat via]a ca manechin la un croitor de m`na a doua care o exploateaz\. * S`mb\t\ 2 M. O sf\tuiesc s\ revin\ la Paris. Dac\ reu[esc. a fost creat de Marc Eyraud. voi fi fost un martor interesant. Luni 11. filosof [i scriitor. Karin are 18 ani. Seara iau cina la golf cu M. C\lduroas\. {i nu spun nimic din ceea ce g`ndesc. Dans. P\rin]i divor]a]i. Anne [i M. sp\late sub lun\. Pu]ine fiin]e au mers mai departe dec`t ea `n acceptarea vie]ii. evident. Duminic\ 10. Felul ei natural de a fi.G. Seara iau cina cu A. spun. ~[i `ntinde imediat buzele fragede. Re]eta lui: libertate [i egoism. ~ntoarcere. 3 Daniel Ivernel a jucat adaptarea lui Camus dup\ piesa lui Dino Buzzati. M. uit s\ notez multe lucruri. cea mai cast\. dar lent\. * Mar]i 12 De diminea]\ vine C. Seara am ie[it `n ora[ cu Michel. m\ face s\ tr\iesc „`ntr-un glob de sticl\“. Un caz interesant. Dup\-mas\ cu Ivernel3. veridic\. . dar sumbre. s`mb\t\ (n. liber\. la gar\ p`n\ duminic\ seara. Plou\ de dou\ zile. {tiu acum de ce nu am f\cut-o niciodat\: pentru mine via]a e secret\. o fac din panic\ `n fa]a memoriei mele deficitare. doctorul X. ~ncerc s\-mi organizez lucrul. chiar [i a[a. nu trebuie s-o dezv\lui prin cuvinte. Treizeci [i cinci de mii de franci pentru [apte ore de lucru pe zi.: „convorbirile onctuoase [i informe“ (la telefon). Surd\ [i neformulat\. Spre sear\ re`nvie [i asta m\ face fericit. dar trebuie s\ fie secret\ [i `n propriii ochi. pe urm\ fac doar cu Karin o plimbare prin Montmartre. * 2 august M\ str\duiesc s\ scriu jurnalul \sta. {i de departe cea mai u[or de respectat. `ncearc\ s\ justifice toate nenorocirile prin necesara isp\[ire. dar repulsia e puternic\. De pild\. {tie asta. Dejun cu Char. cu infirmiera rusoaic\ [i feti]a ei de nou\ ani. Frumuse]e u[or b\ie]oas\. precis\ [i rezervat\. tr. * Duminic\ 92 Bolnav.carnete_Camus. parc\ absent\. M\ culc [i adorm cu o groaznic\ durere de cap. lunga mea reflec]ie `n leg\tur\ cu K. Noapte proast\. * Mar]i 5 Dup\-amiaz\. 2 Eroare de datare: este.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 548 548 ALBERT CAMUS CARNETE 549 [i „dac\ nu reu[esc.).E. B. Dac\ m\ for]ez `n acest moment. Seara K. 6. nevoia pe care o am de a cru]a s\n\tatea lui X. ~i spun c\ la limit\ se ajunge la ce e mai r\u `n dialectic\. Fiin]a cea mai `nfocat\ pe care am cunoscut-o este.. Obosit\ [i `ndep\rtat\.. voi fi fost un creator“. Miercuri 13. Dar rolul lui {atov. Lung\ convorbire. Din nou sim]\m`nt al `ndep\rt\rii lui M. urm\rit\ de angoas\ [i panic\.P. `n cel mai bun caz. Scrisoare de la X. Dup\-amiaz\. ca toate spiritele religioase. Dup\ el. `n Demonii. s\ m\ vad\. de fapt. Superb\ re]et\. apoi pleac\.

Ce altceva? ~n serile de 15 [i 16. Sora ei. Ivernel la telefon. Tr\ie[te pe dinafar\. despre singur\tatea lui [i despre moarte. Mai ales. Guibert este nobilul progresist. Sub aspect fizic e acela[i ca la 20 de ani. Tat\l ei `i porunce[te s\ admire apusurile de soare: „de vreme ce e[ti artist\“. Poemele lui Char. [i anume c\ aceast\ carte reia tradi]ia artistic\ a secolului al XIX-lea rusesc. sub un cer cald [i `nce]o[at al Parisului de august. Cf. ~mi umple zilele cu frumuse]e. pp. pe una dintre b\ncile de pe Pont des Arts st\ `ntins un arab. de Lara. S\n\tatea inimii. st`nd pe . cu bl`nde]e. asta se `nt`mpl\ din cauza desp\r]irii de so]ia lui. Accept\ s\ joace rolul lui {atov. Nu po]i scrie dac\ nu-]i reg\se[ti vitalitatea [i energia. plimbare de-a lungul Senei. * 18 august Dejun M. E fals ceea ce se spune. unul cu trompet\ [i cel\lalt cu banjo. * 21-23 seara Mi. 17 august Toat\ perioada asta din ziua de 2 este de fapt goal\. 449 [i 488. {i privirea lui frumoas\… Puteai s\-l iube[ti. Mai `ncolo. am o `nt`lnire). f\r\ s\ o mai poat\ l\sa din m`n\. Reg\sit\. s\-l respec]i. Aceea[i depresie. Seara cin\ R. [i pe al]ii. Caietul al VII-lea. am f\cut `nregistr\ri cu M. Noaptea de 15. chiar dac\ ceea ce trebuie s\ spui este tragic. Dar de la boala lui de nervi resortul s-a rupt. `nc`t se r\sp`nde[te peste toate fiin]ele concomitent. Dar reu[e[te mai mult: re`nvie inima ruseasc\. Podul Cité. dar [i pe Lara. * 19 Scrisoare de la X. nu de ce. copii [i sedentari Eu s`nt `nvins de to]i ace[tia {i asta-i singura-mi victorie. {i de o asemenea dragoste. * 23 august Moartea lui Roger Martin du Gard. Terminat Jivago cu un soi de tandre]e pentru autor. [i Rusia. Joi 14. de Rusia [i de tot restul. Este mult mai st`ngaci [i. A citit adaptarea mea dup\ Demonii `n timpul nop]ii. pe urm\ „vino“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 550 550 ALBERT CAMUS CARNETE 551 Anne [i R. Seara. Firea ei natural\ m\ sufoc\ (`ntinde m`na direct. cu un radio portabil la cap.G. de altfel. Durere. Sub Pont Neuf ni[te tineri str\ini (nordici) stau aduna]i `n jurul a doi dintre ei. ~[i t`ra corpul mare. dineu cu R. Pentru Julia. p. 16. `n mod vizibil. Departe de a m\ `ndep\rta de la lucru. pe c`mpie. Mora figura lumii vechi1. O `nt`lnim pe K. asfalt. Oameni nenumi]i se afl\ l`ng\ mine Copaci. Seara. care m\ m`hne[te din nou. `n mai. de 22 ani moare de un cancer la ficat. [i. ~mi am`nasem vizita la Bellême [i brusc… ~l rev\d pe b\rbatul acela pe care-l iubeam cu tandre]e vorbindu-mi la Nisa. * 15.carnete_Camus. cu instantaneele sale continue. 406 [i Caietul al VIII-lea. Dac\ moare. * 1 ~nsemnare pentru proiectul piesei despre Julie de Lespinasse. m\n`nc\ necontenit. greu [i `ncovoiat de la mas\ la fotoliu. Doctorul `[i iube[te so]ia. `mbr\]i[a]i doi c`te doi. modern ca factur\. ascult`nd c`ntece arabe. Iar curajul lui Pasternak este de a fi redescoperit acest izvor adev\rat al crea]iei [i de a se fi ocupat `n lini[te s\-l fac\ s\ ]`[neasc\ `n mijlocul de[ertului de acolo. bucuria asta lung\ m\ `ntoarce la el. strivit\ sub patruzeci de ani de lozinci [i cruzimi umanitare. Jivago este o carte de dragoste. `i ascult\ improviz`nd.

asta-i sigur. 3 Marguerite Jamois. poart\ ochelari. . anun]`ndu-mi c\ vine cu copiii. activul [ef de exploatare a devenit un b\tr`n impotent care nu-[i mai controleaz\ nici „erup]iile“. 1 Jean-Claude Brisville. pu]in trist\. Pe 4 tot mai a[tept telegram\ sau telefon de la X. `n plin av`nt. * 29 ~ntoarcerea lui C. spa]iul nesf`r[it m\ umplu de `nc`ntare. Nu dorm noaptea. parfumul puternic de lavand\ `mi iese `n `nt`mpinare. M-am culcat devreme.C. L’Isle unde m\ simt brusc la ad\post [i `mp\cat `n camera s\r\c\cioas\ de la hotelul St. Plecare de diminea]\. Apoi marea cea mare [i `nspumat\. Capela [i bulevardele exterioare. ~n acela[i timp m\ g`ndesc mult la Mi [i la via]a ei aici. 2 Scriitorul Jean Bloch-Michel (1912-1987). Apoi plecare spre St. Nu-i va pl\cea lui X. romancier [i autor dramatic. Martin. Din nou a[ vrea s\ tr\iesc aici. Dar `ncerc s-o fac mai confortabil\. Ah! [i pe urm\ M. Un principiu mai bun pentru carnetul acesta s\ rezum din c`nd `n c`nd (de 2 ori pe s\pt\m`n\?) evenimentele importante ale perioadei scurse. ca noi. adorm la ora trei. `nghesuit acum `n od\i]a de la hotelul St. {i pentru prima oar\ de mai multe decenii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 552 552 ALBERT CAMUS CARNETE 553 25 Cin\ Brisville1 ([i Thérèse). s\ m\ fixez `n fine pu]in. m\ trezesc la cinci. dar totu[i `nc`nt\toare cu vederea ei spre Luberon. ([i Vivette2). Clitemnestra `mb\tr`nit\. plimbare.M. pur [i simplu“. `n apropierea ora[ului Nyons. 1959. Parisul sordid. O achizi]ionez pe cea din Lourmarin. Pe 3 plimbare lung\ cu R. M`nie [i `ndep\rtare fa]\ de ea [i de mine care nu `ncetez s\ a[tept semne de tandre]e acolo unde nu exist\ [i nu pot exista. iar ploaia nu m\ p\r\se[te nici ea p`n\ `n Drôme unde se r\re[te p`n\ ce. S`mb\t\ 30 am v\zut-o pe Jamois3 [i am convenit cu ea c\ nu se vor putea reprezenta imediat Demonii la Montparnasse. * 2 septembrie la l’Isle-sur-Sorgue. La l’Isle l-am reg\sit pe René Char. Doamna Mathieu este cea care-mi spune c\ nu va r\m`ne aici dec`t patru zile [i c\ familia ei va fi la Paris. Triste]ea de a-l vedea izgonit din casa [i din parcul lui (unde se `nal]\ acum un ansamblu hidos de blocuri). dou\sprezece din treisprezece cuiburi din Camphoux s-au pr\bu[it cu ou\ cu tot“ [i Char: „speram ca m\car p\s\rile s\ salveze onoarea“. spre Paris [i b\l\riile roz `n p\durile de pini. la familia Mathieu. Jean ca s-o `nt`lnesc pe Mi. B. cu corpul lung [i cu frumoasa-i privire trist\.carnete_Camus. La Camphoux. a scris Camus pentru colec]ia „La Bibliothèque idéale“.. [i via]a ei: „Cei care. cu sandalele ei sobre `n picioarele mici [i bine f\cute. apoi Parisul. ~nc\ dou\sprezece ore la volan. romanciera Vivette Perret. directoarea Teatrului Montparnasse. Ie[ind. M\ ocup de casa `nchiriat\. Pl\cerea precum acele lungi valuri care curg. doamna Mathieu. m\ treze[te [i-mi alerteaz\ ritmul inimii. pe drumul de creast\ din Luberon. ~n loc s\ ia n\mol pentru cuiburile lor se duc s\ ia p\m`nt din culturi. Nu las volanul din m`n\ timp de unsprezece ore. au cunoscut foarte de tineri experien]ele extreme (inclusiv gloria [i dragostea) [i care ajung la maturitate f\r\ s\ mai doreasc\ nimic altceva dec`t s\ tr\iasc\. Pe urm\ telefon lui Barrault ca s\-i dau acordul meu. Lumina violent\. s\ g\sesc o cas\ care s\-mi convin\. C`t despre domnul Mathieu. coleg al lui camus la Combat. Sute de kilometri prin mirosul culesului de vii. care jupoaie. Peisajul pe care-l recunosc m\ hr\ne[te din nou [i sosesc fericit. [i so]ia sa. ~n ciuda usc\ciunii [i a aerului ei amar. are [arm. Gallimard. Martin. m\n`nc zdrav\n [i o pornesc de acas\ pe ploaie. ron]\ind din c`nd `n c`nd un pesmet. La cin\ doamna Mathieu spune: „P`n\ [i r`ndunelele s-au prostit. * 30 septembrie O lun\ petrecut\ ca s\ rev\d Vaucluse [i s\ g\sesc o cas\. * 26-29 Exemplul lui Giacometti.

Pasternak: „[…] elementul acesta viu [i palpit`nd de aristocratism pe care. S\ `ncep de pe acum deta[area care va trebui s\ fie `ncheiat\ la cincizeci. s\ consider c\ am primit. ~n ziua aceea. M\ simt `n for]\. asta-i tot. sentiment al unei adev\rate capcane. ~n casa goal\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 554 554 ALBERT CAMUS CARNETE 555 * Vizita f\cut\ de scriitorul ajuns intelectualului pr\p\dit (cocioaba din cartierul St. trebuie s\ intervin.B. * 18 octombrie Cobor din trenul de noapte la l’Isle-sur-Sorgue `n b\taia unui mistral uscat [i rece. ~n noapte. Nation. Denis). Mistralul. 2 Demonii s-a reprezentat pentru prima oar\ la 30 ianuarie 1959. Waldo Frank1 `ntr-o camer\ trist\. * 7 noiembrie. ci protec]ia minorit\]ii. care intr\ `n `nc\peri `mpinse de v`ntul violent. Ar trebui s\ rezum aceste 18 zile [i o voi face. M. de ast\ dat\ nu simt nimic. deseori. John Perse. voi domni. Camus spune despre el: „Unul dintre rarii b\rba]i superiori pe care i-am `nt`lnit aici“. Minunatul ei apetit. * 1 Scriitor american care s-a ocupat de realit\]ile economice [i sociale din ]ara sa [i a avut mai multe lucr\ri publicate `n Fran]a `ntre 1920 [i 1930. dar femeile or s\ ne scape [i noi vom muri. vocile lini[titoare care anun]\ numele sta]iilor. Dac\ dau. * 5 noiembrie Scrisoare de la so]ul lui E. * Decembrie Repeti]ii Demonii2. * Mi. * 17 octombrie Plecare Vaucluse. `l numim [i noi cel mai `nalt principiu mozartian. * 27 ~ntoarcere la Paris. Eu care m\ simt at`t de u[or [i at`t de des `n mod stupid responsabil fa]\ de fiin]e. 45 de ani A[a cum mi-am dorit. zi de singur\tate [i de reflec]ie. S\ nu scot `n eviden]\ ceea ce s`nt. L. * 19 Lumin\ continu\. care m\ anun]\ c\ so]ia lui vrea s\ se sinucid\ [i m\ roag\ s\ intervin. Lipsa de vlag\ e mai puternic\ dec`t frica.: Schimb\m rolul. * 22 noiembrie Pr`nz cu Char [i cu St. Insulele. `n picioare ore `ntregi cu ochii la frunzele moarte [i ro[ii ale vi]ei-de-vie s\lbatice. elementul mozartian. de Beer: „Adulterul ar trebui pedepsit cu moartea. f\r\ o mobil\. la fel ca Pu[kin. S\ nu m\ pl`ng.carnete_Camus. Dimpotriv\. Cuny care pare prea b\tr`n ca s\ joace pe Stavroghin [i e de v`rsta mea. Acestea fiind spuse. ~n jurnalul de c\l\torie `n Statele Unite. Exaltare pl\cut\ [i puternic\ toat\ ziua `n lumina sc`nteietoare. * Democra]ia nu este legea majorit\]ii.“ J. nici ceea ce fac. Dup\-amiaz\. Nici m\car nu e adev\rat.: Da. Atunci s-ar num\ra adev\ra]ii aman]i“. . la Teatrul Antoine.

Aceea[i impresie pe terenul Casei Albe: p\m`ntul meu. . ~mi am`n plecarea `n Sud. biata carne. Joseph. umilit\.“ Spune „mul]umesc domnule doctor“.carnete_Camus. avionul la trei diminea]a. M\ instalez la clinica de pe `n\l]imile Algerului. lent… Buzele ei au disp\rut. * Léopold [. Nu 1 Paul Oetly era unchiul prin alian]\ al lui Alber Camus. Carnea sacr\. nici s\ coas\.“ „Pe urm\. 1 Un nume indescifrabil. nici s\ asculte fiindc\ e surd\. De diminea]\ plou\ peste golf [i coline. Se c\s\torise cu o m\tu[\ a poate s\ fac\ nimic: nici s\ citeasc\ nu [tie. c`nd am s\ fiu acas\. Cere ca odaia s\ fie men]inut\ `n `ntuneric. a fost adesea implicat `n crea]iile teatrale ale lui Camus. * 20 martie Mama operat\. Dar nasul at`t de fin. Afar\ admirabilul peisaj care coboar\ p`n\ `n golf. * Boala Catherinei. Noaptea urm\toare. ochii negri [i str\lucitori `n arcada osoas\ [i [lefuit\. Au fost mai vii. maic\-sa e cineva bine. care o `nso]ise toat\ via]a [i care mai figureaz\ [i ast\zi pe h`rtiile de la clinic\. Pe cear[afuri: m`inile ei noduroase. Ea nume[te Vichy toate apele minerale. ~n jurul ei familia a[ezat\. at`t de drept – fruntea lat\. unde a locuit Camus din august 1943 p`n\ `n noiembrie 1943. mai t`n\r cu c`]iva ani. plin\ de noble]e. aerul bl`nd [i spongios. cu ardoarea lor misterioas\ [i bogat\… Din nou. murdar\. a[tept`nd… Fratele ei. Telegrama de la L. mai prezente `n via]a mea dec`t multe fiin]e… `n afara acesteia care sufer\ l`ng\ mine [i a c\rei t\cere n-a `ncetat s\-mi vorbeasc\ timp de o jum\tate de via]\. Francinei Camus. * 17 martie Moartea lui Paul Oettly1 la 69 de ani. Mama lui ]inea pensiunea familial\ din Panelier. * ~n camera imaculat\ cu pere]ii albi [i goi: nimic. * Carnea. Dar lumina [i spa]iul o deranjeaz\. doctorul o s\-mi dea ceva ca s\ m\ mai pun pe picioare. * 23 martie Noapte proast\. l`ng\ Chambon-sur-Lignon. Timpul curge greoi. mizerabil\. A v\zut-o pe Paule la sonde [i (gest cu cele dou\ ar\t\toare care se unesc) cu at`t mai bine. El [i-a f\cut serviciul militar. S`nt oameni de alt\dat\. Glicinele: mi-au umplut tinere]ea cu parfumul lor. D\ ascultare. Sufer\ `n t\cere. Ora 7 la Alger.. a[teapt\ [i el – dar ca [i cum [i-ar a[tepta r`ndul – resemnat [i trist. mut\. A doua zi b\tr`na sa mam\ (93 ani) se sinucide. Cu inima str`ns\. * Straniul obicei de a face ca numele ei s\ fie precedat de men]iunea „v\duv\“. ~mi parvine s`mb\t\ de diminea]\.]1 despre Nietzsche: „consim]irea la via]\ la care a condus unirea dintre r\bdare [i revolt\ este culmea marii amiezi a vie]ii“. dec\zut\. sor\-sa e cineva bine. * Spune despre Philippe cu care tocmai s-a logodit Paule: „Taic\-s\u e cineva bine..qxd 12/12/02 4:31 PM Page 556 556 ALBERT CAMUS CARNETE 557 3 martie M\ zbat ca pe[tele prins `n ochiurile n\vodului. Actor [i regizor. greoaie. nici s\ brodeze din cauza degetelor. O batist\ [i un piept\na[. neobosite. {i totu[i cerul e cenu[iu.

“1 * S\ distrug `n via]a mea tot ce nu este s\r\cia asta. bucuria mea a fost extraordinar\. chiar dac\ vorbesc despre lucrurile cele mai diverse. [i a comparat aceast\ descoperire cu aceea a romanului Ro[u [i Negru. Nu? Ah! Bine. Idem: „{ase singur\t\]i `i s`nt deja cunoscute / Dar marea `ns\[i nu i-a fost destul de solitar\…“ Despre utilizarea gloriei drept camuflaj `n spatele c\ruia „invizibil. S\ m\ ruinez.). Vocea s`ngelui (sau cum s\-i spun?) s-a f\cut imediat auzit\. nici radioul. `ntr-o sear\: „{i ai fi putut s\ mori f\r\ s\ vezi asta!“ Scrisoarea c\tre Gast din 20 august 1880. i-a promis acest dar al unei personalit\]i [i. chiparo[i. Prin Omul din subteran\1 Nietzsche l-a descoperit pe Dostoievski `n ’87. 23 februarie 1887) Omul din subteran\ s-a mai tradus prin ~nsemn\ri din subteran\ sau Subterana. * „Detrás de la cruz está el demonio. Idem: „[…] po]i. `n felul s\u. `ntr-o libr\rie. pe Stendhal la treizeci [i cinci!). propriul nostru eu s\ poat\ din nou s\ se joace cu sine [i s\ r`d\ de sine“. descoperind brusc cerul din Napoli. fiind considerat\ blasfematorie. Descoper\ `n ’88 C\s\tori]ii2 de Strindberg. cu aceea[i bl`nde]e… Fiin]e pe care nici ziarul. nici vreo alt\ tehnic\ nu le-au atins. * 29 martie ~ntoarcere la Paris. Un gest `nt`mpl\tor. a[a cum o cunosc“. Nietzsche: „Nici o suferin]\ nu a putut [i nici nu va putea s\ m\ fac\ s\ depun m\rturie mincinoas\ `mpotriva vie]ii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 558 558 ALBERT CAMUS CARNETE 559 A tr\it `n ignoran]a tuturor lucrurilor – `n afar\ de cea a suferin]ei [i a r\bd\rii – [i ast\zi continu\ s\ `ndure suferin]ele fizice. * 1 „~n spatele crucii se afl\ diavolul“ (sp. palmieri. 2 Pasternak i-a consacrat un capitol lui Scriabin `n Essai d’autobiographie (Gallimard. om din nord. S-ar spune c\-mi f\ceam s`nge r\u.“ (Nietzsche. propria lor na[tere“. pini. ne povestesc. ca [i cum ar fi o fiin]\ vie“.“ Sim]ul istoric nu este dec`t o ideologie mascat\. astfel `nc`t s\ po]i crea [i s\ nu fii tiranizat de idealuri str\ine. Oamenii care au „o voin]\ cu b\taie lung\“. zi de zi. trestii. care tocmai a fost tradus `n francez\ (printr-o `nt`mplare asem\n\toare i-am `nt`lnit pe Schopenhauer la dou\zeci [i unu de ani. Idem: „Cele mai mari opere din lumea `ntreag\. s\ alergi la `nt`lnirea cu o bucat\ de p\m`nt pe care se-nal]\ ceva. mo[moni [i de glicine. A[a erau acum o sut\ de ani [i deloc mai deforma]i de contextul social. mi-a pus sub ochi Omul din subteran\. de fapt. * Pasternak despre Scriabin2: „Fiecare dintre noi a cunoscut o clip\ identic\ `n via]\. [i-a ]inut fa]\ de fiecare aceast\ promisiune“. culegere de nuvele care a declan[at un proces. N. biet analfabet care nu citesc nici un «ziar». portocali.. 1958). Colina acoperit\ de acante. Fiec\ruia dintre noi revela]ia i s-a oferit. * Sofocle dansa [i b\tea bine mingea. Mirosul seringilor. Omul cu inim\ profund\ are nevoie de prieteni dac\ nu-l are pe Dumnezeu. „S\ cucere[ti libertatea [i bucuria spiritual\. scrisoare c\tre Overbeck. * 1„Acum c`teva s\pt\m`ni `nc\ mai ignoram p`n\ [i numele lui Dostoievski – eu. .carnete_Camus. 2 C\s\tori]ii. `n care regret\ prietenia lui Wagner: „[…] la ce-mi folose[te c\ am dreptate `mpotriva lui `n multe privin]e“.

carnete_Camus. S\ p\strez acest tremur pre]ios. Supraputere `n crea]ie. Am spus ceea ce se cuvenea ca s\ fiu la unison. Rusalii. S\ exalt ceea ce trebuie exaltat. S\ n-o mai cercetez? S-o primesc. [i e p\cat. pentru frumuse]ea ei. pietrele albe [i marea arz`nd de lumin\ s`nt caste. c\l\torie la Toulon. singur [i accept`nd s\ fiu astfel. Am avansat cu partea `nt`i la Primul om. Schituri maronite (O var\ `n Liban)2: „~n aceea[i pe[ter\ se vede aproape [tears\. * 21 mai E anotimpul ro[u. c\ trebuie s\ suprim orice polemic\ zadarnic\. obositoare. * 13 mai C\l\torie la Arles. * 28 aprilie Sosire Lourmarin. * De aproape cinci ani pe mine `nsumi m\ supun criticii. minuna]i trandafiri `nc\rca]i de ap\. Nu pot s\ „apar“ f\r\ s\ trezesc reac]ii. S\-mi amintesc. * Aman]ii din Marsilia. Acum r\t\cesc printre ruine. * Teatrul cel pu]in m\ ajuta. alta se deschide“. s`nt f\r\ lege. Pléiade. iar seara violetul st`njeneilor devine [i mai `nchis. dar imposibil\. text cu care a completat Jean Grenier. * Am vrut s\ tr\iesc ani `n [ir dup\ morala tuturor. Plimbare. savuro[i ca ni[te fructe. De scris sub titlu – Strangelo – o povestire greu de `n]eles. care se g\se[te `n volumul Théâtre-récite et nouvelles. `n 1962. m\ r\zboiesc cu mine [i m\ voi nimici sau voi rena[te. Scrisorile din Egipt. 1720. marea plin\ de sev\. ~n gr\din\. din 12 mai 1959. Rozmarinul e `n floare. ap\rute `n 1950 la Gallimard. p. Restul nu exist\. ceea ce m-a f\cut s\ tr\iesc. Cer cenu[iu. trebuie s\ accept s\ pl\tesc [i s\ fiu pedepsit. s\-mi spun din nou. Dac\ nu m\ ]in de regula asta. Nietzsche `n ’87 (43 de ani): „Via]a mea se afl\ `n clipa aceasta exact `n plin\ mi[care: o u[\ se `nchide. {i la cap\tul tuturor acestor eforturi s-a produs catastrofa. * Mai Reluat lucrul. S\ tr\iesc etapele unei vindec\ri. aceast\ t\cere deplin\ pe care am reg\sit-o aici. pentru singur\tatea ei. critic ceea ce am crezut. sub titlul „De ce fac teatru“. M-am str\duit s\ tr\iesc ca toat\ lumea. sf`[iat. De aceea cei care mi-au `mp\rt\[it ideile se cred viza]i [i s`nt at`t de sup\ra]i pe mine. . la `nceput. dorin]a lor mereu re`nnoit\. ora[ul ]ip\tor [i pestri].qxd 12/12/02 4:31 PM Page 560 560 ALBERT CAMUS CARNETE 561 1 aprilie Dragostea `mpotriv\. S\ trec restul sub t\cere. Sleit de puteri. dar nu. * Emisiune televizat\1. [i azv`rlindu-i la urm\ `ntr-o be]ie nesf`r[it\… Doar golfurile mediteraneene. Sub cerul `nsorit. chiar c`nd m\ sim]eam separat. Parodia face mai mult dec`t minciuna: e mai aproape de adev\rul pe care-l joac\. {i trebuie s\ reconstruiesc un adev\r – dup\ ce am tr\it toat\ via]a `ntr-un soi de minciun\. asta-i tot. Splendida tinere]e a lui M. resemnat cu singularitatea [i infirmit\]ile mele. pare s\ poarte pantaloni bufan]i ca locuitorii de acolo – [i este `nso]it\ de inscrip]ii `n strangelo (ce este Strangelo)“. `n starea actual\ a lucrurilor. * Grenier. s\ sem\n cu toat\ lumea. 2 „Schituri maronite“ este un capitol din O var\ `n Liban. ne`ncetat. Recuno[tin]\ pentru regiunea asta. 1 Este vorba de Gros plan. cu genunchii pe jum\tate `ndoi]i. Cire[e [i maci. un crucifix mult mai vechi – `n care Hristos.

nici o posibilitate de sc\pare.J. s\ suferi de agonie. Ora[ul era pustiu atunci. Fiin]e `n afara timpului. se joac\ Demonii la Teatrul Fenice din Vene]ia. Dar ce s\ mai spun despre cel care declam\ morala. arz`nd [i noi. Supunerea pe care o au toate `n acele momente. f\r\ speran]a de a mai sc\pa. Nici o poart\ de ie[ire. Capetele cad [i el legifereaz\. plin de o iubire f\r\ obiect1. s\ spui da. c`teva clipe. necredincios. incapabili s\ ne desp\r]im. C\ldura. iar eu `n cabina plin\ de umbr\. * Daneza lui Joski. Morala duce la abstrac]iune [i la nedreptate. doar o dat\. smul[i din via]\. instalat\ peste ora[. 2 ~n timpul unui turneu. [i nu mai [tiam unde `ncep [i se sf`r[esc zilele [i nop]ile. umpl`nd tot spa]iul liber dintre casele apropiate. ca [i ast\zi. Morala taie `n dou\. cu nervii `ncorda]i de cafea [i insomnie. r\t\ci]i. C\ldura asta moale [i arz\toare p\rea s\ road\ p`n\ la os ora[ul din ce `n ce mai neputincios. splendoarea cojit\ a palatelor. ~mi plac micile [op`rle la fel de usc\]ive ca pietrele pe care alearg\. Uneori. Cine este virtuos trebuie s\ taie capetele. strivit de c\ldur\. unde Camus personal se ocup\ de regie. mereu egal\. o capcan\ de c\ldur\ `n care trebuia s\ tr\ie[ti [i s\ te `nv`r]i. `n vreme ce. . altfel ur`]ic\. remarc\ o t`n\r\ danez\. risc`nd c`]iva pa[i pe acel campo `ncins [i pe dat\ soarele moale [i r\u st`nd la p`nd\ o dobora. neobosit. s\ participi la unitate – [i. Trebuie s\ fugi de ea. [i `ntr-at`t `nc`t a[teptai clipa c`nd. Vene]ia `ntre 6 [i 13 iulie2. s\ accep]i s\ fii judecat [i s\ nu mai judeci. `mpopo]ona]i grotesc. `n fine s\ d\inuim `n acel timp straniu f\r\ repere. acei campo `ncin[i. iar Vene]ia se cufunda tot mai mult `n lagun\. Ora[ul `mb\tat de c\ldur\. iunie ’59 Am abandonat punctul de vedere moral.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 562 562 ALBERT CAMUS CARNETE 563 * La amiaz\. f\r\ s\ poat\ tr\i la `n\l]imea ei. nici la ora aceea. iar Vene]ia era tot `mpresurat\. ~ntregul ora[ era `mb\tat de c\ldur\. r\t\ceam incapabili s\ m`nc\m [i ne hr\neam cu cafele [i `nghe]ate. dar c\ldura nu sc\dea. ap\sa asupra lui. c`te una se scula. ag\]a]i unii de al]ii. `n a[teptare. pierdute `n continuarea acestei nebunii r\t\citoare [i imobile. cu o ambarca]iune `nchiriat\ de Michel Gallimard. Este mama fanatismului [i a orbirii. S`nt ca [i mine. numai piele [i os. desc\rneaz\. `n apa c\ldu]\ [i v`scoas\ a dimine]ii sau `ntr-o gondol\ r\t\cind pierdu]i pe canale `n timp ce `ntregul cer devenea gri-trandafiriu deasupra olanelor de culoarea peruzelei. * Paris. funda]iile [i st`lpii de amarare putrezi]i. ia loc l`ng\ ea. da. nici pe `nserate. Mi se str`nge inima v\z`nd cu ce aer supus `l urmeaz\ ea. Diminea]a se citea `n Il Gazzettino c\ ni[te vene]ieni `nnebuni]i din cauza c\ldurii fuseser\ du[i la balamuc. ca trupa oribil\ a unui circ imens. or\ de or\. zgomotul tractorului `n v`lceaua Lourmarin… Ca [i cel al motorului de barc\ `n portul Chios. strivea laguna. Ziua ne surprindea pe plaja de la Lido. `n mijlocul incendiului `mpietrit care devora Vene]ia. * D. O armat\ de turi[ti hido[i se `nv`rteau astfel cu furie. incapabili s\ dormim. ora[ul adineauri `nc\ str\lucitor prin culori [i frumuse]e s\ se mistuie `ntr-o cenu[\ pe care v`ntul absent nici m\car nu ar spulbera-o. mereu arz\toare [i umed\. separ\. feroci. t\ia retragerea `nspre Podul Libert\]ii [i. pe rugul acela de frumuse]e. Pisicile st\teau tol\nite pretutindeni. brusc lipsit\ de ocupa]ie [i speriat\ de a 1 Aluzie la c\l\toria `n Grecia din iunie 1958. dar cu un soi de bucurie interminabil\ [i stranie. A[teptam. apoi se scoal\ am`ndoi. {obolanii se i]eau din apa st\tut\ a canalelor [i trei secunde mai t`rziu rec\deau ca o mas\ compact\ `napoi. transpira]i. grea [i moart\ ca un burete enorm. astup`nd ie[irile str\zilor [i ale canalelor.carnete_Camus. dar [i fiin]e pe care nu le dorea nimeni [i nimic pe lume. O abordeaz\. c\utam doar s\ mai respir\m `nc\ o dat\. C`t despre noi. nici odihn\. fi ajuns a[a. dintr-o singur\ lovitur\. `n a[teptare. pe terasa unei cafenele [i apoi la teatru.

* Septembrie Y. * Culpabilitatea unui popor? (Fran]a ca [i Germania – Iuda – cei care dorm etc. nou\zeci [i [apte pe minut. `n pofida mea [i `n pofida ei. Pentru el este o lupt\ contra mor]ii.carnete_Camus. c`nd s-a terminat cu av`nturile.. ~ncercare de concentrare zilnic\. Nu po]i fi gelos pe Dumnezeu. [i dorin]a necontenit ren\sc`nd ca [i emo]ia. r\m`ne `n pat. Dragostea izbucne[te `ntre ei ca o pasiune trupeasc\ [i sufleteasc\. Da. Dar inima mea tr\ie[te. {i dup\ ea nu va mai exista nimeni. mai `n serios despre extrema b\tr`ne]e. deschiz`nd-o p`n\ la sf`[iere ca s\ se refugieze `n fine `n ea. Gratitudine. Fo[netul ierburilor sub picioarele mele. de ascez\ intelectual\ [i de con[tiin]\ extrem\. o sf\tuiesc s\-i spun\. gelozia st\ m\rturie pentru spirit. m\ voi retrage `ntr-o stare de obscuritate [i asta timp de mai mul]i ani. Noir et Blanc. * 13 august Absen]\. se abandoneaz\. promite asta `n singurul loc unde reg\se[te pu]in\ sfin]enie. Cinémonde etc. cu bucuria sim]urilor etc. etc. c`nd fiin]a unic\ se na[te. pe care le devoreaz\.) * Ce mai face scumpa dumneavoastr\ mam\? Cu durere am pierdut-o acum 3 luni. crenelurile. * St`nga asta din care fac parte. Ea este suferin]a de a-l vedea pe cel\lalt redus la un obiect [i dorin]a ca to]i [i totul s\-l recunoasc\ drept subiect. frustrare dureroas\. `nconjurat\ de France-Dimanche.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 564 564 ALBERT CAMUS CARNETE 565 * Aici `mi comunic\ J. * Seara cobora peste v`lcea. `n goliciunea total\ a d\ruirii profunde. se las\ `n voia m`inilor ei. astfel c\. r\m`ne cu X. inima mea tr\ie[te `n fine. Ora aceasta c`nd frontierele corpurilor cad. contra uit\rii. la sf`r[it. * Roman. Iar J. * O sut\ patruzeci de mii de muribunzi pe zi. acolo unde `nse[i sim]urile str\lucesc `n lumin\. unde Grecia se al\tur\ lui Hristos. Oh. * ~n Hristos se ispr\ve[te moartea care a `nceput `n Adam. Nu era deci adev\rat c\ indiferen]a c`[tigase tot. zidurile vechi. violent\ recuno[tin]\ fa]\ de Mi. contra ei [i a firii sale slabe [i. [tie asta. Uni]i pretutindeni. La Saint Julien le Pauvre. Zile `n [ir vibr`nde [i contopirea total\ p`n\ `n acel punct `n care trupurile s`nt sensibile [i emo]ionate ca ni[te inimi. El r`de [i o or\ mai t`rziu se duce la hotel cu X. care o iube[te [i tace. cincizeci [i [apte de milioane pe an. contra lui `nsu[i. ignoram acest am\nunt. casele r\bd\toare. `n dragostea `n sf`r[it reg\sit\. c\ P. s\ se ad\posteasc\ acolo pe vecie. `n fine. Match. * Mi c\reia `i vorbesc mai `n glum\. Printemps se treze[te la ora 11. pr`nze[te `n pat `n jurul orei 13 sau 14 [i pe urm\ `nc\ mai r\m`ne `n pat p`n\ la sf`r[itul dup\-amiezei. izbucne[te `n pl`ns: „Iubesc at`t de mult dragostea!“ * ~nainte de a scrie un roman. a l\sat-o `ns\rcinat\. `n spatele acelei fiin]e pe care o str`nge la piept. `n barca cu p`nze. * . nu mai exist\ dec`t vidul. se purific\ pe un rug nestins sau `ntr-o ]`[nire de ape jubil`nde – se `ncununeaz\ cu o recuno[tin]\ f\r\ limite. [i el o str`nge tot mai tare. hot\r\[te s\ ]in\ aceast\ promisiune orice ar fi. trec`nd prin fa]a lui J. pierz`ndu-se `n ea.

Nu pot s\ iubesc printre lacrimi. plesne[te [i cade la suprafa]\. 1 ~n 1932. `[i aminte[te sau descoper\. Ascunde-te `n lumin\. Sem\na cu un scorpion. Marea meduz\ ro[ie. Calamarii ad`ncurilor. * Nu pot tr\i mult timp printre fiin]e. domnul Mathieu a fost profesorul de literatur\ al lui Albert Camus. franche]ea ascunde. * ~n marele Luberon. Se deplaseaz\ prin pulsa]ii. numai din c`nd `n c`nd reu[eam. odat\ trecut\ o frontier\ invizibil\. nestr\b\tut de nici o mi[care `n afar\ de umbra rapid\ a norilor mari [i de curgerea apelor spre bazinele oceanice. continentul. Valul de flux din 358 s-a ridicat din Mediterana oriental\. divinitate. Pe p\m`ntul primitiv ploile au c\zut timp de secole ne`ntrerupt. Cu moartea `n fa]\. Asta se petrecea acum trei sute cincizeci de milioane de ani. cal alb. * B\rbatului matur. * S`nt un scriitor. un cal domestic care a sc\pat tr\ie[te `n libertate [i singur de mul]i ani. devine `n timpul prim\verii vast\ ca o umbrel\. dup\ o c\l\torie de zece mii de kilometri. ci `n exaltare. Se ascund `n lumin\. Nuvel\? Un b\rbat care afl\ acest lucru se duce dup\ el. * O nenorocire s\ ajungi la v`rsta responsabilit\]ilor f\r\ pierderea sensibilit\]ii care `i corespunde `n mod obi[nuit [i care permite exercitarea acestor responsabilit\]i f\r\ s\ ]ii seama excesiv de ceilal]i. cursa e vesel\. Pe[tii zbur\tori `[i fac cuiburile `n abisuri ca s\-[i ad\posteasc\ acolo ou\le. `n fine. Este convertit la via]a liber\. . Adev\rul minte. numai iubirile fericite pot s\-i prelungeasc\ tinere]ea. ~n Marea Sargasselor. oceanul va domni. nici vegetal\ n-a fost dec`t un ]inut de piatr\ plin doar de zgomotul ploii [i al v`ntului `n mijlocul unei t\ceri enorme. f\r\ via]\ animal\. spre deosebire de cei de la suprafa]\.carnete_Camus. ~mi trebuie pu]in\ singur\tate. * Domnul Mathieu1 iese la pensie de la catedra sa de profesor de literatur\. o singur\ m`n\ de b\rbat domin\ cele dou\ furii. ~n mare s-a n\scut via]a [i `n tot acel timp imemorial care a dus via]a de la prima celul\ la fiin]a marin\ organizat\. Exist\ valuri care ajung la noi de la Capul Horn. unde doar v`ntul [i ploaia poart\ amintirea c`mpiilor [i a cerului. dou\ milioane de tone de alge. ini]ial de dimensiunea unui degetar. Ca s\ `nfrun]i moartea nu exist\ dec`t re]etele umanismului clasic. ci pana g`nde[te. Uscatul. * ~n ora[ele de piatr\. partea mea de ve[nicie. * Marea. nu este dec`t o pojghi]\ foarte sub]ire deasupra m\rii. `n ultima Dup\ miliarde de ani. Pe[tele care urc\ mai sus dec`t zona habitatului s\u. emit [i un nor luminos. care emit o solu]ie ca o cerneal\. Nu eu. * Iubirea fizic\ a fost `ntotdeauna legat\ pentru mine de un sim]\m`nt irezistibil de inocen]\ [i de bucurie. ~ntr-o zi. Celelalte `l arunc\ dintr-o dat\ `n b\tr`ne]e. t`r`ndu-[i tentaculele lungi [i ad\postind sub umbrel\ grupuri de pui de cod care se deplaseaz\ o dat\ cu ea. prima fiin]\ vie a ie[it din mare [i a pus piciorul pe uscat.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 566 566 ALBERT CAMUS CARNETE 567 Efortul cel mai istovitor din via]a mea a fost s\-mi `nfr`nez propria natur\ ca s-o fac s\ slujeasc\ celor mai mari dintre proiectele mele. Din c`nd `n c`nd. acoperind insulele [i ]\rmurile joase [i l\s`nd b\rcile coco]ate pe forturile Alexandriei. clas\ a cursului superior de liceu. * Pentru Nemesis (la Lourmarin decembrie ’59) Cal negru.

`n 1844. 5 Editura Payot. Gallimard. ar prefera s\ r\m`n\ cu Hristos mai cur`nd dec`t cu adev\rul. `ntins\ pe un pat. 6 Gregorio Maranón (1887-1960). Eliberat de tot. Dar pe v`rf? Un singur munte. 497. medic [i scriitor spaniol care a studiat dintr-o perspectiv\ [tiin]ific\ personaje istorice precum Don Juan. Idem: `i spune diavolului care-l ispite[te: „~n locul t\u“. `nc\lze[te [i lumineaz\. diavolul1. Moartea. roman de Faulkner. Las\-i `mpreun\. cu ochii `nchi[i. dac\ s-ar dovedi matematic c\ adev\rul este `n afara lui Hristos. pp. 4 Filip al IV-lea s-a `ndr\gostit de o c\lug\ri]\ frumu[ic\ de la m\n\stirea San Plácido. vede cum zboar\ spre o creang\ [i se a[az\ pe ea o pas\re care `ncepe s\ c`nte [i atunci apuc\ la]ul url`nd c\ este nevinovat. * Pentru Don Faust2. de v\zut [i (p. organizase o `nscenare. la fel de lung\ ca [i prea lunga via]\. Accept\ ca s\ renun]i. 449. a[a cum este omul. dormi `n nemi[catul incendiu. Alege-]i servitutea. De la premiera sa. Noaptea arde.N. ~n scurta zi care ]i-e h\r\zit\. Dar el 1 Cf. `l citeaz\ pe Meister Eckhart care afirm\ c\ prefera infernul cu Iisus dec`t cerul f\r\ El. cel care jinduie[te se prefer\. cu toate ceremoniile ei izvor`te dintr-o temere supersti]ioas\“ (Conrad. . alerg`nd `n lumin\. Al s\u Don Juan Tenorio este o pies\ romantic\ `n care seduc\torul os`ndit este r\scump\rat prin dragostea unei femei. Regele [i-a g\sit iubita ca [i moart\. Caietul al VII-lea. 2 Cf. ~n Omul revoltat. Zgomotul u[or al spumei pe plaja dimine]ii. iar diavolul imobil [i schimb\tor. prevenit\ de c\lug\ri]\. f\r\ a te abate din drum. Raimbault. p.) Don Juan [i acel Don Juan al lui Gregorio Maranón6. primul somn. * ~n Parabol\7 (p.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 568 568 ALBERT CAMUS CARNETE 569 Lumea te umple [i tu e[ti gol: plenitudine. Sf`ntul Igna]iu (jurnal spiritual) e „indignat“ c\ nu a primit din partea cerului confirmarea alegerii sale de c\tre Sf`nta Treime. f\r\ `ncetare. 388). Dar nici p\cat. Apoi. ~n spatele crucii. De[i afacerea a fost `n\bu[it\. bucurie. p\m`nt care e[ti de-ajuns pentru toate. 1954. Apa pl\cerii [i cea a m\rii s`nt la fel de s\rate. Exist\ b\rba]i care plac mai mult dec`t al]ii. ~n Demonii. ~n alt\ parte: c\ Dumnezeu este neschimbat. versantul zilei. Nu mai exist\ Don Juan de vreme ce dragostea este liber\.carnete_Camus. 558. umple lumea la fel ca [i vacarmul gloriei. Nu cere. 1958. 451. versantul. Tu por]i masc\. condamnatul la moarte care spusese c\ este nevinovat recunoa[te apoi c\ nu e [i se resemneaz\. secerat de v`nt [i totu[i creator. Pe lespedea bucuriei. p. 189 [i urm. Stavroghin `i spune lui {atov c\. * „Vanitatea oamenilor nu `nal]\ aceste locuin]e m\re]e dec`t pentru a primi `n ele oaspetele inevitabil. Altarul t\u gol e aiurea. Chiar [i `n val. Exilatul domne[te. Infernul l-ar face mai nefericit prin faptul c\ acolo se ia `n der`dere numele lui Dumnezeu dec`t prin suferin]ele pe care le `ndur\. Milioane de al]i sori vor veni `ntru odihna ta. Fl\c\rile ghe]ii `ncununeaz\ zilele. poet [i autor dramatic spaniol. Random House. 1 Camus mai notase declara]ii de credin]\ analoage. Dragostea lui Filip al IV-lea pentru sora Margarida de la Cruz4 (de v\zut procesele celebre din Spania)5. Sem\nat de v`nt. 3 José Zorrilla (1817-1893). 7 Parabol\ (O fabul\). Inchizi]ia fusese alertat\ [i scandalul a fost mare. soarele `ntunec\. traducere `n francez\ de R. iat\-i pe ei goi. ~n pustiu se sf`r[e[te singur\tatea. sub la]ul sp`nzur\torii. din Madrid. 438 [i Caietul al VIII-lea. Exist\ un Don Juan al lui Lope de Vega: Promisiune ]inut\ (de tradus la fel ca [i Zorrilla)3. nici nu refuza. Ca s-o `nt`lneasc\. 506. aceast\ dram\ este jucat\ `n fiecare an `n Spania la 1 noiembrie. nici eroism. de-a lungul secolelor. Am`ndou\ vin din t\cere. Angoas\). pe deasupra abisurilor lichide. a pus s\ se sape un pasaj p`n\ la pivni]a m\n\stirii. Dar maica stare]\. aservit ]ie `nsu]i. la fel de bl`nd. Aservit celorlal]i: eliberat de nimic. Pe mare. Cel care refuz\ se alege. La fel de dur. din port `n insul\. `nconjurat\ de lum`n\ri. dore[te „mai degrab\ s\ moar\ cu Iisus dec`t s\ r\m`n\ `n via]\ cu altul“1. O. [i m`ndru c\ tr\ie[te doar o singur\ clip\. El a luat-o la fug\. regele e `n genunchi.

Nu s`nt sigur [. am f\cut tot ce trebuie ca s\-mi scapi [i tu. c`t [i a minciunii tale. s\ nu mai suf\r pentru am\nuntele a ceea ce `n principiu recunosc ca drept [i legitim… * Ceea ce m\ ajuta de asemenea – echitatea –. Poate c\ este adev\rat. ar fi fost o decizie datorat\ eroismului ei interior. {i `n acest caz special. preferin]a mea pentru fiin]e.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 570 570 ALBERT CAMUS CARNETE 571 * Te-am ales a[a [i asta m\ va ajuta s\ trec peste acest moment greu. Aceasta este justi]ia uneori groaznic\ a acestei lumi. Dar poate c\ nu eram at`t de frivol cum spun. {i cu c`t fascina]ia acelui septembrie de alt\dat\ fusese mai mare. la r`ndul t\u.. [tiu [i recunosc c\ e drept [i bine ca. la tandre]ea pe care ]i-o port. pesimismul `n ceea ce m\ prive[te. Prima f\ptur\ pe care am iubit-o [i c\reia i-am fost credincios mi-a sc\pat refugiindu-se `n droguri. ca s\-mi fiu de folos nu m\ voi referi numai la aceast\ rece echitate a inimii. dar am fost capabil s\ aleg c`teva fiin]e [i s\ p\strez pentru ele. le-am sc\pat tuturor de c`nd am vrut oarecum ca to]i s\-mi scape. ~nc\ pu]in pesimism [i nenorocirea va str\luci la r`ndul ei: voi redeveni eu `nsumi. Chiar [i `n privin]a lui X. bine`n]eles. Deci mi-ai sc\pat `ntr-un anume fel. acea acceptare dificil\ a mea [i a celorlal]i. ceea ce era mai bun `n mine. de `ndat\ ce se ata[a cineva de mine. ~n orice caz. cu at`t mai mult am vrut s\ rup o anume vraj\. {i este adev\rat c\ tocmai `n acest moment aveam nevoie de apartenen]a asta pe care mi-ai dat-o tu. Dar de c`nd s`nt `n criza asta. Socoteala nici m\car nu e complet\. 1 Un cuv`nt indescifrabil. din vanitate. eu. Nu-mi va fi greu s\ dep\[esc nedreptatea pe care ]i-o fac `n inima mea. Nu cred c\ mi-ar fi sc\pat. N-am dreptate. Dar. la r`ndul meu.. * Am suferit din pricina celor ce mi le-ai dezv\luit. Este vorba. Po]i cuceri o fiin]\ nefiind tu `nsu]i cucerit. `n acest soi de neputin]\. Dar tu nu trebuie s\ fii trist\ de triste]ea mea. c\ s-ar fi d\ruit chiar [i pe fug\ altui b\rbat. am f\cut tot posibilul ca s\ se retrag\. orice ar fi f\cut ele. ci la preferin]a pentru tine. Toat\ via]a. de incapacitatea mea de a-mi asuma angajamente. este un fapt.carnete_Camus. [i cu toate acestea am acceptat multe suferin]e. Poate c\ multe lucruri au provenit de acolo. M\ acuz uneori de a fi incapabil s\ iubesc. `n]eleg dorin]a josnic\ de posesiune care m-a scandalizat `ntotdeauna la ceilal]i. cu fidelitate. Dar asta va trece. Tr\d\rii `i r\spunde tr\darea. [i dac\ nu-mi pot `mpiedica inima s\ fie nedreapt\. nu supraabunden]ei unei iubiri care vrea s\ dea f\r\ s\ cear\ nimic `n schimb. din teama s\ nu mai suf\r iar. pentru multiplicitate. Dar dac\ ar fi f\cut-o. Iat\ de ce am suferit at`t din pricina fugii tale. am f\cut tot ce trebuia ca s-o descurajez. [tiu. [tiu totu[i s\ o fac capabil\ [i de echitate. este crea]ia. `n tr\dare. . m\[tii iubirii `i r\spunde fuga iubirii. {tiu c\ am f\cut tot posibilul ca s\ te desprind de mine. La fel. care am revendicat [i tr\it toate libert\]ile.]1. s\ fi tr\it una sau dou\ libert\]i.

. CARNETE: ianuarie 1942 – martie 1951 CAIETUL AL IV-LEA: ianuarie 1942 – septembrie 1945 .302 III.........535 CAIETUL AL IX-LEA: iulie 1958 – decembrie 1959 ..... Dostoievski RISC ASUMAT FIICA GENERALULUI PLUM ISLAND CRIM| {I PEDEAPS| DEMONII IDIOTUL PUTERI EXCEP}IONALE CATACLISMUL FRUCTELE P|M~NTULUI TESTAMENTUL FR|}IA CAMPIONUL DIN ARKANSAS Joseph Finder Colin Forbes André Gide John Grisham ...............carnete_Camus....... cei mai reprezentativi autori pentru Cuprins NOT| ASUPRA EDI}IEI ..............................545 biblioteca dumneavoastr\ Au ap\rut: Emily Brontë Albert Camus LA R|SCRUCE DE V~NTURI STR|INUL.... CIUMA....367 CAIETUL AL VIII-LEA: august 1954 – iulie 1958 ........ într-o formul\ grafic\ nou\........................ 5 I..... 92 II.......... 49 CAIETUL AL III-LEA: aprilie 1939 – februarie 1942.................. CARNETE: mai 1935 – februarie 1942 CAIETUL I: mai 1935 – septembrie 1937....................................444 APENDICE .. OMUL REVOLTAT VARA Robin Cook Nelson DeMille F.................... C|DEREA EXILUL {I ~MP|R|}IA FA}A {I REVERSUL..M............153 CAIETUL AL V-LEA: septembrie 1945 – aprilie 1948 ......... NUNTA MITUL LUI SISIF...... 9 CAIETUL AL II-LEA: septembrie 1937 – aprilie 1939 ...................qxd 12/12/02 4:31 PM Page 572 biblioteca rao De la clasici la contemporani..... CARNETE: martie 1951 – iulie 1959 CAIETUL AL VII-LEA: martie 1951 – iulie 1954 ......238 CAIETUL AL VI-LEA: aprilie 1948 – martie 1951......................................

R. I.R. II [i III) ST|P~NUL INELELOR · Fr\]ia Inelului · Cele dou\ turnuri · ~ntoarcerea regelui HOBBITUL CAZACII {I ALTE POVESTIRI SONATA KREUTZER {I ALTE POVESTIRI UN CUIB DE NOBILI Franz Kafka JURNAL J. de Saint-Exupéry Alex Mihai Stoenescu OMERTA ~NAINTE DE T|CERE CITADELA ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA (vol. Tolstoi I.N.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 574 Hermann Hesse JOCUL CU M|RGELE DE STICL| NARCIS {I GUR|-DE-AUR LUPUL DE STEP| UNICUL SUPRAVIE}UITOR DOCTOR FAUSTUS MUNTELE VR|JIT Nout\]i Dean Koontz Thomas Mann Gabriel García Márquez UN VEAC DE SINGUR|TATE TOAMNA PATRIARHULUI DOU|SPREZECE POVESTIRI C|L|TOARE DESPRE DRAGOSTE {I AL}I DEMONI Mario Puzo Ernesto Sabato A.carnete_Camus. Turgheniev .S. Tolkien Mario Vargas Llosa R|ZBOIUL SF~R{ITULUI LUMII L.

editura suport\ costurile de transport prin po[t\.com A[tept\m scrisorile dumneavoastr\ pe adresa: Editura RAO C.com office@raobooks. 224. În plus: • pentru 2 c\r]i se acord\ o reducere de 10%.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 576 clubul c\r]ii rao {i dumneavoastr\ pute]i deveni membru al CLUBULUI C|R}II RAO.72. 2-124 Bucure[ti Acum ne pute]i g\si [i pe Internet: www. 224.18.carnete_Camus. beneficiind de urm\toarele avantaje: Ve]i primi cu maximum de rapiditate c\r]ile comandate [i ve]i fi informat cu regularitate despre ultimele apari]ii.14. oferte speciale.P.36 E-mail: club@raobooks.47. de la 3 c\r]i în sus se acord\ o reducere de 15% [i titlul de membru al CLUBULUI C|R}II RAO. Pentru c\r]ile comandate.raobooks.21.com (15% reducere pentru orice carte comandat\) Libr\ria RAO din str. planuri editoriale. • Pentru detalii suplimentare ne pute]i contacta la tel/fax: (021) 224.12.31. Turda 117-119 (v\ ofer\ reducere la c\r]ile RAO de 15%) . 224.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful