carnete_Camus.

qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 1

biblioteca rao

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 2

Albert Camus

CARNETE
Traducere din limba francez\ Micaela Ghi]escu

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 4

RAO International Publishing Company Grupul Editorial RAO C.P. 2-124 Bucure[ti, ROMÂNIA ALBERT CAMUS Carnets I mai 1935–février 1942 © 1962 Éditions Gallimard Carnets II janvier 1942–mars 1951 ©1964 Éditions Gallimard Carnets III mars 1951–décembre 1959 © 1989 Éditions Gallimard Coperta colec]iei DONE STAN Pe copert\ SALVADOR DALI Natura moart\ sub clar de lun\ (detaliu) Edi]ia I © RAO International Publishing Company, 2002 pentru versiunea `n limba român\ Tiparul executat de R.A. „Monitorul Oficial“ Bucure[ti, România 2002 ISBN 973-576-407-5

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 6

NOT| ASUPRA EDI}IEI
Con]inutul volumului de fa]\ este alc\tuit din însemn\rile pe care Albert Camus le-a f\cut din 1935 pîn\ la moartea sa, `n 1959. F\r\ a fi un jurnal propriu-zis, acestea constituie o reflec]ie pe marginea operelor elaborate în aceast\ perioad\, a lecturilor f\cute, a unor evenimente politice etc. Comentariile de subsol, apar]inînd edi]iei franceze (Roger Quillot), întregesc imaginea scriitorului [i a gîndirii acestuia. Notele traduc\toarei poart\ men]iunea (n. tr.), iar cele ale redactorului (n. red.).

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 6

I CARNETE
mai 1935 – februarie 1942

Operele de art\ nu vor fi niciodat\ suficiente. provine recuno[tin]a [i. pentru cel care-[i d\ seama. Manifest\rile acestei sensibilit\]i în cele mai diferite domenii se explic\ îndeajuns prin amintirea latent\. ~n aceast\ via]\ de s\r\cie. provine [i sim]\mîntul bog\]iilor pierdute. Neîn]elegerea. dac\ m\ uit bine. ~n acest caz anume. Celor boga]i. cerul. Opera e o m\rturisire. Ciuma). Con[tiin]a înc\rcat\ impune m\rturisirea. Arta nu e totul pentru mine. li se pare un dar firesc. am atins mai mult ca sigur ceea ce mi se pare a fi sensul adev\rat al vie]ii. M\car de ar fi un mijloc. N-am decît un lucru de spus. trebuie s\ depun m\rturie. material al copil\riei (un clei care se lipe[te de suflet). este desigur prima formulare a eseului intitulat „~ntre da [i nu“. con[tiin]a înc\rcat\. d\ruit în plus fa]\ de ceea ce au. în care apare tema mamei (Str\inul. sentimentul bizar pe care-l are fiul fa]\ de mama sa constituie întreaga lui sensibilitate1.carnete_Camus. printre oameni umili sau vanito[i. .qxd 12/12/02 4:31 PM Page 8 CAIETUL I mai 1935 – septembrie 1937 Mai ’35 Ceea ce vreau s\ spun: C\ po]i avea – f\r\ a fi romantic – nostalgia unei s\r\cii pierdute. De aici. Pentru s\raci. Tot de aici. cerul î[i recap\t\ caracterul de har infinit. deci. [i prin compara]ie. 1 Textul acesta. din Fa]a [i reversul. Un num\r de ani tr\i]i în mizerie s`nt suficien]i ca s\ construiasc\ o sensibilitate. dac\ mediul e altul.

încît am impresia c\ n-am s\ m\ mai scol niciodat\. pe care o dovede[te. Aceasta: 1 Jean Grenier. nici mai mult. . Mai degrab\ r\bdare decît experien]\. Aparent. eternitate a unui minut pe care am vrea totu[i s-o prelungim de-a lungul timpului. Dar una. pîn\ acum. Nici o speran]\. fericirea nu e adeseori decît sim]\mîntul înduio[at al nenorocirii noastre. sufer\ s-o vad\ vindecat\. Cred c\ lumea s\racilor este una dintre rarele. {i faptul c\ o [tie îi umple prietena de o ur\ teribil\. Nori negri. Ce solu]ie. ~n sensul acesta. ~n acest scop. Tuberculoasa la c\p\tîiul prietenei sale.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 10 10 ALBERT CAMUS CARNETE 11 Ceea ce mai conteaz\ s`nt ru[in\rile. Dar în ce? * Dou\ prietene: ambele foarte bolnave. îi repro[eaz\ c\ a abandonat-o. Celui care se cufund\ în ea trebuie s\-i spui „acolo“. Lucru foarte rar. spre r\s\rit. care a fost profesorul de filosofie al lui Camus. în general. Ceea ce ne salveaz\ de durerile noastre cele mai puternice e sim]\mîntul c\ s`ntem p\r\si]i [i singuri.carnete_Camus. Imposibil s-o prive[ti. minutele de fericire s`nt uneori cele în care sim]\mîntul p\r\sirii noastre ne umple [i ne înal]\ într-o triste]e nesfîr[it\. dedica]ia din Fa]a [i reversul [i din „De[ertul“ (în Nunta). Toate acestea ar trebui s\ fie exprimate prin intermediul mamei [i al fiului. Doar s\r\cie. * Z\d\rnicia cuvîntului „experien]\“. R\bd\m – mai degrab\ p\timim. Totu[i. – Vezi. 2) Mama [i ac]iunile ei. O speran]\ de via]\ foarte tenace. * Important\ [i tema comediei. Orice practic\: cine iese din experien]\ nu e savant. de nervi: o înviere este oricînd posibil\. S`nt atît de sleit\. O suferi. singur\tate: devenim con[tien]i de eternitatea noastr\. nici mai pu]in. Nutrise speran]a nebuneasc\ de a nu muri singur\ – de a o trage dup\ sine pe prietena cea mai drag\. Izbitor la cei s\raci – Dumnezeu a a[ezat bun\voin]a al\turi de disperare precum leacul al\turi de r\u. transparent\. Tot în sensul acesta. chiar [i în timpul crizelor celor mai puternice. care este o insul\ în societate. „Trebuie s\ fim împin[i pîn\ la ultimele noastre limite. delicat\. a f\cut o c\l\torie în Fran]a ca s\ încerce o metod\ nou\ de tratament. pe lîng\ prietenia dintre cei doi. îmi r\mînea ceva. totu[i nu destul de singuri ca s\ nu ne „ia în considera]ie“ „ceilal]i“ în nenorocirea noastr\. Cu pu]ine cheltuieli. cu o str\fulgerare de bucurie s\lbatic\ în ochi. Va muri singur\. micile la[it\]i. luîndu-i mîna: „Oh! O s\ facem împreun\ marea c\l\torie“. totul se complic\: 1) Un decor. 3) Rela]ia de la fiu la mam\. ca [i ultima edi]ie a Insulelor de Jean Grenier. * Se simte `n largul s\u în sinceritate. Ne aduce la disperare. Azi mi se pare c\ nu mai e nimic de sperat.“ Exact asta este. Mama? Ultimul capitol: valoarea simbolic\ realizat\ prin nostalgia fiului??? * Grenier1: ne subestim\m întotdeauna. dac\ nu singura. a exercitat asupra acestuia o puternic\ influen]\. Experien]a nu este experimental\. este expert. po]i s\ devii un Robinson. boal\. Cealalt\: tuberculoz\ avansat\. Asta. o fî[ie albastr\. Nu o po]i provoca. vorbindu-i de locuin]a medicului care se afl\ la doi pa[i. Iar cealalt\ i-o repro[eaz\. Prin precizare. De fapt. Prezen]a ei este nepl\cut\ ochilor [i sufletului. cealalt\ aproape vindecat\. Acelea[i – tuberculoasa pe moarte. Cartierul [i locuitorii lui. O dup\-amiaz\. Atunci cealalt\. * Cer prevestitor de furtun\ în august. care se retrage în sine. Fiindc\ frumuse]ea e insuportabil\. considera]ia incon[tient\ acordat\ lumii celeilalte (a banilor). Adieri fierbin]i.

. nu-i oare adev\rat c\ suf\r. dar care îmbrac\ totul într-un surîs etern. tocmai în str\fundurile aerului.carnete_Camus. [i c\ suferin]a asta m\ ame]e[te fiindc\ soarele [i umbrele. Beat de alcool [i de spaim\. Prizonier al cavernei. mai degrab\. insistaser\. din toat\ bucuria asta r\spîndit\ peste lume nu percep decît umbre de frunzi[ care d\n]uiesc pe perdelele albe. Via]a e scurt\ [i e un p\cat s\-]i pierzi timpul. Mai sus. Ei închid acolo o plimbare în care iubirea i-a atins u[or. ceream oamenilor mai mult decît puteau s\ dea: o prietenie continu\. în acel ungher îndep\rtat al cartierului. o loviser\ cu picioarele pe patroan\. Dar era seara de revelion [i nu se mai g\seau locuri. Cartea se deschide la o pagin\ drag\.B\user\ prea mult [i acum voiau s\ m\nînce. Ajunge ca un nor s\ acopere. Moartea mea mie însumi. E suficient: aceast\ unic\ lic\rire n\scînd\ [i iat\-m\ n\p\dit de o bucurie nedeslu[it\ [i ame]itoare. pentru moment. Glon]ul s-a înfipt în tîmpla dreapt\ a b\rbatului. blînde]ea [i pasiunea discret\ care respir\ în aer. Nu. Pe mine. se ive[te uneori. pe mine m\ g\sesc în fundul universului. Dar. Capul se r\sucise pe partea r\nit\ [i odihnea acum. Iar emo]iile. Refuza]i. Aventura era simpl\ [i avea s\ se încheie mîine printr-un articol în ziar. gesturile lor nobile î[i p\streaz\ în ochii mei întreaga valoare de miracol: un întreg efect al harului. prelungile lunec\ri ude ale automobilelor. 1 Prim\ formulare a temelor din Fa]a [i reversul. soarele. {i eu m\ plimb. m\ g\sesc tocmai în fundul acestei lumini1. o emo]ie permanent\. alte lucruri [i oamenii m\ vor acapara din nou.. Curînd. lumina rar\ pe pavajul devenit lucios în urma ploilor recente. Ce fad\ e ea ast\zi în prezen]a c\r]ii lumii. * . semnalat\ printr-un trop\it înfundat [i un zgomot înv\lm\[it de voci. ~n clipa aceea. o singur\ umbr\. Acum [tiu s\ le cer mai pu]in decît pot s\ dea: o tov\r\[ie f\r\ fraze mari. {i cinci raze de soare ce revars\ cu r\bdare în înc\pere un parfum blond de ierburi uscate. în lumina ro[ie a unui glob de farmacie. S`nt fericit în lumea asta pentru c\ împ\r\]ia mea e din lumea asta. Dac\ încerc s\ ajung la mine. Dup\-amiaz\ de ianuarie. Iar patronul. * Ianuarie ’36 De la gr\dina asta aflat\ de partea cealalt\ a ferestrei nu v\d decît zidurile. Dac\ mai `ncerc vreo team\. sosirea la intervale egale de timp a tramvaielor sonore [i luminate d\deau un relief nelini[titor acestei scene din alt\ lume: imagine dulceag\ [i st\ruitoare a cartierului cînd sfîr[itul zilei îi populeaz\ str\zile cu umbre. {i din toat\ aceast\ jubilare a v\zduhului care se simte afar\. {i cele cîteva frunzi[uri peste care se prelinge lumina. L\sa]i-i deci pe cei care vor s\ se despart\ de lume. cînd. Nor care trece [i clip\ ce p\le[te. pusese mîna pe o arm\ [i tr\sese. adic\ aceast\ emo]ie extrem\ care m\ elibereaz\ de decor. Pot spune [i am s\ spun în curînd c\ ceea ce conteaz\ este s\ fii uman. Dar frigul se men]ine în str\fundurile v\zduhului. prietenul începuse s\ danseze în jurul corpului celui c\zut. ceea ce conteaz\ e s\ fii adev\rat [i atunci totul se înscrie în asta. Pretutindeni o pelicul\ de soare gata s\ crape sub ap\sarea unghiei. dar cine m\ mîngîie este un zeu. E oare adev\rat c\ am suferit. ~mi pierd timpul toat\ ziua [i ceilal]i spun c\ s`nt foarte activ. Dar l\sa]i-m\ s\ decupez acest minut din stofa timpului. Mai sus. O adiere [i umbrele se anim\ pe perdea. precum boabele de argint-viu. anonim\. a[a cum al]ii las\ o floare între pagini. care era gravid\. s`nt singur în fa]a umbrei lumii.. Ast\zi e o halt\ [i inima mea se duce s\ se întîlneasc\ cu sine. Iar dac\ încerc s\ în]eleg [i s\ gust savoarea delicat\ care dest\inuie taina lumii. un tîn\r blond [i pl\pînd. inundat\ de glorie sîngerînd\. S\ fiu raza de soare în care mi se consum\ ]igara. simplu.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 12 12 ALBERT CAMUS CARNETE 13 * Cînd eram tîn\r. Nu m\ mai plîng din moment ce m\ privesc n\scîndu-m\. Cine s`nt [i ce pot face altceva – decît s\ intru în jocul frunzi[ului [i al lumii. M\ voi întreba dac\ ceva moare [i dac\ oamenii sufer\ din moment ce totul este scris pe fereastra peste care cerul î[i revars\ deplin\tatea. prietenia. tot frunzi[. apoi s\ descopere soarele [i iat\ c\ din umbr\ se ive[te galbenul str\lucitor al glastrei cu mimoze. c\ldura [i frigul se simt foarte departe. e pentru c\ simt cum îmi lunec\ printre degete aceast\ clip\ impalpabil\. Fuseser\ da]i afar\.

Trebuie s\ scriu a[a cum trebuie s\ înot.. [tiu c\ acum voi scrie. Devin con[tient de posibilit\]ile de care s`nt responsabil.Nu voi spune altceva decît dragostea mea de a tr\i.. Leg\tur\ cu Lucienne. Nu s\ fiu fericit doresc eu acum. ispr\vit în 1937. 1 Plan pentru Moartea fericit\. S\ ac]ionezi. {i fiecare cuvînt pe care-l spune îmi strînge inima. Dragostea de via]\. Cap. La fel se întîmpl\ [i cu mine. Se teme o dat\ cu mine. Cap. ~i trimit preotul ca s\-i sl\beasc\ zilnic rezisten]a. A 4 – Casa în fa]a Lumii. Oamenii au t\cut. Cap. Invita]ie. spune Patrice. E în mine. s`nt cople[it înainte de a fi dorit ceva. . Dar eu. e bolnav. Nu [tiu ce altceva a[ putea dori decît aceast\ prezen]\ continu\ a mea cu mine.. . Al]ii scriu datorit\ unor tenta]ii amînate. A 1 – Casa în fa]a Lumii. * 1 Patrice este personajul principal din Moartea fericit\. Te crezi izolat de lume. {tiu c\ acum voi scrie. Alger. Sfînt..{i acest altul care vrea s\-l fac\ s\ se supun\. Salzburg. E viu [i respir\ o dat\ cu mine. Dac\ vrei s\ fii filosof. * Patrice1 î[i relateaz\ povestea de condamnat la moarte: „~l v\d pe omul acesta. înl\n]uit în fundul cavernei. B 5 – Fuga (scrisoare). Gustul mor]ii [i al soarelui. Dar cîntul lumii se înal]\. Ciclul se va relua dup\ aceea. E în mine. minciun\ ]esut\ din minciunile vie]ii lor. {i cînd s`nt eu mai adev\rat [i mai transparent decît atunci cînd s`nt lumea? Clip\ de adorabil\ t\cere. Acum pot vorbi. {i fiecare decep]ie din via]a lor creeaz\ o oper\ de art\.. Vine timpul cînd arborele. B 2 – Lucienne î[i poveste[te infidelit\]ile. R\ce[te. Cap. Cap. Dar o voi spune în felul meu. A 2 – Casa în fa]a Lumii. ~n trecut Cap. Soarele. Fiecare minut de via]\ î[i poart\ în sine valoarea de miracol [i chipul de tinere]e ve[nic\. Cap. Cap. din fericire. ~l v\d [i pe el tr\ind. Mi-am g\sit adev\rata voca]ie. .qxd 12/12/02 4:31 PM Page 14 14 ALBERT CAMUS CARNETE 15 umanitatea [i simplitatea. Eternitatea e aici [i eu o a[teptam. A 3 – Casa în fa]a Lumii.: S\ taci. aceea de a scrie.carnete_Camus. publicat în 1971 (Gallimard). * Nu gîndim decît `n imagini. ci doar s\ fiu con[tient. * Absurditate Joc gratuit For]\ [i bun\tate fere[te-te de vanitate dobînde[te perseveren]\ Luciditate Cap. Socialism Achizi]ie [i realizare ~n fond: valorile eroice Partea a II-a1 A. I – Catherine. scrie romane. Catherine. dar e suficient ca un m\slin s\ se înal]e în praful auriu. Chiar [i din ceea ce va fi crud în ele. îmi voi extrage scrierile. Cap. Fiecare iarn\ se încheie printr-o prim\var\. Tema condamnatului la moarte se va reg\si în Str\inul. trebuie s\ dea roade. Povestea condamnatului la moarte. s`nt suficiente cîteva plaje scînteietoare sub soarele dimine]ii. ca s\ sim]i cum în tine se tope[te aceast\ `mpotrivire. iar eu. B 1 – ~[i amintea. Praga. A 5 – Noapte în fa]a stelelor. ~n prezent B..“ Partea a III-a (totul la prezent) Cap. fiindc\ mi-o cere corpul. Tinere]ea sa. primul roman al lui Camus. dup\ ce a suferit mult. B 4 – Gelozie sexual\. Trebuie s\ depun m\rturie. Prezentare. II – Coborîrea din Casa în fa]a Lumii în port etc.

Zidurile de piatr\ [i morile pe cîmp. * ~n Baleare. cum s\ m\ îndep\rtez de peisaj? Iar dac\ cerul [i lumina m\ atrag.. San Francisco – M\n\stire. Cel pu]in acel ceva care ne sufoc\. Pl\cerea ne îndep\rteaz\ de noi în[ine cum divertismentul lui Pascal îndep\rteaz\ de Dumnezeu. Istoria geloziei sexuale. Un frig cu paiete galbene. frînturile unei emo]ii. Cartier s\rac (fereastra). L-a[ socoti mai curînd o ascez\. non lugere1. De aceea nu trebuie s\ se spun\ c\ acela care c\l\tore[te o face pentru pl\cerea sa.). cum s\ uit ochii [i vocea celor pe care-i iubesc? De fiecare dat\ mi se dau doar elementele unei prietenii. tr. Vara trecut\ Ceea ce face pre]ul c\l\toriei e frica. Toate contactele. Frumosul soare 1 ~n latin\: „S\ nu rîzi. Serbarea. s\ nu jele[ti“ (n. care este ca o [tiin]\ mai mare [i mai grav\. C\l\toria. Vorbim de toate [i de nimic. Ibiza: golf. dar permeabili.. Cafenelele c\tre port. * Baleare Golful. atît de departe de ]ara noastr\. niciodat\ prietenia. ~n acel moment. [i îndoielile la adresa mea [i a celorlal]i. Ar trebui s\ ]in un caiet despre vremea din fiecare zi. {i eu însumi poate. Bellver. cînd cau]i s\ atingi cu cotul al]i oameni). Cabaret. M\n\stire. Felanitx. niciodat\ emo]ia. Dac\ ne iese în cale o cascad\ de lumin\. de limba noastr\ (un ziar fran]uzesc are o valoare inestimabil\. Vanitatea de a pretinde contrariul. San Antonio (m\n\stirea). Moartea mamei. am g\sit eternitatea. Dar ce gre[eal\ [i ce disperare. ce cuvînt distrat al unui prieten care-mi scap\ va veni s-o nimiceasc\: Non ridere. [i orele acelea de sear\ în cafenele. * Martie Zi str\b\tut\ de nori [i de soare. o fric\ nedeslu[it\ ne cuprinde. Dac\ vreau s\ scriu despre oameni. Pensiune. Aceast\ infim\ în]elepciune pe care încerc s-o construiesc. * S\ caut contactele. Acesta e aportul cel mai limpede al c\l\toriei. Cartier bogat (umbra [i femeile b\trîne). Valldemosa [i terasele. Timpul trece. Soller [i sudul. Pollensa: ora[. ne readuce la el. Dar el e gr\bit. Istoria condamnatului la moarte.. dac\ prin cultur\ se în]elege exercitarea rostului nostru celui mai intim care este cel al eternit\]ii. La Peña: fortifica]ii. Coasta de la Miramar. Istoria cartierului s\rac. C\l\torim pentru cultura noastr\. * 13 februarie ’36 Cer oamenilor mai mult decît pot s\-mi dea. .carnete_Camus. ca [i o dorin]\ instinctiv\ de a ne pune la ad\postul vechilor obiceiuri. Nu exist\ pl\cere în faptul de a c\l\tori.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 16 16 ALBERT CAMUS CARNETE 17 6 istorii: Istoria jocului str\lucitor.. Cel mai mic [oc ne zguduie pîn\ în str\fundurile fiin]ei. Istoria coborîrii spre soare. Catedrala (prost-gust [i capodoper\). San Eulalia: Plaja. Este faptul c\ la un moment dat. Lux. {i iat\-m\ mai singur [i mai golit. s`ntem înfrigura]i. Istoria Casei în fa]a Lumii. Mergem s\ vedem un prieten mai în vîrst\ ca s\-i spunem tot.

c\ e aproape imposibil s\ prive[ti un ar\t\tor de ceas rotindu-se cinci minute pe un cadran. de oameni prin toat\ recuno[tin]a mea1.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 18 18 ALBERT CAMUS CARNETE 19 str\veziu de ieri. Coline cu mare în fundal. acroba]ii arabi [i portul tres\ltînd de lumin\. ghiceam deasupra mea soarele [i ziua miraculoas\ în care se conturau copacii. Fe]ele grave [i surîz\toare ale tinerelor femei. Dar lumina se infiltreaz\. Soarele pe cheiuri. De aceea anii de tinere]e s`nt atît de lungi [i de plini. {i soarele delicat. glume [i proiecte. s\ iubesc ori s\ suf\r? Ceea ce am pierdut în via]\ nu este. Frig albastru. Totul devine inutil. Golful tremurînd în lumin\ – ca o buz\ umed\. . în m\sura în care ele ating absurditatea [i inutilitatea. Chiar coborînd prin p\dure. blînde]ea prieteniei femeilor. * Dac\ timpul se scurge atît de repede. {i. neg comunismul. flori albe de m\ce[. Nu: e cinstit. S`nt legat de lume prin toate gesturile mele. anii de b\trîne]e atît de scur]i fiindc\-s gata constitui]i. cufundîndu-m\ în vata aceea. Fericirea [i cei care s`nt ferici]i. * Martie Cer cenu[iu. Mari flori siropoase cu petale violete. Ce nevoie am s\ scriu sau s\ creez. ]ara aceasta se revars\ [i înflore[te. Lucid\ be]ie [i despuiere zîmbitoare – disperare în virila acceptare a stelelor grece[ti. ~n toate tufi[urile. Iarna asta unic\ [i plesnind toat\ de frig [i de soare. A[a se întîmpl\ cu luna la zenit [i la orizont. * 16 mai Plimbare lung\.. trebuie s\ subscriem la prostii?“ Se poate r\spunde da: e frumos. * 1 ~nsemnare reluat\ în Fa]a [i reversul. cum s\ împaci comunismul [i dezgustul? Dac\ încerc formele extreme. Din vîrful colinelor se vedeau ren\scînd sub presiunea soarelui neguri l\sate de ultimele ploi. în fond. {i am lucrat toat\ ziua. Iar grija aceasta religioas\. ~n dep\rtare golful se estompa deja.. S-ar spune c\ pentru ultima iarn\ pe care o petrec aici. soare [i case albe. Nici disperarea. Adineauri. P\strînd propor]iile: problema cre[tinismului. * Ieri. * Moartea d\ jocului [i eroismului sensul lor adev\rat. cel mai important. {i revenire. * Martie Bucuria mea e nesfîr[it\. Credinciosul se împiedic\ oare de contradic]iile din Evanghelii [i de excesele Bisericii? A crede înseamn\ a admite Arca lui Noe – înseamn\ a ap\ra Inchizi]ia sau tribunalul care l-a osîndit pe Galileu? Dar. ~ncredere [i prietenie. toat\ lumea surîde aparen]elor [i se preface c\ li se supune. oh! fericirile mele intacte care intr\ deja în deriv\ [i nu-mi mai ofer\ în melancolia serii decît un surîs de femeie tîn\r\ sau privirea inteligent\ a unei prietenii care se [tie în]eleas\. nici bucuriile nu-mi par îndrept\]ite în fa]a acestui cer [i a z\pu[elii luminoase ce coboar\ din el. * Dolorem exprimit quia movit amorem. de pild\. într-atît este de lung\ [i exasperant\ mi[carea lui. Reintr\m în joc. e pentru c\ nu se fixeaz\ în el puncte de reper. * Un titlu: Speran]a lumii. nuan]e abia în]elese. F\r\ note false.carnete_Camus. De remarcat. Zîmbete. cî]iva stropi de ap\. * Grenier despre comunism: „~ntrebarea e aceasta: de dragul unui ideal de justi]ie. f\r\ s\ cread\. Lumini se însufle]esc. pe de alt\ parte. N-au decît ceea ce merit\.

Muzica pe care o emite e bizar\. S`nte]i rud\ cu domni[oara? – Da. – Ah. * 1 ~nsemn\ri pentru Moartea fericit\. Con]inea reclame decupate [i clasate cu grij\ cu ajutorul unor numere scrise cu creionul. Jos. Sub soarele care-mi înc\lze[te o singur\ latur\ a fe]ei. î[i punea în ordine hîrtiile. N-am decît o jum\tate de or\. Prietenia blînd\ [i re]inut\ a femeilor. domni[oar\. Odat\ lucrul terminat. desigur. pîn\ ce lumea a t\cut în jurul lui [i. Admirabil\ lumin\ ce coboar\ din cer. r\scolind ierburile [i soarele. Nebunul a scos din cutie o trestie spintecat\ în lungime. ~ntr-o zi. Domnule. . privesc cum se scurge aceast\ or\ unic\ f\r\ s\ pot rosti o vorb\. mînuind piedica.. Lumea îl crede stoic [i rezistent. Permite]i-mi s\ stau un moment cu dumneavoastr\. dar atunci cînd o s\ v\ rev\d? – Mîine.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 20 20 ALBERT CAMUS CARNETE 21 Martie Clinic\ la Alger. – Depunea în fiecare sear\ arma aceasta pe mas\.carnete_Camus. domnule Ambrosino. – Ah! V\ anun] atunci c\ o s\ ne logodim de Pa[ti. cu cr\p\tura c\ptu[it\ cu piele de cauciuc. al neîncrederii sale. plîng\rea]\ [i cald\: „Plou\ pe drum. stînd în picioare sub vînt. {i scrisoarea asta e pentru dumneavoastr\. Lucrurile merg cît se poate de bine dac\ le privim de-aproape. – Noi trebuie s\ plec\m. un incident neînsemnat: unul dintre prietenii lui i se adreseaz\ distrat. al dezgustului s\u. l\sînd degetele s\-i r\t\ceasc\ de-a lungul tr\gaciului. deja somnolent. – Nu. horc\ind de o bucurie neîntemeiat\. }ine o cutie la subsuoar\ [i înainteaz\ cu fa]a serioas\. domni[oar\ (tinerei care e cu mine). El se instaleaz\ în pînza asta dureroas\. apropia revolverul [i-[i lipea fruntea de el. lingea ]eava armei. repeta minunîndu-se: „Bucuria mea nu are pre]“. î[i introducea limba în ea [i. Din clipa `n care ai renun]at s\ te sinucizi. Se omoar\. Plec\m. Dar un nebun apare cu infirmierul s\u. A[eza]i-v\ lîng\ mine. * 31 martie Mi se pare c\ ies la suprafa]\ pu]in cîte pu]in. O adiere destul de puternic\ urc\ pe colin\. {i apoi st\tea a[a un timp îndelungat. – Nu face nimic. trebuie s\ nu mai spui nimic despre via]\.. la picioarele chiparo[ilor înal]i care se suie pîn\ în vîrf în rînduri dese. Am deschis scrisoarea. {i toat\ mi[carea asta tandr\ [i blond\ se opre[te la mic\ distan]\ de culme. – Domnul Camus. permite]i s\ m\ prezint. – Ah! Adev\rul e c\ n-am decît o jum\tate de or\ [i tocmai am venit s\ fac pu]in\ muzic\. Am dreptul s\ ies zilnic o jum\tate de or\. Mi-a dat voie nevast\-mea. M. trezindu-se cu gura plin\ de o saliv\ deja amar\. O rud\. bine. s-a ghemuit cu toat\ fiin]a în singura senza]ie a fierului rece [i s\rat din care putea ]`[ni moartea. marea f\r\ un rid [i zîmbetul din]ilor ei alba[tri. pe lîng\ marea aceasta cu sur`s imperturbabil. Dar trebuie s\ m\ tîr\sc pe burt\ în fa]a infirmierului ca s\ catadicseasc\ s\ vin\ cu mine. minunata str\lucire a mu[catelor ro[ii. potolea r\ceala fierului pe febra obrajilor. ~ntreprindere de camioane la Mostaganem. Se duce acas\. Pofti]i. domnul Ambrosino. accepta]i aceste cîteva flori. î[i construie[te zilele în jurul revenirilor sale seara. – Bun\ ziua. Pe drum. – partea a II-a Catastrofele succesive – Curajul s\u – Via]a se ]ese din nenorocirile astea. * M1. al singur\t\]ii sale.“ Muzica ne urm\re[te cînd trecem pe lîng\ mu[catele [i tufele mari de margarete. – Ah! Am cunoscut un Camou. domnule. Iar el. [i-l trecea peste tîmple.

* C\ldura pe cheiuri – enorm\. Toate animalele stau într-o rîn\. cuprin[i parc\ de ame]eal\. Lucrul meu. în imensul [i fantasticul decor al portului. deziluziile. Pîn\ [i în triste]ea asta din mine. Iar el zîmbe[te. ce mai! Acelea[i murd\rii.carnete_Camus. se îndreapt\ spre reluarea contactelor. . vacarm. Cafea care se pr\je[te [i al c\rei parfum se `mpr\[tie `n aer. {i dou\ mirosuri: urin\ [i moarte amestecate. cu mîinile în urin\ [i cu gîndul la masa de sear\ pe care trebuie s-o preg\teasc\. f\r\ ca el s\ înceteze s\-[i dep\rteze bra]ele. una cîte una. nebun din recuno[tin]\. La cafenea. cît\ dorin]\ de iubire [i cît\ be]ie chiar [i-atunci cînd nu v\d decît o colin\ în aerul serii. [ase pui. Un pian. Dar mama a mîncat jum\tate din el. Ritm nebunesc al macaralelor [i al ma[inilor. * Soare [i Hamalul cu piciorul rupt. soarele [i sîngele. ~ntr-un col]. Nimic în fa]a c\ruia s\ m\ arunc în genunchi. Balan]a restabilit\. doi b\rba]i tineri care se îndep\rteaz\ în mare vitez\ [i rîd de-[i pierd r\suflarea. Altfel. * Mai S\ nu te izolezi de lume. Zgomotele care urc\ [i se pierd ca ni[te baloane. [i buzele umede ale dorin]ei. Pic\turile de sînge. vitez\. Ultimul pisoi a murit. zguduit tot de o mînie enorm\. pl\tesc tot. r\mîn [ase pahare. S\ tac. Puii mor unul dup\ altul. – Dorin]ele se confund\. S\ reconstruiesc din nou dup\ aceast\ lung\ perioad\ de via]\ trepidant\ [i disperat\. f\r\ fraze. Cartea mea. o pisic\. pe pietrele fierbin]i ale cheiului. Or\ tandr\ [i disperat\. nu se ducea acas\ decît seara. foarte departe. „E-n regul\. conform prejudec\]ii. Trag linia peste 15 zile. un tîn\r care rîde în t\cere. î]i taie respira]ia. apoi arta celor care au în]eles [i arta mea dac\ s`nt capabil de asta. praf. Pisica nu poate al\pta. Ceilal]i au plecat. Mirosuri voluminoase de gudron care zgîrie gîtlejul. Pe terase. ca s\-[i g\teasc\. El a[ezat în mijlocul acelor ruine [i mizerii. O jum\tate de pisic.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 22 22 ALBERT CAMUS CARNETE 23 Problema social\ reglementat\. [i corpul meu gîfîind. Cînd se las\ seara. Vîntul care url\ în jurul casei. 1 ~nsemn\ri pentru Moartea fericit\. {i în trupul acesta pe care-l str`ng lîng\ mine. ~n\bu[itor. Nu-]i ratezi via]a cînd o pui în lumin\. * Sim]urile [i lumea. în toate situa]iile. Un cîine. ]in [i bucuria stranie ce coboar\ din cer spre mare. Nimicirea [i gustul mor]ii. ~n fiecare sear\. Contacte cu ceea ce e adev\rat. Nimic de îmbr\]i[at. îi spune patronului. împinge bini[or paharele pîn\ la marginea mesei). S\ m\ încred în mine. un motan. * Aprilie Primele zile de c\ldur\. Pe camion: zdruncin\turi pe pavajul neregulat al cheiului. calitatea stranie a aerului deasupra ora[ului. (Paharele cad unul cîte unul. lumina [i apa. strivitoare.) R\mîne locului mai multe ore. în fine. Ideile generale s`nt cele care mi-au f\cut cel mai mare r\u. femei maure care stau la taclale a[teptînd s\ se însereze. mai întîi natura. s\ m\ gîndesc la ea necontenit. {i tot sensul lumii i se urcase deodat\ în gît. leg\nat al navelor. îmi poveste[te via]a lui. unul moarte1. Acesta e adev\ratul climat al tragediei [i nu noaptea. Iar în praful alb [i cretos.“ * Piciorul strivit al hamalului. [i be]ia se afl\ înc\ în fa]a mea. dans al catargelor la orizont. Sfîrîitul lor. nenorocirile. Singur fiind. Toate paharele s`nt sparte. – Alerg\tur\ dup\ camion. s\-l organizez f\r\ întîrziere începînd de duminic\. Vil\ la marginea ora[ului. Soarele. Imobilitatea copacilor [i a oamenilor. Ultima sear\ (î[i întinde pe mas\ bra]ele pe care le dep\rteaz\ încet. mort ]eap\n [i murd\rie. Tot efortul meu. * „Nu-i nimic.

India. * Mai Toate contactele = cult al Eului? Nu1. s\ nu-mi pierd timpul. Neg. 1 Reflec]ie care prefigureaz\ anumite pagini din Mitul lui Sisif. . Chestiune de voin]\ – s\ împing absurditatea p`n\ la cap\t = s`nt capabil s\. ci s-o întinzi. pentru asta. – {i pe deasupra: jocul. Pe urm\. Concilierea dintre în]eleptul hindus [i eroul occidental. Mîinile întinse s`nt rare. Opera filosofic\: absurditatea. opera mea (emo]iile). s\ accep]i cu o for]\ egal\ da-ul [i nu-ul. * Mai Aceste amurguri la Alger. Dar. dragoste [i moarte sub semnul cuceririi. pentru efortul s\u. originea relelor noastre e compara]ia. s\ amestec cele dou\ genuri respectînd tonul particular. Cultul eului presupune amatorism sau optimism.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 24 24 ALBERT CAMUS CARNETE 25 Disperare zîmbitoare. Trebuie gîndit contrariul cu ostenta]ie. Esen]ialul: s\ nu te pierzi [i s\ nu pierzi ceea ce. {i eu. În ambele. cînd femeile s`nt atît de frumoase. f\r\ literatur\ – s\ accep]i [i s\ dai. F\r\ ie[ire. M\rturise[te. în comic. Primele rînduri au deja Natur\ = echivalen]\. s\ iau jocul în tragic. * {i iat\-i mugind: s`nt imoralist. dar exercitînd necontenit o domina]ie pe care o sim]i zadarnic\. 2 Reflec]ie care prefigureaz\ anumite pagini din Mitul lui Sisif. * Mai La margine. din tine. * Contra rec\derii `n p\cat [i a sl\biciunii: efort – Aten]ie demon: cultur\ – corpul. s`nt la[ [i slab..). trebuie s\ ac]ionezi ca [i cum ai spera – sau s\ te omori. dar [i început al tuturor la[it\]ilor. experien]ele extreme. Traducere: trebuie s\-mi g\sesc o moral\. Opera literar\: for]\. * Un eseu despre moartea Filosofiei – Malraux. prin rezultat (mai curînd indiferent). S\ purific jocul prin cucerirea de sine – [tiind c\ e absurd\2. * Mai C\ via]a este cea mai puternic\ – adev\r. Dar nu facem decît asta. de parc\ a[ fi puternic [i curajos.. Nu s\-]i alegi via]a. Dac\ e[ti într-adev\r convins de disperarea ta. Suferin]a nu d\ drepturi. * gustul amar din C\derea. S\ caut experien]a extrem\ în singur\tate. „Ideile generale s`nt cele care mi-au f\cut cel mai mare r\u. * Cealalt\ opinie: trebuie s\ fii simplu. S\ scriu într-o zi o carte care va da sensul. Aten]ie: Kierkegaard. voin]\ – munca (Fil. – S\ dispre]uiesc compara]ia. {i despre tensiunea asta: impasibilitatea. ac]ionez de parc\ a[ afirma. S\ te angajezi cu totul. Pentru a se relua dup\ aceea. adev\rat. Dar contrapartid\: mijlocitorii – zilnic. Dou\ prostii.“ Aceast\ experien]\ extrem\ trebuie s\ se opreasc\ întotdeauna în fa]a unei mîini întinse. doarme în lume. * Dumnezeu – Mediterana: construc]ii – nimic natural.carnete_Camus. imbecilule. Un eseu despre chimie. Ca atare.

. ci o cas\ în care e[ti fericit. spune M.carnete_Camus. E aici [i acolo. dac\ a]i iubi via]a. Dar el restituie o for]\. ~n Orient. [i dragostea: – „A]i ajuns la o vîrst\ la care e[ti fericit s\ te recuno[ti în copilul celorlal]i.“ – „Trebuie s\ înve]e relativitatea lui Einstein ca s\ poat\ face dragoste. Kierkegaard. * Protestantism. gust al expresiei ca dovezi ale decaden]ei. 4 acte1. Numai c\ expresia era dat\ de pictur\ (regretabil). – Casa în fa]a lumii nu este o cas\ în care s\ te amuzi. dac\ a]i avea inim\. Interna]ionalismul încearc\ s\ redea Occidentului adev\rata sa semnifica]ie [i voca]ie. Paradoxul grecului. de asemenea. reintru în istoria în care m\ ]in închis de atît timp cei care se tem s\ nu iubeasc\ prea mult. * Na]ionalit\]ile apar ca semne ale dezagreg\rii. mare artist f\r\ s\ vrea. – Cînd ie[i din ea e ca s\ te închizi. spune M. M. – ~n cartier. Dar principiul nu mai este cre[tin. totul se men]ine. S`nt mul]umit de a fi doi. {i s\ nu renegi niciodat\. Umanismul de ast\zi: înc\ mai afirm\ pr\pastia care exista între Orient [i Occident (cazul Malraux). Epoca noastr\ moare fiindc\ a crezut în valori [i `n faptul c\ lucrurile pot s\ fie frumoase [i c\ pot `nceta s\ mai fie absurde. Prefer s\ ]in ochii deschi[i. Adio. Nuan]\. într-atît de povîrnit e drumul care duce la ea. este grec. în realitate: „nu-mi pot suporta îndoielile“. * 1 Casa în fa]a Lumii va forma unul dintre capitolele Mor]ii fericite. II – a) Surorile sale [i Drusilla b) Dispre]ul celor mari c) Moartea Drusillei. ~mi place. o dat\ cu secolul al XVI-lea al „colori[tilor“. .“ – „Fereasc\ Dumnezeu“. * S\ urci acolo de fiecare dat\ înseamn\ s\ o cucere[ti de fiecare dat\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 26 26 ALBERT CAMUS CARNETE 27 Intelectual? Da. Dac\ vi s-ar da puterea. ~n teorie. Apolonii dorici s`nt admirabili fiindc\ n-au expresie. „Dac\ se pot îmbina?“ ~ntrebare practic\. Suetoniu) b) Oglind\ 1 Prima aluzie la Caligula: prima schi]\ a deznod\mîntului. * Noiembrie S\ v\d Grecia. Bucurie.“ * Ianuarie Eseu: Casa în fa]a Lumii1. ~n practic\? * Ianuarie Caligula sau rostul mor]ii. * – „Nu-s numai fete tinere aici“. Intelectual = cel care se dedubleaz\. I – a) Ascensiunea sa. Este în fiecare dintre voi. Pictura italian\. „Dispre]uiesc inteligen]a“ înseamn\. atitudini admirabile: Luther. i se spunea casa celor trei Studen]i. Sculptura greceasc\ decade în momentul cînd apar zîmbetul [i privirea. Unitatea religioas\ a Sfîntului Imperiu roman germanic sf\r`mat\: se formeaz\ na]ionalit\]ile. Fuga lui Caligula III Sfîr[it: Caligula apare dînd la o parte cortina: „Nu. Spirit [i sentiment. Trebuie s\ te apuci de asta. r\mîne capodopera. Discurs virtuos (cf. l-a]i vedea dezl\n]uindu-se pe acest monstru sau înger pe care-l purta]i în voi. Caligula n-a murit. – Dar pictura odat\ abandonat\. `n prezen]a c\ruia X spune lucruri grosolane.

Psihologia este 1 Tem\ din Str\inul. ~i este preferat\ ideea pe care [i-o face cineva despre el. spune adev\rul – [i cu ce st\ruitoare [i trist\ frumuse]e. Amîndou\ s`nt profitabile. * ~ntr-o ]ar\ str\in\. Muzic\. * Kasbah: Vine întotdeauna clipa cînd te despar]i de tine. – Z\d\rnicia acestei consol\ri. Totul anun]\ o zi str\lucitoare. semn al unui spirit vulgar. * Nebunie. . Pe de alt\ parte. * Pentru eseul despre ruine:2 Vîntul care usuc\. A face din civiliza]ie opera unei elite înseamn\ s\ o identifici cu cultura. Iar con[tiin]a aceasta nu e niciodat\ rafinat\. 4) Roman – S\ lucrez la el. s\ nu se confunde civiliza]ia [i poporul. Ca s\ se cunoasc\. Nu e acela[i soare. – Soare. 3 „Cu moartea în suflet“ este al treilea dintre eseurile din Fa]a [i reversul. în Nunta. Sentiment mai puternic decît în fa]a aceluia[i lucru v\zut în propria ]ar\. zile cînd spune adev\rul. care se analizeaz\. * Tenta]ia cea mai periculoas\: s\ nu sem\n cu nimic. * Nevoia de a avea dreptate. Mic foc de c\rbune care scap\r\ în mijlocul unei ulicioare vîscoase [i întunecate. 2) S\ reiau „moartea în suflet“3 – Presim]ire. s\ se afirme. 1) Eseu despre ruine: vîntul printre ruine sau moartea la soare. Moare. S`nt zile cînd lumea minte.1 * Aprilie Femeile – care-[i prefer\ ideile senza]iilor. Dar cu o pudoare [i cu o delicate]e pe care le simt deja aproape de sfîr[it. soare care aure[te casele pe o colin\. Oamenii care se cerceteaz\. Dar exist\ [i o civiliza]ie mediteranean\. Ast\-sear\.carnete_Camus. Ea este chiar foarte dreapt\. Un deget pe ochiul de geam. av`nd numai el con[tiin]a adev\rului s\u. tandre]ea [i fragilitatea unui Oran pe care `l descop\r atît de dur [i de violent sub soarele zilei: ueduri sclipitoare m\rginite de leandri. 6) Tez\. nuan]e aproape conven]ionale ale cerului oriental. – Frumos decor al unei dimine]i minunate. 3) Casa în fa]a Lumii. {tiu foarte bine c\ nu e acela[i soare. 5) Eseu despre Malraux. Exist\ o cultur\ mediteranean\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 28 28 ALBERT CAMUS CARNETE 29 Februarie Civiliza]ia nu const\ într-un grad de rafinament mai mult sau mai pu]in mare. Cer [i oseminte. * Mai Eroare a unei psihologii de detaliu. * Seara. ci într-o con[tiin]\ comun\ unui întreg popor. ceea ce e cu totul altceva. Camus a încer- cat s\-l mai includ\ o dat\ [i în Moartea fericit\. 2 ~nsemn\ri pentru „Vîntul la Djemila“. blînde]ea lumii deasupra golfului. – B\trînelul la fel de despuiat ca un m\slin din Sahel. * Turnee (teatru) Diminea]a. incapacitate de a nu mai fi singur. * Povestire – omul care nu vrea s\ se justifice. mun]i mov tivi]i cu roz. Le accept pe amîndou\. * Aprilie ’37 Curios: incapacitate de a fi singur.

1 G\sim aici schi]a uneia dintre ultimele scene din Str\inul.“ * 1) Dovezi economice (marxism). Din cauza gîtului t\iat. decaden]a ei: dorin]a omului în fa]a bog\]iilor. cu ochii plini de lacrimi. rezisten]a din omul c\ruia nu-i trebuie aceast\ facilitate [i care vrea s\-[i mistuie toat\ frica. . * Mai Proiect de prefa]\ pentru Fa]a [i reversul. Fiindc\ peisajele se las\ interpretate. Cultura: strig\tul oamenilor în fa]a destinului lor. pentru mul]i. oricare ar fi el. dac\ justificarea nu mi s-ar p\rea van\ [i dac\ n-a[ [ti c\ întotdeauna i se prefer\ unui om ideea pe care ]i-o faci despre el. aderi mai bine la un peisaj decît la un om.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 30 30 ALBERT CAMUS CARNETE 31 ac]iune – nu reflec]ie asupra ta însu]i. A te cunoa[te perfect înseamn\ a muri. Orbire.“ (Predic\ despre Justificare ]inut\ la Leipzig. de fiecare dat\. genunchii se îndoaie. A rescrie. Spengler). 2) Omul care a ratat tot. Cecil Rhodes: „Expansiunea e totul“ – civiliza]iile s`nt ni[te insuli]e – civiliza]ia ca rezultat fatal al culturii (cf. Pentru cei care vor lua aceste pagini drept ceea ce s`nt cu adev\rat: ni[te eseuri. De la prima p`n\ la ultima pagin\. * Civiliza]ia contra culturii. parc\-mi vine s\ spun care le legitimeaz\. Moare f\r\ o vorb\. ~ns\ nu „dup\“. * 1) Prestigioasa poezie care preced\ iubirea. în 1519) * Iunie Un condamnat la moarte pe care vine s\-l viziteze zilnic un preot. Dumnezeule!“ {i. impulsul nebunesc spre p\mînt ca s\ se ascund\ într-un „Dumnezeule. 4) Tîn\r. Decît în m\sura în care vorbim despre „secund\ etern\“. n-are sens pentru noi. buzele ar vrea s\ rosteasc\ un nume. 2) Dovezi spirituale (Sfîntul Imperiu roman germanic). pîn\ [i moartea sa. singurul lucru ce li se poate cere este s\ le fie urm\rit\ progresia. 2) Nu s`ntem sensibili la cuvîntul eternitate. Cf. O anume renun]are întru art\. Despre o teorie politic\ a Mediteranei. De neapreciat pentru noi. Imperialismul este civiliza]ie pur\. Chestiune de lene `n cazul celor care nu reu[esc. – Ne închipuim clipe de r\gaz. „Vorbesc despre ceea ce cunosc. Civiliza]ia. ci „înainte“. Ceea ce ne intereseaz\ este destinul nostru. * Lupt\ tragic\ a lumii în suferin]\. Te determini de-a lungul vie]ii. poate c\ se va sim]i un demers surd care le creeaz\ unitatea. s`nt informe. Cu cît omul este mai mare. suferin]\ f\r\ sfîr[it. * A scrie înseamn\ a te dezinteresa. ci doar de la o insuficient\ maturitate. cu atît filosofia e mai adev\rat\. A[a cum s`nt prezentate. * For]\ consolatoare a Infernului. Ceea ce nu provine dintr-un dispre] comod fa]\ de form\.1 * Filosofiile valoreaz\ cît valoreaz\ filosofii. Frivolitate a problemei nemuririi. aceste eseuri. da. 1) Pe de o parte. Efortul care aduce întotdeauna un cî[tig. Aceast\ credin]\ te face demn [i reprezint\ adev\rata satisfac]ie. * Luther: „Este de o mie de ori mai important s\ crezi cu fermitate în mîntuire decît s\ fii demn de ea.carnete_Camus.

tiraliori. * Iulie Peisaj din La Madeleine1. Cîteodat\. Nici o leg\tur\. Trebuie s\ spun [i chiar s\ spun repede ce-mi umple inima. {i pe urm\ cobor`m un fel de rîp\ cu copaci. * „Nici o leg\tur\“. „Diplomele“ se refer\ la tot regimentul din care f\cea parte Marcel. * Pinii. Regul\ ilogic\: tragicul este contradictoriu. v\zut\ de Marcel. . cere omului s\-[i st\p`neasc\ dorin]a. cartier periferic din Alger. Nu [tiu. în Nunta. hm“ [i iar se pune pe înfulecat. g\se[te c\ e ceva chinuitor. Ni se zice s\ atac\m. * Marcel. 1 La Madeleine. la r\zboi. vrei s\-]i aduc diplomele unde st\ scris? Vrei s\ te pun s\ le cite[ti? Da’ ce-]i închipui? Se aduc „diplomele“. C\dem cu to]ii unii peste al]ii. P\r\se[te tot. a[a e. Cel care ap\r\ o credin]\ toat\ via]a. unde le-ai cî[tigat pe toate? – Unde le-am cî[tigat pe toate? P\i. Nimeni în fa]a noastr\. \[tia. de puteai s\-l traversezi cu barca. [i mergem tot înainte.carnete_Camus. ~ntr-o zi îmi spune: Cu b\rbatu-meu nu-i niciodat\ a[a. iac-a[a. ce de mai medalii ai. {i d\-i cu sardine. în apropiere de El-Biar. ~n sensul acesta e mai „natural“ decît Gide care. e intelectual. Cre[tinismul. Adev\rul credin]ei sale nu s-a schimbat totu[i. Pentru o noapte? – Nu. – A[ dori o camer\. galbenul polenului [i verdele frunzelor. Fuga tot `nainte3. un kil îi trebuie. zuavii. Dar mai pu]in natural decît poporul care-[i ast`mp\r\ setea la fîntîni [i [tie c\ sfîr[itul dorin]ei este sa]ietatea (o „Apologie a Sa]iet\]ii“)2. Lui tat-su îi trebuie o juma’ de kil de pîine. m\nînc\ mai mult decît tat-su. * Micu]a. * Cre[tinismul. cînd e gata. * Hidroavion: str\lucirea metalului scînteietor pe cerul albastru. „B\rbat’su nu [tia cum s-o fac\. Dar Gide vede în asta o pl\cere în plus. S`nt atît de departe de febra mea – atît de pu]in capabil de alt orgoliu decît de acela de a iubi. Noi. în ceea ce-l prive[te. Frumuse]e care face ca s\r\cia s\-]i fie pe plac. dar de mîncat mînc\m bine. „Pe noi. la r\zboi? – Ia zi. iar în fundul rîpei era at`t sînge.“ * – Oh! Marcel. ca [i Gide. Adev\rat roman. în schimb. {i mergem. * Regul\ logic\: singularul are valoare de universal. Groaznic. {i d\-i cu sosuri. – Cum a[a. {i numai ce `ncepeau s\ strige «Mam\!». ne-au f\cut a[a. numai ce zice: «La atac!». S\ m\ ]in departe. nu s`ntem boga]i. nu alta. Regul\ practic\: un om inteligent pe un anumit plan poate fi un imbecil pe altele. zice „hm. da’ lui. * Praga. Comandantul. – Prea bine. * S\ fii profund prin nesinceritate. 3 Fragment reluat din „Cu moartea în suflet“ pentru Moartea fericit\. Uite nepotu-meu. Mama îi moare.“ * B\t\lia de la Charleroi v\zut\ de Marcel. Erau atî]ia r\ni]i [i mor]i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 32 32 ALBERT CAMUS CARNETE 33 3) Infernul este via]a cu acest corp – care e de preferat totu[i nimicirii. {i pe urm\ mitralierele încep deodat\ s\ ne secere. 2 Aceste reflec]ii stau la baza unei `nsemn\ri despre Gide [i dorin]\.

o mam\ c\tre copilul ei: – Nu-]i suge degetele. Tragism care îi este propriu. Pentru b\rbat. murdarule. Dar coinciden]\. Mortul. o amar\ dulcea]\. . 25 [i 30 de coroane. Cîmpiile Sileziei: nemiloase [i ingrate – dune – Zbor de p\s\ri în diminea]a gras\ pe p\mîntul cleios. * 1) ~n trenul care-l ducea spre „. * Iulie ’37 Pentru Romanul juc\torului1. F\r\ bani. „X“ î[i privea mîinile.. Bautzen – Cimitir gotic. Dresda – Pictur\. Kupstein – Capela [i cîmpurile sub ploaie de-a lungul Innului. * Lyon Vorarlberg-Halle.. Biserici [i co[uri de uzine. – D\-mi. Linz – Dun\rea [i cartierele muncitore[ti. 2) Tipul care-i tot aici. s\-l fac\ solidar cu mediocritatea ei. Sosirea la restaurant. So]ia imediat: „Dar [i tu. 12. Disperare intim\ care se ascunde sub cutele acestei m\t\si. Ploi. Ciungul [i acordeonul s\u ]inut pe [old.“ [i caut\ s\-l diminueze. * ~n tren. * Iulie Pentru femei. – Liftier. Pictur\: lume grav\ [i ]eap\n\. Singur\tate care prinde r\d\cini. Salzburg – Ildermann. A[ dori o camer\ de 18 coroane. du bagajele în camera nr. Idem. ceea ce este insuportabil în tandre]ea f\r\ dragoste pe care le-o poate da un b\rbat. Cimitir evreiesc. * Italia Biserici – sim]\mînt special legat de ele: cf. * Cuplurile: b\rbatul încearc\ s\ str\luceasc\ în fa]a unui ter]. spune ea.“.. domnule? – Oricare (prive[te afar\). Castravete în o]et. (nici un r\spuns) – Ce camer\ dori]i. Mic\ m\n\stire gotic\. Butweiss – Suburbie. M\n\stire baroc\. Gr\dina Mirabelle [i pre]ioasa sa reu[it\. Wroclaw – Bureaz\. B\rbatul caut\ în buzunar [i-i d\ hîrtia care-i trebuie. cupluri: femeia se ridic\ în trenul aglomerat. camera nr. (se treze[te) – Cît cost\ camera asta? – 30 de coroane. Viena – Civiliza]ie – Lux îngr\m\dit [i gr\dini protectoare. ai s-o încasezi. De notat: pictura italian\ [i decaden]a ei.. Mu[cate [i sori în arcurile de c\r\mid\. – E prea scump\. ~ncredere etc. Andrea del Sarto. Medicul. brum\rele – Lac [i mun]i – plimbare pe platou. Biserici baroce. Cimitirul Sfîntul Petru. * Intelectualul în fa]a adeziunii (fragment). Praga – Primele patru zile. 1 Pe manuscrisul piesei Caligula apare subtitlul Juc\torul. Sau: – Dac\ mai faci a[a. – Liftier. Singur\tate. Foame. Brno – Cartiere s\race.carnete_Camus. 34.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 34 34 ALBERT CAMUS CARNETE 35 – Avem camere de 18. Olomouc – Cîmpiile duioase [i lente ale Moraviei. Pruni acizi [i dep\rt\ri emo]ionante.

intimitatea a doi adversari [i nu p\r\sirea în voie a doi prieteni. se poate posti timp de [ase s\pt\mîni (e suficient\ apa). * August Duio[ia [i emo]ia Parisului.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 36 36 ALBERT CAMUS CARNETE 37 Cf. copiii. ci un fel de pact interior pe care îl încheia cu acea natur\ ciudat\. în vînt. în m\sura în care ea este sim]\mîntul a ceea ce m\ dep\[e[te. Nu r\mîne decît ac]iunea. {i de fiecare dat\ avea loc aceea[i cucerire f\r\ seducere. del\sarea popula]iei. Culorile cenu[ii. Am nevoie s\-mi simt persoana. ci [i s\ te la[i dus. Rezervor de energie real\. Nimic mare sau nou nu mai e posibil – cel pu]in în cultura Occidentului. * . * 1 Este vorba de romanul lui Gobineau. Suflet de lux. S\ ai „revela]ii“ în care s\ nu crezi. Ar trebuie s\ se aplice metodologia noastr\ pozitiv\ unor experien]e de o asemenea anvergur\. * Iulie ’37 – Juc\torul Revolu]ie. August Pe drumul spre Paris: febra care zv`cne[te `n tîmple. atît de grav [i atît de adev\rat? – Ce anume? – Greaua înaintare a lacrimilor. Ce-mi place: s\-]i p\strezi luciditatea în extaz. Mansfield. al\turi de singur\tatea [i de ideea c\ m\ aflu acolo ca s\ m\ îngrijesc. Les Pléiades1: Caden]\ debordant\. con[tiin]a bolii mele. * August ’37 Se plimba zilnic pe munte [i revenea de acolo t\cut. de scoru[i [i de clopo]ei. Pe banca mea. armisti]iul dintre dou\ chipuri dure [i s\lbatice. Cînd este prin constrîngere (foamete). ~ncovoia încetul cu încetul rezisten]a acelei regiuni ostile. m\ gîndeam tot timpul la K. nu mai mult de 10 zile. S\ lup]i contra corpului t\u. care-mi d\ gustul mor]ii. * Arles. * Iulie Cînd asceza e voluntar\. Dar cel care e purt\tor al unui suflet mare nu va intra în aceast\ ac]iune decît cu disperare. * Iulie ’37 Aventurierul. o mare parad\ de piatr\ [i ape. dragoste [i moarte. la acea lung\ poveste tandr\ [i dureroas\ a luptei cu boala. glorie. cerul. Pisicile. Aventurierul. Ajuns pe vîrful îndep\rtat. în fa]a peisajului imens pe care-l descoperea brusc. p\r\sirea singular\ [i brusc\ a lumii [i a oamenilor. dar care tocmai s`nt dovada a ceea ce în mine e mai puternic decît mine.carnete_Camus. spuse el. cu p\rul plin de ierburi [i acoperit de zgîrieturile unei zile întregi. Ce-mi pas\ mie de asta dac\ trebuie s\ dau `n schimb acel ceva din mine. Se integra în acea lume `nmiresmat\ [i stîncoas\. S\ joci jocul. Vie]uitoarea cald\ a dorin]ei pe care o purt\m ca pe un ghem `n vintre [i care se mi[c\ cu o blînde]e s\lbatic\. Ceea ce m\ a[teapt\ în Alpi este. * Exerci]ii de respira]ie ale yoghinilor din Tibet. golit [i ros pe din\untru. * S\ mergi pîn\ la cap\t nu înseamn\ numai s\ rezi[ti. Am nevoie uneori s\ scriu lucruri care par]ial îmi scap\. asem\n\tor cu acele cîmpuri de pufuli]e rozalii. * Femei pe strad\. Reu[ea s\ devin\ asem\n\tor cu norii rotunzi [i albi din spatele unicului brad care se profila pe o creast\. Are sentimentul clar c\ nu mai e nimic de f\cut în art\. ceea ce se n\[tea în el nu era potolirea iubirii.

în jur. Fug\. accesorii auto. spuse Catherine. . * August ’37 De cîte ori ascult un discurs politic sau îi citesc pe cei care ne conduc. Ultimul capitol: Coborîre spre soare [i moarte (sinucidere – moarte natural\). opera]ii comerciale. Deodat\ mirosul pielii sale ren\[tea pentru el în mijlocul mu[chilor. (Totul la prezent. * Juc\torul. Dar nu-i un motiv. Casa în fa]a Lumii. Prins în joc.) Capitolele din seria A `l descriu pe juc\tor. * Dou\ personaje. avea mare talent la muzic\. Povestea marii Iubiri (Colegiul Sainte-Chantal). Gelozie sexual\. B în trecut. * August ’37 Un b\rbat care a c\utat via]a acolo unde se afl\ de obicei (c\s\torie. apa cerului b\tut\ de bra]ul s\u [i. Coborîrea spre Mediteran\. [i s\r\cia.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 38 38 ALBERT CAMUS CARNETE 39 Blînde]ea regiunii Savoia. * August ’37 Ultimul capitol? Paris – Marsilia. Partea a III-a Totul la prezent. La ora cînd noaptea deborda de stele.carnete_Camus. Partea I – Via]a lui pîn\ atunci. Partea I: Teatrul ambulant. foarte greu. `l desemneaz\ pe Mersault personajul din Str\inul. Pentru roman. c\ mînia poporului n-a nimicit 1 Proiect de plan pentru Moartea fericit\: M. Poate c\ niciodat\ nu sim]ise într-atît c\ e în acord cu lumea.1 Partea I A – Fug\ tot `nainte. Nu. citind o revist\ de mod\. – Meserii diferite: mijlociri. * August ’37 Proiect de plan. A în prezent: Redescoperirea bucuriei. s`nt speriat c\ de ani de zile nu aud nimic care s\ sune omene[te. B – M. ~ntotdeauna acelea[i cuvinte spun acelea[i minciuni.). antreneaz\ în avîntul s\u jerbe de stele. Partea a III-a – P\r\sirea compromisurilor [i adev\rul în natur\. 1 Conform spuselor lui Camus. deseneaz\ spa]iul care desparte acel astru str\lucitor de cel care pare s\ dispar\ uneori. Cinema. ridicînd ochii spre soare. {i faptul c\ oamenii se împac\ cu asta. Dac\-[i mi[c\ bra]ul. – O s\ fie greu. c\ drumul s\u e `n armonie cu cel al soarelui. Astfel. prefectur\ etc. Dragoste [i soare. situa]ie etc. ora[ul ca o mantie de scoici sclipitoare. trene de nori. gesturile sale se desenau pe fa]a mare [i mut\ a cerului. principal. altfel o perfect\ cocot\ b\trîn\. Partea a II-a Invers. spune b\iatul. Cele din seria B via]a pîn\ la moartea mamei (Moartea Margaretei. Leg\tura cu Catherine. Partea a II-a – Jocul. D-na X. {i a intrat în ap\ [i [i-a sp\lat de pe piele imaginile negre [i schimonosite pe care i le l\sase acolo lumea. cît de str\in a fost fa]\ de via]a sa1 (via]a a[a cum este ea considerat\ în revistele de mod\). Sinuciderea unuia dintre ele? * August ’37 Juc\torul.) [i care-[i d\ seama brusc. este vorba aici de prima formulare con[tient\ a temei – Bineîn]eles. Combinarea jocului cu via]a.

“ Tema revolverului. C\ci dac\ ai inima nobil\.. * Roman: omul care a în]eles c\. prefectur\). Cap. A 2 – Conversa]ie [i paradoxuri. B – Cartier s\rac – mama. fericire [i triste]e. Cap. via]a în doi devine imposibil\. Revenire la via]\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 40 40 ALBERT CAMUS CARNETE 41 înc\ aceste momîi de paie. Pod. Cap.1 * Septembrie Acest august a fost ca un respiro – o gur\ de aer înainte ca totul s\ se dezl\n]uie într-un efort delirant. B 4 – Moartea mamei. A 4 – Povestea marii iubiri: „N-a]i mai sim]it niciodat\ asta? – Ba da. Cap. tr\ie[te [i moare fericit. * 1 Not\ pentru Moartea fericit\. Bunica. Mutul. B 3 – Meseriile (curtaj. trebuie s\ fii bogat.. da.. Trebuie s\ tr\ie[ti [i s\ creezi. Dac\ e[ti melancolic.. pentru a tr\i. . doamn\. III Fuga – Catherine pe care n-o iube[te. Cap. S\ tr\ie[ti pîn\ la lacrimi – ca în fa]a acestei case cu ]igle rotunde [i storuri albastre pe un deal plantat cu chiparo[i. A 3 – O lun\ de teatru ambulant. * Montherlant: „S`nt cel c\ruia i se întîmpl\ ceva“. * De redus [i condensat.“ * Sosire la Praga – pîn\ la plecare – boal\. Mersault v\zut\ din exterior. Patrice [i familia sa. A 5 – ~ntîlnirea cu Raymonde.“ Cap.carnete_Camus. se joac\ cu o întreag\ parte a vie]ii lor [i a intereselor lor a[a-zise vitale. chiar a[a. de fapt. dar numai fiindc\ fusese readus\ în ]ara luminii. gustul amar al solitudinii. Cînd asta poate s\ aib\. M\cel\rie cabalin\. în acela[i timp. * August Lipsa de filosofi spanioli. Ceea ce m\ nec\je[te este importan]a care este acordat\ mi[c\rilor sufletului. Partea I: A la prezent B la trecut. Explica]ie – Lucile – Fuga. Ora[ viu pe care-l iubesc. piese auto. * La Marsilia. Cap. este dovada c\ oamenii nu acord\ nici o importan]\ guvernului [i c\ se joac\. B 1 – Cartier s\rac din Paris. nu po]i suporta numeroasele întreb\ri care ]i se pun. * Sau: I A – Gelozie sexual\. „Lec]ia pe care se dusese s-o caute atît de departe. aproape aceea[i importan]\ cu a avea poft\ de mîncare sau a voi. de aceea se d\ruie[te cu totul cuceririi banilor. da. Proven]a ca o femeie care se sprijin\. 3 p\r]i. Cinema. La cap\tul meu extrem. reu[e[te. Dar. „Acest junghi puternic. î[i p\stra toat\ valoarea. * A2 sau A5 de la I. Medicul. * August ’37 Plan. B 2 – Boala lui Patrice. Povestea geloziei sexuale care duce la înstr\inare. A 1 – Ziua lui M. Cap. II A – Casa în fa]a Lumii – stele. B – Via]a debordant\. Cap. în fa]a dumneavoastr\. Proven]a [i ceva în mine care se închide.

dorin]a de lacrimi se desc\tu[eaz\ în fine. La Pisa. la Santissima Annunziata. Col]uri grase [i noroioase în spatele radiatorului enorm. comutator spart. Vedem lespezi funerare [i ex-voto-uri. Lucruri. Fe]ele atît de grave ale femeilor. vorbea franceza [i engleza si come il nativo.carnete_Camus. . palatele ei verzi [i galbene. or\ lung\ de leneveal\ pe iarba din Piazza del Duomo. ei „realizeaz\“. dar nimic de acolo nu vorbe[te de moarte. cu perle de ap\. Oboseala mea [i dorin]a asta de lacrimi. Nu ne mai privim contemporanii. Fiecare ora[ conteaz\ aici cu chipul s\u [i cu adev\rul s\u profund. atît de aproape de mine. am z\bovit privind fe]ele. Acel ceva deschis în mine care începe s\ se cicatrizeze. 1 ~nsemnarea aceasta se reg\se[te în Nunta. cu chiparo[i în cele patru col]uri. galbene. Nu exist\ alt\ via]\ decît cea c\reia pa[ii mei îi ritmau singur\tatea de-a lungul rîului Arno. * Tablourile lui Giotto de la Santa Croce. sorbind zîmbete. o tîn\r\. Tr\iesc cu atîta furie. iar copiii joac\ ast\zi capra pe lespezile care vor s\ le perpetueze virtutea. neluînd de la ei decît ceea ce serve[te orient\rii noastre (în toate sensurile). bine crescute [i lucitoare. domurile ei [i. desigur.) Acolo. ultimul eseu din Nunta. ~n m\n\stirea Mor]ilor. * Floren]a. fiin]e m\ a[teapt\ [i. Ora[ pudic [i sensibil.Soiul \sta de libertate care ]i se trage din îndoielnic [i interlop. Leandrii la Monaco [i Genova acoperi]i de flori. Adev\rul e c\ am pierdut obiceiul de a vedea esen]ialul unei fe]e. galantare cu flori. . plimbîndu-m\ singur. Oare s`nt fericit sau nefericit? ~ntrebarea nu prea are importan]\. de pe tapiseria pe fond gri. Serile albastre al coastei ligurice. naive. Am b\ut de la fîntîni [i apa era u[or c\ldu]\. de-a lungul severului Arno. * Mostra Giottesca. încît.. Zîmbetul interior al Sfîntului Francisc. Flori mari. gra]ia ei. Pat cu lamele. care rîdea. iubitor al naturii [i al vie]ii. * M. ~n fine.. Geografii ale jegului. cu liniile sale drepte. * Pe zidurile din Pisa: „Alberto fa l’amore con la mia sorella“1.1 Minunea de a nu trebui s\ vorbe[ti despre tine. Una mai ales. El îi justific\ pe cei care au gustul fericirii. Singur\tatea asta [i setea de iubire. Dar aici îmi cî[tig via]a prin t\cere [i tain\. arhitectur\ sever\. Tot ceea ce este nobil în refuzul acesta de a se d\rui. acesta a fost un tat\ duios [i un so] credincios. La col]ul fiec\rei biserici. Pisa. dar atît de fluid\. Pe str\zile pustii ale nop]ii. pe care brusc le apuca rîsul. 8 septembrie Lung\ coborîre str\lucitoare a soarelui. Campo Santo. camer\ de hotel. Lumin\ blînd\ [i fin\ asupra Floren]ei. Coborîrea în mormînt a lui Giottino: durerea cu din]ii încle[ta]i a Mariei. * Joi 9 Pisa [i oamenii ei culca]i în fa]a Domului. {i cea care m\ nelini[tea în trenul ce cobora spre Floren]a. cer gri înc\rcat de nori. c\ [i eu le a[tept [i le doresc cu toat\ puterea [i triste]ea mea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 42 42 ALBERT CAMUS CARNETE 43 8 septembrie Marsilia. Po]i s\ în]elegi disputele din secolele al XV-lea [i al XVI-lea. Coborînd spre Floren]a. Ploaia st\ în a[teptare [i apas\ cerul. cu nasul lung [i gura trufa[\. Primitivii nu deformeaz\. cel\lalt fiind în acela[i timp cel mai bun dintre so]i [i un comerciant priceput. (To]i [i-au creat îndatoriri. vie [i auster\. model al tuturor virtu]ilor. * Gozzoli [i Vechiul Testament (costumat). ~]i trebuie timp ca s\-]i dai sema c\ fe]ele primitivilor florentini s`nt cele pe care le întîlne[ti zilnic pe strad\. o tîn\r\ fat\ întruchipa speran]a alor 1 Toat\ aceast\ c\l\torie la Pisa [i Floren]a este folosit\ în „De[ertul“.

Lumea asta m\ anihileaz\. ~ncepe s\-mi treac\ dorin]a s\ fiu sensibil la opinia celorlal]i. uite-o cum scap\ privirii mele. ma la gioia è pellegrina sulla terra. Lumea e frumoas\ [i totul e cuprins în asta. Moartea! Tot continuînd a[a. dac\ nu este inocent\ [i f\r\ obiect. 1 Idem. spui „în]eleg pozi]ia cre[tin\ [i o admir“. aceea de a iubi“. Atunci parc\ luptele [i via]a din noi s`nt dintr-o dat\ [terse cu guma. iar culoarea cald\ a melodiei ei reap\rea uneori în spatele ]ipetelor copiilor. î]i înc\lzesc [alele. Din toat\ t\cerea mea voi protesta pîn\ la sfîr[itul vie]ii. a[ezat pe jos. M\ neag\ f\r\ mînie.2 M\ scoate din fire în sensul profund al cuvîntului. Surs\ de inspira]ie pentru decor de teatru. atunci cînd cred c\ o z\resc. Dar într-o zi p\mîntul are surîsul s\u primitiv [i naiv. pe care ni-l dezv\luie cu r\bdare. Dar dac\. 2 Idem.1 * Fiesole Ducem o via]\ greu de tr\it. iar noaptea întunec\ treptat dalele pe care se înscrie morala cu care s`nt înzestra]i cei ce-au murit. Soarele în mijlocul florilor. M\ gîndeam la toate astea.carnete_Camus. a[ sfîr[i prin a muri fericit. sprijinit de o coloan\. Mi-a[ fi consumat toat\ speran]a. î]i usuc\ gura. * Trandafirii întîrzia]i din m\n\stirea Santa Maria Novella [i femeile. ~n biseric\. dup\ inscrip]ii. ~mi refuz\ o personalitate [i face ca suferin]ele mele s\ r\mîn\ f\r\ ecou. dar simt c`t `i adaug\. îngr\de[te singura lume unde „a avea dreptate“ dobînde[te un sens: natura f\r\ oameni. iar bucuria asta. spun nu. ochii [i buzele care-]i provoac\ b\t\i de inim\. Milioane de ochi au contemplat peisajul acesta. nu are valoare pentru mine.) Ne trudim [i lupt\m ca s\ ne recucerim singur\tatea. e c\ spiritul nu este nimic [i nici chiar inima. 1 ~nsemn\ri care se reg\sesc `n Nunta. care e ca un pelerin pe p\mînt. fiindc\ î[i acceptau celelalte îndatoriri. Spun nu din toate puterile. desigur. {i c\ piatra pe care o înc\lze[te soarele. ci din st\ruin]a în creditul pe care-l acord\ ei omului [i sfin]ilor pe care îi pun în scen\. Dac\ ar fi s\ scriu aici o carte de moral\. s-au resemnat [i. Nu ajungem întotdeauna s\ ne împ\c\m ac]iunile cu viziunea pe care o avem asupra lucrurilor. N-am de ce spune „trebuie“. în aceast\ diminea]\ de duminic\ la Floren]a. Revolta mea are dreptate. iar ni[te copii în jur rîdeau [i se jucau. trebuie s-o urmez pas cu pas. consim]ind [i învins. Iar pentru rest. Norii se îndesesc deasupra m\n\stirii. Eu nu m\ voi resemna. ar avea o sut\ de pagini. Nu v\d c`t scade din inutilitate revolta mea. Pe ultima a[ scrie: „Nu cunosc decît o singur\ datorie. * Septembrie Dac\ spui: „nu în]eleg cre[tinismul. Dalele îmi spun c\ e inutil [i c\ via]a e col sol levante. * M\n\stirea San Marco.1 Dar nimic din toate astea nu m\ convinge. tr\ind f\r\ consolare. Aproape to]i. Un preot mi-a zîmbit. e[ti un diletant lipsit de profunzime. m\ îndrept spre o în]elepciune în care totul este deja cucerit – dac\ nu mi s-ar `mp\ienjeni ochii de lacrimi [i dac\ suspinul acesta greu de poezie care-mi umple inima nu m-ar face s\ uit adev\rul lumii. orga cînta `n surdin\. M\ asigur c\ în afar\ de dragostea mea totul e inutil [i c\ pîn\ [i dragostea mea. M\ duce pîn\ la cap\t.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 44 44 ALBERT CAMUS CARNETE 45 s\i. Sînii liberi. ~nc\p\]înarea lor de a face monumentele mai mici decît oamenii nu vine dintr-o ignoran]\ a perspectivei. col sol cadente. Marele s\u adev\r. dar pentru mine este ca primul surîs din lume. Iar eu. sau chiparosul pe care-l m\re[te cerul descoperit. vreau s\ tr\iesc f\r\ consolare“. e[ti un spirit limitat [i par]ial. * Primitivi sienezi [i florentini. iar 99 ar fi albe. (Iar culoarea destinului meu. . Ni[te femei m\ priveau curioase.

qxd 12/12/02 4:31 PM Page 46 46 ALBERT CAMUS CARNETE 47 * 13 septembrie Mirosul de leandru pe care-l întîlne[ti la Fiesole la fiecare col] de strad\. gr\dini]a fumeg\ u[or. mu[te bîzîitoare. ~ntr-un col]. Stau a[ezat pe jos [i m\ gîndesc la franciscanii ale c\ror chilii tocmai le-am v\zut. Simt c\ am for]e extreme [i profunde. o curticic\ m\rginit\ de arcade. bucuria mea profund\! S\ consimt la lume [i la a m\ bucura – dar numai în despuiere. tr\iesc în fa]a florilor ro[ii. De fiecare dat\ marea nenorocire de a vrea s\ par e ceea ce m-a diminuat în fa]a adev\rului. Op\rit\ de c\ldur\. Ast\zi. ci numai celor pe care-i iube[ti. apoi de a înainta iar. Pentru prima dat\. Cu toat\ mîndria cred c\ este [i a mea [i a tuturor oamenilor din rasa mea – care [tiu c\ punctul extrem al s\r\ciei atinge întotdeauna luxul [i bog\]ia lumii. * 15 septembrie La m\n\stirea San Francesco din Fiesole. N-a[ fi demn s\ iubesc goliciunea plajelor dac\ n-a[ [ti s\ m\ p\strez despuiat în fa]a mea însumi. s-o iube[ti. fraza definitiv\. Pretutindeni. cu mine au dreptate. mi-am învins suferin]a de a fi singur. a[a cum ai c\uta cuvîntul. au în chilia lor capul de mort care le hr\ne[te medita]iile. Dar aceast\ splendoare a lumii este parc\ justificarea acelor oameni. s-o ascu]i. o dat\ cu ea. Am suferit s\ fiu singur. s\ g\sesc în fine cap\tul unui an de via]\ neînfrînat\ [i surmenat\. „A fi despuiat“ p\streaz\ întotdeauna un sens de libertate fizic\. în]elegerea amoroas\ dintre p\mînt [i omul eliberat de uman. S\ mergi pîn\ la cap\t înseamn\ s\ [tii s\-]i p\strezi taina. [i admirabila r\bdare de a-]i relua unele idei. dar pentru c\ mi-am p\strat taina. tr\dezi. cum m-a[ mai converti la ele dac\ n-ar fi deja religia mea. S\ nu consimt. sensul cuvîntului fericire nu mi se pare echivoc. Floren]a la fereastr\ [i moartea pe mas\. De cîte ori cedezi (cedez) în fa]a vanit\]ilor proprii. ci doar ca s\ dai. care opre[te. de a le opri din fuga lor. [tiu c\ exist\ colina care coboar\ spre ora[ [i ofranda întregii Floren]e cu chiparo[ii ei. iar punctul p`n\ unde m\-mpinge e atins de iubire [i. La fel ca [i lungile nop]i în tren cînd po]i s\-]i vorbe[ti [i s\ te preg\te[ti s\ tr\ie[ti. Iar ast\zi. Iar aceia[i oameni care. s-o formezi. la San Francesco. Deoarece atunci nu te mai oferi ca s\ pari. via]a . 1 Idem. o fac în vederea unei vie]i mai ample ([i nu pentru alt\ via]\). de soare [i de albine galbene [i negre. {i la fel ca pîinea cald\ pe care o strîngi în mîn\ [i o fr\mîn]i. Toat\ violen]a mea m\ ajut\ în acest sens. Gra]ie lor trebuie s\ tr\iesc a[a cum în]eleg eu. e pentru c\ n-am putere decît s\ iubesc [i s\ admir. Pot foarte bine s\ m\ opresc aici. nu e din cauza a ceea ce am doborît. Dac\ ziua de azi m\ g\se[te atît de departe de tot. tu cu tine `nsu]i. cel sau cea care conchide. rev\rsîndu-se de flori ro[ii1. nu cunosc mai mare glorie decît faptul de a tr\i singur [i ne[tiut. dac\ au dreptate. Dac\ se despoaie. Nu e nevoie s\ te oferi celorlal]i. S\-]i lingi via]a ca pe o acadea. Scrisul. E singura semnifica]ie pe care consimt s-o dau cuvîntului „despuiere“. de furioasa pasiune de a tr\i care face tot restul zilelor mele. O anume continuitate în disperare sfîr[e[te prin a z\misli bucuria. ci a ceea ce am pierdut. S\ nu cedez: în asta st\ totul. [i simt c\. Exist\ mult mai mult\ for]\ într-un om care nu pare decît atunci cînd trebuie. dac\ m\ simt ajuns la o cotitur\ a vie]ii. cu care vei pleca [i care va alc\tui de acum înainte toat\ culoarea privirii tale. iar acordul dintre mîn\ [i flori. o stropitoare verde. Pentru mine. a c\ror inspira]ie o `n]eleg acum. imaginea. Prezen]a asta a mea în mine. ah. E pu]in contrariul a ceea ce se în]elege îndeob[te prin „s`nt fericit“. s\ nu tr\dez. Via]a cu fa]a sc\ldat\ de lacrimi [i soare.carnete_Camus. tot efortul meu este s-o duc pîn\ la cap\t. asemenea acestor oameni care au [tiut s\-[i petreac\ via]a `nchi[i între flori [i coloane. în fine. Nu vreau decît restrîngerea asta [i spa]iul acesta închis – fervoarea asta lucid\ [i r\bd\toare. nu vreau decît s\-mi ]in în mîn\ via]a. ~n spatele zidului de care m\ sprijin. s-o men]in în fa]a tuturor chipurilor vie]ii mele – chiar cu pre]ul singur\t\]ii despre care [tiu acum cît de greu e de suportat. de cîte ori gînde[ti ca s\ „pari“. m\ simt liber fa]\ de trecutul meu [i fa]\ de ce am pierdut.

S`nt tot atît buzele astea pe care le-am s\rutat. Da vie]ii mele c\reia îi simt pentru prima oar\ f\g\duiala de viitor. ~ns\ cînd aveam dou\zeci de ani. Claire. Ca s\ te cuno[ti. dar libertatea absolut\ fa]\ de trecutul meu [i fa]\ de mine însumi. – F\r\ îndoial\. Cultul eului! M\ faci s\ rîd. [tim bine c\ e serios – ne-o spune ceva. toate for]ele mele de disperare [i dragoste se vor uni.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 48 48 ALBERT CAMUS f\r\ sarea [i piatra `ncins\. pentru asta. cît nop]ile «casei în fa]a lumii». Ce eu [i ce personalitate? Cînd îmi privesc via]a [i culoarea ei tainic\. Claire. Un an fierbinte [i dezordonat care se sfîr[e[te [i Italia. {i de cîte ori m\ gîndesc la mersul progresiv al durerii [i al bucuriei în . mi se pare c\. atunci lacrimile lui ar fi lacrimi. Mul]i dintre cei care m\ cunosc nu m\ recunosc `n anumite clipe. Nu [i revolt\ fa]\ de tot ce nu este lacrimi [i soare. trebuie s\ ac]ionezi. dac\ actorul ar juca f\r\ s\ [tie c\ joac\ într-o pies\. ceea ce nu înseamn\ s\ [i po]i s\ te define[ti. Dar. cît nebunia de a tr\i [i de a avea ambi]ii care m\ cuprinde în unele momente. mîngîind-o.carnete_Camus. spune Claire. Nu. trebuie s\-l dai la o parte pe Socrate. – De ce? spune Claire. incertitudinea viitorului. cu dispre]ul vanit\]ilor mele [i cu febra asta. E ca [i cum a[ lua-o de la cap\t. Dar cu con[tiin]a for]elor mele. e destul de greu de explicat. conven]ia e acceptat\. 15 septembrie ’37 CAIETUL AL II-LEA septembrie 1937 – aprilie 1939 22 septembrie Moartea fericit\ „– Vezi. se ridic\ în mine un fel de tremurat de lacrimi. mai multe planuri. lucid\. Nu exist\ decît o chestiune. Dar cînd actorul se afl\ pe scen\. Dar este da [i este nu. s\ [tii cît valorezi. nici mai nefericit. ~n asta constau s\r\cia [i bog\]ia mea unic\. Iar eu m\ simt pretutindeni asem\n\tor cu imaginea inuman\ a lumii care e propria mea via]\. – Da. nici mai fericit. – Pentru c\. tot atît copilul \sta s\rac. care m\ preseaz\ în fa]a destinului. via]a cum o iubesc [i cum în]eleg s\ o duc. Mai multe vie]i. joci pe dou\ planuri în acela[i timp. Ziua de ast\zi nu e ca o halt\ între da [i nu. Dar nu asta vreau s\ spun. citeam ca toat\ lumea c\ via]a poate fi o comedie etc. iar via]a sa ar fi o via]\. desigur.

“ Idem: actorul (de via]\) perfect e cel care „este ac]ionat“ – [i care o [tie – pasiunea pasiv\. 1 Fragment pentru Moartea fericit\. Din „Limbajul are dreptate s\ insiste asupra suferin]ei sufletului în cuvîntul pasiune. [i cu cît\ furie.F. 2 Georges Sorel (1847-1922). [tiu bine. (Vei r\mîne singur într-o bun\ zi. c\ partida pe care o joc este cea mai serioas\ [i mai exaltant\ dintre toate.Ajuns la punctul unde luciditatea se poate r\sturna. Diderot [i Holbach drept culmi ale literaturii franceze. „E igienic. a spus Claire.“ Pe urm\ face du[ [i gimnastic\ cu extensorul.. * „Se trezi asudat. am timp acum.) * ~n Georges Sorel2. pesimist [i antiintelectualist. * 26 septembrie 1) Romanul s\ fie precedat de fragmente de jurnal (sfîr[it). Ceea ce m-a oprit întotdeauna e vanitatea mea personal\.. `n]eleg c\ a ac]iona.“1 * Rama Krishna despre tocmeal\: „Omul cu adev\rat în]elept e cel care nu dispre]uie[te nimic. Iar eu vreau s\ fiu acest actor perfect. Dar pentru asta e nevoie de timp. cu capul golit. l-a privit pe Patrice în fa]\ [i a spus încet: – Multe dureri îi a[teapt\ pe cei care te iubesc.. Dac\ a[ avea destul\ for]\ [i r\bdare. – Merge spre balcon [i se revars\ cu totul în lumea de carne [i lumini. Tramvaie (sfîr[itul serviciilor?). Descriere concret\: Dispari]ia prietenilor. dup\ o lung\ t\cere. a iubi [i a suferi înseamn\ a tr\i cu adev\rat. K. – A[a e. ziua fle[c\it\ [i moale plesc\ia precum n\molul. Se afunda din t\cere în t\cere. mototoli]i. A avut o influen]\ considerabil\ atît asupra lui Lenin. sedus de bol[evism. se ghemuia în sine.1 . Cu studii politehnice.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 50 50 ALBERT CAMUS CARNETE 51 mine. î[i privi cutele pantalonilor 1 Kierkegaard. pîn\ la ce puseu de neant activ ar putea merge for]ele mele.carnete_Camus.“ A nu se confunda idio]ia cu sfin]enia. luxul celor boga]i. Vreau s\ fiu ceea ce m\ face via]a [i nu s\ fac din via]a mea o experien]\. Ast\zi. dar a tr\i în m\sura în care e[ti transparent [i î]i accep]i soarta ca unic reflex al unui curcubeu de bucurii [i de pasiuni. [i a spus cu violen]\: – Iubirea pe care mi-o poart\ cineva nu m\ oblig\ la nimic. * 23 septembrie Singur\tatea. Calea etc. 2) Luciditatea s\ fie dus\ pîn\ la extaz.)“ * în N.. r\t\ci o clip\ prin cas\.. * (Tratat teologico-politic. Pu]in îmi pas\ de personalitatea mea [i nu vreau s-o cultiv. ~n gur\ avea toat\ am\r\ciunea somnului [i a ]ig\rii. sindicalist antiparlamentar. cît [i asupra lui Mussolini. în timp ce folosirea cuvîntului pasiune ne duce mai degrab\ cu gîndul la impetuozitatea convulsiv\ care ne mir\ [i astfel ne face s\ uit\m c\ e vorba de o suferin]\ (orgoliu – sfidare). [tiu la ce grad de perfect\ impersonalitate a[ ajunge. Eu s`nt experien]a [i via]a e cea care m\ formeaz\ [i m\ conduce. cu hainele în dezordine.. (Nimicuri filosofice) 23 septembrie. Doar constatam. a pream\rit violen]a [i greva general\. Idei – laitmotiv. A se dedica „umanismului de stînga“ care vrea s\ ne fac\ s\-i socotim pe Helvétius. Imens efort: revine în lume – stropi de sudoare – se gînde[te la picioare desf\cute de femeie. Claire. Albert Camus s-a ocupat îndelung de acest filosof în Mitul lui Sisif. ~n jurul s\u. . avînd ceva disperat în privire. Pe urm\ aprinse o ]igar\ [i. Patrice s-a sculat.

c\ m-am închis pentru tot ce se nume[te «viitor». Dar [tiu m\car c\. Ajunge s\-i consacru destul timp. s-a 1 Camus fusese numit profesor la Colegiul din Sidi Bel-Abbès. era bine înr\d\cinat\ în mine. cerul (ah. – Ba nu. E un b\iat de familie bun\ care n-a cunoscut via]a. ce mul]umit s`nt!). * Dialog. atunci cînd dogore[te soarele. a[ fi consim]it f\r\ îndoial\. nu mai era cu putin]\. Nu. doi. totul deodat\ a a luat-o de-a-nd\ratelea. „Toate eforturile noastre trebuie s\ tind\ s\ împiedice ideile burgheze s\ otr\veasc\ clasa care se ridic\: de aceea nu vom face niciodat\ destul ca s\ rupem orice leg\tur\ dintre popor [i literatura secolului al XVIII-lea. florile (ah.) * 30 septembrie Ca s\ str\luce[ti mai repede nu consim]i s\ rescrii. nu trebuie s-o fi cunoscut. c`t e de frumos!). c\ am r\mas înc\ în incertitudine [i `n s\r\cie. în schimb. {i trebuie s\ se cread\ c\ ideea asta. iar eu gîndesc la fel ca lumea. Cînd ea se afl\ în lumin\. fric\ de singur\tate [i de definitiv. în fa]a unui lucru. dumneata gînde[ti cu L’Echo de Paris. Voia s\ fie fericit. 2) – Un preten]ios. s\ fac o baie de carne [i de soare. 285 [i 286) * 30 septembrie Întotdeauna sfîr[esc prin a da înconjur unei fiin]e. Dac\ a[ fi dep\[it primele zile. – Poftim? – Num\r. Vedea doar la cî]iva pa[i înaintea sa. Dar umbla singur în acel mic ora[ atît de departe de tot. pentru a g\si c\ via]a poate fi frumoas\ [i u[oar\. socotind desigur drept nimic securitatea fa]\ de [ansele de via]\ adev\rat\. n-a[ [ti s\ spun ast\zi dac\ a fost for]\ sau sl\biciune. e un copil r\sf\]at. – {i cu ce te ocupi dumneata? – Num\r.“ (Iluzia progresului. trei. . de vreme ce d\inuia în ciuda ironiilor [i a cuvintelor mele definitive pe tema asta. n-are importan]\. patru. {i acolo. o simt „ne-curioas\“. s`nt melancolic [i plin de tandre]e. capabil s\ iubesc într-atît. s\ am o situa]ie. 3) – Un cinic. c\ m-a[ putea chiar însura. – Asta e pîn\ la urm\ o nerozie. M-am dat înapoi în fa]a acelei existen]e posomorîte [i toropitoare. Nu meritase asta. Faptul c\ am respins acea via]\. unu. – Dumnezeule. Vine întotdeauna un moment cînd simt ruptura. în fa]a a tot ce era definitiv într-o asemenea instalare. M-am refuzat acestui lucru. marea. am chef s\ iubesc [i s\ îmbr\]i[ez. dac\ a avut loc vreun conflict. De dispre]uit. femeile. Dar în asta consta pericolul. De tot [i de el însu[i. Avea dreptul s\ fie fericit. s\ m\ strecor în corpuri ca în lumin\. spune înv\]\toarea. îmbr\]i[ez opinia lumii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 52 52 ALBERT CAMUS CARNETE 53 Ideea de progres care infesteaz\ mi[c\rile muncitore[ti este o idee burghez\ izvorît\ din secolul al XVIII-lea. M\ simt mai bun.carnete_Camus. ~ntr-un caz [i în cel\lalt.“ * 4 octombrie „Am tr\it pîn\ în ultimele zile cu ideea c\ trebuie s\ fac ceva în via]\ [i. trebuie s\-mi cî[tig via]a. * 2 octombrie „Umbla necontenit pe str\zile înnoroiate sub o ploicic\ fin\. S\ plîng\ în fa]a unui cîine [i în fa]a tuturor. îmbr\]i[ezi opinia ziarului dumitale de diminea]\. pp. Dup\ plecarea lui: 1) – Un imbecil. c\. Eu. Mi-a fost fric\. s\rac fiind. (Deoarece e din ce în ce mai sigur c\. s\ m\ adun la casa mea. De reînceput. Cînd lumea e cenu[ie. odat\ numit la Bel-Abbès1. pe care nu îndr\znesc înc\ s-o numesc prejudecat\. mai exact. Ceea ce e interesant este c\ asta se întîmpl\ mereu în clipa cînd. Spun. se vede cît de colo.

Totul. la distan]\ de secole. Kabylia. mirosul de iubire devine u[or. ale c\ror gesturi precise [i simple se deta[eaz\ pe cerul ve[nic albastru. A crea sau a nu crea. ascu]it – în întregime în silin]a [i dep\[irea asta care se str\duiesc s\ înving\ panta – ca o cunoa[tere de sine prin corp. ro[covii împr\[tie un miros de iubire peste toat\ Algeria [i parc\ p\mîntul întreg s-ar odihni dup\ ce s-a d\ruit soarelui. în culorile din nou str\lucitoare. {i între om [i arbore. abia semnalat\ în lenevia [i respectul fa]\ de Destin prin vecin\tatea Orientului. decît un r\u boem sau un fals aristocrat. cf. Acum. ne arat\ care ne s`nt limitele. um\r lîng\ um\r. ~n primul caz. Apoi soarele pompînd toat\ apa.: inocen]a lupului. Pe drumul spre Sidi-Brahim. * Huxley: „La urma urmei. * 18 octombrie ~n luna septembrie. este Absurditatea complet\. greu [i ap\s\tor. mirosul de iubire coboar\ din ro[covi. Obrajii s`nt bruni [i ochii de culoare deschis\. m\slini. Dar are oare cineva dreptul s\ refuze greut\]ile sub pretext c\ nu-i plac? Cred c\ trînd\via nu-i dezagreg\ decît pe cei lipsi]i de temperament. mai bine s\ fii un bun burghez. * Pe drumul spre Madeleine – din nou imensa dorin]\ de despuiere în fa]a unei naturi atît de frumoase ca aceasta. ori un intelectual de categoria a doua. Inocentul e cel care nu explic\. întreaga Elad\ transportat\ între mare [i mun]i ar rena[te în splendoarea-i antic\. Ceea ce m-a f\cut s\ fug era f\r\ îndoial\ mai pu]in faptul c\ m-am sim]it instalat. [i care te prive[te. * Sate grupate în jurul unor puncte naturale [i tr\ind fiecare via]a proprie. f\r\ excep]ie. adev\rat\ cale a culturii. Efortul concentrat al mersului. Pléiade II. cu gra]ia [i medita]ia ei. abia sensibil n\rilor. Iar dac\ eu a[ fi lipsit. * 17 octombrie Pe drumurile de peste Blida. nu mi-ar r\mîne decît o solu]ie.“ * . În al doilea caz. De nu cumva. aerul în pl\mîni ca un fier ro[u sau un brici 1 Albert Camus i-a consacrat lui Giraudoux o not\ critic\ în Lumina (1940). dup\ o întreag\ dup\-amiaz\ în\bu[itoare. Te întîlne[ti cu oameni mergînd al\turi de m\gari înc\rca]i cu m\sline.“ * 10 octombrie A avea sau a nu avea valoare. B\rba]i îmbr\ca]i în stofe albe [i lungi.carnete_Camus.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 54 54 ALBERT CAMUS CARNETE 55 petrecut pentru ceva care a meritat osteneala. printre lumini [i mul]ime. Drumeagurile m\rginite de smochini. s`nt oare capabil de ceea ce în general se nume[te «serios»? S`nt oare un lene[? Nu cred [i mi-am dovedit-o. Diminea]a pe munte cu p\rul ei tuns scurt ciufulit de brîndu[e – izvoarele înghe]ate – umbra [i soarele – corpul meu care consimte [i apoi refuz\. dac\ m\ uit mai bine. Ex. {i e ca o amant\ cu care ie[i pe strad\. {i parc\ dintr-o dat\. Grecia? nu. Corpul. R\mîne de ales sinuciderea cea mai estetic\: c\s\torie + 40 de ore sau revolverul. asemenea celorlal]i. * 15 octombrie Giraudoux (de data asta)1: „Inocen]a unei fiin]e este adaptarea absolut\ la universul în care tr\ie[te“. cu pîntecele muiat tot de o s\mîn]\ cu parfum de migdale. decît c\ m-am sim]it instalat în ceva urît. dup\ ploaie. atîrnînd cu întreaga-i povar\ de ap\. între gest [i munte se na[te un soi de consim]ire în acela[i timp patetic\ [i vesel\. ro[covi [i jujubi.. totul se justific\.. noaptea ca un lapte [i o dulcea]\. Nu...

. Nu e vesel s\ c\l\tore[ti. nici u[or. asta te ap\r\ împotriva diletantismului [i f\r\ îndoial\ nu voi spune c\ ceea ce le lipse[te lui Gide [i Montherlant este s\ beneficieze de reduceri la tren care s\-i oblige totodat\ s\ r\mîn\ [ase zile în acela[i ora[. Ei bine. Nu-i nevoie s\ exilezi melancolia. „M\ iube[ti?“ {i r\spunsurile: „Disear\“. la drept vorbind. de îndat\ ce e[ti singur în fa]a ei.“ * 8 noiembrie La cinematograful din cartier se vînd pastile de ment\ pe care st\ scris: „Te vei c\s\tori cu mine?“. dar e nevoie s\ distrugi în tine gustul dificilului [i al fatalului.“ „Da. Un cer acoperit [i o mare furioas\ în fa]a colinelor acoperite de morminte albe. S\ aspiri la goliciunea în care te arunc\ lumea înapoi. S`nt sp\lat. Dar [tiu bine c\. p\mînt [i cer. în acord cu lumea [i s\-]i cî[tigi fericirea urmînd o cale care duce îns\ la moarte. Dar. Dar. A[ accepta [i lucruri mai rele. S\ nu renun]i niciodat\ – s\ pretinzi tot mai mult. „Vei tremura în fa]a mor]ii. {i trebuie s\ ai gustul dificult\]ii [i dragostea de necunoscut ca s\-]i realizezi visurile de c\l\torie cînd e[ti s\rac [i lipsit de bani. anume s\ tr\iesc. s\ nu cau]i s\ pari.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 56 56 ALBERT CAMUS CARNETE 57 20 octombrie Exigen]a fericirii [i c\utarea ei r\bd\toare1. eu `nsumi în mine cel viu – mul]umind îns\ vie]ii c\ mi-a permis s\ ard. poate. Copaci. Le treci vecinei care r\spunde în acela[i fel. Porumbei printre lespezile albe. în acela[i timp rozalie [i ro[ie.1 „S`nt ajutat s\-mi fac nevoile. S`nt [ters. toate acestea cer un curaj [i o voin]\ care interzic s\ iei în serios predicile despre „dezr\d\cinare“. S\ fii fericit cu prietenii t\i. * 21 octombrie Trebuie mult mai mult\ energie ca s\ c\l\tore[ti s\r\c\cios decît s\ faci pe c\l\torul h\r]uit. A. Dar s\ fii lucid chiar [i în timpul orelor de birou. mai ales. S`nt aproape surd. * 5 noiembrie Cimitirul de la El Kettar. S\ nu renun]i. s\ c\l\tore[ti îndelung la clasa a treia. * 6 noiembrie Drumul spre La Madeleine. ce tainic\ în]elegere. „Mult“ etc. * 25 octombrie Flec\reala – ceea ce este insuportabil [i degradant în ea.carnete_Camus. s\ ajungi obosit [i ros pe din\untru. S\ fiu orb [i f\r\ nici o sensibilitate – s\ fiu mut [i f\r\ contact cu exteriorul – numai s\ simt în mine flac\ra asta sumbr\ [i arz\toare care s`nt eu. nu voi face niciodat\ un gest ca s\ scurtez o via]\ în care cred atît de tare. cît\ distan]\ [i. infirm – amputat de ambele picioare – paralizat pe o parte. O singur\ mu[cat\. 1 Fragment pentru Moartea fericit\. [i o mare triste]e pierdut\ [i mut\ care ne familiarizeaz\ cu frumosul chip pur al mor]ii. nu pot s\ v\d lucrurile ca Montherlant sau ca Gide – din cauza reducerilor la tren. S\ urci pe o punte de vapor. dar nu voi fi ratat nimic din ceea ce formeaz\ misiunea mea. M. Arborii [i p\mîntul muia]i de ploaie. Vie]ile se amaneteaz\ pe baza unui schimb de pastile de ment\. pe care Mersault îl asasineaz\ în Moartea fericit\. * 1 Personajul acesta este Zagreus. s\-]i numeri banii [i s\ te temi la tot pasul ca un accident neluat în seam\ s\ nu întrerup\ o c\l\torie [i-a[a îndeajuns de dificil\. * 7 noiembrie Personaj. Ah! De la gestul meu pîn\ la acea prim\ stea care ne a[tepta la întoarcere.“ S\ nu consim]i la conven]ie [i la orele de birou. s\ nu m\nînci decît o dat\ pe zi. `n fond. totodat\.

mult timp. dar nu s`nt sigur c\ orice anticipare sentimental\ e fals\. Partea `nt`i (sfîr[it). . Prefer: Aedificabo et destruat2. Pentru un b\rbat „de familie bun\“. Succesiunea timpului în anotimpuri [i nimic altceva. prieten al lui Albert Camus. acest dublu reflex care face ca inima s\ poat\ interveni [i s\-mi dicteze fericirea pîn\ la limita precis\ unde lumea poate s-o des\vîr[easc\ ori s-o distrug\. tropotul sec al copitelor cailor [i aversa surd\ [i persistent\. latin\ `n original). * Decembrie O ploaie deas\ ca un ulei pe geamuri.1 * 22 noiembrie E normal s\ dai pu]in din via]a ta ca s\ n-o pierzi în întregime. singura experien]\ care m\ intereseaz\ este cea în care tocmai totul ar fi a[a cum m-a[ a[tepta. Alternan]a nu merge de la mine la mine. E un soi de snobism spiritual s\ vrei s\ încerci a crede c\ po]i fi fericit f\r\ bani. ~n orice caz. * 16 noiembrie Spune: „Trebuie s\ ai o iubire – o mare iubire în via]\.“ Partea a treia. pentru ca al]ii s\ le ia locul `n cur`nd. Asta-i un pic cinic. S\ fac ceva ca s\ fiu fericit [i s\ fiu fericit prin asta. * 17 noiembrie „Voin]\ de Fericire. spune Montherlant. Ca o mîn\ u[oar\ îi dezgolea ochii cu cearc\ne mari. R\spuns: da. „voi construi [i el s\ d\rîme“ (`n limba M. Din str\fundurile cerului. * 1 Fragment pentru Moartea fericit\. Iar ceea ce ne fur\ timpul e nevoia de bani. totul c\p\ta aerul unui trecut a c\rui grea melancolie p\trundea în inima lui Mersault ca apa în pantofii umezi [i frigul în genunchii prost proteja]i de o stof\ sub]ire.“ Da. Infirmul care-i spune lui Mersault: „Banii. examineaz\ evenimentele vie]ii sale în lumina acestor fapte. Realizarea fericirii.carnete_Camus. a fi fericit înseamn\ a relua destinul tuturor. S\ nu ne str\duim. nori negri soseau necontenit. 2 Idem. Ca s\ fii fericit trebuie timp. Aedificabo et destruam. Mai mul]i ani. {ase sau opt ore pe zi ca s\ nu cr\pi de foame. sp\lînd fa]a lui M. 2 „Voi construi [i voi d\rîma“ (Montherlant). Dunga pantalonilor disp\ruse [i.“ 1 Medic algerian [i filosof. pe nesim]ite. revenind acas\. nu cu voin]a de renun]are. disp\reau. E doar nes\buit\. A fi bogat înseamn\ a avea timp ca s\ fii fericit cînd e[ti demn de a fi. Atunci trebuie s\ tr\im cum ne este cel mai u[or s\ tr\im.. {i fericirea e o lung\ r\bdare. Totul se cump\r\. Apa asta vaporizat\ care cobora.2 (La Salzburg) * Ironie fa]\ de Marthe – o p\r\se[te. nici ploaie. {i apoi. Ceea ce m\ atrage e leg\tura asta care merge de la lume la mine. fiindc\ asta creeaz\ un alibi pentru disper\rile f\r\ motiv de care s`ntem cople[i]i“. „~ntotdeauna am ac]ionat din ciud\. Ci de la lume la mine [i de la mine la lume. nici pîcl\. c\ldura [i încrederea pe care un om normal le plimb\ cu sine printr-o lume f\cut\ pentru el. Chestiune de smerenie.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 58 58 ALBERT CAMUS CARNETE 59 13 noiembrie Cviklinsky1. o dat\ cu ea. dar este [i punctul de vedere al celei mai frumoase fete din lume. chiar dac\ e [ocant. s-o fac mai degrab\ în ]ara asta care îmi place? Dar anticiparea sentimental\ e întotdeauna fals\ – întotdeauna. Acum lucrurile stau mai bine. S\ ac]ionez în a[a fel încît s\ fiu fericit? Dac\ trebuie s\ m\ fixez undeva. ci cu voin]a de fericire. totul este profitabil pentru cine vrea s\ profite. Timpul se cump\r\.

r\sunînd zi [i noapte din turnuri nenum\rate peste Europa Occidental\. Un mileniu. romanul succed\ elenului. se plaseaz\ un fragment de autoanaliz\ intim\ [i acesta e o Vita Nuova a Occidentului. dac\ oricum. Form\ [i realitate: „Numesc a în]elege lumea s\ fii la în\l]imea ei. în Occident. La fel [i t\cerea prin care se d\ruia cu totul gestului din acel moment [i care-i des\vîr[ea asem\narea cu pisicile. Literatura noastr\ [i muzica noastr\ s`nt pentru or\[eni. nu regula. privind ploaia sau soarele.) Exemplu: „Nem]ii au fost cei care au inventat orologiile mecanice.“ Grecii.carnete_Camus. Suflet grec [i inteligen]\ roman\. înzestra]i cu sim] istoric. 2 Reflec]ie al c\rei ecou se va reg\si într-un fel în Caligula. Mitul [i semnifica]ia sa antipsihologic\. Atunci a izbucnit 1 Fragment pentru Moartea fericit\. {i a[a tot anul. acea p\r\sire [i acea încredere care atingea b\rbatul din el. culcîndu-se [i a[teptînd ora cinei fumînd. N-avem decît timp s\ fim ferici]i. se scoal\ foarte tîrziu [i se a[az\ la fereastr\. La ce bun promisiunile. * Politica [i soarta oamenilor s`nt alc\tuite din oameni f\r\ ideal [i f\r\ m\re]ie. din Antichitate pîn\ la r\zboaiele persane. Duminica. * Decembrie Ceea ce-l emo]iona era felul ei de a se ag\]a de hainele lui. E vorba ca oamenii de ac]iune s\ fie [i oameni de ideal.“ „Cel care define[te nu cunoa[te destinul. „Oameni de cultur\ europo-occidental\. E vorba s\-]i tr\ie[ti visurile – s\ le materializ\m. nu au istorie.“ Stupiditatea schemei: Antichitatea – Evul Mediu – Timpurile moderne. revenind acas\. Trecerea de la cultur\ la civiliza]ie se realizeaz\ în Antichitate în secolul al IV-lea. „Ce înseamn\ tipul supraomului pentru lumea Islamului?“ „Civiliza]ia este destinul unei culturi. A[teapt\. s`ntem excep]ia.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 60 60 ALBERT CAMUS CARNETE 61 Tipul care promite atît de mult [i care lucreaz\ acum într-un birou. culcîndu-se din nou [i dormind pîn\ a doua zi. ~ntreaga chestiune: antiteza dintre istorie [i natur\. Adic\: antic = prezent. popor fericit.“ Coloana egiptean\ era la început o coloan\ de piatr\. nu face nimic. contr\: fragmente mitice la Heracles: acelea[i de la Homer la tragediile lui Seneca. dimpotriv\.. Dar acum e vorba s\ creezi în tine un om nou. de a-l urma strîngîndu-i bra]ul. A[a se-nt`mpl\. îi sim]i sub degete pome]ii înghe]a]i [i proeminen]i [i buzele abia c\ldu]e în care se afunda degetul1. este produsul unei gîndiri esen]ialmente mitice. . A[teapt\ s\ moar\. trec\torii sau t\cerea. ~nainte. renun]ai sau te pierdeai `n visare.... ale c\ror b\t\i sonore. Oswald Spengler (Declinul Occidentului): I. incarnare a grijii. coloana doric\ era o coloan\ de lemn. iar poe]ii industria[i. Cei care au o m\re]ie în ei nu fac politic\.. (Cf. Sufletul atic exprima prin asta profunda sa ostilitate fa]\ de durat\. înfrico[\toare simboluri ale timpului ce se scurge. Trebuie s\ nu te pierzi `n visare [i s\ nu renun]i. Matematicile Istoria [i tabelele (de rev\zut). La începutul istoriei spirituale a Occidentului. din 1 Fragment pentru Moartea fericit\: Camus se va inspira de aici pentru paginile din Str\inul. „Istoria. Astfel facem din Istoria Filosofiei singura tem\ serioas\ a întregii filosofii. În noapte.“ „Exist\ în via]\.“ Lipsa sim]ului istoric la greci. pe lîng\ necesitatea cauzal\ – pe care o voi numi logica spa]iului – [i necesitatea organic\ a destinului – logica timpului. în secolul al XIX-lea. Astfel. ad\ugat\ la gravitatea s\rut\rilor ei. s`nt poate expresia cea mai uria[\ de care a fost vreodat\ capabil un sentiment istoric al universului“..1 Pe de alt\ parte. „Cultura egiptean\.2 * Nu avem timp s\ fim noi în[ine.

. Restul. dezinteresat [i înfocat. Partea `nt`i. nu s`nt decît pretexte. {i mie nu-mi plac pr\p\di]ii închi[i în ei.. R\ce[te ie[ind (de aici boala care-l va doborî). M\ dezgu[ti.~n fond. în împrejurimi. * Roman.. Discu]iile. ie[ea în str\fulger\ri din marea gaur\ profund\ unde fusese aruncat\. voin]a neînfrînat\ de a sorbi de pe buzele ei toat\ semnifica]ia acelei lumi inumane [i adormite. Se aplec\ [i parc\ [i-ar fi a[ezat buzele pe o pas\re. ca o t\cere închis\ în gura sa. Marthe gemu. Femeia este un bun public. . Cap. opera de art\. [i asta nu e bine. ~i mu[c\ buzele [i. ~n fa]a nop]ii înc\rcate pîn\ la refuz de stele [i a ora[ului. `nceput\ prin „impersonalitate“. se preg\ti s\ abandoneze Casa din fa]a m\rii.“ „Cu so]ul meu. umflat de luminile umane. Voiajul i se p\rea ceea ce este. o fericire de om nelini[tit.“ * Roman. {-am s\-]i spun de ce. „Noi. P. (Cel pu]in în sensul pe care i-l dai cuvîntului „serios“. e moartea. timp de mai multe minute. O lun\ mai tîrziu. ca [i cum ar fi strîns întreaga lume în bra]e. „Niciodat\ nu voi putea duce via]a asta“. – Nume[ti temperament lipsa vreunui sentiment serios. Ea. Asasinat. Titluri: O inim\ curat\ Ferici]ii pe p\mînt Raza aurit\ * – Cuno[ti mul]i b\rba]i „iubitori“ care s\ refuze o femeie dr\gu]\ ce li se ofer\? {i chiar dac\ exist\. Avea s\ c\l\toreasc\ mai întîi [i s\ se fixeze dup\ aceea în împrejurimile Algerului. Fericirea exist\ sau nu exist\. ca înecat\. IV: conversa]ie cu Z.. succesele mondene. Pen’c\ e[ti un b\rbat pr\p\dit închis în tine. c\ exist\ condi]ii pentru fericire. Dup\ cîtva timp. femeile. Pentru a doua oar\. gur\ lîng\ gur\. spuse M. Ceea ce conteaz\ e voin]a de fericire. rec\zînd în apele înghe]ate [i negre care o ardeau ca un popor de zei. c\ trebuie s\ faci ce vrei. un soi de enorm\ con[tiin]\ prezent\. el aspir\ c\ldura aceea care-l transporta. se sim]ea bolnav [i [tia ce vrea. respingea atunci acele buze pe care le c\uta apoi. dar asta n-ai s-o po]i face lucrînd. I.. îl apuca setea dup\ acel izvor c\ldu].) Roman. * Decembrie Un b\rbat care are sim]ul jocului este întotdeauna fericit în compania femeilor. IV. se ag\]a de el. III. s`nt un exaltat periculos. spune M. – Nu. î[i anun]\ plecarea. Partid\ de c\r]i (brisc\). Nu asta voia M. O femeie pasiv\. . O canava care a[teapt\ broderiile noastre.carnete_Camus. pentru c\ s`nt într-o stare de revolt\. dar tocmai faptul c\ o duci î]i permite s-o accep]i.) * Roman. – Da.1 „Gre[eala...“ Un tip negru: „M\ dezgu[ti. Pe urm\. sub suflarea cald\ [i profund\ ce urca din port spre fa]a lui. între timp. * 1 Fragment pentru Moartea fericit\.. zuavii. * Roman. la început s`nt lucrurile plictisitoare. se în\bu[\. M. sigur de acum înainte c\ voiajul reprezint\ o via]\ închis\ pentru el. o fac din lips\ de temperament. P.. Mersault. * ~ntotdeauna.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 62 62 ALBERT CAMUS CARNETE 63 în el un soi de ]ip\t puternic. revenise. P. de fapt. De asemenea. Locuin]a lui Zagreus la ]ar\. – Exact. spune Z.. ca un cer r\sturnat. care simte c\ i se `nro[esc urechile. ~nc\perea e supraînc\lzit\.“ (Parcul Saint-Raphaël. c\utînd o fericire con[tient\. Habar n-ai s\ tr\ie[ti. este s\ crezi c\ trebuie s\ alegi.

E ceea ce îi distinge. care nu s`nt lipsite de o leg\tur\ cu ideea pe care o are Malraux despre revolu]ie [i art\. 1 Camus va consacra mai tîrziu o prefa]\ lui Melville. Papa Borgia justifica în sfîr[it cre[tinismul. Trebuie s\ lichidezi toate st\rile anterioare [i s\-]i folose[ti toat\ puterea. Moare necunoscut [i s\rac. dac\-i adaugi del\sarea fizic\. oamenii s`nt sensibili la destin. un pretext pentru la[it\]i [i comedii (majoritatea c\minelor s`nt f\cute pentru asta). * Mai Nietzsche. una se poate potrivi cu cealalt\. Dar e nevoie de toat\ emo]ia lui Malraux ca s\ nu cedezi voin]ei de a demonstra. . Prin singur\tate [i izolare (nu s`nt acela[i lucru). trebuie s\ ajungi s\ uzezi pîn\ [i r\utatea [i calomniile. Reac]ia natural\ este întotdeauna s\ te risipe[ti în afara lucrului. * Suferin]a de a nu avea totul în comun [i nenorocirea de a avea totul în comun. Nu destul de matur. S\ abandonezi orice preten]ie [i s\ te apuci de o dubl\ munc\ de eliberare – fa]\ de bani [i fa]\ de propriile tale vanit\]i [i la[it\]i. fie biologie + examen de capacitate fie Indochina De notat în fiecare zi în caietul acesta: ~n doi ani s\ scriu o oper\. * S\ g\se[ti o lips\ de m\sur\ în m\sur\. Condamnarea Reformei care salveaz\ cre[tinismul împotriva principiilor de via]\ [i dragoste pe care i le insufla Cezar Borgia. tiranii [i m\sc\ricii burghezi s`nt doar pretexte. De reluat: Filosofie [i Cultur\. {i f\r\ îndoial\ c\ spiritul acesta îl po]i sesiza în actul s\u istoric. E mai simplu s\-l g\se[ti în esen]a ta [i în destinul t\u. S\ echilibrezi o cultur\ atent\ a corpului cu con[tiin]a atent\ de a tr\i. S\ tr\ie[ti în regul\. sub forme diverse. * Aprilie ’38 Cîte nu s`nt sordide [i mizerabile în condi]ia unui om care munce[te [i într-o civiliza]ie întemeiat\ pe oameni care muncesc. Caligula. De publicat la Alger. apoi s\ înve]i cu r\bdare. De altfel. De abandonat totul pentru asta: Tez\. singura tem\ etern\ a artei [i a religiei. ~n felul acesta. s\ creezi în jurul t\u admira]ii facile. O revolu]ie se realizeaz\ întotdeauna împotriva Zeilor – începînd cu aceea a lui Prometeu. o oper\ de art\ care ar descrie cucerirea fericirii ar fi o oper\ revolu]ionar\. mai întîi ca s\ nu ui]i nimic din ce ai înv\]at. 1 Aceste reflec]ii.1 ~n acest sens. Nici o importan]\. autor al lui Moby Dick. Dar trebuie în orice clip\ s\ previi în tine r\utatea [i calomnia. necultivarea corpului [i relaxarea voin]ei. * Aprilie De expediat dou\ eseuri. * Aprilie ’38 Melville1 se lanseaz\ în aventur\ [i sfîr[e[te într-un birou. Alt\ reac]ie inevitabil\ este s\ debitezi fraze. prefigureaz\ temele majore din Omul revoltat. Dar trebuie s\ te ]ii tare [i s\ nu te la[i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 64 64 ALBERT CAMUS CARNETE 65 Februarie ’38 Aici. Doi ani nu reprezint\ prea mult într-o via]\ ca s\ reflectezi asupra unui singur punct. un public.carnete_Camus. a c\rui tehnic\ romanesc\ a influen]at Ciuma. E o revendicare a omului contra destinului. * Februarie ’38 Spiritul revolu]ionar const\ în întregime `ntr-un protest al omului contra condi]iei de om. ai o [ans\ din zece s\ scapi de cea mai sordid\ [i mai mizerabil\ dintre condi]ii: cea a omului care munce[te. Cu pre]ul acesta. Mai întîi trebuie s\ taci – s\ suprimi publicul [i s\ [tii s\ te judeci.

prietena pe care [i-o f\cuse în trei ani. draga mea“.“ Cealalt\ a murit – ca un semn [i un avertisment pentru to]i. Infirmiera maur\ care bate sicriul în cuie are un [ancru la nas [i poart\ mereu o basma. * ~nc\-mi mai amintesc de criza de disperare care m-a cuprins cînd m-a anun]at mama c\ „de acum înainte s`nt destul de mare [i voi primi cadouri utile de Anul Nou“. care este parizian [i locuie[te acolo cu nevasta. 1 Personajul Céleste ap\rea [i în Moartea fericit\ înainte de a trece în Str\inul. so]ia [i galeria. Aparen]ele s`nt salvate [i ura cre[te. . Primul are calit\]i [i-i place s\ str\luceasc\. Mersault. El ro[e[te. care se joac\ de-a seduc]ia. Mersault bea. nu poate ]ine pasul [i merge la dou\zeci de metri distan]\. e ceea ce este picant [i original în ea – nou [i superficial. Portarul de la mica morg\ a azilului. Prietenii moartei: Ni[te b\trînei mitomani. Groparul care era prietenul moartei. care d\ prea mult la toat\ lumea [i nu se ata[eaz\ niciodat\. Trebuie s-o m\rturisesc. Galeria se foie[te [i surîde jenat\. cît [i de cealalt\. dar de ce are dragostea uneori un limbaj atît de derizoriu? * Despre acela[i lucru nu gînde[ti la fel diminea]a ori seara. care plînge „pentru c\ nu mai are nimic“. Scene. – Ar putea s\-[i aduc\ aminte c\ are o mam\. ~mb\trîne[ti. b\trînul „a ridicat mîna“. Frumoas\ figur\ de roman [i jalnic\ imagine de prieten.carnete_Camus. îi s\rut\ mîna zîmbind: „Ai dreptate. Fiul i-a dus la b\trîni. Au venit la Paris.: Cu un surîs: „Nu te ar\ta mai prost decît e[ti. Ex. s\ cî[tige iubirea [i prietenia [i e incapabil atît de una. trei ori. Se privi în oglinda din spatele casei. Prietena ei. prin mici propozi]ii seci. Tema cunoscut\: pentru c\ te iubesc prea mult. merge spre ea. Totul era frumos alt\dat\. * Scen\: so]ul. Cea de-a doua tace. Era adev\rat. * Mai B\trîna care moare la azilul de b\trîni1. demoleaz\ toate efectele scumpului ei so]. [tiam bine c\ dragostea era cea care vorbea. dar sufer\ de umilire [i a[a se na[te ura. dar.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 66 66 ALBERT CAMUS CARNETE 67 * Ceea ce m\ atrage la idee. partea de comedie e nepre]uit\. 1 Fragment pentru Str\inul. 2 Pentru Nunta. * Iunie Pentru Moartea fericit\: o serie de scrisori de ruptur\. „Oh! spuse Céleste1 [tergînd tejgheaua. * Var\ la Alger2 Pentru cine e jerba asta de p\s\ri negre pe cerul verde? Vara oarb\ [i surd\ care se strecoar\ [i d\ un sens mai pur chem\rilor l\stunilor [i strig\telor vînz\torilor de ziare. Dar unde se afl\ adev\rul. Nici ast\zi nu pot s\ m\ dezbar de o crispare tainic\ atunci cînd primesc cadouri din categoria asta. B\trînelul care a ]inut s\ urmeze convoiul pîn\ la biseric\ [i cimitir (2 km). ~[i marcheaz\ astfel tot timpul superioritatea. * C.“ Mersault se opri brusc [i puse paharul jos. Cel\lalt se st\pîne[te. f\r\ îndoial\. {i ultima: o capodoper\ de luciditate. „Cine ar fi spus c\ la 74 de ani avea s\ sfîr[easc\ într-un azil de b\trîni la Marengo?“ Fiul s\u are o situa]ie. Nora nu i-a vrut. * Sfîr[it. Mergeau cîteodat\ seara în sat. Cum este infirm. dou\ rase de oameni. Unul celuilalt: „Fata dumitale nu ]i-a scris? – Nu. pîn\ ce pierde din nou teren. dragul meu“. Care are nevoie s\ dobîndeasc\. în gîndul nop]ii sau în spiritul amiezii? Dou\ r\spunsuri. Pîn\ la urm\. {i. Dar cunoa[te locurile [i o ia pe scurt\turi care-l fac s\ se al\ture convoiului de dou\. Dar [i aici.

A[a cum e[ti. – Ei! – E[ti rar. {i de altfel. a[a ceva nu se m\rturise[te.. are ni[te opinii foarte precise asupra acestei chestiuni. Exist\ o demnitate a muncii în butoia[ele confec]ionate duminica. Din cînd în cînd.. Cunosc pe unii care se extaziaz\ [i se indigneaz\ din asta. . 4) Eseu despre teatru.. Pune în ac]iune o metafizic\ a umilirii. 6) De rescris Roman. dimpotriv\. despre necesitatea ei. e c\ s`nt un om simplu. M-am acceptat pe mine. Dar asta-i o în[el\torie.carnete_Camus. ~n familia mea: 10 ore de munc\. dac\-]i m\rturise[ti furiile. s`nt lacom. în special.. s`nt mincinos. Nu le e fatal\ decît celor mediocri. s`nt irascibil.. Ei.. 3) Improviza]ie de var\. Cuiva care se acuz\ spontan.. Propun s\ r\sturn\m formula clasic\ [i s\ facem din munc\ un rod al trînd\viei. bineîn]eles! „E adev\rat. 2) Caligula. – Cum a[a. 7) Absurdul. Sfîr[it de lun\ cînd mama spune cu un zîmbet încurajator: „Ast\-sear\ o s\ bem o cafea cu lapte. Astea-s doar defectele celorlal]i. Cei mai buni nu-i supravie]uiesc sub forma de sclavie pe care i-o d\ actualmente societatea celor care gîndesc corect. * „Se vorbe[te mult în momentul acesta despre demnitatea muncii. Nu exist\ demnitatea muncii decît cînd munca e liber acceptat\. Exist\ defecte care nu se m\rturisesc niciodat\. Iat\ lec]ia [i grandoarea ei. – Sigur. [i! Muncitorii mei cî[tig\ 40 de franci pe zi. Aici munca se îmbin\ cu jocul. Eu n-am nici un merit. Somn.“ ~ntr-un sens. Cu un ton de fals\ umilin]\... Domnul Gignoux1. Munca.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 68 68 ALBERT CAMUS CARNETE 69 * Iunie. ne placi. Doar trînd\via este o valoare moral\ pentru c\ poate servi la judecarea oamenilor. strive[te în mod egal oamenii. * Roman – S`nt silit s\ recunosc c\ am ni[te defecte grave. n-o s\ i se caute alte cusururi. iar jocul supus tehnicii ajunge oper\ de art\ [i întreaga crea]ie. – Oh! {tiu perfect. 1) De terminat Floren]a [i Alger. rar! Nu e[ti mul]i. E[ti cî]iva..) – Da. Altele care nu cost\ nimic s\ le recuno[ti. Pentru var\. evi]i s\ vorbe[ti despre rest.. rar? (Se întoarce. – Fiecare este ceea ce pare. nu stric\ s\ mai schimbi. De exemplu.“ Dar cel pu]in vor putea face dragoste. asta-i ceva m\gulitor. medic din Moartea fericit\. * Pentru Improviza]ie de var\: – Spectatorule. Nu întemeiaz\ o judecat\. Marea mizerie a omului e c\ trebuie s\ plîng\ [i s\ doreasc\ ceea ce-l umile[te (concurs). – Ei! – Spectatorule. spuse Bernard1.“ * Eseu despre 40 de ore. invidios. Camus.. spectatorule. * Caligula: „Ceea ce nu ve]i în]elege niciodat\. nu-i a[a? 1 Bernard. vanitos. 5) Eseu despre 40 de ore. Dar e[ti mincinos. De aceea totul e atît de simplu. 1 Este vorba de economistul liberal contemporan cu A. Duminic\-Luni – {omaj: omul plînge.

Prin asta e fals\. pot rîde dup\ pofta inimii. „S\ scriu.“ * Ca s\ scrii. `nso]it\ de so]ul ei. Absurditatea domne[te [i iubirea te salveaz\ de ea. Dac\ întîlnesc un felinar. singura care ni se ofer\ [i ni se îng\duie. d\ spre o a treia f\r\ fereastr\. ci iubiri. micu]a oranez\. {i c\ adev\rata superioritate. ~n camera asta.. partea superioar\ a saltelelor a fost sprijinit\ de perete. el cere lumii doar o iubire. Acord\ credit. ziua. * Aceast\ vanitate singular\ a omului care las\ [i vrea s\ se cread\ c\ aspir\ la un adev\r. Nu schimb\ nimic în ea. plînge de se rupe de nenorocirile eroului. Acel „Totul e permis“ al lui Ivan Karamazov este singura expresie a unei libert\]i coerente. Doar c\. în locul fularului negru pe care-l purta de obicei. (Dup\ asasinat. mila celorlal]i îi împiedic\ s\ rîd\. Or. * August O înc\pere d\ spre curte – se deschide spre o a doua înc\pere care prime[te lumina de la ea [i care.. Ceea ce intereseaz\ într-o carte. Rîd. Cf. este sordida [i cleioasa fraternitate în fa]a mor]ii militare. în orice caz.1 * 1 Fragment care va servi pentru Mitul lui Sisif. Trei persoane care dorm. vie]ile noastre nu s`nt niciodat\ patetice. trei saltele. * Moartea fericit\ ~n tren.) * Tenta]ia comun\ a tuturor inteligen]elor: cinismul. las\-m\ s\ profit“. * B\trîna [i ur\rile ei de Anul Nou: Nu cerem mare lucru: s\ avem de lucru [i s\n\tate. ~n timp ce. Dar trebuie mers pîn\ în str\fundurile formulei. * Iat\ o constatare pe care o faci cu greu: s\ în]elegi c\ po]i fi superior multora f\r\ a fi totu[i o fiin]\ superioar\. Dar asta nu intereseaz\ pe nimeni. Pune doar o oglind\ nou\. Nu ]ine seam\ de am\nunte. Nici un fel de taclale. S\ nu te la[i dus în vid. . Experien]a „real\“ a singur\t\]ii este una dintre cele mai pu]in literare din cîte exist\ – se afl\ la o mie de leghe de ideea literar\ pe care ]i-o faci despre singur\tate. Pentru c\ s`nt siguri c\ nu vor întîlni pe nimeni pe str\zi. s`nt semnele unei existen]e patetice. la rîndul ei. Printre plînsete: „Haide. trebuie s\ fii totdeauna pu]in dincoace în expresie (mai curînd decît dincolo). Zagreus st\ a[ezat în fa]a lui. tot ce este degradant în toate suferin]ele. spune ea. S\ cau]i s\ învingi [i s\ „umpli“. cînd. [i-a pus o cravat\ de var\ foarte deschis\ la culoare. î[i reia locuin]a. * Exist\ o psihologie corect\ în romanele-foileton. iar oamenii dorm ghemui]i. acceptînd moartea ca atare. So]ul ei o implor\ s\ se opreasc\. spune acest orb.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 70 70 ALBERT CAMUS CARNETE 71 * Singura fraternitate acum posibil\. Timpul – s\ nu-l pierzi. Om cu adev\rat este cel care. Dar cum l\]imea cea mai mare a od\ii nu atinge lungimea saltelei. de fapt.carnete_Camus. * Orbul care iese noaptea între ora unu [i patru cu un alt prieten orb. Dar este o psihologie generoas\. * Mizeria [i m\re]ia acestei lumi: nu ofer\ adev\ruri. îi accept\ în acela[i timp [i consecin]ele – adic\ r\sturnarea tuturor valorilor tradi]ionale ale vie]ii. * Singura libertate posibil\ e libertatea fa]\ de moarte. * Iunie La cinema.

„Ce s`ntem noi pe p\mînt? {i ne tot agit\m. – Ei bine. Opera de art\ (dac\ este o m\rturie) într-adev\r tragic\ trebuie s\ fie cea a unui om fericit. 1935.“ Socoteala celor 1 300 de franci. }ine u[a spre palier deschis\. }i-am cump\rat costumul. * Belcourt Dat afar\. poate fi v\zut\ în trecere. B. Dou\ înc\peri. „Ce dorim noi oare la vederea frumuse]ii? S\ fim frumo[i. r\sturnat\. Paris. . î]i pl\tesc chiria. Brav\? Nu. Prive[te. Observa]ia reprezint\ aici o felie arbitrar\ din realitate. cu personajul Raymond.1 „Am cunoscut o doamn\. le este dat s\ tr\iasc\ tragediile cele mai dureroase.“ (Jacob Wassermann) * Din legile lui Manou: „Gura unei femei. cu copiii t\cu]i în jurul ei. Adoarme cîteodat\. Pentru c\ acea oper\ de art\ va fi în întregime izvor`t\ din moarte. Temperatura variaz\ de la un minut la altul. amanta mea. „De ce nu lucrezi cu jum\tate de norm\? M-ai u[ura cu m\run]i[urile astea. sînul unei fete. Nietzsche: „Sufletelor celor mai spirituale. démon étrusque de la mort. 219 [i urm..qxd 12/12/02 4:31 PM Page 72 72 ALBERT CAMUS CARNETE 73 21 august 1938 „Doar cel care a cunoscut «prezentul» [tie cu adev\rat ce este infernul. Nu-i ajung. Ea n-a zîmbit. (Ai cump\rat unul pentru mine?) Povestea costumului [i a surorii. Dar tocmai pentru asta acord\ vie]ii onoarea care i se cuvine. rug\ciunea unui copil.) * V\zduhul este populat de p\s\ri crude [i `nfrico[\toare. nu stric\ o schimbare. Fr. Amurgul zeilor. Este o experien]\ prea mobil\ ca s\ o fixezi în concepte matematice. ne agit\m. (Referin]\?) * Belcourt Tîn\ra al c\rei so] î[i face siesta [i nu trebuie s\ fie deranjat de copii. iar tu bei 1 ~nsemn\ri reluate `n Str\inul.1936. fiindc\ e cald. ca s\ spun a[a. Nu îndr\zne[te s\-i vorbeasc\. Ea întinde o p\tur\ pe jos în sufragerie [i-i distreaz\ pe copii f\r\ zgomot pentru ca b\rbatul s\ poat\ dormi. * Bibliografie etrusc\: A. * S\ spore[ti fericirea unei vie]i de om înseamn\ s\ extinzi tragicul m\rturiei lui.“ * Belcourt Povestea lui R. * Fostul boxer care [i-a pierdut fiul. admi]înd c\ s`nt [i cele mai curajoase. fumul sacrificiului au întotdeauna puritate. Ne închipuim c\ acest lucru este legat de fericire. era. dar e o gre[eal\. de Ruyt: Charon.. Mi-am dat seama c\ era o escrocherie la mijloc: Povestea biletelor de loterie. fiindc\ ea le opune antagonismul s\u cel mai mare. S-a dus din nou în buc\t\rie. A citit adesea pove[ti despre s\r\cie în care femeia e „brav\“. * Metod\ a meteorologiei. {i doar no]iunea de medie poate da o imagine a acestei realit\]i. privind u[oarele tres\riri ale corpului.. Grenier: „Recherches Etrusques“ în Revue des Etudes Anciennes. Nietzsche. resemnat\.“ (Uman. Nogara: Les Etrusques et leur civilisation. î]i dau 20 de franci pe zi.“ * Despre moartea con[tient\. IX.“ (Amurgul zeilor) * Nietzsche. cf. prea uman. Povestea br\]\rii [i a «indica]iei». Din cînd în cînd.carnete_Camus. Vorbe[te.. disear\ o s\ bem o cafea.

Patrice.– Dar via]a asta. 2 Marie C. 4. personaj „fizic“. B) Doamna Leca. negrul sp\l\cit al hainelor. iar tu e[ti incorect\. * Nu resim]im sentimente care ne transform\. Iar el rîdea.2 Cumnatul ei [i via]a împreun\. {i era mul]umit.“ „O b\team. ~nmormîntare. de lac. Se duce la înmormîntare fiindc\ e singura lui prieten\. de t\mîie.“ „Mi-au zis c\.“ etc. \[tia.. Azil de b\trîni (b\trînul trecînd de-a curmezi[ul cîmpului)1. Personaj tragic prin aceast\ pl\cere de a umili. M-am comportat corect cu tine. C) Marie Es. O va duce la un hotel [i va chema poli]ia de moravuri. – Nu în]eleg. – Dar. Mersault. * Personaje A) Etienne. 1 ~nsemn\ri reluate `n Str\inul. Copil\rie.. – Poate.carnete_Camus. dar ne face s\-l sim]im [i ne d\ ideea unei patrii îndep\rtate unde egoismul nu [i-ar mai afla locul.1 . Le dai cafea [i zah\r. B) Marie C. 3 ~n 1935. spuse Patrice. Povestea prietenilor [i a co[ciugului. Dar eu. {i cel\lalt trecînd peste cîmp. spune]i c\ face]i parte din band\. cu fa]a r\v\[it\ de disperare. el rîde de pl\cere cînd e bun ceea ce m\nînc\. Povestea cu chibriturile. Vrea ca ea s\ fie cea care revine. pepenele verde 2.“ Idem cu prietena. mai exist\ [i dragostea. e logodnica dumitale“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 74 74 ALBERT CAMUS CARNETE 75 cafeaua dup\-amiaza cu prietenele tale. „el pl\te[te chiria“. – Nu m\ satisface pentru c\ o s\-mi fie luat\ – sau. ci sentimente care ne sugereaz\ ideea de transformare. – Da. resimt toat\ oroarea de a o pierde. îns\ dragostea face parte din lumea asta. Ea ]ipa. î]i dau banii.“ Povestea cu paltonul. Camus î[i consacrase diploma de studii superioare de filosofie rela]iilor din- tre elenism [i cre[tinism la Plotin [i la Sfîntul Augustin. Astfel. negrul cleios al asfaltului sfî[iat. Vrea o scrisoare cu „picioare în fund“ [i „chestii care s-o fac\ s\ regrete“. „Nu-]i dai seama c\ lumea e geloas\ pe fericirea pe care ]i-o d\ruiesc. S-a întors. pentru c\ m\ satisface prea mult. dac\ e s\ m\ iau dup\ tonul dumitale.“ {i pe urm\: „Crezusem c\. La azil. Soarele care tope[te asfaltul de pe drum – picioarele se afund\ [i las\ desf\cut\ carnea neagr\. {i toate nuan]ele astea de negru. * Tem\: Universul mor]ii. Se descoper\ o asem\nare între noroiul \sta negru [i p\l\ria din piele de vac\ a vizitiului. Virginitatea de care vorbe[te toat\ lumea. . Dup\ un timp. dar cu tandre]e.: probabil Marie Cardona. Oboseala. „Vei cunoa[te fericirea pe care ]i-o d\deam. boala (junghiurile) 3. negrul l\cuit al tr\surii – soarele. Patrice pleac\. Cf. i se spunea precum copiilor: „Ah. dragostea nu ne dezbar\ de egoism. * 1 Fragment pentru Moartea fericit\.“ E o ar\boaic\. mai sus. Oper\ tragic\: oper\ fericit\. Pozi]ia ei în familie.. Exemplu „Vrei s\ te distrezi cu chestia ta. „Voi. aten]ia pe care o acord\ trupului s\u: 1. dac\ vreau. mai curînd. nu te satisface. – Nu vrei s\ în]elegi. [oferul – [i b\trîna de la cafenea.. ~nc\ mai are „un sentiment pentru coit“.“ El cere un sfat. pot s-o poceasc\. Suferin]\ [i umilire. asta-i ce vrei. eu tr\geam obloanele. Sfîntul Francisc din Assisi. nevoile fire[ti – bun – cald etc. ca s\ spun a[a. * S\ reiau lucrarea despre Plotin3. mirosul de piele [i de b\legar. C) Marcel.

singur\ de tot. * Inima seac\ a creatorului. Cf. ~n al doilea caz. Am primit o telegram\ de la azil. * Culcat.. fa]eta unui diamant `n care str\lucirea interioar\ se rezum\ f\r\ s\ se limiteze. marele artist este mai înainte de orice un mare tr\itor (în]elegîndu-se c\ a tr\i. De fapt. Nepoata mea nu vine niciodat\. gîndirea sa + via]a sa (sistemul s\u într-un sens – dar lipsind din acest cuv`nt orice implica]ie de metod\ sistematic\). Dar s`nt prea b\trîn\. * Artistul [i opera de art\. a murit mama. aici. ~nmormîntarea mîine. * Familia german\ în 1914. mai departe decît corpul care exist\ în prezent. exist\ dou\ ra]iuni: una etic\. Se pare c\. Iar metodele de interpolare care suplinesc acest lucru recurg întotdeauna la conceptul de medie [i presupun prin asta generalizarea [i ra]ionalizarea unei experien]e al c\rei aspect ra]ional este pe cale de a fi descoperit. * Belcourt. 1 Note pentru Str\inul. Moare dup\ cîteva luni.. „Mama decedat\. Se arunc\ asupra buzelor lui [i strivi lacrimile între fe]ele lor. Imaginea ca parabol\: încercarea de a turna indefinibilul sentimentului `n indefinibilul evident al concretului. avem oper\ fecund\ din cauza unui întreg subîn]eles de experien]\ a c\rei bog\]ie se ghice[te. Tuberculos. Atunci. Acest raport este bun atunci c`nd opera de art\ este o parte t\iat\ `n experien]\. Patru ani f\r\ ve[ti. mai degrab\) care s\ dep\[easc\ m\iestria de a scrie. în acel moment. Ca în toate [tiin]ele descriptive (statistici – care colec]ioneaz\ fapte) marea problem\ în meteorologie este o problem\ practic\: aceea a înlocuirii observa]iilor absente. Iar corpul trebuie s\ putrezeasc\. Ea plîngea în gura lui. iar ochii lui str\lucir\. Poate c\ ieri. Patru luni de r\gaz. Ah! dac\ a[ avea-o cu mine pe nepoata mea.C. r\mîn a[a. De aprofundat: imaginea plotinian\ ca silogism al ra]iunii estetice.carnete_Camus. Exist\ un anume raport între experien]a global\ a unui artist. S`nt lungi dou\ ore petrecute a[a. * Gîndirea este întotdeauna în avans. Lag\r de concentrare. [i opera care reflect\ aceast\ experien]\. Ast\zi. Condolean]e. Iar la sfîr[it. Feti]ele la [coal\.1 Sau poate ieri.“ Asta nu vrea s\ spun\ nimic. a[ sta de vorb\ cu ea. El revine în 1919. Via]a între timp. Speculantul cu zah\r care se sinucide `n W. E aceea[i ra]iune [i totu[i nu e aceea[i. Problema este s\ dobînde[ti m\iestria de a tr\i (de a fi tr\it. Vin s\-l ridice pe tat\. Ea `[i sim]i iubirea urc`ndu-i în gîtlej [i ochii i se umplur\ de lacrimi. A[a c\ s`nt obligat\ s\ m\ întind [i s\ a[tept. crearea unei anumite vie]i – ea nu este atunci în acea via]\ decît o referin]\ perpetu\. zîmbi cu stîng\cie. A suprima speran]a înseamn\ a readuce gîndirea la corp. * Iubirea pur\ este o iubire moart\ dac\ iubirea implic\ o via]\ amoroas\. cealalt\ estetic\. Poate c\ miros urît. . Raportul acesta este prost atunci cînd opera de art\ ofer\ toat\ experien]a învelit\ în literatur\. ~n primul caz e vorba de o supra`nc\rcare [i de literatur\. Ea vede prea departe. * „Dac\ m\car a[ [ti s\ citesc! Dar seara nu pot tricota la lumina electric\. 1) Ra]iunea – conceptul nu e univoc. iar el mu[ca din buzele acelea s\rate toat\ am\r\ciunea dragostei lor.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 76 76 ALBERT CAMUS CARNETE 77 Tem\: Ra]iunea plotinian\. Camus `[i g\sise deja stilul c\r]ii. Adev\rata oper\ de art\ e cea care spune mai pu]in. Interesant de considerat jocul ei în istorie într-un moment cînd trebuie s\ se adapteze sau s\ piar\. iar asupra restului trebuie s\ existe în]elegere. înseamn\ [i a gîndi despre via]\ – înseamn\ chiar acest raport dintre experien]\ [i con[tientizarea ei). nu [tiu.“ * 2 P. Diplom\.

dup\ aceea în strad\. reportaj. {i acea frumoas\ pas\re portocalie. spune infirmierul. „Am nevoie ca fiin]ele s\ tac\ în jurul meu.Dar [i coertegiul înainta prea repede. ne ia cu frig [i cu cald. * Decembrie ’38 Pentru Caligula: Anacronismul e tot ce se poate inventa mai nepl\cut în teatru. Nu exista solu]ie. Pentru c\. „Era b\trîn\?“ Am r\spuns: „A[a [i-a[a“. * La spital. O ia înainte [i î[i taie gîtul cu briciul. * Caligula. I-am spus: „Cum?“ Mi-a repetat ar\tînd spre cer: „Arde“. Iubirile lor nu s`nt de aceea[i m\sur\. Func]ionarul de la Pompele Funebre mi-a spus ceva ce n-am auzit. Pe urm\. {i moare neconsolat – cu ceva care-i plesne[te în piept ca un acord întrerupt. e cald. Nici nu te-ai deprins cu ideea.. * Duminic\ Vîntul furtunii în mun]i care ne împiedica s\ înaint\m ne punea c\lu[ la gur\. ferigile ro[ii care zboar\ de la un munte la altul. De aceea Caligula nu pronun]\ în pies\ singura fraz\ în]eleapt\ pe care ar fi putut s-o rosteasc\: „O singur\ fiin]\ care gînde[te [i totul e pustiit“. * .“ Mi-a spus c\ vine de la Paris [i c\-i fusese greu s\ se obi[nuiasc\. * Cel care iube[te pe acest p\mînt [i cea care-l iube[te cu certitudinea c\-l va reîntîlni în eternitate. {i cum bine spunea infirmiera delegat\: „Dac\ mergem încet. Se înmormînteaz\ mai repede. * Moartea [i opera. Numai c\ soarele c\dea ca o brut\ imens\. Unui jurnalist prezent: „Nu vorbi]i de asta în ziare. Ea venise totu[i. Am spus: „Da“. iar patronul îi interzice s\-[i aduc\ amanta acolo. Mai ales aici.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 78 78 ALBERT CAMUS CARNETE 79 Cum spunea portarul: „La [es. . unde este arestat. Tot nu este ceea ce avea de spus. ~ntreaga p\dure r\sucit\ de jos în sus. urla în urechile noastre. c\ [i trebuie s\ alergi dup\ dric. Ea a refuzat. Nu poate a[tepta cinci zile. A suferit destul [i a[a“. * Povestea legionarului care-[i ucide amanta într-o camer\ din spatele pr\v\liei. risc\m o insola]ie. Iar dac\ mergem prea repede. e evident.“ * 15 Ocna. Deasupra v\ilor. trei zile cîteodat\. r\mîi cu mortul dou\. Dup\ un timp. pentru c\ nu cuno[team cifra exact\. ~[i [tergea sc\fîrlia ridic`nd o clip\ p\l\ria cu o m`n\. * La miting. curat. {i pe urm\ apuc\ de p\r cadavrul [i-l tîr\[te în sala de mese. la Paris. B\trînul feroviar.carnete_Camus. pe bra] cu impermeabilul c\ptu[it cu ecosez [i împ\turit cu grij\ pe partea c\p- tu[elii. în biseric\. cu pantofii lustrui]i – care întreab\ „dac\ aici are loc reuniunea“ [i îmi spune cît de îngrijorat este cînd se gînde[te la ce se va întîmpla cu muncitorii. Cf. Tuberculosul c\ruia medicul îi mai d\duse cinci zile de tr\it. m-a întrebat: „E mama dumneavoastr\?“ Am spus: „Da“. El i-a poruncit s\ plece. iar cu cealalt\ strecur`nd o batist\. Aici. a t\cut. Are interese b\ne[ti la cafeneaua-restaurant. Cere s\ fie ars\. De aceea o omorîse.“ Avea dreptate. pune s\ i se citeasc\ ultima oper\. s`ntem transpira]i [i. ~n pragul mor]ii. Am nevoie de t\cerea fiin]elor [i s\ amu]easc\ cumplitele furtuni ale inimii.. ras proasp\t. nu e timp.

n-am fost revoltat. * Lumea bun\ sau cei doi b\trîni jurnali[ti care se oc\r\sc în plin comisariat. {i totu[i acum. Nici ea. dar. Tat\l ei era feroviar [i. * „P\mîntul ar fi o cu[c\ splendid\ pentru ni[te animale care n-ar avea nimic uman în ele. so]ia u[uratic\ a lui Grand. [i înc\ una mare.“ * De Jeanne1 se leag\ unele dintre bucuriile mele cele mai pure. Vrea s\ se înroleze. îl puteai vedea întotdeauna a[ezat într-un col].qxd 12/12/02 4:31 PM Page 80 80 ALBERT CAMUS CARNETE 81 Micul cuplu din tren. cînd era acas\. Tu e[ti ultimul dintre n\t\r\i. Ea îmi spunea adeseori: „E[ti un prost“. îl seduce. – Nu mai continua. profesorul sentimental. se dezl\n]uie într-un uluitor exces de grosol\nii: „Sc`rn\vie – ~ncornoratule – Imbecilule – Ling\ule – Pe[te“. Apar]ineam amîndoi unor familii s\race. Furia senil\. aceea[i triste]e [i aceea[i via]\ sordid\. Fapt e c\ nu m-am sim]it niciodat\ foarte în largul meu c`nd ceva `mi apar]ine. care se declar\ gata s\ ofere „o miniatur\ cu fecioar\ gravid\ într-o ram\ din clavicule de toreador“. Mi se pare întotdeauna mai natural s\ regret. * Pl\cerea pe care o întîlne[ti în rela]iile dintre b\rba]i. ~ntîlnirea noastr\ era un mod de a sc\pa din toate astea. Urî]i amîndoi. pe strada principal\. înconjura]i de un cerc de agen]i care rîd. în fond. sub pana lui Stéphan. . subtil\. {i c\ tat\l [i mama ei rîdeau cînd ne vedeau. – Eu s`nt un om cinstit.carnete_Camus. Fiindc\ eu s`nt un om cinstit. * Spania. Era vorba ei. privind pe fereastr\. reiese c\ din cauza unor necazuri intime o face. Dac\ alegi: dou\ vie]i [i dou\ literaturi. Jeanne la fel. ori î]i stîlcesc mutra [i-]i trag una-n cur de-ai s\ m\ ]ii minte. faptul c\ ne iubeam în chiar sînul acelei umbre ne d\dea o emo]ie pe care nimic n-o va mai putea r\scump\ra. Nu mai [tiu cum am cunoscut-o. * ~n orice via]\ exist\ un num\r mic de sentimente mari [i un num\r mare de sentimente mici. Nu-l vor. rîde. gînditor. Aceea. cu mîinile sale enorme lipite de coapse. chiar dac\ v\d limpede în mine. cea pe care o spunea rîzînd. la ora cînd m\ întorc spre fa]a ei de copil obosit. niciodat\ nu m-am putut împiedica s\ cred c\ Jeanne este mai mult în mine într-un moment cum e cel de azi decît era atunci cînd se ridica pu]in pe vîrful picioarelor ca s\-[i pun\ bra]ele în jurul gîtului meu. Cred c\ am suferit mult cînd am pierdut-o. dar întotdeauna atunci cînd m\ iubea cel mai tare. se simte jenat s\ fie iubit în fa]a tuturor de o femeie cu care nu se poate mîndri. cocheteaz\. o francmasonerie a ]ig\rii. {i la ea. nici eu nu ie[eam vreodat\ din cartierul acesta la care se reducea totul. – Da. de fapt. care nu se poate traduce prin lovituri. cu privirea posomorît\. Acest fragment se reg\sea aproape integral în prima versiune a Ciumei. în]eleg c\ nu sc\pam din acea via]\ de mizerie [i c\. Dar [tiu c\ m\ duceam s-o v\d la ea acas\. Dup\ interogatorii. * Dar. Totu[i. Mama ei era tot timpul ocupat\ cu treburile casei. ca [i la mine. 1 Prima apari]ie a personajului Jeanne. – ~ntre noi doi e o deosebire. * P. dup\ atî]ia ani. Ea locuia la cîteva str\zi de mine. care const\ în a da sau a cere foc – o complicitate. * Afi[ la cazarm\: „Alcoolul ucide omul ca s\ trezeasc\ animalul“ – ceea ce îl face s\ în]eleag\ de ce-i place alcoolul. s`nt doi mon[tri. m\ [terg la fund cu ea. Ea se aga]\ de el. {i. Tipul care e membru de partid. El. – For]a ta.

{i am avut mult timp impresia asta. dar mie îmi p\rea mic\. O mai resimt înc\ [i e suficient s\ fiu trist [i s\ întîlnesc. fulgii de z\pad\ din vat\. Dar la vremea aceea nu-mi trecea prin minte asemenea lucru. {i. {tiu c\ totul era înv\lm\[it. este extr\dat de . diavolul care-[i aprinde o ]igar\ englezeasc\ adaug\: „{i asta va fi osînda ta ve[nic\“. pe Jeanne cu chipul `ntors spre mine [i spunîndu-mi: „Ce frumos e“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 82 82 ALBERT CAMUS CARNETE 83 v\zînd-o u[uric\ [i rîzînd. Dar amintirea ei e legat\ pentru mine de o impresie care mi se pare ast\zi greu de exprimat. ca s-o reg\sesc. {i sim]ind-o atît de m\run]ic\. bucuria asta îmi venea în primul rînd de la Jeanne – de la parfumul ei [i de la mîna ei strîns\ în jurul încheieturii mele. în r\stimp de cîteva minute. c\ mama o s\ruta [i-i spunea „Feti]a mea“ erau tot atîtea bucurii u[or ridicole pe care nu c\utam s\ le ascundem. de u[oar\. în inima muncitorilor întor[i spre copiii lor [i în adîncul cerului pur [i înghe]at de decembrie. îi vei vinde trupul t\u. ni se p\rea c\ flac\ra ce se în\l]a în noi cînd mîinile ne erau legate era aceea[i cu cea care d\n]uia în vitrine. {tiu numai c\ tot ceea ce m\ agita se rezolva în tandre]e. cu o realitate care m\ doare.“ Dup\ o clip\ de t\cere. Era de talie mijlocie. Figurinele de ciocolat\. farfuriile aurii [i pr\jiturile în culorile curcubeului. pentru bunurile lumii celeilalte. Ne opream în fa]a cofet\riilor. oare cum s-ar putea dup\ atîta timp s\ nu mi[te iar\[i inima asta închis\ pentru atîtea lucruri? Nu mai [tiu ast\zi dac\ o doream. pe culoarul locuin]ei ei. iar Jeanne [i cu mine ne strîngeam pu]in mai mult unul lîng\ cel\lalt. Cu p\rul dat pe spate. Evadeaz\ dintr-un lag\r de concentrare. mi-a oferit buzele ca s\-mi mul]umeasc\ pentru o mic\ bro[\ pe care i-o d\ruisem. podoabele din staniol argintiu [i auriu. aerul gr\bit al trec\torilor înc\rca]i de cump\r\turi. nici la ornamente. * Decembrie Faust pe dos. Ast\zi. prin care se întorcea spre mine [i mi se arunca în bra]e cînd o imploram s\ m\ ierte. mi se strîngea inima cînd o vedeam traversînd o strad\ prin fa]a camioanelor. cu ochii limpezi [i cu nasul drept. Tîn\rul îi cere diavolului bunurile acestei lumi. de la mutri]ele pe care le a[teptam. Se refugiaz\ la Praga unde încearc\ s\-[i refac\ via]a. Vei încheia un tîrg cu Dumnezeu [i. Iar gestul acesta secret. un chip de femeie care s\ m\ mi[te [i o vitrin\ str\lucitoare. bucuria copiilor pe str\zi. cu gura ei inegal\ cu din]i prea mari. Dar nu-mi pu- team înfrîna bucuria care m\ cople[ea [i care f\cea s\ str\luceasc\ ochii Jeannei. ucide o santinel\ [i reu[e[te s\ treac\ grani]a.carnete_Camus. în zilele acelea. Diavolul (care poart\ un costum sport [i declar\ cu drag\ inim\ c\ cinismul este marea tenta]ie a inteligen]ei) îi spune blînd: „Dar ai bunurile acestei lumi. ne plimbam de[ertul fermecat al dragostei într-o lume în care iubirea nu-[i mai avea locul. aveam dou\zeci [i doi de ani [i ea optsprezece. De obicei. Dar [i acea brusc\ str\lucire a magazinelor într-un cartier de obicei atît de sumbru. Iar faptul c\ Jeanne era primit\ la noi în cas\. totul ne ajuta s\ ne smulgem din lumea aceea solitar\. Bineîn]eles. care-mi spunea mereu „prietenul meu cel mare“. Dac\ o doream. Lui Dumnezeu trebuie s\-i ceri ce-]i lipse[te – de cumva crezi c\-]i lipse[te ceva. Era perioada s\rb\torilor. Poate c\ sim]eam vag atunci fericirea deosebit\ a omului care-[i vede via]a în acord cu el însu[i. Recunosc acum c\ f\r\ îndoial\ nu era inteligent\. Cînd ne-am logodit. ajutat chiar de Jeanne. dac\ încerc s\ definesc aceast\ emo]ie deosebit\. nu m\ gîndeam c\ f\cea treab\. dar zgomotoas\ [i aurit\ se deschidea în fa]a inimilor simple. Dup\ Tratatul de la München. * Peter Wolf. Mi-era pu]in ru[ine. v\d multe lucruri. Avea un fel al ei de a se preface sup\rat\ care-mi umplea inima de o încîntare plin\ de duio[ie. Staniolul bomboanelor de ciocolat\ era semnul c\ o perioad\ înv\lm\[it\. Tr\iam împreun\ bucurii deosebite. Dar ceea ce ne p\trundea inima de iubire grav\ [i voioas\ era caracterul oficial al situa]iei. am uitat asta chiar din prima zi cînd. mi-a ap\rut în seara aceea ca un copil pe care l-a[ fi adus pe lume pentru s\rut\rile [i duio[ia sa. totul ne încînta. Iar magazinele din cartierul nostru nu f\ceau economie nici la lumini.

este o fantom\ de muzic\). Toat\ problema st\ în realitatea acestei iluzii.. Nu e un act sau un gest. Calculam.ace[ti monstruo[i idoli ai bucuriei. Absurdul este absolut clar. lumea merge s\-l aclame. . cum s\-mi imaginez asta chiar în secunda c`nd. misiunea omului este s\-l populeze cu idoli dup\ chipul s\u. Condamna]ii la moarte nu au aceast\ iluzie..qxd 12/12/02 4:31 PM Page 84 84 ALBERT CAMUS CARNETE 85 guvernul de la Praga. A te sinucide înseamn\ a-]i demonstra libertatea. ~n prima versiune. a[teptînd cu r\bdare ca noaptea s\ izbucneasc\ lumina [i. în acel moment. la ora prînzului.“ (Mama: „{i acum mi-l dau `napoi.. Oamenii au iluzia c\ s`nt liberi. Dar nu absurdul. cadavrul este ales deputat. ~nainte: „Inima asta. {i atunci. principiu al dansului hindus. ceea ce ar fi. Are toate semnele eviden]ei. întrebat un disperat din dragoste dac\ vrea s\ fie ghilotinat a doua zi. Desfacerea. moare.. totul se deruleaz\.. paradisul ocnei..“ „Ah! ocna. So]ia lui iese pe balcon [i spune c\ e cam obosit. [i ar refuza... Utilizarea pauzelor în acompaniament (care. eram ca un animal. {i-mi imaginam întotdeauna cea mai rea ipotez\: era respins. Dup\ aceea. Din moment ce o s\ mor. Seara. Stéphan e cel care s-a spînzurat. o dat\ cu ea. O proliferare de gesturi. Este contrariul unui ira]ional. Pe lîng\ toate acestea. Nimic nu este gr\bit. Lentoarea. pu]in conteaz\ cum [i cînd. Executat cîteva ore mai tîrziu cu toporul. P\mîntul! Acel mare templu p\r\sit de zei. tragicul prin salturi în anumite dansuri crude. Trebuie deci s\ accept. Ca acumularea detaliilor în arhitectur\. Dar de cîte ori via]a mi s-a p\rut absurd\ la ideea de a muri. Dar oroarea se na[te aici din certitudine – mai curînd din elementul matematic care compune aceast\ certitudine1.) * Pentru sfîr[itul lucr\rii Nunta. Mi-l dau în dou\ buc\]i. Kirilov are dreptate. Iar problema libert\]ii tale are o solu]ie simpl\. Eu m-am spînzurat“. Ar putea s\ fie 1 Not\ pentru Ciuma. . Ei bine.. mai dispuneam de o zi. Poate c\ mai devreme decît al]ii. Intri [i e adev\rat. A[a trebuia s\ se-ntîmple. cît [i în Mitul lui Sisif. aveam dreptul s\ abordez a doua ipotez\.carnete_Camus. Curînd dup\ aceea. Ceea ce este ira]ional. (Spune „eu“.) * Dansuri javaneze. e speran]a trec\toare [i muribund\ c\ asta va înceta [i c\ moartea va putea s\ fie evitat\. voi muri.. de altfel. dar nu mai este „eu“1. acest mic zgomot care de atîta timp m\ înso]e[te. Mai tîrziu. E o participare. cum s\-mi închipui c\ va înceta. va fi Cottard. * Pe o u[\: „Intra]i. * Deputatul de Constantine care este ales pentru a treia oar\. ~ncercam s\-mi domolesc elanul sîngelui [i al corpului care-mi aducea `n ochi `n]ep\turile unei 1 Reflec]ii utilizate atît în Str\inul.. o s\ i se taie capul. Ea formeaz\ un fond.“) „Am sfîr[it prin a nu mai dormi decît pu]in ziua. Aici muzica nu descrie desenul pe care-l urmeaz\ dansul. Cel al condamnatului la moarte (s\ ni se permit\ o mic\ evocare). cu fa]\ iubitoare [i picioare de lut.. Evident este c\ o s\ i se taie capul [i în timp ce este lucid – chiar în timp ce întreaga sa luciditate se concentreaz\ asupra acestui fapt. ~ncercam s\ m\ st\pînesc. ~mbrac\ gestul. Din cauza ororii de supliciu? Da. * Despre Absurd? Nu exist\ decît un caz în care disperarea e pur\. Condamnat la moarte. Predat nazi[tilor. ~n ziua alegerilor. cu fe]e iubitoare [i cu picioare de lut. Curge în jurul corpurilor [i a geometriei lor insensibile. Tot timpul orei îndoielnice cînd [tim c\ ei vin de obicei. adev\rul unei zile noi. inefabili.. Uite ce-au f\cut din el. Mai era recursul.. Eflorescen]ele de detaliu în mi[carea de ansamblu. Eram gra]iat. (Othello în dansul capetelor.

.. Care au ]inut seama de ea.Mi-e frig. . * La fel cum moartea unui scriitor face s\ se exagereze importan]a operei sale. importan]a lui. arhitect din Alger.. Ba nu. Gr\dina Mirabel la Salzburg.. E acela[i timp. pentru a face mai plauzibil\ resemnarea mea în prima ipotez\.. Puterea [efilor.. Prezentare. * Plan de lucru: Conferin]\ despre teatru. Timp. M\ fur\. Gurvitch2. prieten al lui Albert Camus. * 1939 Arderea e odihna mea. numai de m-ar întîmpina cu strig\te de ur\. * Mersault. V\ spun eu c\ m\ fur\.“1 SFÎR{IT * Absurdul. Teatru. Numai de-ar fi mul]i [i eu s\ nu fiu singur. Tot ce e legat de teatru. S`nt ei. Reduceam acest strig\t. c\s\toria necontenit\ sau dorin]a necontenit\. Caligula. [i bucuria de a-mi scuipa pl\mînii sau de a fi mu[cat de un cancer sub privirea unei fiin]e dragi.{i cerul \sta f\r\ stele. Trupa în turneul la Bordj-bou-Arreridj.. {i totu[i e foarte întuneric. Absurdul în lectur\. ~n acela[i timp. Rivages la Charlot luni. [i piciorul acestui b\rbat care. Au venit mai devreme. net a f\cut planurile Centrului „Albert Camus“ pentru tineret [i sport inaugurat la Orléansville în 1960. .. Dar la ce bun. Nu e timp cî[tigat. }igar\? De ce nu.S\ fug.. [i b\rbatul \sta din rîndul întîi. r\mîn.. * Februarie Vie]i pe care moartea nu le surprinde. care a scris: Tendin]ele Num\r special al revistei Rivages despre teatru. . Trebuia s\ publice revista Rivages pe care o anima Camus: au ap\rut numai dou\ numere în 1939. Nu numai bucuria arde... De reg\sit punerile `n scen\. De ce m-au l\sat în c\ma[\? E adev\rat c\ nu mai conteaz\. Astfel.. Ci munca necontenit\. [i strada asta ca un furnicar. 2 Este vorba despre sociologul contemporan cu Albert Camus. moartea unui individ face s\ se supraestimeze locul s\u printre noi. 2 Charlot a fost primul editor al lui Camus.... 1 Fragment pentru Str\inul. Tratat despre disperare. S\ sparg tot. Nu mai exist\ boli pentru mine.. Mersault. V\ spun eu c\ m\ fur\... Numai de-ar fi mul]i. care îl populeaz\ cu iluzii. Comentariu la planul lui Miquel1. trecutul e format în întregime de moarte. Jurnal. Ce frig e.2 Lec]ie. Am pierdut paradisul suferin]ei. îl pierd. Dar în acela[i timp îmi taie gulerul de la c\ma[\..Ce lung e culoarul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 86 86 ALBERT CAMUS CARNETE 87 bucurii nes\buite. Care s-au preg\tit `n a[teptarea ei. Ferestrele astea f\r\ lumini. Caligula. 1 Louis Miquel. ~mpreun\ cu Simon- actuale ale filosofiei germane [i Eseuri de sociologie. dar ce repede merg oamenii \[tia.. Zorii veneau [i o dat\ cu ei ora îndoielnic\. .carnete_Camus.

{i fe]ele astea de fete care zîmbesc. e la birou. Nu e vreme frumoas\ decît pe jum\tate: nori [i soare. ci s\ merg. luminat.. . Convorbirile acestea unul lîng\ altul.“ * Oran. înc\lzit. f\r\ tiranie. de care te love[ti. Golful Mers-el-Kébir deasupra gr\dini]ei cu mu[cate ro[ii [i frezii. * Aprilie ’39 La Oran. {i tot a[a pîn\ a doua zi.. * Diminea]a aceasta plin\ de soare: str\zile calde [i pline de femei. Eram prizonierul orelor. trebuie s\ te na[ti [i s\ mori în spa]iul restrîns al scenei. m\rturisirile rostite..1 {i atunci.“ * Algeria. Eliberat mai întîi de toate acele zile de gîfîial\ care au trecut. le auzeam tot ca pe o t\cere. în mijlocul extraordinarei t\ceri care m\ întîmpina brusc. dimpotriv\. Oranezii au sîngele fierbinte. Vagonul vibra u[or.“ „. de tumulturile acelea dificile. La teatru. S\-]i spui neîncetat: Acum e la birou. * Tragedia e o lume închis\ – de care te împiedici.. Cf.. * Roman. f\r\ iubire [i în afara mea. nemaiapar]inîndu-mi. Au fost frumoase [i lacrimile le acoper\. hotelurilor. „{i via]a asta de a[teptare. Astfel. am închis u[a în spatele meu [i am coborît toate storurile. El se cere r\zbunat pe loc. ]ar\ în acela[i timp m\surat\ [i nem\surat\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 88 88 ALBERT CAMUS CARNETE 89 * O dragoste care nu suport\ s\ fie confruntat\ cu realitatea nu este dragoste. }ar\ `mp\cat\ cu sine. Se vînd flori la toate col]urile. un „sufoco“ e un afront. * 1 Fragment pentru Moartea fericit\. interminabile. m-am sim]it eliberat. pe care-l imaginezi [i care-]i face r\u de î]i vine s\ ]ipi. Poate chiar s\ rateze m\re]ia din nimic. Pentru cîteva zile. Vine de[teptarea [i a[tept prînzul. {i am închis cu `nc`ntare ochii peste pacea pe care o sim]eam `n\l]`ndu-se o dat\ cu acel univers pa[nic care tocmai se n\scuse. e liber – [i golul acesta în via]a lui pe care trebuie s\-l imaginezi. * Martie „Cînd am ajuns în acest compartiment de clasa întîi. Stuart Mill: „Mai bine s\ fii Socrate nemul]umit decît un porc satisf\cut“. ia prînzul. nu mai trebuia s\ m\ gîndesc. M\surat\ în liniile ei. odat\ a[ezat. Un peisaj poate s\ fie magnific f\r\ a fi mare. Mers-el-Kébir v\zut de la Santa Cruz.. al unei sarcini umane care m\ a[tepta. E suficient\ o bucat\ mare de cer [i calmul revine în inimile prea încordate.. nem\surat\ în lumina sa. Un „sufoco“ nu se rabd\.. d\ m\sura m\re]iei. noaptea. de efortul acela de a-mi st\pîni via]a. {i dac\ auzeam în spatele geamurilor fo[netele nop]ii ploioase. * Cf. A[tept cina [i a[tept somnul. golful Algerului rateaz\ m\re]ia prin exces de frumuse]e. Cf. Totul t\cea. articol. Dar atunci e un privilegiu al inimilor nobile s\ nu poat\ iubi. M\ gîndesc la de[teptare cu o speran]\ vag\ – de ce? Nu [tiu. * Nebunul la libr\rie. Magnific [i lipsit de tandre]e. * Moartea lui „Caporal“.carnete_Camus. ~mi apar]ineam în fine. articol.S\ vii în bucurie ca s\ pleci din nou a doua zi – [i ce aproape de bucurie e disperarea! Te întorci spre cele dou\ zile.

. – Pen’ce?» Atunci i-am tras una. Nu spune nimic. Ceai de ment\ [i conversa]ii. M-am dus cu ei la bordel. Era o sal\ imens\. dar alb\ acum. Intrarea e trei franci. evoc\ stilul din Str\inul. Iar cine nu accept\ asasinatul. f\r\ o lacrim\ izb\vitoare. dar nu exist\ nici probleme. o siluet\ înfrigurat\ care înainteaz\ pe o creast\ [i se decupeaz\ pe orizont. St\ a[ezat în fa]a mamei [i zice: „N-o s\ se întîmple nimic“. da-s vioi. trebuie s\ reziste. stai lini[tit». Fum. Alta: „Curios cum dau fuga cu to]ii la moarte“. I s-a umplut moaca de sînge. B\rba]ii înghesui]i în vagoane. – {i pe urm\? – Mergem la bordel. atît de r\u“. Tolba [i înc\ier\rile. O femeie plînge. Trenul pleac\. * Chipuri de femei. str\b\tut de o singur\ strad\ pe care se înal]\ un simbolic chio[c pentru fanfar\. Mai încolo e primul sat de coloni. în mod ciudat zugr\vit\ cu benzi oblice. zicea fata. zdruncin\turi. Nici un loc unde s\ te po]i refugia – nimic de care s\-]i atîrni bucuria – sau o melancolie care ar putea deveni fecund\. Fiul mai mare se duce. * La gar\. Atunci m-a lovit de jos.carnete_Camus. – {i ce face]i cînd v\ plictisi]i la culme? – Ne pilim. B\user\ cu to]ii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 90 90 ALBERT CAMUS CARNETE 91 ~n imediata vecin\tate a Oranului. A luat un ziar de pe mas\. negre [i galbene. Zice: «Nu e[ti b\rbat». încep nesfîr[ite întinderi de p\mînt l\sate necultivate [i acoperite acum de grozame str\lucitoare. Fetele nu erau nici frumoase. a[a cum * îl reproduce Camus în însemn\ri. strig\te. * Platourile ~nalte [i Djebel Nador. nici urîte. dreptunghiular\. Sar la dreapta [i la stînga. mul]imea care `i înso]e[te. A c\zut. Se dansa dup\ sunetele unui pick-up. O tîn\r\ plînge lipit\ de logodnicul ei. S`ntem în plin\ contradic]ie. acesta e grav. Una spunea: – Vii s\ ne distr\m? B\rbatul se ap\ra f\r\ convingere. La plecare. am chef s-o facem. Cî]iva corbi [i t\cerea. Nesfîr[ite lanuri de grîu. Eu dau s\-l ridic. iat\ ce se asasineaz\. pe urm\ în opt. Din loc în loc.1 „Nu c\-s r\u. „Niciodat\ n-a[ fi crezut c\ o s\ fie a[a. Strada cu fete se nume[te „Strada Adev\rului“. F\r\ suflet. bucurii ale soarelui [i ale apei. De re]inut în ce m\sur\ stilul omului din popor. pe urm\ în patru. Un paznic m-a pus s\ pl\tesc doi franci la intrare.“ * Mobilizare. {i i-am zis: «Acu’ ]i-ajunge?» A zis: «Da». Mama nu scoate o vorb\. * La Trezel – cafenea maur\. – Eu. ~l împ\ture[te în dou\. de nu te fac ar[ice. Z\pada c\dea fin\ [i p\trunz\toare. f\r\ copaci [i f\r\ oameni. {i i-am dat una cu genunchiul [i doi pumni în mutr\. Prin cîte o sp\rtur\ se vedea cîmpul. Nu numai c\ nu exist\ solu]ii. Eu `i zic: «Ascult\. 1 Fragment reluat în Str\inul. Aceea[i întindere f\r\ speran]\. Atunci m-am dat jos [i i-am zis: «Mai bine te potole[ti. cî]iva înv\]\tori mi-au spus c\ se plictisesc la culme. aceea[i z\pad\. la cî]iva metri de ultimele case. ~ntreaga epoc\ se în\bu[\ [i tr\ie[te în contradic]ie pîn\ la gît. |l\lalt numa’ ce-mi zice: «D\-te jos din tramvai dac\ e[ti b\rbat adev\rat». cîte un bordei arab. Ningea. La Tiaret. Ceea ce se ridic\ din p\mînturile astea e numai angoas\ [i sterilitate.

E un sentiment pe care nu-l cunoa[te]i [i vi s-ar p\rea prea pu]in viril.. Pentru nimic. ca s\-]i fac\ o p\rere bun\ despre gustul [i spiritul cititorului. ~ntr-o zi. * Dialog Europa–Islam. Nu-l mai iube[te dup\ aceea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 92 CARNETE 93 La r\zboi. El face doar gesturi.“ Ei mai fac înc\ ierarhiz\ri în aceast\ înjosire universal\. Pentru ce? |sta e subiectul. dimpotriv\. la Marin\! P\cat s\ dai asemenea toalete unor oameni ca ei. ~[i scoate masca la sfîr[it. ~l p\r\se[te. [i dac\ a]i vedea ce toalete li „s-au“ f\cut acolo jos. revine acas\ mascat. atunci ne cuprinde un soi de admira]ie plin\ de mil\ fa]\ de voi.{i nou\ ne este uneori mil\ de noi. . „Al meu era cel mai expus. Omul mascat.“ * Subiect de pies\.) 1 Prim\ schi]\ pentru Neîn]elegerea. – Iar cînd privim cimitirele voastre [i ce a]i f\cut din ele. – . Ai fi zis c\. Pentru prima oar\ îl vede în corpul lui.. O f\cuse doar a[a. chiparosul acela [iroia de lumin\. Ea st\ a[ezat\ în spatele unui geam [i îl poate vedea f\r\ s\-l aud\. Dar ceea ce-l sile[te s\-[i scoat\ masca e suferin]a so]iei sale.“ Cealalt\ îl iube[te în pofida m\[tii [i continu\ [i dup\ aceea. în cimitirul din El Kettar. o spaim\ plin\ de considera]ie pentru ni[te oameni care trebuie s\ tr\iasc\ avînd o asemenea imagine despre moartea lor. o sev\ aurie clocotea pîn\-n v`rful ramurilor sale scurte [i curgea în dîre ro[cate pe verdele frunzi[ului. * * Femeia care tr\ie[te cu b\rbatul ei f\r\ s\ în]eleag\ nimic. CAIETUL AL III-LEA aprilie 1939 – februarie 1942 ~n timp ce chiparo[ii s`nt îndeob[te ni[te pete întunecate pe cerul din Provence [i Italia. Pentru voi. Era fericit.Ca [i acele c\r]i în care prea multe pasaje s`nt subliniate cu creionul.. e tot ce [tie ea.1 Dup\ o c\l\torie lung\. aici.. virtutea b\rbatului st\ în porunc\.carnete_Camus. Prin asta reu[esc s\ scape. ca pe o fiin]\ fizic\. Ar fi r\mas mult timp a[a. spune vidanjorul. Asta ascunde dou\ m\re]ii.. Ca s\ vad\ de sub o masc\. dac\ acest cuvînt are vreun sens. Fiindc\ noi îi numim virili pe cei lucizi [i nu ne trebuie o for]\ care s\ se despart\ de clarviziune. izvorît\ din inima lui neagr\. „Marioneta asta se urc\ pe burta mea în fiecare sear\. el vorbe[te la radio. * . rev\rsa `n str\lucirea sa tot aurul soarelui. „M\ iubeai cu creierul t\u. {i totu[i cei mai virili dintre noi s`nt cei care-l au. Oamenii care evalueaz\ gradul de periculozitate specific fiec\rui front. Una îl iube[te mascat pentru c\ o intrig\. R\mîne a[a tot restul piesei.“ (Sau dou\ femei. * – Da.. Trebuia s\ m\ iube[ti [i cu trupul. „Pîn\ acum te iubeam cu toat\ fiin]a mea [i acum nu te voi iubi decît a[a cum vrei s\ fii iubit\. dar [i ca pe o paia]\ ce este. Asta ne ajut\ s\ tr\im. Dar e de necrezut c\ preferi s\ fii dispre]uit\ decît s\ iube[ti f\r\ s\ în]elegi.

s`nt minutele cînd se simte mai mult decît un om“. * Pe e[afod. ie[i]i pe strad\. 2) Iubirea unei fiin]e. Unde o s\ m\ culc disear\? Dar dac\ e[ti un b\rbat adev\rat. {i la fiin]a ei profund\ ajungeam atr\g`ndu-i fa]a cu buze mai pale [i cu pome]i albi pe care buzele mele o exhumaser\ din ganga de farduri [i zîmbete. * Pia1 [i documentele care vor disp\rea. * nalist. ~l tiranizeaz\. Cel\lalt. * Spirit istoric [i spirit etern. apoi la Combat. N-am pe nimeni. ~mi ia mîna. cu bra]ele desf\cute. auzi. dup\ eliberare. R\bdarea mea de a iubi era în sfîr[it r\spl\tit\. r\stignit la soare. – Pîn\ în clipa cînd copilul fuge [i el î[i reg\se[te singur\tatea. unde a debutat A. am s\ m\ duc s\ beau un pahar [i am s\ uit. cu A. M\ în]elegi. Erodarea voluntar\. Revars\ asupra acestuia trecutul s\u de singur\tate. dar fireasc\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 94 94 ALBERT CAMUS CARNETE 95 Printr-o reac]ie singular\. pierdut. încît nu pot s\ fie decît virtu]i“. * La Pierre.“ * Poe [i cele patru condi]ii ale fericirii: 1) Via]a în aer liber. încît. Tu. vedea întotdeauna `n ea numai ceea ce-i era defavorabil. „Dac\ e[ti un b\rbat adev\rat. hedonismul [i deplasarea continu\. * B\rbatul care tr\ie[te singur de mul]i ani [i care adopt\ un copil. {i pentru prima oar\ o vedeam cu adev\rat dup\ ce o urm\risem timp de lungi ore sufocate de dorin]\. . din clipa în care încerca s\ în]eleag\ via]a acelui b\rbat. * Le Corbusier: „Ceea ce-l define[te pe artist. Tipul pe jum\tate negru care se aga]\ de mine. tramvaiul porne[te [i el r\mîne în\untru. Iar ceea ce-mi ar\ta atunci era o fa]\ str\lucitoare [i palid\ de pe care s\rut\rile izgoniser\ fardul [i chiar expresia. Camus redactor-[ef. * 14 iulie 1939. {i în acel univers închis care este al lui.“ ~i dau 5 franci. 3) Desprinderea de orice ambi]ie. d\-mi dou\zeci de centime.carnete_Camus. Se obi[nuise atît de bine s\ se priveze de orice speran]\. * Baudelaire: „Au fost uitate dou\ drepturi în Declara]ia Drepturilor Omului: cel de a se contrazice [i cel de a pleca“. Idem: „Exist\ seduc]ii atît de puternice. Acum un an. * Pe plaj\. 4) Crea]ia. se simte st\pînul copilului [i al unui regat m\re] peste care domne[te. {i tocmai asta îl irita. am ie[it de la spital. domnule c\l\u“. Doamna du Barry: „~nc\ un minut. * „A[teptam momentul cînd. m\ prive[te. ea î[i imagina dup\ durerea b\rbatului pe care-l iubea tocmai acele motive care îi f\ceau cel mai mult r\u. b\rbatul. plîngînd mai departe. eu n-am pe nimeni. îl înnebune[te cu capricii [i voin]e exi1 Pascal Pia a fost director la Alger Republicain în ’38. ~n tramvai. se arunc\ la pieptul meu [i izbucne[te în hohote de plîns.“ Cînd îl p\r\sesc. S`nt un nenorocit. vede]i. obscenitatea ca form\ a disper\rii. „Ah! e[ti un tip cumsecade. cu lacrimi [i cu un cumplit elan de iubire fa]\ de juc\ria pe care a pierdut-o. Camus ca jur- gente. ~n fa]a neantului. pe nimeni. pe cel al infinitului. îi inspir\ fric\. ea î[i întorcea fa]a spre mine. Fa]a ei era goal\. Spiritul istoric devine aici spirit geografic. Uite. Unul are sentimentul frumosului. singur cu acea f\ptur\. se vede c\ e[ti un b\rbat adev\rat.

fiica unui rege al Calydonului. în Arcadia. A fost r\zbunarea nepoatei sale [i simbolul unei condi]ii care ar trebui definite. cu s\lb\ticie. care s-a sp`nzurat. înnebune[te.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 96 96 ALBERT CAMUS CARNETE 97 „Acei ani teribili ai îndoielii în care a[tepta c\s\toria sau orice altceva – în care construia deja filosofia renun]\rii care s\-i justifice e[ecul [i la[itatea. Cresus [i Calliroe (pies\). Lumin\ f\r\ umbr\ a tragicului [i a perisabilului. Dar s\ nu-mi cear\ s\ tr\iesc. drept urmare. Dimetos c\zu în genunchi. R\zboiul Oamenii care se duc s\ se opereze de urgen]\ la un medic reputat din Alger de team\ c\ va fi mobilizat. dac\ risipe[te misterele.1 Sacrificat sacrificat\. preot al lui Dionysos. De aceea le-a luat oamenilor dreptul de a folosi focul. iubit\ de Coresos. Nu era natural\. . Se sinucide dup\ aceast\ dovad\ de iubire. Acolo erau du[i copiii. cel al violen]ei [i cel al necesit\]ii. a desenat cu stiletul umbra profilului s\u pe perete. o mam\ c\tre un tîn\r rezervist (treizeci de ani): „Fii prudent“. una umplut\ cu carne [i cealalt\ cu oase. îndr\gostit nebune[te. * La Atena exist\ un templu consacrat b\trîne]ii. zeul a aruncat asupra locuitorilor blestemul nebuniei. Statuia Minervei despuiat\ o dat\ pe an de ve[mintele ei. Nudul grec e inventat de noi. * Cu drag\ inim\ vreau s\ mor pentru ea. ale c\rui avansuri ea le-a respins. Pe nisipul fin. spune P. o face datorit\ cunoa[terii omului.carnete_Camus. * Fiica olarului Dibutades. Tot universul grecului e limpede. 1 E vorba desigur despre Coresos [i Calliroe. Tat\l ei. * Legenda zeit\]ilor camuflate în cer[etori îndeamn\ la milostenie. Prometeu l-a în[elat pe Zeus. Problema care se punea era de a [ti dac\-i era îng\duit unui b\rbat s\ tr\iasc\ f\r\ a dec\dea în mijlocul minciunilor acelei femei. * La Corint. Iubirea se afl\ la originea tuturor lucrurilor. dou\ temple se învecineaz\. micile valuri aduser\ într-o zi trupul unei minunate tinere moarte. Dou\ piei de bou. Zeus a ales-o pe ultima. a descoperit stilul ornamental al vaselor grece[ti. * Septembrie ’39. destinul implacabil `n logica lui oarb\. Calliroe nu a vrut s\-i supravie]uiasc\.“ * August 1) Oedip îl suprim\ pe sfinx [i. * Dimetos resim]i o iubire vinovat\ fa]\ de nepoata sa. care iubea un tîn\r. 2) Dar pe acela[i om destinul îl sfî[ie. Dar asist`nd la descompunerea acelui trup admirabil. Probabil c\ toate statuile grece[ti erau îmbr\cate a[a. * La Pallanteum. * La Sycione. R\zbunare josnic\.“ * „Cu so]ia lui. v\zînd desenul. emo]ionat\ de atîta iubire. Oracolul de la Dodona a poruncit sacrificarea lui Calliroe. Coresos a preferat s\ se sinucid\. V\zînd-o. * S\ citesc Epicur (eseu). Pe[tera lui Aglauris. Gaston: „~nainte de a fi mobilizat important e s\-mi g\sesc norocul“. Pe peronul g\rii. altarul consacrat „Zeilor puri“. pe Acropole.

se afl\ adev\rul.1 Nu mai exist\“.carnete_Camus. vor veni noroiul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 98 98 ALBERT CAMUS CARNETE 99 ~n tramvai: „Polonia. unde se afl\ semnele absurdului eveniment? R\zboiul nu e pe cerul acesta albastru. dac\-i întinzi degetul cel mic. anonimi [i resemna]i. Dar ast\zi sim]im cum începutul r\zboaielor seam\n\ cu începuturile p\cii: lumea [i inima le ignor\. bizar [i instructiv 1 E vorba de „pactul anticomintern“ `ncheiat `n preajma celui de-al II-lea r\zboi mondial. red. r\zboiul. asta nu se las\ dus\ cu vorba“. * Exist\ cei care s`nt f\cu]i s\ iubeasc\ [i cei care s`nt f\cu]i s\ tr\iasc\. Atît de pu]ine lucruri s-au schimbat. nici o fapt\ n-a venit s-o îndrept\]easc\. în aceast\ corec]ie con[tient\. Singur\ lumea e regin\ [i fe]ele ei magnifice. S\ fi tr\it în ur\ fa]\ de animalul acesta. rezervi[tii îi p\lmuiesc pe func]ionari: „Parte sedentar\!“ * Unde e r\zboiul? ~n afar\ de [tirile care treA izbucnit buie crezute [i afi[ele care trebuie citite. care îmi pot risca via]a pariind pe moarte f\r\ team\. O face mai imediat\ [i mai pertinent\. Mama: – Vremea începe s\ se schimbe. Italia [i Japonia (n. oricît de ignobil ar fi acest r\zboi.). ca de zilele unei fericiri miraculoase. Absurditatea esen]ial\ a acestei catastrofe nu schimb\ nimic din ceea ce este. pîn\ acum. sîmb\t\ o s\ vin\ r\spunsul. Pe de alt\ parte. Nu e în acele tinere tres\lt\ri de lumin\ pe str\zile Algerului. probabil. s\-l ai în fa]a ta [i s\ nu [tii s\-l recuno[ti. – Mai mare jalea! La gar\. – Oare o s\ se men]in\ restric]iile de lumin\ tot timpul r\zboiului? – Da. Din momentul în care r\zboiul acesta „este“. – Da. totul cap\t\ o valoare nou\. „Pactul «anticomertin». în aceast\ deformare a gîndirii. încît nu este absolut imoral s\-i privezi de ea. Apoi va renun]a s\-l utilizeze sub forma aceasta. adic\ înv\]\tura unei vie]i. sîngele [i imensul dezgust. . * Un vînt rece intr\ pe fereastr\. se îndreapt\ spre acest m\cel de neiertat – [i a c\ror fraternitate o simt `ntru totul. fuseser\ con- topite într-unul singur. în chiparo[ii de pe coline. {i tuturor celorlal]i care.2 * . acesta const\ `n a-l înt\ri în ideea pe care [i-o face despre existen]a sa [i `n p\rerea pe care [i-o face asupra lui.. 1 Aceea[i observa]ie ca [i în nota precedent\: cele dou\ texte. desigur. Mie. pe urm\ trebuie s\ dai jos [i pantalonii. Dar asta a mai fost spus..“ La pia]\: – {ti]i. ~i c\ut\m chipul [i el ni se refuz\. nu e permis s\ stai deoparte. 2 Camus va relua mai tîrziu acest fragment în Ciuma (desigur pentru unul dintre primele capitole). Ea generalizeaz\ absurditatea ceva mai esen]ial\ a vie]ii. de altfel. „Lui Hitler. în ]îrîitul greierilor. De aceea. * ~ntotdeauna se exagereaz\ importan]a vie]ii individuale.. destin. Dac\ r\zboiul \sta poate avea un efect asupra omului. – {i? – Atunci o s\ [tim dac\ o s\ fie r\zboi. deasupra m\rii albastre. Mai tîrziu.S\-mi amintesc de primele zile ale unui r\zboi probabil at`t de dezastruos. Vrem s\ credem. – Ce r\spuns? – R\spunsul lui Hitler. Un om care gînde[te î[i petrece în general timpul adaptînd ideea pe care [i-a format-o despre lucruri la faptele noi care o dezmint. Caut s\-mi legitimez revolta pe care..1 Atî]ia oameni nu [tiu ce s\ fac\ cu ea. `ntre Germania hitlerist\. ~n aceast\ înclina]ie. în mod firesc – [i în primul rînd – mie. orice opinie care nu-l poate integra e fals\.

Uite-i. într-adev\r aici. Stînd [i gîndind. Iar fondul noble]ei (cea adev\rat\. din mul]ime. Este în singur\tatea asta groaznic\ a combatantului [i a necombatantului. Nu întîlne[ti decît bestii. Dac\ nu are dreptul s\ se ]in\ deoparte [i s\ dispre]uiasc\. în acel moment comisia de reform\. prea 1 Camus. {i niciodat\ individul nu a fost mai singur în fa]a ma[inii de fabricat minciuni. Fie ca m\car omul singur s\-[i p\streze puterea dispre]ului [i s\ aleag\ din groaznica încercare ceea ce îi poate servi pentru propria sa grandoare. * S\ împaci opera care descrie [i opera care explic\. acum m\ cac alb.“ * Cel\lalt rezervist al c\rui stomac a fost radiografiat: „M-au pus s\ beau cel pu]in trei litri de var. * Am visat c\. Este aici. fe]e bestiale de europeni. pieirea aceasta a onoarei. a cunoscut. intram în Roma. c\-l avem în noi – c\ el este. în disperarea asta umilit\ care le este comun\ tuturor [i în abjec]ia crescînd\ care se simte cum cre[te pe fe]e pe m\sur\ ce trec zilele. desigur. * Ura [i violen]a care se simt deja urcînd în oameni. Gîndesc împreun\. iar noi îl c\utam în cerul albastru [i în indiferen]a lumii. * . Domnia bestiilor a început. Lumea asta e dezgust\toare [i ascensiunea universal\ a la[it\]ii. victorio[i. care dorise s\ se înroleze. Dar pe de alt\ parte. |sta-i r\zboiul. îl are pe acela de a judeca. obliga]ia asta de a alege care îi face s\ plece cu remu[carea de a nu fi fost destul de curajo[i ca s\ se ab]in\ sau care îi face s\ se ab]in\ cu regretul de a nu împ\rt\[i moartea celorlal]i. contrafacerea aceasta a m\re]iei. Nimic nu mai e pur în ei. dar nu spune nimic. la fel de docili [i mai vinova]i decît ceilal]i. Dar eram printre barbari. cei care îndemnau la rezisten]\ [i cei care vorbeau de pace. ~nainte m\ c\cam negru. Ele dispar astfel [i opera „r\sun\“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 100 100 ALBERT CAMUS CARNETE 101 – Iarna o s\ fie trist\. Dar r\zboiul te înva]\ s\ pierzi totul [i s\ devii ce nu ai fost. Cînd este singur\. {i ne d\m seama c\ [tim unde este. curajul [i indiferen]a profund\. auzeam multe calambururi. «N-ai plecat înc\?» «Mai e[ti înc\ aici. Tr\darea înseamn\ s\ crezi contrariul. spune reformatul chemat în fa]a comisiei de reform\1. – Da. S\ accep]i încercarea [i tot ce comport\ ea. lucrul este normal deoarece aceast\ demnitate nu [i-o men]in decît prin necontenite eforturi contra propriei lor firi. s\ iube[ti [i s\ cî[tigi partide înseamn\ a fi f\cut s\ tr\ie[ti în pace. * To]i au tr\dat. deriziunea aceasta a curajului. asta m\ plictise[te de moarte. A[a c\ m\ întorceam acas\ noaptea [i ie[eam diminea]a devreme. To]i o s\ moar\ singuri. * E uluitor s\ vezi cu ce u[urin]\ se n\ruie demnitatea anumitor oameni. pentru cei mai mul]i. Dar s\ juri s\ nu îndepline[ti în cea mai pu]in nobil\ dintre sarcini decît cele mai nobile gesturi. S\ dai descrierii adev\ratul sens. e admirabil\. Nimic nu poate ie[i din uman. Fiecare moare singur. stînjeneala asta. Totul devine o chestiune de stil. Nimic de nepre]uit. * A fi f\cut s\ creezi. E suficient atunci s\ faci s\ se simt\ c\ limitele noastre au fost stabilite cu inten]ie. în pofida unei decizii anterioare de reformare.“ * 7 septembrie Ne întrebam unde era r\zboiul – ceea ce era josnic în el.carnete_Camus. * „Pe de o parte.» ~n casa noastr\. cea a inimii) este dispre]ul. s`ntem patruzeci [i patru de b\rba]i. {i m\ gîndeam la intrarea barbarilor în Cetatea Etern\. Eram singurul b\rbat neplecat.

respectîndu-[i . Acceptarea e totul. m\ aflu în mijlocul r\zboiului [i am dreptul s\ emit judec\]i despre el.carnete_Camus..1 * E întotdeauna zadarnic s\ vrei s\ te desolidarizezi. concepea un om puternic. Voin]a nu e nimic. Este imposibil [i imoral s\ judeci un eveniment din afar\. de exemplu. [i chiar men]ine pacea. {i tocmai din lupta asta de a r\mîne un om normal în condi]ii excep]ionale mi-am extras întotdeauna cele mai mari for]e [i cea mai mare utilitate. * Un Prometeu – ca ideal revolu]ionar. nimic nu este fixat: se poate schimba totul [i chiar opri r\zboiul. „Ceea ce nu m\ ucide m\ face mai puternic. Reac]ia unui individ nu are nici o importan]\ în sine. ~n ambele cazuri. priceput în toate lucrurile vie]ii fizice. moartea. Cu condi]ia ca la experien]a cea mai umil\ sau mai sfî[ietoare. El spune da la tot ce este problematic [i teribil. * Goethe (cu Eckermann): „Dac\ a[ fi vrut s\ m\ las în voia sor]ii f\r\ constrîngere. prin diletantism. (Amurgul Zeilor) * „Artistul tragic nu e un pesimist. dup\ ce am recunoscut caracterul fragmentar al existen]ei noastre [i tot ce este accidental [i limitat în fiecare via]\ luat\ separat. s\ pierzi contactul [i s\ te despar]i de mediul t\u înseamn\ s\ faci 1 Reflec]ii pentru Mitul lui Sisif. dar nu justific\ nimic. Doar în sînul acestei absurde nenorociri î]i p\strezi dreptul de a o dispre]ui. S\ emit judec\]i [i s\ ac]ionez. Dac\ nu m\ vor combatant. S\ vrei. foarte cultivat. înseamn\ c\ mi-e dat s\ r\mîn deoparte. * Dac\-i adev\rat c\ absurdul este consumat (mai degrab\ revelat). Ea poate servi la ceva. înarmat cu toat\ luciditatea lui. Iat\ de ce trebuia s\ încerc s\ m\ înrolez. judecata mea poate r\mîne absolut\ [i dezgustul meu f\r\ rezerve. Dar odat\ st`rnit r\zboiul. numai de mine depindea s\ m\ ruinez `mpreun\ cu to]i cei care m\ înconjoar\. dovada celei mai derizorii dintre libert\]i. ~n ambele cazuri. dac\ exist\ suficient\ voin]\ [i timp `ndelungat. Omul v\zut de Nietzsche (Amurgul Zeilor) „G. * S\ accept.“ (Nietzsche) * „Voin]a de sistem e o lips\ de loialitate. ~ntre na[tere [i moarte. Turnurile de filde[ s-au pr\bu[it. * Despre Goethe: „E tolerant f\r\ indulgen]\“. [i în afara ei nu mai exist\ fatalitate. Nimic nu e mai pu]in scuzabil decît r\zboiul [i a]`]area urii dintre na]iuni. fie [i de prostia [i de cruzimea celorlal]i. Indulgen]a e interzis\ fa]\ de sine [i fa]\ de ceilal]i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 102 102 ALBERT CAMUS CARNETE 103 Exist\ o fatalitate unic\. {i. Groethuysen cu privire la Dilthey: „Astfel. dac\ mergi la r\zboi sau îl comba]i. trebuie s\ accept [i pozi]ia civilului dispre]uit. * Regul\: s\ caut întîi ceea ce este valabil în fiecare om. omul s\ fie întotdeauna „prezent“ – [i s-o suporte f\r\ s\ dezarmeze. * Cf. {i dac\ nu m\ vor. este zadarnic [i la[ s\ vrei s\ te dai deoparte sub pretextul c\ nu e[ti tu responsabil. Colaborezi sau comba]i. E profund indiferent dac\ e[ti civil sau militar.“ Primul lucru e s\ înve]i s\ te st\pîne[ti. Nu po]i spune „Ignor asta“. vom c\uta în ansamblul vie]ilor ceea ce n-am mai putea s\ g\sim în noi în[ine“. atunci e adev\rat c\ nici o experien]\ nu are valoare în sine [i c\ toate gesturile s`nt în aceea[i m\sur\ edificatoare. s\ v\d binele în r\u. `ntru totul st\p`n pe sine `nsu[i..“ (Amurgul Zeilor) * Ce este r\zboiul? Nimic.

ci enormul aflux a mii de parfumuri [i a mii de culori str\lucitoare. Povestea cu Jarry în agonie care e întrebat ce dore[te. ~n]eleg mai ales op]iunea [i opozi]ia dintre voin]a dumneavoastr\ de a muri [i repulsia de a-i vedea pe ceilal]i murind. nu din sl\biciune. ca atî]ia al]ii. totul se rezolv\ [i se afirm\..qxd 12/12/02 4:31 PM Page 104 104 ALBERT CAMUS CARNETE 105 individualitatea proprie.. 5) cu multe sentimente nobile ca: a) solidaritatea în suferin]\. c) lipsa de ur\. cînd m\ apropii de oglind\. micile ecrane pictate pe care preotul le ]inea în fa]a condamna]ilor ca s\ nu vad\ e[afodul. * Moartea lui Ludovic al XVI-lea. apare în centrul universului. naivi care nu se pot desprinde de imaginile pe care le-au tr\it. 2) cu disperarea celor care nu vor s\ lupte.carnete_Camus. 3) cu amorul propriu al celor pe care nimic nu-i sile[te s\ se înroleze [i care se înroleaz\ ca s\ nu fie singuri. [i [tiu ce vreau. Cere omului care-l conduce la supliciu s\ înmîneze o scrisoare so]iei sale. * Noiembrie ’39 Cu ce se face r\zboiul: 1) cu ceea ce [tie toat\ lumea.“ Am 26 de ani. s`nt aici ca s\ v\ conduc la e[afod“. [i c\. ceilal]i au rîs [i nimeni n-a `n]eles cumplita lec]ie. putînd risca s\ se bucure pe deplin de cele fire[ti în toat\ bog\]ia [i cuprinderea lor. Nu-l putem lua. dar c\ nu pute]i suporta aceast\ prostie universal\. o via]\. într-o diminea]\. doar o scobitoare – iat\ tot pre]ul acestei vie]i exaltante. Nu sensibilitatea se afirm\. într-un fatalism fericit [i încrez\tor. Mii de boboci de trandafiri. ~mi scrie]i c\ r\zboiul acesta v\ cople[e[te. * „Dar pu[tiul \sta e foarte bonav.. nimic altceva decît o scobitoare. Nu numai un boboc de trandafir. c\ r\zboiul din 1939 n-a început în aceea[i atmosfer\ ca acela din 1914.“ I s-a dat. în ansamblu. un om pentru care nu mai exist\ nimic. {i nu calitatea subtil\ a unei emo]ii ne str\bate. ci din for]\. * ~n muzeele din Italia. trecerea e mai brusc\. La Alger. Toate acestea s`nt utilizate în mod josnic [i toate duc la moarte. fiindc\ mai [tie înc\ s\ profite de ceea ce ar însemna pierzanie pentru firile oarecare. Vai. „O scobitoare. Dar efortul acesta necontenit nu e lipsit de triste]e. cel pu]in în afar\ de sl\biciune. V\ citesc [i v\ în]eleg.. aceast\ la[itate sîngeroas\ [i aceast\ naivitate criminal\ care înc\ mai crede c\ sîngele poate rezolva problemele umane. Nu se va pierde nimic. ne în\bu[\. cu credin]a c\ nu este condamnabil decît ceea ce exist\ izolat.“ * S\ mai dep\[esc [i asta? Va trebui. un rid ceva mai ad`nc îmi cresteaz\ buzele. om tolerant. M\car de asta nu puteam fi cru]a]i? Dar [i oboseala trebuie dep\[it\. spune locotenentul. Ce mai e [i asta? Din asta mi-am f\urit fericirea dep\[it\. * Paulhan care se minuneaz\ în Nouvelle Revue Franðçaise. El nu mai neag\. Naivi care credeau c\ oroarea are totdeauna acela[i chip. ci corpul care sufer\ un asalt. R\spuns: „Nu s`nt aici ca s\ fac comisioane. destul de puternic pentru libertate. Asta îl a[az\ în . 4) cu foamea celor care se înroleaz\ pentru c\ nu mai au nici o situa]ie. fie c\ ea se nume[te viciu sau virtute. b) dispre]ul care nu vrea s\ se exprime. ~ntr-o sear\. Un asemenea spirit. c\ a]i consim]it s\ muri]i. * Scrisoarea unui disperat. Asta dovede[te calitatea unui om. Nu mai mult decît o scobitoare. nu mai e nimic interzis. Saltul existen]ial este acest mic ecran. a pus-o în gur\ [i a murit satisf\cut. * Prim\vara la Paris: o f\g\duial\ sau un mugure de castan [i inima tresalt\. eliberat.

Dar mai întîi trebuie s\ v\ întreba]i dac\ a]i f\cut cu-adev\rat ceea ce trebuia ca s\ împiedica]i r\zboiul \sta. opri]i-v\ [i dispera]i în voie. C\ci nu era]i atît de total de disperat în 1928. Dar nu conteaz\. nici din lips\ de admira]ie. Dar s`nt sigur c\ n-a]i f\cut tot ce trebuia. Aici st\ nodul ra]ionamentului. ca de fiecare dat\ cînd un adev\r. Dac\ lucrurile nu s-au schimbat. Spune]i: „{i de altfel. Iar sentimentul trebuie s\ lase locul unei vederi limpezi asupra lucrurilor. r\zboiul acesta ar putea s\ v\ par\ fatal [i a]i putea crede c\ nu mai e nimic de f\cut. dou\zeci. Niciodat\ aceast\ soart\ [i aceste valori nu au fost amenin]ate în totalitatea lor [i în acela[i timp. la rîndul lor. nu sim]eam nimic comun între noi [i ea. moarte. ea exist\. s\ v\ retrage]i în spatele dezgustului dumneavoastr\. Dar tratatul acesta. Boal\. c\ trebuie spus acest lucru. ~n]elege]i c\ se poate dispera din cauza sensului vie]ii .carnete_Camus. Niciodat\ nu am fost atît de total expu[i nimicirii. E fals\. Nedrept\]ile care au atras alte nedrept\]i înc\ mai pot fi refuzate [i înc\ se mai poate cere ca [i replicile lor s\ fie refuzate. sau vreo alt\ cauz\. atîta pagub\. {i cînd ve]i fi f\cut ceea ce trebuie s\ face]i în zona dumneavoastr\. Ace[ti zece sau treizeci de oameni. {tiu de altfel c\ nu st\p`ni]i foarte clar no]iunea de inutilitate. socotind c\ totul e inutil. Dar pute]i convinge zece. ~nc\ mai crede]i în individ. Dac\ da. Dar atunci voi r\sturna ra]ionamentul meu precedent [i v\ voi spune c\ acest rol nu este nici mai mare. în timp ce acum totul vi se pare zadarnic. cum s\ nu disperi? Foarte des soarta celor pe care-i iubim a fost amenin]at\. Ave]i ceva de f\cut. R\zboiul \sta. Ci pentru c\ socoti]i c\ nu are nici o utilitate. de asta nu v\ îndoi]i. ave]i tot atîtea. {i. A]i prev\zut r\zboiul. c\ dumneavoastr\ [i cu mine [tiam c\ sfîr[itul acestei societ\]i era r\zboiul. considerînd totul bine. scris cînd e posibil. ~ns\ indivizii \[tia nu pot nimic [i nu mai ave]i speran]\ în societate. Asta-i toat\ povestea [i vede]i c\ ea ar putea fi alta. Dac\ lenea îi opre[te. A ajuns la sfîr[itul ei normal. ~nc\ s-ar mai putea face `n a[a fel `nc`t loialitatea cuvîntului lui Hitler s\ fie inutil\. Asta doar în aparen]\. Mai exact. {i. ~ntr-adev\r. Era suficient ca Tratatul de la Versailles s\ fie revizuit la timp. nu era fatal. Fiindc\ disperarea e un sentiment [i nu o stare. Nu pute]i r\mîne f\r\ ea. nu e din lips\ de curaj. treizeci de oameni c\ r\zboiul \sta nu era [i nu e fatal. e fals. nici mai mic decît era în 1928. v\zînd lucrurile la rece. o vor spune altor zece care o vor repeta. nebunie. Deoarece cred c\ nu ve]i aproba deloc obiec]ia de con[tiin]\. Ast\zi crede]i c\ nu mai pute]i împiedica nimic. pe terenul dumneavoastr\. dar nu v\ mai urmez cînd pretinde]i s\ transforma]i aceast\ disperare `ntr-o regul\ de via]\ [i. c\ se pot încerca mijloace de a-l opri care înc\ nu au fost încercate. în fine. reîncepe]i cu al]ii. Deci a]i conceput deja ideea unei anumite utilit\]i care v\ permite s\ urm\ri]i ceea ce spun. Mai exist\ înc\ o sarcin\ util\ de îndeplinit. înseamn\ c\ judecata dumneavoastr\ e fals\. cei care au f\cut r\zboiul în 1914 aveau mai multe motive s\ dispere de vreme ce în]elegeau mai pu]in lucrurile. dar spera]i s\-l împiedica]i. [ti]i bine. V\ în]eleg. strigat cînd va fi nevoie. în loc s\ v\ apar\ în lumina unui ra]ionament. înc\ mai poate fi revizuit. ~mi ve]i spune c\ nu v\ avantajeaz\ cu nimic [tiind c\ 1928 era la fel de descurajator ca 1939. e imediat utilizabil\. nu ave]i mai multe motive de a dispera decît avea]i în 1928. O datoreaz\ atît defectelor. cît [i calit\]ilor sale. se încadreaz\ în ceea ce e viu. c\ dumneavoastr\ [i cu mine denun]am acest lucru [i c\. ce-i de f\cut? {i ce pot face?“ Dar întrebarea nu se pune astfel. Presupune]i c\ rolul dumneavoastr\ de individ este practic nul. Nu a fost revizuit. Aceast\ societate e ast\zi aceea[i. Asta v\ oprea s\ dispera]i cu totul. Trebuie s\ fi]i zgîrcit cu sîngele [i cu libertatea celorlal]i. Fiecare om dispune de o zon\ de influen]\ mai mult sau mai pu]in întins\. într-adev\r. Nu l-a]i putut împiedica? Nu. {i dac\ nu o aproba]i. Dar fi]i atent c\ a]i repudiat deja aceast\ societate mult înainte de catastrof\. dar r\mîneam noi [i cele `n care crezusem! Foarte des valorile care alc\tuiau via]a noastr\ au fost pe punctul de a se pr\bu[i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 106 106 ALBERT CAMUS CARNETE 107 rîndul celor cu care se poate sta de vorb\. ca de altfel nimeni dintre noi. de vreme ce sim]i]i ceea ce e bun în cei care v\ înconjoar\ [i în dumneavoastr\. S\ nu împinge]i pe nimeni la revolt\.

sfî[iat\ sau nu. contra tr\d\rii. Numai gîndurile mari s`nt capabile de aceast\ contradictorie fecunditate. {i. Dar se poate extrage [i o înv\]\tur\ exact contrarie [i pot fi astfel justifica]i Diogene sau Ernest Renan. soarele a asfin]it la aceea[i or\. cum al]ii au. în general. Pu]in\ mirare [i spaim\ la spectatori. „Sfinte Pavel. De ce tot ni[te indivizi nu ar reu[i s\ aduc\ lumii pace? Trebuie numai s\ începem f\r\ a ne gîndi la scopuri atît de mari. care m\ iubesc contra dec\derii. ci pentru a da o [ans\ vie]ii. numai cu ea (May) am în comun iubirea asta. „Cred c\ n-am fost bine în]eles ieri cînd l-am omorît pe sacrificator cu ciocanul cu care d\dea s\ r\pun\ juninca. Am conchis c\ nu conteaz\ s\ schimbi ordinea lucrurilor.“ * Catedrala din Bordeaux.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 108 108 ALBERT CAMUS CARNETE 109 în general. Ni[te indivizi s`nt cei care ne conduc ast\zi la moarte.. f\-l s\ vin\ la întîlnire. semenii mei s`nt cei care m\ iubesc [i nu m\ privesc. comunismului s\u aristocratic. care m\ iubesc în pofida a tot. „Oamenii nu s`nt semenii mei. Caligula. * Moartea lui Le Poittevin. Sabia [i pumnalul. nu se poate degrada prea tare aparen]a sacr\ ce i se atribuie. care m-ar iubi atît timp cît m-a[ iubi eu însumi – inclusiv pîn\ la sinucidere. moartea nu e mai respectabil\ decît împ\ratul Nero sau comisarul din arondismentul meu. Nu se poate insista prea mult asupra caracterului ridicol al unui eveniment care apare. copii bolnavi [i care pot muri. ~n rest.“ * Montherlant citeaz\ ca moto pentru Serviciul inutil ni[te cuvinte admirabile ale monseniorului Darbout: „Gre[eala dumneavoastr\ este s\ crede]i c\ omul a fost adus pe lume ca s\ fac\ ceva“. ~ntr-un col]: „Sfinte Pavel. de fapt.carnete_Camus.. printre chior\ituri [i sudoare. S`nt cei care m\ privesc [i m\ judec\. pe mine [i nu ceea ce am f\cut sau voi face. {i totu[i era foarte simplu. Nimic nu e mai demn de dispre] decît respectul întemeiat pe team\. judecînd astfel. dar nu din cauza istoriei în care individul poate orice.) Idem: „Revolu]ia nu trebuie f\cut\ pentru a da puterea unei clase. De aseme- nea. Nimic nu mi se pare mai legitim. Am vrut [i eu s\ schimb o dat\ ordinea lucrurilor – ca s\ v\d ce se `nt`mpl\. „~nchide]i fereastra! E prea frumos.“ „. {i extrage din asta admirabile [i amare lec]ii de eroism. f\ s\ fiu printre primele zece“. {i am v\zut c\ nimic nu e schimbat. nu era nici un motiv ca mantia mea s\ fie cea mai . dar nu din cauza formelor ei particulare. prietenul lui Flaubert. de vreme ce nu avem putere asupra ei. * O fraz\ citat\ de Green în Jurnalul lui: „Nu trebuie s\ ne temem de moarte.“ * Green [i Jurnalul s\u. (Cf. împreun\. din cauza existen]ei.“ * Personaje absurde. Am pus s\-l omoare fiindc\ nu era nici un motiv s\ produc\ o mantie mai frumoas\ decît a mea. Absolut nici un motiv. * Lawrence: „Tragicul ar trebui s\ fie ca o puternic\ lovitur\ de picior dat\ nenorocirii“. Trebuie s\ `n]elege]i c\ r\zboiul se face atît cu entuziasmul celor care îl vor. ar însemna s-o cinstim prea mult. * ~n continuare frapat de aspectul zeflemitor pe care-l are în Algeria tot ce este legat de moarte.“ Dar de ce soarele nu ar r\s\ri într-o zi la apus? * Idem (Ptolemeu). Noteaz\ multe vise. cît [i cu disperarea celor care-l reneag\ din tot sufletul. Visele povestite m\ plictisesc întotdeauna.“ * M. Fire[te. contra josniciei.

reculegerea înainte de coborîrea în delicioasele infernuri. – „Copilul meu. 2 Tlélat. A fost suficient pentru gloria mea. Tlélat2 ca o preg\tire pentru Oran. care la cafeneaua Cintra se servesc cu ghea]\ pisat\. e normal s\ am un avantaj. . La Tlélat. foarte aproape de Oran. povara unei vie]i carnale [i f\r\ speran]\. Urmeaz\ acele Vieilles Cures. încît e u[or s\-i confunzi. echivalen]\ [i disponibilitate. Nu exist\ decît dou\ puteri pe lume: sabia [i spiritul. ap\r\ oranezele pîn\ în pragul b\trîne]ii [i înlocuie[te-le atunci cu multe alte oraneze identice care se vor plimba de asemenea sub copacii b\trînei prefecturi. tu [tii c\ nu s`nt prea deseori credincios. Adev\rata mea filosofie e c\ la un sfert de or\ dup\ moartea mea nu voi mai fi în via]\. nu [tiu cum e. pe care o descoperi la vreo treizeci de kilometri sud-est de Oran.. orologiul cel mare. Caut\ s\ u[urezi via]a poporului. în a[teptarea [uieratului care s\-l poarte spre peisajele p\mîntului. Fiindc\ e profund indiferent dac\ te lup]i cu mori de vînt sau cu uria[i. La Pallice – Cu un sfert de or\ înainte de moarte înc\ mai eram în via]\. Sfînt\ Barbe. Dar noaptea. m-am luptat cu morile de vînt.. pe oraneze s\ se gîndeasc\ la Alger [i la Paris [i înva]\-le adev\rul acestei lumi. Santa Cruz nemi[cat\ [i mirosul de rachiu de anason pe str\zile din Mers-el-Kébir. Ziua. ~n cîteva minute vom ajunge la Oran.. Despuierea [i disponibilitatea înainte de cufundarea în sim]uri. [tiu c\ se ajunge în zori la Sainte-Barbe-du-Tlélat. Dar gloria asta e uzurpat\. – [i oranezele cu gleznele cam prea groase [i care umbl\ mereu cu capul descoperit. în care bazaconii se înveOran1. sabia a fost întotdeauna învins\ de spirit.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 110 110 ALBERT CAMUS CARNETE 111 frumoas\. de vreme ce eram singurul care vedeam limpede. cînd vii dinspre Bel-Abbès sau Relizane. fere[te-ne de-a ne pune în situa]ia s\ alegem prea repede [i las\-ne acea libertate deplin\ care se nume[te s\r\cie lucie. micu]a gar\ cu obloane verzi. 1 Fragmente pentru „Minotaurul sau halta Oran“ (1939). fii pentru cîteva secunde sfînta unui necredincios [i sfetnica unui inocent. nu citesc ziarele. s`nt destul de nefericit c\ nu am putut face asta. Don Quijote – Da.. mai aproape de Oran. ~mpiedic\-le.1 * Ludovic al XIV-lea. [i o oprire în timpul care m\ mîn\ spre Oran. 1 Acest citat se va reg\si ca moto pentru „Migdalii“ (1940).. Ceea ce m\ intereseaz\ e vremea. * Vedele. ce admir cel mai mult pe lume? Neputin]a for]ei de a p\stra ceva.“ Napoleon.Sfînt\ Barbe din Tlélat. atît de p\mîntean\ [i de important\.“ * Oran. anume c\ lumea nu are nici un adev\r. Fontanes. Tu. cîmpie gola[\. „Nu. Dar el nu era con[tient de asta [i.. se poate c\l\tori ziua sau se poate c\l\tori noaptea. [tii c\ n-am nevoie de Dumnezeu [i c\ nu pot fi decît în momentul cînd vreau s\ m\ joc de-a credinciosul. Cu timpul.. Tlélat cînd plou\. Dar dac\ mi se întîmpl\ s\ fiu. Duminic\ m\ duc la iarb\ verde. vei deveni un rege mare. Omul devine ceea ce g`nde[te.. Am o metafizic\ de miop. * Ora[ extravagant în care pr\v\liile de pantofi expun oribile modele în ipsos de picioare chinuite. s\ nu m\ imi]i în gustul pe care l-am avut pentru r\zboi. Sfînt\ Barbe.Acum. Atît de indiferent. * Don Quijote [i La Pallice. în Vara. dup\ ce-ai dep\[it eucalip]ii frem\t\tori din Perrégaux la ora aceea care nu e `nc\ zi. dar care nu mai e nici noapte. tu care e[ti indiferen]\. Ca s\ ajungi la Oran. Sfînt\ Barbe. . cel asemenea unui peron pe care c\l\torul fumeaz\ o ]igar\ visînd. pentru c\ un tren e pe plecate [i rug\ciunea mea nu va avea nici o urmare.carnete_Camus.. tu care e[ti un punct în spa]iu pe linia Oran-Alger. tu atît de carnal\ [i de precis\.. . în Vara.“ * „{tii. * Gisèle [i r\zboiul.

cu tejgheaua l\cuit\ de jeg [i pres\rat\ cu picioare [i aripi de mu[te.carnete_Camus. ~l men]ine pe om în fa]a condi]iei sale. conturul perfect al golfului – întinderea sa medie – apa ca o plac\ de metal albastru. fiul s\u. Indiferen]\. Pe platou. obraz f\r\ fard. tramvaiele în form\ de nacele. simulînd atît de prost cochet\ria. Dou\ promontorii somnolente [i masive în apa limpede. Un exces de indiferen]\ [i frumuse]e – apelul for]elor inumane [i scînteietoare. pastelurile din secolul al XVIII-lea sprijinindu-se pe un m\g\ru[ mecanic din plu[. marea plat\. * Noiembrie ~n fa]a lui Borgia. cu defilarea lui de fete tinere necizelate [i înduio[\toare. * Golful Mers-el-Kébir [i drumul pe sub migdalii înflori]i. Cafeneaua Apolo. F\cea dreptate într-un mod „admirabil“ (Burchard). Transparen]a lucrurilor. podurile [i hangarele – se simte totu[i c\ exist\ o anumit\ grandoare. . Ferdinand de Neapole îmb\ls\mînd cadavrele torturate ale inamicilor s\i ca s\-[i „împodobeasc\ apartamentele cu ele“. Fericite cafenele ale unei ]\ri fericite unde cafeaua mic\ te cost\ 12 centime [i cea mare 18. Bîzîitul unui motor care urc\ spre noi. Lumea nu valoreaz\ mai mult decît atît. trasînd o linie dreapt\ de la Azore la polul austral. (Dar Oranul nu e f\cut pentru oranezi. la naiba. mun]ii. de la marinarul oranez care se sprijin\ cu cotul pe o consol\ pîn\ la fata de m\ritat îmbr\cat\ aiurea [i a[ezat\ `n fa]a unui peisaj de p\dure. buchetele patriotice ale flor\reselor. împodobit cu o gur\ ca o tran[ee de ap\rare defensiv\. o mîr[av\ fecioar\ sculptat\ în lemn zîmbe[te cu un aer indecent. se aprinde de trei ori un foc de c`l]i s\ i se aminteasc\ acelui st\pîn al lumii c\ gloria lumii e trec\toare. Chicago al absurdei noastre Europe! Santa Cruz d\ltuit\ în stînc\. cronicar din secolul al XV-lea. nici nu a]i vrea. ca [i autenticul produs al Oranului. ales pap\. purt`nd semn\tura unui celebru necunoscut. pentru ca nimeni s\ nu ignore. * Din Dup\ uciderea ducelui de Gandia. Dar dedesubt. Indiferen]\.) * Oran. Ora[ f\r\ pereche [i u[uratic. ~ntr-un magazin de antichit\]i. Pr\v\liile fotografilor expun uimitoare fe]e. patronii au pus o t\bli]\: „Fecioar\ din lemn de Maya“. incapabil s\ stîrneasc\ emo]ia. sc\ldat\ într-o lumin\ radioas\. sticlu]ele cu ap\ de Provence pentru conservarea m\slinelor verzi. Oran. macaralele `nalte [i rampele gigantice care se ca]\r\ pe stînca ora[ului. Ro[u [i albastru. 1 Burchard. micile baruri. tramvaiele. L\sa]i societ\]ile [i coborî]i în strad\. brîndu[e de o culoare delicat\ [i cu carnea nervoas\. Alexandru [i Lucre]ia Borgia care îi protejau pe evrei cu orice ocazie. Este steril\ prin sine îns\[i. c\ruia un medium evreu i-a dat s\ bea lapte de femeie amestecat cu sînge uman. O oarecare m\re]ie nu înseamn\ neap\rat eleva]ie. cu p\rul dat cu briantin\. încît [iretenia e imediat descoperit\. unde înc\ se mai pot întîlni extraordinare cafenele. Canastel [i marea nemi[cat\ la poalele falezelor ro[ii. Burchard1. * Inocen]iu al VIII-lea. vîntul violet [i soarele.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 112 112 ALBERT CAMUS CARNETE 113 cineaz\ în vitrine cu portofele tricolore. * I-am auzit adesea pe oranezi plîngîndu-se de ora[ul lor. {i paza de coast\ care înainteaz\ imperceptibil prin marea str\lucitoare. „Nu exist\ o societate interesant\!“ Ei. Alexandru împarte lumea între spanioli [i portughezi. la Milano. junele prim. Idem dincolo de fabrica de ]igle. unde e[ti servit în pahare ciobite.

E mai tare decît el. Ippolito care porunce[te s\ i se scoat\ ochii fratelui s\u Giulio pentru c\ femeia pe care o iubea a spus c\ „prefer ochii lui Giulio corpului lui Ippolito“. * 29 noiembrie Exaltarea diversului. Giulio [i Fernando care vor s\-i asasineze pe Ippolito [i pe Alfonso d’Este. Cezar Borgia. în special a vie]ii sim]urilor [i a abandonului în voia impulsurilor profunde nu este legitim\ decît dac\ dai dovad\ de dezinteres fa]\ de obiect. ceea ce viseaz\. avea „probleme de s\n\tate“. a castit\]ii. Brunet (Ombres vivantes. Robust.“ Pe bun\ dreptate. * . nu o aliniau în sensul operei misterioase a lumii (?). palatul lui Schifanoia.carnete_Camus. privise r\m\[i]ele inerte [i însîngerate – apoi se încuiase în camera sa de unde a fost auzit plîngînd în hohote. 36) L. O munc\ la or\ fix\. 1933) etc. Doar 35 de ani de carcer\ pentru Fernando care a murit acolo. Iar ceea ce vrea s\ devin\. ~[i întrerupea atunci munca dedîndu-se unor pl\ceri violente. construit de Alberto d’Este pentru „a sc\pa de plictiseal\“. Collison-Morley (Histoire des Borgia) Charles Benoist (Machiavel) Jurnalul lui Jean Burchard (ed. 1937) Rafaello Sabatini (César Borgia. Turmel. Castitate în gîndire – s\ interzic dorin]elor s\ se r\t\ceasc\. Din ei în[i[i nu mai d\inuiau decît ni[te nume trufa[e [i blestemate. ceea ce admir\ este contrariul. E explicat în întregime prin obiceiurile sale. Familia d’Este. Cf. condamna]i. „presim]iri funeste se amestecau în acea tîn\r\ glorie“. * 29 noiembrie Roman. ~nainte de orice întreprindere teoretic\. vizînd la glorificarea imediatului. etc. Cu ochii fic[i. 37) Gab. care a ie[it nebun. de exemplu. Alfonso d’Este care tope[te o statuie a lui Iuliu al II-lea de Michelangelo [i face din ea un tun. Un singur subiect – constant – medita]ia – s\ refuz restul. Obiceiul cel mai ucig\tor: s\ stea culcat. se impune o lun\ de ascez\ în toate sensurile. 37) Fred Bérence (Lucrè ce Borgia. o condamnau s\ dispar\ imediat dup\ ce se n\scuse. abcese care-l ]intuiau la pat.. gîndului s\ se risipeasc\. * La Ferrara. {i aici este cuprins vulturul. etc. f\r\ sl\biciuni etc. A r\mas f\r\ s\ m\nînce [i f\r\ s\ bea de joi pîn\ sîmb\t\ [i f\r\ s\ doarm\ pîn\ duminic\. Dormea ziua – lucra noaptea – Aut Caesar aut nihil. ([i ascez\ moral\). Castitate sexual\. * Bibliografie Borgia: Luigi de Villafossa (Machiavel et nous. fiindc\ nu se d\deau la o parte din fa]a operei.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 114 114 ALBERT CAMUS CARNETE 115 Alexandru al VI-lea r\m\sese n\ucit. prad\ unei dureri s\lbatice. Nu ajunge la nimic [i nu va ajunge la nimic pentru c\ se risipe[te. pentru c\ nu [tie s\ aleag\ între îndatoririle sale [i pentru c\ nu se poate face o oper\ de art\ decît dac\. nu o hr\neau cu valorile eterne (?). gra]ia]i în mod sadic pe e[afod. Vrea o oper\ care s\ fie n\scut\ din contrariul obiceiului – hot\rîrile pe care le ia. Gonzague Truc. de a te fi tratat cu rigoare. Exist\ [i saltul în materie – [i mul]i oameni care exalt\ sim]urile nu o fac decît fiindc\ s`nt sclavii lor. „Nu construiau decît pentru ei [i.. continu\. O singur\ sl\biciune [i totul se pr\bu[e[te: practic\ [i teorie. Descoperi]i. 54 pentru Giulio. De unde nevoia absolut\ de a fi f\cut dovada. a cantit\]ii.

ai crede c\ uimitoarea opera]ie e terminat\. soarele limpede. executat cu minu]iozitate. * Primii migdali înflori]i pe drum. Palpita]ia m\rii care se ghice[te în ad`ncimea nop]ii. Totul e finisat. respira]ia surd\ a m\rii se înal]\ pîn\ la acea camer\ izolat\ în lume? Noapte miraculoas\ în care speran]a nu se desparte de ploaie. Un vînt r\coros. extraordinara satisfac]ie pe care o ai privind munca lustragiilor. B\rbatul e plecat. La un moment dat. s\rut\rile gr\bite. B\trîna doamn\ care are figur\ de codoa[\. O noapte a fost suficient\ ca s\ se acopere de acea z\pad\ fragil\ despre care cu greu se poate crede c\ ar putea rezista la frig [i la ploaia care ud\ toate petalele1. gustul buzelor [i ochii plini de soare. de cer [i de t\cerile p\mîntului. iar ele încaseaz\ aloca]ia [i `l în[al\. Dar. din str\fundurile orizontului. . trebuie s\ ceri s\ ]i se lustruiasc\ pantofii la ora zece diminea]a. el în costum de dansator. coaste. Uite. Au asta în sînge. cimitirul El Kettar. Kasbahul mizerabil [i magnific. ci din pofta de via]\. în tren. Asta nu porne[te din iubire. muntele Santa Cruz.» Degeaba i-am zis: «Acum. Fream\tul m\slinilor [i mirosul de fum ce urc\ din p\mînt. în fa]a m\rii. Masa lor cenu[ie luminat\ de albul aripilor. b\rba]i [i femei gr\bindu-se [i tu. Idem: cealalt\ poveste început\ într-o noapte rece [i furtunoas\. Iubirea este oare atît de departe cînd. cu crest\tura sa profund\ în plin p\mînt [i catedrala ea îns\[i ca un deget de piatr\ în\l]at pe cerul albastru. ea în rochie de epoc\. Nu r\zboiul o s\-l schimbe. cu porumbeii printre pietrele negre de la Palais Royal. continuat\ pe colinele din Alger sau în fa]a portului misterios [i larg. întor[i spre mare. buze calde [i moi între florile de rodii [i un mormînt – copaci. în trupurile brune a dou\ f\pturi tinere – b\i. urcu[ spre Bouzaréahul sec\tuit [i pur [i. cunosc una care mi-a spus: «N-are decît s\ crape pe front. Stîncile pe mare acoperite de pesc\ru[i albi. cu spinarea lipit\ de p\mînt printre chiparo[i.carnete_Camus. cînd îi vezi mînuind periile moi [i contemplînd lustrul definitiv al pantofilor. ~ncheiat\ la Paris cu frig sau cer cenu[iu. Acel alt moment care e ca un dans. v\ spun eu c\ au asta în sînge. dorin]a [i în]elepciunea care cresc într-o inim\ de b\rbat de dou\zeci [i patru de ani – ve[nicul „s\ r\mînem prieteni“. dar poart\ o cruciuli]\ între sînii absen]i: „Femeile cinstite [tiu s\-[i ]in\ rangul. ale c\rui morminte coboar\ spre mare. domnule. au asta în sînge. cetatea [i luminile ei. tandre]ea enervant\ [i nelini[tit\. femeile rele a[a s`nt. în fa]a unui cer str\b\tut de stele [i de nori. pîn\ la ultimul detaliu. trebuie s\ ier]i» }i-ai g\sit. Era r\u în civilie. în marea cas\ p\trat\ de deasupra m\rii. c\ este pe front. cele dou\ trupuri se apropie [i se strîng unul lîng\ altul dup\ ce au urcat în vînt [i cînd. * Roman Povestea asta început\ pe o plaj\ fierbinte [i albastr\. jocuri `n ap\ [i `n soare – seri de var\ pe c\r\rile plajelor cu miros de fruct [i de fum în c\u[ul umbrei – corpul [i destinderea sa în haine u[oare. coco]at pe fotoliile înalte.“ * Februarie Oran. Nu-s ca femeile astea care profit\ de r\zboi. începînd de la Valmy. La col]ul bulevardului Gallieni. ca ni[te cimitire plutitoare [i luminoase. * ~n troleibuz.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 116 116 ALBERT CAMUS CARNETE 117 1940 Serile pe terasa Deux Merveilles. 1 Fragment pentru „Migdalii“ în Vara. De foarte departe. Atrac]ia. be]ia tainic\ [i tandr\ într-o inim\ la [aptesprezece ani. Echilibru a dou\ f\pturi unite din exterior [i f\cute s\ semene printr-o comun\ indiferen]\ fa]\ de tot ceea ce nu este acel moment în lume.

2 Coroan\ a faraonilor (n. „Era fermec\tor. Diminea]a asta sub soare [i ora[ul plin de lumini – ochii s\i ca ora[ul [i via]a asta u[oar\. * Croitoresele ca Marie-Christine s`nt not only fashionable but always up to date3.3 „Nu o iubire reprezint\ ea. . via]a aceasta ingenioas\ [i liber\. nu se [tie de ce `n stil bizantin. nu tînji la via]a nemuritoare. unde fermec\toare infirmiere în sandale poart\ co[uri cu struguri [i unde un întreg cortegiu de sclavi îmbr\ca]i în stil antic se înghesuie spre un gra]ios colon cu casc\ colonial\ [i papion. pe urm\ c\ldur\ [i lumin\. * Personaje B\trînul [i cîinele s\u. Opt ani de ur\. Cine poate fi sigur c\ iube[te? Dar toat\ lumea [tie s\ recunoasc\ emo]ia. * Roman pentru femei: o singur\ tem\: sinceritatea. chiar r\sun\tor. militarii [i femeile se învîrt roat\. Cîntecul acesta. red. o diletto del tuo amore. seara. Du[. atît de firav\ în altele? M. – ca sufletul Parisului.“ A. Care e partea jocului? {i care este partea emo]iei. minarete. grosimea falezelor e atît de mare. Fiecare ac]iune: o mic\ scen\ de teatru.2 Cel\lalt [i ticul s\u verbal.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 118 118 ALBERT CAMUS CARNETE 119 Dar atunci aceea[i mîn\ încrîncenat\ mai d\ o dat\ cu cear\ peste suprafa]a str\lucitoare. o m\tuie[te. Moschei. Omul e proscris – de aici [i toat\ aceast\ frumuse]e ap\s\toare care pare s\ vin\ din alt\ lume. o. a[ spune chiar: uman. red.“ (Pindar – Pythice. pu]in cer. tot ce este consim]irea vie]ii. o freac\. încît peisajul devine ireal prin pre]iozitatea sa. ba a[ spune chiar agreabil“. dar mereu `n pas cu moda“ (n. * Strada Austerlitz [i evreii s\i centenari. a treia)1. suflet al meu. durere. red. de pe drumul în corni[\. Ciudat mozaic. b\nci. 2 Este vorba în mod v\dit de b\trînul Salamano [i de Masson din Str\inul. vocea aceasta profund\ [i supl\. {i niciodat\ o [ans\ de via]\ n-a avut un chip atît de emo]ionat. * O diminea]\ sub soare [i trupurile goale.). atît de mare. „Un zgomot asurzitor. fa]a aceasta. * De sus. 1 Acest citat va servi drept moto pentru Mitul lui Sisif. * Pia]eta La Perle. cînd cerul de var\ e golit de c\ldur\. o moral\ [i o estetic\. face s\ p\trund\ ceara în str\fundurile pielii [i face s\ ]î[neasc\ de sub perie dublul [i cu adev\rat definitivul lustru ie[it din profunzimile pielii1. Ce-mi place aici este o anumit\ or\ care nu e asta. 1 Fragmente pentru „Minotaurul“. unde pe la ora dou\ se joac\ ni[te copii. ci o [ans\ de via]\ – tot ce nu este exilul. Tortule] terminat printr-un pschent2 egiptean. Postul de radio spaniol a c\rui voce tremur\. O dolore dei tuoi martiri. * Februarie Acest chip florentin care-[i spune iubirea [i trecutul dureros. * Casa colonului care exprim\ în acela[i timp o metafizic\. * „O.). 3 ~n italian\: „O. dar pe care o ghicesc.T. 3 ~n englez\: „nu numai elegan]i. ci epuizeaz\ cîmpul posibilului.).R. Laxativele „nu s`nt decît o solu]ie de nevoie: un scaun for]at nu `nl\tur\ cauza“.carnete_Camus. desf\tare a iubirii tale“ (n.“ „E etern. atît de r\scolitoare în unele clipe. iar pia]eta se îmblînze[te. a martiriilor tale. în timp ce mirosul rachiului de anason îi atrage pe b\rba]i spre baruri.

cu verand\.) * B\rbatul care prime[te o scrisoare de la so]ul amantei sale. se credea deja în rai. lungile ore petrecute la soare [i blînde]ea subit\ a serilor. – Bietul cîine. încît s\ împlinesc în acela[i timp t\cerea [i crea]ia. * S. Mama îl urm\re[te [i cîinele fuge. unele ascunse sub tamarini. bum.C. Are deci rolul frumos. Nu te speria“.“ Toba mare. Ce alt sens po]i g\si zilelor petrecute aici decît acesta [i lec]ia platoului: o na[tere [i o moarte. care vrea s\ scrie jurnalul unui roman pe care autorul s\u nu l-a scris. S\ te retragi cu totul [i s\-]i joci jocul. Marea vuie[te stins. Ce caut eu aici. * Seara: Evenimente. * Marsilia. s\ m\rturisesc c\ totul mi-este str\in. Personaje. Vili[oare cu garduri verzi [i albe. Un cîine în vil\. orice s-ar întîmpla. Linia colinelor [i a falezelor care înconjoar\ golful. f\r\ un loc unde s\-mi închid rana. însp\imîntat. Va renun]a la tot. între ele dou\.carnete_Camus. Inim\ închis\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 120 120 ALBERT CAMUS CARNETE 121 asta-i tot ce a[tept [i sper. tot restul. intra]i în Neant. {i. . Bîlciul: „Via]a? Neantul? Iluzii? Dar totu[i adev\rul. fetele [i b\ie]ii bronza]i. so]ul î[i declam\ dragostea [i m\rturise[te c\. e mai bine s\ o faci cu dispre]ul cuvenit. S. totul. ele r\mîn totu[i ca tot atîtea f\g\duieli de eliberare [i ca imaginea asta a mea de care nu m\ pot desprinde. Dar trebuie s\ se ]in\ seama [i de frica de palme. doar în semn de recuno[tin]\ fa]\ de acest gest generos. ~n parte. S\ lucrez cel pu]in în a[a fel. e chiar convins c\ a[a e. Tot restul. tinere]ea ei aurit\. acolo jos. cei dezgusta]i s`ntem noi. * Trouville. se va sacrifica – f\r\ s\ murmure – el pre]uie[te mult prea pu]in. Dar soarele. – Da. Un platou plin de ai[ori în fa]a m\rii. Reac]ii personale. dintr-o dat\. Bum. Iar lumea nu mai e decît un peisaj necunoscut în care inima mea nu mai g\se[te sprijin. Insist\. vîntul u[or. {i cu cît se teme mai mult. * Din ce în ce mai mult.C. vrea s\ se adreseze direct rivalului s\u. spune: „Stai. pasiunile n\scînde. altele goale în mijlocul pietrelor. Pe urm\: S. Str\in. s\ a[tept [i s\ nu cru] nimic. ce înseamn\ gesturile astea. Acum cînd totul e limpede. * Coborîre spre mare deasupra golfului Mers-el-Kébir. stai. ~n aceast\ scrisoare. cu atît o spune. e indiferent. albul ai[orilor. înainte de a se l\sa prad\ mîniei. f\r\ o fiin]\ a mea. De aceea admir\ gestul de generozitate al so]ului.“ * Martie Ce înseamn\ de[teptarea asta brusc\ – în camera întunecat\ – cu zgomotele unui ora[ dintr-o dat\ str\in? {i totul mi-este str\in. Mama: – {i eu am crezut în raiuri [i nu le-am v\zut niciodat\. totul las\ s\-]i `nchipui vara. dar el chiar ajunsese în el. zîmbetele astea? Nu s`nt de aici – [i nici din alt\ parte. Iar dac\ renun]. Ceea ce-l `nfrico[eaz\ pe amant e mînia. albastrul deja dur al cerului. `l prime[te în pofida mamei sale. Unul dintre tipii \[tia despre care se spune c\ trebuie s\ se ascund\ cînd merg la W. Omul este el singur propriul s\u sfîr[it. (Idiot. S. cine poate [ti ce vrea s\ spun\ cuvîntul acesta. Dar ei [i-au f\cut o teorie din asta [i m\re]ia omului st\ în a sim]i ceea ce îl înjose[te. frumuse]ea [i melancolia. în fa]a lumii oamenilor. Cîinele fur\ dou\ scrumbii. * R. singura reac]ie este individualismul. Chiar dac\ vrei cîteodat\ s\ încerci. în timp ce S. Tot ce se încearc\ spre binele tuturor sfîr[e[te printr-un e[ec. * Str\in.

De acum înainte este singurul de[ert practicabil. Am\r\ciunea sa ne-o face desigur insuportabil\. toate corpurile r\stignite sau flagelate umplu sufletul de aceea[i emo]ie înnebunit\ [i p`ng\rit\ ca însu[i ora[ul. Fiindc\ cele mai superbe chipuri pe care le va fi dat acestei religii atît de preocupate de suflet s`nt t\iate în piatr\ dup\ asem\narea c\rnii. Copiii rîd cu moartea. cu excesele sale de emo]ie plîng\cioas\ [i cu tot restul. Dar adev\rul [i gran- doarea sa se opresc la cruce [i la acel moment cînd î[i strig\ abandonul. * Eisenstein [i Serb\rile Mor]ii în Mexic 1. Totul se termin\ cu „Prietena noastr\ Moartea“. Statuile în iarb\ [i elegan]a asta melancolic\. Ca remediu pentru via]a în societate: marele ora[. Doar trupul e generos. {i dac\ ne-a marcat atît de tare. `nc\ mai plute[te umbra dramei. ~l neag\. a ploii interminabile. atunci s\ începem s\ tr\im. {i Dumnezeul acesta. Pe legionarul roman îl sim]im viu din cauza acelui nas extraordinar sau a spin\rii cu cocoa[\. o g\sesc dulce [i plin\ de zah\r. sufletul nu are niciodat\ dreptate [i aici mai pu]in dec`t oriunde.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 122 122 ALBERT CAMUS CARNETE 123 * ~n zorii epocii moderne: Totul e consumat? De acord. Stranie limitare a condi]iei umane care îi face imposibil\ ie[irea din omenesc. pe Pilat din cauza expresiei de plictiseal\ ostentativ\ men]inute în piatr\ de atîtea secole. Avea 31 de ani. Martie 1940 Ce este detestabil la Paris: tandre]ea. cu be]iile sale. capetele de mort din zah\r pe care ei le ron]\ie cu deliciu. ~nainte de a muri. sim]i înrudirea dintre o ]ar\. [i întotdeauna atît de aproape de nebunie. dac\ te emo]ioneaz\. E acoperit. Dar în vecin\tatea asta. Cre[tinismul a în]eles acest lucru. 1 Este vorba probabil de secven]ele filmate de Eisenstein pentru un film neterminat [i prezentate sub denumirile de: Time in the sun [i Qué viva México. Dar aici st\ adev\rul s\u [i minciuna a ceea ce-a fost `nl\turat. uneori chinuitor. Cînd vezi Parisul de sus. dar el le d\ prestigiu. de ajuns pentru o via]\ de om. înseamn\ c\ nu a fost destul de puternic\ spre a tr\i. ~n hotel. E un lucru dur. e datorit\ chipului s\u. Toate liniile acelor pietre frem\t\toare. {i dac\ a tr\it pu]in. o umfl\tur\ inform\ [i cenu[ie a p\mîntului. Dar [i sufletul cu unica sa m\re]ie: singur\tatea t\cut\. care d\ aparen]a trupeasc\ acelora dintre simbolurile sale care vor s\ nege trupul. calitatea omului trebuie s\ se c\leasc\ [i s\ se afirme – ori s\ piar\. De unde reiese c\ a reu[i s\ r\m`i singur la Paris un an într-o camer\ s\rac\ îl înva]\ mai multe pe om decît o sut\ de saloane literare [i patruzeci de ani de „via]\ parizian\“. Aici corpul nu mai are prestigiu. un cult al singur\t\]ii [i al grandorii. O îmbr\]i[a brusc – sim]ind nevoia unei prezen]e [i a c\ldurii. o g\sesc vesel\. ca un abur monstruos sub ploaie. Nu exist\ decît sufletul. * Paris Femeia de la etajul de dedesubt s-a sinucis aruncîndu-se în curtea hotelului.. pe de alt\ parte. Dar dac\ piere. Tandre]ea [i disperarea cerurilor posomorîte. Femeia cobora uneori [i o ruga pe patroan\ s\ r\m`n\ cu ea la mas\. de pe Butte. spune un locatar. Copacii negri pe cerul gri [i porumbeii de culoarea cerului.. oribil. M\[tile macabre pentru distrac]ia copiilor. iat\ c\ ni se propune o religie uman\. Totul se sfîr[e[te cu o ran\ de [ase centimetri `n frunte. a spus: „~n fine!“ * Paris. sentimentul. sufletul cu toate rev\rs\rile sale. o art\ [i o religie. ascuns sub piei informe. Ce este exaltant: teribila singur\tate. a acoperi[urilor lucioase. Dar. * Paris.carnete_Camus. putea s\ moar\. hidoasa sentimentalitate care vede dr\gu] ceea ce este frumos [i g\se[te frumosul dr\g\la[. dac\ te întorci atunci spre biserica Saint-Pierre din Montmartre. Dac\ smulgem ultimele pagini din Evanghelie. e prin Dumnezeul s\u `ntrupat `n om. . La fel [i „micu]ii mor]i“.

ceea ce pîn\ la urm\ e totuna. Dar pot s\ v\ scriu? – Nu. sigur. bine. mîine e luni. se va afla barem al\turi de oamenii din ]ara sa..M. are în ochi tot cerul ei. Mîine. * ~n metrou. ave]i dreptate. – Nu. fratele meu m-ar certa. Ea îi vorbe[te ca [i cum ar fi acolo (familie. Nici un cuvînt fran]uzesc [i atîta dorin]\ de c\ldur\ uman\ cînd mi se adreseaz\. Comand\ un meniu foarte bun. Vreo patruzeci de ani. }\ran din Estremadura. El nu în]elege. Ei bine.. Vrea s\ ob]in\ un rendez-vous de la o fat\ destul de tîn\r\. Gînguritul lor în iarba verde. evident. la cinci? Ea (tot direct) – Nu pute]i dup\ cin\? El (tot dep\[it) – Sigur. * S\ compun un sistem de note pentru fiecare comentariu (sau prefa]\ care rezum\). Coboar\ în halat de cas\. Intr\ un domn în redingot\ [i cu joben. {i chiar de-o trebui s\ crape sub un cer ap\s\tor [i prin noroaie v`scoase. * Paris. F\r\ s\ [tie un cuvînt fran]uzesc. Cînd pronun]\ numele Spaniei. Curios: de îndat\ ce regînde[ti materia. – Ah. Negrul luase porumbelul sub joben.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 124 124 ALBERT CAMUS CARNETE 125 Zborul brusc al porumbeilor ca un plesnet de ruf\ c`nd o desp\ture[ti. * Individul dintr-o braserie care aude o doamn\ telefonînd la num\rul s\u [i cer`ndu-l pe el. str\in de tot ce nu e p\mîntul s\u. Pe urm\ b\rbatul pleac\ l\sînd pe mas\ costul consuma]iei. singurul lucru permanent r\mîne tocmai ceea ce constituia aparen]a: culoarea. pentru c\ în meseria mea. Nimeni niciodat\ în sala de mese. da.carnete_Camus.L. „A[ putea poate s\ vin s\ v\ v\d dac\ a[ trece pe-acolo într-una din zilele astea. Apoi t\cere. [ti]i. Micile cafenele la ora 5 diminea]a – abureala geamurilor – cafeaua fierbinte – publicul Halelor [i al comercian]ilor – p\h\relul matinal [i vinul de Beaujolais. ia s\ vedem. e luni. * Pentru a-i dibui punctua]ia [i respira]ia. vas\zic\.“ S. Da. e luni. * Léger.“ El e cople[it de acceptarea asta pe care încerca s-o ob]in\ pe c\i ocolite. S\ vedem. sigur. Porumbelul din sala de mese gîngure[te. A primit o permisie de o s\pt\mîn\.). A venit la Paris. La Chapelle. care l-a r\pus în cîteva ore. un soldat oarecare. * Sold\]elul spaniol la restaurant. S\ vedem. . * F\r\ viitor „Operele despre care vorbe[te aici J. înrolat în armata francez\. ave]i dreptate.) [i-a fixat o anume zi ca s\ moar\ – destul de apropiat\. pe la ce or\? Caut. Inteligen]a asta – pictura asta metafizic\ ce regînde[te materia. * Aprilie La Haga. A[ prefera s\ v\ dau un rendez-vous. au fost arse. Neguri – c\i aeriene [i felinare. meticulos [i negru. str\in.C. e preferabil. singura lui bucurie va fi s\-[i reg\seasc\ prietenii de la regiment. Ei bine. lupt\tor republican. B\rbatul care locuie[te într-o pensiune despre care nu [tie c\ e un bordel. Dar se în]elege c\ la fel de bine le-ar fi putut publica [i c\ n-ar fi fost vorba decît de indiferen]\ sau de contradic]ie. E ]eap\n. Superioritatea sa uimitoare [i imediat\ asupra tuturor for]elor sociale [i altele. „Ah. lag\rul de concentrare de la Argelès. Chelnerul revine [i se nelini[te[te brusc. „Ast\zi am 27 de ani“ etc. * Roman (partea a doua – consecin]e) B\rbatul (J. a[a. r\t\cindu-se în metrou. iar ave]i dreptate. El r\spunde la cap\tul firului. ave]i perfect\ dreptate. e c`t se poate de firesc. Chiar a[a. s-o scriu de-a lungul întregii vie]i. Da. detalii precise etc.

{i mai este înc\. C\lug\rul – Pot [ti care s`nt acestea? Don Juan – Cred în curaj. mai bine nu. Am\r\ciunea de a fi avut dreptate. El – Da. Printr-un accident. încît cump\r\ o cas\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 126 126 ALBERT CAMUS CARNETE 127 Ea – La opt. – Da“. asist\ un condamnat la moarte în ultimele sale clipe de via]\. ~[i pierde credin]a.Acest gust al exilului. mul]i dintre noi îi duc dorul. dar brusc îl apuc\ teama ca noul rendez-vous s\ nu-l primejduiasc\ pe cel de mîine. vre]i? Ea – Da. * Pictor care merge la Port-Cros ca s\ picteze. spune fata. toate acele refugii vîscoase în care se ad\poste[te omul într-un ora[ atît de dur pentru el. E putred\. spuse el.“ * 1 Camus lucreaz\ în acel moment ca jurnalist la Paris-soir. acelei Europe a spiritelor care ar precump\ni asupra tuturor celor care vor fi f\urite cu armele. putem.) ~nceput I. C\lug\rul franciscan – Vas\zic\ nu crezi în nimic. Ultimul act. în inteligen]\ [i în femei. * Nu a]i scrie atîta despre singur\tate dac\ a]i [ti s\ profita]i de ea la maximum. 2 Aceast\ tem\ se reg\se[te în Mitul lui Sisif. o prelungire a Str\inului. Pu]in timp înainte de moarte. Vezi Larousse: c\lug\rii franciscani îl omorîr\ [i pretinser\ c\ fusese tr\snit de Comandor. p\rinte. î[i instaleaz\ tablourile [i nu se mai atinge de nimic. un olfactiv. Ea coboar\ la Concorde [i el la Saint-Lazare.“ Penultimul act: provoc\ri aruncate Comandorului care nu apare. v-a[ putea scrie? – Nu. – Ei bine. La Terasse.2 * Seria a doua. . complezen]a. nu-i a[a. „{i dac\ ar interveni ceva. 1 Ar putea fi punctul de plecare al personajului Paneloux [i. începuse traducerea piesei Burlador de Tirso de Molina. dar inima a r\mas aceea[i. da. al\turi de Pascal Pia. la opt. Pentru Don Juan. {i nu trebuie s\ ne pierdem speran]a c\ tinere]ea sa va fi înc\ vie în ziua cînd florile vor rena[te din nou pe ruine. Preot fericit de soarta sa într-o localitate de ]ar\ din Provence.1 * Aprilie Prefa]\ Terracini – . în acela[i timp. joi la opt în acela[i loc. Sentimentalismul. * Seria a doua. negre[it? Doar în caz de accident. – Da. Nuvel\. * La Paris-soir1 se simte toat\ inima Parisului [i abjectul s\u spirit de midinet\.. Dar actualitatea aceasta era deja valabil\ acum dou\ sute de ani. Mansarda unde locuia Mimi a devenit zgîrie-nori. * „S`nt.carnete_Camus. Amintim totodat\ c\ Albert Camus visase pîn\ la sfîr[itul vie]ii s\ scrie un Don Juan. Dar deodat\ simte c\ l-a cuprins panica [i nu vrea s-o m\rturiseasc\. Trebuie s\-[i ia precau]ii împotriva pierderii unei aventuri devenite atît de u[oare [i atît de pre]ioase. ~n asta st\ poate în]elesul acestor pagini. Pentru Don Juan (Franciscanul [i Don Juan intr\ în vestibulul lui Don Juan [i acesta îl conduce pe c\lug\r spre u[\. la ora opt. {i totul e atît de frumos. El tace. „Slav\ lui Don Juan. – „Dar mîine.. pitorescul. în trei lucruri. Discurs al franciscanilor c\tre popor: „Don Juan s-a convertit“ etc.“ El e mul]umit. încît apar]in un pic Europei. Nu exist\ decît via]a. Meleagurile Italiei [i ale Spaniei au format atîtea suflete europene. s\ stabilim [i alt rendez-vous. în caz c\ ar interveni ceva. Don Juan? Don Juan – Ba da. {i nu exist\ art\ care s\ se adreseze acestui sim].

Burchard: „Tic\lo[ia. * Mai Str\inul e gata.carnete_Camus. Zorile murdare la ora cinci. La Siena. Alceste [i Philinte. consecin]\ a unui caracter împins pîn\ la cap\t – \sta e tot subiectul. S\-l omorîm.“ A[a au [i f\cut. Don Juan. Orbii – nebunul imobilului care url\ toat\ ziua – aceast\ lume la scar\ redus\. Tot corpul întors spre doi poli. C\lug\rul (la u[\) – M\ voi ruga pentru dumneata. cu contrastele sale grosolane [i caracterele sale tip. * Ultimul Carrara. Cu bine. Don Juan – Cunosc doar tandre]ea [i generozitatea care s`nt formele virile ale acestor virtu]i femele. Transferat la Clermont. ca îns\[i monotonia caracterului. nici m\car puterea suprem\. * Mic func]ionar de la Banca Fran]ei. p\rinte. Lyon Sfîntul Toma (el însu[i supus al lui Frederic) recunoa[te supu[ilor dreptul la revolt\. La Clermont poate fi cunoscut Parisul. 136. Baumann: Politique de Saint Thomas. Don Juan – Mul]umesc. * Omul care-[i arde casa. încearc\ s\-[i p\streze obiceiurile. La revedere. C\lug\rul (cu blînde]e) – Nu. * Septembrie Gata prima parte din Absurd1. Monotonia lui Alceste – absurdul. Cere totul în schimb. Ra]ionamentul publicului: „Nimic nu-l va r\spl\ti îndestul. Don Juan. condotier din Milano. ~l vom adora dup\ aceea. prizonier în Padova pustiit\ de cium\. {i totu[i Burchard spune: „A murit cu noble]e [i demnitate“. C\lug\rul – Cu bine. Cf. Azilul de nebuni [i ciudatul s\u orologiu. Aproape c\ reu[e[te. e vorba doar de dou\ sentimente pe care te înc\p\]înezi s\ nu le cuno[ti: milostenia [i iubirea. Don Juan – Da. * Admirabilul Mizantrop. Don Juan. despre care Machiavelli spune c\ a ratat ocazia de a deveni nemuritor ratînd-o pe aceea de a-l asasina pe Papa Iuliu al II-lea. necredin]a. desigur. Vreau s\ v\d în asta o form\ de curaj. talentul militar [i cultura intelectual\ se g\seau reunite `n J. Dar cu un decalaj imperceptibil.“ Filippo Maria Visconti. * Octombrie 1940. * Exod Clermont. î[i arde ogoarele [i le acoper\ cu sare ca s\ nu le predea. . abia scandat. 1 E vorba de prima parte din Mitul lui Sisif. p. Célimène [i Eliante. Iar versul. „versul prost“. marea sau Parisul. Giovanni-Paulo Baglione. Malatesta (mort în 1417). dac\ trebuie deplîns un om fericit. p\rinte. str\b\tea toate înc\perile palatului s\u urlînd: îl chema pe diavol [i-i cerea moartea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 128 128 ALBERT CAMUS CARNETE 129 C\lug\rul – Va trebui deci s\-mi pierd orice speran]\ în ceea ce te prive[te. un condotier salveaz\ ora[ul. asediat\ de vene]ieni. nu voia niciodat\ s\ aud\ vorbindu-se de moarte [i cerea s\ dispar\ din ochii lui favori]ii ajun[i pe patul de moarte. p\rinte.

„N-am s\ uit niciodat\ ce am v\zut. * Nuvel\: povestea Y. India. * Decembrie Grecii. to]i au fost so]i buni [i ta]i buni. Cîteva brazde negre [i zborul corbilor. r\stignitul“. acolo jos. O or\ de a[teptare cu vuietul îndep\rtat al trenurilor [i al vîntului serii peste vale. B\trînelul care arunc\ de la etajul întîi buc\]ele de hîrtie ca s\ atrag\ pisicile. Mic cimitir deschis în plin cer. * Con[tient sau nu. Sob\ stins\ [i opturile stropitului matinal au r\mas imprimate pe dalele reci.) * Oran. s-a dus s\-i caute corpul [i s-a trezit l`ng\ Marna. acela[i cer [i acela[i frig. (Sau poem – idem Iuda. parc\ suspendat deasupra Ronului. L-a adus cu ea. Tat\l îi ofer\ iertarea pe care Cain o refuz\: „Nu vreau s\-]i mai privesc fa]a“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 130 130 ALBERT CAMUS CARNETE 131 La mormîntul lui Dante. China.S. la Ravena. Cer plumburiu [i vînt înghe]at ca o rochie str`mt\. sala de a[teptare a unei mici g\ri la Serresin. b\trînul rîde. a murit acas\. femeile utilizeaz\ mereu sentimentul onoarei [i al cuvîntului dat care este atît de puternic la b\rbat. * B\trîna biseric\ are o copie dup\ Boucher. Ceva mai departe. sat din departamentul Isère. cel\lalt ezit\ [i sfîr[e[te prin a-l întîlni [i a se pierde în elanul lui.carnete_Camus. 1 Ternay. comuna d\duse treizeci de mor]i. a le urm\ri în cursul lor. domnule?“ Fiul ei a pierit în 1914. Deja. * Ternay1. Camuflaj de r\zboi – umbra pe afi[ele invitînd lumea s\ tr\iasc\ fericit\ la Bandol. [i ce oribil\ este! Solidar. Dar Cain cre[te în suferin]\ [i `n for]\. Tat\l asist\ la uciderea lui Abel [i n-o împiedic\. dar tot e greu. „Crede]i c\ o s\ se ispr\veasc\ în curînd. ~nv\]\toarea e o refugiat\ din Alsacia. Femeia care închiriaz\ scaune: i-a fost atît de team\ cînd au venit bombardierele nem]e[ti. unul sare. Saône. Mexicul – Statele Unite. .1 1 Fragment din „Minotaurul“ (ultima parte: „Piatra Ariadnei“) [i par]ial reluat pentru prezentarea Oranului în Ciuma.“ Afar\. popula]ia lua lumîn\rile din altar ca s\-l onoreze cu ele pe Dante: „E[ti mai demn de ele decît cel\lalt. doi tineri. nu [tie nimic de p\rin]ii ei. Ianuarie ’41 Povestea lui P. Acum s`nt doar optsprezece prizonieri. * Nuvel\: Ronul. Cînd una dintre pisici e atins\.M. * Decembrie (Egipt) Grecii – Etruscii – Roma [i decaden]a ei – Alexandrinii [i cre[tinii – Sfîntul Imperiu roman germanic [i gîndirea îndr\znea]\ – Provence [i schismele provensale – Rena[terea italian\ – Epoca elisabetan\ – Spania – De la Goethe la Nietzsche – Rusia. Imediat va avea loc o cununie. Istorie – Literatur\ – Art\ – Filosofie. curge întins [i lucios str\b\tut de cîte un fream\t din cînd în cînd. solidar cu lumea aceasta unde florile [i vîntul nu ne vor aduce niciodat\ iertarea pentru toate celelalte. Dou\ fiin]e coboar\ pe firul lor: paralele. Aici î]i atingi libertatea. Japonia. S\tuc pustiu [i rece. * Fiii lui Cain – autentici. trecînd prin gotic [i baroc. în r\zboiul trecut. Ar\turile s`nt c\ldu]e [i fluviul. To]i las\ în urma lor regrete eterne. Pe urm\ scuip\ peste ele. `n momentul retragerii. Stilurile – de la coloana doric\ la bolta arcuit\ din ciment. P\mînturile de sus în]elenite. Istorie Filosofie Art\ Religie P. Atît de izolat [i atît de aproape.

R\t\ce[ti prin labirintul \sta. Acum e acoperit de flori.“ Onoarea „este o virtute total uman\ despre care se poate crede c\ s-a n\scut din moarte. este virtutea vie]ii“. Dar nim\nui nu i-ar trece prin minte s\ scrie despre un ora[ unde nimic nu solicit\ spiritul. apar. Potolesc o anume foame a sufletului al c\rui aliment este amintirea. P\r\lu]e [i p\p\dii fac din el un drum galben [i alb. Ora[ele astea au format atîtea spirite europene încît nu se poate s\ nu aib\ un sens. Aici. e o patrie cu o mie de capitale. Pentru o anumit\ ras\ de oameni. Dar te învîrte[ti în cerc pe toate str\zile astea dizgra]ioase [i urîte. Minotaurul îi devoreaz\ pe oranezi: asta-i plictiseala. totul cre[te [i se îmblînze[te în acela[i timp [i. La cap\tul unui drum foarte lung. ~n mijlocul acestor oseminte ale p\mîntului. Iar via]a care se poate duce la Oran este mai presus de plictiseal\ [i pe m\sura acestui t\rîm. „Montecuculli care. O umflare a vegeta]iei. Nu po]i [ti ce este piatra dac\ n-ai venit la Oran. * . nemaicatadicsind s\ înceap\ o partid\ împotriva unui juc\tor oarecare. * Oran. Au cu ce s\ înduio[eze ori s\ exalte. frumoas\ oriunde. Rîpa de la Noiseux: drum lung între dou\ versante sec\tuite [i pline de praf. Languste. unde trecutul este redus la nimic. dar p\r\sit. A[a ceva nu se inventeaz\. locul arborilor de fistic este luat treptat de stejari. unde urî]enia [i-a adjudecat o parte nem\surat\. * 21 februarie 1941 Sisif e gata. P\mîntul se crap\ sub soare. Oran demonstreaz\ c\ în oameni exist\ ceva mai puternic decît operele lor. ~nceputurile libert\]ii. * Se scriu c\r]i despre Floren]a [i Atena. Încetul cu încetul arborii cresc [i înverzesc. plictiseala aceasta sub un cer neîndur\tor [i magnific. {i totu[i acest lucru e uneori foarte ispititor. deasupra rîpei Raz el Aïn. Cele trei Absurduri s`nt terminate. dup\ ce Turenne este ucis. }i-o domole[ti apoi cu un muscat dulce [i gre]os. creatura este 1 ~nsemnare pentru Ciuma. Carte admirabil\ care trebuie recitit\ la vîrsta adult\. apoi surprinz\toare. apare un cîmp de migdali înflori]i: ca o ap\ rece pentru ochi. la început inapreciabil\. frig\rui. c\utînd marea ca pe un semn al Ariadnei. * Colinele peste Mers-el-Kébir ca un peisaj perfect. la o cotitur\ brusc\.carnete_Camus. Cerul de deasupra î[i revars\ regulat provizia de c\ldur\ [i foc. Oran este una dintre ele. melci de la al c\ror sos î]i ia gura foc.1 Dar totul este zadarnic: unul dintre t\rîmurile cele mai puternice din lume face s\ crape decorul nenorocit cu care este acoperit [i las\ s\ i se aud\ strig\tele violente printre toate casele [i peste toate acoperi[urile. Practicabil. pietri[ul [i piatra s`nt regine. ~n alte p\r]i cimitirele arabe au blînde]ea pe care o cunoa[te toat\ lumea. * Servitute [i grandoare militare. Un ora[ care întoarce spatele m\rii [i se construie[te rotindu-se în jurul s\u ca melcii. cîmpuri de pietre cretoase [i sf\rîmicioase a c\ror albea]\ orbe[te. Arborii de fistic au culoarea pietrei. cîte o mu[cat\ ro[ie ca sîngele proasp\t [i ca via]a. Al\turi un orb cînt\ „flamenco“. Drumul de coast\ care domin\ marea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 132 132 ALBERT CAMUS CARNETE 133 * Nu exist\ nici un loc pe care oranezii s\ nu-l fi p`ng\rit cu cîte o hidoas\ construc]ie care ar trebui s\ striveasc\ orice peisaj. La sfîr[it. Cafenea. f\r\ cunun\ cereasc\ dup\ moarte. în fa]a m\rii. lipite pe cerul albastru. Ce anume te face s\ te ata[ezi [i s\ te interesezi de ceva ce nu are nimic de oferit? Vidul acesta. care s`nt seduc]iile lor? Pot r\spunde: creatura. se retrage. urî]enia aceasta. ~ntr-unul dintre ora[ele cele mai pr\fuite din lume. O mic\ vale ca un paradis pierdut.

„Michelangelo. * 19 martie ~n fiecare an. Suflatul \sta ve[nic. Nu trebuie s\ sufli într-un piston. S\ scriu o biografie neînsemnat\ [i absurd\.1 * Doamna care pare s\ sufere de o constipa]ie de trei ani: „Arabii \[tia î[i mascheaz\ fetele. ne dezv\luie idealul ei de civiliza]ie: un so] cu 1200 de franci pe lun\. Imensele dune de nisip palid. * 1 ~nsemn\ri reluate în Ciuma. * S\pt\mînalul Gringoire cere transferarea lag\relor de refugia]i spanioli în sudul extrem al Tunisiei. – Da. * Rosanov. Referitor la Cain. cînd î[i vor manifesta personalitatea. – Z\u? Nu p\rea.carnete_Camus. sufletul. – Da. cele dou\ de[erturi. cinema duminica [i un interior cu mobil\ de la Galeries Barbès în timpul s\pt\mînii. Cînd e[ti bolnav.“ * . * S\ renun] la servitutea asta care e atrac]ia feminin\. un apartament de dou\ camere. Enormi chiparo[i negri las\ s\ ]î[neasc\ din vîrful lor str\luciri de glicin\ [i p\ducel al c\ror traseu r\mîne ascuns în interior. Revolu]ia le va scoate limba [i îi va m\cel\ri la vîrsta de doisprezece sau treisprezece ani. în sezonul precedent. desigur. Dorin]a puternic\ [i simpl\ – [i absurditatea de a p\r\si toate astea. erau înc\ feti]e. * Absurdul [i Puterea – de aprofundat (cf. sigur. buc\t\rie [i dependin]e. neînsemnatul necunoscut care a sculptat neînsemna]ii lei din Place d’Armes. Santa-Cruz [i urcu[ul printre pini. – Marea [i nisipul. Leonardo au construit.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 134 134 ALBERT CAMUS CARNETE 135 15 martie 1941 ~n tren: – L-a]i cunoscut pe Camps? – Camps? Unul înalt [i slab cu musta]\ neagr\? – Da. Anul urm\tor s`nt înlocuite de alte chipuri de flori care. Hitler). Indiferen]\ – [i eu îmi am pelerinajele mele. trebuie s\ te îngrije[ti. Mirosul de miere al trandafirilor galbeni invadeaz\ str\du]ele. – Da. Pentru b\rbatul care le prive[te. * 20 martie Referitor la Oran. Ah! înc\ nu-s civiliza]i!“ Încetul cu încetul. – Ah! {i de ce? – De piept. asta l-a omorît. s`nt ni[te valuri a c\ror greutate [i splendoare se revars\ an de an pe nisipul galben. la Bel-Abbès. care era acar. * 21 martie Apa înghe]at\ a b\ilor de prim\var\. Meduzele moarte pe plaj\: o peltea care dispare încetul cu încetul în nisip. * 18 martie ’41 ~n\l]imile de deasupra Algerului debordeaz\ de flori prim\vara. – A murit. Un vînt blînd. L\rgirea continu\ a golfului pîn\ acolo unde vederea se pierde `ntr-o imensitate. Ele nu au decît un sezon. golful imens [i larg. dar cînta într-o orchestr\. înflorirea fetelor pe plaje.

“ Agen]ia î[i face publicitate prin radio: „Dori]i s\ [ti]i num\rul zilnic. Dar într-o zi [i-au luat zborul f\r\ s\ se mai întoarc\ vreodat\. Totu[i. 2 Se va observa c\. a început s\ plîng\. membrii familiei dispar de la mas\.) Expresia sa favorit\ „dup\ toate probabilit\]ile“: „Societatea de tramvaie n-a putut dispune decît de 760 de muncitori în loc de 2130. care va disp\rea din versiunea definitiv\. Corpurile s`nt transportate cu tramvaiele. „200 de victime ast\zi. p\rere de r\u. but shall not subdue me.“ Dar nu scap\. ~n mîinile sale întinse [i în]epenite.. * Ciuma eliberatoare Ora[ fericit.. Seria a doua Lumea tragediei [i spiritul revoltei – Budejovice (3 acte)3. rîndunelele î[i f\cuser\ cuib. dar nu m\ pot supune. domnule. Numesc via]\ [i iubire ceea ce m\ las\ golit pe din\untru. {i totu[i oamenii mor. îmbr\cat tot a[a. ruptur\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 136 136 ALBERT CAMUS CARNETE 137 „Lipsit de ceea ce este p\cat. Ciuma: reduce toate sistemele. gustul s\rat al lacrimilor [i al iubirii. ca o spum\ monstruoas\ pe marea albastr\. Pleac\ de acolo cu mirul sfînt. se cî[tig\ timp. mîini goale.“ 3 „Budejovice“. Taxa pe convorbire este de 2 franci.1 ~[i d\ seama c\ nu-i în]elesese pîn\ atunci pe Tucidide [i pe Lucre]iu. Se tr\ie[te dup\ sisteme diferite. glorie [i durere. un domn care nu-[i pierde obiceiurile. * Timp de mul]i ani. Se moare în mediu `nchis [i la gr\mad\. Sakia-Muni a r\mas în de[ert.1 * They may torture. nu mai s`nt dricuri pîn\ peste patru zile. Totu[i. domnule. A[a st\- teau lucrurile în prima versiune a Ciumei. El moare în fa]a farfuriei. Camus prev\zuse ca Peneloux s\-[i piard\ credin]a. Un filosof scrie aici „o antologie a lucrurilor neînsemnate“. Nu mai trebuie s\-l îmbr\c\m. * Aprilie. Va ]ine.“ Se închide ora[ul. din aceast\ perspectiv\. nu se [tie ce este dragostea. unul dintre pu]inele lucruri curate din lume.carnete_Camus. s\ nu ac]ionezi cu oamenii? Manfred – Existen]a lor îi repugn\ sufletului meu. jurnalul ciumei. s`nt arunca]i în mare. Un profesor de latin\ [i greac\. „Dac\ am s\ scap. (Alt jurnal. e un infern. el nu ar tr\i decît prea bine. nemi[cat [i cu ochii la cer. Nu voi avea elanul. Un infern în care totul presupune paradisul. s\pt\mînal. Cium\ sau aventur\. responsabil\ de asta este ciuma. Totul trebuie s\ se pl\teasc\2. * Vîntul.“ Nu mai s`nt înmormînta]i. Continu\ s\ se îmbrace ca pentru masa de sear\. lunar al victimelor ciumei? Adresa]i-v\ la Ransdoc – 5 linii telefonice: 353-91 [i urm\toarele. Dup\ toate probabilit\]ile. dar sub unghiul patetic. ini]ial.. A[a se nasc florile din pietre. S`nt concedia]i numaidecît încasatorii: c\l\torii nu mai pl\tesc. Iar cel care ucisese în sine `nsu[i dorin]\ [i voin]\.2 * „Abatele – Dar de ce s\ nu tr\ie[ti. Dar s`nt prea mul]i. Plecare. Taxa pe convorbire. 1 Camus a folosit textul acesta în „Minotaurul“. 1 Personajul vizat este Stéphan. primul titlu prev\zut pentru Neîn]elegerea.. Cum spune servitoarea: „Oricum. Aici ea este priva]iune. . Zeii în[i[i îi invidiau în]elepciunea [i destinul de piatr\. Agen]ia „Ransdoc – SVP“ d\ toate informa]iile la telefon. Unul cîte unul. lipsit de ceea ce este sfînt.“ „Imposibil. inima asta f\r\ lumin\ risipit\ în mine. 2 ~n englez\: „Pot s\ m\ tortureze. omul n-ar putea tr\i. profesor. îmi r\mîne angoasa. ~ncerca]i la Societatea de Tramvaie.“ – Nemurirea e o idee f\r\ viitor. Vagoane întregi înc\rcate de flori [i de mor]i de-a lungul m\rii. constrîngere.“ * Dup\ ce se c\l\uze[te o inim\? Dup\ iubire? Nimic nu e mai pu]in sigur. Se poate [ti ce este suferin]a din dragoste.“ Un preot tîn\r î[i pierde credin]a în fa]a puroiului negru care muste[te `n pl\gi. De dou\ ori inutil.

“ La sfîr[it. este s\ înve]i s\ te st\pîne[ti. p\leau. existau oameni liberi pentru c\ existau sclavi. Ceva mai devreme. Marea este de azur. Trebuie s\ existe doi cînd se scrie: primul lucru. apoi pe strada mare. Teribil\ inocen]\ a acestor jocuri [i goliciuni în lumina zglobie. E[ti gata s\ cazi. puneau pe nisip [i în ochi luciri portocalii sau albicioase. drumul ro[u. * Dunele în fa]a m\rii – zorile c\ldu]e [i trupurile goale în fa]a primelor valuri înc\ negre [i amare. ~n el se nasc dou\ sentimente potrivnice. Totul dispare o dat\ cu soarele verde. Grecii. ~[i propune necontenit mari imagini care îl `nfl\c\reaz\.“ (Tocqueville) Problema în art\ e o problem\ de traducere. Este o simplificare: un stil. * Trebuie s\ pl\te[ti [i s\ te mînje[ti de abjecta suferin]\ omeneasc\. O las\ în fa]a unui canal. O ia de-o mîn\. * ~n a[teptare: plachet\ despre Oran. s-a inventat eroul de cinema. Iar istoria literaturii europene nu pare s\ fie altceva decît o suit\ de varia]iuni asupra acestor tipuri [i asupra acestor teme date. pentru a consacra Confedera]ia de la Delos. La ora dou\ dup\-amiaza. S\ po]i scrie: am fost fericit timp de opt zile. Nop]i de fericire nem\rginit\ sub o ploaie de stele. sînge închegat. * „Un bocet amestecat cu hohote domne[te singur `n largul m\rii pîn\ la ora cînd noaptea cu chipul sumbru vine s\ opreasc\ tot. * „Este întotdeauna o mare crim\ s\ distrugi libertatea unui popor sub pretext c\ o folose[te prost. Corpul se cufund\ din nou [i alearg\ pe plaj\ în primele raze ale soarelui. Niciodat\ n-o va mai iubi atît de mult. Dezgustul e mai puternic. Dar aproximarea r\mîne totdeauna zadarnic\. * . Iubirea racinian\ este o varia]iune despre un tip de iubire care poate c\ nu exist\ în via]\. Dar niciodat\ ea nu l-a dezgustat atîta. O nunt\ de neuitat. pe dou\ str\du]e. resping\torul [i vîscosul univers al durerii. Apa at`rn\ ca o povar\.carnete_Camus. frumuse]ea corpurilor bronzate pe dunele blonde. ~n disperare de cauz\. Zilele de soare pe dune erau strivitoare. dunele s`nt albe din cauza lunii. Ceea ce strîngi lîng\ tine e un trup sau noaptea c\ldu]\? Iar noaptea asta de furtun\ în care fulgerele alergau de-a lungul dunelor. le închide [i le face mai violente. Soarele te va ucide. {i le caut\. Tot febra unit\]ii atrage totul dup\ sine.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 138 138 ALBERT CAMUS CARNETE 139 Un b\rbat iube[te o femeie [i cite[te pe fa]a ei semnele ciumei. iar dunele izvor\sc din lun\. mai s`nt [i altele. * Tot efortul artei occidentale urm\re[te s\ propun\ imagina]iei ni[te tipuri. plaja galben\. ~n Grecia. „La urma urmei. o tîr\[te din pat. Scriitorii pro[ti: cei care scriu ]inînd cont de un context interior pe care cititorul nu-l poate cunoa[te. seara accentueaz\ toate culorile. din nou. Vrea s\ fie Manfred sau Faust. prin camer\. Noaptea. Toate serile de var\ î[i iau chipul solemnului sfîr[it al lumii. prin vestibul. Diminea]a. se aruncau blocuri de fier în mare. Dar pîn\ la urm\ tot corpul triumf\. Occidentul nu î[i retraseaz\ via]a cotidian\. o sut\ de metri de umblat pe nisipul fierbinte îmbat\. pe culoarul imobilului. e un flagel“. Murdarul. Toate dimine]ile de var\ pe plaj\ au aerul de a fi primele din lume. Serile pe mare erau f\r\ m\sur\. * Nu s-a sim]it destul în politic\ în ce m\sur\ o anume egalitate este inamica libert\]ii. personajul cel mai neînsemnat se hot\r\[te s\ vorbeasc\: „~ntr-un sens.“ (Per[ii – b\t\lia de la Salamina) * ~n anul 477. Jur\mîntul de alian]\ trebuia s\ fie respectat atît timp cît avea s\ r\mîn\ fierul pe fundul apei. Don Juan sau Narcis.

muzicieni. Cu to]ii au trecut pe lîng\ experien]e de nespus [i nu s-au ales cu nimic din ele. {ase luni într-o administra]ie a po[telor nu i-ar fi înv\]at mai pu]in. posesiunea. Nu s`ntem o epoc\ mare. * P\rerea lui Nicolas Clément. care schimb\ toate planurile. Cartea lui Chancerel interesant\ în ciuda unui cusur: risc\ s\ descurajeze. * J. de a sparge pentru totdeauna ceea ce ne define[te. Meautis: Eschyle et la Trilogie L’Aristocratie athénienne Navarre: Le Théâtre grec * ~n pantomim\. ale combatan]ilor. (Louis Moland: Moliè re et la Comédie italienne. * Septembrie Se reglementeaz\ totul: E simplu [i evident. bibliotecar al lui Ludovic al XIV-lea. de a reg\si platforma unic\ unde destinele oricînd pot reîncepe. ci pentru via]\. dar aceste calit\]i frumoase s`nt întunecate de murd\riile pe care le utilizeaz\ în comediile sale“. de a nu sem\na cu nimic. lumea nu este tainic\. Este actor [i regizor“.) Molière. * Constituirea Zibaldonilor în Commedia dell’Arte. * Ame]eala de a te pierde [i de a nega totul. s\-]i aduci via]a p`n\ la ea. despre Shakespeare: „Poetul acesta englez are o imagina]ie destul de bogat\. dimpotriv\. * Despre teatrul grec: G. Chancerel insist\ pe drept cuvînt asupra importan]ei mimului. S\-i d\m ascultare ori s-o respingem? Se poate purta obsesia unei opere în c\u[ul unei vie]i potolite sau trebuie. Dar intervine suferin]a uman\. nu-l c\uta]i pe poetul dramatic în biroul lui. de a oferi prezentului singur\tatea [i neantul.) (Cortin\ din stofe aplicate. S-a pierdut obi[nuin]a acestei inteligen]e. gloria nu e nimic. * Liszt despre Chopin: „Nu se mai servea de art\ decît ca s\-[i ofere sie[i propria tragedie“. nu pentru sim]. cea mai chinuitoare grij\ a mea. poetul englez scria într-un mod magnific despre Richard al II-lea: . se exprim\ cu fine]e. ale prizonierilor. Ceea ce au citit i-a izbit mult mai mult decît ceea ce au v\zut cu propriii lor ochi. Corpul în teatru: tot teatrul francez contemporan (în afar\ de Barrault) l-a uitat. Semnificativ de asemenea s\ vezi un om preocupat de influen]a moral\ a teatrului propunînd totu[i un repertoriu în care figureaz\ elisabetanii. de ce s\ se r\t\ceasc\ în eternitate? * {i voin]a este o singur\tate. al\turi de libertate. nevoind s\-i priveze de cî[tigul reprezenta]iei pe actori.“ (Ifigenia în Taurida) * „Vreau imperiul. Tenta]ia este perpetu\. Ei repet\ ziarele.carnete_Camus. Ac]iunea este totul. El este la teatru. Acel mare secol n-a fost mare decît printr-o mutilare a sufletului [i a spiritului c\ruia îi st\ m\rturie Clément. Copeau: „~n epocile mari.“ (Faust) * Pentru omul în]elept. în mijlocul actorilor. cere s\ fie dus la teatru. comedian]ii ambulan]i utilizeaz\ un limbaj de neîn]eles (esperanto al farsei). muribund. ~n acela[i timp. * „Iat\ momentul de a dovedi prin acte c\ demnitatea omului nu este inferioar\ m\re]iei zeilor. s\ ascul]i de str\fulgerare? Frumuse]e.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 140 140 ALBERT CAMUS CARNETE 141 Manuscrise de r\zboi. ma[ini[ti „care nu tr\iesc decît din salariu“.

* M\[tile. discu]ii despre `nf\]i[area persoanei lui Iisus. Ceea ce-l intereseaz\ pe german este politica extern\ – pe francez. Idei care s\ serveasc\ unei filosofii a Istoriei Umanit\]ii.“1 (Kyd. pp. * ~n secolul al II-lea. Moare ca `ntre]inut\ a unui b\can – cere s\ i se a[eze craniul deasupra por]ii casei ca s\ aminteasc\ de via]a ei de[\n]at\. Despre secta catarilor: Douais. . Sfîntul Chiril [i Sfîntul Justin: pentru a da întregul sens întrup\rii. * Cf. Monotonia Coranului [i a tuturor c\r]ilor religioase. divertisment de circumstan]\. Mult mai virulent\. fiindc\ are un iubit castilian [i ei s`nt conversos. Malherbe. La Sevilla. * 1 ~n englez\: „Oh! nu acesta-i sf`r[itul. 53 de piese manuscrise din colec]ia Warburton (Philip Massinger [i Fletcher) arse de un buc\tar care î[i învelea în ele pateurile.. Tragedia spaniol\) [i la treizeci de ani Marlowe moare dintr-o lovitur\ de pumnal în frunte. Are mai mul]i copii. politica intern\.carnete_Camus. ~[i denun]\ tat\l care comploteaz\ împotriva Inchizi]iei. red. Fr\mîntat\ de dorin]e. there is not the end. nu este Dumnezeu“. 1342– Ciuma neagr\ peste Europa. Dansatorii trasau pe podea. Les Hérétiques du Midi au XIII-e siè cle. * La hermosa Sembra. sentimentul na]ional lipse[te la origine. * ~n Germania. el trebuia s\ aib\ o înf\]i[are abject\ [i resping\toare. 144 [i 222. p\r\se[te m\n\stirea. Montaigne. cu pa[ii lor. ini]ialele tinerilor c\s\tori]i în onoarea c\rora se d\dea petrecerea. sf`r[itul e moarte [i nebunie“ (n. (Sfîntul Chiril: „cel mai îngrozitor dintre fiii oamenilor“.. * Cei care au creat în toiul unor perioade de tulbur\ri: Shakespeare. * Despre monotonie Monotonia ultimelor lucr\ri ale lui Tolstoi. Ceea ce l-a înlocuit este o con[tiin]\ de ras\ creat\ de la un cap la altul de intelectuali. * „Oh! no. Inchizi]ia spune: evreii. a marchizului de Sade etc. asasinat de un poli]ist. Au învins grecii. the end is death and madness.) Dar spiritul grec: „Dac\ nu e frumos. Dar ciuma omoar\ un inchizitor. S`nt asasina]i evreii. * Vezi Herder.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 142 142 ALBERT CAMUS CARNETE 143 „S\ vorbim despre morminte. Prea [tiutor [i prea „distins“ ca s\ suporte furia asta. Ronsard. Bonsels. * . ca s\-[i degaje mirosul trebuie pisat“. Monotonia lui Nietzsche – a lui Pascal – a lui {estov – teribila monotonie a lui Proust. 1481 – Ciuma devasteaz\ sudul Spaniei. Milton. * Alexandru Borgia este primul care i se împotrive[te lui Torquemada. etc. Se urî]e[te. Asta e concluzia. Iar Webster: „Un om e ca fructul de casia. Georges Conne: Le Mystè re shakespearien (Boivin) État présent des études shakespeariennes (Didier) * Octombrie Ciuma. despre viermi [i despre epitafuri“. Monotonia c\r]ilor hinduse – monotonia profe]iilor biblice – monotonia lui Buddha.). Intr\ la m\n\stire. Rabelais.

~ntr-o diminea]\ poate vom pleca împreun\. La relectur\: Caietele lui Malte Lauris Brigge1: carte neînsemnat\. [i pe care a ref\cut-o în 1953 pentru Festivalul de la Angers. Trebuie v\zut dac\ anonimatul aduce ceea ce m\re]ia nu a putut da. red. De unde defini]ia lui A. Trimite anonim manuscrisele sale editorilor. ne s`nt r\pite de moarte. * Pentru Montherlant (dec\derea cavalerimii din cauza femeilor). red.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 144 144 ALBERT CAMUS CARNETE 145 La asediul Sevastopolului. î[i d\ seama c\ trupul are exigen]e tot atît de mari ca [i spiritul: „Nu se poate lipsi de sunete. S\ adaug la Absurd citatul din Tolstoi ca model de logic\ ilogic\: „Dac\ toate bunurile p\mînte[ti pentru care tr\im. * Pierre de Larrivey4: traduc\tor. ~ntreagul Oran e gata de plecare [i zilnic.). în Algeria. Dac\ via]a nu e nesfîr[it\. Vasele acestea de stînc\ [i azur tremur\ pe chilele lor ca [i cum s-ar preg\ti s\ pluteasc\ spre insule de lumin\. `n cadrul mi[c\rilor de cultur\ [i educa]ie populare. 108. puterea. corecteaz\ o gre[eal\ de francez\: „Trebuie s\ se spun\ «collidor»“. în momentul mor]ii. . Fabre-Luce: Supraomul se recunoa[te dup\ rigoarea cu care se închide în istorie [i dup\ libertatea interioar\ pe care [i-o ia fa]\ de aceasta. pies\ pe care Camus a adaptat-o în 1940. * Cum spune Newton: gîndindu-te întotdeauna la asta. traducere de Lorenzino de Medici – Saint-Evremond5. 5 Prima aluzie la Les Esprits. bog\]ia. `l str\bate un fream\t de aventur\. aceste bunuri nu au nici un sens.E. fie s\ ne transform\m via]a în a[a fel încît s\-i d\m un sens pe care moartea nu i-l poate r\pi“. Responsabil: Parisul. Jehan de Saintré3. dac\ toate bucuriile pe care ni le procur\ via]a. gloria. 3 Le Petit Jehan de Saintré de Antoine de la Sale (1388-1464) (n. îi d\ crucea de r\zboi cîinelui s\u. 2 Jean Hytier a colaborat cu Albert Camus la revista Rivages (1939). * Jean Hytier2. * T. Accident de motociclet\. despre dramaturg: „Face ce vrea cu condi]ia s\ fac\ [i ce trebuie“. * Fric\ [i durere: cele mai trec\toare dintre emo]ii. MA. nu merit\ s\ fie tr\it\ [i trebuie s\ ne descotorosim de ea cît mai repede posibil prin sinucidere. Ex.: „Lumea îl consider\ pe singuratic un du[man“. Lawrence reînrolîndu-se dup\ r\zboi ca simplu soldat [i sub un nume fals. Este o înfrîngere parizian\. Eroare. ~n singur\tatea absolut\ a nordului. care s-a jucat în 1946. ea este pur [i simplu absurd\. care le refuz\.LF. Singurul lucru valabil: povestea lui Arvers care. de mirosuri [i de voci“.carnete_Camus.). onorurile. Tolstoi rectific\: „Existen]a mor]ii ne oblig\ fie s\ renun]\m de bun\voie la via]\. spune Byrd1. * 1 Exploratorul m\rilor arctice. red. 4 Pierre de Larrivey (1540-1612). * 1 De Rainer Maria Rilke (n. mai departe. * Toate promontoriile coastei dau aerul unei flotile gata de plecare. la amiaz\. O infec]ie parizian\ nedep\[it\. p.“ (M\rturisire) Dar. * Niciodat\ politica nu poate s\ fie obiect de poezie (Goethe). lumii pu]in îi pas\ [i e dreptul s\u. Tolstoi sare din tran[ee [i alearg\ spre bastion sub tirul des al inamicului: avea o groaznic\ fric\ de [obolani [i tocmai z\rise unul. autor dramatic (n. Les Esprits.). Refuz\ decora]iile regelui.

“ Dac\ mergi din via]\ în via]\. în Tesalia. «{i sufletul meu este o fîntîn\ ]î[nitoare. spectacolul este ceva grav: reprezenta]iile se ]in de dou\ sau de trei ori pe an. * Doar trei actori în teatrul grec: nu se pune problema s\ se creeze un personaj. Tocmai în perioada cînd proletarizarea europeanului este cea mai avansat\ se înt\re[te cel mai mult idealul de suveranitate: dar asta e imposibil. «noaptea adev\rat\». T\cerea lui Prometeu II. amator de b\utur\. astronomia [i trigonometria cu Euclide. toat\ ziua. La Atena. * „Nu exist\ nimic destul de inocent în care oamenii s\ nu s\deasc\ crima. * Ciuma.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 146 146 ALBERT CAMUS CARNETE 147 ~n toiul c\ldurii. Molière IV. Dac\ apele vii s`nt în alt\ parte. dep\[ind tot luxul persan prin cheltuieli [i fast.“ S\ rup orice leg\tur\ cu inima asta goal\ – s\ refuz tot ce o sec\tuie[te. Dar a avea o figur\ proprie.. E o cu[c\ de c\ldur\ [i de sînge. iar sclavii. Din momentul cînd a fost suprimat\ sclavia. Vezi Alcibiade dup\ Plutarh: „~n Sparta. D\ lumii geometria. toat\ lumea a fost pus\ la munc\. auster: în Ionia. I. pe dunele imense. b\rbat de gimnaziu. oare cî]i oameni o cunosc acum? Apele [i p\mîntul. de[ertul. `ndeplineau tot ceea ce r\mînea de f\cut. general. orator [i om de stat atenian din secolul al IV-lea. * Contradic]ie în lumea modern\. * Eseu despre tragedie. iat\ o idee specific\ unei anumite forme de civiliza]ie. ~nseamn\ s\ se amestece dou\ planuri: cel social [i cel metafizic. peste Pollensa. La Atena. fizica. delicat [i trîndav. cultiva cu bun\ [tiin]\ lipsa de popularitate.“ (Molière. E infinit\. S\ tr\ie[ti pentru cineva sau pentru ceva nu mai are sens. Asta poate s\ le par\ altora cea mai mare dintre nenorociri. `ntoarcerea t\cerii. * Decaden]a! Discursurile despre decaden]\! Secolul al III-lea înainte de Hristos e un secol de decaden]\ pentru Grecia. înseamn\ c\ nu ai o figur\ proprie.“ * ~ntr-o zi cînd poporul îl aplauda: „S\ fi spus vreo prostie?“ spune Focion1. în Tracia.carnete_Camus. * Mai exist\ oameni care confund\ individualismul [i voca]ia personalit\]ii. „Prefa]a“ la Tartuffe) 1 Focion. lumea se strînge [i se limiteaz\. Nu mai r\mîne decît tragicul. poporul nu putea s\-[i exercite puterea cu adev\rat decît consacr`ndu-i cea mai mare parte din timp. „Te risipe[ti. Aristarh [i Hiparh. ve[nic c\lare. Nu trece dincolo de corpul meu. de ce s\ mai continuu? * La un moment dat nu mai po]i resim]i emo]ia iubirii.“ * „Noaptea. s\ tac\.» Ah! fie ca lumea s\ se îndep\rteze.“ – „Iat\ ciuma.. Acolo. {ef al partidului aristocratic. „Am nevoie de ceva care s\ fie just. O zical\ atenian\ izgonea printre cei mai nevrednici cet\]eni pe cel care nu [tia s\ citeasc\ [i s\ înoate. . la satrapul Tisafern. Nu-i mai po]i g\si un sens decît gîndului de a muri pentru ceva. * Un efor îi aplic\ spartanului o mustrare public\ pentru c\ avea burta prea mare. frugal. La Paris? {i uite-i c\ vor s\ revin\ la ceea ce a murit! Crea]i-v\ mai curînd forme proprii. Elisabetanii III. cerul î[i recap\t\ distan]a. Dar e suficient ca un m\gar s\ zbiere în dep\rtare [i dunele. Spiritul de revolt\. Arhimede.

): fost elev al lui Socrate [i Gorgias. 3). 2 Antistene (444-365 î. Antistene2: „E lucru regal s\ faci binele [i s\ auzi c\ e[ti vorbit de r\u“. Sade nu vede motivul pentru care s\ se încline. urmarea vinerea viitoare. * Demetrios Poliorcetul1 – cînd urcat pe tron. 313. Monomanul revoltei împotriva legii fundamentale care recunoa[te spiritului [i sexualit\]ii aceea[i ra]iune de a fi.Hr. 80 de generali [i Alexandru se unesc cu per[ii. anume „c\ au o îndr\zneal\ extrem\ [i. * O. 339. La Atena nu se ocupa nimeni de mor]i dec`t `n vremea Antesteriilor. 485. oligarhii rosteau acest jur\mînt: „Voi fi întotdeauna inamic al poporului [i voi propune s\ se fac\ exact ceea ce voi [ti c\-i este d\un\tor“. 173-177.): fiul lui Antigon Chiorul [i nepotul lui Alexan- dru. î[i imortalizeaz\ aceast\ oper\ prin poezie.Hr. 293-4).“ „Ceea ce împiedic\ o lucrare proiectat\ devine lucrarea îns\[i. toat\ lumea se duce `n Infern. matematica r\ului în Juliette. î[i cump\nesc bine ac]iunile“.carnete_Camus.“ Dup\ Sade. 472. înainte de a-[i pierde toate posesiunile [i de a sfîr[i în închisoare. 251. 203. 2. 503. 120. 121. tiranul Siracusei (îl închisese pe tat\l s\u. totodat\. Cf. Ca s\ sfîr[easc\ la Charenton. 373. poruncind s\ fie ucis ca tr\d\tor de patrie) (pp. 209. 520. sufletelor. * Cf. acela pe care mult timp l-a c\utat [i nu l-a g\sit. * 404. „A inventat cruzimi pe care nu le-a tr\it [i n-ar fi vrut s\ le tr\iasc\ – numai ca s\ intre în contact cu marile probleme. sf`r[itul r\zboiului peloponeziac a fost marcat de asaltul zidurilor Atenei. 241.“ * Moby Dick [i simbolul2. Dup\ ce Atena a semnat armisti]iul cu Lysandros. Terminat `n februarie 1942 1 Demetrios Poliorcetul (337-283 î. Cohen: „Atena n-a avut un teatru demn de acest nume decît din momentul cînd n-a mai avut un poet demn s\-l însufle]easc\“. unul dintre întemeietorii [colii numite cinice. Marc Aureliu: „Oriunde se poate tr\i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 148 148 ALBERT CAMUS CARNETE 149 * De v\zut ultima scen\ din Actul I din Tartuffe: „ridic\ interesul [i-l ]ine în suspensie“. 2 Lecturi pentru Ciuma. Odat\ `ncheiate: „Duce]i-v\. Triremele victorioase de la Salamina erau conduse de atenienii cei mai nevrednici. apoi al Macedoniei.“ La `nceput. se poate tr\i bine. îi pune pe nebuni s\ joace reprezenta]ii în care dirijeaz\ tot: Tabloul.“ Ceea ce bareaz\ drumul te face s\ înaintezi. * Tucidide `l pune pe Pericle s\ spun\ ceea ce e specific atenienilor. nici pedeaps\ – la fel [i `n religia iudaic\. 310. 421. `n religia greac\. Cf. 460. 522. Solon creeaz\ opera pe care i-o cunoa[tem [i. Fuga lui Darius urm\rit de Alexandru (pp. 517. * 1 Camus se va ocupa de Sade în Omul revoltat. la b\trîne]e. Nun]ile de la Susa: 10 000 de solda]i. 129. cînd r\t\cind din sat în sat. 452. . 415. pp. * ~n secolul al IV-lea. omul f\r\ har este iresponsabil. 123. organizat de Lysandros `n sunet de flaut. 499. Nu exist\ nici r\splat\. 457. în anumite cet\]i grece[ti. aventurier macedonean care a fost un timp st\pînul Atenei. Sentimentele [i imaginile înmul]esc cu zece filosofia. persecutat [i cu mintea s\n\toas\. Flake despre Sade1: „Nici o valoare nu e stabil\ pentru cel care nu se poate înclina în fa]a ei. Antesteriile s-au terminat. Ideea de r\splat\ provine dintr-o ra]iune social\. * Frumoasa poveste a lui Timoleon.

carnete_Camus.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 150 II CARNETE ianuarie 1942 – martie 1951 .

marile inteligen]e nu accept\ s\ le comit\ pentru c\ astfel s-ar limita la ele. dar… {i ce greu e s\ te g`nde[ti la fericire. spune Gide: S\ fii moral. * Nu exist\ crime `ndeajuns de mari de care un om inteligent s\ nu se simt\ capabil.carnete_Camus. * Dilem\. ciuma sau micu]a gar\ a lui Tolstoi. * . Ce povar\ cople[itoare. s\ fii sincer. Dup\ Gide. ~n lipsa de[ertului.“ Da. * Goethe: „M\ sim]eam suficient de zeu ca s\ cobor spre fiicele oamenilor“. {i pe urm\: „Singurele lucruri frumoase s`nt cele dictate de nebunie [i scrise de ra]iune“. Mai bine s\ tac pentru totdeauna [i s\ m\ `ntorc spre celelalte. * S\ te desprinzi de tot.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 152 CAIETUL AL IV-LEA ianuarie 1942 – septembrie 1945 Ianuarie – Februarie „Tot ce nu m\ omoar\ m\ face mai puternic.

Tot Gide. * Martie Luciferul lui Milton. `nt`lnind un convoi mortuar. * Ostilitatea `mpotriva Angliei are multe motive (bune sau rele. care tr\ia acolo `ngropat\ `n rahat. Kafka.) Ro[u [i Negru are drept subtitlu Cronic\ din 1830. Exact aceea[i dispropor]ie care exist\ `ntre Stendhal [i Beatrice Cenci. cu at`t mai bine… Spiritul `[i este propriul l\ca[. cu excep]ia curajului. Pentru eseul meu despre revolt\. Oreste etc. Reface lumea f\r\ s\-[i ridice fundul de pe fotoliu. E[ec. o s\ trateze `n stil reportericesc „grandoarea“. to]i sf`r[esc `n infern. Este relatat\ de Barrès [i apoi de Stendhal. red. Stendhal o s\ adopte stilul de cronic\. a disp\rut `n edi]ia Gallimard (Vara). Nu exist\ nici recompens\. Am convenit c\ aceast\ modificare fusese f\cut\ la dictarea lui. Un spirit lipsit de prejudec\]i. spune Sechestrata din Poitiers. nici pedeaps\.carnete_Camus.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 154 154 ALBERT CAMUS CARNETE 155 Retz `n\bu[\ cu u[urin]\ o prim\ r\scoal\ la Paris. Balzac. „Mi-l `nchipui la curtea regelui Minos. pl\te[te `ntotdeauna cel care are dreptate. dac\ e chiar at`t de groaznic sau dac\ nu cumva fermec\tor. Conspir\ cu autoriza]ie de la poli]ie. atac\ crucifixul cu sabia strig`nd: „Iat\ inamicul“. Prometeu.). mic burghez [i midinet\. (~n pofida istoriilor literare. * Ni[te gentilomi ai Frondei. de Foe Cervantes putea fi acest Minotaur. * Atrac]ia resim]it\ de anumite spirite pentru justi]ie [i func]ionarea ei absurd\. ~ntr-un al doilea text corectat – dar nu de m`na lui Camus – apare révolution (revolu]ia). „Nu m\ scoate]i din scumpa mea mic\ pe[ter\“. „honnête homme“. vorbind despre dezmo[teni]i: „L\sa]i-le via]a ve[nic\ sau da]i-le revolu]ia“. * Francezul a p\strat obiceiul [i tradi]iile revolu]iei2. tot ce-i este necesar unui om onest1“.“ * ~n drama antic\. 3 Epigraful care urmeaz\. care figura `n edi]ia original\ din 1939 (Charlot). Tirteu este comic [i detestabil. poate preschimba `n sine Repere str\ine { Retz: „Domnul duce de Orléans avea. pentru c\ era ora cinei: „Cei mai `nfierb`nta]i nu vor s\-[i `ncalce ceea ce numesc ei «tabietul»“. Dar nimeni nu pomene[te de cel mai r\u dintre ele: furia [i dorin]a de a-l vedea sucomb`nd pe cel care `ndr\zne[te s\ se `mpotriveasc\ for]ei care pe tine te-a strivit. Gide. * Epigraf la „Minotaurul sau halta Oran“3 Gide. Dostoievski. `n ochii no[tri `ntuneca]i de at`tea secole de perversiune cre[tin\.). Ideea genial\ e c\ s-a f\cut din el un revolu]ionar legal. caracterul gratuit al acestor drame – ca [i patetismul acestor jocuri. fr\m`nt`ndu-se s\ afle ce soi de monstru misterios ar 1 ~n francez\. sintagm\ prin care este desemnat tipul moral ideal al secolului al XVII-lea (n. Dar asta nu conteaz\. ~n dispropor]ia dintre ton [i povestire st\ secretul artei lui Stendhal (de comparat cu unii americani). De aici. De pus `n opozi]ie „Marele pericol este s\ te la[i acaparat de o idee fix\“ (Gide) [i „supunerea“ nietzschean\. Pot s\-mi imaginez povestea lui Malatesta sau a familiei. De c\utat explica]ia. 2 ~n manuscris scria la grande pensée (g`ndirea m\rea]\). Oedip. * Stendhal. „Cu c`t mai departe de El. Oricum. politice sau nu). . Melville etc. Cronicile italiene[ti (etc. Malraux. * Tolstoi Melville D. chiar dac\ au sau nu dreptate. dac\ Stendhal ar fi acceptat tonul patetic. Nu-i lipse[te dec`t `ndr\zneala: a devenit func]ionar.

* C`ntul X din Iliada. E un artist. Priam: „C\ci am putut ceea ce nimeni n-a mai f\cut pe p\m`nt. dup\ moartea st\p`nului lor. De 2000 de ani. r\t\cesc. M`hnirea lui Ahile pl`ng`nd. Atunci ajungea la epidemii. Se poate extinde la pedagogie. (Aceea[i observa]ie `n leg\tur\ cu Odiseea.“ Dar `n alte d\]i sim]ea c\ o boal\. omului i s-a prezentat o imagine umilit\ a fiin]ei sale. „ca s\ fac\ [i ele ceva“. Dar s\ fii st\p`n pe propria ta moarte. st`nd pe [an]ul de ap\rare. Visa s\ publice c\r]i impresionante care s\ creeze o aureol\ `n jurul numelui s\u [i s\-l fac\ astfel intangibil. `mp\rt\[im totu[i `ngrijorarea aheilor `mpin[i spre pozi]iile lor de ap\rare de troieni. o incursiune `mpotriva inamicului. mari restaurante. cu armele sclipind. Ei bine.) Ce emo]ie trebuie s\ fi resim]it cei care auzeau relatarea pentru prima oar\! * ~n favoarea unei psihologii generoase. s\lbatic. de `nfr`ngerea cumplit\. la filosofie. C\peteniile chinuite de insomnie. spune Baudelaire. {i troienii se retrag. la istorie. cineva se ocup\ de tine [i nu [tii unde a ajuns – ce a hot\r`t [i dac\ 1 Cf. * „S\ tr\ie[ti [i s\ mori `n fa]a unei oglinzi“. de[i cunoa[tem rezultatul b\t\liei. cu frumoasa lui figur\ uman\? * Pentru psihanalist.carnete_Camus. format pentru contempla]ie [i curaj – ea. pentru Dumnezeu `ntru el. „Imposibil s\ i se fac\ a[a ceva unui prieten al domnului X. infernul `n cer… Mai bine s\ domne[ti `n infern dec`t s\ sluje[ti `n ceruri. Nu poate fi condamnat un asemenea suflet. S`ntem bun\oar\ rezultatul a dou\zeci de secole de imagistic\ cre[tin\. Le Criminel. * Psihoza arest\rii. solidaritatea cu oamenii aceia constituie o ap\rare.“ Dar nu au existat niciodat\ rela]ii suficiente ca s\ `mpiedice `naintarea bra]ului lini[tit care-l amenin]a. al c\rui libret este `ns\ fals. a unei ciume. de[ertul e cel care vine spre tine. se [tie c\ Ulise `i va ucide pe Pe]itori. Ea. iat\ ce e greu. Nu s-a remarcat suficient acest „[i s\ mori“. Aju]i mai mult pe cineva dac\-i dai despre sine o imagine favorabil\ dec`t dac\-i sco]i tot timpul `n fa]\ defectele. ar fi suficient ca poli]aii s\ fie pu[i [i ei s\-i citeasc\ operele. Alexander [i H. se iubesc. f\r\ s\ [tii. Caii lui Patrocle pl`ng `n b\t\lie. unui invitat al domnului Y. Iat\ rezultatul. Avea nevoie de contacte. o infirmitate l-ar proteja tot at`t de mult.“ Psihologia pentru Adam [i Eva: El. se `nt`mpl\. de c\ldur\. ~n mod normal. eul `[i d\ sie[i o continu\ reprezenta]ie. va veni un timp c`nd vor fi `ngriji]i criminalii.1 Frecventa asiduu locurile publice distinse: s\li de concert. {i (c`ntul 18) cele trei strig\te puternice ale lui Ahile `ntors pe c`mpul de lupt\. personajului Cottard din Ciuma.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 156 156 ALBERT CAMUS CARNETE 157 cerul din infern. Fiindc\ asta este: ideea c\. `n noaptea de dup\ victorie. Crearea de leg\turi. Cu secole `n urm\ erau condamna]i istericii. Presupune]i declan[area unui tifos. la politic\. Cine poate spune ce am fi noi dac\ `n aceste dou\zeci de secole s-ar fi men]inut idealul antic. care se `ntorc. Staub. pl\nuia s\ fug\ `ntr-o clinic\. Nimeni nu mai are timp s\ se ocupe de tine. numai pentru Dumnezeu. acolo e cald. {i la fel cum pe vremuri criminalii fugeau `n pustietate. F. ~n opinia sa. s\ apropii de gura mea m`inile celui care mi-a ucis copiii. atunci totul se transform\. se [ade cot la cot. orice fiin]\ se str\duie[te s\ semene cu imaginea cea mai bun\ despre sine. se reunesc [i pun la cale o aventur\. s-a mai v\zut. * Schiller moare „salv`nd tot ce se putea salva“. pentru moliciune [i gra]ie seduc\toare. E destul de plauzibil. A tr\i e la `ndem`na tuturor. El. C`ntul 24. . {i pe urm\.“ (Nectarul era ro[u!) * Tot ce putem spune mai elogios despre Iliada e c\. un azil. un sanatoriu. Ar spune atunci: „P\i omul \sta are sensibilitate. ~[i trecea rela]iile `n revist\.

speriat de aventur\.). A revenit apoi `n ora[ul s\u cu primul tren.B. De altfel se contrazicea afirm`nd c\ Dumnezeu nu exist\. Obstacolul este `n via]a trecut\ (profesie. problema s\ tr\ie[ti `n luciditate `ntr-o lume `n care dispersia este regula general\. ~[i d\ astfel seama c\ adev\rata problem\. ar putea s\ tr\iasc\ ceea ce scrie. ciuma – ca s\ nu mai pomenesc de cutremurele de p\m`nt. * Detestabil e scriitorul care vorbe[te. Acela[i simbolism ca [i `n Crinul din vale. aten]ie. Ceea ce des\v`r[e[te imaginea acestui personaj e dorin]a profund\ pe care o repeta cui era dispus s\-l aud\: c\ spera s\ moar\ foarte b\tr`n. la 84 de ani. moartea Doamnei Graslin: „Totul `n ea s-a purificat. iar cealalt\ jum\tate o cobor`re. dec`t pentru lucrurile esen]iale. El este cel „capabil de“. obligat s\ plece la Oran. Astfel `[i chema inima asta s\lbatic\ semenii [i le cer[ea c\ldura. c\s\torie. Celor care se mirau de via]a pe care a dus-o.. Nu ie[ise niciodat\ din ora[ul s\u cu excep]ia unei zile c`nd. s-a luminat. un flagel [i catastrofe. ~[i mai d\ seama c\ ea nu este posibil\ f\r\ o disciplin\ greu de `mp\cat cu lumea. Atunci. s-a oprit `n gara cea mai apropiat\ de Tlemcen. Ceea ce se cere realizat este sfin]enia laic\. nici cafeneaua. Nici unul dintre elementele acestei probleme nu trebuie eludat. f\r\ de El existen]a preo]ilor fiind inutil\. nici prietenia. iar pe fa]a ei a ap\rut un fel de reflex al str\lucitoarelor s\bii ale `ngerilor p\zitori care o `nconjurau“.carnete_Camus. cf. Artistul adev\rat se afl\ la jum\tatea drumului dintre `nchipuirile [i actele sale. a socotit c\ f\cuse destul. `ncerc`nd s\ tr\iasc\ `n consecin]\. * Ajuns la absurd. nici muzica. nici lucrul. Ar putea s\ fie ceea ce descrie. p`n\ c`nd a murit. Aceast\ `mp\care cu lumea se impune. Studiu de femeie: Povestirea este impresionant\ – dar cel care poveste[te e Bianchon. Mai `ntotdeauna `mprejur\rile s`nt potrivnice. el devenind acela care a f\cut. `n cei 34 de ani petrecu]i `n pat. le spunea c\ religia stabile[te c\ jum\tate din via]a omului este o ascensiune. Din zg`rcenie. la 50 de ani. chiar f\r\ Dumnezeu. opinii trecute etc. Se pune 1 Cf. dintre care una era plin\ cu n\ut. nu voise niciodat\ s\-[i cumpere un ceas. . Alain despre Balzac: „Geniul lui const\ `n faptul c\ se instaleaz\ `n mediocru [i-l face sublim f\r\ a-l schimba“. Astfel cerea sufletul acesta fr\m`ntat.1 O umplea pe cealalt\ cu o aceea[i mi[care neab\tut\ [i regulat\ [i-[i g\sea astfel reperele `ntr-o zi m\surat\ cu oala.“ (Preotul satului) Idem: „Nu mai e p`ine. ~n c\su]a sa de la Tlemcen s-a culcat [i nu s-a mai sculat. este problema unit\]ii psihologice (ac]iunea absurdului nu pune de fapt dec`t problema unit\]ii metafizice dintre lume [i spirit) [i pacea interioar\. Doar actul l-ar limita. este ceea ce s-a petrecut deja. chircit r\coare de la de[erturi [i prefera o boal\. b\tr`nul astmatic din Ciuma.) Trebuie imaginat\ o anume distan]\ de la crea]ie la act. Balzac [i cimitirele `n Ferragus.“ Véronique [i Valea Montignac cresc din acela[i timp. omul `[i d\ `ntotdeauna seama c\ lucrul cel mai greu de men]inut pe lume este con[tiin]a. un asasin nu este omul cel mai potrivit ca s\ vorbeasc\ despre crim\. (Dar nu este el oare omul cel mai potrivit ca s\ vorbeasc\ despre crima sa? Nici asta nu e sigur. Pentru cei care spun c\ Balzac scrie prost. care exploateaz\ ceea ce n-a tr\it niciodat\. M\sura timpul [i mai ales ora meselor cu ajutorul a dou\ oale. * „Superiorii nu le iart\ niciodat\ inferiorilor faptul c\ posed\ semnele exterioare ale grandorii. ~n asta const\ problema. (S\ dezvolt. Dar.) * Bunicul lui A. D\duse deja unele semne ale voca]iei sale `n sensul c\ nimic nu-l interesa. [i c\ zilele acestei cobor`ri nu-i mai apar]in omului.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 158 158 ALBERT CAMUS CARNETE 159 a hot\r`t ceva. dar aceast\ filosofie era atribuit\ indispozi]iei pe care i-o produceau frecventele colecte din parohia sa.

* Tot pentru Stendhal cronicar – vezi Jurnal. popoarele artiste ar trebui s\ fie victimele desemnate ale popoarelor ingrate – dac\ iubirea de libertate nu ar ocupa primul loc `n inima oamenilor fa]\ de iubirea de frumos. Un porumbel cade pe st`nc\ „dar Tat\l creeaz\ altul pentru ca num\rul s\ fie complet“. arde `n toat\ opera lui Balzac. * De remarcat [i c\ `n Odiseea se vorbe[te de Zeus ca de Tat\l creator. Heine: „A iubit trandafirii din Brenta“. . iar patru capitole abia dac\ ajung s\ dea o idee despre suflul s\u.1 * }\rile care ad\postesc frumosul s`nt cel mai greu de ap\rat – at`t de tare am vrea s\ le cru]\m. Gala]i.“ „Doar femeile de mare caracter pot s\ m\ fac\ fericit. * Exist\ dou\ tipuri de stil: Doamna de La Fayette [i Balzac. XVII – C`inele Argos. 1 Sonete de William Shakespeare. Este o `n]elepciune instinctiv\ – libertatea fiind izvorul frumosului. opozi]ia fa]\ de femeie [i fa]\ de tragica sa dragoste de via]\ – tot at`tea teme. XXII – S`nt sp`nzurate femeile care s-au d\ruit – cruzime de necrezut. Balzac scrie bine `n ciuda gre[elilor sale de francez\. tr. avea un aspect indolent [i ne`ngrijit“. * Flaubert: „Un om judec`nd pe altul este un spectacol care m-ar face s\ cr\p de r`s dac\ nu mi-ar st`rni mila“. El respinge nemurirea. Volumul II: „Am sim]it at`t de multe `n seara asta. pp. Astfel.“ {i `nc\ o tr\s\tur\: „Cum se `nt`mpl\ deseori cu b\rba]ii care [i-au concentrat energia pe una sau dou\ probleme vitale. tot at`tea nostalgii. * Epitaful lui H. Editura Porto-Franco. Ulise [i mor]ii `n fa]a [an]ului plin de s`nge – iar Agamemnon `i spune: „Nu fi prea bun cu femeia ta [i nu-i `ncredin]a toate g`ndurile tale“. {i: „Inep]ia const\ `n refuzul de a conchide“.). pe-oarbe pleoape-o [tiu“. Ce a v\zut la Genova: „Un ora[ numai din marmur\ cu gr\dini pline de trandafiri“. `n tradecerea lui Gheorghe Tomozei. pp. Poate c\ aici este tot sensul Odiseei.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 160 160 ALBERT CAMUS CARNETE 161 Barocul lui Balzac: paginile despre org\ `n Ferragus [i `n Ducesa de Langeais.carnete_Camus. c\ mi-e r\u de la stomac“. 53 [i 134 (n. cumin]i – tr\iesc nelegiuit [i mor ca sfin]ii. * Sonete de Shakespeare: „De cade noaptea forma-]i n\ucit\ `n somn ad`nc. al c\rei reflex `nfocat [i indistinct `l vede ducesa la Montriveau. 1991. cel\lalt taie `n blocuri mari. * Charles Morgan [i unitatea spiritului: fericirea inten]iei unice – talentul ferm al excelen]ei – „geniul e aceast\ putere de a muri“. care nu s-a `n[elat asupa viitorului s\u literar. Stendhal. * Taina universului meu: s\-l imaginez pe Dumnezeu f\r\ nemurirea uman\. ci cu ele. * Calipso `i ofer\ lui Ulise posibilitatea s\ aleag\ `ntre nemurire [i p\m`ntul patriei sale. Primul este perfect `n detalii. ~n c`ntul XI. Flac\ra aceasta. – Nebunii fie-mi martorii. se `n[al\ `n mod grosolan asupra celui al lui Chateaubriand: „A[ pune r\m\[ag c\ `n 1913 nu se va mai vorbi de scrierile lui“. 28-29. „Culmea pasiunii poate fi s\ omori o musc\ pentru iubita ta.

`nc`t lumea [i spiritul [i-au pierdut orice punct de sprijin. * Dificult\]ile singur\t\]ii trebuie tratate `n totalitate. Tratat teologico-politic“. Povestea teniei. trebuie s\ ne descurc\m cu aceast\ luciditate. dac\ a[ fi fost iubit. evident. * Critica de art\. * ~ntotdeauna exist\ o filosofie care s\ justifice lipsa de curaj. ce artist a[ fi fost acum!“ * „~n art\ nu trebuie niciodat\ s\ te temi c\ e[ti exagerat… Dar exagerarea s\ fie continu\ – propor]ional\ cu ea `ns\[i. Toat\ greutatea cerului [i a c\ldurii se sprijin\ pe golf. de team\ s\ nu fie taxat\ drept literatur\. dar obiectiv\. Nu va r\m`ne dec`t r\scolirea [i cunoa[terea limpede pe care o are spiritul despre ea. se poate citi: „Cf. Doi c`ini. „Nu s-a obi[nuit cu ideea aceasta. Pentru a acorda acestor balsamuri o umbr\ de eficacitate.“ De `ndat\ ce se va obi[nui. cu aceast\ clarviziune. Flaubert Volumul al II-lea. E o c\ldur\ insuportabil\ `n\untru. * Doamna V. Inteligen]a nu este descump\nit\ pentru c\ lumea a fost r\scolit\ de cunoa[tere. Ea constituie un tot obstinat [i tensionat.carnete_Camus. De rev\zut. descump\nirea va disp\rea. 1 Aluzie la discursurile [i scrierile din perioada petainist\. Totul e luminos. . E un fapt sigur c\ suferim de nihilism. Cunoa[terea s-a extins `ntr-o asemenea m\sur\. Dar lucrul cel mai admirabil s`nt predicile despre „`ntoarceri“1. ar trebui s\ ne prefacem c\ nu mai exist\ cuno[tin]ele noastre – c\ n-am `nv\]at nimic – s\ ne prefacem a [terge.“ „La 17 ani. la p\m`nt. la arsenalul vechilor solu]ii. De explicat omul prin acest cuv`nt-cheie cu b\taie lung\: „Sus]in c\ cinismul se `nvecineaz\ cu castitatea. au `nf\]i[area lini[tit\ a animalelor mari.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 162 162 ALBERT CAMUS CARNETE 163 * Coresponden]\. sumbr\ [i mut\. el e. Romanul. `ncearc\ s\ foloseasc\ limbajul picturii. Lucru imposibil. printre duhorile de carne putrezit\. de fapt.“1 Scopul ei: acceptarea ironic\ a existen]ei [i refacerea ei complet\ prin art\. Dar soarele a disp\rut. Transpunerea uman\. (Fontenelle) La prima vedere via]a omului este mai interesant\ dec`t operele sale. Trebuie s\ revenim la Baudelaire. Buc\t\ria e `nchis\. Trei pisici. de c\tre un spirit care `n cele din urm\ (acesta fiind ultimul s\u progres) recreeaz\ haosul pe cont propriu. * 1 ~n partea de sus a caietului manuscris. Ea este descump\nit\ fiindc\ nu se poate descurca `n r\scolirea asta. la mentalitatea primitiv\. * Montaigne: O via]\ lunecoas\. Trebuie s\ ]inem seama de cuno[tin]ele pe care le-am dob`ndit brusc cu privire la exilul nostru. „Capodoperele s`nt proaste. O `ntreag\ civiliza]ie trebuie ref\cut\. „Succesul la femei este `n general un semn de mediocritate“ (?) Idem: „S\ tr\ie[ti ca un burghez [i s\ g`nde[ti ca un semizeu“ cf. Domne[te `n ea unitatea de spirit. patrimoniu de net\g\duit. Ar trebui s\ [tergem cu o singur\ tr\s\tur\ de condei aportul mai multor secole [i tot ceea ce a fost acumulat. coresponden]\ Berlioz. ~ntoarcere la Evul Mediu. * Inteligen]a modern\ se afl\ `n plin\ descump\nire.“ Idem: „N-am face nimic pe lume dac\ nu am fi c\l\uzi]i de idei false“. „A tr\i nu ne intereseaz\“. ceea ce este de ne[ters. Un suflu unic str\bate to]i ace[ti ani. [i atunci chiar devine literatur\. Pentru vindecare. la religie. Disert`nd despre c`ntul interior.

[i a celei de sear\. spune Montesquieu.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 164 164 ALBERT CAMUS CARNETE 165 Numai probele trebuie s\ fie palpabile. Omorul e exhaustiv. Lungi dune s\lbatice [i pure! S\rb\toare a apei de diminea]\ at`t de negre. Morala secolului al XX-lea. dar asta-i ca s\ evit monotonia sau ca s\ existe o compozi]ie. Fiindc\ este `mpins spre `nduio[are. dimpotriv\. o majoreaz\ cu o sut\ de franci. Montherlant.“ * Cine poate spune: am avut o s\pt\m`n\ perfect\.carnete_Camus. * „Europa. Lungi dimine]i pe dun\ [i printre trupuri goale. recunoa[terea [i respectarea omului. e adev\rat. `n acordul cu propria condi]ie. * Prin ce se distinge literatura din secolul al XIX-lea [i mai ales din secolul al XX-lea de cea din secolele clasice? Este [i ea moralist\ de vreme ce e francez\. se va pierde datorit\ r\zboinicilor ei. unde conversa]ia este vesel\. Da. de amiaz\ at`t de str\vezii. Fa]\ de preot. nu-i pu]in lucru! * Pedeapsa cu moartea. Amintirea mi-o spune [i [tiu c\ ea nu minte. nu doresc nimic altceva dec`t s\ continuu aceast\ tinere]e. etc. Angoasa `l face altruist. A tr\it totul de vreme ce a ucis. ~n asta consta tinere]ea [i. 1 Pseudonimul folosit de Stendhal c`nd a scris Via]a lui Henri Brulard (n. * Montesquieu.). toate victoriile duc cu g`ndul la Salamina etc. vorbind despre nevasta sa pe care nu a mai v\zut-o de doi ani. ~n asta const\ perfec]iunea. Ciuma. este pozitiv\: ea define[te stiluri de via]\. Poate s\ moar\. Unul pl`nge. Gide etc. * Lui J. Idem: „Un salon cu 8 p`n\ la 10 persoane dintre care toate femeile au avut aman]i. Se ridic\ de 4 sau 5 ori. c\ldu]e [i aurii. imaginea asta e perfect\ la fel cum erau perfecte acele zile lungi. ~n asta consta tinere]ea. Toate `nfr`ngerile au ceva din Atena deschis\ romanilor barbari. coment`nd la nesf`r[it acel „S\v`r[itu-s-a“ de pe colina sacr\. „Exist\ asemenea imbecilit\]i `nc`t o imbecilitate [i mai mare ar fi preferabil\. 2 Cf. cei doi b\rba]i urm\ri]i `ntr-un ora[ toat\ ziua se `nduio[eaz\ de `ndat\ ce pot vorbi. [i ar trebui repetat tot restul. Dar… * C\r]ile lui Copernic [i Galileu au stat la index p`n\ `n 1822. despre Str\inul Este o carte foarte lucrat\ [i tonul… este voit. ar trebui spus `nc\ o dat\ ce s-a mai spus. * Brulard1: „Compozi]iile mele mi-au inspirat `ntotdeauna aceea[i pudoare ca [i iubirile mele“. Dar morala clasic\ e o moral\ critic\ (excep]ie f\c`nd Corneille) – negativ\. la 30 de ani. Primitivii italieni sau Patimile dup\ Sf`ntul Ioan ren\[teau. Str\inul meu nu se justific\. Se `nfurie. asta-i cu totul altceva. Este ucis criminalul pentru c\ crima istove[te la om orice facultate de a tr\i. imit`nd. Toate bucuriile erau fizice [i toate aveau asentimentul spiritului. * Psihoza arest\rii2: c`nd s\-i trimit\ fiului s\u suma de bani lunar\. spre generozitate. Barrès. anecdotic\ [i unde se bea un punci slab la dou\sprezece [i jum\tate noaptea este locul de pe lumea asta unde m\ simt cel mai bine“. dar tocmai prin asta). Malraux. S\ lu\m eroul romantic. Trei secole de `nc\p\]`nare. Stendhal (apar]ine perfect secolului s\u. red. amiaz\ ap\s\toare.“ * ~n]elegi mai bine „Eterna `ntoarcere“ dac\ ]i-o imaginezi ca pe o repetare a marilor momente – ca [i cum totul ar urm\ri s\ reproduc\ sau s\ fac\ s\ r\sune momentele culminante ale umanit\]ii.T. Imagina]i-v\ serile `n ora[ele `n care urm\ritul r\t\ce[te singuratic. Atunci eu s`nt cel care explic\. Astfel. .

Ciuma e un progres. (Scriitorul Ciumei arat\ latura eroic\ a nega]iei. * F\r\ consecin]\1 „Ce meditez eu mai presus de mine [i ce simt f\r\ s\ pot defini? Un soi de `naintare dificil\ spre o sfin]enie a nega]iei – un eroism f\r\ Dumnezeu – omul `n sf`r[it pur. Str\inul este punctul zero. Trebuia s\ marchez acest moment important. Idem Mitul. dimpotriv\. M-am decis s-o fac fiindc\ voiam ca personajul meu s\ ajung\ la singura mare problem\ prin intermediul cotidianului [i naturale]ii. mai v\d `nc\ alte zece concluzii posibile.“ „Trebuie s\ vrei s\ tr\ie[ti [i s\ [tii s\ mori.“ * Critici despre Str\inul. nimic `n cartea aceasta nu v\ permite s\ afirma]i c\ eu cred `n omul natural. Este inoperant\ [i tiranii o [tiu prea bine. Ultimul punct va fi sf`ntul. critic literar (pe care nu i-o voi trimite). De altfel. de simbol. care crede]i c\ nega]ia este un abandon. [i am reflectat mult asupra acestui lucru. Scrisoare c\tre A. Concluzie: societatea are nevoie de oameni care pl`ng la `nmorm`ntarea mamei lor. Realismul este un cuv`nt golit de sens (Doamna Bovary [i Demonii s`nt romane realiste [i nu au nimic `n comun).R. ca s\ spun tot. Ce face superioritatea exemplar\ (singura) a cre[tinismului? Hristos [i sfin]ii s\i – c\utarea unui stil de via]\. s\ nu ]in\ seama. ci spre o complexitate mai profund\ care se mai cere definit\. inclusiv singur\tatea fa]\ de Dumnezeu. este vorba de mijloace artistice [i nu de scop. c`nd zugr\ve[te un personaj. a[ vorbi. cinci r`nduri ca s-o ridiculizezi – [i citatele false. . el se mul]ume[te s\ r\spund\ la `ntreb\ri. mi-a]i atribuit gratuit o filosofie ridicol\. ca [i `n restul c\r]ii. nu de la zero la infinit. ori nu e[ti niciodat\ condamnat pentru crima pe care o crezi. c\ identific o fiin]\ uman\ cu o f\ptur\ 1 Se pare c\ men]iunea „f\r\ consecin]\“ a fost ad\ugat\ pe manuscris dup\ o a doua lectur\. „Un om `ntr-adev\r mare se va plasa mereu deasupra evenimentelor pe care le-a prilejuit. c\ grandoarea st\ `n afectarea spiritual\! Dar lupta asta cu ajutorul poeziei [i a obscurit\]ilor ei. „Moralina“ b`ntuie. revolta aparent\ a spiritului este cea care cost\ cel mai pu]in. Astfel. ~nainte. * Maximele lui Napoleon: „Fericirea este suprema dezvoltare a facult\]ilor mele“. `mi definesc personajul `n mod negativ. dar el `[i va avea valoarea sa aritmetic\ – m\surabil\ ca [i omul. desigur. Imbecililor.“ * Despre critic\ Trei ani ca s\ faci o carte. Dac\ ar trebui s\ dau o form\ ambi]iei mele. Nu m-am sinchisit. …O fraz\ din critica dumneavoastr\ m-a izbit: „nu ]in seama…“ Cum poate un critic luminat. Cum s\-]i imaginezi c\ virilitatea const\ `n f`]`itul profetic. de singurul moment c`nd acesta vorbe[te despre el [i-i m\rturise[te cititorului ceva din secretul s\u? {i cum de nu a]i sim]it c\ acel sf`r[it era o convergen]\. Dar atribui]i acestui simbol un sens pe care nu-l are [i. s`nt `ntreb\rile preotului. Toate virtu]ile umane. era vorba de `ntreb\rile pe care lumea ni le pune zilnic – `n momentul acela. Sensul c\r]ii const\ tocmai `n paralelismul dintre cele dou\ p\r]i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 166 166 ALBERT CAMUS CARNETE 167 ve]i spune? Da. ~nainte de insula Elba: „Un b\d\ran viu valoreaz\ mai mult dec`t un `mp\rat mort“.carnete_Camus. un loc privilegiat `n care fiin]a at`t de risipit\ pe care am descris-o se aduna `n sf`r[it… …~mi atribui]i ambi]ia de a reda realul. De altfel a]i sim]it-o foarte bine. Aceast\ oper\ va num\ra at`tea forme c`te etape s`nt pe drumul unei perfec]iuni f\r\ recompens\. ~n capitolul acesta.. Observa]i pe de alt\ parte c\ `n personajul meu nu exist\ ruptur\. cunosc\tor a ceea ce este concentrat `n orice oper\ de art\. ~ntr-adev\r.) Nu exist\ alt\ via]\ posibil\ pentru un om lipsit de Dumnezeu – [i to]i oamenii s`nt a[a. ~n toate astea. c`nd de fapt e o alegere.

Speram doar c\ `mi vor ob]ine aten]ia [i r\bdarea care se acord\ oric\rei ac]iuni de bun\-credin]\. pentru singurul motiv c\ s`nt `ncheiate [i c\ le preg\tesc pe cele care le urmeaz\. 17. de sentimentele mele sincere de considera]ie. Nu a[tept de pe urma lor nici un avantaj material [i nici vreo considera]ie. la cele ale vie]ii sau la cele ale oamenilor. Cu toate acestea. neav`nd nimic de spus. Public `n acest moment c\r]i care mi-au luat ani `ntregi de lucru. Rezult\ c\-l `nzestreaz\ pe Platon cu o filosofie a expresiei. domnule. Solu]ia lui Platon nu-i psihologic\. Ve]i sim]i mai bine ceea ce sus]in dac\ v\ precizez c\ singurul citat din articolul dumneavoastr\ este fals (s\-l transcriu [i s\-l modific) [i c\ el fundamenteaz\ astfel ni[te deduc]ii ilegitime. V\ cer s\ nu da]i nimic din scrisoarea mea publicit\]ii. De v\zut notele.1 Studiaz\ logosul ca limbaj. Care este originalitatea pozi]iei lui Parain: consider\ problema limbajului ca fiind metafizic\. Care este „tragicul“ problemei? Dac\ limbajul nostru nu are sens. Nu a]i remarcat c\ el se mul]ume[te `ntotdeauna s\ r\spund\ la `ntreb\ri. Exist\ un hotar foarte imprecis `ntre criticile dumneavoastr\ [i cele care se vor putea scrie `n cur`nd sub imperiul unei literaturi dirijate (care s-au scris nu foarte de mult timp) despre caracterul moral al cut\rei sau cut\rei opere. * Brice Parain. nr. Dar pot cel pu]in s\ regret c\ o examinare superficial\ v-a `mpins s\-mi atribui]i o filosofie de cafenea pe care nu s`nt dispus s\ mi-o asum. . Aceast\ pozi]ie este de nesus]inut [i o [ti]i mai bine ca oricine. * Trei personaje au intrat `n compozi]ia Str\inului: doi b\rba]i (unul s`nt eu) [i o femeie. etc. V-o spun f\r\ m`nie. Refuz `n orice caz s\ m\ supun unor asemenea jurisdic]ii [i aceasta este ra]iunea scrisorii mele. etc. nimic nu are sens. c\ firea omeneasc\ e str\in\ moralei etc. lumea este ira]ional\. Faptul c\ v\ scriu nu este demersul unui autor nemul]umit. Fapt e c\. * Muncitorii francezi – singurii l`ng\ care m\ simt bine. * Sf`r[itul lui august ’42 Literatur\. {i n-am dat despre el dec`t un cli[eu negativ. Nici dumneavoastr\. etc. Dar la ce bun s-o demonstrez? Ve]i g`ndi probabil c\ se face prea mult zgomot pentru c\rticica unui necunoscut. Ra]iunile acestei voin]e de „a spune c`t mai pu]in“ ar fi prea lungi ca s\ vi le expun. abisul lui Dostoievski. Fiindc\ v-a]i situat pe un punct de vedere moral care v-a `mpiedicat s\ judeca]i cu clarviziunea [i cu talentul care v\ erau recunoscute. V-a[ fi recunosc\tor dac\ a]i crede cu adev\rat c\ a[ fi acceptat cu senin\tate critici mai grave. s-ar elimina probabil ceea ce este mai personal `n operele lor. nu social\ [i psihologic\… etc. Dac\ sofi[tii au dreptate. Dar dumneavoastr\ „nu ]ine]i seama de el“. Dac\ s-ar elimina literatura la marii scriitori. actul gratuit al lui Gide etc. a[ vrea ca aceast\ scrisoare s\ nu produc\ o nou\ ne`n]elegere. e ceva detestabil. Poate c\ exista acolo alt\ filosofie [i a]i atins-o descriind cuv`ntul „inumanitate“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 168 168 ALBERT CAMUS CARNETE 169 vegetal\. pe care am chef s\-i cunosc [i „s\-i tr\iesc“. Eseu despre logosul platonician. A nu-l rosti prea repede. dec`t tocmai ultimul capitol. Literatur\ = nostalgie. Dar cred c\ s`nt dep\[it `n chestiunea aceasta. dar formulate `ntr-un spirit mai pu]in categoric. ~n orice caz. nu-mi place s\ fac jocul publicit\]ii. Se pare c\ p`n\ [i aceast\ exigen]\ era peste m\sur\ de mare. Personajul principal al c\r]ii nu are niciodat\ ini]iative. `n Poésie 44. el nu afirm\ niciodat\ nimic. Supraomul lui Nietzsche. v\ rog s\ fi]i sigur. S\ p\strez rezerve fa]\ de acest cuv`nt.carnete_Camus. Altfel. nici nimeni altul nu ave]i calitatea s\ judeca]i dac\ o oper\ poate s\ serveasc\ ori s\ deserveasc\ na]iunea `n acest moment sau pentru totdeauna. Nu a]i `nt`lnit prea des numele meu `n revistele de ast\zi la care se accede totu[i foarte u[or. Nimic nu v\ `ndrept\]ea s\ presupune]i atitudinea sa profund\. S`nt ca [i mine. e cosmologic\. 1 Albert Camus a consacrat eseului lui Brice Parain un articol intitulat „Despre o filosofie a expresiei“. Retraseaz\ efortul lui Platon `n c\utarea unui realism rezonabil.

La gar\. legate cu sfori. l`ng\ Chambon-sur-Lignon. Imposibil s\ scapi. Unde po]i s\ g\se[ti a[a ceva? I-au dat un certificat pentru a-[i procura cele necesare regimului. * 1 Din motive de s\n\tate. Totul depindea de autorul lor – st\p`n absolut. Dou\ ore de drum. . imposibil s\-]i dea cineva un foc pe strad\. c`nd soarele a ajuns suficient de sus. Adolphe ar fi putut s\ fie foarte diferite. dar nu este mai pu]in tragic\. cu ochelarii pe nas. prea s\rac ca s\ recurg\ la pia]a neagr\. brazii nu se disting de ondula]iile care `i sus]in. ci faptul c\ a `ntreprins-o. reparate cu cartoane.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 170 170 ALBERT CAMUS CARNETE 171 * {opotul izvoarelor de-a lungul zilelor mele. 11. dar nu mai pu]in frumoase. ]in`nd cuminte cartea `ntre m`inile cu degete r\sfirate. ~n zilele de 10. el lumineaz\ dintr-o dat\ brazii care se rostogolesc pe coasta mun]ilor. E mai pu]in spectaculoas\ aici dec`t `n Algeria. Un b\tr`n muncitor `[i poveste[te mizeria: dou\ od\i la o or\ distan]\ de Saint-Étienne. pe fondul abia decolorat al cerului. nu se va putea lipsi de o referire la epoca actual\. Astfel. Asta `nseamn\ uitarea.1 ~nainte de r\s\ritul soarelui. Ciuma demonstreaz\ c\ absurdul nu `nva]\ nimic. * Dup\ un num\r de ani. ~n trenuri valizele s`nt obosite. Elegan]a a p\r\sit poporul acesta b`ntuit de mizerie. la Panelier. Pare s\ se st`rneasc\ o goan\ s\lbatic\ spre vale. `n plus. Trebuie f\cut\ astfel distinc]ia dintre patetismul `ntreprinderii – care n-are nimic de-a face cu arta – [i emo]ia artistic\ propriu-zis\. oamenii merg cot la cot f\r\ s\ se amestece [i se retrag la hotel. pe care `ntreaga Fran]\ o suport\ a[tept`nd. peste `naltele coline. Este un progres care se va preciza `n alte opere. O femeie t`n\r\ spal\ rufele fiindc\ are doi copii [i b\rbatul ei s-a `ntors de la r\zboi cu un ulcer la stomac. Apoi soarele. A[a c\ prime[te 1 Camus se ducea s\pt\m`nal de la Chambon-sur-Lignon la Saint-Étienne ca s\ primeasc\ `ngrijiri medicale. `nceputul unei lupte scurte [i tragice `n care barbarii din timpul zilei vor goni armata fragil\ a g`ndurilor din timpul nop]ii. echivalen]a profund\ a punctelor de vedere individuale `n fa]a aceluia[i absurd. ea cu pielea ca de pergament. ~n trenuri se vorbe[te de secet\. luminat de doi ochi limpezi [i de o musta]\ alb\ – siluete coc`rjate de dou\ ierni de priva]iuni. el cu obrazul neted. Curg `n jurul meu. Via]\ disperat\ [i t\cut\. prim\vara lui 1943. Prea multe „hazarduri“ de ast\ dat\ `n timpul redact\rii. M\n\stirea din Parma. „I-ar trebui carne alb\ bine fript\. `n camere etc. de foarte departe [i din spate. Str\inul descrie goliciunea omului `n fa]a absurdului. iar creatorul n-are nimic de a[teptat de la un „dicteu“ transcendent. * Ciuma. Dup\ aceea. opt ore de munc\ – nimic de m`ncare acas\ –. Fedra. To]i francezii au un aer de emigran]i. din iarna lui 1942 p`n\ `n S\ m\ conving c\ o oper\ de art\ este ceva uman. o `ntreag\ mul]ime absoarbe f\r\ s\ c`rteasc\ o hran\ infam\ [i iese apoi `n ora[ul `ntunecat. acest izvor `n inim\ [i acest murmur de f`nt`n\ `mi va `nso]i toate g`ndurile. Pe 18. Este progresul definitiv. un eseu despre Fran]a. Pe m\sur\ ce soarele urc\ [i cerul se lumineaz\. pe care cu greu le voi putea uita: b\tr`ne cupluri de ]\rani. Trebuie s\ m\ apropii de idee. adunate `n g\ri minuscule. peste c`mpii `nsorite. [i care profit\ de ultima lumin\ a zilei ca s\ citeasc\.carnete_Camus. * Panelier. Ciuma. toat\ lumea fumeaz\. Idem `n ora[ele industriale – acel b\tr`n muncitor z\rit la fereastr\. apoi mai aproape de mine [i cur`nd voi avea acest [opot `n mine. brazii cresc [i armata barbar\ pare s\ avanseze [i s\ se adune `ntr-un tumult de pene prevestind invazia. s-ar spune c\ o armat\ de s\lbatici `mpodobi]i cu pene se ive[te de dup\ colin\. 12 ale lunii. fe]e [i siluete de francezi. Dar. Camus a petrecut mai multe luni. Ideea asta mi-a venit `ntr-un trenule] departamental1 `n timp ce vedeam cum defileaz\. aure[te v`rful copacilor. * Ceea ce emo]ioneaz\ la Joyce nu este opera. `mbr\cate `n haine lustruite [i c`rpite.

~ntre timp ploaia `neac\ peisajul murdar al unei v\i industriale – parfumul acru al acestei mizerii – groaznica disperare a acestor vie]i. v\zut\ din afar\. Ci mai degrab\ „Prizonierii“. 1993. ~nt`ia c\tre Corintieni. S\ nu pun „Ciuma“ `n titlu. Jeanne adun\ to]i nasturii. Impermeabilul prea mare – siesta. * {tiin]a explic\ ceea ce func]ioneaz\ [i nu ceea ce este. Berea Vinga – duminicile la m\tu[a. Saint-Étienne. un v`nt u[or amestec\ frunzele galbene cu aversa. Gallimard. pare dispersat\. Vioara fratelui [i orele de muzic\. ~ntoarcerea acas\ `n seara de Cr\ciun [i cadavrul din fa]a restaurantului. Iar ceilal]i ]in discursuri. versiune revizuit\. „El o a[tepta diminea]a la marginea unui c`mp sub ni[te aluni `nal]i. Editura Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. p\rinte?“ Avakkum: „P`n\ la moarte.“ {i ea. Unde a]i mai pomenit s\ hr\ne[ti un b\rbat cu lapte?“ Se `nt`mpl\ s\ i se fure din rufele clien]ilor [i-atunci trebuie s\ le pl\teasc\. Intr\ slujnica taciturn\. Noul Testament.“2 1 Mémoires d’Avakkum. – Galoufa. C\r]ile – biblioteca municipal\. Bucure[ti. fiu al lui Petru. apoi greutatea apei le ]intuie[te brusc la p\m`nt. Joseph [i Max). red. Exemplu: de ce specii diverse de flori. viespilor. . actul III. Prima ploaie de septembrie.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 172 172 ALBERT CAMUS CARNETE 173 trei sferturi de litru de lapte. * Panelier. Fapt e c\. * Nostalgia vie]ii celorlal]i. ~nc\ mai alerg\m dup\ iluzia unit\]ii. 1939. fiic\ a lui Marcu. VII. atras\ de pl`nsete: – Ah. Jocurile din pivni]\ (Jeanne. ca aici. dar i se suprim\ gr\simile. s\ mergem mai departe. se observ\ mai bine schimbarea anotimpurilor. m\car dumneata ajut\-m\! – Nu. ~ntre cerul `ntunecat de septembrie [i solul umed. cu sirenele care cheam\ la lucru `n mijlocul unei `ngr\m\deli de turnuri.carnete_Camus. Ele plutesc un moment. [i nu una singur\? * Roman. dumneata. `n cea]\. Scen\ cu femeia: – ~n numele cui vorbi]i? – ~n numele dragostei mele. * Copil\rie s\rac\. l\tr\turi r\gu[ite. 27: „E[ti legat de femeie? Nu c\uta dezlegare. diminea]a. `n v`ntul rece al toamnei. chiar [i pe Balzac. „a[a te `mbog\]e[ti“. pe jos. * Budejovice. v`ntul printre frunze. Te-ai dezlegat de femeie? Nu c\uta femeie. avea impresia c\ [i iarna o a[teapt\ cu el pe Marthe. actul III1. 2 Epistolele Sf`ntului Apostol Pavel. Preoteasa: „Mai avem mult de suferit. B`z`it f\r\ c\ldur\ al 1 Note pentru Ne`n]elegerea. * [i nevasta sa printre ghe]urile Siberiei. – Ce e asta? Sora iese.). un coco[ care se `nc\p\]`neaz\ s\ c`nte `n spatele colinelor.“ Avakkum1 * ~nt`ia c\tre Corintieni. Femeia url\ [i pl`nge. scena III. `n dep\rtare c`te un cronc\nit de cioar\. (Cortina) * Toate marile virtu]i au o fa]\ absurd\. C`nd natura e banal\. ea formeaz\ un tot. oft`nd: „Bine. redactat\ [i comentat\ de Bartolomeu Valeriu Anania (n. * Roman. Iat\ de ce a atras at`tea spirite. Sora revine dup\ sinuciderea mamei. ~nseamn\ „libertate“.“ * ~mperecherea cu animalele suprim\ con[tientizarea celuilalt. v\zut\ din\untru. traducere din rus\ de Pierre Pascal. de cl\diri [i de co[uri groase `ndrept`ndu-[i spre cerul `ntunecat v`rfurile lor purt`nd depozitul de zgur\ asemenea unei monstruoase ofrande. ~n timp ce a noastr\.

~n c\utarea timpului pierdut este o oper\ eroic\ [i viril\: 1) prin constan]a voin]ei creatoare. VI.) are punctul de vedere al lui Lucre]iu: „Pas\rea cea mare se `nal]\ pe v`nt p`n\ la o `n\l]ime de 90 000 de stadii. otr\vit de ierburi veninoase. m\ g`ndeam la un c\l\tor oarecare aruncat pe un ]\rm.carnete_Camus. 2) prin efortul pe care-l pretinde unui bolnav. una dintre aceste imagini sau s-a apropiat de una dintre aceste amintiri. * Sentiment opus fa]\ de cel al lui Proust: `n fa]a fiec\rui ora[. s\ pleci `n c\utarea timpului care n-a venit `nc\. `n clipa c`nd epuizarea [i suferin]a deveneau at`t de mari. S\ colec]ionezi sosirile nocturne `n ora[ele str\ine.“ * Ca atunci c`nd s`ntem atra[i de anumite ora[e (mai totdeauna cele unde am mai locuit) sau de anumite vie]i. c`nd to]i oamenii v\ vor vorbi de bine. ochii i-au putrezit. dar din c`nd `n c`nd sc\ldat\ `n lacrimi. * Zhuangzi (al treilea dintre marii taoi[ti – a doua jum\tate a secolului al IV-lea `. a [tiut s\ izoleze din ea.Hr.“ (Sodoma [i Gomora) * Nu se culc\ cu o t`rf\ care-l aga]\ [i pe care o dore[te fiindc\ n-are dec`t o bancnot\ de o mie de franci asupra sa [i nu `ndr\zne[te s\-i cear\ restul. Toate femeile devin astfel personajele feminine pictate de Renoir. via]a noastr\ nu depinde niciodat\ numai de sexualite sau. „C`nd crizele m\ obligaser\ s\ stau mai multe zile [i mai multe nop]i la r`nd nu numai f\r\ s\ dorm. „F\pturile care au jucat un rol important `n via]a noastr\ doar rar ies din ea dintr-o dat\ [i `n mod definitiv. `nc`t credeam c\ nu am s\ mai scap niciodat\. [i din c`nd `n c`nd. fiec\rui nou apartament. „La piciorul patului.“ Gu2. via]a se acoper\ cu . (n. exist\ prea multe lucruri `n via]a de toate zilele care nu au nici o leg\tur\ cu sexualitatea. fiec\rei fiin]e. Ce vede ea de sus s`nt herghelii de cai s\lbatici `n galop“. * Dup\ Proust.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 174 174 ALBERT CAMUS CARNETE 175 Luca. prin imaginile sexualit\]ii – [i atunci s`ntem `n[ela]i. cit. s\ te minunezi de noutatea lor g`ndindu-te cum o s\ le transforme obiceiul – s\ cau]i `n viitor „familiaritatea“ pe care ]i-o vor da. `mi red\dea speran]a [i m\ ru[inam c\ am putut avea un moment de descurajare. cel pu]in. * P`n\ la era cre[tin\. 26: „Vai vou\. Dar dup\ opt zile i s-au lipit pleoapele. tremur`nd de febr\ `n hainele muiate de apa m\rii. sosirile solitare `n ora[ele necunoscute – senza]ia aceea de sufocare.). C\ci. ed. Noul Testament. `ntr-un mod unic. ci [i f\r\ s\ m\ `ntind. `n c\utarea b\[tina[ilor care puteau fi antropofagi. c\ci totul se ordoneaz\ `n raport cu ea [i ne instal\m. de dep\[ire pe care ]i-o creeaz\ un organism de o mie de ori mai complex. dup\ ce a incarnat cu greu. chiar [i pentru cei mai pu]in spiritualiza]i dintre noi. s\ tr\ie[ti din puterea acelor camere de hotel necunoscute. Ci marele artist este cel care ne `nva]\ s\ vedem `n natur\ ceea ce opera sa. * ~n tramvai: „S-a n\scut normal. E suficient ca a doua zi s\ reper\m strada principal\. care totu[i se sim]ea mai bine dup\ dou\ zile. fiec\rui trandafir [i fiec\rei fl\c\ri.“ Gu. dar 1 Sf`nta Evanghelie dup\ Luca. Exemplul lor m\ `nt\rea. convulsionat\ de suflul acelei agonii.1 Ca apostol. c\ p\rin]ii lor a[a le f\ceau prorocilor mincino[i“. bine`n]eles. Astfel c\. relu`ndu-[i drumul la `nt`mplare. A[a c\. Iuda f\cea minuni (Sf`ntul Ioan Gur\ de Aur). 2 Gu pentru Guermantes. adic\ depersonalizat. Buddha nu este reprezentat fiindc\ e nirvanat. mama avea triste]ea f\r\ g`nduri a unui frunzi[ pe care-l biciuie ploaia [i-l r\scole[te v`ntul. f\r\ s\ beau [i f\r\ s\ m\n`nc. red. f\r\ s\ pl`ng\. Exemplu: Noaptea. nu este adev\rat c\ natura imit\ arta.

Totul e dat o dat\ pentru totdeauna.carnete_Camus. ajut\-m\. Slujnica taciturn\ este un b\tr`n servitor. ~n fa]a trupului `n agonie al femeii pe care o iube[te: „Nu pot. ne revine s\ deslu[im consecin]ele [i motivele (de aici forma geometric\). B\tr`nul: M-a]i chemat? Femeia: Da… Nu… Nu mai [tiu. Octombrie. cealalt\ put`nd servi la reintroducerea contingen]ei. * Budejovice (sau Dumnezeu nu r\spunde)1. Este c`t se poate de inuman. ~n iarba `nc\ verde. Frumuse]e ro[ie. S\ v\d tot timpul [i s\ exprim `n acela[i timp ambele aspecte. Este o lume care cere curaj. pe nicovala verde a c`mpiilor. Ea: „Oh! E groaznic s\ mori [tiind c\ vei fi uitat\“. ~ntinde-mi m`na. `ntoarce-te spre mine. Vezi Etica. Teorema XIV [i marea Scolie din teorema XV care pare s\ nege crea]ia. Se poate opune teorema XVII teoremei XXIV: una demonstr`nd necesitatea. Nu are tragedie pentru c\ nu are istorie. Acest Dumnezeu. frunzele deja galbene. [Dar [i o lume f\r\ art\ – pentru c\ e f\r\ hazard (apendicele la Cartea I neag\ c\ ar exista ur`tul sau frumosul). (Cortina) De c\utat detalii pentru a accentua simbolismul. Un v`nt scurt [i activ f\urea cu un soare sonor. se spune. acest univers nu au mobilitate [i motivele se armonizeaz\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 176 176 ALBERT CAMUS CARNETE 177 lungi spa]ii de timp vid ca ni[te piei moarte. Fiindc\ [tiu c\ am s\ te uit. B\tr`nul: Nu. Ascult\-m\. cartea I. Ar putea da dreptate celor care vorbesc de panteismul lui Spinoza? E aici totu[i un postulat (cuv`nt pe care Spinoza `l evit\ `n toat\ Etica): vidul nu exist\ (demonstrat. fa]a sa r\m`ne totu[i pentru mine chipul fericirii? * Roman. ce-i drept. Acest lucru nu e sup\r\tor dec`t din punctul nostru de vedere. Splendid\. ai mil\ de mine. fa]\ de ierarhia moral\ – o anume echivalen]\ a virtu]ilor [i a relelor `n lumina divin\. etc. Doamne. . care nu e cel bun. Doamne.“ Intr\ b\tr`nul. singura unde s`nt `n stare s\ te str`ng `n bra]e“ etc. dac\ ne convine. nu pot s\ te las s\ mori. nu putea s\ n-o fac\. Nou\. C\ci av`nd puterea s\ creeze toat\ gama de la perfect la imperfect. Bun\voin]\ ar fi mai potrivit. „Oamenii prefer\ ordinea `n locul neor`nduielii ca [i cum ordinea ar corespunde unui lucru real din natur\“ („Apendice“.] Nietzsche spune c\ forma matematic\ nu se justific\ la Spinoza dec`t ca un mijloc de expresie estetic\. Femeia `n ultima scen\: „Doamne. Am s\ pierd totul astfel [i vreau s\ te re]in `n aceast\ parte a lumii. Teorema XI d\ patru demonstra]ii ale existen]ei lui Dumnezeu. * Critici despre Str\inul: Impasibilitate. Dar ajut\-m\. o bar\ de lumin\ ale c\rei zumzete de albine parveneau p`n\ la mine. veninoas\ [i solitar\ ca o ciuperc\ otr\vitoare. * S\ rezum clar inten]iile mele din Ciuma. Dar universul acesta nu tinde spre nimic [i nu vine de la nimic pentru c\ este deja des\v`r[it [i a fost des\v`r[it dintotdeauna. * 1 Note pentru Ne`n]elegerea. Ceea ce ar fi de neconceput pentru el nu e c\ Dumnezeu a creat imperfec]iunea `n acela[i timp cu perfec]iunea. fiindc\ am nevoie s\ fiu ajutat\. {i atunci trebuie s\ dorim alte ora[e. * Se poate observa la Spinoza cultul a ceea ce este [i nu a ceea ce vrea sau trebuie s\ fie – ura fa]\ de valorile `n alb [i negru. Cartea I). Fie-]i mil\ [i consimte s\ m\ aju]i. Cuv`ntul este prost ales. ci c\ nu a creat-o. * Cum se face c\ fiind legat\ de at`tea suferin]e. ai mil\ de cei care se iubesc [i s`nt desp\r]i]i. `n lucr\rile precedente).

S-ar crede c\ pentru Spinoza natura lui Dumnezeu e mai puternic\ dec`t el – dar `n teorema XXXIII declar\ (`mpotriva adep]ilor Binelui Suveran) c\ este absurd ca Dumnezeu s\ fie supus destinului. Personajul principal este diavolul. destul de repede. ceea ce e zborul sacadat al l\custei fa]\ de cel al r`ndunicii. Ce dorin]\. * Un scriitor nu trebuie s\ vorbeasc\ despre `ndoieli `n fa]a propriei sale crea]ii. ~n teorema XXXI. S\ nu vorbe[ti niciodat\ despre `ndoielile tale – oricare ar fi ele. fagii formeaz\ pete de un galben auriu sau se izoleaz\ la marginea p\durilor ca ni[te cuiburi mari [iroind de o miere blond\. Este exact acela[i. * Curios. voin]a este constr`ngere. Adev\rul e c\ ei nu g`ndesc sau nu scriu dec`t pentru epoca lor. regretam. * La r\scruce de v`nturi este unul dintre cele mai mari romane de dragoste pentru c\ se sf`r[e[te prin e[ec [i revolt\ – vreau s\ spun prin moartea f\r\ speran]\. * „C`teodat\. ~n ea totul adoarme. care voia s\ ignore sentimentul [i lumea. un alt b\rbat de stat sau un alt regim au venit s\ strice tot. doream. a lui „a[a este“ – necesitatea e infinit\ – contribu]ia originalit\]ii [i a hazardului e nul\. Ar fi prea u[or s\ i se r\spund\: „Cine te for]eaz\ s\ creezi? Dac\ e vorba de o angoas\ at`t de continu\. Alternativa istoricilor: scepticismul sau teoria politic\ ce nu depinde de schimbarea oamenilor (?) * Acest efort uria[ este. c\reia i se datoreaz\. * 23 octombrie. Istorici inteligen]i. retras`nd istoria unei ]\ri. unde mai po]i g\si o toamn\ at`t de conven]ional\? Acum ]\ranii umbl\ pu]in apleca]i – contra v`ntului [i a ploii. Cu toate acestea ei insist\ s\ apere o politic\ ce nu rezist\ la schimbarea oamenilor. focurile (conurile de brad transformate `n j\ratic sclipeau ro[ietice ca diamantele infernului). `n fine. ~nceput Ciuma are un sens social [i un sens metafizic. lucrurile `[i reiau via]a. `[i utilizeaz\ toate for]ele ca s\ preconizeze cutare politic\. `n care se edifica or\ dup\ or\ acea munc\ ce nu admitea nici distrac]ie. ce tenta]ie s\ nu mai fie nimic de construit [i s\ abandonez acea oper\ [i acea fa]\ at`t de dificil\ pe care trebuia s\ o modelez. . Totul este monoton. Chiar ei semnaleaz\ totu[i c\ aceast\ stare de fapt nu a putut dura niciodat\ pentru c\.“ * Via]a sexual\ i-a fost dat\ omului ca s\-l deturneze poate de la calea sa adev\rat\. `n toate acele zile. mirosul ciupercilor care se usuc\. m\ cople[ea un sim]\m`nt de p\r\sire [i m\ aruncam cu u[urare `n ad`ncul disper\rii care. * Octombrie Marile p\duri `nro[ite sub ploaie. realist\ de exemplu. castitatea stinge specia [i poate acesta este adev\rul. pentru un geniu. `n opinia lor. cele mai importante epoci ale ]\rii respective. ~n acela[i timp. ~n afara ei. marea pe care am iubit-o at`ta [i buzele acestea `ntinse. E opiul lui. v`ntul care suspin\ `n jurul casei. Ambiguitatea aceasta exist\ [i `n Str\inul. paji[tile acoperite de frunze galbene.carnete_Camus. dup\ toate zilele acelea c`nd numai voin]a comanda. Este lumea faptului dat o dat\ pentru totdeauna. c`t\ vreme politica `n `ntregimea ei se face prin schimbarea oamenilor. Ca [i Dumnezeu prin natura sa proprie. Iubeam.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 178 178 ALBERT CAMUS CARNETE 179 Teorema XXV fundamenteaz\ raportul dintre distan]\ [i moduri. nici sl\biciune. O astfel de iubire nu se poate sus]ine dec`t prin e[ecul final care este moartea. Teorema XXXIII restr`nge mai mult aceast\ lume at`t de bine legat\. Nu se poate continua dec`t `n infern. de ce o supor]i?“ ~ndoielile s`nt tot ce avem noi mai intim. m\ `nso]ise. eram `n sf`r[it om… …cerul pustiu al verii. ~n p\durea de toamn\.

sper\. a[teapt\. ci lucrurile [i fiin]ele renun]\ la mine. ~[i rateaz\ c\snicia. Un ]inut str\vechi urc\ p`n\ la noi `ntr-o singur\ diminea]\. observ\m c\ peisajul acesta. Po]i s-o practici c`nd nu dore[ti s\ produci. 2 Debarcarea alia]ilor `n Africa de Nord `l desparte pe Camus de ]ara sa [i de ai s\i. ~n jur. nu voi putea niciodat\ s-o definesc. c\derea promoroacei pe sol ca un zgomot de insecte albe aruncate unele peste altele.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 180 180 ALBERT CAMUS CARNETE 181 * Se spune: se sinchise[te ca de o musc\ – [i asta nu ne mai spune nimic. * De reflectat la comentariul despre Don Juan de Molière1.“ {i a[a p`n\ la sf`r[itul vie]ii. v`lcelele [i colinele dispar `n fum. `n momentul c`nd soarele `ncepe s\ `nc\lzeasc\. `n arhivele lui Camus. * 11 noiembrie. cerul str\luce[te `n spatele ghirlandelor [i banderolelor unei chermese imaculate. Descotorosit de promoroac\ datorit\ primelor raze de soare. Dar pe urm\ talentul trebuie s\ `nlocuiasc\ `nt`mplarea. vocile `nv\lm\[ite 1 Cf. „Nu. Nu eu renun] la fiin]e [i la lucruri (nu a[ putea). sau o ilumina]ie feeric\). tot c`mpul se umple de muzica cristalin\ a unui dezghe] aerian: mici p`r`ituri ca ni[te suspine ale copacului. La ora zece. ticurile verbale ale lui Grand: Ciuma. care s\ corespund\ unui proiect de comentariu. ar]arii galbeni. r\m`ne singurul lucru viu `n mijlocul peisajului alb ca ve[nicia.) * Idee: refuz\ tot ce i se ofer\. Peste platou se a[tern miile de fl\c\ri ale unei noi prim\veri. Exist\ un timp c`nd sexualitatea e o victorie – c`nd o degajezi de imperativele morale. Tinere]ea fuge de mine: asta `nseamn\ s\ fii bolnav. toate fericirile care se ivesc din cauza unei exigen]e mai profunde. peisajul acesta `nflore[te cu frunze – cire[ii devenind ro[ii. se angajeaz\ `n leg\turi nesatisf\c\toare.“ * Sexualitatea nu duce la nimic. * Noiembrie ’42 Toamna. dar e neproductiv\. * Spune `ntotdeauna: „Asta `n ]ara mea s-ar numi…“1 [i adaug\ o formul\ banal\ care nu apar]ine nici unei ]\ri. cel pu]in. Dar numai castitatea este legat\ de un progres personal. * Primul lucru pe care trebuie s\-l `nve]e un scriitor este arta de a transpune ceea ce simte `n ceea ce vrea s\ simt\ al]ii. Dar cur`nd dup\ aceea devine o `nfr`ngere – [i singura victorie pe care o ob]inem. * Renun]area la tinere]e. Acolo. a `mb\tr`nit brusc. travers`nd milenii… Pintenul acela acoperit de copaci [i ferigi p\trunde ca o pror\ la confluen]a celor dou\ r`uri. Exist\ [i o parte de noroc la r\d\cina geniului. (Geniul e cel care face locul comun. 1 N-am g\sit nimic. „N-a[ [ti s-o definesc foarte bine. este: castitatea. C`nd `l privim ceva mai `ndelung. sau o fat\ model.carnete_Camus. fagii acoperindu-se de bronz. Exemplu: Asta `n ]ara mea s-ar numi o vreme de vis (sau o carier\ str\lucit\. de ast\ dat\ asupra ei. dar o simt. pierz`ndu-[i toate culorile. Nu este imoral\. Dar ajunge s\ privim cum mor mu[tele `ncleiate pe h`rtia lor – aceea f\cut\ special pentru ele – [i `n]elegem atunci c\ inventatorul formulei a contemplat `ndelung aceast\ agonie groaznic\ [i ne`nsemnat\ – acest\ moarte lent\ care va l\sa `n urma ei doar un u[or miros de putrefac]ie. frunze `nt`rziate desprinz`ndu-se ne`ntrerupt sub povara ghe]ii [i abia tres\lt`nd pe jos ca ni[te oseminte imponderabile. La `nceput reu[e[te din `nt`mplare. Ca ni[te [obolani!2 * Diminea]a totul e acoperit de promoroac\. .

articol ap\rut `n L’Arbalète. Castitatea d\ dimpotriv\ un sens (lumii). F\r\ s\ scad\ cu un ton. {tiu mai ales ce `nseamn\ duminica sear\ [i dac\ a[ putea da un sens [i `nf\]i[a ceea ce [tiu. * ~n ]inutul acesta unde iarna a suprimat orice culoare de vreme ce aici totul e alb. Kierkegaard nu este mistic. ~n unele cazuri trebuie s\ fii personal.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 182 182 ALBERT CAMUS CARNETE 183 ale celor dou\ [uvoaie se aliaz\ `mpotriva t\cerii nem\rginite care-l `nconjoar\. f\r\ temei. Concluzia? Nu exist\ destin? * Supralicitarea motivului Euridicei1 `n literatura anilor ’40. din modestie. mult mai solid [i mai emo]ionant. primul miros al ierburilor 1 Cf. * Toat\ arta lui Kafka2 const\ `n a-l obliga pe cititor s\ reciteasc\. pl\m`nule! Umfl\-te de aerul acesta pal [i `nghe]at care ]i-e hrana. deasupra mea. Un simbol este `ntotdeauna `n general. Vederi definitive. [i reluat `n apendice `n Mitul lui Sisif. Dar stadiul religios transfigureaz\ tot. Prin con[tiin]\? Dar spiritul este cel care-[i face o imagine despre via]\ ca destin. Este un adev\r str\lucitor. iar artistul d\ o traducere a sa `n mare. p`n\ la urm\ n-a[ fi scris-o. De ad\ugat c\ formula m-ar fi constr`ns s\ reflectez mai bine [i. Deznod\mintele sale – sau lipsa de deznod\minte – sugereaz\ explica]ii. care introduce o coeren]\ acolo unde ea nu exist\. * Kierkegaard. Taci. Aceasta `n stadiul etic. e vorba de o iluzie. Privesc cum se `ntinde pe cer acea izbucnire de lumin\ care neag\ presim]irile mor]ii. A[ezat `n v`rful prorei. dar prea mult\ vorb\rie. cel mai mic sunet de vreme ce z\pada `l `n\bu[\. Poate fi restituit\ doar mi[carea. S\ nu mai fiu silit s\-]i ascult lenta putrezire – [i s\ m\ `ntorc `n fine spre… * Saint-Étienne {tiu ce `nseamn\ duminica pentru un om s\rac care munce[te. 2 Cf. morala estetic\ are drept scop originalitatea – [i `n realitate trebuie s\ ajungi la general. Dar ar gre[i cel care ar vrea s\ interpreteze fiecare am\nunt la Kafka. Apologie a generalului. pentru istorie sau pentru familie. un semn de viitor. el este deci de ordinul inteligen]ei. * ~n ce moment se schimb\ via]a `n destin? La moarte? Dar acesta este un destin pentru ceilal]i. ~n sf`r[it. Asta pentru c\ niciodat\ n-au fost desp\r]i]i at`]ia aman]i. de unde nevoia de dou\ sau trei lecturi. `n 1943. continuu aceast\ navigare imobil\ `n ]ara indiferen]ei.carnete_Camus. Valoarea estetic\ a c\sniciei. care se reg\se[te din plin la orice creator. c\ruia totul `i vorbe[te acum de trecut. Este saltul `n stare pur\. trebuie s\ avem `ncredere `n hazard. Pentru Kierkegaard. Dac\ exist\ un salt la Kierkegaard. ~n ambele cazuri. * N-ar fi trebuit s\ scriu: dac\ lumea ar fi clar\. Dar `ncetul cu `ncetul c`ntecul apelor se `ncorporeaz\ el `nsu[i `n peisaj. Ciuma. Taci. devine totu[i t\cere. {i din loc `n loc este nevoie de trecerea a trei ciori fumurii ca s\ se iveasc\ din nou pe cer semnele vie]ii. ~n rest. care nu reies `ns\ clar [i care cer ca povestea s\ fie recitit\ dintr-un unghi nou ca s\ apar\ fondate. a[ putea face dintr-o duminic\ s\rac\ o oper\ de umanitate. * Sexualitatea ne`nfr`nat\ duce la o filosofie a nesemnifica]iei lumii. Nu poate fi tradus cuv`nt cu cuv`nt. toate miresmele fiindc\ frigul le acoper\. arta nu ar exista – iar dac\ lumea mi s-ar p\rea c\ are un sens nu a[ mai scrie. Uneori exist\ o dubl\ sau o tripl\ posibilitate de interpretare. El critic\ misticismul pentru c\ se desparte de lume – tocmai pentru c\ nu este `n ceea ce este general. Nu mai pu]in indiferent\ dec`t toat\ natura [i pacea asta alb\ pe care iarna o aduce `n inimile prea c\lduroase – ca s\-mi `mpace inima mistuit\ de o iubire amar\. Rolul eticii [i al esteticii `n formarea personalit\]ii. .

Garnier traduce „The night is long that never finds the day“ prin: „Nu exist\ noapte oric`t de lung\ care s\ nu ajung\ la zi“ (?) Da1 – „it is a tale told by an idiot. c`t\ resim]i estim`ndu-le pe cele pe care le-ai avut deja. Dar l-au `nzestrat totodat\ cu o virtute mai amar\ care `l face s\ dispre]uiasc\ tot ce poate fi cucerit dup\ ce a `nf\ptuit ceva. nimeni nu l-ar mai lua `n serios. iluzia c\ al]ii pot „`mp\rt\[i“ suferin]a lui. care r\m`n de precizat. C`nd un om a `nv\]at – [i nu pe h`rtie – s\ r\m`n\ singur `n intimitatea suferin]ei sale. …S\ te bucuri tot timpul este imposibil. scena III: „far from this instant there is nothing serious in mortality“. signifying nothing“. corec]ia. echilibrul [i plata. S`nt un limbaj pe care ast\zi eu s`nt singurul care-l aud `n amintire. * Zeii au `nzestrat omul cu mari [i str\lucite virtu]i care-l fac capabil s\ cucereasc\ orice. `n fapt.“ {i `n alt\ parte. ar mai exista oare oboseala? * ~ntrebare: V\ plac ideile – cu pasiune. Dac\ ai putea `mbr\]i[a totul. este plictisitoare.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 184 184 ALBERT CAMUS CARNETE 185 de prim\var\ trebuie s\ fie precum chemarea vesel\. „And nothing is but what is not. * Pascal: Eroarea vine din excludere. * Dezvoltarea absurdului: 1) dac\ grija fundamental\ este nevoia de unitate. Dar de ce? ~n realitate nu te po]i bucura tot timpul pentru c\ nu te po]i bucura de toate. – ceea ce reprezint\ contraponderea. Cred acum c\ nu aveam dreptate“. {i totu[i abia atunci ar face dovada c\ este demn de a g`ndi. `i mai r\m`ne doar pu]in de `nv\]at. urletele c`inilor se r\sfr`ng pe spa]ii de zece ori mai mari dec`t cele din Europa. Astfel s`nt restituite o moral\ [i o ascez\. cu s`nge? Ave]i insomnii din cauza acestei idei? Sim]i]i c\ v\ pune]i via]a `n joc pentru ea? C`]i g`nditori nu s-ar da `napoi! * Pentru publica]ia teatrului: Caligula: tragedie – Exilatul (sau Budejovice): comedie. 2) dac\ lumea (sau Dumnezeu) nu o pot satisface. s\-[i dep\[easc\ dorin]a de a fugi. t\cerile [i inspira]iile sale. * 1 Cuv`nt greu de citit `n manuscris: ezit\m `ntre M [i oui. orice ai face. – Perfect. actul II. declar\ `ntr-o nou\ carte: „P`n\ acum am mers `ntr-o direc]ie gre[it\. Trebuie s\ tr\ie[ti cu una [i s\ taci. full of sound and fury.carnete_Camus. p`n\ la urm\ survine oboseala. dar ea este de origine diabolic\. nu le vei avea niciodat\. Acolo. * ~n nop]ile din Algeria. asceza sa. Resim]i tot at`ta oboseal\ socotind num\rul de bucurii pe care. . fie `n interiorul lumii. fie `ndep\rt`ndu-se de lume. * S\ ne `nchipuim un g`nditor care. `n realitate. ele se `mpodobesc cu o nostalgie necunoscut\ `n aceste ]\ri mici. * Boala este o m\n\stire care are regula sa. Sau s\ te culci cu toate [i s\ faci. Ce-i mai important se afl\ `n alt\ parte. ~i revine omului s\-[i creeze o unitate. * Echivalen]a `n Macbeth: „Fair is foul and foul is fair“. * Femeia. `n afara amorului. trompeta str\lucitoare a senza]iei. dup\ ce a publicat c`teva lucr\ri. Ea nu [tie. Iau totul de la `nceput. * A tr\i cu pasiunile tale `nseamn\ a tr\i cu suferin]ele tale.

Acault.“ Cuv`ntul `i arde gura.) „I s-a acordat gra]ierea c`nd nu mai a[tepta dec`t lovitura mor]ii. * Dac\ e adev\rat c\ crima istove[te orice facultate de a tr\i a unui om (vezi mai sus)… Prin asta crima lui Cain ([i nu cea a lui Adam care. pare un p\cat u[or) ne-a istovit puterile [i dragostea de via]\. este o constant\ ne`ncredere fa]\ de dragoste. `n Confluences. spiritul absurd revolt\2. * Copil\rie s\rac\. „~nsemn\ri despre revolt\“. Pe l`ng\ Adolphe. 1 M. dar c\ n-o voi mai pl`nge dac\ se l\sa prad\ disper\rii [i-[i pierdea ra]iunea. Hommage à Gide (Nouvelle N. `nc`t `[i pierdu cuno[tin]a [i muri dup\ c`teva zile. este un foileton complex. vasul care e pe [emineu etc. Se diversific\ `n mai multe povestiri. Nu chiar at`t de simpl\. Dac\ cel\lalt nu r\spunde. spune Nietzsche dup\ Stendhal. o aprobasem [i o `mp\rt\[isem. Dar pentru a alunga acest g`nd care i se p\ruse at`t de dificil [i at`t de glorios. Dar nu e uscat\.“ Magnific. Idem: tema relativului – dar relativul cu pasiune. * S\r\cia este o stare a c\rei virtute e generozitatea. la `nceput. „Cavalerul de Guise… a luat hot\r`rea s\ nu se mai g`ndeasc\ niciodat\ c\ ar putea s\ c`[tige iubirea Doamnei de Clèves. mor din cauza sentimentului. (Ceea ce.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 186 186 ALBERT CAMUS CARNETE 187 15 decembrie S\ accept `ncercarea.“ (Toate personajele Doamnei de La Fayette care mor. 2 Cf. .“ „Ceea ce spusese Doamna de Clèves despre portretul lui l-a readus la via]\ f\c`ndu-i cunoscut c\ pe el nu-l ura. Oare de aceea dore[ti `ntotdeauna cu at`ta greutate. Acesta-i postulatul ei. suferim de acel straniu r\gaz [i de acea inadaptare melancolic\ ce urmeaz\ dup\ prea marile efuziuni [i dup\ gesturile istovitoare.carnete_Camus. „L’intelligence et l’Echafaud“.. noiembrie 1951). „I-am spus c\ at`ta timp c`t m`hnirea `[i p\strase limitele.R.F. Diferen]a esen]ial\ c`nd m\ duceam la unchiul meu1: la noi obiectele nu aveau nume. p. Simplitatea ei real\ const\ `n concep]ia despre iubire: Pentru Doamna de La Fayette iubirea e o primejdie. ~n m\sura `n care s`ntem parte din natura [i os`nda lui. Dar dac\ el nu este chiar fericirea. care prefigureaz\ capitolul I din Omul revoltat.) 1 Cf. * Dorin]a fizic\ brutal\ e u[or de satisf\cut. De `n]eles de ce sentimentul `i inspir\ o asemenea spaim\. cf. se spunea: farfuriile ad`nci. Este pudoarea marilor noastre secole. Exemplu: sf`[iat `ntre lumea care nu `i e suficient\ [i Dumnezeul pe care nu-l are. serviciul de Quimper etc. este contrariul indiferen]ei. E o pudoare viril\. ce poate promite? * …C`nd totul a fost acoperit de z\pad\ mi-am dat seama c\ u[ile [i ferestrele s`nt albastre. `n Existen]a (1945). Dar se vede bine c\ el este pe p\m`nt. s\ mori `n diversitate. a c\rui grandoare s\-l poat\ preocupa. Fiindc\ `nsu[i b\rbatul (prin]ul de Clèves) care spune acestea va muri de disperare. ~ncepe complicat [i se `ncheie `n unitate. Pléiade. ca de altfel [i citind Prin]esa de Montpensier [i Contesa de Tende. Dar dorin]a `nso]it\ de tandre]e cere timp. s\ g\sesc prin ea unitatea. trebuia s\ se g`ndeasc\ la altceva. {i-a pus `n g`nd s\ cucereasc\ Rodosul. Iar ceea ce se simte la lectur\. * Frumosul. este o promisiune de fericire. La el: gresia ars\ din Vosgi. Trebuie s\ str\ba]i tot t\r`mul iubirii ca s\ g\se[ti flac\ra dorin]ei. |sta e infernul. pus\ al\turi. dar frica `l cuprinsese at`t de tare. * Prin]esa de Clè ves1. 1887. – Se ivea `n mine dorin]a de a alege. fire[te. ceea ce iube[ti? * Eseu despre Nostalgia „`nceputurilor“. Cain a golit dintr-o dat\ pentru noi toate posibilit\]ile de via]\ efectiv\.

Fiica – Ce nume[ti tu salvare? Mama – Iertarea ve[nic\. O clip\ nemi[cat [i t\cut `n fa]a u[ii. Chiar [i pe plan fizic: nu posezi cu adev\rat dec`t o necunoscut\. `n ciuda aparen]elor. S\-i acord\m aceast\ pauz\ [i aceast\ oprire. Sora – Atunci eu s`nt deja salvat\. format din dou\ trunchiuri `mpreunate. A r\mas lipit de primul [i am`ndou\ `mpreun\ `l reprezint\ destul de bine pe Thomas. Poate c\ tocmai acest r\gaz ne va salva. Pa[i. spuse cel\lalt. Idem: `mp\r]it `ntre relativ [i absolut. * Nietzsche – Tot ceea ce este decisiv se construie[te doar pe un „orice ar fi“. Sun\. nici nu mai atinge p\m`ntul. Atunci trebuie s\ recite[ti [i totul se lumineaz\ – dar `n lumina f\r\ str\lucire care scald\ asfodelele din locul mor]ii. S\-i d\m acest r\gaz. Medita]ie despre camerele de hotel. {i-a `ngro[at `mbr\]i[area de scoar]\. este deposedat. Apropia]i-v\ de piatr\ c`t mai ave]i timp (s\ dezvolt). Pentru c\ mi-am iertat singur\ viitorul. e mai obscur. Iubire. III – Ah! spuse el `nainte de a muri. Astfel. Sora – ~n numele a ce? Femeia – ~n numele iubirii mele. Ceea ce o atrage pe Anne la Thomas e moartea pe care o poart\ `n el. – Nimic. E surd.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 188 188 ALBERT CAMUS CARNETE 189 alege cu pasiune lumea. Asta e adev\rata fericire [i asta a ales [i pentru sine `nsu[i. iar casele ca s\ dormi `n ele. Dar tot ea face cunoa[terea inutil\: progresul ei e steril. str`ng`ndu-se `n jurul trunchiului mort – [i-a proiectat crengile de jur-`mprejur [i deasupra – nu s-a l\sat dobor`t. II Idem: vezi mai sus. * Romanele metafizice ale lui Maurice Blanchot Thomas obscurul. Sora – Categoric. Pa[i. * Acum c`nd `i cunoa[te pre]ul. bucurie [i durere. * Lumea absurd\ nu admite dec`t o justificare estetic\. * Budejovice (sau Exilatul). nu ast\-sear\. vorbe[ti un limbaj pe care nu-l `n]eleg. dac\ soneria func]ioneaz\. IV Actul 2. Thomas descoper\ `n el moartea care-i prefigureaz\ viitorul. (L`ng\ ferm\. cu lemnul putred. Cheia c\r]ii e dat\ `n capitolul XIV. Sora – Lumea e f\cut\ ca s\ mori `n ea. Voiam s\ [tiu dac\ r\spunde cineva. apoi pleac\.carnete_Camus. dintre care unul. v\ spun. sare cu `nfocare `n relativ. * I Mama – Nu. mort de mult. Iubirea ei e metafizic\. Sora – Ce vrea s\ `nsemne cuv`ntul \sta? (Pasaj) Femeia – Iubirea este bucuria mea trecut\ [i durerea mea de azi. T\cere. V Sora – Ruga]i-v\ la Dumnezeu s\ v\ fac\ de piatr\. lumea asta nu-i deci f\cut\ pentru mine [i casa asta nu-i a mea. Apare b\tr`nul mut. doar moartea e adev\rata cunoa[tere. B\tr`nul r\m`ne un moment nemi[cat. un copac singuratic.) Aminadab. Este o form\ nou\ a Mitului lui Orfeu [i Euridice (de notat c\ `n ambele c\r]i impresia . Nimic. Fiindc\ `n acel moment ea [tie [i nou\ ne place s\ nu [tim. n-am auzit niciodat\ cuvintele astea. Condi]ia posesiunii e ignoran]a. Fi]i asem\n\tor Lui ca s\ nu mai cunoa[te]i din lume dec`t apa ce [iroie[te [i soarele ce `nc\lze[te. [i mut ca piatra. De aceea se deta[eaz\ de el `n momentul mor]ii. Dar trunchiul viu nu s-a l\sat `n\bu[it.

VII. o imagine nu mai pu]in crud\ [i nici mai pu]in adev\rat\ este tocmai aceea c\ omului nu-i este niciodat\ dat s\ moar\ `ntr-adev\r singur. E un adev\r lipsit de viitor. Fiecare parte trebuia de asemenea s\ str`ng\ ceva mai mult leg\turile dintre personaje – [i trebuia s\ fac\ s\ se simt\ prin fuziunea progresiv\ a jurnalelor `ntr-unul singur [i s-o des\v`r[easc\ `n scenele din partea a patra. 24. 15. 25. VI. Amos. Ieremia. S\ pun totul `n stil indirect (predici – jurnale etc. 10. Un capitol despre mizerie. Ei se instaleaz\ `n epopee ca la un picnic. 10. XXIV. XXVIII. Urmarea `l prevedea ceva mai amplu.? Cei care-[i descoper\ un purice. 29. o cronic\. Iar remediile pe care le imagineaz\ ajung abia la nivelul unui guturai. XII. Pentru predic\: „A]i remarcat. ci `ntotdeauna `nso]it\ de suferin]e morale (familie – iubiri frustrate) care-i d\deau profunzime. 19. s\ intrige [i s\ dezv\luie profunzimile c\r]ii. Dac\ moare. trebuia s\ traduc\ prin ele [i numai prin ele semnifica]ia general\. 15. Personajul Stéphan nu e dezvoltat suficient. 12. primele 3 p\r]i compuse din jurnale – carnete – note – predici – tratate – [i din relat\ri obiective erau menite s\ sugereze. Doar cei pe care moartea i-a atins `n ei `n[i[i sau `n apropia]ii lor au `nv\]at ceva. Stéphan2 – capitolul 2: Blestem\ dragostea care l-a frustrat de tot restul. Iezechiel. S\ redactez un raport general despre cium\ la O. IV. compus\ doar din evenimente.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 190 190 ALBERT CAMUS CARNETE 191 de oboseal\ pe care personajul pare s-o resimt\ [i pe care `n acela[i timp i-o transmite cititorului este o impresie artistic\). Leviticul.carnete_Camus. personaj care figureaz\ `n prima versiune a Ciumei. „Constatau `nc\ o dat\ c\ durerea fizic\ nu venea niciodat\ singur\. 4. „Fiecare-[i caut\ pustiul [i de `ndat\ ce l-a aflat. IX.) [i u[urarea monoton\ prin tablouri ale Ciumei? Categoric trebuie s\ fie o relatare. fra]ilor. 2 Stéphan. s\ ar\t c\ mai `nt`i sufer\ pentru c\ nu s-a al\turat celuilalt [i pentru at`tea lucruri r\mase `n suspensie. XXXII. * Versiunea a doua Ciuma pitoreasc\ [i descriptiv\ – mici fragmente documentare [i o diserta]ie despre flageluri. S\ dezvolt critica social\ [i revolta. Ultima parte. * Ciuma. Poate: s\-l refac pe Stéphan `n `ntregime suprim`nd tema iubirii. Demersurile sale: vrea s\ ob]in\ un permis de liber\-trecere sub pretext „c\ nu este de aici“. Un capitol despre boal\. 1 Dup\ Ini]ial manuscrisul indic\ „vezi carnet“ – paragraful care urmeaz\ a fost reg\sit `n Carnetul de `nsemn\ri pentru Ciuma. Asta `nseamn\ s\ ating\ str\fundurile ciumei. Ie[irea. 7 [i 9. Vor pieri (s\ dezvolt). Observau astfel – contrar opiniei curente – c\ dac\ unul dintre privilegiile atroce ale condi]iei umane este s\ mori singur. S\ urm\resc p`n\ la sf`r[it tema desp\r]irii. Eroism civic. Nu g`ndesc la scara flagelurilor. 21. Dar c`te probleme ridic\ asta. Nimeni nu va spune c\ nu-l voi putea `ndura pe al meu. IX. XXVI. ce monoton este Ieremia?“ Personaj suplimentar: un separat. XXI. naturalul. un exilat care face tot posibilul ca s\ ias\ din ora[ [i nu poate.“ * Ini]ial1. Nimic „for]at“. V. XIV. Ceea ce le lipse[te este imagina]ia. VI. Aten]ie: astmul nu justific\ vizitele at`t de numeroase. 12. Dar adev\rul astfel cucerit nu-i prive[te dec`t pe ei. A doua versiune Biblia: Deuteronomul. . S\ introduc atmosfera din Oran. `l socote[te prea aspru.“ Moralitatea ciumei: nu a servit la nimic [i nim\nui. 12.

de asemenea. peste trei sate [i un r`u. Progresia cazurilor de cium\ trebuie calchiat\ dup\ cea a [obolanilor. Ciudata cium\? Partea I este o expunere care ar trebui s\ fie foarte rapid\ – chiar [i `n ziare. [tim c\ ciuma are binefacerile ei. sc`nteile asfin]itului reflect`ndu-se slab `n geamuri. Un capitol despre p\rin]ii izola]i `n lazarete. c\ Rieux este povestitorul. Astfel descopereau via]a personal\“. cei care erau `n stare s\ mediteze au fost for]a]i s\ mediteze. Nu poate judeca nimic. Personajele `i dau sensul mai profund. Pentru a le concilia: cinematograful – unde stau `nghesui]i unul `ntr-altul f\r\ s\ se cunoasc\. Critic\ social\. la sf`r[it. Separa]ii – partea a doua: „Erau izbi]i de mul]imea nimicurilor care contau mult pentru ei [i care nici nu existau pentru ceilal]i. ~n fond. peste c`mp. trebuie s\ fie nebun. de cei pe care-i iubeau sau de obiceiurile lor. iar `n fa]a ei singurul cuv`nt de ordine al unui om este revolta. Care e idealul omului c\zut prad\ ciumei? – O s\ v\ vin\ s\ r`de]i: e cinstea. (?) O prefa]\ a povestitorului cu considera]ii despre obiectivitate [i despre m\rturie. Oric`t\ grandoare ar extrage unii indivizi de pe urma flagelului. S`nt chema]i medici din exterior.“ To]i caut\ pacea. Concomitent s\lb\ticie [i nevoie de c\ldur\. care este cea mai concret\ dintre toate for]ele. din aceast\ privin]\. La sf`r[itul ciumei. Este. iar ceilal]i s\ tr\iasc\ o via]\ de animal h\ituit. Dar. Sf`r[itul p\r]ii I. De suprimat: „la `nceput – `n fapt – `n realitate – `n primele zile – cam `n aceea[i epoc\“ etc. marmora meselor [i sp\tarele scaunelor lucind slab: este ora p\r\sirii. {i `n acest exil. criminal sau la[ cel care ar consimte ciuma. Pentru exilat: seara `n cafenelele unde se am`na c`t mai mult posibil ora de aprins lumina pentru a economisi electricitatea. cu ciuma. Exilatul. dar f\r\ entuziamul de la `nceput – [i numai cu motivele foarte clare pe care le aveau ca s\-l doreasc\. De ad\ugat detalii despre „epidemie“. (?) Cottard pe dos: s\ descriu comportamentul s\u [i s\ dezv\lui la sf`r[it c\-i era fric\ s\ nu fie arestat. Insuli]e de lumin\ `n ora[ul `ntunecat spre care converge un popor de umbre ca o colonie de parameci c\zu]i prad\ unui heliotropism. nu exista cale de mijloc. dar nu le mai resim]eau acuitatea. la fel ca toate relele de pe lume [i ca lumea `ns\[i. ~nt`lnirea administra]iei. De fapt. To]i au fost separa]i de restul lumii. te oblig\ s\ g`nde[ti. „{tiau foarte bine c\ trebuie s\ termine – sau cel pu]in s\ doreasc\ sf`r[itul – [i prin urmare `l doreau. (?) De ar\tat de-a lungul `ntregii opere. Aveau atitudinea triste]ii [i a nefericirii. tocmai asta .carnete_Camus. Dar toate acestea `n mare. De l\rgit. O tem\ posibil\: lupta dintre medicin\ [i religie: puterile relativului ([i ce relativ!) `mpotriva celor ale absolutului. Ceea ce mi se pare a caracteriza cel mai bine aceast\ epoc\ e desp\r]irea. observ`nd suferin]a fra]ilor no[tri. cel care nu pierde. Ziarele nu mai au nimic altceva de relatat dec`t pove[ti despre cium\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 192 192 ALBERT CAMUS CARNETE 193 Evenimentele [i cronicile trebuie s\ dea sensul social al Ciumei. c\ `]i deschide ochii. nu poate duce dec`t la rezultate comice [i scandaloase. care este o entitate abstract\. De l\rgit. La `nceput: miros de ]igar\. Tarrou este omul care poate s\ `n]eleag\ tot – [i care sufer\ din cauza asta. „Desigur. Relativul e cel care triumf\ sau. cu mijloace de detectiv. atins de cium\. S\ subliniez asta. Separatul evadeaz\ pentru c\ nu poate a[tepta ca ea s\ `mb\tr`neasc\. alearg\ pe o colin\ [i-[i cheam\ so]ia cu strig\te puternice peste zidurile ora[ului. to]i locuitorii au un aer de emigran]i. Din marele elan de la `nceput nu le mai r\m`nea dec`t o deprimare `ntunecat\ care-i f\cea s\ uite `ns\[i cauza acestei constern\ri. unde crepusculul invadeaz\ sala ca o ap\ cenu[ie. Oamenii spun: nu g\se[ti nimic `n ziar. ceea ce e adev\rat despre relele lumii [i despre lumea `ns\[i e adev\rat [i despre cium\. mai exact.

n-au `ncetat niciodat\. * Aici nu se cunoa[te setea [i senza]ia de sec\tuire care pune st\p`nire pe `ntreaga fiin]\ dup\ un drum str\b\tut `n soare [i prin praf.“ „V\zut\ de la distan]\.“ „Iar c`nd duhul necurat a ie[it din om. Trebuie s\ moar\ sau s\ tr\deze. desprinz`ndu-se treptat de f\ptura care le inspirase aceste sentimente. c\ ciuma va `nceta. Fiindc\ din suferin]a lor din dragoste nu p\straser\ dec`t gustul [i nevoia de dragoste [i. s\ spere ceva: c\ scrisorile vor veni.“ – „~[i d\deau seama uneori c\ r\m\seser\ `n prima faz\. XX. M-am legat de ]ara asta. via]a lor le p\rea c\ formeaz\ acum un tot. umbl\ prin locuri f\r\ ap\ [i caut\ odihn\ [i nu g\se[te“1 (Matei. foarte aproape de apa `nghe]at\. Idealul `ns\ ar fi s\-i lu\m for]a [i s\-i refuz\m sl\biciunile. Astfel ciuma le restituia unitatea. Pentru ca ea s\ fie refugiul care `]i d\ putere `n momentul dorit. Ciuma va da imaginea celor care `n r\zboiul acesta [i-au avut partea lor de reflec]ie. red. erau doar prad\ disper\rii. Pentru Algeria. * Pentru c\ cerul e albastru. `n toiul nop]ii. Limonada pe care o `nghi]i: nu sim]i deloc cum trece lichidul. o dorin]\ de a m\ l\sa `n voia volupt\]ii de a iubi. c\ cel absent se va strecura `n ora[. Idem: momentele `n care se las\ s\ alunece spre cium\ [i nu mai sper\ dec`t `n somnul ei. Astfel deveneau infideli din dragoste. Geniul este deci at`t de lent! „Disperarea e hotarul unde se `nt`lnesc `ntru aceea[i neputin]\ furia unui egoism cuprins de-o la[\ team\ [i temeritatea unui spirit cuprins de-o `nc\p\]`nare orgolioas\. `n prima faz\. – C`t\ vorb\rie.) . Abia `n faza a doua nu mai sper\. Separa]ii Separa]ii `[i dau seama c\. 1 Sf`nta Evanghelie dup\ Matei. ~nc\ mai aveau speran]\. (n. adic\ am motive s-o iubesc [i motive s-o detest. copacii acoperi]i de z\pad\ care-[i `nal]\ crengile albe pe malul r`ului. ed. Iar locuitorii: poate c\ ciuma te elibereaz\ de toate.“ – „Dar c`teodat\. rana li se deschidea iar. Totodat\ vreau s\ extind aceast\ interpretare la no]iunea de existen]\ `n general. cit. `[i reg\seau suferin]a proasp\t\ [i o dat\ cu ea chipul r\scolit al dragostei lor. `i pip\iau marginile iritate. dimpotriv\. Cottard spune: trebuie s\ fie bine la `nchisoare. ci doar cele o mie de mici ace arz\toare ale apei gazoase.“ Vreau s\ exprim prin intermediul ciumei sufocarea de care am suferit cu to]ii [i atmosfera de amenin]are [i exil `n care am tr\it. c`nd pl\nuiau s\ arate `ntr-o zi sau alta cutare lucru cut\rui prieten care nu mai era acolo.carnete_Camus. dar poate [i un parapet. ~n ]ara asta ochii se confrunt\ cu o perpetu\ confuzie `ntre prim\var\ [i iarn\. * Nu-s f\cut pentru risipire. `n realitate. simt o pasiune ne`nfr`nat\. A doua faz\ a `nceput c`nd `ntr-adev\r n-au mai putut s\ g`ndeasc\ dec`t `n termenii ciumei. * 15 ianuarie Boala este o cruce. ~nainte. Atunci aderau la ea cu o for]\ nou\. * Puritatea inimii la Kierkegaard. Astfel mul]i nu au fost fideli. de[i o avuseser\ – sau mai cur`nd c\ nu erau capabili s\ o tr\iasc\ dec`t odat\ lipsi]i de ea. {i dac\ trebuie s\ pl\tim cu moneda suferin]elor [i a renun]\rii. 43) Distinc]ia sa `ntre oamenii de ac]iune [i oamenii f\cu]i pentru suferin]\. Trebuie deci s\ conchidem c\ oamenii ace[tia nu [tiau s\ tr\iasc\ cu unitatea lor. se sim]iser\ mai slabi [i sf`r[iser\ prin a ceda primei f\g\duieli de tandre]e. Dar `n acel moment s`nt din fericire atoni (sau via]a le d\ motive noi de interes). ~ntrebare: Se poate iubi o ]ar\ cum ai iubi o femeie? * Ciuma. par ni[te migdali `nflori]i. de t\cere – [i de suferin]\ moral\. {i trezi]i brusc. Noul Testament. s\ pl\tim.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 194 194 ALBERT CAMUS CARNETE 195 era nefericirea. versiunea a doua.

qxd 12/12/02 4:31 PM Page 196 196 ALBERT CAMUS CARNETE 197 Idem pentru Kafka: „Trebuie s\ love[ti de moarte speran]a p\m`nteasc\. E cel mai uman dintre sentimente cu tot ceea ce implic\ cuv`ntul ca limitare [i exaltare totodat\. Concluzie: s\ ne resemn\m accept`nd impuritatea? S`nt departe de bine [i mi-e sete de unitate. nutrind speran]e de[arte [i resim]ind spaime gratuite la lectura unor considera]ii pe care un ziarist le-a scris cam la nimereal\. * Text curios din Genez\ (III. atunci lumea se `ntoarce la noaptea ei. c`nd `n]elegem. Po]i s\-i vezi pe cei mai inteligen]i dintre ei c\ut`nd `n ziare sau `n emisiunile radiofonice mo- tive s\ cread\ `ntr-un sf`r[it rapid al ciumei.. izola]i-v\ [i le ve]i vedea topindu-se `n jurul vostru – c\ majoritatea au `n realitate spatele `ntors (nu din r\utate. Dar inima? * Toat\ problema absurdului ar trebui s\ se concentreze `n jurul unei critici a judec\]ii de valoare [i a judec\]ii de fapt. S\ l\s\m asta. Fiind de la sine `n]eles c\ nu exist\ dec`t un fel de a dura care este acela de a dura ve[nic [i c\ nu exist\ cale de mijloc. De aceea omul nu se realizeaz\ dec`t `n iubire. Puritatea inimii pentru Kafka este unitatea.. s\ m\n`nce [i s\ tr\iasc\ `n veci!. * 10 februarie Patru luni de via]\ ascetic\ [i solitar\. n-am cunoa[te iubirea“). * Ceea ce lumineaz\ lumea [i o face suportabil\ este sentimentul obi[nuit pe care-l avem despre leg\turile noastre cu ea – [i mai ales despre ceea ce ne une[te cu fiin]ele. `nseamn\ de fapt a regenera cel mai arz\tor [i mai perisabil dintre sentimentele umane (Platon: „Dac\ am fi zei. Rela]iile cu fiin]ele ne ajut\ `ntotdeauna s\ continu\m pentru c\ ele presupun mereu noi dezvolt\ri. a[adar. O iubire fidel\ – dac\ nu s\r\ce[te – este pentru om un mod de-a men]ine c`t mai mult cu putin]\ ceea ce-i mai bun `n el. ci din indiferen]\) [i c\ restul p\streaz\ `ntotdeauna posibilitatea de a se interesa de altceva. Dar nu exist\ judecat\ de valoare despre iubirea durabil\ (pe acest p\m`nt) [i cea care nu este durabil\. Nu exist\ puritate `n afara lui Dumnezeu. joc al circumstan]elor `n ceea ce se nume[te o dragoste sau o prietenie. iar noi la acel frig imens din care tandre]ea uman\ ne scosese pentru o clip\. Voin]a [i spiritul c`[tig\ din asta. un viitor – [i pentru c\ tr\im ca [i cum singura noastr\ sarcin\ ar fi aceea de a avea rela]ii cu fiin]ele. s\ retragem din eternitate iubirea sau cel pu]in s-o retragem de la cei care o travestesc `ntr-o imagine a eternit\]ii. Vechiul Testament. versiunea a doua Separa]ii `[i pierd sim]ul critic. {i acum nu cumva s\-[i `ntind\ m`na [i s\ ia roade din pomul vie]ii. c`nd ne imagin\m astfel tot ce este `nt`mpl\tor. Dar vorbim de unitate [i de bine. 1 Facerea. Idem: a regenera iubirea `n lumea absurd\. . V\d de pe acum obiec]ia: `nseamn\ c\ n-a]i iubit niciodat\.»“1. ~n felul acesta se revalorizeaz\ fidelitatea. Facem parte din lumea care nu dureaz\. Bucure[ti. fiindc\ g\se[te `n ea sub o form\ fulgurant\ imaginea condi]iei sale lipsite de viitor ([i nu cum spun ideali[tii pentru c\ se apropie de o anumit\ form\ a eternului). * Ciuma. 22) „{i a zis Domnul Dumnezeu: «Iat\ Adam s-a f\cut ca unul dintre Noi. E ceva ireparabil. Editura Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române.carnete_Camus. Tipul: Heathcliff. c\sc`nd plictisit. c\ numai voin]a noastr\ leag\ aceste fiin]e de noi – `nceta]i s\ scrie]i sau s\ vorbi]i. pentru c\ de-abia atunci te salvezi prin speran]a cea adev\rat\“. cunosc`nd binele [i r\ul. {i tot ceea ce nu dureaz\ – [i numai ceea ce nu dureaz\ – ne apar]ine. 1991. Dup\ ce ai extras din angoas\ filosofia: s-o extragi din fericire. Se cuvine. mai ales. Dar aceast\ iubire e `n afara eternului. Dar `n zilele c`nd devenim con[tien]i c\ nu este singura noastr\ sarcin\. Toate astea ilustreaz\ faptul c\ absurditatea `[i are formula `n opozi]ia dintre ceea ce dureaz\ [i ceea ce nu dureaz\. * Eseu despre revolt\.

Separa]ii au dificult\]i cu zilele s\pt\m`nii. mai bine zis: orele zboar\ ca fulgerul [i iat\-m\ ajuns `nainte de a-mi fi dat seama. cu certitudine. Ostenit de a `ndrepta `ntruna panta g`ndului. 208): „Socrate. {i totu[i nu mi-am dat seama de aceast\ particularitate personal\ dec`t la v`rsta de treizeci de ani. fiindc\ epoca noastr\ amenin]\ s\-i `nlocuiasc\ cu valori care reprezint\ nega]ia oric\rei culturi. * Ciuma. orele se lungesc [i caut s\ nu m\ pierd `n jocuri de imagini. ~n cele din urm\. `n care tandre]ea [i obi[nuin]a `[i `mp\r]eau zilele. trebuie s-o m\rturisesc. Am o imagina]ie dezordonat\. Bianquis. S\ fac din tema separ\rii marea tem\ a romanului. chiar dac\ `n aparen]\ ele s`nt foarte opuse. vine un moment c`nd m\ las `n voia sor]ii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 198 198 ALBERT CAMUS CARNETE 199 {i sabia de foc care gone[te omul din Eden „se rotea `ncolo [i-ncoace ca s\ p\zeasc\ drumul ce duce la pomul vie]ii“. Idem: un capitol despre teroare: „Oamenii pe care `i ridicau seara…“ ~n capitolul despre lazarete: rudele s`nt deja separate de mort – pe urm\. {i anumite zile consacrate pe timpuri anumitor ritualuri. Astfel `ncepe legenda lui Zeus [i a lui Prometeu. versiunea a doua Cau]i pacea [i mergi spre fiin]ele care s\ ]i-o dea. De aceea lui Nietzsche i se pare necesar s\ atace cu argumente puternice cre[tinismul [i pe Socrate. {i iat\ c\.“ Practic: nu exist\ dec`t oameni singuri `n roman. fiindc\ nici Nietzsche [i nici noi `n[ine nu pierdem con[tiin]a celeilalte laturi a problemei [i este vorba doar de o reac]ie de ap\rare. Nietzsche (Origine de la Philosophie. f\r\ m\sur\. Dup\ ce le orbise spiritul. Idem: despre responsabilitatea divin\. `n autobuz. Aceasta pare s\ introduc\ `n via]a ideilor un anumit oportunism. ca [i cea a lui Pascal la cea a lui Darwin. nu era suficient s\ fie separa]i de lume. Uneori `n tren. [i Dumnezeu s-a temut de el [i l-a men]inut `n ascultare. cam monstruoas\. Astfel `nc`t separarea devine general\. mai trebuia ca [i ciuma s\-i separe de modestele lor crea]ii zilnice. `n orice caz. c\ exist\ ceva adev\rat `n orice teorie [i c\ nici una dintre marile experien]e ale umanit\]ii. s-o readuc spre hrana de care am nevoie. Trebuie s-o cau]i `n alt\ . este necesar ca noi s\-l ap\r\m ast\zi pe Socrate. Greu de cunoscut rolul enorm pe care l-a jucat `n via]a mea. foarte uman. * Un spirit c`t de c`t deprins cu gimnastica inteligen]ei [tie. S`mb\ta dup\-amiaz\. nu este ne`nsemnat\ a priori. chiar dac\ se numesc Socrate [i Empedocle. mi-e at`t de aproape. `nc`t m\ r\zboiesc mai tot timpul cu el“. sau cel pu]in ceea ce reprezint\ el. `n construc]ii ce mi se par sterile.) De v\zut. Duminica desigur. (Dar toate acestea nu pot fi adev\rate dec`t cu vreo duzin\ de nuan]e suplimentare. ea le smulgea acum inima. ca [i Pascal.carnete_Camus. * Eseu: un capitol despre „fecunditatea tautologiilor“. a lui Callicles la cea a lui Platon restituie tot registrul uman [i ne red\ patriei noastre. To]i s`nt exila]i `n singur\tate. c\ orice eroare provine dintr-o excludere. Pascal [i Sade. Ea red\ formei omene[ti greutatea [i indiferen]a f\r\ de care nu-i v\d grandoarea. Dar numai `n aparen]\. dimpotriv\. * Ceea ce m\ deranjeaz\ `n exerci]iul g`ndirii sau `n disciplina necesar\ operei este imagina]ia. experien]a lui Nietzsche ad\ugat\ la a noastr\. Dar tot astfel. m\ las s\ alunec. iar Nietzsche ar risca s\ ob]in\ `n acest mod o victorie pe care nu [i-ar dori-o. La limita inteligen]ei se [tie. * Ciuma. Dar situa]ia impune o alegere. f\r\ `ndoial\. din motive sanitare. * Gustul pietrei e ceea ce m\ atrage poate at`t de mult spre sculptur\. ~[i creaser\ cu r\bdare `n miezul unei lumi de ne`n]eles un univers al lor. „Nu ceruser\ nimic ciumei. Dar ele nu pot da la `nceput dec`t demen]\ [i confuzie. p. versiunea a doua. Omul a avut puterea s\ devin\ egalul lui Dumnezeu. se separ\ copiii de p\rin]i [i b\rba]ii de femei.

dar dup\ aceea nu“ – de continuat analiza. * S\ ne `nchipuim un g`nditor care spune: „Uite. Este aplicarea unui anume principiu modern de conduit\ `n via]\ [i `n estetic\. Triumf\ detaliul [i descrierea. Tarrou (sau Rieux) iart\ ciuma. odat\ pus\ prima piatr\ (nu exist\ dec`t una). deoarece. lumea absurd\ nu se analizeaz\ `n mod riguros. Altfel spus. Nu e o analiz\. Se prea poate. * Eseu despre revolt\. Ideal curios al omului: `n chiar s`nul naturii. dar care se impune. de exemplu). devine posibil s\ filosofez – sau mai exact. adic\ al imagina]iei precise. Astfel lumea aceasta este produsul g`ndirii `n general. Idem: contemplarea ca unul dintre scopurile absurde. Omul revoltat). Idem: s\ introduc tema oscila]iei. Nu o solu]ie a priori. To]i au dreptate. De v\zut notele din Originea Filosofiei [i din Omul resentimentului1 `n Eseu. 1 Lucrare a lui Max Scheler (cf. spune Rieux. dar numai atunci.“ Astfel apare g`nditorul absurd [i perpetua sa indispozi]ie. `ns\ cerul e mut.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 200 200 ALBERT CAMUS CARNETE 201 parte. Ea se evoc\ [i se imagineaz\. Astfel filosofia mea de eviden]\ este absurdul. {i atunci. plenitudine etc. Dar lumea aceasta odat\ trasat\ `n linii mari. armonie. te po]i `ntoarce spre fiin]e. Din „nimic nu e interesant dec`t…“ reiese: „totul e interesant `n afar\ de…“ – De unde un studiu precis [i riguros – f\r\ concluzii – despre revolt\: 1) mi[carea de revolt\ [i revolta exterioar\. Exemplu: un echilibru just `ntre spirit [i lume. Dar `n cele din urm\ consecin]ele `mi repugn\ [i m\ retrag. 2) starea de revolt\. [tiu c\ acest lucru e adev\rat. Mai `nt`i. Mi[carea de revolt\: `ndrept\]irea ei – impresia c\ toate acestea au durat prea mult – c\ cel\lalt `[i dep\[e[te drepturile (tat\l. * . versiunea a doua E bine c\ exist\ terase deasupra ciumei. Dar asta nu m\ `mpiedic\ s\ am (sau mai exact s\ cunosc) o filosofie de preferin]\. Nu exist\ dispersie sexual\ f\r\ castitate etc. 3) revolta metafizic\. `n lipsa p\cii. Un singur mod de a nu te l\sa „posedat“ de absurd este s\ nu ob]ii avantaje de pe urma lui. s\-[i fac\ un apartament. Adev\rul este inacceptabil pentru cel care `l g\se[te. … G`nditorul fericit este cel care-[i urmeaz\ calea – g`nditorul exilat e cel care refuz\ acest lucru – de dragul adev\rului – cu p\rere de r\u. se poate ajunge la o filosofie care le repugn\ spiritului [i inimii. * Trebuie s\ ne decidem s\ introducem `n elementele g`ndirii o distinc]ie necesar\ `ntre filosofia eviden]ei [i filosofia preferin]ei. * Ciuma. dar acesta ar fi atunci un realism nesatisf\c\tor. S`nt cerute [i reintroduse analiza [i rigoarea. * V`ntul acesta straniu care alearg\ `ntotdeauna la marginea p\durilor. dac\ am `n]eles bine – devine chiar necesar. `n m\sura `n care savureaz\ f\r\ s\ se decid\. „P`n\ acolo da. ele `]i dau somnul. * Eseu despre revolt\: una dintre direc]iile spiritului absurd este s\r\cia [i mizeria. * Marea problem\ ce trebuie rezolvat\ „practic“: po]i fi fericit [i totodat\ solitar. dar cu hot\r`re… Putem `mpinge oare la maximum aceast\ separare dintre g`nditor [i sistemul s\u? Nu `nseamn\ asta de fapt c\ revenim la un realism indirect: adev\rul exterior omului – [i care constr`nge.carnete_Camus.

care frapeaz\ spiritul. O dau totu[i ca s\ ar\t marea dificultate a `ntreprinderii mele. Cu toate astea… Plan 1. o semnifica]ie general\. ne`nsemn\tatea are `ntotdeauna o rela]ie care decide ceea ce este ea. Am ezitat dac\ s\ introduc povestirea asta `n antologie. prefa]a lui J. `n general. care se impune aten]iei. Camus riziune. speciei [i lui Dumnezeu `nsu[i pu]in le pas\ dac\ eu r\sucesc clan]a spre dreapta sau spre st`nga. S`nt de prev\zut mai multe volume enorme. 3. pe acela al religiei [i poate o ultim\ semnifica]ie pe planul metafizicii.: Carnete I [i Ciuma. Concluzia general\ e c\ exist\ incertitudine `n cazul ne`nsemn\t\]ii. Cuvinte ne`nsemnate. ~ntr-o oarecare m\sur\. comparabil\ cu ceva mai mare. Saltas la edi]ia lui Ubu roi (Fasquelle). Societ\]ii. ~n orice caz va fi posibil s-o „v\rs“ [i `ntr-o antologie a lucrurilor care au sens – `n preg\tire ) etc. ca orice altceva. majoritatea cuvintelor istorice. `ntr-adev\r ar trebui s\ se spun\ c\ lumea este ne`nsemnat\. Astfel. asupra c\ruia merit\ s\ te opre[ti. de un gust al eficacit\]ii care poate reflecta o anumit\ voin]\. proiecte serioase [i grandioase care s`nt ne`nsemnate. cu numeroase precau]ii [i f\c`nd apel la mai multe nuan]e.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 202 202 ALBERT CAMUS CARNETE 203 Antologia ne`nsemn\t\]ii1. [i este cazul indivizilor indiferen]i fa]\ de aceste considera]ii. exist\ o relativitate a ne`nsemn\t\]ii. Altfel spus [i conform sc\rii normale a valorilor. . cahier des saisons (1959). Un personaj ne`nsemnat poate fi perfect rezonabil. C\ci dac\ i se retrage semnifica]ia de specie. de grija de a-mi economisi for]ele. Din acest exemplu se vede `n orice caz c\ ne`nsemn\tatea const\ `n semnifica]ia pe care nu o are. s-ar putea spune c\ un lucru ne`nsemnat nu e neap\rat ceva care nu are sens. 2. Lipsit de sens [i ne`nsemnat nu s`nt sinonime. Dar de vreme ce `mi propun s\ fac o antologie a ac]iunilor ne`nsemnate. Are rela]ie cu ceva care nu este ne`nsemn\tate – care are un sens – o anume importan]\. Deoarece ac]iunile acestea nu par ne`nsemnate celui care le `ntreprinde cu toat\ seriozitatea oficial\.carnete_Camus. s\ te ocupi de el. Probabil. Ceea ce nu vrea s\ spun\ c\ ne`nsemn\tatea este un lucru relativ. de exemplu. care are un loc [i-l are pe drept. Dar a [ti dac\ o ac]iune este ne`nsemnat\ nu `nseamn\ neap\rat a [ti ce este ne`nsemn\tatea. ~n acest caz. {i. Scobitoarea lui Jarry2. Concluzie: c\s\toria nu este o ac]iune ne`nsemnat\. Poate c\ are o semnifica]ie important\. a[a cum se `nt`mpl\ `n general. Acest lucru `ns\ nu este mai bine definit. ci un lucru care nu are. dac\. care merit\ interes. Atunci. Ca s\ lu\m un exemplu contrar. a evocat deja anecdota aceasta `n Carnete I. nu pot lega acest gest de nici o semnifica]ie `ndeob[te admis\. extr\g`ndu-[i pu]inul sens pe care-l are dintr-o semnifica]ie mai general\. va fi pentru mine mult mai important s\ `ntorc clan]a `ntr-o anumit\ direc]ie dec`t s\ m\ `nsor. de o conduit\ `n via]\ etc. la urma urmelor. etc. pentru a deschide o u[\ `ntorc clan]a spre dreapta mai degrab\ dec`t spre st`nga. religiei. Nu este ceea ce nu are sens. alta pe planul societ\]ii.: Sur l’insignifiance. pot face aceast\ antologie ca s\-mi iau o piatr\ de pe inim\. Nu `nseamn\ nici ceva futil. ea este. Cu alte cuvinte. G`nduri ne`nsemnate. Ac]iuni ne`nsemnate: b\tr`nul [i pisica1 – militarul [i t`n\ra fat\ (not\ pentru acest caz. Concluzie: ac]iunea mea e ne`nsemnat\. Exist\ ac]iuni mari. s\ i te consacri. S\ ne oprim la cuvintele acestea. „Cum se spune `n ]ara mea“ – „Cum spunea Napoleon“ – [i. cu excep]ia cazului c\ pentru mine acest obicei este legat. care „conteaz\“. c\s\toria este `ntr-adev\r 1 Cf. {i mai `nt`i: ce este ne`nsemn\tatea? Aici etimologia e `n[el\toare. care sare `n ochi… etc. care reia acest text pe un ton de de- un act ne`nsemnat. prin el `nsu[i. `nseamn\ c\ [tiu ce este o ac]iune ne`nsemnat\. social\ sau religioas\. Aceasta ne `ndreapt\ totu[i pe calea unui progres. * 1 Cf. dac\ m\ `nsor `ndeplinesc un act care cap\t\ o semnifica]ie general\ pe planul speciei. cel pu]in nu pe planul valorilor `ndeob[te admise. 2 Scobitoarea lui Jarry: cf. Ne`nsemn\tatea nu va fi relativ\ dec`t dac\ se pot da mai multe defini]ii acestui metru-etalon al semnifica]iei. Trebuie deci ad\ugat c\ ele s`nt ne`nsemnate pentru… c\ un personaj e ne`nsemnat fa]\ de… c\ un g`nd e ne`nsemnat `n cadrul… Cu alte cuvinte.

Adev\ratul curaj e pasiv: este nep\sarea `n fa]a mor]ii. cu o via]\ exterioar\ c`t mai monoton\ posibil. De unde interesul antologiei. Primii brebenei – [i acum opt zile ningea! * Nietzsche cunoa[te [i nostalgia. Buddha predic\ o `n]elepciune f\r\ zei [i c`teva secole mai t`rziu este a[ezat pe un altar. * 1 Un cuv`nt ilizibil. ea cere o lupt\ care ocup\. nu ar fi luat\ `n serios. totul sf`r[ind prin a deveni obi[nuit. dovede[te c\ g`ndirea. Ea descrie practic nu numai partea cea mai considerabil\ a existen]ei. Via]a are1 drept scop desemnat ne`nsemn\tatea. [i anume c\ nu mai s`nt judeca]i ceilal]i. Tiparul a schimbat asta. Poate c\ e o chestiune de r\bdare. Aceasta neag\ absurdul. Ceea ce atrage multe persoane spre roman este c\ aparent e un gen care nu are stil.carnete_Camus. Iar un g`nditor care [i-ar `ncepe cartea cu: „S\ lu\m lucrurile de la `nceput“. ci [i viitorul nostru comun. * Nietzsche. s`ntem asigura]i c\ cele mai mari g`nduri [i cele mai mari ac]iuni sf`r[esc prin a deveni ne`nsemnate. Dar nu vrea s\ cear\ nimic cerului. Nu avem filosofii. Un ideal: cunoa[terea pur\ [i fericirea. ci numai comentarii. r\m`ne totu[i ceva. * Suport\m faptul c\ Molière a trebuit s\ moar\! * 9 martie. ~n atitudinea asta exist\ `n acela[i timp modestie [i neputin]\. ar fi luat `n r`s. De mirare c\ pentru a r\zbuna o asemenea preten]ie nu s-a declarat el `nsu[i un Dumnezeu. * Vechii filosofi ([i pe bun\ dreptate) reflectau mult mai mult dec`t citeau. Solu]ia lui: ceea ce nu se poate cere lui Dumnezeu i se cere omului: acesta e supraomul. ~nseamn\ c\. {i totu[i… * Pentru Ciuma: exist\ `n oameni mai multe lucruri de admirat dec`t de dispre]uit. E ceea ce spune Gilson consider`nd c\ epocii filosofilor care se ocupau de filosofie i-a urmat epoca profesorilor de filosofie care se ocup\ de filosofi. ea `ns\[i practicat\ `n singur\tate.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 204 204 ALBERT CAMUS CARNETE 205 De ce aceast\ antologie? Se va observa c\. care de acum `nainte mi-a devenit familiar\: ea este lipsit\ de ajutorul durerii. Ea are avantajul extrem de rar `n zilele noastre de a fi cu adev\rat profetic\. Resping\tor. pe nici un citat. De aceea ]ineau at`t de mult la concret. este o teribil\ aventur\. Dar nu v\d ce se poate dori mai mult dec`t s\r\cia legat\ de un timp liber activ. ~ntr-at`t `nc`t o carte de filosofie care ar ap\rea ast\zi f\r\ s\ se sprijine pe nici o autoritate. Durerea se aga]\ de prezent. ne`nsemn\tatea se identific\ aproape `ntotdeauna cu aspectul mecanic al lucrurilor [i al fiin]elor – cel mai adesea cu obiceiul. cea a gesturilor mici. Ce poate omul s\ doreasc\ mai mult dec`t s\r\cia? Nu am spus mizeria [i nici munca f\r\ de speran]\ a proletarului modern. ~n fapt. a g`ndurilor mici [i a micilor umori. Dar a presim]i moartea la simpla vedere a unei . * Europeanul care face din curaj o voluptate: se admir\. cel care se supune `n `ntregime obiectului. `n final. Este posibil s\ ne imagin\m un autor care scrie fiecare dintre romanele sale `ntr-un stil diferit. Citim mai mult dec`t reflect\m. comentariu etc. * Nu pot fi suprimate `n mod absolut judec\]ile de valoare. * Senza]ia mor]ii. el pretinde stilul cel mai dificil. * C`nd cineva alege renun]area `n ciuda certitudinii c\ „Totul este permis“.

“ Idem: separa]ii. `nseamn\ a fi cufundat din nou `n timp `ntr-un mod vertiginos: este spaima devenirii. (Romanul francez este psihologic pentru c\ nu are `ncredere `n metafizic\. este foarte prost compus.carnete_Camus. Idem: foamea `i `mpinge pe unii s\ reflecteze. Se recunoa[te aici o etic\ a Ordinii. Cea pe care o iube[ti a murit `n timpul c`nd o iubeai [i astfel a devenit o iubire fixat\ o dat\ pentru totdeauna – care.) Trebuie s\ fi citit prost Prin]esa de Clèves cel care vedea aici imaginea romanului clasic. nu-[i mai imaginau intimitatea care fusese a lor [i nici cum de putuse s\ tr\iasc\ l`ng\ ei o fiin]\ pe care. * Epigraf pentru Ne`n]elegerea? „Ce se na[te nu merge spre des\v`r[ire [i totu[i niciodat\ nu se opre[te. pentru un timp liber activ. * Desimea norilor s-a sub]iat. Dimpotriv\. ogoarele au `nceput s\ fumege. o puteau atinge cu m`na. o lume nedes\v`r[it\. * Saint-Étienne [i periferia sa. Nu se mai `n]elegea nimic. Separa]ii: Jurnal al Separ\rii? „Sentimentul separ\rii a fost general [i s-ar putea crea o idee despre el din convorbirile. Se refer\ necontenit la uman din pruden]\. din fericire. nu numai ceea ce aducea nenorocire era `n acela[i timp un bine. pentru bucurie. Un asemenea spectacol condamn\ civiliza]ia care i-a dat na[tere. pentru o lume care trebuie s\ moar\. pe ea. O lume `n care nu mai este loc pentru fiin]\.“ (Montaigne) * Ne putem imagina u[or un european convertit la budism – pentru c\ este asigurat `n privin]a vie]ii de apoi – pe care Buddha o socote[te o nenorocire f\r\ leac – dar pe care el o dore[te din toate puterile. ci [i ceea ce era o nenorocire pentru unii era un bine pentru ceilal]i. * Separa]ii. (?) Stéphan. Nici un popor nu poate tr\i `n afara frumuse]ii. care pentru credincio[i este cea a examenului de con[tiin]\ – ora aceea e grea pentru prizonier – este ora iubirii frustrate. vars\ lacrimi de bucurie pur\ – totul e consumat – lacrimile b\rbatului care recunoa[te c\ `n fine destinul s\u a c\p\tat o form\. * Orice via]\ condus\ de bani este o moarte. confiden]ele [i [tirile care ap\reau `n ziare. * Moartea d\ forma sa iubirii a[a cum o d\ vie]ii – transform`nd-o `n destin. Ciuma. Poate s\-[i supravie]uiasc\ un timp [i asta-i tot. Idem: la sf`r[itul ciumei. {i amantul care pl`nge aplecat peste r\m\[i]ele p\m`nte[ti ale iubitei sale. `n orice moment. o fug\ angoasat\. De `ndat\ ce soarele a putut ie[i. iar pe ceilal]i s\ se ocupe de aprovizionare.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 206 206 ALBERT CAMUS CARNETE 207 batiste pline de s`nge. De aceea are parte de at`tea convulsii [i de aceea va muri dac\ pacea pentru ea nu va `nsemna revenirea la frumuse]e [i gestul de a reda iubirii locul cuvenit. f\r\ efort. Ce ar fi lumea f\r\ moarte? O suit\ de forme pieritoare [i ren\sc`nde. Trei planuri ale operei: Tarrou care descrie `n am\nunt: Stéphan care evoc\ generalul. Rena[terea rezid\ `n dezinteresarea material\. f\r\ acest sf`r[it. Dar iat-o. * Ciudata teorie a Doamnei de La Fayette referitoare la c\snicia considerat\ ca un r\u minor. René `n fa]a Paulinei. Rieux care `mpac\ totul `n conversia superioar\ a diagnosticului relativ. Astfel. . * Ciuma. cea statornic\. Jurnal al desp\r]irii. s-ar fi destr\mat. Acea or\ a serii. Mai bine s\ ai o c\s\torie nereu[it\ dec`t s\ suferi din pasiune. {i aceast\ Europ\ care ofer\ aici una dintre fe]ele ei cele mai constante se `ndep\rteaz\ necontenit de frumuse]e.

Altfel. Acum. * Epigraf pentru Ne`n]elegerea: „Iat\ de ce poe]ii o imagineaz\ pe nefericita mam\ Niobe pierz`ndu-[i mai `nt`i cei [apte fii [i mai apoi. s\-i acorde o favoare deosebit\.“ * Idem (despre mincino[i): „{i nicic`nd nu se cunoa[te mai bine for]a unui cal dec`t atunci c`nd execut\ o oprire rotit\ perfect\. Asta m\ face slab `n fa]a anumitor fiin]e. De aici reiese c\ sexualitatea noastr\ nu poate fi cu adev\rat natural\. Nu cred c\ exist\ alt\ lume unde ar trebui s\ „d\m socoteal\“. a treia. „Pe scurt. le-a fost foarte greu s\ `nlocuiasc\ f\ptura din imagina]ia lor cu fiin]a real\… [i se poate spune c\ ciuma nu a murit dec`t `n ziua c`nd unul dintre ei a putut s\ priveasc\ din nou plictisit chipul celei care-i st\tea `nainte. cel pe care-l observ\m [i cel care ne transform\. „Dar c`nd s-au reg\sit. ca pe un lucru de pre].carnete_Camus. clipa geloziei f\r\ obiect“.“ (Montaigne) * Idem (despre triste]e): „Fac parte dintre cei mai scuti]i de aceast\ patim\ [i nici n-o iubesc. la fel. Dar oricum trebuie s\ d\m socoteal\ `n lumea asta – tuturor celor pe care-i iubim. de[i lumea a luat asupra sa. dep\[ind puterea noastr\ de a le suporta. Pe toate acestea le pierd [i `ncep s\-mi imaginez momentul c`nd nu voi mai scrie.“ * Orice g`nd se judec\ dup\ ceea ce e `n stare s\ extrag\ din suferin]\. cele [apte fiice. * Separa]ii: „A[teptau ner\bd\tori s\-[i retr\iasc\ dragostea. Certitudinea c\ ai ceva de spus [i mai ales c\ ceva poate s\ fie spus – certitudinea c\ ceea ce sim]i [i ceea ce e[ti are valoare de exemplu – certitudine c\ e[ti de ne`nlocuit [i c\ nu e[ti la[. s\ te dai la o parte (Dumnezeu sau femeile). * Nu pot tr\i `n afara frumosului. mut\ [i surd\ stupiditate care ne str\bate c`nd accidentele ne cople[esc. ne `nscriem. * Absurdul este omul tragic `n fa]a unei oglinzi (Caligula). De restituit morala prin Tu. `n fine. De fapt. adic\ oarb\.“ * Absurd. suferin]a este un fapt. Se simte supravegheat. * S\ ai for]a de a alege ce preferi [i s\ nu renun]i. Deci nu este singur. Dar profit\ de neaten]iile noastre. preschimbat\ `n st`nc\… pentru a exprima acea `ntunecat\. e vorba doar de o list\ cu numele celor care trebuie preveni]i „`n caz de“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 208 208 ALBERT CAMUS CARNETE 209 * Exist\ `n faptul de a scrie dovada unei certitudini personale care `ncepe s\-mi lipseasc\. * C`nd totul se va fi sf`r[it. nici n-o stimez. * . `mpov\rat\ de pierderi. * Ceea ce distinge cel mai mult omul de animal este imagina]ia. * Timpul nu trece repede c`nd stai s\-l observi. * Idem: li se cere s\ se `nscrie ca s\ cunoasc\ lista celor care s`nt separa]i.“ * Idem: p. Poate c\ exist\ chiar dou\ timpuri. Exist\ `n asta germenele unei satisfac]ii sau al unei complezen]e. trebuie suprimat\ oglinda. Se mir\ c\ dup\ asta nu urmeaz\ nimic. ~n ciuda repulsiei mele. mai bine s\ mori.

Toate se echilibreaz\. nu face asta. O durere dispare [i o bucurie rena[te.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 210 210 ALBERT CAMUS CARNETE 211 Idem: `n leg\tur\ cu limbajul. `n fa]a 1 Citat din Considera]ii intempestive de Nietzsche. Aveam at`ta nevoie de dou\ zile de odihn\. Iar pentru mine conteaz\ actele… – O s\ se cread\ c\ a fost un accident. de ast\ dat\. „Pentru c\ v-au dat grija aprovizion\rii [i durerea separ\rilor. de `ndat\ ce ad`nce[ti pu]in. Dar nu pot avea asta pe con[tiin]\. Am s\ te `mpiedic s\ faci asta. – ~mi promisesem s\ nu-]i spun. * ~n timp ce ziua zborul p\s\rilor pare mereu lipsit de ]int\. sau dimpotriv\ `nceputul unei `n]elepciuni care nu mai t\g\duie[te nimic? * Iunie. `mi promisesem s\ nu-]i spun. dar nu accept un drum care se `ndep\rteaz\ de fiin]e. }ip\: Te ur\sc. seara ele par s\-[i reg\seasc\ `ntotdeauna o destina]ie. – Astea-s vorbe. ~ntrebarea pe care mi-am pus-o. {i chiar dac\ voin]a noastr\ extrage din devenire o suferin]\ privilegiat\ pe care o ridic\m la nivelul for]elor noastre pentru a `ncerca mereu. el se g\se[te izolat `n real ca pe o insul\ `nconjurat\ de o mare care se sparge de barajul posibilit\]ilor [i al `ntreb\rilor. Zboar\ spre ceva. . Nu refuz s\ merg spre Fiin]\. * 3. Marie-Rolande.“ * 20 mai Pentru prima oar\: sentiment bizar de satisfac]ie [i de plenitudine. Trebuie s\ [tim dac\ poate fi g\sit Dumnezeu la cap\tul pasiunilor noastre. Lumile fericite nu au ra]iuni de a exista. * Prolog: – Iubirea… – Cunoa[terea… – E acela[i cuv`nt. v`ntul risipe[te apele f`nt`nii. [tii foarte bine.) Totul. Te ur\sc c\-mi faci 1 Propozi]ia care urmeaz\ a fost ad\ugat\ cu creionul pe caietul manuscris. brutal vorbind. se afl\ compensa]ia. „Nu vreau s\ faci asta. minusculele cor\bii cu p`nze pe apa `ncre]it\ [i r`ndunelele din jurul copacilor `nal]i. * ~n leg\tur\ cu M2. ei v-au putut `nfr`nge f\r\ revolt\. Doi tineri discut\: „Tu care crezi `n demnitatea uman\“. de Rancé. 2 Un cuv`nt ilizibil. Este deci ridicol s\ spui: „Metafizica este oare posibil\?“ Metafizica este. Astfel. De aici se poate conchide c\ lumea are un sens. ajunge la o problem\ metafizic\. {i totu[i nimic cu care s\ m\ m`ndresc: nimic nu e rezolvat. ~n lumea asta totul e compensat. M\ `nsor cu tine dac\ trebuie. Intempestive1. Am s\ merg p`n\ la cap\t. – Te implor. Schopenhauer se `ndep\rta de imaginea marelui `ntemeietor al aba]iei trapi[tilor. `n `ns\[i alegerea asta exist\ dovada c\ socotim suferin]a drept un bine [i `n ea. C\ci n-ar avea nici un sens. serii ap\s\toare [i calde: „Dac\ zilele astea ar fi cele din urm\…“ R\spuns: un z`mbet lini[tit `n sinea mea. Luxembourg O diminea]\ de duminic\ cu v`nt [i soare. A[a se `nt`mpl\ poate [i `n seara vie]ii…1 Exist\ oare o sear\ a vie]ii? * Camer\ de hotel la Valence. S\ fie oare `mpietrirea care `ncheie o experien]\ sau bl`nde]ea serii. ~n jurul unui bazin mare. „Cu o privire dureroas\. * Consolarea pe lumea aceasta e c\ nu exist\ suferin]e continue. (Parain: argumentele care dovedesc c\ omul n-a putut inventa limbajul s`nt de nerespins. a surorilor tale.carnete_Camus. Cum voi tr\i cu g`ndul \sta? Cum o s\ apar `n fa]a mamei tale. ori`ncotro s-ar duce omul. (Ea pl`nge. * Ciuma: foarte important. Trenul… etc. `ns\[i conduita mea nu e foarte ferm\. culcat `n iarb\. spun`nd: «Asta necesit\ har»“.

Lipsa de gust a marilor arti[ti: `l pune pe Millet pe acela[i plan cu Rembrandt. Chiar c\ nu merita osteneala. nu se folose[te de cuvinte dec`t cu pruden]\.carnete_Camus. . S\ revenim la clasicism. N-am reprezentat ceva dec`t `ntre secolele al X-lea [i al XIII-lea [i `ntr-un moment c`nd este `nc\ destul de greu s\ vorbim de noi ca de o na]iune – c`nd orice civiliza]ie e 1 Stéphan. Durata: o or\ [i jum\tate. ~n mare. n-am valorat nimic `n timpul Rena[terii.“ „S`nt oarecum fidel `n infidelitatea mea. p. Suprarealismul. * C`nd faci tot ce trebuie ca s\ `n]elegi. boala [i propriile defecte. s\ m\ lipsesc de ceva mai mare dec`t mine. care este doar un studiu pe jum\tate ratat. c`nd suf\r. 2.“ El promite.“ „Dac\ te perfec]ionezi `ntr-un singur lucru [i-l `n]elegi bine. II. {i ceea ce era oricum at`t de greu de suportat pentru fiecare din ei `n parte (b\tr`ne]ea) trebuiau acum s\ o `ndure pentru doi. adic\ iubirea f\r\ iluzii. Correspondance complète. [tiu foarte bine. al secolului al XVIII-lea [i al Revolu]iei. * Cei care iubesc adev\rul trebuie s\ caute iubirea `n c\snicie. dar nu pot.“ „Dac\ pictez peisaje. la sf`r[itul ciumei. Etc. Rolande. Un t`n\r uciga[… fusese gra]iat. s\ ajungi la noble]e [i s\ dep\[e[ti vulgaritatea `n care se t`r\[te existen]a a aproape tuturor indivizilor. B\tutul pasului pe loc. Eu nu am avut etc. Fapt e c\ nu cereau mult. Dar nu voiam s\-]i spun. vol.“ Lunga c\utare a lui Van Gogh r\t\cind p`n\ la 27 de ani `nainte de a-[i g\si drumul [i de a descoperi c\ este pictor.). s\ accep]i [i s\ `nduri s\r\cia. etc. va exista `ntotdeauna `n ele o urm\ de siluet\. nu abuzeaz\ de ele. c\ singura ocupa]ie inteligent\ r\m`ne recopierea unei c\r]i de la sf`r[it la `nceput (de dezvoltat textul [i sensul). vei ob]ine `ncetul cu `ncetul mai mult\ lumin\ [i vei deveni mai puternic. * ~ncrederea `n cuvinte. Tarrou moare `n t\cere (clipire etc. * „~n ce const\ inspira]ia occitan\?“ Num\r special din Cahiers du Sud. din modestie. dob`nde[ti `n plus `n]elegerea [i cunoa[terea multor altor lucruri. Lazaret administrativ. La sf`r[itul conversa]iei dintre profesor [i doctor: s`nt reuni]i. iat\ clasicismul – dar ca s\-[i p\streze `ncrederea. * 1 Van Gogh. * Van Gogh impresionat de un g`nd al lui Renan: „S\ mori pentru tine. care nu are `ncredere `n cuvinte. mai r\m`ne totu[i un pas de f\cut. Cf. s\ realizezi lucruri mari.“ Citeaz\ cuvintele lui Doré: „S`nt r\bd\tor ca un bou“. 254. care e via]a mea. evocat mai sus. puterea de a crea. Oamenii s`nt invita]i la o cicoare.“ „~n via]\ [i `n pictur\ pot foarte bine s\ m\ lipsesc de Bunul Dumnezeu. Cu toate acestea afacerile curente continu\ s\ fie rezolvate. „Cred tot mai mult c\ Bunul Dumnezeu nu trebuie judecat dup\ lumea aceasta. Monotonie. Ziarele credeau c\ va sc\pa cu zece ani de bun\ purtare [i c\ dup\ aceea `[i va putea relua via]a de toate zilele.“ „Dac\ tu continui s\ iube[ti sincer ceea ce este cu-adev\rat demn de iubire [i nu-]i risipe[ti iubirea `n lucruri ne`nsemnate [i nule [i fade. Ciuma.) – {tiu foarte bine. Cartierul evreiesc (mu[tele). Profesorul sentimental1 conchide. Separa]ii. Tocmai `n acel moment s-au aflat urm\rile unei afaceri care st`rnise la vremea sa curiozitatea celor care [tiau despre ce era vorba. Cei care vor s\ salveze aparen]ele.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 212 212 ALBERT CAMUS CARNETE 213 asta. scrisoarea 340 despre c\l\toria la Zweeloo1.

Tragedia puternic\: cea care legitimeaz\ tot. dominican: „~n ceea ce m\ prive[te. Ele s`nt coapte `nainte de a tr\i. * S\ nu uit: boala [i decrepitudinea. * Ne`n]elegerea. „G.“ (Visul lui. e mul]umit. Ei nu privesc via]a `n fa]\.“ * Eu – „Tinere. iubirea. credeam c\ to]i preo]ii s`nt ferici]i. dar m\re] prin s\r\cia [i `ndr\zneala sa. marele cler cuceritor.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 214 214 ALBERT CAMUS CARNETE 215 interna]ional\. * Barrès [i Gide. * B. via]a. * Ceea ce na[te o tragedie este faptul c\ fiecare dintre for]ele care se opun `n interiorul ei e la fel de legitim\. Dac\ se revolt\ g\l\gios o face contra celor care nu au dreptate – `n opinia lui. Voca]ia lor este doar negativ\. Femeia. o tradi]ie. dup\ moartea so]ului ei: „C`t de mult `l iubesc!“ * Agrippa d’Aubigné1: Iat\ un b\rbat care crede [i care combate fiindc\ crede. secole `ntregi de istorie. Tragedia slab\: cea care pune `n mi[care for]e nelegitime. 1 ~n arhivele lui Camus exist\ trei pagini de note despre d’Aubigné.: „Nimeni nu-[i d\ seama c\ unele persoane cheltuiesc o for]\ herculean\ ca s\ fie doar normale“. Dar `l g\sesc m\rginit. Se vede din satisfac]ia pe care i-o dau casa.“ Brück – „De team\ s\ nu-[i piard\ credin]a `[i `ngr\desc sensibilitatea. seam\n\ `ntru totul cu un preot. * C\ldura coace fiin]ele ca pe fructe. are un soi de onctuozitate episcopal\. * A tr\i cu pasiunile tale presupune a reu[i s\ le st\p`ne[ti. {tiu tot `nainte de a fi `nv\]at ceva. are dreptul la via]\. Iar atunci c`nd problemele nu ne pasioneaz\. Dezr\d\cinarea este o problem\ dep\[it\ pentru noi. S\ aduc inocen]a `n mijlocul aspectului de „comentariu“ al oric\rei societ\]i. * Via]a este `nc\rcat\ de evenimente care ne st`rnesc dorin]a de-a deveni mai b\tr`ni. Astfel. * Moral\: nu po]i tr\i cu persoane c\rora le cuno[ti g`ndurile ascunse. * Eterna `ntoarcere presupune s\ te complaci `n durere. Iar eu abia dac\ o pot suporta la episcopi. Nu e nici un minut de pierdut – ceea ce este poate contrariul lui „trebuie s\ ne gr\bim“. o via]\ na]ional\. cariera. * Brück. toate s`nt zadarnice. v`ntul sloboze[te lovituri [uier\toare de sabie prin v\zduh. toate nu `nseamn\ nimic. De fapt.carnete_Camus. nenorocire sau glorie. S\ refuz cu `nc\p\]`nare orice judecat\ colectiv\.B. ~n fond avem nevoie de o patrie [i avem nevoie de c\l\torii. * Pe platourile muntelui Mézenc. sute de nume mari pe care ni le-au l\sat ele. spunem mai pu]ine prostii.) Discu]ie despre Nietzsche os`ndit. m-am s\turat de democra]ii cre[tini“. {i noi s`ntem nihili[tii! * Umanismul nu m\ plictise[te: ba chiar `mi sur`de. * .

`i poveste[te demersurile… Revine regulat. * Ciuma. Rieux: „~n orice colectivitate `n lupt\ este nevoie de oameni care ucid [i de oameni care vindec\. dar ceva tot are valoare. dar cel care sper\ `n condi]ia uman\ este un nebun. lucrul personal. nu s`nt recomandabile. Exilatul petrece ore `ntregi prin g\ri. [i anume coeren]a. Separatul vrea s\-i cear\ doctorului un certificat ca s\ poat\ ie[i (a[a face cuno[tin]\ cu el). dar din moment ce totodat\ nu-l putem `mpiedica s\ afirme [i o realitate superioar\. s\ ajungem la `ntregul adev\r. `l vom p\stra doar sub o form\ convertit\ – vom spune filosofie inexisten]ial\. Exist\ `n clipa aceasta porturi `ndep\rtate a c\ror ap\ e roz la ora asfin]itului. A vorbi presupune `ntotdeauna a fi fost tr\d\tor. Nu poate spune lucrurile direct.“ * A repeta aceast\ lume `nseamn\ mai degrab\ a o tr\da dec`t a o transfigura. Ba. promiscuitatea etc. ceea ce nu comport\ o nega]ie. Bucuria ta e pl\cerea Lui. * Arta are gesturile pudorii. * Ciuma. Dar [tiu c\ s`nt `n lupt\“. `n cele din urm\ la[ii [i pruden]ii au `ntotdeauna ultimul cuv`nt `ntruc`t ceilal]i l-au pierdut d`nd ce aveau mai bun `n ei. Se accept\ tot. Dumnezeu are nevoie de suflete legate de lume. Contra ra]ionalismului. `ntotdeauna [i oric`nd. ~ns\ Rieux r\spundea: trebuie s\ lup]i `n cutare sau cutare mod. ar fi suficient\ o singur\ afirma]ie adev\rat\ pentru ca. care este nostalgia noastr\. Carnetele lui Tarrou ocup\ at`t loc pentru c\ s-a `nt`mplat s\ moar\ chiar `n casa povestitorului (la `nceput). din consecin]\ `n consecin]\. ci urm\re[te doar s\ dea seama de starea „omului lipsit de…“ Filosofia inexisten]ial\ va fi filosofia exilului. dar s`nt sigur c\ p\r\sirea cadavrelor. * De at`ta lupt\. spune Parain. a[tept\rile. Ceea ce nu . a alimentelor etc. * Sade: „Lumea se declar\ `mpotriva pasiunilor. f\r\ s\ se g`ndeasc\ un moment la tor]a lor de la care `[i aprinde filosofia f\clia“. Ciuma suprim\ judec\]ile de valoare. Ciuma accentueaz\ separarea. * Numai arti[tii fac bine lumii. Cea mai bun\ fotografie este [i ea o tr\dare. Dac\ determinismul pur ar avea vreun sens. * „S\ te apropii de Dumnezeu fiindc\ te-ai desprins de p\m`nt [i durerea te-a desp\r]it de lume e zadarnic. ca s\ r\spund\ unei feti]e de treisprezece ani care `i scrie din inim\! * Din moment ce cuv`ntul „existen]\“ acoper\ ceva.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 216 216 ALBERT CAMUS CARNETE 217 Ciuma. g\rile. S\ faci s\ retr\iasc\ gara moart\. Regula general\ e ciuma. * 15 septembrie Las\ totul balt\. – S`nte]i sigur c\ e veritabil\ contagiunea. * 1 septembrie 1943 Cel care `[i pierde speran]a din cauza evenimentelor este un la[. echipele sanitare nu se mai intereseaz\ de [tirile despre cium\.carnete_Camus. Teoriile pot s\ se schimbe. scrisorile de afaceri etc. To]i lupt\ – [i fiecare `n felul s\u. iar concluzia lor era totdeauna aceea[i: trebuie s\ `ngenunchem. c\ e necesar\ izolarea? – Nu s`nt sigur de nimic. Conform legii sacrificiului. Iar faptul de a fi `mpreun\ nu este dec`t un hazard care se prelunge[te. * ~ntr-o perioad\ de revolu]ie mor cei mai buni. Trenurile. Singura la[itate e s\ `ngenunchezi… A ap\rut o mul]ime de morali[ti. Eu am ales s\ vindec. Nimeni nu mai m\soar\ calitatea hainelor.

recompensat `nc\ de pe p\m`nt. e[ecul este complet. N-au dep\[it niciodat\ disperarea `n care se g\seau. pasiune. un comunist este cineva care a renun]at la limbaj [i l-a `nlocuit cu revolta de fapt. emo]ie.“ Nu exist\ cale de mijloc `ntre literatura apologetic\ [i literatura de concuren]\. ori nu am rostit niciodat\ o singur\ afirma]ie adev\rat\. * Paris. Camus nu a utilizat aceste note. * Absurd. * Pentru „crea]ia contra lui Dumnezeu“1. Din cauza asta nu po]i `ntr-adev\r s\ tr\ie[ti din el. s\-[i chinuiasc\ inima f\r\ s\ poat\ exprima cuv`ntul care ar elibera-o. absurdul este negat. S\ a[tept\m s\ murim. c\ci chiar [i ceea ce este preferabil se realizeaz\ greu. [i un stadiu c`nd apar]ine artei. [i atunci determinismul e fals. care a g\sit p`n\ atunci tonalit\]i at`t de admirabile. toate por]ile s`nt p\zite. Cahiers du Sud. Omul revoltat. moartea nu este o eliberare. {i Surena: „Ah!… durerea mea at`t de vie / Nu mi-o `njosi]i p`n\ la duio[ie. ~ntorc capul [i plec. Va t\cea p`n\ la cap\t – sau va muri pentru c\ nu a putut vorbi. ~nseamn\ c\ absurdul este `ntr-adev\r f\r\ logic\. „Revolt\ [i art\“ `n Omul revoltat. Mi-am luat partea mea din lupta asta pentru imposibil. adic\ i-a m`ntuit pe damna]i – damn`ndu-se. La absurde. „Un om de litere“. din cauza literaturii. * De ad\ugat `n corecturile la Caligula: „Gata. Dac\ te sinucizi. ~n concluzie. Un critic catolic (Stanislas Fumet) spune c\ arta. Dar `n primul moment arta nu poate face niciodat\ nimic cu suferin]a. To]i au tri[at. nici m\car aceea c\ totul este determinat. `ncepe s\ tac\. Aceasta nu `nseamn\ c\ absurdul nu este. absurdul folosit dezv\luie o surs\ de satisfac]ie care-l neag\ pe el `nsu[i. tragedia s-a `ncheiat. oricare i-ar fi scopul.carnete_Camus. . [tiind dinainte c\ moartea nu elibereaz\ de nimic. dar pentru nimic. * Ciuma. ori am spus adev\rul. 2 De fapt. efort uman. Sade1 * erotismul sistematic este una dintre direc]iile g`ndirii * Pentru Kafka. Dragostea c\p\tase la ei forma obstina]iei. unde perechi succesive de actori vin s\ relateze evenimente pe care nu le vor tr\i vreodat\ – [i `n care angoasa [i ac]iunea nu `nceteaz\ s\ creasc\. care nu recurge la nimic altceva dec`t la ea `ns\[i.“ 1 Cf. Dac\ nu te sinucizi. Admirabilul pariu al teatrului clasic. {i Péguy: „Exist\ chiar o poezie care-[i extrage str\lucirea din absen]a lui Dumnezeu. A ales s\ fac\ ceea ce Hristos a omis s\ fac\. Arta este distan]a pe care timpul o confer\ suferin]ei. Pentru el. La fel: Roger Secrétain. * Parain. care nu face specula]ii despre nici o m`ntuire.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 218 218 ALBERT CAMUS CARNETE 219 se `nt`mpl\. Pesimismul s\u umil dup\ p\rerea lui Magny.“2 * 1 Cf. Este transcenden]a omului `n raport cu el `nsu[i. Iar Euridice. august-septembrie ’43. Noiembrie 19432 Surena. ~n actul 4. face `ntotdeauna o concuren]\ vinovat\ lui Dumnezeu. s\ umple vidul spa]iului. * Datoria este s\ faci ceea ce [tii c\ este just [i bun – „preferabil“. {i asta. * ~n orice suferin]\. E u[or? Nu. 2 Camus a fost angajat ca lector la Editura Gallimard pe 2 noiembrie 1943. exist\ un stadiu c`nd sentimentul apar]ine omului chiar `n ceea ce are el mai individual [i mai inexprimabil.

m\rturia `i este stricat\ prin cuvinte. * Succesul poate s\-l amelioreze pe un t`n\r. art\ etc. la b\tr`ne]e.carnete_Camus. S\ `nchei cu imaginea unei femei nemi[cate [i `n doliu care anun]\ prin suferin]ele ei via]a [i s`ngele at`tor oameni. Interdic]ia de a d\rui pl\cere corpului t\u – de a ajunge la adev\rul lucrurilor. * Frecventez familia X. pentru c\ membrii ei au o memorie mai bun\ dec`t mine. Ca [i clasicismul. * Exist\ un moment c`nd `]i pierzi tinere]ea. Prea devreme sau prea t`rziu. ea trebuie s\ fie `ncheiat\ (de unde nevoia unui „f\r\ urmare“). Nu exist\ cale de mijloc. dar nu pentru mine. literatura contemporan\. datorit\ `mprejur\rilor (`ntrep\trunderea frontierelor) urm\re[te un universal istoric. * Despre justi]ie – individul care nu mai crede `n ea din clipa c`nd a fost maltratat. la fel ca fericirea pe omul matur. Dar e drept s\ spunem c\ el uit\ chiar [i ceea ce a f\cut bine. Dar ciuma ia sf`r[it [i va exista un adev\r al lucrurilor. Unitatea se afl\ `n m`inile noastre. De `ndat\ ce un om depune m\rturie [i moare. {i trebuie s\ [tii s\-l accep]i. Nu este vorba de omul tuturor timpurilor. * Roger Bacon face doisprezece ani de `nchisoare pentru faptul c\ a afirmat primatul experien]ei `n cunoa[tere. Idem: ce-i repro[ez eu cre[tinismului este c\ e o doctrin\ a injusti]iei. * Ciuma. Dar e un moment greu. |sta-i semnul. perfect limitat\. pl\m\dit\ din exigen]a uman\. ci de omul tuturor spa]iilor. * Ciuma. Oare individul poate alege momentul c`nd poate muri pentru adev\r? Pentru lumea asta exist\ cei care depun m\rturie [i cei care stric\.“ – Omul este vinovat. E momentul c`nd pierzi fiin]ele. succesul poate s\-i adauge destinderea [i abandonul. * Parain. * Pentru ca opera s\ fie o provocare. c`t\ tulburare trebuie s\ resim]i regret`nd tot ce ai f\cut `mpotriva acelei morale [i a acelei `n]elepciuni. * Treizeci de ani Prima facultate a omului este uitarea. – Unele hazarduri dureaz\ toat\ via]a. Restul e hazard. Este `ncheiat\. * Cu privire la romanul american: el urm\re[te universalul. Efortul fiindu-i recunoscut. ajungi la o `n]elepciune sau la o moral\. * C`nd. Dar `n timp ce clasicismul urm\re[te un universal etern. * . clar\. S`nt interzise b\ile `n mare. dar vinovat pentru c\ nu a [tiut s\ scoat\ totul din sine `nsu[i – e o vin\ care a tot crescut de la `nceput. Ea este contrariul crea]iei divine. – Dar oamenii s`nt tot laolalt\. Ei `mi `mbog\]esc trecutul nostru comun readuc`ndu-mi `n memorie tot ceea ce pierise din ea. Separarea este regula ei general\. virtu]i `mp\r\te[ti. propov\duire. Jurnal al separatului? * Cea mai mult\ economie care se poate realiza pe planul g`ndirii este aceea de a accepta non-inteligibilitatea lumii – [i de a ne ocupa de om.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 220 220 ALBERT CAMUS CARNETE 221 „Hristos o fi murit poate pentru cineva.

spuse Inculpatul. fie c\ lumea e conven]ional\). Dar am acela[i sentiment c`nd m\-ntorc spre Algeria ca [i atunci c`nd privesc fa]a unui copil. spuneau judec\torii. de fiecare dat\. Dar nu-i posibil. nimeni nu face nimic. naivitatea care nu o `mpiedic\ s\ fie categoric [tiutoare. Convorbire despre prietenie `ntre doctor [i Tarrou: „M-am g`ndit la asta. S\ termin suita de lucr\ri pentru cartea despre lumea creat\: Crea]ia corectat\. cu tot scandalul.carnete_Camus. Nu [tiu dac\ m\ fac bine `n]eles. toate atitudinile aceluia[i om. * Despre natural `n art\. este o `ncercare de cunoa[tere pur\. * Idem: un individ care alege t\cerea. izvor`t\ din lume. * Ciuma. se `ntoarce `ntotdeauna la sf`r[it `mpotriva lumii. fiindc\ de orice moment al lumii se leag\ o serie `ntreag\ de imagini ale . „~i pl\cea s\ se trezeasc\ la ora patru diminea]a [i s\ [i-o `nchipuie atunci. Se pare c\ grecii n-au `n]eles nimic din existen]ialism – de[i. Dar. – Nu. – Brusc: ~n momentul \sta tr\im to]i pentru moarte. amestecul acela de langoare [i fermitate. * – Ap\r\-te. Romanele-foileton s`nt proaste pentru c\ `n majoritate s`nt adev\rate (fie c\ realitatea s-a conformat la ele. * Roman. – De ce? A[a trebuie. Fiindc\ lumea e acum acoperit\ cu un strat gros de istorie pe care trebuie s\-l str\pung\ limbajul ei ca s\ ne parvin\. f\r\ s\ facem nimic?“ Presupun c\ nici un om cinstit nu poate r\spunde da. Ceea ce o deformeaz\.“1 O trup\ de teatru continu\ s\ joace: o pies\ despre Orfeu [i Euridice. Cu to]ii au dreptate. Se doarme. Fiindc\ existen]ialismul nu presupune o conduit\. ea e oare obligatoriu idealist\? Astfel. de pruden]\ [i `ndr\zneal\. Nimic din ea nu este sim]it `n sine. * Portretul lui S. * Dac\ opera. produs al revoltei. * Opera mea. La patru diminea]a. Ciuma nu-]i las\ timp. ~n fa]a ac]iunii sau a mor]ii. – ~nc\ nu. inadecvare la exigen]a profund\ a omului). `n vizuina lui A.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 222 222 ALBERT CAMUS CARNETE 223 Ciuma. sensibilitatea ei. Pentru c\ realul e imposibil (prost-gust. La modul absolut este imposibil. * Algeria. adic\ dezinteresat\.“ * 1 Cf. cel mai pur produs al crea]iei revoltate este romanul de dragoste care… * Nemaipomenita confuzie care face s\ ni se prezinte poezia ca un exerci]iu spiritual [i romanul ca o ascez\ personal\. dar `ntotdeauna cu un g`nd ascuns de protest. Arta. De aceea crea]ia uman\. * A pune problema lumii absurde. au putut adera la cre[tinism. Asta te pune pe g`nduri. * Separa]ii: Lumea… Dar cine s`nt eu ca s\-i judec. ca [i cum ar fi cea bun\. Idem: nu exist\ cunoa[tere absolut pur\. Vreau s\ v\ asuma]i voi `ntreaga responsabilitate. Nu te po]i bucura de ]ip\tul p\s\rilor `n r\coarea serii – de lume a[a cum este. rezum\ ansamblul aspira]iilor omului. Era ora c`nd putea s\ [i-o `nsu[easc\. {i totu[i [tiu c\ totul nu este pur. prin descriere. vulgaritate. ~ns\ nu exist\ ie[ire. `nseamn\ a ne `ntreba: „Vom accepta oare disperarea. Rambert `n Ciuma. Arta [i artistul refac lumea.: „Gra]ia ei.

Din punct de vedere psihologic. nu exist\ nici un motiv ca `n eternitate sufletul s\ nu sufere dureros din pricina desp\r]irii de trup – [i s\ nu aspire atunci s\ reg\seasc\ p\m`ntul. Idem: „Pe terasa asta a conceput doctorul Rieux ideea de a l\sa o cronic\ a evenimentului `n care solidaritatea resim]it\ fa]\ de oamenii aceia s\ fie bine pus\ `n eviden]\. `nceput: Doctorul `[i `nso]e[te so]ia la gar\.1 Idem: cianur\. De ora aceasta mi-e fric\. exact `n clipa c`nd se cuvenea s\ adune toate avantajele de partea sa. f\r\ pauz\. s\ descopere z`mbetul pe un chip p`n\ atunci `ncruntat. Idem: individul care brusc se mobilizeaz\ `ntr-o rezisten]\ pasiv\. devenea urgent s\ considere via]a stupid\. Dar exist\ `ntotdeauna o or\ din zi sau din noapte c`nd omul este la[. To]i oamenii din echipele sanitare au un aer trist.).-P. etc. Nu mai exist\ diminea]\ f\r\ agonii. .qxd 12/12/02 4:31 PM Page 224 224 ALBERT CAMUS CARNETE 225 mor]ii sau ale disper\rii. Fecunditate! Unde este ea? Idem: dup\ ce sun\ stingerea.carnete_Camus. Dar nu este… * Parisul sau decorul sensibilit\]ii. spune el. Idem: lazaretul. „{tiam ce `nseamn\. niciodat\ nu exist\ gre[eli. * Nuvele. te desc\rnezi. nesiguri. e un lucru bun. h\r]ui]i. nici sear\ f\r\ `nchisori [i nici amiaz\ f\r\ `nsp\im`nt\toare m\celuri. 1 Camus se refer\ la L’Être et le Néant de J. Cei care nu m\ cuno[teau m\ vor uita pentru c\ se vor g`ndi la altceva. E o gre[eal\. Dup\ aceea un tribunal al partidului s\u `i condamn\ la moarte. sf`[iere. Voi fi uitat. E executat.“ Idem: `n cium\ nu mai tr\ie[ti prin corp. Sartre (n. Individul care se `ntreab\ dac\ trebuie s\ intre `n echipele sanitare sau s\ se p\streze pentru marea lui dragoste. * Ciuma. la toate orele. iar cei care m\ cuno[teau [i m\ iubeau m\ vor uita pentru c\ se vor epuiza `n demersuri [i `n idei ca s\ m\ scoat\ de aici. El `i ajut\ s\ evadeze. ora[ul r\m`ne de piatr\. clipe miraculoase sau c\dere ne`nt`rziat\. * Dac\ trupul are nostalgia sufletului. Nimeni nu-[i va imagina minut cu minut etc. {i m\rturia asta care se `ncheie aici… etc. m\car de i-ar servi `n momentele dificile. * Scriem `n momentele de disperare. ~ngrije[te sinistra]ii. „Alternez bl`nde]ea cu violen]a. ~n orice caz nimeni nu se va g`ndi la mine. Idem: `ncerc s\ fiu oric`nd preg\tit. * Fiin]a [i Neantul (pp. ~n plin\ Revolu]ie. Stranie eroare despre via]a noastr\ pentru c\ `ncerc\m s\ ne resim]im vie]ile din exterior. Ce gre[eal\? Nu fi idiot. Dar ce este disperarea? * Nimic nu se poate `ntemeia pe dragoste: este fug\. Dar este obligat s\ cear\ `nchiderea. Idem: la[ul. individul care promite s\ salveze via]a adversarilor. Doar nu se va `nt`mpla ca. Idem: individul care e internat `n spital din gre[eal\. Dup\ cium\ aude pentru prima oar\ ploaia pe p\m`nt. Idem: ceea ce-i deranja era insecuritatea. 135-136)1. 1 Aceast\ tem\ se reg\se[te `n „Renegatul sau un spirit confuz“ (Exilul [i `mp\r\]ia). tr. ~n toate zilele. Idem: un preot torturat tr\deaz\. Dar [i-a p\strat brasarda. Idem.“ * Ciuma. asta este sigur.) Idem: echipele sanitare sau oamenii r\scump\ra]i. Idem: din moment ce tot urma s\ moar\. * Memoriile unui c\l\u.“ (S\-l pun pe Rambert s\ fac\ vizite. Asta g`ndise p`n\ atunci. Nu o utilizeaz\ ca s\ vad\ dac\ o s\ poat\ merge p`n\ la cap\t.

* Romanul sinuciga[ului care [i-a fixat deja o dat\. cu a alege `ntre arta proprie [i fericirea oamenilor. Un capitol despre o mare reuniune. mai t`rziu [i le punea bine). Idem: sacrificiu care conduce la valoare. ceea ce triumf\ s`nt sentimentele individuale. dup\ un gustos mic dejun. astfel. asta echivaleaz\. Intervine `n jocurile copiilor dac\ z\re[te vreo minge. n-a[ `ngriji omul. asta-i doar aparent. Omul poate s\-[i creeze singur propriile valori? ~n asta st\ toat\ problema. ~n plin\ cium\. * W. umbli pe str\zi fum`nd o ]igar\. * S\ consideri eroismul [i curajul drept valori secundare – dup\ ce ]i-ai dovedit curajul. ~[i scuip\ chi[toacele [i le d\ un [ut din zbor (la `nceput. chiar violent. iar cei mai mul]i confund\ dreptatea cu libertatea. Lupte clandestine organizate – un fotbal – un tribunal. bine`n]eles. Pentru un artist. Formidabila lui superioritate prin faptul c\ moartea `i este indiferent\. las\.“ Justi]ia: experien]a justi]iei prin sport. spune. se plictise[te duminica. toate personajele se reg\sesc `n aceea[i echip\ sanitar\. „Dac\ a[ crede `n Dumnezeu. – Las\. a[adar. Contradic]ia este…“ Idem: libertatea nu-i dec`t dorin]a c`torva spirite. `n anumite circumstan]e. pentru a-l convinge pe cel\lalt s\ continue s\ dea tot [i s\ fac\ tot. Dreptatea este dorin]a majorit\]ii. d\ cu piciorul `n pietre pe care `ncearc\ s\ le trimit\ drept `n gurile de canal („Unu la zero“. c`nd totul e limpede. Or. S\-l pun `ntr-un roman de dragoste? . – Conchide. s-ar p\rea c\ nu te mai preocup\ slujirea oamenilor. E[ti pertinent? P\i n-am spus niciodat\ c\ omul nu e rezonabil. Acea or\ pl\cut\ a dimine]ii c`nd. Ceea ce vreau eu este s\-l scutesc de prelungirea sa iluzorie [i s\-l fac s\ admit\ c\. Cum erau duminicile lui. Dar ast\zi. Seam\n\ cu lupta dintre sexe“. Deci solidaritatea luptei este zadarnic\. S`nt dou\ meserii [i par s\ se `mpace `ntre ele. Rieux: C`nd scrii ce scrii dumneata. ac]ion`nd doar. Rieux [i Tarrou. n-a[ crede `n Dumnezeu. ~nc\ mai existau momente pl\cute. Tarrou: „Curios. Dac\ a[ fi convins c\ omul poate fi vindecat. {i adaug\ c\ via]a e o porc\rie).qxd 12/12/02 4:31 PM Page 226 226 ALBERT CAMUS CARNETE 227 Idem: Medicin\ [i Religie. Cronica lui Tarrou: un meci de box – Tarrou se `mprietene[te cu un boxer. Un an. de c`nd s-au interzis meciurile de fotbal. ai o filosofie trist\ [i o fa]\ fericit\“. spuse Tarrou. Dar `ntrebare: dreptatea absolut\ egaleaz\ oare fericirea absolut\? – Ajungi la ideea c\ trebuie s\ alegi `ntre a sacrifica libertatea `n numele drept\]ii sau dreptatea `n numele libert\]ii. Cum s`nt ele acum: se t`r\[te pe str\zi. devine `n sf`r[it clar [i coerent. * Ciuma.carnete_Camus. c\ filosofia mea nu e trist\. Orice lucru care poate fi definit i se pare demn de dispre]. Dar e suficient ca prietenul s\u cel mai bun s\ se `mboln\veasc\ – [i pune totul `n mi[care. * O fiin]\ care pretinde ca totul s\ fie f\cut de cel\lalt [i care astfel suport\ [i tr\ie[te pasiv. Dar [i sinucidere egoist\: scoate `n fa]\ o valoare – care i se pare mai important\ dec`t propria sa via]\ – [i anume sentimentul acelei vie]i demne [i fericite de care a fost lipsit. Spune: „Asta-i dezgust\tor. de pus `n leg\tur\ cu Tarrou: Étienne Villaplane. se `n]elege c\ s`nt inconciliabile – [i c\ trebuie ales `ntre relativ [i absolut. lupta dintre sexe exist\ [i n-avem ce face. Duminica unui juc\tor de fotbal care nu mai poate s\ joace. * Eseu despre revolt\: „To]i revolta]ii ac]ioneaz\ ca [i cum ar crede `n sf`r[itul istoriei. Individul care accept\ filosofic boala celorlal]i.

* Justificarea artei: adev\rata oper\ de art\ ajut\ sincerit\]ii. 24 septembrie 1944. `[i scriu. A[a c\ voi fi `ntotdeauna judecat pentru aceast\ am\r\ciune care azi nu-mi mai spune nimic. Separa]i. Inima asta plin\ de lacrimi [i de noapte. * Decembrie. B\rbatul care ar fugi de orice idee [i de orice abstrac]iune. ~n orice caz. adev\ratul disperat. * Nu po]i p\stra o dragoste dec`t din ra]iuni exterioare dragostei. … * . Ra]iuni morale. – Vezi. * Nu po]i fi `n stare s\ te angajezi pe toate planurile. * Roman Cea care a ratat totul din neaten]ie: „{i totu[i `l iubeam din tot sufletul“. am\r\ciunea odat\ dep\[it\. Dar cel pu]in po]i alege s\ tr\ie[ti pe planul unde angajamentul este posibil. `nt\re[te complicitatea dintre oameni etc. * Ciuma. ~n culmea tuturor sf`[ierilor“. Dar ce dovede[te asta? Dovede[te c\ acela care abordeaz\ `n mod serios problema moral\ trebuie s\ cad\ p`n\ la urm\ `n extreme. sudoare. am `nchis-o `ntr-o carte sau dou\. Fie c\ e[ti pentru (Pascal) sau contra (Nietzsche). Conspira]ia ca valoare moral\.carnete_Camus. ~n anumite cazuri asta poate duce la `ndep\rtarea de fiin]e chiar ([i mai ales) [i pentru o inim\ b`ntuit\ de pasiunea pentru fiin]e. e suficient s\ fii `n mod serios [i consta]i atunci c\ problema moral\ nu este dec`t s`nge. acea chemare reciproc\ a aman]ilor. O fiin]\ frumoas\. dragoste. Capitolul X. {i te face s\-i ier]i totul. ~nc\p\]`n`ndu-se asupra acelui chip singular care nu poate oferi totul. * Teribilul [i devorantul egoism al arti[tilor. Capitolul I. Triumful limbajului [i al bunei scrieri. * Roman. iar el g\se[te tonul potrivit [i-[i p\streaz\ dragostea. S\ tr\ie[ti ceea ce este onorabil `n tine [i numai at`t. de cazul singular. acel mic gol l\untric de c`nd s-au recunoscut. E pre]ul care trebuie pl\tit. Pat sc\ldat de lacrimi. strig`ndu-[i numele. * Roman. nebunie [i ]ipete. indiferent de aparen]e. Defini]ia unei morale contra ra]ionalismului intelectual [i a ira]ionalismului divin. * Duminic\. `nc\ nu-i destul. este b\rbatul unei singure femei. de exemplu. Morala extins\. duce la sf`[iere. * Cei care iubesc toate femeile s`nt cei care se afl\ pe drumul spre abstrac]iune. Fiindc\ se `ndep\rteaz\ de particular. * Mi-au fost necesari zece ani ca s\ cuceresc ceea ce mi se pare nepre]uit: o inim\ f\r\ am\r\ciune. Dep\[esc lumea asta. Ce este dragostea pentru ea: acel vid.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 228 228 ALBERT CAMUS CARNETE 229 * Caracterul nes\buit al sacrificiului: individul care moare pentru ceva ce nu va vedea. Imoral este cre[tinismul. spuse preotul. * Revolta. de lacrimi [i de s\rut\ri. Scrisoare Roman: „Noapte de m\rturisiri. {i cum se `nt`mpl\ adeseori.

* Sensul operei mele: at`]ia oameni s`nt lipsi]i de har. ~n fa]a mamei s\race [i bolnave. Medicul. Trebuie s\ st\p`nim pasiunile colective. – Nu. Fiindc\ nu avem dec`t un singur mod de a-l crea pe Dumnezeu. Mai spune [i c\ `ncerc`nd s\-l salveze pe Paneloux. . acela s\ devenim chiar noi Dumnezeu. Toat\ via]a v-am fost credincios. Nu el este creatorul. {tiu c\ e[ti un fiu foarte bun. `nseamn\ c\ ei au dreptate. * Clasicismul `nseamn\ st\p`nirea pasiunilor. de vreme ce f\r\ nici o `ndoial\ va muri. * Ciuma. Jean. Dac\ lumea asta n-are sens. Deci… Nou\ ne revine s\-l cre\m pe Dumnezeu. De aceea majoritatea operelor actuale s`nt reportaje [i nu opere de art\. accept`nd s\ fie salvat. Paneloux accepta posibilitatea de a nu avea dreptate. – S`nt foarte lini[tit\ `n privin]a ta. * Harul? Trebuie s\ slujim justi]ia deoarece condi]ia noastr\ este nejust\. Nu accept s\ aib\ dreptate. `i dovedea `n acela[i timp c\ gre[ea [i c\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 230 230 ALBERT CAMUS CARNETE 231 Nu cred `n ac]iunile disperate. Dar ceva exist\… – Sigur. Rieux spune c\ e inamicul lui Dumnezeu de vreme ce lupt\ contra mor]ii [i c\ meseria lui este tocmai aceea de a fi inamicul lui Dumnezeu. s\ sporim fericirea [i bucuria deoarece universul acesta e nefericit.carnete_Camus. S\ po]i muri demn. f\r\ am\r\ciune. – Exist\ totu[i ceva. Paneloux `i spune doar c\ p`n\ la urm\ va avea dreptate. Pasiunile erau individuale atunci. Dar tr\indu-le s`ntem devora]i de ele. adic\ s\ le d\m o form\. * Nu exist\ alt\ obiec]ie fa]\ de atitudinea totalitar\ dec`t obiec]ia religioas\ sau moral\. * Roman despre dreptate. Dar trebuie s\-]i fi ar\tat m\sura. – Nu. nu trebuie s\ condamn\m la moarte fiindc\ noi `n[ine s`ntem destina]i s\ fim ni[te condamna]i la moarte. Ca s\ o dep\[e[ti nu trebuie s\ te la[i `n voia sor]ii. * Reputa]ia. * Eroismul [i sfin]enia. [i anume c\ nu v-am tr\dat niciodat\. – Mul]umesc. Cum s\ tr\ie[ti f\r\ har? Trebuie s\ te pui pe treab\ [i s\ faci ceea ce n-a f\cut niciodat\ cre[tinismul: s\ te ocupi de cei os`ndi]i. inamic al lui Dumnezeu: lupt\ contra mor]ii. Jean. Ast\zi ele s`nt colective. }ie `]i revine sarcina s\ continui. eu s`nt cea care-]i mul]ume[te. V\ este dat\ de ni[te mediocri [i o `mp\rt\[i]i cu mediocri sau cu tic\lo[i. iar Rieux r\spunde c\ esen]ialul este s\ nu accep]i [i s\ lup]i p`n\ la cap\t. mam\. virtu]i secundare. nu-i asta. La fel. * Roman despre dreptate La sf`r[it. mam\. Dar cred c\ nu e nevoie de mare lucru ca s\ justifici o ac]iune. – E[ti un fiu bun. * Omul nu are libertate at`t timp c`t nu [i-a dep\[it teama de moarte. Iat\ `n ce const\ toat\ istoria cre[tinismului. E[ti inteligent. M-am `n[elat deseori [i n-am fost `ntotdeauna un om drept. Un rebel care execut\ o ac]iune despre care [tie c\ va duce la uciderea unor ostatici nevinova]i… Dup\ aceea accept\ s\ semneze gra]ierea unui scriitor pe care-l dispre]uie[te. Dar nu prin sinucidere. Nu cred dec`t `n ac]iunile fundamentate.

c\rora le este incendiat\ casa unde se aflau p\rin]ii lor. c\ e frig etc. Imensa lui singur\tate final\. Buchenwald. Du[ rece la inim\ timp de o or\.“ * Acela (un inspector de la c\ile ferate) nu tr\ie[te dec`t pentru c\ile ferate. – Port\reasa de la Gestapo instalat\ pe dou\ etaje ale unui imobil din rue de la Pompe. Accept\ pentru c\ e `n firea lucrurilor. Adev\rat pe plan social (subaltern [i superior) [i pe plan moral. Toat\ ziua se vorbe[te despre posibilitatea de a c\p\ta o sup\ cu lapte seara pentru c\ asta face s\ urinezi de mai multe ori `n timpul nop]ii. „Pe mine nu m\ intereseaz\ ce fac locatarii. face cur\]enie printre tortura]i. Bob pe c`mpurile de var\ din Normandia. * Crea]ia corectat\2. culcate pe jos. C\ WC-urile se afl\ la o sut\ de metri de cazarm\.carnete_Camus. – Femeile deportate care intr\ `n Elve]ia [i care izbucnesc `n r`s v\z`nd o `nmorm`ntare: „A[a s`nt trata]i mor]ii aici“. * Revolt\. 1 Comandant. * Bob la atac pe c`mpurile verii. Povestea sinuciderii fixate dinainte. Idem: `i ucidem pe cei mai `ndr\zne]i dintre ei. At`tea femei `nc`t nu pot dormi. dec`t dac\ se `nghesuie „Crea]ia corectat\ sau sistemul. Cf. Moare. Ce `nseamn\ s\ ai idei! * Ciuma. s\ renun]\m la tot.“ . * V\rul lui M. R\m`n func]ionarii [i imbecilitatea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 232 232 ALBERT CAMUS CARNETE 233 R\spuns: dac\ nu putem face totul `n acela[i timp. ~ntr-un cort mare `mp\r]it `n patru cu un cadru. Casca lui acoperit\ de ridichi s\lbatice [i de buruieni. de c\lim\ri etc. 2 Se va reg\si frecvent acest titlu `n Carnete [i mai ales mai departe (Caietul al V-lea). Idem: individul care aplic\ morala sincerit\]ii ca s\-[i afirme solidaritatea. – Cei doi tineri polonezi de paisprezece ani. „Lucrurile care gem fiindc\ s`nt desp\r]ite.V. Un capitol despre oboseal\. – Jacqueline. sub form\ de pipe. Tancul care se r\suce[te [i se desface ca un miriapod.1) dup\ judecat\ sau suspiciune (fiindc\ e nevoie de unitate). i se d\ imediat o misiune `n care toat\ lumea [tie c\ moartea e inevitabil\. Libertatea este dreptul de a nu min]i.“ – Jacqueline revenind de la Königsberg la Ravensbrück – 100 de kilometri pe jos. * Roman universal. * Roman despre dreptate Individului care adun\ la un loc revolu]ionarii (com. Marele clasic de m`ine este un `nving\tor f\r\ egal. De la paisprezece la [aptesprezece. colec]ioneaz\ montgolfiere (de por]elan. * Ciuma.). * Crea]ia corectat\ Tancul care se r\suce[te [i se zbate ca un miriapod. Casca lui acoperit\ de ridichi s\lbatice [i buruieni. Func]ionarul de la c\ile ferate tr\ie[te la suprafa]a pelicular\ a materiei. raportul comisiei engleze din Times despre atrocit\]i. de presse-papiers. Jurnalistul spaniol de Suzy (de cerut textul s\u) (copii care `i arat\ cadavrele r`z`nd). I-au ucis pe cei mai `ndr\zne]i dintre noi. Ce `nseamn\ asta? Ne va trebui mai mult\ for]\ [i voin]\ dec`t era nevoie alt\dat\. Diminea]a.

– X. Pentru c\ atunci condamnarea noastr\ ar fi ne`ndur\toare. toat\ lumea e r\stignit\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 234 234 ALBERT CAMUS CARNETE 235 unele `n altele. {i r\m`i – pentru ca omul s\ r\m`n\ la `n\l]imea lui. P`n\ la urm\ politica ajunge la partidele care deservesc comunicarea (complicitatea1).: pasiunea adev\rului. * – {i crea]ia `ns\[i. dup\ exemplul Titanilor.carnete_Camus. cuv`ntul „complicitatea“ se afl\ de fapt scris deasupra cuv`ntului „comunicarea“. * Noi. Admira]ie p\tima[\ a lui Sade pentru Rousseau [i Richardson de la care a `nv\]at „c\ nu `ntotdeauna f\c`nd s\ triumfe virtutea po]i s\ st`rne[ti interesul“. * Cre[tinismul. [i P. violen]a etc. Dar vor fi `nl\tura]i. Organele afec]iunii paterne [i ale iubirii de copii s`nt reliefate. C\ abstrac]iunea e r\ul. Exact. Faci pe tine. Dar trebuie s\ treci peste corpuri [i s\ le calci `n picioare. Dar dezgust. deportat\. Idem: „Nu dob`nde[ti cunoa[terea inimii omului“ dec`t prin nenorociri [i c\l\torii. * Inima care `mb\tr`ne[te. * C.“ Sade despre doamna de La Fayette: „{i devenind mai concis\. Obstacol pentru om fiindc\ nu poate dep\[i cercul fiin]elor pe care le cunoa[te. ~n jurul lor. francezii. pentru a nu contribui la cobor`rea lui. * Comunicare. Idem: omul secolului al XVIII-lea: „C`nd. dezgust gre]os fa]\ de aceast\ risipire `n ceilal]i. Omul trebuie s\ tr\iasc\ `n cercul c\rnii. Problem\: cum se men]ine viziunea abstract\ `n fa]a r\ului carnal – ideologia fa]\ `n fa]\ cu tortura impus\ `n numele acelei ideologii. Tenta]ia de a fugi [i de a accepta decaden]a epocii. Noi m\rturisim `mpotriva lui Dumnezeu. Singur\tatea m\ face fericit. A]i fi aspru pedepsi]i dac\ v-am accepta postulatele. Dizenteria. Autopsie f\cut\ de Gall: „Craniul s\u dezgolit sem\na cu toate craniile de b\tr`ni. ~n fa]a acelui conglomerat de for]e gigantice: Sintes1. Dincolo de asta. S\ fi iubit [i totu[i s\ nu fi salvat nimic! * Tenta]ia treburilor secunde [i cotidiene. * Revolt\. * Iulie ’45 Chateaubriand lui Ampère merg`nd `nspre Grecia `n 1841: „Spune]i adio din partea mea muntelui Hymette. . G. face din ea o abstrac]iune. s`ntem acum pe culmea oric\rei civiliza]ii: nu mai [tim s\-i facem pe ceilal]i s\ moar\. unde am l\sat ni[te albine. WC-urile la o sut\ de metri. Dar [i sentimentul c\ decaden]a `ncepe din momentul c`nd accep]i. torturile. `ndr\zne[te s\-[i `nal]e p`n\ la cer m`na `ndr\znea]\ [i `narmat doar cu pasiunile sale nu se mai teme s\ declare r\zboi celor care `l f\ceau altfel s\ tremure“. – Aspect mondial `n dialogul dintre politic\ [i moral\. a devenit mai interesant\“. Ce-i de f\cut? Revoltatul are cele mai pu]ine [anse s\ `nl\ture complicii. * Dezgust profund fa]\ de orice societate. 1 Cele c`teva litere care preced\ „Sintes“ s`nt ilizibile. * Sade. Ea e cea care produce r\zboaiele. eliberat\ cu un tatuaj pe piele: a servit timp de un an `n lag\rul SS din… * Demonstra]ie. capului Sunium unde am auzit greieri… ~n cur`nd va 1 ~n manuscris.

Dar greutatea e s\ nu pierdem niciodat\ din vedere c\ ea trebuie s\ cear\ `n acela[i timp dreptatea a[a cum s-a hot\r`t.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 236 236 ALBERT CAMUS CARNETE 237 trebui s\ renun] la tot. Totul trebuie f\cut [i la tot trebuie renun]at. nu [i crime. Am o socoteal\ de `ncheiat cu peisajul acesta. chiar `ntr-un regim sau o lume pe care le aprob.“ „C`nd cineva are spiritul elevat [i inima josnic\. Intr\m `n pozitiv.“ * 30 iulie ’45 La treizeci de ani.: „N-am fost niciodat\ str`ns `n bra]e de o femeie cu acea deplin\ renun]are la sine. A[a se constat\ prioritatea pe care-o dob`nde[te `ncetul cu `ncetul valoarea libert\]ii. caracterul fiind lipsit de energie. Adic\ am min]it [i am dorit `mpreun\ cu ei. f\r\ speran]\. aleg libertatea. * „Omul care se c\ie[te este uria[. dar cu masca sa. S\ se instaleze `n natural. Am cunoscut destule ca s\ pot renun]a la aproape tot. Libertatea `nseamn\ s\ pot ap\ra ceea ce nu cred. Acest lucru odat\ stabilit. ~nseamn\ s\ pot da dreptate adversarului. ar vrea s\ fie uria[ f\r\ s\ fie v\zut?“ (Via]a lui Rancé) * Ce om a[ fi dac\ n-a[ fi fost copilul care am fost! * Inedite de Ch. s\-[i prevad\ sl\biciunea – s\ fie ceea ce este. Acum.“ * Roman „Am dat oamenilor partea lor. neag\ revolta [i restituie consim]irea. ~nc\ mai r\t\cesc `n memoria mea printre amintiri. dar ele se vor [terge… Nu ve]i mai reg\si nici o frunz\ din m\slinii [i nici un bob din strugurii pe care i-am v\zut `n Atica. Doresc s\ r\m`n singur cu el. Nu am avut for]a s\ fac s\ tr\iasc\ o buruian\. de[i foarte diferit\. `n ziua de azi. am f\cut ceea ce trebuie. cu acea pasiune arz\toare pe care am c\utat-o [i al c\rei farmec ar face c`t o via]\ `ntreag\. viciile nu produc dec`t corup]ie. libertatea `[i men]ine puterea de protest `mpotriva nedrept\]ii [i salveaz\ comunicarea. Am alergat de la o fiin]\ la alta.“ Idem: „Dac\ n-ar exista pasiune. C\ci chiar dac\ dreptatea nu este realizat\. S\ nu mai neg nimic de vreme ce totul se poate afirma. exist\ o dreptate. Efortul secretului. `nc\p\]`nat. Dar cine.“ * Revolta P`n\ la urm\. Regret p`n\ [i iarba din timpul meu. R\m`ne un efort uria[. omul ar trebui s\ fie st\p`n pe el. dreptatea mu]ilor distruge complicitatea. s\-[i cunoasc\ limita. ajunge. zilnic.“ „Exist\ vremuri c`nd. {i mai ales s\ le accepte. . n-ar exista virtute [i totu[i secolul acesta a ajuns la o asemenea culme a mizeriei `nc`t este lipsit de pasiune [i de virtute. dar de data asta sub forma ei cea mai josnic\. precum materia. Dreptatea `ntr-o lume t\cut\.carnete_Camus. face r\ul [i binele pasiv. scrie lucruri mari [i face lucruri mici. s\-[i fi f\cut socoteala exact\ a defectelor [i a calit\]ilor sale. dar [i f\r\ am\r\ciune. `n faptul c\ se fundamenteaz\ singura valoare constant\ din istoria oamenilor care nu au murit niciodat\ cu adev\rat dec`t pentru libertate. cu acele duble `nl\n]uiri. Superior sf`[ierii.

* Ce ar putea fi (Ce este1) nemurirea pentru mine? S\ tr\iesc p`n\ ce ultimul om a disp\rut de pe p\m`nt. pe bun\ dreptate sau nu. ~n cele din urm\. `n fapt. Iar pentru orice intelectual. `ntreaga istorie a lumii este istoria libert\]ii. Cum ar putea fi determinate c\ile libert\]ii? Este desigur fals s\ spunem c\ ceea ce este determinat e ceea ce a `ncetat s\ tr\iasc\. al lui Socrate. Totul se trage de la faptul c\ aceia care s`nt `ns\rcina]i s\ vorbeasc\ `n numele poporului nu au `ntotdeauna cu adev\rat grij\ de libertate. Dar nu este determinat dec`t ceea ce a fost tr\it. ~mi dau totu[i seama perfect c\ nu asta e grija cea mai mare a multor europeni. Toate astea deoarece socote[te c\ nu conteaz\. preocupat\ 1 „Ce este“ a fost ad\ugat cu creionul pe manuscris. care tr\iesc cu acest scrupul trebuie s\ dispar\ `ntr-o zi sau alta (exist\ `n aceast\ privin]\ mai multe moduri de a muri). {tiu asta de mult.carnete_Camus. acolo se afla ultima speran]\ a Occidentului. Dac\ mi se p\rea necesar s\ sus]in concilierea dintre justi]ie [i libertate. ~ntotdeauna mi s-a p\rut c\. Dar e un adev\r nu prea r\sp`ndit. vom asista la sacrificiul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 238 CARNETE 239 utopic. Dar [i determinismul e o gre[eal\. Ea spune. Dar aceast\ conciliere nu se poate realiza dec`t `ntr-un anume climat care ast\zi mi se pare destul de . * Nu s`ntem n\scu]i pentru libertate. Dar cum ar putea ei s\ lupte contra fra]ilor lor [i a `ntregii justi]ii? Vor depune m\rturie. Acest ciudat personaj vorbe[te ca s\ nu spun\ nimic. Simpla grij\ ar fi suficient\… Aceia deci. at`ta tot. fiindc\ doar justi]ia le poate oferi un minimum material de care au nevoie [i c\. libertatea sf`r[e[te prin a se confunda cu libertatea de expresie. * Antinomii politice. {i. nu exist\ c\l\i. ei ar sacrifica f\r\ ezit\ri libertatea `n schimbul acestei justi]ii elementare. Dar viitorul nu `i apar]ine nici mai mult. Nu se g`nde[te cu adev\rat la ceea ce spune. Va trebui oare sacrificat\ una dintre aceste valori? Ce s\ g`ndesc `n acest caz? * Politic\ (urmare). * Revolt\: s\ creezi ca s\ ajungi la oameni? Dar `ncetul cu `ncetul crea]ia ne separ\ de to]i [i ne arunc\ departe f\r\ umbra unei iubiri. nu vor pieri f\r\ s\ se fi luptat. desigur. Nimic mai mult. C`nd s`nt sinceri. * Oamenii cred `ntotdeauna c\ te sinucizi dintr-un motiv anume. nici mai pu]in dec`t omului. ci numai victime. CAIETUL AL V-LEA septembrie 1945 – aprilie 1948 Singura problem\ contemporan\: putem transforma lumea f\r\ a crede `n puterea absolut\ a ra]iunii? ~n ciuda iluziilor ra]ionaliste. apoi se contrazice sau recunoa[te f\r\ discu]ie c\ nu are dreptate. [i s`nt rari. la un interval de dou\ milenii. chiar marxiste. S`ntem `ntr-o lume `n care trebuie s\ alegi `ntre a fi victim\ sau c\l\u – [i nimic altceva. nu ar putea schimba trecutul. Dar este contrariul superficialit\]ii. dac\ ar exista. Dar te po]i foarte bine sinucide din dou\ motive. Alegerea nu e u[oar\. se laud\ chiar cu contrariul. de mai multe ori repetat. Program pentru m`ine: executarea solemn\ [i semnificativ\ a martorilor libert\]ii. * X. e pentru c\. `n opinia mea. Dac\ s`nt m`ndri. Am o aplecare foarte puternic\ spre libertate. ~nsu[i Dumnezeu.

– Toate celelalte au c\p\tat form\ prin presiunea din exterior [i se pr\bu[esc de `ndat\ ce le sco]i din tipar. spune el.carnete_Camus. ci politica. cea mai mare [ans\ de autenticitate este totodat\ [i cea mai mare [ans\ de e[ec pentru art\. Dar dac\. ci c\ dep\[e[te sau uit\ aceast\ disperare. Forster. Remarcabil la om nu este faptul c\ disper\. dac\ este. infinit mai seriaos\. pentru condi]ia sa. `n acest caz.M. De ad\ugat: motive pentru care literatura este universal\ sau nu este astfel. Prefa]a la Chamfort [i ultimele capitole din Omul revoltat. `nseamn\ c\. Concluzie: `n orice literatur\ a disper\rii nu figureaz\ dec`t un caz limit\ [i nu cel mai 1 Cf. ea trebuie doar s\ ]in\ seam\ de ea. dac\ pasiunile trebuie tr\ite `nainte de a le formula. ecoul a o mie de labirinturi. expresii ale celei mai `nalte revolte.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 240 240 ALBERT CAMUS CARNETE 241 cum e de alt\ ran\. o poate face doar `n triumful pe care-l datoreaz\ unei `ntregi genera]ii. – Vin spre tine pentru aceast\ circumstan]\. * Estetica revoltei E. plin\ de speran]\ sau distructiv\. acest clasicism e posibil. `ntr-adev\r. anume de a ajunge la aceast\ limit\. De aici reiese c\ acel clasicism este poate imposibil. * Estetica revoltei1. pe care o va t`r` dup\ sine. p`n\ la moarte. [i L. – O literatur\ disperat\ nu va fi niciodat\ universal\. istoria revoltei umane are un sens. . se vede cel pu]in c\ el nu poate fi construit dec`t de o genera]ie – [i nu de un om. Ca urmare. pasiunea colectiv\ devoreaz\ tot timpul apar]in`nd artistului. Stilul grandios [i forma frumoas\. * Tragedie C. Hegel n-ar mai avea dreptate. Dar dac\ ar fi posibil. 2) pentru c\ [ansele de moarte s`nt mai mari – [i chiar singurul mod de a tr\i cu autenticitate pasiunea colectiv\ este s\ accep]i s\ mori pentru ea. * Octombrie ’45 Estetica revoltei Imposibilitatea omului de a dispera total. `n sensul ei cel mai pur. Este strig\tul a o mie de santinele. Sau.“ * De ce s`nt artist [i nu filosof? Fiindc\ g`ndesc `n func]ie de cuvinte [i nu `n func]ie de idei. necunoscut\. adic\ [ansa ca din zece arti[ti autentici unul s\ supravie]uiasc\ [i s\ ajung\ a g\si `n via]a sa timpul pasiunii [i pe cel al crea]iei. este farul care nu poate fi acoperit cu un v\l. o epoc\ clasic\ este aceea a c\rei art\ pune `n forme [i formule pasiunile contemporanilor.“ * Idem. – „[Opera de art\] este singurul obiect material din univers care are o armonie interioar\. Omul a f\cut o pasiune. Opera de art\ st\ `n picioare prin ea `ns\[i [i nimic altceva nu poate face asta. Ea `ncheie ceea ce societatea a promis adeseori. …Ea [arta] este singurul produs ordonat pe care l-a z\mislit rasa noastr\ dezordonat\. {i. a[a cum p\rem s\ credem. Ast\zi. * Estetica revoltei. Te trimit deci la o primejdie de moarte. este cea mai bun\ m\rturie pe care o putem aduce despre demnitatea noastr\. nu iubirea este cea care trebuie st\p`nit\ prin art\. Artistul nu mai poate fi un solitar. c`nd pasiunile colective precump\nesc asupra pasiunilor individuale. Hegel ar avea dreptate. dar mereu `n zadar. iar sf`r[itul istoriei ar fi imaginabil. Shelley: „Poe]ii s`nt legislatorii nerecunoscu]i ai lumii“. * Crea]ie corectat\ „Oamenii ca mine nu se tem de moarte. Sarcin\ cu at`t mai grea: 1) pentru c\. dar numai printr-un e[ec. – Literatura universal\ nu se poate opri la disperare (nici la optimism de altfel – ar fi suficient s\ se r\stoarne ra]ionamentul). Aceasta e doar un accident care le d\ dreptate. Altfel spus. semnificativ. Dac\ clasicismul se define[te prin dominarea pasiunilor. [ansele de e[ecuri despre care vorbesc nu pot fi echilibrate dec`t de [ansa num\rului.

– Am s\-]i spun ce se va `nt`mpla (tablou). C.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 242 242 ALBERT CAMUS CARNETE 243 – To]i au dreptate. – Nu pot `n]elege ceea ce este inuman. Dar `]i cer s\ m\ `n]elegi. dac\ tr\im sf`[iindu-ne. ~[i rostogole[te a[trii mu]i deasupra groaznicelor b\t\lii omene[ti. – Da. – Da. . Dar s`nt cufundat `n aceea[i noapte ca [i tine. L. Asta-i suferin]a mea de om. C. E imens\. C`nd [i adversarii au dreptate. marea grij\ a c`torva. – Privi]i2. e o sl\biciune care nu are sens. Dar sf`[ierea vine c`nd oamenii care vor.: „A murit ca un erou pentru cauza noastr\. `n fine. – Am aerul c\ triumf. pentru c\ s`nt viu. – Fiecare om pariaz\ pe ceea ce crede c\ este adev\rul… ~nc\ o dat\. – Voi renun]a deci [i la faptul de a fi `n]eles de cei pe care-i iubesc. A]i crezut `n 1 Ultimele cuvinte s`nt pur [i simplu probabile.. L. moartea. C`nd adversarul nu are dreptate. {i totu[i eu nu voi consim]i niciodat\ s\ te omor. faptul nu se `nt`mpl\ at`t din pricina tiranilor. dorin]ele [i temerile voastre s\ nu `nsemne nimic `n fa]a divinit\]ii. stima ta? L. – Totu[i ea face s\-mi p\strez stima pentru mine `nsumi. C… Oamenii ca mine par `ntotdeauna s\ moar\ singuri. Dar `ntr-adev\r voi fi f\cut ceea ce trebuie pentru ca oamenii s\ nu fie singuri. – Te trimit la aceast\ moarte aproape sigur\. ci omul. cei care-l combat s`nt liberi [i `mp\ca]i. C. Adio. C. Asta-i morala mea. {i este un semn pentru mine c\ adev\rul nu-i la tine. – {i dac\ dreptatea ta este ratat\? – Atunci voi intra `ntr-un infern pe care nici azi tu nu-l po]i imagina. C. 2 Urmeaz\ trei cuvinte indescifrabile. – Tu ai dreptul s-o spui de vreme ce po]i dovedi asta. o dreptate. – Eu a[ consim]i dac\ ar trebui. Dar peste tot aiurea exist\ imbecili [i la[i. (privindu-l) – Prietenia. o comunitate `n lupta contra tiranilor. Ast\zi libertatea m\ deranjeaz\. C. [tii ce se afl\? C. Un partizan `l trateaz\ cu u[urin]\. voi a]i adorat cerul acesta cu toate c\ era cufundat `ntr-o t\cere `nc\p\]`nat\. binele omului. – Nu lumea trebuie ref\cut\. – De ce? – M\ `mpiedic\ s\ fac dreptate.1“ C. strig\ un personaj. A[a am s\ fac [i eu. Dar care ar fi atunci prima virtute? L. L. – De ce s-o alegi pe una mai cur`nd dec`t pe cealalt\? – Fiindc\ vreau ca un mare num\r de oameni s\ fie ferici]i. Se aduce corpul lui L. C. se afl\ moartea. – Eroismul este o virtute secundar\. de asemenea. neav`nd drept sprijin dec`t voin]a mea de om. ~n asta const\ `n]elepciunea mea de om. T\cere. – Exist\ imbecili pretutindeni. Manuscrisul este greu de citit. – Este un semn pentru mine c\ adev\rul nu-i la tine. L. atunci intr\m `n tragedie.carnete_Camus. L. `l vor imediat sau `l fixeaz\ peste trei genera]ii. L. a]i acceptat ca bietele voastre iubiri. C. – Ce te intereseaz\? C. – S\ refaci lumea este o misiune ne`nsemnat\. – L. – Ai dreptate. Sf`r[it. – Istoria arat\ c\ aceast\ convingere a ta este proast\. C. – Dac\ lumea este tragic\. – Convingerea mea e c\ ele se pot `mp\ca. libertatea m\ deranjeaz\ – Trebuie s\ suprim\m martorii libert\]ii. {i la cap\tul tragediei. Iar libertatea nu este `ntotdeauna dec`t grija. Trebuie s\-l respect\m [i s\-l r\zbun\m. Printre noi nu vei g\si nici m\car un singur la[. L. C`nd domin\ r\ul nu e nici o problem\. Timp de milenii. Privi]i noaptea asta. – Nu cred `n libertate. Eu cred c\ ele nu se pot `mp\ca. Tu [i cu mine [tim c\ exist\ o libertate. o bucurie profund\ [i `mp\rt\[it\. iar aceasta ajunge s\-i despart\ pentru totdeauna.

am cunoscut puterea renumelui. C. L. omul este `nclinat s\ se dilueze. El. . se `ntoarce r\nit. Nu este dec`t o [ans\ nesf`r[it\. Un [ef bun. iar nu destinele individuale. avem nevoie de dumneata. – Tocmai. A[ fi putut mai t`rziu s\ visez ur`t. Ambi]ia mea. Libertatea e ultima dintre pasiunile individuale. Acum. ci s\ fim eficien]i. [tiu despre ce este vorba. Nu regret. Fiec\ruia dintre noi `i revine 1 Dup\ ce s-a reprezentat Caligula. puteai s\ [i treci. de la spiritul r\ului la sacrificiul f\r\ speran]\ nu exist\ nici o m\rturie care s\ nu fi fost r\scolitoare. – Nu e cazul s\ te duci dumneata. C. Dar nu prea-mi plac adev\rurile care se `ntorc `n favoarea mea. X. Intr\ un b\rbat. dac\ am una. C. o ne`n]elegere. La urma urmelor. L. Ce eforturi nem\surate. dou\ voci autentice sau emo]ionate. Cei cinci ani care au trecut m-au `nv\]at asta. – De ce? L. e de alt ordin. Rolul nostru nu e s\ facem gesturi frumoase. L. Doar una. – Cel care supravie]uie[te. * Filosofia este forma contemporan\ a impudorii. da. pentru cine [tie s-o accepte. X. – Eu s`nt [eful [i eu decid. asta-i condi]ia eficien]ei. C. De aceea este ea ast\zi imoral\. Oamenii nu mai [tiu s\ iubeasc\. Dar el e responsabilul la nesf`r[it al acestei [anse. * Revolt\ Pasiunile colective precump\nesc asupra pasiunilor individuale. spiritul s\u de aventur\ s\ precump\neasc\ [i [ansa devine mai mare. dar de ast\ dat\ `n slujba omului. De la animal la martir. Ah! nu. oare `l ve]i refuza? C. E pu]in lucru. numai ca s\ fie normal! {i ce efort `nc\ [i mai mare pentru cel care are ambi]ia s\ se domine [i s\ domine spiritul. Motivul laudelor este la fel de lipsit de sens ca [i cel al criticilor. – Dar cine are dreptate? Locot. con[tiin]a sa. C. {i renumele este un semn al oamenilor. este o eliberare. – A murit [i el1. ce-mi pas\ mie de toate astea? O ne`n]elegere. * La treizeci de ani. * Treizeci de articole1. dec`t detestarea. [i `n sine propriu-zis ea este imoral\. – Nu era posibil. * Noiembrie – 32 ani Cea mai natural\ `nclina]ie a omului este s\ se ruineze o dat\ cu el toat\ lumea. A[a c\ m\ voi duce. – De vreme ce te-ai putut `ntoarce. dec`t prietenia. De la sine. el era cel care cerea s\ ne reunim. nu! {i eu [tiu bine cine avea dreptate. – Trebuia totu[i s\ treci. * 1 Aceste patru r`nduri au fost ad\ugate cu creionul pe manuscris. – S\ nu crede]i c\ s`nt un suflet complet orb.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 244 244 ALBERT CAMUS CARNETE 245 singur\tatea voastr\. c`nd vi se cere acela[i sacrificiu. Omul nu este nimic de la sine. – Pentru c\ o s\ mor. Ceea ce-i intereseaz\ ast\zi pe ei este condi]ia uman\. Dar ajunge ca voin]a sa. aproape de la o zi la alta. E.carnete_Camus. Nimeni nu poate spune c\ a atins limita omului. ~n societate. Iar ast\zi. – Bine. X. – Nu era posibil. nici mai important. Dar nu voi adopta atitudinea superioar\ a celui care `l dispre]uie[te. Renumele! ~n cel mai bun caz. nici mai pu]in important dec`t indiferen]a.

Aici are dreptate Parain. Iat\ `ntrebarea: pot fi eu doar un martor? Altfel spus: am eu dreptul s\ fiu numai un artist? Nu pot crede. m\ convinge c\ nu m\ pot desprinde de epoc\ f\r\ la[itate. . ob]in`nd avantaje materiale dintr-o situa]ie de artist favorizat (nota autorului). Ast\zi… * Nu s`nt f\cut pentru politic\ din moment ce s`nt incapabil s\ vreau sau s\ accept moartea adversarului. adic\ f\r\ nici un fel de idee. Este fiul orgoliului uman. s`nt martorul libert\]ii pure al c\rui destin `n istorie este s\ fie executat1. Dac\ Dumnezeu nu exist\. Tendin]a mea este s\ prefer imobilitatea. Timp de ani `n [ir capetele cad ca grindina. Asta-i legea. mi-au trebuit ani de `nc\p\]`nare. Teroarea domne[te. * Materialismul istoric. este t\cerea [i gestul cotidian. Dar r\spunsurile sale nu se afl\ `n ra]ionament. Dac\ nu aleg. dac\ a[ `nceta o singur\ clip\ s\ mai cred `n el. Dac\ voi alege s\ m\ constr`ng [i s\ cred `n istorie. sau s\ accept un angajament `n acela[i timp sincer [i relativ. m-a[ rostogoli `n pr\pastie. Numai cre[tinismul e tare `n aceast\ privin]\. Dac\ aleg s\ m\ pronun] `n acela[i timp contra lui Dumnezeu [i contra istoriei. Nu exist\ dec`t un scop posibil al marilor ac]iuni. Ca s\ scap de divertisment. ridic`nd capul din toate puterile ca s\ respir [i s\ `nving. S\-i cucerim omului catolicitatea.carnete_Camus. virtutea sa definitiv\. dac\ omul accept\ aproxima]ia. ele se afl\ `n mitologia care pretinde credin]\. Nu a[ putea s\ o fac. ~nclina]ia mea cea mai profund\. nu s`nt dec`t un martor. atunci el e[ueaz\ `n toate – S\ aib\ dreptate religia? Nu. nimic nu este permis. el `i va obiecta `ntotdeauna crea]ia istoriei. Dumnezeu nu s-a creat singur. Dar p`n\ la cap\t `nseamn\ s\ aleg istoria `n mod absolut [i o dat\ cu ea uciderea omului. se proclam\ Revolu]ia [i se ajunge la `nlocuirea monarhiei legitime cu monarhia constitu]ional\. * Doar printr-un efort continuu pot s\ creez. f\r\ a-mi renega mama [i adev\rul. dec`t dac\ a[ fi cre[tin.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 246 246 ALBERT CAMUS CARNETE 247 sarcina s\ exploateze `n sine `nsu[i cea mai mare [ans\ a omului. * Revolt\. * Misiunea noastr\: s\ cre\m universalitatea sau. Dar nu `nainte. fecunditatea uman\. aceast\ teribil\ lume a curajului [i a t\cerii. cel pu]in. Dac\ omul e[ueaz\ `n `ncercarea de a `mp\ca dreptatea cu libertatea. A `n]elege `nseamn\ a crea. * Mi-am tr\it toat\ tinere]ea cu ideea inocen]ei mele. niciodat\ `nainte ca posibilitatea s\ nu fi fost tr\it\ p`n\ la cap\t. situa]iei existen]ialiste `i va c\uta originea etc. situa]ia mea se afl\ `n t\cere sau moarte. trebuie s\ tac [i s\ accept a fi un sclav. iat\ consecin]ele cele mai legitime ale unei filosofii f\r\ Dumnezeu. Este modul meu de a dezn\d\jdui [i de a m\ vindeca de dezn\dejde. negarea oric\rei libert\]i. situa]ia mea se afl\ `n minciun\ [i `n ucidere. cea mai sigur\. Nefiind cre[tin. ~n starea actual\ a lucrurilor. * Tragedia nu este o solu]ie. Dar [tiu c\ acum stau `n picioare tocmai datorit\ acestui efort [i c\. trebuie s\ merg p`n\ la cap\t. atunci se va pune [i problema lui Dumnezeu. ~n afar\ de 1 Sau s\ tri[eze. Ce-i de f\cut `ntre cele dou\ extreme? Ceva `n mine `mi spune. determinismul absolut. * Parain. Fiindc\ diviniz\rii istoriei. * Este nevoie de tomberoane de s`nge [i de secole de istorie ca s\ se ajung\ la o modificare imperceptibil\ a condi]iei umane. Dac\ nu. dac\ uciderea omului este necesar\ istoriei. f\r\ a accepta s\ fiu un sclav. valorile universale. de fascina]ia ma[inalului. Dar mai `nt`i trebuie s\ devii st\p`n pe tine `nsu]i. ~n ziua c`nd limita uman\ va avea un sens. A[a m\ men]in `n afara bolii [i a renun]\rii.

am gre[it oare accept`nd sarcinile umane cele mai simple. Este natural s\ fim recunosc\tori celui care ne permite s\ fim m\car o dat\ mai buni dec`t s`ntem. ai oare dreptul s\ faci copii. `n cel mai r\u caz. o s\-mi amintesc imediat… Oricum.: Un satanism modest [i caritabil. Furia sa aproape de lacrimi. Dar trebuie oare s\ accept s\r\cia copiilor mei. ~n s\r\cie am g\sit [i voi g\si `ntotdeauna condi]iile necesare pentru ca vina mea. Bine`n]eles. Gr\dinile de la periferie. Singura filosofie original\ ar fi cea care ar justifica pe altul. p`n\ ce am s\ m\ simt `n drept… * Crea]ia corectat\. * Estetica revoltei. dac\ exist\.“ Nu. * 1 Oare mi-am asumat-o eu cu adev\rat atunci c`nd am avut at`tea repulsii [i mi-e at`t de greu s\ o fac? Inima asta a mea cu fidelit\]ile ei dificile nu merit\ oare aceast\ contradic]ie? (nota autorului) Orice filosofie este o autojustificare. Consecin]\: Am oare dreptul. Dar nu mori cu adev\rat dec`t pentru tine. `nc\ ata[at de libertate. dac\ a[ mai putea crede c\ misiunea omului este s\ creeze fericire! S\ tac cel pu]in. De unde aceast\ teribil\ dorin]\ s\ aleg p\m`ntul. `ntr-adev\r atroce). Dar eu n-o pot face. Mi-a luat o camer\ la hotel. `i apar]ine.carnete_Camus. M\ `ndeamn\ acum s\ lucrez. Cel mai bun dintre oameni trebuie os`ndit dac\ nu-l sluje[te dec`t pe om. religia. s\ accept avantajele. Roupp mi-a spus: Uite. A disp\rut o baionet\. `mi iubesc libertatea. s\ tac. * Thomas – Hm… ce ziceam? ~n fine. 80% dintre iubirile omene[ti nu rezist\ dup\ cinci ani de desp\r]ire. care s`nt legate de aceast\ atitudine? R\spunsul pentru mine ar fi simplu. c`t pentru binele pe care li l-am f\cut. `n bani [i `n considera]ie. Tipul acela `nalt care trebuia s\ coboare la Firminy. Saint-Étienne Dunières: muncitorii `n acela[i compartiment cu solda]ii germani. * Contra literaturii angajate. s\ refuz p`n\ [i confortul foarte modest pe care li-l preg\tesc? {i. ~n]eleg s\ se arunce cineva `n ea orbe[te ca s\ scape de demen]a sau de sf`[ierea asta atroce (da. ca aceea de a avea copii? La limit\. Peste oboseala fe]ei. Thibaudet despre Balzac: „Comedia uman\ este imitarea lui Dumnezeu Tat\l“. Ceea ce sl\vim [i salut\m astfel este o mai bun\ idee despre om. `n calitatea mea de artist. Solda]ii `i p\zesc pe muncitori p`n\ la Saint-Étienne. A[a c\. dac\ n-a[ fi foarte sigur c\ orice om coincide `ntru totul cu istoria. * . s`nt impresarul unui boxer. A[ vrea s\ fiu [i al unui pictor. Tema revoltei. `n aceste condi]ii. s\ tac. Pl\te[te el. M\n`nc la el. * 80% divor]uri la prizonierii repatria]i. {i pe urm\ Roupp mi-a propus s\ m\ duc\ la Paris. dac\ vrei… Eu nu voiam. lumea [i copacii. s\ nu fie m\car ru[inoas\ [i s\ r\m`n\ m`ndr\. am acceptat. `i iubim la fel. * S`ntem soma]i s\ alegem `ntre Dumnezeu [i istorie. * X. * „Iubim oamenii mai pu]in pentru binele pe care ni l-au f\cut. oboseala [i mai crunt\ a umilirii. {i nu-i o nenorocire. * O tragedie despre problema r\ului. cel pu]in. s\-]i asumi condi]ia uman\1 atunci c`nd nu crezi `n Dumnezeu (de ad\ugat ra]ionamentele intermediare)? Ce u[or ar fi dac\ a[ ceda ororii [i dezgustului pe care mi le inspir\ lumea asta. Sub ocupa]ie: adun\torii de baleg\. Moartea. a celui scos `n afara legii la Balzac.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 248 248 ALBERT CAMUS CARNETE 249 acestea. Omul nu este numai social. S`ntem f\cu]i s\ tr\im unii cu al]ii.

primirea telegramei care anun]\ moartea doamnei Rieux. are dreptate Socrate. `mpotriva lui Iisus [i a lui Nietzsche. N-ar mai fi fost tragedie din moment ce culmea oric\rei tragedii se afl\ `n surzenia eroilor. Dac\ eroul din Ne`n]elegerea ar fi spus: «Iat\. din ad`ncul dec\derii sale. Uite unde am ajuns.“ Semnificativ. Cum de nu v\d ei c\ niciodat\ nu a fost lansat un asemenea strig\t de `ncredere `n om? Eu cred `n dialog. Dac\ cre[tinismul este pesimist `n privin]a omului.) * Revolt\. Ciuma urmeaz\ anotimpurile anului. `mpotriva oric\rei politici a minciunii sau a t\cerii. – Prin compasiune? (A suferi `mpreun\. pesimist `n privin]a naturii umane. c\ este deasupra tuturor celorlalte [i c\ Dumnezeu sau istoria. etc. Nu po]i face un muncitor dintr-un burghez. Lumea a fost amputat\ de o parte din adev\rul ei. Pu]ini oameni au `mpins mai departe ne`ncrederea fa]\ de semenii lor. s`nt ]intele satisf\c\toare ale dialecticii lor. eu s`nt optimist `n privin]a omului. de ceea ce face permanen]a [i echilibrul ei: natura. Progresul [i adev\rata m\re]ie se afl\ `n dialogul purtat la nivelul omului [i nu `n evanghelie. „S\ nu exager\m nimic. spune Tarrou. Marxismul. Se trimit doar pachete para[utate. este optimist `n ceea ce prive[te mersul istoriei (iat\ contradic]ia sa!). . Nimic mai mult. C`t despre faimosul optimism marxist. Are o prim\var\ c`nd germineaz\ [i izbucne[te. Efortul uman spre libertate [i contradic]ia sa obi[nuit\: disciplina [i libertatea mor tot prin efortul uman. Nu exist\ con[tiin]\ dec`t pe str\zi! (Cf. el este optimist `n privin]a destinului uman. Revolu]ia trebuie s\-[i accepte violen]a proprie sau s\ fie renegat\. `n orice caz. Eu s`nt fiul dumitale». ce s\ mai spun? Comuni[tii [i cre[tinii `mi vor spune c\ optimismul lor e cu b\taie lung\. Sartre. Efortul meu: s\ demonstrez c\ logica revoltei refuz\ s`ngele [i calculul. Exist\ ciuma. Marxi[tii nu cred `n persuasiune [i nici `n dialog.) * Ciuma. Nu eu am spus c\ omul este incapabil s\ se m`ntuiasc\ singur [i c\. Dup\ moartea lui Tarrou. o var\ [i o toamn\ etc. nu dovede[te nimic. Ea nu se poate deci face `n puritate: ci `n s`nge sau `n calcul. … * Lui Guilloux: „Toat\ nenorocirea oamenilor vine din faptul c\ ei nu adopt\ un limbaj simplu. Toate filosofiile moderne ale istoriei etc. dialogul ar fi fost posibil [i nu neverosimil ca `n pies\. nici teribilele formule ale blestemului divin. Este vremea marilor ora[e. Ceea ce echilibreaz\ absurdul este comunitatea oamenilor `n lupt\ `mpotriva lui. nu are alt\ speran]\ definitiv\ dec`t `n mila lui Dumnezeu. ~n felul acesta s`ntem liberi `mpreun\ cu ceilal]i. dup\ caz. … * Hegel. monologat\ [i dictat\ din v`rful unui munte singuratic. iar condi]iile economice s`nt `n lumea lor de fatalit\]i mai teribile dec`t capriciile divine. Trebuie s\ fac acela[i ra]ionament. C`t despre domnul Herriot [i clientela de la Annales. da]i-mi voie s\ r`d. Astfel voi spune c\ exist\ mistere care se cuvin enumerate [i la care e bine s\ medit\m.carnete_Camus.“ * Limitele. marea etc. fiind pesimist `n privin]a condi]iei umane. Trebuie s\ ne ap\r\m `mpotriva ei [i asta [i facem. Iar dac\ alegem s\ servim aceast\ comunitate. pesimist `n privin]a destinului s\u.“ Aerodromul e prea departe de ora[ pentru a se organiza o curs\ regulat\. nu-i mare lucru [i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 250 250 ALBERT CAMUS CARNETE 251 Cu ce drept un comunist sau un cre[tin (ca s\ nu lu\m dec`t formele respectabile ale g`ndirii umane) mi-ar putea repro[a c\ s`nt pesimist? Nu eu am inventat mizeria creaturii. „Numai ora[ul modern ofer\ spiritului terenul pe care el poate deveni con[tient de sine. Cred c\ asta este calea unei revolu]ii psihologice f\r\ egal. ~ntr-adev\r. Din acest punct de vedere. `n sinceritate. alegem s\ servim dialogul p`n\ la absurd. Voi spune c\. etc. {i c\ dialogul `mpins p`n\ la absurd d\ o [ans\ purit\]ii.

Nu se vedea niciodat\. Nu m\ pot opri la detaliul acesta. Dar divinul nu era tot. dar `n mod abstract oarecum. G`ndesc `n func]ie de lume [i de istorie. el reprezint\ pentru mine lumea `ntreag\ [i `ntreaga istorie. Trebuie ca el s\ se transforme `n exemplu. Face parte din istoria cre[tinismului. * Originile nebuniei moderne. iar ce e mai mult dec`t acestea. Toate riscurile erau de preferat fa]\ de ceea ce avea s\ urmeze. `n fa]a bisericii Saint-Germain-des-Près.“ Acesta este ra]ionamenul „istoric“ tipic. L-a readus la sine `nsu[i [i la istoria lui. Comunismul este o urmare logic\ a cre[tinismului. Asta nu exclude judecata s\n\toas\ [i nici `n]elepciunea“. Iat\ unul dintre sensurile convulsiei moderne. Adev\rul e c\ n-a[ putea s\ cred `n Gestapo dec`t la prima lovitur\ de picior pe care a[ primi-o `n burt\. S`nt ei». „Astfel revolu]ia pesimist\ devine revolu]ia fericirii. * Critica just\ a lui Albert Wild fa]\ de absurd: „Sentimentul angoasei este ireconciliabil cu sentimentul libert\]ii“. red. * Crea]ia corectat\. De asta nu trebuie s\ v\ face]i iluzii `n privin]a curajului meu. Asta m-a f\cut s\ intru la b\nuieli c\ ei existau `ntr-adev\r [i c\ `ntr-o zi… Dar erau doar b\nuieli. e siluit\ de un birjar. * „Ci cuv`ntul vostru s\ fie: Ceea ce este da. cit.“ * Tragedie. {i trupul [i-a reg\sit locul `n via]a de zi cu zi. Un chelner de la cafenea mi-a zis: ²«T\ce]i. * Crea]ia corectat\. Ea `nnebune[te [i-l va denun]a pe el. Idem: la cap\tul a dou\ mii de ani de cre[tinism.“ L. da. Sigur. `n acest ultim caz. trebuie mai `nt`i ca el s\ schimbe via]a celui care `l poart\.“ * Idem: „Dac\ vre]i s\ [ti]i. cum se spune. Se `ntoarce [i-l anun]\. * 1 Sf`nta Evanghelie dup\ Matei. (n. Cre[tinismul este ceea ce a deturnat omul de la lume. Alt\ dat\. 37. Pentru c\. * Grecii ]ineau seama de divin. Doctrina extrem\: „Oricine se opune dictaturii trebuie s\ accepte r\zboiul civil ca mijloc. Dar e mai u[or s\ r\m`i prizonier [i s\ te la[i `mpins spre oroare. ca `n cel mai banal dintre foiletoane.L. `mi luam m\suri de prevedere.“ * Politica revoltei. P`n\ la [aptesprezece ani va resim]i un soi de p`ng\rire. A fost nevoie de dou\ mii de ani ca s\ fie din nou posibil s\ ]i-l expui gol pe plaj\. – C`nd detaliul este o via]\ omeneasc\. fiindc\ fac parte din Rezisten]\. nu. O dat\. C. V. revolta trupului. lovindu-i fa]a cu pumnii. ed. „Mi se spusese dintotdeauna c\ de prima ocazie de evadare trebuie profitat imediat. S`nt g\si]i sp`nzura]i am`ndoi. * Pentru ca un g`nd s\ schimbe lumea. n-am nici un merit `n asta deoarece n-am imagina]ie. o iau ceilal]i. n-am crezut niciodat\ `n Gestapo. am v\zut doi tipi `nal]i care `mbr`nceau un b\rbat `ntr-un taxi. Oricine se opune r\zboiului civil trebuie s\ p\r\seasc\ opozi]ia [i s\ accepte dictatura.C.1 * Koestler. {i nimeni nu spunea nimic. [i ceea ce este nu. Din c`nd `n c`nd disp\rea c`te un prieten. Cei doi evrei de la Verdelot `n timpul ocupa]iei. Noul Testament.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 252 252 ALBERT CAMUS CARNETE 253 * Saint-Just: „Cred deci c\ trebuie s\ fim exalta]i. trebuie s\ iei tu ini]iativa. Nu. A[a s`nt eu.“ Matei. . de la cel r\u este.). „Am dreptate [i asta `mi d\ dreptul s\-l ucid. C\]eaua url\ toat\ noaptea. Teribila obsesie a arest\rii. dec`t s\ evadezi. ~n primul caz. R\m`ne s\ i se mai restituie acest loc `n filosofie [i `n metafizic\. De unde [i excesele. * La doisprezece ani.carnete_Camus.

* Moartea unui b\tr`n actor O diminea]\ `n Parisul plin de z\pad\ [i de noroi. Dar m-am dus. A revenit la Cochin. {i-a reluat chiar micul rol de personaj grotesc pe care-l juca `n acel moment. A `ntrerupt din nou. s\racii [i os`ndi]ii. * Idem: „Cea mai puternic\ ispit\ pentru ni[te oameni ca noi este s\ renun]\m la violen]\. care nu mai figureaz\ `n traducerea româneasc\. c`t\ groaznic\ mil\! B\rba]ii care se aflau la c\p\t`iul lui. La sf`r[itul vie]ii. f\r\ s\ se fi observat dinainte. schimb`ndu-[i singurul costum care din negru devenise galben [i a c\rui urzeal\ se destr\ma cu travestiurile mai mult sau mai pu]in str\lucitoare pe care trebuie s\ le poarte chiar [i personajele secundare. `n]elegeai c\ un cap puternic [i noduros era f\cut ca s\ poarte o cantitate mare de carne.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 254 254 ALBERT CAMUS CARNETE 255 Idem: „El (Partidul) nega liberul arbitru al individului – [i `n acela[i timp `i cerea o abnega]ie voluntar\. eu nu simt asta a[a“). care. cum un anume grad de sl\biciune. [i trebuie s\ fie `nmorm`ntat al\turi de ceilal]i. – Nu credeam c\ `n cazul lui se mai putea sl\bi. vedeam c\ Liesse urma s\ moar\. C`t\ mil\ totu[i. iar eu. ~ntr-adev\r. Doar cel care sl\be[te nu pare niciodat\ „s\-[i dea seama“. Totu[i a sl\bit [i puteai s\-]i dai seama acum de grosimea oaselor. Vreo doi sau trei dintre b\tr`nii s\i colegi erau acolo. Tot ce pot s\ [tiu este ceea ce v\d [i. a murit. Nimeni nu o prevenise la administra]ie fiindc\ nimeni nu fusese prevenit. fiindc\ automatele acelea st`ngace [i . pe urm\. fire[te. Nu mai putea bea dec`t lapte 1 ~n original: „il jouait encore les utilités“. Sl\bise [i mai mult. Sau dac\ `[i „d\ seama“. a[a-zisul giulgiu fiindu-i tras p`n\ la b\rbie. cioclul (oare de ce purta o e[arf\ tricolor\ ca un primar?) mi-a spus c\ `nc\ `l mai puteam vedea. au demarat. nici influen]a – era plasat sub semnul fatalit\]ii economice. asta [tie toat\ lumea. m\ ap\sa pe inim\ diminea]a aceea leproas\ [i tenace pe care nu reu[eam s-o mistui. Dar sl\bise. o face poate fugitiv. Iar\[i nu l-au operat. C`nd am sosit eu. va fi din nou s\n\tos (mi-amintesc o fraz\ din rolul s\u: „C`nd eram copil“. Sainte-Anne [i spitalul Cochin. Iar diminea]a so]ia lui a venit s\-l vad\ ca de-obicei. s-a `nt`mplat azi-noapte. dar a murit [i f\r\ asta – `ntr-o noapte. De-a lungul str\zilor negre [i `nghe]ate. tocmai. ~n lipsa c\rnii. A trebuit s\-[i `ntrerup\ lucrul. n-am cum s-o [tiu. al\turi de v\duva [i de fiica v\duvei care nu este fiica mortului. {i la o indica]ie care i se d\dea „Ah! spunea el. Individul – roti]\ a unui ceasornic `ntors pentru eternitate [i pe care nimic nu-l putea opri. N-a fost operat [i a fost externat spun`ndu-i-se c\ este vindecat. acela unde au fost plasate `nchisoarea Santé. Este ceva care m-a mirat `ntotdeauna.“ Tip de contradic]ie „istoric\“. de altfel. Vecinii mortului au fost cei care au prevenit-o pe so]ie. s\ ne `mp\c\m cu noi `n[ine. `nc\ mai juca roluri m\runte1. C`t despre Cochin: o cazarm\ a mizeriei [i a bolii. nebunii. A fost dus la Cochin [i le-a spus colegilor c\ o s\ fie operat [i c\. iar pe zidurile sale muste[te murdara umiditate a nenorocirii. Un mort e un mort. pierz`ndu-[i sensul (n. Nu i se vedea dec`t capul.“ {i `n diminea]a aceea se afla acolo. bolnavii.carnete_Camus. Nega faptul c\ ar exista posibilitatea s\ alegi `ntre dou\ solu]ii [i `n acela[i timp `i cerea s\ o aleag\ `ntotdeauna pe cea bun\. ie[eau `n eviden]\ din]ii. Cartierul cel mai vechi [i mai trist al ora[ului. Nu aveam chef. au spus. „{ti]i.red. Nega faptul c\ individul ar avea facultatea de a distinge `ntre bine [i r\u – [i `n acela[i timp vorbea pe un ton patetic despre culpabilitate [i tr\dare. teribili… Dar de ce s\ descriu toate astea. nici nu se g\sea. Ispitele lui Dumnezeu au fost `ntotdeauna mai periculoase pentru omenire dec`t cele ale Satanei. un anume mod de reliefare a pome]ilor [i de desc\rnare a gingiilor s`nt semnul evident c\ totul e pe sf`r[ite. iar Partidul pretindea ca roti]a s\ se revolte contra orologiului [i s\-i schimbe mi[carea. Acolo a murit. adic\ roluri extrem de m\runte. s\ ne c\im. `n mica morg\ care d\ spre rue de Santé. Urma [i o parantez\: „(Oamenii de teatru folosesc astfel de expresii)“.“ * Roman de dragoste: Jessica. „Demarat“ este cuv`ntul potrivit. cu m`inile pe marginea sicriului [i care p\reau s\-l prezinte vizitatorilor.).

Cortegiul din fa]a noastr\ era al feti]ei. dup\ cum am citit.1 * Roman. Deasupra putreziciunii. Vidanjorii au cobor`t destul de repede sicriul. ~ntr-o secund\ capacul a fost pus [i doi b\rba]i str`ngeau [uruburile ap\s`ndu-le cu for]\ [i r\sucindu-le cu mi[c\ri brutale.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 256 256 ALBERT CAMUS CARNETE 257 `mpiedicate `n hainele lor grosolane s-au aruncat deodat\ `n mare grab\ asupra lin]oliului. cu o [apc\ ponosit\ pe cap. ea [i-a ratat ]inta. Atunci un vidanjor a spus: „Dac\ domnii [i doamnele ar vrea s\ arunce pu]in p\m`nt“. Noi ne-am `nghesuit `ntr-o ma[in\ care-i urma. tatuat\ `ntre s`ni. cam la nimereal\. Toat\ lumea se privea. . a scos din buzunar un r\zu[ [i l-a pus pu]in pe p\m`nt. {i cu to]ii sim]eau c\ momentul ar fi trebuit s\ fie mai solemn – ar fi trebuit marcat. Dar familia tocmai se urca `n furgon. s-a l\sat un moment de t\cere. a spus. „S-o v\d pe regin\. V\duva g\sea c\ e departe. ~n clipa aceea. Mergeam la cimitirul de la Thiais.“ Etc. Ni[te b\rba]i voinici `n salopete [i `nc\l]a]i cu cizme de vidanjori [i-au l\sat jos lope]ile contempl`nd scena. Eram desp\r]i]i de morminte printr-un taluz de z\pad\. E apa de la morg\. {ase kilometri prin acel peisaj [i iat\-ne ajun[i `n fa]a por]ilor monumentale ale celui mai hidos cimitir din lume. Idem: „Trece]i. „Ah! p\reau s\ spun\. dar nimeni nu [tia cum anume. ~n z\pad\ erau `nfipte str`mb dou\ cruci. Am cobor`t. „Lua]i liftul. capacului [i a unei [urubelni]e.“ – „Trece]i. Noi l-am urmat. Factorul a urm\rit r`ndurile borderoului cu v`rful creionului [i a spus „Bine“ bif`nd un num\r. Factura: „{i a fost v`r`t `n p\m`ntul argilos la un pre] exorbitant“. iar aleea `ngust\ care le separa era blocat\ de unelte [i de p\m`nt. cealalt\ pentru o feti]\ de unsprezece ani. Niciodat\ cerul nu mi se p\ruse at`t de cobor`t peste periferia parizian\. Nici o floare. „Da]i-i drumul“. Dar nimeni n-are chef nici s\ fac\ baie. procesul. aici e cimitirul condamna]ilor la moarte. odat\ intrat `n posesia lui.“ Portarul (?). V\duva a f\cut semn c\ da. P\m`ntul a zburat pe deasupra gropii. C`nd sicriul a ajuns la fund. totul numai negru. una pentru Liesse. Groapa era s\pat\ `ntre alte patru gropi care o `nconjurau din toate p\r]ile. Am ie[it prin Poarta Italiei. * Nürnberg. dar administra]ia `i impusese asta. ~n clipa aceea a fost scos co[ciugul. A fost dus. Dar noi ne aflam cu to]ii foarte departe de groap\ fiindc\ mormintele celelalte ne `mpiedicau s\ avans\m. 60 000 de cadavre sub ruine. Vidanjorii au citit atunci cu voce tare num\rul gravat pe co[ciug: 3237 C. Nu exista preot. C`t despre fiic\. Pe urm\ ne-am oprit `n spatele altui cortegiu. V\duva a `ntins m`na peste o gr\mad\ de p\m`nt. El a luat ni[te p\m`nt cu lopata. Ne-am `nfundat picioarele `ntr-o clis\ v`scoas\ [i elastic\. un soi de factor po[tal `mbr\cat `n albastru [i ro[u.carnete_Camus. `nsemna c\ a doua zi urma o execu]ie. st`lpi. a ap\rut cu un borderou cu cotor `ntre paginile c\ruia era v`r`t un indigo. Am circulat timp de zece minute bune printre gr\mezi de noroi [i z\pad\. * V. Un paznic cu fa]a congestionat\ a oprit alaiul la poart\ [i a cerut bonul de intrare. Interzis s\ se bea ap\. * 1 Aici urma descrierea c\l\toriei `n America de Nord. La intrare. se vedea c`t de colo. C`nd supa de la cin\ `nt`rzia. Am `naintat printre morminte. nu erau nici flori [i nu se `n\l]a nici un cuv`nt de pace sau de p\rere de r\u. santinela o `ntreab\ unde se duce. Resturi de bordeie. V\duva [i fiica s-au urcat `n furgon o dat\ cu mortul. o vegeta]ie neagr\ [i rar\ se iveau din mormanele de z\pad\ [i noroi. A f\cut un gest semnific`nd „at`ta pagub\“. Laval e ceva mai departe. Au avansat [i au `nceput s\ scoat\ sicriul din furgon. A luat r\zu[ul [i a aruncat p\m`ntul `n direc]ia gropii.“ Apartamentele reginei. de aici n-ai cum s\ mai ie[i!“ Oamenii \[tia vii voiau s\ fie l\sa]i `n pace. E primit\ f\r\ nici un fel de formalitate. S-a auzit lemnul sun`nd a gol. Pe abajururile din piele de om se poate z\ri desenat\ o dansatoare din timpuri str\vechi. {ti]i. Ocampo merge la Buckingham Palace. Acesta a demarat [i am putut `nainta `nc\ vreo c`]iva metri.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 258

258

ALBERT CAMUS

CARNETE

259

Revolt\. ~nceput: „Singura problem\ moral\ cu adev\rat serioas\ este omorul. Restul vine pe urm\. Dar s\ [tiu dac\ pot ucide pe cel din fa]a mea, ori s\ consimt ca el s\ fie ucis, s\ [tiu c\ nu [tiu nimic `nainte de a [ti dac\ pot hot\r` moartea cuiva, iat\ ce trebuie s\ aflu.“ * Oamenii vor s\ ajungem la concluziile lor. Dac\ v\ judec\, o fac `ntotdeauna cu g`ndul ascuns la principiile lor. Dar mie mi-este egal dac\ g`ndesc una sau alta. Ceea ce m\ intereseaz\ este s\ [tiu dac\ eu pot ucide. C`nd ai ajuns la hotarul g`ndirii, `i [i vezi cum `[i freac\ m`inile. „{i acum, ce-o s\ mai fac\?“ {i-[i ]in adev\rul lor gata preg\tit. Dar eu cred c\ nu-mi pas\ dac\ s`nt `n contradic]ie, n-am chef s\ fiu socotit un geniu filosofic. De fapt n-am chef s\ fiu deloc geniu, fiindu-mi deja destul de greu s\ fiu om. Vreau s\ descop\r un acord [i, [tiind c\ nu m\ pot sinucide, s\ [tiu dac\ pot ucide sau l\sa pe al]ii s\ ucid\, iar [tiind acest lucru, s\ trag toate consecin]ele chiar dac\ am s\ r\m`n cufundat `n contradic]ie. * Se pare c\-mi r\m`ne s\ g\sesc un umanism. Nu am nimic contra umanismului, bine`n]eles. ~l g\sesc doar prea str`mt, asta-i tot. Iar g`ndirea greac\, de exemplu, era cu totul altceva dec`t un umanism. Era o g`ndire care avea `n vedere totul. * Teroarea! {i ei uit\ deja. * Roman Justi]ie1. 1) Copil\rie s\rac\ – injusti]ia este fireasc\. La prima violen]\ (maltratare de c\tre poli]ie) injusti]ie [i adolescen]\ revoltat\. 2) Politica indigen\. Partid (etc.). 3) Revolu]ie `n general. Nu se g`nde[te la principii. R\zboi [i rezisten]\.

4) Epurare. Justi]ia nu poate face corp comun cu violen]a. 5) C\ adev\rul nu poate fi conceput f\r\ o via]\ adev\rat\. 6) Revenire la mam\. Preot? „Nu merit\ osteneala.“ Ea nu spusese nu, doar c\ nu merita osteneala. El [tia c\ ea nu socotea niciodat\ c\ merita s\ deranjezi pe cineva pentru ea. {i p`n\ [i moartea ei…

Iubiri

* Revolt\ [i Revolu]ie Revolu]ia ca mit este revolu]ia definitiv\. Idem: istoricitatea las\ f\r\ explica]ie fenomenul frumosului, adic\ raporturile cu lumea (sentimentul naturii) [i cu fiin]ele ca indivizi (dragoste). Ce po]i g`ndi despre o explica]ie pretins absolut\ care… * Idem: tot efortul g`ndirii germane a fost s\ `nlocuiasc\ no]iunea de natur\ uman\ cu aceea de situare uman\ [i pe aceea de Dumnezeu cu istoria, [i echilibrul antic cu tragedia modern\. Existen]ialismul modern duce acest efort chiar mai departe [i introduce `n ideea de situare aceea[i incertitudine ca [i `n cea de natur\. Nu mai r\m`ne nimic dec`t o mi[care. Dar, ca [i grecii, eu cred `n natur\. * Ciuma. ~n toat\ via]a mea, n-am avut niciodat\ un asemenea sentiment al e[ecului. Nu s`nt nici m\car sigur c\ voi ajunge p`n\ la cap\t. ~n anumite momente totu[i… * S\ fac s\ sar\ totul `n aer. S\ dau revoltei forma pamfletului. Revolu]ia [i cei care nu vor ucide niciodat\. Predica revoltat\. Nici o singur\ concesie.

Iubiri

* „Ce lucru nes\buit, de neconceput, faptul ca un autor s\ nu poat\ – `n nici o `mprejurare posibil\ – s\ fie sincer cu cititorii s\i.“ (Melville) *

1 Fragmentul care urmeaz\ a fost restabilit de editori.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 260

260

ALBERT CAMUS

CARNETE

261

Din punctul de vedere al unui nou clasicism, Ciuma ar trebui s\ fie prima tenta]ie de a da o form\ unei pasiuni colective. * Pentru Ciuma. Cf. „Prefa]a“ lui Defoe la volumul al treilea din Robinson: Reflec]ii grave `n fa]a vie]ii [i a uimitoarelor aventuri ale lui Robinson Crusoe: „Este la fel de logic s\ reprezin]i un fel de `nchisoare prin alta [i ceva care exist\ cu adev\rat prin ceva care nu exist\. Dac\ a[ fi adoptat modul curent de a scrie istoria particular\ a unui om… tot ceea ce a[ fi spus nu v-ar fi oferit nici o pl\cere…“ * Ciuma este un pamflet. * Cum s\ `nve]i s\ mori `n de[ert! * Lourmarin1. Prima sear\ dup\ at`]ia ani. Prima stea peste Lubéron, enorma t\cere, chiparo[ii al c\ror v`rf fream\t\ `n str\fundurile oboselii mele. }ar\ solemn\ [i auster\ – `n ciuda frumuse]ii ei tulbur\toare. * Povestea fostului deportat care `nt`lne[te prizonieri germani la Lourmarin. „Prima dat\ c`nd l-au b\tut a fost `n timpul interogatoriului. Era oarecum normal, fiindc\ era un lucru excep]ional. Totul a `nceput `n lag\r, c`nd, pentru o mic\ gre[eal\ de serviciu, a primit dou\ palme grele. Fiindc\ atunci a `n]eles din ochii celui care-l lovise c\ era ceva cotidian, normal, firesc…“ ~ncearc\ s\ stea de vorb\ cu prizonierul neam] ca s\ g\seasc\ o explica]ie. Dar cel\lalt e prizonier, nu i se poate vorbi despre asta. La sf`r[it, cel\lalt dispare, nu va apuca s\-i mai vorbeasc\ niciodat\. G`ndindu-se, simte
1 Camus venise la Lourmarin, invitat de Henri Bosco, `mpreun\ cu al]i c`]iva prieteni scriitori.

c\ nici un om nu e niciodat\ suficient de liber ca s\ poat\ l\muri acest lucru. Cu to]ii s`nt prizonieri. Alt\ dat\, `n lag\r, paznicii se distraser\ pun`ndu-i s\-[i sape groapa, dar nu i-au executat. Timp de dou\ ore lungi r\scoliser\ p\m`ntul negru [i v\zuser\ r\d\cinile etc. sub un aspect nou. * „~nseamn\ s\ mori f\r\ moarte [i s\ nu `naintezi deloc Dac\ te legeni a[a ~n p`ntecele obscur al nefericirii adunate.“ Agrippa d’Aubigné * Revolta. Capitolul I despre pedeapsa cu moartea. Idem: sf`r[it. Astfel, plec`nd de la absurd, nu-i cu putin]\ s\ tr\ie[ti revolta f\r\ s\ ajungi `ntr-un punct oarecare la o experien]\ de iubire care urmeaz\ s\ fie definit\. * Roman. Copil\rie s\rac\. „Mi-era ru[ine de s\r\cia mea [i de familia mea. (P\i s`nt ni[te mon[tri!) {i dac\ ast\zi pot s\ vorbesc despre ei cu simplitate, e pentru c\ nu-mi mai e ru[ine de ru[inea aceea [i nu m\ mai dispre]uiesc pentru c\ am resim]it-o. N-am cunoscut ru[inea asta dec`t atunci c`nd m-au dat la liceu. ~nainte, to]i erau ca mine, iar s\r\cia mi se p\rea `nsu[i aerul pe care-l respira lumea aceasta. La liceu am cunoscut compara]ia. Un copil nu este nimic prin el `nsu[i. P\rin]ii s`nt cei care-l reprezint\. {i meritul t\u e mult mai mic, odat\ devenit adult, dac\ nu ai cunoscut asemenea sentimente josnice. C\ci atunci e[ti judecat dup\ ceea ce e[ti [i se ajunge chiar s\ fie judeca]i ai t\i dup\ ceea ce ai devenit tu. {tiu acum c\ mi-ar fi trebuit o inim\ de o puritate eroic\ [i excep]ional\ ca s\ nu suf\r din cauza zilelor acelora c`nd citeam pe chipul unui prieten mai `nst\rit surprinderea pe care o ascundea cu greu `n fa]a casei unde locuiam. Da, aveam inim\ rea, ceea ce este un lucru obi[nuit. {i dac\, p`n\ la dou\zeci [i cinci de ani, n-am suportat dec`t cu furie [i ru[ine amintirea acelei inimi rele, e pentru c\ refuzam s\ fiu un om

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 262

262

ALBERT CAMUS

CARNETE

263

obi[nuit. C`t\ vreme ast\zi [tiu c\ s`nt a[a [i, nemaig\sind acest lucru nici bun, nici r\u, m\ interesez de altceva… ~mi iubeam mama cu disperare. ~ntotdeauna am iubit-o cu disperare. * Ideea de rezisten]\ `n sens metafizic. * S\ scriu despre r\ul pe care mi-l face lumea. M\ face denigrator, c`nd de fapt nu s`nt… Acel soi de stare secund\… * Machado. „Zgomotul sicriului `n p\m`nt este ceva extrem de grav.“ „Doamne, s`ntem singuri, mama [i inima mea.“ „Iar c`nd veni-va ziua ultimei c\l\torii, C`nd va pleca nava ce nicic`nd nu mai revine M\ ve]i vedea la bord, cu pu]ine bagaje, {i aproape gol, la fel ca fiii m\rii.“ * De tradus Discursurile lui Juan Mairena.1 Un romancero african? * Singurul mare spirit cre[tin care a privit `n fa]\ problema r\ului este Sf`ntul Augustin. A[a s-a ivit cumplitul Nemo Bonus. De atunci, cre[tinismul s-a ocupat s\ dea problemei solu]ii provizorii. Iat\ rezultatul. C\ci e vorba de rezultat. Oamenilor le-a trebuit timp, dar ast\zi ei s`nt otr\vi]i de o intoxica]ie care dateaz\ de 2000 de ani. S`nt dep\[i]i de for]a r\ului sau resemna]i, ceea ce-i totuna. Cel pu]in, ei nu mai pot suporta minciuna pe tema asta. *
1 Oper\ `n proz\ de Antonio Machado.

19 februarie 1861. Act de abolire a iob\giei `n Rusia. Primul foc de arm\ (al lui Karakazov) dateaz\ din 4 aprilie 1866. De v\zut A cui e vina?, un roman de Herzen (1847) [i idem: Dezvoltarea ideilor revolu]ionare `n Rusia.1 * ~mi plac mai mult oamenii angaja]i dec`t literaturile angajate. S\ ai curaj `n via]\ [i talent `n oper\ nu-i chiar a[a de r\u. {i pe urm\ scriitorul este angajat c`nd vrea el. Meritul s\u este mi[carea sa. Iar dac\ aceasta trebuie s\ devin\ o lege, o meserie sau o teroare, unde mai este atunci meritul? Se pare c\ dac\ scrii ast\zi un poem despre prim\var\ `nseamn\ c\ serve[ti capitalismul. Nu s`nt poet, dar m-a[ bucura f\r\ nici un g`nd ascuns de o asemenea oper\, dac\ e frumoas\. Serve[ti omul `n `ntregime sau deloc. Iar dac\ omul are nevoie de p`ine [i de dreptate, [i dac\ trebuie f\cut ceea ce este necesar pentru a satisface aceast\ nevoie, el mai are nevoie [i de frumuse]ea pur\, care e p`inea inimii sale. Restul nu-i important. Da, i-a[ dori mai pu]in angaja]i `n operele lor [i ceva mai mult angaja]i `n via]a de toate zilele. * Existen]ialismul a p\strat din hegelianism eroarea fundamental\ care const\ `n a reduce omul la istorie. Dar n-a p\strat din el consecin]a sa care este aceea de a-i refuza de fapt omului orice libertate. * Octombrie 1946. 33 de ani peste o lun\ Memoria m\ cam las\ de un an `ncoace. Incapacitatea `n care m\ aflu de a re]ine o poveste relatat\ – de a-mi aminti por]iuni `ntregi din trecut, care au fost totu[i vii. A[tept`nd o ameliorare (dac\ se amelioreaz\), evident c\ trebuie s\ notez aici tot mai multe lucruri, chiar personale, cu at`t mai r\u. C\ci p`n\ la urm\ totul se ordoneaz\ pentru mine pe acela[i plan u[or `nce]o[at, uitarea ajunge [i la inim\.
1 Lecturi pentru Cei drep]i [i Omul revoltat.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 264

264

ALBERT CAMUS

CARNETE

265

Ea nu mai are dec`t emo]ii scurte, lipsite de lungul r\sunet pe care li-l d\ memoria. Sensibilitatea c`inilor este a[a. * Ciuma… „{i de fiecare dat\ c`nd citesc o poveste legat\ de cium\, din ad`ncul unei inimi otr\vite de propriile revolte [i de violen]ele celorlal]i, un strig\t limpede se `nal]\ spun`nd c\ exist\ de fapt `n oameni mai multe lucruri de admirat dec`t de dispre]uit.“ … „{i c\ fiecare poart\ `n sine ciuma, pentru c\ nimeni, nimeni pe lumea asta nu r\m`ne pur1. {i c\ trebuie s\ te supraveghezi necontenit ca s\ nu ajungi cumva, `ntr-un minut de neaten]ie, s\-i respiri cuiva `n fa]\ [i s\-i transmi]i infec]ia. Ceea ce e natural este microbul. Restul, s\n\tatea, integritatea, puritatea, dac\ vre]i, este un efect al voin]ei [i al unei voin]e care nu trebuie s\ sl\beasc\ niciodat\. Omul cinstit, cel care nu infecteaz\ pe nimeni, este acela care are cele mai pu]ine momente de neaten]ie. Da, e obositor s\ fii un tic\los. Dar e [i mai obositor s\ nu vrei s\ fii un tic\los. De asta este toat\ lumea obosit\, fiindc\ toat\ lumea e pu]in tic\loas\. Dar tot de asta cunosc unii o oboseal\ at`t de mare, `nc`t doar moartea `i va mai putea sc\pa.“ * Bine`n]eles, ceea ce m\ intereseaz\ nu e at`t s\ fiu mai bun, ci s\ fiu acceptat. {i nimeni nu accept\ pe nimeni. Oare ea m-a accepat? Nu, e c`t se poate de evident. * Aerul de biet animal pe care-l au oamenii `n sala de a[teptare a medicilor. * Jacques Rigaut. „Exemplul vine de sus. Dumnezeu a creat omul dup\ chipul s\u. Ce tenta]ie pentru om s\ se conformeze acestui chip.“ „Solu]ia, r\spunsul, cheia, adev\rul este condamnarea la moarte.“ „Orgolios, de nimic nu i-ar mai putea fi fric\.“
1 Cf. Tarrou.

„{i cu c`t dezinteresarea mea e mai mare, cu at`t interesul meu e mai autentic.“ „Din dou\, una. S\ nu vorbe[ti, s\ nu taci. Sinucidere.“ „At`t timp c`t nu voi fi dep\[it gustul pl\cerii, voi fi sensibil la ame]eala sinuciderii, [tiu asta foarte bine.“ * Convorbiri cu Koestler. Scopul nu scuz\ mijloacele dec`t dac\ raportul m\rimilor este rezonabil. Exemplul: `l pot trimite pe Saint-Exupéry `n misiune de moarte ca s\ salvez un regiment. Dar nu pot deporta milioane de persoane [i suprima orice libertate ca s\ ob]in un rezultat cantitativ echivalent [i s\ calculez pentru trei sau patru genera]ii sacrificate `n prealabil. – Geniul. Nu exist\. – C`nd este recunoscut ca talent, atunci `ncepe marea mizerie a creatorului. (Nu mai am curajul s\-mi public c\r]ile.) * Exist\ momente c`nd nu cred c\ mai pot suporta mult timp contradic]ia. C`nd cerul e rece [i nimic nu ne sus]ine `n natur\… Ah! poate c\ e mai bine s\ mori. * Urmare a precedentului. ~n ce sf`[iere m\ aflu la g`ndul s\ scriu acele articole pentru Combat.1 * Un eseu despre sentimentul naturii – [i despre pl\cere. * Art\ [i revolt\. Breton are dreptate. Nici eu nu cred `n ruptura dintre lume [i om. Exist\ clipele de acord cu natura brut\. Dar natura nu e niciodat\ brut\. Dar peisajele se perind\ [i se uit\. De aceea exist\ pictori. Iar pictura suprarealist\, de exemplu, este `n mi[carea ei expresia revoltei omului contra Crea]iei. Dar gre[eala sa a fost c\
1 Este desigur vorba de Ni victimes, ni bourreaux („Nici victime, nici c\l\i“), ap\rut `n noiembrie 1946.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 266

266

ALBERT CAMUS

CARNETE

267

a vrut s\ p\streze ori s\ imite doar partea miraculoas\ a naturii. Adev\ratul artist revoltat nu neag\ miracolele, ci le st\p`ne[te. * Parain. C\ esen]a literaturii moderne este palinodia. Suprareali[tii devenind marxi[ti. Rimbaud – devo]iune. Sartre – morala. {i marea problem\ a timpului este conflictul. Condi]ia uman\. Natura uman\. – Dar dac\ exist\ o natur\ uman\, de unde vine ea? * Evident c\ ar trebui s\ `ncetez orice activitate creatoare at`ta vreme c`t nu [tiu `nc\. Ceea ce a f\cut succesul c\r]ilor mele este ceea ce face pentru mine minciuna lor. De fapt, s`nt un om mediu + o exigen]\. Valorile pe care ar trebui acum s\ le ap\r [i s\ le ilustrez s`nt valori medii. Este nevoie de un talent at`t de despuiat, `nc`t m\ `ndoiesc c\-l am. * Scopul revoltei este pacificarea oamenilor. Orice revolt\ se `ncheie [i se prelunge[te `n afirmarea limitei umane – [i a unei comunit\]i a tuturor oamenilor, oricare ar fi ei, `n interiorul limitei. Umilin]\ [i geniu. * 29 octombrie. Koestler – Sartre – Malraux – Sperber [i cu mine. ~ntre Piero della Francesca [i Dubuffet. K. – Necesitatea de a defini o moral\ politic\ minim\. Deci de a se debarasa mai `nt`i de un num\r fals de scrupule („am\giri“ spune el) a) c\ ceea ce se spune poate sluji unor cauze care nu se pot fi slujite. b) Examen de con[tiin]\. Ordinea nedrept\]ilor. „Eu, c`nd cel care-mi lua interviul m-a `ntrebat dac\ ur\sc Rusia, am avut ceva care s-a oprit aici, `n mine. {i am f\cut un efort. Am spus c\ ur\sc regimul stalinist tot at`t c`t ur\sc regimul hitlerist [i pentru acelea[i motive. Dar ceva s-a desprins aici.“ „At`]ia ani de lupte. Am min]it pentru ei… [i acum s`nt ca acel prieten care se d\dea cu capul de pere]ii camerei mele [i spunea, cu fa]a lui plin\ de s`nge `ntoars\

spre mine: «Nu mai exist\ speran]\, nu mai exist\ speran]\.»“– Mijloace de ac]iune etc. M. – Imposibilitatea momentan\ de a ajunge la proletariat. Oare proletariatul este cea mai `nalt\ valoare istoric\? C. – Utopia. Ast\zi o utopie `i va costa mai pu]in dec`t un r\zboi. Ceea ce se opune utopiei este r\zboiul. Pe de o parte. {i pe de alta: „Nu crede]i c\ s`ntem cu to]ii r\spunz\tori de absen]a valorilor? {i c\, dac\ noi to]i care venim dinspre nietzscheism, dinspre nihilism sau dinspre realismul istoric, am spune `n mod public c\ ne-am `n[elat [i c\ exist\ valori morale [i c\ de-acum `nainte vom face tot ceea ce trebuie ca s\ le fundament\m1 [i s\ le ilustr\m, nu crede]i c\ ar fi `nceputul unei speran]e?“ S. – „Nu-mi pot `ntoarce valorile morale numai `mpotriva U.R.S.S. C\ci este adev\rat c\ deportarea a mai multor milioane de oameni este mai grav\ dec`t lin[area unui negru. Dar lin[area unui negru e rezultatul unei situa]ii care dureaz\ de o sut\ de ani [i mai mult [i reprezint\ p`n\ la urm\ nenorocirea tot at`tor milioane de negri de-a lungul timpului c`te milioane de kirghizi deporta]i exist\.“ K. – Trebuie s\ spun c\ `n calitate de scriitori s`ntem tr\d\tori `n fa]a istoriei dac\ nu denun]\m ceea ce este de denun]at. Conspira]ia t\cerii este condamnarea noastr\ `n ochii celor care ne vor urma. S. – Da. Etc. etc. {i `n tot acest timp imposibilitatea de a determina c`t\ fric\ sau c`t adev\r intr\ `n ceea ce spune fiecare. * Dac\ crezi `n valoarea moral\, crezi `n orice fel de moral\, inclusiv `n morala sexual\. Reforma este total\. * S\ citesc Owen. * S\ scriu istoria unui contemporan vindecat de sf`[ierile sale doar prin contemplarea `ndelungat\ a unui peisaj.
1 Manuscrisul este greu de citit. S-ar putea citi [i „p\stra“.

C`nd plecam de la expunerea despre dialog. m\ `ntreb unde este locul: naturii – iubirii – muzicii – artei. * Ordinea universal\ nu se poate face de sus. * Ce este un om celebru? E un om al c\rui prenume nu conteaz\. Este ucis pe frontul din Madrid. Libertatea nietzschean\ este o exaltare. Nu mai `n]elege nimic din lumea asta care a devenit nebun\. nu pot fi cel care dispre]uie[te. `n ’33. * Ceea ce face ca un om s\ se simt\ singur este la[itatea celorlal]i.carnete_Camus. Nu vrem orice fel de erou. – Ascult\. eu te voi ap\ra `ntotdeauna contra pu[tilor execu]iei.. Iar pe de alt\ parte. care este confruntarea „f\r\ de care nimic nu este posibil“. * Crea]ia corectat\. prenumele are o semnifica]ie proprie. * Insuportabil\ singur\tate – `n care nu pot crede [i `n fa]a c\reia nu m\ pot resemna. cea care permite confruntarea. Concluzie: se bea din neputin]\ [i din condamnare. * Revolt\. De unde reiese c\. * S\ preg\tesc o carte de texte politice referitoare la Brasillach. – Am s\ m\ g`ndesc. G`nde[te-te la asta. asta `nseamn\ c\ se recunoa[te implicit via]a ca singura valoare de fapt. comuni[tii s`nt `n favoarea r\zboiului. La ie[ire. – Am fost deja. Valoarea de consecin]\ este deci anterioar\ valorii de eroism.. Uite care-i adev\rata problem\: orice s-ar `nt`mpla. Epoca noastr\ este cea care. refuz\ s\ fac\ serviciul militar din ra]iuni morale. – {i ai fost na[ul meu. Chiar [i cel mai mare vinovat p\streaz\ o leg\tur\ cu umanul. – Vei fi deci un uciga[. Tar. Personajul teroristului (Ravenel). a[a cum se g\se[te `n manuscris.1 Dac\ decizia final\ este respingerea sinuciderii pentru a sus]ine confruntarea. simpatizant comunist. * Dac\ totul se reduce `ntr-adev\r la om [i la istorie. Singura referin]\ este durerea. iar pacifi[tii s`nt hitleri[ti. – {i eu. * De ce beau unii? Fiindc\ `n b\utur\ totul cap\t\ importan]\. * Rela]ia dintre absurd [i revolt\. adic\ printr-o idee. `mping`nd nihilismul p`n\ la 1 Schi]a capitolului din Omul revoltat. * Guilloux. Ra]iunile eroismului s`nt mai importante dec`t eroismul `nsu[i. – Acum e[ti marxist? – Da. Dumneata `ns\ vei fi obligat s\ fii de acord ca eu s\ fiu `mpu[cat. Dar nu mai vreau. totul se ordoneaz\ dup\ o linie maximal\. Se `nroleaz\ `n tab\ra republicanilor spanioli [i lupt\ `n r\zboi. adic\ prin fondul comun care. La to]i ceilal]i. ci de jos. Trebuie oare s\ `ncerc\m s\ `n]elegem [i aceast\ la[itate? E mai presus de puterile mele. Era adev\rat. pentru a asculta de aceast\ valoare absolut\. Trei ani de `nchisoare. * ~nt`lnit pe Tar. Are aerul reticent [i aceea[i privire totu[i prietenoas\ ca atunci c`nd l-am `ndemnat s\ intre `n grupurile din jurul revistei Combat.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 268 268 ALBERT CAMUS CARNETE 269 * Robert. cine respinge sinuciderea respinge `n aceea[i m\sur\ [i uciderea. .

urm\rit pentru c\ a ordonat s\ fie `mpu[ca]i 28 de de]inu]i de la Santé (a asistat la executarea a patru loturi de de]inu]i). adic\ sinuciderea colectiv\. un sim]\m`nt care.“1 Nietzsche spune: „Este imposibil s\ existe Dumnezeu fiindc\. as he is by his proper and original nature.“ * De citit George Simmel (Schopenhauer [i Nietzsche). deoarece este dup\ natura sa proprie [i originar\. * Radici. to become God. more audaciously. Nu te pot sili s\ crezi `n Dumnezeu. implic\ ideea de a deveni egal cu el. [i anume via]a celorlal]i. * Briançon. . The mystic of every age and every religion gives rise to this aspiration to become one with God or. nu este foarte `ndep\rtat de concep]ia cre[tin\ asupra vie]ii interioare. mai `ndr\zne].“ „…fericirea nem\surat\ care vine din epuizare [i din succes [i cu care nimic altceva `n via]\ – cu nici o bucurie a trupului sau a spiritului – nu poate fi comparat\. Scolasticii vorbesc despre deificatio. `nrolat `n Waffen S. Dar oamenii terorii au `mpins valorile sinuciderii p`n\ la consecin]a lor extrem\ care este omorul legitim. Dup\ care totul este posibil. a feeling which. Mistica fiec\rei epoci [i fiec\rei religii d\ na[tere aspira]iei de a deveni una cu Dumnezeu sau.. or. „Though this may seem to us fantastic and excesive it reveals under the form of an extreme personalism. iar pentru Meister Eckhart omul `[i poate lep\da forma uman\ [i poate deveni din nou Dumnezeu. Dezvolt\ dorin]a de Dumnezeu la Nietzsche.carnete_Camus.S. * Nu exist\ dec`t o libertate. el revel\ sub forma unui personalism extrem. de fapt. Cre[tinismul. Comentariu despre Nietzsche tradus `n englez\ de Berneri (ucis de comuni[ti `n Spania `n momentul lichid\rii anarhi[tilor). * G. dac\ ar exista unul. problema lui Dumnezeu va fi rezolvat\ – nu invers. a acceptat sinuciderea. talk of deificatio. A crede `n Dumnezeu `nseamn\ s\ accep]i moartea. de a deveni Dumnezeu. N-am suportat niciodat\ momentul acesta al serii dec`t `n Provence sau pe plajele Mediteranei. f\cea parte dintr-o societate pentru protec]ia animalelor. * 1 „De[i poate p\rea fantastic [i excesiv. tr.1 „Mul]i oameni nu se simt `n largul lor `ntr-o ]ar\ str\in\ dec`t dac\ `i dispre]uiesc pe localnici. sau dup\ cum a spus Angelus Silesius: «Trebuie s\-mi g\sesc cel din urm\ sf`r[it [i al meu `nceput / Trebuie s\-l g\sesc pe Dumnezeu `n mine [i pe mine `n Dumnezeu / {i s\ devin ceea ce este el…» Aceea[i pasiune a fost resim]it\ de Spinoza [i Nietzsche: ei nu puteau accepta s\ nu fie Dumnezeu“ (n. Orwell. and for Meister Eckhart man can shed his human form and become God again. The scholastics 1 Tradus `n limba român\ cu titlul Zile birmaneze (n. as Angelus Silesius expressed: I must find my ultimate end and my beginning I must find God in me and me in God And become what he is… This same passion was felt by Spinosa and Nietzsche: they could not accept not being God. Aceasta se verific\ prin u[urin]a cu care ea accept\ uciderea sau justificarea uciderii. Ilustrare: apocalipsa nazist\ `n 1945. there is the idea of becoming equal to him. in another form.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 270 270 ALBERT CAMUS CARNETE 271 concluziile sale extreme. Omul care `[i ia singur via]a mai ap\r\ totu[i o valoare. C`nd vei fi acceptat moartea.). Dovad\ este faptul c\ el nu utilizeaz\ niciodat\ libertatea [i for]a teribil\ pe care i-o d\ decizia sa de a muri ca s\-i st\p`neasc\ pe ceilal]i: orice sinucidere este pe undeva ilogic\. ca [i infinita noastr\ distan]\ [i nimicnicie fa]\ de Dumnezeu. tr. Burmese days. Christianity. sub alt\ form\. n-a[ putea accepta s\ nu fiu eu acela“. is not very distant from the Christian conception of the inner life. as well as our infinite distance and smallness before God. mili]ian. Ianuarie ’47 Seara care curge peste mun]ii ace[tia sf`r[e[te prin a `nghe]a [i inima.). aceea de a-]i `ncheia socotelile cu moartea. in fact.

am o [edin]\. Articolul I – Nu mai exist\ boga]i [i s\raci. O s-o lu\m de la cap\t. de parc\ aparatul de proiec]ie tocmai s-ar fi oprit brusc. retr\g`nd creatorului ceea ce `i revenea p`n\ atunci. `nc`t se poate imagina ziua c`nd t\cuta crea]ie natural\ va fi `n `ntregime `nlocuit\ de crea]ia uman\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 272 272 ALBERT CAMUS CARNETE 273 Rebatet [i Morgan. Actul V. dar nu se reia. B\rba]ii decid c\ au e[uat [i las\ guvernarea `n m`inile femeilor. Dac\ totul merge bine. Marii pictori s`nt cei care dau impresia c\ fixarea tocmai a avut loc (Piero della Francesca). [i `n acela[i timp ([i din aceast\ cauz\) sentimentul istoriei a acoperit `ncetul cu `ncetul sentimentul naturii `n inima oamenilor. . – Ele vor s\ fac\ la fel ca b\rba]ii – e[ec. la fel. * Estetica revoltei. „A]i `n]eles ce `nseamn\ asta pentru cel care r\m`ne – [i s\ vezi plec`nd la m\cel to]i cei pe care-i iube[ti pe lume?“ Acum putem pleca. * 1947 Ca la to]i cei slabi.). Marile idei [i punctele de vedere despre istorie. valea m\slinilor.“ O experien]\ de un an. domnesc ca ni[te femei.1 * Dup\ o s\pt\m`n\ de singur\tate. ceea ce reprezint\ modul ei de a unifica. nemail\s`nd intacte dec`t acele regiuni unde omul nu poate tr\i. se reia. „La fel de proaste ca noi. parcel`nd plajele [i br\zd`nd p`n\ [i cerul cu d`re groase de avioane. c`inele preferat. Actul II. hidoas\ [i fulgurant\. Le lipsea ura. Actul IV. * Titlu pentru viitor: Sistem (1500 de pagini). Articolul II – Iar ie[i `n ora[? – Da. din nou sentimentul ascu]it al insuficien]ei mele pentru opera pe care am `nceput-o cu cea mai 1 Vai mie. – Socrate al meu vine [i decide s\ le cedeze puterea. r\sun`nd de strig\te revolu]ionare [i r\zboinice. Pictarea unor scene izoleaz\ `n timp gestul care `n mod normal se pierde `n alt gest. Actul I.carnete_Camus. misiune care consta poate `n a demonstra c\ tot ceea ce poate ea realiza mai grandios [i mai uimitor de mii de ani nu f\cea c`t parfumul fugar al trandafirului s\lbatic. popul`nd de[erturile. – Conspira]ie. Am f\cut tot ce puteam spera s\ facem pe lumea asta `n fa]a prostiei omene[ti. – Bine sf\tuite de Socrate. au `mbr\]i[at o doctrin\. * O pies\ despre o guvernare a femeilor. – {i ce anume? – Pu]in\ educa]ie. Totul merge bine. spune Socrate. Ei preg\tesc deja tot. Pictura face o triere. La dreapta [i la st`nga – sau defini]ia universal\ a fascismului: Neav`nd caracter. pentru a-l reda creaturii. dar mai pu]in rele. – Ele las\ b\rba]ilor puterea. Asculta]i: Un pristav. deciziile sale erau brutale [i de o fermitate nes\buit\. [i toate acestea printr-o mi[care at`t de puternic\ [i irezistibil\. – Dar eu am chef s\ m\ distrez – [i casa s\ fie pus\ la punct… * 1947 Vae mihi qui cogitare ausus sum. Peisajul izoleaz\ `n spa]iu ceea ce `n mod normal se pierde `n perspectiv\. p`n\ `ntr-at`t `nc`t `ns\[i ideea de natur\ virgin\ ]ine ast\zi de mitul Edenului (nu mai exist\ insule). * Pe m\sur\ ce operele omene[ti au ajuns s\ acopere `ncetul cu `ncetul imensele spa]ii `n care somnola lumea. Peste zece ani mormanele de cadavre. Ea „izoleaz\“. Se prefac a declara un r\zboi. definitiv\ `n sf`r[it [i triumf\toare `n cursa istoriei – `ncheindu-[i astfel misiunea pe acest p\m`nt. cel care am `ndr\znit s\ g`ndesc (lat. duduind de uzine [i de trenuri. Actul III.

* Roman. frumuse]e care `mpodobea cea mai bogat\ g\teal\. Acel moment (p`nzele sf`r[itului) c`nd izbucnesc anotimpurile – c`nd `n toate col]urile tabloului ni[te m`ini misterioase `[i `ntind florile. – Twinkle1: „C`nd am sosit. Am ie[it ultimul. Ea era acolo de la ora 5 dup\-amiaza.carnete_Camus. Dar ce s\ fac? A[ muri f\r\ asta. Tenta]ia de a renun]a. Eschil. Schimbare de ton `n capitolul XX din Cartea 1. cu acela[i gest cu care se sf\r`m\ bulg\rii de p\m`nt gras.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 274 274 ALBERT CAMUS CARNETE 275 nebuneasc\ dintre ambi]ii. `n Vara. Cerul din Provence sclipea de stele deasupra zidurilor de ap\rare. am restabilit adev\rul [i totul a fost `n regul\. dar s`nt mul]umit p`n\ `n ad`ncul inimii. Crea]ie corectat\. cu un c`ine-lup pe care-l oplo[ise pe l`ng\ ea. nu din dragoste. * Cf. * C`t valoreaz\ omul? Ce este omul? Toat\ via]a. De aceea p\rea s\ r`d\ tot timpul. mai august. O tragedie lini[tit\. * Revolt\. „~i pusese cazmaua pe g`t de `ndat\ ce c\zuse la p\m`nt. M-am dus s\ cercetez afi[ele ca s\ [tiu la ce or\ va debarca ea dac\ `nt`mpl\tor nu sosise deja. despre Elena1: „Suflet senin precum lini[tea m\rilor. Dup\ catastrof\ `[i reia cursul vie]ii. Ea m\ a[tepta la ie[ire. Aceast\ lung\ dezbatere cu un adev\r mai puternic dec`t mine pretinde o inim\ mai despuiat\. La hotel. Din]ii `i ie[eau `n afar\ p`n\ la gingie. Dar am vrut s\ beau un vin bun `nainte de a ne duce `n camere. * La Patellière. . `n mijlocul mul]imii care trecea [i `ntorcea capul [i m\ str`nse cu o `nfocare care tr\da u[urare. Libertate fa]\ de moarte. Despre moarte.“ * Nemesis – zei]a m\surii. * Montaigne. Am ie[it `mpreun\. „Observa]ii [i reflec]ii despre lag\rele de concentrare naziste“. mai nobil `n univers dec`t frumuse]ea. Elena nu e vinovat\. Dar ochii `i erau serio[i. Refuzaser\ s-o `nscrie [i acum nu `ndr\znea s\ se mai duc\ o dat\. ea mi se arunc\ `n bra]e. voi r\m`ne cu o ne`ncredere [i o nelini[te fundamental\ `n ceea ce-l prive[te. ci din speran]a dragostei. S\ ne str\duim. Ultimul tren din vest avea s\ soseasc\ la ora 2. Se temea c\ n-am s\ vin. „Exilul Elenei“. floare de iubire fatal\ inimilor“. ochi bl`nzi care str\pungeau precum o s\geat\. am sim]it c\-mi reg\sesc `ncrederea [i c\ m\ cov`r[e[te mareea p\r\sirii de sine. ajun[i la fortifica]ii. A `naintat spre mine. Marc Klein `n Studii germanice. ea este doar victima zeilor. Venise s\ m\ a[tepte [i la trenul de [apte. singur\ printre dou\ sau trei persoane. `n barul bine `nc\lzit. Nu mai exist\ alt\ libertate posibil\ `n fa]a libert\]ii de a ucide dec`t libertatea de a muri. ~n fine. * 1 Cf. {i acolo. adic\ suprimarea temerii de moarte [i rea[ezarea acestui accident la locul s\u `n ordinea fireasc\ a lucrurilor. ap\s\. To]i cei care au dep\[it m\sura vor fi nimici]i f\r\ mil\. cu piciorul pe cazma. fiindc\ d\duse numele meu la hotel [i actele ei nu corespundeau. o inteligen]\ mai vast\ [i mai solid\. unde ea m-a f\cut s\ beau f\r\ `ncetare. * Isocrate: Nu exist\ nimic mai divin. dar degeaba. Era 11 seara. Ce surprinz\toare lucruri spune despre frica sa `n fa]a mor]ii. eram epuizat de team\ [i febr\. Am `mbr\]i[at-o st`ngaci. {i. * Roman. dup\ cele v\zute.“ 1 Twinkle sau Zwinkle? * Avea buza superioar\ t\iat\ pe toat\ lungimea. ~mi sim]eam febra [i a[ fi vrut s\ fiu puternic [i frumos.

De introdus `n arhivele Ciumei: 1) Scrisori anonime care denun]\ familii. Seria a patra – Iubirea sf`[iat\: Rugul – Despre dragoste – Seduc\torul. au extras din ea o necontenit\ susceptibilitate fa]\ de orice virtute declarat\. – Ceea ce este concret e spiritul. Dac\ totul mi-ar fi mai greu. * Filosofia german\ a adus mi[carea `n chestiunile ra]iunii [i ale Universului – `n timp ce anticii aduseser\ fixitate. Seria a cincea – Crea]ia corectat\ sau Sistemul2 – amplu roman + ampl\ medita]ie + pies\ de nereprezentat. Marea Logic\.3 Opozi]ia este necesar\. e imposibil s\ pronun]i o pedeaps\ total\. este compasiunea `n sensul ei prim. Tot ce pot face este s\ recunosc `n mod corect calea care duce acolo [i s\ las s\ vin\ vremea inocen]ilor. Absurd: Str\inul – Mitul lui Sisif – Caligula [i Ne`n]elegerea. Nimeni nu pl\te[te. str\lucitoare [i fraged\ deasupra [i `n jurul `nal]ilor fagi.) Ast\zi uciderea prin procur\. Cf. Nu se va putea dep\[i filosofia german\ – [i nu se va putea m`ntui omul – dec`t dac\ se va defini ceea ce este fix [i ceea ce este mobil ([i ceea ce nu se [tie dac\ e fix sau mobil). pot ajuta mul]i oameni – a[tept`nd. Savinkov: Amintirile unui terorist). 1905. nici `n „Arhivele Ciu- mei“ a[a cum le-a publicat `n Cahiers de la Pléiade. O lumin\ spumoas\. 36-40. pp. prin urmare. * }elul mi[c\rii absurde. Seria `nt`i.1 * F\r\ urm\ri. ca `nainte. * 25 iunie ’47 Triste]ea succesului. 272. nici `n dosarele lui Camus. * Este imposibil s\ spui c\ cineva este vinovat `ntru totul [i. care parc\ ar iriga ne`ncetat cerul cu o ap\ albastr\ [i str\lucitoare – sau… dar ajunge. 2) Tipuri de sentin]e. dar respectabil. (cf. prin urmare. (O via]\ r\pit\ nu face c`t o via]\ dat\. 17 iunie ’47 Zi minunat\. blond [i `ndulcit – sau alte o mie de mici guri de ap\ din bronz verde. Pare secretat\ de toate crengile. O via]\ se pl\te[te cu o via]\. . a[ avea mult mai mult dreptul s\ spun ceea ce spun.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 276 276 ALBERT CAMUS CARNETE 277 Terorism Marea puritate a teroristului `n stil Kaliaiev este faptul c\ pentru el uciderea coincide cu sinuciderea.carnete_Camus. 2 Vezi mai sus. * Hegel contra naturii. revoltate etc. 1930: sacrificiul spiritului. adic\ iubirea [i poezia. Seria a treia – Judecata – Primul om. Marea aventur\ a inteligen]ei – cea care sf`r[e[te prin a ucide orice. De ce este abstract\ natura. * Ne`ncredere `n virtutea formal\ – iat\ explica]ia lumii acesteia. * Critica ideii de eficacitate – un capitol. * Panelier. r\sucite. De aici [i p`n\ la a suspecta 1 Nu se `nt`lne[te nimic asem\n\tor. ~n schimb. Ra]ionamentul este fals. ]elul lumii contemporane. Dar aceasta pretinde o inocen]\ pe care eu nu o mai am. Cei care au resim]it ne`ncrederea asta fa]\ de ei `n[i[i [i care au extins-o apoi la to]i ceilal]i. 3 Camus primise Prix des Critiques pentru Ciuma. Tipul de interogatoriu birocratic. Cel pu]in s\ v\d acest lucru `nainte de a muri. p.. Buchetele de frunze care se leag\n\ `ncet `n aurul acesta albastru ca o mie de guri cu mai multe buze saliv`nd de-a lungul zilei un suc aerian. Kaliaiev: sacrificiul corpului. Seria a doua – Revolt\: Ciuma ([i anexe) – Omul revoltat – Kaliaiev.

`n sf`r[it. Dora. – Poate. iat\ strig\tul care a otr\vit secolul nostru. Dar c`teodat\. trebuie s\ g\sesc un termen mediu. S\ po]i uita mizeria atroce a lumii. S\ fii `n istorie referindu-te la valori care dep\[esc istoria este ceva posibil. sf`[ierea sub aparen]a unit\]ii. cu ochii fic[i. s\ te abandonezi.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 278 278 ALBERT CAMUS CARNETE 279 virtutea `n ac]iune nu mai e dec`t un pas. `l iubim cu o dragoste mare [i nefericit\. Cuv`ntul ar fi atunci un act. Dar pentru a merge `nainte. cum po]i s\ spui asta. distrugere. o or\. Teroarea. Dora. . asta se nume[te tandre]e. Cea care m\ arde. Un nihilist. Dar ce este un imbold? Dup\ ce. (bl`nd) – {i dragostea? D. Idem: Yanek [i Dora. asta-i `ntrebarea. nimic nu e pur. Pretutindeni minciuna.carnete_Camus. de ce vom putea judeca? Dac\ mersul istoriei este `ntr-adev\r acesta. {i cine poate purta singur `ndoiala unei lumi `ntregi? * M\ cunosc prea bine ca s\ cred `n virtutea pur\. Cei care iubesc prea mult dreptatea nu au dreptul la dragoste. atunci am r\mas `n urm\. prea mult\ cumplit\ violen]\. vezi tu: capetele se apleac\ u[or. ochii se str`ng [i bra]ele se `ntredeschid. Oare logica o fi bun\. Dora. Yanek.Yanek? Nu exist\ dragoste. o singur\ or\ de egoism. Cel pu]in ar trebui s\ fii total implicat `n aceast\ misiune. de eliberare. nu s`nt oare [i eu printre cei care fr`neaz\ istoria? Nici o eliberare f\r\ unificare. tu. Tot ce am g`ndit sau am scris vreodat\ are leg\tur\ cu aceast\ ne`ncredere (iat\ subiectul Str\inului). Trebuie s\ intr\m `n Ohrana. etern\. – Violen]a aduce. Asta-i dragostea pur\. `n locul unor realit\]i ca nenorocirea. ~ntre cei doi. spun ei. Tenta]ia de a trece de partea celor care neag\ [i ac]ioneaz\! Unii intr\ `n minciun\ a[a cum aderi la un ordin religios. {i eu am de `ncheiat ni[te socoteli cu ideea asta. `]i po]i imagina tu asta? – Da. este posibil ca aceast\ unificare s\ aib\ o [ans\ de a se realiza prin cunoa[tere [i predic\. tu a c\rei inim\ o cunosc? – Exist\ prea mult s`nge. inima se dezbar\ de trufie. pe cine. S\ dai tot [i s\ sacrifici tot f\r\ speran]a de a primi ceva `n schimb. {i din acela[i imbold admirabil. – ~i iubesc. asta e. dac\ ea poate `nceta s\ fie un monolog [i dac\ nu exist\ uneori un r\spuns. ce t\cere. Nu s-a dovedit nici c\ ar putea s\ se lipseasc\ de ea. ce t\cere… – P\i asta e dragostea. Ce leg\tur\ ar avea dragostea cu aceast\ inim\ m`ndr\? Dragostea apleac\ u[or capetele. m\ `ntreb dac\ dragostea nu este altceva. Nu s-a dovedit c\ eliberarea pretinde mai `nt`i unificarea. Violen]a pretutindeni. Distrugere. cum spune Hegel. trebuie s\ prefer\m o ipotez\ doar probabil\. Vai. Un realist. – De ce spui asta `ntr-un fel at`t de teribil? – Fiindc\ dragostea mea e teribil\. ~mi imaginez asta. cu capul ridicat. ci doar unificare. Ah! Astea s`nt clipele de `ndoial\. asta-i sigur. * Pies\. legitim? Valoarea de ignoran]\ nu acoper\ chiar ea oare un refugiu comod? Nimic nu e pur. care a primit deja `nfior\toare dezmin]iri istorice. Este probabil s\ fie nevoie de unificare. Y. dac\ nu exist\ eliberare. Din moment ce nu accept nega]ia pur\ [i simpl\ (nihilism sau materialism istoric) a „con[tiin]ei virtuoase“. de fapt. Yanek. noi le t\iem. – Dragostea. – Oh. – Dar noi ne iubim poporul. Yanek. Ei au ales deci s\ numeasc\ virtute ceea ce serve[te la apari]ia societ\]ii pe care o doresc. – Da. `n general. Alegerea se bazeaz\ deci pe o ipotez\. iar noi. Kaliaiev. [i. Boris. – Nu. Dora. nu. Dar poporul ne iube[te el oare [i [tie el c\ noi `l iubim? Poporul tace. Dar nu scrie nic\ieri c\ unificarea trebuie s\ se fac\ prin violen]\. dac\ e adev\rat. S`nt to]i drep]i ca mine. Mobilul profund (aceast\ ne`ncredere) este nobil. Y. uciderea [i exilul pentru dou\ sau trei genera]ii.

* ~n Moscova amenin]at\ de Armata Alb\. M\ iube[ti `n singur\tate cu tandre]e. etc.F. Asta se nume[te tandre]e. Dar r\spunde-mi: r\spunde-mi. Tailhade: Amintirile judec\torului de instruc]ie. Stiner: Unicul [i proprietatea sa. Nici eu n-a[ fi putut s-o spun. – ~]i iube[ti tu poporul oare cu acest abandon sau cu flac\ra r\zbun\rii [i a revoltei? Yanek tace. pe tine.1 * 1 ~n manuscris se g\se[te scris `ntre paranteze: A. Vezi. Te iubesc cu aceea[i dragoste de neclintit `ntru dreptate [i `nchisori. spune-o dac\ o g`nde[ti [i dac\ este adev\rat. * Am recitit toate caietele astea – `ncep`nd cu primul. * Pentru Lao-Tze: cu c`t ac]ionezi mai pu]in. te implor. Ea r`de ca [i cum ar pl`nge. Nu tipul care s-a b\rbierit de diminea]\ etc. * G. a mizeriei lumii [i a poporului `n lan]uri! Spune-o. – {tiu. * Marea problem\ a vie]ii este s\ [tii cum s\ treci printre oameni. Yanek. te rog. Yanek p\le[te. Dora. M. Organiza]ia [i dreptatea. Nu. {i totu[i inima mi-e plin\ de tine. Ironia nu izvor\[te neap\rat din r\utate. Yanek. cu egoism? – Oh! Dora. Cu siguran]\ `ns\ ea nu vine din bun\tate. Ce mi-a s\rit `n ochi: peisajele dispar `ncetul cu `ncetul. Partea noastr\ este s`ngele [i fr`nghia rece. – Pentru \[tia. O t\cere. * G. – P\i e foarte bine. mor de dorin]a s\-]i spun da. dragul meu. Nu s`ntem din lumea asta. Dar oare iube[ti dreptatea cu tandre]e? Yanek tace. r\spunde-mi. `nc\ nu ai spus-o. – Nu pot s-o spun. `n ciuda celor care s`nt sp`nzura]i [i a celor care s`nt biciui]i p`n\ la moarte. Dar poate din durere. * Revolta este l\tratul unui c`ine nebun (Antoniu [i Cleopatra). Spune-o `n fa]a Organiza]iei. a nesf`r[itelor `nchisori.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 280 280 ALBERT CAMUS CARNETE 281 – Tu ghice[ti tot. * Piesa Kaliaiev: Imposibil de ucis un om `n carne [i oase. `n fa]a agoniei copiilor. Yanek? – Te iubesc mai mult dec`t orice pe lume. dragul meu. ucizi autocratul. Cancerul modern m\ roade [i pe mine. G. – Spune-o. Dar pe mine m\ iube[ti cu tandre]e. nu era ceva rezonabil. nu cu \[tia. `[i f\cea lec]iile pe o lespede de morm`nt! * Cf. locuia cu bunica sa. cu at`t domini mai mult. * Scen\: Este executat provocatorul. – Oh! Yanek. Taci. lui Lenin care ordon\ s\ fie mobiliza]i condamna]ii de drept comun: – Nu. a drept\]ii. – Mai mult dec`t dreptatea? – Nu v\ despart. Crapouillot: Anarhia. negustoreas\ de articole funerare la Saint-Brieuc. .carnete_Camus. * Problema cea mai serioas\ care se ridic\ ast\zi `n fa]a spiritelor contemporane: conformismul. spuse Lenin. – Taci. la care nu ne g`ndim niciodat\ c`nd e vorba de ceilal]i. dragul meu. – Vezi.

cit. asta nu se `nt`mpl\ at`t ca s\-i cru]\m pe ceilal]i.2 * 1 Psalmul 90. C\ ce te va izb\vi din cursa v`n\torilor [i de cuv`ntl tulbur\tor. (Toleran]\ izvor`t\ din uzura valorilor. ori neag\ valorile. „S`nt un om care nu crede `n nimic [i care nu iube[te pe nimeni. c`t ca s\ ne cru]\m pe noi `n[ine. . de molima ce b`ntuie `ntru amiaz\. da pentru ceilal]i!) * Pies\. – Ce este trist. o societate pe care s-o respecte (hindusul sau chinezul) o natur\ pe care s-o urmeze (grecul [i romanul). * Psalmul XCI: „Va zice Domnului: «Sprijinitorul meu e[ti [i sc\parea mea. Despre buna folosin]\ a libert\]ii. am f\cut `nconjurul omului. Calea cea bun\ este cea care duce la via]\. delir. So]ia lui `nnebune[te. Febr\. Exist\ `n mine un vid. Au p\strat pentru ei harul [i nou\ ne-au l\sat milostenia. Yanek. * Cre[tini ferici]i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 282 282 ALBERT CAMUS CARNETE 283 X. Fiica r\m`ne. ori nu se ata[eaz\ de ele dec`t vremelnic. 2 Remarca aceasta a fost ad\ugat\ de m`n\ pe prima versiune dactilografiat\.)“ Marion despre Defoe (p. (Uciderea. voi n\d\jdui spre D`nsul». Alt\dat\. [. un pustiu `nsp\im`nt\tor…“ * Marc condamnat la moarte `n `nchisoarea din Loos. * Grenier. * Roman. Nu cu foarte mult timp `nainte. de s\geata ce zboar\ ziua. D. – Am luat asupra noastr\ nenorocirea lumii. ast\zi se cer justificate cele bune. – Am trecut de la iubirile copil\re[ti la acea prim\ [i ultimul iubit\ care este moartea. * Defoe..) – Ba nu.“ Idem: „Am auzit de un b\rbat care. * Mizeria acestui secol. Vechiul Testament. asta-i limita. niciodat\ n-o s\ mai fim copii. Niciodat\. De acum `nainte putem s\ murim. Dup\ aceea. Yanek. De lucrul ce umbl\ `n `ntuneric.). „M\ n\scusem ca s\ m\ distrug pe mine `nsumi. ~n toaleta unei g\ri mari la ora unu diminea]\. (n.)“ „Dac\ nu ne oprim (pe calea neg\rii). iat\ o trufie care va fi pedepsit\. Nu s`ntem oameni. vorbe[te adesea. cel pu]in la origine. 139) 29 de ani de t\cere. nu voi merge niciodat\ at`t de departe ca ei – p`n\ la Faraon.“1 * Singur\tatea des\v`r[it\. dar pu]in cu fiica sa „[i foarte rar cu altcineva“. Copiii pleac\. „Dac\ o iubesc.carnete_Camus. ea este excep]ional\. e c\ toate astea ne `mb\tr`nesc.. red.“ Idem: „Cine iube[te cu t\rie o valoare este prin asta chiar un du[man al libert\]ii. doresc s\ m\ cunoasc\ a[a cum eram.] Nu te vei teme de frica de noapte. Dumnezeul meu. Vorbe[te. ca s\ semene mai bine cu M`ntuitorul s\u. dac\ singura solu]ie e moartea nu ne afl\m pe calea cea bun\. Fiindc\ ea crede c\ admirabila mea bun\voin]\… Ba nu. „Omul modern nu mai crede c\ exist\ Dumnezeu c\ruia s\-i dea ascultare (evreul sau cre[tinul). tr\gea cu revolverul `n toate crucifixele pe care le `nt`lnea. Cine iube[te mai presus de orice libertatea. ed. cuprins de un dezgust nemaipomenit pentru conversa]ia insuportabil\ a unora dintre apropia]ii s\i… a hot\r`t brusc s\ nu mai vorbeasc\… (Pies\. ac]iunile rele se cereau justificate. Refuz\ s\ i se scoat\ lan]urile `n timpul S\pt\m`nii Patimilor. Am mers prea repede.“ * Reac]iune? Dac\ asta `nseamn\ s\ dai `napoi istoria.“ (Nu pentru sine.

Ve]i vedea ceva. Acum [tiu c\ nu este justificat.C.1: G. * Zilele mor]ii noastre. voia s\ fie os`ndit [i el. o form\ acoperit\ cu o manta. nu ne pare justificabil\ dec`t viz`nd obiective limitate. Se pl`nge c\ a fost prost citit – [i `n]eles. Adev\ra]i. {i ve]i [ti pentru ce lupt\m. * Ac]iunea. pianist care tr\ie[te pentru arta sa. 1 F\r\ `ndoial\ Jean Grenier. ~n fa]a lui. nu-i a[a. Merleau-Ponty vivant. U. cineva `ntins pe o banchet\. Dar asta ne va lua iubirea. Destr\b\la]ii virtuo[i `n principiile lor. Iar ceea ce mai ales n-am putut s\ `nghit niciodat\ este un destr\b\lat care vrea s\ ucid\ pe toat\ lumea. Explic\ faptul c\ nimeni nu are niciodat\ dreptate [i c\ lucrurile nu s`nt at`t de simple (sper c\ nu pentru mine `[i d\ osteneala cu aceast\ demonstra]ie). 15 – 66. Se las\ noaptea. D. deoarece nu putea s\ suporte ca un singur suflet s\ fie os`ndit.“ * Bataille despre Ciuma. Aude fiecare not\. de acum `nainte.“ Idem: Un locotenent. sau tipul omului contemporan: cel care num\r\ loviturile. Ruptura dintre Merleau-Ponty [i Camus a opt ore pe zi. p. de o frumuse]e at`t de mare [i armonioas\… „Privi]i. * Pies\. o merita]i din plin. G. omorul legitim. nu. „Deschide]i ochii. Luna lumineaz\ compartimentul. Motiv: uciga[ul g\se[te scuze `n pasiunile naturii. * urmat acestei apari]ii. este f\r\ `ndoial\ L’Univers con- centrationnaire de acela[i autor. Dac\ nimeni nu are dreptate. La unele pasaje. Yanek c\tre un altul care este Uciga[ul. o femeie t`n\r\ goal\. U. „Dac\ am fi animale. atunci nu trebuie s\ judeci. . M. Ast\zi trebuie s\ fii `mpotriva lui Hitler. Fabric\ un pian mut cu sc`nduri scoase de la ni[te l\zi.) 2 Cf. C`nt\ [ase p`n\ la Dwinger2 1 Tocmai publicase Humanisme et Terreur. – Poate. Fiindc\ lupt\m [i pentru frumuse]e. Dar `n mod practic [i pentru moment prefer un destr\b\lat care nu ucide pe nimeni unui puritan care-i ucide pe to]i. la limit\. fa]a lui devine mai frumoas\. Continu\m. ca spirit opus lui Malraux. Yanek. – Dora e femeie [i femeile nu [tiu ce-i dragostea… Aceast\ teribil\ explozie `n care am s\ pier este `ns\[i explozia iubirii. un om sf`nt care a tr\it toat\ via]a `n p\cat (neapropiindu-se de Masa Sf`nt\ a altarului. nec\s\torindu-se cu femeia cu care tr\ia). S\ `nv\]\m s\ citim. * Studiu despre G.C. Edwin Erich Dwinger: Mon Journal de Sibérie [i Entre les Rouges et les Blancs. Contradic]ie. ~ntr-un tren din spatele frontului.P. Lumea de ast\zi este un dialog M. Numai c\ nimeni nu o spune. – Dora.“ Trage u[urel mantaua. E tipul de pl`ngere spre care a[ fi `nclinat pe vremuri. [i un camarad intr\ `ntr-un compartiment unde se afl\ un c\pitan voinic cu ochi `nfrigura]i. {i am`ndoi s`nt con[tien]i de ispita pe care o reprezint\ cel\lalt spirit. spune ofi]erul. totul s-ar fi terminat de mult. – Cine spune asta? Yanek. Asta v\ va da for]e noi. Nu exist\ contrasens. 1931. de Sartre.carnete_Camus. dar s`ntem oameni. Legea. U. Payot. E ceea ce vom face to]i.“ * Merleau-Ponty1. Dar ceva mai departe strig\ c\ Hitler e un criminal fa]\ de care orice `mpotrivire va fi `ntotdeauna justificat\. S-au num\rat loviturile. A[a vorbe[te omul contemporan.2 72 – 125 – 190. * (`ntr-un lag\r din Siberia).qxd 12/12/02 4:31 PM Page 284 284 ALBERT CAMUS CARNETE 285 Un b\rbat (un francez?). U. „Era vorba de acea iubire mai mare dec`t toate celelalte: cea a omului care-[i d\ sufletul pentru un prieten. {i Sade cerea abolirea pedepsei cu moartea. (Cf. 2 Les jours de notre mort de David Rousset. Idem: `n timpul r\zboiului alb. 313. fra]ilor.

* L’Isle-sur-Sorgue. p. De fapt. * . sau metafizica. Ca s\ r\m`n\ pe loc `i trebuie un efort mai mic. Nuvel\ sau roman Justi]ie. I se preg\te[te evadarea. etc. * C`nd R. Violen]a a devenit confortabil\. `nseamn\: La Sensibilité Individualiste.)1 „Umanismul este o invazie a spiritului preo]esc pe terenul sentimentului… Este r\ceala glacial\ a domniei Spiritului. Mai multe culori de cerneal\.carnete_Camus. lacrimile ]`[nesc [i pl`nge timp de o or\. La Calvi se culc\ (irupere de vise). Refuz\: nu are for]a necesar\. spune prietenul lui M. 41. „Nu trebuie s\ judec\m via]a cuiva nici dup\ ceea ce crede. etc. * Cum s\ fac s\ se `n]eleag\ c\ unui copil s\rac poate s\-i fie ru[ine f\r\ s\ jinduiasc\ dup\ ceva. Idem: b\tr`na spiritist\ care [i-a pierdut fiul `n r\zboi. „P\cat. * 1 G. dar aceasta pentru c\ (omul care ne serve[te drept model) este incapabil de dragoste etc. * Bayle: G`nduri diverse despre comet\.I. v`rsta sa: „80 de ani! Niciodat\ n-am b\ut un aperitiv. f\r\ s\ bea. Juc\torul `n spatele c\ruia se afl\ el nu are dec`t caro. Dup\ patru ani de lupte [i de din]i `ncle[ta]i. * Prietenul lui M.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 286 286 ALBERT CAMUS CARNETE 287 S\ men]in caracterul de ruptur\. Nu se `nsufle]e[te dec`t `n leg\tur\ cu un singur subiect. Torturat. `n fa]a mucurilor. Palante. Autumnal\ [i ea datorit\ mobilelor ei cu arborescen]e r\sucite [i a frunzelor moarte de platani alunec`nd `n camer\ `mpinse de v`nt pe sub ferestrele cu perdelele acoperite de broderii asemenea unor ferigi. 1909. c\ nu i-a nimerit atuul. filosof pe care l-au cunoscut Louis Guilloux [i Jean Grenier. Reprezint\ `n mod paradoxal un salt `n confort.“ * Ni se repro[eaz\ c\ facem oameni abstrac]i.“ * Turn\torul care-[i ]ine listele la zi. ia un avion care decoleaz\ din Basses-Alpes [i survoleaz\ Durance `n timpul nop]ii. * B\tr`nul militant comunist care vede ce vede [i nu e capabil s\ se obi[nuiasc\: „Nu m\ pot vindeca de propria mea inim\“. cu interdic]ie de a se sprijini etc. * Palante (S. Nume scrise cu peni]\ rotund\.“ {i moare subit. p\r\se[te rezisten]a `n mai ’44 ca s\ plece `n Africa de Nord. f\r\ s\ m\n`nce.. Eludeaz\ contradic]ia. omul care ne serve[te drept model e abstract – c\ ignor\m dragostea. edi]ia Alcan. care se duce ca `n fiecare zi la micu]a cafenea din strada Dauphine unde `[i are tabieturile lui – se a[az\ la aceea[i mas\ ca s\-i priveasc\ pe aceia[i juc\tori de c\r]i. cinci zile `n picioare. Altfel ea este prin ordin [i `n ordine – sau legea.C.“ Idem: b\tr`nul guvernator din colonii care st\ ]eap\n ca un par [i vrea s\ i se spun\ Domnul Guvernator. Atunci el z\re[te de-a lungul mun]ilor focurile aprinse de oamenii s\i care-l salut\ astfel pentru ultima dat\. lucrare a lui Palante. * Lautréamont: Toat\ apa m\rii n-ar ajunge ca s\ se spele o pat\ de s`nge intelectual\. Camer\ mare deschis\ spre toamn\. Face cercet\ri ca s\ stabileasc\ un echivalent al calendarului gregorian. Nu mai este ruptur\.D.D. Diminea]a se treze[te [i vede o teras\ acoperit\ de mucuri mari de ]ig\ri americane. nici dup\ ceea ce public\ `n c\r]ile sale. Va fi din nou torturat [i va pieri. de crim\ al violen]ei – adic\ s\ admit violen]a doar ca legat\ de o responsabilitate personal\. [i uite!“ {i se apuc\ s\ ]op\ie de mai multe ori pe loc lovindu-[i fesele cu c\lc`iele. „Oriunde m-a[ duce.I. Sublinieri. S. `l simt pe fiul meu urm`ndu-m\.

disputa nu merit\ o pic\tur\ de s`nge. putem `n]elege totul [i. c\ dorim s\ juc\m p`n\ la cap\t un rol aplaudat. * Putem face totul mai bine. . O regret cu at`t mai mult cu c`t via]a mea a fost plin\ de am\r\ciune. * Devotamentul pentru omenire `nseamn\. cu pu]in\ l\m`ie“. De la r\u la suportabil. * B. * Ravachol (interogatoriu): „~n fa]a celor care aduc adev\rul. * 14 octombrie ’47. 184. bine izolat. Singur [i cu toate for]ele `ncordate `ntr-un aer uscat. lumea s-ar pr\bu[i“. apoi.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 288 288 ALBERT CAMUS CARNETE 289 B\tr`nul cer[etor c\tre Eleanor Clark: „Nu c\ s`nt un om r\u. * Vigny (coresponden]\): „Ordinea social\ e `ntotdeauna rea: din c`nd `n c`nd. Idem (Declara]ie la Curtea cu juri): „C`t prive[te victimele nevinovate pe care poate le-am lovit. p. „R\spuns lui Emmanuel d’Astier de La Vigerie“. Mi se spune c\ m\ opun oric\rei violen]e. Constant (profet!): „Ca s\ tr\ie[ti `n lini[te trebuie s\-]i dai aproape tot at`ta osteneal\ ca [i pentru a guverna lumea“. supra`nc\lzit – n\p\dit de mirosuri de supe grase [i de pansamente… sincop\. toate obstacolele. cel pu]in efortul unei vie]i `ntregi. * S-ar zice c\ omul ar trebui neap\rat s\ aleag\ `ntre `njosire [i pedeaps\. toate. dar pierdem lumina“. ea devine doar suportabil\. oricare ar fi ea. individualistul `l iart\ pe individ. regret sincer. libertatea nu mai are nici o ra]iune de a fi.“ – Nu. * Sainte-Beuve: „~ntotdeauna am crezut c\ dac\ am spune tot ceea ce g`ndim. dup\ Saint-Beuve. Mizantrop fa]\ de grup.1 Ar fi la fel de inteligent ca [i cum m-a[ opune s\ bat\ v`ntul mereu din aceea[i parte. chiar [i pentru un minut. * Stendhal: „Nu voi fi f\cut nimic pentru fericirea mea personal\ at`t timp c`t nu m\ voi fi deprins s\ suf\r fiindc\ nu m\ simt bine `n propriul meu suflet“. * 1 Cf. dup\ aceea. dac\ exist\ un adev\r unic [i universal.“ Depozi]ia unui martor (Chaumartin): „Nu iubea femeile [i nu bea dec`t ap\. trebuie s\ dispar\ [i dac\. eviden]a. Dar niciodat\ nu vom putea s\ g\sim ori s\ cre\m acea for]\ a dragostei care ne-a fost luat\ pentru totdeauna. * Pedeapsa cu moartea. Timpul preseaz\. ace[tia cel pu]in ar fi ferici]i“. n-ar mai r\m`ne pe p\m`nt dec`t vreo c`]iva oameni. * S\ scriu tot – a[a cum `mi vine.carnete_Camus. putem st\p`ni totul. * 17 octombrie. * Sartre sau nostalgia idilei universale. ~nceput. Actuelles. suportabilul merit\ dac\ nu s`nge. Salon mic prev\zut cu un plafon jos. * La sec]ia Copii bolnavi. * Palante afirm\ pe bun\ dreptate c\. * Exist\ ac]iuni mesianice [i ac]iuni g`ndite. fericirea omenirii.

~n fine. Rousseau preconizeaz\ asasinatul (nota 21) din ra]iuni de onoare. el este atunci singurul magistrat. `[i datoreaz\ dreptate [i este singurul care [i-o poate face. a[ fi depus oare pl`ngere?“ (Diogene Laertiu. 2) `n ochii individului. este `ntotdeauna agreabil\. II. Nu zic c\ trebuie s\ mearg\ s\ se bat\. este `ntotdeauna durere. „Dac\ m\ lovea un m\gar. singurul judec\tor `ntre ofensator [i el `nsu[i.. Nimeni nu este vinovat `n mod absolut: 1) `n ochii societ\]ii. (Emanciparea iobagilor f\r\ ac]iune revolu]ionar\ – influen]a lui George Sand. F\r\ at`tea edicte vane contra duelurilor.“ * Schopenhauer: „S\ ai [i gloria. Nici omul cel mai ferm nu poate s\ `mpiedice pe cineva s\-l insulte. `n timp ce existen]a subiectiv\. at`t de curent\ [i care m\ frapeaz\ `ntotdeauna. e „o simpl\ virtute de sublocotenent“. Emile cunoa[te `n astfel de cazuri dreptatea pe care [i-o datoreaz\ sie[i [i exemplul pe care `l datoreaz\ siguran]ei oamenilor de onoare.carnete_Camus. m\ leg c\ nu ar exista niciodat\ nici palme. de unde iluzia. * Genera]ie de b\tr`ni. vrea s\ primeasc\ totul din afar\. a unit\]ii exterioare a vie]ii celorlal]i. Inteligentsia [i interpretarea totalitar\ a lumii. Dar `nchisoarea las\ o [ans\ s\-]i alegi moartea (de nu cumva din lene preferi ca acest serviciu s\ fie `ndeplinit de ceilal]i). [i tinere]ea `n acela[i timp. este singurul interpret [i executant al legii naturale. emigrant rus din secolul al XIX-lea. bogat pe dinafar\. Ceva din el particip\ la durere. Idem: „~n lumea asta. dar nu fericirea. Oricum. asta ar fi o extravagan]\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 290 290 ALBERT CAMUS CARNETE 291 Dar nimeni nu e absolut vinovat. „Un t`n\r lansat astfel `n lume. po]i u[or s\ afli `nv\]\tura. asem\n\tor acelor b\tr`ni care caut\ s\ capete for]e noi din r\suflarea fetelor tinere. * ~n cartea a IV-a din Emile.) Dragostea de 1 Lecturi pentru Cei drep]i [i Uciga[ii delica]i. Moartea este oare pedeapsa absolut\? Nu pentru cre[tini.“ Deci „dac\ te restr`ngi e[ti fericit“. * David `l cople[e[te pe Iehova cu rug\ciuni. [i asta printr-un mijloc foarte simplu [i f\r\ ca tribunalele s\ se amestece. 21) * Heine (1848): „Ceea ce urm\re[te [i sper\ acum lumea mi-a devenit total str\in inimii mele“. Dar lumea asta nu este cre[tin\. * Pecerin. dar s\rac pe din\untru. pocne[te din degete [i nu se mai g`nde[te la asta.. „reprezentarea“ lor.“ * Pentru Schopenhauer: existen]a obiectiv\ a lucrurilor. Insuficien]a legilor `i acord\ `n acest caz independen]\. nici insulte `n statul meu. Rochefort: „Ca s\ ceri abolirea pedepsei cu moartea trebuie s\ fii un b\utor de s`nge“. * Voltaire: „Nu reu[e[ti pe lumea asta dec`t cu v`rful sabiei [i mori cu armele `n m`n\“. dup\ Schopenhauer. voin]a. Dar de `ndat\ ce a murit. dar poate totu[i s\ `mpiedice pe cineva s\ se m`ndreasc\ mult timp c\ l-a insultat. . asta e prea mult pentru un muritor“. „Toate lucrurile s`nt frumoase la vedere [i oribile `n fiin]a lor. dac\ a[ fi suveran. se str\duie[te `n zadar s\ `nlocuiasc\ bog\]ia interioar\ prin cea exterioar\. Munca silnic\ nu este oare mai rea? (Paulhan) Habar n-am. Conspiratorii lui Petra[evski1: idilici. care s-a c\lug\rit `n str\in\tate [i care striga: „Ce voluptate s\-]i ur\[ti patria [i s\ a[tep]i cu `nfocare pieirea ei“. deci nu poate fi nimeni condamnat `n mod absolut. c`t timp fiul lui e bolnav. * Curajul.“ (Aforisme despre `n]elepciunea `n via]\) Socrate lovit cu piciorul. Moartea nu las\ nici o [ans\ s\ alegi `nchisoarea. spun c\ `[i datoreaz\ dreptate [i c\ este singurul care [i-o poate face. „O palm\ [i o insult\ primite [i `ndurate au efecte civile pe care nici un `n]elept nu le poate preveni [i pentru care nici un tribunal nu-l poate r\zbuna pe ofensat.

„Gentilomul care se c\ie[te“ (din cauza p\catului social). Inchizi]iei. adic\ dec`t conceptul hegelian de Allgemeinheit. m\ consacru slujirii umanit\]ii. din acel post `nalt. Impresia de culpabilitate la intelectualii desp\r]i]i de popor.“ Cf. nici afaceri. „Dac\ poporul revolu]ionar ar n\v\li `n camera mea cu inen]ia de a sparge bustul lui Bielinski [i de a-mi distruge biblioteca. Dar cu tot respectul datorat filistinismului dumneavoastr\ filosofic. Tihomirov. mistic [i scrupulos. a[a cum o cere logica istoriei? La acest punct numai Tkacev (cu Neciaiev [i Bakunin) este predecesorul lui Lenin. a[ lupta `mpotriva lui p`n\ la ultima pic\tur\ de s`nge. a unui singur g`nd. * Anii ’70. Nu-mi trebuie fericirea care mi se ofer\. Mihailovski. El nu are nici interese. nici leg\turi. vechi membru al Partidului voin]ei poporului. `i acuz\ c\ au devenit „campionii primelor capitaliz\ri“. modelul lui Stavroghin. nici printre b\rba]i. dar desigur mai pu]in pentru cel c\ruia i-a revenit rolul discordan]ei. ~[i pierde credin]a `n fa]a r\ului (Marcion).carnete_Camus. Berdiaev. 107. Bielinski [i socialismul individualist. Asem\nare cu Dzerjinski. nici sentimente personale.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 292 292 ALBERT CAMUS CARNETE 293 departele [i nu de aproapele t\u. a[ pretinde s\ mi se dea socoteal\ pentru toate fiin]ele pe care condi]iile vie]ii [i istoriei le-au f\cut ni[te martiri. iat\ ceva care poate s\ fie profitabil [i delicios pentru meloman. Necontenitele discu]ii ale primilor marxi[ti despre necesitatea dezvolt\rii capitaliste `n Rusia [i predispozi]ia lor ca s\ primeasc\ aceast\ dezvoltare. Idem: trei principii ale dezvolt\rii umane: omul animal g`ndirea revolta. dac\ nu am fost `n prealabil asigurat `n privin]a fiec\ruia dintre fra]ii mei de s`nge. socialist individualist. Bakunin: „Pasiunea distrugerii este creatoare“. Contra lui Hegel `n privin]a persoanei umane. Dobroliubov – ascetic. Nu au avut `n vedere dec`t revolu]ia burghez\ viitoare. os din osul meu [i carne din carnea mea…“ „Se spune c\ discordan]a este condi]ia armoniei. Rusia trebuia oare s\ treac\ prin stadiul revolu]iei burgheze [i capitaliste.) * Socialismul individualist al lui Bielinski. supersti]iei. Cern`[evski: „Ce-i de f\cut?“ Pisarev: „O pereche de cizme valoreaz\ mai mult dec`t Shakespeare. nici printre femei. este mai important dec`t destinul `ntregii lumi [i dec`t s\n\tatea `mp\ratului Chinei. * Prezicerea lui Lermontov.“ Herzen – Bakunin – Tolstoi – Dostoievski. dac\ mi s-ar `nt`mpla s\ parvin la o treapt\ superioar\ pe scara dezvolt\rii. Scrisorile c\tre Botkin: „Destinul subiectului. pentru toate victimele hazardului. nici m\car un nume. ale lui Filip al II-lea etc. individului. Marx [i Engels erau men[evici. … Altfel. nimic care s\-i fie propriu. care a creat Ceka. Totul la el este luat `n vederea unui singur interes exclusiv. „Dar ]`[nind acum din uria[ele m\celuri Ciuma vine s\ b`ntuie sinistrele h\]i[uri.“ * Petra[evski [i idilicii.“ * Problema tranzi]iei.“ (Petra[evski) (~n afar\ de Sprechner. „Neg\sind nimic demn s\ m\ ata[ez. * Neciaiev [i catehismul revolu]ionar (partid centralizat anun]`nd bol[evismul).“ Idem: „Salut scufia dumneavoastr\ de filosof (lui Hegel). p.“ Tot ce serve[te revolu]ia este moral. am onoarea s\ v\ expun c\. a unei singure pasiuni: Revolu]ia. „Revolu]ionarul este un individ marcat. m-a[ arunca drept `n cap. persoanei. .

* Berdiaev `l apropie pe Pobiedonos]ev (pre[edintele Sf`ntului Sinod care a condus Imperiul Rus din punct de vedere ideologic) de Lenin. ~n mod v\dit. * ~n Rusia exist\ o libertate colectiv\ „total\“ [i nu personal\. limita este libertatea `n raport cu Dumnezeu. Se sinucide la Kara ca s\ protesteze `mpreun\ cu doi tovar\[i `mpotriva unei pedepse corporale aplicate unui al treilea (p. dar. Condamnat\ la ocn\. 190 despre denun]. Concep]ia lumii totale `n care teoria [i practica s`nt identificate. a replicat R`sakov. voin]a proletariatului este aceea care transform\ lumea. Sc\p`nd cu via]\.“ Bugetul ]arului alimentat `n propor]ie de 80 p`n\ la 90% de clasele de jos. sau pretinde s\ descopere adev\rul absolut. . * Vera Figner: „S\-mi pun de acord actele [i cuvintele. Imperiul Rus? Peste o sut\ de milioane. Idem: „G\seam inadmisibil\ formarea unei asocia]ii secrete `n s`nul unei societ\]i ea `ns\[i secret\. * Cf. Vera Figner. R`sakov este cel care a aruncat bomba asupra lui Alexandru al II-lea. s\ cer de la ceilal]i s\-[i pun\ de acord actele [i cuvintele… asta trebuia s\ fie deviza vie]ii mele“. Este sp`nzurat R`sakov. * Orice membru al „Voin]ei poporului“ se angaja `n mod solemn s\-[i consacre for]ele sale revolu]iei. nu se alege nimic la sf`r[it. trage asupra unui ofi]er al jandarmeriei.“ P`n\ la urm\. Kilba[i[ [i Mihailov). Lukács: Sensul revolu]ionar este sensul totalit\]ii. este acuzat\ de a fi tr\dat. independent de formele istorice ale economiei [i de interesele economice. Sens religios dup\ Berdiaev. nu este posibil\ dec`t o dialectic\ a g`ndirii [i a spiritului. volia `nseamn\ deopotriv\ voin]\ [i libertate. Ca s\ se spele de suspiciuni. Se vede atunci limpede c\ ea `nseamn\ aservire fa]\ de om. denun]ase o adres\ [i provocase pierderea altor trei tovar\[i. dragostea [i prietenia… * Piesa Dora: Dac\ nu iube[ti nimic. ca toate celelalte ideologii. Eliberat\. ca s\-[i salveze via]a. Am`ndoi nihili[ti. Exist\ deci `ntr-adev\r `n marxism o filosofie existen]ial\ care denun]\ minciuna obiectiv\rii [i afirm\ triumful activit\]ii umane. p. dialectica presupune Logos [i G`ndire. * Berdiaev: „Nu poate exista o dialectic\ a materiei. * ~n rus\. ]arul a spus: „Slav\ Domnului. * ~ntrebare pus\ marxismului: „Ideologia marxist\ este reflectarea activit\]ii economice. R`sakov. cea a lui Grinevi]ki. care totu[i luptase bine. Marx transpunea propriet\]ile spiritului `n imperiul materiei. `l doboar\ pe `mp\rat.“ Cu alte cuvinte. „O s\ vedem noi dac\ totul e bine“. dar nu pe al patrulea. simpatiile personale.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 294 294 ALBERT CAMUS CARNETE 295 * Comunismul spiritual al lui Dostoievski este: responsabilitatea moral\ a tuturor. este un pragmatism sau un realism absolut? Lenin afirm\ primatul politicului asupra economicului (`n ciuda marxismului). care moare `n singur\tate. * C`]i membri avea „Voin]a poporului“? 500. totul e bine“. s\-[i uite `n favoarea ei leg\turile de s`nge. Dar ce `nseamn\ libertate total\? E[ti liber de ceva – `n raport cu. * Sofia Perovskaia urc`nd pe e[afod cu tovar\[ii ei de lupt\ `mbr\]i[eaz\ pe trei dintre ei (Jeliabov.carnete_Camus. 239). Idem: Maria Kolugnaia. {i o a doua bomb\.

{i `[i d\ seama atunci c\ Dumnezeu nu poate avea dec`t o vedere abstract\. defileul ad`nc.carnete_Camus. actul III. pentru c\ eu [tiu ce spun. Avionul ca unul dintre elementele neg\rii [i abstractiz\rii moderne. Sf`r[itul actului II. De c`te ori decidem s\ consider\m du[man pe cineva. „Nu am nici un fel de simpatie pentru dumneata. s\ tr\iesc ca s\ fiu judecat\. * Paris-Alger. oprimare [i interdic]ia liberei c\ut\ri a adev\rului trebuie s\ fie considerate nelegitime. etc…. vest“. un soldat care a ucis un subofi]er este executat. contrare voin]ei divine [i spiritului cre[tin. Cei drep]i. Dar eu nu pun `n scen\ dec`t indivizi. * Polemica – drept element al abstractiz\rii. * Socrate. * Lumea va fi mai dreapt\ `n m\sura `n care va fi mai cast\. Traducere: vor s\ pun `n scen\ partide. ~naintea execu]iei. ~[i arat\ semnele: „Ce-s astea? – S`nt semnele. chiar ceva bun?“ * ~n anii ’80. R\m`ne o epur\ – un plan.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 296 296 ALBERT CAMUS CARNETE 297 * De amintit cre[tinilor. strig\: „Adio nord. relieful adev\rat.“ * Vera Figner: „Trebuia s\ tr\iesc. Peisajul. opu[i ma[inii de stat. Etc. adio sud… est. atunci putem continua mi[carea dep\[ind cre[tinismul `n elenism. torentul de netrecut. at`t de scurt\. * Dac\ spre a dep\[i nihilismul. po]i s\ iube[ti ceva.“1 * Repro[uri deoarece c\r]ile mele nu pun `n eviden]\ aspectul politic. * Un condamnat la moarte: „~n toat\ via]a mea. trebuie s\ revenim la cre[tinism. ~l `ndep\rt\m. A devenit o siluet\. n-am v\zut dec`t r\ul… ~n aceste condi]ii [i cu o asemenea via]\. Nu-i o afacere bun\.“ – Revine din lag\r. totul dispare. Nu vrem s\ mai [tim c\ are un r`s hohotitor. „C`t timp exist\ guvernul. `ntorc`ndu-se `n direc]iile respective. . Sorel) * 1 Cf. p\trunde prin geamuri [i se r\sp`nde[te pretutindeni `n odaie. * Platon merge de la nonsens la ra]iune [i de la ra]iune la mit. albastru-ultramarin.“ Un apel c\tre „to]i cei care venerau `nv\]\tura sf`nt\ a lui Hristos“. * Diminea]\ `ncunun`nd cu glorie portul Algerului. (G. `l abstractiz\m. Iar acum… Unde oare a fost cr\p\tura. – Ce semne? – Semnele iubirii oamenilor. ce anume s-a sl\bit brusc [i a determinat tot restul… * Un fapt ne`nsemnat: adesea se crede c\ „s-au mai `nt`lnit cu mine“. „Fraternitatea cre[tin\. toate legile sale bazate pe minciun\. El con]ine tot. Omul ob]ine `n final privirea lui Dumnezeu. Fiindc\ procesul `ncununeaz\ activitatea unui revolu]ionar“. * Nimeni n-a fost la fel de sigur ca mine c\ va cuceri lumea pe c\i drepte. Nu mai exist\ natur\.

ar scrie [i sl\vi numele lui Dumnezeu. red. `n]elege]i. N-a f\cut-o etc… * „M\ bucuram de tot luxul. 1 ~n francez\. nu a[tepta]i p`n\ la urm\ dec`t dragostea. s`nte]i bine veni]i“. ~ntr-un tren. o acoper\ cu piciorul [i i-o `napoiaz\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 298 298 ALBERT CAMUS CARNETE 299 La teatru: necesitatea. nu total diferit fiindc\ limba autorului e oricum aceea[i. a celor revolta]i. Aceast\ b\nuial\ e suficient\ ca s\-l oblige s\ se lase ucis. El accept\. Palinodie: Exerci]iu de `nalt\ literatur\ care const\ `n a `n\l]a drapelul dup\ ce l-ai scuipat. C. S\ dai o form\ la ceea ce nu are. umanitate se scrie humanité (n. Ceva se `nal]\ la ora asta. le spune un francez care a surprins scena. * R. ~n original: „Procédé de transformation par lequel le raifractère à rayures devient le mètre d’autel d’espèce commune“ (n. Iat\-m\ sclav pe vecie… etc. iat\ scopul oric\rei opere. Ea ofer\ ]ig\ri [i nem]ilor. `l prive[te pe neam]. Nem]ii.“ * Roman. * Pies\. {tiin]e naturale: Procedeu de transformare prin care cel care se `mpotrive[te devine etalonul speciei comune2. E mai u[or s\ [ochezi dec`t s\ convingi. {i-a scris pe u[\: „De oriunde a]i veni. condamna]i s\ fim eroi [i sfin]i. Umanitate: se scrie [i se execut\ `n general cu un h1. Are ochii `n lacrimi. Dora sau alta: „Condamna]i.: „G`ndindu-m\ mai bine. Tunel.C. nu ne intereseaz\ deloc afacerile murdare ale lumii acesteia otr\vite [i stupide care se lipe[te de noi ca un clei. * Anarhistul tolstoian `n vreme de ocupa]ie. B\rbatul care e luat de poli]ia politic\ fiindc\ i-a fost lene s\-[i pun\ `n ordine pa[aportul. dac\ ar putea s\ nu isc\leasc\.) 2 Traducere aproximativ\. ~ncepi prin a face pe scandalagiul [i o sf`r[e[ti cu Legiunea de Onoare.). de complicare a construc]iilor sintactice. O femeie las\ s\-i cad\ pe jos o moned\ de aur. Ist. Pentru c\ nu ne intereseaz\. {tia asta.C. ci [i corectare (vezi mai sus). * Literatura contemporan\. Cei care au intrat au fost mili]ienii. * Nu exist\ justi]ie. Nu exist\ deci numai crea]ie. afirm`nd c\ s`nte]i `n c\utarea unui adev\r. ci a `ntregii opere. Sinonime: Paia]\ – Sc\ri]\ – Gargarism – Terminus.“ * Rousset. R. De unde nevoia unui stil pentru fiecare subiect. M\rturisi]i.“ * „Nu pl`nge]i.C. Ceea ce-mi `nchide gura e faptul c\ n-am fost deportat. ie[ind. m\rturia noastr\. Un neam] `l prive[te. Este b\nuit de tr\dare.“ La ie[irea din tunel. r\spunde [i z`mbe[te. C. s\ revii la moral\ pe c\ile desfr`ului [i s\ calci pe urmele fo[tilor pira]i. * Form\ [i revolt\. Dar aici lumea e contra… Sens derivat: pretext. Dar tocmai ea va face s\ sar\ `n ochi nu unitatea cut\rei sau cut\rei c\r]i. ~i ofer\ o ]igar\.carnete_Camus. neam]ul. exist\ numai limite.: 80% dintre autorii secolului al XX-lea. se face ziu\. Doamn\. `n timpul ocupa]iei. . R. m\rturisi]i c\ ceea ce v\ intereseaz\ pe voi s`nt fiin]ele [i chipul lor… {i c\. cred c\-i mai bine s\ v\ restitui ]igara“. * Tragedie. O m`n\ i-o str`nge pe-a lui. De unde importan]a formei. * Dic]ionar. S\ p\str\m echilibrul ca s\ nu devenim asasini. Este singura demonstra]ie posibil\. Femeia: mul]umesc. red. * Cre[tinismul explic\ bol[evismul. pentru varia]ie. Este ziua justific\rii. Dar [tiu ce strig\t `n\bu[ spun`nd asta. „Tic\lo[ilor“. „S`nt polonez. Eroi cu for]a. La gar\. se `ntoarce spre el [i `i face cu ochiul.

frumuse]ea se afl\ la `nceput. * O virtute extrem\ care const\ `n a-]i ucide pasiunile. dac\ grecii au dezvoltat ideea de disperare [i tragedie. s\ rev\d z`mbetul acela (al mamei sale) m\car o clip\. Dou\ religii. Pentru greci. * Ludmilla Pitoëff: „Publicul mai cur`nd m\ stinghere[te. ciorile ca ni[te pesc\ru[i negri zboar\ `n stoluri. . Altfel. S`ntem redu[i la… * Pentru cre[tini. Nu e nevoie s\ se scoale. ea este un scop. Idem: „Dac\ mi-ar fi dat.“ * M-am retras din lume nu pentru c\ aveam inamici. precum [i persoana. ci pentru c\ m\ credeau mai bun dec`t s`nt. Este o tragedie care culmineaz\. {i totu[i tot ce precump\ne[te `n politic\ ac]ioneaz\. rareori atins. `nclina v`rfurile teilor [i mestecenilor din gr\din\ [i ducea departe frunzele galbene care c\deau“ (Copil\rie). Ceea ce vrea s\ spun\ Char desigur. Z\pad\ [i nori din vale p`n\ `n piscuri. `n clipele dureroase ale vie]ii.B.“ Vorbind de G. Dar exist\ con[tiin]a. ~n timp ce spiritul modern a ajuns la disperare plec`nd de la ur`]enie [i de la mediocru. Pentru marxi[ti. * Concluzia este c\ istoria nu-[i poate atinge ]elurile dec`t strivind cuceririle spirituale. ascult\ liturghia din pat. Nu pentru c\ mi-ar fi f\cut deservicii.carnete_Camus.P. * Tot ce valoreaz\ ast\zi `n spiritul contemporan face parte din ira]ional. S\ iube[ti devine infernul. n-a[ [ti ce `nseamn\ durerea.: „N-a `ncetat niciodat\ s\ m\ surprind\“. * Adev\rul acestui secol: tot tr\ind mereu mari experien]e. Eu nu s`nt modern. Se consider\ `n regul\. ci pentru c\ aveam prieteni. devenim mincino[i. o deplin\tate nelini[tit\ plute[te peste apele t\cute. lene[ [i credincios. * Pacea ar fi s\ iube[ti `n t\cere. trebuie s\ vorbe[ti. E o minciun\ pe care n-am putut-o suporta. ~n seara care se las\. asta s-a `nt`mplat `ntotdeauna prin frumuse]e [i tot ce este cople[itor `n ea. Semicerc perfect. Pe deasupra acestei m\ri nemi[cate [i v\tuite. cel drept trebuie s\ poat\ spune dup\ moarte: „N-am pricinuit sup\rare nim\nui“. a[a cum se `nt`mpl\ de obicei. * Actorul P. urmeaz\ os`nda. S\ termin cu tot restul [i s\ spun ce am mai profund `n mine.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 300 300 ALBERT CAMUS CARNETE 301 * Leysin. e totul perfect. ucide [i dirijeaz\ `n numele Ra]iunii. * Golfule] `nainte de Tenes. ~n]elegi atunci c\. ea este la sf`r[it. Pentru un european. * Tolstoi: „Un v`nt puternic din vest `n\l]a `n coloane praful drumurilor [i c`mpurilor. la poalele unor lan]uri muntoase.. la radio. * ~n opinia egiptenilor. O virtute mai profund\ care const\ `n a le echilibra. C`nd nu e acolo. Revela]ia se plaseaz\ la `nceputul istoriei. depun`ndu-se pe aripile lor burni]a z\pezii.

Adev\rat `ntr-un anumit sens. [i moare cinstit de supu[ii s\i. ~ns\ Achille I nici nu se g`nde[te s\ se duc\ la supu[ii s\i. Atunci se constat\ c\ nici o biseric\ nu este `n construc]ie `n Patagonia. 34): „Dar sufletul meu este un foc care sufer\ dac\ nu arde de viu“. Dar de discutat. Faust face ceea ce am f\cut cu to]ii la dou\zeci de ani. `mp\rat al Araucaniei. revine `n Patagonia unde supu[ii s\i `l primesc din nou ca pe `mp\ratul lor. dominarea unor largi mase populare este de neconceput. prerogativele de suveran legitim. contra lui Goethe: „Goethe i l-a dat doctorului Faustus drept prieten pe diavol [i. sub numele de Louis I. seduce o modist\“. Antoine abdic\ atunci `n favoarea nepotului s\u Achille Orly. unde [i r\mase. `mp\ratul `[i `ncheie via]a `n Montparnasse. fiind chiar un lucru necesar de vreme ce a fost uitat\. astfel c\ Achille I compare `n fa]a * Arta modern\. cu un ajutor at`t de puternic. * Londra. 34). l-a adus `n fa]a unui tribunal care `l condamn\ la moarte. Dar sim]ind c\ `mb\tr`ne[te.carnete_Camus. frecvent`nd acela[i cabaret unde se pare c\ l-a vizitat regina Ranavalo. care. O ]ar\ care se laud\ cu revolu]ia sa glorioas\ este la fel de golit\ de sens [i de absurd\ ca [i un om care s-ar l\uda cu apendicita lui glorioas\“. pe scurt. notar la Périgueux. ~ns\ guvernul din Chile. Revolu]ia rus\) * Salvador de Madariaga: „Europa nu-[i va reg\si sensurile dec`t atunci c`nd cuv`ntul revolu]ie va evoca ru[ine [i nu orgoliu. {tiu s\ se fac\ `ndr\git de indienii b\[tina[i [i doar datorit\ simpatiei ajunse s\ fie numit. dar s\ n-o numeasc\ niciodat\: ar fi `mpotriva pudorii“ (Scrisoare c\tre doamna Gaulthier. din Périgueux. iar el consimte iar s\-[i primeasc\ acest titlu. Dar Orly Louis refuz\. se g`nde[te la un urma[ [i las\ mo[tenire tronul Araucaniei fiului s\u Orly Louis. * „F\r\ o libertate nelimitat\ a presei. de care depindeau acele ]inuturi `ndep\rtate. primindu-[i oaspe]ii ca un adev\rat `mp\rat. Eliberat dup\ zece ani. vor `ncepe anii m\re]i. CAIETUL AL-VI-LEA aprilie 1948 – martie 1951 La sf`r[itul secolului al XIX-lea. ~mi amintesc de Londra ca de un ora[ plin cu gr\dini `n care p\s\rile m\ trezeau diminea]a. S\ dovedesc c\ sacrificiul poate fi imaginat la nivelul unei g`ndiri deliberate (adic\ nemesianice). Se reface natura. dup\ c`]iva ani. `[i p\r\si pe nea[teptate ora[ul ca s\ se duc\ `n Patagonia. * Stendhal (Scrisoare c\tre di Fiore. intr\ `n lumea bun\. Antoine Orly. Prime[te astfel bani alarm`nd Compania lui Iisus care face apel la Papa. C`nd acest lucru va fi ref\cut. [i-a exercitat. Resursele lui provin din v`nzarea posturilor de consul al Araucaniei. Cresc`ndu-i nevoile. A b\tut moned\. Se reg\se[te obiectul pentru c\ se ignor\ natura.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 302 CARNETE 303 tribunalului care `l [i condamn\. Londra este exact contrariul [i . tr\ie[te pe picior mare. Tragedia echilibrului. * Orice sacrificiu este mesianic. f\r\ o libertate absolut\ de `ntrunire [i asociere. Ruinat. Idem: „Orice romancier trebuie s\ ne fac\ s\ credem `n pasiunea arz\toare. Pedeapsa i-a fost comutat\ `n zece ani de `nchisoare. Idem. urma s\ devin\ `mp\rat. a emis m\rci po[tale. Pleac\ la Paris.“ (Rosa Luxemburg. organizeaz\ [i ni[te chete pentru r\sp`ndirea religiei cre[tine prin construirea de biserici [i catedrale.

decep]ia final\ pe care ne-o provoac\ natura uman\ coincide cu moartea. C\rucioarele cu flori pe str\zi. Atena nordului nu are nord. dac\ oamenii nu s`nt trata]i dup\ merite. * Dup\ Simone Weil. Idem: devotamentul… „Ce lume este aceasta `n care se pierd asemenea calit\]i!“ Idem: „El (agentul secret) a promis `n mod imprudent. Nu poate fi un uciga[. toate lucrurile fiind de altfel egale.“ * 1 Proiect de nuvel\. Din cauza con[tiin]ei vinovate. * S.W. Ora[ul `n jurul unei false acropole. Tolstoi. Marx. Sand. Nu. uimitoare. T\cerea din Oxford. Edinburgh: lebede pe canale. Chinezi [i malaiezieni pe Princess Street. Gallery. `ntr-o lume a violen]ei. ca [i cum. Ce ar putea c\uta lumea aici? * Diminea]a devreme pe coasta Sco]iei. care se reg\se[te apoi de mai multe ori. s`nt singurele g`nduri originale ale timpului nostru.“ * S. g\sea normal s\ furnizeze celui de-al doilea birou al Serviciului francez de informa]ii date despre starea de spirit a acelora[i tuaregi. lumea nu e dec`t un haos. ~n zilele noastre. Ca s\ fie elibera]i de fidelitatea lor. N. * ~n Germania: nenorocirea care a mu[cat prea ad`nc treze[te o dispozi]ie spre nenorocire care te constr`nge s\ te arunci singur `n ea [i s\ arunci [i pe altul. {tiin]a e cea care nu are dreptate. Contradic]ie `ntre [tiin]\ [i umanism. * Graham Greene: „~ntr-o via]\ fericit\. atunci ea posed\ o realitate `n lumea asta.W. Proudhon. . – Fiindc\ determinismul [i for]a `l neag\ pe om. Minunatele picturi de Piero [i Velázquez. Idem: „Pentru cel care nu crede `n Dumnezeu.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 304 304 ALBERT CAMUS CARNETE 305 totu[i memoria mea e corect\. se poate promite ceva dincolo de momentul `n care vorbim“. ~ntre spiritul [tiin]ific a[a-zis modern [i umanism. * Gustul `nchisorii la cei care lupt\. * Scriitorul condamnat la `n]elegere. rebelii s`nt mereu pe jum\tate mai pu]in puternici dec`t ap\r\torii sistemului oficial. Herghelia bine ]es\lat\. singurele pe care nu le-am `mprumutat de la greci. * Dup\ Richelieu. oamenii trebuie s\ se descurce ca s\ tr\iasc\ o via]\ `ntreag\ cu aceast\ decep]ie…“. Docurile.carnete_Camus. iar el este `mpins la disperare“. r\sp`ndite la Rousseau. * Epigraf la Rugul1: „Oamenii cuprin[i de o profund\ triste]e se tr\deaz\ c`nd s`nt ferici]i: au un fel de a apuca fericirea ca [i cum ar vrea s-o str`ng\ la piept [i s-o `n\bu[e din gelozie…“ * Iulie ’48 – Como: „Ce vom face cu un cer lipsit de dragostea noastr\? R\m`nem singuri `n fa]a ororii adev\ratelor noastre zile. „Dac\ dreptatea nu poate fi [tears\ din inima omului. misterioase [i acoperite de cea]\. * P\rintele de Foucauld.: Romanii s`nt cei care au degradat stoicismul `nlocuind dragostea viril\ cu orgoliul. propov\duind `nv\]\turile lui Hristos printre tuaregi. Este un port. g`ndurile care se refer\ la spiritualitatea muncii sau la presentimentul ei. Oxford. „Este o epoc\ `n care [tim prea mult `nainte de a deveni majori“.

firescul. dar nu-l vom avea. . voi putea s\ dau fr`u liber nebuniei. poate s\ se respecte c`t de c`t? * D. Ele m-au ajutat s\-mi `nsu[esc meseria. La cap\t. se `ntreab\ Dostoievski. * Responsabilitatea fa]\ de istorie scute[te de responsabilitatea fa]\ de fiin]ele omene[ti.: „Dar dac\ se `nt`mpl\ ca avantajul uman. suprim\ concentrarea. ~ntorc`nd spatele scepticismului care este `n parte umilin]\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 306 306 ALBERT CAMUS CARNETE 307 Pies\. s\ recunoa[tem c\ nu s`ntem nimic. dar ne reg\sim rapid. opre[te orice elan spre grandoare. iubit ([i dezam\git) dec`t fiin]e excep]ionale. Nu descindem din maimu]\. nu arti[ti. uneori. * Arti[tii vor s\ fie sfin]i. * Gobineau. R`ul Sorgue `mpodobit cu trene `nflorite. Muzica sferelor. Am cunoscut virtutea. „Murim la patruzeci de ani dintr-un glon] pe care ni l-am tras `n inim\ la dou\zeci de ani.“ * Tr\im prea mult. Orgoliul se na[te `n mijlocul p\m`nturilor. * 1 septembrie 1948 „S`nt aproape de `ncheierea seriei de lucr\ri pe care inten]ionam s\ le scriu acum zece ani. Orgoliul. La cap\tul celei mai `nsp\im`nt\toare revolte. * {ansa vie]ii mele este c\ n-am `nt`lnit. nu numai s\ poat\. Dar f\r\ pl\cerea de a tr\i… Nu. Dec`t dac\ facem dintr-o mare dragoste o r\d\cin\ [i g\sim acolo izvorul vie]ii f\r\ s\ fim pedepsi]i cu risipirea. Spectacol admirabil – [i dureros. dialogul Legilor [i al lui Socrate trebuie comparat cu procesele de la Moscova. ~n asta const\ confortul ei. * ~n Kritias. iat\ durerea. Eu nu s`nt un sf`nt. omenirea se `ncordeaz\ s\ g\seasc\ un adev\r. solu]ie nu exist\. * Sf`[ierea de a fi accentuat nedreptatea crez`nd c\ sluje[te dreptatea. * Fluturii de culoarea st`ncii. Atunci? * Titlu de pies\.“ A[a vorbea cel care [tia ce face. demnitatea. rugul. dar chiar s\ trebuiasc\ s\ constea `n a dori un prejudiciu [i nu un avantaj?“ 1 Primul titlu pentru Starea de asediu. noble]ea la ceilal]i. V`ntul alearg\ prin v`lcea cu vuiet de ape reci [i tumultuoase. * Nebunia virtu]ii care zguduie secolul nostru.carnete_Camus. * Funebra Provence. * Stelele sc`nteiaz\ `n acela[i ritm cu ]`r`itul greierilor. * Prietenul lui C.1 Epigraf: „Inchizi]ia [i Societatea s`nt cele dou\ flageluri ale adev\rului“ (Pascal). * Pl\cerea de a tr\i este ceea ce risipe[te. Acum c`nd [tiu c\ m`na nu-mi va tremura. Jinduim dup\ consim]\m`ntul universal. * Oare un om con[tient. Ea se va destinde c`nd societatea va fi reg\sit o eroare care s\ fie viabil\. S\ o recunoa[tem m\car [i s\ descoperim atunci o sf`[iere [i mai mare: c\ dreptatea total\ nu exist\. Inchizi]ia la Cadix.

* Am `ncercat din toate puterile. sl\biciunea e privit\ cu indulgen]\. s\ fiu un om cu moral\. * André B. La cele proaste. Pe urm\ iube[ti to]i oamenii. La limit\. * Un om nu trebuie judecat nici dup\ ceea ce spune. `n general. mai ezita]i?“ * ~ncepi prin a nu iubi pe nimeni. `nainte de a ie[i. Eu adaug: nici dup\ ceea ce face. Totul se contope[te. . Iar c`nd nu te po]i resemna s\-i negi pe ceilal]i. conform lui Beyle. * X. – 10 doze de sulfamide pe zi. Sau dac\ nu. a iubi o fiin]\ `nseamn\ a le ucide pe toate celelalte. ori nu vrei. 1 Pasaj omis `n prima copie dactilografiat\ [i restabilit dup\ manuscris. Nu mai iube[ti dup\ aceea dec`t pe c`]iva. Afli atunci c\ e ceva nes\buit [i c\ fericirea se g\sea la `nceput. pe urm\ pe unul singur [i apoi pe singurul. nici dup\ ceea ce scrie. se duce s\-i spun\ la revedere `n c\ma[\. trebuie s\ r\m`i la `n\l]imea lor [i orice sl\biciune `]i este imputat\ drept crim\. Morala ucide.carnete_Camus. – 10? Nu-i prea mult? – Ori vrei. * Am ales crea]ia ca s\ scap de crim\. niciodat\. apare o lege care sterilizeaz\ pentru totdeauna. Dar scrii [i creezi pe urm\ printre ceilal]i. * Trebuie s\ `nt`lne[ti dragostea `nainte de a fi `nt`lnit morala. * Nu exist\ un lucru pe care-l faci pentru o fiin]\ (pe care `l faci cu adev\rat) care s\ nu nege o alt\ fiin]\. {i respectul lor! Exist\ o ne`n]elegere. sf`[ierea. Cum ea verific\ `n fiecare diminea]\ dac\ [i-a pus-o c`nd pleac\ de acas\. ……………………………………………………………… * Sf`r[itul romanului: „Omul este un animal religios“. Exist\ sate pe cer [i constela]ii pe munte. – Bei cafea seara? – ~n general. * Reputa]iile proaste s`nt mai u[or de suportat dec`t cele bune fiindc\ acestea din urm\ s`nt greu de purtat. * Infernul este o favoare special\ rezervat\ celor care au cerut-o mult. Scrisori de la autori tineri care-l `ntreab\ dac\ s\ continue. Iar peste p\m`ntul ne`ndur\tor c\dea o ploaie inexorabil\. * Crea]ia corectat\: E singurul reprezentant al acelei religii vechi de c`nd omul [i e izgonit de pretutindeni. spuse el. Calea Lactee coboar\ p`n\ `n cuiburile de lumini din vale.1 * Cin\ cu Gide.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 308 308 ALBERT CAMUS CARNETE 309 * „Nu tr\im cu adev\rat dec`t c`teva ore din via]a noastr\…“ * Noapte pe piscul Vaucluse. prea groas\ [i prea ]ip\toare. [i m\tu[a lui care i-a d\ruit o e[arf\. cunosc`ndu-mi sl\biciunile. pe urm\ `mbrac\ repede haina [i pardesiul `n vestibul. * ~ncepi prin a crea `n singur\tate [i crezi c\ e greu. Gide r\spunde: „Cum a[a? Pute]i s\ v\ ab]ine]i s\ scrie]i.

jandarmii. Doar lucruri puternice. mizerie. stelele.“ [i pe urm\: „Ce anevoios este s\ umbli printre oameni. . Nu iubesc dec`t arta. undeva. dedesubt. orice putere de a iubi. {i necontenita revendicare a literaturii franceze care este aceea de a men]ine elasticitatea [i rezisten]a spiritului individual. coroana. Este ca serata de la Guermantes. acei ve[nici p`ndari. s\ m\ trag\ spre ei. poate nu dragoste.“ [i pe urm\: „S`ntem cu to]ii neferici]i. M\ `ntreab\. dar to]i `i invidiau z`mbetul sclipitor. * Aleksandr Blok „O. dup\ o oarecare ezitare. enormul platou [i deasupra. Totul nu este dec`t vid. Chipurile pe care le recunosc.“ „P`ndari: st`ncile.“ „…cei care au pierdut. Non-ac]iunea `nseamn\ a accepta viitorul – dar cu `ntristare fa]\ de trecut. iar el b\nuia foarte tare c\ bunul cel mai de pre] `n ochii majorit\]ii oamenilor. scumpa.. dar un soi de loialitate a inimii. M\ voi str\dui s\ uit. preaiubita mea gloat\!“ „Ceea ce se afl\ la hotarele artei nu poate fi iubit“ [i totu[i: „Murim cu to]ii. Este o filosofie de mort. Dar la scara unui ora[ `n care m\ pierd. Nu e o re`ntoarcere la mine `nsumi. toat\ mocirla asta ca s\ devin om [i nu o ma[in\ de clocit ur\. * Discurs despre Don Juan sau M\n\stirea din Parma. Au impresia c\ au fost tr\da]i. `n fa]a ignoran]ei [i a epuiz\rii bie]ilor oameni: „S`ngele `mi `nghea]\ `n vine de ru[ine [i disperare. Bezna [i frigul zilelor ce vor veni. `n entuziasmul copil\riei [i al tinere]ii. Doar o compasiune total\ aduce o schimbare… Reac]ionez a[a fiindc\ nu am con[tiin]a `mp\cat\… {tiu ce trebuie s\ fac: s\-mi dau to]i banii.carnete_Camus. 106. s\-mi `mpart bunurile. s`nt decep]iona]i. copiii [i moartea. ea `ns\[i… * Din avion.“ * A tr\i `nseamn\ a verifica. `n toiul nop]ii. s\ cer iertare tuturor. ar vrea s\ m\ fac\ s\ m\rturisesc c\ e ceva fals. „To]i `l urau. este inaccesibila [i fugitiva str\lucire a frumuse]ii. unii peste al]ii. dar arta r\m`ne“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 310 310 ALBERT CAMUS CARNETE 311 * Alger dup\ 10 ani. S`nt `n mul]imea asta imens\ care se `ndreapt\ f\r\ r\gaz spre o groap\ `n care vor c\dea cu to]ii. `mpin[i de alt\ mul]ime. din spate. ceea ce `[i doresc cu cea mai mare `nfocare `n str\fundurile inimii lor. Tr\im fiecare `n spatele unui zid chinezesc dispre]uindu-ne reciproc. s\ m\ readuc\ `n lumea lor. Patria noastr\ ne-a preg\tit un teren pentru m`nii [i certuri. [i care au `mb\tr`nit. hainele… Dar nu pot… nu vreau…“ „O. care. * M. * Grenier. luminile Balearelor ca ni[te flori pe mare. ascunz`ndu-[i chipurile [i asmu]indu-ne pe unii contra celorlal]i. iar ceea ce refuzau s\ admit\ `n locurile acelea. adic\ impuritatea [i fragilitatea spiritului.. Singurii no[tri du[mani adev\ra]i s`nt popii. Proko[.“ vodca. „C`nd am aerul unui om fericit. „…mama lui – singura f\ptur\ pentru care a sim]it vreodat\ ceea ce s-ar putea numi. r\utate. {apte fugari. era sl\biciunea. dac\ a]i [ti. copii. S\ te prefaci c\ `nc\ mai exi[ti.“ Admirabil\ p.“ Idem. orbire.

Omul este singurul animal care refuz\ s\ fie ceea ce este. aceea a celei mai pure dintre cuceriri. Ele au fost suprimate. trei pasiuni care pot fi socotite vinovate. sau mai degrab\ Din proces `n proces. spune el. nu e nimic de f\cut.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 312 312 ALBERT CAMUS CARNETE 313 „Lumea! Se vorbe[te de r\zboi [i de bani. Cu excep]ia celor care vor fi purifica]i [i vor fi ajuns la eternitate prin focul spiritului. fraza aceasta este `ntre ghilimele.“ * O nuvel\ care se va petrece `ntr-o zi cu cea]\ galben\. tu ce-ai f\cut. ~n fa]a fiec\rui inculpat. Prin dragoste.“ * Char. Este condamnat. Pe urm\ `ncepe s\ judece cu prea mult\ ur\. Nu e nimic de f\cut. uitate. Asta `nseamn\ libertatea. Da. Nu l-ai… – Ce? – Adev\rat. Bloc calm pr\v\lit aici pe p\m`nt dintr-un dezastru obscur. a[teapt\ ca acesta s\ se `ncovoaie. mai profund\.“ * Idem: „~mi imaginam. procurorul sluje[te cu ur\. Acesta e t`n\r. Cel\lalt sur`de [i-l prive[te. spune el. * Culmea ra]ionamentului revoltat: s\ accep]i s\ te sinucizi pentru a refuza complicitatea cu omorul `n general. * Max Jacob: „Po]i fabrica o experien]\ precoce cu o memorie puternic\“. de foamete. O ur\ veche de c`nd e lumea iese la suprafa]\. Aceea[i scen\. „~n aceast\ a doua perioad\ m\ uimea faptul c`t de pu]in o cunoscusem la `nceput. Z`mbe[te. Dar realitatea este mult mai vast\. {i `l p\lmuie[te zdrav\n. „Nu dore[ti…“ ~l prive[te pe procuror: „Nu. spune el vesel.“ „Prezic un foc mare… Totul va fi mistuit. de nedreptate [i tot restul. Atunci un [uvoi iese din nou la suprafa]\. pe care le consider ca atare [i de care `ncerc s\ m\ vindec prin exerci]iul voin]ei. spune acesta. Dar nu z`mbe[te [i chipul celuilalt e `n fa]a lui. Deviaz\. ~l va p\lmui pe procuror. Devine eretic. cu un g`nd care urc\ `ncet `n sinea lui. 1 ~n manuscris. mai teribil\ dec`t toate astea. * Rug. . * „Ah! m-a[ omor` cu drag\ inim\ dac\ n-a[ [ti c\ moartea `n sine nu este odihn\ [i c\ [i `n morm`nt ne a[teapt\ o teribil\ angoas\. Totul. * Am dou\. spune t`n\rul. Este `ntrebat dac\ vrea s\ scrie ceva. Uneori reu[esc. {i scrie „zi de victorie!“ Z`mbe[te `n continuare. Dar. Nu i se poate face nimic. `n prima versiune dactilografiat\. Se `n]eleg `ntre ei. Dar nimic. S\ mergem“. * Oare refuz`ndu-i doar o parte aceast\ lume devine un loc unde se poate tr\i? ~mpotriva lui Amor fati. S\-mi cultiv memoria.carnete_Camus. – Ce fel de dragoste? – Dragostea care nimice[te! Dragostea f\r\ `mp\care [i f\r\ sf`r[it. ba chiar cu mult! Vre]i s\ [ti]i ce este? Este iubirea de moarte. Cuno[team dimine]ile acelea `n care imaginea fiin]ei `nt`lnite `n ajun [i a deliciilor cam `nce]o[ate pe care le-am descoperit `n primele efuziuni se limpeze[te brusc [i c`nd be]ia cam buimac\ din ajun devine o bucurie solar\. * ~ndatoririle prieteniei te ajut\ s\ supor]i pl\cerile societ\]ii. Procurorul [i so]ia sa. Procurorul ezit\. Dar r\m`ne nemi[cat. – Scurtimea [i durata s`nt efectele lenei. Ceilal]i dau fuga.“1 * Procurorul intr\ `n celula condamnatului. pe vremea c`nd `mi umpluse [i colorase via]a pentru totdeauna. Nu. Ba da. mai presus de orice. Procurorul `l `ntreab\ dac\ nu dore[te nimic.

Femeie de lume. suficien]i. Prefa]\ – Minotaurul + Prometeu `n infern + Exilul Elenei + Ora[e din Algeria + … 2) Eseuri critice. – iunie: s\ rev\d {treangul [i O. nici c\l\i + R\spunsurile lui d’Astier + De ce Spania + Artistul [i libertatea. `[i continu\ fraza. Nu po]i d\rui dec`t ceea ce ai. de fapt. fostul medic al lui Himmler ([i informat despre Dachau): „Regret c\ mai exist\ nedreptate pe lumea asta“. ~nc\p\]`narea `n munc\. – martie-aprilie: s\ termin Omul revoltat. * A te d\rui nu are sens dac\ te st\p`ne[ti. nici pe cei mari (pentru mine). Prefa]\ – Chamfort + Inteligen]a [i e[afodul + Agrippa d’Aubigné + Prefa]\ la Cronicile italiene + Comentarii despre Don Juan + Jean Grenier. Vorbe[te brusc [i gura i se crispeaz\ `n form\ de paralelogram. 1 Primul titlu pentru Cei drep]i. Era exact `nainte de perfora]ie…“ etc. Sub voalet\. Frumuse]e lini[tit\. Primul fum. [i c`nd te g`nde[ti c\ trei slujba[i de tribunal s`nt. Astfel se dep\[esc sl\biciunile. B\rbat afemeiat. artistul trebuie s\ predice. S\-]i fii propriul st\p`n `nainte de a depune armele. Ex. * I se vorbe[te. n-are suflu. prima versiune. doresc s\ nu mai fiu `ntrebat. Nici o ]igar\ `nainte de amiaz\. A[ vrea s\ fumez. Artistul se str\duie[te deci s\ devin\ un exemplu. E ur`t\. * Roman. Scuza]i-m\.“ Urmeaz\ o expunere rece. ea prive[te cu ochii ei mari [i frumo[i. te d\ruie[ti ca s\ scapi de propria ta mizerie.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 314 314 ALBERT CAMUS CARNETE 315 – Nu dispre]ui]i nici pe cei m\run]i. – 18-28 februarie: s\ termin {treangul. dar este precis. – C`nd te g`nde[ti ce lucru de ne`nlocuit reprezint\ experien]a unei inimi mari.R. P`n\ la criz\ [i explica]ii: „Tot ce este omenesc `mi provoac\ oroare“. v\ voi satisface curiozitatea. dar privirea `i e aiurea. {i pe urm\ virtutea nu se `nva]\ at`t de repede ca m`nuirea mitralierei. c`te mari b\t\lii purtate [i c`[tigate `mpotriva ta `nsu]i [i a durit\]ii cerului. Deodat\. * . Dar dac\ spusele preotului aveau efect. * Ultimele cuvinte ale lui Karl Gerhard. ce sum\ de cuno[tin]e presupune ea. S\ pun la punct cele trei volume de eseuri: 1) Eseuri literare. spre marea sa indignare. * ~ntr-o lume care nu mai crede `n p\cat.: „Era `n anul c`nd am f\cut peritonit\. ~ntoarcerea din lag\r. 3) Eseuri politice. `nc\ la tine prin for]a lucrurilor. spune el cu acela[i aer lini[tit [i `nchis. Prefa]\ – 10 editoriale + Inteligen]a [i curajul + nici victime. F\r\ nuan]e. El vorbe[te. a recuperat pu]in. Dar dup\ aceea. „O dat\ pentru totdeauna. Un singur lucru: nu se mai atinge de so]ia lui. * X. etc. Cuvintele ie[eau aspre. – mai: eseuri. El sose[te. Se `ntoarce [i z`mbe[te. * Proces.carnete_Camus. Tr\ie[te `n modul cel mai banal. Lupta este inegal\. De aceea este `mpu[cat sau deportat. precise. 2) Omul revoltat. Scularea de diminea]\. pu]in l\ptoas\. Am sc\pat. dar deja `ndrept`ndu-se `n alt\ parte. Pe urm\ nu va mai vorbi niciodat\ despre asta. prima versiune. Calendar visceral. * Portrete. – Altfel. e pentru c\ ele erau alimentate de exemplu. Du[ `nainte de micul-dejun. * Program februarie-iunie 1) {treangul1.

Scriitorul este p`n\ la urm\ r\spunz\tor pentru ceea ce face fa]\ de societate. este men]inut `n post de c\tre G. Dar `[i ofer\ argumente (p. * Ciclul 1. Dar eu nu s`nt un suflet mare. Capitol despre aparen]\ (fa]\ de sine [i fa]\ de ceilal]i). Ast\zi lucrurile s`nt clare [i trebuie numit concentra]ionar ceea ce este concentra]ionar. Abia dup\ aceea voi putea vorbi `n numele meu. s`ntem condamna]i s\ 1 M. P`n\ ce vom fi reg\sit o baz\ pentru aceste valori. at`t timp c`t scrie. Idem Komisarov. condi]iile angajamentului s\u – s\-[i asume un risc. Asta le va asigura lupt\torilor eroici lini[tea spiritual\ indispensabil\.P. autor al volumelor Lataume (1950) [i L’Objecteur (1951).“ Azev – morm`ntul 10 466 `n cimitirul unei periferii berlineze. Fapt e c\ nu aveam `ncredere `n libertate.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 316 316 ALBERT CAMUS CARNETE 317 Dup\ asasinarea lui Alexandru al II-lea. gata s\ serveasc\ drept informator ca s\-[i salveze via]a. „Loviturile terorii trebuie organizate cu grij\. „Moartea mea va des\v`r[i tot [i. Vinaver. 1 Proiect de prefa]\ pentru Actuelles. foarte pu]in exigent) s\ nu-[i cunoasc\ dinainte responsabilitatea. chiar [i socialismul. Dandismul. * Prefa]\ la culegerea de articole1. cere s\ fie executat `n acela[i timp cu R`sakov care a aruncat bomba.“ M-am str\duit s\ fiu obiectiv. nici marxi[ti. * At`t timp c`t omul nu-[i st\p`ne[te dorin]a. cauza mea va fi irepro[abil\ [i perfect\. care organizeaz\ asasinarea lui Alexandru al II-lea. trece la Ceka. * Eseu. „Unul dintre regretele mele este de a fi sacrificat prea multe obiectivit\]ii. adres\ a Comitetului Executiv c\tre Alexandru al III-lea: „…Mai bine dec`t oricine. Dar trebuie s\ accepte ([i aici se impune s\ se arate foarte modest. arestat cu 48 de ore `naintea dramei. „Numai la[itatea guvernului ar explica de ce s-a ridicat doar o sp`nzur\toare `n loc de dou\. * Vinaver1. * Revolt\. a unei asemenea energii puse `n slujba operei de distrugere…“ „…O lupt\ pa[nic\ de idei va veni s\ `nlocuiasc\ violen]a care ne repugn\ mai mult dec`t servitorilor dumneavoastr\ [i pe care nu o practic\m dec`t `n virtutea unei triste necesit\]i. organizator de pogromuri al Ohranei. nu st\p`ne[te nimic.“ – De v\zut ciudata depozi]ie a lui R`sakov. nu voi mai fi niciodat\ politicos. De la primele mele c\r]i (Nunta) p`n\ la {treangul [i Omul revoltat. Virtutea va fi `ntotdeauna nelegitim\ p`n\ la aceast\ scaden]\. motor al at`tor ac]iuni. contrar firii mele. s\ ignore. este o complezen]\.U. . Introducere. * Sufletele mari m\ intereseaz\ – [i numai ele. De ce s\ refuz\m dela]iunea. 137 din Procès célèbres de la Russie). {i nu [i-o st\p`ne[te mai niciodat\. * Locotenentul Schmidt. chiar [i al celei revolu]ionare.carnete_Camus.“ * Z`bin. `n]elegem c`t de trist\ este pierderea at`tor talente. alegem binele (atunci c`nd `l alegem) `ntr-un mod de nejustificat. uneori. Obiectivitatea. * Jeliabov. toate eforturile mele au avut drept ]el s\ m\ depersonalizez (de fiecare dat\ pe un ton diferit). `ncununat\ de tortur\. Aceast\ gur\ cur\]at\ de eroziunea murdar\ a pl\cerii. „A cobor` `n subteran“ (ilegalitate). poli]ia etc… dac\ nu s`ntem nici cre[tini. decodificator imbatabil al Ohranei. ~ntr-un sens.“ * G. Partidul `[i va asuma responsabilitatea moral\. Nu avem valori pentru asta.

dac\ e f\cut din apa asta. 175-176. Pe urm\ c\l\torii. * Provocare. Pleda pentru acuzat `n fa]a unei false comisii de anchet\. * Lui Dimitri Borgov. Dar poate face efortul s\-[i recunoasc\ impuritatea. Un reformist intransigent. Bur]ev–Azev. `l avertizeaz\ „`n general“ pe Lopukin. Laporte. ce spusese Azev: „Nu dinspre partea asta (Kerci) trebuie s\ v\ teme]i“. `nseamn\ s\ nu spui nimic. [i cere m\rirea salariului. asasinul lui Stol`pin. pp. 235. o clip\ de fericire de nespus. – S\ te declari revolu]ionar [i s\ refuzi pe de alt\ parte pedeapsa cu moartea1 (s\ citez prefa]a lui Tolstoi – nu se cunoa[te suficient aceast\ prefa]\ pe care de abia acum am ajuns la v`rsta la care s-o citesc cu venera]ie). bun\oar\) din distrac]ie. mi se spune. `n fa]a unei cl\diri distruse de tunuri. 1 Cf. * (~]i vei pierde creditul. ~n mizeria f\r\ sf`r[it a lag\rului. S\ nu m\ `mpotmolesc niciodat\. * Zubatov director. este expus\ o farfurie con]in`nd o bucat\ de carne omeneasc\ [i purt`nd o pancart\ cu aceste cuvinte: „Da]i-v\ obolul pentru victime“. Ea [tie c\ omul nu poate fi neprih\nit. `n Pia]a Trubnaia. p. `n timp ce omul o crede imposibil de practicat. cf. Jurnal intim. * Cum s\ tr\ie[ti f\r\ c`teva motive bune de disperare? * Prefa]\. limitarea libert\]ilor [i a r\zboaielor. 2 ~n manuscris. la Ministerul de Justi]ie.2) * Ceaikovski avea obiceiul s\ m\n`nce h`rtii (chiar foarte importante. ~ntrevedere. Criminalii s`nt `ntotdeauna judec\tori… Nu pot condamna absolut dec`t cei care s`nt absolut nevinova]i… De aceea Dumnezeu trebuie s\ fie absolut nevinovat. Actuelles. – Asta sper [i eu. * A condamna o fiin]\ `nseamn\ a-i suprima [ansa de perfec]iune. * Revolu]ia din 1905 a `nceput prin greva unei tipografii moscovite ai c\rei muncitori cereau ca punctele [i virgulele s\ fie socotite caractere `n evaluarea „cu bucata“. {i f\cea din el un turn\tor. * S\ termin\m pe 1 iunie. Trebuie deci s\ declari c\ nu e[ti un revolu]ionar – ci. For]\ de via]\. `n prezen]a poporului t\cut. Cazul Malinovski. de la Ohrana. ~n fine. Cf. un reformist.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 318 318 ALBERT CAMUS CARNETE 319 Cu c`teva zile `nainte de atentatul contra lui Plehve. te po]i declara revoltat. la Frankfurt – dup\ condamnare. Evanghelia este realist\. adic\ s\ ierte. [i cump\nind bine totul. Plehve este ucis. p. * Un eseu despre alibi. mai modest.carnete_Camus. aceast\ observa]ie este direct legat\ de textul precedent. * Roman. * Putem considera `ntreaga istorie a terorismului rus ca fiind cea a luptei dintre intelectualism [i absolutism. Nou\ din zece revolu]ionari f\ceau o pasiune pentru meseria de informator. ~i denun]\ pe terori[tii din sud pentru ca aceia din Petersburg s\ aib\ m`inile libere. i se acord\ favoarea de a fi sp`nzurat `n frac. * La urma urmei. . Laporte. 221. Sovietul din Sankt-Petersburg `n 1905 cheam\ la grev\ strig`nd „Jos pedeapsa cu moartea!“ * ~n timpul Comunei din Moscova. pe care `n mod v\dit `l comenteaz\.

o ur\ fa]\ de mine `nsumi. {i el [tia acum de ce suferise `n tot timpul acelei iubiri [i c\ aceast\ suferin]\ nu s-ar fi putut rezolva dec`t dac\… `n momentul exact.. * Roman1 . [i anume c\ omul modern este silit s\ se ocupe de politic\. `ntr-adev\r. Altfel. M\ ocup de ea f\r\ voie [i pentru c\. * Prefa]\ la cartea de eseuri politice. pentru asta ar trebui o con[tiin]\ f\r\ pat\. Iar singura voca]ie pe care mi-o accept este s\ spun con[tiin]elor c\ nu s`nt lipsite de pete [i ra]iunilor c\ le lipse[te ceva. Este singura pozi]ie care le `ng\duie s\-i judece de sus pe arti[ti. m\ h\r]uie[te [i m\ chinuie. `n inimile celor pe care `i `nt`lnim. Recrutare masiv\.. Aman]ii de piatr\. * ~mi d\deam subiecte ca tot at`tea pretexte ca s\ m\ silesc s\ vorbesc. G`ndul c\ nu s`nt bun de nimic. cum spun ei. {i acum: s\ renun]\m la „uman“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 320 320 ALBERT CAMUS CARNETE 321 „~n el urca o dorin]\ de a crea at`t de violent\. * C`nd am v\zut o singur\ dat\ str\lucirea fericirii pe chipul unei fiin]e pe care o iubim. Majoritatea litera]ilor rata]i se `ndreapt\ spre comunism. cel mai adesea. * Nu spunem nici un sfert din ceea ce [tim. * Iulie ’49 Jurnal America de Sud.carnete_Camus. * Mai ’49. m\ cuprinde o spaim\ de a nu fi niciodat\ `n stare s\ ajung la perfec]iune.“ „~n momentele de lenevie. * Recrutare. o nemul]umire.“ (N. smul[i `n fine din p\m`ntul crud. n-am [tiut niciodat\ s\ refuz nimic din obliga]iile pe care le `nt`lneam `n cale. [i el destul de nobil [i care mi s-ar potrivi at`t de bine. acesta nu ar putea tr\i.. c\ doar marea mea activitate `mi ascunde defectele [i m\ ridic\ la rangul de om.“ (Ceaikovski) {i totu[i munca sa. Din acest punct de vedere. [i iat\-i cum url\. `n sensul profund al cuv`ntului. Dar nu po]i crede `n r\u etc. Ceea ce m\ salveaz\ este munca. este partidul voca]iilor contrare. ultimul eseu exprim\ destul de bine ceea ce g`ndesc. desigur. ignor`nd dorin]ele care se dezl\n]uiau cu furie `n jurul lor [i `ntor[i unul spre cel\lalt ca spre imaginea slipitoare a dragostei complementare. prin defectele mele mai mult dec`t prin calit\]i. Dar ce `nseamn\ a avea un cap politic? Nu am aflat citind Esprit. totul s-ar pr\bu[i. din cauza psihologiei. Din acest punct de vedere. * Nu po]i crede `n bun\tate. vreun v`nt venit din cer i-ar fi `mpietrit `n chiar elanul iubirii lor. prin simplul fapt c\ tr\im. al celui care avertizeaz\. C`t despre rolul „nobil“ al celui care avertizeaz\. * C`nd barbarii din nord au distrus dulcele regat din regiunea Provence [i au f\cut din noi ni[te francezi… * Mounier m\ sf\tuie[te `n Esprit s\ m\ `ndep\rtez de politic\. Pu]inul pe care-l spunem. este mediocr\. astfel ca pentru totdeauna de acum `nainte s\ fie `ncremeni]i fa]\ `n fa]\. din cauza istoriei. Berberova) „Dac\ aceast\ emo]ie a artistului care se nume[te inspira]ie nu s-ar opri niciodat\. neav`nd cap pentru a[a ceva (lucru. . `nc`t doar imensa lui for]\ de munc\ `i permitea s\ [i-o satisfac\. [tim c\ nu poate exista alt\ voca]ie pentru un om dec`t s\ aprind\ lumina aceasta pe fe]ele celor din jur… [i ne sf`[ie g`ndul nefericirii [i al nop]ii pe care le proiect\m. evident) [i s\ m\ mul]umesc cu rolul. iunie-august 1949. `n moral\ [i `n dezinteresare. 1 Pasajul care urmeaz\ este restabilit de c\tre editori.

`ntr-o regiune `ndep\rtat\ a sufletului s\u. [i abstracte. Da. * „Nu exist\ sacrificii izolate. * Marele Imam Ali: „Lumea este un hoit. Apologia uciderii de la om la om este una dintre etapele de pe drumul revoltei. * Singurul efort din via]a mea. Erau iubi]i cu adev\rat. Nu iubesc pe nimeni. fanatism sceptic. murea de doisprezece ani“. dar nu iubesc poporul. zece mii de nevinova]i s`nt `nconjura]i de doi vinova]i. Pu]in c`te pu]in. Oamenii [tiu at`t de bine c\ iubirea e sortit\ mor]ii `nc`t se ocup\ de amintirea acelei iubiri din timpul c`t o tr\iesc. moartea absolut\. S\-l urmez ar fi fost r\u. * Stendhal: „Deosebirea dintre germani [i alte popoare: ei se exalt\ prin medita]ie `n loc s\ se calmeze. * Trebuie s\ iube[ti via]a `nainte de a-i iubi sensul. s\ nu-l p\r\sesc niciodat\ va fi bine. * …fa]adele satelor `n\l]ate de Potemkin de-a lungul [oselelor pe unde trecea Ecaterina cea Mare vizit`ndu-[i imperiul. nici un sens nu ne mai consoleaz\. * Ceapski (P\m`nt inuman) poveste[te cum copiii ru[i stropeau cu ap\ cadavrele solda]ilor nem]i g\si]i `n z\pad\ [i. dar la o asemenea distan]\ `nc`t cuv`ntul iubire c\p\ta un sens nou. nici pe ei `n[i[i. Tehnica amalgamului era practicat\ `nc\ din anul zero. Voia s\-i lase o idee mare despre el `nsu[i pentru ca dragostea lor s\ fie mare. Acest efort nem\surat n-a servit la nimic. c\ ea va afla acest lucru `ntr-o zi. `i iubea. [i `nc\ din bel[ug (cu excep]ia averii care mi-e indiferent\): s\ tr\iesc o via]\ de om normal. `n loc s\ reu[esc din ce `n ce mai bine `n `ntreprinderea mea. era moart\ de doisprezece ani.“ * Idem. Oricine dore[te o p\rticic\ din aceast\ lume va tr\i cu c`inii“. Nu voiam s\ fiu un om al abisurilor. dup\ G.“ „Dorea dou\ lucruri. – Comunismul. Dar [tia acum c\ el nu era mare. moartea Rosei Luxemburg: „Pentru ceilal]i. le foloseau trupurile `nghe]ate drept s\nii. A doua nuan]\: ei mor din dorin]a de a avea caracter. diminea]a. [i c\ `n locul amintirii absolute va fi. dintre care primul era posesiunea absolut\. iar c`nd dragostea de a tr\i dispare. * Gheorghiu observ\ pe bun\ dreptate c\ os`ndirea ([i supliciul) lui Hristos a fost amestecat\ cu a celor doi t`lhari.“ * Sperber: „Dumnezeu s\-i pedepseasc\ pe cucernicii care `n loc s\ intre `n biseric\ intr\ `ntr-un partid revolu]ionar ca s\ fac\ din el o biseric\“. – Vorbind de un maestru (Grenier?): „S\-l `nt`lnesc pe acest om a fost o mare fericire. Victoria. definitiv. mai devreme sau mai t`rziu. Pentru ei. * Octombrie ’49 Roman. singura victorie ar fi s\ admit\ .qxd 12/12/02 4:31 PM Page 322 322 ALBERT CAMUS CARNETE 323 * Septembrie ’49 ~n `ncheiere.: ast\zi.“ Ei vor binele poporului. ~n spatele fiec\rui individ care se sacrific\ se afl\ al]ii pe care `i sacrific\ o dat\ cu el f\r\ s\ le cear\ p\rerea. v\d cum se apropie abisul. Singurul progres. pentru el cel pu]in. spune Dostoievski. Al doilea era amintirea absolut\ pe care voia s\ i-o lase. „Undeva. a revaloriza uciderea pentru a o opune distrugerii anonime [i reci.carnete_Camus. restul fiindu-mi d\ruit.

{i g\sea o pl\cere dificil\ `n aceste `nchipuiri. amintirea chipului ei ros de durere… Cam tot pe atunci [i-a pierdut stima de sine care `nainte `l sus]inuse `ntotdeauna… Fiind inferior dragostei.“ * „Eram mic `nainte de a iubi. pierz`nd ideea propriei sale inocen]e. ea avea dreptate. o admisese [i o va mai admite. gravat\ cu fierul ro[u. A tr\i `nseamn\ a alege. Ca s-o poat\ p\stra ar fi trebuit s\ nu e[ueze niciodat\. De fapt. judec\ creatura. romanescul.“ „Po]i iubi `n lan]uri. Odat\ pierdut\ onoarea. Nenorocirea artistului este c\ el nu e nici `n `ntregime c\lug\r.“ * „Exist\ o onoare `n dragoste. C\ci pe culmea exigen]ei sale g\sea natural ca el s\ moar\ de vreme ce e[uase. Dar nu era `nc\ preg\tit pentru aceast\ teribil\ modestie. Cu alte cuvinte. dragostea nu mai este nimic. o voin]\. aceast\ amintire: focurile de pe c`mpiile braziliene [i mireasma de cafea [i de mirodenii. dimpotriv\. ~n aparen]\. iar ea nu sim]ea nimic. * Guilloux. tocmai pentru c\ eram ispitit uneori s\ m\ socotesc mare. [i pe el `nsu[i. nu mai exist\ via]\. {i `n realitate `[i imagina astfel un viitor lipsit de suferin]\. `nc`t el nu putea comite nici o singur\ gre[eal\. * Revolt\.“ (Stendhal.… Dar e suficient ca o infim\ p\rticic\ a inimii s\ fie supus\ datoriei [i dragostea adev\rat\ devine imposibil\. ca fiind tot at`t de criminal\ ca [i creatorul.“ „Totul trebuie iertat [i mai `nt`i faptul c\ exi[ti. prin ziduri de piatr\ groase de mai mul]i metri etc. * Cine va putea exprima disperarea omului care s-a situat de partea creaturii contra creatorului [i care. Din clipa c`nd exist\ durerea. nenorocirea nu a venit dec`t mai t`rziu.“ „~n ziua aceea a pierdut-o. Umbl`nd prin Paris. Ceea ce `i pl\cea la ea era via]a exterioar\. Acestea s`nt privilegiile dragostei. [i c\ trebuie s\ se cucereasc\ pe sine. nici `n `ntregime laic – [i c\ are ambele feluri de tenta]ii. “ * „Plimba `n el. Exigen]a ei era de a[a natur\.“ „~[i imagina un viitor de singur\tate [i suferin]\. virtu]ile sale erau ale spiritului. Serile crude [i triste care se las\ pe acel p\m`nt f\r\ sf`r[it.“ „~i striga c\ asta `nseamn\ moarte pentru el. Dar el [tia c\ `n ziua aceea se `nt`mplase. jocul [i comedia. nu ale inimii. * Adev\rata problem\ a momentului: pedeapsa. * Disperarea este s\ nu-]i cuno[ti motivele de a lupta [i dac\ `ntr-adev\r trebuie s\ lup]i. chiar [i singur\tatea. De la oricine altcineva ar fi admis-o. ca [i pe a celorlal]i. * . presupunea c\ suferin]a e nobil\ [i armonioas\.carnete_Camus. Nu de la el. Absurdul presupune absen]a alegerii. nu un har. nu putea afi[a nici o singur\ sl\biciune. Ea `i jura c\ asta nu este dragoste. A alege `nseamn\ a ucide. Despre iubire) * Cu spirit fin [i cu inim\ mediocr\. Obiec]ia fa]\ de absurd este omorul.“ „Pierduse tot.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 324 324 ALBERT CAMUS CARNETE 325 c\ dragostea poate fi mare chiar [i atunci c`nd amantul nu este pe m\sur\.“ „~i spunea c\ dragostea b\rba]ilor este a[a. Existen]a sf`r[e[te `ntotdeauna prin a fi ceva r\u.

: Nebunia de a nu `ntemeia nimic pe iubire.“ Bine`n]eles c\ nu. ~n sf`r[it. Trist\ onoare. * Timp de milenii. creat de noi [i de durere. El se creeaz\ aici. Ceea ce caracteriza istoria era cantitatea de oameni care nu se interesa de nenorocirea celorlal]i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 326 326 ALBERT CAMUS CARNETE 327 Monnerot: „Fecunditatea unui produc\tor de idei [se refer\ la Hegel] se atest\ prin multiplicitatea traducerilor [interpret\rilor] posibile. Din nou bolnav Un bolnav trebuie s\ fie curat ca s\ fie uitat. a `nceput s\ r`d\. * Kleist care `[i arde de dou\ ori manuscrisele… Piero della Francesca. Dar i se strecoar\ cianur\… {i acolo. a c\rui `nt`ietate se suport\ u[or: nu atinge corpul. Dar cum succede unei suite ne`ntrerupte de cople[iri. Condamnat la moarte.carnete_Camus. aceast\ revenire a bolii ar trebui s\ m\ cople[easc\. * Dumnezeu a venit s\ moar\ pe Cruce pentru c\ era gelos pe durerea noastr\. * Dup\ o at`t de lung\ certitudine de `ns\n\to[ire. te ajut\ [i s\ mori. * ~n leg\tur\ cu Browning: omul mijlociu – acela[i care m\ preocup\. Nu se mai `ndrepta spre zid. {i a tr\i nu `nseamn\ altceva dec`t aceast\ na[tere lung\ [i chinuitoare. Avea toat\ noaptea la dispozi]ie. orb la cap\tul zilelor… Ibsen la sf`r[it amnezic [i re`nv\]`nd alfabetul… Curaj! Curaj! * Frumuse]ea.“ (Keats) * Chesterton. Dec`t Dumnezeu. * Tot Keats: „Nu exist\ p\cat mai mare dec`t s\ te crezi un mare scriitor. C`nd sufletul e gata. `n singur\tatea celulei. nu exist\ alt mod de a o poseda dec`t de a face `n a[a fel `nc`t nimeni s\ nu o posede. Asta e adev\rat c`nd e vorba de un artist. nebunia de a nu distruge nimic pentru iubire. Justi]ia este un mister. * Roman. nu o iluzie. * „La m\n\stire. {i cu toate acestea. p`n\ [i cur\]enia lui este insolit\. Ofelia!“ ~ntr-adev\r. Num\rul celor „dezinteresa]i“ era ame]itor de mare fa]\ de cel al interesa]ilor. Va putea s\ aleag\… S\-[i spun\ „Haide“ [i pe urm\ „Nu. * Dac\ exist\ suflet. pe tot parcursul vie]ii. m\ face s\ r`d. Este suspect\ – ca acele rozete de dimensiuni excesive care se v\d la butonierele escrocilor. vine moartea. iertat. O pl\cere imens\ `l cople[ea. lumea a sem\nat cu acele picturi italiene[ti din Rena[tere `n care. Acea stranie privire care `nc\ nu era a lui… Sf`r[it de octombrie ’49. Uneori le venea r`ndul celor . e o gre[eal\ s\ credem c\ el ne-a fost dat gata creat. {i nebunia este eliberare. * F. putem `ncerca s\ avem onoare. M\ cople[e[te `ntr-adev\r. care te ajut\ s\ tr\ie[ti. * „S`nt fericit c\ exist\ aici pe p\m`nt ceva ca morm`ntul. `nc`t ar fi putut s\-[i ating\ durerea cu m`inile“ (despre Keats – de Anny Lowell). ni[te oameni s`nt tortura]i `n timp ce al]ii privesc `n alt\ parte cu o des\v`r[it\ distrac]ie. pe lespezile reci. * „De o asemenea sensibilitate. iat\-m\ eliberat. E adev\rat c\ o asemenea crim\ comport\ o pedeaps\ grea“. categoric fals c`nd e vorba de un g`nditor. `nc\ o clip\“ [i s\ savureze clipa aceea… Ce revan[\! Ce dezmin]ire! * Din lips\ de dragoste.

* Grandoarea `nseamn\ s\ `ncerci s\ fii mare. Alta nu exist\.carnete_Camus. martorii se `ntorc brusc spre cel flagelat. ceva c\ruia nu-i e[ti niciodat\ superior. da. Unii g\seau glasul prea sub]ire. ceea ce `nainte nu f\cea niciodat\. * ~mpotriva pedepsei cu moartea. To]i regretau c\ efectul fusese exagerat. ci pentru ceilal]i. f\r\ voin]\. neexecuta]i [i care tr\iesc `n Siberia. Dar se `nt`mpla `n mijlocul distrac]iei generale [i una o compensa pe cealalt\. * Roman (sf`r[it). * Roman. murind: „M-am s\turat s\ domnesc peste sclavi“. Geniul nu [tie s\ moar\. * Momentele acelea c`nd te la[i `n voia suferin]ei la fel ca [i `n cea a durerii fizice: `ntins. Erau acolo. `n realitate. to]i se prefac a fi interesa]i. * Marxismul este o filosofie de procedur\. ceilal]i. * De notat: `n tot timpul procesului. * . i-a[ fi redat acea libertate. Sistemul dreptului natural. ascult`nd doar lungile `mpuns\turi ale r\ului. sensibili- tatea. Idem: „Nu s`nt un orfan pe acest p\m`nt at`t timp c`t exist\ omul acesta. * Procesul Rajk: Ideea criminalului obiectiv care realizeaz\ ruptura dintre dou\ aspecte ale omului este o idee de procedur\ curent\. `n pace `n de[ertul pe care [i l-a ales“. * Sf`r[itul lui Don Giovanni: vocile damna]iunii. trebuie c`t mai mult\ muzic\ posibil. Dar [tia acum c\ acea furie era zadarnic\ [i c\ existen]ele mari nu comportau lec]ii pentru el. omul. spunea Frederic al Prusiei. prea studiat. Femeia s\rac\. Rajk `[i `nclina capul spre dreapta. s-a v\zut venind o bl`nd\ b\tr`nic\ ce [i-a ad\ugat leg\tura de vreascuri la rug. Dac\ l-a[ fi g\sit atunci. t\cute p`n\ atunci. Dar. gonind peste pagini spre clipa mor]ii lor. * Da]i-mi ascultare. ~n s\lile palatului de justi]ie. alt\ via]\ (eroi de roman).qxd 12/12/02 4:31 PM Page 328 328 ALBERT CAMUS CARNETE 329 dezinteresa]i. Apare [i se execut\. grandoarea. a[a cum o relateaz\ Tolstoi. la sf`r[itul reprezenta]iei. (De asta este mare M. sau `n alt\ parte. pe el. Fichte. ~[i amintea de vremea c`nd devora biografii de oameni celebri. * S\ o dep\[e[ti? P\i suferin]a este tocmai asta.“ * C`nd Jan Hus era ars pe rug. Este cel pu]in ideea unui prin] german. mai numeroase dec`t cei vii. Ast\zi. {i totu[i ]ipetele auzite fuseser\ ale unui porcu[or pe care diavolul `l purta sub manta [i-l ciupea. ca s\-l lase. umplu brusc scena universului. Ce voia el s\ [tie atunci e ce pot s\ opun\ mor]ii geniul. * Peer Gynt poveste[te concet\]enilor s\i c\ diavolul a promis mul]imii s\ imite de minune groh\itul porcului.“ * Gorki vorbind despre Tolstoi: „Este un om care-l caut\ pe Dumnezeu. „C\utam mijlocul s\ nu mor din cauza libert\]ii lui. dar f\r\ jurispruden]\. nemi[cat. nici viitor. dar exagerat\. mul]ime tainic\. Dar. * Idem: condamna]ii la moarte.) * Unde vrei s\ ai sclavi. nu pentru sine `nsu[i. criticii au tran[at chestiunea.

* Tolstoi. Fiindc\ [tii ce e[ti `n stare s\ g`nde[ti `]i `nchipui c\ [i cel\lalt g`nde[te a[a. nu scrii ca s\ spui. ziarele continu\. c\s\toria [i dragostea.“ * Idem: „De zece ani nu mai putuse intra `ntr-o sal\ de spectacol…“ * Eseu despre Mare1. Dar suferin]a solitar\ [i ignorat\. m\ `ntorceam spre acea parte din mine care nu iube[te pe nimeni [i c\utam refugiu acolo. Tot astfel fiin]e care se iubesc [i s`nt desp\r]ite pot tr\i `n durere. „La cap\tul acestor istovitoare suferin]e. pe de alt\ parte. `n mare parte. pe care-l calomnia tot anul `n ziarul s\u. De aceea se `nt`mpl\. orice ar spune. implacabil. fericirea [i dragostea. * 1 Cf. Odat\ plecat\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 330 330 ALBERT CAMUS CARNETE 331 Roman. „Marea c`t mai aproape“ `n Vara. „C`nd ea era acolo [i ne sf`[iam `ntre noi. schimb`ndu-[i bateriile. lacrimile mele aveau o noim\. pledeaz\ `n fa]a tribunalului pentru acel nefericit. Dar ele nu au nimic `n comun. iat\ paharul care ne este `ntins necontenit. Iar adev\rata suferin]\ este suferin]a zadarnic\. o judecat\ asupra ta `nsu]i. nu ob]inea nimic de la X. vinovat de a-[i fi lovit c\pitanul – face apel `n numele lui dup\ condamnarea la moarte – `i scrie m\tu[ii sale ca s-o roage s\ intervin\ pe l`ng\ ministrul de r\zboi. care pl\ti imediat. ca unele c\snicii s\ fie fericite. * Guilloux: „P`n\ la urm\. suferin]a asta e zadarnic\. Eu [tiam c\ marea exist\ [i de aceea am tr\it `n mijlocul acestui timp muritor. {ibunin este executat din vina lui Tolstoi. Lumea `i prive[te. * Zilele pe mare.“ * Nop]ile de suferin]\ te las\ mahmur – ca [i celelalte.carnete_Camus. de la care ne `ndep\rt\m cu `nc\p\]`nare. Acesta remarc\ doar c\ Tolstoi uitase s\ dea adresa regimentului. Chestiunea este s\ o distrug `n str\fundurile mele cu silin]\. `n desi[uri [i m\r\cini. * Lambert1: „Acum. jurnalist de [antaj. Martirii s`nt uita]i. ci ca s\ nu spui“. cu capul plecat. `n afacerea {ibunin. * Te `nc\p\]`nezi s\ confunzi pe de o parte. Chestiunea nu e s\ angajez un delicios [i amar dialog cu o frumoas\ imagine disp\rut\. dragostea mea. . „Un ultim cuv`nt. Putea s\ le vad\. f\r\ viitor. care i l-a prezentat pe Louis Guilloux. * Merle. Disperatul nu are patrie. prieten cu Jean Grenier. ceea ce `l `mpiedic\ s\ intervin\. Pe urm\ reveneam. Se ridic\ `n picioare. via]a aceasta „rebel\ fa]\ de uitare. cum lipsa dragostei este mai frecvent\ dec`t dragostea. rebel\ fa]\ de amintire“ dup\ Stevenson. dar din care tot trebuie s\ bem `ntr-o zi. s\ desfigurez acel chip pentru a-i evita inimii mele tres\rirea disperat\ pe care i-o d\ memoria…“ „S\ omor aceast\ dragoste. mai teribil\ dec`t ziua mor]ii. A doua zi dup\ ce Tolstoi prime[te scrisoarea `n care i se cere s\ umple aceast\ lacun\. * 1 E. Gelozia fizic\ este. * Roman. `mi p\strez toat\ mila pentru mine“. Odat\ c\zu]i. Marile sacrificii nu s`nt sus]inute. * Roman. `ncepu s\-[i laude f\r\ re]inere victima. o.“ * Ast\zi virtutea este meritorie. Merle. * Angajarea involuntar\. S\ suf\r l`ng\ ea era o delicioas\ fericire. Dar. Lambert. ele nu tr\iesc `n disperare: [tiu c\ iubirea exist\. suferin]a mea.

Regele `[i invit\ supu[ii s\-[i „s\rb\toreasc\ fericirea `ncet`nd s\ mai respecte vreo constr`ngere moral\. + 20 de grame. Strepto de la 13 noiembrie la 2 ianuarie. E[afodul pentru terori[ti era proba prin multiplicare cu nou\ a dragostei. ]inut\ maiestuoas\“. [i mai ales din pricina angoasei cu care `l `ntreba. trebuie s\ fie echilibrat prin dragoste. `[i exercit\ oribila r\zbunare asupra vr\jma[ilor s\i. * Via]a e prea lung\. ca s\ fie justificat. care ]ine mereu `n suspensie oamenii [i na]iunile. legal\ sau religioas\ timp de zece ani consecutiv. Cu cnutul `n m`n\ – el troneaz\ la ghi[eele b\ncilor. spune-mi. adev\rul e infernal. nemairecunosc`ndu-se. * Roman. „Nu m-am desp\r]it de Domnul de Vigny. iar dragostea…“ * Marie Dorval c\tre Vigny: „Nu m\ cuno[ti! Nu m\ cuno[ti!“ Dup\ at`ta absen]\.“ * Amare s`nt apele mor]ii… Melville la 35 de ani: „Am consim]it la anihilare“. A scris R\zboi [i pace `ntre 1863 [i 1869. sim]ea cum i se nasc `ndoieli. ~ntre 35 [i 41 de ani. * . * Not\ a lui Melville pe marginea Eseurilor lui Shelley: „Satana lui Milton este moralmente superior Dumnezeului a[a cum cel care persevereaz\ `n ciuda adversit\]ii [i a torturii este superior celui care. cu c`t ea f\cea mai mult apel la inima lui. cur`nd.“ * Orice omor. „Virtutea. p\r despletit. ci m-am smuls!“ * Hristos agonizeaz\ acum `n palate. adulter. c\ voluptatea `mi poate smulge ]ipete!“ Pa[aportul ei emis la Toulouse: „Talie sub]ire. * S-a n\scut `n 1828. cu at`t dragostea lui devenea mai abstract\.S. „N-am putea oare s\ s\v`r[im primul nostru p\cat de moarte la [apte ani. * Aceast\ incertitudine sacr\. Astfel. {i. toate legile teritoriului s`nt suspendate“. voin]a sa de a iubi se `mpietrea. * ~n 1843.A. * Erorile s`nt vesele. Melville prezent. s\ ne ruin\m din dragoste sau din ur\ la zece ani [i s\ lupt\m ca s\ `ncerc\m s\ atingem m`ntuirea pe patul de moarte la cincisprezece ani?“ * Scobie. via]a pur\ `l ispiteau `n noapte a[a cum ispite[te p\catul. 360 de grame de la 6 noiembrie la 5 decembrie ’49. Idem: „Iubirea nu `nseamn\ `n]elegere. declar\ el solemn. pe m\sur\ ce `ndoielile cre[teau. * Strepto – 40 de grame de la 6 noiembrie la 5 decembrie ’49. Este alc\tuit\ din dorin]a de a `n]elege [i.carnete_Camus. P. de care vorbe[te Melville. „Tot `ntreb`ndu-l mereu despre dragostea sa.“ Idem: „Dragostea omeneasc\ nu cunoa[te nimic care s\ se poat\ numi victorie. `n recea securitate a unui triumf sigur. pe aceast\ perioad\. „Este adev\rat. din cauza at`tor e[ecuri repetate. doar c`teva mici succese strategice `nainte de dezastrul final al mor]ii sau al infidelit\]ii“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 332 332 ALBERT CAMUS CARNETE 333 Ultima lucrare a lui Tolstoi [i care se afl\ neterminat\ pe masa lui de lucru: ~n lume nu exist\ vinova]i. americanii elibereaz\ Insulele Hawaii pe care englezii au fost obliga]i s\ le cedeze prin for]\. dup\ Greene. aceast\ dorin]\ moare [i ea.

adic\ o anume form\ de iubire va fi tutorele meu acolo. Dar nu f\r\ a le `nconjura de bariere. la sf`r[it. Copilul cre[te. Voi pune acolo… * Maritain.) …Poate c\ [i aceast\ ne`ncredere vizeaz\ anarhia mea profund\ [i.: „S`nt o fiin]\ sucit\. * Roman. * Povestea bunicului domnului de Bocquandé.G.“ Tat\l. prin aceasta. Dar [i ceea ce trebuiau s\ re]in\ era puternic. Scap\. Dac\ nu. `nnebunit. Va sem\na cu Fa]a [i reversul. „Datoria [i virtutea nu s`nt pentru el dec`t o supunere total\ [i o total\ jertfire de sine fa]\ de voracitatea sacr\ a devenirii. (N-am dep\[it aceste tabuuri dec`t `n Starea de asediu. i s-a f\cut tare poft\ de ciocolat\ [i a cedat acestei pofte. admirabila t\cere a unei mame. a fost `ntotdeauna iubirea (pl\cerile ei mult timp [i. – destul de frumoas\. * L. Opera de art\ ca s\ fie `n\l]at\ (vorbesc la viitor) trebuie s\ se slujeasc\ de aceste for]e incalculabile ale omului. * ~n timpul insurec]iei din Paris. `l `mbarc\ drept mus. La liceu.“ * Banderol\ pentru Cei drep]i: „Teroare [i justi]ie“. cunoa[terea meseriei. Tat\l moare. Se pare c\ pot s-o fac. Trei zile de carcer\. ca un crez pu]in h\ituit…“ * „Principala mea ocupa]ie. r\m`ne util\.carnete_Camus. las\ oarecum de dorit `n privin]a ideilor. * F.“ „Sfin]enia este [i ea o revolt\: `nseamn\ a refuza lucrurile a[a cum s`nt ele. ca aici. gloan]ele [uier\. nebunia justi]iei. violen]a anumitor instincte. `n ciuda aparen]elor.“ Este avertizat tat\l lui. pierz`nd-o. {i pe patul de moarte: „Nu eram eu“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 334 334 ALBERT CAMUS CARNETE 335 Hawthorne. „Ah! Ah!“ strig\ Gaston Gallimard. „Avea un fel al ei de a repeta de trei ori «Te iubesc» cu o voce [optit\ [i precipitat\. spre solitarul [i lini[titul a c\rui moarte este o t\cere fericit\. [i revenind prin r\zboaie. nu [tiu. Interdic]ia. * ~n ziua c`nd s-a desp\r]it de nevasta sa. El `mb\tr`ne[te. Neag\. `l va trimite mus pe un vapor (familia e bogat\). str\dania unui b\rbat de a reg\si o iubire care seam\n\ cu t\cerea aceasta. violen]a [i supunerea mea… Voi a[eza `n centru. ~i acord\ fiului trei zile ca s\ m\rturiseasc\. extazurile ei cele mai .“ * Prefa]a la Fa]a [i reversul Exist\ `n mine rezisten]e artistice. El neag\. durerea. ~nseamn\ a lua asupra ta nenorocirea lumii. ideea c\ „asta nu se face“. care mi-e str\in\ `n calitatea mea de copil liber din fire. ne`nduplecat. Nu-mi pot cunoa[te capacitatea de a iubi dec`t `n func]ie de capacitatea de a suferi. `n ziua aceea voi `ncerca s\ scriu opera pe care o visez. „Nu pot m\rturisi o gre[eal\ pe care n-am comis-o. `mi este prezent\ `n calitate de sclav ([i sclav admirativ) al unei tradi]ii artistice severe. g\sind-o `n sf`r[it. a[a cum exist\ la al]ii rezisten]e morale sau religioase. Barierele mele [i ast\zi `nc\ s`nt prea puternice. devine c\pitan. `[i petrece via]a pe vapoare. dar. * Ea `i oferea pl\ceri de vanitate. despre Melville: „Nu credea [i nu se putea mul]umi cu necredin]a“. „Nu pot m\rturisi ceea ce nu am comis. {i pentru asta `i era credincios. Robert Gallimard alearg\ spre el. Dar Gaston str\nut\. Ateismul revoltat (ateismul absolut) a[az\ istoria `n locul lui Dumnezeu [i `nlocuie[te revolta printr-o supunere absolut\. cum spunea Stendhal. abandonul lipsit de gra]ie `n care m\ pot arunca. Trei zile de carcer\. `n general dispre]uite. este acuzat de a fi f\cut o necuviin]\. ~mi cunosc dezordinea. Vastitatea experien]elor mele. ceea ce explic\ duio[ia pe care i-o port acestei opere. P`n\ nu suf\r. ~n ziua c`nd se va stabili echilibrul.

carnete_Camus. teatru (p. * Sf`r[itul unei zile reci. care-i st\p`ne[te. `n memoria mea.: Povestea Donnei Diana. 108. * C`nd totul se va fi terminat: de scris un talme[-balme[. * Roman. asfin]iturile de umbre [i ghea]\… mai mult dec`t pot suporta.“ Ducele de Policastro care „la fiecare [ase luni parcurgea o sut\ de leghe ca s\ vad\ un sfert de or\ la Lecca o amant\ adorat\ [i p\zit\ de un gelos. s\ scriu ce simt. `l p\trundea cu totul. niciodat\. ~n ei am reg\sit cu adev\rat frumuse]ea antic\. Oamenii acestei rase puternice se vor agita mereu.“ Idem: „Aspectul acestei regiuni (Marocul) va r\m`ne totdeauna `n ochii mei. Stendhal: Via]a lui Rossini. nu la Paris sau `n gazete a[ veni s\-mi fac educa]ie. Iar frumuse]ea se `mbin\ cu tot ce fac.. Am un suflet romanesc [i `ntotdeauna mi-a fost foarte greu s\-l fac s\ se intereseze de altceva. putuse s\ se prefac\. Idem: „Femeile extrem de frumoase uimesc mai pu]in a doua zi.“ * La prim\var\. c`nd totul va fi `ncheiat. * Delacroix: „Ceea ce e mai real `n mine s`nt iluziile pe care le creez cu pictura mea. Dac\ a[ avea nenorocirea s\ nu cunosc dragostea [i dac\ a[ vrea s\ fiu at`t de ridicol.“ Idem: „…Ei s`nt mai aproape de natur\ `n o mie de feluri: hainele lor. s-a convertit c`nd a devenit adulterin.“ Cf. „Pe l`ng\ majoritatea femeilor. . Mici lucruri la `nt`mplare. Tot ce-mi trece prin cap. `n mod victorios.. Un soi de intui]ie genial\ o punea la curent cu ce se petrecea `n inima lui. Restul este nisip mi[c\tor“. * Idem Stendhal (Despre Dragoste): „Omul nu este liber s\ nu fac\ ceea ce `i face mai mult\ pl\cere dec`t toate celelalte ac]iuni posibile“. Garnier). scriitorul paginilor ce urmeaz\. nu s`nt ideile noi. c\ ceea ce s-a spus n-a fost spus destul. a plecat `n lumea larg\“. * Revolt\: sf`r[itul revoltei f\r\ Dumnezeu este filantropia. Sf`r[itul filantropiei s`nt procesele. * Mogador1. 1 ~n manuscris. Mogador figureaz\ cu litere mari. at`t timp c`t voi tr\i. `nc`t s\ vreau s\ m\ instruiesc. * S\rac [i liber mai degrab\ dec`t bogat [i aservit. Capitol „Filantropii“. Pe l`ng\ ea. Sf`r[it de scen\. [i liberi [i asta `i face uneori s\ fie s\raci [i sclavi. * Ateu c`nd era un so] irepro[abil. Este o mare nenorocire… etc. e ideea asta.“ * Critic\ despre Cei drep]i: „Nici o idee despre dragoste“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 336 336 ALBERT CAMUS CARNETE 337 sf`[ietoare). Bine`n]eles c\ oamenii vor s\ fie [i boga]i. forma `nc\l]\rilor. * Prefa]\ la Eseurile politice: „La c\derea lui Napoleon. care g\sea c\ este o `n[el\torie s\-]i petreci tinere]ea printre uri politice. * Delacroix: „Ceea ce-i face pe oameni geniali. foarte puternic subliniate.

* Couvreux. S\ las s\ se reverse. `n centurile noastre. Pe urm\. Toate cuvintele astea pronun]ate de ea. o dezordine groaznic\. dar s\ nu ui]i `ndr\zneala. Mai r\u `nc\. Mai degrab\ sordid\ dec`t grandioas\. care. mi-a[ fi dorit o fa]\ complet neagr\. de exemplu. [i adoarme. Hotel de provincie. ~n cele din urm\. Mereu aceea[i decep]ie `n fa]a istoriei. munc\ `nfl\c\rat\. S\ tac.“ * Revolt\. s\ nu ]in seama de nimeni [i f\r\ nici o rezerv\. * Capitol: „Noi.“ „Nu v\ jena]i. popoarele din nord… * Februarie 1950 Munc\ disciplinat\ p`n\ `n aprilie. soarele [i lumina n\v\lindu-mi `n valuri `n odaie.carnete_Camus. Atrac]ia fiin]elor. * S\ domini opera. `n pantofii no[tri str`m]i. Arbori `nflori]i la Saint-Étienne. „Omul acesta care `ntotdeauna se prive[te ac]ion`nd…“ * 10 ianuarie 1950 Niciodat\ n-am v\zut foarte limpede `n mine p`n\ la urm\. s\ scriu un eseu. din revolu]ie `n revolu]ie. Dar.“ Pp. zgomote de copii urc`nd din sat. s\ vreau ce nu fac). c`nd colo. despre ceea ce [tiu c\ este adev\rat (s\ fac ce nu vreau. * Mai t`rziu. se a[az\. Sose[te. 212-213 (Plon). cerul albastru [i voalat. „Nu trebuia s\ v\ deranja]i.C. * Noaptea originar\. vol. [i care se al\tur\ mul]imii vertiginoase a cuvintelor pierdute pe . * Mare. inspir\m mil\. Gra]ia se r\zbun\ pe [tiin]a noastr\. mor de o mie de ori.B. Nedreptatea climei. * Dup\-amiaz\. nietzscheenii“. Ahile sfid`nd crea]ia dup\ moartea lui Patrocle. Astfel. f\r\ ea. despre mama: „E ca p`inea.“ „Vine din provincie. Dar am urm\rit `ntotdeauna. * Citesc via]a lui Rachel. Acum dou\zeci de ani… * L. au ajuns la Imperiu. o stea invizibil\… Exist\ `n mine o anarhie.. `n intimitate. este de un interes constant. dup\ el. din instinct. [opotul bazinului `n gr\din\… [i iat\ clipe din Alger `mi revin `n minte. credeau c\ m\resc libertatea [i. C`nd creez. admirabile pagini despre talent. ~l claseaz\ pe Goethe (motiv`ndu-[i `n mod rezonabil judecata) „printre spiritele meschine [i atinse de afectare“. * Henri Miller: „S`nt uluit de grandioasa pr\bu[ire a lumii“. `n corsetele noastre. * No]iunea ([i realitatea) de intelectual dateaz\ din secolul al XVIII-lea.“ * Teme. fiindc\ este vorba despre o ordine [i toat\ fiin]a mea se refuz\ ordinii. [i ce p`ine!“ * Bespalov: „Din revolt\ `n revolt\. a[ muri risipit. * Familia. I. S\ creezi. roag\ s\ i se g\seasc\ la radio programul de [tiri de la B. Dar exist\ un tip de spirite pe care aceast\ pr\bu[ire nu `i uluie[te. S\ ascult.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 338 338 ALBERT CAMUS CARNETE 339 Noi.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 340

340

ALBERT CAMUS

CARNETE

341

care nu le va cunoa[te nimeni. Pe l`ng\ mul]imea asta, ce ne relateaz\ istoria este o pic\tur\ de ap\ pierdut\ `n mare. * ~n jurnalul lui Delacroix, un cuv`nt (raportat) despre criticii care se apuc\ s\ creeze ei `n[i[i. „Nu po]i, `n acela[i timp, s\ dai pinteni [i s\ te ridici `n [a.“ * Delacroix – despre distan]e la Londra: „Trebuie socotit `n leghe: p`n\ [i dispropor]ia dintre imensitatea locului unde locuiesc persoanele acestea [i micimea natural\ a propor]iilor umane m\ face s\-i declar inamici ai adev\ratei civiliza]ii care apropie oamenii de acea civiliza]ie atic\ ce f\cea Parthenonul mare c`t una dintre casele noastre [i `nchidea at`ta inteligen]\, via]\, for]\, m\re]ie `n limitele str`mte ale unor frontiere care st`rnesc z`mbetele barbariei noastre, la str`mtoare `n imensele ei state.“ * Delacroix: „~n muzic\ la fel ca `n toate celelalte arte, desigur, de `ndat\ ce stilul, caracterul, `ntr-un cuv`nt, seriozitatea ajunge s\ se pronun]e, tot restul dispare“. Idem: ceea ce revolu]iile au f\cut s\ dispar\ `n materie de monumente [i opere de art\ – detaliul, spune Delacroix, este `nsp\im`nt\tor. Idem: `mpotriva progresului. Vol. I, p. 428: „Dator\m Antichit\]ii pu]inul pe care `l valor\m“. * Delacroix Artistul trebuie s\ `nve]e s\ evite ceea ce nu trebuie `ncercat. „Doar nebunii [i neputincio[ii se fr\m`nt\ pentru imposibil. {i totu[i trebuie s\ fii `ndr\zne].“ Idem: „Este nevoie de o mare `ndr\zneal\ ca s\ te `ncume]i s\ fii tu“. Idem: „Munca nu `nseamn\ numai s\ produci lucr\ri, `nseamn\ [i s\ dai pre] timpului“.

Idem: „Satisfac]ia omului care a muncit [i [i-a folosit ziua cum se cuvine este imens\. C`nd s`nt `n starea asta m\ bucur cu delicii de cele mai m\runte clipe de r\gaz. Pot chiar, f\r\ nici cel mai mic regret, s\ m\ aflu `n societatea oamenilor celor mai plictico[i“. Idem: „…s\ nu te preocupi prea mult de urm\rirea unor lucruri care nu s`nt dec`t v`nt, ci s\ te bucuri de munca `ns\[i [i de orele delicioase care `i urmeaz\…“ Idem: „C`t s`nt de fericit s\ nu mai fiu silit s\ fiu fericit cum se `n]elegea acest lucru pe timpuri (pasiunile)“. Marile [coli ale Italiei „unde naivitatea se `mbin\ cu cea mai mare [tiin]\“. Idem, vorbind despre Millet: „Apar]ine c\pr\riei arti[tilor cu barb\ care au f\cut revolu]ia din ’48 sau au aplaudat-o, crez`nd, pe c`t se pare, c\ va exista egalitatea talentelor la fel ca [i aceea a averilor“. Idem: contra progresului, p. 200 `n `ntregime. „…Ce spectacol nobil `n cel mai bun dintre secole, acest [eptel uman `ngr\[at de filosofi“. Idem: romanele ruse[ti „au un parfum de realitate care uime[te“. P. 341: „…imperfecta Crea]ie…“ Talentul original: „timiditate [i usc\ciune la `nceput, larghe]e [i neglijare a detaliilor la sf`r[it“. * }\ranul care, `n mijlocul unei rug\ciuni care smulsese lacrimi tuturor, r\m\sese nep\s\tor. Le-a spus oamenilor care `i repro[au at`ta r\ceal\ c\ nu ]ine de parohia aceea. * Februarie ’50 Memoria `mi scap\ tot mai mult. Ar trebui s\ m\ hot\r\sc s\ ]in un jurnal. Delacroix are dreptate: toate zilele care nu s`nt notate s`nt ca ni[te zile care nu au existat. Poate, `n aprilie, c`nd `mi voi fi reg\sit libertatea. * Volum: chestiuni de art\ – `n care `mi voi rezuma estetica. *

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 342

342

ALBERT CAMUS

CARNETE

343

Societate literar\. Ne imagin\m intrigi negre, mari calcule ambi]ioase. Nu s`nt dec`t vanit\]i, care nici nu cer prea mult. * Pu]in orgoliu ne ajut\ s\ p\str\m distan]ele. S\ nu uit asta orice ar fi. * Pl\cerea care se termin\ `n gratitudine: corola zilelor. Dar la cealalt\ extremitate: pl\cerea amar\. * Mistralul a r\zuit cerul p`n\ a dat de o piele nou\, albastr\ [i str\lucitoare ca marea. De pretutindeni c`ntecele p\s\rilor explodeaz\, cu for]\, cu voio[ie, cu vesel\ discordan]\, cu `nc`ntare nesf`r[it\. Ziua [iroie[te [i str\luce[te. * Nu morala, ci `mplinirea. {i nu exist\ alt\ `mplinire dec`t cea a dragostei, adic\ a renun]\rii la sine [i a mor]ii pentru lume. S\ mergi p`n\ la cap\t. S\ dispari. S\ te dizolvi `n dragoste. For]a iubirii va crea atunci, [i nu eu. S\ te cufunzi `n abis. S\ te dezmembrezi. S\ te nimice[ti `n `mplinirea [i pasiunea adev\rului. * Epigraf: „Nimic nu face c`t via]a umil\, ignorant\, obstinat\“ (Schimbul). * Idem: „Exist\ un mod de a te iubi, iar eu nu te-am iubit `n felul \sta“. * Adolphe. Relectur\. Aceea[i senza]ie de sec\tuire arz\toare. „~l examinau (E) cu interes [i curiozitate ca o furtun\ frumoas\.“ „Inima aceasta (A) str\in\ de toate interesele lumii.“ *

„De `ndat\ ce vedeam pe fa]a ei o expresie de durere, voin]a ei devenea a mea: nu m\ sim]eam `n largul meu dec`t atunci c`nd era mul]umit\ de mine.“ * „…Aceste dou\ fiin]e nefericite care numai ele singure se cuno[teau pe p\m`nt, care numai ele singure `[i puteau face dreptate, se puteau `n]elege [i consola, p\reau doi inamici ireconciliabili, `ncr`ncena]i `n a se sf`[ia.“ * Wagner, muzic\ de sclavi. * Roman. „Voia ca ea s\ sufere, dar departe de el. Era la[.“ * Benjamin Constant: „Trebuie s\ se studieze mizeriile oamenilor, dar s\ se socoteasc\ printre aceste mizerii [i ideile pe care [i le fac despre mijloacele de-a le combate“. * Idem: „Pericol groaznic: ca politica de afaceri american\ [i civiliza]ia inconsistent\ a intelectualilor s\ ajung\ s\ se uneasc\“. * Titlu Eseuri solare1: Vara. Amiaza. S\rb\toarea. * Februarie ’50 St\p`nirea de sine: s\ nu vorbesc. S\ notez: experien]a este o memorie, dar reciproca este adev\rat\. S\ revin acum la detalii. S\ prefer adev\rul mai presus de toate. * Nietzsche: Mi-a fost ru[ine de modestia asta mincinoas\. *
1 ~n manuscris era scris: Eseuri mediteraneene. Corectura apar]ine autorului [i a fost

operat\ pe prima copie dactilografiat\.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 344

344

ALBERT CAMUS

CARNETE

345

A `nflorit rozmarinul. La picioarele m\slinilor, cununi de violete. * Martie ’50 Protestan]ii filantropi neag\ tot ce nu este ra]iune din moment ce ra]iunea, `n opinia lor, `i poate face st\p`ni peste orice, chiar [i peste natur\. Peste orice, `n afar\ de Frumuse]e. Frumuse]ea scap\ acestui calcul. De aceea `i e at`t de greu unui artist s\ fie revolu]ionar, de[i este revoltat ca artist. De aceea `i este imposibil s\ fie un uciga[. * S\ a[tept, s\ a[tept s\ se sting\ una c`te una zilele a c\ror ghirland\ luminat\ se mai afl\ `nc\ `n fa]a mea. ~n fine, se stinge ultima [i se las\ o bezn\ des\v`r[it\. * 1 martie O lun\ de absolut\ st\p`nire de sine – pe toate planurile. De re`nceput apoi de la zero – (dar f\r\ s\ pierd adev\rul, realitatea experien]elor precedente [i s\ accept atunci toate consecin]ele, decis s\ le dep\[esc [i s\ le transfigurez `n atitudinea ultim\, dar avizat\, a creatorului. S\ nu refuz nimic). * (S\ pot spune: era greu. N-am reu[it asta din primul moment [i am luptat p`n\ la extenuare. Dar, `n cele din urm\, am triumfat. Iar aceast\ oboseal\ dur\ face ca succesul s\ fie clarv\z\tor, mai umil, dar [i mai hot\r`t.) * Revolt\. Dup\ ce am redactat tot, s\ reg`ndesc totul plec`nd de la documente [i idei astfel ordonate. * ~n art\, realistul absolut ar fi divinitatea absolut\. De aceea `ncerc\rile de zeificare a omului vor s\ perfec]ioneze realismul. * Marea: nu m\ pierdeam `n ea, m\ reg\seam.

* Prietenul lui Vivet care se l\sase de fumat, re`ncepe, afl`nd c\ tocmai a fost descoperit\ bomba H. * Familia. C\ru]a[ii s`nt cei care au f\cut Algeria. Michel. 80 de ani. Drept [i voinic. X., fiica lui. ~i p\r\se[te la 18 ani ca s\-[i „tr\iasc\ via]a“. Revine la 21, plin\ de bani [i, v`nz`ndu-[i bijuteriile, `i reface tat\lui ei toat\ herghelia, r\pus\ de o epidemie. „Omul viclean“ al lui Gurgiev. Concentrare. Evocare de sine (s\ te vezi prin ochii altuia). * Iacob Genns, dictator al ghetoului din Vilnius, accept\ acest post poli]ienesc ca s\ limiteze pierderile. ~ncetul cu `ncetul, trei sferturi din locuitorii ghetoului (48 000) s`nt extermina]i. ~n cele din urm\, este `mpu[cat [i el. ~mpu[cat pentru nimic – dezonorat pentru nimic. * Titlu: Geniul r\ului. * Ea trebuia s\ moar\. Atunci ar `ncepe o fericire atroce. Dar suferin]a, asta este: „Ei“ nu mor la momentul potrivit. * Dup\ chinezi, imperiile pe cale de-a pieri au legi foarte numeroase. * Lumin\ radioas\. Mi se pare c\ ies dintr-un somn de 10 ani – `nc\ `nfofolit `n bandajele nenorocirii [i ale falselor morale – dar din nou gol [i `ntors c\tre soare. For]\ str\lucitoare [i m\surat\ – [i inteligen]\ frugal\, ascu]it\. Renasc [i ca trup… *

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 346

346

ALBERT CAMUS

CARNETE

347

Comedie. Un om c\ruia i se r\spl\te[te oficial o virtute pe care o exercita p`n\ atunci din instinct. Din acel moment, o exercit\ con[tient: catastrofe. * Stilul secolului al XVII-lea, dup\ Nietzsche: curat, exact [i liber. Arta modern\: arta de a tiraniza. * Dup\ o anumit\ v`rst\, dramele dintre fiin]e se agraveaz\ din pricina unei curse contra cronometru. Atunci devin insolubile. * Ca [i cum la primul soare al iubirii z\pezile acumulate `n ea se topeau `ncetul cu `ncetul ca s\ dea fr`u liber apelor irezistibile [i ]`[nitoare ale bucuriei. * 4 martie 1950 {i pe fa]\ mi-am d\ruit inima p\m`ntului grav [i suferind, iar adeseori, `n noaptea sacr\, i-am promis s\-l iubesc cu credin]\ p`n\ la moarte, f\r\ team\, cu greaua sa povar\ de fatalitate, [i s\ nu dispre]uiesc nici una dintre enigmele sale. Astfel, m-am legat de el cu o leg\tur\ de moarte. (Empedocle de Hölderlin) * Doar t`rziu ai curajul a ceea ce [tii. * Arti[tii [i g`ndurile f\r\ soare. * „Ne`n]elegerea `n privin]a tandre]ei, spune Nietzsche. O tandre]e servil\ care se supune [i se `njose[te, care idealizeaz\ [i se `n[al\ – dar, `n acela[i timp, o tandre]e divin\ care dispre]uie[te [i iube[te, care transform\ [i `nal]\ ceea ce iube[te.“ * Lumea `n care m\ simt cel mai la `ndem`n\: mitul grec.

* Inima nu e totul. Ea trebuie s\ fie, deoarece f\r\ ea… Dar trebuie s\ fie st\p`nit\ [i transfigurat\. * Toat\ opera mea e ironic\. * Tenta]ia mea cea mai constant\, cea cu care n-am `ncetat niciodat\ s\ port o lupt\ extenuant\: cinismul. * P\g`nismul pentru sine, cre[tinismul pentru ceilal]i, iat\ dorin]a instinctiv\ a fiec\rei fiin]e. * Nu dificultatea, ci imposibilitatea de a fi. * Dragostea este nedreptate, dar dreptatea nu e suficient\. * Exist\ `ntotdeauna `n om o parte care refuz\ iubirea. Este partea care vrea s\ moar\. Ea este cea care cere s\ fie iertat\. * Titlu pentru Rugul: Déjanire. * Déjanire: „A[ fi vrut s-o opresc `n timp, `n ziua aceea deja `ndep\rtat\ de la Tuileries, c`nd `mi ie[ea `n `nt`mpinare, cu fusta ei neagr\ [i bluza alb\ cu m`neci suflecate pe bra]ele aurii, cu p\rul despletit, cu pasul sigur [i fa]a ca o pror\“. * „Ceea ce m\ tot g`ndeam de mult s\-i cer am f\cut `n acea sear\ extrem\: jur\m`ntul c\ nu va mai apar]ine niciodat\ vreunui alt b\rbat. Ceea ce poate atrage dup\ sine [i permite religia, nu voiam s\ tr\iesc dac\ iubirea omeneasc\ era incapabil\ de asta. Mi-a f\cut atunci acea f\g\duial\ f\r\ s\-mi cear\ [i mie acela[i angajament.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 348

348

ALBERT CAMUS

CARNETE

349

Dar, `n bucuria teribil\ [i m`ndria dragostei mele, i l-am promis, cu voio[ie. ~nsemna s-o ucid [i s\ m\ sinucid, `ntr-un fel.“ * Acolo unde dragostea e un lux, cum s\ nu fie un lux [i libertatea? Motiv `n plus, e drept, ca s\ nu le ced\m celor care fac o dubl\ mizerie din dragoste [i libertate. * Voltaire a b\nuit aproape totul. N-a stabilit dec`t foarte pu]ine lucruri, dar le-a stabilit bine. * Roman. Personaje masculine: Pierre G., Maurice Adrey, Nicolas Lazarevici, Robert Chatté, M.D.b., Jean Grenier, Pascal Pia, Ravanel, Herrand, Oettly. Feminine: Renée Audibert, Simone C., Suzanne O., Christiane Galindo, Blanche Balain, Lucette, Marcelle Rouchon, Simone M.B., Yvonne, Carmen, Marcelle, Charlotte, Laure, Madeleine Blanchoud, Janine, Jacqueline, Victoria, Violante, Françoise 1 [i 2, Vauquelin, Leibowitz. Michèle, Andrée Clément, Lorette, Patricia Blake, M. Thérèse, Gisèle Lazare, Renée Thomasset, Evelyne, Mamaine, Odile, Wanda, Nicole Algan, Odette Campana, Yvette Petit-Jean, Suzanne Agnely, Vivette, Nathalie, Virginie, Catherine, Mette, Anne. * „Marea [i cerul atrag pe terasele de marmur\ mul]imea trandafirilor tineri [i viguro[i.“ (A. Rimbaud) * Cei care scriu `ntr-o manier\ obscur\ au noroc: vor avea comentatori. Ceilal]i vor avea doar cititori, ceea ce, pare-se, este demn de dispre]. * Gide vine spre U.R.S.S. pentru c\ se g`nde[te la bucurie. * Gide: „Ast\zi doar ateismul poate pacifica lumea“ (!)

* Dialog `ntre Lenin [i un concentra]ionar rus. * Parisul `ncepe s\ serveasc\ o oper\ [i o scoate `n fa]\. Dar o dat\ ce ea este statornicit\, `ncepe pl\cerea. Se punea problema distrugerii ei. Astfel, exist\ `n Paris, ca [i `n anumite r`uri din Brazilia, mii de pe[ti[ori care au aceast\ sarcin\1. S`nt minusculi, dar nenum\ra]i. Tot capul lor, dac\ pot spune a[a, se afl\ `n din]i. {i `]i desc\rneaz\ un om, complet, `n mai pu]in de cinci minute, nel\s`nd `n urm\ dec`t oasele albe. Pe urm\ pleac\, dorm pu]in, [i o iau de la `nceput. * Din Bossuet: „Singura calitate de care s`nt capabili cei mai mul]i oameni este s\ se revolte dac\ li se refuz\ aceast\ calitate“. El `[i pierduse p`n\ [i asta. * Ca acei b\tr`ni care, `ntr-o cas\ mare, odinioar\ plin\ de via]\ [i de ]ipete, se retrag la un etaj, apoi `ntr-o odaie, pe urm\ `n cea mai str`mt\ dintre camere, unde `[i adun\ toate gesturile vie]ii – claustra]i, `n a[teptarea `nc\perii `nguste, [i mai izolate. * Aprilie ’50. Din nou, Cabris2 P`n\ la urm\, ajung aici. E greu, dar sf`r[e[ti prin a ajunge. Ah! nu-s frumo[i la vedere. Dar li se iart\. C`t despre cele dou\, trei fiin]e pe care le iubesc, ele s`nt mai bune dec`t mine. Cum s\ accept acest lucru? Haide s\ s\rim peste asta. * Noapte `nce]o[at\ [i cald\. ~n dep\rtare, luminile pe coast\. ~n vale, un enorm concert de broa[te a c\ror voce mai `nt`i melodioas\ pare s\ r\gu[easc\. Satele astea de lumin\, casele… „Dumneata e[ti poet, iar eu m\ aflu de partea mor]ii.“ *
1 Aceea[i imagine se reg\se[te `n C\derea. 2 Cabris, l`ng\ Grasse.

* Ceea ce este nes\buit `n dragoste e faptul c\ vrei s\ gr\be[ti [i s\ pierzi zilele de a[teptare. S`nt r\scolit. `n fine. Pentru b\rba]i. * Cel pu]in ele nu au ca noi obliga]ia grandorii. Lazarevici. Iar focurile dragostei incendiaz\ lumea. * 27 mai 1950 Solitar. Dar [i orice supravie]uire? * Dup\ Omul revoltat. * ~n mare roman. Este `mp\r\]ia cerurilor. pentru c\r]i! Faci pe de[teptul vas\zic\…“ etc. Nu exist\ pe lume. * . Chatté ([i comediile sale cu personaje `nt`lnite `nt`mpl\tor).carnete_Camus. Nu-mi place s\-mi bat capul. Doamna matur\ care vine singur\. nimic. „Na. deci nereale. * A `mb\tr`ni `nseamn\ a trece de la pasiune la compasiune. * Destul cu vinov\]ia – cu remu[carea. Biet animal!“ Fata de la bar. Dar trebuie s\ [i tr\ie[ti. „Scrisori. ah! nu. degeaba a descoperit toate ambuscadele chinezilor. chiar [i umilin]a s`nt o prob\ de grandoare. Merit\ durerea de a te na[te [i de a cre[te. uite. {i tot de asta fiin]ele care m-au entuziasmat pe lumea asta s`nt `ntotdeauna cele care posedau for]a [i exclusivitatea acestor mituri. crea]ie `n libertate. crede]i c\ l-ar fi decorat cineva? Nu. * C`te nop]i `ntr-o via]\ `n care nu mai exi[ti! * Opera mea `n timpul acestor dou\ cicluri: fiin]e f\r\ minciuni. `n Anglia s`nt decora]i dac\ s-au comportat bine `n r\zboi. `n care doar principiul divin a primit lovitura mortal\. ~n felul acesta. s\ se iubeasc\ a[a cum s`nt. un artist care creeaz\ mituri pe m\sura pasiunii [i angoasei sale. P`n\ la urm\. mai degrab\. B\tr`nul acela lacom precipit`ndu-se spre altar ca s\ se `ndoape cu onoruri… Mizerie! * Nuvel\. „Acest biet c`ine (un minunat cocher auriu). Un paznic analfabet care se `nver[uneaz\ `mpotriva unui intelectual. La mas\. Istovitor. dup\ toate ac]iunile str\lucite pe care le-a f\cut `n Indochina. am `n]eles c\-mi venea s\ fac la fel. O zi bun\. * Doamna care ia fosfat de var. nici p`n\ `n prezent nu s`nt un romancier `n sensul `n care se `n]elege acest cuv`nt de obicei. intelectualul `[i cere iertare. pe urm\? Orice vie]uire este atunci justificat\. De ce? Pentru c\ se na[te dintr-o revolu]ie ratat\. De asta. bine`n]eles. dar [i pentru c\. dragostea coincide cu moartea. Uita]i. Dar la noi! Acesta.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 350 350 ALBERT CAMUS CARNETE 351 Sinuciderea lui A. Cannes. * Claudel. * Lag\r. Adrey. la noi se pare c\ nu se decoreaz\ c`inii. ~n felul acesta vrei s\ te apropii de sf`r[it. * Sose[te `ntotdeauna un moment c`nd fiin]ele `nceteaz\ s\ mai lupte [i s\ se sf`[ie. brusc. desigur.“ * Secolul al XIX-lea este secolul revoltei. fiindc\ `l iubeam mult. chiar [i credin]a. accept\. prin unul dintre aspectele sale. Ci.

* Exerci]iile spirituale ale Sf`ntului Igna]iu – ca s\ previn\ somnolen]a `n timpul rug\ciunii. Ea moare. – III. bisericile [i colinele lor au culoarea s`ngelui uscat. Nici un savant nu s-a g`ndit s\-[i orienteze cercet\rile c\tre ap\rarea individului. {i totu[i `n acest punct ar avea un sens francmasoneria. Mitul lui Nemesis. * Moral\ inutil\: via]a este moral\. Dar. Tot s`ngele cuceririlor [i puterii a [iroit peste ]ara asta [i s-a uscat pe sanctuarele ei.carnete_Camus. din nou t`n\r\ [i frumoas\. De ce s\ n-o spun: am sim]it [i `nc\ `mi mai simt noble]ea. Cel care ne d\ totul nu ob]ine totul. nici despuierea. `mpreunarea taurului este cast\. Pentru mine el este singur\tatea definitiv\. pu]in c`te pu]in (ea disp\rea treptat din fa]a lui. ~nseamn\ c\ nu iubesc nimic. `ntre „noble]e“ [i „violen]\“. * Am tr\it f\r\ m\sur\ din frumuse]e: p`ine ve[nic\. * Vosgi1. Mitul lui Prometeu (revolt\). * Iute ca fulgerul. O ucide sistematic. care aduce mul]umiri vie]ii. ~n fa]a mamei. prin ce nebunie s\-]i dore[ti s\ intri `n ]ipetele [i teribila cas\ a pasiunii. * I. Datorit\ gresiei ro[ii. * 1 Camus a venit s\-[i continue convalescen]a `n mun]ii Vosgi. Ca acel `n]elept chinez care.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 352 352 ALBERT CAMUS CARNETE 353 Oamenii au chipul dificil al propriei cunoa[teri (chipurile acelea pe care le `nt`lnim uneori [i care [tiu). * ~n preajma lor nu am sim]it nici s\r\cia. `nc`t `nveste[te dispre]ul omului spiritual cu violen]a1 pasiunii. cu o groaznic\ speran]\ [i un chinuitor suspin de iubire). Sf`r[itul Déjanirei. De aceea trebuie pus\ sub acuzare – [i iertat\. * Iubesc tot [i nu iubesc nimic. . o singur\ [i fulger\toare lovitur\ de cu]it. „Te iubesc“. O delicioas\ iubire se `nal]\ iar `n inima lui. * Deschide]i `nchisorile sau dovedi]i-v\ virtutea. 1 Ezit\m. * Baudelaire. * Joseph de Maistre: „Nu [tim ce este sufletul unui punga[. Mitul lui Sisif (absurd). Lumea a dob`ndit o asemenea consisten]\ `n vulgaritate. * Pentru majoritatea oamenilor. `n manuscris. El o reg\se[te pe cealalt\. simt c\ fac parte dintr-o ras\ nobil\: cea care nu invidiaz\ nimic. Nu voluptate. – II. r\zboiul `nseamn\ sf`r[itul singur\t\]ii. ci arsur\ [i nimicire sacr\. c`teodat\. * Joseph de Maistre: „Vai de genera]iile care se adreseaz\ epocilor lumii“. iar el vedea cum i se zb`rcesc tr\s\turile. sub cicatrice apare chipul adolescentului. dar cred c\ [tiu ce este sufletul unui om onest: ceva care te face s\ te `nfiori“. `i spune. nici umilin]a. * Dac\ epoca n-ar fi dec`t tragic\! Dar ea este m`r[av\. * Toat\ puterea [tiin]ei urm\re[te ast\zi s\ `nt\reasc\ statul. `i ura s\ tr\iasc\ o epoc\ „interesant\“. * C`nd ai [ansa s\ tr\ie[ti `n universul inteligen]ei. Este `mpreunarea zeului. c`nd voia r\ul cuiva.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 354

354

ALBERT CAMUS

CARNETE

355

* Unterlinden: „Toat\ via]a am visat la pacea din m\n\stiri“. ({i n-a[ fi putut, desigur, s\ rezist acolo mai mult de un an.) * Europa ca o tarab\ – te aduce la disperare. * Angajament. Am cea mai elevat\ [i totodat\ cea mai pasional\ idee despre art\. Mult prea elevat\ ca s\ consimt s-o supun la ceva. Mult prea `nalt\ ca s\ vreau s-o despart de ceva. * „Dragostea pentru el era imposibil\. Nu avea dreptul dec`t la minciun\ [i adulter.“ * Claudel. Spirit vulgar. * Savoia. Septembrie ’50 Fiin]ele care, precum M., ve[nici emigran]i, s`nt `n c\utarea unei patrii, sf`r[esc prin a o g\si, dar numai `n durere. * Durerea [i chipul ei uneori m`r[av. Dar trebuie s\ r\m`i `n ea [i s\ tr\ie[ti din ea ca s\ pl\te[ti pre]ul. S\ te distrugi `n ea fiindc\ ai cutezat s\-i distrugi pe ceilal]i. * Roman. „~[i amintea c\, `ntr-o zi, `n cursul uneia dintre acele scene atroce, `n timp ce cre[tea `n el presim]irea unui viitor oribil, ea `i spuse c\ `[i jurase s\ nu-i apar]in\ dec`t lui [i c\ niciodat\, dup\ dispari]ia lui, nu va mai exista altcineva pentru ea. {i `n clipa aceea, c`nd ea credea c\-i spune ce era mai elevat, mai iremediabil `n dragostea lor, c`nd o spunea cu adev\rat, `n acel moment, c`nd se g`ndea s\-l lege [i s\-l contopeasc\ `n ea, lui i-a venit, dimpotriv\, ideea c\ este eliberat [i c\ venise momentul s\ fug\ [i s-o lase

acolo, sigur de fidelitatea [i de sterilitatea ei absolute. Dar a r\mas `n ziua aceea – ca [i `n celelalte.“ * Paris. Septembrie ’50 Ceea ce am de spus e mai important dec`t ceea ce s`nt. S\ fiu [ters – [i s\ [terg. * Progres: s\ renun] s\ mai `mp\rt\[esc unei fiin]e iubite suferin]a pe care mi-o produce. * Frica de a suferi. * Faulkner. La `ntrebarea: „Ce g`ndi]i despre t`n\ra genera]ie de scriitori?“, el r\spunde: „Nu va l\sa nimic valabil. Nu mai are nimic de spus. Ca s\ scrii, trebuie s\ fi `nr\d\cinat `n tine marile adev\ruri primordiale [i s\-]i fi `ndreptat opera spre unul dintre ele ori spre toate `n acela[i timp. Cei care nu [tiu s\ vorbeasc\ despre m`ndrie, onoare, durere s`nt scriitori f\r\ viitor, iar opera lor va muri o dat\ cu ei sau `naintea lor. Goethe [i Shakespeare au rezistat la toate deoarece credeau `n inima omeneasc\. Balzac [i Flaubert la fel. S`nt eterni.“ „Care e cauza nihilismului care a n\p\dit literatura?“ „Frica. ~n ziua c`nd oamenii vor `nceta s\ se mai team\, vor re`ncepe s\ scrie capodopere, adic\ opere durabile.“ * Sorel: „Discipolii `[i someaz\ maestrul s\ `ncheie era `ndoielilor aduc`nd solu]ii definitive“. * Nu e nici o `ndoial\ c\ oric\rei morale `i trebuie pu]in cinism. Unde este limita? * Pascal: „Am petrecut mult timp din via]\ crez`nd c\ exist\ o dreptate: [i aici nu gre[eam; fiindc\ exist\, `n m\sura `n care Dum-

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 356

356

ALBERT CAMUS

CARNETE

357

nezeu a vrut s\ ne-o reveleze. Dar nu g`ndeam asta `n felul acesta [i aici m\ `n[elam; deoarece credeam c\ dreptatea noastr\ era `n mod esen]ial dreapt\ [i c\ aveam cum s-o cunosc [i s-o judec.“ * N. (Elenii). „Cutezan]\ a raselor nobile, cutezan]\ nebun\, absurd\, spontan\… indiferen]a [i dispre]ul lor fa]\ de toate instinctele de ap\rare ale corpului, pentru via]\, pentru bun\stare.“ * Roman. „Dragostea se `mpline[te sau se degradeaz\. Mutilarea pe care o las\ `n urm\ este cu at`t mai mare, cu c`t dragostea e mai avortat\. Dac\ dragostea nu e creatoare, ea `mpiedic\ pentru totdeauna orice crea]ie adev\rat\. Este un tiran [i `nc\ un tiran mediocru. Astfel, P. se sim]ea m`hnit c\ s-a pus `n situa]ia de a iubi f\r\ s\ poat\ da tot acelei iubiri. ~n risipa asta nes\buit\ de ore [i de suflet recuno[tea un soi de justi]ie care, p`n\ la urm\, era singura pe care o va fi `nt`lnit cu adev\rat pe acest p\m`nt. Dar a recunoa[te aceast\ justi]ie `nsemna, `n acela[i timp, a recunoa[te o datorie: aceea de a `n\l]a acea dragoste, ca [i pe ei `n[i[i, deasupra mediocrit\]ii, de a accepta suferin]a cea mai cumplit\, dar [i cea mai sincer\, cea din fa]a c\reia se retr\gea dintotdeauna, cu inima b\t`nd, cople[it de la[itate. Nu putea s\ fac\ mai mult, nici s\ fie altul, iar singura iubire care ar fi salvat totul era o iubire `n care ar fi fost acceptat a[a cum era. Dar dragostea nu poate accepta ceea ce este. Altfel n-ar striga pretutindeni. Strig\ ca s\ refuze bun\tatea, compasiunea, inteligen]a, tot ce duce la `n]elegere. Strig\ imposibilul, absolutul, cerul `n fl\c\ri, prim\vara inepuizabil\, via]a dep\[ind moartea [i moartea `ns\[i transfigurat\ `n via]\ ve[nic\. Cum s\ fi fost acceptat, el, `n dragoste, el care, `ntr-un fel, nu era dec`t mizerie [i avea con[tiin]a acelei mizerii. Doar el putea s\ se accepte – accept`nd lunga, nesf`r[ita [i atrocea durere de a pierde dragostea [i de a [ti c\ o pierduse din vin\ proprie. Asta era libertatea sa, [iroind de un s`nge teribil, e adev\rat. Dar asta era [i condi]ia ca m\car ceva s\ fie creat `n propriile limite, `n sfin]irea propriei mizerii [i a mizeriei oric\rei vie]i, dar [i `n efortul spre grandoare, singurul efort ce-l justifica.

Dincolo de tortura asta, orice sl\biciune confer\ dragostei un chip pueril [i stupid, de fapt, o transform\ `n acea constr`ngere zadarnic\ [i r\t\cit\ `mpotriva c\reia o inim\ mai exigent\ se r\zvr\te[te p`n\ la urm\. Da, asta trebuia s\ spun\: «Te iubesc – dar nu simt nimic, sau doar pu]in lucru, iar tu nu m\ po]i accepta cu adev\rat cu toat\ dragostea ta. Tu pretinzi tot, `n str\fundul sufletului, la r\d\cina ta, iar eu nu am [i nici nu s`nt totul. Iart\-m\ c\ am mai pu]in suflet dec`t dragoste, mai pu]in noroc dec`t dorin]\ [i c\ iubesc mai sus dec`t pot atinge. Iart\-m\ [i nu m\ mai umili. C`nd nu vei mai fi `n stare s\-mi por]i dragoste, vei fi `n stare de dreptate. ~n ziua aceea `mi vei m\sura infernul [i atunci m\ vei iubi mai presus de noi `n[ine cu o iubire care nici mie nu-mi va putea vreodat\ fi de ajuns, dar pe care o voi pune totu[i pe seama vie]ii ca s-o accept `nc\ o dat\, `n suferin]\.» Asta era, da, dar atunci `ncepea ce era mai greu. Ea fiind absent\, zilele ]ipau, fiecare noapte era o ran\.“ * Pasiunea cea mai puternic\ a secolului al XX-lea: servitutea. * La Brou, statuile funerare ale Margueritei de Austria [i Philibert de Savoia, `n loc s\ priveasc\ cerul, se privesc unul pe altul pe vecie. * Cei care n-au pretins virginitatea absolut\ a fiin]elor [i a lumii, care nu au urlat de dor [i neputin]\ `n fa]a imposibilit\]ii ei, care nu s-au distrus `ncerc`nd s\ iubeasc\, pe jum\tate, un chip care nu poate inventa iubirea [i nu face dec`t s-o repete, ace[tia nu pot `n]elege realitatea revoltei [i furia ei distructiv\.1 * Action française. Mentalitate de paria ai istoriei: resentimentul. Rasism de ghetou politic. * Nu-mi plac secretele celorlal]i. Dar m\ intereseaz\ m\rturisirile lor. *
1 Cf. Omul revoltat.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 358

358

ALBERT CAMUS

CARNETE

359

Pies\ despre un om f\r\ personalitate. ~[i schimb\ des imaginea despre sine dup\ cum i-o propun ceilal]i. Se comport\ lamentabil cu so]ia sa. Inteligent [i curajos cu cea pe care o iube[te etc… Vine ziua c`nd cele dou\ imagini intr\ `n conflict. P`n\ la urm\: Slujnica: Domnul e foarte amabil. El: Uite, Maria, asta e pentru dumneata. * Pu]ini oameni capabili s\ `n]eleag\ arta. * Pe vremea lui Rembrandt, artizanii erau cei care pictau b\t\liile. * Paris. Ploaia [i v`ntul au aruncat frunzele de toamn\ pe bulevarde. Calci peste o blan\ umed\ [i ro[cat\. * Un [ofer de taxi, negru, de o curtoazie neobi[nuit\ `n Parisul anului 1950, `mi spune trec`nd prin dreptul Comediei Franceze `nconjurat\ de numeroase ma[ini: „Casa lui Molière e arhiplin\ `n seara asta“. * De 2 000 de ani asist\m la calomnierea necontenit\ [i perseverent\ a valorii grece[ti. ~n acest punct, marxismul succede cre[tinismului. {i, de 2 000 de ani, valoarea greceasc\ rezist\ `n a[a fel `nc`t secolul al XX-lea, sub povara ideologiilor sale, este mai degrab\ grecesc [i p\g`n dec`t cre[tin [i rusesc. * Intelectualii fac teoria, masele economia. P`n\ la urm\, intelectualii folosesc masele [i, prin ei, teoria utilizeaz\ economia. De aceea trebuie s\ se men]in\ starea de asediu [i aservirea economic\ – pentru ca masele s\ r\m`n\ mase de manevr\. Este foarte adev\rat c\ economia alc\tuie[te materia istoriei. Ideile se mul]umesc s\ o conduc\. * {tiam adev\rul despre mine [i despre ceilal]i. Dar nu-l puteam accepta. M\ r\suceam sub el, ars p`n\ la ro[u. *

Creatorii. Vor trebui mai `nt`i s\ se bat\, c`nd va veni catastrofa. Dac\ va fi `nfr`ngere, cei care vor fi supravie]uit se vor duce pe meleagurile unde va fi posibil s\-[i g\seasc\ s\la[ cultura: Chile, Mexic etc. Dac\ va fi victorie: cel mai mare pericol. * Secolul al XVIII-lea: s\ consideri c\ omul este perfectibil e deja un subiect discutabil. Dar s\ consideri, dup\ ce ai tr\it, c\ omul este bun… * Da, am o patrie: limba francez\. * Roman 1) Cucerirea Weimarului, sau ceva echivalent, de c\tre v\rga]i1. 2) ~n lag\r, un intelectual trufa[ este supus celulei scuipa]ilor2. Toat\ via]a lui din acel moment: s\ supravie]uiasc\ pentru a putea ucide. * Dizolvarea grupului3. Lazarevici: „Ne iubim, \sta-i adev\rul. Incapabili s\ ridic\m un deget pentru ceea ce iubim. Nu, s`ntem neputincio[i. Dar refuz\m s\ facem [i pu]inul pe care l-am putea face. Nu ne ducem la [edin]\, dac\ plou\, dac\ am avut parte de o scen\ acas\ etc. etc….“ * Necinstea artistului c`nd se preface a crede `n democra]ia principiilor. C\ci atunci neag\ ceea ce e mai profund `n experien]a sa [i care reprezint\ marea lec]ie a artei: ierarhia [i regulamentul. Faptul c\ necinstea asta este sentimental\ nu `nseamn\ nimic. Ea duce la sclavia din uzine sau din lag\re. *
1 „V\rga]ii“ desemneaz\, desigur, pe deporta]ii concentra]ionari. 2 Cf. C\derea. 3 Grupul Leg\turilor Interna]ionale a fost `nfiin]at ca s\ vin\ `n ajutor victimelor tuturor

regimurilor totalitare.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 360

360

ALBERT CAMUS

CARNETE

361

Simone Weil are dreptate, nu persoana uman\ trebuie ocrotit\, ci posibilit\]ile pe care le con]ine ea. {i, pe urm\, spune ea: „nu po]i s\ intri `n adev\r f\r\ s\ fi trecut prin propria ta nimicire: f\r\ s\ fi s\l\[luit mult timp `ntr-o stare de total\ [i extrem\ umilire“. Nenorocirea (un hazard poate s\ m\ aboleasc\) este starea aceasta de umilire, nu suferin]a. {i mai spune: „Spiritul de dreptate [i spiritul de adev\r s`nt una“. * Spiritul revolu]ionar refuz\ p\catul originar. Cu toate acestea, se cufund\ `n el. Spiritul grecesc nu se g`nde[te la asta. Cu toate acestea, scap\ din el. * Nebunii `n lag\rele de concentrare. ~n libertate. }inta unor glume crude. * ~n timpul ciom\gelii, la Buchenwald, un c`nt\re] de oper\ este silit s\-[i c`nte ariile de succes. * Idem: Martorii lui Iehova, la Buchenwald, au refuzat s\ participe la colecta de haine de l`n\ pentru armata german\. * La Hinzert, de]inu]ii francezi purtau dou\ majuscule pe haine: HN: Hunde-Nation: Na]ie de c`ini. * Comunismul are [anse `n Fran]a pentru c\ este o na]iune militar\. * Pies\: – Uite ce este cinstea. Face r\u crez`nd c\ face bine. – Dar face distinc]ia dintre ele. * Principiul dreptului este cel al statului. Principiu roman pe care anul ’89 l-a reintrodus `n lume prin for]\ [i `mpotriva dreptului. Trebuie s\ revenim la principiul grecesc care este autonomia.

* Text despre mare. Valurile, saliv\ a zeilor. Monstrul marin, marea de `nvins etc. Gustul meu dezordonat pentru pl\cere. * Alexandre Jacob: „O, mam\, vezi, este umanitatea“. * Leibniz: „Nu dispre]uiesc aproape nimic“. * 25 ianuarie ’51 – Valence Strigasem, cerusem, m\ bucurasem, disperasem. Dar, `ntr-o zi, la 37 de ani, am cunoscut nenorocirea [i am aflat ceea ce, `n ciuda aparen]elor, ignorasem p`n\ atunci. C\tre mijlocul vie]ii a trebuit s\ re`nv\] din greu s\ tr\iesc singur. * Roman. „Eu, care de mult timp tr\iam, gem`nd, `n lumea trupurilor, `i admiram pe cei care, precum S.W., p\reau s\ scape din ea. ~n ceea ce m\ prive[te, nu-mi puteam imagina o iubire f\r\ posesiune [i deci f\r\ umilitoarea suferin]\ care e partea celor ce tr\iesc `n func]ie de corp. Ajungeam chiar s\ prefer ca o fiin]\ care m\ iube[te s\-mi fie credincioas\ `n trup mai degrab\ dec`t `n suflet [i `n inim\. {tiam [i c\, pentru femeie, una o condi]ioneaz\ pe cealalt\ [i o pretindeam atunci, dar numai ca pe o condi]ie a acelei posesiuni exclusive de care `mi p\sa mai mult dec`t de tot restul, a c\rei lips\ era o surs\ nesf`r[it\ de chinuri [i care era m`ntuirea mea personal\. Paradisul meu se afla `n virginitatea celorlal]i.“ * Grasse, capitala frizerilor. * S\ reiau trecerea de la elenism la cre[tinism, adev\rata [i singura cotitur\ din istorie. Eseu despre destin. (Nemesis?) * Culegere de eseuri filosofice. Filosofia expresiei + comentariu cartea I Etic\ + reflec]ii despre Hegel (lec]ii despre filosofia istoriei) + eseu Grenier + comentariu la Apologia lui Socrate.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 362

362

ALBERT CAMUS

CARNETE

363

* „Libertatea este un dar al m\rii.“ (Proudhon) * Ceea ce am c\utat at`t de mult timp apare `n sf`r[it. Moartea devine o consim]ire. * 5 februarie. S\ mori f\r\ a fi pus `n ordine nimic. Dar cine moare av`nd totul pus `n ordine, dac\ nu…? De pus `n ordine m\car lini[tea celor pe care i-ai iubit… }ie nimic nu-]i este dat, nici m\car, mai ales nu, o moarte pa[nic\. * Februarie 19511. Omul revoltat. Am vrut s\ spun adev\rul f\r\ s\ `ncetez a fi generos. Asta mi-e justificarea. * Lucru etc. 1) Eseu despre mare. S\ alc\tuiesc un volum de eseuri: S\rb\toarea; 2) Prefa]\ la edi]ia american\ de teatru; 3) Prefa]\ la edi]ia american\ de eseuri; 4) Traducere Timon din Atena; 5) Iubirea pentru ceea ce e departe. 6) Vocea etern\. * Igna]iu de Loyola: „Conversa]ia este un p\cat dac\ e dezordonat\“. * Dup\ Omul revoltat. Refuzarea agresiv\, obstinat\ a sistemului. De acum `nainte aforismul. * Loyola. Specia uman\: „Oamenii ace[tia care merg `n mas\ spre infern“. * Nuvel\. Angoasa mor]ii. {i se sinucide. *
1 ~n manuscris figureaz\ 1950. Este, probabil, o eroare.

Rasa meschin\ de scriitori parizieni care cultiv\ ceea ce cred ei c\ este insolen]a. Vale]i care, `n acela[i timp, `[i maimu]\resc st\p`nii [i r`d de ei la buc\t\rie. * Doream c`teodat\ moartea violent\ – ca o moarte `n care e[ti cru]at s\ strigi contra smulgerii sufletului. Alteori, visam la un sf`r[it lung [i tot timpul lucid ca m\car s\ nu se spun\ c\ am fost luat prin surprindere – `n absen]a mea – ca s\ [tiu, `n fine… Dar te sufoci, `n p\m`nt. * 1 martie ’51 Am`n`ndu-[i concluziile, chiar atunci c`nd i se par evidente, g`nditorul progreseaz\. * O virtute spectaculoas\ care te face s\-]i negi pasiunile. O virtute mai profund\ care te face s\ le echilibrezi. * Puternica mea concentrare pentru a uita. * Dac\ ar fi s\ mor ignorat de lume, `n fundul unei `nchisori reci, marea, `n ultimul moment, mi-ar umple celula, ar veni s\ m\ `nal]e deasupra mea `nsumi [i s\ m\ ajute s\ mor f\r\ ur\.1 * 7 martie 1951 Am `ncheiat prima redactare a Omului revoltat. Cu aceast\ carte se sf`r[esc primele dou\ cicluri. 37 de ani. {i acum, crea]ia poate fi ea liber\? * Orice `mplinire este o servitute. Oblig\ la o `mplinire superioar\.

1 Cf. Marea c`t mai aproape.

carnete_Camus.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 364 III CARNETE martie 1951 – decembrie 1959 .

`n Alger. acea u[oar\ distan]are de interesele omene[ti care m-a ferit `ntotdeauna de am\r\ciune [i de resentiment. este prima carte a lui Camus. am `nceput s\ tr\iesc `n admira]ie. Autorul n-a acceptat s\ fie retip\rit\ `n Fran]a metropolitan\. Privilegiul acesta (fiindc\ este. Cf.“ * Demen]a secolului al XX-lea. NIETZSCHE Prefa]\ la F. `ntr-adev\r. la celelalte pe care. `ntr-un sens. Ca scriitor. dovedesc c\ se g`ndea la asta de mult. unul). . pasiunile mele nu au fost niciodat\ «contra» cuiva. Carnete II.1 „…atunci am `nceput s\ iubesc arta cu acea pasiune violent\ pe care v`rsta. departe de a o diminua. care se reg\sesc par]ial `n prefa]a scris\ pentru edi]ia din 1958. Dar r`ndurile acestea. de c`nd tr\iesc la Paris. Ca om. este raiul pe p\m`nt. oricum. ap\rut `n 1937. a f\cut-o din ce `n ce mai exclusiv\… Boala ad\uga alte piedici. Ele s-au adresat `ntotdeauna celor mai buni sau mai mari dec`t mine. [i R. ceea ce. Parain [i Aragon. Dar ea favoriza p`n\ la urm\ acea libertate a inimii. la Charlot. la Gallimard. Spiritele cele mai diferite confund\ gustul pentru absolut cu gustul pentru logic\. Fapt e c\ m-am bucurat de el f\r\ piedici. din 1951. [tiu c\ este regesc. 1 Fa]a [i reversul. le aveam. dec`t `n 1958.carnete_Camus.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 366 CAIETUL AL VII-LEA martie 1951 – iulie 1954 Cel care a conceput grandoarea trebuie s-o [i tr\iasc\. [i `nc\ dintre cele mai dure.

semn de for]\? Nu. urm\rea revalorizarea valorilor intelectuale [i literare. oamenii. s\ locuiasc\ to]i `ntr-o singur\ camer\. – Se `ndoie[te de toat\ lumea. se preface a fi `n real. `n fa]a c\reia un soldat. * Idem: Augusta. Totul se pr\bu[e[te. S-a sufocat [i a f\cut o sincop\. `nfiin]at\ `n 1909. tr. Disp\rut\ `n 1943. dar cu ostenta]ie. * ~ntotdeauna am avut impresia c\ m\ aflu `n largul m\rii: amenin]at `n inima unei fericiri rege[ti. onoarea. – E ceva unic. ci o pasiune. de[ertul. asta `nseamn\ servitute. sau simulatorul: necrez`nd dec`t `n ceea ce nu e de pe lumea asta. Astfel c\ nimeni nu crede c\-l joac\. Penelopa. I-au pus c`te doisprezece `ntr-o celul\ prev\zut\ pentru doi. iar cel care-i anun]\ nenorocirea `l aude doar spun`nd: „~n fine!“ * Roman. Elena. [i d\-i. ~n prezent. lumin\! Este strig\tul celor care.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 368 368 ALBERT CAMUS CARNETE 369 * 11 iunie 1951.carnete_Camus. A murit `nghesuit `n zidul slinos. cu capul spre fereastr\. So]ia lui devine neurastenic\. `n timp ce ceilal]i. de putere. `nc\ o dat\: o parte din el este. Nausicaa. Anii trec [i. mizeria. – C`nd trebuia s\ fie operat\… – Tac`muri `mpr\[tiate (desperecheate). `[i exprim\ recuno[tin]a `n urm\torii termeni: „Doamn\ Pellerin.F. mama. Persefona. „Moartea lui a fost foarte pu]in romanesc\. * Creatorul. Joac\ jocul. el continu\.R. [ti]i… – N-am g\sit-o interesant\. * B\rbatul anului 1950: preacurvea [i citea ziarele. durerea. – {i d\-i. * Acceptarea a ceea ce este. ~ntr-adev\r. uite. ei bine. * Vocea ve[nic\: Demetra. De aici [i faptul c\ nu e niciodat\ caritabil\. s`nt arunca]i `n fa]a mor]ii sau a unui destin teribil. `n tragediile grece[ti. Trebuie s\-[i `nchirieze apartamentul. Copiii se `mboln\vesc. [i-a reluat apari]ia `n 1953 (n. Simuleaz\ de dou\ ori. apoi mizeria. – Era ceva de spus. Copiii fug de acas\. vara. Dar nu-i plac [i se hot\r\[te s\-[i scrie marea oper\.“ * N. * G.2 Ciudat mediu a c\rui func]ie este s\ dea na[tere unor scriitori [i `n care totu[i pierzi bucuria de a scrie [i de a crea. {i. marea“. ~n ziua c`nd so]ia sa moare la spital. ai s\ mio pl\te[ti. Nu scrie dec`t asta [i o reface `ntruna. de pl\ceri. p\m`ntul. – Drept care… – Faci pe [mecherul (so]ului ei care iese afar\ f\r\ pulover). legat\ de carne. cunoa[terea literaturilor str\ine. hm. C\r]ile sale l-au `mbog\]it. 1 Régine Junier: americanc\ ce-l primise pe Camus. – Adu-]i aminte. 2 Ini]ialele revistei lunare Nouvelle Revue Française. Periodic de literatur\ [i critic\. * R\spuns la `ntrebarea despre cele zece cuvinte pe care le prefer: „Lumea. lupta. Pasifae. * La ea fericirea pretindea totul. pune punctul final. – S-o spun! Trebuie s\ v\d ca s\ cred. * Ticuri verbale la M… {i tot – ~n tot [i pentru tot. * O. Ea poveste[te despre . `ntr-o p\r\sire total\. [i-a pus `n practic\ proiectul de sinucidere. Euridice. – At`t [i mai mult… – {ti]i. se instaleaz\ `n c\minul s\u str`mtorarea. `i `ntorceau spatele. a[a c\ e ceva jenant.). Ci acceptarea a ceea ce a fost. iar el tr\ie[te `ntr-o stare de fericire `nsp\im`nt\toare. Scrie. [tii. avea un [ic. * Firescul nu este o virtute pe care o ai: trebuie s-o dob`nde[ti. pentru mine a]i fost mai rea dec`t o mam\“. `ntr-adev\r. `ncetul cu `ncetul. de care se ocupa. {i apoi. * Adev\rul nu este o virtute. Scrisoare de la Régine Junier1 anun]`ndu-mi sinuciderea ei. p`n\ [i uciderea.

S. „Purtam o vulpe [i un costum nou. * Trebuie s\-]i pui principiile `n chestiunile mari. Ei lucreaz\ curajos pentru eternitatea lor personal\.“ * Cum se extinde prin r\zboi socialismul secolului al XX-lea: r\zboiul din ’14 face s\ se aprind\ revolu]ia din ’17. Gestapou. secolul nostru este `n c\utarea unei aristocra]ii. statele baltice [i Basarabia. v. R\zboiul str\in ad\ugat r\zboiului civil `n China d\ na[tere lui Mao Tzedun – `n1939 este sovietizat\ Ucraina polonez\ [i Bielorusia. pe ceki[ti fa]\ de to]i cei care voiau mai mult\ omenie. Celelalte te oblig\ s\ `n]elegi. * Noi lucr\m `n timpul liber f\r\ a spera `ntr-o adev\rat\ r\splat\. Nu-i mai r\m\sese dec`t un deget…“ „{i. ~n noaptea care preced\ promulgarea decretului. C`nd s-a terminat.R. „membru nem\rturisit al partidului comunist“. . dup\ Victor Serge. Moartea lui Empedocle. se refugiase sub o poart\ cu o prieten\. general. restabilit\ dup\ c`teva luni. Gorki: „C`nd vom ispr\vi oare s\ mai ucidem [i s\ mai `ns`nger\m?“ * Victor Serge: „Tot ce s-a f\cut `n U. De v\zut [i Finlanda [i Coreea de Sud. `n particular. `ntre timp. `ntr-o voioas\ or\ a mor]ii. tr. ar fi fost mult mai bine f\cut de o democra]ie sovietic\“. Celor mici le ajunge mizericordia.U. De unde prestigiul celor dint`i asupra intelectualilor. ca mul]i al]ii pe vremea lui. tu te-ai n\scut pentru o zi limpede.“ Prietena dispare sub ruine: „Am tras-o de p\r. `n 1 Fa]a [i reversul. Dar nu vede c\ pentru asta trebuie s\ renun]e la ]elul pe care [i-l declar\ sus [i tare: bun\starea.“ * Atrocit\]ile amiralului Kolceak s`nt ceea ce. a doua zi nu mai aveam chip. [i R. * Prefa]\ la F. era sc`nteietor. R\zboiul din 1941-1945 aduce Rusia p`n\ pe Elba. manifest\ dispre]ul cel mai aspru fa]\ de oameni. m\ plictisesc la Paris [i m\ g`ndesc la el. Inteligen]\ pur\. „C`nd am ie[it. Ravanel1.S. Militantism. arestat de m\celar pe strada Michelet. Kurilele. la Alger. Unchiul este Gustave Acault. de altfel. De v\zut. evadeaz\. lag\rul de concentrare mi s-a p\rut la fel de frumos ca libertatea. Surprins\ pe strad\. i-au avantajat. Idem: „Dar tu. eram `n combinezon. ~n materie de satir\ [i de anatem\. Pedeaps\. so]ul unei surori a mamei lui Camus.“ Hölderlin. Procuror. `n P. Coreea de Nord.C. b\rbatul meu era `n culmea fericirii. ceki[tii `i masacreaz\ pe prizonieri. Avea [i caracter. la timpul hot\r`t prin voin]\ proprie. divinul a aruncat v\lul. Nu exist\ alt\ aristocra]ie dec`t cea a 1 Ravanel.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 370 370 ALBERT CAMUS CARNETE 371 bombardamentul de la Nantes. Carnete II. Poli]ie.)] – [i. [i fa]\ de clien]ii s\i burghezi. La semne particulare.1 – Unchiul meu – „Voltairian.carnete_Camus.R. [ef al Grup\rilor France `n timpul Rezisten]ei. iar frecventarea lui m-a f\cut s\ devin dificil. nu se `ntreba dac\ o s\ ies de sub d\r`m\turi… ~n ajun `mi scosesem actul de identitate. scrisesem «n-are». Abolirea pedepsei cu moartea. `ntr-o zi sf`nt\. * Pozi]iile cinice [i realiste `]i permit s\ tran[ezi [i s\ dispre]uie[ti. Acum c\ a murit. politehnician.“ * Un baptist care petrece cincizeci de zile [i cincizeci de nop]i `ntr-o carcer\ neagr\ de la Buchenwald. * Orice ar pretinde. Contabilitatea terorismului.“ * „R\m`n o singur\ fiin]\ cei care. R\zboiul contra Japoniei `i d\ acesteia Sahalinele. * 1920.“ Idem: „~n fa]a lui. devine [ef regional `n M. dup\ Henri Frenay. Pentru „nuvela procuror“. * Personaj de roman. mai sus. [„Mi[carea pentru Unitatea Rezisten]ei“ (n. Plictis monden. rus. aleg desp\r]irea. nuvela procuror.

2 Not\ pentru Ap\rarea Omului revoltat. . pantalonii din flanel\ sub]ire se mulau cam mult. Nu suport nici una. [i asta d\dea feminitate. f\r\ resemnare oarb\. spune Anna. * Roman. adev\ratul creuzet al zeilor. {i. Goethe. De dou\ secole dispari]ia miturilor 1 Sub titlul Artistul la `nchisoare. ~ncetul cu `ncetul am reg\sit izvorul timpului – [i maturizarea. Dac\ beau c`teodat\ o fac din motive igienice. C`mpiile serii. Dar. amestecat\ `n toate. fiindc\ n-ai `ncetat niciodat\ s\ crezi `n propriile visuri pe care le numeai Dumnezeu. ~nseamn\ acceptarea limitei. ce mai. O zi bun\. * Moarte revolt\toare.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 372 372 ALBERT CAMUS CARNETE 373 sacrificiului. Camus a scris o prefa]\ la edi]ia francez\ a lucr\rii tradi]ionale a convulsionat istoria pentru c\ moartea a devenit f\r\ speran]\. Secol servil. Pleac\. prietenia. nici Faust f\r\ Elena. [i rochia ei cu floricele. Ce adaug\ dragostea dorin]ei? Ceva nepre]uit. nici Elena f\r\ Faust2. femeile adev\rate a[a s`nt. {i totu[i nu exist\ adev\r uman dac\ nu exist\. Dar ea formeaz\ [i idolii. Dar m\re]ia artei nu este s\ planeze deasupra tuturor. La miezul nop]ii. Faust II. acceptarea mor]ii f\r\ speran]\. Se mai uit\ `nc\ o dat\ `n oglind\. Balada temni]ei de la Reading. Istoria oamenilor este istoria miturilor cu care ei au acoperit realitatea. * Roman. `n fine. Ca s\ se nasc\ Euforion. Vechiul Regim a murit fiindc\ uitase de asta. Nu. Ea este. sub locul unde se afla. nimic. „Oare asta s\ fie dragostea.). P`n\ la urm\ Wilde a `n]eles asta datorit\ durerii. `n 1954. * Revolt\. Cf. Aristocratul este mai `nt`i cel care d\ f\r\ s\ primeasc\. nu beau dec`t ap\. A vrut s\ pun\ arta mai presus de toate. „De-a lungul Croisettei1. De ce femeile? Nu pot suporta societatea b\rba]ilor. * Am plecat de la opere `n care timpul era negat. „Nu.“ * Mic act despre seduc\tor. * Wilde1. Acela[i ajunge pentru ambele. `nainte s\ ias\ din odaie. avea [oldurile mai late dec`t umerii. ~ntre fular [i ochelari. nici alta. * Au vrut s\ repudieze frumuse]ea [i natura spre profitul unic al inteligen]ei [i al puterilor ei cuceritoare. un homunculus de eprubet\. Seduc\torul e trist. Dar culpabilitatea acestor vremuri const\ `n faptul c\ este `ntotdeauna nevoie de durere [i de servitute ca s\ se `ntrevad\ un adev\r ce se `nt`lne[te [i `n fericire c`nd inima este demn\ de el. reluat\ `n Encounter. `n mod vizibil. Faust a vrut s\ aib\ Euforion f\r\ Elena. Dar nu era `nc\ dezastruos [i. „Vino“. comandorul n-a venit. nu mai r\m`ne dec`t fericirea. tr. `ntr-o tensiune a `ntregii fiin]e care coincide cu echilibrul. dup\ numele Capului Croisette (n. cedez. `n fond. Bine`n]eles. trebuia s\ le observi bine ca s\-]i dai seama dac\ erau de b\rbat sau de femeie. nu se vedeau dec`t dou\ linii desenate cu penelul acolo unde alt\dat\ fuseser\ spr`ncenele [i spa]iul alb [i gras al frun]ii care c\uta `n zadar s\ se `ncre]easc\ sub str\lucirea soarelui. Corpurile acelea care jucau volei pe plaj\.“ O prive[te. {i putem fi siguri c\ talentul care nu a putut produce dec`t o oper\ artificial\ nu putea sus]ine dec`t o via]\ frivol\. Eu nu seduc. cel care se oblig\. dac\ ai dreptate. – M\n`nc pu]in.carnete_Camus. Opera `n sine va fi o lung\ maturizare. – Nu mai r\m`ne dec`t dragostea `n care n-ai crezut niciodat\. se cl\tina pe tocurile ei `nalte. ceea ce simt c\ urc\ `n mine? – 1 Denumirea unui celebru loc de promenad\ din Cannes. Lumina oblic\. {i cam prea mult piept. nu se poate `n aceea[i zi s\ ai dreptate [i s\ fii fericit…“ (se r\zg`nde[te). – M`nca]i. Mica siluet\ neagr\ se `ndrepta spre mare. Copilul miraculos nu mai e dec`t un monstru diform. dimpotriv\. * Idem: nu exist\ un talent pentru a tr\i [i altul pentru a crea. „{i totu[i. Ei lingu[esc sau judec\. C.

c\l\torule. Nu este `ngrijit – are cearc\ne la ochi. [i loviturile b`telor de base-ball. A pierdut lustrul chipurilor americane. Unul dintre secretele lui B… este c\ ea n-a putut niciodat\ s\ accepte [i nici s\ suporte sau. Dac\ s`nt ferici]i. Via]a pentru ea nu e dec`t timpul. sau pedeapsa mea. exist\ `ntotdeauna un `nceput. prin compara]ie. cre[te atunci at`t de nem\surat. * Roman. ([i ea traducea `n acela[i timp adev\rul meu): Nu doresc nimic altceva dec`t ceea ce am. A. V.carnete_Camus. mediocru. Partea `nt`i: meci de fotbal. De aici vine distrac]ia ei profund\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 374 374 ALBERT CAMUS CARNETE 375 Ne`ndoios asta e. [i ceea ce nu moare `n om o dat\ cu el. c`nd erau pu]ine lucruri de cunoscut. * O femeie care iube[te cu adev\rat. Nenorocirea. s\ simuleze picul de nep\sare [i inocen]\ de care e nevoie ca s\ continui s\ tr\ie[ti. * Cei care prefer\ fericirii principiile lor refuz\ s\ fie ferici]i `n afara condi]iilor pe care dinainte le fixaser\ fericirii lor. De aici porne[te totul. student fericit [i conformist). C`nd cedeaz\. . {i strig\ atunci spre acea Americ\ pe care n-a `ncetat s-o iubeasc\.W. ca [i peluzele de la Harvard University. [i mai cur`nd fiin]a dec`t cunoa[terea.. devin descump\ni]i – neferici]i de a fi lipsi]i de nefericirea lor. Astfel confund\ dragostea [i cunoa[terea aceia care au suficient orgoliu ca s\ cread\ c\-[i ajung sie[i. f\. De aici – aventuri. Adesea acest `nceput era suficient cunoa[terii. las\ `n m`ini un penaj viu [i acoper\ solul cu aripi [i cear\ din care va ]`[ni o via]\ fugitiv\. la Boston. Se `mboln\ve[te [i moare `ntr-un hotel mizer. Partea a doua: corid\. Floarea moare `ntr-o zi [i rena[te deja sub soarele oblic. blestem`nd America [i urm\rind cu pasiune oglindirea grandorii [i a `n]elepciunii pe care `nc\ le mai cite[te pe chipul b\tr`nei Europe. Dar aventura nu e niciodat\ complet brutal\. pur [i simplu. cu o d\ruire total\. `n iulie 1951. pe nea[teptate. * Idem: adolescent [i chiar mult dup\ aceea. aici trebuie s\ revii. Ad\post. cu o fa]\ de `necat\. iese pe firul apei. Ne ajut\ s\ murim c`nd [tim c\ asemenea seri vor reveni pe p\m`nt dup\ noi. Dar `ndep\rteaz\ u[or tot restul din jurul acestei plante (ginga[e). * Dordogne1. Tr\ie[te la Paris. oric`t de scurt ar fi el. Se str\duie[te s\ tr\iasc\ precum ceilal]i. loc fericirii. Ea nu accept\ timpul. * Roman.“ * Roman. pietrele au culoarea c\rnii. Aici p\m`ntul e roz. Tr\ie[te ca un boem. * O tragedie despre castitate. p\m`nt credincios. ci rena[te `n fiii s\i. `n casa unde se p\streaz\ urma [i memoria. U[or-u[or. s\ uite boala [i moartea. Nu-i de pe lumea asta fiindc\ refuz\ din toat\ fiin]a ei. tor]e de efemeride ard pe lampadarele de pe pod. care este el `nsu[i via]\ [i moarte. Ceilal]i `[i recunosc limitele [i atunci dragostea lor este unic\ pentru c\ pretinde tot. * Nu e adev\rat c\ inima se uzeaz\ – ci doar corpul care am\ge[te atunci. Dar. mizerabil [i lipsit de generozitate. singurul lucru care-l interesa `n dragoste era necunoscutul. din tot sufletul. `nc`t nu exist\ b\rbat care s\ nu devin\. crapul adormit coboar\ r`ul umflat. [i atunci accepta leg\tura. * Anumite seri a c\ror bl`nde]e se prelunge[te. [i ]ipetele la sf`r[it de sear\ `n preajma r`ului. t`n\r american venit la Paris dup\ ce a f\cut r\zboiul (`n care a fost azv`rlit. * Roman. cu adev\rat sau fals. Ce moare aici nu poate s\ treac\. Se `nc\p\]`neaz\ `ntr-o lupt\ dinainte pierdut\. dimine]ile s`nt ro[ii [i `ncununate de c`ntece neprih\nite. deci cunoa[terea. Noaptea. `n fine. nu uit\ niciodat\. este c\ nu m\ pot bucura de ceea ce am. `n str\fundurile ei. Nu este nici m\car destul de inocent\ pentru p\cat. convins c\ ea nu i-ar mai aduce nimic `n plus. 1 C\l\torie cu ma[ina.

oamenii slabi [i pro[ti se arunc\ asupra bro[urilor lui Lev Nikolaevici. prin z\pad\. El scrie: „Dragostea nu exist\. 216. spune el.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 376 376 ALBERT CAMUS CARNETE 377 * Roman. * Nimeni nu a dorit mai mult ca mine armonia. nu-s bun\ de nimic. T.carnete_Camus. s\ fiu `nconjurat de servitori. adev\ratul strig\t feminin: „Dac\ a[ putea s\-l ucid [i s\ creez alt\ fiin]\ asem\n\toare `ntru totul cu el. 45 – despre metoda de lucru al lui T. nu e vesel dec`t din cauza iubirii fizice. Toat\ lumea. * La fel cum absurdul nu era `n lume sau `n noi. * ~n culmea fericirii – [i noaptea `mi vine `n `nt`mpinare. Deci el este acum cel mai mare. doi din]i strica]i. ci… M\sura este o mi[care. ori nu voi muri [i voi continua s\ fiu lipsit de aer.“ ’78: afl\m c\ Tolstoi cite[te la mas\. dup\ ce a parcurs 35 de verste c\lare. – Marcel H. Pe urm\.“ „Picioroangele pe care se ca]\r\ `n prezen]a oamenilor obscuri.T. c`nd nici nu `mplinise 29 de ani. La 70 de ani.: „Ce plicticos e s\ scrii“. Dou\ personaje: prietenul neam]. 88 – m\rturisire despre dubla iubire: „Persoanele care au pornit pe un drum gre[it `n via]\. `i spune el. * Roman. o respira]ie nepl\cut\. 131-137. 1 ~n 1947. ’87: el `i url\ c\ este urm\rit de ideea s\-[i p\r\seasc\ familia. a[ face-o cu pl\cere. o pl`nge [i o consider\ „o victim\“. 81 [i 97. echilibrul definitiv.1 Arabii culca]i aici. * Jurnalul contesei Tolstoi P. prin lupte. [i gestul ei mecanic. * Stalin. `[i m\rturise[te pasiunea pe care i-o poart\ contesei. dar `ntotdeauna a trebuit s\ tind spre asta pe c\ile cele mai dificile. 9 octombrie 1862 (c\s\toria dateaz\ din 23 sept. `n timp ce la mine nu joac\ nici unul. 283 (’97). Dac\ mi-e team\ c\ o s\-mi lipseasc\ aerul `nseamn\ c\ m\ tem s\ nu mor din asta. Exist\ nevoia senzual\ de a te uni cu alt\ fiin]\ [i nevoia rezonabil\ de a avea un tovar\[ de via]\“. am gre]uri. Ori voi muri [i atunci de ce aceast\ angoas\? * Roman. supranumit de tovar\[ii s\i (`n ’17): „pata cenu[ie“. Dar `ncep s\ judec. m\ tem s\ nu fiu destul de mort `n moarte [i s\-mi lipseasc\ aerul sub p\m`nt. `n opinia ei.“ ’63: „Ce r\m`ne din b\rbatul care am fost?“ spune T. prin dezordine. p\r\sirea de sine. ’92: contesa dezv\luie c\ L. Decembrie’90. Lucien Camus fusese r\nit mortal `n b\t\lia de pe Marna. P. ’90: ea cite[te `ntr-ascuns jurnalul so]ului ei pe care acesta `l ]ine sub cheie. La 35 de ani fiul merge la morm`ntul tat\lui s\u [i-[i d\ seama c\ acesta a murit la 30 de ani. o transpunere a efortului absurd.“ Aprilie ’63: „Latura fizic\ a dragostei joac\ la el un foarte mare rol. * „Desigur. Avea 34 de ani.): „Toate rela]iile trupe[ti s`nt resping\toare“ [i. nimeni nu m\ iube[te. Din dou\ una. care o noteaz\ cu minunare. dar atunci f\r\ s\ mai fiu angoasat de asta. la Saint-Brieuc. Jeanne P. cu nasul `n cadranul luminos al radioului. ci `n contradic]ia dintre lume [i experien]a noastr\. Contesa. ’91: contesa poveste[te c\ nu se poate obi[nui cu murd\ria [i cu mirosul nepl\cut al contelui. la fel m\sura nu este `n real [i nici `n dorin]\. 145. Idem: cimitirele militare din est. Camus a v\zut pentru prima oar\ morm`ntul tat\lui s\u. . `n decembrie. s`nt `ns\rcinat\… etc. un copil ascult\ muzic\. ’91: pentru mine e un supliciu. ~ntr-o `nc\pere `ntunecat\. {i uita]i de toat\ lumea. Septembrie ’67: „Nu s`nt dec`t o biat\ reptil\ care a fost strivit\. Idem p. certuri pentru drepturi de autor: pp.“ ’97: el pleac\ de acas\ [i nu revine dec`t diminea]a. ’97: el joac\ tenis `n fiecare diminea]\.

cu ochii `nchi[i. Gre[e[te c`nd m\ trimite tot timpul la angoasa lui Hristos. primea [ocul pl\cerii `ntocmai ca o corabie cu p`nze abordat\ brusc `n cea]\ [i lovit\ de la coca la chil\ [i totul `n ea r\sun\ sub lovitur\. ceea ce am resim]it eu `n ziua. sus]ine.) Bertomeu: corul ([i pe urm\ pune s\ se frig\ sardele `n biroul s\u). Admirabil\ dovad\ a for]ei religiei sale: el ajunge la caritate f\r\ s\ treac\ prin generozitate. * M. niciodat\ cuv`ntul acesta nu fusese mai bine ilustrat. nu l\sa acolo nici o urm\ dec`t. Fiin]a se tope[te. arsura teribil\ pe care o reprezint\ asta e ca un fier ro[u pe cear\. C\ci. de c`nd a disp\rut Combat. * Henry James (Ambasadorii): „Pe mine `nsumi m\ ur\sc c`nd m\ g`ndesc la tot ce trebuie luat de la via]a celorlal]i ca s\ fii fericit [i c\ nici atunci nu e[ti fericit“.carnete_Camus. Prea s`nt tot timpul singur. Garcia (pe care A. * „Doream. convins c\ voi g\si de atunci `nainte fericirea pe care o con]ineau ele (s\ fiu capabil s\ gust fericirea…). de dou\ ori pe s\pt\m`n\. Iar dac\ o are. Gonzales (exist\ clase – [i ele nu pot colabora – respinge toate amabilit\]ile patronului – vrea s\ fie tratat cu asprime. Mi se pare c\ eu `l respect mai mult dec`t el. Un Dostoievski din Gironde.: „Ah. A[a m\ face Parisul. f\r\ s\ am ceva unde s\ pot vorbi. Doar necesarul. grupurile. Ceea ce-l izbea atunci era c`t de pu]ine obiecte existau la el. `n ciuda tuturor eforturilor mele. {i se d\ oare vreodat\ tot? * S\ nu spui niciodat\ despre un om c\ este dezonorat.B. cel pu]in.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 378 378 ALBERT CAMUS CARNETE 379 * Roman. am crezut c\ s`nt acuzat de o ac]iune `ntr-adev\r josnic\. [i tu e[ti ca mine.“ * Dac\ `ncepi s\ dai `nseamn\ c\ te condamni deoarece nu dai suficient chiar atunci c`nd dai tot.“ * Roman. Domenech (r\zboi civil – r\zboiul din ’39. o batist\. plesne[te sub focul unei dureri insuportabile `n care este totodat\ regenerat\. Moartea derizorie la cap\tul unei vie]i derizorii. civiliza]iile pot s\ fie. Este focul onoarei care tocmai tresalt\ [i se afirm\ prin `ns\[i durerea asta extrem\. uneori. * Mauriac. C`nd mama lui locuia `ntr-o camer\. `l iart\ de o datorie de 140 000 F. pe pagina `nt`i a unui ziar al bancherilor. * Decembrie ’51 A[tept cu r\bdare o catastrof\ care `nt`rzie s\ vin\. dar `n acea clip\ am `nv\]at s\-i `n]eleg pe to]i umili]ii. rezisten]\. * Declara]iile mele la radio – c`nd m\ ascult. Se consider\ scriitor al momentului. `ntr-adev\r. Refugia]ii spanioli. `n urma unei ne`n]elegeri. dar un scriitor de m`na a doua. pentru c\ nu m-am socotit niciodat\ `n drept s\ expun supliciul M`ntuitorului meu. nu poate pierde o onoare pe care n-a avut-o niciodat\. Nu era adev\rat. n-ai s\ ajungi niciodat\ bogat“). Buchenwald – [omer). dac\ el nu are con[tiin]a dezonoarei. Ac]iunile. Dar are `n dispozi]ia lui o tendin]\ invincibil\ s\ se serveasc\ de cruce ca de o arm\ lansatoare. Dar nu individul. Am recunoscut c\. chemam cele mai ascu]ite suferin]e. expune. cel pu]in. de spectacolul . Doar moartea inimilor mari nu este nedreapt\. Este. g\sesc c\ s`nt exasperant. ba chiar `n secunda c`nd. Niciodat\ `nlocuit de c\ldura celorlal]i sau. ~ntr-adev\r. de la punte p`n\ la catargul din fa]\ [i p`n\ la sutele de odgoane [i grinzi ale extremit\]ilor care tremur\ atunci `ndelung p`n\ `n momentul c`nd se r\stoarn\ `ncet pe o latur\. * Roman. Ceea ce face din el un ziarist de prim ordin. * V. „~n momentele acelea. exist\ unele fiin]e mai mari [i mai adev\rate dec`t altele. justifica la nevoie. {i c\ ele alc\tuiesc pe tot cuprinsul lumii o societate invizibil\ [i vizibil\ care te `ndrept\]ea s\ tr\ie[ti. Apoi urma naufragiul. Vis\rile `n ma[in\ pe drumul spre Bérard.

]`[nind din milioane de ma[ini minunate. Dragostea poate s\ fie a[a. Este [i a mea `n m\sura `n care eu s`nt al tuturor. de[i at`t de pu]in. `ntr-adev\r. M\sur\. Timpul criticilor [i al polemicii s-a `ncheiat. Dac\ a[ sim]i o adev\rat\ `ncredere. `nghe] [i tocmai de aici `mi vine tonul acesta `nghe]at. * Marxismul aduce societ\]ii iacobine [i burgheze acela[i repro[ pe care-l aducea cre[tinismul elenismului: intelectualism [i formalism. * „Limita“ trebuie s\ fie adev\rul tuturor. [uvoaie de muzic\ trist\. [i pe urm\ am ie[it din ea. totodat\.R. * Via]a lui Velázquez. * Overbeck a avut impresia c\ nebunia lui Nietzsche era simulat\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 380 380 ALBERT CAMUS CARNETE 381 generozit\]ii lor. * Injusti]ia ipocrit\ duce la r\zboaie. Ei o consider\ ca rezolvarea contradic]iei. dar `ntru r\utate. a opiniei publice. Cred c\ `n privin]a asta libertatea mea e total\. ca Mauriac. * Peste lumea `ntreag\. m\car o secund\. * Cel mai r\u dintre destine este proasta dispozi]ie. destul ca s\ o [tiu bine de acum `nainte.carnete_Camus. * Emerson: Orice zid e o poart\. * . Pe jum\tate. Compenseaz\ deci singura ei inferioritate recurg`nd la o judecat\ moral\ pe care totu[i o neag\ `n filosofia sa oficial\. * Cea mai bun\ protec]ie a U. Bie]i meschini. * S\ `nl\tur total critica [i polemica. Liber. mai ales `n scris. `n afar\ de faptul c\ acum vorbe[te doar poetic. Dar numai pentru mine: adev\rul care nu se poate spune. * S\ nu atac niciodat\ pe nimeni. prea dispre]uitor ca s\ traduc\ `ntr-adev\r dispre]ul. I-am cedat. * Am despre mine ideea cea mai cumplit\.S. din clipa c`nd dau spectacolul vanit\]ii lor r\nite. Ei `ncearc\ atunci s\ r\neasc\ la chiar nivelul unde au fost r\ni]i [i descoper\. `n\l]imea exact\ la care tr\iesc `n realitate. Virtutea umilin]ei triumf\ atunci pentru prima oar\ `n ei. * N-am fost niciodat\ foarte supus `n fa]a lumii. Justi]ia violent\ le precipit\. cel\lalt nu e dec`t cineva care te-ar putea `ntrerupe“. zile `n [ir. * Pies\. ~n]elege-i pe to]i.S. Dar acum tocmai am f\cut efortul definitiv. dar exasperant pentru cine `l aude. singura [i constanta afirma]ie. O [tiu din experien]\. {i asta a fost adev\rata mea tenta]ie dup\ ani de str\lucire [i de for]\. Comentariu despre Velázquez. – De acum `nainte. a[ r`de [i totul ar fi `n regul\. * Ideea pe care mi-o fac despre vulgaritate o datorez c`torva mari burghezi. Nu-i iubi dec`t pe c`]iva dintre ei. El se `ntoarce de la r\zboi. – Crea]ie. Dar ea nu poate fi altceva dec`t afirmarea contradic]iei [i decizia eroic\ de a se men]ine `n ea [i de a supravie]ui. deci binevoitor. o simulare. m`ndri de cultura [i de privilegiile lor. Nimic nu e schimbat. Mai eram `ns\. `mpotriva bombei atomice este morala interna]ional\ pe care se ocup\ s\ o dezvolte prin condamn\ri publice. P`n\ la urm\. Impresie pe care mi-a f\cut-o `ntotdeauna orice dement. * Guilloux despre Chamson: „Pentru el.

un fel de descoperire `nc`ntat\ [i angoasat\): „{i pe urm\ el o va lua de la cap\t“. 2 Philippe Vianney. sub forme diferite. este o noapte plin\ de un v`nt u[or. P\r\sim scara [i trecem printr-un soi de gar\ din care ies singur cu A. Scrisoarea lui Turgheniev. am putut s\ notez multe am\nunte. * Man of Aran3. tot foarte decis. * Morala voastr\ nu este [i a mea. ca [i cum a[ vrea s\ mai a[tept. cred) [i pe care am uitat-o `n clipa c`nd se sf`r[e[te visul. Rezultat: secolul al XX-lea. {i. [i eu spun. Ei `mi spun la revedere ca de obicei. ~i `mbr\]i[ez [i pl`ng. ~n lipsa dragostei. pe r`nd) m\ `ntreab\ de ce. g\ri. spre locul supliciului..carnete_Camus. Nu s\r\cia sau munca necontenit\ duce la dec\derea omului. * Roman (sau pies\) – personaj: Ellan – fur. * Mitul lui Euforion.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 382 382 ALBERT CAMUS CARNETE 383 Iuda ridic\ tr\darea [i ura la rang de principiu ca s\ aduc\ m\rturie. De `ndat\ ce s`nt sigur de asta. El. * Na]ionale. departe de a-i pl`nge. s\ mai tr\iesc. Vianney2. Goethe `l face s\ moar\. La ie[irea din gar\. `n grup. mai ales f\r\ nume proprii“. ca unui bolnav: „Oh! Iart\-m\“. ({i ideea c\ s`nt `mpins. Voia s\ scrie un roman „`n care s\ nu existe vinova]i“. . pe care l-a [terpelit din gar\ (de la cine?). fraz\ pe care mi-o repet mie `nsumi. Cineva din grup (s`nt [i paznici a c\ror prezen]\ o percep prea pu]in [i mai este [i A. Merg spre supliciu. {i. Mi se pare c\ [ov\i pu]in. Ci aservirea sordid\ a uzinei [i via]a periferiilor. Copiii mei se afl\ `n v`rful sc\rii pe care urc eu. [tiam… (sub`n]eles: c\ ai face tot ce trebuie pentru asta). c\ s`ntem `mpin[i chiar – umbl\m cu to]ii apleca]i `nainte. `i admir\m [i `i respect\m. Dar ceilal]i m-au dep\[it pu]in. [i de la nimeni. cred. cu un soi de pace. pentru prima oar\. Peisajul e modern. E `mbr\cat\ ca o ]\ranc\. dup\ Tolstoi: un bordel intelectual. pe moarte. 1 Cf. cf. Scotto Lavina (prieten din Alger pe care-l v\d foarte rar. [i cu m`inile. [i cu Vera. un soi de protest rostit de unul dintre oamenii care lucreaz\ ([eful. mai cur`nd ca o auror\. dar la trezire m\ g`ndesc la ea ca la S. unul dintre conduc\torii Mi[c\rii de Eliberare ajung`nd la picioarele unei sc\ri imense: „Vreau s\ r\m`n `n inima numelui comun“. legate. din Rezisten]\.“ Iar eu: „F\r\ nume proprii. * Roman picaresc. dintre care unul. 3 Film de Robert Flaherty (1934). Dar ghicesc c\ Vera are un pistol. tot repede. de ani de zile. foarte `ncet. cu o spaim\ sporit\. de ceilal]i camarazi.) Jean se `ndreapt\ spre un col] [i eu spun v\z`ndu-l (dar sentimentul acesta nu e `n `ntregime `n mine. O str\fulgerare teribil\ `n capul meu. scot un strig\t de bucurie „Ah! Vera. stil vechi. prea lung. prezent\ [i absent\. * Ora dou\ noaptea. Jurnalist – din Africa spre tot universul. [i f\r\ paznici. pe care nu-l mai v\zusem din timpul ocupa]iei [i zilele minunate ale Eliber\rii Parisului. este `ntotdeauna cel al execu]iei. [antiere. * Jurnalismul. ca toat\ lumea din jurul meu. vag port din Europa Central\. nota 1. este gr\bit): „Chiar ieri nevast\-mea `mi vorbea de X.“ Iau pistolul [i cursa re`ncepe. Heliosang. Trag repede. mi se pare. trezindu-m\ brusc. ~mi spune la ureche (mersul. lag\rele. cel pu]in indirect.1 * L-am re`nt`lnit ieri pe P. m\ `ndrept. Copilul titanismului contemporan [i al frumuse]ii antice. care devine insuportabil\. [i de X. {i am dificult\]i `n sprijinirea pistolului. g`ndindu-m\ c\ nu mi-am luat r\mas-bun de la A. Vera m\ `nso]e[te de c`tva timp – nu o cunosc `n timpul visului. C`t de mult te iubesc. tot `nconjurat. Via]a teribil\ a pescarilor. Con[tiin]a voastr\ nu mai este a mea. 375. dintr-o dat\. Dar el poate tr\i. * Pies\ de dragoste. dar la care ]in mult) m\ `nso]e[te. Ne apropiem de un grup de b\rba]i care lucreaz\. {i aud o fraz\. p`n\ la lacrimi aproape. `n favoarea lui Hristos. p. c\tre Tolstoi: „Am fost fericit s\ v\ fiu contemporan“. Dou\ vise favorite. de t`mpla mea. Ast\-noapte. un dor imens.

2) * Dup\ Emerson. societatea. Emerson: „Ascultarea pe care o acord\ un om geniului s\u. Trenul e aglomerat. Dar alt\ parte din mine cunoa[te o tain\ care nu e f\cut\ s\ fie dezv\luit\ – [i cu care va trebui s\ mor. ziua de lucru fiind `ncheiat\. asta este credin]a prin excelen]\“. Cu c`t d\ mai mult. o bun\ dispozi]ie – dar la cap\tul unei sf`[ieri. cu at`t prime[te mai mult. ~i vedem cum se `ndep\rteaz\ `n cea]a `nghe]at\.“ * La clinica din Jena. `ntr-o sear\ de iarn\. Nu-i nimic de f\cut dec`t s\ continue. pentru ca asta s\ nu se mai repete. Nu [tie cum s\-i elibereze. Martorul coboar\ [i el. * Singurul nemuritor este acela pentru care toate lucrurile s`nt nemuritoare. trenul pentru St. * „Un om labirintic nu caut\ niciodat\ adev\rul. chiar soarele.: „Dac\ s-ar g\si ast\zi un remediu `mpotriva mor]ii. Nietzsche vorbe[te lucid despre orice cu Overbeck timp `ndelungat – numai despre operele sale nu. la ce-i mai r\u. Urlete de furie. Idem. nefericit. `ntreaga lume `l aprob\. * Emerson: „Se poate `nt`mpla ca `nsu[i cel care a sus]inut doctrina asta (c\ omul are suflet) s\ o ia la fug\ din fa]a jurnalului compus noaptea de cine [tie ce [mecher obscur care nu [tie ce scrie [i `[i `nmoaie pana `n noroi [i `n umbr\. (E. ~n timpul ocupa]iei. Doi muncitori care se preg\teau s\ coboare [i s\ se duc\ acas\. resemna]i. Durerea mea (moartea tat\lui s\u [i a mamei sale). cu g`ndul la ei. * Crea]ia. guvernele. cu pu]in `nainte de sta]ia de la Firminy. ]inu]i pe culoar `n timp ce trenul pleac\ mai departe. `i scria Malvidei von Meysenburg: „Sora mea o socote[te pe Lou un [arpe veninos care trebuie strivit cu orice pre] [i ac]ioneaz\ `n consecin]\. ci `ntotdeauna [i exclusiv pe Ariadna. ca [i o zi frumoas\. Ei protesteaz\ slab. * 1 Lou Andreas Salomé. M\re]ia vine dup\ placul lui Dumnezeu.“ * Roman. vizibil nevinova]i. nu l-a[ accepta.“ E nevoie. luna [i stelele“. * Thoreau: „At`t timp c`t un om r\m`ne acela[i. * Geniul `nseamn\ o s\n\tate. Abia acum m\ simt umilit.“ * Idem: „Nu cu scrupule va deveni cineva om mare. Etienne-Dunières. La sf`r[itul lui noiembrie 1882. * Ceea ce am spus am spus pentru binele tuturor [i al acelei p\r]i din mine care este de partea tuturor zilelor. eu nu-s f\cut pentru du[m\nie [i pentru ur\… P`n\ atunci n-am ur`t niciodat\ pe nimeni. * Nietzsche c\tre sora sa.“ * Idem: „Ce altceva ne r\m`ne dec`t s\ lu\m drept sigur faptul c\ evit`nd minciuna [i m`nia dob`ndim o voce [i un limbaj de om. dup\ `mp\carea cu sora sa. . un stil superior. de ni[te „anti-Alexandru“. fericirea mea (dragostea ei) nu au un sens dec`t dac\ trebuie s\ m\ duc [i eu acolo“. despre afacerea Lou1 : „Nu. Un soldat neam] `[i d\ seama. g`ndindu-se. Scrisoare trimis\ de Nietzsche `n 1883. solda]ii `i pun s\ coboare. dou\ compartimente fiind rezervate armatei germane. c\ i s-a furat baioneta `n timp ce fusese la toalet\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 384 384 ALBERT CAMUS CARNETE 385 V. de cei „care ar `nnoda noul nod gordian al civiliza]iei grece[ti dup\ ce a fost t\iat“. americanii s`nt ni[te mecanici at`t de prodigio[i numai pentru c\ se tem de oboseal\ [i de suferin]\: din lene. Dar p`n\ atunci cei doi vor fi b\tu]i [i poate chiar vor muri. La sta]ia urm\toare. – S\ te risipe[ti ca s\ te `mbog\]e[ti.carnete_Camus. s`nt `n[f\ca]i. spune el.“ 2 Emerson. Nu-i poate urma. ~[i petrece noaptea `n sala de a[teptare.

st\p`nirea de sine aproape `ntotdeauna posibil\. Ast\zi. dar nu reu[e[te s\ continue. B\rbatul. dispre]uitor. este `ntrerupt `n scrierea romanului s\u de o scen\ pe care i-o face nevast\-sa.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 386 386 ALBERT CAMUS CARNETE 387 Fiecare scriitor. ci ceea ce am f\cut. ~ncarc\ piatra `ntr-o barc\ lung\ [i urc\ pe fluviu spre p\durea virgin\ `n care dispare1.“ * Ca s\ r\m`i om `n lumea de azi.“ „Poate. Dar `n pas caden]at. ca s\ p\streze un argument [i s\-[i men]in\ intact resentimentul. femeile re]inute sau libere. piatra se pr\v\lesc. 1848: „Cum de-am reu[it ca progresul ma[inismului s\ serveasc\ tuturor. * 1 Not\ pentru „Piatra care cre[te“. Vizitatorul ia piatra. {i totu[i ce doresc eu cel mai profund ast\zi este o moarte t\cut\. nici pe cealalt\. Nu am ob]inut-o nici pe una. Dic]ionar perpetuu (pentru Cronici). Ea intr\ `n ochii no[tri. N-a fost niciodat\ vorba de a[a ceva. Se intra `n ea. * ~n str\fundurile mele. * ~i executa cu propria sa m`n\: „Trebuie. . De scris Capricii (à la Goya). Toate experien]ele. Libertatea spiritului este acum aproape complet\.“ * Idem: „Este dreptul fiec\rui om s\ fie judecat [i caracterizat `n func]ie de cea mai bun\ influen]\ a sa. * Proiect. ci [i pu]in noroc. * Roman. mare sau mic. Dar este l\muritoare nevoia asta la scriitor. abia acum nu mai poate fi vorba de dragoste `ntre noi. p`n\ ce-i sf`[ie. dar asta e legea crea]iei: s\ faci ceva cu ce ai la dispozi]ie. apoi se `ntoarce `n insula sa. triumf\tor sau incapabil de dorin]\. „Nu. Omul nu iese din ea dec`t pentru ni[te clipe. care s\-i lase `mp\ca]i pe cei pe care-i iubesc. Ora[ul. nici refulare. Mai t`rziu (`ncep`nd din 1939). Un b\rbat la cap\tul din fa]\ al bacului. Vine s\ lucreze la Paris. sub biciul r\zboaielor [i al revolu]iilor. Din str\fundul fiin]ei mele. `n Exilul [i `mp\r\]ia. `]i trebuie nu numai o energie neclintit\ [i o tensiune ne`ntrerupt\. am ref\cut toate etapele epocii. simte nevoia s\ spun\ sau s\ scrie c\ geniul este `ntotdeauna fluierat de contemporanii s\i. s\ pl\te[ti cu persoana ta“. spunea el. Pictorii no[tri o virilizeaz\. singur\tatea spaniol\. – {i pe urm\ nu ]i-am mai cer[it dec`t aten]ia. Nu mai exist\ mister. [i tu `nsu]i dezl\n]uit sau circumspect. asta nu-i adev\rat `n general.“ * Anticii [i clasicii feminizau natura.carnete_Camus. `nfocate sau vis\toare. ]i-am cer[it ani `n [ir dragostea. disperat. s`nt la cap\t – [i singur\tatea mea se revars\ de at`tea umbre [i opere care-mi apar]in numai mie. doar uneori [i adesea din `nt`mplare. s-a trecut prin toate. nu vrea s\ reg\seasc\ firul. am `ncercat s\ reunesc. * Celor c`torva oameni care mi-au `ng\duit s\ admir. * Libertatea sexual\ ne-a adus cel pu]in asta: c\ acum s`nt posibile castitatea [i superioritatea voin]ei. categoric. * G. cu excep]ia muncitorului? El a fost r\nit de moarte. D. dar dep\[e[te biserica [i merge spre fluviu. – trufa[. procesiunea. * Iguape.“ * Pies\. Natural.“ „~nseamn\ c\ s`nte]i lipsit de ea. De fapt. le port cea mai mare recuno[tin]\ din via]a mea. * Emerson. * P`n\ [i moartea `mi va fi controversat\. Abia pe urm\ va trebui s\ judeca]i nu ceea ce am. * „Nu exist\ psihologie `n art\. pe aripile clamorii.

* O parte din mine a dispre]uit f\r\ m\sur\ epoca asta. a lui Villa-Lobos – o dat\ cu el revine grandoarea `n muzic\. ca acela care-[i reg\se[te `n fine patria. * Nemesis. Amuzant. – Noi s`ntem memoria lui. a[ muri cu un sentiment `ngrozitor. Descoperirea Braziliei. [i inima mi s-a str`ns de multe ori `n fa]a dec\derii extreme care a atins secolul. * 28 februarie 1952. dragostea [i libertatea. .). Dar ve]i scrie cu fiecare ocazie c\ s`ntem poporul cel mai inteligent de pe p\m`nt. v\ dau pe u[\ afar\. – Se cite[te. (~mp\rat [i Galilean)1. Citesc `n Littré: „Tenebrion“: 1) Prieten al tenebrelor intelectuale. Adev\rata demen]\ arde pe piscul unei nesf`r[ite lucidit\]i. Actul al III-lea la el acas\. Niciodat\ n-am putut pierde. pe de o parte. * Presa nu este adev\rat\ pentru c\ e revolu]ionar\. pe prima pagin\ a ziarului ghiftui]ilor. Eu s`nt f\r\ cetate. 2 Omul revoltat. Sentimentul c\ am ajutat [i c\ ajut mul]i oameni – [i c\ mie totu[i nu-mi vine nimeni `n ajutor… Nu s`nt m`ndru de mine. ast\zi. dar vorbe[te despre el. Este ridicarea `n mas\ a tenebrionilor. „Ce nenorocire pentru omul f\r\ cetate. – Cine-l cite[te de la vecinul s\u nu-l cump\r\. `n stare larvar\. am citit f\r\ s\ clipesc: „La fel ca `n cazul multor suflete p\tima[e. O secund\ mai t`rziu. * 1 ~mp\rat [i Galilean. ridic\ `ntrebarea: cum s\ `mpaci voin]a [i morala. Ea nu e revolu]ionar\ dec`t dac\ este adev\rat\. Sf`r[it. Revista presei: cel care-l expune pe Hristos la vedere. ~n Fran]a. * Dac\ ar fi s\ mor `n seara asta. Nu pot auzi acest limbaj f\r\ s\ pl`ng. dar de la distan]\. * Polemic\ `mpotriva O.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 388 388 ALBERT CAMUS CARNETE 389 ~ntr-o sear\.2.carnete_Camus. fraza r\suna din nou `n mine [i am izbucnit `n lacrimi. Dup\ Olimpul [i Calvarul. A doua zi va scrie articolul care va dezv\lui totul. 3 ~n limba francez\: poè tes maudits (n. nici `n cele mai grele momente de lipsuri. * Poe]ii no[tri blestema]i3 au dou\ legi: maledic]iunea [i intriga. Scen\ cu cititorul. gustul onoarei.“ „O. tr\ie[te `n f\in\. Be]iv\nia sufletului [i a trupului nu este o demen]\. Ascetic. Dar o alt\ parte din mine a vrut s\-[i asume dec\derea [i lupta comun\… * Comedie despre pres\ – A nuan]a? Dac\ mai g\sesc `n vocabularul dumneavoastr\ un cuv`nt ca acesta. Secretarului de redac]ie idealist: – Ziarul dumneavoastr\ nu se vede. r\sfoind distrat o carte agreabil\. spune corul.“ Se mai nume[te [i g\rg\ri]\. al III-lea Reich. – Nu. red. Cuvintele acestea s`nt ale mele. * Ibsen. de Ibsen. venise momentul c`nd `ncrederea sa `n via]\ sl\bea“. – Un ziar e f\cut s\ se citeasc\. 2) Gen de coleoptere dintre care o specie. Capodoper\ – nu-l v\d la fel de mare dec`t pe de Falla. Publicul nu are memorie. ci un confort [i o amor]ire. ale mele s`nt sentimenele. (Criticului dramatic) Acest autor nu are prieteni aici. pe de alta. Progresistul prieten al lag\relor etc. face]i s\ nu fiu f\r\ cetate“.R. a mea este credin]a. * Medeea – interpretat\ de compania Teatrului Antic. Publicul nu mai admite inteligen]a dec`t `n cuprinsul unor fraze idioate. simpla b\nuial\ de inteligen]\ este suficient\ ca s\ nimiceasc\ un om. care mi-era necunoscut [i care totu[i `mi face r\u ast\-sear\. Ve]i c\uta deci s\ spune]i c\ este vorba de idei. Trebuie s\ poat\ fi citit pe exemplarul vecinului din metrou.

{i asta nu-i ceva preconceput.R1 S`ntem destul de pu]ini. 1 Proiect de pies\ intitulat\ ceva mai jos Bacanta. `l prime[te [i. . * 1 Omul revoltat. Idem: „Este greu s\ iube[ti o femeie [i s\ nu faci nimic bun“. ~n ce punct ne afl\m. voca]iei mele… Viitoarele mele c\r]i nu vor ocoli problemele momentului. ca acest ziar s\ treac\ `n m`inile unui financiar veros. Camus se apropie `nc\ o dat\ de Ei s`nt cei care ne vor garanta libertatea [i care anun]\ c\ vor ]ine zdrav\n `n m`n\ stindardul. Trebuie s\ o definim pe aceasta din urm\ `nainte de a ne preocupa de primul. pare-mi-se. `mi scrie c\ nu trebuie s\ cred prea mult ce spune acel b\tr`n poet. cu umilin]\. a[adar? Unul a[teapt\ s\ vad\ ziarul cel mai cinstit pe care s\-l fi cunoscut vremurile astea. `[i pompeaz\ de acolo hrana.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 390 390 ALBERT CAMUS CARNETE 391 Iubirea `ntru Dumnezeu este aparent singura pe care o suport\m din moment ce vrem `ntotdeauna s\ fim iubi]i `n ciuda noastr\. care se teme s\ nu fie prost judecat fiindc\ a reprezentat mult timp o editur\ care a abuzat de `ncrederea mea. Dar ea trebuie s\ fie rezolvat\… Cre[tinii au `nceput prin a fi doisprezece – marxi[tii doi. ca s\ mearg\ s\-[i ofere serviciile acestui negustor de `ndat\ ce oamenii liberi vor fi p\r\sit locul2. [i. Aiurea. care a comentat Bacantele lui Euripide `n Na[terea tragediei. Nu vor ceda acest rol nim\nui – iar cine pretinde s\ se revolte altfel va fi excomunicat. * Ei s`nt revolta. Via]a lui Tolstoi. Romain Rolland. Iat\-i pe campionii no[tri. prima scatoalc\ a poli]istului de serviciu `i va pune `n genunchi! * Fragment de scrisoare despre O. Altul `n momentul chiar c`nd `l sus]ine [i aplaud\ pe vechiul s\u prieten `mpotriva mea. * Bacantele1. prime[te o scrisoare care refuz\ din pur\ generozitate s\-l confrunte cu patronul s\u [i. Altul vine pe urm\ s\-mi solicite un mic serviciu. pe[tii remoras. `n pofida furtunii care se apropie. m`ndria. Are un sens secund. cere s\ se explice `n fa]a mea. visez la o crea]ie mai liber\. [i se r\sp`ndesc f\r\ s\ fac\ nimic. * Scrisoare lui A. de altfel. Asta-i tot. `noat\ prost. Nietzsche. me[tere[te un eseu `n care se `ntristeaz\ de faptul c\ morali[tii ca mine vor sf`r[i `ntr-o zi prin a deveni poli]i[ti. Este o problem\ care vine dup\ aceea.carnete_Camus. Cufund\ apoi un soi de tub p`n\ `n stomacul unui rechin. ca artist [i ca om. din M\rile Sudului. * Dup\ Melville. * O anumit\ ras\ de oameni [tie cu cine poate s\-[i fac\ de cap. De aceea singura lor [ans\ de a `nainta const\ `n a se ag\]a de spinarea unui pe[te mare. compune un articol `n care m\ insult\ [i despre care `mi va fi scris. Dar de a mea vreau s\ mor“. `mi scrie iar ca s\ m\ implore s\ nu fac publice scrisoarea lui [i mica lui tr\dare. a[teapt\. 69: „Via]a“ `n roman. Supravie]uirea adev\rului nu este o problem\ mai pu]in important\ dec`t adev\rul `nsu[i. pe blestema]ii no[tri retra[i sub cortul confortabil al maledic]iunii [i care nu ies de acolo dec`t pentru intrigi. speriindu-se brusc. p. Altfel spus. 2 Aluzie la Combat. * Cf. Dar adev\rul trece `naintea eficacit\]ii. spun eu. f\r\ s\ piard\ o clip\. La ce ar folosi s\ fim milioane dac\ „biserica“ noastr\ ar avea drept prim comandament: Vei min]i? Asta nu `nseamn\ c`tu[i de pu]in c\ eficacitatea nu ar avea sens. Iar altul. Maquet Avansez cu acela[i pas. ca s\ mai `ndulceasc\ efectul. creat prin sacrificiul [i munca a sute de oameni. A[a s`nt [i moravurile pariziene. zidul de nezdruncinat care se ridic\ `n fa]a servitu]ii `n cre[tere. Dar a[ vrea ca ele s\ [i le supun\. tr\ind din v`n\toarea [i eforturile celuilalt. Este o `ncredere pe care o acord. Penteus ar trebui s\ spun\: „N-am nevoie de lipsa voastr\ de m\sur\. mai degrab\ dec`t s\ se supun\ lor. Mai `nt`i cu cel care practic\ la maximum generozitatea [i loialitatea – [i pe care decen]a `l `mpiedic\ s\ uzeze de toate avantajele sale. odat\ `napoiat acas\. cu acela[i con]inut… Voi [ti atunci dac\ s`nt un artist veritabil.

S\ dea Dumnezeu.. – Nu ai r`vnit la o femeie? – Ba da. Ea nu trebuie sacrificat\ dragostei. – Nu le-ai luat? – Ba da. 1 Dionysos [i Iahos: dou\ nume care desemneaz\ acela[i zeu. Dar m\ sc`rbesc c`inii \[tia care alearg\ unii dup\ al]ii. II – Cine poate face s\ tac\ ]ipetele demen]ei? I – Cel care cunoa[te demen]a [i o ]ine supus\. `n fa]a falsului zeu care m\ preced\ `ntotdeauna. deghizat `n sceptic diletant (Silen?): „S\ m\ bucur. c`nd r\suna strig\tul : „Ini]ia]ii `n mare!“. mistii!“2 Ca s\ treac\ `n infern. iar inteligen]a mea. s\ m\ iubeasc\ pentru ceea ce s`nt [i 1 Camus a `mplinit 40 de ani la 7 noiembrie 1953. s\-mi `ntind\ m`na. vorb\rie. Totul tace. Am destul\ m`nie ca s\-i lovesc pe zei `n fa]\. 3 Iahos este fiul Demetrei [i al fratelui ei. Via]a p\m`nteasc\ este o moarte. av`nd toate puterile. f\r\ ca niciodat\. ~n singur\tate. Sau… „Dar a[teapt\ s\ adoarm\ to]i. cel pu]in ca toat\ dragostea asta nefolosit\ s\ `nsufle]easc\ [i s\ fac\ s\ str\luceasc\ o oper\ pentru care nu mai am putere `n acest moment1. iar el va ucide pentru mine. s\ vin\ `n ajutorul meu.) Un poet Un preot: Preotule. Doi Dionysos: 1) Zeu al p\m`ntului.. {i fie ca ea s\ te ucid\ doar pe tine!“ Intr\ Dionysos II. Penteu se opune. 2 Pe 16 Boedromion. A doua zi a misterelor: „~n mare. sclav. niciodat\. v\carul ce a ajutat-o pe Demetra c`nd `[i c\uta fiica. pe Kore. Cel pe care-l refuz\ Penteus. urmat de Dionysos I. Dionysos trebuie s\ v`sleasc\ singur. – Uite-o: ]i-ai cucerit acum dreptul la nebunie…“ Penteu [i bacanta url\ f\r\ `ntrerupere `n timp ce cade cortina. r\pit\ de Hades. Demetra (mama).1 2) Asiaticul decadent: vin [i voluptate. Ascult\. Iahos este [i strig\tul violent de bucurie scos `n timpul bacanalelor.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 392 392 ALBERT CAMUS CARNETE 393 Bacanta. Acum ai dreptul la nebunie. fiecare cer`nd de la dorin]a celuilalt s\-i `nlocuiasc\ dorin]a proprie. * …To]i [i toate peste mine. dar s`ngele meu arde. `n sf`r[it. Triptolem. Zeu negru. ~n]elepciunea se deschide acum `n fa]a ta. Dionysos II [i bacantele celebreaz\ sacrificiul. – Nu e[ti violent? (~l love[te. ca s\ m\ distrug\.) Penteu sf`[iat `n buc\]i. Iahos. – Ah! Ard de dorin]a s\ o cunosc. Eu. Un filosof (Oare ucide? Cum ucide? Se ucide bine etc. Zeus. destul\ dorin]\… ca s-o siluiesc pe femeia celui mai bun prieten. Bacanta: Vrea s\ se duc\ acolo. Intervine Dionysos I [i le impune t\cerea. a fost trimis `n jurul lumii de zei]\ ca s\-i `nve]e pe oameni agricultura. moartea este eliberare. „Cetatea trebuie ap\rat\. La Eleusis nu erau ini]ia]i uciga[ii (Nero nu a `ndr\znit) sau cei „a c\ror voce nu este just\“. Eu `i voi `mprumuta ra]ionamentul meu. Nihili[ti. . dar nu este demn s\ m\ adore dec`t cel care a dovedit c\ nu va ceda niciodat\ `n fa]a desfr`ului sufletului [i al trupului.carnete_Camus. Agave. Urme la Evanghelistul Luca: „Las\ mor]ii s\-i `ngroape pe mor]i [i tu du-te s\ anun]i `mp\r\]ia lui Dumnezeu“. * La patruzeci de ani consim]i la anihilarea unei p\r]i din tine. un strig\t personificat. ~nt`iul Dionysos `l va reconstitui pe Penteu4: „Uite-l pe Dumnezeul t\u. conduse de propria sa mam\. poate orice. Trei zei la Eleusis: Iahos. Sens: moartea nu e dureroas\. cer`ndu-[i partea lor f\r\ `ncetare. fiecare alerga `n rada de la Falere ca s\ fac\ o baie purificatoare.“ „Ea nu trebuie s\ sacrifice dragostea. ce vei face cu aceia? Un negustor. Triptolem3.“ Dionysos I [i Penteu: Cine e[ti tu ca s\ afi[ezi at`ta virtute? – Eu nu am virtute. a[ vrea s\ fiu. zeu viril. virtuos! (izbucne[te `n r`s) la drept vorbind. s\ m\ bucur!“ ~nceput: b\tr`nii alearg\ la bacante. 4 Penteu a fost sf`[iat `n buc\]i de bacante. Pentru tine singur. Idem: Un om ca mine. dac\ ai avea m\car idee despre ce ascunde el. El care ucide at`t de bine [i eu care ra]ionez at`t de bine… Vom face minuni.

ba chiar unele m`nc`ndu-le pe celelalte. * Stil. * Solsti]iul de var\. {i dac\ ar trebui s\ renasc. ~n el mai d\inuia doar capacitatea de a suferi din cauza ei tot ceea ce `n iubire este priva]iune sau lips\. care pleac\ `n Japonia: „Se duce acolo numai ca s\ aib\ de unde s\ se `ntoarc\“.“ * Nu-i cred pe cei care spun c\ se cufund\ `n pl\cere din disperare. Reforme. Notele care urmeaz\ se refer\ aproape toate la preg\tirea culegerii de nuvele Exilul [i `mp\r\]ia. Poate c\ acum e momentul s\ vorbesc despre de[ertul `n care am g\sit aceea[i evadare. devine roz. 2 Regiune din Sahara acoperit\ de dune (n. teritoriile din sudul algerian. {i pe urm\ ajungi `ntr-o pia]\. Dar ea era mai ales acceptarea. aceasta murise. * Prea multe globule albe. Laghouat [i `n fa]a colinei st`ncoase acoperite de foi `ndoite de silex – imensa `ntindere – noaptea care vine ca o umbr\ neagr\ din ad`ncul orizontului. Pe p\m`ntul uscat [i tare – [i eu – care nu posed nimic [i nu voi putea niciodat\ s\ posed ceva. * ~mp\r]it `ntre o fiin]\ care refuz\ total moartea [i o fiin]\ care o accept\ total. «Voi accepta s\ mor ast\zi (la treizeci de ani) fiindc\ am avut destule bucurii. * Naivitatea intelectualului din 1950 care crede c\ trebuie s\ se `mb\]o[eze ca s\ devin\ m\re]. Adev\rata disperare nu duce niciodat\ dec`t la m`hnire [i iner]ie. * Boghari-Djelfa1 – micul erg2. Roiuri de copii veseli care se `nv`rtesc asemenea unor dervi[i micu]i [i r`d ar\t`ndu-[i to]i din]ii. S\r\cia extrem\ [i uscat\ – dar aici regal\. ~ns\ e o minciun\ s\ i se promit\ altceva. da. . mi-a[ dori aceea[i via]\. Ea nu mai e capabil\ s\ poarte un r\zboi.). ~n oaz\. ci s\ nu iube[ti. despre Malraux. devine verde. Dar mi-am pus toate for]ele `n pasiunea istovitoare de a crea [i `n rest s`nt cel mai dezarmat [i cel mai nevolnic dintre to]i. Camus a vizitat singur. Fran]a e asemenea unui bolnav de leucemie. `n timp ce apusul devine ro[u.“ Idem: „Se putea crede c\ ea era toat\ doar nesupunere [i era adev\rat c\ acea fiin]\ `ncununat\ de fl\c\ri ardea ca `ns\[i revolta. * 1 ~n decembrie 1952.carnete_Camus. nici s\ declan[eze o revolu]ie. T\cerea [i singur\tatea. * Ei bine.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 394 394 ALBERT CAMUS CARNETE 395 ca s\ r\m`n ceea ce s`nt. C`t despre bucurie. Ele s`nt uneori ca tunetul: izbesc. Laghouat i-a inspirat decorul din Femeia adulter\. Ei `mi socotesc energia f\r\ limite [i cred c\ ar trebui s\ le-o `mpart. zidurile de noroi deasupra c\rora str\lucesc fructele de aur. dar nu lumineaz\. S\r\cia „regal\“ este o idee care se reg\se[te `n Exilul [i `mp\r\]ia. insuficiente globule ro[ii. mai simplu. asem\n\tor cu ei. ca s\-i fac s\ tr\iasc\. Nuvel\ care s-ar petrece `n ziua cea mai lung\ a anului. Corturile negre ale nomazilor.R. Cea mai mare nenorocire nu este s\ nu fii iubit. tr. Mai `nt`i trebuie s\ i se refac\ s`ngele. [i fascina]ia asta… * Doamna V. Ea nu-i mai putea da dec`t suferin]a. Pruden]\ `n fa]a formulelor. o t\cere nu mai pu]in fabuloas\. C`inii neobosi]i ai nop]ii. `n pofida nenorocirilor ei extreme». „Nu mai avea puterea s\ o iubeasc\. Dar to]i s`ntem a[a un pic. cu ma[ina. – Din ad`ncul orizontului… M\ [i a[tept s\ v\d ap\r`nd ni[te animale fabuloase [i s\ g\sesc acolo. iat\-v\ t`rfe ca [i ceilal]i! * Cine nu d\ nimic nu are nimic. * Roman.

carnete_Camus. Pista asta. * Nuvel\ `ntr-o zi cumplit de c\lduroas\.“ La cimitir s`ntem patru. spune ea. ultimul loc dintre ultimele. `ncepu ostentativ s\ se preg\teasc\ s\ zboare. La `ntoarcere. tr. dumneavoastr\. Un gropar ne d\ fiec\ruia o garoaf\ pe care o vom arunca apoi peste frumosul indiferent. culcat\ `ntr-un pat mare. {i pe urm\ vine un moment c`nd nu mai po]i. * Roman. O alt\ lume din care m\ sim]eam expulzat. |sta e drumul spre Djelfa. – Nu. cere s\ vorbeasc\ aparte cu func]ionarul. b\rbatul extraordinar prin inteligen]a [i bl`nde]ea lui. Ai s\ g\se[ti o ma[in\. f\r\ s\ scoat\ un cuv`nt. E mai curat. „La revedere. – Una mic\. adulmecat [i curv\s\rit. Nuvel\ Brazilia1. {i pentru c\ am min]it. am tr\it `ntotdeauna ca un om bogat. Ai timp. La Djelfa. Sose[te b\rbatul [i explic\ el `nsu[i crima sa. S`nt deporta]i [i so]ia [i copiii. scumpule. Scena a II-a – El revine [i `n fa]a prietenei `i dezv\luie so]iei c\ prima i-a fost amant\. * 1 Amestec de limonad\ cu un sirop. * Una c`te una stelele c\deau `n mare. Idem: Nu te po]i `mpiedica. cum sose[te. Ce mare e! C`t era de mare…“ Co[ciugul a fost trecut „c`[“ [i gata! Dup\ mort. la Alger. Dar chiar [i fiind foarte s\rac.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 396 396 ALBERT CAMUS CARNETE 397 Florile deasupra zidurilor `nalte. `[i plesni de dou\ ori de corp aripile pline de praf.“ „Tocmai voiam s\-l rog s\ schimbe conducta de gaz. Ace[tia mor. Nu-i nimic de f\cut. * Moartea portarului. „C`nd te g`nde[ti c\ acum trei zile beam cu el un diabolo1 cu ment\. dimpotriv\. pe care-l po]i vedea de dou\ ori pe zi. coco[elule. L`ng\ ea. `n cartierul vilelor. tr. Mi-e ru[ine. – Bine. Cheam\. c`nd te duci s\-]i iei coresponden]a. nu prea. – {i de asta ]i-e ru[ine. * La Buchenwald. de ment\ (n. la Paris. `n camera unic\. cerul `[i picura ultimele lumini. „Iat\. Deportat. Doar vecinii urmeaz\ convoiul. Poftim telefonul. – Ah! E[ti bogat! – Nu. B\[tina[ii se str`ng.). de exemplu. * Pies\ despre ~ntoarcere [i Adev\r Scena I – So]ia [i prietena `l a[teapt\. este `ntins mortul. O pas\re urubu2 `ncepu s\ sfor\ie. se `n\l]\ cu doi centimetri peste coama acoperi[ului [i rec\zu ca s\ adoarm\ aproape imediat. * La sf`r[it poart\ piatra `n coliba cea mai mizer\.). Am adulmecat [i curv\s\rit. care se hr\ne[te cu resturi [i cadavre (n. – Aici s`ntem ultimii. So]ia lui e bolnav\. cazul meu e excep]ional: s`nt nevinovat“. unul din francezii no[tri. deschise ciocul. 1 Note pentru Piatra care cre[te. ca s\-i fac\ loc. 3 Oaspetele. 2 Denumire brazilian\ a unei p\s\ri asem\n\toare cu [oimul. * Nuvel\ Podi[urile ~nalte3. pe un p\tu] pliant. * – Europa… C`inii! – {i eu s`nt un c`ine. se afl\ jandarmeria [i trenul. care-l primise: „Vede]i. – De asta. ~i spune: Am `nv\]at asta acolo – nu ucizi `n acela[i loc unde umile[ti. [i el prizonier. `[i consacr\ via]a c\ut\rii uciga[ilor… ~l `mpinge `ntr-o `nc\pere. din America de Nord [i de Sud. – Nu e nici o deosebire. . ~n t\cere nu se mai aude dec`t vuietul fluviului. Ai s-o opre[ti.

* 1 Cinci dintre aceste [apte nuvele se reg\sesc `n Exilul [i `mp\r\]ia: „Femeia adulter\“. detun\tura zguduie `ntinderea vast\. 5) Intelectualul [i temnicerul. Trebuie s\ fii r\u. „Cu bra]ele `n cruce. p`n\ [i asta. mincino[ilor. Nuvela despre intelectual [i temnicer. ca [i cea despre nebunie au fost abandonate. cu nasul `n pietre. Un spirit confuz1. o. trebuie s\ fii r\u. dar dau tot ce au oaspetelui. cu craniul f\cut terci. dac\ min]im. C`nd l-au ]intuit. ca `ntr-al meu acum. pl`nge. {i mi-au trebuit ani lungi p`n\ s\ `n]eleg 1 Renegatul sau un spirit confuz. s\ treac\ la m\rturisiri… Ura. 4) Artistul care se retrage (titlu: Jonas). Ura m\ duce cu g`ndul la o pastil\ de ment\ `n gura `nghe]at\. El `i pune `ntreb\ri.“ * O `ntreag\ nuvel\ dintr-o singur\ mi[care violent\. spune Pierre. O feti]\ de 15 ani `l urm\re[te pretutindeni din ochi. Dup\-amiaz\. „O. Femeia adulter\. Dar. Ce mai terci! Ce mai terci! {i pe urm\. B\rbatul care t\cea din ajun spune doar: – S`nt `nc\ regi? – Da. „Renegatul sau un spirit confuz“ (Un spirit confuz). * Nuvele cu titlul: Nuvelele exilului1: 1) Laghouat. nu mai s`nt sclav. …Iat\-l. Trebuie a[adar s\ spui adev\rul cel pu]in o dat\. E mut\. Culegerea a fost completat\ cu „Cei mu]i“. i-au t\iat limba.“ Morala era salvat\. Acesta nu vorbe[te. Ai s\ g\se[ti la distan]\ de o zi de mers primele p\[uni [i pe nomazi. E singur\ `ntr-un soi de caban\. „Piatra care cre[te“ (Iguape). dar `l prive[te. Dar dac\ s`nt r\u. * Nuvel\: Cei mu]i Ni[te muncitori se `ntorc la uzin\ (dog\rie) dup\ e[uarea unei greve. 6) Un spirit confuz – misionarul progresist se duce s\-i civilizeze pe s\lbaticii care `i taie urechile [i limba [i-l reduc la sclavie. c\ eram complici `n dorin]\. S`nt s\raci [i pr\p\di]i. N-a [tiut s\-i spun\ c\ e `ns\rcinat\. „Mult timp crezusem. asta am descoperit. `nchis `n minciunile [i crimele sale? * Anti-Europa. `n trap m\runt. Le punea piedic\ orbilor. Ei s`nt `nc\ regi. Maistrul `l anun]\ pe un muncitor. ~n de[ert. la sf`r[it. `nainte de a muri – sau s\ accep]i s\ mori f\r\ s\ fi fost vreodat\ iertat. am urlat eu. 2) Iguape – c\ldura uman\. ni[te gheizere de p\s\ri cenu[ii [i negre au urcat `n cerul de un albastru intangibil. La sf`r[it e crucificat. 7) Nuvel\ despre nebunie. Ce moarte este mai solitar\ totu[i dec`t a celui care dispare. Departe. Dragostea lor t\cut\ `n fa]a m\rii. A c\zut. nu era s\-l l\s\m s\ se a[eze la mas\. un [acal adulmec\ v`ntul [i. cu bra]ele `n cruce“. „Oaspetele“ (Podi[urile `nalte [i condamnatul). Ea moare. Tat\l nostru carele e[ti `n… Cum s\ fii vreodat\ iertat. `n Chile. prietenia coco[ului negru. mincino[ilor! ~l cunosc eu bine. o. scuip pe ea. Micu]a mut\. Cel care tocmai a fost omor`t e un drept. . Ea nu r\spunde. le spunea cer[etorilor s\raci `mpu]i]i. Tac. El `l a[teapt\ pe urm\torul misionar [i `l ucide cu ur\. Ziua la atelier. Te vor primi. Cu m`inile pe genunchi. Iat\-l. Bun\tatea lor. mincinosule.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 398 398 ALBERT CAMUS CARNETE 399 str\bate Podi[urile ~nalte. exista un cui `n spatele capului s\u [i a p\truns. Pe urm\ nu mai picteaz\. cu stomacul prad\ arsurilor. foarte departe. `n acela[i moment. Acum s`nt fericit. Pe coasta Pacificului. Eu s`nt sclav. porne[te `n direc]ia mortului. a[teapt\. El alearg\ cu ea `n bra]e. cu bra]ele pe mas\. Pe Pacific. Dup\ aceea i-ar fi spus: „De ce m-ai p\r\sit?“ Nu era s\-l l\s\m s\ continue. v\z`nd-o cum se abandoneaz\. [i p\m`ntul se cutremur\. ne-am `n]eles. dar ghemuit. iar cel\lalt nu [tie c\ este ceva de iertat. A fost pironit de-un zid. Imediat dup\ `ncetarea lucrului. 3) Podi[urile ~nalte [i condamnatul. „P`n\ [i asta. * Roman. hemiplegia patronului. cu capul pironit. „Jonas sau artistul la lucru“.carnete_Camus.

Un om care nu poate ur`. A[ da uneori totul de pe lume ca s\ nu mai fiu legat prin nimic de universul oamenilor. Pe urm\ telefoneaz\ brusc. Citeaz\ pe Balzac: „Geniul seam\n\ cu toat\ lumea [i nimeni nu `i seam\n\“. ci c\ nu po]i fi singur. dac\ nu chiar lipsit\ de iubire.“ Citeaz\ pe Montesquieu: „Dac\ oamenii ar fi `ntru totul virtuo[i. Acum nu-mi mai place dec`t `n largul oceanului. * G.“ * M-a salvat `ntotdeauna de toate descuraj\rile faptul c\ n-am `ncetat niciodat\ s\ cred `n ceea ce. Dar `n acest caz le tr\im prin procur\. ei nu ar avea prieteni“. * Vrem s\ tr\im sentimentele `nainte de a le resim]i. 1 Derriè re cinq barreaux. * Roman. ci pentru a o atrage cu el la ad\- postul condi]iei comune [i pentru a o face s\ mai tr\iasc\ l`ng\ el. ca [i majoritatea femeilor. Iar eu. dar de ast\ dat\ pe p\m`ntul pustiu [i lipsit de dragoste. Dar `ntr-o zi. * Roman. nu mai cred `n ea.“ „Nu de la oamenii pe care-i nedrept\]im avem cele mai multe necazuri. Sub ocupa]ie. `nc\rcate de vuietul valurilor. {i `n tot acest timp ri[ti s\-l r\ne[ti. „Tocmai din cauza imensei nedrept\]i pe care i-o f\cea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 400 400 ALBERT CAMUS CARNETE 401 c\ ea. „Nu-i tr\dezi cu adev\rat dec`t pe cei pe care-i iube[ti.“ „Avem moartea pe care o merit\m. dar din vina mea.“ * Tragedia nu e c\ e[ti singur.“ * ~ntotdeauna mi-a pl\cut s\ privesc marea de pe plaj\. Dar s`nt o parte din acest univers [i atitudinea cea mai curajoas\ este s\ accept acest lucru [i totodat\ tragedia. * Oamenii `nva]\ `ncetul cu `ncetul s\ tr\iasc\. * Roman. nu este niciodat\ complice dec`t `n dragoste. D. Gallimard. * De acum `nainte `ntr-adev\r singur. acolo unde existen]a ]\rmurilor pare improbabil\. . {i apoi pe plajele pustii ale tinere]ii mele s-au `nmul]it azi chio[curile. am `nceput `ncetul cu `ncetul s\ nu mai [tiu s\ tr\iesc p`n\ `n momentul c`nd fiecare dintre ac]iunile [i g`ndurile mele s-au ad\ugat la suferin]a sau la indispozi]ia celorlal]i sau a mea. * Pies\. ci de la martorii cazului care se erijeaz\ `n judec\tori voluntari. nu pierdea nici cea mai mic\ ocazie c`nd ea p\rea neatent\. la povara insuportabil\ a acestei lumi de care am `nceput totu[i s\ m\ bucur at`t de mult. nu pentru c\ putea s\ spere c\ [i-ar u[ura vreodat\ vina.carnete_Camus. se pierde `n preludiul unei seduc]ii. pe plajele Braziliei. `[i d\ seama c`t de na]ionalist a devenit dup\ ciuda pe care o resimte c`nd vede un c`ine vagabond urm`ndu-l vesel pe un soldat neam]. {i i-o repro[a atunci. Dar ast\zi. {i le uz\m `nainte de a le fi resim]it. voi numi „steaua mea“. de altfel false. {tim c\ ele exist\. `n lips\ de o expresie mai bun\. ~]i trebuie timp. Tradi]ia [i contemporanii no[tri ne fac despre ele rapoarte f\r\ de sf`r[it. * S\ scriu o punere `n scen\ pentru Don Juan de Molière. E greu s\-i ghice[ti susceptibilitatea sub gentile]ea sa extrem\. face 1500 de km. 1952. o scoate seara la restaurant [i o posed\ `n timpul nop]ii. am `n]eles din nou c\ nu exist\ pentru mine bucurie mai mare dec`t s\ calc pe un nisip virgin `n `nt`mpinarea unei lumini sonore. * Sachs (Dup\ cinci gratii)1: „Se poate tr\i perfect f\r\ catolicism: eu nu pot s\ tr\iesc deloc f\r\ a m\ g`ndi la Hristos. care consideram via]a at`t de fireasc\. Diferen]\ de ritmuri `ntre fiin]e [i de asemenea diferen]\ de ritmuri la una [i aceea[i persoan\.

* Chiar propune drept deviz\: Libertate.“ * Duhoborii2. articolul lui Camus [i r\spunsurile lui Sartre [i Jeanson. * Parveni]i ai spiritului revolu]ionar proasp\t `mbog\]i]i [i farisei ai justi]iei. Moare [i re`nvie `n noi. Ei admit p\catul [i refuz\ iertarea. Atacuri de la revistele Arts. De aceea s\ te `mpaci cu epoca nu `nseamn\ ast\zi nimic altceva dec`t s\ te `mpaci cu moartea. a atins punctul culminant `n num\rul din august 1952. Acelea[i virtu]i denun]ate treptat drept defecte de X. iar eu strigam c\tre via]\. cel mai bun prieten al lui X. Sartre. cei care ne iubesc. semnaleaz\ o p\rere favorabil\ a lui Y. iar Rivarol de extrem\ dreapta. ce bine e s\ te afli printre prieteni. c`nd inima se d\ruia total altcuiva. * Cel mai bun prieten. care con]ine „Scrisoarea c\tre directorul revistei Temps Modernes“. Parisul e o jungl\. din 12-18 septembrie 1952. * Infernul este aici s\ tr\ie[ti. * Cuplu. neloial. * Vaucluse. sub influen]e occidentale de tip quaker. se confund\ cu viitorul marcat de moarte al oric\rei condi]ii. [i `ntr-o foarte mare m\sur\. pe care i-l d\ Dumnezeu la na[terea sa spiritual\ [i `n func]ie de faptele 1 Polemica cu revista Temps Modernes. X. Inegalitate. * Secol al senin\t\]ii. omul [i spiritul.. Ea nu pretindea nimic altceva dec`t s\ nu moar\. X. * Cine va depune m\rturie pentru noi? Operele noastre. care e `n `nt`rziere. * Temps modernes1. Pericolul catastrofei. ~n Arts. face caz de unele reticen]e ale lui Y. X. Doar exigen]a poate restr`nge exigen]a. „Ah! spune Y.carnete_Camus. un articol al lui Jacques Peuchmaurd are drept titlu: „Dup\ André Breton.M. `n leg\tur\ cu X. `i d\uneaz\. Misterul Buf: „~n viitor. * Progresul st\rii materiale `mbun\t\]e[te mai mult dec`t e necesar. `n leg\tur\ cu Omul revoltat. Sose[te Y. * Septembrie ’52. Cuplul Z. Fraternitate. 1 Este vorba de revista lui Jean-Paul Sartre. Carrefour. Sartre se r\scoal\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 402 402 ALBERT CAMUS CARNETE 403 * Haite de c`ini aduna]i `n cet\]i [i roz`nd idei. nimeni dec`t aceia dintre prietenii no[tri care ne-au v\zut `n acea secund\ a d\ruirii. Unul trupesc [i altul sufletesc. Virtu]ile sale dezvoltate de X. * Infernul este paradisul plus moartea. Nu scap\ dec`t cei care reu[esc s\ ias\ din via]\. natura uman\. Polemic\ cu T. iar animalele-i s\lbatice s`nt jalnice. Dorin]\ de martiriu. Lumina serii devine fin\ [i aurit\ ca o licoare [i vine s\ dizolve alene acele cristale dureroase care r\nesc uneori inima. Cre[tinismul este interior. la familia Z. * Cum [chiop\ta. . Dar iubirea e t\cere: fiecare om moare necunoscut. Un act. Orice cre[tin are dou\ nume. Dar dincolo de aceast\ m\sur\. * Criticul rus Rasumnik `n leg\tur\ cu piesa lui Maiakovski. Cuplul Z.1. `[i punea de obicei p\l\ria `ntr-o parte. Se vorbe[te de Y. se gr\be[te s\-l `mbr\]i[eze. at`t de r\sp`ndit. 2 Sect\ care s-a `ntemeiat `n Rusia.. `n secolul al XVIII-lea. o dat\ cu bog\]ia. Adev\ratul echilibru al moralei se afl\ la limit\.. Acest secol al pericolului extrem este [i cel al celei mai `nalte senin\t\]i. A[! Atunci cine? Nimeni. Camus s\ fie oare un Duhamel al genera]iei sale?“ Carrefour era un s\pt\m`nal de dreapta. socialismul istoric [i cre[tinismul istoric se `nt`lnesc“. despre X. masonic [i protestant. `ncepe mi[carea invers\. Rivarol. A[adar.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 404

404

ALBERT CAMUS

CARNETE

405

sale. Ultimul nume nu este cunoscut de nimeni pe p\m`nt: va fi cunoscut `n eternitate. Fratele nostru nu a murit, fratele nostru e doar schimbat. * Duhoborii. ~n rus\, cei care lupt\ prin spirit. * Proprietatea este uciderea. * Moral\ practic\ S\ nu faci niciodat\ apel la tribunale. S\ dai bani sau s\-i pierzi. S\ nu-i fructifici niciodat\, nici s\-i cau]i, nici s\-i reclami. Titlu: Mic tratat de moral\ practic\ – sau (ca s\ provoc) de aristocra]ie cotidian\. * Polemic\ T.M.1 – {mecherii. Singura lor scuz\ este teribila noastr\ epoc\. Ceva `n ei, p`n\ la urm\, aspir\ la servitute. Au visat s\ mearg\ spre ea pe un drum nobil, plin de medita]ii. Dar nu exist\ cale regal\ spre servitute. Exist\ `n[el\ciunea, insulta, denun]area fratelui. Dup\ care, pilda celor treizeci de argin]i. * Apa lin\ de la Oran. Lumin\ african\: lacom\ flac\r\ ce arde inima. Eram prea t`n\r. * Uneori, t`rziu, `n acele nop]i de s\rb\toare, c`nd alcoolul, dansul, violenta del\sare a fiec\ruia duceau foarte iute la un soi de oboseal\ fericit\, mi se p\rea, cel pu]in pentru o secund\, c`nd oboseala era extrem\, c\ `n]eleg `n fine secretul fiin]elor [i c\ a[ fi capabil `ntr-o zi s\-l exprim. Dar oboseala disp\rea [i, o dat\ cu ea, secretul. * Brunetière pleda deja ca [i Sartre pentru un teatru de situa]ii opus teatrului de caractere. Copeau tran[a atunci chestiunea printr-o fraz\: „Situa]ia valoreaz\ c`t valoreaz\ caracterele“.
1 Temps Modernes.

Idem: Copeau despre „meserie“, despre piesa „bine f\cut\“. A nu se confunda „re]et\“ [i „meserie“. Cf. Discurs despre poemul dramatic de Corneille. * Orice societate, [i mai ales societatea literar\, urm\re[te s\-i ru[ineze pe membrii ei de virtu]ile lor extreme. „Iubirea de cel Clèves, romantic\. `ndep\rtat“1 * `n commedia dell’arte. Prin]esa de

* Roman. „Nu pe ea o detesta el `n acele zile. Nu exista nimic `n ea care s\ poat\ fi detestat [i aproape tot ca s\ fie iubit\. Pe el `nsu[i se detesta `n ea – [i propria sa insuficien]\, s\r\cia sa, neputin]a sa de a iubi ceea ce hot\r`se s\ fie, de a tr\i `n ceea ce [tia c\ este demn, [i `n ea, [i `n el…“ * Rasa care are probleme b\ne[ti [i nepl\ceri suflete[ti. * „R\t\cirea de a iubi `n diverse locuri este la fel de monstruoas\ ca [i nedreptatea pentru spirit.“ (Pascal) * Idem: „Dragostea [i ra]iunea nu s`nt dec`t acela[i lucru“. * Cer[etoarei care tot deranja, patroana restaurantului, ar\t`nd spre cei care m`ncau langust\, `i spuse: „Pune-te `n locul dumnealor“1. * Roman. Mama bolnav\. El se arunc\ atunci la pieptul acelei femei infirme [i pl`nge str`ns lipit de ea. De ani de zile nu se mai abandonase astfel `n fa]a cuiva – nu ceruse ocrotire de la nimeni. C`teva fiin]e se abandonaser\ astfel `n fa]a lui. Dar `n ceea ce-l
1 ~n limba francez\: l’amour du lointain (n. red.). 2 Publicat, printre alte c`teva note inspirate din actualitate, `n revista Démenti, Liège,

15 octombrie 1953.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 406

406

ALBERT CAMUS

CARNETE

407

privea, nu [tiuse niciodat\ s\ consimt\ la o astfel de abandonare. {i alegea `n loc `ns\[i sl\biciunea [i nenorocirea. * Pies\: Lespinasse Elisa.1 Actul I: 1) Elisa [i d’Alembert (ea `i vorbe[te de dragostea ei pentru Gonzalve). 2) Elisa [i Guibert (dragoste fulger\toare). 3) Declara]ia lui Guibert c\tre Elisa (pe un ton rece). 4) Se anun]\ `ntoarcerea lui Gonzalve. 5) Gonzalve [i Elisa. Actul II: 1) D’Alembert [i Gonzalve. 2) Elisa [i Gonzalve (prime[te scrisoare [i trebuie s\ plece – scen\ de desp\r]ire). 3) D’Alembert [i Elisa. 4) Guibert [i Elisa. Ea cedeaz\ dragostei care `nvinge: „Nu mai ai minte? – Crezi cu adev\rat?“ Ea se `ntoarce, `l aude cum alearg\ spre ea [i cade `n bra]ele lui. Actul III: Dragoste sf`[iat\: Moartea lui Gonzalve. Ea este `n bra]ele lui Guibert, d’Alembert intr\ cu scrisoarea: „A murit“. Ea cite[te [i ]ip\: „{tii ce-mi spune? C\ e fericit s\ moar\ convins de dragostea mea“. Scen\ Guibert [i Elisa: „Ah! Acum te iubesc“, spune ea. Actul IV: Dragoste bazat\ pe ne`n]elegere. Ea vrea s\ fie iubit\ de Guibert la fel ca de Gonzalve. Nu m\ iube[ti. C\s\toria lui Guibert. Actul V: D’Alembert [i Guibert. Bolnav. Interdic]ie de a o vedea. Ea e deformat\. ~i m\rturise[te dragostea sa pentru Elisa. D’Alembert: „Vii prea t`rziu. A[a fac cei care nu-s capabili s\ iubeasc\. Pasiunea lor extrem\ const\ `n a iubi f\r\ obiect `n momentul c`nd acest lucru devine inutil“.
1 Se recunoa[te, `n acest proiect de pies\, via]a lui Julie de Lespinasse. Un b\rbat, Mora,

Ultima scen\: Moartea Elisei. „Nu-i a[a c\ [i el merita s\ fie iubit? – Da, Elisa. Dar tu meritai s\ fii iubit\ a[a cum ai fost. – Oare am fost iubit\? Am fost `ntr-adev\r?“ Intr\ Guibert. „Gonzalve!“ spune ea. Sau o s\ mor f\r\ ca el s\ m\ fi iertat. Cine, Guibert? Nu. Guibert m-a f\cut s\ cunosc dragostea `n care ai ceva de iertat. Dar cel\lalt nu [tia, n-a [tiut niciodat\. Cum ar fi putut s\ m\ ierte? * C`nd mama `[i `ntorcea privirea de la mine, n-am putut niciodat\ s\ m\ uit la ea f\r\ s\-mi fie ochii `n lacrimi. * R: Se `nsoar\ cu o femeie care a avut un amant (logodnicul ei). Ea i-o m\rturise[te cinstit. El spune c\ o iube[te [i c\ nu conteaz\. Gelozie retrospectiv\. Nop]i de interog\ri, de `ntreb\ri. A doua zi dup\ c\s\torie, cump\r\ bilete s\ se duc\ `n ora[ul unde locuie[te fostul logodnic, ca s\-i „`nsemne mutra“ (lame de ras `nfipte `ntr-un dop). Tot a[a, ani `n [ir. Compune scrisori injurioase (doamna X. doamnei A.). Pe urm\ o for]eaz\ s\-i cear\ unei prietene s\ se culce cu el. „S`nt lezat“, spune el, pe urm\ o for]eaz\ s\-i cear\ acela[i serviciu surorii ei etc. (`i interzice s\ se duc\ `n locurile unde a copil\rit [i unde l-a cunoscut pe X.) etc. etc. P`n\ ce ea ajunge `n pragul nebuniei. * Poezii despre dorul de Algeria. * Aceast\ prim\ diminea]\, mai cur`nd umed\ dec`t ploioas\, transformase trotuarele Marsiliei `n trotuare pariziene [i doar mul]imea pestri]\ mai amintea c\ aici `ncepea alt\ lume. Dar deodat\ se ive[te pia]a de flori de pe Canebière1. Galantarele de abia rezist\ sub abunden]a florilor de decembrie, cu perle de ap\ pe ele, grase, sclipitoare. Anemone, g\lbenele, narcise, gladiole… *
1 Bulevardul principal din Marsilia, care coboar\ p`n\ la port (n. tr.).

moare din dragoste pentru ea, care va muri din dragoste pentru Guilbert, autorul unui Eseu general de tactic\, `n timp ce d’Alembert, `n culise, r\m`ne ve[nicul amorez sfios.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 408

408

ALBERT CAMUS

CARNETE

409

Pe mare. Marea sub lun\, `ntinderile ei silen]ioase. Da, aici m\ simt `n stare s\ mor lini[tit, aici pot s\ spun: „Eram slab, am f\cut totu[i tot ce am putut“. * Tipasa. S\ rev\d `nsemn\rile. * De la Laghouat la Gardhaïa. Daïa-urile [i copacii lor fantomatici. Chebka-urile chinuite. Regat al pietrelor care ard peste zi [i `nghea]\ noaptea – [i care supuse la aceste presiuni teribile sf`r[esc prin a se pulveriza `n nisip. P`n\ [i cimitirul din Laghouat este acoperit de bulg\ri de [ist, iar mor]ii se amestec\ `ntre ei sub `nv\lm\[eala pietrelor. P`n\ [i acele brazde sub]iri care se v\d c`teodat\ `n de[ert [i nu se caut\ dec`t o anume piatr\ bun\ pentru construc]ii. C`nd cineva ar\ `n ]ara asta, o face numai ca s\ recolteze pietre. P\m`ntul e at`t de pre]ios, `nc`t se r\zuie cele c`teva f\r`me acumulate `n ad`ncuri [i se transport\ cu co[urile precum sf`nta `mp\rt\[anie. Apa. P\m`nt r\zuit p`n\ la os, p`n\ la scheletul s\u [istos. Gardhaïa [i ora[ele sfinte cu br`ul lor de coline de culoare ocru, str\juite ele `nsele de ziduri ro[ii. * Ca acele pietre din de[ert, brusc `ngr\m\dite unele peste altele, abia deosebindu-se de alte mormane, [i care le arat\, celor pe care s\r\cia i-a `nv\]at, c\ile misterioase ce duc la ap\ sau la iarba uscat\. * Secet\ `n sud – [i asta `nseamn\ foamete – optzeci de mii de oi mor. O `ntreag\ popula]ie scurm\ p\m`ntul `n c\utare de r\d\cini. Buchenwald sub soare. * La Viena, porumbeii se cocoa]\ pe sp`nzur\tori. * ~n Fran]a, pentru fiecare meserie, e dinainte prev\zut\ propor]ia de str\ini. Astfel, `n minerit propor]ia cre[te `n raport cu ad`ncimea la care se munce[te. }ar\ de azil, dar se cer `n primul r`nd sclavi. * A.B. Lucifer deprimat de Oran. *

S\ nu uit – la Laghouat, impresie unic\ de for]\ [i invulnerabilitate. ~mp\cat cu moartea, deci invulnerabil. * Explicarea ororilor moderne prin fric\. Atom, procese sovietice etc. Tr\darea st`ngii intelectuale. * Fapte actuale1 – 10 medici francezi, dintre care jum\tate evrei, semneaz\, f\r\ alt\ informa]ie dec`t comunicatul guvernului de la Moscova, o declara]ie prin care aplaud\ arestarea confra]ilor lor sovietici dintre care 9/10 s`nt evrei. Spiritul [tiin]ific triumf\. Ceva mai t`rziu, acela[i guvern decreteaz\ nevinov\]ia acelor medici care `nc\ se mai afl\ `n `nchisoare. * De[ertul [i clepsidra. * Fapte actuale. Deputa]ii au refuzat s\ dea pentru locuin]e miliardele acordate produc\torilor de alcool. Dubl\ lovitur\: magherni]ele m\resc `n acela[i timp produc]ia de alcool. {ase sute de iacobini, campioni ai libert\]ii, `ngenunchea]i `n fa]a bistrourilor. * Umanism. Nu-mi place omenirea `n general. ~n primul r`nd, m\ simt solidar cu ea, ceea ce nu-i acela[i lucru. {i pe urm\ `mi plac c`]iva oameni, vii sau mor]i, pe care-i admir at`t de mult, `nc`t s`nt `ntotdeauna gelos sau anxios s\ men]in sau s\ ocrotesc la to]i ceilal]i ceea ce, `nt`mpl\tor, `ntr-o zi pe care nu o pot prevedea, i-a f\cut sau `i va face asem\n\tori cu cei dint`i. * Nebunia lui Fabre, administratorul Comediei Franceze2. Credea c\ numai lumea oglinzilor era adev\rat\. Restul era reflectare. *
1 Publicat `n Démenti. 2 Émile Fabre, 1869-1955.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 410

410

ALBERT CAMUS

CARNETE

411

Benjamin Constant, Jurnal intim1: „Exactitatea descrierilor materiale ale vie]ii `l atrage pe cel c\ruia totul i-a devenit de o indiferen]\ egal\“. Despre Faust de Goethe, judecat\ `mpov\r\toare p. 59: „…toate popoarele (ca [i anticii) care au posedat ceea ce d\ valoare vie]ii, gloria [i libertatea, au sim]it `n acela[i timp c\ trebuie s\ [tii s\ dispre]uie[ti via]a [i s\ renun]i la ea. Cei care ne ]in predici contra sinuciderii s`nt tocmai acei oameni ale c\ror opinii fac ca via]a s\ fie ceva de dispre]uit [i ceva mincinos, partizani ai sclaviei [i ai josniciei…“ „{i nu m\ cunosc dec`t pe mine care [tiu s\ simt pentru ceilal]i mai mult dec`t pentru mine `nsumi pentru c\ mila m\ urm\re[te…“ Cf. p. 81: „B\rba]ii care trec drept duri…“ „Literatura [i gloria perturb\ via]a duc`nd la manifestarea [i sus]inerea opiniilor.“ „Plimbare cu Simonde. Mi-a repro[at lipsa de interes pe care i-o ar\tam lui [i tuturor. De fapt, nimeni nu [tie… c\ nu s`nt `ntr-o situa]ie natural\, c\ leg\turile mele cu Biondetta m\ lipsesc de orice sentiment de a dispune liber de via]a mea…“ Cf. pp. 133-134: „Ambi]ia e mult mai pu]in interesat\ dec`t s-ar crede, fiindc\ pentru a tr\i `n lini[te trebuie s\-]i dai aproape tot at`ta osteneal\ ca [i pentru a guverna lumea.“ „Via]a mea fuge ca apa.“ „{i mai am `n plus un sim]\m`nt at`t de contrar despre scurtimea vie]ii, `nc`t nu pot s\-i acord suficient\ importan]\ ca s\ iau o hot\r`re ferm\, oricare ar fi ea.“ P. 201– Despre inutilitatea discu]iei cu litera]ii francezi: „Ar trebui `nceput prin a explica fiecare punct ca s\ discu]i o problem\: altfel nu `nt`lne[ti dec`t persoane care `]i repro[eaz\ ceea ce n-ai spus [i te ostene[ti degeaba… Trebuie s\ scriem [i nu s\ ne cert\m“. „Exist\ `n lipsa de religie ceva grosolan [i uzat care-mi repugn\.“ C`nd cineva este generos f\r\ afectare, chiar [i cei care se `mbog\]esc de pe urma generozit\]ii lui g\sesc c\ nu-[i face dec`t datoria.
1 Tocmai fusese publicat\ edi]ia integral\, `n 1952, la Gallimard.

Cf. p. 226: oric`t ]i-ai ascunde dispre]ul, el se ghice[te `ntotdeauna [i nu se iart\. P. 245 – Moartea doamnei Talma. …{i toate persoanele astea care se declar\ sensibile nu-mi folosesc ca tovar\[i de adversitate, nenorocire, moarte. …C`nd supor]i f\r\ s\ vrei o situa]ie pe care o dete[ti, cea mai mic\ accentuare a nepl\cerii `]i treze[te furia. Cf. 348: nenorocirea mea e c\ nu iubesc nimic [i asta face dure lucrurile cele mai simple. Sufletul meu tr\ie[te solitar. Nu iubesc dec`t `n lipsa recuno[tin]ei sau a milei. S\ nu facem r\u, dar s\ ne amintim c\ nu pot tr\i din ad`ncul inimii cu nimeni. * C`nd se apropie ast\zi de cauza poporului, Biserica nu d\ impresia c\ ar ceda milei, ci for]ei. * Roman. Ea nu credea `n dragoste [i, iubind-o, el se sim]ea ridicol c`nd `[i exprima dragostea. * Cada vez que considero Que me tengo de morir Tiendo la capa en el suelo Y no me harto de dormir1. * Pies\ despre albigenzi. * Mi se scrie: „~n seara vie]ii, vom fi judeca]i `n privin]a iubirii“. Atunci os`ndirea e sigur\. * Purta rochii caste [i totu[i corpul ei ardea. *
1 Copla spaniol\: „Ori de c`te ori socotesc/ C\ trebuie s\ mor/ ~mi `ntind mantia pe jos/ {i nu m\ mai satur de dormit“.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 412

412

ALBERT CAMUS

CARNETE

413

Socialismul, dup\ Zo[cenko1, va fi atunci c`nd vor cre[te violete pe asfalt. * Evreii tr\iesc din punct de vedere cultural de 4 000 de ani. Singurii. * Tolstoi scrie: Despre via]\ [i despre moarte. Merge mai departe [i decide c\ moartea nu exist\. Astfel c\ eseul lui se nume[te Despre via]\. Vezi jurnalul Tatianei Tolstoi2, p. 131: Povestea celor trei voluntari executa]i. * Tolstoi recunoa[te c\ primul sentiment pe care-l resim]i c`nd se apropie de casa ta un cer[etor e dezagreabil. Pleac\ de la o reprezenta]ie cu Siegfried profer`nd injurii. ~i detesta pe revolu]ionarii ignoran]i [i orgolio[i „care caut\ s\ transforme lumea f\r\ s\ [tie unde este adev\rata fericire“. * 15 februarie 1953 Drag\ P.B.3 Trec mai `nt`i peste scuzele pe care ]i le datorez pentru vineri. Nu era vorba de o conferin]\ despre Olanda, dar am fost obligat `n ultimul moment s\ dau autografe `n beneficiul acelor refugia]i. Exerci]iul acesta pe care-l f\ceam pentru prima oar\ mi s-a p\rut c\ nu-l puteam refuza [i am crezut c\-mi vei ierta acest incident nepl\cut. Dar chestiunea nu e asta, ea st\ `n raporturile pe care le socote[ti dificile. ~n acest punct, ceea ce am de spus se poate exprima simplu: dac\ ai fi cunoscut chiar un sfert din via]a mea [i din obliga]iile ei, n-ai mai fi scris nici un singur r`nd din scrisoarea dumitale. Dar nu ai cum s-o cuno[ti, iar eu nu pot [i nici nu trebuie s\ ]i-o explic. „Trufa[a singur\tate“ de care te pl`ngi, al\turi de mul]i al]ii care nu au to]i aceast\ calitate a dumitale, ar fi la urma urmei, dac\ ar exista, o binecuv`ntare pentru mine. Dar paradisul
1 Zo[cenko (1895-1962), prozator [i umorist sovietic persecutat de Stalin. 2 Jurnalul fiicei lui Tolstoi a ap\rut la Plon `n 1953. 3 Ciorn\ de scrisoare adresat\ jurnalistului Pierre Berger. A fost publicat\ pe 4 ianuarie 1962 `n s\pt\m`nalul Démocratie.

acesta `mi este atribuit pe nedrept. Adev\rul este c\ m\ t`rguiesc cu timpul [i cu oamenii pentru fiecare or\ de munc\, f\r\ s\ reu[esc, de cele mai multe ori. Nu m\ pl`ng. Via]a mea e a[a cum mi-am f\cut-o [i s`nt primul r\spunz\tor de risipirea [i ritmul ei. Dar c`nd primesc o scrisoare ca a dumitale, atunci, da, am chef s\ m\ pl`ng sau, m\car, s\ cer s\ nu fiu acuzat at`t de u[or. Ca s\ m\ ocup de tot mi-ar trebui ast\zi trei vie]i [i mai multe inimi. Nu am dec`t una, care poate fi judecat\ [i pe care o socotesc adesea de calitate medie. Nu am timpul material [i mai ales r\gazul interior s\ m\ v\d cu prietenii cum a[ vrea (`ntreab\-l pe Char, pe care-l iubesc ca pe un frate, de c`te ori pe lun\ ne vedem). Nu am timp s\ scriu pentru reviste, nici despre Jaspers, nici despre Tunisia, chiar pentru a combate un argument al lui Sartre. Crede-m\, dac\ vrei, c\ nu am nici timpul, nici r\gazul interior s\ fiu bolnav. C`nd m\ `mboln\vesc, via]a mea se r\stoarn\ complet [i timp de mai multe s\pt\m`ni s`nt `n `nt`rziere cu toate. Dar cu adev\rat grav este c\ nu mai am nici timpul, nici r\gazul interior s\-mi scriu c\r]ile [i-mi trebuie patru ani ca s\ scriu ceea ce, `n libertate, mi-ar fi luat unul sau doi. De c`]iva ani, de altfel, opera mea nu m-a eliberat, ci m-a aservit. Iar dac\ o continuu, e pentru c\ nu pot face altfel [i c\ o prefer `n locul oric\rui alt lucru, `n locul libert\]ii, al `n]elepciunii sau al adev\ratei fecundit\]i [i chiar, da, chiar `n locul prieteniei. ~ncerc, e drept, s\ m\ organizez, s\-mi dublez for]ele [i „prezen]a“ printr-un orar, o organizare a zilelor mele, o eficacitate crescut\. Sper s\ ajung la asta, `ntr-o zi. Pentru moment, nu reu[esc, fiecare scrisoare atrage dup\ sine alte trei, fiecare fiin]\ zece, fiecare carte o sut\ de scrisori [i dou\zeci de coresponden]i, `n timp ce via]a continu\, `n timp ce exist\ lucrul, cei pe care-i iubesc [i cei care au nevoie de mine. Via]a continu\ [i eu, `n unele dimine]i, obosit de zgomot, descurajat `n fa]a operei interminabile care trebuie continuate, bolnav de aceast\ nebunie a lumii care m\ asalteaz\ `nc\ de c`nd m\ trezesc, din ziar, sigur `n fine c\ nu voi prididi [i c\-i voi dezam\gi pe to]i, am doar chef s\ m\ a[ez [i s\ a[tept s\ vin\ seara. Am aceast\ dorin]\ [i uneori chiar `i cedez. Po]i `n]elege asta B.? Sigur, meri]i s\ fii stimat [i s\ ]i se vorbeasc\. Sigur prietenii dumitale s`nt mai buni dec`t ai mei (care nu s`nt chiar at`t de gr\m\tici cum crezi). De[i `mi imaginez greu ([i nu-i o simpl\ poz\) c\ stima mea poate `ntr-adev\r s\ conteze pentru cineva, este adev\rat c\ o ai pe a mea. Dar pentru ca stima

Teatrul `nseamn\ personajul. care trebuie pl\tit pentru c\ m-am l\sat `ncol]it de existen]a asta. straniu. Taurul rapid [i `nfocat ca un zeu. * Nemesis1. * Roman. s\ nu renun]i la ceea ce ai deja. * Roman. „Imposibil anul acesta. Camus vorbea despre un ciclu consacrat mitului lui Nemesis. de[i asta e ceea ce doresc cel mai mult pe lume. Singur trebuie s\ decizi dac\ iube[ti [i singur trebuie s\ r\spunzi consecin]elor incalculabile ale dragostei adev\rate. de punere `n scen\ [i de interpretare care vin din ignorarea acestui adev\r. R\spund `n orice caz f\r\ am\r\ciune am\r\ciunii dumitale. Am `nt`lnit multe fiin]e de calitate. Exist\ chiar o limit\ c`nd a iubi o fiin]\ echi1 Dup\ ciclul absurdului [i cel al revoltei. Dar nu este posibil s\ ai at`]ia prieteni [i asta-i nenorocirea mea. Militant. Tema energiei. juisarea-fulger [i nu acea suit\ de acte repetate [i [lefuite. nu exist\ dragoste f\r\ culpabilitate personal\ [i absolut\. au numai darul de a m\ `ntrista [i se adaug\ la toate motivele pe care le am ca s\ fug din ora[ul \sta [i de via]a pe care o duc aici. volupt\]ile g`f`ite. [tiu asta. ea este greu de purtat. vezi. asta e [ansa vie]ii mele. nu e posibil. omul `i prefer\ o inim\ c\ldu]\ [i o moral\. irezistibil deci [i care trebuie urmat orbe[te. Completa]i o fi[\ pentru anul viitor. Trebuie deci s\ continuu aceast\ stranie existen]\ [i trebuie s\ socotesc ceea ce `mi spui drept pre]ul.“ * Sexul. Se `nt`mpl\ ca dragostea s\ ucid\. avem nevoie `ntr-adev\r de timp. Via]a. care necontenit decide singur s\ mearg\ `nainte. Astfel de scrisori.carnete_Camus. Spre marele teatru. pl\cerile urm\rite ani `n [ir pentru `mplinirea unei fuziuni imposibile. fatal\ celor f\r\ m\sur\“. De vreme ce trebuie s\ fii culpabil. o. dup\ ani de furie. se impacienteaz\ `n fa]a nout\]ii [i nu renun]\ la independen]\ dec`t `n momentul c`nd consim]i s\-l satisfaci pe deplin. valeaz\ cu a le ucide pe toate celelalte. ~ntr-un fel. e normal s\ fiu l\sat `n singur\tatea mea care. * S\ mai adaug la Starea de asediu. Acestei aventuroase singur\t\]i. Un la[ care se credea curajos. * ~n dragoste. Ac]iunea. fiind c`t de c`t exigent. Raporturile dintre stil [i conven]ia teatral\. Pentru moment.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 414 414 ALBERT CAMUS CARNETE 415 aceasta s\ se transforme `n prietenie activ\. * Pasifae dore[te taurul din castitate. cam scump dup\ mine. caracterele `mpinse p`n\ la cap\t. Idem: hot\r\[te s\ lupte contra tenta]iei morale. mi-e insuportabil [i mie. Vrea s\ se cru]e. care. singuratic. Ministerul sinuciderii. Dar a[a stau lucrurile [i dac\ nu pot fi iubit a[a. libertate! . C\ situa]iile valoreaz\ c`t valoreaz\ caracterele. Efectivele s`nt complete. cel pu]in s\ nu fii singur. Iar prima sa grij\ este s\ caute o justificare care s\-i u[ureze pu]in povara culpabilit\]ii. ar putea vreodat\ s\ consimt\ din ad`ncul inimii la tirania aceasta? Castitate. care m\ condamn\ s\ decep]ionez. dar f\r\ alt\ justificare dec`t ea `ns\[i. Dar aceast\ culpabilitate e solitar\. „zei]a m\surii. Se teme de el `nsu[i [i pentru el `nsu[i. Cine. ~n]eleg c\ asta le este insuportabil celorlal]i. Iart\-m\ oricum c\ te-am dezam\git [i te rog s\ ai `ncredere `n g`ndurile mele fidele. – Pasifae (c`nd intr\ el): O. de o `ndelung\ frecventare. Lipsit\ de alibiurile ra]iunii. nu e chiar at`t de trufa[\ cum spui. Erori de concep]ie. `naintea altor ani de nebunie senzual\. * Despre teatru „Legile“ teatrului. puritate! * Martirii trebuie s\ aleag\ `ntre a fi uita]i sau a fi utiliza]i. refuz\ [i tace – care prosper\ `n obi[nuin]\. Cedeaz\ voluntar `n fa]a instinctelor care s`nt puternice. {i e suficient\ o ocazie ca s\-[i dea seama de contrariu – [i trebuie s\-[i schimbe via]a. Ceea ce reprezint\ el este propria juisare. str\in. ]ipetele. Ac]iunea [i via]a `n operele mari. refuz`ndu-[i `n acest caz condi]ia. brusc. venind de la cineva ca dumneata.

C`t despre societ\]i. infidel este neantul. e pentru c\ n-am putut niciodat\ s\ accept singur\tatea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 416 416 ALBERT CAMUS CARNETE 417 * Onoarea nu ]ine dec`t de un fir. [i acordul dumneavoastr\. [i trebuie trecute sub t\cere sau cel mult doar sugerate. * Nu am g\sit alt\ justificare vie]ii mele dec`t acest efort de crea]ie. care scriem pe `n]elesul tuturor. 9 iulie ’53 Drag\ domnule. Trebuie s\ i se `ncredin]eze p\strarea secretelor. Dac\ se men]ine. ~n ceea ce ne prive[te pe noi. Dar ultimele s\pt\m`ni au trecut pentru mine ca v`ntul. De fiecare dat\ c`nd cineva `mi spune c\ admir\ omul din mine. `[i scoate proteza dentar\ `nainte de a se duce `n sala de opera]ie. Fidel este abisul. * Dou\ erori vulgare: existen]a preced\ esen]a sau esen]a preced\ existen]a. Cel mai greu este s\ pui m`na pe un om [i mai ales s\ sim]i ostilitatea fizic\ a altui om. Paris. ~n rest am e[uat. Peste un criminal. . {i dac\ asta nu m\ justific\. asta se `nt`mpl\ adesea printr-un noroc. am impresia c\ am min]it toat\ via]a. via]a mea nu va merita s\ fie m`ntuit\. da. ca deodat\ s\ survin\ `nfr`ngerea. trebuie s\ [tim c\ exist\ dou\ `n]elepciuni [i s\ ne prefacem. * S\ faci s\ pogoare harul divin peste o „`mbog\]it\ prin pia]a neagr\“ sau peste un rechin al afacerilor – asta. Ei [tiu c\ a avut `ntotdeauna pudoarea de a nu m\rturisi c\ are din]i fal[i. * Roman. {i chiar dac\ atunci n-ai f\cut dec`t s\ a[tep]i. `n plus. * Exist\ oameni care sufer\ rigid [i al]ii care sufer\ suplu: acroba]ii. V\ rog s\ primi]i toate ur\rile [i salut\rile mele cordiale. uneori. latura lor tip „lagun\ [i soare“. De aceea trebuie s\ li se predice o m\sur\ intransigent\. C`nd frumuse]ea se degradeaz\. * Pentru Nemesis. abisul. {i una. e ca [i cum te-ai fi luptat tot timpul [i `ndelung. Sully Prudhomme. bolnav\. Totu[i. am fost mai mult dec`t sensibil la simpatia dumneavoastr\ [i la modul cum binevoi]i s\ mi-o exprima]i. singura `ntr-adev\r de dorit. virtuozii (instala]i ai) durerii. acestea s`nt secrete [i riscuri. Dar acum trebuie s\ accept [i singur\tatea. nebunia. * Team\ de meseria [i de voca]ia mea. * O cravat\ curajoas\. Tolstoi. * Unor b\rba]i le trebuie mai mult curaj ca s\ `nfrunte o simpl\ `nc\ierare pe strad\ dec`t s\ lupte `n linia `nt`i. Lipsa de m\sur\ `n dragoste. [i cealalt\ p\[esc [i se `nal]\ `n acela[i ritm. * Ne suport\m gra]ie corpului – frumuse]ii. reu[it\. Iat\ de ce poezia este hrana ve[nic\.: „Dou\ valori exist\ pentru mine: tandre]ea [i gloria“. * Van Gogh `i admira pe Millet. * Dac\ am refuzat `ntotdeauna minciuna (inapt chiar c`nd m\ str\duiam s\ mint). f\r\ intermediar. * Scrisoare de la Green.carnete_Camus. Lipsa de m\sur\. Mi-a trebuit mult timp ca s\ r\spund amabilei dumneavoastr\ scrisori. * Ca atunci c`nd dup\ o lung\ boal\ moare cineva pe care-l iube[ti. c\ o ignor\m pe una din ele care este cea mai elevat\. {i s`nt fericit s\ simt. e u[or. Cei doi fii care `ntorc capul c`nd mama. ~mi pl\cuse str\lucirea voalat\ a poemelor dumneavoastr\. atunci doar psihologiile r\m`n prezente – [i se `nfrunt\. este proprie doar sfin]ilor. pentru unii. Dar corpul `mb\tr`ne[te. * V. ele n-au generat niciodat\ lips\ de m\sur\ dec`t `n ur\.

285: concep]ia lui Andrei Bolkonski `n R\zboi [i pace. coresponden]\. dar o `nt`mpin cu bucurie. „S`nt fericit c\ o iubi]i pe so]ia mea. „merge s\-[i caute fericirea“ la Sankt-Petersburg. Idem: 62. „Tr\iesc ca un animal. 320: pe curba a c\rei culme ar fi Pu[kin. ci o remu[care rece…“ Idem. Mici c`rcota[i nivelatori. de adaptare nesf`r[it\. Lui Strahov: „P\r\si]i activitatea depravant\ a jurnali[tilor“. 77. 1879) Fratele lui Tolstoi: „~i lipseau cusururile necesare ca s\ fie un mare scriitor“ (dup\ Turgheniev). fiindc\ l-a[ fi omor`t“. Nu am nici lacrimi. situa]ia noastr\ e `ngrozitoare… Ajuns la cel mai `nalt grad de dezvoltare. 65. S\-]i `nchei via]a f\r\ s-o respec]i este ceva dureros. nici c\in]\ pentru mine `nsumi. Nu `l regret\. Despre o nuvel\ a lui Turgheniev care nu-i place: „Latura personal\ [i subiectiv\ nu este bun\ dec`t c`nd e plin\ de via]\ [i de pasiune. Insomniac. Cf. p. Cel care este intransigent `n privin]a drepturilor sale este singurul care posed\ for]a datoriei. „F\r\ religie nu se poate tr\i [i totu[i nu putem avea credin]\. de cinci sau de [ase ori v\duv.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 418 418 ALBERT CAMUS CARNETE 419 * Tolstoi. stupiditate [i c\ adev\rul pe care-l iube[te totu[i mai mult dec`t orice pe lume este cumplit…“ Idem: 61.“ 69. e pentru c\ exist\ tot mai pu]ine drepturi. ceea ce-i face sentimentali este ura.“ 78. `n timp ce aici subiectivitatea e plin\ de suferin]\ f\r\ s\ se mai simt\ via]a“ (de aplicat la Rilke. [ti]i. Tolstoi `l provoac\ la duel pe Turgheniev. p. La moartea unui prieten. ~nt`lnirea cu Sophie Bers: „Iubesc cum n-am crezut niciodat\ c\ se poate iubi. ci dimpotriv\ s-o stingi. Kafka etc.carnete_Camus. * Nihilism. 366: despre de[ert [i via]a primitiv\. nu eram acolo. nesim]ind nimic [i care le las\ altora – partid sau [ef – grija de a sim]i pentru ei. coresponden]\. Nimic `n fond nu e mai ne`ndur\tor dec`t un om maltratat pe nedrept [i care se simte convins de nevinov\]ia sa“. * Lope de Vega. Se roag\ zilnic Providen]ei s\-i acorde „pacea `n munc\“. Ast\zi se moare mai pu]in. p. Vai! Cf. t`n\r.“ La 50 de ani va mai afirma c\ nu trebuie citite ziarele (p. Indiferen]a sa fa]\ de politic\ – necontenit\ [i `nc\p\]`nat\. Unui prieten: „Nu z\bovi la Moscova. Idem. 62. e totu[i so]ia mea. ca s\ treze[ti alt\ for]\. ’60. * Dac\ grija fa]\ de datorie scade. 3 mai ’59: „Cui `i fac bine? Pe cine iubesc? Pe nimeni. S\ calculezi astfel pentru fiecare oper\ suma de ur\ [i suma de iubire pe care le con]ine – [i atunci r\m`i consternat `n fa]a epocii. 405). 72. * Ceea ce prefer\ ei. Am s\ m\ omor dac\ o s\ continue a[a…“ 65. Rezultatul este c\ nu mai trebuie s\ men]ii `n tine o for]\ de re`nnoire amoroas\. 70.“ 73. 76. ceea ce-i face melancolici [i `nduio[a]i. `l „invidiaz\ mai degrab\“. Cf. . Tolstoi se plaseaz\ singur pe panta cobor`[ului. Ea anun]\ `ntotdeauna o mare energie intelectual\. ]iganii. dup\ moartea fratelui s\u: „{i am `nv\]at dup\ treizeci [i doi de ani de experien]\ c\.“ (Tolstoi despre Tolstoi. De[i eu o iubesc mai pu]in dec`t `mi iubesc romanul. cert\re]i. „Mi-e indiferent s\ [tiu cine-i asupre[te pe polonezi. 71. ~l descoper\ pe Schopenhauer cu admira]ie. Dou\ primejdii: jurnalismul [i conversa]ia“. 396: contra progresului. „~n timpul verii… atunci m\ g`ndesc tot mai mult la moarte [i `ntotdeauna cu o pl\cere nou\. 72. T. obi[nuit\ a cur]ii imperiale: „Din fericire pentru dumneata [i pentru prietenul dumitale. „Plictiseala m\ viziteaz\ foarte rar. 65. omul `[i d\ seama foarte precis c\ totul nu e dec`t minciun\. Rezultat: c\r]ile de joc. ca s\ nege tot. R\spunsul Alexandrei ca s\-l potoleasc\: „Fie-]i mil\. ~i scrie contesei Alexandra Tolstoi.). de fapt. p. care `i prezint\ scuze. datoriile etc.“ Cf. Care se g`ndesc la tot. 17 oct. Perchezi]ie la Tolstoi: Un colonel `i cite[te jurnalul intim.

Dar nu exist\ sentin]\. desigur. C`nd ai terminat s\-l ascul]i. Columb ucide civiliza]ia mediteranean\. insuportabil\. se poate citi: „Din cutia Pandorei `n care mi[unau relele omenirii. 1 Faust [i Endimion s`nt dou\ imagini ale mitului eternei tinere]i. O culme a artelor.“ * Faust. „sentimentele societ\]ii noastre actuale se rezum\ la trei: orgoliul. trebuie s\ sf`r[easc\ printr-o orgie enorm\ [i brutal\. * Ferrero. * Virtutea nu e demn\ de ur\.“ * Talentul. dar care nu se poate ab]ine s\ nu o fac\…“ Spre deosebire de aceasta.R. ~n literatur\. Endimion1. [i are nevoie de s\r\cie ca s\ prospere. este de a fi ve[nic acuzat. * De la Columb. sinteza calit\]ii [i a cantit\]ii. M\sura. ca r\ul cel mai cumplit dintre toate“. `n „Vara la Alger“ (Nunta). care tinde s\ m\reasc\ tot timpul cantitatea de obiecte [i s\ le scad\ mereu calitatea. prin viteza de fabricare. Dar discursurile despre virtute s`nt. {i a[a [i este. * Roman. „Vegheam s\ nu-mi las imagina]ia s\ se r\t\ceasc\. . Ritul – Pandora2 [i sf`r[itul epocii de aur. se afirm\ `ntotdeauna `mpotriva a ceva. `nainte de orice. de-a lungul multor ani. iar via]a sa de adult va pretinde aceast\ protec]ie fiin]elor – `n timp ce fiin]ele nu ofer\ dec`t ocazia riscului [i a libert\]ii. 189-190). 3 Guglielmo Ferrero (1871-1943). 113): „artistul… este cel care ar fi fericit s\ nu g`ndeasc\ [i s\ nu exprime ceea ce are pe suflet. Contradic]ia lumii ma[inii: creeaz\ abunden]a. * Ferrero3: „S\ culegi `n fine de pe arborele vie]ii acel mic fruct delicios [i de acum `nainte at`t de rar care. grecii au f\cut s\ ias\ speran]a dup\ toate celelalte. Admirabile scrisori despre remu[care (R. cea a spa]iului [i a cantit\]ii.carnete_Camus. civiliza]ia orizontal\. * Artistul [i timpul s\u. bun\oar\. * Titlu: Ura fa]\ de art\. Cf. Cu sim]urile ascu]ite – cer un singur lucru [i-l cer cu umilin]\. La fel. senzualitatea [i oboseala de a tr\i“.. O ]ineam `n les\. Gelozie.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 420 420 ALBERT CAMUS CARNETE 421 * ~ntregul lor efort este s\ te descurajeze s\ fii.M: ura fa]\ de scriitori. `nlocuie[te civiliza]ia vertical\ a calit\]ii. * Ferrero. p. pp. nu `nflore[te dec`t o singur\ dat\: repausul f\r\ remu[care. * Naturalul. 2 Deja. Sf`r[itul istoriei despre care vorbesc oamenii no[tri progresi[ti este orgia. Moartea regelui. * Hegel. preocuparea lor constant\ e s\ `mpiedice scriitorul s\ scrie. * Don Giovanni. `n Fran]a. * Prea mult\ protec]ie pentru inima copilului. [i a mea mai pu]in ca oricare alta. O civiliza]ie ca a noastr\. ori de c`te ori se treze[te cineva s\ vorbeasc\ despre onestitatea mea (declara]ia lui Jules Roy). cineva fream\t\ `n str\fundurile mele. Sau mai degrab\ sentin]a. S\ citesc acea pagin\ minunat\ a lui Tolstoi despre artist (Ce trebuie s\ facem? 378-9 [i Romain Rolland.“ „Adulterul este o acuza]ie fa]\ de cel sau fa]\ de cea care a fost tr\dat(\). D. ai f\cut `nconjurul lumii [i al fiin]elor. nu le poate profera. * Concentrat. 1951). a[a cum se poate ea contracta `ntr-o editur\. Les Deux Révolutions françaises 1789-1796 (La Baconnière. de[i [tiu c\ e ceva exorbitant: s\ fiu citit cu aten]ie. Nici o voce din lume.

“ * Idem. Pascal. Ea a ob]inut. 1951). * Ferrero: „~ntr-o zi sau alta va izbucni actul de voin]\ ajuns la limit\“. este aristocra]ia. apoi. doar prin efectul concentr\rii [i al disciplinei. Am a[teptat ani `n [ir s\-mi ier]i gre[elile [i s\ m\ accep]i a[a cum eram. Cu altele. arta Evului Mediu italienesc [i arta roman\. „Ce le lipse[te acestora ca s\ r\m`n\ liberi? Ce anume? Tocmai dorin]a de a fi.“ „Rusia este elementul fundamental al despotismului pe lume. a[ g\si `n moarte m`ntuirea pe care n-am putut-o avea `n via]\. artistul are iluzia c\-[i creeaz\ propria regul\. este priva]iunea care ani `n [ir m-a `mpiedicat s\ tr\iesc. * Anteu `ngropat la poalele capului Spartel. iart\-m\ din toat\ inima. El nu va fi fost dec`t un moment al adev\rului universal“. Acele spirite „care par s\ fac\ din gustul servitu]ii un soi de ingredient al virtu]ii“. Nu ai f\cut-o. Nu te-am iubit destul [i nu m-ai iubit destul ca s\-]i pot da socoteal\ acum la sf`r[it. dup\ T. resemneaz\-te.carnete_Camus. r\ul pe care ]i l-am f\cut. Dar p`n\ la urm\ era nevoie de asta pentru a hr\ni imensele [i fl\m`ndele mul]imi care r\t\cesc sau vegeteaz\ pe glob (de verificat indicele de cre[tere a rasei omene[ti din secolul al XIII-lea `ncoace). era produc]iei. ac]ioneaz\ [i nu te preocupa s\ verifici dac\ istoria s-a `n[elat sau nu“. raporturi bazate pe minciun\. vol. pe coasta atlantic\ a Marocului actual. epopeea.“ (Coresponden]\1) Napoleon care st`rne[te revolu]ia copilului s\u natural: despotismul. estetica [i morala lui Platon [i Aristotel. [i ast\zi trebuie s\ m\ `mpac singur cu gre[elile astea. pe Galileo. I. Se aplic\ la Sartre [i la progresi[ti. * Ferrero. Vocea etern\ care `i strig\ artistului: „Creeaz\ opere de art\ [i nu face estetic\. Trebuie s\ m\ descurc singur [i s\ mor singur. Racine. * Ferrero. Dac\ inima ta nu [i-ar mai aminti dec`t de iubirea pe care mi-o poart\. am r\mas vinovat. Ultimele nu s`nt cele mai pu]in durabile. Dar dac\ principiul este `nc\lcat. p. Las\-m\. Iat\-l devenit Dumnezeu. Molière… Apoi descoperirea Americii. tragedia [i sculptura Greciei. Fran]a care a avut `ndr\zneala [i geniul s\ fac\ aceast\ prodigioas\ Revolu]ie Francez\ este `n acela[i timp ]ara care a cedat cel mai pu]in. descoper\ adev\ruri noi [i nu face teoria cunoa[terii. „Nu am ce c\uta l`ng\ tine.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 422 422 ALBERT CAMUS CARNETE 423 * ~n lipsa tradi]iei. Dreptul roman. la por]ile lui Hercule. 1 Correspondance d’Alexis de Tocqueville et de Pierre-Paul Royer-Collard. prin zdrobirea aristocra]iei [i a libert\]ilor provinciale.“ * Tocqueville (Despre democra]ie `n America): „S-ar spune c\ suveranii timpului nostru nu caut\ dec`t s\ fac\ lucruri mari cu oamenii. Idem: „Crede `n principiul pe care `l afirmi [i nu-l abandona. Iart\-mi. din nelini[te. Revolu]ia Francez\. Cf. `n general. Poate trebuie s\ pl\tim asta prin sterilitate. Vechiul Regim [i Revolu]ia Francez\. * Roman. Mi-am p\strat deci gre[elile. {i dac\ po]i. `n fa]a nebuniei produc]iei. A[ vrea s\ se g`ndeasc\ ceva mai mult s\ fac\ mari oameni. 354: for]a Societ\]ii este limitat\. Atlanticul. . De asta am nevoie cel mai mult. Ideea general\: regalitatea este cea care a creat instrumentul Revolu]iei: centralismul. este frumuse]ea infinit\ strecur`ndu-se `n spiritul uman `ngust [i lu`nd acolo o form\ provizorie. Corres- pondance d’Alexis de Tocqueville et de Jean-Jacques Ampè re (Gallimard. * ~ntre]inem cu anumite fiin]e raporturi bazate pe adev\r. Fr`na natural\ a despotismului.. Tocqueville. ma[ina.

revolu]ionar rus din 1905. Dar ne`ndur\tor `n rela]iile cu editorii s\i. unde s`nt reeduca]i criminalii nebuni. `n ele se pot `nt`lni calit\]i private. scria `n aer. Dup\ Fromentin. `n agonie. ea a fost dobor`t\ [i dezr\d\cinat\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 424 424 ALBERT CAMUS CARNETE 425 „Va trebui s\ regret\m `ntotdeauna c\ `n loc de a supune nobilimea sub imperiul legilor. Ac]ion`nd astfel i s-a… f\cut libert\]ii o ran\ care nu se va mai vindeca niciodat\. * Kaliaiev este dragostea de iarn\. Caietele nobilimii din Paris [i de aiurea cereau demolarea Bastiliei. Pentru c\ cel ce nu iube[te pe fratele s\u. Refuz\ s\ creeze pentru Oper\ fiind sigur de sine. este mincinos. puternice prin greutatea masei lor burgheze. 245: portretul Fran]ei. se mai [i f\leau c\ s`nt fideli spiritului ei prin faptul c\ erau necredincio[i. formeaz\ o piramid\ `ncheiat\ [i solid\. Fiindc\ b\rbatul are trei suflete [i femeia patru.“ E nevoie de dou\ femei.“ Idem. `n timp ce abandonau tot ce era mai liber. „P`n\ `n ultimul minut al zilei Sahara r\m`ne `n plin\ lumin\. Cf. Tot Fromentin: spiritele m\runte prefer\ `n art\ detaliul. Noaptea vine aici ca un le[in. dragostea solar\. c\ proprietatea p\m`ntului apar]ine `n ultim\ instan]\ statului. pe Dumnezeu.1 * Sf`ntul Ioan: „Dac\ zice cineva: «iubesc pe Dumnezeu. certuri s`ngeroase `n leg\tur\ cu un tub gol de aspirin\. nu f\ceau altceva dec`t s\-l urasc\ pe st\p`n“. * Chopin (n\scut `n 1810). C`nd intr\ eroul: „Aplauda]i“. mai nobil. * „Unirea a trei persoane legate `ntre ele printr-o bl`nd\ conformitate de tendin]e. Munte negru [i roz. . * Idee pentru o pies\ (tot la Broadmoor): c`nd cel r\u intr\ `n scen\. magnifice chiar. pe care nu L-a v\zut. bl`nde. 233: ideea-mam\ a socialismului modern. * Tolstoi. iar pe fratele s\u `l ur\[te. s`nt cet\]enii importan]i [i mai ales un mare popor. La Valdemosa pesc\ru[ii pierdu]i `n ce]uri care se izbesc de ferestrele m\n\stirii. negustori cinsti]i [i proprietari foarte stimabili… dar ceea ce nu se va vedea niciodat\. rafinate. o pancart\: „Huidui]i“. Cf. * Iarna se opre[te la El Kantara unde `ncepe vara ve[nic\. * Dup\ Montherlant. buni ta]i de familie. pe care l-a v\zut. personaj `n Starea de asediu. p.“ S\ citesc Marele de[ert de Daumas. `n asemenea societ\]i. 1 Kaliaiev.“ „Societ\]ile democratice care nu s`nt libere pot s\ fie bogate. `n cazul progresi[tilor no[tri: „Am v\zut oameni care credeau c\-[i r\scump\r\ servilismul fa]\ de cei mai ne`nsemna]i agen]i ai puterii politice prin insolen]a lor fa]\ de Dumnezeu [i care. de calit\]i [i de dispozi]ii reprezint\ `n ochii chinezilor culmea fericirii pe p\m`nt…“ (Abel Rémusat) Idem: „Complexul Insulelor. ~l felicit\ pe Tallberg care a c`ntat o nocturn\ deform`nd-o ca de obicei: „Dar de cine era?“ Risipitor [i generos. [i nu m\ tem s\ afirm c\ nivelul comun al inimilor [i al spiritelor nu va `nceta niciodat\ s\ scad\ at`t timp c`t egalitatea [i despotismul vor fi unite. * La azilul din Broadmoor. orice creator adev\rat viseaz\ o via]\ f\r\ prieteni. Triunghiul e `n dezechilibru pe careul acesta. p. Excelent actor. Dar pe dou\ careuri. Victoria. * Nu putem tr\i tot ce scriem. Victoria.“ Idem: „Se p\rea c\ iubeau libertatea.carnete_Camus. a fost propagat\ de Ludovic al XIV-lea `n edictele sale. Dar putem `ncerca. Pe urm\… Cf. p. de fapt. 244: `n ’89 francezii au fost destul de m`ndri de ei ca s\ cread\ c\ pot tr\i egali `n libertate. admirat `n Omul revoltat [i personaj principal `n Cei drep]i. `ndr\znesc s\ o spun. mai m`ndru `n doctrinele Revolu]iei.

ed. 22. ~ntr-o zi m-am trezit pe p\m`ntul acesta. red. * S\ scriu natural. var\ delicioas\…“ * Guilloux.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 426 426 ALBERT CAMUS CARNETE 427 nu poate s\-L iubeasc\?“1 De apropiat de Spiritul confuz care spune: „Dac\ eu nu-l iubesc pe Dumnezeu. cit. Cel mai uman. De atunci. `nseamn\ c\ nu iubesc oamenii [i. Ioan: „De n-a[ fi venit [i nu le-a[ fi gr\it. De atunci. cred). el umbl\ prin burni]\ [i pe str\zile pustii. dintre b\rba]ii pe care i-am cunoscut. dar acum ei n-au cuv`nt de dezvinov\]ire pentru p\catul lor. De atunci. Epoca negustoreasc\ vede astfel cum se `nmul]esc sufocant comentatorii. XV. m-am pronun]at. de un caracter. m\ aflu legat de corpul meu. care-[i spune c\ el nu ar putea-o suporta. p\cat n-ar avea. Singura speran]\ putea fi s\ se omoare. adic\ cel mai demn de tandre]e. deodat\. magazinele goale. Intr\. ci c\ exist\ prea mul]i comentatori care `neac\ minunatul [i insesizabilul pe[te `n apa lor mocirloas\. La `nceputul ocupa]iei `n Saint-Brieuc. gata. p`n\ ce va fi g\sit o „modalitate“. ~n aceea[i epoc\: „S`nt nebun de via]\… E var\. el. „C`nd voi ajunge `n dreptul celui de-al treilea felinar. dup\ ce timp de zece ani. `[i duce revolverul la frunte. nu `nseamn\ c\ ast\zi am duce lips\ de creatori. face cu un revolver mai multe „repeti]ii“. 20. de ce s\-i iubesc?“ Idem.“ Al treilea felinar [i 1 ~nt`ia epistol\ soborniceasc\ a Sf`ntului Apostol Ioan. ora[ul e rece [i ploios. I se ascunde acesteia c\ are cancer. (n. * Roger Martin du Gard [i moartea mamei sale. Astfel angoasa cre[te. Prin pia]a goal\ trece un neam]. va ap\sa. o speran]\. ed. Dar va avea curajul? ~ncearc\. tr. str\lucind sub ploaie. ~n concluzie. * Tolstoi: „Po]i tr\i doar at`t timp c`t e[ti `mb\tat de via]\“. * Critica este pentru creator ceea ce e negustorul pentru produc\tor. Noul Testament. * Un titlu „modern“: Ura de art\. Atunci. de un destin. E prima lui poft\ dup\ mai multe luni. Vede pe o pancart\ „Bouillabaisse“1 la u[a unui restaurant [i are poft\ de a[a ceva. ateul declarat (rug\ciune c\tre Maria. `n sala de a[teptare.). amintirea acelei `nsp\im`nt\toare agonii `l urm\re[te pe M. un imens sentiment de libertate. S\ public natural [i s\ pl\tesc pre]ul acestora toate `n mod natural. `mpotriva oric\rei aristocra]ii. m\n`nc\ voios. acoperit cu o manta din p`nz\ cauciucat\. * Stendhal. Dar dup\ moartea ei. S\ m\ amuz oare zadarnic vr`nd s\ le schimb [i uit`nd `ntre timp s\ tr\iesc? ~n[el\ciune! M\ supun defectelor lor. * 1 Fel de m`ncare provensal alc\tuit din pe[te fiert `n ap\ sau `n vin alb. nu a putut sau nu a `ndr\znit. nici s\ mai tr\iasc\ (de v\zut scrisoarea lui). intermediarii `ntre produc\tor [i public. voi ap\sa pe tr\gaci. „Ce este eul? Habar nu am. cit. red. dar `n ultimul moment (c`nd s\ apese pe tr\gaci) simte c\-i va lipsi curajul. `n teribila triste]e a clipei. (n. G. du G. 2 Scurt text teatral din 1946. intr\ `n biseric\ [i se roag\.). ulei de m\sline etc. IV. M\ supun `nclina]iei mele aristocratice.“ * Improviza]ia filosofilor1 `n commedia dell’arte. {i iese apoi. sos de ro[ii. Se afl\. `ntr-adev\r. sub cerul jos. .). La Nisa. aromat cu usturoi. se simte `ncol]it. Noul Testament. 2 Sf`nta Evanghelie dup\ Ioan. Este diminea]\. `mi scrie el. de c`te ori a `ncercat s\ descrie acest moment de p\r\sire sau de la[itate (nu [tie exact).“2 * Altruismul este o tenta]ie asemenea pl\cerii.carnete_Camus. Confesiune (79). Se schimb\ etichetele medicamentelor etc. Tot el `mi spune c\ sufer\ fiindc\ nu mai are poft\ de nimic. simte c\ `n felul acesta. fiind de bun\-credin]\. Ia un taxi. (n. Anorexia de care vorbea Gide.

C`nd am v\zut c\ G.. bine`n]eles. Azil de nebuni! * Roman. „~n ziua c`nd `n cimitirul de provincie… X. fiin]ele se leag\ [i fiecare act al c\rnii leag\ fedele[. o svastic\ mare pe piept. Via]\ f\r\ dragoste (nu f\r\ bucurii). Ah! Inocen]a primelor acte! Dar anii trec. Partea `nt`i. Pu]in monstruos. [i cu tine…“ – „Cum?“ – „Da. E ne`ntrecut\ la pas\rea `n aspic. Umbl\ mereu singur. Mama singur\. Judec\torul `l insult\ [i b\tr`nul riposteaz\: „M-a]i jignit. dar are accese teribile de adev\r. 2 Cf. pfui! E[ti de p\rerea mea. se apuc\ de talie. Ceki[tii care la interogatoriu `i a[az\ pe cap o coroan\ din h`rtie aurie `mpodobit\ cu svastici. m-am culcat cu G… De altfel. }ine seam\ de limite [i le pune `n slujba unui bine superior. prostitueaz\. – Preferam 1 Personaj din Mizantropul de Molière. tat\! ~l c\utasem la nebunie pe tat\l acesta pe care nu-l aveam [i iat\ c\ descopeream ceea ce avusesem `ntotdeauna.“2 Na[tere `n timpul mut\rii. `n fine. cu intermiten]e. Educa]ia unui b\rbat. angajeaz\ tot mai mult. a descoperit c\ tat\l s\u murise mai t`n\r dec`t era el `n momentul acela… c\ mortul care z\cea acolo era mai t`n\r dec`t el cu doi ani. C\ci. Secretos p`n\ la limit\. pe mama mea cu t\cerea ei. de[i de 35 de ani odihnea acolo… {i-a dat seama c\ ignora totul despre tat\l acela [i s-a hot\r`t s\-l reg\seasc\.carnete_Camus.. Cine s`nt eu? Partea a treia. 1 Alex Weissberg. Incapabil s\ se smulg\ trupurilor. Scen\ cu so]ia sa. A[a st`nd lucrurile. ce r\spunde ea? „Am s\ spun c\ m-am dus undeva. Nu c\ G. Spune adev\rul despre dragoste (pentru c\ a e[uat: acum [tie ce `nseamn\ s\ fii un b\rbat). pentru c\ pu]ine lucruri `l intereseaz\. * O. Nu-i place nimic dec`t momentul de v`rf. v\ va face pas\re `n aspic. 377. Uit\ restul. U[or trufa[. fiindc\ uit\ por]iuni mari din via]a sa. doar at`t (s\ spunem casiera [i consumatorul). 2) Cel\lalt. so]ia lui Philinte. C`nd se ive[te ocazia. ca orice lucru. nu s`nt sigur c\ tu [i Philinte.“ * Progresul este un echilibru optim `ntre dou\ for]e de tensiune egal\. {i nu ca o s\geat\ vertical\. Copil\ria (sau amestecat\ `n prima parte). la drept vorbind). Dar chiar dac\ nu `mi place adev\rul. n-am s\ mai r\spund la `ntreb\rile dumneavoastr\“. dar nu po]i s\ nu fii. Se `nt`lnesc la sf`r[it ([i este acela[i) l`ng\ mam\. am s\-l spun `n mod excep]ional. Din acel moment totul devenea imposibil `ntre so]ia ta [i mine. ar avea vreo problem\. E a[teptat. Dou\ personaje: 1) Indiferentul: crescut f\r\ mediu familial. [tiam. F\r\ tat\. apoi `l lovesc. Record de interogatoriu: treizeci [i una de zile [i treizeci [i una de nop]i. Se descurc\ singur. „Nu [tiam s\ iubim. ceea ce ar presupune c\ este f\r\ limite. „De exemplu. Partea a doua. Minte u[or. – {i `n restul timpului? – Min]eam.“ Sf`r[itul actului. nu-i a[a? Veni]i m`ine la cin\? G. prieten conciliant [i `ng\duitor al lui Alceste „mizantropul“ (n. Revine din lag\r.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 428 428 ALBERT CAMUS CARNETE 429 Roman. ceea ce dureaz\ cel mai mult pe lume e s\ `nve]i s\ iube[ti.“ Idem: copil\rie s\rac\. de fa]\ cu Philinte1 al s\u [i cu G. .). S\ rev\d `nsemn\rile despre Weissberg1. * Pies\. de[i politicos. Mama nu e un izvor de iubire. * Dou\ fiin]e se apropie din priviri. Cele cinci mi[c\ri ale Cvintetului `n Sol minor de Mozart. Idem: b\tr`nul croitor anarhist care-[i explic\ limpede punctul de vedere. aceast\ `ncruci[are continu\. Merge la meciurile de box [i de fotbal. Nu vrea s\ fie judecat (judec\ pu]in. S\r\cia nu are trecut. * Dragostea [i Parisul. tr. C\utarea unui tat\ sau a tat\lui necunoscut. cet\]ene judec\tor. – Artist prin `nse[i cusururile sale. ~n acela[i timp cere de la ceilal]i tandre]ea de care el este incapabil. sensibil [i generos.“ – Philinte: „Nu. Ce spune el? „Ai timp?“ Ce spune ea.. L’Accusé (Fasquelle). p. Dar tandre]ea ta? – Ce-i cu ea? Exista.

Deci fiul meu e un imbecil (`l prive[te). pictor evreu român care s-a refugiat la Collioure ca s\ fug\ de nem]i. recunoa[te `n el un pictor. Mai degrab\ face pe prostul. Ac]iunea ca o supraabunden]\ fericit\. ~l `nt`lne[te pe strad\. * Primul om Plan? 1) C\utarea unui tat\.. 3) Anii de fericire (bolnav `n 1938). asta-i! spune fiul – Vezi [i tu. C`nd planul social va coincide cu planul particular… – Maic\-ta va deveni inteligent\? Nu. A doua zi. corp dibaci [i dedat pl\cerilor.....B.. a ta va fi perfect\? – Nu… – {tiu unde vrei s\ ajungi.... Un om complet. Cere s\ se aduc\ o cea[c\ de cafea. tot folosind-o. Cheragas1 etc.. „Cel mai r\u a fost cu Evanghelia. 70 de ani…. Pe urm\ uit\.. Spirit de anvergur\... Puternic sentiment de eliberare c`nd s-a ispr\vit...... Maillol `l `nt`lne[te pe V..... Intr\ deci `n Rezisten]\. net suprarealist. Poate face orice pentru c\ a decis s\ se omoare.. * Intelectualul care cere iertare. Idem: fiul devine social. `[i explic\ situa]ia... dar… Nu mai dore[ti femeia altuia? – Sigur – De ce... citeam Evanghelia. Refuz\ s\ fie iubit din ner\bdare [i din sentimentul clar de a fi a ceea ce este. Protestezi. E [iret [i [tie c\ prostia te ajut\ s\ reu[e[ti. Dar nu total. Deschide mapa z`mbindu-i lui V... Indiferentul.. din acela[i motiv. V.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 430 430 ALBERT CAMUS CARNETE 431 s\ min]i.. Dar avansurile i-au fost f\cute de persoane a c\ror via]\ nu era plin\ [i care.. presa... `ngera[ule? Idem: de exemplu. Spitalul. Idem: se `ndr\goste[te de Dominique... `ntotdeauna ]i-a pl\cut siesta.. „E[ti la dumneata acas\“.. aceste refuzuri. A[a se `nt`mpla `ntotdeauna `n ]inutul \sta unde. * ~n ’40. [i prive[te `n sf`r[it primul desen... este primit cu bra]ele deschise. Astfel aproape to]i arti[tii [i-au `nchipuit c\ s`nt persecuta]i. O femeie care se ter1 Comun\ din Algeria `n regiunea Sahel. Ah! nu te b\ga. Da.. Bl`nd [i bun `n ilegitimitate.. Mizeria celorlal]i e chestiunea lor particular\. Vrei s\ te folose[ti de for]a social\ a celorlal]i ca s\-]i aranjezi micile probleme particulare.B. mai `nt`i pentru c\ nu o aveam dec`t pe ea la `ndem`n\ [i pe urm\ fiindc\ mi-am dat seama. b\iete.. Vede profil`ndu-se u[or tat\l s\u.. Iar lumea de ast\zi este compus\ pe trei sferturi din poli]i[ti sau admiratori ai poli]i[tilor. {i re`ncepe s\ mint\. `l invit\ s\ vin\ s\-i arate desenele lui.. spune M...... se duce.. Cinic [i teribil `n virtute... Mama ([i h`rtia de la prim\rie adus\ celor dou\ femei analfabete care cur\]\ cartofi pe palier.. dar ce spun.....B.. nu te teme.. [i mai trebuie s\ fie introdus [i adjunctul la primar ca s\ `i dea h`rtia s-o citeasc\). 4) R\zboi [i rezisten]\ (alternan]\ `ntre Bir Hakeim [i jurnalul clandestin)... Dar nu te b\ga.. Pe urm\ totul dispare.. este focul `n jurul c\reia se `nc\lze[te societatea.. fiul meu e un imbecil. – P\i. – Sigur. din acela[i motiv... c\ existau mai multe puncte comune `ntre Iisus [i mine dec`t `ntre mine [i un poli]ist.. E o reac]ie de imbecil. li se r\spundea la refuzuri [i erau pedepsi]i pentru excesul lor de bog\]ie. probabilitatea de a fi un imbecil pe undeva. drept orice r\spuns. O s\-[i aranjeze aceast\ mic\ afacere.. Dar `n ziua c`nd trebuie s\ se serveasc\ de cianur\. `[i amintesc. – Ei. 2.. Nu e nici o nedreptate `n asta.. ~n definitiv nu e nimic.. Cianur\.... 5) Femei. 2) Copil\rie. Dar nu. 2 Continuare indescifrabil\. Las\ asta. ..“ * Un om a c\rui via]\ e plin\ refuz\ multe avansuri. se lipse[te de ea. 6) Mama. e[ti un monstru! – Dar tu.carnete_Camus. * Primul om C\utarea unui tat\. de unde o cutezan]\ incredibil\. acum 50. Un om inteligent admite `ntotdeauna posibilitatea.... Primul se treze[te apoi cu du[mani [i se mai [i mir\..

crea]ia. dar o uit `ntotdeauna. se plimba noaptea pe mun]ii care domin\ golful Genovei [i aprindea acolo focuri imense pe care le privea cum se sting. 4) R\pirile politice. asta nu. . Nobil\ meserie `n care trebuie s\ te la[i insultat f\r\ s\ cr`cne[ti de un lacheu al literelor sau al partidului! ~n alte timpuri despre care se spune c\ erau degradante. * Exist\ oameni a c\ror religie const\ `n a uita `ntotdeauna ofensele. dar care nu le uit\ niciodat\. Se str\duie[te etc.“ Idem: „Adev\rul este oribil“. nu. Afar\!“ * Nietzsche: „Vorbesc to]i de mine… Dar nimeni nu se g`nde[te la mine“. * A doua zi dup\ marile crize istorice te reg\se[ti la fel de nemul]umit [i de bolnav ca `n diminea]a care urmeaz\ unei nop]i de excese. 2) senzualitatea (lupt\ foarte grea). `ntr-un aer liber [i tare. * Jurnalul lui Tolstoi. trece sub t\cere sau socote[te inevitabil.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 432 432 ALBERT CAMUS CARNETE 433 min\ printr-un copac. nici fericit… Dar eu nu cred. pe care i-am `nt`lnit `n secolul acesta. 7) Prostia. * Melville vorbe[te despre Moby Dick `ntr-o scrisoare c\tre Hawthorne: „Iat\ epigraful secret al c\r]ii: Ego non baptiso te in nomine…“1 1 Nu te botez `n numele… (lat. Trebuie s\ se blameze felul lui josnic de a p\rea cinstit [i de a nu fi astfel. Se public\ Actuelles II. „Trebuie blamat. * Se spune c\ Nietzsche. dup\ ruptura cu Lou.carnete_Camus. care `i `n]eleg la fel [i pe unul. * Ceea ce st`nga colabora]ionist\ aprob\.“ La persoana `nt`i. 5) Execu]iile politice aproape zilnice `n spatele cortinei de fier. iar lic\rul lor a d\n]uit `n spatele `ntregii mele vie]i intelectuale. `n vrac: 1) Deportarea a zeci de mii de copii greci. 3) vanitatea (cea mai teribil\ dintre toate). De acum `nainte. * Octombrie ’53. c\ f\r\ religie omul nu poate fi nici bun. n-am suficient\ bun\tate ca s\ iert ofensa. 8) Cruzimea. Incapabil s\ iubeasc\. ace[tia s`nt `ntotdeauna firi redutabile pentru ei `n[i[i [i pentru ceilal]i. Lista e deschis\. ~n ceea ce m\ prive[te. nu e posibil. Trei demoni: 1) jocul (lupt\ posibil\). spune el `ntr-o scrisoare c\tre m\tu[a sa. Un lucru idiot. 3) Milioanele de interna]i `n lag\rele de concentrare. aveai cel pu]in dreptul s\ provoci f\r\ a fi ridicol [i s\ ucizi. Adesea m-am g`ndit la focurile acelea. Dar asta-mi ajunge. dar asta f\cea insulta mai pu]in confortabil\. * St`lpul infamiei. [i pe cel\lalt. Maillol izbucne[te: „Nu. Dar nu exist\ aspirin\ pentru mahmureala istoric\. 2) Distrugerea fizic\ a clasei ]\r\ne[ti ruse. cu aceea[i u[urin]\.). „Socotesc. bine`n]eles. e pentru c\ i-am pus f\r\ s\ vreau `n fa]a acestor incendii [i imediat au fost f\cu]i cenu[\. * G`ndurile astea pe care nu le spunem [i care ne `nal]\ deasupra tuturor lucrurilor. * Cei care i-au asimilat `n acela[i timp pe Dostoievski [i pe Tolstoi. 6) Antisemitismul. * Octombrie ’53. Dac\ mi s-a `nt`mplat chiar s\ fiu nedrept fa]\ de anumite g`nduri [i fa]\ de anumi]i oameni. cufundat `ntr-o singur\tate definitiv\. Inventarul e ispr\vit – comentariul [i polemica.

mai mult dec`t bolnav.D. incon[tient\ sau con[tient\ (umilire generalizat\ a inteligen]ei). dar se exprim\ ca [i cum nu ar suferi [i nu i-ar lipsi nimic. tocmai asta e. Pentru a ie[i din sine (defini]ia datoriei) inteligen]a nu se poate `ndrepta spre privilegii. Iar datoria nu const\ nici `n a te afirma. Oamenii religio[i ar putea fi clasa]i `n primul r`nd al arti[tilor. `n ambele cazuri. * Singura surs\ a aristocra]iei este poporul. Atunci se pune problema: s\ g\se[ti evenimentul [i s\-i dai numele t\u.“ 1 Melville. obosit de necontenita deziluzie provocat\ de tot ce ne entuziasma pe noi. Revenire etern\: S\ exal]i ceea ce este [i s\ adori s\ revin\. dec`t dac\ se recunosc una pe alta [i `ncep s\ se `ndrepte una spre alta pentru a consacra `ntr-o zi o singur\ imagine superioar\ a omului. doar ele. `ncearc\ s\ dea o form\ lumii [i nu ob]ine dec`t un neant. ~ntre aristocra]ie [i popor nu exist\ nimic. care este sau ea `ns\[i. Idem. Genealogie…: „Oricine a construit vreodat\ un cer nou nu a g\sit puterea necesar\ acestei `ntreprinderi dec`t `n str\fundurile propriului s\u infern“. de 150 de ani. (F\r\ metafizic\ nu r\m`ne. „Nu trece niciodat\ sub t\cere. Aristocra]ia nu `nseamn\ mai `nt`i s\ te bucuri de anumite drepturi. * Nietzsche. Ca urmare nu se poate `ndrepta dec`t spre inteligen]\. aceasta fiind datoria [i limita sa. ci mai `nt`i s\ accep]i anumite `ndatoriri care. nici o poft\ de desfr`u“. * Nietzsche: Auror\. nu se pot imagina dec`t dou\: cea a inteligen]ei [i cea a muncii. s`nt evidente).) Bilet pentru Lou (1882): „~n pat. Acest nimic care este burghezia. Este primul act de loialitate pe care `l datorezi g`ndirii tale. ai `n via]a ta un eveniment tipic care revine ve[nic“. Ea nu se poate `ndrepta dec`t spre munc\. Dar inteligen]a singur\ nu este o aristocra]ie. dup\ ce a terminat M. {i pe urm\: „Simt c\ voi p\r\si lumea asta cu mai pu]in\ am\r\ciune dup\ ce te-am cunoscut“.carnete_Camus.“ }el unic [i gigantic: cunoa[terea adev\rului. Unele fac parte din ea `ns\[i. un haos care nu-[i mai supravie]uie[te dec`t din cauza ad`ncilor sale r\d\cini. P`n\ la urm\ aristocra]ia muncii [i cea a inteligen]ei nu s`nt posibile.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 434 434 ALBERT CAMUS CARNETE 435 Idem: „C`nd scriam cartea asta aveam con[tiin]a unei construc]ii alegorice pe care se baza `ntreaga lucrare ca [i fiecare dintre p\r]ile ei“. sau contrariul ei (vezi mai sus). ci `n a face s\ serveasc\ ceea ce afirmi. Nici munca (exemplele. `n Cocorico! et autres „De atunci `nainte m-am `ntors singuratic `mpotriva mea `nsumi [i am luat partea a tot ceea ce. . de fapt. La r`ndul ei. la el. Aristocra]ia `nseamn\ `n acela[i timp a te afirma [i a te retrage. ajungea p`n\ la geniu“. celelalte s`nt contrariul inteligen]ei. [i a citit scrisoarea admirativ\ a lui Hawthorne: „Am un straniu sim]\m`nt de satisfac]ie [i de iresponsabilitate. Criz\ acut\. nici `n a te suprima. * Nietzsche (Uman prea uman): „Cur`nd dup\ aceea am fost bolnav. `mi era potrivnic [i m\ f\cea s\ suf\r. * Walpole: „Bunul-sim]. 1954). * Obliga]ia de a ascunde o parte din via]a sa `i crea impresia virtu]ii. Dispre]uiesc via]a“. contes (Gallimard. dec`t asta. Tema povestirii Fericitul e[ec1: sl\virea lui Dumnezeu pentru acest e[ec. * O aristocra]ie este necesar\. `n prezent. modernii…“ „Aici vorbe[te un om care sufer\ [i c\ruia `i lipsesc multe. munca nu se poate `ndrepta spre `ndobitocirea.“ Dincolo de…: „Dac\ ai caracter. Jur\ solemn. Cf. nu ascunde niciodat\ ceea ce se poate g`ndi contra propriilor g`nduri. * „Polifonia“ anumitori firi. ~n prezent. L’Heureux Échec: une histoire du fleuve Hudson. legitimeaz\ drepturile.

* Van Gogh. dup\ Berdiaev: lipsa cavaleriei a avut consecin]e dezastruoase pentru cultura moral\ rus\. La azilul din Saint-Rémy. Dostoievski [i fratele s\u Mihail `l frecventeaz\ din 1847. Nietzsche. Verhovenski. Spehniov anim\ o tendin]\ mai radical\. Kirilov s`nt tot at`tea fragmente din personalitatea dezagregat\ a lui Stavroghin. Este unul dintre modelele lui Stavroghin. Dup\ dou\ luni D. contele de G. * Carlyle. . se love[te `n piept cu o bucat\ de lemn. `n opinia lui. iat\ tema unic\ din Demonii“. `l vedea pe Van Gogh aplecat asupra lui [i privindu-l fix. 1954). ea nu este primul lucru care pleac\. * Ura rusului pentru forma care `ngr\de[te. L’univers religieux de Dostoievski (Le Seuil. Whitman: „C`nd libertatea pleac\ de undeva. Este asasinat. [i dac\ e cel\lalt. Berdiaev: „{atov. Murind so]ia sa. repet`nd: „amanta mea. amanta mea!“ * Salacrou. * Tat\l lui Dostoievski punea s\ fie biciu]i ]\ranii care-l salutau [i pe cei care nu-l salutau.carnete_Camus. Teza lui Dostoievski: acelea[i c\i care-l `mping pe individ la crim\ `mping societatea la revolu]ie. Verhovenski: „For]a cea mai important\ a revolu]iei este ru[inea de a avea o opinie proprie“. Spehniov (petra[evskistul1 – „B\rbatul plin de ironie. nici mai mult\ moral\ dec`t secret\ `n mod natural. Guardini2. Berdiaev noteaz\ undeva c\ ei n-au avut niciodat\ Rena[tere. 2 Romano Guardini. nu voi avea de ce s\ m\ tem. `ntotdeauna. Au `mpins revolu]ia p`n\ la cap\t. Ei se dovedeau. * Adaptare dup\ Demonii Cf. emana]ii ale acestei personalit\]i extraordinare care se epuizeaz\ risipindu-se. Dar cunosc foarte bine ra]ionamentul. Idem. `n notele care `nso]esc cel de-al [aselea volum al s\u de teatru. Dostoievski [i treizeci [i trei de membri ai cercului Petra[evski s`nt aresta]i. se `mbat\ noaptea [i vorbe[te cu ea. s\ nu te `ncrezi `n virtu]ile tale. am s\ m\ `nscriu `n partidul cel mai crud»“ ~ntrebat\. ~n s`nul acestui cerc. explic\: «Dac\ partidul meu e la putere. Gauguin. relateaz\ povestea urm\toare: „O feti]\ care urma s\ `mplineasc\ 10 ani declar\: «C`nd am s\ fiu mare. voi suferi mai pu]in fiindc\ voi fi persecutat\ de partidul mai pu]in crud». taina lui Stavroghin. Enigma lui Stavroghin. Cf. * Idem. ~n noaptea de 22 spre 23 aprilie 1849. pp. `ndr\zne]i `n ambele cazuri. 40-41 [i 202. pentru to]i“. r\m`ne la urm\“. cuplat cu o femeie din popor. Este ra]ionamentul nem\rturisit. R\d\cina etimologic\ a numelui lui Stavroghin: stauros: crucea. * „Nimeni nu ar trebui s\ produc\ mai mult\ filantropie. cu sexul strivit `ntre dou\ 1 Fritz Brupbacher. de libertate [i de putere“) [i „fiecare e vinovat de tot. lu`ndu-[i pe r`nd o voce de femeie [i o voce de b\rbat. Cu capul spart. Brupbacher1: * W. trezindu-se `n timpul nop]ii. dar eficient. care-[i ura tat\l vede o `nmorm`ntare. cade la p\m`nt [i `ncepe s\ horc\ie. Nu prea cred `n povestea asta cu feti]a. Christine. o p\r\se[te c`nd aceasta trebuie s\ nasc\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 436 436 ALBERT CAMUS CARNETE 437 * S\-]i utilizezi viciile. * Un preot care regret\ c\ trebuie s\-[i abandoneze c\r]ile murind? Oare pl\cerea violent\ a vie]ii ve[nice nu dep\[e[te ea infinit dulcea tov\r\[ie a c\r]ilor? 1 Petra[evski este animatorul unui cerc intelectual unde se discut\ idei noi. al intelectualilor francezi din 1954. A[teapt\ ca toate celelalte s\ plece. Socialisme et liberté (La Baconnière. 1947).“ El credea c\ misiunea filosofului militant const\ `n a favoriza `n toate clasele to]i factorii libert\]ii. Anxietatea. Dostoievski s`nt revolu]ionari? Totu[i s`nt numi]i contrarevolu]ionari. pe care o martiriza. pietre.

carnete_Camus. cel al lui Faust. Actul III. Vezi Improviza]ia). D.“ * Socrate a `nv\]at s\ danseze la o v`rst\ `naintat\. oamenii de st`nga `i `mpu[cau pe la spate. dar f\r\ diavol. `i scriu Pre[edintelui Republicii ca s\-l rog s\-i gra]ieze pe condamna]ii la moarte de la Mokhnine1. . * Johnson: „Nici un om nu este ipocrit `n privin]a divertismentelor sale“. Pact cu diavolul. 1 James Boswel. S\ pariezi pentru lume. {i nimeni nu-l poate suporta. ~n ceea ce m\ prive[te. devine om [i solitar. directorul de cabinet m\ informeaz\ c\ scrisoarea mea a „re]inut aten]ia“ Pre[edintelui [i a fost trimis\ consiliului superior al magistraturii. m\-ntrerupea `ntotdeauna veselia“. sub o mie de forme. Ca `n ’40. Marea broasc\ ]estoas\ din m\rile calde plute[te `n s`nul apelor c\ldu]e ca un frumos albatros. l-am blestemat `n vremea splendorii sale.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 438 438 ALBERT CAMUS CARNETE 439 * 8 mai. muzic\ pentru voci. * Don Juan Faust2 1) S\ aib\ dreptate 2) Nimic nu e permis 3) Consimte la stratagema franciscanilor care `l ucid3. Idem: „Ve]i vedea c\ dup\ ce vom fi `mpreun\ un timp. 1 ~n 1954. `ntre timp. s\ fiu un filosof. Vezi Larousse: c\lug\rii franciscani l-au ucis [i au l\sat s\ se cread\ c\ fusese tr\snit de Comandor“. Scrisoarea lui Camus c\tre pre[edintele Coty dateaz\ din 12 aprilie 1954. pentru vocea `nfrigurat\ a omului modern. ~nainte de a muri are un „g`nd curios“: nu primim scrisori `n morm`nt. 1954). Istoria nu are zei. La dou\ s\pt\m`ni de la execu]ie. El este cel care anun]\ „Nu va veni“ (`l dojene[te pe tat\l Doñei Anna care-l interogheaz\ pe Don Juan `n leg\tur\ cu viciile lui. Un om fericit. Politicieni de dreapta au plasat ni[te neferici]i `ntr-o situa]ie de neap\rat [i. * Dup\ Johnson (Boswel)1 curtoazia des\v`r[it\ nu const\ `n a purta amprenta unei profesii oarecare. Dar ast\zi. * Muzic\ atonal\. ~n 1947 existau [apte milioane de sindicali[ti. Vie de Samuel Johnson (Gallimard. Solitar cu to]ii. iar inteligen]a luminat\ de inim\ este singurul zeu care. c`nd sucomb\ sub povara gre[elilor [i a prelungitei sale glorii. Actul IV. dar. la timpul meu. Aix-en-Provence? Romantism? Sganarelle ar fi Domnul Neant din Improviza]ia filosofilor. Idem. * Scrisoare c\tre M: „Nu blestema]i Occidentul. Idem. dimpotriv\. A fost ocupat\ localitatea Diên Biên Phu.J. Dup\ c`teva zile g\sesc r\spunsul `n ziare: trei dintre condamna]i au fost `mpu[ca]i. 2 Proiect de pies\ care ar fi amestecat `ntr-un singur personaj mitul lui Don Juan [i pe Don Juan este un Faust f\r\ pact – (s\ dezvolt). 3 Cf. S\ pariezi pentru dreptate `nseamn\ [i s\ pactizezi. bilan]ul e clar. [apte tunisieni au fost condamna]i la moarte fiindc\ asasinaser\ trei poli]i[ti. actul V. nu-l voi acuza… Nu-i invidia]i pe cei din est pentru sacrificarea inteligen]ei [i a inimii fa]\ de zeii istoriei.: „Am `ncercat. * Dou\ milioane de sindicali[ti la unsprezece milioane de salaria]i. * La cererea lui Massignon. Carnete I: „Pentru Don Juan. ~n seara masacrului. senza]ia [i pl\cerea vin din `ncheierea unui pact cu diavolul. Vis\toare birocra]ie. `n Brazilia cu sclavii. un prieten al lui J. * ~n ap\ broasca ]estoas\ devine pas\re. `n a dovedi c\ po]i s\ te adaptezi la toate manierele [i la toate `mprejur\rile. fratele meu va fi foarte distractiv“ – „Voi a[tepta. domnule. sentiment `mp\r]it `ntre ru[ine [i furie. a fost vreodat\ venerat `n aceast\ lume“. nu [tiu de ce. * Pies\. spune J. rec\s\toria: „Triumful speran]ei asupra experien]ei“. ci.

Etapele Jessic\i: Feti]a senzual\. Domnule.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 440 440 ALBERT CAMUS CARNETE 441 * Cehov: „Esen]ialul. zgomotul pe care-l fac oamenii. al c\rui director era. ~mplinirea `n afara echivocului debuturilor. * Dup\ existen]iali[tii no[tri. ci pe sine `nsu[i. * Primul om. nu a `ncetat s\ moar\ de ru[ine. dar rareori mai mult de un act). ~ndr\gostita adev\rat\. la urma urmei. Exist\ deci persoane care nu s`nt r\spunz\toare pentru ceea 1 Evocare a dispari]iei lui Marcel Herrand. „S\-[i poarte crucea [i s\ p\streze speran]a. cineva `n str\fundurile mele o detesta pentru ceea ce f\cuse. o dereglare. * Moartea lui Marcel Herrand1. nu voi fi deci nici unul. * Pies\. {i.1 Aerul `ngrozitor de trist al muribunzilor – [i aerul `nchis [i provincial al celor care asist\ la agonii. nu. nici Calderon. de fapt. compasiunea. – Pretinde]i c\ a]i fi? – C\ a[ fi. desigur. nota]i asta. El. r`dea de aceast\ derizorie preten]ie. ast\zi un patrician deposedat de sociali[ti. Idem: un Caligula care nu mai acuz\ lumea. n-a ie[it dec`t din Feydeau (r`d. Cel care i-a urmat a fost Albert Camus. Dar faptul c\ am `ncercat va da vie]ii mele un gust pe care mi-l ve]i [i lua. cel at`t de monden. ~n momentul c`nd nu mai face nimic: „~i auzea alerg`nd prin od\i… via]a. mizerabilul este nevinovat pentru mizeria sa. T`n\ra `ndr\gostit\ de absolut. `n fine. {i pe urm\ tablourile se acumuleaz\ [i-i iau locul. `n mine. moart\. Mai ales suportase. – Dac\ am `n]eles bine. o parte din mine. cu o s\pt\m`n\ `nainte de inaugurarea ce s`nt.carnete_Camus. p`n\ la ora dimine]ii alese. De unde podeaua suspendat\. de ce s\ scriu? Voi e[ua. Regele Lear. „C`nd iubeam cel mai mult. Atunci? Mutilatul. * Din oamenii virtuo[i ies adesea cet\]eni frico[i. Ceea ce explic\ dispari]ia total\ a compasiunii `n universul lor de b\tr`ni agresivi. nu este gloria… ci r\bdarea de a `ndura“. asta-i aproape sigur.H. `n 1953. pentru un scriitor. nici Shakespeare. C`t despre Feydeau. ur`tul. O uram pentru c\ nu m\ a[teptase. * C`nd se vorbea de mine ca de un „director“ (cineva care ar\ta. unde singur… * Exist\ momente `n care a te l\sa dus de sinceritate echivaleaz\ cu o relaxare de neiertat. nici unul dintre marile genii dramatice nu s-au dat `n l\turi s\ le `ncalce. {i dac\ nu. * M. [i pe urm\ brusc aproape h\r]uit `n alcovul acela. Eschil [i ceilal]i `[i puteau permite s\ le `ncalce. nici cel\lalt dintre ace[ti mari creatori.“ * {coala criticilor: „legile“ teatrului. Iar Shakespeare. se umfla de o vanitate imbecil\. nici Corneille. timidul. {i o uram `n prezen]a altcuiva care. La r\d\cina adev\ratului curaj. – Ar fi mai drept s\ spune]i c\ aceste legi. Dar a[ putea s\ devin. . – Urm`ndu-v\ sfaturile. trebuie s\ respect cu precizie ni[te legi pe care nici Eschil. Feti]a r`dea. C`t de mult `i iubea! C`t de mult `i iubea!“ * Festivalului de la Angers. `n to]i anii ace[tia. s-a n\scut dintr-o sut\ de nebuni preten]io[i [i dispera]i care se credeau Shakespeare. ca s\ `nchei. din nou? * Pericle `n fa]a morm`ntului unui t`n\r: „Anul [i-a pierdut prim\vara“. v\zuse [i suportase. ce frumos era asta. 1 Marcel Herrand. Este criza locuin]elor. Dar alt\ parte din mine. {i totu[i ei pretind c\ lupt\ `mpotriva nedrept\]ii sociale. direc]ia cea bun\). orice om e r\spunz\tor pentru ceea ce este.“ * Jonas. numai Shakespeare.

dar `n cruzime.carnete_Camus. * Bizar. de aici [i dragostea de animale. `n dep\rtare. Ajun[i la infinit. de ast\ dat\ nu ca un strig\t. * Ceea ce suport\ omul cu cea mai mare greutate este s\ fie judecat. din toate puterile. Dar n-avea chef. Dar trebuia s\ r\spund\ [i s\ loveasc\. Trebuia s\-l loveasc\. „Jidan `mpu]it“. Camus scrie o mimodram\. Arta este astfel o exagerare calculat\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 442 442 ALBERT CAMUS CARNETE 443 Pies\. 3) ~n fa]a catastrofei. asta nu spune nimic. . Ei s`nt `ntotdeauna prezen]i1. ~n 1953. t\cerea noastr\ e `ntotdeauna prima. * Dintotdeauna cineva `n mine. ci ca un val mare a c\rui amploare… Idem. (Ea rupe h`rtia care ar face-o s\ renun]e la minciun\. * Nimeni nu merit\ s\ fie iubit – nimeni pe m\sura acestui dar nem\surat. * Povestiri fantastice. pornim de la `nt`lnirea emo]iei. iar eu eram azv`rlit `ntr-o nefericire mut\. 1 Tem\ apropiat\ de cea din Jonas. a `ncercat s\ nu fie nimeni. crez`nd c\ `mpac astfel ceea ce era de ne`mp\cat. Salut\ri (fiului meu care o va lua de la cap\t). minte iar. Nu ura capul acela pe care-l lovea… {i nici cel\lalt nu avea chef. prieteni. * Estetic\. `nc\ vie `n amintire. Dar am cedat [i de asta s`nt un artist [i numai at`t. dac\ spun: „Are nasul ca un dovleac“. da. Se cere un nou Lucifer. da-ul total. moartea generalizat\ coincide cu condi]ia uman\ din acest punct de vedere. * Roman. Alteori. ci pe oameni. N-avea chef s\-l numeasc\ jidan pe micu]ul \sta at`t de simpatic. cu ce s\ schimb ceva. Este deci suficient s\ te supui regulii. dar „ca o piersic\“. * Chiar `n clipa c`nd dup\ at`tea str\danii fixam ni[te limite. printr-un lung ocol de fraze [i cuvinte care `n cele din urm\ ne duc tot acolo [i re`nvie `ntr-adev\r emo]ia. * Dragostea dintre Char [i leoaic\ la Jardin des Plantes. Cel care-l prime[te descoper\ atunci nedreptatea. De aici. 2) Spune adev\rul. Trebuie deci s\ re`ncepem revolta epocilor vechi. * Dac\ n-a[ fi cedat `n fa]a pasiunilor mele poate c\ a[ fi avut cu ce s\ intervin `n lume. `n care un pictor este `mpiedicat s\ lucreze de mondeni. Reg\sim prima [i cea mai veche dintre probleme. ~[i deschide labele scurte… * Pe toate drumurile din lume ne-au precedat milioane de oameni [i urmele lor s`nt vizibile. * Bomba termonuclear\: la limit\. dar de ast\ dat\ `mpotriva omenirii. Via]a de artist. spune cel mare. n-avea chef s\-l loveasc\. discipoli.) * O pies\ despre imposibilitatea singur\t\]ii. Mincinosul: 1) Minte. re`ncepem de la zero. * Hristos-Pan. Iar cel mic `l love[te. limitele s\reau `n aer. ata[ament fa]\ de mam\ sau fa]\ de amanta orbit\. ~ntre dou\ femei. ~i ia capul `n m`ini printre z\brele. Oamenii `l egaleaz\ `n fine pe Dumnezeu. Se `nt`mpl\ s\ pornim de la emo]ie [i strig\tul s\ ]`[neasc\. care va nega puterea oamenilor. Ea se d\ pe spate. * La extremitatea acestui g`nd lung arde. A doua deplasare a problemei flagelului universal nu-l mai are pe Dumnezeu ca autor. Dar pe cea mai b\tr`n\ mare.

* 18 Nu voi ie[i din asta. prin contrast. Uneori Mahler te face s\-l apreciezi pe Wagner. . * 19 Diminea]\ teribil\. revine la corpuri [i la chipuri. privind volumele operelor sale la sf`r[itul vie]ii. f\r\ s\ `ncetez de-a o iubi. Cel care e deja mort ce mai a[teapt\? Cimitirul din Anet unde iedera a spart o lespede veche. 2 Datare evident gre[it\ (n. * 17. expozi]ia Cézanne: primele picturi morbide [i nebune[ti (obsesia sexual\ mai ales). pe care ea singur\. dintre fiin]ele pe care le-am `nt`lnit. (Derain. C\tre sf`r[itul vie]ii. `[i d\ seama c\ au existat doi ani `n care n-a produs nimic. * 252 Zi moart\. contradic]ia ateismului modern)? Eu am acceptat `ntotdeauna suferin]a cu un soi de bucurie. Alteori Mahler e foarte mare.“ ~i spun c\ asta `nseamn\ geniul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 444 CARNETE 445 studierii dosarelor afacerii. 8. o geometrie. 1954 Simfonia a IV-a `n sol major pentru soprane [i orchestr\ de Mahler. A. * 20 Coresponden]\. Sinucidere. Dup\-amiaz\ pierdut\. N. ceea ce este greu. Zi moart\.carnete_Camus. de a avea cel pu]in grija ei. a `mpins exigen]a pe m\sura dezordinii sale [i a ales naturi moarte [i peisaje fiindc\ putea s\ g\seasc\ `n ele o arhitectur\. Ast\zi trebuie s\ fug. Dar atunci de ce s\-i repro[\m lumii ceea ce tocmai ne d\ con[tiin]a. Ani `n [ir am tr\it claustrat `n dragostea ei. Dup\-amiaz\. Geniul? Da. Berl1 Intelectualilor le este mai u[or s\ spun\ nu dec`t s\ spun\ da. Medicul Reclus. Coresponden]\. Ah! da.). bucuria de a fi. `mi spune: „De ce nu accept\m ideea vie]ii ve[nice? Pentru c\ este p`n\ la urm\ o beatitudine lipsit\ de con[tiin]\ – iar noi vrem s\ fim. `n ce m\sur\ acesta din urm\ r\m`nea st\p`n peste cea]a sa. Ast\zi se ia partea cuiva dup\ simpla lectur\ a unui articol. 8. * 16. geniul vie]ii. O nebunie de acest fel pretindea disciplina teribil\ de care a dat dovad\ Cézanne. 1954 X. de fapt. nebun dup\ atacul de hemiplegie [i dup\ accident. CAIETUL AL VIII-LEA august 1954 – iulie 1958 15. demonstr`nd. aceea pe care a disciplinat-o. `l poart\ cu o m`ndrie natural\. Cubismul este aici ordonat (anun]at)1. Dreyfus: consacrase acei doi ani 1 Emmanuel Berl (1892-1976) devenise prietenul lui Camus.) 1 Descifrare `ndoielnic\. tr. adic\ s\ [tim c\ s`ntem. adic\ r\ul [i suferin]a (iat\. C. care luase partea lui Dreyfus. So]ia sa [i fosta amant\ pun tablourile sub sigiliu `n timp ce el delireaz\ la clinic\. Numai demen]ii s`nt clasici fiindc\ s`nt astfel sau deloc. reg\sind demen]a.

([i familia sa) iubirea se confund\ cu suferin]a. Faptul c\ o asemenea angoas\ `i chinuie deja pe micu]ii \[tia nu e oare cu adev\rat `ngrozitor? * 1 Poarta infernului (Jigoku-Mon). justi]ie.A. * 7 septembrie ~ntoarcerea copiilor. Film japonez cam `n stilul american. * 20 Nu faptul de a muri m\ sperie. Istoria este o lung\ crim\ s\v`r[it\ de inocen]i. `mi telefoneaz\: A murit Derain. Nimic de f\cut. le vor g\si [i vor afirma deci ceva mai mult. cu angoasa. Catherine nu poate adormi fiindc\-i e fric\ s\ nu moar\ (dur`nd-o pieptul). Tot fugind de con[tiin]a lor `nc\rcat\ `nvin[ii `[i vor fi g\sit adev\rata vinov\]ie [i vor r\spunde de ea nevr`nd asta. bun [i (ca s\ compensezi ceea ce este resping\tor `n bun\tate) e[ti pasionat. * 23-24 Zile moarte. Plec de acolo cu gura plin\ de cenu[\. Nici nu-i `nt`lnisem bine c\ [i eram cufundat `n culpabilitate [i nu mai puteam iubi cu adev\rat.carnete_Camus. Cine s\ fi fost? Ac]iune [i scriere: Nu s`nt at`t de siguri c\ au dreptate. La rigoare. Pentru asta vor c\uta noi argumente. Partida `nving\toare va avea astfel destule capete de acuzare `n ziua victoriei.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 446 446 ALBERT CAMUS CARNETE 447 Poarta infernului1. Bietul Derain a c\rui for]\ moroc\noas\ `mi pl\cea. `n\l]at cu toate carcasele sale luminoase deasupra canalelor. {i deja `nsemn\rile din 20 [i 21 septembrie despre culpabilitate. Vor scrie deci ca s\ se descotoroseasc\ de aceast\ con[tiin]\ `nc\rcat\. * 22 Trist\ [i cuminte natur\ din ~le-de-France. Muzeul Omului. anun]\ aceast\ carte. [i uneori nedrept“.A. A iubi `nseamn\ a suferi de sau pentru. Dejun cu Berl. At`tea afirma]ii repetate vor echivala cu ac]iuni. nebun. Hemiplegic. ~n alt\ zi. e disperat\. M. Dar pe l`ng\ arta asta barbaria artei noastre. dar nesiguran]a asta le d\ o con[tiin]\ `nc\rcat\. Nimicirea nu are nimic care s\-l sperie pe cel care a tr\it mult. * 21 Cum s\ predice dreptatea cel care n-a ajuns nici m\car s\ se ghideze dup\ ea `n via]\? Ca s\-[i doboare familia cu lovituri de topor `n timpul nop]ii. Pentru mine ea nu s-a desp\r]it niciodat\ de o anume stare de inocen]\ voioas\.: „E[ti secretos. Dumnezeu nu e necesar ca s\ creeze culpabilitatea [i nici ca s\ pedepseasc\. de cenu[a aceea osoas\ care este a scheletelor [i mumiilor. Astfel pozi]iile se vor `nt\ri. la r`ndul lor. ci de a tr\i `n moarte. el ar putea `ntemeia nevinov\]ia. Mumie peruvian\: […]2 a istoriei. nevr`nd asta. 8 septembrie N. * 5 octombrie1 Decorul Rotterdamului noaptea. Le vor provoca `n cur`nd. * 9 Pentru X. 1 Camus viziteaz\ Olanda `n octombrie 1954. 2 Cuv`nt indescifrabil. asasinul se dezbr\case. . vor fi `nvin[i [i vor r\spunde. Prea viu pentru propria sa via]\. `nving\torii. persecutat de so]ie care a pus s\ i se sigileze tablourile. Fiin]ele s`nt suficiente. * 25 Doar de diminea]\ n-am lucrat. Acest decor se va reg\si `n C\derea. film de Kinugasa care a primit Marele Premiu al Festivalului de la Cannes `n 1954. N. Cei din fa]\ vor face la fel.

1 Trei cuvinte indescifrabile. Cele dou\ replici s`nt schimbate `ntre Julie [i d’Alembert. Dar te iubeam. revolu]ia este inevitabil\. ai c\rei fii servesc aici cafeaua `n timp ce mai plou\ `nc\ [i `n aerul ud plute[te amintirea miraculoas\ a tinerei fete la poart\. * Julia3 Ultimul act: J. Java. c\. O. lumin\ a tuberculosului [i t\cerea b\tr`nului frate al lui Rembrandt ai c\rui ochi privesc f\r\ dorin]\ ]ara etern\. `n v\zduhul Olandei. oboluri care r\sunau u[or [i se adresau zeilor schimonosi]i ai Indoneziei care se v\d `n vitrine [i care r\t\ceau. izvor inepuizabil. Seriozitatea este minciuna acceptat\ [i infirmitatea recunoscut\. C`nd ace[ti creatori nu mai apar. popul`nd nostalgia coloni[tilor deposeda]i. insul\ `ndep\rtat\. 4 Patru cuvinte indescifrabile. e c\ ne`ncetat creatori de toate categoriile g\sesc formele care triumf\ asupra spiritului de reac]ie [i de iner]ie. ci crea]ia. 2 Un cuv`nt indescifrabil. 6 Lectur\ `ndoielnic\. proiecteaz\ un Don Faust.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 448 448 ALBERT CAMUS CARNETE 449 * Haga Toat\ lumea asta grupat\ `ntr-un mic spa]iu de case [i ape. Plutea pe str\zile care urcau spre gr\dinile `nalte unde ne a[teptau fete tinere. * Potrivit lui Koestler. 2 Dou\ cuvinte indescifrabile. 3 Un cuv`nt indescifrabil. Ceea ce define[te progresul. `ntre anghilele vii din pia]a de pe[te [i minunatele bijuterii din vitrinele ur`te. d’Al: Da. tinere]e… * Trandafirul alb al dimine]ii are un miros de ap\ [i de piper.carnete_Camus. vechiul drept turcesc considera circumstan]\ atenuant\ pentru o crim\ faptul de a fi fost comis\ de […]2. * 26 octombrie Contrariul reac]iei nu este revolu]ia. invizibili. * 6 octombrie Plou\ zile `n [ir [i v`ntul rece […]4 Era acolo la Rotterdam nou-nou] [i Amsterdamul mereu plouat. 3 Proiect de pies\ despre Julie de Lespinasse. Pentru tot restul. Cipango. acolo [i aici […]5 Oland\. bl`nd\ Oland\. coco]a]i pe biciclete cu ghidoane `nalte ca ni[te lebede funebre f\c`ndu-[i rondul `n jurul unui Vigver rece. de c`nd era la Alger. * Caprifoi. Caietul al VII-lea. p. `ndelung. `n Caietul al VII-lea. p`n\ la `nsemn\rile care se g\sesc deseori `n Carnete `ncep`nd din 1940. 5 Un cuv`nt indescifrabil. f\r\ ca revolu]ia s\ fie necesar\. p. S-a v\zut deja. Vi]\-de-vie. . mediu irespirabil [i ni[te copila[i ur`]i [i bosumfla]i dirij`nd circula]ia ma[inilor placide [i frumo[ii […]1 grilajele muzeului regal ca s\ spele frontonul cu decora]iuni bogate `n timp ce ploua `ntruna [i un pianist pe un triciclu […]2 c`nta Triste]e de Chopin acompaniat de un […]3 violonist [i un distins cer[etor care aduna s\rmanii b\nu]i. `n 1937. sinceritatea lini[tit\. 406. O. Lumea este tot timpul `n stare de reac]ie.: S`nt ur`t\. m\ adaptez. dac\ exist\ unul. mirosul lui este legat pentru mine de Alger. * Convertire la seriozitate. de aceea[i culoare ca [i frunzele moarte lipite pretutindeni pe sol [i heringii afuma]i care au navigat mult timp `n m\rile de aur vechi. [i ploaia rev\rs`ndu-se peste tot ora[ul. 438. este deci necontenit `n pericol de revolu]ie. amestec`nd miturile lui Don Juan [i Faust. 1 Tema lui Don Juan l-a obsedat totdeauna pe Camus. * Don Juan1 Ea: Am [tiut `ntotdeauna c\ nu m\ iube[ti. M\ priveai [i priveai uneori peste capul meu. El: Eu nu seduc. lipite `n t\cere unele de altele. unde se `nva]\ r\bdarea6 de a muri. unde a montat [i a jucat Don Juan de Pu[kin la Teatrul muncii. [i aici la Haga. Cf.

p. banal\. Opere foarte mari `n perspectiv\. „Sindicali[tii revolu]ionari continu\ s\ se dedice activit\]ii lor esen]iale: c\utarea motivelor de a se separa `n privin]a unor principii comune. Pu]ina libertate pe care ne-o las\ guvernul. `n 1945.C. Nimeni nu este realist. Camus pare s\ se g`ndeasc\ la o adaptare (vezi mai jos). 1 Director al teatrului care-i purta numele [i unde au fost regizate pentru prima oar\ * Realism. militant sindicalist [i scriitor care a cunoscut-o pe Simone Weil `n piesele Caligula. Oricum r\m`ne ceva. * Scrisoare Duperray3. * De corectat Omul revoltat. 438 [i Caietul al VIII-lea. Asta e tot ce aveam de f\cut `nainte de a muri. * Spengler spune c\ sufletul Rusiei este o revolt\ `mpotriva Antichit\]ii. l\s\m s\ ne-o `nghit\ femeile“. Destul de adev\rat. `n mine [i `n fiin]e. {i totul cum se cuvine. la 36 de ani. Toat\ lumea e realist\. nu estetica e cea care conteaz\. Idem: „Un creator autentic este `n mod organic supus legii pl\cerii“. Experien]\ rar\ [i mai semnificativ\ dec`t cea. [i Cei drep]i. Despre o asemenea experien]\ nu s-a spus `nc\ nimic. primul r`nd. `n 1949. * 7 noiembrie 1954 41 de ani. A scris Harengs frits au sang (Gallimard. Or. 2 Cf. aud vorbindu-se de ateismul meu. se `ndreapt\ spre singur\tate [i s\r\cie. * Literatura ]\rilor totalitare nu moare fiindc\ este controlat\. * Bacantele1 ~n Sicilia. 1954). * 1 Pies\ de Euripide (406 `. nu e deschis realit\]ii `ntregi este mutilat. 3 Jean Duperray. r`ndul 6 (muncitori `n loc de c\lug\ri) [i p. ~n mijlocul grotei. ~ncep`nd de la acea dat\. Acum. * Rembrandt: gloria p`n\ `n 1642.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 450 450 ALBERT CAMUS CARNETE 451 * Tot ceea ce. p. din start. Nu cred `n Dumnezeu [i nu s`nt ateu. anii ’30. . De v\zut [i Berdiaev: Rusia n-a avut niciodat\ Rena[tere. Caietul al VII-lea.Hr. a artistului necunoscut. Filtreaz\ printre din]i [i nu las\ s\ ajung\ p`n\ la el dec`t un plancton de autori savuro[i. marele ca[alot alb. Natura nu o d\ omului ca s\ se bucure el `nsu[i de ea. * 1 noiembrie Citesc adesea c\ s`nt ateu. Mic sat din regiunea Palermo. 449. 225. P`n\ la urm\.“ * Titlu de nuvel\: Un puritan al timpului nostru. aceste cuvinte nu-mi spun nimic. ci fiindc\ e desp\r]it\ de celelalte literaturi.). * Pavese: „S`ntem ni[te t`mpi]i. * Text despre Hébertot1. * ~n calitate de creator am dat via]\ mor]ii `nse[i. ci atitudinea interioar\. 229. p.carnete_Camus.: „For]a asta spiritual\. nu au un sens pentru mine. totul `ncape aici2. m\ trage `n jos. I-o `ncredin]eaz\ pentru o folosin]\ care-i dep\[e[te persoana“. * B. Faust. Orice artist care. Exemplu: Don Juan.

cu un soi de renun]are calculat\ care surprinde la cineva at`t de t`n\r. ~n ora[. Din camera de hotel v\d ora[ul Torino peste care z\pada cade necontenit. dar instructive [i `n cursul c\rora inima t\cea. `mi `nc\lziser\ inima. ora[ de cai `n]epeni]i `n chiar elanul `n care Nietzsche. umed. `i dau ascultare `n toate. pe cer apar [i dispar `n cea]\ Alpii `nz\pezi]i. apoi gestul acestuia care se arunc\ `n bra]ele lui Overbeck pl`ng`nd. Dineu vila Camerana. Vrea „s\ r`d\ [i s\ regrete“. prizonier `n Libia. `mbujorat\ de frig ca o floricic\ a z\pezilor. Popor pe care l-am iubit `ntotdeauna [i care m\ face s\ m\ simt exilat `n perpetua indispozi]ie a francezilor.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 452 452 ALBERT CAMUS CARNETE 453 24 noiembrie. `n]eleg c\ l-a iubit [i de ce l-a iubit. de la Roma. hot\r`t. devenit dement. R\zboiul. * Nuvel\. Nu e frig. ~n galeria egiptean\. Ieri. * Torino sub z\pad\ [i cea]\. care m\ a[teapt\. s\rut`ndu-l apoi nebune[te pe bot. `n ciuda cerului ap\s\tor. . dar e zadarnic. Clamence poveste[te c\. inimoas\ [i cu voin]\ din bel[ug. nu am mai rev\zut-o. Mai `nt`i obosit.. Departe de toate. plecare spre Genova cu I. mor pentru el p`n\ ce el `nsu[i moare ap\r`ndu-[i fiii (sau refuz\ s\ moar\ [i se p\ze[te pentru c\ mai are [i pe al]ii de ap\rat [i \sta-i doar `nceputul)1. cu parfum de toamn\. aveam s\ m\ salvez poate definitiv. ~l `nt`lnesc mai cur`nd `n ora[ul pe care. A ]inut con- la cel pe care l-am iubit `ntotdeauna cu tot at`ta afec]iune c`t\ admira]ie. Noaptea `ns\. data ultimului meu sejur. mumiile f\r\ bandaje care au fost scoase din nisip se zb`rcesc de frig. Deja italienii din tren. pretinde c\ moare de frig. `mi 1 Idee utilizat\ `n C\derea. `n centrul unor perspective vaste. Genova [i la Roma. Din 1938. ~n materie de religie. C\l\torii. conferin]\. crede `n „dragostea deta[at\“. Rezisten]a. desemn`ndu-l dintre aceia care au suferit cel mai mult. ~mi plac str\zile late cu lespezi. Cu adorabila ei francez\ [ov\itoare.00 Sosire la Torino azi-diminea]\1. a oprit un cal b\tut de birjar. Pe colin\ capete de mort `ncoronate. deschid storul: un peisaj `nz\pezit [i `nce]o[at. 6 unde a lucrat Nietzsche [i apoi s-a cufundat `n nebunie. `l reneag\ pe cel\lalt. La ora 7 diminea]a. Totu[i la gar\ `nc`nt\toarea I. cur`nd [i cei de la hotel. * 25 noiembrie Zi cenu[ie [i `nce]o[at\. intrarea lui `n odaia unde Nietzsche nebun delireaz\. a fost ales pap\ de c\tre tovar\[ii s\i de captivitate. ~l numesc pe al lor P\rinte. [i lumina pierdut\.A. `nc\ `ndep\rtat\. de fapt. Singur `n compartiment m-a cuprins r`sul. Nu am putut niciodat\ s\ citesc f\r\ s\ pl`ng relatarea sosirii lui Overbeck. bucuria mea nu mai era at`t de mare.. jos. este acoperit de neguri. `ntre scurte momente de somn. se ivea o fericire. ~n fa]a acestei case `ncerc s\ m\ g`ndesc 1 Albert Camus s-a dus `n Italia la invita]ia Asocia]iei culturale italiene. Mi se p\rea c\ tinere]ea mea m\ a[tepta `n Italia [i for]e noi. Dar curajul `mi revine. curat\. Seara.A. ni[te cai de bronz alearg\ `n cea]\. * 26 noiembrie Lung\ plimbare pe colinele din Torino. Multe lucruri. `mi d\ruie ceva din Italia. c`nd trenul a demarat. Combat [i to]i anii aceia de resping\toare seriozitate. micile gesturi calme [i gra]ioase (`mi aminte[te de Mama). R\t\cesc prin Torino. Aveam s\ fug de universul acesta (de acas\) care de un an m\ distrugea celul\ cu celul\. stranie fiin]\ mic\. Ora[ul. obosit [i bizar de fericit.carnete_Camus. [i X. Aerul este rece. M\ scutur. apoi `nt`lnirea cu Grenier c`nd a[ fi vrut s\ vorbim degajat [i n-am putut s-o fac. M\ duc s\ v\d casa de pe via Carlo Alberto nr. Prizonierii unui lag\r de concentrare aleg un pap\. De jur-`mprejur. de[i este unul dintre cei mai tineri. Torino. Iar r`d de decep]ia mea. ferin]e la Torino. ora 10. * 27 noiembrie Diminea]a. De c`teva zile m\ bucur la g`ndul c\ voi reg\si Italia. care nu m-a ajutat s\ plec mul]umit. ideea c\ s`ntem `n Italia. Ninge peste toat\ Italia de nord. Ora[ construit din spa]iu ca [i din ziduri. care tr\ie[te `n luxosul Vatican.

* 29 noiembrie Cina cea de Tain\ – Leonardo da Vinci este categoric la `nceputul decaden]ei italiene. Seara iau trenul spre Roma. Este un jurnal c`ntat. 26 – despre aristocra]ia adev\rat\. Ceea ce a iubit Stendhal aici a murit definitiv. popula]ia Europei nu a reu[it niciodat\ s\ dep\[easc\ 180 de milioane. dar hot\r`t. la care m\ g`ndesc cu triste]e. artere mari. V`ntul lipe[te ploaia `n rafale de frunzele mari de mo[mon. cea adev\rat\. Am s\ m\ mut m`ine. sub ploaie. * 30 Diminea]a. lupt\ ve[nic\ `ntre paralitici [i epileptici. de ad\ugat. exasperat de stupidele mondenit\]i care urmeaz\ conferin]elor. Acum trebuie s\-mi schimb via]a. * 2 Humboldt . . Patru tunele [i z\pada dispare `n timp ce ploaia se `nte]e[te pe pantele care coboar\ spre mare. conferin]\. Mica m\n\stire San Matteo.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 454 454 ALBERT CAMUS CARNETE 455 amintesc de Mama. Men]inerea acestei variet\]i reprezint\ efortul central al adev\ratului liberalism. * Cum mai mi[un\ de umbre ulicioarele `nguste. Frumuse]ea. Ora[ fascinant [i foarte asem\n\tor cu cel de care `mi aminteam1. Din nou unul dintre acele hoteluri luxoase [i imbecile ca [i societatea care le `ntre]ine. Superbele monumente plesnesc `ntr-un corset str`mt de mici str\zi `n care mi[un\ via]a. Privesc cu N. * Rusia de ast\zi vede triumful individualismului sub forma sa cinic\. Seara: plecare spre Milano.carnete_Camus. na[terea lui Venus. filolog [i om politic german. Via]a creatoare presupune un regim de `nalt\ igien\. Roma. e nevoie de o varietate de situa]ii. * Din secolul al VI-lea p`n\ `n anul 1800. `n fine. Noapte alb\. Ortega y Face distinc]ie `ntre societate [i asocia]ie. Incapabil s\ suport mai mult de o jum\tate de or\ maimu]\relile astea. Dineu la Palatul Doria. cre[te de la 180 la 460 de milioane! * Cine vrea s\ [tie cui `i vorbe[te – ca s\ scrie. banale. Sosire pe ploaie. Scurt\ clip\ de fericire. Filosof [i profesor de filosofie. de mare noble]e. Ie[ind umblu printr-o Genova `n fine reg\sit\. se creeaz\ pe loc. pasiune. ~ntre 1800 [i 1914. `nseamn\ exigen]\ fa]\ de sine [i f\r\ aceast\ exigen]\ orice societate moare. ~nc\ m\ mai apas\ pe inim\ moartea asta grav\. 1 Jose Ortega y Gasset (1883-1955). Plimbare 1 Camus a vizitat Genova `n septembrie 1937. sp\lat\ de ploaia abundent\. vezi p. Un c`nt\re]. ploaie [i cea]\. filosof spaniol. luminile ]`[nesc pe str\zi. improvizeaz\ pe marginea scandalurilor actuale. * Ortega y Gasset. aici. palid. via]a creatoare este o via]\ energic\. de necrezut… Peste `ntregul Piemont [i peste Liguria. pe c`mpia roman\. soarele. * Orice societate este bazat\ pe aristocra]ie. Conferin]\. mi se umplu ochii de lacrimi. Istoria. Libertatea [i pluralismul sunt cele dou\ dominante ale Europei. iradiaz\ `n via]a de toate zilele. Gasset1. Pentru ca fiin]a omeneasc\ s\ se `mbog\]easc\ [i s\ se perfec]ioneze. 2 Wilhelm von Humboldt (1767–1835). cu excep]ia ochilor [i a inimii. Mul]umit [i obosit. * 28 noiembrie Lung\ plimbare prin Genova. Proste[te. Travers\m mun]ii care m\rginesc coasta liguric\ `n mijlocul unor c`mpuri de z\pad\. La dou\ ore dup\ sosire. * Ortega y Gasset. de stimulente constante care excit\ con[tiin]a [i. B\tr`na marchiz\ uscat\. deoarece aceasta. Marmura neagr\ [i alb\ luce[te. M\n\stirea San Ambrogio. la un col] de strad\.

pacea. Camus [i Silone au colaborat am`ndoi la mica revist\ de tendin]\ anarhist\ Témoins. Am p\r\sit hotelul pentru pensiunea aceasta care d\ spre vila Borghese. c\ ea este a[adar frumuse]ea [i c\ nu po]i s\ nu dore[ti frumuse]ea f\r\ s\ dore[ti servitutea. Silone1 [i Carlo Levi2. * 1-3 decembrie Exist\ ora[e ca Floren]a. ~ntre 1953 [i 1957. care `l poart\ pe c\l\tor. romancier [i militant socialist italian. mici ora[e toscane sau spaniole. pu]in oprimat. `ntr-un ora[ f\r\ lumin\. cu inima at`t de plin\. Camus a scris `n 1939. ca New York. pictor [i scriitor italian. nu `n acel extravagant talcioc al coloanelor preten]ioase care se afl\ sub Campidoglio.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 456 456 ALBERT CAMUS CARNETE 457 de-a lungul vilei Borghese [i a Pincio-ului: totul este pictat pe cer cu un penel cu perii rari. Pie]e din Roma. C`nd ai v\zut tot. ~n fine liber. o por]i pe inim\ ca pe un ansamblu de f`nt`ni. respiri sub ea. Roma apas\ a[a.. `n partea sa `ntr-adev\r ruinat\ (l`ng\ Colosseum). Regret aici anii stupizi [i negri pe care i-am tr\it la Paris. ajuns totu[i spre sf`r[itul dup\-amiezei. `n care n-am putut s\ lucrez `n timp ce m\ a[teptau zece subiecte pe care le consideram excep]ionale [i pe care nu le puteam aborda. Am o teras\ care `nainteaz\ peste gr\dini. ~n fiecare diminea]\. `nc`t via]a ar fi putut s\ m\ p\r\seasc\ atunci. Dar [tiam c\ ea va continua. (Un an `n care n-am lucrat. S`nt galbene. vine s\ m\ caute `n ad`ncul somnului [i s\ ating\ un loc precis ca s\ elibereze de acolo brusc un soi de bucurie misterioas\. 1 Ignazio Silone (1900-1978). Se simte asta pe via Appia unde. m\ hr\nesc necontenit cu linia asta de arbori [i de ceruri care merge de la Porta Pinciana la Trinidà dei Monti [i `n spatele c\reia Roma `[i rostogole[te cupolele [i dezordinea. de gr\dini [i de cupole. sau ai v\zut `n orice caz tot ce se putea vedea. dar straniu de fericit. plimb`ndu-m\. M`ine o s\ fie o zi bun\. Altele care `l apas\ imediat pe umeri [i `l strivesc. S-a `mplinit un an zilele astea [i n-am `nnebunit. `n forum. c`ntul p\s\rilor m\ surprinde. autor al lucr\rii Hristos s-a oprit la Eboli. dar ale c\rui perspective aeriene izbucnesc uneori la o cotitur\ a str\zii. Alalt\ieri. servitutea nu r\m`ne mai pu]in inacceptabil\ din cauza asta. Dineu cu N. Roma sub luminile sale p\rea un port care-[i trimitea forfota [i g\l\gia s\ moar\ la poalele acelui ]\rm de t\cere unde ne aflam. iar inima mea e liber\. acest spa]iu sensibil [i limitat respir\ `mpreun\ cu c\l\torul [i tr\ie[te o dat\ cu el. `nc\ u[or ame]it de somn. Ieri noapte. Poate de asta pun mai presus de orice frumuse]ea unui peisaj. Dup\ at`]ia ani. s\ te plimbi f\r\ a c\uta s\ [tii este o fericire perfect\. `n fa]\ la San Pietro di Montorio. Dorm. lumea mereu n\sc`nd\ [i mereu perfect\. apoi pe acea admirabil\ colin\ palatin\ c\reia nimic nu-i epuizeaz\ t\cerea. Piazza Navona. Exist\ o ra]iune a inimii pe care n-o mai vreau fiindc\ nu serve[te nim\nui [i m-a adus la dou\ degete de propria mea pierzanie. * Ce stranie [i insuportabil\ certitudine este s\ [tii c\ frumuse]ea monumental\ presupune `ntotdeauna o servitute. dar cu o greutate sensibil\ [i u[oar\. `l sus]in la fiecare pas [i `i fac umbletul mai u[or. despre romanul s\u P`inea [i vinul. printre ziduri. Acest ora[ relativ mic.carnete_Camus.) Trebuie s\ se tr\iasc\ bine `n m\n\stirea asta [i `n camera asta unde a murit Il Tasso. s\ reuneasc\ inimi [i for]e care pe urm\ vor sluji mai bine prezentul [i viitorul. iar priveli[tea care se dezv\luie `mi str`nge inima de fiecare dat\. Ultima conferin]\. c`nd ies pe terasa asta. 2 Carlo Levi (1902-1976). ea nu este pl\tit\ de nici o nedreptate. m\ sim]eam. Lumina dimine]ilor din Algeria care se strecoar\ printre acele fine de pin [i le contureaz\ . [i acolo trebuie s\ `nve]i `ncetul cu `ncetul s\-]i `ndrep]i spinarea [i s\ vezi. L-a `nt`lnit prima oar\ `n 1948. `ncepeam s\ m\ reg\sesc. `n Alger-Républicain. * 3 decembrie Superb\ diminea]\ `n vila Borghese. c\ exist\ o for]\ `n mine care merge `nainte [i c\ halta asta va fi util\ acestei `naint\ri. Bazinul f`nt`nilor este cam roz sub ]`[nirea baroc\ a apei [i a pietrelor. cu treziri `n cea]\. Sant’ Ignazio [i celelalte. c`nd natura [tie s\ le primeasc\ [i s\ sting\ zgomotul care doarme `n ele. La asta servesc marile imagini din trecut. De dou\ zile e frumos [i frumoasa lumin\ de decembrie deseneaz\ `n fa]a mea chiparo[ii [i pinii r\sfr`n]i.

Pu]ini liberali. cu c`t erau mai grele. `l cuno[ti [i lup]i cum se cuvine. m\ ajut\ s\ remarc constan]a temei tinere]ii [i a v`rstei mature. Cu Moravia [i N. dar mai ales Venus leg`nd la ochi amorul. `ntr-un num\r at`t de mare. `i g\sim puzderie `n copaci.carnete_Camus. apoi aruncat pe o plaj\. Dineu. S`nt deschise mormintele. loc perfect. `n Judecata de Apoi. curios [i fericit sentiment c\ totul e spus. Dup\ treizeci de convorbiri. ~ndep\rt\rile s`nt `nc\ [i mai suculente. hidoase c`nd gra]ia dispare. categoric superbe prin contrastul violen]ei [i densit\]ii mute a luminii.. ~n mi[carea de ascensiune. . nu mai proclami r\ul. ~n `naltul cerului tandru. Mai cu seam\ Chemarea Sf`ntului Matei: superb\. Revolu]ia Francez\. Este ultima imagine legat\ de istoria teribil\ a Beatricei Cenci. S\ scriu un text BAROC despre Roma. dejun la Tivoli [i lung\ dup\-amiaz\ `n vila lui Hadrian. `ncetul cu `ncetul. {i pictor. Scheletul Beatricei e acolo. ci fac]iuni. ~n fa]a acestei perfec]iuni. colina asta este locul din Roma pe care-l prefer. ca `n consternantul Adev\r descoperit la Judecat\. chiar vibrant (Portrete). P`nzele lui Caravaggio. se risipesc. Pictorul ia craniul [i iese juc`ndu-se cu el precum o minge. Danae a lui Correggio. Fragmentele mari de ziduri `n ruin\ primesc aceast\ lumin\ egal\ cu acoper\m`ntul lor sub form\ de fagure [i las\ la r`ndul lor ca stupurile de ciment s\ emane o miere de lumin\. apoi se adun\ iar la un loc ca s\ plonjeze pe deasupra pinilor pe care-i ating `nainte de a se `ntoarce `n cer. ~nainte de Rembrandt. moare acolo. `nc`t fiecare arbore zumz\ie [i p`r`ie. de Tizian. la Trastevere. la via]a reu[it\. cea de la Floren]a bun\oar\. lucioas\ [i supl\. despre care vrea s\ scrie o pies\. e adev\rat. fugind din Toscana pe o nav\ unde este t`lh\rit. C`ntecul p\s\rilor printre ruine. `nc`nt\toare [i deconcertante c`nd gra]ia triumf\ ca `n cazul foarte suprarealistei Dafne (ca art\. Narcis al lui Caravaggio [i mai ales madona aceea atribuit\ lui Piero della Francesca [i care mi se pare c\ apar]ine mai cur`nd manierei mai fragile a lui Signorelli. La patruzeci de ani.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 458 458 ALBERT CAMUS CARNETE 459 unul c`te unul. argintat\. Piovene1. scriitor. Moravia `mi vorbise deja de omul Caravaggio: de mai multe ori criminal. se `ncruci[eaz\. Un pictor francez revolu]ionar particip\ la jefuirea bisericii Santo Luigi dei Francesi. Po]i atunci s\ creezi f\r\ s\ ui]i ceva. spiritual\. Nu opinii. R\zmeri]\ la Roma. La sf`r[itul dup\-amiezei. se `nv`rtesc `n toate sensurile. cu ]inuta simpl\ [i at`t de m`ndr\. stoluri de grauri. `n dreapta altarului. 1 Guido Piovene (1907–1974). un ciripit asurzitor acoper\ zgomotele cartierului popular. Romanul brun [i `nalt. Palatul Barberini. Nuvel\. C`nd cobor`m din nou cu N. trupurile lui Michelangelo trebuie s\ fi fost foarte musculoase ca s\ dea impresia asta de u[ur\tate irezistibil\. a fost la `nceput o contraofensiv\ a barocului). Lumina Romei este dimpotriv\ rotund\. care se ocup\ de mine la pensiune. {i toat\ noble]ea de partea sa. sculpturile lui Bernini m\ amuz\. m\ `napoiez la Gianicolo. utilizarea ei [i. cu chipul bl`nd [i nobil. * 4 decembrie Diminea]a. Ea te duce cu g`ndul la trupuri. San Pietro di Montorio. Iat\ culmea artei. Iar Galeria. u[oare ca ni[te d`re de fum. C. V\d mai bine de aici diferen]a dintre lumina roman\ [i celelalte. cu un cer rotund [i f\r\ nori care r\sp`nde[te de pretutindeni aceea[i cantitate de lumin\ peste magnificii chiparo[i [i pinii cei mari ai vilei. acoperit de mai multe p\s\ri dec`t de frunze. o anume iner]ie. mai difuz\. plin\ de lumin\ blond\. Dragoste cu un pictor. ~n `nserarea care coboar\. se confund\ cu zdr\ng\nitul tramvaielor `ndrept`nd toate capetele [i f\c`ndu-le s\ z`mbeasc\ spre acele roiuri enorme de frunze [i pene. nu cele de la Santo Luigi dei Francesi v\zute dup\-amiaz\.. Beatrice e `ngropat\ sub altarul de la Santo Luigi dei Francesi. craniul retezat odihnindu-se deasura corpului. pictat\ la 90 de ani [i de o tinere]e actual\. Cu at`t mai u[oare. Da. `n fine. la opulen]a c\rnurilor fericite. mizeria. Admirabil\ oricum. dement (1573-1610). `ncep s\-mi fac o idee despre adev\rata situa]ie de aici. platanii din Viale del Re. Moravia `mi mai povestise [i adev\rata istorie a familiei Cenci. Zi superb\.

Toate rufele care flutur\ [i dau ora[ului Napoli un aer de s\rb\toare perpetu\ 1 Muntele Circeo. Strabon [i Pliniu sub numele de insula lui Circe. Pe toate balcoanele. S\ m\ `ntorc la Roma o dat\ cu prima ameliorare. S`nt g`nduri de pat [i de febr\. `n spatele str\zii Santa Lucia. }i se str`nge pu]in inima g`ndindu-te c\ Iuliu al II-lea a ordonat s\ fie distruse frescele lui Piero della Francesca ([i ale altora) pentru ca Rafael s\-i poat\ picta `nc\perile: cu ce s-a pl\tit superba Eliberare a Sf`ntului Petru? Cobor`rea de pe Cruce de Caravaggio. cu privirea fix\.F. Pensiunea s\racilor. Virgiliu. un foarte mare pictor. Asear\ n-am putut termina `nsemn\rile astea. `n loc s\ alerg spre o lumin\ pe care apoi abia o s-o pot gusta. N. Strada mare care urc\. {i asta d\ mizeriei un aer de extraordinar\ s\rb\toare. asta-i tot. `nconjurat de Napoli. Seara m\ v\d cu Moravia. * 8 decembrie M\ trezesc cu o febr\ serioas\. Dejun la Pozzuoli `ntr-un restaurant geam\n cu Padovani. la sud de lacul Sabaudia. Va trebui s\ a[tepte p`n\ `n aprilie 1955 ca s\ `[i `ndeplineasc\ visul. ne conduce `ntr-un cartier de la Porta Capuana. e men]ionat de Homer. Escorialul mizeriei. A[ face mai bine. Fecioara e anun]at\ prin plesnitori. ignorantissim [i trebuind s\ ilustreze pentru un program de radio Patimile dup\ Sf`ntul Matei. Exist\ ceva `ntre mine [i templele grece[ti. C`mpia roman\. ~ntotdeauna intervine ceva `n ultimul moment care m\ `mpiedic\ s\ merg spre ele. * 6 decembrie Zi cenu[ie. Totu[i. * 7 decembrie Plecare cu Nicola [i Francesco. disear\. Seara cerul se `nsenineaz\. Dar s`nt g`nduri adev\rate. este at`t de frumos [i de departe de tot f\r\ a `nceta s\ fie prezent [i uman.. ~n spatele tuturor sfin]ilor. Dar pentru asta ar trebui s\ m\ eliberez pu]in de tot ce m\ cov`r[e[te. Retorica lui Pinturicchio poart\ o sabie. l\mpi cu abajururi. deloc jena]i c\ se expun. Stindarde se agit\ deasupra mul]imii compacte care trop\ie prin noroiul gras al resturilor de verze r\mase de la pia]a de diminea]\. . face un sf`nt `nconjurat de femei dr\gu]e [i de `ngeri zeflemitori. La Napoli ploaie diluvian\ care-mi m\re[te febra. Speran]a de a-mi reg\si puterile [i de a m\ `ntoarce la lucru era pur sentimental\. * 1 ~nc\ din vara lui 1939.1 De ast\ dat\ f\r\ nici un mister de altfel. De aceea se arunc\ la picioarele mamei sale. Febr\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 460 460 ALBERT CAMUS CARNETE 461 ~n apartamentul Borgia. La o fereastr\. F. P`n\ la urm\ n-am s\ m\ pot duce la Paestum. * Roman Primul om reface tot parcursul ca s\ descopere secretul: nu este primul. Orice om este primul om [i `n acela[i timp nimeni nu este primul. s\ petrec un an ref\c`ndu-mi s\n\tatea [i voin]a.. Pictorul prieten al lui F. Din fericire pot s\ v\d marea din pat. cu acela[i gest mecanic. Satul Circe1. Plec\m pe urm\ `ntr-o carrozzella umed\ care miroase a piele [i a b\legar. zeci de petarde pe care le arunc\ `n mul]ime [i `n jurul c\rora copiii `ncing un dans de Sioux p`n\ ce acestea explodeaz\. Sosire la Neapole. Anul acesta istovitor m-a `ngenuncheat. Nu se vede Crucea: categoric. apoi la Paris. vin la urma urmei din faptul c\ s`nt pu]ine [i trebuie sp\late zi de zi. un dement. Se vede o vag\ procesiune `n fa]a bisericii. U[a este deschis\ [i se v\d uneori trei copii `n acela[i pat cu tat\l. Satul de la poalele lui se nume[te tot Circeo. S`nt stindardele mizeriei. Viziune grandioas\. * 8 decembrie Toat\ ziua `n pat cu o febr\ care nu cedeaz\. dar survine r\zboiul. Prietenia b\rba]ilor e `ntotdeauna de bun-gust. R\m`n `n camer\. Camus proiecteaz\ o c\l\torie `n Grecia. S`nt precum locuin]ele mizere din spatele bulevardului Champs-Elysées.. aprinde una de la alta. [i de c\l\tor claustrat.carnete_Camus. N. {i mai ales petarde. plimbare lung\ prin „Barrios“.

roua pe ruine. v\rui]i. Soarele a apus c`nd. cu prezen]a sa inepuizabil\. o comedie de fals\ grandoare. lumina proasp\t\ [i magnific\. Plaja. Plec\m pe un soare frumos. frust\. obosit [i soarele apune c`nd. dup\ ce am traversat o regiune industrial\ [i apoi o por]iune curioas\ care te duce cu g`ndul la Limburi (trestii mari. coboar\ pe cele patru laturi [i pleac\ parc\ spre a saluta apari]ia admirabil\ `n fa]a ochilor no[tri a unei f\pturi alc\tuite din piatr\. unde lu\m pr`nzul. barierele fiind `nchise. c`nd totul tace. Camera care-mi place at`t de mult. Dumnezeu [tie de ce. Sear\. dar ace[tia din urm\ continu\ s\ acopere templul cu un v\l negru ce bate `n toate direc]iile [i cu cronc\nituri r\gu[ite. apoi conduc eu ca s\-l schimb pe F. Adorm dup\ ce am privit de la fereastr\ templele `n noapte. Nu melancolia lucrurilor `n ruin\ `mi mi[c\ inima. Clipa. ci dragostea disperat\ a ceea ce ve[nic dureaz\ `n ve[nica tinere]e. zborul negru al corbilor. corbi. Bivolii se mi[c\ `ncet. Grecia `nvins\ nu i-a `nvins. Un c`ine se lipe[te de mine. primele dup\ Tipasa unde am cunoscut abandonarea `ntregii mele fiin]e. muzic\. sosim la Paestum. Vuietul imens [i surd al m\rii care cre[te `ncetul cu `ncetul. Ei s`nt primii. Pe l`ng\ templul Herei de la Paestum. Romanii uneori rafina]i. ca p\s\rile de la Lourmarin [i pisica. pe l`ng\ oboseal\ [i emo]ie. corbii deja culca]i se scoal\ `ntr-un extraordinar tumult de aripi [i cronc\nituri. spre plaj\. deoarece nu a b\tut niciodat\ nici pentru un singur poem `n latin\ (nici m\car pentru Virgiliu. Amalfi. Avoca]i [i solda]i pe care-i confunzi. adev\ra]ii distrug\tori ai spiritului grec. dec`t s\ ne apar\ prin intermediul lor naivitatea [i splendoarea grecilor. Bl`nde]e. cerul e albastru. Hot\r\sc totu[i s\ plec (ca de fiecare dat\ `mi extrag energia din constatarea unei situa]ii mai proaste: prizonier etc. Inima mea a [tiut dintotdeauna asta din instinct. plou\ peste ruine. pe urm\ zboar\ `n jurul templului. Alte p\s\ri s-au amestecat printre corbi. dar colinele din fa]\ s`nt acum negre. Zgomotele: un zgomot de ap\. dar niciodat\ emo]ionat. Tot printre ruinele dintre coline [i mare. este glacial\. * 10 decembrie Continuare. niciodat\ civiliza]i. `n opinia mea. Asta mi-este credin]a [i. admirat.) Vreau s\ `ncerc s\ prind din nou aceast\ sosire. * 10 decembrie Asear\ plimbare printre trestii. Lumina vine dinspre marea aflat\ foarte aproape [i `nc\ albastr\. C`nd ajungem `naintea templului lui Poseidon. nemi[ca]i ca noaptea. cu greutatea sa aerian\. la sf`r[itul dup\-amiezei.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 462 462 ALBERT CAMUS CARNETE 463 9 decembrie La de[teptare. apoi las\ capul `n jos. cu grecii. m\ aduc `n pragul lacrimilor. dar de o cert\ cur\]enie. de plut\ aurie. febra a disp\rut. Dar `n]epenit [i parc\ lovit `n cap. dar neiubit) [i . spa]iul dintre mare [i coline [i se re]in minunile exacte [i calde. Aici inima tace. escalad\m zidurile ca s\ intr\m pe c`mpul cu ruine. M\ minunez necontenit `n fa]a acestui templu cu enormele-i coloane de burete roz. un scuter `n dep\rtare. dragostea de viitor. Deschid ferestrele. copaci slabi [i desfrunzi]i). t\cere. vai. Frig toat\ noaptea. c`ini. rarele ciripituri de p\s\ri. La `napoiere. lacrimile mele. toate acestea. Diminea]a la Tipasa. plou\ pu]in [i zgomotul m\rii descre[te `n spatele nostru. dar vie [i de neuitat. Pompei. `n clipa c`nd ie[im. la r`ndul ei. desigur. cu pere]i gro[i [i goi. (Mai t`rziu. apa c\ldu]\ sub cerul luminos [i cenu[iu `n noapte. ziduri [i bivoli. O or\ mai t`rziu. Apoi urmeaz\ `nc`ntarea nesf`r[it\.). nu au realizat niciodat\ dec`t aproxim\ri reci care mai bine n-ar mai fi fost. cam prea decorativ. Interesat. toate vestigiile antice care acoper\ Roma [i `ntreaga Italie se fac ]\nd\ri [i. Greu s\ m\ smulg din locurile astea. principiul artei [i al vie]ii.carnete_Camus. o dat\ cu ele. C\ci dac\ au `mprumutat de la ea temele [i formele marii arte. Plec\m totu[i [i c`teva ore mai t`rziu. Sorrente ([i delicioasa gr\din\ Cocumella). Cea mai t`n\r\ r\coare din lume peste ceea ce exist\ mai vechi `n ea. Mireasma proasp\t\ a micilor heliotropi care acoper\ `mprejurimile templului. S`ntem `nt`mpina]i `n hanul de l`ng\ ruine de o pl\cut\ odaie veche cu trei paturi [i pere]i enormi.

C\derea: „…te afli `ntr-o zi `n situa]ia de a lua f\r\ s\ dore[ti“. Triste]ea Romei cu str\zile ei prea `nalte. ca un vierme t\iat. La `napoierea `n acel Buchenwald pre]ios care este Pompeiul. Nu poate tr\i dec`t sprijinindu-se pe ofilirea mea. cea care face s\ dispar\ strig\tul disperat al lui Iisus `n agonie. G. . Zi cenu[ie. singur. ~ntotdeauna am decis s\ fac ceea ce trebuie pentru asta. Comedia parizian\ pe care o uitasem. numai pentru c\ [i-a pierdut capul. c\ nu-i place s\ joace dec`t personaje pe care [i le poate `nsu[i [i tr\i sim]indu-se `n rol ca [i cum ar tr\i alt\ via]\. * Morala. M\ simt mai bine. asta-i alt\ problem\. Dac\ eu `nfloresc. Plecare Existen]ialism. Titlu: „Oamenii aceia care s`nt [ter[i din r`ndul umanit\]ii“. se strecoar\ printre palate [i face s\ se pr\bu[easc\ trufa[ele fa]ade. sentimentele [i actele. Astfel s`ntem doi poli contrari ai psihologiei. dar vreau s\ m\ pot confrunta cu ea de la egal la egal dac\ e grea. g`ndurile. Dac\ am [i f\cut-o. Subtitlu: „57 deporta]i au p\r\sit alalt\ieri Algerul `ndrept`ndu-se spre ocn\“. c\reia `i spun c\ unele roluri cer de la actor numai virtuozitate. Nu vreau ca via]a s\-mi fie u[oar\. 15 decembrie 1938. Am nevoie de for]\. po]i fi sigur c\ o fac `ntotdeauna ca s\-i cople[easc\ pe ceilal]i. Dar catastrofa e aceea[i. Mai mult actele dubioase din via]a lui Sartre `mi s`nt cu m\rinimie aruncate `n spinare. Seara M.00 sosesc fr`nt la Roma. 3 Cf. * 13 decembrie Din nou Caravaggio. 1 decembrie 1938. Carnete I. Ca acele cupluri romane `n]epenite `n piatr\ [i care nu au `n comun dec`t faptul c\ parc\ au `nghi]it un b\]. ci oarecum a[a cum se respir\. S\ nu iei ceea ce nu dore[ti (greu)3. ~n afar\ de asta. `mi vorbe[te de Brancati1 [i de moartea lui. M. Opusul omului subteran: omul f\r\ resentimente. * La Martinière. prea `ncordate. Farsa premiului Goncourt. {i conchide: „~mi place s\ joc fiindc\ s`nt romanesc\“. Pentru Mandarini1 de ast\ dat\. m\iestria. Cf. * 11 decembrie Toat\ ziua sau aproape toat\ ziua `n pat. ~ntotdeauna am sperat s\ devin mai bun. Plou\ peste Roma ale c\rei cupole bine sp\late str\lucesc slab. Santa Maria del Popolo. Dar nu voluntar. Judec\tori peniten]i. autorul surprins `ntr-o anumit\ situa]ie (director al unui ziar `nfiin]at de Rezisten]\) [i tot restul e fals. Dejun la F. ~[i caut\ aristocra]ii. romancier sicilian. acolo barocul triumf\ asupra stilului roman. Conduc alternativ cu F.2 Cu Luca `ncepe adev\rata tr\dare. vaporul alb care transporta ocna[ii la Cayenne – [i f\cea escal\ la Alger ca s\ ia o nou\ `nc\rc\tur\ (reportajul meu4 1 Vitaliano Brancati (1907-1954). Seara. S\ hot\r\sc dac\ vreau s\ merg acolo unde merg. * 12 decembrie ~mi cade `n m`n\ un jurnal. Se pare c\ eu s`nt eroul. 4 Alger-Républicain..qxd 12/12/02 4:31 PM Page 464 464 ALBERT CAMUS CARNETE 465 a frem\tat `ntotdeauna la str\fulgerarea unei stan]e tragice sau lirice venite din Grecia.carnete_Camus. `mi r\spunde c\ asta n-o intereseaz\. Cinez singur. febra a trecut. Trebuie s\-mi refac neap\rat s\n\tatea. ele elibereaz\. C\s\toria pentru mine nu era oare o aventur\ senzual\ mai rafinat\? Ba da. * 14 decembrie. De asta pie]ele s`nt at`t de frumoase. Ora amurgului care 1 Romanul Simonei de Beauvoir. De fapt. 2 Prima apari]ie a conceptului care se va afla `n centrul lucr\rii C\derea. gust de cenu[\ [i de oboseal\ de asemenea cresc`nd\. prin ele put`nd actorul s\-[i dovedeasc\ meseria. ea se ofile[te. [i la ora 21. C`nd se acuz\ `ntre ei. Stare febril\ continu\ care `mi taie cheful de orice. Lumea asta se r\scole[te at`ta. gunoi. M`ine plec.

Am fa]\ de moarte oroare [i dezgust.“ * Primul om. * Don Faust (sau doctorul Tenorio): „N-am cerut niciodat\ nimic pentru ceea ce d\deam. Acesta…“ (text revoltat). Totul se trage de la imposibilitatea mea congenital\ de a fi un burghez. Incapabil\ s\ z\boveasc\. De ce sl\biciunea `n fa]a pl\cerii s\ fie mai vinovat\ dec`t sl\biciunea `n fa]a durerii? Aceasta din urm\ s\v`r[e[te uneori ravagii incomparabile. Dar. Tr\darea intelectualilor de st`nga.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 466 466 ALBERT CAMUS CARNETE 467 `ntr-o zi de ploaie diluvian\ – luntrea de transportat m\rfuri plin\ de ocna[i ra[i `n cap – interiorul. pentru c\ al]ii f\cuser\ a[a `n `mprejur\ri asem\n\toare. Tema energiei: „Voi domina. Dar ast\zi am nevoie de pu]inul pe care l-am f\cut. dorin]a josnic\ de putere. Ea pl`nge [i asta declan[eaz\ totul.R. Ambi]ia `l f\cea s\ r`d\. * Primul om. Resortul personajelor: dorin]a de putere. `[i bate so]ia [i copiii“. psihologic vorbind. Port\reasa nebun\ (fiul ei mort): „Ah! Domnule Jonas. nici sprijinul s\ vorbeasc\ acum [i s\ depun\ m\rturie `n favoarea mea. dar f\r\ compromis. cele dou\ cu[ti etc. Cea mai mic\ aparen]\ de stabilitate `n via]\ m\ `ngroze[te. toate astea s`nt prea u[oare. Nu voia s\ aib\. Dar voi domina cu adev\rat. 156). Dar nu mi-e team\ s\ mor. Tema angoasei (cf. am nevoie de cei de aici. dar `ntr-o cabin\ confortabil\) – O povestire? * Primul om. mai simplu. – aceea[i c\l\torie pe care am f\cut-o. De `ndat\ ce via]a particular\ este scoas\ la vedere. voia s\ fie. Ea este ceea ce m-a interesat cel mai mult pe lume `n ultimii zece ani. ce motiv ar avea guvernul rus s\ renun]e la metodele sale totalitare dac\ [tie dinainte c\ ele vor fi `ntotdeauna scuzate? ~n realitate. ba chiar un burghez mul]umit. * Primul om. Cu Simone. Aceast\ via]\ (goal\) a ora[elor [i a zilelor insuportabile lipsite de dragoste. Tema prieteniei M. pentru c\ al]ii voiser\ sau. numai opozi]ia sincer\ a oamenilor de st`nga din Occident poate s\ pun\ pe g`nduri acel guvern. To]i tac. nu voia s\ posede. dumneavoastr\ `n]elege]i!“ [i imediat dup\ aceea: „S\ nu v\ duce]i s\-l vede]i pe domnul Jonas.S. „{i g`ndindu-se la tot ce f\cuse f\r\ s\ vrea cu adev\rat. ipocrizia. `n preajma mediocrit\]ii [i discern`nd grandoarea din instinct.carnete_Camus. explicat\ unei mul]imi. corij`ndu-i treptat perversiunile. Cunoa[terea omului. admi]`nd c\ ar putea sau ar voi acest lucru. ea devine via]\ public\ [i degeaba vrei s\ te men]ii `n ea. m\ socoteam prea m\runt ca s\ fi dat vreodat\ destul [i m\ g`ndeam mai ales la tot ce nu d\dusem vreodat\. f\r\ prea mult\ cultur\ [i intr`nd de-a dreptul `n operele mari. f\r\ s\ fac un gest ca s\ posed sau s\ am. Dac\ adev\ratul lor ]el este s\ men]in\ principiul revolu]ionar `n U. Cei c\rora nu le-am refuzat niciodat\ m`na `ntins\. cea pe care o `mp\r]ea cu to]i oamenii care `n cele din urm\ mor fiindc\ n-au [tiut s\ tr\iasc\ ceea ce voiau cu adev\rat s\ tr\iasc\. * . * Jonas. tr\darea intelectualilor no[tri se explic\ prin altceva dec`t prin prostie. Atunci voi fi eu cel care va vorbi. tot `n realitate. {i pe urm\ fuga. * Primul om.S. Adler p. Compromisul.“ Singura lege a fiin]ei este s\ fii [i s\ te dep\[e[ti. * Primul om. Singura sa `nc\p\]`nare era aceast\ ]int\. Nu o poate poseda timp de un an. chiar [i din lene. n-am vorbit niciodat\ despre ceea ce am f\cut. toate acestea acumulate sf`r[iser\ totu[i prin a alc\tui o via]\. P`n\ la urm\ marea mea superioritate asupra tri[orilor este c\ nu mi-e team\ s\ mor.

Agoniz`nd singur `n cocioaba lui. c\ci os`ndi]ii ar scoate din asta cine [tie ce glorie. * 1 Alfred Adler. Faust cere s\ cunoasc\ tot [i s\ aib\ tot. c`nt\ la cinematograful Alcazar). * 18 februarie Frumuse]ea Algerului diminea]a. ~i strecoar\ `n anticamera infernului s\u. nici confort. Marthe. Iar privirea vecinilor s\i. niciodat\ auzit p`n\ atunci. Cobor`rea spre ora[ul r\coros. destinate presei clandestine [i publicate `n volum `n 1945. Connaissance de l’homme. {i Faust devine Don Juan. `n AlgerRépublicain. 2 Procedeul literar al scrisorii imaginare a fost de mai multe ori folosit de Camus. `n 1939. 1927. Georges.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 468 468 ALBERT CAMUS CARNETE 469 Don Faust. * Primul om ~n ce an s-a n\scut papa? Nu [tiu. Ateul moralist g\se[te credin]a.“ Una dintre nuvele `n stil francez (Jonas). Teatru. III 371. Primul tablou sau prologul. „~n seara aceea lucrurile nu mergeau cum trebuie. infirm. Din avionul care zboar\ de-a lungul coastei. nici fideli lui Dumnezeu. 1 „…corul acesta abject al `ngerilor care n-au fost nici rebeli. Tabloul ultim. * Complex insular al Rusiei [i al comuni[tilor (Cf. Leipzig. Vizit\ la comercian]ii din Belcourt. ~n aceea[i epoc\. Juliette. . aerisit. Georges. vuietul fluviului. Timon – Demonii – Julie – Improviza]ie – Presa – Bacantele. Fericire.: dialoguri (r\spunsuri. Mirosul ei m\ umple de bucurie. lovind cu pumnul `n peretele acela gros [i murdar care-l desparte de vecini. Trei mor]i. `nc`t cei incapabili aleg comunismul pentru c\ le asigur\ o crea]ie total colectiv\. dar care nu s-au g`ndit dec`t la ei `n[i[i. ~n noapte. Menschenkenntnis. „~]i voi da deci puterea de-a seduce“. Niciodat\ comoditate. „S\ mergem. spune diavolul. `ntreb\ri) sau scrisoare imaginar\2 despre Actuelles. O noapte primitoare la care revin `n sf`r[it [i care m\ `nt`mpin\ ca odinioar\. `ngreunat\ de extazul recent [i de dispre]ul subit. De unde generosul libertinaj `ncununat de o credin]\ vie. Payot. contorsionist. La concert el aplaudase dup\ cea de-a treia parte crez`nd c\ simfonia se terminase. C`teva scaune. de tinere]e. „S\ murim deci pur [i simplu“ (aici corul b\rba]ilor care-l `nt`mpin\ pe erou – mai bine mai t`rziu dec`t niciodat\). iar infernul cel ad`nc nu-i prime[te. * Don Juan. 1949. spune diavolul. p. Gr\dina hotelului St. 154)1.R. `l mai urm\rea `nc\. Scrisoare c\tre un disperat. Zinzin (urechi cl\p\uge. vom`nd s`nge pe tot peretele. Aveam cu patru ani mai mult dec`t el.“ Scrisoare c\tre un t`n\r englez despre starea de spirit a na]iunii franceze. Alexandrine. Marea `n dep\rtare sc`nteiaz\. Trimis acas\ de la clinic\ cu un cancer la limb\. Dar ni[te „sst“-uri viguroase [i mustr\toare i-au atras aten]ia c\ s`nt patru p\r]i. {i mai ales Scrisorile c\tre un prieten german.“ Nu. Gustul crea]iei este at`t de puternic. fidel\. De atunci `nainte totul este permis at`ta vreme c`t cineva poate ierta ceea ce oamenii nu pot. Trebuie s\ pl\teasc\. * Roman. ora[ul se vede ca un pumn de pietre sc`nteietoare aruncat pe malul m\rii. `n Carnete. Cre[terea apelor Senei.F. Dante admite ni[te `ngeri neutri `n disputa dintre Satana [i Dumnezeu. Moartea lui François.carnete_Camus. * 17 februarie Sosire la Alger. Cerurile `i gonesc ca s\ nu-[i piard\ frumuse]ea. ~n N. Iasomia `n gr\dina hotelului St. Adler: Cunoa[terea omului. ~ntotdeauna a[a. * 19 La mine nici m\car un singur fotoliu. trebuie s\ vii `mpotriva voin]ei tale sau altfel mori pur [i simplu. Familia Masson.

Alpii. Iar pe marginea stupului ea moare de foame. – P\i atunci fra]ii lui erau prea mici ca s\ se ocupe de el. gr\dina [i mirosul iasomiei. Absintul botezat cu ap\. Diminea]a mun]ii decupa]i `n petala delicat\ a unei ciclame. dar `i supravie]uie[te. ~l pun s\ munceasc\ mult. – Da. * 25 februarie R. Germain-des-Prés. . S\-mi cunosc [ansa [i s-o primesc cu recuno[tin]\. Sor\-sa l-a l\sat. Étienne sau la Roubaix. m\ m`hne[te [i m\ gole[te de orice bucurie. tocmai ei mi-au ucis mama. T`n\ra echip\ de arhitec]i care scap\ de descurajare pentru c\ v\d ora[ul acesta `n viitor. – Dar fra]ii lui? El era cel mai mic – ba nu. pesemne c\ din cauza asta. St. Atena. {i cr`mpeie de lumin\ proasp\t\ pe ruinele umede. Idem: sinuciderea lui X. Be]ie. Arhitectul urbanist Jean de Maisonseul. * 22 februarie Neguri. * 21 Zi radioas\. 1 Cram\ `n Saint-Germain-des-Prés apar]in`nd unui francez originar din Algeria. * 26 februarie Dup\ ce regina b\tr`n\ a dat na[tere reginelor tinere.A. Sardinia. Jean-Pierre care-l insult\ pe X. m`na musculoas\ a Peloponezului devine un continent sumbru [i misterios. La [aisprezece ani muncitor agricol la socrii sor\-sii. Ploi [i soare. iar `n ziua eliber\rii. O zi ca o cup\ de cristal din care se revars\ o nesf`r[it\ lumin\ albastr\ [i aurie. Cefalonia [i Itaca aproape invizibile `n amurg.carnete_Camus. l-a dus s\ vad\ [antierul de reconstruc]ie. bar\ci [i reconstruc]ie: Far West. al doilea. acoperit de ghiocei.2 Fericirea acestei simple prietenii pe care am tr\it-o. Oh! era t`n\r. – Atunci nu puteau face altfel. Apoi coasta Greciei. S-a construit [i un teatru care a primit numele de Teatrul Albert Camus. La ce v`rst\? – Nu [tiu. Marinella. C`]i ani avea sor\-sa? Nu [tiu. `n dep\rtare Elba [i Calabria.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 470 470 ALBERT CAMUS CARNETE 471 {i tu.“ Idem: lupt\ pentru cauza arab\. Este prins `ntr-o r\zmeri]\ antifrancez\ cu so]ia sa. Chiar la Orléansville. Prietenii lui Mefisto1. Aceea[i emo]ie. `n ce an? Nu [tiu. Ca `n fiecare diminea]\. Bine. [i p\s\rile care exult\. mereu nou\. marea [i cerul sc`nteiaz\ contopite. familia l-a p\r\sit. vechi prieten al lui Camus. 1 Un cutremur de p\m`nt distrusese Orléansville la 9 septembrie 1954. C`teva stele pe cerul `nc\ luminos [i pe urm\ un corn de lun\. {i insulele care vin `ncet una c`te una `n `nt`mpinarea noastr\ pe mare: Corsica. * 23 februarie Trezit de soarele care-mi inund\ patul. „Nu mai voia s\-i vad\. echip\ al c\rei portar a fost Camus `n tinere]e. Ce [ans\ s\ te fi n\scut pe colinele de la Tipasa! {i nu la St. Uit\-te `n livretul meu de familie. M\ dezgu[ti“. unde lic\resc din loc `n loc piscuri `nz\pezite. acestea o ucid sau o gonesc. * 24 februarie Orléansville1.: „}ie-]i reu[e[te tot. O omoar\ ca s\ evite s\ fie violat\. dar `n noapte. * 26 aprilie Plecare din Paris. * 20 Tipasa. Este judecat [i condamnat. Acea ridicol\ parad\ a dragostei [i a abominabilelor sale preten]ii gra]ie c\rora cei slabi [i vulgari se ajut\ s\ tr\iasc\ [i s\ par\.U. 2 Racing Universitaire d’Alger. Se s\turase de ei. X. Sau: am luptat 20 de ani pentru ei. ~n dep\rtare.

Dup\-mas\. lumina de la ora unsprezece cade din plin. .carnete_Camus. iar sur`sul acela `nc\ mai `nsufle]e[te peste dou\zeci [i cinci de secole. Toat\ diminea]a sentiment straniu c\ m\ aflu aici de mul]i ani. Dejun la ambasad\. Conferin]\. Dar c`mpia `nainte [i dup\ Eleusis este foarte frumoas\. Ora 19. dar `nc`ntarea pe care mi-au l\sat-o mai d\inuie `nc\. Sus e altceva. se refract\. unde le-a azv`rlit istoria. C`teva curse `n ora[. Atena. {i acolo. de altfel. cu str\fulger\ri bru[te de via]\ [i de r`sete. `l gole[te. care m\ cucere[te [i pe care-l adopt. asta m\ izbe[te. `]i st`rne[te pl`nsul. Muntele Pentelic. la subsol. aure[te colinele [i Acropole. Acropole. Muzeul Na]ional. de-aceea respir greu). La muzeu piese admirabile. ro[u fiind. [i balizat de perspective des\v`r[ite. [i acoper\ cu o glorie suav\ [i unic\ p`n\ [i cuburile ora[ului risipite `n cele patru z\ri. ~nc`nt\torul meu traduc\tor de 21 de ani. Dineu `n Pireu cu Marguerite Liberaki. Soarele cobor`t la orizont nu a ajuns `nc\ `n momentul `n care. Vrem s\ tr\im [i dac\ am crede asta ar `nsemna s\ murim.00. v`nt. ochii se deschid `ncetul cu `ncetul [i extravaganta (da. Plec de acolo obosit dup\ dou\ ore `n care r\spund unei mul]imi de `ntreb\ri. Importan]a capital\ a ceea ce [tiu despre Eleusis. piciorul `ndoit al celei de-a treia. hot\r`t… Locul e fermec\tor. dar nu era adev\rat [i am alergat tot timpul ca s\ nu `nt`rzii. f\r\ nici o emo]ie. nori [i soare. […]1. {i fa]a celei de-a doua Kore. 28 Diminea]a. ele `nc\ mai sur`d sub praful [i paiele care le acoper\. pe Erehteion… Te aperi aici de ideea c\ perfec]iunea a fost atins\ atunci [i c\ dup\ aceea lumea nu a f\cut dec`t s\ se degradeze. dintre care unul cre[te singuratic. iar lumina cea mai alb\ [i cald\ cade din cer. [tiam asta. statuile de la Iráklion. Eleusis. Tiempo perdido. Urc`nd pe Acropole. mi se `nt\re[te aceast\ impresie c`nd constat c\ m\ duc „ca pe la vecini“. Dar Bizan]. Pe temple [i pe piatra de pe sol pe care v`ntul pare s\ le fi decapat p`n\ la os. ca [i durerea asta `n\bu[it\. unde ai nevoie de mult\ imagina]ie. Heracles noduros [i dur sub caprifoiul `nflorit care-l acoper\. Pe urm\ urc pe colina Muzelor. Hymette de culoare violet\. Ciudat\ f\ptur\. nalbele. Din conturul s\u spart se prelinge atunci o miere subtil\ care se r\sp`nde[te pe tot cerul. Daphni. culoarea `l deseneaz\ perfect pe cerul senin. Dar nu mai are for]a din timpul zilei. Mi se permite s\ vizitez subsolurile unde au fost depuse c`teva dintre ele ca s\ fie protejate de invazie [i de distrugeri `n timpul r\zboiului. spa]iul p`n\ la mare. intr\ `n corp cu o repeziciune dureroas\. Dup\-amiaz\. Areopagul. Cuprinde toat\ frumuse]ea lumii. Kore-le trebuiau s\ m\ emo]ioneze. Cobor chiar la timp pentru conferin]a mea controversat\. Dineu `ntr-o tavern\ din cartierul vechi. Dar ideea asta `]i fr`nge p`n\ la urm\ inima. direct pe piatra goal\. e pe cale de a pieri [i de a-[i pierde forma. extraordinara `ndr\zneal\ a acestui clasicism) frumuse]e a locului este primit\ de o fiin]\ purificat\. f\r\ s\ m\ deranjeze c`tu[i de pu]in diferen]a de limb\. se sparge `n mii de spade albe [i arz\toare. Theseion. `nc\ mai informeaz\ [i `ncurajeaz\. Heracles.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 472 472 ALBERT CAMUS CARNETE 473 * 27 La trezire. Stelele funerare de asemenea. Agora. purific`ndu-l totodat\. `l deschide unui soi de viol pur fizic. din care al doilea este deviat pentru ca totul s\ fie ascuns vederii celor neini]ia]i. `n micul muzeu din Agora. Din obi[nuin]\. mortul nem`ng`iat 1 Romancier\ [i autoare dramatic\ greac\. V`ntul a gonit to]i norii. ~n templu cele dou\ culoare duc`nd `n sanctuar. Trebuie mereu [i mereu s\ te aperi de ea. misterioas\ [i neagr\. * 1 Un cuv`nt indescifrabil. * 29 Diminea]\. c\ s`nt acas\. Pe o lecit\ cu alb [i negru. p`n\ la mare. Atunci macii de un ro[u `nchis. Cu Marguerite Liberaki1. de o prospe]ime adorabil\ (v-am spus c\ eram l`ng\ hotel. S\ dezvolt. trecut\ prin dezinfectantul luminii. Lumina `]i s\geteaz\ ochii. pe care nu-i mai v\zusem niciodat\.

Repeti]ie la Hecuba. Conferin]\. ne`ncetat. i-a recunoscut Germaniei dreptul de a avea for]e na]ionale. a[ternut\ pe livezile de m\slini. . pe smochinii cu frunzele deosebit de verzi. poart\ `n suspensie ce]uri invizibile. al lui Totu-i `n regul\. Pe urm\ plec spre Sunion. Pr`nzim jos de tot. U. este un loc de nedescris. dar care a fost o insul\ de deportare despre care am auzit istorisiri `nsp\im`nt\toare. `nc`t ai crede c\ e o p\dure vie. marea `nspumat\ `nainteaz\ de-a lungul flancurilor de nisip [i de st`nci. ci cu prodigioasa extravagan]\ a capurilor. Dup\-amiaz\. de exemplu. lumina devine brusc mai pur\ `ntr-un soi de ]`[nire nemi[cat\. Nu spui nimic pe tema asta. gr\dina sub o lumin\ bl`nd\ r\sun\ de c`ntecul privighetorilor.R. Marea face o spum\ u[oar\ p`n\ la orizont. {tii. culorile se `ntunec\. Marele kouros zvelt pe care am s\-l rev\d. Pe toat\ aceast\ escadr\ de insule [i de piscuri dominate de duneta st`ncii. tinerele grecoaice s`nt lipsite de gra]ie [i de stil. * 30 Muzeul Na]ional. nu mai e dec`t v`nt. Marmura asta prea alb\ are aspect de stucatur\. se z\re[te Makronissos. ~n mai multe r`nduri. cu excep]ia acestei insule Makronissos1.S. Nici o pas\re. la dreapta [i la st`nga. Dar promontoriul pe care se `nal]\ templul [i care `nainteaz\ `n mare ca o dunet\ de unde domini escadra insulelor `n larg. dumneata ai ales deja. Num\rul deporta]ilor a fost redus la 8 sau 900. la picioarele templului. n-a[ fi f\cut pl\cere nim\nui. dar admir spa]iul [i vastitatea acestor peisaje totu[i reduse. Lumina amiezii mai este `nc\ pu]in voalat\. cerul se destinde. Lucru. * Scrisoare inserat\ Dragul meu X. Dar din nou pe promontoriu. Pe tot drumul de `ntoarcere. C\tre mijlocul dup\-amiezei. n-a[ fi spus ceea ce speri. Atinge prea multe lucruri din via]a mea personal\ ca s\ ]i-o pot explica. ci `nsu[i spa]iul. Clip\ des\v`r[it\. ca [i `n Vest. R\scole[te aerul albastru. `mp\carea serii cade brusc [i […]1 pe o naviga]ie silen]ioas\. Adev\rul e c\ 1 Un cuv`nt indescifrabil. Dineu `n cursul c\ruia ob]in informa]ii despre deportare. Plec u[or `mb\tat [i nefericit din mijlocul acestei perfec]iuni. apoi colina Muzelor. din cauza conferin]ei mele. c\ nu au fost foarte combativi `n circumstan]a dat\). `n marele conflict care taie `n dou\ secolul al XX-lea. de altfel. Anume c\. [i `n perspective delirante. [tiind c\ dac\ a[ fi vorbit. c\ Germania de Est este re`narmat\ de mult timp [i c\ un num\r de fo[ti generali nazi[ti s`nt `n activitate acolo. Dar scrisoarea dumitale m\ oblig\ s\ spun ceva ce voiam s\-]i spun de mult. `l aspir\ pe cel din larg. Des\v`r[it\. `n jurul nostru cear[afuri albastre ]esute din aer [i lumin\. 1 Exist\ `n dosarele politice din arhivele lui Albert Camus o important\ documenta]ie despre Makronissos. V`ntul furios sufl\ at`t de tare printre coloane. ~n afar\ de una. lumina cea mai frumoas\ pe care am avut-o aici. Din nou un soi de bucurie ilariant\ `n fa]a prodigioasei `ndr\zneli a Acropolei unde arhitec]ii s-au jucat nu cu m\suri armonioase. Este momentul luminii perfecte. Te vei bucura. Dac\ te a[ezi la picioarele templului ca s\ te ad\poste[ti de v`nt. ~n rest. Cifrele par s\ concorde. insule `n deriv\. de altfel. m`nc\m pe[te [i br`nzeturi `n fa]a b\rcilor mari de pescuit din micul port. De asta va trebui s\ m\ ocup. De ast\ dat\ soarele e aproape la asfin]it.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 474 474 ALBERT CAMUS CARNETE 475 nu se poate resemna s\ nu mai vad\ soarele [i marea. pe rarii chiparo[i [i eucalip]i. Nu Parthenonul l-au construit ei. `nainte de a ie[i la drum. ~n dep\rtare. pe micu]a plaj\.carnete_Camus. al p\r\sirii de sine. Dar trebuie s\ plec\m. `l amestec\ violent cu parfumurile ce urc\ de pe colina acoperit\ de flori minuscule [i proaspete [i plesne[te cu furie. M\ smulg cu greu din locurile astea [i nu plec `ntru totul. T\cerea mea actual\ m\ prive[te doar pe mine.S. insulele se solidific\. cauza care te intereseaz\ nu e lipsit\ de avoca]i desemna]i (recunosc. Dejun la Kephissia. Apoi. ast\zi pustie ce-i drept. `n timp ce `n spate. Pe m\sur\ ce ne apropiem de Sunion lumina devine mai proasp\t\ [i mai t`n\r\. pe promontoriu. a insulelor azv`rlite pe un golf imens [i a unui cer cu vastu-i ghioc `nv`rtitor. Templul `nsu[i m\ las\ rece.

carnete_Camus. cu at`t mai bine. cu condi]ia s\-i cedezi cu loialitate. ba chiar cu v`rf [i `ndesat. un oribil fascist. condamna]i pentru spionaj. un r`s nesf`r[it. s`nt executa]i `n Statele Unite. * 1 mai Diminea]a devreme plecarea spre Argolida. cu toat\ imensitatea m\rii `n fa]a noastr\. Nu-i dispre]uiesc pe activi[tii comuni[ti. cum se spune. cel al cunoa[terii. ci s\ `ncerci numai s\ nu o g`nde[ti. F\ deci odat\ ce ai chef s\ faci.R. so]ii Rosenberg. al atitudinii intelectualilor de st`nga). jubilatoare inund\ golful [i insulele `n larg. de vreme ce alegi o ortodoxie cum e cea a partidului comunist. Dar [i cel care se c\lug\re[te `[i iube[te prietenii [i mama. Cobor`rea spre Micene [i Argos. {i de vreme ce ai ales. (Toat\ Grecia pe care am parcurs-o este `n momentul acesta acoperit\ de maci [i de mii de flori. oferindu-ni-se dintr-o singur\ curb\. este normal s\ intri `n partidul comunist. Opri]i o clip\ pe marginea falezei. dar decisiv. prietenia mea. C\ci nu te pot l\sa s\ crezi c\ nu intri la m\n\stire. ca o cup\ din care bem lumina [i aerul. nu accept politica „bananier\“ grefat\ pe Fran]a din grija Rusiei [i a sprijinului ei necondi]ionat. Nu te `ndoi. de[i cred c\ ei comit o gre[eal\ de moarte. ~]i cer numai. ceea ce cred. societatea `n care tr\im. dup\ mine. c`mpia care se-ntinde p`n\ la Argos [i mare. numai ca s\ evit orice eroare. Dar te va ajuta s\ cuno[ti comunismul. dac\ dai urmare proiectului dumitale.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 476 476 ALBERT CAMUS CARNETE 477 admi]i aceast\ re`narmare dac\ e controlat\ de U. Nu-i nimic ru[inos `n asta. `mpac\-te cu dumneata `nsu]i. dup\ care orice poate surveni [i orice este acceptat. 1 ~n 1953. * Seara. o regul\ de via]\. dar `l ignori pe cel\lalt. ~]i urez noroc. M\ str\duiesc s\ g\sesc interesante aceste dansuri. care ne asasineaz\ cu pseudosf`[ierea lor de preo]i laici [i care la sf`r[it `[i ofer\ o con[tiin]\ `mp\cat\ pe seama militan]ilor muncitori. vei fi c`[tigat m\car faptul de a cunoa[te problema cu adev\rat. C`t despre mine. S`nt lucruri pe care le [tii de altfel. Re`narmarea german\ trebuie condamnat\ `n ambele cazuri. altfel totul e o `n[el\ciune. Iar dac\ eu continuu s\ g\sesc de neiertat ajutorul acordat lui Franco sau politica „bananier\“ din America de Sud. [i te rog s\ crezi `n sinceritatea g`ndurilor mele. Compari ne`ncetat dou\ lucruri din care `l cuno[ti [i-l judeci numai pe unul. [i totu[i `i p\r\se[te. nu s\ negi. Simpatia pe care o aveai pentru mine era mai real\. Dac\ nu. Regatul lui `n timp ce `n Berlinul de Est muncitorii revolta]i v\d cum tancurile sovietice le reprim\ mi[carea. indignarea dumitale nu era sincer\ dec`t `n fa]a unor crime de tip Rosenberg. dimpotriv\. pentru un intelectual. chiar dac\ `ndep\rtat\. O lumin\ d\n]uitoare. deasupra mormintelor regale. aerian\. ceea ce va fi imposibil.S. opinia dumitale implicit\ era evident\. ]in`nd `n c\u[ul inimii o bucurie enorm\. La limit\ (`ntreab\-te) ai accepta transformarea Fran]ei `n democra]ie popular\ sub protec]ia Armatei Ro[ii ([i `]i amintesc c\ eu unul i-am ap\rat pe comuni[ti `mpotriva oric\rei „atlantiz\ri“ a politicii interne). . ai ales. dar o refuzi `n cadrul occidental. De c`te ori mi-ai vorbit sau ai scris despre aceste probleme. Pur [i simplu c\r]ile mele au `nsemnat pentru dumneata mult mai pu]in dec`t spui.. `n timp ce se a[ternea `n dumneata un soi de t\cere `nc\rcat\ de `ndoieli de `ndat\ ce era vorba de reprimarea unei revolte muncitore[ti `n Germania din ordinul unui regim comunist1 (acest ultim punct e important [i mi se pare un test dureros. m\ opun `n mod fundamental ac]iunilor [i metodelor a ceea ce am numit socialismul cezarian. ca atunci c`nd vei auzi c\ s`nt. p\strezi. acoperit\ de maci `n buchete dese care tremur\ `n v`nt. }\rmul golfului corintic. dansuri populare la „Johnny nebunul“. sau colonialismul. Nu eu voi fi cel care s\ ]i-o repro[eze.S. ~]i repet. cu capul plin de ]\nd\ri [i de ]ipete t\cute. ~n nici un caz. ~i dispre]uiesc `ns\. ~n linii generale. Dac\ vei g\si `n asta pacea. Partidul comunist nu te va ajuta s\ cuno[ti democra]iile populare. Fort\rea]a micenian\. pe intelectualii care s`nt comuni[ti f\r\ s\ fie. A[adar. de acela[i tip ca [i tenta]ia religioas\. cu mari `nghi]ituri. obiectiv vorbind. recunoa[te `n inima dumitale c\ tenta]ia comunist\ este. `n cuno[tin]\ de cauz\. din toat\ inima. Dup\ o or\ de drum s`nt literalmente beat de lumin\. Vei vedea dup\ aceea. {i la fel procedezi `n toate. acordat Partidului Comunist Francez.) Din `naltul fort\re]ei. dar dansatorii [i mai ales dansatoarele s`nt prea ur`te. despre care nu [tii dec`t pu]ine lucruri.

Mun]ii se `ntunec\ treptat p`n\ c`nd cele zece lan]uri devin un singur abur albastru. mun]i arizi. Ruinele din Argos nu prezint\ mare interes pentru mine. dar `ntotdeauna profilate. Sparta.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 478 478 ALBERT CAMUS CARNETE 479 Agamemnon nu are mai mult de zece kilometri [i totu[i propor]iile s`nt de a[a natur\. nu ar fi nimic f\r\ reliefurile acestea a c\ror `nchidere armonioas\ `[i organizeaz\ propriul spa]iu. Cea mai frumoas\ sear\ din lume se culc\ `ncet-`ncet peste leii micenieni. eucalip]i. La ora treisprezece. toate zgomotele r\sun\ `ntr-un soi de `ndep\rtare vast\ [i bl`nd\. Grecia aici e pustie.carnete_Camus. dar de ast\ dat\ pe ni[te `n\l]imi nu prea mari. c\ niciodat\ un regat mai vast nu s-a `ntins sub soare. Dup\ aceea restul nu mai are importan]\. Trebuie s-o accept [i s\ caut numai s\ fiu demn de ea. plecarea spre Delphi. M\n\stire lini[tit\ cu ziduri v\ruite. unde pr`nzim. la Epidauros. Dar din `n\l]imea teatrului. Dup\-amiaz\. iar cerul. iar `nainte de pr`nz m\ scald `ntr-o ap\ limpede [i rece. o lun\ str\vezie navigheaz\ u[or. `[i `ntinde livezile de portocali al c\ror parfum greu nu ne mai p\r\se[te. la r`ndul s\u. s\rb\toarea de 1 Mai a adus o chermes\ de greci voio[i. Aceea[i lumin\. Atunci se simte c\ Grecia este mai `nt`i un spa]iu alc\tuit din linii curbe sau drepte. a movului [i a nuan]elor de albastru pe mun]i [i pe golfuri. zboruri de turturele. pe frumoasa plaj\. at`t de vivace. T`n\rul arheolog. Eu nu am o meserie. o munc\. Nauplia `n fa]a m\rii. `mpreun\ cu al]i oameni pe care s\-i pot iubi. `n lumina dens\ [i c\ldu]\ care se r\sp`nde[te peste pantele cu m\slini. plec\m spre Sparta. golful s\u. Peste macii acum desf\cu]i trece o adiere u[oar\ aproape de p\m`nt. aflat `ntre cele dou\ st`nci `nalte. […]1 este magnific. Azine. sub Taygetul `nz\pezit. Seara. at`t de pasionat de frumoasa lui meserie. […]1 [i salc`mi. `nfior`ndu-se sub un soare neobosit. din Vaucluse. Dar `n fa]a noastr\. * 3 mai Am lucrat de diminea]\. `nc`t piciorul se c\ie[te de a fi produs rostogolirea unei pietre. soarele tocmai a asfin]it c`nd am ajuns pe terasa cea mai `nalt\. ~ntregul p\m`nt deseneaz\ cerul [i `i d\ formele sale. * 2 mai De diminea]\. t\cerea at`t de absolut\. cobor`re spre Nauplia. Pe decorul acesta s\lbatic [i ginga[. Aceea[i impresie ca [i `n fa]a micului grup de arhitec]i care reconstruiesc Orléansville [i tr\iesc acolo `n comunitate. este ast\zi regina ne`mbl`nzit\ a acestui p\m`nt de neuitat. m\ intereseaz\ mult. {i aici clipa r\m`ne des\v`r[it\. insulele [i mun]ii `n dep\rtare. Un tren g`f`ie `n dep\rtare. Peste Mistra `n ruin\. La `ntoarcere. Merita s\ vin de at`t de departe pentru aceast\ bucat\ mare de eternitate. s\p\turi. deschis\ spre imensa c`mpie a Laconiei cu m\slini rotunzi [i bine separa]i `ntre ei. Doar t\l\ngile slabe ale turmelor de oi se fac auzite pe deasupra altor zgomote. din loc `n loc c`te un sat. verde [i ro[u o str\bat. `ncins de blocuri enorme. Micene `n ruin\. V\i largi `ntemeind fiecare c`te un regat de m\slini [i de m`ndri chiparo[i. f\r\ un copac. pietroase. Oprire la Argos cu tinerii arheologi care fac 1 Un cuv`nt indescifrabil. dar tot `n aceea[i `ndep\rtare. ~n c`mpia Evrotas. Doar turmele de oi pictate `n roz. ci doar o voca]ie. . De aceea chiar [i un kilometru a desp\r]it aici regate mari: suprafa]a p\m`ntului este 1 Un cuv`nt indescifrabil. un m\gar pe c`mp `[i strig\ am\r\ciunea care urc\ p`n\ aici. sub un cer amenin]\tor. Dar nu m\ pot ap\ra de un sentiment de melancolie `n fa]a acestor oameni ferici]i pentru ceea ce fac. Ne vom `napoia la Micene. Georges Roux. c`mpia `ntunecat\ se `ntinde la poalele mun]ilor alba[tri ai Argosului p`n\ la marea mai deschis\ la culoare din dreapta noastr\. la ora aceasta pe care grecii o numesc maiestatea soarelui [i care e ora purpurei pe cer. ~ntre piscurile abrupte care o domin\. Nu am fost niciodat\ fericit [i `mp\cat dec`t f\c`nd o meserie. clinchetele turmelor coboar\ pantele cu un susur de ape. ~l invidiez pu]in [i `mi repro[ez amarnic timpul pierdut `n ultimii ani [i profunda mea sl\biciune. Spa]iul este imens. Iar munca mea e solitar\. ceea ce nu este cazul `n acest moment. sub o lumin\ care devine aici teribil\.

Avion. `n cea mai `nc`nt\toare familiaritate. cortul-spital etc. `mi c`nt\ apoi ultimele sale compozi]ii. la marginea ora[ului `n ruin\. Primul lucru care te izbe[te. 7. Dar s`nt interesat de evolu]ia asta care merge din secolul al V-lea p`n\ `n secolul al XII-lea [i care permite s\ se reconstituie o verig\ `ntre perioada elenistic\ [i Quattrocento. ~napoierea cu ma[ina la Larissa. * 6.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 480 480 ALBERT CAMUS CARNETE 481 dubl\ fa]\ de cea a cerului. Larissa spre Salonic. Sf. . Mica m\n\stire cu p\uni. g\sim cerul din nou limpede [i rul\m veseli. T\cerea. pe coama unei faleze. Sofia lipsit\ de interes). marea la suprafa]a cheiului [i respir`nd parfumul pl\cut al serii [i al nop]ii. Sf. caiacele. 2 De cutremurul de p\m`nt din 1955. Sosire la ora 23. * 4 mai Plecare de diminea]\ spre Volos. Conferin]\. 8 mai Dejun cu T. vast\ ca spa]iul. T\cerile colonelului Bramble. Un vultur negru plute[te c`teva secunde foarte sus. ~ncetul cu `ncetul influen]a oriental\ va fi fost eliminat\ `n felul acesta. ie[i]i din c\ldare. dezl\n]uit\ [i peste Delphi.00. Ora e bl`nd\. l`ng\ casa d\r`mat\. David. 3 Octave Merlier. le-a udat. Nu s`nt foarte mi[cat de arta bizantin\. `nc`t formeaz\ un drum frem\t\tor spre orizont. [i rul\m spre 1 Personaj din romanul lui André Maurois. Mozaicurile [i frescele cu cei doisprezece apostoli. T. Toat\ valea este ad\postit\ sub corturi. Dejun cu Turner [i colonelul Bramble1 (sau cineva care-i seam\n\ mult). apoi dispare. Dineu Merlier3. Trebuie s-o recunosc. Ploaia cu grindin\ ciuruie ma[ina cu un zgomot asurzitor. Liceul francez e sub corturi. Mun]i aspri. Sporadele se deplaseaz\ sub noi `n marea sc`nteietoare. La miezul nop]ii vine s\ m\ caute D. M\ `ntorc la stadion [i ies apoi fericit. Dimitrie. Bisericile bizantine. unicul nor pe care-l vedeam m\rindu-se de c`tva timp plesne[te [i parc\ turbeaz\ `n c`teva secunde. este. ~ntr-un buzuki. Din nou `n ora[. ~l anun]\ pe Duccio.carnete_Camus. e plin\ de bun\tate. Par mai vii `n mijlocul florilor `mprosp\tate [i al ierburilor mai verzi. privind portul. Mun]i din nou mai bl`nzi. Ajun[i `ntr-un soi de c\ldare. Pu]ine toalete sau deloc. Iar marea e foarte aproape. Orientul nu e departe. Din camera mea v\d valea plin\ de umbre p`n\ la micul [irag de lumini care m\rgine[te marea. 2 Lectur\ `ndoielnic\. furtuna. Liturghia oficiat\ afar\. s`nt departe de `n]epeneala [i de hieratismul primelor secole ale acestei arte. Soarele at`rn\ peste corturi [i peste ora[ul plin de praf. Noaptea m\ odihnesc pe balconul camerei mele. patru greci m\ invit\ amabili s\ dansez. O lun\ `nconjurat\ de e[arfe u[oare a[az\ pe mun]i [i pe golurile de umbr\ o lumin\ fin\ ca o pulbere. `naint\m de-a lungul m\rii lucioase sub lun\. apoi c`mpia Lamiei. fluviul acesta sumbru care `mpinge crupe musculoase […]1 spre mare. Din cauza unui cuv`nt neinspirat pe care-l rostesc vine un frizer [i m\ tunde `n curte. Trebuie s\ plec\m. Cei doisprezece apostoli (Sf. 80% dintre case distruse sau dobor`te2. Colibele primitive ale valahilor – [i imensa `ntindere. directorul Institutului Francez. M\ `ntreb cum se va putea evita epidemia. Automotor. M\ emo]ioneaz\ o fat\ `nscris\ 2. Dac\ a[ avea timp. Recep]ie de universitari. Personaj inteligent [i elegant. S`nt ni[te m\slini at`t de str`n[i unul `ntr-altul. `n mijlocul tuturor. Delphi. `n fa]a m\rii. al\turi de grandoarea a[ez\rii. Gheorghe. neted\ [i r\coroas\. de exemplu. Dar pa[ii s`nt prea dificili. mai verzi sub soarele care urc\ [i ajungem `n imensa c`mpie a Tesaliei. Seara. Volos. * 5 mai Lucru. curte. c`nd `i vezi de at`t de sus. C`t despre ruine. ~n noapte. Seara. mi-ar pl\cea s\ `nv\]. `n fundul v\ii imense. Dup\ aceea ziua se destinde [i de pe falezele `nalte se a[terne o bl`nde]e care anun]\ seara. Cinci minute mai t`rziu. Primarul m\ prime[te `n 1 Dou\ cuvinte indescifrabile. ~ntreb ceva mai t`rziu (seara) pe un specialist care-mi spune c\ arti[tii bizantini au emigrat `n Italia dup\ c\derea Constantinopolului.

Iar `n centrul inimii se afl\ Delos [i v`rful acesta pe care m-am urcat. Soarele `nc\lze[te puntea [i c\ldura lui cre[te treptat. `nt`lnim parfumul caprifoiului. S`nt fericit s\ simt apa cum love[te sub carcas\ [i s\ v\d din nou o spum\ u[oar\ plutind de ambele p\r]i ale etravei. iar `n jur se v\d golfurile. Marea e frumoas\. C`nd [alupa p\r\se[te cheiul. Lumea asta a insulelor at`t de str`mt\ [i at`t de vast\ mi se pare a fi chiar inima lumii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 482 482 ALBERT CAMUS CARNETE 483 Pireu unde ne a[teapt\ Domnul Algadès cu dr\gu]ul s\u vas. u[or fantomatic\. Toate se deseneaz\ pe cer cu o claritate de epur\. ~n fine. urc\m `n v`rful Cynthei. str\vezie [i pur\ deasupra ad`ncurilor care `ncep s\ se z\reasc\. Albe toate. Cobor s\ m\ culc. Urc\m din nou la bord [i m\ culc at`t de fericit. `mi str`nge ast\zi inima at`t de categoric. iar sub aceste oseminte. Soarele asfin]e[te c`nd ajungem aproape `n centrul unui cerc de insule ale c\ror culori `ncep s\ se schimbe. a florilor (maci. La orizont se contureaz\ Siros [i celelalte insule. Navig\m printre aceste insule `ndep\rtate pe o mare luminat\ care se rideaz\ u[or. `naint\m mult timp de-a lungul insulei Siros. `nc\ invizibil `n spatele Riniei. B\rbat cumsecade. precum [i delfinii de pe mozaicuri. Algadès [i marinarul lui au vegheat toat\ noaptea de fric\ s\ nu e[ueze. fericire. Apropiindu-ne de Delos. o fermec\toare adolescent\ grecoaic\. Ridic\m ancora spre Delos. Insula leilor [i a taurilor a c\ror reprezentare acoper\ insula animalelor. pentru c\ trebuie s\ ad\ug\m [erpii [. de at`tea zile. din cauza ocolului pe care l-am f\cut. Dar `n scurt timp vedem cea]a ridic`ndu-se literalmente din mare. 1 Un cuv`nt indescifrabil. iar pe marea `nc\ lucioas\ corpurile insulelor devin albastre-`nchis. se contureaz\ mai bine `n dep\rtare cu capul s\u de [arpe `ntinz`ndu-se spre Delos. Insuli]ele galbene ca o gr\mad\ de gr`u pe marea albastr\. Dar insula aceasta a leilor [i a taurilor mai este acoperit\ [i de osemintele brune [i f\r`micioase ale ruinelor. Pentru c\ a[ vrea s\ p\strez l`ng\ mine. Noaptea se las\ `n timp ce cobor`m la Mykonos. de asemenea. mic[unele. Ne `napoiem la Mykonos. fericire foarte aproape de lacrimi. pe m\sur\ ce ziua `nainteaz\. un soi de dans imobil. Marmura din care s`nt d\ltui]i leii s-a erodat [i prezint\ ciupituri din pricina intemperiilor. lumina. Tot at`tea biserici c`te case. Atunci apare prima insul\. apar admirabile [i recente descoperiri (mozaicurile reprezent`ndu-l pe Dionysos odihnindu-se). `ntr-at`t ai impresia c\ prima ploaie i-ar putea dizolva. `ntr-o lumin\ sc`nteietoare [i fin\. . E rece [i umed. Mai t`rziu m\ `ntorc la [alup\.]1 [i [op`rlele mari cu corpul `ntunecat. de unde pot privi sub lumina vertical\ [i pur\ a lumii cercul perfect care-mi delimiteaz\ regatul.. Trecem. Luna lic\re slab deasupra teraselor albe. pe marea str\lucitoare. Insula ruinelor [i. Ie[im din Pireu sub o lun\ cenu[ie care lumineaz\ marea cu o cald\ lumin\ ireal\. `nc`t mi se pare c\ o voi putea reg\si fidel\ ori de c`te ori voi dori. apoi culorile se `ntunec\. Dar ea d\inuie surd. dar cu coada [i capul verde-deschis. La amiaz\. ro[ul [i albul. brusc. Odat\ aurul stins. etaj`ndu-se.carnete_Camus. Pe str\zile complet `ntunecate. s\ str`ng aceast\ bucurie de nespus despre care [tiu totu[i c\ va trebui s\ dispar\. astfel `nc`t par f\cu]i din sare gem\. C\tre ora unsprezece `naint\m (f\r\ vele pentru c\ nu e v`nt) pe o mare nemi[cat\. vesel [i cordial. O stranie [i vast\ `mp\care pogoar\ atunci peste ape. `nc`t [i cel mai mic zgomot pare c\ se aude de la cap\tul orizontului. Cea]a e tot acolo. Insula zeilor mutila]i din muzeu (micul kouros). Imposibil s\ adorm p`n\ la ora [ase. pe chei. R\t\cim pe str\du]ele pline cu pr\v\lioare colorate. a[a c\ urc `napoi dup\ c`teva ture bras. `nc`t nici m\car nu-mi mai simt oboseala. ochiul-boului). Algadès pretinde c\ n-a mai v\zut asta niciodat\ `n arhipelag. `n mi[care. Pe carena r\sturnat\ a insulelor. gras. `ngro[`ndu-se [i bar`nd treptat orizontul. Aerul este at`t de limpede. De diminea]\ o lumin\ divin\ coboar\ peste casele v\ruite din Mykonos. Delos. `i fac un semn la care r\spunde imediat cu un z`mbet frumos. s\tule]ele ag\]ate de pante au aerul unor scoici albicioase l\sate acolo de marea care s-a retras. zorele. printre Seriphos [i Sifanos.. Dar `ncetul cu `ncetul soarele urc\. ciclamenul. Trebuie deviat vasul ca s\ evit\m dou\ insuli]e. Dup\ dou\ ore m\ trezesc [i urc iar pe punte. Pe vas m\ dezbrac [i m\ arunc `n apa transparent\ [i verde. un verde-mov. str\punge negura [i `n final o risipe[te. tot cercul Cicladelor se `nv`rte[te `ncet `n jurul Delosului. `mbr\cat\ simplu. se arat\ palid. cur`nd apare Mykonos care. E `nghe]at\. deslu[im pe primele pante ale insulei ciorchini enormi de maci.

Stranie triste]e. Drumul prin golful Corintului. .qxd 12/12/02 4:31 PM Page 484 484 ALBERT CAMUS CARNETE 485 Sentiment de libertate nesf`r[it\ parcurg`nd astfel marea `n toate sensurile. ~nc`ntat de diversitatea peisajelor. golful Atenei. Tot ceea ce `ncearc\ Grecia `n materie de peisaje reu[e[te [i duce la perfec]iune. umbra bl`nd\. Dar din ea coboar\ o lumin\ bl`nd\ peste pietre. T`rziu pornim din nou pe mare. Ea se `nal]\ repede pe cer. * 12 mai Diminea]\ r\coroas\ [i luminoas\. r\m\[i]ele templelor lui Zeus [i al Herei. pe care o v\d de la fereastr\. velele plesnesc. de la o insul\ la alta. Copii `n zdren]e. grifoni. ascult p`nzele. Abia am gustat pacea care urc\ din mare spre cerul ce se gole[te pu]in c`te pu]in de lumin\ [i iat\ c\ `n spatele unei insuli]e st`ncoase urc\ acum luna. Dup\ Delos. nu mai puteam s\ resimt altceva dec`t pacea acestor coline. de[i libertate politic\ nu exist\ aici. Case pr\p\dite. Culorile schimb\toare din nou pe mare [i pe insule. Urc pe colin\ prin mormane de flori `nmiresmate. Preferam ora[ul noaptea. Ci s\ mai merg `nc\ de la insula aceasta gola[\ la insula cealalt\ cu arbori. Via]a liber\ a m\rii [i fericirea acestor zile. `nso]esc l\untric mi[carea apei pe flancurile vasului. a fructelor p\m`ntului r\coros. insulele. ziua care se sf`r[e[te. o privesc. De ast\ dat\ simt for]a copacilor. Zilele acestea minunate petrecute zbur`nd pe ap\. piesele din acest muzeu s`nt tot ce exist\ mai elevat `n sculptura clasic\. Umbra sub copacii care `nconjoar\ ruinele este mai pre]ioas\. `ntr-o lumin\ neobosit\. sau diferitele statui reprezent`nd-o pe Atena de pe metope.. Cu oamenii din sat [i pl\cuta lor familiaritate. Dimpotriv\. Pu]in `nainte de Olimpia. dar mai ales aerul a devenit transparent [i to]i mun]ii de cealalt\ parte a golfului Corint se descoper\ cu o ciudat\ puritate. pic\turi care cad [i sar `n sus pe marea dimine]ii. Totul se uit\ aici [i totul se reface. cu durerosul sim]\m`nt c\ poate nu-l voi mai revedea niciodat\ `nainte de a muri. Pe l`ng\ Apolo sau pe l`ng\ cele trei chipuri de b\rba]i de pe frontonul de est. s`nt martorii unei arte superb de diferite. at`t de asem\n\toare cu o triste]e din dragoste. Plajele [i golfurile. * 9 mai Plecare spre Olimpia. are un z`mbet maiestuos `n peisajul acesta. colinele acoperite de chiparo[i fragili. o a doua na[tere… Diminea]\. M. Plimbare. `nclina]ia cre[te [i gonim spre Pireu `ntr-o forfot\ mare de ape [i de p`nze. m\ g`ndesc la Delos. Baie [i pr`nz la Xilocastron. {i libertate deloc `ngr\dit\ de faptul c\ lumea asta a insulelor are borne. de[i aparent s\n\to[i. Baie la Xilocastron. dar chiar [i disperarea asta are ceva bun. Libertatea nu ar `nsemna pentru mine s\ sparg acest cerc [i s\ gonesc spre Sumatra. kouros. chiparo[i [i peste c`mpiile verzi. o a doua revela]ie. [. figurine. Pentru prima oar\ privesc disp\r`nd un p\m`nt pe care-l iubesc. Ploicic\ de sear\. ~n noapte. reprezent`nd un r\zboinic [i pe Zeus r\pindu-l pe Ganimede. * 10 mai Diminea]a e sur\. a apelor. S\tucul Tronia. libertatea asta exult\ `n cercul lor. Hermesul lui Praxiteles este o reu[it\ dulceag\ care duhne[te a decaden]\. Lumina e divin\. [i de la st`nc\ la insula florilor. De altfel. v`nt puternic. printre insule acoperite de corole [i de coloane. pe valea aceasta Alphee. Bl`nde]ea [i duio[ia acestor locuri sub o lumin\ pentru prima oar\ u[or cenu[ie. P`n\ la miezul nop]ii. foarte cur`nd.carnete_Camus. }ipete de p\s\ri. pacea care urc\ `n cur`nd din v`lceaua adormit\. dou\ superbe teracote de format mare. Au aspectul [i mi[c\rile unor oameni liberi. pentru prima oar\. apoi lumineaz\ apele. Ploaie de lumin\. Stranii bronzuri arhaice. `n inim\. Muzeu. c`nd se v\d pierind treptat Delos [i Cynthe `n spatele Riniei. ~mpreun\ cu frescele lui Siphnos la Delphi. le simt gustul `n gur\. `n spatele lui. {i la fel e tot drumul cu. care par s\ vin\ direct din Orient. Pinii `nal]i [i 1 Dou\ cuvinte indescifrabile. Plou\ u[or [i culorile tandre [i sp\late ale v`lcelei s`nt pl\cute ochiului. La Mykonos pentru cump\r\turi. Apa pur\ e mai pu]in rece.]1 p`nzele care flutur\ molatic `n v`ntul slab. Cu inima str`ns\.. Disperat c\ p\r\sesc acest arhipelag. t\cerea hr\nit\ cu slabe ]ipete de p\s\ri.

. S`nt pentru mine orele c`nd `mi iau adio de la ]ara asta care ne-a d\ruit s\pt\m`ni `n [ir aceea[i `ndelung\ bucurie. cu inima str`ns\. Care nu ]ip\ la durere. Familia Wolfromm. Din nou insulele `n deriv\. Nimic de f\cut. * 15 mai Duminic\. la fel ca `ns\[i bucuria. `i indicase calea libert\]ii. * 13 mai Aceste dou\zeci de zile de alerg\tur\ prin Grecia. ro[ie [i alb\. Oaspetele1. cerc rotitor. Dorm pe lespezile templului. care ascundea motorul. deasupra v`rtejului de v`nt ce se anun]a. ~napoiere. gustul misterios al vie]ii.D. Egine este insula crinilor. Ca geniu romanii nu au avut dec`t ceea ce se nume[te astfel `n armat\. se pierde `n nori. Grecia nu mai e pentru mine dec`t o lung\ zi str\lucitoare. Seara.carnete_Camus. apoi `n roat\ mare cu raze care orbesc. Familia Francine. Seara se v`nd `n port crini mari cu parfum sufocant. Un privilegiat care descoper\ la v`rsta adult\ via]a muncitoreasc\. Mic port. via]a re`ncepea. * Roman. Un personaj m`ndru. care cobora descump\nit spre mare. Chiar faptul de a fi devenit muncitor nu-l scute[te de a nu se fi n\scut ca atare. Baie prelungit\ la Aya Marina. Cerul cald [i albastru. `ntins\ de-a lungul travers\rilor [i. * Prizonierul ia calea pu[c\riei. dar Daru `l `n[elase. Dar c`nd pentru prima dat\ `n istoria lumii un oprimat 1 Not\ pentru Exilul [i `mp\r\]ia. [i `mi apar ca o singur\ [i lung\ surs\ de lumin\ pe care o voi putea p\stra `n inima vie]ii mele. Cele trei temple care suspend\ `n spa]iu un triunghi albastru: Parthenon. apoi pe plajele Atenei. Era bucuria de la Delos. * 16 mai Plecare spre Paris. Marea calm\. golful `nnoptat `n dep\rtare. P`n\ la urm\ trebuie s\ mori pentru… Am `ncercat s\ fiu un om complet [i am adunat totul `n mine. Aphaia. Ceea ce abandoneaz\ el `ncetul cu `ncetul. puternic\. circular\. identic\ mor]ii apropiate. {i pe urm\… * Primul om. ~n avionul `n picaj. Stupid\ dorin]\ s\ pl`ng. Istoria e format\ din s`nge [i din curaj. `ntr-un mic golf c\ldu]. {i nu e niciodat\ destul. Ascensiune pe Aphaia. Cu familia D. Muzeu bizantin. la umbra coloanelor. Variguerez [i umbrele chineze[ti. el domne[te la r`ndul s\u ca st\p`n [i asupre[te. * Teseion Pe cerul luminos [i pur un cap\t de lun\ ca o petal\ de p\ducel. s\ revin. `nainte de plecare. Sunion. este ca o insul\ acoperit\ de flori ro[ii [i de zei mutila]i deplas`ndu-se neobosi]i pe o mare de lumin\ [i sub un cer str\veziu. Plimbare pe mare `n b\taia unui frumos v`nt plin de lumin\. se transform\ `n evantai auriu. {i din nou se strecura bucuria misterioas\. Caiace.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 486 486 ALBERT CAMUS CARNETE 487 unde se disting fiecare cas\ [i fiecare copac. sobr\. Soarele coboar\. Nu cedeaz\ nimic. * Roman. S\ re]in lumina aceasta. la Kifissia. Voluptate cast\. de asemenea. `n el curgea orbe[te o f`nt`n\. ca aerul care se respir\ aici. le contemplu acum de la Atena. orbitor sub soare. pe care le p\r\sesc definitiv seara. C`nd sclavul ia armele [i-[i d\ via]a. Seara la R. Caprifoiul. Privea obuzul sc`nteietor. Nu mai notez aici toate bucuriile astea care de acum `nainte m\ cople[esc. s\ nu mai cedez `n fa]a nop]ii zilelor… * 14 mai Plecare spre Egine.

* Étienne1. Dificil. Rage c`nd se treze[te [i c`nd e singur.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 488 488 ALBERT CAMUS CARNETE 489 va domni prin justi]ie.2 Crede c\-[i poate tr\i ambele iubiri. * Pies\. 3) Terorist. zeul ro[u. Dar c`nd Guibert `i propune s\-[i tr\iasc\ [i el cele dou\ iubiri. Iisus avea 300 de milioane de contemporani. „Mul]i ani mai t`rziu. cei care voiau s\ ob]in\ o magistratur\ trebuiau s\ nu fi f\cut nego] timp de cel pu]in zece ani. Prietenul Saddok 1) T`n\r militant – tovar\[ul meu – criza din ’36. Bucuria lui.carnete_Camus. * Julia. * S`nt dintre cei pe care Pascal `i r\scole[te [i nu `i converte[te. {i apoi `ntr-o zi accept\ s\ se bat\ [i s\-[i ri[te via]a. prad\ diferitelor oboseli. Nimic nu arde `n infern dec`t eul (Sf. Studiul meu despre Grenier1. Pascal. ~n Grecia antic\. Am o impresie contrar\ [i asta m\ dezarmeaz\. ~nc\ destul\ tandre]e ca s\ asiste… Acest soi de devotament presupune totu[i convingerea c\ este util.) * 6 noiembrie ’56 ~n fa]a amenin]\rii constante de distrugere total\ prin r\zboi – deci privarea de viitor – ce moral\ ne poate permite s\ tr\im numai prezentul? Onoare [i libertate. De unde boala ei ru[inoas\. Singura industrie francez\ care nu cunoa[te [omajul este r\utatea. M\sura `n raporturile sale cu ceilal]i. p. 1 Étienne Sintès. Caietul al VII-lea. {i ambele `n acela[i timp `n am`ndou\ cazurile. Se teme s\ nu rateze cu nevasta sa necunoscut\. Va avea dou\ miliarde. * ~n italian\ talento `nseamn\ dorin]\.“ Idem: duritate incredibil\ a Jessic\i `n cazul rupturilor. Dar nici nu-l poate judeca. * Primul om. Pierderea dragostei este pierderea tuturor drepturilor pe care le aveai `nainte. * Primul om. 449. 3 Not\ pentru „Renegatul“. `n Exilul [i `mp\r\]ia. ~nseamn\ s\ sco]i unul c`te unul bu[tenii dintr-o flac\r\ luminoas\. c`nd. . re`nnoda acea zi aparent pierdut\ de firul solid al iubirii noastre `nc\p\]`nate [i o salva atunci de orice am\r\ciune. 4 Sf`nta Caterina de Genova (1447-1510). c`nd a[teptam la volanul ma[inii s\ dispar\. 2 Not\ pentru proiectul piesei despre Julie de Lespinasse. P`n\ la urm\ (dac\ o via]\ face c`t o alta) condamnatul justific\ el `nsu[i condamn\rile la moarte. Un om se nume[te rege ast\zi. * Primul om. At`t de mult timp pa[nic. cel mai mare dintre to]i. O mare durere [i soarele. f\r\ s\ asupreasc\ la r`ndul s\u. solitar. Cf. ea nu-i poate permite ceea ce `[i autoriza sie[i. Se `nsoar\ dup\ voin]a tat\lui s\u. trebuie s\ se `ncovoaie. Este vindecat [i ador\. micul gest de victorie pe care mi-l f\cea ea `n fa]a u[ii. totul se va fi sf`r[it [i totul va `ncepe `n cele din urm\. autoare a Dialogului dintre suflet [i trup [i a Tratatului despre purgatoriu. 1 Prefa]a la noua edi]ie a volumului ~les de Jean Grenier (Gallimard. ca s\ se for]eze. (Cf. 406 [i Caietul al VIII-lea. ieri [i ast\zi. 1959). Melville `nclin`ndu-se p`n\ la urm\ `n Billy Budd. demen]a `mpotriva sa. {i te treze[ti atunci `n fa]a t\ciunilor `nnegri]i. zilnic. 2) Prieten – revine la credin]a musulman\ de vreme ce cealalt\ l-a tr\dat. Caterina de Genova4). unchiul surdo-mut.3 M\sur\ [i demen]\. p. ni se `nt`mpla s\ ne desp\r]im seara cu acea u[oar\ decep]ie de a nu ne fi iubit cu adev\rat `n ziua aceea.

Primul om [i amicul acesta dau fuga la arme. care feminizeaz\ totul. tr. la Arezzo. l`ng\ San Sepol- cro. departe de mitinguri. Aici micile pie]e pe care le-am iubit acum 20 de ani [i care `nc\ mai exist\. Voluptatea nu-i niciodat\ seac\. O `nt`lnesc am`ndoi pe Jessica. 3 Fresc\ de Piero della Francesca din capela cimitirului de la Monterchi. militant. diletant. Mereu ora[e mici. Vast\. Povara Sfintei Cruci. Fecioara este reprezentat\ `ns\rcinat\. * Primul om. Afl\ astfel. Scump\ Italie unde m-a[ fi vindecat `ntru totul. ca s\ v\d cum se statornice[te noaptea pe meleagurile acestea 1 T`rgu[or din Montefeltro. S\ nu uit Italia [i descoperirea artei – precum [i a religiei brusc revelate `n raporturile ei cu arta. Etienne. * Giorgione. For]ele Aeriene Britanice (n. S\ revin la San Leo. Hristos a `nviat. de la Paris la St.1. Ru[inea lui. Idem: secven]\ din lupta de rezisten]\. Pierre. Fascina]ie M. ~nd\r\tul zidurilor severe. aresteaz\ un complice. Ar prefera s\ fie un erou al R. Reg\se[te asupra sa un document de asemenea compromi]\tor. Istoria `nseamn\ s`nge. {i cu toate astea San Leo1. u[or ru[inat. rezisten]\) care l-a detestat din gelozie. s\-l cobor `ncet. viseaz\ b\t\lii gigantice `n cerul `ncins al metropolelor [i merge cu metroul `n locuri pline de praf sau de noroi. S\ `ntocmesc lista locurilor unde m-am g`ndit c\ a[ putea s\ tr\iesc [i s\ mor. {i Jean `l ajut\ din toat\ inima. vechiul miros al c\r\rilor pline de praf. austere. De fiecare dat\ aceast\ pace `n inim\. `ntr-adev\r. * Roman. iar vecinii `nfrico[a]i se revolt\ `mpotriva celor din Rezisten]\. Pierre moare l`ng\ Jean (r\zboi. Jean. apoi pornesc `n urm\rirea vinovatului. incapabil de prospe]ime sau de emo]ie. `ntr-o sear\. `l surprind [i-l omoar\. Protectoare a l\uzelor. sub cerul destins. ~n timp ce se aud tot mai aproape loviturile de b`te ale S. Subiectele sale [i pictura sa fluid\. Jean.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 490 490 ALBERT CAMUS CARNETE 491 Mai t`rziu.S-i[tii l-au perchezi]ionat. iar inima se deschide spre o t\cere binef\c\toare. Madonna del Parto3. {i nu s\ suporte prezen]a. dimpotriv\. * 1 Royal Air Force. unui prieten european `i este violat\ [i ucis\ nevasta. etc. justi]ia. Tipasa. mai cu seam\ pe b\rba]i. Pe drumul de `ntoarcere. pictor al muzicienilor. La Valdemosa. la 589 m altitudine. `n regiunea Marche. Dup\ ce S. San Leo [i dorin]a s\ m\ retrag acolo. `[i p\streaz\ taina. c\ldu]\ [i pl\cut\ mu[chilor. Djemila. pleac\. Boi albi cu coarne lungi din Romagna t`r\sc dup\ ei ni[te c\ru]e sc`r]`itoare. personajele indiferente ale „Flager\rii“ a[teapt\ pe vecie. Dar de ce s\ dispre]uiasc\? Se descotorose[te de acest cli[eu. departe de mine. {i iat\-l c\ se ridic\ din morm`nt. `nchise `n jurul perfec]iunii lor. A[ vrea s\ revin la sf`r[itul vie]ii pe drumul care coboar\ `n valea San Sepolcro. s\ umblu prin vale printre pl\p`nzii m\slini [i chiparo[ii `nal]i [i s\ g\sesc `ntr-o cas\ cu ziduri groase [i `nc\peri r\coroase o camer\ goal\ cu fereastra `ngust\ de unde s\ pot privi cum coboar\ seara peste vale. f\r\ contururi. A[ vrea s\ revin `n gr\dina Prato. {i acolo. [i s\ refac plimbarea pe drumul de paz\ de pe cetate. Idem: scen\ din cartierul Montmartre.-i[tilor `n por]i. San Sepolcro2. `n Toscana. `n fa]a `ngerilor [i a trufa[ei madone a lui Piero della Francesca. O vreme ea `l are pe Pierre pe care-l p\r\se[te [i-l r\ne[te [i care o va face s\ sufere pe so]ia lui. acela[i lucru. Alte fresce ale lui Piero della Francesca. ce `nseamn\. . Idem: descoperirea dragostei. * Urbino. Parma. `l tortureaz\. Dar nu.F. Cabrières d’Avignon etc.S. este ora[ul natal al lui Piero della Francesca. cruzimea inamicului. Miros de paie [i de soare. Cabris.A. {i totu[i acum continuu ab\tut. Reg\sesc marea. t\cute. 2 San Sepolcro. Pierre e `nsurat. care se prelunge[te. `nva]\ s\ o iubeasc\ pe Jessica [i astfel se-ndreapt\ spre oameni. Or\[elele astea `ngr\dite. dup\ aceea. Vene]ia `n august [i c`rdurile de turi[ti care se abat o dat\ cu porumbeii peste pia]a San Marco. ciugulesc impresii [i-[i dau lor `n[i[i spectacolul vacan]ei [i al ur`]eniei. S\ fie ucis de departe. militant s\lbatic.A. din nou. Jean [i Jessica `n rolul b\tr`nei amante. egal\.). `[i vede dispre]ul pe chip.carnete_Camus. Valea San Sepolcro unde trebuie s\ revii la sf`r[itul unei vie]i. Este b\rbatul pe care ea l-a iubit m\car pu]in.

Camus [i liberalii europeni [i musulmani lanseaz\. A[ vrea… Pretutindeni [i mereu dorin]a asta de singur\tate pe care nici m\car nu o `n]eleg [i care veste[te parc\ un soi de moarte cu gustul reculegerii ce o `nso]e[te. grea pentru noi. * Voia s\ fie banal. a[ vrea s\-mi fie h\r\zit s\ revin pe drumul acesta spre Siena care n-are egal pe lume [i s\ mor acolo. Titlu: Tat\l [i Mama? * 24 octombrie 1955 Amenin]\ri cu moartea. L\custele. Fiindc\ minciuna necesar\ consolideaz\. s\ merg de-a lungul acelei livezi de m\slini [i de struguri. ~n dreapta. s\ dorm l`ng\ o f`nt`n\ [i s\ ajung primul pe Campo cel `n form\ de palm\. S\ v\d Assisi f\r\ turi[ti [i f\r\ motorete [i s\ ascult `n pia]a principal\ din S. * 22 august 1955. `ntr-un [an]. printre preaferici]i. Numai dup\ aerul s\u i se atribuiau o g`ndire [i preocup\ri pe care nu le avea sau pe care le avea f\r\ s\ accepte s\ le scoat\ `n prim-plan. Detest\ minciuna [i iube[te misterul. Moare acolo. `nconjurat doar de bun\tatea acelor italieni necunoscu]i pe care-i iubesc. Sisif [i Prometeu c\rora li s-a prelungit pedeapsa. Aici cel pu]in s`ntem `n lupt\. Dar anii trec [i ea nu `ndr\zne[te s\ i se mai arate `n lumina crud\ a dimine]ilor pariziene. Element distrug\tor. Actuelles III. un Apel pentru un armisti]iu civil. iar el `n]elege. prin colinele de tuf alb\strui care se `ntind p`n\ `n zare. scoicile de pe Campo di Siena [i s\ mai m\n`nc cu poft\ pepeni verzi pe str\zile `ncinse din Verona. fiindc\ a surprins doi copii de cincisprezece ani descoperind iubirea unul pe fa]a celuilalt. Dar intimida pe toat\ lumea. ie[ea `n ora[. Portretul scorpionului. la Alger. * Alger. C`nd voi fi b\tr`n. s\ v\d atunci Siena ivindu-se `n apusul soarelui cu minaretele ei. ca o m`n\ care ofer\ ceea ce a f\cut omul mai m\re] dup\ Grecia. Da. * S`nt uni]i dincolo de timp. Cuvintele ei: „E bine aici. San Francesco di Siena. doi prieteni se re`nt`lnesc [i ridic\ bra]ele ca s\-[i exprime bucuria. pictor sienez. `n casa de ]ar\ pe care i-a cump\rat-o fiul ei. renun]\. cu rani]a `n spinare.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 492 492 ALBERT CAMUS CARNETE 493 f\r\ seam\n. * Senzual. 1 Pe 22 ianuarie 1956. ca un Constantinopol perfect. drumul de la Monte San Savino la Siena. victorios. S\ reg\sesc Piazza della Signoria la Gubbio [i s\ privesc `ndelung valea sub ploaie. s\ ajung acolo noaptea. * Roman. S\ v\d Perugia f\r\ casele care se construiesc `n jur [i s\ pot atunci s\ privesc m\slinii fragili de pe coline. dansa. Cutremurul de p\m`nt. Francesco armoniile de stele. Dar nu s`nt arabi“. .carnete_Camus. `n toiul unei vie]i de pl\ceri [i succese. `n Infern. `n Palazzo Buonsignori. * 1 Giovanni di Paolo (1399-1482). Reac]ia mea curioas\. Iar gustul pentru mister duce la inconstan]\. al c\ror miros `l simt. * La muzeul din Siena una dintre numeroasele Judec\]i de Apoi (Giovanni di Paolo)1. Mama obligat\ s\ fug\ din Algeria `[i sf`r[e[te via]a `n Provence. ~n st`nga. Dar mai ales. 18 ianuarie1 Angoasa aceea pe care o t`ram prin Paris [i care avea leg\tur\ cu Algerul m-a p\r\sit. se retrage `n castitate. cursul unui miting. a[ vrea s\ rev\d pia]a `nclinat\ din Arezzo. * Primul om. f\r\ bani [i singur. Cf. mai ales. Judecata de Apoi se g\se[te la Pina- Roman. s\ refac pe jos. pe bornele de la Porta del Sole. Atacarea fermei izolate – atacul din Philippeville – atacarea [colii – taifun pe Nemours. `ntr-o diminea]\ r\coroas\. avea conversa]iile [i gusturile tuturor. Dar sufer\ din cauza exilului. Ora 11 diminea]a. `n coteca Nazionale.

* Sf`ntul Augustin1 a tr\it `n lumea totalitar\: Imperiul de Jos. S\rb\tore[te aniversarea zilei c`nd a avut prima ma[in\. [i mai ales dac\ se amestec\ `n treburile publice numai prin scris. * Orice doctrin\ artistic\ este un alibi prin care artistul `ncearc\ s\-[i justifice propriile limite. `mbr\ca]i-v\ `n Domnul Nostru Iisus Hristos [i nu mai c\uta]i s\ mul]umi]i carnea `n dorin]ele ei. extremit\]ile unui corp zvelt [i elegant. Pune `n fiecare sear\ la picioarele patului rochia recent cump\rat\ ca s\ aib\ la de[teptare bucuria de a o vedea. * Roman. Portretul lui V. „Cum s\ nu-]i fie mil\ de un b\rbat inteligent. Imaginea sa `n leg\tur\ cu Soarele divin care ne lumineaz\ mintea. cre[tinism a ]\ranilor [i a aristocra]iei. * ~n ceea ce Fran]a a f\cut din mine necontenit. 2 Henri Irénée Marrou (1904-1977).“ „Femeile care a[teapt\ de la b\rbat toat\ fericirea vie]ii lor. {i pe urm\ orice e mai bun dec`t aceast\ Fran]\ a demisiei [i a r\ut\]ii. X. Enigma lumii. secolul augustinian. prin rolul s\u. Un b\rbat se crede `ntotdeauna . Cei care acuz\ epoca numind-o o epoc\ de nenorocire: „Ceea ce vor ei nu e at`t o epoc\ de lini[te. oricare ar fi el. Timp de paisprezece ani credincios acelei femei necunoscute care i-l d\ pe Adeodat. Da.“ „Nu-mi plac b\rba]ii foarte tineri. care declar\ c\ numai P. (cf. dubl\ sau tripl\. spune. Intelectualul. M`ndria de a apar]ine Bisericii din Africa. Compenseaz\ neputin]a asta supralicit`nd verbal.“ „Femeile care nu plac s`nt avare cu singurul b\rbat pe care-l au. dar nu-mi vei vedea Fa]a. toat\ via]a mea am `ncercat s\ reg\sesc ceea ce l\sase `n s`ngele meu Spania [i care `n opinia mea era adev\rul. „Gata cu chefurile [i cu orgiile. „Vei putea s\ te bucuri `ntotdeauna de tot. cu lucrarea Metafizica cre[tin\ [i neoplatonismul. Ea se exprim\ doar `n termeni nedefini]i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 494 494 ALBERT CAMUS CARNETE 495 care avem opinia public\ `mpotriva noastr\. tr\ie[te ca un la[. Sau despre cineva care tocmai c\ nu `i inspir\ g`nduri impure: „E un vi]el fiert“. Alege. * 22 ianuarie Adorare.“ Mereu `n lupt\ ca s\-[i apere opera pentru a nu fi n\p\dit\ de ocupa]iile exterioare. Trebuie s\ se duc\ dup\ cineva `ntr-un loc ca s\ mearg\ `ntr-altul unde trebuie s\ fac\ ceva… etc. Diferen]\ de genera]ii. m-am sculat fericit. violen]\ ne`nfr`nat\ `n dansul care o dezv\luie `ntru totul. `n care trateaz\ despre Sf`ntul Augustin [i Plotin. „Am un pr`nz“. Marrou2 spune: „Arta de a tr\i `n vreme de catastrof\“. c`t securitatea pentru viciile lor“. {i ei trebuie s\ `nve]e totul. gata cu preacurvia [i cu desfr`urile. Secolul al XVII-lea. „Ca ni[te zulu[i“. a f\cut `ntotdeauna ceea ce trebuie pentru tovar\[i. * 21 ianuarie Amenin]\ri pentru ast\-sear\ [i pentru m`ine.C. Via]\ ascuns\.D.carnete_Camus. ~i par apar]in`nd altei rase. Doar riscul justific\ g`ndirea. Am reg\sit steaua.) „Am g`nduri impure“. a studiat Antichitatea t`rzie [i `n special opera Sf`ntului Augustin. Rezisten]a la 1 Camus a ob]inut `n 1936 o diplom\ de studii superioare. Tot ce [tie [i vede din ceea ce suport\ ceilal]i fiindc\ nici nu [tiu.“ Nimeni nu vrea s\ se bucure `ntotdeauna de tot. Textul Sf`ntului Pavel care `l arunc\ `n Biseric\. Totul este ac]iune. nici nu v\d. B\rba]ii cu care a avut leg\turi. s`nt pro[ti. X. spune ea.“ Teama cast\ [i teama slugarnic\. Dar p`n\ la urm\ `n lupt\ mi-am g\sit eu `ntotdeauna pacea. istoric. pentru prima oar\ de mai multe luni. * 27 ianuarie Primul om. M`inile ei mari [i picioarele de dansatoare. „Bel[ugul de cuvinte nu este f\r\ de p\cat. Doar femeile care plac s`nt capabile de generozitate. mla[tina asta `n care m\ `n\bu[.

438 [i Caietul al VIII-lea. D. tot te aplaud\“. * 1 Cf. Ba nu exist\ nimic. s-ar potrivi mai bine cu p\rul ei. [i a[ fi fost `ndr\gostit de ea dac\ mi-ar fi fost infidel\. V. Dupuis). Ceea ce-mi place la V. `i eram infidel. umplut\ cu parfumul preferat `n care s\ stea la „macerat“. Nimic. Va fi credincioas\ dac\ se va m\rita. D. Jupoanele ei proaspete de fat\ t`n\r\ care se v\d `ntotdeauna c`nd se a[az\. [i c\s\toria. Exist\ `n dumneavoastr\ un regret care m\ deranjeaz\.F.“ Idem: nimic. securitate. nu de la un t`n\r imbecil.“ La hotelul unde sose[te cu co[urile ei pline de farduri [i obiecte de toalet\. El le neag\ dumnezeul [i li se spovede[te.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 496 496 ALBERT CAMUS CARNETE 497 superior femeii pe care… Sentimentul acesta `l accept de la un b\rbat inteligent. p\r\sindu-[i elegan]ii pantofi stil Ludovic al XV-lea. de a reu[i tot. „E noul dumneavoastr\ valet?“ „Da. 2 ~n aprilie 1940.“ Dac\ ar deveni miliardar\. Idem: Faust [i tinere]ea femeilor (cf. p\rul ei blond. ar cunoa[te o ad`ncime a singur\t\]ii despre care nici o epoc\ n-a avut m\car idee. Sf`r[it.“ }ine `n ea ni[te papuci vechi [i oribili pe care-i pune ca s\ conduc\. ceea ce o face atr\g\toare: ader\ la societatea ei totu[i greu de suportat. Ar putea arunca lumea `n aer.carnete_Camus. Camus noteaz\ c\ a g\sit `n Dic]ionarul enciclopedic Larousse informa]ia c\ Don Juan a fost ucis de c\lug\rii franciscani. Leporello. Da. L-am cump\rat la Paris. caut\ [i g\se[te o fat\ cast\. dans. „`n chestia asta po]i s\ urci cu picioarele pe pere]i sau s\ faci pe porcul sp`nzurat. Caietul al VII-lea. Franciscanii l-au `nchis `ntr-o m\n\stire2. Ar fi singurul care s\ conceap\ [i s\ slujeasc\ o civiliza]ie ce nu se poate na[te f\r\ aportul tuturor. la restaurant etc. {i: „~n c\s\torie. la cinematograf. c\ doar asta [i este.: E[ti sigur? Invit-o. b\tr`ne]ea asigurat\ [i le mai cer [i fidelitate. numai la decen]\ nu. Leporello se duce. Idem: se face actor. Voin]a ei de a apuca tot. .. B\tr`nul doctor din prolog este un savant atomist.F.“ Ma[inu]a ei. via]\ monden\. ~i va datora m\car asta bietului individ care… etc.“ ~[i iube[te epoca. o iubesc cu tandre]e pentru toat\ libertatea pe care mi-o d\. pute]i s-o invita]i.: Alege castitatea. 127). De altfel `[i scoate pantofii oriunde. Leporello? Nimic. {i e pur\ `n dorin]a asta turbat\. Au bani. (Caietul I. celebritatea e un afrodiziac. femeia totul de c`[tigat“ etc. pp. * 1 Patru cuvinte indescifrabile. De mult m-a[ fi convertit. b\rbatul are totul de pierdut.F. Din cauza lui. ar avea o cad\ de aur sau de platin\. Adora]ie fa]\ de fiin]a lumii. Idem: `ndr\gostit. * Adev\ratul creator.“ Cuvintele ei: „{i-a r\sturnat o omlet\ pe cap“ (vorbind despre o blond\). mai exact dac\ s-ar m\rita cu Onassis.M. de-asta m\ remarc\ lumea. G\se[te r\spuns la tot. Dar nu-i asta. F. un tat\ pentru copilul lor.. Fiindc\ m-am t\iat la deget [i mi-am pus un pansament: „semeni cu un t`mplar nepriceput“. mare. Don Faust [i doctorul Juan1. m`ine. vrea s\ se bucure de pl\ceri [i s\ cunoasc\. Pofta ei de r`s. „~mi iubesc mai mult ma[ina dec`t pe mama. Picior frumos de dansatoare. Dar am fost `ntotdeauna re]inut de teama ce vor spune prietenii mei. nu o s\ vin\. „{tiu s\ m\ ap\r. „Trebuie s\ fiu sincer\.. „Nu le `n]eleg pe femeile astea m\ritate care-i `nnebunesc pe b\rba]ii lor. Exagereaz\. adic\ a ghicit ceea ce poate s\ dea f\r\ complica]ie (de dezvoltat). „ar aduce bordelul `ntr-o turm\ de iezui]i“.: Nu (ezit\). e un filosof. 449 [i 451. D. etc. de a gusta din tot ce reprezint\ pl\ceri `n ziua de azi. „Nu m\ pot lipsi de ea. p. Leporello face pe bufonul cu statuia. teatru `n teatru. dac\ s-ar trezi solitar. Statuia asta. v\ spun. Schi. p. succes publicitar.]1. „~n cartierul meu nu `nt`lne[ti dec`t mamaie [i ciume. lung [i despletit [. Ar avea b\nuiala c\ aceast\ civiliza]ie `[i joac\ ultima [ans\ [i c\ el este unul dintre ultimii care [tie acest lucru.

umflat\ de o povar\ grea de ap\ aurie… [i te a[teptai ca [i ea s\ crape [i un [uvoi de vin galben s\ `nece p\m`ntul sub un potop exultant.1 Al treilea etaj este dragostea: Primul om. strivind cochiliile. Sose[te acea zi. greu de v\zut pentru to]i cei care o tr\iesc pe pielea lor. To]i castanii plini cu lum`n\ri de cear\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 498 498 ALBERT CAMUS CARNETE 499 ~nainte de etajul al treilea: nuvele din „un erou al timpului nostru“. pe fratele s\u. Tema judec\]ii [i a exilului. pentru el. datoria `i incumb\ ne`nt`rziat. ]in`ndu-se seama de inten]iile sale. Cine `[i neglijeaz\ datoriile `[i pierde dreptul [i devine asupritor chiar dac\ vorbe[te `n numele celor asupri]i. u[or de g`ndit. pe unchiul s\u. s\ o aclimatizeze `n Fran]a pe mama sa. 1 Cuplul Camus a locuit `n verile 1948 [i 1949 `ntr-o cas\ care f\cea parte din dome- Palerme1 niul Palerme. Familia algerian\ a lui Albert Camus a locuit acolo c`nd acesta a `ncercat. Zile calde. Este achitat. * Roman. * La Solidor. un b\rbat. Ne`n]elegerea) [i cel al revoltei (Ciuma. [lefuiser\ cerul p`n\ la urzeala sa cea mai fin\. Metoda este sinceritatea. noi ne ucidem du[manii [i dup\ aceea vine Bunul Iisus. 2 Not\ pentru Exilul [i `mp\r\]ia. Furase panoul fiindc\ nu putea suporta s\-i vad\ pe judec\tori al\turi de Mielul Mistic. M\ duceam atunci pe colina acoperit\ de ierburi aromatice [i de o miriad\ de minuscule fosile de melci. Coco[ul: Aici. a[tept`nd s\ se st`rneasc\ v`ntul. nivela mun]ii din apropiere. peria cerul p`n\ la urzeal\. Se rostogolea dinspre nord. la L’Isle-sur-la-Sorgue. Au mai revenit acolo cu alte ocazii. Trebuie s\-]i ucizi du[manul: p\i nu-]i era du[man? 1 Iat\ o schi]\ pentru planul de ansamblu al operei. * Paris. * 12 iulie. iar el promite s\ dezv\luie `n ziua mor]ii ascunz\toarea unde se afla panoul. Prim\var\ t`rzie [i brusc\. r\scolea [i cur\]a copacii.carnete_Camus. * M. Deportat pus s\ se dezbrace `n pielea goal\. Dup\ ciclul absurdului (Str\inul. Dreptul `i revine doar o dat\ cu revolta. Lucien. C\minul acesta se bucur\. Caligula. . {i culcat pe colin\. D’Arras: Ba da. * A.2 Coco[ul – dar nu-i ceva r\u. `[i face num\rul de travestit (`n femeie de lume) `n fa]a invita]ilor: mama sa. Astfel. Mitul lui Sisif. Asupritul nu are nici o datorie real\ pentru c\ nu are nici un drept. Cur`nd dup\ furt. Mitul lui Nemesis. Barbara. alunga animalele [i oamenii `n case. Adev\rata mea gelozie ar fi s\ vreau din toate puterile s\ mor cu ea“. `n zadar. * Istoria. sub]ire pojghi]\ str\vezie [i albastr\. revolta ca surs\ a dreptului este `n aceea[i m\sur\ mama datoriilor. Omul revoltat. * Iulie. `mi scrie adev\rata poveste a tabloului de Van Eyck. Cei drep]i). Trei zile de mistral periaser\.: „Cum a[ putea s\ fiu geloas\ pe o fiin]\ despre care [tiu c\ va muri [i-mi va sc\pa pentru totdeauna. Étienne Sintès. Dar de `ndat\ ce a dob`ndit dreptul. Apoi trebuia s\ urmeze ciclul dragostei [i al lui Nemesis care. Acestea s`nt originile aristocra]iei. ~n timp ce se dezbr\c\. cum l-a dezvoltat Camus adeseori. {i istoria ei. domnea `n sf`r[it… Etc. o oper\ aparte pe tema judec\]ii [i a exilului: C\derea. Don Faust. Dar care este aceast\ datorie.B. este simbolul m\surii. a fost b\nuit un preot care avea leg\turi cu adunarea canonicilor. Palerme Despre mistral. `n baia violent\ de v`nt [i de soare… s\rb\toarea. Acesta m\rturise[te. bunica sa [i un t`n\r care este fiul amantului s\u din acel moment. * Piatra care cre[te. [i familia acestuia din urm\. un buton de la man[et\ se rostogole[te `ntr-un col] [i se duce s\-l ridice. urla peste c`mp.

dreapta se clatin\ `n 1940 [i st`nga [aisprezece ani mai t`rziu..]1. Roste[te cuvinte de ne`n]eles [i moare1. [. Mare sensibilitate. Mama [i cu mine privim noaptea asta minunat\ cu aceea[i inim\ str`ns\. G`ndurile centrate asupra istoriei s`nt cele care vor dispre]ui timpul. iar refuzul acesta a f\cut din mine un artist. la pl\cerile ei. Vom `nvia. Este prezentul [i acordul cu fiin]ele [i lumea `n prezent. `n centrul atitudinii mele este refuzul de a disp\rea din lume. * Nemesis. {i pe urm\. mic\ de tot. Étienne. atunci nu s`ntem oare obliga]i s\ le aducem `n cea mai mare lumin\ posibil\? * Roman. * Sf`r[itul lui iulie Nop]i pline de lun\ [i de v`nt. Din perspectiva lor. Ce striga gura ei mut\ [i sur`z\toare. Ce spunea t\cerea ei. * Roman-sf`r[it. De diminea]\ aerul este u[or.]2 din Vaucluse. * Muzic\ pe transatlanticul Atlanticului de Sud. Pe colina inundat\ de lumin\ proasp\t\. Dar ea o s\ plece [i `ntotdeauna mi-e team\ c\ n-am s-o mai rev\d. Mirosul de ou `n farfurii. * Noapte de furtun\. D\ s\ vorbeasc\.. `n lumea aceea de ma[ini [i de birouri care o dep\[e[te. cl\dirile [i civiliza]iile lui. Frumuse]ea este justi]ia perfect\. pu]in `ncovoiat\. amenin]`nd-o c\ va desemna pe altcineva drept v\duv\ a lui Lenin. * Paris. * C`nd nu mai [tii nimic altceva dec`t asta: a[ vrea s\ fiu mai bun. Mama. O adiere u[oar\ trece peste trestii. 2 Un cuv`nt indescifrabil. pe terenul imens. Luberon. 22 iulie Luna u[oar\ [i plin\ deasupra plopilor. Revolu]ia e un lucru bun. * Anecdot\ (imaginar\. presupun) `n Rusia: Stalin ar fi somat-o pe Krupskaia s\ `nceteze cu orice critic\. Melville. `ndrept`ndu-se spre mon[trii url\tori. Libertatea nu este speran]a viitorului. a[tept`nd f\r\ s\ scoat\ un cuv`nt. istoria este cea care distruge. Astfel. Prinde [ase pe[ti[ori [i izbucne[te `n pl`ns `n fa]a agoniei lor. Doar muzica atinge dimensiunea m\rii. contururile s`nt pure. * Jean cere un echipament de pescuit [i i-l cump\r. a[a cum de milenii b\tr`nele din lumea `ntreag\ a[teapt\ s\ treac\ via]a. . de-a lungul anilor. de a renun]a la bucuriile ei. Ceea ce reg\sesc `ntotdeauna. Apoi g\se[te. Mirosul chiparo[ilor tineri. R\bdarea ei la aerodrom. ~n dep\rtare. Se duce la pescuit. Dar vocea i se stinge.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 500 500 ALBERT CAMUS CARNETE 501 Ultima cuminec\tur\. De unde micro-tragedii. Nu mai neg nimic! 1 Povestea panoului furat de pe o catapeteasm\ de Van Eyck este utilizat\ `n C\derea. la suferin]ele ei.. efectele lui.. Nu mai vrea s\ pescuiasc\. re]in`ndu-[i cu o m`n\ p\rul bine piept\nat… * Dac\ nimic nu va r\scump\ra zilele [i ac]iunile noastre. aproape alb [i gola[. Abolirea propriet\]ii nu este un scop. {i unele pasaje din Shakespeare.carnete_Camus. Caut\ zadarnic r`me. * S-ar spune c\ `n ]ara asta nici un partid nu poate sus]ine prea mult timp efortul patriotismului. 1 Un cuv`nt indescifrabil. Marile [. un covor de rochi]a-r`ndunicii roz. E un mijloc. Dar de ce? Trebuie s\ ai `n cap ideea civiliza]iei pe care vrei s-o creezi.

aceast\ mic\ fiin]\ cu `ncheieturile prea puternice. Idem. tot o mai iube[te pe Jessica [i dragostea pe care i-a purtat-o. fusese `nfiin]at `n secolul al XIV-lea de un bandit poc\it. Ea este via]a. din orice timp. `ntotdeauna frumoas\. care-i atr\gea pe to]i scriitorii ru[i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 502 502 ALBERT CAMUS CARNETE 503 * Bunicul patern al lui Tolstoi `[i trimitea rufele murdare din Rusia `n Olanda o dat\ cu primele c\deri de z\pad\ cu ni[te s\nii care reveneau cu ruf\ria curat\ pu]in `nainte de `nceputul prim\verii. tragic\ uneori. De parc\ nu ar mai fi capabil s-o ia de la `nceput (a[a cum M. Mi-am petrecut jum\tate din via]a de b\rbat ap\r`nd o fiin]\ cu pre]ul sacrificiului alteia [i poate al unei p\r]i din mine `nsumi. Nici nu descoperise bine sau crezuse c\ descoper\ c\ o iube[te [i. [i f\r\ de care nici un popor viguros [i plin de sev\ nu s-a dezvoltat `nc\. `ngrozit. tat\l meu1. nici inten]ie.. cu unele deosebiri. Ceea ce . p. acelea[i haruri. Via]a nu re`ncepe. Tolstoi: „Frecu[urile `mi dau g`nduri negre“. f\r\ nici o dorin]\. ~mi place fe]i[oara asta preocupat\ [i r\nit\. Am vrea ca aceia pe care `ncepem s\-i iubim s\ ne fi cunoscut a[a cum eram `nainte de a-i fi `nt`lnit. De v\zut Alexandra Tolstoi: Lev Tolstoi. iubind-o doar pentru ea. Orientul e `n fl\c\ri. mai ales pentru mine. Idem. Tolstoi despre r\zboiul ruso-japonez: „~ntr-un r\zboi cu un popor necre[tin.H. Amiot-Dumont. cu umerii ei fragili. Fiul ei este `mpiedicat s\ se duc\ `n sala de a[teptare. iar M. prin geamuri groase. 444. reflect`nd interesele trec\toare ale societ\]ii. ea e t`n\r\. atunci e ca o mic\ nefericire care se `ndep\rteaz\. * Lumea se pr\bu[e[te. 1956. `n jurnalul s\u: „O dorin]\ criminal\ de a muri“. Turgheniev `i cite[te P\rin]i [i Copii lui Tolstoi care adoarme. Idem. triumf\toare. `mp\rt\[ite de toat\ omenirea.carnete_Camus. nu-]i pierde curajul. pe o plaj\ pustie. {i `n clipa mor]ii: „Alexandra. Se privesc la dou\zeci de metri distan]\ unul de altul. Idem. cea a purit\]ii. p. Ea se `ntoarce `n Algeria unde s`nt lupte (pentru c\ acolo vrea s\ moar\). * Scrisoare inserat\ S`nt b\tr`n [i am s\ mai fiu. atras de o femeie. Ceea ce am p\strat timp de doisprezece ani nu pot arunca acum pentru c`teva luni sau c`]iva ani de via]\. contesa: „M\ dezgust\ cu poporul lui“ (a recopiat de [apte ori R\zboi [i Pace). se decide s\ nu o ating\ niciodat\. un suflet. cu toate acestea. care are. `n acelea[i locuri. Iar c`nd `ntoarce spatele pe scen\. {i se na[te `n Jean ceva care seam\n\ cu dragostea pe care i-a purtat-o Jessic\i. * August 1956 C. mai exist\ [i o alt\ literatur\ care r\spunde ca un ecou preocup\rilor ve[nice. `[i are importan]a sa [i poate fi necesar\ dezvolt\rii poporului. 302 [i. Tolstoi: „Literatura politic\. Tace. o iubise pe Jessica f\r\ s-o spun\). ca s\-[i poat\ da seama cum ne-au transformat. o literatur\ accesibil\ omului din orice popor. * Roman (sf`r[it). R\m`ne s\ a[tepte. dar cu fa]a luminat\ de o flac\r\ `ntunecat\ [i bl`nd\. totul e `n regul\“. la cap\tul extrem al Europei. fiin]ele se sf`[ie `n jurul ei. cf.“ * Tolstoi a avut un copil din flori cu Axinia (]\ranc\). Idem: „Nebunia este un egoism“. * Roman. insultat\ de partenerul s\u. nu f\r\ triste]e `ns\. se ia la `ntrecere cu umbra norilor pe nisip. nici joc. 1 Tradus [i prefa]at de Edmond Cary. aceea[i flac\r\ ca [i J. Shakespeare: „O m`r[\vie este o p\c\leal\ ordinar\“. `ntr-un v`nt violent. Pentru prima oar\ dup\ mult timp. Idem. Dar el e b\tr`n. Ermitajul din Optina. [i care cuprinde crea]iile scumpe inimii poporului. Dup\ cincisprezece ani de iubire cu Jessica `nt`lne[te o alt\ t`n\r\ dansatoare. popoarele cre[tine trebuie s\ fie `nvinse“. f\c`ndu-[i mici semne din c`nd `n c`nd. Renun]\.

iar stropii de ap\ c\deau ca o ploaie pe fa]a `ntoars\ a prietenei sale. o ordine imuabil\. o zi de suferin]\. dur\ a l\mpilor de la repeti]ii. Eram acolo `n fa]a a ceea ce exist\ mai profund. Desp\r]it de so]ie. la sf`r[it. Posesiunea i s-a ad\ugat ulterior [i are [i ea o dimensiune. ei doi. ca un copil r\u care-[i mutileaz\ una dup\ alta toate juc\riile. pe fe]i[oara aceea luminat\ din interior de alt\ lumin\. Moare deportat la Birkenau. Cuptorul de crematoriu. 2) pentru c\ asta o izoleaz\ de lume. T`n\r\ evreic\ deportat\. 3) pentru c\ tr\ie[te toate vie]ile care vor fi totdeauna preferabile lucrurilor pe care le-a v\zut [i f\cut. unde s\ mori cost\ c`t ochii din cap. Parisul unde soarele este un lux. un continent. * Joi. personaj de roman. * Duminic\. Revine acas\. le-a fost sclav\ S. Iar ceea ce am resim]it `n fa]a ta este dragostea f\r\ posesiune. decorul a ceea ce se agit\ [i sufer\ `n inima b\rba]ilor [i a femeilor. Pe chipul acela luminat doar de lic\rul unui felinar prin parbriz. * Timpul pentru mine nu mai exista. Te iubesc tot timpul intens. la r`ndul s\u. lumea `n fl\c\ri. iar el nu se mai s\tura privind fa]a aceea care [iroia de lacrimile umbrelor. Asta aplaud\ lumea.). umbra pic\turilor de ploaie care [iroiau pe geam curgea ne`ntrerupt. * Luni Ploaia fidel\. seduc\tor. pasionat.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 504 504 ALBERT CAMUS CARNETE 505 am folosit ca s\ fr`ng pe cineva nu pot fr`nge acum. „m\ g`ndesc mereu c\ avea din]i de aur“. d\ruirea inimii. mai r\nit. pustii. `ncearc\. ora[ul t\cut. tainice. unde nu exist\ copaci f\r\ cont `n banc\. – doctor evreu – r\m`ne `n Parisul aflat sub ocupa]ie.-i[tilor din lag\r (sora lui X. ghemui]i `n ad\postul lor din tabl\. c\ orice sentiment sf`r[e[te prin a sem\na cu ceea ce era `n chiar secunda na[terii sale. Dup\ acea `ndelungat\ munc\ de noapte. s\pt\m`ni `n [ir. singuri `n automobil. zece ore pe zi `n teatrul acesta de la subsol. pierde etc. ~ntotdeauna am crezut c\ dragostea. violent. Felul ei enervant de a l\sa mereu ceva `n urma ei. A[ vrea s\ pot respira – s\ ajung s-o iubesc din memorie sau din fidelitate. Iar pe chipul ei: Belsen [i mila. sub lumina s\r\c\cioas\ [i. F\r\ s\ ceri nimic pentru tine. Parisul pustiu [i ploaia lung\ care r\suna pe tabl\ deasupra lor. mai dezarmat la om. * Mar]i D\ruirea pur\. * C. 2 septembrie 1956 Lentul naufragiu [i fa]a ei de `necat\. Via]a ei care `ncepe o dat\ cu debarcarea. [i `n jurul lor strada. `nt`mpinam ploaia neprev\zut\ sau bl`nda noapte de septembrie a[a cum erau ele de fapt. m\ trezea la via]\ [i m\ `mplinea. Atunci el bea una c`te una pic\turile acelea care str\luceau ca ni[te ochi `nfrigura]i [i tandri. care doar el. urm\ream. mai solemn. Tifos.S. * . fascinat. dar nu senzual\… Aici poate c\ am putea reg\si un soi de alian]\. „Vacan]ele noastre bl`nde. ~n jurul acelei umbre. Arde. Dar am tot timpul inima str`ns\. `n acela[i timp. St`ng\cia ei. m\rturisire de dragoste. o c\s\torie doar de noi cunoscut\. un pact. Parisul care vrea s\ dea lec]ii lumii. Na[tere.“ El scutura crengile copacilor deasupra zidurilor. `l r\ne[te. la [aisprezece ani.carnete_Camus. Tat\l lui C. S\rut`ndu-i m`na. Iar c`nd ie[eam. un angajament. `l iubea. Se face actri]\: 1) pentru c\ puterea ei de deriziune devine spectacular\. 6 Oboseal\ de nedep\[it [i.. C. toate emo]iile pe care durerea de a tr\i poate s\ le trezeasc\ pe chipul uman.

nici un poet nu l-a descoperit. Vara. Idem: scen\ `n care Don Juan asist\ la propria sa `nmorm`ntare. Idem: „Ast\zi c`nd cuv`ntul nu este dec`t o negociere `ntre adev\r [i vanit\]i“1. * Cele dou\ spirite foarte mari pe care cerul le-a d\ruit romanilor. * Dup\ Nunta. iar fiin]a se arunc\ din nou `n c\utarea tragicului. totdeauna. ajut`ndu-se de cear[afuri r\sucite ca ni[te fr`nghii. Editura du Rocher. * Aurora. masa care niciodat\ nu-i va reveni lui la `mp\r]eal\. pp. * Jeanne nebuna a stat patruzeci [i patru de ani `ntr-o od\i]\ f\r\ ferestre. Dup\ lungi s\ruturi: „C`t\ violen]\!“ * Custine: „Contradic]ia care exist\ `ntre un suflet `nfl\c\rat [i uniformitatea existen]ei `mi face via]a insuportabil\“. Pur [i simplu se `mbrac\ `n clovn. s-au sinucis. Ultima cunoa[tere este cea care `l seduce. . cu inima `nfometat\ de nefericire. * 1 Astolphe de Custine. Don Juan-ul cunoa[terii: nici un filosof. luminat\ zi [i noapte de o lamp\. De aceea sf`r[e[te prin a dori infernul. * La paisprezece ani. p. * Faust `ntinerit sub `nf\]i[area lui Don Juan1. * Intelectuali ai progresului. 449 [i 451. ca be]ivul care bea p`n\ la urm\ absint [i ap\ tare. O fabul\. * Iubirea tragic\ [i numai asta. `n final. * X. Fiindc\ `ntreaga lume a lucrurilor nu va mai g\si o `mbuc\tur\ pentru acest `nfometat. Amestec exploziv. Furia ei `ndreptat\ `mpotriva propriului corp. Souvenirs et portraits.X. nu-i mai r\m`ne nimic de v`nat. Fericire tragic\. evad`nd noaptea din casa ei de la El Biar. * Omul de afaceri care s-a s\turat de afaceri [i devine clovn. creeaz\ [i suscit\ nevoile artificiale.carnete_Camus. Lucre]iu [i Seneca. Dar f\r\ s\-[i abandoneze nici casa. 438 [i Caietul al VIII-lea. Poate c\ asta este via]a adev\rat\. {i moliile astea care vor s\ fac\ teatre roase de molii dup\ asem\narea ora[elor. O dat\ cu fiecare cap ce cade. nici afacerile. de unde nu ie[ea dec`t ca s\ treac\ `n m\n\stirea vecin\ [i s\ contemple morm`ntul so]ului ei. ~i lipse[te dragostea de lucrurile pe care le descoper\. * C. ele refac ochiurile ra]ionamentului sf`[iat de fapte. Atunci va trebui s\ se opreasc\ pentru 1 Cf. `n afar\ de ceea ce este absolut dureros `n cunoa[tere. e altceva. Caietul al VII-lea. acoperind-o pe largi `ntinderi cu de[euri industriale. {i. c`nd `nceteaz\ s\ mai fie tragic\. Este spiritul `n]elept [i b\tr`n `ntr-un trup t`n\r. 3 – Roma – Insulele grece[ti – Mistralul – Corpurile – Dansul – Eterna diminea]\). Ea face ca s\r\cia s\ nu mai poat\ fi tr\it\ [i suportat\. Poate c\ [i ea `l va dezam\gi ca tot ce `i este cunoscut. Serbarea (1 – Fotbal. Don Faust sau cavalerul din Occident. S`nt tricotezele dialecticii. va dori s\ ia masa `n seara cunoa[terii. 2 – Tipasa.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 506 506 ALBERT CAMUS CARNETE 507 Teatrul sparge zidurile ora[elor. suprim`nd frumuse]ea natural\. * Civiliza]ia industrial\. dar este `nzestrat cu spirit [i voluptate [i se bucur\ de farmecele [i de intrigile cunoa[terii – pe care le urm\re[te p`n\ la `n\l]imea stelelor celor mai `nalte [i mai `ndep\rtate – p`n\ ce. ]intuit `n decep]ie [i transformat el `nsu[i `n oaspetele de piatr\. C.

frate-meu la fel. nedreptatea ei. gloria ei. 73: „melancolice pred\ri“.X. p. ca o sanc]iune permanent\ – o singur\tate acceptat\ [i risipitoare. `n tain\. profesor: „Oamenii trebuie s\ se iubeasc\“. * Prostituata canadian\ `n cafeneaua de l`ng\ Folies-Bergère: „Tata a f\cut `nconjurul lumii. Schnitzler. oamenii vii `i servesc drept cuvinte. * Dr. cuprins de iubire. spune: „Rasa lui Hristos – [i cealalt\“. * X. ai `ncredere `n mine. o fac pentru tine. A adaptat [i a regizat Cavalerul de Olmedo. 126: corpora]ie masculin\. via]a se ia de la `nceput. acum s`nt rea [i mama nu m-a mai v\zut de dou\ s\pt\m`ni. orientate spre cea mai mare fiin]\ [i cea mai `nalt\ epoc\. Via]a. Mai multe lag\re de concentrare. prin libertatea extrem\. Salvat p`n\ la urm\ fiindc\ era simpatic. luptele ei. S`nt un b\tr`n acum. * N. p. s\ practice judo etc. ca s\ dai sens unui cuv`nt mai `nalt [i s\ nu vorbe[ti dec`t `n func]ie de… (Pentru cine `[i pierde memoria. tata a s\rit pe o min\. ~nc\ mai am puterea s\ iubesc tot [i s\ creez tot.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 508 508 ALBERT CAMUS CARNETE 509 ~[i pierde fiica. * Iunie 1957 Festivalul de la Angers s-a `ncheiat1. Oboseal\ fericit\. de Lope de Vega. pentru c\ mi-e[ti prieten\ bun\ `l a[tept ajunge c\ dau bani alor mei s\ mai ies cu n\t\r\ul \sta ah treburile merg prost nu cunosc pe nimeni“. `n regia lui de Jean Marchat. dar dominate. Ca s\ te na[ti vinovat trebuie s\ mori inocent.1 * Retip\rire C\derea. * 1 Camus a jucat un rol capital `n Festivalul de la Angers din iunie 1957. eu la fel. El (Custine) citeaz\ cuvintele lui Voltaire sau Diderot: „Ru[ii s`nt putrezi `nainte de a se fi copt“. Nietzsche `nfiin]eaz\ cu ni[te prieteni un Teatru al Artelor unde se joac\ dou\ drame antice al c\ror autor este el. ~n jurul lui. L`ng\ el un profesor foarte 1 Cf. am cr\pat de foame. `nclinat\ numai `n fa]a fiin]ei lumii. ~nmul]irea experien]elor.) * Custine: „Arhitectura arab\ este arta unui popor efeminat (h`rtii decupate cu care cofetarii `[i acoper\ cutiile cu drajeuri)“. * Exist\ `n lume o enorm\ for]\ de convingere care se nume[te cultur\ [i care ac]ioneaz\ paralel cu for]a mor]ii [i a constr`ngerii. Ca s\ fii t`n\r ai nevoie de un viitor. [i a regizat Caligula. * La 10 ani. Dumnezeu nu spune nimic.: for]a modera]iei este for]a superioar\. loc sigur. pasiunea ei. am fost `n Germania. * M. s\ conduc\ ma[ina. C\derea: „Copiii din Iudeea m\cel\ri]i `n timp ce p\rin]ii Lui ~l duceau `ntr-un demn care. `n Anglia. am suferit prea mult. jurnalul ca instrument al acestei asceze. realizat. * N.carnete_Camus. realitatea: o harababur\ de nedescris. s\ fac\ dragoste. Toat\ lumea l-a ajutat. * Masacrul inocen]ilor `n via]a lui Hristos. ~n cadrul festivalului s-a jucat [i Cu dragostea nu-i de glumit. S\ nu mai spui. Un scriitor (sau savant sau artist sau actor) surmenat de presiunea social\ alege s\ fie dublat `n via]\. minunata via]\. * C`teodat\ m\ cuprinde o imens\ duio[ie fa]\ de oamenii din jurul meu care tr\iesc `n acela[i secol. dar conform\ cu disciplina – [i via]a mereu riscant\. `n fine. d\ dovad\ de infantilism: pretinde c\ [tie s\ bea. * ~n Vechiul Testament. Astfel n-am `ncetat s\ iubesc tot ce era sacru pe lume. ci s\ faci. * Pies\. „trebuie…“ „trebuie…“. de ce au murit dac\ nu din cauza Lui?“ .

* 26 iulie Dimine]i superbe. la 9 iulie 1957. at`t de nebun dup\ libertate. tandru. la Chaux-de-Fonds. deschisese un * 22 iulie Scrisoare de la Mi. cei care ne-am luat la har]\ cu nihilismul. hotel `ntr-un conac la Cordes.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 510 510 ALBERT CAMUS CARNETE 511 15 iulie Plecare din Paris. Cf. Telefon`ndu-i celui pe care-l iube[te.carnete_Camus. de firea mea de[ertic\. `n jurul nostru. ci de a[teptare. stelele se `nmul]esc [i Calea Lactee devine sm`nt`noas\. Descurajat de mine `nsumi. `nc`t extind tot mai mult o singur\tate care poate fi primejdioas\. apoi dispare brusc. 1954). Vine s\ se odihneasc\ dup\ Festivalul de la Angers [i s\ preg\teasc\ noi proiecte teatrale. Profund\ [i seac\ triste]e. sensibil. a ora[ului mort. 1 Claire Targuebayre. se culc\ cu o vitez\ nebuneasc\ pe colina din vest. Aici moare `ncet o civiliza]ie. {i-a g\sit moartea `ntr-un accident de ma[in\. care se c\lug\rise. Venus. Cordes (Édouard Privat. N\vala spre ora[e. Noaptea. m`hnirea mea. spre pl\cerile colective. seara. `n Elve]ia. {i pre]ios. ~n jurul localit\]ii Cordes. De diminea]\ valea s\lbatic\ a Aveyron-ului. p. mi-e foame de lumin\ ca de p`ine [i nu m\ mai pot suporta. Leucate. ~i spun asta [i lui M. Camus prefa]ase cartea ei. care-mi vorbe[te de familia ei [i de „chiolhanurile lor ar]\goase“. Rena[terea plec`nd de la nihilism. Singur\tatea acestei case mari. De `ndat\. mare c`t o piersic\. Cei care nu s`nt curio[i: ceea ce [tiu `i dezgust\ fa]\ de ceea ce ignor\ (C.. care-mi r\spunde c\ nu `ncearc\ o impresie de moarte. * 17 iulie Cordes1. Este universul coruperii familiale. iar casele vechi stau m\rturie. `n acela[i timp `nnourat [i luminos. . * 21 iulie Ploaia nu contene[te de mai multe zile. * 18 iulie Plou\. Se doarme la Guéret. la care s\ medit\m noi. [i-mi reg\sesc respira]ia. `n departamentul Tarn. b\tr`ni [i enormi p\ianjeni care b`ntuie acest regat pustiu. Seara.). Lini[te [i frumuse]e. * 23 iulie Adev\rul. * Budismul e ateismul devenit religie. * 24 iulie Plecare Roussillon. Se opre[te o clip\ pe creast\. Marea. Lucru. nu-[i g\se[te cuvintele: „Eram jalnic\ [i bucuroas\“. Apendice. M\ g`ndesc necontenit la F. Nu mai suport nici o leg\tur\. fost\ colaboratoare a lui Edmond Charlot la Alger. 2 Prieten din copil\rie al lui Camus. 544. Timpul curge. Tot mai plou\. * 20 iulie O scrisoare de la stare]ul lui Georges Didier2 mi-anun]\ moartea acestuia `ntr-un accident de automobil `n Elve]ia. aerat. spre uzine. ruginesc vechi grape cu ro]i. R`ndunici bete. cred eu. ~ntoarcere pe 25. pe cercul perfect al colinelor. aflat la 700 km dep\rtare. `n special cu Jean-Pierre Jorris. ~n hambarele spintecate [i n\p\dite de urzici. Exemplu unic. cerul se odihne[te. `n mine. aspirat\ ca o fis\ `ntr-o cr\p\tur\. Adev\rul! * 24 iulie Peisaj frumos [i pustiu `n care fiecare cas\ `nt`lnit\ se afl\ `n pragul pr\bu[irii. A[teptare a ce? – A lui Mesia.

* Cordes. o clas\ burghez\ care. * 12 august C. nota zilnic acela[i lucru: „Ast\zi n-a venit nimeni“. Iat\ o tem\ de teatru (pentru Don Faust?): `ngerul [i diavolul cresc dup\ cum `i hr\nim noi. * La sf`r[itul Adolescentului ([i `n cele trei variante). Cordes Pentru prima oar\ dup\ ce am citit Crim\ [i pedeaps\. Nenorocirea extrem\ este s\ te sim]i cufundat `n ru[ine. Nici un loc din lume nu-mi place ca acas\ la mine“. chemarea asta care m\ `ncordeaz\ ca s\ ob]in nu [tiu ce. `ndoial\ absolut\ `n leg\tur\ cu voca]ia mea. Ast\zi m\ `ndoiesc [i tare s`nt ispitit s\ resping efortul \sta continuu care m\ face nefericit chiar `n fericire. ~n realitate. (Dostoievski `nsu[i a subliniat „`n p\ianjeni“). Te-ai expune atitudinii de a nu mai `mp\rt\[i aproape nimic. de la personaj la cele dou\ f\pturi. ~N P|IANJENI etc.) {i mie. asceza asta g\unoas\. din p\cate. etc. creatorul nu poate fi ast\zi dec`t un profet solitar. * 8 august 1957. oare.: „Nu durerea trebuie s\ st`rneasc\ cea mai mare mil\. unde ofensa ]ine loc de metod\ critic\? Societatea. Dac\ a[ face teatru. mai mari dec`t mine. ~n general. Mai exact. cu p\ianjeni `n col]uri [i iat\ toat\ eternitatea“1. * Cordes. * B\tr`nii credincio[i din Rusia credeau c\ purt\m un dr\cu[or pe um\rul st`ng [i un `nger pe um\rul drept. ci nemernicia. * B\tr`na doamn\ englezoaic\ care se sinucide. Examinez serios posibilitatea s\ renun]. {i apoi: „Unde voi fi? Unde vom fi c`nd copacii ace[tia vor fi devenit mari? Al]ii se vor duce s\ se plimbe sub umbrele lor [i vor vedea ca [i noi trec`nd v`nturile care-i vor dobor`“. at`ta tot? Un popor care nu ne cite[te. . am crezut c\ puteam s\ fiu. Dostoievski face `n registru ironic procesul lui Tolstoi. 1 ~n Carnetele despre Crim\ [i pedeaps\. * Svidrigailov din Crim\ [i pedeaps\: „O od\i]\ afumat\. ~n jurnalul ei. de la cele dou\ la personaj etc. Dialogurile dintre ei. un creator? A[a am crezut. dac\ a[ scrie la nimereal\ lucr\ri dramatice. poate.“ (N.carnete_Camus. de luni de zile. ~n fiecare sear\ m\ duceam s-o v\d pe Venus culc`ndu-se [i stelele r\s\rind deasupra patului ei `n noaptea cald\. * „Cel mai u[or fir de m\tase `mi e mai insuportabil dec`t altcuiva o ghiulea de plumb. a[ fi. cite[te presa [i dou\ c\r]i la mod\. Personajul meu intr\ cu dou\ personaje mai mici [i de `n\l]ime egal\. Ce treab\ am eu cu o art\ stimabil\ sau cinstit\? {i s`nt eu oare capabil de ceea ce visez? Dac\ nu s`nt capabil. Dostoievski noteaz\ c\ Svidrigailov „crede `n via]a de apoi“. Dar cu cine? Societatea noastr\ literar\ al c\rei principiu este r\utatea mediocr\. S`nt eu. 4 august G`nduri de moarte. f\r\ s\-mi pese. * 6 august Vizit\ la Cayla: loc singuratic [i t\cut `n jurul c\ruia oamenii vin ca s\ moar\. liber. ~ntotdeauna am considerat crea]ia un dialog.S. ~n]eleg mai bine ceea ce citesc dup\ aceea `n jurnalul lui Eugénie de Guérin: „Cu drag\ inim\ a[ face un leg\m`nt de claustrare la Cayla. `nghi]it de o crea]ie nem\surat\. b`ntuit. la ce bun s\ mai visez? S\ m\ eliberez [i de asta [i s\ nu mai consimt la nimic! Au mai f\cut-o [i al]ii. `n timpul anului.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 512 512 ALBERT CAMUS CARNETE 513 * Nu-i po]i cere suferin]ei s\-[i justifice motivele. unul sau cel\lalt e foarte mare.

Carnete II). la 12 martie 1947. al XX-lea) e plin de idei cre[tine care au `nnebunit“. * 1 Gilbert Keith Chesterton (1874-1936). Soare [i bezn\. * Aman]ii orbi care-l ucid. Atrac]ia fa]\ de religie manifestat\ de oamenii de teatru. * Un Teatru ne`ntrerupt. 2 Manès Sperber (1905-1984). „F\ `n a[a fel `nc`t s\ fiu `ngropat ca un p\g`n loial. Koestler. „st`ngaciul“. participase cu Camus.“ Terasa catedralei din Basel unde st\teau de vorb\ Nietzsche [i Burckhardt3. Halévy (Bernard Grasset. de[i se vrea o reac]ie fa]\ de romantismul muzical.carnete_Camus. Asta fiindc\ non-semnifica]ia e mereu patetic\ [i dramatic\. Via]a de vis [i via]a adev\rat\. scriitor. 3 Jacob Burckhardt (1818-1897). Emerson: „Secretul geniului este s\ nu tolereze `n jurul s\u existen]a nici unei fic]iuni“.A. suferin]e distinse. (Cf. Un comentariu despre C\derea de vreme ce lumea nu `n]elege. vast program de ajutorare a na]iunilor amenin]ate de comunism. . c\ut`nd un hotel. exaltat de `ndat\ ce ea revine. nici „o `nclina]ie pentru omenirea suferind\“. Despre incendierea Luvrului `n timpul Comunei care-l face s\ pl`ng\ [i-l face nefericit zile `ntregi: „Niciodat\. De aceea s`nt contra am`ndurora. de unde porecla de Scaevola. dancinguri etc.“ E adev\rat. Chesterton1: „Secolul al XIX-lea (idem. c\tre W. ~n salon.“ Idem: „Aristocra]ia spiritului trebuie s\-[i cucereasc\ `ntreaga libertate fa]\ de stat. Idem: Freud nu sim]ea nici o voca]ie medical\. oric`t de vie mi-ar fi durerea. C\ Lenin n-a avut niciodat\ de-a face cu masele. 2 La Köln. deoarece ni[te colegi negau `n fa]a lui gestul lui Mucius Scaevola1.). Idem: omul vis`nd. 1944). s-a a[ezat la pian [i a c`ntat una dintre improviza]iile sale n\valnice. p. Capturat `n timp ce se strecurase `n tab\ra inamic\ spre a-l ucide pe regele etrusc Porsenna. Sperber2: st`nga [i punctul patru al lui Truman3.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 514 514 ALBERT CAMUS CARNETE 515 Voi to]i ave]i aerul de a nu fi traversat dec`t suferin]e frumoase. „Cunoa[terea tragic\ [i veselia greceasc\. pentru pictur\. pe so]ul orb. `n fa]a fetelor dezbr\cate. expus\ de Pre[edintele S. 1 Notele acestea au fost f\cute de Camus `n timpul lecturii lui Nietzsche de Daniel La 29 octombrie 1946. avea drept obiectiv s\ restr`ng\ expansiunea sovietic\ [i a sf`r[it prin adoptarea planului Marshall. care ]ine ast\zi [tiin]a `n fr`u“. Caius Mucius Scaevola este un erou roman legendar (secolul al VI-lea `. Nietzsche.U. spre stupoarea general\. 48). ~ntruchipa `n ochii lui tipul marelui profesor. „Un anahoretism modern – imposibilitatea de a tr\i `n acord cu statul. ia f\r\ s\ spun\ un cuv`nt un t\ciune aprins din sob\ [i-l arat\ prietenilor s\i. M\sura – loc de contradic]ie. Povestea cu bordelul2 (H. Toat\ via]a a r\mas cu cicatricea. scriitor [i pamfletar catolic englez. Sartre [i Malraux la o reuniune al c\rei scop era definirea unei morale politice minime. prefer\ s\ lase s\ i se ard\ m`na dreapt\ dec`t s\-i numeasc\ pe complicii s\i. Nemesis. Idem. * 13 august Plecarea de la Cordes. Chestia asta r\nit\ din mine.) pe care le-au n\scocit oamenii ca s\ se ad\posteasc\ de via]\. ~mi pl\ceau locurile acelea (restaurante luminoase. n-a[ fi aruncat cu piatra `n sacrilegiile acelea care nu-s `n ochii mei dec`t purt\toarele culpei tuturor. f\r\ minciun\. pe b`jb`ite. ~ntruchiparea [i ridiculizarea atitudinii moderne [i a acelei stranii [i indecente remu[c\ri laice `n leg\tur\ cu p\catul. istoric elve]ian. culcat pe un tigru. Cf. Cosima care trebuie acuzat\ pentru c\ a distrus toate scrisorile lui N. discipol al lui Adler [i prieten al lui Malraux. Nietzsche este `ndreptat spre o cas\ de toleran]\. Complicitatea profund\ dintre marxism [i cre[tinism (de dezvoltat).“ Trist f\r\ lumin\. * Necesitate [i exaltare a contrariilor. Culp\ asupra c\reia este mult de g`ndit“. * Muzic\ atonal\ – `ntotdeauna dramatic\.Hr. coleg [i prieten al lui Nietzsche la Universitatea [i la Pedagogium din Basel. * La cincisprezece ani. 3 Doctrina Truman. Cf.

N. „Lisbeth4.. Va fi desigur necesar s\ fii inteligent.: „~ntr-o zi. iar p\m`ntul locul arid unde. Contactat\ de emisarii F.. uria[ul adormit se va scula [i violen]a va pune cap\t domniei cuv`ntului.“ * Biblia s-a n\scut printre pietre.. arma apucat\ prea t`rziu.. * 1 octombrie Vizita lui G. E nevoie de un pic de artificiu.. * Cel mai mare om. de ce pl`ngi? Nu s`ntem noi ferici]i?“ * Aveam multe idei preconcepute `mpotriva ra]ionalismului.“ 4 Élisabeth Förster-Nietzsche. dar artificiul sf`r[e[te prin a `nghi]i tot.. De ce ar fi nevoie: nu numai de cineva pe care s\-l iube[ti f\r\ s\-i ceri nimic. Aventur\ cu D-na V.. S\ te fr\m`n]i (c`t timp e nevoie) este. Rhode nu r\spunde.. apoi filier\. `nc`t un spirit mai nobil va resim]i aceast\ necesitate ca pe o vulgaritate.. G. La urma urmelor.. Ea accept\... nr. ca [i cum. C`nd este transformat `n Don Juan...... dar va fi [i ceva at`t de obi[nuit. va fi devenit neputincioas\“. cartea a V-a..).2 care `i propun o `nt`lnire cu ni[te responsabili dornici s\-i pun\ `ntreb\ri despre bro[ura ei (Algeria ’57).. prieten intim al lui Pascal Pia. 7 Dou\ cuvinte indescifrabile. Idem.... inteligen]a suprem\ va fi manifest\ – dar `n felul acesta. * Custine.. .. r\scolitor3..... * Don Faust. etnolog\ care poposise la Aurès din decembrie 1954 p`n\ `n martie eram copil. Idem. * Roman. o a doua masc\!“ (Dincolo de bine [i de r\u). s\ placi etc. pentru el. ~nt`lnire.. tocmai inteligen]a va fi pierdut toat\ demnitatea.. `nc\ z`mbitoare. Acum o lun\ la Alger. 2 Frontul de Eliberare Na]ional\ (n.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 516 516 ALBERT CAMUS CARNETE 517 Proiectul a „zece ani de medita]ie [i de t\cere“. * S\ refuzi s\ str\luce[ti c`nd po]i str\luci. Elogiul lui Napoleon `n La Gaya Scienza2. p`n\ la urm\.. 5 Dou\ propozi]ii indescifrabile. Nereligios prin religie. Se discut\.. Moartea lui Robert Chatté6. Singur. ~n zadar egalitatea `nnebunit\ va rechema atunci b\tr`na aristocra]ie `n ajutorul libert\]ii.carnete_Camus.. 2 {tiin]a vesel\. Hristos: M`ntuitorul imoralist. `n ’87... scena `ncepe cu un hohot de r`s b\rb\tesc `n culise care marcheaz\ intrarea lui Don Juan.. Mi: `n iubire respira ca o `not\toare [i z`mbea `n acela[i timp. Camus a redactat o prezentare pentru edi]ia american\ a c\r]ii ei. Pe scurt.. Pascal – `n felul s\u. sora lui Nietzsche. Dar pasiunea confra]ilor mei . cea mai mare for]\ spiritual\: cel mai... credin]a este curajul spiritului.1 care `nainte s\ plece `n Algeria vine s\-mi m\rturiseasc\ ce a f\cut. 362. 1 Germaine Tillon. ap\rut\ `n englez\ cu titlul Algeria.]7. 1 „D\-mi o masc\ `n plus.. ultimul bile]el lui Rhode.. mai fecund dec`t s\ sporov\ie[ti [i s\ te enervezi din nimic.. se sufoca bucuroas\. S\ fii nobil va `nsemna poate atunci s\ ai nebunii `n cap.. apoi `nota din ce `n ce mai repede.E..P. 6 Librar.T..... Pe urm\ sosesc doi b\rba]i `narma]i.. la spitalul din Villejuif.. 3 „Am acum patruzeci [i trei de ani `n urma mea [i s`nt la fel de singur ca [i atunci c`nd Nietzsche.. 5 * 8 septembrie. ci chiar de cineva pe care s\-l iube[ti f\r\ s\-]i dea nimic. Ideea m\[tii1.. cas\ kasbah unde e primit\ de dou\ femei.. tr. purtat\ de m`ini prea mult timp inactive. cea mai concentrat\ [. le explic\ teza ei. Nietzsche: „~nc\ vreo c`teva mii de ani pe calea ultimului secol! – {i `n tot ce va face omul. e[ua pe un ]\rm cald [i umed. despre francezi: „s-ar zugr\vi ur`]i mai cur`nd dec`t s\ se lase uita]i“.. pe[te scurg`ndu-se..T.. cu gura deschis\.. apa devenise elementul ei.... dup\ Toma. 1957. dup\ at`tea grote [i ape ad`nci.

N. * 1 Ianuarie Din nou anxietate. epuizare [i tremur. neobosit. `nc`t mi se str`nge 1 La anun]area Premiului Nobel. Dup\ dou\ s\pt\m`ni. `n fiecare zi [i ruptura… S\ dispre]uiesc e mai presus de for]ele mele. deci la diferen]\ de o zi). * 29 decembrie Ora 15. {i. s`ntem `n 29.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 518 518 ALBERT CAMUS CARNETE 519 s\r\cirea. Budapesta. A fost gra]iat. 1 Ziarist colaborator care scria la Je suis partout.T. `l apuc\ de cravat\ [i-l scutur\: „{i s\ nu ui]i ce am spus“. * 17 octombrie Nobel.T. Pe urm\: „Bombele astea. Dar nu mie care s`nt cuprins acum de un soi de nebunie. trebuie s\-mi `nving acest soi de spaim\. ~mi arat\ [i compozi]iile a 30 de elevi arabi de 11-12 ani c\rora `nv\]\torul arab le d\duse drept subiect: „Ce a]i face dac\ a]i fi invizibili?“ To]i iau arme [i ucid fie francezi. Atunci cel\lalt are o reac]ie teribil\: cu ochii `n lacrimi. Ea afl\ cur`nd dup\ aceea c\ este Ali la Pointe. S`nt disperat `n privin]a viitorului. Dar unde s\ m\ duc? Crea]ia `ns\[i. Acum exact patru ani. dar el pe mine nu m\ gra]iaz\. doamn\“. autor al volumului Décombres. Ie[ind. Atunci G. detaliul ei. unul dintre ei care pare [eful: „Ne considera]i ni[te asasini“. F. Cel\lalt. inima. volumul salariilor suplimentare care vin din metropol\ etc. am cunoscut gloria adev\rat\.carnete_Camus. Iar el r\spunde: „Nu. * ~n cursul aceleia[i luni trei crize de sufocare agravate de panic\ claustrofob\. Rebatet1 `ndr\zne[te s\ vorbeasc\ despre nostalgia mea de a comanda plutoane de execu]ie c`nd el este unul dintre cei pentru care. Eram de fa]\. din p\cate…). `mpreun\ cu al]i scriitori din Rezisten]\. arta `ns\[i. Noaptea de 29 spre 30: nesf`r[ite angoase. . C\ sclavul este aservit fiindc\ mor]ii i-a preferat via]a este din punct de vedere istoric fals. Iar `mi vine s\ p\r\sesc ]ara asta. a[ vrea s\ le v\d pe fundul m\rii“. * 19 octombrie Speriat de ceea ce mi se `nt`mpl\ [i de ceea ce n-am cerut. nu e total zadarnic. la Alger. X. C`teva minute senza]ie de nebunie total\.E. Pe urm\. fie pe [efii guvernului. {eful `i face celuilalt semn s\ tac\. Mama1. Vorbesc de tortur\. s\rac [i gol. Dezechilibru. Este un motiv ca s\ nu-i binecuv`ntez?“ N. Oricum. zice G. acesta este arestat. spune ea (a f\cut parte din comisia de cercetare a sistemului concentra]ionar). De aceea… „Ei nu m\ iubesc. Calmante. incul]i sub aspect economic). Scriu asta dup\ o or\. ~n acel moment. Straniu sim]\m`nt de cople[ire [i de melancolie. „Asta s\ i-o spui bunic\-tii. Ceea ce am spus sau am g\sit poate servi. `n leg\tur\ cu baterea `n cuie spune: „Fran]a-i de vin\“. S`nt reclamant\. (opinia ei: valabili din punct de vedere politic. s\-mi stabilesc propriul echilibru. atacuri at`t de josnice. O nou\ criz\ de panic\.-ul e de vin\ [i o [tii [i tu“. zi de zi. Nu le pot iubi [i nici nu se pot iubi prin ele. La 20 de ani. intra tot a[a `ntr-o stare de dezechilibru (ba nu. „Nu depinde dec`t de tine“. de panic\ de ne`n]eles `n care m-a aruncat [tirea asta nea[teptat\. Efortul pe care l-am f\cut. Camus i-a telefonat mamei sale. A doua `ntrevedere dup\ execu]ie [i ea afl\ atunci c\ [eful este Yaasef Saadi.: „P\i chiar s`nte]i ni[te asasini“ (e cur`nd dup\ atentatul de la Cazinoul de pe corni[\).T. Sfin]ii se tem de minunile pe care le fac. ca s\-i ajung pe ceilal]i `n privin]a valorilor comune. am cerut gra]ierea c`nd a fost condamnat la moarte. * 30 decembrie Ameliorare prelungit\. fie para[uti[ti. Aproximativ `n termenii pe care `i propusesem eu (dar urmarea. Ajung la [un] acord: suprimarea terorismului civil contra suprim\rii execu]iilor. trebuie s\ serveasc\ altora. spune G. ca s\ pun\ capac acestei situa]ii.

de a te descotorosi de ele pentru totdeauna se reg\se[te adesea `n visurile la care se dedau acei oameni pe care doar logica corpului `i mai leag\ de via]\. . cu ciocul de vr\jitoare. 202: „Ideea de a `nlocui sinuciderea cu o nou\ ruptur\ radical\ nu este nou\. Voin]a de a-]i renega definitiv propriile acte. * Sperber. o stoarce. 1 Calmann-Lévy. spre soare. p. „La urma urmei. Pesc\ru[i `nc\p\]`na]i. dantel\ de abur fin.“ * C`ntec al revolu]ionarilor din 1905: „Fra]ilor. cu ochii lor globulo[i. Este primit la universitatea din Alger [i `l `nt`lne[te pe Mouloud Ferraoun. cu mantaua inform\. 1880.S. Kierkegaard flutura `n fa]a lui Hegel o amenin]are teribil\: s\-i trimit\ un t`n\r care s\-i cear\ sfaturi. indiferent de tendin]\. vede]i cum am fost tratat aproape pretutindeni `n presa noastr\: ca [i cum a[ fi jefuit sau escrocat vreo banc\. C\lc`iul lui Ahile1. spune el. 2 Rostit la 8 iunie 1880. Dec`t `n ad`ncitura schimb\toare a valurilor sau pe crucea oscilant\ a catargului mare. scriitorul [i `nv\]\torul kabil care va fi asasinat de O..qxd 12/12/02 4:31 PM Page 520 520 ALBERT CAMUS CARNETE 521 * Ianuarie-martie Crizele puternice au disp\rut. 1957. 1 Camus revine `n Algeria `n martie [i `n aprilie 1958. * Cei care au. mai pu]in `nc\rcat\ de ap\.“ De comparat Fran]a cu restul. Dostoievski dup\ admirabilul Discurs despre Pu[kin2: „Pentru ce am spus la Moscova. se ridic\ `n cea]\. spre libertate“. `n 1962. cu mu[chii lor neobosi]i.A. dar nimic nu-i mai leag\ de fiin]e: nici ceea ce au primit de la ele [i nici m\car ceea ce le-au dat ei. care s`nt punctele `n care ne putem `nt`lni cu to]ii. Vorbind despre riscul producerii de tulbur\ri dac\ se pierde Algeria [i chiar despre furia francezilor din Algeria: „Furia francez\? Am 67 de ani [i n-am v\zut niciodat\ un francez ucig`nd al]i francezi. blicat `n Journal d’un ecrivain. num\r unic.. Solda]ii pe punte [i `n b\taia v`ntului.carnete_Camus. `ntr-adev\r. Uhan]ev (escroc celebru) `nsu[i nu `ncaseaz\ at`tea murd\rii ca mine“. Doar anxietate surd\ [i constant\. P\s\rile de mare n-au unde s\ se odihneasc\. * 5 martie Convorbire cu de Gaulle. ceva de spus nu vorbesc niciodat\ despre asta.“ „Nu trebuie s\-]i strici via]a f\r\ nici un scop“ (extindere). Prima face spum\ [i m\z\riche pe creasta valului care se sparge de vas – [i v`ntul violent o `n[fac\ dintr-o dat\. Dubl\ burni]\. „G`ndul care m\ preocup\ cel mai mult este `n ce const\ comuniunea noastr\ de idei. * Marsilia Alger pe Kairouan1. [i pu- Idem. Nemi[cat pe puntea superioar\ [i pesc\ru[ii coboar\ [i-[i continu\ zborul r\bd\tor foarte aproape de mine. nu s-a inventat nimic mai bun dec`t Fran]a. la [edin]a solemn\ a Societ\]ii Amicilor literaturii ruse. ghemui]i `n odgoane. Pesc\ru[ii cu aripile fr`nte exact la mijloc `n form\ de acoperi[. ~n afar\ de mine. Visul acesta izvor\[te dintr-o singur\tate capabil\ s\ distrug\ p`n\ [i afec]iunea pe care omul [i-o poart\ sie[i“. Momentele acestea c`nd omul p\r\se[te orice aspect de parad\ [i se ghemuie[te la nivelul nevoii. [i a doua burni]\. cu capul `nf\[urat `n fulare. Asta-i istoria. o r\suce[te. * Condorcet: „Robespierre e un preot [i nu va fi niciodat\ dec`t asta“. dup\ succesul lui la debut: „… mi s-a creat un renume `ndoielnic [i nu [tiu p`n\ c`nd va dura infernul acesta“.

de capacitatea lor de a bea sau de a m`nca. * S\ nu vorbesc niciodat\ despre munca mea.carnete_Camus. c\lduros. * Actor. * ~ntoarcere. Idem: „Fericirea const\ `n promptitudinea sim]irii [i a g`ndirii. Chénoua enorm [i u[or. izbiturile m\rii u[or agitate alterneaz\ cu ciripitul p\s\rilor. dimpotriv\. ~n centru. Nu voi muri de angoasa asta. S\ scrii claustrofobul – [i comedii. biofagi1: 1 Cuv`ntul `i apar]ine lui Montherlant: „Cei care ne rod. M`ndri de virilitatea lor. Pavlov `nscrie „reflexul libert\]ii“. . cele care apar]in naturii imediate a omului sau a animalului. Oricine ar putea s\ simt\ zborul unei raze de lumin\ ar fi cople[it de fericire fiindc\ are mult\ celeritate“. la limit\. * Ploaia vertical\ [i grea din Alger. Gata cu „trebuie“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 522 522 ALBERT CAMUS CARNETE 523 Printre reflexele primare. ~ntr-o cu[c\. ne devoreaz\ via]a s`nt la `nceput indiferen]ii c\rora afacerile ne oblig\ s\ le d\m f\r`me din timpul nostru…“ * ~n ceea ce m\ prive[te: a[ fi sucombat `n fa]a oric\ruia dintre sentimentele mele dac\ ar fi r\mas unic. Furtuna. * Etapele unei vindec\ri. Necontenit\. S\ la[i s\ doarm\ voin]a. inamic al c\r]ilor“. chiar [i nenorocirile au o str\lucire solar\ [i-[i z\mislesc propria consolare…“ Idem: „Presupun`nd c\ s`ntem `ntotdeauna `n a[teptarea r\ului. Dac\ nu. Voi muri [i locul acesta va continua s\ r\sp`ndeasc\ deplin\tate [i frumuse]e. * Algerieni. * Puterea nu se desparte de nedreptate. Vulnerabili. Solitudinea [i p\r\sirea omului `n valurile dezl\n]uite. Nimic amar `n ideea asta. * Nietzsche: „~ntr-o supraabunden]\ de for]e `nvior\toare [i reparatoare. * Porumbelul `njunghiat. a surprizei dezagreabile. S\ accep]i s\ te dai `n spectacol. de for]a [i de curajul lor. * Tipasa: cerul cenu[iu [i bl`nd. neobosit. artist. dec`t cercul carnal. Dac\ a[ muri. maladie european\“. Kairouan. Impuls irezistibil s\ m\ arunc `n ap\. pe urmele vaporului care-[i continu\ ruta. vom r\m`ne `ntr-o stare de tensiune [i de animozitate. ~n centrul ruinelor. ~ntotdeauna am opus dou\ sentimente unul altuia. adic\ s-o accep]i. vom fi insuportabili celorlal]i [i vom vedea cum propria noastr\ s\n\tate sufer\ din cauza asta: asemenea firi se `ndreapt\ spre pieire“. Ci. trupul [i virtu]ile sale – [i profunda sa triste]e de `ndat\ ce se degradeaz\ – via]\ f\r\ alt orizont dec`t imediatul. gata. Idem: „Frica de moarte. Puterea adev\rat\ este administrarea s\n\toas\ [i prudent\ a injusti]iei. Idem: „Oamenii cu o cultur\ foarte elevat\ [i cu un corp viguros s`nt deasupra tuturor suveranilor“. S\ te pui `n acord cu moartea. Idem: „Portretul omului care va s\ vin\: excentric. pentru a-l umaniza. tot restul lumii apare lent. a familiei. sim]\m`nt de recuno[tin]\ [i de venera]ie. comportament nes\buit. Via]a lor `n densitatea [i c\ldura prieteniei. 82: totul este Despre spus acolo cu excelen]\ [i modera]ie. p. * `n Carnetele lui Montherlant. gradual [i prostesc. energic. S\ depolitizezi complet spiritul.

S\ revin c`t mai des posibil la fericirea personal\. `nc\ nu dispare. Lumea merge spre p\g`nism. ~n]eleg mai bine acum ceea ce am [tiut dintotdeauna: cel care-[i t`r\[te via]a [i sucomb\ sub povara ei nu poate ajuta pe nimeni. S\-mi plac\ faptul c\-mi s`nt inamici. Jurnal. ci `n leg\tur\ cu satisfacerea ei. Camus a prefa]at Operele complete ale lui Martin du Gard. Fa]\ de societate: s\ recunosc c\ nu a[tept nimic de la ea. Orice participare devine atunci un dar care nu a[teapt\ r\splat\. S\ suprim morala `ntruna repetat\ a justi]iei abstracte. respira]ie accelerat\ sau `ncetinit\ `nc\ din momentul alertei. Camus dispune de un vas de curs\ lung\ de opt metri. b\rcile ]ip\ [i gem din catarge [i pasarele. Noaptea. S\-i asociez privarea imediat\ de orice ac]iune [i de orice gest. oric`te misiuni `[i asum\. hran\. Nu cumva oi fi suferit de excesul responsabilit\]ilor mele? De vreme ce m\ aflu `n pustiu [i `n atonie.carnete_Camus. „~n fa]a mor]ii nimic nu mai ]ine. ci ca s\ dau. sex. 1 ~n timpul acestui sejur la Michel Gallimard. nici m\car opera mea. Ele trebuie restaurate. Nu e nimic. Balizele n\voadelor (o sticl\ cu o limb\ de plumb. Numai el fundamenteaz\ bucuria care trebuie s\ `ncununeze acest efort. totul plutind pe o bucat\ de plut\) sun\ seara ca ni[te clopo]ei adun`nd turmele m\rii. convinge. trebuie s\ `mping ariditatea p`n\ la cap\t pentru ca pragul s\ fie atins [i. * 3 mai Recuperare aproape total\. ~n 1955. Ascez\ nu `n leg\tur\ cu dorin]a care trebuie s\ se p\streze intact\. Exemplu: s\ recunosc c\ for]a. s`nt acelea[i) [i crea]ia `ns\[i. Lumina – lumina – [i anxietatea se retrage. „Dac\ mai s`nt `n via]\. 2 Denumirea propriet\]ii lui Martin du Gard la Bellême (Orne). Ne fix\m o `nt`lnire pentru iulie la Tertre2. P`n\ la urm\. trebuie p\g`nizat\ credin]a. dep\[it. `ntr-un fel sau altul. `n port. Se t`r\[te cu reumatismul s\u articular. [i ea. remedii pur medicale pentru angoas\. Tutun. grecizat Hristos [i atunci echilibrul se restabile[te. e bine s\ nu te sim]i singur“ [i ochii i se umplu de lacrimi. * 30 aprilie Martin du Gard. 77 de ani. S\ recunosc necesitatea inamicilor. suprimarea gregarului. Cel care se st\p`ne[te [i st\p`ne[te via]a poate s\ fie cu adev\rat generos [i s\ d\ruiasc\ f\r\ efort. Asta-i tot. Adev\rul merit\ toate chinurile. * Sf`r[it de aprilie 1958. Cannes1 Pe mare `n fiecare zi. nimic…“ „Da. nu ca s\ domin. sper chiar putere crescut\. . Pe termen lung: transfer [i acumulare a `nc\rc\turii de energie proprii oric\rei voin]e sau dorin]e prin suspendarea momentan\ a voin]ei sau a dorin]ei respective. * S\ recuperez puterea cea mai mare. reac]ii afective de ap\rare (sau de atac. numit Aya.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 524 524 ALBERT CAMUS CARNETE 525 Este suficient s\ accep]i judecata celorlal]i. Nisa. S\ r\m`n aproape de realitatea fiin]elor [i a lucrurilor. dar `nc\ mai respinge valorile p\g`ne. S\ recuperez energia – `n centru. parc\ a]ipit\ `n c\ldur\ [i soare. Elogiul sau blamarea devin ceea ce s`nt: nimic. S\ nu a[tep]i nimic [i s\ nu ceri nimic dec`t puterea asta de d\ruire [i de munc\. S\ nu refuz s\ recunosc ceea ce este adev\rat chiar [i c`nd tot ceea ce este adev\rat se `nt`mpl\ s\ contrarieze ceea ce este de dorit. S\ sparg sistematic automatismele de la cel mai mic spre cel mai `nalt. A doua asociere: relaxare general\. Umilin]\ [i acceptare.“ Dar are aceea[i inim\ care se intereseaz\ de tot. Nebunie sau mai mare st\p`nire. * 29 mai 1958 Meseria mea e s\-mi scriu c\r]ile [i s\ lupt c`nd libertatea alor mei [i a poporului meu este amenin]at\. dar este surd\. Metod\: de `ndat\ ce apare angoasa. mai ales ea. `n colec]ia Pléiade.

Clipe delicioase care-mi readuc `n minte dimine]ile de la Madrague. Cf. Cu vaporul. * 9 iunie 1958 Din nou plecare `n Grecia. i-am `mpiedica s\ moar\. pe dunele plajei de la Madrague. nici conservator… Sf`ntul sfin]ilor este. scar\ lat\ [i u[or de urcat care 1 Michel Gallimard [i pictorul Mario Prassinos. pentru mine. `mpreun\ cu so]ii Michel G. st`ncile pe mare care se `ndep\rteaz\ `n urma noastr\. Ajungem la plaj\ `ntr-o barc\ youyou3. nu mai [tiu s\ `not. nu prin ceea ce spune. bl`nd\. 3 Mic\ barc\ scurt\ [i lat\ utilizat\ pentru a face naveta `ntre vapoarele ancorate `n rada Dostoievski. la c`]iva metri de mare. La Rodos. Golful e dominat mai `nt`i de casele albe ale satului. Sau. l`ng\ Oran. Insul\ somptuoas\ [i `nflorit\. * 11 iunie P\r\sesc vaporul dis-de-diminea]\. Vai. * 10 iunie Acropole. „Prefa]a“ din 1958 la Fa]a [i reversul. ca s\ m\ arunc `n apa somnoroas\ a dimine]ii2.“ * Mama. p\r\sesc cu p\rere de r\u plaja unde am fost fericit. * Musil2: Un proiect mare care presupune toate mijloacele artei. inteligen]a. * Cehov: „Nu s`nt nici liberal. Nu eram singur [i m\ preocupam de compania mea. portului [i cheiuri (n. c`nd ie[eam adormit din cort. la `nceput de drum. Pierdem o ancor\ `n apele absolut limpezi. Lindos Mic port natural aproape `nchis. ~nt`lnirea cu p\rintele Brückberger care-mi anun]\ inten]ia sa de a o rupe cu Biserica f\r\ s\ se r\spopeasc\. s\n\tatea. 2 Traducerea volumului Omul f\r\ calit\]i a fost publicat\ `n 1957 (la Editura Seuil). ~n v`rf. Simpatia mea pentru el – la fel de vie. la dou\zeci de minute dep\rtare. inspira]ia. Soarele. pe care nu o are. * 12. Musil: „Fiecare dintre noi posed\ o a doua natur\ unde tot ce se face este inocent“. De unde opera asta emo]ionant\ prin e[ecurile ei. La sf`r[itul dup\-amiezei urc\m spre Acropole. „Via]a obi[nuit\ este media tuturor crimelor noastre posibile. `nc\lze[te f\r\ s\ ard\. indiferent de forma `n care s-ar exprima ele: Iat\ care ar fi programul dac\ a[ fi un mare artist“ (scrisoare c\tre Plehceiev1. Camus a locuit o s\pt\m`n\ `n cort. Dac\ i-am iubi destul pe cei pe care-i iubim. . [i m\ duc s\ `not pe plaja de la Rodos. talentul. Acest interminabil monolog al autorului `n care geniul str\luce[te ici [i colo [i pe care arta nu-l lumineaz\ niciodat\ `ntru totul. 2 ~n iulie 1941. de acum dou\zeci de ani.30. Plimbare noaptea `n mijlocul arhitecturii deloc levantine. nici nu ascunde: semnific\“. aterizarea are loc `n mijlocul unui c`mp cu gr`u scurt [i `nflorit pe care v`ntul `l face s\ alerge `n valuri spre marea albastr\. singur. {i pe urm\ `nt`l1 Alexis Plehceiev (1825-1893).carnete_Camus. Baie. La ora dou\ avionul pentru Rodos. Sim]\m`nt mai pu]in grandios ca prima oar\. apoi de o acropol\ fortificat\ cu ziduri medievale `n mijlocul c\rora se ivesc trunchiuri de coloane dorice. Eliberarea de orice for]\ brutal\ [i de orice minciun\. La ora zece p\r\sim Rodos ca s\ ocolim v`rful de nord al insulei [i s\ ajungem la Lindos. care m\ deranjeaz\. condamnat la moarte [i gra]iat `n acela[i timp cu nire cu O. Pulverizare a continentelor.). 1888). tr. poet. [i Prassinos1. nu mai pot respira ca `nainte. singur. mai degrab\. Insulele. Golf perfect. dragostea [i libertatea absolut\. Apa e limpede. Nu conteaz\. Acropole nu este un loc unde s\ po]i min]i. corpul uman.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 526 526 ALBERT CAMUS CARNETE 527 * Artistul este ca zeul de la Delphi: „Nici nu arat\.

vedem toat\ popula]ia adun`ndu-se la debarcader. * Kos. pare jalnic. alearg\ p`n\ la canalul dintre prunduri [i `nc\-[i mai agit\ m`na `ndelung. Pe 15 iunie. dar vertical peste un h\u primejdios. De necrezut [i revolt\tor ca turcii s\ fi putut st\p`ni at`t de mult timp acest popor. Noaptea. feroce… La ora optsprezece pornim spre Kalimnos. cu excep]ia c\pitanului. `n acela[i timp. la 8. Baie [i dejun la Psameros. ~n golfule]. cinci case v\ruite. Muzic\. Cur\]enia greceasc\ admirabil\. lans`ndu-[i toate s\ge]ile. Zilnic soarele monstruos… nu voalat de cea]\ sau greu. portul unde s`ntem ancora]i. m\g\ru[ii. de fum… * Rodos. Or\[elul. * 12 iunie La ora [ase urc pe punte ca s\ v\d pentru ultima oar\ golful pe care-l iubesc. dar `ntunecat. Din nou tr\nc\neal\ (ei nu vorbesc nici o limb\ occidental\) nesf`r[it\. * 16 iunie Ne c\]\r\m cu cat`ri [i m\gari spre Patmos [i spre m\n\stirea Sf`ntul Ioan din P. domin`nd. De fapt. `ntr-o parte. barca `n `nserare. port turcesc. Dar ne `mpiedic\ s\ pornim pe mare. cel unde a acostat Sf`ntul Pavel. a doua zi. decorate etc. `n plin cer. `ncetul cu `ncetul. ~n diminea]a u[oar\. Dar claustrofobie cresc`nd\. S-a st`rnit v`ntul violent al nordului (meltem). Lu\m cina sub luminile roz. curat\. Sim]\m`nt de neputin]\ de a atinge. de departe. * 13 iunie Plecare la [apte. Au p\strat la ei pa[apoartele etc. Amiaz\ [i baie la Leros. va trebui s\ mearg\ cineva dup\ ele a doua zi de diminea]\. Baie `n mare. a[a c\ revenim f\r\ mult\ z\bav\. p\r\sirea `n care s`nt l\sate str\zile [i casele `]i str`ng inima. aproape metalic\. mirosul de Lindos. trebuie s\ a[tept\m aici s\ se potoleasc\. Golful `n mijlocul c\ruia ancor\m e frumos. miros de spum\. de a exprima at`ta frumuse]e.30 Plimbare ca s\ v\d o ad`ncitur\ plin\ de fluturi recent ap\ru]i. plonjeaz\ `n picaj [i urc\ din nou cu ]ipete ascu]ite. Sosire la ora [aptesprezece. Apoi spre Patmos unde p\trundem `ntr-un golf aproape `n `ntregime protejat. Apoi cobor`re pe ]\rm unde s`ntem `nconjura]i [i urma]i de o mul]ime de copii pr\p\di]i. Stau ascun[i printre ierburi. Le vom primi la [ase diminea]a. C\ldur\ ap\s\toare. La ora cincisprezece plec\m spre Kos. Dar. Casele cele mai s\race. ci senin [i limpede. ~n rest. Katina. grote [i ne ies `n fa]\ roiuri t\cute [i agitate. Urcare la bord a poli]i[tilor [i a vame[ilor turci. Ni[te feti]e intr\ `n ap\ `n c\m\[u]e [i `noat\ spre noi. peste capurile care se `nmul]esc p`n\ `n zare [i peste marea imens\ din fa]a noastr\. Plecare spre Marmaris. De acolo de sus cele dou\ istmuri. * 14 iunie Insula. albe [i albastre. S\r\cia. La bord toat\ lumea doarme. Mic templu pe o plaj\ cu ap\ limpede. Ziua se `ncheie pe deasupra coloanelor. v\ruite proasp\t. de c\ldur\. {i. Marea este acoperit\ de valuri scurte [i reci… Zeci de copii cu c\p[oare rotunde ne escorteaz\. cele dou\ golfuri. iar `n cealalt\. s`nt `ntr-o form\ superb\. R`ndunele se `nv`rt deasupra acestui spa]iu. La `ntoarcerea `n ora[. Mic port de noapte `n care via]a e u[oar\. bete de lumin\. Ora `nser\rii. r\gete puternice de m\gari. . C\pitanul protesteaz\… etc. o nou\ vizit\ a oficialit\]ilor. Dup\ masa de sear\. `ncordat\. La ora unsprezece insula Simi. La megafoane se aud [tiri despre evenimentele din Cipru pe un ton pe care-l cunosc prea bine. Mistralul grec are acelea[i efecte: m\tur\ cerul [i scoate la iveal\ o lumin\ purificat\. la ora cincisprezece. recuno[tin]\ `n fa]a fiin]ei perfecte a lumii. copaci. Revenire. de m\gari [i de ierburi. Interminabil\ vorb\rie pe tema formalit\]ilor de rigoare. alt golf `nchis.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 528 528 ALBERT CAMUS CARNETE 529 duce la o pia]\ foarte mare.carnete_Camus.

[i de bog\]ia sa fabuloas\. Apoi. P\m`ntul ro[u. tiranul din Samos. ale c\rui ruine formidabile. templul lovit de tr\snet. 1 Aluzie la masacrele din Chios. Matina. un parfum de leandru ajunge la noi purtat pe aripile v`ntului. Traversarea insulei. vaporul este deviat spre insulele Fourni. * 19 iunie Diminea]a m\ duc s\ fac baie singur. Speriat de propria sa [ans\. cu toat\ lumea la bord bolnav\ sau certat\. termin`ndu-se `ntr-o fund\tur\ st`ncoas\. pe o c\ldur\ orbitoare. spre pl\cerea lor [i a noastr\. Una se pl`nge c\ vor s\-i scoat\ din locul acela jalnic ca s\-i duc\ `n alt\ parte… Seara. Cu to]ii `n cabina de pilotaj. ca s\ ajungem la Gaideros. Dar marea e `nfuriat\. intr\m `n Chios `ntr-o frumoas\ sear\ lini[tit\. Pe sub verande r\t\cesc unsprezece leproase [i trei lepro[i. „om de stat genial [i tiran desfr`nat“. f\r\ pupile. Dar e prea t`rziu ca s\ plec\m. Vara masacrelor1. dar ajungem s\ vedem luminile de la Tigani (fostul Samos) `n jurul orei dou\zeci [i jum\tate. Zguduit timp de trei ore de uria[e talazuri. insolent\. galbeni. a `ntre]inut o curte somptuoas\ `n care artele ocupau un loc important. Serie de cl\diri lungi [i p\r\ginite. Bl`nde]ea micului port lini[tit `n noapte. Spre sear\ v`ntul se domole[te. `n b\taia v`ntului meltem. Renun]\m la plecare.carnete_Camus. `ncepem s\ ducem lips\ de p`ine. Cartierul turcesc. s\v`r[ite de turci `n aprilie 1822 [i care i-au inspirat lui Victor Hugo poemul Copilul. Unii [i-au pierdut degetele. Veselia lor fireasc\ sub hainele grosolane cenu[ii. G\sim ad\post `ntr-un golf pustiu unde v`ntul sufl\ mai slab. cu ochi aurii. din piatr\. zv`rlite `n fa]a m\rii printre trestii [i fire de ov\z. ne`ntrerupt\ [i de succesele sale imperturbabile. `ntr-o v\g\un\ `ngust\ plantat\ cu eucalip]i. M\slini uria[i. a reg\sit inelul pe care-l pierduse. unde [oferii no[tri ne ofer\ s\ bem ceva. a[a c\ decidem s\ plec\m oricum `n jurul orei optsprezece. at`t e de limpede. la c`teva mile de ]\rm. Al]ii cu ochi mari [i tulburi. De diminea]\ un lamantin sub etrav\. Zi de a[teptare. a aruncat `n mare un inel valoros pe care-l purta `n deget ca s\ conjure soarta. `mi `nc\lze[te inima. Zg`l]`itur\ zdrav\n\. ~ntr-o cafenea din apropiere. Masa e a[ternut\ afar\. La sf`r[it. Una dintre cele mai frumoase insule datorit\ abunden]ei de m\slini [i de chiparo[i filiformi care garnisesc pantele colinelor [i ale mun]ilor c\tre mare. dup\ violen]a m\rii. `nainteaz\. [i lui Delacroix celebrul tablou Scene ale masacrelor de la Scio: familii grece[ti a[tept`nd moartea sau sclavia… . de o s\r\cie nesf`r[it\. Pr`nzim `ntr-un s\tuc de pe coasta sudic\ dup\ ce am f\cut baie. acoperite cu p\turi maro la fel de grosolane. Heraion.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 530 530 ALBERT CAMUS CARNETE 531 * 17 iunie Plecare la ora [ase diminea]a. Ceva mai t`rziu. cur`nd [i de ap\. A pierit r\stignit de strategul Croites care-l atr\sese `ntr-o capcan\ (522). din volumul Orientale. P\r\site `n `nserarea care se las\. `n mijlocul unui admirabil peisaj de mun]i [i de mare. Se rostogole[te. apoi vin s\ se uite la noi. Dup\-amiaz\ cu soare [i cu b\i `ntr-un golfule] unde apa pare aer. enorme. Casele. apoi plonjeaz\ `n ad`ncuri. Polycrat. dansuri [i r`sete p`n\ noaptea t`rziu. Dar `ntr-un pe[te care i-a fost servit la mas\. * 18 iunie V`ntul care s-a st`rnit din nou `n timpul nop]ii sufl\ cu violen]\. leprozeria. ca o pic\tur\ enorm\ de ap\ putred\. * 21 iunie Chios. cu od\ile lor cu paturi grosolane de fier. }\rani b\t`nd gr`ul sub copitele cat`rilor. se b\l\b\ne cu un aer zeflemitor. A terminat templul Heraion. Un c`rd de copii frumo[i se joac\ `n jurul nostru. au fost ele `nsele distruse de recentele cutremure de p\m`nt. cum nu se schimb\ nimic. O feti]\. Spre sear\. maro [i verde-`nchis. `ncep s\ danseze cu to]ii `n ritmul unei melodii de la radio. dar totu[i sufl\. Plec\m s\ vizit\m insula cu ma[ina. * 20 iunie Zi pe mare spre Chios. f\r\ irisuri.

pe 28. Noapte pa[nic\. Apa neted\. Din nou extraordinarul urcu[ pe palierele de lumin\. Colinele gola[e. Kea. De diminea]\. jurnalul intim al lui Cesare Pavese. Praf. s`ntem bloca]i la Kea. pe pantele insulelor. de Jean Grenier: „Printre jum\t\]ile de adev\r cu care se am\ge[te societatea noastr\ intelectual\. 2. tocmai ap\ruse la Gallimard. Grecia r\sun`nd de mugete sonore `n v\g\unile v\ilor. (Ajungeam `n porturi la apusul soarelui. * 27 iunie ~n zori. Lumea [i via]a se sf`r[esc aici. [i pornim prin str`mtoarea Eubeea. c\ fiecare con[tiin]\ vrea moartea celuilalt. Greierii ]`r`ie `n pinii `nal]i din Olimpia. p. Urcu[ la Ayassos. Iasomii. M\slinii coboar\ aproape p`n\ la mare. Insul\ minunat\ `n centrul unui v`rtej de lumin\ [i de spa]iu. 488. Insule neprev\zute se formeaz\ `n umbre pe orizont. Seara. De `ndat\ iat\-ne pe to]i st\p`ni [i sclavi. etajat\ pe creste. apa… Patras. e bolnav. Sounion. 3. St\p`n [i sclav. Iar noaptea coboar\ peste imensul circ al mun]ilor [i peste golful devenit deodat\ misterios. Delphi. 86. Istoria s-a construit at`t pe admira]ie. * Khalkis. Revenire la Sigris. sute de r`ndunici de mare. Dar `n timpul nop]ii se isc\ v`ntul de sud [i a doua zi. figureaz\ [i aceasta. incitant\. Lumin\. La sf`r[itul dup\-amiezei. C\ singurul motiv pentru care ne g`ndim mereu la noi este c\ trebuie s\ petrecem cu noi mai mult timp dec`t cu ceilal]i. 30. Miros al serii pe micul stadion. S\ m\ re`ntorc aici. lumina serii. meni]i s\ ne ucidem `ntre noi…“. apoi disp\rea `n spatele colinei [i portul ap\rea la asfin]it…) * Sigris. * 26 iunie Khalkis. zbur`nd la suprafa]a apei nemi[cate. rodii. Vast\ scobitur\ t\iat\ de golfuri [i plaje. la ora dou\sprezece. * Pavese1. Noapte pe mare. c`t [i pe ur\. 4.carnete_Camus. 193 [i 303. 1 Cf. Una.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 532 532 ALBERT CAMUS CARNETE 533 * 22 iunie Spre Lesbos. Medic (Paritis). zece. `[i `ncheie `ntr-adev\r c\l\toria cu o medita]ie despre absolut [i divin“. luminat de focurile de S`nziene. {i uneori soarele ascundea portul. vastul [i t\cutul golf de la Maraton. P. Spetsai pentru petrecearea nop]ii. C\ldur\. a c\ror coam\ e subliniat\ cu var. Prefa]\ Grenier1: „fiecare con[tiin]\ vrea moartea celuilalt“. Egina [i din nou Aya Marina ca [i acum patru ani. `n timp ce greierii `ncep s\ ]`r`ie pe colinele din jur. * 1 iulie Atena. imens\. Dar nu. Michel [i cu mine prelu\m cartul de la miezul nop]ii. Hydra. Frumuse]ea doarme pe ape. Cele dou\ golfuri `nchise. ~mi calc pe urme. insula cu st`nci verzi. Skiathos. baie `n apele nemi[cate [i reci. cinci. . care se `ncheie printr-o medita]ie despre absolut [i divin. de-a lungul vaporului. Olimpia. paisprezece insule ]`[nesc din mare. nota 1. ~not un pic. Constela]iile cobor\ la orizont. Sosire la Sigris. dou\. Vezi mai sus. Argos. De diminea]\ insula Skiros. Apele se lini[tesc brusc. hibiscus. Seara. La fel [i acea c\utare din insul\ `n insul\ pe care a ilustrat-o Melville `n Mardi. 29. Singur. Pasajele eviden]iate de Camus se afl\ la pp. Maestru [i discipol. Plecare de diminea]\ pe o mare agitat\. Plecare lu`nd-o de-a lungul insulei. ~i doresc acestei c\r]i un t`n\r cititor care s\ semene cu cel care eram eu. „Grenier. Dup\-amiaz\. Plecare `n timpul nop]ii. mare stridie p\m`ntoas\ sub cerul u[or voalat. un mare Oran plin de praf. Sporadele de Nord. prefa]a la Insulele. P`n\ la Patras. ur`t [i viu. ca [i Melville. Micene. Baie. Doar un resac scurt [i greoi. {i re`ncep. Poros. satul v\zut de pe vapor. C\ 1 Traducerea `n francez\ de Michel Arnaud a Meseriei de a tr\i. Skopelos [i acoperi[urile sale. Hotel idiot. Oboseal\. Revenire la Corint. Apoi marea [i. ~n noapte. Plecare la ora cincisprezece spre Skopelos. baia. dup\ ce cornul lunii s-a culcat spre apus. 5.

doarme m\n\stirea. S\ tr\ie[ti conform cu aceast\ originalitate p`n\ la neputin]\. Idem: „C`nd o femeie se m\rit\. a exprima necontenit. Omul adev\rului nu `mb\tr`ne[te. iar c`nd apar]ine altuia. ~n centru. * Zece zile de la `napoierea din Grecia. Dar dac\ b\tr`na Mentina i-ar fi fost mam\? * S\ tr\ie[ti `n [i pentru adev\r. * Minciuna adoarme sau viseaz\.carnete_Camus. ~mi spune c\ Massu [i doi sau trei dintre colaboratorii s\i s-au supus torturii ca s\ aib\ dreptul de a… (Diferen]a: au ales-o singuri. ~nc\ un efort [i nu va muri. A fi `nseamn\ a exprima. S\-]i accep]i deci originalitatea [i neputin]a. Dejun cu A. nu mai ai nimic s\-i spui“. Idem: b\tr`na Mentina care timp de [aptezeci de ani a ignorat istoria. inepuizabil\. ea apar]ine altuia. ~n str\funduri. casa puternic\ [i goal\ unde t\cerea contempl\. crea]ia cu for]ele imense ale fiin]ei. For]\ [i bucurie a corpurilor. Adev\rul este singura for]\. Adev\rul a ceea ce este. Adev\rul a ceea ce e[ti mai `nt`i. A tr\it o „via]\ static\ [i imobil\“. C\ tr`nd\via face ca orele s\ se scurg\ lent [i anii rapid. vioaie.) Impresie stranie. S\ nu faci pe [iretul cu realitatea. C\ to]i libertinii s`nt ni[te sentimentali fiindc\ pentru ei rela]iile dintre b\rba]i [i femei s`nt obiect de emo]ie [i nu de `ndatoriri. S\ renun]i a te `nvoi cu fiin]ele. `n fine respectate. Dac\ am fi capabili s\ nu tr\im dec`t din [i pentru adev\r: energie t`n\r\ [i nemuritoare `n noi. Asta `l face pe Pavese s\ se `nfioare. Somn al sufletului [i al inimii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 534 534 ALBERT CAMUS geniul `nseamn\ fecunditate. APENDICE . iar activitatea face ca orele s\ fie scurte [i anii len]i. ca [i iluzia. * ~ntoarcere.M. Nu exist\ deci umilin]\.

Dar nu vreau s\ mai `nt`rzii s\-]i mul]umesc pentru a doua ta scrisoare. ~]i datorez `ns\ adev\rul despre ceea ce g`ndesc. `nseamn\ a trage `ntr-ai mei. Ce `nseamn\ ele fa]\ de ceea ce se face [i se preg\te[te? Dar am fost izbit `n mod dureros de ceea ce ai scris `n mai multe r`nduri despre francezii din Algeria.carnete_Camus. pe care nu le-ai f\cut. ~n 1946. care este cauza cea mai de seam\ pe care o cunosc pe lume. De ar putea ele s\ te inspire s\ ac]ionezi `n sensul `mp\c\rii [i al unirii. `n general (`n Le Monde [i `n Commune). fratele t\u din n\scare [i de suflet. `n francezii din Algeria. chiar dac\ ar fi r\mas inocent\ [i dreapt\. Vei g\si. din ad`ncul inimii. `n limbajul acesta sincer un ecou al fraternit\]ilor din trecut. Nu ne pot desp\r]i ni[te chestiuni personale. Alber Camus publicase. nu m\ va desolidariza vreodat\ de mama mea. [i considera]i ca atare. `n revista sa Amrouche1. c\ o voi putea face `ntr-o zi. care m-a mi[cat. Am renun]at s\ m\ proclam public o voce a ra]iunii. iat\ urarea pe care ]i-o face. Albert Camus 1 Poet [i eseist kabil (1906-1962). Sper. `n particular. Ai dreptul s\ alegi opiniile din F. mai degrab\ dec`t `n sensul separ\rii fratricide. dar n-a[ fi reu[it s\-mi rezolv coresponden]a curent\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 536 Albert Camus a ad\ugat la Caietul al VIII-lea ciornele unor scrisori [i `nsemn\ri pe care le public\m `n Apendice. care au fost `ntotdeauna s\raci [i lipsi]i de ur\ [i nu pot s\ fie contopi]i `ntr-o ur\ nedreapt\. `n general. sau a justifica s\ se trag\. L’Arche. . Nici azi nu reu[esc mai bine. trebuie s\-]i spun reac]ia mea [i nu trebuie s\ ignori c\ a trage. [tiu. Nici o cauz\. oarbe [i periculoase pentru viitor. `mpotriva oric\rei speran]e. Ar fi trebuit s-o fac pe `ndelete. „Minotaurul sau halta de la Oran“. Le consider. Scrisoare c\tre Amrouche 19 noiembrie Dragul meu Timpul – [i s\n\tatea – m-au f\cut s\ nu-]i r\spund. uciga[e pentru prezent. Dar.E.N. Dar chiar dac\ te situezi de partea asta trebuie s\ faci distinc]iile necesare. `n ceea ce m\ prive[te.

Semn\turile colective. V\ asigur pe cuv`nt de onoare c\ detaliile orchestrate `n C\derea nu se refer\ dec`t la mine. `n orice caz. c\ nu m\ cunoa[te]i deloc. mi-au provocat o jen\ intolerabil\ [i un soi de dezgust pe care ar fi trebuit s\ le resim]i [i dumneata dinainte [i de care nu te iert c\ mi le-ai impus. `n condi]iile [i `n momentul pe care le socotesc utile. S\n\tatea mea precar\ a f\cut s\ `nt`rzie acest r\spuns [i `mi cer scuze. [i compromit. s\ nu m\ mai asociez nici unei campanii publice pe acest subiect. Nu este deci vorba de un prieten de-ai mei. scrise dintr-o deschidere a inimii. Dac\ ai fi cunoscut-o. Prietenul dumneavoastr\ nu este singurul c\ruia s\-i plac\ podi[urile `nalte. ~nseamn\. ca `n cazul de fa]\. ai fi t\cut `n aceast\ privin]\. obiectivul pe care vor s\-l slujeasc\. dup\ ce am recunoscut ceea ce m\ separa iremediabil at`t de st`nga. `n plus. s\ te las s\ ignori sim]\mintele mele pe aceast\ tem\. {i nu-l cunosc `n nici un caz suficient ca s\-[i fi luat vreodat\ `ng\duin]a s\-mi fac\ o confiden]\ cu privire la un ter]. Se glume[te adesea . A[adar. Ai dreptul s\ faci confiden]e acestui public [i s\ vorbe[ti cu toat\ libertatea despre cei care ]i-au fost prieteni. nu-]i voi repro[a „ingratitudinea“. Nu ]i-am scris-o atunci pentru ca scrisorile mele `ncrez\toare. {i cu at`t mai mult. ai dreptul s\ spui c\ nu-]i place ce public [i s\ o spui f\r\ ocoli[uri. Poate c\ l-am `nt`lnit pe medicul al c\rui nume mi-l cita]i. sus]in. acest r\spuns personal loialit\]ii dumneavoastr\ [i v\ rog s\ crede]i `n sentimentele mele cele mai bune. {i eu le iubesc [i am tr\it acolo. c\ am putut-o folosi f\r\ precau]ii. sociolog. nu ai `ns\ dreptul s\-i for]ezi pe ace[ti prieteni s\ se confeseze ei `n[i[i.carnete_Camus. scrise unui prieten c`nd te afli `n suferin]\. Frazele acelea de afectuoas\ camaraderie. Nu-mi place nici faptul c\ vorbe[ti despre ceea ce nu cuno[ti. nici „rigoarea“. Mi se comunic\ (nu citesc revista asta [i nu s`nt abonat la Argus) articolul dumitale din Parisienne. de grote [i de toate locurile `nchise.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 538 538 ALBERT CAMUS CARNETE 539 * Scrisoare unui anonim 3 aprilie Domnule. Nu pot. care ]ine de aceast\ mic\ infirmitate foarte personal\. c`t [i de dreapta `n chestiunea algerian\. Dar referitor la fond. Fost tuberculos. Nu-mi place locul [i nici maniera necurtenitoare `n care se exprim\ ele. am decis s\ nu mai ac]ionez dec`t `n nume personal. 1 Daniel Guérin (1904-1988). autor. indiferent de presiunile care se exercit\ asupra mea. aceste alian]e echivoce `ntre persoane pe care altfel totul le separ\. S`nt dezolat de cele ce-mi spune]i. Al dumitale. Am hot\r`t. Albert Camus * Scrisoare lui Guérin1 9 iunie 1954 Dragul meu Guérin. atrag dup\ ele confuzii care dep\[esc. de o ne`n]elegere. etalate `n public. citindu-le acolo unde le-ai tip\rit. dup\ zece ani. Albert Camus * Scrisoare unui anonim 20 iulie 1956 Doamn\. suf\r `ntr-adev\r de o scleroz\ pulmonar\ care a f\cut din mine un claustrofob. printre altele. Am de altfel inten]ia s\ tratez chestiunile care v\ intereseaz\ `ntr-o carte care va ap\rea `n cur`nd [i care nu m\ va angaja dec`t pe mine. s\ fie. cu c`t este ne`ndoios vorba. al unor lucr\ri despre anarhie. Cei din jurul meu v\ pot confirma oroarea mea de pr\p\stii. adic\ despre via]a mea. `n mare m\sur\. dar numele acesta nu-mi spune nimic. `n nici un caz. Nu. chiar c`nd acest obiectiv este valabil. ~ncredin]ez. dac\ v\ imagina]i. Ceea ce-]i repro[ez este `nc\lcarea incalificabil\ a uzan]ei ca o scrisoare personal\ s\ nu fie publicat\ f\r\ autoriza]ia expeditorului. presupun`nd c\ aceast\ confiden]\ ar fi fost f\cut\. prin urmare. acum mai bine de un an.

devenit acela[i b\rbat. durerea este `ntreag\. v\ repet. 510. le va reda prietenilor s\i aceast\ `ncredere a inimii f\r\ de care orice via]\ este o nefericire extenuant\. Sper c\ prietenul dumneavoastr\. ave]i dreptate. cu aceea[i credin]\. `n special. l-au iubit f\r\ s\ poat\ `mp\rt\[i aceast\ speran]\. la singur\tate.C. Cum a[ putea s\ nu `n]eleg? Mi se `nt`mpl\ s\-mi `nchei anumite zile cu din]ii `ncle[ta]i [i am adesea impresia c\ umblu [i lucrez doar datorit\ unei voin]e care m\ men]ine `n picioare. de la copil la Einstein. . `[i va reg\si lini[tea [i pacea.. l\murit de m\rturia mea. ca mine. Didier f\cea parte din copil\ria [i din tinere]ea mea. Dar pentru cei care. f\r\ excep]ie. * Scrisoare p\rintelui stare]1 P\rinte. ~mi spune]i c\ m-a citit `ntotdeauna cu stim\ [i cu un interes deosebit. la odihn\. Nu a fost tr\dat de nimeni. c`nd de fapt am crezut `ntotdeauna c\ arta nu este nimic dac\ p`n\ la urm\ nu face bine. mai pur\ [i mai profund\. a descoperit la spital ceva ce am [tiut `ntotdeauna (din cauza unei experien]e asem\n\toare [. V\ mul]umesc totu[i din toat\ inima c\ v-a]i g`ndit la mine. Pe cuv`nt de onoare. * X. am putut tulbura o inim\ de calitate. Discre]ia [i delicate]ea constant\ pe care le punea `n rela]iile noastre prea r\rite de vie]ile noastre diferite nu au f\cut dec`t s\ `mbog\]easc\ [i s\ fac\ mai sensibil\ prietenia din copil\ria noastr\. amintirea [i exemplul. M\ voi consola atunci de faptul c\. nu mi-a fost greu s\ iubesc din nou ceea ce el nu `ncetase niciodat\ s\ fie. Asta s`ntem plus geniul uman sub toate formele sale. c`nd l-am reg\sit purt`nd rasa de c\lug\r. absolut nici una cu personajul meu. unitatea `n mijlocul c\rnii muritoare [i suferinde. Atunci nu poate ignora c\ s`nt incapabil s\ mint `n leg\tur\ cu un asemenea subiect. iar mai t`rziu. [tia s\ vorbeasc\ despre o anumit\ speran]\. cei care adaug\ la povara interminabil\ a vie]ii moderne efortul unei munci personale. A. Permite]i-mi totu[i s\ v\ citez o fraz\ dintr-o scrisoare primit\ zilele trecute de la unul dintre prietenii mei: „Fiecare dintre noi. a triste]ii mele `n v\ile alpine ad`nci etc.. p. Crede]i-m\ c\ d\ruiesc cu recuno[tin]\ o parte din lunga noastr\ prietenie celor care l-au iubit [i au avut fericirea s\ tr\iasc\ `n preajma lui [i v\ rog s\ nu v\ `ndoi]i de sentimentele mele de acum `nainte fidele. Trebuie s\ revii la o via]\ mai animalic\. Pentru moment m\ simt numai trist de a fi f\cut r\u cu una dintre c\r]ile mele. ve]i `n]elege c\ nu m\ apuc acum s\ fac confiden]e.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 540 540 ALBERT CAMUS CARNETE 541 pe marginea ner\bd\rii mele `n fa]a speleologilor. Nu ignor c\ pentru el moartea nu era dec`t o trecere. Fiecare dintre detaliile care l-au izbit pe prietenul dumneavoastr\ poate primi astfel o explica]ie de necomb\tut. iar [tirea pe care mi-o da]i `n leg\tur\ cu moartea brutal\ a prietenului meu `mi parvine c`nd totul este deja `ncheiat. ~ndoiala de care sufer\ ast\zi prietenul dumneavoastr\ are drept prim\ cauz\ via]a istovitoare pe care o ducem to]i [i. 2 Trei cuvinte indescifrabile.]2 tinere]e – ca [i din alt\ cauz\). De c`teva ore lumea e mai s\rac\ `n ochii mei. * 1 Cf. `i afirm c\ nu are nici o leg\tur\. C`t despre anecdota principal\. iar dac\ este ceea ce ghicesc c\ este. Sf`r[itul acesta at`t de brusc. iar prietenul dumneavoastr\ trebuie s\ se conving\ de eviden]a asta. de nea[teptat este o mare durere pentru mine. solidaritatea corpurilor. Dar `n aceste cazuri trebuie s\ accep]i s\ fii indulgent fa]\ de tine [i fa]\ de propria fire. f\r\ s\ vreau. R\m`n. Fiindc\ r\m\sese acela[i copil. Am primit scrisoarea dumneavoastr\ cu mare `nt`rziere. Iat\ ce s`ntem [i nimic altceva. dac\ nu ajut\. are de altfel `n via]a sa o t`n\r\ pe care nu a ajutat-o“.carnete_Camus. Este un lucru evident. [i cu aceea[i fidelitate.

* ~NSEMN|RI PE AGEND| Gal2 [i cu mine `n timpul manifesta]iei: Iar ai s\ faci o porc\rie Bine! Nu vrei s\ vii? Albert.). la cererea mamei. spre cinstea ei. o fericire. ea este via]a. * X. o plenitudine de care pu]ine f\pturi au parte. [i asta de 3 ani“. pentru spiritele violente1. Pe urm\ o convinge c\ e mai bine ca aceast\ chestiune s\ fie f\cut\ de un om care se ocup\ de art\… X. Chiar [i ast\zi aceast\ plenitudine `nc\ nu a murit. este cel mai bun. „Cu majuscule de durere“. fiindc\ trebuie s\-[i p\streze for]ele. spune X. 1941. deja citat `n Carnetele din 1939. ea este `n contul vie]ii. fac pe servitoarea. Acesta `i ]ine. Diminea]a. Ini]iere prin intermediul profesorului de gimnastic\ al mamei sale. Cu cerneala pu[c\riei pe lan]urile sclaviei pe chipul bl`nd al `mpu[ca]ilor scriu numele t\u LIBERTATE2 Literele drepte s`nt z\brele fa]a ta e un z\vor fratern pentru c\l\i Pe ordinele de la vizete Scriu numele t\u LIBERTATE Libertate. libertate tr\dat\ Unde-]i s`nt ap\r\torii? 1 Cuv`nt indescifrabil. * Uneori. al\ (la 15 ani). Colega sa – cu [.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 542 542 ALBERT CAMUS CARNETE 543 Nu. * Gloria e o m\n\stire. desigur. Dar `n zilele care vor veni trebuie s\ tr\ie[ti singur\. cu memoria aceasta care doare.. nu este umilitor s\ fii nefericit. ca acei cre[tini mai mult din memorie. 1950. acela care este smuls din timp. Dar cea a fiin]ei `nse[i nu poate fi. c`t [i pe acela de „majuscul\“ (n. ed). din moment ce Capital\ a durerii este titlul unei culegeri din perioada suprarealist\ a poetului (n. 2 Pierre Galindo. O pasiune nefericit\.. Ultimul vers. iar `n familia mea cine se atinge de fratele meu e un om mort. am s\-]i trag una. cu golul acesta. dar ne profes\m p\g`nismul din v`rful buzelor. 2 Poemul acesta este o replic\ scris\ pe un ton al deriziunii. ca [i acea fericire despre care vorbe[te Bernard `n textul s\u cu o convingere care m-a emo]ionat at`t de tare. fiindc\ libertatea a fost tr\dat\. drag\ Dominique. iar el la fel.: nici m\car nu iese din camer\ ca s\ viziteze ora[ul [i-[i `mparte timpul `ntre m`nc\ruri fine [i pat. Suferin]a fizic\ este uneori a[a. Colegul ei de turneu care. de vrei sau nu. * Ezit s\ ]i-o spun. Dar. dar ceea ce trebuie s\ faci acum nu e nimic altceva dec`t s\ tr\ie[ti ca toat\ lumea. prieten oranez al lui Camus. P\g`ni s`ntem. o treze[te cu o lovitur\ de genunchi `n [ale ca s\ se duc\ s\ preg\teasc\ micul dejun… Ea: „Nu fac dragoste.]1 ei. un curs de ini]iere sexu1 Cuv`nt `ndoielnic. cu to]ii. Ai meritat. timpul care este smuls pentru munc\. citind un foileton. prin ceea ce e[ti. ~n francez\ e un joc de cuvinte care nu poate fi redat `n român\: capitale are at`t sensul de „ora[ capital\“. . nici dup\. S`ntem. repet\ o fraz\ din carte: „S\ tr\ie[ti fiecare or\ ca [i cum ar trebui s\ fie ultima [i cea mai frumoas\“ [i strig\: „Este exact asta“. spune X. nu iese `n ora[ din acelea[i motive. Atonia. fiindc\ nu mai are for]e. adic\ cei care nu s-au ridicat la `n\l]imea fericirii [i care-[i amintesc `n mod dureros de alt\ fericire care dep\[e[te memoria. sportiv – care nu o poate iubi `nainte de meci. subliniaz\ inten]ia de a se referi la Éluard.carnete_Camus. * Acesta mi-e ca un frate. tr. la celebrul poem al lui Éluard. nu ies nic\ieri. ea domne[te asupra dumitale.. pe care o purt\m to]i `n noi – noi. Libertate.

tr. R\t\cit asear\ pe St. `nc\ nu-i un b\rbat adev\rat. Mi-am `nregistrat la magnetofon C\derea. 1958.carnete_Camus. impotent cu so]ia lui [i care i s-a confesat. Dineu cu A. N. Ah! dac\ puterea de munc\ mi-ar reveni. * 25 Nimic. aranj`nd cu inelarul 1 Cuv`ntul serment din pseudonim `nseamn\ „jur\m`nt“ `n francez\ (n. Distribuit Demonii.C. A[tept proste[te. C\derea.. Germain-des-Prés. ~i scriu.). Dup\ ce am condus-o acas\.R.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 544 544 ALBERT CAMUS ~n noaptea pivni]elor Ochii t\i bl`nzi au p`r`it Scriu numele t\u Kalande moare U[or este s\ scrii groaznic este s\ mori Scriu. Disperat din cauza incapacit\]ii mele de a lucra. Gallimard. ~n locul lui M. toat\ ziua.F. Micu]ii derbedei. dar nu mai e un mo[. s-ar face lumin\. m\ plimb pe St. 1 Boris Pasternak. Germain-des-Prés – a[tept`nd ce? De vorb\ cu un pictor beat „Cu ce te ocupi `n via]\ – nu s`nt la pu[c\rie – asta-i ceva negativ – ba nu. ~nregistrat. „~i merge mai bine“ – spune ea – „adic\“ – „Ei bine. * 22. . Seara.“ Zona asta de umbr\ asupra vie]ilor. deghiza]i `n James Dean. dineu cu B. Singur toat\ ziua. Jivago1 [i tandre]ea pe care o resimt pentru autorul lui. Doctorul Jivago. [i gestul cu m`na c\u[. Dragostea ei cu M. Scrisoare Mi („nop]i violente [i pure“). scriu Scriu numele t\u adulterin Peste al t\u care m\ disper\ Oh! Ce-ai f\cut cu t`n\ra mea Kalande? Muri]i despuia]i C`nd fra]ii vo[tri v\ ucid Scriu numele t\u sonor Cu cerneala dezonoarei Ca s\ opresc viitorul Ca s\ bifez amintirea Scriu numele t\u LIBERTATE Cu majuscule de durere Pierre Serment1 CAIETUL AL IX-LEA iulie 1958 – decembrie 1959 21 iulie. Toate vie]ile. Am renun]at la c\l\toria `n sud. 24 Nimic. e pozitiv“ [i `nghite cinci ou\ tari stropite cu coniac.. reflect`nd.M. un gol `n mine care m\ deranjeaz\. Din fericire. `n fine.

Insulele. De asemenea scriitor minor. A. Str\inul. pe vremuri. spune ea simplu. B. Ei erau puri. Intru. Furtuna apas\ peste ora[ – [i nu izbucne[te.M. n\scut la Leicester `n 1931. * 27 Terminat de `nregistrat C\derea. Vezi Caietul al VIII-lea.M. toc- 1 Jean Grenier. pp. urm\rit\ de un arab. Mai `nainte o fat\ destul de grosolan\.W. altfel spus. `n ]ara mea pierdut\. Tinerii negri brazilieni pl`ng`nd dup\ victorie [i `ncerc`nd s\-[i ascund\ fe]ele de obiectiv. cu care se duce la pescuit. Acum e m\ritat\ cu un `nso]itor de bord de la Air France. O nou\ edi]ie prefa]at\ de Albert Camus. Dineu cu C. Outsider. Cer cenu[iu toat\ ziua. pe firma luminoas\. Cerul este permanent `ntunecat de o furtun\ care nu se mai ispr\ve[te. observ urmele l\sate de cei unsprezece ani care au trecut. interesat doar s\ se bucure de via]\. distrat. n-a[ mai face nici m\car doi bani. lene[ [i cinic. cum [i sim]eam de altfel. Acum trebuie s\ transfigur\m [i de aceea m\ cuprinde nelini[tea `n fa]a acestei c\r]i care trebuie f\cut\ [i care m\ leag\ de ea. 488 [i 532.M. ceea ce m\ plictise[te la culme. La `napoiere. vine s\ m\ viziteze o jum\tate de or\ dup\-amiaz\. Dar am pornit-o pe drumul epocii cu necazurile ei ca s\ nu tri[ez [i s\ nu afirm dup\ ce am `mp\r]it `mpreun\ suferin]a [i nega]ia. Gallimard. 3 Colin Wilson.. ni se al\tur\. Lanza del Vasto. * 1 august Dejun la Barrault `n Chambourcy. M\ g`ndesc la trupurile goale [i brune.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 546 546 ALBERT CAMUS CARNETE 547 sexul aparent `nghesuit `n blugii prea str`m]i. Narayan. ~l p\r\sesc devreme. Seara film despre cupa mondial\ la fotbal. Credin]a asta e a mea [i nu m-a p\r\sit niciodat\. Dup\-amiaz\ cu Colin Wilson3 – un bebelu[. 1 Cf. * 29 De diminea]\ m\ obsedeaz\ Algeria. 4 Dou\ cuvinte indescifrabile. „S`nt rasist\“. trec`nd prin dreptul localului Aiglon. `l respinge.carnete_Camus. * 26 ~nregistrat C\derea. autodidact. 2 Fondatori. cu unsprezece ani `n urm\. la Nabokov. ai Teatrului de art\ din Moscova. prea t`rziu… Pierz`ndu-mi p\m`ntul. are deci 33 de ani acum. „Acum trebuie s\ facem s\ se `mp\rt\[easc\ credin]a `n“ [. ~nceput cu greu prefa]a la Insulele1. Don Giovanni. vizibil Europa a cucerit de acum `nainte Anglia. .C.. Seara. Dar o face pe contul lui. Merge s\ joace pocher. ~n lumina zilei. `mi propune din nou asocia]ia Dancenko-Stanislavski2. Dar r`dem mult `mpreun\. * 30 iulie Zi solitar\. v\d numele A. Munc\ inform\. `n 1898. 1932. Vinôbâ ou le nouveau pè lerinage. mai crease un nou tip de erou. Admir. un rebel. {i m\ duc acas\. Denoël. Am preg\tit doar terenul pentru cei care ne urmeaz\.]4 [tiu bine. 1954. Asta `nc\ m\ mai mi[c\ [i m\ emo]ioneaz\. care ar fi succesorul lui Gandhi [i care ne explic\ mi[carea de socialism s\tesc [i agrar din India (Vinôbâ)1. * 28 Dineu B. Am fost fericit cu ea. Avea 22 de ani atunci. ca [i `nainte. ~i spun asta lui C. Prea t`rziu. Poate c\ zugr\virea unei anume disper\ri a epuizat totul la oamenii de v`rsta mea [i nu vom mai [ti s\ ne exprim\m adev\rata credin]\. {i c`nt\ `n fiecare sear\. Acest t`n\r scriitor englez. Dar nu seam\n\ cu nimeni. * 31 iulie A.

Pu]ine fiin]e au mers mai departe dec`t ea `n acceptarea vie]ii. a fost creat de Marc Eyraud. Noapte proast\. ~n timpul zilei Mi telefonase de la Marsilia. ~[i `ntinde imediat buzele fragede. Seara K. {i nu spun nimic din ceea ce g`ndesc. Dar rolul lui {atov.carnete_Camus. Plou\ de dou\ zile. Fr`nghia. Curajul acestor fete de la jum\tatea secolului `mi inspir\ `ntotdeauna aceea[i admira]ie. Scrisoare de la X. . Lung\ convorbire. E secret\ fa]\ de ceilal]i ([i asta o nec\jea at`t de mult pe X. R`dem mult. {i de departe cea mai u[or de respectat. pe urm\ fac doar cu Karin o plimbare prin Montmartre. C\lduroas\. ~ntoarcere. ~ncerc s\-mi organizez lucrul. B. Obosit\ [i `ndep\rtat\. dar repulsia e puternic\. Spre sear\ re`nvie [i asta m\ face fericit. nu trebuie s-o dezv\lui prin cuvinte. Gr\dinile noaptea. Felul ei natural de a fi.).). voi fi fost un creator“. m\ face s\ tr\iesc „`ntr-un glob de sticl\“. * Vineri 8 Zi singuratic\ precum aproape toate cele precedente. Dup\-mas\ cu Ivernel3. la gar\ p`n\ duminic\ seara. Miercuri 13. Din nou sim]\m`nt al `ndep\rt\rii lui M. evident. De altfel. Dar nu s`nt sigur c\ voi putea continua. filosof [i scriitor. ca toate spiritele religioase. P\rin]i divor]a]i. Seara iau cina cu A. M. M\ culc [i adorm cu o groaznic\ durere de cap. veridic\. dar lent\. * 2 august M\ str\duiesc s\ scriu jurnalul \sta. * Luni 4 Dejun M. urm\rit\ de angoas\ [i panic\. fuge din ora[ `n ora[. de fapt. A p\r\sit Suedia nu [tiu de ce [i [i-a c`[tigat via]a ca manechin la un croitor de m`na a doua care o exploateaz\. `ncearc\ s\ justifice toate nenorocirile prin necesara isp\[ire. ~i spun c\ la limit\ se ajunge la ce e mai r\u `n dialectic\. Seara iau cina la golf cu M.G. 2 Eroare de datare: este. Dans. Re]eta lui: libertate [i egoism. `n cel mai bun caz. doar a[a este ea bogat\ pentru mine. Fiin]a cea mai `nfocat\ pe care am cunoscut-o este. [i Karin. parc\ absent\. voi fi fost un martor interesant. s`mb\t\ (n. dar trebuie s\ fie secret\ [i `n propriii ochi. {tiu acum de ce nu am f\cut-o niciodat\: pentru mine via]a e secret\.. Karin are 18 ani. uit s\ notez multe lucruri. cu infirmiera rusoaic\ [i feti]a ei de nou\ ani.. Superb\ re]et\. Frumuse]e u[or b\ie]oas\. precis\ [i rezervat\. Dup\ el. spun. sp\late sub lun\.: „convorbirile onctuoase [i informe“ (la telefon). * Duminic\ 92 Bolnav. chiar [i a[a.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 548 548 ALBERT CAMUS CARNETE 549 [i „dac\ nu reu[esc. Anne [i M. Dup\-amiaz\. s\ m\ vad\. lunga mea reflec]ie `n leg\tur\ cu K. Seara am ie[it `n ora[ cu Michel. 6. Dac\ reu[esc. Luni 11. nevoia pe care o am de a cru]a s\n\tatea lui X. apoi pleac\. unul dintre principalii colaboratori ai Editurii Gallimard. cea mai cast\. Treizeci [i cinci de mii de franci pentru [apte ore de lucru pe zi. * S`mb\t\ 2 M.E.P. 7. Duminic\ 10. liber\. * Mar]i 5 Dup\-amiaz\. Surd\ [i neformulat\. O sf\tuiesc s\ revin\ la Paris. o fac din panic\ `n fa]a memoriei mele deficitare. Cin\ cu Brice Parain1 la el acas\. Reflecteaz\. {tie asta. tr. * Mar]i 12 De diminea]\ vine C. 1 Brice Parain (1897-1971). Dejun cu Char. doctorul X. dar sumbre. 3 Daniel Ivernel a jucat adaptarea lui Camus dup\ piesa lui Dino Buzzati. `n Demonii. Un caz interesant. De pild\. Dac\ m\ for]ez `n acest moment.

nu de ce. * 18 august Dejun M. Podul Cité. Noaptea de 15. ascult`nd c`ntece arabe. `nc`t se r\sp`nde[te peste toate fiin]ele concomitent. {i de o asemenea dragoste. ~mi umple zilele cu frumuse]e. 17 august Toat\ perioada asta din ziua de 2 este de fapt goal\. Sub aspect fizic e acela[i ca la 20 de ani. f\r\ s\ o mai poat\ l\sa din m`n\. A citit adaptarea mea dup\ Demonii `n timpul nop]ii. Jivago este o carte de dragoste. Poemele lui Char. Ce altceva? ~n serile de 15 [i 16. st`nd pe . am f\cut `nregistr\ri cu M. * 23 august Moartea lui Roger Martin du Gard. * 19 Scrisoare de la X. Seara. Tat\l ei `i porunce[te s\ admire apusurile de soare: „de vreme ce e[ti artist\“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 550 550 ALBERT CAMUS CARNETE 551 Anne [i R. pp. Terminat Jivago cu un soi de tandre]e pentru autor. {i privirea lui frumoas\… Puteai s\-l iube[ti. `n mai. Ivernel la telefon. Nu po]i scrie dac\ nu-]i reg\se[ti vitalitatea [i energia. am o `nt`lnire). [i pe al]ii. `mbr\]i[a]i doi c`te doi. greu [i `ncovoiat de la mas\ la fotoliu. Doctorul `[i iube[te so]ia. Dac\ moare. chiar dac\ ceea ce trebuie s\ spui este tragic. Dar reu[e[te mai mult: re`nvie inima ruseasc\. care m\ m`hne[te din nou. Joi 14. ~mi am`nasem vizita la Bellême [i brusc… ~l rev\d pe b\rbatul acela pe care-l iubeam cu tandre]e vorbindu-mi la Nisa. Mai `ncolo. Firea ei natural\ m\ sufoc\ (`ntinde m`na direct. de Rusia [i de tot restul. dar [i pe Lara. `n mod vizibil. Este mult mai st`ngaci [i. asfalt. p. bucuria asta lung\ m\ `ntoarce la el. Oameni nenumi]i se afl\ l`ng\ mine Copaci. * 15. Reg\sit\. s\-l respec]i. sub un cer cald [i `nce]o[at al Parisului de august. ~[i t`ra corpul mare. cu un radio portabil la cap. Accept\ s\ joace rolul lui {atov. dineu cu R. Mai ales. Departe de a m\ `ndep\rta de la lucru. Sub Pont Neuf ni[te tineri str\ini (nordici) stau aduna]i `n jurul a doi dintre ei. 406 [i Caietul al VIII-lea. asta se `nt`mpl\ din cauza desp\r]irii de so]ia lui. Dar de la boala lui de nervi resortul s-a rupt. pe una dintre b\ncile de pe Pont des Arts st\ `ntins un arab.carnete_Camus. Mora figura lumii vechi1. plimbare de-a lungul Senei. copii [i sedentari Eu s`nt `nvins de to]i ace[tia {i asta-i singura-mi victorie. [i anume c\ aceast\ carte reia tradi]ia artistic\ a secolului al XIX-lea rusesc. O `nt`lnim pe K. pe urm\ „vino“. E fals ceea ce se spune. Seara cin\ R. Guibert este nobilul progresist. 16. cu bl`nde]e. Durere. de Lara. de altfel. Aceea[i depresie. Caietul al VII-lea. [i Rusia. Seara. cu instantaneele sale continue.G. Tr\ie[te pe dinafar\. pe c`mpie. [i. `i ascult\ improviz`nd. * 21-23 seara Mi. Iar curajul lui Pasternak este de a fi redescoperit acest izvor adev\rat al crea]iei [i de a se fi ocupat `n lini[te s\-l fac\ s\ ]`[neasc\ `n mijlocul de[ertului de acolo. Sora ei. Cf. despre singur\tatea lui [i despre moarte. S\n\tatea inimii. * 1 ~nsemnare pentru proiectul piesei despre Julie de Lespinasse. 449 [i 488. m\n`nc\ necontenit. unul cu trompet\ [i cel\lalt cu banjo. de 22 ani moare de un cancer la ficat. Pentru Julia. strivit\ sub patruzeci de ani de lozinci [i cruzimi umanitare. modern ca factur\.

* 30 septembrie O lun\ petrecut\ ca s\ rev\d Vaucluse [i s\ g\sesc o cas\. iar ploaia nu m\ p\r\se[te nici ea p`n\ `n Drôme unde se r\re[te p`n\ ce. `n apropierea ora[ului Nyons. m\n`nc zdrav\n [i o pornesc de acas\ pe ploaie.M. directoarea Teatrului Montparnasse. B.C. ~nc\ dou\sprezece ore la volan. {i pentru prima oar\ de mai multe decenii. ([i Vivette2). `nghesuit acum `n od\i]a de la hotelul St. [i so]ia sa. adorm la ora trei. activul [ef de exploatare a devenit un b\tr`n impotent care nu-[i mai controleaz\ nici „erup]iile“. spa]iul nesf`r[it m\ umplu de `nc`ntare. dou\sprezece din treisprezece cuiburi din Camphoux s-au pr\bu[it cu ou\ cu tot“ [i Char: „speram ca m\car p\s\rile s\ salveze onoarea“. Pe 3 plimbare lung\ cu R. s\ g\sesc o cas\ care s\-mi convin\. Sute de kilometri prin mirosul culesului de vii. * 29 ~ntoarcerea lui C. O achizi]ionez pe cea din Lourmarin. Capela [i bulevardele exterioare. ~n acela[i timp m\ g`ndesc mult la Mi [i la via]a ei aici. Martin. 2 Scriitorul Jean Bloch-Michel (1912-1987). La Camphoux. au cunoscut foarte de tineri experien]ele extreme (inclusiv gloria [i dragostea) [i care ajung la maturitate f\r\ s\ mai doreasc\ nimic altceva dec`t s\ tr\iasc\. plimbare. ~n ciuda usc\ciunii [i a aerului ei amar.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 552 552 ALBERT CAMUS CARNETE 553 25 Cin\ Brisville1 ([i Thérèse). Jean ca s-o `nt`lnesc pe Mi. are [arm. * 2 septembrie la l’Isle-sur-Sorgue. Parisul sordid. La cin\ doamna Mathieu spune: „P`n\ [i r`ndunelele s-au prostit. coleg al lui camus la Combat. S`mb\t\ 30 am v\zut-o pe Jamois3 [i am convenit cu ea c\ nu se vor putea reprezenta imediat Demonii la Montparnasse. Peisajul pe care-l recunosc m\ hr\ne[te din nou [i sosesc fericit. Un principiu mai bun pentru carnetul acesta s\ rezum din c`nd `n c`nd (de 2 ori pe s\pt\m`n\?) evenimentele importante ale perioadei scurse. dar totu[i `nc`nt\toare cu vederea ei spre Luberon. `n plin av`nt. Apoi marea cea mare [i `nspumat\. 1 Jean-Claude Brisville. care jupoaie. . cu corpul lung [i cu frumoasa-i privire trist\. Pe 4 tot mai a[tept telegram\ sau telefon de la X. m\ treze[te [i-mi alerteaz\ ritmul inimii. L’Isle unde m\ simt brusc la ad\post [i `mp\cat `n camera s\r\c\cioas\ de la hotelul St. romancier [i autor dramatic. doamna Mathieu. M`nie [i `ndep\rtare fa]\ de ea [i de mine care nu `ncetez s\ a[tept semne de tandre]e acolo unde nu exist\ [i nu pot exista. [i via]a ei: „Cei care. Din nou a[ vrea s\ tr\iesc aici. C`t despre domnul Mathieu. s\ m\ fixez `n fine pu]in. ca noi. M-am culcat devreme. Lumina violent\. 1959. Nu las volanul din m`n\ timp de unsprezece ore. Plecare de diminea]\. Martin. romanciera Vivette Perret. pur [i simplu“. ron]\ind din c`nd `n c`nd un pesmet. poart\ ochelari.carnete_Camus. Clitemnestra `mb\tr`nit\. * 26-29 Exemplul lui Giacometti. Pe urm\ telefon lui Barrault ca s\-i dau acordul meu. Nu-i va pl\cea lui X. Doamna Mathieu este cea care-mi spune c\ nu va r\m`ne aici dec`t patru zile [i c\ familia ei va fi la Paris. pu]in trist\. m\ trezesc la cinci. cu sandalele ei sobre `n picioarele mici [i bine f\cute. Ie[ind. Nu dorm noaptea. Ah! [i pe urm\ M. a scris Camus pentru colec]ia „La Bibliothèque idéale“. 3 Marguerite Jamois. parfumul puternic de lavand\ `mi iese `n `nt`mpinare. Apoi plecare spre St. Pl\cerea precum acele lungi valuri care curg. Dar `ncerc s-o fac mai confortabil\. asta-i sigur.. La l’Isle l-am reg\sit pe René Char. pe drumul de creast\ din Luberon. ~n loc s\ ia n\mol pentru cuiburile lor se duc s\ ia p\m`nt din culturi. M\ ocup de casa `nchiriat\. anun]`ndu-mi c\ vine cu copiii. la familia Mathieu. Gallimard. spre Paris [i b\l\riile roz `n p\durile de pini. apoi Parisul. Triste]ea de a-l vedea izgonit din casa [i din parcul lui (unde se `nal]\ acum un ansamblu hidos de blocuri).

* Mi. * Decembrie Repeti]ii Demonii2. Exaltare pl\cut\ [i puternic\ toat\ ziua `n lumina sc`nteietoare. * 5 noiembrie Scrisoare de la so]ul lui E. ~n noapte. * 18 octombrie Cobor din trenul de noapte la l’Isle-sur-Sorgue `n b\taia unui mistral uscat [i rece. s\ consider c\ am primit. ci protec]ia minorit\]ii. sentiment al unei adev\rate capcane. Mistralul. voi domni. vocile lini[titoare care anun]\ numele sta]iilor.“ J. S\ nu m\ pl`ng. * 1 Scriitor american care s-a ocupat de realit\]ile economice [i sociale din ]ara sa [i a avut mai multe lucr\ri publicate `n Fran]a `ntre 1920 [i 1930. Pasternak: „[…] elementul acesta viu [i palpit`nd de aristocratism pe care. * 7 noiembrie.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 554 554 ALBERT CAMUS CARNETE 555 * Vizita f\cut\ de scriitorul ajuns intelectualului pr\p\dit (cocioaba din cartierul St. dar femeile or s\ ne scape [i noi vom muri. S\ `ncep de pe acum deta[area care va trebui s\ fie `ncheiat\ la cincizeci. Minunatul ei apetit.: Schimb\m rolul. de ast\ dat\ nu simt nimic.B. * 22 noiembrie Pr`nz cu Char [i cu St. Dup\-amiaz\.carnete_Camus. care intr\ `n `nc\peri `mpinse de v`ntul violent. * 27 ~ntoarcere la Paris. la fel ca Pu[kin. Cuny care pare prea b\tr`n ca s\ joace pe Stavroghin [i e de v`rsta mea. ~n casa goal\. Camus spune despre el: „Unul dintre rarii b\rba]i superiori pe care i-am `nt`lnit aici“. ~n ziua aceea. Atunci s-ar num\ra adev\ra]ii aman]i“. . Nation. Waldo Frank1 `ntr-o camer\ trist\. Dac\ dau. `l numim [i noi cel mai `nalt principiu mozartian. ~n jurnalul de c\l\torie `n Statele Unite. L. zi de singur\tate [i de reflec]ie. 45 de ani A[a cum mi-am dorit. elementul mozartian. S\ nu scot `n eviden]\ ceea ce s`nt. * 19 Lumin\ continu\. M. M\ simt `n for]\. la Teatrul Antoine. Eu care m\ simt at`t de u[or [i at`t de des `n mod stupid responsabil fa]\ de fiin]e. Nici m\car nu e adev\rat.: Da. Denis). trebuie s\ intervin. `n picioare ore `ntregi cu ochii la frunzele moarte [i ro[ii ale vi]ei-de-vie s\lbatice. f\r\ o mobil\. * 17 octombrie Plecare Vaucluse. Ar trebui s\ rezum aceste 18 zile [i o voi face. deseori. Lipsa de vlag\ e mai puternic\ dec`t frica. 2 Demonii s-a reprezentat pentru prima oar\ la 30 ianuarie 1959. Dimpotriv\. Acestea fiind spuse. care m\ anun]\ c\ so]ia lui vrea s\ se sinucid\ [i m\ roag\ s\ intervin. Insulele. nici ceea ce fac. * Democra]ia nu este legea majorit\]ii. asta-i tot. de Beer: „Adulterul ar trebui pedepsit cu moartea. John Perse.

mai t`n\r cu c`]iva ani. Cere ca odaia s\ fie men]inut\ `n `ntuneric. Pe cear[afuri: m`inile ei noduroase. A v\zut-o pe Paule la sonde [i (gest cu cele dou\ ar\t\toare care se unesc) cu at`t mai bine. aerul bl`nd [i spongios. doctorul o s\-mi dea ceva ca s\ m\ mai pun pe picioare. greoaie. ~mi parvine s`mb\t\ de diminea]\. * Boala Catherinei. at`t de drept – fruntea lat\. Cu inima str`ns\. maic\-sa e cineva bine. nici s\ brodeze din cauza degetelor. Ea nume[te Vichy toate apele minerale. care o `nso]ise toat\ via]a [i care mai figureaz\ [i ast\zi pe h`rtiile de la clinic\. 1 Un nume indescifrabil. De diminea]\ plou\ peste golf [i coline. Mama lui ]inea pensiunea familial\ din Panelier. a[teapt\ [i el – dar ca [i cum [i-ar a[tepta r`ndul – resemnat [i trist. Noaptea urm\toare. * Spune despre Philippe cu care tocmai s-a logodit Paule: „Taic\-s\u e cineva bine. Joseph.. {i totu[i cerul e cenu[iu. cu ardoarea lor misterioas\ [i bogat\… Din nou. mut\. ~n jurul ei familia a[ezat\. avionul la trei diminea]a. ochii negri [i str\lucitori `n arcada osoas\ [i [lefuit\. * 23 martie Noapte proast\. dec\zut\. Francinei Camus. M\ instalez la clinica de pe `n\l]imile Algerului. mizerabil\. . nici s\ coas\. c`nd am s\ fiu acas\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 556 556 ALBERT CAMUS CARNETE 557 3 martie M\ zbat ca pe[tele prins `n ochiurile n\vodului. A doua zi b\tr`na sa mam\ (93 ani) se sinucide. Au fost mai vii. l`ng\ Chambon-sur-Lignon. a[tept`nd… Fratele ei.]1 despre Nietzsche: „consim]irea la via]\ la care a condus unirea dintre r\bdare [i revolt\ este culmea marii amiezi a vie]ii“. ~mi am`n plecarea `n Sud. * ~n camera imaculat\ cu pere]ii albi [i goi: nimic. Nu 1 Paul Oetly era unchiul prin alian]\ al lui Alber Camus. O batist\ [i un piept\na[. * Léopold [. Aceea[i impresie pe terenul Casei Albe: p\m`ntul meu. Afar\ admirabilul peisaj care coboar\ p`n\ `n golf. Glicinele: mi-au umplut tinere]ea cu parfumul lor. Dar nasul at`t de fin. Ora 7 la Alger. unde a locuit Camus din august 1943 p`n\ `n noiembrie 1943. Dar lumina [i spa]iul o deranjeaz\. mai prezente `n via]a mea dec`t multe fiin]e… `n afara acesteia care sufer\ l`ng\ mine [i a c\rei t\cere n-a `ncetat s\-mi vorbeasc\ timp de o jum\tate de via]\. nici s\ asculte fiindc\ e surd\. * Carnea.. Sufer\ `n t\cere.carnete_Camus. D\ ascultare. biata carne. a fost adesea implicat `n crea]iile teatrale ale lui Camus. * Straniul obicei de a face ca numele ei s\ fie precedat de men]iunea „v\duv\“. plin\ de noble]e. Se c\s\torise cu o m\tu[\ a poate s\ fac\ nimic: nici s\ citeasc\ nu [tie. sor\-sa e cineva bine. neobosite. Telegrama de la L. S`nt oameni de alt\dat\. lent… Buzele ei au disp\rut. Carnea sacr\. murdar\. El [i-a f\cut serviciul militar. * 20 martie Mama operat\.“ „Pe urm\. umilit\. * 17 martie Moartea lui Paul Oettly1 la 69 de ani. Timpul curge greoi.“ Spune „mul]umesc domnule doctor“. Actor [i regizor.

care tocmai a fost tradus `n francez\ (printr-o `nt`mplare asem\n\toare i-am `nt`lnit pe Schopenhauer la dou\zeci [i unu de ani. palmieri. Nu? Ah! Bine. Idem: „{ase singur\t\]i `i s`nt deja cunoscute / Dar marea `ns\[i nu i-a fost destul de solitar\…“ Despre utilizarea gloriei drept camuflaj `n spatele c\ruia „invizibil. pe Stendhal la treizeci [i cinci!). Idem: „[…] po]i. ne povestesc. `n care regret\ prietenia lui Wagner: „[…] la ce-mi folose[te c\ am dreptate `mpotriva lui `n multe privin]e“. mo[moni [i de glicine.. culegere de nuvele care a declan[at un proces. scrisoare c\tre Overbeck. astfel `nc`t s\ po]i crea [i s\ nu fii tiranizat de idealuri str\ine. mi-a pus sub ochi Omul din subteran\. trestii. om din nord.“ Sim]ul istoric nu este dec`t o ideologie mascat\. * „Detrás de la cruz está el demonio. `ntr-o sear\: „{i ai fi putut s\ mori f\r\ s\ vezi asta!“ Scrisoarea c\tre Gast din 20 august 1880. propriul nostru eu s\ poat\ din nou s\ se joace cu sine [i s\ r`d\ de sine“. ca [i cum ar fi o fiin]\ vie“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 558 558 ALBERT CAMUS CARNETE 559 A tr\it `n ignoran]a tuturor lucrurilor – `n afar\ de cea a suferin]ei [i a r\bd\rii – [i ast\zi continu\ s\ `ndure suferin]ele fizice. Omul cu inim\ profund\ are nevoie de prieteni dac\ nu-l are pe Dumnezeu. Colina acoperit\ de acante. Vocea s`ngelui (sau cum s\-i spun?) s-a f\cut imediat auzit\.“ (Nietzsche. Un gest `nt`mpl\tor. „S\ cucere[ti libertatea [i bucuria spiritual\.“1 * S\ distrug `n via]a mea tot ce nu este s\r\cia asta. Mirosul seringilor. N. propria lor na[tere“. 23 februarie 1887) Omul din subteran\ s-a mai tradus prin ~nsemn\ri din subteran\ sau Subterana. i-a promis acest dar al unei personalit\]i [i. biet analfabet care nu citesc nici un «ziar». [i a comparat aceast\ descoperire cu aceea a romanului Ro[u [i Negru. * Sofocle dansa [i b\tea bine mingea. Descoper\ `n ’88 C\s\tori]ii2 de Strindberg. descoperind brusc cerul din Napoli. nici vreo alt\ tehnic\ nu le-au atins. 2 C\s\tori]ii. Oamenii care au „o voin]\ cu b\taie lung\“. 1958). de fapt. pini. portocali. `n felul s\u. chiparo[i. * Pasternak despre Scriabin2: „Fiecare dintre noi a cunoscut o clip\ identic\ `n via]\. a[a cum o cunosc“. s\ alergi la `nt`lnirea cu o bucat\ de p\m`nt pe care se-nal]\ ceva. S\ m\ ruinez. S-ar spune c\-mi f\ceam s`nge r\u.carnete_Camus. * 1„Acum c`teva s\pt\m`ni `nc\ mai ignoram p`n\ [i numele lui Dostoievski – eu. Nietzsche: „Nici o suferin]\ nu a putut [i nici nu va putea s\ m\ fac\ s\ depun m\rturie mincinoas\ `mpotriva vie]ii.). A[a erau acum o sut\ de ani [i deloc mai deforma]i de contextul social. nici radioul. cu aceea[i bl`nde]e… Fiin]e pe care nici ziarul. . * 29 martie ~ntoarcere la Paris. zi de zi. fiind considerat\ blasfematorie. `ntr-o libr\rie. [i-a ]inut fa]\ de fiecare aceast\ promisiune“. chiar dac\ vorbesc despre lucrurile cele mai diverse. 2 Pasternak i-a consacrat un capitol lui Scriabin `n Essai d’autobiographie (Gallimard. * 1 „~n spatele crucii se afl\ diavolul“ (sp. Idem: „Cele mai mari opere din lumea `ntreag\. Prin Omul din subteran\1 Nietzsche l-a descoperit pe Dostoievski `n ’87. bucuria mea a fost extraordinar\. Fiec\ruia dintre noi revela]ia i s-a oferit.

s\-mi spun din nou. 1 Este vorba de Gros plan. Rusalii. Cire[e [i maci.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 560 560 ALBERT CAMUS CARNETE 561 1 aprilie Dragostea `mpotriv\. Supraputere `n crea]ie. critic ceea ce am crezut. c\ trebuie s\ suprim orice polemic\ zadarnic\. Nu pot s\ „apar“ f\r\ s\ trezesc reac]ii. * Am vrut s\ tr\iesc ani `n [ir dup\ morala tuturor. Am spus ceea ce se cuvenea ca s\ fiu la unison. s\ sem\n cu toat\ lumea. * 21 mai E anotimpul ro[u. Pléiade. Restul nu exist\. s`nt f\r\ lege.carnete_Camus. la `nceput. S\ p\strez acest tremur pre]ios. marea plin\ de sev\. resemnat cu singularitatea [i infirmit\]ile mele. Acum r\t\cesc printre ruine. cu genunchii pe jum\tate `ndoi]i. Plimbare. chiar c`nd m\ sim]eam separat. 1720. S\ trec restul sub t\cere. S\ n-o mai cercetez? S-o primesc. S\-mi amintesc. care se g\se[te `n volumul Théâtre-récite et nouvelles. Parodia face mai mult dec`t minciuna: e mai aproape de adev\rul pe care-l joac\. * 28 aprilie Sosire Lourmarin. minuna]i trandafiri `nc\rca]i de ap\. obositoare. * Aman]ii din Marsilia. pare s\ poarte pantaloni bufan]i ca locuitorii de acolo – [i este `nso]it\ de inscrip]ii `n strangelo (ce este Strangelo)“. Scrisorile din Egipt. Am avansat cu partea `nt`i la Primul om. dar nu. Recuno[tin]\ pentru regiunea asta. * De aproape cinci ani pe mine `nsumi m\ supun criticii. Nietzsche `n ’87 (43 de ani): „Via]a mea se afl\ `n clipa aceasta exact `n plin\ mi[care: o u[\ se `nchide. ceea ce m-a f\cut s\ tr\iesc. {i trebuie s\ reconstruiesc un adev\r – dup\ ce am tr\it toat\ via]a `ntr-un soi de minciun\. Dac\ nu m\ ]in de regula asta. 2 „Schituri maronite“ este un capitol din O var\ `n Liban. De aceea cei care mi-au `mp\rt\[it ideile se cred viza]i [i s`nt at`t de sup\ra]i pe mine. singur [i accept`nd s\ fiu astfel. trebuie s\ accept s\ pl\tesc [i s\ fiu pedepsit. S\ exalt ceea ce trebuie exaltat. . * 13 mai C\l\torie la Arles. Cer cenu[iu. [i e p\cat. ne`ncetat. Sub cerul `nsorit. m\ r\zboiesc cu mine [i m\ voi nimici sau voi rena[te. Sleit de puteri. p. un crucifix mult mai vechi – `n care Hristos. dar imposibil\. din 12 mai 1959. Schituri maronite (O var\ `n Liban)2: „~n aceea[i pe[ter\ se vede aproape [tears\. * Emisiune televizat\1. ora[ul ]ip\tor [i pestri]. `n 1962. * Mai Reluat lucrul. * Teatrul cel pu]in m\ ajuta. ap\rute `n 1950 la Gallimard. M-am str\duit s\ tr\iesc ca toat\ lumea. aceast\ t\cere deplin\ pe care am reg\sit-o aici. iar seara violetul st`njeneilor devine [i mai `nchis. savuro[i ca ni[te fructe. `n starea actual\ a lucrurilor. Splendida tinere]e a lui M. c\l\torie la Toulon. dorin]a lor mereu re`nnoit\. sub titlul „De ce fac teatru“. sf`[iat. S\ tr\iesc etapele unei vindec\ri. alta se deschide“. pietrele albe [i marea arz`nd de lumin\ s`nt caste. [i azv`rlindu-i la urm\ `ntr-o be]ie nesf`r[it\… Doar golfurile mediteraneene. text cu care a completat Jean Grenier. {i la cap\tul tuturor acestor eforturi s-a produs catastrofa. * Grenier. ~n gr\din\. pentru singur\tatea ei. asta-i tot. De scris sub titlu – Strangelo – o povestire greu de `n]eles. pentru frumuse]ea ei. Rozmarinul e `n floare.

dintr-o singur\ lovitur\. dar c\ldura nu sc\dea. Fiin]e `n afara timpului. ag\]a]i unii de al]ii. iar Vene]ia se cufunda tot mai mult `n lagun\. ~ntregul ora[ era `mb\tat de c\ldur\. Mi se str`nge inima v\z`nd cu ce aer supus `l urmeaz\ ea. [i `ntr-at`t `nc`t a[teptai clipa c`nd. umpl`nd tot spa]iul liber dintre casele apropiate. Capetele cad [i el legifereaz\. transpira]i. . t\ia retragerea `nspre Podul Libert\]ii [i. dar cu un soi de bucurie interminabil\ [i stranie. `n mijlocul incendiului `mpietrit care devora Vene]ia. numai piele [i os. * Paris. c`teva clipe. * Daneza lui Joski. apoi se scoal\ am`ndoi. altfel ur`]ic\. nici la ora aceea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 562 562 ALBERT CAMUS CARNETE 563 * La amiaz\. plin de o iubire f\r\ obiect1. r\t\ci]i. Cine este virtuos trebuie s\ taie capetele. r\t\ceam incapabili s\ m`nc\m [i ne hr\neam cu cafele [i `nghe]ate. s\ suferi de agonie. astup`nd ie[irile str\zilor [i ale canalelor. pierdute `n continuarea acestei nebunii r\t\citoare [i imobile. dar [i fiin]e pe care nu le dorea nimeni [i nimic pe lume. o capcan\ de c\ldur\ `n care trebuia s\ tr\ie[ti [i s\ te `nv`r]i. strivea laguna. nici odihn\. Ora[ul era pustiu atunci. splendoarea cojit\ a palatelor. zgomotul tractorului `n v`lceaua Lourmarin… Ca [i cel al motorului de barc\ `n portul Chios. O abordeaz\. da. necredincios. ap\sa asupra lui. Diminea]a se citea `n Il Gazzettino c\ ni[te vene]ieni `nnebuni]i din cauza c\ldurii fuseser\ du[i la balamuc. {obolanii se i]eau din apa st\tut\ a canalelor [i trei secunde mai t`rziu rec\deau ca o mas\ compact\ `napoi. se joac\ Demonii la Teatrul Fenice din Vene]ia. iar Vene]ia era tot `mpresurat\. Ziua ne surprindea pe plaja de la Lido. pe terasa unei cafenele [i apoi la teatru. `n fine s\ d\inuim `n acel timp straniu f\r\ repere. f\r\ speran]a de a mai sc\pa. nici o posibilitate de sc\pare. cu nervii `ncorda]i de cafea [i insomnie. desc\rneaz\. separ\. * D.carnete_Camus. Uneori. s\ accep]i s\ fii judecat [i s\ nu mai judeci. c`te una se scula. f\r\ s\ poat\ tr\i la `n\l]imea ei. funda]iile [i st`lpii de amarare putrezi]i. brusc lipsit\ de ocupa]ie [i speriat\ de a 1 Aluzie la c\l\toria `n Grecia din iunie 1958. O armat\ de turi[ti hido[i se `nv`rteau astfel cu furie. Trebuie s\ fugi de ea. Pisicile st\teau tol\nite pretutindeni. A[teptam. cu o ambarca]iune `nchiriat\ de Michel Gallimard. ia loc l`ng\ ea. Vene]ia `ntre 6 [i 13 iulie2. c\utam doar s\ mai respir\m `nc\ o dat\. feroci. Morala duce la abstrac]iune [i la nedreptate. Dar ce s\ mai spun despre cel care declam\ morala. neobosit. `n apa c\ldu]\ [i v`scoas\ a dimine]ii sau `ntr-o gondol\ r\t\cind pierdu]i pe canale `n timp ce `ntregul cer devenea gri-trandafiriu deasupra olanelor de culoarea peruzelei. Morala taie `n dou\. `n a[teptare. `n a[teptare. arz`nd [i noi. ~mi plac micile [op`rle la fel de usc\]ive ca pietrele pe care alearg\.J. iar eu `n cabina plin\ de umbr\. C\ldura. Ora[ul `mb\tat de c\ldur\. remarc\ o t`n\r\ danez\. `n vreme ce. ora[ul adineauri `nc\ str\lucitor prin culori [i frumuse]e s\ se mistuie `ntr-o cenu[\ pe care v`ntul absent nici m\car nu ar spulbera-o. instalat\ peste ora[. unde Camus personal se ocup\ de regie. Nici o poart\ de ie[ire. or\ de or\. risc`nd c`]iva pa[i pe acel campo `ncins [i pe dat\ soarele moale [i r\u st`nd la p`nd\ o dobora. strivit de c\ldur\. smul[i din via]\. s\ spui da. incapabili s\ dormim. s\ participi la unitate – [i. pe rugul acela de frumuse]e. 2 ~n timpul unui turneu. `mpopo]ona]i grotesc. [i nu mai [tiam unde `ncep [i se sf`r[esc zilele [i nop]ile. incapabili s\ ne desp\r]im. iunie ’59 Am abandonat punctul de vedere moral. fi ajuns a[a. acei campo `ncin[i. S`nt ca [i mine. mereu arz\toare [i umed\. Supunerea pe care o au toate `n acele momente. doar o dat\. C\ldura asta moale [i arz\toare p\rea s\ road\ p`n\ la os ora[ul din ce `n ce mai neputincios. C`t despre noi. grea [i moart\ ca un burete enorm. nici pe `nserate. ca trupa oribil\ a unui circ imens. Este mama fanatismului [i a orbirii. mereu egal\. ca [i ast\zi.

El r`de [i o or\ mai t`rziu se duce la hotel cu X. Printemps se treze[te la ora 11. * Roman. c\ P. hot\r\[te s\ ]in\ aceast\ promisiune orice ar fi. ignoram acest am\nunt. casele r\bd\toare. care o iube[te [i tace. la sf`r[it. Oh. `n barca cu p`nze. violent\ recuno[tin]\ fa]\ de Mi.) * Ce mai face scumpa dumneavoastr\ mam\? Cu durere am pierdut-o acum 3 luni.. [i el o str`nge tot mai tare. `n spatele acelei fiin]e pe care o str`nge la piept. Dragostea izbucne[te `ntre ei ca o pasiune trupeasc\ [i sufleteasc\. inima mea tr\ie[te `n fine. ~ncercare de concentrare zilnic\. izbucne[te `n pl`ns: „Iubesc at`t de mult dragostea!“ * ~nainte de a scrie un roman. Nu era deci adev\rat c\ indiferen]a c`[tigase tot. pierz`ndu-se `n ea. Gratitudine. Pentru el este o lupt\ contra mor]ii. pr`nze[te `n pat `n jurul orei 13 sau 14 [i pe urm\ `nc\ mai r\m`ne `n pat p`n\ la sf`r[itul dup\-amiezei. cu bucuria sim]urilor etc. crenelurile. se purific\ pe un rug nestins sau `ntr-o ]`[nire de ape jubil`nde – se `ncununeaz\ cu o recuno[tin]\ f\r\ limite. `n dragostea `n sf`r[it reg\sit\. se las\ `n voia m`inilor ei. Fo[netul ierburilor sub picioarele mele. nou\zeci [i [apte pe minut. etc. * Seara cobora peste v`lcea. `nconjurat\ de France-Dimanche. * Septembrie Y.carnete_Camus. * Mi c\reia `i vorbesc mai `n glum\. La Saint Julien le Pauvre. * ~n Hristos se ispr\ve[te moartea care a `nceput `n Adam. mai `n serios despre extrema b\tr`ne]e. contra lui `nsu[i. m\ voi retrage `ntr-o stare de obscuritate [i asta timp de mai mul]i ani. astfel c\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 564 564 ALBERT CAMUS CARNETE 565 * Aici `mi comunic\ J. contra uit\rii. de ascez\ intelectual\ [i de con[tiin]\ extrem\. a l\sat-o `ns\rcinat\. Da. {i dup\ ea nu va mai exista nimeni. acolo unde `nse[i sim]urile str\lucesc `n lumin\. s\ se ad\posteasc\ acolo pe vecie. o sf\tuiesc s\-i spun\. Ea este suferin]a de a-l vedea pe cel\lalt redus la un obiect [i dorin]a ca to]i [i totul s\-l recunoasc\ drept subiect. c`nd fiin]a unic\ se na[te. cincizeci [i [apte de milioane pe an. pe care le devoreaz\. Uni]i pretutindeni. `n fine. `n pofida mea [i `n pofida ei. Nu po]i fi gelos pe Dumnezeu. r\m`ne `n pat. * 13 august Absen]\. Iar J. `n goliciunea total\ a d\ruirii profunde. [tie asta. r\m`ne cu X. unde Grecia se al\tur\ lui Hristos. nu mai exist\ dec`t vidul. Dar inima mea tr\ie[te. [i dorin]a necontenit ren\sc`nd ca [i emo]ia. * Culpabilitatea unui popor? (Fran]a ca [i Germania – Iuda – cei care dorm etc. Noir et Blanc. frustrare dureroas\. zidurile vechi. * St`nga asta din care fac parte. Cinémonde etc. deschiz`nd-o p`n\ la sf`[iere ca s\ se refugieze `n fine `n ea. promite asta `n singurul loc unde reg\se[te pu]in\ sfin]enie. gelozia st\ m\rturie pentru spirit. * O sut\ patruzeci de mii de muribunzi pe zi. c`nd s-a terminat cu av`nturile. Zile `n [ir vibr`nde [i contopirea total\ p`n\ `n acel punct `n care trupurile s`nt sensibile [i emo]ionate ca ni[te inimi. se abandoneaz\. trec`nd prin fa]a lui J. Ora aceasta c`nd frontierele corpurilor cad. Match. * . contra ei [i a firii sale slabe [i.

ci pana g`nde[te. * ~n ora[ele de piatr\. Pe p\m`ntul primitiv ploile au c\zut timp de secole ne`ntrerupt. franche]ea ascunde. * B\rbatului matur. * ~n marele Luberon. `n fine. domnul Mathieu a fost profesorul de literatur\ al lui Albert Camus. Uscatul. * Pentru Nemesis (la Lourmarin decembrie ’59) Cal negru. Nuvel\? Un b\rbat care afl\ acest lucru se duce dup\ el. numai iubirile fericite pot s\-i prelungeasc\ tinere]ea. Este convertit la via]a liber\. * S`nt un scriitor. Calamarii ad`ncurilor. dup\ o c\l\torie de zece mii de kilometri. un cal domestic care a sc\pat tr\ie[te `n libertate [i singur de mul]i ani. prima fiin]\ vie a ie[it din mare [i a pus piciorul pe uscat. * O nenorocire s\ ajungi la v`rsta responsabilit\]ilor f\r\ pierderea sensibilit\]ii care `i corespunde `n mod obi[nuit [i care permite exercitarea acestor responsabilit\]i f\r\ s\ ]ii seama excesiv de ceilal]i. o singur\ m`n\ de b\rbat domin\ cele dou\ furii. Cu moartea `n fa]\. partea mea de ve[nicie. nici vegetal\ n-a fost dec`t un ]inut de piatr\ plin doar de zgomotul ploii [i al v`ntului `n mijlocul unei t\ceri enorme. clas\ a cursului superior de liceu. Celelalte `l arunc\ dintr-o dat\ `n b\tr`ne]e. Valul de flux din 358 s-a ridicat din Mediterana oriental\. ~mi trebuie pu]in\ singur\tate. nestr\b\tut de nici o mi[care `n afar\ de umbra rapid\ a norilor mari [i de curgerea apelor spre bazinele oceanice. care emit o solu]ie ca o cerneal\. continentul.carnete_Camus. ~n mare s-a n\scut via]a [i `n tot acel timp imemorial care a dus via]a de la prima celul\ la fiin]a marin\ organizat\. `[i aminte[te sau descoper\. . Pe[tii zbur\tori `[i fac cuiburile `n abisuri ca s\-[i ad\posteasc\ acolo ou\le. f\r\ via]\ animal\. * Nu pot tr\i mult timp printre fiin]e. cursa e vesel\. Ca s\ `nfrun]i moartea nu exist\ dec`t re]etele umanismului clasic. * Iubirea fizic\ a fost `ntotdeauna legat\ pentru mine de un sim]\m`nt irezistibil de inocen]\ [i de bucurie. numai din c`nd `n c`nd reu[eam. Nu pot s\ iubesc printre lacrimi. 1 ~n 1932. odat\ trecut\ o frontier\ invizibil\. devine `n timpul prim\verii vast\ ca o umbrel\. Din c`nd `n c`nd. nu este dec`t o pojghi]\ foarte sub]ire deasupra m\rii. Sem\na cu un scorpion. ~ntr-o zi. divinitate. dou\ milioane de tone de alge. oceanul va domni. acoperind insulele [i ]\rmurile joase [i l\s`nd b\rcile coco]ate pe forturile Alexandriei. * Domnul Mathieu1 iese la pensie de la catedra sa de profesor de literatur\. t`r`ndu-[i tentaculele lungi [i ad\postind sub umbrel\ grupuri de pui de cod care se deplaseaz\ o dat\ cu ea. ini]ial de dimensiunea unui degetar. ~n Marea Sargasselor. Se deplaseaz\ prin pulsa]ii. ci `n exaltare. cal alb. Se ascund `n lumin\. * Marea. `n ultima Dup\ miliarde de ani. spre deosebire de cei de la suprafa]\. Asta se petrecea acum trei sute cincizeci de milioane de ani. Adev\rul minte. Pe[tele care urc\ mai sus dec`t zona habitatului s\u. plesne[te [i cade la suprafa]\. Exist\ valuri care ajung la noi de la Capul Horn. Nu eu. Ascunde-te `n lumin\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 566 566 ALBERT CAMUS CARNETE 567 Efortul cel mai istovitor din via]a mea a fost s\-mi `nfr`nez propria natur\ ca s-o fac s\ slujeasc\ celor mai mari dintre proiectele mele. Marea meduz\ ro[ie. emit [i un nor luminos. unde doar v`ntul [i ploaia poart\ amintirea c`mpiilor [i a cerului.

De la premiera sa. nici nu refuza. Infernul l-ar face mai nefericit prin faptul c\ acolo se ia `n der`dere numele lui Dumnezeu dec`t prin suferin]ele pe care le `ndur\. De[i afacerea a fost `n\bu[it\. 4 Filip al IV-lea s-a `ndr\gostit de o c\lug\ri]\ frumu[ic\ de la m\n\stirea San Plácido. iat\-i pe ei goi. pp. [i m`ndru c\ tr\ie[te doar o singur\ clip\.N. p\m`nt care e[ti de-ajuns pentru toate. versantul. Moartea. la fel de bl`nd. ~n Demonii. Sf`ntul Igna]iu (jurnal spiritual) e „indignat“ c\ nu a primit din partea cerului confirmarea alegerii sale de c\tre Sf`nta Treime. condamnatul la moarte care spusese c\ este nevinovat recunoa[te apoi c\ nu e [i se resemneaz\. Exist\ un Don Juan al lui Lope de Vega: Promisiune ]inut\ (de tradus la fel ca [i Zorrilla)3. p. Dragostea lui Filip al IV-lea pentru sora Margarida de la Cruz4 (de v\zut procesele celebre din Spania)5. 6 Gregorio Maranón (1887-1960). `ntins\ pe un pat. din port `n insul\. 1958. Ca s-o `nt`lneasc\. Idem: `i spune diavolului care-l ispite[te: „~n locul t\u“. Angoas\). * „Vanitatea oamenilor nu `nal]\ aceste locuin]e m\re]e dec`t pentru a primi `n ele oaspetele inevitabil. traducere `n francez\ de R. * ~n Parabol\7 (p. 438 [i Caietul al VIII-lea. 2 Cf. cu ochii `nchi[i. Gallimard. 451. iar diavolul imobil [i schimb\tor. Tu por]i masc\. Eliberat de tot. Nu cere. 7 Parabol\ (O fabul\). Regele [i-a g\sit iubita ca [i moart\. ar prefera s\ r\m`n\ cu Hristos mai cur`nd dec`t cu adev\rul. Pe mare. f\r\ `ncetare. nici eroism. 3 José Zorrilla (1817-1893). 449. Caietul al VII-lea. ~n pustiu se sf`r[e[te singur\tatea. ~n Omul revoltat. Inchizi]ia fusese alertat\ [i scandalul a fost mare. Pe lespedea bucuriei. 1 Camus mai notase declara]ii de credin]\ analoage. soarele `ntunec\. Altarul t\u gol e aiurea. alerg`nd `n lumin\. cu toate ceremoniile ei izvor`te dintr-o temere supersti]ioas\“ (Conrad. Apoi. * Pentru Don Faust2. diavolul1. Noaptea arde. de v\zut [i (p. cel care jinduie[te se prefer\. Fl\c\rile ghe]ii `ncununeaz\ zilele. umple lumea la fel ca [i vacarmul gloriei. dore[te „mai degrab\ s\ moar\ cu Iisus dec`t s\ r\m`n\ `n via]\ cu altul“1. medic [i scriitor spaniol care a studiat dintr-o perspectiv\ [tiin]ific\ personaje istorice precum Don Juan.carnete_Camus. aceast\ dram\ este jucat\ `n fiecare an `n Spania la 1 noiembrie. din Madrid. ~n scurta zi care ]i-e h\r\zit\. 506. Dar el 1 Cf. a[a cum este omul. sub la]ul sp`nzur\torii. f\r\ a te abate din drum. `nc\lze[te [i lumineaz\. de-a lungul secolelor. primul somn.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 568 568 ALBERT CAMUS CARNETE 569 Lumea te umple [i tu e[ti gol: plenitudine. Al s\u Don Juan Tenorio este o pies\ romantic\ `n care seduc\torul os`ndit este r\scump\rat prin dragostea unei femei. prevenit\ de c\lug\ri]\. Chiar [i `n val. 5 Editura Payot. a pus s\ se sape un pasaj p`n\ la pivni]a m\n\stirii. Random House. Apa pl\cerii [i cea a m\rii s`nt la fel de s\rate. Alege-]i servitutea. bucurie. 189 [i urm. Dar pe v`rf? Un singur munte. Exilatul domne[te. 558. Zgomotul u[or al spumei pe plaja dimine]ii. Cel care refuz\ se alege. vede cum zboar\ spre o creang\ [i se a[az\ pe ea o pas\re care `ncepe s\ c`nte [i atunci apuc\ la]ul url`nd c\ este nevinovat. poet [i autor dramatic spaniol. O. `n 1844. aservit ]ie `nsu]i. pe deasupra abisurilor lichide. p. 1954. Dar maica stare]\. Sem\nat de v`nt. organizase o `nscenare. dac\ s-ar dovedi matematic c\ adev\rul este `n afara lui Hristos. secerat de v`nt [i totu[i creator. 388). ~n alt\ parte: c\ Dumnezeu este neschimbat. regele e `n genunchi. La fel de dur. Am`ndou\ vin din t\cere. Milioane de al]i sori vor veni `ntru odihna ta. Raimbault. la fel de lung\ ca [i prea lunga via]\. El a luat-o la fug\. Las\-i `mpreun\. 497. `l citeaz\ pe Meister Eckhart care afirm\ c\ prefera infernul cu Iisus dec`t cerul f\r\ El. roman de Faulkner. versantul zilei. Exist\ b\rba]i care plac mai mult dec`t al]ii. . dormi `n nemi[catul incendiu. Aservit celorlal]i: eliberat de nimic. `nconjurat\ de lum`n\ri. Stavroghin `i spune lui {atov c\. Nu mai exist\ Don Juan de vreme ce dragostea este liber\.) Don Juan [i acel Don Juan al lui Gregorio Maranón6. Dar nici p\cat. ~n spatele crucii. Accept\ ca s\ renun]i.

din vanitate. care am revendicat [i tr\it toate libert\]ile. ceea ce era mai bun `n mine.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 570 570 ALBERT CAMUS CARNETE 571 * Te-am ales a[a [i asta m\ va ajuta s\ trec peste acest moment greu. Iat\ de ce am suferit at`t din pricina fugii tale. pesimismul `n ceea ce m\ prive[te. Toat\ via]a. Nu cred c\ mi-ar fi sc\pat. Dar de c`nd s`nt `n criza asta. Dar poate c\ nu eram at`t de frivol cum spun. `n]eleg dorin]a josnic\ de posesiune care m-a scandalizat `ntotdeauna la ceilal]i. . {i `n acest caz special. ca s\-mi fiu de folos nu m\ voi referi numai la aceast\ rece echitate a inimii. M\ acuz uneori de a fi incapabil s\ iubesc. le-am sc\pat tuturor de c`nd am vrut oarecum ca to]i s\-mi scape. cu at`t mai mult am vrut s\ rup o anume vraj\. ~n orice caz. ar fi fost o decizie datorat\ eroismului ei interior. este un fapt. Este vorba. am f\cut tot posibilul ca s\ se retrag\. cu fidelitate. la r`ndul meu. Dar tu nu trebuie s\ fii trist\ de triste]ea mea. * Am suferit din pricina celor ce mi le-ai dezv\luit. `n acest soi de neputin]\. [tiu [i recunosc c\ e drept [i bine ca. de `ndat\ ce se ata[a cineva de mine. nu supraabunden]ei unei iubiri care vrea s\ dea f\r\ s\ cear\ nimic `n schimb. [i dac\ nu-mi pot `mpiedica inima s\ fie nedreapt\. ci la preferin]a pentru tine. Prima f\ptur\ pe care am iubit-o [i c\reia i-am fost credincios mi-a sc\pat refugiindu-se `n droguri. dar am fost capabil s\ aleg c`teva fiin]e [i s\ p\strez pentru ele. am f\cut tot ce trebuia ca s-o descurajez.. c`t [i a minciunii tale. la r`ndul t\u. este crea]ia. la tandre]ea pe care ]i-o port.. s\ nu mai suf\r pentru am\nuntele a ceea ce `n principiu recunosc ca drept [i legitim… * Ceea ce m\ ajuta de asemenea – echitatea –.carnete_Camus. Dar. Socoteala nici m\car nu e complet\. am f\cut tot ce trebuie ca s\-mi scapi [i tu. Dar dac\ ar fi f\cut-o.]1. {i cu c`t fascina]ia acelui septembrie de alt\dat\ fusese mai mare. Poate c\ este adev\rat. {i este adev\rat c\ tocmai `n acest moment aveam nevoie de apartenen]a asta pe care mi-ai dat-o tu. s\ fi tr\it una sau dou\ libert\]i. acea acceptare dificil\ a mea [i a celorlal]i. [tiu totu[i s\ o fac capabil\ [i de echitate. Nu s`nt sigur [. din teama s\ nu mai suf\r iar. ~nc\ pu]in pesimism [i nenorocirea va str\luci la r`ndul ei: voi redeveni eu `nsumi. `n tr\dare. de incapacitatea mea de a-mi asuma angajamente. Chiar [i `n privin]a lui X. La fel. pentru multiplicitate. Aceasta este justi]ia uneori groaznic\ a acestei lumi. m\[tii iubirii `i r\spunde fuga iubirii. N-am dreptate. Nu-mi va fi greu s\ dep\[esc nedreptatea pe care ]i-o fac `n inima mea. Dar asta va trece. 1 Un cuv`nt indescifrabil. [tiu. {tiu c\ am f\cut tot posibilul ca s\ te desprind de mine. [i cu toate acestea am acceptat multe suferin]e. Deci mi-ai sc\pat `ntr-un anume fel. bine`n]eles. Po]i cuceri o fiin]\ nefiind tu `nsu]i cucerit. eu. orice ar fi f\cut ele. c\ s-ar fi d\ruit chiar [i pe fug\ altui b\rbat. Tr\d\rii `i r\spunde tr\darea. preferin]a mea pentru fiin]e. Poate c\ multe lucruri au provenit de acolo.

... 9 CAIETUL AL II-LEA: septembrie 1937 – aprilie 1939 .... CARNETE: ianuarie 1942 – martie 1951 CAIETUL AL IV-LEA: ianuarie 1942 – septembrie 1945 ...................... CARNETE: mai 1935 – februarie 1942 CAIETUL I: mai 1935 – septembrie 1937......................153 CAIETUL AL V-LEA: septembrie 1945 – aprilie 1948 ............545 biblioteca dumneavoastr\ Au ap\rut: Emily Brontë Albert Camus LA R|SCRUCE DE V~NTURI STR|INUL.......M......302 III..... Dostoievski RISC ASUMAT FIICA GENERALULUI PLUM ISLAND CRIM| {I PEDEAPS| DEMONII IDIOTUL PUTERI EXCEP}IONALE CATACLISMUL FRUCTELE P|M~NTULUI TESTAMENTUL FR|}IA CAMPIONUL DIN ARKANSAS Joseph Finder Colin Forbes André Gide John Grisham ......................... NUNTA MITUL LUI SISIF........... CARNETE: martie 1951 – iulie 1959 CAIETUL AL VII-LEA: martie 1951 – iulie 1954 ...... CIUMA......................qxd 12/12/02 4:31 PM Page 572 biblioteca rao De la clasici la contemporani. 92 II....................... cei mai reprezentativi autori pentru Cuprins NOT| ASUPRA EDI}IEI ... într-o formul\ grafic\ nou\... C|DEREA EXILUL {I ~MP|R|}IA FA}A {I REVERSUL.............. 49 CAIETUL AL III-LEA: aprilie 1939 – februarie 1942. OMUL REVOLTAT VARA Robin Cook Nelson DeMille F........................ 5 I......................................535 CAIETUL AL IX-LEA: iulie 1958 – decembrie 1959 ...367 CAIETUL AL VIII-LEA: august 1954 – iulie 1958 .......carnete_Camus......................238 CAIETUL AL VI-LEA: aprilie 1948 – martie 1951.......444 APENDICE .....

N. Tolstoi I.R. de Saint-Exupéry Alex Mihai Stoenescu OMERTA ~NAINTE DE T|CERE CITADELA ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA (vol. II [i III) ST|P~NUL INELELOR · Fr\]ia Inelului · Cele dou\ turnuri · ~ntoarcerea regelui HOBBITUL CAZACII {I ALTE POVESTIRI SONATA KREUTZER {I ALTE POVESTIRI UN CUIB DE NOBILI Franz Kafka JURNAL J.S. Turgheniev . Tolkien Mario Vargas Llosa R|ZBOIUL SF~R{ITULUI LUMII L. I.R.carnete_Camus.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 574 Hermann Hesse JOCUL CU M|RGELE DE STICL| NARCIS {I GUR|-DE-AUR LUPUL DE STEP| UNICUL SUPRAVIE}UITOR DOCTOR FAUSTUS MUNTELE VR|JIT Nout\]i Dean Koontz Thomas Mann Gabriel García Márquez UN VEAC DE SINGUR|TATE TOAMNA PATRIARHULUI DOU|SPREZECE POVESTIRI C|L|TOARE DESPRE DRAGOSTE {I AL}I DEMONI Mario Puzo Ernesto Sabato A.

oferte speciale. beneficiind de urm\toarele avantaje: Ve]i primi cu maximum de rapiditate c\r]ile comandate [i ve]i fi informat cu regularitate despre ultimele apari]ii.14.18.com (15% reducere pentru orice carte comandat\) Libr\ria RAO din str.12.com A[tept\m scrisorile dumneavoastr\ pe adresa: Editura RAO C.raobooks. planuri editoriale. Pentru c\r]ile comandate. 224. de la 3 c\r]i în sus se acord\ o reducere de 15% [i titlul de membru al CLUBULUI C|R}II RAO.carnete_Camus.com office@raobooks.21.72. 224. 224. 2-124 Bucure[ti Acum ne pute]i g\si [i pe Internet: www. Turda 117-119 (v\ ofer\ reducere la c\r]ile RAO de 15%) . În plus: • pentru 2 c\r]i se acord\ o reducere de 10%. • Pentru detalii suplimentare ne pute]i contacta la tel/fax: (021) 224.36 E-mail: club@raobooks. editura suport\ costurile de transport prin po[t\.31.P.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 576 clubul c\r]ii rao {i dumneavoastr\ pute]i deveni membru al CLUBULUI C|R}II RAO.47.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful