carnete_Camus.

qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 1

biblioteca rao

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 2

Albert Camus

CARNETE
Traducere din limba francez\ Micaela Ghi]escu

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 4

RAO International Publishing Company Grupul Editorial RAO C.P. 2-124 Bucure[ti, ROMÂNIA ALBERT CAMUS Carnets I mai 1935–février 1942 © 1962 Éditions Gallimard Carnets II janvier 1942–mars 1951 ©1964 Éditions Gallimard Carnets III mars 1951–décembre 1959 © 1989 Éditions Gallimard Coperta colec]iei DONE STAN Pe copert\ SALVADOR DALI Natura moart\ sub clar de lun\ (detaliu) Edi]ia I © RAO International Publishing Company, 2002 pentru versiunea `n limba român\ Tiparul executat de R.A. „Monitorul Oficial“ Bucure[ti, România 2002 ISBN 973-576-407-5

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 6

NOT| ASUPRA EDI}IEI
Con]inutul volumului de fa]\ este alc\tuit din însemn\rile pe care Albert Camus le-a f\cut din 1935 pîn\ la moartea sa, `n 1959. F\r\ a fi un jurnal propriu-zis, acestea constituie o reflec]ie pe marginea operelor elaborate în aceast\ perioad\, a lecturilor f\cute, a unor evenimente politice etc. Comentariile de subsol, apar]inînd edi]iei franceze (Roger Quillot), întregesc imaginea scriitorului [i a gîndirii acestuia. Notele traduc\toarei poart\ men]iunea (n. tr.), iar cele ale redactorului (n. red.).

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 6

I CARNETE
mai 1935 – februarie 1942

cerul î[i recap\t\ caracterul de har infinit. din Fa]a [i reversul. Celor boga]i. Operele de art\ nu vor fi niciodat\ suficiente. M\car de ar fi un mijloc. ~n aceast\ via]\ de s\r\cie. deci. N-am decît un lucru de spus. în care apare tema mamei (Str\inul.carnete_Camus. dac\ mediul e altul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 8 CAIETUL I mai 1935 – septembrie 1937 Mai ’35 Ceea ce vreau s\ spun: C\ po]i avea – f\r\ a fi romantic – nostalgia unei s\r\cii pierdute. con[tiin]a înc\rcat\. ~n acest caz anume. Ciuma). Opera e o m\rturisire. provine recuno[tin]a [i. trebuie s\ depun m\rturie. d\ruit în plus fa]\ de ceea ce au. material al copil\riei (un clei care se lipe[te de suflet). Manifest\rile acestei sensibilit\]i în cele mai diferite domenii se explic\ îndeajuns prin amintirea latent\. Arta nu e totul pentru mine. am atins mai mult ca sigur ceea ce mi se pare a fi sensul adev\rat al vie]ii. Con[tiin]a înc\rcat\ impune m\rturisirea. dac\ m\ uit bine. Tot de aici. li se pare un dar firesc. cerul. sentimentul bizar pe care-l are fiul fa]\ de mama sa constituie întreaga lui sensibilitate1. printre oameni umili sau vanito[i. 1 Textul acesta. De aici. pentru cel care-[i d\ seama. Pentru s\raci. provine [i sim]\mîntul bog\]iilor pierdute. Neîn]elegerea. . Un num\r de ani tr\i]i în mizerie s`nt suficien]i ca s\ construiasc\ o sensibilitate. este desigur prima formulare a eseului intitulat „~ntre da [i nu“. [i prin compara]ie.

a exercitat asupra acestuia o puternic\ influen]\. R\bd\m – mai degrab\ p\timim. Imposibil s-o prive[ti. sufer\ s-o vad\ vindecat\. pe care o dovede[te. Asta. Tot în sensul acesta.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 10 10 ALBERT CAMUS CARNETE 11 Ceea ce mai conteaz\ s`nt ru[in\rile. încît am impresia c\ n-am s\ m\ mai scol niciodat\. ca [i ultima edi]ie a Insulelor de Jean Grenier. Iar cealalt\ i-o repro[eaz\. o fî[ie albastr\. cu o str\fulgerare de bucurie s\lbatic\ în ochi. în general. Lucru foarte rar. ~n acest scop. îi repro[eaz\ c\ a abandonat-o. De fapt. Nici o speran]\. transparent\. 3) Rela]ia de la fiu la mam\. Dar în ce? * Dou\ prietene: ambele foarte bolnave. Nori negri. 2) Mama [i ac]iunile ei. nici mai mult. spre r\s\rit. Aparent. O speran]\ de via]\ foarte tenace. Va muri singur\. Nu o po]i provoca. Dar una. * Cer prevestitor de furtun\ în august. Atunci cealalt\. Cred c\ lumea s\racilor este una dintre rarele. Adieri fierbin]i. pîn\ acum. Ne aduce la disperare. Ce solu]ie. Ceea ce ne salveaz\ de durerile noastre cele mai puternice e sim]\mîntul c\ s`ntem p\r\si]i [i singuri. ~n sensul acesta. considera]ia incon[tient\ acordat\ lumii celeilalte (a banilor). vorbindu-i de locuin]a medicului care se afl\ la doi pa[i. Prezen]a ei este nepl\cut\ ochilor [i sufletului. minutele de fericire s`nt uneori cele în care sim]\mîntul p\r\sirii noastre ne umple [i ne înal]\ într-o triste]e nesfîr[it\. Totu[i. delicat\. nici mai pu]in. singur\tate: devenim con[tien]i de eternitatea noastr\. Doar s\r\cie. totu[i nu destul de singuri ca s\ nu ne „ia în considera]ie“ „ceilal]i“ în nenorocirea noastr\. po]i s\ devii un Robinson. fericirea nu e adeseori decît sim]\mîntul înduio[at al nenorocirii noastre. Prin precizare. Mai degrab\ r\bdare decît experien]\. Cartierul [i locuitorii lui. * Z\d\rnicia cuvîntului „experien]\“. O dup\-amiaz\. Tuberculoasa la c\p\tîiul prietenei sale. chiar [i în timpul crizelor celor mai puternice. boal\. Celui care se cufund\ în ea trebuie s\-i spui „acolo“. a f\cut o c\l\torie în Fran]a ca s\ încerce o metod\ nou\ de tratament. Orice practic\: cine iese din experien]\ nu e savant. dac\ nu singura. {i faptul c\ o [tie îi umple prietena de o ur\ teribil\. care este o insul\ în societate. Experien]a nu este experimental\. Nutrise speran]a nebuneasc\ de a nu muri singur\ – de a o trage dup\ sine pe prietena cea mai drag\. . micile la[it\]i. de nervi: o înviere este oricînd posibil\. care se retrage în sine. S`nt atît de sleit\. îmi r\mînea ceva. Fiindc\ frumuse]ea e insuportabil\. care a fost profesorul de filosofie al lui Camus. pe lîng\ prietenia dintre cei doi. eternitate a unui minut pe care am vrea totu[i s-o prelungim de-a lungul timpului. dedica]ia din Fa]a [i reversul [i din „De[ertul“ (în Nunta). cealalt\ aproape vindecat\. Aceasta: 1 Jean Grenier. Toate acestea ar trebui s\ fie exprimate prin intermediul mamei [i al fiului. Acelea[i – tuberculoasa pe moarte. O suferi. Cealalt\: tuberculoz\ avansat\. luîndu-i mîna: „Oh! O s\ facem împreun\ marea c\l\torie“. * Important\ [i tema comediei. „Trebuie s\ fim împin[i pîn\ la ultimele noastre limite.carnete_Camus. Cu pu]ine cheltuieli.“ Exact asta este. Mama? Ultimul capitol: valoarea simbolic\ realizat\ prin nostalgia fiului??? * Grenier1: ne subestim\m întotdeauna. Azi mi se pare c\ nu mai e nimic de sperat. – Vezi. * Se simte `n largul s\u în sinceritate. este expert. totul se complic\: 1) Un decor. Izbitor la cei s\raci – Dumnezeu a a[ezat bun\voin]a al\turi de disperare precum leacul al\turi de r\u.

E suficient: aceast\ unic\ lic\rire n\scînd\ [i iat\-m\ n\p\dit de o bucurie nedeslu[it\ [i ame]itoare. {i din toat\ aceast\ jubilare a v\zduhului care se simte afar\. Capul se r\sucise pe partea r\nit\ [i odihnea acum. ceea ce conteaz\ e s\ fii adev\rat [i atunci totul se înscrie în asta. m\ g\sesc tocmai în fundul acestei lumini1. Ce fad\ e ea ast\zi în prezen]a c\r]ii lumii. * .. O adiere [i umbrele se anim\ pe perdea.carnete_Camus. Dar era seara de revelion [i nu se mai g\seau locuri. Mai sus. Aventura era simpl\ [i avea s\ se încheie mîine printr-un articol în ziar. lumina rar\ pe pavajul devenit lucios în urma ploilor recente.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 12 12 ALBERT CAMUS CARNETE 13 * Cînd eram tîn\r. precum boabele de argint-viu. s`nt singur în fa]a umbrei lumii. Iar patronul. Iar emo]iile. dar cine m\ mîngîie este un zeu. Ei închid acolo o plimbare în care iubirea i-a atins u[or. e pentru c\ simt cum îmi lunec\ printre degete aceast\ clip\ impalpabil\. apoi s\ descopere soarele [i iat\ c\ din umbr\ se ive[te galbenul str\lucitor al glastrei cu mimoze. {i cinci raze de soare ce revars\ cu r\bdare în înc\pere un parfum blond de ierburi uscate. tot frunzi[. ~mi pierd timpul toat\ ziua [i ceilal]i spun c\ s`nt foarte activ. inundat\ de glorie sîngerînd\. în acel ungher îndep\rtat al cartierului. ceream oamenilor mai mult decît puteau s\ dea: o prietenie continu\. Moartea mea mie însumi. alte lucruri [i oamenii m\ vor acapara din nou. un tîn\r blond [i pl\pînd. Via]a e scurt\ [i e un p\cat s\-]i pierzi timpul. Curînd. S\ fiu raza de soare în care mi se consum\ ]igara. Ajunge ca un nor s\ acopere. anonim\. Dar. Nu. cînd. dar care îmbrac\ totul într-un surîs etern.. Refuza]i. Dac\ mai `ncerc vreo team\. {i eu m\ plimb. semnalat\ printr-un trop\it înfundat [i un zgomot înv\lm\[it de voci. Mai sus. prietenia. c\ldura [i frigul se simt foarte departe. o emo]ie permanent\. Glon]ul s-a înfipt în tîmpla dreapt\ a b\rbatului. {i cele cîteva frunzi[uri peste care se prelinge lumina. simplu. 1 Prim\ formulare a temelor din Fa]a [i reversul. a[a cum al]ii las\ o floare între pagini. Pot spune [i am s\ spun în curînd c\ ceea ce conteaz\ este s\ fii uman. gesturile lor nobile î[i p\streaz\ în ochii mei întreaga valoare de miracol: un întreg efect al harului. Dar l\sa]i-m\ s\ decupez acest minut din stofa timpului. Ast\zi e o halt\ [i inima mea se duce s\ se întîlneasc\ cu sine. Pretutindeni o pelicul\ de soare gata s\ crape sub ap\sarea unghiei. Dar frigul se men]ine în str\fundurile v\zduhului. Cine s`nt [i ce pot face altceva – decît s\ intru în jocul frunzi[ului [i al lumii. adic\ aceast\ emo]ie extrem\ care m\ elibereaz\ de decor. pe mine m\ g\sesc în fundul universului. Nu m\ mai plîng din moment ce m\ privesc n\scîndu-m\. E oare adev\rat c\ am suferit. Acum [tiu s\ le cer mai pu]in decît pot s\ dea: o tov\r\[ie f\r\ fraze mari. care era gravid\. prelungile lunec\ri ude ale automobilelor. Dac\ încerc s\ ajung la mine. soarele. nu-i oare adev\rat c\ suf\r. Iar dac\ încerc s\ în]eleg [i s\ gust savoarea delicat\ care dest\inuie taina lumii. M\ voi întreba dac\ ceva moare [i dac\ oamenii sufer\ din moment ce totul este scris pe fereastra peste care cerul î[i revars\ deplin\tatea. pusese mîna pe o arm\ [i tr\sese. pentru moment. în lumina ro[ie a unui glob de farmacie. tocmai în str\fundurile aerului. insistaser\. blînde]ea [i pasiunea discret\ care respir\ în aer. Dup\-amiaz\ de ianuarie. din toat\ bucuria asta r\spîndit\ peste lume nu percep decît umbre de frunzi[ care d\n]uiesc pe perdelele albe. S`nt fericit în lumea asta pentru c\ împ\r\]ia mea e din lumea asta. Pe mine. mai degrab\. . Nor care trece [i clip\ ce p\le[te. Cartea se deschide la o pagin\ drag\. prietenul începuse s\ danseze în jurul corpului celui c\zut. o singur\ umbr\. ~n clipa aceea. o loviser\ cu picioarele pe patroan\. sosirea la intervale egale de timp a tramvaielor sonore [i luminate d\deau un relief nelini[titor acestei scene din alt\ lume: imagine dulceag\ [i st\ruitoare a cartierului cînd sfîr[itul zilei îi populeaz\ str\zile cu umbre. L\sa]i-i deci pe cei care vor s\ se despart\ de lume. Fuseser\ da]i afar\. * Ianuarie ’36 De la gr\dina asta aflat\ de partea cealalt\ a ferestrei nu v\d decît zidurile. [i c\ suferin]a asta m\ ame]e[te fiindc\ soarele [i umbrele.B\user\ prea mult [i acum voiau s\ m\nînce. Beat de alcool [i de spaim\. se ive[te uneori. Prizonier al cavernei.

aceea de a scrie.. II – Coborîrea din Casa în fa]a Lumii în port etc. A 5 – Noapte în fa]a stelelor. Tema condamnatului la moarte se va reg\si în Str\inul. ~l v\d [i pe el tr\ind. Eternitatea e aici [i eu o a[teptam. Mi-am g\sit adev\rata voca]ie. A 3 – Casa în fa]a Lumii. I – Catherine. publicat în 1971 (Gallimard). S\ ac]ionezi.. Socialism Achizi]ie [i realizare ~n fond: valorile eroice Partea a II-a1 A. Se teme o dat\ cu mine. B 1 – ~[i amintea. . înl\n]uit în fundul cavernei. Cap..Nu voi spune altceva decît dragostea mea de a tr\i. 1 Plan pentru Moartea fericit\. dup\ ce a suferit mult. Dar o voi spune în felul meu. {tiu c\ acum voi scrie. primul roman al lui Camus. E în mine. E în mine. E viu [i respir\ o dat\ cu mine.{i acest altul care vrea s\-l fac\ s\ se supun\. B 5 – Fuga (scrisoare). Acum pot vorbi. Chiar [i din ceea ce va fi crud în ele. . Fiecare minut de via]\ î[i poart\ în sine valoarea de miracol [i chipul de tinere]e ve[nic\. Cap. Cap. Salzburg. Trebuie s\ scriu a[a cum trebuie s\ înot. s`nt cople[it înainte de a fi dorit ceva. Oamenii au t\cut. [tiu c\ acum voi scrie. Leg\tur\ cu Lucienne. Cap.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 14 14 ALBERT CAMUS CARNETE 15 umanitatea [i simplitatea. Ciclul se va relua dup\ aceea. îmi voi extrage scrierile.. Tinere]ea sa. {i cînd s`nt eu mai adev\rat [i mai transparent decît atunci cînd s`nt lumea? Clip\ de adorabil\ t\cere. Povestea condamnatului la moarte. {i fiecare cuvînt pe care-l spune îmi strînge inima. ~n trecut Cap.. * Patrice1 î[i relateaz\ povestea de condamnat la moarte: „~l v\d pe omul acesta. iar eu. Nu [tiu ce altceva a[ putea dori decît aceast\ prezen]\ continu\ a mea cu mine.: S\ taci. {i fiecare decep]ie din via]a lor creeaz\ o oper\ de art\. trebuie s\ dea roade. Dar cîntul lumii se înal]\. Alger. Cap.carnete_Camus. Soarele. Cap. Nu s\ fiu fericit doresc eu acum. ci doar s\ fiu con[tient. Te crezi izolat de lume. Invita]ie. din fericire. ispr\vit în 1937. Catherine. Al]ii scriu datorit\ unor tenta]ii amînate. Sfînt. ~n prezent B. A 2 – Casa în fa]a Lumii. Dragostea de via]\. Dar eu. A 4 – Casa în fa]a Lumii. * Nu gîndim decît `n imagini. Trebuie s\ depun m\rturie. A 1 – Casa în fa]a Lumii. Cap. Fiecare iarn\ se încheie printr-o prim\var\. B 4 – Gelozie sexual\. Vine timpul cînd arborele. La fel se întîmpl\ [i cu mine. Prezentare. s`nt suficiente cîteva plaje scînteietoare sub soarele dimine]ii. fiindc\ mi-o cere corpul. .“ Partea a III-a (totul la prezent) Cap. * Absurditate Joc gratuit For]\ [i bun\tate fere[te-te de vanitate dobînde[te perseveren]\ Luciditate Cap. e bolnav. ca s\ sim]i cum în tine se tope[te aceast\ `mpotrivire. Praga. Cap. Gustul mor]ii [i al soarelui. * 1 Patrice este personajul principal din Moartea fericit\. Dac\ vrei s\ fii filosof.. scrie romane. dar e suficient ca un m\slin s\ se înal]e în praful auriu. spune Patrice. B 2 – Lucienne î[i poveste[te infidelit\]ile. minciun\ ]esut\ din minciunile vie]ii lor. ~i trimit preotul ca s\-i sl\beasc\ zilnic rezisten]a. R\ce[te. Devin con[tient de posibilit\]ile de care s`nt responsabil.

Ibiza: golf. care este ca o [tiin]\ mai mare [i mai grav\. * Martie Zi str\b\tut\ de nori [i de soare. ca [i o dorin]\ instinctiv\ de a ne pune la ad\postul vechilor obiceiuri. Bellver. Frumosul soare 1 ~n latin\: „S\ nu rîzi. ne readuce la el. Cel mai mic [oc ne zguduie pîn\ în str\fundurile fiin]ei. Zidurile de piatr\ [i morile pe cîmp. San Antonio (m\n\stirea). o fric\ nedeslu[it\ ne cuprinde. Istoria condamnatului la moarte. M\n\stire. Coasta de la Miramar. . Catedrala (prost-gust [i capodoper\). Cartier s\rac (fereastra). Vanitatea de a pretinde contrariul. Dac\ ne iese în cale o cascad\ de lumin\. * ~n Baleare. am g\sit eternitatea. Lux. Serbarea. Moartea mamei. Istoria cartierului s\rac. cum s\ uit ochii [i vocea celor pe care-i iubesc? De fiecare dat\ mi se dau doar elementele unei prietenii. ce cuvînt distrat al unui prieten care-mi scap\ va veni s-o nimiceasc\: Non ridere. Istoria coborîrii spre soare. Vorbim de toate [i de nimic. Vara trecut\ Ceea ce face pre]ul c\l\toriei e frica. C\l\torim pentru cultura noastr\. cum s\ m\ îndep\rtez de peisaj? Iar dac\ cerul [i lumina m\ atrag. cînd cau]i s\ atingi cu cotul al]i oameni).. Dac\ vreau s\ scriu despre oameni. Pollensa: ora[. Pensiune. frînturile unei emo]ii. Mergem s\ vedem un prieten mai în vîrst\ ca s\-i spunem tot.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 16 16 ALBERT CAMUS CARNETE 17 6 istorii: Istoria jocului str\lucitor. San Francisco – M\n\stire. de limba noastr\ (un ziar fran]uzesc are o valoare inestimabil\. Dar ce gre[eal\ [i ce disperare. La Peña: fortifica]ii. * 13 februarie ’36 Cer oamenilor mai mult decît pot s\-mi dea. Acesta e aportul cel mai limpede al c\l\toriei. Este faptul c\ la un moment dat. niciodat\ emo]ia. Un frig cu paiete galbene. Toate contactele. ~n acel moment. Cafenelele c\tre port. tr. [i orele acelea de sear\ în cafenele. niciodat\ prietenia. Valldemosa [i terasele.. Timpul trece. {i iat\-m\ mai singur [i mai golit. Cel pu]in acel ceva care ne sufoc\. De aceea nu trebuie s\ se spun\ c\ acela care c\l\tore[te o face pentru pl\cerea sa. Felanitx. dac\ prin cultur\ se în]elege exercitarea rostului nostru celui mai intim care este cel al eternit\]ii.. dar permeabili. Ar trebui s\ ]in un caiet despre vremea din fiecare zi. Cabaret. {i eu însumi poate. Istoria geloziei sexuale. atît de departe de ]ara noastr\. s\ nu jele[ti“ (n. C\l\toria. L-a[ socoti mai curînd o ascez\. Istoria Casei în fa]a Lumii. * Baleare Golful. s`ntem înfrigura]i. Cartier bogat (umbra [i femeile b\trîne). * S\ caut contactele. [i îndoielile la adresa mea [i a celorlal]i. Dar el e gr\bit. Aceast\ infim\ în]elepciune pe care încerc s-o construiesc. San Eulalia: Plaja.. Pl\cerea ne îndep\rteaz\ de noi în[ine cum divertismentul lui Pascal îndep\rteaz\ de Dumnezeu.carnete_Camus. Soller [i sudul. Nu exist\ pl\cere în faptul de a c\l\tori. non lugere1.).

De aceea anii de tinere]e s`nt atît de lungi [i de plini. Totul devine inutil. pe de alt\ parte. cufundîndu-m\ în vata aceea.. Nici disperarea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 18 18 ALBERT CAMUS CARNETE 19 str\veziu de ieri. ~n toate tufi[urile. în m\sura în care ele ating absurditatea [i inutilitatea. nuan]e abia în]elese. S`nt legat de lume prin toate gesturile mele. Adineauri. Iar grija aceasta religioas\. * 1 ~nsemnare reluat\ în Fa]a [i reversul. anii de b\trîne]e atît de scur]i fiindc\-s gata constitui]i. cî]iva stropi de ap\. cel mai important. * Moartea d\ jocului [i eroismului sensul lor adev\rat. * Un titlu: Speran]a lumii. Fericirea [i cei care s`nt ferici]i. Dar lumina se infiltreaz\. toat\ lumea surîde aparen]elor [i se preface c\ li se supune. cum s\ împaci comunismul [i dezgustul? Dac\ încerc formele extreme. Lucid\ be]ie [i despuiere zîmbitoare – disperare în virila acceptare a stelelor grece[ti. Zîmbete. F\r\ note false. ~n dep\rtare golful se estompa deja. Coline cu mare în fundal. Din vîrful colinelor se vedeau ren\scînd sub presiunea soarelui neguri l\sate de ultimele ploi. {i am lucrat toat\ ziua. Reintr\m în joc. * Dac\ timpul se scurge atît de repede. Nu: e cinstit. Mari flori siropoase cu petale violete. * Martie Bucuria mea e nesfîr[it\. într-atît este de lung\ [i exasperant\ mi[carea lui. * 16 mai Plimbare lung\. în fond. Frig albastru. * Dolorem exprimit quia movit amorem. oh! fericirile mele intacte care intr\ deja în deriv\ [i nu-mi mai ofer\ în melancolia serii decît un surîs de femeie tîn\r\ sau privirea inteligent\ a unei prietenii care se [tie în]eleas\. A[a se întîmpl\ cu luna la zenit [i la orizont. * Grenier despre comunism: „~ntrebarea e aceasta: de dragul unui ideal de justi]ie. {i soarele delicat. De remarcat. soare [i case albe.. neg comunismul. Soarele pe cheiuri. de pild\. Ce nevoie am s\ scriu sau s\ creez.carnete_Camus. N-au decît ceea ce merit\. s\ iubesc ori s\ suf\r? Ceea ce am pierdut în via]\ nu este. * Martie Cer cenu[iu. blînde]ea prieteniei femeilor. Golful tremurînd în lumin\ – ca o buz\ umed\. ghiceam deasupra mea soarele [i ziua miraculoas\ în care se conturau copacii. glume [i proiecte. c\ e aproape imposibil s\ prive[ti un ar\t\tor de ceas rotindu-se cinci minute pe un cadran. P\strînd propor]iile: problema cre[tinismului. nici bucuriile nu-mi par îndrept\]ite în fa]a acestui cer [i a z\pu[elii luminoase ce coboar\ din el. ]ara aceasta se revars\ [i înflore[te. flori albe de m\ce[. f\r\ s\ cread\. Lumini se însufle]esc. trebuie s\ subscriem la prostii?“ Se poate r\spunde da: e frumos. ~ncredere [i prietenie. e pentru c\ nu se fixeaz\ în el puncte de reper. {i revenire. Iarna asta unic\ [i plesnind toat\ de frig [i de soare. de oameni prin toat\ recuno[tin]a mea1. Fe]ele grave [i surîz\toare ale tinerelor femei. S-ar spune c\ pentru ultima iarn\ pe care o petrec aici. Credinciosul se împiedic\ oare de contradic]iile din Evanghelii [i de excesele Bisericii? A crede înseamn\ a admite Arca lui Noe – înseamn\ a ap\ra Inchizi]ia sau tribunalul care l-a osîndit pe Galileu? Dar. {i. Chiar coborînd prin p\dure. . acroba]ii arabi [i portul tres\ltînd de lumin\. * Ieri.

– Nu face nimic. }ine o cutie la subsuoar\ [i înainteaz\ cu fa]a serioas\. stînd în picioare sub vînt. desigur. lingea ]eava armei. S`nte]i rud\ cu domni[oara? – Da. domni[oar\ (tinerei care e cu mine). Nebunul a scos din cutie o trestie spintecat\ în lungime.“ Muzica ne urm\re[te cînd trecem pe lîng\ mu[catele [i tufele mari de margarete. al singur\t\]ii sale. r\scolind ierburile [i soarele. al neîncrederii sale. Mi-a dat voie nevast\-mea. O adiere destul de puternic\ urc\ pe colin\. accepta]i aceste cîteva flori. Se omoar\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 20 20 ALBERT CAMUS CARNETE 21 Martie Clinic\ la Alger. * 1 ~nsemn\ri pentru Moartea fericit\. mînuind piedica. – Ah. * M1. pîn\ ce lumea a t\cut în jurul lui [i. * 31 martie Mi se pare c\ ies la suprafa]\ pu]in cîte pu]in. – Domnul Camus. trezindu-se cu gura plin\ de o saliv\ deja amar\. Jos. – Ah! V\ anun] atunci c\ o s\ ne logodim de Pa[ti. domnul Ambrosino. Prietenia blînd\ [i re]inut\ a femeilor. – Ah! Am cunoscut un Camou. – partea a II-a Catastrofele succesive – Curajul s\u – Via]a se ]ese din nenorocirile astea. Domnule. {i scrisoarea asta e pentru dumneavoastr\. Con]inea reclame decupate [i clasate cu grij\ cu ajutorul unor numere scrise cu creionul. domnule Ambrosino. {i toat\ mi[carea asta tandr\ [i blond\ se opre[te la mic\ distan]\ de culme. Iar el. N-am decît o jum\tate de or\. potolea r\ceala fierului pe febra obrajilor. bine. A[eza]i-v\ lîng\ mine. – Noi trebuie s\ plec\m. ~ntr-o zi. . {i apoi st\tea a[a un timp îndelungat. la picioarele chiparo[ilor înal]i care se suie pîn\ în vîrf în rînduri dese. Din clipa `n care ai renun]at s\ te sinucizi. s-a ghemuit cu toat\ fiin]a în singura senza]ie a fierului rece [i s\rat din care putea ]`[ni moartea. î[i introducea limba în ea [i. marea f\r\ un rid [i zîmbetul din]ilor ei alba[tri. Muzica pe care o emite e bizar\.. horc\ind de o bucurie neîntemeiat\. un incident neînsemnat: unul dintre prietenii lui i se adreseaz\ distrat. Dar un nebun apare cu infirmierul s\u. domni[oar\. domnule. O rud\. al dezgustului s\u. Plec\m. – Ah! Adev\rul e c\ n-am decît o jum\tate de or\ [i tocmai am venit s\ fac pu]in\ muzic\. [i-l trecea peste tîmple. Lucrurile merg cît se poate de bine dac\ le privim de-aproape. Lumea îl crede stoic [i rezistent. plîng\rea]\ [i cald\: „Plou\ pe drum. Am dreptul s\ ies zilnic o jum\tate de or\. – Bun\ ziua. deja somnolent. Odat\ lucrul terminat. apropia revolverul [i-[i lipea fruntea de el. Am deschis scrisoarea. î[i construie[te zilele în jurul revenirilor sale seara. cu cr\p\tura c\ptu[it\ cu piele de cauciuc. pe lîng\ marea aceasta cu sur`s imperturbabil. trebuie s\ nu mai spui nimic despre via]\. permite]i s\ m\ prezint. Pe drum.. El se instaleaz\ în pînza asta dureroas\. repeta minunîndu-se: „Bucuria mea nu are pre]“. dar atunci cînd o s\ v\ rev\d? – Mîine. ~ntreprindere de camioane la Mostaganem. M. Se duce acas\. Sub soarele care-mi înc\lze[te o singur\ latur\ a fe]ei. – Nu. Dar trebuie s\ m\ tîr\sc pe burt\ în fa]a infirmierului ca s\ catadicseasc\ s\ vin\ cu mine. l\sînd degetele s\-i r\t\ceasc\ de-a lungul tr\gaciului. î[i punea în ordine hîrtiile. privesc cum se scurge aceast\ or\ unic\ f\r\ s\ pot rosti o vorb\. Admirabil\ lumin\ ce coboar\ din cer. – Depunea în fiecare sear\ arma aceasta pe mas\.carnete_Camus. Permite]i-mi s\ stau un moment cu dumneavoastr\. minunata str\lucire a mu[catelor ro[ii. Pofti]i.

Zgomotele care urc\ [i se pierd ca ni[te baloane. în fine. * Soare [i Hamalul cu piciorul rupt. vacarm. Cartea mea. Cafea care se pr\je[te [i al c\rei parfum se `mpr\[tie `n aer. o pisic\. Ceilal]i au plecat. un motan. La cafenea. Contacte cu ceea ce e adev\rat. vitez\.carnete_Camus. foarte departe. Imobilitatea copacilor [i a oamenilor.“ * Piciorul strivit al hamalului. s\ m\ gîndesc la ea necontenit. una cîte una. strivitoare. Puii mor unul dup\ altul. [ase pui. Balan]a restabilit\. Dar mama a mîncat jum\tate din el. în imensul [i fantasticul decor al portului. ]in [i bucuria stranie ce coboar\ din cer spre mare. ~ntr-un col]. zguduit tot de o mînie enorm\. lumina [i apa. în toate situa]iile. f\r\ ca el s\ înceteze s\-[i dep\rteze bra]ele. Ultimul pisoi a murit. nu se ducea acas\ decît seara.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 22 22 ALBERT CAMUS CARNETE 23 Problema social\ reglementat\. un tîn\r care rîde în t\cere. Mirosuri voluminoase de gudron care zgîrie gîtlejul. [i buzele umede ale dorin]ei. Nimicirea [i gustul mor]ii. {i dou\ mirosuri: urin\ [i moarte amestecate. îi spune patronului. Pe terase. [i be]ia se afl\ înc\ în fa]a mea. Iar el zîmbe[te. soarele [i sîngele. doi b\rba]i tineri care se îndep\rteaz\ în mare vitez\ [i rîd de-[i pierd r\suflarea. unul moarte1. Un pian. deziluziile. – Dorin]ele se confund\. Or\ tandr\ [i disperat\. (Paharele cad unul cîte unul. r\mîn [ase pahare. se îndreapt\ spre reluarea contactelor. calitatea stranie a aerului deasupra ora[ului. Toate animalele stau într-o rîn\. ca s\-[i g\teasc\. f\r\ fraze. Pisica nu poate al\pta. {i în trupul acesta pe care-l str`ng lîng\ mine. – Alerg\tur\ dup\ camion. cuprin[i parc\ de ame]eal\. Un cîine. leg\nat al navelor. Vil\ la marginea ora[ului. ce mai! Acelea[i murd\rii. ~n\bu[itor. S\ reconstruiesc din nou dup\ aceast\ lung\ perioad\ de via]\ trepidant\ [i disperat\. Nimic de îmbr\]i[at. Ideile generale s`nt cele care mi-au f\cut cel mai mare r\u. * „Nu-i nimic. Ritm nebunesc al macaralelor [i al ma[inilor. El a[ezat în mijlocul acelor ruine [i mizerii. * Sim]urile [i lumea. nenorocirile. s\-l organizez f\r\ întîrziere începînd de duminic\. Sfîrîitul lor. Trag linia peste 15 zile. Iar în praful alb [i cretos. Cînd se las\ seara. ~n fiecare sear\. Ultima sear\ (î[i întinde pe mas\ bra]ele pe care le dep\rteaz\ încet. Soarele. mort ]eap\n [i murd\rie. pe pietrele fierbin]i ale cheiului. * Aprilie Primele zile de c\ldur\. î]i taie respira]ia. „E-n regul\. [i corpul meu gîfîind. {i tot sensul lumii i se urcase deodat\ în gît. pl\tesc tot. apoi arta celor care au în]eles [i arta mea dac\ s`nt capabil de asta. Vîntul care url\ în jurul casei. 1 ~nsemn\ri pentru Moartea fericit\. Pe camion: zdruncin\turi pe pavajul neregulat al cheiului. S\ m\ încred în mine. femei maure care stau la taclale a[teptînd s\ se însereze. mai întîi natura. Tot efortul meu. nebun din recuno[tin]\. cu mîinile în urin\ [i cu gîndul la masa de sear\ pe care trebuie s-o preg\teasc\. dans al catargelor la orizont. Nu-]i ratezi via]a cînd o pui în lumin\. Pic\turile de sînge. Pîn\ [i în triste]ea asta din mine. Lucrul meu. îmi poveste[te via]a lui. împinge bini[or paharele pîn\ la marginea mesei). praf. Toate paharele s`nt sparte. S\ tac. Nimic în fa]a c\ruia s\ m\ arunc în genunchi. * C\ldura pe cheiuri – enorm\. O jum\tate de pisic. Singur fiind. Altfel. * Mai S\ nu te izolezi de lume.) R\mîne locului mai multe ore. . conform prejudec\]ii. Acesta e adev\ratul climat al tragediei [i nu noaptea. cît\ dorin]\ de iubire [i cît\ be]ie chiar [i-atunci cînd nu v\d decît o colin\ în aerul serii.

India. originea relelor noastre e compara]ia. dar [i început al tuturor la[it\]ilor. * Un eseu despre moartea Filosofiei – Malraux. s\ accep]i cu o for]\ egal\ da-ul [i nu-ul. S\ caut experien]a extrem\ în singur\tate. F\r\ ie[ire. Chestiune de voin]\ – s\ împing absurditatea p`n\ la cap\t = s`nt capabil s\. * Mai Aceste amurguri la Alger. Neg. {i eu.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 24 24 ALBERT CAMUS CARNETE 25 Disperare zîmbitoare.. * Mai La margine. Aten]ie: Kierkegaard. * Dumnezeu – Mediterana: construc]ii – nimic natural. f\r\ literatur\ – s\ accep]i [i s\ dai. Esen]ialul: s\ nu te pierzi [i s\ nu pierzi ceea ce. Pe urm\. cînd femeile s`nt atît de frumoase. Pentru a se relua dup\ aceea. * gustul amar din C\derea. – {i pe deasupra: jocul. ac]ionez de parc\ a[ afirma. s\ iau jocul în tragic. voin]\ – munca (Fil. Cultul eului presupune amatorism sau optimism. ci s-o întinzi. Trebuie gîndit contrariul cu ostenta]ie. Opera filosofic\: absurditatea.“ Aceast\ experien]\ extrem\ trebuie s\ se opreasc\ întotdeauna în fa]a unei mîini întinse. 2 Reflec]ie care prefigureaz\ anumite pagini din Mitul lui Sisif. Suferin]a nu d\ drepturi.carnete_Camus. Opera literar\: for]\. Nu s\-]i alegi via]a. S\ scriu într-o zi o carte care va da sensul.. * Cealalt\ opinie: trebuie s\ fii simplu. Traducere: trebuie s\-mi g\sesc o moral\. din tine. M\rturise[te. – S\ dispre]uiesc compara]ia. * Contra rec\derii `n p\cat [i a sl\biciunii: efort – Aten]ie demon: cultur\ – corpul. În ambele. * {i iat\-i mugind: s`nt imoralist. Un eseu despre chimie. Primele rînduri au deja Natur\ = echivalen]\. prin rezultat (mai curînd indiferent). * Mai C\ via]a este cea mai puternic\ – adev\r. de parc\ a[ fi puternic [i curajos. imbecilule. s\ amestec cele dou\ genuri respectînd tonul particular. 1 Reflec]ie care prefigureaz\ anumite pagini din Mitul lui Sisif. Concilierea dintre în]eleptul hindus [i eroul occidental. {i despre tensiunea asta: impasibilitatea. Dou\ prostii. Dar contrapartid\: mijlocitorii – zilnic. s`nt la[ [i slab. s\ nu-mi pierd timpul. în comic. Mîinile întinse s`nt rare. Dar nu facem decît asta. Dac\ e[ti într-adev\r convins de disperarea ta. * Mai Toate contactele = cult al Eului? Nu1. S\ te angajezi cu totul. dragoste [i moarte sub semnul cuceririi. „Ideile generale s`nt cele care mi-au f\cut cel mai mare r\u. Dar. adev\rat. Ca atare. . pentru efortul s\u.). pentru asta. S\ purific jocul prin cucerirea de sine – [tiind c\ e absurd\2. dar exercitînd necontenit o domina]ie pe care o sim]i zadarnic\. doarme în lume. trebuie s\ ac]ionezi ca [i cum ai spera – sau s\ te omori. opera mea (emo]iile). experien]ele extreme.

o dat\ cu secolul al XVI-lea al „colori[tilor“.“ – „Fereasc\ Dumnezeu“. ~n teorie.“ * Ianuarie Eseu: Casa în fa]a Lumii1.carnete_Camus. spune M. Bucurie. dac\ a]i avea inim\. Umanismul de ast\zi: înc\ mai afirm\ pr\pastia care exista între Orient [i Occident (cazul Malraux). Adio. spune M. Intelectual = cel care se dedubleaz\. Spirit [i sentiment. Trebuie s\ te apuci de asta. – Casa în fa]a lumii nu este o cas\ în care s\ te amuzi. Este în fiecare dintre voi. M. Unitatea religioas\ a Sfîntului Imperiu roman germanic sf\r`mat\: se formeaz\ na]ionalit\]ile. ~n practic\? * Ianuarie Caligula sau rostul mor]ii. ~n Orient. Nuan]\. – Dar pictura odat\ abandonat\. I – a) Ascensiunea sa. Discurs virtuos (cf. Prefer s\ ]in ochii deschi[i. reintru în istoria în care m\ ]in închis de atît timp cei care se tem s\ nu iubeasc\ prea mult. * Noiembrie S\ v\d Grecia. Pictura italian\. – ~n cartier. [i dragostea: – „A]i ajuns la o vîrst\ la care e[ti fericit s\ te recuno[ti în copilul celorlal]i. de asemenea. ~mi place. r\mîne capodopera. dac\ a]i iubi via]a. în realitate: „nu-mi pot suporta îndoielile“. Sculptura greceasc\ decade în momentul cînd apar zîmbetul [i privirea. * Na]ionalit\]ile apar ca semne ale dezagreg\rii. ci o cas\ în care e[ti fericit. gust al expresiei ca dovezi ale decaden]ei.. {i s\ nu renegi niciodat\.“ – „Trebuie s\ înve]e relativitatea lui Einstein ca s\ poat\ face dragoste. 4 acte1. într-atît de povîrnit e drumul care duce la ea. mare artist f\r\ s\ vrea. „Dispre]uiesc inteligen]a“ înseamn\. Kierkegaard. Paradoxul grecului. * Protestantism. l-a]i vedea dezl\n]uindu-se pe acest monstru sau înger pe care-l purta]i în voi. – Cînd ie[i din ea e ca s\ te închizi. Numai c\ expresia era dat\ de pictur\ (regretabil). Dar el restituie o for]\. i se spunea casa celor trei Studen]i. * S\ urci acolo de fiecare dat\ înseamn\ s\ o cucere[ti de fiecare dat\. E aici [i acolo. S`nt mul]umit de a fi doi. „Dac\ se pot îmbina?“ ~ntrebare practic\. este grec.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 26 26 ALBERT CAMUS CARNETE 27 Intelectual? Da. . * 1 Casa în fa]a Lumii va forma unul dintre capitolele Mor]ii fericite. atitudini admirabile: Luther. Interna]ionalismul încearc\ s\ redea Occidentului adev\rata sa semnifica]ie [i voca]ie. Dac\ vi s-ar da puterea. * – „Nu-s numai fete tinere aici“. `n prezen]a c\ruia X spune lucruri grosolane. Fuga lui Caligula III Sfîr[it: Caligula apare dînd la o parte cortina: „Nu. Dar principiul nu mai este cre[tin. II – a) Surorile sale [i Drusilla b) Dispre]ul celor mari c) Moartea Drusillei. Epoca noastr\ moare fiindc\ a crezut în valori [i `n faptul c\ lucrurile pot s\ fie frumoase [i c\ pot `nceta s\ mai fie absurde. Apolonii dorici s`nt admirabili fiindc\ n-au expresie. Suetoniu) b) Oglind\ 1 Prima aluzie la Caligula: prima schi]\ a deznod\mîntului. Caligula n-a murit. totul se men]ine.

s\ se afirme. spune adev\rul – [i cu ce st\ruitoare [i trist\ frumuse]e. Ca s\ se cunoasc\. Nu e acela[i soare. Mic foc de c\rbune care scap\r\ în mijlocul unei ulicioare vîscoase [i întunecate. 4) Roman – S\ lucrez la el. Psihologia este 1 Tem\ din Str\inul. 2) S\ reiau „moartea în suflet“3 – Presim]ire. Iar con[tiin]a aceasta nu e niciodat\ rafinat\. Oamenii care se cerceteaz\. care se analizeaz\. * Mai Eroare a unei psihologii de detaliu. în Nunta. {tiu foarte bine c\ nu e acela[i soare. 1) Eseu despre ruine: vîntul printre ruine sau moartea la soare. ~i este preferat\ ideea pe care [i-o face cineva despre el. Sentiment mai puternic decît în fa]a aceluia[i lucru v\zut în propria ]ar\. * Aprilie ’37 Curios: incapacitate de a fi singur. * Pentru eseul despre ruine:2 Vîntul care usuc\. * Povestire – omul care nu vrea s\ se justifice.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 28 28 ALBERT CAMUS CARNETE 29 Februarie Civiliza]ia nu const\ într-un grad de rafinament mai mult sau mai pu]in mare. Ast\-sear\. * Tenta]ia cea mai periculoas\: s\ nu sem\n cu nimic. * Seara. – Soare. soare care aure[te casele pe o colin\. 3) Casa în fa]a Lumii. ceea ce e cu totul altceva. Dar cu o pudoare [i cu o delicate]e pe care le simt deja aproape de sfîr[it.1 * Aprilie Femeile – care-[i prefer\ ideile senza]iilor. Totul anun]\ o zi str\lucitoare. semn al unui spirit vulgar. * ~ntr-o ]ar\ str\in\. Camus a încer- cat s\-l mai includ\ o dat\ [i în Moartea fericit\. Muzic\. Amîndou\ s`nt profitabile. 6) Tez\. Cer [i oseminte. ci într-o con[tiin]\ comun\ unui întreg popor. * Kasbah: Vine întotdeauna clipa cînd te despar]i de tine. Ea este chiar foarte dreapt\. zile cînd spune adev\rul.carnete_Camus. blînde]ea lumii deasupra golfului. A face din civiliza]ie opera unei elite înseamn\ s\ o identifici cu cultura. Dar exist\ [i o civiliza]ie mediteranean\. tandre]ea [i fragilitatea unui Oran pe care `l descop\r atît de dur [i de violent sub soarele zilei: ueduri sclipitoare m\rginite de leandri. 2 ~nsemn\ri pentru „Vîntul la Djemila“. – B\trînelul la fel de despuiat ca un m\slin din Sahel. * Nebunie. * Turnee (teatru) Diminea]a. Exist\ o cultur\ mediteranean\. incapacitate de a nu mai fi singur. av`nd numai el con[tiin]a adev\rului s\u. s\ nu se confunde civiliza]ia [i poporul. 3 „Cu moartea în suflet“ este al treilea dintre eseurile din Fa]a [i reversul. Un deget pe ochiul de geam. Le accept pe amîndou\. nuan]e aproape conven]ionale ale cerului oriental. Pe de alt\ parte. mun]i mov tivi]i cu roz. . 5) Eseu despre Malraux. S`nt zile cînd lumea minte. – Frumos decor al unei dimine]i minunate. – Z\d\rnicia acestei consol\ri. * Nevoia de a avea dreptate. Moare.

* Luther: „Este de o mie de ori mai important s\ crezi cu fermitate în mîntuire decît s\ fii demn de ea. A te cunoa[te perfect înseamn\ a muri. Ceea ce nu provine dintr-un dispre] comod fa]\ de form\. cu atît filosofia e mai adev\rat\. de fiecare dat\. 2) Nu s`ntem sensibili la cuvîntul eternitate. impulsul nebunesc spre p\mînt ca s\ se ascund\ într-un „Dumnezeule. în 1519) * Iunie Un condamnat la moarte pe care vine s\-l viziteze zilnic un preot. Decît în m\sura în care vorbim despre „secund\ etern\“. 2) Omul care a ratat tot. Imperialismul este civiliza]ie pur\. Din cauza gîtului t\iat. – Ne închipuim clipe de r\gaz. Frivolitate a problemei nemuririi. ci doar de la o insuficient\ maturitate. De la prima p`n\ la ultima pagin\. pentru mul]i. genunchii se îndoaie. Spengler). oricare ar fi el. * A scrie înseamn\ a te dezinteresa. aderi mai bine la un peisaj decît la un om. A[a cum s`nt prezentate.“ (Predic\ despre Justificare ]inut\ la Leipzig. De neapreciat pentru noi. rezisten]a din omul c\ruia nu-i trebuie aceast\ facilitate [i care vrea s\-[i mistuie toat\ frica. da. . dac\ justificarea nu mi s-ar p\rea van\ [i dac\ n-a[ [ti c\ întotdeauna i se prefer\ unui om ideea pe care ]i-o faci despre el. Pentru cei care vor lua aceste pagini drept ceea ce s`nt cu adev\rat: ni[te eseuri. * Lupt\ tragic\ a lumii în suferin]\. Efortul care aduce întotdeauna un cî[tig. n-are sens pentru noi. Cu cît omul este mai mare. aceste eseuri. 4) Tîn\r. buzele ar vrea s\ rosteasc\ un nume. cu ochii plini de lacrimi. Fiindc\ peisajele se las\ interpretate.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 30 30 ALBERT CAMUS CARNETE 31 ac]iune – nu reflec]ie asupra ta însu]i. Cecil Rhodes: „Expansiunea e totul“ – civiliza]iile s`nt ni[te insuli]e – civiliza]ia ca rezultat fatal al culturii (cf. Te determini de-a lungul vie]ii. A rescrie. Despre o teorie politic\ a Mediteranei. ~ns\ nu „dup\“.carnete_Camus. suferin]\ f\r\ sfîr[it. Chestiune de lene `n cazul celor care nu reu[esc. poate c\ se va sim]i un demers surd care le creeaz\ unitatea. parc\-mi vine s\ spun care le legitimeaz\. 1) Pe de o parte. * Mai Proiect de prefa]\ pentru Fa]a [i reversul. O anume renun]are întru art\. decaden]a ei: dorin]a omului în fa]a bog\]iilor. Cultura: strig\tul oamenilor în fa]a destinului lor. Ceea ce ne intereseaz\ este destinul nostru. s`nt informe. Orbire. ci „înainte“. 2) Dovezi spirituale (Sfîntul Imperiu roman germanic). singurul lucru ce li se poate cere este s\ le fie urm\rit\ progresia. Aceast\ credin]\ te face demn [i reprezint\ adev\rata satisfac]ie. Cf. * Civiliza]ia contra culturii. pîn\ [i moartea sa. „Vorbesc despre ceea ce cunosc.1 * Filosofiile valoreaz\ cît valoreaz\ filosofii. * 1) Prestigioasa poezie care preced\ iubirea. Dumnezeule!“ {i. Civiliza]ia. 1 G\sim aici schi]a uneia dintre ultimele scene din Str\inul. Moare f\r\ o vorb\.“ * 1) Dovezi economice (marxism). * For]\ consolatoare a Infernului.

cînd e gata. ce de mai medalii ai. * Praga. g\se[te c\ e ceva chinuitor. . nu s`ntem boga]i. iar în fundul rîpei era at`t sînge. {i pe urm\ mitralierele încep deodat\ s\ ne secere. hm“ [i iar se pune pe înfulecat. Comandantul. * Iulie Peisaj din La Madeleine1. un kil îi trebuie. Cîteodat\. ne-au f\cut a[a. {i d\-i cu sardine. S`nt atît de departe de febra mea – atît de pu]in capabil de alt orgoliu decît de acela de a iubi. {i mergem. Trebuie s\ spun [i chiar s\ spun repede ce-mi umple inima. Ni se zice s\ atac\m. m\nînc\ mai mult decît tat-su. {i numai ce `ncepeau s\ strige «Mam\!». în schimb. * Cre[tinismul. ca [i Gide. în ceea ce-l prive[te. * Hidroavion: str\lucirea metalului scînteietor pe cerul albastru. „Pe noi. * Regul\ logic\: singularul are valoare de universal. * Marcel. {i pe urm\ cobor`m un fel de rîp\ cu copaci. 1 La Madeleine. Dar mai pu]in natural decît poporul care-[i ast`mp\r\ setea la fîntîni [i [tie c\ sfîr[itul dorin]ei este sa]ietatea (o „Apologie a Sa]iet\]ii“)2. – Cum a[a.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 32 32 ALBERT CAMUS CARNETE 33 3) Infernul este via]a cu acest corp – care e de preferat totu[i nimicirii. zuavii. [i mergem tot înainte. zice „hm. la r\zboi. în apropiere de El-Biar. Erau atî]ia r\ni]i [i mor]i. v\zut\ de Marcel.carnete_Camus. e intelectual. Cre[tinismul. Adev\rat roman. C\dem cu to]ii unii peste al]ii. dar de mîncat mînc\m bine. a[a e. da’ lui. Nimeni în fa]a noastr\. * Micu]a. – A[ dori o camer\. * S\ fii profund prin nesinceritate. nu alta. 2 Aceste reflec]ii stau la baza unei `nsemn\ri despre Gide [i dorin]\. Regul\ ilogic\: tragicul este contradictoriu. Adev\rul credin]ei sale nu s-a schimbat totu[i.“ * – Oh! Marcel. iac-a[a. ~n sensul acesta e mai „natural“ decît Gide care. cartier periferic din Alger.“ * B\t\lia de la Charleroi v\zut\ de Marcel. Regul\ practic\: un om inteligent pe un anumit plan poate fi un imbecil pe altele. \[tia. S\ m\ ]in departe. Mama îi moare. la r\zboi? – Ia zi. Pentru o noapte? – Nu. Dar Gide vede în asta o pl\cere în plus. de puteai s\-l traversezi cu barca. Groaznic. „B\rbat’su nu [tia cum s-o fac\. ~ntr-o zi îmi spune: Cu b\rbatu-meu nu-i niciodat\ a[a. „Diplomele“ se refer\ la tot regimentul din care f\cea parte Marcel. în Nunta. tiraliori. vrei s\-]i aduc diplomele unde st\ scris? Vrei s\ te pun s\ le cite[ti? Da’ ce-]i închipui? Se aduc „diplomele“. Uite nepotu-meu. P\r\se[te tot. – Prea bine. Lui tat-su îi trebuie o juma’ de kil de pîine. * „Nici o leg\tur\“. * Pinii. 3 Fragment reluat din „Cu moartea în suflet“ pentru Moartea fericit\. cere omului s\-[i st\p`neasc\ dorin]a. Frumuse]e care face ca s\r\cia s\-]i fie pe plac. Nu [tiu. Cel care ap\r\ o credin]\ toat\ via]a. numai ce zice: «La atac!». {i d\-i cu sosuri. unde le-ai cî[tigat pe toate? – Unde le-am cî[tigat pe toate? P\i. galbenul polenului [i verdele frunzelor. Fuga tot `nainte3. Nici o leg\tur\. Noi.

Ciungul [i acordeonul s\u ]inut pe [old. * Intelectualul în fa]a adeziunii (fragment). Mortul. Pruni acizi [i dep\rt\ri emo]ionante.carnete_Camus. – Liftier. Singur\tate. spune ea. Pentru b\rbat. (se treze[te) – Cît cost\ camera asta? – 30 de coroane. Foame. Viena – Civiliza]ie – Lux îngr\m\dit [i gr\dini protectoare.“ [i caut\ s\-l diminueze. domnule? – Oricare (prive[te afar\). Wroclaw – Bureaz\. Cîmpiile Sileziei: nemiloase [i ingrate – dune – Zbor de p\s\ri în diminea]a gras\ pe p\mîntul cleios. Brno – Cartiere s\race. M\n\stire baroc\. Andrea del Sarto. – Liftier. B\rbatul caut\ în buzunar [i-i d\ hîrtia care-i trebuie. Medicul. Sau: – Dac\ mai faci a[a. camera nr. Pictur\: lume grav\ [i ]eap\n\. Disperare intim\ care se ascunde sub cutele acestei m\t\si. Tragism care îi este propriu. Mic\ m\n\stire gotic\. ceea ce este insuportabil în tandre]ea f\r\ dragoste pe care le-o poate da un b\rbat. Salzburg – Ildermann.. (nici un r\spuns) – Ce camer\ dori]i. cupluri: femeia se ridic\ în trenul aglomerat. – E prea scump\. * Italia Biserici – sim]\mînt special legat de ele: cf. Cimitirul Sfîntul Petru. * Iulie Pentru femei. murdarule.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 34 34 ALBERT CAMUS CARNETE 35 – Avem camere de 18. Castravete în o]et.. 2) Tipul care-i tot aici. * 1) ~n trenul care-l ducea spre „. * ~n tren. ~ncredere etc. Mu[cate [i sori în arcurile de c\r\mid\. o mam\ c\tre copilul ei: – Nu-]i suge degetele. Bautzen – Cimitir gotic.. Ploi. 12. ai s-o încasezi. Olomouc – Cîmpiile duioase [i lente ale Moraviei. Dresda – Pictur\. Dar coinciden]\. Singur\tate care prinde r\d\cini. – D\-mi. Sosirea la restaurant. Gr\dina Mirabelle [i pre]ioasa sa reu[it\. * Cuplurile: b\rbatul încearc\ s\ str\luceasc\ în fa]a unui ter].. Butweiss – Suburbie. . Biserici baroce. du bagajele în camera nr.“. o amar\ dulcea]\. brum\rele – Lac [i mun]i – plimbare pe platou. So]ia imediat: „Dar [i tu. De notat: pictura italian\ [i decaden]a ei. * Iulie ’37 Pentru Romanul juc\torului1. 25 [i 30 de coroane. Kupstein – Capela [i cîmpurile sub ploaie de-a lungul Innului. Biserici [i co[uri de uzine. F\r\ bani. „X“ î[i privea mîinile. Cimitir evreiesc. 1 Pe manuscrisul piesei Caligula apare subtitlul Juc\torul. * Lyon Vorarlberg-Halle. Linz – Dun\rea [i cartierele muncitore[ti. A[ dori o camer\ de 18 coroane. 34. Praga – Primele patru zile. s\-l fac\ solidar cu mediocritatea ei. Idem.

S\ ai „revela]ii“ în care s\ nu crezi. Mansfield.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 36 36 ALBERT CAMUS CARNETE 37 Cf. Are sentimentul clar c\ nu mai e nimic de f\cut în art\. {i de fiecare dat\ avea loc aceea[i cucerire f\r\ seducere. la acea lung\ poveste tandr\ [i dureroas\ a luptei cu boala. * August ’37 Se plimba zilnic pe munte [i revenea de acolo t\cut. Suflet de lux. golit [i ros pe din\untru. * 1 Este vorba de romanul lui Gobineau. Culorile cenu[ii. dar care tocmai s`nt dovada a ceea ce în mine e mai puternic decît mine. o mare parad\ de piatr\ [i ape. Reu[ea s\ devin\ asem\n\tor cu norii rotunzi [i albi din spatele unicului brad care se profila pe o creast\. nu mai mult de 10 zile. asem\n\tor cu acele cîmpuri de pufuli]e rozalii. ci un fel de pact interior pe care îl încheia cu acea natur\ ciudat\. Ce-mi pas\ mie de asta dac\ trebuie s\ dau `n schimb acel ceva din mine. * Iulie ’37 Aventurierul. în fa]a peisajului imens pe care-l descoperea brusc. Am nevoie uneori s\ scriu lucruri care par]ial îmi scap\. * Femei pe strad\. Nimic mare sau nou nu mai e posibil – cel pu]in în cultura Occidentului. de scoru[i [i de clopo]ei. con[tiin]a bolii mele. armisti]iul dintre dou\ chipuri dure [i s\lbatice. * . del\sarea popula]iei. Ar trebuie s\ se aplice metodologia noastr\ pozitiv\ unor experien]e de o asemenea anvergur\. Ce-mi place: s\-]i p\strezi luciditatea în extaz. ~ncovoia încetul cu încetul rezisten]a acelei regiuni ostile. spuse el. cerul. Pe banca mea. Se integra în acea lume `nmiresmat\ [i stîncoas\. ceea ce se n\[tea în el nu era potolirea iubirii. Nu r\mîne decît ac]iunea. ci [i s\ te la[i dus. se poate posti timp de [ase s\pt\mîni (e suficient\ apa). Ceea ce m\ a[teapt\ în Alpi este. al\turi de singur\tatea [i de ideea c\ m\ aflu acolo ca s\ m\ îngrijesc. S\ lup]i contra corpului t\u. atît de grav [i atît de adev\rat? – Ce anume? – Greaua înaintare a lacrimilor. * Iulie Cînd asceza e voluntar\. m\ gîndeam tot timpul la K. Am nevoie s\-mi simt persoana. dragoste [i moarte. Rezervor de energie real\. * Iulie ’37 – Juc\torul Revolu]ie. S\ joci jocul. * Exerci]ii de respira]ie ale yoghinilor din Tibet. p\r\sirea singular\ [i brusc\ a lumii [i a oamenilor. glorie. care-mi d\ gustul mor]ii. Les Pléiades1: Caden]\ debordant\. Ajuns pe vîrful îndep\rtat.carnete_Camus. Cînd este prin constrîngere (foamete). intimitatea a doi adversari [i nu p\r\sirea în voie a doi prieteni. Dar cel care e purt\tor al unui suflet mare nu va intra în aceast\ ac]iune decît cu disperare. * Arles. August Pe drumul spre Paris: febra care zv`cne[te `n tîmple. * S\ mergi pîn\ la cap\t nu înseamn\ numai s\ rezi[ti. * August Duio[ia [i emo]ia Parisului. copiii. în m\sura în care ea este sim]\mîntul a ceea ce m\ dep\[e[te. Aventurierul. cu p\rul plin de ierburi [i acoperit de zgîrieturile unei zile întregi. în vînt. Vie]uitoarea cald\ a dorin]ei pe care o purt\m ca pe un ghem `n vintre [i care se mi[c\ cu o blînde]e s\lbatic\. Pisicile.

A în prezent: Redescoperirea bucuriei. este vorba aici de prima formulare con[tient\ a temei – Bineîn]eles. Cele din seria B via]a pîn\ la moartea mamei (Moartea Margaretei. Fug\. ~ntotdeauna acelea[i cuvinte spun acelea[i minciuni. – Meserii diferite: mijlociri. {i faptul c\ oamenii se împac\ cu asta. D-na X. Partea a II-a – Jocul. * August ’37 De cîte ori ascult un discurs politic sau îi citesc pe cei care ne conduc. Dar nu-i un motiv. (Totul la prezent.). Nu. * Dou\ personaje. c\ drumul s\u e `n armonie cu cel al soarelui. – O s\ fie greu. ora[ul ca o mantie de scoici sclipitoare.1 Partea I A – Fug\ tot `nainte.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 38 38 ALBERT CAMUS CARNETE 39 Blînde]ea regiunii Savoia. {i a intrat în ap\ [i [i-a sp\lat de pe piele imaginile negre [i schimonosite pe care i le l\sase acolo lumea. Prins în joc. deseneaz\ spa]iul care desparte acel astru str\lucitor de cel care pare s\ dispar\ uneori. în jur. Partea I: Teatrul ambulant. B în trecut. Combinarea jocului cu via]a. apa cerului b\tut\ de bra]ul s\u [i. Partea a III-a – P\r\sirea compromisurilor [i adev\rul în natur\. cît de str\in a fost fa]\ de via]a sa1 (via]a a[a cum este ea considerat\ în revistele de mod\). Coborîrea spre Mediteran\. Astfel. * August ’37 Un b\rbat care a c\utat via]a acolo unde se afl\ de obicei (c\s\torie. Cinema. Sinuciderea unuia dintre ele? * August ’37 Juc\torul. citind o revist\ de mod\. ridicînd ochii spre soare. Partea I – Via]a lui pîn\ atunci. * August ’37 Proiect de plan. situa]ie etc. Partea a II-a Invers.carnete_Camus. spuse Catherine. . antreneaz\ în avîntul s\u jerbe de stele. foarte greu. s`nt speriat c\ de ani de zile nu aud nimic care s\ sune omene[te.) [i care-[i d\ seama brusc. B – M. * August ’37 Ultimul capitol? Paris – Marsilia. accesorii auto. Deodat\ mirosul pielii sale ren\[tea pentru el în mijlocul mu[chilor. Poate c\ niciodat\ nu sim]ise într-atît c\ e în acord cu lumea. Leg\tura cu Catherine. avea mare talent la muzic\. altfel o perfect\ cocot\ b\trîn\. * Juc\torul. [i s\r\cia. opera]ii comerciale. Dragoste [i soare. Povestea marii Iubiri (Colegiul Sainte-Chantal). Dac\-[i mi[c\ bra]ul. Gelozie sexual\. c\ mînia poporului n-a nimicit 1 Proiect de plan pentru Moartea fericit\: M.) Capitolele din seria A `l descriu pe juc\tor. spune b\iatul. La ora cînd noaptea deborda de stele. Ultimul capitol: Coborîre spre soare [i moarte (sinucidere – moarte natural\). `l desemneaz\ pe Mersault personajul din Str\inul. prefectur\ etc. Casa în fa]a Lumii. Partea a III-a Totul la prezent. principal. trene de nori. Pentru roman. 1 Conform spuselor lui Camus. gesturile sale se desenau pe fa]a mare [i mut\ a cerului.

B – Cartier s\rac – mama.. Ora[ viu pe care-l iubesc. * La Marsilia. pentru a tr\i. fericire [i triste]e. tr\ie[te [i moare fericit. „Lec]ia pe care se dusese s-o caute atît de departe. B 1 – Cartier s\rac din Paris. da. Bunica.“ Tema revolverului. Patrice [i familia sa. Ceea ce m\ nec\je[te este importan]a care este acordat\ mi[c\rilor sufletului. Cap. prefectur\). reu[e[te. de aceea se d\ruie[te cu totul cuceririi banilor. Explica]ie – Lucile – Fuga. A 5 – ~ntîlnirea cu Raymonde. Cap. * August Lipsa de filosofi spanioli. 3 p\r]i.“ * Sosire la Praga – pîn\ la plecare – boal\. nu po]i suporta numeroasele întreb\ri care ]i se pun. * Roman: omul care a în]eles c\. chiar a[a. Trebuie s\ tr\ie[ti [i s\ creezi. * 1 Not\ pentru Moartea fericit\. Pod.“ Cap.carnete_Camus.. Cînd asta poate s\ aib\. via]a în doi devine imposibil\.1 * Septembrie Acest august a fost ca un respiro – o gur\ de aer înainte ca totul s\ se dezl\n]uie într-un efort delirant. A 1 – Ziua lui M. dar numai fiindc\ fusese readus\ în ]ara luminii. aproape aceea[i importan]\ cu a avea poft\ de mîncare sau a voi. * A2 sau A5 de la I. Cap. Dac\ e[ti melancolic. Cap. trebuie s\ fii bogat. Revenire la via]\.. Partea I: A la prezent B la trecut. A 3 – O lun\ de teatru ambulant. Cap. II A – Casa în fa]a Lumii – stele. * August ’37 Plan. în fa]a dumneavoastr\. Dar. . C\ci dac\ ai inima nobil\. Proven]a ca o femeie care se sprijin\. Cap. Cap. S\ tr\ie[ti pîn\ la lacrimi – ca în fa]a acestei case cu ]igle rotunde [i storuri albastre pe un deal plantat cu chiparo[i. B 3 – Meseriile (curtaj. î[i p\stra toat\ valoarea. se joac\ cu o întreag\ parte a vie]ii lor [i a intereselor lor a[a-zise vitale. doamn\. Medicul. Mersault v\zut\ din exterior. M\cel\rie cabalin\.. gustul amar al solitudinii. Povestea geloziei sexuale care duce la înstr\inare. în acela[i timp. Proven]a [i ceva în mine care se închide. este dovada c\ oamenii nu acord\ nici o importan]\ guvernului [i c\ se joac\. „Acest junghi puternic. * Montherlant: „S`nt cel c\ruia i se întîmpl\ ceva“. B – Via]a debordant\. III Fuga – Catherine pe care n-o iube[te. B 2 – Boala lui Patrice. Cinema. A 2 – Conversa]ie [i paradoxuri. piese auto. La cap\tul meu extrem. Mutul. * Sau: I A – Gelozie sexual\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 40 40 ALBERT CAMUS CARNETE 41 înc\ aceste momîi de paie. B 4 – Moartea mamei. A 4 – Povestea marii iubiri: „N-a]i mai sim]it niciodat\ asta? – Ba da. Cap. de fapt. * De redus [i condensat. da.

Primitivii nu deformeaz\. de-a lungul severului Arno. Po]i s\ în]elegi disputele din secolele al XV-lea [i al XVI-lea. * Joi 9 Pisa [i oamenii ei culca]i în fa]a Domului. . Lumin\ blînd\ [i fin\ asupra Floren]ei. model al tuturor virtu]ilor. Lucruri.. plimbîndu-m\ singur.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 42 42 ALBERT CAMUS CARNETE 43 8 septembrie Marsilia. vie [i auster\. neluînd de la ei decît ceea ce serve[te orient\rii noastre (în toate sensurile). Campo Santo. sorbind zîmbete. ei „realizeaz\“. Pisa. Adev\rul e c\ am pierdut obiceiul de a vedea esen]ialul unei fe]e. {i cea care m\ nelini[tea în trenul ce cobora spre Floren]a. cu nasul lung [i gura trufa[\. la Santissima Annunziata. palatele ei verzi [i galbene. domurile ei [i. Flori mari. cu perle de ap\. acesta a fost un tat\ duios [i un so] credincios. Dar aici îmi cî[tig via]a prin t\cere [i tain\. bine crescute [i lucitoare. Col]uri grase [i noroioase în spatele radiatorului enorm. pe care brusc le apuca rîsul. dar atît de fluid\. 1 ~nsemnarea aceasta se reg\se[te în Nunta. cer gri înc\rcat de nori. fiin]e m\ a[teapt\ [i. comutator spart.Soiul \sta de libertate care ]i se trage din îndoielnic [i interlop. o tîn\r\ fat\ întruchipa speran]a alor 1 Toat\ aceast\ c\l\torie la Pisa [i Floren]a este folosit\ în „De[ertul“. Serile albastre al coastei ligurice. . încît. Geografii ale jegului. * Gozzoli [i Vechiul Testament (costumat). desigur. camer\ de hotel. galbene. Nu ne mai privim contemporanii. Ora[ pudic [i sensibil.) Acolo. arhitectur\ sever\. Am b\ut de la fîntîni [i apa era u[or c\ldu]\.carnete_Camus. galantare cu flori. Tot ceea ce este nobil în refuzul acesta de a se d\rui. or\ lung\ de leneveal\ pe iarba din Piazza del Duomo. * Floren]a. Leandrii la Monaco [i Genova acoperi]i de flori. dorin]a de lacrimi se desc\tu[eaz\ în fine. 8 septembrie Lung\ coborîre str\lucitoare a soarelui. (To]i [i-au creat îndatoriri. o tîn\r\. El îi justific\ pe cei care au gustul fericirii. cu liniile sale drepte. Singur\tatea asta [i setea de iubire. am z\bovit privind fe]ele. Oare s`nt fericit sau nefericit? ~ntrebarea nu prea are importan]\. iubitor al naturii [i al vie]ii. Nu exist\ alt\ via]\ decît cea c\reia pa[ii mei îi ritmau singur\tatea de-a lungul rîului Arno. Pat cu lamele. Fiecare ora[ conteaz\ aici cu chipul s\u [i cu adev\rul s\u profund. cu chiparo[i în cele patru col]uri. naive. La Pisa. Una mai ales. * Pe zidurile din Pisa: „Alberto fa l’amore con la mia sorella“1. Zîmbetul interior al Sfîntului Francisc. atît de aproape de mine. de pe tapiseria pe fond gri. cel\lalt fiind în acela[i timp cel mai bun dintre so]i [i un comerciant priceput. La col]ul fiec\rei biserici. ultimul eseu din Nunta.1 Minunea de a nu trebui s\ vorbe[ti despre tine. ~]i trebuie timp ca s\-]i dai sema c\ fe]ele primitivilor florentini s`nt cele pe care le întîlne[ti zilnic pe strad\. * M. c\ [i eu le a[tept [i le doresc cu toat\ puterea [i triste]ea mea.. Fe]ele atît de grave ale femeilor. Ploaia st\ în a[teptare [i apas\ cerul. Acel ceva deschis în mine care începe s\ se cicatrizeze. ~n fine. * Tablourile lui Giotto de la Santa Croce. vorbea franceza [i engleza si come il nativo. Pe str\zile pustii ale nop]ii. Tr\iesc cu atîta furie. gra]ia ei. Coborîrea în mormînt a lui Giottino: durerea cu din]ii încle[ta]i a Mariei. ~n m\n\stirea Mor]ilor. dar nimic de acolo nu vorbe[te de moarte. care rîdea. * Mostra Giottesca. Oboseala mea [i dorin]a asta de lacrimi. Vedem lespezi funerare [i ex-voto-uri. iar copiii joac\ ast\zi capra pe lespezile care vor s\ le perpetueze virtutea. Coborînd spre Floren]a.

aceea de a iubi“. iar noaptea întunec\ treptat dalele pe care se înscrie morala cu care s`nt înzestra]i cei ce-au murit. Soarele în mijlocul florilor. fiindc\ î[i acceptau celelalte îndatoriri. sau chiparosul pe care-l m\re[te cerul descoperit. Surs\ de inspira]ie pentru decor de teatru. * Septembrie Dac\ spui: „nu în]eleg cre[tinismul. Milioane de ochi au contemplat peisajul acesta. a[ sfîr[i prin a muri fericit. Lumea asta m\ anihileaz\. Norii se îndesesc deasupra m\n\stirii. uite-o cum scap\ privirii mele. M\ neag\ f\r\ mînie. orga cînta `n surdin\. î]i usuc\ gura. Dar într-o zi p\mîntul are surîsul s\u primitiv [i naiv. iar ni[te copii în jur rîdeau [i se jucau. Un preot mi-a zîmbit. * Trandafirii întîrzia]i din m\n\stirea Santa Maria Novella [i femeile. Revolta mea are dreptate. M\ gîndeam la toate astea. dac\ nu este inocent\ [i f\r\ obiect. Nu v\d c`t scade din inutilitate revolta mea. ~n biseric\. e[ti un diletant lipsit de profunzime. atunci cînd cred c\ o z\resc. ochii [i buzele care-]i provoac\ b\t\i de inim\. desigur. ma la gioia è pellegrina sulla terra. ar avea o sut\ de pagini. {i c\ piatra pe care o înc\lze[te soarele. Atunci parc\ luptele [i via]a din noi s`nt dintr-o dat\ [terse cu guma. a[ezat pe jos. col sol cadente. pe care ni-l dezv\luie cu r\bdare. . iar 99 ar fi albe. Pe ultima a[ scrie: „Nu cunosc decît o singur\ datorie.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 44 44 ALBERT CAMUS CARNETE 45 s\i. Iar eu. 1 Idem. Lumea e frumoas\ [i totul e cuprins în asta. dar simt c`t `i adaug\.1 * Fiesole Ducem o via]\ greu de tr\it. iar bucuria asta. e c\ spiritul nu este nimic [i nici chiar inima. trebuie s-o urmez pas cu pas. Nu ajungem întotdeauna s\ ne împ\c\m ac]iunile cu viziunea pe care o avem asupra lucrurilor.2 M\ scoate din fire în sensul profund al cuvîntului. Aproape to]i. dup\ inscrip]ii. ~ncepe s\-mi treac\ dorin]a s\ fiu sensibil la opinia celorlal]i. Ni[te femei m\ priveau curioase. ~mi refuz\ o personalitate [i face ca suferin]ele mele s\ r\mîn\ f\r\ ecou.carnete_Camus. Dac\ ar fi s\ scriu aici o carte de moral\. N-am de ce spune „trebuie“. Din toat\ t\cerea mea voi protesta pîn\ la sfîr[itul vie]ii. Eu nu m\ voi resemna. s-au resemnat [i. * M\n\stirea San Marco. * Primitivi sienezi [i florentini. Mi-a[ fi consumat toat\ speran]a. e[ti un spirit limitat [i par]ial. care e ca un pelerin pe p\mînt. consim]ind [i învins. iar culoarea cald\ a melodiei ei reap\rea uneori în spatele ]ipetelor copiilor.1 Dar nimic din toate astea nu m\ convinge. 2 Idem. Iar pentru rest. 1 ~nsemn\ri care se reg\sesc `n Nunta. vreau s\ tr\iesc f\r\ consolare“. m\ îndrept spre o în]elepciune în care totul este deja cucerit – dac\ nu mi s-ar `mp\ienjeni ochii de lacrimi [i dac\ suspinul acesta greu de poezie care-mi umple inima nu m-ar face s\ uit adev\rul lumii. Sînii liberi. dar pentru mine este ca primul surîs din lume. Moartea! Tot continuînd a[a. M\ duce pîn\ la cap\t. Marele s\u adev\r. spun nu. nu are valoare pentru mine. Spun nu din toate puterile. (Iar culoarea destinului meu. M\ asigur c\ în afar\ de dragostea mea totul e inutil [i c\ pîn\ [i dragostea mea. spui „în]eleg pozi]ia cre[tin\ [i o admir“. Dalele îmi spun c\ e inutil [i c\ via]a e col sol levante. tr\ind f\r\ consolare. î]i înc\lzesc [alele. ~nc\p\]înarea lor de a face monumentele mai mici decît oamenii nu vine dintr-o ignoran]\ a perspectivei. îngr\de[te singura lume unde „a avea dreptate“ dobînde[te un sens: natura f\r\ oameni.) Ne trudim [i lupt\m ca s\ ne recucerim singur\tatea. în aceast\ diminea]\ de duminic\ la Floren]a. Dar dac\. sprijinit de o coloan\. ci din st\ruin]a în creditul pe care-l acord\ ei omului [i sfin]ilor pe care îi pun în scen\.

au în chilia lor capul de mort care le hr\ne[te medita]iile. S\ mergi pîn\ la cap\t înseamn\ s\ [tii s\-]i p\strezi taina. ah. * 15 septembrie La m\n\stirea San Francesco din Fiesole. tot efortul meu este s-o duc pîn\ la cap\t. Dar aceast\ splendoare a lumii este parc\ justificarea acelor oameni. „A fi despuiat“ p\streaz\ întotdeauna un sens de libertate fizic\. Exist\ mult mai mult\ for]\ într-un om care nu pare decît atunci cînd trebuie. o fac în vederea unei vie]i mai ample ([i nu pentru alt\ via]\). Pentru prima dat\. ci a ceea ce am pierdut.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 46 46 ALBERT CAMUS CARNETE 47 * 13 septembrie Mirosul de leandru pe care-l întîlne[ti la Fiesole la fiecare col] de strad\. Toat\ violen]a mea m\ ajut\ în acest sens. Iar ast\zi. N-a[ fi demn s\ iubesc goliciunea plajelor dac\ n-a[ [ti s\ m\ p\strez despuiat în fa]a mea însumi. o curticic\ m\rginit\ de arcade. S\ nu cedez: în asta st\ totul. Pretutindeni. s-o men]in în fa]a tuturor chipurilor vie]ii mele – chiar cu pre]ul singur\t\]ii despre care [tiu acum cît de greu e de suportat. gr\dini]a fumeg\ u[or. E singura semnifica]ie pe care consimt s-o dau cuvîntului „despuiere“. sensul cuvîntului fericire nu mi se pare echivoc. s-o ascu]i. Ast\zi. care opre[te. bucuria mea profund\! S\ consimt la lume [i la a m\ bucura – dar numai în despuiere. nu e din cauza a ceea ce am doborît. Scrisul. iar punctul p`n\ unde m\-mpinge e atins de iubire [i. [i admirabila r\bdare de a-]i relua unele idei. S\-]i lingi via]a ca pe o acadea. O anume continuitate în disperare sfîr[e[te prin a z\misli bucuria. Nu vreau decît restrîngerea asta [i spa]iul acesta închis – fervoarea asta lucid\ [i r\bd\toare. apoi de a înainta iar. a c\ror inspira]ie o `n]eleg acum. în fine. Cu toat\ mîndria cred c\ este [i a mea [i a tuturor oamenilor din rasa mea – care [tiu c\ punctul extrem al s\r\ciei atinge întotdeauna luxul [i bog\]ia lumii. dar pentru c\ mi-am p\strat taina. Prezen]a asta a mea în mine. tr\iesc în fa]a florilor ro[ii. s-o iube[ti. Dac\ ziua de azi m\ g\se[te atît de departe de tot. tu cu tine `nsu]i. De fiecare dat\ marea nenorocire de a vrea s\ par e ceea ce m-a diminuat în fa]a adev\rului. la San Francesco. imaginea. Iar aceia[i oameni care.carnete_Camus. Stau a[ezat pe jos [i m\ gîndesc la franciscanii ale c\ror chilii tocmai le-am v\zut. în]elegerea amoroas\ dintre p\mînt [i omul eliberat de uman. [i simt c\. s\ g\sesc în fine cap\tul unui an de via]\ neînfrînat\ [i surmenat\. m\ simt liber fa]\ de trecutul meu [i fa]\ de ce am pierdut. o stropitoare verde. cum m-a[ mai converti la ele dac\ n-ar fi deja religia mea. La fel ca [i lungile nop]i în tren cînd po]i s\-]i vorbe[ti [i s\ te preg\te[ti s\ tr\ie[ti. De cîte ori cedezi (cedez) în fa]a vanit\]ilor proprii. Pentru mine. s-o formezi. S\ nu consimt. dac\ au dreptate. Pot foarte bine s\ m\ opresc aici. Nu e nevoie s\ te oferi celorlal]i. rev\rsîndu-se de flori ro[ii1. ~n spatele zidului de care m\ sprijin. Gra]ie lor trebuie s\ tr\iesc a[a cum în]eleg eu. a[a cum ai c\uta cuvîntul. Deoarece atunci nu te mai oferi ca s\ pari. nu vreau decît s\-mi ]in în mîn\ via]a. E pu]in contrariul a ceea ce se în]elege îndeob[te prin „s`nt fericit“. s\ nu tr\dez. [tiu c\ exist\ colina care coboar\ spre ora[ [i ofranda întregii Floren]e cu chiparo[ii ei. Simt c\ am for]e extreme [i profunde. Am suferit s\ fiu singur. {i la fel ca pîinea cald\ pe care o strîngi în mîn\ [i o fr\mîn]i. ci doar ca s\ dai. via]a . de furioasa pasiune de a tr\i care face tot restul zilelor mele. cel sau cea care conchide. de a le opri din fuga lor. iar acordul dintre mîn\ [i flori. ci numai celor pe care-i iube[ti. mu[te bîzîitoare. de soare [i de albine galbene [i negre. cu care vei pleca [i care va alc\tui de acum înainte toat\ culoarea privirii tale. ~ntr-un col]. tr\dezi. cu mine au dreptate. de cîte ori gînde[ti ca s\ „pari“. Op\rit\ de c\ldur\. fraza definitiv\. nu cunosc mai mare glorie decît faptul de a tr\i singur [i ne[tiut. dac\ m\ simt ajuns la o cotitur\ a vie]ii. Floren]a la fereastr\ [i moartea pe mas\. asemenea acestor oameni care au [tiut s\-[i petreac\ via]a `nchi[i între flori [i coloane. o dat\ cu ea. e pentru c\ n-am putere decît s\ iubesc [i s\ admir. mi-am învins suferin]a de a fi singur. 1 Idem. Dac\ se despoaie. Via]a cu fa]a sc\ldat\ de lacrimi [i soare.

{i de cîte ori m\ gîndesc la mersul progresiv al durerii [i al bucuriei în . nici mai nefericit. Dar este da [i este nu. joci pe dou\ planuri în acela[i timp. mîngîind-o. Claire. Ca s\ te cuno[ti. Claire. mi se pare c\. s\ [tii cît valorezi. – Pentru c\. Nu. e destul de greu de explicat. Mai multe vie]i. trebuie s\ ac]ionezi. toate for]ele mele de disperare [i dragoste se vor uni.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 48 48 ALBERT CAMUS f\r\ sarea [i piatra `ncins\. Ce eu [i ce personalitate? Cînd îmi privesc via]a [i culoarea ei tainic\. – Da. ~n asta constau s\r\cia [i bog\]ia mea unic\. cît nop]ile «casei în fa]a lumii». – F\r\ îndoial\. mai multe planuri. via]a cum o iubesc [i cum în]eleg s\ o duc. Dar. S`nt tot atît buzele astea pe care le-am s\rutat. Dar nu asta vreau s\ spun. Un an fierbinte [i dezordonat care se sfîr[e[te [i Italia. ceea ce nu înseamn\ s\ [i po]i s\ te define[ti. [tim bine c\ e serios – ne-o spune ceva. desigur. incertitudinea viitorului. se ridic\ în mine un fel de tremurat de lacrimi. Nu exist\ decît o chestiune. Dar cu con[tiin]a for]elor mele. cu dispre]ul vanit\]ilor mele [i cu febra asta. iar via]a sa ar fi o via]\. Nu [i revolt\ fa]\ de tot ce nu este lacrimi [i soare. tot atît copilul \sta s\rac. dar libertatea absolut\ fa]\ de trecutul meu [i fa]\ de mine însumi. atunci lacrimile lui ar fi lacrimi. E ca [i cum a[ lua-o de la cap\t. Mul]i dintre cei care m\ cunosc nu m\ recunosc `n anumite clipe. dac\ actorul ar juca f\r\ s\ [tie c\ joac\ într-o pies\. trebuie s\-l dai la o parte pe Socrate. lucid\. spune Claire. Ziua de ast\zi nu e ca o halt\ între da [i nu. citeam ca toat\ lumea c\ via]a poate fi o comedie etc. 15 septembrie ’37 CAIETUL AL II-LEA septembrie 1937 – aprilie 1939 22 septembrie Moartea fericit\ „– Vezi. Dar cînd actorul se afl\ pe scen\. conven]ia e acceptat\. Iar eu m\ simt pretutindeni asem\n\tor cu imaginea inuman\ a lumii care e propria mea via]\.carnete_Camus. pentru asta. Cultul eului! M\ faci s\ rîd. – De ce? spune Claire. cît nebunia de a tr\i [i de a avea ambi]ii care m\ cuprinde în unele momente. ~ns\ cînd aveam dou\zeci de ani. nici mai fericit. care m\ preseaz\ în fa]a destinului. Da vie]ii mele c\reia îi simt pentru prima oar\ f\g\duiala de viitor.

carnete_Camus. Albert Camus s-a ocupat îndelung de acest filosof în Mitul lui Sisif. Ast\zi. * 23 septembrie Singur\tatea. a iubi [i a suferi înseamn\ a tr\i cu adev\rat.. avînd ceva disperat în privire. Descriere concret\: Dispari]ia prietenilor.“ Pe urm\ face du[ [i gimnastic\ cu extensorul. (Vei r\mîne singur într-o bun\ zi. „E igienic. Cu studii politehnice. [i cu cît\ furie. [tiu la ce grad de perfect\ impersonalitate a[ ajunge. ziua fle[c\it\ [i moale plesc\ia precum n\molul. A se dedica „umanismului de stînga“ care vrea s\ ne fac\ s\-i socotim pe Helvétius.. ~n jurul s\u. cît [i asupra lui Mussolini.“ Idem: actorul (de via]\) perfect e cel care „este ac]ionat“ – [i care o [tie – pasiunea pasiv\. Pu]in îmi pas\ de personalitatea mea [i nu vreau s-o cultiv.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 50 50 ALBERT CAMUS CARNETE 51 mine.. – A[a e. Diderot [i Holbach drept culmi ale literaturii franceze. Patrice s-a sculat. r\t\ci o clip\ prin cas\.. a spus Claire. a pream\rit violen]a [i greva general\. mototoli]i. Imens efort: revine în lume – stropi de sudoare – se gînde[te la picioare desf\cute de femeie. Se afunda din t\cere în t\cere. l-a privit pe Patrice în fa]\ [i a spus încet: – Multe dureri îi a[teapt\ pe cei care te iubesc. 2 Georges Sorel (1847-1922). c\ partida pe care o joc este cea mai serioas\ [i mai exaltant\ dintre toate. A avut o influen]\ considerabil\ atît asupra lui Lenin. pîn\ la ce puseu de neant activ ar putea merge for]ele mele. Idei – laitmotiv. [tiu bine. sindicalist antiparlamentar. Vreau s\ fiu ceea ce m\ face via]a [i nu s\ fac din via]a mea o experien]\. K. în timp ce folosirea cuvîntului pasiune ne duce mai degrab\ cu gîndul la impetuozitatea convulsiv\ care ne mir\ [i astfel ne face s\ uit\m c\ e vorba de o suferin]\ (orgoliu – sfidare). Dar pentru asta e nevoie de timp.)“ * în N. * 26 septembrie 1) Romanul s\ fie precedat de fragmente de jurnal (sfîr[it). ~n gur\ avea toat\ am\r\ciunea somnului [i a ]ig\rii.“ A nu se confunda idio]ia cu sfin]enia. î[i privi cutele pantalonilor 1 Kierkegaard.“1 * Rama Krishna despre tocmeal\: „Omul cu adev\rat în]elept e cel care nu dispre]uie[te nimic. Doar constatam. Din „Limbajul are dreptate s\ insiste asupra suferin]ei sufletului în cuvîntul pasiune.) * ~n Georges Sorel2. `n]eleg c\ a ac]iona. Ceea ce m-a oprit întotdeauna e vanitatea mea personal\. 2) Luciditatea s\ fie dus\ pîn\ la extaz.. dup\ o lung\ t\cere. cu capul golit. Tramvaie (sfîr[itul serviciilor?). – Merge spre balcon [i se revars\ cu totul în lumea de carne [i lumini. (Nimicuri filosofice) 23 septembrie. 1 Fragment pentru Moartea fericit\. Pe urm\ aprinse o ]igar\ [i. * „Se trezi asudat. dar a tr\i în m\sura în care e[ti transparent [i î]i accep]i soarta ca unic reflex al unui curcubeu de bucurii [i de pasiuni.Ajuns la punctul unde luciditatea se poate r\sturna. Iar eu vreau s\ fiu acest actor perfect.. Claire. cu hainele în dezordine. Eu s`nt experien]a [i via]a e cea care m\ formeaz\ [i m\ conduce. . pesimist [i antiintelectualist. luxul celor boga]i. sedus de bol[evism.F. am timp acum. [i a spus cu violen]\: – Iubirea pe care mi-o poart\ cineva nu m\ oblig\ la nimic.1 . * (Tratat teologico-politic. Dac\ a[ avea destul\ for]\ [i r\bdare. se ghemuia în sine. Calea etc.

De reînceput. De tot [i de el însu[i. s-a 1 Camus fusese numit profesor la Colegiul din Sidi Bel-Abbès. s\ m\ adun la casa mea. M\ simt mai bun. am chef s\ iubesc [i s\ îmbr\]i[ez. trei. c\. totul deodat\ a a luat-o de-a-nd\ratelea. o simt „ne-curioas\“. * 2 octombrie „Umbla necontenit pe str\zile înnoroiate sub o ploicic\ fin\. c`t e de frumos!). Ajunge s\-i consacru destul timp. Dac\ a[ fi dep\[it primele zile. s\rac fiind. atunci cînd dogore[te soarele. Spun. Vedea doar la cî]iva pa[i înaintea sa. îmbr\]i[ezi opinia ziarului dumitale de diminea]\. ce mul]umit s`nt!). 2) – Un preten]ios. De dispre]uit. spune înv\]\toarea. – Dumnezeule. nu trebuie s-o fi cunoscut. mai exact. „Toate eforturile noastre trebuie s\ tind\ s\ împiedice ideile burgheze s\ otr\veasc\ clasa care se ridic\: de aceea nu vom face niciodat\ destul ca s\ rupem orice leg\tur\ dintre popor [i literatura secolului al XVIII-lea. socotind desigur drept nimic securitatea fa]\ de [ansele de via]\ adev\rat\. îmbr\]i[ez opinia lumii. trebuie s\-mi cî[tig via]a. c\ m-am închis pentru tot ce se nume[te «viitor». Nu. Cînd lumea e cenu[ie. M-am dat înapoi în fa]a acelei existen]e posomorîte [i toropitoare. a[ fi consim]it f\r\ îndoial\. Dar [tiu m\car c\. {i acolo. c\ m-a[ putea chiar însura. dumneata gînde[ti cu L’Echo de Paris. Dar în asta consta pericolul. Mi-a fost fric\. s`nt melancolic [i plin de tandre]e. (Deoarece e din ce în ce mai sigur c\. c\ am r\mas înc\ în incertitudine [i `n s\r\cie. patru. Eu. se vede cît de colo. nu mai era cu putin]\. . capabil s\ iubesc într-atît. era bine înr\d\cinat\ în mine. * Dialog. în fa]a a tot ce era definitiv într-o asemenea instalare. în schimb. fric\ de singur\tate [i de definitiv. E un b\iat de familie bun\ care n-a cunoscut via]a. e un copil r\sf\]at. Avea dreptul s\ fie fericit. Ceea ce e interesant este c\ asta se întîmpl\ mereu în clipa cînd. Nu meritase asta. s\ m\ strecor în corpuri ca în lumin\.“ * 4 octombrie „Am tr\it pîn\ în ultimele zile cu ideea c\ trebuie s\ fac ceva în via]\ [i. femeile.) * 30 septembrie Ca s\ str\luce[ti mai repede nu consim]i s\ rescrii. s\ am o situa]ie. în fa]a unui lucru. unu.carnete_Camus. pentru a g\si c\ via]a poate fi frumoas\ [i u[oar\. n-are importan]\. Vine întotdeauna un moment cînd simt ruptura. Voia s\ fie fericit.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 52 52 ALBERT CAMUS CARNETE 53 Ideea de progres care infesteaz\ mi[c\rile muncitore[ti este o idee burghez\ izvorît\ din secolul al XVIII-lea. M-am refuzat acestui lucru. ~ntr-un caz [i în cel\lalt. dac\ a avut loc vreun conflict. Faptul c\ am respins acea via]\. Dup\ plecarea lui: 1) – Un imbecil. 285 [i 286) * 30 septembrie Întotdeauna sfîr[esc prin a da înconjur unei fiin]e. – {i cu ce te ocupi dumneata? – Num\r. de vreme ce d\inuia în ciuda ironiilor [i a cuvintelor mele definitive pe tema asta. – Ba nu. Dar umbla singur în acel mic ora[ atît de departe de tot. – Poftim? – Num\r. iar eu gîndesc la fel ca lumea. florile (ah. – Asta e pîn\ la urm\ o nerozie. S\ plîng\ în fa]a unui cîine [i în fa]a tuturor. {i trebuie s\ se cread\ c\ ideea asta. doi. odat\ numit la Bel-Abbès1.“ (Iluzia progresului. cerul (ah. marea. 3) – Un cinic. pp. pe care nu îndr\znesc înc\ s-o numesc prejudecat\. n-a[ [ti s\ spun ast\zi dac\ a fost for]\ sau sl\biciune. s\ fac o baie de carne [i de soare. Cînd ea se afl\ în lumin\.

Ceea ce m-a f\cut s\ fug era f\r\ îndoial\ mai pu]in faptul c\ m-am sim]it instalat. Inocentul e cel care nu explic\.carnete_Camus. Efortul concentrat al mersului. * Sate grupate în jurul unor puncte naturale [i tr\ind fiecare via]a proprie. mirosul de iubire devine u[or. este Absurditatea complet\. cu gra]ia [i medita]ia ei. Totul.. R\mîne de ales sinuciderea cea mai estetic\: c\s\torie + 40 de ore sau revolverul. Nu. totul se justific\. abia semnalat\ în lenevia [i respectul fa]\ de Destin prin vecin\tatea Orientului. ro[covii împr\[tie un miros de iubire peste toat\ Algeria [i parc\ p\mîntul întreg s-ar odihni dup\ ce s-a d\ruit soarelui. decît un r\u boem sau un fals aristocrat. ascu]it – în întregime în silin]a [i dep\[irea asta care se str\duiesc s\ înving\ panta – ca o cunoa[tere de sine prin corp. um\r lîng\ um\r. adev\rat\ cale a culturii. nu mi-ar r\mîne decît o solu]ie. [i care te prive[te. cf. dup\ ploaie. abia sensibil n\rilor. ne arat\ care ne s`nt limitele. Obrajii s`nt bruni [i ochii de culoare deschis\. printre lumini [i mul]ime. mai bine s\ fii un bun burghez.“ * 10 octombrie A avea sau a nu avea valoare. Pe drumul spre Sidi-Brahim. Acum. * 17 octombrie Pe drumurile de peste Blida. * 18 octombrie ~n luna septembrie. între gest [i munte se na[te un soi de consim]ire în acela[i timp patetic\ [i vesel\. Kabylia.“ * . Diminea]a pe munte cu p\rul ei tuns scurt ciufulit de brîndu[e – izvoarele înghe]ate – umbra [i soarele – corpul meu care consimte [i apoi refuz\. ori un intelectual de categoria a doua. asemenea celorlal]i. Dar are oare cineva dreptul s\ refuze greut\]ile sub pretext c\ nu-i plac? Cred c\ trînd\via nu-i dezagreg\ decît pe cei lipsi]i de temperament. ~n primul caz. atîrnînd cu întreaga-i povar\ de ap\. Te întîlne[ti cu oameni mergînd al\turi de m\gari înc\rca]i cu m\sline. Drumeagurile m\rginite de smochini. De nu cumva. * Huxley: „La urma urmei. la distan]\ de secole. Apoi soarele pompînd toat\ apa. {i e ca o amant\ cu care ie[i pe strad\. aerul în pl\mîni ca un fier ro[u sau un brici 1 Albert Camus i-a consacrat lui Giraudoux o not\ critic\ în Lumina (1940). întreaga Elad\ transportat\ între mare [i mun]i ar rena[te în splendoarea-i antic\. În al doilea caz..qxd 12/12/02 4:31 PM Page 54 54 ALBERT CAMUS CARNETE 55 petrecut pentru ceva care a meritat osteneala. noaptea ca un lapte [i o dulcea]\. Corpul. {i parc\ dintr-o dat\. dac\ m\ uit mai bine. m\slini. Pléiade II. Grecia? nu.. mirosul de iubire coboar\ din ro[covi. A crea sau a nu crea. dup\ o întreag\ dup\-amiaz\ în\bu[itoare. ro[covi [i jujubi. s`nt oare capabil de ceea ce în general se nume[te «serios»? S`nt oare un lene[? Nu cred [i mi-am dovedit-o. decît c\ m-am sim]it instalat în ceva urît. ale c\ror gesturi precise [i simple se deta[eaz\ pe cerul ve[nic albastru. f\r\ excep]ie. în culorile din nou str\lucitoare. * Pe drumul spre Madeleine – din nou imensa dorin]\ de despuiere în fa]a unei naturi atît de frumoase ca aceasta. {i între om [i arbore. Ex. * 15 octombrie Giraudoux (de data asta)1: „Inocen]a unei fiin]e este adaptarea absolut\ la universul în care tr\ie[te“. greu [i ap\s\tor.. B\rba]i îmbr\ca]i în stofe albe [i lungi. Iar dac\ eu a[ fi lipsit.: inocen]a lupului. cu pîntecele muiat tot de o s\mîn]\ cu parfum de migdale.

1 „S`nt ajutat s\-mi fac nevoile.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 56 56 ALBERT CAMUS CARNETE 57 20 octombrie Exigen]a fericirii [i c\utarea ei r\bd\toare1. s\ c\l\tore[ti îndelung la clasa a treia. Dar s\ fii lucid chiar [i în timpul orelor de birou. „M\ iube[ti?“ {i r\spunsurile: „Disear\“. infirm – amputat de ambele picioare – paralizat pe o parte. S`nt [ters. s\-]i numeri banii [i s\ te temi la tot pasul ca un accident neluat în seam\ s\ nu întrerup\ o c\l\torie [i-a[a îndeajuns de dificil\. Un cer acoperit [i o mare furioas\ în fa]a colinelor acoperite de morminte albe. O singur\ mu[cat\. la drept vorbind. Dar [tiu bine c\. * 7 noiembrie Personaj. Nu-i nevoie s\ exilezi melancolia. de îndat\ ce e[ti singur în fa]a ei. Dar. totodat\. s\ ajungi obosit [i ros pe din\untru. dar nu voi fi ratat nimic din ceea ce formeaz\ misiunea mea. [i o mare triste]e pierdut\ [i mut\ care ne familiarizeaz\ cu frumosul chip pur al mor]ii. ce tainic\ în]elegere. S\ aspiri la goliciunea în care te arunc\ lumea înapoi. eu `nsumi în mine cel viu – mul]umind îns\ vie]ii c\ mi-a permis s\ ard. M. * 6 noiembrie Drumul spre La Madeleine. poate. Ah! De la gestul meu pîn\ la acea prim\ stea care ne a[tepta la întoarcere. nu pot s\ v\d lucrurile ca Montherlant sau ca Gide – din cauza reducerilor la tren. A[ accepta [i lucruri mai rele. pe care Mersault îl asasineaz\ în Moartea fericit\. S`nt sp\lat. 1 Fragment pentru Moartea fericit\. anume s\ tr\iesc. în acela[i timp rozalie [i ro[ie. * 5 noiembrie Cimitirul de la El Kettar. Dar. Ei bine.“ „Da. A. mai ales. Nu e vesel s\ c\l\tore[ti.“ S\ nu consim]i la conven]ie [i la orele de birou. nu voi face niciodat\ un gest ca s\ scurtez o via]\ în care cred atît de tare. în acord cu lumea [i s\-]i cî[tigi fericirea urmînd o cale care duce îns\ la moarte. „Vei tremura în fa]a mor]ii. s\ nu cau]i s\ pari. Copaci. Porumbei printre lespezile albe. cît\ distan]\ [i. toate acestea cer un curaj [i o voin]\ care interzic s\ iei în serios predicile despre „dezr\d\cinare“. nici u[or. {i trebuie s\ ai gustul dificult\]ii [i dragostea de necunoscut ca s\-]i realizezi visurile de c\l\torie cînd e[ti s\rac [i lipsit de bani. Arborii [i p\mîntul muia]i de ploaie. Vie]ile se amaneteaz\ pe baza unui schimb de pastile de ment\. `n fond.“ * 8 noiembrie La cinematograful din cartier se vînd pastile de ment\ pe care st\ scris: „Te vei c\s\tori cu mine?“. S\ urci pe o punte de vapor. S\ nu renun]i niciodat\ – s\ pretinzi tot mai mult. s\ nu m\nînci decît o dat\ pe zi. S\ nu renun]i. . S\ fii fericit cu prietenii t\i. asta te ap\r\ împotriva diletantismului [i f\r\ îndoial\ nu voi spune c\ ceea ce le lipse[te lui Gide [i Montherlant este s\ beneficieze de reduceri la tren care s\-i oblige totodat\ s\ r\mîn\ [ase zile în acela[i ora[. * 1 Personajul acesta este Zagreus. S`nt aproape surd. p\mînt [i cer.carnete_Camus. S\ fiu orb [i f\r\ nici o sensibilitate – s\ fiu mut [i f\r\ contact cu exteriorul – numai s\ simt în mine flac\ra asta sumbr\ [i arz\toare care s`nt eu. * 21 octombrie Trebuie mult mai mult\ energie ca s\ c\l\tore[ti s\r\c\cios decît s\ faci pe c\l\torul h\r]uit. dar e nevoie s\ distrugi în tine gustul dificilului [i al fatalului. Le treci vecinei care r\spunde în acela[i fel. * 25 octombrie Flec\reala – ceea ce este insuportabil [i degradant în ea. „Mult“ etc.

Ca s\ fii fericit trebuie timp. totul este profitabil pentru cine vrea s\ profite. pentru ca al]ii s\ le ia locul `n cur`nd. ~n orice caz. disp\reau. 2 Idem. {i apoi. Realizarea fericirii. Iar ceea ce ne fur\ timpul e nevoia de bani. S\ fac ceva ca s\ fiu fericit [i s\ fiu fericit prin asta. 2 „Voi construi [i voi d\rîma“ (Montherlant). Chestiune de smerenie. R\spuns: da.“ Partea a treia. * 1 Fragment pentru Moartea fericit\. S\ nu ne str\duim. c\ldura [i încrederea pe care un om normal le plimb\ cu sine printr-o lume f\cut\ pentru el. Ci de la lume la mine [i de la mine la lume. Succesiunea timpului în anotimpuri [i nimic altceva. .“ Da. nori negri soseau necontenit. Infirmul care-i spune lui Mersault: „Banii. „~ntotdeauna am ac]ionat din ciud\. chiar dac\ e [ocant. Mai mul]i ani. totul c\p\ta aerul unui trecut a c\rui grea melancolie p\trundea în inima lui Mersault ca apa în pantofii umezi [i frigul în genunchii prost proteja]i de o stof\ sub]ire. {i fericirea e o lung\ r\bdare. fiindc\ asta creeaz\ un alibi pentru disper\rile f\r\ motiv de care s`ntem cople[i]i“.“ 1 Medic algerian [i filosof. dar este [i punctul de vedere al celei mai frumoase fete din lume. examineaz\ evenimentele vie]ii sale în lumina acestor fapte. mult timp. o dat\ cu ea. E doar nes\buit\. acest dublu reflex care face ca inima s\ poat\ interveni [i s\-mi dicteze fericirea pîn\ la limita precis\ unde lumea poate s-o des\vîr[easc\ ori s-o distrug\. Din str\fundurile cerului.1 * 22 noiembrie E normal s\ dai pu]in din via]a ta ca s\ n-o pierzi în întregime. Acum lucrurile stau mai bine. nici pîcl\. Partea `nt`i (sfîr[it). pe nesim]ite.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 58 58 ALBERT CAMUS CARNETE 59 13 noiembrie Cviklinsky1. „voi construi [i el s\ d\rîme“ (`n limba M. Dunga pantalonilor disp\ruse [i. {ase sau opt ore pe zi ca s\ nu cr\pi de foame. latin\ `n original). a fi fericit înseamn\ a relua destinul tuturor. Ceea ce m\ atrage e leg\tura asta care merge de la lume la mine. * Decembrie O ploaie deas\ ca un ulei pe geamuri. Pentru un b\rbat „de familie bun\“. nu cu voin]a de renun]are. S\ ac]ionez în a[a fel încît s\ fiu fericit? Dac\ trebuie s\ m\ fixez undeva. Totul se cump\r\. Apa asta vaporizat\ care cobora. Prefer: Aedificabo et destruat2. Timpul se cump\r\. tropotul sec al copitelor cailor [i aversa surd\ [i persistent\. singura experien]\ care m\ intereseaz\ este cea în care tocmai totul ar fi a[a cum m-a[ a[tepta. A fi bogat înseamn\ a avea timp ca s\ fii fericit cînd e[ti demn de a fi. Atunci trebuie s\ tr\im cum ne este cel mai u[or s\ tr\im. dar nu s`nt sigur c\ orice anticipare sentimental\ e fals\. E un soi de snobism spiritual s\ vrei s\ încerci a crede c\ po]i fi fericit f\r\ bani. Ca o mîn\ u[oar\ îi dezgolea ochii cu cearc\ne mari. Asta-i un pic cinic.. revenind acas\. nici ploaie. Aedificabo et destruam. sp\lînd fa]a lui M. ci cu voin]a de fericire.2 (La Salzburg) * Ironie fa]\ de Marthe – o p\r\se[te. Alternan]a nu merge de la mine la mine. * 17 noiembrie „Voin]\ de Fericire. s-o fac mai degrab\ în ]ara asta care îmi place? Dar anticiparea sentimental\ e întotdeauna fals\ – întotdeauna. * 16 noiembrie Spune: „Trebuie s\ ai o iubire – o mare iubire în via]\. prieten al lui Albert Camus. spune Montherlant.carnete_Camus.

Matematicile Istoria [i tabelele (de rev\zut). „Istoria. din 1 Fragment pentru Moartea fericit\: Camus se va inspira de aici pentru paginile din Str\inul..2 * Nu avem timp s\ fim noi în[ine. acea p\r\sire [i acea încredere care atingea b\rbatul din el. Trebuie s\ nu te pierzi `n visare [i s\ nu renun]i. A[teapt\ s\ moar\. Astfel facem din Istoria Filosofiei singura tem\ serioas\ a întregii filosofii... * Decembrie Ceea ce-l emo]iona era felul ei de a se ag\]a de hainele lui. E vorba s\-]i tr\ie[ti visurile – s\ le materializ\m. este produsul unei gîndiri esen]ialmente mitice. revenind acas\. incarnare a grijii. * Politica [i soarta oamenilor s`nt alc\tuite din oameni f\r\ ideal [i f\r\ m\re]ie. La fel [i t\cerea prin care se d\ruia cu totul gestului din acel moment [i care-i des\vîr[ea asem\narea cu pisicile. (Cf. pe lîng\ necesitatea cauzal\ – pe care o voi numi logica spa]iului – [i necesitatea organic\ a destinului – logica timpului. îi sim]i sub degete pome]ii înghe]a]i [i proeminen]i [i buzele abia c\ldu]e în care se afunda degetul1. Form\ [i realitate: „Numesc a în]elege lumea s\ fii la în\l]imea ei. . trec\torii sau t\cerea. din Antichitate pîn\ la r\zboaiele persane. Un mileniu. A[a se-nt`mpl\. E vorba ca oamenii de ac]iune s\ fie [i oameni de ideal. culcîndu-se din nou [i dormind pîn\ a doua zi. A[teapt\. privind ploaia sau soarele. nu face nimic. ale c\ror b\t\i sonore. se scoal\ foarte tîrziu [i se a[az\ la fereastr\. se plaseaz\ un fragment de autoanaliz\ intim\ [i acesta e o Vita Nuova a Occidentului. de a-l urma strîngîndu-i bra]ul. înfrico[\toare simboluri ale timpului ce se scurge. ~ntreaga chestiune: antiteza dintre istorie [i natur\. „Cultura egiptean\.. {i a[a tot anul.“ Lipsa sim]ului istoric la greci. s`nt poate expresia cea mai uria[\ de care a fost vreodat\ capabil un sentiment istoric al universului“. iar poe]ii industria[i. Duminica.1 Pe de alt\ parte.“ Grecii. Suflet grec [i inteligen]\ roman\.“ Coloana egiptean\ era la început o coloan\ de piatr\.“ „Exist\ în via]\. ad\ugat\ la gravitatea s\rut\rilor ei. Trecerea de la cultur\ la civiliza]ie se realizeaz\ în Antichitate în secolul al IV-lea. dimpotriv\. ~nainte. romanul succed\ elenului.. 2 Reflec]ie al c\rei ecou se va reg\si într-un fel în Caligula. Oswald Spengler (Declinul Occidentului): I. La începutul istoriei spirituale a Occidentului.) Exemplu: „Nem]ii au fost cei care au inventat orologiile mecanice. nu regula. Literatura noastr\ [i muzica noastr\ s`nt pentru or\[eni. Mitul [i semnifica]ia sa antipsihologic\. Adic\: antic = prezent. Atunci a izbucnit 1 Fragment pentru Moartea fericit\. coloana doric\ era o coloan\ de lemn. La ce bun promisiunile. r\sunînd zi [i noapte din turnuri nenum\rate peste Europa Occidental\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 60 60 ALBERT CAMUS CARNETE 61 Tipul care promite atît de mult [i care lucreaz\ acum într-un birou. în Occident. s`ntem excep]ia. dac\ oricum. renun]ai sau te pierdeai `n visare. „Oameni de cultur\ europo-occidental\. Dar acum e vorba s\ creezi în tine un om nou. nu au istorie. contr\: fragmente mitice la Heracles: acelea[i de la Homer la tragediile lui Seneca. înzestra]i cu sim] istoric. culcîndu-se [i a[teptînd ora cinei fumînd. Astfel.“ „Cel care define[te nu cunoa[te destinul.carnete_Camus. Cei care au o m\re]ie în ei nu fac politic\. popor fericit. N-avem decît timp s\ fim ferici]i. În noapte. în secolul al XIX-lea. Sufletul atic exprima prin asta profunda sa ostilitate fa]\ de durat\.“ Stupiditatea schemei: Antichitatea – Evul Mediu – Timpurile moderne.. „Ce înseamn\ tipul supraomului pentru lumea Islamului?“ „Civiliza]ia este destinul unei culturi.

Fericirea exist\ sau nu exist\. umflat de luminile umane. c\ trebuie s\ faci ce vrei. „Niciodat\ nu voi putea duce via]a asta“. ie[ea în str\fulger\ri din marea gaur\ profund\ unde fusese aruncat\. III. Marthe gemu. o fericire de om nelini[tit. Titluri: O inim\ curat\ Ferici]ii pe p\mînt Raza aurit\ * – Cuno[ti mul]i b\rba]i „iubitori“ care s\ refuze o femeie dr\gu]\ ce li se ofer\? {i chiar dac\ exist\. ~nc\perea e supraînc\lzit\. O lun\ mai tîrziu. ca un cer r\sturnat. – Exact. ca înecat\. Cap. timp de mai multe minute. M. P. * Decembrie Un b\rbat care are sim]ul jocului este întotdeauna fericit în compania femeilor... se ag\]a de el. se sim]ea bolnav [i [tia ce vrea. – Nume[ti temperament lipsa vreunui sentiment serios. pentru c\ s`nt într-o stare de revolt\. Asasinat. Voiajul i se p\rea ceea ce este.“ (Parcul Saint-Raphaël.“ * Roman. de fapt. Pe urm\. * 1 Fragment pentru Moartea fericit\. care simte c\ i se `nro[esc urechile. c\utînd o fericire con[tient\. „Noi. s`nt un exaltat periculos. ~i mu[c\ buzele [i. Habar n-ai s\ tr\ie[ti. nu s`nt decît pretexte.. o fac din lips\ de temperament. succesele mondene. opera de art\. Discu]iile. spune M. voin]a neînfrînat\ de a sorbi de pe buzele ei toat\ semnifica]ia acelei lumi inumane [i adormite.“ „Cu so]ul meu. Ceea ce conteaz\ e voin]a de fericire. {i mie nu-mi plac pr\p\di]ii închi[i în ei. P. [i asta nu e bine. * Roman. I. Se aplec\ [i parc\ [i-ar fi a[ezat buzele pe o pas\re. IV: conversa]ie cu Z.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 62 62 ALBERT CAMUS CARNETE 63 în el un soi de ]ip\t puternic.carnete_Camus. el aspir\ c\ldura aceea care-l transporta. O femeie pasiv\. revenise. . De asemenea.. se în\bu[\. ~n fa]a nop]ii înc\rcate pîn\ la refuz de stele [i a ora[ului. M\ dezgu[ti. ca [i cum ar fi strîns întreaga lume în bra]e. Nu asta voia M. zuavii.) * Roman. spune Z. Partid\ de c\r]i (brisc\). dezinteresat [i înfocat. Pen’c\ e[ti un b\rbat pr\p\dit închis în tine. dar asta n-ai s-o po]i face lucrînd. Partea `nt`i. îl apuca setea dup\ acel izvor c\ldu].. Avea s\ c\l\toreasc\ mai întîi [i s\ se fixeze dup\ aceea în împrejurimile Algerului. e moartea. un soi de enorm\ con[tiin]\ prezent\.~n fond. Dup\ cîtva timp.. gur\ lîng\ gur\. femeile. O canava care a[teapt\ broderiile noastre. în împrejurimi. – Nu. la început s`nt lucrurile plictisitoare. dar tocmai faptul c\ o duci î]i permite s-o accep]i. `nceput\ prin „impersonalitate“. î[i anun]\ plecarea. Restul. – Da.1 „Gre[eala. IV. sigur de acum înainte c\ voiajul reprezint\ o via]\ închis\ pentru el.. * Roman.. {-am s\-]i spun de ce. se preg\ti s\ abandoneze Casa din fa]a m\rii. * ~ntotdeauna. Locuin]a lui Zagreus la ]ar\. respingea atunci acele buze pe care le c\uta apoi. P. între timp. c\ exist\ condi]ii pentru fericire. spuse M. Femeia este un bun public.) Roman. . sub suflarea cald\ [i profund\ ce urca din port spre fa]a lui. Mersault. este s\ crezi c\ trebuie s\ alegi. (Cel pu]in în sensul pe care i-l dai cuvîntului „serios“. Ea. rec\zînd în apele înghe]ate [i negre care o ardeau ca un popor de zei.. Pentru a doua oar\.. ca o t\cere închis\ în gura sa. R\ce[te ie[ind (de aici boala care-l va doborî).“ Un tip negru: „M\ dezgu[ti.

Condamnarea Reformei care salveaz\ cre[tinismul împotriva principiilor de via]\ [i dragoste pe care i le insufla Cezar Borgia. E mai simplu s\-l g\se[ti în esen]a ta [i în destinul t\u. * Mai Nietzsche. autor al lui Moby Dick. una se poate potrivi cu cealalt\. Dar e nevoie de toat\ emo]ia lui Malraux ca s\ nu cedezi voin]ei de a demonstra. fie biologie + examen de capacitate fie Indochina De notat în fiecare zi în caietul acesta: ~n doi ani s\ scriu o oper\. 1 Aceste reflec]ii. un pretext pentru la[it\]i [i comedii (majoritatea c\minelor s`nt f\cute pentru asta). Doi ani nu reprezint\ prea mult într-o via]\ ca s\ reflectezi asupra unui singur punct. ai o [ans\ din zece s\ scapi de cea mai sordid\ [i mai mizerabil\ dintre condi]ii: cea a omului care munce[te. Nici o importan]\. * Aprilie De expediat dou\ eseuri. tiranii [i m\sc\ricii burghezi s`nt doar pretexte. * Februarie ’38 Spiritul revolu]ionar const\ în întregime `ntr-un protest al omului contra condi]iei de om. E ceea ce îi distinge. S\ abandonezi orice preten]ie [i s\ te apuci de o dubl\ munc\ de eliberare – fa]\ de bani [i fa]\ de propriile tale vanit\]i [i la[it\]i. Cu pre]ul acesta. s\ creezi în jurul t\u admira]ii facile. Dar trebuie în orice clip\ s\ previi în tine r\utatea [i calomnia. apoi s\ înve]i cu r\bdare. care nu s`nt lipsite de o leg\tur\ cu ideea pe care o are Malraux despre revolu]ie [i art\. a c\rui tehnic\ romanesc\ a influen]at Ciuma. singura tem\ etern\ a artei [i a religiei. * Aprilie ’38 Melville1 se lanseaz\ în aventur\ [i sfîr[e[te într-un birou. ~n felul acesta. * Aprilie ’38 Cîte nu s`nt sordide [i mizerabile în condi]ia unui om care munce[te [i într-o civiliza]ie întemeiat\ pe oameni care muncesc. S\ tr\ie[ti în regul\. mai întîi ca s\ nu ui]i nimic din ce ai înv\]at. De reluat: Filosofie [i Cultur\. De publicat la Alger. Alt\ reac]ie inevitabil\ este s\ debitezi fraze. Nu destul de matur. Caligula. 1 Camus va consacra mai tîrziu o prefa]\ lui Melville. * Suferin]a de a nu avea totul în comun [i nenorocirea de a avea totul în comun. dac\-i adaugi del\sarea fizic\. S\ echilibrezi o cultur\ atent\ a corpului cu con[tiin]a atent\ de a tr\i.1 ~n acest sens. oamenii s`nt sensibili la destin. necultivarea corpului [i relaxarea voin]ei. Prin singur\tate [i izolare (nu s`nt acela[i lucru). {i f\r\ îndoial\ c\ spiritul acesta îl po]i sesiza în actul s\u istoric. E o revendicare a omului contra destinului. trebuie s\ ajungi s\ uzezi pîn\ [i r\utatea [i calomniile. * S\ g\se[ti o lips\ de m\sur\ în m\sur\. sub forme diverse. Reac]ia natural\ este întotdeauna s\ te risipe[ti în afara lucrului. Mai întîi trebuie s\ taci – s\ suprimi publicul [i s\ [tii s\ te judeci.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 64 64 ALBERT CAMUS CARNETE 65 Februarie ’38 Aici. O revolu]ie se realizeaz\ întotdeauna împotriva Zeilor – începînd cu aceea a lui Prometeu.carnete_Camus. . o oper\ de art\ care ar descrie cucerirea fericirii ar fi o oper\ revolu]ionar\. prefigureaz\ temele majore din Omul revoltat. Papa Borgia justifica în sfîr[it cre[tinismul. un public. Dar trebuie s\ te ]ii tare [i s\ nu te la[i. De abandonat totul pentru asta: Tez\. Moare necunoscut [i s\rac. Trebuie s\ lichidezi toate st\rile anterioare [i s\-]i folose[ti toat\ puterea. De altfel.

dragul meu“. Mersault. „Oh! spuse Céleste1 [tergînd tejgheaua. so]ia [i galeria. Nora nu i-a vrut. * C.: Cu un surîs: „Nu te ar\ta mai prost decît e[ti. Dar [i aici. Se privi în oglinda din spatele casei. „Cine ar fi spus c\ la 74 de ani avea s\ sfîr[easc\ într-un azil de b\trîni la Marengo?“ Fiul s\u are o situa]ie.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 66 66 ALBERT CAMUS CARNETE 67 * Ceea ce m\ atrage la idee. B\trînelul care a ]inut s\ urmeze convoiul pîn\ la biseric\ [i cimitir (2 km). * Var\ la Alger2 Pentru cine e jerba asta de p\s\ri negre pe cerul verde? Vara oarb\ [i surd\ care se strecoar\ [i d\ un sens mai pur chem\rilor l\stunilor [i strig\telor vînz\torilor de ziare. * Sfîr[it. b\trînul „a ridicat mîna“. Primul are calit\]i [i-i place s\ str\luceasc\. . Prietena ei. dar sufer\ de umilire [i a[a se na[te ura. dar. Dar cunoa[te locurile [i o ia pe scurt\turi care-l fac s\ se al\ture convoiului de dou\. prietena pe care [i-o f\cuse în trei ani. Aparen]ele s`nt salvate [i ura cre[te. trei ori. draga mea“. Groparul care era prietenul moartei. merge spre ea.“ Cealalt\ a murit – ca un semn [i un avertisment pentru to]i. care se joac\ de-a seduc]ia. – Ar putea s\-[i aduc\ aminte c\ are o mam\. demoleaz\ toate efectele scumpului ei so]. El ro[e[te. * Scen\: so]ul. Portarul de la mica morg\ a azilului. partea de comedie e nepre]uit\. Fiul i-a dus la b\trîni. 1 Fragment pentru Str\inul. Infirmiera maur\ care bate sicriul în cuie are un [ancru la nas [i poart\ mereu o basma. nu poate ]ine pasul [i merge la dou\zeci de metri distan]\. Care are nevoie s\ dobîndeasc\. Cel\lalt se st\pîne[te. s\ cî[tige iubirea [i prietenia [i e incapabil atît de una. în gîndul nop]ii sau în spiritul amiezii? Dou\ r\spunsuri.carnete_Camus. Totul era frumos alt\dat\. {i ultima: o capodoper\ de luciditate. Galeria se foie[te [i surîde jenat\. Ex. care plînge „pentru c\ nu mai are nimic“. Scene. Mersault bea. care este parizian [i locuie[te acolo cu nevasta. care d\ prea mult la toat\ lumea [i nu se ata[eaz\ niciodat\. dar de ce are dragostea uneori un limbaj atît de derizoriu? * Despre acela[i lucru nu gînde[ti la fel diminea]a ori seara. Au venit la Paris. Nici ast\zi nu pot s\ m\ dezbar de o crispare tainic\ atunci cînd primesc cadouri din categoria asta. Trebuie s-o m\rturisesc. dou\ rase de oameni. Frumoas\ figur\ de roman [i jalnic\ imagine de prieten. cît [i de cealalt\. Cea de-a doua tace. Mergeau cîteodat\ seara în sat. * Iunie Pentru Moartea fericit\: o serie de scrisori de ruptur\. e ceea ce este picant [i original în ea – nou [i superficial.“ Mersault se opri brusc [i puse paharul jos. ~mb\trîne[ti. f\r\ îndoial\. prin mici propozi]ii seci. Tema cunoscut\: pentru c\ te iubesc prea mult. îi s\rut\ mîna zîmbind: „Ai dreptate. Dar unde se afl\ adev\rul. Prietenii moartei: Ni[te b\trînei mitomani. Cum este infirm. * Mai B\trîna care moare la azilul de b\trîni1. pîn\ ce pierde din nou teren. {i. Pîn\ la urm\. ~[i marcheaz\ astfel tot timpul superioritatea. * ~nc\-mi mai amintesc de criza de disperare care m-a cuprins cînd m-a anun]at mama c\ „de acum înainte s`nt destul de mare [i voi primi cadouri utile de Anul Nou“. [tiam bine c\ dragostea era cea care vorbea. Unul celuilalt: „Fata dumitale nu ]i-a scris? – Nu. 2 Pentru Nunta. 1 Personajul Céleste ap\rea [i în Moartea fericit\ înainte de a trece în Str\inul. Era adev\rat.

3) Improviza]ie de var\. Cei mai buni nu-i supravie]uiesc sub forma de sclavie pe care i-o d\ actualmente societatea celor care gîndesc corect. 1) De terminat Floren]a [i Alger. rar? (Se întoarce. Din cînd în cînd.“ Dar cel pu]in vor putea face dragoste. – Ei! – E[ti rar... iar jocul supus tehnicii ajunge oper\ de art\ [i întreaga crea]ie. ~n familia mea: 10 ore de munc\. Iat\ lec]ia [i grandoarea ei. s`nt lacom.. De aceea totul e atît de simplu. E[ti cî]iva. 4) Eseu despre teatru.. Camus. a[a ceva nu se m\rturise[te. Dar e[ti mincinos. – Fiecare este ceea ce pare. e c\ s`nt un om simplu. dimpotriv\. rar! Nu e[ti mul]i. spectatorule. * „Se vorbe[te mult în momentul acesta despre demnitatea muncii. are ni[te opinii foarte precise asupra acestei chestiuni. Somn. Cunosc pe unii care se extaziaz\ [i se indigneaz\ din asta.. A[a cum e[ti. Pune în ac]iune o metafizic\ a umilirii. evi]i s\ vorbe[ti despre rest. – Cum a[a. Eu n-am nici un merit. {i de altfel.. Nu exist\ demnitatea muncii decît cînd munca e liber acceptat\. Doar trînd\via este o valoare moral\ pentru c\ poate servi la judecarea oamenilor. * Caligula: „Ceea ce nu ve]i în]elege niciodat\. [i! Muncitorii mei cî[tig\ 40 de franci pe zi. . 7) Absurdul. Exist\ defecte care nu se m\rturisesc niciodat\. Domnul Gignoux1.“ * Eseu despre 40 de ore. Exist\ o demnitate a muncii în butoia[ele confec]ionate duminica. 2) Caligula. Munca.. Sfîr[it de lun\ cînd mama spune cu un zîmbet încurajator: „Ast\-sear\ o s\ bem o cafea cu lapte. Astea-s doar defectele celorlal]i. De exemplu. Duminic\-Luni – {omaj: omul plînge. despre necesitatea ei. Propun s\ r\sturn\m formula clasic\ [i s\ facem din munc\ un rod al trînd\viei. n-o s\ i se caute alte cusururi. bineîn]eles! „E adev\rat. strive[te în mod egal oamenii. vanitos. Dar asta-i o în[el\torie. 1 Este vorba de economistul liberal contemporan cu A. – Oh! {tiu perfect. medic din Moartea fericit\. – Ei! – Spectatorule. 5) Eseu despre 40 de ore. Ei. Nu întemeiaz\ o judecat\.carnete_Camus.) – Da. s`nt irascibil. Nu le e fatal\ decît celor mediocri. în special. spuse Bernard1. nu stric\ s\ mai schimbi. * Pentru Improviza]ie de var\: – Spectatorule. * Roman – S`nt silit s\ recunosc c\ am ni[te defecte grave. Altele care nu cost\ nimic s\ le recuno[ti. nu-i a[a? 1 Bernard... dac\-]i m\rturise[ti furiile.“ ~ntr-un sens. ne placi.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 68 68 ALBERT CAMUS CARNETE 69 * Iunie. – Sigur. Aici munca se îmbin\ cu jocul. Marea mizerie a omului e c\ trebuie s\ plîng\ [i s\ doreasc\ ceea ce-l umile[te (concurs). M-am acceptat pe mine. s`nt mincinos. 6) De rescris Roman. Pentru var\. invidios. Cu un ton de fals\ umilin]\.. Cuiva care se acuz\ spontan.. asta-i ceva m\gulitor..

Pune doar o oglind\ nou\. Doar c\. Trei persoane care dorm. `nso]it\ de so]ul ei. * B\trîna [i ur\rile ei de Anul Nou: Nu cerem mare lucru: s\ avem de lucru [i s\n\tate. * Orbul care iese noaptea între ora unu [i patru cu un alt prieten orb. d\ spre o a treia f\r\ fereastr\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 70 70 ALBERT CAMUS CARNETE 71 * Singura fraternitate acum posibil\. Absurditatea domne[te [i iubirea te salveaz\ de ea. îi accept\ în acela[i timp [i consecin]ele – adic\ r\sturnarea tuturor valorilor tradi]ionale ale vie]ii. S\ cau]i s\ învingi [i s\ „umpli“. Acel „Totul e permis“ al lui Ivan Karamazov este singura expresie a unei libert\]i coerente. * Moartea fericit\ ~n tren.. plînge de se rupe de nenorocirile eroului. Dar asta nu intereseaz\ pe nimeni. cînd. ziua. Acord\ credit.. las\-m\ s\ profit“. So]ul ei o implor\ s\ se opreasc\. * Iunie La cinema. î[i reia locuin]a. S\ nu te la[i dus în vid. (Dup\ asasinat. Nu schimb\ nimic în ea. spune ea. * Exist\ o psihologie corect\ în romanele-foileton. partea superioar\ a saltelelor a fost sprijinit\ de perete. este sordida [i cleioasa fraternitate în fa]a mor]ii militare. singura care ni se ofer\ [i ni se îng\duie. de fapt.carnete_Camus. Timpul – s\ nu-l pierzi. Dar trebuie mers pîn\ în str\fundurile formulei. {i c\ adev\rata superioritate. trebuie s\ fii totdeauna pu]in dincoace în expresie (mai curînd decît dincolo). Printre plînsete: „Haide. Experien]a „real\“ a singur\t\]ii este una dintre cele mai pu]in literare din cîte exist\ – se afl\ la o mie de leghe de ideea literar\ pe care ]i-o faci despre singur\tate. el cere lumii doar o iubire. Prin asta e fals\.1 * 1 Fragment care va servi pentru Mitul lui Sisif. ~n timp ce. iar oamenii dorm ghemui]i. la rîndul ei. * Aceast\ vanitate singular\ a omului care las\ [i vrea s\ se cread\ c\ aspir\ la un adev\r. „S\ scriu. vie]ile noastre nu s`nt niciodat\ patetice. Nici un fel de taclale. Nu ]ine seam\ de am\nunte. Or. Ceea ce intereseaz\ într-o carte. Zagreus st\ a[ezat în fa]a lui. acceptînd moartea ca atare. în orice caz.) * Tenta]ia comun\ a tuturor inteligen]elor: cinismul.“ * Ca s\ scrii. * Singura libertate posibil\ e libertatea fa]\ de moarte. Cf. Rîd. Om cu adev\rat este cel care. Dar cum l\]imea cea mai mare a od\ii nu atinge lungimea saltelei. spune acest orb. tot ce este degradant în toate suferin]ele. mila celorlal]i îi împiedic\ s\ rîd\. Dac\ întîlnesc un felinar. * Iat\ o constatare pe care o faci cu greu: s\ în]elegi c\ po]i fi superior multora f\r\ a fi totu[i o fiin]\ superioar\. s`nt semnele unei existen]e patetice. Pentru c\ s`nt siguri c\ nu vor întîlni pe nimeni pe str\zi. trei saltele. Dar este o psihologie generoas\. * Mizeria [i m\re]ia acestei lumi: nu ofer\ adev\ruri. în locul fularului negru pe care-l purta de obicei. [i-a pus o cravat\ de var\ foarte deschis\ la culoare. micu]a oranez\. pot rîde dup\ pofta inimii. * August O înc\pere d\ spre curte – se deschide spre o a doua înc\pere care prime[te lumina de la ea [i care. ~n camera asta. . ci iubiri.

î]i pl\tesc chiria. Dar tocmai pentru asta acord\ vie]ii onoarea care i se cuvine.1 „Am cunoscut o doamn\. cf. fumul sacrificiului au întotdeauna puritate.“ * Belcourt Povestea lui R. rug\ciunea unui copil. (Ai cump\rat unul pentru mine?) Povestea costumului [i a surorii. Fr. fiindc\ e cald. ca s\ spun a[a. Adoarme cîteodat\. cu copiii t\cu]i în jurul ei.“ * Despre moartea con[tient\. S-a dus din nou în buc\t\rie. Vorbe[te.carnete_Camus. }i-am cump\rat costumul. privind u[oarele tres\riri ale corpului. Este o experien]\ prea mobil\ ca s\ o fixezi în concepte matematice. sînul unei fete. „Ce s`ntem noi pe p\mînt? {i ne tot agit\m. ..“ (Jacob Wassermann) * Din legile lui Manou: „Gura unei femei. Nogara: Les Etrusques et leur civilisation. Ea întinde o p\tur\ pe jos în sufragerie [i-i distreaz\ pe copii f\r\ zgomot pentru ca b\rbatul s\ poat\ dormi. ne agit\m. de Ruyt: Charon. Ea n-a zîmbit. IX. Temperatura variaz\ de la un minut la altul.) * V\zduhul este populat de p\s\ri crude [i `nfrico[\toare. iar tu bei 1 ~nsemn\ri reluate `n Str\inul. – Ei bine.“ (Amurgul zeilor) * Nietzsche. era. * S\ spore[ti fericirea unei vie]i de om înseamn\ s\ extinzi tragicul m\rturiei lui. poate fi v\zut\ în trecere. fiindc\ ea le opune antagonismul s\u cel mai mare.“ Socoteala celor 1 300 de franci. * Fostul boxer care [i-a pierdut fiul.1936. amanta mea. Mi-am dat seama c\ era o escrocherie la mijloc: Povestea biletelor de loterie.. Ne închipuim c\ acest lucru este legat de fericire. resemnat\. cu personajul Raymond. 219 [i urm. 1935. Nu-i ajung. Nietzsche. Brav\? Nu. Amurgul zeilor.. le este dat s\ tr\iasc\ tragediile cele mai dureroase. B. r\sturnat\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 72 72 ALBERT CAMUS CARNETE 73 21 august 1938 „Doar cel care a cunoscut «prezentul» [tie cu adev\rat ce este infernul. admi]înd c\ s`nt [i cele mai curajoase. disear\ o s\ bem o cafea. dar e o gre[eal\. „De ce nu lucrezi cu jum\tate de norm\? M-ai u[ura cu m\run]i[urile astea.“ (Uman. * Bibliografie etrusc\: A. Dou\ înc\peri. prea uman. Nu îndr\zne[te s\-i vorbeasc\. démon étrusque de la mort. }ine u[a spre palier deschis\.. nu stric\ o schimbare. Din cînd în cînd. Pentru c\ acea oper\ de art\ va fi în întregime izvor`t\ din moarte. î]i dau 20 de franci pe zi. „Ce dorim noi oare la vederea frumuse]ii? S\ fim frumo[i. * Metod\ a meteorologiei. Prive[te. Observa]ia reprezint\ aici o felie arbitrar\ din realitate. Paris. Nietzsche: „Sufletelor celor mai spirituale. Grenier: „Recherches Etrusques“ în Revue des Etudes Anciennes. * Belcourt Dat afar\. A citit adesea pove[ti despre s\r\cie în care femeia e „brav\“. Opera de art\ (dac\ este o m\rturie) într-adev\r tragic\ trebuie s\ fie cea a unui om fericit. (Referin]\?) * Belcourt Tîn\ra al c\rei so] î[i face siesta [i nu trebuie s\ fie deranjat de copii. {i doar no]iunea de medie poate da o imagine a acestei realit\]i. Povestea br\]\rii [i a «indica]iei».

Vrea o scrisoare cu „picioare în fund“ [i „chestii care s-o fac\ s\ regrete“. Le dai cafea [i zah\r. Astfel.1 .“ etc. Se duce la înmormîntare fiindc\ e singura lui prieten\. negrul cleios al asfaltului sfî[iat. * Nu resim]im sentimente care ne transform\. C) Marie Es. Exemplu „Vrei s\ te distrezi cu chestia ta. * Tem\: Universul mor]ii. Iar el rîdea. – Da. Camus î[i consacrase diploma de studii superioare de filosofie rela]iilor din- tre elenism [i cre[tinism la Plotin [i la Sfîntul Augustin.“ El cere un sfat.“ „Mi-au zis c\. pot s-o poceasc\. C) Marcel. Azil de b\trîni (b\trînul trecînd de-a curmezi[ul cîmpului)1. aten]ia pe care o acord\ trupului s\u: 1. î]i dau banii. * S\ reiau lucrarea despre Plotin3. spuse Patrice. {i era mul]umit. i se spunea precum copiilor: „Ah. ca s\ spun a[a. iar tu e[ti incorect\.: probabil Marie Cardona. mai exist\ [i dragostea. O va duce la un hotel [i va chema poli]ia de moravuri. cu fa]a r\v\[it\ de disperare. boala (junghiurile) 3. ~nmormîntare. Povestea cu chibriturile. B) Doamna Leca. negrul l\cuit al tr\surii – soarele.. Sfîntul Francisc din Assisi. mirosul de piele [i de b\legar. „Voi.2 Cumnatul ei [i via]a împreun\. Dar eu. Se descoper\ o asem\nare între noroiul \sta negru [i p\l\ria din piele de vac\ a vizitiului. . * 1 Fragment pentru Moartea fericit\. 3 ~n 1935. e logodnica dumitale“.– Dar via]a asta. dragostea nu ne dezbar\ de egoism.. Oper\ tragic\: oper\ fericit\. de lac. \[tia. Mersault. ~nc\ mai are „un sentiment pentru coit“. {i toate nuan]ele astea de negru. 4. spune]i c\ face]i parte din band\. [oferul – [i b\trîna de la cafenea. resimt toat\ oroarea de a o pierde. „el pl\te[te chiria“. Suferin]\ [i umilire.. Patrice. – Dar. eu tr\geam obloanele. 2 Marie C. mai curînd.“ Povestea cu paltonul. Dup\ un timp. Patrice pleac\.. B) Marie C. Virginitatea de care vorbe[te toat\ lumea. dac\ vreau. „Vei cunoa[te fericirea pe care ]i-o d\deam. S-a întors. dar ne face s\-l sim]im [i ne d\ ideea unei patrii îndep\rtate unde egoismul nu [i-ar mai afla locul. – Nu m\ satisface pentru c\ o s\-mi fie luat\ – sau.carnete_Camus. {i cel\lalt trecînd peste cîmp. La azil. Vrea ca ea s\ fie cea care revine. Cf. Personaj tragic prin aceast\ pl\cere de a umili.“ Idem cu prietena. Pozi]ia ei în familie. – Poate. dar cu tandre]e. pentru c\ m\ satisface prea mult. mai sus. – Nu în]eleg. personaj „fizic“. „Nu-]i dai seama c\ lumea e geloas\ pe fericirea pe care ]i-o d\ruiesc.“ {i pe urm\: „Crezusem c\. asta-i ce vrei.“ „O b\team. * Personaje A) Etienne. – Nu vrei s\ în]elegi. M-am comportat corect cu tine. nevoile fire[ti – bun – cald etc. Oboseala. Copil\rie. 1 ~nsemn\ri reluate `n Str\inul. el rîde de pl\cere cînd e bun ceea ce m\nînc\. dac\ e s\ m\ iau dup\ tonul dumitale. Ea ]ipa. negrul sp\l\cit al hainelor. îns\ dragostea face parte din lumea asta. ci sentimente care ne sugereaz\ ideea de transformare. pepenele verde 2. Povestea prietenilor [i a co[ciugului.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 74 74 ALBERT CAMUS CARNETE 75 cafeaua dup\-amiaza cu prietenele tale. nu te satisface. Soarele care tope[te asfaltul de pe drum – picioarele se afund\ [i las\ desf\cut\ carnea neagr\.“ E o ar\boaic\. de t\mîie.

Dar s`nt prea b\trîn\. Iar la sfîr[it. A suprima speran]a înseamn\ a readuce gîndirea la corp. Interesant de considerat jocul ei în istorie într-un moment cînd trebuie s\ se adapteze sau s\ piar\. Am primit o telegram\ de la azil. [i opera care reflect\ aceast\ experien]\. marele artist este mai înainte de orice un mare tr\itor (în]elegîndu-se c\ a tr\i. crearea unei anumite vie]i – ea nu este atunci în acea via]\ decît o referin]\ perpetu\. * Culcat. Camus `[i g\sise deja stilul c\r]ii. Se pare c\. Nepoata mea nu vine niciodat\. Exist\ un anume raport între experien]a global\ a unui artist.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 76 76 ALBERT CAMUS CARNETE 77 Tem\: Ra]iunea plotinian\. înseamn\ [i a gîndi despre via]\ – înseamn\ chiar acest raport dintre experien]\ [i con[tientizarea ei). E aceea[i ra]iune [i totu[i nu e aceea[i. Raportul acesta este prost atunci cînd opera de art\ ofer\ toat\ experien]a învelit\ în literatur\. Atunci. Poate c\ miros urît. * Gîndirea este întotdeauna în avans. cealalt\ estetic\. Problema este s\ dobînde[ti m\iestria de a tr\i (de a fi tr\it. iar el mu[ca din buzele acelea s\rate toat\ am\r\ciunea dragostei lor. iar asupra restului trebuie s\ existe în]elegere. 1 Note pentru Str\inul. Ea `[i sim]i iubirea urc`ndu-i în gîtlej [i ochii i se umplur\ de lacrimi. * „Dac\ m\car a[ [ti s\ citesc! Dar seara nu pot tricota la lumina electric\. 1) Ra]iunea – conceptul nu e univoc. aici. în acel moment. Poate c\ ieri. „Mama decedat\. Cf. El revine în 1919.. Patru luni de r\gaz. Condolean]e. ~n primul caz e vorba de o supra`nc\rcare [i de literatur\. exist\ dou\ ra]iuni: una etic\. * Iubirea pur\ este o iubire moart\ dac\ iubirea implic\ o via]\ amoroas\. Imaginea ca parabol\: încercarea de a turna indefinibilul sentimentului `n indefinibilul evident al concretului.“ Asta nu vrea s\ spun\ nimic. Ea vede prea departe. a[ sta de vorb\ cu ea. a murit mama. * Belcourt. S`nt lungi dou\ ore petrecute a[a. singur\ de tot.1 Sau poate ieri. zîmbi cu stîng\cie. fa]eta unui diamant `n care str\lucirea interioar\ se rezum\ f\r\ s\ se limiteze. Ast\zi. nu [tiu. A[a c\ s`nt obligat\ s\ m\ întind [i s\ a[tept. De aprofundat: imaginea plotinian\ ca silogism al ra]iunii estetice. De fapt. Acest raport este bun atunci c`nd opera de art\ este o parte t\iat\ `n experien]\. Patru ani f\r\ ve[ti. Lag\r de concentrare. . Ca în toate [tiin]ele descriptive (statistici – care colec]ioneaz\ fapte) marea problem\ în meteorologie este o problem\ practic\: aceea a înlocuirii observa]iilor absente. Iar corpul trebuie s\ putrezeasc\. Vin s\-l ridice pe tat\.C. ~nmormîntarea mîine. Iar metodele de interpolare care suplinesc acest lucru recurg întotdeauna la conceptul de medie [i presupun prin asta generalizarea [i ra]ionalizarea unei experien]e al c\rei aspect ra]ional este pe cale de a fi descoperit. mai degrab\) care s\ dep\[easc\ m\iestria de a scrie. mai departe decît corpul care exist\ în prezent. * Artistul [i opera de art\. * Familia german\ în 1914. avem oper\ fecund\ din cauza unui întreg subîn]eles de experien]\ a c\rei bog\]ie se ghice[te. * Inima seac\ a creatorului. Feti]ele la [coal\. gîndirea sa + via]a sa (sistemul s\u într-un sens – dar lipsind din acest cuv`nt orice implica]ie de metod\ sistematic\).“ * 2 P. Se arunc\ asupra buzelor lui [i strivi lacrimile între fe]ele lor.carnete_Camus. r\mîn a[a. Ea plîngea în gura lui. Diplom\. Adev\rata oper\ de art\ e cea care spune mai pu]in. Ah! dac\ a[ avea-o cu mine pe nepoata mea.. Moare dup\ cîteva luni. Tuberculos. ~n al doilea caz. Via]a între timp. iar ochii lui str\lucir\. Speculantul cu zah\r care se sinucide `n W.

pune s\ i se citeasc\ ultima oper\. * Cel care iube[te pe acest p\mînt [i cea care-l iube[te cu certitudinea c\-l va reîntîlni în eternitate. Am spus: „Da“.carnete_Camus. {i moare neconsolat – cu ceva care-i plesne[te în piept ca un acord întrerupt. r\mîi cu mortul dou\.“ Mi-a spus c\ vine de la Paris [i c\-i fusese greu s\ se obi[nuiasc\. Ea venise totu[i. reportaj. Tot nu este ceea ce avea de spus. „Am nevoie ca fiin]ele s\ tac\ în jurul meu. ferigile ro[ii care zboar\ de la un munte la altul. O ia înainte [i î[i taie gîtul cu briciul. în biseric\. cu pantofii lustrui]i – care întreab\ „dac\ aici are loc reuniunea“ [i îmi spune cît de îngrijorat este cînd se gînde[te la ce se va întîmpla cu muncitorii. * Decembrie ’38 Pentru Caligula: Anacronismul e tot ce se poate inventa mai nepl\cut în teatru. * Duminic\ Vîntul furtunii în mun]i care ne împiedica s\ înaint\m ne punea c\lu[ la gur\. Ea a refuzat. unde este arestat. urla în urechile noastre. De aceea Caligula nu pronun]\ în pies\ singura fraz\ în]eleapt\ pe care ar fi putut s-o rosteasc\: „O singur\ fiin]\ care gînde[te [i totul e pustiit“. A suferit destul [i a[a“. Are interese b\ne[ti la cafeneaua-restaurant.“ Avea dreptate. * Moartea [i opera. Am nevoie de t\cerea fiin]elor [i s\ amu]easc\ cumplitele furtuni ale inimii. B\trînul feroviar. * Povestea legionarului care-[i ucide amanta într-o camer\ din spatele pr\v\liei. la Paris. Pentru c\. Iubirile lor nu s`nt de aceea[i m\sur\.. . e evident. ne ia cu frig [i cu cald. Cf.Dar [i coertegiul înainta prea repede. ~[i [tergea sc\fîrlia ridic`nd o clip\ p\l\ria cu o m`n\. I-am spus: „Cum?“ Mi-a repetat ar\tînd spre cer: „Arde“. * Caligula. {i cum bine spunea infirmiera delegat\: „Dac\ mergem încet. Aici. a t\cut. Dup\ un timp. Numai c\ soarele c\dea ca o brut\ imens\. Cere s\ fie ars\. s`ntem transpira]i [i.“ * 15 Ocna. Iar dac\ mergem prea repede.. spune infirmierul. pentru c\ nu cuno[team cifra exact\. trei zile cîteodat\. Pe urm\. ~ntreaga p\dure r\sucit\ de jos în sus. ~n pragul mor]ii. Nici nu te-ai deprins cu ideea. Unui jurnalist prezent: „Nu vorbi]i de asta în ziare. * . De aceea o omorîse. curat. e cald. Nu poate a[tepta cinci zile. c\ [i trebuie s\ alergi dup\ dric. Deasupra v\ilor. risc\m o insola]ie. * La miting. ras proasp\t. Se înmormînteaz\ mai repede. nu e timp. Mai ales aici. {i acea frumoas\ pas\re portocalie.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 78 78 ALBERT CAMUS CARNETE 79 Cum spunea portarul: „La [es. iar cu cealalt\ strecur`nd o batist\. „Era b\trîn\?“ Am r\spuns: „A[a [i-a[a“. iar patronul îi interzice s\-[i aduc\ amanta acolo. Nu exista solu]ie. * La spital. m-a întrebat: „E mama dumneavoastr\?“ Am spus: „Da“. {i pe urm\ apuc\ de p\r cadavrul [i-l tîr\[te în sala de mese. Tuberculosul c\ruia medicul îi mai d\duse cinci zile de tr\it. dup\ aceea în strad\. El i-a poruncit s\ plece. Func]ionarul de la Pompele Funebre mi-a spus ceva ce n-am auzit. pe bra] cu impermeabilul c\ptu[it cu ecosez [i împ\turit cu grij\ pe partea c\p- tu[elii.

chiar dac\ v\d limpede în mine. * Dar. cocheteaz\. Ea se aga]\ de el. Furia senil\. sub pana lui Stéphan. ca [i la mine. Nu mai [tiu cum am cunoscut-o. cu privirea posomorît\. profesorul sentimental. – Da. Dar [tiu c\ m\ duceam s-o v\d la ea acas\. s`nt doi mon[tri. se dezl\n]uie într-un uluitor exces de grosol\nii: „Sc`rn\vie – ~ncornoratule – Imbecilule – Ling\ule – Pe[te“. * Pl\cerea pe care o întîlne[ti în rela]iile dintre b\rba]i. – Nu mai continua. Ea îmi spunea adeseori: „E[ti un prost“.carnete_Camus. se simte jenat s\ fie iubit în fa]a tuturor de o femeie cu care nu se poate mîndri. gînditor. * Afi[ la cazarm\: „Alcoolul ucide omul ca s\ trezeasc\ animalul“ – ceea ce îl face s\ în]eleag\ de ce-i place alcoolul. Mama ei era tot timpul ocupat\ cu treburile casei. în]eleg c\ nu sc\pam din acea via]\ de mizerie [i c\. * Spania. înconjura]i de un cerc de agen]i care rîd. Fapt e c\ nu m-am sim]it niciodat\ foarte în largul meu c`nd ceva `mi apar]ine. Mi se pare întotdeauna mai natural s\ regret. {i totu[i acum. Vrea s\ se înroleze. cea pe care o spunea rîzînd. o francmasonerie a ]ig\rii. Aceea. dup\ atî]ia ani. – Eu s`nt un om cinstit. Tu e[ti ultimul dintre n\t\r\i. faptul c\ ne iubeam în chiar sînul acelei umbre ne d\dea o emo]ie pe care nimic n-o va mai putea r\scump\ra. rîde. dar întotdeauna atunci cînd m\ iubea cel mai tare. Era vorba ei. m\ [terg la fund cu ea. Tipul care e membru de partid. 1 Prima apari]ie a personajului Jeanne. ~ntîlnirea noastr\ era un mod de a sc\pa din toate astea. – ~ntre noi doi e o deosebire. Dac\ alegi: dou\ vie]i [i dou\ literaturi. Nici ea. * Lumea bun\ sau cei doi b\trîni jurnali[ti care se oc\r\sc în plin comisariat. subtil\. privind pe fereastr\. cînd era acas\. de fapt. Urî]i amîndoi.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 80 80 ALBERT CAMUS CARNETE 81 Micul cuplu din tren. Ea locuia la cîteva str\zi de mine. în fond. aceea[i triste]e [i aceea[i via]\ sordid\. {i la ea. * P. niciodat\ nu m-am putut împiedica s\ cred c\ Jeanne este mai mult în mine într-un moment cum e cel de azi decît era atunci cînd se ridica pu]in pe vîrful picioarelor ca s\-[i pun\ bra]ele în jurul gîtului meu. pe strada principal\. dar. Dup\ interogatorii. El. cu mîinile sale enorme lipite de coapse. {i c\ tat\l [i mama ei rîdeau cînd ne vedeau. {i. Jeanne la fel. nici eu nu ie[eam vreodat\ din cartierul acesta la care se reducea totul. * „P\mîntul ar fi o cu[c\ splendid\ pentru ni[te animale care n-ar avea nimic uman în ele. reiese c\ din cauza unor necazuri intime o face. care const\ în a da sau a cere foc – o complicitate. Fiindc\ eu s`nt un om cinstit. – For]a ta. [i înc\ una mare. * ~n orice via]\ exist\ un num\r mic de sentimente mari [i un num\r mare de sentimente mici. so]ia u[uratic\ a lui Grand. Cred c\ am suferit mult cînd am pierdut-o.“ * De Jeanne1 se leag\ unele dintre bucuriile mele cele mai pure. Nu-l vor. îl puteai vedea întotdeauna a[ezat într-un col]. care nu se poate traduce prin lovituri. Tat\l ei era feroviar [i. Apar]ineam amîndoi unor familii s\race. . ori î]i stîlcesc mutra [i-]i trag una-n cur de-ai s\ m\ ]ii minte. îl seduce. n-am fost revoltat. Totu[i. Acest fragment se reg\sea aproape integral în prima versiune a Ciumei. la ora cînd m\ întorc spre fa]a ei de copil obosit. care se declar\ gata s\ ofere „o miniatur\ cu fecioar\ gravid\ într-o ram\ din clavicule de toreador“.

totul ne încînta. dac\ încerc s\ definesc aceast\ emo]ie deosebit\. dar mie îmi p\rea mic\. totul ne ajuta s\ ne smulgem din lumea aceea solitar\. Cu p\rul dat pe spate. Avea un fel al ei de a se preface sup\rat\ care-mi umplea inima de o încîntare plin\ de duio[ie. ucide o santinel\ [i reu[e[te s\ treac\ grani]a. de u[oar\. {tiu numai c\ tot ceea ce m\ agita se rezolva în tandre]e. O mai resimt înc\ [i e suficient s\ fiu trist [i s\ întîlnesc. Era de talie mijlocie. de la mutri]ele pe care le a[teptam. pe culoarul locuin]ei ei.carnete_Camus. Mi-era pu]in ru[ine. în zilele acelea. Ast\zi. v\d multe lucruri. îi vei vinde trupul t\u. un chip de femeie care s\ m\ mi[te [i o vitrin\ str\lucitoare. pe Jeanne cu chipul `ntors spre mine [i spunîndu-mi: „Ce frumos e“. fulgii de z\pad\ din vat\. ni se p\rea c\ flac\ra ce se în\l]a în noi cînd mîinile ne erau legate era aceea[i cu cea care d\n]uia în vitrine. în r\stimp de cîteva minute. aveam dou\zeci [i doi de ani [i ea optsprezece. bucuria asta îmi venea în primul rînd de la Jeanne – de la parfumul ei [i de la mîna ei strîns\ în jurul încheieturii mele. Dup\ Tratatul de la München. Cînd ne-am logodit. nici la ornamente. dar zgomotoas\ [i aurit\ se deschidea în fa]a inimilor simple. farfuriile aurii [i pr\jiturile în culorile curcubeului. Dar amintirea ei e legat\ pentru mine de o impresie care mi se pare ast\zi greu de exprimat. Figurinele de ciocolat\. Staniolul bomboanelor de ciocolat\ era semnul c\ o perioad\ înv\lm\[it\. Ne opream în fa]a cofet\riilor. mi-a ap\rut în seara aceea ca un copil pe care l-a[ fi adus pe lume pentru s\rut\rile [i duio[ia sa. în inima muncitorilor întor[i spre copiii lor [i în adîncul cerului pur [i înghe]at de decembrie. este extr\dat de . Dar ceea ce ne p\trundea inima de iubire grav\ [i voioas\ era caracterul oficial al situa]iei. am uitat asta chiar din prima zi cînd. {i am avut mult timp impresia asta. Se refugiaz\ la Praga unde încearc\ s\-[i refac\ via]a.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 82 82 ALBERT CAMUS CARNETE 83 v\zînd-o u[uric\ [i rîzînd. pentru bunurile lumii celeilalte. Dar [i acea brusc\ str\lucire a magazinelor într-un cartier de obicei atît de sumbru. Dac\ o doream. aerul gr\bit al trec\torilor înc\rca]i de cump\r\turi. ne plimbam de[ertul fermecat al dragostei într-o lume în care iubirea nu-[i mai avea locul. Era perioada s\rb\torilor. Iar gestul acesta secret. Vei încheia un tîrg cu Dumnezeu [i. diavolul care-[i aprinde o ]igar\ englezeasc\ adaug\: „{i asta va fi osînda ta ve[nic\“. cu o realitate care m\ doare. prin care se întorcea spre mine [i mi se arunca în bra]e cînd o imploram s\ m\ ierte. Recunosc acum c\ f\r\ îndoial\ nu era inteligent\. {i.“ Dup\ o clip\ de t\cere. podoabele din staniol argintiu [i auriu. Evadeaz\ dintr-un lag\r de concentrare. mi-a oferit buzele ca s\-mi mul]umeasc\ pentru o mic\ bro[\ pe care i-o d\ruisem. Tr\iam împreun\ bucurii deosebite. c\ mama o s\ruta [i-i spunea „Feti]a mea“ erau tot atîtea bucurii u[or ridicole pe care nu c\utam s\ le ascundem. Diavolul (care poart\ un costum sport [i declar\ cu drag\ inim\ c\ cinismul este marea tenta]ie a inteligen]ei) îi spune blînd: „Dar ai bunurile acestei lumi. Iar faptul c\ Jeanne era primit\ la noi în cas\. iar Jeanne [i cu mine ne strîngeam pu]in mai mult unul lîng\ cel\lalt. bucuria copiilor pe str\zi. Dar nu-mi pu- team înfrîna bucuria care m\ cople[ea [i care f\cea s\ str\luceasc\ ochii Jeannei. nu m\ gîndeam c\ f\cea treab\. ajutat chiar de Jeanne. cu ochii limpezi [i cu nasul drept. Bineîn]eles. Lui Dumnezeu trebuie s\-i ceri ce-]i lipse[te – de cumva crezi c\-]i lipse[te ceva. ca s-o reg\sesc. oare cum s-ar putea dup\ atîta timp s\ nu mi[te iar\[i inima asta închis\ pentru atîtea lucruri? Nu mai [tiu ast\zi dac\ o doream. {tiu c\ totul era înv\lm\[it. Tîn\rul îi cere diavolului bunurile acestei lumi. De obicei. Iar magazinele din cartierul nostru nu f\ceau economie nici la lumini. Poate c\ sim]eam vag atunci fericirea deosebit\ a omului care-[i vede via]a în acord cu el însu[i. care-mi spunea mereu „prietenul meu cel mare“. {i sim]ind-o atît de m\run]ic\. * Decembrie Faust pe dos. cu gura ei inegal\ cu din]i prea mari. * Peter Wolf. Dar la vremea aceea nu-mi trecea prin minte asemenea lucru. mi se strîngea inima cînd o vedeam traversînd o strad\ prin fa]a camioanelor.

cadavrul este ales deputat. ~ncercam s\ m\ st\pînesc. Tot timpul orei îndoielnice cînd [tim c\ ei vin de obicei. lumea merge s\-l aclame. la ora prînzului. e speran]a trec\toare [i muribund\ c\ asta va înceta [i c\ moartea va putea s\ fie evitat\. Din cauza ororii de supliciu? Da. Din moment ce o s\ mor. ~nainte: „Inima asta. A te sinucide înseamn\ a-]i demonstra libertatea. moare.“) „Am sfîr[it prin a nu mai dormi decît pu]in ziua.“ (Mama: „{i acum mi-l dau `napoi.carnete_Camus.. Uite ce-au f\cut din el. * Despre Absurd? Nu exist\ decît un caz în care disperarea e pur\. în acel moment. Pe lîng\ toate acestea. de altfel. Stéphan e cel care s-a spînzurat. întrebat un disperat din dragoste dac\ vrea s\ fie ghilotinat a doua zi. Intri [i e adev\rat. .. aveam dreptul s\ abordez a doua ipotez\.“ „Ah! ocna.. * Pe o u[\: „Intra]i. misiunea omului este s\-l populeze cu idoli dup\ chipul s\u.) * Pentru sfîr[itul lucr\rii Nunta. acest mic zgomot care de atîta timp m\ înso]e[te. Utilizarea pauzelor în acompaniament (care. {i-mi imaginam întotdeauna cea mai rea ipotez\: era respins. pu]in conteaz\ cum [i cînd.. o dat\ cu ea. Nimic nu este gr\bit. cu fe]e iubitoare [i cu picioare de lut. P\mîntul! Acel mare templu p\r\sit de zei.. cum s\-mi imaginez asta chiar în secunda c`nd.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 84 84 ALBERT CAMUS CARNETE 85 guvernul de la Praga. Condamnat la moarte. . Ca acumularea detaliilor în arhitectur\. Dar de cîte ori via]a mi s-a p\rut absurd\ la ideea de a muri. Ei bine. principiu al dansului hindus. Ar putea s\ fie 1 Not\ pentru Ciuma.) * Dansuri javaneze. Eram gra]iat. este o fantom\ de muzic\). Mi-l dau în dou\ buc\]i. Curge în jurul corpurilor [i a geometriei lor insensibile.. Predat nazi[tilor. Iar problema libert\]ii tale are o solu]ie simpl\. tragicul prin salturi în anumite dansuri crude. Trebuie deci s\ accept. adev\rul unei zile noi. Seara. Are toate semnele eviden]ei. Absurdul este absolut clar. mai dispuneam de o zi.. Curînd dup\ aceea. O proliferare de gesturi. Ceea ce este ira]ional. [i ar refuza. va fi Cottard.. Kirilov are dreptate.. * Deputatul de Constantine care este ales pentru a treia oar\. Dup\ aceea. (Othello în dansul capetelor. Toat\ problema st\ în realitatea acestei iluzii. Mai era recursul. Dar nu absurdul. a[teptînd cu r\bdare ca noaptea s\ izbucneasc\ lumina [i.. Eflorescen]ele de detaliu în mi[carea de ansamblu. Ea formeaz\ un fond. E o participare. Poate c\ mai devreme decît al]ii. Dar oroarea se na[te aici din certitudine – mai curînd din elementul matematic care compune aceast\ certitudine1.. Evident este c\ o s\ i se taie capul [i în timp ce este lucid – chiar în timp ce întreaga sa luciditate se concentreaz\ asupra acestui fapt. So]ia lui iese pe balcon [i spune c\ e cam obosit. Condamna]ii la moarte nu au aceast\ iluzie. voi muri. paradisul ocnei.ace[ti monstruo[i idoli ai bucuriei.. Calculam. cum s\-mi închipui c\ va înceta. Eu m-am spînzurat“. ~mbrac\ gestul.. Mai tîrziu. dar nu mai este „eu“1. cu fa]\ iubitoare [i picioare de lut. ~n ziua alegerilor. Lentoarea. ~ncercam s\-mi domolesc elanul sîngelui [i al corpului care-mi aducea `n ochi `n]ep\turile unei 1 Reflec]ii utilizate atît în Str\inul. totul se deruleaz\.. eram ca un animal. Aici muzica nu descrie desenul pe care-l urmeaz\ dansul. inefabili. Oamenii au iluzia c\ s`nt liberi. o s\ i se taie capul. Este contrariul unui ira]ional. (Spune „eu“. Executat cîteva ore mai tîrziu cu toporul. Cel al condamnatului la moarte (s\ ni se permit\ o mic\ evocare). {i atunci. cît [i în Mitul lui Sisif. Nu e un act sau un gest. Desfacerea. ~n prima versiune. ceea ce ar fi. A[a trebuia s\ se-ntîmple.

. Dar în acela[i timp îmi taie gulerul de la c\ma[\. 2 Charlot a fost primul editor al lui Camus. Reduceam acest strig\t.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 86 86 ALBERT CAMUS CARNETE 87 bucurii nes\buite. Dar la ce bun. care a scris: Tendin]ele Num\r special al revistei Rivages despre teatru. Puterea [efilor. V\ spun eu c\ m\ fur\. Caligula. dar ce repede merg oamenii \[tia.“1 SFÎR{IT * Absurdul.carnete_Camus. Trupa în turneul la Bordj-bou-Arreridj. Am pierdut paradisul suferin]ei. . c\s\toria necontenit\ sau dorin]a necontenit\. numai de m-ar întîmpina cu strig\te de ur\. Jurnal.. Gr\dina Mirabel la Salzburg. Gurvitch2. * Plan de lucru: Conferin]\ despre teatru. . [i strada asta ca un furnicar.. * La fel cum moartea unui scriitor face s\ se exagereze importan]a operei sale.Ce lung e culoarul. ~mpreun\ cu Simon- actuale ale filosofiei germane [i Eseuri de sociologie.{i cerul \sta f\r\ stele. [i piciorul acestui b\rbat care. 2 Este vorba despre sociologul contemporan cu Albert Camus. Teatru.. Ci munca necontenit\. . Tot ce e legat de teatru.. . arhitect din Alger. Timp.. Prezentare. Astfel. Nu e timp cî[tigat. ~n acela[i timp. Rivages la Charlot luni. [i b\rbatul \sta din rîndul întîi. }igar\? De ce nu. Nu numai bucuria arde. V\ spun eu c\ m\ fur\. . E acela[i timp. moartea unui individ face s\ se supraestimeze locul s\u printre noi. S`nt ei.. Ba nu.. trecutul e format în întregime de moarte. îl pierd..... Absurdul în lectur\.. care îl populeaz\ cu iluzii.. net a f\cut planurile Centrului „Albert Camus“ pentru tineret [i sport inaugurat la Orléansville în 1960.. Trebuia s\ publice revista Rivages pe care o anima Camus: au ap\rut numai dou\ numere în 1939. Ferestrele astea f\r\ lumini. Care au ]inut seama de ea.2 Lec]ie. Numai de-ar fi mul]i [i eu s\ nu fiu singur.. Numai de-ar fi mul]i. Comentariu la planul lui Miquel1.. prieten al lui Albert Camus. Tratat despre disperare. {i totu[i e foarte întuneric. M\ fur\. Caligula. pentru a face mai plauzibil\ resemnarea mea în prima ipotez\.Mi-e frig. Care s-au preg\tit `n a[teptarea ei. Mersault. r\mîn. Zorii veneau [i o dat\ cu ei ora îndoielnic\. S\ sparg tot. De reg\sit punerile `n scen\. De ce m-au l\sat în c\ma[\? E adev\rat c\ nu mai conteaz\. * Februarie Vie]i pe care moartea nu le surprinde. importan]a lui. Nu mai exist\ boli pentru mine..S\ fug. [i bucuria de a-mi scuipa pl\mînii sau de a fi mu[cat de un cancer sub privirea unei fiin]e dragi. * Mersault.. * 1939 Arderea e odihna mea. Au venit mai devreme.. Ce frig e. 1 Fragment pentru Str\inul. 1 Louis Miquel.

* Roman. * 1 Fragment pentru Moartea fericit\. ]ar\ în acela[i timp m\surat\ [i nem\surat\. le auzeam tot ca pe o t\cere. un „sufoco“ e un afront. Un „sufoco“ nu se rabd\. * Aprilie ’39 La Oran. trebuie s\ te na[ti [i s\ mori în spa]iul restrîns al scenei. m\rturisirile rostite. înc\lzit. Poate chiar s\ rateze m\re]ia din nimic...“ * Oran. * Nebunul la libr\rie. * Diminea]a aceasta plin\ de soare: str\zile calde [i pline de femei.“ „. Golful Mers-el-Kébir deasupra gr\dini]ei cu mu[cate ro[ii [i frezii. Oranezii au sîngele fierbinte. f\r\ iubire [i în afara mea. e la birou. m-am sim]it eliberat. M\ gîndesc la de[teptare cu o speran]\ vag\ – de ce? Nu [tiu. Vagonul vibra u[or..“ * Algeria. nem\surat\ în lumina sa. odat\ a[ezat. ia prînzul. Eram prizonierul orelor. Astfel.. * Moartea lui „Caporal“. nemaiapar]inîndu-mi. Dar atunci e un privilegiu al inimilor nobile s\ nu poat\ iubi. interminabile.. S\-]i spui neîncetat: Acum e la birou. f\r\ tiranie. hotelurilor. ~mi apar]ineam în fine. La teatru. Convorbirile acestea unul lîng\ altul. pe care-l imaginezi [i care-]i face r\u de î]i vine s\ ]ipi. Mers-el-Kébir v\zut de la Santa Cruz. de efortul acela de a-mi st\pîni via]a. Un peisaj poate s\ fie magnific f\r\ a fi mare. Totul t\cea. }ar\ `mp\cat\ cu sine. * Cf. {i am închis cu `nc`ntare ochii peste pacea pe care o sim]eam `n\l]`ndu-se o dat\ cu acel univers pa[nic care tocmai se n\scuse. al unei sarcini umane care m\ a[tepta. în mijlocul extraordinarei t\ceri care m\ întîmpina brusc. * Tragedia e o lume închis\ – de care te împiedici. {i dac\ auzeam în spatele geamurilor fo[netele nop]ii ploioase. de care te love[ti. d\ m\sura m\re]iei. El se cere r\zbunat pe loc. Se vînd flori la toate col]urile.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 88 88 ALBERT CAMUS CARNETE 89 * O dragoste care nu suport\ s\ fie confruntat\ cu realitatea nu este dragoste. A[tept cina [i a[tept somnul.. Cf. am închis u[a în spatele meu [i am coborît toate storurile. Cf. {i fe]ele astea de fete care zîmbesc. „{i via]a asta de a[teptare.. * Martie „Cînd am ajuns în acest compartiment de clasa întîi. Au fost frumoase [i lacrimile le acoper\. Eliberat mai întîi de toate acele zile de gîfîial\ care au trecut. nu mai trebuia s\ m\ gîndesc. ci s\ merg. articol. dimpotriv\. luminat.1 {i atunci. {i tot a[a pîn\ a doua zi. Pentru cîteva zile. Stuart Mill: „Mai bine s\ fii Socrate nemul]umit decît un porc satisf\cut“.S\ vii în bucurie ca s\ pleci din nou a doua zi – [i ce aproape de bucurie e disperarea! Te întorci spre cele dou\ zile. M\surat\ în liniile ei. golful Algerului rateaz\ m\re]ia prin exces de frumuse]e. articol. Nu e vreme frumoas\ decît pe jum\tate: nori [i soare. . Magnific [i lipsit de tandre]e. E suficient\ o bucat\ mare de cer [i calmul revine în inimile prea încordate. Vine de[teptarea [i a[tept prînzul.. de tumulturile acelea dificile. noaptea. e liber – [i golul acesta în via]a lui pe care trebuie s\-l imaginezi.carnete_Camus.

Fum.1 „Nu c\-s r\u. bucurii ale soarelui [i ale apei. Era o sal\ imens\. * Chipuri de femei. Una spunea: – Vii s\ ne distr\m? B\rbatul se ap\ra f\r\ convingere.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 90 90 ALBERT CAMUS CARNETE 91 ~n imediata vecin\tate a Oranului. iat\ ce se asasineaz\. A c\zut. St\ a[ezat în fa]a mamei [i zice: „N-o s\ se întîmple nimic“. – Eu. „Niciodat\ n-a[ fi crezut c\ o s\ fie a[a. dar alb\ acum. Din loc în loc. * La gar\. 1 Fragment reluat în Str\inul. a[a cum * îl reproduce Camus în însemn\ri. * La Trezel – cafenea maur\. Tolba [i înc\ier\rile. {i i-am dat una cu genunchiul [i doi pumni în mutr\. evoc\ stilul din Str\inul. – Pen’ce?» Atunci i-am tras una. Mama nu scoate o vorb\. I s-a umplut moaca de sînge. f\r\ copaci [i f\r\ oameni. A luat un ziar de pe mas\.“ * Mobilizare. Intrarea e trei franci. F\r\ suflet. . f\r\ o lacrim\ izb\vitoare. de nu te fac ar[ice. Cî]iva corbi [i t\cerea. La plecare. cî]iva înv\]\tori mi-au spus c\ se plictisesc la culme. De re]inut în ce m\sur\ stilul omului din popor. pe urm\ în patru. Fetele nu erau nici frumoase. – {i pe urm\? – Mergem la bordel. Atunci m-a lovit de jos. trebuie s\ reziste. atît de r\u“. Atunci m-am dat jos [i i-am zis: «Mai bine te potole[ti. acesta e grav. Z\pada c\dea fin\ [i p\trunz\toare. pe urm\ în opt. O tîn\r\ plînge lipit\ de logodnicul ei. negre [i galbene.carnete_Camus. * Platourile ~nalte [i Djebel Nador. Zice: «Nu e[ti b\rbat». Nesfîr[ite lanuri de grîu. Nu numai c\ nu exist\ solu]ii. Nu spune nimic. nici urîte. Ningea. {i i-am zis: «Acu’ ]i-ajunge?» A zis: «Da». încep nesfîr[ite întinderi de p\mînt l\sate necultivate [i acoperite acum de grozame str\lucitoare. S`ntem în plin\ contradic]ie. – {i ce face]i cînd v\ plictisi]i la culme? – Ne pilim. |l\lalt numa’ ce-mi zice: «D\-te jos din tramvai dac\ e[ti b\rbat adev\rat». Eu `i zic: «Ascult\. mul]imea care `i înso]e[te. Sar la dreapta [i la stînga. B\user\ cu to]ii. o siluet\ înfrigurat\ care înainteaz\ pe o creast\ [i se decupeaz\ pe orizont. stai lini[tit». ~ntreaga epoc\ se în\bu[\ [i tr\ie[te în contradic]ie pîn\ la gît. Ceea ce se ridic\ din p\mînturile astea e numai angoas\ [i sterilitate. Strada cu fete se nume[te „Strada Adev\rului“. La Tiaret. zdruncin\turi. B\rba]ii înghesui]i în vagoane. ~l împ\ture[te în dou\. Alta: „Curios cum dau fuga cu to]ii la moarte“. Nici un loc unde s\ te po]i refugia – nimic de care s\-]i atîrni bucuria – sau o melancolie care ar putea deveni fecund\. strig\te. dar nu exist\ nici probleme. Fiul mai mare se duce. Prin cîte o sp\rtur\ se vedea cîmpul. Ceai de ment\ [i conversa]ii. Eu dau s\-l ridic. Aceea[i întindere f\r\ speran]\. dreptunghiular\. Mai încolo e primul sat de coloni. la cî]iva metri de ultimele case. Trenul pleac\. în mod ciudat zugr\vit\ cu benzi oblice. da-s vioi. am chef s-o facem. O femeie plînge. Iar cine nu accept\ asasinatul. aceea[i z\pad\. zicea fata. cîte un bordei arab. str\b\tut de o singur\ strad\ pe care se înal]\ un simbolic chio[c pentru fanfar\. M-am dus cu ei la bordel. Un paznic m-a pus s\ pl\tesc doi franci la intrare. Se dansa dup\ sunetele unui pick-up.

Asta ne ajut\ s\ tr\im. „Pîn\ acum te iubeam cu toat\ fiin]a mea [i acum nu te voi iubi decît a[a cum vrei s\ fii iubit\.Ca [i acele c\r]i în care prea multe pasaje s`nt subliniate cu creionul. Oamenii care evalueaz\ gradul de periculozitate specific fiec\rui front. la Marin\! P\cat s\ dai asemenea toalete unor oameni ca ei. Pentru prima oar\ îl vede în corpul lui. * Dialog Europa–Islam. spune vidanjorul. rev\rsa `n str\lucirea sa tot aurul soarelui. Una îl iube[te mascat pentru c\ o intrig\.. Pentru ce? |sta e subiectul. chiparosul acela [iroia de lumin\. „M\ iubeai cu creierul t\u.. * – Da. – Iar cînd privim cimitirele voastre [i ce a]i f\cut din ele. Nu-l mai iube[te dup\ aceea. . ~[i scoate masca la sfîr[it. Pentru nimic.1 Dup\ o c\l\torie lung\.“ (Sau dou\ femei. [i dac\ a]i vedea ce toalete li „s-au“ f\cut acolo jos. Fiindc\ noi îi numim virili pe cei lucizi [i nu ne trebuie o for]\ care s\ se despart\ de clarviziune.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 92 CARNETE 93 La r\zboi. revine acas\ mascat.carnete_Camus.“ * Subiect de pies\. Omul mascat. virtutea b\rbatului st\ în porunc\. atunci ne cuprinde un soi de admira]ie plin\ de mil\ fa]\ de voi. – . R\mîne a[a tot restul piesei. Ea st\ a[ezat\ în spatele unui geam [i îl poate vedea f\r\ s\-l aud\. Dar ceea ce-l sile[te s\-[i scoat\ masca e suferin]a so]iei sale. Asta ascunde dou\ m\re]ii. Ar fi r\mas mult timp a[a. în cimitirul din El Kettar. El face doar gesturi.“ Ei mai fac înc\ ierarhiz\ri în aceast\ înjosire universal\. CAIETUL AL III-LEA aprilie 1939 – februarie 1942 ~n timp ce chiparo[ii s`nt îndeob[te ni[te pete întunecate pe cerul din Provence [i Italia.. „Marioneta asta se urc\ pe burta mea în fiecare sear\. aici.) 1 Prim\ schi]\ pentru Neîn]elegerea. Ai fi zis c\.“ Cealalt\ îl iube[te în pofida m\[tii [i continu\ [i dup\ aceea. {i totu[i cei mai virili dintre noi s`nt cei care-l au. dimpotriv\. ~ntr-o zi. * * Femeia care tr\ie[te cu b\rbatul ei f\r\ s\ în]eleag\ nimic. o sev\ aurie clocotea pîn\-n v`rful ramurilor sale scurte [i curgea în dîre ro[cate pe verdele frunzi[ului. ca s\-]i fac\ o p\rere bun\ despre gustul [i spiritul cititorului. E un sentiment pe care nu-l cunoa[te]i [i vi s-ar p\rea prea pu]in viril. izvorît\ din inima lui neagr\. ~l p\r\se[te. Era fericit. O f\cuse doar a[a. dac\ acest cuvînt are vreun sens. Ca s\ vad\ de sub o masc\. „Al meu era cel mai expus.. dar [i ca pe o paia]\ ce este.. Prin asta reu[esc s\ scape. e tot ce [tie ea. * . Dar e de necrezut c\ preferi s\ fii dispre]uit\ decît s\ iube[ti f\r\ s\ în]elegi. o spaim\ plin\ de considera]ie pentru ni[te oameni care trebuie s\ tr\iasc\ avînd o asemenea imagine despre moartea lor. Pentru voi. el vorbe[te la radio. Trebuia s\ m\ iube[ti [i cu trupul.{i nou\ ne este uneori mil\ de noi. ca pe o fiin]\ fizic\..

“ ~i dau 5 franci. Camus ca jur- gente. pe cel al infinitului. tramvaiul porne[te [i el r\mîne în\untru. Unde o s\ m\ culc disear\? Dar dac\ e[ti un b\rbat adev\rat. Iar ceea ce-mi ar\ta atunci era o fa]\ str\lucitoare [i palid\ de pe care s\rut\rile izgoniser\ fardul [i chiar expresia. pe nimeni. Acum un an. {i în acel univers închis care este al lui. {i pentru prima oar\ o vedeam cu adev\rat dup\ ce o urm\risem timp de lungi ore sufocate de dorin]\. Cel\lalt. ~n tramvai. * „A[teptam momentul cînd. îl înnebune[te cu capricii [i voin]e exi1 Pascal Pia a fost director la Alger Republicain în ’38. 4) Crea]ia. m\ prive[te. ie[i]i pe strad\. domnule c\l\u“. * Pia1 [i documentele care vor disp\rea. Unul are sentimentul frumosului. vedea întotdeauna `n ea numai ceea ce-i era defavorabil.“ Cînd îl p\r\sesc. R\bdarea mea de a iubi era în sfîr[it r\spl\tit\. cu lacrimi [i cu un cumplit elan de iubire fa]\ de juc\ria pe care a pierdut-o. dar fireasc\. 2) Iubirea unei fiin]e. unde a debutat A. din clipa în care încerca s\ în]eleag\ via]a acelui b\rbat. vede]i. Tipul pe jum\tate negru care se aga]\ de mine. ~l tiranizeaz\. am s\ m\ duc s\ beau un pahar [i am s\ uit. * La Pierre. {i tocmai asta îl irita. b\rbatul. * Pe plaj\. * B\rbatul care tr\ie[te singur de mul]i ani [i care adopt\ un copil. s`nt minutele cînd se simte mai mult decît un om“. ea î[i imagina dup\ durerea b\rbatului pe care-l iubea tocmai acele motive care îi f\ceau cel mai mult r\u. Camus redactor-[ef. se simte st\pînul copilului [i al unui regat m\re] peste care domne[te. * 14 iulie 1939. Erodarea voluntar\. cu bra]ele desf\cute. M\ în]elegi. se vede c\ e[ti un b\rbat adev\rat. eu n-am pe nimeni. pierdut. Se obi[nuise atît de bine s\ se priveze de orice speran]\. dup\ eliberare. Revars\ asupra acestuia trecutul s\u de singur\tate. „Ah! e[ti un tip cumsecade. Idem: „Exist\ seduc]ii atît de puternice. hedonismul [i deplasarea continu\. „Dac\ e[ti un b\rbat adev\rat. apoi la Combat. singur cu acea f\ptur\.carnete_Camus.“ * Poe [i cele patru condi]ii ale fericirii: 1) Via]a în aer liber. încît. Doamna du Barry: „~nc\ un minut. încît nu pot s\ fie decît virtu]i“. cu A. * Le Corbusier: „Ceea ce-l define[te pe artist. r\stignit la soare. Uite. – Pîn\ în clipa cînd copilul fuge [i el î[i reg\se[te singur\tatea. N-am pe nimeni. obscenitatea ca form\ a disper\rii. d\-mi dou\zeci de centime. ea î[i întorcea fa]a spre mine. * nalist. {i la fiin]a ei profund\ ajungeam atr\g`ndu-i fa]a cu buze mai pale [i cu pome]i albi pe care buzele mele o exhumaser\ din ganga de farduri [i zîmbete. * Spirit istoric [i spirit etern. S`nt un nenorocit. * Baudelaire: „Au fost uitate dou\ drepturi în Declara]ia Drepturilor Omului: cel de a se contrazice [i cel de a pleca“. auzi. . Spiritul istoric devine aici spirit geografic. 3) Desprinderea de orice ambi]ie. ~n fa]a neantului. am ie[it de la spital. * Pe e[afod. se arunc\ la pieptul meu [i izbucne[te în hohote de plîns. Tu. îi inspir\ fric\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 94 94 ALBERT CAMUS CARNETE 95 Printr-o reac]ie singular\. plîngînd mai departe. Fa]a ei era goal\. ~mi ia mîna.

fiica unui rege al Calydonului. R\zboiul Oamenii care se duc s\ se opereze de urgen]\ la un medic reputat din Alger de team\ c\ va fi mobilizat. De aceea le-a luat oamenilor dreptul de a folosi focul. Zeus a ales-o pe ultima. altarul consacrat „Zeilor puri“. Iubirea se afl\ la originea tuturor lucrurilor. preot al lui Dionysos. Problema care se punea era de a [ti dac\-i era îng\duit unui b\rbat s\ tr\iasc\ f\r\ a dec\dea în mijlocul minciunilor acelei femei. Oracolul de la Dodona a poruncit sacrificarea lui Calliroe. * Dimetos resim]i o iubire vinovat\ fa]\ de nepoata sa. dou\ temple se învecineaz\.“ * August 1) Oedip îl suprim\ pe sfinx [i. Pe nisipul fin. dac\ risipe[te misterele. v\zînd desenul. Pe[tera lui Aglauris.carnete_Camus. Probabil c\ toate statuile grece[ti erau îmbr\cate a[a. în Arcadia. emo]ionat\ de atîta iubire.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 96 96 ALBERT CAMUS CARNETE 97 „Acei ani teribili ai îndoielii în care a[tepta c\s\toria sau orice altceva – în care construia deja filosofia renun]\rii care s\-i justifice e[ecul [i la[itatea. micile valuri aduser\ într-o zi trupul unei minunate tinere moarte. * La Atena exist\ un templu consacrat b\trîne]ii. îndr\gostit nebune[te. * La Pallanteum. * Septembrie ’39. * Legenda zeit\]ilor camuflate în cer[etori îndeamn\ la milostenie. Gaston: „~nainte de a fi mobilizat important e s\-mi g\sesc norocul“. Nudul grec e inventat de noi. V\zînd-o. zeul a aruncat asupra locuitorilor blestemul nebuniei. 1 E vorba desigur despre Coresos [i Calliroe. ale c\rui avansuri ea le-a respins. R\zbunare josnic\. Tat\l ei. Pe peronul g\rii. Se sinucide dup\ aceast\ dovad\ de iubire. a descoperit stilul ornamental al vaselor grece[ti. * S\ citesc Epicur (eseu). Calliroe nu a vrut s\-i supravie]uiasc\. Acolo erau du[i copiii. Dar asist`nd la descompunerea acelui trup admirabil. A fost r\zbunarea nepoatei sale [i simbolul unei condi]ii care ar trebui definite. una umplut\ cu carne [i cealalt\ cu oase. * La Sycione.1 Sacrificat sacrificat\. care s-a sp`nzurat. a desenat cu stiletul umbra profilului s\u pe perete. Nu era natural\. * Cu drag\ inim\ vreau s\ mor pentru ea. pe Acropole. Dou\ piei de bou. Lumin\ f\r\ umbr\ a tragicului [i a perisabilului. Dar s\ nu-mi cear\ s\ tr\iesc. spune P. care iubea un tîn\r. Prometeu l-a în[elat pe Zeus.“ * „Cu so]ia lui. Coresos a preferat s\ se sinucid\. o face datorit\ cunoa[terii omului. * Fiica olarului Dibutades. Statuia Minervei despuiat\ o dat\ pe an de ve[mintele ei. iubit\ de Coresos. 2) Dar pe acela[i om destinul îl sfî[ie. Cresus [i Calliroe (pies\). cel al violen]ei [i cel al necesit\]ii. cu s\lb\ticie. Dimetos c\zu în genunchi. Tot universul grecului e limpede. . * La Corint. destinul implacabil `n logica lui oarb\. o mam\ c\tre un tîn\r rezervist (treizeci de ani): „Fii prudent“. drept urmare. înnebune[te.

Mie. Singur\ lumea e regin\ [i fe]ele ei magnifice. bizar [i instructiv 1 E vorba de „pactul anticomintern“ `ncheiat `n preajma celui de-al II-lea r\zboi mondial. * ~ntotdeauna se exagereaz\ importan]a vie]ii individuale.. destin. `ntre Germania hitlerist\. – {i? – Atunci o s\ [tim dac\ o s\ fie r\zboi. S\ fi tr\it în ur\ fa]\ de animalul acesta.. De aceea. ~n aceast\ înclina]ie. – Mai mare jalea! La gar\. Atît de pu]ine lucruri s-au schimbat. Nu e în acele tinere tres\lt\ri de lumin\ pe str\zile Algerului.carnete_Camus. „Pactul «anticomertin». Mama: – Vremea începe s\ se schimbe.1 Atî]ia oameni nu [tiu ce s\ fac\ cu ea. * Un vînt rece intr\ pe fereastr\. sîmb\t\ o s\ vin\ r\spunsul. Din momentul în care r\zboiul acesta „este“. – Ce r\spuns? – R\spunsul lui Hitler. Italia [i Japonia (n. Pe de alt\ parte. O face mai imediat\ [i mai pertinent\. Un om care gînde[te î[i petrece în general timpul adaptînd ideea pe care [i-a format-o despre lucruri la faptele noi care o dezmint. Dar asta a mai fost spus. pe urm\ trebuie s\ dai jos [i pantalonii. – Da.. ca de zilele unei fericiri miraculoase. dac\-i întinzi degetul cel mic. adic\ înv\]\tura unei vie]i. asta nu se las\ dus\ cu vorba“. încît nu este absolut imoral s\-i privezi de ea. pîn\ acum. nici o fapt\ n-a venit s-o îndrept\]easc\.1 Nu mai exist\“. 1 Aceea[i observa]ie ca [i în nota precedent\: cele dou\ texte. oricît de ignobil ar fi acest r\zboi. în aceast\ deformare a gîndirii. Absurditatea esen]ial\ a acestei catastrofe nu schimb\ nimic din ceea ce este. sîngele [i imensul dezgust. în ]îrîitul greierilor. în chiparo[ii de pe coline.. red. acesta const\ `n a-l înt\ri în ideea pe care [i-o face despre existen]a sa [i `n p\rerea pe care [i-o face asupra lui. 2 Camus va relua mai tîrziu acest fragment în Ciuma (desigur pentru unul dintre primele capitole). {i tuturor celorlal]i care. de altfel. fuseser\ con- topite într-unul singur. Ea generalizeaz\ absurditatea ceva mai esen]ial\ a vie]ii. unde se afl\ semnele absurdului eveniment? R\zboiul nu e pe cerul acesta albastru. Vrem s\ credem. Caut s\-mi legitimez revolta pe care.“ La pia]\: – {ti]i. Apoi va renun]a s\-l utilizeze sub forma aceasta. r\zboiul. deasupra m\rii albastre. Mai tîrziu.S\-mi amintesc de primele zile ale unui r\zboi probabil at`t de dezastruos. „Lui Hitler. în mod firesc – [i în primul rînd – mie.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 98 98 ALBERT CAMUS CARNETE 99 ~n tramvai: „Polonia. rezervi[tii îi p\lmuiesc pe func]ionari: „Parte sedentar\!“ * Unde e r\zboiul? ~n afar\ de [tirile care treA izbucnit buie crezute [i afi[ele care trebuie citite. care îmi pot risca via]a pariind pe moarte f\r\ team\. – Oare o s\ se men]in\ restric]iile de lumin\ tot timpul r\zboiului? – Da. s\-l ai în fa]a ta [i s\ nu [tii s\-l recuno[ti.2 * . desigur. Dac\ r\zboiul \sta poate avea un efect asupra omului. se afl\ adev\rul. anonimi [i resemna]i. vor veni noroiul. orice opinie care nu-l poate integra e fals\. în aceast\ corec]ie con[tient\. se îndreapt\ spre acest m\cel de neiertat – [i a c\ror fraternitate o simt `ntru totul. totul cap\t\ o valoare nou\.). * Exist\ cei care s`nt f\cu]i s\ iubeasc\ [i cei care s`nt f\cu]i s\ tr\iasc\. nu e permis s\ stai deoparte. probabil. Dar ast\zi sim]im cum începutul r\zboaielor seam\n\ cu începuturile p\cii: lumea [i inima le ignor\. ~i c\ut\m chipul [i el ni se refuz\. .

* E uluitor s\ vezi cu ce u[urin]\ se n\ruie demnitatea anumitor oameni. Dar s\ juri s\ nu îndepline[ti în cea mai pu]in nobil\ dintre sarcini decît cele mai nobile gesturi. Fie ca m\car omul singur s\-[i p\streze puterea dispre]ului [i s\ aleag\ din groaznica încercare ceea ce îi poate servi pentru propria sa grandoare. Stînd [i gîndind. cei care îndemnau la rezisten]\ [i cei care vorbeau de pace. pieirea aceasta a onoarei. «N-ai plecat înc\?» «Mai e[ti înc\ aici. Totul devine o chestiune de stil. asta m\ plictise[te de moarte. Dar r\zboiul te înva]\ s\ pierzi totul [i s\ devii ce nu ai fost. obliga]ia asta de a alege care îi face s\ plece cu remu[carea de a nu fi fost destul de curajo[i ca s\ se ab]in\ sau care îi face s\ se ab]in\ cu regretul de a nu împ\rt\[i moartea celorlal]i. E suficient atunci s\ faci s\ se simt\ c\ limitele noastre au fost stabilite cu inten]ie. în pofida unei decizii anterioare de reformare. pentru cei mai mul]i. s`ntem patruzeci [i patru de b\rba]i.carnete_Camus. desigur. * Ura [i violen]a care se simt deja urcînd în oameni. Nimic nu poate ie[i din uman. Tr\darea înseamn\ s\ crezi contrariul.“ * Cel\lalt rezervist al c\rui stomac a fost radiografiat: „M-au pus s\ beau cel pu]in trei litri de var. Fiecare moare singur. * Am visat c\. Eram singurul b\rbat neplecat. Este în singur\tatea asta groaznic\ a combatantului [i a necombatantului. S\ dai descrierii adev\ratul sens.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 100 100 ALBERT CAMUS CARNETE 101 – Iarna o s\ fie trist\. fe]e bestiale de europeni. iar noi îl c\utam în cerul albastru [i în indiferen]a lumii. deriziunea aceasta a curajului. Nimic de nepre]uit. e admirabil\. * A fi f\cut s\ creezi. Dar eram printre barbari. {i niciodat\ individul nu a fost mai singur în fa]a ma[inii de fabricat minciuni. * . Cînd este singur\. Nu întîlne[ti decît bestii. într-adev\r aici. A[a c\ m\ întorceam acas\ noaptea [i ie[eam diminea]a devreme. {i ne d\m seama c\ [tim unde este. c\-l avem în noi – c\ el este. victorio[i. * To]i au tr\dat. din mul]ime. auzeam multe calambururi. în acel moment comisia de reform\. – Da. care dorise s\ se înroleze. acum m\ cac alb.“ * 7 septembrie Ne întrebam unde era r\zboiul – ceea ce era josnic în el. Domnia bestiilor a început. S\ accep]i încercarea [i tot ce comport\ ea. Iar fondul noble]ei (cea adev\rat\. Uite-i. stînjeneala asta. * S\ împaci opera care descrie [i opera care explic\. Nimic nu mai e pur în ei. a cunoscut. prea 1 Camus. Este aici.» ~n casa noastr\. curajul [i indiferen]a profund\. lucrul este normal deoarece aceast\ demnitate nu [i-o men]in decît prin necontenite eforturi contra propriei lor firi. cea a inimii) este dispre]ul. Ele dispar astfel [i opera „r\sun\“. Dac\ nu are dreptul s\ se ]in\ deoparte [i s\ dispre]uiasc\. Lumea asta e dezgust\toare [i ascensiunea universal\ a la[it\]ii. To]i o s\ moar\ singuri. * „Pe de o parte. Gîndesc împreun\. {i m\ gîndeam la intrarea barbarilor în Cetatea Etern\. contrafacerea aceasta a m\re]iei. în disperarea asta umilit\ care le este comun\ tuturor [i în abjec]ia crescînd\ care se simte cum cre[te pe fe]e pe m\sur\ ce trec zilele. spune reformatul chemat în fa]a comisiei de reform\1. intram în Roma. îl are pe acela de a judeca. Dar pe de alt\ parte. ~nainte m\ c\cam negru. |sta-i r\zboiul. dar nu spune nimic. s\ iube[ti [i s\ cî[tigi partide înseamn\ a fi f\cut s\ tr\ie[ti în pace. la fel de docili [i mai vinova]i decît ceilal]i.

concepea un om puternic. respectîndu-[i . dac\ exist\ suficient\ voin]\ [i timp `ndelungat. Voin]a nu e nimic. S\ emit judec\]i [i s\ ac]ionez. Este imposibil [i imoral s\ judeci un eveniment din afar\.“ Primul lucru e s\ înve]i s\ te st\pîne[ti. Turnurile de filde[ s-au pr\bu[it. trebuie s\ accept [i pozi]ia civilului dispre]uit. * Regul\: s\ caut întîi ceea ce este valabil în fiecare om. [i chiar men]ine pacea. * S\ accept. `ntru totul st\p`n pe sine `nsu[i. omul s\ fie întotdeauna „prezent“ – [i s-o suporte f\r\ s\ dezarmeze. este zadarnic [i la[ s\ vrei s\ te dai deoparte sub pretextul c\ nu e[ti tu responsabil. numai de mine depindea s\ m\ ruinez `mpreun\ cu to]i cei care m\ înconjoar\. Nimic nu e mai pu]in scuzabil decît r\zboiul [i a]`]area urii dintre na]iuni. Ea poate servi la ceva. nimic nu este fixat: se poate schimba totul [i chiar opri r\zboiul. Dar odat\ st`rnit r\zboiul. S\ vrei. Dac\ nu m\ vor combatant.. Iat\ de ce trebuia s\ încerc s\ m\ înrolez. fie [i de prostia [i de cruzimea celorlal]i. „Ceea ce nu m\ ucide m\ face mai puternic. E profund indiferent dac\ e[ti civil sau militar. Nu po]i spune „Ignor asta“. El spune da la tot ce este problematic [i teribil. * Despre Goethe: „E tolerant f\r\ indulgen]\“. [i în afara ei nu mai exist\ fatalitate. (Amurgul Zeilor) * „Artistul tragic nu e un pesimist. vom c\uta în ansamblul vie]ilor ceea ce n-am mai putea s\ g\sim în noi în[ine“. Acceptarea e totul. dovada celei mai derizorii dintre libert\]i. * Cf. * Goethe (cu Eckermann): „Dac\ a[ fi vrut s\ m\ las în voia sor]ii f\r\ constrîngere.1 * E întotdeauna zadarnic s\ vrei s\ te desolidarizezi. ~n ambele cazuri. dac\ mergi la r\zboi sau îl comba]i. s\ v\d binele în r\u.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 102 102 ALBERT CAMUS CARNETE 103 Exist\ o fatalitate unic\. judecata mea poate r\mîne absolut\ [i dezgustul meu f\r\ rezerve. moartea. înarmat cu toat\ luciditatea lui.“ (Amurgul Zeilor) * Ce este r\zboiul? Nimic. atunci e adev\rat c\ nici o experien]\ nu are valoare în sine [i c\ toate gesturile s`nt în aceea[i m\sur\ edificatoare. Doar în sînul acestei absurde nenorociri î]i p\strezi dreptul de a o dispre]ui. m\ aflu în mijlocul r\zboiului [i am dreptul s\ emit judec\]i despre el. {i.“ (Nietzsche) * „Voin]a de sistem e o lips\ de loialitate. înseamn\ c\ mi-e dat s\ r\mîn deoparte. Cu condi]ia ca la experien]a cea mai umil\ sau mai sfî[ietoare. ~ntre na[tere [i moarte. prin diletantism. s\ pierzi contactul [i s\ te despar]i de mediul t\u înseamn\ s\ faci 1 Reflec]ii pentru Mitul lui Sisif. Colaborezi sau comba]i. Reac]ia unui individ nu are nici o importan]\ în sine. Indulgen]a e interzis\ fa]\ de sine [i fa]\ de ceilal]i. dup\ ce am recunoscut caracterul fragmentar al existen]ei noastre [i tot ce este accidental [i limitat în fiecare via]\ luat\ separat. priceput în toate lucrurile vie]ii fizice.carnete_Camus. dar nu justific\ nimic. Groethuysen cu privire la Dilthey: „Astfel. {i dac\ nu m\ vor. * Un Prometeu – ca ideal revolu]ionar. de exemplu. foarte cultivat. Omul v\zut de Nietzsche (Amurgul Zeilor) „G. * Dac\-i adev\rat c\ absurdul este consumat (mai degrab\ revelat). {i tocmai din lupta asta de a r\mîne un om normal în condi]ii excep]ionale mi-am extras întotdeauna cele mai mari for]e [i cea mai mare utilitate.. ~n ambele cazuri.

[i c\. Nu-l putem lua. * ~n muzeele din Italia. * Paulhan care se minuneaz\ în Nouvelle Revue Franðçaise. un rid ceva mai ad`nc îmi cresteaz\ buzele. ~n]eleg mai ales op]iunea [i opozi]ia dintre voin]a dumneavoastr\ de a muri [i repulsia de a-i vedea pe ceilal]i murind. doar o scobitoare – iat\ tot pre]ul acestei vie]i exaltante. nimic altceva decît o scobitoare. * „Dar pu[tiul \sta e foarte bonav. cel pu]in în afar\ de sl\biciune. cînd m\ apropii de oglind\.carnete_Camus. Asta îl a[az\ în . El nu mai neag\. fie c\ ea se nume[te viciu sau virtute. {i nu calitatea subtil\ a unei emo]ii ne str\bate.. într-o diminea]\. Nu numai un boboc de trandafir.“ I s-a dat. Nu mai mult decît o scobitoare. Vai. ci din for]\. eliberat. ~mi scrie]i c\ r\zboiul acesta v\ cople[e[te.. putînd risca s\ se bucure pe deplin de cele fire[ti în toat\ bog\]ia [i cuprinderea lor. Mii de boboci de trandafiri. apare în centrul universului.“ Am 26 de ani. Nu se va pierde nimic.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 104 104 ALBERT CAMUS CARNETE 105 individualitatea proprie. Naivi care credeau c\ oroarea are totdeauna acela[i chip. un om pentru care nu mai exist\ nimic. dar c\ nu pute]i suporta aceast\ prostie universal\. c\ a]i consim]it s\ muri]i. c) lipsa de ur\. naivi care nu se pot desprinde de imaginile pe care le-au tr\it. V\ citesc [i v\ în]eleg. o via]\. ci enormul aflux a mii de parfumuri [i a mii de culori str\lucitoare. nu mai e nimic interzis. în ansamblu. Saltul existen]ial este acest mic ecran. 2) cu disperarea celor care nu vor s\ lupte. aceast\ la[itate sîngeroas\ [i aceast\ naivitate criminal\ care înc\ mai crede c\ sîngele poate rezolva problemele umane. * Prim\vara la Paris: o f\g\duial\ sau un mugure de castan [i inima tresalt\. ne în\bu[\. La Alger. totul se rezolv\ [i se afirm\. om tolerant.. într-un fatalism fericit [i încrez\tor. ci corpul care sufer\ un asalt. Ce mai e [i asta? Din asta mi-am f\urit fericirea dep\[it\. destul de puternic pentru libertate. Cere omului care-l conduce la supliciu s\ înmîneze o scrisoare so]iei sale. cu credin]a c\ nu este condamnabil decît ceea ce exist\ izolat. ceilal]i au rîs [i nimeni n-a `n]eles cumplita lec]ie. * Moartea lui Ludovic al XVI-lea. trecerea e mai brusc\. ca atî]ia al]ii. * Scrisoarea unui disperat. Nu sensibilitatea se afirm\. nu din sl\biciune. M\car de asta nu puteam fi cru]a]i? Dar [i oboseala trebuie dep\[it\.“ * S\ mai dep\[esc [i asta? Va trebui. 3) cu amorul propriu al celor pe care nimic nu-i sile[te s\ se înroleze [i care se înroleaz\ ca s\ nu fie singuri. 4) cu foamea celor care se înroleaz\ pentru c\ nu mai au nici o situa]ie. ~ntr-o sear\. 5) cu multe sentimente nobile ca: a) solidaritatea în suferin]\. Toate acestea s`nt utilizate în mod josnic [i toate duc la moarte. Un asemenea spirit. „O scobitoare. * Noiembrie ’39 Cu ce se face r\zboiul: 1) cu ceea ce [tie toat\ lumea. Dar efortul acesta necontenit nu e lipsit de triste]e. Asta dovede[te calitatea unui om.. micile ecrane pictate pe care preotul le ]inea în fa]a condamna]ilor ca s\ nu vad\ e[afodul. a pus-o în gur\ [i a murit satisf\cut. spune locotenentul. R\spuns: „Nu s`nt aici ca s\ fac comisioane. b) dispre]ul care nu vrea s\ se exprime. s`nt aici ca s\ v\ conduc la e[afod“. c\ r\zboiul din 1939 n-a început în aceea[i atmosfer\ ca acela din 1914. Povestea cu Jarry în agonie care e întrebat ce dore[te. [i [tiu ce vreau. fiindc\ mai [tie înc\ s\ profite de ceea ce ar însemna pierzanie pentru firile oarecare.

înc\ mai poate fi revizuit. Presupune]i c\ rolul dumneavoastr\ de individ este practic nul. cum s\ nu disperi? Foarte des soarta celor pe care-i iubim a fost amenin]at\. ~ntr-adev\r. nu era fatal. Nu l-a]i putut împiedica? Nu. de vreme ce sim]i]i ceea ce e bun în cei care v\ înconjoar\ [i în dumneavoastr\. de asta nu v\ îndoi]i. Dar atunci voi r\sturna ra]ionamentul meu precedent [i v\ voi spune c\ acest rol nu este nici mai mare. treizeci de oameni c\ r\zboiul \sta nu era [i nu e fatal. strigat cînd va fi nevoie. ave]i tot atîtea. Asta v\ oprea s\ dispera]i cu totul. ea exist\. c\ dumneavoastr\ [i cu mine denun]am acest lucru [i c\. ~nc\ mai crede]i în individ. R\zboiul \sta. dar nu v\ mai urmez cînd pretinde]i s\ transforma]i aceast\ disperare `ntr-o regul\ de via]\ [i. {tiu de altfel c\ nu st\p`ni]i foarte clar no]iunea de inutilitate.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 106 106 ALBERT CAMUS CARNETE 107 rîndul celor cu care se poate sta de vorb\. Nu a fost revizuit. s\ v\ retrage]i în spatele dezgustului dumneavoastr\. Aici st\ nodul ra]ionamentului. atîta pagub\. sau vreo alt\ cauz\. c\ se pot încerca mijloace de a-l opri care înc\ nu au fost încercate. Boal\. C\ci nu era]i atît de total de disperat în 1928. Mai exact. ce-i de f\cut? {i ce pot face?“ Dar întrebarea nu se pune astfel. considerînd totul bine. pe terenul dumneavoastr\. Ast\zi crede]i c\ nu mai pute]i împiedica nimic. nu e din lips\ de curaj. nu sim]eam nimic comun între noi [i ea. ~mi ve]i spune c\ nu v\ avantajeaz\ cu nimic [tiind c\ 1928 era la fel de descurajator ca 1939. în fine. ca de altfel nimeni dintre noi.carnete_Camus. Fiecare om dispune de o zon\ de influen]\ mai mult sau mai pu]in întins\. dar r\mîneam noi [i cele `n care crezusem! Foarte des valorile care alc\tuiau via]a noastr\ au fost pe punctul de a se pr\bu[i. Ave]i ceva de f\cut. Nedrept\]ile care au atras alte nedrept\]i înc\ mai pot fi refuzate [i înc\ se mai poate cere ca [i replicile lor s\ fie refuzate. Dar mai întîi trebuie s\ v\ întreba]i dac\ a]i f\cut cu-adev\rat ceea ce trebuia ca s\ împiedica]i r\zboiul \sta. Ace[ti zece sau treizeci de oameni. Iar sentimentul trebuie s\ lase locul unei vederi limpezi asupra lucrurilor. {i dac\ nu o aproba]i. Spune]i: „{i de altfel. Niciodat\ aceast\ soart\ [i aceste valori nu au fost amenin]ate în totalitatea lor [i în acela[i timp. Dar s`nt sigur c\ n-a]i f\cut tot ce trebuia. E fals\. Deoarece cred c\ nu ve]i aproba deloc obiec]ia de con[tiin]\. socotind c\ totul e inutil. {i. opri]i-v\ [i dispera]i în voie. Nu pute]i r\mîne f\r\ ea. [ti]i bine. înseamn\ c\ judecata dumneavoastr\ e fals\. r\zboiul acesta ar putea s\ v\ par\ fatal [i a]i putea crede c\ nu mai e nimic de f\cut. Fiindc\ disperarea e un sentiment [i nu o stare. e fals. nu ave]i mai multe motive de a dispera decît avea]i în 1928. dar spera]i s\-l împiedica]i. A]i prev\zut r\zboiul. Dac\ lucrurile nu s-au schimbat. v\zînd lucrurile la rece. nebunie. o vor spune altor zece care o vor repeta. Dar tratatul acesta. e imediat utilizabil\. Dar pute]i convinge zece. scris cînd e posibil. cît [i calit\]ilor sale. în loc s\ v\ apar\ în lumina unui ra]ionament. V\ în]eleg. ~nc\ s-ar mai putea face `n a[a fel `nc`t loialitatea cuvîntului lui Hitler s\ fie inutil\. la rîndul lor. Dac\ da. nici mai mic decît era în 1928. Ci pentru c\ socoti]i c\ nu are nici o utilitate. Dar nu conteaz\. Aceast\ societate e ast\zi aceea[i. O datoreaz\ atît defectelor. Trebuie s\ fi]i zgîrcit cu sîngele [i cu libertatea celorlal]i. Asta-i toat\ povestea [i vede]i c\ ea ar putea fi alta. într-adev\r. cei care au f\cut r\zboiul în 1914 aveau mai multe motive s\ dispere de vreme ce în]elegeau mai pu]in lucrurile. c\ dumneavoastr\ [i cu mine [tiam c\ sfîr[itul acestei societ\]i era r\zboiul. {i cînd ve]i fi f\cut ceea ce trebuie s\ face]i în zona dumneavoastr\. ~n]elege]i c\ se poate dispera din cauza sensului vie]ii . S\ nu împinge]i pe nimeni la revolt\. Niciodat\ nu am fost atît de total expu[i nimicirii. Mai exist\ înc\ o sarcin\ util\ de îndeplinit. {i. Era suficient ca Tratatul de la Versailles s\ fie revizuit la timp. moarte. c\ trebuie spus acest lucru. dou\zeci. Asta doar în aparen]\. se încadreaz\ în ceea ce e viu. A ajuns la sfîr[itul ei normal. Deci a]i conceput deja ideea unei anumite utilit\]i care v\ permite s\ urm\ri]i ceea ce spun. ~ns\ indivizii \[tia nu pot nimic [i nu mai ave]i speran]\ în societate. reîncepe]i cu al]ii. Dac\ lenea îi opre[te. ca de fiecare dat\ cînd un adev\r. nici din lips\ de admira]ie. în timp ce acum totul vi se pare zadarnic. Dar fi]i atent c\ a]i repudiat deja aceast\ societate mult înainte de catastrof\.

„Sfinte Pavel. Visele povestite m\ plictisesc întotdeauna.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 108 108 ALBERT CAMUS CARNETE 109 în general. Ni[te indivizi s`nt cei care ne conduc ast\zi la moarte. De aseme- nea. Am pus s\-l omoare fiindc\ nu era nici un motiv s\ produc\ o mantie mai frumoas\ decît a mea. împreun\.“ Dar de ce soarele nu ar r\s\ri într-o zi la apus? * Idem (Ptolemeu). cum al]ii au.“ * Catedrala din Bordeaux. De ce tot ni[te indivizi nu ar reu[i s\ aduc\ lumii pace? Trebuie numai s\ începem f\r\ a ne gîndi la scopuri atît de mari. contra josniciei. Nimic nu mi se pare mai legitim. {i extrage din asta admirabile [i amare lec]ii de eroism. ci pentru a da o [ans\ vie]ii.“ „.carnete_Camus.“ * Green [i Jurnalul s\u. „Oamenii nu s`nt semenii mei. Sabia [i pumnalul.“ * Montherlant citeaz\ ca moto pentru Serviciul inutil ni[te cuvinte admirabile ale monseniorului Darbout: „Gre[eala dumneavoastr\ este s\ crede]i c\ omul a fost adus pe lume ca s\ fac\ ceva“. care m\ iubesc în pofida a tot. ar însemna s-o cinstim prea mult.. Am conchis c\ nu conteaz\ s\ schimbi ordinea lucrurilor. Fire[te. „~nchide]i fereastra! E prea frumos. moartea nu e mai respectabil\ decît împ\ratul Nero sau comisarul din arondismentul meu. sfî[iat\ sau nu. {i am v\zut c\ nimic nu e schimbat. care m\ iubesc contra dec\derii. „Cred c\ n-am fost bine în]eles ieri cînd l-am omorît pe sacrificator cu ciocanul cu care d\dea s\ r\pun\ juninca. judecînd astfel. ~n rest. S`nt cei care m\ privesc [i m\ judec\. comunismului s\u aristocratic. Am vrut [i eu s\ schimb o dat\ ordinea lucrurilor – ca s\ v\d ce se `nt`mpl\. Noteaz\ multe vise. nu era nici un motiv ca mantia mea s\ fie cea mai . dar nu din cauza istoriei în care individul poate orice. (Cf. * Moartea lui Le Poittevin. Pu]in\ mirare [i spaim\ la spectatori. {i. printre chior\ituri [i sudoare. nu se poate degrada prea tare aparen]a sacr\ ce i se atribuie. copii bolnavi [i care pot muri. de fapt.“ * Personaje absurde. Trebuie s\ `n]elege]i c\ r\zboiul se face atît cu entuziasmul celor care îl vor. Nu se poate insista prea mult asupra caracterului ridicol al unui eveniment care apare. f\-l s\ vin\ la întîlnire. cît [i cu disperarea celor care-l reneag\ din tot sufletul. de vreme ce nu avem putere asupra ei. ~ntr-un col]: „Sfinte Pavel. Caligula. în general. * O fraz\ citat\ de Green în Jurnalul lui: „Nu trebuie s\ ne temem de moarte. * Lawrence: „Tragicul ar trebui s\ fie ca o puternic\ lovitur\ de picior dat\ nenorocirii“. soarele a asfin]it la aceea[i or\. Dar se poate extrage [i o înv\]\tur\ exact contrarie [i pot fi astfel justifica]i Diogene sau Ernest Renan. Absolut nici un motiv.) Idem: „Revolu]ia nu trebuie f\cut\ pentru a da puterea unei clase. {i totu[i era foarte simplu. numai cu ea (May) am în comun iubirea asta. f\ s\ fiu printre primele zece“. contra tr\d\rii. Nimic nu e mai demn de dispre] decît respectul întemeiat pe team\..“ * M. Numai gîndurile mari s`nt capabile de aceast\ contradictorie fecunditate. * ~n continuare frapat de aspectul zeflemitor pe care-l are în Algeria tot ce este legat de moarte. semenii mei s`nt cei care m\ iubesc [i nu m\ privesc. din cauza existen]ei. prietenul lui Flaubert. pe mine [i nu ceea ce am f\cut sau voi face. dar nu din cauza formelor ei particulare. care m-ar iubi atît timp cît m-a[ iubi eu însumi – inclusiv pîn\ la sinucidere.

Dar noaptea. orologiul cel mare. Sfînt\ Barbe. 1 Acest citat se va reg\si ca moto pentru „Migdalii“ (1940). Nu exist\ decît dou\ puteri pe lume: sabia [i spiritul. . atît de p\mîntean\ [i de important\. fere[te-ne de-a ne pune în situa]ia s\ alegem prea repede [i las\-ne acea libertate deplin\ care se nume[te s\r\cie lucie. La Tlélat. tu atît de carnal\ [i de precis\. Ziua.. echivalen]\ [i disponibilitate. nu [tiu cum e. Sfînt\ Barbe.Acum. Dar dac\ mi se întîmpl\ s\ fiu. dup\ ce-ai dep\[it eucalip]ii frem\t\tori din Perrégaux la ora aceea care nu e `nc\ zi. pentru c\ un tren e pe plecate [i rug\ciunea mea nu va avea nici o urmare. pe oraneze s\ se gîndeasc\ la Alger [i la Paris [i înva]\-le adev\rul acestei lumi. „Nu. Tlélat2 ca o preg\tire pentru Oran. reculegerea înainte de coborîrea în delicioasele infernuri.. pe care o descoperi la vreo treizeci de kilometri sud-est de Oran.“ * „{tii. – [i oranezele cu gleznele cam prea groase [i care umbl\ mereu cu capul descoperit. Ca s\ ajungi la Oran. m-am luptat cu morile de vînt. în care bazaconii se înveOran1. * Gisèle [i r\zboiul. Urmeaz\ acele Vieilles Cures.. se poate c\l\tori ziua sau se poate c\l\tori noaptea.“ * Oran. Don Quijote – Da. Ceea ce m\ intereseaz\ e vremea. încît e u[or s\-i confunzi.Sfînt\ Barbe din Tlélat. tu care e[ti indiferen]\. foarte aproape de Oran. Caut\ s\ u[urezi via]a poporului. Am o metafizic\ de miop. Fiindc\ e profund indiferent dac\ te lup]i cu mori de vînt sau cu uria[i... de vreme ce eram singurul care vedeam limpede. ~mpiedic\-le.. Adev\rata mea filosofie e c\ la un sfert de or\ dup\ moartea mea nu voi mai fi în via]\.. vei deveni un rege mare. ~n cîteva minute vom ajunge la Oran. Duminic\ m\ duc la iarb\ verde. s\ nu m\ imi]i în gustul pe care l-am avut pentru r\zboi.“ Napoleon. sabia a fost întotdeauna învins\ de spirit. în Vara. – „Copilul meu. Omul devine ceea ce g`nde[te. 1 Fragmente pentru „Minotaurul sau halta Oran“ (1939). Dar gloria asta e uzurpat\. cînd vii dinspre Bel-Abbès sau Relizane. A fost suficient pentru gloria mea. cîmpie gola[\.. * Ora[ extravagant în care pr\v\liile de pantofi expun oribile modele în ipsos de picioare chinuite. anume c\ lumea nu are nici un adev\r.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 110 110 ALBERT CAMUS CARNETE 111 frumoas\. 2 Tlélat.. . Sfînt\ Barbe. Fontanes. fii pentru cîteva secunde sfînta unui necredincios [i sfetnica unui inocent.1 * Ludovic al XIV-lea. micu]a gar\ cu obloane verzi. Dar el nu era con[tient de asta [i. [tii c\ n-am nevoie de Dumnezeu [i c\ nu pot fi decît în momentul cînd vreau s\ m\ joc de-a credinciosul. * Vedele. La Pallice – Cu un sfert de or\ înainte de moarte înc\ mai eram în via]\. tu [tii c\ nu s`nt prea deseori credincios. dar care nu mai e nici noapte. [tiu c\ se ajunge în zori la Sainte-Barbe-du-Tlélat. Despuierea [i disponibilitatea înainte de cufundarea în sim]uri.. Santa Cruz nemi[cat\ [i mirosul de rachiu de anason pe str\zile din Mers-el-Kébir. s`nt destul de nefericit c\ nu am putut face asta.carnete_Camus. în Vara. ce admir cel mai mult pe lume? Neputin]a for]ei de a p\stra ceva. [i o oprire în timpul care m\ mîn\ spre Oran. Tlélat cînd plou\. ap\r\ oranezele pîn\ în pragul b\trîne]ii [i înlocuie[te-le atunci cu multe alte oraneze identice care se vor plimba de asemenea sub copacii b\trînei prefecturi. tu care e[ti un punct în spa]iu pe linia Oran-Alger. * Don Quijote [i La Pallice. cel asemenea unui peron pe care c\l\torul fumeaz\ o ]igar\ visînd. nu citesc ziarele. care la cafeneaua Cintra se servesc cu ghea]\ pisat\. Tu. mai aproape de Oran. Atît de indiferent. în a[teptarea [uieratului care s\-l poarte spre peisajele p\mîntului. e normal s\ am un avantaj. Cu timpul. . povara unei vie]i carnale [i f\r\ speran]\.

pentru ca nimeni s\ nu ignore. Bîzîitul unui motor care urc\ spre noi. Dou\ promontorii somnolente [i masive în apa limpede. Lumea nu valoreaz\ mai mult decît atît. cu tejgheaua l\cuit\ de jeg [i pres\rat\ cu picioare [i aripi de mu[te. Canastel [i marea nemi[cat\ la poalele falezelor ro[ii. Cafeneaua Apolo. cronicar din secolul al XV-lea. * I-am auzit adesea pe oranezi plîngîndu-se de ora[ul lor. ~ntr-un magazin de antichit\]i. unde înc\ se mai pot întîlni extraordinare cafenele. la Milano. fiul s\u. c\ruia un medium evreu i-a dat s\ bea lapte de femeie amestecat cu sînge uman. ca [i autenticul produs al Oranului. Pe platou. o mîr[av\ fecioar\ sculptat\ în lemn zîmbe[te cu un aer indecent. nici nu a]i vrea. patronii au pus o t\bli]\: „Fecioar\ din lemn de Maya“. Burchard1. încît [iretenia e imediat descoperit\. {i paza de coast\ care înainteaz\ imperceptibil prin marea str\lucitoare. incapabil s\ stîrneasc\ emo]ia. * Inocen]iu al VIII-lea. obraz f\r\ fard. L\sa]i societ\]ile [i coborî]i în strad\. * Din Dup\ uciderea ducelui de Gandia. brîndu[e de o culoare delicat\ [i cu carnea nervoas\. micile baruri. Un exces de indiferen]\ [i frumuse]e – apelul for]elor inumane [i scînteietoare. * Golful Mers-el-Kébir [i drumul pe sub migdalii înflori]i. la naiba. Indiferen]\. buchetele patriotice ale flor\reselor. Fericite cafenele ale unei ]\ri fericite unde cafeaua mic\ te cost\ 12 centime [i cea mare 18.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 112 112 ALBERT CAMUS CARNETE 113 cineaz\ în vitrine cu portofele tricolore. simulînd atît de prost cochet\ria. 1 Burchard. sc\ldat\ într-o lumin\ radioas\. cu defilarea lui de fete tinere necizelate [i înduio[\toare. (Dar Oranul nu e f\cut pentru oranezi. O oarecare m\re]ie nu înseamn\ neap\rat eleva]ie. trasînd o linie dreapt\ de la Azore la polul austral. podurile [i hangarele – se simte totu[i c\ exist\ o anumit\ grandoare.carnete_Camus. pastelurile din secolul al XVIII-lea sprijinindu-se pe un m\g\ru[ mecanic din plu[. Transparen]a lucrurilor. Dar dedesubt. Ferdinand de Neapole îmb\ls\mînd cadavrele torturate ale inamicilor s\i ca s\-[i „împodobeasc\ apartamentele cu ele“. F\cea dreptate într-un mod „admirabil“ (Burchard). junele prim. unde e[ti servit în pahare ciobite. * Noiembrie ~n fa]a lui Borgia. Indiferen]\. macaralele `nalte [i rampele gigantice care se ca]\r\ pe stînca ora[ului. Ro[u [i albastru. marea plat\. tramvaiele în form\ de nacele. . Idem dincolo de fabrica de ]igle. Alexandru împarte lumea între spanioli [i portughezi. purt`nd semn\tura unui celebru necunoscut.) * Oran. ales pap\. mun]ii. se aprinde de trei ori un foc de c`l]i s\ i se aminteasc\ acelui st\pîn al lumii c\ gloria lumii e trec\toare. Chicago al absurdei noastre Europe! Santa Cruz d\ltuit\ în stînc\. vîntul violet [i soarele. sticlu]ele cu ap\ de Provence pentru conservarea m\slinelor verzi. ~l men]ine pe om în fa]a condi]iei sale. tramvaiele. Ora[ f\r\ pereche [i u[uratic. împodobit cu o gur\ ca o tran[ee de ap\rare defensiv\. Este steril\ prin sine îns\[i. cu p\rul dat cu briantin\. Alexandru [i Lucre]ia Borgia care îi protejau pe evrei cu orice ocazie. Pr\v\liile fotografilor expun uimitoare fe]e. conturul perfect al golfului – întinderea sa medie – apa ca o plac\ de metal albastru. de la marinarul oranez care se sprijin\ cu cotul pe o consol\ pîn\ la fata de m\ritat îmbr\cat\ aiurea [i a[ezat\ `n fa]a unui peisaj de p\dure. „Nu exist\ o societate interesant\!“ Ei. Oran.

* La Ferrara. de exemplu. 54 pentru Giulio. palatul lui Schifanoia. A r\mas f\r\ s\ m\nînce [i f\r\ s\ bea de joi pîn\ sîmb\t\ [i f\r\ s\ doarm\ pîn\ duminic\. Turmel. Exist\ [i saltul în materie – [i mul]i oameni care exalt\ sim]urile nu o fac decît fiindc\ s`nt sclavii lor. 1937) Rafaello Sabatini (César Borgia. care a ie[it nebun. avea „probleme de s\n\tate“. Iar ceea ce vrea s\ devin\. {i aici este cuprins vulturul. Obiceiul cel mai ucig\tor: s\ stea culcat. etc..carnete_Camus.. ceea ce viseaz\. pentru c\ nu [tie s\ aleag\ între îndatoririle sale [i pentru c\ nu se poate face o oper\ de art\ decît dac\. Din ei în[i[i nu mai d\inuiau decît ni[te nume trufa[e [i blestemate. ([i ascez\ moral\). Doar 35 de ani de carcer\ pentru Fernando care a murit acolo. Alfonso d’Este care tope[te o statuie a lui Iuliu al II-lea de Michelangelo [i face din ea un tun. Collison-Morley (Histoire des Borgia) Charles Benoist (Machiavel) Jurnalul lui Jean Burchard (ed. Un singur subiect – constant – medita]ia – s\ refuz restul. Vrea o oper\ care s\ fie n\scut\ din contrariul obiceiului – hot\rîrile pe care le ia. Brunet (Ombres vivantes. Dormea ziua – lucra noaptea – Aut Caesar aut nihil. etc. Giulio [i Fernando care vor s\-i asasineze pe Ippolito [i pe Alfonso d’Este. continu\. de a te fi tratat cu rigoare.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 114 114 ALBERT CAMUS CARNETE 115 Alexandru al VI-lea r\m\sese n\ucit. privise r\m\[i]ele inerte [i însîngerate – apoi se încuiase în camera sa de unde a fost auzit plîngînd în hohote. ~nainte de orice întreprindere teoretic\. Castitate sexual\. O singur\ sl\biciune [i totul se pr\bu[e[te: practic\ [i teorie. în special a vie]ii sim]urilor [i a abandonului în voia impulsurilor profunde nu este legitim\ decît dac\ dai dovad\ de dezinteres fa]\ de obiect. a cantit\]ii. E explicat în întregime prin obiceiurile sale. Descoperi]i. Castitate în gîndire – s\ interzic dorin]elor s\ se r\t\ceasc\. Nu ajunge la nimic [i nu va ajunge la nimic pentru c\ se risipe[te. „presim]iri funeste se amestecau în acea tîn\r\ glorie“. 36) L. Robust. Gonzague Truc. O munc\ la or\ fix\. „Nu construiau decît pentru ei [i. gîndului s\ se risipeasc\. vizînd la glorificarea imediatului. 37) Fred Bérence (Lucrè ce Borgia. abcese care-l ]intuiau la pat. se impune o lun\ de ascez\ în toate sensurile. De unde nevoia absolut\ de a fi f\cut dovada. a castit\]ii. Cu ochii fic[i. Cf. E mai tare decît el.“ Pe bun\ dreptate. * Bibliografie Borgia: Luigi de Villafossa (Machiavel et nous. nu o hr\neau cu valorile eterne (?). construit de Alberto d’Este pentru „a sc\pa de plictiseal\“. * 29 noiembrie Exaltarea diversului. f\r\ sl\biciuni etc. * . Ippolito care porunce[te s\ i se scoat\ ochii fratelui s\u Giulio pentru c\ femeia pe care o iubea a spus c\ „prefer ochii lui Giulio corpului lui Ippolito“. ~[i întrerupea atunci munca dedîndu-se unor pl\ceri violente. Cezar Borgia. o condamnau s\ dispar\ imediat dup\ ce se n\scuse. 1933) etc. condamna]i. 37) Gab. gra]ia]i în mod sadic pe e[afod. nu o aliniau în sensul operei misterioase a lumii (?). prad\ unei dureri s\lbatice. * 29 noiembrie Roman. Familia d’Este. fiindc\ nu se d\deau la o parte din fa]a operei. ceea ce admir\ este contrariul.

el în costum de dansator. cu crest\tura sa profund\ în plin p\mînt [i catedrala ea îns\[i ca un deget de piatr\ în\l]at pe cerul albastru. femeile rele a[a s`nt. muntele Santa Cruz. întor[i spre mare. 1 Fragment pentru „Migdalii“ în Vara. Idem: cealalt\ poveste început\ într-o noapte rece [i furtunoas\. urcu[ spre Bouzaréahul sec\tuit [i pur [i. în marea cas\ p\trat\ de deasupra m\rii. Kasbahul mizerabil [i magnific. Asta nu porne[te din iubire.» Degeaba i-am zis: «Acum. B\trîna doamn\ care are figur\ de codoa[\. buze calde [i moi între florile de rodii [i un mormînt – copaci. cetatea [i luminile ei. cele dou\ trupuri se apropie [i se strîng unul lîng\ altul dup\ ce au urcat în vînt [i cînd. Acel alt moment care e ca un dans.“ * Februarie Oran. pîn\ la ultimul detaliu. Totul e finisat. ea în rochie de epoc\. b\rba]i [i femei gr\bindu-se [i tu. De foarte departe. jocuri `n ap\ [i `n soare – seri de var\ pe c\r\rile plajelor cu miros de fruct [i de fum în c\u[ul umbrei – corpul [i destinderea sa în haine u[oare. be]ia tainic\ [i tandr\ într-o inim\ la [aptesprezece ani. soarele limpede. trebuie s\ ier]i» }i-ai g\sit. domnule. în fa]a m\rii. în tren. ale c\rui morminte coboar\ spre mare. * ~n troleibuz. Iubirea este oare atît de departe cînd. Era r\u în civilie. Palpita]ia m\rii care se ghice[te în ad`ncimea nop]ii. Atrac]ia. c\ este pe front. ca ni[te cimitire plutitoare [i luminoase. Fream\tul m\slinilor [i mirosul de fum ce urc\ din p\mînt. gustul buzelor [i ochii plini de soare. tandre]ea enervant\ [i nelini[tit\. cînd îi vezi mînuind periile moi [i contemplînd lustrul definitiv al pantofilor. coaste. B\rbatul e plecat. au asta în sînge. executat cu minu]iozitate. ci din pofta de via]\. Nu r\zboiul o s\-l schimbe. trebuie s\ ceri s\ ]i se lustruiasc\ pantofii la ora zece diminea]a. dar poart\ o cruciuli]\ între sînii absen]i: „Femeile cinstite [tiu s\-[i ]in\ rangul. respira]ia surd\ a m\rii se înal]\ pîn\ la acea camer\ izolat\ în lume? Noapte miraculoas\ în care speran]a nu se desparte de ploaie. ai crede c\ uimitoarea opera]ie e terminat\. iar ele încaseaz\ aloca]ia [i `l în[al\. începînd de la Valmy. cu porumbeii printre pietrele negre de la Palais Royal. ~ncheiat\ la Paris cu frig sau cer cenu[iu. Uite. . în fa]a unui cer str\b\tut de stele [i de nori. cu spinarea lipit\ de p\mînt printre chiparo[i. * Primii migdali înflori]i pe drum. Nu-s ca femeile astea care profit\ de r\zboi.carnete_Camus.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 116 116 ALBERT CAMUS CARNETE 117 1940 Serile pe terasa Deux Merveilles. s\rut\rile gr\bite. extraordinara satisfac]ie pe care o ai privind munca lustragiilor. Au asta în sînge. de cer [i de t\cerile p\mîntului. Un vînt r\coros. La col]ul bulevardului Gallieni. Dar. O noapte a fost suficient\ ca s\ se acopere de acea z\pad\ fragil\ despre care cu greu se poate crede c\ ar putea rezista la frig [i la ploaia care ud\ toate petalele1. La un moment dat. Masa lor cenu[ie luminat\ de albul aripilor. * Roman Povestea asta început\ pe o plaj\ fierbinte [i albastr\. continuat\ pe colinele din Alger sau în fa]a portului misterios [i larg. v\ spun eu c\ au asta în sînge. Echilibru a dou\ f\pturi unite din exterior [i f\cute s\ semene printr-o comun\ indiferen]\ fa]\ de tot ceea ce nu este acel moment în lume. Stîncile pe mare acoperite de pesc\ru[i albi. dorin]a [i în]elepciunea care cresc într-o inim\ de b\rbat de dou\zeci [i patru de ani – ve[nicul „s\ r\mînem prieteni“. cimitirul El Kettar. din str\fundurile orizontului. cunosc una care mi-a spus: «N-are decît s\ crape pe front. în trupurile brune a dou\ f\pturi tinere – b\i. coco]at pe fotoliile înalte.

iar pia]eta se îmblînze[te. * Roman pentru femei: o singur\ tem\: sinceritatea. 1 Fragmente pentru „Minotaurul“. nu tînji la via]a nemuritoare. Moschei. 3 ~n italian\: „O. „Un zgomot asurzitor. „Era fermec\tor. atît de mare. suflet al meu. nu se [tie de ce `n stil bizantin.). – ca sufletul Parisului. în timp ce mirosul rachiului de anason îi atrage pe b\rba]i spre baruri. Fiecare ac]iune: o mic\ scen\ de teatru. red. chiar r\sun\tor. pe urm\ c\ldur\ [i lumin\. vocea aceasta profund\ [i supl\. red. a treia)1.“ (Pindar – Pythice. a martiriilor tale. red. 3 ~n englez\: „nu numai elegan]i. Laxativele „nu s`nt decît o solu]ie de nevoie: un scaun for]at nu `nl\tur\ cauza“. * Croitoresele ca Marie-Christine s`nt not only fashionable but always up to date3. Du[.). seara. de pe drumul în corni[\. atît de r\scolitoare în unele clipe. Omul e proscris – de aici [i toat\ aceast\ frumuse]e ap\s\toare care pare s\ vin\ din alt\ lume. ci epuizeaz\ cîmpul posibilului. O dolore dei tuoi martiri.carnete_Camus.2 Cel\lalt [i ticul s\u verbal. {i niciodat\ o [ans\ de via]\ n-a avut un chip atît de emo]ionat.R. * Februarie Acest chip florentin care-[i spune iubirea [i trecutul dureros. dar pe care o ghicesc. desf\tare a iubirii tale“ (n. tot ce este consim]irea vie]ii.). militarii [i femeile se învîrt roat\. atît de firav\ în altele? M. * „O. unde fermec\toare infirmiere în sandale poart\ co[uri cu struguri [i unde un întreg cortegiu de sclavi îmbr\ca]i în stil antic se înghesuie spre un gra]ios colon cu casc\ colonial\ [i papion. * Personaje B\trînul [i cîinele s\u. * Casa colonului care exprim\ în acela[i timp o metafizic\. * De sus. încît peisajul devine ireal prin pre]iozitatea sa. via]a aceasta ingenioas\ [i liber\. durere. * O diminea]\ sub soare [i trupurile goale. Cîntecul acesta.3 „Nu o iubire reprezint\ ea. 1 Acest citat va servi drept moto pentru Mitul lui Sisif. . o moral\ [i o estetic\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 118 118 ALBERT CAMUS CARNETE 119 Dar atunci aceea[i mîn\ încrîncenat\ mai d\ o dat\ cu cear\ peste suprafa]a str\lucitoare. o m\tuie[te. o.T. b\nci. Care e partea jocului? {i care este partea emo]iei. o freac\. grosimea falezelor e atît de mare. Postul de radio spaniol a c\rui voce tremur\. Ce-mi place aici este o anumit\ or\ care nu e asta. cînd cerul de var\ e golit de c\ldur\. 2 Este vorba în mod v\dit de b\trînul Salamano [i de Masson din Str\inul. ba a[ spune chiar agreabil“. fa]a aceasta. * Pia]eta La Perle. a[ spune chiar: uman. ci o [ans\ de via]\ – tot ce nu este exilul. pu]in cer. 2 Coroan\ a faraonilor (n. unde pe la ora dou\ se joac\ ni[te copii. dar mereu `n pas cu moda“ (n. Diminea]a asta sub soare [i ora[ul plin de lumini – ochii s\i ca ora[ul [i via]a asta u[oar\. Cine poate fi sigur c\ iube[te? Dar toat\ lumea [tie s\ recunoasc\ emo]ia. face s\ p\trund\ ceara în str\fundurile pielii [i face s\ ]î[neasc\ de sub perie dublul [i cu adev\rat definitivul lustru ie[it din profunzimile pielii1. Opt ani de ur\. * Strada Austerlitz [i evreii s\i centenari.“ „E etern. Tortule] terminat printr-un pschent2 egiptean.“ A. o diletto del tuo amore. Ciudat mozaic. minarete.

înainte de a se l\sa prad\ mîniei. Inim\ închis\. frumuse]ea [i melancolia. bum. dar el chiar ajunsese în el. Ce caut eu aici. se va sacrifica – f\r\ s\ murmure – el pre]uie[te mult prea pu]in. totul las\ s\-]i `nchipui vara. . – Bietul cîine. S\ lucrez cel pu]in în a[a fel. Dar trebuie s\ se ]in\ seama [i de frica de palme. Linia colinelor [i a falezelor care înconjoar\ golful. Vili[oare cu garduri verzi [i albe. De aceea admir\ gestul de generozitate al so]ului. Dar soarele. încît s\ împlinesc în acela[i timp t\cerea [i crea]ia. totul. albastrul deja dur al cerului.carnete_Camus. Ce alt sens po]i g\si zilelor petrecute aici decît acesta [i lec]ia platoului: o na[tere [i o moarte. care vrea s\ scrie jurnalul unui roman pe care autorul s\u nu l-a scris. Nu te speria“. Iar dac\ renun]. * Str\in. intra]i în Neant. Mama îl urm\re[te [i cîinele fuge.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 120 120 ALBERT CAMUS CARNETE 121 asta-i tot ce a[tept [i sper. altele goale în mijlocul pietrelor. tot restul. e mai bine s\ o faci cu dispre]ul cuvenit. * Marsilia. Va renun]a la tot. fetele [i b\ie]ii bronza]i. Tot ce se încearc\ spre binele tuturor sfîr[e[te printr-un e[ec. {i cu cît se teme mai mult. Un platou plin de ai[ori în fa]a m\rii. cine poate [ti ce vrea s\ spun\ cuvîntul acesta. Personaje. * Trouville. s\ m\rturisesc c\ totul mi-este str\in. Tot restul. * R. vrea s\ se adreseze direct rivalului s\u. `l prime[te în pofida mamei sale. Str\in. S. s\ a[tept [i s\ nu cru] nimic.“ Toba mare. albul ai[orilor. * Seara: Evenimente. zîmbetele astea? Nu s`nt de aici – [i nici din alt\ parte. f\r\ un loc unde s\-mi închid rana. S. însp\imîntat. ~n aceast\ scrisoare. (Idiot. orice s-ar întîmpla.C. Dar ei [i-au f\cut o teorie din asta [i m\re]ia omului st\ în a sim]i ceea ce îl înjose[te. e indiferent. vîntul u[or. Bum. stai. e chiar convins c\ a[a e. tinere]ea ei aurit\. * S. Marea vuie[te stins. acolo jos. spune: „Stai. Bîlciul: „Via]a? Neantul? Iluzii? Dar totu[i adev\rul. ce înseamn\ gesturile astea.C. cei dezgusta]i s`ntem noi. * Coborîre spre mare deasupra golfului Mers-el-Kébir. Chiar dac\ vrei cîteodat\ s\ încerci. doar în semn de recuno[tin]\ fa]\ de acest gest generos.) * B\rbatul care prime[te o scrisoare de la so]ul amantei sale. Unul dintre tipii \[tia despre care se spune c\ trebuie s\ se ascund\ cînd merg la W. {i. cu atît o spune. în timp ce S.“ * Martie Ce înseamn\ de[teptarea asta brusc\ – în camera întunecat\ – cu zgomotele unui ora[ dintr-o dat\ str\in? {i totul mi-este str\in. se credea deja în rai. Ceea ce-l `nfrico[eaz\ pe amant e mînia. Acum cînd totul e limpede. dintr-o dat\. pasiunile n\scînde. – Da. f\r\ o fiin]\ a mea. Are deci rolul frumos. Un cîine în vil\. lungile ore petrecute la soare [i blînde]ea subit\ a serilor. Pe urm\: S. cu verand\. Insist\. ~n parte. Reac]ii personale. Iar lumea nu mai e decît un peisaj necunoscut în care inima mea nu mai g\se[te sprijin. singura reac]ie este individualismul. S\ te retragi cu totul [i s\-]i joci jocul. unele ascunse sub tamarini. so]ul î[i declam\ dragostea [i m\rturise[te c\. între ele dou\. în fa]a lumii oamenilor. Mama: – {i eu am crezut în raiuri [i nu le-am v\zut niciodat\. Omul este el singur propriul s\u sfîr[it. * Din ce în ce mai mult. Cîinele fur\ dou\ scrumbii. ele r\mîn totu[i ca tot atîtea f\g\duieli de eliberare [i ca imaginea asta a mea de care nu m\ pot desprinde.

Dar adev\rul [i gran- doarea sa se opresc la cruce [i la acel moment cînd î[i strig\ abandonul. M\[tile macabre pentru distrac]ia copiilor. `nc\ mai plute[te umbra dramei. Dar aici st\ adev\rul s\u [i minciuna a ceea ce-a fost `nl\turat. Doar trupul e generos. Totul se sfîr[e[te cu o ran\ de [ase centimetri `n frunte. de pe Butte. Nu exist\ decît sufletul.. pe Pilat din cauza expresiei de plictiseal\ ostentativ\ men]inute în piatr\ de atîtea secole. dar el le d\ prestigiu. Dar. Tandre]ea [i disperarea cerurilor posomorîte. Avea 31 de ani. Copiii rîd cu moartea. Femeia cobora uneori [i o ruga pe patroan\ s\ r\m`n\ cu ea la mas\. De acum înainte este singurul de[ert practicabil. * Paris Femeia de la etajul de dedesubt s-a sinucis aruncîndu-se în curtea hotelului. {i Dumnezeul acesta. Statuile în iarb\ [i elegan]a asta melancolic\. Cre[tinismul a în]eles acest lucru. sentimentul. înseamn\ c\ nu a fost destul de puternic\ spre a tr\i.carnete_Camus. Dar [i sufletul cu unica sa m\re]ie: singur\tatea t\cut\.. dac\ te întorci atunci spre biserica Saint-Pierre din Montmartre. putea s\ moar\. a spus: „~n fine!“ * Paris. E acoperit. Toate liniile acelor pietre frem\t\toare. toate corpurile r\stignite sau flagelate umplu sufletul de aceea[i emo]ie înnebunit\ [i p`ng\rit\ ca însu[i ora[ul. o g\sesc vesel\. ~l neag\. ~n hotel. Ca remediu pentru via]a în societate: marele ora[. dac\ te emo]ioneaz\. iat\ c\ ni se propune o religie uman\. * Paris. Stranie limitare a condi]iei umane care îi face imposibil\ ie[irea din omenesc. Pe legionarul roman îl sim]im viu din cauza acelui nas extraordinar sau a spin\rii cu cocoa[\. uneori chinuitor. sufletul cu toate rev\rs\rile sale. Copacii negri pe cerul gri [i porumbeii de culoarea cerului. un cult al singur\t\]ii [i al grandorii. o umfl\tur\ inform\ [i cenu[ie a p\mîntului. O îmbr\]i[a brusc – sim]ind nevoia unei prezen]e [i a c\ldurii. hidoasa sentimentalitate care vede dr\gu] ceea ce este frumos [i g\se[te frumosul dr\g\la[. a ploii interminabile. calitatea omului trebuie s\ se c\leasc\ [i s\ se afirme – ori s\ piar\. ascuns sub piei informe. ~nainte de a muri. Fiindc\ cele mai superbe chipuri pe care le va fi dat acestei religii atît de preocupate de suflet s`nt t\iate în piatr\ dup\ asem\narea c\rnii. Dar dac\ piere. sufletul nu are niciodat\ dreptate [i aici mai pu]in dec`t oriunde. * Eisenstein [i Serb\rile Mor]ii în Mexic 1. a acoperi[urilor lucioase. Martie 1940 Ce este detestabil la Paris: tandre]ea. Dac\ smulgem ultimele pagini din Evanghelie. de ajuns pentru o via]\ de om. sim]i înrudirea dintre o ]ar\. Cînd vezi Parisul de sus. Am\r\ciunea sa ne-o face desigur insuportabil\. o g\sesc dulce [i plin\ de zah\r. De unde reiese c\ a reu[i s\ r\m`i singur la Paris un an într-o camer\ s\rac\ îl înva]\ mai multe pe om decît o sut\ de saloane literare [i patruzeci de ani de „via]\ parizian\“. La fel [i „micu]ii mor]i“. atunci s\ începem s\ tr\im. {i dac\ ne-a marcat atît de tare. 1 Este vorba probabil de secven]ele filmate de Eisenstein pentru un film neterminat [i prezentate sub denumirile de: Time in the sun [i Qué viva México. spune un locatar. Totul se termin\ cu „Prietena noastr\ Moartea“. {i dac\ a tr\it pu]in. pe de alt\ parte. ca un abur monstruos sub ploaie. capetele de mort din zah\r pe care ei le ron]\ie cu deliciu. E un lucru dur. Aici corpul nu mai are prestigiu. Ce este exaltant: teribila singur\tate. Dar în vecin\tatea asta. oribil. e prin Dumnezeul s\u `ntrupat `n om. care d\ aparen]a trupeasc\ acelora dintre simbolurile sale care vor s\ nege trupul. e datorit\ chipului s\u.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 122 122 ALBERT CAMUS CARNETE 123 * ~n zorii epocii moderne: Totul e consumat? De acord. [i întotdeauna atît de aproape de nebunie. . o art\ [i o religie. cu excesele sale de emo]ie plîng\cioas\ [i cu tot restul. cu be]iile sale.

evident. Chelnerul revine [i se nelini[te[te brusc. S\ vedem. F\r\ s\ [tie un cuvînt fran]uzesc. – Nu. Superioritatea sa uimitoare [i imediat\ asupra tuturor for]elor sociale [i altele. La Chapelle. – Ah.M. Nimeni niciodat\ în sala de mese.. Dar pot s\ v\ scriu? – Nu. * Aprilie La Haga. Da. da. ia s\ vedem.“ S. Negrul luase porumbelul sub joben. înrolat în armata francez\. Ea îi vorbe[te ca [i cum ar fi acolo (familie. * F\r\ viitor „Operele despre care vorbe[te aici J. A venit la Paris. „A[ putea poate s\ vin s\ v\ v\d dac\ a[ trece pe-acolo într-una din zilele astea. El r\spunde la cap\tul firului. „Ast\zi am 27 de ani“ etc. e preferabil. * Roman (partea a doua – consecin]e) B\rbatul (J. ceea ce pîn\ la urm\ e totuna. are în ochi tot cerul ei. pentru c\ în meseria mea. „Ah. * Sold\]elul spaniol la restaurant. Neguri – c\i aeriene [i felinare. Inteligen]a asta – pictura asta metafizic\ ce regînde[te materia. lupt\tor republican. a[a. sigur. Chiar a[a. Gînguritul lor în iarba verde.“ El e cople[it de acceptarea asta pe care încerca s-o ob]in\ pe c\i ocolite. str\in. * ~n metrou. ave]i dreptate. ave]i dreptate. Vrea s\ ob]in\ un rendez-vous de la o fat\ destul de tîn\r\. Nici un cuvînt fran]uzesc [i atîta dorin]\ de c\ldur\ uman\ cînd mi se adreseaz\. Apoi t\cere.) [i-a fixat o anume zi ca s\ moar\ – destul de apropiat\. mîine e luni.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 124 124 ALBERT CAMUS CARNETE 125 Zborul brusc al porumbeilor ca un plesnet de ruf\ c`nd o desp\ture[ti.L. sigur. Cînd pronun]\ numele Spaniei. r\t\cindu-se în metrou. care l-a r\pus în cîteva ore. meticulos [i negru.. . la cinci? Ea (tot direct) – Nu pute]i dup\ cin\? El (tot dep\[it) – Sigur. Vreo patruzeci de ani. iar ave]i dreptate. * Pentru a-i dibui punctua]ia [i respira]ia. singura lui bucurie va fi s\-[i reg\seasc\ prietenii de la regiment. Pe urm\ b\rbatul pleac\ l\sînd pe mas\ costul consuma]iei. E ]eap\n. Intr\ un domn în redingot\ [i cu joben. El nu în]elege. Micile cafenele la ora 5 diminea]a – abureala geamurilor – cafeaua fierbinte – publicul Halelor [i al comercian]ilor – p\h\relul matinal [i vinul de Beaujolais. detalii precise etc. Ei bine. pe la ce or\? Caut. * S\ compun un sistem de note pentru fiecare comentariu (sau prefa]\ care rezum\). B\rbatul care locuie[te într-o pensiune despre care nu [tie c\ e un bordel. A primit o permisie de o s\pt\mîn\. vas\zic\. e luni. e luni. lag\rul de concentrare de la Argelès. * Paris. S\ vedem. un soldat oarecare. Ei bine. bine.). A[ prefera s\ v\ dau un rendez-vous. * Léger. singurul lucru permanent r\mîne tocmai ceea ce constituia aparen]a: culoarea. se va afla barem al\turi de oamenii din ]ara sa. str\in de tot ce nu e p\mîntul s\u. Comand\ un meniu foarte bun. Porumbelul din sala de mese gîngure[te.carnete_Camus. Mîine. }\ran din Estremadura. Dar se în]elege c\ la fel de bine le-ar fi putut publica [i c\ n-ar fi fost vorba decît de indiferen]\ sau de contradic]ie. * Individul dintr-o braserie care aude o doamn\ telefonînd la num\rul s\u [i cer`ndu-l pe el. s-o scriu de-a lungul întregii vie]i. [ti]i. Da. fratele meu m-ar certa. {i chiar de-o trebui s\ crape sub un cer ap\s\tor [i prin noroaie v`scoase. Coboar\ în halat de cas\. au fost arse. e c`t se poate de firesc. ave]i perfect\ dreptate. Curios: de îndat\ ce regînde[ti materia.C.

în acela[i timp. p\rinte. Pentru Don Juan (Franciscanul [i Don Juan intr\ în vestibulul lui Don Juan [i acesta îl conduce pe c\lug\r spre u[\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 126 126 ALBERT CAMUS CARNETE 127 Ea – La opt. dar brusc îl apuc\ teama ca noul rendez-vous s\ nu-l primejduiasc\ pe cel de mîine. C\lug\rul – Pot [ti care s`nt acestea? Don Juan – Cred în curaj. {i nu exist\ art\ care s\ se adreseze acestui sim].) ~nceput I. complezen]a. da.1 * Aprilie Prefa]\ Terracini – . Dar actualitatea aceasta era deja valabil\ acum dou\ sute de ani. E putred\. – Ei bine. ~[i pierde credin]a.. C\lug\rul franciscan – Vas\zic\ nu crezi în nimic. – Da. mai bine nu.“ El e mul]umit. Ultimul act. * Nu a]i scrie atîta despre singur\tate dac\ a]i [ti s\ profita]i de ea la maximum. Am\r\ciunea de a fi avut dreptate. o prelungire a Str\inului.Acest gust al exilului. nu-i a[a. spuse el. {i mai este înc\. Meleagurile Italiei [i ale Spaniei au format atîtea suflete europene. încît cump\r\ o cas\.carnete_Camus. ~n asta st\ poate în]elesul acestor pagini. * La Paris-soir1 se simte toat\ inima Parisului [i abjectul s\u spirit de midinet\. 2 Aceast\ tem\ se reg\se[te în Mitul lui Sisif. Pu]in timp înainte de moarte. El tace. î[i instaleaz\ tablourile [i nu se mai atinge de nimic. al\turi de Pascal Pia. pitorescul.. Trebuie s\-[i ia precau]ii împotriva pierderii unei aventuri devenite atît de u[oare [i atît de pre]ioase. Ea coboar\ la Concorde [i el la Saint-Lazare. * Pictor care merge la Port-Cros ca s\ picteze. „{i dac\ ar interveni ceva. vre]i? Ea – Da. Sentimentalismul. la ora opt. v-a[ putea scrie? – Nu. Printr-un accident. în inteligen]\ [i în femei. Mansarda unde locuia Mimi a devenit zgîrie-nori. încît apar]in un pic Europei. acelei Europe a spiritelor care ar precump\ni asupra tuturor celor care vor fi f\urite cu armele. * „S`nt. Pentru Don Juan. mul]i dintre noi îi duc dorul. la opt. Vezi Larousse: c\lug\rii franciscani îl omorîr\ [i pretinser\ c\ fusese tr\snit de Comandor. în caz c\ ar interveni ceva.“ * 1 Camus lucreaz\ în acel moment ca jurnalist la Paris-soir. s\ stabilim [i alt rendez-vous. un olfactiv. . Preot fericit de soarta sa într-o localitate de ]ar\ din Provence. Nuvel\. – Da“.“ Penultimul act: provoc\ri aruncate Comandorului care nu apare. {i nu trebuie s\ ne pierdem speran]a c\ tinere]ea sa va fi înc\ vie în ziua cînd florile vor rena[te din nou pe ruine. putem. toate acele refugii vîscoase în care se ad\poste[te omul într-un ora[ atît de dur pentru el. în trei lucruri.2 * Seria a doua. Discurs al franciscanilor c\tre popor: „Don Juan s-a convertit“ etc. Nu exist\ decît via]a. {i totul e atît de frumos. El – Da. Amintim totodat\ c\ Albert Camus visase pîn\ la sfîr[itul vie]ii s\ scrie un Don Juan. începuse traducerea piesei Burlador de Tirso de Molina. Don Juan? Don Juan – Ba da. 1 Ar putea fi punctul de plecare al personajului Paneloux [i. Dar deodat\ simte c\ l-a cuprins panica [i nu vrea s-o m\rturiseasc\. La Terasse. spune fata. dar inima a r\mas aceea[i. asist\ un condamnat la moarte în ultimele sale clipe de via]\. – „Dar mîine. * Seria a doua. negre[it? Doar în caz de accident. joi la opt în acela[i loc. „Slav\ lui Don Juan.

Monotonia lui Alceste – absurdul. Don Juan – Mul]umesc. dac\ trebuie deplîns un om fericit. La Siena. 136. abia scandat. . Vreau s\ v\d în asta o form\ de curaj. C\lug\rul – Cu bine. Don Juan – Da. * Omul care-[i arde casa. ca îns\[i monotonia caracterului. Aproape c\ reu[e[te. * Mic func]ionar de la Banca Fran]ei. * Ultimul Carrara. C\lug\rul (cu blînde]e) – Nu. p\rinte. * Exod Clermont. Don Juan. Don Juan. * Septembrie Gata prima parte din Absurd1. nu voia niciodat\ s\ aud\ vorbindu-se de moarte [i cerea s\ dispar\ din ochii lui favori]ii ajun[i pe patul de moarte. * Mai Str\inul e gata. cu contrastele sale grosolane [i caracterele sale tip. Alceste [i Philinte.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 128 128 ALBERT CAMUS CARNETE 129 C\lug\rul – Va trebui deci s\-mi pierd orice speran]\ în ceea ce te prive[te. încearc\ s\-[i p\streze obiceiurile. „versul prost“. consecin]\ a unui caracter împins pîn\ la cap\t – \sta e tot subiectul. Orbii – nebunul imobilului care url\ toat\ ziua – aceast\ lume la scar\ redus\. un condotier salveaz\ ora[ul. Tot corpul întors spre doi poli. Cere totul în schimb. condotier din Milano. despre care Machiavelli spune c\ a ratat ocazia de a deveni nemuritor ratînd-o pe aceea de a-l asasina pe Papa Iuliu al II-lea. desigur. Don Juan. p. Cu bine. S\-l omorîm. asediat\ de vene]ieni. Giovanni-Paulo Baglione. Don Juan – Cunosc doar tandre]ea [i generozitatea care s`nt formele virile ale acestor virtu]i femele. La Clermont poate fi cunoscut Parisul. C\lug\rul (la u[\) – M\ voi ruga pentru dumneata. ~l vom adora dup\ aceea.“ A[a au [i f\cut. Lyon Sfîntul Toma (el însu[i supus al lui Frederic) recunoa[te supu[ilor dreptul la revolt\. necredin]a. La revedere. {i totu[i Burchard spune: „A murit cu noble]e [i demnitate“. Zorile murdare la ora cinci.carnete_Camus. Burchard: „Tic\lo[ia. str\b\tea toate înc\perile palatului s\u urlînd: îl chema pe diavol [i-i cerea moartea. 1 E vorba de prima parte din Mitul lui Sisif. Cf. Azilul de nebuni [i ciudatul s\u orologiu. î[i arde ogoarele [i le acoper\ cu sare ca s\ nu le predea. Iar versul. e vorba doar de dou\ sentimente pe care te înc\p\]înezi s\ nu le cuno[ti: milostenia [i iubirea. Transferat la Clermont.“ Filippo Maria Visconti. Baumann: Politique de Saint Thomas. Célimène [i Eliante. * Octombrie 1940. marea sau Parisul. * Admirabilul Mizantrop. p\rinte. Ra]ionamentul publicului: „Nimic nu-l va r\spl\ti îndestul. p\rinte. prizonier în Padova pustiit\ de cium\. Malatesta (mort în 1417). Dar cu un decalaj imperceptibil. talentul militar [i cultura intelectual\ se g\seau reunite `n J. nici m\car puterea suprem\.

acolo jos. dar tot e greu. la Ravena. Ianuarie ’41 Povestea lui P.S. Imediat va avea loc o cununie. * B\trîna biseric\ are o copie dup\ Boucher. Saône. nu [tie nimic de p\rin]ii ei. * Con[tient sau nu. doi tineri. L-a adus cu ea. `n momentul retragerii. unul sare. China. S\tuc pustiu [i rece. în r\zboiul trecut.carnete_Camus. Deja. Acum s`nt doar optsprezece prizonieri. a murit acas\. s-a dus s\-i caute corpul [i s-a trezit l`ng\ Marna. Dou\ fiin]e coboar\ pe firul lor: paralele. sala de a[teptare a unei mici g\ri la Serresin. [i ce oribil\ este! Solidar. P\mînturile de sus în]elenite. Istorie Filosofie Art\ Religie P. 1 Ternay. * Fiii lui Cain – autentici. sat din departamentul Isère. Ar\turile s`nt c\ldu]e [i fluviul. Tat\l îi ofer\ iertarea pe care Cain o refuz\: „Nu vreau s\-]i mai privesc fa]a“. Cer plumburiu [i vînt înghe]at ca o rochie str`mt\. femeile utilizeaz\ mereu sentimentul onoarei [i al cuvîntului dat care este atît de puternic la b\rbat. acela[i cer [i acela[i frig. Aici î]i atingi libertatea. India. O or\ de a[teptare cu vuietul îndep\rtat al trenurilor [i al vîntului serii peste vale. Dar Cain cre[te în suferin]\ [i `n for]\. Cînd una dintre pisici e atins\. Mic cimitir deschis în plin cer. popula]ia lua lumîn\rile din altar ca s\-l onoreze cu ele pe Dante: „E[ti mai demn de ele decît cel\lalt. Stilurile – de la coloana doric\ la bolta arcuit\ din ciment. „N-am s\ uit niciodat\ ce am v\zut. * Nuvel\: Ronul. (Sau poem – idem Iuda. r\stignitul“. comuna d\duse treizeci de mor]i. * Decembrie Grecii.) * Oran.“ Afar\. parc\ suspendat deasupra Ronului. a le urm\ri în cursul lor. . Japonia. Atît de izolat [i atît de aproape. Istorie – Literatur\ – Art\ – Filosofie. * Nuvel\: povestea Y. To]i las\ în urma lor regrete eterne. Mexicul – Statele Unite. * Ternay1. Sob\ stins\ [i opturile stropitului matinal au r\mas imprimate pe dalele reci. Femeia care închiriaz\ scaune: i-a fost atît de team\ cînd au venit bombardierele nem]e[ti. to]i au fost so]i buni [i ta]i buni. b\trînul rîde. B\trînelul care arunc\ de la etajul întîi buc\]ele de hîrtie ca s\ atrag\ pisicile. ~nv\]\toarea e o refugiat\ din Alsacia.M.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 130 130 ALBERT CAMUS CARNETE 131 La mormîntul lui Dante. Tat\l asist\ la uciderea lui Abel [i n-o împiedic\. curge întins [i lucios str\b\tut de cîte un fream\t din cînd în cînd. Camuflaj de r\zboi – umbra pe afi[ele invitînd lumea s\ tr\iasc\ fericit\ la Bandol. Pe urm\ scuip\ peste ele. cel\lalt ezit\ [i sfîr[e[te prin a-l întîlni [i a se pierde în elanul lui. „Crede]i c\ o s\ se ispr\veasc\ în curînd. solidar cu lumea aceasta unde florile [i vîntul nu ne vor aduce niciodat\ iertarea pentru toate celelalte. * Decembrie (Egipt) Grecii – Etruscii – Roma [i decaden]a ei – Alexandrinii [i cre[tinii – Sfîntul Imperiu roman germanic [i gîndirea îndr\znea]\ – Provence [i schismele provensale – Rena[terea italian\ – Epoca elisabetan\ – Spania – De la Goethe la Nietzsche – Rusia. trecînd prin gotic [i baroc. Ceva mai departe.1 1 Fragment din „Minotaurul“ (ultima parte: „Piatra Ariadnei“) [i par]ial reluat pentru prezentarea Oranului în Ciuma. Cîteva brazde negre [i zborul corbilor. domnule?“ Fiul ei a pierit în 1914.

unde urî]enia [i-a adjudecat o parte nem\surat\. * Colinele peste Mers-el-Kébir ca un peisaj perfect. cîmpuri de pietre cretoase [i sf\rîmicioase a c\ror albea]\ orbe[te. este virtutea vie]ii“. Cafenea. care s`nt seduc]iile lor? Pot r\spunde: creatura. pietri[ul [i piatra s`nt regine. dup\ ce Turenne este ucis. Au cu ce s\ înduio[eze ori s\ exalte. la început inapreciabil\. unde trecutul este redus la nimic. c\utînd marea ca pe un semn al Ariadnei. cîte o mu[cat\ ro[ie ca sîngele proasp\t [i ca via]a.carnete_Camus. creatura este 1 ~nsemnare pentru Ciuma. Pentru o anumit\ ras\ de oameni. La sfîr[it. Acum e acoperit de flori. Un ora[ care întoarce spatele m\rii [i se construie[te rotindu-se în jurul s\u ca melcii. locul arborilor de fistic este luat treptat de stejari. Aici. lipite pe cerul albastru. La cap\tul unui drum foarte lung. Dar te învîrte[ti în cerc pe toate str\zile astea dizgra]ioase [i urîte. ~nceputurile libert\]ii. Practicabil. }i-o domole[ti apoi cu un muscat dulce [i gre]os. O mic\ vale ca un paradis pierdut. se retrage. {i totu[i acest lucru e uneori foarte ispititor. P\r\lu]e [i p\p\dii fac din el un drum galben [i alb. Languste.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 132 132 ALBERT CAMUS CARNETE 133 * Nu exist\ nici un loc pe care oranezii s\ nu-l fi p`ng\rit cu cîte o hidoas\ construc]ie care ar trebui s\ striveasc\ orice peisaj. Încetul cu încetul arborii cresc [i înverzesc. melci de la al c\ror sos î]i ia gura foc. nemaicatadicsind s\ înceap\ o partid\ împotriva unui juc\tor oarecare. la o cotitur\ brusc\. * Servitute [i grandoare militare. ~n mijlocul acestor oseminte ale p\mîntului. Drumul de coast\ care domin\ marea. * Oran. Oran este una dintre ele. frumoas\ oriunde. Ora[ele astea au format atîtea spirite europene încît nu se poate s\ nu aib\ un sens. plictiseala aceasta sub un cer neîndur\tor [i magnific. Oran demonstreaz\ c\ în oameni exist\ ceva mai puternic decît operele lor. Cerul de deasupra î[i revars\ regulat provizia de c\ldur\ [i foc. Potolesc o anume foame a sufletului al c\rui aliment este amintirea. * 21 februarie 1941 Sisif e gata. deasupra rîpei Raz el Aïn. Arborii de fistic au culoarea pietrei. O umflare a vegeta]iei. Minotaurul îi devoreaz\ pe oranezi: asta-i plictiseala. Cele trei Absurduri s`nt terminate. Dar nim\nui nu i-ar trece prin minte s\ scrie despre un ora[ unde nimic nu solicit\ spiritul. A[a ceva nu se inventeaz\.“ Onoarea „este o virtute total uman\ despre care se poate crede c\ s-a n\scut din moarte. R\t\ce[ti prin labirintul \sta. apare un cîmp de migdali înflori]i: ca o ap\ rece pentru ochi.1 Dar totul este zadarnic: unul dintre t\rîmurile cele mai puternice din lume face s\ crape decorul nenorocit cu care este acoperit [i las\ s\ i se aud\ strig\tele violente printre toate casele [i peste toate acoperi[urile. Ce anume te face s\ te ata[ezi [i s\ te interesezi de ceva ce nu are nimic de oferit? Vidul acesta. în fa]a m\rii. P\mîntul se crap\ sub soare. apar. Carte admirabil\ care trebuie recitit\ la vîrsta adult\. „Montecuculli care. ~n alte p\r]i cimitirele arabe au blînde]ea pe care o cunoa[te toat\ lumea. Nu po]i [ti ce este piatra dac\ n-ai venit la Oran. ~ntr-unul dintre ora[ele cele mai pr\fuite din lume. Rîpa de la Noiseux: drum lung între dou\ versante sec\tuite [i pline de praf. totul cre[te [i se îmblînze[te în acela[i timp [i. f\r\ cunun\ cereasc\ dup\ moarte. Al\turi un orb cînt\ „flamenco“. * Se scriu c\r]i despre Floren]a [i Atena. e o patrie cu o mie de capitale. apoi surprinz\toare. dar p\r\sit. * . urî]enia aceasta. Iar via]a care se poate duce la Oran este mai presus de plictiseal\ [i pe m\sura acestui t\rîm. frig\rui.

* 1 ~nsemn\ri reluate în Ciuma. asta l-a omorît. * 18 martie ’41 ~n\l]imile de deasupra Algerului debordeaz\ de flori prim\vara.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 134 134 ALBERT CAMUS CARNETE 135 15 martie 1941 ~n tren: – L-a]i cunoscut pe Camps? – Camps? Unul înalt [i slab cu musta]\ neagr\? – Da. cele dou\ de[erturi. trebuie s\ te îngrije[ti. Pentru b\rbatul care le prive[te. * 21 martie Apa înghe]at\ a b\ilor de prim\var\.“ * . cinema duminica [i un interior cu mobil\ de la Galeries Barbès în timpul s\pt\mînii. care era acar. Enormi chiparo[i negri las\ s\ ]î[neasc\ din vîrful lor str\luciri de glicin\ [i p\ducel al c\ror traseu r\mîne ascuns în interior. Nu trebuie s\ sufli într-un piston. * S\ renun] la servitutea asta care e atrac]ia feminin\. Ele nu au decît un sezon.carnete_Camus. * S\pt\mînalul Gringoire cere transferarea lag\relor de refugia]i spanioli în sudul extrem al Tunisiei. Anul urm\tor s`nt înlocuite de alte chipuri de flori care. * 19 martie ~n fiecare an. „Michelangelo. golful imens [i larg. ne dezv\luie idealul ei de civiliza]ie: un so] cu 1200 de franci pe lun\. Ah! înc\ nu-s civiliza]i!“ Încetul cu încetul. desigur.1 * Doamna care pare s\ sufere de o constipa]ie de trei ani: „Arabii \[tia î[i mascheaz\ fetele. – A murit. * Rosanov. – Marea [i nisipul. Dorin]a puternic\ [i simpl\ – [i absurditatea de a p\r\si toate astea. – Da. – Ah! {i de ce? – De piept. * 20 martie Referitor la Oran. înflorirea fetelor pe plaje. Revolu]ia le va scoate limba [i îi va m\cel\ri la vîrsta de doisprezece sau treisprezece ani. la Bel-Abbès. buc\t\rie [i dependin]e. – Da. L\rgirea continu\ a golfului pîn\ acolo unde vederea se pierde `ntr-o imensitate. * Absurdul [i Puterea – de aprofundat (cf. s`nt ni[te valuri a c\ror greutate [i splendoare se revars\ an de an pe nisipul galben. Leonardo au construit. dar cînta într-o orchestr\. – Da. Mirosul de miere al trandafirilor galbeni invadeaz\ str\du]ele. Suflatul \sta ve[nic. Hitler). un apartament de dou\ camere. Un vînt blînd. – Z\u? Nu p\rea. erau înc\ feti]e. sufletul. cînd î[i vor manifesta personalitatea. Cînd e[ti bolnav. Meduzele moarte pe plaj\: o peltea care dispare încetul cu încetul în nisip. Indiferen]\ – [i eu îmi am pelerinajele mele. Imensele dune de nisip palid. S\ scriu o biografie neînsemnat\ [i absurd\. Santa-Cruz [i urcu[ul printre pini. sigur. în sezonul precedent. neînsemnatul necunoscut care a sculptat neînsemna]ii lei din Place d’Armes. Referitor la Cain.

El moare în fa]a farfuriei. „Dac\ am s\ scap. s\pt\mînal. Dar într-o zi [i-au luat zborul f\r\ s\ se mai întoarc\ vreodat\. îmi r\mîne angoasa. s`nt arunca]i în mare. Un profesor de latin\ [i greac\. Agen]ia „Ransdoc – SVP“ d\ toate informa]iile la telefon. 1 Camus a folosit textul acesta în „Minotaurul“.“ 3 „Budejovice“. mîini goale. Continu\ s\ se îmbrace ca pentru masa de sear\. s\ nu ac]ionezi cu oamenii? Manfred – Existen]a lor îi repugn\ sufletului meu.1 ~[i d\ seama c\ nu-i în]elesese pîn\ atunci pe Tucidide [i pe Lucre]iu. Plecare. Sakia-Muni a r\mas în de[ert. 1 Personajul vizat este Stéphan. el nu ar tr\i decît prea bine. Numesc via]\ [i iubire ceea ce m\ las\ golit pe din\untru. Vagoane întregi înc\rcate de flori [i de mor]i de-a lungul m\rii. Nu voi avea elanul.“ Dar nu scap\. unul dintre pu]inele lucruri curate din lume. Un infern în care totul presupune paradisul. Seria a doua Lumea tragediei [i spiritul revoltei – Budejovice (3 acte)3. Dar s`nt prea mul]i. dar nu m\ pot supune. un domn care nu-[i pierde obiceiurile. jurnalul ciumei. p\rere de r\u. * Aprilie. lunar al victimelor ciumei? Adresa]i-v\ la Ransdoc – 5 linii telefonice: 353-91 [i urm\toarele. dar sub unghiul patetic. {i totu[i oamenii mor.“ „Imposibil. Zeii în[i[i îi invidiau în]elepciunea [i destinul de piatr\. nemi[cat [i cu ochii la cer. lipsit de ceea ce este sfînt. gustul s\rat al lacrimilor [i al iubirii. nu se [tie ce este dragostea. Taxa pe convorbire este de 2 franci.. inima asta f\r\ lumin\ risipit\ în mine. responsabil\ de asta este ciuma.. * Timp de mul]i ani. profesor.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 136 136 ALBERT CAMUS CARNETE 137 „Lipsit de ceea ce este p\cat. Unul cîte unul. Se poate [ti ce este suferin]a din dragoste.“ * Dup\ ce se c\l\uze[te o inim\? Dup\ iubire? Nimic nu e mai pu]in sigur. ca o spum\ monstruoas\ pe marea albastr\. Un filosof scrie aici „o antologie a lucrurilor neînsemnate“.. Se tr\ie[te dup\ sisteme diferite. * Ciuma eliberatoare Ora[ fericit. 2 Se va observa c\.“ Agen]ia î[i face publicitate prin radio: „Dori]i s\ [ti]i num\rul zilnic. ~ncerca]i la Societatea de Tramvaie.“ – Nemurirea e o idee f\r\ viitor. 2 ~n englez\: „Pot s\ m\ tortureze. membrii familiei dispar de la mas\.“ Nu mai s`nt înmormînta]i. Totu[i. Iar cel care ucisese în sine `nsu[i dorin]\ [i voin]\.2 * „Abatele – Dar de ce s\ nu tr\ie[ti.. omul n-ar putea tr\i. Se moare în mediu `nchis [i la gr\mad\. . Aici ea este priva]iune. Dup\ toate probabilit\]ile. Corpurile s`nt transportate cu tramvaiele. Pleac\ de acolo cu mirul sfînt. care va disp\rea din versiunea definitiv\.carnete_Camus. primul titlu prev\zut pentru Neîn]elegerea. e un infern. rîndunelele î[i f\cuser\ cuib. ini]ial. Taxa pe convorbire. a început s\ plîng\. din aceast\ perspectiv\. Totu[i. Ciuma: reduce toate sistemele.1 * They may torture. glorie [i durere. îmbr\cat tot a[a. Totul trebuie s\ se pl\teasc\2.“ Un preot tîn\r î[i pierde credin]a în fa]a puroiului negru care muste[te `n pl\gi. Cium\ sau aventur\. domnule. ~n mîinile sale întinse [i în]epenite. Camus prev\zuse ca Peneloux s\-[i piard\ credin]a. Cum spune servitoarea: „Oricum. A[a se nasc florile din pietre. nu mai s`nt dricuri pîn\ peste patru zile. but shall not subdue me. ruptur\. Va ]ine. domnule. (Alt jurnal. A[a st\- teau lucrurile în prima versiune a Ciumei. „200 de victime ast\zi. Nu mai trebuie s\-l îmbr\c\m. se cî[tig\ timp. S`nt concedia]i numaidecît încasatorii: c\l\torii nu mai pl\tesc. * Vîntul. constrîngere.“ Se închide ora[ul.) Expresia sa favorit\ „dup\ toate probabilit\]ile“: „Societatea de tramvaie n-a putut dispune decît de 760 de muncitori în loc de 2130. De dou\ ori inutil.

* „Un bocet amestecat cu hohote domne[te singur `n largul m\rii pîn\ la ora cînd noaptea cu chipul sumbru vine s\ opreasc\ tot. Este o simplificare: un stil. * „Este întotdeauna o mare crim\ s\ distrugi libertatea unui popor sub pretext c\ o folose[te prost. apoi pe strada mare. Teribil\ inocen]\ a acestor jocuri [i goliciuni în lumina zglobie. personajul cel mai neînsemnat se hot\r\[te s\ vorbeasc\: „~ntr-un sens. Diminea]a. Noaptea. ~n disperare de cauz\. seara accentueaz\ toate culorile. resping\torul [i vîscosul univers al durerii. pentru a consacra Confedera]ia de la Delos. prin vestibul. Dar aproximarea r\mîne totdeauna zadarnic\. Apa at`rn\ ca o povar\. ~[i propune necontenit mari imagini care îl `nfl\c\reaz\. Marea este de azur. iar dunele izvor\sc din lun\. drumul ro[u. La ora dou\ dup\-amiaza. Don Juan sau Narcis. Dar niciodat\ ea nu l-a dezgustat atîta. Tot febra unit\]ii atrage totul dup\ sine. Toate dimine]ile de var\ pe plaj\ au aerul de a fi primele din lume. plaja galben\. O las\ în fa]a unui canal. * . s-a inventat eroul de cinema. * Dunele în fa]a m\rii – zorile c\ldu]e [i trupurile goale în fa]a primelor valuri înc\ negre [i amare. este s\ înve]i s\ te st\pîne[ti. Soarele te va ucide. Jur\mîntul de alian]\ trebuia s\ fie respectat atît timp cît avea s\ r\mîn\ fierul pe fundul apei. * ~n a[teptare: plachet\ despre Oran. „La urma urmei. Grecii. O ia de-o mîn\. sînge închegat. existau oameni liberi pentru c\ existau sclavi. O nunt\ de neuitat. Murdarul. Scriitorii pro[ti: cei care scriu ]inînd cont de un context interior pe care cititorul nu-l poate cunoa[te. Ceva mai devreme. * Nu s-a sim]it destul în politic\ în ce m\sur\ o anume egalitate este inamica libert\]ii. Serile pe mare erau f\r\ m\sur\. Dezgustul e mai puternic. din nou. Nop]i de fericire nem\rginit\ sub o ploaie de stele. se aruncau blocuri de fier în mare. E[ti gata s\ cazi. ~n Grecia. Occidentul nu î[i retraseaz\ via]a cotidian\. o tîr\[te din pat. Zilele de soare pe dune erau strivitoare. Iubirea racinian\ este o varia]iune despre un tip de iubire care poate c\ nu exist\ în via]\.“ (Per[ii – b\t\lia de la Salamina) * ~n anul 477. S\ po]i scrie: am fost fericit timp de opt zile. pe culoarul imobilului. Dar pîn\ la urm\ tot corpul triumf\. Toate serile de var\ î[i iau chipul solemnului sfîr[it al lumii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 138 138 ALBERT CAMUS CARNETE 139 Un b\rbat iube[te o femeie [i cite[te pe fa]a ei semnele ciumei. Totul dispare o dat\ cu soarele verde. * Tot efortul artei occidentale urm\re[te s\ propun\ imagina]iei ni[te tipuri. frumuse]ea corpurilor bronzate pe dunele blonde. dunele s`nt albe din cauza lunii. puneau pe nisip [i în ochi luciri portocalii sau albicioase. e un flagel“. Trebuie s\ existe doi cînd se scrie: primul lucru. Ceea ce strîngi lîng\ tine e un trup sau noaptea c\ldu]\? Iar noaptea asta de furtun\ în care fulgerele alergau de-a lungul dunelor. Corpul se cufund\ din nou [i alearg\ pe plaj\ în primele raze ale soarelui. ~n el se nasc dou\ sentimente potrivnice. p\leau. mai s`nt [i altele. {i le caut\. Iar istoria literaturii europene nu pare s\ fie altceva decît o suit\ de varia]iuni asupra acestor tipuri [i asupra acestor teme date. Niciodat\ n-o va mai iubi atît de mult.“ La sfîr[it.“ (Tocqueville) Problema în art\ e o problem\ de traducere. o sut\ de metri de umblat pe nisipul fierbinte îmbat\. Vrea s\ fie Manfred sau Faust. * Trebuie s\ pl\te[ti [i s\ te mînje[ti de abjecta suferin]\ omeneasc\.carnete_Camus. le închide [i le face mai violente. prin camer\. pe dou\ str\du]e.

nu-l c\uta]i pe poetul dramatic în biroul lui. * P\rerea lui Nicolas Clément. se exprim\ cu fine]e.“ (Ifigenia în Taurida) * „Vreau imperiul. gloria nu e nimic. ma[ini[ti „care nu tr\iesc decît din salariu“. comedian]ii ambulan]i utilizeaz\ un limbaj de neîn]eles (esperanto al farsei). Dar intervine suferin]a uman\. Acel mare secol n-a fost mare decît printr-o mutilare a sufletului [i a spiritului c\ruia îi st\ m\rturie Clément. nu pentru sim]. poetul englez scria într-un mod magnific despre Richard al II-lea: . Este actor [i regizor“.) Molière. de a reg\si platforma unic\ unde destinele oricînd pot reîncepe. de ce s\ se r\t\ceasc\ în eternitate? * {i voin]a este o singur\tate. nevoind s\-i priveze de cî[tigul reprezenta]iei pe actori. {ase luni într-o administra]ie a po[telor nu i-ar fi înv\]at mai pu]in. El este la teatru. muribund. S\-i d\m ascultare ori s-o respingem? Se poate purta obsesia unei opere în c\u[ul unei vie]i potolite sau trebuie. de a sparge pentru totdeauna ceea ce ne define[te. Nu s`ntem o epoc\ mare. care schimb\ toate planurile. în mijlocul actorilor. * „Iat\ momentul de a dovedi prin acte c\ demnitatea omului nu este inferioar\ m\re]iei zeilor. * Despre teatrul grec: G. Cartea lui Chancerel interesant\ în ciuda unui cusur: risc\ s\ descurajeze. * J. de a nu sem\na cu nimic. * Constituirea Zibaldonilor în Commedia dell’Arte. s\-]i aduci via]a p`n\ la ea. dar aceste calit\]i frumoase s`nt întunecate de murd\riile pe care le utilizeaz\ în comediile sale“. (Louis Moland: Moliè re et la Comédie italienne. Ac]iunea este totul. de a oferi prezentului singur\tatea [i neantul. Copeau: „~n epocile mari. muzicieni. * Ame]eala de a te pierde [i de a nega totul. * Liszt despre Chopin: „Nu se mai servea de art\ decît ca s\-[i ofere sie[i propria tragedie“. ale combatan]ilor. * Septembrie Se reglementeaz\ totul: E simplu [i evident.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 140 140 ALBERT CAMUS CARNETE 141 Manuscrise de r\zboi. al\turi de libertate. Semnificativ de asemenea s\ vezi un om preocupat de influen]a moral\ a teatrului propunînd totu[i un repertoriu în care figureaz\ elisabetanii. dimpotriv\.“ (Faust) * Pentru omul în]elept. Meautis: Eschyle et la Trilogie L’Aristocratie athénienne Navarre: Le Théâtre grec * ~n pantomim\. lumea nu este tainic\. ~n acela[i timp. ci pentru via]\. S-a pierdut obi[nuin]a acestei inteligen]e. bibliotecar al lui Ludovic al XIV-lea. posesiunea. Ei repet\ ziarele. Tenta]ia este perpetu\. ale prizonierilor. Corpul în teatru: tot teatrul francez contemporan (în afar\ de Barrault) l-a uitat.carnete_Camus.) (Cortin\ din stofe aplicate. Chancerel insist\ pe drept cuvînt asupra importan]ei mimului. Cu to]ii au trecut pe lîng\ experien]e de nespus [i nu s-au ales cu nimic din ele. cere s\ fie dus la teatru. s\ ascul]i de str\fulgerare? Frumuse]e. despre Shakespeare: „Poetul acesta englez are o imagina]ie destul de bogat\. Ceea ce au citit i-a izbit mult mai mult decît ceea ce au v\zut cu propriii lor ochi. cea mai chinuitoare grij\ a mea.

Inchizi]ia spune: evreii. ca s\-[i degaje mirosul trebuie pisat“. Asta e concluzia. Les Hérétiques du Midi au XIII-e siè cle.“1 (Kyd. * Despre monotonie Monotonia ultimelor lucr\ri ale lui Tolstoi. Despre secta catarilor: Douais. ini]ialele tinerilor c\s\tori]i în onoarea c\rora se d\dea petrecerea. el trebuia s\ aib\ o înf\]i[are abject\ [i resping\toare. discu]ii despre `nf\]i[area persoanei lui Iisus. Sfîntul Chiril [i Sfîntul Justin: pentru a da întregul sens întrup\rii. divertisment de circumstan]\. the end is death and madness. * La hermosa Sembra.) Dar spiritul grec: „Dac\ nu e frumos. Dar ciuma omoar\ un inchizitor. Prea [tiutor [i prea „distins“ ca s\ suporte furia asta. Monotonia Coranului [i a tuturor c\r]ilor religioase. Mult mai virulent\. * „Oh! no. * Vezi Herder. despre viermi [i despre epitafuri“. * Alexandru Borgia este primul care i se împotrive[te lui Torquemada. Moare ca `ntre]inut\ a unui b\can – cere s\ i se a[eze craniul deasupra por]ii casei ca s\ aminteasc\ de via]a ei de[\n]at\. sentimentul na]ional lipse[te la origine. asasinat de un poli]ist. cu pa[ii lor. Rabelais. * M\[tile. Se urî]e[te. nu este Dumnezeu“. fiindc\ are un iubit castilian [i ei s`nt conversos. Au învins grecii. 53 de piese manuscrise din colec]ia Warburton (Philip Massinger [i Fletcher) arse de un buc\tar care î[i învelea în ele pateurile. 144 [i 222. Fr\mîntat\ de dorin]e. red. Milton. Ceea ce l-a înlocuit este o con[tiin]\ de ras\ creat\ de la un cap la altul de intelectuali. Montaigne. * Cf. Malherbe. * 1 ~n englez\: „Oh! nu acesta-i sf`r[itul. * ~n Germania. Idei care s\ serveasc\ unei filosofii a Istoriei Umanit\]ii.carnete_Camus. * ~n secolul al II-lea. etc.. 1481 – Ciuma devasteaz\ sudul Spaniei. politica intern\. S`nt asasina]i evreii. * . pp. Ceea ce-l intereseaz\ pe german este politica extern\ – pe francez.). Ronsard. there is not the end. Are mai mul]i copii. p\r\se[te m\n\stirea. ~[i denun]\ tat\l care comploteaz\ împotriva Inchizi]iei. Georges Conne: Le Mystè re shakespearien (Boivin) État présent des études shakespeariennes (Didier) * Octombrie Ciuma. Iar Webster: „Un om e ca fructul de casia. Intr\ la m\n\stire. * Cei care au creat în toiul unor perioade de tulbur\ri: Shakespeare. Dansatorii trasau pe podea. a marchizului de Sade etc. . (Sfîntul Chiril: „cel mai îngrozitor dintre fiii oamenilor“. Monotonia c\r]ilor hinduse – monotonia profe]iilor biblice – monotonia lui Buddha. sf`r[itul e moarte [i nebunie“ (n. 1342– Ciuma neagr\ peste Europa. Monotonia lui Nietzsche – a lui Pascal – a lui {estov – teribila monotonie a lui Proust. La Sevilla. Bonsels. Tragedia spaniol\) [i la treizeci de ani Marlowe moare dintr-o lovitur\ de pumnal în frunte..qxd 12/12/02 4:31 PM Page 142 142 ALBERT CAMUS CARNETE 143 „S\ vorbim despre morminte.

* Toate promontoriile coastei dau aerul unei flotile gata de plecare.). red. Les Esprits. * T. în Algeria. ~ntr-o diminea]\ poate vom pleca împreun\. De unde defini]ia lui A. O infec]ie parizian\ nedep\[it\. Lawrence reînrolîndu-se dup\ r\zboi ca simplu soldat [i sub un nume fals. autor dramatic (n. Singurul lucru valabil: povestea lui Arvers care. Tolstoi sare din tran[ee [i alearg\ spre bastion sub tirul des al inamicului: avea o groaznic\ fric\ de [obolani [i tocmai z\rise unul. corecteaz\ o gre[eal\ de francez\: „Trebuie s\ se spun\ «collidor»“. * Jean Hytier2. S\ adaug la Absurd citatul din Tolstoi ca model de logic\ ilogic\: „Dac\ toate bunurile p\mînte[ti pentru care tr\im. . p. 4 Pierre de Larrivey (1540-1612). red. spune Byrd1. Ex. Trebuie v\zut dac\ anonimatul aduce ceea ce m\re]ia nu a putut da.carnete_Camus. care s-a jucat în 1946. Vasele acestea de stînc\ [i azur tremur\ pe chilele lor ca [i cum s-ar preg\ti s\ pluteasc\ spre insule de lumin\. * Niciodat\ politica nu poate s\ fie obiect de poezie (Goethe). î[i d\ seama c\ trupul are exigen]e tot atît de mari ca [i spiritul: „Nu se poate lipsi de sunete. onorurile. * Pentru Montherlant (dec\derea cavalerimii din cauza femeilor). MA. de mirosuri [i de voci“. mai departe. nu merit\ s\ fie tr\it\ [i trebuie s\ ne descotorosim de ea cît mai repede posibil prin sinucidere. `n cadrul mi[c\rilor de cultur\ [i educa]ie populare. Dac\ via]a nu e nesfîr[it\. la amiaz\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 144 144 ALBERT CAMUS CARNETE 145 La asediul Sevastopolului. gloria.). în momentul mor]ii.). La relectur\: Caietele lui Malte Lauris Brigge1: carte neînsemnat\. Accident de motociclet\. care le refuz\.: „Lumea îl consider\ pe singuratic un du[man“. * 1 De Rainer Maria Rilke (n.“ (M\rturisire) Dar. * Fric\ [i durere: cele mai trec\toare dintre emo]ii. * 1 Exploratorul m\rilor arctice. 108. ea este pur [i simplu absurd\. Tolstoi rectific\: „Existen]a mor]ii ne oblig\ fie s\ renun]\m de bun\voie la via]\.E. * Pierre de Larrivey4: traduc\tor. dac\ toate bucuriile pe care ni le procur\ via]a. `l str\bate un fream\t de aventur\. puterea. îi d\ crucea de r\zboi cîinelui s\u. 5 Prima aluzie la Les Esprits.LF. ~ntreagul Oran e gata de plecare [i zilnic. red. lumii pu]in îi pas\ [i e dreptul s\u. [i pe care a ref\cut-o în 1953 pentru Festivalul de la Angers. Responsabil: Parisul. Refuz\ decora]iile regelui. ne s`nt r\pite de moarte. Trimite anonim manuscrisele sale editorilor. * Cum spune Newton: gîndindu-te întotdeauna la asta. 3 Le Petit Jehan de Saintré de Antoine de la Sale (1388-1464) (n. fie s\ ne transform\m via]a în a[a fel încît s\-i d\m un sens pe care moartea nu i-l poate r\pi“. bog\]ia. Eroare. aceste bunuri nu au nici un sens. traducere de Lorenzino de Medici – Saint-Evremond5. Fabre-Luce: Supraomul se recunoa[te dup\ rigoarea cu care se închide în istorie [i dup\ libertatea interioar\ pe care [i-o ia fa]\ de aceasta. Este o înfrîngere parizian\. pies\ pe care Camus a adaptat-o în 1940. despre dramaturg: „Face ce vrea cu condi]ia s\ fac\ [i ce trebuie“. ~n singur\tatea absolut\ a nordului. Jehan de Saintré3. 2 Jean Hytier a colaborat cu Albert Camus la revista Rivages (1939).

* Contradic]ie în lumea modern\. * Doar trei actori în teatrul grec: nu se pune problema s\ se creeze un personaj. b\rbat de gimnaziu. toat\ lumea a fost pus\ la munc\. toat\ ziua.. iat\ o idee specific\ unei anumite forme de civiliza]ie. D\ lumii geometria. Dar a avea o figur\ proprie. ve[nic c\lare. * Mai exist\ oameni care confund\ individualismul [i voca]ia personalit\]ii. s\ tac\. de[ertul. „Prefa]a“ la Tartuffe) 1 Focion. La Atena. `ndeplineau tot ceea ce r\mînea de f\cut. Arhimede. Vezi Alcibiade dup\ Plutarh: „~n Sparta. auster: în Ionia. Din momentul cînd a fost suprimat\ sclavia.“ * ~ntr-o zi cînd poporul îl aplauda: „S\ fi spus vreo prostie?“ spune Focion1. Molière IV. poporul nu putea s\-[i exercite puterea cu adev\rat decît consacr`ndu-i cea mai mare parte din timp.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 146 146 ALBERT CAMUS CARNETE 147 ~n toiul c\ldurii. delicat [i trîndav. amator de b\utur\. * Ciuma. O zical\ atenian\ izgonea printre cei mai nevrednici cet\]eni pe cel care nu [tia s\ citeasc\ [i s\ înoate. oare cî]i oameni o cunosc acum? Apele [i p\mîntul. E o cu[c\ de c\ldur\ [i de sînge. «{i sufletul meu este o fîntîn\ ]î[nitoare. E infinit\. Tocmai în perioada cînd proletarizarea europeanului este cea mai avansat\ se înt\re[te cel mai mult idealul de suveranitate: dar asta e imposibil. orator [i om de stat atenian din secolul al IV-lea. spectacolul este ceva grav: reprezenta]iile se ]in de dou\ sau de trei ori pe an.“ S\ rup orice leg\tur\ cu inima asta goal\ – s\ refuz tot ce o sec\tuie[te. pe dunele imense. * „Nu exist\ nimic destul de inocent în care oamenii s\ nu s\deasc\ crima. peste Pollensa. la satrapul Tisafern. ~nseamn\ s\ se amestece dou\ planuri: cel social [i cel metafizic. lumea se strînge [i se limiteaz\. * Un efor îi aplic\ spartanului o mustrare public\ pentru c\ avea burta prea mare. Dar e suficient ca un m\gar s\ zbiere în dep\rtare [i dunele. . dep\[ind tot luxul persan prin cheltuieli [i fast. La Atena.“ (Molière.“ Dac\ mergi din via]\ în via]\. T\cerea lui Prometeu II. Acolo. „Am nevoie de ceva care s\ fie just. * Decaden]a! Discursurile despre decaden]\! Secolul al III-lea înainte de Hristos e un secol de decaden]\ pentru Grecia. «noaptea adev\rat\». Nu mai r\mîne decît tragicul. Nu-i mai po]i g\si un sens decît gîndului de a muri pentru ceva. Nu trece dincolo de corpul meu. {ef al partidului aristocratic. Spiritul de revolt\. * Eseu despre tragedie. Aristarh [i Hiparh.» Ah! fie ca lumea s\ se îndep\rteze. frugal.“ – „Iat\ ciuma. în Tesalia. în Tracia.“ * „Noaptea. fizica. general.. S\ tr\ie[ti pentru cineva sau pentru ceva nu mai are sens.carnete_Camus. Asta poate s\ le par\ altora cea mai mare dintre nenorociri. La Paris? {i uite-i c\ vor s\ revin\ la ceea ce a murit! Crea]i-v\ mai curînd forme proprii. iar sclavii. astronomia [i trigonometria cu Euclide. Dac\ apele vii s`nt în alt\ parte. I. de ce s\ mai continuu? * La un moment dat nu mai po]i resim]i emo]ia iubirii. Elisabetanii III. „Te risipe[ti. `ntoarcerea t\cerii. cultiva cu bun\ [tiin]\ lipsa de popularitate. înseamn\ c\ nu ai o figur\ proprie. cerul î[i recap\t\ distan]a.

Nu exist\ nici r\splat\.“ * Moby Dick [i simbolul2. Cf. î[i imortalizeaz\ aceast\ oper\ prin poezie. Terminat `n februarie 1942 1 Demetrios Poliorcetul (337-283 î. 499. 2 Lecturi pentru Ciuma. 2. aventurier macedonean care a fost un timp st\pînul Atenei. 293-4). poruncind s\ fie ucis ca tr\d\tor de patrie) (pp. îi pune pe nebuni s\ joace reprezenta]ii în care dirijeaz\ tot: Tabloul. * O. cînd r\t\cind din sat în sat. 517. 452.carnete_Camus. 129. 472.): fiul lui Antigon Chiorul [i nepotul lui Alexan- dru. Sentimentele [i imaginile înmul]esc cu zece filosofia.Hr. Marc Aureliu: „Oriunde se poate tr\i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 148 148 ALBERT CAMUS CARNETE 149 * De v\zut ultima scen\ din Actul I din Tartuffe: „ridic\ interesul [i-l ]ine în suspensie“. 415. Ca s\ sfîr[easc\ la Charenton. Fuga lui Darius urm\rit de Alexandru (pp. Solon creeaz\ opera pe care i-o cunoa[tem [i.“ „Ceea ce împiedic\ o lucrare proiectat\ devine lucrarea îns\[i. înainte de a-[i pierde toate posesiunile [i de a sfîr[i în închisoare. pp. sf`r[itul r\zboiului peloponeziac a fost marcat de asaltul zidurilor Atenei. în anumite cet\]i grece[ti. 241. 485. oligarhii rosteau acest jur\mînt: „Voi fi întotdeauna inamic al poporului [i voi propune s\ se fac\ exact ceea ce voi [ti c\-i este d\un\tor“.“ Ceea ce bareaz\ drumul te face s\ înaintezi. 503. * ~n secolul al IV-lea. 3). Triremele victorioase de la Salamina erau conduse de atenienii cei mai nevrednici. 339. * 1 Camus se va ocupa de Sade în Omul revoltat. Flake despre Sade1: „Nici o valoare nu e stabil\ pentru cel care nu se poate înclina în fa]a ei. totodat\.“ La `nceput. Monomanul revoltei împotriva legii fundamentale care recunoa[te spiritului [i sexualit\]ii aceea[i ra]iune de a fi. 310. * Tucidide `l pune pe Pericle s\ spun\ ceea ce e specific atenienilor. 373. La Atena nu se ocupa nimeni de mor]i dec`t `n vremea Antesteriilor. . î[i cump\nesc bine ac]iunile“. tiranul Siracusei (îl închisese pe tat\l s\u. 173-177. Cohen: „Atena n-a avut un teatru demn de acest nume decît din momentul cînd n-a mai avut un poet demn s\-l însufle]easc\“. „A inventat cruzimi pe care nu le-a tr\it [i n-ar fi vrut s\ le tr\iasc\ – numai ca s\ intre în contact cu marile probleme. 421. nici pedeaps\ – la fel [i `n religia iudaic\. 251. `n religia greac\.“ Dup\ Sade. Antistene2: „E lucru regal s\ faci binele [i s\ auzi c\ e[ti vorbit de r\u“. 460. sufletelor. Dup\ ce Atena a semnat armisti]iul cu Lysandros. * Cf. persecutat [i cu mintea s\n\toas\. Ideea de r\splat\ provine dintr-o ra]iune social\. unul dintre întemeietorii [colii numite cinice. 2 Antistene (444-365 î. * Demetrios Poliorcetul1 – cînd urcat pe tron. 313. Antesteriile s-au terminat. urmarea vinerea viitoare. 209. toat\ lumea se duce `n Infern.): fost elev al lui Socrate [i Gorgias.Hr. omul f\r\ har este iresponsabil. 457. apoi al Macedoniei. Nun]ile de la Susa: 10 000 de solda]i. se poate tr\i bine. matematica r\ului în Juliette. * 404. 203. Cf. 80 de generali [i Alexandru se unesc cu per[ii. 520. Odat\ `ncheiate: „Duce]i-v\. 522. 120. la b\trîne]e. organizat de Lysandros `n sunet de flaut. 123. acela pe care mult timp l-a c\utat [i nu l-a g\sit. anume „c\ au o îndr\zneal\ extrem\ [i. Sade nu vede motivul pentru care s\ se încline. 121. * Frumoasa poveste a lui Timoleon.

qxd 12/12/02 4:31 PM Page 150 II CARNETE ianuarie 1942 – martie 1951 .carnete_Camus.

* Goethe: „M\ sim]eam suficient de zeu ca s\ cobor spre fiicele oamenilor“. s\ fii sincer. * S\ te desprinzi de tot. ~n lipsa de[ertului. Ce povar\ cople[itoare. * Nu exist\ crime `ndeajuns de mari de care un om inteligent s\ nu se simt\ capabil. * .“ Da. Mai bine s\ tac pentru totdeauna [i s\ m\ `ntorc spre celelalte. Dup\ Gide.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 152 CAIETUL AL IV-LEA ianuarie 1942 – septembrie 1945 Ianuarie – Februarie „Tot ce nu m\ omoar\ m\ face mai puternic. dar… {i ce greu e s\ te g`nde[ti la fericire. ciuma sau micu]a gar\ a lui Tolstoi. {i pe urm\: „Singurele lucruri frumoase s`nt cele dictate de nebunie [i scrise de ra]iune“. * Dilem\.carnete_Camus. spune Gide: S\ fii moral. marile inteligen]e nu accept\ s\ le comit\ pentru c\ astfel s-ar limita la ele.

vorbind despre dezmo[teni]i: „L\sa]i-le via]a ve[nic\ sau da]i-le revolu]ia“. care tr\ia acolo `ngropat\ `n rahat. Tirteu este comic [i detestabil. Pot s\-mi imaginez povestea lui Malatesta sau a familiei. „honnête homme“. De pus `n opozi]ie „Marele pericol este s\ te la[i acaparat de o idee fix\“ (Gide) [i „supunerea“ nietzschean\. Kafka. Gide. Prometeu. * Epigraf la „Minotaurul sau halta Oran“3 Gide. Exact aceea[i dispropor]ie care exist\ `ntre Stendhal [i Beatrice Cenci. Dostoievski.“ * ~n drama antic\. politice sau nu). Melville etc. Oedip.) Ro[u [i Negru are drept subtitlu Cronic\ din 1830. pl\te[te `ntotdeauna cel care are dreptate. ~ntr-un al doilea text corectat – dar nu de m`na lui Camus – apare révolution (revolu]ia). mic burghez [i midinet\. to]i sf`r[esc `n infern. dac\ e chiar at`t de groaznic sau dac\ nu cumva fermec\tor. „Cu c`t mai departe de El. * Stendhal. Este relatat\ de Barrès [i apoi de Stendhal. red. Oreste etc. cu excep]ia curajului. `nt`lnind un convoi mortuar. spune Sechestrata din Poitiers. Malraux.). * Atrac]ia resim]it\ de anumite spirite pentru justi]ie [i func]ionarea ei absurd\. 2 ~n manuscris scria la grande pensée (g`ndirea m\rea]\). Dar asta nu conteaz\. o s\ trateze `n stil reportericesc „grandoarea“. Cronicile italiene[ti (etc. `n ochii no[tri `ntuneca]i de at`tea secole de perversiune cre[tin\. Pentru eseul meu despre revolt\. Conspir\ cu autoriza]ie de la poli]ie. tot ce-i este necesar unui om onest1“. pentru c\ era ora cinei: „Cei mai `nfierb`nta]i nu vor s\-[i `ncalce ceea ce numesc ei «tabietul»“. „Nu m\ scoate]i din scumpa mea mic\ pe[ter\“. * Ni[te gentilomi ai Frondei. Tot Gide. Un spirit lipsit de prejudec\]i. Nu-i lipse[te dec`t `ndr\zneala: a devenit func]ionar. chiar dac\ au sau nu dreptate. poate preschimba `n sine Repere str\ine { Retz: „Domnul duce de Orléans avea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 154 154 ALBERT CAMUS CARNETE 155 Retz `n\bu[\ cu u[urin]\ o prim\ r\scoal\ la Paris. ~n dispropor]ia dintre ton [i povestire st\ secretul artei lui Stendhal (de comparat cu unii americani). . * Francezul a p\strat obiceiul [i tradi]iile revolu]iei2. „Mi-l `nchipui la curtea regelui Minos. Ideea genial\ e c\ s-a f\cut din el un revolu]ionar legal. Stendhal o s\ adopte stilul de cronic\. Oricum. Nu exist\ nici recompens\. * Ostilitatea `mpotriva Angliei are multe motive (bune sau rele. atac\ crucifixul cu sabia strig`nd: „Iat\ inamicul“. cu at`t mai bine… Spiritul `[i este propriul l\ca[. care figura `n edi]ia original\ din 1939 (Charlot). Reface lumea f\r\ s\-[i ridice fundul de pe fotoliu.). 3 Epigraful care urmeaz\. * Martie Luciferul lui Milton. (~n pofida istoriilor literare. a disp\rut `n edi]ia Gallimard (Vara). De aici. de Foe Cervantes putea fi acest Minotaur. sintagm\ prin care este desemnat tipul moral ideal al secolului al XVII-lea (n. * Tolstoi Melville D. Am convenit c\ aceast\ modificare fusese f\cut\ la dictarea lui. Balzac. E[ec. nici pedeaps\. dac\ Stendhal ar fi acceptat tonul patetic. De c\utat explica]ia. caracterul gratuit al acestor drame – ca [i patetismul acestor jocuri. fr\m`nt`ndu-se s\ afle ce soi de monstru misterios ar 1 ~n francez\. Dar nimeni nu pomene[te de cel mai r\u dintre ele: furia [i dorin]a de a-l vedea sucomb`nd pe cel care `ndr\zne[te s\ se `mpotriveasc\ for]ei care pe tine te-a strivit.carnete_Camus.

Caii lui Patrocle pl`ng `n b\t\lie. ~[i trecea rela]iile `n revist\. `n noaptea de dup\ victorie. Iat\ rezultatul. Aju]i mai mult pe cineva dac\-i dai despre sine o imagine favorabil\ dec`t dac\-i sco]i tot timpul `n fa]\ defectele. * Schiller moare „salv`nd tot ce se putea salva“. o incursiune `mpotriva inamicului. (Aceea[i observa]ie `n leg\tur\ cu Odiseea. Cu secole `n urm\ erau condamna]i istericii.“ Dar `n alte d\]i sim]ea c\ o boal\. `mp\rt\[im totu[i `ngrijorarea aheilor `mpin[i spre pozi]iile lor de ap\rare de troieni. iat\ ce e greu. infernul `n cer… Mai bine s\ domne[ti `n infern dec`t s\ sluje[ti `n ceruri.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 156 156 ALBERT CAMUS CARNETE 157 cerul din infern. F. Le Criminel. s\lbatic. Crearea de leg\turi. Avea nevoie de contacte.carnete_Camus. pentru moliciune [i gra]ie seduc\toare. un azil. „Imposibil s\ i se fac\ a[a ceva unui prieten al domnului X. Fiindc\ asta este: ideea c\. atunci totul se transform\. {i la fel cum pe vremuri criminalii fugeau `n pustietate. {i pe urm\. numai pentru Dumnezeu. la politic\. Cine poate spune ce am fi noi dac\ `n aceste dou\zeci de secole s-ar fi men]inut idealul antic. C`ntul 24. se `nt`mpl\.“ (Nectarul era ro[u!) * Tot ce putem spune mai elogios despre Iliada e c\.“ Dar nu au existat niciodat\ rela]ii suficiente ca s\ `mpiedice `naintarea bra]ului lini[tit care-l amenin]a. cineva se ocup\ de tine [i nu [tii unde a ajuns – ce a hot\r`t [i dac\ 1 Cf. spune Baudelaire. cu armele sclipind. „ca s\ fac\ [i ele ceva“. Nu poate fi condamnat un asemenea suflet. Ar spune atunci: „P\i omul \sta are sensibilitate. s\ apropii de gura mea m`inile celui care mi-a ucis copiii. o infirmitate l-ar proteja tot at`t de mult. M`hnirea lui Ahile pl`ng`nd. r\t\cesc. El. st`nd pe [an]ul de ap\rare. De 2000 de ani. Presupune]i declan[area unui tifos. care se `ntorc. Ei bine. cu frumoasa lui figur\ uman\? * Pentru psihanalist. se iubesc. orice fiin]\ se str\duie[te s\ semene cu imaginea cea mai bun\ despre sine. f\r\ s\ [tii. se reunesc [i pun la cale o aventur\. al c\rui libret este `ns\ fals. pentru Dumnezeu `ntru el. C\peteniile chinuite de insomnie. dup\ moartea st\p`nului lor. solidaritatea cu oamenii aceia constituie o ap\rare. Atunci ajungea la epidemii. Priam: „C\ci am putut ceea ce nimeni n-a mai f\cut pe p\m`nt. Nimeni nu mai are timp s\ se ocupe de tine. se [tie c\ Ulise `i va ucide pe Pe]itori. se [ade cot la cot. A tr\i e la `ndem`na tuturor. format pentru contempla]ie [i curaj – ea. . E destul de plauzibil. Se poate extinde la pedagogie. mari restaurante. Dar s\ fii st\p`n pe propria ta moarte. ar fi suficient ca poli]aii s\ fie pu[i [i ei s\-i citeasc\ operele. ~n opinia sa. de c\ldur\. ~n mod normal. un sanatoriu. * „S\ tr\ie[ti [i s\ mori `n fa]a unei oglinzi“. Staub. s-a mai v\zut. Ea. * Psihoza arest\rii. personajului Cottard din Ciuma. S`ntem bun\oar\ rezultatul a dou\zeci de secole de imagistic\ cre[tin\. la istorie. {i troienii se retrag. acolo e cald. {i (c`ntul 18) cele trei strig\te puternice ale lui Ahile `ntors pe c`mpul de lupt\. omului i s-a prezentat o imagine umilit\ a fiin]ei sale.) Ce emo]ie trebuie s\ fi resim]it cei care auzeau relatarea pentru prima oar\! * ~n favoarea unei psihologii generoase. va veni un timp c`nd vor fi `ngriji]i criminalii. Alexander [i H. * C`ntul X din Iliada.“ Psihologia pentru Adam [i Eva: El. Visa s\ publice c\r]i impresionante care s\ creeze o aureol\ `n jurul numelui s\u [i s\-l fac\ astfel intangibil. pl\nuia s\ fug\ `ntr-o clinic\. eul `[i d\ sie[i o continu\ reprezenta]ie. de[i cunoa[tem rezultatul b\t\liei. de[ertul e cel care vine spre tine. de `nfr`ngerea cumplit\. E un artist.1 Frecventa asiduu locurile publice distinse: s\li de concert. a unei ciume. la filosofie. unui invitat al domnului Y. Nu s-a remarcat suficient acest „[i s\ mori“.

Nici unul dintre elementele acestei probleme nu trebuie eludat. Obstacolul este `n via]a trecut\ (profesie. nici prietenia. un flagel [i catastrofe. cf. ar putea s\ tr\iasc\ ceea ce scrie. ~n c\su]a sa de la Tlemcen s-a culcat [i nu s-a mai sculat. f\r\ de El existen]a preo]ilor fiind inutil\. chiar f\r\ Dumnezeu. s-a oprit `n gara cea mai apropiat\ de Tlemcen.B. a socotit c\ f\cuse destul.carnete_Camus. Studiu de femeie: Povestirea este impresionant\ – dar cel care poveste[te e Bianchon. nu voise niciodat\ s\-[i cumpere un ceas.“ Véronique [i Valea Montignac cresc din acela[i timp. A revenit apoi `n ora[ul s\u cu primul tren. aten]ie. . `n cei 34 de ani petrecu]i `n pat. Balzac [i cimitirele `n Ferragus. Ar putea s\ fie ceea ce descrie. Nu ie[ise niciodat\ din ora[ul s\u cu excep]ia unei zile c`nd. Atunci. este problema unit\]ii psihologice (ac]iunea absurdului nu pune de fapt dec`t problema unit\]ii metafizice dintre lume [i spirit) [i pacea interioar\. Dar. iar cealalt\ jum\tate o cobor`re. D\duse deja unele semne ale voca]iei sale `n sensul c\ nimic nu-l interesa. opinii trecute etc. un asasin nu este omul cel mai potrivit ca s\ vorbeasc\ despre crim\. Mai `ntotdeauna `mprejur\rile s`nt potrivnice. c\s\torie. la 84 de ani. nici cafeneaua. ~n asta const\ problema. p`n\ c`nd a murit. * Detestabil e scriitorul care vorbe[te. `ncerc`nd s\ tr\iasc\ `n consecin]\. dar aceast\ filosofie era atribuit\ indispozi]iei pe care i-o produceau frecventele colecte din parohia sa.“ (Preotul satului) Idem: „Nu mai e p`ine. speriat de aventur\. s-a luminat.). Astfel `[i chema inima asta s\lbatic\ semenii [i le cer[ea c\ldura. le spunea c\ religia stabile[te c\ jum\tate din via]a omului este o ascensiune. dintre care una era plin\ cu n\ut. Din zg`rcenie. omul `[i d\ `ntotdeauna seama c\ lucrul cel mai greu de men]inut pe lume este con[tiin]a. Ceea ce des\v`r[e[te imaginea acestui personaj e dorin]a profund\ pe care o repeta cui era dispus s\-l aud\: c\ spera s\ moar\ foarte b\tr`n. nici muzica. Se pune 1 Cf. (Dar nu este el oare omul cel mai potrivit ca s\ vorbeasc\ despre crima sa? Nici asta nu e sigur.) Trebuie imaginat\ o anume distan]\ de la crea]ie la act. moartea Doamnei Graslin: „Totul `n ea s-a purificat. * „Superiorii nu le iart\ niciodat\ inferiorilor faptul c\ posed\ semnele exterioare ale grandorii. * Ajuns la absurd. ~[i mai d\ seama c\ ea nu este posibil\ f\r\ o disciplin\ greu de `mp\cat cu lumea. dec`t pentru lucrurile esen]iale. Astfel cerea sufletul acesta fr\m`ntat. M\sura timpul [i mai ales ora meselor cu ajutorul a dou\ oale. b\tr`nul astmatic din Ciuma. nici lucrul. (S\ dezvolt.) * Bunicul lui A. Aceast\ `mp\care cu lumea se impune. Alain despre Balzac: „Geniul lui const\ `n faptul c\ se instaleaz\ `n mediocru [i-l face sublim f\r\ a-l schimba“.1 O umplea pe cealalt\ cu o aceea[i mi[care neab\tut\ [i regulat\ [i-[i g\sea astfel reperele `ntr-o zi m\surat\ cu oala. problema s\ tr\ie[ti `n luciditate `ntr-o lume `n care dispersia este regula general\. [i c\ zilele acestei cobor`ri nu-i mai apar]in omului.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 158 158 ALBERT CAMUS CARNETE 159 a hot\r`t ceva. el devenind acela care a f\cut. Celor care se mirau de via]a pe care a dus-o. la 50 de ani. Pentru cei care spun c\ Balzac scrie prost. Doar actul l-ar limita.. De altfel se contrazicea afirm`nd c\ Dumnezeu nu exist\. obligat s\ plece la Oran. Ceea ce se cere realizat este sfin]enia laic\. ciuma – ca s\ nu mai pomenesc de cutremurele de p\m`nt. Acela[i simbolism ca [i `n Crinul din vale. iar pe fa]a ei a ap\rut un fel de reflex al str\lucitoarelor s\bii ale `ngerilor p\zitori care o `nconjurau“. este ceea ce s-a petrecut deja. care exploateaz\ ceea ce n-a tr\it niciodat\. El este cel „capabil de“. ~[i d\ astfel seama c\ adev\rata problem\. Artistul adev\rat se afl\ la jum\tatea drumului dintre `nchipuirile [i actele sale. chircit r\coare de la de[erturi [i prefera o boal\.

XVII – C`inele Argos. al c\rei reflex `nfocat [i indistinct `l vede ducesa la Montriveau. * Exist\ dou\ tipuri de stil: Doamna de La Fayette [i Balzac.). „Culmea pasiunii poate fi s\ omori o musc\ pentru iubita ta. ci cu ele. tot at`tea nostalgii. `n tradecerea lui Gheorghe Tomozei. 53 [i 134 (n. {i: „Inep]ia const\ `n refuzul de a conchide“. 1991. Ulise [i mor]ii `n fa]a [an]ului plin de s`nge – iar Agamemnon `i spune: „Nu fi prea bun cu femeia ta [i nu-i `ncredin]a toate g`ndurile tale“. pp. se `n[al\ `n mod grosolan asupra celui al lui Chateaubriand: „A[ pune r\m\[ag c\ `n 1913 nu se va mai vorbi de scrierile lui“. Flac\ra aceasta. ~n c`ntul XI. pp. pe-oarbe pleoape-o [tiu“. Primul este perfect `n detalii. * Epitaful lui H. popoarele artiste ar trebui s\ fie victimele desemnate ale popoarelor ingrate – dac\ iubirea de libertate nu ar ocupa primul loc `n inima oamenilor fa]\ de iubirea de frumos. * Taina universului meu: s\-l imaginez pe Dumnezeu f\r\ nemurirea uman\. care nu s-a `n[elat asupa viitorului s\u literar. . Ce a v\zut la Genova: „Un ora[ numai din marmur\ cu gr\dini pline de trandafiri“. Editura Porto-Franco. Gala]i. Heine: „A iubit trandafirii din Brenta“. XXII – S`nt sp`nzurate femeile care s-au d\ruit – cruzime de necrezut. * De remarcat [i c\ `n Odiseea se vorbe[te de Zeus ca de Tat\l creator. * Flaubert: „Un om judec`nd pe altul este un spectacol care m-ar face s\ cr\p de r`s dac\ nu mi-ar st`rni mila“. tr.1 * }\rile care ad\postesc frumosul s`nt cel mai greu de ap\rat – at`t de tare am vrea s\ le cru]\m. * Sonete de Shakespeare: „De cade noaptea forma-]i n\ucit\ `n somn ad`nc.“ {i `nc\ o tr\s\tur\: „Cum se `nt`mpl\ deseori cu b\rba]ii care [i-au concentrat energia pe una sau dou\ probleme vitale. Volumul II: „Am sim]it at`t de multe `n seara asta. c\ mi-e r\u de la stomac“. Stendhal. Poate c\ aici este tot sensul Odiseei. El respinge nemurirea. * Tot pentru Stendhal cronicar – vezi Jurnal. Este o `n]elepciune instinctiv\ – libertatea fiind izvorul frumosului.“ „Doar femeile de mare caracter pot s\ m\ fac\ fericit. arde `n toat\ opera lui Balzac. cumin]i – tr\iesc nelegiuit [i mor ca sfin]ii. avea un aspect indolent [i ne`ngrijit“. cel\lalt taie `n blocuri mari.carnete_Camus. 1 Sonete de William Shakespeare. Balzac scrie bine `n ciuda gre[elilor sale de francez\. Astfel. iar patru capitole abia dac\ ajung s\ dea o idee despre suflul s\u. 28-29. – Nebunii fie-mi martorii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 160 160 ALBERT CAMUS CARNETE 161 Barocul lui Balzac: paginile despre org\ `n Ferragus [i `n Ducesa de Langeais. * Calipso `i ofer\ lui Ulise posibilitatea s\ aleag\ `ntre nemurire [i p\m`ntul patriei sale. Un porumbel cade pe st`nc\ „dar Tat\l creeaz\ altul pentru ca num\rul s\ fie complet“. * Charles Morgan [i unitatea spiritului: fericirea inten]iei unice – talentul ferm al excelen]ei – „geniul e aceast\ putere de a muri“. opozi]ia fa]\ de femeie [i fa]\ de tragica sa dragoste de via]\ – tot at`tea teme.

Totul e luminos. au `nf\]i[area lini[tit\ a animalelor mari. Pentru a acorda acestor balsamuri o umbr\ de eficacitate. descump\nirea va disp\rea. De explicat omul prin acest cuv`nt-cheie cu b\taie lung\: „Sus]in c\ cinismul se `nvecineaz\ cu castitatea. la p\m`nt. Tratat teologico-politic“. O `ntreag\ civiliza]ie trebuie ref\cut\. Trebuie s\ revenim la Baudelaire. dar obiectiv\. se poate citi: „Cf.“ Idem: „N-am face nimic pe lume dac\ nu am fi c\l\uzi]i de idei false“. (Fontenelle) La prima vedere via]a omului este mai interesant\ dec`t operele sale. ar trebui s\ ne prefacem c\ nu mai exist\ cuno[tin]ele noastre – c\ n-am `nv\]at nimic – s\ ne prefacem a [terge.“1 Scopul ei: acceptarea ironic\ a existen]ei [i refacerea ei complet\ prin art\. E o c\ldur\ insuportabil\ `n\untru. . „Capodoperele s`nt proaste.“ „La 17 ani. Trei pisici. la arsenalul vechilor solu]ii. coresponden]\ Berlioz. ceea ce este de ne[ters. „A tr\i nu ne intereseaz\“. Domne[te `n ea unitatea de spirit. la religie. Buc\t\ria e `nchis\. ce artist a[ fi fost acum!“ * „~n art\ nu trebuie niciodat\ s\ te temi c\ e[ti exagerat… Dar exagerarea s\ fie continu\ – propor]ional\ cu ea `ns\[i. Povestea teniei. patrimoniu de net\g\duit. * ~ntotdeauna exist\ o filosofie care s\ justifice lipsa de curaj. dac\ a[ fi fost iubit. ~ntoarcere la Evul Mediu. Doi c`ini. * Montaigne: O via]\ lunecoas\. Pentru vindecare. de c\tre un spirit care `n cele din urm\ (acesta fiind ultimul s\u progres) recreeaz\ haosul pe cont propriu. Trebuie s\ ]inem seama de cuno[tin]ele pe care le-am dob`ndit brusc cu privire la exilul nostru. Ar trebui s\ [tergem cu o singur\ tr\s\tur\ de condei aportul mai multor secole [i tot ceea ce a fost acumulat. * Critica de art\. sumbr\ [i mut\. de team\ s\ nu fie taxat\ drept literatur\. * Dificult\]ile singur\t\]ii trebuie tratate `n totalitate. Inteligen]a nu este descump\nit\ pentru c\ lumea a fost r\scolit\ de cunoa[tere. Un suflu unic str\bate to]i ace[ti ani. 1 Aluzie la discursurile [i scrierile din perioada petainist\. Nu va r\m`ne dec`t r\scolirea [i cunoa[terea limpede pe care o are spiritul despre ea. evident.“ De `ndat\ ce se va obi[nui. Romanul. Transpunerea uman\. cu aceast\ clarviziune. `ncearc\ s\ foloseasc\ limbajul picturii. * Doamna V. „Nu s-a obi[nuit cu ideea aceasta.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 162 162 ALBERT CAMUS CARNETE 163 * Coresponden]\. E un fapt sigur c\ suferim de nihilism. Dar soarele a disp\rut. Disert`nd despre c`ntul interior. Ea constituie un tot obstinat [i tensionat. De rev\zut. [i atunci chiar devine literatur\. * 1 ~n partea de sus a caietului manuscris. la mentalitatea primitiv\. el e. Flaubert Volumul al II-lea.carnete_Camus. Dar lucrul cel mai admirabil s`nt predicile despre „`ntoarceri“1. Lucru imposibil. „Succesul la femei este `n general un semn de mediocritate“ (?) Idem: „S\ tr\ie[ti ca un burghez [i s\ g`nde[ti ca un semizeu“ cf. `nc`t lumea [i spiritul [i-au pierdut orice punct de sprijin. Toat\ greutatea cerului [i a c\ldurii se sprijin\ pe golf. Ea este descump\nit\ fiindc\ nu se poate descurca `n r\scolirea asta. * Inteligen]a modern\ se afl\ `n plin\ descump\nire. trebuie s\ ne descurc\m cu aceast\ luciditate. de fapt. Cunoa[terea s-a extins `ntr-o asemenea m\sur\. printre duhorile de carne putrezit\.

* Brulard1: „Compozi]iile mele mi-au inspirat `ntotdeauna aceea[i pudoare ca [i iubirile mele“. * Montesquieu. S\ lu\m eroul romantic. Montherlant. Amintirea mi-o spune [i [tiu c\ ea nu minte. * Lui J. Angoasa `l face altruist. Fiindc\ este `mpins spre `nduio[are. [i ar trebui repetat tot restul. cei doi b\rba]i urm\ri]i `ntr-un ora[ toat\ ziua se `nduio[eaz\ de `ndat\ ce pot vorbi. Toate bucuriile erau fizice [i toate aveau asentimentul spiritului. imit`nd. Fa]\ de preot. „Exist\ asemenea imbecilit\]i `nc`t o imbecilitate [i mai mare ar fi preferabil\. Da. se va pierde datorit\ r\zboinicilor ei. Stendhal (apar]ine perfect secolului s\u.“ * Cine poate spune: am avut o s\pt\m`n\ perfect\. ~n asta consta tinere]ea. Ciuma. Barrès. Astfel. Omorul e exhaustiv. 1 Pseudonimul folosit de Stendhal c`nd a scris Via]a lui Henri Brulard (n. despre Str\inul Este o carte foarte lucrat\ [i tonul… este voit. Poate s\ moar\. spune Montesquieu. e adev\rat.). nu doresc nimic altceva dec`t s\ continuu aceast\ tinere]e. recunoa[terea [i respectarea omului. [i a celei de sear\. nu-i pu]in lucru! * Pedeapsa cu moartea. Lungi dimine]i pe dun\ [i printre trupuri goale.T. o majoreaz\ cu o sut\ de franci. Este ucis criminalul pentru c\ crima istove[te la om orice facultate de a tr\i. Primitivii italieni sau Patimile dup\ Sf`ntul Ioan ren\[teau.“ * ~n]elegi mai bine „Eterna `ntoarcere“ dac\ ]i-o imaginezi ca pe o repetare a marilor momente – ca [i cum totul ar urm\ri s\ reproduc\ sau s\ fac\ s\ r\sune momentele culminante ale umanit\]ii. Morala secolului al XX-lea. 2 Cf. c\ldu]e [i aurii. ~n asta const\ perfec]iunea. coment`nd la nesf`r[it acel „S\v`r[itu-s-a“ de pe colina sacr\. etc. Str\inul meu nu se justific\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 164 164 ALBERT CAMUS CARNETE 165 Numai probele trebuie s\ fie palpabile. * „Europa. vorbind despre nevasta sa pe care nu a mai v\zut-o de doi ani. red. Toate `nfr`ngerile au ceva din Atena deschis\ romanilor barbari. dar tocmai prin asta). Lungi dune s\lbatice [i pure! S\rb\toare a apei de diminea]\ at`t de negre. dimpotriv\. anecdotic\ [i unde se bea un punci slab la dou\sprezece [i jum\tate noaptea este locul de pe lumea asta unde m\ simt cel mai bine“. . imaginea asta e perfect\ la fel cum erau perfecte acele zile lungi. toate victoriile duc cu g`ndul la Salamina etc. Dar… * C\r]ile lui Copernic [i Galileu au stat la index p`n\ `n 1822. Gide etc. Malraux. A tr\it totul de vreme ce a ucis. Se ridic\ de 4 sau 5 ori. Dar morala clasic\ e o moral\ critic\ (excep]ie f\c`nd Corneille) – negativ\. * Prin ce se distinge literatura din secolul al XIX-lea [i mai ales din secolul al XX-lea de cea din secolele clasice? Este [i ea moralist\ de vreme ce e francez\. spre generozitate. asta-i cu totul altceva. Unul pl`nge. de amiaz\ at`t de str\vezii.carnete_Camus. Se `nfurie. la 30 de ani. dar asta-i ca s\ evit monotonia sau ca s\ existe o compozi]ie. Imagina]i-v\ serile `n ora[ele `n care urm\ritul r\t\ce[te singuratic. ar trebui spus `nc\ o dat\ ce s-a mai spus. Trei secole de `nc\p\]`nare. Atunci eu s`nt cel care explic\. `n acordul cu propria condi]ie. unde conversa]ia este vesel\. este pozitiv\: ea define[te stiluri de via]\. * Psihoza arest\rii2: c`nd s\-i trimit\ fiului s\u suma de bani lunar\. Idem: „Un salon cu 8 p`n\ la 10 persoane dintre care toate femeile au avut aman]i. amiaz\ ap\s\toare. ~n asta consta tinere]ea [i.

. un loc privilegiat `n care fiin]a at`t de risipit\ pe care am descris-o se aduna `n sf`r[it… …~mi atribui]i ambi]ia de a reda realul. Dac\ ar trebui s\ dau o form\ ambi]iei mele. . c`nd zugr\ve[te un personaj. Str\inul este punctul zero. De altfel. desigur. [i am reflectat mult asupra acestui lucru. de singurul moment c`nd acesta vorbe[te despre el [i-i m\rturise[te cititorului ceva din secretul s\u? {i cum de nu a]i sim]it c\ acel sf`r[it era o convergen]\. el se mul]ume[te s\ r\spund\ la `ntreb\ri. a[ vorbi. c`nd de fapt e o alegere. Aceast\ oper\ va num\ra at`tea forme c`te etape s`nt pe drumul unei perfec]iuni f\r\ recompens\. ori nu e[ti niciodat\ condamnat pentru crima pe care o crezi. „Moralina“ b`ntuie. Observa]i pe de alt\ parte c\ `n personajul meu nu exist\ ruptur\. „Un om `ntr-adev\r mare se va plasa mereu deasupra evenimentelor pe care le-a prilejuit. care crede]i c\ nega]ia este un abandon. nimic `n cartea aceasta nu v\ permite s\ afirma]i c\ eu cred `n omul natural. Nu m-am sinchisit. Trebuia s\ marchez acest moment important. Concluzie: societatea are nevoie de oameni care pl`ng la `nmorm`ntarea mamei lor.“ * Critici despre Str\inul. s`nt `ntreb\rile preotului. de simbol.carnete_Camus. c\ identific o fiin]\ uman\ cu o f\ptur\ 1 Se pare c\ men]iunea „f\r\ consecin]\“ a fost ad\ugat\ pe manuscris dup\ o a doua lectur\. Ultimul punct va fi sf`ntul. ~ntr-adev\r. mai v\d `nc\ alte zece concluzii posibile. * F\r\ consecin]\1 „Ce meditez eu mai presus de mine [i ce simt f\r\ s\ pot defini? Un soi de `naintare dificil\ spre o sfin]enie a nega]iei – un eroism f\r\ Dumnezeu – omul `n sf`r[it pur. mi-a]i atribuit gratuit o filosofie ridicol\. De altfel a]i sim]it-o foarte bine. Ciuma e un progres. ~nainte de insula Elba: „Un b\d\ran viu valoreaz\ mai mult dec`t un `mp\rat mort“. s\ nu ]in\ seama. Idem Mitul. revolta aparent\ a spiritului este cea care cost\ cel mai pu]in. ~n toate astea. (Scriitorul Ciumei arat\ latura eroic\ a nega]iei. nu de la zero la infinit.) Nu exist\ alt\ via]\ posibil\ pentru un om lipsit de Dumnezeu – [i to]i oamenii s`nt a[a.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 166 166 ALBERT CAMUS CARNETE 167 ve]i spune? Da. ci spre o complexitate mai profund\ care se mai cere definit\. Realismul este un cuv`nt golit de sens (Doamna Bovary [i Demonii s`nt romane realiste [i nu au nimic `n comun).R. Cum s\-]i imaginezi c\ virilitatea const\ `n f`]`itul profetic. cinci r`nduri ca s-o ridiculizezi – [i citatele false. ~nainte. ca [i `n restul c\r]ii. * Maximele lui Napoleon: „Fericirea este suprema dezvoltare a facult\]ilor mele“. Dar atribui]i acestui simbol un sens pe care nu-l are [i. Imbecililor. dimpotriv\. Este inoperant\ [i tiranii o [tiu prea bine. este vorba de mijloace artistice [i nu de scop. M-am decis s-o fac fiindc\ voiam ca personajul meu s\ ajung\ la singura mare problem\ prin intermediul cotidianului [i naturale]ii. dar el `[i va avea valoarea sa aritmetic\ – m\surabil\ ca [i omul. Ce face superioritatea exemplar\ (singura) a cre[tinismului? Hristos [i sfin]ii s\i – c\utarea unui stil de via]\. era vorba de `ntreb\rile pe care lumea ni le pune zilnic – `n momentul acela. ~n capitolul acesta. ca s\ spun tot. inclusiv singur\tatea fa]\ de Dumnezeu.“ „Trebuie s\ vrei s\ tr\ie[ti [i s\ [tii s\ mori. cunosc\tor a ceea ce este concentrat `n orice oper\ de art\. c\ grandoarea st\ `n afectarea spiritual\! Dar lupta asta cu ajutorul poeziei [i a obscurit\]ilor ei. Astfel. Scrisoare c\tre A. …O fraz\ din critica dumneavoastr\ m-a izbit: „nu ]in seama…“ Cum poate un critic luminat. `mi definesc personajul `n mod negativ. Toate virtu]ile umane. Sensul c\r]ii const\ tocmai `n paralelismul dintre cele dou\ p\r]i. critic literar (pe care nu i-o voi trimite).“ * Despre critic\ Trei ani ca s\ faci o carte.

Retraseaz\ efortul lui Platon `n c\utarea unui realism rezonabil. Dac\ s-ar elimina literatura la marii scriitori. Ra]iunile acestei voin]e de „a spune c`t mai pu]in“ ar fi prea lungi ca s\ vi le expun. nu social\ [i psihologic\… etc.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 168 168 ALBERT CAMUS CARNETE 169 vegetal\. S\ p\strez rezerve fa]\ de acest cuv`nt. Public `n acest moment c\r]i care mi-au luat ani `ntregi de lucru. Cu toate acestea. lumea este ira]ional\. Dar pot cel pu]in s\ regret c\ o examinare superficial\ v-a `mpins s\-mi atribui]i o filosofie de cafenea pe care nu s`nt dispus s\ mi-o asum. pe care am chef s\-i cunosc [i „s\-i tr\iesc“. Nimic nu v\ `ndrept\]ea s\ presupune]i atitudinea sa profund\. Literatur\ = nostalgie. etc. * Trei personaje au intrat `n compozi]ia Str\inului: doi b\rba]i (unul s`nt eu) [i o femeie. Exist\ un hotar foarte imprecis `ntre criticile dumneavoastr\ [i cele care se vor putea scrie `n cur`nd sub imperiul unei literaturi dirijate (care s-au scris nu foarte de mult timp) despre caracterul moral al cut\rei sau cut\rei opere. Rezult\ c\-l `nzestreaz\ pe Platon cu o filosofie a expresiei. Altfel. Refuz `n orice caz s\ m\ supun unor asemenea jurisdic]ii [i aceasta este ra]iunea scrisorii mele. abisul lui Dostoievski. V\ cer s\ nu da]i nimic din scrisoarea mea publicit\]ii. Solu]ia lui Platon nu-i psihologic\. dar formulate `ntr-un spirit mai pu]in categoric. Dac\ sofi[tii au dreptate. s-ar elimina probabil ceea ce este mai personal `n operele lor. Aceast\ pozi]ie este de nesus]inut [i o [ti]i mai bine ca oricine.carnete_Camus. pentru singurul motiv c\ s`nt `ncheiate [i c\ le preg\tesc pe cele care le urmeaz\. . Poate c\ exista acolo alt\ filosofie [i a]i atins-o descriind cuv`ntul „inumanitate“. e ceva detestabil. etc. nici nimeni altul nu ave]i calitatea s\ judeca]i dac\ o oper\ poate s\ serveasc\ ori s\ deserveasc\ na]iunea `n acest moment sau pentru totdeauna. Dar la ce bun s-o demonstrez? Ve]i g`ndi probabil c\ se face prea mult zgomot pentru c\rticica unui necunoscut. `n Poésie 44. e cosmologic\. * Muncitorii francezi – singurii l`ng\ care m\ simt bine. nu-mi place s\ fac jocul publicit\]ii. S`nt ca [i mine. Supraomul lui Nietzsche. 17. Nici dumneavoastr\. v\ rog s\ fi]i sigur. Eseu despre logosul platonician. De v\zut notele. neav`nd nimic de spus. ~n orice caz. nr. a[ vrea ca aceast\ scrisoare s\ nu produc\ o nou\ ne`n]elegere. V-o spun f\r\ m`nie. nimic nu are sens. Nu a]i `nt`lnit prea des numele meu `n revistele de ast\zi la care se accede totu[i foarte u[or. domnule. Ve]i sim]i mai bine ceea ce sus]in dac\ v\ precizez c\ singurul citat din articolul dumneavoastr\ este fals (s\-l transcriu [i s\-l modific) [i c\ el fundamenteaz\ astfel ni[te deduc]ii ilegitime. dec`t tocmai ultimul capitol. {i n-am dat despre el dec`t un cli[eu negativ.1 Studiaz\ logosul ca limbaj. Care este „tragicul“ problemei? Dac\ limbajul nostru nu are sens. etc. Faptul c\ v\ scriu nu este demersul unui autor nemul]umit. actul gratuit al lui Gide etc. c\ firea omeneasc\ e str\in\ moralei etc. el nu afirm\ niciodat\ nimic. la cele ale vie]ii sau la cele ale oamenilor. Care este originalitatea pozi]iei lui Parain: consider\ problema limbajului ca fiind metafizic\. de sentimentele mele sincere de considera]ie. Nu a[tept de pe urma lor nici un avantaj material [i nici vreo considera]ie. Fiindc\ v-a]i situat pe un punct de vedere moral care v-a `mpiedicat s\ judeca]i cu clarviziunea [i cu talentul care v\ erau recunoscute. Nu a]i remarcat c\ el se mul]ume[te `ntotdeauna s\ r\spund\ la `ntreb\ri. * Brice Parain. Speram doar c\ `mi vor ob]ine aten]ia [i r\bdarea care se acord\ oric\rei ac]iuni de bun\-credin]\. Dar dumneavoastr\ „nu ]ine]i seama de el“. Personajul principal al c\r]ii nu are niciodat\ ini]iative. A nu-l rosti prea repede. * Sf`r[itul lui august ’42 Literatur\. V-a[ fi recunosc\tor dac\ a]i crede cu adev\rat c\ a[ fi acceptat cu senin\tate critici mai grave. 1 Albert Camus a consacrat eseului lui Brice Parain un articol intitulat „Despre o filosofie a expresiei“. Fapt e c\. Dar cred c\ s`nt dep\[it `n chestiunea aceasta. Se pare c\ p`n\ [i aceast\ exigen]\ era peste m\sur\ de mare.

Adolphe ar fi putut s\ fie foarte diferite. un eseu despre Fran]a. dar nu este mai pu]in tragic\. A[a c\ prime[te 1 Camus se ducea s\pt\m`nal de la Chambon-sur-Lignon la Saint-Étienne ca s\ primeasc\ `ngrijiri medicale. brazii cresc [i armata barbar\ pare s\ avanseze [i s\ se adune `ntr-un tumult de pene prevestind invazia. * Ceea ce emo]ioneaz\ la Joyce nu este opera. Trebuie f\cut\ astfel distinc]ia dintre patetismul `ntreprinderii – care n-are nimic de-a face cu arta – [i emo]ia artistic\ propriu-zis\. iar creatorul n-are nimic de a[teptat de la un „dicteu“ transcendent. oamenii merg cot la cot f\r\ s\ se amestece [i se retrag la hotel. peste `naltele coline. ci faptul c\ a `ntreprins-o. s-ar spune c\ o armat\ de s\lbatici `mpodobi]i cu pene se ive[te de dup\ colin\. `n camere etc. Idem `n ora[ele industriale – acel b\tr`n muncitor z\rit la fereastr\. echivalen]a profund\ a punctelor de vedere individuale `n fa]a aceluia[i absurd. dar nu mai pu]in frumoase. Elegan]a a p\r\sit poporul acesta b`ntuit de mizerie. Este progresul definitiv. el cu obrazul neted. adunate `n g\ri minuscule. reparate cu cartoane. nu se va putea lipsi de o referire la epoca actual\. 12 ale lunii. O femeie t`n\r\ spal\ rufele fiindc\ are doi copii [i b\rbatul ei s-a `ntors de la r\zboi cu un ulcer la stomac. Curg `n jurul meu. 11. Dou\ ore de drum. * Dup\ un num\r de ani. Unde po]i s\ g\se[ti a[a ceva? I-au dat un certificat pentru a-[i procura cele necesare regimului.1 ~nainte de r\s\ritul soarelui. prim\vara lui 1943. acest izvor `n inim\ [i acest murmur de f`nt`n\ `mi va `nso]i toate g`ndurile. o `ntreag\ mul]ime absoarbe f\r\ s\ c`rteasc\ o hran\ infam\ [i iese apoi `n ora[ul `ntunecat. ea cu pielea ca de pergament. Astfel. de foarte departe [i din spate. Trebuie s\ m\ apropii de idee. [i care profit\ de ultima lumin\ a zilei ca s\ citeasc\. * Ciuma.carnete_Camus. ~n trenuri valizele s`nt obosite. c`nd soarele a ajuns suficient de sus. Apoi soarele.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 170 170 ALBERT CAMUS CARNETE 171 * {opotul izvoarelor de-a lungul zilelor mele. fe]e [i siluete de francezi. Este un progres care se va preciza `n alte opere. opt ore de munc\ – nimic de m`ncare acas\ –. . ~n trenuri se vorbe[te de secet\. aure[te v`rful copacilor. l`ng\ Chambon-sur-Lignon. prea s\rac ca s\ recurg\ la pia]a neagr\. pe care `ntreaga Fran]\ o suport\ a[tept`nd. Prea multe „hazarduri“ de ast\ dat\ `n timpul redact\rii. pe care cu greu le voi putea uita: b\tr`ne cupluri de ]\rani. el lumineaz\ dintr-o dat\ brazii care se rostogolesc pe coasta mun]ilor. * Panelier. Ciuma demonstreaz\ c\ absurdul nu `nva]\ nimic. Imposibil s\ scapi. Str\inul descrie goliciunea omului `n fa]a absurdului. din iarna lui 1942 p`n\ `n S\ m\ conving c\ o oper\ de art\ este ceva uman. Totul depindea de autorul lor – st\p`n absolut. ~n zilele de 10. Pe m\sur\ ce soarele urc\ [i cerul se lumineaz\. legate cu sfori. brazii nu se disting de ondula]iile care `i sus]in. Asta `nseamn\ uitarea. pe fondul abia decolorat al cerului. luminat de doi ochi limpezi [i de o musta]\ alb\ – siluete coc`rjate de dou\ ierni de priva]iuni. peste c`mpii `nsorite. Camus a petrecut mai multe luni. „I-ar trebui carne alb\ bine fript\. Pe 18. `n plus. La gar\. Dup\ aceea. Ciuma. Pare s\ se st`rneasc\ o goan\ s\lbatic\ spre vale. * 1 Din motive de s\n\tate. E mai pu]in spectaculoas\ aici dec`t `n Algeria. `mbr\cate `n haine lustruite [i c`rpite. Via]\ disperat\ [i t\cut\. `nceputul unei lupte scurte [i tragice `n care barbarii din timpul zilei vor goni armata fragil\ a g`ndurilor din timpul nop]ii. apoi mai aproape de mine [i cur`nd voi avea acest [opot `n mine. Un b\tr`n muncitor `[i poveste[te mizeria: dou\ od\i la o or\ distan]\ de Saint-Étienne. la Panelier. imposibil s\-]i dea cineva un foc pe strad\. Dar. M\n\stirea din Parma. ]in`nd cuminte cartea `ntre m`inile cu degete r\sfirate. cu ochelarii pe nas. Fedra. To]i francezii au un aer de emigran]i. toat\ lumea fumeaz\. Ideea asta mi-a venit `ntr-un trenule] departamental1 `n timp ce vedeam cum defileaz\.

pe jos. – Galoufa. Noul Testament.carnete_Camus. cu sirenele care cheam\ la lucru `n mijlocul unei `ngr\m\deli de turnuri. Ele plutesc un moment. * [i nevasta sa printre ghe]urile Siberiei. C\r]ile – biblioteca municipal\.“2 1 Mémoires d’Avakkum. Jocurile din pivni]\ (Jeanne. l\tr\turi r\gu[ite. (Cortina) * Toate marile virtu]i au o fa]\ absurd\. ca aici.“ * ~mperecherea cu animalele suprim\ con[tientizarea celuilalt. ~ntoarcerea acas\ `n seara de Cr\ciun [i cadavrul din fa]a restaurantului. Bucure[ti.“ Avakkum1 * ~nt`ia c\tre Corintieni. – Ce e asta? Sora iese. red. „El o a[tepta diminea]a la marginea unui c`mp sub ni[te aluni `nal]i. Prima ploaie de septembrie. Intr\ slujnica taciturn\. Saint-Étienne. [i nu una singur\? * Roman. `n dep\rtare c`te un cronc\nit de cioar\. v`ntul printre frunze. Fapt e c\. Exemplu: de ce specii diverse de flori. 27: „E[ti legat de femeie? Nu c\uta dezlegare. ~nt`ia c\tre Corintieni. ~ntre timp ploaia `neac\ peisajul murdar al unei v\i industriale – parfumul acru al acestei mizerii – groaznica disperare a acestor vie]i. s\ mergem mai departe. Vioara fratelui [i orele de muzic\. Preoteasa: „Mai avem mult de suferit. Femeia url\ [i pl`nge. `n v`ntul rece al toamnei. ~nseamn\ „libertate“. * Panelier. se observ\ mai bine schimbarea anotimpurilor. * Roman. . „a[a te `mbog\]e[ti“. fiic\ a lui Marcu. pare dispersat\. 2 Epistolele Sf`ntului Apostol Pavel. 1993. Gallimard. 1939. actul III1. traducere din rus\ de Pierre Pascal. scena III. * {tiin]a explic\ ceea ce func]ioneaz\ [i nu ceea ce este.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 172 172 ALBERT CAMUS CARNETE 173 trei sferturi de litru de lapte. apoi greutatea apei le ]intuie[te brusc la p\m`nt. Joseph [i Max). atras\ de pl`nsete: – Ah. viespilor. Ci mai degrab\ „Prizonierii“. Editura Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. versiune revizuit\. avea impresia c\ [i iarna o a[teapt\ cu el pe Marthe. ea formeaz\ un tot. actul III. un coco[ care se `nc\p\]`neaz\ s\ c`nte `n spatele colinelor. dumneata. Scen\ cu femeia: – ~n numele cui vorbi]i? – ~n numele dragostei mele. de cl\diri [i de co[uri groase `ndrept`ndu-[i spre cerul `ntunecat v`rfurile lor purt`nd depozitul de zgur\ asemenea unei monstruoase ofrande. `n cea]\. VII. Jeanne adun\ to]i nasturii. * Nostalgia vie]ii celorlal]i. v\zut\ din afar\. dar i se suprim\ gr\simile. Iar ceilal]i ]in discursuri. v\zut\ din\untru. Impermeabilul prea mare – siesta. Iat\ de ce a atras at`tea spirite. un v`nt u[or amestec\ frunzele galbene cu aversa.“ {i ea. Berea Vinga – duminicile la m\tu[a. Unde a]i mai pomenit s\ hr\ne[ti un b\rbat cu lapte?“ Se `nt`mpl\ s\ i se fure din rufele clien]ilor [i-atunci trebuie s\ le pl\teasc\. p\rinte?“ Avakkum: „P`n\ la moarte. ~ntre cerul `ntunecat de septembrie [i solul umed. * Copil\rie s\rac\. diminea]a. ~nc\ mai alerg\m dup\ iluzia unit\]ii. * Budejovice. m\car dumneata ajut\-m\! – Nu. B`z`it f\r\ c\ldur\ al 1 Note pentru Ne`n]elegerea. Sora revine dup\ sinuciderea mamei. oft`nd: „Bine. S\ nu pun „Ciuma“ `n titlu. fiu al lui Petru. ~n timp ce a noastr\. chiar [i pe Balzac.). redactat\ [i comentat\ de Bartolomeu Valeriu Anania (n. Te-ai dezlegat de femeie? Nu c\uta femeie. C`nd natura e banal\.

dar din c`nd `n c`nd sc\ldat\ `n lacrimi. (n. dup\ ce a incarnat cu greu. m\ g`ndeam la un c\l\tor oarecare aruncat pe un ]\rm. * Dup\ Proust. fiec\rui nou apartament. * ~n tramvai: „S-a n\scut normal. Ci marele artist este cel care ne `nva]\ s\ vedem `n natur\ ceea ce opera sa. red. Dar dup\ opt zile i s-au lipit pleoapele. ~n c\utarea timpului pierdut este o oper\ eroic\ [i viril\: 1) prin constan]a voin]ei creatoare. s\ tr\ie[ti din puterea acelor camere de hotel necunoscute. ci [i f\r\ s\ m\ `ntind. convulsionat\ de suflul acelei agonii. prin imaginile sexualit\]ii – [i atunci s`ntem `n[ela]i. tremur`nd de febr\ `n hainele muiate de apa m\rii. 2) prin efortul pe care-l pretinde unui bolnav. c`nd to]i oamenii v\ vor vorbi de bine. A[a c\.1 Ca apostol. Ce vede ea de sus s`nt herghelii de cai s\lbatici `n galop“. dar 1 Sf`nta Evanghelie dup\ Luca. a [tiut s\ izoleze din ea.Hr. bine`n]eles. Toate femeile devin astfel personajele feminine pictate de Renoir. f\r\ s\ beau [i f\r\ s\ m\n`nc. `ntr-un mod unic. * Zhuangzi (al treilea dintre marii taoi[ti – a doua jum\tate a secolului al IV-lea `. `n clipa c`nd epuizarea [i suferin]a deveneau at`t de mari. s\ pleci `n c\utarea timpului care n-a venit `nc\. de dep\[ire pe care ]i-o creeaz\ un organism de o mie de ori mai complex. `n c\utarea b\[tina[ilor care puteau fi antropofagi. Exemplul lor m\ `nt\rea.“ Gu2. Buddha nu este reprezentat fiindc\ e nirvanat. S\ colec]ionezi sosirile nocturne `n ora[ele str\ine.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 174 174 ALBERT CAMUS CARNETE 175 Luca. chiar [i pentru cei mai pu]in spiritualiza]i dintre noi. mama avea triste]ea f\r\ g`nduri a unui frunzi[ pe care-l biciuie ploaia [i-l r\scole[te v`ntul. adic\ depersonalizat. Noul Testament. VI. via]a se acoper\ cu . Exemplu: Noaptea. via]a noastr\ nu depinde niciodat\ numai de sexualite sau. sosirile solitare `n ora[ele necunoscute – senza]ia aceea de sufocare.“ * Ca atunci c`nd s`ntem atra[i de anumite ora[e (mai totdeauna cele unde am mai locuit) sau de anumite vie]i. ochii i-au putrezit. f\r\ s\ pl`ng\. „C`nd crizele m\ obligaser\ s\ stau mai multe zile [i mai multe nop]i la r`nd nu numai f\r\ s\ dorm. nu este adev\rat c\ natura imit\ arta. relu`ndu-[i drumul la `nt`mplare. 26: „Vai vou\. c\ p\rin]ii lor a[a le f\ceau prorocilor mincino[i“. 2 Gu pentru Guermantes. C\ci.“ (Sodoma [i Gomora) * Nu se culc\ cu o t`rf\ care-l aga]\ [i pe care o dore[te fiindc\ n-are dec`t o bancnot\ de o mie de franci asupra sa [i nu `ndr\zne[te s\-i cear\ restul.“ Gu. cit. cel pu]in. s\ te minunezi de noutatea lor g`ndindu-te cum o s\ le transforme obiceiul – s\ cau]i `n viitor „familiaritatea“ pe care ]i-o vor da. c\ci totul se ordoneaz\ `n raport cu ea [i ne instal\m. exist\ prea multe lucruri `n via]a de toate zilele care nu au nici o leg\tur\ cu sexualitatea. „La piciorul patului. * Sentiment opus fa]\ de cel al lui Proust: `n fa]a fiec\rui ora[. fiec\rui trandafir [i fiec\rei fl\c\ri. Iuda f\cea minuni (Sf`ntul Ioan Gur\ de Aur). fiec\rei fiin]e. „F\pturile care au jucat un rol important `n via]a noastr\ doar rar ies din ea dintr-o dat\ [i `n mod definitiv. otr\vit de ierburi veninoase.carnete_Camus. `nc`t credeam c\ nu am s\ mai scap niciodat\. `mi red\dea speran]a [i m\ ru[inam c\ am putut avea un moment de descurajare. E suficient ca a doua zi s\ reper\m strada principal\. una dintre aceste imagini sau s-a apropiat de una dintre aceste amintiri.) are punctul de vedere al lui Lucre]iu: „Pas\rea cea mare se `nal]\ pe v`nt p`n\ la o `n\l]ime de 90 000 de stadii. care totu[i se sim]ea mai bine dup\ dou\ zile. * P`n\ la era cre[tin\. [i din c`nd `n c`nd. Astfel c\.). ed.

Doamne. Cartea I). cartea I. `n lucr\rile precedente). cealalt\ put`nd servi la reintroducerea contingen]ei. Teorema XI d\ patru demonstra]ii ale existen]ei lui Dumnezeu. [Dar [i o lume f\r\ art\ – pentru c\ e f\r\ hazard (apendicele la Cartea I neag\ c\ ar exista ur`tul sau frumosul). nu pot s\ te las s\ mori. * 1 Note pentru Ne`n]elegerea. Doamne. fiindc\ am nevoie s\ fiu ajutat\. ~n iarba `nc\ verde. Dar ajut\-m\. ci c\ nu a creat-o. Este o lume care cere curaj. ai mil\ de cei care se iubesc [i s`nt desp\r]i]i.“ Intr\ b\tr`nul. Fiindc\ [tiu c\ am s\ te uit. ~ntinde-mi m`na. . Ceea ce ar fi de neconceput pentru el nu e c\ Dumnezeu a creat imperfec]iunea `n acela[i timp cu perfec]iunea. * S\ rezum clar inten]iile mele din Ciuma. dac\ ne convine. Bun\voin]\ ar fi mai potrivit. Ascult\-m\. Totul e dat o dat\ pentru totdeauna. frunzele deja galbene. Am s\ pierd totul astfel [i vreau s\ te re]in `n aceast\ parte a lumii. Femeia `n ultima scen\: „Doamne. acest univers nu au mobilitate [i motivele se armonizeaz\. ajut\-m\. pe nicovala verde a c`mpiilor. Ea: „Oh! E groaznic s\ mori [tiind c\ vei fi uitat\“. B\tr`nul: Nu. Vezi Etica. * Budejovice (sau Dumnezeu nu r\spunde)1. Un v`nt scurt [i activ f\urea cu un soare sonor. ai mil\ de mine.carnete_Camus. Fie-]i mil\ [i consimte s\ m\ aju]i. * Se poate observa la Spinoza cultul a ceea ce este [i nu a ceea ce vrea sau trebuie s\ fie – ura fa]\ de valorile `n alb [i negru. veninoas\ [i solitar\ ca o ciuperc\ otr\vitoare. ne revine s\ deslu[im consecin]ele [i motivele (de aici forma geometric\). C\ci av`nd puterea s\ creeze toat\ gama de la perfect la imperfect. Acest lucru nu e sup\r\tor dec`t din punctul nostru de vedere. Ar putea da dreptate celor care vorbesc de panteismul lui Spinoza? E aici totu[i un postulat (cuv`nt pe care Spinoza `l evit\ `n toat\ Etica): vidul nu exist\ (demonstrat. ~n fa]a trupului `n agonie al femeii pe care o iube[te: „Nu pot. * Cum se face c\ fiind legat\ de at`tea suferin]e. Nu are tragedie pentru c\ nu are istorie. (Cortina) De c\utat detalii pentru a accentua simbolismul.] Nietzsche spune c\ forma matematic\ nu se justific\ la Spinoza dec`t ca un mijloc de expresie estetic\. Slujnica taciturn\ este un b\tr`n servitor. Acest Dumnezeu. fa]\ de ierarhia moral\ – o anume echivalen]\ a virtu]ilor [i a relelor `n lumina divin\. ce-i drept. Dar universul acesta nu tinde spre nimic [i nu vine de la nimic pentru c\ este deja des\v`r[it [i a fost des\v`r[it dintotdeauna. etc. Teorema XIV [i marea Scolie din teorema XV care pare s\ nege crea]ia. Octombrie. {i atunci trebuie s\ dorim alte ora[e. singura unde s`nt `n stare s\ te str`ng `n bra]e“ etc. Se poate opune teorema XVII teoremei XXIV: una demonstr`nd necesitatea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 176 176 ALBERT CAMUS CARNETE 177 lungi spa]ii de timp vid ca ni[te piei moarte. Cuv`ntul este prost ales. Este c`t se poate de inuman. nu putea s\ n-o fac\. `ntoarce-te spre mine. care nu e cel bun. se spune. Nou\. o bar\ de lumin\ ale c\rei zumzete de albine parveneau p`n\ la mine. Splendid\. * Critici despre Str\inul: Impasibilitate. fa]a sa r\m`ne totu[i pentru mine chipul fericirii? * Roman. „Oamenii prefer\ ordinea `n locul neor`nduielii ca [i cum ordinea ar corespunde unui lucru real din natur\“ („Apendice“. S\ v\d tot timpul [i s\ exprim `n acela[i timp ambele aspecte. Frumuse]e ro[ie. B\tr`nul: M-a]i chemat? Femeia: Da… Nu… Nu mai [tiu.

S\ nu vorbe[ti niciodat\ despre `ndoielile tale – oricare ar fi ele. ~nceput Ciuma are un sens social [i un sens metafizic. * Un scriitor nu trebuie s\ vorbeasc\ despre `ndoieli `n fa]a propriei sale crea]ii. `n opinia lor. Ambiguitatea aceasta exist\ [i `n Str\inul. fagii formeaz\ pete de un galben auriu sau se izoleaz\ la marginea p\durilor ca ni[te cuiburi mari [iroind de o miere blond\. `n care se edifica or\ dup\ or\ acea munc\ ce nu admitea nici distrac]ie.“ * Via]a sexual\ i-a fost dat\ omului ca s\-l deturneze poate de la calea sa adev\rat\. regretam. * Octombrie Marile p\duri `nro[ite sub ploaie. cele mai importante epoci ale ]\rii respective. Adev\rul e c\ ei nu g`ndesc sau nu scriu dec`t pentru epoca lor. c\reia i se datoreaz\. `[i utilizeaz\ toate for]ele ca s\ preconizeze cutare politic\. marea pe care am iubit-o at`ta [i buzele acestea `ntinse. destul de repede. `n toate acele zile. focurile (conurile de brad transformate `n j\ratic sclipeau ro[ietice ca diamantele infernului). ~n acela[i timp. Cu toate acestea ei insist\ s\ apere o politic\ ce nu rezist\ la schimbarea oamenilor. doream. dup\ toate zilele acelea c`nd numai voin]a comanda.carnete_Camus. * La r\scruce de v`nturi este unul dintre cele mai mari romane de dragoste pentru c\ se sf`r[e[te prin e[ec [i revolt\ – vreau s\ spun prin moartea f\r\ speran]\. realist\ de exemplu. Ca [i Dumnezeu prin natura sa proprie. O astfel de iubire nu se poate sus]ine dec`t prin e[ecul final care este moartea. unde mai po]i g\si o toamn\ at`t de conven]ional\? Acum ]\ranii umbl\ pu]in apleca]i – contra v`ntului [i a ploii. care voia s\ ignore sentimentul [i lumea. a lui „a[a este“ – necesitatea e infinit\ – contribu]ia originalit\]ii [i a hazardului e nul\. castitatea stinge specia [i poate acesta este adev\rul. Istorici inteligen]i. ~n teorema XXXI. lucrurile `[i reiau via]a. nici sl\biciune. Alternativa istoricilor: scepticismul sau teoria politic\ ce nu depinde de schimbarea oamenilor (?) * Acest efort uria[ este. retras`nd istoria unei ]\ri. E opiul lui. eram `n sf`r[it om… …cerul pustiu al verii. Ce dorin]\. Ar fi prea u[or s\ i se r\spund\: „Cine te for]eaz\ s\ creezi? Dac\ e vorba de o angoas\ at`t de continu\. Totul este monoton. un alt b\rbat de stat sau un alt regim au venit s\ strice tot. . ~n afara ei. Este lumea faptului dat o dat\ pentru totdeauna. paji[tile acoperite de frunze galbene. * Curios. voin]a este constr`ngere. Este exact acela[i. de ce o supor]i?“ ~ndoielile s`nt tot ce avem noi mai intim. ~n p\durea de toamn\. v`ntul care suspin\ `n jurul casei. ~n ea totul adoarme. Personajul principal este diavolul. Chiar ei semnaleaz\ totu[i c\ aceast\ stare de fapt nu a putut dura niciodat\ pentru c\. pentru un geniu. m\ cople[ea un sim]\m`nt de p\r\sire [i m\ aruncam cu u[urare `n ad`ncul disper\rii care. * „C`teodat\. Teorema XXXIII restr`nge mai mult aceast\ lume at`t de bine legat\. * 23 octombrie. c`t\ vreme politica `n `ntregimea ei se face prin schimbarea oamenilor. S-ar crede c\ pentru Spinoza natura lui Dumnezeu e mai puternic\ dec`t el – dar `n teorema XXXIII declar\ (`mpotriva adep]ilor Binelui Suveran) c\ este absurd ca Dumnezeu s\ fie supus destinului. ce tenta]ie s\ nu mai fie nimic de construit [i s\ abandonez acea oper\ [i acea fa]\ at`t de dificil\ pe care trebuia s\ o modelez.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 178 178 ALBERT CAMUS CARNETE 179 Teorema XXV fundamenteaz\ raportul dintre distan]\ [i moduri. mirosul ciupercilor care se usuc\. Nu se poate continua dec`t `n infern. m\ `nso]ise. ceea ce e zborul sacadat al l\custei fa]\ de cel al r`ndunicii. `n fine. Iubeam.

Exemplu: Asta `n ]ara mea s-ar numi o vreme de vis (sau o carier\ str\lucit\. cerul str\luce[te `n spatele ghirlandelor [i banderolelor unei chermese imaculate. Dar numai castitatea este legat\ de un progres personal. travers`nd milenii… Pintenul acela acoperit de copaci [i ferigi p\trunde ca o pror\ la confluen]a celor dou\ r`uri. c\derea promoroacei pe sol ca un zgomot de insecte albe aruncate unele peste altele. Un ]inut str\vechi urc\ p`n\ la noi `ntr-o singur\ diminea]\. ticurile verbale ale lui Grand: Ciuma. toate fericirile care se ivesc din cauza unei exigen]e mai profunde. „N-a[ [ti s-o definesc foarte bine.carnete_Camus. sau o ilumina]ie feeric\). de ast\ dat\ asupra ei. dar o simt. Nu eu renun] la fiin]e [i la lucruri (nu a[ putea). * De reflectat la comentariul despre Don Juan de Molière1. ~n jur. fagii acoperindu-se de bronz. dar e neproductiv\. ci lucrurile [i fiin]ele renun]\ la mine. Nu este imoral\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 180 180 ALBERT CAMUS CARNETE 181 * Se spune: se sinchise[te ca de o musc\ – [i asta nu ne mai spune nimic. * Primul lucru pe care trebuie s\-l `nve]e un scriitor este arta de a transpune ceea ce simte `n ceea ce vrea s\ simt\ al]ii. se angajeaz\ `n leg\turi nesatisf\c\toare.) * Idee: refuz\ tot ce i se ofer\. peisajul acesta `nflore[te cu frunze – cire[ii devenind ro[ii. Exist\ [i o parte de noroc la r\d\cina geniului. `n momentul c`nd soarele `ncepe s\ `nc\lzeasc\. . * Renun]area la tinere]e. * Noiembrie ’42 Toamna. frunze `nt`rziate desprinz`ndu-se ne`ntrerupt sub povara ghe]ii [i abia tres\lt`nd pe jos ca ni[te oseminte imponderabile. ar]arii galbeni. care s\ corespund\ unui proiect de comentariu. Descotorosit de promoroac\ datorit\ primelor raze de soare. sper\. Acolo. Po]i s-o practici c`nd nu dore[ti s\ produci. pierz`ndu-[i toate culorile. La ora zece. observ\m c\ peisajul acesta. sau o fat\ model. Tinere]ea fuge de mine: asta `nseamn\ s\ fii bolnav. * Spune `ntotdeauna: „Asta `n ]ara mea s-ar numi…“1 [i adaug\ o formul\ banal\ care nu apar]ine nici unei ]\ri. nu voi putea niciodat\ s-o definesc. `n arhivele lui Camus. La `nceput reu[e[te din `nt`mplare. ~[i rateaz\ c\snicia. Exist\ un timp c`nd sexualitatea e o victorie – c`nd o degajezi de imperativele morale. cel pu]in. * 11 noiembrie. C`nd `l privim ceva mai `ndelung. 1 N-am g\sit nimic. a[teapt\. v`lcelele [i colinele dispar `n fum. Dar ajunge s\ privim cum mor mu[tele `ncleiate pe h`rtia lor – aceea f\cut\ special pentru ele – [i `n]elegem atunci c\ inventatorul formulei a contemplat `ndelung aceast\ agonie groaznic\ [i ne`nsemnat\ – acest\ moarte lent\ care va l\sa `n urma ei doar un u[or miros de putrefac]ie. este: castitatea. r\m`ne singurul lucru viu `n mijlocul peisajului alb ca ve[nicia. tot c`mpul se umple de muzica cristalin\ a unui dezghe] aerian: mici p`r`ituri ca ni[te suspine ale copacului. Ca ni[te [obolani!2 * Diminea]a totul e acoperit de promoroac\.“ {i a[a p`n\ la sf`r[itul vie]ii. Dar pe urm\ talentul trebuie s\ `nlocuiasc\ `nt`mplarea. „Nu. (Geniul e cel care face locul comun. vocile `nv\lm\[ite 1 Cf. a `mb\tr`nit brusc. 2 Debarcarea alia]ilor `n Africa de Nord `l desparte pe Camus de ]ara sa [i de ai s\i. Peste platou se a[tern miile de fl\c\ri ale unei noi prim\veri. Dar cur`nd dup\ aceea devine o `nfr`ngere – [i singura victorie pe care o ob]inem.“ * Sexualitatea nu duce la nimic.

articol ap\rut `n L’Arbalète. Kierkegaard nu este mistic. devine totu[i t\cere. arta nu ar exista – iar dac\ lumea mi s-ar p\rea c\ are un sens nu a[ mai scrie. Taci. un semn de viitor. De ad\ugat c\ formula m-ar fi constr`ns s\ reflectez mai bine [i. Rolul eticii [i al esteticii `n formarea personalit\]ii. 2 Cf. ~n ambele cazuri. . Ciuma. f\r\ temei. din modestie. morala estetic\ are drept scop originalitatea – [i `n realitate trebuie s\ ajungi la general. ~n sf`r[it. Dar ar gre[i cel care ar vrea s\ interpreteze fiecare am\nunt la Kafka. Un simbol este `ntotdeauna `n general. ~n rest. primul miros al ierburilor 1 Cf. * ~n ce moment se schimb\ via]a `n destin? La moarte? Dar acesta este un destin pentru ceilal]i. Apologie a generalului. care nu reies `ns\ clar [i care cer ca povestea s\ fie recitit\ dintr-un unghi nou ca s\ apar\ fondate. deasupra mea. Nu mai pu]in indiferent\ dec`t toat\ natura [i pacea asta alb\ pe care iarna o aduce `n inimile prea c\lduroase – ca s\-mi `mpace inima mistuit\ de o iubire amar\. Aceasta `n stadiul etic. Este saltul `n stare pur\. Asta pentru c\ niciodat\ n-au fost desp\r]i]i at`]ia aman]i. Prin con[tiin]\? Dar spiritul este cel care-[i face o imagine despre via]\ ca destin. [i reluat `n apendice `n Mitul lui Sisif. Valoarea estetic\ a c\sniciei. Castitatea d\ dimpotriv\ un sens (lumii). Concluzia? Nu exist\ destin? * Supralicitarea motivului Euridicei1 `n literatura anilor ’40. Nu poate fi tradus cuv`nt cu cuv`nt. Este un adev\r str\lucitor. care se reg\se[te din plin la orice creator. * Kierkegaard. care introduce o coeren]\ acolo unde ea nu exist\. F\r\ s\ scad\ cu un ton. El critic\ misticismul pentru c\ se desparte de lume – tocmai pentru c\ nu este `n ceea ce este general. Uneori exist\ o dubl\ sau o tripl\ posibilitate de interpretare. de unde nevoia de dou\ sau trei lecturi. Dar stadiul religios transfigureaz\ tot. `n 1943. c\ruia totul `i vorbe[te acum de trecut.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 182 182 ALBERT CAMUS CARNETE 183 ale celor dou\ [uvoaie se aliaz\ `mpotriva t\cerii nem\rginite care-l `nconjoar\. * Sexualitatea ne`nfr`nat\ duce la o filosofie a nesemnifica]iei lumii. Poate fi restituit\ doar mi[carea. iar artistul d\ o traducere a sa `n mare. {i din loc `n loc este nevoie de trecerea a trei ciori fumurii ca s\ se iveasc\ din nou pe cer semnele vie]ii. Privesc cum se `ntinde pe cer acea izbucnire de lumin\ care neag\ presim]irile mor]ii. pl\m`nule! Umfl\-te de aerul acesta pal [i `nghe]at care ]i-e hrana. {tiu mai ales ce `nseamn\ duminica sear\ [i dac\ a[ putea da un sens [i `nf\]i[a ceea ce [tiu. Vederi definitive. Deznod\mintele sale – sau lipsa de deznod\minte – sugereaz\ explica]ii. mult mai solid [i mai emo]ionant. A[ezat `n v`rful prorei. cel mai mic sunet de vreme ce z\pada `l `n\bu[\. Dar `ncetul cu `ncetul c`ntecul apelor se `ncorporeaz\ el `nsu[i `n peisaj. e vorba de o iluzie. el este deci de ordinul inteligen]ei. * ~n ]inutul acesta unde iarna a suprimat orice culoare de vreme ce aici totul e alb. Taci. trebuie s\ avem `ncredere `n hazard. continuu aceast\ navigare imobil\ `n ]ara indiferen]ei. Dac\ exist\ un salt la Kierkegaard. pentru istorie sau pentru familie. toate miresmele fiindc\ frigul le acoper\. * Toat\ arta lui Kafka2 const\ `n a-l obliga pe cititor s\ reciteasc\. S\ nu mai fiu silit s\-]i ascult lenta putrezire – [i s\ m\ `ntorc `n fine spre… * Saint-Étienne {tiu ce `nseamn\ duminica pentru un om s\rac care munce[te. ~n unele cazuri trebuie s\ fii personal. Pentru Kierkegaard. * N-ar fi trebuit s\ scriu: dac\ lumea ar fi clar\. p`n\ la urm\ n-a[ fi scris-o. dar prea mult\ vorb\rie.carnete_Camus. a[ putea face dintr-o duminic\ s\rac\ o oper\ de umanitate.

urletele c`inilor se r\sfr`ng pe spa]ii de zece ori mai mari dec`t cele din Europa. Ce-i mai important se afl\ `n alt\ parte. s\-[i dep\[easc\ dorin]a de a fugi. c`t\ resim]i estim`ndu-le pe cele pe care le-ai avut deja. `n realitate. * 1 Cuv`nt greu de citit `n manuscris: ezit\m `ntre M [i oui.carnete_Camus. Sau s\ te culci cu toate [i s\ faci. actul II. `i mai r\m`ne doar pu]in de `nv\]at. Dac\ ai putea `mbr\]i[a totul. full of sound and fury. …S\ te bucuri tot timpul este imposibil. – ceea ce reprezint\ contraponderea. . t\cerile [i inspira]iile sale. ar mai exista oare oboseala? * ~ntrebare: V\ plac ideile – cu pasiune. * Dezvoltarea absurdului: 1) dac\ grija fundamental\ este nevoia de unitate. * ~n nop]ile din Algeria. este plictisitoare. dup\ ce a publicat c`teva lucr\ri. orice ai face. declar\ `ntr-o nou\ carte: „P`n\ acum am mers `ntr-o direc]ie gre[it\. fie `n interiorul lumii. nu le vei avea niciodat\. – Perfect. * Boala este o m\n\stire care are regula sa. ~i revine omului s\-[i creeze o unitate. asceza sa. `n afara amorului. Ea nu [tie. Astfel s`nt restituite o moral\ [i o ascez\. Garnier traduce „The night is long that never finds the day“ prin: „Nu exist\ noapte oric`t de lung\ care s\ nu ajung\ la zi“ (?) Da1 – „it is a tale told by an idiot. C`nd un om a `nv\]at – [i nu pe h`rtie – s\ r\m`n\ singur `n intimitatea suferin]ei sale.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 184 184 ALBERT CAMUS CARNETE 185 de prim\var\ trebuie s\ fie precum chemarea vesel\. * S\ ne `nchipuim un g`nditor care. `n fapt. Dar de ce? ~n realitate nu te po]i bucura tot timpul pentru c\ nu te po]i bucura de toate. scena III: „far from this instant there is nothing serious in mortality“. signifying nothing“. S`nt un limbaj pe care ast\zi eu s`nt singurul care-l aud `n amintire. dar ea este de origine diabolic\. * A tr\i cu pasiunile tale `nseamn\ a tr\i cu suferin]ele tale. Dar l-au `nzestrat totodat\ cu o virtute mai amar\ care `l face s\ dispre]uiasc\ tot ce poate fi cucerit dup\ ce a `nf\ptuit ceva. care r\m`n de precizat.“ {i `n alt\ parte. Resim]i tot at`ta oboseal\ socotind num\rul de bucurii pe care. 2) dac\ lumea (sau Dumnezeu) nu o pot satisface. * Femeia. * Zeii au `nzestrat omul cu mari [i str\lucite virtu]i care-l fac capabil s\ cucereasc\ orice. Iau totul de la `nceput. * Echivalen]a `n Macbeth: „Fair is foul and foul is fair“. echilibrul [i plata. Trebuie s\ tr\ie[ti cu una [i s\ taci. fie `ndep\rt`ndu-se de lume. * Pascal: Eroarea vine din excludere. ele se `mpodobesc cu o nostalgie necunoscut\ `n aceste ]\ri mici. Acolo. cu s`nge? Ave]i insomnii din cauza acestei idei? Sim]i]i c\ v\ pune]i via]a `n joc pentru ea? C`]i g`nditori nu s-ar da `napoi! * Pentru publica]ia teatrului: Caligula: tragedie – Exilatul (sau Budejovice): comedie. „And nothing is but what is not. corec]ia. nimeni nu l-ar mai lua `n serios. p`n\ la urm\ survine oboseala. iluzia c\ al]ii pot „`mp\rt\[i“ suferin]a lui. Cred acum c\ nu aveam dreptate“. {i totu[i abia atunci ar face dovada c\ este demn de a g`ndi. trompeta str\lucitoare a senza]iei.

Fiindc\ `nsu[i b\rbatul (prin]ul de Clèves) care spune acestea va muri de disperare. Idem: tema relativului – dar relativul cu pasiune. cf.“ „Ceea ce spusese Doamna de Clèves despre portretul lui l-a readus la via]\ f\c`ndu-i cunoscut c\ pe el nu-l ura. serviciul de Quimper etc.. Dac\ cel\lalt nu r\spunde. 1 M. * Frumosul. 1887. (Ceea ce. – Se ivea `n mine dorin]a de a alege. * Dac\ e adev\rat c\ crima istove[te orice facultate de a tr\i a unui om (vezi mai sus)… Prin asta crima lui Cain ([i nu cea a lui Adam care. Hommage à Gide (Nouvelle N. De `n]eles de ce sentimentul `i inspir\ o asemenea spaim\. Este pudoarea marilor noastre secole. * Prin]esa de Clè ves1. La el: gresia ars\ din Vosgi. s\ mori `n diversitate. ca de altfel [i citind Prin]esa de Montpensier [i Contesa de Tende.carnete_Camus. trebuia s\ se g`ndeasc\ la altceva. {i-a pus `n g`nd s\ cucereasc\ Rodosul. Pléiade. „L’intelligence et l’Echafaud“. spiritul absurd revolt\2. Acault. este contrariul indiferen]ei. ~ncepe complicat [i se `ncheie `n unitate. * Dorin]a fizic\ brutal\ e u[or de satisf\cut. mor din cauza sentimentului. este un foileton complex. Trebuie s\ str\ba]i tot t\r`mul iubirii ca s\ g\se[ti flac\ra dorin]ei. * Copil\rie s\rac\. Dar dac\ el nu este chiar fericirea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 186 186 ALBERT CAMUS CARNETE 187 15 decembrie S\ accept `ncercarea.“ Cuv`ntul `i arde gura.) „I s-a acordat gra]ierea c`nd nu mai a[tepta dec`t lovitura mor]ii.R. Cain a golit dintr-o dat\ pentru noi toate posibilit\]ile de via]\ efectiv\. fire[te. se spunea: farfuriile ad`nci. pare un p\cat u[or) ne-a istovit puterile [i dragostea de via]\. pus\ al\turi. Se diversific\ `n mai multe povestiri.“ (Toate personajele Doamnei de La Fayette care mor. care prefigureaz\ capitolul I din Omul revoltat. Oare de aceea dore[ti `ntotdeauna cu at`ta greutate. Simplitatea ei real\ const\ `n concep]ia despre iubire: Pentru Doamna de La Fayette iubirea e o primejdie. este o constant\ ne`ncredere fa]\ de dragoste. este o promisiune de fericire. s\ g\sesc prin ea unitatea. Iar ceea ce se simte la lectur\. `nc`t `[i pierdu cuno[tin]a [i muri dup\ c`teva zile. Dar se vede bine c\ el este pe p\m`nt. Diferen]a esen]ial\ c`nd m\ duceam la unchiul meu1: la noi obiectele nu aveau nume. * S\r\cia este o stare a c\rei virtute e generozitatea. . Dar dorin]a `nso]it\ de tandre]e cere timp. E o pudoare viril\. la `nceput. `n Confluences.) 1 Cf. `n Existen]a (1945). Acesta-i postulatul ei. Nu chiar at`t de simpl\. „~nsemn\ri despre revolt\“. noiembrie 1951). „Cavalerul de Guise… a luat hot\r`rea s\ nu se mai g`ndeasc\ niciodat\ c\ ar putea s\ c`[tige iubirea Doamnei de Clèves. vasul care e pe [emineu etc.F. Exemplu: sf`[iat `ntre lumea care nu `i e suficient\ [i Dumnezeul pe care nu-l are. p. ceea ce iube[ti? * Eseu despre Nostalgia „`nceputurilor“. Pe l`ng\ Adolphe. Dar nu e uscat\. ~n m\sura `n care s`ntem parte din natura [i os`nda lui. ce poate promite? * …C`nd totul a fost acoperit de z\pad\ mi-am dat seama c\ u[ile [i ferestrele s`nt albastre. |sta e infernul. dar c\ n-o voi mai pl`nge dac\ se l\sa prad\ disper\rii [i-[i pierdea ra]iunea. a c\rui grandoare s\-l poat\ preocupa. o aprobasem [i o `mp\rt\[isem. Dar pentru a alunga acest g`nd care i se p\ruse at`t de dificil [i at`t de glorios. suferim de acel straniu r\gaz [i de acea inadaptare melancolic\ ce urmeaz\ dup\ prea marile efuziuni [i dup\ gesturile istovitoare. 2 Cf. „I-am spus c\ at`ta timp c`t m`hnirea `[i p\strase limitele.“ Magnific. dar frica `l cuprinsese at`t de tare. spune Nietzsche dup\ Stendhal.

Asta e adev\rata fericire [i asta a ales [i pentru sine `nsu[i. este deposedat. Apare b\tr`nul mut. e mai obscur. Idem: `mp\r]it `ntre relativ [i absolut. Iubire. Medita]ie despre camerele de hotel. Apropia]i-v\ de piatr\ c`t mai ave]i timp (s\ dezvolt). De aceea se deta[eaz\ de el `n momentul mor]ii. A r\mas lipit de primul [i am`ndou\ `mpreun\ `l reprezint\ destul de bine pe Thomas. Sun\. Ceea ce o atrage pe Anne la Thomas e moartea pe care o poart\ `n el. Este o form\ nou\ a Mitului lui Orfeu [i Euridice (de notat c\ `n ambele c\r]i impresia . * Nietzsche – Tot ceea ce este decisiv se construie[te doar pe un „orice ar fi“. Nimic. Sora – ~n numele a ce? Femeia – ~n numele iubirii mele. dac\ soneria func]ioneaz\. `n ciuda aparen]elor. Fiica – Ce nume[ti tu salvare? Mama – Iertarea ve[nic\. Iubirea ei e metafizic\. Sora – Ce vrea s\ `nsemne cuv`ntul \sta? (Pasaj) Femeia – Iubirea este bucuria mea trecut\ [i durerea mea de azi. Sora – Lumea e f\cut\ ca s\ mori `n ea. dintre care unul. Poate c\ tocmai acest r\gaz ne va salva. iar casele ca s\ dormi `n ele. nu ast\-sear\. lumea asta nu-i deci f\cut\ pentru mine [i casa asta nu-i a mea. O clip\ nemi[cat [i t\cut `n fa]a u[ii. Dar trunchiul viu nu s-a l\sat `n\bu[it. Sora – Atunci eu s`nt deja salvat\. Fiindc\ `n acel moment ea [tie [i nou\ ne place s\ nu [tim.) Aminadab. Atunci trebuie s\ recite[ti [i totul se lumineaz\ – dar `n lumina f\r\ str\lucire care scald\ asfodelele din locul mor]ii. cu lemnul putred. (L`ng\ ferm\. n-am auzit niciodat\ cuvintele astea. E surd. T\cere. v\ spun. S\-i d\m acest r\gaz. B\tr`nul r\m`ne un moment nemi[cat. [i mut ca piatra. apoi pleac\. spuse cel\lalt. * I Mama – Nu. Pa[i. {i-a `ngro[at `mbr\]i[area de scoar]\. Condi]ia posesiunii e ignoran]a. un copac singuratic. bucurie [i durere. Sora – Categoric. II Idem: vezi mai sus. V Sora – Ruga]i-v\ la Dumnezeu s\ v\ fac\ de piatr\. Cheia c\r]ii e dat\ `n capitolul XIV. mort de mult. Voiam s\ [tiu dac\ r\spunde cineva. vorbe[ti un limbaj pe care nu-l `n]eleg. III – Ah! spuse el `nainte de a muri. IV Actul 2. format din dou\ trunchiuri `mpreunate. S\-i acord\m aceast\ pauz\ [i aceast\ oprire.carnete_Camus. * Budejovice (sau Exilatul). Astfel. Dar tot ea face cunoa[terea inutil\: progresul ei e steril.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 188 188 ALBERT CAMUS CARNETE 189 alege cu pasiune lumea. * Romanele metafizice ale lui Maurice Blanchot Thomas obscurul. Fi]i asem\n\tor Lui ca s\ nu mai cunoa[te]i din lume dec`t apa ce [iroie[te [i soarele ce `nc\lze[te. sare cu `nfocare `n relativ. Pentru c\ mi-am iertat singur\ viitorul. doar moartea e adev\rata cunoa[tere. * Acum c`nd `i cunoa[te pre]ul. Thomas descoper\ `n el moartea care-i prefigureaz\ viitorul. Pa[i. * Lumea absurd\ nu admite dec`t o justificare estetic\. – Nimic. str`ng`ndu-se `n jurul trunchiului mort – [i-a proiectat crengile de jur-`mprejur [i deasupra – nu s-a l\sat dobor`t. Chiar [i pe plan fizic: nu posezi cu adev\rat dec`t o necunoscut\. nici nu mai atinge p\m`ntul.

10. o imagine nu mai pu]in crud\ [i nici mai pu]in adev\rat\ este tocmai aceea c\ omului nu-i este niciodat\ dat s\ moar\ `ntr-adev\r singur. Un capitol despre boal\. VI. Ie[irea. Ultima parte.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 190 190 ALBERT CAMUS CARNETE 191 de oboseal\ pe care personajul pare s-o resimt\ [i pe care `n acela[i timp i-o transmite cititorului este o impresie artistic\). IX. Nimeni nu va spune c\ nu-l voi putea `ndura pe al meu. Poate: s\-l refac pe Stéphan `n `ntregime suprim`nd tema iubirii. Un capitol despre mizerie. VI. 25.“ Moralitatea ciumei: nu a servit la nimic [i nim\nui. Doar cei pe care moartea i-a atins `n ei `n[i[i sau `n apropia]ii lor au `nv\]at ceva. Iar remediile pe care le imagineaz\ ajung abia la nivelul unui guturai. Observau astfel – contrar opiniei curente – c\ dac\ unul dintre privilegiile atroce ale condi]iei umane este s\ mori singur. o cronic\. s\ intrige [i s\ dezv\luie profunzimile c\r]ii. „Fiecare-[i caut\ pustiul [i de `ndat\ ce l-a aflat. naturalul. Personajul Stéphan nu e dezvoltat suficient.) [i u[urarea monoton\ prin tablouri ale Ciumei? Categoric trebuie s\ fie o relatare. S\ dezvolt critica social\ [i revolta. Ei se instaleaz\ `n epopee ca la un picnic. V. XXIV.carnete_Camus. Nimic „for]at“. Ceea ce le lipse[te este imagina]ia. S\ redactez un raport general despre cium\ la O. ce monoton este Ieremia?“ Personaj suplimentar: un separat. XXVI. S\ pun totul `n stil indirect (predici – jurnale etc. Aten]ie: astmul nu justific\ vizitele at`t de numeroase. Dar c`te probleme ridic\ asta. Amos. S\ introduc atmosfera din Oran. primele 3 p\r]i compuse din jurnale – carnete – note – predici – tratate – [i din relat\ri obiective erau menite s\ sugereze. E un adev\r lipsit de viitor. Iezechiel. XXI. 7 [i 9. 1 Dup\ Ini]ial manuscrisul indic\ „vezi carnet“ – paragraful care urmeaz\ a fost reg\sit `n Carnetul de `nsemn\ri pentru Ciuma. Stéphan2 – capitolul 2: Blestem\ dragostea care l-a frustrat de tot restul. Fiecare parte trebuia de asemenea s\ str`ng\ ceva mai mult leg\turile dintre personaje – [i trebuia s\ fac\ s\ se simt\ prin fuziunea progresiv\ a jurnalelor `ntr-unul singur [i s-o des\v`r[easc\ `n scenele din partea a patra. `l socote[te prea aspru. compus\ doar din evenimente. fra]ilor.? Cei care-[i descoper\ un purice. Demersurile sale: vrea s\ ob]in\ un permis de liber\-trecere sub pretext „c\ nu este de aici“. Pentru predic\: „A]i remarcat. un exilat care face tot posibilul ca s\ ias\ din ora[ [i nu poate. personaj care figureaz\ `n prima versiune a Ciumei. Ieremia. Urmarea `l prevedea ceva mai amplu. Dac\ moare. „Constatau `nc\ o dat\ c\ durerea fizic\ nu venea niciodat\ singur\. * Ciuma. trebuia s\ traduc\ prin ele [i numai prin ele semnifica]ia general\. 15. 12.“ * Ini]ial1. XXXII. Dar adev\rul astfel cucerit nu-i prive[te dec`t pe ei. XII. 12. 15. . 24. 29. Asta `nseamn\ s\ ating\ str\fundurile ciumei. 19. Leviticul. Eroism civic. S\ urm\resc p`n\ la sf`r[it tema desp\r]irii. XXVIII. 2 Stéphan. XIV. VII. ci `ntotdeauna `nso]it\ de suferin]e morale (familie – iubiri frustrate) care-i d\deau profunzime. 12. 4. IX. * Versiunea a doua Ciuma pitoreasc\ [i descriptiv\ – mici fragmente documentare [i o diserta]ie despre flageluri. 10. IV. 21. A doua versiune Biblia: Deuteronomul. Vor pieri (s\ dezvolt). s\ ar\t c\ mai `nt`i sufer\ pentru c\ nu s-a al\turat celuilalt [i pentru at`tea lucruri r\mase `n suspensie. Nu g`ndesc la scara flagelurilor.

Dar. Exilatul. ~n fond. te oblig\ s\ g`nde[ti. Din marele elan de la `nceput nu le mai r\m`nea dec`t o deprimare `ntunecat\ care-i f\cea s\ uite `ns\[i cauza acestei constern\ri. c\ `]i deschide ochii. de cei pe care-i iubeau sau de obiceiurile lor. (?) O prefa]\ a povestitorului cu considera]ii despre obiectivitate [i despre m\rturie. tocmai asta . nu poate duce dec`t la rezultate comice [i scandaloase. cu mijloace de detectiv. Oamenii spun: nu g\se[ti nimic `n ziar. [tim c\ ciuma are binefacerile ei. atins de cium\. „Desigur. Sf`r[itul p\r]ii I. c\ Rieux este povestitorul. Concomitent s\lb\ticie [i nevoie de c\ldur\. observ`nd suferin]a fra]ilor no[tri. O tem\ posibil\: lupta dintre medicin\ [i religie: puterile relativului ([i ce relativ!) `mpotriva celor ale absolutului. ~nt`lnirea administra]iei. alearg\ pe o colin\ [i-[i cheam\ so]ia cu strig\te puternice peste zidurile ora[ului. S\ subliniez asta. Tarrou este omul care poate s\ `n]eleag\ tot – [i care sufer\ din cauza asta. dar nu le mai resim]eau acuitatea. care este o entitate abstract\. Ziarele nu mai au nimic altceva de relatat dec`t pove[ti despre cium\. la sf`r[it. Progresia cazurilor de cium\ trebuie calchiat\ dup\ cea a [obolanilor. ceea ce e adev\rat despre relele lumii [i despre lumea `ns\[i e adev\rat [i despre cium\. de asemenea. {i `n acest exil. din aceast\ privin]\. la fel ca toate relele de pe lume [i ca lumea `ns\[i. Un capitol despre p\rin]ii izola]i `n lazarete. unde crepusculul invadeaz\ sala ca o ap\ cenu[ie. De l\rgit. (?) Cottard pe dos: s\ descriu comportamentul s\u [i s\ dezv\lui la sf`r[it c\-i era fric\ s\ nu fie arestat. sc`nteile asfin]itului reflect`ndu-se slab `n geamuri. Oric`t\ grandoare ar extrage unii indivizi de pe urma flagelului. marmora meselor [i sp\tarele scaunelor lucind slab: este ora p\r\sirii. Personajele `i dau sensul mai profund.“ To]i caut\ pacea. Separatul evadeaz\ pentru c\ nu poate a[tepta ca ea s\ `mb\tr`neasc\. to]i locuitorii au un aer de emigran]i. De fapt. peste trei sate [i un r`u. cel care nu pierde. De suprimat: „la `nceput – `n fapt – `n realitate – `n primele zile – cam `n aceea[i epoc\“ etc. La sf`r[itul ciumei. mai exact. Pentru exilat: seara `n cafenelele unde se am`na c`t mai mult posibil ora de aprins lumina pentru a economisi electricitatea. peste c`mp. Ciudata cium\? Partea I este o expunere care ar trebui s\ fie foarte rapid\ – chiar [i `n ziare. De ad\ugat detalii despre „epidemie“. Relativul e cel care triumf\ sau. iar ceilal]i s\ tr\iasc\ o via]\ de animal h\ituit.carnete_Camus. Nu poate judeca nimic. trebuie s\ fie nebun. care este cea mai concret\ dintre toate for]ele. Critic\ social\. S`nt chema]i medici din exterior. La `nceput: miros de ]igar\. „{tiau foarte bine c\ trebuie s\ termine – sau cel pu]in s\ doreasc\ sf`r[itul – [i prin urmare `l doreau. Separa]ii – partea a doua: „Erau izbi]i de mul]imea nimicurilor care contau mult pentru ei [i care nici nu existau pentru ceilal]i. Aveau atitudinea triste]ii [i a nefericirii. Ceea ce mi se pare a caracteriza cel mai bine aceast\ epoc\ e desp\r]irea. De l\rgit. iar `n fa]a ei singurul cuv`nt de ordine al unui om este revolta. Pentru a le concilia: cinematograful – unde stau `nghesui]i unul `ntr-altul f\r\ s\ se cunoasc\. Dar toate acestea `n mare. nu exista cale de mijloc. Este. (?) De ar\tat de-a lungul `ntregii opere. Care e idealul omului c\zut prad\ ciumei? – O s\ v\ vin\ s\ r`de]i: e cinstea. Astfel descopereau via]a personal\“. criminal sau la[ cel care ar consimte ciuma.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 192 192 ALBERT CAMUS CARNETE 193 Evenimentele [i cronicile trebuie s\ dea sensul social al Ciumei. To]i au fost separa]i de restul lumii. cu ciuma. dar f\r\ entuziamul de la `nceput – [i numai cu motivele foarte clare pe care le aveau ca s\-l doreasc\. Insuli]e de lumin\ `n ora[ul `ntunecat spre care converge un popor de umbre ca o colonie de parameci c\zu]i prad\ unui heliotropism. cei care erau `n stare s\ mediteze au fost for]a]i s\ mediteze.

foarte aproape de apa `nghe]at\. Astfel deveneau infideli din dragoste. (n. ed. Trebuie s\ moar\ sau s\ tr\deze.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 194 194 ALBERT CAMUS CARNETE 195 era nefericirea. Dar `n acel moment s`nt din fericire atoni (sau via]a le d\ motive noi de interes). copacii acoperi]i de z\pad\ care-[i `nal]\ crengile albe pe malul r`ului. `n realitate. via]a lor le p\rea c\ formeaz\ acum un tot. se sim]iser\ mai slabi [i sf`r[iser\ prin a ceda primei f\g\duieli de tandre]e. Pentru Algeria. {i trezi]i brusc. Limonada pe care o `nghi]i: nu sim]i deloc cum trece lichidul. Trebuie deci s\ conchidem c\ oamenii ace[tia nu [tiau s\ tr\iasc\ cu unitatea lor. Fiindc\ din suferin]a lor din dragoste nu p\straser\ dec`t gustul [i nevoia de dragoste [i. A doua faz\ a `nceput c`nd `ntr-adev\r n-au mai putut s\ g`ndeasc\ dec`t `n termenii ciumei. * Aici nu se cunoa[te setea [i senza]ia de sec\tuire care pune st\p`nire pe `ntreaga fiin]\ dup\ un drum str\b\tut `n soare [i prin praf.“ – „Dar c`teodat\. {i dac\ trebuie s\ pl\tim cu moneda suferin]elor [i a renun]\rii. Pentru ca ea s\ fie refugiul care `]i d\ putere `n momentul dorit. Astfel ciuma le restituia unitatea. Idem: momentele `n care se las\ s\ alunece spre cium\ [i nu mai sper\ dec`t `n somnul ei. `n toiul nop]ii. ~n ]ara asta ochii se confrunt\ cu o perpetu\ confuzie `ntre prim\var\ [i iarn\. 43) Distinc]ia sa `ntre oamenii de ac]iune [i oamenii f\cu]i pentru suferin]\. * Nu-s f\cut pentru risipire. n-au `ncetat niciodat\. XX.“ „Iar c`nd duhul necurat a ie[it din om.“ – „~[i d\deau seama uneori c\ r\m\seser\ `n prima faz\. M-am legat de ]ara asta. Abia `n faza a doua nu mai sper\. de[i o avuseser\ – sau mai cur`nd c\ nu erau capabili s\ o tr\iasc\ dec`t odat\ lipsi]i de ea. adic\ am motive s-o iubesc [i motive s-o detest. desprinz`ndu-se treptat de f\ptura care le inspirase aceste sentimente.carnete_Camus. `i pip\iau marginile iritate. * 15 ianuarie Boala este o cruce. * Puritatea inimii la Kierkegaard. umbl\ prin locuri f\r\ ap\ [i caut\ odihn\ [i nu g\se[te“1 (Matei. Atunci aderau la ea cu o for]\ nou\. par ni[te migdali `nflori]i. simt o pasiune ne`nfr`nat\. o dorin]\ de a m\ l\sa `n voia volupt\]ii de a iubi. Ciuma va da imaginea celor care `n r\zboiul acesta [i-au avut partea lor de reflec]ie. rana li se deschidea iar. c\ cel absent se va strecura `n ora[. dimpotriv\. ~ntrebare: Se poate iubi o ]ar\ cum ai iubi o femeie? * Ciuma. s\ pl\tim. ~nc\ mai aveau speran]\. `[i reg\seau suferin]a proasp\t\ [i o dat\ cu ea chipul r\scolit al dragostei lor. Separa]ii Separa]ii `[i dau seama c\. Idealul `ns\ ar fi s\-i lu\m for]a [i s\-i refuz\m sl\biciunile.“ Vreau s\ exprim prin intermediul ciumei sufocarea de care am suferit cu to]ii [i atmosfera de amenin]are [i exil `n care am tr\it. c`nd pl\nuiau s\ arate `ntr-o zi sau alta cutare lucru cut\rui prieten care nu mai era acolo. `n prima faz\. 1 Sf`nta Evanghelie dup\ Matei. ci doar cele o mie de mici ace arz\toare ale apei gazoase. c\ ciuma va `nceta. – C`t\ vorb\rie. * Pentru c\ cerul e albastru. ~nainte. erau doar prad\ disper\rii. de t\cere – [i de suferin]\ moral\.) . Astfel mul]i nu au fost fideli. Iar locuitorii: poate c\ ciuma te elibereaz\ de toate. dar poate [i un parapet. Totodat\ vreau s\ extind aceast\ interpretare la no]iunea de existen]\ `n general. Cottard spune: trebuie s\ fie bine la `nchisoare.“ „V\zut\ de la distan]\. Geniul este deci at`t de lent! „Disperarea e hotarul unde se `nt`lnesc `ntru aceea[i neputin]\ furia unui egoism cuprins de-o la[\ team\ [i temeritatea unui spirit cuprins de-o `nc\p\]`nare orgolioas\. s\ spere ceva: c\ scrisorile vor veni. red. Noul Testament. versiunea a doua. cit.

. . 22) „{i a zis Domnul Dumnezeu: «Iat\ Adam s-a f\cut ca unul dintre Noi. mai ales. Puritatea inimii pentru Kafka este unitatea. Dar aceast\ iubire e `n afara eternului. nutrind speran]e de[arte [i resim]ind spaime gratuite la lectura unor considera]ii pe care un ziarist le-a scris cam la nimereal\. c`nd ne imagin\m astfel tot ce este `nt`mpl\tor. un viitor – [i pentru c\ tr\im ca [i cum singura noastr\ sarcin\ ar fi aceea de a avea rela]ii cu fiin]ele. S\ l\s\m asta. izola]i-v\ [i le ve]i vedea topindu-se `n jurul vostru – c\ majoritatea au `n realitate spatele `ntors (nu din r\utate. `nseamn\ de fapt a regenera cel mai arz\tor [i mai perisabil dintre sentimentele umane (Platon: „Dac\ am fi zei. a[adar. De aceea omul nu se realizeaz\ dec`t `n iubire. joc al circumstan]elor `n ceea ce se nume[te o dragoste sau o prietenie. Rela]iile cu fiin]ele ne ajut\ `ntotdeauna s\ continu\m pentru c\ ele presupun mereu noi dezvolt\ri. Se cuvine. Facem parte din lumea care nu dureaz\. 1 Facerea. {i acum nu cumva s\-[i `ntind\ m`na [i s\ ia roade din pomul vie]ii. Po]i s\-i vezi pe cei mai inteligen]i dintre ei c\ut`nd `n ziare sau `n emisiunile radiofonice mo- tive s\ cread\ `ntr-un sf`r[it rapid al ciumei. s\ retragem din eternitate iubirea sau cel pu]in s-o retragem de la cei care o travestesc `ntr-o imagine a eternit\]ii. cunosc`nd binele [i r\ul. Editura Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 196 196 ALBERT CAMUS CARNETE 197 Idem pentru Kafka: „Trebuie s\ love[ti de moarte speran]a p\m`nteasc\.»“1. E cel mai uman dintre sentimente cu tot ceea ce implic\ cuv`ntul ca limitare [i exaltare totodat\. * Ceea ce lumineaz\ lumea [i o face suportabil\ este sentimentul obi[nuit pe care-l avem despre leg\turile noastre cu ea – [i mai ales despre ceea ce ne une[te cu fiin]ele. fiindc\ g\se[te `n ea sub o form\ fulgurant\ imaginea condi]iei sale lipsite de viitor ([i nu cum spun ideali[tii pentru c\ se apropie de o anumit\ form\ a eternului). Toate astea ilustreaz\ faptul c\ absurditatea `[i are formula `n opozi]ia dintre ceea ce dureaz\ [i ceea ce nu dureaz\. s\ m\n`nce [i s\ tr\iasc\ `n veci!. Nu exist\ puritate `n afara lui Dumnezeu. Dar nu exist\ judecat\ de valoare despre iubirea durabil\ (pe acest p\m`nt) [i cea care nu este durabil\. atunci lumea se `ntoarce la noaptea ei. pentru c\ de-abia atunci te salvezi prin speran]a cea adev\rat\“. versiunea a doua Separa]ii `[i pierd sim]ul critic. c\sc`nd plictisit. {i tot ceea ce nu dureaz\ – [i numai ceea ce nu dureaz\ – ne apar]ine. iar noi la acel frig imens din care tandre]ea uman\ ne scosese pentru o clip\. ~n felul acesta se revalorizeaz\ fidelitatea. E ceva ireparabil.. Dup\ ce ai extras din angoas\ filosofia: s-o extragi din fericire. Tipul: Heathcliff. * 10 februarie Patru luni de via]\ ascetic\ [i solitar\. Dar vorbim de unitate [i de bine. ci din indiferen]\) [i c\ restul p\streaz\ `ntotdeauna posibilitatea de a se interesa de altceva. Dar `n zilele c`nd devenim con[tien]i c\ nu este singura noastr\ sarcin\. c`nd `n]elegem. Concluzie: s\ ne resemn\m accept`nd impuritatea? S`nt departe de bine [i mi-e sete de unitate. c\ numai voin]a noastr\ leag\ aceste fiin]e de noi – `nceta]i s\ scrie]i sau s\ vorbi]i. * Ciuma. Dar inima? * Toat\ problema absurdului ar trebui s\ se concentreze `n jurul unei critici a judec\]ii de valoare [i a judec\]ii de fapt. Idem: a regenera iubirea `n lumea absurd\. Bucure[ti. Fiind de la sine `n]eles c\ nu exist\ dec`t un fel de a dura care este acela de a dura ve[nic [i c\ nu exist\ cale de mijloc. V\d de pe acum obiec]ia: `nseamn\ c\ n-a]i iubit niciodat\. n-am cunoa[te iubirea“).carnete_Camus. Vechiul Testament. O iubire fidel\ – dac\ nu s\r\ce[te – este pentru om un mod de-a men]ine c`t mai mult cu putin]\ ceea ce-i mai bun `n el. * Eseu despre revolt\. Voin]a [i spiritul c`[tig\ din asta. 1991. * Text curios din Genez\ (III.

* Un spirit c`t de c`t deprins cu gimnastica inteligen]ei [tie. a lui Callicles la cea a lui Platon restituie tot registrul uman [i ne red\ patriei noastre. Ostenit de a `ndrepta `ntruna panta g`ndului. `nc`t m\ r\zboiesc mai tot timpul cu el“. De aceea lui Nietzsche i se pare necesar s\ atace cu argumente puternice cre[tinismul [i pe Socrate. (Dar toate acestea nu pot fi adev\rate dec`t cu vreo duzin\ de nuan]e suplimentare. Dar numai `n aparen]\. `n construc]ii ce mi se par sterile.“ Practic: nu exist\ dec`t oameni singuri `n roman. Nietzsche (Origine de la Philosophie. s-o readuc spre hrana de care am nevoie. sau cel pu]in ceea ce reprezint\ el. `n orice caz. nu este ne`nsemnat\ a priori. mai bine zis: orele zboar\ ca fulgerul [i iat\-m\ ajuns `nainte de a-mi fi dat seama. foarte uman. Bianquis. c\ exist\ ceva adev\rat `n orice teorie [i c\ nici una dintre marile experien]e ale umanit\]ii. Idem: despre responsabilitatea divin\. Pascal [i Sade. fiindc\ nici Nietzsche [i nici noi `n[ine nu pierdem con[tiin]a celeilalte laturi a problemei [i este vorba doar de o reac]ie de ap\rare. {i totu[i nu mi-am dat seama de aceast\ particularitate personal\ dec`t la v`rsta de treizeci de ani. Dar ele nu pot da la `nceput dec`t demen]\ [i confuzie. Ea red\ formei omene[ti greutatea [i indiferen]a f\r\ de care nu-i v\d grandoarea. 208): „Socrate. [i Dumnezeu s-a temut de el [i l-a men]inut `n ascultare. Astfel `nc`t separarea devine general\. Greu de cunoscut rolul enorm pe care l-a jucat `n via]a mea. versiunea a doua. Dar situa]ia impune o alegere. din motive sanitare.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 198 198 ALBERT CAMUS CARNETE 199 {i sabia de foc care gone[te omul din Eden „se rotea `ncolo [i-ncoace ca s\ p\zeasc\ drumul ce duce la pomul vie]ii“. * Ceea ce m\ deranjeaz\ `n exerci]iul g`ndirii sau `n disciplina necesar\ operei este imagina]ia. trebuie s-o m\rturisesc. f\r\ `ndoial\. La limita inteligen]ei se [tie. c\ orice eroare provine dintr-o excludere. cu certitudine. Idem: un capitol despre teroare: „Oamenii pe care `i ridicau seara…“ ~n capitolul despre lazarete: rudele s`nt deja separate de mort – pe urm\. `n autobuz. „Nu ceruser\ nimic ciumei. Aceasta pare s\ introduc\ `n via]a ideilor un anumit oportunism. vine un moment c`nd m\ las `n voia sor]ii. m\ las s\ alunec. f\r\ m\sur\. se separ\ copiii de p\rin]i [i b\rba]ii de femei. Duminica desigur. * Ciuma. `n care tandre]ea [i obi[nuin]a `[i `mp\r]eau zilele. cam monstruoas\. ea le smulgea acum inima. S`mb\ta dup\-amiaz\. mai trebuia ca [i ciuma s\-i separe de modestele lor crea]ii zilnice. experien]a lui Nietzsche ad\ugat\ la a noastr\. * Eseu: un capitol despre „fecunditatea tautologiilor“. * Gustul pietrei e ceea ce m\ atrage poate at`t de mult spre sculptur\. iar Nietzsche ar risca s\ ob]in\ `n acest mod o victorie pe care nu [i-ar dori-o. Omul a avut puterea s\ devin\ egalul lui Dumnezeu. Am o imagina]ie dezordonat\. ca [i cea a lui Pascal la cea a lui Darwin. {i iat\ c\. {i anumite zile consacrate pe timpuri anumitor ritualuri. nu era suficient s\ fie separa]i de lume. p. ~n cele din urm\. orele se lungesc [i caut s\ nu m\ pierd `n jocuri de imagini. To]i s`nt exila]i `n singur\tate. ~[i creaser\ cu r\bdare `n miezul unei lumi de ne`n]eles un univers al lor. chiar dac\ `n aparen]\ ele s`nt foarte opuse. ca [i Pascal. * Ciuma. Astfel `ncepe legenda lui Zeus [i a lui Prometeu. Dup\ ce le orbise spiritul.carnete_Camus. fiindc\ epoca noastr\ amenin]\ s\-i `nlocuiasc\ cu valori care reprezint\ nega]ia oric\rei culturi. dimpotriv\.) De v\zut. S\ fac din tema separ\rii marea tem\ a romanului. Separa]ii au dificult\]i cu zilele s\pt\m`nii. Trebuie s-o cau]i `n alt\ . este necesar ca noi s\-l ap\r\m ast\zi pe Socrate. chiar dac\ se numesc Socrate [i Empedocle. Uneori `n tren. mi-e at`t de aproape. versiunea a doua Cau]i pacea [i mergi spre fiin]ele care s\ ]i-o dea. Dar tot astfel.

armonie. 3) revolta metafizic\. * V`ntul acesta straniu care alearg\ `ntotdeauna la marginea p\durilor. dac\ am `n]eles bine – devine chiar necesar. s\-[i fac\ un apartament. [tiu c\ acest lucru e adev\rat. Idem: contemplarea ca unul dintre scopurile absurde. dar acesta ar fi atunci un realism nesatisf\c\tor. Dar `n cele din urm\ consecin]ele `mi repugn\ [i m\ retrag. * Eseu despre revolt\: una dintre direc]iile spiritului absurd este s\r\cia [i mizeria. dar dup\ aceea nu“ – de continuat analiza. Dar lumea aceasta odat\ trasat\ `n linii mari. Triumf\ detaliul [i descrierea. Tarrou (sau Rieux) iart\ ciuma. Ideal curios al omului: `n chiar s`nul naturii.carnete_Camus. `ns\ cerul e mut. „P`n\ acolo da. Din „nimic nu e interesant dec`t…“ reiese: „totul e interesant `n afar\ de…“ – De unde un studiu precis [i riguros – f\r\ concluzii – despre revolt\: 1) mi[carea de revolt\ [i revolta exterioar\. S`nt cerute [i reintroduse analiza [i rigoarea. deoarece. Idem: s\ introduc tema oscila]iei. devine posibil s\ filosofez – sau mai exact. De v\zut notele din Originea Filosofiei [i din Omul resentimentului1 `n Eseu. Se prea poate. * . {i atunci. Nu o solu]ie a priori. Un singur mod de a nu te l\sa „posedat“ de absurd este s\ nu ob]ii avantaje de pe urma lui. dar care se impune. plenitudine etc. versiunea a doua E bine c\ exist\ terase deasupra ciumei. lumea absurd\ nu se analizeaz\ `n mod riguros. `n m\sura `n care savureaz\ f\r\ s\ se decid\. … G`nditorul fericit este cel care-[i urmeaz\ calea – g`nditorul exilat e cel care refuz\ acest lucru – de dragul adev\rului – cu p\rere de r\u.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 200 200 ALBERT CAMUS CARNETE 201 parte. dar numai atunci. 2) starea de revolt\. Dar asta nu m\ `mpiedic\ s\ am (sau mai exact s\ cunosc) o filosofie de preferin]\. Este aplicarea unui anume principiu modern de conduit\ `n via]\ [i `n estetic\. Mai `nt`i. * Marea problem\ ce trebuie rezolvat\ „practic“: po]i fi fericit [i totodat\ solitar. Ea se evoc\ [i se imagineaz\. Nu exist\ dispersie sexual\ f\r\ castitate etc. * S\ ne `nchipuim un g`nditor care spune: „Uite. Exemplu: un echilibru just `ntre spirit [i lume.“ Astfel apare g`nditorul absurd [i perpetua sa indispozi]ie. Nu e o analiz\. Astfel filosofia mea de eviden]\ este absurdul. spune Rieux. * Eseu despre revolt\. dar cu hot\r`re… Putem `mpinge oare la maximum aceast\ separare dintre g`nditor [i sistemul s\u? Nu `nseamn\ asta de fapt c\ revenim la un realism indirect: adev\rul exterior omului – [i care constr`nge. Astfel lumea aceasta este produsul g`ndirii `n general. Adev\rul este inacceptabil pentru cel care `l g\se[te. `n lipsa p\cii. de exemplu). te po]i `ntoarce spre fiin]e. 1 Lucrare a lui Max Scheler (cf. ele `]i dau somnul. * Ciuma. * Trebuie s\ ne decidem s\ introducem `n elementele g`ndirii o distinc]ie necesar\ `ntre filosofia eviden]ei [i filosofia preferin]ei. se poate ajunge la o filosofie care le repugn\ spiritului [i inimii. odat\ pus\ prima piatr\ (nu exist\ dec`t una). Altfel spus. Mi[carea de revolt\: `ndrept\]irea ei – impresia c\ toate acestea au durat prea mult – c\ cel\lalt `[i dep\[e[te drepturile (tat\l. To]i au dreptate. Omul revoltat). adic\ al imagina]iei precise.

ci un lucru care nu are. de un gust al eficacit\]ii care poate reflecta o anumit\ voin]\. comparabil\ cu ceva mai mare. de o conduit\ `n via]\ etc. de grija de a-mi economisi for]ele. Deoarece ac]iunile acestea nu par ne`nsemnate celui care le `ntreprinde cu toat\ seriozitatea oficial\. Concluzia general\ e c\ exist\ incertitudine `n cazul ne`nsemn\t\]ii. a[a cum se `nt`mpl\ `n general. Concluzie: c\s\toria nu este o ac]iune ne`nsemnat\. Cu alte cuvinte. Lipsit de sens [i ne`nsemnat nu s`nt sinonime. Ceea ce nu vrea s\ spun\ c\ ne`nsemn\tatea este un lucru relativ. nu pot lega acest gest de nici o semnifica]ie `ndeob[te admis\. social\ sau religioas\. Altfel spus [i conform sc\rii normale a valorilor. a evocat deja anecdota aceasta `n Carnete I. dac\ m\ `nsor `ndeplinesc un act care cap\t\ o semnifica]ie general\ pe planul speciei. Am ezitat dac\ s\ introduc povestirea asta `n antologie. cahier des saisons (1959). Dar a [ti dac\ o ac]iune este ne`nsemnat\ nu `nseamn\ neap\rat a [ti ce este ne`nsemn\tatea. de exemplu. etc. Poate c\ are o semnifica]ie important\. c\s\toria este `ntr-adev\r 1 Cf. cu excep]ia cazului c\ pentru mine acest obicei este legat. Scobitoarea lui Jarry2. G`nduri ne`nsemnate. Ne`nsemn\tatea nu va fi relativ\ dec`t dac\ se pot da mai multe defini]ii acestui metru-etalon al semnifica]iei. C\ci dac\ i se retrage semnifica]ia de specie. 2. Aceasta ne `ndreapt\ totu[i pe calea unui progres. Ca s\ lu\m un exemplu contrar. pot face aceast\ antologie ca s\-mi iau o piatr\ de pe inim\. care reia acest text pe un ton de de- un act ne`nsemnat. 3. Concluzie: ac]iunea mea e ne`nsemnat\. va fi pentru mine mult mai important s\ `ntorc clan]a `ntr-o anumit\ direc]ie dec`t s\ m\ `nsor. [i este cazul indivizilor indiferen]i fa]\ de aceste considera]ii. asupra c\ruia merit\ s\ te opre[ti. prefa]a lui J. Din acest exemplu se vede `n orice caz c\ ne`nsemn\tatea const\ `n semnifica]ia pe care nu o are. Probabil. Are rela]ie cu ceva care nu este ne`nsemn\tate – care are un sens – o anume importan]\. `n general. . Nu `nseamn\ nici ceva futil. care frapeaz\ spiritul. S\ ne oprim la cuvintele acestea. pe acela al religiei [i poate o ultim\ semnifica]ie pe planul metafizicii. pentru a deschide o u[\ `ntorc clan]a spre dreapta mai degrab\ dec`t spre st`nga. Camus riziune. cu numeroase precau]ii [i f\c`nd apel la mai multe nuan]e. s\ i te consacri. prin el `nsu[i. extr\g`ndu-[i pu]inul sens pe care-l are dintr-o semnifica]ie mai general\. religiei. ea este. Ac]iuni ne`nsemnate: b\tr`nul [i pisica1 – militarul [i t`n\ra fat\ (not\ pentru acest caz. Dar de vreme ce `mi propun s\ fac o antologie a ac]iunilor ne`nsemnate. Un personaj ne`nsemnat poate fi perfect rezonabil.carnete_Camus. Atunci. cel pu]in nu pe planul valorilor `ndeob[te admise. la urma urmelor. care „conteaz\“. * 1 Cf. care sare `n ochi… etc. Cuvinte ne`nsemnate. Astfel. Cu toate astea… Plan 1. Societ\]ii. dac\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 202 202 ALBERT CAMUS CARNETE 203 Antologia ne`nsemn\t\]ii1. o semnifica]ie general\. majoritatea cuvintelor istorice. ~ntr-o oarecare m\sur\. Trebuie deci ad\ugat c\ ele s`nt ne`nsemnate pentru… c\ un personaj e ne`nsemnat fa]\ de… c\ un g`nd e ne`nsemnat `n cadrul… Cu alte cuvinte. ne`nsemn\tatea are `ntotdeauna o rela]ie care decide ceea ce este ea.: Carnete I [i Ciuma. ~n acest caz. care are un loc [i-l are pe drept. alta pe planul societ\]ii. S`nt de prev\zut mai multe volume enorme. 2 Scobitoarea lui Jarry: cf. s-ar putea spune c\ un lucru ne`nsemnat nu e neap\rat ceva care nu are sens. s\ te ocupi de el. Acest lucru `ns\ nu este mai bine definit. {i mai `nt`i: ce este ne`nsemn\tatea? Aici etimologia e `n[el\toare. `nseamn\ c\ [tiu ce este o ac]iune ne`nsemnat\. „Cum se spune `n ]ara mea“ – „Cum spunea Napoleon“ – [i. speciei [i lui Dumnezeu `nsu[i pu]in le pas\ dac\ eu r\sucesc clan]a spre dreapta sau spre st`nga. exist\ o relativitate a ne`nsemn\t\]ii. Nu este ceea ce nu are sens. care se impune aten]iei. {i. `ntr-adev\r ar trebui s\ se spun\ c\ lumea este ne`nsemnat\. care merit\ interes. Saltas la edi]ia lui Ubu roi (Fasquelle). proiecte serioase [i grandioase care s`nt ne`nsemnate. ca orice altceva. Exist\ ac]iuni mari. ~n orice caz va fi posibil s-o „v\rs“ [i `ntr-o antologie a lucrurilor care au sens – `n preg\tire ) etc.: Sur l’insignifiance. O dau totu[i ca s\ ar\t marea dificultate a `ntreprinderii mele.

qxd 12/12/02 4:31 PM Page 204 204 ALBERT CAMUS CARNETE 205 De ce aceast\ antologie? Se va observa c\. este o teribil\ aventur\. ~n fapt. Durerea se aga]\ de prezent. Dar nu vrea s\ cear\ nimic cerului. * C`nd cineva alege renun]area `n ciuda certitudinii c\ „Totul este permis“. * Suport\m faptul c\ Molière a trebuit s\ moar\! * 9 martie. * Vechii filosofi ([i pe bun\ dreptate) reflectau mult mai mult dec`t citeau. cu o via]\ exterioar\ c`t mai monoton\ posibil. Ceea ce atrage multe persoane spre roman este c\ aparent e un gen care nu are stil. Aceasta neag\ absurdul. Citim mai mult dec`t reflect\m. `n final. * 1 Un cuv`nt ilizibil. * Europeanul care face din curaj o voluptate: se admir\. Dar a presim]i moartea la simpla vedere a unei . Nu avem filosofii. * Nietzsche. De aceea ]ineau at`t de mult la concret. Un ideal: cunoa[terea pur\ [i fericirea. Tiparul a schimbat asta. [i anume c\ nu mai s`nt judeca]i ceilal]i. ~n atitudinea asta exist\ `n acela[i timp modestie [i neputin]\. el pretinde stilul cel mai dificil. Ea descrie practic nu numai partea cea mai considerabil\ a existen]ei. a g`ndurilor mici [i a micilor umori. cel care se supune `n `ntregime obiectului. s`ntem asigura]i c\ cele mai mari g`nduri [i cele mai mari ac]iuni sf`r[esc prin a deveni ne`nsemnate. r\m`ne totu[i ceva. comentariu etc.carnete_Camus. Ea are avantajul extrem de rar `n zilele noastre de a fi cu adev\rat profetic\. * Senza]ia mor]ii. De unde interesul antologiei. Adev\ratul curaj e pasiv: este nep\sarea `n fa]a mor]ii. ci [i viitorul nostru comun. Primii brebenei – [i acum opt zile ningea! * Nietzsche cunoa[te [i nostalgia. care de acum `nainte mi-a devenit familiar\: ea este lipsit\ de ajutorul durerii. cea a gesturilor mici. ci numai comentarii. dovede[te c\ g`ndirea. E ceea ce spune Gilson consider`nd c\ epocii filosofilor care se ocupau de filosofie i-a urmat epoca profesorilor de filosofie care se ocup\ de filosofi. Buddha predic\ o `n]elepciune f\r\ zei [i c`teva secole mai t`rziu este a[ezat pe un altar. Dar nu v\d ce se poate dori mai mult dec`t s\r\cia legat\ de un timp liber activ. ea `ns\[i practicat\ `n singur\tate. nu ar fi luat\ `n serios. Este posibil s\ ne imagin\m un autor care scrie fiecare dintre romanele sale `ntr-un stil diferit. {i totu[i… * Pentru Ciuma: exist\ `n oameni mai multe lucruri de admirat dec`t de dispre]uit. pe nici un citat. totul sf`r[ind prin a deveni obi[nuit. Iar un g`nditor care [i-ar `ncepe cartea cu: „S\ lu\m lucrurile de la `nceput“. ea cere o lupt\ care ocup\. De mirare c\ pentru a r\zbuna o asemenea preten]ie nu s-a declarat el `nsu[i un Dumnezeu. ~nseamn\ c\. Resping\tor. Solu]ia lui: ceea ce nu se poate cere lui Dumnezeu i se cere omului: acesta e supraomul. Via]a are1 drept scop desemnat ne`nsemn\tatea. ~ntr-at`t `nc`t o carte de filosofie care ar ap\rea ast\zi f\r\ s\ se sprijine pe nici o autoritate. * Nu pot fi suprimate `n mod absolut judec\]ile de valoare. Ce poate omul s\ doreasc\ mai mult dec`t s\r\cia? Nu am spus mizeria [i nici munca f\r\ de speran]\ a proletarului modern. ar fi luat `n r`s. ne`nsemn\tatea se identific\ aproape `ntotdeauna cu aspectul mecanic al lucrurilor [i al fiin]elor – cel mai adesea cu obiceiul. Poate c\ e o chestiune de r\bdare.

“ Idem: separa]ii. pe ea. o fug\ angoasat\. este foarte prost compus. Poate s\-[i supravie]uiasc\ un timp [i asta-i tot. De aceea are parte de at`tea convulsii [i de aceea va muri dac\ pacea pentru ea nu va `nsemna revenirea la frumuse]e [i gestul de a reda iubirii locul cuvenit. Ce ar fi lumea f\r\ moarte? O suit\ de forme pieritoare [i ren\sc`nde.) Trebuie s\ fi citit prost Prin]esa de Clèves cel care vedea aici imaginea romanului clasic. * Epigraf pentru Ne`n]elegerea? „Ce se na[te nu merge spre des\v`r[ire [i totu[i niciodat\ nu se opre[te.“ (Montaigne) * Ne putem imagina u[or un european convertit la budism – pentru c\ este asigurat `n privin]a vie]ii de apoi – pe care Buddha o socote[te o nenorocire f\r\ leac – dar pe care el o dore[te din toate puterile. Rieux care `mpac\ totul `n conversia superioar\ a diagnosticului relativ. ogoarele au `nceput s\ fumege. ci [i ceea ce era o nenorocire pentru unii era un bine pentru ceilal]i. {i amantul care pl`nge aplecat peste r\m\[i]ele p\m`nte[ti ale iubitei sale. Nici un popor nu poate tr\i `n afara frumuse]ii. pentru o lume care trebuie s\ moar\. De `ndat\ ce soarele a putut ie[i. Acea or\ a serii. Cea pe care o iube[ti a murit `n timpul c`nd o iubeai [i astfel a devenit o iubire fixat\ o dat\ pentru totdeauna – care. * Saint-Étienne [i periferia sa. pentru un timp liber activ. Se recunoa[te aici o etic\ a Ordinii. confiden]ele [i [tirile care ap\reau `n ziare. `nseamn\ a fi cufundat din nou `n timp `ntr-un mod vertiginos: este spaima devenirii. `n orice moment. Astfel. Un asemenea spectacol condamn\ civiliza]ia care i-a dat na[tere. Idem: foamea `i `mpinge pe unii s\ reflecteze. care pentru credincio[i este cea a examenului de con[tiin]\ – ora aceea e grea pentru prizonier – este ora iubirii frustrate. Mai bine s\ ai o c\s\torie nereu[it\ dec`t s\ suferi din pasiune. Ciuma. * Ciudata teorie a Doamnei de La Fayette referitoare la c\snicia considerat\ ca un r\u minor. Rena[terea rezid\ `n dezinteresarea material\. Nu se mai `n]elegea nimic. Dar iat-o. nu-[i mai imaginau intimitatea care fusese a lor [i nici cum de putuse s\ tr\iasc\ l`ng\ ei o fiin]\ pe care. pentru bucurie. * Ciuma. O lume `n care nu mai este loc pentru fiin]\. Trei planuri ale operei: Tarrou care descrie `n am\nunt: Stéphan care evoc\ generalul. (Romanul francez este psihologic pentru c\ nu are `ncredere `n metafizic\. f\r\ acest sf`r[it. f\r\ efort. din fericire. * Separa]ii.carnete_Camus. vars\ lacrimi de bucurie pur\ – totul e consumat – lacrimile b\rbatului care recunoa[te c\ `n fine destinul s\u a c\p\tat o form\. Idem: la sf`r[itul ciumei. {i aceast\ Europ\ care ofer\ aici una dintre fe]ele ei cele mai constante se `ndep\rteaz\ necontenit de frumuse]e. Dimpotriv\. Se refer\ necontenit la uman din pruden]\. . Separa]ii: Jurnal al Separ\rii? „Sentimentul separ\rii a fost general [i s-ar putea crea o idee despre el din convorbirile. o puteau atinge cu m`na. cea statornic\. René `n fa]a Paulinei. s-ar fi destr\mat. o lume nedes\v`r[it\. iar pe ceilal]i s\ se ocupe de aprovizionare. nu numai ceea ce aducea nenorocire era `n acela[i timp un bine. * Orice via]\ condus\ de bani este o moarte. (?) Stéphan. * Desimea norilor s-a sub]iat.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 206 206 ALBERT CAMUS CARNETE 207 batiste pline de s`nge. * Moartea d\ forma sa iubirii a[a cum o d\ vie]ii – transform`nd-o `n destin. Jurnal al desp\r]irii.

ca pe un lucru de pre]. Pe toate acestea le pierd [i `ncep s\-mi imaginez momentul c`nd nu voi mai scrie. * Ceea ce distinge cel mai mult omul de animal este imagina]ia. * C`nd totul se va fi sf`r[it. cele [apte fiice.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 208 208 ALBERT CAMUS CARNETE 209 * Exist\ `n faptul de a scrie dovada unei certitudini personale care `ncepe s\-mi lipseasc\.“ * Orice g`nd se judec\ dup\ ceea ce e `n stare s\ extrag\ din suferin]\. Altfel. le-a fost foarte greu s\ `nlocuiasc\ f\ptura din imagina]ia lor cu fiin]a real\… [i se poate spune c\ ciuma nu a murit dec`t `n ziua c`nd unul dintre ei a putut s\ priveasc\ din nou plictisit chipul celei care-i st\tea `nainte. `mpov\rat\ de pierderi. dep\[ind puterea noastr\ de a le suporta. adic\ oarb\. De restituit morala prin Tu. * Separa]ii: „A[teptau ner\bd\tori s\-[i retr\iasc\ dragostea. la fel. Poate c\ exist\ chiar dou\ timpuri. De fapt. s\ te dai la o parte (Dumnezeu sau femeile). e vorba doar de o list\ cu numele celor care trebuie preveni]i „`n caz de“. „Dar c`nd s-au reg\sit. Certitudinea c\ ai ceva de spus [i mai ales c\ ceva poate s\ fie spus – certitudinea c\ ceea ce sim]i [i ceea ce e[ti are valoare de exemplu – certitudine c\ e[ti de ne`nlocuit [i c\ nu e[ti la[. Deci nu este singur. preschimbat\ `n st`nc\… pentru a exprima acea `ntunecat\.carnete_Camus.“ * Idem (despre mincino[i): „{i nicic`nd nu se cunoa[te mai bine for]a unui cal dec`t atunci c`nd execut\ o oprire rotit\ perfect\. cel pe care-l observ\m [i cel care ne transform\. clipa geloziei f\r\ obiect“. Se mir\ c\ dup\ asta nu urmeaz\ nimic. ~n ciuda repulsiei mele. `n fine. ne `nscriem. mut\ [i surd\ stupiditate care ne str\bate c`nd accidentele ne cople[esc. a treia. * S\ ai for]a de a alege ce preferi [i s\ nu renun]i. * . „Pe scurt. Dar oricum trebuie s\ d\m socoteal\ `n lumea asta – tuturor celor pe care-i iubim. de[i lumea a luat asupra sa. * Idem: li se cere s\ se `nscrie ca s\ cunoasc\ lista celor care s`nt separa]i. * Absurdul este omul tragic `n fa]a unei oglinzi (Caligula). Se simte supravegheat. * Timpul nu trece repede c`nd stai s\-l observi.“ * Idem: p. Dar profit\ de neaten]iile noastre. * Epigraf pentru Ne`n]elegerea: „Iat\ de ce poe]ii o imagineaz\ pe nefericita mam\ Niobe pierz`ndu-[i mai `nt`i cei [apte fii [i mai apoi. trebuie suprimat\ oglinda. mai bine s\ mori. De aici reiese c\ sexualitatea noastr\ nu poate fi cu adev\rat natural\. s\-i acorde o favoare deosebit\. nici n-o stimez.“ * Absurd. Nu cred c\ exist\ alt\ lume unde ar trebui s\ „d\m socoteal\“. * Nu pot tr\i `n afara frumosului. Asta m\ face slab `n fa]a anumitor fiin]e. suferin]a este un fapt.“ (Montaigne) * Idem (despre triste]e): „Fac parte dintre cei mai scuti]i de aceast\ patim\ [i nici n-o iubesc. Acum. Exist\ `n asta germenele unei satisfac]ii sau al unei complezen]e.

Marie-Rolande. „Pentru c\ v-au dat grija aprovizion\rii [i durerea separ\rilor. Te ur\sc c\-mi faci 1 Propozi]ia care urmeaz\ a fost ad\ugat\ cu creionul pe caietul manuscris. Zboar\ spre ceva. serii ap\s\toare [i calde: „Dac\ zilele astea ar fi cele din urm\…“ R\spuns: un z`mbet lini[tit `n sinea mea. sau dimpotriv\ `nceputul unei `n]elepciuni care nu mai t\g\duie[te nimic? * Iunie. Aveam at`ta nevoie de dou\ zile de odihn\. ~ntrebarea pe care mi-am pus-o. Dar nu pot avea asta pe con[tiin]\. * Prolog: – Iubirea… – Cunoa[terea… – E acela[i cuv`nt. Lumile fericite nu au ra]iuni de a exista. S\ fie oare `mpietrirea care `ncheie o experien]\ sau bl`nde]ea serii. Toate se echilibreaz\. * 3. Trebuie s\ [tim dac\ poate fi g\sit Dumnezeu la cap\tul pasiunilor noastre. }ip\: Te ur\sc. De aici se poate conchide c\ lumea are un sens. – Astea-s vorbe. C\ci n-ar avea nici un sens. * ~n timp ce ziua zborul p\s\rilor pare mereu lipsit de ]int\. culcat `n iarb\. el se g\se[te izolat `n real ca pe o insul\ `nconjurat\ de o mare care se sparge de barajul posibilit\]ilor [i al `ntreb\rilor. Astfel. . Intempestive1. v`ntul risipe[te apele f`nt`nii. Schopenhauer se `ndep\rta de imaginea marelui `ntemeietor al aba]iei trapi[tilor. * Ciuma: foarte important. „Cu o privire dureroas\. Este deci ridicol s\ spui: „Metafizica este oare posibil\?“ Metafizica este. Am s\ te `mpiedic s\ faci asta. Trenul… etc. de ast\ dat\. dar nu accept un drum care se `ndep\rteaz\ de fiin]e.) Totul. Luxembourg O diminea]\ de duminic\ cu v`nt [i soare. [tii foarte bine. A[a se `nt`mpl\ poate [i `n seara vie]ii…1 Exist\ oare o sear\ a vie]ii? * Camer\ de hotel la Valence. Am s\ merg p`n\ la cap\t. se afl\ compensa]ia.“ * 20 mai Pentru prima oar\: sentiment bizar de satisfac]ie [i de plenitudine. de Rancé. ajunge la o problem\ metafizic\. {i totu[i nimic cu care s\ m\ m`ndresc: nimic nu e rezolvat. ~n jurul unui bazin mare. Doi tineri discut\: „Tu care crezi `n demnitatea uman\“. a surorilor tale. – Te implor.carnete_Camus. minusculele cor\bii cu p`nze pe apa `ncre]it\ [i r`ndunelele din jurul copacilor `nal]i. brutal vorbind. O durere dispare [i o bucurie rena[te. – ~mi promisesem s\ nu-]i spun. nu face asta. `n `ns\[i alegerea asta exist\ dovada c\ socotim suferin]a drept un bine [i `n ea. 2 Un cuv`nt ilizibil. „Nu vreau s\ faci asta. ori`ncotro s-ar duce omul. (Ea pl`nge. {i chiar dac\ voin]a noastr\ extrage din devenire o suferin]\ privilegiat\ pe care o ridic\m la nivelul for]elor noastre pentru a `ncerca mereu. `ns\[i conduita mea nu e foarte ferm\. * ~n leg\tur\ cu M2. de `ndat\ ce ad`nce[ti pu]in. `n fa]a 1 Citat din Considera]ii intempestive de Nietzsche. Cum voi tr\i cu g`ndul \sta? Cum o s\ apar `n fa]a mamei tale. ei v-au putut `nfr`nge f\r\ revolt\. M\ `nsor cu tine dac\ trebuie. `mi promisesem s\ nu-]i spun. spun`nd: «Asta necesit\ har»“. ~n lumea asta totul e compensat.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 210 210 ALBERT CAMUS CARNETE 211 Idem: `n leg\tur\ cu limbajul. * Consolarea pe lumea aceasta e c\ nu exist\ suferin]e continue. Nu refuz s\ merg spre Fiin]\. Iar pentru mine conteaz\ actele… – O s\ se cread\ c\ a fost un accident. seara ele par s\-[i reg\seasc\ `ntotdeauna o destina]ie. (Parain: argumentele care dovedesc c\ omul n-a putut inventa limbajul s`nt de nerespins.

Cei care vor s\ salveze aparen]ele. * „~n ce const\ inspira]ia occitan\?“ Num\r special din Cahiers du Sud. nu abuzeaz\ de ele.“ „Dac\ pictez peisaje. Cu toate acestea afacerile curente continu\ s\ fie rezolvate. * ~ncrederea `n cuvinte. [tiu foarte bine. * Van Gogh impresionat de un g`nd al lui Renan: „S\ mori pentru tine. vol. . care nu are `ncredere `n cuvinte. Cf. ~n mare. care este doar un studiu pe jum\tate ratat. Cartierul evreiesc (mu[tele). Rolande. * 1 Van Gogh. va exista `ntotdeauna `n ele o urm\ de siluet\. evocat mai sus. c\ singura ocupa]ie inteligent\ r\m`ne recopierea unei c\r]i de la sf`r[it la `nceput (de dezvoltat textul [i sensul). al secolului al XVIII-lea [i al Revolu]iei. Profesorul sentimental1 conchide. II.) – {tiu foarte bine. N-am reprezentat ceva dec`t `ntre secolele al X-lea [i al XIII-lea [i `ntr-un moment c`nd este `nc\ destul de greu s\ vorbim de noi ca de o na]iune – c`nd orice civiliza]ie e 1 Stéphan. La sf`r[itul conversa]iei dintre profesor [i doctor: s`nt reuni]i. * Cei care iubesc adev\rul trebuie s\ caute iubirea `n c\snicie. vei ob]ine `ncetul cu `ncetul mai mult\ lumin\ [i vei deveni mai puternic. care e via]a mea.“ Lunga c\utare a lui Van Gogh r\t\cind p`n\ la 27 de ani `nainte de a-[i g\si drumul [i de a descoperi c\ este pictor. Fapt e c\ nu cereau mult. s\ m\ lipsesc de ceva mai mare dec`t mine. scrisoarea 340 despre c\l\toria la Zweeloo1. mai r\m`ne totu[i un pas de f\cut. boala [i propriile defecte. puterea de a crea. Suprarealismul. Tocmai `n acel moment s-au aflat urm\rile unei afaceri care st`rnise la vremea sa curiozitatea celor care [tiau despre ce era vorba. din modestie. Etc.). Oamenii s`nt invita]i la o cicoare. Eu nu am avut etc. Dar nu voiam s\-]i spun.“ „S`nt oarecum fidel `n infidelitatea mea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 212 212 ALBERT CAMUS CARNETE 213 asta.“ Citeaz\ cuvintele lui Doré: „S`nt r\bd\tor ca un bou“. 254. la sf`r[itul ciumei. Lazaret administrativ. 2. Separa]ii. Lipsa de gust a marilor arti[ti: `l pune pe Millet pe acela[i plan cu Rembrandt. s\ realizezi lucruri mari. dar nu pot. s\ accep]i [i s\ `nduri s\r\cia. Ciuma. n-am valorat nimic `n timpul Rena[terii.carnete_Camus. * C`nd faci tot ce trebuie ca s\ `n]elegi.“ „Dac\ te perfec]ionezi `ntr-un singur lucru [i-l `n]elegi bine.“ „~n via]\ [i `n pictur\ pot foarte bine s\ m\ lipsesc de Bunul Dumnezeu. dob`nde[ti `n plus `n]elegerea [i cunoa[terea multor altor lucruri.“ „Dac\ tu continui s\ iube[ti sincer ceea ce este cu-adev\rat demn de iubire [i nu-]i risipe[ti iubirea `n lucruri ne`nsemnate [i nule [i fade. S\ revenim la clasicism. Durata: o or\ [i jum\tate. nu se folose[te de cuvinte dec`t cu pruden]\. p. iat\ clasicismul – dar ca s\-[i p\streze `ncrederea. „Cred tot mai mult c\ Bunul Dumnezeu nu trebuie judecat dup\ lumea aceasta. s\ ajungi la noble]e [i s\ dep\[e[ti vulgaritatea `n care se t`r\[te existen]a a aproape tuturor indivizilor. Ziarele credeau c\ va sc\pa cu zece ani de bun\ purtare [i c\ dup\ aceea `[i va putea relua via]a de toate zilele.“ El promite. Chiar c\ nu merita osteneala. Correspondance complète. Un t`n\r uciga[… fusese gra]iat. Tarrou moare `n t\cere (clipire etc. B\tutul pasului pe loc. Monotonie. etc. c`nd suf\r. {i ceea ce era oricum at`t de greu de suportat pentru fiecare din ei `n parte (b\tr`ne]ea) trebuiau acum s\ o `ndure pentru doi. adic\ iubirea f\r\ iluzii.

o tradi]ie. m-am s\turat de democra]ii cre[tini“. * . * Eterna `ntoarcere presupune s\ te complaci `n durere. ~n fond avem nevoie de o patrie [i avem nevoie de c\l\torii. S\ aduc inocen]a `n mijlocul aspectului de „comentariu“ al oric\rei societ\]i.carnete_Camus.“ Brück – „De team\ s\ nu-[i piard\ credin]a `[i `ngr\desc sensibilitatea. dominican: „~n ceea ce m\ prive[te. Nu e nici un minut de pierdut – ceea ce este poate contrariul lui „trebuie s\ ne gr\bim“. „G. {i noi s`ntem nihili[tii! * Umanismul nu m\ plictise[te: ba chiar `mi sur`de. Dac\ se revolt\ g\l\gios o face contra celor care nu au dreptate – `n opinia lui. Astfel.“ * Eu – „Tinere. o via]\ na]ional\. 1 ~n arhivele lui Camus exist\ trei pagini de note despre d’Aubigné. {tiu tot `nainte de a fi `nv\]at ceva.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 214 214 ALBERT CAMUS CARNETE 215 interna]ional\. * Barrès [i Gide. * Via]a este `nc\rcat\ de evenimente care ne st`rnesc dorin]a de-a deveni mai b\tr`ni. marele cler cuceritor. * C\ldura coace fiin]ele ca pe fructe. spunem mai pu]ine prostii. nenorocire sau glorie. De fapt. toate nu `nseamn\ nimic.) Discu]ie despre Nietzsche os`ndit. * B. Dezr\d\cinarea este o problem\ dep\[it\ pentru noi.B. e mul]umit. Ei nu privesc via]a `n fa]\. S\ refuz cu `nc\p\]`nare orice judecat\ colectiv\. Ele s`nt coapte `nainte de a tr\i. Tragedia puternic\: cea care legitimeaz\ tot.“ (Visul lui. are un soi de onctuozitate episcopal\. * S\ nu uit: boala [i decrepitudinea. v`ntul sloboze[te lovituri [uier\toare de sabie prin v\zduh. * Ceea ce na[te o tragedie este faptul c\ fiecare dintre for]ele care se opun `n interiorul ei e la fel de legitim\. Tragedia slab\: cea care pune `n mi[care for]e nelegitime. cariera. * Moral\: nu po]i tr\i cu persoane c\rora le cuno[ti g`ndurile ascunse. dup\ moartea so]ului ei: „C`t de mult `l iubesc!“ * Agrippa d’Aubigné1: Iat\ un b\rbat care crede [i care combate fiindc\ crede. Iar atunci c`nd problemele nu ne pasioneaz\. * Brück. credeam c\ to]i preo]ii s`nt ferici]i. Voca]ia lor este doar negativ\. secole `ntregi de istorie. * Pe platourile muntelui Mézenc. iubirea. are dreptul la via]\. Femeia. Dar `l g\sesc m\rginit. * Ne`n]elegerea.: „Nimeni nu-[i d\ seama c\ unele persoane cheltuiesc o for]\ herculean\ ca s\ fie doar normale“. via]a. dar m\re] prin s\r\cia [i `ndr\zneala sa. Se vede din satisfac]ia pe care i-o dau casa. seam\n\ `ntru totul cu un preot. sute de nume mari pe care ni le-au l\sat ele. toate s`nt zadarnice. Iar eu abia dac\ o pot suporta la episcopi. * A tr\i cu pasiunile tale presupune a reu[i s\ le st\p`ne[ti.

Cea mai bun\ fotografie este [i ea o tr\dare. `n cele din urm\ la[ii [i pruden]ii au `ntotdeauna ultimul cuv`nt `ntruc`t ceilal]i l-au pierdut d`nd ce aveau mai bun `n ei. Dar [tiu c\ s`nt `n lupt\“. Nimeni nu mai m\soar\ calitatea hainelor. din consecin]\ `n consecin]\. * 15 septembrie Las\ totul balt\. Ciuma suprim\ judec\]ile de valoare. dar cel care sper\ `n condi]ia uman\ este un nebun. To]i lupt\ – [i fiecare `n felul s\u. g\rile. Trenurile. Rieux: „~n orice colectivitate `n lupt\ este nevoie de oameni care ucid [i de oameni care vindec\. * Arta are gesturile pudorii. `i poveste[te demersurile… Revine regulat. * De at`ta lupt\. * Ciuma. dar ceva tot are valoare. [i anume coeren]a. a alimentelor etc. Ba. `ntotdeauna [i oric`nd. A vorbi presupune `ntotdeauna a fi fost tr\d\tor. Ceea ce nu . * Sade: „Lumea se declar\ `mpotriva pasiunilor. Ciuma accentueaz\ separarea. nu s`nt recomandabile. dar s`nt sigur c\ p\r\sirea cadavrelor. * Ciuma. Contra ra]ionalismului. Exist\ `n clipa aceasta porturi `ndep\rtate a c\ror ap\ e roz la ora asfin]itului. * „S\ te apropii de Dumnezeu fiindc\ te-ai desprins de p\m`nt [i durerea te-a desp\r]it de lume e zadarnic. care este nostalgia noastr\. ceea ce nu comport\ o nega]ie. Dac\ determinismul pur ar avea vreun sens. f\r\ s\ se g`ndeasc\ un moment la tor]a lor de la care `[i aprinde filosofia f\clia“. Dumnezeu are nevoie de suflete legate de lume. scrisorile de afaceri etc. * Numai arti[tii fac bine lumii. iar concluzia lor era totdeauna aceea[i: trebuie s\ `ngenunchem. ci urm\re[te doar s\ dea seama de starea „omului lipsit de…“ Filosofia inexisten]ial\ va fi filosofia exilului. lucrul personal. Teoriile pot s\ se schimbe. Exilatul petrece ore `ntregi prin g\ri. promiscuitatea etc. `l vom p\stra doar sub o form\ convertit\ – vom spune filosofie inexisten]ial\. Separatul vrea s\-i cear\ doctorului un certificat ca s\ poat\ ie[i (a[a face cuno[tin]\ cu el). a[tept\rile.“ * A repeta aceast\ lume `nseamn\ mai degrab\ a o tr\da dec`t a o transfigura. s\ ajungem la `ntregul adev\r. * ~ntr-o perioad\ de revolu]ie mor cei mai buni. Eu am ales s\ vindec. Singura la[itate e s\ `ngenunchezi… A ap\rut o mul]ime de morali[ti. Carnetele lui Tarrou ocup\ at`t loc pentru c\ s-a `nt`mplat s\ moar\ chiar `n casa povestitorului (la `nceput). ~ns\ Rieux r\spundea: trebuie s\ lup]i `n cutare sau cutare mod. Conform legii sacrificiului. Regula general\ e ciuma. ar fi suficient\ o singur\ afirma]ie adev\rat\ pentru ca. Iar faptul de a fi `mpreun\ nu este dec`t un hazard care se prelunge[te. – S`nte]i sigur c\ e veritabil\ contagiunea.carnete_Camus. Se accept\ tot. c\ e necesar\ izolarea? – Nu s`nt sigur de nimic. S\ faci s\ retr\iasc\ gara moart\. echipele sanitare nu se mai intereseaz\ de [tirile despre cium\. Nu poate spune lucrurile direct. ca s\ r\spund\ unei feti]e de treisprezece ani care `i scrie din inim\! * Din moment ce cuv`ntul „existen]\“ acoper\ ceva. spune Parain. * 1 septembrie 1943 Cel care `[i pierde speran]a din cauza evenimentelor este un la[. dar din moment ce totodat\ nu-l putem `mpiedica s\ afirme [i o realitate superioar\. Bucuria ta e pl\cerea Lui.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 216 216 ALBERT CAMUS CARNETE 217 Ciuma.

[i un stadiu c`nd apar]ine artei. august-septembrie ’43. * Parain. nici m\car aceea c\ totul este determinat. adic\ i-a m`ntuit pe damna]i – damn`ndu-se. ~ntorc capul [i plec. din cauza literaturii.“ Nu exist\ cale de mijloc `ntre literatura apologetic\ [i literatura de concuren]\. un comunist este cineva care a renun]at la limbaj [i l-a `nlocuit cu revolta de fapt. care nu recurge la nimic altceva dec`t la ea `ns\[i. s\-[i chinuiasc\ inima f\r\ s\ poat\ exprima cuv`ntul care ar elibera-o. Va t\cea p`n\ la cap\t – sau va muri pentru c\ nu a putut vorbi. . Camus nu a utilizat aceste note. Sade1 * erotismul sistematic este una dintre direc]iile g`ndirii * Pentru Kafka. oricare i-ar fi scopul. ~n concluzie.carnete_Camus. * Ciuma. Omul revoltat. Pentru el.“ 1 Cf. moartea nu este o eliberare. Cahiers du Sud. „Revolt\ [i art\“ `n Omul revoltat. Noiembrie 19432 Surena. Dac\ nu te sinucizi.“2 * 1 Cf. * Paris. Iar Euridice. S\ a[tept\m s\ murim. efort uman. Dar `n primul moment arta nu poate face niciodat\ nimic cu suferin]a. tragedia s-a `ncheiat. exist\ un stadiu c`nd sentimentul apar]ine omului chiar `n ceea ce are el mai individual [i mai inexprimabil. dar pentru nimic. * Absurd. absurdul folosit dezv\luie o surs\ de satisfac]ie care-l neag\ pe el `nsu[i. * Pentru „crea]ia contra lui Dumnezeu“1. Pesimismul s\u umil dup\ p\rerea lui Magny. [tiind dinainte c\ moartea nu elibereaz\ de nimic. N-au dep\[it niciodat\ disperarea `n care se g\seau. ~nseamn\ c\ absurdul este `ntr-adev\r f\r\ logic\. 2 De fapt. Din cauza asta nu po]i `ntr-adev\r s\ tr\ie[ti din el. e[ecul este complet. {i asta. Mi-am luat partea mea din lupta asta pentru imposibil. ori am spus adev\rul. * De ad\ugat `n corecturile la Caligula: „Gata. care nu face specula]ii despre nici o m`ntuire. Admirabilul pariu al teatrului clasic. „Un om de litere“. toate por]ile s`nt p\zite. Arta este distan]a pe care timpul o confer\ suferin]ei. pasiune. La fel: Roger Secrétain. Aceasta nu `nseamn\ c\ absurdul nu este. To]i au tri[at. s\ umple vidul spa]iului. absurdul este negat. La absurde. Este transcenden]a omului `n raport cu el `nsu[i. Dac\ te sinucizi. Dragostea c\p\tase la ei forma obstina]iei. [i atunci determinismul e fals. E u[or? Nu. face `ntotdeauna o concuren]\ vinovat\ lui Dumnezeu. A ales s\ fac\ ceea ce Hristos a omis s\ fac\. recompensat `nc\ de pe p\m`nt. * Datoria este s\ faci ceea ce [tii c\ este just [i bun – „preferabil“. c\ci chiar [i ceea ce este preferabil se realizeaz\ greu.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 218 218 ALBERT CAMUS CARNETE 219 se `nt`mpl\. care a g\sit p`n\ atunci tonalit\]i at`t de admirabile. unde perechi succesive de actori vin s\ relateze evenimente pe care nu le vor tr\i vreodat\ – [i `n care angoasa [i ac]iunea nu `nceteaz\ s\ creasc\. {i Surena: „Ah!… durerea mea at`t de vie / Nu mi-o `njosi]i p`n\ la duio[ie. `ncepe s\ tac\. ori nu am rostit niciodat\ o singur\ afirma]ie adev\rat\. * ~n orice suferin]\. ~n actul 4. {i Péguy: „Exist\ chiar o poezie care-[i extrage str\lucirea din absen]a lui Dumnezeu. emo]ie. Un critic catolic (Stanislas Fumet) spune c\ arta. 2 Camus a fost angajat ca lector la Editura Gallimard pe 2 noiembrie 1943.

De `ndat\ ce un om depune m\rturie [i moare. Ei `mi `mbog\]esc trecutul nostru comun readuc`ndu-mi `n memorie tot ceea ce pierise din ea. Interdic]ia de a d\rui pl\cere corpului t\u – de a ajunge la adev\rul lucrurilor. * . la b\tr`ne]e. Restul e hazard. Efortul fiindu-i recunoscut. – Dar oamenii s`nt tot laolalt\. Dar e un moment greu. pentru c\ membrii ei au o memorie mai bun\ dec`t mine. * Parain. |sta-i semnul. * Frecventez familia X. * Ciuma. S`nt interzise b\ile `n mare.carnete_Camus. la fel ca fericirea pe omul matur. * Pentru ca opera s\ fie o provocare. * C`nd. dar vinovat pentru c\ nu a [tiut s\ scoat\ totul din sine `nsu[i – e o vin\ care a tot crescut de la `nceput. Ca [i clasicismul. Dar ciuma ia sf`r[it [i va exista un adev\r al lucrurilor. ea trebuie s\ fie `ncheiat\ (de unde nevoia unui „f\r\ urmare“). pl\m\dit\ din exigen]a uman\. * Roger Bacon face doisprezece ani de `nchisoare pentru faptul c\ a afirmat primatul experien]ei `n cunoa[tere. * Despre justi]ie – individul care nu mai crede `n ea din clipa c`nd a fost maltratat. * Cu privire la romanul american: el urm\re[te universalul. c`t\ tulburare trebuie s\ resim]i regret`nd tot ce ai f\cut `mpotriva acelei morale [i a acelei `n]elepciuni. Separarea este regula ei general\. * Exist\ un moment c`nd `]i pierzi tinere]ea. datorit\ `mprejur\rilor (`ntrep\trunderea frontierelor) urm\re[te un universal istoric. literatura contemporan\. * Succesul poate s\-l amelioreze pe un t`n\r. ci de omul tuturor spa]iilor. Oare individul poate alege momentul c`nd poate muri pentru adev\r? Pentru lumea asta exist\ cei care depun m\rturie [i cei care stric\. succesul poate s\-i adauge destinderea [i abandonul. Idem: ce-i repro[ez eu cre[tinismului este c\ e o doctrin\ a injusti]iei. dar nu pentru mine. Nu este vorba de omul tuturor timpurilor. Jurnal al separatului? * Cea mai mult\ economie care se poate realiza pe planul g`ndirii este aceea de a accepta non-inteligibilitatea lumii – [i de a ne ocupa de om. Prea devreme sau prea t`rziu. S\ `nchei cu imaginea unei femei nemi[cate [i `n doliu care anun]\ prin suferin]ele ei via]a [i s`ngele at`tor oameni. Dar e drept s\ spunem c\ el uit\ chiar [i ceea ce a f\cut bine. ajungi la o `n]elepciune sau la o moral\. Dar `n timp ce clasicismul urm\re[te un universal etern. m\rturia `i este stricat\ prin cuvinte. E momentul c`nd pierzi fiin]ele. Unitatea se afl\ `n m`inile noastre. * Ciuma. Nu exist\ cale de mijloc. propov\duire. Ea este contrariul crea]iei divine. art\ etc. – Unele hazarduri dureaz\ toat\ via]a. virtu]i `mp\r\te[ti.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 220 220 ALBERT CAMUS CARNETE 221 „Hristos o fi murit poate pentru cineva. {i trebuie s\ [tii s\-l accep]i. * Treizeci de ani Prima facultate a omului este uitarea. Este `ncheiat\.“ – Omul este vinovat. perfect limitat\. clar\.

* Idem: un individ care alege t\cerea. inadecvare la exigen]a profund\ a omului).: „Gra]ia ei. – De ce? A[a trebuie. Arta. * Roman. Se doarme. se `ntoarce `ntotdeauna la sf`r[it `mpotriva lumii. * Ciuma. este o `ncercare de cunoa[tere pur\. adic\ dezinteresat\. `n vizuina lui A. – ~nc\ nu. ~ns\ nu exist\ ie[ire. * Separa]ii: Lumea… Dar cine s`nt eu ca s\-i judec. de pruden]\ [i `ndr\zneal\. ea e oare obligatoriu idealist\? Astfel. Cu to]ii au dreptate. naivitatea care nu o `mpiedic\ s\ fie categoric [tiutoare. Se pare c\ grecii n-au `n]eles nimic din existen]ialism – de[i. * Dac\ opera. Vreau s\ v\ asuma]i voi `ntreaga responsabilitate. Rambert `n Ciuma. * Despre natural `n art\. toate atitudinile aceluia[i om. Era ora c`nd putea s\ [i-o `nsu[easc\. spuneau judec\torii. Dar nu-i posibil. izvor`t\ din lume. `nseamn\ a ne `ntreba: „Vom accepta oare disperarea. cel mai pur produs al crea]iei revoltate este romanul de dragoste care… * Nemaipomenita confuzie care face s\ ni se prezinte poezia ca un exerci]iu spiritual [i romanul ca o ascez\ personal\. fiindc\ de orice moment al lumii se leag\ o serie `ntreag\ de imagini ale . Ciuma nu-]i las\ timp. S\ termin suita de lucr\ri pentru cartea despre lumea creat\: Crea]ia corectat\. cu tot scandalul. – Nu. Dar am acela[i sentiment c`nd m\-ntorc spre Algeria ca [i atunci c`nd privesc fa]a unui copil. fie c\ lumea e conven]ional\). Nimic din ea nu este sim]it `n sine. Idem: nu exist\ cunoa[tere absolut pur\. {i totu[i [tiu c\ totul nu este pur. Ceea ce o deformeaz\. Fiindc\ lumea e acum acoperit\ cu un strat gros de istorie pe care trebuie s\-l str\pung\ limbajul ei ca s\ ne parvin\. nimeni nu face nimic.“ * 1 Cf. vulgaritate. spuse Inculpatul. * Portretul lui S. * Algeria. La patru diminea]a. Dar. prin descriere.“1 O trup\ de teatru continu\ s\ joace: o pies\ despre Orfeu [i Euridice. * Opera mea. f\r\ s\ facem nimic?“ Presupun c\ nici un om cinstit nu poate r\spunde da. ~n fa]a ac]iunii sau a mor]ii. De aceea crea]ia uman\. Romanele-foileton s`nt proaste pentru c\ `n majoritate s`nt adev\rate (fie c\ realitatea s-a conformat la ele. * A pune problema lumii absurde. Arta [i artistul refac lumea. „~i pl\cea s\ se trezeasc\ la ora patru diminea]a [i s\ [i-o `nchipuie atunci. rezum\ ansamblul aspira]iilor omului. – Brusc: ~n momentul \sta tr\im to]i pentru moarte. Nu [tiu dac\ m\ fac bine `n]eles. ca [i cum ar fi cea bun\. sensibilitatea ei. dar `ntotdeauna cu un g`nd ascuns de protest. de fiecare dat\. Nu te po]i bucura de ]ip\tul p\s\rilor `n r\coarea serii – de lume a[a cum este. Convorbire despre prietenie `ntre doctor [i Tarrou: „M-am g`ndit la asta. La modul absolut este imposibil. Asta te pune pe g`nduri. * – Ap\r\-te. Fiindc\ existen]ialismul nu presupune o conduit\.carnete_Camus. Pentru c\ realul e imposibil (prost-gust. amestecul acela de langoare [i fermitate. au putut adera la cre[tinism. produs al revoltei.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 222 222 ALBERT CAMUS CARNETE 223 Ciuma.

De ora aceasta mi-e fric\. f\r\ pauz\. Nu o utilizeaz\ ca s\ vad\ dac\ o s\ poat\ merge p`n\ la cap\t. te desc\rnezi. nesiguri. ~n toate zilele. e un lucru bun. spune el. s\ descopere z`mbetul pe un chip p`n\ atunci `ncruntat.1 Idem: cianur\. iar cei care m\ cuno[teau [i m\ iubeau m\ vor uita pentru c\ se vor epuiza `n demersuri [i `n idei ca s\ m\ scoat\ de aici. 1 Aceast\ tem\ se reg\se[te `n „Renegatul sau un spirit confuz“ (Exilul [i `mp\r\]ia). Idem: la[ul. asta este sigur.“ (S\-l pun pe Rambert s\ fac\ vizite. Nimeni nu-[i va imagina minut cu minut etc.carnete_Camus. nici sear\ f\r\ `nchisori [i nici amiaz\ f\r\ `nsp\im`nt\toare m\celuri. Idem: individul care brusc se mobilizeaz\ `ntr-o rezisten]\ pasiv\. Dar exist\ `ntotdeauna o or\ din zi sau din noapte c`nd omul este la[. „{tiam ce `nseamn\. Din punct de vedere psihologic.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 224 224 ALBERT CAMUS CARNETE 225 mor]ii sau ale disper\rii. E executat. tr. Voi fi uitat. Idem. Idem: ceea ce-i deranja era insecuritatea. Nu mai exist\ diminea]\ f\r\ agonii. devenea urgent s\ considere via]a stupid\. clipe miraculoase sau c\dere ne`nt`rziat\. Dar este obligat s\ cear\ `nchiderea. Cei care nu m\ cuno[teau m\ vor uita pentru c\ se vor g`ndi la altceva. m\car de i-ar servi `n momentele dificile.“ Idem: `n cium\ nu mai tr\ie[ti prin corp. la toate orele. ~n orice caz nimeni nu se va g`ndi la mine. Sartre (n. Dar ce este disperarea? * Nimic nu se poate `ntemeia pe dragoste: este fug\. ~ngrije[te sinistra]ii. h\r]ui]i. Doar nu se va `nt`mpla ca. „Alternez bl`nde]ea cu violen]a. Idem: din moment ce tot urma s\ moar\. {i m\rturia asta care se `ncheie aici… etc. ~n plin\ Revolu]ie. Fecunditate! Unde este ea? Idem: dup\ ce sun\ stingerea. Individul care se `ntreab\ dac\ trebuie s\ intre `n echipele sanitare sau s\ se p\streze pentru marea lui dragoste. Idem: individul care e internat `n spital din gre[eal\. El `i ajut\ s\ evadeze. Dar [i-a p\strat brasarda. Idem: `ncerc s\ fiu oric`nd preg\tit. E o gre[eal\. 135-136)1.-P. Stranie eroare despre via]a noastr\ pentru c\ `ncerc\m s\ ne resim]im vie]ile din exterior. 1 Camus se refer\ la L’Être et le Néant de J. ora[ul r\m`ne de piatr\. To]i oamenii din echipele sanitare au un aer trist. * Ciuma. exact `n clipa c`nd se cuvenea s\ adune toate avantajele de partea sa.).“ * Ciuma. etc. Dup\ cium\ aude pentru prima oar\ ploaia pe p\m`nt. Ce gre[eal\? Nu fi idiot. `nceput: Doctorul `[i `nso]e[te so]ia la gar\. Dup\ aceea un tribunal al partidului s\u `i condamn\ la moarte. Asta g`ndise p`n\ atunci. nu exist\ nici un motiv ca `n eternitate sufletul s\ nu sufere dureros din pricina desp\r]irii de trup – [i s\ nu aspire atunci s\ reg\seasc\ p\m`ntul.) Idem: echipele sanitare sau oamenii r\scump\ra]i. niciodat\ nu exist\ gre[eli. * Nuvele. Idem: „Pe terasa asta a conceput doctorul Rieux ideea de a l\sa o cronic\ a evenimentului `n care solidaritatea resim]it\ fa]\ de oamenii aceia s\ fie bine pus\ `n eviden]\. Idem: un preot torturat tr\deaz\. . * Dac\ trupul are nostalgia sufletului. * Memoriile unui c\l\u. * Fiin]a [i Neantul (pp. sf`[iere. Dar nu este… * Parisul sau decorul sensibilit\]ii. * Scriem `n momentele de disperare. Idem: lazaretul. individul care promite s\ salveze via]a adversarilor.

Seam\n\ cu lupta dintre sexe“. cu a alege `ntre arta proprie [i fericirea oamenilor. Dar ast\zi. Dar e suficient ca prietenul s\u cel mai bun s\ se `mboln\veasc\ – [i pune totul `n mi[care. * S\ consideri eroismul [i curajul drept valori secundare – dup\ ce ]i-ai dovedit curajul. ~n plin\ cium\. Rieux [i Tarrou. mai t`rziu [i le punea bine).qxd 12/12/02 4:31 PM Page 226 226 ALBERT CAMUS CARNETE 227 Idem: Medicin\ [i Religie. – Las\.“ Justi]ia: experien]a justi]iei prin sport. Un capitol despre o mare reuniune. Contradic]ia este…“ Idem: libertatea nu-i dec`t dorin]a c`torva spirite. S\-l pun `ntr-un roman de dragoste? . de pus `n leg\tur\ cu Tarrou: Étienne Villaplane. dup\ un gustos mic dejun. ~[i scuip\ chi[toacele [i le d\ un [ut din zbor (la `nceput. Orice lucru care poate fi definit i se pare demn de dispre]. Deci solidaritatea luptei este zadarnic\. Cum s`nt ele acum: se t`r\[te pe str\zi. toate personajele se reg\sesc `n aceea[i echip\ sanitar\. Cum erau duminicile lui. spune. ac]ion`nd doar. chiar violent. c\ filosofia mea nu e trist\. * Eseu despre revolt\: „To]i revolta]ii ac]ioneaz\ ca [i cum ar crede `n sf`r[itul istoriei. se plictise[te duminica. asta echivaleaz\. * O fiin]\ care pretinde ca totul s\ fie f\cut de cel\lalt [i care astfel suport\ [i tr\ie[te pasiv. n-a[ `ngriji omul. Dar `ntrebare: dreptatea absolut\ egaleaz\ oare fericirea absolut\? – Ajungi la ideea c\ trebuie s\ alegi `ntre a sacrifica libertatea `n numele drept\]ii sau dreptatea `n numele libert\]ii. – Conchide. Dar [i sinucidere egoist\: scoate `n fa]\ o valoare – care i se pare mai important\ dec`t propria sa via]\ – [i anume sentimentul acelei vie]i demne [i fericite de care a fost lipsit. astfel. Acea or\ pl\cut\ a dimine]ii c`nd. S`nt dou\ meserii [i par s\ se `mpace `ntre ele. „Dac\ a[ crede `n Dumnezeu. E[ti pertinent? P\i n-am spus niciodat\ c\ omul nu e rezonabil. Un an. umbli pe str\zi fum`nd o ]igar\. Dac\ a[ fi convins c\ omul poate fi vindecat. Omul poate s\-[i creeze singur propriile valori? ~n asta st\ toat\ problema. d\ cu piciorul `n pietre pe care `ncearc\ s\ le trimit\ drept `n gurile de canal („Unu la zero“. ~nc\ mai existau momente pl\cute. Individul care accept\ filosofic boala celorlal]i. Tarrou: „Curios. s-ar p\rea c\ nu te mai preocup\ slujirea oamenilor. ceea ce triumf\ s`nt sentimentele individuale. Spune: „Asta-i dezgust\tor. Idem: sacrificiu care conduce la valoare. c`nd totul e limpede. Ceea ce vreau eu este s\-l scutesc de prelungirea sa iluzorie [i s\-l fac s\ admit\ c\. Rieux: C`nd scrii ce scrii dumneata. `n anumite circumstan]e. iar cei mai mul]i confund\ dreptatea cu libertatea. Duminica unui juc\tor de fotbal care nu mai poate s\ joace. * W. Pentru un artist. * Ciuma. spuse Tarrou. devine `n sf`r[it clar [i coerent. n-a[ crede `n Dumnezeu. * Romanul sinuciga[ului care [i-a fixat deja o dat\. Lupte clandestine organizate – un fotbal – un tribunal. de c`nd s-au interzis meciurile de fotbal. asta-i doar aparent. ai o filosofie trist\ [i o fa]\ fericit\“. pentru a-l convinge pe cel\lalt s\ continue s\ dea tot [i s\ fac\ tot. Formidabila lui superioritate prin faptul c\ moartea `i este indiferent\. lupta dintre sexe exist\ [i n-avem ce face. se `n]elege c\ s`nt inconciliabile – [i c\ trebuie ales `ntre relativ [i absolut. bine`n]eles. Dreptatea este dorin]a majorit\]ii. Cronica lui Tarrou: un meci de box – Tarrou se `mprietene[te cu un boxer.carnete_Camus. {i adaug\ c\ via]a e o porc\rie). Intervine `n jocurile copiilor dac\ z\re[te vreo minge. Or. a[adar. las\.

adev\ratul disperat. `nt\re[te complicitatea dintre oameni etc.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 228 228 ALBERT CAMUS CARNETE 229 * Caracterul nes\buit al sacrificiului: individul care moare pentru ceva ce nu va vedea. Dar ce dovede[te asta? Dovede[te c\ acela care abordeaz\ `n mod serios problema moral\ trebuie s\ cad\ p`n\ la urm\ `n extreme. Inima asta plin\ de lacrimi [i de noapte. `nc\ nu-i destul. am\r\ciunea odat\ dep\[it\. Conspira]ia ca valoare moral\. {i te face s\-i ier]i totul. Capitolul X. iar el g\se[te tonul potrivit [i-[i p\streaz\ dragostea. acel mic gol l\untric de c`nd s-au recunoscut. B\rbatul care ar fugi de orice idee [i de orice abstrac]iune. Triumful limbajului [i al bunei scrieri. S\ tr\ie[ti ceea ce este onorabil `n tine [i numai at`t. {i cum se `nt`mpl\ adeseori. 24 septembrie 1944. de lacrimi [i de s\rut\ri. ~n orice caz. strig`ndu-[i numele. * Teribilul [i devorantul egoism al arti[tilor. * Ciuma. am `nchis-o `ntr-o carte sau dou\. este b\rbatul unei singure femei. Separa]i. ~n anumite cazuri asta poate duce la `ndep\rtarea de fiin]e chiar ([i mai ales) [i pentru o inim\ b`ntuit\ de pasiunea pentru fiin]e. Fiindc\ se `ndep\rteaz\ de particular. … * . * Roman. indiferent de aparen]e. Pat sc\ldat de lacrimi. * Justificarea artei: adev\rata oper\ de art\ ajut\ sincerit\]ii. * Roman Cea care a ratat totul din neaten]ie: „{i totu[i `l iubeam din tot sufletul“. E pre]ul care trebuie pl\tit. `[i scriu. * Cei care iubesc toate femeile s`nt cei care se afl\ pe drumul spre abstrac]iune. Dar cel pu]in po]i alege s\ tr\ie[ti pe planul unde angajamentul este posibil. * Mi-au fost necesari zece ani ca s\ cuceresc ceea ce mi se pare nepre]uit: o inim\ f\r\ am\r\ciune. * Duminic\. de exemplu. Imoral este cre[tinismul. * Decembrie. ~nc\p\]`n`ndu-se asupra acelui chip singular care nu poate oferi totul.carnete_Camus. dragoste. – Vezi. * Roman. * Nu po]i p\stra o dragoste dec`t din ra]iuni exterioare dragostei. Ra]iuni morale. duce la sf`[iere. Scrisoare Roman: „Noapte de m\rturisiri. Defini]ia unei morale contra ra]ionalismului intelectual [i a ira]ionalismului divin. * Revolta. Ce este dragostea pentru ea: acel vid. de cazul singular. Dep\[esc lumea asta. sudoare. * Nu po]i fi `n stare s\ te angajezi pe toate planurile. ~n culmea tuturor sf`[ierilor“. A[a c\ voi fi `ntotdeauna judecat pentru aceast\ am\r\ciune care azi nu-mi mai spune nimic. Morala extins\. O fiin]\ frumoas\. acea chemare reciproc\ a aman]ilor. Capitolul I. e suficient s\ fii `n mod serios [i consta]i atunci c\ problema moral\ nu este dec`t s`nge. spuse preotul. Fie c\ e[ti pentru (Pascal) sau contra (Nietzsche). nebunie [i ]ipete.

accept`nd s\ fie salvat. De aceea majoritatea operelor actuale s`nt reportaje [i nu opere de art\. Pasiunile erau individuale atunci. Dar nu prin sinucidere. Dar cred c\ nu e nevoie de mare lucru ca s\ justifici o ac]iune. * Eroismul [i sfin]enia. Cum s\ tr\ie[ti f\r\ har? Trebuie s\ te pui pe treab\ [i s\ faci ceea ce n-a f\cut niciodat\ cre[tinismul: s\ te ocupi de cei os`ndi]i. virtu]i secundare. – Nu. Jean. `i dovedea `n acela[i timp c\ gre[ea [i c\. * Reputa]ia. inamic al lui Dumnezeu: lupt\ contra mor]ii. mam\. nu-i asta. s\ sporim fericirea [i bucuria deoarece universul acesta e nefericit. . Nu cred dec`t `n ac]iunile fundamentate. M-am `n[elat deseori [i n-am fost `ntotdeauna un om drept. S\ po]i muri demn. `nseamn\ c\ ei au dreptate. adic\ s\ le d\m o form\. * Ciuma. * Roman despre dreptate La sf`r[it. * Omul nu are libertate at`t timp c`t nu [i-a dep\[it teama de moarte. Medicul. f\r\ am\r\ciune. ~n fa]a mamei s\race [i bolnave. * Sensul operei mele: at`]ia oameni s`nt lipsi]i de har. Ca s\ o dep\[e[ti nu trebuie s\ te la[i `n voia sor]ii. mam\. Nu accept s\ aib\ dreptate. Jean. Deci… Nou\ ne revine s\-l cre\m pe Dumnezeu. Dar ceva exist\… – Sigur. Dar trebuie s\-]i fi ar\tat m\sura. Mai spune [i c\ `ncerc`nd s\-l salveze pe Paneloux. * Clasicismul `nseamn\ st\p`nirea pasiunilor. acela s\ devenim chiar noi Dumnezeu. * Nu exist\ alt\ obiec]ie fa]\ de atitudinea totalitar\ dec`t obiec]ia religioas\ sau moral\. Ast\zi ele s`nt colective.carnete_Camus. E[ti inteligent. Rieux spune c\ e inamicul lui Dumnezeu de vreme ce lupt\ contra mor]ii [i c\ meseria lui este tocmai aceea de a fi inamicul lui Dumnezeu. * Roman despre dreptate. Fiindc\ nu avem dec`t un singur mod de a-l crea pe Dumnezeu. Iat\ `n ce const\ toat\ istoria cre[tinismului. La fel. Dar tr\indu-le s`ntem devora]i de ele. Paneloux accepta posibilitatea de a nu avea dreptate. – Exist\ totu[i ceva. }ie `]i revine sarcina s\ continui. – Nu. eu s`nt cea care-]i mul]ume[te. nu trebuie s\ condamn\m la moarte fiindc\ noi `n[ine s`ntem destina]i s\ fim ni[te condamna]i la moarte. Paneloux `i spune doar c\ p`n\ la urm\ va avea dreptate. [i anume c\ nu v-am tr\dat niciodat\. V\ este dat\ de ni[te mediocri [i o `mp\rt\[i]i cu mediocri sau cu tic\lo[i. Toat\ via]a v-am fost credincios. * Harul? Trebuie s\ slujim justi]ia deoarece condi]ia noastr\ este nejust\. – E[ti un fiu bun. Trebuie s\ st\p`nim pasiunile colective. iar Rieux r\spunde c\ esen]ialul este s\ nu accep]i [i s\ lup]i p`n\ la cap\t. Nu el este creatorul. Dac\ lumea asta n-are sens. de vreme ce f\r\ nici o `ndoial\ va muri. – Mul]umesc.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 230 230 ALBERT CAMUS CARNETE 231 Nu cred `n ac]iunile disperate. – S`nt foarte lini[tit\ `n privin]a ta. Un rebel care execut\ o ac]iune despre care [tie c\ va duce la uciderea unor ostatici nevinova]i… Dup\ aceea accept\ s\ semneze gra]ierea unui scriitor pe care-l dispre]uie[te. {tiu c\ e[ti un fiu foarte bun.

* Roman despre dreptate Individului care adun\ la un loc revolu]ionarii (com. De la paisprezece la [aptesprezece. Adev\rat pe plan social (subaltern [i superior) [i pe plan moral. raportul comisiei engleze din Times despre atrocit\]i.“ – Jacqueline revenind de la Königsberg la Ravensbrück – 100 de kilometri pe jos. dec`t dac\ se `nghesuie „Crea]ia corectat\ sau sistemul. Povestea sinuciderii fixate dinainte. * Ciuma. I-au ucis pe cei mai `ndr\zne]i dintre noi. ~ntr-un cort mare `mp\r]it `n patru cu un cadru. Diminea]a. Marele clasic de m`ine este un `nving\tor f\r\ egal. Libertatea este dreptul de a nu min]i. – Femeile deportate care intr\ `n Elve]ia [i care izbucnesc `n r`s v\z`nd o `nmorm`ntare: „A[a s`nt trata]i mor]ii aici“. * Crea]ia corectat\ Tancul care se r\suce[te [i se zbate ca un miriapod. Imensa lui singur\tate final\. Accept\ pentru c\ e `n firea lucrurilor. Casca lui acoperit\ de ridichi s\lbatice [i buruieni. At`tea femei `nc`t nu pot dormi. 2 Se va reg\si frecvent acest titlu `n Carnete [i mai ales mai departe (Caietul al V-lea). Du[ rece la inim\ timp de o or\. Bob pe c`mpurile de var\ din Normandia. Tancul care se r\suce[te [i se desface ca un miriapod. de presse-papiers.carnete_Camus. Un capitol despre oboseal\. Casca lui acoperit\ de ridichi s\lbatice [i de buruieni. 1 Comandant. * Bob la atac pe c`mpurile verii.“ * Acela (un inspector de la c\ile ferate) nu tr\ie[te dec`t pentru c\ile ferate. Cf. – Jacqueline. Moare. * V\rul lui M. Ce `nseamn\ s\ ai idei! * Ciuma. culcate pe jos.“ . Ce `nseamn\ asta? Ne va trebui mai mult\ for]\ [i voin]\ dec`t era nevoie alt\dat\. * Roman universal. * Crea]ia corectat\2. – Port\reasa de la Gestapo instalat\ pe dou\ etaje ale unui imobil din rue de la Pompe. c\ e frig etc.).qxd 12/12/02 4:31 PM Page 232 232 ALBERT CAMUS CARNETE 233 R\spuns: dac\ nu putem face totul `n acela[i timp. c\rora le este incendiat\ casa unde se aflau p\rin]ii lor. Idem: `i ucidem pe cei mai `ndr\zne]i dintre ei. Func]ionarul de la c\ile ferate tr\ie[te la suprafa]a pelicular\ a materiei.1) dup\ judecat\ sau suspiciune (fiindc\ e nevoie de unitate). s\ renun]\m la tot. C\ WC-urile se afl\ la o sut\ de metri de cazarm\. * Revolt\. Toat\ ziua se vorbe[te despre posibilitatea de a c\p\ta o sup\ cu lapte seara pentru c\ asta face s\ urinezi de mai multe ori `n timpul nop]ii. Buchenwald. i se d\ imediat o misiune `n care toat\ lumea [tie c\ moartea e inevitabil\. colec]ioneaz\ montgolfiere (de por]elan. de c\lim\ri etc.V. Idem: individul care aplic\ morala sincerit\]ii ca s\-[i afirme solidaritatea. Jurnalistul spaniol de Suzy (de cerut textul s\u) (copii care `i arat\ cadavrele r`z`nd). face cur\]enie printre tortura]i. R\m`n func]ionarii [i imbecilitatea. „Pe mine nu m\ intereseaz\ ce fac locatarii. sub form\ de pipe. „Lucrurile care gem fiindc\ s`nt desp\r]ite. – Cei doi tineri polonezi de paisprezece ani.

Dar dezgust. Exact. A]i fi aspru pedepsi]i dac\ v-am accepta postulatele. Faci pe tine. Ea e cea care produce r\zboaiele. * Comunicare. C\ abstrac]iunea e r\ul. pentru a nu contribui la cobor`rea lui. Dar trebuie s\ treci peste corpuri [i s\ le calci `n picioare. Idem: omul secolului al XVIII-lea: „C`nd. Singur\tatea m\ face fericit. P`n\ la urm\ politica ajunge la partidele care deservesc comunicarea (complicitatea1). Tenta]ia de a fugi [i de a accepta decaden]a epocii. `ndr\zne[te s\-[i `nal]e p`n\ la cer m`na `ndr\znea]\ [i `narmat doar cu pasiunile sale nu se mai teme s\ declare r\zboi celor care `l f\ceau altfel s\ tremure“. * Iulie ’45 Chateaubriand lui Ampère merg`nd `nspre Grecia `n 1841: „Spune]i adio din partea mea muntelui Hymette.carnete_Camus. torturile. toat\ lumea e r\stignit\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 234 234 ALBERT CAMUS CARNETE 235 unele `n altele. Idem: „Nu dob`nde[ti cunoa[terea inimii omului“ dec`t prin nenorociri [i c\l\torii. eliberat\ cu un tatuaj pe piele: a servit timp de un an `n lag\rul SS din… * Demonstra]ie. a devenit mai interesant\“. Ce-i de f\cut? Revoltatul are cele mai pu]ine [anse s\ `nl\ture complicii. dezgust gre]os fa]\ de aceast\ risipire `n ceilal]i. – X. Dincolo de asta. * Cre[tinismul.“ Sade despre doamna de La Fayette: „{i devenind mai concis\. Pentru c\ atunci condamnarea noastr\ ar fi ne`ndur\toare. face din ea o abstrac]iune. s`ntem acum pe culmea oric\rei civiliza]ii: nu mai [tim s\-i facem pe ceilal]i s\ moar\. Organele afec]iunii paterne [i ale iubirii de copii s`nt reliefate. Admira]ie p\tima[\ a lui Sade pentru Rousseau [i Richardson de la care a `nv\]at „c\ nu `ntotdeauna f\c`nd s\ triumfe virtutea po]i s\ st`rne[ti interesul“. francezii. cuv`ntul „complicitatea“ se afl\ de fapt scris deasupra cuv`ntului „comunicarea“. Dar vor fi `nl\tura]i. Autopsie f\cut\ de Gall: „Craniul s\u dezgolit sem\na cu toate craniile de b\tr`ni. violen]a etc. * Revolt\. Dar [i sentimentul c\ decaden]a `ncepe din momentul c`nd accep]i. WC-urile la o sut\ de metri. ~n fa]a acelui conglomerat de for]e gigantice: Sintes1.: pasiunea adev\rului. * – {i crea]ia `ns\[i. * C. – Aspect mondial `n dialogul dintre politic\ [i moral\. [i P. ~n jurul lor. * Inima care `mb\tr`ne[te. dup\ exemplul Titanilor. deportat\. 1 Cele c`teva litere care preced\ „Sintes“ s`nt ilizibile. Noi m\rturisim `mpotriva lui Dumnezeu. unde am l\sat ni[te albine. G. Obstacol pentru om fiindc\ nu poate dep\[i cercul fiin]elor pe care le cunoa[te. S\ fi iubit [i totu[i s\ nu fi salvat nimic! * Tenta]ia treburilor secunde [i cotidiene. . Problem\: cum se men]ine viziunea abstract\ `n fa]a r\ului carnal – ideologia fa]\ `n fa]\ cu tortura impus\ `n numele acelei ideologii. * Dezgust profund fa]\ de orice societate. Dizenteria. {i r\m`i – pentru ca omul s\ r\m`n\ la `n\l]imea lui. Omul trebuie s\ tr\iasc\ `n cercul c\rnii. capului Sunium unde am auzit greieri… ~n cur`nd va 1 ~n manuscris. * Sade. * Noi.

Acest lucru odat\ stabilit.carnete_Camus.: „N-am fost niciodat\ str`ns `n bra]e de o femeie cu acea deplin\ renun]are la sine.“ * Revolta P`n\ la urm\. n-ar exista virtute [i totu[i secolul acesta a ajuns la o asemenea culme a mizeriei `nc`t este lipsit de pasiune [i de virtute. neag\ revolta [i restituie consim]irea. chiar `ntr-un regim sau o lume pe care le aprob. exist\ o dreptate. {i mai ales s\ le accepte. de[i foarte diferit\. s\-[i fi f\cut socoteala exact\ a defectelor [i a calit\]ilor sale. Nu am avut for]a s\ fac s\ tr\iasc\ o buruian\. caracterul fiind lipsit de energie. zilnic. Efortul secretului. dar de data asta sub forma ei cea mai josnic\. aleg libertatea. ~nc\ mai r\t\cesc `n memoria mea printre amintiri. Dar cine. cu acele duble `nl\n]uiri. S\ nu mai neg nimic de vreme ce totul se poate afirma.“ * Roman „Am dat oamenilor partea lor.“ Idem: „Dac\ n-ar exista pasiune. omul ar trebui s\ fie st\p`n pe el. Am alergat de la o fiin]\ la alta.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 236 236 ALBERT CAMUS CARNETE 237 trebui s\ renun] la tot. `n faptul c\ se fundamenteaz\ singura valoare constant\ din istoria oamenilor care nu au murit niciodat\ cu adev\rat dec`t pentru libertate. C\ci chiar dac\ dreptatea nu este realizat\. Adic\ am min]it [i am dorit `mpreun\ cu ei. scrie lucruri mari [i face lucruri mici. dar [i f\r\ am\r\ciune. S\ se instaleze `n natural. face r\ul [i binele pasiv. Acum. Regret p`n\ [i iarba din timpul meu. Am cunoscut destule ca s\ pot renun]a la aproape tot. ar vrea s\ fie uria[ f\r\ s\ fie v\zut?“ (Via]a lui Rancé) * Ce om a[ fi dac\ n-a[ fi fost copilul care am fost! * Inedite de Ch. Dreptatea `ntr-o lume t\cut\. . dar ele se vor [terge… Nu ve]i mai reg\si nici o frunz\ din m\slinii [i nici un bob din strugurii pe care i-am v\zut `n Atica. R\m`ne un efort uria[. viciile nu produc dec`t corup]ie. nu [i crime. Intr\m `n pozitiv. ~nseamn\ s\ pot da dreptate adversarului. am f\cut ceea ce trebuie. Dar greutatea e s\ nu pierdem niciodat\ din vedere c\ ea trebuie s\ cear\ `n acela[i timp dreptatea a[a cum s-a hot\r`t. * „Omul care se c\ie[te este uria[. dreptatea mu]ilor distruge complicitatea.“ „Exist\ vremuri c`nd. Libertatea `nseamn\ s\ pot ap\ra ceea ce nu cred. ajunge. `n ziua de azi. precum materia.“ „C`nd cineva are spiritul elevat [i inima josnic\. A[a se constat\ prioritatea pe care-o dob`nde[te `ncetul cu `ncetul valoarea libert\]ii. dar cu masca sa. cu acea pasiune arz\toare pe care am c\utat-o [i al c\rei farmec ar face c`t o via]\ `ntreag\. Superior sf`[ierii. f\r\ speran]\. Doresc s\ r\m`n singur cu el. s\-[i prevad\ sl\biciunea – s\ fie ceea ce este. s\-[i cunoasc\ limita. Am o socoteal\ de `ncheiat cu peisajul acesta. libertatea `[i men]ine puterea de protest `mpotriva nedrept\]ii [i salveaz\ comunicarea. Totul trebuie f\cut [i la tot trebuie renun]at. `nc\p\]`nat.“ * 30 iulie ’45 La treizeci de ani.

al lui Socrate. Simpla grij\ ar fi suficient\… Aceia deci. Acest ciudat personaj vorbe[te ca s\ nu spun\ nimic. * X. * Nu s`ntem n\scu]i pentru libertate. preocupat\ 1 „Ce este“ a fost ad\ugat cu creionul pe manuscris. `n fapt. Dar te po]i foarte bine sinucide din dou\ motive. at`ta tot. nici mai pu]in dec`t omului. Dac\ s`nt m`ndri. ~nsu[i Dumnezeu. Va trebui oare sacrificat\ una dintre aceste valori? Ce s\ g`ndesc `n acest caz? * Politic\ (urmare). * Antinomii politice. care tr\iesc cu acest scrupul trebuie s\ dispar\ `ntr-o zi sau alta (exist\ `n aceast\ privin]\ mai multe moduri de a muri). libertatea sf`r[e[te prin a se confunda cu libertatea de expresie. Dar aceast\ conciliere nu se poate realiza dec`t `ntr-un anume climat care ast\zi mi se pare destul de . acolo se afla ultima speran]\ a Occidentului. Dar e un adev\r nu prea r\sp`ndit. Alegerea nu e u[oar\. Toate astea deoarece socote[te c\ nu conteaz\. * Ce ar putea fi (Ce este1) nemurirea pentru mine? S\ tr\iesc p`n\ ce ultimul om a disp\rut de pe p\m`nt.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 238 CARNETE 239 utopic. * Oamenii cred `ntotdeauna c\ te sinucizi dintr-un motiv anume. fiindc\ doar justi]ia le poate oferi un minimum material de care au nevoie [i c\. `ntreaga istorie a lumii este istoria libert\]ii. Dar este contrariul superficialit\]ii. nu exist\ c\l\i. vom asista la sacrificiul. desigur. ~n cele din urm\. ei ar sacrifica f\r\ ezit\ri libertatea `n schimbul acestei justi]ii elementare. chiar marxiste.carnete_Camus. la un interval de dou\ milenii. * Revolt\: s\ creezi ca s\ ajungi la oameni? Dar `ncetul cu `ncetul crea]ia ne separ\ de to]i [i ne arunc\ departe f\r\ umbra unei iubiri. ~ntotdeauna mi s-a p\rut c\. Iar pentru orice intelectual. dac\ ar exista. Cum ar putea fi determinate c\ile libert\]ii? Este desigur fals s\ spunem c\ ceea ce este determinat e ceea ce a `ncetat s\ tr\iasc\. {i. `n opinia mea. Dar cum ar putea ei s\ lupte contra fra]ilor lor [i a `ntregii justi]ii? Vor depune m\rturie. {tiu asta de mult. se laud\ chiar cu contrariul. apoi se contrazice sau recunoa[te f\r\ discu]ie c\ nu are dreptate. Dar viitorul nu `i apar]ine nici mai mult. Ea spune. nu vor pieri f\r\ s\ se fi luptat. ~mi dau totu[i seama perfect c\ nu asta e grija cea mai mare a multor europeni. Dac\ mi se p\rea necesar s\ sus]in concilierea dintre justi]ie [i libertate. Dar [i determinismul e o gre[eal\. de mai multe ori repetat. ci numai victime. Dar nu este determinat dec`t ceea ce a fost tr\it. Nimic mai mult. S`ntem `ntr-o lume `n care trebuie s\ alegi `ntre a fi victim\ sau c\l\u – [i nimic altceva. pe bun\ dreptate sau nu. e pentru c\. Nu se g`nde[te cu adev\rat la ceea ce spune. Totul se trage de la faptul c\ aceia care s`nt `ns\rcina]i s\ vorbeasc\ `n numele poporului nu au `ntotdeauna cu adev\rat grij\ de libertate. [i s`nt rari. nu ar putea schimba trecutul. Program pentru m`ine: executarea solemn\ [i semnificativ\ a martorilor libert\]ii. Am o aplecare foarte puternic\ spre libertate. C`nd s`nt sinceri. CAIETUL AL V-LEA septembrie 1945 – aprilie 1948 Singura problem\ contemporan\: putem transforma lumea f\r\ a crede `n puterea absolut\ a ra]iunii? ~n ciuda iluziilor ra]ionaliste.

Este strig\tul a o mie de santinele. Aceasta e doar un accident care le d\ dreptate. semnificativ.“ * Idem. De ad\ugat: motive pentru care literatura este universal\ sau nu este astfel. nu iubirea este cea care trebuie st\p`nit\ prin art\. * Tragedie C. ea trebuie doar s\ ]in\ seam\ de ea. 2) pentru c\ [ansele de moarte s`nt mai mari – [i chiar singurul mod de a tr\i cu autenticitate pasiunea colectiv\ este s\ accep]i s\ mori pentru ea. necunoscut\. pentru condi]ia sa. a[a cum p\rem s\ credem. Opera de art\ st\ `n picioare prin ea `ns\[i [i nimic altceva nu poate face asta. – Literatura universal\ nu se poate opri la disperare (nici la optimism de altfel – ar fi suficient s\ se r\stoarne ra]ionamentul). `n acest caz. ecoul a o mie de labirinturi. Concluzie: `n orice literatur\ a disper\rii nu figureaz\ dec`t un caz limit\ [i nu cel mai 1 Cf. Sau.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 240 240 ALBERT CAMUS CARNETE 241 cum e de alt\ ran\. Remarcabil la om nu este faptul c\ disper\. acest clasicism e posibil. ci c\ dep\[e[te sau uit\ aceast\ disperare. Omul a f\cut o pasiune. Hegel n-ar mai avea dreptate. Altfel spus. istoria revoltei umane are un sens. anume de a ajunge la aceast\ limit\. dar mereu `n zadar. {i. Shelley: „Poe]ii s`nt legislatorii nerecunoscu]i ai lumii“. Ea `ncheie ceea ce societatea a promis adeseori. `n sensul ei cel mai pur. Dar dac\. * Estetica revoltei E.M. * Estetica revoltei. spune el. …Ea [arta] este singurul produs ordonat pe care l-a z\mislit rasa noastr\ dezordonat\. Sarcin\ cu at`t mai grea: 1) pentru c\.“ * De ce s`nt artist [i nu filosof? Fiindc\ g`ndesc `n func]ie de cuvinte [i nu `n func]ie de idei. Stilul grandios [i forma frumoas\. expresii ale celei mai `nalte revolte. – Vin spre tine pentru aceast\ circumstan]\. ci politica.carnete_Camus. este cea mai bun\ m\rturie pe care o putem aduce despre demnitatea noastr\. – O literatur\ disperat\ nu va fi niciodat\ universal\. adic\ [ansa ca din zece arti[ti autentici unul s\ supravie]uiasc\ [i s\ ajung\ a g\si `n via]a sa timpul pasiunii [i pe cel al crea]iei. Te trimit deci la o primejdie de moarte. . Prefa]a la Chamfort [i ultimele capitole din Omul revoltat. cea mai mare [ans\ de autenticitate este totodat\ [i cea mai mare [ans\ de e[ec pentru art\. [ansele de e[ecuri despre care vorbesc nu pot fi echilibrate dec`t de [ansa num\rului. Ast\zi. pe care o va t`r` dup\ sine. * Crea]ie corectat\ „Oamenii ca mine nu se tem de moarte. infinit mai seriaos\. Ca urmare. p`n\ la moarte. dac\ pasiunile trebuie tr\ite `nainte de a le formula. * Estetica revoltei1. `nseamn\ c\. dar numai printr-un e[ec. o poate face doar `n triumful pe care-l datoreaz\ unei `ntregi genera]ii. Artistul nu mai poate fi un solitar. este farul care nu poate fi acoperit cu un v\l. * Octombrie ’45 Estetica revoltei Imposibilitatea omului de a dispera total. plin\ de speran]\ sau distructiv\. dac\ este. c`nd pasiunile colective precump\nesc asupra pasiunilor individuale. se vede cel pu]in c\ el nu poate fi construit dec`t de o genera]ie – [i nu de un om. iar sf`r[itul istoriei ar fi imaginabil. – „[Opera de art\] este singurul obiect material din univers care are o armonie interioar\. `ntr-adev\r. o epoc\ clasic\ este aceea a c\rei art\ pune `n forme [i formule pasiunile contemporanilor. Dac\ clasicismul se define[te prin dominarea pasiunilor. [i L. pasiunea colectiv\ devoreaz\ tot timpul apar]in`nd artistului. Dar dac\ ar fi posibil. De aici reiese c\ acel clasicism este poate imposibil. Forster. Hegel ar avea dreptate. – Toate celelalte au c\p\tat form\ prin presiunea din exterior [i se pr\bu[esc de `ndat\ ce le sco]i din tipar.

C. marea grij\ a c`torva.: „A murit ca un erou pentru cauza noastr\. – Da. Dar `]i cer s\ m\ `n]elegi. Dar care ar fi atunci prima virtute? L. o dreptate. T\cere. C. – Istoria arat\ c\ aceast\ convingere a ta este proast\. – Exist\ imbecili pretutindeni. – Ai dreptate. A[a am s\ fac [i eu. [tii ce se afl\? C. dorin]ele [i temerile voastre s\ nu `nsemne nimic `n fa]a divinit\]ii. L. – Te trimit la aceast\ moarte aproape sigur\. – Am aerul c\ triumf.carnete_Camus. C. binele omului. C. L. Dar `ntr-adev\r voi fi f\cut ceea ce trebuie pentru ca oamenii s\ nu fie singuri. – Privi]i2. {i totu[i eu nu voi consim]i niciodat\ s\ te omor. e o sl\biciune care nu are sens. Adio. Trebuie s\-l respect\m [i s\-l r\zbun\m.. C. neav`nd drept sprijin dec`t voin]a mea de om. L. – De ce? – M\ `mpiedic\ s\ fac dreptate.1“ C. iar aceasta ajunge s\-i despart\ pentru totdeauna. Manuscrisul este greu de citit. – Ce te intereseaz\? C. Eu cred c\ ele nu se pot `mp\ca. Se aduce corpul lui L. C. – Nu pot `n]elege ceea ce este inuman. C. Ast\zi libertatea m\ deranjeaz\. – Dac\ lumea este tragic\. {i la cap\tul tragediei. 2 Urmeaz\ trei cuvinte indescifrabile. `n fine. – Nu cred `n libertate. moartea. – Am s\-]i spun ce se va `nt`mpla (tablou). pentru c\ s`nt viu. Dar s`nt cufundat `n aceea[i noapte ca [i tine.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 242 242 ALBERT CAMUS CARNETE 243 – To]i au dreptate. Printre noi nu vei g\si nici m\car un singur la[. Iar libertatea nu este `ntotdeauna dec`t grija. L. C`nd adversarul nu are dreptate. C. Dar sf`[ierea vine c`nd oamenii care vor. – Voi renun]a deci [i la faptul de a fi `n]eles de cei pe care-i iubesc. A]i crezut `n 1 Ultimele cuvinte s`nt pur [i simplu probabile. o comunitate `n lupta contra tiranilor. L. – L. cei care-l combat s`nt liberi [i `mp\ca]i. a]i acceptat ca bietele voastre iubiri. Sf`r[it. Privi]i noaptea asta. Un partizan `l trateaz\ cu u[urin]\. dac\ tr\im sf`[iindu-ne. – Tu ai dreptul s-o spui de vreme ce po]i dovedi asta. faptul nu se `nt`mpl\ at`t din pricina tiranilor. C… Oamenii ca mine par `ntotdeauna s\ moar\ singuri. – Convingerea mea e c\ ele se pot `mp\ca. ~n asta const\ `n]elepciunea mea de om. – Eu a[ consim]i dac\ ar trebui. L. voi a]i adorat cerul acesta cu toate c\ era cufundat `ntr-o t\cere `nc\p\]`nat\. – Eroismul este o virtute secundar\. – Da. L. C`nd domin\ r\ul nu e nici o problem\. Asta-i morala mea. se afl\ moartea. – S\ refaci lumea este o misiune ne`nsemnat\. C`nd [i adversarii au dreptate. – Fiecare om pariaz\ pe ceea ce crede c\ este adev\rul… ~nc\ o dat\. Timp de milenii. de asemenea. `l vor imediat sau `l fixeaz\ peste trei genera]ii. – De ce s-o alegi pe una mai cur`nd dec`t pe cealalt\? – Fiindc\ vreau ca un mare num\r de oameni s\ fie ferici]i. ci omul. libertatea m\ deranjeaz\ – Trebuie s\ suprim\m martorii libert\]ii. Tu [i cu mine [tim c\ exist\ o libertate. o bucurie profund\ [i `mp\rt\[it\. C. strig\ un personaj. (privindu-l) – Prietenia. – Este un semn pentru mine c\ adev\rul nu-i la tine. {i este un semn pentru mine c\ adev\rul nu-i la tine. atunci intr\m `n tragedie. . ~[i rostogole[te a[trii mu]i deasupra groaznicelor b\t\lii omene[ti. Asta-i suferin]a mea de om. stima ta? L. – Nu lumea trebuie ref\cut\. – Totu[i ea face s\-mi p\strez stima pentru mine `nsumi. – {i dac\ dreptatea ta este ratat\? – Atunci voi intra `ntr-un infern pe care nici azi tu nu-l po]i imagina. E imens\. Dar peste tot aiurea exist\ imbecili [i la[i.

L. A[ fi putut mai t`rziu s\ visez ur`t. [tiu despre ce este vorba. * Revolt\ Pasiunile colective precump\nesc asupra pasiunilor individuale.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 244 244 ALBERT CAMUS CARNETE 245 singur\tatea voastr\. Intr\ un b\rbat. – Nu era posibil. L. – De vreme ce te-ai putut `ntoarce. X. este o eliberare. da. De la animal la martir. nici mai important. dou\ voci autentice sau emo]ionate. Dar ajunge ca voin]a sa. pentru cine [tie s-o accepte. oare `l ve]i refuza? C. dec`t detestarea. Renumele! ~n cel mai bun caz. – Trebuia totu[i s\ treci. – Eu s`nt [eful [i eu decid. Un [ef bun. {i renumele este un semn al oamenilor. C. asta-i condi]ia eficien]ei. Ceea ce-i intereseaz\ ast\zi pe ei este condi]ia uman\. ce-mi pas\ mie de toate astea? O ne`n]elegere. – De ce? L. iar nu destinele individuale. – A murit [i el1. [i `n sine propriu-zis ea este imoral\. o ne`n]elegere. numai ca s\ fie normal! {i ce efort `nc\ [i mai mare pentru cel care are ambi]ia s\ se domine [i s\ domine spiritul. Dar el e responsabilul la nesf`r[it al acestei [anse. – Cel care supravie]uie[te. E pu]in lucru. aproape de la o zi la alta. X. Ce eforturi nem\surate. dec`t prietenia. Ah! nu. Rolul nostru nu e s\ facem gesturi frumoase. De la sine. ci s\ fim eficien]i. de la spiritul r\ului la sacrificiul f\r\ speran]\ nu exist\ nici o m\rturie care s\ nu fi fost r\scolitoare. Libertatea e ultima dintre pasiunile individuale. am cunoscut puterea renumelui. nici mai pu]in important dec`t indiferen]a. dac\ am una. ~n societate. E. Iar ast\zi. * Noiembrie – 32 ani Cea mai natural\ `nclina]ie a omului este s\ se ruineze o dat\ cu el toat\ lumea. spiritul s\u de aventur\ s\ precump\neasc\ [i [ansa devine mai mare. avem nevoie de dumneata. Motivul laudelor este la fel de lipsit de sens ca [i cel al criticilor. El. C. X. C. Acum. dar de ast\ dat\ `n slujba omului. Nimeni nu poate spune c\ a atins limita omului. – Bine. Cei cinci ani care au trecut m-au `nv\]at asta. Dar nu prea-mi plac adev\rurile care se `ntorc `n favoarea mea. Ambi]ia mea. A[a c\ m\ voi duce. se `ntoarce r\nit. La urma urmelor. * La treizeci de ani. con[tiin]a sa. puteai s\ [i treci. Doar una.carnete_Camus. . – Dar cine are dreptate? Locot. Fiec\ruia dintre noi `i revine 1 Dup\ ce s-a reprezentat Caligula. C. – S\ nu crede]i c\ s`nt un suflet complet orb. * Filosofia este forma contemporan\ a impudorii. – Tocmai. – Nu e cazul s\ te duci dumneata. L. * 1 Aceste patru r`nduri au fost ad\ugate cu creionul pe manuscris. * Treizeci de articole1. Nu regret. nu! {i eu [tiu bine cine avea dreptate. Oamenii nu mai [tiu s\ iubeasc\. Omul nu este nimic de la sine. omul este `nclinat s\ se dilueze. el era cel care cerea s\ ne reunim. Nu este dec`t o [ans\ nesf`r[it\. e de alt ordin. – Pentru c\ o s\ mor. De aceea este ea ast\zi imoral\. – Nu era posibil. C. c`nd vi se cere acela[i sacrificiu. Dar nu voi adopta atitudinea superioar\ a celui care `l dispre]uie[te.

qxd 12/12/02 4:31 PM Page 246 246 ALBERT CAMUS CARNETE 247 sarcina s\ exploateze `n sine `nsu[i cea mai mare [ans\ a omului. Tendin]a mea este s\ prefer imobilitatea. S\-i cucerim omului catolicitatea. . ~n ziua c`nd limita uman\ va avea un sens. * Mi-am tr\it toat\ tinere]ea cu ideea inocen]ei mele. de fascina]ia ma[inalului. * Misiunea noastr\: s\ cre\m universalitatea sau. Dar p`n\ la cap\t `nseamn\ s\ aleg istoria `n mod absolut [i o dat\ cu ea uciderea omului. nu s`nt dec`t un martor. * Tragedia nu este o solu]ie. sau s\ accept un angajament `n acela[i timp sincer [i relativ. atunci se va pune [i problema lui Dumnezeu. ob]in`nd avantaje materiale dintr-o situa]ie de artist favorizat (nota autorului). este t\cerea [i gestul cotidian.carnete_Camus. mi-au trebuit ani de `nc\p\]`nare. Ast\zi… * Nu s`nt f\cut pentru politic\ din moment ce s`nt incapabil s\ vreau sau s\ accept moartea adversarului. Dar nu `nainte. Aici are dreptate Parain. dac\ uciderea omului este necesar\ istoriei. ~n starea actual\ a lucrurilor. situa]ia mea se afl\ `n t\cere sau moarte. * Parain. Nu exist\ dec`t un scop posibil al marilor ac]iuni. determinismul absolut. ~n afar\ de 1 Sau s\ tri[eze. * Revolt\. s`nt martorul libert\]ii pure al c\rui destin `n istorie este s\ fie executat1. niciodat\ `nainte ca posibilitatea s\ nu fi fost tr\it\ p`n\ la cap\t. ridic`nd capul din toate puterile ca s\ respir [i s\ `nving. Dar mai `nt`i trebuie s\ devii st\p`n pe tine `nsu]i. Dac\ Dumnezeu nu exist\. valorile universale. f\r\ a accepta s\ fiu un sclav. m\ convinge c\ nu m\ pot desprinde de epoc\ f\r\ la[itate. ele se afl\ `n mitologia care pretinde credin]\. Este fiul orgoliului uman. * Este nevoie de tomberoane de s`nge [i de secole de istorie ca s\ se ajung\ la o modificare imperceptibil\ a condi]iei umane. trebuie s\ tac [i s\ accept a fi un sclav. dac\ a[ `nceta o singur\ clip\ s\ mai cred `n el. Nefiind cre[tin. Asta-i legea. Dar [tiu c\ acum stau `n picioare tocmai datorit\ acestui efort [i c\. trebuie s\ merg p`n\ la cap\t. A `n]elege `nseamn\ a crea. Este modul meu de a dezn\d\jdui [i de a m\ vindeca de dezn\dejde. el `i va obiecta `ntotdeauna crea]ia istoriei. Timp de ani `n [ir capetele cad ca grindina. cel pu]in. Dac\ nu. Ca s\ scap de divertisment. Dac\ omul e[ueaz\ `n `ncercarea de a `mp\ca dreptatea cu libertatea. cea mai sigur\. dec`t dac\ a[ fi cre[tin. fecunditatea uman\. Numai cre[tinismul e tare `n aceast\ privin]\. * Materialismul istoric. iat\ consecin]ele cele mai legitime ale unei filosofii f\r\ Dumnezeu. situa]ia mea se afl\ `n minciun\ [i `n ucidere. negarea oric\rei libert\]i. aceast\ teribil\ lume a curajului [i a t\cerii. Ce-i de f\cut `ntre cele dou\ extreme? Ceva `n mine `mi spune. Dac\ voi alege s\ m\ constr`ng [i s\ cred `n istorie. se proclam\ Revolu]ia [i se ajunge la `nlocuirea monarhiei legitime cu monarhia constitu]ional\. nimic nu este permis. Iat\ `ntrebarea: pot fi eu doar un martor? Altfel spus: am eu dreptul s\ fiu numai un artist? Nu pot crede. m-a[ rostogoli `n pr\pastie. ~nclina]ia mea cea mai profund\. virtutea sa definitiv\. Dac\ nu aleg. Nu a[ putea s\ o fac. atunci el e[ueaz\ `n toate – S\ aib\ dreptate religia? Nu. Dar r\spunsurile sale nu se afl\ `n ra]ionament. Dac\ aleg s\ m\ pronun] `n acela[i timp contra lui Dumnezeu [i contra istoriei. adic\ f\r\ nici un fel de idee. * Doar printr-un efort continuu pot s\ creez. situa]iei existen]ialiste `i va c\uta originea etc. dac\ omul accept\ aproxima]ia. Teroarea domne[te. f\r\ a-mi renega mama [i adev\rul. Fiindc\ diviniz\rii istoriei. A[a m\ men]in `n afara bolii [i a renun]\rii. Dumnezeu nu s-a creat singur.

`i apar]ine. Mi-a luat o camer\ la hotel. s\ refuz p`n\ [i confortul foarte modest pe care li-l preg\tesc? {i. Tipul acela `nalt care trebuia s\ coboare la Firminy. M\n`nc la el. s\ tac. A[ vrea s\ fiu [i al unui pictor. cel pu]in. `i iubim la fel. Cel mai bun dintre oameni trebuie os`ndit dac\ nu-l sluje[te dec`t pe om. Consecin]\: Am oare dreptul. * 1 Oare mi-am asumat-o eu cu adev\rat atunci c`nd am avut at`tea repulsii [i mi-e at`t de greu s\ o fac? Inima asta a mea cu fidelit\]ile ei dificile nu merit\ oare aceast\ contradic]ie? (nota autorului) Orice filosofie este o autojustificare. `n calitatea mea de artist. * Contra literaturii angajate. * O tragedie despre problema r\ului. `n bani [i `n considera]ie. religia. care s`nt legate de aceast\ atitudine? R\spunsul pentru mine ar fi simplu. oboseala [i mai crunt\ a umilirii. Moartea. Dar nu mori cu adev\rat dec`t pentru tine. s\ tac.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 248 248 ALBERT CAMUS CARNETE 249 acestea. * X. `n cel mai r\u caz. {i pe urm\ Roupp mi-a propus s\ m\ duc\ la Paris. `mi iubesc libertatea. De unde aceast\ teribil\ dorin]\ s\ aleg p\m`ntul. Pl\te[te el. o s\-mi amintesc imediat… Oricum. ~n]eleg s\ se arunce cineva `n ea orbe[te ca s\ scape de demen]a sau de sf`[ierea asta atroce (da. 80% dintre iubirile omene[ti nu rezist\ dup\ cinci ani de desp\r]ire. * S`ntem soma]i s\ alegem `ntre Dumnezeu [i istorie. Gr\dinile de la periferie. Dar eu n-o pot face. lumea [i copacii.: Un satanism modest [i caritabil. ~n s\r\cie am g\sit [i voi g\si `ntotdeauna condi]iile necesare pentru ca vina mea. Bine`n]eles.“ Nu. S`ntem f\cu]i s\ tr\im unii cu al]ii. Singura filosofie original\ ar fi cea care ar justifica pe altul. * „Iubim oamenii mai pu]in pentru binele pe care ni l-au f\cut. Omul nu este numai social. Tema revoltei. Solda]ii `i p\zesc pe muncitori p`n\ la Saint-Étienne. Furia sa aproape de lacrimi. Saint-Étienne Dunières: muncitorii `n acela[i compartiment cu solda]ii germani. p`n\ ce am s\ m\ simt `n drept… * Crea]ia corectat\. `n aceste condi]ii. Dar trebuie oare s\ accept s\r\cia copiilor mei. dac\ vrei… Eu nu voiam. Sub ocupa]ie: adun\torii de baleg\. A[a c\. Ceea ce sl\vim [i salut\m astfel este o mai bun\ idee despre om. M\ `ndeamn\ acum s\ lucrez. ai oare dreptul s\ faci copii. s\ accept avantajele. Este natural s\ fim recunosc\tori celui care ne permite s\ fim m\car o dat\ mai buni dec`t s`ntem. am acceptat. Thibaudet despre Balzac: „Comedia uman\ este imitarea lui Dumnezeu Tat\l“. {i nu-i o nenorocire. Roupp mi-a spus: Uite. Peste oboseala fe]ei. s\-]i asumi condi]ia uman\1 atunci c`nd nu crezi `n Dumnezeu (de ad\ugat ra]ionamentele intermediare)? Ce u[or ar fi dac\ a[ ceda ororii [i dezgustului pe care mi le inspir\ lumea asta. dac\ exist\. dac\ a[ mai putea crede c\ misiunea omului este s\ creeze fericire! S\ tac cel pu]in. * . am gre[it oare accept`nd sarcinile umane cele mai simple. s\ nu fie m\car ru[inoas\ [i s\ r\m`n\ m`ndr\.carnete_Camus. ca aceea de a avea copii? La limit\. * Estetica revoltei. * Thomas – Hm… ce ziceam? ~n fine. dac\ n-a[ fi foarte sigur c\ orice om coincide `ntru totul cu istoria. a celui scos `n afara legii la Balzac. `ntr-adev\r atroce). c`t pentru binele pe care li l-am f\cut. s`nt impresarul unui boxer. `nc\ ata[at de libertate. A disp\rut o baionet\. * 80% divor]uri la prizonierii repatria]i.

nici teribilele formule ale blestemului divin. de ceea ce face permanen]a [i echilibrul ei: natura. el este optimist `n privin]a destinului uman. Cum de nu v\d ei c\ niciodat\ nu a fost lansat un asemenea strig\t de `ncredere `n om? Eu cred `n dialog. Exist\ ciuma.carnete_Camus. `mpotriva oric\rei politici a minciunii sau a t\cerii. primirea telegramei care anun]\ moartea doamnei Rieux. Eu s`nt fiul dumitale».) * Revolt\. monologat\ [i dictat\ din v`rful unui munte singuratic. Progresul [i adev\rata m\re]ie se afl\ `n dialogul purtat la nivelul omului [i nu `n evanghelie. ~ntr-adev\r. Are o prim\var\ c`nd germineaz\ [i izbucne[te. alegem s\ servim dialogul p`n\ la absurd. Toate filosofiile moderne ale istoriei etc. `mpotriva lui Iisus [i a lui Nietzsche. etc. este optimist `n ceea ce prive[te mersul istoriei (iat\ contradic]ia sa!). Marxi[tii nu cred `n persuasiune [i nici `n dialog. `n orice caz. ce s\ mai spun? Comuni[tii [i cre[tinii `mi vor spune c\ optimismul lor e cu b\taie lung\. Efortul uman spre libertate [i contradic]ia sa obi[nuit\: disciplina [i libertatea mor tot prin efortul uman. N-ar mai fi fost tragedie din moment ce culmea oric\rei tragedii se afl\ `n surzenia eroilor. dup\ caz. Sartre. C`t despre domnul Herriot [i clientela de la Annales. Iar dac\ alegem s\ servim aceast\ comunitate. Lumea a fost amputat\ de o parte din adev\rul ei. Ceea ce echilibreaz\ absurdul este comunitatea oamenilor `n lupt\ `mpotriva lui. Efortul meu: s\ demonstrez c\ logica revoltei refuz\ s`ngele [i calculul.“ Semnificativ. Nu eu am spus c\ omul este incapabil s\ se m`ntuiasc\ singur [i c\.“ Aerodromul e prea departe de ora[ pentru a se organiza o curs\ regulat\. pesimist `n privin]a naturii umane. Trebuie s\ fac acela[i ra]ionament. s`nt ]intele satisf\c\toare ale dialecticii lor. Revolu]ia trebuie s\-[i accepte violen]a proprie sau s\ fie renegat\. iar condi]iile economice s`nt `n lumea lor de fatalit\]i mai teribile dec`t capriciile divine. da]i-mi voie s\ r`d. Dac\ eroul din Ne`n]elegerea ar fi spus: «Iat\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 250 250 ALBERT CAMUS CARNETE 251 Cu ce drept un comunist sau un cre[tin (ca s\ nu lu\m dec`t formele respectabile ale g`ndirii umane) mi-ar putea repro[a c\ s`nt pesimist? Nu eu am inventat mizeria creaturii. Ea nu se poate deci face `n puritate: ci `n s`nge sau `n calcul.“ * Limitele. Astfel voi spune c\ exist\ mistere care se cuvin enumerate [i la care e bine s\ medit\m. dialogul ar fi fost posibil [i nu neverosimil ca `n pies\.) * Ciuma. are dreptate Socrate. – Prin compasiune? (A suferi `mpreun\. nu dovede[te nimic. c\ este deasupra tuturor celorlalte [i c\ Dumnezeu sau istoria. Nu exist\ con[tiin]\ dec`t pe str\zi! (Cf. Cred c\ asta este calea unei revolu]ii psihologice f\r\ egal. din ad`ncul dec\derii sale. Din acest punct de vedere. pesimist `n privin]a destinului s\u. spune Tarrou. Voi spune c\. nu are alt\ speran]\ definitiv\ dec`t `n mila lui Dumnezeu. o var\ [i o toamn\ etc. Pu]ini oameni au `mpins mai departe ne`ncrederea fa]\ de semenii lor. {i c\ dialogul `mpins p`n\ la absurd d\ o [ans\ purit\]ii. … * Lui Guilloux: „Toat\ nenorocirea oamenilor vine din faptul c\ ei nu adopt\ un limbaj simplu. Ciuma urmeaz\ anotimpurile anului. „Numai ora[ul modern ofer\ spiritului terenul pe care el poate deveni con[tient de sine. C`t despre faimosul optimism marxist. Se trimit doar pachete para[utate. Dac\ cre[tinismul este pesimist `n privin]a omului. Nu po]i face un muncitor dintr-un burghez. etc. „S\ nu exager\m nimic. Trebuie s\ ne ap\r\m `mpotriva ei [i asta [i facem. Marxismul. marea etc. Nimic mai mult. nu-i mare lucru [i. ~n felul acesta s`ntem liberi `mpreun\ cu ceilal]i. … * Hegel. . Este vremea marilor ora[e. eu s`nt optimist `n privin]a omului. fiind pesimist `n privin]a condi]iei umane. `n sinceritate. Uite unde am ajuns. Dup\ moartea lui Tarrou.

fiindc\ fac parte din Rezisten]\. Noul Testament.“ Matei. C. * Crea]ia corectat\. Cre[tinismul este ceea ce a deturnat omul de la lume. Nu se vedea niciodat\. R\m`ne s\ i se mai restituie acest loc `n filosofie [i `n metafizic\. A[a s`nt eu.“ * Tragedie. * 1 Sf`nta Evanghelie dup\ Matei. el reprezint\ pentru mine lumea `ntreag\ [i `ntreaga istorie. * Crea]ia corectat\. Dar divinul nu era tot. * La doisprezece ani. Asta m-a f\cut s\ intru la b\nuieli c\ ei existau `ntr-adev\r [i c\ `ntr-o zi… Dar erau doar b\nuieli.“ L. ca `n cel mai banal dintre foiletoane. ~n primul caz. „Mi se spusese dintotdeauna c\ de prima ocazie de evadare trebuie profitat imediat.“ Acesta este ra]ionamenul „istoric“ tipic. `n fa]a bisericii Saint-Germain-des-Près. * Originile nebuniei moderne. Se `ntoarce [i-l anun]\. e siluit\ de un birjar. o iau ceilal]i. {i trupul [i-a reg\sit locul `n via]a de zi cu zi. trebuie s\ iei tu ini]iativa. red. Alt\ dat\.C. Ea `nnebune[te [i-l va denun]a pe el.carnete_Camus. L-a readus la sine `nsu[i [i la istoria lui. Idem: la cap\tul a dou\ mii de ani de cre[tinism. V. Comunismul este o urmare logic\ a cre[tinismului. Nu. Teribila obsesie a arest\rii. G`ndesc `n func]ie de lume [i de istorie. lovindu-i fa]a cu pumnii. * Grecii ]ineau seama de divin. * Critica just\ a lui Albert Wild fa]\ de absurd: „Sentimentul angoasei este ireconciliabil cu sentimentul libert\]ii“. Dar e mai u[or s\ r\m`i prizonier [i s\ te la[i `mpins spre oroare. nu. Doctrina extrem\: „Oricine se opune dictaturii trebuie s\ accepte r\zboiul civil ca mijloc.“ * Idem: „Dac\ vre]i s\ [ti]i. da. Cei doi evrei de la Verdelot `n timpul ocupa]iei. n-am nici un merit `n asta deoarece n-am imagina]ie. cum se spune. de la cel r\u este. n-am crezut niciodat\ `n Gestapo. dar `n mod abstract oarecum. Oricine se opune r\zboiului civil trebuie s\ p\r\seasc\ opozi]ia [i s\ accepte dictatura. `mi luam m\suri de prevedere. Toate riscurile erau de preferat fa]\ de ceea ce avea s\ urmeze. dec`t s\ evadezi. Face parte din istoria cre[tinismului. (n. C\]eaua url\ toat\ noaptea.1 * Koestler. S`nt g\si]i sp`nzura]i am`ndoi.). ed. Un chelner de la cafenea mi-a zis: ²«T\ce]i. am v\zut doi tipi `nal]i care `mbr`nceau un b\rbat `ntr-un taxi. Trebuie ca el s\ se transforme `n exemplu.“ * Politica revoltei. Din c`nd `n c`nd disp\rea c`te un prieten. [i ceea ce este nu. Nu m\ pot opri la detaliul acesta. S`nt ei». „Astfel revolu]ia pesimist\ devine revolu]ia fericirii. cit. {i nimeni nu spunea nimic. * Pentru ca un g`nd s\ schimbe lumea. Asta nu exclude judecata s\n\toas\ [i nici `n]elepciunea“. Adev\rul e c\ n-a[ putea s\ cred `n Gestapo dec`t la prima lovitur\ de picior pe care a[ primi-o `n burt\. revolta trupului. 37. * „Ci cuv`ntul vostru s\ fie: Ceea ce este da. Pentru c\. De unde [i excesele. Sigur. iar ce e mai mult dec`t acestea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 252 252 ALBERT CAMUS CARNETE 253 * Saint-Just: „Cred deci c\ trebuie s\ fim exalta]i. A fost nevoie de dou\ mii de ani ca s\ fie din nou posibil s\ ]i-l expui gol pe plaj\.L. O dat\. `n acest ultim caz. „Am dreptate [i asta `mi d\ dreptul s\-l ucid. trebuie mai `nt`i ca el s\ schimbe via]a celui care `l poart\. Iat\ unul dintre sensurile convulsiei moderne. – C`nd detaliul este o via]\ omeneasc\. . P`n\ la [aptesprezece ani va resim]i un soi de p`ng\rire. De asta nu trebuie s\ v\ face]i iluzii `n privin]a curajului meu.

Individul – roti]\ a unui ceasornic `ntors pentru eternitate [i pe care nimic nu-l putea opri. s\ ne `mp\c\m cu noi `n[ine. eu nu simt asta a[a“). pe urm\. m\ ap\sa pe inim\ diminea]a aceea leproas\ [i tenace pe care nu reu[eam s-o mistui. Totu[i a sl\bit [i puteai s\-]i dai seama acum de grosimea oaselor.carnete_Camus. ie[eau `n eviden]\ din]ii. `nc\ mai juca roluri m\runte1. * Moartea unui b\tr`n actor O diminea]\ `n Parisul plin de z\pad\ [i de noroi. vedeam c\ Liesse urma s\ moar\. tocmai. Vreo doi sau trei dintre b\tr`nii s\i colegi erau acolo. N-a fost operat [i a fost externat spun`ndu-i-se c\ este vindecat. Dar sl\bise. care nu mai figureaz\ `n traducerea româneasc\. Nu i se vedea dec`t capul. pierz`ndu-[i sensul (n. s\ ne c\im. au demarat. iar eu. o face poate fugitiv. A `ntrerupt din nou. fiindc\ automatele acelea st`ngace [i . dar a murit [i f\r\ asta – `ntr-o noapte. – Nu credeam c\ `n cazul lui se mai putea sl\bi. au spus.“ * Roman de dragoste: Jessica. n-am cum s-o [tiu. a murit. Doar cel care sl\be[te nu pare niciodat\ „s\-[i dea seama“. c`t\ groaznic\ mil\! B\rba]ii care se aflau la c\p\t`iul lui. care. va fi din nou s\n\tos (mi-amintesc o fraz\ din rolul s\u: „C`nd eram copil“. Sl\bise [i mai mult. Nega faptul c\ ar exista posibilitatea s\ alegi `ntre dou\ solu]ii [i `n acela[i timp `i cerea s\ o aleag\ `ntotdeauna pe cea bun\. Iar\[i nu l-au operat. „{ti]i. teribili… Dar de ce s\ descriu toate astea. `n]elegeai c\ un cap puternic [i noduros era f\cut ca s\ poarte o cantitate mare de carne.). `n mica morg\ care d\ spre rue de Santé. adic\ roluri extrem de m\runte. a[a-zisul giulgiu fiindu-i tras p`n\ la b\rbie. Vecinii mortului au fost cei care au prevenit-o pe so]ie. Acolo a murit. acela unde au fost plasate `nchisoarea Santé. iar pe zidurile sale muste[te murdara umiditate a nenorocirii. cioclul (oare de ce purta o e[arf\ tricolor\ ca un primar?) mi-a spus c\ `nc\ `l mai puteam vedea.red. C`t despre Cochin: o cazarm\ a mizeriei [i a bolii. * Idem: „Cea mai puternic\ ispit\ pentru ni[te oameni ca noi este s\ renun]\m la violen]\. Nimeni nu o prevenise la administra]ie fiindc\ nimeni nu fusese prevenit. de altfel. Sau dac\ `[i „d\ seama“. s-a `nt`mplat azi-noapte. al\turi de v\duva [i de fiica v\duvei care nu este fiica mortului.“ {i `n diminea]a aceea se afla acolo. cu m`inile pe marginea sicriului [i care p\reau s\-l prezinte vizitatorilor. Dar m-am dus. C`t\ mil\ totu[i. Ispitele lui Dumnezeu au fost `ntotdeauna mai periculoase pentru omenire dec`t cele ale Satanei. De-a lungul str\zilor negre [i `nghe]ate. Cartierul cel mai vechi [i mai trist al ora[ului. A trebuit s\-[i `ntrerup\ lucrul. fire[te. s\racii [i os`ndi]ii. f\r\ s\ se fi observat dinainte. Un mort e un mort. A revenit la Cochin. ~n lipsa c\rnii. ~ntr-adev\r. bolnavii. {i-a reluat chiar micul rol de personaj grotesc pe care-l juca `n acel moment. C`nd am sosit eu. [i trebuie s\ fie `nmorm`ntat al\turi de ceilal]i. La sf`r[itul vie]ii.“ Tip de contradic]ie „istoric\“. Iar diminea]a so]ia lui a venit s\-l vad\ ca de-obicei.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 254 254 ALBERT CAMUS CARNETE 255 Idem: „El (Partidul) nega liberul arbitru al individului – [i `n acela[i timp `i cerea o abnega]ie voluntar\. nici nu se g\sea. nebunii. Nu aveam chef. asta [tie toat\ lumea. „Demarat“ este cuv`ntul potrivit. Este ceva care m-a mirat `ntotdeauna. un anume mod de reliefare a pome]ilor [i de desc\rnare a gingiilor s`nt semnul evident c\ totul e pe sf`r[ite. Sainte-Anne [i spitalul Cochin. Urma [i o parantez\: „(Oamenii de teatru folosesc astfel de expresii)“. {i la o indica]ie care i se d\dea „Ah! spunea el. cum un anume grad de sl\biciune. Nega faptul c\ individul ar avea facultatea de a distinge `ntre bine [i r\u – [i `n acela[i timp vorbea pe un ton patetic despre culpabilitate [i tr\dare. iar Partidul pretindea ca roti]a s\ se revolte contra orologiului [i s\-i schimbe mi[carea. nici influen]a – era plasat sub semnul fatalit\]ii economice. A fost dus la Cochin [i le-a spus colegilor c\ o s\ fie operat [i c\. Nu mai putea bea dec`t lapte 1 ~n original: „il jouait encore les utilités“. Tot ce pot s\ [tiu este ceea ce v\d [i. schimb`ndu-[i singurul costum care din negru devenise galben [i a c\rui urzeal\ se destr\ma cu travestiurile mai mult sau mai pu]in str\lucitoare pe care trebuie s\ le poarte chiar [i personajele secundare.

procesul. de aici n-ai cum s\ mai ie[i!“ Oamenii \[tia vii voiau s\ fie l\sa]i `n pace. „Lua]i liftul. Ne-am `nfundat picioarele `ntr-o clis\ v`scoas\ [i elastic\. C`nd sicriul a ajuns la fund. Vidanjorii au citit atunci cu voce tare num\rul gravat pe co[ciug: 3237 C. nu erau nici flori [i nu se `n\l]a nici un cuv`nt de pace sau de p\rere de r\u. a scos din buzunar un r\zu[ [i l-a pus pu]in pe p\m`nt. * V. cam la nimereal\. a spus. ea [i-a ratat ]inta.1 * Roman. Laval e ceva mai departe. Am circulat timp de zece minute bune printre gr\mezi de noroi [i z\pad\. Au avansat [i au `nceput s\ scoat\ sicriul din furgon. Eram desp\r]i]i de morminte printr-un taluz de z\pad\.“ Apartamentele reginei. Niciodat\ cerul nu mi se p\ruse at`t de cobor`t peste periferia parizian\. odat\ intrat `n posesia lui. * Nürnberg. cu o [apc\ ponosit\ pe cap. s-a l\sat un moment de t\cere. Deasupra putreziciunii. Factura: „{i a fost v`r`t `n p\m`ntul argilos la un pre] exorbitant“. V\duva [i fiica s-au urcat `n furgon o dat\ cu mortul. Nu exista preot. Mergeam la cimitirul de la Thiais. iar aleea `ngust\ care le separa era blocat\ de unelte [i de p\m`nt. ~n z\pad\ erau `nfipte str`mb dou\ cruci. {i cu to]ii sim]eau c\ momentul ar fi trebuit s\ fie mai solemn – ar fi trebuit marcat. santinela o `ntreab\ unde se duce. Interzis s\ se bea ap\. Pe abajururile din piele de om se poate z\ri desenat\ o dansatoare din timpuri str\vechi. una pentru Liesse. A luat r\zu[ul [i a aruncat p\m`ntul `n direc]ia gropii. Ni[te b\rba]i voinici `n salopete [i `nc\l]a]i cu cizme de vidanjori [i-au l\sat jos lope]ile contempl`nd scena. {ti]i. Ocampo merge la Buckingham Palace.“ – „Trece]i. Atunci un vidanjor a spus: „Dac\ domnii [i doamnele ar vrea s\ arunce pu]in p\m`nt“. Noi ne-am `nghesuit `ntr-o ma[in\ care-i urma. Nici o floare. Am `naintat printre morminte. Vidanjorii au cobor`t destul de repede sicriul. dar nimeni nu [tia cum anume. Pe urm\ ne-am oprit `n spatele altui cortegiu. Am ie[it prin Poarta Italiei. Toat\ lumea se privea. E primit\ f\r\ nici un fel de formalitate. „Da]i-i drumul“. P\m`ntul a zburat pe deasupra gropii.“ Portarul (?). La intrare.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 256 256 ALBERT CAMUS CARNETE 257 `mpiedicate `n hainele lor grosolane s-au aruncat deodat\ `n mare grab\ asupra lin]oliului. a ap\rut cu un borderou cu cotor `ntre paginile c\ruia era v`r`t un indigo. Factorul a urm\rit r`ndurile borderoului cu v`rful creionului [i a spus „Bine“ bif`nd un num\r. ~n clipa aceea a fost scos co[ciugul. cealalt\ pentru o feti]\ de unsprezece ani. `nsemna c\ a doua zi urma o execu]ie. Am cobor`t. ~ntr-o secund\ capacul a fost pus [i doi b\rba]i str`ngeau [uruburile ap\s`ndu-le cu for]\ [i r\sucindu-le cu mi[c\ri brutale. S-a auzit lemnul sun`nd a gol. Dar familia tocmai se urca `n furgon. un soi de factor po[tal `mbr\cat `n albastru [i ro[u. E apa de la morg\. ~n clipa aceea. tatuat\ `ntre s`ni. „S-o v\d pe regin\. „Ah! p\reau s\ spun\. Groapa era s\pat\ `ntre alte patru gropi care o `nconjurau din toate p\r]ile. Acesta a demarat [i am putut `nainta `nc\ vreo c`]iva metri. 60 000 de cadavre sub ruine. V\duva a f\cut semn c\ da. Dar nimeni n-are chef nici s\ fac\ baie.“ Etc. aici e cimitirul condamna]ilor la moarte. A fost dus. .carnete_Camus. capacului [i a unei [urubelni]e. dup\ cum am citit. * 1 Aici urma descrierea c\l\toriei `n America de Nord. V\duva a `ntins m`na peste o gr\mad\ de p\m`nt. o vegeta]ie neagr\ [i rar\ se iveau din mormanele de z\pad\ [i noroi. Cortegiul din fa]a noastr\ era al feti]ei. Noi l-am urmat. C`nd supa de la cin\ `nt`rzia. Dar noi ne aflam cu to]ii foarte departe de groap\ fiindc\ mormintele celelalte ne `mpiedicau s\ avans\m. Idem: „Trece]i. se vedea c`t de colo. V\duva g\sea c\ e departe. totul numai negru. {ase kilometri prin acel peisaj [i iat\-ne ajun[i `n fa]a por]ilor monumentale ale celui mai hidos cimitir din lume. C`t despre fiic\. Resturi de bordeie. Un paznic cu fa]a congestionat\ a oprit alaiul la poart\ [i a cerut bonul de intrare. st`lpi. A f\cut un gest semnific`nd „at`ta pagub\“. El a luat ni[te p\m`nt cu lopata. dar administra]ia `i impusese asta.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 258

258

ALBERT CAMUS

CARNETE

259

Revolt\. ~nceput: „Singura problem\ moral\ cu adev\rat serioas\ este omorul. Restul vine pe urm\. Dar s\ [tiu dac\ pot ucide pe cel din fa]a mea, ori s\ consimt ca el s\ fie ucis, s\ [tiu c\ nu [tiu nimic `nainte de a [ti dac\ pot hot\r` moartea cuiva, iat\ ce trebuie s\ aflu.“ * Oamenii vor s\ ajungem la concluziile lor. Dac\ v\ judec\, o fac `ntotdeauna cu g`ndul ascuns la principiile lor. Dar mie mi-este egal dac\ g`ndesc una sau alta. Ceea ce m\ intereseaz\ este s\ [tiu dac\ eu pot ucide. C`nd ai ajuns la hotarul g`ndirii, `i [i vezi cum `[i freac\ m`inile. „{i acum, ce-o s\ mai fac\?“ {i-[i ]in adev\rul lor gata preg\tit. Dar eu cred c\ nu-mi pas\ dac\ s`nt `n contradic]ie, n-am chef s\ fiu socotit un geniu filosofic. De fapt n-am chef s\ fiu deloc geniu, fiindu-mi deja destul de greu s\ fiu om. Vreau s\ descop\r un acord [i, [tiind c\ nu m\ pot sinucide, s\ [tiu dac\ pot ucide sau l\sa pe al]ii s\ ucid\, iar [tiind acest lucru, s\ trag toate consecin]ele chiar dac\ am s\ r\m`n cufundat `n contradic]ie. * Se pare c\-mi r\m`ne s\ g\sesc un umanism. Nu am nimic contra umanismului, bine`n]eles. ~l g\sesc doar prea str`mt, asta-i tot. Iar g`ndirea greac\, de exemplu, era cu totul altceva dec`t un umanism. Era o g`ndire care avea `n vedere totul. * Teroarea! {i ei uit\ deja. * Roman Justi]ie1. 1) Copil\rie s\rac\ – injusti]ia este fireasc\. La prima violen]\ (maltratare de c\tre poli]ie) injusti]ie [i adolescen]\ revoltat\. 2) Politica indigen\. Partid (etc.). 3) Revolu]ie `n general. Nu se g`nde[te la principii. R\zboi [i rezisten]\.

4) Epurare. Justi]ia nu poate face corp comun cu violen]a. 5) C\ adev\rul nu poate fi conceput f\r\ o via]\ adev\rat\. 6) Revenire la mam\. Preot? „Nu merit\ osteneala.“ Ea nu spusese nu, doar c\ nu merita osteneala. El [tia c\ ea nu socotea niciodat\ c\ merita s\ deranjezi pe cineva pentru ea. {i p`n\ [i moartea ei…

Iubiri

* Revolt\ [i Revolu]ie Revolu]ia ca mit este revolu]ia definitiv\. Idem: istoricitatea las\ f\r\ explica]ie fenomenul frumosului, adic\ raporturile cu lumea (sentimentul naturii) [i cu fiin]ele ca indivizi (dragoste). Ce po]i g`ndi despre o explica]ie pretins absolut\ care… * Idem: tot efortul g`ndirii germane a fost s\ `nlocuiasc\ no]iunea de natur\ uman\ cu aceea de situare uman\ [i pe aceea de Dumnezeu cu istoria, [i echilibrul antic cu tragedia modern\. Existen]ialismul modern duce acest efort chiar mai departe [i introduce `n ideea de situare aceea[i incertitudine ca [i `n cea de natur\. Nu mai r\m`ne nimic dec`t o mi[care. Dar, ca [i grecii, eu cred `n natur\. * Ciuma. ~n toat\ via]a mea, n-am avut niciodat\ un asemenea sentiment al e[ecului. Nu s`nt nici m\car sigur c\ voi ajunge p`n\ la cap\t. ~n anumite momente totu[i… * S\ fac s\ sar\ totul `n aer. S\ dau revoltei forma pamfletului. Revolu]ia [i cei care nu vor ucide niciodat\. Predica revoltat\. Nici o singur\ concesie.

Iubiri

* „Ce lucru nes\buit, de neconceput, faptul ca un autor s\ nu poat\ – `n nici o `mprejurare posibil\ – s\ fie sincer cu cititorii s\i.“ (Melville) *

1 Fragmentul care urmeaz\ a fost restabilit de editori.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 260

260

ALBERT CAMUS

CARNETE

261

Din punctul de vedere al unui nou clasicism, Ciuma ar trebui s\ fie prima tenta]ie de a da o form\ unei pasiuni colective. * Pentru Ciuma. Cf. „Prefa]a“ lui Defoe la volumul al treilea din Robinson: Reflec]ii grave `n fa]a vie]ii [i a uimitoarelor aventuri ale lui Robinson Crusoe: „Este la fel de logic s\ reprezin]i un fel de `nchisoare prin alta [i ceva care exist\ cu adev\rat prin ceva care nu exist\. Dac\ a[ fi adoptat modul curent de a scrie istoria particular\ a unui om… tot ceea ce a[ fi spus nu v-ar fi oferit nici o pl\cere…“ * Ciuma este un pamflet. * Cum s\ `nve]i s\ mori `n de[ert! * Lourmarin1. Prima sear\ dup\ at`]ia ani. Prima stea peste Lubéron, enorma t\cere, chiparo[ii al c\ror v`rf fream\t\ `n str\fundurile oboselii mele. }ar\ solemn\ [i auster\ – `n ciuda frumuse]ii ei tulbur\toare. * Povestea fostului deportat care `nt`lne[te prizonieri germani la Lourmarin. „Prima dat\ c`nd l-au b\tut a fost `n timpul interogatoriului. Era oarecum normal, fiindc\ era un lucru excep]ional. Totul a `nceput `n lag\r, c`nd, pentru o mic\ gre[eal\ de serviciu, a primit dou\ palme grele. Fiindc\ atunci a `n]eles din ochii celui care-l lovise c\ era ceva cotidian, normal, firesc…“ ~ncearc\ s\ stea de vorb\ cu prizonierul neam] ca s\ g\seasc\ o explica]ie. Dar cel\lalt e prizonier, nu i se poate vorbi despre asta. La sf`r[it, cel\lalt dispare, nu va apuca s\-i mai vorbeasc\ niciodat\. G`ndindu-se, simte
1 Camus venise la Lourmarin, invitat de Henri Bosco, `mpreun\ cu al]i c`]iva prieteni scriitori.

c\ nici un om nu e niciodat\ suficient de liber ca s\ poat\ l\muri acest lucru. Cu to]ii s`nt prizonieri. Alt\ dat\, `n lag\r, paznicii se distraser\ pun`ndu-i s\-[i sape groapa, dar nu i-au executat. Timp de dou\ ore lungi r\scoliser\ p\m`ntul negru [i v\zuser\ r\d\cinile etc. sub un aspect nou. * „~nseamn\ s\ mori f\r\ moarte [i s\ nu `naintezi deloc Dac\ te legeni a[a ~n p`ntecele obscur al nefericirii adunate.“ Agrippa d’Aubigné * Revolta. Capitolul I despre pedeapsa cu moartea. Idem: sf`r[it. Astfel, plec`nd de la absurd, nu-i cu putin]\ s\ tr\ie[ti revolta f\r\ s\ ajungi `ntr-un punct oarecare la o experien]\ de iubire care urmeaz\ s\ fie definit\. * Roman. Copil\rie s\rac\. „Mi-era ru[ine de s\r\cia mea [i de familia mea. (P\i s`nt ni[te mon[tri!) {i dac\ ast\zi pot s\ vorbesc despre ei cu simplitate, e pentru c\ nu-mi mai e ru[ine de ru[inea aceea [i nu m\ mai dispre]uiesc pentru c\ am resim]it-o. N-am cunoscut ru[inea asta dec`t atunci c`nd m-au dat la liceu. ~nainte, to]i erau ca mine, iar s\r\cia mi se p\rea `nsu[i aerul pe care-l respira lumea aceasta. La liceu am cunoscut compara]ia. Un copil nu este nimic prin el `nsu[i. P\rin]ii s`nt cei care-l reprezint\. {i meritul t\u e mult mai mic, odat\ devenit adult, dac\ nu ai cunoscut asemenea sentimente josnice. C\ci atunci e[ti judecat dup\ ceea ce e[ti [i se ajunge chiar s\ fie judeca]i ai t\i dup\ ceea ce ai devenit tu. {tiu acum c\ mi-ar fi trebuit o inim\ de o puritate eroic\ [i excep]ional\ ca s\ nu suf\r din cauza zilelor acelora c`nd citeam pe chipul unui prieten mai `nst\rit surprinderea pe care o ascundea cu greu `n fa]a casei unde locuiam. Da, aveam inim\ rea, ceea ce este un lucru obi[nuit. {i dac\, p`n\ la dou\zeci [i cinci de ani, n-am suportat dec`t cu furie [i ru[ine amintirea acelei inimi rele, e pentru c\ refuzam s\ fiu un om

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 262

262

ALBERT CAMUS

CARNETE

263

obi[nuit. C`t\ vreme ast\zi [tiu c\ s`nt a[a [i, nemaig\sind acest lucru nici bun, nici r\u, m\ interesez de altceva… ~mi iubeam mama cu disperare. ~ntotdeauna am iubit-o cu disperare. * Ideea de rezisten]\ `n sens metafizic. * S\ scriu despre r\ul pe care mi-l face lumea. M\ face denigrator, c`nd de fapt nu s`nt… Acel soi de stare secund\… * Machado. „Zgomotul sicriului `n p\m`nt este ceva extrem de grav.“ „Doamne, s`ntem singuri, mama [i inima mea.“ „Iar c`nd veni-va ziua ultimei c\l\torii, C`nd va pleca nava ce nicic`nd nu mai revine M\ ve]i vedea la bord, cu pu]ine bagaje, {i aproape gol, la fel ca fiii m\rii.“ * De tradus Discursurile lui Juan Mairena.1 Un romancero african? * Singurul mare spirit cre[tin care a privit `n fa]\ problema r\ului este Sf`ntul Augustin. A[a s-a ivit cumplitul Nemo Bonus. De atunci, cre[tinismul s-a ocupat s\ dea problemei solu]ii provizorii. Iat\ rezultatul. C\ci e vorba de rezultat. Oamenilor le-a trebuit timp, dar ast\zi ei s`nt otr\vi]i de o intoxica]ie care dateaz\ de 2000 de ani. S`nt dep\[i]i de for]a r\ului sau resemna]i, ceea ce-i totuna. Cel pu]in, ei nu mai pot suporta minciuna pe tema asta. *
1 Oper\ `n proz\ de Antonio Machado.

19 februarie 1861. Act de abolire a iob\giei `n Rusia. Primul foc de arm\ (al lui Karakazov) dateaz\ din 4 aprilie 1866. De v\zut A cui e vina?, un roman de Herzen (1847) [i idem: Dezvoltarea ideilor revolu]ionare `n Rusia.1 * ~mi plac mai mult oamenii angaja]i dec`t literaturile angajate. S\ ai curaj `n via]\ [i talent `n oper\ nu-i chiar a[a de r\u. {i pe urm\ scriitorul este angajat c`nd vrea el. Meritul s\u este mi[carea sa. Iar dac\ aceasta trebuie s\ devin\ o lege, o meserie sau o teroare, unde mai este atunci meritul? Se pare c\ dac\ scrii ast\zi un poem despre prim\var\ `nseamn\ c\ serve[ti capitalismul. Nu s`nt poet, dar m-a[ bucura f\r\ nici un g`nd ascuns de o asemenea oper\, dac\ e frumoas\. Serve[ti omul `n `ntregime sau deloc. Iar dac\ omul are nevoie de p`ine [i de dreptate, [i dac\ trebuie f\cut ceea ce este necesar pentru a satisface aceast\ nevoie, el mai are nevoie [i de frumuse]ea pur\, care e p`inea inimii sale. Restul nu-i important. Da, i-a[ dori mai pu]in angaja]i `n operele lor [i ceva mai mult angaja]i `n via]a de toate zilele. * Existen]ialismul a p\strat din hegelianism eroarea fundamental\ care const\ `n a reduce omul la istorie. Dar n-a p\strat din el consecin]a sa care este aceea de a-i refuza de fapt omului orice libertate. * Octombrie 1946. 33 de ani peste o lun\ Memoria m\ cam las\ de un an `ncoace. Incapacitatea `n care m\ aflu de a re]ine o poveste relatat\ – de a-mi aminti por]iuni `ntregi din trecut, care au fost totu[i vii. A[tept`nd o ameliorare (dac\ se amelioreaz\), evident c\ trebuie s\ notez aici tot mai multe lucruri, chiar personale, cu at`t mai r\u. C\ci p`n\ la urm\ totul se ordoneaz\ pentru mine pe acela[i plan u[or `nce]o[at, uitarea ajunge [i la inim\.
1 Lecturi pentru Cei drep]i [i Omul revoltat.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 264

264

ALBERT CAMUS

CARNETE

265

Ea nu mai are dec`t emo]ii scurte, lipsite de lungul r\sunet pe care li-l d\ memoria. Sensibilitatea c`inilor este a[a. * Ciuma… „{i de fiecare dat\ c`nd citesc o poveste legat\ de cium\, din ad`ncul unei inimi otr\vite de propriile revolte [i de violen]ele celorlal]i, un strig\t limpede se `nal]\ spun`nd c\ exist\ de fapt `n oameni mai multe lucruri de admirat dec`t de dispre]uit.“ … „{i c\ fiecare poart\ `n sine ciuma, pentru c\ nimeni, nimeni pe lumea asta nu r\m`ne pur1. {i c\ trebuie s\ te supraveghezi necontenit ca s\ nu ajungi cumva, `ntr-un minut de neaten]ie, s\-i respiri cuiva `n fa]\ [i s\-i transmi]i infec]ia. Ceea ce e natural este microbul. Restul, s\n\tatea, integritatea, puritatea, dac\ vre]i, este un efect al voin]ei [i al unei voin]e care nu trebuie s\ sl\beasc\ niciodat\. Omul cinstit, cel care nu infecteaz\ pe nimeni, este acela care are cele mai pu]ine momente de neaten]ie. Da, e obositor s\ fii un tic\los. Dar e [i mai obositor s\ nu vrei s\ fii un tic\los. De asta este toat\ lumea obosit\, fiindc\ toat\ lumea e pu]in tic\loas\. Dar tot de asta cunosc unii o oboseal\ at`t de mare, `nc`t doar moartea `i va mai putea sc\pa.“ * Bine`n]eles, ceea ce m\ intereseaz\ nu e at`t s\ fiu mai bun, ci s\ fiu acceptat. {i nimeni nu accept\ pe nimeni. Oare ea m-a accepat? Nu, e c`t se poate de evident. * Aerul de biet animal pe care-l au oamenii `n sala de a[teptare a medicilor. * Jacques Rigaut. „Exemplul vine de sus. Dumnezeu a creat omul dup\ chipul s\u. Ce tenta]ie pentru om s\ se conformeze acestui chip.“ „Solu]ia, r\spunsul, cheia, adev\rul este condamnarea la moarte.“ „Orgolios, de nimic nu i-ar mai putea fi fric\.“
1 Cf. Tarrou.

„{i cu c`t dezinteresarea mea e mai mare, cu at`t interesul meu e mai autentic.“ „Din dou\, una. S\ nu vorbe[ti, s\ nu taci. Sinucidere.“ „At`t timp c`t nu voi fi dep\[it gustul pl\cerii, voi fi sensibil la ame]eala sinuciderii, [tiu asta foarte bine.“ * Convorbiri cu Koestler. Scopul nu scuz\ mijloacele dec`t dac\ raportul m\rimilor este rezonabil. Exemplul: `l pot trimite pe Saint-Exupéry `n misiune de moarte ca s\ salvez un regiment. Dar nu pot deporta milioane de persoane [i suprima orice libertate ca s\ ob]in un rezultat cantitativ echivalent [i s\ calculez pentru trei sau patru genera]ii sacrificate `n prealabil. – Geniul. Nu exist\. – C`nd este recunoscut ca talent, atunci `ncepe marea mizerie a creatorului. (Nu mai am curajul s\-mi public c\r]ile.) * Exist\ momente c`nd nu cred c\ mai pot suporta mult timp contradic]ia. C`nd cerul e rece [i nimic nu ne sus]ine `n natur\… Ah! poate c\ e mai bine s\ mori. * Urmare a precedentului. ~n ce sf`[iere m\ aflu la g`ndul s\ scriu acele articole pentru Combat.1 * Un eseu despre sentimentul naturii – [i despre pl\cere. * Art\ [i revolt\. Breton are dreptate. Nici eu nu cred `n ruptura dintre lume [i om. Exist\ clipele de acord cu natura brut\. Dar natura nu e niciodat\ brut\. Dar peisajele se perind\ [i se uit\. De aceea exist\ pictori. Iar pictura suprarealist\, de exemplu, este `n mi[carea ei expresia revoltei omului contra Crea]iei. Dar gre[eala sa a fost c\
1 Este desigur vorba de Ni victimes, ni bourreaux („Nici victime, nici c\l\i“), ap\rut `n noiembrie 1946.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 266

266

ALBERT CAMUS

CARNETE

267

a vrut s\ p\streze ori s\ imite doar partea miraculoas\ a naturii. Adev\ratul artist revoltat nu neag\ miracolele, ci le st\p`ne[te. * Parain. C\ esen]a literaturii moderne este palinodia. Suprareali[tii devenind marxi[ti. Rimbaud – devo]iune. Sartre – morala. {i marea problem\ a timpului este conflictul. Condi]ia uman\. Natura uman\. – Dar dac\ exist\ o natur\ uman\, de unde vine ea? * Evident c\ ar trebui s\ `ncetez orice activitate creatoare at`ta vreme c`t nu [tiu `nc\. Ceea ce a f\cut succesul c\r]ilor mele este ceea ce face pentru mine minciuna lor. De fapt, s`nt un om mediu + o exigen]\. Valorile pe care ar trebui acum s\ le ap\r [i s\ le ilustrez s`nt valori medii. Este nevoie de un talent at`t de despuiat, `nc`t m\ `ndoiesc c\-l am. * Scopul revoltei este pacificarea oamenilor. Orice revolt\ se `ncheie [i se prelunge[te `n afirmarea limitei umane – [i a unei comunit\]i a tuturor oamenilor, oricare ar fi ei, `n interiorul limitei. Umilin]\ [i geniu. * 29 octombrie. Koestler – Sartre – Malraux – Sperber [i cu mine. ~ntre Piero della Francesca [i Dubuffet. K. – Necesitatea de a defini o moral\ politic\ minim\. Deci de a se debarasa mai `nt`i de un num\r fals de scrupule („am\giri“ spune el) a) c\ ceea ce se spune poate sluji unor cauze care nu se pot fi slujite. b) Examen de con[tiin]\. Ordinea nedrept\]ilor. „Eu, c`nd cel care-mi lua interviul m-a `ntrebat dac\ ur\sc Rusia, am avut ceva care s-a oprit aici, `n mine. {i am f\cut un efort. Am spus c\ ur\sc regimul stalinist tot at`t c`t ur\sc regimul hitlerist [i pentru acelea[i motive. Dar ceva s-a desprins aici.“ „At`]ia ani de lupte. Am min]it pentru ei… [i acum s`nt ca acel prieten care se d\dea cu capul de pere]ii camerei mele [i spunea, cu fa]a lui plin\ de s`nge `ntoars\

spre mine: «Nu mai exist\ speran]\, nu mai exist\ speran]\.»“– Mijloace de ac]iune etc. M. – Imposibilitatea momentan\ de a ajunge la proletariat. Oare proletariatul este cea mai `nalt\ valoare istoric\? C. – Utopia. Ast\zi o utopie `i va costa mai pu]in dec`t un r\zboi. Ceea ce se opune utopiei este r\zboiul. Pe de o parte. {i pe de alta: „Nu crede]i c\ s`ntem cu to]ii r\spunz\tori de absen]a valorilor? {i c\, dac\ noi to]i care venim dinspre nietzscheism, dinspre nihilism sau dinspre realismul istoric, am spune `n mod public c\ ne-am `n[elat [i c\ exist\ valori morale [i c\ de-acum `nainte vom face tot ceea ce trebuie ca s\ le fundament\m1 [i s\ le ilustr\m, nu crede]i c\ ar fi `nceputul unei speran]e?“ S. – „Nu-mi pot `ntoarce valorile morale numai `mpotriva U.R.S.S. C\ci este adev\rat c\ deportarea a mai multor milioane de oameni este mai grav\ dec`t lin[area unui negru. Dar lin[area unui negru e rezultatul unei situa]ii care dureaz\ de o sut\ de ani [i mai mult [i reprezint\ p`n\ la urm\ nenorocirea tot at`tor milioane de negri de-a lungul timpului c`te milioane de kirghizi deporta]i exist\.“ K. – Trebuie s\ spun c\ `n calitate de scriitori s`ntem tr\d\tori `n fa]a istoriei dac\ nu denun]\m ceea ce este de denun]at. Conspira]ia t\cerii este condamnarea noastr\ `n ochii celor care ne vor urma. S. – Da. Etc. etc. {i `n tot acest timp imposibilitatea de a determina c`t\ fric\ sau c`t adev\r intr\ `n ceea ce spune fiecare. * Dac\ crezi `n valoarea moral\, crezi `n orice fel de moral\, inclusiv `n morala sexual\. Reforma este total\. * S\ citesc Owen. * S\ scriu istoria unui contemporan vindecat de sf`[ierile sale doar prin contemplarea `ndelungat\ a unui peisaj.
1 Manuscrisul este greu de citit. S-ar putea citi [i „p\stra“.

care este confruntarea „f\r\ de care nimic nu este posibil“. La ie[ire. – Am fost deja.1 Dac\ decizia final\ este respingerea sinuciderii pentru a sus]ine confruntarea. * Revolt\. adic\ printr-o idee. Are aerul reticent [i aceea[i privire totu[i prietenoas\ ca atunci c`nd l-am `ndemnat s\ intre `n grupurile din jurul revistei Combat. Trei ani de `nchisoare. * Ce este un om celebru? E un om al c\rui prenume nu conteaz\. * S\ preg\tesc o carte de texte politice referitoare la Brasillach. Singura referin]\ este durerea.. * Insuportabil\ singur\tate – `n care nu pot crede [i `n fa]a c\reia nu m\ pot resemna. comuni[tii s`nt `n favoarea r\zboiului. * Crea]ia corectat\. iar pacifi[tii s`nt hitleri[ti. cine respinge sinuciderea respinge `n aceea[i m\sur\ [i uciderea. C`nd plecam de la expunerea despre dialog. – Vei fi deci un uciga[. m\ `ntreb unde este locul: naturii – iubirii – muzicii – artei. * Rela]ia dintre absurd [i revolt\. Este ucis pe frontul din Madrid. Tar. – Am s\ m\ g`ndesc. Personajul teroristului (Ravenel).. Iar pe de alt\ parte. La to]i ceilal]i. Epoca noastr\ este cea care. asta `nseamn\ c\ se recunoa[te implicit via]a ca singura valoare de fapt. * ~nt`lnit pe Tar. simpatizant comunist. pentru a asculta de aceast\ valoare absolut\. refuz\ s\ fac\ serviciul militar din ra]iuni morale. adic\ prin fondul comun care. Se `nroleaz\ `n tab\ra republicanilor spanioli [i lupt\ `n r\zboi. Chiar [i cel mai mare vinovat p\streaz\ o leg\tur\ cu umanul. G`nde[te-te la asta. Valoarea de consecin]\ este deci anterioar\ valorii de eroism. * Dac\ totul se reduce `ntr-adev\r la om [i la istorie. * Guilloux. – Ascult\. – {i eu. – {i ai fost na[ul meu. Era adev\rat. cea care permite confruntarea. eu te voi ap\ra `ntotdeauna contra pu[tilor execu]iei. ci de jos. * Ordinea universal\ nu se poate face de sus. Nu mai `n]elege nimic din lumea asta care a devenit nebun\. Ra]iunile eroismului s`nt mai importante dec`t eroismul `nsu[i. – Acum e[ti marxist? – Da.carnete_Camus. `mping`nd nihilismul p`n\ la 1 Schi]a capitolului din Omul revoltat. * De ce beau unii? Fiindc\ `n b\utur\ totul cap\t\ importan]\. a[a cum se g\se[te `n manuscris. Dumneata `ns\ vei fi obligat s\ fii de acord ca eu s\ fiu `mpu[cat. Dar nu mai vreau. Concluzie: se bea din neputin]\ [i din condamnare. . totul se ordoneaz\ dup\ o linie maximal\. prenumele are o semnifica]ie proprie. De unde reiese c\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 268 268 ALBERT CAMUS CARNETE 269 * Robert. * Ceea ce face ca un om s\ se simt\ singur este la[itatea celorlal]i. nu pot fi cel care dispre]uie[te. Nu vrem orice fel de erou. Trebuie oare s\ `ncerc\m s\ `n]elegem [i aceast\ la[itate? E mai presus de puterile mele. `n ’33. Libertatea nietzschean\ este o exaltare. Uite care-i adev\rata problem\: orice s-ar `nt`mpla.

Scolasticii vorbesc despre deificatio. there is the idea of becoming equal to him. or. Christianity. f\cea parte dintr-o societate pentru protec]ia animalelor. A crede `n Dumnezeu `nseamn\ s\ accep]i moartea. * Nu exist\ dec`t o libertate. * G. and for Meister Eckhart man can shed his human form and become God again. `nrolat `n Waffen S.). aceea de a-]i `ncheia socotelile cu moartea. a acceptat sinuciderea. tr.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 270 270 ALBERT CAMUS CARNETE 271 concluziile sale extreme. Burmese days. sau dup\ cum a spus Angelus Silesius: «Trebuie s\-mi g\sesc cel din urm\ sf`r[it [i al meu `nceput / Trebuie s\-l g\sesc pe Dumnezeu `n mine [i pe mine `n Dumnezeu / {i s\ devin ceea ce este el…» Aceea[i pasiune a fost resim]it\ de Spinoza [i Nietzsche: ei nu puteau accepta s\ nu fie Dumnezeu“ (n. Ilustrare: apocalipsa nazist\ `n 1945. * Radici. Mistica fiec\rei epoci [i fiec\rei religii d\ na[tere aspira]iei de a deveni una cu Dumnezeu sau. de fapt. implic\ ideea de a deveni egal cu el.“1 Nietzsche spune: „Este imposibil s\ existe Dumnezeu fiindc\. un sim]\m`nt care. Comentariu despre Nietzsche tradus `n englez\ de Berneri (ucis de comuni[ti `n Spania `n momentul lichid\rii anarhi[tilor). Dovad\ este faptul c\ el nu utilizeaz\ niciodat\ libertatea [i for]a teribil\ pe care i-o d\ decizia sa de a muri ca s\-i st\p`neasc\ pe ceilal]i: orice sinucidere este pe undeva ilogic\. * 1 „De[i poate p\rea fantastic [i excesiv. sub alt\ form\. as well as our infinite distance and smallness before God.1 „Mul]i oameni nu se simt `n largul lor `ntr-o ]ar\ str\in\ dec`t dac\ `i dispre]uiesc pe localnici. iar pentru Meister Eckhart omul `[i poate lep\da forma uman\ [i poate deveni din nou Dumnezeu.“ * De citit George Simmel (Schopenhauer [i Nietzsche). deoarece este dup\ natura sa proprie [i originar\. Ianuarie ’47 Seara care curge peste mun]ii ace[tia sf`r[e[te prin a `nghe]a [i inima. C`nd vei fi acceptat moartea. el revel\ sub forma unui personalism extrem. Dup\ care totul este posibil. in another form. The scholastics 1 Tradus `n limba român\ cu titlul Zile birmaneze (n. Dar oamenii terorii au `mpins valorile sinuciderii p`n\ la consecin]a lor extrem\ care este omorul legitim.carnete_Camus. adic\ sinuciderea colectiv\. mili]ian. nu este foarte `ndep\rtat de concep]ia cre[tin\ asupra vie]ii interioare. mai `ndr\zne]. Aceasta se verific\ prin u[urin]a cu care ea accept\ uciderea sau justificarea uciderii. is not very distant from the Christian conception of the inner life. as Angelus Silesius expressed: I must find my ultimate end and my beginning I must find God in me and me in God And become what he is… This same passion was felt by Spinosa and Nietzsche: they could not accept not being God.. Cre[tinismul. N-am suportat niciodat\ momentul acesta al serii dec`t `n Provence sau pe plajele Mediteranei. [i anume via]a celorlal]i.).“ „…fericirea nem\surat\ care vine din epuizare [i din succes [i cu care nimic altceva `n via]\ – cu nici o bucurie a trupului sau a spiritului – nu poate fi comparat\. Orwell. The mystic of every age and every religion gives rise to this aspiration to become one with God or. . de a deveni Dumnezeu. Nu te pot sili s\ crezi `n Dumnezeu.S. more audaciously. as he is by his proper and original nature. a feeling which. talk of deificatio. urm\rit pentru c\ a ordonat s\ fie `mpu[ca]i 28 de de]inu]i de la Santé (a asistat la executarea a patru loturi de de]inu]i). ca [i infinita noastr\ distan]\ [i nimicnicie fa]\ de Dumnezeu. dac\ ar exista unul. to become God. „Though this may seem to us fantastic and excesive it reveals under the form of an extreme personalism. in fact. Omul care `[i ia singur via]a mai ap\r\ totu[i o valoare. n-a[ putea accepta s\ nu fiu eu acela“. * Briançon. Dezvolt\ dorin]a de Dumnezeu la Nietzsche. tr. problema lui Dumnezeu va fi rezolvat\ – nu invers.

[i toate acestea printr-o mi[care at`t de puternic\ [i irezistibil\. Se prefac a declara un r\zboi. am o [edin]\. se reia. „La fel de proaste ca noi. B\rba]ii decid c\ au e[uat [i las\ guvernarea `n m`inile femeilor. deciziile sale erau brutale [i de o fermitate nes\buit\. Actul V. La dreapta [i la st`nga – sau defini]ia universal\ a fascismului: Neav`nd caracter. `nc`t se poate imagina ziua c`nd t\cuta crea]ie natural\ va fi `n `ntregime `nlocuit\ de crea]ia uman\. c`inele preferat. Actul I. r\sun`nd de strig\te revolu]ionare [i r\zboinice. parcel`nd plajele [i br\zd`nd p`n\ [i cerul cu d`re groase de avioane. spune Socrate. Actul IV. Articolul II – Iar ie[i `n ora[? – Da. din nou sentimentul ascu]it al insuficien]ei mele pentru opera pe care am `nceput-o cu cea mai 1 Vai mie. * O pies\ despre o guvernare a femeilor.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 272 272 ALBERT CAMUS CARNETE 273 Rebatet [i Morgan. duduind de uzine [i de trenuri. Actul II. Actul III. Dac\ totul merge bine. Pictura face o triere. Totul merge bine. dar nu se reia. – Dar eu am chef s\ m\ distrez – [i casa s\ fie pus\ la punct… * 1947 Vae mihi qui cogitare ausus sum. de parc\ aparatul de proiec]ie tocmai s-ar fi oprit brusc. Marile idei [i punctele de vedere despre istorie. pentru a-l reda creaturii. hidoas\ [i fulgurant\. [i `n acela[i timp ([i din aceast\ cauz\) sentimentul istoriei a acoperit `ncetul cu `ncetul sentimentul naturii `n inima oamenilor.). – Socrate al meu vine [i decide s\ le cedeze puterea. * Titlu pentru viitor: Sistem (1500 de pagini). Pictarea unor scene izoleaz\ `n timp gestul care `n mod normal se pierde `n alt gest. Ei preg\tesc deja tot. popul`nd de[erturile.carnete_Camus. definitiv\ `n sf`r[it [i triumf\toare `n cursa istoriei – `ncheindu-[i astfel misiunea pe acest p\m`nt. * 1947 Ca la to]i cei slabi. la fel. O s-o lu\m de la cap\t. . Ea „izoleaz\“. * Pe m\sur\ ce operele omene[ti au ajuns s\ acopere `ncetul cu `ncetul imensele spa]ii `n care somnola lumea. au `mbr\]i[at o doctrin\. Asculta]i: Un pristav. „A]i `n]eles ce `nseamn\ asta pentru cel care r\m`ne – [i s\ vezi plec`nd la m\cel to]i cei pe care-i iube[ti pe lume?“ Acum putem pleca. Peisajul izoleaz\ `n spa]iu ceea ce `n mod normal se pierde `n perspectiv\. dar mai pu]in rele. * Estetica revoltei. domnesc ca ni[te femei. Peste zece ani mormanele de cadavre. Articolul I – Nu mai exist\ boga]i [i s\raci. Marii pictori s`nt cei care dau impresia c\ fixarea tocmai a avut loc (Piero della Francesca). nemail\s`nd intacte dec`t acele regiuni unde omul nu poate tr\i. p`n\ `ntr-at`t `nc`t `ns\[i ideea de natur\ virgin\ ]ine ast\zi de mitul Edenului (nu mai exist\ insule). – Ele las\ b\rba]ilor puterea. valea m\slinilor. – Conspira]ie. Le lipsea ura. cel care am `ndr\znit s\ g`ndesc (lat.“ O experien]\ de un an. – Bine sf\tuite de Socrate.1 * Dup\ o s\pt\m`n\ de singur\tate. Am f\cut tot ce puteam spera s\ facem pe lumea asta `n fa]a prostiei omene[ti. – Ele vor s\ fac\ la fel ca b\rba]ii – e[ec. misiune care consta poate `n a demonstra c\ tot ceea ce poate ea realiza mai grandios [i mai uimitor de mii de ani nu f\cea c`t parfumul fugar al trandafirului s\lbatic. ceea ce reprezint\ modul ei de a unifica. retr\g`nd creatorului ceea ce `i revenea p`n\ atunci. – {i ce anume? – Pu]in\ educa]ie.

Cerul din Provence sclipea de stele deasupra zidurilor de ap\rare. „Exilul Elenei“. ea mi se arunc\ `n bra]e. Se temea c\ n-am s\ vin. Ultimul tren din vest avea s\ soseasc\ la ora 2. Ea m\ a[tepta la ie[ire. Elena nu e vinovat\. S\ ne str\duim. dar s`nt mul]umit p`n\ `n ad`ncul inimii. Nu mai exist\ alt\ libertate posibil\ `n fa]a libert\]ii de a ucide dec`t libertatea de a muri. `n barul bine `nc\lzit. mai nobil `n univers dec`t frumuse]ea. ~mi sim]eam febra [i a[ fi vrut s\ fiu puternic [i frumos. „~i pusese cazmaua pe g`t de `ndat\ ce c\zuse la p\m`nt. Din]ii `i ie[eau `n afar\ p`n\ la gingie. floare de iubire fatal\ inimilor“. ap\s\. – Twinkle1: „C`nd am sosit. Am `mbr\]i[at-o st`ngaci.“ 1 Twinkle sau Zwinkle? * Avea buza superioar\ t\iat\ pe toat\ lungimea. Am ie[it ultimul. * La Patellière. o inteligen]\ mai vast\ [i mai solid\. ochi bl`nzi care str\pungeau precum o s\geat\. ~n fine. ajun[i la fortifica]ii. Aceast\ lung\ dezbatere cu un adev\r mai puternic dec`t mine pretinde o inim\ mai despuiat\. * Revolt\. nu din dragoste. Libertate fa]\ de moarte. Dar ochii `i erau serio[i. singur\ printre dou\ sau trei persoane. * Isocrate: Nu exist\ nimic mai divin. Dup\ catastrof\ `[i reia cursul vie]ii. * Roman. am sim]it c\-mi reg\sesc `ncrederea [i c\ m\ cov`r[e[te mareea p\r\sirii de sine. M-am dus s\ cercetez afi[ele ca s\ [tiu la ce or\ va debarca ea dac\ `nt`mpl\tor nu sosise deja. `n Vara. cu un c`ine-lup pe care-l oplo[ise pe l`ng\ ea. cu piciorul pe cazma. De aceea p\rea s\ r`d\ tot timpul. Am ie[it `mpreun\. Schimbare de ton `n capitolul XX din Cartea 1. Ce surprinz\toare lucruri spune despre frica sa `n fa]a mor]ii. Crea]ie corectat\. * Roman. Marc Klein `n Studii germanice. * Cf.“ * Nemesis – zei]a m\surii. frumuse]e care `mpodobea cea mai bogat\ g\teal\. Venise s\ m\ a[tepte [i la trenul de [apte. Ea era acolo de la ora 5 dup\-amiaza. ci din speran]a dragostei. unde ea m-a f\cut s\ beau f\r\ `ncetare. Despre moarte. * 1 Cf. mai august. Era 11 seara. Dar ce s\ fac? A[ muri f\r\ asta. * Montaigne. A `naintat spre mine. voi r\m`ne cu o ne`ncredere [i o nelini[te fundamental\ `n ceea ce-l prive[te. * C`t valoreaz\ omul? Ce este omul? Toat\ via]a. adic\ suprimarea temerii de moarte [i rea[ezarea acestui accident la locul s\u `n ordinea fireasc\ a lucrurilor. La hotel. Eschil. O tragedie lini[tit\. Tenta]ia de a renun]a. dup\ cele v\zute. despre Elena1: „Suflet senin precum lini[tea m\rilor. am restabilit adev\rul [i totul a fost `n regul\. „Observa]ii [i reflec]ii despre lag\rele de concentrare naziste“. To]i cei care au dep\[it m\sura vor fi nimici]i f\r\ mil\. {i acolo. Acel moment (p`nzele sf`r[itului) c`nd izbucnesc anotimpurile – c`nd `n toate col]urile tabloului ni[te m`ini misterioase `[i `ntind florile.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 274 274 ALBERT CAMUS CARNETE 275 nebuneasc\ dintre ambi]ii. Dar am vrut s\ beau un vin bun `nainte de a ne duce `n camere. fiindc\ d\duse numele meu la hotel [i actele ei nu corespundeau. dar degeaba. eram epuizat de team\ [i febr\. . Refuzaser\ s-o `nscrie [i acum nu `ndr\znea s\ se mai duc\ o dat\. cu acela[i gest cu care se sf\r`m\ bulg\rii de p\m`nt gras. {i. ea este doar victima zeilor. `n mijlocul mul]imii care trecea [i `ntorcea capul [i m\ str`nse cu o `nfocare care tr\da u[urare.carnete_Camus.

* Ne`ncredere `n virtutea formal\ – iat\ explica]ia lumii acesteia. Marea Logic\. r\sucite. Seria a treia – Judecata – Primul om. prin urmare. nici `n „Arhivele Ciu- mei“ a[a cum le-a publicat `n Cahiers de la Pléiade. * Filosofia german\ a adus mi[carea `n chestiunile ra]iunii [i ale Universului – `n timp ce anticii aduseser\ fixitate. Kaliaiev: sacrificiul corpului. De aici [i p`n\ la a suspecta 1 Nu se `nt`lne[te nimic asem\n\tor. * Este imposibil s\ spui c\ cineva este vinovat `ntru totul [i. – Ceea ce este concret e spiritul. 1930: sacrificiul spiritului. Seria a cincea – Crea]ia corectat\ sau Sistemul2 – amplu roman + ampl\ medita]ie + pies\ de nereprezentat. blond [i `ndulcit – sau alte o mie de mici guri de ap\ din bronz verde. 272. a[ avea mult mai mult dreptul s\ spun ceea ce spun. Seria a patra – Iubirea sf`[iat\: Rugul – Despre dragoste – Seduc\torul.. . 2) Tipuri de sentin]e. De introdus `n arhivele Ciumei: 1) Scrisori anonime care denun]\ familii. str\lucitoare [i fraged\ deasupra [i `n jurul `nal]ilor fagi. Tipul de interogatoriu birocratic. O lumin\ spumoas\.carnete_Camus. * 25 iunie ’47 Triste]ea succesului. (cf. Dac\ totul mi-ar fi mai greu. Cf. este compasiunea `n sensul ei prim.1 * F\r\ urm\ri. nici `n dosarele lui Camus. Seria a doua – Revolt\: Ciuma ([i anexe) – Omul revoltat – Kaliaiev. Cei care au resim]it ne`ncrederea asta fa]\ de ei `n[i[i [i care au extins-o apoi la to]i ceilal]i. * }elul mi[c\rii absurde. pp. 1905. Nimeni nu pl\te[te. Absurd: Str\inul – Mitul lui Sisif – Caligula [i Ne`n]elegerea. ~n schimb. e imposibil s\ pronun]i o pedeaps\ total\. au extras din ea o necontenit\ susceptibilitate fa]\ de orice virtute declarat\. revoltate etc. (O via]\ r\pit\ nu face c`t o via]\ dat\. 17 iunie ’47 Zi minunat\. Marea aventur\ a inteligen]ei – cea care sf`r[e[te prin a ucide orice.) Ast\zi uciderea prin procur\. pot ajuta mul]i oameni – a[tept`nd. * Hegel contra naturii. p. ]elul lumii contemporane. prin urmare. dar respectabil. * Panelier. ca `nainte. Seria `nt`i. Pare secretat\ de toate crengile. Ra]ionamentul este fals.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 276 276 ALBERT CAMUS CARNETE 277 Terorism Marea puritate a teroristului `n stil Kaliaiev este faptul c\ pentru el uciderea coincide cu sinuciderea. * Critica ideii de eficacitate – un capitol. Nu se va putea dep\[i filosofia german\ – [i nu se va putea m`ntui omul – dec`t dac\ se va defini ceea ce este fix [i ceea ce este mobil ([i ceea ce nu se [tie dac\ e fix sau mobil). Savinkov: Amintirile unui terorist). Buchetele de frunze care se leag\n\ `ncet `n aurul acesta albastru ca o mie de guri cu mai multe buze saliv`nd de-a lungul zilei un suc aerian. Cel pu]in s\ v\d acest lucru `nainte de a muri. adic\ iubirea [i poezia. O via]\ se pl\te[te cu o via]\. 36-40. 2 Vezi mai sus.3 Opozi]ia este necesar\. De ce este abstract\ natura. 3 Camus primise Prix des Critiques pentru Ciuma. Dar aceasta pretinde o inocen]\ pe care eu nu o mai am. care parc\ ar iriga ne`ncetat cerul cu o ap\ albastr\ [i str\lucitoare – sau… dar ajunge. Tot ce pot face este s\ recunosc `n mod corect calea care duce acolo [i s\ las s\ vin\ vremea inocen]ilor.

prea mult\ cumplit\ violen]\. Idem: Yanek [i Dora. Teroarea. pe cine. o or\. – ~i iubesc. `n sf`r[it. nu. Asta-i dragostea pur\. iar noi. Cel pu]in ar trebui s\ fii total implicat `n aceast\ misiune. Yanek. Nu s-a dovedit c\ eliberarea pretinde mai `nt`i unificarea. – Violen]a aduce. asta se nume[te tandre]e. Nu s-a dovedit nici c\ ar putea s\ se lipseasc\ de ea. m\ `ntreb dac\ dragostea nu este altceva. nu s`nt oare [i eu printre cei care fr`neaz\ istoria? Nici o eliberare f\r\ unificare. ~mi imaginez asta.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 278 278 ALBERT CAMUS CARNETE 279 virtutea `n ac]iune nu mai e dec`t un pas. Y. de ce vom putea judeca? Dac\ mersul istoriei este `ntr-adev\r acesta. s\ te abandonezi. {i cine poate purta singur `ndoiala unei lumi `ntregi? * M\ cunosc prea bine ca s\ cred `n virtutea pur\. tu. cum po]i s\ spui asta. de fapt. Oare logica o fi bun\. Vai. ce t\cere… – P\i asta e dragostea. `l iubim cu o dragoste mare [i nefericit\. Un realist. Yanek. Dora. Y. Ah! Astea s`nt clipele de `ndoial\. S\ dai tot [i s\ sacrifici tot f\r\ speran]a de a primi ceva `n schimb. Dar nu scrie nic\ieri c\ unificarea trebuie s\ se fac\ prin violen]\. asta-i `ntrebarea. legitim? Valoarea de ignoran]\ nu acoper\ chiar ea oare un refugiu comod? Nimic nu e pur. trebuie s\ prefer\m o ipotez\ doar probabil\. Cuv`ntul ar fi atunci un act.Yanek? Nu exist\ dragoste. Pretutindeni minciuna. cu capul ridicat. nimic nu e pur. Un nihilist. Cea care m\ arde. iat\ strig\tul care a otr\vit secolul nostru. spun ei. – Poate. `n locul unor realit\]i ca nenorocirea. ci doar unificare. Violen]a pretutindeni. distrugere. S`nt to]i drep]i ca mine. {i din acela[i imbold admirabil. tu a c\rei inim\ o cunosc? – Exist\ prea mult s`nge. – Dragostea. Distrugere. `]i po]i imagina tu asta? – Da. – Oh. vezi tu: capetele se apleac\ u[or. Ce leg\tur\ ar avea dragostea cu aceast\ inim\ m`ndr\? Dragostea apleac\ u[or capetele. dac\ ea poate `nceta s\ fie un monolog [i dac\ nu exist\ uneori un r\spuns. atunci am r\mas `n urm\. Din moment ce nu accept nega]ia pur\ [i simpl\ (nihilism sau materialism istoric) a „con[tiin]ei virtuoase“. dac\ e adev\rat. Tot ce am g`ndit sau am scris vreodat\ are leg\tur\ cu aceast\ ne`ncredere (iat\ subiectul Str\inului). noi le t\iem. Trebuie s\ intr\m `n Ohrana. de eliberare. o singur\ or\ de egoism. sf`[ierea sub aparen]a unit\]ii. . Dar poporul ne iube[te el oare [i [tie el c\ noi `l iubim? Poporul tace. {i eu am de `ncheiat ni[te socoteli cu ideea asta. S\ fii `n istorie referindu-te la valori care dep\[esc istoria este ceva posibil. * Pies\. trebuie s\ g\sesc un termen mediu. asta-i sigur. etern\. [i. Dora. Dar c`teodat\. Alegerea se bazeaz\ deci pe o ipotez\. ce t\cere. Tenta]ia de a trece de partea celor care neag\ [i ac]ioneaz\! Unii intr\ `n minciun\ a[a cum aderi la un ordin religios. Yanek. dac\ nu exist\ eliberare. Dora. Cei care iubesc prea mult dreptatea nu au dreptul la dragoste. care a primit deja `nfior\toare dezmin]iri istorice. (bl`nd) – {i dragostea? D. asta e. Dar pentru a merge `nainte. Kaliaiev. ochii se str`ng [i bra]ele se `ntredeschid. Mobilul profund (aceast\ ne`ncredere) este nobil. Dora.carnete_Camus. – Nu. ~ntre cei doi. Ei au ales deci s\ numeasc\ virtute ceea ce serve[te la apari]ia societ\]ii pe care o doresc. Este probabil s\ fie nevoie de unificare. S\ po]i uita mizeria atroce a lumii. Dar ce este un imbold? Dup\ ce. – Da. – De ce spui asta `ntr-un fel at`t de teribil? – Fiindc\ dragostea mea e teribil\. inima se dezbar\ de trufie. uciderea [i exilul pentru dou\ sau trei genera]ii. Boris. `n general. cu ochii fic[i. cum spune Hegel. este posibil ca aceast\ unificare s\ aib\ o [ans\ de a se realiza prin cunoa[tere [i predic\. – Dar noi ne iubim poporul.

`[i f\cea lec]iile pe o lespede de morm`nt! * Cf.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 280 280 ALBERT CAMUS CARNETE 281 – Tu ghice[ti tot. la care nu ne g`ndim niciodat\ c`nd e vorba de ceilal]i. dragul meu. – ~]i iube[ti tu poporul oare cu acest abandon sau cu flac\ra r\zbun\rii [i a revoltei? Yanek tace. * Revolta este l\tratul unui c`ine nebun (Antoniu [i Cleopatra). negustoreas\ de articole funerare la Saint-Brieuc. Dar poate din durere. spune-o dac\ o g`nde[ti [i dac\ este adev\rat. Yanek p\le[te. – Pentru \[tia. . – P\i e foarte bine.1 * 1 ~n manuscris se g\se[te scris `ntre paranteze: A. r\spunde-mi. Cancerul modern m\ roade [i pe mine. – Vezi. spuse Lenin. Yanek. a mizeriei lumii [i a poporului `n lan]uri! Spune-o. Ironia nu izvor\[te neap\rat din r\utate. – Spune-o. Stiner: Unicul [i proprietatea sa. O t\cere.carnete_Camus. Ea r`de ca [i cum ar pl`nge. a drept\]ii. Spune-o `n fa]a Organiza]iei. * ~n Moscova amenin]at\ de Armata Alb\. – Mai mult dec`t dreptatea? – Nu v\ despart. * Problema cea mai serioas\ care se ridic\ ast\zi `n fa]a spiritelor contemporane: conformismul. Dar r\spunde-mi: r\spunde-mi. Organiza]ia [i dreptatea. Nu. te implor. * Piesa Kaliaiev: Imposibil de ucis un om `n carne [i oase. ucizi autocratul. * G. M\ iube[ti `n singur\tate cu tandre]e. G. * G. lui Lenin care ordon\ s\ fie mobiliza]i condamna]ii de drept comun: – Nu. `n ciuda celor care s`nt sp`nzura]i [i a celor care s`nt biciui]i p`n\ la moarte. Asta se nume[te tandre]e. `nc\ nu ai spus-o. Taci. dragul meu. * Pentru Lao-Tze: cu c`t ac]ionezi mai pu]in. * Marea problem\ a vie]ii este s\ [tii cum s\ treci printre oameni. Tailhade: Amintirile judec\torului de instruc]ie. mor de dorin]a s\-]i spun da. Dora. pe tine. Crapouillot: Anarhia. * Scen\: Este executat provocatorul. – Taci. Dar pe mine m\ iube[ti cu tandre]e. Nu tipul care s-a b\rbierit de diminea]\ etc. dragul meu. Cu siguran]\ `ns\ ea nu vine din bun\tate. Yanek. locuia cu bunica sa.F. cu egoism? – Oh! Dora. Vezi. – {tiu. nu cu \[tia. etc. Nu s`ntem din lumea asta. te rog. Nici eu n-a[ fi putut s-o spun. `n fa]a agoniei copiilor. nu era ceva rezonabil. a nesf`r[itelor `nchisori. Partea noastr\ este s`ngele [i fr`nghia rece. – Nu pot s-o spun. Ce mi-a s\rit `n ochi: peisajele dispar `ncetul cu `ncetul. {i totu[i inima mi-e plin\ de tine. cu at`t domini mai mult. – Oh! Yanek. M. * Am recitit toate caietele astea – `ncep`nd cu primul. Te iubesc cu aceea[i dragoste de neclintit `ntru dreptate [i `nchisori. Yanek? – Te iubesc mai mult dec`t orice pe lume. Dar oare iube[ti dreptatea cu tandre]e? Yanek tace.

niciodat\ n-o s\ mai fim copii. Febr\. asta nu se `nt`mpl\ at`t ca s\-i cru]\m pe ceilal]i. ori nu se ata[eaz\ de ele dec`t vremelnic. Vorbe[te. * Cre[tini ferici]i.. (Toleran]\ izvor`t\ din uzura valorilor. 139) 29 de ani de t\cere. e c\ toate astea ne `mb\tr`nesc. iat\ o trufie care va fi pedepsit\.2 * 1 Psalmul 90. So]ia lui `nnebune[te. „Omul modern nu mai crede c\ exist\ Dumnezeu c\ruia s\-i dea ascultare (evreul sau cre[tinul). Fiindc\ ea crede c\ admirabila mea bun\voin]\… Ba nu. C\ ce te va izb\vi din cursa v`n\torilor [i de cuv`ntl tulbur\tor. „S`nt un om care nu crede `n nimic [i care nu iube[te pe nimeni. ed. voi n\d\jdui spre D`nsul». Refuz\ s\ i se scoat\ lan]urile `n timpul S\pt\m`nii Patimilor. Am mers prea repede. Cine iube[te mai presus de orice libertatea. Nu s`ntem oameni. asta-i limita. 2 Remarca aceasta a fost ad\ugat\ de m`n\ pe prima versiune dactilografiat\. ast\zi se cer justificate cele bune. ac]iunile rele se cereau justificate. „Dac\ o iubesc. red. – Ce este trist.) – Ba nu. Dumnezeul meu.). (n. Yanek. cel pu]in la origine. Au p\strat pentru ei harul [i nou\ ne-au l\sat milostenia.“ Idem: „Am auzit de un b\rbat care. Nu cu foarte mult timp `nainte. . Dup\ aceea. de s\geata ce zboar\ ziua. doresc s\ m\ cunoasc\ a[a cum eram.“1 * Singur\tatea des\v`r[it\.)“ „Dac\ nu ne oprim (pe calea neg\rii). Vechiul Testament. Alt\dat\. – Am luat asupra noastr\ nenorocirea lumii. ~n toaleta unei g\ri mari la ora unu diminea]\. ea este excep]ional\. D. Despre buna folosin]\ a libert\]ii. * Defoe. cuprins de un dezgust nemaipomenit pentru conversa]ia insuportabil\ a unora dintre apropia]ii s\i… a hot\r`t brusc s\ nu mai vorbeasc\… (Pies\. Niciodat\. * Psalmul XCI: „Va zice Domnului: «Sprijinitorul meu e[ti [i sc\parea mea. * Roman. ori neag\ valorile. Copiii pleac\. c`t ca s\ ne cru]\m pe noi `n[ine. cit. ca s\ semene mai bine cu M`ntuitorul s\u. * Grenier. „M\ n\scusem ca s\ m\ distrug pe mine `nsumi.carnete_Camus. – Am trecut de la iubirile copil\re[ti la acea prim\ [i ultimul iubit\ care este moartea. [.“ Idem: „Cine iube[te cu t\rie o valoare este prin asta chiar un du[man al libert\]ii. (Uciderea. delir. de molima ce b`ntuie `ntru amiaz\.“ (Nu pentru sine. * Mizeria acestui secol. Exist\ `n mine un vid.“ * Reac]iune? Dac\ asta `nseamn\ s\ dai `napoi istoria. De lucrul ce umbl\ `n `ntuneric. Calea cea bun\ este cea care duce la via]\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 282 282 ALBERT CAMUS CARNETE 283 X. un pustiu `nsp\im`nt\tor…“ * Marc condamnat la moarte `n `nchisoarea din Loos..] Nu te vei teme de frica de noapte. da pentru ceilal]i!) * Pies\. tr\gea cu revolverul `n toate crucifixele pe care le `nt`lnea. o societate pe care s-o respecte (hindusul sau chinezul) o natur\ pe care s-o urmeze (grecul [i romanul). dac\ singura solu]ie e moartea nu ne afl\m pe calea cea bun\. Fiica r\m`ne. dar pu]in cu fiica sa „[i foarte rar cu altcineva“. Yanek.)“ Marion despre Defoe (p. vorbe[te adesea. nu voi merge niciodat\ at`t de departe ca ei – p`n\ la Faraon. am f\cut `nconjurul omului. De acum `nainte putem s\ murim.

“ * Merleau-Ponty1. 15 – 66. Acum [tiu c\ nu este justificat. nu-i a[a. Destr\b\la]ii virtuo[i `n principiile lor. Dar asta ne va lua iubirea. p.“ Idem: Un locotenent. de Sartre. sau tipul omului contemporan: cel care num\r\ loviturile. la limit\. G. S\ `nv\]\m s\ citim. nec\s\torindu-se cu femeia cu care tr\ia). D. „Deschide]i ochii. 2 Les jours de notre mort de David Rousset. Merleau-Ponty vivant. – Dora. La unele pasaje. Contradic]ie. M. {i am`ndoi s`nt con[tien]i de ispita pe care o reprezint\ cel\lalt spirit. „Era vorba de acea iubire mai mare dec`t toate celelalte: cea a omului care-[i d\ sufletul pentru un prieten. Legea. [i un camarad intr\ `ntr-un compartiment unde se afl\ un c\pitan voinic cu ochi `nfrigura]i. de acum `nainte. Fabric\ un pian mut cu sc`nduri scoase de la ni[te l\zi. Yanek. C`nt\ [ase p`n\ la Dwinger2 1 Tocmai publicase Humanisme et Terreur. totul s-ar fi terminat de mult. E tipul de pl`ngere spre care a[ fi `nclinat pe vremuri. ca spirit opus lui Malraux. (Cf. U.) 2 Cf. Ast\zi trebuie s\ fii `mpotriva lui Hitler. Dar ceva mai departe strig\ c\ Hitler e un criminal fa]\ de care orice `mpotrivire va fi `ntotdeauna justificat\. Lumea de ast\zi este un dialog M. o merita]i din plin. ~ntr-un tren din spatele frontului. pianist care tr\ie[te pentru arta sa. Nu exist\ contrasens. de o frumuse]e at`t de mare [i armonioas\… „Privi]i. Edwin Erich Dwinger: Mon Journal de Sibérie [i Entre les Rouges et les Blancs. o form\ acoperit\ cu o manta.C.P. {i ve]i [ti pentru ce lupt\m. o femeie t`n\r\ goal\. * Studiu despre G. spune ofi]erul. – Dora e femeie [i femeile nu [tiu ce-i dragostea… Aceast\ teribil\ explozie `n care am s\ pier este `ns\[i explozia iubirii. Se pl`nge c\ a fost prost citit – [i `n]eles.“ Trage u[urel mantaua. Explic\ faptul c\ nimeni nu are niciodat\ dreptate [i c\ lucrurile nu s`nt at`t de simple (sper c\ nu pentru mine `[i d\ osteneala cu aceast\ demonstra]ie). Se las\ noaptea. – Poate. – Cine spune asta? Yanek. Ruptura dintre Merleau-Ponty [i Camus a opt ore pe zi. A[a vorbe[te omul contemporan.“ * Bataille despre Ciuma. Yanek c\tre un altul care este Uciga[ul.2 72 – 125 – 190. E ceea ce vom face to]i. Motiv: uciga[ul g\se[te scuze `n pasiunile naturii. {i Sade cerea abolirea pedepsei cu moartea. * Pies\. Payot.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 284 284 ALBERT CAMUS CARNETE 285 Un b\rbat (un francez?). un om sf`nt care a tr\it toat\ via]a `n p\cat (neapropiindu-se de Masa Sf`nt\ a altarului. * Zilele mor]ii noastre. Asta v\ va da for]e noi. dar s`ntem oameni. nu. cineva `ntins pe o banchet\. * Ac]iunea. Numai c\ nimeni nu o spune. Luna lumineaz\ compartimentul. 313. omorul legitim. Iar ceea ce mai ales n-am putut s\ `nghit niciodat\ este un destr\b\lat care vrea s\ ucid\ pe toat\ lumea. este f\r\ `ndoial\ L’Univers con- centrationnaire de acela[i autor. U. * (`ntr-un lag\r din Siberia). fa]a lui devine mai frumoas\. Idem: `n timpul r\zboiului alb. deoarece nu putea s\ suporte ca un singur suflet s\ fie os`ndit. . Ve]i vedea ceva.C. 1 F\r\ `ndoial\ Jean Grenier. atunci nu trebuie s\ judeci. U.1: G. voia s\ fie os`ndit [i el. Dar `n mod practic [i pentru moment prefer un destr\b\lat care nu ucide pe nimeni unui puritan care-i ucide pe to]i. fra]ilor. S-au num\rat loviturile. * urmat acestei apari]ii. ~n fa]a lui. U.carnete_Camus. 1931. Fiindc\ lupt\m [i pentru frumuse]e. Dac\ nimeni nu are dreptate. nu ne pare justificabil\ dec`t viz`nd obiective limitate. Adev\ra]i. „Dac\ am fi animale. Continu\m. Aude fiecare not\.

Palante. * L’Isle-sur-Sorgue. cu interdic]ie de a se sprijini etc. I se preg\te[te evadarea. lucrare a lui Palante. p\r\se[te rezisten]a `n mai ’44 ca s\ plece `n Africa de Nord. * Palante (S. 1909. Nu se `nsufle]e[te dec`t `n leg\tur\ cu un singur subiect.“ * Turn\torul care-[i ]ine listele la zi. S. f\r\ s\ bea. * 1 G. [i uite!“ {i se apuc\ s\ ]op\ie de mai multe ori pe loc lovindu-[i fesele cu c\lc`iele. de crim\ al violen]ei – adic\ s\ admit violen]a doar ca legat\ de o responsabilitate personal\. Mai multe culori de cerneal\. p. Altfel ea este prin ordin [i `n ordine – sau legea. Face cercet\ri ca s\ stabileasc\ un echivalent al calendarului gregorian.I.D. „P\cat. Dup\ patru ani de lupte [i de din]i `ncle[ta]i. * Cum s\ fac s\ se `n]eleag\ c\ unui copil s\rac poate s\-i fie ru[ine f\r\ s\ jinduiasc\ dup\ ceva. * B\tr`nul militant comunist care vede ce vede [i nu e capabil s\ se obi[nuiasc\: „Nu m\ pot vindeca de propria mea inim\“. Torturat. nici dup\ ceea ce public\ `n c\r]ile sale. filosof pe care l-au cunoscut Louis Guilloux [i Jean Grenier. La Calvi se culc\ (irupere de vise). 41. sau metafizica. `nseamn\: La Sensibilité Individualiste. `l simt pe fiul meu urm`ndu-m\. Eludeaz\ contradic]ia. * .“ Idem: b\tr`nul guvernator din colonii care st\ ]eap\n ca un par [i vrea s\ i se spun\ Domnul Guvernator. c\ nu i-a nimerit atuul. Va fi din nou torturat [i va pieri. Autumnal\ [i ea datorit\ mobilelor ei cu arborescen]e r\sucite [i a frunzelor moarte de platani alunec`nd `n camer\ `mpinse de v`nt pe sub ferestrele cu perdelele acoperite de broderii asemenea unor ferigi. Nuvel\ sau roman Justi]ie. `n fa]a mucurilor. Sublinieri. ia un avion care decoleaz\ din Basses-Alpes [i survoleaz\ Durance `n timpul nop]ii.“ {i moare subit. Reprezint\ `n mod paradoxal un salt `n confort. edi]ia Alcan. omul care ne serve[te drept model e abstract – c\ ignor\m dragostea. Atunci el z\re[te de-a lungul mun]ilor focurile aprinse de oamenii s\i care-l salut\ astfel pentru ultima dat\. „Oriunde m-a[ duce. Ca s\ r\m`n\ pe loc `i trebuie un efort mai mic.)1 „Umanismul este o invazie a spiritului preo]esc pe terenul sentimentului… Este r\ceala glacial\ a domniei Spiritului. v`rsta sa: „80 de ani! Niciodat\ n-am b\ut un aperitiv. etc. * Bayle: G`nduri diverse despre comet\. „Nu trebuie s\ judec\m via]a cuiva nici dup\ ceea ce crede. Nume scrise cu peni]\ rotund\. spune prietenul lui M.C. Camer\ mare deschis\ spre toamn\..I. Idem: b\tr`na spiritist\ care [i-a pierdut fiul `n r\zboi. De fapt. Violen]a a devenit confortabil\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 286 286 ALBERT CAMUS CARNETE 287 S\ men]in caracterul de ruptur\. Diminea]a se treze[te [i vede o teras\ acoperit\ de mucuri mari de ]ig\ri americane. cinci zile `n picioare. * Prietenul lui M. Juc\torul `n spatele c\ruia se afl\ el nu are dec`t caro.carnete_Camus. care se duce ca `n fiecare zi la micu]a cafenea din strada Dauphine unde `[i are tabieturile lui – se a[az\ la aceea[i mas\ ca s\-i priveasc\ pe aceia[i juc\tori de c\r]i. * Lautréamont: Toat\ apa m\rii n-ar ajunge ca s\ se spele o pat\ de s`nge intelectual\. dar aceasta pentru c\ (omul care ne serve[te drept model) este incapabil de dragoste etc. f\r\ s\ m\n`nce. etc.“ * Ni se repro[eaz\ c\ facem oameni abstrac]i. Refuz\: nu are for]a necesar\.D. Nu mai este ruptur\. lacrimile ]`[nesc [i pl`nge timp de o or\. * C`nd R.

p. * Devotamentul pentru omenire `nseamn\. putem `n]elege totul [i. * La sec]ia Copii bolnavi. * Palante afirm\ pe bun\ dreptate c\. toate obstacolele. * Sartre sau nostalgia idilei universale. dac\ exist\ un adev\r unic [i universal. * S-ar zice c\ omul ar trebui neap\rat s\ aleag\ `ntre `njosire [i pedeaps\. eviden]a. Salon mic prev\zut cu un plafon jos. * Sainte-Beuve: „~ntotdeauna am crezut c\ dac\ am spune tot ceea ce g`ndim. Constant (profet!): „Ca s\ tr\ie[ti `n lini[te trebuie s\-]i dai aproape tot at`ta osteneal\ ca [i pentru a guverna lumea“. toate. * Vigny (coresponden]\): „Ordinea social\ e `ntotdeauna rea: din c`nd `n c`nd. De la r\u la suportabil. Actuelles. oricare ar fi ea. cu pu]in\ l\m`ie“. Mi se spune c\ m\ opun oric\rei violen]e. trebuie s\ dispar\ [i dac\. Timpul preseaz\. * 1 Cf. ea devine doar suportabil\. * 14 octombrie ’47. Singur [i cu toate for]ele `ncordate `ntr-un aer uscat. dup\ aceea. * Pedeapsa cu moartea. putem st\p`ni totul. * Exist\ ac]iuni mesianice [i ac]iuni g`ndite. * Stendhal: „Nu voi fi f\cut nimic pentru fericirea mea personal\ at`t timp c`t nu m\ voi fi deprins s\ suf\r fiindc\ nu m\ simt bine `n propriul meu suflet“. „R\spuns lui Emmanuel d’Astier de La Vigerie“. libertatea nu mai are nici o ra]iune de a fi. cel pu]in efortul unei vie]i `ntregi. dar pierdem lumina“. * B. apoi.“ – Nu. 184. lumea s-ar pr\bu[i“.1 Ar fi la fel de inteligent ca [i cum m-a[ opune s\ bat\ v`ntul mereu din aceea[i parte. * Putem face totul mai bine. . suportabilul merit\ dac\ nu s`nge. Mizantrop fa]\ de grup. * S\ scriu tot – a[a cum `mi vine.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 288 288 ALBERT CAMUS CARNETE 289 B\tr`nul cer[etor c\tre Eleanor Clark: „Nu c\ s`nt un om r\u. fericirea omenirii.carnete_Camus. ~nceput. chiar [i pentru un minut. c\ dorim s\ juc\m p`n\ la cap\t un rol aplaudat. Dar niciodat\ nu vom putea s\ g\sim ori s\ cre\m acea for]\ a dragostei care ne-a fost luat\ pentru totdeauna. disputa nu merit\ o pic\tur\ de s`nge. * 17 octombrie. bine izolat. n-ar mai r\m`ne pe p\m`nt dec`t vreo c`]iva oameni. dup\ Saint-Beuve. * Ravachol (interogatoriu): „~n fa]a celor care aduc adev\rul. ace[tia cel pu]in ar fi ferici]i“. O regret cu at`t mai mult cu c`t via]a mea a fost plin\ de am\r\ciune.“ Depozi]ia unui martor (Chaumartin): „Nu iubea femeile [i nu bea dec`t ap\. Idem (Declara]ie la Curtea cu juri): „C`t prive[te victimele nevinovate pe care poate le-am lovit. supra`nc\lzit – n\p\dit de mirosuri de supe grase [i de pansamente… sincop\. regret sincer. individualistul `l iart\ pe individ.

“ (Aforisme despre `n]elepciunea `n via]\) Socrate lovit cu piciorul. m\ leg c\ nu ar exista niciodat\ nici palme. asem\n\tor acelor b\tr`ni care caut\ s\ capete for]e noi din r\suflarea fetelor tinere. * ~n cartea a IV-a din Emile. at`t de curent\ [i care m\ frapeaz\ `ntotdeauna. este `ntotdeauna agreabil\. voin]a.. II. (Emanciparea iobagilor f\r\ ac]iune revolu]ionar\ – influen]a lui George Sand. Insuficien]a legilor `i acord\ `n acest caz independen]\. dar s\rac pe din\untru. de unde iluzia. Dar de `ndat\ ce a murit. el este atunci singurul magistrat.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 290 290 ALBERT CAMUS CARNETE 291 Dar nimeni nu e absolut vinovat. [i tinere]ea `n acela[i timp. care s-a c\lug\rit `n str\in\tate [i care striga: „Ce voluptate s\-]i ur\[ti patria [i s\ a[tep]i cu `nfocare pieirea ei“. dar poate totu[i s\ `mpiedice pe cineva s\ se m`ndreasc\ mult timp c\ l-a insultat. pocne[te din degete [i nu se mai g`nde[te la asta. dup\ Schopenhauer. Nu zic c\ trebuie s\ mearg\ s\ se bat\. singurul judec\tor `ntre ofensator [i el `nsu[i.. `n timp ce existen]a subiectiv\. * Curajul. Moartea nu las\ nici o [ans\ s\ alegi `nchisoarea. Idem: „~n lumea asta. „Un t`n\r lansat astfel `n lume. `[i datoreaz\ dreptate [i este singurul care [i-o poate face. „Toate lucrurile s`nt frumoase la vedere [i oribile `n fiin]a lor. „O palm\ [i o insult\ primite [i `ndurate au efecte civile pe care nici un `n]elept nu le poate preveni [i pentru care nici un tribunal nu-l poate r\zbuna pe ofensat.“ Deci „dac\ te restr`ngi e[ti fericit“. a unit\]ii exterioare a vie]ii celorlal]i. Rousseau preconizeaz\ asasinatul (nota 21) din ra]iuni de onoare. asta ar fi o extravagan]\. c`t timp fiul lui e bolnav. „Dac\ m\ lovea un m\gar. deci nu poate fi nimeni condamnat `n mod absolut. Conspiratorii lui Petra[evski1: idilici. F\r\ at`tea edicte vane contra duelurilor. bogat pe dinafar\.“ * Schopenhauer: „S\ ai [i gloria. Ceva din el particip\ la durere. Nici omul cel mai ferm nu poate s\ `mpiedice pe cineva s\-l insulte. * Genera]ie de b\tr`ni. Rochefort: „Ca s\ ceri abolirea pedepsei cu moartea trebuie s\ fii un b\utor de s`nge“. se str\duie[te `n zadar s\ `nlocuiasc\ bog\]ia interioar\ prin cea exterioar\. Moartea este oare pedeapsa absolut\? Nu pentru cre[tini. * Pecerin. po]i u[or s\ afli `nv\]\tura. a[ fi depus oare pl`ngere?“ (Diogene Laertiu. spun c\ `[i datoreaz\ dreptate [i c\ este singurul care [i-o poate face. Dar `nchisoarea las\ o [ans\ s\-]i alegi moartea (de nu cumva din lene preferi ca acest serviciu s\ fie `ndeplinit de ceilal]i). este singurul interpret [i executant al legii naturale. Oricum. 2) `n ochii individului. emigrant rus din secolul al XIX-lea. [i asta printr-un mijloc foarte simplu [i f\r\ ca tribunalele s\ se amestece.) Dragostea de 1 Lecturi pentru Cei drep]i [i Uciga[ii delica]i. Nimeni nu este vinovat `n mod absolut: 1) `n ochii societ\]ii. . asta e prea mult pentru un muritor“. dac\ a[ fi suveran. Munca silnic\ nu este oare mai rea? (Paulhan) Habar n-am. * Voltaire: „Nu reu[e[ti pe lumea asta dec`t cu v`rful sabiei [i mori cu armele `n m`n\“.carnete_Camus. „reprezentarea“ lor. nici insulte `n statul meu. Inteligentsia [i interpretarea totalitar\ a lumii. vrea s\ primeasc\ totul din afar\. ~n fine. e „o simpl\ virtute de sublocotenent“. dar nu fericirea. 21) * Heine (1848): „Ceea ce urm\re[te [i sper\ acum lumea mi-a devenit total str\in inimii mele“. * David `l cople[e[te pe Iehova cu rug\ciuni. este `ntotdeauna durere.“ * Pentru Schopenhauer: existen]a obiectiv\ a lucrurilor. Emile cunoa[te `n astfel de cazuri dreptatea pe care [i-o datoreaz\ sie[i [i exemplul pe care `l datoreaz\ siguran]ei oamenilor de onoare. Dar lumea asta nu este cre[tin\.

dac\ nu am fost `n prealabil asigurat `n privin]a fiec\ruia dintre fra]ii mei de s`nge.“ Tot ce serve[te revolu]ia este moral. … Altfel. m-a[ arunca drept `n cap.“ * Petra[evski [i idilicii. „Neg\sind nimic demn s\ m\ ata[ez.“ Herzen – Bakunin – Tolstoi – Dostoievski. * Neciaiev [i catehismul revolu]ionar (partid centralizat anun]`nd bol[evismul). Dobroliubov – ascetic. m\ consacru slujirii umanit\]ii. a unei singure pasiuni: Revolu]ia.“ Cf. „Revolu]ionarul este un individ marcat. Totul la el este luat `n vederea unui singur interes exclusiv. a unui singur g`nd. El nu are nici interese. Bakunin: „Pasiunea distrugerii este creatoare“. Contra lui Hegel `n privin]a persoanei umane. os din osul meu [i carne din carnea mea…“ „Se spune c\ discordan]a este condi]ia armoniei. Cern`[evski: „Ce-i de f\cut?“ Pisarev: „O pereche de cizme valoreaz\ mai mult dec`t Shakespeare. a[ pretinde s\ mi se dea socoteal\ pentru toate fiin]ele pe care condi]iile vie]ii [i istoriei le-au f\cut ni[te martiri. socialist individualist. „Dar ]`[nind acum din uria[ele m\celuri Ciuma vine s\ b`ntuie sinistrele h\]i[uri. a[ lupta `mpotriva lui p`n\ la ultima pic\tur\ de s`nge. nimic care s\-i fie propriu. nici printre b\rba]i. `i acuz\ c\ au devenit „campionii primelor capitaliz\ri“. Impresia de culpabilitate la intelectualii desp\r]i]i de popor. individului. p. Inchizi]iei. Idem: trei principii ale dezvolt\rii umane: omul animal g`ndirea revolta. nici afaceri. Scrisorile c\tre Botkin: „Destinul subiectului. ~[i pierde credin]a `n fa]a r\ului (Marcion). . Marx [i Engels erau men[evici.) * Socialismul individualist al lui Bielinski. Dar cu tot respectul datorat filistinismului dumneavoastr\ filosofic. nici printre femei. 107. Nu-mi trebuie fericirea care mi se ofer\. „Dac\ poporul revolu]ionar ar n\v\li `n camera mea cu inen]ia de a sparge bustul lui Bielinski [i de a-mi distruge biblioteca. nici sentimente personale.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 292 292 ALBERT CAMUS CARNETE 293 departele [i nu de aproapele t\u. am onoarea s\ v\ expun c\. „Gentilomul care se c\ie[te“ (din cauza p\catului social). pentru toate victimele hazardului.“ Idem: „Salut scufia dumneavoastr\ de filosof (lui Hegel). * Anii ’70. Asem\nare cu Dzerjinski. a[a cum o cere logica istoriei? La acest punct numai Tkacev (cu Neciaiev [i Bakunin) este predecesorul lui Lenin. iat\ ceva care poate s\ fie profitabil [i delicios pentru meloman. Necontenitele discu]ii ale primilor marxi[ti despre necesitatea dezvolt\rii capitaliste `n Rusia [i predispozi]ia lor ca s\ primeasc\ aceast\ dezvoltare. care a creat Ceka.carnete_Camus. vechi membru al Partidului voin]ei poporului. nici leg\turi. Nu au avut `n vedere dec`t revolu]ia burghez\ viitoare. Rusia trebuia oare s\ treac\ prin stadiul revolu]iei burgheze [i capitaliste. supersti]iei. persoanei. este mai important dec`t destinul `ntregii lumi [i dec`t s\n\tatea `mp\ratului Chinei. adic\ dec`t conceptul hegelian de Allgemeinheit.“ (Petra[evski) (~n afar\ de Sprechner. modelul lui Stavroghin. dar desigur mai pu]in pentru cel c\ruia i-a revenit rolul discordan]ei. din acel post `nalt. ale lui Filip al II-lea etc. mistic [i scrupulos. dac\ mi s-ar `nt`mpla s\ parvin la o treapt\ superioar\ pe scara dezvolt\rii. Mihailovski.“ * Problema tranzi]iei. Berdiaev. Bielinski [i socialismul individualist. * Prezicerea lui Lermontov. nici m\car un nume. Tihomirov.

Am`ndoi nihili[ti. totul e bine“. dar nu pe al patrulea. care totu[i luptase bine. {i o a doua bomb\. R`sakov este cel care a aruncat bomba asupra lui Alexandru al II-lea. Dar ce `nseamn\ libertate total\? E[ti liber de ceva – `n raport cu. Lukács: Sensul revolu]ionar este sensul totalit\]ii. Vera Figner. * C`]i membri avea „Voin]a poporului“? 500. * Cf. Condamnat\ la ocn\. R`sakov. limita este libertatea `n raport cu Dumnezeu. `l doboar\ pe `mp\rat. ca s\-[i salveze via]a. Eliberat\. independent de formele istorice ale economiei [i de interesele economice. Marx transpunea propriet\]ile spiritului `n imperiul materiei. Imperiul Rus? Peste o sut\ de milioane. Sc\p`nd cu via]\. * ~n Rusia exist\ o libertate colectiv\ „total\“ [i nu personal\. este un pragmatism sau un realism absolut? Lenin afirm\ primatul politicului asupra economicului (`n ciuda marxismului). a replicat R`sakov. Kilba[i[ [i Mihailov). . * Berdiaev `l apropie pe Pobiedonos]ev (pre[edintele Sf`ntului Sinod care a condus Imperiul Rus din punct de vedere ideologic) de Lenin. * Orice membru al „Voin]ei poporului“ se angaja `n mod solemn s\-[i consacre for]ele sale revolu]iei.“ Bugetul ]arului alimentat `n propor]ie de 80 p`n\ la 90% de clasele de jos. 190 despre denun]. 239). voin]a proletariatului este aceea care transform\ lumea. dialectica presupune Logos [i G`ndire. dar. cea a lui Grinevi]ki. s\-[i uite `n favoarea ei leg\turile de s`nge. * ~n rus\. simpatiile personale. p. „O s\ vedem noi dac\ totul e bine“. nu se alege nimic la sf`r[it. * Berdiaev: „Nu poate exista o dialectic\ a materiei. Se sinucide la Kara ca s\ protesteze `mpreun\ cu doi tovar\[i `mpotriva unei pedepse corporale aplicate unui al treilea (p. ~n mod v\dit. * ~ntrebare pus\ marxismului: „Ideologia marxist\ este reflectarea activit\]ii economice. Concep]ia lumii totale `n care teoria [i practica s`nt identificate. Sens religios dup\ Berdiaev. Idem: Maria Kolugnaia.“ Cu alte cuvinte. s\ cer de la ceilal]i s\-[i pun\ de acord actele [i cuvintele… asta trebuia s\ fie deviza vie]ii mele“. * Sofia Perovskaia urc`nd pe e[afod cu tovar\[ii ei de lupt\ `mbr\]i[eaz\ pe trei dintre ei (Jeliabov. volia `nseamn\ deopotriv\ voin]\ [i libertate. sau pretinde s\ descopere adev\rul absolut.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 294 294 ALBERT CAMUS CARNETE 295 * Comunismul spiritual al lui Dostoievski este: responsabilitatea moral\ a tuturor. Este sp`nzurat R`sakov. ]arul a spus: „Slav\ Domnului. * Vera Figner: „S\-mi pun de acord actele [i cuvintele. Idem: „G\seam inadmisibil\ formarea unei asocia]ii secrete `n s`nul unei societ\]i ea `ns\[i secret\. ca toate celelalte ideologii. denun]ase o adres\ [i provocase pierderea altor trei tovar\[i. dragostea [i prietenia… * Piesa Dora: Dac\ nu iube[ti nimic.carnete_Camus.“ P`n\ la urm\. care moare `n singur\tate. Se vede atunci limpede c\ ea `nseamn\ aservire fa]\ de om. trage asupra unui ofi]er al jandarmeriei. Exist\ deci `ntr-adev\r `n marxism o filosofie existen]ial\ care denun]\ minciuna obiectiv\rii [i afirm\ triumful activit\]ii umane. nu este posibil\ dec`t o dialectic\ a g`ndirii [i a spiritului. Ca s\ se spele de suspiciuni. este acuzat\ de a fi tr\dat.

opu[i ma[inii de stat.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 296 296 ALBERT CAMUS CARNETE 297 * De amintit cre[tinilor. * Platon merge de la nonsens la ra]iune [i de la ra]iune la mit. trebuie s\ revenim la cre[tinism. relieful adev\rat. Nu vrem s\ mai [tim c\ are un r`s hohotitor. Peisajul. * Un condamnat la moarte: „~n toat\ via]a mea. – Ce semne? – Semnele iubirii oamenilor. * Diminea]\ `ncunun`nd cu glorie portul Algerului. etc…. R\m`ne o epur\ – un plan. atunci putem continua mi[carea dep\[ind cre[tinismul `n elenism. un soldat care a ucis un subofi]er este executat. . {i `[i d\ seama atunci c\ Dumnezeu nu poate avea dec`t o vedere abstract\. Sf`r[itul actului II. vest“. „Nu am nici un fel de simpatie pentru dumneata. * Lumea va fi mai dreapt\ `n m\sura `n care va fi mai cast\. Avionul ca unul dintre elementele neg\rii [i abstractiz\rii moderne. strig\: „Adio nord. Cei drep]i. chiar ceva bun?“ * ~n anii ’80. s\ tr\iesc ca s\ fiu judecat\. ~naintea execu]iei.“1 * Repro[uri deoarece c\r]ile mele nu pun `n eviden]\ aspectul politic. adio sud… est. ce anume s-a sl\bit brusc [i a determinat tot restul… * Un fapt ne`nsemnat: adesea se crede c\ „s-au mai `nt`lnit cu mine“. Traducere: vor s\ pun `n scen\ partide. Etc. „Fraternitatea cre[tin\. `ntorc`ndu-se `n direc]iile respective. Fiindc\ procesul `ncununeaz\ activitatea unui revolu]ionar“. p\trunde prin geamuri [i se r\sp`nde[te pretutindeni `n odaie. * Paris-Alger. `l abstractiz\m. contrare voin]ei divine [i spiritului cre[tin. * Dac\ spre a dep\[i nihilismul. defileul ad`nc. pentru c\ eu [tiu ce spun.carnete_Camus. * Nimeni n-a fost la fel de sigur ca mine c\ va cuceri lumea pe c\i drepte. ~[i arat\ semnele: „Ce-s astea? – S`nt semnele. Omul ob]ine `n final privirea lui Dumnezeu. po]i s\ iube[ti ceva. torentul de netrecut. Nu-i o afacere bun\. toate legile sale bazate pe minciun\. A devenit o siluet\. oprimare [i interdic]ia liberei c\ut\ri a adev\rului trebuie s\ fie considerate nelegitime. * Socrate. Sorel) * 1 Cf. Nu mai exist\ natur\. totul dispare. actul III. De c`te ori decidem s\ consider\m du[man pe cineva.“ – Revine din lag\r. albastru-ultramarin. n-am v\zut dec`t r\ul… ~n aceste condi]ii [i cu o asemenea via]\. (G.“ Un apel c\tre „to]i cei care venerau `nv\]\tura sf`nt\ a lui Hristos“. El con]ine tot. Dar eu nu pun `n scen\ dec`t indivizi. Iar acum… Unde oare a fost cr\p\tura. „C`t timp exist\ guvernul. at`t de scurt\.“ * Vera Figner: „Trebuia s\ tr\iesc. ~l `ndep\rt\m. * Polemica – drept element al abstractiz\rii.

C.“ * Rousset. De unde importan]a formei. . `l prive[te pe neam]. Aceast\ b\nuial\ e suficient\ ca s\-l oblige s\ se lase ucis. M\rturisi]i. ci [i corectare (vezi mai sus). El accept\.C. Dora sau alta: „Condamna]i. s\ revii la moral\ pe c\ile desfr`ului [i s\ calci pe urmele fo[tilor pira]i. N-a f\cut-o etc… * „M\ bucuram de tot luxul. ~i ofer\ o ]igar\. Ist. {i-a scris pe u[\: „De oriunde a]i veni.“ * „Nu pl`nge]i. Doamn\. C. De unde nevoia unui stil pentru fiecare subiect. ci a `ntregii opere. pentru varia]ie. Este b\nuit de tr\dare. nu a[tepta]i p`n\ la urm\ dec`t dragostea. Ceea ce-mi `nchide gura e faptul c\ n-am fost deportat. ~ncepi prin a face pe scandalagiul [i o sf`r[e[ti cu Legiunea de Onoare. Iat\-m\ sclav pe vecie… etc. r\spunde [i z`mbe[te. condamna]i s\ fim eroi [i sfin]i. ar scrie [i sl\vi numele lui Dumnezeu. Eroi cu for]a. neam]ul. Femeia: mul]umesc. s`nte]i bine veni]i“. o acoper\ cu piciorul [i i-o `napoiaz\. R.) 2 Traducere aproximativ\. {tia asta. m\rturia noastr\.“ * Roman. umanitate se scrie humanité (n. a celor revolta]i.C. * Dic]ionar. red. Palinodie: Exerci]iu de `nalt\ literatur\ care const\ `n a `n\l]a drapelul dup\ ce l-ai scuipat. nu total diferit fiindc\ limba autorului e oricum aceea[i. Nu exist\ deci numai crea]ie. R. `n]elege]i. * Literatura contemporan\. * Nu exist\ justi]ie. ~n original: „Procédé de transformation par lequel le raifractère à rayures devient le mètre d’autel d’espèce commune“ (n. nu ne intereseaz\ deloc afacerile murdare ale lumii acesteia otr\vite [i stupide care se lipe[te de noi ca un clei. 1 ~n francez\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 298 298 ALBERT CAMUS CARNETE 299 La teatru: necesitatea. S\ dai o form\ la ceea ce nu are.carnete_Camus. ie[ind. Umanitate: se scrie [i se execut\ `n general cu un h1. E mai u[or s\ [ochezi dec`t s\ convingi. Sinonime: Paia]\ – Sc\ri]\ – Gargarism – Terminus. Cei care au intrat au fost mili]ienii. Dar [tiu ce strig\t `n\bu[ spun`nd asta. * R. O m`n\ i-o str`nge pe-a lui. le spune un francez care a surprins scena. B\rbatul care e luat de poli]ia politic\ fiindc\ i-a fost lene s\-[i pun\ `n ordine pa[aportul. Este ziua justific\rii. C. iat\ scopul oric\rei opere. * Pies\. `n timpul ocupa]iei. cred c\-i mai bine s\ v\ restitui ]igara“. Are ochii `n lacrimi. Nem]ii.“ La ie[irea din tunel. „S`nt polonez. * Form\ [i revolt\. se `ntoarce spre el [i `i face cu ochiul. Este singura demonstra]ie posibil\. red. de complicare a construc]iilor sintactice. Tunel. exist\ numai limite. Dar tocmai ea va face s\ sar\ `n ochi nu unitatea cut\rei sau cut\rei c\r]i. * Cre[tinismul explic\ bol[evismul. Dar aici lumea e contra… Sens derivat: pretext. afirm`nd c\ s`nte]i `n c\utarea unui adev\r. La gar\. * Anarhistul tolstoian `n vreme de ocupa]ie. Ceva se `nal]\ la ora asta.: 80% dintre autorii secolului al XX-lea. dac\ ar putea s\ nu isc\leasc\. Pentru c\ nu ne intereseaz\. Un neam] `l prive[te. {tiin]e naturale: Procedeu de transformare prin care cel care se `mpotrive[te devine etalonul speciei comune2. Ea ofer\ ]ig\ri [i nem]ilor.: „G`ndindu-m\ mai bine. se face ziu\. „Tic\lo[ilor“. ~ntr-un tren. * Tragedie. O femeie las\ s\-i cad\ pe jos o moned\ de aur.). S\ p\str\m echilibrul ca s\ nu devenim asasini. m\rturisi]i c\ ceea ce v\ intereseaz\ pe voi s`nt fiin]ele [i chipul lor… {i c\.

Nu pentru c\ mi-ar fi f\cut deservicii. * Tolstoi: „Un v`nt puternic din vest `n\l]a `n coloane praful drumurilor [i c`mpurilor. * Golfule] `nainte de Tenes. e totul perfect. o deplin\tate nelini[tit\ plute[te peste apele t\cute. O virtute mai profund\ care const\ `n a le echilibra. urmeaz\ os`nda.. C`nd nu e acolo. S`ntem redu[i la… * Pentru cre[tini. cel drept trebuie s\ poat\ spune dup\ moarte: „N-am pricinuit sup\rare nim\nui“. * Tot ce valoreaz\ ast\zi `n spiritul contemporan face parte din ira]ional. ucide [i dirijeaz\ `n numele Ra]iunii. depun`ndu-se pe aripile lor burni]a z\pezii. Idem: „Dac\ mi-ar fi dat. frumuse]ea se afl\ la `nceput. dac\ grecii au dezvoltat ideea de disperare [i tragedie. ~n]elegi atunci c\. Z\pad\ [i nori din vale p`n\ `n piscuri. `n clipele dureroase ale vie]ii. Pe deasupra acestei m\ri nemi[cate [i v\tuite. {i totu[i tot ce precump\ne[te `n politic\ ac]ioneaz\. Pentru marxi[ti. `nclina v`rfurile teilor [i mestecenilor din gr\din\ [i ducea departe frunzele galbene care c\deau“ (Copil\rie). * ~n opinia egiptenilor. * Ludmilla Pitoëff: „Publicul mai cur`nd m\ stinghere[te. * Pacea ar fi s\ iube[ti `n t\cere. E o minciun\ pe care n-am putut-o suporta. S\ termin cu tot restul [i s\ spun ce am mai profund `n mine. n-a[ [ti ce `nseamn\ durerea. la radio. ea este la sf`r[it. Dar exist\ con[tiin]a. s\ rev\d z`mbetul acela (al mamei sale) m\car o clip\. Semicerc perfect. Revela]ia se plaseaz\ la `nceputul istoriei. a[a cum se `nt`mpl\ de obicei. Pentru greci.P. * Concluzia este c\ istoria nu-[i poate atinge ]elurile dec`t strivind cuceririle spirituale. lene[ [i credincios. . Se consider\ `n regul\.“ Vorbind de G. ascult\ liturghia din pat. ciorile ca ni[te pesc\ru[i negri zboar\ `n stoluri. Altfel. precum [i persoana. * O virtute extrem\ care const\ `n a-]i ucide pasiunile.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 300 300 ALBERT CAMUS CARNETE 301 * Leysin. Este o tragedie care culmineaz\.B. S\ iube[ti devine infernul. * Actorul P. ~n timp ce spiritul modern a ajuns la disperare plec`nd de la ur`]enie [i de la mediocru. ea este un scop. rareori atins. trebuie s\ vorbe[ti. ci pentru c\ aveam prieteni. Ceea ce vrea s\ spun\ Char desigur. * Adev\rul acestui secol: tot tr\ind mereu mari experien]e. Nu e nevoie s\ se scoale. Pentru un european. ci pentru c\ m\ credeau mai bun dec`t s`nt. ~n seara care se las\.: „N-a `ncetat niciodat\ s\ m\ surprind\“. la poalele unor lan]uri muntoase. Dou\ religii.“ * M-am retras din lume nu pentru c\ aveam inamici. devenim mincino[i. asta s-a `nt`mplat `ntotdeauna prin frumuse]e [i tot ce este cople[itor `n ea.carnete_Camus. Eu nu s`nt modern.

A b\tut moned\. revine `n Patagonia unde supu[ii s\i `l primesc din nou ca pe `mp\ratul lor. Resursele lui provin din v`nzarea posturilor de consul al Araucaniei. Idem: „Orice romancier trebuie s\ ne fac\ s\ credem `n pasiunea arz\toare. Adev\rat `ntr-un anumit sens. `[i p\r\si pe nea[teptate ora[ul ca s\ se duc\ `n Patagonia. tr\ie[te pe picior mare. contra lui Goethe: „Goethe i l-a dat doctorului Faustus drept prieten pe diavol [i. fiind chiar un lucru necesar de vreme ce a fost uitat\. Atunci se constat\ c\ nici o biseric\ nu este `n construc]ie `n Patagonia. O ]ar\ care se laud\ cu revolu]ia sa glorioas\ este la fel de golit\ de sens [i de absurd\ ca [i un om care s-ar l\uda cu apendicita lui glorioas\“. Dar Orly Louis refuz\. S\ dovedesc c\ sacrificiul poate fi imaginat la nivelul unei g`ndiri deliberate (adic\ nemesianice). {tiu s\ se fac\ `ndr\git de indienii b\[tina[i [i doar datorit\ simpatiei ajunse s\ fie numit.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 302 CARNETE 303 tribunalului care `l [i condamn\.“ (Rosa Luxemburg. a emis m\rci po[tale. Dar sim]ind c\ `mb\tr`ne[te. Se reface natura. * „F\r\ o libertate nelimitat\ a presei. cu un ajutor at`t de puternic. 34): „Dar sufletul meu este un foc care sufer\ dac\ nu arde de viu“. prerogativele de suveran legitim. dar s\ n-o numeasc\ niciodat\: ar fi `mpotriva pudorii“ (Scrisoare c\tre doamna Gaulthier. ~ns\ guvernul din Chile. notar la Périgueux. * Londra. vor `ncepe anii m\re]i. * Stendhal (Scrisoare c\tre di Fiore. Antoine Orly.carnete_Camus. primindu-[i oaspe]ii ca un adev\rat `mp\rat. astfel c\ Achille I compare `n fa]a * Arta modern\. ~ns\ Achille I nici nu se g`nde[te s\ se duc\ la supu[ii s\i. Antoine abdic\ atunci `n favoarea nepotului s\u Achille Orly. Londra este exact contrariul [i . intr\ `n lumea bun\. CAIETUL AL-VI-LEA aprilie 1948 – martie 1951 La sf`r[itul secolului al XIX-lea. `mp\rat al Araucaniei. unde [i r\mase. pe scurt. Prime[te astfel bani alarm`nd Compania lui Iisus care face apel la Papa. Tragedia echilibrului. frecvent`nd acela[i cabaret unde se pare c\ l-a vizitat regina Ranavalo. care. 34). seduce o modist\“. C`nd acest lucru va fi ref\cut. Faust face ceea ce am f\cut cu to]ii la dou\zeci de ani. Pedeapsa i-a fost comutat\ `n zece ani de `nchisoare. Ruinat. l-a adus `n fa]a unui tribunal care `l condamn\ la moarte. [i moare cinstit de supu[ii s\i. Pleac\ la Paris. iar el consimte iar s\-[i primeasc\ acest titlu. Revolu]ia rus\) * Salvador de Madariaga: „Europa nu-[i va reg\si sensurile dec`t atunci c`nd cuv`ntul revolu]ie va evoca ru[ine [i nu orgoliu. dominarea unor largi mase populare este de neconceput. f\r\ o libertate absolut\ de `ntrunire [i asociere. [i-a exercitat. `mp\ratul `[i `ncheie via]a `n Montparnasse. ~mi amintesc de Londra ca de un ora[ plin cu gr\dini `n care p\s\rile m\ trezeau diminea]a. sub numele de Louis I. din Périgueux. Cresc`ndu-i nevoile. Se reg\se[te obiectul pentru c\ se ignor\ natura. Dar de discutat. Idem. se g`nde[te la un urma[ [i las\ mo[tenire tronul Araucaniei fiului s\u Orly Louis. * Orice sacrificiu este mesianic. de care depindeau acele ]inuturi `ndep\rtate. dup\ c`]iva ani. organizeaz\ [i ni[te chete pentru r\sp`ndirea religiei cre[tine prin construirea de biserici [i catedrale. Eliberat dup\ zece ani. urma s\ devin\ `mp\rat.

Idem: „Pentru cel care nu crede `n Dumnezeu. Nu poate fi un uciga[.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 304 304 ALBERT CAMUS CARNETE 305 totu[i memoria mea e corect\. `ntr-o lume a violen]ei. „Este o epoc\ `n care [tim prea mult `nainte de a deveni majori“. Edinburgh: lebede pe canale. * P\rintele de Foucauld. Chinezi [i malaiezieni pe Princess Street. lumea nu e dec`t un haos. Nu. Marx. atunci ea posed\ o realitate `n lumea asta. {tiin]a e cea care nu are dreptate. Docurile. iar el este `mpins la disperare“. uimitoare. T\cerea din Oxford. misterioase [i acoperite de cea]\. * Graham Greene: „~ntr-o via]\ fericit\. Ce ar putea c\uta lumea aici? * Diminea]a devreme pe coasta Sco]iei. Herghelia bine ]es\lat\. . propov\duind `nv\]\turile lui Hristos printre tuaregi. Ca s\ fie elibera]i de fidelitatea lor. Ora[ul `n jurul unei false acropole. * Epigraf la Rugul1: „Oamenii cuprin[i de o profund\ triste]e se tr\deaz\ c`nd s`nt ferici]i: au un fel de a apuca fericirea ca [i cum ar vrea s-o str`ng\ la piept [i s-o `n\bu[e din gelozie…“ * Iulie ’48 – Como: „Ce vom face cu un cer lipsit de dragostea noastr\? R\m`nem singuri `n fa]a ororii adev\ratelor noastre zile.carnete_Camus. * S. singurele pe care nu le-am `mprumutat de la greci. * Gustul `nchisorii la cei care lupt\. oamenii trebuie s\ se descurce ca s\ tr\iasc\ o via]\ `ntreag\ cu aceast\ decep]ie…“. ca [i cum. Minunatele picturi de Piero [i Velázquez.W. se poate promite ceva dincolo de momentul `n care vorbim“. g\sea normal s\ furnizeze celui de-al doilea birou al Serviciului francez de informa]ii date despre starea de spirit a acelora[i tuaregi. * Scriitorul condamnat la `n]elegere. r\sp`ndite la Rousseau. dac\ oamenii nu s`nt trata]i dup\ merite. – Fiindc\ determinismul [i for]a `l neag\ pe om.“ * S. * Dup\ Simone Weil. Sand. C\rucioarele cu flori pe str\zi. Proudhon. * Dup\ Richelieu. s`nt singurele g`nduri originale ale timpului nostru. Contradic]ie `ntre [tiin]\ [i umanism. decep]ia final\ pe care ne-o provoac\ natura uman\ coincide cu moartea. Tolstoi. rebelii s`nt mereu pe jum\tate mai pu]in puternici dec`t ap\r\torii sistemului oficial. Gallery. toate lucrurile fiind de altfel egale.W. N. care se reg\se[te apoi de mai multe ori. Atena nordului nu are nord. Oxford. g`ndurile care se refer\ la spiritualitatea muncii sau la presentimentul ei. Idem: devotamentul… „Ce lume este aceasta `n care se pierd asemenea calit\]i!“ Idem: „El (agentul secret) a promis `n mod imprudent. „Dac\ dreptatea nu poate fi [tears\ din inima omului. ~n zilele noastre.: Romanii s`nt cei care au degradat stoicismul `nlocuind dragostea viril\ cu orgoliul. ~ntre spiritul [tiin]ific a[a-zis modern [i umanism. Este un port. Din cauza con[tiin]ei vinovate.“ * 1 Proiect de nuvel\. * ~n Germania: nenorocirea care a mu[cat prea ad`nc treze[te o dispozi]ie spre nenorocire care te constr`nge s\ te arunci singur `n ea [i s\ arunci [i pe altul.

* Prietenul lui C. omenirea se `ncordeaz\ s\ g\seasc\ un adev\r. Dar f\r\ pl\cerea de a tr\i… Nu. Ele m-au ajutat s\-mi `nsu[esc meseria. iubit ([i dezam\git) dec`t fiin]e excep]ionale. ~ntorc`nd spatele scepticismului care este `n parte umilin]\. La cap\tul celei mai `nsp\im`nt\toare revolte.“ A[a vorbea cel care [tia ce face.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 306 306 ALBERT CAMUS CARNETE 307 Pies\. voi putea s\ dau fr`u liber nebuniei.: „Dar dac\ se `nt`mpl\ ca avantajul uman. * ~n Kritias. Muzica sferelor. * Oare un om con[tient. Orgoliul se na[te `n mijlocul p\m`nturilor. dar chiar s\ trebuiasc\ s\ constea `n a dori un prejudiciu [i nu un avantaj?“ 1 Primul titlu pentru Starea de asediu. Orgoliul. demnitatea.“ * Tr\im prea mult. uneori. * Funebra Provence. firescul. * Stelele sc`nteiaz\ `n acela[i ritm cu ]`r`itul greierilor. rugul. Nu descindem din maimu]\. R`ul Sorgue `mpodobit cu trene `nflorite.carnete_Camus.1 Epigraf: „Inchizi]ia [i Societatea s`nt cele dou\ flageluri ale adev\rului“ (Pascal). Ea se va destinde c`nd societatea va fi reg\sit o eroare care s\ fie viabil\. noble]ea la ceilal]i. Acum c`nd [tiu c\ m`na nu-mi va tremura. solu]ie nu exist\. * Sf`[ierea de a fi accentuat nedreptatea crez`nd c\ sluje[te dreptatea. suprim\ concentrarea. * Gobineau. dar nu-l vom avea. Eu nu s`nt un sf`nt. Am cunoscut virtutea. * Pl\cerea de a tr\i este ceea ce risipe[te. * Responsabilitatea fa]\ de istorie scute[te de responsabilitatea fa]\ de fiin]ele omene[ti. „Murim la patruzeci de ani dintr-un glon] pe care ni l-am tras `n inim\ la dou\zeci de ani. V`ntul alearg\ prin v`lcea cu vuiet de ape reci [i tumultuoase. * Fluturii de culoarea st`ncii. dar ne reg\sim rapid. La cap\t. Inchizi]ia la Cadix. * {ansa vie]ii mele este c\ n-am `nt`lnit. Spectacol admirabil – [i dureros. Dec`t dac\ facem dintr-o mare dragoste o r\d\cin\ [i g\sim acolo izvorul vie]ii f\r\ s\ fim pedepsi]i cu risipirea. . se `ntreab\ Dostoievski. * Nebunia virtu]ii care zguduie secolul nostru. * Arti[tii vor s\ fie sfin]i. iat\ durerea. opre[te orice elan spre grandoare. Jinduim dup\ consim]\m`ntul universal. * 1 septembrie 1948 „S`nt aproape de `ncheierea seriei de lucr\ri pe care inten]ionam s\ le scriu acum zece ani. s\ recunoa[tem c\ nu s`ntem nimic. nu arti[ti. poate s\ se respecte c`t de c`t? * D. nu numai s\ poat\. S\ o recunoa[tem m\car [i s\ descoperim atunci o sf`[iere [i mai mare: c\ dreptatea total\ nu exist\. Atunci? * Titlu de pies\. dialogul Legilor [i al lui Socrate trebuie comparat cu procesele de la Moscova. ~n asta const\ confortul ei.

`nainte de a ie[i. sf`[ierea. * Crea]ia corectat\: E singurul reprezentant al acelei religii vechi de c`nd omul [i e izgonit de pretutindeni. cunosc`ndu-mi sl\biciunile. * Reputa]iile proaste s`nt mai u[or de suportat dec`t cele bune fiindc\ acestea din urm\ s`nt greu de purtat. Calea Lactee coboar\ p`n\ `n cuiburile de lumini din vale. – 10 doze de sulfamide pe zi.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 308 308 ALBERT CAMUS CARNETE 309 * „Nu tr\im cu adev\rat dec`t c`teva ore din via]a noastr\…“ * Noapte pe piscul Vaucluse. conform lui Beyle. sl\biciunea e privit\ cu indulgen]\. * Infernul este o favoare special\ rezervat\ celor care au cerut-o mult.1 * Cin\ cu Gide. Exist\ sate pe cer [i constela]ii pe munte. Cum ea verific\ `n fiecare diminea]\ dac\ [i-a pus-o c`nd pleac\ de acas\. 1 Pasaj omis `n prima copie dactilografiat\ [i restabilit dup\ manuscris. Eu adaug: nici dup\ ceea ce face. spuse el. Sau dac\ nu. Totul se contope[te. * Am ales crea]ia ca s\ scap de crim\. trebuie s\ r\m`i la `n\l]imea lor [i orice sl\biciune `]i este imputat\ drept crim\. se duce s\-i spun\ la revedere `n c\ma[\.carnete_Camus. prea groas\ [i prea ]ip\toare. Scrisori de la autori tineri care-l `ntreab\ dac\ s\ continue. * Un om nu trebuie judecat nici dup\ ceea ce spune. [i m\tu[a lui care i-a d\ruit o e[arf\. Iar peste p\m`ntul ne`ndur\tor c\dea o ploaie inexorabil\. ……………………………………………………………… * Sf`r[itul romanului: „Omul este un animal religios“. ori nu vrei. * André B. apare o lege care sterilizeaz\ pentru totdeauna. nici dup\ ceea ce scrie. mai ezita]i?“ * ~ncepi prin a nu iubi pe nimeni. pe urm\ `mbrac\ repede haina [i pardesiul `n vestibul. {i respectul lor! Exist\ o ne`n]elegere. Nu mai iube[ti dup\ aceea dec`t pe c`]iva. Gide r\spunde: „Cum a[a? Pute]i s\ v\ ab]ine]i s\ scrie]i. * Nu exist\ un lucru pe care-l faci pentru o fiin]\ (pe care `l faci cu adev\rat) care s\ nu nege o alt\ fiin]\. niciodat\. Pe urm\ iube[ti to]i oamenii. * ~ncepi prin a crea `n singur\tate [i crezi c\ e greu. . La limit\. * X. * Trebuie s\ `nt`lne[ti dragostea `nainte de a fi `nt`lnit morala. s\ fiu un om cu moral\. Iar c`nd nu te po]i resemna s\-i negi pe ceilal]i. pe urm\ pe unul singur [i apoi pe singurul. * Am `ncercat din toate puterile. Morala ucide. La cele proaste. Dar scrii [i creezi pe urm\ printre ceilal]i. – Bei cafea seara? – ~n general. `n general. – 10? Nu-i prea mult? – Ori vrei. a iubi o fiin]\ `nseamn\ a le ucide pe toate celelalte. Afli atunci c\ e ceva nes\buit [i c\ fericirea se g\sea la `nceput.

Tr\im fiecare `n spatele unui zid chinezesc dispre]uindu-ne reciproc. care. iar ceea ce refuzau s\ admit\ `n locurile acelea. Singurii no[tri du[mani adev\ra]i s`nt popii.. dedesubt. ascunz`ndu-[i chipurile [i asmu]indu-ne pe unii contra celorlal]i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 310 310 ALBERT CAMUS CARNETE 311 * Alger dup\ 10 ani. adic\ impuritatea [i fragilitatea spiritului.carnete_Camus. Non-ac]iunea `nseamn\ a accepta viitorul – dar cu `ntristare fa]\ de trecut. orice putere de a iubi.“ „…cei care au pierdut.. `n toiul nop]ii. din spate. Este o filosofie de mort. Dar la scara unui ora[ `n care m\ pierd. iar el b\nuia foarte tare c\ bunul cel mai de pre] `n ochii majorit\]ii oamenilor. Doar o compasiune total\ aduce o schimbare… Reac]ionez a[a fiindc\ nu am con[tiin]a `mp\cat\… {tiu ce trebuie s\ fac: s\-mi dau to]i banii. Bezna [i frigul zilelor ce vor veni. scumpa. Proko[.“ [i pe urm\: „Ce anevoios este s\ umbli printre oameni. enormul platou [i deasupra. ea `ns\[i… * Din avion. era sl\biciunea. Au impresia c\ au fost tr\da]i. `n fa]a ignoran]ei [i a epuiz\rii bie]ilor oameni: „S`ngele `mi `nghea]\ `n vine de ru[ine [i disperare. mizerie. ceea ce `[i doresc cu cea mai mare `nfocare `n str\fundurile inimii lor. copiii [i moartea. s\ m\ readuc\ `n lumea lor.“ [i pe urm\: „S`ntem cu to]ii neferici]i.“ Admirabil\ p. `mpin[i de alt\ mul]ime. {i necontenita revendicare a literaturii franceze care este aceea de a men]ine elasticitatea [i rezisten]a spiritului individual. s`nt decep]iona]i. `n entuziasmul copil\riei [i al tinere]ii. copii. orbire. s\ cer iertare tuturor.“ vodca. luminile Balearelor ca ni[te flori pe mare. preaiubita mea gloat\!“ „Ceea ce se afl\ la hotarele artei nu poate fi iubit“ [i totu[i: „Murim cu to]ii. hainele… Dar nu pot… nu vreau…“ „O. Totul nu este dec`t vid. acei ve[nici p`ndari. dar arta r\m`ne“. * Grenier. ar vrea s\ m\ fac\ s\ m\rturisesc c\ e ceva fals. dar un soi de loialitate a inimii. jandarmii.“ Idem. .“ * A tr\i `nseamn\ a verifica. „C`nd am aerul unui om fericit. coroana. s\-mi `mpart bunurile. poate nu dragoste. este inaccesibila [i fugitiva str\lucire a frumuse]ii. dac\ a]i [ti. Doar lucruri puternice. r\utate. „…mama lui – singura f\ptur\ pentru care a sim]it vreodat\ ceea ce s-ar putea numi. {apte fugari. 106. M\ `ntreab\. S`nt `n mul]imea asta imens\ care se `ndreapt\ f\r\ r\gaz spre o groap\ `n care vor c\dea cu to]ii.“ „P`ndari: st`ncile. dar to]i `i invidiau z`mbetul sclipitor. Patria noastr\ ne-a preg\tit un teren pentru m`nii [i certuri. dup\ o oarecare ezitare. Nu iubesc dec`t arta. s\ m\ trag\ spre ei. * Discurs despre Don Juan sau M\n\stirea din Parma. * M. unii peste al]ii. Este ca serata de la Guermantes. undeva. S\ te prefaci c\ `nc\ mai exi[ti. Nu e o re`ntoarcere la mine `nsumi. stelele. „To]i `l urau. M\ voi str\dui s\ uit. * Aleksandr Blok „O. Chipurile pe care le recunosc. [i care au `mb\tr`nit. toat\ mocirla asta ca s\ devin om [i nu o ma[in\ de clocit ur\.

“ * Char. de foamete. Asta `nseamn\ libertatea. spune el. Dar nu z`mbe[te [i chipul celuilalt e `n fa]a lui. sau mai degrab\ Din proces `n proces. Dar r\m`ne nemi[cat.“ „Prezic un foc mare… Totul va fi mistuit. ba chiar cu mult! Vre]i s\ [ti]i ce este? Este iubirea de moarte. – Scurtimea [i durata s`nt efectele lenei. procurorul sluje[te cu ur\. pe vremea c`nd `mi umpluse [i colorase via]a pentru totdeauna. „~n aceast\ a doua perioad\ m\ uimea faptul c`t de pu]in o cunoscusem la `nceput. Dar realitatea este mult mai vast\. pe care le consider ca atare [i de care `ncerc s\ m\ vindec prin exerci]iul voin]ei. Ceilal]i dau fuga. * Culmea ra]ionamentului revoltat: s\ accep]i s\ te sinucizi pentru a refuza complicitatea cu omorul `n general. uitate. spune t`n\rul. Dar. Nu l-ai… – Ce? – Adev\rat. Ba da. Bloc calm pr\v\lit aici pe p\m`nt dintr-un dezastru obscur. Devine eretic. `n prima versiune dactilografiat\. ~n fa]a fiec\rui inculpat. * Am dou\. Este condamnat. spune acesta. ~l va p\lmui pe procuror. Acesta e t`n\r. * Oare refuz`ndu-i doar o parte aceast\ lume devine un loc unde se poate tr\i? ~mpotriva lui Amor fati. S\-mi cultiv memoria. nu e nimic de f\cut. Procurorul [i so]ia sa. Procurorul `l `ntreab\ dac\ nu dore[te nimic. mai profund\. „Nu dore[ti…“ ~l prive[te pe procuror: „Nu. {i scrie „zi de victorie!“ Z`mbe[te `n continuare. Nu e nimic de f\cut. Z`mbe[te. Omul este singurul animal care refuz\ s\ fie ceea ce este. – Ce fel de dragoste? – Dragostea care nimice[te! Dragostea f\r\ `mp\care [i f\r\ sf`r[it. Nu i se poate face nimic. . cu un g`nd care urc\ `ncet `n sinea lui. fraza aceasta este `ntre ghilimele. Deviaz\. Da. * Max Jacob: „Po]i fabrica o experien]\ precoce cu o memorie puternic\“. Uneori reu[esc. tu ce-ai f\cut.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 312 312 ALBERT CAMUS CARNETE 313 „Lumea! Se vorbe[te de r\zboi [i de bani. spune el vesel. Atunci un [uvoi iese din nou la suprafa]\. mai presus de orice. Cel\lalt sur`de [i-l prive[te. * Rug. Cuno[team dimine]ile acelea `n care imaginea fiin]ei `nt`lnite `n ajun [i a deliciilor cam `nce]o[ate pe care le-am descoperit `n primele efuziuni se limpeze[te brusc [i c`nd be]ia cam buimac\ din ajun devine o bucurie solar\. Ele au fost suprimate. O ur\ veche de c`nd e lumea iese la suprafa]\.carnete_Camus. a[teapt\ ca acesta s\ se `ncovoaie. Procurorul ezit\. Prin dragoste.“ * O nuvel\ care se va petrece `ntr-o zi cu cea]\ galben\. Este `ntrebat dac\ vrea s\ scrie ceva.“ * Idem: „~mi imaginam. Nu. Se `n]eleg `ntre ei. 1 ~n manuscris. spune el.“1 * Procurorul intr\ `n celula condamnatului. Pe urm\ `ncepe s\ judece cu prea mult\ ur\. de nedreptate [i tot restul. aceea a celei mai pure dintre cuceriri. Aceea[i scen\. mai teribil\ dec`t toate astea. * ~ndatoririle prieteniei te ajut\ s\ supor]i pl\cerile societ\]ii. Dar nimic. trei pasiuni care pot fi socotite vinovate. * „Ah! m-a[ omor` cu drag\ inim\ dac\ n-a[ [ti c\ moartea `n sine nu este odihn\ [i c\ [i `n morm`nt ne a[teapt\ o teribil\ angoas\. Totul. {i `l p\lmuie[te zdrav\n. S\ mergem“. Cu excep]ia celor care vor fi purifica]i [i vor fi ajuns la eternitate prin focul spiritului.

artistul trebuie s\ predice. * Proces. B\rbat afemeiat. `nc\ la tine prin for]a lucrurilor. * Roman. [i c`nd te g`nde[ti c\ trei slujba[i de tribunal s`nt.“ Urmeaz\ o expunere rece.: „Era `n anul c`nd am f\cut peritonit\. 3) Eseuri politice. De aceea este `mpu[cat sau deportat.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 314 314 ALBERT CAMUS CARNETE 315 – Nu dispre]ui]i nici pe cei m\run]i. Deodat\. Sub voalet\. Dar dac\ spusele preotului aveau efect. S\-]i fii propriul st\p`n `nainte de a depune armele. Frumuse]e lini[tit\. Un singur lucru: nu se mai atinge de so]ia lui. c`te mari b\t\lii purtate [i c`[tigate `mpotriva ta `nsu]i [i a durit\]ii cerului. * Portrete. * Program februarie-iunie 1) {treangul1. suficien]i. dar deja `ndrept`ndu-se `n alt\ parte. Du[ `nainte de micul-dejun. spune el cu acela[i aer lini[tit [i `nchis. – 18-28 februarie: s\ termin {treangul. Scularea de diminea]\. * X. * A te d\rui nu are sens dac\ te st\p`ne[ti. dar privirea `i e aiurea. Calendar visceral. * Ultimele cuvinte ale lui Karl Gerhard. nici pe cei mari (pentru mine). Nici o ]igar\ `nainte de amiaz\. doresc s\ nu mai fiu `ntrebat. prima versiune. Femeie de lume. Nu po]i d\rui dec`t ceea ce ai. 2) Omul revoltat. – Altfel. – iunie: s\ rev\d {treangul [i O.carnete_Camus. – mai: eseuri. Cuvintele ie[eau aspre. a recuperat pu]in. S\ pun la punct cele trei volume de eseuri: 1) Eseuri literare. El sose[te. Lupta este inegal\. ea prive[te cu ochii ei mari [i frumo[i. * I se vorbe[te. de fapt. Prefa]\ – Minotaurul + Prometeu `n infern + Exilul Elenei + Ora[e din Algeria + … 2) Eseuri critice. e pentru c\ ele erau alimentate de exemplu. „O dat\ pentru totdeauna. El vorbe[te. pu]in l\ptoas\. Pe urm\ nu va mai vorbi niciodat\ despre asta. * . P`n\ la criz\ [i explica]ii: „Tot ce este omenesc `mi provoac\ oroare“. etc. te d\ruie[ti ca s\ scapi de propria ta mizerie. {i pe urm\ virtutea nu se `nva]\ at`t de repede ca m`nuirea mitralierei. A[ vrea s\ fumez. Prefa]\ – 10 editoriale + Inteligen]a [i curajul + nici victime. 1 Primul titlu pentru Cei drep]i. dar este precis. Am sc\pat. v\ voi satisface curiozitatea. nici c\l\i + R\spunsurile lui d’Astier + De ce Spania + Artistul [i libertatea. Scuza]i-m\. n-are suflu. Prefa]\ – Chamfort + Inteligen]a [i e[afodul + Agrippa d’Aubigné + Prefa]\ la Cronicile italiene + Comentarii despre Don Juan + Jean Grenier. ~nc\p\]`narea `n munc\. Tr\ie[te `n modul cel mai banal. – martie-aprilie: s\ termin Omul revoltat. F\r\ nuan]e. Artistul se str\duie[te deci s\ devin\ un exemplu. ce sum\ de cuno[tin]e presupune ea. Primul fum. ~ntoarcerea din lag\r. E ur`t\. `[i continu\ fraza. – C`nd te g`nde[ti ce lucru de ne`nlocuit reprezint\ experien]a unei inimi mari. Se `ntoarce [i z`mbe[te.R. Era exact `nainte de perfora]ie…“ etc. * ~ntr-o lume care nu mai crede `n p\cat. Vorbe[te brusc [i gura i se crispeaz\ `n form\ de paralelogram. spre marea sa indignare. Astfel se dep\[esc sl\biciunile. Dar dup\ aceea. Ex. precise. fostul medic al lui Himmler ([i informat despre Dachau): „Regret c\ mai exist\ nedreptate pe lumea asta“. prima versiune.

“ M-am str\duit s\ fiu obiectiv. uneori. a unei asemenea energii puse `n slujba operei de distrugere…“ „…O lupt\ pa[nic\ de idei va veni s\ `nlocuiasc\ violen]a care ne repugn\ mai mult dec`t servitorilor dumneavoastr\ [i pe care nu o practic\m dec`t `n virtutea unei triste necesit\]i. 1 Proiect de prefa]\ pentru Actuelles. P`n\ ce vom fi reg\sit o baz\ pentru aceste valori. Scriitorul este p`n\ la urm\ r\spunz\tor pentru ceea ce face fa]\ de societate. Dar trebuie s\ accepte ([i aici se impune s\ se arate foarte modest. nici marxi[ti. organizator de pogromuri al Ohranei. „Numai la[itatea guvernului ar explica de ce s-a ridicat doar o sp`nzur\toare `n loc de dou\. nu voi mai fi niciodat\ politicos. Asta le va asigura lupt\torilor eroici lini[tea spiritual\ indispensabil\. * Revolt\. * Jeliabov. Dandismul. cauza mea va fi irepro[abil\ [i perfect\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 316 316 ALBERT CAMUS CARNETE 317 Dup\ asasinarea lui Alexandru al II-lea. condi]iile angajamentului s\u – s\-[i asume un risc.“ Azev – morm`ntul 10 466 `n cimitirul unei periferii berlineze. alegem binele (atunci c`nd `l alegem) `ntr-un mod de nejustificat.“ * G. „Unul dintre regretele mele este de a fi sacrificat prea multe obiectivit\]ii. Aceast\ gur\ cur\]at\ de eroziunea murdar\ a pl\cerii. poli]ia etc… dac\ nu s`ntem nici cre[tini. .“ * Z`bin. toate eforturile mele au avut drept ]el s\ m\ depersonalizez (de fiecare dat\ pe un ton diferit). * At`t timp c`t omul nu-[i st\p`ne[te dorin]a. Virtutea va fi `ntotdeauna nelegitim\ p`n\ la aceast\ scaden]\. * Vinaver1. foarte pu]in exigent) s\ nu-[i cunoasc\ dinainte responsabilitatea. chiar [i socialismul. Ast\zi lucrurile s`nt clare [i trebuie numit concentra]ionar ceea ce este concentra]ionar. Dar eu nu s`nt un suflet mare. Abia dup\ aceea voi putea vorbi `n numele meu. `n]elegem c`t de trist\ este pierderea at`tor talente. autor al volumelor Lataume (1950) [i L’Objecteur (1951). gata s\ serveasc\ drept informator ca s\-[i salveze via]a. 137 din Procès célèbres de la Russie). cere s\ fie executat `n acela[i timp cu R`sakov care a aruncat bomba. motor al at`tor ac]iuni. „Moartea mea va des\v`r[i tot [i. Introducere. at`t timp c`t scrie. Dar `[i ofer\ argumente (p. „A cobor` `n subteran“ (ilegalitate). ~ntr-un sens. decodificator imbatabil al Ohranei. `ncununat\ de tortur\. Partidul `[i va asuma responsabilitatea moral\. {i nu [i-o st\p`ne[te mai niciodat\. Idem Komisarov. Fapt e c\ nu aveam `ncredere `n libertate. arestat cu 48 de ore `naintea dramei. * Eseu. * Sufletele mari m\ intereseaz\ – [i numai ele.carnete_Camus. trece la Ceka.U. nu st\p`ne[te nimic. De la primele mele c\r]i (Nunta) p`n\ la {treangul [i Omul revoltat. care organizeaz\ asasinarea lui Alexandru al II-lea. adres\ a Comitetului Executiv c\tre Alexandru al III-lea: „…Mai bine dec`t oricine. Vinaver.“ – De v\zut ciudata depozi]ie a lui R`sakov. * Prefa]\ la culegerea de articole1. Obiectivitatea. este o complezen]\. Capitol despre aparen]\ (fa]\ de sine [i fa]\ de ceilal]i). contrar firii mele.P. s`ntem condamna]i s\ 1 M. este men]inut `n post de c\tre G. Nu avem valori pentru asta. De ce s\ refuz\m dela]iunea. chiar [i al celei revolu]ionare. „Loviturile terorii trebuie organizate cu grij\. * Ciclul 1. s\ ignore. * Locotenentul Schmidt.

qxd 12/12/02 4:31 PM Page 318 318 ALBERT CAMUS CARNETE 319 Cu c`teva zile `nainte de atentatul contra lui Plehve. For]\ de via]\. ~i denun]\ pe terori[tii din sud pentru ca aceia din Petersburg s\ aib\ m`inile libere. i se acord\ favoarea de a fi sp`nzurat `n frac. * Lui Dimitri Borgov.carnete_Camus. `nseamn\ s\ nu spui nimic. * (~]i vei pierde creditul. bun\oar\) din distrac]ie. Pe urm\ c\l\torii. limitarea libert\]ilor [i a r\zboaielor. la Ministerul de Justi]ie. Dar poate face efortul s\-[i recunoasc\ impuritatea. 221. Actuelles. [i cump\nind bine totul. ~ntrevedere. Bur]ev–Azev. – Asta sper [i eu. Cazul Malinovski. * S\ termin\m pe 1 iunie. * Cum s\ tr\ie[ti f\r\ c`teva motive bune de disperare? * Prefa]\. Laporte. Jurnal intim. `n prezen]a poporului t\cut. * Revolu]ia din 1905 a `nceput prin greva unei tipografii moscovite ai c\rei muncitori cereau ca punctele [i virgulele s\ fie socotite caractere `n evaluarea „cu bucata“. mi se spune. ~n mizeria f\r\ sf`r[it a lag\rului. Plehve este ucis. p. Un reformist intransigent. S\ nu m\ `mpotmolesc niciodat\. 175-176. pe care `n mod v\dit `l comenteaz\. ~n fine. 235. Trebuie deci s\ declari c\ nu e[ti un revolu]ionar – ci. te po]i declara revoltat. Nou\ din zece revolu]ionari f\ceau o pasiune pentru meseria de informator. un reformist. 1 Cf. * Roman. * A condamna o fiin]\ `nseamn\ a-i suprima [ansa de perfec]iune. Criminalii s`nt `ntotdeauna judec\tori… Nu pot condamna absolut dec`t cei care s`nt absolut nevinova]i… De aceea Dumnezeu trebuie s\ fie absolut nevinovat. dac\ e f\cut din apa asta. Cf. este expus\ o farfurie con]in`nd o bucat\ de carne omeneasc\ [i purt`nd o pancart\ cu aceste cuvinte: „Da]i-v\ obolul pentru victime“. pp. o clip\ de fericire de nespus. aceast\ observa]ie este direct legat\ de textul precedent. mai modest. adic\ s\ ierte. {i f\cea din el un turn\tor. * Provocare. `n timp ce omul o crede imposibil de practicat. * La urma urmei. ce spusese Azev: „Nu dinspre partea asta (Kerci) trebuie s\ v\ teme]i“. `l avertizeaz\ „`n general“ pe Lopukin. Pleda pentru acuzat `n fa]a unei false comisii de anchet\. `n Pia]a Trubnaia. cf. [i cere m\rirea salariului. Laporte. * Putem considera `ntreaga istorie a terorismului rus ca fiind cea a luptei dintre intelectualism [i absolutism.2) * Ceaikovski avea obiceiul s\ m\n`nce h`rtii (chiar foarte importante. 2 ~n manuscris. p. Ea [tie c\ omul nu poate fi neprih\nit. – S\ te declari revolu]ionar [i s\ refuzi pe de alt\ parte pedeapsa cu moartea1 (s\ citez prefa]a lui Tolstoi – nu se cunoa[te suficient aceast\ prefa]\ pe care de abia acum am ajuns la v`rsta la care s-o citesc cu venera]ie). * Un eseu despre alibi. de la Ohrana. . Evanghelia este realist\. Sovietul din Sankt-Petersburg `n 1905 cheam\ la grev\ strig`nd „Jos pedeapsa cu moartea!“ * ~n timpul Comunei din Moscova. * Zubatov director. la Frankfurt – dup\ condamnare. asasinul lui Stol`pin. `n fa]a unei cl\diri distruse de tunuri.

Este singura pozi]ie care le `ng\duie s\-i judece de sus pe arti[ti. `n sensul profund al cuv`ntului. Iar singura voca]ie pe care mi-o accept este s\ spun con[tiin]elor c\ nu s`nt lipsite de pete [i ra]iunilor c\ le lipse[te ceva. M\ ocup de ea f\r\ voie [i pentru c\. prin defectele mele mai mult dec`t prin calit\]i. * C`nd am v\zut o singur\ dat\ str\lucirea fericirii pe chipul unei fiin]e pe care o iubim. Pu]inul pe care-l spunem.“ „~n momentele de lenevie. [tim c\ nu poate exista alt\ voca]ie pentru un om dec`t s\ aprind\ lumina aceasta pe fe]ele celor din jur… [i ne sf`[ie g`ndul nefericirii [i al nop]ii pe care le proiect\m. * ~mi d\deam subiecte ca tot at`tea pretexte ca s\ m\ silesc s\ vorbesc. G`ndul c\ nu s`nt bun de nimic. * Nu po]i crede `n bun\tate.“ (N. Altfel. Recrutare masiv\. `ntr-adev\r. o nemul]umire. Majoritatea litera]ilor rata]i se `ndreapt\ spre comunism. este partidul voca]iilor contrare. Din acest punct de vedere. Dar nu po]i crede `n r\u etc. o ur\ fa]\ de mine `nsumi. * Prefa]\ la cartea de eseuri politice.“ (Ceaikovski) {i totu[i munca sa. desigur. 1 Pasajul care urmeaz\ este restabilit de c\tre editori. neav`nd cap pentru a[a ceva (lucru. m\ cuprinde o spaim\ de a nu fi niciodat\ `n stare s\ ajung la perfec]iune. {i acum: s\ renun]\m la „uman“. prin simplul fapt c\ tr\im. m\ h\r]uie[te [i m\ chinuie.. cum spun ei. cel mai adesea. c\ doar marea mea activitate `mi ascunde defectele [i m\ ridic\ la rangul de om. smul[i `n fine din p\m`ntul crud. `n inimile celor pe care `i `nt`lnim. n-am [tiut niciodat\ s\ refuz nimic din obliga]iile pe care le `nt`lneam `n cale. [i anume c\ omul modern este silit s\ se ocupe de politic\. Din acest punct de vedere. ultimul eseu exprim\ destul de bine ceea ce g`ndesc. acesta nu ar putea tr\i. C`t despre rolul „nobil“ al celui care avertizeaz\.. * Nu spunem nici un sfert din ceea ce [tim.. iunie-august 1949. * Roman1 . [i el destul de nobil [i care mi s-ar potrivi at`t de bine. din cauza istoriei. din cauza psihologiei. astfel ca pentru totdeauna de acum `nainte s\ fie `ncremeni]i fa]\ `n fa]\.carnete_Camus. [i iat\-i cum url\. pentru asta ar trebui o con[tiin]\ f\r\ pat\. {i el [tia acum de ce suferise `n tot timpul acelei iubiri [i c\ aceast\ suferin]\ nu s-ar fi putut rezolva dec`t dac\… `n momentul exact. . Aman]ii de piatr\. Dar ce `nseamn\ a avea un cap politic? Nu am aflat citind Esprit. ignor`nd dorin]ele care se dezl\n]uiau cu furie `n jurul lor [i `ntor[i unul spre cel\lalt ca spre imaginea slipitoare a dragostei complementare. Berberova) „Dac\ aceast\ emo]ie a artistului care se nume[te inspira]ie nu s-ar opri niciodat\. `nc`t doar imensa lui for]\ de munc\ `i permitea s\ [i-o satisfac\. * Recrutare.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 320 320 ALBERT CAMUS CARNETE 321 „~n el urca o dorin]\ de a crea at`t de violent\. * Mai ’49. evident) [i s\ m\ mul]umesc cu rolul. * Iulie ’49 Jurnal America de Sud. vreun v`nt venit din cer i-ar fi `mpietrit `n chiar elanul iubirii lor. * C`nd barbarii din nord au distrus dulcele regat din regiunea Provence [i au f\cut din noi ni[te francezi… * Mounier m\ sf\tuie[te `n Esprit s\ m\ `ndep\rtez de politic\. este mediocr\. totul s-ar pr\bu[i. `n moral\ [i `n dezinteresare. al celui care avertizeaz\. Ceea ce m\ salveaz\ este munca.

* Ceapski (P\m`nt inuman) poveste[te cum copiii ru[i stropeau cu ap\ cadavrele solda]ilor nem]i g\si]i `n z\pad\ [i. moartea Rosei Luxemburg: „Pentru ceilal]i. definitiv. Singurul progres. fanatism sceptic. `ntr-o regiune `ndep\rtat\ a sufletului s\u. restul fiindu-mi d\ruit. spune Dostoievski.“ Ei vor binele poporului. * „Nu exist\ sacrificii izolate. S\-l urmez ar fi fost r\u. * Marele Imam Ali: „Lumea este un hoit. * Octombrie ’49 Roman.“ „Dorea dou\ lucruri. * Gheorghiu observ\ pe bun\ dreptate c\ os`ndirea ([i supliciul) lui Hristos a fost amestecat\ cu a celor doi t`lhari. murea de doisprezece ani“. [i abstracte. Dar [tia acum c\ el nu era mare.“ * Idem. iar c`nd dragostea de a tr\i dispare. `n loc s\ reu[esc din ce `n ce mai bine `n `ntreprinderea mea. s\ nu-l p\r\sesc niciodat\ va fi bine. v\d cum se apropie abisul.: ast\zi. `i iubea. Oamenii [tiu at`t de bine c\ iubirea e sortit\ mor]ii `nc`t se ocup\ de amintirea acelei iubiri din timpul c`t o tr\iesc. * Stendhal: „Deosebirea dintre germani [i alte popoare: ei se exalt\ prin medita]ie `n loc s\ se calmeze. dintre care primul era posesiunea absolut\. ~n spatele fiec\rui individ care se sacrific\ se afl\ al]ii pe care `i sacrific\ o dat\ cu el f\r\ s\ le cear\ p\rerea. Nu voiam s\ fiu un om al abisurilor. diminea]a. singura victorie ar fi s\ admit\ . Al doilea era amintirea absolut\ pe care voia s\ i-o lase. Acest efort nem\surat n-a servit la nimic. [i `nc\ din bel[ug (cu excep]ia averii care mi-e indiferent\): s\ tr\iesc o via]\ de om normal. dup\ G. Apologia uciderii de la om la om este una dintre etapele de pe drumul revoltei. nici un sens nu ne mai consoleaz\. Da. zece mii de nevinova]i s`nt `nconjura]i de doi vinova]i. era moart\ de doisprezece ani. nici pe ei `n[i[i. Pu]in c`te pu]in. – Vorbind de un maestru (Grenier?): „S\-l `nt`lnesc pe acest om a fost o mare fericire. dar la o asemenea distan]\ `nc`t cuv`ntul iubire c\p\ta un sens nou. mai devreme sau mai t`rziu. dar nu iubesc poporul. * Trebuie s\ iube[ti via]a `nainte de a-i iubi sensul. „Undeva. Tehnica amalgamului era practicat\ `nc\ din anul zero. – Comunismul. A doua nuan]\: ei mor din dorin]a de a avea caracter.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 322 322 ALBERT CAMUS CARNETE 323 * Septembrie ’49 ~n `ncheiere. [i c\ `n locul amintirii absolute va fi.“ * Sperber: „Dumnezeu s\-i pedepseasc\ pe cucernicii care `n loc s\ intre `n biseric\ intr\ `ntr-un partid revolu]ionar ca s\ fac\ din el o biseric\“. Victoria. * …fa]adele satelor `n\l]ate de Potemkin de-a lungul [oselelor pe unde trecea Ecaterina cea Mare vizit`ndu-[i imperiul. Oricine dore[te o p\rticic\ din aceast\ lume va tr\i cu c`inii“. a revaloriza uciderea pentru a o opune distrugerii anonime [i reci. c\ ea va afla acest lucru `ntr-o zi. pentru el cel pu]in. Nu iubesc pe nimeni. le foloseau trupurile `nghe]ate drept s\nii. * Singurul efort din via]a mea. moartea absolut\. Erau iubi]i cu adev\rat.carnete_Camus. Voia s\-i lase o idee mare despre el `nsu[i pentru ca dragostea lor s\ fie mare. Pentru ei.

chiar [i singur\tatea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 324 324 ALBERT CAMUS CARNETE 325 c\ dragostea poate fi mare chiar [i atunci c`nd amantul nu este pe m\sur\. Exigen]a ei era de a[a natur\. ~n aparen]\. nu un har. o voin]\. presupunea c\ suferin]a e nobil\ [i armonioas\. * Revolt\.“ „Po]i iubi `n lan]uri. De fapt.carnete_Camus.… Dar e suficient ca o infim\ p\rticic\ a inimii s\ fie supus\ datoriei [i dragostea adev\rat\ devine imposibil\.“ „~n ziua aceea a pierdut-o. * . nici `n `ntregime laic – [i c\ are ambele feluri de tenta]ii. Serile crude [i triste care se las\ pe acel p\m`nt f\r\ sf`r[it. Dar el [tia c\ `n ziua aceea se `nt`mplase. Existen]a sf`r[e[te `ntotdeauna prin a fi ceva r\u. nenorocirea nu a venit dec`t mai t`rziu. Ca s-o poat\ p\stra ar fi trebuit s\ nu e[ueze niciodat\. iar ea nu sim]ea nimic.“ (Stendhal. Dar nu era `nc\ preg\tit pentru aceast\ teribil\ modestie. gravat\ cu fierul ro[u. Din clipa c`nd exist\ durerea. dimpotriv\.“ „Totul trebuie iertat [i mai `nt`i faptul c\ exi[ti. Despre iubire) * Cu spirit fin [i cu inim\ mediocr\. amintirea chipului ei ros de durere… Cam tot pe atunci [i-a pierdut stima de sine care `nainte `l sus]inuse `ntotdeauna… Fiind inferior dragostei. * Cine va putea exprima disperarea omului care s-a situat de partea creaturii contra creatorului [i care. Odat\ pierdut\ onoarea. ca [i pe a celorlal]i. [i c\ trebuie s\ se cucereasc\ pe sine.“ „~i spunea c\ dragostea b\rba]ilor este a[a. `nc`t el nu putea comite nici o singur\ gre[eal\. nu mai exist\ via]\. * Guilloux. Cu alte cuvinte.“ * „Eram mic `nainte de a iubi. C\ci pe culmea exigen]ei sale g\sea natural ca el s\ moar\ de vreme ce e[uase. De la oricine altcineva ar fi admis-o. Absurdul presupune absen]a alegerii. pierz`nd ideea propriei sale inocen]e. * Disperarea este s\ nu-]i cuno[ti motivele de a lupta [i dac\ `ntr-adev\r trebuie s\ lup]i. ca fiind tot at`t de criminal\ ca [i creatorul. jocul [i comedia.“ „Pierduse tot. Ea `i jura c\ asta nu este dragoste. Acestea s`nt privilegiile dragostei. “ * „Plimba `n el. A tr\i `nseamn\ a alege. judec\ creatura. prin ziduri de piatr\ groase de mai mul]i metri etc. Nenorocirea artistului este c\ el nu e nici `n `ntregime c\lug\r. ea avea dreptate.“ „~i striga c\ asta `nseamn\ moarte pentru el. virtu]ile sale erau ale spiritului. romanescul. * Adev\rata problem\ a momentului: pedeapsa. nu putea afi[a nici o singur\ sl\biciune. {i g\sea o pl\cere dificil\ `n aceste `nchipuiri.“ „~[i imagina un viitor de singur\tate [i suferin]\. Nu de la el. tocmai pentru c\ eram ispitit uneori s\ m\ socotesc mare. aceast\ amintire: focurile de pe c`mpiile braziliene [i mireasma de cafea [i de mirodenii. Obiec]ia fa]\ de absurd este omorul. o admisese [i o va mai admite. Umbl`nd prin Paris. dragostea nu mai este nimic. A alege `nseamn\ a ucide. Ceea ce `i pl\cea la ea era via]a exterioar\.“ * „Exist\ o onoare `n dragoste. {i `n realitate `[i imagina astfel un viitor lipsit de suferin]\. [i pe el `nsu[i. nu ale inimii.

pe tot parcursul vie]ii.carnete_Camus.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 326 326 ALBERT CAMUS CARNETE 327 Monnerot: „Fecunditatea unui produc\tor de idei [se refer\ la Hegel] se atest\ prin multiplicitatea traducerilor [interpret\rilor] posibile. {i nebunia este eliberare. Uneori le venea r`ndul celor . * Tot Keats: „Nu exist\ p\cat mai mare dec`t s\ te crezi un mare scriitor. Din nou bolnav Un bolnav trebuie s\ fie curat ca s\ fie uitat. orb la cap\tul zilelor… Ibsen la sf`r[it amnezic [i re`nv\]`nd alfabetul… Curaj! Curaj! * Frumuse]ea. nebunia de a nu distruge nimic pentru iubire. ni[te oameni s`nt tortura]i `n timp ce al]ii privesc `n alt\ parte cu o des\v`r[it\ distrac]ie. * Roman. {i a tr\i nu `nseamn\ altceva dec`t aceast\ na[tere lung\ [i chinuitoare. * Timp de milenii. {i cu toate acestea. Justi]ia este un mister. Nu se mai `ndrepta spre zid. `n singur\tatea celulei.: Nebunia de a nu `ntemeia nimic pe iubire. O pl\cere imens\ `l cople[ea. E adev\rat c\ o asemenea crim\ comport\ o pedeaps\ grea“. lumea a sem\nat cu acele picturi italiene[ti din Rena[tere `n care. Dec`t Dumnezeu. iertat. Ofelia!“ ~ntr-adev\r.“ Bine`n]eles c\ nu. * ~n leg\tur\ cu Browning: omul mijlociu – acela[i care m\ preocup\. * „De o asemenea sensibilitate. p`n\ [i cur\]enia lui este insolit\. * „La m\n\stire. Condamnat la moarte. Ceea ce caracteriza istoria era cantitatea de oameni care nu se interesa de nenorocirea celorlal]i. El se creeaz\ aici. aceast\ revenire a bolii ar trebui s\ m\ cople[easc\. putem `ncerca s\ avem onoare. Avea toat\ noaptea la dispozi]ie. M\ cople[e[te `ntr-adev\r. creat de noi [i de durere. Num\rul celor „dezinteresa]i“ era ame]itor de mare fa]\ de cel al interesa]ilor. Trist\ onoare.“ (Keats) * Chesterton. ~n sf`r[it. Este suspect\ – ca acele rozete de dimensiuni excesive care se v\d la butonierele escrocilor. te ajut\ [i s\ mori. Va putea s\ aleag\… S\-[i spun\ „Haide“ [i pe urm\ „Nu. Dar cum succede unei suite ne`ntrerupte de cople[iri. care te ajut\ s\ tr\ie[ti. e o gre[eal\ s\ credem c\ el ne-a fost dat gata creat. `nc\ o clip\“ [i s\ savureze clipa aceea… Ce revan[\! Ce dezmin]ire! * Din lips\ de dragoste. * „S`nt fericit c\ exist\ aici pe p\m`nt ceva ca morm`ntul. m\ face s\ r`d. * Kleist care `[i arde de dou\ ori manuscrisele… Piero della Francesca. Dar i se strecoar\ cianur\… {i acolo. `nc`t ar fi putut s\-[i ating\ durerea cu m`inile“ (despre Keats – de Anny Lowell). iat\-m\ eliberat. a `nceput s\ r`d\. * Dac\ exist\ suflet. categoric fals c`nd e vorba de un g`nditor. Asta e adev\rat c`nd e vorba de un artist. nu exist\ alt mod de a o poseda dec`t de a face `n a[a fel `nc`t nimeni s\ nu o posede. pe lespezile reci. * Dumnezeu a venit s\ moar\ pe Cruce pentru c\ era gelos pe durerea noastr\. a c\rui `nt`ietate se suport\ u[or: nu atinge corpul. * F. nu o iluzie. Acea stranie privire care `nc\ nu era a lui… Sf`r[it de octombrie ’49. C`nd sufletul e gata. vine moartea. * Dup\ o at`t de lung\ certitudine de `ns\n\to[ire.

Dar se `nt`mpla `n mijlocul distrac]iei generale [i una o compensa pe cealalt\. ci pentru ceilal]i. * Marxismul este o filosofie de procedur\. Dar.“ * C`nd Jan Hus era ars pe rug. criticii au tran[at chestiunea. murind: „M-am s\turat s\ domnesc peste sclavi“. * S\ o dep\[e[ti? P\i suferin]a este tocmai asta. Este cel pu]in ideea unui prin] german. * Grandoarea `nseamn\ s\ `ncerci s\ fii mare. dar f\r\ jurispruden]\. ascult`nd doar lungile `mpuns\turi ale r\ului. i-a[ fi redat acea libertate. f\r\ voin]\. Unii g\seau glasul prea sub]ire. Apare [i se execut\. Fichte. `n pace `n de[ertul pe care [i l-a ales“. umplu brusc scena universului. Ce voia el s\ [tie atunci e ce pot s\ opun\ mor]ii geniul. Erau acolo. to]i se prefac a fi interesa]i. * Peer Gynt poveste[te concet\]enilor s\i c\ diavolul a promis mul]imii s\ imite de minune groh\itul porcului. alt\ via]\ (eroi de roman). nu pentru sine `nsu[i. nemi[cat. Dar [tia acum c\ acea furie era zadarnic\ [i c\ existen]ele mari nu comportau lec]ii pentru el. ceea ce `nainte nu f\cea niciodat\. spunea Frederic al Prusiei. omul. t\cute p`n\ atunci. ca s\-l lase.“ * Gorki vorbind despre Tolstoi: „Este un om care-l caut\ pe Dumnezeu. * Procesul Rajk: Ideea criminalului obiectiv care realizeaz\ ruptura dintre dou\ aspecte ale omului este o idee de procedur\ curent\. trebuie c`t mai mult\ muzic\ posibil. la sf`r[itul reprezenta]iei. ceilal]i. a[a cum o relateaz\ Tolstoi. mul]ime tainic\. mai numeroase dec`t cei vii. Sistemul dreptului natural. (De asta este mare M. Rajk `[i `nclina capul spre dreapta. * Momentele acelea c`nd te la[i `n voia suferin]ei la fel ca [i `n cea a durerii fizice: `ntins. * De notat: `n tot timpul procesului. To]i regretau c\ efectul fusese exagerat. dar exagerat\. `n realitate. da. Femeia s\rac\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 328 328 ALBERT CAMUS CARNETE 329 dezinteresa]i. {i totu[i ]ipetele auzite fuseser\ ale unui porcu[or pe care diavolul `l purta sub manta [i-l ciupea. „C\utam mijlocul s\ nu mor din cauza libert\]ii lui. ~[i amintea de vremea c`nd devora biografii de oameni celebri. sensibili- tatea.carnete_Camus. gonind peste pagini spre clipa mor]ii lor. * Da]i-mi ascultare. Idem: „Nu s`nt un orfan pe acest p\m`nt at`t timp c`t exist\ omul acesta. * Idem: condamna]ii la moarte. neexecuta]i [i care tr\iesc `n Siberia. Geniul nu [tie s\ moar\. martorii se `ntorc brusc spre cel flagelat. s-a v\zut venind o bl`nd\ b\tr`nic\ ce [i-a ad\ugat leg\tura de vreascuri la rug. * Sf`r[itul lui Don Giovanni: vocile damna]iunii. nici viitor. * . Alta nu exist\. Dar. pe el. ceva c\ruia nu-i e[ti niciodat\ superior. * Roman (sf`r[it). Dac\ l-a[ fi g\sit atunci. prea studiat. sau `n alt\ parte.) * Unde vrei s\ ai sclavi. * Roman. * ~mpotriva pedepsei cu moartea. grandoarea. Ast\zi. ~n s\lile palatului de justi]ie.

o judecat\ asupra ta `nsu]i. cum lipsa dragostei este mai frecvent\ dec`t dragostea. lacrimile mele aveau o noim\. „Marea c`t mai aproape“ `n Vara. Odat\ c\zu]i. Lumea `i prive[te.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 330 330 ALBERT CAMUS CARNETE 331 Roman. Odat\ plecat\. Iar adev\rata suferin]\ este suferin]a zadarnic\. iat\ paharul care ne este `ntins necontenit. dar din care tot trebuie s\ bem `ntr-o zi. rebel\ fa]\ de amintire“ dup\ Stevenson.carnete_Camus. * Merle. implacabil. * Te `nc\p\]`nezi s\ confunzi pe de o parte. * Zilele pe mare. `ncepu s\-[i laude f\r\ re]inere victima. A doua zi dup\ ce Tolstoi prime[te scrisoarea `n care i se cere s\ umple aceast\ lacun\. Putea s\ le vad\. Acesta remarc\ doar c\ Tolstoi uitase s\ dea adresa regimentului. vinovat de a-[i fi lovit c\pitanul – face apel `n numele lui dup\ condamnarea la moarte – `i scrie m\tu[ii sale ca s-o roage s\ intervin\ pe l`ng\ ministrul de r\zboi. m\ `ntorceam spre acea parte din mine care nu iube[te pe nimeni [i c\utam refugiu acolo. cu capul plecat. Fiindc\ [tii ce e[ti `n stare s\ g`nde[ti `]i `nchipui c\ [i cel\lalt g`nde[te a[a. * Lambert1: „Acum. fericirea [i dragostea. „Un ultim cuv`nt. * Angajarea involuntar\. `n afacerea {ibunin. ci ca s\ nu spui“. S\ suf\r l`ng\ ea era o delicioas\ fericire. s\ desfigurez acel chip pentru a-i evita inimii mele tres\rirea disperat\ pe care i-o d\ memoria…“ „S\ omor aceast\ dragoste.“ * Nop]ile de suferin]\ te las\ mahmur – ca [i celelalte. „C`nd ea era acolo [i ne sf`[iam `ntre noi.“ * Idem: „De zece ani nu mai putuse intra `ntr-o sal\ de spectacol…“ * Eseu despre Mare1. care pl\ti imediat. ca unele c\snicii s\ fie fericite. ziarele continu\. Disperatul nu are patrie. * 1 E. dragostea mea. pledeaz\ `n fa]a tribunalului pentru acel nefericit. „La cap\tul acestor istovitoare suferin]e. nu scrii ca s\ spui. via]a aceasta „rebel\ fa]\ de uitare. schimb`ndu-[i bateriile. c\s\toria [i dragostea. ceea ce `l `mpiedic\ s\ intervin\. Tot astfel fiin]e care se iubesc [i s`nt desp\r]ite pot tr\i `n durere. Eu [tiam c\ marea exist\ [i de aceea am tr\it `n mijlocul acestui timp muritor. * Roman. prieten cu Jean Grenier. f\r\ viitor.“ * Ast\zi virtutea este meritorie. suferin]a mea. * Guilloux: „P`n\ la urm\. {ibunin este executat din vina lui Tolstoi. Gelozia fizic\ este. orice ar spune. Merle. . Lambert. * Roman. Chestiunea nu e s\ angajez un delicios [i amar dialog cu o frumoas\ imagine disp\rut\. mai teribil\ dec`t ziua mor]ii. nu ob]inea nimic de la X. o. jurnalist de [antaj. suferin]a asta e zadarnic\. Martirii s`nt uita]i. `mi p\strez toat\ mila pentru mine“. pe care-l calomnia tot anul `n ziarul s\u. Dar ele nu au nimic `n comun. Se ridic\ `n picioare. * 1 Cf. `n mare parte. de la care ne `ndep\rt\m cu `nc\p\]`nare. ele nu tr\iesc `n disperare: [tiu c\ iubirea exist\. care i l-a prezentat pe Louis Guilloux. Pe urm\ reveneam. `n desi[uri [i m\r\cini. Marile sacrificii nu s`nt sus]inute. Dar suferin]a solitar\ [i ignorat\. pe de alt\ parte. Chestiunea este s\ o distrug `n str\fundurile mele cu silin]\. De aceea se `nt`mpl\. Dar. * Tolstoi.

c\ voluptatea `mi poate smulge ]ipete!“ Pa[aportul ei emis la Toulouse: „Talie sub]ire. * Roman. aceast\ dorin]\ moare [i ea. Astfel. [i mai ales din pricina angoasei cu care `l `ntreba. „Este adev\rat. adev\rul e infernal. „Tot `ntreb`ndu-l mereu despre dragostea sa. Idem: „Iubirea nu `nseamn\ `n]elegere.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 332 332 ALBERT CAMUS CARNETE 333 Ultima lucrare a lui Tolstoi [i care se afl\ neterminat\ pe masa lui de lucru: ~n lume nu exist\ vinova]i. „N-am putea oare s\ s\v`r[im primul nostru p\cat de moarte la [apte ani. spune-mi. de care vorbe[te Melville.S. Strepto de la 13 noiembrie la 2 ianuarie. * Aceast\ incertitudine sacr\.A. „Virtutea. * .“ * Orice omor. * Via]a e prea lung\. {i. * S-a n\scut `n 1828. Melville prezent. nemairecunosc`ndu-se. * Not\ a lui Melville pe marginea Eseurilor lui Shelley: „Satana lui Milton este moralmente superior Dumnezeului a[a cum cel care persevereaz\ `n ciuda adversit\]ii [i a torturii este superior celui care. ]inut\ maiestuoas\“. * Strepto – 40 de grame de la 6 noiembrie la 5 decembrie ’49. sim]ea cum i se nasc `ndoieli. care ]ine mereu `n suspensie oamenii [i na]iunile. via]a pur\ `l ispiteau `n noapte a[a cum ispite[te p\catul. p\r despletit. + 20 de grame. ci m-am smuls!“ * Hristos agonizeaz\ acum `n palate. din cauza at`tor e[ecuri repetate. P. A scris R\zboi [i pace `ntre 1863 [i 1869. Regele `[i invit\ supu[ii s\-[i „s\rb\toreasc\ fericirea `ncet`nd s\ mai respecte vreo constr`ngere moral\. trebuie s\ fie echilibrat prin dragoste. doar c`teva mici succese strategice `nainte de dezastrul final al mor]ii sau al infidelit\]ii“.“ * Amare s`nt apele mor]ii… Melville la 35 de ani: „Am consim]it la anihilare“. Este alc\tuit\ din dorin]a de a `n]elege [i. pe m\sur\ ce `ndoielile cre[teau. ~ntre 35 [i 41 de ani. adulter. declar\ el solemn. 360 de grame de la 6 noiembrie la 5 decembrie ’49. „Nu m-am desp\r]it de Domnul de Vigny. dup\ Greene.“ Idem: „Dragostea omeneasc\ nu cunoa[te nimic care s\ se poat\ numi victorie. E[afodul pentru terori[ti era proba prin multiplicare cu nou\ a dragostei. * ~n 1843. pe aceast\ perioad\. cu at`t dragostea lui devenea mai abstract\. americanii elibereaz\ Insulele Hawaii pe care englezii au fost obliga]i s\ le cedeze prin for]\. ca s\ fie justificat. toate legile teritoriului s`nt suspendate“. voin]a sa de a iubi se `mpietrea. `[i exercit\ oribila r\zbunare asupra vr\jma[ilor s\i. * Erorile s`nt vesele. iar dragostea…“ * Marie Dorval c\tre Vigny: „Nu m\ cuno[ti! Nu m\ cuno[ti!“ Dup\ at`ta absen]\. s\ ne ruin\m din dragoste sau din ur\ la zece ani [i s\ lupt\m ca s\ `ncerc\m s\ atingem m`ntuirea pe patul de moarte la cincisprezece ani?“ * Scobie. cu c`t ea f\cea mai mult apel la inima lui. cur`nd.carnete_Camus. legal\ sau religioas\ timp de zece ani consecutiv. `n recea securitate a unui triumf sigur. Cu cnutul `n m`n\ – el troneaz\ la ghi[eele b\ncilor.

nebunia justi]iei. * ~n ziua c`nd s-a desp\r]it de nevasta sa. cum spunea Stendhal. durerea. r\m`ne util\. Barierele mele [i ast\zi `nc\ s`nt prea puternice. {i pentru asta `i era credincios. ~mi cunosc dezordinea. * Ea `i oferea pl\ceri de vanitate. {i pe patul de moarte: „Nu eram eu“. ideea c\ „asta nu se face“. `mi este prezent\ `n calitate de sclav ([i sclav admirativ) al unei tradi]ii artistice severe. ne`nduplecat.“ Este avertizat tat\l lui. `nnebunit. g\sind-o `n sf`r[it. Tat\l moare. este acuzat de a fi f\cut o necuviin]\. pierz`nd-o. Dar Gaston str\nut\. [i revenind prin r\zboaie. Copilul cre[te.: „S`nt o fiin]\ sucit\. * ~n timpul insurec]iei din Paris. El neag\.“ Tat\l. Va sem\na cu Fa]a [i reversul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 334 334 ALBERT CAMUS CARNETE 335 Hawthorne. Vastitatea experien]elor mele. ~nseamn\ a lua asupra ta nenorocirea lumii. „Avea un fel al ei de a repeta de trei ori «Te iubesc» cu o voce [optit\ [i precipitat\. Dar nu f\r\ a le `nconjura de bariere. gloan]ele [uier\. ca un crez pu]in h\ituit…“ * „Principala mea ocupa]ie.G. nu [tiu. a fost `ntotdeauna iubirea (pl\cerile ei mult timp [i. Trei zile de carcer\. `l `mbarc\ drept mus. (N-am dep\[it aceste tabuuri dec`t `n Starea de asediu. * Povestea bunicului domnului de Bocquandé. P`n\ nu suf\r. Ateismul revoltat (ateismul absolut) a[az\ istoria `n locul lui Dumnezeu [i `nlocuie[te revolta printr-o supunere absolut\.) …Poate c\ [i aceast\ ne`ncredere vizeaz\ anarhia mea profund\ [i. abandonul lipsit de gra]ie `n care m\ pot arunca. `n general dispre]uite. spre solitarul [i lini[titul a c\rui moarte este o t\cere fericit\. violen]a [i supunerea mea… Voi a[eza `n centru. dar. „Nu pot m\rturisi o gre[eal\ pe care n-am comis-o. Nu-mi pot cunoa[te capacitatea de a iubi dec`t `n func]ie de capacitatea de a suferi. * F. Voi pune acolo… * Maritain. `n ziua aceea voi `ncerca s\ scriu opera pe care o visez. ca aici.“ * Prefa]a la Fa]a [i reversul Exist\ `n mine rezisten]e artistice. care mi-e str\in\ `n calitatea mea de copil liber din fire. `[i petrece via]a pe vapoare. „Nu pot m\rturisi ceea ce nu am comis. cunoa[terea meseriei. „Datoria [i virtutea nu s`nt pentru el dec`t o supunere total\ [i o total\ jertfire de sine fa]\ de voracitatea sacr\ a devenirii.“ * Banderol\ pentru Cei drep]i: „Teroare [i justi]ie“. ~n ziua c`nd se va stabili echilibrul. Dac\ nu. despre Melville: „Nu credea [i nu se putea mul]umi cu necredin]a“. * L.carnete_Camus. str\dania unui b\rbat de a reg\si o iubire care seam\n\ cu t\cerea aceasta. extazurile ei cele mai . Opera de art\ ca s\ fie `n\l]at\ (vorbesc la viitor) trebuie s\ se slujeasc\ de aceste for]e incalculabile ale omului. ceea ce explic\ duio[ia pe care i-o port acestei opere. a[a cum exist\ la al]ii rezisten]e morale sau religioase. `n ciuda aparen]elor. – destul de frumoas\. ~i acord\ fiului trei zile ca s\ m\rturiseasc\. adic\ o anume form\ de iubire va fi tutorele meu acolo. Robert Gallimard alearg\ spre el. las\ oarecum de dorit `n privin]a ideilor. prin aceasta. La liceu. „Ah! Ah!“ strig\ Gaston Gallimard. devine c\pitan. * Roman. violen]a anumitor instincte. Trei zile de carcer\. la sf`r[it. `l va trimite mus pe un vapor (familia e bogat\). Neag\. Dar [i ceea ce trebuiau s\ re]in\ era puternic.“ „Sfin]enia este [i ea o revolt\: `nseamn\ a refuza lucrurile a[a cum s`nt ele. Scap\. admirabila t\cere a unei mame. El `mb\tr`ne[te. Interdic]ia. i s-a f\cut tare poft\ de ciocolat\ [i a cedat acestei pofte. Se pare c\ pot s-o fac.

Dac\ a[ avea nenorocirea s\ nu cunosc dragostea [i dac\ a[ vrea s\ fiu at`t de ridicol. * Mogador1. „Pe l`ng\ majoritatea femeilor. s\ scriu ce simt. * Revolt\: sf`r[itul revoltei f\r\ Dumnezeu este filantropia. forma `nc\l]\rilor.“ Ducele de Policastro care „la fiecare [ase luni parcurgea o sut\ de leghe ca s\ vad\ un sfert de or\ la Lecca o amant\ adorat\ [i p\zit\ de un gelos.. teatru (p. * Delacroix: „Ceea ce e mai real `n mine s`nt iluziile pe care le creez cu pictura mea. at`t timp c`t voi tr\i. Pe l`ng\ ea. asfin]iturile de umbre [i ghea]\… mai mult dec`t pot suporta. Mici lucruri la `nt`mplare. `nc`t s\ vreau s\ m\ instruiesc. * C`nd totul se va fi terminat: de scris un talme[-balme[. * Roman.“ Idem: „Aspectul acestei regiuni (Marocul) va r\m`ne totdeauna `n ochii mei. Tot ce-mi trece prin cap. ~n ei am reg\sit cu adev\rat frumuse]ea antic\.“ Idem: „…Ei s`nt mai aproape de natur\ `n o mie de feluri: hainele lor. Sf`r[itul filantropiei s`nt procesele. s-a convertit c`nd a devenit adulterin. Bine`n]eles c\ oamenii vor s\ fie [i boga]i. Sf`r[it de scen\. c\ ceea ce s-a spus n-a fost spus destul. * Sf`r[itul unei zile reci. Un soi de intui]ie genial\ o punea la curent cu ce se petrecea `n inima lui. c`nd totul va fi `ncheiat. putuse s\ se prefac\. * Delacroix: „Ceea ce-i face pe oameni geniali. foarte puternic subliniate. * Prefa]\ la Eseurile politice: „La c\derea lui Napoleon. * Idem Stendhal (Despre Dragoste): „Omul nu este liber s\ nu fac\ ceea ce `i face mai mult\ pl\cere dec`t toate celelalte ac]iuni posibile“. care-i st\p`ne[te. Iar frumuse]ea se `mbin\ cu tot ce fac. Este o mare nenorocire… etc..“ Cf.carnete_Camus. * S\rac [i liber mai degrab\ dec`t bogat [i aservit. a plecat `n lumea larg\“. Stendhal: Via]a lui Rossini. e ideea asta. niciodat\. Am un suflet romanesc [i `ntotdeauna mi-a fost foarte greu s\-l fac s\ se intereseze de altceva. Restul este nisip mi[c\tor“. Capitol „Filantropii“. Oamenii acestei rase puternice se vor agita mereu.: Povestea Donnei Diana. Idem: „Femeile extrem de frumoase uimesc mai pu]in a doua zi. nu la Paris sau `n gazete a[ veni s\-mi fac educa]ie. `l p\trundea cu totul. nu s`nt ideile noi. * Ateu c`nd era un so] irepro[abil. scriitorul paginilor ce urmeaz\.“ * La prim\var\.“ * Critic\ despre Cei drep]i: „Nici o idee despre dragoste“. [i liberi [i asta `i face uneori s\ fie s\raci [i sclavi. Mogador figureaz\ cu litere mari. care g\sea c\ este o `n[el\torie s\-]i petreci tinere]ea printre uri politice. `n memoria mea. . `n mod victorios. 108.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 336 336 ALBERT CAMUS CARNETE 337 sf`[ietoare). Garnier). 1 ~n manuscris.

[i ce p`ine!“ * Bespalov: „Din revolt\ `n revolt\.“ Pp. o stea invizibil\… Exist\ `n mine o anarhie. c`nd colo. `n centurile noastre. 212-213 (Plon). inspir\m mil\. din revolu]ie `n revolu]ie. ~l claseaz\ pe Goethe (motiv`ndu-[i `n mod rezonabil judecata) „printre spiritele meschine [i atinse de afectare“. [opotul bazinului `n gr\din\… [i iat\ clipe din Alger `mi revin `n minte. se a[az\. Dar. Atrac]ia fiin]elor. * Mare. S\ ascult. cerul albastru [i voalat.. S\ las s\ se reverse. S\ creezi. au ajuns la Imperiu. mor de o mie de ori. * Henri Miller: „S`nt uluit de grandioasa pr\bu[ire a lumii“. s\ nu ]in seama de nimeni [i f\r\ nici o rezerv\. ~n cele din urm\. credeau c\ m\resc libertatea [i. Arbori `nflori]i la Saint-Étienne. I. dar s\ nu ui]i `ndr\zneala.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 338 338 ALBERT CAMUS CARNETE 339 Noi. „Omul acesta care `ntotdeauna se prive[te ac]ion`nd…“ * 10 ianuarie 1950 Niciodat\ n-am v\zut foarte limpede `n mine p`n\ la urm\. Nedreptatea climei. soarele [i lumina n\v\lindu-mi `n valuri `n odaie. [i care se al\tur\ mul]imii vertiginoase a cuvintelor pierdute pe . * Noaptea originar\. roag\ s\ i se g\seasc\ la radio programul de [tiri de la B. Gra]ia se r\zbun\ pe [tiin]a noastr\. * Capitol: „Noi. este de un interes constant. `n intimitate. o dezordine groaznic\. despre ceea ce [tiu c\ este adev\rat (s\ fac ce nu vreau.“ „Vine din provincie. * S\ domini opera. f\r\ ea. popoarele din nord… * Februarie 1950 Munc\ disciplinat\ p`n\ `n aprilie. admirabile pagini despre talent. Hotel de provincie.B. * Mai t`rziu. munc\ `nfl\c\rat\. Acum dou\zeci de ani… * L. C`nd creez. Ahile sfid`nd crea]ia dup\ moartea lui Patrocle.C.carnete_Camus. din instinct. s\ scriu un eseu. de exemplu.“ „Nu v\ jena]i. [i adoarme. care. Toate cuvintele astea pronun]ate de ea. * Dup\-amiaz\. S\ tac. despre mama: „E ca p`inea. „Nu trebuia s\ v\ deranja]i. Pe urm\. * Couvreux. fiindc\ este vorba despre o ordine [i toat\ fiin]a mea se refuz\ ordinii. * No]iunea ([i realitatea) de intelectual dateaz\ din secolul al XVIII-lea. vol. Mai degrab\ sordid\ dec`t grandioas\. Astfel. a[ muri risipit.“ * Teme. nietzscheenii“. Dar am urm\rit `ntotdeauna. s\ vreau ce nu fac).“ * Revolt\. dup\ el. `n pantofii no[tri str`m]i. `n corsetele noastre. Mereu aceea[i decep]ie `n fa]a istoriei. mi-a[ fi dorit o fa]\ complet neagr\. * Familia. Dar exist\ un tip de spirite pe care aceast\ pr\bu[ire nu `i uluie[te. zgomote de copii urc`nd din sat. Mai r\u `nc\. Sose[te. * Citesc via]a lui Rachel.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 340

340

ALBERT CAMUS

CARNETE

341

care nu le va cunoa[te nimeni. Pe l`ng\ mul]imea asta, ce ne relateaz\ istoria este o pic\tur\ de ap\ pierdut\ `n mare. * ~n jurnalul lui Delacroix, un cuv`nt (raportat) despre criticii care se apuc\ s\ creeze ei `n[i[i. „Nu po]i, `n acela[i timp, s\ dai pinteni [i s\ te ridici `n [a.“ * Delacroix – despre distan]e la Londra: „Trebuie socotit `n leghe: p`n\ [i dispropor]ia dintre imensitatea locului unde locuiesc persoanele acestea [i micimea natural\ a propor]iilor umane m\ face s\-i declar inamici ai adev\ratei civiliza]ii care apropie oamenii de acea civiliza]ie atic\ ce f\cea Parthenonul mare c`t una dintre casele noastre [i `nchidea at`ta inteligen]\, via]\, for]\, m\re]ie `n limitele str`mte ale unor frontiere care st`rnesc z`mbetele barbariei noastre, la str`mtoare `n imensele ei state.“ * Delacroix: „~n muzic\ la fel ca `n toate celelalte arte, desigur, de `ndat\ ce stilul, caracterul, `ntr-un cuv`nt, seriozitatea ajunge s\ se pronun]e, tot restul dispare“. Idem: ceea ce revolu]iile au f\cut s\ dispar\ `n materie de monumente [i opere de art\ – detaliul, spune Delacroix, este `nsp\im`nt\tor. Idem: `mpotriva progresului. Vol. I, p. 428: „Dator\m Antichit\]ii pu]inul pe care `l valor\m“. * Delacroix Artistul trebuie s\ `nve]e s\ evite ceea ce nu trebuie `ncercat. „Doar nebunii [i neputincio[ii se fr\m`nt\ pentru imposibil. {i totu[i trebuie s\ fii `ndr\zne].“ Idem: „Este nevoie de o mare `ndr\zneal\ ca s\ te `ncume]i s\ fii tu“. Idem: „Munca nu `nseamn\ numai s\ produci lucr\ri, `nseamn\ [i s\ dai pre] timpului“.

Idem: „Satisfac]ia omului care a muncit [i [i-a folosit ziua cum se cuvine este imens\. C`nd s`nt `n starea asta m\ bucur cu delicii de cele mai m\runte clipe de r\gaz. Pot chiar, f\r\ nici cel mai mic regret, s\ m\ aflu `n societatea oamenilor celor mai plictico[i“. Idem: „…s\ nu te preocupi prea mult de urm\rirea unor lucruri care nu s`nt dec`t v`nt, ci s\ te bucuri de munca `ns\[i [i de orele delicioase care `i urmeaz\…“ Idem: „C`t s`nt de fericit s\ nu mai fiu silit s\ fiu fericit cum se `n]elegea acest lucru pe timpuri (pasiunile)“. Marile [coli ale Italiei „unde naivitatea se `mbin\ cu cea mai mare [tiin]\“. Idem, vorbind despre Millet: „Apar]ine c\pr\riei arti[tilor cu barb\ care au f\cut revolu]ia din ’48 sau au aplaudat-o, crez`nd, pe c`t se pare, c\ va exista egalitatea talentelor la fel ca [i aceea a averilor“. Idem: contra progresului, p. 200 `n `ntregime. „…Ce spectacol nobil `n cel mai bun dintre secole, acest [eptel uman `ngr\[at de filosofi“. Idem: romanele ruse[ti „au un parfum de realitate care uime[te“. P. 341: „…imperfecta Crea]ie…“ Talentul original: „timiditate [i usc\ciune la `nceput, larghe]e [i neglijare a detaliilor la sf`r[it“. * }\ranul care, `n mijlocul unei rug\ciuni care smulsese lacrimi tuturor, r\m\sese nep\s\tor. Le-a spus oamenilor care `i repro[au at`ta r\ceal\ c\ nu ]ine de parohia aceea. * Februarie ’50 Memoria `mi scap\ tot mai mult. Ar trebui s\ m\ hot\r\sc s\ ]in un jurnal. Delacroix are dreptate: toate zilele care nu s`nt notate s`nt ca ni[te zile care nu au existat. Poate, `n aprilie, c`nd `mi voi fi reg\sit libertatea. * Volum: chestiuni de art\ – `n care `mi voi rezuma estetica. *

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 342

342

ALBERT CAMUS

CARNETE

343

Societate literar\. Ne imagin\m intrigi negre, mari calcule ambi]ioase. Nu s`nt dec`t vanit\]i, care nici nu cer prea mult. * Pu]in orgoliu ne ajut\ s\ p\str\m distan]ele. S\ nu uit asta orice ar fi. * Pl\cerea care se termin\ `n gratitudine: corola zilelor. Dar la cealalt\ extremitate: pl\cerea amar\. * Mistralul a r\zuit cerul p`n\ a dat de o piele nou\, albastr\ [i str\lucitoare ca marea. De pretutindeni c`ntecele p\s\rilor explodeaz\, cu for]\, cu voio[ie, cu vesel\ discordan]\, cu `nc`ntare nesf`r[it\. Ziua [iroie[te [i str\luce[te. * Nu morala, ci `mplinirea. {i nu exist\ alt\ `mplinire dec`t cea a dragostei, adic\ a renun]\rii la sine [i a mor]ii pentru lume. S\ mergi p`n\ la cap\t. S\ dispari. S\ te dizolvi `n dragoste. For]a iubirii va crea atunci, [i nu eu. S\ te cufunzi `n abis. S\ te dezmembrezi. S\ te nimice[ti `n `mplinirea [i pasiunea adev\rului. * Epigraf: „Nimic nu face c`t via]a umil\, ignorant\, obstinat\“ (Schimbul). * Idem: „Exist\ un mod de a te iubi, iar eu nu te-am iubit `n felul \sta“. * Adolphe. Relectur\. Aceea[i senza]ie de sec\tuire arz\toare. „~l examinau (E) cu interes [i curiozitate ca o furtun\ frumoas\.“ „Inima aceasta (A) str\in\ de toate interesele lumii.“ *

„De `ndat\ ce vedeam pe fa]a ei o expresie de durere, voin]a ei devenea a mea: nu m\ sim]eam `n largul meu dec`t atunci c`nd era mul]umit\ de mine.“ * „…Aceste dou\ fiin]e nefericite care numai ele singure se cuno[teau pe p\m`nt, care numai ele singure `[i puteau face dreptate, se puteau `n]elege [i consola, p\reau doi inamici ireconciliabili, `ncr`ncena]i `n a se sf`[ia.“ * Wagner, muzic\ de sclavi. * Roman. „Voia ca ea s\ sufere, dar departe de el. Era la[.“ * Benjamin Constant: „Trebuie s\ se studieze mizeriile oamenilor, dar s\ se socoteasc\ printre aceste mizerii [i ideile pe care [i le fac despre mijloacele de-a le combate“. * Idem: „Pericol groaznic: ca politica de afaceri american\ [i civiliza]ia inconsistent\ a intelectualilor s\ ajung\ s\ se uneasc\“. * Titlu Eseuri solare1: Vara. Amiaza. S\rb\toarea. * Februarie ’50 St\p`nirea de sine: s\ nu vorbesc. S\ notez: experien]a este o memorie, dar reciproca este adev\rat\. S\ revin acum la detalii. S\ prefer adev\rul mai presus de toate. * Nietzsche: Mi-a fost ru[ine de modestia asta mincinoas\. *
1 ~n manuscris era scris: Eseuri mediteraneene. Corectura apar]ine autorului [i a fost

operat\ pe prima copie dactilografiat\.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 344

344

ALBERT CAMUS

CARNETE

345

A `nflorit rozmarinul. La picioarele m\slinilor, cununi de violete. * Martie ’50 Protestan]ii filantropi neag\ tot ce nu este ra]iune din moment ce ra]iunea, `n opinia lor, `i poate face st\p`ni peste orice, chiar [i peste natur\. Peste orice, `n afar\ de Frumuse]e. Frumuse]ea scap\ acestui calcul. De aceea `i e at`t de greu unui artist s\ fie revolu]ionar, de[i este revoltat ca artist. De aceea `i este imposibil s\ fie un uciga[. * S\ a[tept, s\ a[tept s\ se sting\ una c`te una zilele a c\ror ghirland\ luminat\ se mai afl\ `nc\ `n fa]a mea. ~n fine, se stinge ultima [i se las\ o bezn\ des\v`r[it\. * 1 martie O lun\ de absolut\ st\p`nire de sine – pe toate planurile. De re`nceput apoi de la zero – (dar f\r\ s\ pierd adev\rul, realitatea experien]elor precedente [i s\ accept atunci toate consecin]ele, decis s\ le dep\[esc [i s\ le transfigurez `n atitudinea ultim\, dar avizat\, a creatorului. S\ nu refuz nimic). * (S\ pot spune: era greu. N-am reu[it asta din primul moment [i am luptat p`n\ la extenuare. Dar, `n cele din urm\, am triumfat. Iar aceast\ oboseal\ dur\ face ca succesul s\ fie clarv\z\tor, mai umil, dar [i mai hot\r`t.) * Revolt\. Dup\ ce am redactat tot, s\ reg`ndesc totul plec`nd de la documente [i idei astfel ordonate. * ~n art\, realistul absolut ar fi divinitatea absolut\. De aceea `ncerc\rile de zeificare a omului vor s\ perfec]ioneze realismul. * Marea: nu m\ pierdeam `n ea, m\ reg\seam.

* Prietenul lui Vivet care se l\sase de fumat, re`ncepe, afl`nd c\ tocmai a fost descoperit\ bomba H. * Familia. C\ru]a[ii s`nt cei care au f\cut Algeria. Michel. 80 de ani. Drept [i voinic. X., fiica lui. ~i p\r\se[te la 18 ani ca s\-[i „tr\iasc\ via]a“. Revine la 21, plin\ de bani [i, v`nz`ndu-[i bijuteriile, `i reface tat\lui ei toat\ herghelia, r\pus\ de o epidemie. „Omul viclean“ al lui Gurgiev. Concentrare. Evocare de sine (s\ te vezi prin ochii altuia). * Iacob Genns, dictator al ghetoului din Vilnius, accept\ acest post poli]ienesc ca s\ limiteze pierderile. ~ncetul cu `ncetul, trei sferturi din locuitorii ghetoului (48 000) s`nt extermina]i. ~n cele din urm\, este `mpu[cat [i el. ~mpu[cat pentru nimic – dezonorat pentru nimic. * Titlu: Geniul r\ului. * Ea trebuia s\ moar\. Atunci ar `ncepe o fericire atroce. Dar suferin]a, asta este: „Ei“ nu mor la momentul potrivit. * Dup\ chinezi, imperiile pe cale de-a pieri au legi foarte numeroase. * Lumin\ radioas\. Mi se pare c\ ies dintr-un somn de 10 ani – `nc\ `nfofolit `n bandajele nenorocirii [i ale falselor morale – dar din nou gol [i `ntors c\tre soare. For]\ str\lucitoare [i m\surat\ – [i inteligen]\ frugal\, ascu]it\. Renasc [i ca trup… *

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 346

346

ALBERT CAMUS

CARNETE

347

Comedie. Un om c\ruia i se r\spl\te[te oficial o virtute pe care o exercita p`n\ atunci din instinct. Din acel moment, o exercit\ con[tient: catastrofe. * Stilul secolului al XVII-lea, dup\ Nietzsche: curat, exact [i liber. Arta modern\: arta de a tiraniza. * Dup\ o anumit\ v`rst\, dramele dintre fiin]e se agraveaz\ din pricina unei curse contra cronometru. Atunci devin insolubile. * Ca [i cum la primul soare al iubirii z\pezile acumulate `n ea se topeau `ncetul cu `ncetul ca s\ dea fr`u liber apelor irezistibile [i ]`[nitoare ale bucuriei. * 4 martie 1950 {i pe fa]\ mi-am d\ruit inima p\m`ntului grav [i suferind, iar adeseori, `n noaptea sacr\, i-am promis s\-l iubesc cu credin]\ p`n\ la moarte, f\r\ team\, cu greaua sa povar\ de fatalitate, [i s\ nu dispre]uiesc nici una dintre enigmele sale. Astfel, m-am legat de el cu o leg\tur\ de moarte. (Empedocle de Hölderlin) * Doar t`rziu ai curajul a ceea ce [tii. * Arti[tii [i g`ndurile f\r\ soare. * „Ne`n]elegerea `n privin]a tandre]ei, spune Nietzsche. O tandre]e servil\ care se supune [i se `njose[te, care idealizeaz\ [i se `n[al\ – dar, `n acela[i timp, o tandre]e divin\ care dispre]uie[te [i iube[te, care transform\ [i `nal]\ ceea ce iube[te.“ * Lumea `n care m\ simt cel mai la `ndem`n\: mitul grec.

* Inima nu e totul. Ea trebuie s\ fie, deoarece f\r\ ea… Dar trebuie s\ fie st\p`nit\ [i transfigurat\. * Toat\ opera mea e ironic\. * Tenta]ia mea cea mai constant\, cea cu care n-am `ncetat niciodat\ s\ port o lupt\ extenuant\: cinismul. * P\g`nismul pentru sine, cre[tinismul pentru ceilal]i, iat\ dorin]a instinctiv\ a fiec\rei fiin]e. * Nu dificultatea, ci imposibilitatea de a fi. * Dragostea este nedreptate, dar dreptatea nu e suficient\. * Exist\ `ntotdeauna `n om o parte care refuz\ iubirea. Este partea care vrea s\ moar\. Ea este cea care cere s\ fie iertat\. * Titlu pentru Rugul: Déjanire. * Déjanire: „A[ fi vrut s-o opresc `n timp, `n ziua aceea deja `ndep\rtat\ de la Tuileries, c`nd `mi ie[ea `n `nt`mpinare, cu fusta ei neagr\ [i bluza alb\ cu m`neci suflecate pe bra]ele aurii, cu p\rul despletit, cu pasul sigur [i fa]a ca o pror\“. * „Ceea ce m\ tot g`ndeam de mult s\-i cer am f\cut `n acea sear\ extrem\: jur\m`ntul c\ nu va mai apar]ine niciodat\ vreunui alt b\rbat. Ceea ce poate atrage dup\ sine [i permite religia, nu voiam s\ tr\iesc dac\ iubirea omeneasc\ era incapabil\ de asta. Mi-a f\cut atunci acea f\g\duial\ f\r\ s\-mi cear\ [i mie acela[i angajament.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 348

348

ALBERT CAMUS

CARNETE

349

Dar, `n bucuria teribil\ [i m`ndria dragostei mele, i l-am promis, cu voio[ie. ~nsemna s-o ucid [i s\ m\ sinucid, `ntr-un fel.“ * Acolo unde dragostea e un lux, cum s\ nu fie un lux [i libertatea? Motiv `n plus, e drept, ca s\ nu le ced\m celor care fac o dubl\ mizerie din dragoste [i libertate. * Voltaire a b\nuit aproape totul. N-a stabilit dec`t foarte pu]ine lucruri, dar le-a stabilit bine. * Roman. Personaje masculine: Pierre G., Maurice Adrey, Nicolas Lazarevici, Robert Chatté, M.D.b., Jean Grenier, Pascal Pia, Ravanel, Herrand, Oettly. Feminine: Renée Audibert, Simone C., Suzanne O., Christiane Galindo, Blanche Balain, Lucette, Marcelle Rouchon, Simone M.B., Yvonne, Carmen, Marcelle, Charlotte, Laure, Madeleine Blanchoud, Janine, Jacqueline, Victoria, Violante, Françoise 1 [i 2, Vauquelin, Leibowitz. Michèle, Andrée Clément, Lorette, Patricia Blake, M. Thérèse, Gisèle Lazare, Renée Thomasset, Evelyne, Mamaine, Odile, Wanda, Nicole Algan, Odette Campana, Yvette Petit-Jean, Suzanne Agnely, Vivette, Nathalie, Virginie, Catherine, Mette, Anne. * „Marea [i cerul atrag pe terasele de marmur\ mul]imea trandafirilor tineri [i viguro[i.“ (A. Rimbaud) * Cei care scriu `ntr-o manier\ obscur\ au noroc: vor avea comentatori. Ceilal]i vor avea doar cititori, ceea ce, pare-se, este demn de dispre]. * Gide vine spre U.R.S.S. pentru c\ se g`nde[te la bucurie. * Gide: „Ast\zi doar ateismul poate pacifica lumea“ (!)

* Dialog `ntre Lenin [i un concentra]ionar rus. * Parisul `ncepe s\ serveasc\ o oper\ [i o scoate `n fa]\. Dar o dat\ ce ea este statornicit\, `ncepe pl\cerea. Se punea problema distrugerii ei. Astfel, exist\ `n Paris, ca [i `n anumite r`uri din Brazilia, mii de pe[ti[ori care au aceast\ sarcin\1. S`nt minusculi, dar nenum\ra]i. Tot capul lor, dac\ pot spune a[a, se afl\ `n din]i. {i `]i desc\rneaz\ un om, complet, `n mai pu]in de cinci minute, nel\s`nd `n urm\ dec`t oasele albe. Pe urm\ pleac\, dorm pu]in, [i o iau de la `nceput. * Din Bossuet: „Singura calitate de care s`nt capabili cei mai mul]i oameni este s\ se revolte dac\ li se refuz\ aceast\ calitate“. El `[i pierduse p`n\ [i asta. * Ca acei b\tr`ni care, `ntr-o cas\ mare, odinioar\ plin\ de via]\ [i de ]ipete, se retrag la un etaj, apoi `ntr-o odaie, pe urm\ `n cea mai str`mt\ dintre camere, unde `[i adun\ toate gesturile vie]ii – claustra]i, `n a[teptarea `nc\perii `nguste, [i mai izolate. * Aprilie ’50. Din nou, Cabris2 P`n\ la urm\, ajung aici. E greu, dar sf`r[e[ti prin a ajunge. Ah! nu-s frumo[i la vedere. Dar li se iart\. C`t despre cele dou\, trei fiin]e pe care le iubesc, ele s`nt mai bune dec`t mine. Cum s\ accept acest lucru? Haide s\ s\rim peste asta. * Noapte `nce]o[at\ [i cald\. ~n dep\rtare, luminile pe coast\. ~n vale, un enorm concert de broa[te a c\ror voce mai `nt`i melodioas\ pare s\ r\gu[easc\. Satele astea de lumin\, casele… „Dumneata e[ti poet, iar eu m\ aflu de partea mor]ii.“ *
1 Aceea[i imagine se reg\se[te `n C\derea. 2 Cabris, l`ng\ Grasse.

* 27 mai 1950 Solitar. * . * Claudel. chiar [i umilin]a s`nt o prob\ de grandoare. Cannes. Nu-mi place s\-mi bat capul. Lazarevici. `n Anglia s`nt decora]i dac\ s-au comportat bine `n r\zboi. prin unul dintre aspectele sale. deci nereale. dragostea coincide cu moartea. `n fine. dup\ toate ac]iunile str\lucite pe care le-a f\cut `n Indochina. Chatté ([i comediile sale cu personaje `nt`lnite `nt`mpl\tor). la noi se pare c\ nu se decoreaz\ c`inii. nimic. brusc. uite.carnete_Camus. s\ se iubeasc\ a[a cum s`nt. Nu exist\ pe lume. Doamna matur\ care vine singur\. fiindc\ `l iubeam mult. dar [i pentru c\. pe urm\? Orice vie]uire este atunci justificat\. crea]ie `n libertate. intelectualul `[i cere iertare. S`nt r\scolit. De ce? Pentru c\ se na[te dintr-o revolu]ie ratat\. nici p`n\ `n prezent nu s`nt un romancier `n sensul `n care se `n]elege acest cuv`nt de obicei. „Scrisori. Uita]i. Ci. B\tr`nul acela lacom precipit`ndu-se spre altar ca s\ se `ndoape cu onoruri… Mizerie! * Nuvel\. desigur. Un paznic analfabet care se `nver[uneaz\ `mpotriva unui intelectual. chiar [i credin]a. ah! nu. * A `mb\tr`ni `nseamn\ a trece de la pasiune la compasiune. * ~n mare roman. Pentru b\rba]i. ~n felul acesta. bine`n]eles.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 350 350 ALBERT CAMUS CARNETE 351 Sinuciderea lui A. Merit\ durerea de a te na[te [i de a cre[te. am `n]eles c\-mi venea s\ fac la fel. „Na. * Lag\r. Este `mp\r\]ia cerurilor.“ * Secolul al XIX-lea este secolul revoltei. Biet animal!“ Fata de la bar. „Acest biet c`ine (un minunat cocher auriu). `n care doar principiul divin a primit lovitura mortal\. Iar focurile dragostei incendiaz\ lumea. mai degrab\. * Cel pu]in ele nu au ca noi obliga]ia grandorii. pentru c\r]i! Faci pe de[teptul vas\zic\…“ etc. Dar la noi! Acesta. * Sose[te `ntotdeauna un moment c`nd fiin]ele `nceteaz\ s\ mai lupte [i s\ se sf`[ie. * Destul cu vinov\]ia – cu remu[carea. crede]i c\ l-ar fi decorat cineva? Nu. Dar [i orice supravie]uire? * Dup\ Omul revoltat. De asta. ~n felul acesta vrei s\ te apropii de sf`r[it. P`n\ la urm\. un artist care creeaz\ mituri pe m\sura pasiunii [i angoasei sale. Adrey. {i tot de asta fiin]ele care m-au entuziasmat pe lumea asta s`nt `ntotdeauna cele care posedau for]a [i exclusivitatea acestor mituri. * C`te nop]i `ntr-o via]\ `n care nu mai exi[ti! * Opera mea `n timpul acestor dou\ cicluri: fiin]e f\r\ minciuni. Istovitor. accept\. La mas\. * Ceea ce este nes\buit `n dragoste e faptul c\ vrei s\ gr\be[ti [i s\ pierzi zilele de a[teptare. * Doamna care ia fosfat de var. O zi bun\. degeaba a descoperit toate ambuscadele chinezilor. Dar trebuie s\ [i tr\ie[ti.

. Ea moare. * Toat\ puterea [tiin]ei urm\re[te ast\zi s\ `nt\reasc\ statul. Cel care ne d\ totul nu ob]ine totul. bisericile [i colinele lor au culoarea s`ngelui uscat. Nici un savant nu s-a g`ndit s\-[i orienteze cercet\rile c\tre ap\rarea individului. „Te iubesc“. – II. * C`nd ai [ansa s\ tr\ie[ti `n universul inteligen]ei. Tot s`ngele cuceririlor [i puterii a [iroit peste ]ara asta [i s-a uscat pe sanctuarele ei. Pentru mine el este singur\tatea definitiv\. O delicioas\ iubire se `nal]\ iar `n inima lui. * Exerci]iile spirituale ale Sf`ntului Igna]iu – ca s\ previn\ somnolen]a `n timpul rug\ciunii. `mpreunarea taurului este cast\. iar el vedea cum i se zb`rcesc tr\s\turile. prin ce nebunie s\-]i dore[ti s\ intri `n ]ipetele [i teribila cas\ a pasiunii. Nu voluptate. El o reg\se[te pe cealalt\. simt c\ fac parte dintr-o ras\ nobil\: cea care nu invidiaz\ nimic. * ~n preajma lor nu am sim]it nici s\r\cia. din nou t`n\r\ [i frumoas\. nici despuierea. * Joseph de Maistre: „Vai de genera]iile care se adreseaz\ epocilor lumii“. o singur\ [i fulger\toare lovitur\ de cu]it. * Iubesc tot [i nu iubesc nimic. ci arsur\ [i nimicire sacr\. c`nd voia r\ul cuiva. * Joseph de Maistre: „Nu [tim ce este sufletul unui punga[. {i totu[i `n acest punct ar avea un sens francmasoneria. `ntre „noble]e“ [i „violen]\“. * Deschide]i `nchisorile sau dovedi]i-v\ virtutea. Datorit\ gresiei ro[ii. * Baudelaire. r\zboiul `nseamn\ sf`r[itul singur\t\]ii. Mitul lui Sisif (absurd). Lumea a dob`ndit o asemenea consisten]\ `n vulgaritate. * Vosgi1. Ca acel `n]elept chinez care. De ce s\ n-o spun: am sim]it [i `nc\ `mi mai simt noble]ea. Mitul lui Nemesis. O ucide sistematic. cu o groaznic\ speran]\ [i un chinuitor suspin de iubire). Este `mpreunarea zeului. * Am tr\it f\r\ m\sur\ din frumuse]e: p`ine ve[nic\. pu]in c`te pu]in (ea disp\rea treptat din fa]a lui. `n manuscris. Dar. dar cred c\ [tiu ce este sufletul unui om onest: ceva care te face s\ te `nfiori“. ~n fa]a mamei. * Pentru majoritatea oamenilor. Mitul lui Prometeu (revolt\). sub cicatrice apare chipul adolescentului.carnete_Camus. ~nseamn\ c\ nu iubesc nimic. * I. De aceea trebuie pus\ sub acuzare – [i iertat\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 352 352 ALBERT CAMUS CARNETE 353 Oamenii au chipul dificil al propriei cunoa[teri (chipurile acelea pe care le `nt`lnim uneori [i care [tiu). `i spune. `i ura s\ tr\iasc\ o epoc\ „interesant\“. `nc`t `nveste[te dispre]ul omului spiritual cu violen]a1 pasiunii. * Moral\ inutil\: via]a este moral\. * Iute ca fulgerul. care aduce mul]umiri vie]ii. c`teodat\. 1 Ezit\m. – III. * 1 Camus a venit s\-[i continue convalescen]a `n mun]ii Vosgi. * Dac\ epoca n-ar fi dec`t tragic\! Dar ea este m`r[av\. nici umilin]a. Sf`r[itul Déjanirei.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 354

354

ALBERT CAMUS

CARNETE

355

* Unterlinden: „Toat\ via]a am visat la pacea din m\n\stiri“. ({i n-a[ fi putut, desigur, s\ rezist acolo mai mult de un an.) * Europa ca o tarab\ – te aduce la disperare. * Angajament. Am cea mai elevat\ [i totodat\ cea mai pasional\ idee despre art\. Mult prea elevat\ ca s\ consimt s-o supun la ceva. Mult prea `nalt\ ca s\ vreau s-o despart de ceva. * „Dragostea pentru el era imposibil\. Nu avea dreptul dec`t la minciun\ [i adulter.“ * Claudel. Spirit vulgar. * Savoia. Septembrie ’50 Fiin]ele care, precum M., ve[nici emigran]i, s`nt `n c\utarea unei patrii, sf`r[esc prin a o g\si, dar numai `n durere. * Durerea [i chipul ei uneori m`r[av. Dar trebuie s\ r\m`i `n ea [i s\ tr\ie[ti din ea ca s\ pl\te[ti pre]ul. S\ te distrugi `n ea fiindc\ ai cutezat s\-i distrugi pe ceilal]i. * Roman. „~[i amintea c\, `ntr-o zi, `n cursul uneia dintre acele scene atroce, `n timp ce cre[tea `n el presim]irea unui viitor oribil, ea `i spuse c\ `[i jurase s\ nu-i apar]in\ dec`t lui [i c\ niciodat\, dup\ dispari]ia lui, nu va mai exista altcineva pentru ea. {i `n clipa aceea, c`nd ea credea c\-i spune ce era mai elevat, mai iremediabil `n dragostea lor, c`nd o spunea cu adev\rat, `n acel moment, c`nd se g`ndea s\-l lege [i s\-l contopeasc\ `n ea, lui i-a venit, dimpotriv\, ideea c\ este eliberat [i c\ venise momentul s\ fug\ [i s-o lase

acolo, sigur de fidelitatea [i de sterilitatea ei absolute. Dar a r\mas `n ziua aceea – ca [i `n celelalte.“ * Paris. Septembrie ’50 Ceea ce am de spus e mai important dec`t ceea ce s`nt. S\ fiu [ters – [i s\ [terg. * Progres: s\ renun] s\ mai `mp\rt\[esc unei fiin]e iubite suferin]a pe care mi-o produce. * Frica de a suferi. * Faulkner. La `ntrebarea: „Ce g`ndi]i despre t`n\ra genera]ie de scriitori?“, el r\spunde: „Nu va l\sa nimic valabil. Nu mai are nimic de spus. Ca s\ scrii, trebuie s\ fi `nr\d\cinat `n tine marile adev\ruri primordiale [i s\-]i fi `ndreptat opera spre unul dintre ele ori spre toate `n acela[i timp. Cei care nu [tiu s\ vorbeasc\ despre m`ndrie, onoare, durere s`nt scriitori f\r\ viitor, iar opera lor va muri o dat\ cu ei sau `naintea lor. Goethe [i Shakespeare au rezistat la toate deoarece credeau `n inima omeneasc\. Balzac [i Flaubert la fel. S`nt eterni.“ „Care e cauza nihilismului care a n\p\dit literatura?“ „Frica. ~n ziua c`nd oamenii vor `nceta s\ se mai team\, vor re`ncepe s\ scrie capodopere, adic\ opere durabile.“ * Sorel: „Discipolii `[i someaz\ maestrul s\ `ncheie era `ndoielilor aduc`nd solu]ii definitive“. * Nu e nici o `ndoial\ c\ oric\rei morale `i trebuie pu]in cinism. Unde este limita? * Pascal: „Am petrecut mult timp din via]\ crez`nd c\ exist\ o dreptate: [i aici nu gre[eam; fiindc\ exist\, `n m\sura `n care Dum-

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 356

356

ALBERT CAMUS

CARNETE

357

nezeu a vrut s\ ne-o reveleze. Dar nu g`ndeam asta `n felul acesta [i aici m\ `n[elam; deoarece credeam c\ dreptatea noastr\ era `n mod esen]ial dreapt\ [i c\ aveam cum s-o cunosc [i s-o judec.“ * N. (Elenii). „Cutezan]\ a raselor nobile, cutezan]\ nebun\, absurd\, spontan\… indiferen]a [i dispre]ul lor fa]\ de toate instinctele de ap\rare ale corpului, pentru via]\, pentru bun\stare.“ * Roman. „Dragostea se `mpline[te sau se degradeaz\. Mutilarea pe care o las\ `n urm\ este cu at`t mai mare, cu c`t dragostea e mai avortat\. Dac\ dragostea nu e creatoare, ea `mpiedic\ pentru totdeauna orice crea]ie adev\rat\. Este un tiran [i `nc\ un tiran mediocru. Astfel, P. se sim]ea m`hnit c\ s-a pus `n situa]ia de a iubi f\r\ s\ poat\ da tot acelei iubiri. ~n risipa asta nes\buit\ de ore [i de suflet recuno[tea un soi de justi]ie care, p`n\ la urm\, era singura pe care o va fi `nt`lnit cu adev\rat pe acest p\m`nt. Dar a recunoa[te aceast\ justi]ie `nsemna, `n acela[i timp, a recunoa[te o datorie: aceea de a `n\l]a acea dragoste, ca [i pe ei `n[i[i, deasupra mediocrit\]ii, de a accepta suferin]a cea mai cumplit\, dar [i cea mai sincer\, cea din fa]a c\reia se retr\gea dintotdeauna, cu inima b\t`nd, cople[it de la[itate. Nu putea s\ fac\ mai mult, nici s\ fie altul, iar singura iubire care ar fi salvat totul era o iubire `n care ar fi fost acceptat a[a cum era. Dar dragostea nu poate accepta ceea ce este. Altfel n-ar striga pretutindeni. Strig\ ca s\ refuze bun\tatea, compasiunea, inteligen]a, tot ce duce la `n]elegere. Strig\ imposibilul, absolutul, cerul `n fl\c\ri, prim\vara inepuizabil\, via]a dep\[ind moartea [i moartea `ns\[i transfigurat\ `n via]\ ve[nic\. Cum s\ fi fost acceptat, el, `n dragoste, el care, `ntr-un fel, nu era dec`t mizerie [i avea con[tiin]a acelei mizerii. Doar el putea s\ se accepte – accept`nd lunga, nesf`r[ita [i atrocea durere de a pierde dragostea [i de a [ti c\ o pierduse din vin\ proprie. Asta era libertatea sa, [iroind de un s`nge teribil, e adev\rat. Dar asta era [i condi]ia ca m\car ceva s\ fie creat `n propriile limite, `n sfin]irea propriei mizerii [i a mizeriei oric\rei vie]i, dar [i `n efortul spre grandoare, singurul efort ce-l justifica.

Dincolo de tortura asta, orice sl\biciune confer\ dragostei un chip pueril [i stupid, de fapt, o transform\ `n acea constr`ngere zadarnic\ [i r\t\cit\ `mpotriva c\reia o inim\ mai exigent\ se r\zvr\te[te p`n\ la urm\. Da, asta trebuia s\ spun\: «Te iubesc – dar nu simt nimic, sau doar pu]in lucru, iar tu nu m\ po]i accepta cu adev\rat cu toat\ dragostea ta. Tu pretinzi tot, `n str\fundul sufletului, la r\d\cina ta, iar eu nu am [i nici nu s`nt totul. Iart\-m\ c\ am mai pu]in suflet dec`t dragoste, mai pu]in noroc dec`t dorin]\ [i c\ iubesc mai sus dec`t pot atinge. Iart\-m\ [i nu m\ mai umili. C`nd nu vei mai fi `n stare s\-mi por]i dragoste, vei fi `n stare de dreptate. ~n ziua aceea `mi vei m\sura infernul [i atunci m\ vei iubi mai presus de noi `n[ine cu o iubire care nici mie nu-mi va putea vreodat\ fi de ajuns, dar pe care o voi pune totu[i pe seama vie]ii ca s-o accept `nc\ o dat\, `n suferin]\.» Asta era, da, dar atunci `ncepea ce era mai greu. Ea fiind absent\, zilele ]ipau, fiecare noapte era o ran\.“ * Pasiunea cea mai puternic\ a secolului al XX-lea: servitutea. * La Brou, statuile funerare ale Margueritei de Austria [i Philibert de Savoia, `n loc s\ priveasc\ cerul, se privesc unul pe altul pe vecie. * Cei care n-au pretins virginitatea absolut\ a fiin]elor [i a lumii, care nu au urlat de dor [i neputin]\ `n fa]a imposibilit\]ii ei, care nu s-au distrus `ncerc`nd s\ iubeasc\, pe jum\tate, un chip care nu poate inventa iubirea [i nu face dec`t s-o repete, ace[tia nu pot `n]elege realitatea revoltei [i furia ei distructiv\.1 * Action française. Mentalitate de paria ai istoriei: resentimentul. Rasism de ghetou politic. * Nu-mi plac secretele celorlal]i. Dar m\ intereseaz\ m\rturisirile lor. *
1 Cf. Omul revoltat.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 358

358

ALBERT CAMUS

CARNETE

359

Pies\ despre un om f\r\ personalitate. ~[i schimb\ des imaginea despre sine dup\ cum i-o propun ceilal]i. Se comport\ lamentabil cu so]ia sa. Inteligent [i curajos cu cea pe care o iube[te etc… Vine ziua c`nd cele dou\ imagini intr\ `n conflict. P`n\ la urm\: Slujnica: Domnul e foarte amabil. El: Uite, Maria, asta e pentru dumneata. * Pu]ini oameni capabili s\ `n]eleag\ arta. * Pe vremea lui Rembrandt, artizanii erau cei care pictau b\t\liile. * Paris. Ploaia [i v`ntul au aruncat frunzele de toamn\ pe bulevarde. Calci peste o blan\ umed\ [i ro[cat\. * Un [ofer de taxi, negru, de o curtoazie neobi[nuit\ `n Parisul anului 1950, `mi spune trec`nd prin dreptul Comediei Franceze `nconjurat\ de numeroase ma[ini: „Casa lui Molière e arhiplin\ `n seara asta“. * De 2 000 de ani asist\m la calomnierea necontenit\ [i perseverent\ a valorii grece[ti. ~n acest punct, marxismul succede cre[tinismului. {i, de 2 000 de ani, valoarea greceasc\ rezist\ `n a[a fel `nc`t secolul al XX-lea, sub povara ideologiilor sale, este mai degrab\ grecesc [i p\g`n dec`t cre[tin [i rusesc. * Intelectualii fac teoria, masele economia. P`n\ la urm\, intelectualii folosesc masele [i, prin ei, teoria utilizeaz\ economia. De aceea trebuie s\ se men]in\ starea de asediu [i aservirea economic\ – pentru ca masele s\ r\m`n\ mase de manevr\. Este foarte adev\rat c\ economia alc\tuie[te materia istoriei. Ideile se mul]umesc s\ o conduc\. * {tiam adev\rul despre mine [i despre ceilal]i. Dar nu-l puteam accepta. M\ r\suceam sub el, ars p`n\ la ro[u. *

Creatorii. Vor trebui mai `nt`i s\ se bat\, c`nd va veni catastrofa. Dac\ va fi `nfr`ngere, cei care vor fi supravie]uit se vor duce pe meleagurile unde va fi posibil s\-[i g\seasc\ s\la[ cultura: Chile, Mexic etc. Dac\ va fi victorie: cel mai mare pericol. * Secolul al XVIII-lea: s\ consideri c\ omul este perfectibil e deja un subiect discutabil. Dar s\ consideri, dup\ ce ai tr\it, c\ omul este bun… * Da, am o patrie: limba francez\. * Roman 1) Cucerirea Weimarului, sau ceva echivalent, de c\tre v\rga]i1. 2) ~n lag\r, un intelectual trufa[ este supus celulei scuipa]ilor2. Toat\ via]a lui din acel moment: s\ supravie]uiasc\ pentru a putea ucide. * Dizolvarea grupului3. Lazarevici: „Ne iubim, \sta-i adev\rul. Incapabili s\ ridic\m un deget pentru ceea ce iubim. Nu, s`ntem neputincio[i. Dar refuz\m s\ facem [i pu]inul pe care l-am putea face. Nu ne ducem la [edin]\, dac\ plou\, dac\ am avut parte de o scen\ acas\ etc. etc….“ * Necinstea artistului c`nd se preface a crede `n democra]ia principiilor. C\ci atunci neag\ ceea ce e mai profund `n experien]a sa [i care reprezint\ marea lec]ie a artei: ierarhia [i regulamentul. Faptul c\ necinstea asta este sentimental\ nu `nseamn\ nimic. Ea duce la sclavia din uzine sau din lag\re. *
1 „V\rga]ii“ desemneaz\, desigur, pe deporta]ii concentra]ionari. 2 Cf. C\derea. 3 Grupul Leg\turilor Interna]ionale a fost `nfiin]at ca s\ vin\ `n ajutor victimelor tuturor

regimurilor totalitare.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 360

360

ALBERT CAMUS

CARNETE

361

Simone Weil are dreptate, nu persoana uman\ trebuie ocrotit\, ci posibilit\]ile pe care le con]ine ea. {i, pe urm\, spune ea: „nu po]i s\ intri `n adev\r f\r\ s\ fi trecut prin propria ta nimicire: f\r\ s\ fi s\l\[luit mult timp `ntr-o stare de total\ [i extrem\ umilire“. Nenorocirea (un hazard poate s\ m\ aboleasc\) este starea aceasta de umilire, nu suferin]a. {i mai spune: „Spiritul de dreptate [i spiritul de adev\r s`nt una“. * Spiritul revolu]ionar refuz\ p\catul originar. Cu toate acestea, se cufund\ `n el. Spiritul grecesc nu se g`nde[te la asta. Cu toate acestea, scap\ din el. * Nebunii `n lag\rele de concentrare. ~n libertate. }inta unor glume crude. * ~n timpul ciom\gelii, la Buchenwald, un c`nt\re] de oper\ este silit s\-[i c`nte ariile de succes. * Idem: Martorii lui Iehova, la Buchenwald, au refuzat s\ participe la colecta de haine de l`n\ pentru armata german\. * La Hinzert, de]inu]ii francezi purtau dou\ majuscule pe haine: HN: Hunde-Nation: Na]ie de c`ini. * Comunismul are [anse `n Fran]a pentru c\ este o na]iune militar\. * Pies\: – Uite ce este cinstea. Face r\u crez`nd c\ face bine. – Dar face distinc]ia dintre ele. * Principiul dreptului este cel al statului. Principiu roman pe care anul ’89 l-a reintrodus `n lume prin for]\ [i `mpotriva dreptului. Trebuie s\ revenim la principiul grecesc care este autonomia.

* Text despre mare. Valurile, saliv\ a zeilor. Monstrul marin, marea de `nvins etc. Gustul meu dezordonat pentru pl\cere. * Alexandre Jacob: „O, mam\, vezi, este umanitatea“. * Leibniz: „Nu dispre]uiesc aproape nimic“. * 25 ianuarie ’51 – Valence Strigasem, cerusem, m\ bucurasem, disperasem. Dar, `ntr-o zi, la 37 de ani, am cunoscut nenorocirea [i am aflat ceea ce, `n ciuda aparen]elor, ignorasem p`n\ atunci. C\tre mijlocul vie]ii a trebuit s\ re`nv\] din greu s\ tr\iesc singur. * Roman. „Eu, care de mult timp tr\iam, gem`nd, `n lumea trupurilor, `i admiram pe cei care, precum S.W., p\reau s\ scape din ea. ~n ceea ce m\ prive[te, nu-mi puteam imagina o iubire f\r\ posesiune [i deci f\r\ umilitoarea suferin]\ care e partea celor ce tr\iesc `n func]ie de corp. Ajungeam chiar s\ prefer ca o fiin]\ care m\ iube[te s\-mi fie credincioas\ `n trup mai degrab\ dec`t `n suflet [i `n inim\. {tiam [i c\, pentru femeie, una o condi]ioneaz\ pe cealalt\ [i o pretindeam atunci, dar numai ca pe o condi]ie a acelei posesiuni exclusive de care `mi p\sa mai mult dec`t de tot restul, a c\rei lips\ era o surs\ nesf`r[it\ de chinuri [i care era m`ntuirea mea personal\. Paradisul meu se afla `n virginitatea celorlal]i.“ * Grasse, capitala frizerilor. * S\ reiau trecerea de la elenism la cre[tinism, adev\rata [i singura cotitur\ din istorie. Eseu despre destin. (Nemesis?) * Culegere de eseuri filosofice. Filosofia expresiei + comentariu cartea I Etic\ + reflec]ii despre Hegel (lec]ii despre filosofia istoriei) + eseu Grenier + comentariu la Apologia lui Socrate.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 362

362

ALBERT CAMUS

CARNETE

363

* „Libertatea este un dar al m\rii.“ (Proudhon) * Ceea ce am c\utat at`t de mult timp apare `n sf`r[it. Moartea devine o consim]ire. * 5 februarie. S\ mori f\r\ a fi pus `n ordine nimic. Dar cine moare av`nd totul pus `n ordine, dac\ nu…? De pus `n ordine m\car lini[tea celor pe care i-ai iubit… }ie nimic nu-]i este dat, nici m\car, mai ales nu, o moarte pa[nic\. * Februarie 19511. Omul revoltat. Am vrut s\ spun adev\rul f\r\ s\ `ncetez a fi generos. Asta mi-e justificarea. * Lucru etc. 1) Eseu despre mare. S\ alc\tuiesc un volum de eseuri: S\rb\toarea; 2) Prefa]\ la edi]ia american\ de teatru; 3) Prefa]\ la edi]ia american\ de eseuri; 4) Traducere Timon din Atena; 5) Iubirea pentru ceea ce e departe. 6) Vocea etern\. * Igna]iu de Loyola: „Conversa]ia este un p\cat dac\ e dezordonat\“. * Dup\ Omul revoltat. Refuzarea agresiv\, obstinat\ a sistemului. De acum `nainte aforismul. * Loyola. Specia uman\: „Oamenii ace[tia care merg `n mas\ spre infern“. * Nuvel\. Angoasa mor]ii. {i se sinucide. *
1 ~n manuscris figureaz\ 1950. Este, probabil, o eroare.

Rasa meschin\ de scriitori parizieni care cultiv\ ceea ce cred ei c\ este insolen]a. Vale]i care, `n acela[i timp, `[i maimu]\resc st\p`nii [i r`d de ei la buc\t\rie. * Doream c`teodat\ moartea violent\ – ca o moarte `n care e[ti cru]at s\ strigi contra smulgerii sufletului. Alteori, visam la un sf`r[it lung [i tot timpul lucid ca m\car s\ nu se spun\ c\ am fost luat prin surprindere – `n absen]a mea – ca s\ [tiu, `n fine… Dar te sufoci, `n p\m`nt. * 1 martie ’51 Am`n`ndu-[i concluziile, chiar atunci c`nd i se par evidente, g`nditorul progreseaz\. * O virtute spectaculoas\ care te face s\-]i negi pasiunile. O virtute mai profund\ care te face s\ le echilibrezi. * Puternica mea concentrare pentru a uita. * Dac\ ar fi s\ mor ignorat de lume, `n fundul unei `nchisori reci, marea, `n ultimul moment, mi-ar umple celula, ar veni s\ m\ `nal]e deasupra mea `nsumi [i s\ m\ ajute s\ mor f\r\ ur\.1 * 7 martie 1951 Am `ncheiat prima redactare a Omului revoltat. Cu aceast\ carte se sf`r[esc primele dou\ cicluri. 37 de ani. {i acum, crea]ia poate fi ea liber\? * Orice `mplinire este o servitute. Oblig\ la o `mplinire superioar\.

1 Cf. Marea c`t mai aproape.

carnete_Camus.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 364 III CARNETE martie 1951 – decembrie 1959 .

dovedesc c\ se g`ndea la asta de mult. Dar r`ndurile acestea. la celelalte pe care. Ca om. acea u[oar\ distan]are de interesele omene[ti care m-a ferit `ntotdeauna de am\r\ciune [i de resentiment. este raiul pe p\m`nt.carnete_Camus. [i R. la Charlot. oricum. am `nceput s\ tr\iesc `n admira]ie. Ele s-au adresat `ntotdeauna celor mai buni sau mai mari dec`t mine. [tiu c\ este regesc. `ntr-adev\r. ap\rut `n 1937. NIETZSCHE Prefa]\ la F. este prima carte a lui Camus. pasiunile mele nu au fost niciodat\ «contra» cuiva. din 1951. Dar ea favoriza p`n\ la urm\ acea libertate a inimii. Fapt e c\ m-am bucurat de el f\r\ piedici.“ * Demen]a secolului al XX-lea. Parain [i Aragon. le aveam. Ca scriitor. `n Alger. departe de a o diminua. de c`nd tr\iesc la Paris. unul). la Gallimard. care se reg\sesc par]ial `n prefa]a scris\ pentru edi]ia din 1958. Privilegiul acesta (fiindc\ este. . `ntr-un sens. 1 Fa]a [i reversul. dec`t `n 1958.1 „…atunci am `nceput s\ iubesc arta cu acea pasiune violent\ pe care v`rsta.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 366 CAIETUL AL VII-LEA martie 1951 – iulie 1954 Cel care a conceput grandoarea trebuie s-o [i tr\iasc\. Spiritele cele mai diferite confund\ gustul pentru absolut cu gustul pentru logic\. [i `nc\ dintre cele mai dure. ceea ce. Autorul n-a acceptat s\ fie retip\rit\ `n Fran]a metropolitan\. Cf. Carnete II. a f\cut-o din ce `n ce mai exclusiv\… Boala ad\uga alte piedici.

* Ticuri verbale la M… {i tot – ~n tot [i pentru tot. avea un [ic. Copiii fug de acas\. De aici [i faptul c\ nu e niciodat\ caritabil\. ai s\ mio pl\te[ti. iar cel care-i anun]\ nenorocirea `l aude doar spun`nd: „~n fine!“ * Roman. Ea poveste[te despre .carnete_Camus. pune punctul final. * R\spuns la `ntrebarea despre cele zece cuvinte pe care le prefer: „Lumea. s`nt arunca]i `n fa]a mor]ii sau a unui destin teribil. – Drept care… – Faci pe [mecherul (so]ului ei care iese afar\ f\r\ pulover).F. [tii. el continu\. p`n\ [i uciderea. [i-a reluat apari]ia `n 1953 (n. marea“. [i d\-i. urm\rea revalorizarea valorilor intelectuale [i literare. – Se `ndoie[te de toat\ lumea. s\ locuiasc\ to]i `ntr-o singur\ camer\. oamenii. ~ntr-adev\r. `nfiin]at\ `n 1909. A murit `nghesuit `n zidul slinos. [i-a pus `n practic\ proiectul de sinucidere. – C`nd trebuia s\ fie operat\… – Tac`muri `mpr\[tiate (desperecheate). mama. `n fa]a c\reia un soldat. Anii trec [i. cunoa[terea literaturilor str\ine. Totul se pr\bu[e[te. asta `nseamn\ servitute. * Acceptarea a ceea ce este. de[ertul. {i. ~n prezent. Nausicaa. Scrie. pentru mine a]i fost mai rea dec`t o mam\“. * Creatorul. Periodic de literatur\ [i critic\. apoi mizeria. lupta. `ncetul cu `ncetul. * O. ci o pasiune. * Adev\rul nu este o virtute. `nc\ o dat\: o parte din el este. onoarea. Simuleaz\ de dou\ ori. Euridice. Pasifae. `n tragediile grece[ti. Penelopa.R. Elena. * ~ntotdeauna am avut impresia c\ m\ aflu `n largul m\rii: amenin]at `n inima unei fericiri rege[ti. * B\rbatul anului 1950: preacurvea [i citea ziarele. 1 Régine Junier: americanc\ ce-l primise pe Camus. legat\ de carne. * G. Copiii se `mboln\vesc. Joac\ jocul. – Era ceva de spus. – {i d\-i. Trebuie s\-[i `nchirieze apartamentul. {i apoi. `n timp ce ceilal]i. So]ia lui devine neurastenic\.“ * N. tr. durerea. de care se ocupa. de pl\ceri. * Idem: Augusta. I-au pus c`te doisprezece `ntr-o celul\ prev\zut\ pentru doi. se preface a fi `n real.2 Ciudat mediu a c\rui func]ie este s\ dea na[tere unor scriitori [i `n care totu[i pierzi bucuria de a scrie [i de a crea. * Firescul nu este o virtute pe care o ai: trebuie s-o dob`nde[ti. hm. „Moartea lui a fost foarte pu]in romanesc\. Ci acceptarea a ceea ce a fost. sau simulatorul: necrez`nd dec`t `n ceea ce nu e de pe lumea asta. dar cu ostenta]ie. Scrisoare de la Régine Junier1 anun]`ndu-mi sinuciderea ei. `[i exprim\ recuno[tin]a `n urm\torii termeni: „Doamn\ Pellerin. – S-o spun! Trebuie s\ v\d ca s\ cred. S-a sufocat [i a f\cut o sincop\. Astfel c\ nimeni nu crede c\-l joac\. se instaleaz\ `n c\minul s\u str`mtorarea. a[a c\ e ceva jenant. vara. – At`t [i mai mult… – {ti]i.). – E ceva unic. * La ea fericirea pretindea totul. `ntr-o p\r\sire total\. ei bine. Dar nu-i plac [i se hot\r\[te s\-[i scrie marea oper\. ~n ziua c`nd so]ia sa moare la spital.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 368 368 ALBERT CAMUS CARNETE 369 * 11 iunie 1951. de putere. [ti]i… – N-am g\sit-o interesant\. – Adu-]i aminte. semn de for]\? Nu. lumin\! Este strig\tul celor care. uite. * Vocea ve[nic\: Demetra. Persefona. cu capul spre fereastr\. Disp\rut\ `n 1943. C\r]ile sale l-au `mbog\]it. iar el tr\ie[te `ntr-o stare de fericire `nsp\im`nt\toare. Nu scrie dec`t asta [i o reface `ntruna. `ntr-adev\r. `i `ntorceau spatele. p\m`ntul. mizeria. 2 Ini]ialele revistei lunare Nouvelle Revue Française.

ar fi fost mult mai bine f\cut de o democra]ie sovietic\“. Kurilele. rus. . `ntr-o zi sf`nt\. Nu-i mai r\m\sese dec`t un deget…“ „{i. secolul nostru este `n c\utarea unei aristocra]ii. se refugiase sub o poart\ cu o prieten\. Poli]ie. Moartea lui Empedocle. m\ plictisesc la Paris [i m\ g`ndesc la el. i-au avantajat. aleg desp\r]irea. era sc`nteietor.“ * Atrocit\]ile amiralului Kolceak s`nt ceea ce. `ntre timp. ~n materie de satir\ [i de anatem\. Unchiul este Gustave Acault. [i fa]\ de clien]ii s\i burghezi. a doua zi nu mai aveam chip. Avea [i caracter. Idem: „Dar tu. eram `n combinezon. [ef al Grup\rilor France `n timpul Rezisten]ei.C. La semne particulare. * 1920. Coreea de Nord. `n P. [„Mi[carea pentru Unitatea Rezisten]ei“ (n. De v\zut [i Finlanda [i Coreea de Sud. Acum c\ a murit. Nu exist\ alt\ aristocra]ie dec`t cea a 1 Ravanel. * Trebuie s\-]i pui principiile `n chestiunile mari.R. tu te-ai n\scut pentru o zi limpede. Plictis monden. C`nd s-a terminat. Militantism. arestat de m\celar pe strada Michelet. Surprins\ pe strad\. R\zboiul din 1941-1945 aduce Rusia p`n\ pe Elba. ceki[tii `i masacreaz\ pe prizonieri. tr.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 370 370 ALBERT CAMUS CARNETE 371 bombardamentul de la Nantes. ~n noaptea care preced\ promulgarea decretului. * Pozi]iile cinice [i realiste `]i permit s\ tran[ezi [i s\ dispre]uie[ti.S. [i R. b\rbatul meu era `n culmea fericirii. Dar nu vede c\ pentru asta trebuie s\ renun]e la ]elul pe care [i-l declar\ sus [i tare: bun\starea. v. De v\zut.“ * „R\m`n o singur\ fiin]\ cei care.1 – Unchiul meu – „Voltairian. `ntr-o voioas\ or\ a mor]ii. manifest\ dispre]ul cel mai aspru fa]\ de oameni. `n particular.R. Gestapou. R\zboiul str\in ad\ugat r\zboiului civil `n China d\ na[tere lui Mao Tzedun – `n1939 este sovietizat\ Ucraina polonez\ [i Bielorusia. ca mul]i al]ii pe vremea lui. Gorki: „C`nd vom ispr\vi oare s\ mai ucidem [i s\ mai `ns`nger\m?“ * Victor Serge: „Tot ce s-a f\cut `n U. „membru nem\rturisit al partidului comunist“. restabilit\ dup\ c`teva luni. lag\rul de concentrare mi s-a p\rut la fel de frumos ca libertatea. * Noi lucr\m `n timpul liber f\r\ a spera `ntr-o adev\rat\ r\splat\. Abolirea pedepsei cu moartea. devine [ef regional `n M. Pedeaps\.“ * Cum se extinde prin r\zboi socialismul secolului al XX-lea: r\zboiul din ’14 face s\ se aprind\ revolu]ia din ’17. Celelalte te oblig\ s\ `n]elegi. Ravanel1. de altfel.)] – [i. * Prefa]\ la F. evadeaz\. Celor mici le ajunge mizericordia. nuvela procuror.carnete_Camus. * Personaj de roman. la timpul hot\r`t prin voin]\ proprie. Carnete II. Ei lucreaz\ curajos pentru eternitatea lor personal\. mai sus. „C`nd am ie[it. general. la Alger.“ * Un baptist care petrece cincizeci de zile [i cincizeci de nop]i `ntr-o carcer\ neagr\ de la Buchenwald. Pentru „nuvela procuror“.“ Prietena dispare sub ruine: „Am tras-o de p\r. iar frecventarea lui m-a f\cut s\ devin dificil. nu se `ntreba dac\ o s\ ies de sub d\r`m\turi… ~n ajun `mi scosesem actul de identitate.S. Procuror. politehnician. R\zboiul contra Japoniei `i d\ acesteia Sahalinele. Contabilitatea terorismului. dup\ Victor Serge. so]ul unei surori a mamei lui Camus. Inteligen]\ pur\. * Orice ar pretinde.U.“ Hölderlin. statele baltice [i Basarabia. `n 1 Fa]a [i reversul. „Purtam o vulpe [i un costum nou. divinul a aruncat v\lul. scrisesem «n-are». dup\ Henri Frenay. pe ceki[ti fa]\ de to]i cei care voiau mai mult\ omenie. De unde prestigiul celor dint`i asupra intelectualilor.“ Idem: „~n fa]a lui.

Copilul miraculos nu mai e dec`t un monstru diform. * Revolt\. `n fond. P`n\ la urm\ Wilde a `n]eles asta datorit\ durerii. * Roman. femeile adev\rate a[a s`nt. * Wilde1. Camus a scris o prefa]\ la edi]ia francez\ a lucr\rii tradi]ionale a convulsionat istoria pentru c\ moartea a devenit f\r\ speran]\. „Nu. `nainte s\ ias\ din odaie. ce mai. spune Anna. Ei lingu[esc sau judec\. nu mai r\m`ne dec`t fericirea. `n 1954. Cf. Secol servil. – M`nca]i. tr. Faust a vrut s\ aib\ Euforion f\r\ Elena. dimpotriv\. sub locul unde se afla. acceptarea mor]ii f\r\ speran]\. ~nseamn\ acceptarea limitei. Dar. Seduc\torul e trist. nici alta. Ea este.). dup\ numele Capului Croisette (n. Acela[i ajunge pentru ambele. Dar nu era `nc\ dezastruos [i. Balada temni]ei de la Reading. se cl\tina pe tocurile ei `nalte. nu se vedeau dec`t dou\ linii desenate cu penelul acolo unde alt\dat\ fuseser\ spr`ncenele [i spa]iul alb [i gras al frun]ii care c\uta `n zadar s\ se `ncre]easc\ sub str\lucirea soarelui. Eu nu seduc. un homunculus de eprubet\. Dar m\re]ia artei nu este s\ planeze deasupra tuturor. „De-a lungul Croisettei1. * Moarte revolt\toare. De dou\ secole dispari]ia miturilor 1 Sub titlul Artistul la `nchisoare.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 372 372 ALBERT CAMUS CARNETE 373 sacrificiului. * Roman. * Am plecat de la opere `n care timpul era negat. Vechiul Regim a murit fiindc\ uitase de asta. Nu. nu se poate `n aceea[i zi s\ ai dreptate [i s\ fii fericit…“ (se r\zg`nde[te). ~ncetul cu `ncetul am reg\sit izvorul timpului – [i maturizarea. {i.carnete_Camus. nu beau dec`t ap\. Aristocratul este mai `nt`i cel care d\ f\r\ s\ primeasc\. nimic. fiindc\ n-ai `ncetat niciodat\ s\ crezi `n propriile visuri pe care le numeai Dumnezeu. reluat\ `n Encounter. Mica siluet\ neagr\ se `ndrepta spre mare. `n fine. De ce femeile? Nu pot suporta societatea b\rba]ilor. trebuia s\ le observi bine ca s\-]i dai seama dac\ erau de b\rbat sau de femeie. Ce adaug\ dragostea dorin]ei? Ceva nepre]uit. ceea ce simt c\ urc\ `n mine? – 1 Denumirea unui celebru loc de promenad\ din Cannes. C`mpiile serii. . Ca s\ se nasc\ Euforion. „{i totu[i. [i rochia ei cu floricele. prietenia. ~ntre fular [i ochelari. „Vino“. Bine`n]eles. cel care se oblig\. Corpurile acelea care jucau volei pe plaj\. Faust II. Dac\ beau c`teodat\ o fac din motive igienice. adev\ratul creuzet al zeilor. nici Elena f\r\ Faust2. Nu suport nici una. [i asta d\dea feminitate. amestecat\ `n toate. Istoria oamenilor este istoria miturilor cu care ei au acoperit realitatea. `ntr-o tensiune a `ntregii fiin]e care coincide cu echilibrul.“ * Mic act despre seduc\tor. {i putem fi siguri c\ talentul care nu a putut produce dec`t o oper\ artificial\ nu putea sus]ine dec`t o via]\ frivol\. {i cam prea mult piept. C. comandorul n-a venit. * Au vrut s\ repudieze frumuse]ea [i natura spre profitul unic al inteligen]ei [i al puterilor ei cuceritoare. `n mod vizibil. Lumina oblic\. cedez. Dar ea formeaz\ [i idolii. dac\ ai dreptate. – M\n`nc pu]in. O zi bun\. 2 Not\ pentru Ap\rarea Omului revoltat. nici Faust f\r\ Elena. „Oare asta s\ fie dragostea. Goethe. Se mai uit\ `nc\ o dat\ `n oglind\. Pleac\. * Idem: nu exist\ un talent pentru a tr\i [i altul pentru a crea. Dar culpabilitatea acestor vremuri const\ `n faptul c\ este `ntotdeauna nevoie de durere [i de servitute ca s\ se `ntrevad\ un adev\r ce se `nt`lne[te [i `n fericire c`nd inima este demn\ de el. La miezul nop]ii. Opera `n sine va fi o lung\ maturizare. pantalonii din flanel\ sub]ire se mulau cam mult. avea [oldurile mai late dec`t umerii. – Nu mai r\m`ne dec`t dragostea `n care n-ai crezut niciodat\.“ O prive[te. A vrut s\ pun\ arta mai presus de toate. f\r\ resemnare oarb\. {i totu[i nu exist\ adev\r uman dac\ nu exist\.

s\ uite boala [i moartea. C`nd cedeaz\. t`n\r american venit la Paris dup\ ce a f\cut r\zboiul (`n care a fost azv`rlit. * Roman. Ce moare aici nu poate s\ treac\. Partea `nt`i: meci de fotbal. Ne ajut\ s\ murim c`nd [tim c\ asemenea seri vor reveni pe p\m`nt dup\ noi. `n fine. ci rena[te `n fiii s\i. iese pe firul apei. cu o d\ruire total\. ([i ea traducea `n acela[i timp adev\rul meu): Nu doresc nimic altceva dec`t ceea ce am. Via]a pentru ea nu e dec`t timpul. Ad\post. cre[te atunci at`t de nem\surat. student fericit [i conformist). Se str\duie[te s\ tr\iasc\ precum ceilal]i. exist\ `ntotdeauna un `nceput. Tr\ie[te la Paris. pietrele au culoarea c\rnii. devin descump\ni]i – neferici]i de a fi lipsi]i de nefericirea lor. este c\ nu m\ pot bucura de ceea ce am. Nu este `ngrijit – are cearc\ne la ochi. prin compara]ie. [i ceea ce nu moare `n om o dat\ cu el. `nc`t nu exist\ b\rbat care s\ nu devin\.W. A. Nu este nici m\car destul de inocent\ pentru p\cat. Se `mboln\ve[te [i moare `ntr-un hotel mizer. Ceilal]i `[i recunosc limitele [i atunci dragostea lor este unic\ pentru c\ pretinde tot. * Anumite seri a c\ror bl`nde]e se prelunge[te. singurul lucru care-l interesa `n dragoste era necunoscutul. Floarea moare `ntr-o zi [i rena[te deja sub soarele oblic. oric`t de scurt ar fi el. c\l\torule. la Boston. . Noaptea. ca [i peluzele de la Harvard University. 1 C\l\torie cu ma[ina.carnete_Camus. * Nu e adev\rat c\ inima se uzeaz\ – ci doar corpul care am\ge[te atunci. De aici porne[te totul. Aici p\m`ntul e roz. `n str\fundurile ei. din tot sufletul.“ * Roman. tor]e de efemeride ard pe lampadarele de pe pod. U[or-u[or. Astfel confund\ dragostea [i cunoa[terea aceia care au suficient orgoliu ca s\ cread\ c\-[i ajung sie[i. cu o fa]\ de `necat\. Dac\ s`nt ferici]i. mizerabil [i lipsit de generozitate. Dar aventura nu e niciodat\ complet brutal\. mediocru. p\m`nt credincios. * Dordogne1. las\ `n m`ini un penaj viu [i acoper\ solul cu aripi [i cear\ din care va ]`[ni o via]\ fugitiv\. crapul adormit coboar\ r`ul umflat. * O tragedie despre castitate. * Idem: adolescent [i chiar mult dup\ aceea. {i strig\ atunci spre acea Americ\ pe care n-a `ncetat s-o iubeasc\. De aici vine distrac]ia ei profund\. Nenorocirea. cu adev\rat sau fals. dimine]ile s`nt ro[ii [i `ncununate de c`ntece neprih\nite. s\ simuleze picul de nep\sare [i inocen]\ de care e nevoie ca s\ continui s\ tr\ie[ti. aici trebuie s\ revii. nu uit\ niciodat\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 374 374 ALBERT CAMUS CARNETE 375 Ne`ndoios asta e. Se `nc\p\]`neaz\ `ntr-o lupt\ dinainte pierdut\. Partea a doua: corid\. [i loviturile b`telor de base-ball. care este el `nsu[i via]\ [i moarte. blestem`nd America [i urm\rind cu pasiune oglindirea grandorii [i a `n]elepciunii pe care `nc\ le mai cite[te pe chipul b\tr`nei Europe. * Roman. Dar. c`nd erau pu]ine lucruri de cunoscut. * Roman. * O femeie care iube[te cu adev\rat. deci cunoa[terea. A pierdut lustrul chipurilor americane. [i atunci accepta leg\tura. `n iulie 1951. pur [i simplu. Unul dintre secretele lui B… este c\ ea n-a putut niciodat\ s\ accepte [i nici s\ suporte sau. Nu-i de pe lumea asta fiindc\ refuz\ din toat\ fiin]a ei. [i ]ipetele la sf`r[it de sear\ `n preajma r`ului. De aici – aventuri. Adesea acest `nceput era suficient cunoa[terii. Tr\ie[te ca un boem. sau pedeapsa mea. `n casa unde se p\streaz\ urma [i memoria. * Cei care prefer\ fericirii principiile lor refuz\ s\ fie ferici]i `n afara condi]iilor pe care dinainte le fixaser\ fericirii lor. pe nea[teptate.. Dar `ndep\rteaz\ u[or tot restul din jurul acestei plante (ginga[e). f\. loc fericirii. V. Ea nu accept\ timpul. convins c\ ea nu i-ar mai aduce nimic `n plus. [i mai cur`nd fiin]a dec`t cunoa[terea.

nu-s bun\ de nimic. Idem p. Avea 34 de ani. ci… M\sura este o mi[care. 283 (’97). La 70 de ani.“ „Picioroangele pe care se ca]\r\ `n prezen]a oamenilor obscuri. Decembrie’90. 145. adev\ratul strig\t feminin: „Dac\ a[ putea s\-l ucid [i s\ creez alt\ fiin]\ asem\n\toare `ntru totul cu el. a[ face-o cu pl\cere. 216. 131-137. Din dou\ una. o pl`nge [i o consider\ „o victim\“. care o noteaz\ cu minunare. Dac\ mi-e team\ c\ o s\-mi lipseasc\ aerul `nseamn\ c\ m\ tem s\ nu mor din asta. * La fel cum absurdul nu era `n lume sau `n noi. ’97: el joac\ tenis `n fiecare diminea]\. Dar `ncep s\ judec. Lucien Camus fusese r\nit mortal `n b\t\lia de pe Marna. ori nu voi muri [i voi continua s\ fiu lipsit de aer. o respira]ie nepl\cut\. 88 – m\rturisire despre dubla iubire: „Persoanele care au pornit pe un drum gre[it `n via]\. * Nimeni nu a dorit mai mult ca mine armonia. * „Desigur. la fel m\sura nu este `n real [i nici `n dorin]\. Pe urm\. un copil ascult\ muzic\.: „Ce plicticos e s\ scrii“. ’91: contesa poveste[te c\ nu se poate obi[nui cu murd\ria [i cu mirosul nepl\cut al contelui. Toat\ lumea. prin z\pad\. nu e vesel dec`t din cauza iubirii fizice. Camus a v\zut pentru prima oar\ morm`ntul tat\lui s\u. ’90: ea cite[te `ntr-ascuns jurnalul so]ului ei pe care acesta `l ]ine sub cheie. prin dezordine.“ ’78: afl\m c\ Tolstoi cite[te la mas\. `i spune el. dar `ntotdeauna a trebuit s\ tind spre asta pe c\ile cele mai dificile. 1 ~n 1947.): „Toate rela]iile trupe[ti s`nt resping\toare“ [i. ~ntr-o `nc\pere `ntunecat\.T. spune el. Jeanne P. `n timp ce la mine nu joac\ nici unul. Septembrie ’67: „Nu s`nt dec`t o biat\ reptil\ care a fost strivit\. doi din]i strica]i. m\ tem s\ nu fiu destul de mort `n moarte [i s\-mi lipseasc\ aerul sub p\m`nt. echilibrul definitiv.carnete_Camus. `[i m\rturise[te pasiunea pe care i-o poart\ contesei. p\r\sirea de sine. `n decembrie. oamenii slabi [i pro[ti se arunc\ asupra bro[urilor lui Lev Nikolaevici. ’91: pentru mine e un supliciu.“ Aprilie ’63: „Latura fizic\ a dragostei joac\ la el un foarte mare rol. La 35 de ani fiul merge la morm`ntul tat\lui s\u [i-[i d\ seama c\ acesta a murit la 30 de ani. P. c`nd nici nu `mplinise 29 de ani. ’87: el `i url\ c\ este urm\rit de ideea s\-[i p\r\seasc\ familia. 45 – despre metoda de lucru al lui T. * Jurnalul contesei Tolstoi P. El scrie: „Dragostea nu exist\.“ ’97: el pleac\ de acas\ [i nu revine dec`t diminea]a. T. supranumit de tovar\[ii s\i (`n ’17): „pata cenu[ie“. Exist\ nevoia senzual\ de a te uni cu alt\ fiin]\ [i nevoia rezonabil\ de a avea un tovar\[ de via]\“. . Dou\ personaje: prietenul neam]. o transpunere a efortului absurd. ci `n contradic]ia dintre lume [i experien]a noastr\. {i uita]i de toat\ lumea. – Marcel H. dup\ ce a parcurs 35 de verste c\lare. certuri pentru drepturi de autor: pp. Deci el este acum cel mai mare. cu nasul `n cadranul luminos al radioului. s\ fiu `nconjurat de servitori.“ ’63: „Ce r\m`ne din b\rbatul care am fost?“ spune T. dar atunci f\r\ s\ mai fiu angoasat de asta. Idem: cimitirele militare din est. 9 octombrie 1862 (c\s\toria dateaz\ din 23 sept. * ~n culmea fericirii – [i noaptea `mi vine `n `nt`mpinare. * Roman. nimeni nu m\ iube[te.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 376 376 ALBERT CAMUS CARNETE 377 * Roman. Contesa. s`nt `ns\rcinat\… etc. [i gestul ei mecanic. ’92: contesa dezv\luie c\ L. 81 [i 97. Ori voi muri [i atunci de ce aceast\ angoas\? * Roman. am gre]uri. * Stalin. prin lupte.1 Arabii culca]i aici. la Saint-Brieuc. `n opinia ei.

Gonzales (exist\ clase – [i ele nu pot colabora – respinge toate amabilit\]ile patronului – vrea s\ fie tratat cu asprime. * Henry James (Ambasadorii): „Pe mine `nsumi m\ ur\sc c`nd m\ g`ndesc la tot ce trebuie luat de la via]a celorlal]i ca s\ fii fericit [i c\ nici atunci nu e[ti fericit“. Dar nu individul. civiliza]iile pot s\ fie. * Declara]iile mele la radio – c`nd m\ ascult. pentru c\ nu m-am socotit niciodat\ `n drept s\ expun supliciul M`ntuitorului meu. Iar dac\ o are. Apoi urma naufragiul. * Decembrie ’51 A[tept cu r\bdare o catastrof\ care `nt`rzie s\ vin\. rezisten]\. dar `n acea clip\ am `nv\]at s\-i `n]eleg pe to]i umili]ii. Nu era adev\rat. [i tu e[ti ca mine.“ * Dac\ `ncepi s\ dai `nseamn\ c\ te condamni deoarece nu dai suficient chiar atunci c`nd dai tot.: „Ah. Este focul onoarei care tocmai tresalt\ [i se afirm\ prin `ns\[i durerea asta extrem\. A[a m\ face Parisul.carnete_Camus. dar un scriitor de m`na a doua. Gre[e[te c`nd m\ trimite tot timpul la angoasa lui Hristos. Refugia]ii spanioli. Moartea derizorie la cap\tul unei vie]i derizorii. nu poate pierde o onoare pe care n-a avut-o niciodat\. `l iart\ de o datorie de 140 000 F. de c`nd a disp\rut Combat. Am recunoscut c\. Admirabil\ dovad\ a for]ei religiei sale: el ajunge la caritate f\r\ s\ treac\ prin generozitate. g\sesc c\ s`nt exasperant. am crezut c\ s`nt acuzat de o ac]iune `ntr-adev\r josnic\. exist\ unele fiin]e mai mari [i mai adev\rate dec`t altele. Vis\rile `n ma[in\ pe drumul spre Bérard. niciodat\ cuv`ntul acesta nu fusese mai bine ilustrat. Doar moartea inimilor mari nu este nedreapt\. {i se d\ oare vreodat\ tot? * S\ nu spui niciodat\ despre un om c\ este dezonorat. Garcia (pe care A. justifica la nevoie. Ceea ce face din el un ziarist de prim ordin. Ac]iunile. C`nd mama lui locuia `ntr-o camer\. o batist\. Niciodat\ `nlocuit de c\ldura celorlal]i sau. Un Dostoievski din Gironde. primea [ocul pl\cerii `ntocmai ca o corabie cu p`nze abordat\ brusc `n cea]\ [i lovit\ de la coca la chil\ [i totul `n ea r\sun\ sub lovitur\. * Mauriac. pe pagina `nt`i a unui ziar al bancherilor. Prea s`nt tot timpul singur. cel pu]in. Doar necesarul. „~n momentele acelea. ~ntr-adev\r. de spectacolul . * Roman. de dou\ ori pe s\pt\m`n\. n-ai s\ ajungi niciodat\ bogat“). Este. `n ciuda tuturor eforturilor mele.B. expune. Se consider\ scriitor al momentului. chemam cele mai ascu]ite suferin]e. {i c\ ele alc\tuiesc pe tot cuprinsul lumii o societate invizibil\ [i vizibil\ care te `ndrept\]ea s\ tr\ie[ti. C\ci. Dar are `n dispozi]ia lui o tendin]\ invincibil\ s\ se serveasc\ de cruce ca de o arm\ lansatoare. ba chiar `n secunda c`nd. * M. cel pu]in. * „Doream.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 378 378 ALBERT CAMUS CARNETE 379 * Roman. Mi se pare c\ eu `l respect mai mult dec`t el. Buchenwald – [omer). Ceea ce-l izbea atunci era c`t de pu]ine obiecte existau la el. arsura teribil\ pe care o reprezint\ asta e ca un fier ro[u pe cear\. `ntr-adev\r. grupurile. convins c\ voi g\si de atunci `nainte fericirea pe care o con]ineau ele (s\ fiu capabil s\ gust fericirea…). ceea ce am resim]it eu `n ziua. de la punte p`n\ la catargul din fa]\ [i p`n\ la sutele de odgoane [i grinzi ale extremit\]ilor care tremur\ atunci `ndelung p`n\ `n momentul c`nd se r\stoarn\ `ncet pe o latur\. * V.“ * Roman. plesne[te sub focul unei dureri insuportabile `n care este totodat\ regenerat\. f\r\ s\ am ceva unde s\ pot vorbi. Domenech (r\zboi civil – r\zboiul din ’39. cu ochii `nchi[i. Fiin]a se tope[te.) Bertomeu: corul ([i pe urm\ pune s\ se frig\ sardele `n biroul s\u). nu l\sa acolo nici o urm\ dec`t. sus]ine. uneori. dac\ el nu are con[tiin]a dezonoarei. `n urma unei ne`n]elegeri.

`nghe] [i tocmai de aici `mi vine tonul acesta `nghe]at. – Crea]ie. o simulare. [i pe urm\ am ie[it din ea. `mpotriva bombei atomice este morala interna]ional\ pe care se ocup\ s\ o dezvolte prin condamn\ri publice. Dar ea nu poate fi altceva dec`t afirmarea contradic]iei [i decizia eroic\ de a se men]ine `n ea [i de a supravie]ui. Impresie pe care mi-a f\cut-o `ntotdeauna orice dement. I-am cedat. Dac\ a[ sim]i o adev\rat\ `ncredere. destul ca s\ o [tiu bine de acum `nainte. {i asta a fost adev\rata mea tenta]ie dup\ ani de str\lucire [i de for]\. dar `ntru r\utate. deci binevoitor. Ei o consider\ ca rezolvarea contradic]iei. El se `ntoarce de la r\zboi.R. Liber. * Cea mai bun\ protec]ie a U. a opiniei publice. Comentariu despre Velázquez. ~n]elege-i pe to]i. * Overbeck a avut impresia c\ nebunia lui Nietzsche era simulat\. * Am despre mine ideea cea mai cumplit\. totodat\. cel\lalt nu e dec`t cineva care te-ar putea `ntrerupe“. ]`[nind din milioane de ma[ini minunate. zile `n [ir. Este [i a mea `n m\sura `n care eu s`nt al tuturor. P`n\ la urm\. Virtutea umilin]ei triumf\ atunci pentru prima oar\ `n ei. Nu-i iubi dec`t pe c`]iva dintre ei. de[i at`t de pu]in. singura [i constanta afirma]ie. * N-am fost niciodat\ foarte supus `n fa]a lumii. * Peste lumea `ntreag\. * Marxismul aduce societ\]ii iacobine [i burgheze acela[i repro[ pe care-l aducea cre[tinismul elenismului: intelectualism [i formalism. M\sur\. Dragostea poate s\ fie a[a. Pe jum\tate. Cred c\ `n privin]a asta libertatea mea e total\. Nimic nu e schimbat.carnete_Camus. * S\ `nl\tur total critica [i polemica. Timpul criticilor [i al polemicii s-a `ncheiat. * Pies\. * Ideea pe care mi-o fac despre vulgaritate o datorez c`torva mari burghezi. Bie]i meschini. – De acum `nainte. dar exasperant pentru cine `l aude. a[ r`de [i totul ar fi `n regul\.S. `n afar\ de faptul c\ acum vorbe[te doar poetic. din clipa c`nd dau spectacolul vanit\]ii lor r\nite. * „Limita“ trebuie s\ fie adev\rul tuturor. Justi]ia violent\ le precipit\. m`ndri de cultura [i de privilegiile lor. Ei `ncearc\ atunci s\ r\neasc\ la chiar nivelul unde au fost r\ni]i [i descoper\. * Injusti]ia ipocrit\ duce la r\zboaie. mai ales `n scris. `n\l]imea exact\ la care tr\iesc `n realitate. * . * S\ nu atac niciodat\ pe nimeni. * Guilloux despre Chamson: „Pentru el. O [tiu din experien]\. `ntr-adev\r.S.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 380 380 ALBERT CAMUS CARNETE 381 generozit\]ii lor. * Via]a lui Velázquez. Dar numai pentru mine: adev\rul care nu se poate spune. [uvoaie de muzic\ trist\. Mai eram `ns\. m\car o secund\. prea dispre]uitor ca s\ traduc\ `ntr-adev\r dispre]ul. * Cel mai r\u dintre destine este proasta dispozi]ie. * Emerson: Orice zid e o poart\. ca Mauriac. Dar acum tocmai am f\cut efortul definitiv. Compenseaz\ deci singura ei inferioritate recurg`nd la o judecat\ moral\ pe care totu[i o neag\ `n filosofia sa oficial\.

unul dintre conduc\torii Mi[c\rii de Eliberare ajung`nd la picioarele unei sc\ri imense: „Vreau s\ r\m`n `n inima numelui comun“. de t`mpla mea. 375. de ceilal]i camarazi. C`t de mult te iubesc. lag\rele. Dar ceilal]i m-au dep\[it pu]in. stil vechi. tot repede. . mi se pare. cred. De `ndat\ ce s`nt sigur de asta. Copiii mei se afl\ `n v`rful sc\rii pe care urc eu. 1 Cf.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 382 382 ALBERT CAMUS CARNETE 383 Iuda ridic\ tr\darea [i ura la rang de principiu ca s\ aduc\ m\rturie. nota 1. dar la trezire m\ g`ndesc la ea ca la S. p. prea lung. * Ora dou\ noaptea. spre locul supliciului.“ Iau pistolul [i cursa re`ncepe.) Jean se `ndreapt\ spre un col] [i eu spun v\z`ndu-l (dar sentimentul acesta nu e `n `ntregime `n mine. mai cur`nd ca o auror\. `n favoarea lui Hristos. c\ s`ntem `mpin[i chiar – umbl\m cu to]ii apleca]i `nainte. pe care l-a [terpelit din gar\ (de la cine?). * Na]ionale. cu o spaim\ sporit\. `n grup. pentru prima oar\. {i. foarte `ncet. P\r\sim scara [i trecem printr-un soi de gar\ din care ies singur cu A. Rezultat: secolul al XX-lea.. pe care nu-l mai v\zusem din timpul ocupa]iei [i zilele minunate ale Eliber\rii Parisului. s\ mai tr\iesc. La ie[irea din gar\. [i de la nimeni. tot foarte decis. cf. de ani de zile.“ Iar eu: „F\r\ nume proprii. [i de X. * Morala voastr\ nu este [i a mea. [tiam… (sub`n]eles: c\ ai face tot ce trebuie pentru asta). m\ `ndrept. din Rezisten]\. ca [i cum a[ vrea s\ mai a[tept. Dar el poate tr\i. Copilul titanismului contemporan [i al frumuse]ii antice. Voia s\ scrie un roman „`n care s\ nu existe vinova]i“. tot `nconjurat. scot un strig\t de bucurie „Ah! Vera. Nu s\r\cia sau munca necontenit\ duce la dec\derea omului. ~n lipsa dragostei. Vera m\ `nso]e[te de c`tva timp – nu o cunosc `n timpul visului. un fel de descoperire `nc`ntat\ [i angoasat\): „{i pe urm\ el o va lua de la cap\t“. dar la care ]in mult) m\ `nso]e[te. un soi de protest rostit de unul dintre oamenii care lucreaz\ ([eful. prezent\ [i absent\. `i admir\m [i `i respect\m. sub forme diferite. Ast\-noapte. 2 Philippe Vianney. [i f\r\ paznici. Scotto Lavina (prieten din Alger pe care-l v\d foarte rar. {i aud o fraz\. c\tre Tolstoi: „Am fost fericit s\ v\ fiu contemporan“. dup\ Tolstoi: un bordel intelectual. [i cu m`inile. Vianney2. Cineva din grup (s`nt [i paznici a c\ror prezen]\ o percep prea pu]in [i mai este [i A. cel pu]in indirect. * Pies\ de dragoste. * Man of Aran3. un dor imens. pe moarte.1 * L-am re`nt`lnit ieri pe P. este o noapte plin\ de un v`nt u[or. E `mbr\cat\ ca o ]\ranc\. fraz\ pe care mi-o repet mie `nsumi. 3 Film de Robert Flaherty (1934). Ne apropiem de un grup de b\rba]i care lucreaz\. cu un soi de pace. [i cu Vera. ({i ideea c\ s`nt `mpins. dintr-o dat\. cred) [i pe care am uitat-o `n clipa c`nd se sf`r[e[te visul. p`n\ la lacrimi aproape. Ei `mi spun la revedere ca de obicei. vag port din Europa Central\. ca unui bolnav: „Oh! Iart\-m\“. Heliosang. este `ntotdeauna cel al execu]iei. mai ales f\r\ nume proprii“. {i am dificult\]i `n sprijinirea pistolului. Merg spre supliciu. * Roman picaresc. * Mitul lui Euforion. ~i `mbr\]i[ez [i pl`ng. departe de a-i pl`nge. * Roman (sau pies\) – personaj: Ellan – fur. ca toat\ lumea din jurul meu. [i eu spun. legate. Peisajul e modern. Mi se pare c\ [ov\i pu]in. g\ri. Dar ghicesc c\ Vera are un pistol. O str\fulgerare teribil\ `n capul meu. am putut s\ notez multe am\nunte. dintre care unul. Ci aservirea sordid\ a uzinei [i via]a periferiilor. El. Goethe `l face s\ moar\. [antiere. ~mi spune la ureche (mersul. pe r`nd) m\ `ntreab\ de ce. Trag repede. g`ndindu-m\ c\ nu mi-am luat r\mas-bun de la A. este gr\bit): „Chiar ieri nevast\-mea `mi vorbea de X. Scrisoarea lui Turgheniev. trezindu-m\ brusc. care devine insuportabil\. Via]a teribil\ a pescarilor. {i.carnete_Camus. * Jurnalismul. Con[tiin]a voastr\ nu mai este a mea. Dou\ vise favorite. Jurnalist – din Africa spre tot universul.

* 1 Lou Andreas Salomé. de ni[te „anti-Alexandru“. fericirea mea (dragostea ei) nu au un sens dec`t dac\ trebuie s\ m\ duc [i eu acolo“. ~[i petrece noaptea `n sala de a[teptare. chiar soarele. Scrisoare trimis\ de Nietzsche `n 1883. nu l-a[ accepta. Martorul coboar\ [i el. de cei „care ar `nnoda noul nod gordian al civiliza]iei grece[ti dup\ ce a fost t\iat“. Trenul e aglomerat.“ * La clinica din Jena. pentru ca asta s\ nu se mai repete.“ E nevoie.: „Dac\ s-ar g\si ast\zi un remediu `mpotriva mor]ii. guvernele.“ * Roman.“ * Idem: „Ce altceva ne r\m`ne dec`t s\ lu\m drept sigur faptul c\ evit`nd minciuna [i m`nia dob`ndim o voce [i un limbaj de om. Etienne-Dunières. g`ndindu-se. * Geniul `nseamn\ o s\n\tate. solda]ii `i pun s\ coboare. c\ i s-a furat baioneta `n timp ce fusese la toalet\. dou\ compartimente fiind rezervate armatei germane. s`nt `n[f\ca]i. asta este credin]a prin excelen]\“. ca [i o zi frumoas\. * Crea]ia. Nietzsche vorbe[te lucid despre orice cu Overbeck timp `ndelungat – numai despre operele sale nu. despre afacerea Lou1 : „Nu. societatea. Cu c`t d\ mai mult. eu nu-s f\cut pentru du[m\nie [i pentru ur\… P`n\ atunci n-am ur`t niciodat\ pe nimeni. la ce-i mai r\u. M\re]ia vine dup\ placul lui Dumnezeu. Durerea mea (moartea tat\lui s\u [i a mamei sale). ]inu]i pe culoar `n timp ce trenul pleac\ mai departe. * Ceea ce am spus am spus pentru binele tuturor [i al acelei p\r]i din mine care este de partea tuturor zilelor. La sta]ia urm\toare. . (E. nefericit. americanii s`nt ni[te mecanici at`t de prodigio[i numai pentru c\ se tem de oboseal\ [i de suferin]\: din lene. La sf`r[itul lui noiembrie 1882. – S\ te risipe[ti ca s\ te `mbog\]e[ti. * Singurul nemuritor este acela pentru care toate lucrurile s`nt nemuritoare. Dar p`n\ atunci cei doi vor fi b\tu]i [i poate chiar vor muri. ci `ntotdeauna [i exclusiv pe Ariadna. `ntr-o sear\ de iarn\. Ei protesteaz\ slab. ~i vedem cum se `ndep\rteaz\ `n cea]a `nghe]at\. Nu-i poate urma.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 384 384 ALBERT CAMUS CARNETE 385 V. `ntreaga lume `l aprob\. spune el.“ * Idem: „Nu cu scrupule va deveni cineva om mare. * Emerson: „Se poate `nt`mpla ca `nsu[i cel care a sus]inut doctrina asta (c\ omul are suflet) s\ o ia la fug\ din fa]a jurnalului compus noaptea de cine [tie ce [mecher obscur care nu [tie ce scrie [i `[i `nmoaie pana `n noroi [i `n umbr\. resemna]i. cu g`ndul la ei. Doi muncitori care se preg\teau s\ coboare [i s\ se duc\ acas\. vizibil nevinova]i. * Nietzsche c\tre sora sa. ~n timpul ocupa]iei. * „Un om labirintic nu caut\ niciodat\ adev\rul. `i scria Malvidei von Meysenburg: „Sora mea o socote[te pe Lou un [arpe veninos care trebuie strivit cu orice pre] [i ac]ioneaz\ `n consecin]\. cu at`t prime[te mai mult. Nu-i nimic de f\cut dec`t s\ continue. Idem. un stil superior. ziua de lucru fiind `ncheiat\. trenul pentru St.2) * Dup\ Emerson.“ 2 Emerson. Un soldat neam] `[i d\ seama. * Thoreau: „At`t timp c`t un om r\m`ne acela[i. Abia acum m\ simt umilit. Urlete de furie. luna [i stelele“. Emerson: „Ascultarea pe care o acord\ un om geniului s\u. Nu [tie cum s\-i elibereze.carnete_Camus. o bun\ dispozi]ie – dar la cap\tul unei sf`[ieri. Dar alt\ parte din mine cunoa[te o tain\ care nu e f\cut\ s\ fie dezv\luit\ – [i cu care va trebui s\ mor. dup\ `mp\carea cu sora sa. cu pu]in `nainte de sta]ia de la Firminy.

triumf\tor sau incapabil de dorin]\. * Emerson. De fapt. Dar `n pas caden]at. s\ pl\te[ti cu persoana ta“. – trufa[. Dic]ionar perpetuu (pentru Cronici).“ * Ca s\ r\m`i om `n lumea de azi.“ * Anticii [i clasicii feminizau natura. „Nu. * Roman. simte nevoia s\ spun\ sau s\ scrie c\ geniul este `ntotdeauna fluierat de contemporanii s\i. * G. dar asta e legea crea]iei: s\ faci ceva cu ce ai la dispozi]ie. s`nt la cap\t – [i singur\tatea mea se revars\ de at`tea umbre [i opere care-mi apar]in numai mie.carnete_Camus. Se intra `n ea. * ~n str\fundurile mele. Ea intr\ `n ochii no[tri. * Celor c`torva oameni care mi-au `ng\duit s\ admir. doar uneori [i adesea din `nt`mplare. care s\-i lase `mp\ca]i pe cei pe care-i iubesc. Nu mai exist\ mister. procesiunea. Toate experien]ele. De scris Capricii (à la Goya).“ * Pies\. p`n\ ce-i sf`[ie. Omul nu iese din ea dec`t pentru ni[te clipe. [i tu `nsu]i dezl\n]uit sau circumspect. * „Nu exist\ psihologie `n art\. `n Exilul [i `mp\r\]ia. pe aripile clamorii. spunea el. Ast\zi. Ora[ul. Dar este l\muritoare nevoia asta la scriitor. ci ceea ce am f\cut. * Libertatea sexual\ ne-a adus cel pu]in asta: c\ acum s`nt posibile castitatea [i superioritatea voin]ei.“ „~nseamn\ c\ s`nte]i lipsit de ea. N-a fost niciodat\ vorba de a[a ceva. * 1 Not\ pentru „Piatra care cre[te“. 1848: „Cum de-am reu[it ca progresul ma[inismului s\ serveasc\ tuturor. piatra se pr\v\lesc. Vizitatorul ia piatra. apoi se `ntoarce `n insula sa. nici refulare. * Proiect. Natural. am `ncercat s\ reunesc. este `ntrerupt `n scrierea romanului s\u de o scen\ pe care i-o face nevast\-sa. `]i trebuie nu numai o energie neclintit\ [i o tensiune ne`ntrerupt\. nu vrea s\ reg\seasc\ firul.“ „Poate. mare sau mic. D. `nfocate sau vis\toare. Din str\fundul fiin]ei mele. disperat. Pictorii no[tri o virilizeaz\. Vine s\ lucreze la Paris. dar dep\[e[te biserica [i merge spre fluviu. singur\tatea spaniol\. am ref\cut toate etapele epocii. ~ncarc\ piatra `ntr-o barc\ lung\ [i urc\ pe fluviu spre p\durea virgin\ `n care dispare1. nici pe cealalt\. le port cea mai mare recuno[tin]\ din via]a mea. s-a trecut prin toate. * Iguape. {i totu[i ce doresc eu cel mai profund ast\zi este o moarte t\cut\. cu excep]ia muncitorului? El a fost r\nit de moarte. categoric. st\p`nirea de sine aproape `ntotdeauna posibil\. dispre]uitor. asta nu-i adev\rat `n general. B\rbatul.“ * Idem: „Este dreptul fiec\rui om s\ fie judecat [i caracterizat `n func]ie de cea mai bun\ influen]\ a sa. sub biciul r\zboaielor [i al revolu]iilor.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 386 386 ALBERT CAMUS CARNETE 387 Fiecare scriitor. Un b\rbat la cap\tul din fa]\ al bacului. Libertatea spiritului este acum aproape complet\. – {i pe urm\ nu ]i-am mai cer[it dec`t aten]ia. abia acum nu mai poate fi vorba de dragoste `ntre noi. Nu am ob]inut-o nici pe una. ci [i pu]in noroc. . * ~i executa cu propria sa m`n\: „Trebuie. femeile re]inute sau libere. ca s\ p\streze un argument [i s\-[i men]in\ intact resentimentul. dar nu reu[e[te s\ continue. Abia pe urm\ va trebui s\ judeca]i nu ceea ce am. Mai t`rziu (`ncep`nd din 1939). ]i-am cer[it ani `n [ir dragostea. * P`n\ [i moartea `mi va fi controversat\.

Nu pot auzi acest limbaj f\r\ s\ pl`ng.2. Capodoper\ – nu-l v\d la fel de mare dec`t pe de Falla. Sf`r[it. red. Este ridicarea `n mas\ a tenebrionilor. Ve]i c\uta deci s\ spune]i c\ este vorba de idei. Actul al III-lea la el acas\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 388 388 ALBERT CAMUS CARNETE 389 ~ntr-o sear\. Publicul nu are memorie. 3 ~n limba francez\: poè tes maudits (n. . de Ibsen. v\ dau pe u[\ afar\. [i inima mi s-a str`ns de multe ori `n fa]a dec\derii extreme care a atins secolul. * Ibsen. dar vorbe[te despre el. am citit f\r\ s\ clipesc: „La fel ca `n cazul multor suflete p\tima[e. * 1 ~mp\rat [i Galilean. Adev\rata demen]\ arde pe piscul unei nesf`r[ite lucidit\]i. pe prima pagin\ a ziarului ghiftui]ilor. * Poe]ii no[tri blestema]i3 au dou\ legi: maledic]iunea [i intriga.R. * Polemic\ `mpotriva O. ci un confort [i o amor]ire. nici `n cele mai grele momente de lipsuri. (Criticului dramatic) Acest autor nu are prieteni aici. „Ce nenorocire pentru omul f\r\ cetate. a[ muri cu un sentiment `ngrozitor. Dar ve]i scrie cu fiecare ocazie c\ s`ntem poporul cel mai inteligent de pe p\m`nt. Descoperirea Braziliei. Ascetic. simpla b\nuial\ de inteligen]\ este suficient\ ca s\ nimiceasc\ un om.“ „O.“ Se mai nume[te [i g\rg\ri]\. Cuvintele acestea s`nt ale mele. Secretarului de redac]ie idealist: – Ziarul dumneavoastr\ nu se vede. a mea este credin]a. * Presa nu este adev\rat\ pentru c\ e revolu]ionar\. * Nemesis. – Cine-l cite[te de la vecinul s\u nu-l cump\r\. (~mp\rat [i Galilean)1. a lui Villa-Lobos – o dat\ cu el revine grandoarea `n muzic\. face]i s\ nu fiu f\r\ cetate“. ~n Fran]a. 2 Omul revoltat. r\sfoind distrat o carte agreabil\. Progresistul prieten al lag\relor etc.carnete_Camus. Sentimentul c\ am ajutat [i c\ ajut mul]i oameni – [i c\ mie totu[i nu-mi vine nimeni `n ajutor… Nu s`nt m`ndru de mine. Citesc `n Littré: „Tenebrion“: 1) Prieten al tenebrelor intelectuale. Dup\ Olimpul [i Calvarul. 2) Gen de coleoptere dintre care o specie. Amuzant. Niciodat\ n-am putut pierde. fraza r\suna din nou `n mine [i am izbucnit `n lacrimi. ale mele s`nt sentimenele. Publicul nu mai admite inteligen]a dec`t `n cuprinsul unor fraze idioate. Trebuie s\ poat\ fi citit pe exemplarul vecinului din metrou. * O parte din mine a dispre]uit f\r\ m\sur\ epoca asta. – Un ziar e f\cut s\ se citeasc\. Be]iv\nia sufletului [i a trupului nu este o demen]\. ast\zi. pe de alta. spune corul. ridic\ `ntrebarea: cum s\ `mpaci voin]a [i morala. dragostea [i libertatea. * 28 februarie 1952. Eu s`nt f\r\ cetate. dar de la distan]\. Dar o alt\ parte din mine a vrut s\-[i asume dec\derea [i lupta comun\… * Comedie despre pres\ – A nuan]a? Dac\ mai g\sesc `n vocabularul dumneavoastr\ un cuv`nt ca acesta.). care mi-era necunoscut [i care totu[i `mi face r\u ast\-sear\. * Medeea – interpretat\ de compania Teatrului Antic. A doua zi va scrie articolul care va dezv\lui totul. pe de o parte. al III-lea Reich. Revista presei: cel care-l expune pe Hristos la vedere. Scen\ cu cititorul. tr\ie[te `n f\in\. `n stare larvar\. Ea nu e revolu]ionar\ dec`t dac\ este adev\rat\. venise momentul c`nd `ncrederea sa `n via]\ sl\bea“. – Noi s`ntem memoria lui. ca acela care-[i reg\se[te `n fine patria. – Nu. gustul onoarei. – Se cite[te. O secund\ mai t`rziu. * Dac\ ar fi s\ mor `n seara asta.

La ce ar folosi s\ fim milioane dac\ „biserica“ noastr\ ar avea drept prim comandament: Vei min]i? Asta nu `nseamn\ c`tu[i de pu]in c\ eficacitatea nu ar avea sens. `mi scrie iar ca s\ m\ implore s\ nu fac publice scrisoarea lui [i mica lui tr\dare. `noat\ prost. ca s\ mearg\ s\-[i ofere serviciile acestui negustor de `ndat\ ce oamenii liberi vor fi p\r\sit locul2. Altfel spus. De aceea singura lor [ans\ de a `nainta const\ `n a se ag\]a de spinarea unui pe[te mare. * 1 Omul revoltat. me[tere[te un eseu `n care se `ntristeaz\ de faptul c\ morali[tii ca mine vor sf`r[i `ntr-o zi prin a deveni poli]i[ti. speriindu-se brusc. prima scatoalc\ a poli]istului de serviciu `i va pune `n genunchi! * Fragment de scrisoare despre O. Penteus ar trebui s\ spun\: „N-am nevoie de lipsa voastr\ de m\sur\. p. `n pofida furtunii care se apropie.R1 S`ntem destul de pu]ini. `l prime[te [i. [i se r\sp`ndesc f\r\ s\ fac\ nimic. Dar ea trebuie s\ fie rezolvat\… Cre[tinii au `nceput prin a fi doisprezece – marxi[tii doi. ca artist [i ca om. de altfel.carnete_Camus. `[i pompeaz\ de acolo hrana. {i asta nu-i ceva preconceput. Camus se apropie `nc\ o dat\ de Ei s`nt cei care ne vor garanta libertatea [i care anun]\ c\ vor ]ine zdrav\n `n m`n\ stindardul. compune un articol `n care m\ insult\ [i despre care `mi va fi scris. Mai `nt`i cu cel care practic\ la maximum generozitatea [i loialitatea – [i pe care decen]a `l `mpiedic\ s\ uzeze de toate avantajele sale. Altul vine pe urm\ s\-mi solicite un mic serviciu. Asta-i tot. Cufund\ apoi un soi de tub p`n\ `n stomacul unui rechin. * O anumit\ ras\ de oameni [tie cu cine poate s\-[i fac\ de cap. * Scrisoare lui A. pe blestema]ii no[tri retra[i sub cortul confortabil al maledic]iunii [i care nu ies de acolo dec`t pentru intrigi. * Cf. Are un sens secund. prime[te o scrisoare care refuz\ din pur\ generozitate s\-l confrunte cu patronul s\u [i. 1 Proiect de pies\ intitulat\ ceva mai jos Bacanta. Aiurea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 390 390 ALBERT CAMUS CARNETE 391 Iubirea `ntru Dumnezeu este aparent singura pe care o suport\m din moment ce vrem `ntotdeauna s\ fim iubi]i `n ciuda noastr\. zidul de nezdruncinat care se ridic\ `n fa]a servitu]ii `n cre[tere. care a comentat Bacantele lui Euripide `n Na[terea tragediei. visez la o crea]ie mai liber\. Dar de a mea vreau s\ mor“. Iar altul. A[a s`nt [i moravurile pariziene. a[adar? Unul a[teapt\ s\ vad\ ziarul cel mai cinstit pe care s\-l fi cunoscut vremurile astea. cu umilin]\. odat\ `napoiat acas\. Romain Rolland. Este o `ncredere pe care o acord. cere s\ se explice `n fa]a mea. ~n ce punct ne afl\m. Dar a[ vrea ca ele s\ [i le supun\. ca s\ mai `ndulceasc\ efectul. Dar adev\rul trece `naintea eficacit\]ii. care se teme s\ nu fie prost judecat fiindc\ a reprezentat mult timp o editur\ care a abuzat de `ncrederea mea. tr\ind din v`n\toarea [i eforturile celuilalt. spun eu. Nu vor ceda acest rol nim\nui – iar cine pretinde s\ se revolte altfel va fi excomunicat. Nietzsche. Trebuie s\ o definim pe aceasta din urm\ `nainte de a ne preocupa de primul. Idem: „Este greu s\ iube[ti o femeie [i s\ nu faci nimic bun“. m`ndria. Supravie]uirea adev\rului nu este o problem\ mai pu]in important\ dec`t adev\rul `nsu[i. * Dup\ Melville. Iat\-i pe campionii no[tri. Via]a lui Tolstoi. Este o problem\ care vine dup\ aceea. [i. * Ei s`nt revolta. . cu acela[i con]inut… Voi [ti atunci dac\ s`nt un artist veritabil. mai degrab\ dec`t s\ se supun\ lor. a[teapt\. * Bacantele1. pare-mi-se. creat prin sacrificiul [i munca a sute de oameni. voca]iei mele… Viitoarele mele c\r]i nu vor ocoli problemele momentului. 69: „Via]a“ `n roman. Maquet Avansez cu acela[i pas. din M\rile Sudului. pe[tii remoras. ca acest ziar s\ treac\ `n m`inile unui financiar veros. f\r\ s\ piard\ o clip\. 2 Aluzie la Combat. `mi scrie c\ nu trebuie s\ cred prea mult ce spune acel b\tr`n poet. Altul `n momentul chiar c`nd `l sus]ine [i aplaud\ pe vechiul s\u prieten `mpotriva mea.

dar s`ngele meu arde. poate orice. Idem: Un om ca mine. conduse de propria sa mam\.) Un poet Un preot: Preotule. iar el va ucide pentru mine. Cel pe care-l refuz\ Penteus. Demetra (mama). iar inteligen]a mea. Eu. deghizat `n sceptic diletant (Silen?): „S\ m\ bucur.“ „Ea nu trebuie s\ sacrifice dragostea. ~n]elepciunea se deschide acum `n fa]a ta.. un strig\t personificat. Sens: moartea nu e dureroas\. – Ah! Ard de dorin]a s\ o cunosc. II – Cine poate face s\ tac\ ]ipetele demen]ei? I – Cel care cunoa[te demen]a [i o ]ine supus\. Agave. Dionysos II [i bacantele celebreaz\ sacrificiul. fiecare alerga `n rada de la Falere ca s\ fac\ o baie purificatoare. pe Kore. zeu viril. cel pu]in ca toat\ dragostea asta nefolosit\ s\ `nsufle]easc\ [i s\ fac\ s\ str\luceasc\ o oper\ pentru care nu mai am putere `n acest moment1.) Penteu sf`[iat `n buc\]i. c`nd r\suna strig\tul : „Ini]ia]ii `n mare!“. Ea nu trebuie sacrificat\ dragostei. cer`ndu-[i partea lor f\r\ `ncetare. Totul tace. 4 Penteu a fost sf`[iat `n buc\]i de bacante. Triptolem. urmat de Dionysos I. ~nt`iul Dionysos `l va reconstitui pe Penteu4: „Uite-l pe Dumnezeul t\u. Sau… „Dar a[teapt\ s\ adoarm\ to]i. destul\ dorin]\… ca s-o siluiesc pe femeia celui mai bun prieten. ca s\ m\ distrug\. dar nu este demn s\ m\ adore dec`t cel care a dovedit c\ nu va ceda niciodat\ `n fa]a desfr`ului sufletului [i al trupului. – Nu le-ai luat? – Ba da. Iahos. Dar m\ sc`rbesc c`inii \[tia care alearg\ unii dup\ al]ii. * …To]i [i toate peste mine. Nihili[ti. 2 Pe 16 Boedromion. a[ vrea s\ fiu.“ Dionysos I [i Penteu: Cine e[ti tu ca s\ afi[ezi at`ta virtute? – Eu nu am virtute. s\ vin\ `n ajutorul meu. Trei zei la Eleusis: Iahos. El care ucide at`t de bine [i eu care ra]ionez at`t de bine… Vom face minuni.carnete_Camus. r\pit\ de Hades. 1 Dionysos [i Iahos: dou\ nume care desemneaz\ acela[i zeu. Dionysos trebuie s\ v`sleasc\ singur. – Nu ai r`vnit la o femeie? – Ba da. Pentru tine singur. av`nd toate puterile. – Nu e[ti violent? (~l love[te. niciodat\. Un filosof (Oare ucide? Cum ucide? Se ucide bine etc.. 3 Iahos este fiul Demetrei [i al fratelui ei. Bacanta: Vrea s\ se duc\ acolo. Penteu se opune. Am destul\ m`nie ca s\-i lovesc pe zei `n fa]\. A doua zi a misterelor: „~n mare. S\ dea Dumnezeu. Zeus. `n fa]a falsului zeu care m\ preced\ `ntotdeauna.1 2) Asiaticul decadent: vin [i voluptate. ce vei face cu aceia? Un negustor. `n sf`r[it. . „Cetatea trebuie ap\rat\. ~n singur\tate. Iahos este [i strig\tul violent de bucurie scos `n timpul bacanalelor. s\ m\ iubeasc\ pentru ceea ce s`nt [i 1 Camus a `mplinit 40 de ani la 7 noiembrie 1953. f\r\ ca niciodat\. sclav. Intervine Dionysos I [i le impune t\cerea. a fost trimis `n jurul lumii de zei]\ ca s\-i `nve]e pe oameni agricultura. mistii!“2 Ca s\ treac\ `n infern. * La patruzeci de ani consim]i la anihilarea unei p\r]i din tine. Urme la Evanghelistul Luca: „Las\ mor]ii s\-i `ngroape pe mor]i [i tu du-te s\ anun]i `mp\r\]ia lui Dumnezeu“. s\-mi `ntind\ m`na. Via]a p\m`nteasc\ este o moarte. moartea este eliberare. Ascult\. virtuos! (izbucne[te `n r`s) la drept vorbind. La Eleusis nu erau ini]ia]i uciga[ii (Nero nu a `ndr\znit) sau cei „a c\ror voce nu este just\“. v\carul ce a ajutat-o pe Demetra c`nd `[i c\uta fiica. vorb\rie.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 392 392 ALBERT CAMUS CARNETE 393 Bacanta. {i fie ca ea s\ te ucid\ doar pe tine!“ Intr\ Dionysos II. Acum ai dreptul la nebunie. Doi Dionysos: 1) Zeu al p\m`ntului. s\ m\ bucur!“ ~nceput: b\tr`nii alearg\ la bacante. Zeu negru. dac\ ai avea m\car idee despre ce ascunde el. Eu `i voi `mprumuta ra]ionamentul meu. fiecare cer`nd de la dorin]a celuilalt s\-i `nlocuiasc\ dorin]a proprie. – Uite-o: ]i-ai cucerit acum dreptul la nebunie…“ Penteu [i bacanta url\ f\r\ `ntrerupere `n timp ce cade cortina. Triptolem3.

dar nu lumineaz\. care pleac\ `n Japonia: „Se duce acolo numai ca s\ aib\ de unde s\ se `ntoarc\“. ba chiar unele m`nc`ndu-le pe celelalte. * Naivitatea intelectualului din 1950 care crede c\ trebuie s\ se `mb\]o[eze ca s\ devin\ m\re]. devine verde. Camus a vizitat singur. [i fascina]ia asta… * Doamna V. S\r\cia „regal\“ este o idee care se reg\se[te `n Exilul [i `mp\r\]ia. * Roman. Pe p\m`ntul uscat [i tare – [i eu – care nu posed nimic [i nu voi putea niciodat\ s\ posed ceva. T\cerea [i singur\tatea. C`t despre bucurie. aceasta murise. Laghouat i-a inspirat decorul din Femeia adulter\. – Din ad`ncul orizontului… M\ [i a[tept s\ v\d ap\r`nd ni[te animale fabuloase [i s\ g\sesc acolo. Ele s`nt uneori ca tunetul: izbesc. despre Malraux. zidurile de noroi deasupra c\rora str\lucesc fructele de aur. mai simplu. `n pofida nenorocirilor ei extreme». Nuvel\ care s-ar petrece `n ziua cea mai lung\ a anului. mi-a[ dori aceea[i via]\. 2 Regiune din Sahara acoperit\ de dune (n.“ Idem: „Se putea crede c\ ea era toat\ doar nesupunere [i era adev\rat c\ acea fiin]\ `ncununat\ de fl\c\ri ardea ca `ns\[i revolta. * Ei bine. ~n oaz\. Reforme. S\r\cia extrem\ [i uscat\ – dar aici regal\. C`inii neobosi]i ai nop]ii. asem\n\tor cu ei.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 394 394 ALBERT CAMUS CARNETE 395 ca s\ r\m`n ceea ce s`nt. ca s\-i fac s\ tr\iasc\. * Stil. {i dac\ ar trebui s\ renasc. * Boghari-Djelfa1 – micul erg2.“ * Nu-i cred pe cei care spun c\ se cufund\ `n pl\cere din disperare. «Voi accepta s\ mor ast\zi (la treizeci de ani) fiindc\ am avut destule bucurii. Ea nu mai e capabil\ s\ poarte un r\zboi. Ea nu-i mai putea da dec`t suferin]a. * Prea multe globule albe. Laghouat [i `n fa]a colinei st`ncoase acoperite de foi `ndoite de silex – imensa `ntindere – noaptea care vine ca o umbr\ neagr\ din ad`ncul orizontului. ~n el mai d\inuia doar capacitatea de a suferi din cauza ei tot ceea ce `n iubire este priva]iune sau lips\. insuficiente globule ro[ii. Poate c\ acum e momentul s\ vorbesc despre de[ertul `n care am g\sit aceea[i evadare. Ei `mi socotesc energia f\r\ limite [i cred c\ ar trebui s\ le-o `mpart. Dar mi-am pus toate for]ele `n pasiunea istovitoare de a crea [i `n rest s`nt cel mai dezarmat [i cel mai nevolnic dintre to]i. `n timp ce apusul devine ro[u.R. Adev\rata disperare nu duce niciodat\ dec`t la m`hnire [i iner]ie. . * ~mp\r]it `ntre o fiin]\ care refuz\ total moartea [i o fiin]\ care o accept\ total. teritoriile din sudul algerian. iat\-v\ t`rfe ca [i ceilal]i! * Cine nu d\ nimic nu are nimic. da. * Solsti]iul de var\. * 1 ~n decembrie 1952. Dar ea era mai ales acceptarea. Mai `nt`i trebuie s\ i se refac\ s`ngele. Cea mai mare nenorocire nu este s\ nu fii iubit. tr. „Nu mai avea puterea s\ o iubeasc\. ~ns\ e o minciun\ s\ i se promit\ altceva. Corturile negre ale nomazilor. Roiuri de copii veseli care se `nv`rtesc asemenea unor dervi[i micu]i [i r`d ar\t`ndu-[i to]i din]ii. Dar to]i s`ntem a[a un pic. devine roz. ci s\ nu iube[ti. Fran]a e asemenea unui bolnav de leucemie.carnete_Camus. nici s\ declan[eze o revolu]ie. o t\cere nu mai pu]in fabuloas\.). Pruden]\ `n fa]a formulelor. {i pe urm\ ajungi `ntr-o pia]\. cu ma[ina. Notele care urmeaz\ se refer\ aproape toate la preg\tirea culegerii de nuvele Exilul [i `mp\r\]ia.

`ncepu ostentativ s\ se preg\teasc\ s\ zboare. c`nd te duci s\-]i iei coresponden]a. cere s\ vorbeasc\ aparte cu func]ionarul. Sose[te b\rbatul [i explic\ el `nsu[i crima sa. – Una mic\. * Moartea portarului. * – Europa… C`inii! – {i eu s`nt un c`ine. * Nuvel\ `ntr-o zi cumplit de c\lduroas\. O alt\ lume din care m\ sim]eam expulzat. La Djelfa. * La Buchenwald. coco[elule. Un gropar ne d\ fiec\ruia o garoaf\ pe care o vom arunca apoi peste frumosul indiferent. L`ng\ ea. `n camera unic\. unul din francezii no[tri. ca s\-i fac\ loc. – Nu e nici o deosebire. `n cartierul vilelor. `[i plesni de dou\ ori de corp aripile pline de praf. de exemplu. 3 Oaspetele. pe care-l po]i vedea de dou\ ori pe zi.“ „Tocmai voiam s\-l rog s\ schimbe conducta de gaz. Ai s\ g\se[ti o ma[in\. pe un p\tu] pliant. Poftim telefonul. B\[tina[ii se str`ng. „La revedere. care-l primise: „Vede]i. de ment\ (n. La `ntoarcere. se afl\ jandarmeria [i trenul. adulmecat [i curv\s\rit. – Bine.“ La cimitir s`ntem patru. Ace[tia mor. * 1 Amestec de limonad\ cu un sirop. Ai timp.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 396 396 ALBERT CAMUS CARNETE 397 Florile deasupra zidurilor `nalte. |sta e drumul spre Djelfa. * Roman. „C`nd te g`nde[ti c\ acum trei zile beam cu el un diabolo1 cu ment\. {i pe urm\ vine un moment c`nd nu mai po]i. So]ia lui e bolnav\. spune ea. * Pies\ despre ~ntoarcere [i Adev\r Scena I – So]ia [i prietena `l a[teapt\. nu prea. {i pentru c\ am min]it. Doar vecinii urmeaz\ convoiul. Ai s-o opre[ti. Cheam\. . b\rbatul extraordinar prin inteligen]a [i bl`nde]ea lui. care se hr\ne[te cu resturi [i cadavre (n. * La sf`r[it poart\ piatra `n coliba cea mai mizer\. – Ah! E[ti bogat! – Nu. 1 Note pentru Piatra care cre[te. este `ntins mortul. Dar chiar [i fiind foarte s\rac. dimpotriv\. `[i consacr\ via]a c\ut\rii uciga[ilor… ~l `mpinge `ntr-o `nc\pere. [i el prizonier. Scena a II-a – El revine [i `n fa]a prietenei `i dezv\luie so]iei c\ prima i-a fost amant\. cum sose[te. ~n t\cere nu se mai aude dec`t vuietul fluviului. ~i spune: Am `nv\]at asta acolo – nu ucizi `n acela[i loc unde umile[ti. scumpule. * Nuvel\ Podi[urile ~nalte3. E mai curat. 2 Denumire brazilian\ a unei p\s\ri asem\n\toare cu [oimul. ultimul loc dintre ultimele. S`nt deporta]i [i so]ia [i copiii. „Iat\. – {i de asta ]i-e ru[ine. se `n\l]\ cu doi centimetri peste coama acoperi[ului [i rec\zu ca s\ adoarm\ aproape imediat. cerul `[i picura ultimele lumini.). culcat\ `ntr-un pat mare. tr. la Paris. din America de Nord [i de Sud. Nu-i nimic de f\cut. cazul meu e excep]ional: s`nt nevinovat“. * Una c`te una stelele c\deau `n mare. f\r\ s\ scoat\ un cuv`nt. Am adulmecat [i curv\s\rit. tr. – De asta. dumneavoastr\.carnete_Camus. la Alger.). Nuvel\ Brazilia1. – Aici s`ntem ultimii. Deportat. O pas\re urubu2 `ncepu s\ sfor\ie. Ce mare e! C`t era de mare…“ Co[ciugul a fost trecut „c`[“ [i gata! Dup\ mort. Idem: Nu te po]i `mpiedica. am tr\it `ntotdeauna ca un om bogat. Mi-e ru[ine. Pista asta. deschise ciocul. – Nu.

ni[te gheizere de p\s\ri cenu[ii [i negre au urcat `n cerul de un albastru intangibil. E singur\ `ntr-un soi de caban\. v\z`nd-o cum se abandoneaz\. dar dau tot ce au oaspetelui. El `l a[teapt\ pe urm\torul misionar [i `l ucide cu ur\. scuip pe ea. Ce moarte este mai solitar\ totu[i dec`t a celui care dispare. El alearg\ cu ea `n bra]e. El `i pune `ntreb\ri. Dar dac\ s`nt r\u. Ziua la atelier. 4) Artistul care se retrage (titlu: Jonas). ca [i cea despre nebunie au fost abandonate. detun\tura zguduie `ntinderea vast\. Pe urm\ nu mai picteaz\. cu craniul f\cut terci. cu bra]ele pe mas\. Femeia adulter\. Ea nu r\spunde. mincinosule. `nchis `n minciunile [i crimele sale? * Anti-Europa. ca `ntr-al meu acum. c\ eram complici `n dorin]\. Eu s`nt sclav. `n acela[i moment. o. Cu m`inile pe genunchi. N-a [tiut s\-i spun\ c\ e `ns\rcinat\. A fost pironit de-un zid. dar ghemuit. cu bra]ele `n cruce“. La sf`r[it e crucificat. `nainte de a muri – sau s\ accep]i s\ mori f\r\ s\ fi fost vreodat\ iertat. Cel care tocmai a fost omor`t e un drept. Bun\tatea lor. Imediat dup\ `ncetarea lucrului. {i mi-au trebuit ani lungi p`n\ s\ `n]eleg 1 Renegatul sau un spirit confuz. Micu]a mut\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 398 398 ALBERT CAMUS CARNETE 399 str\bate Podi[urile ~nalte. dar `l prive[te. „Oaspetele“ (Podi[urile `nalte [i condamnatul). porne[te `n direc]ia mortului. Tac. Ura m\ duce cu g`ndul la o pastil\ de ment\ `n gura `nghe]at\. O feti]\ de 15 ani `l urm\re[te pretutindeni din ochi. Acesta nu vorbe[te. mincino[ilor! ~l cunosc eu bine. E mut\. Dup\ aceea i-ar fi spus: „De ce m-ai p\r\sit?“ Nu era s\-l l\s\m s\ continue.“ Morala era salvat\. le spunea cer[etorilor s\raci `mpu]i]i. B\rbatul care t\cea din ajun spune doar: – S`nt `nc\ regi? – Da. Dragostea lor t\cut\ `n fa]a m\rii. Ea moare. 5) Intelectualul [i temnicerul. cu nasul `n pietre. asta am descoperit. cu stomacul prad\ arsurilor. prietenia coco[ului negru. exista un cui `n spatele capului s\u [i a p\truns. 3) Podi[urile ~nalte [i condamnatul. spune Pierre. …Iat\-l. „Renegatul sau un spirit confuz“ (Un spirit confuz).carnete_Camus. ~n de[ert. 2) Iguape – c\ldura uman\. Nuvela despre intelectual [i temnicer. un [acal adulmec\ v`ntul [i. „Mult timp crezusem. Pe coasta Pacificului. Maistrul `l anun]\ pe un muncitor. C`nd l-au ]intuit. Ai s\ g\se[ti la distan]\ de o zi de mers primele p\[uni [i pe nomazi. * Nuvel\: Cei mu]i Ni[te muncitori se `ntorc la uzin\ (dog\rie) dup\ e[uarea unei greve. `n trap m\runt. Iat\-l. i-au t\iat limba. ne-am `n]eles. „Piatra care cre[te“ (Iguape). „P`n\ [i asta. Trebuie s\ fii r\u. * Nuvele cu titlul: Nuvelele exilului1: 1) Laghouat. „O. p`n\ [i asta. Acum s`nt fericit. Tat\l nostru carele e[ti `n… Cum s\ fii vreodat\ iertat. pl`nge. Ei s`nt `nc\ regi. S`nt s\raci [i pr\p\di]i. * 1 Cinci dintre aceste [apte nuvele se reg\sesc `n Exilul [i `mp\r\]ia: „Femeia adulter\“. cu capul pironit. Trebuie a[adar s\ spui adev\rul cel pu]in o dat\. a[teapt\. iar cel\lalt nu [tie c\ este ceva de iertat. Pe Pacific. Departe. A c\zut. la sf`r[it. Dar. 6) Un spirit confuz – misionarul progresist se duce s\-i civilizeze pe s\lbaticii care `i taie urechile [i limba [i-l reduc la sclavie. „Jonas sau artistul la lucru“. o. Le punea piedic\ orbilor. am urlat eu. nu mai s`nt sclav. foarte departe. „Cu bra]ele `n cruce. hemiplegia patronului.“ * O `ntreag\ nuvel\ dintr-o singur\ mi[care violent\. dac\ min]im. 7) Nuvel\ despre nebunie. Un spirit confuz1. mincino[ilor. . [i p\m`ntul se cutremur\. nu era s\-l l\s\m s\ se a[eze la mas\. Ce mai terci! Ce mai terci! {i pe urm\. `n Chile. trebuie s\ fii r\u. s\ treac\ la m\rturisiri… Ura. Culegerea a fost completat\ cu „Cei mu]i“. Te vor primi. * Roman. Dup\-amiaz\.

o scoate seara la restaurant [i o posed\ `n timpul nop]ii. 1952. Dar `n acest caz le tr\im prin procur\. care consideram via]a at`t de fireasc\. am `nceput `ncetul cu `ncetul s\ nu mai [tiu s\ tr\iesc p`n\ `n momentul c`nd fiecare dintre ac]iunile [i g`ndurile mele s-au ad\ugat la suferin]a sau la indispozi]ia celorlal]i sau a mea. 1 Derriè re cinq barreaux. {tim c\ ele exist\. * De acum `nainte `ntr-adev\r singur. `nc\rcate de vuietul valurilor. * Roman. ci c\ nu po]i fi singur. {i apoi pe plajele pustii ale tinere]ii mele s-au `nmul]it azi chio[curile.“ „Avem moartea pe care o merit\m.“ * ~ntotdeauna mi-a pl\cut s\ privesc marea de pe plaj\. „Nu-i tr\dezi cu adev\rat dec`t pe cei pe care-i iube[ti. * Sachs (Dup\ cinci gratii)1: „Se poate tr\i perfect f\r\ catolicism: eu nu pot s\ tr\iesc deloc f\r\ a m\ g`ndi la Hristos. {i `n tot acest timp ri[ti s\-l r\ne[ti. Sub ocupa]ie. {i i-o repro[a atunci.“ * Tragedia nu e c\ e[ti singur. D. * Vrem s\ tr\im sentimentele `nainte de a le resim]i.“ „Nu de la oamenii pe care-i nedrept\]im avem cele mai multe necazuri. . * Roman. dar din vina mea. Diferen]\ de ritmuri `ntre fiin]e [i de asemenea diferen]\ de ritmuri la una [i aceea[i persoan\. `n lips\ de o expresie mai bun\. ca [i majoritatea femeilor. * Roman. voi numi „steaua mea“. acolo unde existen]a ]\rmurilor pare improbabil\. * S\ scriu o punere `n scen\ pentru Don Juan de Molière. `[i d\ seama c`t de na]ionalist a devenit dup\ ciuda pe care o resimte c`nd vede un c`ine vagabond urm`ndu-l vesel pe un soldat neam]. * G. ei nu ar avea prieteni“. Tradi]ia [i contemporanii no[tri ne fac despre ele rapoarte f\r\ de sf`r[it. ci pentru a o atrage cu el la ad\- postul condi]iei comune [i pentru a o face s\ mai tr\iasc\ l`ng\ el. Acum nu-mi mai place dec`t `n largul oceanului. Gallimard. nu pentru c\ putea s\ spere c\ [i-ar u[ura vreodat\ vina. * Oamenii `nva]\ `ncetul cu `ncetul s\ tr\iasc\. dar de ast\ dat\ pe p\m`ntul pustiu [i lipsit de dragoste. Dar `ntr-o zi.carnete_Camus. A[ da uneori totul de pe lume ca s\ nu mai fiu legat prin nimic de universul oamenilor. Pe urm\ telefoneaz\ brusc. de altfel false. * Pies\. nu este niciodat\ complice dec`t `n dragoste. Dar ast\zi. am `n]eles din nou c\ nu exist\ pentru mine bucurie mai mare dec`t s\ calc pe un nisip virgin `n `nt`mpinarea unei lumini sonore. {i le uz\m `nainte de a le fi resim]it. „Tocmai din cauza imensei nedrept\]i pe care i-o f\cea. dac\ nu chiar lipsit\ de iubire.“ Citeaz\ pe Montesquieu: „Dac\ oamenii ar fi `ntru totul virtuo[i. ci de la martorii cazului care se erijeaz\ `n judec\tori voluntari.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 400 400 ALBERT CAMUS CARNETE 401 c\ ea. Citeaz\ pe Balzac: „Geniul seam\n\ cu toat\ lumea [i nimeni nu `i seam\n\“. la povara insuportabil\ a acestei lumi de care am `nceput totu[i s\ m\ bucur at`t de mult. se pierde `n preludiul unei seduc]ii. nu pierdea nici cea mai mic\ ocazie c`nd ea p\rea neatent\. pe plajele Braziliei. E greu s\-i ghice[ti susceptibilitatea sub gentile]ea sa extrem\. nu mai cred `n ea. ~]i trebuie timp. face 1500 de km. Iar eu. Dar s`nt o parte din acest univers [i atitudinea cea mai curajoas\ este s\ accept acest lucru [i totodat\ tragedia. Un om care nu poate ur`.“ * M-a salvat `ntotdeauna de toate descuraj\rile faptul c\ n-am `ncetat niciodat\ s\ cred `n ceea ce.

* Septembrie ’52. `n leg\tur\ cu X. Nu scap\ dec`t cei care reu[esc s\ ias\ din via]\. Acest secol al pericolului extrem este [i cel al celei mai `nalte senin\t\]i. `ncepe mi[carea invers\. `n secolul al XVIII-lea. face caz de unele reticen]e ale lui Y.1. Sose[te Y. Dar iubirea e t\cere: fiecare om moare necunoscut. neloial. despre X. care e `n `nt`rziere. Orice cre[tin are dou\ nume. la familia Z. X. Dar dincolo de aceast\ m\sur\. * Cuplu. cel mai bun prieten al lui X. sub influen]e occidentale de tip quaker. se confund\ cu viitorul marcat de moarte al oric\rei condi]ii. Lumina serii devine fin\ [i aurit\ ca o licoare [i vine s\ dizolve alene acele cristale dureroase care r\nesc uneori inima. Moare [i re`nvie `n noi. `n leg\tur\ cu Omul revoltat. * Chiar propune drept deviz\: Libertate. ce bine e s\ te afli printre prieteni. Acelea[i virtu]i denun]ate treptat drept defecte de X. se gr\be[te s\-l `mbr\]i[eze. Misterul Buf: „~n viitor. care con]ine „Scrisoarea c\tre directorul revistei Temps Modernes“. cei care ne iubesc. omul [i spiritul. * Cine va depune m\rturie pentru noi? Operele noastre. Polemic\ cu T. Se vorbe[te de Y. * Cum [chiop\ta. Adev\ratul echilibru al moralei se afl\ la limit\. `i d\uneaz\. a atins punctul culminant `n num\rul din august 1952. * Infernul este aici s\ tr\ie[ti. `[i punea de obicei p\l\ria `ntr-o parte. * Progresul st\rii materiale `mbun\t\]e[te mai mult dec`t e necesar. c`nd inima se d\ruia total altcuiva. Atacuri de la revistele Arts.. Virtu]ile sale dezvoltate de X. nimeni dec`t aceia dintre prietenii no[tri care ne-au v\zut `n acea secund\ a d\ruirii. Parisul e o jungl\. Ea nu pretindea nimic altceva dec`t s\ nu moar\. A[adar. De aceea s\ te `mpaci cu epoca nu `nseamn\ ast\zi nimic altceva dec`t s\ te `mpaci cu moartea. Carrefour. pe care i-l d\ Dumnezeu la na[terea sa spiritual\ [i `n func]ie de faptele 1 Polemica cu revista Temps Modernes. Doar exigen]a poate restr`nge exigen]a. „Ah! spune Y. * Criticul rus Rasumnik `n leg\tur\ cu piesa lui Maiakovski. Cuplul Z. ~n Arts. 2 Sect\ care s-a `ntemeiat `n Rusia. * Infernul este paradisul plus moartea. X.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 402 402 ALBERT CAMUS CARNETE 403 * Haite de c`ini aduna]i `n cet\]i [i roz`nd idei.carnete_Camus. at`t de r\sp`ndit. Un act. * Cel mai bun prieten.. iar animalele-i s\lbatice s`nt jalnice. Ei admit p\catul [i refuz\ iertarea.. Unul trupesc [i altul sufletesc. Pericolul catastrofei. * Secol al senin\t\]ii. un articol al lui Jacques Peuchmaurd are drept titlu: „Dup\ André Breton. Camus s\ fie oare un Duhamel al genera]iei sale?“ Carrefour era un s\pt\m`nal de dreapta. socialismul istoric [i cre[tinismul istoric se `nt`lnesc“. iar eu strigam c\tre via]\. Inegalitate. semnaleaz\ o p\rere favorabil\ a lui Y. X. A[! Atunci cine? Nimeni. Dorin]\ de martiriu. [i `ntr-o foarte mare m\sur\. * Vaucluse. . Cuplul Z. * Temps modernes1. * Parveni]i ai spiritului revolu]ionar proasp\t `mbog\]i]i [i farisei ai justi]iei. masonic [i protestant.“ * Duhoborii2. Rivarol. din 12-18 septembrie 1952.M. 1 Este vorba de revista lui Jean-Paul Sartre. Fraternitate. articolul lui Camus [i r\spunsurile lui Sartre [i Jeanson. Cre[tinismul este interior. Sartre se r\scoal\. Sartre. iar Rivarol de extrem\ dreapta. o dat\ cu bog\]ia. natura uman\.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 404

404

ALBERT CAMUS

CARNETE

405

sale. Ultimul nume nu este cunoscut de nimeni pe p\m`nt: va fi cunoscut `n eternitate. Fratele nostru nu a murit, fratele nostru e doar schimbat. * Duhoborii. ~n rus\, cei care lupt\ prin spirit. * Proprietatea este uciderea. * Moral\ practic\ S\ nu faci niciodat\ apel la tribunale. S\ dai bani sau s\-i pierzi. S\ nu-i fructifici niciodat\, nici s\-i cau]i, nici s\-i reclami. Titlu: Mic tratat de moral\ practic\ – sau (ca s\ provoc) de aristocra]ie cotidian\. * Polemic\ T.M.1 – {mecherii. Singura lor scuz\ este teribila noastr\ epoc\. Ceva `n ei, p`n\ la urm\, aspir\ la servitute. Au visat s\ mearg\ spre ea pe un drum nobil, plin de medita]ii. Dar nu exist\ cale regal\ spre servitute. Exist\ `n[el\ciunea, insulta, denun]area fratelui. Dup\ care, pilda celor treizeci de argin]i. * Apa lin\ de la Oran. Lumin\ african\: lacom\ flac\r\ ce arde inima. Eram prea t`n\r. * Uneori, t`rziu, `n acele nop]i de s\rb\toare, c`nd alcoolul, dansul, violenta del\sare a fiec\ruia duceau foarte iute la un soi de oboseal\ fericit\, mi se p\rea, cel pu]in pentru o secund\, c`nd oboseala era extrem\, c\ `n]eleg `n fine secretul fiin]elor [i c\ a[ fi capabil `ntr-o zi s\-l exprim. Dar oboseala disp\rea [i, o dat\ cu ea, secretul. * Brunetière pleda deja ca [i Sartre pentru un teatru de situa]ii opus teatrului de caractere. Copeau tran[a atunci chestiunea printr-o fraz\: „Situa]ia valoreaz\ c`t valoreaz\ caracterele“.
1 Temps Modernes.

Idem: Copeau despre „meserie“, despre piesa „bine f\cut\“. A nu se confunda „re]et\“ [i „meserie“. Cf. Discurs despre poemul dramatic de Corneille. * Orice societate, [i mai ales societatea literar\, urm\re[te s\-i ru[ineze pe membrii ei de virtu]ile lor extreme. „Iubirea de cel Clèves, romantic\. `ndep\rtat“1 * `n commedia dell’arte. Prin]esa de

* Roman. „Nu pe ea o detesta el `n acele zile. Nu exista nimic `n ea care s\ poat\ fi detestat [i aproape tot ca s\ fie iubit\. Pe el `nsu[i se detesta `n ea – [i propria sa insuficien]\, s\r\cia sa, neputin]a sa de a iubi ceea ce hot\r`se s\ fie, de a tr\i `n ceea ce [tia c\ este demn, [i `n ea, [i `n el…“ * Rasa care are probleme b\ne[ti [i nepl\ceri suflete[ti. * „R\t\cirea de a iubi `n diverse locuri este la fel de monstruoas\ ca [i nedreptatea pentru spirit.“ (Pascal) * Idem: „Dragostea [i ra]iunea nu s`nt dec`t acela[i lucru“. * Cer[etoarei care tot deranja, patroana restaurantului, ar\t`nd spre cei care m`ncau langust\, `i spuse: „Pune-te `n locul dumnealor“1. * Roman. Mama bolnav\. El se arunc\ atunci la pieptul acelei femei infirme [i pl`nge str`ns lipit de ea. De ani de zile nu se mai abandonase astfel `n fa]a cuiva – nu ceruse ocrotire de la nimeni. C`teva fiin]e se abandonaser\ astfel `n fa]a lui. Dar `n ceea ce-l
1 ~n limba francez\: l’amour du lointain (n. red.). 2 Publicat, printre alte c`teva note inspirate din actualitate, `n revista Démenti, Liège,

15 octombrie 1953.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 406

406

ALBERT CAMUS

CARNETE

407

privea, nu [tiuse niciodat\ s\ consimt\ la o astfel de abandonare. {i alegea `n loc `ns\[i sl\biciunea [i nenorocirea. * Pies\: Lespinasse Elisa.1 Actul I: 1) Elisa [i d’Alembert (ea `i vorbe[te de dragostea ei pentru Gonzalve). 2) Elisa [i Guibert (dragoste fulger\toare). 3) Declara]ia lui Guibert c\tre Elisa (pe un ton rece). 4) Se anun]\ `ntoarcerea lui Gonzalve. 5) Gonzalve [i Elisa. Actul II: 1) D’Alembert [i Gonzalve. 2) Elisa [i Gonzalve (prime[te scrisoare [i trebuie s\ plece – scen\ de desp\r]ire). 3) D’Alembert [i Elisa. 4) Guibert [i Elisa. Ea cedeaz\ dragostei care `nvinge: „Nu mai ai minte? – Crezi cu adev\rat?“ Ea se `ntoarce, `l aude cum alearg\ spre ea [i cade `n bra]ele lui. Actul III: Dragoste sf`[iat\: Moartea lui Gonzalve. Ea este `n bra]ele lui Guibert, d’Alembert intr\ cu scrisoarea: „A murit“. Ea cite[te [i ]ip\: „{tii ce-mi spune? C\ e fericit s\ moar\ convins de dragostea mea“. Scen\ Guibert [i Elisa: „Ah! Acum te iubesc“, spune ea. Actul IV: Dragoste bazat\ pe ne`n]elegere. Ea vrea s\ fie iubit\ de Guibert la fel ca de Gonzalve. Nu m\ iube[ti. C\s\toria lui Guibert. Actul V: D’Alembert [i Guibert. Bolnav. Interdic]ie de a o vedea. Ea e deformat\. ~i m\rturise[te dragostea sa pentru Elisa. D’Alembert: „Vii prea t`rziu. A[a fac cei care nu-s capabili s\ iubeasc\. Pasiunea lor extrem\ const\ `n a iubi f\r\ obiect `n momentul c`nd acest lucru devine inutil“.
1 Se recunoa[te, `n acest proiect de pies\, via]a lui Julie de Lespinasse. Un b\rbat, Mora,

Ultima scen\: Moartea Elisei. „Nu-i a[a c\ [i el merita s\ fie iubit? – Da, Elisa. Dar tu meritai s\ fii iubit\ a[a cum ai fost. – Oare am fost iubit\? Am fost `ntr-adev\r?“ Intr\ Guibert. „Gonzalve!“ spune ea. Sau o s\ mor f\r\ ca el s\ m\ fi iertat. Cine, Guibert? Nu. Guibert m-a f\cut s\ cunosc dragostea `n care ai ceva de iertat. Dar cel\lalt nu [tia, n-a [tiut niciodat\. Cum ar fi putut s\ m\ ierte? * C`nd mama `[i `ntorcea privirea de la mine, n-am putut niciodat\ s\ m\ uit la ea f\r\ s\-mi fie ochii `n lacrimi. * R: Se `nsoar\ cu o femeie care a avut un amant (logodnicul ei). Ea i-o m\rturise[te cinstit. El spune c\ o iube[te [i c\ nu conteaz\. Gelozie retrospectiv\. Nop]i de interog\ri, de `ntreb\ri. A doua zi dup\ c\s\torie, cump\r\ bilete s\ se duc\ `n ora[ul unde locuie[te fostul logodnic, ca s\-i „`nsemne mutra“ (lame de ras `nfipte `ntr-un dop). Tot a[a, ani `n [ir. Compune scrisori injurioase (doamna X. doamnei A.). Pe urm\ o for]eaz\ s\-i cear\ unei prietene s\ se culce cu el. „S`nt lezat“, spune el, pe urm\ o for]eaz\ s\-i cear\ acela[i serviciu surorii ei etc. (`i interzice s\ se duc\ `n locurile unde a copil\rit [i unde l-a cunoscut pe X.) etc. etc. P`n\ ce ea ajunge `n pragul nebuniei. * Poezii despre dorul de Algeria. * Aceast\ prim\ diminea]\, mai cur`nd umed\ dec`t ploioas\, transformase trotuarele Marsiliei `n trotuare pariziene [i doar mul]imea pestri]\ mai amintea c\ aici `ncepea alt\ lume. Dar deodat\ se ive[te pia]a de flori de pe Canebière1. Galantarele de abia rezist\ sub abunden]a florilor de decembrie, cu perle de ap\ pe ele, grase, sclipitoare. Anemone, g\lbenele, narcise, gladiole… *
1 Bulevardul principal din Marsilia, care coboar\ p`n\ la port (n. tr.).

moare din dragoste pentru ea, care va muri din dragoste pentru Guilbert, autorul unui Eseu general de tactic\, `n timp ce d’Alembert, `n culise, r\m`ne ve[nicul amorez sfios.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 408

408

ALBERT CAMUS

CARNETE

409

Pe mare. Marea sub lun\, `ntinderile ei silen]ioase. Da, aici m\ simt `n stare s\ mor lini[tit, aici pot s\ spun: „Eram slab, am f\cut totu[i tot ce am putut“. * Tipasa. S\ rev\d `nsemn\rile. * De la Laghouat la Gardhaïa. Daïa-urile [i copacii lor fantomatici. Chebka-urile chinuite. Regat al pietrelor care ard peste zi [i `nghea]\ noaptea – [i care supuse la aceste presiuni teribile sf`r[esc prin a se pulveriza `n nisip. P`n\ [i cimitirul din Laghouat este acoperit de bulg\ri de [ist, iar mor]ii se amestec\ `ntre ei sub `nv\lm\[eala pietrelor. P`n\ [i acele brazde sub]iri care se v\d c`teodat\ `n de[ert [i nu se caut\ dec`t o anume piatr\ bun\ pentru construc]ii. C`nd cineva ar\ `n ]ara asta, o face numai ca s\ recolteze pietre. P\m`ntul e at`t de pre]ios, `nc`t se r\zuie cele c`teva f\r`me acumulate `n ad`ncuri [i se transport\ cu co[urile precum sf`nta `mp\rt\[anie. Apa. P\m`nt r\zuit p`n\ la os, p`n\ la scheletul s\u [istos. Gardhaïa [i ora[ele sfinte cu br`ul lor de coline de culoare ocru, str\juite ele `nsele de ziduri ro[ii. * Ca acele pietre din de[ert, brusc `ngr\m\dite unele peste altele, abia deosebindu-se de alte mormane, [i care le arat\, celor pe care s\r\cia i-a `nv\]at, c\ile misterioase ce duc la ap\ sau la iarba uscat\. * Secet\ `n sud – [i asta `nseamn\ foamete – optzeci de mii de oi mor. O `ntreag\ popula]ie scurm\ p\m`ntul `n c\utare de r\d\cini. Buchenwald sub soare. * La Viena, porumbeii se cocoa]\ pe sp`nzur\tori. * ~n Fran]a, pentru fiecare meserie, e dinainte prev\zut\ propor]ia de str\ini. Astfel, `n minerit propor]ia cre[te `n raport cu ad`ncimea la care se munce[te. }ar\ de azil, dar se cer `n primul r`nd sclavi. * A.B. Lucifer deprimat de Oran. *

S\ nu uit – la Laghouat, impresie unic\ de for]\ [i invulnerabilitate. ~mp\cat cu moartea, deci invulnerabil. * Explicarea ororilor moderne prin fric\. Atom, procese sovietice etc. Tr\darea st`ngii intelectuale. * Fapte actuale1 – 10 medici francezi, dintre care jum\tate evrei, semneaz\, f\r\ alt\ informa]ie dec`t comunicatul guvernului de la Moscova, o declara]ie prin care aplaud\ arestarea confra]ilor lor sovietici dintre care 9/10 s`nt evrei. Spiritul [tiin]ific triumf\. Ceva mai t`rziu, acela[i guvern decreteaz\ nevinov\]ia acelor medici care `nc\ se mai afl\ `n `nchisoare. * De[ertul [i clepsidra. * Fapte actuale. Deputa]ii au refuzat s\ dea pentru locuin]e miliardele acordate produc\torilor de alcool. Dubl\ lovitur\: magherni]ele m\resc `n acela[i timp produc]ia de alcool. {ase sute de iacobini, campioni ai libert\]ii, `ngenunchea]i `n fa]a bistrourilor. * Umanism. Nu-mi place omenirea `n general. ~n primul r`nd, m\ simt solidar cu ea, ceea ce nu-i acela[i lucru. {i pe urm\ `mi plac c`]iva oameni, vii sau mor]i, pe care-i admir at`t de mult, `nc`t s`nt `ntotdeauna gelos sau anxios s\ men]in sau s\ ocrotesc la to]i ceilal]i ceea ce, `nt`mpl\tor, `ntr-o zi pe care nu o pot prevedea, i-a f\cut sau `i va face asem\n\tori cu cei dint`i. * Nebunia lui Fabre, administratorul Comediei Franceze2. Credea c\ numai lumea oglinzilor era adev\rat\. Restul era reflectare. *
1 Publicat `n Démenti. 2 Émile Fabre, 1869-1955.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 410

410

ALBERT CAMUS

CARNETE

411

Benjamin Constant, Jurnal intim1: „Exactitatea descrierilor materiale ale vie]ii `l atrage pe cel c\ruia totul i-a devenit de o indiferen]\ egal\“. Despre Faust de Goethe, judecat\ `mpov\r\toare p. 59: „…toate popoarele (ca [i anticii) care au posedat ceea ce d\ valoare vie]ii, gloria [i libertatea, au sim]it `n acela[i timp c\ trebuie s\ [tii s\ dispre]uie[ti via]a [i s\ renun]i la ea. Cei care ne ]in predici contra sinuciderii s`nt tocmai acei oameni ale c\ror opinii fac ca via]a s\ fie ceva de dispre]uit [i ceva mincinos, partizani ai sclaviei [i ai josniciei…“ „{i nu m\ cunosc dec`t pe mine care [tiu s\ simt pentru ceilal]i mai mult dec`t pentru mine `nsumi pentru c\ mila m\ urm\re[te…“ Cf. p. 81: „B\rba]ii care trec drept duri…“ „Literatura [i gloria perturb\ via]a duc`nd la manifestarea [i sus]inerea opiniilor.“ „Plimbare cu Simonde. Mi-a repro[at lipsa de interes pe care i-o ar\tam lui [i tuturor. De fapt, nimeni nu [tie… c\ nu s`nt `ntr-o situa]ie natural\, c\ leg\turile mele cu Biondetta m\ lipsesc de orice sentiment de a dispune liber de via]a mea…“ Cf. pp. 133-134: „Ambi]ia e mult mai pu]in interesat\ dec`t s-ar crede, fiindc\ pentru a tr\i `n lini[te trebuie s\-]i dai aproape tot at`ta osteneal\ ca [i pentru a guverna lumea.“ „Via]a mea fuge ca apa.“ „{i mai am `n plus un sim]\m`nt at`t de contrar despre scurtimea vie]ii, `nc`t nu pot s\-i acord suficient\ importan]\ ca s\ iau o hot\r`re ferm\, oricare ar fi ea.“ P. 201– Despre inutilitatea discu]iei cu litera]ii francezi: „Ar trebui `nceput prin a explica fiecare punct ca s\ discu]i o problem\: altfel nu `nt`lne[ti dec`t persoane care `]i repro[eaz\ ceea ce n-ai spus [i te ostene[ti degeaba… Trebuie s\ scriem [i nu s\ ne cert\m“. „Exist\ `n lipsa de religie ceva grosolan [i uzat care-mi repugn\.“ C`nd cineva este generos f\r\ afectare, chiar [i cei care se `mbog\]esc de pe urma generozit\]ii lui g\sesc c\ nu-[i face dec`t datoria.
1 Tocmai fusese publicat\ edi]ia integral\, `n 1952, la Gallimard.

Cf. p. 226: oric`t ]i-ai ascunde dispre]ul, el se ghice[te `ntotdeauna [i nu se iart\. P. 245 – Moartea doamnei Talma. …{i toate persoanele astea care se declar\ sensibile nu-mi folosesc ca tovar\[i de adversitate, nenorocire, moarte. …C`nd supor]i f\r\ s\ vrei o situa]ie pe care o dete[ti, cea mai mic\ accentuare a nepl\cerii `]i treze[te furia. Cf. 348: nenorocirea mea e c\ nu iubesc nimic [i asta face dure lucrurile cele mai simple. Sufletul meu tr\ie[te solitar. Nu iubesc dec`t `n lipsa recuno[tin]ei sau a milei. S\ nu facem r\u, dar s\ ne amintim c\ nu pot tr\i din ad`ncul inimii cu nimeni. * C`nd se apropie ast\zi de cauza poporului, Biserica nu d\ impresia c\ ar ceda milei, ci for]ei. * Roman. Ea nu credea `n dragoste [i, iubind-o, el se sim]ea ridicol c`nd `[i exprima dragostea. * Cada vez que considero Que me tengo de morir Tiendo la capa en el suelo Y no me harto de dormir1. * Pies\ despre albigenzi. * Mi se scrie: „~n seara vie]ii, vom fi judeca]i `n privin]a iubirii“. Atunci os`ndirea e sigur\. * Purta rochii caste [i totu[i corpul ei ardea. *
1 Copla spaniol\: „Ori de c`te ori socotesc/ C\ trebuie s\ mor/ ~mi `ntind mantia pe jos/ {i nu m\ mai satur de dormit“.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 412

412

ALBERT CAMUS

CARNETE

413

Socialismul, dup\ Zo[cenko1, va fi atunci c`nd vor cre[te violete pe asfalt. * Evreii tr\iesc din punct de vedere cultural de 4 000 de ani. Singurii. * Tolstoi scrie: Despre via]\ [i despre moarte. Merge mai departe [i decide c\ moartea nu exist\. Astfel c\ eseul lui se nume[te Despre via]\. Vezi jurnalul Tatianei Tolstoi2, p. 131: Povestea celor trei voluntari executa]i. * Tolstoi recunoa[te c\ primul sentiment pe care-l resim]i c`nd se apropie de casa ta un cer[etor e dezagreabil. Pleac\ de la o reprezenta]ie cu Siegfried profer`nd injurii. ~i detesta pe revolu]ionarii ignoran]i [i orgolio[i „care caut\ s\ transforme lumea f\r\ s\ [tie unde este adev\rata fericire“. * 15 februarie 1953 Drag\ P.B.3 Trec mai `nt`i peste scuzele pe care ]i le datorez pentru vineri. Nu era vorba de o conferin]\ despre Olanda, dar am fost obligat `n ultimul moment s\ dau autografe `n beneficiul acelor refugia]i. Exerci]iul acesta pe care-l f\ceam pentru prima oar\ mi s-a p\rut c\ nu-l puteam refuza [i am crezut c\-mi vei ierta acest incident nepl\cut. Dar chestiunea nu e asta, ea st\ `n raporturile pe care le socote[ti dificile. ~n acest punct, ceea ce am de spus se poate exprima simplu: dac\ ai fi cunoscut chiar un sfert din via]a mea [i din obliga]iile ei, n-ai mai fi scris nici un singur r`nd din scrisoarea dumitale. Dar nu ai cum s-o cuno[ti, iar eu nu pot [i nici nu trebuie s\ ]i-o explic. „Trufa[a singur\tate“ de care te pl`ngi, al\turi de mul]i al]ii care nu au to]i aceast\ calitate a dumitale, ar fi la urma urmei, dac\ ar exista, o binecuv`ntare pentru mine. Dar paradisul
1 Zo[cenko (1895-1962), prozator [i umorist sovietic persecutat de Stalin. 2 Jurnalul fiicei lui Tolstoi a ap\rut la Plon `n 1953. 3 Ciorn\ de scrisoare adresat\ jurnalistului Pierre Berger. A fost publicat\ pe 4 ianuarie 1962 `n s\pt\m`nalul Démocratie.

acesta `mi este atribuit pe nedrept. Adev\rul este c\ m\ t`rguiesc cu timpul [i cu oamenii pentru fiecare or\ de munc\, f\r\ s\ reu[esc, de cele mai multe ori. Nu m\ pl`ng. Via]a mea e a[a cum mi-am f\cut-o [i s`nt primul r\spunz\tor de risipirea [i ritmul ei. Dar c`nd primesc o scrisoare ca a dumitale, atunci, da, am chef s\ m\ pl`ng sau, m\car, s\ cer s\ nu fiu acuzat at`t de u[or. Ca s\ m\ ocup de tot mi-ar trebui ast\zi trei vie]i [i mai multe inimi. Nu am dec`t una, care poate fi judecat\ [i pe care o socotesc adesea de calitate medie. Nu am timpul material [i mai ales r\gazul interior s\ m\ v\d cu prietenii cum a[ vrea (`ntreab\-l pe Char, pe care-l iubesc ca pe un frate, de c`te ori pe lun\ ne vedem). Nu am timp s\ scriu pentru reviste, nici despre Jaspers, nici despre Tunisia, chiar pentru a combate un argument al lui Sartre. Crede-m\, dac\ vrei, c\ nu am nici timpul, nici r\gazul interior s\ fiu bolnav. C`nd m\ `mboln\vesc, via]a mea se r\stoarn\ complet [i timp de mai multe s\pt\m`ni s`nt `n `nt`rziere cu toate. Dar cu adev\rat grav este c\ nu mai am nici timpul, nici r\gazul interior s\-mi scriu c\r]ile [i-mi trebuie patru ani ca s\ scriu ceea ce, `n libertate, mi-ar fi luat unul sau doi. De c`]iva ani, de altfel, opera mea nu m-a eliberat, ci m-a aservit. Iar dac\ o continuu, e pentru c\ nu pot face altfel [i c\ o prefer `n locul oric\rui alt lucru, `n locul libert\]ii, al `n]elepciunii sau al adev\ratei fecundit\]i [i chiar, da, chiar `n locul prieteniei. ~ncerc, e drept, s\ m\ organizez, s\-mi dublez for]ele [i „prezen]a“ printr-un orar, o organizare a zilelor mele, o eficacitate crescut\. Sper s\ ajung la asta, `ntr-o zi. Pentru moment, nu reu[esc, fiecare scrisoare atrage dup\ sine alte trei, fiecare fiin]\ zece, fiecare carte o sut\ de scrisori [i dou\zeci de coresponden]i, `n timp ce via]a continu\, `n timp ce exist\ lucrul, cei pe care-i iubesc [i cei care au nevoie de mine. Via]a continu\ [i eu, `n unele dimine]i, obosit de zgomot, descurajat `n fa]a operei interminabile care trebuie continuate, bolnav de aceast\ nebunie a lumii care m\ asalteaz\ `nc\ de c`nd m\ trezesc, din ziar, sigur `n fine c\ nu voi prididi [i c\-i voi dezam\gi pe to]i, am doar chef s\ m\ a[ez [i s\ a[tept s\ vin\ seara. Am aceast\ dorin]\ [i uneori chiar `i cedez. Po]i `n]elege asta B.? Sigur, meri]i s\ fii stimat [i s\ ]i se vorbeasc\. Sigur prietenii dumitale s`nt mai buni dec`t ai mei (care nu s`nt chiar at`t de gr\m\tici cum crezi). De[i `mi imaginez greu ([i nu-i o simpl\ poz\) c\ stima mea poate `ntr-adev\r s\ conteze pentru cineva, este adev\rat c\ o ai pe a mea. Dar pentru ca stima

Militant. Raporturile dintre stil [i conven]ia teatral\. Trebuie deci s\ continuu aceast\ stranie existen]\ [i trebuie s\ socotesc ceea ce `mi spui drept pre]ul. Iart\-m\ oricum c\ te-am dezam\git [i te rog s\ ai `ncredere `n g`ndurile mele fidele. Idem: hot\r\[te s\ lupte contra tenta]iei morale. nu e posibil. Se `nt`mpl\ ca dragostea s\ ucid\. Vrea s\ se cru]e. Lipsit\ de alibiurile ra]iunii. nu e chiar at`t de trufa[\ cum spui. Cine. Ceea ce reprezint\ el este propria juisare. Acestei aventuroase singur\t\]i. Spre marele teatru. Dar a[a stau lucrurile [i dac\ nu pot fi iubit a[a. irezistibil deci [i care trebuie urmat orbe[te. R\spund `n orice caz f\r\ am\r\ciune am\r\ciunii dumitale. pl\cerile urm\rite ani `n [ir pentru `mplinirea unei fuziuni imposibile. venind de la cineva ca dumneata. o. caracterele `mpinse p`n\ la cap\t. fiind c`t de c`t exigent. [tiu asta. cam scump dup\ mine.carnete_Camus. care. mi-e insuportabil [i mie.“ * Sexul. * Nemesis1. de o `ndelung\ frecventare. valeaz\ cu a le ucide pe toate celelalte. care m\ condamn\ s\ decep]ionez. de punere `n scen\ [i de interpretare care vin din ignorarea acestui adev\r. str\in. asta e [ansa vie]ii mele. Ministerul sinuciderii. Camus vorbea despre un ciclu consacrat mitului lui Nemesis. * Roman. au numai darul de a m\ `ntrista [i se adaug\ la toate motivele pe care le am ca s\ fug din ora[ul \sta [i de via]a pe care o duc aici. * ~n dragoste. volupt\]ile g`f`ite. puritate! * Martirii trebuie s\ aleag\ `ntre a fi uita]i sau a fi utiliza]i. dar f\r\ alt\ justificare dec`t ea `ns\[i. Un la[ care se credea curajos. Am `nt`lnit multe fiin]e de calitate. dup\ ani de furie. Singur trebuie s\ decizi dac\ iube[ti [i singur trebuie s\ r\spunzi consecin]elor incalculabile ale dragostei adev\rate. Teatrul `nseamn\ personajul. Ac]iunea [i via]a `n operele mari. Ac]iunea. {i e suficient\ o ocazie ca s\-[i dea seama de contrariu – [i trebuie s\-[i schimbe via]a. Via]a. omul `i prefer\ o inim\ c\ldu]\ [i o moral\. Se teme de el `nsu[i [i pentru el `nsu[i. Pentru moment. Iar prima sa grij\ este s\ caute o justificare care s\-i u[ureze pu]in povara culpabilit\]ii. ar putea vreodat\ s\ consimt\ din ad`ncul inimii la tirania aceasta? Castitate. C\ situa]iile valoreaz\ c`t valoreaz\ caracterele. Erori de concep]ie. * Roman. De vreme ce trebuie s\ fii culpabil. „Imposibil anul acesta. fatal\ celor f\r\ m\sur\“. ~ntr-un fel. s\ nu renun]i la ceea ce ai deja. juisarea-fulger [i nu acea suit\ de acte repetate [i [lefuite. nu exist\ dragoste f\r\ culpabilitate personal\ [i absolut\. straniu. Dar nu este posibil s\ ai at`]ia prieteni [i asta-i nenorocirea mea. vezi. refuz\ [i tace – care prosper\ `n obi[nuin]\. se impacienteaz\ `n fa]a nout\]ii [i nu renun]\ la independen]\ dec`t `n momentul c`nd consim]i s\-l satisfaci pe deplin. „zei]a m\surii. Taurul rapid [i `nfocat ca un zeu. Astfel de scrisori. Exist\ chiar o limit\ c`nd a iubi o fiin]\ echi1 Dup\ ciclul absurdului [i cel al revoltei. Efectivele s`nt complete. Completa]i o fi[\ pentru anul viitor. brusc. Tema energiei. singuratic. ~n]eleg c\ asta le este insuportabil celorlal]i. avem nevoie `ntr-adev\r de timp. ]ipetele. Dar aceast\ culpabilitate e solitar\. Cedeaz\ voluntar `n fa]a instinctelor care s`nt puternice. care trebuie pl\tit pentru c\ m-am l\sat `ncol]it de existen]a asta.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 414 414 ALBERT CAMUS CARNETE 415 aceasta s\ se transforme `n prietenie activ\. * S\ mai adaug la Starea de asediu. refuz`ndu-[i `n acest caz condi]ia. cel pu]in s\ nu fii singur. care necontenit decide singur s\ mearg\ `nainte. de[i asta e ceea ce doresc cel mai mult pe lume. – Pasifae (c`nd intr\ el): O. ea este greu de purtat. * Pasifae dore[te taurul din castitate. e normal s\ fiu l\sat `n singur\tatea mea care. libertate! . `naintea altor ani de nebunie senzual\. * Despre teatru „Legile“ teatrului.

ca deodat\ s\ survin\ `nfr`ngerea. ~n ceea ce ne prive[te pe noi.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 416 416 ALBERT CAMUS CARNETE 417 * Onoarea nu ]ine dec`t de un fir. Dar ultimele s\pt\m`ni au trecut pentru mine ca v`ntul. infidel este neantul. * Exist\ oameni care sufer\ rigid [i al]ii care sufer\ suplu: acroba]ii. Fidel este abisul. reu[it\. ~n rest am e[uat. Paris. abisul. ele n-au generat niciodat\ lips\ de m\sur\ dec`t `n ur\. 9 iulie ’53 Drag\ domnule. Cel mai greu este s\ pui m`na pe un om [i mai ales s\ sim]i ostilitatea fizic\ a altui om. Totu[i. c\ o ignor\m pe una din ele care este cea mai elevat\. e pentru c\ n-am putut niciodat\ s\ accept singur\tatea. via]a mea nu va merita s\ fie m`ntuit\. * Unor b\rba]i le trebuie mai mult curaj ca s\ `nfrunte o simpl\ `nc\ierare pe strad\ dec`t s\ lupte `n linia `nt`i. care scriem pe `n]elesul tuturor. C`nd frumuse]ea se degradeaz\. [i trebuie trecute sub t\cere sau cel mult doar sugerate. {i una. am fost mai mult dec`t sensibil la simpatia dumneavoastr\ [i la modul cum binevoi]i s\ mi-o exprima]i. f\r\ intermediar. Dar acum trebuie s\ accept [i singur\tatea. trebuie s\ [tim c\ exist\ dou\ `n]elepciuni [i s\ ne prefacem. De fiecare dat\ c`nd cineva `mi spune c\ admir\ omul din mine. nebunia. * Roman. V\ rog s\ primi]i toate ur\rile [i salut\rile mele cordiale. C`t despre societ\]i. Tolstoi. Lipsa de m\sur\. [i cealalt\ p\[esc [i se `nal]\ `n acela[i ritm. De aceea trebuie s\ li se predice o m\sur\ intransigent\. * O cravat\ curajoas\. da. Cei doi fii care `ntorc capul c`nd mama. asta se `nt`mpl\ adesea printr-un noroc. * S\ faci s\ pogoare harul divin peste o „`mbog\]it\ prin pia]a neagr\“ sau peste un rechin al afacerilor – asta. Mi-a trebuit mult timp ca s\ r\spund amabilei dumneavoastr\ scrisori. * Dou\ erori vulgare: existen]a preced\ esen]a sau esen]a preced\ existen]a. `[i scoate proteza dentar\ `nainte de a se duce `n sala de opera]ie. uneori. Dar corpul `mb\tr`ne[te. acestea s`nt secrete [i riscuri. Peste un criminal. {i s`nt fericit s\ simt. * Van Gogh `i admira pe Millet. * Ca atunci c`nd dup\ o lung\ boal\ moare cineva pe care-l iube[ti. singura `ntr-adev\r de dorit. [i acordul dumneavoastr\. * Nu am g\sit alt\ justificare vie]ii mele dec`t acest efort de crea]ie.: „Dou\ valori exist\ pentru mine: tandre]ea [i gloria“. Sully Prudhomme. este proprie doar sfin]ilor. bolnav\. Dac\ se men]ine. e ca [i cum te-ai fi luptat tot timpul [i `ndelung. Iat\ de ce poezia este hrana ve[nic\. ~mi pl\cuse str\lucirea voalat\ a poemelor dumneavoastr\. e u[or. * Ne suport\m gra]ie corpului – frumuse]ii. virtuozii (instala]i ai) durerii. atunci doar psihologiile r\m`n prezente – [i se `nfrunt\. Trebuie s\ i se `ncredin]eze p\strarea secretelor. Ei [tiu c\ a avut `ntotdeauna pudoarea de a nu m\rturisi c\ are din]i fal[i. pentru unii. am impresia c\ am min]it toat\ via]a. Lipsa de m\sur\ `n dragoste. * Dac\ am refuzat `ntotdeauna minciuna (inapt chiar c`nd m\ str\duiam s\ mint). * Pentru Nemesis. * Scrisoare de la Green. `n plus. . latura lor tip „lagun\ [i soare“. {i dac\ asta nu m\ justific\. {i chiar dac\ atunci n-ai f\cut dec`t s\ a[tep]i. * Team\ de meseria [i de voca]ia mea.carnete_Camus. * V.

62. „S`nt fericit c\ o iubi]i pe so]ia mea.“ (Tolstoi despre Tolstoi. ~nt`lnirea cu Sophie Bers: „Iubesc cum n-am crezut niciodat\ c\ se poate iubi. Dou\ primejdii: jurnalismul [i conversa]ia“. stupiditate [i c\ adev\rul pe care-l iube[te totu[i mai mult dec`t orice pe lume este cumplit…“ Idem: 61. 285: concep]ia lui Andrei Bolkonski `n R\zboi [i pace. „Plictiseala m\ viziteaz\ foarte rar. . Indiferen]a sa fa]\ de politic\ – necontenit\ [i `nc\p\]`nat\. 72. ca s\ nege tot. Ea anun]\ `ntotdeauna o mare energie intelectual\. [ti]i. ]iganii. Rezultat: c\r]ile de joc. Nu `l regret\. obi[nuit\ a cur]ii imperiale: „Din fericire pentru dumneata [i pentru prietenul dumitale.“ Cf. datoriile etc. Cf. „Tr\iesc ca un animal. ceea ce-i face melancolici [i `nduio[a]i. De[i eu o iubesc mai pu]in dec`t `mi iubesc romanul. situa]ia noastr\ e `ngrozitoare… Ajuns la cel mai `nalt grad de dezvoltare. Lui Strahov: „P\r\si]i activitatea depravant\ a jurnali[tilor“. 320: pe curba a c\rei culme ar fi Pu[kin. 3 mai ’59: „Cui `i fac bine? Pe cine iubesc? Pe nimeni. Se roag\ zilnic Providen]ei s\-i acorde „pacea `n munc\“. Kafka etc. Tolstoi se plaseaz\ singur pe panta cobor`[ului. Nu am nici lacrimi. 405). Perchezi]ie la Tolstoi: Un colonel `i cite[te jurnalul intim. 71. ca s\ treze[ti alt\ for]\. coresponden]\. Insomniac. `l „invidiaz\ mai degrab\“. * Dac\ grija fa]\ de datorie scade. „Mi-e indiferent s\ [tiu cine-i asupre[te pe polonezi. coresponden]\.carnete_Camus. nici c\in]\ pentru mine `nsumi. 70. 76.“ 73. * Ceea ce prefer\ ei. Despre o nuvel\ a lui Turgheniev care nu-i place: „Latura personal\ [i subiectiv\ nu este bun\ dec`t c`nd e plin\ de via]\ [i de pasiune. nesim]ind nimic [i care le las\ altora – partid sau [ef – grija de a sim]i pentru ei. p. Tolstoi `l provoac\ la duel pe Turgheniev. t`n\r. T. Vai! Cf. omul `[i d\ seama foarte precis c\ totul nu e dec`t minciun\. Unui prieten: „Nu z\bovi la Moscova. ceea ce-i face sentimentali este ura. ’60. p. de cinci sau de [ase ori v\duv. de fapt. ~i scrie contesei Alexandra Tolstoi. care `i prezint\ scuze. 396: contra progresului. Mici c`rcota[i nivelatori.). cert\re]i. ci o remu[care rece…“ Idem. fiindc\ l-a[ fi omor`t“. de adaptare nesf`r[it\. `n timp ce aici subiectivitatea e plin\ de suferin]\ f\r\ s\ se mai simt\ via]a“ (de aplicat la Rilke. p. e pentru c\ exist\ tot mai pu]ine drepturi. „F\r\ religie nu se poate tr\i [i totu[i nu putem avea credin]\. Ast\zi se moare mai pu]in. dup\ moartea fratelui s\u: „{i am `nv\]at dup\ treizeci [i doi de ani de experien]\ c\. ci dimpotriv\ s-o stingi. nu eram acolo.“ 78. R\spunsul Alexandrei ca s\-l potoleasc\: „Fie-]i mil\. Care se g`ndesc la tot. S\ calculezi astfel pentru fiecare oper\ suma de ur\ [i suma de iubire pe care le con]ine – [i atunci r\m`i consternat `n fa]a epocii.“ La 50 de ani va mai afirma c\ nu trebuie citite ziarele (p. Rezultatul este c\ nu mai trebuie s\ men]ii `n tine o for]\ de re`nnoire amoroas\. ~l descoper\ pe Schopenhauer cu admira]ie. 72. Cf.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 418 418 ALBERT CAMUS CARNETE 419 * Tolstoi. S\-]i `nchei via]a f\r\ s-o respec]i este ceva dureros. La moartea unui prieten. p. 366: despre de[ert [i via]a primitiv\. 65. Am s\ m\ omor dac\ o s\ continue a[a…“ 65.“ 69. 65. „~n timpul verii… atunci m\ g`ndesc tot mai mult la moarte [i `ntotdeauna cu o pl\cere nou\. Idem: 62. „merge s\-[i caute fericirea“ la Sankt-Petersburg. Idem. e totu[i so]ia mea. Cel care este intransigent `n privin]a drepturilor sale este singurul care posed\ for]a datoriei. 77. 17 oct. 1879) Fratele lui Tolstoi: „~i lipseau cusururile necesare ca s\ fie un mare scriitor“ (dup\ Turgheniev). Nimic `n fond nu e mai ne`ndur\tor dec`t un om maltratat pe nedrept [i care se simte convins de nevinov\]ia sa“. dar o `nt`mpin cu bucurie. * Lope de Vega. * Nihilism.

* Roman.. * Titlu: Ura fa]\ de art\. * Artistul [i timpul s\u. [i a mea mai pu]in ca oricare alta. Sf`r[itul istoriei despre care vorbesc oamenii no[tri progresi[ti este orgia. cea a spa]iului [i a cantit\]ii. Contradic]ia lumii ma[inii: creeaz\ abunden]a. 113): „artistul… este cel care ar fi fericit s\ nu g`ndeasc\ [i s\ nu exprime ceea ce are pe suflet. Cf. {i a[a [i este. se afirm\ `ntotdeauna `mpotriva a ceva. 3 Guglielmo Ferrero (1871-1943). [i are nevoie de s\r\cie ca s\ prospere. * Ferrero. * Prea mult\ protec]ie pentru inima copilului. civiliza]ia orizontal\. `n „Vara la Alger“ (Nunta). de-a lungul multor ani. Admirabile scrisori despre remu[care (R. este de a fi ve[nic acuzat. ori de c`te ori se treze[te cineva s\ vorbeasc\ despre onestitatea mea (declara]ia lui Jules Roy). D. La fel.carnete_Camus. C`nd ai terminat s\-l ascul]i. `n Fran]a. ai f\cut `nconjurul lumii [i al fiin]elor. * Ferrero3: „S\ culegi `n fine de pe arborele vie]ii acel mic fruct delicios [i de acum `nainte at`t de rar care. O civiliza]ie ca a noastr\.“ * Talentul. Columb ucide civiliza]ia mediteranean\.“ „Adulterul este o acuza]ie fa]\ de cel sau fa]\ de cea care a fost tr\dat(\). O culme a artelor. grecii au f\cut s\ ias\ speran]a dup\ toate celelalte. ca r\ul cel mai cumplit dintre toate“. de[i [tiu c\ e ceva exorbitant: s\ fiu citit cu aten]ie. pp. cineva fream\t\ `n str\fundurile mele. trebuie s\ sf`r[easc\ printr-o orgie enorm\ [i brutal\. `nainte de orice. prin viteza de fabricare. 1 Faust [i Endimion s`nt dou\ imagini ale mitului eternei tinere]i. a[a cum se poate ea contracta `ntr-o editur\. * Virtutea nu e demn\ de ur\.R. p. preocuparea lor constant\ e s\ `mpiedice scriitorul s\ scrie. * Concentrat. Dar discursurile despre virtute s`nt. 1951). Nici o voce din lume. O ]ineam `n les\. ~n literatur\. Dar nu exist\ sentin]\. Cu sim]urile ascu]ite – cer un singur lucru [i-l cer cu umilin]\. . * Don Giovanni. M\sura. Les Deux Révolutions françaises 1789-1796 (La Baconnière. sinteza calit\]ii [i a cantit\]ii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 420 420 ALBERT CAMUS CARNETE 421 * ~ntregul lor efort este s\ te descurajeze s\ fii. „Vegheam s\ nu-mi las imagina]ia s\ se r\t\ceasc\. Sau mai degrab\ sentin]a. Moartea regelui. se poate citi: „Din cutia Pandorei `n care mi[unau relele omenirii. * Ferrero. * Hegel. dar care nu se poate ab]ine s\ nu o fac\…“ Spre deosebire de aceasta. insuportabil\. * Naturalul. `nlocuie[te civiliza]ia vertical\ a calit\]ii. Gelozie. nu `nflore[te dec`t o singur\ dat\: repausul f\r\ remu[care. 2 Deja. nu le poate profera. senzualitatea [i oboseala de a tr\i“. bun\oar\. Ritul – Pandora2 [i sf`r[itul epocii de aur. * De la Columb. 189-190). „sentimentele societ\]ii noastre actuale se rezum\ la trei: orgoliul. S\ citesc acea pagin\ minunat\ a lui Tolstoi despre artist (Ce trebuie s\ facem? 378-9 [i Romain Rolland.“ * Faust.M: ura fa]\ de scriitori. desigur. iar via]a sa de adult va pretinde aceast\ protec]ie fiin]elor – `n timp ce fiin]ele nu ofer\ dec`t ocazia riscului [i a libert\]ii. care tinde s\ m\reasc\ tot timpul cantitatea de obiecte [i s\ le scad\ mereu calitatea. Endimion1.

Iart\-mi. Tocqueville. prin zdrobirea aristocra]iei [i a libert\]ilor provinciale. era produc]iei. [i ast\zi trebuie s\ m\ `mpac singur cu gre[elile astea. De asta am nevoie cel mai mult. artistul are iluzia c\-[i creeaz\ propria regul\. Dar dac\ principiul este `nc\lcat. ac]ioneaz\ [i nu te preocupa s\ verifici dac\ istoria s-a `n[elat sau nu“. raporturi bazate pe minciun\. Cf. * ~ntre]inem cu anumite fiin]e raporturi bazate pe adev\r.“ „Rusia este elementul fundamental al despotismului pe lume. este aristocra]ia. vol.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 422 422 ALBERT CAMUS CARNETE 423 * ~n lipsa tradi]iei. 354: for]a Societ\]ii este limitat\. Ideea general\: regalitatea este cea care a creat instrumentul Revolu]iei: centralismul. * Ferrero. pe Galileo. tragedia [i sculptura Greciei. Dac\ inima ta nu [i-ar mai aminti dec`t de iubirea pe care mi-o poart\. 1 Correspondance d’Alexis de Tocqueville et de Pierre-Paul Royer-Collard. Dar p`n\ la urm\ era nevoie de asta pentru a hr\ni imensele [i fl\m`ndele mul]imi care r\t\cesc sau vegeteaz\ pe glob (de verificat indicele de cre[tere a rasei omene[ti din secolul al XIII-lea `ncoace). apoi. r\ul pe care ]i l-am f\cut.“ * Idem. ma[ina. 1951). Mi-am p\strat deci gre[elile. Am a[teptat ani `n [ir s\-mi ier]i gre[elile [i s\ m\ accep]i a[a cum eram. A[ vrea s\ se g`ndeasc\ ceva mai mult s\ fac\ mari oameni. {i dac\ po]i. este frumuse]ea infinit\ strecur`ndu-se `n spiritul uman `ngust [i lu`nd acolo o form\ provizorie. Se aplic\ la Sartre [i la progresi[ti. Acele spirite „care par s\ fac\ din gustul servitu]ii un soi de ingredient al virtu]ii“. pe coasta atlantic\ a Marocului actual.“ (Coresponden]\1) Napoleon care st`rne[te revolu]ia copilului s\u natural: despotismul. * Ferrero: „~ntr-o zi sau alta va izbucni actul de voin]\ ajuns la limit\“. iart\-m\ din toat\ inima. Idem: „Crede `n principiul pe care `l afirmi [i nu-l abandona. doar prin efectul concentr\rii [i al disciplinei. * Ferrero.. la por]ile lui Hercule. Molière… Apoi descoperirea Americii. `n fa]a nebuniei produc]iei. `n general. Nu te-am iubit destul [i nu m-ai iubit destul ca s\-]i pot da socoteal\ acum la sf`r[it. * Roman. Vocea etern\ care `i strig\ artistului: „Creeaz\ opere de art\ [i nu face estetic\. p. Poate trebuie s\ pl\tim asta prin sterilitate. a[ g\si `n moarte m`ntuirea pe care n-am putut-o avea `n via]\. Cu altele.carnete_Camus. Pascal. Iat\-l devenit Dumnezeu. El nu va fi fost dec`t un moment al adev\rului universal“. este priva]iunea care ani `n [ir m-a `mpiedicat s\ tr\iesc. estetica [i morala lui Platon [i Aristotel. Atlanticul. Fran]a care a avut `ndr\zneala [i geniul s\ fac\ aceast\ prodigioas\ Revolu]ie Francez\ este `n acela[i timp ]ara care a cedat cel mai pu]in. arta Evului Mediu italienesc [i arta roman\. descoper\ adev\ruri noi [i nu face teoria cunoa[terii. „Ce le lipse[te acestora ca s\ r\m`n\ liberi? Ce anume? Tocmai dorin]a de a fi. Dreptul roman. * Anteu `ngropat la poalele capului Spartel. am r\mas vinovat. Revolu]ia Francez\. din nelini[te. Trebuie s\ m\ descurc singur [i s\ mor singur. . Ultimele nu s`nt cele mai pu]in durabile. dup\ T.“ * Tocqueville (Despre democra]ie `n America): „S-ar spune c\ suveranii timpului nostru nu caut\ dec`t s\ fac\ lucruri mari cu oamenii. Las\-m\. Fr`na natural\ a despotismului. Racine. Corres- pondance d’Alexis de Tocqueville et de Jean-Jacques Ampè re (Gallimard. „Nu am ce c\uta l`ng\ tine. epopeea. Nu ai f\cut-o. Vechiul Regim [i Revolu]ia Francez\. resemneaz\-te. Ea a ob]inut. I.

carnete_Camus. magnifice chiar.“ Idem. [i nu m\ tem s\ afirm c\ nivelul comun al inimilor [i al spiritelor nu va `nceta niciodat\ s\ scad\ at`t timp c`t egalitatea [i despotismul vor fi unite. . 233: ideea-mam\ a socialismului modern. Excelent actor. Fiindc\ b\rbatul are trei suflete [i femeia patru. C`nd intr\ eroul: „Aplauda]i“. p. nu f\ceau altceva dec`t s\-l urasc\ pe st\p`n“. Pentru c\ cel ce nu iube[te pe fratele s\u. se mai [i f\leau c\ s`nt fideli spiritului ei prin faptul c\ erau necredincio[i. buni ta]i de familie. Dar ne`ndur\tor `n rela]iile cu editorii s\i. 1 Kaliaiev. * Tolstoi. * Idee pentru o pies\ (tot la Broadmoor): c`nd cel r\u intr\ `n scen\. `n timp ce abandonau tot ce era mai liber.“ E nevoie de dou\ femei.“ „Societ\]ile democratice care nu s`nt libere pot s\ fie bogate. c\ proprietatea p\m`ntului apar]ine `n ultim\ instan]\ statului. `n ele se pot `nt`lni calit\]i private. formeaz\ o piramid\ `ncheiat\ [i solid\. pe Dumnezeu. Refuz\ s\ creeze pentru Oper\ fiind sigur de sine. unde s`nt reeduca]i criminalii nebuni. de fapt. * „Unirea a trei persoane legate `ntre ele printr-o bl`nd\ conformitate de tendin]e. „P`n\ `n ultimul minut al zilei Sahara r\m`ne `n plin\ lumin\. rafinate. ea a fost dobor`t\ [i dezr\d\cinat\. Victoria. Caietele nobilimii din Paris [i de aiurea cereau demolarea Bastiliei.“ Idem: „Se p\rea c\ iubeau libertatea. orice creator adev\rat viseaz\ o via]\ f\r\ prieteni. Munte negru [i roz.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 424 424 ALBERT CAMUS CARNETE 425 „Va trebui s\ regret\m `ntotdeauna c\ `n loc de a supune nobilimea sub imperiul legilor. La Valdemosa pesc\ru[ii pierdu]i `n ce]uri care se izbesc de ferestrele m\n\stirii. pe care nu L-a v\zut. Ac]ion`nd astfel i s-a… f\cut libert\]ii o ran\ care nu se va mai vindeca niciodat\. p. admirat `n Omul revoltat [i personaj principal `n Cei drep]i. `ndr\znesc s\ o spun. personaj `n Starea de asediu. * Nu putem tr\i tot ce scriem. * Chopin (n\scut `n 1810). negustori cinsti]i [i proprietari foarte stimabili… dar ceea ce nu se va vedea niciodat\. Dup\ Fromentin.“ S\ citesc Marele de[ert de Daumas. Cf. mai m`ndru `n doctrinele Revolu]iei. Victoria. `n asemenea societ\]i.1 * Sf`ntul Ioan: „Dac\ zice cineva: «iubesc pe Dumnezeu. certuri s`ngeroase `n leg\tur\ cu un tub gol de aspirin\. Dar pe dou\ careuri. * Iarna se opre[te la El Kantara unde `ncepe vara ve[nic\. Noaptea vine aici ca un le[in. pe care l-a v\zut. Cf. * Dup\ Montherlant. `n agonie. Triunghiul e `n dezechilibru pe careul acesta. `n cazul progresi[tilor no[tri: „Am v\zut oameni care credeau c\-[i r\scump\r\ servilismul fa]\ de cei mai ne`nsemna]i agen]i ai puterii politice prin insolen]a lor fa]\ de Dumnezeu [i care. Dar putem `ncerca. Tot Fromentin: spiritele m\runte prefer\ `n art\ detaliul. ~l felicit\ pe Tallberg care a c`ntat o nocturn\ deform`nd-o ca de obicei: „Dar de cine era?“ Risipitor [i generos. iar pe fratele s\u `l ur\[te. * Kaliaiev este dragostea de iarn\. s`nt cet\]enii importan]i [i mai ales un mare popor. 244: `n ’89 francezii au fost destul de m`ndri de ei ca s\ cread\ c\ pot tr\i egali `n libertate. a fost propagat\ de Ludovic al XIV-lea `n edictele sale. o pancart\: „Huidui]i“. revolu]ionar rus din 1905. scria `n aer. p. Pe urm\… Cf. * La azilul din Broadmoor. de calit\]i [i de dispozi]ii reprezint\ `n ochii chinezilor culmea fericirii pe p\m`nt…“ (Abel Rémusat) Idem: „Complexul Insulelor. bl`nde. 245: portretul Fran]ei. dragostea solar\. puternice prin greutatea masei lor burgheze. mai nobil. este mincinos.

“2 * Altruismul este o tenta]ie asemenea pl\cerii. intermediarii `ntre produc\tor [i public. La `nceputul ocupa]iei `n Saint-Brieuc. (n. de un caracter. cit. var\ delicioas\…“ * Guilloux. 2 Scurt text teatral din 1946. Anorexia de care vorbea Gide. magazinele goale. un imens sentiment de libertate. „Ce este eul? Habar nu am. deodat\. Tot el `mi spune c\ sufer\ fiindc\ nu mai are poft\ de nimic. ed.). I se ascunde acesteia c\ are cancer. ~n aceea[i epoc\: „S`nt nebun de via]\… E var\. ~ntr-o zi m-am trezit pe p\m`ntul acesta. cred). fiind de bun\-credin]\. amintirea acelei `nsp\im`nt\toare agonii `l urm\re[te pe M. tr. {i iese apoi. m\ aflu legat de corpul meu. de ce s\-i iubesc?“ Idem. Vede pe o pancart\ „Bouillabaisse“1 la u[a unui restaurant [i are poft\ de a[a ceva. Ioan: „De n-a[ fi venit [i nu le-a[ fi gr\it. cit. * 1 Fel de m`ncare provensal alc\tuit din pe[te fiert `n ap\ sau `n vin alb. `ntr-adev\r. ci c\ exist\ prea mul]i comentatori care `neac\ minunatul [i insesizabilul pe[te `n apa lor mocirloas\. Se schimb\ etichetele medicamentelor etc. `nseamn\ c\ nu iubesc oamenii [i. sub cerul jos. La Nisa. 20. S\ public natural [i s\ pl\tesc pre]ul acestora toate `n mod natural. dintre b\rba]ii pe care i-am cunoscut. ulei de m\sline etc. nu a putut sau nu a `ndr\znit. ora[ul e rece [i ploios. G. du G. m\n`nc\ voios. Noul Testament. acoperit cu o manta din p`nz\ cauciucat\. Noul Testament. ~n concluzie. Este diminea]\. de un destin. el umbl\ prin burni]\ [i pe str\zile pustii. dar `n ultimul moment (c`nd s\ apese pe tr\gaci) simte c\-i va lipsi curajul. voi ap\sa pe tr\gaci. Singura speran]\ putea fi s\ se omoare. Intr\. red. * Roger Martin du Gard [i moartea mamei sale. * Stendhal. * Un titlu „modern“: Ura de art\. S\ m\ amuz oare zadarnic vr`nd s\ le schimb [i uit`nd `ntre timp s\ tr\iesc? ~n[el\ciune! M\ supun defectelor lor. aromat cu usturoi. p`n\ ce va fi g\sit o „modalitate“. red. * Critica este pentru creator ceea ce e negustorul pentru produc\tor.). gata. Cel mai uman. m-am pronun]at. De atunci. 2 Sf`nta Evanghelie dup\ Ioan. * S\ scriu natural. `n teribila triste]e a clipei. nici s\ mai tr\iasc\ (de v\zut scrisoarea lui).carnete_Camus. Atunci. IV. Epoca negustoreasc\ vede astfel cum se `nmul]esc sufocant comentatorii. Dar va avea curajul? ~ncearc\. De atunci. nu `nseamn\ c\ ast\zi am duce lips\ de creatori. p\cat n-ar avea. ed. intr\ `n biseric\ [i se roag\. De atunci.“ * Improviza]ia filosofilor1 `n commedia dell’arte. * Tolstoi: „Po]i tr\i doar at`t timp c`t e[ti `mb\tat de via]\“. Ia un taxi. face cu un revolver mai multe „repeti]ii“. Astfel angoasa cre[te. ateul declarat (rug\ciune c\tre Maria.). . Confesiune (79). de c`te ori a `ncercat s\ descrie acest moment de p\r\sire sau de la[itate (nu [tie exact). va ap\sa. (n. Se afl\.“ Al treilea felinar [i 1 ~nt`ia epistol\ soborniceasc\ a Sf`ntului Apostol Ioan. `mi scrie el. 22. sos de ro[ii. (n. E prima lui poft\ dup\ mai multe luni. simte c\ `n felul acesta. dup\ ce timp de zece ani. `n sala de a[teptare. `mpotriva oric\rei aristocra]ii. dar acum ei n-au cuv`nt de dezvinov\]ire pentru p\catul lor. Prin pia]a goal\ trece un neam]. o speran]\. se simte `ncol]it. str\lucind sub ploaie.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 426 426 ALBERT CAMUS CARNETE 427 nu poate s\-L iubeasc\?“1 De apropiat de Spiritul confuz care spune: „Dac\ eu nu-l iubesc pe Dumnezeu. care-[i spune c\ el nu ar putea-o suporta. Dar dup\ moartea ei. XV. `[i duce revolverul la frunte. M\ supun `nclina]iei mele aristocratice. el. „C`nd voi ajunge `n dreptul celui de-al treilea felinar. adic\ cel mai demn de tandre]e.

n-am s\ mai r\spund la `ntreb\rile dumneavoastr\“. C\ci. dar nu po]i s\ nu fii. m-am culcat cu G… De altfel. ceea ce dureaz\ cel mai mult pe lume e s\ `nve]i s\ iube[ti. Ceki[tii care la interogatoriu `i a[az\ pe cap o coroan\ din h`rtie aurie `mpodobit\ cu svastici. nu-i a[a? Veni]i m`ine la cin\? G. 2 Cf. – {i `n restul timpului? – Min]eam. Revine din lag\r. Record de interogatoriu: treizeci [i una de zile [i treizeci [i una de nop]i. a descoperit c\ tat\l s\u murise mai t`n\r dec`t era el `n momentul acela… c\ mortul care z\cea acolo era mai t`n\r dec`t el cu doi ani.). Scen\ cu so]ia sa. ar avea vreo problem\. Idem: b\tr`nul croitor anarhist care-[i explic\ limpede punctul de vedere. S\r\cia nu are trecut. F\r\ tat\. }ine seam\ de limite [i le pune `n slujba unui bine superior. Cele cinci mi[c\ri ale Cvintetului `n Sol minor de Mozart. tat\! ~l c\utasem la nebunie pe tat\l acesta pe care nu-l aveam [i iat\ c\ descopeream ceea ce avusesem `ntotdeauna. Mama nu e un izvor de iubire. E ne`ntrecut\ la pas\rea `n aspic. Judec\torul `l insult\ [i b\tr`nul riposteaz\: „M-a]i jignit. – Artist prin `nse[i cusururile sale. Uit\ restul. * Dou\ fiin]e se apropie din priviri. 2) Cel\lalt. sensibil [i generos. Ce spune el? „Ai timp?“ Ce spune ea. de[i de 35 de ani odihnea acolo… {i-a dat seama c\ ignora totul despre tat\l acela [i s-a hot\r`t s\-l reg\seasc\. Nu vrea s\ fie judecat (judec\ pu]in.“ Idem: copil\rie s\rac\. „~n ziua c`nd `n cimitirul de provincie… X.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 428 428 ALBERT CAMUS CARNETE 429 Roman. 377. v\ va face pas\re `n aspic.“ – Philinte: „Nu. Pu]in monstruos. C\utarea unui tat\ sau a tat\lui necunoscut. Merge la meciurile de box [i de fotbal. * O. Minte u[or. Dar tandre]ea ta? – Ce-i cu ea? Exista. Nu c\ G. angajeaz\ tot mai mult. ~n acela[i timp cere de la ceilal]i tandre]ea de care el este incapabil. pentru c\ pu]ine lucruri `l intereseaz\. ca orice lucru.“ * Progresul este un echilibru optim `ntre dou\ for]e de tensiune egal\. am s\-l spun `n mod excep]ional. bine`n]eles. nu s`nt sigur c\ tu [i Philinte.. tr. Spune adev\rul despre dragoste (pentru c\ a e[uat: acum [tie ce `nseamn\ s\ fii un b\rbat). de[i politicos. Ah! Inocen]a primelor acte! Dar anii trec.. so]ia lui Philinte.“2 Na[tere `n timpul mut\rii. {i nu ca o s\geat\ vertical\. * Dragostea [i Parisul. . Umbl\ mereu singur. – Preferam 1 Personaj din Mizantropul de Molière. fiin]ele se leag\ [i fiecare act al c\rnii leag\ fedele[. L’Accusé (Fasquelle). se apuc\ de talie. C`nd se ive[te ocazia. p. o svastic\ mare pe piept. ceea ce ar presupune c\ este f\r\ limite. Azil de nebuni! * Roman. Se descurc\ singur. Din acel moment totul devenea imposibil `ntre so]ia ta [i mine. Nu-i place nimic dec`t momentul de v`rf. pe mama mea cu t\cerea ei. Incapabil s\ se smulg\ trupurilor. [tiam. doar at`t (s\ spunem casiera [i consumatorul). Cine s`nt eu? Partea a treia. [i cu tine…“ – „Cum?“ – „Da. „De exemplu. Educa]ia unui b\rbat. U[or trufa[. dar are accese teribile de adev\r. C`nd am v\zut c\ G. ce r\spunde ea? „Am s\ spun c\ m-am dus undeva. fiindc\ uit\ por]iuni mari din via]a sa. Dou\ personaje: 1) Indiferentul: crescut f\r\ mediu familial. Secretos p`n\ la limit\. S\ rev\d `nsemn\rile despre Weissberg1. Mama singur\. prostitueaz\. Partea `nt`i. A[a st`nd lucrurile. Copil\ria (sau amestecat\ `n prima parte). pfui! E[ti de p\rerea mea. cu intermiten]e. apoi `l lovesc. Se `nt`lnesc la sf`r[it ([i este acela[i) l`ng\ mam\.“ Sf`r[itul actului.carnete_Camus. E a[teptat. `n fine. 1 Alex Weissberg. de fa]\ cu Philinte1 al s\u [i cu G. Partea a doua. „Nu [tiam s\ iubim. Via]\ f\r\ dragoste (nu f\r\ bucurii). Dar chiar dac\ nu `mi place adev\rul. aceast\ `ncruci[are continu\. prieten conciliant [i `ng\duitor al lui Alceste „mizantropul“ (n. la drept vorbind). * Pies\. cet\]ene judec\tor..

dar ce spun. corp dibaci [i dedat pl\cerilor.... {i re`ncepe s\ mint\. . Cheragas1 etc..qxd 12/12/02 4:31 PM Page 430 430 ALBERT CAMUS CARNETE 431 s\ min]i. „E[ti la dumneata acas\“.... Cere s\ se aduc\ o cea[c\ de cafea. Dar `n ziua c`nd trebuie s\ se serveasc\ de cianur\.. Da. li se r\spundea la refuzuri [i erau pedepsi]i pentru excesul lor de bog\]ie. a ta va fi perfect\? – Nu… – {tiu unde vrei s\ ajungi. Refuz\ s\ fie iubit din ner\bdare [i din sentimentul clar de a fi a ceea ce este. Dar nu. Protestezi... de unde o cutezan]\ incredibil\. Vrei s\ te folose[ti de for]a social\ a celorlal]i ca s\-]i aranjezi micile probleme particulare. Puternic sentiment de eliberare c`nd s-a ispr\vit... Cianur\. – Ei. E o reac]ie de imbecil.. Ac]iunea ca o supraabunden]\ fericit\. Nu e nici o nedreptate `n asta.. – P\i... E [iret [i [tie c\ prostia te ajut\ s\ reu[e[ti...carnete_Camus.. probabilitatea de a fi un imbecil pe undeva. se lipse[te de ea. [i prive[te `n sf`r[it primul desen... * Primul om C\utarea unui tat\.... Mama ([i h`rtia de la prim\rie adus\ celor dou\ femei analfabete care cur\]\ cartofi pe palier. Dar avansurile i-au fost f\cute de persoane a c\ror via]\ nu era plin\ [i care. O s\-[i aranjeze aceast\ mic\ afacere. `[i explic\ situa]ia.. Ah! nu te b\ga. 70 de ani…. Pe urm\ totul dispare....B. Deschide mapa z`mbindu-i lui V. `l invit\ s\ vin\ s\-i arate desenele lui. Cinic [i teribil `n virtute. [i mai trebuie s\ fie introdus [i adjunctul la primar ca s\ `i dea h`rtia s-o citeasc\)... 2) Copil\rie. Dar nu te b\ga. Iar lumea de ast\zi este compus\ pe trei sferturi din poli]i[ti sau admiratori ai poli]i[tilor. c\ existau mai multe puncte comune `ntre Iisus [i mine dec`t `ntre mine [i un poli]ist... `ngera[ule? Idem: de exemplu. Indiferentul. 3) Anii de fericire (bolnav `n 1938). Idem: se `ndr\goste[te de Dominique. mai `nt`i pentru c\ nu o aveam dec`t pe ea la `ndem`n\ [i pe urm\ fiindc\ mi-am dat seama... Mai degrab\ face pe prostul.. ~l `nt`lne[te pe strad\. ~n definitiv nu e nimic. spune M... e[ti un monstru! – Dar tu...... Poate face orice pentru c\ a decis s\ se omoare. Mizeria celorlal]i e chestiunea lor particular\. din acela[i motiv... Bl`nd [i bun `n ilegitimitate.. * ~n ’40.. este focul `n jurul c\reia se `nc\lze[te societatea. b\iete... „Cel mai r\u a fost cu Evanghelia. Spitalul..“ * Un om a c\rui via]\ e plin\ refuz\ multe avansuri. Las\ asta. dar… Nu mai dore[ti femeia altuia? – Sigur – De ce. `ntotdeauna ]i-a pl\cut siesta. Intr\ deci `n Rezisten]\.. 5) Femei.. fiul meu e un imbecil. tot folosind-o. Un om complet. Deci fiul meu e un imbecil (`l prive[te).. presa. Idem: fiul devine social. Spirit de anvergur\... 4) R\zboi [i rezisten]\ (alternan]\ `ntre Bir Hakeim [i jurnalul clandestin)...B..B. aceste refuzuri. din acela[i motiv.. 2 Continuare indescifrabil\.. este primit cu bra]ele deschise.. * Intelectualul care cere iertare... – Sigur. citeam Evanghelia. 6) Mama. 2. se duce. Pe urm\ uit\. A doua zi. acum 50.. recunoa[te `n el un pictor.... nu te teme... Un om inteligent admite `ntotdeauna posibilitatea. Dar nu total.... * Primul om Plan? 1) C\utarea unui tat\. O femeie care se ter1 Comun\ din Algeria `n regiunea Sahel. asta-i! spune fiul – Vezi [i tu.. C`nd planul social va coincide cu planul particular… – Maic\-ta va deveni inteligent\? Nu. Primul se treze[te apoi cu du[mani [i se mai [i mir\. A[a se `nt`mpla `ntotdeauna `n ]inutul \sta unde. Astfel aproape to]i arti[tii [i-au `nchipuit c\ s`nt persecuta]i. Vede profil`ndu-se u[or tat\l s\u...... Maillol `l `nt`lne[te pe V.. `[i amintesc. pictor evreu român care s-a refugiat la Collioure ca s\ fug\ de nem]i.. net suprarealist.. V. drept orice r\spuns.

aveai cel pu]in dreptul s\ provoci f\r\ a fi ridicol [i s\ ucizi. Trebuie s\ se blameze felul lui josnic de a p\rea cinstit [i de a nu fi astfel. * Octombrie ’53. cufundat `ntr-o singur\tate definitiv\.). care `i `n]eleg la fel [i pe unul. * G`ndurile astea pe care nu le spunem [i care ne `nal]\ deasupra tuturor lucrurilor. „Socotesc. * Exist\ oameni a c\ror religie const\ `n a uita `ntotdeauna ofensele.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 432 432 ALBERT CAMUS CARNETE 433 min\ printr-un copac.carnete_Camus. Incapabil s\ iubeasc\. dup\ ruptura cu Lou. se plimba noaptea pe mun]ii care domin\ golful Genovei [i aprindea acolo focuri imense pe care le privea cum se sting. * Jurnalul lui Tolstoi. iar lic\rul lor a d\n]uit `n spatele `ntregii mele vie]i intelectuale. Maillol izbucne[te: „Nu. 7) Prostia.“ La persoana `nt`i. nici fericit… Dar eu nu cred. 2) senzualitatea (lupt\ foarte grea). 3) Milioanele de interna]i `n lag\rele de concentrare. Afar\!“ * Nietzsche: „Vorbesc to]i de mine… Dar nimeni nu se g`nde[te la mine“. crea]ia. Lista e deschis\. [i pe cel\lalt. Dac\ mi s-a `nt`mplat chiar s\ fiu nedrept fa]\ de anumite g`nduri [i fa]\ de anumi]i oameni. asta nu. Inventarul e ispr\vit – comentariul [i polemica. ~n ceea ce m\ prive[te. dar asta f\cea insulta mai pu]in confortabil\. Adesea m-am g`ndit la focurile acelea. * Ceea ce st`nga colabora]ionist\ aprob\. `ntr-un aer liber [i tare. dar care nu le uit\ niciodat\. `n vrac: 1) Deportarea a zeci de mii de copii greci. bine`n]eles. dar o uit `ntotdeauna. n-am suficient\ bun\tate ca s\ iert ofensa. Dar nu exist\ aspirin\ pentru mahmureala istoric\. Nobil\ meserie `n care trebuie s\ te la[i insultat f\r\ s\ cr`cne[ti de un lacheu al literelor sau al partidului! ~n alte timpuri despre care se spune c\ erau degradante. * A doua zi dup\ marile crize istorice te reg\se[ti la fel de nemul]umit [i de bolnav ca `n diminea]a care urmeaz\ unei nop]i de excese. * Melville vorbe[te despre Moby Dick `ntr-o scrisoare c\tre Hawthorne: „Iat\ epigraful secret al c\r]ii: Ego non baptiso te in nomine…“1 1 Nu te botez `n numele… (lat. trece sub t\cere sau socote[te inevitabil. 8) Cruzimea. 2) Distrugerea fizic\ a clasei ]\r\ne[ti ruse. * Octombrie ’53. cu aceea[i u[urin]\. nu e posibil. * St`lpul infamiei. c\ f\r\ religie omul nu poate fi nici bun. 4) R\pirile politice. 3) vanitatea (cea mai teribil\ dintre toate). 5) Execu]iile politice aproape zilnice `n spatele cortinei de fier. Se str\duie[te etc. e pentru c\ i-am pus f\r\ s\ vreau `n fa]a acestor incendii [i imediat au fost f\cu]i cenu[\. „Trebuie blamat. * Cei care i-au asimilat `n acela[i timp pe Dostoievski [i pe Tolstoi. spune el `ntr-o scrisoare c\tre m\tu[a sa. Dar asta-mi ajunge. ace[tia s`nt `ntotdeauna firi redutabile pentru ei `n[i[i [i pentru ceilal]i. nu. . 6) Antisemitismul.“ Idem: „Adev\rul este oribil“. pe care i-am `nt`lnit `n secolul acesta. Se public\ Actuelles II. * Se spune c\ Nietzsche. De acum `nainte. Un lucru idiot. Trei demoni: 1) jocul (lupt\ posibil\).

.D. sau contrariul ei (vezi mai sus). Aristocra]ia `nseamn\ `n acela[i timp a te afirma [i a te retrage. Dar inteligen]a singur\ nu este o aristocra]ie. Este primul act de loialitate pe care `l datorezi g`ndirii tale. tocmai asta e.“ }el unic [i gigantic: cunoa[terea adev\rului. La r`ndul ei. dec`t dac\ se recunosc una pe alta [i `ncep s\ se `ndrepte una spre alta pentru a consacra `ntr-o zi o singur\ imagine superioar\ a omului. dec`t asta. aceasta fiind datoria [i limita sa. ci `n a face s\ serveasc\ ceea ce afirmi. `n prezent. celelalte s`nt contrariul inteligen]ei. Tema povestirii Fericitul e[ec1: sl\virea lui Dumnezeu pentru acest e[ec. * O aristocra]ie este necesar\. la el. modernii…“ „Aici vorbe[te un om care sufer\ [i c\ruia `i lipsesc multe. nici o poft\ de desfr`u“. Unele fac parte din ea `ns\[i. `n ambele cazuri. nu se pot imagina dec`t dou\: cea a inteligen]ei [i cea a muncii. 1954). ~n prezent. contes (Gallimard. Iar datoria nu const\ nici `n a te afirma. Criz\ acut\. nici `n a te suprima. care este sau ea `ns\[i. Ca urmare nu se poate `ndrepta dec`t spre inteligen]\. Oamenii religio[i ar putea fi clasa]i `n primul r`nd al arti[tilor.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 434 434 ALBERT CAMUS CARNETE 435 Idem: „C`nd scriam cartea asta aveam con[tiin]a unei construc]ii alegorice pe care se baza `ntreaga lucrare ca [i fiecare dintre p\r]ile ei“. Acest nimic care este burghezia. `ncearc\ s\ dea o form\ lumii [i nu ob]ine dec`t un neant. Ea nu se poate `ndrepta dec`t spre munc\. Genealogie…: „Oricine a construit vreodat\ un cer nou nu a g\sit puterea necesar\ acestei `ntreprinderi dec`t `n str\fundurile propriului s\u infern“. `mi era potrivnic [i m\ f\cea s\ suf\r.) Bilet pentru Lou (1882): „~n pat. ai `n via]a ta un eveniment tipic care revine ve[nic“. legitimeaz\ drepturile. munca nu se poate `ndrepta spre `ndobitocirea. * Nietzsche (Uman prea uman): „Cur`nd dup\ aceea am fost bolnav. * Nietzsche: Auror\. ajungea p`n\ la geniu“. * „Polifonia“ anumitori firi. * Nietzsche. * Walpole: „Bunul-sim]. doar ele. (F\r\ metafizic\ nu r\m`ne.carnete_Camus. Jur\ solemn.“ Dincolo de…: „Dac\ ai caracter. „Nu trece niciodat\ sub t\cere. Nici munca (exemplele. incon[tient\ sau con[tient\ (umilire generalizat\ a inteligen]ei). un haos care nu-[i mai supravie]uie[te dec`t din cauza ad`ncilor sale r\d\cini. `n Cocorico! et autres „De atunci `nainte m-am `ntors singuratic `mpotriva mea `nsumi [i am luat partea a tot ceea ce. de 150 de ani. L’Heureux Échec: une histoire du fleuve Hudson. s`nt evidente). dar se exprim\ ca [i cum nu ar suferi [i nu i-ar lipsi nimic. mai mult dec`t bolnav. ~ntre aristocra]ie [i popor nu exist\ nimic. obosit de necontenita deziluzie provocat\ de tot ce ne entuziasma pe noi. [i a citit scrisoarea admirativ\ a lui Hawthorne: „Am un straniu sim]\m`nt de satisfac]ie [i de iresponsabilitate. Idem. P`n\ la urm\ aristocra]ia muncii [i cea a inteligen]ei nu s`nt posibile. Atunci se pune problema: s\ g\se[ti evenimentul [i s\-i dai numele t\u. Revenire etern\: S\ exal]i ceea ce este [i s\ adori s\ revin\. ci mai `nt`i s\ accep]i anumite `ndatoriri care. Pentru a ie[i din sine (defini]ia datoriei) inteligen]a nu se poate `ndrepta spre privilegii. Dispre]uiesc via]a“.“ 1 Melville. {i pe urm\: „Simt c\ voi p\r\si lumea asta cu mai pu]in\ am\r\ciune dup\ ce te-am cunoscut“. Cf. * Obliga]ia de a ascunde o parte din via]a sa `i crea impresia virtu]ii. de fapt. * Singura surs\ a aristocra]iei este poporul. nu ascunde niciodat\ ceea ce se poate g`ndi contra propriilor g`nduri. Aristocra]ia nu `nseamn\ mai `nt`i s\ te bucuri de anumite drepturi. dup\ ce a terminat M.

relateaz\ povestea urm\toare: „O feti]\ care urma s\ `mplineasc\ 10 ani declar\: «C`nd am s\ fiu mare. * Idem. Nu prea cred `n povestea asta cu feti]a. 2 Romano Guardini. cuplat cu o femeie din popor. amanta mea!“ * Salacrou. taina lui Stavroghin. Murind so]ia sa. ~n s`nul acestui cerc. pe care o martiriza. Dostoievski [i treizeci [i trei de membri ai cercului Petra[evski s`nt aresta]i. explic\: «Dac\ partidul meu e la putere. lu`ndu-[i pe r`nd o voce de femeie [i o voce de b\rbat. [i dac\ e cel\lalt. s\ nu te `ncrezi `n virtu]ile tale. Este ra]ionamentul nem\rturisit. iat\ tema unic\ din Demonii“. * Van Gogh.“ El credea c\ misiunea filosofului militant const\ `n a favoriza `n toate clasele to]i factorii libert\]ii. repet`nd: „amanta mea. Dar cunosc foarte bine ra]ionamentul. `ntotdeauna. Anxietatea. contele de G. al intelectualilor francezi din 1954. Ei se dovedeau. * Tat\l lui Dostoievski punea s\ fie biciu]i ]\ranii care-l salutau [i pe cei care nu-l salutau. Enigma lui Stavroghin. voi suferi mai pu]in fiindc\ voi fi persecutat\ de partidul mai pu]in crud». Brupbacher1: * W. Teza lui Dostoievski: acelea[i c\i care-l `mping pe individ la crim\ `mping societatea la revolu]ie. Dostoievski [i fratele s\u Mihail `l frecventeaz\ din 1847. L’univers religieux de Dostoievski (Le Seuil. `n notele care `nso]esc cel de-al [aselea volum al s\u de teatru. ~n noaptea de 22 spre 23 aprilie 1849. se love[te `n piept cu o bucat\ de lemn. pentru to]i“. * Ura rusului pentru forma care `ngr\de[te. pp. Guardini2. nu voi avea de ce s\ m\ tem. de libertate [i de putere“) [i „fiecare e vinovat de tot. Berdiaev: „{atov. Nietzsche. o p\r\se[te c`nd aceasta trebuie s\ nasc\. `ndr\zne]i `n ambele cazuri. Verhovenski. se `mbat\ noaptea [i vorbe[te cu ea. Cf. Berdiaev noteaz\ undeva c\ ei n-au avut niciodat\ Rena[tere. Dostoievski s`nt revolu]ionari? Totu[i s`nt numi]i contrarevolu]ionari. `n opinia lui. * „Nimeni nu ar trebui s\ produc\ mai mult\ filantropie. dup\ Berdiaev: lipsa cavaleriei a avut consecin]e dezastruoase pentru cultura moral\ rus\. A[teapt\ ca toate celelalte s\ plece. * Adaptare dup\ Demonii Cf. pietre. Dup\ dou\ luni D. . `l vedea pe Van Gogh aplecat asupra lui [i privindu-l fix. Socialisme et liberté (La Baconnière. cu sexul strivit `ntre dou\ 1 Fritz Brupbacher. Cu capul spart. dar eficient. ea nu este primul lucru care pleac\. 1947). Au `mpins revolu]ia p`n\ la cap\t.carnete_Camus. 1954). Kirilov s`nt tot at`tea fragmente din personalitatea dezagregat\ a lui Stavroghin.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 436 436 ALBERT CAMUS CARNETE 437 * S\-]i utilizezi viciile. am s\ m\ `nscriu `n partidul cel mai crud»“ ~ntrebat\. emana]ii ale acestei personalit\]i extraordinare care se epuizeaz\ risipindu-se. * Un preot care regret\ c\ trebuie s\-[i abandoneze c\r]ile murind? Oare pl\cerea violent\ a vie]ii ve[nice nu dep\[e[te ea infinit dulcea tov\r\[ie a c\r]ilor? 1 Petra[evski este animatorul unui cerc intelectual unde se discut\ idei noi. Gauguin. Christine. Spehniov anim\ o tendin]\ mai radical\. Verhovenski: „For]a cea mai important\ a revolu]iei este ru[inea de a avea o opinie proprie“. * Carlyle. Este unul dintre modelele lui Stavroghin. r\m`ne la urm\“. Spehniov (petra[evskistul1 – „B\rbatul plin de ironie. Whitman: „C`nd libertatea pleac\ de undeva. Idem. La azilul din Saint-Rémy. trezindu-se `n timpul nop]ii. care-[i ura tat\l vede o `nmorm`ntare. nici mai mult\ moral\ dec`t secret\ `n mod natural. 40-41 [i 202. cade la p\m`nt [i `ncepe s\ horc\ie. R\d\cina etimologic\ a numelui lui Stavroghin: stauros: crucea. Este asasinat.

“ * Socrate a `nv\]at s\ danseze la o v`rst\ `naintat\. sub o mie de forme. 2 Proiect de pies\ care ar fi amestecat `ntr-un singur personaj mitul lui Don Juan [i pe Don Juan este un Faust f\r\ pact – (s\ dezvolt). Actul IV. * La cererea lui Massignon.: „Am `ncercat. devine om [i solitar. Idem. c`nd sucomb\ sub povara gre[elilor [i a prelungitei sale glorii. . * ~n ap\ broasca ]estoas\ devine pas\re.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 438 438 ALBERT CAMUS CARNETE 439 * 8 mai. oamenii de st`nga `i `mpu[cau pe la spate. Politicieni de dreapta au plasat ni[te neferici]i `ntr-o situa]ie de neap\rat [i. Carnete I: „Pentru Don Juan. Un om fericit. {i nimeni nu-l poate suporta. `n a dovedi c\ po]i s\ te adaptezi la toate manierele [i la toate `mprejur\rile. actul V. `i scriu Pre[edintelui Republicii ca s\-l rog s\-i gra]ieze pe condamna]ii la moarte de la Mokhnine1. Scrisoarea lui Camus c\tre pre[edintele Coty dateaz\ din 12 aprilie 1954. Vis\toare birocra]ie. Idem. ~n seara masacrului. * Don Juan Faust2 1) S\ aib\ dreptate 2) Nimic nu e permis 3) Consimte la stratagema franciscanilor care `l ucid3. dimpotriv\. S\ pariezi pentru lume. Dar ast\zi. dar. S\ pariezi pentru dreptate `nseamn\ [i s\ pactizezi. pentru vocea `nfrigurat\ a omului modern. 1954).J. sentiment `mp\r]it `ntre ru[ine [i furie. 3 Cf. un prieten al lui J. Vezi Improviza]ia). domnule. A fost ocupat\ localitatea Diên Biên Phu. rec\s\toria: „Triumful speran]ei asupra experien]ei“. Pact cu diavolul. 1 James Boswel. 1 ~n 1954. `n Brazilia cu sclavii. dar f\r\ diavol. m\-ntrerupea `ntotdeauna veselia“. spune J. l-am blestemat `n vremea splendorii sale. [apte tunisieni au fost condamna]i la moarte fiindc\ asasinaser\ trei poli]i[ti. nu-l voi acuza… Nu-i invidia]i pe cei din est pentru sacrificarea inteligen]ei [i a inimii fa]\ de zeii istoriei. nu [tiu de ce. la timpul meu. ci. Actul III. fratele meu va fi foarte distractiv“ – „Voi a[tepta. La dou\ s\pt\m`ni de la execu]ie. * Pies\. s\ fiu un filosof. muzic\ pentru voci. ~n 1947 existau [apte milioane de sindicali[ti. bilan]ul e clar. `ntre timp. * Dup\ Johnson (Boswel)1 curtoazia des\v`r[it\ nu const\ `n a purta amprenta unei profesii oarecare. * Dou\ milioane de sindicali[ti la unsprezece milioane de salaria]i.carnete_Camus. cel al lui Faust. ~nainte de a muri are un „g`nd curios“: nu primim scrisori `n morm`nt. D. Vie de Samuel Johnson (Gallimard. El este cel care anun]\ „Nu va veni“ (`l dojene[te pe tat\l Doñei Anna care-l interogheaz\ pe Don Juan `n leg\tur\ cu viciile lui. iar inteligen]a luminat\ de inim\ este singurul zeu care. ~n ceea ce m\ prive[te. Ca `n ’40. Marea broasc\ ]estoas\ din m\rile calde plute[te `n s`nul apelor c\ldu]e ca un frumos albatros. Solitar cu to]ii. Istoria nu are zei. senza]ia [i pl\cerea vin din `ncheierea unui pact cu diavolul. directorul de cabinet m\ informeaz\ c\ scrisoarea mea a „re]inut aten]ia“ Pre[edintelui [i a fost trimis\ consiliului superior al magistraturii. Idem: „Ve]i vedea c\ dup\ ce vom fi `mpreun\ un timp. * Muzic\ atonal\. * Scrisoare c\tre M: „Nu blestema]i Occidentul. Dup\ c`teva zile g\sesc r\spunsul `n ziare: trei dintre condamna]i au fost `mpu[ca]i. Aix-en-Provence? Romantism? Sganarelle ar fi Domnul Neant din Improviza]ia filosofilor. * Johnson: „Nici un om nu este ipocrit `n privin]a divertismentelor sale“. a fost vreodat\ venerat `n aceast\ lume“. Vezi Larousse: c\lug\rii franciscani l-au ucis [i au l\sat s\ se cread\ c\ fusese tr\snit de Comandor“.

Atunci? Mutilatul. v\zuse [i suportase. desigur. compasiunea. ~n momentul c`nd nu mai face nimic: „~i auzea alerg`nd prin od\i… via]a. asta-i aproape sigur. El. * Moartea lui Marcel Herrand1. al c\rui director era. `n fine. Eschil [i ceilal]i `[i puteau permite s\ le `ncalce. mizerabilul este nevinovat pentru mizeria sa. * Din oamenii virtuo[i ies adesea cet\]eni frico[i. . „S\-[i poarte crucea [i s\ p\streze speran]a. * Primul om. – Pretinde]i c\ a]i fi? – C\ a[ fi. orice om e r\spunz\tor pentru ceea ce este. unde singur… * Exist\ momente `n care a te l\sa dus de sinceritate echivaleaz\ cu o relaxare de neiertat. Etapele Jessic\i: Feti]a senzual\. `n 1953. pentru un scriitor. ~ndr\gostita adev\rat\. `n to]i anii ace[tia. p`n\ la ora dimine]ii alese. moart\. – Ar fi mai drept s\ spune]i c\ aceste legi. ci pe sine `nsu[i. * Pies\. se umfla de o vanitate imbecil\. Exist\ deci persoane care nu s`nt r\spunz\toare pentru ceea 1 Evocare a dispari]iei lui Marcel Herrand. timidul. {i pe urm\ tablourile se acumuleaz\ [i-i iau locul. numai Shakespeare. cel at`t de monden. Domnule. Este criza locuin]elor. {i o uram `n prezen]a altcuiva care. o parte din mine. {i totu[i ei pretind c\ lupt\ `mpotriva nedrept\]ii sociale. nici unul dintre marile genii dramatice nu s-au dat `n l\turi s\ le `ncalce. La r\d\cina adev\ratului curaj. nici cel\lalt dintre ace[ti mari creatori. 1 Marcel Herrand. Regele Lear. Iar Shakespeare. o dereglare.1 Aerul `ngrozitor de trist al muribunzilor – [i aerul `nchis [i provincial al celor care asist\ la agonii. De unde podeaua suspendat\. O uram pentru c\ nu m\ a[teptase. de fapt.carnete_Camus. Ceea ce explic\ dispari]ia total\ a compasiunii `n universul lor de b\tr`ni agresivi. dar rareori mai mult de un act).“ * {coala criticilor: „legile“ teatrului. r`dea de aceast\ derizorie preten]ie.“ * Jonas. ca s\ `nchei. ast\zi un patrician deposedat de sociali[ti. ce frumos era asta.H. Dar faptul c\ am `ncercat va da vie]ii mele un gust pe care mi-l ve]i [i lua. Feti]a r`dea. ~mplinirea `n afara echivocului debuturilor. * C`nd se vorbea de mine ca de un „director“ (cineva care ar\ta. nici Corneille. nu a `ncetat s\ moar\ de ru[ine. Dar alt\ parte din mine. cu o s\pt\m`n\ `nainte de inaugurarea ce s`nt. – Dac\ am `n]eles bine. nu este gloria… ci r\bdarea de a `ndura“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 440 440 ALBERT CAMUS CARNETE 441 * Cehov: „Esen]ialul. direc]ia cea bun\). Mai ales suportase. zgomotul pe care-l fac oamenii. T`n\ra `ndr\gostit\ de absolut. – Urm`ndu-v\ sfaturile. nu voi fi deci nici unul. Idem: un Caligula care nu mai acuz\ lumea. {i. nu. de ce s\ scriu? Voi e[ua. Dar a[ putea s\ devin. * Dup\ existen]iali[tii no[tri. `n mine. din nou? * Pericle `n fa]a morm`ntului unui t`n\r: „Anul [i-a pierdut prim\vara“. nota]i asta. la urma urmei. „C`nd iubeam cel mai mult. n-a ie[it dec`t din Feydeau (r`d. [i pe urm\ brusc aproape h\r]uit `n alcovul acela. C`t despre Feydeau. cineva `n str\fundurile mele o detesta pentru ceea ce f\cuse. Cel care i-a urmat a fost Albert Camus. s-a n\scut dintr-o sut\ de nebuni preten]io[i [i dispera]i care se credeau Shakespeare. ur`tul. * M. C`t de mult `i iubea! C`t de mult `i iubea!“ * Festivalului de la Angers. {i dac\ nu. trebuie s\ respect cu precizie ni[te legi pe care nici Eschil. nici Shakespeare. nici Calderon.

2) Spune adev\rul. ~ntre dou\ femei. de ast\ dat\ nu ca un strig\t. Oamenii `l egaleaz\ `n fine pe Dumnezeu. `n care un pictor este `mpiedicat s\ lucreze de mondeni. spune cel mare. Salut\ri (fiului meu care o va lua de la cap\t). ~i ia capul `n m`ini printre z\brele. Iar cel mic `l love[te. prieteni. printr-un lung ocol de fraze [i cuvinte care `n cele din urm\ ne duc tot acolo [i re`nvie `ntr-adev\r emo]ia. Nu ura capul acela pe care-l lovea… {i nici cel\lalt nu avea chef. Trebuia s\-l loveasc\. * Estetic\. De aici. * Chiar `n clipa c`nd dup\ at`tea str\danii fixam ni[te limite. * Bomba termonuclear\: la limit\. Dar pe cea mai b\tr`n\ mare. Este deci suficient s\ te supui regulii. ci ca un val mare a c\rui amploare… Idem. da-ul total. Se `nt`mpl\ s\ pornim de la emo]ie [i strig\tul s\ ]`[neasc\. * Nimeni nu merit\ s\ fie iubit – nimeni pe m\sura acestui dar nem\surat. N-avea chef s\-l numeasc\ jidan pe micu]ul \sta at`t de simpatic. (Ea rupe h`rtia care ar face-o s\ renun]e la minciun\. iar eu eram azv`rlit `ntr-o nefericire mut\. 1 Tem\ apropiat\ de cea din Jonas. ~[i deschide labele scurte… * Pe toate drumurile din lume ne-au precedat milioane de oameni [i urmele lor s`nt vizibile. care va nega puterea oamenilor. dar de ast\ dat\ `mpotriva omenirii. de aici [i dragostea de animale. * Roman. * Bizar. Ei s`nt `ntotdeauna prezen]i1. * Dintotdeauna cineva `n mine. Cel care-l prime[te descoper\ atunci nedreptatea. moartea generalizat\ coincide cu condi]ia uman\ din acest punct de vedere. Dar n-avea chef. * Dragostea dintre Char [i leoaic\ la Jardin des Plantes. * Hristos-Pan. pornim de la `nt`lnirea emo]iei. Arta este astfel o exagerare calculat\. ~n 1953.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 442 442 ALBERT CAMUS CARNETE 443 Pies\. Alteori. dac\ spun: „Are nasul ca un dovleac“.carnete_Camus. t\cerea noastr\ e `ntotdeauna prima. Trebuie deci s\ re`ncepem revolta epocilor vechi. * Povestiri fantastice. Dar am cedat [i de asta s`nt un artist [i numai at`t. * Ceea ce suport\ omul cu cea mai mare greutate este s\ fie judecat. din toate puterile. dar `n cruzime. `n dep\rtare. * La extremitatea acestui g`nd lung arde. „Jidan `mpu]it“. crez`nd c\ `mpac astfel ceea ce era de ne`mp\cat. 3) ~n fa]a catastrofei. dar „ca o piersic\“. ci pe oameni. cu ce s\ schimb ceva. asta nu spune nimic. Via]a de artist. Dar trebuia s\ r\spund\ [i s\ loveasc\. da. Mincinosul: 1) Minte. ata[ament fa]\ de mam\ sau fa]\ de amanta orbit\. a `ncercat s\ nu fie nimeni. Ajun[i la infinit.) * O pies\ despre imposibilitatea singur\t\]ii. * Dac\ n-a[ fi cedat `n fa]a pasiunilor mele poate c\ a[ fi avut cu ce s\ intervin `n lume. Se cere un nou Lucifer. limitele s\reau `n aer. . re`ncepem de la zero. Camus scrie o mimodram\. Ea se d\ pe spate. `nc\ vie `n amintire. discipoli. Reg\sim prima [i cea mai veche dintre probleme. A doua deplasare a problemei flagelului universal nu-l mai are pe Dumnezeu ca autor. minte iar. n-avea chef s\-l loveasc\.

de a avea cel pu]in grija ei. `[i d\ seama c\ au existat doi ani `n care n-a produs nimic.). reg\sind demen]a. geniul vie]ii. CAIETUL AL VIII-LEA august 1954 – iulie 1958 15. Cel care e deja mort ce mai a[teapt\? Cimitirul din Anet unde iedera a spart o lespede veche. Dreyfus: consacrase acei doi ani 1 Emmanuel Berl (1892-1976) devenise prietenul lui Camus. tr. (Derain. Ani `n [ir am tr\it claustrat `n dragostea ei. a `mpins exigen]a pe m\sura dezordinii sale [i a ales naturi moarte [i peisaje fiindc\ putea s\ g\seasc\ `n ele o arhitectur\. O nebunie de acest fel pretindea disciplina teribil\ de care a dat dovad\ Cézanne. A. pe care ea singur\. C\tre sf`r[itul vie]ii. `l poart\ cu o m`ndrie natural\. Ast\zi se ia partea cuiva dup\ simpla lectur\ a unui articol. f\r\ s\ `ncetez de-a o iubi. 1954 X. ceea ce este greu.) 1 Descifrare `ndoielnic\. So]ia sa [i fosta amant\ pun tablourile sub sigiliu `n timp ce el delireaz\ la clinic\. adic\ s\ [tim c\ s`ntem.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 444 CARNETE 445 studierii dosarelor afacerii.“ ~i spun c\ asta `nseamn\ geniul. demonstr`nd. Dar atunci de ce s\-i repro[\m lumii ceea ce tocmai ne d\ con[tiin]a. adic\ r\ul [i suferin]a (iat\. Numai demen]ii s`nt clasici fiindc\ s`nt astfel sau deloc. * 19 Diminea]\ teribil\. aceea pe care a disciplinat-o. nebun dup\ atacul de hemiplegie [i dup\ accident. Ast\zi trebuie s\ fug. Alteori Mahler e foarte mare. * 17. `n ce m\sur\ acesta din urm\ r\m`nea st\p`n peste cea]a sa. Dup\-amiaz\. revine la corpuri [i la chipuri. Berl1 Intelectualilor le este mai u[or s\ spun\ nu dec`t s\ spun\ da. Geniul? Da.carnete_Camus. Coresponden]\. . prin contrast. Medicul Reclus. `mi spune: „De ce nu accept\m ideea vie]ii ve[nice? Pentru c\ este p`n\ la urm\ o beatitudine lipsit\ de con[tiin]\ – iar noi vrem s\ fim. Sinucidere. C. Uneori Mahler te face s\-l apreciezi pe Wagner. Zi moart\. Cubismul este aici ordonat (anun]at)1. * 16. Ah! da. * 20 Coresponden]\. care luase partea lui Dreyfus. * 252 Zi moart\. bucuria de a fi. 1954 Simfonia a IV-a `n sol major pentru soprane [i orchestr\ de Mahler. de fapt. 2 Datare evident gre[it\ (n. N. privind volumele operelor sale la sf`r[itul vie]ii. 8. Dup\-amiaz\ pierdut\. contradic]ia ateismului modern)? Eu am acceptat `ntotdeauna suferin]a cu un soi de bucurie. o geometrie. 8. * 18 Nu voi ie[i din asta. expozi]ia Cézanne: primele picturi morbide [i nebune[ti (obsesia sexual\ mai ales). dintre fiin]ele pe care le-am `nt`lnit.

Film japonez cam `n stilul american. justi]ie. 1 Camus viziteaz\ Olanda `n octombrie 1954. {i deja `nsemn\rile din 20 [i 21 septembrie despre culpabilitate. vor fi `nvin[i [i vor r\spunde. Pentru asta vor c\uta noi argumente.A. nebun. 8 septembrie N. Dejun cu Berl. At`tea afirma]ii repetate vor echivala cu ac]iuni. Partida `nving\toare va avea astfel destule capete de acuzare `n ziua victoriei. persecutat de so]ie care a pus s\ i se sigileze tablourile. `nving\torii. Nimicirea nu are nimic care s\-l sperie pe cel care a tr\it mult. .carnete_Camus. Plec de acolo cu gura plin\ de cenu[\. Dar pe l`ng\ arta asta barbaria artei noastre. Astfel pozi]iile se vor `nt\ri. * 7 septembrie ~ntoarcerea copiilor. A iubi `nseamn\ a suferi de sau pentru. * 25 Doar de diminea]\ n-am lucrat. la r`ndul lor. de cenu[a aceea osoas\ care este a scheletelor [i mumiilor. dar nesiguran]a asta le d\ o con[tiin]\ `nc\rcat\. asasinul se dezbr\case. Faptul c\ o asemenea angoas\ `i chinuie deja pe micu]ii \[tia nu e oare cu adev\rat `ngrozitor? * 1 Poarta infernului (Jigoku-Mon). Tot fugind de con[tiin]a lor `nc\rcat\ `nvin[ii `[i vor fi g\sit adev\rata vinov\]ie [i vor r\spunde de ea nevr`nd asta. Le vor provoca `n cur`nd. ([i familia sa) iubirea se confund\ cu suferin]a. bun [i (ca s\ compensezi ceea ce este resping\tor `n bun\tate) e[ti pasionat. `n\l]at cu toate carcasele sale luminoase deasupra canalelor. * 9 Pentru X. [i uneori nedrept“.A. `mi telefoneaz\: A murit Derain. e disperat\. * 23-24 Zile moarte. nevr`nd asta. Istoria este o lung\ crim\ s\v`r[it\ de inocen]i. Acest decor se va reg\si `n C\derea. cu angoasa. Bietul Derain a c\rui for]\ moroc\noas\ `mi pl\cea. le vor g\si [i vor afirma deci ceva mai mult. Prea viu pentru propria sa via]\. La rigoare. Vor scrie deci ca s\ se descotoroseasc\ de aceast\ con[tiin]\ `nc\rcat\. 2 Cuv`nt indescifrabil. * 22 Trist\ [i cuminte natur\ din ~le-de-France. ci de a tr\i `n moarte. Cei din fa]\ vor face la fel. Muzeul Omului. anun]\ aceast\ carte.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 446 446 ALBERT CAMUS CARNETE 447 Poarta infernului1. * 5 octombrie1 Decorul Rotterdamului noaptea. M. Hemiplegic. Nici nu-i `nt`lnisem bine c\ [i eram cufundat `n culpabilitate [i nu mai puteam iubi cu adev\rat. Dumnezeu nu e necesar ca s\ creeze culpabilitatea [i nici ca s\ pedepseasc\. ~n alt\ zi. Nimic de f\cut. Cine s\ fi fost? Ac]iune [i scriere: Nu s`nt at`t de siguri c\ au dreptate. Catherine nu poate adormi fiindc\-i e fric\ s\ nu moar\ (dur`nd-o pieptul). N. film de Kinugasa care a primit Marele Premiu al Festivalului de la Cannes `n 1954. Pentru mine ea nu s-a desp\r]it niciodat\ de o anume stare de inocen]\ voioas\. Mumie peruvian\: […]2 a istoriei. * 21 Cum s\ predice dreptatea cel care n-a ajuns nici m\car s\ se ghideze dup\ ea `n via]\? Ca s\-[i doboare familia cu lovituri de topor `n timpul nop]ii. el ar putea `ntemeia nevinov\]ia. * 20 Nu faptul de a muri m\ sperie.: „E[ti secretos. Fiin]ele s`nt suficiente.

* Convertire la seriozitate. 2 Dou\ cuvinte indescifrabile. 1 Trei cuvinte indescifrabile. 6 Lectur\ `ndoielnic\. popul`nd nostalgia coloni[tilor deposeda]i. acolo [i aici […]5 Oland\. * Potrivit lui Koestler. `n v\zduhul Olandei. p. invizibili. * Don Juan1 Ea: Am [tiut `ntotdeauna c\ nu m\ iube[ti. mirosul lui este legat pentru mine de Alger. sinceritatea lini[tit\. * 26 octombrie Contrariul reac]iei nu este revolu]ia. 1 Tema lui Don Juan l-a obsedat totdeauna pe Camus. coco]a]i pe biciclete cu ghidoane `nalte ca ni[te lebede funebre f\c`ndu-[i rondul `n jurul unui Vigver rece. 438. revolu]ia este inevitabil\. * Julia3 Ultimul act: J. izvor inepuizabil. p`n\ la `nsemn\rile care se g\sesc deseori `n Carnete `ncep`nd din 1940. d’Al: Da. ai c\rei fii servesc aici cafeaua `n timp ce mai plou\ `nc\ [i `n aerul ud plute[te amintirea miraculoas\ a tinerei fete la poart\. Seriozitatea este minciuna acceptat\ [i infirmitatea recunoscut\. [i ploaia rev\rs`ndu-se peste tot ora[ul. insul\ `ndep\rtat\. 3 Proiect de pies\ despre Julie de Lespinasse. proiecteaz\ un Don Faust. S-a v\zut deja. Vi]\-de-vie. 406. `ndelung. dac\ exist\ unul. este deci necontenit `n pericol de revolu]ie. Cipango. mediu irespirabil [i ni[te copila[i ur`]i [i bosumfla]i dirij`nd circula]ia ma[inilor placide [i frumo[ii […]1 grilajele muzeului regal ca s\ spele frontonul cu decora]iuni bogate `n timp ce ploua `ntruna [i un pianist pe un triciclu […]2 c`nta Triste]e de Chopin acompaniat de un […]3 violonist [i un distins cer[etor care aduna s\rmanii b\nu]i. M\ priveai [i priveai uneori peste capul meu. bl`nd\ Oland\. . 5 Un cuv`nt indescifrabil. f\r\ ca revolu]ia s\ fie necesar\. e c\ ne`ncetat creatori de toate categoriile g\sesc formele care triumf\ asupra spiritului de reac]ie [i de iner]ie. Lumea este tot timpul `n stare de reac]ie. * 6 octombrie Plou\ zile `n [ir [i v`ntul rece […]4 Era acolo la Rotterdam nou-nou] [i Amsterdamul mereu plouat. Dar te iubeam. Ceea ce define[te progresul. c\. Caietul al VII-lea. de c`nd era la Alger.: S`nt ur`t\. vechiul drept turcesc considera circumstan]\ atenuant\ pentru o crim\ faptul de a fi fost comis\ de […]2. 4 Patru cuvinte indescifrabile. oboluri care r\sunau u[or [i se adresau zeilor schimonosi]i ai Indoneziei care se v\d `n vitrine [i care r\t\ceau. [i aici la Haga. El: Eu nu seduc. O. `n 1937. Cele dou\ replici s`nt schimbate `ntre Julie [i d’Alembert. `n Caietul al VII-lea. 2 Un cuv`nt indescifrabil. O. amestec`nd miturile lui Don Juan [i Faust. Cf. * Caprifoi. p.carnete_Camus. C`nd ace[ti creatori nu mai apar. m\ adaptez. Java. ci crea]ia. `ntre anghilele vii din pia]a de pe[te [i minunatele bijuterii din vitrinele ur`te. tinere]e… * Trandafirul alb al dimine]ii are un miros de ap\ [i de piper. unde a montat [i a jucat Don Juan de Pu[kin la Teatrul muncii. Plutea pe str\zile care urcau spre gr\dinile `nalte unde ne a[teptau fete tinere. de aceea[i culoare ca [i frunzele moarte lipite pretutindeni pe sol [i heringii afuma]i care au navigat mult timp `n m\rile de aur vechi. 3 Un cuv`nt indescifrabil.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 448 448 ALBERT CAMUS CARNETE 449 * Haga Toat\ lumea asta grupat\ `ntr-un mic spa]iu de case [i ape. unde se `nva]\ r\bdarea6 de a muri. Pentru tot restul. lipite `n t\cere unele de altele. lumin\ a tuberculosului [i t\cerea b\tr`nului frate al lui Rembrandt ai c\rui ochi privesc f\r\ dorin]\ ]ara etern\.

Caietul al VII-lea.). Or. Mic sat din regiunea Palermo. Toat\ lumea e realist\. * Scrisoare Duperray3. Destul de adev\rat. ~n mijlocul grotei. * 7 noiembrie 1954 41 de ani. totul `ncape aici2. 225. ~ncep`nd de la acea dat\. * Literatura ]\rilor totalitare nu moare fiindc\ este controlat\. I-o `ncredin]eaz\ pentru o folosin]\ care-i dep\[e[te persoana“. Camus pare s\ se g`ndeasc\ la o adaptare (vezi mai jos). P`n\ la urm\.Hr. ci atitudinea interioar\. aceste cuvinte nu-mi spun nimic. l\s\m s\ ne-o `nghit\ femeile“. banal\. nu e deschis realit\]ii `ntregi este mutilat. nu au un sens pentru mine. se `ndreapt\ spre singur\tate [i s\r\cie. Oricum r\m`ne ceva. 2 Cf. Opere foarte mari `n perspectiv\. Despre o asemenea experien]\ nu s-a spus `nc\ nimic.carnete_Camus. Pu]ina libertate pe care ne-o las\ guvernul. {i totul cum se cuvine. Filtreaz\ printre din]i [i nu las\ s\ ajung\ p`n\ la el dec`t un plancton de autori savuro[i. * ~n calitate de creator am dat via]\ mor]ii `nse[i. 449. * Bacantele1 ~n Sicilia. aud vorbindu-se de ateismul meu. * Rembrandt: gloria p`n\ `n 1642.“ * Titlu de nuvel\: Un puritan al timpului nostru.C. A scris Harengs frits au sang (Gallimard. * Pavese: „S`ntem ni[te t`mpi]i. a artistului necunoscut. * B. Nimeni nu este realist. r`ndul 6 (muncitori `n loc de c\lug\ri) [i p. militant sindicalist [i scriitor care a cunoscut-o pe Simone Weil `n piesele Caligula. Exemplu: Don Juan. `n 1949. p. ci fiindc\ e desp\r]it\ de celelalte literaturi. * 1 noiembrie Citesc adesea c\ s`nt ateu. 3 Jean Duperray. * 1 Pies\ de Euripide (406 `. 1954). p. Asta e tot ce aveam de f\cut `nainte de a muri. Nu cred `n Dumnezeu [i nu s`nt ateu. [i Cei drep]i. De v\zut [i Berdiaev: Rusia n-a avut niciodat\ Rena[tere.: „For]a asta spiritual\. * Text despre Hébertot1. p. m\ trage `n jos. Faust. primul r`nd. `n 1945. `n mine [i `n fiin]e. Acum. Idem: „Un creator autentic este `n mod organic supus legii pl\cerii“. 1 Director al teatrului care-i purta numele [i unde au fost regizate pentru prima oar\ * Realism. 229. „Sindicali[tii revolu]ionari continu\ s\ se dedice activit\]ii lor esen]iale: c\utarea motivelor de a se separa `n privin]a unor principii comune. la 36 de ani.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 450 450 ALBERT CAMUS CARNETE 451 * Tot ceea ce. Experien]\ rar\ [i mai semnificativ\ dec`t cea. nu estetica e cea care conteaz\. . Orice artist care. * De corectat Omul revoltat. din start. marele ca[alot alb. * Spengler spune c\ sufletul Rusiei este o revolt\ `mpotriva Antichit\]ii. Natura nu o d\ omului ca s\ se bucure el `nsu[i de ea. anii ’30. 438 [i Caietul al VIII-lea.

~n galeria egiptean\. plecare spre Genova cu I. este acoperit de neguri. curat\.A. prizonier `n Libia. Iar r`d de decep]ia mea. inimoas\ [i cu voin]\ din bel[ug. c`nd trenul a demarat. mumiile f\r\ bandaje care au fost scoase din nisip se zb`rcesc de frig. Combat [i to]i anii aceia de resping\toare seriozitate. De jur-`mprejur. Totu[i la gar\ `nc`nt\toarea I. [i lumina pierdut\. Prizonierii unui lag\r de concentrare aleg un pap\.A. care tr\ie[te `n luxosul Vatican. pretinde c\ moare de frig. Mi se p\rea c\ tinere]ea mea m\ a[tepta `n Italia [i for]e noi. ni[te cai de bronz alearg\ `n cea]\. `ntre scurte momente de somn. M\ duc s\ v\d casa de pe via Carlo Alberto nr. Nu e frig. Singur `n compartiment m-a cuprins r`sul. C\l\torii. de[i este unul dintre cei mai tineri. dar instructive [i `n cursul c\rora inima t\cea. `n]eleg c\ l-a iubit [i de ce l-a iubit. `nc\ `ndep\rtat\. se ivea o fericire. Torino. Deja italienii din tren. `mi 1 Idee utilizat\ `n C\derea. Dar curajul `mi revine. Noaptea `ns\. Seara. data ultimului meu sejur. ora[ de cai `n]epeni]i `n chiar elanul `n care Nietzsche. Departe de toate. a oprit un cal b\tut de birjar. Nu am putut niciodat\ s\ citesc f\r\ s\ pl`ng relatarea sosirii lui Overbeck. de fapt. 6 unde a lucrat Nietzsche [i apoi s-a cufundat `n nebunie. Vrea „s\ r`d\ [i s\ regrete“. apoi gestul acestuia care se arunc\ `n bra]ele lui Overbeck pl`ng`nd. `n ciuda cerului ap\s\tor. Pe colin\ capete de mort `ncoronate. apoi `nt`lnirea cu Grenier c`nd a[ fi vrut s\ vorbim degajat [i n-am putut s-o fac. desemn`ndu-l dintre aceia care au suferit cel mai mult. `mi `nc\lziser\ inima. `i dau ascultare `n toate. A ]inut con- la cel pe care l-am iubit `ntotdeauna cu tot at`ta afec]iune c`t\ admira]ie. micile gesturi calme [i gra]ioase (`mi aminte[te de Mama). [i X. nu am mai rev\zut-o. M\ scutur.00 Sosire la Torino azi-diminea]\1. Ora[ construit din spa]iu ca [i din ziduri. ~l numesc pe al lor P\rinte. `n centrul unor perspective vaste. cu parfum de toamn\. `mbujorat\ de frig ca o floricic\ a z\pezilor. cur`nd [i cei de la hotel.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 452 452 ALBERT CAMUS CARNETE 453 24 noiembrie. ferin]e la Torino. * 26 noiembrie Lung\ plimbare pe colinele din Torino. s\rut`ndu-l apoi nebune[te pe bot. aveam s\ m\ salvez poate definitiv. ora 10. La ora 7 diminea]a. hot\r`t. Dineu vila Camerana. * 25 noiembrie Zi cenu[ie [i `nce]o[at\.. ~l `nt`lnesc mai cur`nd `n ora[ul pe care. deschid storul: un peisaj `nz\pezit [i `nce]o[at. De c`teva zile m\ bucur la g`ndul c\ voi reg\si Italia. `l reneag\ pe cel\lalt. ~n materie de religie. crede `n „dragostea deta[at\“.carnete_Camus. intrarea lui `n odaia unde Nietzsche nebun delireaz\. jos. mor pentru el p`n\ ce el `nsu[i moare ap\r`ndu-[i fiii (sau refuz\ s\ moar\ [i se p\ze[te pentru c\ mai are [i pe al]ii de ap\rat [i \sta-i doar `nceputul)1. Ora[ul. stranie fiin]\ mic\. * Nuvel\. dar e zadarnic. Rezisten]a. Aerul este rece. R\t\cesc prin Torino. cu un soi de renun]are calculat\ care surprinde la cineva at`t de t`n\r. Mai `nt`i obosit. Din camera de hotel v\d ora[ul Torino peste care z\pada cade necontenit. Ninge peste toat\ Italia de nord. care nu m-a ajutat s\ plec mul]umit. `mi d\ruie ceva din Italia. ~mi plac str\zile late cu lespezi. Cu adorabila ei francez\ [ov\itoare. umed. ideea c\ s`ntem `n Italia. Clamence poveste[te c\. Aveam s\ fug de universul acesta (de acas\) care de un an m\ distrugea celul\ cu celul\. * Torino sub z\pad\ [i cea]\. care m\ a[teapt\.. Din 1938. . devenit dement. conferin]\. R\zboiul. pe cer apar [i dispar `n cea]\ Alpii `nz\pezi]i. a fost ales pap\ de c\tre tovar\[ii s\i de captivitate. Multe lucruri. ~n ora[. Genova [i la Roma. bucuria mea nu mai era at`t de mare. de la Roma. obosit [i bizar de fericit. Ieri. * 27 noiembrie Diminea]a. ~n fa]a acestei case `ncerc s\ m\ g`ndesc 1 Albert Camus s-a dus `n Italia la invita]ia Asocia]iei culturale italiene. Popor pe care l-am iubit `ntotdeauna [i care m\ face s\ m\ simt exilat `n perpetua indispozi]ie a francezilor.

Marmura neagr\ [i alb\ luce[te. Este un jurnal c`ntat. se creeaz\ pe loc. Ceea ce a iubit Stendhal aici a murit definitiv. Ora[ fascinant [i foarte asem\n\tor cu cel de care `mi aminteam1. B\tr`na marchiz\ uscat\. iradiaz\ `n via]a de toate zilele. Mica m\n\stire San Matteo. Plimbare 1 Camus a vizitat Genova `n septembrie 1937. filolog [i om politic german. * Rusia de ast\zi vede triumful individualismului sub forma sa cinic\. Travers\m mun]ii care m\rginesc coasta liguric\ `n mijlocul unor c`mpuri de z\pad\. `n fine. de mare noble]e. exasperat de stupidele mondenit\]i care urmeaz\ conferin]elor. mi se umplu ochii de lacrimi. Filosof [i profesor de filosofie. improvizeaz\ pe marginea scandalurilor actuale. cre[te de la 180 la 460 de milioane! * Cine vrea s\ [tie cui `i vorbe[te – ca s\ scrie. V`ntul lipe[te ploaia `n rafale de frunzele mari de mo[mon. * Ortega y Gasset. de ad\ugat. de necrezut… Peste `ntregul Piemont [i peste Liguria. luminile ]`[nesc pe str\zi. e nevoie de o varietate de situa]ii. aici. Un c`nt\re]. Via]a creatoare presupune un regim de `nalt\ igien\. Roma. * Orice societate este bazat\ pe aristocra]ie. de stimulente constante care excit\ con[tiin]a [i. Sosire pe ploaie. * 29 noiembrie Cina cea de Tain\ – Leonardo da Vinci este categoric la `nceputul decaden]ei italiene. Incapabil s\ suport mai mult de o jum\tate de or\ maimu]\relile astea. pasiune. Pentru ca fiin]a omeneasc\ s\ se `mbog\]easc\ [i s\ se perfec]ioneze. Scurt\ clip\ de fericire. banale. ploaie [i cea]\. popula]ia Europei nu a reu[it niciodat\ s\ dep\[easc\ 180 de milioane. Noapte alb\. `nseamn\ exigen]\ fa]\ de sine [i f\r\ aceast\ exigen]\ orice societate moare. * 28 noiembrie Lung\ plimbare prin Genova.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 454 454 ALBERT CAMUS CARNETE 455 amintesc de Mama. Patru tunele [i z\pada dispare `n timp ce ploaia se `nte]e[te pe pantele care coboar\ spre mare. artere mari. soarele. Gasset1. via]a creatoare este o via]\ energic\. Istoria. 1 Jose Ortega y Gasset (1883-1955). * 2 Humboldt . * Cum mai mi[un\ de umbre ulicioarele `nguste. Superbele monumente plesnesc `ntr-un corset str`mt de mici str\zi `n care mi[un\ via]a. Dineu la Palatul Doria. Mul]umit [i obosit. Conferin]\. vezi p. Seara: plecare spre Milano. Ie[ind umblu printr-o Genova `n fine reg\sit\. la un col] de strad\. na[terea lui Venus. palid. M\n\stirea San Ambrogio. sp\lat\ de ploaia abundent\. Am s\ m\ mut m`ine. La dou\ ore dup\ sosire. . cu excep]ia ochilor [i a inimii. Din nou unul dintre acele hoteluri luxoase [i imbecile ca [i societatea care le `ntre]ine. Frumuse]ea. Privesc cu N. sub ploaie. * 30 Diminea]a. ~ntre 1800 [i 1914. Men]inerea acestei variet\]i reprezint\ efortul central al adev\ratului liberalism. * Din secolul al VI-lea p`n\ `n anul 1800. * Ortega y Gasset. lupt\ ve[nic\ `ntre paralitici [i epileptici. dar hot\r`t. la care m\ g`ndesc cu triste]e. Proste[te. 26 – despre aristocra]ia adev\rat\.carnete_Camus. Acum trebuie s\-mi schimb via]a. Ortega y Face distinc]ie `ntre societate [i asocia]ie. ~nc\ m\ mai apas\ pe inim\ moartea asta grav\. conferin]\. 2 Wilhelm von Humboldt (1767–1835). deoarece aceasta. filosof spaniol. Seara iau trenul spre Roma. Libertatea [i pluralismul sunt cele dou\ dominante ale Europei. pe c`mpia roman\. cea adev\rat\.

~n fine liber. sau ai v\zut `n orice caz tot ce se putea vedea. iar inima mea e liber\. ca New York. dar straniu de fericit. `l sus]in la fiecare pas [i `i fac umbletul mai u[or. c`ntul p\s\rilor m\ surprinde. Se simte asta pe via Appia unde. `ncepeam s\ m\ reg\sesc. pu]in oprimat. o por]i pe inim\ ca pe un ansamblu de f`nt`ni. Am o teras\ care `nainteaz\ peste gr\dini. dar cu o greutate sensibil\ [i u[oar\. c`nd natura [tie s\ le primeasc\ [i s\ sting\ zgomotul care doarme `n ele. Ieri noapte. care `l poart\ pe c\l\tor.) Trebuie s\ se tr\iasc\ bine `n m\n\stirea asta [i `n camera asta unde a murit Il Tasso. * 3 decembrie Superb\ diminea]\ `n vila Borghese. Am p\r\sit hotelul pentru pensiunea aceasta care d\ spre vila Borghese. Piazza Navona. pictor [i scriitor italian. acest spa]iu sensibil [i limitat respir\ `mpreun\ cu c\l\torul [i tr\ie[te o dat\ cu el. Poate de asta pun mai presus de orice frumuse]ea unui peisaj. L-a `nt`lnit prima oar\ `n 1948. Dup\ at`]ia ani. La asta servesc marile imagini din trecut. Dar [tiam c\ ea va continua. autor al lucr\rii Hristos s-a oprit la Eboli. C`nd ai v\zut tot. pacea. `nc`t via]a ar fi putut s\ m\ p\r\seasc\ atunci. ~n fiecare diminea]\. c\ exist\ o for]\ `n mine care merge `nainte [i c\ halta asta va fi util\ acestei `naint\ri. nu `n acel extravagant talcioc al coloanelor preten]ioase care se afl\ sub Campidoglio. ~ntre 1953 [i 1957. Bazinul f`nt`nilor este cam roz sub ]`[nirea baroc\ a apei [i a pietrelor. Silone1 [i Carlo Levi2. Sant’ Ignazio [i celelalte. `nc\ u[or ame]it de somn. [i acolo trebuie s\ `nve]i `ncetul cu `ncetul s\-]i `ndrep]i spinarea [i s\ vezi. 1 Ignazio Silone (1900-1978). `n fa]\ la San Pietro di Montorio. Dorm. Ultima conferin]\. lumea mereu n\sc`nd\ [i mereu perfect\. Exist\ o ra]iune a inimii pe care n-o mai vreau fiindc\ nu serve[te nim\nui [i m-a adus la dou\ degete de propria mea pierzanie. Regret aici anii stupizi [i negri pe care i-am tr\it la Paris. S`nt galbene. * Ce stranie [i insuportabil\ certitudine este s\ [tii c\ frumuse]ea monumental\ presupune `ntotdeauna o servitute. s\ reuneasc\ inimi [i for]e care pe urm\ vor sluji mai bine prezentul [i viitorul. Camus a scris `n 1939. despre romanul s\u P`inea [i vinul. iar priveli[tea care se dezv\luie `mi str`nge inima de fiecare dat\. Camus [i Silone au colaborat am`ndoi la mica revist\ de tendin]\ anarhist\ Témoins. `n Alger-Républicain. (Un an `n care n-am lucrat. Lumina dimine]ilor din Algeria care se strecoar\ printre acele fine de pin [i le contureaz\ . printre ziduri. c\ ea este a[adar frumuse]ea [i c\ nu po]i s\ nu dore[ti frumuse]ea f\r\ s\ dore[ti servitutea. plimb`ndu-m\. mici ora[e toscane sau spaniole. S-a `mplinit un an zilele astea [i n-am `nnebunit. c`nd ies pe terasa asta. * 1-3 decembrie Exist\ ora[e ca Floren]a.carnete_Camus. De dou\ zile e frumos [i frumoasa lumin\ de decembrie deseneaz\ `n fa]a mea chiparo[ii [i pinii r\sfr`n]i. respiri sub ea. `ntr-un ora[ f\r\ lumin\. de gr\dini [i de cupole. cu inima at`t de plin\. m\ sim]eam. Alalt\ieri. 2 Carlo Levi (1902-1976). M`ine o s\ fie o zi bun\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 456 456 ALBERT CAMUS CARNETE 457 de-a lungul vilei Borghese [i a Pincio-ului: totul este pictat pe cer cu un penel cu perii rari. Roma sub luminile sale p\rea un port care-[i trimitea forfota [i g\l\gia s\ moar\ la poalele acelui ]\rm de t\cere unde ne aflam. ajuns totu[i spre sf`r[itul dup\-amiezei. ea nu este pl\tit\ de nici o nedreptate. m\ hr\nesc necontenit cu linia asta de arbori [i de ceruri care merge de la Porta Pinciana la Trinidà dei Monti [i `n spatele c\reia Roma `[i rostogole[te cupolele [i dezordinea. dar ale c\rui perspective aeriene izbucnesc uneori la o cotitur\ a str\zii.. servitutea nu r\m`ne mai pu]in inacceptabil\ din cauza asta. `n forum. Altele care `l apas\ imediat pe umeri [i `l strivesc. s\ te plimbi f\r\ a c\uta s\ [tii este o fericire perfect\. apoi pe acea admirabil\ colin\ palatin\ c\reia nimic nu-i epuizeaz\ t\cerea. romancier [i militant socialist italian. Dineu cu N. vine s\ m\ caute `n ad`ncul somnului [i s\ ating\ un loc precis ca s\ elibereze de acolo brusc un soi de bucurie misterioas\. Acest ora[ relativ mic. Roma apas\ a[a. cu treziri `n cea]\. `n care n-am putut s\ lucrez `n timp ce m\ a[teptau zece subiecte pe care le consideram excep]ionale [i pe care nu le puteam aborda. `n partea sa `ntr-adev\r ruinat\ (l`ng\ Colosseum). Pie]e din Roma.

Narcis al lui Caravaggio [i mai ales madona aceea atribuit\ lui Piero della Francesca [i care mi se pare c\ apar]ine mai cur`nd manierei mai fragile a lui Signorelli. platanii din Viale del Re. care se ocup\ de mine la pensiune. `nc`nt\toare [i deconcertante c`nd gra]ia triumf\ ca `n cazul foarte suprarealistei Dafne (ca art\. Cu Moravia [i N. mizeria. stoluri de grauri. m\ `napoiez la Gianicolo. lucioas\ [i supl\. `n dreapta altarului. sculpturile lui Bernini m\ amuz\. se confund\ cu zdr\ng\nitul tramvaielor `ndrept`nd toate capetele [i f\c`ndu-le s\ z`mbeasc\ spre acele roiuri enorme de frunze [i pene. spiritual\. La sf`r[itul dup\-amiezei. S\ scriu un text BAROC despre Roma. cu chipul bl`nd [i nobil. Pictorul ia craniul [i iese juc`ndu-se cu el precum o minge. Piovene1. cu c`t erau mai grele. Palatul Barberini. despre care vrea s\ scrie o pies\. Este ultima imagine legat\ de istoria teribil\ a Beatricei Cenci. C`nd cobor`m din nou cu N. se risipesc. Danae a lui Correggio. se `nv`rtesc `n toate sensurile. Dragoste cu un pictor. Moravia `mi mai povestise [i adev\rata istorie a familiei Cenci. curios [i fericit sentiment c\ totul e spus. San Pietro di Montorio. pictat\ la 90 de ani [i de o tinere]e actual\. ~n `naltul cerului tandru. P`nzele lui Caravaggio. Romanul brun [i `nalt. `i g\sim puzderie `n copaci. loc perfect.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 458 458 ALBERT CAMUS CARNETE 459 unul c`te unul. `ntr-un num\r at`t de mare. Beatrice e `ngropat\ sub altarul de la Santo Luigi dei Francesi. `nc`t fiecare arbore zumz\ie [i p`r`ie. R\zmeri]\ la Roma. Revolu]ia Francez\. `ncep s\-mi fac o idee despre adev\rata situa]ie de aici. Iar Galeria. S`nt deschise mormintele. hidoase c`nd gra]ia dispare. categoric superbe prin contrastul violen]ei [i densit\]ii mute a luminii. `n fine. La patruzeci de ani. ~n fa]a acestei perfec]iuni. `n Judecata de Apoi. Moravia `mi vorbise deja de omul Caravaggio: de mai multe ori criminal. se `ncruci[eaz\. ~ndep\rt\rile s`nt `nc\ [i mai suculente. trupurile lui Michelangelo trebuie s\ fi fost foarte musculoase ca s\ dea impresia asta de u[ur\tate irezistibil\. 1 Guido Piovene (1907–1974). u[oare ca ni[te d`re de fum. Fragmentele mari de ziduri `n ruin\ primesc aceast\ lumin\ egal\ cu acoper\m`ntul lor sub form\ de fagure [i las\ la r`ndul lor ca stupurile de ciment s\ emane o miere de lumin\. ~nainte de Rembrandt.. nu mai proclami r\ul. craniul retezat odihnindu-se deasura corpului. apoi se adun\ iar la un loc ca s\ plonjeze pe deasupra pinilor pe care-i ating `nainte de a se `ntoarce `n cer.carnete_Camus. Pu]ini liberali. e adev\rat. o anume iner]ie. C. . nu cele de la Santo Luigi dei Francesi v\zute dup\-amiaz\. apoi aruncat pe o plaj\. `l cuno[ti [i lup]i cum se cuvine. dejun la Tivoli [i lung\ dup\-amiaz\ `n vila lui Hadrian. Zi superb\. Admirabil\ oricum. Iat\ culmea artei. argintat\. cu ]inuta simpl\ [i at`t de m`ndr\. Scheletul Beatricei e acolo. mai difuz\. acoperit de mai multe p\s\ri dec`t de frunze. la Trastevere. cea de la Floren]a bun\oar\. * 4 decembrie Diminea]a. {i toat\ noble]ea de partea sa. a fost la `nceput o contraofensiv\ a barocului). cu un cer rotund [i f\r\ nori care r\sp`nde[te de pretutindeni aceea[i cantitate de lumin\ peste magnificii chiparo[i [i pinii cei mari ai vilei. fugind din Toscana pe o nav\ unde este t`lh\rit. Nuvel\. Nu opinii. de Tizian. colina asta este locul din Roma pe care-l prefer.. V\d mai bine de aici diferen]a dintre lumina roman\ [i celelalte. ~n mi[carea de ascensiune. {i pictor. Un pictor francez revolu]ionar particip\ la jefuirea bisericii Santo Luigi dei Francesi. scriitor. chiar vibrant (Portrete). dar mai ales Venus leg`nd la ochi amorul. Dineu. m\ ajut\ s\ remarc constan]a temei tinere]ii [i a v`rstei mature. ci fac]iuni. la via]a reu[it\. Po]i atunci s\ creezi f\r\ s\ ui]i ceva. dement (1573-1610). ~n `nserarea care coboar\. Dup\ treizeci de convorbiri. Da. un ciripit asurzitor acoper\ zgomotele cartierului popular. la opulen]a c\rnurilor fericite. Ea te duce cu g`ndul la trupuri. Cu at`t mai u[oare. ca `n consternantul Adev\r descoperit la Judecat\. plin\ de lumin\ blond\. Lumina Romei este dimpotriv\ rotund\. `ncetul cu `ncetul. C`ntecul p\s\rilor printre ruine. Mai cu seam\ Chemarea Sf`ntului Matei: superb\. utilizarea ei [i. moare acolo.

e men]ionat de Homer. dar survine r\zboiul. vin la urma urmei din faptul c\ s`nt pu]ine [i trebuie sp\late zi de zi. `n loc s\ alerg spre o lumin\ pe care apoi abia o s-o pot gusta. Febr\. este at`t de frumos [i de departe de tot f\r\ a `nceta s\ fie prezent [i uman. aprinde una de la alta. Seara cerul se `nsenineaz\.1 De ast\ dat\ f\r\ nici un mister de altfel.F. Orice om este primul om [i `n acela[i timp nimeni nu este primul. {i mai ales petarde. Asear\ n-am putut termina `nsemn\rile astea. Dejun la Pozzuoli `ntr-un restaurant geam\n cu Padovani... ~ntotdeauna intervine ceva `n ultimul moment care m\ `mpiedic\ s\ merg spre ele. ignorantissim [i trebuind s\ ilustreze pentru un program de radio Patimile dup\ Sf`ntul Matei. La Napoli ploaie diluvian\ care-mi m\re[te febra. `n spatele str\zii Santa Lucia. Pictorul prieten al lui F. zeci de petarde pe care le arunc\ `n mul]ime [i `n jurul c\rora copiii `ncing un dans de Sioux p`n\ ce acestea explodeaz\.. la sud de lacul Sabaudia. * 7 decembrie Plecare cu Nicola [i Francesco. Strada mare care urc\. S`nt g`nduri de pat [i de febr\. * 6 decembrie Zi cenu[ie. Dar s`nt g`nduri adev\rate. Exist\ ceva `ntre mine [i templele grece[ti. `nconjurat de Napoli. Plec\m pe urm\ `ntr-o carrozzella umed\ care miroase a piele [i a b\legar. De aceea se arunc\ la picioarele mamei sale. Stindarde se agit\ deasupra mul]imii compacte care trop\ie prin noroiul gras al resturilor de verze r\mase de la pia]a de diminea]\. Viziune grandioas\. * 8 decembrie Toat\ ziua `n pat cu o febr\ care nu cedeaz\. Virgiliu. Seara m\ v\d cu Moravia.carnete_Camus. Dar pentru asta ar trebui s\ m\ eliberez pu]in de tot ce m\ cov`r[e[te. Toate rufele care flutur\ [i dau ora[ului Napoli un aer de s\rb\toare perpetu\ 1 Muntele Circeo. * 1 ~nc\ din vara lui 1939. plimbare lung\ prin „Barrios“. S`nt precum locuin]ele mizere din spatele bulevardului Champs-Elysées. Strabon [i Pliniu sub numele de insula lui Circe. ne conduce `ntr-un cartier de la Porta Capuana. {i asta d\ mizeriei un aer de extraordinar\ s\rb\toare. }i se str`nge pu]in inima g`ndindu-te c\ Iuliu al II-lea a ordonat s\ fie distruse frescele lui Piero della Francesca ([i ale altora) pentru ca Rafael s\-i poat\ picta `nc\perile: cu ce s-a pl\tit superba Eliberare a Sf`ntului Petru? Cobor`rea de pe Cruce de Caravaggio. Va trebui s\ a[tepte p`n\ `n aprilie 1955 ca s\ `[i `ndeplineasc\ visul. Anul acesta istovitor m-a `ngenuncheat. apoi la Paris. Prietenia b\rba]ilor e `ntotdeauna de bun-gust. R\m`n `n camer\. ~n spatele tuturor sfin]ilor. Retorica lui Pinturicchio poart\ o sabie. S\ m\ `ntorc la Roma o dat\ cu prima ameliorare. N. un foarte mare pictor. C`mpia roman\. Totu[i. La o fereastr\. face un sf`nt `nconjurat de femei dr\gu]e [i de `ngeri zeflemitori. asta-i tot. Escorialul mizeriei. N. . Nu se vede Crucea: categoric. * 8 decembrie M\ trezesc cu o febr\ serioas\. un dement. Speran]a de a-mi reg\si puterile [i de a m\ `ntoarce la lucru era pur sentimental\. Pe toate balcoanele. Din fericire pot s\ v\d marea din pat. Pensiunea s\racilor. P`n\ la urm\ n-am s\ m\ pot duce la Paestum. s\ petrec un an ref\c`ndu-mi s\n\tatea [i voin]a. Sosire la Neapole. deloc jena]i c\ se expun. S`nt stindardele mizeriei. F. Se vede o vag\ procesiune `n fa]a bisericii. Camus proiecteaz\ o c\l\torie `n Grecia. Satul de la poalele lui se nume[te tot Circeo. U[a este deschis\ [i se v\d uneori trei copii `n acela[i pat cu tat\l. * Roman Primul om reface tot parcursul ca s\ descopere secretul: nu este primul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 460 460 ALBERT CAMUS CARNETE 461 ~n apartamentul Borgia. Satul Circe1. [i de c\l\tor claustrat. A[ face mai bine. cu acela[i gest mecanic. disear\. l\mpi cu abajururi. cu privirea fix\. Fecioara e anun]at\ prin plesnitori.

Alte p\s\ri s-au amestecat printre corbi. roua pe ruine. Amalfi. Plaja. la sf`r[itul dup\-amiezei. Cea mai t`n\r\ r\coare din lume peste ceea ce exist\ mai vechi `n ea. primele dup\ Tipasa unde am cunoscut abandonarea `ntregii mele fiin]e. dup\ ce am traversat o regiune industrial\ [i apoi o por]iune curioas\ care te duce cu g`ndul la Limburi (trestii mari. este glacial\. ci dragostea disperat\ a ceea ce ve[nic dureaz\ `n ve[nica tinere]e. Deschid ferestrele. niciodat\ civiliza]i. corbii deja culca]i se scoal\ `ntr-un extraordinar tumult de aripi [i cronc\nituri. dar colinele din fa]\ s`nt acum negre. cu greutatea sa aerian\. Avoca]i [i solda]i pe care-i confunzi. Nu melancolia lucrurilor `n ruin\ `mi mi[c\ inima. Camera care-mi place at`t de mult. Dar `n]epenit [i parc\ lovit `n cap.). admirat. La `napoiere. la r`ndul ei. cam prea decorativ. C\ci dac\ au `mprumutat de la ea temele [i formele marii arte. muzic\. vai. escalad\m zidurile ca s\ intr\m pe c`mpul cu ruine. apoi las\ capul `n jos. Greu s\ m\ smulg din locurile astea. Inima mea a [tiut dintotdeauna asta din instinct. t\cere. apoi conduc eu ca s\-l schimb pe F. Hot\r\sc totu[i s\ plec (ca de fiecare dat\ `mi extrag energia din constatarea unei situa]ii mai proaste: prizonier etc. `n clipa c`nd ie[im. * 10 decembrie Continuare. Un c`ine se lipe[te de mine. nu au realizat niciodat\ dec`t aproxim\ri reci care mai bine n-ar mai fi fost. Pe l`ng\ templul Herei de la Paestum. Ei s`nt primii. O or\ mai t`rziu.carnete_Camus. Tot printre ruinele dintre coline [i mare. zborul negru al corbilor. spre plaj\. lumina proasp\t\ [i magnific\. Clipa. spa]iul dintre mare [i coline [i se re]in minunile exacte [i calde. Grecia `nvins\ nu i-a `nvins.) Vreau s\ `ncerc s\ prind din nou aceast\ sosire. Plec\m totu[i [i c`teva ore mai t`rziu. cerul e albastru. Zgomotele: un zgomot de ap\. dar de o cert\ cur\]enie. deoarece nu a b\tut niciodat\ nici pentru un singur poem `n latin\ (nici m\car pentru Virgiliu. un scuter `n dep\rtare. adev\ra]ii distrug\tori ai spiritului grec. Soarele a apus c`nd. (Mai t`rziu. Aici inima tace. principiul artei [i al vie]ii. Sear\. m\ aduc `n pragul lacrimilor. pe urm\ zboar\ `n jurul templului. corbi. Diminea]a la Tipasa. Lumina vine dinspre marea aflat\ foarte aproape [i `nc\ albastr\. o comedie de fals\ grandoare. toate vestigiile antice care acoper\ Roma [i `ntreaga Italie se fac ]\nd\ri [i. toate acestea. Pompei. Mireasma proasp\t\ a micilor heliotropi care acoper\ `mprejurimile templului. dar ace[tia din urm\ continu\ s\ acopere templul cu un v\l negru ce bate `n toate direc]iile [i cu cronc\nituri r\gu[ite. lacrimile mele. Vuietul imens [i surd al m\rii care cre[te `ncetul cu `ncetul. unde lu\m pr`nzul. dec`t s\ ne apar\ prin intermediul lor naivitatea [i splendoarea grecilor. Bl`nde]e. ca p\s\rile de la Lourmarin [i pisica. barierele fiind `nchise. dar vie [i de neuitat. sosim la Paestum. desigur. dar neiubit) [i . plou\ pu]in [i zgomotul m\rii descre[te `n spatele nostru. frust\. Apoi urmeaz\ `nc`ntarea nesf`r[it\. cu prezen]a sa inepuizabil\. ziduri [i bivoli. `n opinia mea. Romanii uneori rafina]i. dar niciodat\ emo]ionat. cu pere]i gro[i [i goi. febra a disp\rut. Plec\m pe un soare frumos. nemi[ca]i ca noaptea. Asta mi-este credin]a [i. C`nd ajungem `naintea templului lui Poseidon. apa c\ldu]\ sub cerul luminos [i cenu[iu `n noapte.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 462 462 ALBERT CAMUS CARNETE 463 9 decembrie La de[teptare. Frig toat\ noaptea. dragostea de viitor. de plut\ aurie. c`nd totul tace. v\rui]i. copaci slabi [i desfrunzi]i). S`ntem `nt`mpina]i `n hanul de l`ng\ ruine de o pl\cut\ odaie veche cu trei paturi [i pere]i enormi. obosit [i soarele apune c`nd. coboar\ pe cele patru laturi [i pleac\ parc\ spre a saluta apari]ia admirabil\ `n fa]a ochilor no[tri a unei f\pturi alc\tuite din piatr\. Dumnezeu [tie de ce. o dat\ cu ele. M\ minunez necontenit `n fa]a acestui templu cu enormele-i coloane de burete roz. pe l`ng\ oboseal\ [i emo]ie. Adorm dup\ ce am privit de la fereastr\ templele `n noapte. Sorrente ([i delicioasa gr\din\ Cocumella). c`ini. rarele ciripituri de p\s\ri. cu grecii. plou\ peste ruine. * 10 decembrie Asear\ plimbare printre trestii. Interesat. Bivolii se mi[c\ `ncet.

Opusul omului subteran: omul f\r\ resentimente. prin ele put`nd actorul s\-[i dovedeasc\ meseria. Dac\ am [i f\cut-o. * 11 decembrie Toat\ ziua sau aproape toat\ ziua `n pat. Triste]ea Romei cu str\zile ei prea `nalte.00 sosesc fr`nt la Roma. Cinez singur. sentimentele [i actele. Judec\tori peniten]i. * 12 decembrie ~mi cade `n m`n\ un jurnal. La `napoierea `n acel Buchenwald pre]ios care este Pompeiul. 15 decembrie 1938. C\s\toria pentru mine nu era oare o aventur\ senzual\ mai rafinat\? Ba da. Santa Maria del Popolo. Carnete I. Zi cenu[ie. Pentru Mandarini1 de ast\ dat\. asta-i alt\ problem\. Farsa premiului Goncourt. Nu vreau ca via]a s\-mi fie u[oar\. C`nd se acuz\ `ntre ei. gunoi. Nu poate tr\i dec`t sprijinindu-se pe ofilirea mea. dar vreau s\ m\ pot confrunta cu ea de la egal la egal dac\ e grea. De asta pie]ele s`nt at`t de frumoase. g`ndurile. ci oarecum a[a cum se respir\. M`ine plec. . G. acolo barocul triumf\ asupra stilului roman. Ca acele cupluri romane `n]epenite `n piatr\ [i care nu au `n comun dec`t faptul c\ parc\ au `nghi]it un b\]. singur. Seara. 1 decembrie 1938. febra a trecut. Astfel s`ntem doi poli contrari ai psihologiei. autorul surprins `ntr-o anumit\ situa]ie (director al unui ziar `nfiin]at de Rezisten]\) [i tot restul e fals. numai pentru c\ [i-a pierdut capul. Conduc alternativ cu F. Plou\ peste Roma ale c\rei cupole bine sp\late str\lucesc slab. 4 Alger-Républicain. Am nevoie de for]\. [i la ora 21. 2 Prima apari]ie a conceptului care se va afla `n centrul lucr\rii C\derea. romancier sicilian. M\ simt mai bine. ele elibereaz\. M. ea se ofile[te. De fapt. Mai mult actele dubioase din via]a lui Sartre `mi s`nt cu m\rinimie aruncate `n spinare. ~n afar\ de asta. * 13 decembrie Din nou Caravaggio. ~ntotdeauna am sperat s\ devin mai bun.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 464 464 ALBERT CAMUS CARNETE 465 a frem\tat `ntotdeauna la str\fulgerarea unei stan]e tragice sau lirice venite din Grecia.2 Cu Luca `ncepe adev\rata tr\dare. Dar nu voluntar. `mi vorbe[te de Brancati1 [i de moartea lui. Se pare c\ eu s`nt eroul. Seara M. Dar catastrofa e aceea[i. c\reia `i spun c\ unele roluri cer de la actor numai virtuozitate. c\ nu-i place s\ joace dec`t personaje pe care [i le poate `nsu[i [i tr\i sim]indu-se `n rol ca [i cum ar tr\i alt\ via]\. ~[i caut\ aristocra]ii. C\derea: „…te afli `ntr-o zi `n situa]ia de a lua f\r\ s\ dore[ti“. gust de cenu[\ [i de oboseal\ de asemenea cresc`nd\. Comedia parizian\ pe care o uitasem. cea care face s\ dispar\ strig\tul disperat al lui Iisus `n agonie. vaporul alb care transporta ocna[ii la Cayenne – [i f\cea escal\ la Alger ca s\ ia o nou\ `nc\rc\tur\ (reportajul meu4 1 Vitaliano Brancati (1907-1954). Plecare Existen]ialism. S\ hot\r\sc dac\ vreau s\ merg acolo unde merg. se strecoar\ printre palate [i face s\ se pr\bu[easc\ trufa[ele fa]ade. Subtitlu: „57 deporta]i au p\r\sit alalt\ieri Algerul `ndrept`ndu-se spre ocn\“.carnete_Camus. Dac\ eu `nfloresc. m\iestria. Titlu: „Oamenii aceia care s`nt [ter[i din r`ndul umanit\]ii“. Lumea asta se r\scole[te at`ta. * Morala. 3 Cf. {i conchide: „~mi place s\ joc fiindc\ s`nt romanesc\“. Cf. po]i fi sigur c\ o fac `ntotdeauna ca s\-i cople[easc\ pe ceilal]i. Ora amurgului care 1 Romanul Simonei de Beauvoir. Trebuie s\-mi refac neap\rat s\n\tatea.. prea `ncordate. * La Martinière. Stare febril\ continu\ care `mi taie cheful de orice. ca un vierme t\iat. ~ntotdeauna am decis s\ fac ceea ce trebuie pentru asta. `mi r\spunde c\ asta n-o intereseaz\. Dejun la F. S\ nu iei ceea ce nu dore[ti (greu)3. * 14 decembrie.

“ * Primul om. – aceea[i c\l\torie pe care am f\cut-o. corij`ndu-i treptat perversiunile. * Primul om. Dac\ adev\ratul lor ]el este s\ men]in\ principiul revolu]ionar `n U. Dar ast\zi am nevoie de pu]inul pe care l-am f\cut. Acesta…“ (text revoltat). * Primul om. f\r\ s\ fac un gest ca s\ posed sau s\ am. Cea mai mic\ aparen]\ de stabilitate `n via]\ m\ `ngroze[te. dar `ntr-o cabin\ confortabil\) – O povestire? * Primul om. ba chiar un burghez mul]umit. De `ndat\ ce via]a particular\ este scoas\ la vedere. Atunci voi fi eu cel care va vorbi. Tema angoasei (cf. Cunoa[terea omului. Incapabil\ s\ z\boveasc\. dorin]a josnic\ de putere. cea pe care o `mp\r]ea cu to]i oamenii care `n cele din urm\ mor fiindc\ n-au [tiut s\ tr\iasc\ ceea ce voiau cu adev\rat s\ tr\iasc\. Ambi]ia `l f\cea s\ r`d\. Tema prieteniei M. {i pe urm\ fuga.“ Singura lege a fiin]ei este s\ fii [i s\ te dep\[e[ti. Tema energiei: „Voi domina. tot `n realitate.S. * Don Faust (sau doctorul Tenorio): „N-am cerut niciodat\ nimic pentru ceea ce d\deam. chiar [i din lene. Compromisul. cele dou\ cu[ti etc.carnete_Camus. f\r\ prea mult\ cultur\ [i intr`nd de-a dreptul `n operele mari. De ce sl\biciunea `n fa]a pl\cerii s\ fie mai vinovat\ dec`t sl\biciunea `n fa]a durerii? Aceasta din urm\ s\v`r[e[te uneori ravagii incomparabile. ce motiv ar avea guvernul rus s\ renun]e la metodele sale totalitare dac\ [tie dinainte c\ ele vor fi `ntotdeauna scuzate? ~n realitate. Am fa]\ de moarte oroare [i dezgust. pentru c\ al]ii voiser\ sau. toate acestea acumulate sf`r[iser\ totu[i prin a alc\tui o via]\. Singura sa `nc\p\]`nare era aceast\ ]int\. tr\darea intelectualilor no[tri se explic\ prin altceva dec`t prin prostie. `[i bate so]ia [i copiii“. ipocrizia. admi]`nd c\ ar putea sau ar voi acest lucru. * Primul om. voia s\ fie. am nevoie de cei de aici. Nu o poate poseda timp de un an. * . 156). numai opozi]ia sincer\ a oamenilor de st`nga din Occident poate s\ pun\ pe g`nduri acel guvern. Dar nu mi-e team\ s\ mor. * Jonas. Ea este ceea ce m-a interesat cel mai mult pe lume `n ultimii zece ani. Totul se trage de la imposibilitatea mea congenital\ de a fi un burghez.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 466 466 ALBERT CAMUS CARNETE 467 `ntr-o zi de ploaie diluvian\ – luntrea de transportat m\rfuri plin\ de ocna[i ra[i `n cap – interiorul. toate astea s`nt prea u[oare.R. pentru c\ al]ii f\cuser\ a[a `n `mprejur\ri asem\n\toare. Nu voia s\ aib\. Ea pl`nge [i asta declan[eaz\ totul. nu voia s\ posede. To]i tac. Resortul personajelor: dorin]a de putere. psihologic vorbind. `n preajma mediocrit\]ii [i discern`nd grandoarea din instinct. Port\reasa nebun\ (fiul ei mort): „Ah! Domnule Jonas. Aceast\ via]\ (goal\) a ora[elor [i a zilelor insuportabile lipsite de dragoste. mai simplu. * Primul om.S. n-am vorbit niciodat\ despre ceea ce am f\cut. explicat\ unei mul]imi. Dar. Cei c\rora nu le-am refuzat niciodat\ m`na `ntins\. dar f\r\ compromis. Adler p. ea devine via]\ public\ [i degeaba vrei s\ te men]ii `n ea. Tr\darea intelectualilor de st`nga. dumneavoastr\ `n]elege]i!“ [i imediat dup\ aceea: „S\ nu v\ duce]i s\-l vede]i pe domnul Jonas. Dar voi domina cu adev\rat. nici sprijinul s\ vorbeasc\ acum [i s\ depun\ m\rturie `n favoarea mea. P`n\ la urm\ marea mea superioritate asupra tri[orilor este c\ nu mi-e team\ s\ mor. „{i g`ndindu-se la tot ce f\cuse f\r\ s\ vrea cu adev\rat. Cu Simone. m\ socoteam prea m\runt ca s\ fi dat vreodat\ destul [i m\ g`ndeam mai ales la tot ce nu d\dusem vreodat\.

1 „…corul acesta abject al `ngerilor care n-au fost nici rebeli. contorsionist. `l mai urm\rea `nc\. Alexandrine. trebuie s\ vii `mpotriva voin]ei tale sau altfel mori pur [i simplu. Moartea lui François. spune diavolul. Fericire. Mirosul ei m\ umple de bucurie. Cerurile `i gonesc ca s\ nu-[i piard\ frumuse]ea. Connaissance de l’homme. La concert el aplaudase dup\ cea de-a treia parte crez`nd c\ simfonia se terminase. * 17 februarie Sosire la Alger.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 468 468 ALBERT CAMUS CARNETE 469 Don Faust. niciodat\ auzit p`n\ atunci. `n 1939. `ntreb\ri) sau scrisoare imaginar\2 despre Actuelles. Faust cere s\ cunoasc\ tot [i s\ aib\ tot. Leipzig.carnete_Camus. O noapte primitoare la care revin `n sf`r[it [i care m\ `nt`mpin\ ca odinioar\. C`teva scaune. aerisit. nici fideli lui Dumnezeu. `n AlgerRépublicain. Familia Masson. Iar privirea vecinilor s\i. ~i strecoar\ `n anticamera infernului s\u. Marea `n dep\rtare sc`nteiaz\. Cobor`rea spre ora[ul r\coros. Timon – Demonii – Julie – Improviza]ie – Presa – Bacantele. vom`nd s`nge pe tot peretele.: dialoguri (r\spunsuri.“ Una dintre nuvele `n stil francez (Jonas). 1927. ~n noapte. Scrisoare c\tre un disperat. `nc`t cei incapabili aleg comunismul pentru c\ le asigur\ o crea]ie total colectiv\. * Don Juan. * Primul om ~n ce an s-a n\scut papa? Nu [tiu. Adler: Cunoa[terea omului. `ngreunat\ de extazul recent [i de dispre]ul subit. Din avionul care zboar\ de-a lungul coastei. Zinzin (urechi cl\p\uge. c\ci os`ndi]ii ar scoate din asta cine [tie ce glorie. ora[ul se vede ca un pumn de pietre sc`nteietoare aruncat pe malul m\rii. Dar ni[te „sst“-uri viguroase [i mustr\toare i-au atras aten]ia c\ s`nt patru p\r]i. c`nt\ la cinematograful Alcazar). Georges. iar infernul cel ad`nc nu-i prime[te. * 18 februarie Frumuse]ea Algerului diminea]a. Cre[terea apelor Senei. infirm. dar care nu s-au g`ndit dec`t la ei `n[i[i. * Complex insular al Rusiei [i al comuni[tilor (Cf.F. Gustul crea]iei este at`t de puternic. „~]i voi da deci puterea de-a seduce“. Marthe. Aveam cu patru ani mai mult dec`t el. ~ntotdeauna a[a.R. Juliette. Gr\dina hotelului St. Primul tablou sau prologul. Teatru.“ Nu. Payot. Trimis acas\ de la clinic\ cu un cancer la limb\. „S\ mergem. „S\ murim deci pur [i simplu“ (aici corul b\rba]ilor care-l `nt`mpin\ pe erou – mai bine mai t`rziu dec`t niciodat\). Iasomia `n gr\dina hotelului St. de tinere]e. 1949. * 1 Alfred Adler. lovind cu pumnul `n peretele acela gros [i murdar care-l desparte de vecini. p. Menschenkenntnis. Ateul moralist g\se[te credin]a. . Trei mor]i. Agoniz`nd singur `n cocioaba lui. nici confort. * Roman. Dante admite ni[te `ngeri neutri `n disputa dintre Satana [i Dumnezeu. {i Faust devine Don Juan. destinate presei clandestine [i publicate `n volum `n 1945. Trebuie s\ pl\teasc\. ~n N. {i mai ales Scrisorile c\tre un prieten german. Tabloul ultim. vuietul fluviului. fidel\. De atunci `nainte totul este permis at`ta vreme c`t cineva poate ierta ceea ce oamenii nu pot. 154)1. Vizit\ la comercian]ii din Belcourt. ~n aceea[i epoc\.“ Scrisoare c\tre un t`n\r englez despre starea de spirit a na]iunii franceze. De unde generosul libertinaj `ncununat de o credin]\ vie. `n Carnete. Georges. * 19 La mine nici m\car un singur fotoliu. spune diavolul. „~n seara aceea lucrurile nu mergeau cum trebuie. 2 Procedeul literar al scrisorii imaginare a fost de mai multe ori folosit de Camus. III 371. Niciodat\ comoditate.

St. l-a dus s\ vad\ [antierul de reconstruc]ie. Ploi [i soare. dar `i supravie]uie[te. * 26 aprilie Plecare din Paris. al doilea. acoperit de ghiocei. vechi prieten al lui Camus. Uit\-te `n livretul meu de familie. Diminea]a mun]ii decupa]i `n petala delicat\ a unei ciclame. Ca `n fiecare diminea]\. C`teva stele pe cerul `nc\ luminos [i pe urm\ un corn de lun\. Chiar la Orléansville. Alpii.U. Este prins `ntr-o r\zmeri]\ antifrancez\ cu so]ia sa. . Bine. 1 Un cutremur de p\m`nt distrusese Orléansville la 9 septembrie 1954. Cefalonia [i Itaca aproape invizibile `n amurg. Prietenii lui Mefisto1. Germain-des-Prés. [i p\s\rile care exult\. * 21 Zi radioas\. Sardinia. marea [i cerul sc`nteiaz\ contopite. mereu nou\.: „}ie-]i reu[e[te tot. O zi ca o cup\ de cristal din care se revars\ o nesf`r[it\ lumin\ albastr\ [i aurie. La [aisprezece ani muncitor agricol la socrii sor\-sii. Acea ridicol\ parad\ a dragostei [i a abominabilelor sale preten]ii gra]ie c\rora cei slabi [i vulgari se ajut\ s\ tr\iasc\ [i s\ par\. echip\ al c\rei portar a fost Camus `n tinere]e. Este judecat [i condamnat. * 20 Tipasa. Sor\-sa l-a l\sat. X. familia l-a p\r\sit. {i insulele care vin `ncet una c`te una `n `nt`mpinarea noastr\ pe mare: Corsica. Be]ie.A.“ Idem: lupt\ pentru cauza arab\. Iar pe marginea stupului ea moare de foame. Jean-Pierre care-l insult\ pe X. – Atunci nu puteau face altfel. Oh! era t`n\r. La ce v`rst\? – Nu [tiu. – P\i atunci fra]ii lui erau prea mici ca s\ se ocupe de el.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 470 470 ALBERT CAMUS CARNETE 471 {i tu. ~n dep\rtare. 2 Racing Universitaire d’Alger. bar\ci [i reconstruc]ie: Far West. O omoar\ ca s\ evite s\ fie violat\. – Dar fra]ii lui? El era cel mai mic – ba nu. pesemne c\ din cauza asta. „Nu mai voia s\-i vad\. – Da. Ce [ans\ s\ te fi n\scut pe colinele de la Tipasa! {i nu la St. * 23 februarie Trezit de soarele care-mi inund\ patul. tocmai ei mi-au ucis mama. C`]i ani avea sor\-sa? Nu [tiu. Se s\turase de ei. S\-mi cunosc [ansa [i s-o primesc cu recuno[tin]\. m`na musculoas\ a Peloponezului devine un continent sumbru [i misterios. Sau: am luptat 20 de ani pentru ei. unde lic\resc din loc `n loc piscuri `nz\pezite. * 25 februarie R. * 24 februarie Orléansville1. `n ce an? Nu [tiu. 1 Cram\ `n Saint-Germain-des-Prés apar]in`nd unui francez originar din Algeria. Idem: sinuciderea lui X. M\ dezgu[ti“. m\ m`hne[te [i m\ gole[te de orice bucurie. ~l pun s\ munceasc\ mult. acestea o ucid sau o gonesc. {i cr`mpeie de lumin\ proasp\t\ pe ruinele umede. Absintul botezat cu ap\. gr\dina [i mirosul iasomiei. S-a construit [i un teatru care a primit numele de Teatrul Albert Camus. Atena. Marinella. Étienne sau la Roubaix. `n dep\rtare Elba [i Calabria. * 26 februarie Dup\ ce regina b\tr`n\ a dat na[tere reginelor tinere. Arhitectul urbanist Jean de Maisonseul. Apoi coasta Greciei. * 22 februarie Neguri. dar `n noapte.2 Fericirea acestei simple prietenii pe care am tr\it-o. Aceea[i emo]ie. iar `n ziua eliber\rii.carnete_Camus. T`n\ra echip\ de arhitec]i care scap\ de descurajare pentru c\ v\d ora[ul acesta `n viitor.

Urc`nd pe Acropole. `nc\ mai informeaz\ [i `ncurajeaz\. unde le-a azv`rlit istoria. Cobor chiar la timp pentru conferin]a mea controversat\. Din conturul s\u spart se prelinge atunci o miere subtil\ care se r\sp`nde[te pe tot cerul. * 1 Un cuv`nt indescifrabil. . Acropole. pe Erehteion… Te aperi aici de ideea c\ perfec]iunea a fost atins\ atunci [i c\ dup\ aceea lumea nu a f\cut dec`t s\ se degradeze. Atunci macii de un ro[u `nchis. statuile de la Iráklion. Dup\-mas\. Pe o lecit\ cu alb [i negru. ~nc`nt\torul meu traduc\tor de 21 de ani. Vrem s\ tr\im [i dac\ am crede asta ar `nsemna s\ murim. Agora. misterioas\ [i neagr\. Pe temple [i pe piatra de pe sol pe care v`ntul pare s\ le fi decapat p`n\ la os. spa]iul p`n\ la mare. Toat\ diminea]a sentiment straniu c\ m\ aflu aici de mul]i ani. nori [i soare. e pe cale de a pieri [i de a-[i pierde forma. f\r\ s\ m\ deranjeze c`tu[i de pu]in diferen]a de limb\. Dar ideea asta `]i fr`nge p`n\ la urm\ inima. de altfel. mi se `nt\re[te aceast\ impresie c`nd constat c\ m\ duc „ca pe la vecini“. {i acolo. iar lumina cea mai alb\ [i cald\ cade din cer. ~n templu cele dou\ culoare duc`nd `n sanctuar. hot\r`t… Locul e fermec\tor.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 472 472 ALBERT CAMUS CARNETE 473 * 27 La trezire. […]1. 28 Diminea]a. Areopagul. Dar nu mai are for]a din timpul zilei. Atena. aure[te colinele [i Acropole.00. ele `nc\ mai sur`d sub praful [i paiele care le acoper\. Mi se permite s\ vizitez subsolurile unde au fost depuse c`teva dintre ele ca s\ fie protejate de invazie [i de distrugeri `n timpul r\zboiului. lumina de la ora unsprezece cade din plin. din care al doilea este deviat pentru ca totul s\ fie ascuns vederii celor neini]ia]i. Tiempo perdido. pe care nu-i mai v\zusem niciodat\. dar nu era adev\rat [i am alergat tot timpul ca s\ nu `nt`rzii. de o prospe]ime adorabil\ (v-am spus c\ eram l`ng\ hotel. Dar c`mpia `nainte [i dup\ Eleusis este foarte frumoas\. unde ai nevoie de mult\ imagina]ie. Sus e altceva. dintre care unul cre[te singuratic. Importan]a capital\ a ceea ce [tiu despre Eleusis. asta m\ izbe[te. C`teva curse `n ora[. Dup\-amiaz\. Trebuie mereu [i mereu s\ te aperi de ea. * 29 Diminea]\. p`n\ la mare. Din obi[nuin]\. care m\ cucere[te [i pe care-l adopt. Dejun la ambasad\. `]i st`rne[te pl`nsul. f\r\ nici o emo]ie. ca [i durerea asta `n\bu[it\. Eleusis. se sparge `n mii de spade albe [i arz\toare. extraordinara `ndr\zneal\ a acestui clasicism) frumuse]e a locului este primit\ de o fiin]\ purificat\. Conferin]\. Muzeul Na]ional. v`nt. Dar Bizan]. Heracles noduros [i dur sub caprifoiul `nflorit care-l acoper\. Stelele funerare de asemenea. intr\ `n corp cu o repeziciune dureroas\.carnete_Camus. ochii se deschid `ncetul cu `ncetul [i extravaganta (da. Muntele Pentelic. Heracles. c\ s`nt acas\. culoarea `l deseneaz\ perfect pe cerul senin. trecut\ prin dezinfectantul luminii. Dineu `n Pireu cu Marguerite Liberaki. Hymette de culoare violet\. S\ dezvolt. Lumina `]i s\geteaz\ ochii. Cuprinde toat\ frumuse]ea lumii. La muzeu piese admirabile. Dineu `ntr-o tavern\ din cartierul vechi. Theseion. se refract\. Kore-le trebuiau s\ m\ emo]ioneze. [i acoper\ cu o glorie suav\ [i unic\ p`n\ [i cuburile ora[ului risipite `n cele patru z\ri. nalbele. `l gole[te. [i balizat de perspective des\v`r[ite. Cu Marguerite Liberaki1. Ora 19. Soarele cobor`t la orizont nu a ajuns `nc\ `n momentul `n care. de-aceea respir greu). Pe urm\ urc pe colina Muzelor. dar `nc`ntarea pe care mi-au l\sat-o mai d\inuie `nc\. la subsol. {i fa]a celei de-a doua Kore. [tiam asta. purific`ndu-l totodat\. `n micul muzeu din Agora. Ciudat\ f\ptur\. mortul nem`ng`iat 1 Romancier\ [i autoare dramatic\ greac\. V`ntul a gonit to]i norii. cu str\fulger\ri bru[te de via]\ [i de r`sete. iar sur`sul acela `nc\ mai `nsufle]e[te peste dou\zeci [i cinci de secole. piciorul `ndoit al celei de-a treia. ro[u fiind. Daphni. Plec de acolo obosit dup\ dou\ ore `n care r\spund unei mul]imi de `ntreb\ri. direct pe piatra goal\. `l deschide unui soi de viol pur fizic.

qxd 12/12/02 4:31 PM Page 474 474 ALBERT CAMUS CARNETE 475 nu se poate resemna s\ nu mai vad\ soarele [i marea. apoi colina Muzelor. U. `n timp ce `n spate. Din nou un soi de bucurie ilariant\ `n fa]a prodigioasei `ndr\zneli a Acropolei unde arhitec]ii s-au jucat nu cu m\suri armonioase. pe rarii chiparo[i [i eucalip]i. lumina cea mai frumoas\ pe care am avut-o aici. ca [i `n Vest. dumneata ai ales deja. Te vei bucura. din cauza conferin]ei mele. a insulelor azv`rlite pe un golf imens [i a unui cer cu vastu-i ghioc `nv`rtitor.S. Dineu `n cursul c\ruia ob]in informa]ii despre deportare. tinerele grecoaice s`nt lipsite de gra]ie [i de stil. Apoi. m`nc\m pe[te [i br`nzeturi `n fa]a b\rcilor mari de pescuit din micul port. al p\r\sirii de sine. V`ntul furios sufl\ at`t de tare printre coloane. `l amestec\ violent cu parfumurile ce urc\ de pe colina acoperit\ de flori minuscule [i proaspete [i plesne[te cu furie. Cifrele par s\ concorde. a[ternut\ pe livezile de m\slini. pe smochinii cu frunzele deosebit de verzi. gr\dina sub o lumin\ bl`nd\ r\sun\ de c`ntecul privighetorilor. ~n rest. al lui Totu-i `n regul\. pe micu]a plaj\. ast\zi pustie ce-i drept. Dup\-amiaz\. Clip\ des\v`r[it\. ~n mai multe r`nduri. R\scole[te aerul albastru. n-a[ fi spus ceea ce speri. 1 Exist\ `n dosarele politice din arhivele lui Albert Camus o important\ documenta]ie despre Makronissos. Marea face o spum\ u[oar\ p`n\ la orizont. se z\re[te Makronissos. Dar trebuie s\ plec\m. Marmura asta prea alb\ are aspect de stucatur\. Anume c\. cu excep]ia acestei insule Makronissos1.carnete_Camus. Marele kouros zvelt pe care am s\-l rev\d. * Scrisoare inserat\ Dragul meu X. Lucru. culorile se `ntunec\. cerul se destinde. Nu spui nimic pe tema asta. Pe urm\ plec spre Sunion. cauza care te intereseaz\ nu e lipsit\ de avoca]i desemna]i (recunosc. T\cerea mea actual\ m\ prive[te doar pe mine. Repeti]ie la Hecuba. C\tre mijlocul dup\-amiezei. Dar scrisoarea dumitale m\ oblig\ s\ spun ceva ce voiam s\-]i spun de mult. Templul `nsu[i m\ las\ rece. la picioarele templului. Dejun la Kephissia. De asta va trebui s\ m\ ocup. Dac\ te a[ezi la picioarele templului ca s\ te ad\poste[ti de v`nt. `mp\carea serii cade brusc [i […]1 pe o naviga]ie silen]ioas\. Pe toat\ aceast\ escadr\ de insule [i de piscuri dominate de duneta st`ncii. ne`ncetat. insulele se solidific\. insule `n deriv\. Lumina amiezii mai este `nc\ pu]in voalat\. Este momentul luminii perfecte. Nici o pas\re. c\ Germania de Est este re`narmat\ de mult timp [i c\ un num\r de fo[ti generali nazi[ti s`nt `n activitate acolo. este un loc de nedescris. ci `nsu[i spa]iul. dar care a fost o insul\ de deportare despre care am auzit istorisiri `nsp\im`nt\toare. nu mai e dec`t v`nt. dar admir spa]iul [i vastitatea acestor peisaje totu[i reduse. Dar din nou pe promontoriu. `n marele conflict care taie `n dou\ secolul al XX-lea. poart\ `n suspensie ce]uri invizibile.S. Conferin]\. lumina devine brusc mai pur\ `ntr-un soi de ]`[nire nemi[cat\. i-a recunoscut Germaniei dreptul de a avea for]e na]ionale. de exemplu. Pe tot drumul de `ntoarcere. Num\rul deporta]ilor a fost redus la 8 sau 900. de altfel. Adev\rul e c\ 1 Un cuv`nt indescifrabil. ci cu prodigioasa extravagan]\ a capurilor. de altfel. `l aspir\ pe cel din larg. ~n afar\ de una. Nu Parthenonul l-au construit ei. [i `n perspective delirante. . * 30 Muzeul Na]ional. `nainte de a ie[i la drum. Dar promontoriul pe care se `nal]\ templul [i care `nainteaz\ `n mare ca o dunet\ de unde domini escadra insulelor `n larg. [tiind c\ dac\ a[ fi vorbit. `n jurul nostru cear[afuri albastre ]esute din aer [i lumin\. c\ nu au fost foarte combativi `n circumstan]a dat\). {tii. Pr`nzim jos de tot. `nc`t ai crede c\ e o p\dure vie. marea `nspumat\ `nainteaz\ de-a lungul flancurilor de nisip [i de st`nci. M\ smulg cu greu din locurile astea [i nu plec `ntru totul. Plec u[or `mb\tat [i nefericit din mijlocul acestei perfec]iuni. n-a[ fi f\cut pl\cere nim\nui. pe promontoriu. Atinge prea multe lucruri din via]a mea personal\ ca s\ ]i-o pot explica. la dreapta [i la st`nga. Des\v`r[it\. De ast\ dat\ soarele e aproape la asfin]it. Pe m\sur\ ce ne apropiem de Sunion lumina devine mai proasp\t\ [i mai t`n\r\. ~n dep\rtare.R.

A[adar. La limit\ (`ntreab\-te) ai accepta transformarea Fran]ei `n democra]ie popular\ sub protec]ia Armatei Ro[ii ([i `]i amintesc c\ eu unul i-am ap\rat pe comuni[ti `mpotriva oric\rei „atlantiz\ri“ a politicii interne). care ne asasineaz\ cu pseudosf`[ierea lor de preo]i laici [i care la sf`r[it `[i ofer\ o con[tiin]\ `mp\cat\ pe seama militan]ilor muncitori. De c`te ori mi-ai vorbit sau ai scris despre aceste probleme. ba chiar cu v`rf [i `ndesat. pe intelectualii care s`nt comuni[ti f\r\ s\ fie. al atitudinii intelectualilor de st`nga). . opinia dumitale implicit\ era evident\. cu mari `nghi]ituri. condamna]i pentru spionaj. {i la fel procedezi `n toate. Dar [i cel care se c\lug\re[te `[i iube[te prietenii [i mama. [i te rog s\ crezi `n sinceritatea g`ndurilor mele. nu accept politica „bananier\“ grefat\ pe Fran]a din grija Rusiei [i a sprijinului ei necondi]ionat. ~n nici un caz. cu toat\ imensitatea m\rii `n fa]a noastr\.S. Dac\ nu. acordat Partidului Comunist Francez. ca atunci c`nd vei auzi c\ s`nt. ~]i cer numai. Simpatia pe care o aveai pentru mine era mai real\. despre care nu [tii dec`t pu]ine lucruri. Re`narmarea german\ trebuie condamnat\ `n ambele cazuri. dup\ care orice poate surveni [i orice este acceptat. ~]i urez noroc. jubilatoare inund\ golful [i insulele `n larg. un r`s nesf`r[it. societatea `n care tr\im. Iar dac\ eu continuu s\ g\sesc de neiertat ajutorul acordat lui Franco sau politica „bananier\“ din America de Sud. o regul\ de via]\. s`nt executa]i `n Statele Unite.S. F\ deci odat\ ce ai chef s\ faci. M\ str\duiesc s\ g\sesc interesante aceste dansuri.carnete_Camus. Vei vedea dup\ aceea. altfel totul e o `n[el\ciune. Fort\rea]a micenian\. ci s\ `ncerci numai s\ nu o g`nde[ti.. m\ opun `n mod fundamental ac]iunilor [i metodelor a ceea ce am numit socialismul cezarian. un oribil fascist. oferindu-ni-se dintr-o singur\ curb\. indignarea dumitale nu era sincer\ dec`t `n fa]a unor crime de tip Rosenberg. so]ii Rosenberg. chiar dac\ `ndep\rtat\. de vreme ce alegi o ortodoxie cum e cea a partidului comunist.R. deasupra mormintelor regale. {i de vreme ce ai ales. Nu te `ndoi. Nu eu voi fi cel care s\ ]i-o repro[eze. ai ales. Nu-i dispre]uiesc pe activi[tii comuni[ti. `n timp ce se a[ternea `n dumneata un soi de t\cere `nc\rcat\ de `ndoieli de `ndat\ ce era vorba de reprimarea unei revolte muncitore[ti `n Germania din ordinul unui regim comunist1 (acest ultim punct e important [i mi se pare un test dureros. Nu-i nimic ru[inos `n asta. dac\ dai urmare proiectului dumitale. cu at`t mai bine. dar `l ignori pe cel\lalt. prietenia mea. ]in`nd `n c\u[ul inimii o bucurie enorm\. (Toat\ Grecia pe care am parcurs-o este `n momentul acesta acoperit\ de maci [i de mii de flori. cel al cunoa[terii. recunoa[te `n inima dumitale c\ tenta]ia comunist\ este. * Seara. aerian\. }\rmul golfului corintic. Dar te va ajuta s\ cuno[ti comunismul. cum se spune. pentru un intelectual. dar dansatorii [i mai ales dansatoarele s`nt prea ur`te. C`t despre mine. c`mpia care se-ntinde p`n\ la Argos [i mare. ~i dispre]uiesc `ns\. ceea ce va fi imposibil. `n cuno[tin]\ de cauz\. nu s\ negi. numai ca s\ evit orice eroare. ca o cup\ din care bem lumina [i aerul. Partidul comunist nu te va ajuta s\ cuno[ti democra]iile populare. ~n linii generale.) Din `naltul fort\re]ei. `mpac\-te cu dumneata `nsu]i. dansuri populare la „Johnny nebunul“. vei fi c`[tigat m\car faptul de a cunoa[te problema cu adev\rat. ~]i repet. este normal s\ intri `n partidul comunist. ceea ce cred. C\ci nu te pot l\sa s\ crezi c\ nu intri la m\n\stire. Cobor`rea spre Micene [i Argos. * 1 mai Diminea]a devreme plecarea spre Argolida. dup\ mine. din toat\ inima. acoperit\ de maci `n buchete dese care tremur\ `n v`nt. Dup\ o or\ de drum s`nt literalmente beat de lumin\. Opri]i o clip\ pe marginea falezei. de[i cred c\ ei comit o gre[eal\ de moarte. dimpotriv\. de acela[i tip ca [i tenta]ia religioas\. obiectiv vorbind. cu capul plin de ]\nd\ri [i de ]ipete t\cute. sau colonialismul. 1 ~n 1953. [i totu[i `i p\r\se[te. cu condi]ia s\-i cedezi cu loialitate. dar decisiv. O lumin\ d\n]uitoare. Dac\ vei g\si `n asta pacea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 476 476 ALBERT CAMUS CARNETE 477 admi]i aceast\ re`narmare dac\ e controlat\ de U. p\strezi. dar o refuzi `n cadrul occidental. Regatul lui `n timp ce `n Berlinul de Est muncitorii revolta]i v\d cum tancurile sovietice le reprim\ mi[carea. Compari ne`ncetat dou\ lucruri din care `l cuno[ti [i-l judeci numai pe unul. S`nt lucruri pe care le [tii de altfel. Pur [i simplu c\r]ile mele au `nsemnat pentru dumneata mult mai pu]in dec`t spui.

sub o lumin\ care devine aici teribil\. din Vaucluse. s\rb\toarea de 1 Mai a adus o chermes\ de greci voio[i. `[i `ntinde livezile de portocali al c\ror parfum greu nu ne mai p\r\se[te. a movului [i a nuan]elor de albastru pe mun]i [i pe golfuri. Oprire la Argos cu tinerii arheologi care fac 1 Un cuv`nt indescifrabil. plecarea spre Delphi. un m\gar pe c`mp `[i strig\ am\r\ciunea care urc\ p`n\ aici. De aceea chiar [i un kilometru a desp\r]it aici regate mari: suprafa]a p\m`ntului este 1 Un cuv`nt indescifrabil. nu ar fi nimic f\r\ reliefurile acestea a c\ror `nchidere armonioas\ `[i organizeaz\ propriul spa]iu. Sparta. dar `ntotdeauna profilate.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 478 478 ALBERT CAMUS CARNETE 479 Agamemnon nu are mai mult de zece kilometri [i totu[i propor]iile s`nt de a[a natur\. Trebuie s-o accept [i s\ caut numai s\ fiu demn de ea. Nauplia `n fa]a m\rii. Azine. Nu am fost niciodat\ fericit [i `mp\cat dec`t f\c`nd o meserie. `nfior`ndu-se sub un soare neobosit. la ora aceasta pe care grecii o numesc maiestatea soarelui [i care e ora purpurei pe cer. c\ niciodat\ un regat mai vast nu s-a `ntins sub soare. ~n c`mpia Evrotas. Dup\ aceea restul nu mai are importan]\. `ncins de blocuri enorme. cobor`re spre Nauplia. .carnete_Camus. plec\m spre Sparta. clinchetele turmelor coboar\ pantele cu un susur de ape. sub Taygetul `nz\pezit. sub un cer amenin]\tor. Mun]ii se `ntunec\ treptat p`n\ c`nd cele zece lan]uri devin un singur abur albastru. * 3 mai Am lucrat de diminea]\. Ruinele din Argos nu prezint\ mare interes pentru mine. `n lumina dens\ [i c\ldu]\ care se r\sp`nde[te peste pantele cu m\slini. aflat `ntre cele dou\ st`nci `nalte. Doar turmele de oi pictate `n roz. ceea ce nu este cazul `n acest moment. deschis\ spre imensa c`mpie a Laconiei cu m\slini rotunzi [i bine separa]i `ntre ei. insulele [i mun]ii `n dep\rtare. M\n\stire lini[tit\ cu ziduri v\ruite. unde pr`nzim. at`t de pasionat de frumoasa lui meserie. zboruri de turturele. Atunci se simte c\ Grecia este mai `nt`i un spa]iu alc\tuit din linii curbe sau drepte. Un tren g`f`ie `n dep\rtare. Dar `n fa]a noastr\. s\p\turi. Merita s\ vin de at`t de departe pentru aceast\ bucat\ mare de eternitate. Grecia aici e pustie. Cea mai frumoas\ sear\ din lume se culc\ `ncet-`ncet peste leii micenieni. Peste macii acum desf\cu]i trece o adiere u[oar\ aproape de p\m`nt. Ne vom `napoia la Micene. dar de ast\ dat\ pe ni[te `n\l]imi nu prea mari. Micene `n ruin\. ~ntregul p\m`nt deseneaz\ cerul [i `i d\ formele sale. la Epidauros. Aceea[i lumin\. V\i largi `ntemeind fiecare c`te un regat de m\slini [i de m`ndri chiparo[i. t\cerea at`t de absolut\. Peste Mistra `n ruin\. `mpreun\ cu al]i oameni pe care s\-i pot iubi. Dup\-amiaz\. iar cerul. {i aici clipa r\m`ne des\v`r[it\. soarele tocmai a asfin]it c`nd am ajuns pe terasa cea mai `nalt\. Eu nu am o meserie. este ast\zi regina ne`mbl`nzit\ a acestui p\m`nt de neuitat. Pe decorul acesta s\lbatic [i ginga[. ~ntre piscurile abrupte care o domin\. `nc`t piciorul se c\ie[te de a fi produs rostogolirea unei pietre. Dar nu m\ pot ap\ra de un sentiment de melancolie `n fa]a acestor oameni ferici]i pentru ceea ce fac. f\r\ un copac. at`t de vivace. la r`ndul s\u. ci doar o voca]ie. pe frumoasa plaj\. pietroase. o munc\. T`n\rul arheolog. Georges Roux. din loc `n loc c`te un sat. Aceea[i impresie ca [i `n fa]a micului grup de arhitec]i care reconstruiesc Orléansville [i tr\iesc acolo `n comunitate. Seara. […]1 [i salc`mi. dar tot `n aceea[i `ndep\rtare. eucalip]i. La `ntoarcere. mun]i arizi. Iar munca mea e solitar\. c`mpia `ntunecat\ se `ntinde la poalele mun]ilor alba[tri ai Argosului p`n\ la marea mai deschis\ la culoare din dreapta noastr\. […]1 este magnific. iar `nainte de pr`nz m\ scald `ntr-o ap\ limpede [i rece. Spa]iul este imens. * 2 mai De diminea]\. La ora treisprezece. verde [i ro[u o str\bat. ~l invidiez pu]in [i `mi repro[ez amarnic timpul pierdut `n ultimii ani [i profunda mea sl\biciune. toate zgomotele r\sun\ `ntr-un soi de `ndep\rtare vast\ [i bl`nd\. Dar din `n\l]imea teatrului. m\ intereseaz\ mult. o lun\ str\vezie navigheaz\ u[or. golful s\u. Doar t\l\ngile slabe ale turmelor de oi se fac auzite pe deasupra altor zgomote.

Din camera mea v\d valea plin\ de umbre p`n\ la micul [irag de lumini care m\rgine[te marea. `n fa]a m\rii. * 6. fluviul acesta sumbru care `mpinge crupe musculoase […]1 spre mare. curte. Ora e bl`nd\. M\ `ntreb cum se va putea evita epidemia. Bisericile bizantine. Dineu Merlier3. 2 Lectur\ `ndoielnic\. Trebuie s\ plec\m. mai verzi sub soarele care urc\ [i ajungem `n imensa c`mpie a Tesaliei. Ploaia cu grindin\ ciuruie ma[ina cu un zgomot asurzitor. 2 De cutremurul de p\m`nt din 1955. marea la suprafa]a cheiului [i respir`nd parfumul pl\cut al serii [i al nop]ii. patru greci m\ invit\ amabili s\ dansez. Primul lucru care te izbe[te. Recep]ie de universitari. Cinci minute mai t`rziu. furtuna. M\ emo]ioneaz\ o fat\ `nscris\ 2. Avion.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 480 480 ALBERT CAMUS CARNETE 481 dubl\ fa]\ de cea a cerului. T. l`ng\ casa d\r`mat\. 80% dintre case distruse sau dobor`te2. Personaj inteligent [i elegant. neted\ [i r\coroas\. ~l anun]\ pe Duccio. Conferin]\. ~ntr-un buzuki. Nu s`nt foarte mi[cat de arta bizantin\. ~ncetul cu `ncetul influen]a oriental\ va fi fost eliminat\ `n felul acesta. Din cauza unui cuv`nt neinspirat pe care-l rostesc vine un frizer [i m\ tunde `n curte. Trebuie s-o recunosc. Primarul m\ prime[te `n 1 Dou\ cuvinte indescifrabile. caiacele. Ajun[i `ntr-un soi de c\ldare. directorul Institutului Francez. . s`nt departe de `n]epeneala [i de hieratismul primelor secole ale acestei arte. le-a udat.00. Cei doisprezece apostoli (Sf. la marginea ora[ului `n ruin\. ~n noapte. Sporadele se deplaseaz\ sub noi `n marea sc`nteietoare. e plin\ de bun\tate. David. Sosire la ora 23. c`nd `i vezi de at`t de sus. privind portul. Liturghia oficiat\ afar\. Orientul nu e departe. Larissa spre Salonic. Un vultur negru plute[te c`teva secunde foarte sus. Dejun cu Turner [i colonelul Bramble1 (sau cineva care-i seam\n\ mult). `naint\m de-a lungul m\rii lucioase sub lun\. Mozaicurile [i frescele cu cei doisprezece apostoli. Toat\ valea este ad\postit\ sub corturi. 8 mai Dejun cu T. este. Pu]ine toalete sau deloc. O lun\ `nconjurat\ de e[arfe u[oare a[az\ pe mun]i [i pe golurile de umbr\ o lumin\ fin\ ca o pulbere. dezl\n]uit\ [i peste Delphi. Sf. Gheorghe. unicul nor pe care-l vedeam m\rindu-se de c`tva timp plesne[te [i parc\ turbeaz\ `n c`teva secunde. `mi c`nt\ apoi ultimele sale compozi]ii. `n fundul v\ii imense. Seara. [i rul\m spre 1 Personaj din romanul lui André Maurois. Dac\ a[ avea timp. Sf. Dimitrie. Soarele at`rn\ peste corturi [i peste ora[ul plin de praf. Dar s`nt interesat de evolu]ia asta care merge din secolul al V-lea p`n\ `n secolul al XII-lea [i care permite s\ se reconstituie o verig\ `ntre perioada elenistic\ [i Quattrocento. Dup\ aceea ziua se destinde [i de pe falezele `nalte se a[terne o bl`nde]e care anun]\ seara. cortul-spital etc. pe coama unei faleze. Seara. Automotor. Liceul francez e sub corturi. `n cea mai `nc`nt\toare familiaritate. Dar pa[ii s`nt prea dificili. ~napoierea cu ma[ina la Larissa. * 5 mai Lucru.carnete_Camus. 7. Sofia lipsit\ de interes). Din nou `n ora[. vast\ ca spa]iul. Iar marea e foarte aproape. La miezul nop]ii vine s\ m\ caute D. * 4 mai Plecare de diminea]\ spre Volos. T\cerea. S`nt ni[te m\slini at`t de str`n[i unul `ntr-altul. Par mai vii `n mijlocul florilor `mprosp\tate [i al ierburilor mai verzi. al\turi de grandoarea a[ez\rii. mi-ar pl\cea s\ `nv\]. Noaptea m\ odihnesc pe balconul camerei mele. de exemplu. Mica m\n\stire cu p\uni. M\ `ntorc la stadion [i ies apoi fericit. ie[i]i din c\ldare. Mun]i din nou mai bl`nzi. Mun]i aspri. `n mijlocul tuturor. Volos. ~ntreb ceva mai t`rziu (seara) pe un specialist care-mi spune c\ arti[tii bizantini au emigrat `n Italia dup\ c\derea Constantinopolului. apoi dispare. `nc`t formeaz\ un drum frem\t\tor spre orizont. Colibele primitive ale valahilor – [i imensa `ntindere. T\cerile colonelului Bramble. 3 Octave Merlier. C`t despre ruine. Delphi. g\sim cerul din nou limpede [i rul\m veseli. apoi c`mpia Lamiei.

Cobor s\ m\ culc. C\tre ora unsprezece `naint\m (f\r\ vele pentru c\ nu e v`nt) pe o mare nemi[cat\. `ntr-o lumin\ sc`nteietoare [i fin\. Imposibil s\ adorm p`n\ la ora [ase. fericire foarte aproape de lacrimi. tot cercul Cicladelor se `nv`rte[te `ncet `n jurul Delosului. Cea]a e tot acolo. printre Seriphos [i Sifanos. iar pe marea `nc\ lucioas\ corpurile insulelor devin albastre-`nchis. o fermec\toare adolescent\ grecoaic\.]1 [i [op`rlele mari cu corpul `ntunecat. apoi culorile se `ntunec\. Odat\ aurul stins. `nc\ invizibil `n spatele Riniei. C`nd [alupa p\r\se[te cheiul. precum [i delfinii de pe mozaicuri. str\punge negura [i `n final o risipe[te. str\vezie [i pur\ deasupra ad`ncurilor care `ncep s\ se z\reasc\. Apropiindu-ne de Delos.. Dar `n scurt timp vedem cea]a ridic`ndu-se literalmente din mare. O stranie [i vast\ `mp\care pogoar\ atunci peste ape. Ridic\m ancora spre Delos. S`nt fericit s\ simt apa cum love[te sub carcas\ [i s\ v\d din nou o spum\ u[oar\ plutind de ambele p\r]i ale etravei. a florilor (maci. `nt`lnim parfumul caprifoiului. E `nghe]at\. brusc. Urc\m din nou la bord [i m\ culc at`t de fericit. Pe str\zile complet `ntunecate. Mai t`rziu m\ `ntorc la [alup\. La orizont se contureaz\ Siros [i celelalte insule.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 482 482 ALBERT CAMUS CARNETE 483 Pireu unde ne a[teapt\ Domnul Algadès cu dr\gu]ul s\u vas. Noaptea se las\ `n timp ce cobor`m la Mykonos. urc\m `n v`rful Cynthei. Pe vas m\ dezbrac [i m\ arunc `n apa transparent\ [i verde. `n mi[care. `mbr\cat\ simplu.. `nc`t nici m\car nu-mi mai simt oboseala. Insula leilor [i a taurilor a c\ror reprezentare acoper\ insula animalelor. Algadès [i marinarul lui au vegheat toat\ noaptea de fric\ s\ nu e[ueze. . gras. E rece [i umed. Luna lic\re slab deasupra teraselor albe. etaj`ndu-se. de at`tea zile. s\tule]ele ag\]ate de pante au aerul unor scoici albicioase l\sate acolo de marea care s-a retras. fericire. ochiul-boului). Pentru c\ a[ vrea s\ p\strez l`ng\ mine. Marmura din care s`nt d\ltui]i leii s-a erodat [i prezint\ ciupituri din pricina intemperiilor. Marea e frumoas\. Toate se deseneaz\ pe cer cu o claritate de epur\. u[or fantomatic\. R\t\cim pe str\du]ele pline cu pr\v\lioare colorate. apar admirabile [i recente descoperiri (mozaicurile reprezent`ndu-l pe Dionysos odihnindu-se). din cauza ocolului pe care l-am f\cut. astfel `nc`t par f\cu]i din sare gem\. Ie[im din Pireu sub o lun\ cenu[ie care lumineaz\ marea cu o cald\ lumin\ ireal\. un soi de dans imobil. dar cu coada [i capul verde-deschis. ~n fine. Dar insula aceasta a leilor [i a taurilor mai este acoperit\ [i de osemintele brune [i f\r`micioase ale ruinelor. Iar `n centrul inimii se afl\ Delos [i v`rful acesta pe care m-am urcat. Ne `napoiem la Mykonos. ciclamenul. Delos. pentru c\ trebuie s\ ad\ug\m [erpii [. Tot at`tea biserici c`te case. mic[unele. Insula ruinelor [i. `ngro[`ndu-se [i bar`nd treptat orizontul. `i fac un semn la care r\spunde imediat cu un z`mbet frumos. Dar `ncetul cu `ncetul soarele urc\. Soarele `nc\lze[te puntea [i c\ldura lui cre[te treptat. Pe carena r\sturnat\ a insulelor. B\rbat cumsecade. de unde pot privi sub lumina vertical\ [i pur\ a lumii cercul perfect care-mi delimiteaz\ regatul. Insula zeilor mutila]i din muzeu (micul kouros). de asemenea. s\ str`ng aceast\ bucurie de nespus despre care [tiu totu[i c\ va trebui s\ dispar\. `naint\m mult timp de-a lungul insulei Siros. pe chei. De diminea]\ o lumin\ divin\ coboar\ peste casele v\ruite din Mykonos. zorele. `ntr-at`t ai impresia c\ prima ploaie i-ar putea dizolva. Soarele asfin]e[te c`nd ajungem aproape `n centrul unui cerc de insule ale c\ror culori `ncep s\ se schimbe. lumina. Insuli]ele galbene ca o gr\mad\ de gr`u pe marea albastr\. Trebuie deviat vasul ca s\ evit\m dou\ insuli]e. Lumea asta a insulelor at`t de str`mt\ [i at`t de vast\ mi se pare a fi chiar inima lumii. a[a c\ urc `napoi dup\ c`teva ture bras. `nc`t [i cel mai mic zgomot pare c\ se aude de la cap\tul orizontului. ro[ul [i albul. Algadès pretinde c\ n-a mai v\zut asta niciodat\ `n arhipelag. se contureaz\ mai bine `n dep\rtare cu capul s\u de [arpe `ntinz`ndu-se spre Delos.carnete_Camus. vesel [i cordial. se arat\ palid. un verde-mov. `nc`t mi se pare c\ o voi putea reg\si fidel\ ori de c`te ori voi dori. Atunci apare prima insul\. iar sub aceste oseminte. `mi str`nge ast\zi inima at`t de categoric. cur`nd apare Mykonos care. pe marea str\lucitoare. Dup\ dou\ ore m\ trezesc [i urc iar pe punte. Aerul este at`t de limpede. Trecem. Albe toate. Navig\m printre aceste insule `ndep\rtate pe o mare luminat\ care se rideaz\ u[or. iar `n jur se v\d golfurile. Dar ea d\inuie surd. La amiaz\. 1 Un cuv`nt indescifrabil. deslu[im pe primele pante ale insulei ciorchini enormi de maci. pe m\sur\ ce ziua `nainteaz\.

pe care o v\d de la fereastr\. * 12 mai Diminea]\ r\coroas\ [i luminoas\. Tot ceea ce `ncearc\ Grecia `n materie de peisaje reu[e[te [i duce la perfec]iune. o a doua na[tere… Diminea]\. velele plesnesc. o privesc. o a doua revela]ie. t\cerea hr\nit\ cu slabe ]ipete de p\s\ri. cu durerosul sim]\m`nt c\ poate nu-l voi mai revedea niciodat\ `nainte de a muri. `ntr-o lumin\ neobosit\. umbra bl`nd\. Libertatea nu ar `nsemna pentru mine s\ sparg acest cerc [i s\ gonesc spre Sumatra. * 9 mai Plecare spre Olimpia. Ploicic\ de sear\. Baie la Xilocastron. Cu inima str`ns\. Copii `n zdren]e. grifoni. Stranii bronzuri arhaice. dar mai ales aerul a devenit transparent [i to]i mun]ii de cealalt\ parte a golfului Corint se descoper\ cu o ciudat\ puritate. M. `nso]esc l\untric mi[carea apei pe flancurile vasului. piesele din acest muzeu s`nt tot ce exist\ mai elevat `n sculptura clasic\. Totul se uit\ aici [i totul se reface. care par s\ vin\ direct din Orient. Urc pe colin\ prin mormane de flori `nmiresmate. `n spatele lui. Dimpotriv\. Au aspectul [i mi[c\rile unor oameni liberi. Plimbare. nu mai puteam s\ resimt altceva dec`t pacea acestor coline. Ci s\ mai merg `nc\ de la insula aceasta gola[\ la insula cealalt\ cu arbori. Plajele [i golfurile. m\ g`ndesc la Delos. Baie [i pr`nz la Xilocastron. Disperat c\ p\r\sesc acest arhipelag. golful Atenei.. chiparo[i [i peste c`mpiile verzi. Pinii `nal]i [i 1 Dou\ cuvinte indescifrabile. T`rziu pornim din nou pe mare. Hermesul lui Praxiteles este o reu[it\ dulceag\ care duhne[te a decaden]\. Muzeu. de la o insul\ la alta. [. r\m\[i]ele templelor lui Zeus [i al Herei. * 10 mai Diminea]a e sur\. apoi lumineaz\ apele. de[i aparent s\n\to[i. [i de la st`nc\ la insula florilor. Dup\ Delos. {i libertate deloc `ngr\dit\ de faptul c\ lumea asta a insulelor are borne. Zilele acestea minunate petrecute zbur`nd pe ap\. Abia am gustat pacea care urc\ din mare spre cerul ce se gole[te pu]in c`te pu]in de lumin\ [i iat\ c\ `n spatele unei insuli]e st`ncoase urc\ acum luna. v`nt puternic. . ~mpreun\ cu frescele lui Siphnos la Delphi. s`nt martorii unei arte superb de diferite.carnete_Camus. sau diferitele statui reprezent`nd-o pe Atena de pe metope. De ast\ dat\ simt for]a copacilor. printre insule acoperite de corole [i de coloane. Preferam ora[ul noaptea. Pu]in `nainte de Olimpia. {i la fel e tot drumul cu. La Mykonos pentru cump\r\turi. at`t de asem\n\toare cu o triste]e din dragoste. c`nd se v\d pierind treptat Delos [i Cynthe `n spatele Riniei. colinele acoperite de chiparo[i fragili. `n inim\. dou\ superbe teracote de format mare. Ploaie de lumin\. ascult p`nzele. `nclina]ia cre[te [i gonim spre Pireu `ntr-o forfot\ mare de ape [i de p`nze. Ea se `nal]\ repede pe cer. Lumina e divin\. ~n noapte. foarte cur`nd. le simt gustul `n gur\. P`n\ la miezul nop]ii. Pe l`ng\ Apolo sau pe l`ng\ cele trei chipuri de b\rba]i de pe frontonul de est. Plou\ u[or [i culorile tandre [i sp\late ale v`lcelei s`nt pl\cute ochiului. libertatea asta exult\ `n cercul lor.]1 p`nzele care flutur\ molatic `n v`ntul slab. pic\turi care cad [i sar `n sus pe marea dimine]ii. Umbra sub copacii care `nconjoar\ ruinele este mai pre]ioas\. Pentru prima oar\ privesc disp\r`nd un p\m`nt pe care-l iubesc. are un z`mbet maiestuos `n peisajul acesta. Culorile schimb\toare din nou pe mare [i pe insule. dar chiar [i disperarea asta are ceva bun. de[i libertate politic\ nu exist\ aici. Apa pur\ e mai pu]in rece. Dar din ea coboar\ o lumin\ bl`nd\ peste pietre. ~nc`ntat de diversitatea peisajelor. pentru prima oar\. ziua care se sf`r[e[te. Stranie triste]e. Bl`nde]ea [i duio[ia acestor locuri sub o lumin\ pentru prima oar\ u[or cenu[ie. insulele. }ipete de p\s\ri. Drumul prin golful Corintului. De altfel.. pe valea aceasta Alphee. a fructelor p\m`ntului r\coros. S\tucul Tronia. Via]a liber\ a m\rii [i fericirea acestor zile.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 484 484 ALBERT CAMUS CARNETE 485 Sentiment de libertate nesf`r[it\ parcurg`nd astfel marea `n toate sensurile. Case pr\p\dite. pacea care urc\ `n cur`nd din v`lceaua adormit\. a apelor. figurine. reprezent`nd un r\zboinic [i pe Zeus r\pindu-l pe Ganimede. kouros. Cu oamenii din sat [i pl\cuta lor familiaritate.

~n avionul `n picaj. `n el curgea orbe[te o f`nt`n\. Cu familia D. cu inima str`ns\. ca aerul care se respir\ aici. Stupid\ dorin]\ s\ pl`ng. Privea obuzul sc`nteietor. dar Daru `l `n[elase. Egine este insula crinilor. sobr\. Seara la R. * 13 mai Aceste dou\zeci de zile de alerg\tur\ prin Grecia. `i indicase calea libert\]ii. Cele trei temple care suspend\ `n spa]iu un triunghi albastru: Parthenon. Grecia nu mai e pentru mine dec`t o lung\ zi str\lucitoare. ro[ie [i alb\. Cerul cald [i albastru. Dorm pe lespezile templului. deasupra v`rtejului de v`nt ce se anun]a. apoi `n roat\ mare cu raze care orbesc. * Teseion Pe cerul luminos [i pur un cap\t de lun\ ca o petal\ de p\ducel. * 16 mai Plecare spre Paris. s\ nu mai cedez `n fa]a nop]ii zilelor… * 14 mai Plecare spre Egine. * Roman. gustul misterios al vie]ii. la fel ca `ns\[i bucuria. Baie prelungit\ la Aya Marina. la umbra coloanelor. Familia Wolfromm. Istoria e format\ din s`nge [i din curaj. Ascensiune pe Aphaia. de asemenea. Oaspetele1. Dar c`nd pentru prima dat\ `n istoria lumii un oprimat 1 Not\ pentru Exilul [i `mp\r\]ia. {i nu e niciodat\ destul. Nu mai notez aici toate bucuriile astea care de acum `nainte m\ cople[esc. Muzeu bizantin. la Kifissia. se pierde `n nori. Care nu ]ip\ la durere. Marea calm\. Nimic de f\cut. circular\. orbitor sub soare.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 486 486 ALBERT CAMUS CARNETE 487 unde se disting fiecare cas\ [i fiecare copac. Un privilegiat care descoper\ la v`rsta adult\ via]a muncitoreasc\. Familia Francine. le contemplu acum de la Atena. via]a re`ncepea. Era bucuria de la Delos. Chiar faptul de a fi devenit muncitor nu-l scute[te de a nu se fi n\scut ca atare. {i pe urm\… * Primul om. S`nt pentru mine orele c`nd `mi iau adio de la ]ara asta care ne-a d\ruit s\pt\m`ni `n [ir aceea[i `ndelung\ bucurie. el domne[te la r`ndul s\u ca st\p`n [i asupre[te. apoi pe plajele Atenei. Ceea ce abandoneaz\ el `ncetul cu `ncetul. golful `nnoptat `n dep\rtare. `ntr-un mic golf c\ldu]. Voluptate cast\. Variguerez [i umbrele chineze[ti. [i `mi apar ca o singur\ [i lung\ surs\ de lumin\ pe care o voi putea p\stra `n inima vie]ii mele. Un personaj m`ndru. Ca geniu romanii nu au avut dec`t ceea ce se nume[te astfel `n armat\. Plimbare pe mare `n b\taia unui frumos v`nt plin de lumin\. `nainte de plecare. Din nou insulele `n deriv\. * Roman. P`n\ la urm\ trebuie s\ mori pentru… Am `ncercat s\ fiu un om complet [i am adunat totul `n mine. ~napoiere. Aphaia. Caiace. Seara. pe care le p\r\sesc definitiv seara. Soarele coboar\. Mic port. Seara se v`nd `n port crini mari cu parfum sufocant. Sunion. * Prizonierul ia calea pu[c\riei. care ascundea motorul.carnete_Camus. {i din nou se strecura bucuria misterioas\. s\ revin. este ca o insul\ acoperit\ de flori ro[ii [i de zei mutila]i deplas`ndu-se neobosi]i pe o mare de lumin\ [i sub un cer str\veziu. Nu cedeaz\ nimic. * 15 mai Duminic\. puternic\. S\ re]in lumina aceasta. . C`nd sclavul ia armele [i-[i d\ via]a. cerc rotitor. Caprifoiul. care cobora descump\nit spre mare. identic\ mor]ii apropiate. se transform\ `n evantai auriu.D. `ntins\ de-a lungul travers\rilor [i.

Pierderea dragostei este pierderea tuturor drepturilor pe care le aveai `nainte. Singura industrie francez\ care nu cunoa[te [omajul este r\utatea. Dar c`nd Guibert `i propune s\-[i tr\iasc\ [i el cele dou\ iubiri. Nimic nu arde `n infern dec`t eul (Sf. {i ambele `n acela[i timp `n am`ndou\ cazurile. ni se `nt`mpla s\ ne desp\r]im seara cu acea u[oar\ decep]ie de a nu ne fi iubit cu adev\rat `n ziua aceea. cei care voiau s\ ob]in\ o magistratur\ trebuiau s\ nu fi f\cut nego] timp de cel pu]in zece ani. Pascal. Este vindecat [i ador\. 3 Not\ pentru „Renegatul“. At`t de mult timp pa[nic. c`nd a[teptam la volanul ma[inii s\ dispar\. ~n Grecia antic\. * Primul om. demen]a `mpotriva sa. De unde boala ei ru[inoas\. * Primul om.) * 6 noiembrie ’56 ~n fa]a amenin]\rii constante de distrugere total\ prin r\zboi – deci privarea de viitor – ce moral\ ne poate permite s\ tr\im numai prezentul? Onoare [i libertate. 4 Sf`nta Caterina de Genova (1447-1510). unchiul surdo-mut. ~nc\ destul\ tandre]e ca s\ asiste… Acest soi de devotament presupune totu[i convingerea c\ este util. p. trebuie s\ se `ncovoaie. * S`nt dintre cei pe care Pascal `i r\scole[te [i nu `i converte[te. Melville `nclin`ndu-se p`n\ la urm\ `n Billy Budd. O mare durere [i soarele. {i te treze[ti atunci `n fa]a t\ciunilor `nnegri]i. autoare a Dialogului dintre suflet [i trup [i a Tratatului despre purgatoriu. 1 Prefa]a la noua edi]ie a volumului ~les de Jean Grenier (Gallimard. 449. zilnic. (Cf.“ Idem: duritate incredibil\ a Jessic\i `n cazul rupturilor. f\r\ s\ asupreasc\ la r`ndul s\u. prad\ diferitelor oboseli. Am o impresie contrar\ [i asta m\ dezarmeaz\. Caterina de Genova4). . M\sura `n raporturile sale cu ceilal]i. * ~n italian\ talento `nseamn\ dorin]\.2 Crede c\-[i poate tr\i ambele iubiri. 2) Prieten – revine la credin]a musulman\ de vreme ce cealalt\ l-a tr\dat. „Mul]i ani mai t`rziu. Iisus avea 300 de milioane de contemporani. zeul ro[u. Prietenul Saddok 1) T`n\r militant – tovar\[ul meu – criza din ’36. solitar. 406 [i Caietul al VIII-lea. re`nnoda acea zi aparent pierdut\ de firul solid al iubirii noastre `nc\p\]`nate [i o salva atunci de orice am\r\ciune. P`n\ la urm\ (dac\ o via]\ face c`t o alta) condamnatul justific\ el `nsu[i condamn\rile la moarte. Se teme s\ nu rateze cu nevasta sa necunoscut\. Dar nici nu-l poate judeca.3 M\sur\ [i demen]\. Se `nsoar\ dup\ voin]a tat\lui s\u. Va avea dou\ miliarde. p. ~nseamn\ s\ sco]i unul c`te unul bu[tenii dintr-o flac\r\ luminoas\. Dificil. totul se va fi sf`r[it [i totul va `ncepe `n cele din urm\. * Étienne1. c`nd.carnete_Camus. Bucuria lui. cel mai mare dintre to]i. * Julia. 1 Étienne Sintès. Rage c`nd se treze[te [i c`nd e singur. 1959). micul gest de victorie pe care mi-l f\cea ea `n fa]a u[ii. Caietul al VII-lea. Cf. Studiul meu despre Grenier1. Un om se nume[te rege ast\zi. * Pies\. ea nu-i poate permite ceea ce `[i autoriza sie[i. ieri [i ast\zi. * Primul om. ca s\ se for]eze.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 488 488 ALBERT CAMUS CARNETE 489 va domni prin justi]ie. `n Exilul [i `mp\r\]ia. 3) Terorist. {i apoi `ntr-o zi accept\ s\ se bat\ [i s\-[i ri[te via]a. 2 Not\ pentru proiectul piesei despre Julie de Lespinasse.

* Roman. aresteaz\ un complice. `l surprind [i-l omoar\. {i totu[i acum continuu ab\tut. [i s\ refac plimbarea pe drumul de paz\ de pe cetate. Cabris. O `nt`lnesc am`ndoi pe Jessica. Povara Sfintei Cruci. `n Toscana.A. Jean. Idem: scen\ din cartierul Montmartre. Valea San Sepolcro unde trebuie s\ revii la sf`r[itul unei vie]i. * Primul om. Mereu ora[e mici. Subiectele sale [i pictura sa fluid\. diletant. tr. `l tortureaz\. Pierre moare l`ng\ Jean (r\zboi. Hristos a `nviat. ca s\ v\d cum se statornice[te noaptea pe meleagurile acestea 1 T`rgu[or din Montefeltro. personajele indiferente ale „Flager\rii“ a[teapt\ pe vecie. * Giorgione. egal\. O vreme ea `l are pe Pierre pe care-l p\r\se[te [i-l r\ne[te [i care o va face s\ sufere pe so]ia lui. f\r\ contururi. etc. iar vecinii `nfrico[a]i se revolt\ `mpotriva celor din Rezisten]\. acela[i lucru. `[i p\streaz\ taina. `n fa]a `ngerilor [i a trufa[ei madone a lui Piero della Francesca. Aici micile pie]e pe care le-am iubit acum 20 de ani [i care `nc\ mai exist\. Tipasa. Pierre e `nsurat.-i[tilor `n por]i. {i acolo. A[ vrea s\ revin la sf`r[itul vie]ii pe drumul care coboar\ `n valea San Sepolcro. `nva]\ s\ o iubeasc\ pe Jessica [i astfel se-ndreapt\ spre oameni.F. Miros de paie [i de soare. Boi albi cu coarne lungi din Romagna t`r\sc dup\ ei ni[te c\ru]e sc`r]`itoare. departe de mitinguri. la Arezzo. Istoria `nseamn\ s`nge. dup\ aceea. Pierre. `ntr-adev\r. Reg\se[te asupra sa un document de asemenea compromi]\tor. apoi pornesc `n urm\rirea vinovatului. S\ fie ucis de departe. din nou. Reg\sesc marea. mai cu seam\ pe b\rba]i. San Leo [i dorin]a s\ m\ retrag acolo. Dup\ ce S. . Jean. pleac\. vechiul miros al c\r\rilor pline de praf. justi]ia.S-i[tii l-au perchezi]ionat.A. Idem: descoperirea dragostei. Pe drumul de `ntoarcere. care se prelunge[te. {i cu toate astea San Leo1. Or\[elele astea `ngr\dite.carnete_Camus. Dar nu. rezisten]\) care l-a detestat din gelozie. pictor al muzicienilor. ciugulesc impresii [i-[i dau lor `n[i[i spectacolul vacan]ei [i al ur`]eniei. sub cerul destins. La Valdemosa. * 1 Royal Air Force. `[i vede dispre]ul pe chip. `ntr-o sear\. Ru[inea lui.1. Fecioara este reprezentat\ `ns\rcinat\. Djemila. este ora[ul natal al lui Piero della Francesca. San Sepolcro2. Parma. S\ revin la San Leo. Etienne. A[ vrea s\ revin `n gr\dina Prato. Vene]ia `n august [i c`rdurile de turi[ti care se abat o dat\ cu porumbeii peste pia]a San Marco. unui prieten european `i este violat\ [i ucis\ nevasta. Jean [i Jessica `n rolul b\tr`nei amante.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 490 490 ALBERT CAMUS CARNETE 491 Mai t`rziu. de la Paris la St. {i Jean `l ajut\ din toat\ inima. Idem: secven]\ din lupta de rezisten]\. s\ umblu prin vale printre pl\p`nzii m\slini [i chiparo[ii `nal]i [i s\ g\sesc `ntr-o cas\ cu ziduri groase [i `nc\peri r\coroase o camer\ goal\ cu fereastra `ngust\ de unde s\ pot privi cum coboar\ seara peste vale. Ar prefera s\ fie un erou al R. {i iat\-l c\ se ridic\ din morm`nt. Vast\. Madonna del Parto3. Alte fresce ale lui Piero della Francesca. t\cute. Scump\ Italie unde m-a[ fi vindecat `ntru totul. u[or ru[inat. 3 Fresc\ de Piero della Francesca din capela cimitirului de la Monterchi. c\ldu]\ [i pl\cut\ mu[chilor. S\ nu uit Italia [i descoperirea artei – precum [i a religiei brusc revelate `n raporturile ei cu arta. care feminizeaz\ totul. departe de mine. iar inima se deschide spre o t\cere binef\c\toare. Primul om [i amicul acesta dau fuga la arme. viseaz\ b\t\lii gigantice `n cerul `ncins al metropolelor [i merge cu metroul `n locuri pline de praf sau de noroi. `nchise `n jurul perfec]iunii lor.S.). incapabil de prospe]ime sau de emo]ie. ~n timp ce se aud tot mai aproape loviturile de b`te ale S. Voluptatea nu-i niciodat\ seac\. ce `nseamn\. `n regiunea Marche. De fiecare dat\ aceast\ pace `n inim\. s\-l cobor `ncet. Protectoare a l\uzelor. Afl\ astfel. Este b\rbatul pe care ea l-a iubit m\car pu]in. dimpotriv\. {i nu s\ suporte prezen]a. la 589 m altitudine. Cabrières d’Avignon etc. militant. 2 San Sepolcro. S\ `ntocmesc lista locurilor unde m-am g`ndit c\ a[ putea s\ tr\iesc [i s\ mor. l`ng\ San Sepol- cro. For]ele Aeriene Britanice (n. Dar de ce s\ dispre]uiasc\? Se descotorose[te de acest cli[eu. Fascina]ie M. ~nd\r\tul zidurilor severe. austere. cruzimea inamicului. militant s\lbatic. * Urbino.

Ora 11 diminea]a. f\r\ bani [i singur. Judecata de Apoi se g\se[te la Pina- Roman. s\ ajung acolo noaptea. A[ vrea… Pretutindeni [i mereu dorin]a asta de singur\tate pe care nici m\car nu o `n]eleg [i care veste[te parc\ un soi de moarte cu gustul reculegerii ce o `nso]e[te. drumul de la Monte San Savino la Siena. Detest\ minciuna [i iube[te misterul. Dar anii trec [i ea nu `ndr\zne[te s\ i se mai arate `n lumina crud\ a dimine]ilor pariziene. `ntr-o diminea]\ r\coroas\. `nconjurat doar de bun\tatea acelor italieni necunoscu]i pe care-i iubesc. s\ refac pe jos. ca o m`n\ care ofer\ ceea ce a f\cut omul mai m\re] dup\ Grecia. `n toiul unei vie]i de pl\ceri [i succese. Portretul scorpionului. scoicile de pe Campo di Siena [i s\ mai m\n`nc cu poft\ pepeni verzi pe str\zile `ncinse din Verona. Cutremurul de p\m`nt. Element distrug\tor. cursul unui miting. `ntr-un [an]. `n Infern. prin colinele de tuf alb\strui care se `ntind p`n\ `n zare. * Roman. renun]\. Mama obligat\ s\ fug\ din Algeria `[i sf`r[e[te via]a `n Provence. grea pentru noi. Sisif [i Prometeu c\rora li s-a prelungit pedeapsa. se retrage `n castitate. iar el `n]elege.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 492 492 ALBERT CAMUS CARNETE 493 f\r\ seam\n. * Senzual. Titlu: Tat\l [i Mama? * 24 octombrie 1955 Amenin]\ri cu moartea.carnete_Camus. C`nd voi fi b\tr`n. un Apel pentru un armisti]iu civil. s\ dorm l`ng\ o f`nt`n\ [i s\ ajung primul pe Campo cel `n form\ de palm\. 18 ianuarie1 Angoasa aceea pe care o t`ram prin Paris [i care avea leg\tur\ cu Algerul m-a p\r\sit. pe bornele de la Porta del Sole. ca un Constantinopol perfect. Aici cel pu]in s`ntem `n lupt\. San Francesco di Siena. . `n coteca Nazionale. Da. s\ v\d atunci Siena ivindu-se `n apusul soarelui cu minaretele ei. ie[ea `n ora[. Dar sufer\ din cauza exilului. Actuelles III. Dar intimida pe toat\ lumea. avea conversa]iile [i gusturile tuturor. * Primul om. printre preaferici]i. ~n st`nga. Iar gustul pentru mister duce la inconstan]\. Dar nu s`nt arabi“. pictor sienez. S\ v\d Perugia f\r\ casele care se construiesc `n jur [i s\ pot atunci s\ privesc m\slinii fragili de pe coline. Francesco armoniile de stele. victorios. Cf. mai ales. * Voia s\ fie banal. a[ vrea s\ rev\d pia]a `nclinat\ din Arezzo. * La muzeul din Siena una dintre numeroasele Judec\]i de Apoi (Giovanni di Paolo)1. ~n dreapta. fiindc\ a surprins doi copii de cincisprezece ani descoperind iubirea unul pe fa]a celuilalt. * Alger. 1 Pe 22 ianuarie 1956. * 22 august 1955. Numai dup\ aerul s\u i se atribuiau o g`ndire [i preocup\ri pe care nu le avea sau pe care le avea f\r\ s\ accepte s\ le scoat\ `n prim-plan. doi prieteni se re`nt`lnesc [i ridic\ bra]ele ca s\-[i exprime bucuria. Fiindc\ minciuna necesar\ consolideaz\. S\ reg\sesc Piazza della Signoria la Gubbio [i s\ privesc `ndelung valea sub ploaie. `n Palazzo Buonsignori. a[ vrea s\-mi fie h\r\zit s\ revin pe drumul acesta spre Siena care n-are egal pe lume [i s\ mor acolo. Moare acolo. Cuvintele ei: „E bine aici. Reac]ia mea curioas\. `n casa de ]ar\ pe care i-a cump\rat-o fiul ei. S\ v\d Assisi f\r\ turi[ti [i f\r\ motorete [i s\ ascult `n pia]a principal\ din S. dansa. Atacarea fermei izolate – atacul din Philippeville – atacarea [colii – taifun pe Nemours. Dar mai ales. cu rani]a `n spinare. * 1 Giovanni di Paolo (1399-1482). la Alger. * S`nt uni]i dincolo de timp. L\custele. Camus [i liberalii europeni [i musulmani lanseaz\. s\ merg de-a lungul acelei livezi de m\slini [i de struguri. al c\ror miros `l simt.

oricare ar fi el. Portretul lui V. * ~n ceea ce Fran]a a f\cut din mine necontenit. Tot ce [tie [i vede din ceea ce suport\ ceilal]i fiindc\ nici nu [tiu.“ „Femeile care a[teapt\ de la b\rbat toat\ fericirea vie]ii lor. Rezisten]a la 1 Camus a ob]inut `n 1936 o diplom\ de studii superioare. Totul este ac]iune. Doar riscul justific\ g`ndirea. Ea se exprim\ doar `n termeni nedefini]i. M`inile ei mari [i picioarele de dansatoare. tr\ie[te ca un la[. spune.“ Mereu `n lupt\ ca s\-[i apere opera pentru a nu fi n\p\dit\ de ocupa]iile exterioare. * 22 ianuarie Adorare. M`ndria de a apar]ine Bisericii din Africa.carnete_Camus.D. Sau despre cineva care tocmai c\ nu `i inspir\ g`nduri impure: „E un vi]el fiert“. 2 Henri Irénée Marrou (1904-1977). X. dar nu-mi vei vedea Fa]a. X.“ Nimeni nu vrea s\ se bucure `ntotdeauna de tot. dubl\ sau tripl\. „Bel[ugul de cuvinte nu este f\r\ de p\cat. c`t securitatea pentru viciile lor“. cu lucrarea Metafizica cre[tin\ [i neoplatonismul. cre[tinism a ]\ranilor [i a aristocra]iei. prin rolul s\u. Da. Timp de paisprezece ani credincios acelei femei necunoscute care i-l d\ pe Adeodat. S\rb\tore[te aniversarea zilei c`nd a avut prima ma[in\. Cei care acuz\ epoca numind-o o epoc\ de nenorocire: „Ceea ce vor ei nu e at`t o epoc\ de lini[te. spune ea.“ „Femeile care nu plac s`nt avare cu singurul b\rbat pe care-l au. [i mai ales dac\ se amestec\ `n treburile publice numai prin scris. * 21 ianuarie Amenin]\ri pentru ast\-sear\ [i pentru m`ine. extremit\]ile unui corp zvelt [i elegant. Trebuie s\ se duc\ dup\ cineva `ntr-un loc ca s\ mearg\ `ntr-altul unde trebuie s\ fac\ ceva… etc. secolul augustinian. Imaginea sa `n leg\tur\ cu Soarele divin care ne lumineaz\ mintea. Via]\ ascuns\. Doar femeile care plac s`nt capabile de generozitate. Intelectualul. „Cum s\ nu-]i fie mil\ de un b\rbat inteligent. m-am sculat fericit. * Roman. Am reg\sit steaua.“ „Nu-mi plac b\rba]ii foarte tineri. Pune `n fiecare sear\ la picioarele patului rochia recent cump\rat\ ca s\ aib\ la de[teptare bucuria de a o vedea. * 27 ianuarie Primul om. {i pe urm\ orice e mai bun dec`t aceast\ Fran]\ a demisiei [i a r\ut\]ii. Un b\rbat se crede `ntotdeauna . pentru prima oar\ de mai multe luni. „Ca ni[te zulu[i“. „Am un pr`nz“. „Gata cu chefurile [i cu orgiile. toat\ via]a mea am `ncercat s\ reg\sesc ceea ce l\sase `n s`ngele meu Spania [i care `n opinia mea era adev\rul.“ Teama cast\ [i teama slugarnic\. `mbr\ca]i-v\ `n Domnul Nostru Iisus Hristos [i nu mai c\uta]i s\ mul]umi]i carnea `n dorin]ele ei. B\rba]ii cu care a avut leg\turi. Textul Sf`ntului Pavel care `l arunc\ `n Biseric\.) „Am g`nduri impure“. nici nu v\d. Alege. Secolul al XVII-lea. mla[tina asta `n care m\ `n\bu[. {i ei trebuie s\ `nve]e totul. care declar\ c\ numai P. „Vei putea s\ te bucuri `ntotdeauna de tot. gata cu preacurvia [i cu desfr`urile. a studiat Antichitatea t`rzie [i `n special opera Sf`ntului Augustin. s`nt pro[ti. istoric. (cf. Enigma lumii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 494 494 ALBERT CAMUS CARNETE 495 care avem opinia public\ `mpotriva noastr\. violen]\ ne`nfr`nat\ `n dansul care o dezv\luie `ntru totul. * Orice doctrin\ artistic\ este un alibi prin care artistul `ncearc\ s\-[i justifice propriile limite. Compenseaz\ neputin]a asta supralicit`nd verbal. Dar p`n\ la urm\ `n lupt\ mi-am g\sit eu `ntotdeauna pacea. `n care trateaz\ despre Sf`ntul Augustin [i Plotin.C. a f\cut `ntotdeauna ceea ce trebuie pentru tovar\[i. Marrou2 spune: „Arta de a tr\i `n vreme de catastrof\“. ~i par apar]in`nd altei rase. Diferen]\ de genera]ii. * Sf`ntul Augustin1 a tr\it `n lumea totalitar\: Imperiul de Jos.

“ ~[i iube[te epoca. Din cauza lui. Statuia asta. ar avea o cad\ de aur sau de platin\.. Da. 438 [i Caietul al VIII-lea. 449 [i 451. vrea s\ se bucure de pl\ceri [i s\ cunoasc\. {i: „~n c\s\torie. ~i va datora m\car asta bietului individ care… etc. „E noul dumneavoastr\ valet?“ „Da. Dar nu-i asta. 127). Dupuis).F. p. caut\ [i g\se[te o fat\ cast\. un tat\ pentru copilul lor. `i eram infidel. D. * Adev\ratul creator.F. numai la decen]\ nu. Franciscanii l-au `nchis `ntr-o m\n\stire2. [i a[ fi fost `ndr\gostit de ea dac\ mi-ar fi fost infidel\. b\rbatul are totul de pierdut. Jupoanele ei proaspete de fat\ t`n\r\ care se v\d `ntotdeauna c`nd se a[az\. lung [i despletit [. Ar fi singurul care s\ conceap\ [i s\ slujeasc\ o civiliza]ie ce nu se poate na[te f\r\ aportul tuturor. c\ doar asta [i este. Ba nu exist\ nimic.“ Ma[inu]a ei. „Trebuie s\ fiu sincer\. Leporello. (Caietul I. nu o s\ vin\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 496 496 ALBERT CAMUS CARNETE 497 superior femeii pe care… Sentimentul acesta `l accept de la un b\rbat inteligent.“ }ine `n ea ni[te papuci vechi [i oribili pe care-i pune ca s\ conduc\.: Alege castitatea. * 1 Patru cuvinte indescifrabile. de-asta m\ remarc\ lumea. De mult m-a[ fi convertit. p\r\sindu-[i elegan]ii pantofi stil Ludovic al XV-lea.. L-am cump\rat la Paris. V. adic\ a ghicit ceea ce poate s\ dea f\r\ complica]ie (de dezvoltat). {i e pur\ `n dorin]a asta turbat\. F. B\tr`nul doctor din prolog este un savant atomist. „~mi iubesc mai mult ma[ina dec`t pe mama. Nimic.“ Cuvintele ei: „{i-a r\sturnat o omlet\ pe cap“ (vorbind despre o blond\). „Nu m\ pot lipsi de ea. de a gusta din tot ce reprezint\ pl\ceri `n ziua de azi. de a reu[i tot. Ceea ce-mi place la V. Idem: Faust [i tinere]ea femeilor (cf.: Nu (ezit\). dac\ s-ar trezi solitar. De altfel `[i scoate pantofii oriunde. mai exact dac\ s-ar m\rita cu Onassis. via]\ monden\. Leporello se duce. m`ine. pute]i s-o invita]i. Exagereaz\. Leporello face pe bufonul cu statuia. „Nu le `n]eleg pe femeile astea m\ritate care-i `nnebunesc pe b\rba]ii lor.]1. Fiindc\ m-am t\iat la deget [i mi-am pus un pansament: „semeni cu un t`mplar nepriceput“.“ La hotelul unde sose[te cu co[urile ei pline de farduri [i obiecte de toalet\. la restaurant etc. umplut\ cu parfumul preferat `n care s\ stea la „macerat“.“ Dac\ ar deveni miliardar\. 2 ~n aprilie 1940. Picior frumos de dansatoare. pp. „{tiu s\ m\ ap\r. Idem: se face actor. Va fi credincioas\ dac\ se va m\rita.M. ceea ce o face atr\g\toare: ader\ la societatea ei totu[i greu de suportat. la cinematograf. succes publicitar. femeia totul de c`[tigat“ etc.F. ar cunoa[te o ad`ncime a singur\t\]ii despre care nici o epoc\ n-a avut m\car idee. Camus noteaz\ c\ a g\sit `n Dic]ionarul enciclopedic Larousse informa]ia c\ Don Juan a fost ucis de c\lug\rii franciscani.. Schi. mare. s-ar potrivi mai bine cu p\rul ei. etc. v\ spun. Ar avea b\nuiala c\ aceast\ civiliza]ie `[i joac\ ultima [ans\ [i c\ el este unul dintre ultimii care [tie acest lucru. Voin]a ei de a apuca tot. tot te aplaud\“. securitate. „ar aduce bordelul `ntr-o turm\ de iezui]i“. * 1 Cf. Adora]ie fa]\ de fiin]a lumii. [i c\s\toria. „`n chestia asta po]i s\ urci cu picioarele pe pere]i sau s\ faci pe porcul sp`nzurat. G\se[te r\spuns la tot. e un filosof. nu de la un t`n\r imbecil. Sf`r[it. Exist\ `n dumneavoastr\ un regret care m\ deranjeaz\.“ Idem: nimic. . b\tr`ne]ea asigurat\ [i le mai cer [i fidelitate. teatru `n teatru.carnete_Camus. p. Idem: `ndr\gostit. Dar am fost `ntotdeauna re]inut de teama ce vor spune prietenii mei. Don Faust [i doctorul Juan1. Pofta ei de r`s. D.: E[ti sigur? Invit-o. celebritatea e un afrodiziac. D. Ar putea arunca lumea `n aer. Au bani. o iubesc cu tandre]e pentru toat\ libertatea pe care mi-o d\. dans. Leporello? Nimic. Caietul al VII-lea. p\rul ei blond. „~n cartierul meu nu `nt`lne[ti dec`t mamaie [i ciume. El le neag\ dumnezeul [i li se spovede[te.

Trei zile de mistral periaser\. domnea `n sf`r[it… Etc. Dreptul `i revine doar o dat\ cu revolta. Don Faust. Acesta m\rturise[te. Cei drep]i). Zile calde.: „Cum a[ putea s\ fiu geloas\ pe o fiin]\ despre care [tiu c\ va muri [i-mi va sc\pa pentru totdeauna. 1 Cuplul Camus a locuit `n verile 1948 [i 1949 `ntr-o cas\ care f\cea parte din dome- Palerme1 niul Palerme. noi ne ucidem du[manii [i dup\ aceea vine Bunul Iisus. Apoi trebuia s\ urmeze ciclul dragostei [i al lui Nemesis care. Astfel. u[or de g`ndit. [i familia acestuia din urm\. * Istoria. Tema judec\]ii [i a exilului. Étienne Sintès. Mitul lui Sisif. o oper\ aparte pe tema judec\]ii [i a exilului: C\derea. greu de v\zut pentru to]i cei care o tr\iesc pe pielea lor. Ne`n]elegerea) [i cel al revoltei (Ciuma. Omul revoltat. {i istoria ei. `mi scrie adev\rata poveste a tabloului de Van Eyck. .carnete_Camus. Caligula. [lefuiser\ cerul p`n\ la urzeala sa cea mai fin\. a fost b\nuit un preot care avea leg\turi cu adunarea canonicilor. iar el promite s\ dezv\luie `n ziua mor]ii ascunz\toarea unde se afla panoul. Cur`nd dup\ furt. pe unchiul s\u. Au mai revenit acolo cu alte ocazii. revolta ca surs\ a dreptului este `n aceea[i m\sur\ mama datoriilor. pentru el. ]in`ndu-se seama de inten]iile sale. nivela mun]ii din apropiere. * La Solidor. Prim\var\ t`rzie [i brusc\. Cine `[i neglijeaz\ datoriile `[i pierde dreptul [i devine asupritor chiar dac\ vorbe[te `n numele celor asupri]i. Palerme Despre mistral. urla peste c`mp. * Piatra care cre[te. ~n timp ce se dezbr\c\. * Roman. un buton de la man[et\ se rostogole[te `ntr-un col] [i se duce s\-l ridice. cum l-a dezvoltat Camus adeseori. Acestea s`nt originile aristocra]iei. un b\rbat. Trebuie s\-]i ucizi du[manul: p\i nu-]i era du[man? 1 Iat\ o schi]\ pentru planul de ansamblu al operei. strivind cochiliile.B. C\minul acesta se bucur\. Se rostogolea dinspre nord. peria cerul p`n\ la urzeal\. To]i castanii plini cu lum`n\ri de cear\. 2 Not\ pentru Exilul [i `mp\r\]ia. Lucien.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 498 498 ALBERT CAMUS CARNETE 499 ~nainte de etajul al treilea: nuvele din „un erou al timpului nostru“. * A.1 Al treilea etaj este dragostea: Primul om. Sose[te acea zi. r\scolea [i cur\]a copacii. Dup\ ciclul absurdului (Str\inul. pe fratele s\u. Este achitat. s\ o aclimatizeze `n Fran]a pe mama sa. Dar care este aceast\ datorie. Metoda este sinceritatea. Dar de `ndat\ ce a dob`ndit dreptul. Familia algerian\ a lui Albert Camus a locuit acolo c`nd acesta a `ncercat. {i culcat pe colin\. alunga animalele [i oamenii `n case. datoria `i incumb\ ne`nt`rziat. bunica sa [i un t`n\r care este fiul amantului s\u din acel moment. sub]ire pojghi]\ str\vezie [i albastr\. D’Arras: Ba da. a[tept`nd s\ se st`rneasc\ v`ntul. Coco[ul: Aici. la L’Isle-sur-la-Sorgue. Barbara. * Paris. Adev\rata mea gelozie ar fi s\ vreau din toate puterile s\ mor cu ea“. Mitul lui Nemesis. umflat\ de o povar\ grea de ap\ aurie… [i te a[teptai ca [i ea s\ crape [i un [uvoi de vin galben s\ `nece p\m`ntul sub un potop exultant. Asupritul nu are nici o datorie real\ pentru c\ nu are nici un drept. este simbolul m\surii. `n baia violent\ de v`nt [i de soare… s\rb\toarea. Deportat pus s\ se dezbrace `n pielea goal\. M\ duceam atunci pe colina acoperit\ de ierburi aromatice [i de o miriad\ de minuscule fosile de melci. * 12 iulie. `n zadar. Furase panoul fiindc\ nu putea suporta s\-i vad\ pe judec\tori al\turi de Mielul Mistic.2 Coco[ul – dar nu-i ceva r\u. `[i face num\rul de travestit (`n femeie de lume) `n fa]a invita]ilor: mama sa. * M. * Iulie.

Revolu]ia e un lucru bun. * Roman-sf`r[it. G`ndurile centrate asupra istoriei s`nt cele care vor dispre]ui timpul. `n lumea aceea de ma[ini [i de birouri care o dep\[e[te. Roste[te cuvinte de ne`n]eles [i moare1. iar refuzul acesta a f\cut din mine un artist.carnete_Camus. Prinde [ase pe[ti[ori [i izbucne[te `n pl`ns `n fa]a agoniei lor.. Ce striga gura ei mut\ [i sur`z\toare. Nu mai neg nimic! 1 Povestea panoului furat de pe o catapeteasm\ de Van Eyck este utilizat\ `n C\derea. re]in`ndu-[i cu o m`n\ p\rul bine piept\nat… * Dac\ nimic nu va r\scump\ra zilele [i ac]iunile noastre. mic\ de tot. * Noapte de furtun\. Vom `nvia. {i pe urm\. * Sf`r[itul lui iulie Nop]i pline de lun\ [i de v`nt.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 500 500 ALBERT CAMUS CARNETE 501 Ultima cuminec\tur\. presupun) `n Rusia: Stalin ar fi somat-o pe Krupskaia s\ `nceteze cu orice critic\. * Anecdot\ (imaginar\. Dar ea o s\ plece [i `ntotdeauna mi-e team\ c\ n-am s-o mai rev\d. O adiere u[oar\ trece peste trestii. . de-a lungul anilor. `ndrept`ndu-se spre mon[trii url\tori. Din perspectiva lor. amenin]`nd-o c\ va desemna pe altcineva drept v\duv\ a lui Lenin. `n centrul atitudinii mele este refuzul de a disp\rea din lume. Mirosul chiparo[ilor tineri. De unde micro-tragedii. efectele lui. 22 iulie Luna u[oar\ [i plin\ deasupra plopilor. E un mijloc. * Paris. Frumuse]ea este justi]ia perfect\. Étienne.]1. ~n dep\rtare. atunci nu s`ntem oare obliga]i s\ le aducem `n cea mai mare lumin\ posibil\? * Roman. Dar vocea i se stinge. Mare sensibilitate. Mama [i cu mine privim noaptea asta minunat\ cu aceea[i inim\ str`ns\. Ceea ce reg\sesc `ntotdeauna. pu]in `ncovoiat\. Marile [. a[a cum de milenii b\tr`nele din lumea `ntreag\ a[teapt\ s\ treac\ via]a. Caut\ zadarnic r`me. R\bdarea ei la aerodrom. la pl\cerile ei..]2 din Vaucluse. Nu mai vrea s\ pescuiasc\. Mama. * C`nd nu mai [tii nimic altceva dec`t asta: a[ vrea s\ fiu mai bun. Astfel. Este prezentul [i acordul cu fiin]ele [i lumea `n prezent. * Nemesis. de a renun]a la bucuriile ei. * S-ar spune c\ `n ]ara asta nici un partid nu poate sus]ine prea mult timp efortul patriotismului. Dar de ce? Trebuie s\ ai `n cap ideea civiliza]iei pe care vrei s-o creezi. dreapta se clatin\ `n 1940 [i st`nga [aisprezece ani mai t`rziu. Apoi g\se[te. istoria este cea care distruge. 2 Un cuv`nt indescifrabil. cl\dirile [i civiliza]iile lui. * Jean cere un echipament de pescuit [i i-l cump\r. * Muzic\ pe transatlanticul Atlanticului de Sud. D\ s\ vorbeasc\. pe terenul imens. Luberon. Se duce la pescuit. a[tept`nd f\r\ s\ scoat\ un cuv`nt. Pe colina inundat\ de lumin\ proasp\t\. Ce spunea t\cerea ei. 1 Un cuv`nt indescifrabil. Melville. Doar muzica atinge dimensiunea m\rii.. un covor de rochi]a-r`ndunicii roz. [.. Libertatea nu este speran]a viitorului. contururile s`nt pure. De diminea]\ aerul este u[or. la suferin]ele ei. {i unele pasaje din Shakespeare. aproape alb [i gola[. Mirosul de ou `n farfurii. Abolirea propriet\]ii nu este un scop.

p. * Roman (sf`r[it). fiin]ele se sf`[ie `n jurul ei. 302 [i. p. tot o mai iube[te pe Jessica [i dragostea pe care i-a purtat-o. ca s\-[i poat\ da seama cum ne-au transformat. o literatur\ accesibil\ omului din orice popor. din orice timp. f\c`ndu-[i mici semne din c`nd `n c`nd. iubind-o doar pentru ea. De v\zut Alexandra Tolstoi: Lev Tolstoi. Dar el e b\tr`n. f\r\ nici o dorin]\. Via]a nu re`ncepe. ~mi place fe]i[oara asta preocupat\ [i r\nit\. Tolstoi: „Frecu[urile `mi dau g`nduri negre“. cf. * Scrisoare inserat\ S`nt b\tr`n [i am s\ mai fiu.. atras de o femeie. acelea[i haruri. 444. Iar c`nd `ntoarce spatele pe scen\. Am vrea ca aceia pe care `ncepem s\-i iubim s\ ne fi cunoscut a[a cum eram `nainte de a-i fi `nt`lnit. [i f\r\ de care nici un popor viguros [i plin de sev\ nu s-a dezvoltat `nc\. Turgheniev `i cite[te P\rin]i [i Copii lui Tolstoi care adoarme. Ea este via]a. Mi-am petrecut jum\tate din via]a de b\rbat ap\r`nd o fiin]\ cu pre]ul sacrificiului alteia [i poate al unei p\r]i din mine `nsumi. nici inten]ie. Fiul ei este `mpiedicat s\ se duc\ `n sala de a[teptare. 1 Tradus [i prefa]at de Edmond Cary. Idem. `ntotdeauna frumoas\. Tolstoi despre r\zboiul ruso-japonez: „~ntr-un r\zboi cu un popor necre[tin. `ntr-un v`nt violent. * Roman. se decide s\ nu o ating\ niciodat\. Tace. {i se na[te `n Jean ceva care seam\n\ cu dragostea pe care i-a purtat-o Jessic\i. fusese `nfiin]at `n secolul al XIV-lea de un bandit poc\it. Amiot-Dumont. Idem. Idem: „Nebunia este un egoism“. totul e `n regul\“. prin geamuri groase. cu toate acestea. cea a purit\]ii. un suflet. Orientul e `n fl\c\ri. `n jurnalul s\u: „O dorin]\ criminal\ de a muri“. Ea se `ntoarce `n Algeria unde s`nt lupte (pentru c\ acolo vrea s\ moar\). insultat\ de partenerul s\u. De parc\ nu ar mai fi capabil s-o ia de la `nceput (a[a cum M. aceea[i flac\r\ ca [i J. tragic\ uneori. cu unele deosebiri. `mp\rt\[ite de toat\ omenirea.“ * Tolstoi a avut un copil din flori cu Axinia (]\ranc\). `[i are importan]a sa [i poate fi necesar\ dezvolt\rii poporului. Idem.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 502 502 ALBERT CAMUS CARNETE 503 * Bunicul patern al lui Tolstoi `[i trimitea rufele murdare din Rusia `n Olanda o dat\ cu primele c\deri de z\pad\ cu ni[te s\nii care reveneau cu ruf\ria curat\ pu]in `nainte de `nceputul prim\verii. Idem. Renun]\. Idem. contesa: „M\ dezgust\ cu poporul lui“ (a recopiat de [apte ori R\zboi [i Pace). mai exist\ [i o alt\ literatur\ care r\spunde ca un ecou preocup\rilor ve[nice. dar cu fa]a luminat\ de o flac\r\ `ntunecat\ [i bl`nd\. 1956.carnete_Camus. iar M. atunci e ca o mic\ nefericire care se `ndep\rteaz\. care-i atr\gea pe to]i scriitorii ru[i. Ceea ce am p\strat timp de doisprezece ani nu pot arunca acum pentru c`teva luni sau c`]iva ani de via]\. se ia la `ntrecere cu umbra norilor pe nisip. la cap\tul extrem al Europei. nu f\r\ triste]e `ns\. Pentru prima oar\ dup\ mult timp. `ngrozit. cu umerii ei fragili. nu-]i pierde curajul. care are. nici joc. tat\l meu1. Dup\ cincisprezece ani de iubire cu Jessica `nt`lne[te o alt\ t`n\r\ dansatoare. popoarele cre[tine trebuie s\ fie `nvinse“. [i care cuprinde crea]iile scumpe inimii poporului.H. * August 1956 C. Shakespeare: „O m`r[\vie este o p\c\leal\ ordinar\“. pe o plaj\ pustie. R\m`ne s\ a[tepte. mai ales pentru mine. aceast\ mic\ fiin]\ cu `ncheieturile prea puternice. Ceea ce . reflect`nd interesele trec\toare ale societ\]ii. o iubise pe Jessica f\r\ s-o spun\). ea e t`n\r\. Se privesc la dou\zeci de metri distan]\ unul de altul. * Lumea se pr\bu[e[te. Ermitajul din Optina. Nici nu descoperise bine sau crezuse c\ descoper\ c\ o iube[te [i. {i `n clipa mor]ii: „Alexandra. triumf\toare. Tolstoi: „Literatura politic\. `n acelea[i locuri.

zece ore pe zi `n teatrul acesta de la subsol. dar nu senzual\… Aici poate c\ am putea reg\si un soi de alian]\. s\pt\m`ni `n [ir. pasionat. `ncearc\. violent. Posesiunea i s-a ad\ugat ulterior [i are [i ea o dimensiune. ca un copil r\u care-[i mutileaz\ una dup\ alta toate juc\riile. St`ng\cia ei. decorul a ceea ce se agit\ [i sufer\ `n inima b\rba]ilor [i a femeilor. umbra pic\turilor de ploaie care [iroiau pe geam curgea ne`ntrerupt. Se face actri]\: 1) pentru c\ puterea ei de deriziune devine spectacular\. iar stropii de ap\ c\deau ca o ploaie pe fa]a `ntoars\ a prietenei sale.S.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 504 504 ALBERT CAMUS CARNETE 505 am folosit ca s\ fr`ng pe cineva nu pot fr`nge acum. mai dezarmat la om. seduc\tor. c\ orice sentiment sf`r[e[te prin a sem\na cu ceea ce era `n chiar secunda na[terii sale.. la r`ndul s\u. Dup\ acea `ndelungat\ munc\ de noapte.). ei doi. * . lumea `n fl\c\ri.“ El scutura crengile copacilor deasupra zidurilor. tainice. unde s\ mori cost\ c`t ochii din cap. care doar el. * Duminic\. Parisul care vrea s\ dea lec]ii lumii. pustii. C. Te iubesc tot timpul intens. dur\ a l\mpilor de la repeti]ii. Desp\r]it de so]ie. m\rturisire de dragoste. ora[ul t\cut. sub lumina s\r\c\cioas\ [i. personaj de roman. `nt`mpinam ploaia neprev\zut\ sau bl`nda noapte de septembrie a[a cum erau ele de fapt. 2 septembrie 1956 Lentul naufragiu [i fa]a ei de `necat\. pierde etc. ~ntotdeauna am crezut c\ dragostea. Dar am tot timpul inima str`ns\. * Joi. [i `n jurul lor strada. le-a fost sclav\ S. iar el nu se mai s\tura privind fa]a aceea care [iroia de lacrimile umbrelor. pe fe]i[oara aceea luminat\ din interior de alt\ lumin\. Parisul unde soarele este un lux. la [aisprezece ani. 3) pentru c\ tr\ie[te toate vie]ile care vor fi totdeauna preferabile lucrurilor pe care le-a v\zut [i f\cut.carnete_Camus. * C. * Timpul pentru mine nu mai exista.-i[tilor din lag\r (sora lui X. un angajament. ~n jurul acelei umbre. 6 Oboseal\ de nedep\[it [i. fascinat. Parisul pustiu [i ploaia lung\ care r\suna pe tabl\ deasupra lor. o zi de suferin]\. Felul ei enervant de a l\sa mereu ceva `n urma ei. A[ vrea s\ pot respira – s\ ajung s-o iubesc din memorie sau din fidelitate. d\ruirea inimii. F\r\ s\ ceri nimic pentru tine. „Vacan]ele noastre bl`nde. mai r\nit. Arde. Iar pe chipul ei: Belsen [i mila. T`n\r\ evreic\ deportat\. toate emo]iile pe care durerea de a tr\i poate s\ le trezeasc\ pe chipul uman. Atunci el bea una c`te una pic\turile acelea care str\luceau ca ni[te ochi `nfrigura]i [i tandri. Pe chipul acela luminat doar de lic\rul unui felinar prin parbriz. Tat\l lui C. Moare deportat la Birkenau. unde nu exist\ copaci f\r\ cont `n banc\. Eram acolo `n fa]a a ceea ce exist\ mai profund. * Luni Ploaia fidel\. 2) pentru c\ asta o izoleaz\ de lume. mai solemn. „m\ g`ndesc mereu c\ avea din]i de aur“. o ordine imuabil\. ghemui]i `n ad\postul lor din tabl\. Iar ceea ce am resim]it `n fa]a ta este dragostea f\r\ posesiune. `l r\ne[te. urm\ream. o c\s\torie doar de noi cunoscut\. S\rut`ndu-i m`na. m\ trezea la via]\ [i m\ `mplinea. la sf`r[it. * Mar]i D\ruirea pur\. un pact. Tifos. Via]a ei care `ncepe o dat\ cu debarcarea. Revine acas\. Cuptorul de crematoriu. Na[tere. – doctor evreu – r\m`ne `n Parisul aflat sub ocupa]ie. Iar c`nd ie[eam. Asta aplaud\ lumea. `l iubea. `n acela[i timp. singuri `n automobil. un continent.

Fericire tragic\. Atunci va trebui s\ se opreasc\ pentru 1 Cf. Poate c\ asta este via]a adev\rat\. 2 – Tipasa. O dat\ cu fiecare cap ce cade. Vara. * Cele dou\ spirite foarte mari pe care cerul le-a d\ruit romanilor. suprim`nd frumuse]ea natural\. Serbarea (1 – Fotbal. C. ca be]ivul care bea p`n\ la urm\ absint [i ap\ tare.carnete_Camus. `n final. nu-i mai r\m`ne nimic de v`nat. Poate c\ [i ea `l va dezam\gi ca tot ce `i este cunoscut. Fiindc\ `ntreaga lume a lucrurilor nu va mai g\si o `mbuc\tur\ pentru acest `nfometat. 438 [i Caietul al VIII-lea. Furia ei `ndreptat\ `mpotriva propriului corp. Dar f\r\ s\-[i abandoneze nici casa. 449 [i 451. Idem: „Ast\zi c`nd cuv`ntul nu este dec`t o negociere `ntre adev\r [i vanit\]i“1. Amestec exploziv. luminat\ zi [i noapte de o lamp\. * Intelectuali ai progresului. Lucre]iu [i Seneca. totdeauna. ele refac ochiurile ra]ionamentului sf`[iat de fapte. S`nt tricotezele dialecticii. * 1 Astolphe de Custine. O fabul\. p. va dori s\ ia masa `n seara cunoa[terii.X. * C. . Caietul al VII-lea. Dup\ lungi s\ruturi: „C`t\ violen]\!“ * Custine: „Contradic]ia care exist\ `ntre un suflet `nfl\c\rat [i uniformitatea existen]ei `mi face via]a insuportabil\“. pp. Don Faust sau cavalerul din Occident. {i moliile astea care vor s\ fac\ teatre roase de molii dup\ asem\narea ora[elor. * Aurora. de unde nu ie[ea dec`t ca s\ treac\ `n m\n\stirea vecin\ [i s\ contemple morm`ntul so]ului ei. Pur [i simplu se `mbrac\ `n clovn. * Jeanne nebuna a stat patruzeci [i patru de ani `ntr-o od\i]\ f\r\ ferestre. * Faust `ntinerit sub `nf\]i[area lui Don Juan1. * Civiliza]ia industrial\. masa care niciodat\ nu-i va reveni lui la `mp\r]eal\. Editura du Rocher. ~i lipse[te dragostea de lucrurile pe care le descoper\. * Dup\ Nunta. evad`nd noaptea din casa ei de la El Biar. acoperind-o pe largi `ntinderi cu de[euri industriale. s-au sinucis. ]intuit `n decep]ie [i transformat el `nsu[i `n oaspetele de piatr\. ajut`ndu-se de cear[afuri r\sucite ca ni[te fr`nghii. `n afar\ de ceea ce este absolut dureros `n cunoa[tere. nici un poet nu l-a descoperit. De aceea sf`r[e[te prin a dori infernul. Ultima cunoa[tere este cea care `l seduce. iar fiin]a se arunc\ din nou `n c\utarea tragicului. * X. Idem: scen\ `n care Don Juan asist\ la propria sa `nmorm`ntare. cu inima `nfometat\ de nefericire. c`nd `nceteaz\ s\ mai fie tragic\. Don Juan-ul cunoa[terii: nici un filosof.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 506 506 ALBERT CAMUS CARNETE 507 Teatrul sparge zidurile ora[elor. * Omul de afaceri care s-a s\turat de afaceri [i devine clovn. 3 – Roma – Insulele grece[ti – Mistralul – Corpurile – Dansul – Eterna diminea]\). * Iubirea tragic\ [i numai asta. {i. Ea face ca s\r\cia s\ nu mai poat\ fi tr\it\ [i suportat\. dar este `nzestrat cu spirit [i voluptate [i se bucur\ de farmecele [i de intrigile cunoa[terii – pe care le urm\re[te p`n\ la `n\l]imea stelelor celor mai `nalte [i mai `ndep\rtate – p`n\ ce. creeaz\ [i suscit\ nevoile artificiale. * La paisprezece ani. Este spiritul `n]elept [i b\tr`n `ntr-un trup t`n\r. e altceva. Souvenirs et portraits. nici afacerile.

126: corpora]ie masculin\. s\ practice judo etc. * M. Schnitzler. p. jurnalul ca instrument al acestei asceze. `n regia lui de Jean Marchat.X. A adaptat [i a regizat Cavalerul de Olmedo.) * Custine: „Arhitectura arab\ este arta unui popor efeminat (h`rtii decupate cu care cofetarii `[i acoper\ cutiile cu drajeuri)“. * La 10 ani. pasiunea ei. L`ng\ el un profesor foarte 1 Cf. * Iunie 1957 Festivalul de la Angers s-a `ncheiat1. C\derea: „Copiii din Iudeea m\cel\ri]i `n timp ce p\rin]ii Lui ~l duceau `ntr-un demn care. Toat\ lumea l-a ajutat. * X. Astfel n-am `ncetat s\ iubesc tot ce era sacru pe lume. S\ nu mai spui. dar dominate. s\ fac\ dragoste. am fost `n Germania. El (Custine) citeaz\ cuvintele lui Voltaire sau Diderot: „Ru[ii s`nt putrezi `nainte de a se fi copt“. `n Anglia. * N. realitatea: o harababur\ de nedescris. gloria ei. s\ conduc\ ma[ina. * Pies\. o fac pentru tine. profesor: „Oamenii trebuie s\ se iubeasc\“. d\ dovad\ de infantilism: pretinde c\ [tie s\ bea. S`nt un b\tr`n acum. realizat. ca o sanc]iune permanent\ – o singur\tate acceptat\ [i risipitoare. de Lope de Vega. ai `ncredere `n mine. prin libertatea extrem\. p. * N. `n tain\. * C`teodat\ m\ cuprinde o imens\ duio[ie fa]\ de oamenii din jurul meu care tr\iesc `n acela[i secol.1 * Retip\rire C\derea. `n fine. 73: „melancolice pred\ri“. luptele ei. orientate spre cea mai mare fiin]\ [i cea mai `nalt\ epoc\. via]a se ia de la `nceput. Un scriitor (sau savant sau artist sau actor) surmenat de presiunea social\ alege s\ fie dublat `n via]\. minunata via]\. nedreptatea ei. * Prostituata canadian\ `n cafeneaua de l`ng\ Folies-Bergère: „Tata a f\cut `nconjurul lumii. [i a regizat Caligula. Nietzsche `nfiin]eaz\ cu ni[te prieteni un Teatru al Artelor unde se joac\ dou\ drame antice al c\ror autor este el. oamenii vii `i servesc drept cuvinte. * Masacrul inocen]ilor `n via]a lui Hristos.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 508 508 ALBERT CAMUS CARNETE 509 ~[i pierde fiica. am suferit prea mult. tata a s\rit pe o min\.: for]a modera]iei este for]a superioar\. * ~n Vechiul Testament. acum s`nt rea [i mama nu m-a mai v\zut de dou\ s\pt\m`ni. * Dr. `nclinat\ numai `n fa]a fiin]ei lumii. dar conform\ cu disciplina – [i via]a mereu riscant\. cuprins de iubire. de ce au murit dac\ nu din cauza Lui?“ . ~nc\ mai am puterea s\ iubesc tot [i s\ creez tot. ca s\ dai sens unui cuv`nt mai `nalt [i s\ nu vorbe[ti dec`t `n func]ie de… (Pentru cine `[i pierde memoria. frate-meu la fel. eu la fel. Ca s\ te na[ti vinovat trebuie s\ mori inocent. ~nmul]irea experien]elor. Mai multe lag\re de concentrare. Dumnezeu nu spune nimic. Ca s\ fii t`n\r ai nevoie de un viitor. loc sigur. spune: „Rasa lui Hristos – [i cealalt\“. ci s\ faci. „trebuie…“ „trebuie…“. Via]a. * Exist\ `n lume o enorm\ for]\ de convingere care se nume[te cultur\ [i care ac]ioneaz\ paralel cu for]a mor]ii [i a constr`ngerii. ~n jurul lui. ~n cadrul festivalului s-a jucat [i Cu dragostea nu-i de glumit. am cr\pat de foame.carnete_Camus. * 1 Camus a jucat un rol capital `n Festivalul de la Angers din iunie 1957. Salvat p`n\ la urm\ fiindc\ era simpatic. Oboseal\ fericit\. pentru c\ mi-e[ti prieten\ bun\ `l a[tept ajunge c\ dau bani alor mei s\ mai ies cu n\t\r\ul \sta ah treburile merg prost nu cunosc pe nimeni“.

* 21 iulie Ploaia nu contene[te de mai multe zile. Rena[terea plec`nd de la nihilism. ~n jurul localit\]ii Cordes. ~ntoarcere pe 25. deschisese un * 22 iulie Scrisoare de la Mi. Este universul coruperii familiale. fost\ colaboratoare a lui Edmond Charlot la Alger. de firea mea de[ertic\. Singur\tatea acestei case mari. . ci de a[teptare. Aici moare `ncet o civiliza]ie. `nc`t extind tot mai mult o singur\tate care poate fi primejdioas\. mare c`t o piersic\. * Budismul e ateismul devenit religie. * 24 iulie Plecare Roussillon. la care s\ medit\m noi. De `ndat\. aspirat\ ca o fis\ `ntr-o cr\p\tur\. 544. * 17 iulie Cordes1. Se opre[te o clip\ pe creast\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 510 510 ALBERT CAMUS CARNETE 511 15 iulie Plecare din Paris. {i pre]ios. Descurajat de mine `nsumi. la Chaux-de-Fonds. nu-[i g\se[te cuvintele: „Eram jalnic\ [i bucuroas\“.). iar casele vechi stau m\rturie. Nu mai suport nici o leg\tur\. Noaptea. care-mi r\spunde c\ nu `ncearc\ o impresie de moarte. Se doarme la Guéret. 1954). R`ndunici bete. `n acela[i timp `nnourat [i luminos. Lucru. Adev\rul! * 24 iulie Peisaj frumos [i pustiu `n care fiecare cas\ `nt`lnit\ se afl\ `n pragul pr\bu[irii. apoi dispare brusc. care se c\lug\rise. Lini[te [i frumuse]e. Profund\ [i seac\ triste]e. pe cercul perfect al colinelor. Leucate. stelele se `nmul]esc [i Calea Lactee devine sm`nt`noas\. M\ g`ndesc necontenit la F. [i-mi reg\sesc respira]ia. `n departamentul Tarn. `n jurul nostru. Venus. aflat la 700 km dep\rtare. Camus prefa]ase cartea ei. * 26 iulie Dimine]i superbe. Vine s\ se odihneasc\ dup\ Festivalul de la Angers [i s\ preg\teasc\ noi proiecte teatrale. Seara. se culc\ cu o vitez\ nebuneasc\ pe colina din vest. cred eu. ~i spun asta [i lui M. `n special cu Jean-Pierre Jorris. care-mi vorbe[te de familia ei [i de „chiolhanurile lor ar]\goase“. cei care ne-am luat la har]\ cu nihilismul. p. N\vala spre ora[e. sensibil. * 23 iulie Adev\rul. De diminea]\ valea s\lbatic\ a Aveyron-ului. Cei care nu s`nt curio[i: ceea ce [tiu `i dezgust\ fa]\ de ceea ce ignor\ (C. a ora[ului mort. Telefon`ndu-i celui pe care-l iube[te. * 18 iulie Plou\. spre uzine. m`hnirea mea. * 20 iulie O scrisoare de la stare]ul lui Georges Didier2 mi-anun]\ moartea acestuia `ntr-un accident de automobil `n Elve]ia. mi-e foame de lumin\ ca de p`ine [i nu m\ mai pot suporta. ~n hambarele spintecate [i n\p\dite de urzici. cerul se odihne[te. Timpul curge. `n mine. at`t de nebun dup\ libertate.carnete_Camus. Tot mai plou\. 1 Claire Targuebayre. Marea. hotel `ntr-un conac la Cordes. 2 Prieten din copil\rie al lui Camus. tandru. Apendice. Exemplu unic. A[teptare a ce? – A lui Mesia. b\tr`ni [i enormi p\ianjeni care b`ntuie acest regat pustiu. `n Elve]ia. seara. ruginesc vechi grape cu ro]i. spre pl\cerile colective. Cordes (Édouard Privat. {i-a g\sit moartea `ntr-un accident de ma[in\.. la 9 iulie 1957. aerat. Cf.

unul sau cel\lalt e foarte mare. etc. ~N P|IANJENI etc. b`ntuit. de luni de zile. dac\ a[ scrie la nimereal\ lucr\ri dramatice. nota zilnic acela[i lucru: „Ast\zi n-a venit nimeni“. ~n jurnalul ei. Examinez serios posibilitatea s\ renun]. mai mari dec`t mine.“ (N. am crezut c\ puteam s\ fiu. 4 august G`nduri de moarte. la ce bun s\ mai visez? S\ m\ eliberez [i de asta [i s\ nu mai consimt la nimic! Au mai f\cut-o [i al]ii. Mai exact. Dialogurile dintre ei. oare. o clas\ burghez\ care. * Cordes.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 512 512 ALBERT CAMUS CARNETE 513 * Nu-i po]i cere suferin]ei s\-[i justifice motivele. asceza asta g\unoas\. * 6 august Vizit\ la Cayla: loc singuratic [i t\cut `n jurul c\ruia oamenii vin ca s\ moar\. liber. cite[te presa [i dou\ c\r]i la mod\.S. poate. * 8 august 1957. * Svidrigailov din Crim\ [i pedeaps\: „O od\i]\ afumat\. `n timpul anului. Nici un loc din lume nu-mi place ca acas\ la mine“. f\r\ s\-mi pese. * La sf`r[itul Adolescentului ([i `n cele trei variante). Dac\ a[ face teatru. a[ fi. de la cele dou\ la personaj etc.) {i mie. un creator? A[a am crezut. (Dostoievski `nsu[i a subliniat „`n p\ianjeni“). Dostoievski noteaz\ c\ Svidrigailov „crede `n via]a de apoi“. ~ntotdeauna am considerat crea]ia un dialog. * B\tr`na doamn\ englezoaic\ care se sinucide. Iat\ o tem\ de teatru (pentru Don Faust?): `ngerul [i diavolul cresc dup\ cum `i hr\nim noi. Te-ai expune atitudinii de a nu mai `mp\rt\[i aproape nimic. ~n realitate. chemarea asta care m\ `ncordeaz\ ca s\ ob]in nu [tiu ce. at`ta tot? Un popor care nu ne cite[te. S`nt eu. ci nemernicia. Dostoievski face `n registru ironic procesul lui Tolstoi. `ndoial\ absolut\ `n leg\tur\ cu voca]ia mea. unde ofensa ]ine loc de metod\ critic\? Societatea. de la personaj la cele dou\ f\pturi. din p\cate. {i apoi: „Unde voi fi? Unde vom fi c`nd copacii ace[tia vor fi devenit mari? Al]ii se vor duce s\ se plimbe sub umbrele lor [i vor vedea ca [i noi trec`nd v`nturile care-i vor dobor`“. Ce treab\ am eu cu o art\ stimabil\ sau cinstit\? {i s`nt eu oare capabil de ceea ce visez? Dac\ nu s`nt capabil. * B\tr`nii credincio[i din Rusia credeau c\ purt\m un dr\cu[or pe um\rul st`ng [i un `nger pe um\rul drept. * 12 august C. cu p\ianjeni `n col]uri [i iat\ toat\ eternitatea“1. creatorul nu poate fi ast\zi dec`t un profet solitar. * Cordes. Nenorocirea extrem\ este s\ te sim]i cufundat `n ru[ine. Cordes Pentru prima oar\ dup\ ce am citit Crim\ [i pedeaps\. Ast\zi m\ `ndoiesc [i tare s`nt ispitit s\ resping efortul \sta continuu care m\ face nefericit chiar `n fericire. `nghi]it de o crea]ie nem\surat\.: „Nu durerea trebuie s\ st`rneasc\ cea mai mare mil\. ~n general. ~n fiecare sear\ m\ duceam s-o v\d pe Venus culc`ndu-se [i stelele r\s\rind deasupra patului ei `n noaptea cald\.carnete_Camus. 1 ~n Carnetele despre Crim\ [i pedeaps\. ~n]eleg mai bine ceea ce citesc dup\ aceea `n jurnalul lui Eugénie de Guérin: „Cu drag\ inim\ a[ face un leg\m`nt de claustrare la Cayla. . Dar cu cine? Societatea noastr\ literar\ al c\rei principiu este r\utatea mediocr\. * „Cel mai u[or fir de m\tase `mi e mai insuportabil dec`t altcuiva o ghiulea de plumb. Personajul meu intr\ cu dou\ personaje mai mici [i de `n\l]ime egal\.

discipol al lui Adler [i prieten al lui Malraux. prefer\ s\ lase s\ i se ard\ m`na dreapt\ dec`t s\-i numeasc\ pe complicii s\i. Capturat `n timp ce se strecurase `n tab\ra inamic\ spre a-l ucide pe regele etrusc Porsenna. 2 La Köln. Despre incendierea Luvrului `n timpul Comunei care-l face s\ pl`ng\ [i-l face nefericit zile `ntregi: „Niciodat\. 3 Jacob Burckhardt (1818-1897). Toat\ via]a a r\mas cu cicatricea. 1 Notele acestea au fost f\cute de Camus `n timpul lecturii lui Nietzsche de Daniel La 29 octombrie 1946.“ Idem: „Aristocra]ia spiritului trebuie s\-[i cucereasc\ `ntreaga libertate fa]\ de stat. vast program de ajutorare a na]iunilor amenin]ate de comunism. Sartre [i Malraux la o reuniune al c\rei scop era definirea unei morale politice minime. c\tre W. Cf. Soare [i bezn\. 1944). Atrac]ia fa]\ de religie manifestat\ de oamenii de teatru. suferin]e distinse. `n fa]a fetelor dezbr\cate. Complicitatea profund\ dintre marxism [i cre[tinism (de dezvoltat). Cosima care trebuie acuzat\ pentru c\ a distrus toate scrisorile lui N. (Cf. ~n salon. M\sura – loc de contradic]ie. „Un anahoretism modern – imposibilitatea de a tr\i `n acord cu statul. . Emerson: „Secretul geniului este s\ nu tolereze `n jurul s\u existen]a nici unei fic]iuni“. * Un Teatru ne`ntrerupt.“ Trist f\r\ lumin\. Chesterton1: „Secolul al XIX-lea (idem. Un comentariu despre C\derea de vreme ce lumea nu `n]elege. * Muzic\ atonal\ – `ntotdeauna dramatic\.Hr. Idem. ~ntruchiparea [i ridiculizarea atitudinii moderne [i a acelei stranii [i indecente remu[c\ri laice `n leg\tur\ cu p\catul. pentru pictur\. s-a a[ezat la pian [i a c`ntat una dintre improviza]iile sale n\valnice. expus\ de Pre[edintele S.carnete_Camus. oric`t de vie mi-ar fi durerea. Asta fiindc\ non-semnifica]ia e mereu patetic\ [i dramatic\. „F\ `n a[a fel `nc`t s\ fiu `ngropat ca un p\g`n loial. „st`ngaciul“. de[i se vrea o reac]ie fa]\ de romantismul muzical. scriitor. Nietzsche. c\ut`nd un hotel. Via]a de vis [i via]a adev\rat\.“ E adev\rat. De aceea s`nt contra am`ndurora. Nietzsche este `ndreptat spre o cas\ de toleran]\. f\r\ minciun\. dancinguri etc. n-a[ fi aruncat cu piatra `n sacrilegiile acelea care nu-s `n ochii mei dec`t purt\toarele culpei tuturor. * Necesitate [i exaltare a contrariilor. 3 Doctrina Truman. Carnete II). Cf. „Cunoa[terea tragic\ [i veselia greceasc\. p.A. coleg [i prieten al lui Nietzsche la Universitatea [i la Pedagogium din Basel. * 13 august Plecarea de la Cordes. Idem: Freud nu sim]ea nici o voca]ie medical\. al XX-lea) e plin de idei cre[tine care au `nnebunit“. ~mi pl\ceau locurile acelea (restaurante luminoase. culcat pe un tigru. 48). participase cu Camus. pe b`jb`ite.). spre stupoarea general\. Povestea cu bordelul2 (H. Sperber2: st`nga [i punctul patru al lui Truman3. * 1 Gilbert Keith Chesterton (1874-1936).qxd 12/12/02 4:31 PM Page 514 514 ALBERT CAMUS CARNETE 515 Voi to]i ave]i aerul de a nu fi traversat dec`t suferin]e frumoase. * La cincisprezece ani. Caius Mucius Scaevola este un erou roman legendar (secolul al VI-lea `. care ]ine ast\zi [tiin]a `n fr`u“. deoarece ni[te colegi negau `n fa]a lui gestul lui Mucius Scaevola1. Idem: omul vis`nd. * Aman]ii orbi care-l ucid. Koestler. C\ Lenin n-a avut niciodat\ de-a face cu masele. Halévy (Bernard Grasset. Nemesis. scriitor [i pamfletar catolic englez. exaltat de `ndat\ ce ea revine. nici „o `nclina]ie pentru omenirea suferind\“.) pe care le-au n\scocit oamenii ca s\ se ad\posteasc\ de via]\. de unde porecla de Scaevola. pe so]ul orb. la 12 martie 1947. ia f\r\ s\ spun\ un cuv`nt un t\ciune aprins din sob\ [i-l arat\ prietenilor s\i. ~ntruchipa `n ochii lui tipul marelui profesor.U. Culp\ asupra c\reia este mult de g`ndit“. istoric elve]ian. avea drept obiectiv s\ restr`ng\ expansiunea sovietic\ [i a sf`r[it prin adoptarea planului Marshall. 2 Manès Sperber (1905-1984). Chestia asta r\nit\ din mine.“ Terasa catedralei din Basel unde st\teau de vorb\ Nietzsche [i Burckhardt3.

Camus a redactat o prezentare pentru edi]ia american\ a c\r]ii ei. pe[te scurg`ndu-se. * Roman.. ca [i cum. 5 Dou\ propozi]ii indescifrabile...... E nevoie de un pic de artificiu. * Cel mai mare om. va fi devenit neputincioas\“. Hristos: M`ntuitorul imoralist. „Lisbeth4. Singur. 1 „D\-mi o masc\ `n plus.. `nc\ z`mbitoare....P. Moartea lui Robert Chatté6. s\ placi etc. 2 {tiin]a vesel\.“ 4 Élisabeth Förster-Nietzsche.. prieten intim al lui Pascal Pia. iar p\m`ntul locul arid unde. cea mai concentrat\ [..... 2 Frontul de Eliberare Na]ional\ (n.. ultimul bile]el lui Rhode... Se discut\. * Don Faust... Ideea m\[tii1.. * 1 octombrie Vizita lui G.. Elogiul lui Napoleon `n La Gaya Scienza2. mai fecund dec`t s\ sporov\ie[ti [i s\ te enervezi din nimic. tr. Pe scurt. nr.. 362. S\ fii nobil va `nsemna poate atunci s\ ai nebunii `n cap.. 6 Librar. uria[ul adormit se va scula [i violen]a va pune cap\t domniei cuv`ntului.N. Mi: `n iubire respira ca o `not\toare [i z`mbea `n acela[i timp.“ * Biblia s-a n\scut printre pietre. De ce ar fi nevoie: nu numai de cineva pe care s\-l iube[ti f\r\ s\-i ceri nimic..).. etnolog\ care poposise la Aurès din decembrie 1954 p`n\ `n martie eram copil.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 516 516 ALBERT CAMUS CARNETE 517 Proiectul a „zece ani de medita]ie [i de t\cere“. purtat\ de m`ini prea mult timp inactive. 1957. 5 * 8 septembrie.. 7 Dou\ cuvinte indescifrabile.. . tocmai inteligen]a va fi pierdut toat\ demnitatea.. * Custine. dup\ Toma. apoi filier\. apoi `nota din ce `n ce mai repede. Idem..T. Idem... Contactat\ de emisarii F.carnete_Camus. p`n\ la urm\..2 care `i propun o `nt`lnire cu ni[te responsabili dornici s\-i pun\ `ntreb\ri despre bro[ura ei (Algeria ’57). cea mai mare for]\ spiritual\: cel mai.. cu gura deschis\. cas\ kasbah unde e primit\ de dou\ femei. `n ’87. sora lui Nietzsche. r\scolitor3... G. o a doua masc\!“ (Dincolo de bine [i de r\u).. 1 Germaine Tillon..1 care `nainte s\ plece `n Algeria vine s\-mi m\rturiseasc\ ce a f\cut. C`nd este transformat `n Don Juan. credin]a este curajul spiritului... de ce pl`ngi? Nu s`ntem noi ferici]i?“ * Aveam multe idei preconcepute `mpotriva ra]ionalismului.E.: „~ntr-o zi.. ci chiar de cineva pe care s\-l iube[ti f\r\ s\-]i dea nimic.... La urma urmelor. dar artificiul sf`r[e[te prin a `nghi]i tot. cartea a V-a. pentru el.. se sufoca bucuroas\. despre francezi: „s-ar zugr\vi ur`]i mai cur`nd dec`t s\ se lase uita]i“. Dar pasiunea confra]ilor mei .. ~n zadar egalitatea `nnebunit\ va rechema atunci b\tr`na aristocra]ie `n ajutorul libert\]ii. 3 „Am acum patruzeci [i trei de ani `n urma mea [i s`nt la fel de singur ca [i atunci c`nd Nietzsche.. e[ua pe un ]\rm cald [i umed. `nc`t un spirit mai nobil va resim]i aceast\ necesitate ca pe o vulgaritate.. Rhode nu r\spunde.]7.. le explic\ teza ei. * S\ refuzi s\ str\luce[ti c`nd po]i str\luci. inteligen]a suprem\ va fi manifest\ – dar `n felul acesta.T. S\ te fr\m`n]i (c`t timp e nevoie) este... la spitalul din Villejuif. Acum o lun\ la Alger. arma apucat\ prea t`rziu. apa devenise elementul ei. ap\rut\ `n englez\ cu titlul Algeria.. Va fi desigur necesar s\ fii inteligent. Nereligios prin religie.. ~nt`lnire.. Pe urm\ sosesc doi b\rba]i `narma]i. scena `ncepe cu un hohot de r`s b\rb\tesc `n culise care marcheaz\ intrarea lui Don Juan.. dup\ at`tea grote [i ape ad`nci. Pascal – `n felul s\u. dar va fi [i ceva at`t de obi[nuit... Nietzsche: „~nc\ vreo c`teva mii de ani pe calea ultimului secol! – {i `n tot ce va face omul. Aventur\ cu D-na V... Ea accept\..

Eram de fa]\. F. Atunci G. A doua `ntrevedere dup\ execu]ie [i ea afl\ atunci c\ [eful este Yaasef Saadi. `l apuc\ de cravat\ [i-l scutur\: „{i s\ nu ui]i ce am spus“. C`teva minute senza]ie de nebunie total\. {i. epuizare [i tremur. zi de zi. O nou\ criz\ de panic\. Scriu asta dup\ o or\. Dezechilibru. dar el pe mine nu m\ gra]iaz\.T. `n leg\tur\ cu baterea `n cuie spune: „Fran]a-i de vin\“. ~mi arat\ [i compozi]iile a 30 de elevi arabi de 11-12 ani c\rora `nv\]\torul arab le d\duse drept subiect: „Ce a]i face dac\ a]i fi invizibili?“ To]i iau arme [i ucid fie francezi. Pe urm\. Dar nu mie care s`nt cuprins acum de un soi de nebunie. A fost gra]iat. Rebatet1 `ndr\zne[te s\ vorbeasc\ despre nostalgia mea de a comanda plutoane de execu]ie c`nd el este unul dintre cei pentru care. La 20 de ani. * 17 octombrie Nobel. Aproximativ `n termenii pe care `i propusesem eu (dar urmarea. Ea afl\ cur`nd dup\ aceea c\ este Ali la Pointe. Vorbesc de tortur\. Iar el r\spunde: „Nu. inima. am cerut gra]ierea c`nd a fost condamnat la moarte. Calmante. * 19 octombrie Speriat de ceea ce mi se `nt`mpl\ [i de ceea ce n-am cerut.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 518 518 ALBERT CAMUS CARNETE 519 s\r\cirea. Dup\ dou\ s\pt\m`ni. Cel\lalt. detaliul ei. S`nt disperat `n privin]a viitorului. X. unul dintre ei care pare [eful: „Ne considera]i ni[te asasini“. la Alger. Pe urm\: „Bombele astea. doamn\“. * 29 decembrie Ora 15. Ceea ce am spus sau am g\sit poate servi. De aceea… „Ei nu m\ iubesc. spune ea (a f\cut parte din comisia de cercetare a sistemului concentra]ionar). Oricum. .N. nu e total zadarnic. „Asta s\ i-o spui bunic\-tii. Budapesta. Atunci cel\lalt are o reac]ie teribil\: cu ochii `n lacrimi. acesta este arestat. {eful `i face celuilalt semn s\ tac\. Iar `mi vine s\ p\r\sesc ]ara asta. `nc`t mi se str`nge 1 La anun]area Premiului Nobel. Acum exact patru ani. incul]i sub aspect economic). „Nu depinde dec`t de tine“. fie para[uti[ti. autor al volumului Décombres. zice G.T. (opinia ei: valabili din punct de vedere politic. fie pe [efii guvernului. Este un motiv ca s\ nu-i binecuv`ntez?“ N. s`ntem `n 29. de panic\ de ne`n]eles `n care m-a aruncat [tirea asta nea[teptat\. 1 Ziarist colaborator care scria la Je suis partout. am cunoscut gloria adev\rat\. S`nt reclamant\. din p\cate…). ca s\ pun\ capac acestei situa]ii. Ie[ind. Efortul pe care l-am f\cut. C\ sclavul este aservit fiindc\ mor]ii i-a preferat via]a este din punct de vedere istoric fals. `n fiecare zi [i ruptura… S\ dispre]uiesc e mai presus de for]ele mele. Mama1. volumul salariilor suplimentare care vin din metropol\ etc. * 1 Ianuarie Din nou anxietate. trebuie s\ serveasc\ altora. s\rac [i gol. spune G. * ~n cursul aceleia[i luni trei crize de sufocare agravate de panic\ claustrofob\.carnete_Camus. Ajung la [un] acord: suprimarea terorismului civil contra suprim\rii execu]iilor. `mpreun\ cu al]i scriitori din Rezisten]\. deci la diferen]\ de o zi). arta `ns\[i. Camus i-a telefonat mamei sale. a[ vrea s\ le v\d pe fundul m\rii“. ~n acel moment. neobosit. * 30 decembrie Ameliorare prelungit\. Nu le pot iubi [i nici nu se pot iubi prin ele.: „P\i chiar s`nte]i ni[te asasini“ (e cur`nd dup\ atentatul de la Cazinoul de pe corni[\). intra tot a[a `ntr-o stare de dezechilibru (ba nu. Dar unde s\ m\ duc? Crea]ia `ns\[i. ca s\-i ajung pe ceilal]i `n privin]a valorilor comune.T. Noaptea de 29 spre 30: nesf`r[ite angoase.-ul e de vin\ [i o [tii [i tu“. s\-mi stabilesc propriul echilibru. atacuri at`t de josnice. Straniu sim]\m`nt de cople[ire [i de melancolie.E. trebuie s\-mi `nving acest soi de spaim\. Sfin]ii se tem de minunile pe care le fac.

la [edin]a solemn\ a Societ\]ii Amicilor literaturii ruse. cu mantaua inform\. mai pu]in `nc\rcat\ de ap\. spre libertate“. 202: „Ideea de a `nlocui sinuciderea cu o nou\ ruptur\ radical\ nu este nou\. cu mu[chii lor neobosi]i. indiferent de tendin]\. Dec`t `n ad`ncitura schimb\toare a valurilor sau pe crucea oscilant\ a catargului mare. * Marsilia Alger pe Kairouan1.S.“ „Nu trebuie s\-]i strici via]a f\r\ nici un scop“ (extindere).qxd 12/12/02 4:31 PM Page 520 520 ALBERT CAMUS CARNETE 521 * Ianuarie-martie Crizele puternice au disp\rut. Nemi[cat pe puntea superioar\ [i pesc\ru[ii coboar\ [i-[i continu\ zborul r\bd\tor foarte aproape de mine. `n 1962. cu ochii lor globulo[i. Prima face spum\ [i m\z\riche pe creasta valului care se sparge de vas – [i v`ntul violent o `n[fac\ dintr-o dat\. blicat `n Journal d’un ecrivain. Dubl\ burni]\. ghemui]i `n odgoane. Solda]ii pe punte [i `n b\taia v`ntului. Pesc\ru[i `nc\p\]`na]i. care s`nt punctele `n care ne putem `nt`lni cu to]ii. Doar anxietate surd\ [i constant\. cu capul `nf\[urat `n fulare. num\r unic. se ridic\ `n cea]\. Este primit la universitatea din Alger [i `l `nt`lne[te pe Mouloud Ferraoun. dup\ succesul lui la debut: „… mi s-a creat un renume `ndoielnic [i nu [tiu p`n\ c`nd va dura infernul acesta“. Voin]a de a-]i renega definitiv propriile acte.carnete_Camus. Pesc\ru[ii cu aripile fr`nte exact la mijloc `n form\ de acoperi[. vede]i cum am fost tratat aproape pretutindeni `n presa noastr\: ca [i cum a[ fi jefuit sau escrocat vreo banc\. [i a doua burni]\. Asta-i istoria. * Cei care au.“ De comparat Fran]a cu restul. Uhan]ev (escroc celebru) `nsu[i nu `ncaseaz\ at`tea murd\rii ca mine“. scriitorul [i `nv\]\torul kabil care va fi asasinat de O. C\lc`iul lui Ahile1. 1 Camus revine `n Algeria `n martie [i `n aprilie 1958. dar nimic nu-i mai leag\ de fiin]e: nici ceea ce au primit de la ele [i nici m\car ceea ce le-au dat ei. Momentele acestea c`nd omul p\r\se[te orice aspect de parad\ [i se ghemuie[te la nivelul nevoii. .. Dostoievski dup\ admirabilul Discurs despre Pu[kin2: „Pentru ce am spus la Moscova. Visul acesta izvor\[te dintr-o singur\tate capabil\ s\ distrug\ p`n\ [i afec]iunea pe care omul [i-o poart\ sie[i“.. „G`ndul care m\ preocup\ cel mai mult este `n ce const\ comuniunea noastr\ de idei. Kierkegaard flutura `n fa]a lui Hegel o amenin]are teribil\: s\-i trimit\ un t`n\r care s\-i cear\ sfaturi. 1957. spune el. p. ceva de spus nu vorbesc niciodat\ despre asta. 2 Rostit la 8 iunie 1880. 1 Calmann-Lévy. 1880.A. [i pu- Idem. o stoarce. de a te descotorosi de ele pentru totdeauna se reg\se[te adesea `n visurile la care se dedau acei oameni pe care doar logica corpului `i mai leag\ de via]\. P\s\rile de mare n-au unde s\ se odihneasc\. „La urma urmei. nu s-a inventat nimic mai bun dec`t Fran]a.“ * C`ntec al revolu]ionarilor din 1905: „Fra]ilor. cu ciocul de vr\jitoare. * Condorcet: „Robespierre e un preot [i nu va fi niciodat\ dec`t asta“. o r\suce[te. dantel\ de abur fin. * 5 martie Convorbire cu de Gaulle. Vorbind despre riscul producerii de tulbur\ri dac\ se pierde Algeria [i chiar despre furia francezilor din Algeria: „Furia francez\? Am 67 de ani [i n-am v\zut niciodat\ un francez ucig`nd al]i francezi. ~n afar\ de mine. * Sperber. `ntr-adev\r. spre soare.

Idem: „Frica de moarte. * ~ntoarcere. vom fi insuportabili celorlal]i [i vom vedea cum propria noastr\ s\n\tate sufer\ din cauza asta: asemenea firi se `ndreapt\ spre pieire“. * Algerieni. a surprizei dezagreabile. p. Impuls irezistibil s\ m\ arunc `n ap\. Ci. S\ te pui `n acord cu moartea. Puterea adev\rat\ este administrarea s\n\toas\ [i prudent\ a injusti]iei. Pavlov `nscrie „reflexul libert\]ii“. izbiturile m\rii u[or agitate alterneaz\ cu ciripitul p\s\rilor. adic\ s-o accep]i. biofagi1: 1 Cuv`ntul `i apar]ine lui Montherlant: „Cei care ne rod. Chénoua enorm [i u[or. gradual [i prostesc. Via]a lor `n densitatea [i c\ldura prieteniei. gata. * Actor. Dac\ a[ muri. * Porumbelul `njunghiat.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 522 522 ALBERT CAMUS CARNETE 523 Printre reflexele primare. Solitudinea [i p\r\sirea omului `n valurile dezl\n]uite. * Tipasa: cerul cenu[iu [i bl`nd. chiar [i nenorocirile au o str\lucire solar\ [i-[i z\mislesc propria consolare…“ Idem: „Presupun`nd c\ s`ntem `ntotdeauna `n a[teptarea r\ului. S\ scrii claustrofobul – [i comedii. sim]\m`nt de recuno[tin]\ [i de venera]ie. energic. artist. ne devoreaz\ via]a s`nt la `nceput indiferen]ii c\rora afacerile ne oblig\ s\ le d\m f\r`me din timpul nostru…“ * ~n ceea ce m\ prive[te: a[ fi sucombat `n fa]a oric\ruia dintre sentimentele mele dac\ ar fi r\mas unic. pe urmele vaporului care-[i continu\ ruta. 82: totul este Despre spus acolo cu excelen]\ [i modera]ie. dimpotriv\. Nimic amar `n ideea asta. * `n Carnetele lui Montherlant. dec`t cercul carnal. Kairouan. S\ accep]i s\ te dai `n spectacol. Oricine ar putea s\ simt\ zborul unei raze de lumin\ ar fi cople[it de fericire fiindc\ are mult\ celeritate“. Dac\ nu. maladie european\“. * Ploaia vertical\ [i grea din Alger. S\ depolitizezi complet spiritul. de capacitatea lor de a bea sau de a m`nca. c\lduros. . comportament nes\buit. Gata cu „trebuie“. inamic al c\r]ilor“. Vulnerabili. la limit\. Furtuna. M`ndri de virilitatea lor. ~n centru. ~n centrul ruinelor. tot restul lumii apare lent. cele care apar]in naturii imediate a omului sau a animalului. Necontenit\. ~ntr-o cu[c\. vom r\m`ne `ntr-o stare de tensiune [i de animozitate.carnete_Camus. neobosit. de for]a [i de curajul lor. pentru a-l umaniza. Idem: „Fericirea const\ `n promptitudinea sim]irii [i a g`ndirii. Nu voi muri de angoasa asta. Voi muri [i locul acesta va continua s\ r\sp`ndeasc\ deplin\tate [i frumuse]e. * S\ nu vorbesc niciodat\ despre munca mea. ~ntotdeauna am opus dou\ sentimente unul altuia. Idem: „Portretul omului care va s\ vin\: excentric. Idem: „Oamenii cu o cultur\ foarte elevat\ [i cu un corp viguros s`nt deasupra tuturor suveranilor“. * Etapele unei vindec\ri. trupul [i virtu]ile sale – [i profunda sa triste]e de `ndat\ ce se degradeaz\ – via]\ f\r\ alt orizont dec`t imediatul. * Puterea nu se desparte de nedreptate. * Nietzsche: „~ntr-o supraabunden]\ de for]e `nvior\toare [i reparatoare. a familiei. S\ la[i s\ doarm\ voin]a.

sex. S\ revin c`t mai des posibil la fericirea personal\. grecizat Hristos [i atunci echilibrul se restabile[te. Fa]\ de societate: s\ recunosc c\ nu a[tept nimic de la ea. mai ales ea. . Camus dispune de un vas de curs\ lung\ de opt metri. nici m\car opera mea. „~n fa]a mor]ii nimic nu mai ]ine. dar `nc\ mai respinge valorile p\g`ne. S\ recunosc necesitatea inamicilor. * 30 aprilie Martin du Gard. S\ recuperez energia – `n centru. trebuie p\g`nizat\ credin]a. * S\ recuperez puterea cea mai mare. ci ca s\ dau. `n colec]ia Pléiade. 2 Denumirea propriet\]ii lui Martin du Gard la Bellême (Orne). Asta-i tot. Lumea merge spre p\g`nism. S\ sparg sistematic automatismele de la cel mai mic spre cel mai `nalt. Se t`r\[te cu reumatismul s\u articular. Balizele n\voadelor (o sticl\ cu o limb\ de plumb. respira]ie accelerat\ sau `ncetinit\ `nc\ din momentul alertei. Adev\rul merit\ toate chinurile. Nebunie sau mai mare st\p`nire. [i ea. Exemplu: s\ recunosc c\ for]a. ~n 1955. „Dac\ mai s`nt `n via]\. Cannes1 Pe mare `n fiecare zi. nu ca s\ domin. * Sf`r[it de aprilie 1958. P`n\ la urm\. S\-i asociez privarea imediat\ de orice ac]iune [i de orice gest.carnete_Camus. oric`te misiuni `[i asum\. Lumina – lumina – [i anxietatea se retrage. S\ suprim morala `ntruna repetat\ a justi]iei abstracte. Elogiul sau blamarea devin ceea ce s`nt: nimic. remedii pur medicale pentru angoas\. ~n]eleg mai bine acum ceea ce am [tiut dintotdeauna: cel care-[i t`r\[te via]a [i sucomb\ sub povara ei nu poate ajuta pe nimeni. numit Aya. Noaptea. Orice participare devine atunci un dar care nu a[teapt\ r\splat\. `ntr-un fel sau altul. totul plutind pe o bucat\ de plut\) sun\ seara ca ni[te clopo]ei adun`nd turmele m\rii. S\-mi plac\ faptul c\-mi s`nt inamici. Ne fix\m o `nt`lnire pentru iulie la Tertre2. Pe termen lung: transfer [i acumulare a `nc\rc\turii de energie proprii oric\rei voin]e sau dorin]e prin suspendarea momentan\ a voin]ei sau a dorin]ei respective. Camus a prefa]at Operele complete ale lui Martin du Gard. Umilin]\ [i acceptare. * 3 mai Recuperare aproape total\. 1 ~n timpul acestui sejur la Michel Gallimard. reac]ii afective de ap\rare (sau de atac. Jurnal. S\ r\m`n aproape de realitatea fiin]elor [i a lucrurilor. Tutun. b\rcile ]ip\ [i gem din catarge [i pasarele. 77 de ani. trebuie s\ `mping ariditatea p`n\ la cap\t pentru ca pragul s\ fie atins [i. S\ nu refuz s\ recunosc ceea ce este adev\rat chiar [i c`nd tot ceea ce este adev\rat se `nt`mpl\ s\ contrarieze ceea ce este de dorit. `nc\ nu dispare. s`nt acelea[i) [i crea]ia `ns\[i. Ele trebuie restaurate. nimic…“ „Da. ci `n leg\tur\ cu satisfacerea ei. Nu cumva oi fi suferit de excesul responsabilit\]ilor mele? De vreme ce m\ aflu `n pustiu [i `n atonie. parc\ a]ipit\ `n c\ldur\ [i soare. Nu e nimic. A doua asociere: relaxare general\. convinge. Cel care se st\p`ne[te [i st\p`ne[te via]a poate s\ fie cu adev\rat generos [i s\ d\ruiasc\ f\r\ efort. Nisa. Ascez\ nu `n leg\tur\ cu dorin]a care trebuie s\ se p\streze intact\. hran\. sper chiar putere crescut\.“ Dar are aceea[i inim\ care se intereseaz\ de tot. dep\[it. dar este surd\. S\ nu a[tep]i nimic [i s\ nu ceri nimic dec`t puterea asta de d\ruire [i de munc\. suprimarea gregarului.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 524 524 ALBERT CAMUS CARNETE 525 Este suficient s\ accep]i judecata celorlal]i. Metod\: de `ndat\ ce apare angoasa. * 29 mai 1958 Meseria mea e s\-mi scriu c\r]ile [i s\ lupt c`nd libertatea alor mei [i a poporului meu este amenin]at\. Numai el fundamenteaz\ bucuria care trebuie s\ `ncununeze acest efort. `n port. e bine s\ nu te sim]i singur“ [i ochii i se umplu de lacrimi.

Insulele. „Via]a obi[nuit\ este media tuturor crimelor noastre posibile. 3 Mic\ barc\ scurt\ [i lat\ utilizat\ pentru a face naveta `ntre vapoarele ancorate `n rada Dostoievski. Lindos Mic port natural aproape `nchis. Camus a locuit o s\pt\m`n\ `n cort. Apa e limpede. 2 ~n iulie 1941. indiferent de forma `n care s-ar exprima ele: Iat\ care ar fi programul dac\ a[ fi un mare artist“ (scrisoare c\tre Plehceiev1. la `nceput de drum. nu prin ceea ce spune. * 10 iunie Acropole. poet. st`ncile pe mare care se `ndep\rteaz\ `n urma noastr\. singur. Sau.30. Golful e dominat mai `nt`i de casele albe ale satului. s\n\tatea. care m\ deranjeaz\. Pulverizare a continentelor. Baie. * 12. c`nd ie[eam adormit din cort. Musil: „Fiecare dintre noi posed\ o a doua natur\ unde tot ce se face este inocent“. Acest interminabil monolog al autorului `n care geniul str\luce[te ici [i colo [i pe care arta nu-l lumineaz\ niciodat\ `ntru totul. mai degrab\. tr. Golf perfect. condamnat la moarte [i gra]iat `n acela[i timp cu nire cu O. p\r\sesc cu p\rere de r\u plaja unde am fost fericit.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 526 526 ALBERT CAMUS CARNETE 527 * Artistul este ca zeul de la Delphi: „Nici nu arat\. nici nu ascunde: semnific\“. `mpreun\ cu so]ii Michel G. Cf. Nu eram singur [i m\ preocupam de compania mea. Pierdem o ancor\ `n apele absolut limpezi. * Cehov: „Nu s`nt nici liberal. [i Prassinos1. portului [i cheiuri (n. La Rodos. La ora dou\ avionul pentru Rodos. la c`]iva metri de mare. la dou\zeci de minute dep\rtare. talentul. * Musil2: Un proiect mare care presupune toate mijloacele artei. Acropole nu este un loc unde s\ po]i min]i. singur. pe care nu o are. pe dunele plajei de la Madrague.carnete_Camus. Insul\ somptuoas\ [i `nflorit\.“ * Mama. scar\ lat\ [i u[or de urcat care 1 Michel Gallimard [i pictorul Mario Prassinos. ca s\ m\ arunc `n apa somnoroas\ a dimine]ii2. aterizarea are loc `n mijlocul unui c`mp cu gr`u scurt [i `nflorit pe care v`ntul `l face s\ alerge `n valuri spre marea albastr\. bl`nd\. apoi de o acropol\ fortificat\ cu ziduri medievale `n mijlocul c\rora se ivesc trunchiuri de coloane dorice. La sf`r[itul dup\-amiezei urc\m spre Acropole. Sim]\m`nt mai pu]in grandios ca prima oar\. La ora zece p\r\sim Rodos ca s\ ocolim v`rful de nord al insulei [i s\ ajungem la Lindos. Dac\ i-am iubi destul pe cei pe care-i iubim. nu mai [tiu s\ `not. Nu conteaz\. pentru mine. de acum dou\zeci de ani. Plimbare noaptea `n mijlocul arhitecturii deloc levantine. inspira]ia. Vai. nici conservator… Sf`ntul sfin]ilor este. nu mai pot respira ca `nainte.). Clipe delicioase care-mi readuc `n minte dimine]ile de la Madrague. ~n v`rf. Ajungem la plaj\ `ntr-o barc\ youyou3. Cu vaporul. Soarele. {i pe urm\ `nt`l1 Alexis Plehceiev (1825-1893). „Prefa]a“ din 1958 la Fa]a [i reversul. `nc\lze[te f\r\ s\ ard\. [i m\ duc s\ `not pe plaja de la Rodos. * 9 iunie 1958 Din nou plecare `n Grecia. . inteligen]a. dragostea [i libertatea absolut\. * 11 iunie P\r\sesc vaporul dis-de-diminea]\. ~nt`lnirea cu p\rintele Brückberger care-mi anun]\ inten]ia sa de a o rupe cu Biserica f\r\ s\ se r\spopeasc\. corpul uman. i-am `mpiedica s\ moar\. Eliberarea de orice for]\ brutal\ [i de orice minciun\. Simpatia mea pentru el – la fel de vie. 1888). l`ng\ Oran. De unde opera asta emo]ionant\ prin e[ecurile ei. 2 Traducerea volumului Omul f\r\ calit\]i a fost publicat\ `n 1957 (la Editura Seuil).

de c\ldur\. alearg\ p`n\ la canalul dintre prunduri [i `nc\-[i mai agit\ m`na `ndelung. Golful `n mijlocul c\ruia ancor\m e frumos. `n plin cer. Baie `n mare. cinci case v\ruite. Ziua se `ncheie pe deasupra coloanelor. Dar ne `mpiedic\ s\ pornim pe mare. `n acela[i timp. peste capurile care se `nmul]esc p`n\ `n zare [i peste marea imens\ din fa]a noastr\. bete de lumin\.carnete_Camus. Revenire. * 12 iunie La ora [ase urc pe punte ca s\ v\d pentru ultima oar\ golful pe care-l iubesc. Au p\strat la ei pa[apoartele etc. Mistralul grec are acelea[i efecte: m\tur\ cerul [i scoate la iveal\ o lumin\ purificat\. Interminabil\ vorb\rie pe tema formalit\]ilor de rigoare. La bord toat\ lumea doarme. mirosul de Lindos. Casele cele mai s\race. a[a c\ revenim f\r\ mult\ z\bav\. De fapt. de a exprima at`ta frumuse]e. pare jalnic. Amiaz\ [i baie la Leros. * 16 iunie Ne c\]\r\m cu cat`ri [i m\gari spre Patmos [i spre m\n\stirea Sf`ntul Ioan din P. `ntr-o parte. Cur\]enia greceasc\ admirabil\. Marea este acoperit\ de valuri scurte [i reci… Zeci de copii cu c\p[oare rotunde ne escorteaz\. la ora cincisprezece. ~n rest. dar `ntunecat. La ora unsprezece insula Simi. S\r\cia. Le vom primi la [ase diminea]a. cu excep]ia c\pitanului. De necrezut [i revolt\tor ca turcii s\ fi putut st\p`ni at`t de mult timp acest popor. aproape metalic\. Pe 15 iunie. barca `n `nserare. decorate etc. p\r\sirea `n care s`nt l\sate str\zile [i casele `]i str`ng inima. a doua zi. Apoi spre Patmos unde p\trundem `ntr-un golf aproape `n `ntregime protejat. cel unde a acostat Sf`ntul Pavel. lans`ndu-[i toate s\ge]ile. domin`nd. de m\gari [i de ierburi. m\g\ru[ii.30 Plimbare ca s\ v\d o ad`ncitur\ plin\ de fluturi recent ap\ru]i. cele dou\ golfuri. C\ldur\ ap\s\toare. * 13 iunie Plecare la [apte. Din nou tr\nc\neal\ (ei nu vorbesc nici o limb\ occidental\) nesf`r[it\. * Kos. o nou\ vizit\ a oficialit\]ilor. Stau ascun[i printre ierburi. va trebui s\ mearg\ cineva dup\ ele a doua zi de diminea]\. Urcare la bord a poli]i[tilor [i a vame[ilor turci. Dar claustrofobie cresc`nd\. Zilnic soarele monstruos… nu voalat de cea]\ sau greu. plonjeaz\ `n picaj [i urc\ din nou cu ]ipete ascu]ite. Or\[elul. Dup\ masa de sear\. port turcesc. Apoi cobor`re pe ]\rm unde s`ntem `nconjura]i [i urma]i de o mul]ime de copii pr\p\di]i. copaci. la 8. ci senin [i limpede. De acolo de sus cele dou\ istmuri. Dar. vedem toat\ popula]ia adun`ndu-se la debarcader. {i. r\gete puternice de m\gari. `ncetul cu `ncetul. albe [i albastre. La `ntoarcerea `n ora[. Muzic\. alt golf `nchis. de fum… * Rodos. Baie [i dejun la Psameros. C\pitanul protesteaz\… etc. `ncordat\. ~n diminea]a u[oar\. Noaptea. ~n golfule]. La ora cincisprezece plec\m spre Kos. . trebuie s\ a[tept\m aici s\ se potoleasc\. R`ndunele se `nv`rt deasupra acestui spa]iu.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 528 528 ALBERT CAMUS CARNETE 529 duce la o pia]\ foarte mare. Mic port de noapte `n care via]a e u[oar\. Mic templu pe o plaj\ cu ap\ limpede. de departe. Plecare spre Marmaris. Lu\m cina sub luminile roz. feroce… La ora optsprezece pornim spre Kalimnos. * 14 iunie Insula. miros de spum\. curat\. Sim]\m`nt de neputin]\ de a atinge. dar vertical peste un h\u primejdios. Katina. s`nt `ntr-o form\ superb\. Ni[te feti]e intr\ `n ap\ `n c\m\[u]e [i `noat\ spre noi. grote [i ne ies `n fa]\ roiuri t\cute [i agitate. La megafoane se aud [tiri despre evenimentele din Cipru pe un ton pe care-l cunosc prea bine. iar `n cealalt\. Ora `nser\rii. S-a st`rnit v`ntul violent al nordului (meltem). portul unde s`ntem ancora]i. recuno[tin]\ `n fa]a fiin]ei perfecte a lumii. Sosire la ora [aptesprezece. v\ruite proasp\t.

apoi plonjeaz\ `n ad`ncuri. vaporul este deviat spre insulele Fourni. dansuri [i r`sete p`n\ noaptea t`rziu. a `ntre]inut o curte somptuoas\ `n care artele ocupau un loc important. Dar e prea t`rziu ca s\ plec\m. M\slini uria[i. din piatr\. dar totu[i sufl\. cum nu se schimb\ nimic.carnete_Camus. `n b\taia v`ntului meltem. Heraion. Casele. G\sim ad\post `ntr-un golf pustiu unde v`ntul sufl\ mai slab. Zguduit timp de trei ore de uria[e talazuri. din volumul Orientale. Un c`rd de copii frumo[i se joac\ `n jurul nostru. * 20 iunie Zi pe mare spre Chios. unde [oferii no[tri ne ofer\ s\ bem ceva. spre pl\cerea lor [i a noastr\. Dar marea e `nfuriat\. cu od\ile lor cu paturi grosolane de fier. au fost ele `nsele distruse de recentele cutremure de p\m`nt. `ncepem s\ ducem lips\ de p`ine. `mi `nc\lze[te inima. Dup\-amiaz\ cu soare [i cu b\i `ntr-un golfule] unde apa pare aer. Spre sear\ v`ntul se domole[te. Ceva mai t`rziu. tiranul din Samos. termin`ndu-se `ntr-o fund\tur\ st`ncoas\. Una se pl`nge c\ vor s\-i scoat\ din locul acela jalnic ca s\-i duc\ `n alt\ parte… Seara. Unii [i-au pierdut degetele. cu ochi aurii. De diminea]\ un lamantin sub etrav\. P\m`ntul ro[u. maro [i verde-`nchis. templul lovit de tr\snet. * 18 iunie V`ntul care s-a st`rnit din nou `n timpul nop]ii sufl\ cu violen]\. `n mijlocul unui admirabil peisaj de mun]i [i de mare. `ntr-o v\g\un\ `ngust\ plantat\ cu eucalip]i. P\r\site `n `nserarea care se las\. Polycrat. O feti]\. zv`rlite `n fa]a m\rii printre trestii [i fire de ov\z. A terminat templul Heraion. A pierit r\stignit de strategul Croites care-l atr\sese `ntr-o capcan\ (522). Zg`l]`itur\ zdrav\n\. * 21 iunie Chios. 1 Aluzie la masacrele din Chios. „om de stat genial [i tiran desfr`nat“. Serie de cl\diri lungi [i p\r\ginite. Plec\m s\ vizit\m insula cu ma[ina. Cu to]ii `n cabina de pilotaj. Pe sub verande r\t\cesc unsprezece leproase [i trei lepro[i. Una dintre cele mai frumoase insule datorit\ abunden]ei de m\slini [i de chiparo[i filiformi care garnisesc pantele colinelor [i ale mun]ilor c\tre mare. [i lui Delacroix celebrul tablou Scene ale masacrelor de la Scio: familii grece[ti a[tept`nd moartea sau sclavia… . Apoi. a aruncat `n mare un inel valoros pe care-l purta `n deget ca s\ conjure soarta. Veselia lor fireasc\ sub hainele grosolane cenu[ii. Zi de a[teptare. Spre sear\. `nainteaz\. Matina. ca o pic\tur\ enorm\ de ap\ putred\. apoi vin s\ se uite la noi.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 530 530 ALBERT CAMUS CARNETE 531 * 17 iunie Plecare la ora [ase diminea]a. Cartierul turcesc. s\v`r[ite de turci `n aprilie 1822 [i care i-au inspirat lui Victor Hugo poemul Copilul. Masa e a[ternut\ afar\. a reg\sit inelul pe care-l pierduse. Vara masacrelor1. a[a c\ decidem s\ plec\m oricum `n jurul orei optsprezece. Renun]\m la plecare. la c`teva mile de ]\rm. acoperite cu p\turi maro la fel de grosolane. Traversarea insulei. pe o c\ldur\ orbitoare. f\r\ irisuri. * 19 iunie Diminea]a m\ duc s\ fac baie singur. Speriat de propria sa [ans\. }\rani b\t`nd gr`ul sub copitele cat`rilor. un parfum de leandru ajunge la noi purtat pe aripile v`ntului. se b\l\b\ne cu un aer zeflemitor. de o s\r\cie nesf`r[it\. galbeni. leprozeria. enorme. ale c\rui ruine formidabile. Se rostogole[te. ~ntr-o cafenea din apropiere. Pr`nzim `ntr-un s\tuc de pe coasta sudic\ dup\ ce am f\cut baie. cur`nd [i de ap\. Bl`nde]ea micului port lini[tit `n noapte. insolent\. at`t e de limpede. f\r\ pupile. dar ajungem s\ vedem luminile de la Tigani (fostul Samos) `n jurul orei dou\zeci [i jum\tate. cu toat\ lumea la bord bolnav\ sau certat\. [i de bog\]ia sa fabuloas\. ca s\ ajungem la Gaideros. `ncep s\ danseze cu to]ii `n ritmul unei melodii de la radio. dup\ violen]a m\rii. ne`ntrerupt\ [i de succesele sale imperturbabile. La sf`r[it. Dar `ntr-un pe[te care i-a fost servit la mas\. intr\m `n Chios `ntr-o frumoas\ sear\ lini[tit\. Al]ii cu ochi mari [i tulburi.

Singur. C\ldur\. `[i `ncheie `ntr-adev\r c\l\toria cu o medita]ie despre absolut [i divin“. St\p`n [i sclav. Delphi. Insule neprev\zute se formeaz\ `n umbre pe orizont. * 27 iunie ~n zori. Dar `n timpul nop]ii se isc\ v`ntul de sud [i a doua zi. Istoria s-a construit at`t pe admira]ie. P`n\ la Patras. Baie. ~n noapte. baia. ca [i Melville. Dar nu. vastul [i t\cutul golf de la Maraton. nota 1. Sporadele de Nord. 3. zece. Una. e bolnav. La fel [i acea c\utare din insul\ `n insul\ pe care a ilustrat-o Melville `n Mardi. Cele dou\ golfuri `nchise. apoi disp\rea `n spatele colinei [i portul ap\rea la asfin]it…) * Sigris. Frumuse]ea doarme pe ape. S\ m\ re`ntorc aici. * 1 iulie Atena. Prefa]\ Grenier1: „fiecare con[tiin]\ vrea moartea celuilalt“. c\ fiecare con[tiin]\ vrea moartea celuilalt. satul v\zut de pe vapor. de-a lungul vaporului. 86. . De diminea]\. incitant\. (Ajungeam `n porturi la apusul soarelui. Michel [i cu mine prelu\m cartul de la miezul nop]ii. [i pornim prin str`mtoarea Eubeea. M\slinii coboar\ aproape p`n\ la mare. C\ 1 Traducerea `n francez\ de Michel Arnaud a Meseriei de a tr\i. s`ntem bloca]i la Kea. ur`t [i viu. Revenire la Corint. Noapte pe mare. C\ singurul motiv pentru care ne g`ndim mereu la noi este c\ trebuie s\ petrecem cu noi mai mult timp dec`t cu ceilal]i. Iasomii. Praf. Medic (Paritis). Poros. figureaz\ [i aceasta. 2. Seara. insula cu st`nci verzi. c`t [i pe ur\. mare stridie p\m`ntoas\ sub cerul u[or voalat. cinci. Plecare de diminea]\ pe o mare agitat\. La sf`r[itul dup\-amiezei. P. etajat\ pe creste. zbur`nd la suprafa]a apei nemi[cate. De diminea]\ insula Skiros. Revenire la Sigris. „Grenier. Olimpia. {i re`ncep. 193 [i 303. a c\ror coam\ e subliniat\ cu var. 30. apa… Patras. dup\ ce cornul lunii s-a culcat spre apus. Vast\ scobitur\ t\iat\ de golfuri [i plaje. luminat de focurile de S`nziene. Lumin\. Apoi marea [i. Apele se lini[tesc brusc. Maestru [i discipol. Plecare la ora cincisprezece spre Skopelos. Hotel idiot. dou\. 4. Hydra. ~mi calc pe urme. {i uneori soarele ascundea portul. ~not un pic. Iar noaptea coboar\ peste imensul circ al mun]ilor [i peste golful devenit deodat\ misterios. Sosire la Sigris. Miros al serii pe micul stadion. lumina serii. * 26 iunie Khalkis. Doar un resac scurt [i greoi. Kea. un mare Oran plin de praf. Insul\ minunat\ `n centrul unui v`rtej de lumin\ [i de spa]iu. Greierii ]`r`ie `n pinii `nal]i din Olimpia. pe pantele insulelor. la ora dou\sprezece. care se `ncheie printr-o medita]ie despre absolut [i divin. Micene. 5. ~i doresc acestei c\r]i un t`n\r cititor care s\ semene cu cel care eram eu. `n timp ce greierii `ncep s\ ]`r`ie pe colinele din jur. de Jean Grenier: „Printre jum\t\]ile de adev\r cu care se am\ge[te societatea noastr\ intelectual\. pe 28. Dup\-amiaz\. Noapte pa[nic\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 532 532 ALBERT CAMUS CARNETE 533 * 22 iunie Spre Lesbos. hibiscus. Argos. paisprezece insule ]`[nesc din mare. * Pavese1. Constela]iile cobor\ la orizont. Plecare lu`nd-o de-a lungul insulei. Lumea [i via]a se sf`r[esc aici. Din nou extraordinarul urcu[ pe palierele de lumin\. Sounion. Spetsai pentru petrecearea nop]ii. 488. sute de r`ndunici de mare. Urcu[ la Ayassos. Plecare `n timpul nop]ii. Oboseal\. 29. Grecia r\sun`nd de mugete sonore `n v\g\unile v\ilor. Apa neted\. Skopelos [i acoperi[urile sale. prefa]a la Insulele. Egina [i din nou Aya Marina ca [i acum patru ani. baie `n apele nemi[cate [i reci. meni]i s\ ne ucidem `ntre noi…“. Skiathos. De `ndat\ iat\-ne pe to]i st\p`ni [i sclavi. 1 Cf. Colinele gola[e. * Khalkis. p. rodii. Pasajele eviden]iate de Camus se afl\ la pp. tocmai ap\ruse la Gallimard. Vezi mai sus. Seara. jurnalul intim al lui Cesare Pavese.carnete_Camus. imens\.

M. casa puternic\ [i goal\ unde t\cerea contempl\. C\ tr`nd\via face ca orele s\ se scurg\ lent [i anii rapid. ~mi spune c\ Massu [i doi sau trei dintre colaboratorii s\i s-au supus torturii ca s\ aib\ dreptul de a… (Diferen]a: au ales-o singuri. ca [i iluzia. iar activitatea face ca orele s\ fie scurte [i anii len]i. ~n str\funduri. Asta `l face pe Pavese s\ se `nfioare. crea]ia cu for]ele imense ale fiin]ei. APENDICE . A fi `nseamn\ a exprima. A tr\it o „via]\ static\ [i imobil\“. S\-]i accep]i deci originalitatea [i neputin]a. nu mai ai nimic s\-i spui“. S\ nu faci pe [iretul cu realitatea. ~nc\ un efort [i nu va muri. Omul adev\rului nu `mb\tr`ne[te. * ~ntoarcere. C\ to]i libertinii s`nt ni[te sentimentali fiindc\ pentru ei rela]iile dintre b\rba]i [i femei s`nt obiect de emo]ie [i nu de `ndatoriri. Nu exist\ deci umilin]\.carnete_Camus. ~n centru. Adev\rul este singura for]\. Adev\rul a ceea ce e[ti mai `nt`i. ea apar]ine altuia. * Minciuna adoarme sau viseaz\. vioaie. * Zece zile de la `napoierea din Grecia. Adev\rul a ceea ce este. Idem: „C`nd o femeie se m\rit\. a exprima necontenit. inepuizabil\. Dejun cu A. Somn al sufletului [i al inimii. Idem: b\tr`na Mentina care timp de [aptezeci de ani a ignorat istoria.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 534 534 ALBERT CAMUS geniul `nseamn\ fecunditate. iar c`nd apar]ine altuia. S\ tr\ie[ti conform cu aceast\ originalitate p`n\ la neputin]\. `n fine respectate. Dac\ am fi capabili s\ nu tr\im dec`t din [i pentru adev\r: energie t`n\r\ [i nemuritoare `n noi. doarme m\n\stirea. Dar dac\ b\tr`na Mentina i-ar fi fost mam\? * S\ tr\ie[ti `n [i pentru adev\r.) Impresie stranie. S\ renun]i a te `nvoi cu fiin]ele. For]\ [i bucurie a corpurilor.

`n particular. `nseamn\ a trage `ntr-ai mei. uciga[e pentru prezent. Dar. pe care nu le-ai f\cut. ~]i datorez `ns\ adev\rul despre ceea ce g`ndesc.E. L’Arche. care m-a mi[cat. De ar putea ele s\ te inspire s\ ac]ionezi `n sensul `mp\c\rii [i al unirii. [tiu. Dar chiar dac\ te situezi de partea asta trebuie s\ faci distinc]iile necesare. ~n 1946. `n ceea ce m\ prive[te. `n limbajul acesta sincer un ecou al fraternit\]ilor din trecut.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 536 Albert Camus a ad\ugat la Caietul al VIII-lea ciornele unor scrisori [i `nsemn\ri pe care le public\m `n Apendice. fratele t\u din n\scare [i de suflet. mai degrab\ dec`t `n sensul separ\rii fratricide. Ai dreptul s\ alegi opiniile din F. „Minotaurul sau halta de la Oran“. Nici azi nu reu[esc mai bine. din ad`ncul inimii. . chiar dac\ ar fi r\mas inocent\ [i dreapt\. `n general. dar n-a[ fi reu[it s\-mi rezolv coresponden]a curent\. care este cauza cea mai de seam\ pe care o cunosc pe lume. Dar nu vreau s\ mai `nt`rzii s\-]i mul]umesc pentru a doua ta scrisoare. oarbe [i periculoase pentru viitor. iat\ urarea pe care ]i-o face. `n francezii din Algeria.N. Scrisoare c\tre Amrouche 19 noiembrie Dragul meu Timpul – [i s\n\tatea – m-au f\cut s\ nu-]i r\spund. Le consider. nu m\ va desolidariza vreodat\ de mama mea. Ce `nseamn\ ele fa]\ de ceea ce se face [i se preg\te[te? Dar am fost izbit `n mod dureros de ceea ce ai scris `n mai multe r`nduri despre francezii din Algeria. care au fost `ntotdeauna s\raci [i lipsi]i de ur\ [i nu pot s\ fie contopi]i `ntr-o ur\ nedreapt\. Ar fi trebuit s-o fac pe `ndelete. `n revista sa Amrouche1. `n general (`n Le Monde [i `n Commune). c\ o voi putea face `ntr-o zi. `mpotriva oric\rei speran]e. [i considera]i ca atare. Nici o cauz\.carnete_Camus. Albert Camus 1 Poet [i eseist kabil (1906-1962). trebuie s\-]i spun reac]ia mea [i nu trebuie s\ ignori c\ a trage. Vei g\si. Nu ne pot desp\r]i ni[te chestiuni personale. Am renun]at s\ m\ proclam public o voce a ra]iunii. sau a justifica s\ se trag\. Sper. Alber Camus publicase.

`n condi]iile [i `n momentul pe care le socotesc utile. sus]in. obiectivul pe care vor s\-l slujeasc\. dup\ zece ani. Am de altfel inten]ia s\ tratez chestiunile care v\ intereseaz\ `ntr-o carte care va ap\rea `n cur`nd [i care nu m\ va angaja dec`t pe mine. scrise dintr-o deschidere a inimii. nici „rigoarea“. Semn\turile colective. citindu-le acolo unde le-ai tip\rit. c\ am putut-o folosi f\r\ precau]ii. 1 Daniel Guérin (1904-1988). care ]ine de aceast\ mic\ infirmitate foarte personal\. al unor lucr\ri despre anarhie. {i nu-l cunosc `n nici un caz suficient ca s\-[i fi luat vreodat\ `ng\duin]a s\-mi fac\ o confiden]\ cu privire la un ter]. nu ai `ns\ dreptul s\-i for]ezi pe ace[ti prieteni s\ se confeseze ei `n[i[i. Albert Camus * Scrisoare lui Guérin1 9 iunie 1954 Dragul meu Guérin.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 538 538 ALBERT CAMUS CARNETE 539 * Scrisoare unui anonim 3 aprilie Domnule. sociolog. Nu-mi place locul [i nici maniera necurtenitoare `n care se exprim\ ele. [i compromit. Se glume[te adesea . dar numele acesta nu-mi spune nimic. `n orice caz. Dar referitor la fond. dac\ v\ imagina]i. ~nseamn\. aceste alian]e echivoce `ntre persoane pe care altfel totul le separ\. Nu pot. s\ fie. dup\ ce am recunoscut ceea ce m\ separa iremediabil at`t de st`nga. Nu-mi place nici faptul c\ vorbe[ti despre ceea ce nu cuno[ti. Ceea ce-]i repro[ez este `nc\lcarea incalificabil\ a uzan]ei ca o scrisoare personal\ s\ nu fie publicat\ f\r\ autoriza]ia expeditorului. s\ te las s\ ignori sim]\mintele mele pe aceast\ tem\. acum mai bine de un an. etalate `n public. autor. ai fi t\cut `n aceast\ privin]\. Cei din jurul meu v\ pot confirma oroarea mea de pr\p\stii. A[adar. Ai dreptul s\ faci confiden]e acestui public [i s\ vorbe[ti cu toat\ libertatea despre cei care ]i-au fost prieteni. de grote [i de toate locurile `nchise. de o ne`n]elegere. c\ nu m\ cunoa[te]i deloc. `n plus. {i cu at`t mai mult. suf\r `ntr-adev\r de o scleroz\ pulmonar\ care a f\cut din mine un claustrofob. Nu. acest r\spuns personal loialit\]ii dumneavoastr\ [i v\ rog s\ crede]i `n sentimentele mele cele mai bune. ~ncredin]ez. prin urmare. chiar c`nd acest obiectiv este valabil. Mi se comunic\ (nu citesc revista asta [i nu s`nt abonat la Argus) articolul dumitale din Parisienne. atrag dup\ ele confuzii care dep\[esc. ai dreptul s\ spui c\ nu-]i place ce public [i s\ o spui f\r\ ocoli[uri.carnete_Camus. `n nici un caz. Dac\ ai fi cunoscut-o. printre altele. Albert Camus * Scrisoare unui anonim 20 iulie 1956 Doamn\. Al dumitale. S\n\tatea mea precar\ a f\cut s\ `nt`rzie acest r\spuns [i `mi cer scuze. mi-au provocat o jen\ intolerabil\ [i un soi de dezgust pe care ar fi trebuit s\ le resim]i [i dumneata dinainte [i de care nu te iert c\ mi le-ai impus. Poate c\ l-am `nt`lnit pe medicul al c\rui nume mi-l cita]i. nu-]i voi repro[a „ingratitudinea“. S`nt dezolat de cele ce-mi spune]i. Prietenul dumneavoastr\ nu este singurul c\ruia s\-i plac\ podi[urile `nalte. V\ asigur pe cuv`nt de onoare c\ detaliile orchestrate `n C\derea nu se refer\ dec`t la mine. Nu este deci vorba de un prieten de-ai mei. adic\ despre via]a mea. c`t [i de dreapta `n chestiunea algerian\. presupun`nd c\ aceast\ confiden]\ ar fi fost f\cut\. s\ nu m\ mai asociez nici unei campanii publice pe acest subiect. `n mare m\sur\. indiferent de presiunile care se exercit\ asupra mea. Nu ]i-am scris-o atunci pentru ca scrisorile mele `ncrez\toare. am decis s\ nu mai ac]ionez dec`t `n nume personal. ca `n cazul de fa]\. Frazele acelea de afectuoas\ camaraderie. Am hot\r`t. {i eu le iubesc [i am tr\it acolo. scrise unui prieten c`nd te afli `n suferin]\. Fost tuberculos. cu c`t este ne`ndoios vorba.

De c`teva ore lumea e mai s\rac\ `n ochii mei. nu mi-a fost greu s\ iubesc din nou ceea ce el nu `ncetase niciodat\ s\ fie. C`t despre anecdota principal\..C. iar mai t`rziu. . Sf`r[itul acesta at`t de brusc. Discre]ia [i delicate]ea constant\ pe care le punea `n rela]iile noastre prea r\rite de vie]ile noastre diferite nu au f\cut dec`t s\ `mbog\]easc\ [i s\ fac\ mai sensibil\ prietenia din copil\ria noastr\. l-au iubit f\r\ s\ poat\ `mp\rt\[i aceast\ speran]\. * Scrisoare p\rintelui stare]1 P\rinte. cei care adaug\ la povara interminabil\ a vie]ii moderne efortul unei munci personale. mai pur\ [i mai profund\. la odihn\. Pentru moment m\ simt numai trist de a fi f\cut r\u cu una dintre c\r]ile mele. are de altfel `n via]a sa o t`n\r\ pe care nu a ajutat-o“. a triste]ii mele `n v\ile alpine ad`nci etc. am putut tulbura o inim\ de calitate. le va reda prietenilor s\i aceast\ `ncredere a inimii f\r\ de care orice via]\ este o nefericire extenuant\. R\m`n. f\r\ s\ vreau. iar prietenul dumneavoastr\ trebuie s\ se conving\ de eviden]a asta. solidaritatea corpurilor. ave]i dreptate. unitatea `n mijlocul c\rnii muritoare [i suferinde. `[i va reg\si lini[tea [i pacea. `n special. Atunci nu poate ignora c\ s`nt incapabil s\ mint `n leg\tur\ cu un asemenea subiect. Fiindc\ r\m\sese acela[i copil. ~ndoiala de care sufer\ ast\zi prietenul dumneavoastr\ are drept prim\ cauz\ via]a istovitoare pe care o ducem to]i [i. Sper c\ prietenul dumneavoastr\.]2 tinere]e – ca [i din alt\ cauz\). [tia s\ vorbeasc\ despre o anumit\ speran]\. ca mine. ~mi spune]i c\ m-a citit `ntotdeauna cu stim\ [i cu un interes deosebit. cu aceea[i credin]\. p. M\ voi consola atunci de faptul c\. de la copil la Einstein. de nea[teptat este o mare durere pentru mine. Asta s`ntem plus geniul uman sub toate formele sale. A. [i cu aceea[i fidelitate.. Nu ignor c\ pentru el moartea nu era dec`t o trecere. amintirea [i exemplul. ve]i `n]elege c\ nu m\ apuc acum s\ fac confiden]e. Cum a[ putea s\ nu `n]eleg? Mi se `nt`mpl\ s\-mi `nchei anumite zile cu din]ii `ncle[ta]i [i am adesea impresia c\ umblu [i lucrez doar datorit\ unei voin]e care m\ men]ine `n picioare. Iat\ ce s`ntem [i nimic altceva. absolut nici una cu personajul meu. Nu a fost tr\dat de nimeni. Dar pentru cei care. Permite]i-mi totu[i s\ v\ citez o fraz\ dintr-o scrisoare primit\ zilele trecute de la unul dintre prietenii mei: „Fiecare dintre noi. V\ mul]umesc totu[i din toat\ inima c\ v-a]i g`ndit la mine. l\murit de m\rturia mea. * X. Didier f\cea parte din copil\ria [i din tinere]ea mea. durerea este `ntreag\. Pe cuv`nt de onoare. a descoperit la spital ceva ce am [tiut `ntotdeauna (din cauza unei experien]e asem\n\toare [. Fiecare dintre detaliile care l-au izbit pe prietenul dumneavoastr\ poate primi astfel o explica]ie de necomb\tut. Este un lucru evident.carnete_Camus. Dar `n aceste cazuri trebuie s\ accep]i s\ fii indulgent fa]\ de tine [i fa]\ de propria fire. Crede]i-m\ c\ d\ruiesc cu recuno[tin]\ o parte din lunga noastr\ prietenie celor care l-au iubit [i au avut fericirea s\ tr\iasc\ `n preajma lui [i v\ rog s\ nu v\ `ndoi]i de sentimentele mele de acum `nainte fidele. v\ repet. iar [tirea pe care mi-o da]i `n leg\tur\ cu moartea brutal\ a prietenului meu `mi parvine c`nd totul este deja `ncheiat. c`nd l-am reg\sit purt`nd rasa de c\lug\r. `i afirm c\ nu are nici o leg\tur\. dac\ nu ajut\. * 1 Cf.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 540 540 ALBERT CAMUS CARNETE 541 pe marginea ner\bd\rii mele `n fa]a speleologilor. iar dac\ este ceea ce ghicesc c\ este. 2 Trei cuvinte indescifrabile. Trebuie s\ revii la o via]\ mai animalic\. la singur\tate. 510. devenit acela[i b\rbat. f\r\ excep]ie. Am primit scrisoarea dumneavoastr\ cu mare `nt`rziere. c`nd de fapt am crezut `ntotdeauna c\ arta nu este nimic dac\ p`n\ la urm\ nu face bine.

subliniaz\ inten]ia de a se referi la Éluard. ea este `n contul vie]ii. Ultimul vers. timpul care este smuls pentru munc\. Libertate. am s\-]i trag una. spune X. nici dup\. drag\ Dominique. desigur. citind un foileton. spre cinstea ei. Dar cea a fiin]ei `nse[i nu poate fi.: nici m\car nu iese din camer\ ca s\ viziteze ora[ul [i-[i `mparte timpul `ntre m`nc\ruri fine [i pat. cu memoria aceasta care doare. iar el la fel. dar ne profes\m p\g`nismul din v`rful buzelor.. un curs de ini]iere sexu1 Cuv`nt `ndoielnic. * X. c`t [i pe acela de „majuscul\“ (n. adic\ cei care nu s-au ridicat la `n\l]imea fericirii [i care-[i amintesc `n mod dureros de alt\ fericire care dep\[e[te memoria. ca [i acea fericire despre care vorbe[te Bernard `n textul s\u cu o convingere care m-a emo]ionat at`t de tare. „Cu majuscule de durere“. este cel mai bun. * Uneori. dar ceea ce trebuie s\ faci acum nu e nimic altceva dec`t s\ tr\ie[ti ca toat\ lumea. Dar.. cu golul acesta. deja citat `n Carnetele din 1939. * Gloria e o m\n\stire. pentru spiritele violente1. Colegul ei de turneu care.]1 ei. 2 Poemul acesta este o replic\ scris\ pe un ton al deriziunii. al\ (la 15 ani). fiindc\ trebuie s\-[i p\streze for]ele. la celebrul poem al lui Éluard. Chiar [i ast\zi aceast\ plenitudine `nc\ nu a murit. prieten oranez al lui Camus. ea domne[te asupra dumitale. spune X. O pasiune nefericit\. repet\ o fraz\ din carte: „S\ tr\ie[ti fiecare or\ ca [i cum ar trebui s\ fie ultima [i cea mai frumoas\“ [i strig\: „Este exact asta“. prin ceea ce e[ti. fiindc\ libertatea a fost tr\dat\. 2 Pierre Galindo. cu to]ii. 1941. Pe urm\ o convinge c\ e mai bine ca aceast\ chestiune s\ fie f\cut\ de un om care se ocup\ de art\… X. . nu ies nic\ieri. Atonia.carnete_Camus. o plenitudine de care pu]ine f\pturi au parte. fiindc\ nu mai are for]e. Suferin]a fizic\ este uneori a[a. iar `n familia mea cine se atinge de fratele meu e un om mort. tr. ~n francez\ e un joc de cuvinte care nu poate fi redat `n român\: capitale are at`t sensul de „ora[ capital\“. Cu cerneala pu[c\riei pe lan]urile sclaviei pe chipul bl`nd al `mpu[ca]ilor scriu numele t\u LIBERTATE2 Literele drepte s`nt z\brele fa]a ta e un z\vor fratern pentru c\l\i Pe ordinele de la vizete Scriu numele t\u LIBERTATE Libertate. o treze[te cu o lovitur\ de genunchi `n [ale ca s\ se duc\ s\ preg\teasc\ micul dejun… Ea: „Nu fac dragoste. nu este umilitor s\ fii nefericit. Ai meritat. Ini]iere prin intermediul profesorului de gimnastic\ al mamei sale.. la cererea mamei. Diminea]a. 1950.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 542 542 ALBERT CAMUS CARNETE 543 Nu. [i asta de 3 ani“. libertate tr\dat\ Unde-]i s`nt ap\r\torii? 1 Cuv`nt indescifrabil. P\g`ni s`ntem. Acesta `i ]ine. ca acei cre[tini mai mult din memorie. * Acesta mi-e ca un frate. de vrei sau nu. Colega sa – cu [. S`ntem. acela care este smuls din timp. din moment ce Capital\ a durerii este titlul unei culegeri din perioada suprarealist\ a poetului (n. ed). nu iese `n ora[ din acelea[i motive. * Ezit s\ ]i-o spun.). * ~NSEMN|RI PE AGEND| Gal2 [i cu mine `n timpul manifesta]iei: Iar ai s\ faci o porc\rie Bine! Nu vrei s\ vii? Albert. o fericire. fac pe servitoarea. sportiv – care nu o poate iubi `nainte de meci. ea este via]a. pe care o purt\m to]i `n noi – noi. Dar `n zilele care vor veni trebuie s\ tr\ie[ti singur\.

~i scriu. aranj`nd cu inelarul 1 Cuv`ntul serment din pseudonim `nseamn\ „jur\m`nt“ `n francez\ (n. Doctorul Jivago. ~nregistrat. Dragostea ei cu M. Micu]ii derbedei. `n fine. Germain-des-Prés. C\derea.). scriu Scriu numele t\u adulterin Peste al t\u care m\ disper\ Oh! Ce-ai f\cut cu t`n\ra mea Kalande? Muri]i despuia]i C`nd fra]ii vo[tri v\ ucid Scriu numele t\u sonor Cu cerneala dezonoarei Ca s\ opresc viitorul Ca s\ bifez amintirea Scriu numele t\u LIBERTATE Cu majuscule de durere Pierre Serment1 CAIETUL AL IX-LEA iulie 1958 – decembrie 1959 21 iulie. `nc\ nu-i un b\rbat adev\rat. . 1958.C. 1 Boris Pasternak. [i gestul cu m`na c\u[. 24 Nimic. Jivago1 [i tandre]ea pe care o resimt pentru autorul lui.carnete_Camus.. Distribuit Demonii. Ah! dac\ puterea de munc\ mi-ar reveni. * 22. Disperat din cauza incapacit\]ii mele de a lucra. Germain-des-Prés – a[tept`nd ce? De vorb\ cu un pictor beat „Cu ce te ocupi `n via]\ – nu s`nt la pu[c\rie – asta-i ceva negativ – ba nu. Mi-am `nregistrat la magnetofon C\derea. A[tept proste[te. * 25 Nimic. Din fericire. Seara. reflect`nd. Singur toat\ ziua. Dup\ ce am condus-o acas\.“ Zona asta de umbr\ asupra vie]ilor. „~i merge mai bine“ – spune ea – „adic\“ – „Ei bine. ~n locul lui M.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 544 544 ALBERT CAMUS ~n noaptea pivni]elor Ochii t\i bl`nzi au p`r`it Scriu numele t\u Kalande moare U[or este s\ scrii groaznic este s\ mori Scriu. dar nu mai e un mo[. R\t\cit asear\ pe St..R. m\ plimb pe St. un gol `n mine care m\ deranjeaz\.F. Scrisoare Mi („nop]i violente [i pure“). tr. dineu cu B. deghiza]i `n James Dean.M. Am renun]at la c\l\toria `n sud. Dineu cu A. Gallimard. impotent cu so]ia lui [i care i s-a confesat. N. toat\ ziua. s-ar face lumin\. e pozitiv“ [i `nghite cinci ou\ tari stropite cu coniac. Toate vie]ile.

un rebel. toc- 1 Jean Grenier. ~n lumina zilei. * 28 Dineu B. „S`nt rasist\“. ni se al\tur\. 2 Fondatori. * 27 Terminat de `nregistrat C\derea. interesat doar s\ se bucure de via]\. pe firma luminoas\.]4 [tiu bine. distrat. Seara. observ urmele l\sate de cei unsprezece ani care au trecut. Intru. Vinôbâ ou le nouveau pè lerinage.W. * 1 august Dejun la Barrault `n Chambourcy. ceea ce m\ plictise[te la culme. M\ g`ndesc la trupurile goale [i brune. autodidact. Dar nu seam\n\ cu nimeni. Acum e m\ritat\ cu un `nso]itor de bord de la Air France.M. Tinerii negri brazilieni pl`ng`nd dup\ victorie [i `ncerc`nd s\-[i ascund\ fe]ele de obiectiv.M. Gallimard. Don Giovanni. ~nceput cu greu prefa]a la Insulele1. `l respinge. 1954.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 546 546 ALBERT CAMUS CARNETE 547 sexul aparent `nghesuit `n blugii prea str`m]i. Munc\ inform\. ~i spun asta lui C. cum [i sim]eam de altfel.. ~l p\r\sesc devreme. Seara film despre cupa mondial\ la fotbal. Dar o face pe contul lui. Acest t`n\r scriitor englez. Dineu cu C. Ei erau puri. lene[ [i cinic. Dar r`dem mult `mpreun\. cu unsprezece ani `n urm\. `n ]ara mea pierdut\. n-a[ mai face nici m\car doi bani. Outsider. Furtuna apas\ peste ora[ – [i nu izbucne[te. 1 Cf. vizibil Europa a cucerit de acum `nainte Anglia. care ar fi succesorul lui Gandhi [i care ne explic\ mi[carea de socialism s\tesc [i agrar din India (Vinôbâ)1. vine s\ m\ viziteze o jum\tate de or\ dup\-amiaz\. cu care se duce la pescuit.carnete_Camus. La `napoiere.C. urm\rit\ de un arab. v\d numele A. pe vremuri. B. altfel spus. De asemenea scriitor minor. A. Acum trebuie s\ transfigur\m [i de aceea m\ cuprinde nelini[tea `n fa]a acestei c\r]i care trebuie f\cut\ [i care m\ leag\ de ea. Poate c\ zugr\virea unei anume disper\ri a epuizat totul la oamenii de v`rsta mea [i nu vom mai [ti s\ ne exprim\m adev\rata credin]\. trec`nd prin dreptul localului Aiglon. ca [i `nainte. Denoël. Dar am pornit-o pe drumul epocii cu necazurile ei ca s\ nu tri[ez [i s\ nu afirm dup\ ce am `mp\r]it `mpreun\ suferin]a [i nega]ia. Cerul este permanent `ntunecat de o furtun\ care nu se mai ispr\ve[te. 488 [i 532. pp. {i c`nt\ `n fiecare sear\.. Insulele. 1932. * 29 De diminea]\ m\ obsedeaz\ Algeria. Cer cenu[iu toat\ ziua. Asta `nc\ m\ mai mi[c\ [i m\ emo]ioneaz\. Narayan. Vezi Caietul al VIII-lea. spune ea simplu. O nou\ edi]ie prefa]at\ de Albert Camus. {i m\ duc acas\. 3 Colin Wilson. Lanza del Vasto. Dup\-amiaz\ cu Colin Wilson3 – un bebelu[. * 31 iulie A. la Nabokov. Credin]a asta e a mea [i nu m-a p\r\sit niciodat\. Mai `nainte o fat\ destul de grosolan\. n\scut la Leicester `n 1931. 4 Dou\ cuvinte indescifrabile. Merge s\ joace pocher. Admir.M. Am fost fericit cu ea. are deci 33 de ani acum. mai crease un nou tip de erou. * 26 ~nregistrat C\derea. ai Teatrului de art\ din Moscova. `n 1898. Avea 22 de ani atunci. Prea t`rziu. Am preg\tit doar terenul pentru cei care ne urmeaz\. Str\inul. prea t`rziu… Pierz`ndu-mi p\m`ntul. „Acum trebuie s\ facem s\ se `mp\rt\[easc\ credin]a `n“ [. . `mi propune din nou asocia]ia Dancenko-Stanislavski2. * 30 iulie Zi solitar\.

6. Dup\-mas\ cu Ivernel3. Fr`nghia. {i nu spun nimic din ceea ce g`ndesc. sp\late sub lun\. E secret\ fa]\ de ceilal]i ([i asta o nec\jea at`t de mult pe X. Spre sear\ re`nvie [i asta m\ face fericit. `n Demonii. cea mai cast\. Curajul acestor fete de la jum\tatea secolului `mi inspir\ `ntotdeauna aceea[i admira]ie. R`dem mult. Seara am ie[it `n ora[ cu Michel. ~n timpul zilei Mi telefonase de la Marsilia. Un caz interesant. apoi pleac\. Fiin]a cea mai `nfocat\ pe care am cunoscut-o este. Anne [i M. Dar rolul lui {atov. ~ncerc s\-mi organizez lucrul. Seara iau cina cu A. * Mar]i 12 De diminea]\ vine C. Dup\-amiaz\. P\rin]i divor]a]i. ca toate spiritele religioase. O sf\tuiesc s\ revin\ la Paris.P. ~[i `ntinde imediat buzele fragede. doctorul X.: „convorbirile onctuoase [i informe“ (la telefon). 1 Brice Parain (1897-1971). Lung\ convorbire. * 2 august M\ str\duiesc s\ scriu jurnalul \sta. s\ m\ vad\. Treizeci [i cinci de mii de franci pentru [apte ore de lucru pe zi. 3 Daniel Ivernel a jucat adaptarea lui Camus dup\ piesa lui Dino Buzzati. 2 Eroare de datare: este. Miercuri 13.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 548 548 ALBERT CAMUS CARNETE 549 [i „dac\ nu reu[esc. * S`mb\t\ 2 M.carnete_Camus. unul dintre principalii colaboratori ai Editurii Gallimard. Seara K. dar lent\. parc\ absent\. Frumuse]e u[or b\ie]oas\.G. s`mb\t\ (n. Dar nu s`nt sigur c\ voi putea continua. evident. * Vineri 8 Zi singuratic\ precum aproape toate cele precedente. tr. Dup\ el. fuge din ora[ `n ora[. dar sumbre. De pild\. Surd\ [i neformulat\. Seara iau cina la golf cu M. voi fi fost un creator“. De altfel. urm\rit\ de angoas\ [i panic\. cu infirmiera rusoaic\ [i feti]a ei de nou\ ani. {tiu acum de ce nu am f\cut-o niciodat\: pentru mine via]a e secret\. Plou\ de dou\ zile. Scrisoare de la X. a fost creat de Marc Eyraud. nevoia pe care o am de a cru]a s\n\tatea lui X. A p\r\sit Suedia nu [tiu de ce [i [i-a c`[tigat via]a ca manechin la un croitor de m`na a doua care o exploateaz\. Duminic\ 10. B. doar a[a este ea bogat\ pentru mine. {tie asta. Dejun cu Char. Superb\ re]et\. uit s\ notez multe lucruri. la gar\ p`n\ duminic\ seara. voi fi fost un martor interesant. ~i spun c\ la limit\ se ajunge la ce e mai r\u `n dialectic\. m\ face s\ tr\iesc „`ntr-un glob de sticl\“. Pu]ine fiin]e au mers mai departe dec`t ea `n acceptarea vie]ii. nu trebuie s-o dezv\lui prin cuvinte. Luni 11. chiar [i a[a. Dac\ m\ for]ez `n acest moment.). M. [i Karin. {i de departe cea mai u[or de respectat. o fac din panic\ `n fa]a memoriei mele deficitare. C\lduroas\. spun. Dans. Noapte proast\. lunga mea reflec]ie `n leg\tur\ cu K. 7. Reflecteaz\. Din nou sim]\m`nt al `ndep\rt\rii lui M. Obosit\ [i `ndep\rtat\. Karin are 18 ani. de fapt. precis\ [i rezervat\. ~ntoarcere. . Cin\ cu Brice Parain1 la el acas\. filosof [i scriitor.E. Felul ei natural de a fi. `n cel mai bun caz. dar repulsia e puternic\. liber\. * Mar]i 5 Dup\-amiaz\.). `ncearc\ s\ justifice toate nenorocirile prin necesara isp\[ire. dar trebuie s\ fie secret\ [i `n propriii ochi. M\ culc [i adorm cu o groaznic\ durere de cap. * Luni 4 Dejun M. veridic\. pe urm\ fac doar cu Karin o plimbare prin Montmartre. Dac\ reu[esc.. Re]eta lui: libertate [i egoism. Gr\dinile noaptea. * Duminic\ 92 Bolnav..

m\n`nc\ necontenit. greu [i `ncovoiat de la mas\ la fotoliu. * 21-23 seara Mi. s\-l respec]i. Nu po]i scrie dac\ nu-]i reg\se[ti vitalitatea [i energia. chiar dac\ ceea ce trebuie s\ spui este tragic. f\r\ s\ o mai poat\ l\sa din m`n\. Doctorul `[i iube[te so]ia. Seara cin\ R. asta se `nt`mpl\ din cauza desp\r]irii de so]ia lui. care m\ m`hne[te din nou. Joi 14. * 15. ascult`nd c`ntece arabe. Seara. cu un radio portabil la cap. * 19 Scrisoare de la X.carnete_Camus. p. 16. Noaptea de 15. modern ca factur\. Dac\ moare. [i anume c\ aceast\ carte reia tradi]ia artistic\ a secolului al XIX-lea rusesc. Podul Cité. nu de ce. de 22 ani moare de un cancer la ficat. O `nt`lnim pe K. Dar de la boala lui de nervi resortul s-a rupt. cu instantaneele sale continue. 17 august Toat\ perioada asta din ziua de 2 este de fapt goal\. Sora ei. Sub aspect fizic e acela[i ca la 20 de ani. Sub Pont Neuf ni[te tineri str\ini (nordici) stau aduna]i `n jurul a doi dintre ei. plimbare de-a lungul Senei. am f\cut `nregistr\ri cu M. bucuria asta lung\ m\ `ntoarce la el. `mbr\]i[a]i doi c`te doi. Accept\ s\ joace rolul lui {atov. ~[i t`ra corpul mare. Jivago este o carte de dragoste. `i ascult\ improviz`nd. cu bl`nde]e. {i privirea lui frumoas\… Puteai s\-l iube[ti. Mai ales. Pentru Julia.G. Durere. de Rusia [i de tot restul. Firea ei natural\ m\ sufoc\ (`ntinde m`na direct. st`nd pe . Guibert este nobilul progresist. sub un cer cald [i `nce]o[at al Parisului de august. pe urm\ „vino“. pe una dintre b\ncile de pe Pont des Arts st\ `ntins un arab. Cf. de Lara. A citit adaptarea mea dup\ Demonii `n timpul nop]ii. dar [i pe Lara. Iar curajul lui Pasternak este de a fi redescoperit acest izvor adev\rat al crea]iei [i de a se fi ocupat `n lini[te s\-l fac\ s\ ]`[neasc\ `n mijlocul de[ertului de acolo. dineu cu R. [i. ~mi umple zilele cu frumuse]e. pe c`mpie. * 23 august Moartea lui Roger Martin du Gard. Dar reu[e[te mai mult: re`nvie inima ruseasc\. strivit\ sub patruzeci de ani de lozinci [i cruzimi umanitare. E fals ceea ce se spune. `nc`t se r\sp`nde[te peste toate fiin]ele concomitent. am o `nt`lnire). Tr\ie[te pe dinafar\. {i de o asemenea dragoste. Aceea[i depresie. Oameni nenumi]i se afl\ l`ng\ mine Copaci. asfalt. 449 [i 488. [i pe al]ii. copii [i sedentari Eu s`nt `nvins de to]i ace[tia {i asta-i singura-mi victorie. despre singur\tatea lui [i despre moarte. `n mai. ~mi am`nasem vizita la Bellême [i brusc… ~l rev\d pe b\rbatul acela pe care-l iubeam cu tandre]e vorbindu-mi la Nisa. * 18 august Dejun M. unul cu trompet\ [i cel\lalt cu banjo. S\n\tatea inimii. [i Rusia. 406 [i Caietul al VIII-lea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 550 550 ALBERT CAMUS CARNETE 551 Anne [i R. Tat\l ei `i porunce[te s\ admire apusurile de soare: „de vreme ce e[ti artist\“. de altfel. Poemele lui Char. Ce altceva? ~n serile de 15 [i 16. * 1 ~nsemnare pentru proiectul piesei despre Julie de Lespinasse. Departe de a m\ `ndep\rta de la lucru. Seara. Mora figura lumii vechi1. pp. `n mod vizibil. Ivernel la telefon. Caietul al VII-lea. Terminat Jivago cu un soi de tandre]e pentru autor. Mai `ncolo. Reg\sit\. Este mult mai st`ngaci [i.

au cunoscut foarte de tineri experien]ele extreme (inclusiv gloria [i dragostea) [i care ajung la maturitate f\r\ s\ mai doreasc\ nimic altceva dec`t s\ tr\iasc\. La cin\ doamna Mathieu spune: „P`n\ [i r`ndunelele s-au prostit. [i so]ia sa. Apoi plecare spre St.. C`t despre domnul Mathieu. adorm la ora trei. Jean ca s-o `nt`lnesc pe Mi. Parisul sordid. `nghesuit acum `n od\i]a de la hotelul St. a scris Camus pentru colec]ia „La Bibliothèque idéale“. Plecare de diminea]\. Capela [i bulevardele exterioare. S`mb\t\ 30 am v\zut-o pe Jamois3 [i am convenit cu ea c\ nu se vor putea reprezenta imediat Demonii la Montparnasse. Peisajul pe care-l recunosc m\ hr\ne[te din nou [i sosesc fericit. anun]`ndu-mi c\ vine cu copiii. Nu dorm noaptea. m\n`nc zdrav\n [i o pornesc de acas\ pe ploaie. dou\sprezece din treisprezece cuiburi din Camphoux s-au pr\bu[it cu ou\ cu tot“ [i Char: „speram ca m\car p\s\rile s\ salveze onoarea“. Ie[ind. are [arm. . cu corpul lung [i cu frumoasa-i privire trist\. `n apropierea ora[ului Nyons. 1959. Triste]ea de a-l vedea izgonit din casa [i din parcul lui (unde se `nal]\ acum un ansamblu hidos de blocuri). m\ trezesc la cinci. B. Din nou a[ vrea s\ tr\iesc aici. ~nc\ dou\sprezece ore la volan. 3 Marguerite Jamois. Gallimard. activul [ef de exploatare a devenit un b\tr`n impotent care nu-[i mai controleaz\ nici „erup]iile“. Pe urm\ telefon lui Barrault ca s\-i dau acordul meu. ([i Vivette2). Martin. Pe 3 plimbare lung\ cu R. s\ m\ fixez `n fine pu]in. Sute de kilometri prin mirosul culesului de vii. M`nie [i `ndep\rtare fa]\ de ea [i de mine care nu `ncetez s\ a[tept semne de tandre]e acolo unde nu exist\ [i nu pot exista. 1 Jean-Claude Brisville. `n plin av`nt. M-am culcat devreme. La Camphoux. pur [i simplu“. apoi Parisul. {i pentru prima oar\ de mai multe decenii. directoarea Teatrului Montparnasse. Un principiu mai bun pentru carnetul acesta s\ rezum din c`nd `n c`nd (de 2 ori pe s\pt\m`n\?) evenimentele importante ale perioadei scurse. poart\ ochelari. doamna Mathieu. ~n loc s\ ia n\mol pentru cuiburile lor se duc s\ ia p\m`nt din culturi. romanciera Vivette Perret. coleg al lui camus la Combat. m\ treze[te [i-mi alerteaz\ ritmul inimii.carnete_Camus. Nu las volanul din m`n\ timp de unsprezece ore. spre Paris [i b\l\riile roz `n p\durile de pini. La l’Isle l-am reg\sit pe René Char. ~n acela[i timp m\ g`ndesc mult la Mi [i la via]a ei aici. iar ploaia nu m\ p\r\se[te nici ea p`n\ `n Drôme unde se r\re[te p`n\ ce. Ah! [i pe urm\ M.M.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 552 552 ALBERT CAMUS CARNETE 553 25 Cin\ Brisville1 ([i Thérèse). Martin. Apoi marea cea mare [i `nspumat\. s\ g\sesc o cas\ care s\-mi convin\. * 2 septembrie la l’Isle-sur-Sorgue. pe drumul de creast\ din Luberon.C. 2 Scriitorul Jean Bloch-Michel (1912-1987). Pe 4 tot mai a[tept telegram\ sau telefon de la X. Dar `ncerc s-o fac mai confortabil\. ron]\ind din c`nd `n c`nd un pesmet. spa]iul nesf`r[it m\ umplu de `nc`ntare. M\ ocup de casa `nchiriat\. asta-i sigur. O achizi]ionez pe cea din Lourmarin. * 30 septembrie O lun\ petrecut\ ca s\ rev\d Vaucluse [i s\ g\sesc o cas\. romancier [i autor dramatic. Lumina violent\. dar totu[i `nc`nt\toare cu vederea ei spre Luberon. * 26-29 Exemplul lui Giacometti. Doamna Mathieu este cea care-mi spune c\ nu va r\m`ne aici dec`t patru zile [i c\ familia ei va fi la Paris. cu sandalele ei sobre `n picioarele mici [i bine f\cute. parfumul puternic de lavand\ `mi iese `n `nt`mpinare. L’Isle unde m\ simt brusc la ad\post [i `mp\cat `n camera s\r\c\cioas\ de la hotelul St. Clitemnestra `mb\tr`nit\. Nu-i va pl\cea lui X. * 29 ~ntoarcerea lui C. care jupoaie. ca noi. plimbare. [i via]a ei: „Cei care. Pl\cerea precum acele lungi valuri care curg. la familia Mathieu. pu]in trist\. ~n ciuda usc\ciunii [i a aerului ei amar.

* Mi. M\ simt `n for]\. Waldo Frank1 `ntr-o camer\ trist\. Dup\-amiaz\. Dac\ dau. * Democra]ia nu este legea majorit\]ii. ~n ziua aceea. Eu care m\ simt at`t de u[or [i at`t de des `n mod stupid responsabil fa]\ de fiin]e. de Beer: „Adulterul ar trebui pedepsit cu moartea. * 1 Scriitor american care s-a ocupat de realit\]ile economice [i sociale din ]ara sa [i a avut mai multe lucr\ri publicate `n Fran]a `ntre 1920 [i 1930. * 17 octombrie Plecare Vaucluse. * Decembrie Repeti]ii Demonii2. `n picioare ore `ntregi cu ochii la frunzele moarte [i ro[ii ale vi]ei-de-vie s\lbatice. M. Nici m\car nu e adev\rat. care intr\ `n `nc\peri `mpinse de v`ntul violent. asta-i tot. nici ceea ce fac.B. sentiment al unei adev\rate capcane. ~n jurnalul de c\l\torie `n Statele Unite. Mistralul. `l numim [i noi cel mai `nalt principiu mozartian. Lipsa de vlag\ e mai puternic\ dec`t frica. care m\ anun]\ c\ so]ia lui vrea s\ se sinucid\ [i m\ roag\ s\ intervin. Atunci s-ar num\ra adev\ra]ii aman]i“. zi de singur\tate [i de reflec]ie. vocile lini[titoare care anun]\ numele sta]iilor. deseori. Insulele. ci protec]ia minorit\]ii. * 27 ~ntoarcere la Paris. elementul mozartian. dar femeile or s\ ne scape [i noi vom muri. de ast\ dat\ nu simt nimic. Dimpotriv\. Pasternak: „[…] elementul acesta viu [i palpit`nd de aristocratism pe care. 45 de ani A[a cum mi-am dorit. s\ consider c\ am primit. Acestea fiind spuse. la fel ca Pu[kin. f\r\ o mobil\. L.“ J. Exaltare pl\cut\ [i puternic\ toat\ ziua `n lumina sc`nteietoare. S\ `ncep de pe acum deta[area care va trebui s\ fie `ncheiat\ la cincizeci. Minunatul ei apetit. voi domni.: Schimb\m rolul. Ar trebui s\ rezum aceste 18 zile [i o voi face.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 554 554 ALBERT CAMUS CARNETE 555 * Vizita f\cut\ de scriitorul ajuns intelectualului pr\p\dit (cocioaba din cartierul St. Denis). John Perse. Camus spune despre el: „Unul dintre rarii b\rba]i superiori pe care i-am `nt`lnit aici“. * 7 noiembrie. * 22 noiembrie Pr`nz cu Char [i cu St. * 18 octombrie Cobor din trenul de noapte la l’Isle-sur-Sorgue `n b\taia unui mistral uscat [i rece.carnete_Camus. 2 Demonii s-a reprezentat pentru prima oar\ la 30 ianuarie 1959. * 19 Lumin\ continu\. S\ nu scot `n eviden]\ ceea ce s`nt. * 5 noiembrie Scrisoare de la so]ul lui E. Cuny care pare prea b\tr`n ca s\ joace pe Stavroghin [i e de v`rsta mea.: Da. S\ nu m\ pl`ng. la Teatrul Antoine. ~n casa goal\. Nation. trebuie s\ intervin. . ~n noapte.

maic\-sa e cineva bine. c`nd am s\ fiu acas\. mut\. nici s\ brodeze din cauza degetelor. El [i-a f\cut serviciul militar. lent… Buzele ei au disp\rut. dec\zut\. Carnea sacr\. Mama lui ]inea pensiunea familial\ din Panelier.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 556 556 ALBERT CAMUS CARNETE 557 3 martie M\ zbat ca pe[tele prins `n ochiurile n\vodului. ~mi parvine s`mb\t\ de diminea]\. S`nt oameni de alt\dat\. * ~n camera imaculat\ cu pere]ii albi [i goi: nimic. {i totu[i cerul e cenu[iu. Aceea[i impresie pe terenul Casei Albe: p\m`ntul meu.]1 despre Nietzsche: „consim]irea la via]\ la care a condus unirea dintre r\bdare [i revolt\ este culmea marii amiezi a vie]ii“. 1 Un nume indescifrabil. plin\ de noble]e. Au fost mai vii. mai prezente `n via]a mea dec`t multe fiin]e… `n afara acesteia care sufer\ l`ng\ mine [i a c\rei t\cere n-a `ncetat s\-mi vorbeasc\ timp de o jum\tate de via]\. * Léopold [.carnete_Camus. D\ ascultare. cu ardoarea lor misterioas\ [i bogat\… Din nou. greoaie. Noaptea urm\toare. at`t de drept – fruntea lat\. biata carne. aerul bl`nd [i spongios. Timpul curge greoi. Cere ca odaia s\ fie men]inut\ `n `ntuneric. A v\zut-o pe Paule la sonde [i (gest cu cele dou\ ar\t\toare care se unesc) cu at`t mai bine. umilit\. neobosite. ~n jurul ei familia a[ezat\. O batist\ [i un piept\na[. Ea nume[te Vichy toate apele minerale. doctorul o s\-mi dea ceva ca s\ m\ mai pun pe picioare. sor\-sa e cineva bine. care o `nso]ise toat\ via]a [i care mai figureaz\ [i ast\zi pe h`rtiile de la clinic\. . * Boala Catherinei. a[teapt\ [i el – dar ca [i cum [i-ar a[tepta r`ndul – resemnat [i trist. a[tept`nd… Fratele ei. unde a locuit Camus din august 1943 p`n\ `n noiembrie 1943. Telegrama de la L. De diminea]\ plou\ peste golf [i coline. * 17 martie Moartea lui Paul Oettly1 la 69 de ani. Se c\s\torise cu o m\tu[\ a poate s\ fac\ nimic: nici s\ citeasc\ nu [tie. * 23 martie Noapte proast\. Dar lumina [i spa]iul o deranjeaz\. Afar\ admirabilul peisaj care coboar\ p`n\ `n golf. * Straniul obicei de a face ca numele ei s\ fie precedat de men]iunea „v\duv\“. ochii negri [i str\lucitori `n arcada osoas\ [i [lefuit\. nici s\ coas\. l`ng\ Chambon-sur-Lignon. Sufer\ `n t\cere. Nu 1 Paul Oetly era unchiul prin alian]\ al lui Alber Camus. ~mi am`n plecarea `n Sud. * Spune despre Philippe cu care tocmai s-a logodit Paule: „Taic\-s\u e cineva bine. Pe cear[afuri: m`inile ei noduroase. a fost adesea implicat `n crea]iile teatrale ale lui Camus.“ „Pe urm\. mai t`n\r cu c`]iva ani. Ora 7 la Alger. Francinei Camus.. avionul la trei diminea]a.“ Spune „mul]umesc domnule doctor“. nici s\ asculte fiindc\ e surd\.. * 20 martie Mama operat\. Glicinele: mi-au umplut tinere]ea cu parfumul lor. Cu inima str`ns\. * Carnea. M\ instalez la clinica de pe `n\l]imile Algerului. murdar\. Actor [i regizor. Dar nasul at`t de fin. Joseph. mizerabil\. A doua zi b\tr`na sa mam\ (93 ani) se sinucide.

. Nietzsche: „Nici o suferin]\ nu a putut [i nici nu va putea s\ m\ fac\ s\ depun m\rturie mincinoas\ `mpotriva vie]ii. * „Detrás de la cruz está el demonio.“ Sim]ul istoric nu este dec`t o ideologie mascat\. Idem: „Cele mai mari opere din lumea `ntreag\. de fapt. zi de zi. Fiec\ruia dintre noi revela]ia i s-a oferit. culegere de nuvele care a declan[at un proces.“1 * S\ distrug `n via]a mea tot ce nu este s\r\cia asta. Descoper\ `n ’88 C\s\tori]ii2 de Strindberg. pe Stendhal la treizeci [i cinci!). `ntr-o sear\: „{i ai fi putut s\ mori f\r\ s\ vezi asta!“ Scrisoarea c\tre Gast din 20 august 1880. „S\ cucere[ti libertatea [i bucuria spiritual\. S-ar spune c\-mi f\ceam s`nge r\u. Colina acoperit\ de acante. [i-a ]inut fa]\ de fiecare aceast\ promisiune“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 558 558 ALBERT CAMUS CARNETE 559 A tr\it `n ignoran]a tuturor lucrurilor – `n afar\ de cea a suferin]ei [i a r\bd\rii – [i ast\zi continu\ s\ `ndure suferin]ele fizice. palmieri. Nu? Ah! Bine. * 29 martie ~ntoarcere la Paris. * 1 „~n spatele crucii se afl\ diavolul“ (sp. cu aceea[i bl`nde]e… Fiin]e pe care nici ziarul. chiparo[i. biet analfabet care nu citesc nici un «ziar». * Pasternak despre Scriabin2: „Fiecare dintre noi a cunoscut o clip\ identic\ `n via]\. Omul cu inim\ profund\ are nevoie de prieteni dac\ nu-l are pe Dumnezeu. 1958). Mirosul seringilor.). pini. `ntr-o libr\rie. nici vreo alt\ tehnic\ nu le-au atins. descoperind brusc cerul din Napoli. Un gest `nt`mpl\tor. propria lor na[tere“. A[a erau acum o sut\ de ani [i deloc mai deforma]i de contextul social. ca [i cum ar fi o fiin]\ vie“. scrisoare c\tre Overbeck. Idem: „{ase singur\t\]i `i s`nt deja cunoscute / Dar marea `ns\[i nu i-a fost destul de solitar\…“ Despre utilizarea gloriei drept camuflaj `n spatele c\ruia „invizibil. * 1„Acum c`teva s\pt\m`ni `nc\ mai ignoram p`n\ [i numele lui Dostoievski – eu. fiind considerat\ blasfematorie. * Sofocle dansa [i b\tea bine mingea. 2 Pasternak i-a consacrat un capitol lui Scriabin `n Essai d’autobiographie (Gallimard. . bucuria mea a fost extraordinar\. s\ alergi la `nt`lnirea cu o bucat\ de p\m`nt pe care se-nal]\ ceva. om din nord.“ (Nietzsche. N. portocali. care tocmai a fost tradus `n francez\ (printr-o `nt`mplare asem\n\toare i-am `nt`lnit pe Schopenhauer la dou\zeci [i unu de ani. a[a cum o cunosc“. `n care regret\ prietenia lui Wagner: „[…] la ce-mi folose[te c\ am dreptate `mpotriva lui `n multe privin]e“. mi-a pus sub ochi Omul din subteran\. chiar dac\ vorbesc despre lucrurile cele mai diverse. `n felul s\u. propriul nostru eu s\ poat\ din nou s\ se joace cu sine [i s\ r`d\ de sine“. 2 C\s\tori]ii. Vocea s`ngelui (sau cum s\-i spun?) s-a f\cut imediat auzit\. trestii. mo[moni [i de glicine. Idem: „[…] po]i. S\ m\ ruinez.carnete_Camus. 23 februarie 1887) Omul din subteran\ s-a mai tradus prin ~nsemn\ri din subteran\ sau Subterana. i-a promis acest dar al unei personalit\]i [i. Oamenii care au „o voin]\ cu b\taie lung\“. nici radioul. ne povestesc. [i a comparat aceast\ descoperire cu aceea a romanului Ro[u [i Negru. astfel `nc`t s\ po]i crea [i s\ nu fii tiranizat de idealuri str\ine. Prin Omul din subteran\1 Nietzsche l-a descoperit pe Dostoievski `n ’87.

aceast\ t\cere deplin\ pe care am reg\sit-o aici. chiar c`nd m\ sim]eam separat. sub titlul „De ce fac teatru“. ~n gr\din\. sf`[iat. critic ceea ce am crezut. cu genunchii pe jum\tate `ndoi]i. obositoare. S\-mi amintesc. dar nu. 1720. Am avansat cu partea `nt`i la Primul om. {i trebuie s\ reconstruiesc un adev\r – dup\ ce am tr\it toat\ via]a `ntr-un soi de minciun\. s\-mi spun din nou. un crucifix mult mai vechi – `n care Hristos. Recuno[tin]\ pentru regiunea asta. {i la cap\tul tuturor acestor eforturi s-a produs catastrofa. * Am vrut s\ tr\iesc ani `n [ir dup\ morala tuturor. din 12 mai 1959. asta-i tot. ne`ncetat. Am spus ceea ce se cuvenea ca s\ fiu la unison. * Aman]ii din Marsilia. marea plin\ de sev\. pentru frumuse]ea ei. dorin]a lor mereu re`nnoit\. pentru singur\tatea ei. 2 „Schituri maronite“ este un capitol din O var\ `n Liban. ap\rute `n 1950 la Gallimard. Sleit de puteri. trebuie s\ accept s\ pl\tesc [i s\ fiu pedepsit. ceea ce m-a f\cut s\ tr\iesc. Sub cerul `nsorit. dar imposibil\. Dac\ nu m\ ]in de regula asta. c\l\torie la Toulon. Acum r\t\cesc printre ruine. la `nceput. * 28 aprilie Sosire Lourmarin. savuro[i ca ni[te fructe. * De aproape cinci ani pe mine `nsumi m\ supun criticii. [i e p\cat. S\ tr\iesc etapele unei vindec\ri. Parodia face mai mult dec`t minciuna: e mai aproape de adev\rul pe care-l joac\.carnete_Camus. Rusalii. Nu pot s\ „apar“ f\r\ s\ trezesc reac]ii. resemnat cu singularitatea [i infirmit\]ile mele.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 560 560 ALBERT CAMUS CARNETE 561 1 aprilie Dragostea `mpotriv\. . pietrele albe [i marea arz`nd de lumin\ s`nt caste. Rozmarinul e `n floare. * Mai Reluat lucrul. text cu care a completat Jean Grenier. M-am str\duit s\ tr\iesc ca toat\ lumea. p. S\ trec restul sub t\cere. * 13 mai C\l\torie la Arles. Schituri maronite (O var\ `n Liban)2: „~n aceea[i pe[ter\ se vede aproape [tears\. `n starea actual\ a lucrurilor. [i azv`rlindu-i la urm\ `ntr-o be]ie nesf`r[it\… Doar golfurile mediteraneene. Pléiade. singur [i accept`nd s\ fiu astfel. S\ p\strez acest tremur pre]ios. m\ r\zboiesc cu mine [i m\ voi nimici sau voi rena[te. De aceea cei care mi-au `mp\rt\[it ideile se cred viza]i [i s`nt at`t de sup\ra]i pe mine. minuna]i trandafiri `nc\rca]i de ap\. S\ n-o mai cercetez? S-o primesc. Splendida tinere]e a lui M. care se g\se[te `n volumul Théâtre-récite et nouvelles. Restul nu exist\. * 21 mai E anotimpul ro[u. Scrisorile din Egipt. Cer cenu[iu. Supraputere `n crea]ie. s\ sem\n cu toat\ lumea. * Emisiune televizat\1. s`nt f\r\ lege. ora[ul ]ip\tor [i pestri]. Cire[e [i maci. * Grenier. Plimbare. Nietzsche `n ’87 (43 de ani): „Via]a mea se afl\ `n clipa aceasta exact `n plin\ mi[care: o u[\ se `nchide. S\ exalt ceea ce trebuie exaltat. c\ trebuie s\ suprim orice polemic\ zadarnic\. alta se deschide“. pare s\ poarte pantaloni bufan]i ca locuitorii de acolo – [i este `nso]it\ de inscrip]ii `n strangelo (ce este Strangelo)“. * Teatrul cel pu]in m\ ajuta. `n 1962. iar seara violetul st`njeneilor devine [i mai `nchis. 1 Este vorba de Gros plan. De scris sub titlu – Strangelo – o povestire greu de `n]eles.

mereu arz\toare [i umed\. o capcan\ de c\ldur\ `n care trebuia s\ tr\ie[ti [i s\ te `nv`r]i. arz`nd [i noi. risc`nd c`]iva pa[i pe acel campo `ncins [i pe dat\ soarele moale [i r\u st`nd la p`nd\ o dobora. acei campo `ncin[i. Diminea]a se citea `n Il Gazzettino c\ ni[te vene]ieni `nnebuni]i din cauza c\ldurii fuseser\ du[i la balamuc. Morala duce la abstrac]iune [i la nedreptate. C`t despre noi. t\ia retragerea `nspre Podul Libert\]ii [i. splendoarea cojit\ a palatelor. ora[ul adineauri `nc\ str\lucitor prin culori [i frumuse]e s\ se mistuie `ntr-o cenu[\ pe care v`ntul absent nici m\car nu ar spulbera-o. * Daneza lui Joski. cu o ambarca]iune `nchiriat\ de Michel Gallimard. dar [i fiin]e pe care nu le dorea nimeni [i nimic pe lume. cu nervii `ncorda]i de cafea [i insomnie. mereu egal\. s\ accep]i s\ fii judecat [i s\ nu mai judeci. s\ participi la unitate – [i. apoi se scoal\ am`ndoi. pierdute `n continuarea acestei nebunii r\t\citoare [i imobile. feroci. A[teptam. Supunerea pe care o au toate `n acele momente. remarc\ o t`n\r\ danez\. `mpopo]ona]i grotesc. necredincios. astup`nd ie[irile str\zilor [i ale canalelor. Este mama fanatismului [i a orbirii. r\t\ceam incapabili s\ m`nc\m [i ne hr\neam cu cafele [i `nghe]ate. nici o posibilitate de sc\pare. 2 ~n timpul unui turneu. c\utam doar s\ mai respir\m `nc\ o dat\. Uneori. dar cu un soi de bucurie interminabil\ [i stranie. * D.carnete_Camus. [i nu mai [tiam unde `ncep [i se sf`r[esc zilele [i nop]ile. ~mi plac micile [op`rle la fel de usc\]ive ca pietrele pe care alearg\. da. Trebuie s\ fugi de ea. strivea laguna. `n vreme ce. C\ldura. iar Vene]ia era tot `mpresurat\. Dar ce s\ mai spun despre cel care declam\ morala. umpl`nd tot spa]iul liber dintre casele apropiate. C\ldura asta moale [i arz\toare p\rea s\ road\ p`n\ la os ora[ul din ce `n ce mai neputincios. pe terasa unei cafenele [i apoi la teatru. or\ de or\. ~ntregul ora[ era `mb\tat de c\ldur\. {obolanii se i]eau din apa st\tut\ a canalelor [i trei secunde mai t`rziu rec\deau ca o mas\ compact\ `napoi. plin de o iubire f\r\ obiect1. . ag\]a]i unii de al]ii. Morala taie `n dou\. Ora[ul era pustiu atunci. f\r\ s\ poat\ tr\i la `n\l]imea ei. pe rugul acela de frumuse]e. Fiin]e `n afara timpului. S`nt ca [i mine. desc\rneaz\. transpira]i. numai piele [i os. r\t\ci]i. s\ spui da. fi ajuns a[a. `n fine s\ d\inuim `n acel timp straniu f\r\ repere. strivit de c\ldur\. f\r\ speran]a de a mai sc\pa. nici la ora aceea. zgomotul tractorului `n v`lceaua Lourmarin… Ca [i cel al motorului de barc\ `n portul Chios. funda]iile [i st`lpii de amarare putrezi]i. iunie ’59 Am abandonat punctul de vedere moral. c`te una se scula. iar Vene]ia se cufunda tot mai mult `n lagun\. grea [i moart\ ca un burete enorm. Nici o poart\ de ie[ire. dintr-o singur\ lovitur\. incapabili s\ ne desp\r]im. s\ suferi de agonie. ap\sa asupra lui. ia loc l`ng\ ea. O abordeaz\. Cine este virtuos trebuie s\ taie capetele.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 562 562 ALBERT CAMUS CARNETE 563 * La amiaz\. brusc lipsit\ de ocupa]ie [i speriat\ de a 1 Aluzie la c\l\toria `n Grecia din iunie 1958. Capetele cad [i el legifereaz\. nici odihn\. `n mijlocul incendiului `mpietrit care devora Vene]ia. dar c\ldura nu sc\dea. `n apa c\ldu]\ [i v`scoas\ a dimine]ii sau `ntr-o gondol\ r\t\cind pierdu]i pe canale `n timp ce `ntregul cer devenea gri-trandafiriu deasupra olanelor de culoarea peruzelei. nici pe `nserate. `n a[teptare. instalat\ peste ora[. doar o dat\. altfel ur`]ic\. O armat\ de turi[ti hido[i se `nv`rteau astfel cu furie. Mi se str`nge inima v\z`nd cu ce aer supus `l urmeaz\ ea. [i `ntr-at`t `nc`t a[teptai clipa c`nd. Ora[ul `mb\tat de c\ldur\.J. incapabili s\ dormim. ca trupa oribil\ a unui circ imens. ca [i ast\zi. se joac\ Demonii la Teatrul Fenice din Vene]ia. `n a[teptare. unde Camus personal se ocup\ de regie. neobosit. c`teva clipe. * Paris. smul[i din via]\. Vene]ia `ntre 6 [i 13 iulie2. iar eu `n cabina plin\ de umbr\. Ziua ne surprindea pe plaja de la Lido. Pisicile st\teau tol\nite pretutindeni. separ\.

Match. c`nd fiin]a unic\ se na[te. c\ P. astfel c\. se purific\ pe un rug nestins sau `ntr-o ]`[nire de ape jubil`nde – se `ncununeaz\ cu o recuno[tin]\ f\r\ limite.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 564 564 ALBERT CAMUS CARNETE 565 * Aici `mi comunic\ J. Nu era deci adev\rat c\ indiferen]a c`[tigase tot. care o iube[te [i tace. Printemps se treze[te la ora 11. * Roman. [tie asta. Pentru el este o lupt\ contra mor]ii. hot\r\[te s\ ]in\ aceast\ promisiune orice ar fi. contra lui `nsu[i. contra uit\rii. Uni]i pretutindeni. m\ voi retrage `ntr-o stare de obscuritate [i asta timp de mai mul]i ani. * 13 august Absen]\. izbucne[te `n pl`ns: „Iubesc at`t de mult dragostea!“ * ~nainte de a scrie un roman. nou\zeci [i [apte pe minut.) * Ce mai face scumpa dumneavoastr\ mam\? Cu durere am pierdut-o acum 3 luni. Iar J. inima mea tr\ie[te `n fine. Dragostea izbucne[te `ntre ei ca o pasiune trupeasc\ [i sufleteasc\. `n pofida mea [i `n pofida ei. gelozia st\ m\rturie pentru spirit. trec`nd prin fa]a lui J. mai `n serios despre extrema b\tr`ne]e. contra ei [i a firii sale slabe [i. deschiz`nd-o p`n\ la sf`[iere ca s\ se refugieze `n fine `n ea. * ~n Hristos se ispr\ve[te moartea care a `nceput `n Adam. c`nd s-a terminat cu av`nturile. nu mai exist\ dec`t vidul. ~ncercare de concentrare zilnic\. pr`nze[te `n pat `n jurul orei 13 sau 14 [i pe urm\ `nc\ mai r\m`ne `n pat p`n\ la sf`r[itul dup\-amiezei. crenelurile. ignoram acest am\nunt. frustrare dureroas\. Cinémonde etc. o sf\tuiesc s\-i spun\. * Culpabilitatea unui popor? (Fran]a ca [i Germania – Iuda – cei care dorm etc. Ea este suferin]a de a-l vedea pe cel\lalt redus la un obiect [i dorin]a ca to]i [i totul s\-l recunoasc\ drept subiect. se las\ `n voia m`inilor ei. [i el o str`nge tot mai tare. promite asta `n singurul loc unde reg\se[te pu]in\ sfin]enie. pe care le devoreaz\. r\m`ne `n pat. El r`de [i o or\ mai t`rziu se duce la hotel cu X. * Mi c\reia `i vorbesc mai `n glum\. Da. Oh. * St`nga asta din care fac parte. * Septembrie Y. a l\sat-o `ns\rcinat\. `nconjurat\ de France-Dimanche. Gratitudine.. cu bucuria sim]urilor etc. `n fine. pierz`ndu-se `n ea. la sf`r[it. s\ se ad\posteasc\ acolo pe vecie. Fo[netul ierburilor sub picioarele mele. se abandoneaz\. casele r\bd\toare.carnete_Camus. Ora aceasta c`nd frontierele corpurilor cad. `n spatele acelei fiin]e pe care o str`nge la piept. Dar inima mea tr\ie[te. acolo unde `nse[i sim]urile str\lucesc `n lumin\. `n dragostea `n sf`r[it reg\sit\. * Seara cobora peste v`lcea. unde Grecia se al\tur\ lui Hristos. violent\ recuno[tin]\ fa]\ de Mi. La Saint Julien le Pauvre. zidurile vechi. etc. * . * O sut\ patruzeci de mii de muribunzi pe zi. [i dorin]a necontenit ren\sc`nd ca [i emo]ia. {i dup\ ea nu va mai exista nimeni. Zile `n [ir vibr`nde [i contopirea total\ p`n\ `n acel punct `n care trupurile s`nt sensibile [i emo]ionate ca ni[te inimi. `n barca cu p`nze. `n goliciunea total\ a d\ruirii profunde. Noir et Blanc. r\m`ne cu X. de ascez\ intelectual\ [i de con[tiin]\ extrem\. Nu po]i fi gelos pe Dumnezeu. cincizeci [i [apte de milioane pe an.

o singur\ m`n\ de b\rbat domin\ cele dou\ furii. f\r\ via]\ animal\. Celelalte `l arunc\ dintr-o dat\ `n b\tr`ne]e. `n ultima Dup\ miliarde de ani. Pe p\m`ntul primitiv ploile au c\zut timp de secole ne`ntrerupt. Din c`nd `n c`nd. devine `n timpul prim\verii vast\ ca o umbrel\. ~ntr-o zi. domnul Mathieu a fost profesorul de literatur\ al lui Albert Camus. Calamarii ad`ncurilor. `n fine. un cal domestic care a sc\pat tr\ie[te `n libertate [i singur de mul]i ani. * Iubirea fizic\ a fost `ntotdeauna legat\ pentru mine de un sim]\m`nt irezistibil de inocen]\ [i de bucurie. * O nenorocire s\ ajungi la v`rsta responsabilit\]ilor f\r\ pierderea sensibilit\]ii care `i corespunde `n mod obi[nuit [i care permite exercitarea acestor responsabilit\]i f\r\ s\ ]ii seama excesiv de ceilal]i. divinitate. spre deosebire de cei de la suprafa]\. Exist\ valuri care ajung la noi de la Capul Horn. ci `n exaltare. nici vegetal\ n-a fost dec`t un ]inut de piatr\ plin doar de zgomotul ploii [i al v`ntului `n mijlocul unei t\ceri enorme. ini]ial de dimensiunea unui degetar. `[i aminte[te sau descoper\. dup\ o c\l\torie de zece mii de kilometri. Pe[tii zbur\tori `[i fac cuiburile `n abisuri ca s\-[i ad\posteasc\ acolo ou\le. care emit o solu]ie ca o cerneal\. Sem\na cu un scorpion. Adev\rul minte. * Nu pot tr\i mult timp printre fiin]e. t`r`ndu-[i tentaculele lungi [i ad\postind sub umbrel\ grupuri de pui de cod care se deplaseaz\ o dat\ cu ea. ci pana g`nde[te. * Pentru Nemesis (la Lourmarin decembrie ’59) Cal negru. Pe[tele care urc\ mai sus dec`t zona habitatului s\u. Se deplaseaz\ prin pulsa]ii. Ascunde-te `n lumin\. * B\rbatului matur. Valul de flux din 358 s-a ridicat din Mediterana oriental\. Cu moartea `n fa]\. Uscatul. Asta se petrecea acum trei sute cincizeci de milioane de ani. ~mi trebuie pu]in\ singur\tate. prima fiin]\ vie a ie[it din mare [i a pus piciorul pe uscat. * ~n ora[ele de piatr\. ~n Marea Sargasselor. nestr\b\tut de nici o mi[care `n afar\ de umbra rapid\ a norilor mari [i de curgerea apelor spre bazinele oceanice. * Domnul Mathieu1 iese la pensie de la catedra sa de profesor de literatur\. clas\ a cursului superior de liceu. * Marea. Marea meduz\ ro[ie. Nu eu. cursa e vesel\. plesne[te [i cade la suprafa]\. odat\ trecut\ o frontier\ invizibil\. Ca s\ `nfrun]i moartea nu exist\ dec`t re]etele umanismului clasic.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 566 566 ALBERT CAMUS CARNETE 567 Efortul cel mai istovitor din via]a mea a fost s\-mi `nfr`nez propria natur\ ca s-o fac s\ slujeasc\ celor mai mari dintre proiectele mele. * S`nt un scriitor. continentul. dou\ milioane de tone de alge. Nuvel\? Un b\rbat care afl\ acest lucru se duce dup\ el. Este convertit la via]a liber\. . ~n mare s-a n\scut via]a [i `n tot acel timp imemorial care a dus via]a de la prima celul\ la fiin]a marin\ organizat\. acoperind insulele [i ]\rmurile joase [i l\s`nd b\rcile coco]ate pe forturile Alexandriei. numai din c`nd `n c`nd reu[eam. numai iubirile fericite pot s\-i prelungeasc\ tinere]ea. emit [i un nor luminos. nu este dec`t o pojghi]\ foarte sub]ire deasupra m\rii. 1 ~n 1932. * ~n marele Luberon.carnete_Camus. franche]ea ascunde. Nu pot s\ iubesc printre lacrimi. oceanul va domni. unde doar v`ntul [i ploaia poart\ amintirea c`mpiilor [i a cerului. Se ascund `n lumin\. partea mea de ve[nicie. cal alb.

Al s\u Don Juan Tenorio este o pies\ romantic\ `n care seduc\torul os`ndit este r\scump\rat prin dragostea unei femei. cel care jinduie[te se prefer\. Cel care refuz\ se alege. Pe lespedea bucuriei. `l citeaz\ pe Meister Eckhart care afirm\ c\ prefera infernul cu Iisus dec`t cerul f\r\ El. dac\ s-ar dovedi matematic c\ adev\rul este `n afara lui Hristos. pp. 388). 558. 4 Filip al IV-lea s-a `ndr\gostit de o c\lug\ri]\ frumu[ic\ de la m\n\stirea San Plácido. 2 Cf. Inchizi]ia fusese alertat\ [i scandalul a fost mare. a[a cum este omul. ~n pustiu se sf`r[e[te singur\tatea. 1 Camus mai notase declara]ii de credin]\ analoage. versantul. vede cum zboar\ spre o creang\ [i se a[az\ pe ea o pas\re care `ncepe s\ c`nte [i atunci apuc\ la]ul url`nd c\ este nevinovat. Regele [i-a g\sit iubita ca [i moart\. `nconjurat\ de lum`n\ri. Noaptea arde. Ca s-o `nt`lneasc\. 3 José Zorrilla (1817-1893). Eliberat de tot. condamnatul la moarte care spusese c\ este nevinovat recunoa[te apoi c\ nu e [i se resemneaz\. Chiar [i `n val. 506. Apoi. medic [i scriitor spaniol care a studiat dintr-o perspectiv\ [tiin]ific\ personaje istorice precum Don Juan. Nu cere. din port `n insul\. f\r\ a te abate din drum. Moartea. Apa pl\cerii [i cea a m\rii s`nt la fel de s\rate. din Madrid. Caietul al VII-lea. aservit ]ie `nsu]i. 5 Editura Payot. ar prefera s\ r\m`n\ cu Hristos mai cur`nd dec`t cu adev\rul. Dar maica stare]\. aceast\ dram\ este jucat\ `n fiecare an `n Spania la 1 noiembrie. Random House. pe deasupra abisurilor lichide. Fl\c\rile ghe]ii `ncununeaz\ zilele. secerat de v`nt [i totu[i creator. El a luat-o la fug\. 7 Parabol\ (O fabul\). Nu mai exist\ Don Juan de vreme ce dragostea este liber\. Infernul l-ar face mai nefericit prin faptul c\ acolo se ia `n der`dere numele lui Dumnezeu dec`t prin suferin]ele pe care le `ndur\. 6 Gregorio Maranón (1887-1960). * „Vanitatea oamenilor nu `nal]\ aceste locuin]e m\re]e dec`t pentru a primi `n ele oaspetele inevitabil. dore[te „mai degrab\ s\ moar\ cu Iisus dec`t s\ r\m`n\ `n via]\ cu altul“1. p\m`nt care e[ti de-ajuns pentru toate. cu toate ceremoniile ei izvor`te dintr-o temere supersti]ioas\“ (Conrad. prevenit\ de c\lug\ri]\. de v\zut [i (p. ~n Demonii. 1954. `n 1844. iar diavolul imobil [i schimb\tor.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 568 568 ALBERT CAMUS CARNETE 569 Lumea te umple [i tu e[ti gol: plenitudine. regele e `n genunchi. Exist\ b\rba]i care plac mai mult dec`t al]ii. 451. Sem\nat de v`nt.carnete_Camus. Altarul t\u gol e aiurea. alerg`nd `n lumin\. Pe mare. `ntins\ pe un pat. Dar nici p\cat. Idem: `i spune diavolului care-l ispite[te: „~n locul t\u“. Stavroghin `i spune lui {atov c\. * ~n Parabol\7 (p. p. iat\-i pe ei goi.) Don Juan [i acel Don Juan al lui Gregorio Maranón6. Sf`ntul Igna]iu (jurnal spiritual) e „indignat“ c\ nu a primit din partea cerului confirmarea alegerii sale de c\tre Sf`nta Treime. Am`ndou\ vin din t\cere. 1958. Raimbault. ~n spatele crucii. Alege-]i servitutea. Zgomotul u[or al spumei pe plaja dimine]ii. 449. dormi `n nemi[catul incendiu. a pus s\ se sape un pasaj p`n\ la pivni]a m\n\stirii. 189 [i urm. la fel de bl`nd. Las\-i `mpreun\. Gallimard. ~n scurta zi care ]i-e h\r\zit\. nici eroism. cu ochii `nchi[i. diavolul1. ~n Omul revoltat. Angoas\). La fel de dur. soarele `ntunec\. De[i afacerea a fost `n\bu[it\. . de-a lungul secolelor. sub la]ul sp`nzur\torii. 497. p. Dragostea lui Filip al IV-lea pentru sora Margarida de la Cruz4 (de v\zut procesele celebre din Spania)5. traducere `n francez\ de R. Tu por]i masc\. 438 [i Caietul al VIII-lea. Accept\ ca s\ renun]i. f\r\ `ncetare. [i m`ndru c\ tr\ie[te doar o singur\ clip\. Dar pe v`rf? Un singur munte. versantul zilei. primul somn. `nc\lze[te [i lumineaz\. Exist\ un Don Juan al lui Lope de Vega: Promisiune ]inut\ (de tradus la fel ca [i Zorrilla)3. Dar el 1 Cf. O.N. roman de Faulkner. poet [i autor dramatic spaniol. * Pentru Don Faust2. Exilatul domne[te. bucurie. ~n alt\ parte: c\ Dumnezeu este neschimbat. De la premiera sa. Milioane de al]i sori vor veni `ntru odihna ta. nici nu refuza. organizase o `nscenare. Aservit celorlal]i: eliberat de nimic. la fel de lung\ ca [i prea lunga via]\. umple lumea la fel ca [i vacarmul gloriei.

[i dac\ nu-mi pot `mpiedica inima s\ fie nedreapt\. preferin]a mea pentru fiin]e. Este vorba. la r`ndul meu. care am revendicat [i tr\it toate libert\]ile. Tr\d\rii `i r\spunde tr\darea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 570 570 ALBERT CAMUS CARNETE 571 * Te-am ales a[a [i asta m\ va ajuta s\ trec peste acest moment greu.. * Am suferit din pricina celor ce mi le-ai dezv\luit. Poate c\ este adev\rat. nu supraabunden]ei unei iubiri care vrea s\ dea f\r\ s\ cear\ nimic `n schimb. `n]eleg dorin]a josnic\ de posesiune care m-a scandalizat `ntotdeauna la ceilal]i. Iat\ de ce am suferit at`t din pricina fugii tale. s\ nu mai suf\r pentru am\nuntele a ceea ce `n principiu recunosc ca drept [i legitim… * Ceea ce m\ ajuta de asemenea – echitatea –. La fel. este un fapt. M\ acuz uneori de a fi incapabil s\ iubesc. ar fi fost o decizie datorat\ eroismului ei interior. din vanitate. {tiu c\ am f\cut tot posibilul ca s\ te desprind de mine. [tiu. dar am fost capabil s\ aleg c`teva fiin]e [i s\ p\strez pentru ele. la tandre]ea pe care ]i-o port. este crea]ia. c\ s-ar fi d\ruit chiar [i pe fug\ altui b\rbat.]1. am f\cut tot ce trebuia ca s-o descurajez. ~n orice caz. Nu-mi va fi greu s\ dep\[esc nedreptatea pe care ]i-o fac `n inima mea. cu fidelitate. Aceasta este justi]ia uneori groaznic\ a acestei lumi. ~nc\ pu]in pesimism [i nenorocirea va str\luci la r`ndul ei: voi redeveni eu `nsumi. de `ndat\ ce se ata[a cineva de mine. Nu s`nt sigur [. Po]i cuceri o fiin]\ nefiind tu `nsu]i cucerit. {i `n acest caz special. c`t [i a minciunii tale. {i cu c`t fascina]ia acelui septembrie de alt\dat\ fusese mai mare. la r`ndul t\u. `n tr\dare. cu at`t mai mult am vrut s\ rup o anume vraj\. N-am dreptate. Nu cred c\ mi-ar fi sc\pat. m\[tii iubirii `i r\spunde fuga iubirii.. `n acest soi de neputin]\. bine`n]eles. le-am sc\pat tuturor de c`nd am vrut oarecum ca to]i s\-mi scape. pesimismul `n ceea ce m\ prive[te. acea acceptare dificil\ a mea [i a celorlal]i. 1 Un cuv`nt indescifrabil. de incapacitatea mea de a-mi asuma angajamente. orice ar fi f\cut ele. Dar asta va trece. Prima f\ptur\ pe care am iubit-o [i c\reia i-am fost credincios mi-a sc\pat refugiindu-se `n droguri. Toat\ via]a. ca s\-mi fiu de folos nu m\ voi referi numai la aceast\ rece echitate a inimii. Socoteala nici m\car nu e complet\. [i cu toate acestea am acceptat multe suferin]e. [tiu [i recunosc c\ e drept [i bine ca. Dar. Poate c\ multe lucruri au provenit de acolo. pentru multiplicitate. ci la preferin]a pentru tine. s\ fi tr\it una sau dou\ libert\]i. am f\cut tot ce trebuie ca s\-mi scapi [i tu.carnete_Camus. ceea ce era mai bun `n mine. eu. am f\cut tot posibilul ca s\ se retrag\. Chiar [i `n privin]a lui X. Dar dac\ ar fi f\cut-o. Deci mi-ai sc\pat `ntr-un anume fel. Dar tu nu trebuie s\ fii trist\ de triste]ea mea. [tiu totu[i s\ o fac capabil\ [i de echitate. Dar de c`nd s`nt `n criza asta. Dar poate c\ nu eram at`t de frivol cum spun. . din teama s\ nu mai suf\r iar. {i este adev\rat c\ tocmai `n acest moment aveam nevoie de apartenen]a asta pe care mi-ai dat-o tu.

....153 CAIETUL AL V-LEA: septembrie 1945 – aprilie 1948 .........................535 CAIETUL AL IX-LEA: iulie 1958 – decembrie 1959 .. C|DEREA EXILUL {I ~MP|R|}IA FA}A {I REVERSUL....................... OMUL REVOLTAT VARA Robin Cook Nelson DeMille F.... 92 II.................qxd 12/12/02 4:31 PM Page 572 biblioteca rao De la clasici la contemporani..................... într-o formul\ grafic\ nou\...... 49 CAIETUL AL III-LEA: aprilie 1939 – februarie 1942...238 CAIETUL AL VI-LEA: aprilie 1948 – martie 1951.................... CARNETE: ianuarie 1942 – martie 1951 CAIETUL AL IV-LEA: ianuarie 1942 – septembrie 1945 ...........545 biblioteca dumneavoastr\ Au ap\rut: Emily Brontë Albert Camus LA R|SCRUCE DE V~NTURI STR|INUL. 9 CAIETUL AL II-LEA: septembrie 1937 – aprilie 1939 .. CARNETE: martie 1951 – iulie 1959 CAIETUL AL VII-LEA: martie 1951 – iulie 1954 ...............carnete_Camus... NUNTA MITUL LUI SISIF......... Dostoievski RISC ASUMAT FIICA GENERALULUI PLUM ISLAND CRIM| {I PEDEAPS| DEMONII IDIOTUL PUTERI EXCEP}IONALE CATACLISMUL FRUCTELE P|M~NTULUI TESTAMENTUL FR|}IA CAMPIONUL DIN ARKANSAS Joseph Finder Colin Forbes André Gide John Grisham ...........302 III... CIUMA... cei mai reprezentativi autori pentru Cuprins NOT| ASUPRA EDI}IEI ...........M........................ 5 I..........................444 APENDICE .................................367 CAIETUL AL VIII-LEA: august 1954 – iulie 1958 ............... CARNETE: mai 1935 – februarie 1942 CAIETUL I: mai 1935 – septembrie 1937....

Turgheniev . I. Tolkien Mario Vargas Llosa R|ZBOIUL SF~R{ITULUI LUMII L.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 574 Hermann Hesse JOCUL CU M|RGELE DE STICL| NARCIS {I GUR|-DE-AUR LUPUL DE STEP| UNICUL SUPRAVIE}UITOR DOCTOR FAUSTUS MUNTELE VR|JIT Nout\]i Dean Koontz Thomas Mann Gabriel García Márquez UN VEAC DE SINGUR|TATE TOAMNA PATRIARHULUI DOU|SPREZECE POVESTIRI C|L|TOARE DESPRE DRAGOSTE {I AL}I DEMONI Mario Puzo Ernesto Sabato A.S.carnete_Camus. II [i III) ST|P~NUL INELELOR · Fr\]ia Inelului · Cele dou\ turnuri · ~ntoarcerea regelui HOBBITUL CAZACII {I ALTE POVESTIRI SONATA KREUTZER {I ALTE POVESTIRI UN CUIB DE NOBILI Franz Kafka JURNAL J.R. de Saint-Exupéry Alex Mihai Stoenescu OMERTA ~NAINTE DE T|CERE CITADELA ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA (vol.R. Tolstoi I.N.

Turda 117-119 (v\ ofer\ reducere la c\r]ile RAO de 15%) .com A[tept\m scrisorile dumneavoastr\ pe adresa: Editura RAO C.14. 224. de la 3 c\r]i în sus se acord\ o reducere de 15% [i titlul de membru al CLUBULUI C|R}II RAO.carnete_Camus. editura suport\ costurile de transport prin po[t\.raobooks.31. planuri editoriale.18. 224. beneficiind de urm\toarele avantaje: Ve]i primi cu maximum de rapiditate c\r]ile comandate [i ve]i fi informat cu regularitate despre ultimele apari]ii. • Pentru detalii suplimentare ne pute]i contacta la tel/fax: (021) 224. 224. În plus: • pentru 2 c\r]i se acord\ o reducere de 10%.47.36 E-mail: club@raobooks. oferte speciale.21.P. Pentru c\r]ile comandate. 2-124 Bucure[ti Acum ne pute]i g\si [i pe Internet: www.12.72.com office@raobooks.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 576 clubul c\r]ii rao {i dumneavoastr\ pute]i deveni membru al CLUBULUI C|R}II RAO.com (15% reducere pentru orice carte comandat\) Libr\ria RAO din str.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful