P. 1
ALBERT CAMUS - CARNETE.pdf

ALBERT CAMUS - CARNETE.pdf

|Views: 7|Likes:
Published by Gusan Artiom
asd
asd

More info:

Published by: Gusan Artiom on Oct 31, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/22/2013

pdf

text

original

Sections

  • CAIETULI
  • CAIETULALII-LEA
  • CAIETULALIII-LEA
  • CAIETULALIV-LEA
  • CAIETULALV-LEA
  • CAIETULAL-VI-LEA
  • CAIETULALVII-LEA
  • CAIETULALVIII-LEA
  • CAIETULALIX-LEA

carnete_Camus.

qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 1

biblioteca rao

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 2

Albert Camus

CARNETE
Traducere din limba francez\ Micaela Ghi]escu

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 4

RAO International Publishing Company Grupul Editorial RAO C.P. 2-124 Bucure[ti, ROMÂNIA ALBERT CAMUS Carnets I mai 1935–février 1942 © 1962 Éditions Gallimard Carnets II janvier 1942–mars 1951 ©1964 Éditions Gallimard Carnets III mars 1951–décembre 1959 © 1989 Éditions Gallimard Coperta colec]iei DONE STAN Pe copert\ SALVADOR DALI Natura moart\ sub clar de lun\ (detaliu) Edi]ia I © RAO International Publishing Company, 2002 pentru versiunea `n limba român\ Tiparul executat de R.A. „Monitorul Oficial“ Bucure[ti, România 2002 ISBN 973-576-407-5

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 6

NOT| ASUPRA EDI}IEI
Con]inutul volumului de fa]\ este alc\tuit din însemn\rile pe care Albert Camus le-a f\cut din 1935 pîn\ la moartea sa, `n 1959. F\r\ a fi un jurnal propriu-zis, acestea constituie o reflec]ie pe marginea operelor elaborate în aceast\ perioad\, a lecturilor f\cute, a unor evenimente politice etc. Comentariile de subsol, apar]inînd edi]iei franceze (Roger Quillot), întregesc imaginea scriitorului [i a gîndirii acestuia. Notele traduc\toarei poart\ men]iunea (n. tr.), iar cele ale redactorului (n. red.).

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 6

I CARNETE
mai 1935 – februarie 1942

~n acest caz anume. ~n aceast\ via]\ de s\r\cie. Neîn]elegerea. în care apare tema mamei (Str\inul. Tot de aici. cerul î[i recap\t\ caracterul de har infinit. dac\ m\ uit bine. Ciuma). d\ruit în plus fa]\ de ceea ce au. provine [i sim]\mîntul bog\]iilor pierdute. cerul. din Fa]a [i reversul. Celor boga]i. pentru cel care-[i d\ seama. trebuie s\ depun m\rturie. Manifest\rile acestei sensibilit\]i în cele mai diferite domenii se explic\ îndeajuns prin amintirea latent\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 8 CAIETUL I mai 1935 – septembrie 1937 Mai ’35 Ceea ce vreau s\ spun: C\ po]i avea – f\r\ a fi romantic – nostalgia unei s\r\cii pierdute. 1 Textul acesta. Pentru s\raci. Un num\r de ani tr\i]i în mizerie s`nt suficien]i ca s\ construiasc\ o sensibilitate.carnete_Camus. li se pare un dar firesc. Opera e o m\rturisire. Con[tiin]a înc\rcat\ impune m\rturisirea. sentimentul bizar pe care-l are fiul fa]\ de mama sa constituie întreaga lui sensibilitate1. Arta nu e totul pentru mine. N-am decît un lucru de spus. De aici. material al copil\riei (un clei care se lipe[te de suflet). este desigur prima formulare a eseului intitulat „~ntre da [i nu“. deci. Operele de art\ nu vor fi niciodat\ suficiente. printre oameni umili sau vanito[i. provine recuno[tin]a [i. [i prin compara]ie. dac\ mediul e altul. am atins mai mult ca sigur ceea ce mi se pare a fi sensul adev\rat al vie]ii. M\car de ar fi un mijloc. . con[tiin]a înc\rcat\.

chiar [i în timpul crizelor celor mai puternice. Cartierul [i locuitorii lui. Imposibil s-o prive[ti. spre r\s\rit. pe lîng\ prietenia dintre cei doi. Cu pu]ine cheltuieli. luîndu-i mîna: „Oh! O s\ facem împreun\ marea c\l\torie“. vorbindu-i de locuin]a medicului care se afl\ la doi pa[i. * Cer prevestitor de furtun\ în august. Doar s\r\cie. {i faptul c\ o [tie îi umple prietena de o ur\ teribil\. Mama? Ultimul capitol: valoarea simbolic\ realizat\ prin nostalgia fiului??? * Grenier1: ne subestim\m întotdeauna. Lucru foarte rar. O speran]\ de via]\ foarte tenace. a exercitat asupra acestuia o puternic\ influen]\. îmi r\mînea ceva. fericirea nu e adeseori decît sim]\mîntul înduio[at al nenorocirii noastre. Mai degrab\ r\bdare decît experien]\. ca [i ultima edi]ie a Insulelor de Jean Grenier.“ Exact asta este. totu[i nu destul de singuri ca s\ nu ne „ia în considera]ie“ „ceilal]i“ în nenorocirea noastr\. cealalt\ aproape vindecat\. pîn\ acum. Experien]a nu este experimental\. Aceasta: 1 Jean Grenier. Izbitor la cei s\raci – Dumnezeu a a[ezat bun\voin]a al\turi de disperare precum leacul al\turi de r\u. boal\. dac\ nu singura. Orice practic\: cine iese din experien]\ nu e savant. nici mai mult. considera]ia incon[tient\ acordat\ lumii celeilalte (a banilor). Nici o speran]\. * Se simte `n largul s\u în sinceritate. a f\cut o c\l\torie în Fran]a ca s\ încerce o metod\ nou\ de tratament. Nori negri. O dup\-amiaz\. micile la[it\]i. Cred c\ lumea s\racilor este una dintre rarele. Totu[i. Dar una. este expert. delicat\. – Vezi.carnete_Camus. minutele de fericire s`nt uneori cele în care sim]\mîntul p\r\sirii noastre ne umple [i ne înal]\ într-o triste]e nesfîr[it\. Tuberculoasa la c\p\tîiul prietenei sale. Dar în ce? * Dou\ prietene: ambele foarte bolnave. Ceea ce ne salveaz\ de durerile noastre cele mai puternice e sim]\mîntul c\ s`ntem p\r\si]i [i singuri. * Important\ [i tema comediei. Tot în sensul acesta. 3) Rela]ia de la fiu la mam\. „Trebuie s\ fim împin[i pîn\ la ultimele noastre limite. Prin precizare. 2) Mama [i ac]iunile ei. * Z\d\rnicia cuvîntului „experien]\“. R\bd\m – mai degrab\ p\timim. de nervi: o înviere este oricînd posibil\. Va muri singur\. totul se complic\: 1) Un decor. îi repro[eaz\ c\ a abandonat-o. Cealalt\: tuberculoz\ avansat\. po]i s\ devii un Robinson. O suferi. Celui care se cufund\ în ea trebuie s\-i spui „acolo“. transparent\. ~n sensul acesta. Azi mi se pare c\ nu mai e nimic de sperat. dedica]ia din Fa]a [i reversul [i din „De[ertul“ (în Nunta). Adieri fierbin]i. Acelea[i – tuberculoasa pe moarte. sufer\ s-o vad\ vindecat\. Prezen]a ei este nepl\cut\ ochilor [i sufletului. singur\tate: devenim con[tien]i de eternitatea noastr\. . cu o str\fulgerare de bucurie s\lbatic\ în ochi. Atunci cealalt\. nici mai pu]in. în general. Toate acestea ar trebui s\ fie exprimate prin intermediul mamei [i al fiului. Fiindc\ frumuse]ea e insuportabil\. Iar cealalt\ i-o repro[eaz\. ~n acest scop. S`nt atît de sleit\. eternitate a unui minut pe care am vrea totu[i s-o prelungim de-a lungul timpului. Nu o po]i provoca. Ce solu]ie. care a fost profesorul de filosofie al lui Camus. Asta. Nutrise speran]a nebuneasc\ de a nu muri singur\ – de a o trage dup\ sine pe prietena cea mai drag\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 10 10 ALBERT CAMUS CARNETE 11 Ceea ce mai conteaz\ s`nt ru[in\rile. care este o insul\ în societate. care se retrage în sine. Aparent. încît am impresia c\ n-am s\ m\ mai scol niciodat\. De fapt. Ne aduce la disperare. o fî[ie albastr\. pe care o dovede[te.

alte lucruri [i oamenii m\ vor acapara din nou. insistaser\. pusese mîna pe o arm\ [i tr\sese. Moartea mea mie însumi. Iar dac\ încerc s\ în]eleg [i s\ gust savoarea delicat\ care dest\inuie taina lumii. Dar era seara de revelion [i nu se mai g\seau locuri. S`nt fericit în lumea asta pentru c\ împ\r\]ia mea e din lumea asta. Ei închid acolo o plimbare în care iubirea i-a atins u[or. lumina rar\ pe pavajul devenit lucios în urma ploilor recente. L\sa]i-i deci pe cei care vor s\ se despart\ de lume. s`nt singur în fa]a umbrei lumii. Nu m\ mai plîng din moment ce m\ privesc n\scîndu-m\. Ce fad\ e ea ast\zi în prezen]a c\r]ii lumii. E suficient: aceast\ unic\ lic\rire n\scînd\ [i iat\-m\ n\p\dit de o bucurie nedeslu[it\ [i ame]itoare. Dac\ mai `ncerc vreo team\. Cine s`nt [i ce pot face altceva – decît s\ intru în jocul frunzi[ului [i al lumii. pentru moment. Aventura era simpl\ [i avea s\ se încheie mîine printr-un articol în ziar. nu-i oare adev\rat c\ suf\r. prietenul începuse s\ danseze în jurul corpului celui c\zut. O adiere [i umbrele se anim\ pe perdea. în acel ungher îndep\rtat al cartierului. cînd. Dac\ încerc s\ ajung la mine. Dar l\sa]i-m\ s\ decupez acest minut din stofa timpului. Beat de alcool [i de spaim\. 1 Prim\ formulare a temelor din Fa]a [i reversul. . inundat\ de glorie sîngerînd\. simplu. [i c\ suferin]a asta m\ ame]e[te fiindc\ soarele [i umbrele. din toat\ bucuria asta r\spîndit\ peste lume nu percep decît umbre de frunzi[ care d\n]uiesc pe perdelele albe. anonim\. Nu. dar cine m\ mîngîie este un zeu. blînde]ea [i pasiunea discret\ care respir\ în aer. Dar frigul se men]ine în str\fundurile v\zduhului. a[a cum al]ii las\ o floare între pagini. o singur\ umbr\. M\ voi întreba dac\ ceva moare [i dac\ oamenii sufer\ din moment ce totul este scris pe fereastra peste care cerul î[i revars\ deplin\tatea. m\ g\sesc tocmai în fundul acestei lumini1. Via]a e scurt\ [i e un p\cat s\-]i pierzi timpul. {i cele cîteva frunzi[uri peste care se prelinge lumina. apoi s\ descopere soarele [i iat\ c\ din umbr\ se ive[te galbenul str\lucitor al glastrei cu mimoze. {i eu m\ plimb. Pot spune [i am s\ spun în curînd c\ ceea ce conteaz\ este s\ fii uman. ~n clipa aceea. Dup\-amiaz\ de ianuarie. Mai sus. Pe mine. Prizonier al cavernei. soarele. ceream oamenilor mai mult decît puteau s\ dea: o prietenie continu\. semnalat\ printr-un trop\it înfundat [i un zgomot înv\lm\[it de voci. dar care îmbrac\ totul într-un surîs etern. adic\ aceast\ emo]ie extrem\ care m\ elibereaz\ de decor. Glon]ul s-a înfipt în tîmpla dreapt\ a b\rbatului. * .B\user\ prea mult [i acum voiau s\ m\nînce. prietenia. Iar patronul.carnete_Camus. un tîn\r blond [i pl\pînd. Dar. ceea ce conteaz\ e s\ fii adev\rat [i atunci totul se înscrie în asta. o emo]ie permanent\. Ast\zi e o halt\ [i inima mea se duce s\ se întîlneasc\ cu sine. E oare adev\rat c\ am suferit. care era gravid\. gesturile lor nobile î[i p\streaz\ în ochii mei întreaga valoare de miracol: un întreg efect al harului. prelungile lunec\ri ude ale automobilelor. sosirea la intervale egale de timp a tramvaielor sonore [i luminate d\deau un relief nelini[titor acestei scene din alt\ lume: imagine dulceag\ [i st\ruitoare a cartierului cînd sfîr[itul zilei îi populeaz\ str\zile cu umbre. tot frunzi[. Pretutindeni o pelicul\ de soare gata s\ crape sub ap\sarea unghiei. Mai sus. * Ianuarie ’36 De la gr\dina asta aflat\ de partea cealalt\ a ferestrei nu v\d decît zidurile. Cartea se deschide la o pagin\ drag\. precum boabele de argint-viu.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 12 12 ALBERT CAMUS CARNETE 13 * Cînd eram tîn\r. Capul se r\sucise pe partea r\nit\ [i odihnea acum. c\ldura [i frigul se simt foarte departe. mai degrab\. o loviser\ cu picioarele pe patroan\. pe mine m\ g\sesc în fundul universului. Iar emo]iile. Refuza]i. S\ fiu raza de soare în care mi se consum\ ]igara... Curînd. Fuseser\ da]i afar\. e pentru c\ simt cum îmi lunec\ printre degete aceast\ clip\ impalpabil\. {i cinci raze de soare ce revars\ cu r\bdare în înc\pere un parfum blond de ierburi uscate. Nor care trece [i clip\ ce p\le[te. se ive[te uneori. ~mi pierd timpul toat\ ziua [i ceilal]i spun c\ s`nt foarte activ. Ajunge ca un nor s\ acopere. {i din toat\ aceast\ jubilare a v\zduhului care se simte afar\. Acum [tiu s\ le cer mai pu]in decît pot s\ dea: o tov\r\[ie f\r\ fraze mari. tocmai în str\fundurile aerului. în lumina ro[ie a unui glob de farmacie.

~n trecut Cap. Nu [tiu ce altceva a[ putea dori decît aceast\ prezen]\ continu\ a mea cu mine. * Nu gîndim decît `n imagini. Praga. B 1 – ~[i amintea. S\ ac]ionezi. îmi voi extrage scrierile. Alger.“ Partea a III-a (totul la prezent) Cap. E în mine. Sfînt. Fiecare minut de via]\ î[i poart\ în sine valoarea de miracol [i chipul de tinere]e ve[nic\.: S\ taci. Al]ii scriu datorit\ unor tenta]ii amînate. . Cap. Tema condamnatului la moarte se va reg\si în Str\inul. II – Coborîrea din Casa în fa]a Lumii în port etc. trebuie s\ dea roade. E viu [i respir\ o dat\ cu mine. Oamenii au t\cut. Fiecare iarn\ se încheie printr-o prim\var\. fiindc\ mi-o cere corpul. publicat în 1971 (Gallimard). {i cînd s`nt eu mai adev\rat [i mai transparent decît atunci cînd s`nt lumea? Clip\ de adorabil\ t\cere. Acum pot vorbi. . Cap.{i acest altul care vrea s\-l fac\ s\ se supun\. ~l v\d [i pe el tr\ind. B 2 – Lucienne î[i poveste[te infidelit\]ile. {i fiecare decep]ie din via]a lor creeaz\ o oper\ de art\. s`nt cople[it înainte de a fi dorit ceva. Gustul mor]ii [i al soarelui. înl\n]uit în fundul cavernei. E în mine. Cap. Socialism Achizi]ie [i realizare ~n fond: valorile eroice Partea a II-a1 A. Tinere]ea sa. Vine timpul cînd arborele. Eternitatea e aici [i eu o a[teptam. scrie romane. ca s\ sim]i cum în tine se tope[te aceast\ `mpotrivire. dar e suficient ca un m\slin s\ se înal]e în praful auriu. ci doar s\ fiu con[tient.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 14 14 ALBERT CAMUS CARNETE 15 umanitatea [i simplitatea. Dac\ vrei s\ fii filosof. A 2 – Casa în fa]a Lumii. Mi-am g\sit adev\rata voca]ie. Leg\tur\ cu Lucienne. B 5 – Fuga (scrisoare). Cap. Dar eu. primul roman al lui Camus. Dragostea de via]\. Cap. Ciclul se va relua dup\ aceea. Prezentare. Catherine. Te crezi izolat de lume. Trebuie s\ depun m\rturie. [tiu c\ acum voi scrie.. Dar o voi spune în felul meu. minciun\ ]esut\ din minciunile vie]ii lor. 1 Plan pentru Moartea fericit\. Dar cîntul lumii se înal]\. B 4 – Gelozie sexual\.. ispr\vit în 1937. . R\ce[te. ~i trimit preotul ca s\-i sl\beasc\ zilnic rezisten]a. iar eu.carnete_Camus. Invita]ie. {tiu c\ acum voi scrie. s`nt suficiente cîteva plaje scînteietoare sub soarele dimine]ii. e bolnav..Nu voi spune altceva decît dragostea mea de a tr\i. Chiar [i din ceea ce va fi crud în ele. spune Patrice. I – Catherine. Salzburg. Devin con[tient de posibilit\]ile de care s`nt responsabil. dup\ ce a suferit mult. {i fiecare cuvînt pe care-l spune îmi strînge inima.. Nu s\ fiu fericit doresc eu acum. A 5 – Noapte în fa]a stelelor. * 1 Patrice este personajul principal din Moartea fericit\. Soarele. Cap. Cap. Povestea condamnatului la moarte. * Absurditate Joc gratuit For]\ [i bun\tate fere[te-te de vanitate dobînde[te perseveren]\ Luciditate Cap. ~n prezent B. Se teme o dat\ cu mine. * Patrice1 î[i relateaz\ povestea de condamnat la moarte: „~l v\d pe omul acesta. aceea de a scrie. A 4 – Casa în fa]a Lumii. din fericire. A 1 – Casa în fa]a Lumii. Trebuie s\ scriu a[a cum trebuie s\ înot. Cap... La fel se întîmpl\ [i cu mine. A 3 – Casa în fa]a Lumii.

Aceast\ infim\ în]elepciune pe care încerc s-o construiesc. de limba noastr\ (un ziar fran]uzesc are o valoare inestimabil\. Istoria coborîrii spre soare. Mergem s\ vedem un prieten mai în vîrst\ ca s\-i spunem tot. M\n\stire. Frumosul soare 1 ~n latin\: „S\ nu rîzi. Dac\ ne iese în cale o cascad\ de lumin\. dac\ prin cultur\ se în]elege exercitarea rostului nostru celui mai intim care este cel al eternit\]ii. Vara trecut\ Ceea ce face pre]ul c\l\toriei e frica. {i eu însumi poate. o fric\ nedeslu[it\ ne cuprinde. Cafenelele c\tre port. Acesta e aportul cel mai limpede al c\l\toriei. s\ nu jele[ti“ (n. De aceea nu trebuie s\ se spun\ c\ acela care c\l\tore[te o face pentru pl\cerea sa. Valldemosa [i terasele. Ar trebui s\ ]in un caiet despre vremea din fiecare zi. Istoria condamnatului la moarte. [i orele acelea de sear\ în cafenele. dar permeabili. San Eulalia: Plaja. C\l\torim pentru cultura noastr\. am g\sit eternitatea. L-a[ socoti mai curînd o ascez\. Nu exist\ pl\cere în faptul de a c\l\tori. * ~n Baleare. . Cel pu]in acel ceva care ne sufoc\. Bellver. * Baleare Golful.. Soller [i sudul.. s`ntem înfrigura]i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 16 16 ALBERT CAMUS CARNETE 17 6 istorii: Istoria jocului str\lucitor. Coasta de la Miramar. ~n acel moment. Pl\cerea ne îndep\rteaz\ de noi în[ine cum divertismentul lui Pascal îndep\rteaz\ de Dumnezeu. {i iat\-m\ mai singur [i mai golit. tr. * S\ caut contactele. ne readuce la el. Istoria cartierului s\rac. ce cuvînt distrat al unui prieten care-mi scap\ va veni s-o nimiceasc\: Non ridere. Pollensa: ora[. Vorbim de toate [i de nimic.. [i îndoielile la adresa mea [i a celorlal]i. Este faptul c\ la un moment dat. Cartier bogat (umbra [i femeile b\trîne). Zidurile de piatr\ [i morile pe cîmp.). Istoria geloziei sexuale. Cabaret. C\l\toria. Serbarea. frînturile unei emo]ii. Timpul trece. Istoria Casei în fa]a Lumii. * Martie Zi str\b\tut\ de nori [i de soare. San Francisco – M\n\stire. La Peña: fortifica]ii. San Antonio (m\n\stirea). niciodat\ emo]ia. cum s\ uit ochii [i vocea celor pe care-i iubesc? De fiecare dat\ mi se dau doar elementele unei prietenii. Felanitx. cînd cau]i s\ atingi cu cotul al]i oameni). Toate contactele. Catedrala (prost-gust [i capodoper\). Pensiune.carnete_Camus. cum s\ m\ îndep\rtez de peisaj? Iar dac\ cerul [i lumina m\ atrag. Un frig cu paiete galbene.. Moartea mamei. Dar ce gre[eal\ [i ce disperare. ca [i o dorin]\ instinctiv\ de a ne pune la ad\postul vechilor obiceiuri. Vanitatea de a pretinde contrariul. Cartier s\rac (fereastra). Dac\ vreau s\ scriu despre oameni. Cel mai mic [oc ne zguduie pîn\ în str\fundurile fiin]ei. non lugere1. Lux. care este ca o [tiin]\ mai mare [i mai grav\. Ibiza: golf. niciodat\ prietenia. * 13 februarie ’36 Cer oamenilor mai mult decît pot s\-mi dea. atît de departe de ]ara noastr\. Dar el e gr\bit.

Totul devine inutil. ~n toate tufi[urile. Ce nevoie am s\ scriu sau s\ creez. Adineauri. f\r\ s\ cread\. de pild\. glume [i proiecte. * Dolorem exprimit quia movit amorem. Mari flori siropoase cu petale violete. e pentru c\ nu se fixeaz\ în el puncte de reper. De remarcat. toat\ lumea surîde aparen]elor [i se preface c\ li se supune. nici bucuriile nu-mi par îndrept\]ite în fa]a acestui cer [i a z\pu[elii luminoase ce coboar\ din el. pe de alt\ parte. Coline cu mare în fundal. * Martie Cer cenu[iu. A[a se întîmpl\ cu luna la zenit [i la orizont. blînde]ea prieteniei femeilor. Lumini se însufle]esc. ~ncredere [i prietenie. neg comunismul. flori albe de m\ce[. Reintr\m în joc. cufundîndu-m\ în vata aceea. * Un titlu: Speran]a lumii. cum s\ împaci comunismul [i dezgustul? Dac\ încerc formele extreme. * Dac\ timpul se scurge atît de repede. * 16 mai Plimbare lung\. Iar grija aceasta religioas\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 18 18 ALBERT CAMUS CARNETE 19 str\veziu de ieri. c\ e aproape imposibil s\ prive[ti un ar\t\tor de ceas rotindu-se cinci minute pe un cadran. Soarele pe cheiuri. oh! fericirile mele intacte care intr\ deja în deriv\ [i nu-mi mai ofer\ în melancolia serii decît un surîs de femeie tîn\r\ sau privirea inteligent\ a unei prietenii care se [tie în]eleas\. într-atît este de lung\ [i exasperant\ mi[carea lui. soare [i case albe. * Martie Bucuria mea e nesfîr[it\. ~n dep\rtare golful se estompa deja. Chiar coborînd prin p\dure. în m\sura în care ele ating absurditatea [i inutilitatea. F\r\ note false. anii de b\trîne]e atît de scur]i fiindc\-s gata constitui]i. . {i. Dar lumina se infiltreaz\. De aceea anii de tinere]e s`nt atît de lungi [i de plini. {i revenire. S`nt legat de lume prin toate gesturile mele. {i am lucrat toat\ ziua. de oameni prin toat\ recuno[tin]a mea1. cî]iva stropi de ap\. S-ar spune c\ pentru ultima iarn\ pe care o petrec aici.carnete_Camus. Fe]ele grave [i surîz\toare ale tinerelor femei. Frig albastru. Din vîrful colinelor se vedeau ren\scînd sub presiunea soarelui neguri l\sate de ultimele ploi. trebuie s\ subscriem la prostii?“ Se poate r\spunde da: e frumos. {i soarele delicat. ghiceam deasupra mea soarele [i ziua miraculoas\ în care se conturau copacii. cel mai important. Nu: e cinstit. Iarna asta unic\ [i plesnind toat\ de frig [i de soare. nuan]e abia în]elese. Lucid\ be]ie [i despuiere zîmbitoare – disperare în virila acceptare a stelelor grece[ti. Credinciosul se împiedic\ oare de contradic]iile din Evanghelii [i de excesele Bisericii? A crede înseamn\ a admite Arca lui Noe – înseamn\ a ap\ra Inchizi]ia sau tribunalul care l-a osîndit pe Galileu? Dar. * 1 ~nsemnare reluat\ în Fa]a [i reversul. * Ieri. Fericirea [i cei care s`nt ferici]i. Golful tremurînd în lumin\ – ca o buz\ umed\. P\strînd propor]iile: problema cre[tinismului. N-au decît ceea ce merit\. ]ara aceasta se revars\ [i înflore[te. acroba]ii arabi [i portul tres\ltînd de lumin\.. * Grenier despre comunism: „~ntrebarea e aceasta: de dragul unui ideal de justi]ie. Zîmbete. Nici disperarea. în fond. s\ iubesc ori s\ suf\r? Ceea ce am pierdut în via]\ nu este.. * Moartea d\ jocului [i eroismului sensul lor adev\rat.

Jos. Lucrurile merg cît se poate de bine dac\ le privim de-aproape. S`nte]i rud\ cu domni[oara? – Da. Dar trebuie s\ m\ tîr\sc pe burt\ în fa]a infirmierului ca s\ catadicseasc\ s\ vin\ cu mine. lingea ]eava armei. Nebunul a scos din cutie o trestie spintecat\ în lungime. marea f\r\ un rid [i zîmbetul din]ilor ei alba[tri. Sub soarele care-mi înc\lze[te o singur\ latur\ a fe]ei. Odat\ lucrul terminat. potolea r\ceala fierului pe febra obrajilor. î[i introducea limba în ea [i. bine. Din clipa `n care ai renun]at s\ te sinucizi. trezindu-se cu gura plin\ de o saliv\ deja amar\. desigur. Iar el. Mi-a dat voie nevast\-mea. repeta minunîndu-se: „Bucuria mea nu are pre]“. s-a ghemuit cu toat\ fiin]a în singura senza]ie a fierului rece [i s\rat din care putea ]`[ni moartea. Prietenia blînd\ [i re]inut\ a femeilor. Permite]i-mi s\ stau un moment cu dumneavoastr\. – Ah! V\ anun] atunci c\ o s\ ne logodim de Pa[ti. r\scolind ierburile [i soarele. Lumea îl crede stoic [i rezistent.. – Ah! Adev\rul e c\ n-am decît o jum\tate de or\ [i tocmai am venit s\ fac pu]in\ muzic\. minunata str\lucire a mu[catelor ro[ii. dar atunci cînd o s\ v\ rev\d? – Mîine. }ine o cutie la subsuoar\ [i înainteaz\ cu fa]a serioas\. – Ah! Am cunoscut un Camou. . accepta]i aceste cîteva flori. Domnule. al neîncrederii sale. domnule. N-am decît o jum\tate de or\. permite]i s\ m\ prezint. Con]inea reclame decupate [i clasate cu grij\ cu ajutorul unor numere scrise cu creionul. apropia revolverul [i-[i lipea fruntea de el. {i apoi st\tea a[a un timp îndelungat. un incident neînsemnat: unul dintre prietenii lui i se adreseaz\ distrat. [i-l trecea peste tîmple. – Bun\ ziua. domnul Ambrosino. al singur\t\]ii sale. Se duce acas\. O rud\. {i scrisoarea asta e pentru dumneavoastr\. – Nu. Muzica pe care o emite e bizar\. deja somnolent. privesc cum se scurge aceast\ or\ unic\ f\r\ s\ pot rosti o vorb\. * 31 martie Mi se pare c\ ies la suprafa]\ pu]in cîte pu]in.carnete_Camus. Plec\m. la picioarele chiparo[ilor înal]i care se suie pîn\ în vîrf în rînduri dese. mînuind piedica. Pofti]i. ~ntr-o zi. Am deschis scrisoarea. * 1 ~nsemn\ri pentru Moartea fericit\. Admirabil\ lumin\ ce coboar\ din cer.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 20 20 ALBERT CAMUS CARNETE 21 Martie Clinic\ la Alger. î[i punea în ordine hîrtiile. {i toat\ mi[carea asta tandr\ [i blond\ se opre[te la mic\ distan]\ de culme. – Nu face nimic. l\sînd degetele s\-i r\t\ceasc\ de-a lungul tr\gaciului. stînd în picioare sub vînt. – Depunea în fiecare sear\ arma aceasta pe mas\.“ Muzica ne urm\re[te cînd trecem pe lîng\ mu[catele [i tufele mari de margarete. Pe drum. cu cr\p\tura c\ptu[it\ cu piele de cauciuc. – partea a II-a Catastrofele succesive – Curajul s\u – Via]a se ]ese din nenorocirile astea. Dar un nebun apare cu infirmierul s\u. El se instaleaz\ în pînza asta dureroas\. – Domnul Camus. pîn\ ce lumea a t\cut în jurul lui [i. al dezgustului s\u. Se omoar\. – Ah. î[i construie[te zilele în jurul revenirilor sale seara. ~ntreprindere de camioane la Mostaganem. trebuie s\ nu mai spui nimic despre via]\. A[eza]i-v\ lîng\ mine. domni[oar\. horc\ind de o bucurie neîntemeiat\.. O adiere destul de puternic\ urc\ pe colin\. domnule Ambrosino. M. domni[oar\ (tinerei care e cu mine). plîng\rea]\ [i cald\: „Plou\ pe drum. Am dreptul s\ ies zilnic o jum\tate de or\. pe lîng\ marea aceasta cu sur`s imperturbabil. * M1. – Noi trebuie s\ plec\m.

o pisic\. praf. Acesta e adev\ratul climat al tragediei [i nu noaptea. Altfel. deziluziile. O jum\tate de pisic. Pe terase. * Sim]urile [i lumea. Toate animalele stau într-o rîn\. Cînd se las\ seara. Dar mama a mîncat jum\tate din el. Pic\turile de sînge. nebun din recuno[tin]\. (Paharele cad unul cîte unul. s\-l organizez f\r\ întîrziere începînd de duminic\. Singur fiind. apoi arta celor care au în]eles [i arta mea dac\ s`nt capabil de asta. * Soare [i Hamalul cu piciorul rupt. Toate paharele s`nt sparte. nenorocirile. Or\ tandr\ [i disperat\. femei maure care stau la taclale a[teptînd s\ se însereze. * Mai S\ nu te izolezi de lume. Pisica nu poate al\pta. {i în trupul acesta pe care-l str`ng lîng\ mine. Un cîine. {i tot sensul lumii i se urcase deodat\ în gît. foarte departe. vacarm.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 22 22 ALBERT CAMUS CARNETE 23 Problema social\ reglementat\. El a[ezat în mijlocul acelor ruine [i mizerii. strivitoare.) R\mîne locului mai multe ore. mort ]eap\n [i murd\rie. – Alerg\tur\ dup\ camion. zguduit tot de o mînie enorm\. vitez\. 1 ~nsemn\ri pentru Moartea fericit\. Sfîrîitul lor. Nu-]i ratezi via]a cînd o pui în lumin\. Ritm nebunesc al macaralelor [i al ma[inilor. Vîntul care url\ în jurul casei. * Aprilie Primele zile de c\ldur\. Balan]a restabilit\. f\r\ fraze. S\ m\ încred în mine. lumina [i apa. Trag linia peste 15 zile. ca s\-[i g\teasc\. f\r\ ca el s\ înceteze s\-[i dep\rteze bra]ele. Mirosuri voluminoase de gudron care zgîrie gîtlejul. {i dou\ mirosuri: urin\ [i moarte amestecate. Nimic în fa]a c\ruia s\ m\ arunc în genunchi. Ceilal]i au plecat. Soarele. S\ tac. ]in [i bucuria stranie ce coboar\ din cer spre mare. îi spune patronului. în toate situa]iile. ~n fiecare sear\. se îndreapt\ spre reluarea contactelor. * „Nu-i nimic. cu mîinile în urin\ [i cu gîndul la masa de sear\ pe care trebuie s-o preg\teasc\. Iar în praful alb [i cretos. unul moarte1. Cafea care se pr\je[te [i al c\rei parfum se `mpr\[tie `n aer. îmi poveste[te via]a lui. cît\ dorin]\ de iubire [i cît\ be]ie chiar [i-atunci cînd nu v\d decît o colin\ în aerul serii. Un pian. leg\nat al navelor. * C\ldura pe cheiuri – enorm\. ce mai! Acelea[i murd\rii. . – Dorin]ele se confund\. cuprin[i parc\ de ame]eal\. Puii mor unul dup\ altul. Cartea mea. Pîn\ [i în triste]ea asta din mine. împinge bini[or paharele pîn\ la marginea mesei). Ultimul pisoi a murit. doi b\rba]i tineri care se îndep\rteaz\ în mare vitez\ [i rîd de-[i pierd r\suflarea. ~n\bu[itor. Zgomotele care urc\ [i se pierd ca ni[te baloane. Ultima sear\ (î[i întinde pe mas\ bra]ele pe care le dep\rteaz\ încet. Pe camion: zdruncin\turi pe pavajul neregulat al cheiului.“ * Piciorul strivit al hamalului. Lucrul meu. [i be]ia se afl\ înc\ în fa]a mea. La cafenea. în imensul [i fantasticul decor al portului. pl\tesc tot. un motan. Ideile generale s`nt cele care mi-au f\cut cel mai mare r\u. Imobilitatea copacilor [i a oamenilor. pe pietrele fierbin]i ale cheiului. nu se ducea acas\ decît seara. un tîn\r care rîde în t\cere. Iar el zîmbe[te.carnete_Camus. dans al catargelor la orizont. Vil\ la marginea ora[ului. una cîte una. mai întîi natura. Tot efortul meu. Nimic de îmbr\]i[at. s\ m\ gîndesc la ea necontenit. în fine. [i corpul meu gîfîind. Nimicirea [i gustul mor]ii. ~ntr-un col]. „E-n regul\. [i buzele umede ale dorin]ei. soarele [i sîngele. î]i taie respira]ia. calitatea stranie a aerului deasupra ora[ului. Contacte cu ceea ce e adev\rat. S\ reconstruiesc din nou dup\ aceast\ lung\ perioad\ de via]\ trepidant\ [i disperat\. r\mîn [ase pahare. [ase pui. conform prejudec\]ii.

dar [i început al tuturor la[it\]ilor. * Mai La margine. originea relelor noastre e compara]ia. ci s-o întinzi. Dac\ e[ti într-adev\r convins de disperarea ta. S\ te angajezi cu totul. din tine.“ Aceast\ experien]\ extrem\ trebuie s\ se opreasc\ întotdeauna în fa]a unei mîini întinse. imbecilule. – {i pe deasupra: jocul. Traducere: trebuie s\-mi g\sesc o moral\. voin]\ – munca (Fil. * Contra rec\derii `n p\cat [i a sl\biciunii: efort – Aten]ie demon: cultur\ – corpul. prin rezultat (mai curînd indiferent). adev\rat. dragoste [i moarte sub semnul cuceririi. s\ amestec cele dou\ genuri respectînd tonul particular. * Mai Aceste amurguri la Alger. Trebuie gîndit contrariul cu ostenta]ie. de parc\ a[ fi puternic [i curajos. Dou\ prostii. Primele rînduri au deja Natur\ = echivalen]\. * Mai Toate contactele = cult al Eului? Nu1. Concilierea dintre în]eleptul hindus [i eroul occidental. Un eseu despre chimie. – S\ dispre]uiesc compara]ia. * {i iat\-i mugind: s`nt imoralist. 2 Reflec]ie care prefigureaz\ anumite pagini din Mitul lui Sisif.. . s\ nu-mi pierd timpul.). În ambele. Opera literar\: for]\. s`nt la[ [i slab. s\ iau jocul în tragic. Suferin]a nu d\ drepturi. Esen]ialul: s\ nu te pierzi [i s\ nu pierzi ceea ce. Opera filosofic\: absurditatea. f\r\ literatur\ – s\ accep]i [i s\ dai. cînd femeile s`nt atît de frumoase. Nu s\-]i alegi via]a. Chestiune de voin]\ – s\ împing absurditatea p`n\ la cap\t = s`nt capabil s\. opera mea (emo]iile). s\ accep]i cu o for]\ egal\ da-ul [i nu-ul. * gustul amar din C\derea. 1 Reflec]ie care prefigureaz\ anumite pagini din Mitul lui Sisif. trebuie s\ ac]ionezi ca [i cum ai spera – sau s\ te omori. * Mai C\ via]a este cea mai puternic\ – adev\r.. experien]ele extreme. Dar contrapartid\: mijlocitorii – zilnic. ac]ionez de parc\ a[ afirma. Neg. * Un eseu despre moartea Filosofiei – Malraux. pentru efortul s\u. Pentru a se relua dup\ aceea. în comic. Ca atare. Dar. Cultul eului presupune amatorism sau optimism. Mîinile întinse s`nt rare. {i despre tensiunea asta: impasibilitatea. „Ideile generale s`nt cele care mi-au f\cut cel mai mare r\u. doarme în lume. Dar nu facem decît asta. India. F\r\ ie[ire. pentru asta. Aten]ie: Kierkegaard.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 24 24 ALBERT CAMUS CARNETE 25 Disperare zîmbitoare. * Cealalt\ opinie: trebuie s\ fii simplu. M\rturise[te. S\ purific jocul prin cucerirea de sine – [tiind c\ e absurd\2.carnete_Camus. dar exercitînd necontenit o domina]ie pe care o sim]i zadarnic\. Pe urm\. {i eu. * Dumnezeu – Mediterana: construc]ii – nimic natural. S\ scriu într-o zi o carte care va da sensul. S\ caut experien]a extrem\ în singur\tate.

. S`nt mul]umit de a fi doi. Este în fiecare dintre voi. mare artist f\r\ s\ vrea. {i s\ nu renegi niciodat\. Dar principiul nu mai este cre[tin. Adio. totul se men]ine. i se spunea casa celor trei Studen]i. ~mi place. Numai c\ expresia era dat\ de pictur\ (regretabil). dac\ a]i iubi via]a. într-atît de povîrnit e drumul care duce la ea. Umanismul de ast\zi: înc\ mai afirm\ pr\pastia care exista între Orient [i Occident (cazul Malraux). – Casa în fa]a lumii nu este o cas\ în care s\ te amuzi. Kierkegaard. Suetoniu) b) Oglind\ 1 Prima aluzie la Caligula: prima schi]\ a deznod\mîntului. o dat\ cu secolul al XVI-lea al „colori[tilor“. . Bucurie. II – a) Surorile sale [i Drusilla b) Dispre]ul celor mari c) Moartea Drusillei. Pictura italian\. atitudini admirabile: Luther. r\mîne capodopera. de asemenea.“ – „Trebuie s\ înve]e relativitatea lui Einstein ca s\ poat\ face dragoste. Paradoxul grecului. M. gust al expresiei ca dovezi ale decaden]ei. Prefer s\ ]in ochii deschi[i. „Dac\ se pot îmbina?“ ~ntrebare practic\. Spirit [i sentiment. este grec. – Cînd ie[i din ea e ca s\ te închizi. I – a) Ascensiunea sa. 4 acte1. Nuan]\. spune M. – Dar pictura odat\ abandonat\. l-a]i vedea dezl\n]uindu-se pe acest monstru sau înger pe care-l purta]i în voi. reintru în istoria în care m\ ]in închis de atît timp cei care se tem s\ nu iubeasc\ prea mult. dac\ a]i avea inim\.“ – „Fereasc\ Dumnezeu“. E aici [i acolo.“ * Ianuarie Eseu: Casa în fa]a Lumii1. * 1 Casa în fa]a Lumii va forma unul dintre capitolele Mor]ii fericite. * – „Nu-s numai fete tinere aici“. * Noiembrie S\ v\d Grecia. * S\ urci acolo de fiecare dat\ înseamn\ s\ o cucere[ti de fiecare dat\. spune M. Trebuie s\ te apuci de asta. Discurs virtuos (cf. Dar el restituie o for]\. ci o cas\ în care e[ti fericit. Dac\ vi s-ar da puterea. Caligula n-a murit. ~n practic\? * Ianuarie Caligula sau rostul mor]ii. Sculptura greceasc\ decade în momentul cînd apar zîmbetul [i privirea. în realitate: „nu-mi pot suporta îndoielile“. [i dragostea: – „A]i ajuns la o vîrst\ la care e[ti fericit s\ te recuno[ti în copilul celorlal]i. Epoca noastr\ moare fiindc\ a crezut în valori [i `n faptul c\ lucrurile pot s\ fie frumoase [i c\ pot `nceta s\ mai fie absurde. Unitatea religioas\ a Sfîntului Imperiu roman germanic sf\r`mat\: se formeaz\ na]ionalit\]ile. Intelectual = cel care se dedubleaz\.carnete_Camus. Fuga lui Caligula III Sfîr[it: Caligula apare dînd la o parte cortina: „Nu. Apolonii dorici s`nt admirabili fiindc\ n-au expresie. „Dispre]uiesc inteligen]a“ înseamn\. ~n Orient.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 26 26 ALBERT CAMUS CARNETE 27 Intelectual? Da. ~n teorie. `n prezen]a c\ruia X spune lucruri grosolane. * Na]ionalit\]ile apar ca semne ale dezagreg\rii. * Protestantism. – ~n cartier. Interna]ionalismul încearc\ s\ redea Occidentului adev\rata sa semnifica]ie [i voca]ie.

1 * Aprilie Femeile – care-[i prefer\ ideile senza]iilor. blînde]ea lumii deasupra golfului. mun]i mov tivi]i cu roz. * Turnee (teatru) Diminea]a. 2) S\ reiau „moartea în suflet“3 – Presim]ire.carnete_Camus. Moare. în Nunta. * ~ntr-o ]ar\ str\in\. – Frumos decor al unei dimine]i minunate. Pe de alt\ parte. zile cînd spune adev\rul. * Mai Eroare a unei psihologii de detaliu. 4) Roman – S\ lucrez la el. * Pentru eseul despre ruine:2 Vîntul care usuc\. Dar exist\ [i o civiliza]ie mediteranean\. Amîndou\ s`nt profitabile. Totul anun]\ o zi str\lucitoare. Sentiment mai puternic decît în fa]a aceluia[i lucru v\zut în propria ]ar\. . incapacitate de a nu mai fi singur. s\ nu se confunde civiliza]ia [i poporul. Dar cu o pudoare [i cu o delicate]e pe care le simt deja aproape de sfîr[it. spune adev\rul – [i cu ce st\ruitoare [i trist\ frumuse]e. Camus a încer- cat s\-l mai includ\ o dat\ [i în Moartea fericit\. Oamenii care se cerceteaz\. Ast\-sear\. soare care aure[te casele pe o colin\. care se analizeaz\. ceea ce e cu totul altceva. Nu e acela[i soare.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 28 28 ALBERT CAMUS CARNETE 29 Februarie Civiliza]ia nu const\ într-un grad de rafinament mai mult sau mai pu]in mare. Iar con[tiin]a aceasta nu e niciodat\ rafinat\. * Nevoia de a avea dreptate. ~i este preferat\ ideea pe care [i-o face cineva despre el. * Kasbah: Vine întotdeauna clipa cînd te despar]i de tine. – Soare. * Povestire – omul care nu vrea s\ se justifice. semn al unui spirit vulgar. Cer [i oseminte. * Tenta]ia cea mai periculoas\: s\ nu sem\n cu nimic. S`nt zile cînd lumea minte. – Z\d\rnicia acestei consol\ri. s\ se afirme. 6) Tez\. Ca s\ se cunoasc\. – B\trînelul la fel de despuiat ca un m\slin din Sahel. Mic foc de c\rbune care scap\r\ în mijlocul unei ulicioare vîscoase [i întunecate. Psihologia este 1 Tem\ din Str\inul. Ea este chiar foarte dreapt\. Le accept pe amîndou\. 2 ~nsemn\ri pentru „Vîntul la Djemila“. ci într-o con[tiin]\ comun\ unui întreg popor. Exist\ o cultur\ mediteranean\. A face din civiliza]ie opera unei elite înseamn\ s\ o identifici cu cultura. 3 „Cu moartea în suflet“ este al treilea dintre eseurile din Fa]a [i reversul. Muzic\. 3) Casa în fa]a Lumii. * Seara. Un deget pe ochiul de geam. nuan]e aproape conven]ionale ale cerului oriental. * Nebunie. tandre]ea [i fragilitatea unui Oran pe care `l descop\r atît de dur [i de violent sub soarele zilei: ueduri sclipitoare m\rginite de leandri. {tiu foarte bine c\ nu e acela[i soare. av`nd numai el con[tiin]a adev\rului s\u. 1) Eseu despre ruine: vîntul printre ruine sau moartea la soare. 5) Eseu despre Malraux. * Aprilie ’37 Curios: incapacitate de a fi singur.

Despre o teorie politic\ a Mediteranei. cu ochii plini de lacrimi. Cecil Rhodes: „Expansiunea e totul“ – civiliza]iile s`nt ni[te insuli]e – civiliza]ia ca rezultat fatal al culturii (cf. * For]\ consolatoare a Infernului. pîn\ [i moartea sa. Chestiune de lene `n cazul celor care nu reu[esc. oricare ar fi el. 2) Omul care a ratat tot. 2) Nu s`ntem sensibili la cuvîntul eternitate. * Luther: „Este de o mie de ori mai important s\ crezi cu fermitate în mîntuire decît s\ fii demn de ea. Efortul care aduce întotdeauna un cî[tig. rezisten]a din omul c\ruia nu-i trebuie aceast\ facilitate [i care vrea s\-[i mistuie toat\ frica. buzele ar vrea s\ rosteasc\ un nume. Aceast\ credin]\ te face demn [i reprezint\ adev\rata satisfac]ie. în 1519) * Iunie Un condamnat la moarte pe care vine s\-l viziteze zilnic un preot. Frivolitate a problemei nemuririi. 1) Pe de o parte. Cultura: strig\tul oamenilor în fa]a destinului lor. s`nt informe. ci „înainte“. Spengler). Fiindc\ peisajele se las\ interpretate. Moare f\r\ o vorb\. Cu cît omul este mai mare. A te cunoa[te perfect înseamn\ a muri. aceste eseuri. genunchii se îndoaie.1 * Filosofiile valoreaz\ cît valoreaz\ filosofii. * Civiliza]ia contra culturii. . n-are sens pentru noi. 4) Tîn\r.“ (Predic\ despre Justificare ]inut\ la Leipzig. 2) Dovezi spirituale (Sfîntul Imperiu roman germanic). * Lupt\ tragic\ a lumii în suferin]\. – Ne închipuim clipe de r\gaz. Dumnezeule!“ {i.carnete_Camus. impulsul nebunesc spre p\mînt ca s\ se ascund\ într-un „Dumnezeule. * 1) Prestigioasa poezie care preced\ iubirea. parc\-mi vine s\ spun care le legitimeaz\. Imperialismul este civiliza]ie pur\. O anume renun]are întru art\. da. Din cauza gîtului t\iat. ci doar de la o insuficient\ maturitate. Decît în m\sura în care vorbim despre „secund\ etern\“. Pentru cei care vor lua aceste pagini drept ceea ce s`nt cu adev\rat: ni[te eseuri. suferin]\ f\r\ sfîr[it. „Vorbesc despre ceea ce cunosc. dac\ justificarea nu mi s-ar p\rea van\ [i dac\ n-a[ [ti c\ întotdeauna i se prefer\ unui om ideea pe care ]i-o faci despre el. singurul lucru ce li se poate cere este s\ le fie urm\rit\ progresia. Ceea ce ne intereseaz\ este destinul nostru. Civiliza]ia. De neapreciat pentru noi. 1 G\sim aici schi]a uneia dintre ultimele scene din Str\inul. Ceea ce nu provine dintr-un dispre] comod fa]\ de form\. * A scrie înseamn\ a te dezinteresa. cu atît filosofia e mai adev\rat\. de fiecare dat\. decaden]a ei: dorin]a omului în fa]a bog\]iilor.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 30 30 ALBERT CAMUS CARNETE 31 ac]iune – nu reflec]ie asupra ta însu]i. A[a cum s`nt prezentate. A rescrie. Te determini de-a lungul vie]ii. Cf. De la prima p`n\ la ultima pagin\. Orbire. pentru mul]i. aderi mai bine la un peisaj decît la un om. poate c\ se va sim]i un demers surd care le creeaz\ unitatea. ~ns\ nu „dup\“. * Mai Proiect de prefa]\ pentru Fa]a [i reversul.“ * 1) Dovezi economice (marxism).

Groaznic. \[tia.“ * B\t\lia de la Charleroi v\zut\ de Marcel. tiraliori. {i pe urm\ mitralierele încep deodat\ s\ ne secere. Ni se zice s\ atac\m. da’ lui. Cîteodat\. a[a e. iar în fundul rîpei era at`t sînge. Mama îi moare. iac-a[a. zuavii. în ceea ce-l prive[te. Comandantul. 1 La Madeleine. Regul\ practic\: un om inteligent pe un anumit plan poate fi un imbecil pe altele. în schimb. {i d\-i cu sosuri.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 32 32 ALBERT CAMUS CARNETE 33 3) Infernul este via]a cu acest corp – care e de preferat totu[i nimicirii.“ * – Oh! Marcel. Fuga tot `nainte3. ca [i Gide. * „Nici o leg\tur\“. numai ce zice: «La atac!». unde le-ai cî[tigat pe toate? – Unde le-am cî[tigat pe toate? P\i. Dar Gide vede în asta o pl\cere în plus. dar de mîncat mînc\m bine. [i mergem tot înainte. Cre[tinismul. Nu [tiu. * S\ fii profund prin nesinceritate. P\r\se[te tot. Trebuie s\ spun [i chiar s\ spun repede ce-mi umple inima. C\dem cu to]ii unii peste al]ii. * Pinii. – Cum a[a. e intelectual. Dar mai pu]in natural decît poporul care-[i ast`mp\r\ setea la fîntîni [i [tie c\ sfîr[itul dorin]ei este sa]ietatea (o „Apologie a Sa]iet\]ii“)2. Frumuse]e care face ca s\r\cia s\-]i fie pe plac. Adev\rul credin]ei sale nu s-a schimbat totu[i. Pentru o noapte? – Nu. . în Nunta.carnete_Camus. galbenul polenului [i verdele frunzelor. 3 Fragment reluat din „Cu moartea în suflet“ pentru Moartea fericit\. cere omului s\-[i st\p`neasc\ dorin]a. zice „hm. * Regul\ logic\: singularul are valoare de universal. Nici o leg\tur\. * Marcel. Regul\ ilogic\: tragicul este contradictoriu. * Micu]a. Uite nepotu-meu. la r\zboi. un kil îi trebuie. {i numai ce `ncepeau s\ strige «Mam\!». nu alta. ce de mai medalii ai. m\nînc\ mai mult decît tat-su. Adev\rat roman. S`nt atît de departe de febra mea – atît de pu]in capabil de alt orgoliu decît de acela de a iubi. cartier periferic din Alger. „Diplomele“ se refer\ la tot regimentul din care f\cea parte Marcel. Lui tat-su îi trebuie o juma’ de kil de pîine. „Pe noi. {i mergem. g\se[te c\ e ceva chinuitor. ~n sensul acesta e mai „natural“ decît Gide care. 2 Aceste reflec]ii stau la baza unei `nsemn\ri despre Gide [i dorin]\. S\ m\ ]in departe. Cel care ap\r\ o credin]\ toat\ via]a. nu s`ntem boga]i. hm“ [i iar se pune pe înfulecat. vrei s\-]i aduc diplomele unde st\ scris? Vrei s\ te pun s\ le cite[ti? Da’ ce-]i închipui? Se aduc „diplomele“. Erau atî]ia r\ni]i [i mor]i. * Iulie Peisaj din La Madeleine1. de puteai s\-l traversezi cu barca. * Praga. în apropiere de El-Biar. * Cre[tinismul. „B\rbat’su nu [tia cum s-o fac\. {i pe urm\ cobor`m un fel de rîp\ cu copaci. ne-au f\cut a[a. v\zut\ de Marcel. – A[ dori o camer\. ~ntr-o zi îmi spune: Cu b\rbatu-meu nu-i niciodat\ a[a. la r\zboi? – Ia zi. cînd e gata. * Hidroavion: str\lucirea metalului scînteietor pe cerul albastru. – Prea bine. Nimeni în fa]a noastr\. {i d\-i cu sardine. Noi.

B\rbatul caut\ în buzunar [i-i d\ hîrtia care-i trebuie. Kupstein – Capela [i cîmpurile sub ploaie de-a lungul Innului. Medicul. * Iulie Pentru femei. Biserici [i co[uri de uzine. Salzburg – Ildermann. s\-l fac\ solidar cu mediocritatea ei. Viena – Civiliza]ie – Lux îngr\m\dit [i gr\dini protectoare. Mic\ m\n\stire gotic\. „X“ î[i privea mîinile. – D\-mi. domnule? – Oricare (prive[te afar\). 12. Singur\tate. * ~n tren. o mam\ c\tre copilul ei: – Nu-]i suge degetele. Sosirea la restaurant. Mu[cate [i sori în arcurile de c\r\mid\. ai s-o încasezi. Linz – Dun\rea [i cartierele muncitore[ti.“ [i caut\ s\-l diminueze. Gr\dina Mirabelle [i pre]ioasa sa reu[it\. A[ dori o camer\ de 18 coroane. * Intelectualul în fa]a adeziunii (fragment). Olomouc – Cîmpiile duioase [i lente ale Moraviei. De notat: pictura italian\ [i decaden]a ei. . Butweiss – Suburbie. Ploi. Brno – Cartiere s\race. Biserici baroce. Pictur\: lume grav\ [i ]eap\n\. ceea ce este insuportabil în tandre]ea f\r\ dragoste pe care le-o poate da un b\rbat.. Dresda – Pictur\. 34. Disperare intim\ care se ascunde sub cutele acestei m\t\si. Sau: – Dac\ mai faci a[a. du bagajele în camera nr.. cupluri: femeia se ridic\ în trenul aglomerat. 1 Pe manuscrisul piesei Caligula apare subtitlul Juc\torul. camera nr. Andrea del Sarto. Cimitir evreiesc. Praga – Primele patru zile. Idem. Cîmpiile Sileziei: nemiloase [i ingrate – dune – Zbor de p\s\ri în diminea]a gras\ pe p\mîntul cleios. So]ia imediat: „Dar [i tu. * Iulie ’37 Pentru Romanul juc\torului1. Wroclaw – Bureaz\. ~ncredere etc. murdarule. Tragism care îi este propriu. – Liftier.carnete_Camus.. * Lyon Vorarlberg-Halle. Mortul. o amar\ dulcea]\. Pentru b\rbat. * Italia Biserici – sim]\mînt special legat de ele: cf. – E prea scump\.. * Cuplurile: b\rbatul încearc\ s\ str\luceasc\ în fa]a unui ter]. brum\rele – Lac [i mun]i – plimbare pe platou. – Liftier. Foame.“. M\n\stire baroc\. Bautzen – Cimitir gotic. (se treze[te) – Cît cost\ camera asta? – 30 de coroane. * 1) ~n trenul care-l ducea spre „.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 34 34 ALBERT CAMUS CARNETE 35 – Avem camere de 18. 25 [i 30 de coroane. 2) Tipul care-i tot aici. F\r\ bani. Dar coinciden]\. Pruni acizi [i dep\rt\ri emo]ionante. (nici un r\spuns) – Ce camer\ dori]i. Ciungul [i acordeonul s\u ]inut pe [old. Cimitirul Sfîntul Petru. Singur\tate care prinde r\d\cini. Castravete în o]et. spune ea.

Culorile cenu[ii. Pisicile. în vînt. * S\ mergi pîn\ la cap\t nu înseamn\ numai s\ rezi[ti. * 1 Este vorba de romanul lui Gobineau. Les Pléiades1: Caden]\ debordant\. * Iulie ’37 Aventurierul. {i de fiecare dat\ avea loc aceea[i cucerire f\r\ seducere. intimitatea a doi adversari [i nu p\r\sirea în voie a doi prieteni. ci [i s\ te la[i dus. în fa]a peisajului imens pe care-l descoperea brusc. nu mai mult de 10 zile. Mansfield. Ar trebuie s\ se aplice metodologia noastr\ pozitiv\ unor experien]e de o asemenea anvergur\. spuse el. S\ ai „revela]ii“ în care s\ nu crezi. dar care tocmai s`nt dovada a ceea ce în mine e mai puternic decît mine. * August ’37 Se plimba zilnic pe munte [i revenea de acolo t\cut. ceea ce se n\[tea în el nu era potolirea iubirii. Ceea ce m\ a[teapt\ în Alpi este. Dar cel care e purt\tor al unui suflet mare nu va intra în aceast\ ac]iune decît cu disperare. Se integra în acea lume `nmiresmat\ [i stîncoas\. Are sentimentul clar c\ nu mai e nimic de f\cut în art\. armisti]iul dintre dou\ chipuri dure [i s\lbatice. golit [i ros pe din\untru. Am nevoie s\-mi simt persoana. Aventurierul. la acea lung\ poveste tandr\ [i dureroas\ a luptei cu boala. * Femei pe strad\. * Iulie ’37 – Juc\torul Revolu]ie. Nu r\mîne decît ac]iunea. del\sarea popula]iei. cerul. dragoste [i moarte. glorie. p\r\sirea singular\ [i brusc\ a lumii [i a oamenilor. Ce-mi place: s\-]i p\strezi luciditatea în extaz. ci un fel de pact interior pe care îl încheia cu acea natur\ ciudat\. * August Duio[ia [i emo]ia Parisului. August Pe drumul spre Paris: febra care zv`cne[te `n tîmple. în m\sura în care ea este sim]\mîntul a ceea ce m\ dep\[e[te.carnete_Camus. se poate posti timp de [ase s\pt\mîni (e suficient\ apa). Cînd este prin constrîngere (foamete). de scoru[i [i de clopo]ei. Ajuns pe vîrful îndep\rtat. ~ncovoia încetul cu încetul rezisten]a acelei regiuni ostile. Reu[ea s\ devin\ asem\n\tor cu norii rotunzi [i albi din spatele unicului brad care se profila pe o creast\. * Iulie Cînd asceza e voluntar\. o mare parad\ de piatr\ [i ape. asem\n\tor cu acele cîmpuri de pufuli]e rozalii. con[tiin]a bolii mele.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 36 36 ALBERT CAMUS CARNETE 37 Cf. care-mi d\ gustul mor]ii. * Arles. Rezervor de energie real\. Am nevoie uneori s\ scriu lucruri care par]ial îmi scap\. Ce-mi pas\ mie de asta dac\ trebuie s\ dau `n schimb acel ceva din mine. * . m\ gîndeam tot timpul la K. Vie]uitoarea cald\ a dorin]ei pe care o purt\m ca pe un ghem `n vintre [i care se mi[c\ cu o blînde]e s\lbatic\. * Exerci]ii de respira]ie ale yoghinilor din Tibet. S\ joci jocul. S\ lup]i contra corpului t\u. Suflet de lux. Pe banca mea. al\turi de singur\tatea [i de ideea c\ m\ aflu acolo ca s\ m\ îngrijesc. copiii. atît de grav [i atît de adev\rat? – Ce anume? – Greaua înaintare a lacrimilor. Nimic mare sau nou nu mai e posibil – cel pu]in în cultura Occidentului. cu p\rul plin de ierburi [i acoperit de zgîrieturile unei zile întregi.

Cinema. altfel o perfect\ cocot\ b\trîn\. La ora cînd noaptea deborda de stele. opera]ii comerciale. 1 Conform spuselor lui Camus. Cele din seria B via]a pîn\ la moartea mamei (Moartea Margaretei. Partea I – Via]a lui pîn\ atunci. [i s\r\cia. Deodat\ mirosul pielii sale ren\[tea pentru el în mijlocul mu[chilor. * August ’37 Proiect de plan. este vorba aici de prima formulare con[tient\ a temei – Bineîn]eles. Ultimul capitol: Coborîre spre soare [i moarte (sinucidere – moarte natural\). * August ’37 De cîte ori ascult un discurs politic sau îi citesc pe cei care ne conduc. Dragoste [i soare. Partea a III-a Totul la prezent.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 38 38 ALBERT CAMUS CARNETE 39 Blînde]ea regiunii Savoia. Combinarea jocului cu via]a. Gelozie sexual\. . Leg\tura cu Catherine. accesorii auto. * August ’37 Un b\rbat care a c\utat via]a acolo unde se afl\ de obicei (c\s\torie. Astfel.carnete_Camus. ~ntotdeauna acelea[i cuvinte spun acelea[i minciuni. D-na X.). {i a intrat în ap\ [i [i-a sp\lat de pe piele imaginile negre [i schimonosite pe care i le l\sase acolo lumea. Sinuciderea unuia dintre ele? * August ’37 Juc\torul. principal. Casa în fa]a Lumii. – O s\ fie greu. trene de nori.) [i care-[i d\ seama brusc. – Meserii diferite: mijlociri. cît de str\in a fost fa]\ de via]a sa1 (via]a a[a cum este ea considerat\ în revistele de mod\). Partea I: Teatrul ambulant. s`nt speriat c\ de ani de zile nu aud nimic care s\ sune omene[te. * August ’37 Ultimul capitol? Paris – Marsilia. antreneaz\ în avîntul s\u jerbe de stele. `l desemneaz\ pe Mersault personajul din Str\inul. c\ drumul s\u e `n armonie cu cel al soarelui. deseneaz\ spa]iul care desparte acel astru str\lucitor de cel care pare s\ dispar\ uneori. {i faptul c\ oamenii se împac\ cu asta. Poate c\ niciodat\ nu sim]ise într-atît c\ e în acord cu lumea. Pentru roman. * Dou\ personaje. Dac\-[i mi[c\ bra]ul. B – M. avea mare talent la muzic\. Partea a II-a Invers. foarte greu. A în prezent: Redescoperirea bucuriei. citind o revist\ de mod\. Coborîrea spre Mediteran\. gesturile sale se desenau pe fa]a mare [i mut\ a cerului. Povestea marii Iubiri (Colegiul Sainte-Chantal). ridicînd ochii spre soare. apa cerului b\tut\ de bra]ul s\u [i. (Totul la prezent. Prins în joc. Dar nu-i un motiv. prefectur\ etc. Fug\. Nu. B în trecut. Partea a III-a – P\r\sirea compromisurilor [i adev\rul în natur\.) Capitolele din seria A `l descriu pe juc\tor. ora[ul ca o mantie de scoici sclipitoare. spuse Catherine. * Juc\torul. spune b\iatul. în jur. c\ mînia poporului n-a nimicit 1 Proiect de plan pentru Moartea fericit\: M. Partea a II-a – Jocul.1 Partea I A – Fug\ tot `nainte. situa]ie etc.

* Sau: I A – Gelozie sexual\. de fapt.“ Cap.. Cap. A 3 – O lun\ de teatru ambulant. reu[e[te. Ceea ce m\ nec\je[te este importan]a care este acordat\ mi[c\rilor sufletului. doamn\. 3 p\r]i. de aceea se d\ruie[te cu totul cuceririi banilor. B 1 – Cartier s\rac din Paris. Cap. Dac\ e[ti melancolic. B 4 – Moartea mamei. * 1 Not\ pentru Moartea fericit\. Dar.1 * Septembrie Acest august a fost ca un respiro – o gur\ de aer înainte ca totul s\ se dezl\n]uie într-un efort delirant. Povestea geloziei sexuale care duce la înstr\inare. Ora[ viu pe care-l iubesc. * August ’37 Plan. Partea I: A la prezent B la trecut. B – Via]a debordant\. Cap. Revenire la via]\. A 1 – Ziua lui M. .“ Tema revolverului. Bunica. aproape aceea[i importan]\ cu a avea poft\ de mîncare sau a voi. este dovada c\ oamenii nu acord\ nici o importan]\ guvernului [i c\ se joac\. A 4 – Povestea marii iubiri: „N-a]i mai sim]it niciodat\ asta? – Ba da..carnete_Camus. nu po]i suporta numeroasele întreb\ri care ]i se pun. da. Cap. dar numai fiindc\ fusese readus\ în ]ara luminii. III Fuga – Catherine pe care n-o iube[te. A 5 – ~ntîlnirea cu Raymonde. * August Lipsa de filosofi spanioli. C\ci dac\ ai inima nobil\. prefectur\). B 2 – Boala lui Patrice. în fa]a dumneavoastr\. tr\ie[te [i moare fericit. via]a în doi devine imposibil\. Cînd asta poate s\ aib\. * La Marsilia. Trebuie s\ tr\ie[ti [i s\ creezi. Cap. da. Patrice [i familia sa. piese auto. II A – Casa în fa]a Lumii – stele. Cinema. Proven]a ca o femeie care se sprijin\. Mutul. A 2 – Conversa]ie [i paradoxuri. S\ tr\ie[ti pîn\ la lacrimi – ca în fa]a acestei case cu ]igle rotunde [i storuri albastre pe un deal plantat cu chiparo[i. în acela[i timp. Cap. Cap. trebuie s\ fii bogat.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 40 40 ALBERT CAMUS CARNETE 41 înc\ aceste momîi de paie. * De redus [i condensat.. se joac\ cu o întreag\ parte a vie]ii lor [i a intereselor lor a[a-zise vitale. * Roman: omul care a în]eles c\. * Montherlant: „S`nt cel c\ruia i se întîmpl\ ceva“. Mersault v\zut\ din exterior. Medicul. La cap\tul meu extrem.“ * Sosire la Praga – pîn\ la plecare – boal\. fericire [i triste]e. M\cel\rie cabalin\. „Acest junghi puternic. „Lec]ia pe care se dusese s-o caute atît de departe.. pentru a tr\i. î[i p\stra toat\ valoarea. gustul amar al solitudinii. * A2 sau A5 de la I. Proven]a [i ceva în mine care se închide. Cap. chiar a[a. Explica]ie – Lucile – Fuga. B 3 – Meseriile (curtaj. B – Cartier s\rac – mama. Pod.

Geografii ale jegului. Fiecare ora[ conteaz\ aici cu chipul s\u [i cu adev\rul s\u profund. Zîmbetul interior al Sfîntului Francisc.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 42 42 ALBERT CAMUS CARNETE 43 8 septembrie Marsilia. c\ [i eu le a[tept [i le doresc cu toat\ puterea [i triste]ea mea. gra]ia ei.) Acolo. Pisa. cu nasul lung [i gura trufa[\.carnete_Camus. * Mostra Giottesca. sorbind zîmbete. vie [i auster\. Nu ne mai privim contemporanii. Vedem lespezi funerare [i ex-voto-uri. de-a lungul severului Arno. El îi justific\ pe cei care au gustul fericirii.1 Minunea de a nu trebui s\ vorbe[ti despre tine.Soiul \sta de libertate care ]i se trage din îndoielnic [i interlop. Singur\tatea asta [i setea de iubire. Una mai ales. palatele ei verzi [i galbene. Campo Santo. Tot ceea ce este nobil în refuzul acesta de a se d\rui. Primitivii nu deformeaz\. desigur. de pe tapiseria pe fond gri. am z\bovit privind fe]ele. Acel ceva deschis în mine care începe s\ se cicatrizeze. Pe str\zile pustii ale nop]ii. (To]i [i-au creat îndatoriri. Pat cu lamele. 8 septembrie Lung\ coborîre str\lucitoare a soarelui. o tîn\r\. Tr\iesc cu atîta furie. Am b\ut de la fîntîni [i apa era u[or c\ldu]\. care rîdea. cu perle de ap\. or\ lung\ de leneveal\ pe iarba din Piazza del Duomo. ultimul eseu din Nunta. arhitectur\ sever\. Lumin\ blînd\ [i fin\ asupra Floren]ei. Fe]ele atît de grave ale femeilor. * Pe zidurile din Pisa: „Alberto fa l’amore con la mia sorella“1. Nu exist\ alt\ via]\ decît cea c\reia pa[ii mei îi ritmau singur\tatea de-a lungul rîului Arno. atît de aproape de mine. Oare s`nt fericit sau nefericit? ~ntrebarea nu prea are importan]\. acesta a fost un tat\ duios [i un so] credincios. dar nimic de acolo nu vorbe[te de moarte. galbene. fiin]e m\ a[teapt\ [i. cel\lalt fiind în acela[i timp cel mai bun dintre so]i [i un comerciant priceput. Coborîrea în mormînt a lui Giottino: durerea cu din]ii încle[ta]i a Mariei. dar atît de fluid\. neluînd de la ei decît ceea ce serve[te orient\rii noastre (în toate sensurile). ~]i trebuie timp ca s\-]i dai sema c\ fe]ele primitivilor florentini s`nt cele pe care le întîlne[ti zilnic pe strad\. model al tuturor virtu]ilor. * Floren]a. * Gozzoli [i Vechiul Testament (costumat). iar copiii joac\ ast\zi capra pe lespezile care vor s\ le perpetueze virtutea. bine crescute [i lucitoare. iubitor al naturii [i al vie]ii. Flori mari. . Serile albastre al coastei ligurice. La Pisa. ei „realizeaz\“. Ploaia st\ în a[teptare [i apas\ cerul. încît. Col]uri grase [i noroioase în spatele radiatorului enorm. Oboseala mea [i dorin]a asta de lacrimi. Leandrii la Monaco [i Genova acoperi]i de flori. o tîn\r\ fat\ întruchipa speran]a alor 1 Toat\ aceast\ c\l\torie la Pisa [i Floren]a este folosit\ în „De[ertul“. plimbîndu-m\ singur. dorin]a de lacrimi se desc\tu[eaz\ în fine. vorbea franceza [i engleza si come il nativo. * M. * Joi 9 Pisa [i oamenii ei culca]i în fa]a Domului. galantare cu flori. La col]ul fiec\rei biserici. domurile ei [i. {i cea care m\ nelini[tea în trenul ce cobora spre Floren]a.. Ora[ pudic [i sensibil. cu chiparo[i în cele patru col]uri. pe care brusc le apuca rîsul. comutator spart. la Santissima Annunziata.. 1 ~nsemnarea aceasta se reg\se[te în Nunta. Po]i s\ în]elegi disputele din secolele al XV-lea [i al XVI-lea. * Tablourile lui Giotto de la Santa Croce. camer\ de hotel. naive. ~n m\n\stirea Mor]ilor. Dar aici îmi cî[tig via]a prin t\cere [i tain\. Adev\rul e c\ am pierdut obiceiul de a vedea esen]ialul unei fe]e. Coborînd spre Floren]a. . Lucruri. cer gri înc\rcat de nori. ~n fine. cu liniile sale drepte.

M\ gîndeam la toate astea.) Ne trudim [i lupt\m ca s\ ne recucerim singur\tatea. atunci cînd cred c\ o z\resc. sau chiparosul pe care-l m\re[te cerul descoperit. aceea de a iubi“. Sînii liberi. iar noaptea întunec\ treptat dalele pe care se înscrie morala cu care s`nt înzestra]i cei ce-au murit. orga cînta `n surdin\. iar culoarea cald\ a melodiei ei reap\rea uneori în spatele ]ipetelor copiilor. spui „în]eleg pozi]ia cre[tin\ [i o admir“. spun nu. Surs\ de inspira]ie pentru decor de teatru. 2 Idem. Spun nu din toate puterile.2 M\ scoate din fire în sensul profund al cuvîntului.1 Dar nimic din toate astea nu m\ convinge. a[ sfîr[i prin a muri fericit. Lumea e frumoas\ [i totul e cuprins în asta. s-au resemnat [i. dac\ nu este inocent\ [i f\r\ obiect. Lumea asta m\ anihileaz\. * Trandafirii întîrzia]i din m\n\stirea Santa Maria Novella [i femeile. uite-o cum scap\ privirii mele. Atunci parc\ luptele [i via]a din noi s`nt dintr-o dat\ [terse cu guma. (Iar culoarea destinului meu. ~nc\p\]înarea lor de a face monumentele mai mici decît oamenii nu vine dintr-o ignoran]\ a perspectivei. iar 99 ar fi albe. M\ duce pîn\ la cap\t. Mi-a[ fi consumat toat\ speran]a. e c\ spiritul nu este nimic [i nici chiar inima. 1 ~nsemn\ri care se reg\sesc `n Nunta. m\ îndrept spre o în]elepciune în care totul este deja cucerit – dac\ nu mi s-ar `mp\ienjeni ochii de lacrimi [i dac\ suspinul acesta greu de poezie care-mi umple inima nu m-ar face s\ uit adev\rul lumii. M\ asigur c\ în afar\ de dragostea mea totul e inutil [i c\ pîn\ [i dragostea mea. trebuie s-o urmez pas cu pas. ~mi refuz\ o personalitate [i face ca suferin]ele mele s\ r\mîn\ f\r\ ecou. ci din st\ruin]a în creditul pe care-l acord\ ei omului [i sfin]ilor pe care îi pun în scen\. e[ti un diletant lipsit de profunzime. e[ti un spirit limitat [i par]ial.carnete_Camus. iar bucuria asta. Dalele îmi spun c\ e inutil [i c\ via]a e col sol levante. ma la gioia è pellegrina sulla terra. ochii [i buzele care-]i provoac\ b\t\i de inim\. îngr\de[te singura lume unde „a avea dreptate“ dobînde[te un sens: natura f\r\ oameni. Iar pentru rest. * Primitivi sienezi [i florentini. Pe ultima a[ scrie: „Nu cunosc decît o singur\ datorie. nu are valoare pentru mine. Moartea! Tot continuînd a[a. M\ neag\ f\r\ mînie. sprijinit de o coloan\. desigur. Milioane de ochi au contemplat peisajul acesta. consim]ind [i învins. a[ezat pe jos. Dar dac\. î]i usuc\ gura. dar pentru mine este ca primul surîs din lume. Nu v\d c`t scade din inutilitate revolta mea. î]i înc\lzesc [alele. Aproape to]i. ~ncepe s\-mi treac\ dorin]a s\ fiu sensibil la opinia celorlal]i. Ni[te femei m\ priveau curioase.1 * Fiesole Ducem o via]\ greu de tr\it. . * M\n\stirea San Marco. col sol cadente. tr\ind f\r\ consolare. Dar într-o zi p\mîntul are surîsul s\u primitiv [i naiv. dar simt c`t `i adaug\. Un preot mi-a zîmbit. Dac\ ar fi s\ scriu aici o carte de moral\. {i c\ piatra pe care o înc\lze[te soarele. ~n biseric\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 44 44 ALBERT CAMUS CARNETE 45 s\i. în aceast\ diminea]\ de duminic\ la Floren]a. Din toat\ t\cerea mea voi protesta pîn\ la sfîr[itul vie]ii. Marele s\u adev\r. care e ca un pelerin pe p\mînt. Nu ajungem întotdeauna s\ ne împ\c\m ac]iunile cu viziunea pe care o avem asupra lucrurilor. Norii se îndesesc deasupra m\n\stirii. Revolta mea are dreptate. Iar eu. 1 Idem. vreau s\ tr\iesc f\r\ consolare“. pe care ni-l dezv\luie cu r\bdare. * Septembrie Dac\ spui: „nu în]eleg cre[tinismul. Eu nu m\ voi resemna. ar avea o sut\ de pagini. Soarele în mijlocul florilor. fiindc\ î[i acceptau celelalte îndatoriri. iar ni[te copii în jur rîdeau [i se jucau. N-am de ce spune „trebuie“. dup\ inscrip]ii.

O anume continuitate în disperare sfîr[e[te prin a z\misli bucuria. S\ nu consimt. s-o formezi. mu[te bîzîitoare. Floren]a la fereastr\ [i moartea pe mas\. ~n spatele zidului de care m\ sprijin. [tiu c\ exist\ colina care coboar\ spre ora[ [i ofranda întregii Floren]e cu chiparo[ii ei. Prezen]a asta a mea în mine. nu e din cauza a ceea ce am doborît. la San Francesco. via]a . Pretutindeni. Exist\ mult mai mult\ for]\ într-un om care nu pare decît atunci cînd trebuie. Am suferit s\ fiu singur. în fine. Iar aceia[i oameni care. De fiecare dat\ marea nenorocire de a vrea s\ par e ceea ce m-a diminuat în fa]a adev\rului. imaginea. Nu e nevoie s\ te oferi celorlal]i. Pot foarte bine s\ m\ opresc aici. asemenea acestor oameni care au [tiut s\-[i petreac\ via]a `nchi[i între flori [i coloane. dar pentru c\ mi-am p\strat taina. cu care vei pleca [i care va alc\tui de acum înainte toat\ culoarea privirii tale. E singura semnifica]ie pe care consimt s-o dau cuvîntului „despuiere“. s\ g\sesc în fine cap\tul unui an de via]\ neînfrînat\ [i surmenat\. a[a cum ai c\uta cuvîntul. mi-am învins suferin]a de a fi singur. [i admirabila r\bdare de a-]i relua unele idei. Via]a cu fa]a sc\ldat\ de lacrimi [i soare. Pentru mine. Scrisul. Dar aceast\ splendoare a lumii este parc\ justificarea acelor oameni. s\ nu tr\dez. ci doar ca s\ dai. dac\ au dreptate. apoi de a înainta iar. de a le opri din fuga lor. „A fi despuiat“ p\streaz\ întotdeauna un sens de libertate fizic\. o dat\ cu ea. tu cu tine `nsu]i. cu mine au dreptate. dac\ m\ simt ajuns la o cotitur\ a vie]ii. S\-]i lingi via]a ca pe o acadea. tr\dezi. ah.carnete_Camus. e pentru c\ n-am putere decît s\ iubesc [i s\ admir. de soare [i de albine galbene [i negre. în]elegerea amoroas\ dintre p\mînt [i omul eliberat de uman.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 46 46 ALBERT CAMUS CARNETE 47 * 13 septembrie Mirosul de leandru pe care-l întîlne[ti la Fiesole la fiecare col] de strad\. tot efortul meu este s-o duc pîn\ la cap\t. gr\dini]a fumeg\ u[or. S\ nu cedez: în asta st\ totul. iar punctul p`n\ unde m\-mpinge e atins de iubire [i. Iar ast\zi. Dac\ se despoaie. [i simt c\. Nu vreau decît restrîngerea asta [i spa]iul acesta închis – fervoarea asta lucid\ [i r\bd\toare. cel sau cea care conchide. {i la fel ca pîinea cald\ pe care o strîngi în mîn\ [i o fr\mîn]i. nu vreau decît s\-mi ]in în mîn\ via]a. Stau a[ezat pe jos [i m\ gîndesc la franciscanii ale c\ror chilii tocmai le-am v\zut. nu cunosc mai mare glorie decît faptul de a tr\i singur [i ne[tiut. S\ mergi pîn\ la cap\t înseamn\ s\ [tii s\-]i p\strezi taina. Pentru prima dat\. s-o men]in în fa]a tuturor chipurilor vie]ii mele – chiar cu pre]ul singur\t\]ii despre care [tiu acum cît de greu e de suportat. Deoarece atunci nu te mai oferi ca s\ pari. Toat\ violen]a mea m\ ajut\ în acest sens. La fel ca [i lungile nop]i în tren cînd po]i s\-]i vorbe[ti [i s\ te preg\te[ti s\ tr\ie[ti. a c\ror inspira]ie o `n]eleg acum. m\ simt liber fa]\ de trecutul meu [i fa]\ de ce am pierdut. fraza definitiv\. ci numai celor pe care-i iube[ti. o stropitoare verde. De cîte ori cedezi (cedez) în fa]a vanit\]ilor proprii. Cu toat\ mîndria cred c\ este [i a mea [i a tuturor oamenilor din rasa mea – care [tiu c\ punctul extrem al s\r\ciei atinge întotdeauna luxul [i bog\]ia lumii. o fac în vederea unei vie]i mai ample ([i nu pentru alt\ via]\). cum m-a[ mai converti la ele dac\ n-ar fi deja religia mea. s-o iube[ti. Op\rit\ de c\ldur\. s-o ascu]i. E pu]in contrariul a ceea ce se în]elege îndeob[te prin „s`nt fericit“. * 15 septembrie La m\n\stirea San Francesco din Fiesole. Dac\ ziua de azi m\ g\se[te atît de departe de tot. ~ntr-un col]. Simt c\ am for]e extreme [i profunde. care opre[te. sensul cuvîntului fericire nu mi se pare echivoc. N-a[ fi demn s\ iubesc goliciunea plajelor dac\ n-a[ [ti s\ m\ p\strez despuiat în fa]a mea însumi. rev\rsîndu-se de flori ro[ii1. 1 Idem. o curticic\ m\rginit\ de arcade. de cîte ori gînde[ti ca s\ „pari“. tr\iesc în fa]a florilor ro[ii. Ast\zi. bucuria mea profund\! S\ consimt la lume [i la a m\ bucura – dar numai în despuiere. ci a ceea ce am pierdut. iar acordul dintre mîn\ [i flori. Gra]ie lor trebuie s\ tr\iesc a[a cum în]eleg eu. au în chilia lor capul de mort care le hr\ne[te medita]iile. de furioasa pasiune de a tr\i care face tot restul zilelor mele.

– Pentru c\. spune Claire. Dar este da [i este nu. ~n asta constau s\r\cia [i bog\]ia mea unic\. Mai multe vie]i. Un an fierbinte [i dezordonat care se sfîr[e[te [i Italia. lucid\. dac\ actorul ar juca f\r\ s\ [tie c\ joac\ într-o pies\. e destul de greu de explicat. cu dispre]ul vanit\]ilor mele [i cu febra asta. Claire. 15 septembrie ’37 CAIETUL AL II-LEA septembrie 1937 – aprilie 1939 22 septembrie Moartea fericit\ „– Vezi. s\ [tii cît valorezi. – Da. toate for]ele mele de disperare [i dragoste se vor uni. Dar. Nu exist\ decît o chestiune. Ca s\ te cuno[ti. Mul]i dintre cei care m\ cunosc nu m\ recunosc `n anumite clipe. se ridic\ în mine un fel de tremurat de lacrimi. – De ce? spune Claire. – F\r\ îndoial\. Dar cînd actorul se afl\ pe scen\. Da vie]ii mele c\reia îi simt pentru prima oar\ f\g\duiala de viitor. nici mai nefericit. conven]ia e acceptat\. Nu. Dar nu asta vreau s\ spun. Nu [i revolt\ fa]\ de tot ce nu este lacrimi [i soare. mîngîind-o.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 48 48 ALBERT CAMUS f\r\ sarea [i piatra `ncins\. Ziua de ast\zi nu e ca o halt\ între da [i nu. Cultul eului! M\ faci s\ rîd. mi se pare c\. [tim bine c\ e serios – ne-o spune ceva. via]a cum o iubesc [i cum în]eleg s\ o duc. cît nop]ile «casei în fa]a lumii». iar via]a sa ar fi o via]\. E ca [i cum a[ lua-o de la cap\t. nici mai fericit.carnete_Camus. pentru asta. ~ns\ cînd aveam dou\zeci de ani. dar libertatea absolut\ fa]\ de trecutul meu [i fa]\ de mine însumi. ceea ce nu înseamn\ s\ [i po]i s\ te define[ti. Ce eu [i ce personalitate? Cînd îmi privesc via]a [i culoarea ei tainic\. Iar eu m\ simt pretutindeni asem\n\tor cu imaginea inuman\ a lumii care e propria mea via]\. care m\ preseaz\ în fa]a destinului. incertitudinea viitorului. mai multe planuri. S`nt tot atît buzele astea pe care le-am s\rutat. trebuie s\ ac]ionezi. citeam ca toat\ lumea c\ via]a poate fi o comedie etc. {i de cîte ori m\ gîndesc la mersul progresiv al durerii [i al bucuriei în . cît nebunia de a tr\i [i de a avea ambi]ii care m\ cuprinde în unele momente. Dar cu con[tiin]a for]elor mele. tot atît copilul \sta s\rac. desigur. joci pe dou\ planuri în acela[i timp. Claire. trebuie s\-l dai la o parte pe Socrate. atunci lacrimile lui ar fi lacrimi.

. [tiu bine. cu hainele în dezordine. pîn\ la ce puseu de neant activ ar putea merge for]ele mele.. 2 Georges Sorel (1847-1922). am timp acum.Ajuns la punctul unde luciditatea se poate r\sturna. Pe urm\ aprinse o ]igar\ [i. „E igienic. * (Tratat teologico-politic. Ast\zi. Dac\ a[ avea destul\ for]\ [i r\bdare. * 23 septembrie Singur\tatea. Ceea ce m-a oprit întotdeauna e vanitatea mea personal\. r\t\ci o clip\ prin cas\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 50 50 ALBERT CAMUS CARNETE 51 mine. ziua fle[c\it\ [i moale plesc\ia precum n\molul. `n]eleg c\ a ac]iona. – Merge spre balcon [i se revars\ cu totul în lumea de carne [i lumini.)“ * în N. A se dedica „umanismului de stînga“ care vrea s\ ne fac\ s\-i socotim pe Helvétius.. Din „Limbajul are dreptate s\ insiste asupra suferin]ei sufletului în cuvîntul pasiune. Pu]in îmi pas\ de personalitatea mea [i nu vreau s-o cultiv. [tiu la ce grad de perfect\ impersonalitate a[ ajunge. mototoli]i. a spus Claire. în timp ce folosirea cuvîntului pasiune ne duce mai degrab\ cu gîndul la impetuozitatea convulsiv\ care ne mir\ [i astfel ne face s\ uit\m c\ e vorba de o suferin]\ (orgoliu – sfidare)..“1 * Rama Krishna despre tocmeal\: „Omul cu adev\rat în]elept e cel care nu dispre]uie[te nimic. K.. dup\ o lung\ t\cere.. se ghemuia în sine. Se afunda din t\cere în t\cere. sindicalist antiparlamentar.“ A nu se confunda idio]ia cu sfin]enia. Doar constatam. cu capul golit. – A[a e. [i a spus cu violen]\: – Iubirea pe care mi-o poart\ cineva nu m\ oblig\ la nimic. [i cu cît\ furie. (Vei r\mîne singur într-o bun\ zi. î[i privi cutele pantalonilor 1 Kierkegaard. Vreau s\ fiu ceea ce m\ face via]a [i nu s\ fac din via]a mea o experien]\. Patrice s-a sculat. * „Se trezi asudat.“ Pe urm\ face du[ [i gimnastic\ cu extensorul. * 26 septembrie 1) Romanul s\ fie precedat de fragmente de jurnal (sfîr[it). a pream\rit violen]a [i greva general\.1 . ~n jurul s\u. . Tramvaie (sfîr[itul serviciilor?). Albert Camus s-a ocupat îndelung de acest filosof în Mitul lui Sisif. luxul celor boga]i. a iubi [i a suferi înseamn\ a tr\i cu adev\rat. Diderot [i Holbach drept culmi ale literaturii franceze.) * ~n Georges Sorel2. A avut o influen]\ considerabil\ atît asupra lui Lenin.F. Claire. l-a privit pe Patrice în fa]\ [i a spus încet: – Multe dureri îi a[teapt\ pe cei care te iubesc. (Nimicuri filosofice) 23 septembrie. Idei – laitmotiv. Eu s`nt experien]a [i via]a e cea care m\ formeaz\ [i m\ conduce. Dar pentru asta e nevoie de timp. pesimist [i antiintelectualist. Descriere concret\: Dispari]ia prietenilor. dar a tr\i în m\sura în care e[ti transparent [i î]i accep]i soarta ca unic reflex al unui curcubeu de bucurii [i de pasiuni. c\ partida pe care o joc este cea mai serioas\ [i mai exaltant\ dintre toate. 1 Fragment pentru Moartea fericit\. Cu studii politehnice. sedus de bol[evism. Calea etc. Iar eu vreau s\ fiu acest actor perfect.“ Idem: actorul (de via]\) perfect e cel care „este ac]ionat“ – [i care o [tie – pasiunea pasiv\. 2) Luciditatea s\ fie dus\ pîn\ la extaz. Imens efort: revine în lume – stropi de sudoare – se gînde[te la picioare desf\cute de femeie. cît [i asupra lui Mussolini. avînd ceva disperat în privire. ~n gur\ avea toat\ am\r\ciunea somnului [i a ]ig\rii.carnete_Camus.

dac\ a avut loc vreun conflict. capabil s\ iubesc într-atît. Cînd ea se afl\ în lumin\.) * 30 septembrie Ca s\ str\luce[ti mai repede nu consim]i s\ rescrii. s`nt melancolic [i plin de tandre]e. cerul (ah. M-am dat înapoi în fa]a acelei existen]e posomorîte [i toropitoare. mai exact. – Ba nu. unu. c\ am r\mas înc\ în incertitudine [i `n s\r\cie. . îmbr\]i[ezi opinia ziarului dumitale de diminea]\. c\ m-a[ putea chiar însura. s\ fac o baie de carne [i de soare. (Deoarece e din ce în ce mai sigur c\. de vreme ce d\inuia în ciuda ironiilor [i a cuvintelor mele definitive pe tema asta. era bine înr\d\cinat\ în mine. totul deodat\ a a luat-o de-a-nd\ratelea. ce mul]umit s`nt!). în fa]a unui lucru. îmbr\]i[ez opinia lumii. fric\ de singur\tate [i de definitiv. E un b\iat de familie bun\ care n-a cunoscut via]a. * 2 octombrie „Umbla necontenit pe str\zile înnoroiate sub o ploicic\ fin\. Dac\ a[ fi dep\[it primele zile. s\rac fiind. – Poftim? – Num\r. Dup\ plecarea lui: 1) – Un imbecil. Cînd lumea e cenu[ie. o simt „ne-curioas\“. Dar [tiu m\car c\. – Asta e pîn\ la urm\ o nerozie. De reînceput. Nu meritase asta. Nu. marea. s\ m\ strecor în corpuri ca în lumin\. a[ fi consim]it f\r\ îndoial\. doi. trei. {i acolo. c\. – Dumnezeule. 285 [i 286) * 30 septembrie Întotdeauna sfîr[esc prin a da înconjur unei fiin]e. dumneata gînde[ti cu L’Echo de Paris. * Dialog. s\ am o situa]ie. n-are importan]\. 2) – Un preten]ios. Avea dreptul s\ fie fericit. e un copil r\sf\]at. socotind desigur drept nimic securitatea fa]\ de [ansele de via]\ adev\rat\. {i trebuie s\ se cread\ c\ ideea asta.“ (Iluzia progresului. se vede cît de colo. pe care nu îndr\znesc înc\ s-o numesc prejudecat\. spune înv\]\toarea. s-a 1 Camus fusese numit profesor la Colegiul din Sidi Bel-Abbès. M\ simt mai bun. Dar în asta consta pericolul. Ajunge s\-i consacru destul timp. florile (ah. Dar umbla singur în acel mic ora[ atît de departe de tot. în schimb. patru. în fa]a a tot ce era definitiv într-o asemenea instalare. nu trebuie s-o fi cunoscut. Ceea ce e interesant este c\ asta se întîmpl\ mereu în clipa cînd. 3) – Un cinic. Vedea doar la cî]iva pa[i înaintea sa. c\ m-am închis pentru tot ce se nume[te «viitor». Spun. n-a[ [ti s\ spun ast\zi dac\ a fost for]\ sau sl\biciune.carnete_Camus. Voia s\ fie fericit. nu mai era cu putin]\. Mi-a fost fric\. M-am refuzat acestui lucru. pp. – {i cu ce te ocupi dumneata? – Num\r. atunci cînd dogore[te soarele. trebuie s\-mi cî[tig via]a. Eu. ~ntr-un caz [i în cel\lalt.“ * 4 octombrie „Am tr\it pîn\ în ultimele zile cu ideea c\ trebuie s\ fac ceva în via]\ [i. „Toate eforturile noastre trebuie s\ tind\ s\ împiedice ideile burgheze s\ otr\veasc\ clasa care se ridic\: de aceea nu vom face niciodat\ destul ca s\ rupem orice leg\tur\ dintre popor [i literatura secolului al XVIII-lea. Vine întotdeauna un moment cînd simt ruptura.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 52 52 ALBERT CAMUS CARNETE 53 Ideea de progres care infesteaz\ mi[c\rile muncitore[ti este o idee burghez\ izvorît\ din secolul al XVIII-lea. De tot [i de el însu[i. c`t e de frumos!). odat\ numit la Bel-Abbès1. am chef s\ iubesc [i s\ îmbr\]i[ez. pentru a g\si c\ via]a poate fi frumoas\ [i u[oar\. De dispre]uit. S\ plîng\ în fa]a unui cîine [i în fa]a tuturor. femeile. s\ m\ adun la casa mea. Faptul c\ am respins acea via]\. iar eu gîndesc la fel ca lumea.

Te întîlne[ti cu oameni mergînd al\turi de m\gari înc\rca]i cu m\sline. Totul. Kabylia. mai bine s\ fii un bun burghez. cf. * Huxley: „La urma urmei. Iar dac\ eu a[ fi lipsit. Apoi soarele pompînd toat\ apa. cu pîntecele muiat tot de o s\mîn]\ cu parfum de migdale. printre lumini [i mul]ime. * 15 octombrie Giraudoux (de data asta)1: „Inocen]a unei fiin]e este adaptarea absolut\ la universul în care tr\ie[te“.. Pléiade II.“ * . Dar are oare cineva dreptul s\ refuze greut\]ile sub pretext c\ nu-i plac? Cred c\ trînd\via nu-i dezagreg\ decît pe cei lipsi]i de temperament. * 17 octombrie Pe drumurile de peste Blida..: inocen]a lupului. adev\rat\ cale a culturii. asemenea celorlal]i.. greu [i ap\s\tor. ale c\ror gesturi precise [i simple se deta[eaz\ pe cerul ve[nic albastru. * 18 octombrie ~n luna septembrie.“ * 10 octombrie A avea sau a nu avea valoare. {i e ca o amant\ cu care ie[i pe strad\. noaptea ca un lapte [i o dulcea]\. abia semnalat\ în lenevia [i respectul fa]\ de Destin prin vecin\tatea Orientului. Grecia? nu. mirosul de iubire devine u[or. Pe drumul spre Sidi-Brahim.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 54 54 ALBERT CAMUS CARNETE 55 petrecut pentru ceva care a meritat osteneala. ne arat\ care ne s`nt limitele. ori un intelectual de categoria a doua. Efortul concentrat al mersului. întreaga Elad\ transportat\ între mare [i mun]i ar rena[te în splendoarea-i antic\. nu mi-ar r\mîne decît o solu]ie. um\r lîng\ um\r. B\rba]i îmbr\ca]i în stofe albe [i lungi. Ceea ce m-a f\cut s\ fug era f\r\ îndoial\ mai pu]in faptul c\ m-am sim]it instalat. Corpul. Diminea]a pe munte cu p\rul ei tuns scurt ciufulit de brîndu[e – izvoarele înghe]ate – umbra [i soarele – corpul meu care consimte [i apoi refuz\. cu gra]ia [i medita]ia ei. la distan]\ de secole. {i între om [i arbore. ~n primul caz. f\r\ excep]ie. * Sate grupate în jurul unor puncte naturale [i tr\ind fiecare via]a proprie. mirosul de iubire coboar\ din ro[covi. * Pe drumul spre Madeleine – din nou imensa dorin]\ de despuiere în fa]a unei naturi atît de frumoase ca aceasta. în culorile din nou str\lucitoare. dup\ ploaie. Nu. A crea sau a nu crea. Drumeagurile m\rginite de smochini. De nu cumva. Acum.. m\slini. aerul în pl\mîni ca un fier ro[u sau un brici 1 Albert Camus i-a consacrat lui Giraudoux o not\ critic\ în Lumina (1940). {i parc\ dintr-o dat\. Obrajii s`nt bruni [i ochii de culoare deschis\. În al doilea caz.carnete_Camus. atîrnînd cu întreaga-i povar\ de ap\. decît c\ m-am sim]it instalat în ceva urît. ro[covii împr\[tie un miros de iubire peste toat\ Algeria [i parc\ p\mîntul întreg s-ar odihni dup\ ce s-a d\ruit soarelui. [i care te prive[te. dup\ o întreag\ dup\-amiaz\ în\bu[itoare. între gest [i munte se na[te un soi de consim]ire în acela[i timp patetic\ [i vesel\. abia sensibil n\rilor. Inocentul e cel care nu explic\. s`nt oare capabil de ceea ce în general se nume[te «serios»? S`nt oare un lene[? Nu cred [i mi-am dovedit-o. decît un r\u boem sau un fals aristocrat. este Absurditatea complet\. dac\ m\ uit mai bine. totul se justific\. ro[covi [i jujubi. R\mîne de ales sinuciderea cea mai estetic\: c\s\torie + 40 de ore sau revolverul. ascu]it – în întregime în silin]a [i dep\[irea asta care se str\duiesc s\ înving\ panta – ca o cunoa[tere de sine prin corp. Ex.

Arborii [i p\mîntul muia]i de ploaie.1 „S`nt ajutat s\-mi fac nevoile. Nu-i nevoie s\ exilezi melancolia. S`nt sp\lat. p\mînt [i cer. la drept vorbind. A[ accepta [i lucruri mai rele. M. „M\ iube[ti?“ {i r\spunsurile: „Disear\“. Porumbei printre lespezile albe. S\ urci pe o punte de vapor.“ * 8 noiembrie La cinematograful din cartier se vînd pastile de ment\ pe care st\ scris: „Te vei c\s\tori cu mine?“. s\ c\l\tore[ti îndelung la clasa a treia. Dar. asta te ap\r\ împotriva diletantismului [i f\r\ îndoial\ nu voi spune c\ ceea ce le lipse[te lui Gide [i Montherlant este s\ beneficieze de reduceri la tren care s\-i oblige totodat\ s\ r\mîn\ [ase zile în acela[i ora[. Ei bine. cît\ distan]\ [i. `n fond.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 56 56 ALBERT CAMUS CARNETE 57 20 octombrie Exigen]a fericirii [i c\utarea ei r\bd\toare1. Le treci vecinei care r\spunde în acela[i fel. poate. nu voi face niciodat\ un gest ca s\ scurtez o via]\ în care cred atît de tare. s\ nu cau]i s\ pari. eu `nsumi în mine cel viu – mul]umind îns\ vie]ii c\ mi-a permis s\ ard. 1 Fragment pentru Moartea fericit\. S\ aspiri la goliciunea în care te arunc\ lumea înapoi. . S\ fii fericit cu prietenii t\i. O singur\ mu[cat\. A. nu pot s\ v\d lucrurile ca Montherlant sau ca Gide – din cauza reducerilor la tren. * 1 Personajul acesta este Zagreus. S\ nu renun]i. dar nu voi fi ratat nimic din ceea ce formeaz\ misiunea mea. * 7 noiembrie Personaj. s\ nu m\nînci decît o dat\ pe zi. în acord cu lumea [i s\-]i cî[tigi fericirea urmînd o cale care duce îns\ la moarte. * 21 octombrie Trebuie mult mai mult\ energie ca s\ c\l\tore[ti s\r\c\cios decît s\ faci pe c\l\torul h\r]uit.“ „Da. S`nt aproape surd. * 6 noiembrie Drumul spre La Madeleine. [i o mare triste]e pierdut\ [i mut\ care ne familiarizeaz\ cu frumosul chip pur al mor]ii. {i trebuie s\ ai gustul dificult\]ii [i dragostea de necunoscut ca s\-]i realizezi visurile de c\l\torie cînd e[ti s\rac [i lipsit de bani. toate acestea cer un curaj [i o voin]\ care interzic s\ iei în serios predicile despre „dezr\d\cinare“. de îndat\ ce e[ti singur în fa]a ei. s\ ajungi obosit [i ros pe din\untru. Nu e vesel s\ c\l\tore[ti. infirm – amputat de ambele picioare – paralizat pe o parte. dar e nevoie s\ distrugi în tine gustul dificilului [i al fatalului. Dar [tiu bine c\. * 25 octombrie Flec\reala – ceea ce este insuportabil [i degradant în ea. ce tainic\ în]elegere. Copaci. Dar. în acela[i timp rozalie [i ro[ie. S`nt [ters.“ S\ nu consim]i la conven]ie [i la orele de birou. totodat\. S\ nu renun]i niciodat\ – s\ pretinzi tot mai mult. * 5 noiembrie Cimitirul de la El Kettar. „Mult“ etc. Ah! De la gestul meu pîn\ la acea prim\ stea care ne a[tepta la întoarcere. Un cer acoperit [i o mare furioas\ în fa]a colinelor acoperite de morminte albe. mai ales. Vie]ile se amaneteaz\ pe baza unui schimb de pastile de ment\. s\-]i numeri banii [i s\ te temi la tot pasul ca un accident neluat în seam\ s\ nu întrerup\ o c\l\torie [i-a[a îndeajuns de dificil\. nici u[or. Dar s\ fii lucid chiar [i în timpul orelor de birou. anume s\ tr\iesc. S\ fiu orb [i f\r\ nici o sensibilitate – s\ fiu mut [i f\r\ contact cu exteriorul – numai s\ simt în mine flac\ra asta sumbr\ [i arz\toare care s`nt eu.carnete_Camus. pe care Mersault îl asasineaz\ în Moartea fericit\. „Vei tremura în fa]a mor]ii.

Asta-i un pic cinic. Ca s\ fii fericit trebuie timp. Timpul se cump\r\. * 1 Fragment pentru Moartea fericit\. c\ldura [i încrederea pe care un om normal le plimb\ cu sine printr-o lume f\cut\ pentru el. totul este profitabil pentru cine vrea s\ profite. latin\ `n original). Dunga pantalonilor disp\ruse [i. pe nesim]ite. dar nu s`nt sigur c\ orice anticipare sentimental\ e fals\. mult timp.“ Da. „voi construi [i el s\ d\rîme“ (`n limba M.1 * 22 noiembrie E normal s\ dai pu]in din via]a ta ca s\ n-o pierzi în întregime. Iar ceea ce ne fur\ timpul e nevoia de bani. 2 Idem. ~n orice caz. {i fericirea e o lung\ r\bdare. Totul se cump\r\. Atunci trebuie s\ tr\im cum ne este cel mai u[or s\ tr\im. Pentru un b\rbat „de familie bun\“. spune Montherlant. * 17 noiembrie „Voin]\ de Fericire. Ceea ce m\ atrage e leg\tura asta care merge de la lume la mine. Mai mul]i ani.carnete_Camus.. E un soi de snobism spiritual s\ vrei s\ încerci a crede c\ po]i fi fericit f\r\ bani. * 16 noiembrie Spune: „Trebuie s\ ai o iubire – o mare iubire în via]\. ci cu voin]a de fericire. Aedificabo et destruam. sp\lînd fa]a lui M.“ Partea a treia. tropotul sec al copitelor cailor [i aversa surd\ [i persistent\. „~ntotdeauna am ac]ionat din ciud\.2 (La Salzburg) * Ironie fa]\ de Marthe – o p\r\se[te. o dat\ cu ea. a fi fericit înseamn\ a relua destinul tuturor. Succesiunea timpului în anotimpuri [i nimic altceva. . nu cu voin]a de renun]are. chiar dac\ e [ocant. Realizarea fericirii. Partea `nt`i (sfîr[it). S\ ac]ionez în a[a fel încît s\ fiu fericit? Dac\ trebuie s\ m\ fixez undeva. R\spuns: da. Infirmul care-i spune lui Mersault: „Banii. fiindc\ asta creeaz\ un alibi pentru disper\rile f\r\ motiv de care s`ntem cople[i]i“. Chestiune de smerenie. pentru ca al]ii s\ le ia locul `n cur`nd. singura experien]\ care m\ intereseaz\ este cea în care tocmai totul ar fi a[a cum m-a[ a[tepta. Acum lucrurile stau mai bine. E doar nes\buit\. examineaz\ evenimentele vie]ii sale în lumina acestor fapte. Ci de la lume la mine [i de la mine la lume.“ 1 Medic algerian [i filosof. dar este [i punctul de vedere al celei mai frumoase fete din lume. * Decembrie O ploaie deas\ ca un ulei pe geamuri. nici pîcl\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 58 58 ALBERT CAMUS CARNETE 59 13 noiembrie Cviklinsky1. prieten al lui Albert Camus. S\ fac ceva ca s\ fiu fericit [i s\ fiu fericit prin asta. {i apoi. Prefer: Aedificabo et destruat2. nori negri soseau necontenit. {ase sau opt ore pe zi ca s\ nu cr\pi de foame. A fi bogat înseamn\ a avea timp ca s\ fii fericit cînd e[ti demn de a fi. 2 „Voi construi [i voi d\rîma“ (Montherlant). nici ploaie. Alternan]a nu merge de la mine la mine. Ca o mîn\ u[oar\ îi dezgolea ochii cu cearc\ne mari. S\ nu ne str\duim. Apa asta vaporizat\ care cobora. totul c\p\ta aerul unui trecut a c\rui grea melancolie p\trundea în inima lui Mersault ca apa în pantofii umezi [i frigul în genunchii prost proteja]i de o stof\ sub]ire. acest dublu reflex care face ca inima s\ poat\ interveni [i s\-mi dicteze fericirea pîn\ la limita precis\ unde lumea poate s-o des\vîr[easc\ ori s-o distrug\. s-o fac mai degrab\ în ]ara asta care îmi place? Dar anticiparea sentimental\ e întotdeauna fals\ – întotdeauna. revenind acas\. Din str\fundurile cerului. disp\reau.

nu au istorie.“ Coloana egiptean\ era la început o coloan\ de piatr\.1 Pe de alt\ parte.) Exemplu: „Nem]ii au fost cei care au inventat orologiile mecanice.. de a-l urma strîngîndu-i bra]ul.“ Grecii. {i a[a tot anul. Adic\: antic = prezent.“ Stupiditatea schemei: Antichitatea – Evul Mediu – Timpurile moderne. nu regula. (Cf. „Oameni de cultur\ europo-occidental\. * Politica [i soarta oamenilor s`nt alc\tuite din oameni f\r\ ideal [i f\r\ m\re]ie. Form\ [i realitate: „Numesc a în]elege lumea s\ fii la în\l]imea ei. A[a se-nt`mpl\. Dar acum e vorba s\ creezi în tine un om nou. culcîndu-se din nou [i dormind pîn\ a doua zi.“ Lipsa sim]ului istoric la greci. înzestra]i cu sim] istoric. Suflet grec [i inteligen]\ roman\. Trebuie s\ nu te pierzi `n visare [i s\ nu renun]i. popor fericit. în Occident. revenind acas\. dac\ oricum. E vorba s\-]i tr\ie[ti visurile – s\ le materializ\m. Un mileniu.carnete_Camus. se scoal\ foarte tîrziu [i se a[az\ la fereastr\. Duminica. A[teapt\. Literatura noastr\ [i muzica noastr\ s`nt pentru or\[eni. Astfel facem din Istoria Filosofiei singura tem\ serioas\ a întregii filosofii. Trecerea de la cultur\ la civiliza]ie se realizeaz\ în Antichitate în secolul al IV-lea. culcîndu-se [i a[teptînd ora cinei fumînd. dimpotriv\.2 * Nu avem timp s\ fim noi în[ine. ~nainte. La ce bun promisiunile. În noapte. din Antichitate pîn\ la r\zboaiele persane. din 1 Fragment pentru Moartea fericit\: Camus se va inspira de aici pentru paginile din Str\inul. romanul succed\ elenului. N-avem decît timp s\ fim ferici]i. trec\torii sau t\cerea. La fel [i t\cerea prin care se d\ruia cu totul gestului din acel moment [i care-i des\vîr[ea asem\narea cu pisicile. La începutul istoriei spirituale a Occidentului. ale c\ror b\t\i sonore.. iar poe]ii industria[i. . 2 Reflec]ie al c\rei ecou se va reg\si într-un fel în Caligula.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 60 60 ALBERT CAMUS CARNETE 61 Tipul care promite atît de mult [i care lucreaz\ acum într-un birou. s`nt poate expresia cea mai uria[\ de care a fost vreodat\ capabil un sentiment istoric al universului“. * Decembrie Ceea ce-l emo]iona era felul ei de a se ag\]a de hainele lui. renun]ai sau te pierdeai `n visare. Oswald Spengler (Declinul Occidentului): I. „Istoria. incarnare a grijii. este produsul unei gîndiri esen]ialmente mitice. Atunci a izbucnit 1 Fragment pentru Moartea fericit\. s`ntem excep]ia. r\sunînd zi [i noapte din turnuri nenum\rate peste Europa Occidental\. privind ploaia sau soarele. contr\: fragmente mitice la Heracles: acelea[i de la Homer la tragediile lui Seneca.. Cei care au o m\re]ie în ei nu fac politic\. Matematicile Istoria [i tabelele (de rev\zut). înfrico[\toare simboluri ale timpului ce se scurge.“ „Cel care define[te nu cunoa[te destinul. Astfel. coloana doric\ era o coloan\ de lemn. se plaseaz\ un fragment de autoanaliz\ intim\ [i acesta e o Vita Nuova a Occidentului... „Ce înseamn\ tipul supraomului pentru lumea Islamului?“ „Civiliza]ia este destinul unei culturi.“ „Exist\ în via]\.. A[teapt\ s\ moar\. ad\ugat\ la gravitatea s\rut\rilor ei. Mitul [i semnifica]ia sa antipsihologic\. Sufletul atic exprima prin asta profunda sa ostilitate fa]\ de durat\. E vorba ca oamenii de ac]iune s\ fie [i oameni de ideal. acea p\r\sire [i acea încredere care atingea b\rbatul din el. îi sim]i sub degete pome]ii înghe]a]i [i proeminen]i [i buzele abia c\ldu]e în care se afunda degetul1. pe lîng\ necesitatea cauzal\ – pe care o voi numi logica spa]iului – [i necesitatea organic\ a destinului – logica timpului. ~ntreaga chestiune: antiteza dintre istorie [i natur\. „Cultura egiptean\. nu face nimic. în secolul al XIX-lea.

se preg\ti s\ abandoneze Casa din fa]a m\rii. ca un cer r\sturnat.) * Roman. Nu asta voia M. Titluri: O inim\ curat\ Ferici]ii pe p\mînt Raza aurit\ * – Cuno[ti mul]i b\rba]i „iubitori“ care s\ refuze o femeie dr\gu]\ ce li se ofer\? {i chiar dac\ exist\. IV. o fac din lips\ de temperament. R\ce[te ie[ind (de aici boala care-l va doborî). I. ~nc\perea e supraînc\lzit\. femeile. succesele mondene. gur\ lîng\ gur\. e moartea. „Niciodat\ nu voi putea duce via]a asta“. Partid\ de c\r]i (brisc\).. spuse M. IV: conversa]ie cu Z... * 1 Fragment pentru Moartea fericit\. c\ trebuie s\ faci ce vrei. P. {-am s\-]i spun de ce. Cap. s`nt un exaltat periculos. Femeia este un bun public.“ * Roman. O lun\ mai tîrziu.“ (Parcul Saint-Raphaël. Habar n-ai s\ tr\ie[ti. opera de art\. [i asta nu e bine. zuavii.) Roman. voin]a neînfrînat\ de a sorbi de pe buzele ei toat\ semnifica]ia acelei lumi inumane [i adormite. Restul. îl apuca setea dup\ acel izvor c\ldu]. timp de mai multe minute. între timp. se sim]ea bolnav [i [tia ce vrea. spune M. Mersault. „Noi. respingea atunci acele buze pe care le c\uta apoi. * Roman.1 „Gre[eala. ca o t\cere închis\ în gura sa.. * ~ntotdeauna. Partea `nt`i. Fericirea exist\ sau nu exist\. ca înecat\. O femeie pasiv\.carnete_Camus. revenise. Ea. ca [i cum ar fi strîns întreaga lume în bra]e. (Cel pu]in în sensul pe care i-l dai cuvîntului „serios“. Marthe gemu. P.. O canava care a[teapt\ broderiile noastre. c\utînd o fericire con[tient\.. rec\zînd în apele înghe]ate [i negre care o ardeau ca un popor de zei. care simte c\ i se `nro[esc urechile. Pen’c\ e[ti un b\rbat pr\p\dit închis în tine. este s\ crezi c\ trebuie s\ alegi.. Dup\ cîtva timp. umflat de luminile umane. la început s`nt lucrurile plictisitoare. c\ exist\ condi]ii pentru fericire. – Da. spune Z. ~n fa]a nop]ii înc\rcate pîn\ la refuz de stele [i a ora[ului. se ag\]a de el. – Nume[ti temperament lipsa vreunui sentiment serios. ~i mu[c\ buzele [i.. M. pentru c\ s`nt într-o stare de revolt\. . î[i anun]\ plecarea. dar asta n-ai s-o po]i face lucrînd. Locuin]a lui Zagreus la ]ar\. * Roman.~n fond. – Nu. sigur de acum înainte c\ voiajul reprezint\ o via]\ închis\ pentru el..qxd 12/12/02 4:31 PM Page 62 62 ALBERT CAMUS CARNETE 63 în el un soi de ]ip\t puternic. De asemenea. nu s`nt decît pretexte.“ „Cu so]ul meu.“ Un tip negru: „M\ dezgu[ti. de fapt. – Exact. ie[ea în str\fulger\ri din marea gaur\ profund\ unde fusese aruncat\. Voiajul i se p\rea ceea ce este. Ceea ce conteaz\ e voin]a de fericire. III. se în\bu[\. * Decembrie Un b\rbat care are sim]ul jocului este întotdeauna fericit în compania femeilor. . `nceput\ prin „impersonalitate“. în împrejurimi. sub suflarea cald\ [i profund\ ce urca din port spre fa]a lui. {i mie nu-mi plac pr\p\di]ii închi[i în ei. Asasinat. dezinteresat [i înfocat. dar tocmai faptul c\ o duci î]i permite s-o accep]i. Discu]iile. Se aplec\ [i parc\ [i-ar fi a[ezat buzele pe o pas\re. M\ dezgu[ti. un soi de enorm\ con[tiin]\ prezent\. Avea s\ c\l\toreasc\ mai întîi [i s\ se fixeze dup\ aceea în împrejurimile Algerului. P.. Pentru a doua oar\. Pe urm\. el aspir\ c\ldura aceea care-l transporta. o fericire de om nelini[tit.

s\ creezi în jurul t\u admira]ii facile. S\ echilibrezi o cultur\ atent\ a corpului cu con[tiin]a atent\ de a tr\i. * Aprilie ’38 Melville1 se lanseaz\ în aventur\ [i sfîr[e[te într-un birou. Doi ani nu reprezint\ prea mult într-o via]\ ca s\ reflectezi asupra unui singur punct. singura tem\ etern\ a artei [i a religiei. un pretext pentru la[it\]i [i comedii (majoritatea c\minelor s`nt f\cute pentru asta). ~n felul acesta. tiranii [i m\sc\ricii burghezi s`nt doar pretexte. E o revendicare a omului contra destinului. oamenii s`nt sensibili la destin. * Februarie ’38 Spiritul revolu]ionar const\ în întregime `ntr-un protest al omului contra condi]iei de om. S\ tr\ie[ti în regul\. ai o [ans\ din zece s\ scapi de cea mai sordid\ [i mai mizerabil\ dintre condi]ii: cea a omului care munce[te. O revolu]ie se realizeaz\ întotdeauna împotriva Zeilor – începînd cu aceea a lui Prometeu. care nu s`nt lipsite de o leg\tur\ cu ideea pe care o are Malraux despre revolu]ie [i art\. E mai simplu s\-l g\se[ti în esen]a ta [i în destinul t\u. Trebuie s\ lichidezi toate st\rile anterioare [i s\-]i folose[ti toat\ puterea. * Aprilie ’38 Cîte nu s`nt sordide [i mizerabile în condi]ia unui om care munce[te [i într-o civiliza]ie întemeiat\ pe oameni care muncesc. Dar e nevoie de toat\ emo]ia lui Malraux ca s\ nu cedezi voin]ei de a demonstra. S\ abandonezi orice preten]ie [i s\ te apuci de o dubl\ munc\ de eliberare – fa]\ de bani [i fa]\ de propriile tale vanit\]i [i la[it\]i. a c\rui tehnic\ romanesc\ a influen]at Ciuma. un public. Dar trebuie s\ te ]ii tare [i s\ nu te la[i. dac\-i adaugi del\sarea fizic\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 64 64 ALBERT CAMUS CARNETE 65 Februarie ’38 Aici. Condamnarea Reformei care salveaz\ cre[tinismul împotriva principiilor de via]\ [i dragoste pe care i le insufla Cezar Borgia. autor al lui Moby Dick. sub forme diverse. 1 Camus va consacra mai tîrziu o prefa]\ lui Melville. Nu destul de matur. E ceea ce îi distinge. fie biologie + examen de capacitate fie Indochina De notat în fiecare zi în caietul acesta: ~n doi ani s\ scriu o oper\. trebuie s\ ajungi s\ uzezi pîn\ [i r\utatea [i calomniile. De publicat la Alger. apoi s\ înve]i cu r\bdare. necultivarea corpului [i relaxarea voin]ei. mai întîi ca s\ nu ui]i nimic din ce ai înv\]at. Nici o importan]\. Moare necunoscut [i s\rac. Mai întîi trebuie s\ taci – s\ suprimi publicul [i s\ [tii s\ te judeci.1 ~n acest sens. * Suferin]a de a nu avea totul în comun [i nenorocirea de a avea totul în comun. * Aprilie De expediat dou\ eseuri. Alt\ reac]ie inevitabil\ este s\ debitezi fraze. una se poate potrivi cu cealalt\. * Mai Nietzsche. o oper\ de art\ care ar descrie cucerirea fericirii ar fi o oper\ revolu]ionar\. {i f\r\ îndoial\ c\ spiritul acesta îl po]i sesiza în actul s\u istoric. Dar trebuie în orice clip\ s\ previi în tine r\utatea [i calomnia. Cu pre]ul acesta. De altfel. De abandonat totul pentru asta: Tez\. .carnete_Camus. prefigureaz\ temele majore din Omul revoltat. De reluat: Filosofie [i Cultur\. 1 Aceste reflec]ii. Caligula. * S\ g\se[ti o lips\ de m\sur\ în m\sur\. Prin singur\tate [i izolare (nu s`nt acela[i lucru). Papa Borgia justifica în sfîr[it cre[tinismul. Reac]ia natural\ este întotdeauna s\ te risipe[ti în afara lucrului.

Pîn\ la urm\. Frumoas\ figur\ de roman [i jalnic\ imagine de prieten. * Var\ la Alger2 Pentru cine e jerba asta de p\s\ri negre pe cerul verde? Vara oarb\ [i surd\ care se strecoar\ [i d\ un sens mai pur chem\rilor l\stunilor [i strig\telor vînz\torilor de ziare. {i ultima: o capodoper\ de luciditate. Dar [i aici. s\ cî[tige iubirea [i prietenia [i e incapabil atît de una. demoleaz\ toate efectele scumpului ei so]. Tema cunoscut\: pentru c\ te iubesc prea mult. Totul era frumos alt\dat\. Mergeau cîteodat\ seara în sat. Galeria se foie[te [i surîde jenat\. * Mai B\trîna care moare la azilul de b\trîni1. merge spre ea. Dar unde se afl\ adev\rul. dar de ce are dragostea uneori un limbaj atît de derizoriu? * Despre acela[i lucru nu gînde[ti la fel diminea]a ori seara. dar. El ro[e[te. Primul are calit\]i [i-i place s\ str\luceasc\. trei ori. Care are nevoie s\ dobîndeasc\. * ~nc\-mi mai amintesc de criza de disperare care m-a cuprins cînd m-a anun]at mama c\ „de acum înainte s`nt destul de mare [i voi primi cadouri utile de Anul Nou“. Trebuie s-o m\rturisesc. „Oh! spuse Céleste1 [tergînd tejgheaua. care d\ prea mult la toat\ lumea [i nu se ata[eaz\ niciodat\. Prietena ei. pîn\ ce pierde din nou teren. . Mersault.“ Mersault se opri brusc [i puse paharul jos. ~mb\trîne[ti. care se joac\ de-a seduc]ia. {i. Unul celuilalt: „Fata dumitale nu ]i-a scris? – Nu. Portarul de la mica morg\ a azilului. Era adev\rat. so]ia [i galeria. * C.carnete_Camus. Au venit la Paris. Aparen]ele s`nt salvate [i ura cre[te. b\trînul „a ridicat mîna“. prin mici propozi]ii seci. e ceea ce este picant [i original în ea – nou [i superficial. partea de comedie e nepre]uit\. îi s\rut\ mîna zîmbind: „Ai dreptate. Scene. [tiam bine c\ dragostea era cea care vorbea. Cea de-a doua tace. dragul meu“. Cum este infirm. Infirmiera maur\ care bate sicriul în cuie are un [ancru la nas [i poart\ mereu o basma. dar sufer\ de umilire [i a[a se na[te ura. „Cine ar fi spus c\ la 74 de ani avea s\ sfîr[easc\ într-un azil de b\trîni la Marengo?“ Fiul s\u are o situa]ie. 2 Pentru Nunta. Nora nu i-a vrut. cît [i de cealalt\. Mersault bea.: Cu un surîs: „Nu te ar\ta mai prost decît e[ti. Nici ast\zi nu pot s\ m\ dezbar de o crispare tainic\ atunci cînd primesc cadouri din categoria asta. Groparul care era prietenul moartei. 1 Fragment pentru Str\inul. în gîndul nop]ii sau în spiritul amiezii? Dou\ r\spunsuri. 1 Personajul Céleste ap\rea [i în Moartea fericit\ înainte de a trece în Str\inul. Dar cunoa[te locurile [i o ia pe scurt\turi care-l fac s\ se al\ture convoiului de dou\. prietena pe care [i-o f\cuse în trei ani. Se privi în oglinda din spatele casei. nu poate ]ine pasul [i merge la dou\zeci de metri distan]\. care plînge „pentru c\ nu mai are nimic“. * Iunie Pentru Moartea fericit\: o serie de scrisori de ruptur\. Cel\lalt se st\pîne[te. – Ar putea s\-[i aduc\ aminte c\ are o mam\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 66 66 ALBERT CAMUS CARNETE 67 * Ceea ce m\ atrage la idee. * Sfîr[it. draga mea“. Prietenii moartei: Ni[te b\trînei mitomani. ~[i marcheaz\ astfel tot timpul superioritatea.“ Cealalt\ a murit – ca un semn [i un avertisment pentru to]i. dou\ rase de oameni. B\trînelul care a ]inut s\ urmeze convoiul pîn\ la biseric\ [i cimitir (2 km). f\r\ îndoial\. Fiul i-a dus la b\trîni. * Scen\: so]ul. care este parizian [i locuie[te acolo cu nevasta. Ex.

strive[te în mod egal oamenii.. n-o s\ i se caute alte cusururi. rar! Nu e[ti mul]i. . 1) De terminat Floren]a [i Alger. dimpotriv\. Pune în ac]iune o metafizic\ a umilirii.. Cuiva care se acuz\ spontan. De exemplu. 4) Eseu despre teatru. 3) Improviza]ie de var\. Dar e[ti mincinos. Cu un ton de fals\ umilin]\.. * „Se vorbe[te mult în momentul acesta despre demnitatea muncii. Sfîr[it de lun\ cînd mama spune cu un zîmbet încurajator: „Ast\-sear\ o s\ bem o cafea cu lapte. despre necesitatea ei. asta-i ceva m\gulitor. spectatorule. Astea-s doar defectele celorlal]i. {i de altfel. Camus. invidios. ~n familia mea: 10 ore de munc\. 1 Este vorba de economistul liberal contemporan cu A. s`nt lacom. Iat\ lec]ia [i grandoarea ei. – Fiecare este ceea ce pare.“ * Eseu despre 40 de ore. 7) Absurdul. Altele care nu cost\ nimic s\ le recuno[ti. – Oh! {tiu perfect. Marea mizerie a omului e c\ trebuie s\ plîng\ [i s\ doreasc\ ceea ce-l umile[te (concurs). * Caligula: „Ceea ce nu ve]i în]elege niciodat\. Doar trînd\via este o valoare moral\ pentru c\ poate servi la judecarea oamenilor. nu-i a[a? 1 Bernard. Cunosc pe unii care se extaziaz\ [i se indigneaz\ din asta. vanitos... – Ei! – Spectatorule. are ni[te opinii foarte precise asupra acestei chestiuni. iar jocul supus tehnicii ajunge oper\ de art\ [i întreaga crea]ie. rar? (Se întoarce. Aici munca se îmbin\ cu jocul. ne placi. Dar asta-i o în[el\torie. Somn.. e c\ s`nt un om simplu. a[a ceva nu se m\rturise[te. Munca. nu stric\ s\ mai schimbi. A[a cum e[ti... Ei.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 68 68 ALBERT CAMUS CARNETE 69 * Iunie.. – Sigur. – Cum a[a. s`nt mincinos. Pentru var\. Exist\ defecte care nu se m\rturisesc niciodat\. 2) Caligula. Exist\ o demnitate a muncii în butoia[ele confec]ionate duminica. Nu întemeiaz\ o judecat\. Nu le e fatal\ decît celor mediocri. Domnul Gignoux1. Cei mai buni nu-i supravie]uiesc sub forma de sclavie pe care i-o d\ actualmente societatea celor care gîndesc corect. * Pentru Improviza]ie de var\: – Spectatorule. E[ti cî]iva.“ Dar cel pu]in vor putea face dragoste. Eu n-am nici un merit.. De aceea totul e atît de simplu..) – Da. bineîn]eles! „E adev\rat. M-am acceptat pe mine. evi]i s\ vorbe[ti despre rest. 6) De rescris Roman. Propun s\ r\sturn\m formula clasic\ [i s\ facem din munc\ un rod al trînd\viei. Nu exist\ demnitatea muncii decît cînd munca e liber acceptat\. – Ei! – E[ti rar. 5) Eseu despre 40 de ore. dac\-]i m\rturise[ti furiile. Din cînd în cînd.carnete_Camus.“ ~ntr-un sens. în special. medic din Moartea fericit\. spuse Bernard1. s`nt irascibil. * Roman – S`nt silit s\ recunosc c\ am ni[te defecte grave. Duminic\-Luni – {omaj: omul plînge.. [i! Muncitorii mei cî[tig\ 40 de franci pe zi.

s`nt semnele unei existen]e patetice. Rîd. Ceea ce intereseaz\ într-o carte.. las\-m\ s\ profit“. partea superioar\ a saltelelor a fost sprijinit\ de perete. spune acest orb. tot ce este degradant în toate suferin]ele. iar oamenii dorm ghemui]i. singura care ni se ofer\ [i ni se îng\duie. (Dup\ asasinat. Printre plînsete: „Haide. S\ cau]i s\ învingi [i s\ „umpli“. * Iat\ o constatare pe care o faci cu greu: s\ în]elegi c\ po]i fi superior multora f\r\ a fi totu[i o fiin]\ superioar\. Prin asta e fals\. acceptînd moartea ca atare. îi accept\ în acela[i timp [i consecin]ele – adic\ r\sturnarea tuturor valorilor tradi]ionale ale vie]ii. Trei persoane care dorm. vie]ile noastre nu s`nt niciodat\ patetice.1 * 1 Fragment care va servi pentru Mitul lui Sisif. Pentru c\ s`nt siguri c\ nu vor întîlni pe nimeni pe str\zi. Dar trebuie mers pîn\ în str\fundurile formulei. * Iunie La cinema. în locul fularului negru pe care-l purta de obicei. * August O înc\pere d\ spre curte – se deschide spre o a doua înc\pere care prime[te lumina de la ea [i care. [i-a pus o cravat\ de var\ foarte deschis\ la culoare. * B\trîna [i ur\rile ei de Anul Nou: Nu cerem mare lucru: s\ avem de lucru [i s\n\tate. Nici un fel de taclale. Cf. Absurditatea domne[te [i iubirea te salveaz\ de ea. d\ spre o a treia f\r\ fereastr\. spune ea. trebuie s\ fii totdeauna pu]in dincoace în expresie (mai curînd decît dincolo). mila celorlal]i îi împiedic\ s\ rîd\. Experien]a „real\“ a singur\t\]ii este una dintre cele mai pu]in literare din cîte exist\ – se afl\ la o mie de leghe de ideea literar\ pe care ]i-o faci despre singur\tate. Om cu adev\rat este cel care.) * Tenta]ia comun\ a tuturor inteligen]elor: cinismul. Nu schimb\ nimic în ea. * Moartea fericit\ ~n tren. ci iubiri. ziua. cînd.carnete_Camus. „S\ scriu. Acel „Totul e permis“ al lui Ivan Karamazov este singura expresie a unei libert\]i coerente. Or. Timpul – s\ nu-l pierzi. * Singura libertate posibil\ e libertatea fa]\ de moarte. * Mizeria [i m\re]ia acestei lumi: nu ofer\ adev\ruri. * Orbul care iese noaptea între ora unu [i patru cu un alt prieten orb. micu]a oranez\. Nu ]ine seam\ de am\nunte. ~n timp ce. Zagreus st\ a[ezat în fa]a lui. ~n camera asta. Dar cum l\]imea cea mai mare a od\ii nu atinge lungimea saltelei. Doar c\. Dar asta nu intereseaz\ pe nimeni. el cere lumii doar o iubire. {i c\ adev\rata superioritate. S\ nu te la[i dus în vid. `nso]it\ de so]ul ei. î[i reia locuin]a.“ * Ca s\ scrii. la rîndul ei. pot rîde dup\ pofta inimii. trei saltele. So]ul ei o implor\ s\ se opreasc\. Dac\ întîlnesc un felinar.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 70 70 ALBERT CAMUS CARNETE 71 * Singura fraternitate acum posibil\. Dar este o psihologie generoas\. Pune doar o oglind\ nou\. de fapt. * Aceast\ vanitate singular\ a omului care las\ [i vrea s\ se cread\ c\ aspir\ la un adev\r. plînge de se rupe de nenorocirile eroului. . * Exist\ o psihologie corect\ în romanele-foileton. în orice caz.. Acord\ credit. este sordida [i cleioasa fraternitate în fa]a mor]ii militare.

Dar tocmai pentru asta acord\ vie]ii onoarea care i se cuvine. S-a dus din nou în buc\t\rie.“ * Despre moartea con[tient\. . Ea n-a zîmbit.“ (Amurgul zeilor) * Nietzsche. 219 [i urm.. Nu-i ajung. le este dat s\ tr\iasc\ tragediile cele mai dureroase. Nogara: Les Etrusques et leur civilisation. Prive[te. sînul unei fete.1936. * Metod\ a meteorologiei.“ Socoteala celor 1 300 de franci.) * V\zduhul este populat de p\s\ri crude [i `nfrico[\toare. fumul sacrificiului au întotdeauna puritate. cf. rug\ciunea unui copil. cu personajul Raymond. Ea întinde o p\tur\ pe jos în sufragerie [i-i distreaz\ pe copii f\r\ zgomot pentru ca b\rbatul s\ poat\ dormi. Vorbe[te. privind u[oarele tres\riri ale corpului. Din cînd în cînd. nu stric\ o schimbare. (Referin]\?) * Belcourt Tîn\ra al c\rei so] î[i face siesta [i nu trebuie s\ fie deranjat de copii.“ (Jacob Wassermann) * Din legile lui Manou: „Gura unei femei. 1935. A citit adesea pove[ti despre s\r\cie în care femeia e „brav\“.1 „Am cunoscut o doamn\. era.. Pentru c\ acea oper\ de art\ va fi în întregime izvor`t\ din moarte. (Ai cump\rat unul pentru mine?) Povestea costumului [i a surorii.. „Ce dorim noi oare la vederea frumuse]ii? S\ fim frumo[i. ca s\ spun a[a. amanta mea.“ (Uman. prea uman. Brav\? Nu. * Bibliografie etrusc\: A. poate fi v\zut\ în trecere. disear\ o s\ bem o cafea. de Ruyt: Charon. Adoarme cîteodat\. dar e o gre[eal\. fiindc\ ea le opune antagonismul s\u cel mai mare. „Ce s`ntem noi pe p\mînt? {i ne tot agit\m. Amurgul zeilor. Este o experien]\ prea mobil\ ca s\ o fixezi în concepte matematice. – Ei bine. Grenier: „Recherches Etrusques“ în Revue des Etudes Anciennes. cu copiii t\cu]i în jurul ei. resemnat\. î]i pl\tesc chiria.. Opera de art\ (dac\ este o m\rturie) într-adev\r tragic\ trebuie s\ fie cea a unui om fericit. Observa]ia reprezint\ aici o felie arbitrar\ din realitate. r\sturnat\. Temperatura variaz\ de la un minut la altul.carnete_Camus. iar tu bei 1 ~nsemn\ri reluate `n Str\inul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 72 72 ALBERT CAMUS CARNETE 73 21 august 1938 „Doar cel care a cunoscut «prezentul» [tie cu adev\rat ce este infernul. {i doar no]iunea de medie poate da o imagine a acestei realit\]i. Fr. fiindc\ e cald. * Fostul boxer care [i-a pierdut fiul. Paris. î]i dau 20 de franci pe zi. „De ce nu lucrezi cu jum\tate de norm\? M-ai u[ura cu m\run]i[urile astea. Nietzsche: „Sufletelor celor mai spirituale. Ne închipuim c\ acest lucru este legat de fericire. Povestea br\]\rii [i a «indica]iei». Mi-am dat seama c\ era o escrocherie la mijloc: Povestea biletelor de loterie. Nu îndr\zne[te s\-i vorbeasc\. }ine u[a spre palier deschis\. ne agit\m. Nietzsche. B.“ * Belcourt Povestea lui R. Dou\ înc\peri. * S\ spore[ti fericirea unei vie]i de om înseamn\ s\ extinzi tragicul m\rturiei lui. * Belcourt Dat afar\. admi]înd c\ s`nt [i cele mai curajoase. }i-am cump\rat costumul. démon étrusque de la mort. IX.

Patrice pleac\. pentru c\ m\ satisface prea mult. negrul cleios al asfaltului sfî[iat. mai exist\ [i dragostea.: probabil Marie Cardona. Vrea ca ea s\ fie cea care revine. – Dar. iar tu e[ti incorect\. M-am comportat corect cu tine. „Nu-]i dai seama c\ lumea e geloas\ pe fericirea pe care ]i-o d\ruiesc. mai curînd. personaj „fizic“. Le dai cafea [i zah\r. Camus î[i consacrase diploma de studii superioare de filosofie rela]iilor din- tre elenism [i cre[tinism la Plotin [i la Sfîntul Augustin. Virginitatea de care vorbe[te toat\ lumea. – Nu vrei s\ în]elegi. Patrice. dragostea nu ne dezbar\ de egoism. O va duce la un hotel [i va chema poli]ia de moravuri.1 . pot s-o poceasc\. S-a întors. – Poate. pepenele verde 2. Vrea o scrisoare cu „picioare în fund“ [i „chestii care s-o fac\ s\ regrete“. Mersault. – Nu în]eleg. ~nc\ mai are „un sentiment pentru coit“. Se duce la înmormîntare fiindc\ e singura lui prieten\.“ {i pe urm\: „Crezusem c\. „Voi. e logodnica dumitale“. Pozi]ia ei în familie. mirosul de piele [i de b\legar. 4. Iar el rîdea.. Povestea cu chibriturile.– Dar via]a asta.“ etc... * Personaje A) Etienne. – Da. Povestea prietenilor [i a co[ciugului. Se descoper\ o asem\nare între noroiul \sta negru [i p\l\ria din piele de vac\ a vizitiului. {i toate nuan]ele astea de negru. eu tr\geam obloanele.“ Idem cu prietena. Azil de b\trîni (b\trînul trecînd de-a curmezi[ul cîmpului)1. î]i dau banii. negrul sp\l\cit al hainelor. boala (junghiurile) 3. Sfîntul Francisc din Assisi.“ „Mi-au zis c\. Soarele care tope[te asfaltul de pe drum – picioarele se afund\ [i las\ desf\cut\ carnea neagr\. dar cu tandre]e. Oper\ tragic\: oper\ fericit\. B) Doamna Leca. dac\ vreau. resimt toat\ oroarea de a o pierde.2 Cumnatul ei [i via]a împreun\. 3 ~n 1935. nevoile fire[ti – bun – cald etc.. C) Marie Es. „el pl\te[te chiria“. Dup\ un timp.carnete_Camus. nu te satisface. 2 Marie C. dar ne face s\-l sim]im [i ne d\ ideea unei patrii îndep\rtate unde egoismul nu [i-ar mai afla locul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 74 74 ALBERT CAMUS CARNETE 75 cafeaua dup\-amiaza cu prietenele tale.“ Povestea cu paltonul. Astfel. * Tem\: Universul mor]ii. aten]ia pe care o acord\ trupului s\u: 1. \[tia. * S\ reiau lucrarea despre Plotin3. cu fa]a r\v\[it\ de disperare. Ea ]ipa.“ „O b\team. {i era mul]umit. Exemplu „Vrei s\ te distrezi cu chestia ta. . Copil\rie. mai sus. îns\ dragostea face parte din lumea asta. * 1 Fragment pentru Moartea fericit\. spune]i c\ face]i parte din band\. La azil. Cf. [oferul – [i b\trîna de la cafenea. i se spunea precum copiilor: „Ah. – Nu m\ satisface pentru c\ o s\-mi fie luat\ – sau. Personaj tragic prin aceast\ pl\cere de a umili. ci sentimente care ne sugereaz\ ideea de transformare. spuse Patrice. de t\mîie. {i cel\lalt trecînd peste cîmp. ~nmormîntare. B) Marie C. Dar eu. de lac. dac\ e s\ m\ iau dup\ tonul dumitale. asta-i ce vrei. Suferin]\ [i umilire.“ El cere un sfat. C) Marcel. ca s\ spun a[a. el rîde de pl\cere cînd e bun ceea ce m\nînc\. „Vei cunoa[te fericirea pe care ]i-o d\deam. negrul l\cuit al tr\surii – soarele. 1 ~nsemn\ri reluate `n Str\inul. * Nu resim]im sentimente care ne transform\.“ E o ar\boaic\. Oboseala.

Iar metodele de interpolare care suplinesc acest lucru recurg întotdeauna la conceptul de medie [i presupun prin asta generalizarea [i ra]ionalizarea unei experien]e al c\rei aspect ra]ional este pe cale de a fi descoperit. Patru ani f\r\ ve[ti. ~nmormîntarea mîine. Via]a între timp. gîndirea sa + via]a sa (sistemul s\u într-un sens – dar lipsind din acest cuv`nt orice implica]ie de metod\ sistematic\). Tuberculos. marele artist este mai înainte de orice un mare tr\itor (în]elegîndu-se c\ a tr\i. aici. singur\ de tot. iar asupra restului trebuie s\ existe în]elegere.carnete_Camus. Dar s`nt prea b\trîn\. Speculantul cu zah\r care se sinucide `n W.“ Asta nu vrea s\ spun\ nimic. El revine în 1919. * Iubirea pur\ este o iubire moart\ dac\ iubirea implic\ o via]\ amoroas\. a murit mama. Vin s\-l ridice pe tat\. iar el mu[ca din buzele acelea s\rate toat\ am\r\ciunea dragostei lor. Problema este s\ dobînde[ti m\iestria de a tr\i (de a fi tr\it. mai degrab\) care s\ dep\[easc\ m\iestria de a scrie.. Adev\rata oper\ de art\ e cea care spune mai pu]in. a[ sta de vorb\ cu ea. Poate c\ miros urît. Poate c\ ieri. A suprima speran]a înseamn\ a readuce gîndirea la corp. * Familia german\ în 1914. ~n al doilea caz. 1) Ra]iunea – conceptul nu e univoc. iar ochii lui str\lucir\. Imaginea ca parabol\: încercarea de a turna indefinibilul sentimentului `n indefinibilul evident al concretului. Interesant de considerat jocul ei în istorie într-un moment cînd trebuie s\ se adapteze sau s\ piar\.1 Sau poate ieri. Ah! dac\ a[ avea-o cu mine pe nepoata mea. crearea unei anumite vie]i – ea nu este atunci în acea via]\ decît o referin]\ perpetu\. * Inima seac\ a creatorului.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 76 76 ALBERT CAMUS CARNETE 77 Tem\: Ra]iunea plotinian\. Ea plîngea în gura lui. . zîmbi cu stîng\cie. * Artistul [i opera de art\. Nepoata mea nu vine niciodat\. Exist\ un anume raport între experien]a global\ a unui artist. Lag\r de concentrare. în acel moment. ~n primul caz e vorba de o supra`nc\rcare [i de literatur\. cealalt\ estetic\. Feti]ele la [coal\. * Culcat. A[a c\ s`nt obligat\ s\ m\ întind [i s\ a[tept. Ast\zi. înseamn\ [i a gîndi despre via]\ – înseamn\ chiar acest raport dintre experien]\ [i con[tientizarea ei). fa]eta unui diamant `n care str\lucirea interioar\ se rezum\ f\r\ s\ se limiteze. * Gîndirea este întotdeauna în avans. E aceea[i ra]iune [i totu[i nu e aceea[i. Diplom\. Se arunc\ asupra buzelor lui [i strivi lacrimile între fe]ele lor. nu [tiu. avem oper\ fecund\ din cauza unui întreg subîn]eles de experien]\ a c\rei bog\]ie se ghice[te. De fapt. De aprofundat: imaginea plotinian\ ca silogism al ra]iunii estetice. Iar la sfîr[it. Atunci. Iar corpul trebuie s\ putrezeasc\. S`nt lungi dou\ ore petrecute a[a. mai departe decît corpul care exist\ în prezent. Se pare c\. 1 Note pentru Str\inul.“ * 2 P. Moare dup\ cîteva luni. exist\ dou\ ra]iuni: una etic\. Camus `[i g\sise deja stilul c\r]ii. Condolean]e. Patru luni de r\gaz. Raportul acesta este prost atunci cînd opera de art\ ofer\ toat\ experien]a învelit\ în literatur\. * Belcourt. * „Dac\ m\car a[ [ti s\ citesc! Dar seara nu pot tricota la lumina electric\. Ca în toate [tiin]ele descriptive (statistici – care colec]ioneaz\ fapte) marea problem\ în meteorologie este o problem\ practic\: aceea a înlocuirii observa]iilor absente.C. Ea `[i sim]i iubirea urc`ndu-i în gîtlej [i ochii i se umplur\ de lacrimi. Ea vede prea departe. „Mama decedat\. Am primit o telegram\ de la azil. Cf. r\mîn a[a.. [i opera care reflect\ aceast\ experien]\. Acest raport este bun atunci c`nd opera de art\ este o parte t\iat\ `n experien]\.

.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 78 78 ALBERT CAMUS CARNETE 79 Cum spunea portarul: „La [es. m-a întrebat: „E mama dumneavoastr\?“ Am spus: „Da“. risc\m o insola]ie. . B\trînul feroviar. Tuberculosul c\ruia medicul îi mai d\duse cinci zile de tr\it. * . iar cu cealalt\ strecur`nd o batist\. pe bra] cu impermeabilul c\ptu[it cu ecosez [i împ\turit cu grij\ pe partea c\p- tu[elii. {i moare neconsolat – cu ceva care-i plesne[te în piept ca un acord întrerupt. e cald. ~ntreaga p\dure r\sucit\ de jos în sus. la Paris. e evident. Pentru c\. Iubirile lor nu s`nt de aceea[i m\sur\. c\ [i trebuie s\ alergi dup\ dric. El i-a poruncit s\ plece. Nici nu te-ai deprins cu ideea. a t\cut. * La spital. Cere s\ fie ars\. în biseric\. Am nevoie de t\cerea fiin]elor [i s\ amu]easc\ cumplitele furtuni ale inimii. De aceea Caligula nu pronun]\ în pies\ singura fraz\ în]eleapt\ pe care ar fi putut s-o rosteasc\: „O singur\ fiin]\ care gînde[te [i totul e pustiit“. De aceea o omorîse. * Duminic\ Vîntul furtunii în mun]i care ne împiedica s\ înaint\m ne punea c\lu[ la gur\. * Cel care iube[te pe acest p\mînt [i cea care-l iube[te cu certitudinea c\-l va reîntîlni în eternitate.“ Avea dreptate. s`ntem transpira]i [i. ~n pragul mor]ii. Ea venise totu[i. * Caligula. „Era b\trîn\?“ Am r\spuns: „A[a [i-a[a“. Are interese b\ne[ti la cafeneaua-restaurant. Se înmormînteaz\ mai repede. curat.“ * 15 Ocna. {i cum bine spunea infirmiera delegat\: „Dac\ mergem încet. Func]ionarul de la Pompele Funebre mi-a spus ceva ce n-am auzit. Mai ales aici. {i pe urm\ apuc\ de p\r cadavrul [i-l tîr\[te în sala de mese. Nu exista solu]ie. nu e timp. * Povestea legionarului care-[i ucide amanta într-o camer\ din spatele pr\v\liei. iar patronul îi interzice s\-[i aduc\ amanta acolo. Tot nu este ceea ce avea de spus. dup\ aceea în strad\. Am spus: „Da“. pune s\ i se citeasc\ ultima oper\. Dup\ un timp. Aici. * La miting.“ Mi-a spus c\ vine de la Paris [i c\-i fusese greu s\ se obi[nuiasc\. * Moartea [i opera. Numai c\ soarele c\dea ca o brut\ imens\. ~[i [tergea sc\fîrlia ridic`nd o clip\ p\l\ria cu o m`n\. Iar dac\ mergem prea repede. ferigile ro[ii care zboar\ de la un munte la altul. Pe urm\. A suferit destul [i a[a“. O ia înainte [i î[i taie gîtul cu briciul. spune infirmierul. urla în urechile noastre. Deasupra v\ilor.Dar [i coertegiul înainta prea repede. unde este arestat.. Cf. r\mîi cu mortul dou\. „Am nevoie ca fiin]ele s\ tac\ în jurul meu. Ea a refuzat. ne ia cu frig [i cu cald. cu pantofii lustrui]i – care întreab\ „dac\ aici are loc reuniunea“ [i îmi spune cît de îngrijorat este cînd se gînde[te la ce se va întîmpla cu muncitorii. * Decembrie ’38 Pentru Caligula: Anacronismul e tot ce se poate inventa mai nepl\cut în teatru. trei zile cîteodat\. {i acea frumoas\ pas\re portocalie. ras proasp\t. reportaj. Unui jurnalist prezent: „Nu vorbi]i de asta în ziare.carnete_Camus. pentru c\ nu cuno[team cifra exact\. Nu poate a[tepta cinci zile. I-am spus: „Cum?“ Mi-a repetat ar\tînd spre cer: „Arde“.

Dup\ interogatorii. Fiindc\ eu s`nt un om cinstit.carnete_Camus. Mama ei era tot timpul ocupat\ cu treburile casei. * Lumea bun\ sau cei doi b\trîni jurnali[ti care se oc\r\sc în plin comisariat. se dezl\n]uie într-un uluitor exces de grosol\nii: „Sc`rn\vie – ~ncornoratule – Imbecilule – Ling\ule – Pe[te“. îl puteai vedea întotdeauna a[ezat într-un col]. ~ntîlnirea noastr\ era un mod de a sc\pa din toate astea. sub pana lui Stéphan. {i. 1 Prima apari]ie a personajului Jeanne. niciodat\ nu m-am putut împiedica s\ cred c\ Jeanne este mai mult în mine într-un moment cum e cel de azi decît era atunci cînd se ridica pu]in pe vîrful picioarelor ca s\-[i pun\ bra]ele în jurul gîtului meu. n-am fost revoltat. care se declar\ gata s\ ofere „o miniatur\ cu fecioar\ gravid\ într-o ram\ din clavicule de toreador“. nici eu nu ie[eam vreodat\ din cartierul acesta la care se reducea totul. * Spania. ca [i la mine. Jeanne la fel. Era vorba ei. . {i la ea. Acest fragment se reg\sea aproape integral în prima versiune a Ciumei. Tipul care e membru de partid. gînditor. de fapt.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 80 80 ALBERT CAMUS CARNETE 81 Micul cuplu din tren. * Afi[ la cazarm\: „Alcoolul ucide omul ca s\ trezeasc\ animalul“ – ceea ce îl face s\ în]eleag\ de ce-i place alcoolul. m\ [terg la fund cu ea. cocheteaz\. cea pe care o spunea rîzînd. so]ia u[uratic\ a lui Grand. Nu mai [tiu cum am cunoscut-o. Urî]i amîndoi. înconjura]i de un cerc de agen]i care rîd. Tu e[ti ultimul dintre n\t\r\i. – ~ntre noi doi e o deosebire. Mi se pare întotdeauna mai natural s\ regret. Tat\l ei era feroviar [i. * P. subtil\. * Pl\cerea pe care o întîlne[ti în rela]iile dintre b\rba]i. – Eu s`nt un om cinstit. Ea îmi spunea adeseori: „E[ti un prost“. Ea locuia la cîteva str\zi de mine. s`nt doi mon[tri.“ * De Jeanne1 se leag\ unele dintre bucuriile mele cele mai pure. în]eleg c\ nu sc\pam din acea via]\ de mizerie [i c\. privind pe fereastr\. dup\ atî]ia ani. aceea[i triste]e [i aceea[i via]\ sordid\. Furia senil\. [i înc\ una mare. {i c\ tat\l [i mama ei rîdeau cînd ne vedeau. Dar [tiu c\ m\ duceam s-o v\d la ea acas\. pe strada principal\. îl seduce. * „P\mîntul ar fi o cu[c\ splendid\ pentru ni[te animale care n-ar avea nimic uman în ele. ori î]i stîlcesc mutra [i-]i trag una-n cur de-ai s\ m\ ]ii minte. reiese c\ din cauza unor necazuri intime o face. El. {i totu[i acum. Dac\ alegi: dou\ vie]i [i dou\ literaturi. Apar]ineam amîndoi unor familii s\race. cînd era acas\. Ea se aga]\ de el. care const\ în a da sau a cere foc – o complicitate. cu mîinile sale enorme lipite de coapse. faptul c\ ne iubeam în chiar sînul acelei umbre ne d\dea o emo]ie pe care nimic n-o va mai putea r\scump\ra. în fond. Cred c\ am suferit mult cînd am pierdut-o. Nici ea. Fapt e c\ nu m-am sim]it niciodat\ foarte în largul meu c`nd ceva `mi apar]ine. dar întotdeauna atunci cînd m\ iubea cel mai tare. se simte jenat s\ fie iubit în fa]a tuturor de o femeie cu care nu se poate mîndri. o francmasonerie a ]ig\rii. Aceea. chiar dac\ v\d limpede în mine. rîde. – For]a ta. Totu[i. profesorul sentimental. care nu se poate traduce prin lovituri. – Nu mai continua. – Da. * ~n orice via]\ exist\ un num\r mic de sentimente mari [i un num\r mare de sentimente mici. la ora cînd m\ întorc spre fa]a ei de copil obosit. cu privirea posomorît\. Nu-l vor. * Dar. Vrea s\ se înroleze. dar.

nici la ornamente. ni se p\rea c\ flac\ra ce se în\l]a în noi cînd mîinile ne erau legate era aceea[i cu cea care d\n]uia în vitrine. Ne opream în fa]a cofet\riilor. mi se strîngea inima cînd o vedeam traversînd o strad\ prin fa]a camioanelor. cu gura ei inegal\ cu din]i prea mari. Cînd ne-am logodit. mi-a ap\rut în seara aceea ca un copil pe care l-a[ fi adus pe lume pentru s\rut\rile [i duio[ia sa. pe Jeanne cu chipul `ntors spre mine [i spunîndu-mi: „Ce frumos e“. diavolul care-[i aprinde o ]igar\ englezeasc\ adaug\: „{i asta va fi osînda ta ve[nic\“. este extr\dat de . am uitat asta chiar din prima zi cînd. Cu p\rul dat pe spate. Dar nu-mi pu- team înfrîna bucuria care m\ cople[ea [i care f\cea s\ str\luceasc\ ochii Jeannei. Dar la vremea aceea nu-mi trecea prin minte asemenea lucru. iar Jeanne [i cu mine ne strîngeam pu]in mai mult unul lîng\ cel\lalt. Avea un fel al ei de a se preface sup\rat\ care-mi umplea inima de o încîntare plin\ de duio[ie. care-mi spunea mereu „prietenul meu cel mare“. {tiu numai c\ tot ceea ce m\ agita se rezolva în tandre]e. nu m\ gîndeam c\ f\cea treab\. farfuriile aurii [i pr\jiturile în culorile curcubeului. Bineîn]eles. Iar gestul acesta secret. în zilele acelea. Lui Dumnezeu trebuie s\-i ceri ce-]i lipse[te – de cumva crezi c\-]i lipse[te ceva. bucuria asta îmi venea în primul rînd de la Jeanne – de la parfumul ei [i de la mîna ei strîns\ în jurul încheieturii mele. pe culoarul locuin]ei ei. Era de talie mijlocie. {i am avut mult timp impresia asta. prin care se întorcea spre mine [i mi se arunca în bra]e cînd o imploram s\ m\ ierte. podoabele din staniol argintiu [i auriu. Recunosc acum c\ f\r\ îndoial\ nu era inteligent\. Figurinele de ciocolat\. Dar amintirea ei e legat\ pentru mine de o impresie care mi se pare ast\zi greu de exprimat. Tr\iam împreun\ bucurii deosebite. ne plimbam de[ertul fermecat al dragostei într-o lume în care iubirea nu-[i mai avea locul. ucide o santinel\ [i reu[e[te s\ treac\ grani]a. Iar magazinele din cartierul nostru nu f\ceau economie nici la lumini. aerul gr\bit al trec\torilor înc\rca]i de cump\r\turi. Tîn\rul îi cere diavolului bunurile acestei lumi. un chip de femeie care s\ m\ mi[te [i o vitrin\ str\lucitoare. Ast\zi. Vei încheia un tîrg cu Dumnezeu [i. Dup\ Tratatul de la München. dac\ încerc s\ definesc aceast\ emo]ie deosebit\. Dar [i acea brusc\ str\lucire a magazinelor într-un cartier de obicei atît de sumbru. totul ne ajuta s\ ne smulgem din lumea aceea solitar\. Evadeaz\ dintr-un lag\r de concentrare. O mai resimt înc\ [i e suficient s\ fiu trist [i s\ întîlnesc.carnete_Camus. c\ mama o s\ruta [i-i spunea „Feti]a mea“ erau tot atîtea bucurii u[or ridicole pe care nu c\utam s\ le ascundem. Poate c\ sim]eam vag atunci fericirea deosebit\ a omului care-[i vede via]a în acord cu el însu[i. în inima muncitorilor întor[i spre copiii lor [i în adîncul cerului pur [i înghe]at de decembrie. Era perioada s\rb\torilor. v\d multe lucruri. ca s-o reg\sesc. De obicei. dar zgomotoas\ [i aurit\ se deschidea în fa]a inimilor simple.“ Dup\ o clip\ de t\cere. Diavolul (care poart\ un costum sport [i declar\ cu drag\ inim\ c\ cinismul este marea tenta]ie a inteligen]ei) îi spune blînd: „Dar ai bunurile acestei lumi. {i. fulgii de z\pad\ din vat\. de la mutri]ele pe care le a[teptam. totul ne încînta. Se refugiaz\ la Praga unde încearc\ s\-[i refac\ via]a. Staniolul bomboanelor de ciocolat\ era semnul c\ o perioad\ înv\lm\[it\. cu ochii limpezi [i cu nasul drept. oare cum s-ar putea dup\ atîta timp s\ nu mi[te iar\[i inima asta închis\ pentru atîtea lucruri? Nu mai [tiu ast\zi dac\ o doream. îi vei vinde trupul t\u. pentru bunurile lumii celeilalte. cu o realitate care m\ doare.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 82 82 ALBERT CAMUS CARNETE 83 v\zînd-o u[uric\ [i rîzînd. aveam dou\zeci [i doi de ani [i ea optsprezece. în r\stimp de cîteva minute. Dac\ o doream. {i sim]ind-o atît de m\run]ic\. Mi-era pu]in ru[ine. * Peter Wolf. bucuria copiilor pe str\zi. ajutat chiar de Jeanne. Dar ceea ce ne p\trundea inima de iubire grav\ [i voioas\ era caracterul oficial al situa]iei. mi-a oferit buzele ca s\-mi mul]umeasc\ pentru o mic\ bro[\ pe care i-o d\ruisem. {tiu c\ totul era înv\lm\[it. dar mie îmi p\rea mic\. de u[oar\. Iar faptul c\ Jeanne era primit\ la noi în cas\. * Decembrie Faust pe dos.

ace[ti monstruo[i idoli ai bucuriei. cadavrul este ales deputat. Nu e un act sau un gest. Desfacerea. {i atunci. Trebuie deci s\ accept.carnete_Camus. moare. Din cauza ororii de supliciu? Da. [i ar refuza. o dat\ cu ea. paradisul ocnei. principiu al dansului hindus. cu fa]\ iubitoare [i picioare de lut. mai dispuneam de o zi.. Mi-l dau în dou\ buc\]i.. ~ncercam s\ m\ st\pînesc. lumea merge s\-l aclame. A te sinucide înseamn\ a-]i demonstra libertatea. pu]in conteaz\ cum [i cînd. Cel al condamnatului la moarte (s\ ni se permit\ o mic\ evocare). Ei bine. Ca acumularea detaliilor în arhitectur\. adev\rul unei zile noi. Kirilov are dreptate. ceea ce ar fi. ~n ziua alegerilor. Dar oroarea se na[te aici din certitudine – mai curînd din elementul matematic care compune aceast\ certitudine1. misiunea omului este s\-l populeze cu idoli dup\ chipul s\u. ~ncercam s\-mi domolesc elanul sîngelui [i al corpului care-mi aducea `n ochi `n]ep\turile unei 1 Reflec]ii utilizate atît în Str\inul. Eflorescen]ele de detaliu în mi[carea de ansamblu. voi muri. Aici muzica nu descrie desenul pe care-l urmeaz\ dansul. Mai tîrziu.“) „Am sfîr[it prin a nu mai dormi decît pu]in ziua. {i-mi imaginam întotdeauna cea mai rea ipotez\: era respins.. Seara. aveam dreptul s\ abordez a doua ipotez\. Are toate semnele eviden]ei.. este o fantom\ de muzic\).. e speran]a trec\toare [i muribund\ c\ asta va înceta [i c\ moartea va putea s\ fie evitat\. Ceea ce este ira]ional.. Lentoarea. o s\ i se taie capul. Curge în jurul corpurilor [i a geometriei lor insensibile. cum s\-mi închipui c\ va înceta. P\mîntul! Acel mare templu p\r\sit de zei. Dar nu absurdul. . E o participare. eram ca un animal. Ar putea s\ fie 1 Not\ pentru Ciuma.. Absurdul este absolut clar. va fi Cottard. Predat nazi[tilor. A[a trebuia s\ se-ntîmple.. Mai era recursul... la ora prînzului. totul se deruleaz\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 84 84 ALBERT CAMUS CARNETE 85 guvernul de la Praga. Eu m-am spînzurat“. Tot timpul orei îndoielnice cînd [tim c\ ei vin de obicei. (Othello în dansul capetelor. Poate c\ mai devreme decît al]ii. a[teptînd cu r\bdare ca noaptea s\ izbucneasc\ lumina [i. Nimic nu este gr\bit. tragicul prin salturi în anumite dansuri crude. Dar de cîte ori via]a mi s-a p\rut absurd\ la ideea de a muri. dar nu mai este „eu“1. * Deputatul de Constantine care este ales pentru a treia oar\. inefabili. cu fe]e iubitoare [i cu picioare de lut. Oamenii au iluzia c\ s`nt liberi. ~n prima versiune.) * Dansuri javaneze. ..“ (Mama: „{i acum mi-l dau `napoi. Intri [i e adev\rat. cum s\-mi imaginez asta chiar în secunda c`nd. Dup\ aceea. întrebat un disperat din dragoste dac\ vrea s\ fie ghilotinat a doua zi.. Condamna]ii la moarte nu au aceast\ iluzie. (Spune „eu“. cît [i în Mitul lui Sisif. * Despre Absurd? Nu exist\ decît un caz în care disperarea e pur\. Pe lîng\ toate acestea. Ea formeaz\ un fond. Uite ce-au f\cut din el.“ „Ah! ocna. Este contrariul unui ira]ional. acest mic zgomot care de atîta timp m\ înso]e[te. în acel moment. Condamnat la moarte. Stéphan e cel care s-a spînzurat. ~nainte: „Inima asta. Executat cîteva ore mai tîrziu cu toporul. Eram gra]iat. Toat\ problema st\ în realitatea acestei iluzii. So]ia lui iese pe balcon [i spune c\ e cam obosit. * Pe o u[\: „Intra]i. Evident este c\ o s\ i se taie capul [i în timp ce este lucid – chiar în timp ce întreaga sa luciditate se concentreaz\ asupra acestui fapt. ~mbrac\ gestul.. Din moment ce o s\ mor. Curînd dup\ aceea. O proliferare de gesturi..) * Pentru sfîr[itul lucr\rii Nunta. de altfel. Iar problema libert\]ii tale are o solu]ie simpl\. Calculam. Utilizarea pauzelor în acompaniament (care.

Numai de-ar fi mul]i [i eu s\ nu fiu singur. Dar în acela[i timp îmi taie gulerul de la c\ma[\.. }igar\? De ce nu. Gr\dina Mirabel la Salzburg. Trebuia s\ publice revista Rivages pe care o anima Camus: au ap\rut numai dou\ numere în 1939.. Puterea [efilor.. 2 Este vorba despre sociologul contemporan cu Albert Camus. moartea unui individ face s\ se supraestimeze locul s\u printre noi. [i b\rbatul \sta din rîndul întîi. [i bucuria de a-mi scuipa pl\mînii sau de a fi mu[cat de un cancer sub privirea unei fiin]e dragi. Nu numai bucuria arde. Absurdul în lectur\.. arhitect din Alger. * Februarie Vie]i pe care moartea nu le surprinde.2 Lec]ie. Ci munca necontenit\. Reduceam acest strig\t. 2 Charlot a fost primul editor al lui Camus. Comentariu la planul lui Miquel1. 1 Louis Miquel. * La fel cum moartea unui scriitor face s\ se exagereze importan]a operei sale. Ba nu. . Au venit mai devreme.. Nu mai exist\ boli pentru mine. [i piciorul acestui b\rbat care. Tratat despre disperare. prieten al lui Albert Camus.. . care îl populeaz\ cu iluzii.. Astfel. care a scris: Tendin]ele Num\r special al revistei Rivages despre teatru. Timp. . Numai de-ar fi mul]i.“1 SFÎR{IT * Absurdul. [i strada asta ca un furnicar. c\s\toria necontenit\ sau dorin]a necontenit\. Care au ]inut seama de ea. ~mpreun\ cu Simon- actuale ale filosofiei germane [i Eseuri de sociologie. Caligula. {i totu[i e foarte întuneric.. îl pierd.S\ fug... importan]a lui.{i cerul \sta f\r\ stele. Ce frig e. dar ce repede merg oamenii \[tia. S\ sparg tot.. pentru a face mai plauzibil\ resemnarea mea în prima ipotez\. Zorii veneau [i o dat\ cu ei ora îndoielnic\. Prezentare. Am pierdut paradisul suferin]ei.. * Mersault.. E acela[i timp.. * 1939 Arderea e odihna mea. Rivages la Charlot luni. 1 Fragment pentru Str\inul.Ce lung e culoarul.Mi-e frig. trecutul e format în întregime de moarte. De ce m-au l\sat în c\ma[\? E adev\rat c\ nu mai conteaz\. S`nt ei. Nu e timp cî[tigat. r\mîn.. Caligula. V\ spun eu c\ m\ fur\. M\ fur\... Mersault. ~n acela[i timp. Tot ce e legat de teatru. net a f\cut planurile Centrului „Albert Camus“ pentru tineret [i sport inaugurat la Orléansville în 1960. V\ spun eu c\ m\ fur\. Gurvitch2. Jurnal. * Plan de lucru: Conferin]\ despre teatru. Dar la ce bun. Ferestrele astea f\r\ lumini.. Trupa în turneul la Bordj-bou-Arreridj.. numai de m-ar întîmpina cu strig\te de ur\. .. Care s-au preg\tit `n a[teptarea ei. De reg\sit punerile `n scen\. Teatru.carnete_Camus. .qxd 12/12/02 4:31 PM Page 86 86 ALBERT CAMUS CARNETE 87 bucurii nes\buite.

Convorbirile acestea unul lîng\ altul. articol. în mijlocul extraordinarei t\ceri care m\ întîmpina brusc. E suficient\ o bucat\ mare de cer [i calmul revine în inimile prea încordate. ci s\ merg. Au fost frumoase [i lacrimile le acoper\. {i tot a[a pîn\ a doua zi. al unei sarcini umane care m\ a[tepta. interminabile. Golful Mers-el-Kébir deasupra gr\dini]ei cu mu[cate ro[ii [i frezii. ]ar\ în acela[i timp m\surat\ [i nem\surat\.. Un „sufoco“ nu se rabd\. * Diminea]a aceasta plin\ de soare: str\zile calde [i pline de femei. e liber – [i golul acesta în via]a lui pe care trebuie s\-l imaginezi. nu mai trebuia s\ m\ gîndesc. Eliberat mai întîi de toate acele zile de gîfîial\ care au trecut. Stuart Mill: „Mai bine s\ fii Socrate nemul]umit decît un porc satisf\cut“. Oranezii au sîngele fierbinte. Magnific [i lipsit de tandre]e. „{i via]a asta de a[teptare. Eram prizonierul orelor. Vine de[teptarea [i a[tept prînzul.S\ vii în bucurie ca s\ pleci din nou a doua zi – [i ce aproape de bucurie e disperarea! Te întorci spre cele dou\ zile. de care te love[ti. * Martie „Cînd am ajuns în acest compartiment de clasa întîi. ~mi apar]ineam în fine.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 88 88 ALBERT CAMUS CARNETE 89 * O dragoste care nu suport\ s\ fie confruntat\ cu realitatea nu este dragoste.“ „. Vagonul vibra u[or. Mers-el-Kébir v\zut de la Santa Cruz. M\ gîndesc la de[teptare cu o speran]\ vag\ – de ce? Nu [tiu. M\surat\ în liniile ei. golful Algerului rateaz\ m\re]ia prin exces de frumuse]e. Un peisaj poate s\ fie magnific f\r\ a fi mare. de tumulturile acelea dificile. înc\lzit.. {i fe]ele astea de fete care zîmbesc. S\-]i spui neîncetat: Acum e la birou.. hotelurilor. luminat. f\r\ iubire [i în afara mea. A[tept cina [i a[tept somnul. * Tragedia e o lume închis\ – de care te împiedici. * Nebunul la libr\rie.. m\rturisirile rostite. Se vînd flori la toate col]urile. {i dac\ auzeam în spatele geamurilor fo[netele nop]ii ploioase. odat\ a[ezat. de efortul acela de a-mi st\pîni via]a. La teatru. * Cf. dimpotriv\. nem\surat\ în lumina sa. ia prînzul.. Dar atunci e un privilegiu al inimilor nobile s\ nu poat\ iubi. e la birou. Pentru cîteva zile. d\ m\sura m\re]iei. {i am închis cu `nc`ntare ochii peste pacea pe care o sim]eam `n\l]`ndu-se o dat\ cu acel univers pa[nic care tocmai se n\scuse. Cf. Cf.carnete_Camus.“ * Algeria. El se cere r\zbunat pe loc.“ * Oran. noaptea. Totul t\cea. f\r\ tiranie.1 {i atunci. trebuie s\ te na[ti [i s\ mori în spa]iul restrîns al scenei. articol. * 1 Fragment pentru Moartea fericit\. Nu e vreme frumoas\ decît pe jum\tate: nori [i soare. . * Moartea lui „Caporal“. m-am sim]it eliberat.. }ar\ `mp\cat\ cu sine.. * Aprilie ’39 La Oran. am închis u[a în spatele meu [i am coborît toate storurile. nemaiapar]inîndu-mi. un „sufoco“ e un afront. * Roman. le auzeam tot ca pe o t\cere. pe care-l imaginezi [i care-]i face r\u de î]i vine s\ ]ipi. Astfel.. Poate chiar s\ rateze m\re]ia din nimic.

zdruncin\turi. evoc\ stilul din Str\inul. în mod ciudat zugr\vit\ cu benzi oblice. nici urîte. Din loc în loc. f\r\ copaci [i f\r\ oameni. B\user\ cu to]ii. * La Trezel – cafenea maur\. Mai încolo e primul sat de coloni. Nu spune nimic. Ceea ce se ridic\ din p\mînturile astea e numai angoas\ [i sterilitate. dar nu exist\ nici probleme.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 90 90 ALBERT CAMUS CARNETE 91 ~n imediata vecin\tate a Oranului. Nu numai c\ nu exist\ solu]ii. Zice: «Nu e[ti b\rbat». * Platourile ~nalte [i Djebel Nador. o siluet\ înfrigurat\ care înainteaz\ pe o creast\ [i se decupeaz\ pe orizont. Z\pada c\dea fin\ [i p\trunz\toare. Strada cu fete se nume[te „Strada Adev\rului“. Nici un loc unde s\ te po]i refugia – nimic de care s\-]i atîrni bucuria – sau o melancolie care ar putea deveni fecund\. |l\lalt numa’ ce-mi zice: «D\-te jos din tramvai dac\ e[ti b\rbat adev\rat». acesta e grav. dar alb\ acum. * Chipuri de femei. dreptunghiular\. – Eu. ~ntreaga epoc\ se în\bu[\ [i tr\ie[te în contradic]ie pîn\ la gît. S`ntem în plin\ contradic]ie. M-am dus cu ei la bordel. pe urm\ în patru. aceea[i z\pad\. încep nesfîr[ite întinderi de p\mînt l\sate necultivate [i acoperite acum de grozame str\lucitoare. I s-a umplut moaca de sînge. Eu `i zic: «Ascult\. de nu te fac ar[ice.1 „Nu c\-s r\u. Prin cîte o sp\rtur\ se vedea cîmpul. A luat un ziar de pe mas\. Un paznic m-a pus s\ pl\tesc doi franci la intrare. – {i ce face]i cînd v\ plictisi]i la culme? – Ne pilim. cîte un bordei arab. strig\te. B\rba]ii înghesui]i în vagoane. Se dansa dup\ sunetele unui pick-up. Eu dau s\-l ridic. mul]imea care `i înso]e[te. Fetele nu erau nici frumoase. St\ a[ezat în fa]a mamei [i zice: „N-o s\ se întîmple nimic“. Sar la dreapta [i la stînga. De re]inut în ce m\sur\ stilul omului din popor. ~l împ\ture[te în dou\. Era o sal\ imens\. Atunci m-am dat jos [i i-am zis: «Mai bine te potole[ti. a[a cum * îl reproduce Camus în însemn\ri. A c\zut. Nesfîr[ite lanuri de grîu. negre [i galbene. Intrarea e trei franci. . O femeie plînge. Mama nu scoate o vorb\. Iar cine nu accept\ asasinatul. – Pen’ce?» Atunci i-am tras una. la cî]iva metri de ultimele case. Una spunea: – Vii s\ ne distr\m? B\rbatul se ap\ra f\r\ convingere. bucurii ale soarelui [i ale apei. {i i-am dat una cu genunchiul [i doi pumni în mutr\. stai lini[tit». O tîn\r\ plînge lipit\ de logodnicul ei. Atunci m-a lovit de jos. Ningea. da-s vioi. cî]iva înv\]\tori mi-au spus c\ se plictisesc la culme.“ * Mobilizare. pe urm\ în opt. am chef s-o facem. – {i pe urm\? – Mergem la bordel. str\b\tut de o singur\ strad\ pe care se înal]\ un simbolic chio[c pentru fanfar\. Alta: „Curios cum dau fuga cu to]ii la moarte“. Cî]iva corbi [i t\cerea. f\r\ o lacrim\ izb\vitoare. Fiul mai mare se duce. Trenul pleac\. atît de r\u“. 1 Fragment reluat în Str\inul. La plecare. La Tiaret. iat\ ce se asasineaz\. F\r\ suflet. zicea fata. Tolba [i înc\ier\rile. Fum. Aceea[i întindere f\r\ speran]\. {i i-am zis: «Acu’ ]i-ajunge?» A zis: «Da». Ceai de ment\ [i conversa]ii. trebuie s\ reziste.carnete_Camus. „Niciodat\ n-a[ fi crezut c\ o s\ fie a[a. * La gar\.

. o spaim\ plin\ de considera]ie pentru ni[te oameni care trebuie s\ tr\iasc\ avînd o asemenea imagine despre moartea lor. dac\ acest cuvînt are vreun sens. Nu-l mai iube[te dup\ aceea. E un sentiment pe care nu-l cunoa[te]i [i vi s-ar p\rea prea pu]in viril. Una îl iube[te mascat pentru c\ o intrig\. * * Femeia care tr\ie[te cu b\rbatul ei f\r\ s\ în]eleag\ nimic. revine acas\ mascat. ~l p\r\se[te.) 1 Prim\ schi]\ pentru Neîn]elegerea.. R\mîne a[a tot restul piesei. CAIETUL AL III-LEA aprilie 1939 – februarie 1942 ~n timp ce chiparo[ii s`nt îndeob[te ni[te pete întunecate pe cerul din Provence [i Italia.{i nou\ ne este uneori mil\ de noi. „Al meu era cel mai expus. Ai fi zis c\. .carnete_Camus. „Marioneta asta se urc\ pe burta mea în fiecare sear\. el vorbe[te la radio. aici. e tot ce [tie ea.. Pentru nimic. * . la Marin\! P\cat s\ dai asemenea toalete unor oameni ca ei. {i totu[i cei mai virili dintre noi s`nt cei care-l au. „M\ iubeai cu creierul t\u.“ (Sau dou\ femei. Asta ascunde dou\ m\re]ii. Dar e de necrezut c\ preferi s\ fii dispre]uit\ decît s\ iube[ti f\r\ s\ în]elegi. Asta ne ajut\ s\ tr\im. spune vidanjorul. dimpotriv\. Pentru prima oar\ îl vede în corpul lui.“ Ei mai fac înc\ ierarhiz\ri în aceast\ înjosire universal\. Trebuia s\ m\ iube[ti [i cu trupul. „Pîn\ acum te iubeam cu toat\ fiin]a mea [i acum nu te voi iubi decît a[a cum vrei s\ fii iubit\.Ca [i acele c\r]i în care prea multe pasaje s`nt subliniate cu creionul.. Ar fi r\mas mult timp a[a. – . Fiindc\ noi îi numim virili pe cei lucizi [i nu ne trebuie o for]\ care s\ se despart\ de clarviziune. chiparosul acela [iroia de lumin\. El face doar gesturi. [i dac\ a]i vedea ce toalete li „s-au“ f\cut acolo jos. Omul mascat. o sev\ aurie clocotea pîn\-n v`rful ramurilor sale scurte [i curgea în dîre ro[cate pe verdele frunzi[ului. * Dialog Europa–Islam. în cimitirul din El Kettar. rev\rsa `n str\lucirea sa tot aurul soarelui. Pentru voi.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 92 CARNETE 93 La r\zboi. virtutea b\rbatului st\ în porunc\. Dar ceea ce-l sile[te s\-[i scoat\ masca e suferin]a so]iei sale.“ * Subiect de pies\. ca s\-]i fac\ o p\rere bun\ despre gustul [i spiritul cititorului. O f\cuse doar a[a. atunci ne cuprinde un soi de admira]ie plin\ de mil\ fa]\ de voi. ~[i scoate masca la sfîr[it. Era fericit.“ Cealalt\ îl iube[te în pofida m\[tii [i continu\ [i dup\ aceea. dar [i ca pe o paia]\ ce este. ~ntr-o zi. Oamenii care evalueaz\ gradul de periculozitate specific fiec\rui front. – Iar cînd privim cimitirele voastre [i ce a]i f\cut din ele. ca pe o fiin]\ fizic\. Prin asta reu[esc s\ scape.. Ea st\ a[ezat\ în spatele unui geam [i îl poate vedea f\r\ s\-l aud\. * – Da. Pentru ce? |sta e subiectul.. Ca s\ vad\ de sub o masc\.1 Dup\ o c\l\torie lung\. izvorît\ din inima lui neagr\.

Doamna du Barry: „~nc\ un minut. îl înnebune[te cu capricii [i voin]e exi1 Pascal Pia a fost director la Alger Republicain în ’38. {i la fiin]a ei profund\ ajungeam atr\g`ndu-i fa]a cu buze mai pale [i cu pome]i albi pe care buzele mele o exhumaser\ din ganga de farduri [i zîmbete. * „A[teptam momentul cînd. hedonismul [i deplasarea continu\. ea î[i imagina dup\ durerea b\rbatului pe care-l iubea tocmai acele motive care îi f\ceau cel mai mult r\u. R\bdarea mea de a iubi era în sfîr[it r\spl\tit\. ie[i]i pe strad\. s`nt minutele cînd se simte mai mult decît un om“. dup\ eliberare. ~l tiranizeaz\. M\ în]elegi. se vede c\ e[ti un b\rbat adev\rat. încît. apoi la Combat. * 14 iulie 1939. 2) Iubirea unei fiin]e.“ ~i dau 5 franci. Se obi[nuise atît de bine s\ se priveze de orice speran]\. {i în acel univers închis care este al lui. Spiritul istoric devine aici spirit geografic. plîngînd mai departe. „Dac\ e[ti un b\rbat adev\rat. obscenitatea ca form\ a disper\rii. Unde o s\ m\ culc disear\? Dar dac\ e[ti un b\rbat adev\rat. {i pentru prima oar\ o vedeam cu adev\rat dup\ ce o urm\risem timp de lungi ore sufocate de dorin]\. Erodarea voluntar\. pe nimeni. Idem: „Exist\ seduc]ii atît de puternice. singur cu acea f\ptur\. ~n tramvai. tramvaiul porne[te [i el r\mîne în\untru. se arunc\ la pieptul meu [i izbucne[te în hohote de plîns. Fa]a ei era goal\. Iar ceea ce-mi ar\ta atunci era o fa]\ str\lucitoare [i palid\ de pe care s\rut\rile izgoniser\ fardul [i chiar expresia. am s\ m\ duc s\ beau un pahar [i am s\ uit. pe cel al infinitului. b\rbatul. N-am pe nimeni. 4) Crea]ia. cu A. . eu n-am pe nimeni. – Pîn\ în clipa cînd copilul fuge [i el î[i reg\se[te singur\tatea. Unul are sentimentul frumosului. „Ah! e[ti un tip cumsecade. * B\rbatul care tr\ie[te singur de mul]i ani [i care adopt\ un copil. * Pe plaj\. vede]i.“ Cînd îl p\r\sesc. Camus redactor-[ef. * Le Corbusier: „Ceea ce-l define[te pe artist. ~n fa]a neantului. ~mi ia mîna.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 94 94 ALBERT CAMUS CARNETE 95 Printr-o reac]ie singular\. Tu. Revars\ asupra acestuia trecutul s\u de singur\tate. r\stignit la soare. 3) Desprinderea de orice ambi]ie.carnete_Camus. îi inspir\ fric\. Acum un an. încît nu pot s\ fie decît virtu]i“. * Pia1 [i documentele care vor disp\rea. * Pe e[afod. S`nt un nenorocit. am ie[it de la spital. m\ prive[te. Cel\lalt. Tipul pe jum\tate negru care se aga]\ de mine. cu bra]ele desf\cute. * La Pierre. unde a debutat A. auzi. domnule c\l\u“. * Baudelaire: „Au fost uitate dou\ drepturi în Declara]ia Drepturilor Omului: cel de a se contrazice [i cel de a pleca“. dar fireasc\. pierdut. se simte st\pînul copilului [i al unui regat m\re] peste care domne[te. Uite. Camus ca jur- gente.“ * Poe [i cele patru condi]ii ale fericirii: 1) Via]a în aer liber. ea î[i întorcea fa]a spre mine. vedea întotdeauna `n ea numai ceea ce-i era defavorabil. din clipa în care încerca s\ în]eleag\ via]a acelui b\rbat. * Spirit istoric [i spirit etern. d\-mi dou\zeci de centime. {i tocmai asta îl irita. cu lacrimi [i cu un cumplit elan de iubire fa]\ de juc\ria pe care a pierdut-o. * nalist.

Nu era natural\. * La Atena exist\ un templu consacrat b\trîne]ii. altarul consacrat „Zeilor puri“. iubit\ de Coresos. Probabil c\ toate statuile grece[ti erau îmbr\cate a[a. * Legenda zeit\]ilor camuflate în cer[etori îndeamn\ la milostenie. . v\zînd desenul. ale c\rui avansuri ea le-a respins. fiica unui rege al Calydonului. Nudul grec e inventat de noi. Acolo erau du[i copiii. Cresus [i Calliroe (pies\). Dar s\ nu-mi cear\ s\ tr\iesc.carnete_Camus. Se sinucide dup\ aceast\ dovad\ de iubire. care iubea un tîn\r. în Arcadia. drept urmare. Zeus a ales-o pe ultima. preot al lui Dionysos. Dimetos c\zu în genunchi. Pe[tera lui Aglauris. Pe nisipul fin. Dar asist`nd la descompunerea acelui trup admirabil. una umplut\ cu carne [i cealalt\ cu oase. * La Pallanteum. * La Sycione. 1 E vorba desigur despre Coresos [i Calliroe. V\zînd-o. emo]ionat\ de atîta iubire. Statuia Minervei despuiat\ o dat\ pe an de ve[mintele ei. o face datorit\ cunoa[terii omului. pe Acropole. * Fiica olarului Dibutades. * S\ citesc Epicur (eseu). a descoperit stilul ornamental al vaselor grece[ti. Gaston: „~nainte de a fi mobilizat important e s\-mi g\sesc norocul“. înnebune[te. spune P. Tot universul grecului e limpede. De aceea le-a luat oamenilor dreptul de a folosi focul. * Cu drag\ inim\ vreau s\ mor pentru ea. dac\ risipe[te misterele. destinul implacabil `n logica lui oarb\.“ * „Cu so]ia lui. cu s\lb\ticie. Oracolul de la Dodona a poruncit sacrificarea lui Calliroe. dou\ temple se învecineaz\. Calliroe nu a vrut s\-i supravie]uiasc\. îndr\gostit nebune[te. A fost r\zbunarea nepoatei sale [i simbolul unei condi]ii care ar trebui definite. R\zbunare josnic\. R\zboiul Oamenii care se duc s\ se opereze de urgen]\ la un medic reputat din Alger de team\ c\ va fi mobilizat. Lumin\ f\r\ umbr\ a tragicului [i a perisabilului. * Septembrie ’39. micile valuri aduser\ într-o zi trupul unei minunate tinere moarte. * Dimetos resim]i o iubire vinovat\ fa]\ de nepoata sa. care s-a sp`nzurat. Prometeu l-a în[elat pe Zeus. Coresos a preferat s\ se sinucid\. * La Corint. Pe peronul g\rii. Dou\ piei de bou. a desenat cu stiletul umbra profilului s\u pe perete. Iubirea se afl\ la originea tuturor lucrurilor. Problema care se punea era de a [ti dac\-i era îng\duit unui b\rbat s\ tr\iasc\ f\r\ a dec\dea în mijlocul minciunilor acelei femei. Tat\l ei. o mam\ c\tre un tîn\r rezervist (treizeci de ani): „Fii prudent“.“ * August 1) Oedip îl suprim\ pe sfinx [i. 2) Dar pe acela[i om destinul îl sfî[ie. cel al violen]ei [i cel al necesit\]ii.1 Sacrificat sacrificat\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 96 96 ALBERT CAMUS CARNETE 97 „Acei ani teribili ai îndoielii în care a[tepta c\s\toria sau orice altceva – în care construia deja filosofia renun]\rii care s\-i justifice e[ecul [i la[itatea. zeul a aruncat asupra locuitorilor blestemul nebuniei.

pe urm\ trebuie s\ dai jos [i pantalonii. desigur.1 Atî]ia oameni nu [tiu ce s\ fac\ cu ea. în ]îrîitul greierilor. rezervi[tii îi p\lmuiesc pe func]ionari: „Parte sedentar\!“ * Unde e r\zboiul? ~n afar\ de [tirile care treA izbucnit buie crezute [i afi[ele care trebuie citite. s\-l ai în fa]a ta [i s\ nu [tii s\-l recuno[ti. red. Absurditatea esen]ial\ a acestei catastrofe nu schimb\ nimic din ceea ce este. anonimi [i resemna]i. orice opinie care nu-l poate integra e fals\. probabil. de altfel. încît nu este absolut imoral s\-i privezi de ea.. – Da. Mama: – Vremea începe s\ se schimbe. bizar [i instructiv 1 E vorba de „pactul anticomintern“ `ncheiat `n preajma celui de-al II-lea r\zboi mondial. deasupra m\rii albastre.. 1 Aceea[i observa]ie ca [i în nota precedent\: cele dou\ texte. acesta const\ `n a-l înt\ri în ideea pe care [i-o face despre existen]a sa [i `n p\rerea pe care [i-o face asupra lui. . nu e permis s\ stai deoparte.2 * . Nu e în acele tinere tres\lt\ri de lumin\ pe str\zile Algerului. nici o fapt\ n-a venit s-o îndrept\]easc\. care îmi pot risca via]a pariind pe moarte f\r\ team\. se afl\ adev\rul. Italia [i Japonia (n. * Un vînt rece intr\ pe fereastr\. în chiparo[ii de pe coline. Apoi va renun]a s\-l utilizeze sub forma aceasta.carnete_Camus. în mod firesc – [i în primul rînd – mie. destin. dac\-i întinzi degetul cel mic.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 98 98 ALBERT CAMUS CARNETE 99 ~n tramvai: „Polonia. vor veni noroiul. „Pactul «anticomertin». – Oare o s\ se men]in\ restric]iile de lumin\ tot timpul r\zboiului? – Da. unde se afl\ semnele absurdului eveniment? R\zboiul nu e pe cerul acesta albastru. în aceast\ corec]ie con[tient\. Atît de pu]ine lucruri s-au schimbat. Singur\ lumea e regin\ [i fe]ele ei magnifice. Caut s\-mi legitimez revolta pe care. Mie. Un om care gînde[te î[i petrece în general timpul adaptînd ideea pe care [i-a format-o despre lucruri la faptele noi care o dezmint. oricît de ignobil ar fi acest r\zboi. adic\ înv\]\tura unei vie]i. Mai tîrziu. sîmb\t\ o s\ vin\ r\spunsul.S\-mi amintesc de primele zile ale unui r\zboi probabil at`t de dezastruos. O face mai imediat\ [i mai pertinent\. – Mai mare jalea! La gar\. ~n aceast\ înclina]ie. De aceea. * ~ntotdeauna se exagereaz\ importan]a vie]ii individuale. asta nu se las\ dus\ cu vorba“. S\ fi tr\it în ur\ fa]\ de animalul acesta. Din momentul în care r\zboiul acesta „este“.1 Nu mai exist\“. Dac\ r\zboiul \sta poate avea un efect asupra omului.. `ntre Germania hitlerist\.). ~i c\ut\m chipul [i el ni se refuz\. totul cap\t\ o valoare nou\. pîn\ acum. Pe de alt\ parte. în aceast\ deformare a gîndirii. * Exist\ cei care s`nt f\cu]i s\ iubeasc\ [i cei care s`nt f\cu]i s\ tr\iasc\. r\zboiul. sîngele [i imensul dezgust. – Ce r\spuns? – R\spunsul lui Hitler. fuseser\ con- topite într-unul singur. ca de zilele unei fericiri miraculoase. Dar ast\zi sim]im cum începutul r\zboaielor seam\n\ cu începuturile p\cii: lumea [i inima le ignor\. {i tuturor celorlal]i care. Ea generalizeaz\ absurditatea ceva mai esen]ial\ a vie]ii. se îndreapt\ spre acest m\cel de neiertat – [i a c\ror fraternitate o simt `ntru totul. „Lui Hitler. Dar asta a mai fost spus. Vrem s\ credem. 2 Camus va relua mai tîrziu acest fragment în Ciuma (desigur pentru unul dintre primele capitole). – {i? – Atunci o s\ [tim dac\ o s\ fie r\zboi..“ La pia]\: – {ti]i.

Dar eram printre barbari. asta m\ plictise[te de moarte. * „Pe de o parte. * Ura [i violen]a care se simt deja urcînd în oameni. auzeam multe calambururi. deriziunea aceasta a curajului. Dar s\ juri s\ nu îndepline[ti în cea mai pu]in nobil\ dintre sarcini decît cele mai nobile gesturi. s\ iube[ti [i s\ cî[tigi partide înseamn\ a fi f\cut s\ tr\ie[ti în pace. * Am visat c\. Fie ca m\car omul singur s\-[i p\streze puterea dispre]ului [i s\ aleag\ din groaznica încercare ceea ce îi poate servi pentru propria sa grandoare. într-adev\r aici. Dar r\zboiul te înva]\ s\ pierzi totul [i s\ devii ce nu ai fost. A[a c\ m\ întorceam acas\ noaptea [i ie[eam diminea]a devreme. dar nu spune nimic. Domnia bestiilor a început. Este în singur\tatea asta groaznic\ a combatantului [i a necombatantului. îl are pe acela de a judeca. acum m\ cac alb. {i ne d\m seama c\ [tim unde este. Este aici. S\ accep]i încercarea [i tot ce comport\ ea. To]i o s\ moar\ singuri. * A fi f\cut s\ creezi. prea 1 Camus. Ele dispar astfel [i opera „r\sun\“. {i m\ gîndeam la intrarea barbarilor în Cetatea Etern\. cea a inimii) este dispre]ul.» ~n casa noastr\. e admirabil\. |sta-i r\zboiul. Stînd [i gîndind. pieirea aceasta a onoarei. din mul]ime. Nimic nu mai e pur în ei. – Da. pentru cei mai mul]i.carnete_Camus. Totul devine o chestiune de stil.“ * 7 septembrie Ne întrebam unde era r\zboiul – ceea ce era josnic în el. * . la fel de docili [i mai vinova]i decît ceilal]i. Fiecare moare singur.“ * Cel\lalt rezervist al c\rui stomac a fost radiografiat: „M-au pus s\ beau cel pu]in trei litri de var. Gîndesc împreun\. cei care îndemnau la rezisten]\ [i cei care vorbeau de pace. obliga]ia asta de a alege care îi face s\ plece cu remu[carea de a nu fi fost destul de curajo[i ca s\ se ab]in\ sau care îi face s\ se ab]in\ cu regretul de a nu împ\rt\[i moartea celorlal]i. curajul [i indiferen]a profund\. a cunoscut. * To]i au tr\dat. în disperarea asta umilit\ care le este comun\ tuturor [i în abjec]ia crescînd\ care se simte cum cre[te pe fe]e pe m\sur\ ce trec zilele. Cînd este singur\. Nu întîlne[ti decît bestii. Eram singurul b\rbat neplecat. victorio[i. Dar pe de alt\ parte. iar noi îl c\utam în cerul albastru [i în indiferen]a lumii. S\ dai descrierii adev\ratul sens. stînjeneala asta. c\-l avem în noi – c\ el este. {i niciodat\ individul nu a fost mai singur în fa]a ma[inii de fabricat minciuni. * S\ împaci opera care descrie [i opera care explic\. Tr\darea înseamn\ s\ crezi contrariul. în acel moment comisia de reform\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 100 100 ALBERT CAMUS CARNETE 101 – Iarna o s\ fie trist\. Nimic de nepre]uit. contrafacerea aceasta a m\re]iei. în pofida unei decizii anterioare de reformare. Nimic nu poate ie[i din uman. fe]e bestiale de europeni. s`ntem patruzeci [i patru de b\rba]i. spune reformatul chemat în fa]a comisiei de reform\1. intram în Roma. Iar fondul noble]ei (cea adev\rat\. ~nainte m\ c\cam negru. Uite-i. Lumea asta e dezgust\toare [i ascensiunea universal\ a la[it\]ii. * E uluitor s\ vezi cu ce u[urin]\ se n\ruie demnitatea anumitor oameni. E suficient atunci s\ faci s\ se simt\ c\ limitele noastre au fost stabilite cu inten]ie. Dac\ nu are dreptul s\ se ]in\ deoparte [i s\ dispre]uiasc\. lucrul este normal deoarece aceast\ demnitate nu [i-o men]in decît prin necontenite eforturi contra propriei lor firi. care dorise s\ se înroleze. desigur. «N-ai plecat înc\?» «Mai e[ti înc\ aici.

vom c\uta în ansamblul vie]ilor ceea ce n-am mai putea s\ g\sim în noi în[ine“. S\ vrei. moartea. Cu condi]ia ca la experien]a cea mai umil\ sau mai sfî[ietoare. Doar în sînul acestei absurde nenorociri î]i p\strezi dreptul de a o dispre]ui. * Dac\-i adev\rat c\ absurdul este consumat (mai degrab\ revelat). * Cf. dac\ exist\ suficient\ voin]\ [i timp `ndelungat. judecata mea poate r\mîne absolut\ [i dezgustul meu f\r\ rezerve.. Acceptarea e totul. Nimic nu e mai pu]in scuzabil decît r\zboiul [i a]`]area urii dintre na]iuni. Groethuysen cu privire la Dilthey: „Astfel. prin diletantism. dar nu justific\ nimic. Omul v\zut de Nietzsche (Amurgul Zeilor) „G. dac\ mergi la r\zboi sau îl comba]i. El spune da la tot ce este problematic [i teribil. de exemplu. nimic nu este fixat: se poate schimba totul [i chiar opri r\zboiul. înarmat cu toat\ luciditatea lui. * Regul\: s\ caut întîi ceea ce este valabil în fiecare om. numai de mine depindea s\ m\ ruinez `mpreun\ cu to]i cei care m\ înconjoar\. trebuie s\ accept [i pozi]ia civilului dispre]uit. m\ aflu în mijlocul r\zboiului [i am dreptul s\ emit judec\]i despre el. omul s\ fie întotdeauna „prezent“ – [i s-o suporte f\r\ s\ dezarmeze. foarte cultivat. respectîndu-[i . s\ v\d binele în r\u. concepea un om puternic. Nu po]i spune „Ignor asta“. Este imposibil [i imoral s\ judeci un eveniment din afar\. Iat\ de ce trebuia s\ încerc s\ m\ înrolez. Voin]a nu e nimic.1 * E întotdeauna zadarnic s\ vrei s\ te desolidarizezi.. * S\ accept. Indulgen]a e interzis\ fa]\ de sine [i fa]\ de ceilal]i. Colaborezi sau comba]i. * Despre Goethe: „E tolerant f\r\ indulgen]\“. ~n ambele cazuri. „Ceea ce nu m\ ucide m\ face mai puternic.“ (Nietzsche) * „Voin]a de sistem e o lips\ de loialitate. priceput în toate lucrurile vie]ii fizice. Turnurile de filde[ s-au pr\bu[it. * Goethe (cu Eckermann): „Dac\ a[ fi vrut s\ m\ las în voia sor]ii f\r\ constrîngere. ~ntre na[tere [i moarte. {i dac\ nu m\ vor.“ Primul lucru e s\ înve]i s\ te st\pîne[ti. [i chiar men]ine pacea.carnete_Camus. `ntru totul st\p`n pe sine `nsu[i. dup\ ce am recunoscut caracterul fragmentar al existen]ei noastre [i tot ce este accidental [i limitat în fiecare via]\ luat\ separat. * Un Prometeu – ca ideal revolu]ionar. [i în afara ei nu mai exist\ fatalitate. fie [i de prostia [i de cruzimea celorlal]i. (Amurgul Zeilor) * „Artistul tragic nu e un pesimist. {i. înseamn\ c\ mi-e dat s\ r\mîn deoparte. Ea poate servi la ceva. Reac]ia unui individ nu are nici o importan]\ în sine.“ (Amurgul Zeilor) * Ce este r\zboiul? Nimic. dovada celei mai derizorii dintre libert\]i. E profund indiferent dac\ e[ti civil sau militar. atunci e adev\rat c\ nici o experien]\ nu are valoare în sine [i c\ toate gesturile s`nt în aceea[i m\sur\ edificatoare. Dar odat\ st`rnit r\zboiul. S\ emit judec\]i [i s\ ac]ionez. Dac\ nu m\ vor combatant. {i tocmai din lupta asta de a r\mîne un om normal în condi]ii excep]ionale mi-am extras întotdeauna cele mai mari for]e [i cea mai mare utilitate. ~n ambele cazuri. s\ pierzi contactul [i s\ te despar]i de mediul t\u înseamn\ s\ faci 1 Reflec]ii pentru Mitul lui Sisif. este zadarnic [i la[ s\ vrei s\ te dai deoparte sub pretextul c\ nu e[ti tu responsabil.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 102 102 ALBERT CAMUS CARNETE 103 Exist\ o fatalitate unic\.

carnete_Camus. Saltul existen]ial este acest mic ecran. Dar efortul acesta necontenit nu e lipsit de triste]e. Ce mai e [i asta? Din asta mi-am f\urit fericirea dep\[it\. o via]\. R\spuns: „Nu s`nt aici ca s\ fac comisioane. nimic altceva decît o scobitoare. * Prim\vara la Paris: o f\g\duial\ sau un mugure de castan [i inima tresalt\. 5) cu multe sentimente nobile ca: a) solidaritatea în suferin]\. om tolerant. Nu numai un boboc de trandafir. naivi care nu se pot desprinde de imaginile pe care le-au tr\it. Un asemenea spirit. 3) cu amorul propriu al celor pe care nimic nu-i sile[te s\ se înroleze [i care se înroleaz\ ca s\ nu fie singuri. Toate acestea s`nt utilizate în mod josnic [i toate duc la moarte. Nu mai mult decît o scobitoare. Nu-l putem lua. un om pentru care nu mai exist\ nimic. {i nu calitatea subtil\ a unei emo]ii ne str\bate. ci din for]\.. apare în centrul universului. totul se rezolv\ [i se afirm\. a pus-o în gur\ [i a murit satisf\cut.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 104 104 ALBERT CAMUS CARNETE 105 individualitatea proprie. * „Dar pu[tiul \sta e foarte bonav.. doar o scobitoare – iat\ tot pre]ul acestei vie]i exaltante. fie c\ ea se nume[te viciu sau virtute. ne în\bu[\. ca atî]ia al]ii. Nu se va pierde nimic. micile ecrane pictate pe care preotul le ]inea în fa]a condamna]ilor ca s\ nu vad\ e[afodul. * Paulhan care se minuneaz\ în Nouvelle Revue Franðçaise. ~mi scrie]i c\ r\zboiul acesta v\ cople[e[te. Asta dovede[te calitatea unui om. Cere omului care-l conduce la supliciu s\ înmîneze o scrisoare so]iei sale.“ * S\ mai dep\[esc [i asta? Va trebui. 4) cu foamea celor care se înroleaz\ pentru c\ nu mai au nici o situa]ie. „O scobitoare. c\ r\zboiul din 1939 n-a început în aceea[i atmosfer\ ca acela din 1914. Naivi care credeau c\ oroarea are totdeauna acela[i chip. aceast\ la[itate sîngeroas\ [i aceast\ naivitate criminal\ care înc\ mai crede c\ sîngele poate rezolva problemele umane.. ~n]eleg mai ales op]iunea [i opozi]ia dintre voin]a dumneavoastr\ de a muri [i repulsia de a-i vedea pe ceilal]i murind. ci enormul aflux a mii de parfumuri [i a mii de culori str\lucitoare. Mii de boboci de trandafiri. [i c\. s`nt aici ca s\ v\ conduc la e[afod“. într-o diminea]\. c\ a]i consim]it s\ muri]i. * Scrisoarea unui disperat. ci corpul care sufer\ un asalt. 2) cu disperarea celor care nu vor s\ lupte. cu credin]a c\ nu este condamnabil decît ceea ce exist\ izolat.“ Am 26 de ani. [i [tiu ce vreau. Nu sensibilitatea se afirm\. într-un fatalism fericit [i încrez\tor. cel pu]in în afar\ de sl\biciune. cînd m\ apropii de oglind\. ceilal]i au rîs [i nimeni n-a `n]eles cumplita lec]ie. nu din sl\biciune. c) lipsa de ur\. putînd risca s\ se bucure pe deplin de cele fire[ti în toat\ bog\]ia [i cuprinderea lor. M\car de asta nu puteam fi cru]a]i? Dar [i oboseala trebuie dep\[it\. destul de puternic pentru libertate. nu mai e nimic interzis. Asta îl a[az\ în . b) dispre]ul care nu vrea s\ se exprime. La Alger.. eliberat. un rid ceva mai ad`nc îmi cresteaz\ buzele. * Moartea lui Ludovic al XVI-lea. fiindc\ mai [tie înc\ s\ profite de ceea ce ar însemna pierzanie pentru firile oarecare. El nu mai neag\. ~ntr-o sear\. spune locotenentul. Vai. în ansamblu. Povestea cu Jarry în agonie care e întrebat ce dore[te. dar c\ nu pute]i suporta aceast\ prostie universal\. * ~n muzeele din Italia.“ I s-a dat. * Noiembrie ’39 Cu ce se face r\zboiul: 1) cu ceea ce [tie toat\ lumea. V\ citesc [i v\ în]eleg. trecerea e mai brusc\.

ea exist\. {i cînd ve]i fi f\cut ceea ce trebuie s\ face]i în zona dumneavoastr\. nu era fatal. cum s\ nu disperi? Foarte des soarta celor pe care-i iubim a fost amenin]at\. v\zînd lucrurile la rece. Presupune]i c\ rolul dumneavoastr\ de individ este practic nul. Dar tratatul acesta. {tiu de altfel c\ nu st\p`ni]i foarte clar no]iunea de inutilitate. o vor spune altor zece care o vor repeta. nu sim]eam nimic comun între noi [i ea. Nu a fost revizuit. nici mai mic decît era în 1928. înc\ mai poate fi revizuit. nu ave]i mai multe motive de a dispera decît avea]i în 1928. ~n]elege]i c\ se poate dispera din cauza sensului vie]ii .carnete_Camus. O datoreaz\ atît defectelor. C\ci nu era]i atît de total de disperat în 1928. Dar mai întîi trebuie s\ v\ întreba]i dac\ a]i f\cut cu-adev\rat ceea ce trebuia ca s\ împiedica]i r\zboiul \sta. considerînd totul bine. c\ dumneavoastr\ [i cu mine denun]am acest lucru [i c\. e fals. ca de altfel nimeni dintre noi. Fiecare om dispune de o zon\ de influen]\ mai mult sau mai pu]in întins\. Spune]i: „{i de altfel. r\zboiul acesta ar putea s\ v\ par\ fatal [i a]i putea crede c\ nu mai e nimic de f\cut. c\ se pot încerca mijloace de a-l opri care înc\ nu au fost încercate. dou\zeci. ca de fiecare dat\ cînd un adev\r. ~ns\ indivizii \[tia nu pot nimic [i nu mai ave]i speran]\ în societate. reîncepe]i cu al]ii. în loc s\ v\ apar\ în lumina unui ra]ionament. nici din lips\ de admira]ie. Asta-i toat\ povestea [i vede]i c\ ea ar putea fi alta. strigat cînd va fi nevoie. scris cînd e posibil. în fine. Mai exist\ înc\ o sarcin\ util\ de îndeplinit. {i. ~nc\ mai crede]i în individ. ~mi ve]i spune c\ nu v\ avantajeaz\ cu nimic [tiind c\ 1928 era la fel de descurajator ca 1939. Niciodat\ aceast\ soart\ [i aceste valori nu au fost amenin]ate în totalitatea lor [i în acela[i timp. Aceast\ societate e ast\zi aceea[i. nu e din lips\ de curaj. ce-i de f\cut? {i ce pot face?“ Dar întrebarea nu se pune astfel. ave]i tot atîtea. în timp ce acum totul vi se pare zadarnic. la rîndul lor. Dar s`nt sigur c\ n-a]i f\cut tot ce trebuia. Fiindc\ disperarea e un sentiment [i nu o stare. Dar pute]i convinge zece. Dar nu conteaz\. V\ în]eleg. s\ v\ retrage]i în spatele dezgustului dumneavoastr\. cei care au f\cut r\zboiul în 1914 aveau mai multe motive s\ dispere de vreme ce în]elegeau mai pu]in lucrurile. nebunie. de vreme ce sim]i]i ceea ce e bun în cei care v\ înconjoar\ [i în dumneavoastr\. Ave]i ceva de f\cut. socotind c\ totul e inutil. Nu l-a]i putut împiedica? Nu.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 106 106 ALBERT CAMUS CARNETE 107 rîndul celor cu care se poate sta de vorb\. {i dac\ nu o aproba]i. cît [i calit\]ilor sale. Nu pute]i r\mîne f\r\ ea. Aici st\ nodul ra]ionamentului. {i. Asta doar în aparen]\. [ti]i bine. A]i prev\zut r\zboiul. A ajuns la sfîr[itul ei normal. Trebuie s\ fi]i zgîrcit cu sîngele [i cu libertatea celorlal]i. S\ nu împinge]i pe nimeni la revolt\. ~nc\ s-ar mai putea face `n a[a fel `nc`t loialitatea cuvîntului lui Hitler s\ fie inutil\. pe terenul dumneavoastr\. E fals\. Boal\. de asta nu v\ îndoi]i. Dac\ da. e imediat utilizabil\. Deci a]i conceput deja ideea unei anumite utilit\]i care v\ permite s\ urm\ri]i ceea ce spun. ~ntr-adev\r. dar nu v\ mai urmez cînd pretinde]i s\ transforma]i aceast\ disperare `ntr-o regul\ de via]\ [i. Asta v\ oprea s\ dispera]i cu totul. Dac\ lucrurile nu s-au schimbat. R\zboiul \sta. Niciodat\ nu am fost atît de total expu[i nimicirii. moarte. se încadreaz\ în ceea ce e viu. atîta pagub\. c\ trebuie spus acest lucru. Deoarece cred c\ nu ve]i aproba deloc obiec]ia de con[tiin]\. Dac\ lenea îi opre[te. Era suficient ca Tratatul de la Versailles s\ fie revizuit la timp. Dar fi]i atent c\ a]i repudiat deja aceast\ societate mult înainte de catastrof\. dar r\mîneam noi [i cele `n care crezusem! Foarte des valorile care alc\tuiau via]a noastr\ au fost pe punctul de a se pr\bu[i. Mai exact. sau vreo alt\ cauz\. Ci pentru c\ socoti]i c\ nu are nici o utilitate. Iar sentimentul trebuie s\ lase locul unei vederi limpezi asupra lucrurilor. opri]i-v\ [i dispera]i în voie. Dar atunci voi r\sturna ra]ionamentul meu precedent [i v\ voi spune c\ acest rol nu este nici mai mare. c\ dumneavoastr\ [i cu mine [tiam c\ sfîr[itul acestei societ\]i era r\zboiul. Ast\zi crede]i c\ nu mai pute]i împiedica nimic. înseamn\ c\ judecata dumneavoastr\ e fals\. treizeci de oameni c\ r\zboiul \sta nu era [i nu e fatal. Nedrept\]ile care au atras alte nedrept\]i înc\ mai pot fi refuzate [i înc\ se mai poate cere ca [i replicile lor s\ fie refuzate. Ace[ti zece sau treizeci de oameni. dar spera]i s\-l împiedica]i. într-adev\r.

~ntr-un col]: „Sfinte Pavel. contra josniciei. f\ s\ fiu printre primele zece“. „~nchide]i fereastra! E prea frumos.“ * M. prietenul lui Flaubert.“ * Green [i Jurnalul s\u. comunismului s\u aristocratic.) Idem: „Revolu]ia nu trebuie f\cut\ pentru a da puterea unei clase. Caligula. * Lawrence: „Tragicul ar trebui s\ fie ca o puternic\ lovitur\ de picior dat\ nenorocirii“. nu era nici un motiv ca mantia mea s\ fie cea mai .“ * Personaje absurde.“ * Catedrala din Bordeaux. {i totu[i era foarte simplu. care m\ iubesc contra dec\derii. soarele a asfin]it la aceea[i or\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 108 108 ALBERT CAMUS CARNETE 109 în general. S`nt cei care m\ privesc [i m\ judec\. {i am v\zut c\ nimic nu e schimbat. Am vrut [i eu s\ schimb o dat\ ordinea lucrurilor – ca s\ v\d ce se `nt`mpl\. Fire[te. Nimic nu mi se pare mai legitim. Numai gîndurile mari s`nt capabile de aceast\ contradictorie fecunditate. De ce tot ni[te indivizi nu ar reu[i s\ aduc\ lumii pace? Trebuie numai s\ începem f\r\ a ne gîndi la scopuri atît de mari. ~n rest. nu se poate degrada prea tare aparen]a sacr\ ce i se atribuie. {i. Trebuie s\ `n]elege]i c\ r\zboiul se face atît cu entuziasmul celor care îl vor. Absolut nici un motiv. Dar se poate extrage [i o înv\]\tur\ exact contrarie [i pot fi astfel justifica]i Diogene sau Ernest Renan. {i extrage din asta admirabile [i amare lec]ii de eroism. * Moartea lui Le Poittevin. pe mine [i nu ceea ce am f\cut sau voi face. semenii mei s`nt cei care m\ iubesc [i nu m\ privesc. sfî[iat\ sau nu. ar însemna s-o cinstim prea mult. printre chior\ituri [i sudoare. în general. dar nu din cauza istoriei în care individul poate orice. de fapt. De aseme- nea. Nu se poate insista prea mult asupra caracterului ridicol al unui eveniment care apare. „Cred c\ n-am fost bine în]eles ieri cînd l-am omorît pe sacrificator cu ciocanul cu care d\dea s\ r\pun\ juninca. Nimic nu e mai demn de dispre] decît respectul întemeiat pe team\. judecînd astfel. care m-ar iubi atît timp cît m-a[ iubi eu însumi – inclusiv pîn\ la sinucidere. „Sfinte Pavel. împreun\. Visele povestite m\ plictisesc întotdeauna.“ * Montherlant citeaz\ ca moto pentru Serviciul inutil ni[te cuvinte admirabile ale monseniorului Darbout: „Gre[eala dumneavoastr\ este s\ crede]i c\ omul a fost adus pe lume ca s\ fac\ ceva“.. din cauza existen]ei. de vreme ce nu avem putere asupra ei. „Oamenii nu s`nt semenii mei. Pu]in\ mirare [i spaim\ la spectatori. Am pus s\-l omoare fiindc\ nu era nici un motiv s\ produc\ o mantie mai frumoas\ decît a mea. Ni[te indivizi s`nt cei care ne conduc ast\zi la moarte. Am conchis c\ nu conteaz\ s\ schimbi ordinea lucrurilor. dar nu din cauza formelor ei particulare. care m\ iubesc în pofida a tot. * ~n continuare frapat de aspectul zeflemitor pe care-l are în Algeria tot ce este legat de moarte. * O fraz\ citat\ de Green în Jurnalul lui: „Nu trebuie s\ ne temem de moarte. moartea nu e mai respectabil\ decît împ\ratul Nero sau comisarul din arondismentul meu. numai cu ea (May) am în comun iubirea asta. cît [i cu disperarea celor care-l reneag\ din tot sufletul. copii bolnavi [i care pot muri. f\-l s\ vin\ la întîlnire.carnete_Camus. Noteaz\ multe vise. contra tr\d\rii.“ „.“ Dar de ce soarele nu ar r\s\ri într-o zi la apus? * Idem (Ptolemeu). cum al]ii au. Sabia [i pumnalul.. (Cf. ci pentru a da o [ans\ vie]ii.

* Gisèle [i r\zboiul. cel asemenea unui peron pe care c\l\torul fumeaz\ o ]igar\ visînd. ce admir cel mai mult pe lume? Neputin]a for]ei de a p\stra ceva.. micu]a gar\ cu obloane verzi.Sfînt\ Barbe din Tlélat. ~mpiedic\-le. 2 Tlélat. în Vara. Don Quijote – Da. s`nt destul de nefericit c\ nu am putut face asta. Dar gloria asta e uzurpat\. sabia a fost întotdeauna învins\ de spirit. Despuierea [i disponibilitatea înainte de cufundarea în sim]uri... La Pallice – Cu un sfert de or\ înainte de moarte înc\ mai eram în via]\. – „Copilul meu. tu care e[ti indiferen]\. Adev\rata mea filosofie e c\ la un sfert de or\ dup\ moartea mea nu voi mai fi în via]\.“ * „{tii. nu citesc ziarele. Cu timpul. nu [tiu cum e. Sfînt\ Barbe. . La Tlélat. Caut\ s\ u[urezi via]a poporului. atît de p\mîntean\ [i de important\. pe care o descoperi la vreo treizeci de kilometri sud-est de Oran. încît e u[or s\-i confunzi. dup\ ce-ai dep\[it eucalip]ii frem\t\tori din Perrégaux la ora aceea care nu e `nc\ zi. Dar dac\ mi se întîmpl\ s\ fiu. de vreme ce eram singurul care vedeam limpede. Nu exist\ decît dou\ puteri pe lume: sabia [i spiritul. Omul devine ceea ce g`nde[te. [tiu c\ se ajunge în zori la Sainte-Barbe-du-Tlélat. – [i oranezele cu gleznele cam prea groase [i care umbl\ mereu cu capul descoperit. reculegerea înainte de coborîrea în delicioasele infernuri. A fost suficient pentru gloria mea. 1 Fragmente pentru „Minotaurul sau halta Oran“ (1939). Sfînt\ Barbe. Tu. Tlélat2 ca o preg\tire pentru Oran. m-am luptat cu morile de vînt. Ceea ce m\ intereseaz\ e vremea. [tii c\ n-am nevoie de Dumnezeu [i c\ nu pot fi decît în momentul cînd vreau s\ m\ joc de-a credinciosul. Fontanes. mai aproape de Oran. ~n cîteva minute vom ajunge la Oran.Acum. în a[teptarea [uieratului care s\-l poarte spre peisajele p\mîntului.carnete_Camus. 1 Acest citat se va reg\si ca moto pentru „Migdalii“ (1940). care la cafeneaua Cintra se servesc cu ghea]\ pisat\. s\ nu m\ imi]i în gustul pe care l-am avut pentru r\zboi. se poate c\l\tori ziua sau se poate c\l\tori noaptea. vei deveni un rege mare. în Vara. cînd vii dinspre Bel-Abbès sau Relizane. pe oraneze s\ se gîndeasc\ la Alger [i la Paris [i înva]\-le adev\rul acestei lumi. în care bazaconii se înveOran1. * Don Quijote [i La Pallice. tu [tii c\ nu s`nt prea deseori credincios.. Duminic\ m\ duc la iarb\ verde. anume c\ lumea nu are nici un adev\r. . ap\r\ oranezele pîn\ în pragul b\trîne]ii [i înlocuie[te-le atunci cu multe alte oraneze identice care se vor plimba de asemenea sub copacii b\trînei prefecturi. e normal s\ am un avantaj. echivalen]\ [i disponibilitate. povara unei vie]i carnale [i f\r\ speran]\. Ziua. pentru c\ un tren e pe plecate [i rug\ciunea mea nu va avea nici o urmare... . * Vedele.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 110 110 ALBERT CAMUS CARNETE 111 frumoas\. tu care e[ti un punct în spa]iu pe linia Oran-Alger. orologiul cel mare.. * Ora[ extravagant în care pr\v\liile de pantofi expun oribile modele în ipsos de picioare chinuite. tu atît de carnal\ [i de precis\. Dar el nu era con[tient de asta [i. „Nu. Urmeaz\ acele Vieilles Cures. dar care nu mai e nici noapte. Atît de indiferent.“ * Oran. Am o metafizic\ de miop. Fiindc\ e profund indiferent dac\ te lup]i cu mori de vînt sau cu uria[i. Tlélat cînd plou\. Santa Cruz nemi[cat\ [i mirosul de rachiu de anason pe str\zile din Mers-el-Kébir. Ca s\ ajungi la Oran. Dar noaptea. foarte aproape de Oran. cîmpie gola[\.“ Napoleon. fii pentru cîteva secunde sfînta unui necredincios [i sfetnica unui inocent.1 * Ludovic al XIV-lea... [i o oprire în timpul care m\ mîn\ spre Oran. fere[te-ne de-a ne pune în situa]ia s\ alegem prea repede [i las\-ne acea libertate deplin\ care se nume[te s\r\cie lucie.. Sfînt\ Barbe.

Ro[u [i albastru.) * Oran. * Inocen]iu al VIII-lea. Bîzîitul unui motor care urc\ spre noi. * Noiembrie ~n fa]a lui Borgia. mun]ii. cu p\rul dat cu briantin\. „Nu exist\ o societate interesant\!“ Ei. de la marinarul oranez care se sprijin\ cu cotul pe o consol\ pîn\ la fata de m\ritat îmbr\cat\ aiurea [i a[ezat\ `n fa]a unui peisaj de p\dure. obraz f\r\ fard. podurile [i hangarele – se simte totu[i c\ exist\ o anumit\ grandoare. macaralele `nalte [i rampele gigantice care se ca]\r\ pe stînca ora[ului. marea plat\.carnete_Camus. ca [i autenticul produs al Oranului. împodobit cu o gur\ ca o tran[ee de ap\rare defensiv\. pastelurile din secolul al XVIII-lea sprijinindu-se pe un m\g\ru[ mecanic din plu[. O oarecare m\re]ie nu înseamn\ neap\rat eleva]ie. c\ruia un medium evreu i-a dat s\ bea lapte de femeie amestecat cu sînge uman. Pe platou. (Dar Oranul nu e f\cut pentru oranezi. ~l men]ine pe om în fa]a condi]iei sale. la naiba. * I-am auzit adesea pe oranezi plîngîndu-se de ora[ul lor. Oran. ales pap\. buchetele patriotice ale flor\reselor. * Golful Mers-el-Kébir [i drumul pe sub migdalii înflori]i. sc\ldat\ într-o lumin\ radioas\. Cafeneaua Apolo. fiul s\u. {i paza de coast\ care înainteaz\ imperceptibil prin marea str\lucitoare. nici nu a]i vrea. Ora[ f\r\ pereche [i u[uratic. Lumea nu valoreaz\ mai mult decît atît. Idem dincolo de fabrica de ]igle. unde înc\ se mai pot întîlni extraordinare cafenele. Un exces de indiferen]\ [i frumuse]e – apelul for]elor inumane [i scînteietoare. trasînd o linie dreapt\ de la Azore la polul austral. * Din Dup\ uciderea ducelui de Gandia. Alexandru împarte lumea între spanioli [i portughezi. L\sa]i societ\]ile [i coborî]i în strad\. Alexandru [i Lucre]ia Borgia care îi protejau pe evrei cu orice ocazie. sticlu]ele cu ap\ de Provence pentru conservarea m\slinelor verzi. vîntul violet [i soarele.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 112 112 ALBERT CAMUS CARNETE 113 cineaz\ în vitrine cu portofele tricolore. brîndu[e de o culoare delicat\ [i cu carnea nervoas\. purt`nd semn\tura unui celebru necunoscut. micile baruri. încît [iretenia e imediat descoperit\. Dou\ promontorii somnolente [i masive în apa limpede. Fericite cafenele ale unei ]\ri fericite unde cafeaua mic\ te cost\ 12 centime [i cea mare 18. Ferdinand de Neapole îmb\ls\mînd cadavrele torturate ale inamicilor s\i ca s\-[i „împodobeasc\ apartamentele cu ele“. la Milano. Canastel [i marea nemi[cat\ la poalele falezelor ro[ii. cronicar din secolul al XV-lea. Indiferen]\. se aprinde de trei ori un foc de c`l]i s\ i se aminteasc\ acelui st\pîn al lumii c\ gloria lumii e trec\toare. o mîr[av\ fecioar\ sculptat\ în lemn zîmbe[te cu un aer indecent. cu tejgheaua l\cuit\ de jeg [i pres\rat\ cu picioare [i aripi de mu[te. tramvaiele. Pr\v\liile fotografilor expun uimitoare fe]e. Dar dedesubt. junele prim. Indiferen]\. . 1 Burchard. ~ntr-un magazin de antichit\]i. cu defilarea lui de fete tinere necizelate [i înduio[\toare. conturul perfect al golfului – întinderea sa medie – apa ca o plac\ de metal albastru. tramvaiele în form\ de nacele. Burchard1. Este steril\ prin sine îns\[i. F\cea dreptate într-un mod „admirabil“ (Burchard). incapabil s\ stîrneasc\ emo]ia. Transparen]a lucrurilor. simulînd atît de prost cochet\ria. Chicago al absurdei noastre Europe! Santa Cruz d\ltuit\ în stînc\. pentru ca nimeni s\ nu ignore. patronii au pus o t\bli]\: „Fecioar\ din lemn de Maya“. unde e[ti servit în pahare ciobite.

pentru c\ nu [tie s\ aleag\ între îndatoririle sale [i pentru c\ nu se poate face o oper\ de art\ decît dac\. Descoperi]i. 1937) Rafaello Sabatini (César Borgia. a castit\]ii. 37) Fred Bérence (Lucrè ce Borgia. Obiceiul cel mai ucig\tor: s\ stea culcat. 37) Gab. {i aici este cuprins vulturul. A r\mas f\r\ s\ m\nînce [i f\r\ s\ bea de joi pîn\ sîmb\t\ [i f\r\ s\ doarm\ pîn\ duminic\. construit de Alberto d’Este pentru „a sc\pa de plictiseal\“. etc. Castitate sexual\. nu o hr\neau cu valorile eterne (?). se impune o lun\ de ascez\ în toate sensurile. E explicat în întregime prin obiceiurile sale. ceea ce viseaz\. Un singur subiect – constant – medita]ia – s\ refuz restul. ceea ce admir\ este contrariul. o condamnau s\ dispar\ imediat dup\ ce se n\scuse.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 114 114 ALBERT CAMUS CARNETE 115 Alexandru al VI-lea r\m\sese n\ucit. prad\ unei dureri s\lbatice. Cf. de exemplu. continu\. Cezar Borgia. ~nainte de orice întreprindere teoretic\. nu o aliniau în sensul operei misterioase a lumii (?).“ Pe bun\ dreptate.. f\r\ sl\biciuni etc. „presim]iri funeste se amestecau în acea tîn\r\ glorie“. * Bibliografie Borgia: Luigi de Villafossa (Machiavel et nous. Vrea o oper\ care s\ fie n\scut\ din contrariul obiceiului – hot\rîrile pe care le ia. 54 pentru Giulio. Collison-Morley (Histoire des Borgia) Charles Benoist (Machiavel) Jurnalul lui Jean Burchard (ed. privise r\m\[i]ele inerte [i însîngerate – apoi se încuiase în camera sa de unde a fost auzit plîngînd în hohote. ~[i întrerupea atunci munca dedîndu-se unor pl\ceri violente. Iar ceea ce vrea s\ devin\. avea „probleme de s\n\tate“. palatul lui Schifanoia. Giulio [i Fernando care vor s\-i asasineze pe Ippolito [i pe Alfonso d’Este.carnete_Camus. Ippolito care porunce[te s\ i se scoat\ ochii fratelui s\u Giulio pentru c\ femeia pe care o iubea a spus c\ „prefer ochii lui Giulio corpului lui Ippolito“. condamna]i. Brunet (Ombres vivantes. Gonzague Truc. * 29 noiembrie Roman. în special a vie]ii sim]urilor [i a abandonului în voia impulsurilor profunde nu este legitim\ decît dac\ dai dovad\ de dezinteres fa]\ de obiect. Din ei în[i[i nu mai d\inuiau decît ni[te nume trufa[e [i blestemate. * 29 noiembrie Exaltarea diversului.. O munc\ la or\ fix\. gra]ia]i în mod sadic pe e[afod. Dormea ziua – lucra noaptea – Aut Caesar aut nihil. 1933) etc. Exist\ [i saltul în materie – [i mul]i oameni care exalt\ sim]urile nu o fac decît fiindc\ s`nt sclavii lor. Familia d’Este. Doar 35 de ani de carcer\ pentru Fernando care a murit acolo. fiindc\ nu se d\deau la o parte din fa]a operei. E mai tare decît el. „Nu construiau decît pentru ei [i. etc. De unde nevoia absolut\ de a fi f\cut dovada. Nu ajunge la nimic [i nu va ajunge la nimic pentru c\ se risipe[te. Turmel. care a ie[it nebun. Robust. O singur\ sl\biciune [i totul se pr\bu[e[te: practic\ [i teorie. a cantit\]ii. gîndului s\ se risipeasc\. ([i ascez\ moral\). * . * La Ferrara. Cu ochii fic[i. 36) L. vizînd la glorificarea imediatului. abcese care-l ]intuiau la pat. Castitate în gîndire – s\ interzic dorin]elor s\ se r\t\ceasc\. de a te fi tratat cu rigoare. Alfonso d’Este care tope[te o statuie a lui Iuliu al II-lea de Michelangelo [i face din ea un tun.

cu crest\tura sa profund\ în plin p\mînt [i catedrala ea îns\[i ca un deget de piatr\ în\l]at pe cerul albastru. ea în rochie de epoc\. v\ spun eu c\ au asta în sînge. Era r\u în civilie. trebuie s\ ier]i» }i-ai g\sit. cunosc una care mi-a spus: «N-are decît s\ crape pe front.» Degeaba i-am zis: «Acum. cînd îi vezi mînuind periile moi [i contemplînd lustrul definitiv al pantofilor. urcu[ spre Bouzaréahul sec\tuit [i pur [i. * Roman Povestea asta început\ pe o plaj\ fierbinte [i albastr\. cele dou\ trupuri se apropie [i se strîng unul lîng\ altul dup\ ce au urcat în vînt [i cînd. dar poart\ o cruciuli]\ între sînii absen]i: „Femeile cinstite [tiu s\-[i ]in\ rangul. ca ni[te cimitire plutitoare [i luminoase. Uite. el în costum de dansator. La col]ul bulevardului Gallieni. în fa]a unui cer str\b\tut de stele [i de nori. Atrac]ia. în fa]a m\rii. domnule. ai crede c\ uimitoarea opera]ie e terminat\. B\trîna doamn\ care are figur\ de codoa[\. cimitirul El Kettar. ~ncheiat\ la Paris cu frig sau cer cenu[iu. trebuie s\ ceri s\ ]i se lustruiasc\ pantofii la ora zece diminea]a. Au asta în sînge. Fream\tul m\slinilor [i mirosul de fum ce urc\ din p\mînt. ci din pofta de via]\. extraordinara satisfac]ie pe care o ai privind munca lustragiilor. jocuri `n ap\ [i `n soare – seri de var\ pe c\r\rile plajelor cu miros de fruct [i de fum în c\u[ul umbrei – corpul [i destinderea sa în haine u[oare. De foarte departe. coaste. b\rba]i [i femei gr\bindu-se [i tu.carnete_Camus. cetatea [i luminile ei. femeile rele a[a s`nt. . Masa lor cenu[ie luminat\ de albul aripilor. iar ele încaseaz\ aloca]ia [i `l în[al\. c\ este pe front. Acel alt moment care e ca un dans. au asta în sînge. Nu-s ca femeile astea care profit\ de r\zboi. * Primii migdali înflori]i pe drum. Nu r\zboiul o s\-l schimbe. din str\fundurile orizontului. începînd de la Valmy. tandre]ea enervant\ [i nelini[tit\. executat cu minu]iozitate. în marea cas\ p\trat\ de deasupra m\rii. ale c\rui morminte coboar\ spre mare. dorin]a [i în]elepciunea care cresc într-o inim\ de b\rbat de dou\zeci [i patru de ani – ve[nicul „s\ r\mînem prieteni“. s\rut\rile gr\bite. gustul buzelor [i ochii plini de soare. întor[i spre mare. cu spinarea lipit\ de p\mînt printre chiparo[i. Dar. în trupurile brune a dou\ f\pturi tinere – b\i. soarele limpede. respira]ia surd\ a m\rii se înal]\ pîn\ la acea camer\ izolat\ în lume? Noapte miraculoas\ în care speran]a nu se desparte de ploaie. O noapte a fost suficient\ ca s\ se acopere de acea z\pad\ fragil\ despre care cu greu se poate crede c\ ar putea rezista la frig [i la ploaia care ud\ toate petalele1. pîn\ la ultimul detaliu. be]ia tainic\ [i tandr\ într-o inim\ la [aptesprezece ani. muntele Santa Cruz.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 116 116 ALBERT CAMUS CARNETE 117 1940 Serile pe terasa Deux Merveilles. în tren. B\rbatul e plecat. 1 Fragment pentru „Migdalii“ în Vara. Totul e finisat. Palpita]ia m\rii care se ghice[te în ad`ncimea nop]ii. Asta nu porne[te din iubire. cu porumbeii printre pietrele negre de la Palais Royal. Kasbahul mizerabil [i magnific. Idem: cealalt\ poveste început\ într-o noapte rece [i furtunoas\. buze calde [i moi între florile de rodii [i un mormînt – copaci. Echilibru a dou\ f\pturi unite din exterior [i f\cute s\ semene printr-o comun\ indiferen]\ fa]\ de tot ceea ce nu este acel moment în lume. Iubirea este oare atît de departe cînd. de cer [i de t\cerile p\mîntului. continuat\ pe colinele din Alger sau în fa]a portului misterios [i larg. Stîncile pe mare acoperite de pesc\ru[i albi. La un moment dat.“ * Februarie Oran. * ~n troleibuz. Un vînt r\coros. coco]at pe fotoliile înalte.

pu]in cer. atît de r\scolitoare în unele clipe. seara. minarete. 2 Este vorba în mod v\dit de b\trînul Salamano [i de Masson din Str\inul. 3 ~n englez\: „nu numai elegan]i. a martiriilor tale. * Casa colonului care exprim\ în acela[i timp o metafizic\.“ A. ci o [ans\ de via]\ – tot ce nu este exilul. unde pe la ora dou\ se joac\ ni[te copii. suflet al meu. „Un zgomot asurzitor. Ciudat mozaic. Tortule] terminat printr-un pschent2 egiptean. 1 Acest citat va servi drept moto pentru Mitul lui Sisif. Omul e proscris – de aici [i toat\ aceast\ frumuse]e ap\s\toare care pare s\ vin\ din alt\ lume. o moral\ [i o estetic\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 118 118 ALBERT CAMUS CARNETE 119 Dar atunci aceea[i mîn\ încrîncenat\ mai d\ o dat\ cu cear\ peste suprafa]a str\lucitoare. b\nci. * Roman pentru femei: o singur\ tem\: sinceritatea. încît peisajul devine ireal prin pre]iozitatea sa.). o freac\. o. chiar r\sun\tor. pe urm\ c\ldur\ [i lumin\. Fiecare ac]iune: o mic\ scen\ de teatru. via]a aceasta ingenioas\ [i liber\. * Strada Austerlitz [i evreii s\i centenari.“ „E etern. cînd cerul de var\ e golit de c\ldur\. Opt ani de ur\. . {i niciodat\ o [ans\ de via]\ n-a avut un chip atît de emo]ionat. iar pia]eta se îmblînze[te. dar mereu `n pas cu moda“ (n. face s\ p\trund\ ceara în str\fundurile pielii [i face s\ ]î[neasc\ de sub perie dublul [i cu adev\rat definitivul lustru ie[it din profunzimile pielii1. red. * Personaje B\trînul [i cîinele s\u. nu tînji la via]a nemuritoare. ba a[ spune chiar agreabil“.carnete_Camus. în timp ce mirosul rachiului de anason îi atrage pe b\rba]i spre baruri. * De sus. * Pia]eta La Perle. atît de mare. nu se [tie de ce `n stil bizantin.). O dolore dei tuoi martiri. vocea aceasta profund\ [i supl\. Cîntecul acesta. Moschei. red. ci epuizeaz\ cîmpul posibilului. 3 ~n italian\: „O. Diminea]a asta sub soare [i ora[ul plin de lumini – ochii s\i ca ora[ul [i via]a asta u[oar\. Cine poate fi sigur c\ iube[te? Dar toat\ lumea [tie s\ recunoasc\ emo]ia. dar pe care o ghicesc. * „O. o diletto del tuo amore.T. 1 Fragmente pentru „Minotaurul“.3 „Nu o iubire reprezint\ ea. desf\tare a iubirii tale“ (n. unde fermec\toare infirmiere în sandale poart\ co[uri cu struguri [i unde un întreg cortegiu de sclavi îmbr\ca]i în stil antic se înghesuie spre un gra]ios colon cu casc\ colonial\ [i papion. * Croitoresele ca Marie-Christine s`nt not only fashionable but always up to date3. „Era fermec\tor. Care e partea jocului? {i care este partea emo]iei. Laxativele „nu s`nt decît o solu]ie de nevoie: un scaun for]at nu `nl\tur\ cauza“.). militarii [i femeile se învîrt roat\. a[ spune chiar: uman. atît de firav\ în altele? M.2 Cel\lalt [i ticul s\u verbal. Ce-mi place aici este o anumit\ or\ care nu e asta. Du[.“ (Pindar – Pythice. fa]a aceasta. – ca sufletul Parisului. durere.R. 2 Coroan\ a faraonilor (n. grosimea falezelor e atît de mare. red. tot ce este consim]irea vie]ii. * Februarie Acest chip florentin care-[i spune iubirea [i trecutul dureros. a treia)1. Postul de radio spaniol a c\rui voce tremur\. * O diminea]\ sub soare [i trupurile goale. o m\tuie[te. de pe drumul în corni[\.

fetele [i b\ie]ii bronza]i. * Din ce în ce mai mult. care vrea s\ scrie jurnalul unui roman pe care autorul s\u nu l-a scris. zîmbetele astea? Nu s`nt de aici – [i nici din alt\ parte. * Trouville. e mai bine s\ o faci cu dispre]ul cuvenit. s\ a[tept [i s\ nu cru] nimic. vrea s\ se adreseze direct rivalului s\u. De aceea admir\ gestul de generozitate al so]ului.) * B\rbatul care prime[te o scrisoare de la so]ul amantei sale. Un platou plin de ai[ori în fa]a m\rii. S\ te retragi cu totul [i s\-]i joci jocul. Str\in.“ Toba mare. * Marsilia. orice s-ar întîmpla. se va sacrifica – f\r\ s\ murmure – el pre]uie[te mult prea pu]in. unele ascunse sub tamarini. Dar ei [i-au f\cut o teorie din asta [i m\re]ia omului st\ în a sim]i ceea ce îl înjose[te. Cîinele fur\ dou\ scrumbii. – Bietul cîine. Vili[oare cu garduri verzi [i albe. Bîlciul: „Via]a? Neantul? Iluzii? Dar totu[i adev\rul.“ * Martie Ce înseamn\ de[teptarea asta brusc\ – în camera întunecat\ – cu zgomotele unui ora[ dintr-o dat\ str\in? {i totul mi-este str\in. intra]i în Neant. bum. Ce alt sens po]i g\si zilelor petrecute aici decît acesta [i lec]ia platoului: o na[tere [i o moarte. singura reac]ie este individualismul. Marea vuie[te stins. înainte de a se l\sa prad\ mîniei. e indiferent. Omul este el singur propriul s\u sfîr[it. Dar soarele. spune: „Stai. Iar lumea nu mai e decît un peisaj necunoscut în care inima mea nu mai g\se[te sprijin. vîntul u[or. doar în semn de recuno[tin]\ fa]\ de acest gest generos. Ceea ce-l `nfrico[eaz\ pe amant e mînia. ce înseamn\ gesturile astea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 120 120 ALBERT CAMUS CARNETE 121 asta-i tot ce a[tept [i sper. frumuse]ea [i melancolia. Un cîine în vil\.carnete_Camus. în fa]a lumii oamenilor. . Pe urm\: S. ~n parte. Acum cînd totul e limpede. albastrul deja dur al cerului. se credea deja în rai. Va renun]a la tot. stai.C. cu atît o spune. * S. S. s\ m\rturisesc c\ totul mi-este str\in. totul. * Coborîre spre mare deasupra golfului Mers-el-Kébir. Are deci rolul frumos. Reac]ii personale. cu verand\. pasiunile n\scînde. S\ lucrez cel pu]in în a[a fel. cine poate [ti ce vrea s\ spun\ cuvîntul acesta. dintr-o dat\. so]ul î[i declam\ dragostea [i m\rturise[te c\. cei dezgusta]i s`ntem noi. f\r\ o fiin]\ a mea. Insist\. încît s\ împlinesc în acela[i timp t\cerea [i crea]ia. albul ai[orilor. între ele dou\. tot restul. e chiar convins c\ a[a e. (Idiot. Personaje. {i. altele goale în mijlocul pietrelor. * R. Mama îl urm\re[te [i cîinele fuge.C. lungile ore petrecute la soare [i blînde]ea subit\ a serilor. dar el chiar ajunsese în el. Mama: – {i eu am crezut în raiuri [i nu le-am v\zut niciodat\. Unul dintre tipii \[tia despre care se spune c\ trebuie s\ se ascund\ cînd merg la W. totul las\ s\-]i `nchipui vara. în timp ce S. Iar dac\ renun]. Dar trebuie s\ se ]in\ seama [i de frica de palme. Bum. Tot ce se încearc\ spre binele tuturor sfîr[e[te printr-un e[ec. {i cu cît se teme mai mult. f\r\ un loc unde s\-mi închid rana. Linia colinelor [i a falezelor care înconjoar\ golful. acolo jos. – Da. tinere]ea ei aurit\. * Str\in. ele r\mîn totu[i ca tot atîtea f\g\duieli de eliberare [i ca imaginea asta a mea de care nu m\ pot desprinde. însp\imîntat. S. ~n aceast\ scrisoare. Inim\ închis\. * Seara: Evenimente. `l prime[te în pofida mamei sale. Tot restul. Nu te speria“. Ce caut eu aici. Chiar dac\ vrei cîteodat\ s\ încerci.

uneori chinuitor. * Paris. Avea 31 de ani. ~l neag\. La fel [i „micu]ii mor]i“. Dar aici st\ adev\rul s\u [i minciuna a ceea ce-a fost `nl\turat. Dac\ smulgem ultimele pagini din Evanghelie. Ca remediu pentru via]a în societate: marele ora[. Ce este exaltant: teribila singur\tate. * Paris Femeia de la etajul de dedesubt s-a sinucis aruncîndu-se în curtea hotelului. Aici corpul nu mai are prestigiu. oribil. a spus: „~n fine!“ * Paris. e prin Dumnezeul s\u `ntrupat `n om. .. sim]i înrudirea dintre o ]ar\. e datorit\ chipului s\u. sentimentul. sufletul cu toate rev\rs\rile sale. Cînd vezi Parisul de sus. Totul se termin\ cu „Prietena noastr\ Moartea“. o umfl\tur\ inform\ [i cenu[ie a p\mîntului. sufletul nu are niciodat\ dreptate [i aici mai pu]in dec`t oriunde. Statuile în iarb\ [i elegan]a asta melancolic\. [i întotdeauna atît de aproape de nebunie. ascuns sub piei informe.carnete_Camus. {i Dumnezeul acesta. Dar [i sufletul cu unica sa m\re]ie: singur\tatea t\cut\. De acum înainte este singurul de[ert practicabil. a acoperi[urilor lucioase. Femeia cobora uneori [i o ruga pe patroan\ s\ r\m`n\ cu ea la mas\. o art\ [i o religie. De unde reiese c\ a reu[i s\ r\m`i singur la Paris un an într-o camer\ s\rac\ îl înva]\ mai multe pe om decît o sut\ de saloane literare [i patruzeci de ani de „via]\ parizian\“. un cult al singur\t\]ii [i al grandorii. Toate liniile acelor pietre frem\t\toare. {i dac\ ne-a marcat atît de tare. capetele de mort din zah\r pe care ei le ron]\ie cu deliciu. toate corpurile r\stignite sau flagelate umplu sufletul de aceea[i emo]ie înnebunit\ [i p`ng\rit\ ca însu[i ora[ul. Dar dac\ piere. E acoperit. M\[tile macabre pentru distrac]ia copiilor. o g\sesc vesel\. Nu exist\ decît sufletul. a ploii interminabile. pe Pilat din cauza expresiei de plictiseal\ ostentativ\ men]inute în piatr\ de atîtea secole. calitatea omului trebuie s\ se c\leasc\ [i s\ se afirme – ori s\ piar\. ~n hotel. pe de alt\ parte. ca un abur monstruos sub ploaie. Stranie limitare a condi]iei umane care îi face imposibil\ ie[irea din omenesc. Martie 1940 Ce este detestabil la Paris: tandre]ea. * Eisenstein [i Serb\rile Mor]ii în Mexic 1. Cre[tinismul a în]eles acest lucru. Dar în vecin\tatea asta. O îmbr\]i[a brusc – sim]ind nevoia unei prezen]e [i a c\ldurii. Tandre]ea [i disperarea cerurilor posomorîte. atunci s\ începem s\ tr\im. care d\ aparen]a trupeasc\ acelora dintre simbolurile sale care vor s\ nege trupul. dar el le d\ prestigiu. Pe legionarul roman îl sim]im viu din cauza acelui nas extraordinar sau a spin\rii cu cocoa[\. cu excesele sale de emo]ie plîng\cioas\ [i cu tot restul. Doar trupul e generos. dac\ te întorci atunci spre biserica Saint-Pierre din Montmartre. Dar adev\rul [i gran- doarea sa se opresc la cruce [i la acel moment cînd î[i strig\ abandonul. cu be]iile sale. Fiindc\ cele mai superbe chipuri pe care le va fi dat acestei religii atît de preocupate de suflet s`nt t\iate în piatr\ dup\ asem\narea c\rnii. de pe Butte. Dar. Am\r\ciunea sa ne-o face desigur insuportabil\. Copiii rîd cu moartea. putea s\ moar\. înseamn\ c\ nu a fost destul de puternic\ spre a tr\i. E un lucru dur. 1 Este vorba probabil de secven]ele filmate de Eisenstein pentru un film neterminat [i prezentate sub denumirile de: Time in the sun [i Qué viva México.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 122 122 ALBERT CAMUS CARNETE 123 * ~n zorii epocii moderne: Totul e consumat? De acord. Copacii negri pe cerul gri [i porumbeii de culoarea cerului. iat\ c\ ni se propune o religie uman\. dac\ te emo]ioneaz\.. de ajuns pentru o via]\ de om. o g\sesc dulce [i plin\ de zah\r. ~nainte de a muri. {i dac\ a tr\it pu]in. hidoasa sentimentalitate care vede dr\gu] ceea ce este frumos [i g\se[te frumosul dr\g\la[. `nc\ mai plute[te umbra dramei. Totul se sfîr[e[te cu o ran\ de [ase centimetri `n frunte. spune un locatar.

are în ochi tot cerul ei. e luni.. Coboar\ în halat de cas\. Cînd pronun]\ numele Spaniei. F\r\ s\ [tie un cuvînt fran]uzesc. un soldat oarecare. Comand\ un meniu foarte bun. ave]i dreptate. pentru c\ în meseria mea. Neguri – c\i aeriene [i felinare. Ei bine. r\t\cindu-se în metrou. Inteligen]a asta – pictura asta metafizic\ ce regînde[te materia. * Aprilie La Haga. Ei bine. Dar pot s\ v\ scriu? – Nu. * Individul dintr-o braserie care aude o doamn\ telefonînd la num\rul s\u [i cer`ndu-l pe el. – Ah.M. Chelnerul revine [i se nelini[te[te brusc. care l-a r\pus în cîteva ore. evident. mîine e luni. „Ast\zi am 27 de ani“ etc. vas\zic\. }\ran din Estremadura. * ~n metrou. S\ vedem. iar ave]i dreptate.).) [i-a fixat o anume zi ca s\ moar\ – destul de apropiat\. Da. * F\r\ viitor „Operele despre care vorbe[te aici J. ceea ce pîn\ la urm\ e totuna. – Nu.“ S. fratele meu m-ar certa. A[ prefera s\ v\ dau un rendez-vous. la cinci? Ea (tot direct) – Nu pute]i dup\ cin\? El (tot dep\[it) – Sigur. singurul lucru permanent r\mîne tocmai ceea ce constituia aparen]a: culoarea. str\in de tot ce nu e p\mîntul s\u. ave]i perfect\ dreptate. sigur.. Nimeni niciodat\ în sala de mese. * Roman (partea a doua – consecin]e) B\rbatul (J. * Paris. str\in. B\rbatul care locuie[te într-o pensiune despre care nu [tie c\ e un bordel. e preferabil. lag\rul de concentrare de la Argelès. da. Curios: de îndat\ ce regînde[ti materia. singura lui bucurie va fi s\-[i reg\seasc\ prietenii de la regiment. S\ vedem. * S\ compun un sistem de note pentru fiecare comentariu (sau prefa]\ care rezum\). meticulos [i negru. Porumbelul din sala de mese gîngure[te. „A[ putea poate s\ vin s\ v\ v\d dac\ a[ trece pe-acolo într-una din zilele astea.carnete_Camus. înrolat în armata francez\. e c`t se poate de firesc.“ El e cople[it de acceptarea asta pe care încerca s-o ob]in\ pe c\i ocolite. au fost arse. lupt\tor republican. ia s\ vedem. se va afla barem al\turi de oamenii din ]ara sa.L.C. A primit o permisie de o s\pt\mîn\. Nici un cuvînt fran]uzesc [i atîta dorin]\ de c\ldur\ uman\ cînd mi se adreseaz\. bine. El r\spunde la cap\tul firului. La Chapelle. ave]i dreptate.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 124 124 ALBERT CAMUS CARNETE 125 Zborul brusc al porumbeilor ca un plesnet de ruf\ c`nd o desp\ture[ti. * Pentru a-i dibui punctua]ia [i respira]ia. . El nu în]elege. „Ah. [ti]i. Vrea s\ ob]in\ un rendez-vous de la o fat\ destul de tîn\r\. * Léger. Da. Dar se în]elege c\ la fel de bine le-ar fi putut publica [i c\ n-ar fi fost vorba decît de indiferen]\ sau de contradic]ie. Vreo patruzeci de ani. Chiar a[a. A venit la Paris. sigur. Micile cafenele la ora 5 diminea]a – abureala geamurilor – cafeaua fierbinte – publicul Halelor [i al comercian]ilor – p\h\relul matinal [i vinul de Beaujolais. Ea îi vorbe[te ca [i cum ar fi acolo (familie. pe la ce or\? Caut. * Sold\]elul spaniol la restaurant. E ]eap\n. e luni. detalii precise etc. {i chiar de-o trebui s\ crape sub un cer ap\s\tor [i prin noroaie v`scoase. Mîine. Negrul luase porumbelul sub joben. Intr\ un domn în redingot\ [i cu joben. a[a. Superioritatea sa uimitoare [i imediat\ asupra tuturor for]elor sociale [i altele. s-o scriu de-a lungul întregii vie]i. Gînguritul lor în iarba verde. Pe urm\ b\rbatul pleac\ l\sînd pe mas\ costul consuma]iei. Apoi t\cere.

1 Ar putea fi punctul de plecare al personajului Paneloux [i. 2 Aceast\ tem\ se reg\se[te în Mitul lui Sisif. mai bine nu. {i nu trebuie s\ ne pierdem speran]a c\ tinere]ea sa va fi înc\ vie în ziua cînd florile vor rena[te din nou pe ruine. Dar actualitatea aceasta era deja valabil\ acum dou\ sute de ani.“ El e mul]umit. încît apar]in un pic Europei. * Seria a doua. {i nu exist\ art\ care s\ se adreseze acestui sim]. – Da“. spune fata. Printr-un accident. p\rinte.2 * Seria a doua. * Pictor care merge la Port-Cros ca s\ picteze. Nuvel\.. spuse el. „Slav\ lui Don Juan. un olfactiv. ~[i pierde credin]a.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 126 126 ALBERT CAMUS CARNETE 127 Ea – La opt. la opt. C\lug\rul – Pot [ti care s`nt acestea? Don Juan – Cred în curaj. * „S`nt. în acela[i timp. Nu exist\ decît via]a. El – Da. Pu]in timp înainte de moarte. negre[it? Doar în caz de accident.. pitorescul. asist\ un condamnat la moarte în ultimele sale clipe de via]\. Pentru Don Juan. El tace. joi la opt în acela[i loc. – „Dar mîine. Trebuie s\-[i ia precau]ii împotriva pierderii unei aventuri devenite atît de u[oare [i atît de pre]ioase. Amintim totodat\ c\ Albert Camus visase pîn\ la sfîr[itul vie]ii s\ scrie un Don Juan. în caz c\ ar interveni ceva. î[i instaleaz\ tablourile [i nu se mai atinge de nimic. Sentimentalismul. La Terasse.) ~nceput I. o prelungire a Str\inului. Am\r\ciunea de a fi avut dreptate. mul]i dintre noi îi duc dorul. – Da. E putred\. – Ei bine. Meleagurile Italiei [i ale Spaniei au format atîtea suflete europene. da. s\ stabilim [i alt rendez-vous. dar brusc îl apuc\ teama ca noul rendez-vous s\ nu-l primejduiasc\ pe cel de mîine.“ * 1 Camus lucreaz\ în acel moment ca jurnalist la Paris-soir. {i totul e atît de frumos. {i mai este înc\. * Nu a]i scrie atîta despre singur\tate dac\ a]i [ti s\ profita]i de ea la maximum.1 * Aprilie Prefa]\ Terracini – . în trei lucruri. * La Paris-soir1 se simte toat\ inima Parisului [i abjectul s\u spirit de midinet\. al\turi de Pascal Pia. în inteligen]\ [i în femei. dar inima a r\mas aceea[i. Dar deodat\ simte c\ l-a cuprins panica [i nu vrea s-o m\rturiseasc\. „{i dac\ ar interveni ceva. v-a[ putea scrie? – Nu. . Mansarda unde locuia Mimi a devenit zgîrie-nori. Vezi Larousse: c\lug\rii franciscani îl omorîr\ [i pretinser\ c\ fusese tr\snit de Comandor.“ Penultimul act: provoc\ri aruncate Comandorului care nu apare. ~n asta st\ poate în]elesul acestor pagini. nu-i a[a. Don Juan? Don Juan – Ba da. complezen]a. la ora opt. acelei Europe a spiritelor care ar precump\ni asupra tuturor celor care vor fi f\urite cu armele.carnete_Camus. putem. Ea coboar\ la Concorde [i el la Saint-Lazare. C\lug\rul franciscan – Vas\zic\ nu crezi în nimic.Acest gust al exilului. începuse traducerea piesei Burlador de Tirso de Molina. Discurs al franciscanilor c\tre popor: „Don Juan s-a convertit“ etc. Ultimul act. toate acele refugii vîscoase în care se ad\poste[te omul într-un ora[ atît de dur pentru el. Pentru Don Juan (Franciscanul [i Don Juan intr\ în vestibulul lui Don Juan [i acesta îl conduce pe c\lug\r spre u[\. încît cump\r\ o cas\. Preot fericit de soarta sa într-o localitate de ]ar\ din Provence. vre]i? Ea – Da.

Vreau s\ v\d în asta o form\ de curaj. S\-l omorîm. * Admirabilul Mizantrop. nu voia niciodat\ s\ aud\ vorbindu-se de moarte [i cerea s\ dispar\ din ochii lui favori]ii ajun[i pe patul de moarte. „versul prost“. condotier din Milano. La Clermont poate fi cunoscut Parisul. cu contrastele sale grosolane [i caracterele sale tip. despre care Machiavelli spune c\ a ratat ocazia de a deveni nemuritor ratînd-o pe aceea de a-l asasina pe Papa Iuliu al II-lea. Transferat la Clermont. C\lug\rul – Cu bine.carnete_Camus. dac\ trebuie deplîns un om fericit. Don Juan – Mul]umesc. Ra]ionamentul publicului: „Nimic nu-l va r\spl\ti îndestul. Célimène [i Eliante. 1 E vorba de prima parte din Mitul lui Sisif. . C\lug\rul (la u[\) – M\ voi ruga pentru dumneata. * Ultimul Carrara. e vorba doar de dou\ sentimente pe care te înc\p\]înezi s\ nu le cuno[ti: milostenia [i iubirea. Don Juan. Giovanni-Paulo Baglione. p\rinte. Baumann: Politique de Saint Thomas. Malatesta (mort în 1417). p. Orbii – nebunul imobilului care url\ toat\ ziua – aceast\ lume la scar\ redus\. abia scandat. Don Juan. nici m\car puterea suprem\. {i totu[i Burchard spune: „A murit cu noble]e [i demnitate“. desigur. str\b\tea toate înc\perile palatului s\u urlînd: îl chema pe diavol [i-i cerea moartea. * Omul care-[i arde casa. La revedere. ~l vom adora dup\ aceea. Iar versul. Don Juan – Cunosc doar tandre]ea [i generozitatea care s`nt formele virile ale acestor virtu]i femele.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 128 128 ALBERT CAMUS CARNETE 129 C\lug\rul – Va trebui deci s\-mi pierd orice speran]\ în ceea ce te prive[te. Alceste [i Philinte. încearc\ s\-[i p\streze obiceiurile. consecin]\ a unui caracter împins pîn\ la cap\t – \sta e tot subiectul. Azilul de nebuni [i ciudatul s\u orologiu. un condotier salveaz\ ora[ul. * Octombrie 1940. Aproape c\ reu[e[te. Cere totul în schimb. p\rinte. Burchard: „Tic\lo[ia. Zorile murdare la ora cinci. Don Juan – Da. 136. * Mic func]ionar de la Banca Fran]ei.“ A[a au [i f\cut. marea sau Parisul. Cu bine. î[i arde ogoarele [i le acoper\ cu sare ca s\ nu le predea. talentul militar [i cultura intelectual\ se g\seau reunite `n J. * Exod Clermont. asediat\ de vene]ieni.“ Filippo Maria Visconti. Dar cu un decalaj imperceptibil. * Septembrie Gata prima parte din Absurd1. C\lug\rul (cu blînde]e) – Nu. Tot corpul întors spre doi poli. Monotonia lui Alceste – absurdul. La Siena. * Mai Str\inul e gata. necredin]a. ca îns\[i monotonia caracterului. prizonier în Padova pustiit\ de cium\. Lyon Sfîntul Toma (el însu[i supus al lui Frederic) recunoa[te supu[ilor dreptul la revolt\. p\rinte. Cf. Don Juan.

Japonia.S. Camuflaj de r\zboi – umbra pe afi[ele invitînd lumea s\ tr\iasc\ fericit\ la Bandol. cel\lalt ezit\ [i sfîr[e[te prin a-l întîlni [i a se pierde în elanul lui. To]i las\ în urma lor regrete eterne. Sob\ stins\ [i opturile stropitului matinal au r\mas imprimate pe dalele reci. * Ternay1. trecînd prin gotic [i baroc. Atît de izolat [i atît de aproape. s-a dus s\-i caute corpul [i s-a trezit l`ng\ Marna. „N-am s\ uit niciodat\ ce am v\zut. * Decembrie (Egipt) Grecii – Etruscii – Roma [i decaden]a ei – Alexandrinii [i cre[tinii – Sfîntul Imperiu roman germanic [i gîndirea îndr\znea]\ – Provence [i schismele provensale – Rena[terea italian\ – Epoca elisabetan\ – Spania – De la Goethe la Nietzsche – Rusia. curge întins [i lucios str\b\tut de cîte un fream\t din cînd în cînd. Tat\l asist\ la uciderea lui Abel [i n-o împiedic\. S\tuc pustiu [i rece. B\trînelul care arunc\ de la etajul întîi buc\]ele de hîrtie ca s\ atrag\ pisicile. r\stignitul“.M. Saône. în r\zboiul trecut. Mic cimitir deschis în plin cer. P\mînturile de sus în]elenite. * Fiii lui Cain – autentici. Cîteva brazde negre [i zborul corbilor. Stilurile – de la coloana doric\ la bolta arcuit\ din ciment. Femeia care închiriaz\ scaune: i-a fost atît de team\ cînd au venit bombardierele nem]e[ti. comuna d\duse treizeci de mor]i. [i ce oribil\ este! Solidar. Ar\turile s`nt c\ldu]e [i fluviul. Dar Cain cre[te în suferin]\ [i `n for]\. . * Nuvel\: Ronul. dar tot e greu.carnete_Camus. Mexicul – Statele Unite. Istorie Filosofie Art\ Religie P. acolo jos. L-a adus cu ea. a le urm\ri în cursul lor. * Decembrie Grecii. China. ~nv\]\toarea e o refugiat\ din Alsacia. „Crede]i c\ o s\ se ispr\veasc\ în curînd. Ceva mai departe. domnule?“ Fiul ei a pierit în 1914.1 1 Fragment din „Minotaurul“ (ultima parte: „Piatra Ariadnei“) [i par]ial reluat pentru prezentarea Oranului în Ciuma. nu [tie nimic de p\rin]ii ei.“ Afar\. * Nuvel\: povestea Y. Cer plumburiu [i vînt înghe]at ca o rochie str`mt\. Imediat va avea loc o cununie. India. a murit acas\.) * Oran. Istorie – Literatur\ – Art\ – Filosofie. parc\ suspendat deasupra Ronului. (Sau poem – idem Iuda. popula]ia lua lumîn\rile din altar ca s\-l onoreze cu ele pe Dante: „E[ti mai demn de ele decît cel\lalt. la Ravena. * Con[tient sau nu. femeile utilizeaz\ mereu sentimentul onoarei [i al cuvîntului dat care este atît de puternic la b\rbat.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 130 130 ALBERT CAMUS CARNETE 131 La mormîntul lui Dante. b\trînul rîde. doi tineri. Acum s`nt doar optsprezece prizonieri. acela[i cer [i acela[i frig. Dou\ fiin]e coboar\ pe firul lor: paralele. sat din departamentul Isère. Pe urm\ scuip\ peste ele. Deja. Ianuarie ’41 Povestea lui P. to]i au fost so]i buni [i ta]i buni. sala de a[teptare a unei mici g\ri la Serresin. solidar cu lumea aceasta unde florile [i vîntul nu ne vor aduce niciodat\ iertarea pentru toate celelalte. Aici î]i atingi libertatea. Tat\l îi ofer\ iertarea pe care Cain o refuz\: „Nu vreau s\-]i mai privesc fa]a“. O or\ de a[teptare cu vuietul îndep\rtat al trenurilor [i al vîntului serii peste vale. * B\trîna biseric\ are o copie dup\ Boucher. 1 Ternay. unul sare. Cînd una dintre pisici e atins\. `n momentul retragerii.

apar. La cap\tul unui drum foarte lung. * 21 februarie 1941 Sisif e gata. Cafenea. * Servitute [i grandoare militare. Un ora[ care întoarce spatele m\rii [i se construie[te rotindu-se în jurul s\u ca melcii. frumoas\ oriunde. O umflare a vegeta]iei. }i-o domole[ti apoi cu un muscat dulce [i gre]os. O mic\ vale ca un paradis pierdut. P\mîntul se crap\ sub soare. la o cotitur\ brusc\. ~nceputurile libert\]ii. * Se scriu c\r]i despre Floren]a [i Atena. melci de la al c\ror sos î]i ia gura foc. Cele trei Absurduri s`nt terminate. Au cu ce s\ înduio[eze ori s\ exalte. „Montecuculli care. R\t\ce[ti prin labirintul \sta. * . cîte o mu[cat\ ro[ie ca sîngele proasp\t [i ca via]a. Oran demonstreaz\ c\ în oameni exist\ ceva mai puternic decît operele lor. Încetul cu încetul arborii cresc [i înverzesc.1 Dar totul este zadarnic: unul dintre t\rîmurile cele mai puternice din lume face s\ crape decorul nenorocit cu care este acoperit [i las\ s\ i se aud\ strig\tele violente printre toate casele [i peste toate acoperi[urile. Arborii de fistic au culoarea pietrei. Practicabil. P\r\lu]e [i p\p\dii fac din el un drum galben [i alb. La sfîr[it. A[a ceva nu se inventeaz\. Languste. Al\turi un orb cînt\ „flamenco“. * Colinele peste Mers-el-Kébir ca un peisaj perfect. Rîpa de la Noiseux: drum lung între dou\ versante sec\tuite [i pline de praf. urî]enia aceasta. dar p\r\sit. Aici. frig\rui. ~n mijlocul acestor oseminte ale p\mîntului. Cerul de deasupra î[i revars\ regulat provizia de c\ldur\ [i foc. Carte admirabil\ care trebuie recitit\ la vîrsta adult\. plictiseala aceasta sub un cer neîndur\tor [i magnific. care s`nt seduc]iile lor? Pot r\spunde: creatura. lipite pe cerul albastru. e o patrie cu o mie de capitale. Minotaurul îi devoreaz\ pe oranezi: asta-i plictiseala.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 132 132 ALBERT CAMUS CARNETE 133 * Nu exist\ nici un loc pe care oranezii s\ nu-l fi p`ng\rit cu cîte o hidoas\ construc]ie care ar trebui s\ striveasc\ orice peisaj. Acum e acoperit de flori. Ce anume te face s\ te ata[ezi [i s\ te interesezi de ceva ce nu are nimic de oferit? Vidul acesta. f\r\ cunun\ cereasc\ dup\ moarte. pietri[ul [i piatra s`nt regine. cîmpuri de pietre cretoase [i sf\rîmicioase a c\ror albea]\ orbe[te. c\utînd marea ca pe un semn al Ariadnei. Ora[ele astea au format atîtea spirite europene încît nu se poate s\ nu aib\ un sens. la început inapreciabil\. Nu po]i [ti ce este piatra dac\ n-ai venit la Oran. Iar via]a care se poate duce la Oran este mai presus de plictiseal\ [i pe m\sura acestui t\rîm. unde trecutul este redus la nimic. totul cre[te [i se îmblînze[te în acela[i timp [i. {i totu[i acest lucru e uneori foarte ispititor. Potolesc o anume foame a sufletului al c\rui aliment este amintirea. dup\ ce Turenne este ucis. * Oran. Oran este una dintre ele. unde urî]enia [i-a adjudecat o parte nem\surat\. ~n alte p\r]i cimitirele arabe au blînde]ea pe care o cunoa[te toat\ lumea. Dar te învîrte[ti în cerc pe toate str\zile astea dizgra]ioase [i urîte. Pentru o anumit\ ras\ de oameni.carnete_Camus. nemaicatadicsind s\ înceap\ o partid\ împotriva unui juc\tor oarecare. în fa]a m\rii. Dar nim\nui nu i-ar trece prin minte s\ scrie despre un ora[ unde nimic nu solicit\ spiritul. apoi surprinz\toare. Drumul de coast\ care domin\ marea. locul arborilor de fistic este luat treptat de stejari. creatura este 1 ~nsemnare pentru Ciuma. ~ntr-unul dintre ora[ele cele mai pr\fuite din lume. deasupra rîpei Raz el Aïn. se retrage.“ Onoarea „este o virtute total uman\ despre care se poate crede c\ s-a n\scut din moarte. este virtutea vie]ii“. apare un cîmp de migdali înflori]i: ca o ap\ rece pentru ochi.

Referitor la Cain. cinema duminica [i un interior cu mobil\ de la Galeries Barbès în timpul s\pt\mînii. Enormi chiparo[i negri las\ s\ ]î[neasc\ din vîrful lor str\luciri de glicin\ [i p\ducel al c\ror traseu r\mîne ascuns în interior. * S\pt\mînalul Gringoire cere transferarea lag\relor de refugia]i spanioli în sudul extrem al Tunisiei. Indiferen]\ – [i eu îmi am pelerinajele mele.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 134 134 ALBERT CAMUS CARNETE 135 15 martie 1941 ~n tren: – L-a]i cunoscut pe Camps? – Camps? Unul înalt [i slab cu musta]\ neagr\? – Da. – Marea [i nisipul. Hitler). * 19 martie ~n fiecare an. la Bel-Abbès. erau înc\ feti]e. sufletul. înflorirea fetelor pe plaje. asta l-a omorît. Mirosul de miere al trandafirilor galbeni invadeaz\ str\du]ele. desigur. sigur. trebuie s\ te îngrije[ti. Cînd e[ti bolnav. buc\t\rie [i dependin]e. * 21 martie Apa înghe]at\ a b\ilor de prim\var\. L\rgirea continu\ a golfului pîn\ acolo unde vederea se pierde `ntr-o imensitate. * 20 martie Referitor la Oran. – Ah! {i de ce? – De piept.“ * . Nu trebuie s\ sufli într-un piston.carnete_Camus.1 * Doamna care pare s\ sufere de o constipa]ie de trei ani: „Arabii \[tia î[i mascheaz\ fetele. Suflatul \sta ve[nic. Ele nu au decît un sezon. Ah! înc\ nu-s civiliza]i!“ Încetul cu încetul. care era acar. Santa-Cruz [i urcu[ul printre pini. cele dou\ de[erturi. dar cînta într-o orchestr\. – Da. – Da. un apartament de dou\ camere. – Z\u? Nu p\rea. Dorin]a puternic\ [i simpl\ – [i absurditatea de a p\r\si toate astea. cînd î[i vor manifesta personalitatea. în sezonul precedent. S\ scriu o biografie neînsemnat\ [i absurd\. neînsemnatul necunoscut care a sculptat neînsemna]ii lei din Place d’Armes. – A murit. Leonardo au construit. Anul urm\tor s`nt înlocuite de alte chipuri de flori care. Meduzele moarte pe plaj\: o peltea care dispare încetul cu încetul în nisip. – Da. Pentru b\rbatul care le prive[te. golful imens [i larg. * 1 ~nsemn\ri reluate în Ciuma. Imensele dune de nisip palid. * S\ renun] la servitutea asta care e atrac]ia feminin\. Un vînt blînd. s`nt ni[te valuri a c\ror greutate [i splendoare se revars\ an de an pe nisipul galben. * 18 martie ’41 ~n\l]imile de deasupra Algerului debordeaz\ de flori prim\vara. * Absurdul [i Puterea – de aprofundat (cf. „Michelangelo. ne dezv\luie idealul ei de civiliza]ie: un so] cu 1200 de franci pe lun\. * Rosanov. Revolu]ia le va scoate limba [i îi va m\cel\ri la vîrsta de doisprezece sau treisprezece ani.

Dar într-o zi [i-au luat zborul f\r\ s\ se mai întoarc\ vreodat\. A[a se nasc florile din pietre.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 136 136 ALBERT CAMUS CARNETE 137 „Lipsit de ceea ce este p\cat. lipsit de ceea ce este sfînt. responsabil\ de asta este ciuma. Unul cîte unul. jurnalul ciumei. Taxa pe convorbire. nu mai s`nt dricuri pîn\ peste patru zile. Nu voi avea elanul. p\rere de r\u. se cî[tig\ timp. domnule. unul dintre pu]inele lucruri curate din lume. ~n mîinile sale întinse [i în]epenite. care va disp\rea din versiunea definitiv\.2 * „Abatele – Dar de ce s\ nu tr\ie[ti. Zeii în[i[i îi invidiau în]elepciunea [i destinul de piatr\. Camus prev\zuse ca Peneloux s\-[i piard\ credin]a.. A[a st\- teau lucrurile în prima versiune a Ciumei. 2 ~n englez\: „Pot s\ m\ tortureze. El moare în fa]a farfuriei. ini]ial. s`nt arunca]i în mare.1 ~[i d\ seama c\ nu-i în]elesese pîn\ atunci pe Tucidide [i pe Lucre]iu. profesor. Pleac\ de acolo cu mirul sfînt. s\pt\mînal. îmbr\cat tot a[a. De dou\ ori inutil. Un profesor de latin\ [i greac\. Aici ea este priva]iune. Cium\ sau aventur\. inima asta f\r\ lumin\ risipit\ în mine. primul titlu prev\zut pentru Neîn]elegerea. constrîngere. Totu[i.“ Dar nu scap\. „200 de victime ast\zi. glorie [i durere. Se tr\ie[te dup\ sisteme diferite.“ Agen]ia î[i face publicitate prin radio: „Dori]i s\ [ti]i num\rul zilnic. nu se [tie ce este dragostea. membrii familiei dispar de la mas\. omul n-ar putea tr\i. Corpurile s`nt transportate cu tramvaiele. ca o spum\ monstruoas\ pe marea albastr\. ruptur\. un domn care nu-[i pierde obiceiurile. dar sub unghiul patetic. nemi[cat [i cu ochii la cer. S`nt concedia]i numaidecît încasatorii: c\l\torii nu mai pl\tesc. Totu[i.“ Nu mai s`nt înmormînta]i. Agen]ia „Ransdoc – SVP“ d\ toate informa]iile la telefon. Iar cel care ucisese în sine `nsu[i dorin]\ [i voin]\.. din aceast\ perspectiv\. Totul trebuie s\ se pl\teasc\2.“ Se închide ora[ul. s\ nu ac]ionezi cu oamenii? Manfred – Existen]a lor îi repugn\ sufletului meu.) Expresia sa favorit\ „dup\ toate probabilit\]ile“: „Societatea de tramvaie n-a putut dispune decît de 760 de muncitori în loc de 2130. but shall not subdue me. (Alt jurnal.. lunar al victimelor ciumei? Adresa]i-v\ la Ransdoc – 5 linii telefonice: 353-91 [i urm\toarele.“ Un preot tîn\r î[i pierde credin]a în fa]a puroiului negru care muste[te `n pl\gi. Un filosof scrie aici „o antologie a lucrurilor neînsemnate“. e un infern. Se moare în mediu `nchis [i la gr\mad\. Se poate [ti ce este suferin]a din dragoste. gustul s\rat al lacrimilor [i al iubirii.“ – Nemurirea e o idee f\r\ viitor. Vagoane întregi înc\rcate de flori [i de mor]i de-a lungul m\rii. 2 Se va observa c\. Dup\ toate probabilit\]ile. 1 Personajul vizat este Stéphan. Sakia-Muni a r\mas în de[ert. domnule. * Vîntul. „Dac\ am s\ scap. rîndunelele î[i f\cuser\ cuib. 1 Camus a folosit textul acesta în „Minotaurul“. îmi r\mîne angoasa. {i totu[i oamenii mor.“ „Imposibil. Taxa pe convorbire este de 2 franci. Un infern în care totul presupune paradisul. . mîini goale. ~ncerca]i la Societatea de Tramvaie. * Aprilie. Dar s`nt prea mul]i.“ * Dup\ ce se c\l\uze[te o inim\? Dup\ iubire? Nimic nu e mai pu]in sigur. * Ciuma eliberatoare Ora[ fericit. Plecare.1 * They may torture. Seria a doua Lumea tragediei [i spiritul revoltei – Budejovice (3 acte)3. el nu ar tr\i decît prea bine.carnete_Camus.“ 3 „Budejovice“. Numesc via]\ [i iubire ceea ce m\ las\ golit pe din\untru. Cum spune servitoarea: „Oricum. Continu\ s\ se îmbrace ca pentru masa de sear\. Nu mai trebuie s\-l îmbr\c\m. Ciuma: reduce toate sistemele.. a început s\ plîng\. Va ]ine. * Timp de mul]i ani. dar nu m\ pot supune.

e un flagel“. Dar niciodat\ ea nu l-a dezgustat atîta. puneau pe nisip [i în ochi luciri portocalii sau albicioase. personajul cel mai neînsemnat se hot\r\[te s\ vorbeasc\: „~ntr-un sens. La ora dou\ dup\-amiaza. plaja galben\. frumuse]ea corpurilor bronzate pe dunele blonde. Jur\mîntul de alian]\ trebuia s\ fie respectat atît timp cît avea s\ r\mîn\ fierul pe fundul apei. Dezgustul e mai puternic.“ (Per[ii – b\t\lia de la Salamina) * ~n anul 477. sînge închegat. Nop]i de fericire nem\rginit\ sub o ploaie de stele. Iubirea racinian\ este o varia]iune despre un tip de iubire care poate c\ nu exist\ în via]\.“ (Tocqueville) Problema în art\ e o problem\ de traducere. * Nu s-a sim]it destul în politic\ în ce m\sur\ o anume egalitate este inamica libert\]ii. resping\torul [i vîscosul univers al durerii. pentru a consacra Confedera]ia de la Delos. S\ po]i scrie: am fost fericit timp de opt zile. * Dunele în fa]a m\rii – zorile c\ldu]e [i trupurile goale în fa]a primelor valuri înc\ negre [i amare. O las\ în fa]a unui canal. * „Un bocet amestecat cu hohote domne[te singur `n largul m\rii pîn\ la ora cînd noaptea cu chipul sumbru vine s\ opreasc\ tot. Dar aproximarea r\mîne totdeauna zadarnic\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 138 138 ALBERT CAMUS CARNETE 139 Un b\rbat iube[te o femeie [i cite[te pe fa]a ei semnele ciumei. Trebuie s\ existe doi cînd se scrie: primul lucru. mai s`nt [i altele. se aruncau blocuri de fier în mare. * ~n a[teptare: plachet\ despre Oran. * Trebuie s\ pl\te[ti [i s\ te mînje[ti de abjecta suferin]\ omeneasc\. Noaptea. Occidentul nu î[i retraseaz\ via]a cotidian\. pe culoarul imobilului. E[ti gata s\ cazi. o tîr\[te din pat. drumul ro[u. Vrea s\ fie Manfred sau Faust. Totul dispare o dat\ cu soarele verde. din nou. {i le caut\. pe dou\ str\du]e. * . Ceea ce strîngi lîng\ tine e un trup sau noaptea c\ldu]\? Iar noaptea asta de furtun\ în care fulgerele alergau de-a lungul dunelor. * „Este întotdeauna o mare crim\ s\ distrugi libertatea unui popor sub pretext c\ o folose[te prost. ~n Grecia. Corpul se cufund\ din nou [i alearg\ pe plaj\ în primele raze ale soarelui.“ La sfîr[it. seara accentueaz\ toate culorile. este s\ înve]i s\ te st\pîne[ti. O ia de-o mîn\. Ceva mai devreme. „La urma urmei. O nunt\ de neuitat. Diminea]a. ~n disperare de cauz\. prin camer\. p\leau. Teribil\ inocen]\ a acestor jocuri [i goliciuni în lumina zglobie. iar dunele izvor\sc din lun\. Soarele te va ucide. Murdarul. le închide [i le face mai violente. Iar istoria literaturii europene nu pare s\ fie altceva decît o suit\ de varia]iuni asupra acestor tipuri [i asupra acestor teme date.carnete_Camus. prin vestibul. o sut\ de metri de umblat pe nisipul fierbinte îmbat\. Scriitorii pro[ti: cei care scriu ]inînd cont de un context interior pe care cititorul nu-l poate cunoa[te. Marea este de azur. Serile pe mare erau f\r\ m\sur\. Don Juan sau Narcis. Apa at`rn\ ca o povar\. Toate serile de var\ î[i iau chipul solemnului sfîr[it al lumii. Este o simplificare: un stil. Zilele de soare pe dune erau strivitoare. Toate dimine]ile de var\ pe plaj\ au aerul de a fi primele din lume. ~n el se nasc dou\ sentimente potrivnice. * Tot efortul artei occidentale urm\re[te s\ propun\ imagina]iei ni[te tipuri. dunele s`nt albe din cauza lunii. s-a inventat eroul de cinema. ~[i propune necontenit mari imagini care îl `nfl\c\reaz\. Dar pîn\ la urm\ tot corpul triumf\. apoi pe strada mare. Grecii. Niciodat\ n-o va mai iubi atît de mult. Tot febra unit\]ii atrage totul dup\ sine. existau oameni liberi pentru c\ existau sclavi.

* Liszt despre Chopin: „Nu se mai servea de art\ decît ca s\-[i ofere sie[i propria tragedie“. Semnificativ de asemenea s\ vezi un om preocupat de influen]a moral\ a teatrului propunînd totu[i un repertoriu în care figureaz\ elisabetanii. Meautis: Eschyle et la Trilogie L’Aristocratie athénienne Navarre: Le Théâtre grec * ~n pantomim\. despre Shakespeare: „Poetul acesta englez are o imagina]ie destul de bogat\. * P\rerea lui Nicolas Clément. muribund.“ (Ifigenia în Taurida) * „Vreau imperiul. * Septembrie Se reglementeaz\ totul: E simplu [i evident. Tenta]ia este perpetu\. al\turi de libertate. Acel mare secol n-a fost mare decît printr-o mutilare a sufletului [i a spiritului c\ruia îi st\ m\rturie Clément. * Ame]eala de a te pierde [i de a nega totul. ale combatan]ilor. (Louis Moland: Moliè re et la Comédie italienne. s\ ascul]i de str\fulgerare? Frumuse]e. S-a pierdut obi[nuin]a acestei inteligen]e.“ (Faust) * Pentru omul în]elept. Nu s`ntem o epoc\ mare.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 140 140 ALBERT CAMUS CARNETE 141 Manuscrise de r\zboi. ale prizonierilor. * Despre teatrul grec: G. de a oferi prezentului singur\tatea [i neantul. ~n acela[i timp. Cartea lui Chancerel interesant\ în ciuda unui cusur: risc\ s\ descurajeze. El este la teatru. se exprim\ cu fine]e. dar aceste calit\]i frumoase s`nt întunecate de murd\riile pe care le utilizeaz\ în comediile sale“.) Molière. Este actor [i regizor“. Corpul în teatru: tot teatrul francez contemporan (în afar\ de Barrault) l-a uitat. dimpotriv\. S\-i d\m ascultare ori s-o respingem? Se poate purta obsesia unei opere în c\u[ul unei vie]i potolite sau trebuie. poetul englez scria într-un mod magnific despre Richard al II-lea: . muzicieni. nu-l c\uta]i pe poetul dramatic în biroul lui. * „Iat\ momentul de a dovedi prin acte c\ demnitatea omului nu este inferioar\ m\re]iei zeilor. gloria nu e nimic. Chancerel insist\ pe drept cuvînt asupra importan]ei mimului.) (Cortin\ din stofe aplicate. lumea nu este tainic\. cea mai chinuitoare grij\ a mea. s\-]i aduci via]a p`n\ la ea. nevoind s\-i priveze de cî[tigul reprezenta]iei pe actori. de ce s\ se r\t\ceasc\ în eternitate? * {i voin]a este o singur\tate. Ac]iunea este totul. în mijlocul actorilor. posesiunea.carnete_Camus. {ase luni într-o administra]ie a po[telor nu i-ar fi înv\]at mai pu]in. Copeau: „~n epocile mari. Ei repet\ ziarele. nu pentru sim]. ma[ini[ti „care nu tr\iesc decît din salariu“. de a reg\si platforma unic\ unde destinele oricînd pot reîncepe. bibliotecar al lui Ludovic al XIV-lea. Ceea ce au citit i-a izbit mult mai mult decît ceea ce au v\zut cu propriii lor ochi. * J. de a sparge pentru totdeauna ceea ce ne define[te. ci pentru via]\. * Constituirea Zibaldonilor în Commedia dell’Arte. Dar intervine suferin]a uman\. care schimb\ toate planurile. de a nu sem\na cu nimic. Cu to]ii au trecut pe lîng\ experien]e de nespus [i nu s-au ales cu nimic din ele. cere s\ fie dus la teatru. comedian]ii ambulan]i utilizeaz\ un limbaj de neîn]eles (esperanto al farsei).

nu este Dumnezeu“. * Vezi Herder. sf`r[itul e moarte [i nebunie“ (n. Monotonia lui Nietzsche – a lui Pascal – a lui {estov – teribila monotonie a lui Proust. Bonsels. etc. Se urî]e[te. ~[i denun]\ tat\l care comploteaz\ împotriva Inchizi]iei. Asta e concluzia. Inchizi]ia spune: evreii. Ceea ce-l intereseaz\ pe german este politica extern\ – pe francez. 1342– Ciuma neagr\ peste Europa. Ceea ce l-a înlocuit este o con[tiin]\ de ras\ creat\ de la un cap la altul de intelectuali. Intr\ la m\n\stire. there is not the end. el trebuia s\ aib\ o înf\]i[are abject\ [i resping\toare. Malherbe. * ~n Germania.. pp. 53 de piese manuscrise din colec]ia Warburton (Philip Massinger [i Fletcher) arse de un buc\tar care î[i învelea în ele pateurile.) Dar spiritul grec: „Dac\ nu e frumos. fiindc\ are un iubit castilian [i ei s`nt conversos. . Les Hérétiques du Midi au XIII-e siè cle. * Cf. S`nt asasina]i evreii. a marchizului de Sade etc. politica intern\. * 1 ~n englez\: „Oh! nu acesta-i sf`r[itul. 1481 – Ciuma devasteaz\ sudul Spaniei. * . * La hermosa Sembra. * Despre monotonie Monotonia ultimelor lucr\ri ale lui Tolstoi. Fr\mîntat\ de dorin]e. Montaigne.. * Cei care au creat în toiul unor perioade de tulbur\ri: Shakespeare. La Sevilla. Despre secta catarilor: Douais. Tragedia spaniol\) [i la treizeci de ani Marlowe moare dintr-o lovitur\ de pumnal în frunte. * Alexandru Borgia este primul care i se împotrive[te lui Torquemada. ca s\-[i degaje mirosul trebuie pisat“. despre viermi [i despre epitafuri“. Ronsard. sentimentul na]ional lipse[te la origine. 144 [i 222. discu]ii despre `nf\]i[area persoanei lui Iisus. Dar ciuma omoar\ un inchizitor. * ~n secolul al II-lea.carnete_Camus. Are mai mul]i copii. Iar Webster: „Un om e ca fructul de casia. Mult mai virulent\. the end is death and madness. Sfîntul Chiril [i Sfîntul Justin: pentru a da întregul sens întrup\rii. ini]ialele tinerilor c\s\tori]i în onoarea c\rora se d\dea petrecerea. Monotonia Coranului [i a tuturor c\r]ilor religioase. red. Monotonia c\r]ilor hinduse – monotonia profe]iilor biblice – monotonia lui Buddha. Georges Conne: Le Mystè re shakespearien (Boivin) État présent des études shakespeariennes (Didier) * Octombrie Ciuma. Rabelais. divertisment de circumstan]\. * „Oh! no. Prea [tiutor [i prea „distins“ ca s\ suporte furia asta. Dansatorii trasau pe podea.“1 (Kyd. cu pa[ii lor. Moare ca `ntre]inut\ a unui b\can – cere s\ i se a[eze craniul deasupra por]ii casei ca s\ aminteasc\ de via]a ei de[\n]at\. Au învins grecii. asasinat de un poli]ist. Idei care s\ serveasc\ unei filosofii a Istoriei Umanit\]ii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 142 142 ALBERT CAMUS CARNETE 143 „S\ vorbim despre morminte. (Sfîntul Chiril: „cel mai îngrozitor dintre fiii oamenilor“. Milton. p\r\se[te m\n\stirea.). * M\[tile.

Ex. Singurul lucru valabil: povestea lui Arvers care. bog\]ia. O infec]ie parizian\ nedep\[it\.). Tolstoi sare din tran[ee [i alearg\ spre bastion sub tirul des al inamicului: avea o groaznic\ fric\ de [obolani [i tocmai z\rise unul. puterea. * 1 Exploratorul m\rilor arctice. corecteaz\ o gre[eal\ de francez\: „Trebuie s\ se spun\ «collidor»“. * Niciodat\ politica nu poate s\ fie obiect de poezie (Goethe). 5 Prima aluzie la Les Esprits. ~n singur\tatea absolut\ a nordului. * T. La relectur\: Caietele lui Malte Lauris Brigge1: carte neînsemnat\. fie s\ ne transform\m via]a în a[a fel încît s\-i d\m un sens pe care moartea nu i-l poate r\pi“. spune Byrd1. red. mai departe. Trimite anonim manuscrisele sale editorilor. Refuz\ decora]iile regelui. ea este pur [i simplu absurd\. * Pentru Montherlant (dec\derea cavalerimii din cauza femeilor). despre dramaturg: „Face ce vrea cu condi]ia s\ fac\ [i ce trebuie“. Lawrence reînrolîndu-se dup\ r\zboi ca simplu soldat [i sub un nume fals.).). autor dramatic (n. 108. * 1 De Rainer Maria Rilke (n.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 144 144 ALBERT CAMUS CARNETE 145 La asediul Sevastopolului. în momentul mor]ii. red. aceste bunuri nu au nici un sens.“ (M\rturisire) Dar. Eroare. de mirosuri [i de voci“. Dac\ via]a nu e nesfîr[it\. ~ntreagul Oran e gata de plecare [i zilnic. ~ntr-o diminea]\ poate vom pleca împreun\. `n cadrul mi[c\rilor de cultur\ [i educa]ie populare. care le refuz\. nu merit\ s\ fie tr\it\ [i trebuie s\ ne descotorosim de ea cît mai repede posibil prin sinucidere. onorurile. dac\ toate bucuriile pe care ni le procur\ via]a. Accident de motociclet\.: „Lumea îl consider\ pe singuratic un du[man“. Tolstoi rectific\: „Existen]a mor]ii ne oblig\ fie s\ renun]\m de bun\voie la via]\. Responsabil: Parisul. traducere de Lorenzino de Medici – Saint-Evremond5. . Les Esprits. * Cum spune Newton: gîndindu-te întotdeauna la asta.carnete_Camus. De unde defini]ia lui A. red. S\ adaug la Absurd citatul din Tolstoi ca model de logic\ ilogic\: „Dac\ toate bunurile p\mînte[ti pentru care tr\im. * Jean Hytier2. î[i d\ seama c\ trupul are exigen]e tot atît de mari ca [i spiritul: „Nu se poate lipsi de sunete. la amiaz\. pies\ pe care Camus a adaptat-o în 1940. MA.LF. Trebuie v\zut dac\ anonimatul aduce ceea ce m\re]ia nu a putut da. 3 Le Petit Jehan de Saintré de Antoine de la Sale (1388-1464) (n. lumii pu]in îi pas\ [i e dreptul s\u. ne s`nt r\pite de moarte. gloria. * Pierre de Larrivey4: traduc\tor. Este o înfrîngere parizian\.E. Jehan de Saintré3. [i pe care a ref\cut-o în 1953 pentru Festivalul de la Angers. Fabre-Luce: Supraomul se recunoa[te dup\ rigoarea cu care se închide în istorie [i dup\ libertatea interioar\ pe care [i-o ia fa]\ de aceasta. care s-a jucat în 1946. * Toate promontoriile coastei dau aerul unei flotile gata de plecare. în Algeria. îi d\ crucea de r\zboi cîinelui s\u. 2 Jean Hytier a colaborat cu Albert Camus la revista Rivages (1939). * Fric\ [i durere: cele mai trec\toare dintre emo]ii. p. `l str\bate un fream\t de aventur\. 4 Pierre de Larrivey (1540-1612). Vasele acestea de stînc\ [i azur tremur\ pe chilele lor ca [i cum s-ar preg\ti s\ pluteasc\ spre insule de lumin\.

Molière IV.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 146 146 ALBERT CAMUS CARNETE 147 ~n toiul c\ldurii.“ – „Iat\ ciuma. auster: în Ionia.“ (Molière. * Eseu despre tragedie. `ntoarcerea t\cerii. D\ lumii geometria. Nu trece dincolo de corpul meu.» Ah! fie ca lumea s\ se îndep\rteze. cultiva cu bun\ [tiin]\ lipsa de popularitate. Din momentul cînd a fost suprimat\ sclavia.“ S\ rup orice leg\tur\ cu inima asta goal\ – s\ refuz tot ce o sec\tuie[te. dep\[ind tot luxul persan prin cheltuieli [i fast. «{i sufletul meu este o fîntîn\ ]î[nitoare. iar sclavii. de ce s\ mai continuu? * La un moment dat nu mai po]i resim]i emo]ia iubirii. pe dunele imense. cerul î[i recap\t\ distan]a. `ndeplineau tot ceea ce r\mînea de f\cut. Dac\ apele vii s`nt în alt\ parte. oare cî]i oameni o cunosc acum? Apele [i p\mîntul. toat\ lumea a fost pus\ la munc\. La Atena. «noaptea adev\rat\». delicat [i trîndav. la satrapul Tisafern. în Tracia. peste Pollensa. Acolo. ve[nic c\lare.. * Un efor îi aplic\ spartanului o mustrare public\ pentru c\ avea burta prea mare.“ Dac\ mergi din via]\ în via]\.carnete_Camus. general. s\ tac\. Dar a avea o figur\ proprie. * „Nu exist\ nimic destul de inocent în care oamenii s\ nu s\deasc\ crima. La Atena. Nu-i mai po]i g\si un sens decît gîndului de a muri pentru ceva. înseamn\ c\ nu ai o figur\ proprie. „Prefa]a“ la Tartuffe) 1 Focion. * Decaden]a! Discursurile despre decaden]\! Secolul al III-lea înainte de Hristos e un secol de decaden]\ pentru Grecia. iat\ o idee specific\ unei anumite forme de civiliza]ie. b\rbat de gimnaziu. „Am nevoie de ceva care s\ fie just. ~nseamn\ s\ se amestece dou\ planuri: cel social [i cel metafizic. * Doar trei actori în teatrul grec: nu se pune problema s\ se creeze un personaj. La Paris? {i uite-i c\ vor s\ revin\ la ceea ce a murit! Crea]i-v\ mai curînd forme proprii. Asta poate s\ le par\ altora cea mai mare dintre nenorociri. frugal..“ * „Noaptea. . „Te risipe[ti. * Ciuma. Nu mai r\mîne decît tragicul. S\ tr\ie[ti pentru cineva sau pentru ceva nu mai are sens. Arhimede. {ef al partidului aristocratic. în Tesalia. I. amator de b\utur\. de[ertul. spectacolul este ceva grav: reprezenta]iile se ]in de dou\ sau de trei ori pe an. Dar e suficient ca un m\gar s\ zbiere în dep\rtare [i dunele. Vezi Alcibiade dup\ Plutarh: „~n Sparta. toat\ ziua.“ * ~ntr-o zi cînd poporul îl aplauda: „S\ fi spus vreo prostie?“ spune Focion1. E infinit\. * Mai exist\ oameni care confund\ individualismul [i voca]ia personalit\]ii. Spiritul de revolt\. Aristarh [i Hiparh. T\cerea lui Prometeu II. Tocmai în perioada cînd proletarizarea europeanului este cea mai avansat\ se înt\re[te cel mai mult idealul de suveranitate: dar asta e imposibil. lumea se strînge [i se limiteaz\. E o cu[c\ de c\ldur\ [i de sînge. poporul nu putea s\-[i exercite puterea cu adev\rat decît consacr`ndu-i cea mai mare parte din timp. fizica. orator [i om de stat atenian din secolul al IV-lea. astronomia [i trigonometria cu Euclide. * Contradic]ie în lumea modern\. O zical\ atenian\ izgonea printre cei mai nevrednici cet\]eni pe cel care nu [tia s\ citeasc\ [i s\ înoate. Elisabetanii III.

Nu exist\ nici r\splat\. 503. 415. Antistene2: „E lucru regal s\ faci binele [i s\ auzi c\ e[ti vorbit de r\u“. * 1 Camus se va ocupa de Sade în Omul revoltat. 522. 2 Lecturi pentru Ciuma. 452. cînd r\t\cind din sat în sat. Cohen: „Atena n-a avut un teatru demn de acest nume decît din momentul cînd n-a mai avut un poet demn s\-l însufle]easc\“. Monomanul revoltei împotriva legii fundamentale care recunoa[te spiritului [i sexualit\]ii aceea[i ra]iune de a fi. 313. sufletelor. 121. acela pe care mult timp l-a c\utat [i nu l-a g\sit. persecutat [i cu mintea s\n\toas\. 123. .Hr. î[i cump\nesc bine ac]iunile“.“ Ceea ce bareaz\ drumul te face s\ înaintezi. Solon creeaz\ opera pe care i-o cunoa[tem [i. Flake despre Sade1: „Nici o valoare nu e stabil\ pentru cel care nu se poate înclina în fa]a ei. Nun]ile de la Susa: 10 000 de solda]i. 241. anume „c\ au o îndr\zneal\ extrem\ [i. Ideea de r\splat\ provine dintr-o ra]iune social\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 148 148 ALBERT CAMUS CARNETE 149 * De v\zut ultima scen\ din Actul I din Tartuffe: „ridic\ interesul [i-l ]ine în suspensie“. 120. Terminat `n februarie 1942 1 Demetrios Poliorcetul (337-283 î. * Demetrios Poliorcetul1 – cînd urcat pe tron.“ La `nceput. Fuga lui Darius urm\rit de Alexandru (pp. * Frumoasa poveste a lui Timoleon. oligarhii rosteau acest jur\mînt: „Voi fi întotdeauna inamic al poporului [i voi propune s\ se fac\ exact ceea ce voi [ti c\-i este d\un\tor“. organizat de Lysandros `n sunet de flaut. nici pedeaps\ – la fel [i `n religia iudaic\. pp. urmarea vinerea viitoare. în anumite cet\]i grece[ti. 2 Antistene (444-365 î. 293-4). unul dintre întemeietorii [colii numite cinice. 373. Marc Aureliu: „Oriunde se poate tr\i.): fiul lui Antigon Chiorul [i nepotul lui Alexan- dru. 339. Dup\ ce Atena a semnat armisti]iul cu Lysandros. înainte de a-[i pierde toate posesiunile [i de a sfîr[i în închisoare. La Atena nu se ocupa nimeni de mor]i dec`t `n vremea Antesteriilor.“ Dup\ Sade. totodat\. 499.“ „Ceea ce împiedic\ o lucrare proiectat\ devine lucrarea îns\[i. 80 de generali [i Alexandru se unesc cu per[ii. * O. omul f\r\ har este iresponsabil. se poate tr\i bine. Ca s\ sfîr[easc\ la Charenton. 517. * Tucidide `l pune pe Pericle s\ spun\ ceea ce e specific atenienilor. * ~n secolul al IV-lea. 251.Hr. 520. 173-177. * 404. la b\trîne]e. apoi al Macedoniei. 129. Odat\ `ncheiate: „Duce]i-v\. toat\ lumea se duce `n Infern. Triremele victorioase de la Salamina erau conduse de atenienii cei mai nevrednici. 460. 457. 3).): fost elev al lui Socrate [i Gorgias. 485. 421. „A inventat cruzimi pe care nu le-a tr\it [i n-ar fi vrut s\ le tr\iasc\ – numai ca s\ intre în contact cu marile probleme. Cf. îi pune pe nebuni s\ joace reprezenta]ii în care dirijeaz\ tot: Tabloul. sf`r[itul r\zboiului peloponeziac a fost marcat de asaltul zidurilor Atenei. * Cf. î[i imortalizeaz\ aceast\ oper\ prin poezie.carnete_Camus. aventurier macedonean care a fost un timp st\pînul Atenei. Sade nu vede motivul pentru care s\ se încline. poruncind s\ fie ucis ca tr\d\tor de patrie) (pp. matematica r\ului în Juliette. tiranul Siracusei (îl închisese pe tat\l s\u. `n religia greac\. Cf. 472. 2. 209. Antesteriile s-au terminat. 310. Sentimentele [i imaginile înmul]esc cu zece filosofia. 203.“ * Moby Dick [i simbolul2.

qxd 12/12/02 4:31 PM Page 150 II CARNETE ianuarie 1942 – martie 1951 .carnete_Camus.

* Dilem\. s\ fii sincer.carnete_Camus. {i pe urm\: „Singurele lucruri frumoase s`nt cele dictate de nebunie [i scrise de ra]iune“. * Goethe: „M\ sim]eam suficient de zeu ca s\ cobor spre fiicele oamenilor“. ciuma sau micu]a gar\ a lui Tolstoi.“ Da. spune Gide: S\ fii moral. Ce povar\ cople[itoare. * S\ te desprinzi de tot.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 152 CAIETUL AL IV-LEA ianuarie 1942 – septembrie 1945 Ianuarie – Februarie „Tot ce nu m\ omoar\ m\ face mai puternic. Mai bine s\ tac pentru totdeauna [i s\ m\ `ntorc spre celelalte. ~n lipsa de[ertului. * . dar… {i ce greu e s\ te g`nde[ti la fericire. * Nu exist\ crime `ndeajuns de mari de care un om inteligent s\ nu se simt\ capabil. Dup\ Gide. marile inteligen]e nu accept\ s\ le comit\ pentru c\ astfel s-ar limita la ele.

Nu exist\ nici recompens\. De aici.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 154 154 ALBERT CAMUS CARNETE 155 Retz `n\bu[\ cu u[urin]\ o prim\ r\scoal\ la Paris. spune Sechestrata din Poitiers. Malraux. * Atrac]ia resim]it\ de anumite spirite pentru justi]ie [i func]ionarea ei absurd\. tot ce-i este necesar unui om onest1“. E[ec. * Francezul a p\strat obiceiul [i tradi]iile revolu]iei2. pl\te[te `ntotdeauna cel care are dreptate. Oricum. „Mi-l `nchipui la curtea regelui Minos. Oreste etc. caracterul gratuit al acestor drame – ca [i patetismul acestor jocuri. pentru c\ era ora cinei: „Cei mai `nfierb`nta]i nu vor s\-[i `ncalce ceea ce numesc ei «tabietul»“. (~n pofida istoriilor literare. Un spirit lipsit de prejudec\]i. care tr\ia acolo `ngropat\ `n rahat. De pus `n opozi]ie „Marele pericol este s\ te la[i acaparat de o idee fix\“ (Gide) [i „supunerea“ nietzschean\. Dostoievski. * Stendhal. politice sau nu). Tirteu este comic [i detestabil.). a disp\rut `n edi]ia Gallimard (Vara). Melville etc. „Nu m\ scoate]i din scumpa mea mic\ pe[ter\“. to]i sf`r[esc `n infern. Este relatat\ de Barrès [i apoi de Stendhal. Oedip. 2 ~n manuscris scria la grande pensée (g`ndirea m\rea]\). Gide. Stendhal o s\ adopte stilul de cronic\. red. * Epigraf la „Minotaurul sau halta Oran“3 Gide. dac\ Stendhal ar fi acceptat tonul patetic. Cronicile italiene[ti (etc. Ideea genial\ e c\ s-a f\cut din el un revolu]ionar legal.) Ro[u [i Negru are drept subtitlu Cronic\ din 1830. 3 Epigraful care urmeaz\. sintagm\ prin care este desemnat tipul moral ideal al secolului al XVII-lea (n. . cu at`t mai bine… Spiritul `[i este propriul l\ca[. o s\ trateze `n stil reportericesc „grandoarea“. dac\ e chiar at`t de groaznic sau dac\ nu cumva fermec\tor. „Cu c`t mai departe de El.). ~n dispropor]ia dintre ton [i povestire st\ secretul artei lui Stendhal (de comparat cu unii americani). vorbind despre dezmo[teni]i: „L\sa]i-le via]a ve[nic\ sau da]i-le revolu]ia“. Am convenit c\ aceast\ modificare fusese f\cut\ la dictarea lui. Pentru eseul meu despre revolt\.“ * ~n drama antic\. De c\utat explica]ia. * Ostilitatea `mpotriva Angliei are multe motive (bune sau rele. atac\ crucifixul cu sabia strig`nd: „Iat\ inamicul“. poate preschimba `n sine Repere str\ine { Retz: „Domnul duce de Orléans avea. Pot s\-mi imaginez povestea lui Malatesta sau a familiei. * Martie Luciferul lui Milton. Dar asta nu conteaz\. chiar dac\ au sau nu dreptate. Dar nimeni nu pomene[te de cel mai r\u dintre ele: furia [i dorin]a de a-l vedea sucomb`nd pe cel care `ndr\zne[te s\ se `mpotriveasc\ for]ei care pe tine te-a strivit. Exact aceea[i dispropor]ie care exist\ `ntre Stendhal [i Beatrice Cenci. `nt`lnind un convoi mortuar. Kafka. fr\m`nt`ndu-se s\ afle ce soi de monstru misterios ar 1 ~n francez\. Reface lumea f\r\ s\-[i ridice fundul de pe fotoliu. * Tolstoi Melville D. Balzac. nici pedeaps\. Conspir\ cu autoriza]ie de la poli]ie. de Foe Cervantes putea fi acest Minotaur. cu excep]ia curajului. mic burghez [i midinet\. Prometeu. ~ntr-un al doilea text corectat – dar nu de m`na lui Camus – apare révolution (revolu]ia). Nu-i lipse[te dec`t `ndr\zneala: a devenit func]ionar. Tot Gide. care figura `n edi]ia original\ din 1939 (Charlot).carnete_Camus. „honnête homme“. * Ni[te gentilomi ai Frondei. `n ochii no[tri `ntuneca]i de at`tea secole de perversiune cre[tin\.

`n noaptea de dup\ victorie. r\t\cesc. pentru moliciune [i gra]ie seduc\toare. va veni un timp c`nd vor fi `ngriji]i criminalii. Se poate extinde la pedagogie. cu armele sclipind. ~n mod normal. {i (c`ntul 18) cele trei strig\te puternice ale lui Ahile `ntors pe c`mpul de lupt\. El. acolo e cald. Aju]i mai mult pe cineva dac\-i dai despre sine o imagine favorabil\ dec`t dac\-i sco]i tot timpul `n fa]\ defectele. Crearea de leg\turi. * C`ntul X din Iliada. * Psihoza arest\rii. de[ertul e cel care vine spre tine. de c\ldur\. un sanatoriu. unui invitat al domnului Y. „ca s\ fac\ [i ele ceva“. {i pe urm\. Nu poate fi condamnat un asemenea suflet. pl\nuia s\ fug\ `ntr-o clinic\. la istorie. De 2000 de ani. Atunci ajungea la epidemii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 156 156 ALBERT CAMUS CARNETE 157 cerul din infern. solidaritatea cu oamenii aceia constituie o ap\rare. . se `nt`mpl\. un azil. care se `ntorc. Caii lui Patrocle pl`ng `n b\t\lie. Avea nevoie de contacte. Nimeni nu mai are timp s\ se ocupe de tine. E un artist. C\peteniile chinuite de insomnie. st`nd pe [an]ul de ap\rare. Ei bine. Staub.) Ce emo]ie trebuie s\ fi resim]it cei care auzeau relatarea pentru prima oar\! * ~n favoarea unei psihologii generoase. ~[i trecea rela]iile `n revist\. se reunesc [i pun la cale o aventur\. S`ntem bun\oar\ rezultatul a dou\zeci de secole de imagistic\ cre[tin\. s\ apropii de gura mea m`inile celui care mi-a ucis copiii. numai pentru Dumnezeu.1 Frecventa asiduu locurile publice distinse: s\li de concert. A tr\i e la `ndem`na tuturor. a unei ciume. E destul de plauzibil.“ Psihologia pentru Adam [i Eva: El. omului i s-a prezentat o imagine umilit\ a fiin]ei sale. o incursiune `mpotriva inamicului. „Imposibil s\ i se fac\ a[a ceva unui prieten al domnului X. s\lbatic. {i la fel cum pe vremuri criminalii fugeau `n pustietate. eul `[i d\ sie[i o continu\ reprezenta]ie. Ar spune atunci: „P\i omul \sta are sensibilitate. dup\ moartea st\p`nului lor. C`ntul 24. Cine poate spune ce am fi noi dac\ `n aceste dou\zeci de secole s-ar fi men]inut idealul antic. infernul `n cer… Mai bine s\ domne[ti `n infern dec`t s\ sluje[ti `n ceruri. * „S\ tr\ie[ti [i s\ mori `n fa]a unei oglinzi“. la filosofie. Ea. {i troienii se retrag. de `nfr`ngerea cumplit\.“ Dar nu au existat niciodat\ rela]ii suficiente ca s\ `mpiedice `naintarea bra]ului lini[tit care-l amenin]a. format pentru contempla]ie [i curaj – ea. de[i cunoa[tem rezultatul b\t\liei. M`hnirea lui Ahile pl`ng`nd. Fiindc\ asta este: ideea c\. s-a mai v\zut. pentru Dumnezeu `ntru el. * Schiller moare „salv`nd tot ce se putea salva“. ar fi suficient ca poli]aii s\ fie pu[i [i ei s\-i citeasc\ operele. Presupune]i declan[area unui tifos. se [tie c\ Ulise `i va ucide pe Pe]itori. Iat\ rezultatul. Visa s\ publice c\r]i impresionante care s\ creeze o aureol\ `n jurul numelui s\u [i s\-l fac\ astfel intangibil.“ (Nectarul era ro[u!) * Tot ce putem spune mai elogios despre Iliada e c\. Alexander [i H. ~n opinia sa. cineva se ocup\ de tine [i nu [tii unde a ajuns – ce a hot\r`t [i dac\ 1 Cf. Nu s-a remarcat suficient acest „[i s\ mori“. (Aceea[i observa]ie `n leg\tur\ cu Odiseea. Le Criminel. mari restaurante.carnete_Camus.“ Dar `n alte d\]i sim]ea c\ o boal\. atunci totul se transform\. se [ade cot la cot. al c\rui libret este `ns\ fals. la politic\. f\r\ s\ [tii. se iubesc. `mp\rt\[im totu[i `ngrijorarea aheilor `mpin[i spre pozi]iile lor de ap\rare de troieni. personajului Cottard din Ciuma. iat\ ce e greu. F. Priam: „C\ci am putut ceea ce nimeni n-a mai f\cut pe p\m`nt. spune Baudelaire. cu frumoasa lui figur\ uman\? * Pentru psihanalist. Cu secole `n urm\ erau condamna]i istericii. Dar s\ fii st\p`n pe propria ta moarte. orice fiin]\ se str\duie[te s\ semene cu imaginea cea mai bun\ despre sine. o infirmitate l-ar proteja tot at`t de mult.

Studiu de femeie: Povestirea este impresionant\ – dar cel care poveste[te e Bianchon. A revenit apoi `n ora[ul s\u cu primul tren. ~[i d\ astfel seama c\ adev\rata problem\. nici prietenia. Atunci. c\s\torie. un asasin nu este omul cel mai potrivit ca s\ vorbeasc\ despre crim\. Ar putea s\ fie ceea ce descrie. Nici unul dintre elementele acestei probleme nu trebuie eludat. opinii trecute etc. (S\ dezvolt. la 84 de ani. `ncerc`nd s\ tr\iasc\ `n consecin]\. este problema unit\]ii psihologice (ac]iunea absurdului nu pune de fapt dec`t problema unit\]ii metafizice dintre lume [i spirit) [i pacea interioar\.carnete_Camus.) * Bunicul lui A. a socotit c\ f\cuse destul. Se pune 1 Cf. (Dar nu este el oare omul cel mai potrivit ca s\ vorbeasc\ despre crima sa? Nici asta nu e sigur. Alain despre Balzac: „Geniul lui const\ `n faptul c\ se instaleaz\ `n mediocru [i-l face sublim f\r\ a-l schimba“. Acela[i simbolism ca [i `n Crinul din vale. dec`t pentru lucrurile esen]iale.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 158 158 ALBERT CAMUS CARNETE 159 a hot\r`t ceva. care exploateaz\ ceea ce n-a tr\it niciodat\. s-a luminat. obligat s\ plece la Oran. Pentru cei care spun c\ Balzac scrie prost. un flagel [i catastrofe. nici lucrul. Mai `ntotdeauna `mprejur\rile s`nt potrivnice. nici cafeneaua. moartea Doamnei Graslin: „Totul `n ea s-a purificat. ciuma – ca s\ nu mai pomenesc de cutremurele de p\m`nt. el devenind acela care a f\cut. Din zg`rcenie. p`n\ c`nd a murit. s-a oprit `n gara cea mai apropiat\ de Tlemcen.1 O umplea pe cealalt\ cu o aceea[i mi[care neab\tut\ [i regulat\ [i-[i g\sea astfel reperele `ntr-o zi m\surat\ cu oala. * Detestabil e scriitorul care vorbe[te. D\duse deja unele semne ale voca]iei sale `n sensul c\ nimic nu-l interesa. omul `[i d\ `ntotdeauna seama c\ lucrul cel mai greu de men]inut pe lume este con[tiin]a. ~[i mai d\ seama c\ ea nu este posibil\ f\r\ o disciplin\ greu de `mp\cat cu lumea. Artistul adev\rat se afl\ la jum\tatea drumului dintre `nchipuirile [i actele sale. * Ajuns la absurd. [i c\ zilele acestei cobor`ri nu-i mai apar]in omului. le spunea c\ religia stabile[te c\ jum\tate din via]a omului este o ascensiune.). . aten]ie. este ceea ce s-a petrecut deja. ~n asta const\ problema. M\sura timpul [i mai ales ora meselor cu ajutorul a dou\ oale. De altfel se contrazicea afirm`nd c\ Dumnezeu nu exist\. Dar. la 50 de ani. ~n c\su]a sa de la Tlemcen s-a culcat [i nu s-a mai sculat. Astfel cerea sufletul acesta fr\m`ntat.. Doar actul l-ar limita. cf. speriat de aventur\. Ceea ce des\v`r[e[te imaginea acestui personaj e dorin]a profund\ pe care o repeta cui era dispus s\-l aud\: c\ spera s\ moar\ foarte b\tr`n. `n cei 34 de ani petrecu]i `n pat. chircit r\coare de la de[erturi [i prefera o boal\. chiar f\r\ Dumnezeu. Balzac [i cimitirele `n Ferragus.“ Véronique [i Valea Montignac cresc din acela[i timp. problema s\ tr\ie[ti `n luciditate `ntr-o lume `n care dispersia este regula general\.) Trebuie imaginat\ o anume distan]\ de la crea]ie la act. nici muzica. Ceea ce se cere realizat este sfin]enia laic\. dar aceast\ filosofie era atribuit\ indispozi]iei pe care i-o produceau frecventele colecte din parohia sa. Celor care se mirau de via]a pe care a dus-o. Astfel `[i chema inima asta s\lbatic\ semenii [i le cer[ea c\ldura. iar cealalt\ jum\tate o cobor`re. dintre care una era plin\ cu n\ut. * „Superiorii nu le iart\ niciodat\ inferiorilor faptul c\ posed\ semnele exterioare ale grandorii. ar putea s\ tr\iasc\ ceea ce scrie. f\r\ de El existen]a preo]ilor fiind inutil\. El este cel „capabil de“. nu voise niciodat\ s\-[i cumpere un ceas. Nu ie[ise niciodat\ din ora[ul s\u cu excep]ia unei zile c`nd. iar pe fa]a ei a ap\rut un fel de reflex al str\lucitoarelor s\bii ale `ngerilor p\zitori care o `nconjurau“. Obstacolul este `n via]a trecut\ (profesie.B.“ (Preotul satului) Idem: „Nu mai e p`ine. Aceast\ `mp\care cu lumea se impune. b\tr`nul astmatic din Ciuma.

28-29. ~n c`ntul XI. cumin]i – tr\iesc nelegiuit [i mor ca sfin]ii. Volumul II: „Am sim]it at`t de multe `n seara asta. tot at`tea nostalgii. * Taina universului meu: s\-l imaginez pe Dumnezeu f\r\ nemurirea uman\. * Flaubert: „Un om judec`nd pe altul este un spectacol care m-ar face s\ cr\p de r`s dac\ nu mi-ar st`rni mila“. Este o `n]elepciune instinctiv\ – libertatea fiind izvorul frumosului. Astfel. Heine: „A iubit trandafirii din Brenta“. {i: „Inep]ia const\ `n refuzul de a conchide“. „Culmea pasiunii poate fi s\ omori o musc\ pentru iubita ta.1 * }\rile care ad\postesc frumosul s`nt cel mai greu de ap\rat – at`t de tare am vrea s\ le cru]\m. se `n[al\ `n mod grosolan asupra celui al lui Chateaubriand: „A[ pune r\m\[ag c\ `n 1913 nu se va mai vorbi de scrierile lui“. Balzac scrie bine `n ciuda gre[elilor sale de francez\. XVII – C`inele Argos. 53 [i 134 (n.). * Tot pentru Stendhal cronicar – vezi Jurnal.“ {i `nc\ o tr\s\tur\: „Cum se `nt`mpl\ deseori cu b\rba]ii care [i-au concentrat energia pe una sau dou\ probleme vitale. Stendhal.carnete_Camus. * De remarcat [i c\ `n Odiseea se vorbe[te de Zeus ca de Tat\l creator. * Calipso `i ofer\ lui Ulise posibilitatea s\ aleag\ `ntre nemurire [i p\m`ntul patriei sale. Poate c\ aici este tot sensul Odiseei. c\ mi-e r\u de la stomac“. pe-oarbe pleoape-o [tiu“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 160 160 ALBERT CAMUS CARNETE 161 Barocul lui Balzac: paginile despre org\ `n Ferragus [i `n Ducesa de Langeais. ci cu ele. * Charles Morgan [i unitatea spiritului: fericirea inten]iei unice – talentul ferm al excelen]ei – „geniul e aceast\ putere de a muri“. El respinge nemurirea. Un porumbel cade pe st`nc\ „dar Tat\l creeaz\ altul pentru ca num\rul s\ fie complet“. tr. cel\lalt taie `n blocuri mari. * Exist\ dou\ tipuri de stil: Doamna de La Fayette [i Balzac. avea un aspect indolent [i ne`ngrijit“. care nu s-a `n[elat asupa viitorului s\u literar. opozi]ia fa]\ de femeie [i fa]\ de tragica sa dragoste de via]\ – tot at`tea teme. iar patru capitole abia dac\ ajung s\ dea o idee despre suflul s\u. Gala]i. `n tradecerea lui Gheorghe Tomozei. * Sonete de Shakespeare: „De cade noaptea forma-]i n\ucit\ `n somn ad`nc. 1991. Ulise [i mor]ii `n fa]a [an]ului plin de s`nge – iar Agamemnon `i spune: „Nu fi prea bun cu femeia ta [i nu-i `ncredin]a toate g`ndurile tale“.“ „Doar femeile de mare caracter pot s\ m\ fac\ fericit. arde `n toat\ opera lui Balzac. Primul este perfect `n detalii. 1 Sonete de William Shakespeare. popoarele artiste ar trebui s\ fie victimele desemnate ale popoarelor ingrate – dac\ iubirea de libertate nu ar ocupa primul loc `n inima oamenilor fa]\ de iubirea de frumos. – Nebunii fie-mi martorii. Editura Porto-Franco. * Epitaful lui H. XXII – S`nt sp`nzurate femeile care s-au d\ruit – cruzime de necrezut. Ce a v\zut la Genova: „Un ora[ numai din marmur\ cu gr\dini pline de trandafiri“. Flac\ra aceasta. pp. . al c\rei reflex `nfocat [i indistinct `l vede ducesa la Montriveau. pp.

cu aceast\ clarviziune. coresponden]\ Berlioz. Disert`nd despre c`ntul interior. de fapt. Romanul. Domne[te `n ea unitatea de spirit. Dar lucrul cel mai admirabil s`nt predicile despre „`ntoarceri“1. „Nu s-a obi[nuit cu ideea aceasta. trebuie s\ ne descurc\m cu aceast\ luciditate. Cunoa[terea s-a extins `ntr-o asemenea m\sur\. 1 Aluzie la discursurile [i scrierile din perioada petainist\. Nu va r\m`ne dec`t r\scolirea [i cunoa[terea limpede pe care o are spiritul despre ea. Trebuie s\ revenim la Baudelaire. Buc\t\ria e `nchis\. ar trebui s\ ne prefacem c\ nu mai exist\ cuno[tin]ele noastre – c\ n-am `nv\]at nimic – s\ ne prefacem a [terge. [i atunci chiar devine literatur\. de c\tre un spirit care `n cele din urm\ (acesta fiind ultimul s\u progres) recreeaz\ haosul pe cont propriu. De explicat omul prin acest cuv`nt-cheie cu b\taie lung\: „Sus]in c\ cinismul se `nvecineaz\ cu castitatea. „Capodoperele s`nt proaste. Flaubert Volumul al II-lea. dac\ a[ fi fost iubit. Ea constituie un tot obstinat [i tensionat. Doi c`ini. `ncearc\ s\ foloseasc\ limbajul picturii. Povestea teniei. dar obiectiv\.“1 Scopul ei: acceptarea ironic\ a existen]ei [i refacerea ei complet\ prin art\. Totul e luminos. printre duhorile de carne putrezit\. la p\m`nt. ~ntoarcere la Evul Mediu. * Montaigne: O via]\ lunecoas\.“ De `ndat\ ce se va obi[nui. Ea este descump\nit\ fiindc\ nu se poate descurca `n r\scolirea asta. * Dificult\]ile singur\t\]ii trebuie tratate `n totalitate. E un fapt sigur c\ suferim de nihilism. ceea ce este de ne[ters. se poate citi: „Cf. * Doamna V. Trebuie s\ ]inem seama de cuno[tin]ele pe care le-am dob`ndit brusc cu privire la exilul nostru. E o c\ldur\ insuportabil\ `n\untru.“ „La 17 ani. sumbr\ [i mut\. . * Critica de art\. O `ntreag\ civiliza]ie trebuie ref\cut\. evident. „A tr\i nu ne intereseaz\“. patrimoniu de net\g\duit. la religie. la arsenalul vechilor solu]ii. (Fontenelle) La prima vedere via]a omului este mai interesant\ dec`t operele sale. * 1 ~n partea de sus a caietului manuscris. de team\ s\ nu fie taxat\ drept literatur\. el e. Tratat teologico-politic“. Transpunerea uman\. Un suflu unic str\bate to]i ace[ti ani. Pentru vindecare. Dar soarele a disp\rut. Toat\ greutatea cerului [i a c\ldurii se sprijin\ pe golf.carnete_Camus.“ Idem: „N-am face nimic pe lume dac\ nu am fi c\l\uzi]i de idei false“. Ar trebui s\ [tergem cu o singur\ tr\s\tur\ de condei aportul mai multor secole [i tot ceea ce a fost acumulat. au `nf\]i[area lini[tit\ a animalelor mari. De rev\zut. `nc`t lumea [i spiritul [i-au pierdut orice punct de sprijin. Lucru imposibil. descump\nirea va disp\rea. Inteligen]a nu este descump\nit\ pentru c\ lumea a fost r\scolit\ de cunoa[tere. Pentru a acorda acestor balsamuri o umbr\ de eficacitate. * Inteligen]a modern\ se afl\ `n plin\ descump\nire. * ~ntotdeauna exist\ o filosofie care s\ justifice lipsa de curaj. ce artist a[ fi fost acum!“ * „~n art\ nu trebuie niciodat\ s\ te temi c\ e[ti exagerat… Dar exagerarea s\ fie continu\ – propor]ional\ cu ea `ns\[i. Trei pisici. la mentalitatea primitiv\. „Succesul la femei este `n general un semn de mediocritate“ (?) Idem: „S\ tr\ie[ti ca un burghez [i s\ g`nde[ti ca un semizeu“ cf.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 162 162 ALBERT CAMUS CARNETE 163 * Coresponden]\.

* „Europa. Malraux. asta-i cu totul altceva. Trei secole de `nc\p\]`nare. Astfel. dimpotriv\. se va pierde datorit\ r\zboinicilor ei. Este ucis criminalul pentru c\ crima istove[te la om orice facultate de a tr\i. Primitivii italieni sau Patimile dup\ Sf`ntul Ioan ren\[teau. Dar morala clasic\ e o moral\ critic\ (excep]ie f\c`nd Corneille) – negativ\.“ * Cine poate spune: am avut o s\pt\m`n\ perfect\. Se `nfurie. cei doi b\rba]i urm\ri]i `ntr-un ora[ toat\ ziua se `nduio[eaz\ de `ndat\ ce pot vorbi. A tr\it totul de vreme ce a ucis. Atunci eu s`nt cel care explic\. dar asta-i ca s\ evit monotonia sau ca s\ existe o compozi]ie. Str\inul meu nu se justific\. Morala secolului al XX-lea.carnete_Camus. imaginea asta e perfect\ la fel cum erau perfecte acele zile lungi. de amiaz\ at`t de str\vezii. Barrès. Lungi dimine]i pe dun\ [i printre trupuri goale. Stendhal (apar]ine perfect secolului s\u. Da. Omorul e exhaustiv. Idem: „Un salon cu 8 p`n\ la 10 persoane dintre care toate femeile au avut aman]i. Se ridic\ de 4 sau 5 ori. Gide etc. Toate bucuriile erau fizice [i toate aveau asentimentul spiritului.). toate victoriile duc cu g`ndul la Salamina etc. [i a celei de sear\. despre Str\inul Este o carte foarte lucrat\ [i tonul… este voit. S\ lu\m eroul romantic. vorbind despre nevasta sa pe care nu a mai v\zut-o de doi ani. [i ar trebui repetat tot restul. Amintirea mi-o spune [i [tiu c\ ea nu minte. red. ~n asta const\ perfec]iunea. e adev\rat. Dar… * C\r]ile lui Copernic [i Galileu au stat la index p`n\ `n 1822.“ * ~n]elegi mai bine „Eterna `ntoarcere“ dac\ ]i-o imaginezi ca pe o repetare a marilor momente – ca [i cum totul ar urm\ri s\ reproduc\ sau s\ fac\ s\ r\sune momentele culminante ale umanit\]ii. c\ldu]e [i aurii. Angoasa `l face altruist. Fiindc\ este `mpins spre `nduio[are. spre generozitate. Poate s\ moar\. * Brulard1: „Compozi]iile mele mi-au inspirat `ntotdeauna aceea[i pudoare ca [i iubirile mele“. o majoreaz\ cu o sut\ de franci. ~n asta consta tinere]ea. Ciuma. * Lui J. dar tocmai prin asta). * Psihoza arest\rii2: c`nd s\-i trimit\ fiului s\u suma de bani lunar\. * Prin ce se distinge literatura din secolul al XIX-lea [i mai ales din secolul al XX-lea de cea din secolele clasice? Este [i ea moralist\ de vreme ce e francez\. „Exist\ asemenea imbecilit\]i `nc`t o imbecilitate [i mai mare ar fi preferabil\. ar trebui spus `nc\ o dat\ ce s-a mai spus. Unul pl`nge. etc. este pozitiv\: ea define[te stiluri de via]\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 164 164 ALBERT CAMUS CARNETE 165 Numai probele trebuie s\ fie palpabile. 2 Cf. . Toate `nfr`ngerile au ceva din Atena deschis\ romanilor barbari. Lungi dune s\lbatice [i pure! S\rb\toare a apei de diminea]\ at`t de negre. * Montesquieu. imit`nd. nu doresc nimic altceva dec`t s\ continuu aceast\ tinere]e. recunoa[terea [i respectarea omului. anecdotic\ [i unde se bea un punci slab la dou\sprezece [i jum\tate noaptea este locul de pe lumea asta unde m\ simt cel mai bine“. `n acordul cu propria condi]ie. coment`nd la nesf`r[it acel „S\v`r[itu-s-a“ de pe colina sacr\. la 30 de ani.T. Imagina]i-v\ serile `n ora[ele `n care urm\ritul r\t\ce[te singuratic. Fa]\ de preot. spune Montesquieu. 1 Pseudonimul folosit de Stendhal c`nd a scris Via]a lui Henri Brulard (n. unde conversa]ia este vesel\. Montherlant. nu-i pu]in lucru! * Pedeapsa cu moartea. amiaz\ ap\s\toare. ~n asta consta tinere]ea [i.

~ntr-adev\r. c`nd de fapt e o alegere.“ „Trebuie s\ vrei s\ tr\ie[ti [i s\ [tii s\ mori. ~nainte. Dar atribui]i acestui simbol un sens pe care nu-l are [i. cunosc\tor a ceea ce este concentrat `n orice oper\ de art\. De altfel a]i sim]it-o foarte bine. M-am decis s-o fac fiindc\ voiam ca personajul meu s\ ajung\ la singura mare problem\ prin intermediul cotidianului [i naturale]ii.) Nu exist\ alt\ via]\ posibil\ pentru un om lipsit de Dumnezeu – [i to]i oamenii s`nt a[a. De altfel. desigur.“ * Despre critic\ Trei ani ca s\ faci o carte. Toate virtu]ile umane. c\ grandoarea st\ `n afectarea spiritual\! Dar lupta asta cu ajutorul poeziei [i a obscurit\]ilor ei. Dac\ ar trebui s\ dau o form\ ambi]iei mele. „Un om `ntr-adev\r mare se va plasa mereu deasupra evenimentelor pe care le-a prilejuit. ca s\ spun tot. el se mul]ume[te s\ r\spund\ la `ntreb\ri. „Moralina“ b`ntuie. ~n toate astea. revolta aparent\ a spiritului este cea care cost\ cel mai pu]in. de singurul moment c`nd acesta vorbe[te despre el [i-i m\rturise[te cititorului ceva din secretul s\u? {i cum de nu a]i sim]it c\ acel sf`r[it era o convergen]\. c\ identific o fiin]\ uman\ cu o f\ptur\ 1 Se pare c\ men]iunea „f\r\ consecin]\“ a fost ad\ugat\ pe manuscris dup\ o a doua lectur\. un loc privilegiat `n care fiin]a at`t de risipit\ pe care am descris-o se aduna `n sf`r[it… …~mi atribui]i ambi]ia de a reda realul. * Maximele lui Napoleon: „Fericirea este suprema dezvoltare a facult\]ilor mele“. ~nainte de insula Elba: „Un b\d\ran viu valoreaz\ mai mult dec`t un `mp\rat mort“. * F\r\ consecin]\1 „Ce meditez eu mai presus de mine [i ce simt f\r\ s\ pot defini? Un soi de `naintare dificil\ spre o sfin]enie a nega]iei – un eroism f\r\ Dumnezeu – omul `n sf`r[it pur. ca [i `n restul c\r]ii. Realismul este un cuv`nt golit de sens (Doamna Bovary [i Demonii s`nt romane realiste [i nu au nimic `n comun). Scrisoare c\tre A. ci spre o complexitate mai profund\ care se mai cere definit\. Nu m-am sinchisit. mi-a]i atribuit gratuit o filosofie ridicol\. dar el `[i va avea valoarea sa aritmetic\ – m\surabil\ ca [i omul. Str\inul este punctul zero. Imbecililor.carnete_Camus. a[ vorbi.. ori nu e[ti niciodat\ condamnat pentru crima pe care o crezi. mai v\d `nc\ alte zece concluzii posibile. Observa]i pe de alt\ parte c\ `n personajul meu nu exist\ ruptur\. Idem Mitul. Aceast\ oper\ va num\ra at`tea forme c`te etape s`nt pe drumul unei perfec]iuni f\r\ recompens\.“ * Critici despre Str\inul. este vorba de mijloace artistice [i nu de scop. . Trebuia s\ marchez acest moment important.R. c`nd zugr\ve[te un personaj. Sensul c\r]ii const\ tocmai `n paralelismul dintre cele dou\ p\r]i. cinci r`nduri ca s-o ridiculizezi – [i citatele false. Ciuma e un progres. nu de la zero la infinit. de simbol. era vorba de `ntreb\rile pe care lumea ni le pune zilnic – `n momentul acela. Astfel. ~n capitolul acesta. Concluzie: societatea are nevoie de oameni care pl`ng la `nmorm`ntarea mamei lor. nimic `n cartea aceasta nu v\ permite s\ afirma]i c\ eu cred `n omul natural. Cum s\-]i imaginezi c\ virilitatea const\ `n f`]`itul profetic. critic literar (pe care nu i-o voi trimite). …O fraz\ din critica dumneavoastr\ m-a izbit: „nu ]in seama…“ Cum poate un critic luminat.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 166 166 ALBERT CAMUS CARNETE 167 ve]i spune? Da. Ultimul punct va fi sf`ntul. `mi definesc personajul `n mod negativ. s\ nu ]in\ seama. s`nt `ntreb\rile preotului. dimpotriv\. Este inoperant\ [i tiranii o [tiu prea bine. care crede]i c\ nega]ia este un abandon. (Scriitorul Ciumei arat\ latura eroic\ a nega]iei. [i am reflectat mult asupra acestui lucru. Ce face superioritatea exemplar\ (singura) a cre[tinismului? Hristos [i sfin]ii s\i – c\utarea unui stil de via]\. inclusiv singur\tatea fa]\ de Dumnezeu.

pentru singurul motiv c\ s`nt `ncheiate [i c\ le preg\tesc pe cele care le urmeaz\. Eseu despre logosul platonician. Faptul c\ v\ scriu nu este demersul unui autor nemul]umit. dar formulate `ntr-un spirit mai pu]in categoric. e ceva detestabil.1 Studiaz\ logosul ca limbaj. Refuz `n orice caz s\ m\ supun unor asemenea jurisdic]ii [i aceasta este ra]iunea scrisorii mele. 17. nimic nu are sens. V\ cer s\ nu da]i nimic din scrisoarea mea publicit\]ii. V-a[ fi recunosc\tor dac\ a]i crede cu adev\rat c\ a[ fi acceptat cu senin\tate critici mai grave. la cele ale vie]ii sau la cele ale oamenilor. Altfel. Poate c\ exista acolo alt\ filosofie [i a]i atins-o descriind cuv`ntul „inumanitate“. Retraseaz\ efortul lui Platon `n c\utarea unui realism rezonabil. Care este „tragicul“ problemei? Dac\ limbajul nostru nu are sens. Ve]i sim]i mai bine ceea ce sus]in dac\ v\ precizez c\ singurul citat din articolul dumneavoastr\ este fals (s\-l transcriu [i s\-l modific) [i c\ el fundamenteaz\ astfel ni[te deduc]ii ilegitime. v\ rog s\ fi]i sigur. Fapt e c\. Ra]iunile acestei voin]e de „a spune c`t mai pu]in“ ar fi prea lungi ca s\ vi le expun. Speram doar c\ `mi vor ob]ine aten]ia [i r\bdarea care se acord\ oric\rei ac]iuni de bun\-credin]\. s-ar elimina probabil ceea ce este mai personal `n operele lor. de sentimentele mele sincere de considera]ie. dec`t tocmai ultimul capitol. neav`nd nimic de spus. etc. 1 Albert Camus a consacrat eseului lui Brice Parain un articol intitulat „Despre o filosofie a expresiei“. Nu a]i `nt`lnit prea des numele meu `n revistele de ast\zi la care se accede totu[i foarte u[or. Solu]ia lui Platon nu-i psihologic\. Supraomul lui Nietzsche. nici nimeni altul nu ave]i calitatea s\ judeca]i dac\ o oper\ poate s\ serveasc\ ori s\ deserveasc\ na]iunea `n acest moment sau pentru totdeauna. abisul lui Dostoievski. etc. {i n-am dat despre el dec`t un cli[eu negativ. lumea este ira]ional\. Se pare c\ p`n\ [i aceast\ exigen]\ era peste m\sur\ de mare. Nici dumneavoastr\.carnete_Camus. S`nt ca [i mine. * Sf`r[itul lui august ’42 Literatur\. c\ firea omeneasc\ e str\in\ moralei etc. Cu toate acestea. Dar cred c\ s`nt dep\[it `n chestiunea aceasta. Nu a[tept de pe urma lor nici un avantaj material [i nici vreo considera]ie. Dar la ce bun s-o demonstrez? Ve]i g`ndi probabil c\ se face prea mult zgomot pentru c\rticica unui necunoscut. Nimic nu v\ `ndrept\]ea s\ presupune]i atitudinea sa profund\. * Muncitorii francezi – singurii l`ng\ care m\ simt bine. ~n orice caz. Dac\ sofi[tii au dreptate. el nu afirm\ niciodat\ nimic. Personajul principal al c\r]ii nu are niciodat\ ini]iative. Public `n acest moment c\r]i care mi-au luat ani `ntregi de lucru. nr. `n Poésie 44. Rezult\ c\-l `nzestreaz\ pe Platon cu o filosofie a expresiei. actul gratuit al lui Gide etc. Fiindc\ v-a]i situat pe un punct de vedere moral care v-a `mpiedicat s\ judeca]i cu clarviziunea [i cu talentul care v\ erau recunoscute. pe care am chef s\-i cunosc [i „s\-i tr\iesc“. nu social\ [i psihologic\… etc. A nu-l rosti prea repede. . Dac\ s-ar elimina literatura la marii scriitori. Literatur\ = nostalgie. etc. Nu a]i remarcat c\ el se mul]ume[te `ntotdeauna s\ r\spund\ la `ntreb\ri. V-o spun f\r\ m`nie. Dar dumneavoastr\ „nu ]ine]i seama de el“. Exist\ un hotar foarte imprecis `ntre criticile dumneavoastr\ [i cele care se vor putea scrie `n cur`nd sub imperiul unei literaturi dirijate (care s-au scris nu foarte de mult timp) despre caracterul moral al cut\rei sau cut\rei opere. De v\zut notele. Aceast\ pozi]ie este de nesus]inut [i o [ti]i mai bine ca oricine. * Brice Parain. S\ p\strez rezerve fa]\ de acest cuv`nt. Dar pot cel pu]in s\ regret c\ o examinare superficial\ v-a `mpins s\-mi atribui]i o filosofie de cafenea pe care nu s`nt dispus s\ mi-o asum.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 168 168 ALBERT CAMUS CARNETE 169 vegetal\. * Trei personaje au intrat `n compozi]ia Str\inului: doi b\rba]i (unul s`nt eu) [i o femeie. Care este originalitatea pozi]iei lui Parain: consider\ problema limbajului ca fiind metafizic\. a[ vrea ca aceast\ scrisoare s\ nu produc\ o nou\ ne`n]elegere. domnule. nu-mi place s\ fac jocul publicit\]ii. e cosmologic\.

un eseu despre Fran]a. pe care cu greu le voi putea uita: b\tr`ne cupluri de ]\rani. brazii cresc [i armata barbar\ pare s\ avanseze [i s\ se adune `ntr-un tumult de pene prevestind invazia. peste `naltele coline. Unde po]i s\ g\se[ti a[a ceva? I-au dat un certificat pentru a-[i procura cele necesare regimului. imposibil s\-]i dea cineva un foc pe strad\. Str\inul descrie goliciunea omului `n fa]a absurdului. . Idem `n ora[ele industriale – acel b\tr`n muncitor z\rit la fereastr\. acest izvor `n inim\ [i acest murmur de f`nt`n\ `mi va `nso]i toate g`ndurile. La gar\. Apoi soarele. fe]e [i siluete de francezi. legate cu sfori. Trebuie s\ m\ apropii de idee. luminat de doi ochi limpezi [i de o musta]\ alb\ – siluete coc`rjate de dou\ ierni de priva]iuni. din iarna lui 1942 p`n\ `n S\ m\ conving c\ o oper\ de art\ este ceva uman. Dar. Fedra. adunate `n g\ri minuscule. Ideea asta mi-a venit `ntr-un trenule] departamental1 `n timp ce vedeam cum defileaz\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 170 170 ALBERT CAMUS CARNETE 171 * {opotul izvoarelor de-a lungul zilelor mele. * Dup\ un num\r de ani. Pare s\ se st`rneasc\ o goan\ s\lbatic\ spre vale. * 1 Din motive de s\n\tate. toat\ lumea fumeaz\. [i care profit\ de ultima lumin\ a zilei ca s\ citeasc\. Imposibil s\ scapi. el cu obrazul neted. reparate cu cartoane. `mbr\cate `n haine lustruite [i c`rpite. aure[te v`rful copacilor. M\n\stirea din Parma. opt ore de munc\ – nimic de m`ncare acas\ –. prim\vara lui 1943. Camus a petrecut mai multe luni. A[a c\ prime[te 1 Camus se ducea s\pt\m`nal de la Chambon-sur-Lignon la Saint-Étienne ca s\ primeasc\ `ngrijiri medicale. brazii nu se disting de ondula]iile care `i sus]in. Dup\ aceea. Pe 18. prea s\rac ca s\ recurg\ la pia]a neagr\. * Ceea ce emo]ioneaz\ la Joyce nu este opera. s-ar spune c\ o armat\ de s\lbatici `mpodobi]i cu pene se ive[te de dup\ colin\. To]i francezii au un aer de emigran]i. dar nu mai pu]in frumoase. * Ciuma. el lumineaz\ dintr-o dat\ brazii care se rostogolesc pe coasta mun]ilor. Prea multe „hazarduri“ de ast\ dat\ `n timpul redact\rii. ]in`nd cuminte cartea `ntre m`inile cu degete r\sfirate. nu se va putea lipsi de o referire la epoca actual\. cu ochelarii pe nas. „I-ar trebui carne alb\ bine fript\. Un b\tr`n muncitor `[i poveste[te mizeria: dou\ od\i la o or\ distan]\ de Saint-Étienne. o `ntreag\ mul]ime absoarbe f\r\ s\ c`rteasc\ o hran\ infam\ [i iese apoi `n ora[ul `ntunecat. `n plus. Trebuie f\cut\ astfel distinc]ia dintre patetismul `ntreprinderii – care n-are nimic de-a face cu arta – [i emo]ia artistic\ propriu-zis\. Curg `n jurul meu. dar nu este mai pu]in tragic\. ~n zilele de 10. apoi mai aproape de mine [i cur`nd voi avea acest [opot `n mine. Ciuma demonstreaz\ c\ absurdul nu `nva]\ nimic. Pe m\sur\ ce soarele urc\ [i cerul se lumineaz\. E mai pu]in spectaculoas\ aici dec`t `n Algeria. iar creatorul n-are nimic de a[teptat de la un „dicteu“ transcendent. O femeie t`n\r\ spal\ rufele fiindc\ are doi copii [i b\rbatul ei s-a `ntors de la r\zboi cu un ulcer la stomac. * Panelier. 11. ~n trenuri valizele s`nt obosite. la Panelier. echivalen]a profund\ a punctelor de vedere individuale `n fa]a aceluia[i absurd. ea cu pielea ca de pergament. Astfel. c`nd soarele a ajuns suficient de sus. oamenii merg cot la cot f\r\ s\ se amestece [i se retrag la hotel. pe fondul abia decolorat al cerului. Este progresul definitiv. Dou\ ore de drum. de foarte departe [i din spate. peste c`mpii `nsorite. Asta `nseamn\ uitarea.carnete_Camus. ci faptul c\ a `ntreprins-o. `n camere etc. Elegan]a a p\r\sit poporul acesta b`ntuit de mizerie. pe care `ntreaga Fran]\ o suport\ a[tept`nd. l`ng\ Chambon-sur-Lignon. 12 ale lunii. ~n trenuri se vorbe[te de secet\. `nceputul unei lupte scurte [i tragice `n care barbarii din timpul zilei vor goni armata fragil\ a g`ndurilor din timpul nop]ii. Ciuma.1 ~nainte de r\s\ritul soarelui. Adolphe ar fi putut s\ fie foarte diferite. Via]\ disperat\ [i t\cut\. Este un progres care se va preciza `n alte opere. Totul depindea de autorul lor – st\p`n absolut.

pe jos. ~ntre timp ploaia `neac\ peisajul murdar al unei v\i industriale – parfumul acru al acestei mizerii – groaznica disperare a acestor vie]i. Joseph [i Max). Jeanne adun\ to]i nasturii.“2 1 Mémoires d’Avakkum.“ Avakkum1 * ~nt`ia c\tre Corintieni. Fapt e c\. `n dep\rtare c`te un cronc\nit de cioar\.“ {i ea. . actul III1. v`ntul printre frunze. Ci mai degrab\ „Prizonierii“. Femeia url\ [i pl`nge. 1993. Exemplu: de ce specii diverse de flori. Intr\ slujnica taciturn\. ~nt`ia c\tre Corintieni. diminea]a. B`z`it f\r\ c\ldur\ al 1 Note pentru Ne`n]elegerea. red. oft`nd: „Bine.carnete_Camus. v\zut\ din afar\. apoi greutatea apei le ]intuie[te brusc la p\m`nt. ~ntre cerul `ntunecat de septembrie [i solul umed. (Cortina) * Toate marile virtu]i au o fa]\ absurd\. „El o a[tepta diminea]a la marginea unui c`mp sub ni[te aluni `nal]i. Vioara fratelui [i orele de muzic\. Ele plutesc un moment. Iar ceilal]i ]in discursuri. `n cea]\. Berea Vinga – duminicile la m\tu[a. – Ce e asta? Sora iese. * {tiin]a explic\ ceea ce func]ioneaz\ [i nu ceea ce este. cu sirenele care cheam\ la lucru `n mijlocul unei `ngr\m\deli de turnuri. Iat\ de ce a atras at`tea spirite. * Copil\rie s\rac\. actul III. * Roman.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 172 172 ALBERT CAMUS CARNETE 173 trei sferturi de litru de lapte. 2 Epistolele Sf`ntului Apostol Pavel.“ * ~mperecherea cu animalele suprim\ con[tientizarea celuilalt. * Nostalgia vie]ii celorlal]i. s\ mergem mai departe. viespilor. p\rinte?“ Avakkum: „P`n\ la moarte. Impermeabilul prea mare – siesta. redactat\ [i comentat\ de Bartolomeu Valeriu Anania (n. Preoteasa: „Mai avem mult de suferit. [i nu una singur\? * Roman. Editura Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Gallimard. v\zut\ din\untru. scena III. VII. ~nc\ mai alerg\m dup\ iluzia unit\]ii. dumneata. 1939. Sora revine dup\ sinuciderea mamei. avea impresia c\ [i iarna o a[teapt\ cu el pe Marthe. – Galoufa. 27: „E[ti legat de femeie? Nu c\uta dezlegare. ~ntoarcerea acas\ `n seara de Cr\ciun [i cadavrul din fa]a restaurantului.). chiar [i pe Balzac. Scen\ cu femeia: – ~n numele cui vorbi]i? – ~n numele dragostei mele. C\r]ile – biblioteca municipal\. Noul Testament. pare dispersat\. * Panelier. * Budejovice. se observ\ mai bine schimbarea anotimpurilor. versiune revizuit\. Te-ai dezlegat de femeie? Nu c\uta femeie. fiu al lui Petru. „a[a te `mbog\]e[ti“. Prima ploaie de septembrie. Unde a]i mai pomenit s\ hr\ne[ti un b\rbat cu lapte?“ Se `nt`mpl\ s\ i se fure din rufele clien]ilor [i-atunci trebuie s\ le pl\teasc\. fiic\ a lui Marcu. ~n timp ce a noastr\. S\ nu pun „Ciuma“ `n titlu. `n v`ntul rece al toamnei. traducere din rus\ de Pierre Pascal. Jocurile din pivni]\ (Jeanne. * [i nevasta sa printre ghe]urile Siberiei. de cl\diri [i de co[uri groase `ndrept`ndu-[i spre cerul `ntunecat v`rfurile lor purt`nd depozitul de zgur\ asemenea unei monstruoase ofrande. ~nseamn\ „libertate“. ea formeaz\ un tot. un coco[ care se `nc\p\]`neaz\ s\ c`nte `n spatele colinelor. C`nd natura e banal\. Saint-Étienne. m\car dumneata ajut\-m\! – Nu. dar i se suprim\ gr\simile. ca aici. l\tr\turi r\gu[ite. atras\ de pl`nsete: – Ah. un v`nt u[or amestec\ frunzele galbene cu aversa. Bucure[ti.

s\ pleci `n c\utarea timpului care n-a venit `nc\. dar din c`nd `n c`nd sc\ldat\ `n lacrimi.). (n. „F\pturile care au jucat un rol important `n via]a noastr\ doar rar ies din ea dintr-o dat\ [i `n mod definitiv. Iuda f\cea minuni (Sf`ntul Ioan Gur\ de Aur). 2 Gu pentru Guermantes. care totu[i se sim]ea mai bine dup\ dou\ zile. „La piciorul patului. `mi red\dea speran]a [i m\ ru[inam c\ am putut avea un moment de descurajare.“ Gu2. * P`n\ la era cre[tin\. 26: „Vai vou\. convulsionat\ de suflul acelei agonii. ed. de dep\[ire pe care ]i-o creeaz\ un organism de o mie de ori mai complex. via]a se acoper\ cu . m\ g`ndeam la un c\l\tor oarecare aruncat pe un ]\rm. * ~n tramvai: „S-a n\scut normal. s\ te minunezi de noutatea lor g`ndindu-te cum o s\ le transforme obiceiul – s\ cau]i `n viitor „familiaritatea“ pe care ]i-o vor da.“ Gu. Exemplu: Noaptea. red. fiec\rui trandafir [i fiec\rei fl\c\ri.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 174 174 ALBERT CAMUS CARNETE 175 Luca. Ce vede ea de sus s`nt herghelii de cai s\lbatici `n galop“. VI. mama avea triste]ea f\r\ g`nduri a unui frunzi[ pe care-l biciuie ploaia [i-l r\scole[te v`ntul. exist\ prea multe lucruri `n via]a de toate zilele care nu au nici o leg\tur\ cu sexualitatea.Hr. dar 1 Sf`nta Evanghelie dup\ Luca. a [tiut s\ izoleze din ea. Astfel c\. cel pu]in. 2) prin efortul pe care-l pretinde unui bolnav.carnete_Camus. `ntr-un mod unic. adic\ depersonalizat. „C`nd crizele m\ obligaser\ s\ stau mai multe zile [i mai multe nop]i la r`nd nu numai f\r\ s\ dorm.) are punctul de vedere al lui Lucre]iu: „Pas\rea cea mare se `nal]\ pe v`nt p`n\ la o `n\l]ime de 90 000 de stadii. `n c\utarea b\[tina[ilor care puteau fi antropofagi. Dar dup\ opt zile i s-au lipit pleoapele. `n clipa c`nd epuizarea [i suferin]a deveneau at`t de mari. * Sentiment opus fa]\ de cel al lui Proust: `n fa]a fiec\rui ora[. fiec\rei fiin]e. sosirile solitare `n ora[ele necunoscute – senza]ia aceea de sufocare.“ * Ca atunci c`nd s`ntem atra[i de anumite ora[e (mai totdeauna cele unde am mai locuit) sau de anumite vie]i. chiar [i pentru cei mai pu]in spiritualiza]i dintre noi. ci [i f\r\ s\ m\ `ntind. * Dup\ Proust. Buddha nu este reprezentat fiindc\ e nirvanat. relu`ndu-[i drumul la `nt`mplare. C\ci. c\ p\rin]ii lor a[a le f\ceau prorocilor mincino[i“.“ (Sodoma [i Gomora) * Nu se culc\ cu o t`rf\ care-l aga]\ [i pe care o dore[te fiindc\ n-are dec`t o bancnot\ de o mie de franci asupra sa [i nu `ndr\zne[te s\-i cear\ restul. ochii i-au putrezit. c\ci totul se ordoneaz\ `n raport cu ea [i ne instal\m. Noul Testament. via]a noastr\ nu depinde niciodat\ numai de sexualite sau.1 Ca apostol. prin imaginile sexualit\]ii – [i atunci s`ntem `n[ela]i. Toate femeile devin astfel personajele feminine pictate de Renoir. una dintre aceste imagini sau s-a apropiat de una dintre aceste amintiri. f\r\ s\ beau [i f\r\ s\ m\n`nc. f\r\ s\ pl`ng\. ~n c\utarea timpului pierdut este o oper\ eroic\ [i viril\: 1) prin constan]a voin]ei creatoare. * Zhuangzi (al treilea dintre marii taoi[ti – a doua jum\tate a secolului al IV-lea `. Ci marele artist este cel care ne `nva]\ s\ vedem `n natur\ ceea ce opera sa. `nc`t credeam c\ nu am s\ mai scap niciodat\. tremur`nd de febr\ `n hainele muiate de apa m\rii. E suficient ca a doua zi s\ reper\m strada principal\. bine`n]eles. S\ colec]ionezi sosirile nocturne `n ora[ele str\ine. fiec\rui nou apartament. s\ tr\ie[ti din puterea acelor camere de hotel necunoscute. nu este adev\rat c\ natura imit\ arta. Exemplul lor m\ `nt\rea. dup\ ce a incarnat cu greu. A[a c\. [i din c`nd `n c`nd. otr\vit de ierburi veninoase. cit. c`nd to]i oamenii v\ vor vorbi de bine.

fa]\ de ierarhia moral\ – o anume echivalen]\ a virtu]ilor [i a relelor `n lumina divin\. `n lucr\rile precedente). Cuv`ntul este prost ales. Se poate opune teorema XVII teoremei XXIV: una demonstr`nd necesitatea. fiindc\ am nevoie s\ fiu ajutat\. B\tr`nul: Nu. . Femeia `n ultima scen\: „Doamne. nu putea s\ n-o fac\. Cartea I). Fie-]i mil\ [i consimte s\ m\ aju]i. `ntoarce-te spre mine. {i atunci trebuie s\ dorim alte ora[e. ai mil\ de cei care se iubesc [i s`nt desp\r]i]i. Acest Dumnezeu.“ Intr\ b\tr`nul. acest univers nu au mobilitate [i motivele se armonizeaz\. frunzele deja galbene. Doamne. * Cum se face c\ fiind legat\ de at`tea suferin]e. Nou\. pe nicovala verde a c`mpiilor. (Cortina) De c\utat detalii pentru a accentua simbolismul.carnete_Camus. ~n iarba `nc\ verde. ajut\-m\. Ea: „Oh! E groaznic s\ mori [tiind c\ vei fi uitat\“. Acest lucru nu e sup\r\tor dec`t din punctul nostru de vedere. Slujnica taciturn\ este un b\tr`n servitor. ce-i drept. [Dar [i o lume f\r\ art\ – pentru c\ e f\r\ hazard (apendicele la Cartea I neag\ c\ ar exista ur`tul sau frumosul). ai mil\ de mine. Nu are tragedie pentru c\ nu are istorie. Ascult\-m\. nu pot s\ te las s\ mori. o bar\ de lumin\ ale c\rei zumzete de albine parveneau p`n\ la mine. Teorema XIV [i marea Scolie din teorema XV care pare s\ nege crea]ia. ~ntinde-mi m`na. ne revine s\ deslu[im consecin]ele [i motivele (de aici forma geometric\). Fiindc\ [tiu c\ am s\ te uit. * S\ rezum clar inten]iile mele din Ciuma. Un v`nt scurt [i activ f\urea cu un soare sonor. Am s\ pierd totul astfel [i vreau s\ te re]in `n aceast\ parte a lumii. veninoas\ [i solitar\ ca o ciuperc\ otr\vitoare. Vezi Etica.] Nietzsche spune c\ forma matematic\ nu se justific\ la Spinoza dec`t ca un mijloc de expresie estetic\. care nu e cel bun. singura unde s`nt `n stare s\ te str`ng `n bra]e“ etc.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 176 176 ALBERT CAMUS CARNETE 177 lungi spa]ii de timp vid ca ni[te piei moarte. C\ci av`nd puterea s\ creeze toat\ gama de la perfect la imperfect. Frumuse]e ro[ie. Ar putea da dreptate celor care vorbesc de panteismul lui Spinoza? E aici totu[i un postulat (cuv`nt pe care Spinoza `l evit\ `n toat\ Etica): vidul nu exist\ (demonstrat. etc. ci c\ nu a creat-o. Ceea ce ar fi de neconceput pentru el nu e c\ Dumnezeu a creat imperfec]iunea `n acela[i timp cu perfec]iunea. fa]a sa r\m`ne totu[i pentru mine chipul fericirii? * Roman. se spune. Octombrie. dac\ ne convine. Dar universul acesta nu tinde spre nimic [i nu vine de la nimic pentru c\ este deja des\v`r[it [i a fost des\v`r[it dintotdeauna. Dar ajut\-m\. cartea I. Este c`t se poate de inuman. „Oamenii prefer\ ordinea `n locul neor`nduielii ca [i cum ordinea ar corespunde unui lucru real din natur\“ („Apendice“. Bun\voin]\ ar fi mai potrivit. Totul e dat o dat\ pentru totdeauna. ~n fa]a trupului `n agonie al femeii pe care o iube[te: „Nu pot. Teorema XI d\ patru demonstra]ii ale existen]ei lui Dumnezeu. B\tr`nul: M-a]i chemat? Femeia: Da… Nu… Nu mai [tiu. * Se poate observa la Spinoza cultul a ceea ce este [i nu a ceea ce vrea sau trebuie s\ fie – ura fa]\ de valorile `n alb [i negru. cealalt\ put`nd servi la reintroducerea contingen]ei. S\ v\d tot timpul [i s\ exprim `n acela[i timp ambele aspecte. Doamne. Este o lume care cere curaj. * Critici despre Str\inul: Impasibilitate. Splendid\. * Budejovice (sau Dumnezeu nu r\spunde)1. * 1 Note pentru Ne`n]elegerea.

Ambiguitatea aceasta exist\ [i `n Str\inul.“ * Via]a sexual\ i-a fost dat\ omului ca s\-l deturneze poate de la calea sa adev\rat\. regretam. Teorema XXXIII restr`nge mai mult aceast\ lume at`t de bine legat\. retras`nd istoria unei ]\ri. ~n afara ei. Totul este monoton. O astfel de iubire nu se poate sus]ine dec`t prin e[ecul final care este moartea. ~n ea totul adoarme. destul de repede. Alternativa istoricilor: scepticismul sau teoria politic\ ce nu depinde de schimbarea oamenilor (?) * Acest efort uria[ este. ceea ce e zborul sacadat al l\custei fa]\ de cel al r`ndunicii. * „C`teodat\. Chiar ei semnaleaz\ totu[i c\ aceast\ stare de fapt nu a putut dura niciodat\ pentru c\. Nu se poate continua dec`t `n infern. Ar fi prea u[or s\ i se r\spund\: „Cine te for]eaz\ s\ creezi? Dac\ e vorba de o angoas\ at`t de continu\. Adev\rul e c\ ei nu g`ndesc sau nu scriu dec`t pentru epoca lor. marea pe care am iubit-o at`ta [i buzele acestea `ntinse. ~n p\durea de toamn\. m\ `nso]ise. Cu toate acestea ei insist\ s\ apere o politic\ ce nu rezist\ la schimbarea oamenilor. realist\ de exemplu. nici sl\biciune. * 23 octombrie. doream. unde mai po]i g\si o toamn\ at`t de conven]ional\? Acum ]\ranii umbl\ pu]in apleca]i – contra v`ntului [i a ploii. `[i utilizeaz\ toate for]ele ca s\ preconizeze cutare politic\. `n opinia lor. focurile (conurile de brad transformate `n j\ratic sclipeau ro[ietice ca diamantele infernului). Este lumea faptului dat o dat\ pentru totdeauna. Ca [i Dumnezeu prin natura sa proprie. m\ cople[ea un sim]\m`nt de p\r\sire [i m\ aruncam cu u[urare `n ad`ncul disper\rii care. * Octombrie Marile p\duri `nro[ite sub ploaie. voin]a este constr`ngere. Ce dorin]\. a lui „a[a este“ – necesitatea e infinit\ – contribu]ia originalit\]ii [i a hazardului e nul\. Istorici inteligen]i. ~n teorema XXXI. `n fine. fagii formeaz\ pete de un galben auriu sau se izoleaz\ la marginea p\durilor ca ni[te cuiburi mari [iroind de o miere blond\. Este exact acela[i. S-ar crede c\ pentru Spinoza natura lui Dumnezeu e mai puternic\ dec`t el – dar `n teorema XXXIII declar\ (`mpotriva adep]ilor Binelui Suveran) c\ este absurd ca Dumnezeu s\ fie supus destinului. c\reia i se datoreaz\. v`ntul care suspin\ `n jurul casei. care voia s\ ignore sentimentul [i lumea. S\ nu vorbe[ti niciodat\ despre `ndoielile tale – oricare ar fi ele. * La r\scruce de v`nturi este unul dintre cele mai mari romane de dragoste pentru c\ se sf`r[e[te prin e[ec [i revolt\ – vreau s\ spun prin moartea f\r\ speran]\. * Curios. eram `n sf`r[it om… …cerul pustiu al verii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 178 178 ALBERT CAMUS CARNETE 179 Teorema XXV fundamenteaz\ raportul dintre distan]\ [i moduri. cele mai importante epoci ale ]\rii respective. . `n care se edifica or\ dup\ or\ acea munc\ ce nu admitea nici distrac]ie. Personajul principal este diavolul. `n toate acele zile. ~n acela[i timp. c`t\ vreme politica `n `ntregimea ei se face prin schimbarea oamenilor. E opiul lui. pentru un geniu. de ce o supor]i?“ ~ndoielile s`nt tot ce avem noi mai intim. ~nceput Ciuma are un sens social [i un sens metafizic. mirosul ciupercilor care se usuc\. ce tenta]ie s\ nu mai fie nimic de construit [i s\ abandonez acea oper\ [i acea fa]\ at`t de dificil\ pe care trebuia s\ o modelez. Iubeam. castitatea stinge specia [i poate acesta este adev\rul. un alt b\rbat de stat sau un alt regim au venit s\ strice tot. dup\ toate zilele acelea c`nd numai voin]a comanda. * Un scriitor nu trebuie s\ vorbeasc\ despre `ndoieli `n fa]a propriei sale crea]ii. lucrurile `[i reiau via]a. paji[tile acoperite de frunze galbene.carnete_Camus.

r\m`ne singurul lucru viu `n mijlocul peisajului alb ca ve[nicia. * Noiembrie ’42 Toamna. cel pu]in. care s\ corespund\ unui proiect de comentariu. Dar numai castitatea este legat\ de un progres personal. ~n jur. Dar ajunge s\ privim cum mor mu[tele `ncleiate pe h`rtia lor – aceea f\cut\ special pentru ele – [i `n]elegem atunci c\ inventatorul formulei a contemplat `ndelung aceast\ agonie groaznic\ [i ne`nsemnat\ – acest\ moarte lent\ care va l\sa `n urma ei doar un u[or miros de putrefac]ie. (Geniul e cel care face locul comun. Exist\ un timp c`nd sexualitatea e o victorie – c`nd o degajezi de imperativele morale. sper\. La ora zece. ar]arii galbeni. pierz`ndu-[i toate culorile. Dar pe urm\ talentul trebuie s\ `nlocuiasc\ `nt`mplarea. tot c`mpul se umple de muzica cristalin\ a unui dezghe] aerian: mici p`r`ituri ca ni[te suspine ale copacului. Ca ni[te [obolani!2 * Diminea]a totul e acoperit de promoroac\. C`nd `l privim ceva mai `ndelung. Exist\ [i o parte de noroc la r\d\cina geniului. ~[i rateaz\ c\snicia. v`lcelele [i colinele dispar `n fum.carnete_Camus. Dar cur`nd dup\ aceea devine o `nfr`ngere – [i singura victorie pe care o ob]inem. Un ]inut str\vechi urc\ p`n\ la noi `ntr-o singur\ diminea]\. Nu este imoral\.“ {i a[a p`n\ la sf`r[itul vie]ii. Po]i s-o practici c`nd nu dore[ti s\ produci. fagii acoperindu-se de bronz. observ\m c\ peisajul acesta. Nu eu renun] la fiin]e [i la lucruri (nu a[ putea). „N-a[ [ti s-o definesc foarte bine. c\derea promoroacei pe sol ca un zgomot de insecte albe aruncate unele peste altele. a[teapt\. * De reflectat la comentariul despre Don Juan de Molière1. 1 N-am g\sit nimic. `n arhivele lui Camus. dar o simt. este: castitatea. travers`nd milenii… Pintenul acela acoperit de copaci [i ferigi p\trunde ca o pror\ la confluen]a celor dou\ r`uri. Descotorosit de promoroac\ datorit\ primelor raze de soare. ticurile verbale ale lui Grand: Ciuma. peisajul acesta `nflore[te cu frunze – cire[ii devenind ro[ii. cerul str\luce[te `n spatele ghirlandelor [i banderolelor unei chermese imaculate. sau o fat\ model. * Primul lucru pe care trebuie s\-l `nve]e un scriitor este arta de a transpune ceea ce simte `n ceea ce vrea s\ simt\ al]ii. Tinere]ea fuge de mine: asta `nseamn\ s\ fii bolnav. Acolo. frunze `nt`rziate desprinz`ndu-se ne`ntrerupt sub povara ghe]ii [i abia tres\lt`nd pe jos ca ni[te oseminte imponderabile. dar e neproductiv\. Exemplu: Asta `n ]ara mea s-ar numi o vreme de vis (sau o carier\ str\lucit\. . Peste platou se a[tern miile de fl\c\ri ale unei noi prim\veri. * 11 noiembrie. vocile `nv\lm\[ite 1 Cf.“ * Sexualitatea nu duce la nimic. La `nceput reu[e[te din `nt`mplare. 2 Debarcarea alia]ilor `n Africa de Nord `l desparte pe Camus de ]ara sa [i de ai s\i. a `mb\tr`nit brusc. sau o ilumina]ie feeric\). * Renun]area la tinere]e. * Spune `ntotdeauna: „Asta `n ]ara mea s-ar numi…“1 [i adaug\ o formul\ banal\ care nu apar]ine nici unei ]\ri. de ast\ dat\ asupra ei. `n momentul c`nd soarele `ncepe s\ `nc\lzeasc\. nu voi putea niciodat\ s-o definesc. se angajeaz\ `n leg\turi nesatisf\c\toare. „Nu. ci lucrurile [i fiin]ele renun]\ la mine.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 180 180 ALBERT CAMUS CARNETE 181 * Se spune: se sinchise[te ca de o musc\ – [i asta nu ne mai spune nimic. toate fericirile care se ivesc din cauza unei exigen]e mai profunde.) * Idee: refuz\ tot ce i se ofer\.

Poate fi restituit\ doar mi[carea. p`n\ la urm\ n-a[ fi scris-o. Dar stadiul religios transfigureaz\ tot. De ad\ugat c\ formula m-ar fi constr`ns s\ reflectez mai bine [i. ~n rest. cel mai mic sunet de vreme ce z\pada `l `n\bu[\. Dac\ exist\ un salt la Kierkegaard. el este deci de ordinul inteligen]ei. * ~n ]inutul acesta unde iarna a suprimat orice culoare de vreme ce aici totul e alb. iar artistul d\ o traducere a sa `n mare. un semn de viitor. Apologie a generalului. f\r\ temei. Dar ar gre[i cel care ar vrea s\ interpreteze fiecare am\nunt la Kafka. Uneori exist\ o dubl\ sau o tripl\ posibilitate de interpretare. care se reg\se[te din plin la orice creator. pl\m`nule! Umfl\-te de aerul acesta pal [i `nghe]at care ]i-e hrana. arta nu ar exista – iar dac\ lumea mi s-ar p\rea c\ are un sens nu a[ mai scrie. * N-ar fi trebuit s\ scriu: dac\ lumea ar fi clar\. care nu reies `ns\ clar [i care cer ca povestea s\ fie recitit\ dintr-un unghi nou ca s\ apar\ fondate. . pentru istorie sau pentru familie. 2 Cf. `n 1943. deasupra mea. Dar `ncetul cu `ncetul c`ntecul apelor se `ncorporeaz\ el `nsu[i `n peisaj. {tiu mai ales ce `nseamn\ duminica sear\ [i dac\ a[ putea da un sens [i `nf\]i[a ceea ce [tiu. Ciuma. Un simbol este `ntotdeauna `n general. * ~n ce moment se schimb\ via]a `n destin? La moarte? Dar acesta este un destin pentru ceilal]i. devine totu[i t\cere. e vorba de o iluzie. F\r\ s\ scad\ cu un ton. Deznod\mintele sale – sau lipsa de deznod\minte – sugereaz\ explica]ii. toate miresmele fiindc\ frigul le acoper\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 182 182 ALBERT CAMUS CARNETE 183 ale celor dou\ [uvoaie se aliaz\ `mpotriva t\cerii nem\rginite care-l `nconjoar\. morala estetic\ are drept scop originalitatea – [i `n realitate trebuie s\ ajungi la general. Rolul eticii [i al esteticii `n formarea personalit\]ii. A[ezat `n v`rful prorei. [i reluat `n apendice `n Mitul lui Sisif. trebuie s\ avem `ncredere `n hazard. articol ap\rut `n L’Arbalète. Taci. a[ putea face dintr-o duminic\ s\rac\ o oper\ de umanitate. continuu aceast\ navigare imobil\ `n ]ara indiferen]ei.carnete_Camus. c\ruia totul `i vorbe[te acum de trecut. primul miros al ierburilor 1 Cf. Castitatea d\ dimpotriv\ un sens (lumii). Este un adev\r str\lucitor. * Kierkegaard. {i din loc `n loc este nevoie de trecerea a trei ciori fumurii ca s\ se iveasc\ din nou pe cer semnele vie]ii. * Sexualitatea ne`nfr`nat\ duce la o filosofie a nesemnifica]iei lumii. ~n sf`r[it. Nu mai pu]in indiferent\ dec`t toat\ natura [i pacea asta alb\ pe care iarna o aduce `n inimile prea c\lduroase – ca s\-mi `mpace inima mistuit\ de o iubire amar\. Pentru Kierkegaard. Prin con[tiin]\? Dar spiritul este cel care-[i face o imagine despre via]\ ca destin. Aceasta `n stadiul etic. Vederi definitive. El critic\ misticismul pentru c\ se desparte de lume – tocmai pentru c\ nu este `n ceea ce este general. Concluzia? Nu exist\ destin? * Supralicitarea motivului Euridicei1 `n literatura anilor ’40. Asta pentru c\ niciodat\ n-au fost desp\r]i]i at`]ia aman]i. mult mai solid [i mai emo]ionant. Nu poate fi tradus cuv`nt cu cuv`nt. ~n unele cazuri trebuie s\ fii personal. Valoarea estetic\ a c\sniciei. din modestie. Este saltul `n stare pur\. S\ nu mai fiu silit s\-]i ascult lenta putrezire – [i s\ m\ `ntorc `n fine spre… * Saint-Étienne {tiu ce `nseamn\ duminica pentru un om s\rac care munce[te. Kierkegaard nu este mistic. Privesc cum se `ntinde pe cer acea izbucnire de lumin\ care neag\ presim]irile mor]ii. ~n ambele cazuri. de unde nevoia de dou\ sau trei lecturi. care introduce o coeren]\ acolo unde ea nu exist\. * Toat\ arta lui Kafka2 const\ `n a-l obliga pe cititor s\ reciteasc\. Taci. dar prea mult\ vorb\rie.

ar mai exista oare oboseala? * ~ntrebare: V\ plac ideile – cu pasiune. – Perfect. asceza sa. * Femeia. `n realitate. * Pascal: Eroarea vine din excludere. dup\ ce a publicat c`teva lucr\ri.carnete_Camus. cu s`nge? Ave]i insomnii din cauza acestei idei? Sim]i]i c\ v\ pune]i via]a `n joc pentru ea? C`]i g`nditori nu s-ar da `napoi! * Pentru publica]ia teatrului: Caligula: tragedie – Exilatul (sau Budejovice): comedie. signifying nothing“. S`nt un limbaj pe care ast\zi eu s`nt singurul care-l aud `n amintire. s\-[i dep\[easc\ dorin]a de a fugi. – ceea ce reprezint\ contraponderea. * S\ ne `nchipuim un g`nditor care. nu le vei avea niciodat\. Acolo. t\cerile [i inspira]iile sale. dar ea este de origine diabolic\. Resim]i tot at`ta oboseal\ socotind num\rul de bucurii pe care. Astfel s`nt restituite o moral\ [i o ascez\. urletele c`inilor se r\sfr`ng pe spa]ii de zece ori mai mari dec`t cele din Europa. full of sound and fury. * 1 Cuv`nt greu de citit `n manuscris: ezit\m `ntre M [i oui. Dar de ce? ~n realitate nu te po]i bucura tot timpul pentru c\ nu te po]i bucura de toate. Iau totul de la `nceput. Cred acum c\ nu aveam dreptate“. p`n\ la urm\ survine oboseala. corec]ia.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 184 184 ALBERT CAMUS CARNETE 185 de prim\var\ trebuie s\ fie precum chemarea vesel\. …S\ te bucuri tot timpul este imposibil. nimeni nu l-ar mai lua `n serios. actul II. Dar l-au `nzestrat totodat\ cu o virtute mai amar\ care `l face s\ dispre]uiasc\ tot ce poate fi cucerit dup\ ce a `nf\ptuit ceva. * Boala este o m\n\stire care are regula sa. „And nothing is but what is not. `n fapt. trompeta str\lucitoare a senza]iei. Dac\ ai putea `mbr\]i[a totul. . {i totu[i abia atunci ar face dovada c\ este demn de a g`ndi. * A tr\i cu pasiunile tale `nseamn\ a tr\i cu suferin]ele tale. echilibrul [i plata. fie `n interiorul lumii. Ce-i mai important se afl\ `n alt\ parte. C`nd un om a `nv\]at – [i nu pe h`rtie – s\ r\m`n\ singur `n intimitatea suferin]ei sale.“ {i `n alt\ parte. care r\m`n de precizat. fie `ndep\rt`ndu-se de lume. * Dezvoltarea absurdului: 1) dac\ grija fundamental\ este nevoia de unitate. orice ai face. declar\ `ntr-o nou\ carte: „P`n\ acum am mers `ntr-o direc]ie gre[it\. ~i revine omului s\-[i creeze o unitate. este plictisitoare. * Echivalen]a `n Macbeth: „Fair is foul and foul is fair“. iluzia c\ al]ii pot „`mp\rt\[i“ suferin]a lui. * Zeii au `nzestrat omul cu mari [i str\lucite virtu]i care-l fac capabil s\ cucereasc\ orice. * ~n nop]ile din Algeria. Trebuie s\ tr\ie[ti cu una [i s\ taci. ele se `mpodobesc cu o nostalgie necunoscut\ `n aceste ]\ri mici. Sau s\ te culci cu toate [i s\ faci. c`t\ resim]i estim`ndu-le pe cele pe care le-ai avut deja. 2) dac\ lumea (sau Dumnezeu) nu o pot satisface. Garnier traduce „The night is long that never finds the day“ prin: „Nu exist\ noapte oric`t de lung\ care s\ nu ajung\ la zi“ (?) Da1 – „it is a tale told by an idiot. Ea nu [tie. scena III: „far from this instant there is nothing serious in mortality“. `n afara amorului. `i mai r\m`ne doar pu]in de `nv\]at.

noiembrie 1951). vasul care e pe [emineu etc. Dar se vede bine c\ el este pe p\m`nt.) 1 Cf. * Frumosul. Cain a golit dintr-o dat\ pentru noi toate posibilit\]ile de via]\ efectiv\. * S\r\cia este o stare a c\rei virtute e generozitatea. (Ceea ce.“ Cuv`ntul `i arde gura. „L’intelligence et l’Echafaud“. `n Existen]a (1945). |sta e infernul. Se diversific\ `n mai multe povestiri. 1 M. este o promisiune de fericire. suferim de acel straniu r\gaz [i de acea inadaptare melancolic\ ce urmeaz\ dup\ prea marile efuziuni [i dup\ gesturile istovitoare. o aprobasem [i o `mp\rt\[isem. 2 Cf. este o constant\ ne`ncredere fa]\ de dragoste. ca de altfel [i citind Prin]esa de Montpensier [i Contesa de Tende. a c\rui grandoare s\-l poat\ preocupa. ~n m\sura `n care s`ntem parte din natura [i os`nda lui. Dar dorin]a `nso]it\ de tandre]e cere timp. Idem: tema relativului – dar relativul cu pasiune. spiritul absurd revolt\2. Oare de aceea dore[ti `ntotdeauna cu at`ta greutate. – Se ivea `n mine dorin]a de a alege. Fiindc\ `nsu[i b\rbatul (prin]ul de Clèves) care spune acestea va muri de disperare. s\ mori `n diversitate. cf.. este un foileton complex. „Cavalerul de Guise… a luat hot\r`rea s\ nu se mai g`ndeasc\ niciodat\ c\ ar putea s\ c`[tige iubirea Doamnei de Clèves.“ Magnific. Dar nu e uscat\. Simplitatea ei real\ const\ `n concep]ia despre iubire: Pentru Doamna de La Fayette iubirea e o primejdie. {i-a pus `n g`nd s\ cucereasc\ Rodosul. pus\ al\turi.“ (Toate personajele Doamnei de La Fayette care mor. Iar ceea ce se simte la lectur\. Dar dac\ el nu este chiar fericirea. `nc`t `[i pierdu cuno[tin]a [i muri dup\ c`teva zile. dar c\ n-o voi mai pl`nge dac\ se l\sa prad\ disper\rii [i-[i pierdea ra]iunea.) „I s-a acordat gra]ierea c`nd nu mai a[tepta dec`t lovitura mor]ii. De `n]eles de ce sentimentul `i inspir\ o asemenea spaim\. Hommage à Gide (Nouvelle N.F. serviciul de Quimper etc. 1887. pare un p\cat u[or) ne-a istovit puterile [i dragostea de via]\. Diferen]a esen]ial\ c`nd m\ duceam la unchiul meu1: la noi obiectele nu aveau nume. Pe l`ng\ Adolphe. Este pudoarea marilor noastre secole. Dac\ cel\lalt nu r\spunde. fire[te. Acesta-i postulatul ei. ~ncepe complicat [i se `ncheie `n unitate. ceea ce iube[ti? * Eseu despre Nostalgia „`nceputurilor“. * Prin]esa de Clè ves1. „~nsemn\ri despre revolt\“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 186 186 ALBERT CAMUS CARNETE 187 15 decembrie S\ accept `ncercarea. spune Nietzsche dup\ Stendhal. Dar pentru a alunga acest g`nd care i se p\ruse at`t de dificil [i at`t de glorios. E o pudoare viril\. la `nceput. Trebuie s\ str\ba]i tot t\r`mul iubirii ca s\ g\se[ti flac\ra dorin]ei. `n Confluences. mor din cauza sentimentului. Acault. dar frica `l cuprinsese at`t de tare. La el: gresia ars\ din Vosgi. * Dorin]a fizic\ brutal\ e u[or de satisf\cut. ce poate promite? * …C`nd totul a fost acoperit de z\pad\ mi-am dat seama c\ u[ile [i ferestrele s`nt albastre. p. . trebuia s\ se g`ndeasc\ la altceva. „I-am spus c\ at`ta timp c`t m`hnirea `[i p\strase limitele. se spunea: farfuriile ad`nci.“ „Ceea ce spusese Doamna de Clèves despre portretul lui l-a readus la via]\ f\c`ndu-i cunoscut c\ pe el nu-l ura. care prefigureaz\ capitolul I din Omul revoltat. Exemplu: sf`[iat `ntre lumea care nu `i e suficient\ [i Dumnezeul pe care nu-l are. este contrariul indiferen]ei. * Copil\rie s\rac\. Nu chiar at`t de simpl\.R. s\ g\sesc prin ea unitatea. * Dac\ e adev\rat c\ crima istove[te orice facultate de a tr\i a unui om (vezi mai sus)… Prin asta crima lui Cain ([i nu cea a lui Adam care. Pléiade.carnete_Camus.

dac\ soneria func]ioneaz\. Dar tot ea face cunoa[terea inutil\: progresul ei e steril. Apropia]i-v\ de piatr\ c`t mai ave]i timp (s\ dezvolt). Pentru c\ mi-am iertat singur\ viitorul. este deposedat. Fiica – Ce nume[ti tu salvare? Mama – Iertarea ve[nic\. V Sora – Ruga]i-v\ la Dumnezeu s\ v\ fac\ de piatr\. T\cere. Pa[i. nici nu mai atinge p\m`ntul. Asta e adev\rata fericire [i asta a ales [i pentru sine `nsu[i. Dar trunchiul viu nu s-a l\sat `n\bu[it. S\-i d\m acest r\gaz. doar moartea e adev\rata cunoa[tere. n-am auzit niciodat\ cuvintele astea. Poate c\ tocmai acest r\gaz ne va salva. (L`ng\ ferm\. Astfel. E surd. str`ng`ndu-se `n jurul trunchiului mort – [i-a proiectat crengile de jur-`mprejur [i deasupra – nu s-a l\sat dobor`t. Medita]ie despre camerele de hotel. Pa[i. * Budejovice (sau Exilatul). Idem: `mp\r]it `ntre relativ [i absolut. Ceea ce o atrage pe Anne la Thomas e moartea pe care o poart\ `n el. B\tr`nul r\m`ne un moment nemi[cat. spuse cel\lalt. Sora – Lumea e f\cut\ ca s\ mori `n ea. Condi]ia posesiunii e ignoran]a. `n ciuda aparen]elor. Apare b\tr`nul mut. II Idem: vezi mai sus. IV Actul 2. De aceea se deta[eaz\ de el `n momentul mor]ii. Atunci trebuie s\ recite[ti [i totul se lumineaz\ – dar `n lumina f\r\ str\lucire care scald\ asfodelele din locul mor]ii. format din dou\ trunchiuri `mpreunate. Iubire. – Nimic. iar casele ca s\ dormi `n ele. mort de mult.) Aminadab. O clip\ nemi[cat [i t\cut `n fa]a u[ii. nu ast\-sear\. * Acum c`nd `i cunoa[te pre]ul. Fiindc\ `n acel moment ea [tie [i nou\ ne place s\ nu [tim. sare cu `nfocare `n relativ. [i mut ca piatra. Iubirea ei e metafizic\. v\ spun. lumea asta nu-i deci f\cut\ pentru mine [i casa asta nu-i a mea. Sora – Atunci eu s`nt deja salvat\. * I Mama – Nu. Sun\. * Romanele metafizice ale lui Maurice Blanchot Thomas obscurul. Fi]i asem\n\tor Lui ca s\ nu mai cunoa[te]i din lume dec`t apa ce [iroie[te [i soarele ce `nc\lze[te. Cheia c\r]ii e dat\ `n capitolul XIV. III – Ah! spuse el `nainte de a muri. {i-a `ngro[at `mbr\]i[area de scoar]\. * Lumea absurd\ nu admite dec`t o justificare estetic\. S\-i acord\m aceast\ pauz\ [i aceast\ oprire. A r\mas lipit de primul [i am`ndou\ `mpreun\ `l reprezint\ destul de bine pe Thomas. cu lemnul putred. Este o form\ nou\ a Mitului lui Orfeu [i Euridice (de notat c\ `n ambele c\r]i impresia . vorbe[ti un limbaj pe care nu-l `n]eleg. * Nietzsche – Tot ceea ce este decisiv se construie[te doar pe un „orice ar fi“. Sora – Categoric.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 188 188 ALBERT CAMUS CARNETE 189 alege cu pasiune lumea. Voiam s\ [tiu dac\ r\spunde cineva. bucurie [i durere. e mai obscur. Sora – ~n numele a ce? Femeia – ~n numele iubirii mele. Sora – Ce vrea s\ `nsemne cuv`ntul \sta? (Pasaj) Femeia – Iubirea este bucuria mea trecut\ [i durerea mea de azi. Thomas descoper\ `n el moartea care-i prefigureaz\ viitorul. apoi pleac\.carnete_Camus. Chiar [i pe plan fizic: nu posezi cu adev\rat dec`t o necunoscut\. un copac singuratic. dintre care unul. Nimic.

12. Ultima parte. 2 Stéphan. Stéphan2 – capitolul 2: Blestem\ dragostea care l-a frustrat de tot restul.carnete_Camus.“ * Ini]ial1. VI. IX. Dar c`te probleme ridic\ asta.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 190 190 ALBERT CAMUS CARNETE 191 de oboseal\ pe care personajul pare s-o resimt\ [i pe care `n acela[i timp i-o transmite cititorului este o impresie artistic\). Nimic „for]at“. Iezechiel. Urmarea `l prevedea ceva mai amplu. 12.“ Moralitatea ciumei: nu a servit la nimic [i nim\nui. „Constatau `nc\ o dat\ c\ durerea fizic\ nu venea niciodat\ singur\. trebuia s\ traduc\ prin ele [i numai prin ele semnifica]ia general\. Aten]ie: astmul nu justific\ vizitele at`t de numeroase. XIV. „Fiecare-[i caut\ pustiul [i de `ndat\ ce l-a aflat. * Ciuma. S\ dezvolt critica social\ [i revolta. S\ pun totul `n stil indirect (predici – jurnale etc. Eroism civic. Ceea ce le lipse[te este imagina]ia. 29. S\ urm\resc p`n\ la sf`r[it tema desp\r]irii. Vor pieri (s\ dezvolt). Doar cei pe care moartea i-a atins `n ei `n[i[i sau `n apropia]ii lor au `nv\]at ceva. Fiecare parte trebuia de asemenea s\ str`ng\ ceva mai mult leg\turile dintre personaje – [i trebuia s\ fac\ s\ se simt\ prin fuziunea progresiv\ a jurnalelor `ntr-unul singur [i s-o des\v`r[easc\ `n scenele din partea a patra. IX. o imagine nu mai pu]in crud\ [i nici mai pu]in adev\rat\ este tocmai aceea c\ omului nu-i este niciodat\ dat s\ moar\ `ntr-adev\r singur. S\ introduc atmosfera din Oran. Demersurile sale: vrea s\ ob]in\ un permis de liber\-trecere sub pretext „c\ nu este de aici“. primele 3 p\r]i compuse din jurnale – carnete – note – predici – tratate – [i din relat\ri obiective erau menite s\ sugereze. 15. Dac\ moare. 1 Dup\ Ini]ial manuscrisul indic\ „vezi carnet“ – paragraful care urmeaz\ a fost reg\sit `n Carnetul de `nsemn\ri pentru Ciuma. * Versiunea a doua Ciuma pitoreasc\ [i descriptiv\ – mici fragmente documentare [i o diserta]ie despre flageluri. Pentru predic\: „A]i remarcat. XII. 24. XXVI. compus\ doar din evenimente. Dar adev\rul astfel cucerit nu-i prive[te dec`t pe ei. Asta `nseamn\ s\ ating\ str\fundurile ciumei. ce monoton este Ieremia?“ Personaj suplimentar: un separat. .) [i u[urarea monoton\ prin tablouri ale Ciumei? Categoric trebuie s\ fie o relatare. XXI. ci `ntotdeauna `nso]it\ de suferin]e morale (familie – iubiri frustrate) care-i d\deau profunzime. Nu g`ndesc la scara flagelurilor. XXXII. Amos. XXIV. Un capitol despre boal\. 25. 12. S\ redactez un raport general despre cium\ la O. Nimeni nu va spune c\ nu-l voi putea `ndura pe al meu. Ei se instaleaz\ `n epopee ca la un picnic. Poate: s\-l refac pe Stéphan `n `ntregime suprim`nd tema iubirii. XXVIII. s\ ar\t c\ mai `nt`i sufer\ pentru c\ nu s-a al\turat celuilalt [i pentru at`tea lucruri r\mase `n suspensie. 15. s\ intrige [i s\ dezv\luie profunzimile c\r]ii. Observau astfel – contrar opiniei curente – c\ dac\ unul dintre privilegiile atroce ale condi]iei umane este s\ mori singur. V. `l socote[te prea aspru. 10. personaj care figureaz\ `n prima versiune a Ciumei. Ie[irea. E un adev\r lipsit de viitor. Personajul Stéphan nu e dezvoltat suficient. IV. Ieremia. 21. 19. VI. 7 [i 9. Iar remediile pe care le imagineaz\ ajung abia la nivelul unui guturai. naturalul. Un capitol despre mizerie. VII.? Cei care-[i descoper\ un purice. 10. Leviticul. 4. o cronic\. A doua versiune Biblia: Deuteronomul. fra]ilor. un exilat care face tot posibilul ca s\ ias\ din ora[ [i nu poate.

La `nceput: miros de ]igar\. din aceast\ privin]\. To]i au fost separa]i de restul lumii. S\ subliniez asta. sc`nteile asfin]itului reflect`ndu-se slab `n geamuri. cu mijloace de detectiv. Care e idealul omului c\zut prad\ ciumei? – O s\ v\ vin\ s\ r`de]i: e cinstea. Sf`r[itul p\r]ii I. iar ceilal]i s\ tr\iasc\ o via]\ de animal h\ituit. Oamenii spun: nu g\se[ti nimic `n ziar. La sf`r[itul ciumei. marmora meselor [i sp\tarele scaunelor lucind slab: este ora p\r\sirii. cu ciuma. (?) Cottard pe dos: s\ descriu comportamentul s\u [i s\ dezv\lui la sf`r[it c\-i era fric\ s\ nu fie arestat. Astfel descopereau via]a personal\“. ~n fond. de cei pe care-i iubeau sau de obiceiurile lor. cei care erau `n stare s\ mediteze au fost for]a]i s\ mediteze. (?) O prefa]\ a povestitorului cu considera]ii despre obiectivitate [i despre m\rturie. Din marele elan de la `nceput nu le mai r\m`nea dec`t o deprimare `ntunecat\ care-i f\cea s\ uite `ns\[i cauza acestei constern\ri. S`nt chema]i medici din exterior. la fel ca toate relele de pe lume [i ca lumea `ns\[i. Personajele `i dau sensul mai profund. Insuli]e de lumin\ `n ora[ul `ntunecat spre care converge un popor de umbre ca o colonie de parameci c\zu]i prad\ unui heliotropism. care este o entitate abstract\. Dar. {i `n acest exil. Nu poate judeca nimic. Dar toate acestea `n mare. trebuie s\ fie nebun. iar `n fa]a ei singurul cuv`nt de ordine al unui om este revolta. Separa]ii – partea a doua: „Erau izbi]i de mul]imea nimicurilor care contau mult pentru ei [i care nici nu existau pentru ceilal]i. te oblig\ s\ g`nde[ti. criminal sau la[ cel care ar consimte ciuma. Pentru a le concilia: cinematograful – unde stau `nghesui]i unul `ntr-altul f\r\ s\ se cunoasc\. Exilatul. dar nu le mai resim]eau acuitatea. Oric`t\ grandoare ar extrage unii indivizi de pe urma flagelului. Pentru exilat: seara `n cafenelele unde se am`na c`t mai mult posibil ora de aprins lumina pentru a economisi electricitatea. [tim c\ ciuma are binefacerile ei. c\ Rieux este povestitorul. mai exact. nu poate duce dec`t la rezultate comice [i scandaloase. c\ `]i deschide ochii. De l\rgit. Critic\ social\. cel care nu pierde. peste c`mp. Progresia cazurilor de cium\ trebuie calchiat\ dup\ cea a [obolanilor. Un capitol despre p\rin]ii izola]i `n lazarete. atins de cium\. la sf`r[it. Ciudata cium\? Partea I este o expunere care ar trebui s\ fie foarte rapid\ – chiar [i `n ziare. Aveau atitudinea triste]ii [i a nefericirii. Tarrou este omul care poate s\ `n]eleag\ tot – [i care sufer\ din cauza asta. unde crepusculul invadeaz\ sala ca o ap\ cenu[ie.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 192 192 ALBERT CAMUS CARNETE 193 Evenimentele [i cronicile trebuie s\ dea sensul social al Ciumei. „Desigur. „{tiau foarte bine c\ trebuie s\ termine – sau cel pu]in s\ doreasc\ sf`r[itul – [i prin urmare `l doreau. Ziarele nu mai au nimic altceva de relatat dec`t pove[ti despre cium\. Concomitent s\lb\ticie [i nevoie de c\ldur\. alearg\ pe o colin\ [i-[i cheam\ so]ia cu strig\te puternice peste zidurile ora[ului. ~nt`lnirea administra]iei. Este. Separatul evadeaz\ pentru c\ nu poate a[tepta ca ea s\ `mb\tr`neasc\. Ceea ce mi se pare a caracteriza cel mai bine aceast\ epoc\ e desp\r]irea. Relativul e cel care triumf\ sau. peste trei sate [i un r`u. De fapt. observ`nd suferin]a fra]ilor no[tri. tocmai asta . to]i locuitorii au un aer de emigran]i. dar f\r\ entuziamul de la `nceput – [i numai cu motivele foarte clare pe care le aveau ca s\-l doreasc\.carnete_Camus. nu exista cale de mijloc. De ad\ugat detalii despre „epidemie“. O tem\ posibil\: lupta dintre medicin\ [i religie: puterile relativului ([i ce relativ!) `mpotriva celor ale absolutului. De l\rgit.“ To]i caut\ pacea. ceea ce e adev\rat despre relele lumii [i despre lumea `ns\[i e adev\rat [i despre cium\. care este cea mai concret\ dintre toate for]ele. (?) De ar\tat de-a lungul `ntregii opere. De suprimat: „la `nceput – `n fapt – `n realitate – `n primele zile – cam `n aceea[i epoc\“ etc. de asemenea.

Iar locuitorii: poate c\ ciuma te elibereaz\ de toate.) . {i dac\ trebuie s\ pl\tim cu moneda suferin]elor [i a renun]\rii. desprinz`ndu-se treptat de f\ptura care le inspirase aceste sentimente. se sim]iser\ mai slabi [i sf`r[iser\ prin a ceda primei f\g\duieli de tandre]e.“ „V\zut\ de la distan]\. * Aici nu se cunoa[te setea [i senza]ia de sec\tuire care pune st\p`nire pe `ntreaga fiin]\ dup\ un drum str\b\tut `n soare [i prin praf. * Pentru c\ cerul e albastru. Abia `n faza a doua nu mai sper\. 1 Sf`nta Evanghelie dup\ Matei. * Nu-s f\cut pentru risipire. Atunci aderau la ea cu o for]\ nou\.“ – „Dar c`teodat\. Noul Testament. Totodat\ vreau s\ extind aceast\ interpretare la no]iunea de existen]\ `n general. adic\ am motive s-o iubesc [i motive s-o detest. Separa]ii Separa]ii `[i dau seama c\. n-au `ncetat niciodat\. simt o pasiune ne`nfr`nat\.“ „Iar c`nd duhul necurat a ie[it din om. Geniul este deci at`t de lent! „Disperarea e hotarul unde se `nt`lnesc `ntru aceea[i neputin]\ furia unui egoism cuprins de-o la[\ team\ [i temeritatea unui spirit cuprins de-o `nc\p\]`nare orgolioas\. dar poate [i un parapet. de t\cere – [i de suferin]\ moral\. `i pip\iau marginile iritate. c\ cel absent se va strecura `n ora[. ~n ]ara asta ochii se confrunt\ cu o perpetu\ confuzie `ntre prim\var\ [i iarn\. via]a lor le p\rea c\ formeaz\ acum un tot. red. `n toiul nop]ii. Pentru ca ea s\ fie refugiul care `]i d\ putere `n momentul dorit. `n prima faz\. {i trezi]i brusc. Astfel mul]i nu au fost fideli. Limonada pe care o `nghi]i: nu sim]i deloc cum trece lichidul. ed. rana li se deschidea iar. c`nd pl\nuiau s\ arate `ntr-o zi sau alta cutare lucru cut\rui prieten care nu mai era acolo.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 194 194 ALBERT CAMUS CARNETE 195 era nefericirea. de[i o avuseser\ – sau mai cur`nd c\ nu erau capabili s\ o tr\iasc\ dec`t odat\ lipsi]i de ea. Trebuie s\ moar\ sau s\ tr\deze. ~nainte. ~nc\ mai aveau speran]\. XX. o dorin]\ de a m\ l\sa `n voia volupt\]ii de a iubi.carnete_Camus. ci doar cele o mie de mici ace arz\toare ale apei gazoase. par ni[te migdali `nflori]i. Idem: momentele `n care se las\ s\ alunece spre cium\ [i nu mai sper\ dec`t `n somnul ei. `n realitate. dimpotriv\. Astfel deveneau infideli din dragoste. * 15 ianuarie Boala este o cruce. s\ spere ceva: c\ scrisorile vor veni. Fiindc\ din suferin]a lor din dragoste nu p\straser\ dec`t gustul [i nevoia de dragoste [i.“ Vreau s\ exprim prin intermediul ciumei sufocarea de care am suferit cu to]ii [i atmosfera de amenin]are [i exil `n care am tr\it.“ – „~[i d\deau seama uneori c\ r\m\seser\ `n prima faz\. Dar `n acel moment s`nt din fericire atoni (sau via]a le d\ motive noi de interes). * Puritatea inimii la Kierkegaard. Ciuma va da imaginea celor care `n r\zboiul acesta [i-au avut partea lor de reflec]ie. `[i reg\seau suferin]a proasp\t\ [i o dat\ cu ea chipul r\scolit al dragostei lor. Pentru Algeria. s\ pl\tim. M-am legat de ]ara asta. 43) Distinc]ia sa `ntre oamenii de ac]iune [i oamenii f\cu]i pentru suferin]\. ~ntrebare: Se poate iubi o ]ar\ cum ai iubi o femeie? * Ciuma. c\ ciuma va `nceta. Idealul `ns\ ar fi s\-i lu\m for]a [i s\-i refuz\m sl\biciunile. copacii acoperi]i de z\pad\ care-[i `nal]\ crengile albe pe malul r`ului. Cottard spune: trebuie s\ fie bine la `nchisoare. cit. umbl\ prin locuri f\r\ ap\ [i caut\ odihn\ [i nu g\se[te“1 (Matei. (n. Trebuie deci s\ conchidem c\ oamenii ace[tia nu [tiau s\ tr\iasc\ cu unitatea lor. erau doar prad\ disper\rii. A doua faz\ a `nceput c`nd `ntr-adev\r n-au mai putut s\ g`ndeasc\ dec`t `n termenii ciumei. Astfel ciuma le restituia unitatea. – C`t\ vorb\rie. foarte aproape de apa `nghe]at\. versiunea a doua.

E cel mai uman dintre sentimente cu tot ceea ce implic\ cuv`ntul ca limitare [i exaltare totodat\. ~n felul acesta se revalorizeaz\ fidelitatea. c\ numai voin]a noastr\ leag\ aceste fiin]e de noi – `nceta]i s\ scrie]i sau s\ vorbi]i. 1991. c\sc`nd plictisit. Po]i s\-i vezi pe cei mai inteligen]i dintre ei c\ut`nd `n ziare sau `n emisiunile radiofonice mo- tive s\ cread\ `ntr-un sf`r[it rapid al ciumei. Se cuvine. `nseamn\ de fapt a regenera cel mai arz\tor [i mai perisabil dintre sentimentele umane (Platon: „Dac\ am fi zei. Editura Institutului Biblic [i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. 1 Facerea. Dar `n zilele c`nd devenim con[tien]i c\ nu este singura noastr\ sarcin\. versiunea a doua Separa]ii `[i pierd sim]ul critic. mai ales. O iubire fidel\ – dac\ nu s\r\ce[te – este pentru om un mod de-a men]ine c`t mai mult cu putin]\ ceea ce-i mai bun `n el. n-am cunoa[te iubirea“). * Text curios din Genez\ (III. S\ l\s\m asta. c`nd ne imagin\m astfel tot ce este `nt`mpl\tor. * 10 februarie Patru luni de via]\ ascetic\ [i solitar\.»“1. Bucure[ti. c`nd `n]elegem. . joc al circumstan]elor `n ceea ce se nume[te o dragoste sau o prietenie. V\d de pe acum obiec]ia: `nseamn\ c\ n-a]i iubit niciodat\. Dar inima? * Toat\ problema absurdului ar trebui s\ se concentreze `n jurul unei critici a judec\]ii de valoare [i a judec\]ii de fapt. Dup\ ce ai extras din angoas\ filosofia: s-o extragi din fericire. {i tot ceea ce nu dureaz\ – [i numai ceea ce nu dureaz\ – ne apar]ine. Vechiul Testament. Idem: a regenera iubirea `n lumea absurd\. Tipul: Heathcliff. Toate astea ilustreaz\ faptul c\ absurditatea `[i are formula `n opozi]ia dintre ceea ce dureaz\ [i ceea ce nu dureaz\. 22) „{i a zis Domnul Dumnezeu: «Iat\ Adam s-a f\cut ca unul dintre Noi. Nu exist\ puritate `n afara lui Dumnezeu.. s\ retragem din eternitate iubirea sau cel pu]in s-o retragem de la cei care o travestesc `ntr-o imagine a eternit\]ii. a[adar. * Eseu despre revolt\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 196 196 ALBERT CAMUS CARNETE 197 Idem pentru Kafka: „Trebuie s\ love[ti de moarte speran]a p\m`nteasc\. Facem parte din lumea care nu dureaz\. Dar nu exist\ judecat\ de valoare despre iubirea durabil\ (pe acest p\m`nt) [i cea care nu este durabil\. pentru c\ de-abia atunci te salvezi prin speran]a cea adev\rat\“. iar noi la acel frig imens din care tandre]ea uman\ ne scosese pentru o clip\. ci din indiferen]\) [i c\ restul p\streaz\ `ntotdeauna posibilitatea de a se interesa de altceva. cunosc`nd binele [i r\ul. * Ceea ce lumineaz\ lumea [i o face suportabil\ este sentimentul obi[nuit pe care-l avem despre leg\turile noastre cu ea – [i mai ales despre ceea ce ne une[te cu fiin]ele.. atunci lumea se `ntoarce la noaptea ei. Voin]a [i spiritul c`[tig\ din asta. De aceea omul nu se realizeaz\ dec`t `n iubire. fiindc\ g\se[te `n ea sub o form\ fulgurant\ imaginea condi]iei sale lipsite de viitor ([i nu cum spun ideali[tii pentru c\ se apropie de o anumit\ form\ a eternului). nutrind speran]e de[arte [i resim]ind spaime gratuite la lectura unor considera]ii pe care un ziarist le-a scris cam la nimereal\. Dar aceast\ iubire e `n afara eternului.carnete_Camus. E ceva ireparabil. Concluzie: s\ ne resemn\m accept`nd impuritatea? S`nt departe de bine [i mi-e sete de unitate. izola]i-v\ [i le ve]i vedea topindu-se `n jurul vostru – c\ majoritatea au `n realitate spatele `ntors (nu din r\utate. Fiind de la sine `n]eles c\ nu exist\ dec`t un fel de a dura care este acela de a dura ve[nic [i c\ nu exist\ cale de mijloc. Puritatea inimii pentru Kafka este unitatea. s\ m\n`nce [i s\ tr\iasc\ `n veci!. * Ciuma. un viitor – [i pentru c\ tr\im ca [i cum singura noastr\ sarcin\ ar fi aceea de a avea rela]ii cu fiin]ele. {i acum nu cumva s\-[i `ntind\ m`na [i s\ ia roade din pomul vie]ii. Rela]iile cu fiin]ele ne ajut\ `ntotdeauna s\ continu\m pentru c\ ele presupun mereu noi dezvolt\ri. Dar vorbim de unitate [i de bine.

Dar tot astfel. 208): „Socrate. Duminica desigur. f\r\ `ndoial\. S`mb\ta dup\-amiaz\. {i iat\ c\. cam monstruoas\. nu este ne`nsemnat\ a priori. din motive sanitare. * Un spirit c`t de c`t deprins cu gimnastica inteligen]ei [tie. Astfel `ncepe legenda lui Zeus [i a lui Prometeu. f\r\ m\sur\. nu era suficient s\ fie separa]i de lume. Greu de cunoscut rolul enorm pe care l-a jucat `n via]a mea. S\ fac din tema separ\rii marea tem\ a romanului. [i Dumnezeu s-a temut de el [i l-a men]inut `n ascultare. Dar ele nu pot da la `nceput dec`t demen]\ [i confuzie. versiunea a doua. mai trebuia ca [i ciuma s\-i separe de modestele lor crea]ii zilnice. se separ\ copiii de p\rin]i [i b\rba]ii de femei. ~n cele din urm\. Ostenit de a `ndrepta `ntruna panta g`ndului. vine un moment c`nd m\ las `n voia sor]ii. p. `n care tandre]ea [i obi[nuin]a `[i `mp\r]eau zilele. Uneori `n tren. orele se lungesc [i caut s\ nu m\ pierd `n jocuri de imagini. fiindc\ epoca noastr\ amenin]\ s\-i `nlocuiasc\ cu valori care reprezint\ nega]ia oric\rei culturi. Pascal [i Sade. * Gustul pietrei e ceea ce m\ atrage poate at`t de mult spre sculptur\. chiar dac\ se numesc Socrate [i Empedocle.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 198 198 ALBERT CAMUS CARNETE 199 {i sabia de foc care gone[te omul din Eden „se rotea `ncolo [i-ncoace ca s\ p\zeasc\ drumul ce duce la pomul vie]ii“. Ea red\ formei omene[ti greutatea [i indiferen]a f\r\ de care nu-i v\d grandoarea.) De v\zut. Bianquis. versiunea a doua Cau]i pacea [i mergi spre fiin]ele care s\ ]i-o dea. * Ciuma. mai bine zis: orele zboar\ ca fulgerul [i iat\-m\ ajuns `nainte de a-mi fi dat seama. fiindc\ nici Nietzsche [i nici noi `n[ine nu pierdem con[tiin]a celeilalte laturi a problemei [i este vorba doar de o reac]ie de ap\rare. „Nu ceruser\ nimic ciumei. Omul a avut puterea s\ devin\ egalul lui Dumnezeu. ~[i creaser\ cu r\bdare `n miezul unei lumi de ne`n]eles un univers al lor. Aceasta pare s\ introduc\ `n via]a ideilor un anumit oportunism. chiar dac\ `n aparen]\ ele s`nt foarte opuse. foarte uman. Separa]ii au dificult\]i cu zilele s\pt\m`nii. Idem: un capitol despre teroare: „Oamenii pe care `i ridicau seara…“ ~n capitolul despre lazarete: rudele s`nt deja separate de mort – pe urm\. s-o readuc spre hrana de care am nevoie. {i anumite zile consacrate pe timpuri anumitor ritualuri.“ Practic: nu exist\ dec`t oameni singuri `n roman. ea le smulgea acum inima. iar Nietzsche ar risca s\ ob]in\ `n acest mod o victorie pe care nu [i-ar dori-o. ca [i cea a lui Pascal la cea a lui Darwin. trebuie s-o m\rturisesc. Astfel `nc`t separarea devine general\. To]i s`nt exila]i `n singur\tate. `nc`t m\ r\zboiesc mai tot timpul cu el“. c\ orice eroare provine dintr-o excludere. `n orice caz. m\ las s\ alunec. ca [i Pascal. Idem: despre responsabilitatea divin\. Nietzsche (Origine de la Philosophie. * Ceea ce m\ deranjeaz\ `n exerci]iul g`ndirii sau `n disciplina necesar\ operei este imagina]ia. sau cel pu]in ceea ce reprezint\ el. * Eseu: un capitol despre „fecunditatea tautologiilor“. cu certitudine. De aceea lui Nietzsche i se pare necesar s\ atace cu argumente puternice cre[tinismul [i pe Socrate. este necesar ca noi s\-l ap\r\m ast\zi pe Socrate. `n autobuz. mi-e at`t de aproape. * Ciuma. Dar numai `n aparen]\. a lui Callicles la cea a lui Platon restituie tot registrul uman [i ne red\ patriei noastre. Dar situa]ia impune o alegere. Trebuie s-o cau]i `n alt\ .carnete_Camus. experien]a lui Nietzsche ad\ugat\ la a noastr\. `n construc]ii ce mi se par sterile. dimpotriv\. La limita inteligen]ei se [tie. (Dar toate acestea nu pot fi adev\rate dec`t cu vreo duzin\ de nuan]e suplimentare. Am o imagina]ie dezordonat\. c\ exist\ ceva adev\rat `n orice teorie [i c\ nici una dintre marile experien]e ale umanit\]ii. {i totu[i nu mi-am dat seama de aceast\ particularitate personal\ dec`t la v`rsta de treizeci de ani. Dup\ ce le orbise spiritul.

3) revolta metafizic\. Mai `nt`i. Ea se evoc\ [i se imagineaz\. Triumf\ detaliul [i descrierea. Un singur mod de a nu te l\sa „posedat“ de absurd este s\ nu ob]ii avantaje de pe urma lui. ele `]i dau somnul. `ns\ cerul e mut. Idem: s\ introduc tema oscila]iei. te po]i `ntoarce spre fiin]e. Mi[carea de revolt\: `ndrept\]irea ei – impresia c\ toate acestea au durat prea mult – c\ cel\lalt `[i dep\[e[te drepturile (tat\l. dar acesta ar fi atunci un realism nesatisf\c\tor. {i atunci. * Eseu despre revolt\: una dintre direc]iile spiritului absurd este s\r\cia [i mizeria. * S\ ne `nchipuim un g`nditor care spune: „Uite.“ Astfel apare g`nditorul absurd [i perpetua sa indispozi]ie. * Marea problem\ ce trebuie rezolvat\ „practic“: po]i fi fericit [i totodat\ solitar. [tiu c\ acest lucru e adev\rat. `n lipsa p\cii. Dar `n cele din urm\ consecin]ele `mi repugn\ [i m\ retrag. 1 Lucrare a lui Max Scheler (cf. Tarrou (sau Rieux) iart\ ciuma. Astfel lumea aceasta este produsul g`ndirii `n general.carnete_Camus. * Ciuma. 2) starea de revolt\. Omul revoltat). Dar asta nu m\ `mpiedic\ s\ am (sau mai exact s\ cunosc) o filosofie de preferin]\. de exemplu). versiunea a doua E bine c\ exist\ terase deasupra ciumei. S`nt cerute [i reintroduse analiza [i rigoarea. „P`n\ acolo da. se poate ajunge la o filosofie care le repugn\ spiritului [i inimii. Exemplu: un echilibru just `ntre spirit [i lume. * . Nu e o analiz\. Astfel filosofia mea de eviden]\ este absurdul. `n m\sura `n care savureaz\ f\r\ s\ se decid\. dar cu hot\r`re… Putem `mpinge oare la maximum aceast\ separare dintre g`nditor [i sistemul s\u? Nu `nseamn\ asta de fapt c\ revenim la un realism indirect: adev\rul exterior omului – [i care constr`nge. dar dup\ aceea nu“ – de continuat analiza. lumea absurd\ nu se analizeaz\ `n mod riguros. Ideal curios al omului: `n chiar s`nul naturii. * Eseu despre revolt\. Nu o solu]ie a priori. Este aplicarea unui anume principiu modern de conduit\ `n via]\ [i `n estetic\. De v\zut notele din Originea Filosofiei [i din Omul resentimentului1 `n Eseu. odat\ pus\ prima piatr\ (nu exist\ dec`t una). dar care se impune. Altfel spus. deoarece. plenitudine etc. devine posibil s\ filosofez – sau mai exact. Se prea poate. armonie. spune Rieux. * V`ntul acesta straniu care alearg\ `ntotdeauna la marginea p\durilor. s\-[i fac\ un apartament. * Trebuie s\ ne decidem s\ introducem `n elementele g`ndirii o distinc]ie necesar\ `ntre filosofia eviden]ei [i filosofia preferin]ei. Din „nimic nu e interesant dec`t…“ reiese: „totul e interesant `n afar\ de…“ – De unde un studiu precis [i riguros – f\r\ concluzii – despre revolt\: 1) mi[carea de revolt\ [i revolta exterioar\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 200 200 ALBERT CAMUS CARNETE 201 parte. Idem: contemplarea ca unul dintre scopurile absurde. adic\ al imagina]iei precise. dar numai atunci. Nu exist\ dispersie sexual\ f\r\ castitate etc. To]i au dreptate. … G`nditorul fericit este cel care-[i urmeaz\ calea – g`nditorul exilat e cel care refuz\ acest lucru – de dragul adev\rului – cu p\rere de r\u. Dar lumea aceasta odat\ trasat\ `n linii mari. dac\ am `n]eles bine – devine chiar necesar. Adev\rul este inacceptabil pentru cel care `l g\se[te.

pot face aceast\ antologie ca s\-mi iau o piatr\ de pe inim\. cel pu]in nu pe planul valorilor `ndeob[te admise. {i mai `nt`i: ce este ne`nsemn\tatea? Aici etimologia e `n[el\toare.: Sur l’insignifiance. de un gust al eficacit\]ii care poate reflecta o anumit\ voin]\. Concluzie: ac]iunea mea e ne`nsemnat\. Atunci. s\ i te consacri. majoritatea cuvintelor istorice. care sare `n ochi… etc. de grija de a-mi economisi for]ele. care are un loc [i-l are pe drept.: Carnete I [i Ciuma. Scobitoarea lui Jarry2. Saltas la edi]ia lui Ubu roi (Fasquelle). 2 Scobitoarea lui Jarry: cf. Nu este ceea ce nu are sens. cu numeroase precau]ii [i f\c`nd apel la mai multe nuan]e. cu excep]ia cazului c\ pentru mine acest obicei este legat. G`nduri ne`nsemnate. Un personaj ne`nsemnat poate fi perfect rezonabil. Am ezitat dac\ s\ introduc povestirea asta `n antologie. `n general. Ca s\ lu\m un exemplu contrar. Ac]iuni ne`nsemnate: b\tr`nul [i pisica1 – militarul [i t`n\ra fat\ (not\ pentru acest caz. Concluzie: c\s\toria nu este o ac]iune ne`nsemnat\. Probabil. s\ te ocupi de el. comparabil\ cu ceva mai mare. Poate c\ are o semnifica]ie important\. prefa]a lui J. ~n orice caz va fi posibil s-o „v\rs“ [i `ntr-o antologie a lucrurilor care au sens – `n preg\tire ) etc. care se impune aten]iei. pe acela al religiei [i poate o ultim\ semnifica]ie pe planul metafizicii. o semnifica]ie general\. care frapeaz\ spiritul. a[a cum se `nt`mpl\ `n general. Aceasta ne `ndreapt\ totu[i pe calea unui progres. „Cum se spune `n ]ara mea“ – „Cum spunea Napoleon“ – [i. Cu toate astea… Plan 1. S`nt de prev\zut mai multe volume enorme. s-ar putea spune c\ un lucru ne`nsemnat nu e neap\rat ceva care nu are sens. care „conteaz\“. social\ sau religioas\. 2. de o conduit\ `n via]\ etc. Camus riziune. Concluzia general\ e c\ exist\ incertitudine `n cazul ne`nsemn\t\]ii. * 1 Cf. care merit\ interes. prin el `nsu[i. `ntr-adev\r ar trebui s\ se spun\ c\ lumea este ne`nsemnat\. Astfel. Ne`nsemn\tatea nu va fi relativ\ dec`t dac\ se pot da mai multe defini]ii acestui metru-etalon al semnifica]iei. de exemplu. Societ\]ii. dac\ m\ `nsor `ndeplinesc un act care cap\t\ o semnifica]ie general\ pe planul speciei. Dar de vreme ce `mi propun s\ fac o antologie a ac]iunilor ne`nsemnate. . asupra c\ruia merit\ s\ te opre[ti. [i este cazul indivizilor indiferen]i fa]\ de aceste considera]ii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 202 202 ALBERT CAMUS CARNETE 203 Antologia ne`nsemn\t\]ii1. Ceea ce nu vrea s\ spun\ c\ ne`nsemn\tatea este un lucru relativ. Acest lucru `ns\ nu este mai bine definit. ea este. extr\g`ndu-[i pu]inul sens pe care-l are dintr-o semnifica]ie mai general\. {i. a evocat deja anecdota aceasta `n Carnete I. Cuvinte ne`nsemnate. S\ ne oprim la cuvintele acestea. Trebuie deci ad\ugat c\ ele s`nt ne`nsemnate pentru… c\ un personaj e ne`nsemnat fa]\ de… c\ un g`nd e ne`nsemnat `n cadrul… Cu alte cuvinte. c\s\toria este `ntr-adev\r 1 Cf. ca orice altceva. 3. alta pe planul societ\]ii. ~n acest caz. ne`nsemn\tatea are `ntotdeauna o rela]ie care decide ceea ce este ea. Deoarece ac]iunile acestea nu par ne`nsemnate celui care le `ntreprinde cu toat\ seriozitatea oficial\. dac\. Nu `nseamn\ nici ceva futil. cahier des saisons (1959). etc. Lipsit de sens [i ne`nsemnat nu s`nt sinonime. proiecte serioase [i grandioase care s`nt ne`nsemnate. care reia acest text pe un ton de de- un act ne`nsemnat. O dau totu[i ca s\ ar\t marea dificultate a `ntreprinderii mele. Exist\ ac]iuni mari. ci un lucru care nu are. speciei [i lui Dumnezeu `nsu[i pu]in le pas\ dac\ eu r\sucesc clan]a spre dreapta sau spre st`nga. la urma urmelor. Altfel spus [i conform sc\rii normale a valorilor. religiei. va fi pentru mine mult mai important s\ `ntorc clan]a `ntr-o anumit\ direc]ie dec`t s\ m\ `nsor. Are rela]ie cu ceva care nu este ne`nsemn\tate – care are un sens – o anume importan]\. pentru a deschide o u[\ `ntorc clan]a spre dreapta mai degrab\ dec`t spre st`nga. C\ci dac\ i se retrage semnifica]ia de specie. Cu alte cuvinte. nu pot lega acest gest de nici o semnifica]ie `ndeob[te admis\. Din acest exemplu se vede `n orice caz c\ ne`nsemn\tatea const\ `n semnifica]ia pe care nu o are. Dar a [ti dac\ o ac]iune este ne`nsemnat\ nu `nseamn\ neap\rat a [ti ce este ne`nsemn\tatea. `nseamn\ c\ [tiu ce este o ac]iune ne`nsemnat\.carnete_Camus. ~ntr-o oarecare m\sur\. exist\ o relativitate a ne`nsemn\t\]ii.

Buddha predic\ o `n]elepciune f\r\ zei [i c`teva secole mai t`rziu este a[ezat pe un altar. `n final. ~nseamn\ c\. * Senza]ia mor]ii. ea `ns\[i practicat\ `n singur\tate. Dar nu vrea s\ cear\ nimic cerului. r\m`ne totu[i ceva.carnete_Camus. Citim mai mult dec`t reflect\m. Un ideal: cunoa[terea pur\ [i fericirea. De aceea ]ineau at`t de mult la concret. Durerea se aga]\ de prezent. Ceea ce atrage multe persoane spre roman este c\ aparent e un gen care nu are stil. cea a gesturilor mici. ci numai comentarii. Iar un g`nditor care [i-ar `ncepe cartea cu: „S\ lu\m lucrurile de la `nceput“. De unde interesul antologiei. {i totu[i… * Pentru Ciuma: exist\ `n oameni mai multe lucruri de admirat dec`t de dispre]uit. ar fi luat `n r`s. Dar nu v\d ce se poate dori mai mult dec`t s\r\cia legat\ de un timp liber activ. Adev\ratul curaj e pasiv: este nep\sarea `n fa]a mor]ii. Dar a presim]i moartea la simpla vedere a unei . E ceea ce spune Gilson consider`nd c\ epocii filosofilor care se ocupau de filosofie i-a urmat epoca profesorilor de filosofie care se ocup\ de filosofi. [i anume c\ nu mai s`nt judeca]i ceilal]i. Tiparul a schimbat asta. De mirare c\ pentru a r\zbuna o asemenea preten]ie nu s-a declarat el `nsu[i un Dumnezeu. Nu avem filosofii. * 1 Un cuv`nt ilizibil. Poate c\ e o chestiune de r\bdare. * Vechii filosofi ([i pe bun\ dreptate) reflectau mult mai mult dec`t citeau. totul sf`r[ind prin a deveni obi[nuit. * Europeanul care face din curaj o voluptate: se admir\. ~ntr-at`t `nc`t o carte de filosofie care ar ap\rea ast\zi f\r\ s\ se sprijine pe nici o autoritate. Ea are avantajul extrem de rar `n zilele noastre de a fi cu adev\rat profetic\. * C`nd cineva alege renun]area `n ciuda certitudinii c\ „Totul este permis“. Via]a are1 drept scop desemnat ne`nsemn\tatea. * Suport\m faptul c\ Molière a trebuit s\ moar\! * 9 martie.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 204 204 ALBERT CAMUS CARNETE 205 De ce aceast\ antologie? Se va observa c\. Solu]ia lui: ceea ce nu se poate cere lui Dumnezeu i se cere omului: acesta e supraomul. cu o via]\ exterioar\ c`t mai monoton\ posibil. este o teribil\ aventur\. * Nietzsche. Ea descrie practic nu numai partea cea mai considerabil\ a existen]ei. pe nici un citat. Primii brebenei – [i acum opt zile ningea! * Nietzsche cunoa[te [i nostalgia. Este posibil s\ ne imagin\m un autor care scrie fiecare dintre romanele sale `ntr-un stil diferit. * Nu pot fi suprimate `n mod absolut judec\]ile de valoare. ne`nsemn\tatea se identific\ aproape `ntotdeauna cu aspectul mecanic al lucrurilor [i al fiin]elor – cel mai adesea cu obiceiul. cel care se supune `n `ntregime obiectului. Ce poate omul s\ doreasc\ mai mult dec`t s\r\cia? Nu am spus mizeria [i nici munca f\r\ de speran]\ a proletarului modern. Resping\tor. a g`ndurilor mici [i a micilor umori. Aceasta neag\ absurdul. s`ntem asigura]i c\ cele mai mari g`nduri [i cele mai mari ac]iuni sf`r[esc prin a deveni ne`nsemnate. ~n fapt. ~n atitudinea asta exist\ `n acela[i timp modestie [i neputin]\. care de acum `nainte mi-a devenit familiar\: ea este lipsit\ de ajutorul durerii. comentariu etc. dovede[te c\ g`ndirea. ea cere o lupt\ care ocup\. el pretinde stilul cel mai dificil. nu ar fi luat\ `n serios. ci [i viitorul nostru comun.

.“ (Montaigne) * Ne putem imagina u[or un european convertit la budism – pentru c\ este asigurat `n privin]a vie]ii de apoi – pe care Buddha o socote[te o nenorocire f\r\ leac – dar pe care el o dore[te din toate puterile. Ce ar fi lumea f\r\ moarte? O suit\ de forme pieritoare [i ren\sc`nde. nu-[i mai imaginau intimitatea care fusese a lor [i nici cum de putuse s\ tr\iasc\ l`ng\ ei o fiin]\ pe care. Acea or\ a serii. ci [i ceea ce era o nenorocire pentru unii era un bine pentru ceilal]i. o puteau atinge cu m`na. Nu se mai `n]elegea nimic. Un asemenea spectacol condamn\ civiliza]ia care i-a dat na[tere. * Desimea norilor s-a sub]iat. * Saint-Étienne [i periferia sa. pe ea. * Ciudata teorie a Doamnei de La Fayette referitoare la c\snicia considerat\ ca un r\u minor. René `n fa]a Paulinei. nu numai ceea ce aducea nenorocire era `n acela[i timp un bine. pentru un timp liber activ. Idem: la sf`r[itul ciumei. De aceea are parte de at`tea convulsii [i de aceea va muri dac\ pacea pentru ea nu va `nsemna revenirea la frumuse]e [i gestul de a reda iubirii locul cuvenit. Se recunoa[te aici o etic\ a Ordinii. {i aceast\ Europ\ care ofer\ aici una dintre fe]ele ei cele mai constante se `ndep\rteaz\ necontenit de frumuse]e. Jurnal al desp\r]irii. vars\ lacrimi de bucurie pur\ – totul e consumat – lacrimile b\rbatului care recunoa[te c\ `n fine destinul s\u a c\p\tat o form\.“ Idem: separa]ii. Nici un popor nu poate tr\i `n afara frumuse]ii. * Epigraf pentru Ne`n]elegerea? „Ce se na[te nu merge spre des\v`r[ire [i totu[i niciodat\ nu se opre[te. * Ciuma. Se refer\ necontenit la uman din pruden]\. confiden]ele [i [tirile care ap\reau `n ziare. Dar iat-o. din fericire. f\r\ efort. O lume `n care nu mai este loc pentru fiin]\. * Moartea d\ forma sa iubirii a[a cum o d\ vie]ii – transform`nd-o `n destin.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 206 206 ALBERT CAMUS CARNETE 207 batiste pline de s`nge. * Orice via]\ condus\ de bani este o moarte. o fug\ angoasat\. Cea pe care o iube[ti a murit `n timpul c`nd o iubeai [i astfel a devenit o iubire fixat\ o dat\ pentru totdeauna – care. `n orice moment. s-ar fi destr\mat. {i amantul care pl`nge aplecat peste r\m\[i]ele p\m`nte[ti ale iubitei sale. * Separa]ii. Mai bine s\ ai o c\s\torie nereu[it\ dec`t s\ suferi din pasiune. (Romanul francez este psihologic pentru c\ nu are `ncredere `n metafizic\.) Trebuie s\ fi citit prost Prin]esa de Clèves cel care vedea aici imaginea romanului clasic. f\r\ acest sf`r[it. Rena[terea rezid\ `n dezinteresarea material\. iar pe ceilal]i s\ se ocupe de aprovizionare. Astfel. este foarte prost compus. `nseamn\ a fi cufundat din nou `n timp `ntr-un mod vertiginos: este spaima devenirii. o lume nedes\v`r[it\. pentru bucurie. Dimpotriv\. care pentru credincio[i este cea a examenului de con[tiin]\ – ora aceea e grea pentru prizonier – este ora iubirii frustrate. Poate s\-[i supravie]uiasc\ un timp [i asta-i tot. cea statornic\. Idem: foamea `i `mpinge pe unii s\ reflecteze. Rieux care `mpac\ totul `n conversia superioar\ a diagnosticului relativ. Separa]ii: Jurnal al Separ\rii? „Sentimentul separ\rii a fost general [i s-ar putea crea o idee despre el din convorbirile. Ciuma. Trei planuri ale operei: Tarrou care descrie `n am\nunt: Stéphan care evoc\ generalul. pentru o lume care trebuie s\ moar\.carnete_Camus. (?) Stéphan. De `ndat\ ce soarele a putut ie[i. ogoarele au `nceput s\ fumege.

Dar profit\ de neaten]iile noastre. ca pe un lucru de pre]. * C`nd totul se va fi sf`r[it. Deci nu este singur. De aici reiese c\ sexualitatea noastr\ nu poate fi cu adev\rat natural\. * . mut\ [i surd\ stupiditate care ne str\bate c`nd accidentele ne cople[esc.“ * Absurd. * Idem: li se cere s\ se `nscrie ca s\ cunoasc\ lista celor care s`nt separa]i. dep\[ind puterea noastr\ de a le suporta. cel pe care-l observ\m [i cel care ne transform\. Dar oricum trebuie s\ d\m socoteal\ `n lumea asta – tuturor celor pe care-i iubim. Nu cred c\ exist\ alt\ lume unde ar trebui s\ „d\m socoteal\“. e vorba doar de o list\ cu numele celor care trebuie preveni]i „`n caz de“.“ * Idem: p. „Pe scurt. * Nu pot tr\i `n afara frumosului. `n fine. * S\ ai for]a de a alege ce preferi [i s\ nu renun]i.“ * Idem (despre mincino[i): „{i nicic`nd nu se cunoa[te mai bine for]a unui cal dec`t atunci c`nd execut\ o oprire rotit\ perfect\. mai bine s\ mori.carnete_Camus. Acum. trebuie suprimat\ oglinda.“ (Montaigne) * Idem (despre triste]e): „Fac parte dintre cei mai scuti]i de aceast\ patim\ [i nici n-o iubesc. Poate c\ exist\ chiar dou\ timpuri. „Dar c`nd s-au reg\sit. a treia. clipa geloziei f\r\ obiect“. cele [apte fiice. Certitudinea c\ ai ceva de spus [i mai ales c\ ceva poate s\ fie spus – certitudinea c\ ceea ce sim]i [i ceea ce e[ti are valoare de exemplu – certitudine c\ e[ti de ne`nlocuit [i c\ nu e[ti la[. * Absurdul este omul tragic `n fa]a unei oglinzi (Caligula). preschimbat\ `n st`nc\… pentru a exprima acea `ntunecat\. ne `nscriem. Se mir\ c\ dup\ asta nu urmeaz\ nimic. * Separa]ii: „A[teptau ner\bd\tori s\-[i retr\iasc\ dragostea.“ * Orice g`nd se judec\ dup\ ceea ce e `n stare s\ extrag\ din suferin]\. Altfel. Asta m\ face slab `n fa]a anumitor fiin]e. nici n-o stimez. De restituit morala prin Tu. s\ te dai la o parte (Dumnezeu sau femeile). * Epigraf pentru Ne`n]elegerea: „Iat\ de ce poe]ii o imagineaz\ pe nefericita mam\ Niobe pierz`ndu-[i mai `nt`i cei [apte fii [i mai apoi. De fapt. * Timpul nu trece repede c`nd stai s\-l observi. ~n ciuda repulsiei mele. Pe toate acestea le pierd [i `ncep s\-mi imaginez momentul c`nd nu voi mai scrie. le-a fost foarte greu s\ `nlocuiasc\ f\ptura din imagina]ia lor cu fiin]a real\… [i se poate spune c\ ciuma nu a murit dec`t `n ziua c`nd unul dintre ei a putut s\ priveasc\ din nou plictisit chipul celei care-i st\tea `nainte. Se simte supravegheat. Exist\ `n asta germenele unei satisfac]ii sau al unei complezen]e. de[i lumea a luat asupra sa. `mpov\rat\ de pierderi. la fel. suferin]a este un fapt. * Ceea ce distinge cel mai mult omul de animal este imagina]ia.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 208 208 ALBERT CAMUS CARNETE 209 * Exist\ `n faptul de a scrie dovada unei certitudini personale care `ncepe s\-mi lipseasc\. s\-i acorde o favoare deosebit\. adic\ oarb\.

`n `ns\[i alegerea asta exist\ dovada c\ socotim suferin]a drept un bine [i `n ea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 210 210 ALBERT CAMUS CARNETE 211 Idem: `n leg\tur\ cu limbajul. * 3. }ip\: Te ur\sc. {i chiar dac\ voin]a noastr\ extrage din devenire o suferin]\ privilegiat\ pe care o ridic\m la nivelul for]elor noastre pentru a `ncerca mereu. * Ciuma: foarte important. Astfel. ajunge la o problem\ metafizic\. Am s\ te `mpiedic s\ faci asta. C\ci n-ar avea nici un sens. de ast\ dat\. Aveam at`ta nevoie de dou\ zile de odihn\. O durere dispare [i o bucurie rena[te. * ~n timp ce ziua zborul p\s\rilor pare mereu lipsit de ]int\. „Cu o privire dureroas\. Este deci ridicol s\ spui: „Metafizica este oare posibil\?“ Metafizica este. Lumile fericite nu au ra]iuni de a exista. Te ur\sc c\-mi faci 1 Propozi]ia care urmeaz\ a fost ad\ugat\ cu creionul pe caietul manuscris. „Nu vreau s\ faci asta. nu face asta. v`ntul risipe[te apele f`nt`nii. serii ap\s\toare [i calde: „Dac\ zilele astea ar fi cele din urm\…“ R\spuns: un z`mbet lini[tit `n sinea mea. ~ntrebarea pe care mi-am pus-o.carnete_Camus. Cum voi tr\i cu g`ndul \sta? Cum o s\ apar `n fa]a mamei tale. culcat `n iarb\. Dar nu pot avea asta pe con[tiin]\. M\ `nsor cu tine dac\ trebuie. [tii foarte bine. Nu refuz s\ merg spre Fiin]\. Luxembourg O diminea]\ de duminic\ cu v`nt [i soare. Trenul… etc. . seara ele par s\-[i reg\seasc\ `ntotdeauna o destina]ie. spun`nd: «Asta necesit\ har»“. Toate se echilibreaz\.) Totul. ~n lumea asta totul e compensat. dar nu accept un drum care se `ndep\rteaz\ de fiin]e. de `ndat\ ce ad`nce[ti pu]in. `n fa]a 1 Citat din Considera]ii intempestive de Nietzsche. S\ fie oare `mpietrirea care `ncheie o experien]\ sau bl`nde]ea serii. Trebuie s\ [tim dac\ poate fi g\sit Dumnezeu la cap\tul pasiunilor noastre. {i totu[i nimic cu care s\ m\ m`ndresc: nimic nu e rezolvat.“ * 20 mai Pentru prima oar\: sentiment bizar de satisfac]ie [i de plenitudine. – Te implor. – ~mi promisesem s\ nu-]i spun. de Rancé. 2 Un cuv`nt ilizibil. ~n jurul unui bazin mare. Marie-Rolande. Doi tineri discut\: „Tu care crezi `n demnitatea uman\“. se afl\ compensa]ia. – Astea-s vorbe. Schopenhauer se `ndep\rta de imaginea marelui `ntemeietor al aba]iei trapi[tilor. a surorilor tale. * Prolog: – Iubirea… – Cunoa[terea… – E acela[i cuv`nt. Iar pentru mine conteaz\ actele… – O s\ se cread\ c\ a fost un accident. * Consolarea pe lumea aceasta e c\ nu exist\ suferin]e continue. ori`ncotro s-ar duce omul. Intempestive1. Zboar\ spre ceva. el se g\se[te izolat `n real ca pe o insul\ `nconjurat\ de o mare care se sparge de barajul posibilit\]ilor [i al `ntreb\rilor. `ns\[i conduita mea nu e foarte ferm\. ei v-au putut `nfr`nge f\r\ revolt\. minusculele cor\bii cu p`nze pe apa `ncre]it\ [i r`ndunelele din jurul copacilor `nal]i. (Ea pl`nge. De aici se poate conchide c\ lumea are un sens. „Pentru c\ v-au dat grija aprovizion\rii [i durerea separ\rilor. * ~n leg\tur\ cu M2. brutal vorbind. A[a se `nt`mpl\ poate [i `n seara vie]ii…1 Exist\ oare o sear\ a vie]ii? * Camer\ de hotel la Valence. Am s\ merg p`n\ la cap\t. (Parain: argumentele care dovedesc c\ omul n-a putut inventa limbajul s`nt de nerespins. `mi promisesem s\ nu-]i spun. sau dimpotriv\ `nceputul unei `n]elepciuni care nu mai t\g\duie[te nimic? * Iunie.

nu abuzeaz\ de ele. Etc. s\ ajungi la noble]e [i s\ dep\[e[ti vulgaritatea `n care se t`r\[te existen]a a aproape tuturor indivizilor. Tarrou moare `n t\cere (clipire etc. 2. „Cred tot mai mult c\ Bunul Dumnezeu nu trebuie judecat dup\ lumea aceasta.). s\ accep]i [i s\ `nduri s\r\cia. * Cei care iubesc adev\rul trebuie s\ caute iubirea `n c\snicie.“ „Dac\ tu continui s\ iube[ti sincer ceea ce este cu-adev\rat demn de iubire [i nu-]i risipe[ti iubirea `n lucruri ne`nsemnate [i nule [i fade. Profesorul sentimental1 conchide. la sf`r[itul ciumei. La sf`r[itul conversa]iei dintre profesor [i doctor: s`nt reuni]i. N-am reprezentat ceva dec`t `ntre secolele al X-lea [i al XIII-lea [i `ntr-un moment c`nd este `nc\ destul de greu s\ vorbim de noi ca de o na]iune – c`nd orice civiliza]ie e 1 Stéphan. nu se folose[te de cuvinte dec`t cu pruden]\. adic\ iubirea f\r\ iluzii. Correspondance complète.) – {tiu foarte bine. Lazaret administrativ. Oamenii s`nt invita]i la o cicoare. puterea de a crea. va exista `ntotdeauna `n ele o urm\ de siluet\. mai r\m`ne totu[i un pas de f\cut. dob`nde[ti `n plus `n]elegerea [i cunoa[terea multor altor lucruri. S\ revenim la clasicism. Cu toate acestea afacerile curente continu\ s\ fie rezolvate. Rolande.“ „Dac\ pictez peisaje. * „~n ce const\ inspira]ia occitan\?“ Num\r special din Cahiers du Sud. {i ceea ce era oricum at`t de greu de suportat pentru fiecare din ei `n parte (b\tr`ne]ea) trebuiau acum s\ o `ndure pentru doi. scrisoarea 340 despre c\l\toria la Zweeloo1. * Van Gogh impresionat de un g`nd al lui Renan: „S\ mori pentru tine.“ Lunga c\utare a lui Van Gogh r\t\cind p`n\ la 27 de ani `nainte de a-[i g\si drumul [i de a descoperi c\ este pictor. c\ singura ocupa]ie inteligent\ r\m`ne recopierea unei c\r]i de la sf`r[it la `nceput (de dezvoltat textul [i sensul). boala [i propriile defecte.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 212 212 ALBERT CAMUS CARNETE 213 asta.“ „~n via]\ [i `n pictur\ pot foarte bine s\ m\ lipsesc de Bunul Dumnezeu. Lipsa de gust a marilor arti[ti: `l pune pe Millet pe acela[i plan cu Rembrandt. [tiu foarte bine. * ~ncrederea `n cuvinte. Dar nu voiam s\-]i spun. vei ob]ine `ncetul cu `ncetul mai mult\ lumin\ [i vei deveni mai puternic. ~n mare. Separa]ii.“ „Dac\ te perfec]ionezi `ntr-un singur lucru [i-l `n]elegi bine.“ Citeaz\ cuvintele lui Doré: „S`nt r\bd\tor ca un bou“. etc. al secolului al XVIII-lea [i al Revolu]iei. B\tutul pasului pe loc. Cf. Ziarele credeau c\ va sc\pa cu zece ani de bun\ purtare [i c\ dup\ aceea `[i va putea relua via]a de toate zilele. care e via]a mea. s\ m\ lipsesc de ceva mai mare dec`t mine. p. care nu are `ncredere `n cuvinte. iat\ clasicismul – dar ca s\-[i p\streze `ncrederea. Cei care vor s\ salveze aparen]ele. Suprarealismul. n-am valorat nimic `n timpul Rena[terii. dar nu pot. Un t`n\r uciga[… fusese gra]iat.carnete_Camus. Tocmai `n acel moment s-au aflat urm\rile unei afaceri care st`rnise la vremea sa curiozitatea celor care [tiau despre ce era vorba. Durata: o or\ [i jum\tate. Chiar c\ nu merita osteneala.“ „S`nt oarecum fidel `n infidelitatea mea. care este doar un studiu pe jum\tate ratat. II. . c`nd suf\r. s\ realizezi lucruri mari.“ El promite. evocat mai sus. Eu nu am avut etc. Fapt e c\ nu cereau mult. * C`nd faci tot ce trebuie ca s\ `n]elegi. Monotonie. * 1 Van Gogh. vol. Cartierul evreiesc (mu[tele). Ciuma. din modestie. 254.

are dreptul la via]\.carnete_Camus. dar m\re] prin s\r\cia [i `ndr\zneala sa. Iar atunci c`nd problemele nu ne pasioneaz\. Femeia. iubirea. 1 ~n arhivele lui Camus exist\ trei pagini de note despre d’Aubigné.“ * Eu – „Tinere. * Ne`n]elegerea. * Pe platourile muntelui Mézenc. seam\n\ `ntru totul cu un preot. Voca]ia lor este doar negativ\. * Barrès [i Gide. * . S\ refuz cu `nc\p\]`nare orice judecat\ colectiv\. * Moral\: nu po]i tr\i cu persoane c\rora le cuno[ti g`ndurile ascunse. toate nu `nseamn\ nimic. spunem mai pu]ine prostii. dup\ moartea so]ului ei: „C`t de mult `l iubesc!“ * Agrippa d’Aubigné1: Iat\ un b\rbat care crede [i care combate fiindc\ crede. o via]\ na]ional\. cariera. marele cler cuceritor. nenorocire sau glorie. Iar eu abia dac\ o pot suporta la episcopi. ~n fond avem nevoie de o patrie [i avem nevoie de c\l\torii.: „Nimeni nu-[i d\ seama c\ unele persoane cheltuiesc o for]\ herculean\ ca s\ fie doar normale“. v`ntul sloboze[te lovituri [uier\toare de sabie prin v\zduh. * Ceea ce na[te o tragedie este faptul c\ fiecare dintre for]ele care se opun `n interiorul ei e la fel de legitim\. Ei nu privesc via]a `n fa]\.) Discu]ie despre Nietzsche os`ndit. * Via]a este `nc\rcat\ de evenimente care ne st`rnesc dorin]a de-a deveni mai b\tr`ni. {tiu tot `nainte de a fi `nv\]at ceva. * Eterna `ntoarcere presupune s\ te complaci `n durere. Ele s`nt coapte `nainte de a tr\i. o tradi]ie. * C\ldura coace fiin]ele ca pe fructe. * A tr\i cu pasiunile tale presupune a reu[i s\ le st\p`ne[ti. dominican: „~n ceea ce m\ prive[te. Nu e nici un minut de pierdut – ceea ce este poate contrariul lui „trebuie s\ ne gr\bim“. Tragedia slab\: cea care pune `n mi[care for]e nelegitime. e mul]umit. Dac\ se revolt\ g\l\gios o face contra celor care nu au dreptate – `n opinia lui. * Brück. via]a. Dezr\d\cinarea este o problem\ dep\[it\ pentru noi.“ Brück – „De team\ s\ nu-[i piard\ credin]a `[i `ngr\desc sensibilitatea. „G. Dar `l g\sesc m\rginit. {i noi s`ntem nihili[tii! * Umanismul nu m\ plictise[te: ba chiar `mi sur`de. De fapt. are un soi de onctuozitate episcopal\. sute de nume mari pe care ni le-au l\sat ele.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 214 214 ALBERT CAMUS CARNETE 215 interna]ional\. toate s`nt zadarnice. Astfel. Tragedia puternic\: cea care legitimeaz\ tot. credeam c\ to]i preo]ii s`nt ferici]i. secole `ntregi de istorie. * B.B. m-am s\turat de democra]ii cre[tini“. Se vede din satisfac]ia pe care i-o dau casa. S\ aduc inocen]a `n mijlocul aspectului de „comentariu“ al oric\rei societ\]i.“ (Visul lui. * S\ nu uit: boala [i decrepitudinea.

Ciuma suprim\ judec\]ile de valoare. din consecin]\ `n consecin]\. A vorbi presupune `ntotdeauna a fi fost tr\d\tor. care este nostalgia noastr\. [i anume coeren]a. Exilatul petrece ore `ntregi prin g\ri. * Arta are gesturile pudorii. * Sade: „Lumea se declar\ `mpotriva pasiunilor. * 1 septembrie 1943 Cel care `[i pierde speran]a din cauza evenimentelor este un la[. iar concluzia lor era totdeauna aceea[i: trebuie s\ `ngenunchem. Singura la[itate e s\ `ngenunchezi… A ap\rut o mul]ime de morali[ti. Ba.carnete_Camus. To]i lupt\ – [i fiecare `n felul s\u. dar cel care sper\ `n condi]ia uman\ este un nebun. S\ faci s\ retr\iasc\ gara moart\. f\r\ s\ se g`ndeasc\ un moment la tor]a lor de la care `[i aprinde filosofia f\clia“. g\rile. dar s`nt sigur c\ p\r\sirea cadavrelor. echipele sanitare nu se mai intereseaz\ de [tirile despre cium\. Dac\ determinismul pur ar avea vreun sens. Dar [tiu c\ s`nt `n lupt\“. `ntotdeauna [i oric`nd. * Numai arti[tii fac bine lumii.“ * A repeta aceast\ lume `nseamn\ mai degrab\ a o tr\da dec`t a o transfigura. ca s\ r\spund\ unei feti]e de treisprezece ani care `i scrie din inim\! * Din moment ce cuv`ntul „existen]\“ acoper\ ceva. Contra ra]ionalismului. Ciuma accentueaz\ separarea. Carnetele lui Tarrou ocup\ at`t loc pentru c\ s-a `nt`mplat s\ moar\ chiar `n casa povestitorului (la `nceput). `i poveste[te demersurile… Revine regulat. Rieux: „~n orice colectivitate `n lupt\ este nevoie de oameni care ucid [i de oameni care vindec\. ~ns\ Rieux r\spundea: trebuie s\ lup]i `n cutare sau cutare mod. Teoriile pot s\ se schimbe. Se accept\ tot. * Ciuma. Exist\ `n clipa aceasta porturi `ndep\rtate a c\ror ap\ e roz la ora asfin]itului. * ~ntr-o perioad\ de revolu]ie mor cei mai buni. Trenurile. dar ceva tot are valoare. a alimentelor etc. spune Parain. scrisorile de afaceri etc. Cea mai bun\ fotografie este [i ea o tr\dare. dar din moment ce totodat\ nu-l putem `mpiedica s\ afirme [i o realitate superioar\. Regula general\ e ciuma. * 15 septembrie Las\ totul balt\. c\ e necesar\ izolarea? – Nu s`nt sigur de nimic. Ceea ce nu . `l vom p\stra doar sub o form\ convertit\ – vom spune filosofie inexisten]ial\. ceea ce nu comport\ o nega]ie. ar fi suficient\ o singur\ afirma]ie adev\rat\ pentru ca. Iar faptul de a fi `mpreun\ nu este dec`t un hazard care se prelunge[te. * Ciuma. Nu poate spune lucrurile direct.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 216 216 ALBERT CAMUS CARNETE 217 Ciuma. – S`nte]i sigur c\ e veritabil\ contagiunea. `n cele din urm\ la[ii [i pruden]ii au `ntotdeauna ultimul cuv`nt `ntruc`t ceilal]i l-au pierdut d`nd ce aveau mai bun `n ei. s\ ajungem la `ntregul adev\r. * „S\ te apropii de Dumnezeu fiindc\ te-ai desprins de p\m`nt [i durerea te-a desp\r]it de lume e zadarnic. Separatul vrea s\-i cear\ doctorului un certificat ca s\ poat\ ie[i (a[a face cuno[tin]\ cu el). lucrul personal. nu s`nt recomandabile. * De at`ta lupt\. ci urm\re[te doar s\ dea seama de starea „omului lipsit de…“ Filosofia inexisten]ial\ va fi filosofia exilului. promiscuitatea etc. a[tept\rile. Bucuria ta e pl\cerea Lui. Nimeni nu mai m\soar\ calitatea hainelor. Eu am ales s\ vindec. Dumnezeu are nevoie de suflete legate de lume. Conform legii sacrificiului.

Arta este distan]a pe care timpul o confer\ suferin]ei. ori am spus adev\rul. Mi-am luat partea mea din lupta asta pentru imposibil. * Paris. ~ntorc capul [i plec. Camus nu a utilizat aceste note. ~nseamn\ c\ absurdul este `ntr-adev\r f\r\ logic\. Sade1 * erotismul sistematic este una dintre direc]iile g`ndirii * Pentru Kafka. recompensat `nc\ de pe p\m`nt. S\ a[tept\m s\ murim. Este transcenden]a omului `n raport cu el `nsu[i. „Un om de litere“. august-septembrie ’43. s\ umple vidul spa]iului. unde perechi succesive de actori vin s\ relateze evenimente pe care nu le vor tr\i vreodat\ – [i `n care angoasa [i ac]iunea nu `nceteaz\ s\ creasc\. c\ci chiar [i ceea ce este preferabil se realizeaz\ greu. Iar Euridice. * ~n orice suferin]\.“2 * 1 Cf. Noiembrie 19432 Surena. Va t\cea p`n\ la cap\t – sau va muri pentru c\ nu a putut vorbi. absurdul folosit dezv\luie o surs\ de satisfac]ie care-l neag\ pe el `nsu[i. Dar `n primul moment arta nu poate face niciodat\ nimic cu suferin]a. pasiune. N-au dep\[it niciodat\ disperarea `n care se g\seau. * Ciuma. * Parain. care nu recurge la nimic altceva dec`t la ea `ns\[i. Dragostea c\p\tase la ei forma obstina]iei. La absurde. nici m\car aceea c\ totul este determinat. toate por]ile s`nt p\zite. efort uman. * Pentru „crea]ia contra lui Dumnezeu“1. adic\ i-a m`ntuit pe damna]i – damn`ndu-se. Dac\ nu te sinucizi. Din cauza asta nu po]i `ntr-adev\r s\ tr\ie[ti din el. exist\ un stadiu c`nd sentimentul apar]ine omului chiar `n ceea ce are el mai individual [i mai inexprimabil. [i atunci determinismul e fals. oricare i-ar fi scopul.“ Nu exist\ cale de mijloc `ntre literatura apologetic\ [i literatura de concuren]\. Admirabilul pariu al teatrului clasic. * Datoria este s\ faci ceea ce [tii c\ este just [i bun – „preferabil“. Pentru el. {i Péguy: „Exist\ chiar o poezie care-[i extrage str\lucirea din absen]a lui Dumnezeu. 2 Camus a fost angajat ca lector la Editura Gallimard pe 2 noiembrie 1943. absurdul este negat. moartea nu este o eliberare. Dac\ te sinucizi. Aceasta nu `nseamn\ c\ absurdul nu este. Un critic catolic (Stanislas Fumet) spune c\ arta. [i un stadiu c`nd apar]ine artei. `ncepe s\ tac\. s\-[i chinuiasc\ inima f\r\ s\ poat\ exprima cuv`ntul care ar elibera-o. care a g\sit p`n\ atunci tonalit\]i at`t de admirabile. 2 De fapt. {i Surena: „Ah!… durerea mea at`t de vie / Nu mi-o `njosi]i p`n\ la duio[ie. La fel: Roger Secrétain. „Revolt\ [i art\“ `n Omul revoltat.carnete_Camus. ~n concluzie. * Absurd. A ales s\ fac\ ceea ce Hristos a omis s\ fac\. ori nu am rostit niciodat\ o singur\ afirma]ie adev\rat\. dar pentru nimic. emo]ie.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 218 218 ALBERT CAMUS CARNETE 219 se `nt`mpl\. ~n actul 4. un comunist este cineva care a renun]at la limbaj [i l-a `nlocuit cu revolta de fapt. face `ntotdeauna o concuren]\ vinovat\ lui Dumnezeu. care nu face specula]ii despre nici o m`ntuire. E u[or? Nu. To]i au tri[at. e[ecul este complet. din cauza literaturii. Cahiers du Sud. Pesimismul s\u umil dup\ p\rerea lui Magny. tragedia s-a `ncheiat. * De ad\ugat `n corecturile la Caligula: „Gata.“ 1 Cf. {i asta. Omul revoltat. . [tiind dinainte c\ moartea nu elibereaz\ de nimic.

pl\m\dit\ din exigen]a uman\. dar vinovat pentru c\ nu a [tiut s\ scoat\ totul din sine `nsu[i – e o vin\ care a tot crescut de la `nceput. propov\duire. Este `ncheiat\. * Cu privire la romanul american: el urm\re[te universalul. Ca [i clasicismul. Ea este contrariul crea]iei divine. Prea devreme sau prea t`rziu. Nu este vorba de omul tuturor timpurilor. – Unele hazarduri dureaz\ toat\ via]a. Dar ciuma ia sf`r[it [i va exista un adev\r al lucrurilor. * C`nd. Dar e un moment greu. dar nu pentru mine. Restul e hazard. S`nt interzise b\ile `n mare. De `ndat\ ce un om depune m\rturie [i moare. * Ciuma. ci de omul tuturor spa]iilor. Efortul fiindu-i recunoscut.carnete_Camus. {i trebuie s\ [tii s\-l accep]i. Separarea este regula ei general\. |sta-i semnul. virtu]i `mp\r\te[ti.“ – Omul este vinovat. Oare individul poate alege momentul c`nd poate muri pentru adev\r? Pentru lumea asta exist\ cei care depun m\rturie [i cei care stric\. c`t\ tulburare trebuie s\ resim]i regret`nd tot ce ai f\cut `mpotriva acelei morale [i a acelei `n]elepciuni. succesul poate s\-i adauge destinderea [i abandonul. E momentul c`nd pierzi fiin]ele. m\rturia `i este stricat\ prin cuvinte. perfect limitat\. Dar `n timp ce clasicismul urm\re[te un universal etern. * Pentru ca opera s\ fie o provocare. Interdic]ia de a d\rui pl\cere corpului t\u – de a ajunge la adev\rul lucrurilor. * Frecventez familia X. clar\. Idem: ce-i repro[ez eu cre[tinismului este c\ e o doctrin\ a injusti]iei. Dar e drept s\ spunem c\ el uit\ chiar [i ceea ce a f\cut bine. Nu exist\ cale de mijloc. Jurnal al separatului? * Cea mai mult\ economie care se poate realiza pe planul g`ndirii este aceea de a accepta non-inteligibilitatea lumii – [i de a ne ocupa de om. * Exist\ un moment c`nd `]i pierzi tinere]ea. art\ etc. * Ciuma. literatura contemporan\. * . la fel ca fericirea pe omul matur.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 220 220 ALBERT CAMUS CARNETE 221 „Hristos o fi murit poate pentru cineva. Unitatea se afl\ `n m`inile noastre. * Succesul poate s\-l amelioreze pe un t`n\r. S\ `nchei cu imaginea unei femei nemi[cate [i `n doliu care anun]\ prin suferin]ele ei via]a [i s`ngele at`tor oameni. datorit\ `mprejur\rilor (`ntrep\trunderea frontierelor) urm\re[te un universal istoric. * Parain. la b\tr`ne]e. * Despre justi]ie – individul care nu mai crede `n ea din clipa c`nd a fost maltratat. ajungi la o `n]elepciune sau la o moral\. ea trebuie s\ fie `ncheiat\ (de unde nevoia unui „f\r\ urmare“). – Dar oamenii s`nt tot laolalt\. pentru c\ membrii ei au o memorie mai bun\ dec`t mine. * Treizeci de ani Prima facultate a omului este uitarea. Ei `mi `mbog\]esc trecutul nostru comun readuc`ndu-mi `n memorie tot ceea ce pierise din ea. * Roger Bacon face doisprezece ani de `nchisoare pentru faptul c\ a afirmat primatul experien]ei `n cunoa[tere.

qxd 12/12/02 4:31 PM Page 222 222 ALBERT CAMUS CARNETE 223 Ciuma. Dar am acela[i sentiment c`nd m\-ntorc spre Algeria ca [i atunci c`nd privesc fa]a unui copil. La patru diminea]a.“ * 1 Cf. * Idem: un individ care alege t\cerea. f\r\ s\ facem nimic?“ Presupun c\ nici un om cinstit nu poate r\spunde da. fiindc\ de orice moment al lumii se leag\ o serie `ntreag\ de imagini ale . * Ciuma. Fiindc\ existen]ialismul nu presupune o conduit\. Nu [tiu dac\ m\ fac bine `n]eles. „~i pl\cea s\ se trezeasc\ la ora patru diminea]a [i s\ [i-o `nchipuie atunci. au putut adera la cre[tinism. Convorbire despre prietenie `ntre doctor [i Tarrou: „M-am g`ndit la asta. Era ora c`nd putea s\ [i-o `nsu[easc\. naivitatea care nu o `mpiedic\ s\ fie categoric [tiutoare. – Brusc: ~n momentul \sta tr\im to]i pentru moarte. Dar nu-i posibil. * Roman. S\ termin suita de lucr\ri pentru cartea despre lumea creat\: Crea]ia corectat\. produs al revoltei. * Opera mea. ~n fa]a ac]iunii sau a mor]ii. rezum\ ansamblul aspira]iilor omului. Romanele-foileton s`nt proaste pentru c\ `n majoritate s`nt adev\rate (fie c\ realitatea s-a conformat la ele. {i totu[i [tiu c\ totul nu este pur. de pruden]\ [i `ndr\zneal\. * Despre natural `n art\. Nimic din ea nu este sim]it `n sine. Rambert `n Ciuma. sensibilitatea ei. amestecul acela de langoare [i fermitate. prin descriere. fie c\ lumea e conven]ional\). toate atitudinile aceluia[i om. * Algeria. De aceea crea]ia uman\. Cu to]ii au dreptate. Ciuma nu-]i las\ timp. Asta te pune pe g`nduri. este o `ncercare de cunoa[tere pur\. * A pune problema lumii absurde. spuse Inculpatul. izvor`t\ din lume. inadecvare la exigen]a profund\ a omului). Fiindc\ lumea e acum acoperit\ cu un strat gros de istorie pe care trebuie s\-l str\pung\ limbajul ei ca s\ ne parvin\. cu tot scandalul. dar `ntotdeauna cu un g`nd ascuns de protest. Pentru c\ realul e imposibil (prost-gust. Ceea ce o deformeaz\. adic\ dezinteresat\. Arta.carnete_Camus. – ~nc\ nu. cel mai pur produs al crea]iei revoltate este romanul de dragoste care… * Nemaipomenita confuzie care face s\ ni se prezinte poezia ca un exerci]iu spiritual [i romanul ca o ascez\ personal\. * Separa]ii: Lumea… Dar cine s`nt eu ca s\-i judec. – Nu.“1 O trup\ de teatru continu\ s\ joace: o pies\ despre Orfeu [i Euridice. Arta [i artistul refac lumea. Se pare c\ grecii n-au `n]eles nimic din existen]ialism – de[i. de fiecare dat\. * – Ap\r\-te. ~ns\ nu exist\ ie[ire. * Dac\ opera. vulgaritate. `nseamn\ a ne `ntreba: „Vom accepta oare disperarea. – De ce? A[a trebuie. Se doarme. ea e oare obligatoriu idealist\? Astfel. Nu te po]i bucura de ]ip\tul p\s\rilor `n r\coarea serii – de lume a[a cum este. * Portretul lui S. La modul absolut este imposibil. Dar. Vreau s\ v\ asuma]i voi `ntreaga responsabilitate.: „Gra]ia ei. spuneau judec\torii. `n vizuina lui A. se `ntoarce `ntotdeauna la sf`r[it `mpotriva lumii. nimeni nu face nimic. Idem: nu exist\ cunoa[tere absolut pur\. ca [i cum ar fi cea bun\.

“ (S\-l pun pe Rambert s\ fac\ vizite. tr. Idem: ceea ce-i deranja era insecuritatea. Cei care nu m\ cuno[teau m\ vor uita pentru c\ se vor g`ndi la altceva. individul care promite s\ salveze via]a adversarilor. Individul care se `ntreab\ dac\ trebuie s\ intre `n echipele sanitare sau s\ se p\streze pentru marea lui dragoste. Ce gre[eal\? Nu fi idiot. Idem: lazaretul. 1 Camus se refer\ la L’Être et le Néant de J.carnete_Camus. Dar exist\ `ntotdeauna o or\ din zi sau din noapte c`nd omul este la[. Nimeni nu-[i va imagina minut cu minut etc. Idem: din moment ce tot urma s\ moar\. nu exist\ nici un motiv ca `n eternitate sufletul s\ nu sufere dureros din pricina desp\r]irii de trup – [i s\ nu aspire atunci s\ reg\seasc\ p\m`ntul. iar cei care m\ cuno[teau [i m\ iubeau m\ vor uita pentru c\ se vor epuiza `n demersuri [i `n idei ca s\ m\ scoat\ de aici. f\r\ pauz\. ora[ul r\m`ne de piatr\.-P. To]i oamenii din echipele sanitare au un aer trist. Idem: la[ul. Fecunditate! Unde este ea? Idem: dup\ ce sun\ stingerea. nesiguri. ~n toate zilele. * Nuvele. m\car de i-ar servi `n momentele dificile. * Fiin]a [i Neantul (pp. E o gre[eal\. . * Ciuma. exact `n clipa c`nd se cuvenea s\ adune toate avantajele de partea sa. spune el. * Dac\ trupul are nostalgia sufletului. nici sear\ f\r\ `nchisori [i nici amiaz\ f\r\ `nsp\im`nt\toare m\celuri.“ Idem: `n cium\ nu mai tr\ie[ti prin corp. te desc\rnezi. Dar nu este… * Parisul sau decorul sensibilit\]ii. Voi fi uitat. „{tiam ce `nseamn\. la toate orele. 1 Aceast\ tem\ se reg\se[te `n „Renegatul sau un spirit confuz“ (Exilul [i `mp\r\]ia). Idem: individul care brusc se mobilizeaz\ `ntr-o rezisten]\ pasiv\.) Idem: echipele sanitare sau oamenii r\scump\ra]i. Idem: „Pe terasa asta a conceput doctorul Rieux ideea de a l\sa o cronic\ a evenimentului `n care solidaritatea resim]it\ fa]\ de oamenii aceia s\ fie bine pus\ `n eviden]\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 224 224 ALBERT CAMUS CARNETE 225 mor]ii sau ale disper\rii. sf`[iere. h\r]ui]i. ~n plin\ Revolu]ie. Asta g`ndise p`n\ atunci. clipe miraculoase sau c\dere ne`nt`rziat\. Idem: un preot torturat tr\deaz\. e un lucru bun. Dup\ aceea un tribunal al partidului s\u `i condamn\ la moarte. Idem: individul care e internat `n spital din gre[eal\. * Scriem `n momentele de disperare. Dar ce este disperarea? * Nimic nu se poate `ntemeia pe dragoste: este fug\. s\ descopere z`mbetul pe un chip p`n\ atunci `ncruntat. Din punct de vedere psihologic. niciodat\ nu exist\ gre[eli. devenea urgent s\ considere via]a stupid\. El `i ajut\ s\ evadeze. asta este sigur. E executat. Sartre (n. Nu mai exist\ diminea]\ f\r\ agonii. etc. ~n orice caz nimeni nu se va g`ndi la mine.1 Idem: cianur\. Nu o utilizeaz\ ca s\ vad\ dac\ o s\ poat\ merge p`n\ la cap\t. * Memoriile unui c\l\u. ~ngrije[te sinistra]ii. Dup\ cium\ aude pentru prima oar\ ploaia pe p\m`nt. Stranie eroare despre via]a noastr\ pentru c\ `ncerc\m s\ ne resim]im vie]ile din exterior. 135-136)1. `nceput: Doctorul `[i `nso]e[te so]ia la gar\. Idem.“ * Ciuma. Dar [i-a p\strat brasarda. De ora aceasta mi-e fric\. Idem: `ncerc s\ fiu oric`nd preg\tit. Doar nu se va `nt`mpla ca. {i m\rturia asta care se `ncheie aici… etc. „Alternez bl`nde]ea cu violen]a. Dar este obligat s\ cear\ `nchiderea.).

* S\ consideri eroismul [i curajul drept valori secundare – dup\ ce ]i-ai dovedit curajul. las\. Individul care accept\ filosofic boala celorlal]i. de pus `n leg\tur\ cu Tarrou: Étienne Villaplane. s-ar p\rea c\ nu te mai preocup\ slujirea oamenilor. ai o filosofie trist\ [i o fa]\ fericit\“. lupta dintre sexe exist\ [i n-avem ce face. ~n plin\ cium\. Un capitol despre o mare reuniune. Formidabila lui superioritate prin faptul c\ moartea `i este indiferent\. * Romanul sinuciga[ului care [i-a fixat deja o dat\. * Ciuma. Cronica lui Tarrou: un meci de box – Tarrou se `mprietene[te cu un boxer. astfel. Idem: sacrificiu care conduce la valoare. Orice lucru care poate fi definit i se pare demn de dispre]. Dar `ntrebare: dreptatea absolut\ egaleaz\ oare fericirea absolut\? – Ajungi la ideea c\ trebuie s\ alegi `ntre a sacrifica libertatea `n numele drept\]ii sau dreptatea `n numele libert\]ii. – Las\. ac]ion`nd doar. se `n]elege c\ s`nt inconciliabile – [i c\ trebuie ales `ntre relativ [i absolut. n-a[ `ngriji omul. chiar violent. Or. iar cei mai mul]i confund\ dreptatea cu libertatea.“ Justi]ia: experien]a justi]iei prin sport. Dar e suficient ca prietenul s\u cel mai bun s\ se `mboln\veasc\ – [i pune totul `n mi[care.carnete_Camus. ~[i scuip\ chi[toacele [i le d\ un [ut din zbor (la `nceput. Dac\ a[ fi convins c\ omul poate fi vindecat. pentru a-l convinge pe cel\lalt s\ continue s\ dea tot [i s\ fac\ tot. Dar [i sinucidere egoist\: scoate `n fa]\ o valoare – care i se pare mai important\ dec`t propria sa via]\ – [i anume sentimentul acelei vie]i demne [i fericite de care a fost lipsit. d\ cu piciorul `n pietre pe care `ncearc\ s\ le trimit\ drept `n gurile de canal („Unu la zero“. Ceea ce vreau eu este s\-l scutesc de prelungirea sa iluzorie [i s\-l fac s\ admit\ c\. E[ti pertinent? P\i n-am spus niciodat\ c\ omul nu e rezonabil. spuse Tarrou. toate personajele se reg\sesc `n aceea[i echip\ sanitar\. Intervine `n jocurile copiilor dac\ z\re[te vreo minge. Rieux: C`nd scrii ce scrii dumneata. Deci solidaritatea luptei este zadarnic\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 226 226 ALBERT CAMUS CARNETE 227 Idem: Medicin\ [i Religie. * Eseu despre revolt\: „To]i revolta]ii ac]ioneaz\ ca [i cum ar crede `n sf`r[itul istoriei. Duminica unui juc\tor de fotbal care nu mai poate s\ joace. spune. Acea or\ pl\cut\ a dimine]ii c`nd. Contradic]ia este…“ Idem: libertatea nu-i dec`t dorin]a c`torva spirite. asta-i doar aparent. Rieux [i Tarrou. dup\ un gustos mic dejun. Cum erau duminicile lui. Tarrou: „Curios. bine`n]eles. de c`nd s-au interzis meciurile de fotbal. ~nc\ mai existau momente pl\cute. Spune: „Asta-i dezgust\tor. ceea ce triumf\ s`nt sentimentele individuale. cu a alege `ntre arta proprie [i fericirea oamenilor. a[adar. se plictise[te duminica. Lupte clandestine organizate – un fotbal – un tribunal. {i adaug\ c\ via]a e o porc\rie). `n anumite circumstan]e. c`nd totul e limpede. – Conchide. * W. n-a[ crede `n Dumnezeu. Pentru un artist. * O fiin]\ care pretinde ca totul s\ fie f\cut de cel\lalt [i care astfel suport\ [i tr\ie[te pasiv. „Dac\ a[ crede `n Dumnezeu. c\ filosofia mea nu e trist\. Dreptatea este dorin]a majorit\]ii. devine `n sf`r[it clar [i coerent. Dar ast\zi. umbli pe str\zi fum`nd o ]igar\. Un an. S\-l pun `ntr-un roman de dragoste? . Cum s`nt ele acum: se t`r\[te pe str\zi. S`nt dou\ meserii [i par s\ se `mpace `ntre ele. Omul poate s\-[i creeze singur propriile valori? ~n asta st\ toat\ problema. mai t`rziu [i le punea bine). Seam\n\ cu lupta dintre sexe“. asta echivaleaz\.

Ra]iuni morale. Scrisoare Roman: „Noapte de m\rturisiri. Dar ce dovede[te asta? Dovede[te c\ acela care abordeaz\ `n mod serios problema moral\ trebuie s\ cad\ p`n\ la urm\ `n extreme. * Duminic\. * Decembrie. * Teribilul [i devorantul egoism al arti[tilor.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 228 228 ALBERT CAMUS CARNETE 229 * Caracterul nes\buit al sacrificiului: individul care moare pentru ceva ce nu va vedea. sudoare.carnete_Camus. * Justificarea artei: adev\rata oper\ de art\ ajut\ sincerit\]ii. de exemplu. de lacrimi [i de s\rut\ri. Imoral este cre[tinismul. Dep\[esc lumea asta. * Cei care iubesc toate femeile s`nt cei care se afl\ pe drumul spre abstrac]iune. Defini]ia unei morale contra ra]ionalismului intelectual [i a ira]ionalismului divin. `nt\re[te complicitatea dintre oameni etc. este b\rbatul unei singure femei. ~n orice caz. ~n culmea tuturor sf`[ierilor“. acel mic gol l\untric de c`nd s-au recunoscut. indiferent de aparen]e. spuse preotul. acea chemare reciproc\ a aman]ilor. Ce este dragostea pentru ea: acel vid. `[i scriu. – Vezi. Inima asta plin\ de lacrimi [i de noapte. … * . iar el g\se[te tonul potrivit [i-[i p\streaz\ dragostea. A[a c\ voi fi `ntotdeauna judecat pentru aceast\ am\r\ciune care azi nu-mi mai spune nimic. * Roman. {i te face s\-i ier]i totul. * Mi-au fost necesari zece ani ca s\ cuceresc ceea ce mi se pare nepre]uit: o inim\ f\r\ am\r\ciune. S\ tr\ie[ti ceea ce este onorabil `n tine [i numai at`t. adev\ratul disperat. B\rbatul care ar fugi de orice idee [i de orice abstrac]iune. Dar cel pu]in po]i alege s\ tr\ie[ti pe planul unde angajamentul este posibil. Separa]i. ~nc\p\]`n`ndu-se asupra acelui chip singular care nu poate oferi totul. * Nu po]i p\stra o dragoste dec`t din ra]iuni exterioare dragostei. O fiin]\ frumoas\. * Roman Cea care a ratat totul din neaten]ie: „{i totu[i `l iubeam din tot sufletul“. strig`ndu-[i numele. 24 septembrie 1944. Triumful limbajului [i al bunei scrieri. {i cum se `nt`mpl\ adeseori. * Nu po]i fi `n stare s\ te angajezi pe toate planurile. * Roman. de cazul singular. am\r\ciunea odat\ dep\[it\. dragoste. Fiindc\ se `ndep\rteaz\ de particular. Pat sc\ldat de lacrimi. Conspira]ia ca valoare moral\. `nc\ nu-i destul. nebunie [i ]ipete. Capitolul X. Fie c\ e[ti pentru (Pascal) sau contra (Nietzsche). ~n anumite cazuri asta poate duce la `ndep\rtarea de fiin]e chiar ([i mai ales) [i pentru o inim\ b`ntuit\ de pasiunea pentru fiin]e. * Ciuma. duce la sf`[iere. am `nchis-o `ntr-o carte sau dou\. Capitolul I. Morala extins\. e suficient s\ fii `n mod serios [i consta]i atunci c\ problema moral\ nu este dec`t s`nge. E pre]ul care trebuie pl\tit. * Revolta.

Ca s\ o dep\[e[ti nu trebuie s\ te la[i `n voia sor]ii. S\ po]i muri demn. – Nu. acela s\ devenim chiar noi Dumnezeu. {tiu c\ e[ti un fiu foarte bun. De aceea majoritatea operelor actuale s`nt reportaje [i nu opere de art\. . – Exist\ totu[i ceva. * Omul nu are libertate at`t timp c`t nu [i-a dep\[it teama de moarte. Mai spune [i c\ `ncerc`nd s\-l salveze pe Paneloux. nu trebuie s\ condamn\m la moarte fiindc\ noi `n[ine s`ntem destina]i s\ fim ni[te condamna]i la moarte.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 230 230 ALBERT CAMUS CARNETE 231 Nu cred `n ac]iunile disperate. * Roman despre dreptate. * Eroismul [i sfin]enia. Dar ceva exist\… – Sigur. Iat\ `n ce const\ toat\ istoria cre[tinismului. Dar trebuie s\-]i fi ar\tat m\sura. nu-i asta. Cum s\ tr\ie[ti f\r\ har? Trebuie s\ te pui pe treab\ [i s\ faci ceea ce n-a f\cut niciodat\ cre[tinismul: s\ te ocupi de cei os`ndi]i. mam\. – Nu. Dac\ lumea asta n-are sens. * Sensul operei mele: at`]ia oameni s`nt lipsi]i de har. Medicul. accept`nd s\ fie salvat. * Ciuma. – E[ti un fiu bun. Nu cred dec`t `n ac]iunile fundamentate. V\ este dat\ de ni[te mediocri [i o `mp\rt\[i]i cu mediocri sau cu tic\lo[i. Jean. iar Rieux r\spunde c\ esen]ialul este s\ nu accep]i [i s\ lup]i p`n\ la cap\t. f\r\ am\r\ciune. Fiindc\ nu avem dec`t un singur mod de a-l crea pe Dumnezeu. `i dovedea `n acela[i timp c\ gre[ea [i c\. Pasiunile erau individuale atunci. Jean. E[ti inteligent. Un rebel care execut\ o ac]iune despre care [tie c\ va duce la uciderea unor ostatici nevinova]i… Dup\ aceea accept\ s\ semneze gra]ierea unui scriitor pe care-l dispre]uie[te. Deci… Nou\ ne revine s\-l cre\m pe Dumnezeu. }ie `]i revine sarcina s\ continui. * Roman despre dreptate La sf`r[it. Rieux spune c\ e inamicul lui Dumnezeu de vreme ce lupt\ contra mor]ii [i c\ meseria lui este tocmai aceea de a fi inamicul lui Dumnezeu. * Clasicismul `nseamn\ st\p`nirea pasiunilor. – S`nt foarte lini[tit\ `n privin]a ta. s\ sporim fericirea [i bucuria deoarece universul acesta e nefericit. Nu el este creatorul. Nu accept s\ aib\ dreptate. de vreme ce f\r\ nici o `ndoial\ va muri. Trebuie s\ st\p`nim pasiunile colective. ~n fa]a mamei s\race [i bolnave. virtu]i secundare. Paneloux accepta posibilitatea de a nu avea dreptate. mam\.carnete_Camus. – Mul]umesc. inamic al lui Dumnezeu: lupt\ contra mor]ii. Ast\zi ele s`nt colective. adic\ s\ le d\m o form\. eu s`nt cea care-]i mul]ume[te. * Nu exist\ alt\ obiec]ie fa]\ de atitudinea totalitar\ dec`t obiec]ia religioas\ sau moral\. La fel. Dar cred c\ nu e nevoie de mare lucru ca s\ justifici o ac]iune. M-am `n[elat deseori [i n-am fost `ntotdeauna un om drept. [i anume c\ nu v-am tr\dat niciodat\. Toat\ via]a v-am fost credincios. Dar nu prin sinucidere. * Harul? Trebuie s\ slujim justi]ia deoarece condi]ia noastr\ este nejust\. * Reputa]ia. Dar tr\indu-le s`ntem devora]i de ele. Paneloux `i spune doar c\ p`n\ la urm\ va avea dreptate. `nseamn\ c\ ei au dreptate.

* Revolt\. Accept\ pentru c\ e `n firea lucrurilor. colec]ioneaz\ montgolfiere (de por]elan. „Pe mine nu m\ intereseaz\ ce fac locatarii. s\ renun]\m la tot. Toat\ ziua se vorbe[te despre posibilitatea de a c\p\ta o sup\ cu lapte seara pentru c\ asta face s\ urinezi de mai multe ori `n timpul nop]ii. c\rora le este incendiat\ casa unde se aflau p\rin]ii lor. Povestea sinuciderii fixate dinainte. R\m`n func]ionarii [i imbecilitatea. Idem: individul care aplic\ morala sincerit\]ii ca s\-[i afirme solidaritatea. Diminea]a. Moare.“ . Imensa lui singur\tate final\. Idem: `i ucidem pe cei mai `ndr\zne]i dintre ei. – Femeile deportate care intr\ `n Elve]ia [i care izbucnesc `n r`s v\z`nd o `nmorm`ntare: „A[a s`nt trata]i mor]ii aici“. c\ e frig etc. 1 Comandant. Bob pe c`mpurile de var\ din Normandia. Casca lui acoperit\ de ridichi s\lbatice [i buruieni. C\ WC-urile se afl\ la o sut\ de metri de cazarm\. At`tea femei `nc`t nu pot dormi. Libertatea este dreptul de a nu min]i. Buchenwald.“ – Jacqueline revenind de la Königsberg la Ravensbrück – 100 de kilometri pe jos. * Crea]ia corectat\ Tancul care se r\suce[te [i se zbate ca un miriapod. face cur\]enie printre tortura]i. Adev\rat pe plan social (subaltern [i superior) [i pe plan moral. dec`t dac\ se `nghesuie „Crea]ia corectat\ sau sistemul. i se d\ imediat o misiune `n care toat\ lumea [tie c\ moartea e inevitabil\. Jurnalistul spaniol de Suzy (de cerut textul s\u) (copii care `i arat\ cadavrele r`z`nd). * Roman despre dreptate Individului care adun\ la un loc revolu]ionarii (com. 2 Se va reg\si frecvent acest titlu `n Carnete [i mai ales mai departe (Caietul al V-lea). raportul comisiei engleze din Times despre atrocit\]i.V. * Ciuma. Casca lui acoperit\ de ridichi s\lbatice [i de buruieni. – Cei doi tineri polonezi de paisprezece ani. „Lucrurile care gem fiindc\ s`nt desp\r]ite. Un capitol despre oboseal\. Ce `nseamn\ s\ ai idei! * Ciuma. de presse-papiers. Ce `nseamn\ asta? Ne va trebui mai mult\ for]\ [i voin]\ dec`t era nevoie alt\dat\. Du[ rece la inim\ timp de o or\. Func]ionarul de la c\ile ferate tr\ie[te la suprafa]a pelicular\ a materiei. Tancul care se r\suce[te [i se desface ca un miriapod. culcate pe jos.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 232 232 ALBERT CAMUS CARNETE 233 R\spuns: dac\ nu putem face totul `n acela[i timp. I-au ucis pe cei mai `ndr\zne]i dintre noi. * Crea]ia corectat\2. Cf.1) dup\ judecat\ sau suspiciune (fiindc\ e nevoie de unitate). * V\rul lui M. – Jacqueline.“ * Acela (un inspector de la c\ile ferate) nu tr\ie[te dec`t pentru c\ile ferate.).carnete_Camus. De la paisprezece la [aptesprezece. ~ntr-un cort mare `mp\r]it `n patru cu un cadru. – Port\reasa de la Gestapo instalat\ pe dou\ etaje ale unui imobil din rue de la Pompe. de c\lim\ri etc. sub form\ de pipe. * Bob la atac pe c`mpurile verii. * Roman universal. Marele clasic de m`ine este un `nving\tor f\r\ egal.

qxd 12/12/02 4:31 PM Page 234 234 ALBERT CAMUS CARNETE 235 unele `n altele. Exact. [i P. * Cre[tinismul. S\ fi iubit [i totu[i s\ nu fi salvat nimic! * Tenta]ia treburilor secunde [i cotidiene. G. * Iulie ’45 Chateaubriand lui Ampère merg`nd `nspre Grecia `n 1841: „Spune]i adio din partea mea muntelui Hymette. eliberat\ cu un tatuaj pe piele: a servit timp de un an `n lag\rul SS din… * Demonstra]ie. Dar dezgust. * Dezgust profund fa]\ de orice societate. Idem: omul secolului al XVIII-lea: „C`nd. dup\ exemplul Titanilor. Faci pe tine. Admira]ie p\tima[\ a lui Sade pentru Rousseau [i Richardson de la care a `nv\]at „c\ nu `ntotdeauna f\c`nd s\ triumfe virtutea po]i s\ st`rne[ti interesul“. Dincolo de asta. Tenta]ia de a fugi [i de a accepta decaden]a epocii. Ce-i de f\cut? Revoltatul are cele mai pu]ine [anse s\ `nl\ture complicii. cuv`ntul „complicitatea“ se afl\ de fapt scris deasupra cuv`ntului „comunicarea“. Noi m\rturisim `mpotriva lui Dumnezeu. Autopsie f\cut\ de Gall: „Craniul s\u dezgolit sem\na cu toate craniile de b\tr`ni. Dizenteria. – Aspect mondial `n dialogul dintre politic\ [i moral\. Obstacol pentru om fiindc\ nu poate dep\[i cercul fiin]elor pe care le cunoa[te.: pasiunea adev\rului. a devenit mai interesant\“. P`n\ la urm\ politica ajunge la partidele care deservesc comunicarea (complicitatea1). pentru a nu contribui la cobor`rea lui. * C. * Noi. Singur\tatea m\ face fericit. francezii. * – {i crea]ia `ns\[i. – X. capului Sunium unde am auzit greieri… ~n cur`nd va 1 ~n manuscris. . violen]a etc. * Inima care `mb\tr`ne[te. 1 Cele c`teva litere care preced\ „Sintes“ s`nt ilizibile. unde am l\sat ni[te albine. * Comunicare. Pentru c\ atunci condamnarea noastr\ ar fi ne`ndur\toare.carnete_Camus. deportat\. dezgust gre]os fa]\ de aceast\ risipire `n ceilal]i. ~n fa]a acelui conglomerat de for]e gigantice: Sintes1. s`ntem acum pe culmea oric\rei civiliza]ii: nu mai [tim s\-i facem pe ceilal]i s\ moar\. ~n jurul lor. Dar trebuie s\ treci peste corpuri [i s\ le calci `n picioare. toat\ lumea e r\stignit\. WC-urile la o sut\ de metri. Dar vor fi `nl\tura]i.“ Sade despre doamna de La Fayette: „{i devenind mai concis\. A]i fi aspru pedepsi]i dac\ v-am accepta postulatele. Idem: „Nu dob`nde[ti cunoa[terea inimii omului“ dec`t prin nenorociri [i c\l\torii. `ndr\zne[te s\-[i `nal]e p`n\ la cer m`na `ndr\znea]\ [i `narmat doar cu pasiunile sale nu se mai teme s\ declare r\zboi celor care `l f\ceau altfel s\ tremure“. Ea e cea care produce r\zboaiele. * Sade. Dar [i sentimentul c\ decaden]a `ncepe din momentul c`nd accep]i. Organele afec]iunii paterne [i ale iubirii de copii s`nt reliefate. * Revolt\. C\ abstrac]iunea e r\ul. Omul trebuie s\ tr\iasc\ `n cercul c\rnii. face din ea o abstrac]iune. torturile. {i r\m`i – pentru ca omul s\ r\m`n\ la `n\l]imea lui. Problem\: cum se men]ine viziunea abstract\ `n fa]a r\ului carnal – ideologia fa]\ `n fa]\ cu tortura impus\ `n numele acelei ideologii.

face r\ul [i binele pasiv.“ * Revolta P`n\ la urm\. Totul trebuie f\cut [i la tot trebuie renun]at. dar de data asta sub forma ei cea mai josnic\. dreptatea mu]ilor distruge complicitatea. ~nseamn\ s\ pot da dreptate adversarului. `n faptul c\ se fundamenteaz\ singura valoare constant\ din istoria oamenilor care nu au murit niciodat\ cu adev\rat dec`t pentru libertate. Acest lucru odat\ stabilit. scrie lucruri mari [i face lucruri mici. libertatea `[i men]ine puterea de protest `mpotriva nedrept\]ii [i salveaz\ comunicarea.carnete_Camus. s\-[i prevad\ sl\biciunea – s\ fie ceea ce este. {i mai ales s\ le accepte. caracterul fiind lipsit de energie. Am o socoteal\ de `ncheiat cu peisajul acesta. `nc\p\]`nat. Regret p`n\ [i iarba din timpul meu. C\ci chiar dac\ dreptatea nu este realizat\. f\r\ speran]\. Superior sf`[ierii. * „Omul care se c\ie[te este uria[.“ * 30 iulie ’45 La treizeci de ani.“ „C`nd cineva are spiritul elevat [i inima josnic\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 236 236 ALBERT CAMUS CARNETE 237 trebui s\ renun] la tot.: „N-am fost niciodat\ str`ns `n bra]e de o femeie cu acea deplin\ renun]are la sine. am f\cut ceea ce trebuie. exist\ o dreptate. omul ar trebui s\ fie st\p`n pe el. Dar greutatea e s\ nu pierdem niciodat\ din vedere c\ ea trebuie s\ cear\ `n acela[i timp dreptatea a[a cum s-a hot\r`t. aleg libertatea. R\m`ne un efort uria[. Am cunoscut destule ca s\ pot renun]a la aproape tot. Adic\ am min]it [i am dorit `mpreun\ cu ei. s\-[i fi f\cut socoteala exact\ a defectelor [i a calit\]ilor sale. cu acele duble `nl\n]uiri.“ „Exist\ vremuri c`nd. Intr\m `n pozitiv. dar ele se vor [terge… Nu ve]i mai reg\si nici o frunz\ din m\slinii [i nici un bob din strugurii pe care i-am v\zut `n Atica. dar cu masca sa. cu acea pasiune arz\toare pe care am c\utat-o [i al c\rei farmec ar face c`t o via]\ `ntreag\. viciile nu produc dec`t corup]ie. S\ nu mai neg nimic de vreme ce totul se poate afirma. Dar cine.“ * Roman „Am dat oamenilor partea lor. Dreptatea `ntr-o lume t\cut\. Nu am avut for]a s\ fac s\ tr\iasc\ o buruian\. de[i foarte diferit\. ~nc\ mai r\t\cesc `n memoria mea printre amintiri. Am alergat de la o fiin]\ la alta. s\-[i cunoasc\ limita. nu [i crime. Libertatea `nseamn\ s\ pot ap\ra ceea ce nu cred. dar [i f\r\ am\r\ciune. Efortul secretului.“ Idem: „Dac\ n-ar exista pasiune. ar vrea s\ fie uria[ f\r\ s\ fie v\zut?“ (Via]a lui Rancé) * Ce om a[ fi dac\ n-a[ fi fost copilul care am fost! * Inedite de Ch. A[a se constat\ prioritatea pe care-o dob`nde[te `ncetul cu `ncetul valoarea libert\]ii. n-ar exista virtute [i totu[i secolul acesta a ajuns la o asemenea culme a mizeriei `nc`t este lipsit de pasiune [i de virtute. ajunge. chiar `ntr-un regim sau o lume pe care le aprob. Doresc s\ r\m`n singur cu el. `n ziua de azi. neag\ revolta [i restituie consim]irea. Acum. . precum materia. zilnic. S\ se instaleze `n natural.

ci numai victime. [i s`nt rari. libertatea sf`r[e[te prin a se confunda cu libertatea de expresie. * Oamenii cred `ntotdeauna c\ te sinucizi dintr-un motiv anume. dac\ ar exista. Dar e un adev\r nu prea r\sp`ndit. CAIETUL AL V-LEA septembrie 1945 – aprilie 1948 Singura problem\ contemporan\: putem transforma lumea f\r\ a crede `n puterea absolut\ a ra]iunii? ~n ciuda iluziilor ra]ionaliste. chiar marxiste. Dar [i determinismul e o gre[eal\. desigur. Dar te po]i foarte bine sinucide din dou\ motive. fiindc\ doar justi]ia le poate oferi un minimum material de care au nevoie [i c\. Dac\ s`nt m`ndri. Dac\ mi se p\rea necesar s\ sus]in concilierea dintre justi]ie [i libertate. Cum ar putea fi determinate c\ile libert\]ii? Este desigur fals s\ spunem c\ ceea ce este determinat e ceea ce a `ncetat s\ tr\iasc\. Nimic mai mult.carnete_Camus. `n fapt. la un interval de dou\ milenii. Toate astea deoarece socote[te c\ nu conteaz\. ei ar sacrifica f\r\ ezit\ri libertatea `n schimbul acestei justi]ii elementare. * Nu s`ntem n\scu]i pentru libertate. nu exist\ c\l\i. * X. S`ntem `ntr-o lume `n care trebuie s\ alegi `ntre a fi victim\ sau c\l\u – [i nimic altceva. Totul se trage de la faptul c\ aceia care s`nt `ns\rcina]i s\ vorbeasc\ `n numele poporului nu au `ntotdeauna cu adev\rat grij\ de libertate. nici mai pu]in dec`t omului. ~nsu[i Dumnezeu. se laud\ chiar cu contrariul. Va trebui oare sacrificat\ una dintre aceste valori? Ce s\ g`ndesc `n acest caz? * Politic\ (urmare). {i. Dar cum ar putea ei s\ lupte contra fra]ilor lor [i a `ntregii justi]ii? Vor depune m\rturie. Dar nu este determinat dec`t ceea ce a fost tr\it. C`nd s`nt sinceri. nu ar putea schimba trecutul. ~mi dau totu[i seama perfect c\ nu asta e grija cea mai mare a multor europeni. ~ntotdeauna mi s-a p\rut c\. Am o aplecare foarte puternic\ spre libertate. apoi se contrazice sau recunoa[te f\r\ discu]ie c\ nu are dreptate. Dar aceast\ conciliere nu se poate realiza dec`t `ntr-un anume climat care ast\zi mi se pare destul de . Alegerea nu e u[oar\. Nu se g`nde[te cu adev\rat la ceea ce spune. Dar este contrariul superficialit\]ii. * Ce ar putea fi (Ce este1) nemurirea pentru mine? S\ tr\iesc p`n\ ce ultimul om a disp\rut de pe p\m`nt. ~n cele din urm\. * Antinomii politice.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 238 CARNETE 239 utopic. acolo se afla ultima speran]\ a Occidentului. pe bun\ dreptate sau nu. care tr\iesc cu acest scrupul trebuie s\ dispar\ `ntr-o zi sau alta (exist\ `n aceast\ privin]\ mai multe moduri de a muri). vom asista la sacrificiul. Ea spune. {tiu asta de mult. Simpla grij\ ar fi suficient\… Aceia deci. al lui Socrate. Program pentru m`ine: executarea solemn\ [i semnificativ\ a martorilor libert\]ii. de mai multe ori repetat. `ntreaga istorie a lumii este istoria libert\]ii. nu vor pieri f\r\ s\ se fi luptat. `n opinia mea. preocupat\ 1 „Ce este“ a fost ad\ugat cu creionul pe manuscris. Dar viitorul nu `i apar]ine nici mai mult. Iar pentru orice intelectual. Acest ciudat personaj vorbe[te ca s\ nu spun\ nimic. e pentru c\. at`ta tot. * Revolt\: s\ creezi ca s\ ajungi la oameni? Dar `ncetul cu `ncetul crea]ia ne separ\ de to]i [i ne arunc\ departe f\r\ umbra unei iubiri.

De aici reiese c\ acel clasicism este poate imposibil. – Literatura universal\ nu se poate opri la disperare (nici la optimism de altfel – ar fi suficient s\ se r\stoarne ra]ionamentul). – O literatur\ disperat\ nu va fi niciodat\ universal\. cea mai mare [ans\ de autenticitate este totodat\ [i cea mai mare [ans\ de e[ec pentru art\. Concluzie: `n orice literatur\ a disper\rii nu figureaz\ dec`t un caz limit\ [i nu cel mai 1 Cf.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 240 240 ALBERT CAMUS CARNETE 241 cum e de alt\ ran\. adic\ [ansa ca din zece arti[ti autentici unul s\ supravie]uiasc\ [i s\ ajung\ a g\si `n via]a sa timpul pasiunii [i pe cel al crea]iei. Opera de art\ st\ `n picioare prin ea `ns\[i [i nimic altceva nu poate face asta.carnete_Camus. Prefa]a la Chamfort [i ultimele capitole din Omul revoltat.“ * Idem. necunoscut\. Artistul nu mai poate fi un solitar. `ntr-adev\r. o epoc\ clasic\ este aceea a c\rei art\ pune `n forme [i formule pasiunile contemporanilor. dac\ este.“ * De ce s`nt artist [i nu filosof? Fiindc\ g`ndesc `n func]ie de cuvinte [i nu `n func]ie de idei. c`nd pasiunile colective precump\nesc asupra pasiunilor individuale. Stilul grandios [i forma frumoas\. – „[Opera de art\] este singurul obiect material din univers care are o armonie interioar\. se vede cel pu]in c\ el nu poate fi construit dec`t de o genera]ie – [i nu de un om. Dac\ clasicismul se define[te prin dominarea pasiunilor. Ast\zi. Ca urmare. * Octombrie ’45 Estetica revoltei Imposibilitatea omului de a dispera total. – Toate celelalte au c\p\tat form\ prin presiunea din exterior [i se pr\bu[esc de `ndat\ ce le sco]i din tipar. Dar dac\. . ci c\ dep\[e[te sau uit\ aceast\ disperare. ci politica. este farul care nu poate fi acoperit cu un v\l. acest clasicism e posibil. [i L. anume de a ajunge la aceast\ limit\. plin\ de speran]\ sau distructiv\. De ad\ugat: motive pentru care literatura este universal\ sau nu este astfel. * Tragedie C. a[a cum p\rem s\ credem. p`n\ la moarte. * Crea]ie corectat\ „Oamenii ca mine nu se tem de moarte. Hegel ar avea dreptate. * Estetica revoltei1. dac\ pasiunile trebuie tr\ite `nainte de a le formula. Omul a f\cut o pasiune. nu iubirea este cea care trebuie st\p`nit\ prin art\. pe care o va t`r` dup\ sine. Sarcin\ cu at`t mai grea: 1) pentru c\. pentru condi]ia sa. …Ea [arta] este singurul produs ordonat pe care l-a z\mislit rasa noastr\ dezordonat\. Forster. semnificativ. Remarcabil la om nu este faptul c\ disper\. Ea `ncheie ceea ce societatea a promis adeseori. `n sensul ei cel mai pur. ea trebuie doar s\ ]in\ seam\ de ea. este cea mai bun\ m\rturie pe care o putem aduce despre demnitatea noastr\. pasiunea colectiv\ devoreaz\ tot timpul apar]in`nd artistului. Te trimit deci la o primejdie de moarte. {i.M. expresii ale celei mai `nalte revolte. ecoul a o mie de labirinturi. * Estetica revoltei. – Vin spre tine pentru aceast\ circumstan]\. istoria revoltei umane are un sens. Aceasta e doar un accident care le d\ dreptate. Dar dac\ ar fi posibil. Sau. o poate face doar `n triumful pe care-l datoreaz\ unei `ntregi genera]ii. infinit mai seriaos\. 2) pentru c\ [ansele de moarte s`nt mai mari – [i chiar singurul mod de a tr\i cu autenticitate pasiunea colectiv\ este s\ accep]i s\ mori pentru ea. dar numai printr-un e[ec. dar mereu `n zadar. Altfel spus. [ansele de e[ecuri despre care vorbesc nu pot fi echilibrate dec`t de [ansa num\rului. * Estetica revoltei E. Hegel n-ar mai avea dreptate. Este strig\tul a o mie de santinele. `nseamn\ c\. iar sf`r[itul istoriei ar fi imaginabil. `n acest caz. Shelley: „Poe]ii s`nt legislatorii nerecunoscu]i ai lumii“. spune el.

2 Urmeaz\ trei cuvinte indescifrabile. – Eu a[ consim]i dac\ ar trebui. e o sl\biciune care nu are sens. L. – Totu[i ea face s\-mi p\strez stima pentru mine `nsumi. – Este un semn pentru mine c\ adev\rul nu-i la tine. C. atunci intr\m `n tragedie. de asemenea. – Nu cred `n libertate. Asta-i morala mea. L. faptul nu se `nt`mpl\ at`t din pricina tiranilor. C. C… Oamenii ca mine par `ntotdeauna s\ moar\ singuri. L. – Eroismul este o virtute secundar\. C`nd [i adversarii au dreptate. libertatea m\ deranjeaz\ – Trebuie s\ suprim\m martorii libert\]ii. Dar sf`[ierea vine c`nd oamenii care vor. – Ce te intereseaz\? C. C`nd adversarul nu are dreptate. voi a]i adorat cerul acesta cu toate c\ era cufundat `ntr-o t\cere `nc\p\]`nat\. Adio. – {i dac\ dreptatea ta este ratat\? – Atunci voi intra `ntr-un infern pe care nici azi tu nu-l po]i imagina. Ast\zi libertatea m\ deranjeaz\. C`nd domin\ r\ul nu e nici o problem\. – Da. – Convingerea mea e c\ ele se pot `mp\ca. Trebuie s\-l respect\m [i s\-l r\zbun\m. Un partizan `l trateaz\ cu u[urin]\. – Da. Dar peste tot aiurea exist\ imbecili [i la[i. a]i acceptat ca bietele voastre iubiri. ci omul. moartea. Tu [i cu mine [tim c\ exist\ o libertate. – Istoria arat\ c\ aceast\ convingere a ta este proast\. o dreptate. – Ai dreptate. C. Timp de milenii. strig\ un personaj.. Printre noi nu vei g\si nici m\car un singur la[. C.1“ C. L. dac\ tr\im sf`[iindu-ne. Iar libertatea nu este `ntotdeauna dec`t grija. ~[i rostogole[te a[trii mu]i deasupra groaznicelor b\t\lii omene[ti. binele omului. – Dac\ lumea este tragic\. C. {i este un semn pentru mine c\ adev\rul nu-i la tine. – Am s\-]i spun ce se va `nt`mpla (tablou). Privi]i noaptea asta. L. cei care-l combat s`nt liberi [i `mp\ca]i. marea grij\ a c`torva. – Tu ai dreptul s-o spui de vreme ce po]i dovedi asta. C. T\cere. A[a am s\ fac [i eu. neav`nd drept sprijin dec`t voin]a mea de om. {i la cap\tul tragediei. Se aduce corpul lui L. `l vor imediat sau `l fixeaz\ peste trei genera]ii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 242 242 ALBERT CAMUS CARNETE 243 – To]i au dreptate. Dar `]i cer s\ m\ `n]elegi. Asta-i suferin]a mea de om. C. [tii ce se afl\? C. – Exist\ imbecili pretutindeni. Dar `ntr-adev\r voi fi f\cut ceea ce trebuie pentru ca oamenii s\ nu fie singuri. Eu cred c\ ele nu se pot `mp\ca. stima ta? L.carnete_Camus. – Am aerul c\ triumf. – De ce? – M\ `mpiedic\ s\ fac dreptate. iar aceasta ajunge s\-i despart\ pentru totdeauna. {i totu[i eu nu voi consim]i niciodat\ s\ te omor. se afl\ moartea. – De ce s-o alegi pe una mai cur`nd dec`t pe cealalt\? – Fiindc\ vreau ca un mare num\r de oameni s\ fie ferici]i. . E imens\. dorin]ele [i temerile voastre s\ nu `nsemne nimic `n fa]a divinit\]ii. o comunitate `n lupta contra tiranilor. – Te trimit la aceast\ moarte aproape sigur\. – Privi]i2. (privindu-l) – Prietenia. L. o bucurie profund\ [i `mp\rt\[it\. – Fiecare om pariaz\ pe ceea ce crede c\ este adev\rul… ~nc\ o dat\. Manuscrisul este greu de citit. – Nu pot `n]elege ceea ce este inuman. – L. C. pentru c\ s`nt viu. – S\ refaci lumea este o misiune ne`nsemnat\. A]i crezut `n 1 Ultimele cuvinte s`nt pur [i simplu probabile. – Voi renun]a deci [i la faptul de a fi `n]eles de cei pe care-i iubesc.: „A murit ca un erou pentru cauza noastr\. L. Dar care ar fi atunci prima virtute? L. – Nu lumea trebuie ref\cut\. Sf`r[it. Dar s`nt cufundat `n aceea[i noapte ca [i tine. ~n asta const\ `n]elepciunea mea de om. `n fine. C.

nici mai important. L. numai ca s\ fie normal! {i ce efort `nc\ [i mai mare pentru cel care are ambi]ia s\ se domine [i s\ domine spiritul. c`nd vi se cere acela[i sacrificiu. – Tocmai. omul este `nclinat s\ se dilueze. pentru cine [tie s-o accepte. Dar nu voi adopta atitudinea superioar\ a celui care `l dispre]uie[te. iar nu destinele individuale. oare `l ve]i refuza? C. – Dar cine are dreptate? Locot. – Nu era posibil. * Filosofia este forma contemporan\ a impudorii. Nimeni nu poate spune c\ a atins limita omului. nu! {i eu [tiu bine cine avea dreptate. dar de ast\ dat\ `n slujba omului. de la spiritul r\ului la sacrificiul f\r\ speran]\ nu exist\ nici o m\rturie care s\ nu fi fost r\scolitoare. * Treizeci de articole1. Renumele! ~n cel mai bun caz. este o eliberare. Dar el e responsabilul la nesf`r[it al acestei [anse. C. L. – Cel care supravie]uie[te. A[a c\ m\ voi duce. – S\ nu crede]i c\ s`nt un suflet complet orb. e de alt ordin. asta-i condi]ia eficien]ei. da. – A murit [i el1. nici mai pu]in important dec`t indiferen]a. Motivul laudelor este la fel de lipsit de sens ca [i cel al criticilor. puteai s\ [i treci. {i renumele este un semn al oamenilor. o ne`n]elegere. L. C. E. ~n societate. dec`t prietenia. Ah! nu. . se `ntoarce r\nit. Ce eforturi nem\surate. La urma urmelor. X. Nu regret. am cunoscut puterea renumelui. – Bine. – Nu era posibil. Fiec\ruia dintre noi `i revine 1 Dup\ ce s-a reprezentat Caligula. Nu este dec`t o [ans\ nesf`r[it\. A[ fi putut mai t`rziu s\ visez ur`t. Doar una. ci s\ fim eficien]i. C. Cei cinci ani care au trecut m-au `nv\]at asta. * Revolt\ Pasiunile colective precump\nesc asupra pasiunilor individuale. X. el era cel care cerea s\ ne reunim. [tiu despre ce este vorba. – Eu s`nt [eful [i eu decid. Oamenii nu mai [tiu s\ iubeasc\. – Nu e cazul s\ te duci dumneata. aproape de la o zi la alta. Un [ef bun. – Trebuia totu[i s\ treci. El. – De vreme ce te-ai putut `ntoarce. Acum. C. * Noiembrie – 32 ani Cea mai natural\ `nclina]ie a omului este s\ se ruineze o dat\ cu el toat\ lumea. avem nevoie de dumneata. E pu]in lucru. Dar ajunge ca voin]a sa. Dar nu prea-mi plac adev\rurile care se `ntorc `n favoarea mea. Iar ast\zi.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 244 244 ALBERT CAMUS CARNETE 245 singur\tatea voastr\. Libertatea e ultima dintre pasiunile individuale. C. dec`t detestarea.carnete_Camus. Rolul nostru nu e s\ facem gesturi frumoase. con[tiin]a sa. Ambi]ia mea. De la animal la martir. De aceea este ea ast\zi imoral\. X. – Pentru c\ o s\ mor. dou\ voci autentice sau emo]ionate. Intr\ un b\rbat. dac\ am una. Omul nu este nimic de la sine. [i `n sine propriu-zis ea este imoral\. Ceea ce-i intereseaz\ ast\zi pe ei este condi]ia uman\. De la sine. – De ce? L. * La treizeci de ani. * 1 Aceste patru r`nduri au fost ad\ugate cu creionul pe manuscris. spiritul s\u de aventur\ s\ precump\neasc\ [i [ansa devine mai mare. ce-mi pas\ mie de toate astea? O ne`n]elegere.

fecunditatea uman\. * Materialismul istoric. Dac\ nu aleg. Asta-i legea.carnete_Camus. este t\cerea [i gestul cotidian. * Misiunea noastr\: s\ cre\m universalitatea sau. mi-au trebuit ani de `nc\p\]`nare. * Este nevoie de tomberoane de s`nge [i de secole de istorie ca s\ se ajung\ la o modificare imperceptibil\ a condi]iei umane. m\ convinge c\ nu m\ pot desprinde de epoc\ f\r\ la[itate. situa]ia mea se afl\ `n minciun\ [i `n ucidere. virtutea sa definitiv\. . ~n ziua c`nd limita uman\ va avea un sens. m-a[ rostogoli `n pr\pastie. Dac\ voi alege s\ m\ constr`ng [i s\ cred `n istorie. * Mi-am tr\it toat\ tinere]ea cu ideea inocen]ei mele. Dumnezeu nu s-a creat singur. Dac\ Dumnezeu nu exist\. * Parain. iat\ consecin]ele cele mai legitime ale unei filosofii f\r\ Dumnezeu. situa]iei existen]ialiste `i va c\uta originea etc. ele se afl\ `n mitologia care pretinde credin]\. adic\ f\r\ nici un fel de idee. de fascina]ia ma[inalului. f\r\ a accepta s\ fiu un sclav. ~n starea actual\ a lucrurilor. Iat\ `ntrebarea: pot fi eu doar un martor? Altfel spus: am eu dreptul s\ fiu numai un artist? Nu pot crede. el `i va obiecta `ntotdeauna crea]ia istoriei. Timp de ani `n [ir capetele cad ca grindina. atunci el e[ueaz\ `n toate – S\ aib\ dreptate religia? Nu. A[a m\ men]in `n afara bolii [i a renun]\rii. Nefiind cre[tin.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 246 246 ALBERT CAMUS CARNETE 247 sarcina s\ exploateze `n sine `nsu[i cea mai mare [ans\ a omului. dec`t dac\ a[ fi cre[tin. Ce-i de f\cut `ntre cele dou\ extreme? Ceva `n mine `mi spune. Este modul meu de a dezn\d\jdui [i de a m\ vindeca de dezn\dejde. cel pu]in. nu s`nt dec`t un martor. Dac\ aleg s\ m\ pronun] `n acela[i timp contra lui Dumnezeu [i contra istoriei. Dar [tiu c\ acum stau `n picioare tocmai datorit\ acestui efort [i c\. Tendin]a mea este s\ prefer imobilitatea. * Revolt\. Ast\zi… * Nu s`nt f\cut pentru politic\ din moment ce s`nt incapabil s\ vreau sau s\ accept moartea adversarului. dac\ a[ `nceta o singur\ clip\ s\ mai cred `n el. Dar p`n\ la cap\t `nseamn\ s\ aleg istoria `n mod absolut [i o dat\ cu ea uciderea omului. aceast\ teribil\ lume a curajului [i a t\cerii. se proclam\ Revolu]ia [i se ajunge la `nlocuirea monarhiei legitime cu monarhia constitu]ional\. Fiindc\ diviniz\rii istoriei. Aici are dreptate Parain. Dar mai `nt`i trebuie s\ devii st\p`n pe tine `nsu]i. S\-i cucerim omului catolicitatea. trebuie s\ tac [i s\ accept a fi un sclav. * Tragedia nu este o solu]ie. ~nclina]ia mea cea mai profund\. Dac\ omul e[ueaz\ `n `ncercarea de a `mp\ca dreptatea cu libertatea. s`nt martorul libert\]ii pure al c\rui destin `n istorie este s\ fie executat1. valorile universale. Nu exist\ dec`t un scop posibil al marilor ac]iuni. f\r\ a-mi renega mama [i adev\rul. ~n afar\ de 1 Sau s\ tri[eze. dac\ omul accept\ aproxima]ia. cea mai sigur\. Numai cre[tinismul e tare `n aceast\ privin]\. dac\ uciderea omului este necesar\ istoriei. Dar nu `nainte. Teroarea domne[te. atunci se va pune [i problema lui Dumnezeu. * Doar printr-un efort continuu pot s\ creez. Nu a[ putea s\ o fac. determinismul absolut. Dac\ nu. Ca s\ scap de divertisment. situa]ia mea se afl\ `n t\cere sau moarte. nimic nu este permis. niciodat\ `nainte ca posibilitatea s\ nu fi fost tr\it\ p`n\ la cap\t. A `n]elege `nseamn\ a crea. sau s\ accept un angajament `n acela[i timp sincer [i relativ. trebuie s\ merg p`n\ la cap\t. Este fiul orgoliului uman. ob]in`nd avantaje materiale dintr-o situa]ie de artist favorizat (nota autorului). Dar r\spunsurile sale nu se afl\ `n ra]ionament. ridic`nd capul din toate puterile ca s\ respir [i s\ `nving. negarea oric\rei libert\]i.

ai oare dreptul s\ faci copii. `nc\ ata[at de libertate. dac\ a[ mai putea crede c\ misiunea omului este s\ creeze fericire! S\ tac cel pu]in. Moartea. De unde aceast\ teribil\ dorin]\ s\ aleg p\m`ntul. Este natural s\ fim recunosc\tori celui care ne permite s\ fim m\car o dat\ mai buni dec`t s`ntem. M\ `ndeamn\ acum s\ lucrez. Consecin]\: Am oare dreptul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 248 248 ALBERT CAMUS CARNETE 249 acestea. p`n\ ce am s\ m\ simt `n drept… * Crea]ia corectat\. ~n s\r\cie am g\sit [i voi g\si `ntotdeauna condi]iile necesare pentru ca vina mea. S`ntem f\cu]i s\ tr\im unii cu al]ii. care s`nt legate de aceast\ atitudine? R\spunsul pentru mine ar fi simplu. * X. oboseala [i mai crunt\ a umilirii. ~n]eleg s\ se arunce cineva `n ea orbe[te ca s\ scape de demen]a sau de sf`[ierea asta atroce (da. s\ accept avantajele.“ Nu. Mi-a luat o camer\ la hotel. s\ tac. {i nu-i o nenorocire.: Un satanism modest [i caritabil. `n bani [i `n considera]ie. Dar eu n-o pot face. Sub ocupa]ie: adun\torii de baleg\. * Estetica revoltei. `n cel mai r\u caz. Ceea ce sl\vim [i salut\m astfel este o mai bun\ idee despre om. dac\ exist\. ca aceea de a avea copii? La limit\. * 80% divor]uri la prizonierii repatria]i. dac\ vrei… Eu nu voiam. * Contra literaturii angajate. Roupp mi-a spus: Uite. A disp\rut o baionet\. `n aceste condi]ii. Saint-Étienne Dunières: muncitorii `n acela[i compartiment cu solda]ii germani. Cel mai bun dintre oameni trebuie os`ndit dac\ nu-l sluje[te dec`t pe om. Thibaudet despre Balzac: „Comedia uman\ este imitarea lui Dumnezeu Tat\l“. Pl\te[te el.carnete_Camus. * S`ntem soma]i s\ alegem `ntre Dumnezeu [i istorie. M\n`nc la el. s\ nu fie m\car ru[inoas\ [i s\ r\m`n\ m`ndr\. Tipul acela `nalt care trebuia s\ coboare la Firminy. A[ vrea s\ fiu [i al unui pictor. religia. Furia sa aproape de lacrimi. {i pe urm\ Roupp mi-a propus s\ m\ duc\ la Paris. Gr\dinile de la periferie. * O tragedie despre problema r\ului. s\ refuz p`n\ [i confortul foarte modest pe care li-l preg\tesc? {i. `i iubim la fel. Solda]ii `i p\zesc pe muncitori p`n\ la Saint-Étienne. s`nt impresarul unui boxer. * . c`t pentru binele pe care li l-am f\cut. `mi iubesc libertatea. s\ tac. Bine`n]eles. Dar nu mori cu adev\rat dec`t pentru tine. Singura filosofie original\ ar fi cea care ar justifica pe altul. dac\ n-a[ fi foarte sigur c\ orice om coincide `ntru totul cu istoria. o s\-mi amintesc imediat… Oricum. lumea [i copacii. am acceptat. * „Iubim oamenii mai pu]in pentru binele pe care ni l-au f\cut. Tema revoltei. s\-]i asumi condi]ia uman\1 atunci c`nd nu crezi `n Dumnezeu (de ad\ugat ra]ionamentele intermediare)? Ce u[or ar fi dac\ a[ ceda ororii [i dezgustului pe care mi le inspir\ lumea asta. am gre[it oare accept`nd sarcinile umane cele mai simple. cel pu]in. `n calitatea mea de artist. Peste oboseala fe]ei. Omul nu este numai social. * Thomas – Hm… ce ziceam? ~n fine. * 1 Oare mi-am asumat-o eu cu adev\rat atunci c`nd am avut at`tea repulsii [i mi-e at`t de greu s\ o fac? Inima asta a mea cu fidelit\]ile ei dificile nu merit\ oare aceast\ contradic]ie? (nota autorului) Orice filosofie este o autojustificare. `ntr-adev\r atroce). `i apar]ine. 80% dintre iubirile omene[ti nu rezist\ dup\ cinci ani de desp\r]ire. Dar trebuie oare s\ accept s\r\cia copiilor mei. A[a c\. a celui scos `n afara legii la Balzac.

nu-i mare lucru [i. s`nt ]intele satisf\c\toare ale dialecticii lor. Lumea a fost amputat\ de o parte din adev\rul ei. Nu eu am spus c\ omul este incapabil s\ se m`ntuiasc\ singur [i c\.) * Ciuma. c\ este deasupra tuturor celorlalte [i c\ Dumnezeu sau istoria. o var\ [i o toamn\ etc. ce s\ mai spun? Comuni[tii [i cre[tinii `mi vor spune c\ optimismul lor e cu b\taie lung\. … * Lui Guilloux: „Toat\ nenorocirea oamenilor vine din faptul c\ ei nu adopt\ un limbaj simplu. Nimic mai mult.carnete_Camus. N-ar mai fi fost tragedie din moment ce culmea oric\rei tragedii se afl\ `n surzenia eroilor. etc. Are o prim\var\ c`nd germineaz\ [i izbucne[te. dup\ caz.“ * Limitele. Iar dac\ alegem s\ servim aceast\ comunitate. primirea telegramei care anun]\ moartea doamnei Rieux. el este optimist `n privin]a destinului uman. Dup\ moartea lui Tarrou. Uite unde am ajuns. „Numai ora[ul modern ofer\ spiritului terenul pe care el poate deveni con[tient de sine. nu dovede[te nimic. – Prin compasiune? (A suferi `mpreun\. Sartre. C`t despre faimosul optimism marxist. Ea nu se poate deci face `n puritate: ci `n s`nge sau `n calcul. eu s`nt optimist `n privin]a omului. Marxi[tii nu cred `n persuasiune [i nici `n dialog. Cred c\ asta este calea unei revolu]ii psihologice f\r\ egal. din ad`ncul dec\derii sale. da]i-mi voie s\ r`d. spune Tarrou. pesimist `n privin]a destinului s\u. Astfel voi spune c\ exist\ mistere care se cuvin enumerate [i la care e bine s\ medit\m. C`t despre domnul Herriot [i clientela de la Annales. etc. Exist\ ciuma. `mpotriva oric\rei politici a minciunii sau a t\cerii. pesimist `n privin]a naturii umane. ~ntr-adev\r. de ceea ce face permanen]a [i echilibrul ei: natura. Este vremea marilor ora[e.) * Revolt\. `mpotriva lui Iisus [i a lui Nietzsche. iar condi]iile economice s`nt `n lumea lor de fatalit\]i mai teribile dec`t capriciile divine. este optimist `n ceea ce prive[te mersul istoriei (iat\ contradic]ia sa!). Ciuma urmeaz\ anotimpurile anului. Dac\ cre[tinismul este pesimist `n privin]a omului. Revolu]ia trebuie s\-[i accepte violen]a proprie sau s\ fie renegat\. Toate filosofiile moderne ale istoriei etc. Nu exist\ con[tiin]\ dec`t pe str\zi! (Cf. ~n felul acesta s`ntem liberi `mpreun\ cu ceilal]i. Din acest punct de vedere. `n sinceritate. alegem s\ servim dialogul p`n\ la absurd. Cum de nu v\d ei c\ niciodat\ nu a fost lansat un asemenea strig\t de `ncredere `n om? Eu cred `n dialog.“ Aerodromul e prea departe de ora[ pentru a se organiza o curs\ regulat\. fiind pesimist `n privin]a condi]iei umane.“ Semnificativ. Dac\ eroul din Ne`n]elegerea ar fi spus: «Iat\. Efortul meu: s\ demonstrez c\ logica revoltei refuz\ s`ngele [i calculul. Progresul [i adev\rata m\re]ie se afl\ `n dialogul purtat la nivelul omului [i nu `n evanghelie. Se trimit doar pachete para[utate. . monologat\ [i dictat\ din v`rful unui munte singuratic. nici teribilele formule ale blestemului divin. Efortul uman spre libertate [i contradic]ia sa obi[nuit\: disciplina [i libertatea mor tot prin efortul uman. Trebuie s\ ne ap\r\m `mpotriva ei [i asta [i facem. marea etc. „S\ nu exager\m nimic. nu are alt\ speran]\ definitiv\ dec`t `n mila lui Dumnezeu. are dreptate Socrate. Voi spune c\. Pu]ini oameni au `mpins mai departe ne`ncrederea fa]\ de semenii lor. Eu s`nt fiul dumitale». `n orice caz. Trebuie s\ fac acela[i ra]ionament.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 250 250 ALBERT CAMUS CARNETE 251 Cu ce drept un comunist sau un cre[tin (ca s\ nu lu\m dec`t formele respectabile ale g`ndirii umane) mi-ar putea repro[a c\ s`nt pesimist? Nu eu am inventat mizeria creaturii. Nu po]i face un muncitor dintr-un burghez. … * Hegel. Marxismul. dialogul ar fi fost posibil [i nu neverosimil ca `n pies\. Ceea ce echilibreaz\ absurdul este comunitatea oamenilor `n lupt\ `mpotriva lui. {i c\ dialogul `mpins p`n\ la absurd d\ o [ans\ purit\]ii.

Adev\rul e c\ n-a[ putea s\ cred `n Gestapo dec`t la prima lovitur\ de picior pe care a[ primi-o `n burt\. Iat\ unul dintre sensurile convulsiei moderne. * Critica just\ a lui Albert Wild fa]\ de absurd: „Sentimentul angoasei este ireconciliabil cu sentimentul libert\]ii“. S`nt g\si]i sp`nzura]i am`ndoi.carnete_Camus. Nu. e siluit\ de un birjar.“ * Politica revoltei. cum se spune. Toate riscurile erau de preferat fa]\ de ceea ce avea s\ urmeze. „Astfel revolu]ia pesimist\ devine revolu]ia fericirii. Din c`nd `n c`nd disp\rea c`te un prieten. C. iar ce e mai mult dec`t acestea. Asta nu exclude judecata s\n\toas\ [i nici `n]elepciunea“. C\]eaua url\ toat\ noaptea. Teribila obsesie a arest\rii. * 1 Sf`nta Evanghelie dup\ Matei. fiindc\ fac parte din Rezisten]\. G`ndesc `n func]ie de lume [i de istorie. Sigur. – C`nd detaliul este o via]\ omeneasc\.). Dar e mai u[or s\ r\m`i prizonier [i s\ te la[i `mpins spre oroare. Cre[tinismul este ceea ce a deturnat omul de la lume. cit.C. * „Ci cuv`ntul vostru s\ fie: Ceea ce este da. nu. Pentru c\. L-a readus la sine `nsu[i [i la istoria lui. V. * Crea]ia corectat\. Oricine se opune r\zboiului civil trebuie s\ p\r\seasc\ opozi]ia [i s\ accepte dictatura.1 * Koestler. ~n primul caz. am v\zut doi tipi `nal]i care `mbr`nceau un b\rbat `ntr-un taxi. Asta m-a f\cut s\ intru la b\nuieli c\ ei existau `ntr-adev\r [i c\ `ntr-o zi… Dar erau doar b\nuieli. Se `ntoarce [i-l anun]\. [i ceea ce este nu. * Pentru ca un g`nd s\ schimbe lumea. O dat\. De unde [i excesele. {i trupul [i-a reg\sit locul `n via]a de zi cu zi. Alt\ dat\. De asta nu trebuie s\ v\ face]i iluzii `n privin]a curajului meu. Face parte din istoria cre[tinismului. `mi luam m\suri de prevedere. n-am crezut niciodat\ `n Gestapo. S`nt ei».“ Acesta este ra]ionamenul „istoric“ tipic.“ Matei. (n. * Grecii ]ineau seama de divin. trebuie mai `nt`i ca el s\ schimbe via]a celui care `l poart\. A[a s`nt eu. Nu m\ pot opri la detaliul acesta.L. R\m`ne s\ i se mai restituie acest loc `n filosofie [i `n metafizic\. ca `n cel mai banal dintre foiletoane. lovindu-i fa]a cu pumnii. da. A fost nevoie de dou\ mii de ani ca s\ fie din nou posibil s\ ]i-l expui gol pe plaj\.“ * Idem: „Dac\ vre]i s\ [ti]i. Doctrina extrem\: „Oricine se opune dictaturii trebuie s\ accepte r\zboiul civil ca mijloc.“ * Tragedie. red. n-am nici un merit `n asta deoarece n-am imagina]ie. trebuie s\ iei tu ini]iativa. . Cei doi evrei de la Verdelot `n timpul ocupa]iei. * Crea]ia corectat\. Dar divinul nu era tot. Comunismul este o urmare logic\ a cre[tinismului.“ L. el reprezint\ pentru mine lumea `ntreag\ [i `ntreaga istorie. Trebuie ca el s\ se transforme `n exemplu. P`n\ la [aptesprezece ani va resim]i un soi de p`ng\rire. `n fa]a bisericii Saint-Germain-des-Près. Nu se vedea niciodat\. Un chelner de la cafenea mi-a zis: ²«T\ce]i. Noul Testament. de la cel r\u este. revolta trupului. Idem: la cap\tul a dou\ mii de ani de cre[tinism. {i nimeni nu spunea nimic. dar `n mod abstract oarecum. * La doisprezece ani. o iau ceilal]i. `n acest ultim caz. ed. * Originile nebuniei moderne. 37. „Mi se spusese dintotdeauna c\ de prima ocazie de evadare trebuie profitat imediat.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 252 252 ALBERT CAMUS CARNETE 253 * Saint-Just: „Cred deci c\ trebuie s\ fim exalta]i. dec`t s\ evadezi. Ea `nnebune[te [i-l va denun]a pe el. „Am dreptate [i asta `mi d\ dreptul s\-l ucid.

Nu i se vedea dec`t capul. adic\ roluri extrem de m\runte. tocmai. Nega faptul c\ individul ar avea facultatea de a distinge `ntre bine [i r\u – [i `n acela[i timp vorbea pe un ton patetic despre culpabilitate [i tr\dare. eu nu simt asta a[a“). s-a `nt`mplat azi-noapte. Cartierul cel mai vechi [i mai trist al ora[ului. La sf`r[itul vie]ii. n-am cum s-o [tiu. ie[eau `n eviden]\ din]ii. pierz`ndu-[i sensul (n. o face poate fugitiv. „Demarat“ este cuv`ntul potrivit. nici nu se g\sea. asta [tie toat\ lumea. A revenit la Cochin.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 254 254 ALBERT CAMUS CARNETE 255 Idem: „El (Partidul) nega liberul arbitru al individului – [i `n acela[i timp `i cerea o abnega]ie voluntar\. C`t\ mil\ totu[i. Sl\bise [i mai mult. Nimeni nu o prevenise la administra]ie fiindc\ nimeni nu fusese prevenit. acela unde au fost plasate `nchisoarea Santé. Individul – roti]\ a unui ceasornic `ntors pentru eternitate [i pe care nimic nu-l putea opri. s\racii [i os`ndi]ii. un anume mod de reliefare a pome]ilor [i de desc\rnare a gingiilor s`nt semnul evident c\ totul e pe sf`r[ite. A trebuit s\-[i `ntrerup\ lucrul. va fi din nou s\n\tos (mi-amintesc o fraz\ din rolul s\u: „C`nd eram copil“. `n mica morg\ care d\ spre rue de Santé. * Idem: „Cea mai puternic\ ispit\ pentru ni[te oameni ca noi este s\ renun]\m la violen]\. iar pe zidurile sale muste[te murdara umiditate a nenorocirii. Nu aveam chef. bolnavii. [i trebuie s\ fie `nmorm`ntat al\turi de ceilal]i. pe urm\. dar a murit [i f\r\ asta – `ntr-o noapte. f\r\ s\ se fi observat dinainte.“ {i `n diminea]a aceea se afla acolo. al\turi de v\duva [i de fiica v\duvei care nu este fiica mortului. au demarat. „{ti]i. de altfel. De-a lungul str\zilor negre [i `nghe]ate. Doar cel care sl\be[te nu pare niciodat\ „s\-[i dea seama“. teribili… Dar de ce s\ descriu toate astea. Ispitele lui Dumnezeu au fost `ntotdeauna mai periculoase pentru omenire dec`t cele ale Satanei. ~ntr-adev\r. C`nd am sosit eu. au spus. Vreo doi sau trei dintre b\tr`nii s\i colegi erau acolo. Iar diminea]a so]ia lui a venit s\-l vad\ ca de-obicei.red. a[a-zisul giulgiu fiindu-i tras p`n\ la b\rbie. Nu mai putea bea dec`t lapte 1 ~n original: „il jouait encore les utilités“. Sau dac\ `[i „d\ seama“. * Moartea unui b\tr`n actor O diminea]\ `n Parisul plin de z\pad\ [i de noroi. Urma [i o parantez\: „(Oamenii de teatru folosesc astfel de expresii)“. `n]elegeai c\ un cap puternic [i noduros era f\cut ca s\ poarte o cantitate mare de carne. vedeam c\ Liesse urma s\ moar\. {i-a reluat chiar micul rol de personaj grotesc pe care-l juca `n acel moment. Dar sl\bise. {i la o indica]ie care i se d\dea „Ah! spunea el. Sainte-Anne [i spitalul Cochin. Acolo a murit.carnete_Camus. – Nu credeam c\ `n cazul lui se mai putea sl\bi.“ Tip de contradic]ie „istoric\“. s\ ne `mp\c\m cu noi `n[ine.). m\ ap\sa pe inim\ diminea]a aceea leproas\ [i tenace pe care nu reu[eam s-o mistui. fire[te. `nc\ mai juca roluri m\runte1. a murit. ~n lipsa c\rnii. schimb`ndu-[i singurul costum care din negru devenise galben [i a c\rui urzeal\ se destr\ma cu travestiurile mai mult sau mai pu]in str\lucitoare pe care trebuie s\ le poarte chiar [i personajele secundare. Un mort e un mort. Este ceva care m-a mirat `ntotdeauna. nebunii. nici influen]a – era plasat sub semnul fatalit\]ii economice. Dar m-am dus. cioclul (oare de ce purta o e[arf\ tricolor\ ca un primar?) mi-a spus c\ `nc\ `l mai puteam vedea. Nega faptul c\ ar exista posibilitatea s\ alegi `ntre dou\ solu]ii [i `n acela[i timp `i cerea s\ o aleag\ `ntotdeauna pe cea bun\. A `ntrerupt din nou. Tot ce pot s\ [tiu este ceea ce v\d [i. care.“ * Roman de dragoste: Jessica. N-a fost operat [i a fost externat spun`ndu-i-se c\ este vindecat. cu m`inile pe marginea sicriului [i care p\reau s\-l prezinte vizitatorilor. iar eu. Totu[i a sl\bit [i puteai s\-]i dai seama acum de grosimea oaselor. care nu mai figureaz\ `n traducerea româneasc\. s\ ne c\im. C`t despre Cochin: o cazarm\ a mizeriei [i a bolii. iar Partidul pretindea ca roti]a s\ se revolte contra orologiului [i s\-i schimbe mi[carea. fiindc\ automatele acelea st`ngace [i . Vecinii mortului au fost cei care au prevenit-o pe so]ie. c`t\ groaznic\ mil\! B\rba]ii care se aflau la c\p\t`iul lui. A fost dus la Cochin [i le-a spus colegilor c\ o s\ fie operat [i c\. Iar\[i nu l-au operat. cum un anume grad de sl\biciune.

Eram desp\r]i]i de morminte printr-un taluz de z\pad\. cu o [apc\ ponosit\ pe cap. una pentru Liesse. nu erau nici flori [i nu se `n\l]a nici un cuv`nt de pace sau de p\rere de r\u. S-a auzit lemnul sun`nd a gol. Cortegiul din fa]a noastr\ era al feti]ei. a ap\rut cu un borderou cu cotor `ntre paginile c\ruia era v`r`t un indigo. dup\ cum am citit. Dar noi ne aflam cu to]ii foarte departe de groap\ fiindc\ mormintele celelalte ne `mpiedicau s\ avans\m. Factorul a urm\rit r`ndurile borderoului cu v`rful creionului [i a spus „Bine“ bif`nd un num\r. ~n z\pad\ erau `nfipte str`mb dou\ cruci. tatuat\ `ntre s`ni. se vedea c`t de colo. ea [i-a ratat ]inta. El a luat ni[te p\m`nt cu lopata. E apa de la morg\. „S-o v\d pe regin\. st`lpi. ~n clipa aceea. V\duva [i fiica s-au urcat `n furgon o dat\ cu mortul. Mergeam la cimitirul de la Thiais.“ Etc.carnete_Camus. Resturi de bordeie.1 * Roman. V\duva a `ntins m`na peste o gr\mad\ de p\m`nt. ~ntr-o secund\ capacul a fost pus [i doi b\rba]i str`ngeau [uruburile ap\s`ndu-le cu for]\ [i r\sucindu-le cu mi[c\ri brutale.“ Apartamentele reginei. E primit\ f\r\ nici un fel de formalitate. Ocampo merge la Buckingham Palace. Un paznic cu fa]a congestionat\ a oprit alaiul la poart\ [i a cerut bonul de intrare. odat\ intrat `n posesia lui. * 1 Aici urma descrierea c\l\toriei `n America de Nord. „Da]i-i drumul“. A luat r\zu[ul [i a aruncat p\m`ntul `n direc]ia gropii. Ne-am `nfundat picioarele `ntr-o clis\ v`scoas\ [i elastic\. Atunci un vidanjor a spus: „Dac\ domnii [i doamnele ar vrea s\ arunce pu]in p\m`nt“. C`t despre fiic\. Toat\ lumea se privea. un soi de factor po[tal `mbr\cat `n albastru [i ro[u. Dar nimeni n-are chef nici s\ fac\ baie. Pe urm\ ne-am oprit `n spatele altui cortegiu. Interzis s\ se bea ap\.“ Portarul (?). o vegeta]ie neagr\ [i rar\ se iveau din mormanele de z\pad\ [i noroi. Am cobor`t. Acesta a demarat [i am putut `nainta `nc\ vreo c`]iva metri. C`nd supa de la cin\ `nt`rzia. Pe abajururile din piele de om se poate z\ri desenat\ o dansatoare din timpuri str\vechi. capacului [i a unei [urubelni]e. Deasupra putreziciunii. totul numai negru. Am circulat timp de zece minute bune printre gr\mezi de noroi [i z\pad\. dar administra]ia `i impusese asta. La intrare. P\m`ntul a zburat pe deasupra gropii. V\duva g\sea c\ e departe. Ni[te b\rba]i voinici `n salopete [i `nc\l]a]i cu cizme de vidanjori [i-au l\sat jos lope]ile contempl`nd scena. de aici n-ai cum s\ mai ie[i!“ Oamenii \[tia vii voiau s\ fie l\sa]i `n pace. s-a l\sat un moment de t\cere. iar aleea `ngust\ care le separa era blocat\ de unelte [i de p\m`nt. Nici o floare. V\duva a f\cut semn c\ da. Niciodat\ cerul nu mi se p\ruse at`t de cobor`t peste periferia parizian\. santinela o `ntreab\ unde se duce. . Idem: „Trece]i. {ase kilometri prin acel peisaj [i iat\-ne ajun[i `n fa]a por]ilor monumentale ale celui mai hidos cimitir din lume. Noi ne-am `nghesuit `ntr-o ma[in\ care-i urma. {i cu to]ii sim]eau c\ momentul ar fi trebuit s\ fie mai solemn – ar fi trebuit marcat. Am `naintat printre morminte. Vidanjorii au cobor`t destul de repede sicriul. 60 000 de cadavre sub ruine. a scos din buzunar un r\zu[ [i l-a pus pu]in pe p\m`nt. cam la nimereal\. cealalt\ pentru o feti]\ de unsprezece ani. Vidanjorii au citit atunci cu voce tare num\rul gravat pe co[ciug: 3237 C. * Nürnberg. A fost dus. Au avansat [i au `nceput s\ scoat\ sicriul din furgon. * V. Laval e ceva mai departe. Dar familia tocmai se urca `n furgon. Am ie[it prin Poarta Italiei. aici e cimitirul condamna]ilor la moarte. A f\cut un gest semnific`nd „at`ta pagub\“. `nsemna c\ a doua zi urma o execu]ie. Factura: „{i a fost v`r`t `n p\m`ntul argilos la un pre] exorbitant“. {ti]i. Noi l-am urmat. C`nd sicriul a ajuns la fund. procesul. Groapa era s\pat\ `ntre alte patru gropi care o `nconjurau din toate p\r]ile. Nu exista preot. „Ah! p\reau s\ spun\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 256 256 ALBERT CAMUS CARNETE 257 `mpiedicate `n hainele lor grosolane s-au aruncat deodat\ `n mare grab\ asupra lin]oliului. dar nimeni nu [tia cum anume. „Lua]i liftul. ~n clipa aceea a fost scos co[ciugul. a spus.“ – „Trece]i.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 258

258

ALBERT CAMUS

CARNETE

259

Revolt\. ~nceput: „Singura problem\ moral\ cu adev\rat serioas\ este omorul. Restul vine pe urm\. Dar s\ [tiu dac\ pot ucide pe cel din fa]a mea, ori s\ consimt ca el s\ fie ucis, s\ [tiu c\ nu [tiu nimic `nainte de a [ti dac\ pot hot\r` moartea cuiva, iat\ ce trebuie s\ aflu.“ * Oamenii vor s\ ajungem la concluziile lor. Dac\ v\ judec\, o fac `ntotdeauna cu g`ndul ascuns la principiile lor. Dar mie mi-este egal dac\ g`ndesc una sau alta. Ceea ce m\ intereseaz\ este s\ [tiu dac\ eu pot ucide. C`nd ai ajuns la hotarul g`ndirii, `i [i vezi cum `[i freac\ m`inile. „{i acum, ce-o s\ mai fac\?“ {i-[i ]in adev\rul lor gata preg\tit. Dar eu cred c\ nu-mi pas\ dac\ s`nt `n contradic]ie, n-am chef s\ fiu socotit un geniu filosofic. De fapt n-am chef s\ fiu deloc geniu, fiindu-mi deja destul de greu s\ fiu om. Vreau s\ descop\r un acord [i, [tiind c\ nu m\ pot sinucide, s\ [tiu dac\ pot ucide sau l\sa pe al]ii s\ ucid\, iar [tiind acest lucru, s\ trag toate consecin]ele chiar dac\ am s\ r\m`n cufundat `n contradic]ie. * Se pare c\-mi r\m`ne s\ g\sesc un umanism. Nu am nimic contra umanismului, bine`n]eles. ~l g\sesc doar prea str`mt, asta-i tot. Iar g`ndirea greac\, de exemplu, era cu totul altceva dec`t un umanism. Era o g`ndire care avea `n vedere totul. * Teroarea! {i ei uit\ deja. * Roman Justi]ie1. 1) Copil\rie s\rac\ – injusti]ia este fireasc\. La prima violen]\ (maltratare de c\tre poli]ie) injusti]ie [i adolescen]\ revoltat\. 2) Politica indigen\. Partid (etc.). 3) Revolu]ie `n general. Nu se g`nde[te la principii. R\zboi [i rezisten]\.

4) Epurare. Justi]ia nu poate face corp comun cu violen]a. 5) C\ adev\rul nu poate fi conceput f\r\ o via]\ adev\rat\. 6) Revenire la mam\. Preot? „Nu merit\ osteneala.“ Ea nu spusese nu, doar c\ nu merita osteneala. El [tia c\ ea nu socotea niciodat\ c\ merita s\ deranjezi pe cineva pentru ea. {i p`n\ [i moartea ei…

Iubiri

* Revolt\ [i Revolu]ie Revolu]ia ca mit este revolu]ia definitiv\. Idem: istoricitatea las\ f\r\ explica]ie fenomenul frumosului, adic\ raporturile cu lumea (sentimentul naturii) [i cu fiin]ele ca indivizi (dragoste). Ce po]i g`ndi despre o explica]ie pretins absolut\ care… * Idem: tot efortul g`ndirii germane a fost s\ `nlocuiasc\ no]iunea de natur\ uman\ cu aceea de situare uman\ [i pe aceea de Dumnezeu cu istoria, [i echilibrul antic cu tragedia modern\. Existen]ialismul modern duce acest efort chiar mai departe [i introduce `n ideea de situare aceea[i incertitudine ca [i `n cea de natur\. Nu mai r\m`ne nimic dec`t o mi[care. Dar, ca [i grecii, eu cred `n natur\. * Ciuma. ~n toat\ via]a mea, n-am avut niciodat\ un asemenea sentiment al e[ecului. Nu s`nt nici m\car sigur c\ voi ajunge p`n\ la cap\t. ~n anumite momente totu[i… * S\ fac s\ sar\ totul `n aer. S\ dau revoltei forma pamfletului. Revolu]ia [i cei care nu vor ucide niciodat\. Predica revoltat\. Nici o singur\ concesie.

Iubiri

* „Ce lucru nes\buit, de neconceput, faptul ca un autor s\ nu poat\ – `n nici o `mprejurare posibil\ – s\ fie sincer cu cititorii s\i.“ (Melville) *

1 Fragmentul care urmeaz\ a fost restabilit de editori.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 260

260

ALBERT CAMUS

CARNETE

261

Din punctul de vedere al unui nou clasicism, Ciuma ar trebui s\ fie prima tenta]ie de a da o form\ unei pasiuni colective. * Pentru Ciuma. Cf. „Prefa]a“ lui Defoe la volumul al treilea din Robinson: Reflec]ii grave `n fa]a vie]ii [i a uimitoarelor aventuri ale lui Robinson Crusoe: „Este la fel de logic s\ reprezin]i un fel de `nchisoare prin alta [i ceva care exist\ cu adev\rat prin ceva care nu exist\. Dac\ a[ fi adoptat modul curent de a scrie istoria particular\ a unui om… tot ceea ce a[ fi spus nu v-ar fi oferit nici o pl\cere…“ * Ciuma este un pamflet. * Cum s\ `nve]i s\ mori `n de[ert! * Lourmarin1. Prima sear\ dup\ at`]ia ani. Prima stea peste Lubéron, enorma t\cere, chiparo[ii al c\ror v`rf fream\t\ `n str\fundurile oboselii mele. }ar\ solemn\ [i auster\ – `n ciuda frumuse]ii ei tulbur\toare. * Povestea fostului deportat care `nt`lne[te prizonieri germani la Lourmarin. „Prima dat\ c`nd l-au b\tut a fost `n timpul interogatoriului. Era oarecum normal, fiindc\ era un lucru excep]ional. Totul a `nceput `n lag\r, c`nd, pentru o mic\ gre[eal\ de serviciu, a primit dou\ palme grele. Fiindc\ atunci a `n]eles din ochii celui care-l lovise c\ era ceva cotidian, normal, firesc…“ ~ncearc\ s\ stea de vorb\ cu prizonierul neam] ca s\ g\seasc\ o explica]ie. Dar cel\lalt e prizonier, nu i se poate vorbi despre asta. La sf`r[it, cel\lalt dispare, nu va apuca s\-i mai vorbeasc\ niciodat\. G`ndindu-se, simte
1 Camus venise la Lourmarin, invitat de Henri Bosco, `mpreun\ cu al]i c`]iva prieteni scriitori.

c\ nici un om nu e niciodat\ suficient de liber ca s\ poat\ l\muri acest lucru. Cu to]ii s`nt prizonieri. Alt\ dat\, `n lag\r, paznicii se distraser\ pun`ndu-i s\-[i sape groapa, dar nu i-au executat. Timp de dou\ ore lungi r\scoliser\ p\m`ntul negru [i v\zuser\ r\d\cinile etc. sub un aspect nou. * „~nseamn\ s\ mori f\r\ moarte [i s\ nu `naintezi deloc Dac\ te legeni a[a ~n p`ntecele obscur al nefericirii adunate.“ Agrippa d’Aubigné * Revolta. Capitolul I despre pedeapsa cu moartea. Idem: sf`r[it. Astfel, plec`nd de la absurd, nu-i cu putin]\ s\ tr\ie[ti revolta f\r\ s\ ajungi `ntr-un punct oarecare la o experien]\ de iubire care urmeaz\ s\ fie definit\. * Roman. Copil\rie s\rac\. „Mi-era ru[ine de s\r\cia mea [i de familia mea. (P\i s`nt ni[te mon[tri!) {i dac\ ast\zi pot s\ vorbesc despre ei cu simplitate, e pentru c\ nu-mi mai e ru[ine de ru[inea aceea [i nu m\ mai dispre]uiesc pentru c\ am resim]it-o. N-am cunoscut ru[inea asta dec`t atunci c`nd m-au dat la liceu. ~nainte, to]i erau ca mine, iar s\r\cia mi se p\rea `nsu[i aerul pe care-l respira lumea aceasta. La liceu am cunoscut compara]ia. Un copil nu este nimic prin el `nsu[i. P\rin]ii s`nt cei care-l reprezint\. {i meritul t\u e mult mai mic, odat\ devenit adult, dac\ nu ai cunoscut asemenea sentimente josnice. C\ci atunci e[ti judecat dup\ ceea ce e[ti [i se ajunge chiar s\ fie judeca]i ai t\i dup\ ceea ce ai devenit tu. {tiu acum c\ mi-ar fi trebuit o inim\ de o puritate eroic\ [i excep]ional\ ca s\ nu suf\r din cauza zilelor acelora c`nd citeam pe chipul unui prieten mai `nst\rit surprinderea pe care o ascundea cu greu `n fa]a casei unde locuiam. Da, aveam inim\ rea, ceea ce este un lucru obi[nuit. {i dac\, p`n\ la dou\zeci [i cinci de ani, n-am suportat dec`t cu furie [i ru[ine amintirea acelei inimi rele, e pentru c\ refuzam s\ fiu un om

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 262

262

ALBERT CAMUS

CARNETE

263

obi[nuit. C`t\ vreme ast\zi [tiu c\ s`nt a[a [i, nemaig\sind acest lucru nici bun, nici r\u, m\ interesez de altceva… ~mi iubeam mama cu disperare. ~ntotdeauna am iubit-o cu disperare. * Ideea de rezisten]\ `n sens metafizic. * S\ scriu despre r\ul pe care mi-l face lumea. M\ face denigrator, c`nd de fapt nu s`nt… Acel soi de stare secund\… * Machado. „Zgomotul sicriului `n p\m`nt este ceva extrem de grav.“ „Doamne, s`ntem singuri, mama [i inima mea.“ „Iar c`nd veni-va ziua ultimei c\l\torii, C`nd va pleca nava ce nicic`nd nu mai revine M\ ve]i vedea la bord, cu pu]ine bagaje, {i aproape gol, la fel ca fiii m\rii.“ * De tradus Discursurile lui Juan Mairena.1 Un romancero african? * Singurul mare spirit cre[tin care a privit `n fa]\ problema r\ului este Sf`ntul Augustin. A[a s-a ivit cumplitul Nemo Bonus. De atunci, cre[tinismul s-a ocupat s\ dea problemei solu]ii provizorii. Iat\ rezultatul. C\ci e vorba de rezultat. Oamenilor le-a trebuit timp, dar ast\zi ei s`nt otr\vi]i de o intoxica]ie care dateaz\ de 2000 de ani. S`nt dep\[i]i de for]a r\ului sau resemna]i, ceea ce-i totuna. Cel pu]in, ei nu mai pot suporta minciuna pe tema asta. *
1 Oper\ `n proz\ de Antonio Machado.

19 februarie 1861. Act de abolire a iob\giei `n Rusia. Primul foc de arm\ (al lui Karakazov) dateaz\ din 4 aprilie 1866. De v\zut A cui e vina?, un roman de Herzen (1847) [i idem: Dezvoltarea ideilor revolu]ionare `n Rusia.1 * ~mi plac mai mult oamenii angaja]i dec`t literaturile angajate. S\ ai curaj `n via]\ [i talent `n oper\ nu-i chiar a[a de r\u. {i pe urm\ scriitorul este angajat c`nd vrea el. Meritul s\u este mi[carea sa. Iar dac\ aceasta trebuie s\ devin\ o lege, o meserie sau o teroare, unde mai este atunci meritul? Se pare c\ dac\ scrii ast\zi un poem despre prim\var\ `nseamn\ c\ serve[ti capitalismul. Nu s`nt poet, dar m-a[ bucura f\r\ nici un g`nd ascuns de o asemenea oper\, dac\ e frumoas\. Serve[ti omul `n `ntregime sau deloc. Iar dac\ omul are nevoie de p`ine [i de dreptate, [i dac\ trebuie f\cut ceea ce este necesar pentru a satisface aceast\ nevoie, el mai are nevoie [i de frumuse]ea pur\, care e p`inea inimii sale. Restul nu-i important. Da, i-a[ dori mai pu]in angaja]i `n operele lor [i ceva mai mult angaja]i `n via]a de toate zilele. * Existen]ialismul a p\strat din hegelianism eroarea fundamental\ care const\ `n a reduce omul la istorie. Dar n-a p\strat din el consecin]a sa care este aceea de a-i refuza de fapt omului orice libertate. * Octombrie 1946. 33 de ani peste o lun\ Memoria m\ cam las\ de un an `ncoace. Incapacitatea `n care m\ aflu de a re]ine o poveste relatat\ – de a-mi aminti por]iuni `ntregi din trecut, care au fost totu[i vii. A[tept`nd o ameliorare (dac\ se amelioreaz\), evident c\ trebuie s\ notez aici tot mai multe lucruri, chiar personale, cu at`t mai r\u. C\ci p`n\ la urm\ totul se ordoneaz\ pentru mine pe acela[i plan u[or `nce]o[at, uitarea ajunge [i la inim\.
1 Lecturi pentru Cei drep]i [i Omul revoltat.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 264

264

ALBERT CAMUS

CARNETE

265

Ea nu mai are dec`t emo]ii scurte, lipsite de lungul r\sunet pe care li-l d\ memoria. Sensibilitatea c`inilor este a[a. * Ciuma… „{i de fiecare dat\ c`nd citesc o poveste legat\ de cium\, din ad`ncul unei inimi otr\vite de propriile revolte [i de violen]ele celorlal]i, un strig\t limpede se `nal]\ spun`nd c\ exist\ de fapt `n oameni mai multe lucruri de admirat dec`t de dispre]uit.“ … „{i c\ fiecare poart\ `n sine ciuma, pentru c\ nimeni, nimeni pe lumea asta nu r\m`ne pur1. {i c\ trebuie s\ te supraveghezi necontenit ca s\ nu ajungi cumva, `ntr-un minut de neaten]ie, s\-i respiri cuiva `n fa]\ [i s\-i transmi]i infec]ia. Ceea ce e natural este microbul. Restul, s\n\tatea, integritatea, puritatea, dac\ vre]i, este un efect al voin]ei [i al unei voin]e care nu trebuie s\ sl\beasc\ niciodat\. Omul cinstit, cel care nu infecteaz\ pe nimeni, este acela care are cele mai pu]ine momente de neaten]ie. Da, e obositor s\ fii un tic\los. Dar e [i mai obositor s\ nu vrei s\ fii un tic\los. De asta este toat\ lumea obosit\, fiindc\ toat\ lumea e pu]in tic\loas\. Dar tot de asta cunosc unii o oboseal\ at`t de mare, `nc`t doar moartea `i va mai putea sc\pa.“ * Bine`n]eles, ceea ce m\ intereseaz\ nu e at`t s\ fiu mai bun, ci s\ fiu acceptat. {i nimeni nu accept\ pe nimeni. Oare ea m-a accepat? Nu, e c`t se poate de evident. * Aerul de biet animal pe care-l au oamenii `n sala de a[teptare a medicilor. * Jacques Rigaut. „Exemplul vine de sus. Dumnezeu a creat omul dup\ chipul s\u. Ce tenta]ie pentru om s\ se conformeze acestui chip.“ „Solu]ia, r\spunsul, cheia, adev\rul este condamnarea la moarte.“ „Orgolios, de nimic nu i-ar mai putea fi fric\.“
1 Cf. Tarrou.

„{i cu c`t dezinteresarea mea e mai mare, cu at`t interesul meu e mai autentic.“ „Din dou\, una. S\ nu vorbe[ti, s\ nu taci. Sinucidere.“ „At`t timp c`t nu voi fi dep\[it gustul pl\cerii, voi fi sensibil la ame]eala sinuciderii, [tiu asta foarte bine.“ * Convorbiri cu Koestler. Scopul nu scuz\ mijloacele dec`t dac\ raportul m\rimilor este rezonabil. Exemplul: `l pot trimite pe Saint-Exupéry `n misiune de moarte ca s\ salvez un regiment. Dar nu pot deporta milioane de persoane [i suprima orice libertate ca s\ ob]in un rezultat cantitativ echivalent [i s\ calculez pentru trei sau patru genera]ii sacrificate `n prealabil. – Geniul. Nu exist\. – C`nd este recunoscut ca talent, atunci `ncepe marea mizerie a creatorului. (Nu mai am curajul s\-mi public c\r]ile.) * Exist\ momente c`nd nu cred c\ mai pot suporta mult timp contradic]ia. C`nd cerul e rece [i nimic nu ne sus]ine `n natur\… Ah! poate c\ e mai bine s\ mori. * Urmare a precedentului. ~n ce sf`[iere m\ aflu la g`ndul s\ scriu acele articole pentru Combat.1 * Un eseu despre sentimentul naturii – [i despre pl\cere. * Art\ [i revolt\. Breton are dreptate. Nici eu nu cred `n ruptura dintre lume [i om. Exist\ clipele de acord cu natura brut\. Dar natura nu e niciodat\ brut\. Dar peisajele se perind\ [i se uit\. De aceea exist\ pictori. Iar pictura suprarealist\, de exemplu, este `n mi[carea ei expresia revoltei omului contra Crea]iei. Dar gre[eala sa a fost c\
1 Este desigur vorba de Ni victimes, ni bourreaux („Nici victime, nici c\l\i“), ap\rut `n noiembrie 1946.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 266

266

ALBERT CAMUS

CARNETE

267

a vrut s\ p\streze ori s\ imite doar partea miraculoas\ a naturii. Adev\ratul artist revoltat nu neag\ miracolele, ci le st\p`ne[te. * Parain. C\ esen]a literaturii moderne este palinodia. Suprareali[tii devenind marxi[ti. Rimbaud – devo]iune. Sartre – morala. {i marea problem\ a timpului este conflictul. Condi]ia uman\. Natura uman\. – Dar dac\ exist\ o natur\ uman\, de unde vine ea? * Evident c\ ar trebui s\ `ncetez orice activitate creatoare at`ta vreme c`t nu [tiu `nc\. Ceea ce a f\cut succesul c\r]ilor mele este ceea ce face pentru mine minciuna lor. De fapt, s`nt un om mediu + o exigen]\. Valorile pe care ar trebui acum s\ le ap\r [i s\ le ilustrez s`nt valori medii. Este nevoie de un talent at`t de despuiat, `nc`t m\ `ndoiesc c\-l am. * Scopul revoltei este pacificarea oamenilor. Orice revolt\ se `ncheie [i se prelunge[te `n afirmarea limitei umane – [i a unei comunit\]i a tuturor oamenilor, oricare ar fi ei, `n interiorul limitei. Umilin]\ [i geniu. * 29 octombrie. Koestler – Sartre – Malraux – Sperber [i cu mine. ~ntre Piero della Francesca [i Dubuffet. K. – Necesitatea de a defini o moral\ politic\ minim\. Deci de a se debarasa mai `nt`i de un num\r fals de scrupule („am\giri“ spune el) a) c\ ceea ce se spune poate sluji unor cauze care nu se pot fi slujite. b) Examen de con[tiin]\. Ordinea nedrept\]ilor. „Eu, c`nd cel care-mi lua interviul m-a `ntrebat dac\ ur\sc Rusia, am avut ceva care s-a oprit aici, `n mine. {i am f\cut un efort. Am spus c\ ur\sc regimul stalinist tot at`t c`t ur\sc regimul hitlerist [i pentru acelea[i motive. Dar ceva s-a desprins aici.“ „At`]ia ani de lupte. Am min]it pentru ei… [i acum s`nt ca acel prieten care se d\dea cu capul de pere]ii camerei mele [i spunea, cu fa]a lui plin\ de s`nge `ntoars\

spre mine: «Nu mai exist\ speran]\, nu mai exist\ speran]\.»“– Mijloace de ac]iune etc. M. – Imposibilitatea momentan\ de a ajunge la proletariat. Oare proletariatul este cea mai `nalt\ valoare istoric\? C. – Utopia. Ast\zi o utopie `i va costa mai pu]in dec`t un r\zboi. Ceea ce se opune utopiei este r\zboiul. Pe de o parte. {i pe de alta: „Nu crede]i c\ s`ntem cu to]ii r\spunz\tori de absen]a valorilor? {i c\, dac\ noi to]i care venim dinspre nietzscheism, dinspre nihilism sau dinspre realismul istoric, am spune `n mod public c\ ne-am `n[elat [i c\ exist\ valori morale [i c\ de-acum `nainte vom face tot ceea ce trebuie ca s\ le fundament\m1 [i s\ le ilustr\m, nu crede]i c\ ar fi `nceputul unei speran]e?“ S. – „Nu-mi pot `ntoarce valorile morale numai `mpotriva U.R.S.S. C\ci este adev\rat c\ deportarea a mai multor milioane de oameni este mai grav\ dec`t lin[area unui negru. Dar lin[area unui negru e rezultatul unei situa]ii care dureaz\ de o sut\ de ani [i mai mult [i reprezint\ p`n\ la urm\ nenorocirea tot at`tor milioane de negri de-a lungul timpului c`te milioane de kirghizi deporta]i exist\.“ K. – Trebuie s\ spun c\ `n calitate de scriitori s`ntem tr\d\tori `n fa]a istoriei dac\ nu denun]\m ceea ce este de denun]at. Conspira]ia t\cerii este condamnarea noastr\ `n ochii celor care ne vor urma. S. – Da. Etc. etc. {i `n tot acest timp imposibilitatea de a determina c`t\ fric\ sau c`t adev\r intr\ `n ceea ce spune fiecare. * Dac\ crezi `n valoarea moral\, crezi `n orice fel de moral\, inclusiv `n morala sexual\. Reforma este total\. * S\ citesc Owen. * S\ scriu istoria unui contemporan vindecat de sf`[ierile sale doar prin contemplarea `ndelungat\ a unui peisaj.
1 Manuscrisul este greu de citit. S-ar putea citi [i „p\stra“.

adic\ prin fondul comun care. Epoca noastr\ este cea care. a[a cum se g\se[te `n manuscris. totul se ordoneaz\ dup\ o linie maximal\. Chiar [i cel mai mare vinovat p\streaz\ o leg\tur\ cu umanul. eu te voi ap\ra `ntotdeauna contra pu[tilor execu]iei. La ie[ire. * Ceea ce face ca un om s\ se simt\ singur este la[itatea celorlal]i. nu pot fi cel care dispre]uie[te.1 Dac\ decizia final\ este respingerea sinuciderii pentru a sus]ine confruntarea. ci de jos. Ra]iunile eroismului s`nt mai importante dec`t eroismul `nsu[i. – Am s\ m\ g`ndesc. – {i eu. refuz\ s\ fac\ serviciul militar din ra]iuni morale. care este confruntarea „f\r\ de care nimic nu este posibil“. – Ascult\. * Crea]ia corectat\. – {i ai fost na[ul meu. Concluzie: se bea din neputin]\ [i din condamnare. – Vei fi deci un uciga[. Valoarea de consecin]\ este deci anterioar\ valorii de eroism. `n ’33. adic\ printr-o idee. * Ordinea universal\ nu se poate face de sus. prenumele are o semnifica]ie proprie. Are aerul reticent [i aceea[i privire totu[i prietenoas\ ca atunci c`nd l-am `ndemnat s\ intre `n grupurile din jurul revistei Combat. * ~nt`lnit pe Tar. – Am fost deja. Uite care-i adev\rata problem\: orice s-ar `nt`mpla. . Este ucis pe frontul din Madrid. `mping`nd nihilismul p`n\ la 1 Schi]a capitolului din Omul revoltat. iar pacifi[tii s`nt hitleri[ti. Dar nu mai vreau. * S\ preg\tesc o carte de texte politice referitoare la Brasillach. Tar. * Guilloux. La to]i ceilal]i. comuni[tii s`nt `n favoarea r\zboiului.. Se `nroleaz\ `n tab\ra republicanilor spanioli [i lupt\ `n r\zboi. * Revolt\.carnete_Camus. Iar pe de alt\ parte. Personajul teroristului (Ravenel). Trebuie oare s\ `ncerc\m s\ `n]elegem [i aceast\ la[itate? E mai presus de puterile mele. asta `nseamn\ c\ se recunoa[te implicit via]a ca singura valoare de fapt. * Insuportabil\ singur\tate – `n care nu pot crede [i `n fa]a c\reia nu m\ pot resemna. pentru a asculta de aceast\ valoare absolut\. C`nd plecam de la expunerea despre dialog. Nu mai `n]elege nimic din lumea asta care a devenit nebun\. * Rela]ia dintre absurd [i revolt\. cine respinge sinuciderea respinge `n aceea[i m\sur\ [i uciderea.. Dumneata `ns\ vei fi obligat s\ fii de acord ca eu s\ fiu `mpu[cat. Nu vrem orice fel de erou. Libertatea nietzschean\ este o exaltare. Era adev\rat. Trei ani de `nchisoare. De unde reiese c\. cea care permite confruntarea. – Acum e[ti marxist? – Da. * De ce beau unii? Fiindc\ `n b\utur\ totul cap\t\ importan]\. G`nde[te-te la asta. * Ce este un om celebru? E un om al c\rui prenume nu conteaz\. Singura referin]\ este durerea. simpatizant comunist. m\ `ntreb unde este locul: naturii – iubirii – muzicii – artei.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 268 268 ALBERT CAMUS CARNETE 269 * Robert. * Dac\ totul se reduce `ntr-adev\r la om [i la istorie.

nu este foarte `ndep\rtat de concep]ia cre[tin\ asupra vie]ii interioare. Orwell. urm\rit pentru c\ a ordonat s\ fie `mpu[ca]i 28 de de]inu]i de la Santé (a asistat la executarea a patru loturi de de]inu]i). The mystic of every age and every religion gives rise to this aspiration to become one with God or.S. Ianuarie ’47 Seara care curge peste mun]ii ace[tia sf`r[e[te prin a `nghe]a [i inima. Comentariu despre Nietzsche tradus `n englez\ de Berneri (ucis de comuni[ti `n Spania `n momentul lichid\rii anarhi[tilor). C`nd vei fi acceptat moartea. more audaciously. . un sim]\m`nt care. n-a[ putea accepta s\ nu fiu eu acela“. el revel\ sub forma unui personalism extrem.. * Nu exist\ dec`t o libertate. aceea de a-]i `ncheia socotelile cu moartea. f\cea parte dintr-o societate pentru protec]ia animalelor. Scolasticii vorbesc despre deificatio. to become God. talk of deificatio. Dar oamenii terorii au `mpins valorile sinuciderii p`n\ la consecin]a lor extrem\ care este omorul legitim. de fapt. Burmese days. Christianity. and for Meister Eckhart man can shed his human form and become God again.). or. [i anume via]a celorlal]i. dac\ ar exista unul. deoarece este dup\ natura sa proprie [i originar\. iar pentru Meister Eckhart omul `[i poate lep\da forma uman\ [i poate deveni din nou Dumnezeu. a acceptat sinuciderea.“ „…fericirea nem\surat\ care vine din epuizare [i din succes [i cu care nimic altceva `n via]\ – cu nici o bucurie a trupului sau a spiritului – nu poate fi comparat\. there is the idea of becoming equal to him. Cre[tinismul. tr.). * Radici. Dovad\ este faptul c\ el nu utilizeaz\ niciodat\ libertatea [i for]a teribil\ pe care i-o d\ decizia sa de a muri ca s\-i st\p`neasc\ pe ceilal]i: orice sinucidere este pe undeva ilogic\. * G.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 270 270 ALBERT CAMUS CARNETE 271 concluziile sale extreme. adic\ sinuciderea colectiv\. tr. in fact. Mistica fiec\rei epoci [i fiec\rei religii d\ na[tere aspira]iei de a deveni una cu Dumnezeu sau.carnete_Camus. Dezvolt\ dorin]a de Dumnezeu la Nietzsche. A crede `n Dumnezeu `nseamn\ s\ accep]i moartea. a feeling which. problema lui Dumnezeu va fi rezolvat\ – nu invers. in another form. as well as our infinite distance and smallness before God. „Though this may seem to us fantastic and excesive it reveals under the form of an extreme personalism. Ilustrare: apocalipsa nazist\ `n 1945. de a deveni Dumnezeu.“1 Nietzsche spune: „Este imposibil s\ existe Dumnezeu fiindc\.“ * De citit George Simmel (Schopenhauer [i Nietzsche). is not very distant from the Christian conception of the inner life. Dup\ care totul este posibil. Omul care `[i ia singur via]a mai ap\r\ totu[i o valoare. N-am suportat niciodat\ momentul acesta al serii dec`t `n Provence sau pe plajele Mediteranei. sub alt\ form\. as Angelus Silesius expressed: I must find my ultimate end and my beginning I must find God in me and me in God And become what he is… This same passion was felt by Spinosa and Nietzsche: they could not accept not being God.1 „Mul]i oameni nu se simt `n largul lor `ntr-o ]ar\ str\in\ dec`t dac\ `i dispre]uiesc pe localnici. as he is by his proper and original nature. The scholastics 1 Tradus `n limba român\ cu titlul Zile birmaneze (n. Nu te pot sili s\ crezi `n Dumnezeu. sau dup\ cum a spus Angelus Silesius: «Trebuie s\-mi g\sesc cel din urm\ sf`r[it [i al meu `nceput / Trebuie s\-l g\sesc pe Dumnezeu `n mine [i pe mine `n Dumnezeu / {i s\ devin ceea ce este el…» Aceea[i pasiune a fost resim]it\ de Spinoza [i Nietzsche: ei nu puteau accepta s\ nu fie Dumnezeu“ (n. mai `ndr\zne]. * Briançon. `nrolat `n Waffen S. * 1 „De[i poate p\rea fantastic [i excesiv. Aceasta se verific\ prin u[urin]a cu care ea accept\ uciderea sau justificarea uciderii. mili]ian. ca [i infinita noastr\ distan]\ [i nimicnicie fa]\ de Dumnezeu. implic\ ideea de a deveni egal cu el.

de parc\ aparatul de proiec]ie tocmai s-ar fi oprit brusc. r\sun`nd de strig\te revolu]ionare [i r\zboinice. Totul merge bine. * O pies\ despre o guvernare a femeilor. – Ele vor s\ fac\ la fel ca b\rba]ii – e[ec. Am f\cut tot ce puteam spera s\ facem pe lumea asta `n fa]a prostiei omene[ti. ceea ce reprezint\ modul ei de a unifica. [i toate acestea printr-o mi[care at`t de puternic\ [i irezistibil\. Actul IV. la fel. misiune care consta poate `n a demonstra c\ tot ceea ce poate ea realiza mai grandios [i mai uimitor de mii de ani nu f\cea c`t parfumul fugar al trandafirului s\lbatic. * Titlu pentru viitor: Sistem (1500 de pagini).“ O experien]\ de un an. Marile idei [i punctele de vedere despre istorie.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 272 272 ALBERT CAMUS CARNETE 273 Rebatet [i Morgan. se reia. dar nu se reia. Dac\ totul merge bine. deciziile sale erau brutale [i de o fermitate nes\buit\. retr\g`nd creatorului ceea ce `i revenea p`n\ atunci. O s-o lu\m de la cap\t. spune Socrate. Ei preg\tesc deja tot. * 1947 Ca la to]i cei slabi. Peisajul izoleaz\ `n spa]iu ceea ce `n mod normal se pierde `n perspectiv\. Articolul II – Iar ie[i `n ora[? – Da. parcel`nd plajele [i br\zd`nd p`n\ [i cerul cu d`re groase de avioane. – Socrate al meu vine [i decide s\ le cedeze puterea. domnesc ca ni[te femei.). La dreapta [i la st`nga – sau defini]ia universal\ a fascismului: Neav`nd caracter. hidoas\ [i fulgurant\. am o [edin]\. popul`nd de[erturile. – Conspira]ie. Articolul I – Nu mai exist\ boga]i [i s\raci. dar mai pu]in rele. Se prefac a declara un r\zboi. Le lipsea ura. Actul V. cel care am `ndr\znit s\ g`ndesc (lat. [i `n acela[i timp ([i din aceast\ cauz\) sentimentul istoriei a acoperit `ncetul cu `ncetul sentimentul naturii `n inima oamenilor. Marii pictori s`nt cei care dau impresia c\ fixarea tocmai a avut loc (Piero della Francesca). p`n\ `ntr-at`t `nc`t `ns\[i ideea de natur\ virgin\ ]ine ast\zi de mitul Edenului (nu mai exist\ insule). * Pe m\sur\ ce operele omene[ti au ajuns s\ acopere `ncetul cu `ncetul imensele spa]ii `n care somnola lumea.carnete_Camus. Pictura face o triere. Pictarea unor scene izoleaz\ `n timp gestul care `n mod normal se pierde `n alt gest.1 * Dup\ o s\pt\m`n\ de singur\tate. Asculta]i: Un pristav. duduind de uzine [i de trenuri. . – Ele las\ b\rba]ilor puterea. – {i ce anume? – Pu]in\ educa]ie. Actul I. B\rba]ii decid c\ au e[uat [i las\ guvernarea `n m`inile femeilor. definitiv\ `n sf`r[it [i triumf\toare `n cursa istoriei – `ncheindu-[i astfel misiunea pe acest p\m`nt. pentru a-l reda creaturii. au `mbr\]i[at o doctrin\. Ea „izoleaz\“. – Dar eu am chef s\ m\ distrez – [i casa s\ fie pus\ la punct… * 1947 Vae mihi qui cogitare ausus sum. `nc`t se poate imagina ziua c`nd t\cuta crea]ie natural\ va fi `n `ntregime `nlocuit\ de crea]ia uman\. Actul III. – Bine sf\tuite de Socrate. „La fel de proaste ca noi. valea m\slinilor. „A]i `n]eles ce `nseamn\ asta pentru cel care r\m`ne – [i s\ vezi plec`nd la m\cel to]i cei pe care-i iube[ti pe lume?“ Acum putem pleca. Peste zece ani mormanele de cadavre. din nou sentimentul ascu]it al insuficien]ei mele pentru opera pe care am `nceput-o cu cea mai 1 Vai mie. c`inele preferat. Actul II. * Estetica revoltei. nemail\s`nd intacte dec`t acele regiuni unde omul nu poate tr\i.

Dup\ catastrof\ `[i reia cursul vie]ii. adic\ suprimarea temerii de moarte [i rea[ezarea acestui accident la locul s\u `n ordinea fireasc\ a lucrurilor. singur\ printre dou\ sau trei persoane. `n mijlocul mul]imii care trecea [i `ntorcea capul [i m\ str`nse cu o `nfocare care tr\da u[urare. dup\ cele v\zute. ap\s\. Tenta]ia de a renun]a. * Roman. O tragedie lini[tit\. * Cf. Schimbare de ton `n capitolul XX din Cartea 1. ochi bl`nzi care str\pungeau precum o s\geat\. Marc Klein `n Studii germanice. am sim]it c\-mi reg\sesc `ncrederea [i c\ m\ cov`r[e[te mareea p\r\sirii de sine. Ea m\ a[tepta la ie[ire. S\ ne str\duim. `n barul bine `nc\lzit. – Twinkle1: „C`nd am sosit. dar s`nt mul]umit p`n\ `n ad`ncul inimii. De aceea p\rea s\ r`d\ tot timpul. ea mi se arunc\ `n bra]e.“ * Nemesis – zei]a m\surii. * La Patellière. Ea era acolo de la ora 5 dup\-amiaza. Am ie[it `mpreun\. Despre moarte. Era 11 seara. despre Elena1: „Suflet senin precum lini[tea m\rilor. Eschil. am restabilit adev\rul [i totul a fost `n regul\. Dar ce s\ fac? A[ muri f\r\ asta. {i acolo. „~i pusese cazmaua pe g`t de `ndat\ ce c\zuse la p\m`nt. Crea]ie corectat\. . Elena nu e vinovat\. {i. mai nobil `n univers dec`t frumuse]ea. frumuse]e care `mpodobea cea mai bogat\ g\teal\. „Observa]ii [i reflec]ii despre lag\rele de concentrare naziste“. unde ea m-a f\cut s\ beau f\r\ `ncetare.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 274 274 ALBERT CAMUS CARNETE 275 nebuneasc\ dintre ambi]ii. Ce surprinz\toare lucruri spune despre frica sa `n fa]a mor]ii. La hotel. * Roman. * Revolt\. Am `mbr\]i[at-o st`ngaci. „Exilul Elenei“. Dar am vrut s\ beau un vin bun `nainte de a ne duce `n camere. To]i cei care au dep\[it m\sura vor fi nimici]i f\r\ mil\. * 1 Cf. eram epuizat de team\ [i febr\. o inteligen]\ mai vast\ [i mai solid\. Refuzaser\ s-o `nscrie [i acum nu `ndr\znea s\ se mai duc\ o dat\. ~mi sim]eam febra [i a[ fi vrut s\ fiu puternic [i frumos. Nu mai exist\ alt\ libertate posibil\ `n fa]a libert\]ii de a ucide dec`t libertatea de a muri. Ultimul tren din vest avea s\ soseasc\ la ora 2.“ 1 Twinkle sau Zwinkle? * Avea buza superioar\ t\iat\ pe toat\ lungimea. voi r\m`ne cu o ne`ncredere [i o nelini[te fundamental\ `n ceea ce-l prive[te. ~n fine. nu din dragoste. Din]ii `i ie[eau `n afar\ p`n\ la gingie. cu un c`ine-lup pe care-l oplo[ise pe l`ng\ ea. Libertate fa]\ de moarte. M-am dus s\ cercetez afi[ele ca s\ [tiu la ce or\ va debarca ea dac\ `nt`mpl\tor nu sosise deja. dar degeaba. Dar ochii `i erau serio[i. `n Vara. Acel moment (p`nzele sf`r[itului) c`nd izbucnesc anotimpurile – c`nd `n toate col]urile tabloului ni[te m`ini misterioase `[i `ntind florile. ci din speran]a dragostei. cu piciorul pe cazma. * Montaigne. ea este doar victima zeilor. * Isocrate: Nu exist\ nimic mai divin. cu acela[i gest cu care se sf\r`m\ bulg\rii de p\m`nt gras. Cerul din Provence sclipea de stele deasupra zidurilor de ap\rare. A `naintat spre mine. * C`t valoreaz\ omul? Ce este omul? Toat\ via]a. mai august.carnete_Camus. Venise s\ m\ a[tepte [i la trenul de [apte. Aceast\ lung\ dezbatere cu un adev\r mai puternic dec`t mine pretinde o inim\ mai despuiat\. ajun[i la fortifica]ii. Se temea c\ n-am s\ vin. floare de iubire fatal\ inimilor“. fiindc\ d\duse numele meu la hotel [i actele ei nu corespundeau. Am ie[it ultimul.

Seria a cincea – Crea]ia corectat\ sau Sistemul2 – amplu roman + ampl\ medita]ie + pies\ de nereprezentat. Cei care au resim]it ne`ncrederea asta fa]\ de ei `n[i[i [i care au extins-o apoi la to]i ceilal]i.3 Opozi]ia este necesar\. prin urmare. O lumin\ spumoas\. . 2 Vezi mai sus. 1930: sacrificiul spiritului. 1905. * Hegel contra naturii. 2) Tipuri de sentin]e. adic\ iubirea [i poezia. 272. ]elul lumii contemporane. O via]\ se pl\te[te cu o via]\. (O via]\ r\pit\ nu face c`t o via]\ dat\. Cel pu]in s\ v\d acest lucru `nainte de a muri. Savinkov: Amintirile unui terorist). dar respectabil. Absurd: Str\inul – Mitul lui Sisif – Caligula [i Ne`n]elegerea. pot ajuta mul]i oameni – a[tept`nd. Nimeni nu pl\te[te. au extras din ea o necontenit\ susceptibilitate fa]\ de orice virtute declarat\. Tipul de interogatoriu birocratic. De introdus `n arhivele Ciumei: 1) Scrisori anonime care denun]\ familii. De ce este abstract\ natura. 17 iunie ’47 Zi minunat\. Dar aceasta pretinde o inocen]\ pe care eu nu o mai am. Seria `nt`i. p. Pare secretat\ de toate crengile. ~n schimb. Marea aventur\ a inteligen]ei – cea care sf`r[e[te prin a ucide orice. 36-40. Marea Logic\.carnete_Camus. Nu se va putea dep\[i filosofia german\ – [i nu se va putea m`ntui omul – dec`t dac\ se va defini ceea ce este fix [i ceea ce este mobil ([i ceea ce nu se [tie dac\ e fix sau mobil). * Filosofia german\ a adus mi[carea `n chestiunile ra]iunii [i ale Universului – `n timp ce anticii aduseser\ fixitate. prin urmare. Kaliaiev: sacrificiul corpului. blond [i `ndulcit – sau alte o mie de mici guri de ap\ din bronz verde.) Ast\zi uciderea prin procur\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 276 276 ALBERT CAMUS CARNETE 277 Terorism Marea puritate a teroristului `n stil Kaliaiev este faptul c\ pentru el uciderea coincide cu sinuciderea. este compasiunea `n sensul ei prim.. Dac\ totul mi-ar fi mai greu. * 25 iunie ’47 Triste]ea succesului. * Critica ideii de eficacitate – un capitol. De aici [i p`n\ la a suspecta 1 Nu se `nt`lne[te nimic asem\n\tor. * Este imposibil s\ spui c\ cineva este vinovat `ntru totul [i. care parc\ ar iriga ne`ncetat cerul cu o ap\ albastr\ [i str\lucitoare – sau… dar ajunge. ca `nainte. – Ceea ce este concret e spiritul. Tot ce pot face este s\ recunosc `n mod corect calea care duce acolo [i s\ las s\ vin\ vremea inocen]ilor. Seria a treia – Judecata – Primul om. Seria a patra – Iubirea sf`[iat\: Rugul – Despre dragoste – Seduc\torul.1 * F\r\ urm\ri. str\lucitoare [i fraged\ deasupra [i `n jurul `nal]ilor fagi. * Panelier. Cf. revoltate etc. * Ne`ncredere `n virtutea formal\ – iat\ explica]ia lumii acesteia. nici `n dosarele lui Camus. (cf. Buchetele de frunze care se leag\n\ `ncet `n aurul acesta albastru ca o mie de guri cu mai multe buze saliv`nd de-a lungul zilei un suc aerian. Seria a doua – Revolt\: Ciuma ([i anexe) – Omul revoltat – Kaliaiev. * }elul mi[c\rii absurde. a[ avea mult mai mult dreptul s\ spun ceea ce spun. Ra]ionamentul este fals. 3 Camus primise Prix des Critiques pentru Ciuma. nici `n „Arhivele Ciu- mei“ a[a cum le-a publicat `n Cahiers de la Pléiade. e imposibil s\ pronun]i o pedeaps\ total\. r\sucite. pp.

Dar ce este un imbold? Dup\ ce. Tot ce am g`ndit sau am scris vreodat\ are leg\tur\ cu aceast\ ne`ncredere (iat\ subiectul Str\inului). Un realist. etern\. cu ochii fic[i. {i eu am de `ncheiat ni[te socoteli cu ideea asta. tu. prea mult\ cumplit\ violen]\. {i cine poate purta singur `ndoiala unei lumi `ntregi? * M\ cunosc prea bine ca s\ cred `n virtutea pur\. de fapt. tu a c\rei inim\ o cunosc? – Exist\ prea mult s`nge. nimic nu e pur. * Pies\. – Poate. ~ntre cei doi. {i din acela[i imbold admirabil. Cel pu]in ar trebui s\ fii total implicat `n aceast\ misiune. Alegerea se bazeaz\ deci pe o ipotez\. – Nu. – Dragostea. ci doar unificare. S\ po]i uita mizeria atroce a lumii. pe cine. asta e. este posibil ca aceast\ unificare s\ aib\ o [ans\ de a se realiza prin cunoa[tere [i predic\. – Oh. sf`[ierea sub aparen]a unit\]ii. de eliberare. Yanek. – De ce spui asta `ntr-un fel at`t de teribil? – Fiindc\ dragostea mea e teribil\. dac\ nu exist\ eliberare. ~mi imaginez asta. care a primit deja `nfior\toare dezmin]iri istorice. ochii se str`ng [i bra]ele se `ntredeschid. `]i po]i imagina tu asta? – Da. Ei au ales deci s\ numeasc\ virtute ceea ce serve[te la apari]ia societ\]ii pe care o doresc. `l iubim cu o dragoste mare [i nefericit\. Oare logica o fi bun\. Trebuie s\ intr\m `n Ohrana. . distrugere. Dar poporul ne iube[te el oare [i [tie el c\ noi `l iubim? Poporul tace. o singur\ or\ de egoism. Yanek. dac\ ea poate `nceta s\ fie un monolog [i dac\ nu exist\ uneori un r\spuns. – Dar noi ne iubim poporul. cum po]i s\ spui asta. cum spune Hegel. m\ `ntreb dac\ dragostea nu este altceva. Din moment ce nu accept nega]ia pur\ [i simpl\ (nihilism sau materialism istoric) a „con[tiin]ei virtuoase“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 278 278 ALBERT CAMUS CARNETE 279 virtutea `n ac]iune nu mai e dec`t un pas. Violen]a pretutindeni. S\ dai tot [i s\ sacrifici tot f\r\ speran]a de a primi ceva `n schimb. Boris. – Da. Pretutindeni minciuna. spun ei. Tenta]ia de a trece de partea celor care neag\ [i ac]ioneaz\! Unii intr\ `n minciun\ a[a cum aderi la un ordin religios. `n locul unor realit\]i ca nenorocirea. Dar c`teodat\. Este probabil s\ fie nevoie de unificare. Y. trebuie s\ g\sesc un termen mediu. (bl`nd) – {i dragostea? D. Asta-i dragostea pur\. Vai. Teroarea. ce t\cere. Ah! Astea s`nt clipele de `ndoial\.carnete_Camus. Yanek. [i. Y. Cei care iubesc prea mult dreptatea nu au dreptul la dragoste. vezi tu: capetele se apleac\ u[or. Dar pentru a merge `nainte. s\ te abandonezi. S`nt to]i drep]i ca mine. Dora. de ce vom putea judeca? Dac\ mersul istoriei este `ntr-adev\r acesta. Dora. Idem: Yanek [i Dora. asta-i `ntrebarea. Cuv`ntul ar fi atunci un act. asta-i sigur. Nu s-a dovedit c\ eliberarea pretinde mai `nt`i unificarea. nu s`nt oare [i eu printre cei care fr`neaz\ istoria? Nici o eliberare f\r\ unificare. Dar nu scrie nic\ieri c\ unificarea trebuie s\ se fac\ prin violen]\. o or\. S\ fii `n istorie referindu-te la valori care dep\[esc istoria este ceva posibil. iar noi. nu. uciderea [i exilul pentru dou\ sau trei genera]ii.Yanek? Nu exist\ dragoste. Kaliaiev. cu capul ridicat. noi le t\iem. Un nihilist. inima se dezbar\ de trufie. – ~i iubesc. iat\ strig\tul care a otr\vit secolul nostru. Distrugere. ce t\cere… – P\i asta e dragostea. `n sf`r[it. Dora. Ce leg\tur\ ar avea dragostea cu aceast\ inim\ m`ndr\? Dragostea apleac\ u[or capetele. Mobilul profund (aceast\ ne`ncredere) este nobil. Dora. – Violen]a aduce. atunci am r\mas `n urm\. Nu s-a dovedit nici c\ ar putea s\ se lipseasc\ de ea. asta se nume[te tandre]e. dac\ e adev\rat. Cea care m\ arde. trebuie s\ prefer\m o ipotez\ doar probabil\. `n general. legitim? Valoarea de ignoran]\ nu acoper\ chiar ea oare un refugiu comod? Nimic nu e pur.

mor de dorin]a s\-]i spun da. negustoreas\ de articole funerare la Saint-Brieuc. – P\i e foarte bine. – Nu pot s-o spun. – Vezi. lui Lenin care ordon\ s\ fie mobiliza]i condamna]ii de drept comun: – Nu. Ironia nu izvor\[te neap\rat din r\utate. Yanek p\le[te. a nesf`r[itelor `nchisori. * Marea problem\ a vie]ii este s\ [tii cum s\ treci printre oameni. nu cu \[tia. Yanek. dragul meu. te implor. . Nici eu n-a[ fi putut s-o spun.carnete_Camus. `nc\ nu ai spus-o. spune-o dac\ o g`nde[ti [i dac\ este adev\rat. – {tiu. a mizeriei lumii [i a poporului `n lan]uri! Spune-o. Dar oare iube[ti dreptatea cu tandre]e? Yanek tace.1 * 1 ~n manuscris se g\se[te scris `ntre paranteze: A. – Oh! Yanek. ucizi autocratul. * Revolta este l\tratul unui c`ine nebun (Antoniu [i Cleopatra). Yanek. nu era ceva rezonabil. Vezi. Stiner: Unicul [i proprietatea sa. * Scen\: Este executat provocatorul. Cancerul modern m\ roade [i pe mine. * ~n Moscova amenin]at\ de Armata Alb\. Dora. spuse Lenin. * Problema cea mai serioas\ care se ridic\ ast\zi `n fa]a spiritelor contemporane: conformismul. – Taci. r\spunde-mi. * G. a drept\]ii. cu at`t domini mai mult. `n fa]a agoniei copiilor. {i totu[i inima mi-e plin\ de tine. Taci. – Mai mult dec`t dreptatea? – Nu v\ despart. pe tine. Te iubesc cu aceea[i dragoste de neclintit `ntru dreptate [i `nchisori. te rog. Tailhade: Amintirile judec\torului de instruc]ie. dragul meu. Ce mi-a s\rit `n ochi: peisajele dispar `ncetul cu `ncetul. Dar pe mine m\ iube[ti cu tandre]e. – Pentru \[tia. etc. – ~]i iube[ti tu poporul oare cu acest abandon sau cu flac\ra r\zbun\rii [i a revoltei? Yanek tace. * Am recitit toate caietele astea – `ncep`nd cu primul. Asta se nume[te tandre]e. Crapouillot: Anarhia. Nu. Dar r\spunde-mi: r\spunde-mi. O t\cere. Cu siguran]\ `ns\ ea nu vine din bun\tate. * G. * Pentru Lao-Tze: cu c`t ac]ionezi mai pu]in. Dar poate din durere. Ea r`de ca [i cum ar pl`nge. * Piesa Kaliaiev: Imposibil de ucis un om `n carne [i oase.F. Nu tipul care s-a b\rbierit de diminea]\ etc. G. Partea noastr\ este s`ngele [i fr`nghia rece. `n ciuda celor care s`nt sp`nzura]i [i a celor care s`nt biciui]i p`n\ la moarte. M\ iube[ti `n singur\tate cu tandre]e. locuia cu bunica sa. Yanek? – Te iubesc mai mult dec`t orice pe lume. Nu s`ntem din lumea asta.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 280 280 ALBERT CAMUS CARNETE 281 – Tu ghice[ti tot. – Spune-o. cu egoism? – Oh! Dora. M. la care nu ne g`ndim niciodat\ c`nd e vorba de ceilal]i. `[i f\cea lec]iile pe o lespede de morm`nt! * Cf. Organiza]ia [i dreptatea. dragul meu. Spune-o `n fa]a Organiza]iei.

Despre buna folosin]\ a libert\]ii. vorbe[te adesea. delir. ori neag\ valorile. cuprins de un dezgust nemaipomenit pentru conversa]ia insuportabil\ a unora dintre apropia]ii s\i… a hot\r`t brusc s\ nu mai vorbeasc\… (Pies\. dac\ singura solu]ie e moartea nu ne afl\m pe calea cea bun\. Dumnezeul meu. (n. 139) 29 de ani de t\cere. Niciodat\. De acum `nainte putem s\ murim. * Mizeria acestui secol. Nu cu foarte mult timp `nainte. Febr\. cit. De lucrul ce umbl\ `n `ntuneric. dar pu]in cu fiica sa „[i foarte rar cu altcineva“. ast\zi se cer justificate cele bune.“ Idem: „Am auzit de un b\rbat care. Nu s`ntem oameni. 2 Remarca aceasta a fost ad\ugat\ de m`n\ pe prima versiune dactilografiat\. ~n toaleta unei g\ri mari la ora unu diminea]\. Cine iube[te mai presus de orice libertatea.“ * Reac]iune? Dac\ asta `nseamn\ s\ dai `napoi istoria. „Dac\ o iubesc. red. un pustiu `nsp\im`nt\tor…“ * Marc condamnat la moarte `n `nchisoarea din Loos. – Am trecut de la iubirile copil\re[ti la acea prim\ [i ultimul iubit\ care este moartea.)“ „Dac\ nu ne oprim (pe calea neg\rii). de s\geata ce zboar\ ziua. ac]iunile rele se cereau justificate. So]ia lui `nnebune[te. Am mers prea repede. da pentru ceilal]i!) * Pies\.). Dup\ aceea. niciodat\ n-o s\ mai fim copii. Copiii pleac\. Calea cea bun\ este cea care duce la via]\. * Psalmul XCI: „Va zice Domnului: «Sprijinitorul meu e[ti [i sc\parea mea.“1 * Singur\tatea des\v`r[it\. Exist\ `n mine un vid. Au p\strat pentru ei harul [i nou\ ne-au l\sat milostenia. Vechiul Testament. asta nu se `nt`mpl\ at`t ca s\-i cru]\m pe ceilal]i. „Omul modern nu mai crede c\ exist\ Dumnezeu c\ruia s\-i dea ascultare (evreul sau cre[tinul). – Ce este trist.) – Ba nu. Fiica r\m`ne. tr\gea cu revolverul `n toate crucifixele pe care le `nt`lnea. iat\ o trufie care va fi pedepsit\. nu voi merge niciodat\ at`t de departe ca ei – p`n\ la Faraon. asta-i limita. C\ ce te va izb\vi din cursa v`n\torilor [i de cuv`ntl tulbur\tor. c`t ca s\ ne cru]\m pe noi `n[ine. . e c\ toate astea ne `mb\tr`nesc. – Am luat asupra noastr\ nenorocirea lumii. Refuz\ s\ i se scoat\ lan]urile `n timpul S\pt\m`nii Patimilor. * Cre[tini ferici]i..carnete_Camus. doresc s\ m\ cunoasc\ a[a cum eram. voi n\d\jdui spre D`nsul». Yanek.“ Idem: „Cine iube[te cu t\rie o valoare este prin asta chiar un du[man al libert\]ii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 282 282 ALBERT CAMUS CARNETE 283 X. ori nu se ata[eaz\ de ele dec`t vremelnic. (Toleran]\ izvor`t\ din uzura valorilor. am f\cut `nconjurul omului. Alt\dat\.)“ Marion despre Defoe (p. (Uciderea. ea este excep]ional\. ed.] Nu te vei teme de frica de noapte. [. ca s\ semene mai bine cu M`ntuitorul s\u. Yanek.2 * 1 Psalmul 90. D. Fiindc\ ea crede c\ admirabila mea bun\voin]\… Ba nu.. „S`nt un om care nu crede `n nimic [i care nu iube[te pe nimeni. o societate pe care s-o respecte (hindusul sau chinezul) o natur\ pe care s-o urmeze (grecul [i romanul). * Grenier. * Defoe.“ (Nu pentru sine. de molima ce b`ntuie `ntru amiaz\. „M\ n\scusem ca s\ m\ distrug pe mine `nsumi. Vorbe[te. cel pu]in la origine. * Roman.

„Deschide]i ochii. de acum `nainte. cineva `ntins pe o banchet\. omorul legitim. S\ `nv\]\m s\ citim. U. Dar ceva mai departe strig\ c\ Hitler e un criminal fa]\ de care orice `mpotrivire va fi `ntotdeauna justificat\. C`nt\ [ase p`n\ la Dwinger2 1 Tocmai publicase Humanisme et Terreur. ~ntr-un tren din spatele frontului.carnete_Camus. U. Yanek c\tre un altul care este Uciga[ul. Ruptura dintre Merleau-Ponty [i Camus a opt ore pe zi. fra]ilor. – Dora e femeie [i femeile nu [tiu ce-i dragostea… Aceast\ teribil\ explozie `n care am s\ pier este `ns\[i explozia iubirii.2 72 – 125 – 190. Explic\ faptul c\ nimeni nu are niciodat\ dreptate [i c\ lucrurile nu s`nt at`t de simple (sper c\ nu pentru mine `[i d\ osteneala cu aceast\ demonstra]ie). Yanek. U. Lumea de ast\zi este un dialog M.“ Trage u[urel mantaua. sau tipul omului contemporan: cel care num\r\ loviturile. Nu exist\ contrasens. 313.“ Idem: Un locotenent. Motiv: uciga[ul g\se[te scuze `n pasiunile naturii. G. E ceea ce vom face to]i. nu ne pare justificabil\ dec`t viz`nd obiective limitate. – Poate. ca spirit opus lui Malraux. U. * urmat acestei apari]ii. Idem: `n timpul r\zboiului alb. o form\ acoperit\ cu o manta. Merleau-Ponty vivant. M. * Zilele mor]ii noastre. {i ve]i [ti pentru ce lupt\m. o merita]i din plin.1: G. Destr\b\la]ii virtuo[i `n principiile lor. . de Sartre. Acum [tiu c\ nu este justificat. Asta v\ va da for]e noi. Se pl`nge c\ a fost prost citit – [i `n]eles.“ * Merleau-Ponty1. Ast\zi trebuie s\ fii `mpotriva lui Hitler. Adev\ra]i. pianist care tr\ie[te pentru arta sa. {i am`ndoi s`nt con[tien]i de ispita pe care o reprezint\ cel\lalt spirit. Dac\ nimeni nu are dreptate. totul s-ar fi terminat de mult. la limit\. {i Sade cerea abolirea pedepsei cu moartea. Fiindc\ lupt\m [i pentru frumuse]e. 1 F\r\ `ndoial\ Jean Grenier. Ve]i vedea ceva. Fabric\ un pian mut cu sc`nduri scoase de la ni[te l\zi. Iar ceea ce mai ales n-am putut s\ `nghit niciodat\ este un destr\b\lat care vrea s\ ucid\ pe toat\ lumea. „Dac\ am fi animale. atunci nu trebuie s\ judeci. o femeie t`n\r\ goal\. A[a vorbe[te omul contemporan. Contradic]ie. – Cine spune asta? Yanek. Payot. „Era vorba de acea iubire mai mare dec`t toate celelalte: cea a omului care-[i d\ sufletul pentru un prieten. – Dora. Edwin Erich Dwinger: Mon Journal de Sibérie [i Entre les Rouges et les Blancs. p. D. deoarece nu putea s\ suporte ca un singur suflet s\ fie os`ndit. ~n fa]a lui. 15 – 66. 2 Les jours de notre mort de David Rousset. spune ofi]erul. E tipul de pl`ngere spre care a[ fi `nclinat pe vremuri. este f\r\ `ndoial\ L’Univers con- centrationnaire de acela[i autor. * Pies\. 1931. Luna lumineaz\ compartimentul.“ * Bataille despre Ciuma. un om sf`nt care a tr\it toat\ via]a `n p\cat (neapropiindu-se de Masa Sf`nt\ a altarului. Dar `n mod practic [i pentru moment prefer un destr\b\lat care nu ucide pe nimeni unui puritan care-i ucide pe to]i.) 2 Cf. (Cf. * Studiu despre G. nec\s\torindu-se cu femeia cu care tr\ia). Dar asta ne va lua iubirea. Numai c\ nimeni nu o spune. de o frumuse]e at`t de mare [i armonioas\… „Privi]i. fa]a lui devine mai frumoas\. nu. voia s\ fie os`ndit [i el. [i un camarad intr\ `ntr-un compartiment unde se afl\ un c\pitan voinic cu ochi `nfrigura]i. Continu\m. La unele pasaje.P. nu-i a[a. * (`ntr-un lag\r din Siberia).qxd 12/12/02 4:31 PM Page 284 284 ALBERT CAMUS CARNETE 285 Un b\rbat (un francez?).C. dar s`ntem oameni. Se las\ noaptea. * Ac]iunea. Aude fiecare not\.C. Legea. S-au num\rat loviturile.

D. sau metafizica. * C`nd R. * . p\r\se[te rezisten]a `n mai ’44 ca s\ plece `n Africa de Nord. cinci zile `n picioare. * L’Isle-sur-Sorgue. lacrimile ]`[nesc [i pl`nge timp de o or\.I. dar aceasta pentru c\ (omul care ne serve[te drept model) este incapabil de dragoste etc. Face cercet\ri ca s\ stabileasc\ un echivalent al calendarului gregorian. nici dup\ ceea ce public\ `n c\r]ile sale. etc. Camer\ mare deschis\ spre toamn\. de crim\ al violen]ei – adic\ s\ admit violen]a doar ca legat\ de o responsabilitate personal\. „P\cat. v`rsta sa: „80 de ani! Niciodat\ n-am b\ut un aperitiv. 41. Dup\ patru ani de lupte [i de din]i `ncle[ta]i. Va fi din nou torturat [i va pieri. Reprezint\ `n mod paradoxal un salt `n confort. omul care ne serve[te drept model e abstract – c\ ignor\m dragostea. p. * Bayle: G`nduri diverse despre comet\. * B\tr`nul militant comunist care vede ce vede [i nu e capabil s\ se obi[nuiasc\: „Nu m\ pot vindeca de propria mea inim\“. Sublinieri.“ {i moare subit. 1909. La Calvi se culc\ (irupere de vise). f\r\ s\ m\n`nce. * Prietenul lui M. S.“ * Ni se repro[eaz\ c\ facem oameni abstrac]i. `l simt pe fiul meu urm`ndu-m\. care se duce ca `n fiecare zi la micu]a cafenea din strada Dauphine unde `[i are tabieturile lui – se a[az\ la aceea[i mas\ ca s\-i priveasc\ pe aceia[i juc\tori de c\r]i. Nu mai este ruptur\. Juc\torul `n spatele c\ruia se afl\ el nu are dec`t caro. `nseamn\: La Sensibilité Individualiste. * Palante (S. De fapt. cu interdic]ie de a se sprijini etc. f\r\ s\ bea. Atunci el z\re[te de-a lungul mun]ilor focurile aprinse de oamenii s\i care-l salut\ astfel pentru ultima dat\. I se preg\te[te evadarea.“ * Turn\torul care-[i ]ine listele la zi. Torturat.)1 „Umanismul este o invazie a spiritului preo]esc pe terenul sentimentului… Este r\ceala glacial\ a domniei Spiritului. Nume scrise cu peni]\ rotund\. ia un avion care decoleaz\ din Basses-Alpes [i survoleaz\ Durance `n timpul nop]ii. `n fa]a mucurilor. Altfel ea este prin ordin [i `n ordine – sau legea. „Nu trebuie s\ judec\m via]a cuiva nici dup\ ceea ce crede. edi]ia Alcan. Diminea]a se treze[te [i vede o teras\ acoperit\ de mucuri mari de ]ig\ri americane.“ Idem: b\tr`nul guvernator din colonii care st\ ]eap\n ca un par [i vrea s\ i se spun\ Domnul Guvernator.. * 1 G. Nuvel\ sau roman Justi]ie. * Lautréamont: Toat\ apa m\rii n-ar ajunge ca s\ se spele o pat\ de s`nge intelectual\. Refuz\: nu are for]a necesar\. filosof pe care l-au cunoscut Louis Guilloux [i Jean Grenier. „Oriunde m-a[ duce.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 286 286 ALBERT CAMUS CARNETE 287 S\ men]in caracterul de ruptur\. c\ nu i-a nimerit atuul.C. [i uite!“ {i se apuc\ s\ ]op\ie de mai multe ori pe loc lovindu-[i fesele cu c\lc`iele. Violen]a a devenit confortabil\. etc. spune prietenul lui M. lucrare a lui Palante. Nu se `nsufle]e[te dec`t `n leg\tur\ cu un singur subiect. Ca s\ r\m`n\ pe loc `i trebuie un efort mai mic. Autumnal\ [i ea datorit\ mobilelor ei cu arborescen]e r\sucite [i a frunzelor moarte de platani alunec`nd `n camer\ `mpinse de v`nt pe sub ferestrele cu perdelele acoperite de broderii asemenea unor ferigi.D.I. Palante. Idem: b\tr`na spiritist\ care [i-a pierdut fiul `n r\zboi. * Cum s\ fac s\ se `n]eleag\ c\ unui copil s\rac poate s\-i fie ru[ine f\r\ s\ jinduiasc\ dup\ ceva. Eludeaz\ contradic]ia. Mai multe culori de cerneal\.carnete_Camus.

dup\ Saint-Beuve. Idem (Declara]ie la Curtea cu juri): „C`t prive[te victimele nevinovate pe care poate le-am lovit. c\ dorim s\ juc\m p`n\ la cap\t un rol aplaudat. libertatea nu mai are nici o ra]iune de a fi. * S-ar zice c\ omul ar trebui neap\rat s\ aleag\ `ntre `njosire [i pedeaps\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 288 288 ALBERT CAMUS CARNETE 289 B\tr`nul cer[etor c\tre Eleanor Clark: „Nu c\ s`nt un om r\u. toate obstacolele. * Ravachol (interogatoriu): „~n fa]a celor care aduc adev\rul. Salon mic prev\zut cu un plafon jos. supra`nc\lzit – n\p\dit de mirosuri de supe grase [i de pansamente… sincop\. „R\spuns lui Emmanuel d’Astier de La Vigerie“. eviden]a. Constant (profet!): „Ca s\ tr\ie[ti `n lini[te trebuie s\-]i dai aproape tot at`ta osteneal\ ca [i pentru a guverna lumea“. O regret cu at`t mai mult cu c`t via]a mea a fost plin\ de am\r\ciune. dup\ aceea. chiar [i pentru un minut. * Stendhal: „Nu voi fi f\cut nimic pentru fericirea mea personal\ at`t timp c`t nu m\ voi fi deprins s\ suf\r fiindc\ nu m\ simt bine `n propriul meu suflet“. 184. * 1 Cf. Singur [i cu toate for]ele `ncordate `ntr-un aer uscat. trebuie s\ dispar\ [i dac\. oricare ar fi ea. * Palante afirm\ pe bun\ dreptate c\.carnete_Camus. dac\ exist\ un adev\r unic [i universal. disputa nu merit\ o pic\tur\ de s`nge. ea devine doar suportabil\. * B. cel pu]in efortul unei vie]i `ntregi. Mizantrop fa]\ de grup. * Vigny (coresponden]\): „Ordinea social\ e `ntotdeauna rea: din c`nd `n c`nd. Mi se spune c\ m\ opun oric\rei violen]e. * La sec]ia Copii bolnavi. * 17 octombrie. putem st\p`ni totul. Timpul preseaz\. toate. Actuelles.“ Depozi]ia unui martor (Chaumartin): „Nu iubea femeile [i nu bea dec`t ap\. suportabilul merit\ dac\ nu s`nge. * Devotamentul pentru omenire `nseamn\. De la r\u la suportabil. * Putem face totul mai bine. bine izolat. . ~nceput.1 Ar fi la fel de inteligent ca [i cum m-a[ opune s\ bat\ v`ntul mereu din aceea[i parte. individualistul `l iart\ pe individ. putem `n]elege totul [i. Dar niciodat\ nu vom putea s\ g\sim ori s\ cre\m acea for]\ a dragostei care ne-a fost luat\ pentru totdeauna. regret sincer. ace[tia cel pu]in ar fi ferici]i“. * 14 octombrie ’47. n-ar mai r\m`ne pe p\m`nt dec`t vreo c`]iva oameni. * Sartre sau nostalgia idilei universale.“ – Nu. apoi. * Sainte-Beuve: „~ntotdeauna am crezut c\ dac\ am spune tot ceea ce g`ndim. * Pedeapsa cu moartea. fericirea omenirii. cu pu]in\ l\m`ie“. * Exist\ ac]iuni mesianice [i ac]iuni g`ndite. * S\ scriu tot – a[a cum `mi vine. dar pierdem lumina“. p. lumea s-ar pr\bu[i“.

“ * Pentru Schopenhauer: existen]a obiectiv\ a lucrurilor. „reprezentarea“ lor. [i asta printr-un mijloc foarte simplu [i f\r\ ca tribunalele s\ se amestece. Inteligentsia [i interpretarea totalitar\ a lumii. Conspiratorii lui Petra[evski1: idilici. dac\ a[ fi suveran.“ (Aforisme despre `n]elepciunea `n via]\) Socrate lovit cu piciorul. „O palm\ [i o insult\ primite [i `ndurate au efecte civile pe care nici un `n]elept nu le poate preveni [i pentru care nici un tribunal nu-l poate r\zbuna pe ofensat. Nici omul cel mai ferm nu poate s\ `mpiedice pe cineva s\-l insulte. Insuficien]a legilor `i acord\ `n acest caz independen]\. Rousseau preconizeaz\ asasinatul (nota 21) din ra]iuni de onoare. este `ntotdeauna durere. `[i datoreaz\ dreptate [i este singurul care [i-o poate face. deci nu poate fi nimeni condamnat `n mod absolut.carnete_Camus. [i tinere]ea `n acela[i timp. * Pecerin. (Emanciparea iobagilor f\r\ ac]iune revolu]ionar\ – influen]a lui George Sand. dup\ Schopenhauer. „Dac\ m\ lovea un m\gar. singurul judec\tor `ntre ofensator [i el `nsu[i. a unit\]ii exterioare a vie]ii celorlal]i. vrea s\ primeasc\ totul din afar\. pocne[te din degete [i nu se mai g`nde[te la asta. Munca silnic\ nu este oare mai rea? (Paulhan) Habar n-am. este singurul interpret [i executant al legii naturale.. nici insulte `n statul meu. care s-a c\lug\rit `n str\in\tate [i care striga: „Ce voluptate s\-]i ur\[ti patria [i s\ a[tep]i cu `nfocare pieirea ei“.“ Deci „dac\ te restr`ngi e[ti fericit“. dar poate totu[i s\ `mpiedice pe cineva s\ se m`ndreasc\ mult timp c\ l-a insultat. Moartea nu las\ nici o [ans\ s\ alegi `nchisoarea. Dar de `ndat\ ce a murit. Dar `nchisoarea las\ o [ans\ s\-]i alegi moartea (de nu cumva din lene preferi ca acest serviciu s\ fie `ndeplinit de ceilal]i). Idem: „~n lumea asta. Moartea este oare pedeapsa absolut\? Nu pentru cre[tini. Nimeni nu este vinovat `n mod absolut: 1) `n ochii societ\]ii. c`t timp fiul lui e bolnav. el este atunci singurul magistrat. de unde iluzia. * Voltaire: „Nu reu[e[ti pe lumea asta dec`t cu v`rful sabiei [i mori cu armele `n m`n\“. `n timp ce existen]a subiectiv\. este `ntotdeauna agreabil\. ~n fine. asta ar fi o extravagan]\. Dar lumea asta nu este cre[tin\. F\r\ at`tea edicte vane contra duelurilor.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 290 290 ALBERT CAMUS CARNETE 291 Dar nimeni nu e absolut vinovat. * ~n cartea a IV-a din Emile. spun c\ `[i datoreaz\ dreptate [i c\ este singurul care [i-o poate face. * Genera]ie de b\tr`ni. po]i u[or s\ afli `nv\]\tura. dar s\rac pe din\untru. bogat pe dinafar\. at`t de curent\ [i care m\ frapeaz\ `ntotdeauna. 2) `n ochii individului. asem\n\tor acelor b\tr`ni care caut\ s\ capete for]e noi din r\suflarea fetelor tinere. emigrant rus din secolul al XIX-lea. Rochefort: „Ca s\ ceri abolirea pedepsei cu moartea trebuie s\ fii un b\utor de s`nge“. e „o simpl\ virtute de sublocotenent“.“ * Schopenhauer: „S\ ai [i gloria.. a[ fi depus oare pl`ngere?“ (Diogene Laertiu. * Curajul. se str\duie[te `n zadar s\ `nlocuiasc\ bog\]ia interioar\ prin cea exterioar\.) Dragostea de 1 Lecturi pentru Cei drep]i [i Uciga[ii delica]i. Emile cunoa[te `n astfel de cazuri dreptatea pe care [i-o datoreaz\ sie[i [i exemplul pe care `l datoreaz\ siguran]ei oamenilor de onoare. asta e prea mult pentru un muritor“. „Toate lucrurile s`nt frumoase la vedere [i oribile `n fiin]a lor. dar nu fericirea. m\ leg c\ nu ar exista niciodat\ nici palme. II. 21) * Heine (1848): „Ceea ce urm\re[te [i sper\ acum lumea mi-a devenit total str\in inimii mele“. Ceva din el particip\ la durere. Nu zic c\ trebuie s\ mearg\ s\ se bat\. „Un t`n\r lansat astfel `n lume. voin]a. Oricum. . * David `l cople[e[te pe Iehova cu rug\ciuni.

El nu are nici interese. Berdiaev. * Prezicerea lui Lermontov. supersti]iei. Impresia de culpabilitate la intelectualii desp\r]i]i de popor.“ Herzen – Bakunin – Tolstoi – Dostoievski. Contra lui Hegel `n privin]a persoanei umane. nici afaceri. care a creat Ceka. iat\ ceva care poate s\ fie profitabil [i delicios pentru meloman.“ Idem: „Salut scufia dumneavoastr\ de filosof (lui Hegel). Tihomirov. . Idem: trei principii ale dezvolt\rii umane: omul animal g`ndirea revolta.carnete_Camus. * Neciaiev [i catehismul revolu]ionar (partid centralizat anun]`nd bol[evismul). a[a cum o cere logica istoriei? La acest punct numai Tkacev (cu Neciaiev [i Bakunin) este predecesorul lui Lenin. a[ pretinde s\ mi se dea socoteal\ pentru toate fiin]ele pe care condi]iile vie]ii [i istoriei le-au f\cut ni[te martiri.“ Cf.“ * Petra[evski [i idilicii. Dobroliubov – ascetic. os din osul meu [i carne din carnea mea…“ „Se spune c\ discordan]a este condi]ia armoniei. „Dac\ poporul revolu]ionar ar n\v\li `n camera mea cu inen]ia de a sparge bustul lui Bielinski [i de a-mi distruge biblioteca. nici leg\turi. ~[i pierde credin]a `n fa]a r\ului (Marcion). dar desigur mai pu]in pentru cel c\ruia i-a revenit rolul discordan]ei. Necontenitele discu]ii ale primilor marxi[ti despre necesitatea dezvolt\rii capitaliste `n Rusia [i predispozi]ia lor ca s\ primeasc\ aceast\ dezvoltare. `i acuz\ c\ au devenit „campionii primelor capitaliz\ri“. * Anii ’70. a unui singur g`nd. Scrisorile c\tre Botkin: „Destinul subiectului. dac\ nu am fost `n prealabil asigurat `n privin]a fiec\ruia dintre fra]ii mei de s`nge. „Gentilomul care se c\ie[te“ (din cauza p\catului social). m-a[ arunca drept `n cap. … Altfel. este mai important dec`t destinul `ntregii lumi [i dec`t s\n\tatea `mp\ratului Chinei. socialist individualist.) * Socialismul individualist al lui Bielinski. Inchizi]iei. Marx [i Engels erau men[evici. din acel post `nalt. pentru toate victimele hazardului. „Dar ]`[nind acum din uria[ele m\celuri Ciuma vine s\ b`ntuie sinistrele h\]i[uri. nimic care s\-i fie propriu. persoanei. Rusia trebuia oare s\ treac\ prin stadiul revolu]iei burgheze [i capitaliste. p. „Neg\sind nimic demn s\ m\ ata[ez. vechi membru al Partidului voin]ei poporului.“ Tot ce serve[te revolu]ia este moral. am onoarea s\ v\ expun c\.“ (Petra[evski) (~n afar\ de Sprechner. Bakunin: „Pasiunea distrugerii este creatoare“. Asem\nare cu Dzerjinski. a[ lupta `mpotriva lui p`n\ la ultima pic\tur\ de s`nge. mistic [i scrupulos. Totul la el este luat `n vederea unui singur interes exclusiv. individului. Mihailovski. Nu-mi trebuie fericirea care mi se ofer\. „Revolu]ionarul este un individ marcat. adic\ dec`t conceptul hegelian de Allgemeinheit. a unei singure pasiuni: Revolu]ia. Nu au avut `n vedere dec`t revolu]ia burghez\ viitoare.“ * Problema tranzi]iei. m\ consacru slujirii umanit\]ii. Dar cu tot respectul datorat filistinismului dumneavoastr\ filosofic.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 292 292 ALBERT CAMUS CARNETE 293 departele [i nu de aproapele t\u. Cern`[evski: „Ce-i de f\cut?“ Pisarev: „O pereche de cizme valoreaz\ mai mult dec`t Shakespeare. ale lui Filip al II-lea etc. dac\ mi s-ar `nt`mpla s\ parvin la o treapt\ superioar\ pe scara dezvolt\rii. nici sentimente personale. nici printre b\rba]i. modelul lui Stavroghin. 107. Bielinski [i socialismul individualist. nici printre femei. nici m\car un nume.

independent de formele istorice ale economiei [i de interesele economice. 190 despre denun]. Concep]ia lumii totale `n care teoria [i practica s`nt identificate. Idem: „G\seam inadmisibil\ formarea unei asocia]ii secrete `n s`nul unei societ\]i ea `ns\[i secret\. voin]a proletariatului este aceea care transform\ lumea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 294 294 ALBERT CAMUS CARNETE 295 * Comunismul spiritual al lui Dostoievski este: responsabilitatea moral\ a tuturor. care totu[i luptase bine. Idem: Maria Kolugnaia. * Sofia Perovskaia urc`nd pe e[afod cu tovar\[ii ei de lupt\ `mbr\]i[eaz\ pe trei dintre ei (Jeliabov. ~n mod v\dit. Condamnat\ la ocn\.“ P`n\ la urm\. Se vede atunci limpede c\ ea `nseamn\ aservire fa]\ de om. sau pretinde s\ descopere adev\rul absolut. * Vera Figner: „S\-mi pun de acord actele [i cuvintele. nu se alege nimic la sf`r[it. ca toate celelalte ideologii. Marx transpunea propriet\]ile spiritului `n imperiul materiei. a replicat R`sakov. p. Se sinucide la Kara ca s\ protesteze `mpreun\ cu doi tovar\[i `mpotriva unei pedepse corporale aplicate unui al treilea (p. dar. Sens religios dup\ Berdiaev.“ Cu alte cuvinte. 239). limita este libertatea `n raport cu Dumnezeu. * Cf. ca s\-[i salveze via]a. * Berdiaev: „Nu poate exista o dialectic\ a materiei. R`sakov este cel care a aruncat bomba asupra lui Alexandru al II-lea. Exist\ deci `ntr-adev\r `n marxism o filosofie existen]ial\ care denun]\ minciuna obiectiv\rii [i afirm\ triumful activit\]ii umane. Ca s\ se spele de suspiciuni. * Orice membru al „Voin]ei poporului“ se angaja `n mod solemn s\-[i consacre for]ele sale revolu]iei. `l doboar\ pe `mp\rat. * ~n Rusia exist\ o libertate colectiv\ „total\“ [i nu personal\. Am`ndoi nihili[ti. cea a lui Grinevi]ki. dragostea [i prietenia… * Piesa Dora: Dac\ nu iube[ti nimic. {i o a doua bomb\. * C`]i membri avea „Voin]a poporului“? 500. Eliberat\. * ~n rus\. este un pragmatism sau un realism absolut? Lenin afirm\ primatul politicului asupra economicului (`n ciuda marxismului).“ Bugetul ]arului alimentat `n propor]ie de 80 p`n\ la 90% de clasele de jos. Vera Figner. simpatiile personale. Dar ce `nseamn\ libertate total\? E[ti liber de ceva – `n raport cu. Lukács: Sensul revolu]ionar este sensul totalit\]ii. R`sakov. denun]ase o adres\ [i provocase pierderea altor trei tovar\[i. Imperiul Rus? Peste o sut\ de milioane. trage asupra unui ofi]er al jandarmeriei. ]arul a spus: „Slav\ Domnului. dar nu pe al patrulea. Sc\p`nd cu via]\. nu este posibil\ dec`t o dialectic\ a g`ndirii [i a spiritului. care moare `n singur\tate. dialectica presupune Logos [i G`ndire. * Berdiaev `l apropie pe Pobiedonos]ev (pre[edintele Sf`ntului Sinod care a condus Imperiul Rus din punct de vedere ideologic) de Lenin. volia `nseamn\ deopotriv\ voin]\ [i libertate. s\-[i uite `n favoarea ei leg\turile de s`nge.carnete_Camus. totul e bine“. . este acuzat\ de a fi tr\dat. s\ cer de la ceilal]i s\-[i pun\ de acord actele [i cuvintele… asta trebuia s\ fie deviza vie]ii mele“. Kilba[i[ [i Mihailov). Este sp`nzurat R`sakov. * ~ntrebare pus\ marxismului: „Ideologia marxist\ este reflectarea activit\]ii economice. „O s\ vedem noi dac\ totul e bine“.

qxd 12/12/02 4:31 PM Page 296 296 ALBERT CAMUS CARNETE 297 * De amintit cre[tinilor. `l abstractiz\m. El con]ine tot. {i `[i d\ seama atunci c\ Dumnezeu nu poate avea dec`t o vedere abstract\. Peisajul. ~[i arat\ semnele: „Ce-s astea? – S`nt semnele. ~l `ndep\rt\m. „Fraternitatea cre[tin\. pentru c\ eu [tiu ce spun. etc…. Etc. `ntorc`ndu-se `n direc]iile respective. vest“. ~naintea execu]iei. oprimare [i interdic]ia liberei c\ut\ri a adev\rului trebuie s\ fie considerate nelegitime.“ Un apel c\tre „to]i cei care venerau `nv\]\tura sf`nt\ a lui Hristos“. Iar acum… Unde oare a fost cr\p\tura. adio sud… est. . Sf`r[itul actului II.“ – Revine din lag\r. * Dac\ spre a dep\[i nihilismul. defileul ad`nc. opu[i ma[inii de stat. ce anume s-a sl\bit brusc [i a determinat tot restul… * Un fapt ne`nsemnat: adesea se crede c\ „s-au mai `nt`lnit cu mine“. albastru-ultramarin. contrare voin]ei divine [i spiritului cre[tin. * Diminea]\ `ncunun`nd cu glorie portul Algerului. Dar eu nu pun `n scen\ dec`t indivizi. totul dispare. R\m`ne o epur\ – un plan. (G. – Ce semne? – Semnele iubirii oamenilor. * Polemica – drept element al abstractiz\rii. * Paris-Alger. Fiindc\ procesul `ncununeaz\ activitatea unui revolu]ionar“. * Un condamnat la moarte: „~n toat\ via]a mea. * Socrate. trebuie s\ revenim la cre[tinism. Avionul ca unul dintre elementele neg\rii [i abstractiz\rii moderne. A devenit o siluet\. Nu-i o afacere bun\. torentul de netrecut. atunci putem continua mi[carea dep\[ind cre[tinismul `n elenism. p\trunde prin geamuri [i se r\sp`nde[te pretutindeni `n odaie. Sorel) * 1 Cf.carnete_Camus. Nu mai exist\ natur\. n-am v\zut dec`t r\ul… ~n aceste condi]ii [i cu o asemenea via]\. Omul ob]ine `n final privirea lui Dumnezeu. actul III. chiar ceva bun?“ * ~n anii ’80. Traducere: vor s\ pun `n scen\ partide. strig\: „Adio nord. po]i s\ iube[ti ceva. s\ tr\iesc ca s\ fiu judecat\.“1 * Repro[uri deoarece c\r]ile mele nu pun `n eviden]\ aspectul politic. De c`te ori decidem s\ consider\m du[man pe cineva. Cei drep]i. at`t de scurt\. toate legile sale bazate pe minciun\. un soldat care a ucis un subofi]er este executat. „Nu am nici un fel de simpatie pentru dumneata. * Nimeni n-a fost la fel de sigur ca mine c\ va cuceri lumea pe c\i drepte. * Platon merge de la nonsens la ra]iune [i de la ra]iune la mit. „C`t timp exist\ guvernul. * Lumea va fi mai dreapt\ `n m\sura `n care va fi mai cast\.“ * Vera Figner: „Trebuia s\ tr\iesc. relieful adev\rat. Nu vrem s\ mai [tim c\ are un r`s hohotitor.

* Tragedie. E mai u[or s\ [ochezi dec`t s\ convingi. condamna]i s\ fim eroi [i sfin]i. iat\ scopul oric\rei opere. Nu exist\ deci numai crea]ie.). ~ncepi prin a face pe scandalagiul [i o sf`r[e[ti cu Legiunea de Onoare. S\ dai o form\ la ceea ce nu are. . umanitate se scrie humanité (n. R. o acoper\ cu piciorul [i i-o `napoiaz\.: 80% dintre autorii secolului al XX-lea. Nem]ii. ~ntr-un tren. La gar\. Dar aici lumea e contra… Sens derivat: pretext. C. {tia asta. m\rturisi]i c\ ceea ce v\ intereseaz\ pe voi s`nt fiin]ele [i chipul lor… {i c\. `l prive[te pe neam]. S\ p\str\m echilibrul ca s\ nu devenim asasini. r\spunde [i z`mbe[te. Ist. Palinodie: Exerci]iu de `nalt\ literatur\ care const\ `n a `n\l]a drapelul dup\ ce l-ai scuipat. red. * Anarhistul tolstoian `n vreme de ocupa]ie. nu a[tepta]i p`n\ la urm\ dec`t dragostea. B\rbatul care e luat de poli]ia politic\ fiindc\ i-a fost lene s\-[i pun\ `n ordine pa[aportul. De unde nevoia unui stil pentru fiecare subiect. Doamn\. {tiin]e naturale: Procedeu de transformare prin care cel care se `mpotrive[te devine etalonul speciei comune2. {i-a scris pe u[\: „De oriunde a]i veni. * R. M\rturisi]i. cred c\-i mai bine s\ v\ restitui ]igara“. 1 ~n francez\. * Literatura contemporan\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 298 298 ALBERT CAMUS CARNETE 299 La teatru: necesitatea. `n timpul ocupa]iei. ci a `ntregii opere. dac\ ar putea s\ nu isc\leasc\.“ La ie[irea din tunel. O femeie las\ s\-i cad\ pe jos o moned\ de aur.C. s\ revii la moral\ pe c\ile desfr`ului [i s\ calci pe urmele fo[tilor pira]i. R. ar scrie [i sl\vi numele lui Dumnezeu. Femeia: mul]umesc. ie[ind.“ * Rousset. Dar [tiu ce strig\t `n\bu[ spun`nd asta. m\rturia noastr\. de complicare a construc]iilor sintactice. Dora sau alta: „Condamna]i. * Pies\.carnete_Camus. Umanitate: se scrie [i se execut\ `n general cu un h1.C. N-a f\cut-o etc… * „M\ bucuram de tot luxul. Tunel. Este ziua justific\rii.“ * Roman. Ea ofer\ ]ig\ri [i nem]ilor. Iat\-m\ sclav pe vecie… etc. * Cre[tinismul explic\ bol[evismul. a celor revolta]i. se face ziu\. neam]ul. Ceea ce-mi `nchide gura e faptul c\ n-am fost deportat. afirm`nd c\ s`nte]i `n c\utarea unui adev\r. Este singura demonstra]ie posibil\. * Dic]ionar. Aceast\ b\nuial\ e suficient\ ca s\-l oblige s\ se lase ucis. C. nu ne intereseaz\ deloc afacerile murdare ale lumii acesteia otr\vite [i stupide care se lipe[te de noi ca un clei. * Nu exist\ justi]ie. Un neam] `l prive[te. Are ochii `n lacrimi. El accept\. Este b\nuit de tr\dare.) 2 Traducere aproximativ\. `n]elege]i. Dar tocmai ea va face s\ sar\ `n ochi nu unitatea cut\rei sau cut\rei c\r]i. * Form\ [i revolt\. Ceva se `nal]\ la ora asta. se `ntoarce spre el [i `i face cu ochiul. ~i ofer\ o ]igar\. le spune un francez care a surprins scena. Cei care au intrat au fost mili]ienii. red. nu total diferit fiindc\ limba autorului e oricum aceea[i. ~n original: „Procédé de transformation par lequel le raifractère à rayures devient le mètre d’autel d’espèce commune“ (n. pentru varia]ie. „Tic\lo[ilor“.: „G`ndindu-m\ mai bine. O m`n\ i-o str`nge pe-a lui. De unde importan]a formei.C. Eroi cu for]a.“ * „Nu pl`nge]i. ci [i corectare (vezi mai sus). exist\ numai limite. Pentru c\ nu ne intereseaz\. s`nte]i bine veni]i“. „S`nt polonez. Sinonime: Paia]\ – Sc\ri]\ – Gargarism – Terminus.

ci pentru c\ m\ credeau mai bun dec`t s`nt.B. s\ rev\d z`mbetul acela (al mamei sale) m\car o clip\.P. ascult\ liturghia din pat. dac\ grecii au dezvoltat ideea de disperare [i tragedie. depun`ndu-se pe aripile lor burni]a z\pezii. Revela]ia se plaseaz\ la `nceputul istoriei.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 300 300 ALBERT CAMUS CARNETE 301 * Leysin. * Actorul P.“ Vorbind de G. * Pacea ar fi s\ iube[ti `n t\cere. Eu nu s`nt modern.carnete_Camus. Este o tragedie care culmineaz\. rareori atins. urmeaz\ os`nda. Dou\ religii. `nclina v`rfurile teilor [i mestecenilor din gr\din\ [i ducea departe frunzele galbene care c\deau“ (Copil\rie). C`nd nu e acolo. Semicerc perfect. ~n]elegi atunci c\. o deplin\tate nelini[tit\ plute[te peste apele t\cute. O virtute mai profund\ care const\ `n a le echilibra. ~n seara care se las\. ci pentru c\ aveam prieteni. * Concluzia este c\ istoria nu-[i poate atinge ]elurile dec`t strivind cuceririle spirituale. * Tot ce valoreaz\ ast\zi `n spiritul contemporan face parte din ira]ional. `n clipele dureroase ale vie]ii. S`ntem redu[i la… * Pentru cre[tini.: „N-a `ncetat niciodat\ s\ m\ surprind\“. . E o minciun\ pe care n-am putut-o suporta. S\ iube[ti devine infernul. Nu e nevoie s\ se scoale. Nu pentru c\ mi-ar fi f\cut deservicii. Pentru greci. {i totu[i tot ce precump\ne[te `n politic\ ac]ioneaz\. devenim mincino[i. Se consider\ `n regul\. * Ludmilla Pitoëff: „Publicul mai cur`nd m\ stinghere[te. Pe deasupra acestei m\ri nemi[cate [i v\tuite. Altfel. * Tolstoi: „Un v`nt puternic din vest `n\l]a `n coloane praful drumurilor [i c`mpurilor.. la radio. * O virtute extrem\ care const\ `n a-]i ucide pasiunile. frumuse]ea se afl\ la `nceput. cel drept trebuie s\ poat\ spune dup\ moarte: „N-am pricinuit sup\rare nim\nui“. S\ termin cu tot restul [i s\ spun ce am mai profund `n mine. la poalele unor lan]uri muntoase. ea este un scop. ea este la sf`r[it. * ~n opinia egiptenilor. a[a cum se `nt`mpl\ de obicei. n-a[ [ti ce `nseamn\ durerea. Ceea ce vrea s\ spun\ Char desigur. precum [i persoana. Idem: „Dac\ mi-ar fi dat. Z\pad\ [i nori din vale p`n\ `n piscuri. ~n timp ce spiritul modern a ajuns la disperare plec`nd de la ur`]enie [i de la mediocru.“ * M-am retras din lume nu pentru c\ aveam inamici. * Adev\rul acestui secol: tot tr\ind mereu mari experien]e. Pentru un european. trebuie s\ vorbe[ti. lene[ [i credincios. ucide [i dirijeaz\ `n numele Ra]iunii. * Golfule] `nainte de Tenes. e totul perfect. Pentru marxi[ti. asta s-a `nt`mplat `ntotdeauna prin frumuse]e [i tot ce este cople[itor `n ea. ciorile ca ni[te pesc\ru[i negri zboar\ `n stoluri. Dar exist\ con[tiin]a.

care. sub numele de Louis I. {tiu s\ se fac\ `ndr\git de indienii b\[tina[i [i doar datorit\ simpatiei ajunse s\ fie numit. Antoine abdic\ atunci `n favoarea nepotului s\u Achille Orly.“ (Rosa Luxemburg. Dar de discutat. ~ns\ guvernul din Chile. Resursele lui provin din v`nzarea posturilor de consul al Araucaniei. Se reface natura. 34): „Dar sufletul meu este un foc care sufer\ dac\ nu arde de viu“. vor `ncepe anii m\re]i. Eliberat dup\ zece ani. intr\ `n lumea bun\. `mp\rat al Araucaniei. Londra este exact contrariul [i . astfel c\ Achille I compare `n fa]a * Arta modern\. Idem: „Orice romancier trebuie s\ ne fac\ s\ credem `n pasiunea arz\toare. notar la Périgueux. Ruinat. Tragedia echilibrului. tr\ie[te pe picior mare.carnete_Camus. frecvent`nd acela[i cabaret unde se pare c\ l-a vizitat regina Ranavalo. 34). unde [i r\mase. ~ns\ Achille I nici nu se g`nde[te s\ se duc\ la supu[ii s\i. dup\ c`]iva ani. contra lui Goethe: „Goethe i l-a dat doctorului Faustus drept prieten pe diavol [i. se g`nde[te la un urma[ [i las\ mo[tenire tronul Araucaniei fiului s\u Orly Louis. pe scurt. iar el consimte iar s\-[i primeasc\ acest titlu. cu un ajutor at`t de puternic. Atunci se constat\ c\ nici o biseric\ nu este `n construc]ie `n Patagonia. Pedeapsa i-a fost comutat\ `n zece ani de `nchisoare. * Orice sacrificiu este mesianic. Dar Orly Louis refuz\. de care depindeau acele ]inuturi `ndep\rtate. C`nd acest lucru va fi ref\cut. A b\tut moned\. prerogativele de suveran legitim. `[i p\r\si pe nea[teptate ora[ul ca s\ se duc\ `n Patagonia. ~mi amintesc de Londra ca de un ora[ plin cu gr\dini `n care p\s\rile m\ trezeau diminea]a. a emis m\rci po[tale. l-a adus `n fa]a unui tribunal care `l condamn\ la moarte. dominarea unor largi mase populare este de neconceput. Prime[te astfel bani alarm`nd Compania lui Iisus care face apel la Papa. S\ dovedesc c\ sacrificiul poate fi imaginat la nivelul unei g`ndiri deliberate (adic\ nemesianice). Idem. Cresc`ndu-i nevoile. primindu-[i oaspe]ii ca un adev\rat `mp\rat. Adev\rat `ntr-un anumit sens. [i-a exercitat. Dar sim]ind c\ `mb\tr`ne[te. Pleac\ la Paris. `mp\ratul `[i `ncheie via]a `n Montparnasse. revine `n Patagonia unde supu[ii s\i `l primesc din nou ca pe `mp\ratul lor. din Périgueux. urma s\ devin\ `mp\rat. dar s\ n-o numeasc\ niciodat\: ar fi `mpotriva pudorii“ (Scrisoare c\tre doamna Gaulthier. Antoine Orly. fiind chiar un lucru necesar de vreme ce a fost uitat\. CAIETUL AL-VI-LEA aprilie 1948 – martie 1951 La sf`r[itul secolului al XIX-lea. seduce o modist\“. * Stendhal (Scrisoare c\tre di Fiore. [i moare cinstit de supu[ii s\i. Revolu]ia rus\) * Salvador de Madariaga: „Europa nu-[i va reg\si sensurile dec`t atunci c`nd cuv`ntul revolu]ie va evoca ru[ine [i nu orgoliu. f\r\ o libertate absolut\ de `ntrunire [i asociere. Faust face ceea ce am f\cut cu to]ii la dou\zeci de ani. organizeaz\ [i ni[te chete pentru r\sp`ndirea religiei cre[tine prin construirea de biserici [i catedrale. * Londra. Se reg\se[te obiectul pentru c\ se ignor\ natura. * „F\r\ o libertate nelimitat\ a presei. O ]ar\ care se laud\ cu revolu]ia sa glorioas\ este la fel de golit\ de sens [i de absurd\ ca [i un om care s-ar l\uda cu apendicita lui glorioas\“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 302 CARNETE 303 tribunalului care `l [i condamn\.

* Gustul `nchisorii la cei care lupt\. * ~n Germania: nenorocirea care a mu[cat prea ad`nc treze[te o dispozi]ie spre nenorocire care te constr`nge s\ te arunci singur `n ea [i s\ arunci [i pe altul.“ * S. * Epigraf la Rugul1: „Oamenii cuprin[i de o profund\ triste]e se tr\deaz\ c`nd s`nt ferici]i: au un fel de a apuca fericirea ca [i cum ar vrea s-o str`ng\ la piept [i s-o `n\bu[e din gelozie…“ * Iulie ’48 – Como: „Ce vom face cu un cer lipsit de dragostea noastr\? R\m`nem singuri `n fa]a ororii adev\ratelor noastre zile. Chinezi [i malaiezieni pe Princess Street. {tiin]a e cea care nu are dreptate. g`ndurile care se refer\ la spiritualitatea muncii sau la presentimentul ei. Nu poate fi un uciga[. . Contradic]ie `ntre [tiin]\ [i umanism. * Dup\ Richelieu. propov\duind `nv\]\turile lui Hristos printre tuaregi.: Romanii s`nt cei care au degradat stoicismul `nlocuind dragostea viril\ cu orgoliul. „Este o epoc\ `n care [tim prea mult `nainte de a deveni majori“. * Graham Greene: „~ntr-o via]\ fericit\. dac\ oamenii nu s`nt trata]i dup\ merite. „Dac\ dreptatea nu poate fi [tears\ din inima omului.“ * 1 Proiect de nuvel\. * Dup\ Simone Weil. Ce ar putea c\uta lumea aici? * Diminea]a devreme pe coasta Sco]iei. uimitoare. Oxford. ~n zilele noastre. Idem: „Pentru cel care nu crede `n Dumnezeu. rebelii s`nt mereu pe jum\tate mai pu]in puternici dec`t ap\r\torii sistemului oficial. * Scriitorul condamnat la `n]elegere. r\sp`ndite la Rousseau. Atena nordului nu are nord. atunci ea posed\ o realitate `n lumea asta. Docurile. misterioase [i acoperite de cea]\. Sand. Minunatele picturi de Piero [i Velázquez.W. `ntr-o lume a violen]ei. ~ntre spiritul [tiin]ific a[a-zis modern [i umanism. Ca s\ fie elibera]i de fidelitatea lor. iar el este `mpins la disperare“. Este un port.carnete_Camus. Idem: devotamentul… „Ce lume este aceasta `n care se pierd asemenea calit\]i!“ Idem: „El (agentul secret) a promis `n mod imprudent. Marx. Herghelia bine ]es\lat\. Nu. s`nt singurele g`nduri originale ale timpului nostru. * P\rintele de Foucauld. care se reg\se[te apoi de mai multe ori. C\rucioarele cu flori pe str\zi. lumea nu e dec`t un haos. Gallery.W. N. ca [i cum. decep]ia final\ pe care ne-o provoac\ natura uman\ coincide cu moartea. * S. Edinburgh: lebede pe canale. Din cauza con[tiin]ei vinovate. singurele pe care nu le-am `mprumutat de la greci. g\sea normal s\ furnizeze celui de-al doilea birou al Serviciului francez de informa]ii date despre starea de spirit a acelora[i tuaregi. Ora[ul `n jurul unei false acropole. T\cerea din Oxford. – Fiindc\ determinismul [i for]a `l neag\ pe om.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 304 304 ALBERT CAMUS CARNETE 305 totu[i memoria mea e corect\. se poate promite ceva dincolo de momentul `n care vorbim“. oamenii trebuie s\ se descurce ca s\ tr\iasc\ o via]\ `ntreag\ cu aceast\ decep]ie…“. toate lucrurile fiind de altfel egale. Tolstoi. Proudhon.

* Sf`[ierea de a fi accentuat nedreptatea crez`nd c\ sluje[te dreptatea. ~n asta const\ confortul ei. Am cunoscut virtutea. * Arti[tii vor s\ fie sfin]i. Muzica sferelor. Dar f\r\ pl\cerea de a tr\i… Nu. Eu nu s`nt un sf`nt. dar nu-l vom avea. rugul. uneori. opre[te orice elan spre grandoare. * Pl\cerea de a tr\i este ceea ce risipe[te. Orgoliul se na[te `n mijlocul p\m`nturilor. * Fluturii de culoarea st`ncii. se `ntreab\ Dostoievski. poate s\ se respecte c`t de c`t? * D. * Oare un om con[tient. iubit ([i dezam\git) dec`t fiin]e excep]ionale. solu]ie nu exist\. voi putea s\ dau fr`u liber nebuniei. Jinduim dup\ consim]\m`ntul universal. ~ntorc`nd spatele scepticismului care este `n parte umilin]\. „Murim la patruzeci de ani dintr-un glon] pe care ni l-am tras `n inim\ la dou\zeci de ani. Dec`t dac\ facem dintr-o mare dragoste o r\d\cin\ [i g\sim acolo izvorul vie]ii f\r\ s\ fim pedepsi]i cu risipirea.1 Epigraf: „Inchizi]ia [i Societatea s`nt cele dou\ flageluri ale adev\rului“ (Pascal). R`ul Sorgue `mpodobit cu trene `nflorite. Orgoliul. dar chiar s\ trebuiasc\ s\ constea `n a dori un prejudiciu [i nu un avantaj?“ 1 Primul titlu pentru Starea de asediu. Ea se va destinde c`nd societatea va fi reg\sit o eroare care s\ fie viabil\. Ele m-au ajutat s\-mi `nsu[esc meseria. nu arti[ti. . noble]ea la ceilal]i. suprim\ concentrarea. Atunci? * Titlu de pies\. La cap\t. s\ recunoa[tem c\ nu s`ntem nimic. S\ o recunoa[tem m\car [i s\ descoperim atunci o sf`[iere [i mai mare: c\ dreptatea total\ nu exist\. V`ntul alearg\ prin v`lcea cu vuiet de ape reci [i tumultuoase. La cap\tul celei mai `nsp\im`nt\toare revolte.carnete_Camus. demnitatea. firescul. * Nebunia virtu]ii care zguduie secolul nostru. * Gobineau.“ * Tr\im prea mult. * Prietenul lui C. * ~n Kritias. Spectacol admirabil – [i dureros. omenirea se `ncordeaz\ s\ g\seasc\ un adev\r. dialogul Legilor [i al lui Socrate trebuie comparat cu procesele de la Moscova. dar ne reg\sim rapid.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 306 306 ALBERT CAMUS CARNETE 307 Pies\. * Responsabilitatea fa]\ de istorie scute[te de responsabilitatea fa]\ de fiin]ele omene[ti.: „Dar dac\ se `nt`mpl\ ca avantajul uman. Inchizi]ia la Cadix. * Funebra Provence. Acum c`nd [tiu c\ m`na nu-mi va tremura. iat\ durerea. * 1 septembrie 1948 „S`nt aproape de `ncheierea seriei de lucr\ri pe care inten]ionam s\ le scriu acum zece ani. Nu descindem din maimu]\. nu numai s\ poat\. * Stelele sc`nteiaz\ `n acela[i ritm cu ]`r`itul greierilor.“ A[a vorbea cel care [tia ce face. * {ansa vie]ii mele este c\ n-am `nt`lnit.

a iubi o fiin]\ `nseamn\ a le ucide pe toate celelalte. Scrisori de la autori tineri care-l `ntreab\ dac\ s\ continue. * Trebuie s\ `nt`lne[ti dragostea `nainte de a fi `nt`lnit morala. * Am `ncercat din toate puterile. {i respectul lor! Exist\ o ne`n]elegere. * X. Pe urm\ iube[ti to]i oamenii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 308 308 ALBERT CAMUS CARNETE 309 * „Nu tr\im cu adev\rat dec`t c`teva ore din via]a noastr\…“ * Noapte pe piscul Vaucluse. Morala ucide. s\ fiu un om cu moral\. Cum ea verific\ `n fiecare diminea]\ dac\ [i-a pus-o c`nd pleac\ de acas\. Iar c`nd nu te po]i resemna s\-i negi pe ceilal]i. La cele proaste. * ~ncepi prin a crea `n singur\tate [i crezi c\ e greu. Exist\ sate pe cer [i constela]ii pe munte. `nainte de a ie[i. Calea Lactee coboar\ p`n\ `n cuiburile de lumini din vale.carnete_Camus. `n general. 1 Pasaj omis `n prima copie dactilografiat\ [i restabilit dup\ manuscris. [i m\tu[a lui care i-a d\ruit o e[arf\. – 10? Nu-i prea mult? – Ori vrei. Gide r\spunde: „Cum a[a? Pute]i s\ v\ ab]ine]i s\ scrie]i. sf`[ierea. spuse el. Dar scrii [i creezi pe urm\ printre ceilal]i. conform lui Beyle. * Crea]ia corectat\: E singurul reprezentant al acelei religii vechi de c`nd omul [i e izgonit de pretutindeni. nici dup\ ceea ce scrie. cunosc`ndu-mi sl\biciunile. ori nu vrei. mai ezita]i?“ * ~ncepi prin a nu iubi pe nimeni. niciodat\. . Eu adaug: nici dup\ ceea ce face. – Bei cafea seara? – ~n general. * Reputa]iile proaste s`nt mai u[or de suportat dec`t cele bune fiindc\ acestea din urm\ s`nt greu de purtat. – 10 doze de sulfamide pe zi. * André B. La limit\. Afli atunci c\ e ceva nes\buit [i c\ fericirea se g\sea la `nceput. ……………………………………………………………… * Sf`r[itul romanului: „Omul este un animal religios“.1 * Cin\ cu Gide. Totul se contope[te. * Infernul este o favoare special\ rezervat\ celor care au cerut-o mult. se duce s\-i spun\ la revedere `n c\ma[\. sl\biciunea e privit\ cu indulgen]\. * Am ales crea]ia ca s\ scap de crim\. pe urm\ `mbrac\ repede haina [i pardesiul `n vestibul. Iar peste p\m`ntul ne`ndur\tor c\dea o ploaie inexorabil\. * Nu exist\ un lucru pe care-l faci pentru o fiin]\ (pe care `l faci cu adev\rat) care s\ nu nege o alt\ fiin]\. trebuie s\ r\m`i la `n\l]imea lor [i orice sl\biciune `]i este imputat\ drept crim\. Sau dac\ nu. pe urm\ pe unul singur [i apoi pe singurul. apare o lege care sterilizeaz\ pentru totdeauna. * Un om nu trebuie judecat nici dup\ ceea ce spune. Nu mai iube[ti dup\ aceea dec`t pe c`]iva. prea groas\ [i prea ]ip\toare.

Proko[. enormul platou [i deasupra. s\ m\ readuc\ `n lumea lor. dedesubt. copiii [i moartea. este inaccesibila [i fugitiva str\lucire a frumuse]ii. stelele. luminile Balearelor ca ni[te flori pe mare. acei ve[nici p`ndari. preaiubita mea gloat\!“ „Ceea ce se afl\ la hotarele artei nu poate fi iubit“ [i totu[i: „Murim cu to]ii. Totul nu este dec`t vid.“ „P`ndari: st`ncile. „…mama lui – singura f\ptur\ pentru care a sim]it vreodat\ ceea ce s-ar putea numi.“ [i pe urm\: „Ce anevoios este s\ umbli printre oameni. dup\ o oarecare ezitare. Nu iubesc dec`t arta. {apte fugari. ar vrea s\ m\ fac\ s\ m\rturisesc c\ e ceva fals. s\ m\ trag\ spre ei. `mpin[i de alt\ mul]ime. dar to]i `i invidiau z`mbetul sclipitor. * Aleksandr Blok „O. Nu e o re`ntoarcere la mine `nsumi. Tr\im fiecare `n spatele unui zid chinezesc dispre]uindu-ne reciproc. era sl\biciunea. Au impresia c\ au fost tr\da]i. [i care au `mb\tr`nit. r\utate. ceea ce `[i doresc cu cea mai mare `nfocare `n str\fundurile inimii lor. poate nu dragoste.“ [i pe urm\: „S`ntem cu to]ii neferici]i. adic\ impuritatea [i fragilitatea spiritului. mizerie. ea `ns\[i… * Din avion. S`nt `n mul]imea asta imens\ care se `ndreapt\ f\r\ r\gaz spre o groap\ `n care vor c\dea cu to]ii. Doar o compasiune total\ aduce o schimbare… Reac]ionez a[a fiindc\ nu am con[tiin]a `mp\cat\… {tiu ce trebuie s\ fac: s\-mi dau to]i banii. orice putere de a iubi. s`nt decep]iona]i. dar arta r\m`ne“. hainele… Dar nu pot… nu vreau…“ „O. s\-mi `mpart bunurile. „To]i `l urau. ascunz`ndu-[i chipurile [i asmu]indu-ne pe unii contra celorlal]i. scumpa. unii peste al]ii. Doar lucruri puternice. `n fa]a ignoran]ei [i a epuiz\rii bie]ilor oameni: „S`ngele `mi `nghea]\ `n vine de ru[ine [i disperare. dar un soi de loialitate a inimii. coroana. Singurii no[tri du[mani adev\ra]i s`nt popii.carnete_Camus. * M.. Non-ac]iunea `nseamn\ a accepta viitorul – dar cu `ntristare fa]\ de trecut. toat\ mocirla asta ca s\ devin om [i nu o ma[in\ de clocit ur\. 106.“ * A tr\i `nseamn\ a verifica. S\ te prefaci c\ `nc\ mai exi[ti. M\ `ntreab\. s\ cer iertare tuturor. `n entuziasmul copil\riei [i al tinere]ii.“ Idem. iar ceea ce refuzau s\ admit\ `n locurile acelea. {i necontenita revendicare a literaturii franceze care este aceea de a men]ine elasticitatea [i rezisten]a spiritului individual.“ Admirabil\ p. Este ca serata de la Guermantes. copii. * Discurs despre Don Juan sau M\n\stirea din Parma. Este o filosofie de mort. iar el b\nuia foarte tare c\ bunul cel mai de pre] `n ochii majorit\]ii oamenilor. Bezna [i frigul zilelor ce vor veni. undeva. `n toiul nop]ii. orbire.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 310 310 ALBERT CAMUS CARNETE 311 * Alger dup\ 10 ani. „C`nd am aerul unui om fericit. M\ voi str\dui s\ uit. Patria noastr\ ne-a preg\tit un teren pentru m`nii [i certuri. din spate. * Grenier.“ vodca.“ „…cei care au pierdut. jandarmii.. dac\ a]i [ti. care. Dar la scara unui ora[ `n care m\ pierd. Chipurile pe care le recunosc. .

Se `n]eleg `ntre ei. Nu l-ai… – Ce? – Adev\rat. Ceilal]i dau fuga. mai profund\. Totul. Deviaz\. Uneori reu[esc. * „Ah! m-a[ omor` cu drag\ inim\ dac\ n-a[ [ti c\ moartea `n sine nu este odihn\ [i c\ [i `n morm`nt ne a[teapt\ o teribil\ angoas\. Asta `nseamn\ libertatea. spune el. Dar realitatea este mult mai vast\. uitate. Este `ntrebat dac\ vrea s\ scrie ceva.“ * O nuvel\ care se va petrece `ntr-o zi cu cea]\ galben\. Dar nimic. {i `l p\lmuie[te zdrav\n. spune el vesel. nu e nimic de f\cut. pe care le consider ca atare [i de care `ncerc s\ m\ vindec prin exerci]iul voin]ei. Da.carnete_Camus. ba chiar cu mult! Vre]i s\ [ti]i ce este? Este iubirea de moarte. Pe urm\ `ncepe s\ judece cu prea mult\ ur\. Cuno[team dimine]ile acelea `n care imaginea fiin]ei `nt`lnite `n ajun [i a deliciilor cam `nce]o[ate pe care le-am descoperit `n primele efuziuni se limpeze[te brusc [i c`nd be]ia cam buimac\ din ajun devine o bucurie solar\. spune t`n\rul. Bloc calm pr\v\lit aici pe p\m`nt dintr-un dezastru obscur. S\-mi cultiv memoria. „~n aceast\ a doua perioad\ m\ uimea faptul c`t de pu]in o cunoscusem la `nceput. Atunci un [uvoi iese din nou la suprafa]\. O ur\ veche de c`nd e lumea iese la suprafa]\. * Oare refuz`ndu-i doar o parte aceast\ lume devine un loc unde se poate tr\i? ~mpotriva lui Amor fati. a[teapt\ ca acesta s\ se `ncovoaie. Devine eretic. Procurorul ezit\. Procurorul `l `ntreab\ dac\ nu dore[te nimic. „Nu dore[ti…“ ~l prive[te pe procuror: „Nu. Dar nu z`mbe[te [i chipul celuilalt e `n fa]a lui. ~n fa]a fiec\rui inculpat. fraza aceasta este `ntre ghilimele.“1 * Procurorul intr\ `n celula condamnatului. spune el. Cu excep]ia celor care vor fi purifica]i [i vor fi ajuns la eternitate prin focul spiritului. `n prima versiune dactilografiat\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 312 312 ALBERT CAMUS CARNETE 313 „Lumea! Se vorbe[te de r\zboi [i de bani. pe vremea c`nd `mi umpluse [i colorase via]a pentru totdeauna. Acesta e t`n\r. * Am dou\. procurorul sluje[te cu ur\. * Culmea ra]ionamentului revoltat: s\ accep]i s\ te sinucizi pentru a refuza complicitatea cu omorul `n general.“ * Char. cu un g`nd care urc\ `ncet `n sinea lui. Dar.“ * Idem: „~mi imaginam. tu ce-ai f\cut. Dar r\m`ne nemi[cat. – Ce fel de dragoste? – Dragostea care nimice[te! Dragostea f\r\ `mp\care [i f\r\ sf`r[it. aceea a celei mai pure dintre cuceriri. 1 ~n manuscris. Procurorul [i so]ia sa. mai presus de orice. Prin dragoste. Cel\lalt sur`de [i-l prive[te. * Max Jacob: „Po]i fabrica o experien]\ precoce cu o memorie puternic\“. S\ mergem“. . Nu. Ba da. Omul este singurul animal care refuz\ s\ fie ceea ce este. mai teribil\ dec`t toate astea. sau mai degrab\ Din proces `n proces. ~l va p\lmui pe procuror. Este condamnat. {i scrie „zi de victorie!“ Z`mbe[te `n continuare. trei pasiuni care pot fi socotite vinovate. de foamete. Nu e nimic de f\cut.“ „Prezic un foc mare… Totul va fi mistuit. Z`mbe[te. spune acesta. Ele au fost suprimate. – Scurtimea [i durata s`nt efectele lenei. * Rug. Aceea[i scen\. de nedreptate [i tot restul. Nu i se poate face nimic. * ~ndatoririle prieteniei te ajut\ s\ supor]i pl\cerile societ\]ii.

Pe urm\ nu va mai vorbi niciodat\ despre asta. v\ voi satisface curiozitatea. nici c\l\i + R\spunsurile lui d’Astier + De ce Spania + Artistul [i libertatea. Nici o ]igar\ `nainte de amiaz\. – C`nd te g`nde[ti ce lucru de ne`nlocuit reprezint\ experien]a unei inimi mari. {i pe urm\ virtutea nu se `nva]\ at`t de repede ca m`nuirea mitralierei. Cuvintele ie[eau aspre.: „Era `n anul c`nd am f\cut peritonit\. Scularea de diminea]\. spre marea sa indignare. `nc\ la tine prin for]a lucrurilor. E ur`t\. Se `ntoarce [i z`mbe[te. Vorbe[te brusc [i gura i se crispeaz\ `n form\ de paralelogram. S\-]i fii propriul st\p`n `nainte de a depune armele. * Ultimele cuvinte ale lui Karl Gerhard. – mai: eseuri. Du[ `nainte de micul-dejun. A[ vrea s\ fumez. * I se vorbe[te. Dar dac\ spusele preotului aveau efect. * . * ~ntr-o lume care nu mai crede `n p\cat. dar deja `ndrept`ndu-se `n alt\ parte. Prefa]\ – Chamfort + Inteligen]a [i e[afodul + Agrippa d’Aubigné + Prefa]\ la Cronicile italiene + Comentarii despre Don Juan + Jean Grenier. de fapt. 2) Omul revoltat. S\ pun la punct cele trei volume de eseuri: 1) Eseuri literare. Astfel se dep\[esc sl\biciunile. nici pe cei mari (pentru mine). Scuza]i-m\.R. * Program februarie-iunie 1) {treangul1. [i c`nd te g`nde[ti c\ trei slujba[i de tribunal s`nt. Dar dup\ aceea. Calendar visceral. * Roman. artistul trebuie s\ predice. 1 Primul titlu pentru Cei drep]i. P`n\ la criz\ [i explica]ii: „Tot ce este omenesc `mi provoac\ oroare“. B\rbat afemeiat. fostul medic al lui Himmler ([i informat despre Dachau): „Regret c\ mai exist\ nedreptate pe lumea asta“.carnete_Camus. a recuperat pu]in. ce sum\ de cuno[tin]e presupune ea. ~ntoarcerea din lag\r. etc. Era exact `nainte de perfora]ie…“ etc. El vorbe[te. doresc s\ nu mai fiu `ntrebat. prima versiune. pu]in l\ptoas\. Prefa]\ – 10 editoriale + Inteligen]a [i curajul + nici victime. Primul fum. * A te d\rui nu are sens dac\ te st\p`ne[ti. e pentru c\ ele erau alimentate de exemplu. ~nc\p\]`narea `n munc\. Un singur lucru: nu se mai atinge de so]ia lui. * Proces. De aceea este `mpu[cat sau deportat. Prefa]\ – Minotaurul + Prometeu `n infern + Exilul Elenei + Ora[e din Algeria + … 2) Eseuri critice. – martie-aprilie: s\ termin Omul revoltat. 3) Eseuri politice. – 18-28 februarie: s\ termin {treangul. n-are suflu. te d\ruie[ti ca s\ scapi de propria ta mizerie. dar privirea `i e aiurea. Frumuse]e lini[tit\. `[i continu\ fraza. ea prive[te cu ochii ei mari [i frumo[i. Femeie de lume. Artistul se str\duie[te deci s\ devin\ un exemplu. Deodat\. F\r\ nuan]e. – Altfel. dar este precis. – iunie: s\ rev\d {treangul [i O. Tr\ie[te `n modul cel mai banal. Sub voalet\. precise. * X. Nu po]i d\rui dec`t ceea ce ai.“ Urmeaz\ o expunere rece. El sose[te. suficien]i. „O dat\ pentru totdeauna. Ex. prima versiune. c`te mari b\t\lii purtate [i c`[tigate `mpotriva ta `nsu]i [i a durit\]ii cerului. spune el cu acela[i aer lini[tit [i `nchis. Am sc\pat. Lupta este inegal\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 314 314 ALBERT CAMUS CARNETE 315 – Nu dispre]ui]i nici pe cei m\run]i. * Portrete.

Virtutea va fi `ntotdeauna nelegitim\ p`n\ la aceast\ scaden]\. condi]iile angajamentului s\u – s\-[i asume un risc. contrar firii mele. poli]ia etc… dac\ nu s`ntem nici cre[tini. * Prefa]\ la culegerea de articole1. Capitol despre aparen]\ (fa]\ de sine [i fa]\ de ceilal]i). Abia dup\ aceea voi putea vorbi `n numele meu. P`n\ ce vom fi reg\sit o baz\ pentru aceste valori. Dar trebuie s\ accepte ([i aici se impune s\ se arate foarte modest. a unei asemenea energii puse `n slujba operei de distrugere…“ „…O lupt\ pa[nic\ de idei va veni s\ `nlocuiasc\ violen]a care ne repugn\ mai mult dec`t servitorilor dumneavoastr\ [i pe care nu o practic\m dec`t `n virtutea unei triste necesit\]i. este o complezen]\.“ * Z`bin. „Moartea mea va des\v`r[i tot [i. at`t timp c`t scrie. * Revolt\. trece la Ceka.“ M-am str\duit s\ fiu obiectiv. nu st\p`ne[te nimic.carnete_Camus.“ Azev – morm`ntul 10 466 `n cimitirul unei periferii berlineze.“ * G. Introducere. Idem Komisarov. 1 Proiect de prefa]\ pentru Actuelles. uneori.“ – De v\zut ciudata depozi]ie a lui R`sakov. 137 din Procès célèbres de la Russie). s\ ignore. decodificator imbatabil al Ohranei. * Sufletele mari m\ intereseaz\ – [i numai ele. arestat cu 48 de ore `naintea dramei. * Vinaver1. chiar [i al celei revolu]ionare. autor al volumelor Lataume (1950) [i L’Objecteur (1951). De la primele mele c\r]i (Nunta) p`n\ la {treangul [i Omul revoltat.P. . foarte pu]in exigent) s\ nu-[i cunoasc\ dinainte responsabilitatea. Dar eu nu s`nt un suflet mare. De ce s\ refuz\m dela]iunea. * Jeliabov. cauza mea va fi irepro[abil\ [i perfect\. Dar `[i ofer\ argumente (p. Fapt e c\ nu aveam `ncredere `n libertate. alegem binele (atunci c`nd `l alegem) `ntr-un mod de nejustificat. este men]inut `n post de c\tre G. „Loviturile terorii trebuie organizate cu grij\. gata s\ serveasc\ drept informator ca s\-[i salveze via]a. „A cobor` `n subteran“ (ilegalitate).qxd 12/12/02 4:31 PM Page 316 316 ALBERT CAMUS CARNETE 317 Dup\ asasinarea lui Alexandru al II-lea. Nu avem valori pentru asta. `ncununat\ de tortur\. adres\ a Comitetului Executiv c\tre Alexandru al III-lea: „…Mai bine dec`t oricine. ~ntr-un sens. toate eforturile mele au avut drept ]el s\ m\ depersonalizez (de fiecare dat\ pe un ton diferit). s`ntem condamna]i s\ 1 M. nu voi mai fi niciodat\ politicos. nici marxi[ti. organizator de pogromuri al Ohranei. Obiectivitatea. Scriitorul este p`n\ la urm\ r\spunz\tor pentru ceea ce face fa]\ de societate. * Locotenentul Schmidt. `n]elegem c`t de trist\ este pierderea at`tor talente. * Eseu. {i nu [i-o st\p`ne[te mai niciodat\. Vinaver.U. * At`t timp c`t omul nu-[i st\p`ne[te dorin]a. Ast\zi lucrurile s`nt clare [i trebuie numit concentra]ionar ceea ce este concentra]ionar. * Ciclul 1. Partidul `[i va asuma responsabilitatea moral\. Dandismul. Asta le va asigura lupt\torilor eroici lini[tea spiritual\ indispensabil\. motor al at`tor ac]iuni. cere s\ fie executat `n acela[i timp cu R`sakov care a aruncat bomba. Aceast\ gur\ cur\]at\ de eroziunea murdar\ a pl\cerii. care organizeaz\ asasinarea lui Alexandru al II-lea. „Numai la[itatea guvernului ar explica de ce s-a ridicat doar o sp`nzur\toare `n loc de dou\. chiar [i socialismul. „Unul dintre regretele mele este de a fi sacrificat prea multe obiectivit\]ii.

p. este expus\ o farfurie con]in`nd o bucat\ de carne omeneasc\ [i purt`nd o pancart\ cu aceste cuvinte: „Da]i-v\ obolul pentru victime“. ~i denun]\ pe terori[tii din sud pentru ca aceia din Petersburg s\ aib\ m`inile libere. * Provocare. S\ nu m\ `mpotmolesc niciodat\. * Zubatov director. Pe urm\ c\l\torii. un reformist. Un reformist intransigent. * A condamna o fiin]\ `nseamn\ a-i suprima [ansa de perfec]iune. Cazul Malinovski. 235. i se acord\ favoarea de a fi sp`nzurat `n frac. * Cum s\ tr\ie[ti f\r\ c`teva motive bune de disperare? * Prefa]\. . pp. ce spusese Azev: „Nu dinspre partea asta (Kerci) trebuie s\ v\ teme]i“. 175-176. la Ministerul de Justi]ie. Dar poate face efortul s\-[i recunoasc\ impuritatea. adic\ s\ ierte. * Un eseu despre alibi. Evanghelia este realist\. * S\ termin\m pe 1 iunie. Nou\ din zece revolu]ionari f\ceau o pasiune pentru meseria de informator. `n fa]a unei cl\diri distruse de tunuri. `n Pia]a Trubnaia. pe care `n mod v\dit `l comenteaz\.carnete_Camus. aceast\ observa]ie este direct legat\ de textul precedent.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 318 318 ALBERT CAMUS CARNETE 319 Cu c`teva zile `nainte de atentatul contra lui Plehve. 221. * Lui Dimitri Borgov. 1 Cf. Criminalii s`nt `ntotdeauna judec\tori… Nu pot condamna absolut dec`t cei care s`nt absolut nevinova]i… De aceea Dumnezeu trebuie s\ fie absolut nevinovat. `n timp ce omul o crede imposibil de practicat. 2 ~n manuscris. [i cump\nind bine totul. Laporte. – Asta sper [i eu. Ea [tie c\ omul nu poate fi neprih\nit. `n prezen]a poporului t\cut. o clip\ de fericire de nespus. Actuelles. {i f\cea din el un turn\tor. p. `l avertizeaz\ „`n general“ pe Lopukin. mi se spune. dac\ e f\cut din apa asta.2) * Ceaikovski avea obiceiul s\ m\n`nce h`rtii (chiar foarte importante. ~ntrevedere. limitarea libert\]ilor [i a r\zboaielor. Laporte. cf. – S\ te declari revolu]ionar [i s\ refuzi pe de alt\ parte pedeapsa cu moartea1 (s\ citez prefa]a lui Tolstoi – nu se cunoa[te suficient aceast\ prefa]\ pe care de abia acum am ajuns la v`rsta la care s-o citesc cu venera]ie). * La urma urmei. mai modest. Cf. la Frankfurt – dup\ condamnare. Jurnal intim. [i cere m\rirea salariului. Trebuie deci s\ declari c\ nu e[ti un revolu]ionar – ci. ~n fine. * Revolu]ia din 1905 a `nceput prin greva unei tipografii moscovite ai c\rei muncitori cereau ca punctele [i virgulele s\ fie socotite caractere `n evaluarea „cu bucata“. te po]i declara revoltat. bun\oar\) din distrac]ie. Sovietul din Sankt-Petersburg `n 1905 cheam\ la grev\ strig`nd „Jos pedeapsa cu moartea!“ * ~n timpul Comunei din Moscova. For]\ de via]\. asasinul lui Stol`pin. * Roman. de la Ohrana. Pleda pentru acuzat `n fa]a unei false comisii de anchet\. Bur]ev–Azev. `nseamn\ s\ nu spui nimic. ~n mizeria f\r\ sf`r[it a lag\rului. Plehve este ucis. * (~]i vei pierde creditul. * Putem considera `ntreaga istorie a terorismului rus ca fiind cea a luptei dintre intelectualism [i absolutism.

[i anume c\ omul modern este silit s\ se ocupe de politic\. smul[i `n fine din p\m`ntul crud.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 320 320 ALBERT CAMUS CARNETE 321 „~n el urca o dorin]\ de a crea at`t de violent\. Din acest punct de vedere. Din acest punct de vedere. o nemul]umire. astfel ca pentru totdeauna de acum `nainte s\ fie `ncremeni]i fa]\ `n fa]\. Dar nu po]i crede `n r\u etc. . din cauza istoriei. n-am [tiut niciodat\ s\ refuz nimic din obliga]iile pe care le `nt`lneam `n cale. prin simplul fapt c\ tr\im. este mediocr\. `ntr-adev\r. M\ ocup de ea f\r\ voie [i pentru c\. Aman]ii de piatr\. Berberova) „Dac\ aceast\ emo]ie a artistului care se nume[te inspira]ie nu s-ar opri niciodat\. * C`nd am v\zut o singur\ dat\ str\lucirea fericirii pe chipul unei fiin]e pe care o iubim. Ceea ce m\ salveaz\ este munca. Iar singura voca]ie pe care mi-o accept este s\ spun con[tiin]elor c\ nu s`nt lipsite de pete [i ra]iunilor c\ le lipse[te ceva. C`t despre rolul „nobil“ al celui care avertizeaz\. prin defectele mele mai mult dec`t prin calit\]i. Majoritatea litera]ilor rata]i se `ndreapt\ spre comunism. al celui care avertizeaz\.. * Recrutare. evident) [i s\ m\ mul]umesc cu rolul. Dar ce `nseamn\ a avea un cap politic? Nu am aflat citind Esprit. * C`nd barbarii din nord au distrus dulcele regat din regiunea Provence [i au f\cut din noi ni[te francezi… * Mounier m\ sf\tuie[te `n Esprit s\ m\ `ndep\rtez de politic\. cum spun ei. `nc`t doar imensa lui for]\ de munc\ `i permitea s\ [i-o satisfac\. cel mai adesea. * Nu po]i crede `n bun\tate.carnete_Camus. G`ndul c\ nu s`nt bun de nimic. * Nu spunem nici un sfert din ceea ce [tim. [i iat\-i cum url\. o ur\ fa]\ de mine `nsumi. din cauza psihologiei.“ (Ceaikovski) {i totu[i munca sa. `n inimile celor pe care `i `nt`lnim. `n moral\ [i `n dezinteresare. Recrutare masiv\. totul s-ar pr\bu[i.“ (N. ultimul eseu exprim\ destul de bine ceea ce g`ndesc. 1 Pasajul care urmeaz\ este restabilit de c\tre editori. m\ h\r]uie[te [i m\ chinuie. Pu]inul pe care-l spunem. iunie-august 1949. * Roman1 . * Iulie ’49 Jurnal America de Sud. este partidul voca]iilor contrare. Este singura pozi]ie care le `ng\duie s\-i judece de sus pe arti[ti. [i el destul de nobil [i care mi s-ar potrivi at`t de bine. pentru asta ar trebui o con[tiin]\ f\r\ pat\. * Prefa]\ la cartea de eseuri politice. Altfel. m\ cuprinde o spaim\ de a nu fi niciodat\ `n stare s\ ajung la perfec]iune. c\ doar marea mea activitate `mi ascunde defectele [i m\ ridic\ la rangul de om. * ~mi d\deam subiecte ca tot at`tea pretexte ca s\ m\ silesc s\ vorbesc. neav`nd cap pentru a[a ceva (lucru. [tim c\ nu poate exista alt\ voca]ie pentru un om dec`t s\ aprind\ lumina aceasta pe fe]ele celor din jur… [i ne sf`[ie g`ndul nefericirii [i al nop]ii pe care le proiect\m... acesta nu ar putea tr\i. `n sensul profund al cuv`ntului. ignor`nd dorin]ele care se dezl\n]uiau cu furie `n jurul lor [i `ntor[i unul spre cel\lalt ca spre imaginea slipitoare a dragostei complementare. * Mai ’49. vreun v`nt venit din cer i-ar fi `mpietrit `n chiar elanul iubirii lor.“ „~n momentele de lenevie. {i acum: s\ renun]\m la „uman“. desigur. {i el [tia acum de ce suferise `n tot timpul acelei iubiri [i c\ aceast\ suferin]\ nu s-ar fi putut rezolva dec`t dac\… `n momentul exact.

“ „Dorea dou\ lucruri. Oamenii [tiu at`t de bine c\ iubirea e sortit\ mor]ii `nc`t se ocup\ de amintirea acelei iubiri din timpul c`t o tr\iesc.carnete_Camus. `n loc s\ reu[esc din ce `n ce mai bine `n `ntreprinderea mea. A doua nuan]\: ei mor din dorin]a de a avea caracter. Singurul progres. era moart\ de doisprezece ani.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 322 322 ALBERT CAMUS CARNETE 323 * Septembrie ’49 ~n `ncheiere. Erau iubi]i cu adev\rat. „Undeva. Nu iubesc pe nimeni. restul fiindu-mi d\ruit. murea de doisprezece ani“. * Ceapski (P\m`nt inuman) poveste[te cum copiii ru[i stropeau cu ap\ cadavrele solda]ilor nem]i g\si]i `n z\pad\ [i. zece mii de nevinova]i s`nt `nconjura]i de doi vinova]i. [i abstracte. Al doilea era amintirea absolut\ pe care voia s\ i-o lase. singura victorie ar fi s\ admit\ .: ast\zi. moartea Rosei Luxemburg: „Pentru ceilal]i. Acest efort nem\surat n-a servit la nimic. dar la o asemenea distan]\ `nc`t cuv`ntul iubire c\p\ta un sens nou. Apologia uciderii de la om la om este una dintre etapele de pe drumul revoltei. Voia s\-i lase o idee mare despre el `nsu[i pentru ca dragostea lor s\ fie mare. diminea]a. S\-l urmez ar fi fost r\u. Dar [tia acum c\ el nu era mare. * …fa]adele satelor `n\l]ate de Potemkin de-a lungul [oselelor pe unde trecea Ecaterina cea Mare vizit`ndu-[i imperiul. Pentru ei. Pu]in c`te pu]in.“ * Sperber: „Dumnezeu s\-i pedepseasc\ pe cucernicii care `n loc s\ intre `n biseric\ intr\ `ntr-un partid revolu]ionar ca s\ fac\ din el o biseric\“. Victoria. – Vorbind de un maestru (Grenier?): „S\-l `nt`lnesc pe acest om a fost o mare fericire. – Comunismul.“ Ei vor binele poporului. moartea absolut\. `ntr-o regiune `ndep\rtat\ a sufletului s\u. mai devreme sau mai t`rziu. dintre care primul era posesiunea absolut\. * Octombrie ’49 Roman. v\d cum se apropie abisul. spune Dostoievski. le foloseau trupurile `nghe]ate drept s\nii. * Trebuie s\ iube[ti via]a `nainte de a-i iubi sensul. * „Nu exist\ sacrificii izolate. Nu voiam s\ fiu un om al abisurilor. * Gheorghiu observ\ pe bun\ dreptate c\ os`ndirea ([i supliciul) lui Hristos a fost amestecat\ cu a celor doi t`lhari. ~n spatele fiec\rui individ care se sacrific\ se afl\ al]ii pe care `i sacrific\ o dat\ cu el f\r\ s\ le cear\ p\rerea. nici un sens nu ne mai consoleaz\. s\ nu-l p\r\sesc niciodat\ va fi bine. iar c`nd dragostea de a tr\i dispare. fanatism sceptic. Tehnica amalgamului era practicat\ `nc\ din anul zero. * Singurul efort din via]a mea. c\ ea va afla acest lucru `ntr-o zi. nici pe ei `n[i[i. dup\ G.“ * Idem. Oricine dore[te o p\rticic\ din aceast\ lume va tr\i cu c`inii“. [i `nc\ din bel[ug (cu excep]ia averii care mi-e indiferent\): s\ tr\iesc o via]\ de om normal. a revaloriza uciderea pentru a o opune distrugerii anonime [i reci. [i c\ `n locul amintirii absolute va fi. * Stendhal: „Deosebirea dintre germani [i alte popoare: ei se exalt\ prin medita]ie `n loc s\ se calmeze. `i iubea. dar nu iubesc poporul. pentru el cel pu]in. definitiv. Da. * Marele Imam Ali: „Lumea este un hoit.

pierz`nd ideea propriei sale inocen]e. Nenorocirea artistului este c\ el nu e nici `n `ntregime c\lug\r. nu putea afi[a nici o singur\ sl\biciune. De la oricine altcineva ar fi admis-o. dimpotriv\. jocul [i comedia. Dar nu era `nc\ preg\tit pentru aceast\ teribil\ modestie. dragostea nu mai este nimic.“ „~n ziua aceea a pierdut-o.“ „Totul trebuie iertat [i mai `nt`i faptul c\ exi[ti. Despre iubire) * Cu spirit fin [i cu inim\ mediocr\. * Disperarea este s\ nu-]i cuno[ti motivele de a lupta [i dac\ `ntr-adev\r trebuie s\ lup]i. judec\ creatura. o admisese [i o va mai admite. Existen]a sf`r[e[te `ntotdeauna prin a fi ceva r\u. Ca s-o poat\ p\stra ar fi trebuit s\ nu e[ueze niciodat\. Umbl`nd prin Paris. * Guilloux. nenorocirea nu a venit dec`t mai t`rziu.“ „~i spunea c\ dragostea b\rba]ilor este a[a. gravat\ cu fierul ro[u. [i pe el `nsu[i. ea avea dreptate. Acestea s`nt privilegiile dragostei. romanescul.carnete_Camus. Ceea ce `i pl\cea la ea era via]a exterioar\.“ * „Exist\ o onoare `n dragoste. virtu]ile sale erau ale spiritului. presupunea c\ suferin]a e nobil\ [i armonioas\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 324 324 ALBERT CAMUS CARNETE 325 c\ dragostea poate fi mare chiar [i atunci c`nd amantul nu este pe m\sur\. nu ale inimii. prin ziduri de piatr\ groase de mai mul]i metri etc.“ (Stendhal.“ „~i striga c\ asta `nseamn\ moarte pentru el. Absurdul presupune absen]a alegerii.… Dar e suficient ca o infim\ p\rticic\ a inimii s\ fie supus\ datoriei [i dragostea adev\rat\ devine imposibil\. Ea `i jura c\ asta nu este dragoste. `nc`t el nu putea comite nici o singur\ gre[eal\. {i `n realitate `[i imagina astfel un viitor lipsit de suferin]\. nici `n `ntregime laic – [i c\ are ambele feluri de tenta]ii. chiar [i singur\tatea. [i c\ trebuie s\ se cucereasc\ pe sine. Cu alte cuvinte. * Cine va putea exprima disperarea omului care s-a situat de partea creaturii contra creatorului [i care. * .“ „Po]i iubi `n lan]uri. A tr\i `nseamn\ a alege.“ „~[i imagina un viitor de singur\tate [i suferin]\. amintirea chipului ei ros de durere… Cam tot pe atunci [i-a pierdut stima de sine care `nainte `l sus]inuse `ntotdeauna… Fiind inferior dragostei. Dar el [tia c\ `n ziua aceea se `nt`mplase. ca fiind tot at`t de criminal\ ca [i creatorul. * Adev\rata problem\ a momentului: pedeapsa. o voin]\. aceast\ amintire: focurile de pe c`mpiile braziliene [i mireasma de cafea [i de mirodenii.“ „Pierduse tot. Obiec]ia fa]\ de absurd este omorul. ca [i pe a celorlal]i. “ * „Plimba `n el. iar ea nu sim]ea nimic. C\ci pe culmea exigen]ei sale g\sea natural ca el s\ moar\ de vreme ce e[uase. nu un har. ~n aparen]\. nu mai exist\ via]\. tocmai pentru c\ eram ispitit uneori s\ m\ socotesc mare. * Revolt\. Din clipa c`nd exist\ durerea. {i g\sea o pl\cere dificil\ `n aceste `nchipuiri. Odat\ pierdut\ onoarea. Serile crude [i triste care se las\ pe acel p\m`nt f\r\ sf`r[it.“ * „Eram mic `nainte de a iubi. A alege `nseamn\ a ucide. De fapt. Exigen]a ei era de a[a natur\. Nu de la el.

te ajut\ [i s\ mori. Avea toat\ noaptea la dispozi]ie. * „La m\n\stire. pe lespezile reci.carnete_Camus. `nc\ o clip\“ [i s\ savureze clipa aceea… Ce revan[\! Ce dezmin]ire! * Din lips\ de dragoste. Num\rul celor „dezinteresa]i“ era ame]itor de mare fa]\ de cel al interesa]ilor. M\ cople[e[te `ntr-adev\r. nu exist\ alt mod de a o poseda dec`t de a face `n a[a fel `nc`t nimeni s\ nu o posede. pe tot parcursul vie]ii. Va putea s\ aleag\… S\-[i spun\ „Haide“ [i pe urm\ „Nu. Acea stranie privire care `nc\ nu era a lui… Sf`r[it de octombrie ’49. `n singur\tatea celulei. p`n\ [i cur\]enia lui este insolit\. Este suspect\ – ca acele rozete de dimensiuni excesive care se v\d la butonierele escrocilor. e o gre[eal\ s\ credem c\ el ne-a fost dat gata creat. Ceea ce caracteriza istoria era cantitatea de oameni care nu se interesa de nenorocirea celorlal]i. aceast\ revenire a bolii ar trebui s\ m\ cople[easc\. E adev\rat c\ o asemenea crim\ comport\ o pedeaps\ grea“.“ (Keats) * Chesterton. a c\rui `nt`ietate se suport\ u[or: nu atinge corpul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 326 326 ALBERT CAMUS CARNETE 327 Monnerot: „Fecunditatea unui produc\tor de idei [se refer\ la Hegel] se atest\ prin multiplicitatea traducerilor [interpret\rilor] posibile. lumea a sem\nat cu acele picturi italiene[ti din Rena[tere `n care. Din nou bolnav Un bolnav trebuie s\ fie curat ca s\ fie uitat. Dec`t Dumnezeu. Nu se mai `ndrepta spre zid. Condamnat la moarte. Ofelia!“ ~ntr-adev\r. iat\-m\ eliberat.: Nebunia de a nu `ntemeia nimic pe iubire. ~n sf`r[it. a `nceput s\ r`d\. {i nebunia este eliberare. * Roman. Uneori le venea r`ndul celor . * „De o asemenea sensibilitate. Trist\ onoare. ni[te oameni s`nt tortura]i `n timp ce al]ii privesc `n alt\ parte cu o des\v`r[it\ distrac]ie. * Tot Keats: „Nu exist\ p\cat mai mare dec`t s\ te crezi un mare scriitor. Dar i se strecoar\ cianur\… {i acolo. * Kleist care `[i arde de dou\ ori manuscrisele… Piero della Francesca. iertat. * „S`nt fericit c\ exist\ aici pe p\m`nt ceva ca morm`ntul. * Timp de milenii. {i cu toate acestea. {i a tr\i nu `nseamn\ altceva dec`t aceast\ na[tere lung\ [i chinuitoare. `nc`t ar fi putut s\-[i ating\ durerea cu m`inile“ (despre Keats – de Anny Lowell). C`nd sufletul e gata. O pl\cere imens\ `l cople[ea. Dar cum succede unei suite ne`ntrerupte de cople[iri. * Dumnezeu a venit s\ moar\ pe Cruce pentru c\ era gelos pe durerea noastr\. nu o iluzie. m\ face s\ r`d. * F. vine moartea.“ Bine`n]eles c\ nu. Asta e adev\rat c`nd e vorba de un artist. * Dup\ o at`t de lung\ certitudine de `ns\n\to[ire. * Dac\ exist\ suflet. Justi]ia este un mister. * ~n leg\tur\ cu Browning: omul mijlociu – acela[i care m\ preocup\. care te ajut\ s\ tr\ie[ti. creat de noi [i de durere. categoric fals c`nd e vorba de un g`nditor. putem `ncerca s\ avem onoare. orb la cap\tul zilelor… Ibsen la sf`r[it amnezic [i re`nv\]`nd alfabetul… Curaj! Curaj! * Frumuse]ea. nebunia de a nu distruge nimic pentru iubire. El se creeaz\ aici.

* Marxismul este o filosofie de procedur\. sau `n alt\ parte.carnete_Camus. Ce voia el s\ [tie atunci e ce pot s\ opun\ mor]ii geniul. la sf`r[itul reprezenta]iei. * De notat: `n tot timpul procesului. * Sf`r[itul lui Don Giovanni: vocile damna]iunii. pe el. trebuie c`t mai mult\ muzic\ posibil. Dac\ l-a[ fi g\sit atunci. ~[i amintea de vremea c`nd devora biografii de oameni celebri. * Grandoarea `nseamn\ s\ `ncerci s\ fii mare. dar exagerat\. Geniul nu [tie s\ moar\. `n realitate. ceea ce `nainte nu f\cea niciodat\. gonind peste pagini spre clipa mor]ii lor. (De asta este mare M. Alta nu exist\. umplu brusc scena universului.“ * C`nd Jan Hus era ars pe rug. mai numeroase dec`t cei vii. Dar [tia acum c\ acea furie era zadarnic\ [i c\ existen]ele mari nu comportau lec]ii pentru el. Idem: „Nu s`nt un orfan pe acest p\m`nt at`t timp c`t exist\ omul acesta. s-a v\zut venind o bl`nd\ b\tr`nic\ ce [i-a ad\ugat leg\tura de vreascuri la rug. Femeia s\rac\. ca s\-l lase. Erau acolo. * Procesul Rajk: Ideea criminalului obiectiv care realizeaz\ ruptura dintre dou\ aspecte ale omului este o idee de procedur\ curent\. f\r\ voin]\. grandoarea. Fichte. omul. * Roman (sf`r[it).qxd 12/12/02 4:31 PM Page 328 328 ALBERT CAMUS CARNETE 329 dezinteresa]i.) * Unde vrei s\ ai sclavi. sensibili- tatea. Dar. Dar. Unii g\seau glasul prea sub]ire. * Idem: condamna]ii la moarte.“ * Gorki vorbind despre Tolstoi: „Este un om care-l caut\ pe Dumnezeu. alt\ via]\ (eroi de roman). ~n s\lile palatului de justi]ie. murind: „M-am s\turat s\ domnesc peste sclavi“. {i totu[i ]ipetele auzite fuseser\ ale unui porcu[or pe care diavolul `l purta sub manta [i-l ciupea. * Momentele acelea c`nd te la[i `n voia suferin]ei la fel ca [i `n cea a durerii fizice: `ntins. Sistemul dreptului natural. nemi[cat. * ~mpotriva pedepsei cu moartea. „C\utam mijlocul s\ nu mor din cauza libert\]ii lui. * . spunea Frederic al Prusiei. * Roman. ceva c\ruia nu-i e[ti niciodat\ superior. ascult`nd doar lungile `mpuns\turi ale r\ului. Rajk `[i `nclina capul spre dreapta. prea studiat. nici viitor. criticii au tran[at chestiunea. Apare [i se execut\. a[a cum o relateaz\ Tolstoi. * Da]i-mi ascultare. da. Este cel pu]in ideea unui prin] german. t\cute p`n\ atunci. * Peer Gynt poveste[te concet\]enilor s\i c\ diavolul a promis mul]imii s\ imite de minune groh\itul porcului. To]i regretau c\ efectul fusese exagerat. martorii se `ntorc brusc spre cel flagelat. nu pentru sine `nsu[i. ci pentru ceilal]i. ceilal]i. Dar se `nt`mpla `n mijlocul distrac]iei generale [i una o compensa pe cealalt\. i-a[ fi redat acea libertate. neexecuta]i [i care tr\iesc `n Siberia. `n pace `n de[ertul pe care [i l-a ales“. mul]ime tainic\. dar f\r\ jurispruden]\. * S\ o dep\[e[ti? P\i suferin]a este tocmai asta. to]i se prefac a fi interesa]i. Ast\zi.

mai teribil\ dec`t ziua mor]ii. ele nu tr\iesc `n disperare: [tiu c\ iubirea exist\. c\s\toria [i dragostea. * Tolstoi. ceea ce `l `mpiedic\ s\ intervin\. `ncepu s\-[i laude f\r\ re]inere victima. vinovat de a-[i fi lovit c\pitanul – face apel `n numele lui dup\ condamnarea la moarte – `i scrie m\tu[ii sale ca s-o roage s\ intervin\ pe l`ng\ ministrul de r\zboi. pledeaz\ `n fa]a tribunalului pentru acel nefericit. via]a aceasta „rebel\ fa]\ de uitare. Lambert. * 1 E. suferin]a asta e zadarnic\. jurnalist de [antaj. * Te `nc\p\]`nezi s\ confunzi pe de o parte. ci ca s\ nu spui“. `n desi[uri [i m\r\cini. Putea s\ le vad\.“ * Ast\zi virtutea este meritorie. ziarele continu\. Chestiunea este s\ o distrug `n str\fundurile mele cu silin]\. ca unele c\snicii s\ fie fericite. suferin]a mea. De aceea se `nt`mpl\. dragostea mea. A doua zi dup\ ce Tolstoi prime[te scrisoarea `n care i se cere s\ umple aceast\ lacun\. Fiindc\ [tii ce e[ti `n stare s\ g`nde[ti `]i `nchipui c\ [i cel\lalt g`nde[te a[a. Odat\ c\zu]i. Eu [tiam c\ marea exist\ [i de aceea am tr\it `n mijlocul acestui timp muritor.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 330 330 ALBERT CAMUS CARNETE 331 Roman. Lumea `i prive[te. Merle. pe care-l calomnia tot anul `n ziarul s\u. de la care ne `ndep\rt\m cu `nc\p\]`nare. Chestiunea nu e s\ angajez un delicios [i amar dialog cu o frumoas\ imagine disp\rut\.“ * Idem: „De zece ani nu mai putuse intra `ntr-o sal\ de spectacol…“ * Eseu despre Mare1. {ibunin este executat din vina lui Tolstoi. * 1 Cf. nu ob]inea nimic de la X. . iat\ paharul care ne este `ntins necontenit. Pe urm\ reveneam. Odat\ plecat\. `n afacerea {ibunin. Acesta remarc\ doar c\ Tolstoi uitase s\ dea adresa regimentului. Iar adev\rata suferin]\ este suferin]a zadarnic\. cu capul plecat. Se ridic\ `n picioare. pe de alt\ parte. * Roman. * Angajarea involuntar\. „Un ultim cuv`nt. s\ desfigurez acel chip pentru a-i evita inimii mele tres\rirea disperat\ pe care i-o d\ memoria…“ „S\ omor aceast\ dragoste. orice ar spune. implacabil. dar din care tot trebuie s\ bem `ntr-o zi. lacrimile mele aveau o noim\. prieten cu Jean Grenier. Dar. rebel\ fa]\ de amintire“ dup\ Stevenson. nu scrii ca s\ spui. Gelozia fizic\ este.carnete_Camus. Disperatul nu are patrie. `n mare parte. care pl\ti imediat. schimb`ndu-[i bateriile. Dar ele nu au nimic `n comun. o judecat\ asupra ta `nsu]i. Dar suferin]a solitar\ [i ignorat\. * Merle. fericirea [i dragostea.“ * Nop]ile de suferin]\ te las\ mahmur – ca [i celelalte. Marile sacrificii nu s`nt sus]inute. m\ `ntorceam spre acea parte din mine care nu iube[te pe nimeni [i c\utam refugiu acolo. f\r\ viitor. `mi p\strez toat\ mila pentru mine“. Tot astfel fiin]e care se iubesc [i s`nt desp\r]ite pot tr\i `n durere. * Guilloux: „P`n\ la urm\. * Lambert1: „Acum. „Marea c`t mai aproape“ `n Vara. o. „C`nd ea era acolo [i ne sf`[iam `ntre noi. cum lipsa dragostei este mai frecvent\ dec`t dragostea. Martirii s`nt uita]i. S\ suf\r l`ng\ ea era o delicioas\ fericire. „La cap\tul acestor istovitoare suferin]e. * Zilele pe mare. * Roman. care i l-a prezentat pe Louis Guilloux.

Melville prezent. * . din cauza at`tor e[ecuri repetate. `n recea securitate a unui triumf sigur. doar c`teva mici succese strategice `nainte de dezastrul final al mor]ii sau al infidelit\]ii“. nemairecunosc`ndu-se. * Aceast\ incertitudine sacr\. Regele `[i invit\ supu[ii s\-[i „s\rb\toreasc\ fericirea `ncet`nd s\ mai respecte vreo constr`ngere moral\. toate legile teritoriului s`nt suspendate“. adev\rul e infernal. care ]ine mereu `n suspensie oamenii [i na]iunile.S. P. {i. sim]ea cum i se nasc `ndoieli. c\ voluptatea `mi poate smulge ]ipete!“ Pa[aportul ei emis la Toulouse: „Talie sub]ire. via]a pur\ `l ispiteau `n noapte a[a cum ispite[te p\catul. * Roman. * Not\ a lui Melville pe marginea Eseurilor lui Shelley: „Satana lui Milton este moralmente superior Dumnezeului a[a cum cel care persevereaz\ `n ciuda adversit\]ii [i a torturii este superior celui care. ~ntre 35 [i 41 de ani.A. * ~n 1843. ]inut\ maiestuoas\“. A scris R\zboi [i pace `ntre 1863 [i 1869.“ * Amare s`nt apele mor]ii… Melville la 35 de ani: „Am consim]it la anihilare“. adulter. cu c`t ea f\cea mai mult apel la inima lui. dup\ Greene. Strepto de la 13 noiembrie la 2 ianuarie. + 20 de grame. spune-mi. „N-am putea oare s\ s\v`r[im primul nostru p\cat de moarte la [apte ani. „Virtutea. declar\ el solemn. p\r despletit. E[afodul pentru terori[ti era proba prin multiplicare cu nou\ a dragostei. de care vorbe[te Melville. Idem: „Iubirea nu `nseamn\ `n]elegere. Astfel. cu at`t dragostea lui devenea mai abstract\. [i mai ales din pricina angoasei cu care `l `ntreba. pe m\sur\ ce `ndoielile cre[teau. voin]a sa de a iubi se `mpietrea. cur`nd. * Erorile s`nt vesele.“ Idem: „Dragostea omeneasc\ nu cunoa[te nimic care s\ se poat\ numi victorie. * Via]a e prea lung\. Cu cnutul `n m`n\ – el troneaz\ la ghi[eele b\ncilor. Este alc\tuit\ din dorin]a de a `n]elege [i. trebuie s\ fie echilibrat prin dragoste. „Nu m-am desp\r]it de Domnul de Vigny. „Este adev\rat. * Strepto – 40 de grame de la 6 noiembrie la 5 decembrie ’49.carnete_Camus. ci m-am smuls!“ * Hristos agonizeaz\ acum `n palate. * S-a n\scut `n 1828. s\ ne ruin\m din dragoste sau din ur\ la zece ani [i s\ lupt\m ca s\ `ncerc\m s\ atingem m`ntuirea pe patul de moarte la cincisprezece ani?“ * Scobie. `[i exercit\ oribila r\zbunare asupra vr\jma[ilor s\i. legal\ sau religioas\ timp de zece ani consecutiv.“ * Orice omor. ca s\ fie justificat. americanii elibereaz\ Insulele Hawaii pe care englezii au fost obliga]i s\ le cedeze prin for]\. iar dragostea…“ * Marie Dorval c\tre Vigny: „Nu m\ cuno[ti! Nu m\ cuno[ti!“ Dup\ at`ta absen]\. „Tot `ntreb`ndu-l mereu despre dragostea sa. aceast\ dorin]\ moare [i ea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 332 332 ALBERT CAMUS CARNETE 333 Ultima lucrare a lui Tolstoi [i care se afl\ neterminat\ pe masa lui de lucru: ~n lume nu exist\ vinova]i. pe aceast\ perioad\. 360 de grame de la 6 noiembrie la 5 decembrie ’49.

despre Melville: „Nu credea [i nu se putea mul]umi cu necredin]a“. Se pare c\ pot s-o fac. * ~n timpul insurec]iei din Paris. * F. la sf`r[it.) …Poate c\ [i aceast\ ne`ncredere vizeaz\ anarhia mea profund\ [i. El `mb\tr`ne[te. `l va trimite mus pe un vapor (familia e bogat\).“ Este avertizat tat\l lui.“ Tat\l. este acuzat de a fi f\cut o necuviin]\. ~n ziua c`nd se va stabili echilibrul. a[a cum exist\ la al]ii rezisten]e morale sau religioase. admirabila t\cere a unei mame. i s-a f\cut tare poft\ de ciocolat\ [i a cedat acestei pofte. La liceu.“ „Sfin]enia este [i ea o revolt\: `nseamn\ a refuza lucrurile a[a cum s`nt ele. r\m`ne util\. {i pentru asta `i era credincios. `nnebunit. Neag\. (N-am dep\[it aceste tabuuri dec`t `n Starea de asediu. {i pe patul de moarte: „Nu eram eu“. ceea ce explic\ duio[ia pe care i-o port acestei opere. nebunia justi]iei. `n general dispre]uite. nu [tiu. prin aceasta. „Avea un fel al ei de a repeta de trei ori «Te iubesc» cu o voce [optit\ [i precipitat\. * Roman. Robert Gallimard alearg\ spre el. adic\ o anume form\ de iubire va fi tutorele meu acolo. Dar [i ceea ce trebuiau s\ re]in\ era puternic. Dac\ nu. dar. `n ziua aceea voi `ncerca s\ scriu opera pe care o visez. durerea. extazurile ei cele mai . „Ah! Ah!“ strig\ Gaston Gallimard. Copilul cre[te. care mi-e str\in\ `n calitatea mea de copil liber din fire. Dar nu f\r\ a le `nconjura de bariere.“ * Prefa]a la Fa]a [i reversul Exist\ `n mine rezisten]e artistice. – destul de frumoas\. Trei zile de carcer\. „Nu pot m\rturisi ceea ce nu am comis. Voi pune acolo… * Maritain. violen]a [i supunerea mea… Voi a[eza `n centru. [i revenind prin r\zboaie. „Datoria [i virtutea nu s`nt pentru el dec`t o supunere total\ [i o total\ jertfire de sine fa]\ de voracitatea sacr\ a devenirii. a fost `ntotdeauna iubirea (pl\cerile ei mult timp [i. Barierele mele [i ast\zi `nc\ s`nt prea puternice. `mi este prezent\ `n calitate de sclav ([i sclav admirativ) al unei tradi]ii artistice severe.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 334 334 ALBERT CAMUS CARNETE 335 Hawthorne. cum spunea Stendhal. Nu-mi pot cunoa[te capacitatea de a iubi dec`t `n func]ie de capacitatea de a suferi. ca aici. gloan]ele [uier\. „Nu pot m\rturisi o gre[eal\ pe care n-am comis-o. * Povestea bunicului domnului de Bocquandé. spre solitarul [i lini[titul a c\rui moarte este o t\cere fericit\. Dar Gaston str\nut\. ~i acord\ fiului trei zile ca s\ m\rturiseasc\. pierz`nd-o. str\dania unui b\rbat de a reg\si o iubire care seam\n\ cu t\cerea aceasta. El neag\. Vastitatea experien]elor mele. abandonul lipsit de gra]ie `n care m\ pot arunca. Scap\. violen]a anumitor instincte.“ * Banderol\ pentru Cei drep]i: „Teroare [i justi]ie“. ne`nduplecat. * L. Trei zile de carcer\. ~mi cunosc dezordinea. `l `mbarc\ drept mus. P`n\ nu suf\r. Opera de art\ ca s\ fie `n\l]at\ (vorbesc la viitor) trebuie s\ se slujeasc\ de aceste for]e incalculabile ale omului. ~nseamn\ a lua asupra ta nenorocirea lumii. ideea c\ „asta nu se face“. * Ea `i oferea pl\ceri de vanitate. * ~n ziua c`nd s-a desp\r]it de nevasta sa. `[i petrece via]a pe vapoare. devine c\pitan.G. Tat\l moare. Interdic]ia. Ateismul revoltat (ateismul absolut) a[az\ istoria `n locul lui Dumnezeu [i `nlocuie[te revolta printr-o supunere absolut\. Va sem\na cu Fa]a [i reversul. cunoa[terea meseriei.: „S`nt o fiin]\ sucit\. ca un crez pu]in h\ituit…“ * „Principala mea ocupa]ie. g\sind-o `n sf`r[it. `n ciuda aparen]elor.carnete_Camus. las\ oarecum de dorit `n privin]a ideilor.

“ Ducele de Policastro care „la fiecare [ase luni parcurgea o sut\ de leghe ca s\ vad\ un sfert de or\ la Lecca o amant\ adorat\ [i p\zit\ de un gelos. Idem: „Femeile extrem de frumoase uimesc mai pu]in a doua zi. Pe l`ng\ ea. Garnier).“ Idem: „…Ei s`nt mai aproape de natur\ `n o mie de feluri: hainele lor. c\ ceea ce s-a spus n-a fost spus destul. Un soi de intui]ie genial\ o punea la curent cu ce se petrecea `n inima lui. nu s`nt ideile noi. a plecat `n lumea larg\“. Este o mare nenorocire… etc. [i liberi [i asta `i face uneori s\ fie s\raci [i sclavi.“ * Critic\ despre Cei drep]i: „Nici o idee despre dragoste“. Mogador figureaz\ cu litere mari. ~n ei am reg\sit cu adev\rat frumuse]ea antic\. * S\rac [i liber mai degrab\ dec`t bogat [i aservit.“ * La prim\var\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 336 336 ALBERT CAMUS CARNETE 337 sf`[ietoare). * Sf`r[itul unei zile reci. Tot ce-mi trece prin cap. 108. Iar frumuse]ea se `mbin\ cu tot ce fac. care g\sea c\ este o `n[el\torie s\-]i petreci tinere]ea printre uri politice. s-a convertit c`nd a devenit adulterin. scriitorul paginilor ce urmeaz\. * Revolt\: sf`r[itul revoltei f\r\ Dumnezeu este filantropia..carnete_Camus.. * C`nd totul se va fi terminat: de scris un talme[-balme[. Sf`r[itul filantropiei s`nt procesele. Restul este nisip mi[c\tor“. Stendhal: Via]a lui Rossini. at`t timp c`t voi tr\i. Sf`r[it de scen\. 1 ~n manuscris. foarte puternic subliniate. s\ scriu ce simt. * Delacroix: „Ceea ce-i face pe oameni geniali. c`nd totul va fi `ncheiat. `l p\trundea cu totul. niciodat\. teatru (p. e ideea asta. `n mod victorios. Mici lucruri la `nt`mplare. Bine`n]eles c\ oamenii vor s\ fie [i boga]i. * Roman.“ Idem: „Aspectul acestei regiuni (Marocul) va r\m`ne totdeauna `n ochii mei. Capitol „Filantropii“. Oamenii acestei rase puternice se vor agita mereu. care-i st\p`ne[te. `n memoria mea. * Mogador1. nu la Paris sau `n gazete a[ veni s\-mi fac educa]ie. Dac\ a[ avea nenorocirea s\ nu cunosc dragostea [i dac\ a[ vrea s\ fiu at`t de ridicol. `nc`t s\ vreau s\ m\ instruiesc. * Delacroix: „Ceea ce e mai real `n mine s`nt iluziile pe care le creez cu pictura mea. Am un suflet romanesc [i `ntotdeauna mi-a fost foarte greu s\-l fac s\ se intereseze de altceva. * Ateu c`nd era un so] irepro[abil. asfin]iturile de umbre [i ghea]\… mai mult dec`t pot suporta. * Idem Stendhal (Despre Dragoste): „Omul nu este liber s\ nu fac\ ceea ce `i face mai mult\ pl\cere dec`t toate celelalte ac]iuni posibile“. . * Prefa]\ la Eseurile politice: „La c\derea lui Napoleon. forma `nc\l]\rilor.“ Cf. putuse s\ se prefac\.: Povestea Donnei Diana. „Pe l`ng\ majoritatea femeilor.

Sose[te. Toate cuvintele astea pronun]ate de ea. Dar. Arbori `nflori]i la Saint-Étienne. Ahile sfid`nd crea]ia dup\ moartea lui Patrocle.. s\ nu ]in seama de nimeni [i f\r\ nici o rezerv\. S\ las s\ se reverse.B. `n intimitate. roag\ s\ i se g\seasc\ la radio programul de [tiri de la B. soarele [i lumina n\v\lindu-mi `n valuri `n odaie. Hotel de provincie. `n corsetele noastre. [i care se al\tur\ mul]imii vertiginoase a cuvintelor pierdute pe . * Dup\-amiaz\. * Couvreux. S\ ascult. inspir\m mil\. Dar exist\ un tip de spirite pe care aceast\ pr\bu[ire nu `i uluie[te.“ „Nu v\ jena]i.carnete_Camus. mor de o mie de ori. [i adoarme. Atrac]ia fiin]elor. „Omul acesta care `ntotdeauna se prive[te ac]ion`nd…“ * 10 ianuarie 1950 Niciodat\ n-am v\zut foarte limpede `n mine p`n\ la urm\. este de un interes constant. [i ce p`ine!“ * Bespalov: „Din revolt\ `n revolt\. * Noaptea originar\. c`nd colo. din revolu]ie `n revolu]ie. de exemplu. * No]iunea ([i realitatea) de intelectual dateaz\ din secolul al XVIII-lea. [opotul bazinului `n gr\din\… [i iat\ clipe din Alger `mi revin `n minte. * Familia.“ * Revolt\. f\r\ ea. despre ceea ce [tiu c\ este adev\rat (s\ fac ce nu vreau. Dar am urm\rit `ntotdeauna. * Mai t`rziu. S\ tac.“ „Vine din provincie. o stea invizibil\… Exist\ `n mine o anarhie. credeau c\ m\resc libertatea [i. s\ vreau ce nu fac). 212-213 (Plon). Nedreptatea climei. Mai degrab\ sordid\ dec`t grandioas\. despre mama: „E ca p`inea.C. Mereu aceea[i decep]ie `n fa]a istoriei. din instinct. se a[az\. popoarele din nord… * Februarie 1950 Munc\ disciplinat\ p`n\ `n aprilie. au ajuns la Imperiu. care.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 338 338 ALBERT CAMUS CARNETE 339 Noi. * Mare. a[ muri risipit. ~n cele din urm\. * Citesc via]a lui Rachel. I. Astfel. * S\ domini opera. `n centurile noastre. munc\ `nfl\c\rat\. mi-a[ fi dorit o fa]\ complet neagr\. o dezordine groaznic\. vol. dup\ el. Mai r\u `nc\. Acum dou\zeci de ani… * L. S\ creezi. fiindc\ este vorba despre o ordine [i toat\ fiin]a mea se refuz\ ordinii. nietzscheenii“. s\ scriu un eseu. Gra]ia se r\zbun\ pe [tiin]a noastr\. C`nd creez. „Nu trebuia s\ v\ deranja]i. Pe urm\. ~l claseaz\ pe Goethe (motiv`ndu-[i `n mod rezonabil judecata) „printre spiritele meschine [i atinse de afectare“. cerul albastru [i voalat. * Henri Miller: „S`nt uluit de grandioasa pr\bu[ire a lumii“. * Capitol: „Noi. admirabile pagini despre talent.“ Pp. zgomote de copii urc`nd din sat. `n pantofii no[tri str`m]i.“ * Teme. dar s\ nu ui]i `ndr\zneala.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 340

340

ALBERT CAMUS

CARNETE

341

care nu le va cunoa[te nimeni. Pe l`ng\ mul]imea asta, ce ne relateaz\ istoria este o pic\tur\ de ap\ pierdut\ `n mare. * ~n jurnalul lui Delacroix, un cuv`nt (raportat) despre criticii care se apuc\ s\ creeze ei `n[i[i. „Nu po]i, `n acela[i timp, s\ dai pinteni [i s\ te ridici `n [a.“ * Delacroix – despre distan]e la Londra: „Trebuie socotit `n leghe: p`n\ [i dispropor]ia dintre imensitatea locului unde locuiesc persoanele acestea [i micimea natural\ a propor]iilor umane m\ face s\-i declar inamici ai adev\ratei civiliza]ii care apropie oamenii de acea civiliza]ie atic\ ce f\cea Parthenonul mare c`t una dintre casele noastre [i `nchidea at`ta inteligen]\, via]\, for]\, m\re]ie `n limitele str`mte ale unor frontiere care st`rnesc z`mbetele barbariei noastre, la str`mtoare `n imensele ei state.“ * Delacroix: „~n muzic\ la fel ca `n toate celelalte arte, desigur, de `ndat\ ce stilul, caracterul, `ntr-un cuv`nt, seriozitatea ajunge s\ se pronun]e, tot restul dispare“. Idem: ceea ce revolu]iile au f\cut s\ dispar\ `n materie de monumente [i opere de art\ – detaliul, spune Delacroix, este `nsp\im`nt\tor. Idem: `mpotriva progresului. Vol. I, p. 428: „Dator\m Antichit\]ii pu]inul pe care `l valor\m“. * Delacroix Artistul trebuie s\ `nve]e s\ evite ceea ce nu trebuie `ncercat. „Doar nebunii [i neputincio[ii se fr\m`nt\ pentru imposibil. {i totu[i trebuie s\ fii `ndr\zne].“ Idem: „Este nevoie de o mare `ndr\zneal\ ca s\ te `ncume]i s\ fii tu“. Idem: „Munca nu `nseamn\ numai s\ produci lucr\ri, `nseamn\ [i s\ dai pre] timpului“.

Idem: „Satisfac]ia omului care a muncit [i [i-a folosit ziua cum se cuvine este imens\. C`nd s`nt `n starea asta m\ bucur cu delicii de cele mai m\runte clipe de r\gaz. Pot chiar, f\r\ nici cel mai mic regret, s\ m\ aflu `n societatea oamenilor celor mai plictico[i“. Idem: „…s\ nu te preocupi prea mult de urm\rirea unor lucruri care nu s`nt dec`t v`nt, ci s\ te bucuri de munca `ns\[i [i de orele delicioase care `i urmeaz\…“ Idem: „C`t s`nt de fericit s\ nu mai fiu silit s\ fiu fericit cum se `n]elegea acest lucru pe timpuri (pasiunile)“. Marile [coli ale Italiei „unde naivitatea se `mbin\ cu cea mai mare [tiin]\“. Idem, vorbind despre Millet: „Apar]ine c\pr\riei arti[tilor cu barb\ care au f\cut revolu]ia din ’48 sau au aplaudat-o, crez`nd, pe c`t se pare, c\ va exista egalitatea talentelor la fel ca [i aceea a averilor“. Idem: contra progresului, p. 200 `n `ntregime. „…Ce spectacol nobil `n cel mai bun dintre secole, acest [eptel uman `ngr\[at de filosofi“. Idem: romanele ruse[ti „au un parfum de realitate care uime[te“. P. 341: „…imperfecta Crea]ie…“ Talentul original: „timiditate [i usc\ciune la `nceput, larghe]e [i neglijare a detaliilor la sf`r[it“. * }\ranul care, `n mijlocul unei rug\ciuni care smulsese lacrimi tuturor, r\m\sese nep\s\tor. Le-a spus oamenilor care `i repro[au at`ta r\ceal\ c\ nu ]ine de parohia aceea. * Februarie ’50 Memoria `mi scap\ tot mai mult. Ar trebui s\ m\ hot\r\sc s\ ]in un jurnal. Delacroix are dreptate: toate zilele care nu s`nt notate s`nt ca ni[te zile care nu au existat. Poate, `n aprilie, c`nd `mi voi fi reg\sit libertatea. * Volum: chestiuni de art\ – `n care `mi voi rezuma estetica. *

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 342

342

ALBERT CAMUS

CARNETE

343

Societate literar\. Ne imagin\m intrigi negre, mari calcule ambi]ioase. Nu s`nt dec`t vanit\]i, care nici nu cer prea mult. * Pu]in orgoliu ne ajut\ s\ p\str\m distan]ele. S\ nu uit asta orice ar fi. * Pl\cerea care se termin\ `n gratitudine: corola zilelor. Dar la cealalt\ extremitate: pl\cerea amar\. * Mistralul a r\zuit cerul p`n\ a dat de o piele nou\, albastr\ [i str\lucitoare ca marea. De pretutindeni c`ntecele p\s\rilor explodeaz\, cu for]\, cu voio[ie, cu vesel\ discordan]\, cu `nc`ntare nesf`r[it\. Ziua [iroie[te [i str\luce[te. * Nu morala, ci `mplinirea. {i nu exist\ alt\ `mplinire dec`t cea a dragostei, adic\ a renun]\rii la sine [i a mor]ii pentru lume. S\ mergi p`n\ la cap\t. S\ dispari. S\ te dizolvi `n dragoste. For]a iubirii va crea atunci, [i nu eu. S\ te cufunzi `n abis. S\ te dezmembrezi. S\ te nimice[ti `n `mplinirea [i pasiunea adev\rului. * Epigraf: „Nimic nu face c`t via]a umil\, ignorant\, obstinat\“ (Schimbul). * Idem: „Exist\ un mod de a te iubi, iar eu nu te-am iubit `n felul \sta“. * Adolphe. Relectur\. Aceea[i senza]ie de sec\tuire arz\toare. „~l examinau (E) cu interes [i curiozitate ca o furtun\ frumoas\.“ „Inima aceasta (A) str\in\ de toate interesele lumii.“ *

„De `ndat\ ce vedeam pe fa]a ei o expresie de durere, voin]a ei devenea a mea: nu m\ sim]eam `n largul meu dec`t atunci c`nd era mul]umit\ de mine.“ * „…Aceste dou\ fiin]e nefericite care numai ele singure se cuno[teau pe p\m`nt, care numai ele singure `[i puteau face dreptate, se puteau `n]elege [i consola, p\reau doi inamici ireconciliabili, `ncr`ncena]i `n a se sf`[ia.“ * Wagner, muzic\ de sclavi. * Roman. „Voia ca ea s\ sufere, dar departe de el. Era la[.“ * Benjamin Constant: „Trebuie s\ se studieze mizeriile oamenilor, dar s\ se socoteasc\ printre aceste mizerii [i ideile pe care [i le fac despre mijloacele de-a le combate“. * Idem: „Pericol groaznic: ca politica de afaceri american\ [i civiliza]ia inconsistent\ a intelectualilor s\ ajung\ s\ se uneasc\“. * Titlu Eseuri solare1: Vara. Amiaza. S\rb\toarea. * Februarie ’50 St\p`nirea de sine: s\ nu vorbesc. S\ notez: experien]a este o memorie, dar reciproca este adev\rat\. S\ revin acum la detalii. S\ prefer adev\rul mai presus de toate. * Nietzsche: Mi-a fost ru[ine de modestia asta mincinoas\. *
1 ~n manuscris era scris: Eseuri mediteraneene. Corectura apar]ine autorului [i a fost

operat\ pe prima copie dactilografiat\.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 344

344

ALBERT CAMUS

CARNETE

345

A `nflorit rozmarinul. La picioarele m\slinilor, cununi de violete. * Martie ’50 Protestan]ii filantropi neag\ tot ce nu este ra]iune din moment ce ra]iunea, `n opinia lor, `i poate face st\p`ni peste orice, chiar [i peste natur\. Peste orice, `n afar\ de Frumuse]e. Frumuse]ea scap\ acestui calcul. De aceea `i e at`t de greu unui artist s\ fie revolu]ionar, de[i este revoltat ca artist. De aceea `i este imposibil s\ fie un uciga[. * S\ a[tept, s\ a[tept s\ se sting\ una c`te una zilele a c\ror ghirland\ luminat\ se mai afl\ `nc\ `n fa]a mea. ~n fine, se stinge ultima [i se las\ o bezn\ des\v`r[it\. * 1 martie O lun\ de absolut\ st\p`nire de sine – pe toate planurile. De re`nceput apoi de la zero – (dar f\r\ s\ pierd adev\rul, realitatea experien]elor precedente [i s\ accept atunci toate consecin]ele, decis s\ le dep\[esc [i s\ le transfigurez `n atitudinea ultim\, dar avizat\, a creatorului. S\ nu refuz nimic). * (S\ pot spune: era greu. N-am reu[it asta din primul moment [i am luptat p`n\ la extenuare. Dar, `n cele din urm\, am triumfat. Iar aceast\ oboseal\ dur\ face ca succesul s\ fie clarv\z\tor, mai umil, dar [i mai hot\r`t.) * Revolt\. Dup\ ce am redactat tot, s\ reg`ndesc totul plec`nd de la documente [i idei astfel ordonate. * ~n art\, realistul absolut ar fi divinitatea absolut\. De aceea `ncerc\rile de zeificare a omului vor s\ perfec]ioneze realismul. * Marea: nu m\ pierdeam `n ea, m\ reg\seam.

* Prietenul lui Vivet care se l\sase de fumat, re`ncepe, afl`nd c\ tocmai a fost descoperit\ bomba H. * Familia. C\ru]a[ii s`nt cei care au f\cut Algeria. Michel. 80 de ani. Drept [i voinic. X., fiica lui. ~i p\r\se[te la 18 ani ca s\-[i „tr\iasc\ via]a“. Revine la 21, plin\ de bani [i, v`nz`ndu-[i bijuteriile, `i reface tat\lui ei toat\ herghelia, r\pus\ de o epidemie. „Omul viclean“ al lui Gurgiev. Concentrare. Evocare de sine (s\ te vezi prin ochii altuia). * Iacob Genns, dictator al ghetoului din Vilnius, accept\ acest post poli]ienesc ca s\ limiteze pierderile. ~ncetul cu `ncetul, trei sferturi din locuitorii ghetoului (48 000) s`nt extermina]i. ~n cele din urm\, este `mpu[cat [i el. ~mpu[cat pentru nimic – dezonorat pentru nimic. * Titlu: Geniul r\ului. * Ea trebuia s\ moar\. Atunci ar `ncepe o fericire atroce. Dar suferin]a, asta este: „Ei“ nu mor la momentul potrivit. * Dup\ chinezi, imperiile pe cale de-a pieri au legi foarte numeroase. * Lumin\ radioas\. Mi se pare c\ ies dintr-un somn de 10 ani – `nc\ `nfofolit `n bandajele nenorocirii [i ale falselor morale – dar din nou gol [i `ntors c\tre soare. For]\ str\lucitoare [i m\surat\ – [i inteligen]\ frugal\, ascu]it\. Renasc [i ca trup… *

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 346

346

ALBERT CAMUS

CARNETE

347

Comedie. Un om c\ruia i se r\spl\te[te oficial o virtute pe care o exercita p`n\ atunci din instinct. Din acel moment, o exercit\ con[tient: catastrofe. * Stilul secolului al XVII-lea, dup\ Nietzsche: curat, exact [i liber. Arta modern\: arta de a tiraniza. * Dup\ o anumit\ v`rst\, dramele dintre fiin]e se agraveaz\ din pricina unei curse contra cronometru. Atunci devin insolubile. * Ca [i cum la primul soare al iubirii z\pezile acumulate `n ea se topeau `ncetul cu `ncetul ca s\ dea fr`u liber apelor irezistibile [i ]`[nitoare ale bucuriei. * 4 martie 1950 {i pe fa]\ mi-am d\ruit inima p\m`ntului grav [i suferind, iar adeseori, `n noaptea sacr\, i-am promis s\-l iubesc cu credin]\ p`n\ la moarte, f\r\ team\, cu greaua sa povar\ de fatalitate, [i s\ nu dispre]uiesc nici una dintre enigmele sale. Astfel, m-am legat de el cu o leg\tur\ de moarte. (Empedocle de Hölderlin) * Doar t`rziu ai curajul a ceea ce [tii. * Arti[tii [i g`ndurile f\r\ soare. * „Ne`n]elegerea `n privin]a tandre]ei, spune Nietzsche. O tandre]e servil\ care se supune [i se `njose[te, care idealizeaz\ [i se `n[al\ – dar, `n acela[i timp, o tandre]e divin\ care dispre]uie[te [i iube[te, care transform\ [i `nal]\ ceea ce iube[te.“ * Lumea `n care m\ simt cel mai la `ndem`n\: mitul grec.

* Inima nu e totul. Ea trebuie s\ fie, deoarece f\r\ ea… Dar trebuie s\ fie st\p`nit\ [i transfigurat\. * Toat\ opera mea e ironic\. * Tenta]ia mea cea mai constant\, cea cu care n-am `ncetat niciodat\ s\ port o lupt\ extenuant\: cinismul. * P\g`nismul pentru sine, cre[tinismul pentru ceilal]i, iat\ dorin]a instinctiv\ a fiec\rei fiin]e. * Nu dificultatea, ci imposibilitatea de a fi. * Dragostea este nedreptate, dar dreptatea nu e suficient\. * Exist\ `ntotdeauna `n om o parte care refuz\ iubirea. Este partea care vrea s\ moar\. Ea este cea care cere s\ fie iertat\. * Titlu pentru Rugul: Déjanire. * Déjanire: „A[ fi vrut s-o opresc `n timp, `n ziua aceea deja `ndep\rtat\ de la Tuileries, c`nd `mi ie[ea `n `nt`mpinare, cu fusta ei neagr\ [i bluza alb\ cu m`neci suflecate pe bra]ele aurii, cu p\rul despletit, cu pasul sigur [i fa]a ca o pror\“. * „Ceea ce m\ tot g`ndeam de mult s\-i cer am f\cut `n acea sear\ extrem\: jur\m`ntul c\ nu va mai apar]ine niciodat\ vreunui alt b\rbat. Ceea ce poate atrage dup\ sine [i permite religia, nu voiam s\ tr\iesc dac\ iubirea omeneasc\ era incapabil\ de asta. Mi-a f\cut atunci acea f\g\duial\ f\r\ s\-mi cear\ [i mie acela[i angajament.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 348

348

ALBERT CAMUS

CARNETE

349

Dar, `n bucuria teribil\ [i m`ndria dragostei mele, i l-am promis, cu voio[ie. ~nsemna s-o ucid [i s\ m\ sinucid, `ntr-un fel.“ * Acolo unde dragostea e un lux, cum s\ nu fie un lux [i libertatea? Motiv `n plus, e drept, ca s\ nu le ced\m celor care fac o dubl\ mizerie din dragoste [i libertate. * Voltaire a b\nuit aproape totul. N-a stabilit dec`t foarte pu]ine lucruri, dar le-a stabilit bine. * Roman. Personaje masculine: Pierre G., Maurice Adrey, Nicolas Lazarevici, Robert Chatté, M.D.b., Jean Grenier, Pascal Pia, Ravanel, Herrand, Oettly. Feminine: Renée Audibert, Simone C., Suzanne O., Christiane Galindo, Blanche Balain, Lucette, Marcelle Rouchon, Simone M.B., Yvonne, Carmen, Marcelle, Charlotte, Laure, Madeleine Blanchoud, Janine, Jacqueline, Victoria, Violante, Françoise 1 [i 2, Vauquelin, Leibowitz. Michèle, Andrée Clément, Lorette, Patricia Blake, M. Thérèse, Gisèle Lazare, Renée Thomasset, Evelyne, Mamaine, Odile, Wanda, Nicole Algan, Odette Campana, Yvette Petit-Jean, Suzanne Agnely, Vivette, Nathalie, Virginie, Catherine, Mette, Anne. * „Marea [i cerul atrag pe terasele de marmur\ mul]imea trandafirilor tineri [i viguro[i.“ (A. Rimbaud) * Cei care scriu `ntr-o manier\ obscur\ au noroc: vor avea comentatori. Ceilal]i vor avea doar cititori, ceea ce, pare-se, este demn de dispre]. * Gide vine spre U.R.S.S. pentru c\ se g`nde[te la bucurie. * Gide: „Ast\zi doar ateismul poate pacifica lumea“ (!)

* Dialog `ntre Lenin [i un concentra]ionar rus. * Parisul `ncepe s\ serveasc\ o oper\ [i o scoate `n fa]\. Dar o dat\ ce ea este statornicit\, `ncepe pl\cerea. Se punea problema distrugerii ei. Astfel, exist\ `n Paris, ca [i `n anumite r`uri din Brazilia, mii de pe[ti[ori care au aceast\ sarcin\1. S`nt minusculi, dar nenum\ra]i. Tot capul lor, dac\ pot spune a[a, se afl\ `n din]i. {i `]i desc\rneaz\ un om, complet, `n mai pu]in de cinci minute, nel\s`nd `n urm\ dec`t oasele albe. Pe urm\ pleac\, dorm pu]in, [i o iau de la `nceput. * Din Bossuet: „Singura calitate de care s`nt capabili cei mai mul]i oameni este s\ se revolte dac\ li se refuz\ aceast\ calitate“. El `[i pierduse p`n\ [i asta. * Ca acei b\tr`ni care, `ntr-o cas\ mare, odinioar\ plin\ de via]\ [i de ]ipete, se retrag la un etaj, apoi `ntr-o odaie, pe urm\ `n cea mai str`mt\ dintre camere, unde `[i adun\ toate gesturile vie]ii – claustra]i, `n a[teptarea `nc\perii `nguste, [i mai izolate. * Aprilie ’50. Din nou, Cabris2 P`n\ la urm\, ajung aici. E greu, dar sf`r[e[ti prin a ajunge. Ah! nu-s frumo[i la vedere. Dar li se iart\. C`t despre cele dou\, trei fiin]e pe care le iubesc, ele s`nt mai bune dec`t mine. Cum s\ accept acest lucru? Haide s\ s\rim peste asta. * Noapte `nce]o[at\ [i cald\. ~n dep\rtare, luminile pe coast\. ~n vale, un enorm concert de broa[te a c\ror voce mai `nt`i melodioas\ pare s\ r\gu[easc\. Satele astea de lumin\, casele… „Dumneata e[ti poet, iar eu m\ aflu de partea mor]ii.“ *
1 Aceea[i imagine se reg\se[te `n C\derea. 2 Cabris, l`ng\ Grasse.

dar [i pentru c\. * Doamna care ia fosfat de var. uite. degeaba a descoperit toate ambuscadele chinezilor. „Acest biet c`ine (un minunat cocher auriu). ah! nu. Dar [i orice supravie]uire? * Dup\ Omul revoltat. crede]i c\ l-ar fi decorat cineva? Nu. Chatté ([i comediile sale cu personaje `nt`lnite `nt`mpl\tor). * Claudel. mai degrab\. Uita]i. Dar la noi! Acesta. S`nt r\scolit. nici p`n\ `n prezent nu s`nt un romancier `n sensul `n care se `n]elege acest cuv`nt de obicei. nimic. Nu exist\ pe lume. Merit\ durerea de a te na[te [i de a cre[te. crea]ie `n libertate. * Cel pu]in ele nu au ca noi obliga]ia grandorii. Adrey. `n care doar principiul divin a primit lovitura mortal\. am `n]eles c\-mi venea s\ fac la fel. Este `mp\r\]ia cerurilor. Pentru b\rba]i. Doamna matur\ care vine singur\. Un paznic analfabet care se `nver[uneaz\ `mpotriva unui intelectual. Cannes.carnete_Camus. Iar focurile dragostei incendiaz\ lumea. desigur. dup\ toate ac]iunile str\lucite pe care le-a f\cut `n Indochina. * Lag\r. ~n felul acesta vrei s\ te apropii de sf`r[it. B\tr`nul acela lacom precipit`ndu-se spre altar ca s\ se `ndoape cu onoruri… Mizerie! * Nuvel\. O zi bun\. s\ se iubeasc\ a[a cum s`nt. * . {i tot de asta fiin]ele care m-au entuziasmat pe lumea asta s`nt `ntotdeauna cele care posedau for]a [i exclusivitatea acestor mituri. pe urm\? Orice vie]uire este atunci justificat\. La mas\. P`n\ la urm\. De asta. chiar [i credin]a. la noi se pare c\ nu se decoreaz\ c`inii. prin unul dintre aspectele sale. accept\. fiindc\ `l iubeam mult. „Scrisori. * ~n mare roman. Lazarevici. * Destul cu vinov\]ia – cu remu[carea. * Ceea ce este nes\buit `n dragoste e faptul c\ vrei s\ gr\be[ti [i s\ pierzi zilele de a[teptare. * 27 mai 1950 Solitar. De ce? Pentru c\ se na[te dintr-o revolu]ie ratat\. deci nereale.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 350 350 ALBERT CAMUS CARNETE 351 Sinuciderea lui A. intelectualul `[i cere iertare. Nu-mi place s\-mi bat capul. pentru c\r]i! Faci pe de[teptul vas\zic\…“ etc. un artist care creeaz\ mituri pe m\sura pasiunii [i angoasei sale. „Na. chiar [i umilin]a s`nt o prob\ de grandoare. `n Anglia s`nt decora]i dac\ s-au comportat bine `n r\zboi. Biet animal!“ Fata de la bar. bine`n]eles. ~n felul acesta. `n fine. brusc. Ci. Istovitor. Dar trebuie s\ [i tr\ie[ti. dragostea coincide cu moartea. * Sose[te `ntotdeauna un moment c`nd fiin]ele `nceteaz\ s\ mai lupte [i s\ se sf`[ie. * A `mb\tr`ni `nseamn\ a trece de la pasiune la compasiune.“ * Secolul al XIX-lea este secolul revoltei. * C`te nop]i `ntr-o via]\ `n care nu mai exi[ti! * Opera mea `n timpul acestor dou\ cicluri: fiin]e f\r\ minciuni.

* Iubesc tot [i nu iubesc nimic. . * Exerci]iile spirituale ale Sf`ntului Igna]iu – ca s\ previn\ somnolen]a `n timpul rug\ciunii. Ea moare. 1 Ezit\m. `i ura s\ tr\iasc\ o epoc\ „interesant\“. – II. pu]in c`te pu]in (ea disp\rea treptat din fa]a lui. Ca acel `n]elept chinez care. O delicioas\ iubire se `nal]\ iar `n inima lui. Tot s`ngele cuceririlor [i puterii a [iroit peste ]ara asta [i s-a uscat pe sanctuarele ei. Este `mpreunarea zeului. `n manuscris. Datorit\ gresiei ro[ii. sub cicatrice apare chipul adolescentului. Mitul lui Prometeu (revolt\).qxd 12/12/02 4:31 PM Page 352 352 ALBERT CAMUS CARNETE 353 Oamenii au chipul dificil al propriei cunoa[teri (chipurile acelea pe care le `nt`lnim uneori [i care [tiu). * Moral\ inutil\: via]a este moral\. * ~n preajma lor nu am sim]it nici s\r\cia. Lumea a dob`ndit o asemenea consisten]\ `n vulgaritate. * Vosgi1. Nu voluptate. `mpreunarea taurului este cast\. ~nseamn\ c\ nu iubesc nimic. c`teodat\. O ucide sistematic. o singur\ [i fulger\toare lovitur\ de cu]it. * Joseph de Maistre: „Nu [tim ce este sufletul unui punga[. Sf`r[itul Déjanirei. Dar. De aceea trebuie pus\ sub acuzare – [i iertat\. ci arsur\ [i nimicire sacr\. c`nd voia r\ul cuiva. Nici un savant nu s-a g`ndit s\-[i orienteze cercet\rile c\tre ap\rarea individului. Mitul lui Nemesis. Mitul lui Sisif (absurd). cu o groaznic\ speran]\ [i un chinuitor suspin de iubire). iar el vedea cum i se zb`rcesc tr\s\turile. * Pentru majoritatea oamenilor. El o reg\se[te pe cealalt\. din nou t`n\r\ [i frumoas\. care aduce mul]umiri vie]ii. `i spune. nici umilin]a. r\zboiul `nseamn\ sf`r[itul singur\t\]ii. * Joseph de Maistre: „Vai de genera]iile care se adreseaz\ epocilor lumii“. Pentru mine el este singur\tatea definitiv\. * 1 Camus a venit s\-[i continue convalescen]a `n mun]ii Vosgi. De ce s\ n-o spun: am sim]it [i `nc\ `mi mai simt noble]ea. simt c\ fac parte dintr-o ras\ nobil\: cea care nu invidiaz\ nimic. * Deschide]i `nchisorile sau dovedi]i-v\ virtutea. nici despuierea. * Toat\ puterea [tiin]ei urm\re[te ast\zi s\ `nt\reasc\ statul. * I. – III. prin ce nebunie s\-]i dore[ti s\ intri `n ]ipetele [i teribila cas\ a pasiunii. Cel care ne d\ totul nu ob]ine totul. ~n fa]a mamei. * C`nd ai [ansa s\ tr\ie[ti `n universul inteligen]ei. `nc`t `nveste[te dispre]ul omului spiritual cu violen]a1 pasiunii.carnete_Camus. * Am tr\it f\r\ m\sur\ din frumuse]e: p`ine ve[nic\. * Iute ca fulgerul. „Te iubesc“. {i totu[i `n acest punct ar avea un sens francmasoneria. dar cred c\ [tiu ce este sufletul unui om onest: ceva care te face s\ te `nfiori“. * Dac\ epoca n-ar fi dec`t tragic\! Dar ea este m`r[av\. bisericile [i colinele lor au culoarea s`ngelui uscat. * Baudelaire. `ntre „noble]e“ [i „violen]\“.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 354

354

ALBERT CAMUS

CARNETE

355

* Unterlinden: „Toat\ via]a am visat la pacea din m\n\stiri“. ({i n-a[ fi putut, desigur, s\ rezist acolo mai mult de un an.) * Europa ca o tarab\ – te aduce la disperare. * Angajament. Am cea mai elevat\ [i totodat\ cea mai pasional\ idee despre art\. Mult prea elevat\ ca s\ consimt s-o supun la ceva. Mult prea `nalt\ ca s\ vreau s-o despart de ceva. * „Dragostea pentru el era imposibil\. Nu avea dreptul dec`t la minciun\ [i adulter.“ * Claudel. Spirit vulgar. * Savoia. Septembrie ’50 Fiin]ele care, precum M., ve[nici emigran]i, s`nt `n c\utarea unei patrii, sf`r[esc prin a o g\si, dar numai `n durere. * Durerea [i chipul ei uneori m`r[av. Dar trebuie s\ r\m`i `n ea [i s\ tr\ie[ti din ea ca s\ pl\te[ti pre]ul. S\ te distrugi `n ea fiindc\ ai cutezat s\-i distrugi pe ceilal]i. * Roman. „~[i amintea c\, `ntr-o zi, `n cursul uneia dintre acele scene atroce, `n timp ce cre[tea `n el presim]irea unui viitor oribil, ea `i spuse c\ `[i jurase s\ nu-i apar]in\ dec`t lui [i c\ niciodat\, dup\ dispari]ia lui, nu va mai exista altcineva pentru ea. {i `n clipa aceea, c`nd ea credea c\-i spune ce era mai elevat, mai iremediabil `n dragostea lor, c`nd o spunea cu adev\rat, `n acel moment, c`nd se g`ndea s\-l lege [i s\-l contopeasc\ `n ea, lui i-a venit, dimpotriv\, ideea c\ este eliberat [i c\ venise momentul s\ fug\ [i s-o lase

acolo, sigur de fidelitatea [i de sterilitatea ei absolute. Dar a r\mas `n ziua aceea – ca [i `n celelalte.“ * Paris. Septembrie ’50 Ceea ce am de spus e mai important dec`t ceea ce s`nt. S\ fiu [ters – [i s\ [terg. * Progres: s\ renun] s\ mai `mp\rt\[esc unei fiin]e iubite suferin]a pe care mi-o produce. * Frica de a suferi. * Faulkner. La `ntrebarea: „Ce g`ndi]i despre t`n\ra genera]ie de scriitori?“, el r\spunde: „Nu va l\sa nimic valabil. Nu mai are nimic de spus. Ca s\ scrii, trebuie s\ fi `nr\d\cinat `n tine marile adev\ruri primordiale [i s\-]i fi `ndreptat opera spre unul dintre ele ori spre toate `n acela[i timp. Cei care nu [tiu s\ vorbeasc\ despre m`ndrie, onoare, durere s`nt scriitori f\r\ viitor, iar opera lor va muri o dat\ cu ei sau `naintea lor. Goethe [i Shakespeare au rezistat la toate deoarece credeau `n inima omeneasc\. Balzac [i Flaubert la fel. S`nt eterni.“ „Care e cauza nihilismului care a n\p\dit literatura?“ „Frica. ~n ziua c`nd oamenii vor `nceta s\ se mai team\, vor re`ncepe s\ scrie capodopere, adic\ opere durabile.“ * Sorel: „Discipolii `[i someaz\ maestrul s\ `ncheie era `ndoielilor aduc`nd solu]ii definitive“. * Nu e nici o `ndoial\ c\ oric\rei morale `i trebuie pu]in cinism. Unde este limita? * Pascal: „Am petrecut mult timp din via]\ crez`nd c\ exist\ o dreptate: [i aici nu gre[eam; fiindc\ exist\, `n m\sura `n care Dum-

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 356

356

ALBERT CAMUS

CARNETE

357

nezeu a vrut s\ ne-o reveleze. Dar nu g`ndeam asta `n felul acesta [i aici m\ `n[elam; deoarece credeam c\ dreptatea noastr\ era `n mod esen]ial dreapt\ [i c\ aveam cum s-o cunosc [i s-o judec.“ * N. (Elenii). „Cutezan]\ a raselor nobile, cutezan]\ nebun\, absurd\, spontan\… indiferen]a [i dispre]ul lor fa]\ de toate instinctele de ap\rare ale corpului, pentru via]\, pentru bun\stare.“ * Roman. „Dragostea se `mpline[te sau se degradeaz\. Mutilarea pe care o las\ `n urm\ este cu at`t mai mare, cu c`t dragostea e mai avortat\. Dac\ dragostea nu e creatoare, ea `mpiedic\ pentru totdeauna orice crea]ie adev\rat\. Este un tiran [i `nc\ un tiran mediocru. Astfel, P. se sim]ea m`hnit c\ s-a pus `n situa]ia de a iubi f\r\ s\ poat\ da tot acelei iubiri. ~n risipa asta nes\buit\ de ore [i de suflet recuno[tea un soi de justi]ie care, p`n\ la urm\, era singura pe care o va fi `nt`lnit cu adev\rat pe acest p\m`nt. Dar a recunoa[te aceast\ justi]ie `nsemna, `n acela[i timp, a recunoa[te o datorie: aceea de a `n\l]a acea dragoste, ca [i pe ei `n[i[i, deasupra mediocrit\]ii, de a accepta suferin]a cea mai cumplit\, dar [i cea mai sincer\, cea din fa]a c\reia se retr\gea dintotdeauna, cu inima b\t`nd, cople[it de la[itate. Nu putea s\ fac\ mai mult, nici s\ fie altul, iar singura iubire care ar fi salvat totul era o iubire `n care ar fi fost acceptat a[a cum era. Dar dragostea nu poate accepta ceea ce este. Altfel n-ar striga pretutindeni. Strig\ ca s\ refuze bun\tatea, compasiunea, inteligen]a, tot ce duce la `n]elegere. Strig\ imposibilul, absolutul, cerul `n fl\c\ri, prim\vara inepuizabil\, via]a dep\[ind moartea [i moartea `ns\[i transfigurat\ `n via]\ ve[nic\. Cum s\ fi fost acceptat, el, `n dragoste, el care, `ntr-un fel, nu era dec`t mizerie [i avea con[tiin]a acelei mizerii. Doar el putea s\ se accepte – accept`nd lunga, nesf`r[ita [i atrocea durere de a pierde dragostea [i de a [ti c\ o pierduse din vin\ proprie. Asta era libertatea sa, [iroind de un s`nge teribil, e adev\rat. Dar asta era [i condi]ia ca m\car ceva s\ fie creat `n propriile limite, `n sfin]irea propriei mizerii [i a mizeriei oric\rei vie]i, dar [i `n efortul spre grandoare, singurul efort ce-l justifica.

Dincolo de tortura asta, orice sl\biciune confer\ dragostei un chip pueril [i stupid, de fapt, o transform\ `n acea constr`ngere zadarnic\ [i r\t\cit\ `mpotriva c\reia o inim\ mai exigent\ se r\zvr\te[te p`n\ la urm\. Da, asta trebuia s\ spun\: «Te iubesc – dar nu simt nimic, sau doar pu]in lucru, iar tu nu m\ po]i accepta cu adev\rat cu toat\ dragostea ta. Tu pretinzi tot, `n str\fundul sufletului, la r\d\cina ta, iar eu nu am [i nici nu s`nt totul. Iart\-m\ c\ am mai pu]in suflet dec`t dragoste, mai pu]in noroc dec`t dorin]\ [i c\ iubesc mai sus dec`t pot atinge. Iart\-m\ [i nu m\ mai umili. C`nd nu vei mai fi `n stare s\-mi por]i dragoste, vei fi `n stare de dreptate. ~n ziua aceea `mi vei m\sura infernul [i atunci m\ vei iubi mai presus de noi `n[ine cu o iubire care nici mie nu-mi va putea vreodat\ fi de ajuns, dar pe care o voi pune totu[i pe seama vie]ii ca s-o accept `nc\ o dat\, `n suferin]\.» Asta era, da, dar atunci `ncepea ce era mai greu. Ea fiind absent\, zilele ]ipau, fiecare noapte era o ran\.“ * Pasiunea cea mai puternic\ a secolului al XX-lea: servitutea. * La Brou, statuile funerare ale Margueritei de Austria [i Philibert de Savoia, `n loc s\ priveasc\ cerul, se privesc unul pe altul pe vecie. * Cei care n-au pretins virginitatea absolut\ a fiin]elor [i a lumii, care nu au urlat de dor [i neputin]\ `n fa]a imposibilit\]ii ei, care nu s-au distrus `ncerc`nd s\ iubeasc\, pe jum\tate, un chip care nu poate inventa iubirea [i nu face dec`t s-o repete, ace[tia nu pot `n]elege realitatea revoltei [i furia ei distructiv\.1 * Action française. Mentalitate de paria ai istoriei: resentimentul. Rasism de ghetou politic. * Nu-mi plac secretele celorlal]i. Dar m\ intereseaz\ m\rturisirile lor. *
1 Cf. Omul revoltat.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 358

358

ALBERT CAMUS

CARNETE

359

Pies\ despre un om f\r\ personalitate. ~[i schimb\ des imaginea despre sine dup\ cum i-o propun ceilal]i. Se comport\ lamentabil cu so]ia sa. Inteligent [i curajos cu cea pe care o iube[te etc… Vine ziua c`nd cele dou\ imagini intr\ `n conflict. P`n\ la urm\: Slujnica: Domnul e foarte amabil. El: Uite, Maria, asta e pentru dumneata. * Pu]ini oameni capabili s\ `n]eleag\ arta. * Pe vremea lui Rembrandt, artizanii erau cei care pictau b\t\liile. * Paris. Ploaia [i v`ntul au aruncat frunzele de toamn\ pe bulevarde. Calci peste o blan\ umed\ [i ro[cat\. * Un [ofer de taxi, negru, de o curtoazie neobi[nuit\ `n Parisul anului 1950, `mi spune trec`nd prin dreptul Comediei Franceze `nconjurat\ de numeroase ma[ini: „Casa lui Molière e arhiplin\ `n seara asta“. * De 2 000 de ani asist\m la calomnierea necontenit\ [i perseverent\ a valorii grece[ti. ~n acest punct, marxismul succede cre[tinismului. {i, de 2 000 de ani, valoarea greceasc\ rezist\ `n a[a fel `nc`t secolul al XX-lea, sub povara ideologiilor sale, este mai degrab\ grecesc [i p\g`n dec`t cre[tin [i rusesc. * Intelectualii fac teoria, masele economia. P`n\ la urm\, intelectualii folosesc masele [i, prin ei, teoria utilizeaz\ economia. De aceea trebuie s\ se men]in\ starea de asediu [i aservirea economic\ – pentru ca masele s\ r\m`n\ mase de manevr\. Este foarte adev\rat c\ economia alc\tuie[te materia istoriei. Ideile se mul]umesc s\ o conduc\. * {tiam adev\rul despre mine [i despre ceilal]i. Dar nu-l puteam accepta. M\ r\suceam sub el, ars p`n\ la ro[u. *

Creatorii. Vor trebui mai `nt`i s\ se bat\, c`nd va veni catastrofa. Dac\ va fi `nfr`ngere, cei care vor fi supravie]uit se vor duce pe meleagurile unde va fi posibil s\-[i g\seasc\ s\la[ cultura: Chile, Mexic etc. Dac\ va fi victorie: cel mai mare pericol. * Secolul al XVIII-lea: s\ consideri c\ omul este perfectibil e deja un subiect discutabil. Dar s\ consideri, dup\ ce ai tr\it, c\ omul este bun… * Da, am o patrie: limba francez\. * Roman 1) Cucerirea Weimarului, sau ceva echivalent, de c\tre v\rga]i1. 2) ~n lag\r, un intelectual trufa[ este supus celulei scuipa]ilor2. Toat\ via]a lui din acel moment: s\ supravie]uiasc\ pentru a putea ucide. * Dizolvarea grupului3. Lazarevici: „Ne iubim, \sta-i adev\rul. Incapabili s\ ridic\m un deget pentru ceea ce iubim. Nu, s`ntem neputincio[i. Dar refuz\m s\ facem [i pu]inul pe care l-am putea face. Nu ne ducem la [edin]\, dac\ plou\, dac\ am avut parte de o scen\ acas\ etc. etc….“ * Necinstea artistului c`nd se preface a crede `n democra]ia principiilor. C\ci atunci neag\ ceea ce e mai profund `n experien]a sa [i care reprezint\ marea lec]ie a artei: ierarhia [i regulamentul. Faptul c\ necinstea asta este sentimental\ nu `nseamn\ nimic. Ea duce la sclavia din uzine sau din lag\re. *
1 „V\rga]ii“ desemneaz\, desigur, pe deporta]ii concentra]ionari. 2 Cf. C\derea. 3 Grupul Leg\turilor Interna]ionale a fost `nfiin]at ca s\ vin\ `n ajutor victimelor tuturor

regimurilor totalitare.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 360

360

ALBERT CAMUS

CARNETE

361

Simone Weil are dreptate, nu persoana uman\ trebuie ocrotit\, ci posibilit\]ile pe care le con]ine ea. {i, pe urm\, spune ea: „nu po]i s\ intri `n adev\r f\r\ s\ fi trecut prin propria ta nimicire: f\r\ s\ fi s\l\[luit mult timp `ntr-o stare de total\ [i extrem\ umilire“. Nenorocirea (un hazard poate s\ m\ aboleasc\) este starea aceasta de umilire, nu suferin]a. {i mai spune: „Spiritul de dreptate [i spiritul de adev\r s`nt una“. * Spiritul revolu]ionar refuz\ p\catul originar. Cu toate acestea, se cufund\ `n el. Spiritul grecesc nu se g`nde[te la asta. Cu toate acestea, scap\ din el. * Nebunii `n lag\rele de concentrare. ~n libertate. }inta unor glume crude. * ~n timpul ciom\gelii, la Buchenwald, un c`nt\re] de oper\ este silit s\-[i c`nte ariile de succes. * Idem: Martorii lui Iehova, la Buchenwald, au refuzat s\ participe la colecta de haine de l`n\ pentru armata german\. * La Hinzert, de]inu]ii francezi purtau dou\ majuscule pe haine: HN: Hunde-Nation: Na]ie de c`ini. * Comunismul are [anse `n Fran]a pentru c\ este o na]iune militar\. * Pies\: – Uite ce este cinstea. Face r\u crez`nd c\ face bine. – Dar face distinc]ia dintre ele. * Principiul dreptului este cel al statului. Principiu roman pe care anul ’89 l-a reintrodus `n lume prin for]\ [i `mpotriva dreptului. Trebuie s\ revenim la principiul grecesc care este autonomia.

* Text despre mare. Valurile, saliv\ a zeilor. Monstrul marin, marea de `nvins etc. Gustul meu dezordonat pentru pl\cere. * Alexandre Jacob: „O, mam\, vezi, este umanitatea“. * Leibniz: „Nu dispre]uiesc aproape nimic“. * 25 ianuarie ’51 – Valence Strigasem, cerusem, m\ bucurasem, disperasem. Dar, `ntr-o zi, la 37 de ani, am cunoscut nenorocirea [i am aflat ceea ce, `n ciuda aparen]elor, ignorasem p`n\ atunci. C\tre mijlocul vie]ii a trebuit s\ re`nv\] din greu s\ tr\iesc singur. * Roman. „Eu, care de mult timp tr\iam, gem`nd, `n lumea trupurilor, `i admiram pe cei care, precum S.W., p\reau s\ scape din ea. ~n ceea ce m\ prive[te, nu-mi puteam imagina o iubire f\r\ posesiune [i deci f\r\ umilitoarea suferin]\ care e partea celor ce tr\iesc `n func]ie de corp. Ajungeam chiar s\ prefer ca o fiin]\ care m\ iube[te s\-mi fie credincioas\ `n trup mai degrab\ dec`t `n suflet [i `n inim\. {tiam [i c\, pentru femeie, una o condi]ioneaz\ pe cealalt\ [i o pretindeam atunci, dar numai ca pe o condi]ie a acelei posesiuni exclusive de care `mi p\sa mai mult dec`t de tot restul, a c\rei lips\ era o surs\ nesf`r[it\ de chinuri [i care era m`ntuirea mea personal\. Paradisul meu se afla `n virginitatea celorlal]i.“ * Grasse, capitala frizerilor. * S\ reiau trecerea de la elenism la cre[tinism, adev\rata [i singura cotitur\ din istorie. Eseu despre destin. (Nemesis?) * Culegere de eseuri filosofice. Filosofia expresiei + comentariu cartea I Etic\ + reflec]ii despre Hegel (lec]ii despre filosofia istoriei) + eseu Grenier + comentariu la Apologia lui Socrate.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 362

362

ALBERT CAMUS

CARNETE

363

* „Libertatea este un dar al m\rii.“ (Proudhon) * Ceea ce am c\utat at`t de mult timp apare `n sf`r[it. Moartea devine o consim]ire. * 5 februarie. S\ mori f\r\ a fi pus `n ordine nimic. Dar cine moare av`nd totul pus `n ordine, dac\ nu…? De pus `n ordine m\car lini[tea celor pe care i-ai iubit… }ie nimic nu-]i este dat, nici m\car, mai ales nu, o moarte pa[nic\. * Februarie 19511. Omul revoltat. Am vrut s\ spun adev\rul f\r\ s\ `ncetez a fi generos. Asta mi-e justificarea. * Lucru etc. 1) Eseu despre mare. S\ alc\tuiesc un volum de eseuri: S\rb\toarea; 2) Prefa]\ la edi]ia american\ de teatru; 3) Prefa]\ la edi]ia american\ de eseuri; 4) Traducere Timon din Atena; 5) Iubirea pentru ceea ce e departe. 6) Vocea etern\. * Igna]iu de Loyola: „Conversa]ia este un p\cat dac\ e dezordonat\“. * Dup\ Omul revoltat. Refuzarea agresiv\, obstinat\ a sistemului. De acum `nainte aforismul. * Loyola. Specia uman\: „Oamenii ace[tia care merg `n mas\ spre infern“. * Nuvel\. Angoasa mor]ii. {i se sinucide. *
1 ~n manuscris figureaz\ 1950. Este, probabil, o eroare.

Rasa meschin\ de scriitori parizieni care cultiv\ ceea ce cred ei c\ este insolen]a. Vale]i care, `n acela[i timp, `[i maimu]\resc st\p`nii [i r`d de ei la buc\t\rie. * Doream c`teodat\ moartea violent\ – ca o moarte `n care e[ti cru]at s\ strigi contra smulgerii sufletului. Alteori, visam la un sf`r[it lung [i tot timpul lucid ca m\car s\ nu se spun\ c\ am fost luat prin surprindere – `n absen]a mea – ca s\ [tiu, `n fine… Dar te sufoci, `n p\m`nt. * 1 martie ’51 Am`n`ndu-[i concluziile, chiar atunci c`nd i se par evidente, g`nditorul progreseaz\. * O virtute spectaculoas\ care te face s\-]i negi pasiunile. O virtute mai profund\ care te face s\ le echilibrezi. * Puternica mea concentrare pentru a uita. * Dac\ ar fi s\ mor ignorat de lume, `n fundul unei `nchisori reci, marea, `n ultimul moment, mi-ar umple celula, ar veni s\ m\ `nal]e deasupra mea `nsumi [i s\ m\ ajute s\ mor f\r\ ur\.1 * 7 martie 1951 Am `ncheiat prima redactare a Omului revoltat. Cu aceast\ carte se sf`r[esc primele dou\ cicluri. 37 de ani. {i acum, crea]ia poate fi ea liber\? * Orice `mplinire este o servitute. Oblig\ la o `mplinire superioar\.

1 Cf. Marea c`t mai aproape.

qxd 12/12/02 4:31 PM Page 364 III CARNETE martie 1951 – decembrie 1959 .carnete_Camus.

Dar ea favoriza p`n\ la urm\ acea libertate a inimii. Ele s-au adresat `ntotdeauna celor mai buni sau mai mari dec`t mine.1 „…atunci am `nceput s\ iubesc arta cu acea pasiune violent\ pe care v`rsta. ap\rut `n 1937. NIETZSCHE Prefa]\ la F. din 1951. ceea ce. departe de a o diminua. `ntr-adev\r. care se reg\sesc par]ial `n prefa]a scris\ pentru edi]ia din 1958. la Charlot. .“ * Demen]a secolului al XX-lea. dec`t `n 1958. `ntr-un sens. am `nceput s\ tr\iesc `n admira]ie. le aveam. a f\cut-o din ce `n ce mai exclusiv\… Boala ad\uga alte piedici. Ca om. Spiritele cele mai diferite confund\ gustul pentru absolut cu gustul pentru logic\. oricum. pasiunile mele nu au fost niciodat\ «contra» cuiva.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 366 CAIETUL AL VII-LEA martie 1951 – iulie 1954 Cel care a conceput grandoarea trebuie s-o [i tr\iasc\. acea u[oar\ distan]are de interesele omene[ti care m-a ferit `ntotdeauna de am\r\ciune [i de resentiment.carnete_Camus. [i `nc\ dintre cele mai dure. Ca scriitor. Parain [i Aragon. este prima carte a lui Camus. 1 Fa]a [i reversul. unul). este raiul pe p\m`nt. Cf. Dar r`ndurile acestea. de c`nd tr\iesc la Paris. `n Alger. la celelalte pe care. Privilegiul acesta (fiindc\ este. [i R. Carnete II. Autorul n-a acceptat s\ fie retip\rit\ `n Fran]a metropolitan\. [tiu c\ este regesc. dovedesc c\ se g`ndea la asta de mult. la Gallimard. Fapt e c\ m-am bucurat de el f\r\ piedici.

`n fa]a c\reia un soldat. tr. s`nt arunca]i `n fa]a mor]ii sau a unui destin teribil. 1 Régine Junier: americanc\ ce-l primise pe Camus. * Adev\rul nu este o virtute. * La ea fericirea pretindea totul. `ntr-adev\r.2 Ciudat mediu a c\rui func]ie este s\ dea na[tere unor scriitori [i `n care totu[i pierzi bucuria de a scrie [i de a crea.“ * N. Copiii se `mboln\vesc. Pasifae. C\r]ile sale l-au `mbog\]it. Joac\ jocul. iar el tr\ie[te `ntr-o stare de fericire `nsp\im`nt\toare. – {i d\-i. ei bine. * Idem: Augusta. Scrisoare de la Régine Junier1 anun]`ndu-mi sinuciderea ei. vara. * R\spuns la `ntrebarea despre cele zece cuvinte pe care le prefer: „Lumea. De aici [i faptul c\ nu e niciodat\ caritabil\. [ti]i… – N-am g\sit-o interesant\. p`n\ [i uciderea. pune punctul final. `nc\ o dat\: o parte din el este. lupta. `i `ntorceau spatele. Ea poveste[te despre . {i. S-a sufocat [i a f\cut o sincop\. * Creatorul. p\m`ntul. apoi mizeria. asta `nseamn\ servitute. durerea. dar cu ostenta]ie. `ntr-o p\r\sire total\. [tii. de care se ocupa. iar cel care-i anun]\ nenorocirea `l aude doar spun`nd: „~n fine!“ * Roman. – S-o spun! Trebuie s\ v\d ca s\ cred. Elena. [i-a reluat apari]ia `n 1953 (n. `[i exprim\ recuno[tin]a `n urm\torii termeni: „Doamn\ Pellerin. I-au pus c`te doisprezece `ntr-o celul\ prev\zut\ pentru doi. `n timp ce ceilal]i. ai s\ mio pl\te[ti. – Era ceva de spus. urm\rea revalorizarea valorilor intelectuale [i literare.carnete_Camus. A murit `nghesuit `n zidul slinos. se preface a fi `n real. cu capul spre fereastr\. de putere.R. * B\rbatul anului 1950: preacurvea [i citea ziarele. Copiii fug de acas\. Disp\rut\ `n 1943. – Se `ndoie[te de toat\ lumea. onoarea. Nausicaa. Euridice. ~ntr-adev\r. ~n prezent. * Firescul nu este o virtute pe care o ai: trebuie s-o dob`nde[ti. – Adu-]i aminte. Persefona. Periodic de literatur\ [i critic\. * G. oamenii. legat\ de carne. mama.). uite. Simuleaz\ de dou\ ori. lumin\! Este strig\tul celor care. – C`nd trebuia s\ fie operat\… – Tac`muri `mpr\[tiate (desperecheate). Scrie. {i apoi. „Moartea lui a fost foarte pu]in romanesc\. – Drept care… – Faci pe [mecherul (so]ului ei care iese afar\ f\r\ pulover). * O.F. mizeria.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 368 368 ALBERT CAMUS CARNETE 369 * 11 iunie 1951. Nu scrie dec`t asta [i o reface `ntruna. Astfel c\ nimeni nu crede c\-l joac\. Anii trec [i. ~n ziua c`nd so]ia sa moare la spital. hm. `ncetul cu `ncetul. sau simulatorul: necrez`nd dec`t `n ceea ce nu e de pe lumea asta. a[a c\ e ceva jenant. Dar nu-i plac [i se hot\r\[te s\-[i scrie marea oper\. cunoa[terea literaturilor str\ine. marea“. pentru mine a]i fost mai rea dec`t o mam\“. avea un [ic. – At`t [i mai mult… – {ti]i. de[ertul. – E ceva unic. `n tragediile grece[ti. Ci acceptarea a ceea ce a fost. * ~ntotdeauna am avut impresia c\ m\ aflu `n largul m\rii: amenin]at `n inima unei fericiri rege[ti. [i-a pus `n practic\ proiectul de sinucidere. So]ia lui devine neurastenic\. [i d\-i. ci o pasiune. el continu\. `nfiin]at\ `n 1909. s\ locuiasc\ to]i `ntr-o singur\ camer\. se instaleaz\ `n c\minul s\u str`mtorarea. semn de for]\? Nu. de pl\ceri. * Vocea ve[nic\: Demetra. * Ticuri verbale la M… {i tot – ~n tot [i pentru tot. * Acceptarea a ceea ce este. 2 Ini]ialele revistei lunare Nouvelle Revue Française. Trebuie s\-[i `nchirieze apartamentul. Penelopa. Totul se pr\bu[e[te.

R\zboiul contra Japoniei `i d\ acesteia Sahalinele. [„Mi[carea pentru Unitatea Rezisten]ei“ (n. Pedeaps\. statele baltice [i Basarabia. scrisesem «n-are». „C`nd am ie[it.S. tr. aleg desp\r]irea. era sc`nteietor. * Noi lucr\m `n timpul liber f\r\ a spera `ntr-o adev\rat\ r\splat\. lag\rul de concentrare mi s-a p\rut la fel de frumos ca libertatea. De v\zut [i Finlanda [i Coreea de Sud. Gestapou.“ Hölderlin.“ * Un baptist care petrece cincizeci de zile [i cincizeci de nop]i `ntr-o carcer\ neagr\ de la Buchenwald. `n particular. Idem: „Dar tu. Inteligen]\ pur\. `ntr-o zi sf`nt\. Celor mici le ajunge mizericordia. Procuror. rus. Unchiul este Gustave Acault. restabilit\ dup\ c`teva luni. Nu exist\ alt\ aristocra]ie dec`t cea a 1 Ravanel. * Orice ar pretinde. b\rbatul meu era `n culmea fericirii.“ * Cum se extinde prin r\zboi socialismul secolului al XX-lea: r\zboiul din ’14 face s\ se aprind\ revolu]ia din ’17. pe ceki[ti fa]\ de to]i cei care voiau mai mult\ omenie. dup\ Henri Frenay. . ~n materie de satir\ [i de anatem\. * Personaj de roman.carnete_Camus. tu te-ai n\scut pentru o zi limpede. Gorki: „C`nd vom ispr\vi oare s\ mai ucidem [i s\ mai `ns`nger\m?“ * Victor Serge: „Tot ce s-a f\cut `n U. Moartea lui Empedocle. C`nd s-a terminat. general. secolul nostru este `n c\utarea unei aristocra]ii. de altfel. iar frecventarea lui m-a f\cut s\ devin dificil. Poli]ie. [ef al Grup\rilor France `n timpul Rezisten]ei.“ Prietena dispare sub ruine: „Am tras-o de p\r.)] – [i. [i R.R. Nu-i mai r\m\sese dec`t un deget…“ „{i. De v\zut. arestat de m\celar pe strada Michelet.S. ar fi fost mult mai bine f\cut de o democra]ie sovietic\“. eram `n combinezon. [i fa]\ de clien]ii s\i burghezi. `n 1 Fa]a [i reversul. La semne particulare.“ Idem: „~n fa]a lui. devine [ef regional `n M. la timpul hot\r`t prin voin]\ proprie.1 – Unchiul meu – „Voltairian.R. Ravanel1. Dar nu vede c\ pentru asta trebuie s\ renun]e la ]elul pe care [i-l declar\ sus [i tare: bun\starea. „membru nem\rturisit al partidului comunist“. nuvela procuror. la Alger. Acum c\ a murit. dup\ Victor Serge. ceki[tii `i masacreaz\ pe prizonieri. * Trebuie s\-]i pui principiile `n chestiunile mari. De unde prestigiul celor dint`i asupra intelectualilor. Avea [i caracter. „Purtam o vulpe [i un costum nou. * 1920. se refugiase sub o poart\ cu o prieten\. a doua zi nu mai aveam chip.C. Surprins\ pe strad\. politehnician. Coreea de Nord. * Pozi]iile cinice [i realiste `]i permit s\ tran[ezi [i s\ dispre]uie[ti. Carnete II. * Prefa]\ la F. so]ul unei surori a mamei lui Camus. ca mul]i al]ii pe vremea lui. ~n noaptea care preced\ promulgarea decretului. evadeaz\. `ntre timp. Celelalte te oblig\ s\ `n]elegi. Pentru „nuvela procuror“.U. Plictis monden. Abolirea pedepsei cu moartea. i-au avantajat. R\zboiul str\in ad\ugat r\zboiului civil `n China d\ na[tere lui Mao Tzedun – `n1939 este sovietizat\ Ucraina polonez\ [i Bielorusia. Contabilitatea terorismului. divinul a aruncat v\lul. `ntr-o voioas\ or\ a mor]ii. Ei lucreaz\ curajos pentru eternitatea lor personal\. v. mai sus. `n P. manifest\ dispre]ul cel mai aspru fa]\ de oameni. R\zboiul din 1941-1945 aduce Rusia p`n\ pe Elba. Kurilele.“ * Atrocit\]ile amiralului Kolceak s`nt ceea ce.“ * „R\m`n o singur\ fiin]\ cei care. m\ plictisesc la Paris [i m\ g`ndesc la el. Militantism. nu se `ntreba dac\ o s\ ies de sub d\r`m\turi… ~n ajun `mi scosesem actul de identitate.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 370 370 ALBERT CAMUS CARNETE 371 bombardamentul de la Nantes.

C. Ea este. „Vino“. „{i totu[i. acceptarea mor]ii f\r\ speran]\.carnete_Camus. Secol servil. Dac\ beau c`teodat\ o fac din motive igienice. `n mod vizibil. Dar m\re]ia artei nu este s\ planeze deasupra tuturor. ~ntre fular [i ochelari. Faust II. ~ncetul cu `ncetul am reg\sit izvorul timpului – [i maturizarea. prietenia. `n 1954. Vechiul Regim a murit fiindc\ uitase de asta. * Moarte revolt\toare. „De-a lungul Croisettei1. Goethe. Dar ea formeaz\ [i idolii.). ceea ce simt c\ urc\ `n mine? – 1 Denumirea unui celebru loc de promenad\ din Cannes. Dar culpabilitatea acestor vremuri const\ `n faptul c\ este `ntotdeauna nevoie de durere [i de servitute ca s\ se `ntrevad\ un adev\r ce se `nt`lne[te [i `n fericire c`nd inima este demn\ de el. ce mai. nu se vedeau dec`t dou\ linii desenate cu penelul acolo unde alt\dat\ fuseser\ spr`ncenele [i spa]iul alb [i gras al frun]ii care c\uta `n zadar s\ se `ncre]easc\ sub str\lucirea soarelui. nu beau dec`t ap\. nu mai r\m`ne dec`t fericirea. * Am plecat de la opere `n care timpul era negat. * Roman. Eu nu seduc. Pleac\. {i putem fi siguri c\ talentul care nu a putut produce dec`t o oper\ artificial\ nu putea sus]ine dec`t o via]\ frivol\.“ * Mic act despre seduc\tor. comandorul n-a venit. Se mai uit\ `nc\ o dat\ `n oglind\. un homunculus de eprubet\. femeile adev\rate a[a s`nt. Lumina oblic\. P`n\ la urm\ Wilde a `n]eles asta datorit\ durerii. * Wilde1. 2 Not\ pentru Ap\rarea Omului revoltat. Bine`n]eles. cedez. `nainte s\ ias\ din odaie. O zi bun\. A vrut s\ pun\ arta mai presus de toate. * Revolt\. Copilul miraculos nu mai e dec`t un monstru diform. sub locul unde se afla. se cl\tina pe tocurile ei `nalte. La miezul nop]ii. Corpurile acelea care jucau volei pe plaj\. Cf. {i totu[i nu exist\ adev\r uman dac\ nu exist\. Opera `n sine va fi o lung\ maturizare. nici Faust f\r\ Elena. „Oare asta s\ fie dragostea. Ca s\ se nasc\ Euforion. – M`nca]i. Mica siluet\ neagr\ se `ndrepta spre mare. Acela[i ajunge pentru ambele. avea [oldurile mai late dec`t umerii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 372 372 ALBERT CAMUS CARNETE 373 sacrificiului. fiindc\ n-ai `ncetat niciodat\ s\ crezi `n propriile visuri pe care le numeai Dumnezeu. Aristocratul este mai `nt`i cel care d\ f\r\ s\ primeasc\. dup\ numele Capului Croisette (n. [i asta d\dea feminitate. nici Elena f\r\ Faust2. „Nu. `n fine. dimpotriv\. nu se poate `n aceea[i zi s\ ai dreptate [i s\ fii fericit…“ (se r\zg`nde[te). spune Anna. amestecat\ `n toate. `ntr-o tensiune a `ntregii fiin]e care coincide cu echilibrul. . Camus a scris o prefa]\ la edi]ia francez\ a lucr\rii tradi]ionale a convulsionat istoria pentru c\ moartea a devenit f\r\ speran]\. tr. Nu suport nici una. nici alta. De ce femeile? Nu pot suporta societatea b\rba]ilor. nimic. dac\ ai dreptate. Nu. – M\n`nc pu]in. * Roman. Dar nu era `nc\ dezastruos [i. {i. – Nu mai r\m`ne dec`t dragostea `n care n-ai crezut niciodat\. reluat\ `n Encounter. * Idem: nu exist\ un talent pentru a tr\i [i altul pentru a crea. trebuia s\ le observi bine ca s\-]i dai seama dac\ erau de b\rbat sau de femeie. adev\ratul creuzet al zeilor. f\r\ resemnare oarb\. Dar. {i cam prea mult piept. Seduc\torul e trist. [i rochia ei cu floricele. ~nseamn\ acceptarea limitei. Balada temni]ei de la Reading. Faust a vrut s\ aib\ Euforion f\r\ Elena.“ O prive[te. Istoria oamenilor este istoria miturilor cu care ei au acoperit realitatea. Ei lingu[esc sau judec\. De dou\ secole dispari]ia miturilor 1 Sub titlul Artistul la `nchisoare. Ce adaug\ dragostea dorin]ei? Ceva nepre]uit. C`mpiile serii. `n fond. * Au vrut s\ repudieze frumuse]ea [i natura spre profitul unic al inteligen]ei [i al puterilor ei cuceritoare. pantalonii din flanel\ sub]ire se mulau cam mult. cel care se oblig\.

Ce moare aici nu poate s\ treac\. * Roman. * Idem: adolescent [i chiar mult dup\ aceea. dimine]ile s`nt ro[ii [i `ncununate de c`ntece neprih\nite. cu adev\rat sau fals. De aici – aventuri.“ * Roman. * Dordogne1. cre[te atunci at`t de nem\surat. Dar. pur [i simplu. Nenorocirea. Noaptea. s\ uite boala [i moartea.W. Tr\ie[te ca un boem. `n casa unde se p\streaz\ urma [i memoria. {i strig\ atunci spre acea Americ\ pe care n-a `ncetat s-o iubeasc\. mediocru. `n iulie 1951. Se `nc\p\]`neaz\ `ntr-o lupt\ dinainte pierdut\. ([i ea traducea `n acela[i timp adev\rul meu): Nu doresc nimic altceva dec`t ceea ce am. * O femeie care iube[te cu adev\rat. Ea nu accept\ timpul. la Boston. * Anumite seri a c\ror bl`nde]e se prelunge[te. blestem`nd America [i urm\rind cu pasiune oglindirea grandorii [i a `n]elepciunii pe care `nc\ le mai cite[te pe chipul b\tr`nei Europe.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 374 374 ALBERT CAMUS CARNETE 375 Ne`ndoios asta e. Ad\post. Via]a pentru ea nu e dec`t timpul. Dac\ s`nt ferici]i. pietrele au culoarea c\rnii. [i ]ipetele la sf`r[it de sear\ `n preajma r`ului. Partea `nt`i: meci de fotbal. tor]e de efemeride ard pe lampadarele de pe pod. p\m`nt credincios. t`n\r american venit la Paris dup\ ce a f\cut r\zboiul (`n care a fost azv`rlit. student fericit [i conformist). convins c\ ea nu i-ar mai aduce nimic `n plus. De aici vine distrac]ia ei profund\. Partea a doua: corid\. A. * Nu e adev\rat c\ inima se uzeaz\ – ci doar corpul care am\ge[te atunci. Dar aventura nu e niciodat\ complet brutal\. C`nd cedeaz\. Tr\ie[te la Paris. Aici p\m`ntul e roz. * O tragedie despre castitate. loc fericirii. Nu-i de pe lumea asta fiindc\ refuz\ din toat\ fiin]a ei. s\ simuleze picul de nep\sare [i inocen]\ de care e nevoie ca s\ continui s\ tr\ie[ti. pe nea[teptate. cu o d\ruire total\. cu o fa]\ de `necat\. iese pe firul apei. las\ `n m`ini un penaj viu [i acoper\ solul cu aripi [i cear\ din care va ]`[ni o via]\ fugitiv\. * Roman. Unul dintre secretele lui B… este c\ ea n-a putut niciodat\ s\ accepte [i nici s\ suporte sau. oric`t de scurt ar fi el. Astfel confund\ dragostea [i cunoa[terea aceia care au suficient orgoliu ca s\ cread\ c\-[i ajung sie[i. [i ceea ce nu moare `n om o dat\ cu el. Ceilal]i `[i recunosc limitele [i atunci dragostea lor este unic\ pentru c\ pretinde tot. c\l\torule. c`nd erau pu]ine lucruri de cunoscut. `n fine. Se `mboln\ve[te [i moare `ntr-un hotel mizer. Ne ajut\ s\ murim c`nd [tim c\ asemenea seri vor reveni pe p\m`nt dup\ noi. Adesea acest `nceput era suficient cunoa[terii. aici trebuie s\ revii. . 1 C\l\torie cu ma[ina. U[or-u[or. singurul lucru care-l interesa `n dragoste era necunoscutul. Floarea moare `ntr-o zi [i rena[te deja sub soarele oblic. Nu este `ngrijit – are cearc\ne la ochi. [i loviturile b`telor de base-ball. [i atunci accepta leg\tura. deci cunoa[terea. care este el `nsu[i via]\ [i moarte. [i mai cur`nd fiin]a dec`t cunoa[terea. prin compara]ie. ci rena[te `n fiii s\i. Se str\duie[te s\ tr\iasc\ precum ceilal]i. mizerabil [i lipsit de generozitate. nu uit\ niciodat\. f\. devin descump\ni]i – neferici]i de a fi lipsi]i de nefericirea lor. exist\ `ntotdeauna un `nceput.. * Roman. Dar `ndep\rteaz\ u[or tot restul din jurul acestei plante (ginga[e). crapul adormit coboar\ r`ul umflat. sau pedeapsa mea. V. `nc`t nu exist\ b\rbat care s\ nu devin\. Nu este nici m\car destul de inocent\ pentru p\cat. De aici porne[te totul. este c\ nu m\ pot bucura de ceea ce am. A pierdut lustrul chipurilor americane. ca [i peluzele de la Harvard University. * Cei care prefer\ fericirii principiile lor refuz\ s\ fie ferici]i `n afara condi]iilor pe care dinainte le fixaser\ fericirii lor. din tot sufletul. `n str\fundurile ei.carnete_Camus.

Pe urm\. Exist\ nevoia senzual\ de a te uni cu alt\ fiin]\ [i nevoia rezonabil\ de a avea un tovar\[ de via]\“. 216. dar atunci f\r\ s\ mai fiu angoasat de asta. c`nd nici nu `mplinise 29 de ani. {i uita]i de toat\ lumea. 145. prin dezordine. 131-137. `n opinia ei. o respira]ie nepl\cut\. dar `ntotdeauna a trebuit s\ tind spre asta pe c\ile cele mai dificile. s`nt `ns\rcinat\… etc. nu-s bun\ de nimic. doi din]i strica]i. Toat\ lumea. El scrie: „Dragostea nu exist\. spune el. 283 (’97). ’91: contesa poveste[te c\ nu se poate obi[nui cu murd\ria [i cu mirosul nepl\cut al contelui. Jeanne P. La 35 de ani fiul merge la morm`ntul tat\lui s\u [i-[i d\ seama c\ acesta a murit la 30 de ani. un copil ascult\ muzic\. o transpunere a efortului absurd. adev\ratul strig\t feminin: „Dac\ a[ putea s\-l ucid [i s\ creez alt\ fiin]\ asem\n\toare `ntru totul cu el. ci… M\sura este o mi[care.carnete_Camus. Decembrie’90. `n timp ce la mine nu joac\ nici unul. La 70 de ani. certuri pentru drepturi de autor: pp. Idem p. m\ tem s\ nu fiu destul de mort `n moarte [i s\-mi lipseasc\ aerul sub p\m`nt. am gre]uri. `n decembrie. `[i m\rturise[te pasiunea pe care i-o poart\ contesei. ’90: ea cite[te `ntr-ascuns jurnalul so]ului ei pe care acesta `l ]ine sub cheie. care o noteaz\ cu minunare.“ ’97: el pleac\ de acas\ [i nu revine dec`t diminea]a. [i gestul ei mecanic. * „Desigur. . supranumit de tovar\[ii s\i (`n ’17): „pata cenu[ie“. T. dup\ ce a parcurs 35 de verste c\lare. * ~n culmea fericirii – [i noaptea `mi vine `n `nt`mpinare. Septembrie ’67: „Nu s`nt dec`t o biat\ reptil\ care a fost strivit\. s\ fiu `nconjurat de servitori.“ ’78: afl\m c\ Tolstoi cite[te la mas\. ori nu voi muri [i voi continua s\ fiu lipsit de aer. 81 [i 97. Ori voi muri [i atunci de ce aceast\ angoas\? * Roman. P. la Saint-Brieuc. a[ face-o cu pl\cere. 9 octombrie 1862 (c\s\toria dateaz\ din 23 sept. oamenii slabi [i pro[ti se arunc\ asupra bro[urilor lui Lev Nikolaevici. ’87: el `i url\ c\ este urm\rit de ideea s\-[i p\r\seasc\ familia. Din dou\ una. Contesa. prin lupte. Avea 34 de ani. `i spune el. cu nasul `n cadranul luminos al radioului. Deci el este acum cel mai mare. Lucien Camus fusese r\nit mortal `n b\t\lia de pe Marna.): „Toate rela]iile trupe[ti s`nt resping\toare“ [i. – Marcel H. prin z\pad\.: „Ce plicticos e s\ scrii“. Dac\ mi-e team\ c\ o s\-mi lipseasc\ aerul `nseamn\ c\ m\ tem s\ nu mor din asta.T. Camus a v\zut pentru prima oar\ morm`ntul tat\lui s\u. 45 – despre metoda de lucru al lui T. 88 – m\rturisire despre dubla iubire: „Persoanele care au pornit pe un drum gre[it `n via]\. * La fel cum absurdul nu era `n lume sau `n noi. ~ntr-o `nc\pere `ntunecat\. o pl`nge [i o consider\ „o victim\“. 1 ~n 1947. ci `n contradic]ia dintre lume [i experien]a noastr\. nimeni nu m\ iube[te.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 376 376 ALBERT CAMUS CARNETE 377 * Roman. Dou\ personaje: prietenul neam]. ’92: contesa dezv\luie c\ L.“ ’63: „Ce r\m`ne din b\rbatul care am fost?“ spune T. * Jurnalul contesei Tolstoi P. echilibrul definitiv. * Nimeni nu a dorit mai mult ca mine armonia.“ „Picioroangele pe care se ca]\r\ `n prezen]a oamenilor obscuri. la fel m\sura nu este `n real [i nici `n dorin]\. * Stalin. Idem: cimitirele militare din est.“ Aprilie ’63: „Latura fizic\ a dragostei joac\ la el un foarte mare rol.1 Arabii culca]i aici. Dar `ncep s\ judec. ’97: el joac\ tenis `n fiecare diminea]\. ’91: pentru mine e un supliciu. nu e vesel dec`t din cauza iubirii fizice. * Roman. p\r\sirea de sine.

Doar moartea inimilor mari nu este nedreapt\. nu poate pierde o onoare pe care n-a avut-o niciodat\. n-ai s\ ajungi niciodat\ bogat“).“ * Dac\ `ncepi s\ dai `nseamn\ c\ te condamni deoarece nu dai suficient chiar atunci c`nd dai tot. Dar nu individul. grupurile. arsura teribil\ pe care o reprezint\ asta e ca un fier ro[u pe cear\.“ * Roman. de c`nd a disp\rut Combat. Apoi urma naufragiul. de dou\ ori pe s\pt\m`n\. f\r\ s\ am ceva unde s\ pot vorbi. {i c\ ele alc\tuiesc pe tot cuprinsul lumii o societate invizibil\ [i vizibil\ care te `ndrept\]ea s\ tr\ie[ti. am crezut c\ s`nt acuzat de o ac]iune `ntr-adev\r josnic\.B. „~n momentele acelea. Moartea derizorie la cap\tul unei vie]i derizorii. cu ochii `nchi[i. justifica la nevoie. convins c\ voi g\si de atunci `nainte fericirea pe care o con]ineau ele (s\ fiu capabil s\ gust fericirea…). Refugia]ii spanioli. primea [ocul pl\cerii `ntocmai ca o corabie cu p`nze abordat\ brusc `n cea]\ [i lovit\ de la coca la chil\ [i totul `n ea r\sun\ sub lovitur\. Domenech (r\zboi civil – r\zboiul din ’39. niciodat\ cuv`ntul acesta nu fusese mai bine ilustrat. * M. plesne[te sub focul unei dureri insuportabile `n care este totodat\ regenerat\. Se consider\ scriitor al momentului. Iar dac\ o are. sus]ine. [i tu e[ti ca mine. Garcia (pe care A. de la punte p`n\ la catargul din fa]\ [i p`n\ la sutele de odgoane [i grinzi ale extremit\]ilor care tremur\ atunci `ndelung p`n\ `n momentul c`nd se r\stoarn\ `ncet pe o latur\. exist\ unele fiin]e mai mari [i mai adev\rate dec`t altele. Nu era adev\rat. Admirabil\ dovad\ a for]ei religiei sale: el ajunge la caritate f\r\ s\ treac\ prin generozitate. Un Dostoievski din Gironde. ba chiar `n secunda c`nd. Vis\rile `n ma[in\ pe drumul spre Bérard. Gre[e[te c`nd m\ trimite tot timpul la angoasa lui Hristos. Mi se pare c\ eu `l respect mai mult dec`t el. dar `n acea clip\ am `nv\]at s\-i `n]eleg pe to]i umili]ii. Ceea ce face din el un ziarist de prim ordin. * „Doream. Ac]iunile. Dar are `n dispozi]ia lui o tendin]\ invincibil\ s\ se serveasc\ de cruce ca de o arm\ lansatoare. * Declara]iile mele la radio – c`nd m\ ascult. de spectacolul . Buchenwald – [omer). Doar necesarul. Fiin]a se tope[te. * Henry James (Ambasadorii): „Pe mine `nsumi m\ ur\sc c`nd m\ g`ndesc la tot ce trebuie luat de la via]a celorlal]i ca s\ fii fericit [i c\ nici atunci nu e[ti fericit“. g\sesc c\ s`nt exasperant. o batist\. rezisten]\. * V. cel pu]in. uneori. chemam cele mai ascu]ite suferin]e. * Roman. C\ci. cel pu]in. Am recunoscut c\. * Decembrie ’51 A[tept cu r\bdare o catastrof\ care `nt`rzie s\ vin\. ceea ce am resim]it eu `n ziua. {i se d\ oare vreodat\ tot? * S\ nu spui niciodat\ despre un om c\ este dezonorat. ~ntr-adev\r.: „Ah. dar un scriitor de m`na a doua. pentru c\ nu m-am socotit niciodat\ `n drept s\ expun supliciul M`ntuitorului meu. C`nd mama lui locuia `ntr-o camer\. Prea s`nt tot timpul singur. * Mauriac. Gonzales (exist\ clase – [i ele nu pot colabora – respinge toate amabilit\]ile patronului – vrea s\ fie tratat cu asprime. `l iart\ de o datorie de 140 000 F. pe pagina `nt`i a unui ziar al bancherilor.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 378 378 ALBERT CAMUS CARNETE 379 * Roman. `n urma unei ne`n]elegeri. civiliza]iile pot s\ fie. Niciodat\ `nlocuit de c\ldura celorlal]i sau.carnete_Camus. `ntr-adev\r. dac\ el nu are con[tiin]a dezonoarei. nu l\sa acolo nici o urm\ dec`t. `n ciuda tuturor eforturilor mele. Ceea ce-l izbea atunci era c`t de pu]ine obiecte existau la el. A[a m\ face Parisul. expune.) Bertomeu: corul ([i pe urm\ pune s\ se frig\ sardele `n biroul s\u). Este focul onoarei care tocmai tresalt\ [i se afirm\ prin `ns\[i durerea asta extrem\. Este.

a opiniei publice. o simulare. de[i at`t de pu]in. mai ales `n scris. `n\l]imea exact\ la care tr\iesc `n realitate. – Crea]ie. [i pe urm\ am ie[it din ea. Dac\ a[ sim]i o adev\rat\ `ncredere. Bie]i meschini. zile `n [ir. singura [i constanta afirma]ie. * Ideea pe care mi-o fac despre vulgaritate o datorez c`torva mari burghezi. `mpotriva bombei atomice este morala interna]ional\ pe care se ocup\ s\ o dezvolte prin condamn\ri publice. Impresie pe care mi-a f\cut-o `ntotdeauna orice dement. * Guilloux despre Chamson: „Pentru el. [uvoaie de muzic\ trist\. Dar numai pentru mine: adev\rul care nu se poate spune. Dar ea nu poate fi altceva dec`t afirmarea contradic]iei [i decizia eroic\ de a se men]ine `n ea [i de a supravie]ui. m\car o secund\. * Via]a lui Velázquez. Nu-i iubi dec`t pe c`]iva dintre ei. Ei o consider\ ca rezolvarea contradic]iei. ~n]elege-i pe to]i. din clipa c`nd dau spectacolul vanit\]ii lor r\nite. * .qxd 12/12/02 4:31 PM Page 380 380 ALBERT CAMUS CARNETE 381 generozit\]ii lor. Pe jum\tate. ]`[nind din milioane de ma[ini minunate. `nghe] [i tocmai de aici `mi vine tonul acesta `nghe]at. Virtutea umilin]ei triumf\ atunci pentru prima oar\ `n ei. * Pies\. prea dispre]uitor ca s\ traduc\ `ntr-adev\r dispre]ul. * Emerson: Orice zid e o poart\. a[ r`de [i totul ar fi `n regul\. `ntr-adev\r. * S\ nu atac niciodat\ pe nimeni. m`ndri de cultura [i de privilegiile lor. Dar acum tocmai am f\cut efortul definitiv. * Cea mai bun\ protec]ie a U. destul ca s\ o [tiu bine de acum `nainte. Mai eram `ns\. ca Mauriac. totodat\. * N-am fost niciodat\ foarte supus `n fa]a lumii.carnete_Camus. `n afar\ de faptul c\ acum vorbe[te doar poetic. – De acum `nainte. dar `ntru r\utate. deci binevoitor. Compenseaz\ deci singura ei inferioritate recurg`nd la o judecat\ moral\ pe care totu[i o neag\ `n filosofia sa oficial\. O [tiu din experien]\. P`n\ la urm\. * Peste lumea `ntreag\. M\sur\. * Overbeck a avut impresia c\ nebunia lui Nietzsche era simulat\. Comentariu despre Velázquez. * Marxismul aduce societ\]ii iacobine [i burgheze acela[i repro[ pe care-l aducea cre[tinismul elenismului: intelectualism [i formalism. cel\lalt nu e dec`t cineva care te-ar putea `ntrerupe“. Timpul criticilor [i al polemicii s-a `ncheiat.S. * S\ `nl\tur total critica [i polemica. Nimic nu e schimbat. dar exasperant pentru cine `l aude. El se `ntoarce de la r\zboi. * Cel mai r\u dintre destine este proasta dispozi]ie. * Am despre mine ideea cea mai cumplit\. Dragostea poate s\ fie a[a. * Injusti]ia ipocrit\ duce la r\zboaie. Ei `ncearc\ atunci s\ r\neasc\ la chiar nivelul unde au fost r\ni]i [i descoper\. Liber. I-am cedat. Justi]ia violent\ le precipit\. * „Limita“ trebuie s\ fie adev\rul tuturor.R. Cred c\ `n privin]a asta libertatea mea e total\. Este [i a mea `n m\sura `n care eu s`nt al tuturor.S. {i asta a fost adev\rata mea tenta]ie dup\ ani de str\lucire [i de for]\.

) Jean se `ndreapt\ spre un col] [i eu spun v\z`ndu-l (dar sentimentul acesta nu e `n `ntregime `n mine. Vianney2. de ani de zile. E `mbr\cat\ ca o ]\ranc\. {i. [i cu Vera. Ne apropiem de un grup de b\rba]i care lucreaz\. g`ndindu-m\ c\ nu mi-am luat r\mas-bun de la A. vag port din Europa Central\. pe care l-a [terpelit din gar\ (de la cine?). ~i `mbr\]i[ez [i pl`ng. Nu s\r\cia sau munca necontenit\ duce la dec\derea omului. tot repede. mi se pare. prezent\ [i absent\. ~n lipsa dragostei. * Mitul lui Euforion. C`t de mult te iubesc. lag\rele. un soi de protest rostit de unul dintre oamenii care lucreaz\ ([eful. dintr-o dat\. p. c\tre Tolstoi: „Am fost fericit s\ v\ fiu contemporan“. 2 Philippe Vianney. pe moarte. Merg spre supliciu. Con[tiin]a voastr\ nu mai este a mea. ca [i cum a[ vrea s\ mai a[tept. p`n\ la lacrimi aproape. Dar el poate tr\i. de ceilal]i camarazi. [i cu m`inile. mai cur`nd ca o auror\. cred. Mi se pare c\ [ov\i pu]in. am putut s\ notez multe am\nunte. Ast\-noapte. O str\fulgerare teribil\ `n capul meu. Trag repede. sub forme diferite. nota 1. Via]a teribil\ a pescarilor. departe de a-i pl`nge. Voia s\ scrie un roman „`n care s\ nu existe vinova]i“. [i de la nimeni.carnete_Camus. legate. scot un strig\t de bucurie „Ah! Vera. prea lung. un dor imens.. * Man of Aran3. P\r\sim scara [i trecem printr-un soi de gar\ din care ies singur cu A. ca unui bolnav: „Oh! Iart\-m\“. [i de X. dintre care unul. tot `nconjurat. Vera m\ `nso]e[te de c`tva timp – nu o cunosc `n timpul visului. care devine insuportabil\. foarte `ncet. pe care nu-l mai v\zusem din timpul ocupa]iei [i zilele minunate ale Eliber\rii Parisului. dar la care ]in mult) m\ `nso]e[te. Rezultat: secolul al XX-lea.“ Iau pistolul [i cursa re`ncepe. fraz\ pe care mi-o repet mie `nsumi. [tiam… (sub`n]eles: c\ ai face tot ce trebuie pentru asta). ~mi spune la ureche (mersul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 382 382 ALBERT CAMUS CARNETE 383 Iuda ridic\ tr\darea [i ura la rang de principiu ca s\ aduc\ m\rturie.1 * L-am re`nt`lnit ieri pe P. tot foarte decis. [antiere. este o noapte plin\ de un v`nt u[or. * Roman (sau pies\) – personaj: Ellan – fur. `n grup. {i. cu un soi de pace. pe r`nd) m\ `ntreab\ de ce. dar la trezire m\ g`ndesc la ea ca la S. Goethe `l face s\ moar\. m\ `ndrept. ({i ideea c\ s`nt `mpins. este `ntotdeauna cel al execu]iei. Dar ghicesc c\ Vera are un pistol. spre locul supliciului. {i aud o fraz\. 375. Scotto Lavina (prieten din Alger pe care-l v\d foarte rar. s\ mai tr\iesc. La ie[irea din gar\. El. `i admir\m [i `i respect\m. de t`mpla mea. un fel de descoperire `nc`ntat\ [i angoasat\): „{i pe urm\ el o va lua de la cap\t“. Cineva din grup (s`nt [i paznici a c\ror prezen]\ o percep prea pu]in [i mai este [i A. `n favoarea lui Hristos. Dou\ vise favorite. * Na]ionale. Copilul titanismului contemporan [i al frumuse]ii antice. De `ndat\ ce s`nt sigur de asta. 3 Film de Robert Flaherty (1934). g\ri. Peisajul e modern. {i am dificult\]i `n sprijinirea pistolului. dup\ Tolstoi: un bordel intelectual. din Rezisten]\.“ Iar eu: „F\r\ nume proprii. Jurnalist – din Africa spre tot universul. mai ales f\r\ nume proprii“. * Jurnalismul. Scrisoarea lui Turgheniev. * Ora dou\ noaptea. este gr\bit): „Chiar ieri nevast\-mea `mi vorbea de X. stil vechi. cel pu]in indirect. * Pies\ de dragoste. Ei `mi spun la revedere ca de obicei. cf. cred) [i pe care am uitat-o `n clipa c`nd se sf`r[e[te visul. cu o spaim\ sporit\. trezindu-m\ brusc. Dar ceilal]i m-au dep\[it pu]in. Copiii mei se afl\ `n v`rful sc\rii pe care urc eu. c\ s`ntem `mpin[i chiar – umbl\m cu to]ii apleca]i `nainte. Ci aservirea sordid\ a uzinei [i via]a periferiilor. [i eu spun. unul dintre conduc\torii Mi[c\rii de Eliberare ajung`nd la picioarele unei sc\ri imense: „Vreau s\ r\m`n `n inima numelui comun“. Heliosang. . 1 Cf. * Morala voastr\ nu este [i a mea. ca toat\ lumea din jurul meu. pentru prima oar\. [i f\r\ paznici. * Roman picaresc.

Nu [tie cum s\-i elibereze.carnete_Camus. * Singurul nemuritor este acela pentru care toate lucrurile s`nt nemuritoare. Etienne-Dunières. spune el. * Nietzsche c\tre sora sa. pentru ca asta s\ nu se mai repete. eu nu-s f\cut pentru du[m\nie [i pentru ur\… P`n\ atunci n-am ur`t niciodat\ pe nimeni. ]inu]i pe culoar `n timp ce trenul pleac\ mai departe. s`nt `n[f\ca]i. `i scria Malvidei von Meysenburg: „Sora mea o socote[te pe Lou un [arpe veninos care trebuie strivit cu orice pre] [i ac]ioneaz\ `n consecin]\.“ * Roman. * 1 Lou Andreas Salomé. despre afacerea Lou1 : „Nu.“ * La clinica din Jena. o bun\ dispozi]ie – dar la cap\tul unei sf`[ieri. La sta]ia urm\toare. guvernele. chiar soarele. M\re]ia vine dup\ placul lui Dumnezeu. c\ i s-a furat baioneta `n timp ce fusese la toalet\. (E. luna [i stelele“. Nu-i poate urma. * Thoreau: „At`t timp c`t un om r\m`ne acela[i. vizibil nevinova]i.“ E nevoie. ~[i petrece noaptea `n sala de a[teptare. Durerea mea (moartea tat\lui s\u [i a mamei sale).2) * Dup\ Emerson. * Geniul `nseamn\ o s\n\tate. cu g`ndul la ei.“ 2 Emerson. nefericit. cu at`t prime[te mai mult. Scrisoare trimis\ de Nietzsche `n 1883. solda]ii `i pun s\ coboare. ziua de lucru fiind `ncheiat\. un stil superior. * Ceea ce am spus am spus pentru binele tuturor [i al acelei p\r]i din mine care este de partea tuturor zilelor. La sf`r[itul lui noiembrie 1882. de cei „care ar `nnoda noul nod gordian al civiliza]iei grece[ti dup\ ce a fost t\iat“. Idem. ~n timpul ocupa]iei. Emerson: „Ascultarea pe care o acord\ un om geniului s\u.“ * Idem: „Nu cu scrupule va deveni cineva om mare. dup\ `mp\carea cu sora sa. Doi muncitori care se preg\teau s\ coboare [i s\ se duc\ acas\.“ * Idem: „Ce altceva ne r\m`ne dec`t s\ lu\m drept sigur faptul c\ evit`nd minciuna [i m`nia dob`ndim o voce [i un limbaj de om. nu l-a[ accepta. Dar alt\ parte din mine cunoa[te o tain\ care nu e f\cut\ s\ fie dezv\luit\ – [i cu care va trebui s\ mor. `ntr-o sear\ de iarn\. Trenul e aglomerat. ~i vedem cum se `ndep\rteaz\ `n cea]a `nghe]at\. Un soldat neam] `[i d\ seama.: „Dac\ s-ar g\si ast\zi un remediu `mpotriva mor]ii. fericirea mea (dragostea ei) nu au un sens dec`t dac\ trebuie s\ m\ duc [i eu acolo“. Ei protesteaz\ slab. `ntreaga lume `l aprob\. Cu c`t d\ mai mult. societatea. resemna]i. Nu-i nimic de f\cut dec`t s\ continue. asta este credin]a prin excelen]\“. trenul pentru St. ci `ntotdeauna [i exclusiv pe Ariadna. cu pu]in `nainte de sta]ia de la Firminy.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 384 384 ALBERT CAMUS CARNETE 385 V. Nietzsche vorbe[te lucid despre orice cu Overbeck timp `ndelungat – numai despre operele sale nu. dou\ compartimente fiind rezervate armatei germane. americanii s`nt ni[te mecanici at`t de prodigio[i numai pentru c\ se tem de oboseal\ [i de suferin]\: din lene. – S\ te risipe[ti ca s\ te `mbog\]e[ti. * Crea]ia. Martorul coboar\ [i el. Dar p`n\ atunci cei doi vor fi b\tu]i [i poate chiar vor muri. Urlete de furie. Abia acum m\ simt umilit. * „Un om labirintic nu caut\ niciodat\ adev\rul. la ce-i mai r\u. de ni[te „anti-Alexandru“. * Emerson: „Se poate `nt`mpla ca `nsu[i cel care a sus]inut doctrina asta (c\ omul are suflet) s\ o ia la fug\ din fa]a jurnalului compus noaptea de cine [tie ce [mecher obscur care nu [tie ce scrie [i `[i `nmoaie pana `n noroi [i `n umbr\. ca [i o zi frumoas\. . g`ndindu-se.

– {i pe urm\ nu ]i-am mai cer[it dec`t aten]ia. dar dep\[e[te biserica [i merge spre fluviu. dar asta e legea crea]iei: s\ faci ceva cu ce ai la dispozi]ie. ]i-am cer[it ani `n [ir dragostea. singur\tatea spaniol\. apoi se `ntoarce `n insula sa. * Emerson.“ „~nseamn\ c\ s`nte]i lipsit de ea. ~ncarc\ piatra `ntr-o barc\ lung\ [i urc\ pe fluviu spre p\durea virgin\ `n care dispare1.“ * Pies\. D. categoric. {i totu[i ce doresc eu cel mai profund ast\zi este o moarte t\cut\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 386 386 ALBERT CAMUS CARNETE 387 Fiecare scriitor. am ref\cut toate etapele epocii. nici pe cealalt\. este `ntrerupt `n scrierea romanului s\u de o scen\ pe care i-o face nevast\-sa. – trufa[. * ~n str\fundurile mele. Ea intr\ `n ochii no[tri. Nu am ob]inut-o nici pe una. * P`n\ [i moartea `mi va fi controversat\. N-a fost niciodat\ vorba de a[a ceva. st\p`nirea de sine aproape `ntotdeauna posibil\.“ * Anticii [i clasicii feminizau natura. simte nevoia s\ spun\ sau s\ scrie c\ geniul este `ntotdeauna fluierat de contemporanii s\i. nici refulare. De scris Capricii (à la Goya). Mai t`rziu (`ncep`nd din 1939). Din str\fundul fiin]ei mele. p`n\ ce-i sf`[ie. triumf\tor sau incapabil de dorin]\.carnete_Camus. asta nu-i adev\rat `n general. procesiunea. `]i trebuie nu numai o energie neclintit\ [i o tensiune ne`ntrerupt\.“ * Idem: „Este dreptul fiec\rui om s\ fie judecat [i caracterizat `n func]ie de cea mai bun\ influen]\ a sa. sub biciul r\zboaielor [i al revolu]iilor. dar nu reu[e[te s\ continue. doar uneori [i adesea din `nt`mplare. mare sau mic.“ „Poate. abia acum nu mai poate fi vorba de dragoste `ntre noi. Un b\rbat la cap\tul din fa]\ al bacului. * ~i executa cu propria sa m`n\: „Trebuie. . * Celor c`torva oameni care mi-au `ng\duit s\ admir. ci [i pu]in noroc. spunea el. Se intra `n ea. femeile re]inute sau libere. care s\-i lase `mp\ca]i pe cei pe care-i iubesc. „Nu. Nu mai exist\ mister. Toate experien]ele. [i tu `nsu]i dezl\n]uit sau circumspect. B\rbatul. Dar `n pas caden]at. Vizitatorul ia piatra. dispre]uitor. Ast\zi. Dic]ionar perpetuu (pentru Cronici). nu vrea s\ reg\seasc\ firul. s-a trecut prin toate. piatra se pr\v\lesc. Omul nu iese din ea dec`t pentru ni[te clipe. ci ceea ce am f\cut. s\ pl\te[ti cu persoana ta“. Libertatea spiritului este acum aproape complet\. 1848: „Cum de-am reu[it ca progresul ma[inismului s\ serveasc\ tuturor. * Libertatea sexual\ ne-a adus cel pu]in asta: c\ acum s`nt posibile castitatea [i superioritatea voin]ei. Abia pe urm\ va trebui s\ judeca]i nu ceea ce am. s`nt la cap\t – [i singur\tatea mea se revars\ de at`tea umbre [i opere care-mi apar]in numai mie. Ora[ul. * Iguape.“ * Ca s\ r\m`i om `n lumea de azi. * 1 Not\ pentru „Piatra care cre[te“. `n Exilul [i `mp\r\]ia. * „Nu exist\ psihologie `n art\. am `ncercat s\ reunesc. Pictorii no[tri o virilizeaz\. Vine s\ lucreze la Paris. * Roman. disperat. pe aripile clamorii. le port cea mai mare recuno[tin]\ din via]a mea. * G. `nfocate sau vis\toare. ca s\ p\streze un argument [i s\-[i men]in\ intact resentimentul. Natural. Dar este l\muritoare nevoia asta la scriitor. * Proiect. cu excep]ia muncitorului? El a fost r\nit de moarte. De fapt.

* Poe]ii no[tri blestema]i3 au dou\ legi: maledic]iunea [i intriga. Niciodat\ n-am putut pierde. pe de alta. de Ibsen. 3 ~n limba francez\: poè tes maudits (n. Ascetic. gustul onoarei. Sentimentul c\ am ajutat [i c\ ajut mul]i oameni – [i c\ mie totu[i nu-mi vine nimeni `n ajutor… Nu s`nt m`ndru de mine. . a[ muri cu un sentiment `ngrozitor. nici `n cele mai grele momente de lipsuri. – Se cite[te. Citesc `n Littré: „Tenebrion“: 1) Prieten al tenebrelor intelectuale. Capodoper\ – nu-l v\d la fel de mare dec`t pe de Falla. * 28 februarie 1952. * Medeea – interpretat\ de compania Teatrului Antic. ca acela care-[i reg\se[te `n fine patria. Dar ve]i scrie cu fiecare ocazie c\ s`ntem poporul cel mai inteligent de pe p\m`nt. am citit f\r\ s\ clipesc: „La fel ca `n cazul multor suflete p\tima[e. Scen\ cu cititorul. v\ dau pe u[\ afar\. ci un confort [i o amor]ire. Secretarului de redac]ie idealist: – Ziarul dumneavoastr\ nu se vede. spune corul. Ea nu e revolu]ionar\ dec`t dac\ este adev\rat\. Eu s`nt f\r\ cetate. al III-lea Reich. Descoperirea Braziliei. Adev\rata demen]\ arde pe piscul unei nesf`r[ite lucidit\]i. ast\zi. a mea este credin]a. * Dac\ ar fi s\ mor `n seara asta. care mi-era necunoscut [i care totu[i `mi face r\u ast\-sear\. „Ce nenorocire pentru omul f\r\ cetate. `n stare larvar\. Revista presei: cel care-l expune pe Hristos la vedere. 2) Gen de coleoptere dintre care o specie. Sf`r[it. – Cine-l cite[te de la vecinul s\u nu-l cump\r\. dar de la distan]\.R. (Criticului dramatic) Acest autor nu are prieteni aici. red. * Ibsen. * Polemic\ `mpotriva O. * Presa nu este adev\rat\ pentru c\ e revolu]ionar\. pe de o parte. r\sfoind distrat o carte agreabil\. O secund\ mai t`rziu. fraza r\suna din nou `n mine [i am izbucnit `n lacrimi. Amuzant.). ridic\ `ntrebarea: cum s\ `mpaci voin]a [i morala. Nu pot auzi acest limbaj f\r\ s\ pl`ng. – Noi s`ntem memoria lui. a lui Villa-Lobos – o dat\ cu el revine grandoarea `n muzic\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 388 388 ALBERT CAMUS CARNETE 389 ~ntr-o sear\. – Nu. [i inima mi s-a str`ns de multe ori `n fa]a dec\derii extreme care a atins secolul. Publicul nu are memorie. pe prima pagin\ a ziarului ghiftui]ilor. Ve]i c\uta deci s\ spune]i c\ este vorba de idei.“ Se mai nume[te [i g\rg\ri]\. ale mele s`nt sentimenele. dar vorbe[te despre el. A doua zi va scrie articolul care va dezv\lui totul. * O parte din mine a dispre]uit f\r\ m\sur\ epoca asta.2. Actul al III-lea la el acas\. (~mp\rat [i Galilean)1. – Un ziar e f\cut s\ se citeasc\. 2 Omul revoltat. Este ridicarea `n mas\ a tenebrionilor. face]i s\ nu fiu f\r\ cetate“. Be]iv\nia sufletului [i a trupului nu este o demen]\. Cuvintele acestea s`nt ale mele.carnete_Camus. venise momentul c`nd `ncrederea sa `n via]\ sl\bea“. tr\ie[te `n f\in\. Trebuie s\ poat\ fi citit pe exemplarul vecinului din metrou. Publicul nu mai admite inteligen]a dec`t `n cuprinsul unor fraze idioate. dragostea [i libertatea. * 1 ~mp\rat [i Galilean. simpla b\nuial\ de inteligen]\ este suficient\ ca s\ nimiceasc\ un om. Progresistul prieten al lag\relor etc. * Nemesis. Dup\ Olimpul [i Calvarul. Dar o alt\ parte din mine a vrut s\-[i asume dec\derea [i lupta comun\… * Comedie despre pres\ – A nuan]a? Dac\ mai g\sesc `n vocabularul dumneavoastr\ un cuv`nt ca acesta. ~n Fran]a.“ „O.

. Altfel spus. * Ei s`nt revolta. Via]a lui Tolstoi.R1 S`ntem destul de pu]ini. `mi scrie c\ nu trebuie s\ cred prea mult ce spune acel b\tr`n poet. Iat\-i pe campionii no[tri. pe blestema]ii no[tri retra[i sub cortul confortabil al maledic]iunii [i care nu ies de acolo dec`t pentru intrigi. ~n ce punct ne afl\m. * 1 Omul revoltat. ca acest ziar s\ treac\ `n m`inile unui financiar veros. * Cf. Este o `ncredere pe care o acord. Nu vor ceda acest rol nim\nui – iar cine pretinde s\ se revolte altfel va fi excomunicat. 69: „Via]a“ `n roman. Mai `nt`i cu cel care practic\ la maximum generozitatea [i loialitatea – [i pe care decen]a `l `mpiedic\ s\ uzeze de toate avantajele sale. ca s\ mearg\ s\-[i ofere serviciile acestui negustor de `ndat\ ce oamenii liberi vor fi p\r\sit locul2. Altul vine pe urm\ s\-mi solicite un mic serviciu. * Scrisoare lui A. Aiurea. odat\ `napoiat acas\. a[adar? Unul a[teapt\ s\ vad\ ziarul cel mai cinstit pe care s\-l fi cunoscut vremurile astea. * Bacantele1. {i asta nu-i ceva preconceput. De aceea singura lor [ans\ de a `nainta const\ `n a se ag\]a de spinarea unui pe[te mare. creat prin sacrificiul [i munca a sute de oameni. `n pofida furtunii care se apropie.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 390 390 ALBERT CAMUS CARNETE 391 Iubirea `ntru Dumnezeu este aparent singura pe care o suport\m din moment ce vrem `ntotdeauna s\ fim iubi]i `n ciuda noastr\. p. care a comentat Bacantele lui Euripide `n Na[terea tragediei. Romain Rolland. Idem: „Este greu s\ iube[ti o femeie [i s\ nu faci nimic bun“. zidul de nezdruncinat care se ridic\ `n fa]a servitu]ii `n cre[tere. Altul `n momentul chiar c`nd `l sus]ine [i aplaud\ pe vechiul s\u prieten `mpotriva mea. Nietzsche. prime[te o scrisoare care refuz\ din pur\ generozitate s\-l confrunte cu patronul s\u [i. La ce ar folosi s\ fim milioane dac\ „biserica“ noastr\ ar avea drept prim comandament: Vei min]i? Asta nu `nseamn\ c`tu[i de pu]in c\ eficacitatea nu ar avea sens. Supravie]uirea adev\rului nu este o problem\ mai pu]in important\ dec`t adev\rul `nsu[i. care se teme s\ nu fie prost judecat fiindc\ a reprezentat mult timp o editur\ care a abuzat de `ncrederea mea. pare-mi-se. `noat\ prost. Dar de a mea vreau s\ mor“. me[tere[te un eseu `n care se `ntristeaz\ de faptul c\ morali[tii ca mine vor sf`r[i `ntr-o zi prin a deveni poli]i[ti. Are un sens secund. f\r\ s\ piard\ o clip\. tr\ind din v`n\toarea [i eforturile celuilalt. Maquet Avansez cu acela[i pas. [i. mai degrab\ dec`t s\ se supun\ lor. speriindu-se brusc. Asta-i tot. [i se r\sp`ndesc f\r\ s\ fac\ nimic. de altfel. 1 Proiect de pies\ intitulat\ ceva mai jos Bacanta. ca s\ mai `ndulceasc\ efectul. spun eu. `mi scrie iar ca s\ m\ implore s\ nu fac publice scrisoarea lui [i mica lui tr\dare. 2 Aluzie la Combat. cu acela[i con]inut… Voi [ti atunci dac\ s`nt un artist veritabil. pe[tii remoras. Trebuie s\ o definim pe aceasta din urm\ `nainte de a ne preocupa de primul. Penteus ar trebui s\ spun\: „N-am nevoie de lipsa voastr\ de m\sur\.carnete_Camus. a[teapt\. Dar a[ vrea ca ele s\ [i le supun\. Este o problem\ care vine dup\ aceea. Dar adev\rul trece `naintea eficacit\]ii. Iar altul. A[a s`nt [i moravurile pariziene. `l prime[te [i. cu umilin]\. Camus se apropie `nc\ o dat\ de Ei s`nt cei care ne vor garanta libertatea [i care anun]\ c\ vor ]ine zdrav\n `n m`n\ stindardul. voca]iei mele… Viitoarele mele c\r]i nu vor ocoli problemele momentului. ca artist [i ca om. prima scatoalc\ a poli]istului de serviciu `i va pune `n genunchi! * Fragment de scrisoare despre O. * O anumit\ ras\ de oameni [tie cu cine poate s\-[i fac\ de cap. din M\rile Sudului. compune un articol `n care m\ insult\ [i despre care `mi va fi scris. Dar ea trebuie s\ fie rezolvat\… Cre[tinii au `nceput prin a fi doisprezece – marxi[tii doi. `[i pompeaz\ de acolo hrana. * Dup\ Melville. Cufund\ apoi un soi de tub p`n\ `n stomacul unui rechin. m`ndria. visez la o crea]ie mai liber\. cere s\ se explice `n fa]a mea.

mistii!“2 Ca s\ treac\ `n infern. Totul tace.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 392 392 ALBERT CAMUS CARNETE 393 Bacanta. ~n]elepciunea se deschide acum `n fa]a ta. ~n singur\tate. iar inteligen]a mea. s\-mi `ntind\ m`na. deghizat `n sceptic diletant (Silen?): „S\ m\ bucur. Ascult\.. ca s\ m\ distrug\. f\r\ ca niciodat\. ~nt`iul Dionysos `l va reconstitui pe Penteu4: „Uite-l pe Dumnezeul t\u.“ Dionysos I [i Penteu: Cine e[ti tu ca s\ afi[ezi at`ta virtute? – Eu nu am virtute. Doi Dionysos: 1) Zeu al p\m`ntului. s\ m\ bucur!“ ~nceput: b\tr`nii alearg\ la bacante. Sau… „Dar a[teapt\ s\ adoarm\ to]i. Triptolem3. Urme la Evanghelistul Luca: „Las\ mor]ii s\-i `ngroape pe mor]i [i tu du-te s\ anun]i `mp\r\]ia lui Dumnezeu“. a[ vrea s\ fiu. Iahos este [i strig\tul violent de bucurie scos `n timpul bacanalelor. dac\ ai avea m\car idee despre ce ascunde el. – Ah! Ard de dorin]a s\ o cunosc. * La patruzeci de ani consim]i la anihilarea unei p\r]i din tine. a fost trimis `n jurul lumii de zei]\ ca s\-i `nve]e pe oameni agricultura. Am destul\ m`nie ca s\-i lovesc pe zei `n fa]\. Eu. – Uite-o: ]i-ai cucerit acum dreptul la nebunie…“ Penteu [i bacanta url\ f\r\ `ntrerupere `n timp ce cade cortina. r\pit\ de Hades. – Nu le-ai luat? – Ba da. v\carul ce a ajutat-o pe Demetra c`nd `[i c\uta fiica. virtuos! (izbucne[te `n r`s) la drept vorbind. pe Kore. moartea este eliberare. Zeu negru. Idem: Un om ca mine. sclav. un strig\t personificat. * …To]i [i toate peste mine. s\ m\ iubeasc\ pentru ceea ce s`nt [i 1 Camus a `mplinit 40 de ani la 7 noiembrie 1953. El care ucide at`t de bine [i eu care ra]ionez at`t de bine… Vom face minuni. Nihili[ti. Bacanta: Vrea s\ se duc\ acolo.carnete_Camus. fiecare alerga `n rada de la Falere ca s\ fac\ o baie purificatoare. „Cetatea trebuie ap\rat\. Acum ai dreptul la nebunie. dar nu este demn s\ m\ adore dec`t cel care a dovedit c\ nu va ceda niciodat\ `n fa]a desfr`ului sufletului [i al trupului. Sens: moartea nu e dureroas\. Trei zei la Eleusis: Iahos. destul\ dorin]\… ca s-o siluiesc pe femeia celui mai bun prieten. Via]a p\m`nteasc\ este o moarte. Un filosof (Oare ucide? Cum ucide? Se ucide bine etc.) Un poet Un preot: Preotule. conduse de propria sa mam\. dar s`ngele meu arde. cel pu]in ca toat\ dragostea asta nefolosit\ s\ `nsufle]easc\ [i s\ fac\ s\ str\luceasc\ o oper\ pentru care nu mai am putere `n acest moment1. {i fie ca ea s\ te ucid\ doar pe tine!“ Intr\ Dionysos II. Pentru tine singur. Triptolem. La Eleusis nu erau ini]ia]i uciga[ii (Nero nu a `ndr\znit) sau cei „a c\ror voce nu este just\“.1 2) Asiaticul decadent: vin [i voluptate. 3 Iahos este fiul Demetrei [i al fratelui ei. Demetra (mama). vorb\rie. – Nu ai r`vnit la o femeie? – Ba da. `n sf`r[it. Dar m\ sc`rbesc c`inii \[tia care alearg\ unii dup\ al]ii. Agave. Ea nu trebuie sacrificat\ dragostei. Eu `i voi `mprumuta ra]ionamentul meu.. niciodat\. cer`ndu-[i partea lor f\r\ `ncetare. av`nd toate puterile. `n fa]a falsului zeu care m\ preced\ `ntotdeauna. A doua zi a misterelor: „~n mare. – Nu e[ti violent? (~l love[te. Zeus. Penteu se opune. II – Cine poate face s\ tac\ ]ipetele demen]ei? I – Cel care cunoa[te demen]a [i o ]ine supus\. Dionysos II [i bacantele celebreaz\ sacrificiul. Iahos. 4 Penteu a fost sf`[iat `n buc\]i de bacante.) Penteu sf`[iat `n buc\]i. . Intervine Dionysos I [i le impune t\cerea. s\ vin\ `n ajutorul meu. ce vei face cu aceia? Un negustor.“ „Ea nu trebuie s\ sacrifice dragostea. 1 Dionysos [i Iahos: dou\ nume care desemneaz\ acela[i zeu. Dionysos trebuie s\ v`sleasc\ singur. iar el va ucide pentru mine. c`nd r\suna strig\tul : „Ini]ia]ii `n mare!“. S\ dea Dumnezeu. fiecare cer`nd de la dorin]a celuilalt s\-i `nlocuiasc\ dorin]a proprie. zeu viril. poate orice. urmat de Dionysos I. 2 Pe 16 Boedromion. Cel pe care-l refuz\ Penteus.

* Solsti]iul de var\. da. Notele care urmeaz\ se refer\ aproape toate la preg\tirea culegerii de nuvele Exilul [i `mp\r\]ia. ~n oaz\. Ei `mi socotesc energia f\r\ limite [i cred c\ ar trebui s\ le-o `mpart. Roiuri de copii veseli care se `nv`rtesc asemenea unor dervi[i micu]i [i r`d ar\t`ndu-[i to]i din]ii. `n pofida nenorocirilor ei extreme». Camus a vizitat singur. ca s\-i fac s\ tr\iasc\. Reforme. Pe p\m`ntul uscat [i tare – [i eu – care nu posed nimic [i nu voi putea niciodat\ s\ posed ceva. {i dac\ ar trebui s\ renasc. zidurile de noroi deasupra c\rora str\lucesc fructele de aur. despre Malraux. * 1 ~n decembrie 1952. Dar ea era mai ales acceptarea. * Boghari-Djelfa1 – micul erg2. Laghouat [i `n fa]a colinei st`ncoase acoperite de foi `ndoite de silex – imensa `ntindere – noaptea care vine ca o umbr\ neagr\ din ad`ncul orizontului. ba chiar unele m`nc`ndu-le pe celelalte. ~ns\ e o minciun\ s\ i se promit\ altceva. mai simplu. C`inii neobosi]i ai nop]ii.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 394 394 ALBERT CAMUS CARNETE 395 ca s\ r\m`n ceea ce s`nt. {i pe urm\ ajungi `ntr-o pia]\. Dar mi-am pus toate for]ele `n pasiunea istovitoare de a crea [i `n rest s`nt cel mai dezarmat [i cel mai nevolnic dintre to]i. 2 Regiune din Sahara acoperit\ de dune (n. cu ma[ina.). * Naivitatea intelectualului din 1950 care crede c\ trebuie s\ se `mb\]o[eze ca s\ devin\ m\re]. [i fascina]ia asta… * Doamna V. insuficiente globule ro[ii. * Stil. Adev\rata disperare nu duce niciodat\ dec`t la m`hnire [i iner]ie. Ele s`nt uneori ca tunetul: izbesc. asem\n\tor cu ei. Laghouat i-a inspirat decorul din Femeia adulter\. * Ei bine. C`t despre bucurie.“ Idem: „Se putea crede c\ ea era toat\ doar nesupunere [i era adev\rat c\ acea fiin]\ `ncununat\ de fl\c\ri ardea ca `ns\[i revolta. teritoriile din sudul algerian. S\r\cia extrem\ [i uscat\ – dar aici regal\. Mai `nt`i trebuie s\ i se refac\ s`ngele. Fran]a e asemenea unui bolnav de leucemie. * Roman. Nuvel\ care s-ar petrece `n ziua cea mai lung\ a anului.“ * Nu-i cred pe cei care spun c\ se cufund\ `n pl\cere din disperare. «Voi accepta s\ mor ast\zi (la treizeci de ani) fiindc\ am avut destule bucurii. devine verde. mi-a[ dori aceea[i via]\. S\r\cia „regal\“ este o idee care se reg\se[te `n Exilul [i `mp\r\]ia. tr. iat\-v\ t`rfe ca [i ceilal]i! * Cine nu d\ nimic nu are nimic. – Din ad`ncul orizontului… M\ [i a[tept s\ v\d ap\r`nd ni[te animale fabuloase [i s\ g\sesc acolo. Pruden]\ `n fa]a formulelor.R. * ~mp\r]it `ntre o fiin]\ care refuz\ total moartea [i o fiin]\ care o accept\ total. dar nu lumineaz\. Poate c\ acum e momentul s\ vorbesc despre de[ertul `n care am g\sit aceea[i evadare. „Nu mai avea puterea s\ o iubeasc\. nici s\ declan[eze o revolu]ie. Cea mai mare nenorocire nu este s\ nu fii iubit. `n timp ce apusul devine ro[u. Dar to]i s`ntem a[a un pic. devine roz. ci s\ nu iube[ti. aceasta murise. T\cerea [i singur\tatea. care pleac\ `n Japonia: „Se duce acolo numai ca s\ aib\ de unde s\ se `ntoarc\“. ~n el mai d\inuia doar capacitatea de a suferi din cauza ei tot ceea ce `n iubire este priva]iune sau lips\. Ea nu-i mai putea da dec`t suferin]a. * Prea multe globule albe. Corturile negre ale nomazilor.carnete_Camus. Ea nu mai e capabil\ s\ poarte un r\zboi. o t\cere nu mai pu]in fabuloas\. .

culcat\ `ntr-un pat mare. f\r\ s\ scoat\ un cuv`nt. – Nu. * La sf`r[it poart\ piatra `n coliba cea mai mizer\. ~n t\cere nu se mai aude dec`t vuietul fluviului. {i pentru c\ am min]it. unul din francezii no[tri. scumpule. ca s\-i fac\ loc. se `n\l]\ cu doi centimetri peste coama acoperi[ului [i rec\zu ca s\ adoarm\ aproape imediat. So]ia lui e bolnav\. b\rbatul extraordinar prin inteligen]a [i bl`nde]ea lui. O pas\re urubu2 `ncepu s\ sfor\ie. dimpotriv\. ultimul loc dintre ultimele. * – Europa… C`inii! – {i eu s`nt un c`ine. cum sose[te. * 1 Amestec de limonad\ cu un sirop. `n cartierul vilelor. „C`nd te g`nde[ti c\ acum trei zile beam cu el un diabolo1 cu ment\. pe care-l po]i vedea de dou\ ori pe zi. |sta e drumul spre Djelfa. c`nd te duci s\-]i iei coresponden]a. * Pies\ despre ~ntoarcere [i Adev\r Scena I – So]ia [i prietena `l a[teapt\. * Nuvel\ Podi[urile ~nalte3. – Bine. . coco[elule. pe un p\tu] pliant. care-l primise: „Vede]i. 2 Denumire brazilian\ a unei p\s\ri asem\n\toare cu [oimul.). B\[tina[ii se str`ng. – Ah! E[ti bogat! – Nu. spune ea. Cheam\. Scena a II-a – El revine [i `n fa]a prietenei `i dezv\luie so]iei c\ prima i-a fost amant\. de exemplu. La Djelfa. Nu-i nimic de f\cut. * Roman. Idem: Nu te po]i `mpiedica. `ncepu ostentativ s\ se preg\teasc\ s\ zboare. Un gropar ne d\ fiec\ruia o garoaf\ pe care o vom arunca apoi peste frumosul indiferent. 1 Note pentru Piatra care cre[te. cerul `[i picura ultimele lumini. O alt\ lume din care m\ sim]eam expulzat. este `ntins mortul. adulmecat [i curv\s\rit. * Nuvel\ `ntr-o zi cumplit de c\lduroas\. Am adulmecat [i curv\s\rit. Poftim telefonul. Ai s-o opre[ti. „La revedere. de ment\ (n.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 396 396 ALBERT CAMUS CARNETE 397 Florile deasupra zidurilor `nalte. am tr\it `ntotdeauna ca un om bogat. dumneavoastr\. – Una mic\. * Una c`te una stelele c\deau `n mare. {i pe urm\ vine un moment c`nd nu mai po]i. `[i plesni de dou\ ori de corp aripile pline de praf. cazul meu e excep]ional: s`nt nevinovat“. Nuvel\ Brazilia1.“ La cimitir s`ntem patru. care se hr\ne[te cu resturi [i cadavre (n. se afl\ jandarmeria [i trenul. Ai s\ g\se[ti o ma[in\. Mi-e ru[ine. L`ng\ ea. Deportat. E mai curat. Ai timp. La `ntoarcere. „Iat\. Doar vecinii urmeaz\ convoiul. ~i spune: Am `nv\]at asta acolo – nu ucizi `n acela[i loc unde umile[ti. deschise ciocul.). tr. la Alger. din America de Nord [i de Sud.“ „Tocmai voiam s\-l rog s\ schimbe conducta de gaz. [i el prizonier. Ce mare e! C`t era de mare…“ Co[ciugul a fost trecut „c`[“ [i gata! Dup\ mort. – Nu e nici o deosebire. Dar chiar [i fiind foarte s\rac. Pista asta. S`nt deporta]i [i so]ia [i copiii. – {i de asta ]i-e ru[ine. – De asta. 3 Oaspetele. * Moartea portarului. tr. nu prea.carnete_Camus. `[i consacr\ via]a c\ut\rii uciga[ilor… ~l `mpinge `ntr-o `nc\pere. Ace[tia mor. * La Buchenwald. `n camera unic\. Sose[te b\rbatul [i explic\ el `nsu[i crima sa. – Aici s`ntem ultimii. la Paris. cere s\ vorbeasc\ aparte cu func]ionarul.

asta am descoperit. `n trap m\runt. Imediat dup\ `ncetarea lucrului. i-au t\iat limba. Femeia adulter\. Acum s`nt fericit. trebuie s\ fii r\u. Dar dac\ s`nt r\u. ne-am `n]eles. 7) Nuvel\ despre nebunie. „P`n\ [i asta. Tat\l nostru carele e[ti `n… Cum s\ fii vreodat\ iertat. Ea moare. scuip pe ea. Un spirit confuz1.“ Morala era salvat\. La sf`r[it e crucificat. „Jonas sau artistul la lucru“. C`nd l-au ]intuit.carnete_Camus. Pe Pacific. spune Pierre. le spunea cer[etorilor s\raci `mpu]i]i. 6) Un spirit confuz – misionarul progresist se duce s\-i civilizeze pe s\lbaticii care `i taie urechile [i limba [i-l reduc la sclavie. exista un cui `n spatele capului s\u [i a p\truns. nu era s\-l l\s\m s\ se a[eze la mas\. cu stomacul prad\ arsurilor. s\ treac\ la m\rturisiri… Ura. ca `ntr-al meu acum. prietenia coco[ului negru. El alearg\ cu ea `n bra]e. Nuvela despre intelectual [i temnicer. Ura m\ duce cu g`ndul la o pastil\ de ment\ `n gura `nghe]at\. „Cu bra]ele `n cruce. * Nuvel\: Cei mu]i Ni[te muncitori se `ntorc la uzin\ (dog\rie) dup\ e[uarea unei greve. Culegerea a fost completat\ cu „Cei mu]i“. Ce mai terci! Ce mai terci! {i pe urm\. Tac. Trebuie s\ fii r\u. * Nuvele cu titlul: Nuvelele exilului1: 1) Laghouat. Le punea piedic\ orbilor. Cel care tocmai a fost omor`t e un drept. Dragostea lor t\cut\ `n fa]a m\rii. mincino[ilor! ~l cunosc eu bine. [i p\m`ntul se cutremur\. o. Bun\tatea lor. 4) Artistul care se retrage (titlu: Jonas). Trebuie a[adar s\ spui adev\rul cel pu]in o dat\. dar ghemuit. `n Chile. „Oaspetele“ (Podi[urile `nalte [i condamnatul). Ziua la atelier. A c\zut. Te vor primi. E mut\. am urlat eu. El `l a[teapt\ pe urm\torul misionar [i `l ucide cu ur\. Pe urm\ nu mai picteaz\. cu nasul `n pietre. {i mi-au trebuit ani lungi p`n\ s\ `n]eleg 1 Renegatul sau un spirit confuz. 3) Podi[urile ~nalte [i condamnatul. cu capul pironit. porne[te `n direc]ia mortului. mincino[ilor. „Piatra care cre[te“ (Iguape). „Mult timp crezusem. Ea nu r\spunde. „Renegatul sau un spirit confuz“ (Un spirit confuz). pl`nge. El `i pune `ntreb\ri. * 1 Cinci dintre aceste [apte nuvele se reg\sesc `n Exilul [i `mp\r\]ia: „Femeia adulter\“. la sf`r[it. Eu s`nt sclav. mincinosule. Cu m`inile pe genunchi. Micu]a mut\. Iat\-l. * Roman. p`n\ [i asta. …Iat\-l. cu craniul f\cut terci. `nchis `n minciunile [i crimele sale? * Anti-Europa. Departe. „O. ~n de[ert.“ * O `ntreag\ nuvel\ dintr-o singur\ mi[care violent\. Maistrul `l anun]\ pe un muncitor. `n acela[i moment. Ce moarte este mai solitar\ totu[i dec`t a celui care dispare. 2) Iguape – c\ldura uman\. dar `l prive[te. hemiplegia patronului. un [acal adulmec\ v`ntul [i. Acesta nu vorbe[te. dar dau tot ce au oaspetelui. o. O feti]\ de 15 ani `l urm\re[te pretutindeni din ochi. N-a [tiut s\-i spun\ c\ e `ns\rcinat\. ni[te gheizere de p\s\ri cenu[ii [i negre au urcat `n cerul de un albastru intangibil. Dup\-amiaz\. E singur\ `ntr-un soi de caban\. foarte departe. 5) Intelectualul [i temnicerul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 398 398 ALBERT CAMUS CARNETE 399 str\bate Podi[urile ~nalte. S`nt s\raci [i pr\p\di]i. v\z`nd-o cum se abandoneaz\. Dar. c\ eram complici `n dorin]\. Pe coasta Pacificului. nu mai s`nt sclav. . Ai s\ g\se[ti la distan]\ de o zi de mers primele p\[uni [i pe nomazi. Ei s`nt `nc\ regi. A fost pironit de-un zid. detun\tura zguduie `ntinderea vast\. iar cel\lalt nu [tie c\ este ceva de iertat. a[teapt\. ca [i cea despre nebunie au fost abandonate. dac\ min]im. Dup\ aceea i-ar fi spus: „De ce m-ai p\r\sit?“ Nu era s\-l l\s\m s\ continue. cu bra]ele `n cruce“. B\rbatul care t\cea din ajun spune doar: – S`nt `nc\ regi? – Da. cu bra]ele pe mas\. `nainte de a muri – sau s\ accep]i s\ mori f\r\ s\ fi fost vreodat\ iertat.

dar din vina mea.carnete_Camus. „Tocmai din cauza imensei nedrept\]i pe care i-o f\cea. nu mai cred `n ea. Gallimard.“ „Avem moartea pe care o merit\m. * Sachs (Dup\ cinci gratii)1: „Se poate tr\i perfect f\r\ catolicism: eu nu pot s\ tr\iesc deloc f\r\ a m\ g`ndi la Hristos. * S\ scriu o punere `n scen\ pentru Don Juan de Molière.“ Citeaz\ pe Montesquieu: „Dac\ oamenii ar fi `ntru totul virtuo[i.“ * M-a salvat `ntotdeauna de toate descuraj\rile faptul c\ n-am `ncetat niciodat\ s\ cred `n ceea ce. {i i-o repro[a atunci. o scoate seara la restaurant [i o posed\ `n timpul nop]ii.“ „Nu de la oamenii pe care-i nedrept\]im avem cele mai multe necazuri. am `nceput `ncetul cu `ncetul s\ nu mai [tiu s\ tr\iesc p`n\ `n momentul c`nd fiecare dintre ac]iunile [i g`ndurile mele s-au ad\ugat la suferin]a sau la indispozi]ia celorlal]i sau a mea. pe plajele Braziliei. `nc\rcate de vuietul valurilor. Dar `n acest caz le tr\im prin procur\. 1952. A[ da uneori totul de pe lume ca s\ nu mai fiu legat prin nimic de universul oamenilor. „Nu-i tr\dezi cu adev\rat dec`t pe cei pe care-i iube[ti.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 400 400 ALBERT CAMUS CARNETE 401 c\ ea. Iar eu. Tradi]ia [i contemporanii no[tri ne fac despre ele rapoarte f\r\ de sf`r[it. `[i d\ seama c`t de na]ionalist a devenit dup\ ciuda pe care o resimte c`nd vede un c`ine vagabond urm`ndu-l vesel pe un soldat neam]. Pe urm\ telefoneaz\ brusc.“ * ~ntotdeauna mi-a pl\cut s\ privesc marea de pe plaj\. Dar ast\zi. * Vrem s\ tr\im sentimentele `nainte de a le resim]i. * Oamenii `nva]\ `ncetul cu `ncetul s\ tr\iasc\. ei nu ar avea prieteni“. {i `n tot acest timp ri[ti s\-l r\ne[ti. ci de la martorii cazului care se erijeaz\ `n judec\tori voluntari. Citeaz\ pe Balzac: „Geniul seam\n\ cu toat\ lumea [i nimeni nu `i seam\n\“. * Pies\. ci pentru a o atrage cu el la ad\- postul condi]iei comune [i pentru a o face s\ mai tr\iasc\ l`ng\ el. de altfel false. {i apoi pe plajele pustii ale tinere]ii mele s-au `nmul]it azi chio[curile. face 1500 de km. * Roman. dac\ nu chiar lipsit\ de iubire. ca [i majoritatea femeilor. Diferen]\ de ritmuri `ntre fiin]e [i de asemenea diferen]\ de ritmuri la una [i aceea[i persoan\. acolo unde existen]a ]\rmurilor pare improbabil\. Dar s`nt o parte din acest univers [i atitudinea cea mai curajoas\ este s\ accept acest lucru [i totodat\ tragedia. * Roman. Acum nu-mi mai place dec`t `n largul oceanului. . 1 Derriè re cinq barreaux. * G. D. am `n]eles din nou c\ nu exist\ pentru mine bucurie mai mare dec`t s\ calc pe un nisip virgin `n `nt`mpinarea unei lumini sonore. la povara insuportabil\ a acestei lumi de care am `nceput totu[i s\ m\ bucur at`t de mult. Sub ocupa]ie.“ * Tragedia nu e c\ e[ti singur. ~]i trebuie timp. Un om care nu poate ur`. dar de ast\ dat\ pe p\m`ntul pustiu [i lipsit de dragoste. E greu s\-i ghice[ti susceptibilitatea sub gentile]ea sa extrem\. * De acum `nainte `ntr-adev\r singur. {i le uz\m `nainte de a le fi resim]it. Dar `ntr-o zi. * Roman. {tim c\ ele exist\. se pierde `n preludiul unei seduc]ii. care consideram via]a at`t de fireasc\. ci c\ nu po]i fi singur. voi numi „steaua mea“. nu pentru c\ putea s\ spere c\ [i-ar u[ura vreodat\ vina. `n lips\ de o expresie mai bun\. nu pierdea nici cea mai mic\ ocazie c`nd ea p\rea neatent\. nu este niciodat\ complice dec`t `n dragoste.

omul [i spiritul. Virtu]ile sale dezvoltate de X. ce bine e s\ te afli printre prieteni. `ncepe mi[carea invers\. Pericolul catastrofei. `i d\uneaz\. Moare [i re`nvie `n noi. Fraternitate. se gr\be[te s\-l `mbr\]i[eze. Nu scap\ dec`t cei care reu[esc s\ ias\ din via]\. * Criticul rus Rasumnik `n leg\tur\ cu piesa lui Maiakovski. * Infernul este paradisul plus moartea. Parisul e o jungl\. Camus s\ fie oare un Duhamel al genera]iei sale?“ Carrefour era un s\pt\m`nal de dreapta.“ * Duhoborii2. din 12-18 septembrie 1952. `n secolul al XVIII-lea. un articol al lui Jacques Peuchmaurd are drept titlu: „Dup\ André Breton. Rivarol. * Vaucluse. semnaleaz\ o p\rere favorabil\ a lui Y. . Acelea[i virtu]i denun]ate treptat drept defecte de X. `[i punea de obicei p\l\ria `ntr-o parte. * Secol al senin\t\]ii. pe care i-l d\ Dumnezeu la na[terea sa spiritual\ [i `n func]ie de faptele 1 Polemica cu revista Temps Modernes.. Cuplul Z.. * Cum [chiop\ta. Misterul Buf: „~n viitor. articolul lui Camus [i r\spunsurile lui Sartre [i Jeanson. socialismul istoric [i cre[tinismul istoric se `nt`lnesc“.M. despre X. Cre[tinismul este interior. [i `ntr-o foarte mare m\sur\. * Progresul st\rii materiale `mbun\t\]e[te mai mult dec`t e necesar. iar Rivarol de extrem\ dreapta.carnete_Camus. 1 Este vorba de revista lui Jean-Paul Sartre. * Chiar propune drept deviz\: Libertate. Se vorbe[te de Y.. * Cine va depune m\rturie pentru noi? Operele noastre. ~n Arts. se confund\ cu viitorul marcat de moarte al oric\rei condi]ii. Dar iubirea e t\cere: fiecare om moare necunoscut. Cuplul Z. face caz de unele reticen]e ale lui Y. Polemic\ cu T. * Cel mai bun prieten.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 402 402 ALBERT CAMUS CARNETE 403 * Haite de c`ini aduna]i `n cet\]i [i roz`nd idei. Doar exigen]a poate restr`nge exigen]a. Ea nu pretindea nimic altceva dec`t s\ nu moar\. * Septembrie ’52. X. Acest secol al pericolului extrem este [i cel al celei mai `nalte senin\t\]i. c`nd inima se d\ruia total altcuiva. cei care ne iubesc.1. Atacuri de la revistele Arts. iar eu strigam c\tre via]\. at`t de r\sp`ndit. Dorin]\ de martiriu. o dat\ cu bog\]ia. Orice cre[tin are dou\ nume. Un act. `n leg\tur\ cu X. Unul trupesc [i altul sufletesc. X. neloial. 2 Sect\ care s-a `ntemeiat `n Rusia. Carrefour. * Cuplu. A[adar. Ei admit p\catul [i refuz\ iertarea. Inegalitate. natura uman\. * Temps modernes1. * Parveni]i ai spiritului revolu]ionar proasp\t `mbog\]i]i [i farisei ai justi]iei. Adev\ratul echilibru al moralei se afl\ la limit\. Sartre se r\scoal\. a atins punctul culminant `n num\rul din august 1952. iar animalele-i s\lbatice s`nt jalnice. sub influen]e occidentale de tip quaker. care con]ine „Scrisoarea c\tre directorul revistei Temps Modernes“. X. * Infernul este aici s\ tr\ie[ti. Lumina serii devine fin\ [i aurit\ ca o licoare [i vine s\ dizolve alene acele cristale dureroase care r\nesc uneori inima. la familia Z. nimeni dec`t aceia dintre prietenii no[tri care ne-au v\zut `n acea secund\ a d\ruirii. Dar dincolo de aceast\ m\sur\. Sartre. cel mai bun prieten al lui X. A[! Atunci cine? Nimeni. care e `n `nt`rziere. De aceea s\ te `mpaci cu epoca nu `nseamn\ ast\zi nimic altceva dec`t s\ te `mpaci cu moartea. masonic [i protestant. Sose[te Y. „Ah! spune Y. `n leg\tur\ cu Omul revoltat.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 404

404

ALBERT CAMUS

CARNETE

405

sale. Ultimul nume nu este cunoscut de nimeni pe p\m`nt: va fi cunoscut `n eternitate. Fratele nostru nu a murit, fratele nostru e doar schimbat. * Duhoborii. ~n rus\, cei care lupt\ prin spirit. * Proprietatea este uciderea. * Moral\ practic\ S\ nu faci niciodat\ apel la tribunale. S\ dai bani sau s\-i pierzi. S\ nu-i fructifici niciodat\, nici s\-i cau]i, nici s\-i reclami. Titlu: Mic tratat de moral\ practic\ – sau (ca s\ provoc) de aristocra]ie cotidian\. * Polemic\ T.M.1 – {mecherii. Singura lor scuz\ este teribila noastr\ epoc\. Ceva `n ei, p`n\ la urm\, aspir\ la servitute. Au visat s\ mearg\ spre ea pe un drum nobil, plin de medita]ii. Dar nu exist\ cale regal\ spre servitute. Exist\ `n[el\ciunea, insulta, denun]area fratelui. Dup\ care, pilda celor treizeci de argin]i. * Apa lin\ de la Oran. Lumin\ african\: lacom\ flac\r\ ce arde inima. Eram prea t`n\r. * Uneori, t`rziu, `n acele nop]i de s\rb\toare, c`nd alcoolul, dansul, violenta del\sare a fiec\ruia duceau foarte iute la un soi de oboseal\ fericit\, mi se p\rea, cel pu]in pentru o secund\, c`nd oboseala era extrem\, c\ `n]eleg `n fine secretul fiin]elor [i c\ a[ fi capabil `ntr-o zi s\-l exprim. Dar oboseala disp\rea [i, o dat\ cu ea, secretul. * Brunetière pleda deja ca [i Sartre pentru un teatru de situa]ii opus teatrului de caractere. Copeau tran[a atunci chestiunea printr-o fraz\: „Situa]ia valoreaz\ c`t valoreaz\ caracterele“.
1 Temps Modernes.

Idem: Copeau despre „meserie“, despre piesa „bine f\cut\“. A nu se confunda „re]et\“ [i „meserie“. Cf. Discurs despre poemul dramatic de Corneille. * Orice societate, [i mai ales societatea literar\, urm\re[te s\-i ru[ineze pe membrii ei de virtu]ile lor extreme. „Iubirea de cel Clèves, romantic\. `ndep\rtat“1 * `n commedia dell’arte. Prin]esa de

* Roman. „Nu pe ea o detesta el `n acele zile. Nu exista nimic `n ea care s\ poat\ fi detestat [i aproape tot ca s\ fie iubit\. Pe el `nsu[i se detesta `n ea – [i propria sa insuficien]\, s\r\cia sa, neputin]a sa de a iubi ceea ce hot\r`se s\ fie, de a tr\i `n ceea ce [tia c\ este demn, [i `n ea, [i `n el…“ * Rasa care are probleme b\ne[ti [i nepl\ceri suflete[ti. * „R\t\cirea de a iubi `n diverse locuri este la fel de monstruoas\ ca [i nedreptatea pentru spirit.“ (Pascal) * Idem: „Dragostea [i ra]iunea nu s`nt dec`t acela[i lucru“. * Cer[etoarei care tot deranja, patroana restaurantului, ar\t`nd spre cei care m`ncau langust\, `i spuse: „Pune-te `n locul dumnealor“1. * Roman. Mama bolnav\. El se arunc\ atunci la pieptul acelei femei infirme [i pl`nge str`ns lipit de ea. De ani de zile nu se mai abandonase astfel `n fa]a cuiva – nu ceruse ocrotire de la nimeni. C`teva fiin]e se abandonaser\ astfel `n fa]a lui. Dar `n ceea ce-l
1 ~n limba francez\: l’amour du lointain (n. red.). 2 Publicat, printre alte c`teva note inspirate din actualitate, `n revista Démenti, Liège,

15 octombrie 1953.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 406

406

ALBERT CAMUS

CARNETE

407

privea, nu [tiuse niciodat\ s\ consimt\ la o astfel de abandonare. {i alegea `n loc `ns\[i sl\biciunea [i nenorocirea. * Pies\: Lespinasse Elisa.1 Actul I: 1) Elisa [i d’Alembert (ea `i vorbe[te de dragostea ei pentru Gonzalve). 2) Elisa [i Guibert (dragoste fulger\toare). 3) Declara]ia lui Guibert c\tre Elisa (pe un ton rece). 4) Se anun]\ `ntoarcerea lui Gonzalve. 5) Gonzalve [i Elisa. Actul II: 1) D’Alembert [i Gonzalve. 2) Elisa [i Gonzalve (prime[te scrisoare [i trebuie s\ plece – scen\ de desp\r]ire). 3) D’Alembert [i Elisa. 4) Guibert [i Elisa. Ea cedeaz\ dragostei care `nvinge: „Nu mai ai minte? – Crezi cu adev\rat?“ Ea se `ntoarce, `l aude cum alearg\ spre ea [i cade `n bra]ele lui. Actul III: Dragoste sf`[iat\: Moartea lui Gonzalve. Ea este `n bra]ele lui Guibert, d’Alembert intr\ cu scrisoarea: „A murit“. Ea cite[te [i ]ip\: „{tii ce-mi spune? C\ e fericit s\ moar\ convins de dragostea mea“. Scen\ Guibert [i Elisa: „Ah! Acum te iubesc“, spune ea. Actul IV: Dragoste bazat\ pe ne`n]elegere. Ea vrea s\ fie iubit\ de Guibert la fel ca de Gonzalve. Nu m\ iube[ti. C\s\toria lui Guibert. Actul V: D’Alembert [i Guibert. Bolnav. Interdic]ie de a o vedea. Ea e deformat\. ~i m\rturise[te dragostea sa pentru Elisa. D’Alembert: „Vii prea t`rziu. A[a fac cei care nu-s capabili s\ iubeasc\. Pasiunea lor extrem\ const\ `n a iubi f\r\ obiect `n momentul c`nd acest lucru devine inutil“.
1 Se recunoa[te, `n acest proiect de pies\, via]a lui Julie de Lespinasse. Un b\rbat, Mora,

Ultima scen\: Moartea Elisei. „Nu-i a[a c\ [i el merita s\ fie iubit? – Da, Elisa. Dar tu meritai s\ fii iubit\ a[a cum ai fost. – Oare am fost iubit\? Am fost `ntr-adev\r?“ Intr\ Guibert. „Gonzalve!“ spune ea. Sau o s\ mor f\r\ ca el s\ m\ fi iertat. Cine, Guibert? Nu. Guibert m-a f\cut s\ cunosc dragostea `n care ai ceva de iertat. Dar cel\lalt nu [tia, n-a [tiut niciodat\. Cum ar fi putut s\ m\ ierte? * C`nd mama `[i `ntorcea privirea de la mine, n-am putut niciodat\ s\ m\ uit la ea f\r\ s\-mi fie ochii `n lacrimi. * R: Se `nsoar\ cu o femeie care a avut un amant (logodnicul ei). Ea i-o m\rturise[te cinstit. El spune c\ o iube[te [i c\ nu conteaz\. Gelozie retrospectiv\. Nop]i de interog\ri, de `ntreb\ri. A doua zi dup\ c\s\torie, cump\r\ bilete s\ se duc\ `n ora[ul unde locuie[te fostul logodnic, ca s\-i „`nsemne mutra“ (lame de ras `nfipte `ntr-un dop). Tot a[a, ani `n [ir. Compune scrisori injurioase (doamna X. doamnei A.). Pe urm\ o for]eaz\ s\-i cear\ unei prietene s\ se culce cu el. „S`nt lezat“, spune el, pe urm\ o for]eaz\ s\-i cear\ acela[i serviciu surorii ei etc. (`i interzice s\ se duc\ `n locurile unde a copil\rit [i unde l-a cunoscut pe X.) etc. etc. P`n\ ce ea ajunge `n pragul nebuniei. * Poezii despre dorul de Algeria. * Aceast\ prim\ diminea]\, mai cur`nd umed\ dec`t ploioas\, transformase trotuarele Marsiliei `n trotuare pariziene [i doar mul]imea pestri]\ mai amintea c\ aici `ncepea alt\ lume. Dar deodat\ se ive[te pia]a de flori de pe Canebière1. Galantarele de abia rezist\ sub abunden]a florilor de decembrie, cu perle de ap\ pe ele, grase, sclipitoare. Anemone, g\lbenele, narcise, gladiole… *
1 Bulevardul principal din Marsilia, care coboar\ p`n\ la port (n. tr.).

moare din dragoste pentru ea, care va muri din dragoste pentru Guilbert, autorul unui Eseu general de tactic\, `n timp ce d’Alembert, `n culise, r\m`ne ve[nicul amorez sfios.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 408

408

ALBERT CAMUS

CARNETE

409

Pe mare. Marea sub lun\, `ntinderile ei silen]ioase. Da, aici m\ simt `n stare s\ mor lini[tit, aici pot s\ spun: „Eram slab, am f\cut totu[i tot ce am putut“. * Tipasa. S\ rev\d `nsemn\rile. * De la Laghouat la Gardhaïa. Daïa-urile [i copacii lor fantomatici. Chebka-urile chinuite. Regat al pietrelor care ard peste zi [i `nghea]\ noaptea – [i care supuse la aceste presiuni teribile sf`r[esc prin a se pulveriza `n nisip. P`n\ [i cimitirul din Laghouat este acoperit de bulg\ri de [ist, iar mor]ii se amestec\ `ntre ei sub `nv\lm\[eala pietrelor. P`n\ [i acele brazde sub]iri care se v\d c`teodat\ `n de[ert [i nu se caut\ dec`t o anume piatr\ bun\ pentru construc]ii. C`nd cineva ar\ `n ]ara asta, o face numai ca s\ recolteze pietre. P\m`ntul e at`t de pre]ios, `nc`t se r\zuie cele c`teva f\r`me acumulate `n ad`ncuri [i se transport\ cu co[urile precum sf`nta `mp\rt\[anie. Apa. P\m`nt r\zuit p`n\ la os, p`n\ la scheletul s\u [istos. Gardhaïa [i ora[ele sfinte cu br`ul lor de coline de culoare ocru, str\juite ele `nsele de ziduri ro[ii. * Ca acele pietre din de[ert, brusc `ngr\m\dite unele peste altele, abia deosebindu-se de alte mormane, [i care le arat\, celor pe care s\r\cia i-a `nv\]at, c\ile misterioase ce duc la ap\ sau la iarba uscat\. * Secet\ `n sud – [i asta `nseamn\ foamete – optzeci de mii de oi mor. O `ntreag\ popula]ie scurm\ p\m`ntul `n c\utare de r\d\cini. Buchenwald sub soare. * La Viena, porumbeii se cocoa]\ pe sp`nzur\tori. * ~n Fran]a, pentru fiecare meserie, e dinainte prev\zut\ propor]ia de str\ini. Astfel, `n minerit propor]ia cre[te `n raport cu ad`ncimea la care se munce[te. }ar\ de azil, dar se cer `n primul r`nd sclavi. * A.B. Lucifer deprimat de Oran. *

S\ nu uit – la Laghouat, impresie unic\ de for]\ [i invulnerabilitate. ~mp\cat cu moartea, deci invulnerabil. * Explicarea ororilor moderne prin fric\. Atom, procese sovietice etc. Tr\darea st`ngii intelectuale. * Fapte actuale1 – 10 medici francezi, dintre care jum\tate evrei, semneaz\, f\r\ alt\ informa]ie dec`t comunicatul guvernului de la Moscova, o declara]ie prin care aplaud\ arestarea confra]ilor lor sovietici dintre care 9/10 s`nt evrei. Spiritul [tiin]ific triumf\. Ceva mai t`rziu, acela[i guvern decreteaz\ nevinov\]ia acelor medici care `nc\ se mai afl\ `n `nchisoare. * De[ertul [i clepsidra. * Fapte actuale. Deputa]ii au refuzat s\ dea pentru locuin]e miliardele acordate produc\torilor de alcool. Dubl\ lovitur\: magherni]ele m\resc `n acela[i timp produc]ia de alcool. {ase sute de iacobini, campioni ai libert\]ii, `ngenunchea]i `n fa]a bistrourilor. * Umanism. Nu-mi place omenirea `n general. ~n primul r`nd, m\ simt solidar cu ea, ceea ce nu-i acela[i lucru. {i pe urm\ `mi plac c`]iva oameni, vii sau mor]i, pe care-i admir at`t de mult, `nc`t s`nt `ntotdeauna gelos sau anxios s\ men]in sau s\ ocrotesc la to]i ceilal]i ceea ce, `nt`mpl\tor, `ntr-o zi pe care nu o pot prevedea, i-a f\cut sau `i va face asem\n\tori cu cei dint`i. * Nebunia lui Fabre, administratorul Comediei Franceze2. Credea c\ numai lumea oglinzilor era adev\rat\. Restul era reflectare. *
1 Publicat `n Démenti. 2 Émile Fabre, 1869-1955.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 410

410

ALBERT CAMUS

CARNETE

411

Benjamin Constant, Jurnal intim1: „Exactitatea descrierilor materiale ale vie]ii `l atrage pe cel c\ruia totul i-a devenit de o indiferen]\ egal\“. Despre Faust de Goethe, judecat\ `mpov\r\toare p. 59: „…toate popoarele (ca [i anticii) care au posedat ceea ce d\ valoare vie]ii, gloria [i libertatea, au sim]it `n acela[i timp c\ trebuie s\ [tii s\ dispre]uie[ti via]a [i s\ renun]i la ea. Cei care ne ]in predici contra sinuciderii s`nt tocmai acei oameni ale c\ror opinii fac ca via]a s\ fie ceva de dispre]uit [i ceva mincinos, partizani ai sclaviei [i ai josniciei…“ „{i nu m\ cunosc dec`t pe mine care [tiu s\ simt pentru ceilal]i mai mult dec`t pentru mine `nsumi pentru c\ mila m\ urm\re[te…“ Cf. p. 81: „B\rba]ii care trec drept duri…“ „Literatura [i gloria perturb\ via]a duc`nd la manifestarea [i sus]inerea opiniilor.“ „Plimbare cu Simonde. Mi-a repro[at lipsa de interes pe care i-o ar\tam lui [i tuturor. De fapt, nimeni nu [tie… c\ nu s`nt `ntr-o situa]ie natural\, c\ leg\turile mele cu Biondetta m\ lipsesc de orice sentiment de a dispune liber de via]a mea…“ Cf. pp. 133-134: „Ambi]ia e mult mai pu]in interesat\ dec`t s-ar crede, fiindc\ pentru a tr\i `n lini[te trebuie s\-]i dai aproape tot at`ta osteneal\ ca [i pentru a guverna lumea.“ „Via]a mea fuge ca apa.“ „{i mai am `n plus un sim]\m`nt at`t de contrar despre scurtimea vie]ii, `nc`t nu pot s\-i acord suficient\ importan]\ ca s\ iau o hot\r`re ferm\, oricare ar fi ea.“ P. 201– Despre inutilitatea discu]iei cu litera]ii francezi: „Ar trebui `nceput prin a explica fiecare punct ca s\ discu]i o problem\: altfel nu `nt`lne[ti dec`t persoane care `]i repro[eaz\ ceea ce n-ai spus [i te ostene[ti degeaba… Trebuie s\ scriem [i nu s\ ne cert\m“. „Exist\ `n lipsa de religie ceva grosolan [i uzat care-mi repugn\.“ C`nd cineva este generos f\r\ afectare, chiar [i cei care se `mbog\]esc de pe urma generozit\]ii lui g\sesc c\ nu-[i face dec`t datoria.
1 Tocmai fusese publicat\ edi]ia integral\, `n 1952, la Gallimard.

Cf. p. 226: oric`t ]i-ai ascunde dispre]ul, el se ghice[te `ntotdeauna [i nu se iart\. P. 245 – Moartea doamnei Talma. …{i toate persoanele astea care se declar\ sensibile nu-mi folosesc ca tovar\[i de adversitate, nenorocire, moarte. …C`nd supor]i f\r\ s\ vrei o situa]ie pe care o dete[ti, cea mai mic\ accentuare a nepl\cerii `]i treze[te furia. Cf. 348: nenorocirea mea e c\ nu iubesc nimic [i asta face dure lucrurile cele mai simple. Sufletul meu tr\ie[te solitar. Nu iubesc dec`t `n lipsa recuno[tin]ei sau a milei. S\ nu facem r\u, dar s\ ne amintim c\ nu pot tr\i din ad`ncul inimii cu nimeni. * C`nd se apropie ast\zi de cauza poporului, Biserica nu d\ impresia c\ ar ceda milei, ci for]ei. * Roman. Ea nu credea `n dragoste [i, iubind-o, el se sim]ea ridicol c`nd `[i exprima dragostea. * Cada vez que considero Que me tengo de morir Tiendo la capa en el suelo Y no me harto de dormir1. * Pies\ despre albigenzi. * Mi se scrie: „~n seara vie]ii, vom fi judeca]i `n privin]a iubirii“. Atunci os`ndirea e sigur\. * Purta rochii caste [i totu[i corpul ei ardea. *
1 Copla spaniol\: „Ori de c`te ori socotesc/ C\ trebuie s\ mor/ ~mi `ntind mantia pe jos/ {i nu m\ mai satur de dormit“.

carnete_Camus.qxd

12/12/02

4:31 PM

Page 412

412

ALBERT CAMUS

CARNETE

413

Socialismul, dup\ Zo[cenko1, va fi atunci c`nd vor cre[te violete pe asfalt. * Evreii tr\iesc din punct de vedere cultural de 4 000 de ani. Singurii. * Tolstoi scrie: Despre via]\ [i despre moarte. Merge mai departe [i decide c\ moartea nu exist\. Astfel c\ eseul lui se nume[te Despre via]\. Vezi jurnalul Tatianei Tolstoi2, p. 131: Povestea celor trei voluntari executa]i. * Tolstoi recunoa[te c\ primul sentiment pe care-l resim]i c`nd se apropie de casa ta un cer[etor e dezagreabil. Pleac\ de la o reprezenta]ie cu Siegfried profer`nd injurii. ~i detesta pe revolu]ionarii ignoran]i [i orgolio[i „care caut\ s\ transforme lumea f\r\ s\ [tie unde este adev\rata fericire“. * 15 februarie 1953 Drag\ P.B.3 Trec mai `nt`i peste scuzele pe care ]i le datorez pentru vineri. Nu era vorba de o conferin]\ despre Olanda, dar am fost obligat `n ultimul moment s\ dau autografe `n beneficiul acelor refugia]i. Exerci]iul acesta pe care-l f\ceam pentru prima oar\ mi s-a p\rut c\ nu-l puteam refuza [i am crezut c\-mi vei ierta acest incident nepl\cut. Dar chestiunea nu e asta, ea st\ `n raporturile pe care le socote[ti dificile. ~n acest punct, ceea ce am de spus se poate exprima simplu: dac\ ai fi cunoscut chiar un sfert din via]a mea [i din obliga]iile ei, n-ai mai fi scris nici un singur r`nd din scrisoarea dumitale. Dar nu ai cum s-o cuno[ti, iar eu nu pot [i nici nu trebuie s\ ]i-o explic. „Trufa[a singur\tate“ de care te pl`ngi, al\turi de mul]i al]ii care nu au to]i aceast\ calitate a dumitale, ar fi la urma urmei, dac\ ar exista, o binecuv`ntare pentru mine. Dar paradisul
1 Zo[cenko (1895-1962), prozator [i umorist sovietic persecutat de Stalin. 2 Jurnalul fiicei lui Tolstoi a ap\rut la Plon `n 1953. 3 Ciorn\ de scrisoare adresat\ jurnalistului Pierre Berger. A fost publicat\ pe 4 ianuarie 1962 `n s\pt\m`nalul Démocratie.

acesta `mi este atribuit pe nedrept. Adev\rul este c\ m\ t`rguiesc cu timpul [i cu oamenii pentru fiecare or\ de munc\, f\r\ s\ reu[esc, de cele mai multe ori. Nu m\ pl`ng. Via]a mea e a[a cum mi-am f\cut-o [i s`nt primul r\spunz\tor de risipirea [i ritmul ei. Dar c`nd primesc o scrisoare ca a dumitale, atunci, da, am chef s\ m\ pl`ng sau, m\car, s\ cer s\ nu fiu acuzat at`t de u[or. Ca s\ m\ ocup de tot mi-ar trebui ast\zi trei vie]i [i mai multe inimi. Nu am dec`t una, care poate fi judecat\ [i pe care o socotesc adesea de calitate medie. Nu am timpul material [i mai ales r\gazul interior s\ m\ v\d cu prietenii cum a[ vrea (`ntreab\-l pe Char, pe care-l iubesc ca pe un frate, de c`te ori pe lun\ ne vedem). Nu am timp s\ scriu pentru reviste, nici despre Jaspers, nici despre Tunisia, chiar pentru a combate un argument al lui Sartre. Crede-m\, dac\ vrei, c\ nu am nici timpul, nici r\gazul interior s\ fiu bolnav. C`nd m\ `mboln\vesc, via]a mea se r\stoarn\ complet [i timp de mai multe s\pt\m`ni s`nt `n `nt`rziere cu toate. Dar cu adev\rat grav este c\ nu mai am nici timpul, nici r\gazul interior s\-mi scriu c\r]ile [i-mi trebuie patru ani ca s\ scriu ceea ce, `n libertate, mi-ar fi luat unul sau doi. De c`]iva ani, de altfel, opera mea nu m-a eliberat, ci m-a aservit. Iar dac\ o continuu, e pentru c\ nu pot face altfel [i c\ o prefer `n locul oric\rui alt lucru, `n locul libert\]ii, al `n]elepciunii sau al adev\ratei fecundit\]i [i chiar, da, chiar `n locul prieteniei. ~ncerc, e drept, s\ m\ organizez, s\-mi dublez for]ele [i „prezen]a“ printr-un orar, o organizare a zilelor mele, o eficacitate crescut\. Sper s\ ajung la asta, `ntr-o zi. Pentru moment, nu reu[esc, fiecare scrisoare atrage dup\ sine alte trei, fiecare fiin]\ zece, fiecare carte o sut\ de scrisori [i dou\zeci de coresponden]i, `n timp ce via]a continu\, `n timp ce exist\ lucrul, cei pe care-i iubesc [i cei care au nevoie de mine. Via]a continu\ [i eu, `n unele dimine]i, obosit de zgomot, descurajat `n fa]a operei interminabile care trebuie continuate, bolnav de aceast\ nebunie a lumii care m\ asalteaz\ `nc\ de c`nd m\ trezesc, din ziar, sigur `n fine c\ nu voi prididi [i c\-i voi dezam\gi pe to]i, am doar chef s\ m\ a[ez [i s\ a[tept s\ vin\ seara. Am aceast\ dorin]\ [i uneori chiar `i cedez. Po]i `n]elege asta B.? Sigur, meri]i s\ fii stimat [i s\ ]i se vorbeasc\. Sigur prietenii dumitale s`nt mai buni dec`t ai mei (care nu s`nt chiar at`t de gr\m\tici cum crezi). De[i `mi imaginez greu ([i nu-i o simpl\ poz\) c\ stima mea poate `ntr-adev\r s\ conteze pentru cineva, este adev\rat c\ o ai pe a mea. Dar pentru ca stima

ar putea vreodat\ s\ consimt\ din ad`ncul inimii la tirania aceasta? Castitate. au numai darul de a m\ `ntrista [i se adaug\ la toate motivele pe care le am ca s\ fug din ora[ul \sta [i de via]a pe care o duc aici. Singur trebuie s\ decizi dac\ iube[ti [i singur trebuie s\ r\spunzi consecin]elor incalculabile ale dragostei adev\rate. C\ situa]iile valoreaz\ c`t valoreaz\ caracterele. fiind c`t de c`t exigent. De vreme ce trebuie s\ fii culpabil. * ~n dragoste.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 414 414 ALBERT CAMUS CARNETE 415 aceasta s\ se transforme `n prietenie activ\. Pentru moment. refuz`ndu-[i `n acest caz condi]ia. ~n]eleg c\ asta le este insuportabil celorlal]i. Iar prima sa grij\ este s\ caute o justificare care s\-i u[ureze pu]in povara culpabilit\]ii. * Pasifae dore[te taurul din castitate. nu e posibil.carnete_Camus. o. nu exist\ dragoste f\r\ culpabilitate personal\ [i absolut\. cel pu]in s\ nu fii singur. ~ntr-un fel. dar f\r\ alt\ justificare dec`t ea `ns\[i.“ * Sexul. Ceea ce reprezint\ el este propria juisare. Dar aceast\ culpabilitate e solitar\. care necontenit decide singur s\ mearg\ `nainte. vezi. Dar a[a stau lucrurile [i dac\ nu pot fi iubit a[a. caracterele `mpinse p`n\ la cap\t. Via]a. Am `nt`lnit multe fiin]e de calitate. cam scump dup\ mine. Acestei aventuroase singur\t\]i. se impacienteaz\ `n fa]a nout\]ii [i nu renun]\ la independen]\ dec`t `n momentul c`nd consim]i s\-l satisfaci pe deplin. venind de la cineva ca dumneata. Cine. ]ipetele. juisarea-fulger [i nu acea suit\ de acte repetate [i [lefuite. Dar nu este posibil s\ ai at`]ia prieteni [i asta-i nenorocirea mea. Idem: hot\r\[te s\ lupte contra tenta]iei morale. straniu. Exist\ chiar o limit\ c`nd a iubi o fiin]\ echi1 Dup\ ciclul absurdului [i cel al revoltei. `naintea altor ani de nebunie senzual\. * Despre teatru „Legile“ teatrului. „zei]a m\surii. de o `ndelung\ frecventare. brusc. nu e chiar at`t de trufa[\ cum spui. singuratic. Se `nt`mpl\ ca dragostea s\ ucid\. mi-e insuportabil [i mie. Militant. Vrea s\ se cru]e. care trebuie pl\tit pentru c\ m-am l\sat `ncol]it de existen]a asta. „Imposibil anul acesta. care. asta e [ansa vie]ii mele. Tema energiei. [tiu asta. Cedeaz\ voluntar `n fa]a instinctelor care s`nt puternice. s\ nu renun]i la ceea ce ai deja. Camus vorbea despre un ciclu consacrat mitului lui Nemesis. – Pasifae (c`nd intr\ el): O. Ac]iunea [i via]a `n operele mari. fatal\ celor f\r\ m\sur\“. libertate! . omul `i prefer\ o inim\ c\ldu]\ [i o moral\. Spre marele teatru. str\in. Se teme de el `nsu[i [i pentru el `nsu[i. Completa]i o fi[\ pentru anul viitor. Lipsit\ de alibiurile ra]iunii. irezistibil deci [i care trebuie urmat orbe[te. Ac]iunea. Taurul rapid [i `nfocat ca un zeu. Trebuie deci s\ continuu aceast\ stranie existen]\ [i trebuie s\ socotesc ceea ce `mi spui drept pre]ul. * S\ mai adaug la Starea de asediu. Un la[ care se credea curajos. de punere `n scen\ [i de interpretare care vin din ignorarea acestui adev\r. Raporturile dintre stil [i conven]ia teatral\. Efectivele s`nt complete. valeaz\ cu a le ucide pe toate celelalte. ea este greu de purtat. Iart\-m\ oricum c\ te-am dezam\git [i te rog s\ ai `ncredere `n g`ndurile mele fidele. Erori de concep]ie. Astfel de scrisori. care m\ condamn\ s\ decep]ionez. Teatrul `nseamn\ personajul. e normal s\ fiu l\sat `n singur\tatea mea care. * Nemesis1. refuz\ [i tace – care prosper\ `n obi[nuin]\. avem nevoie `ntr-adev\r de timp. {i e suficient\ o ocazie ca s\-[i dea seama de contrariu – [i trebuie s\-[i schimbe via]a. R\spund `n orice caz f\r\ am\r\ciune am\r\ciunii dumitale. de[i asta e ceea ce doresc cel mai mult pe lume. * Roman. dup\ ani de furie. volupt\]ile g`f`ite. * Roman. pl\cerile urm\rite ani `n [ir pentru `mplinirea unei fuziuni imposibile. Ministerul sinuciderii. puritate! * Martirii trebuie s\ aleag\ `ntre a fi uita]i sau a fi utiliza]i.

trebuie s\ [tim c\ exist\ dou\ `n]elepciuni [i s\ ne prefacem. f\r\ intermediar. * O cravat\ curajoas\. da. am impresia c\ am min]it toat\ via]a. [i acordul dumneavoastr\. Tolstoi. . infidel este neantul. * Roman. ~mi pl\cuse str\lucirea voalat\ a poemelor dumneavoastr\. {i chiar dac\ atunci n-ai f\cut dec`t s\ a[tep]i. * Team\ de meseria [i de voca]ia mea. Sully Prudhomme. * Dac\ am refuzat `ntotdeauna minciuna (inapt chiar c`nd m\ str\duiam s\ mint). Dar ultimele s\pt\m`ni au trecut pentru mine ca v`ntul. 9 iulie ’53 Drag\ domnule. nebunia. Dar corpul `mb\tr`ne[te. ca deodat\ s\ survin\ `nfr`ngerea. {i dac\ asta nu m\ justific\. Lipsa de m\sur\. via]a mea nu va merita s\ fie m`ntuit\. e u[or. atunci doar psihologiile r\m`n prezente – [i se `nfrunt\. * Dou\ erori vulgare: existen]a preced\ esen]a sau esen]a preced\ existen]a. Cel mai greu este s\ pui m`na pe un om [i mai ales s\ sim]i ostilitatea fizic\ a altui om. ele n-au generat niciodat\ lips\ de m\sur\ dec`t `n ur\. este proprie doar sfin]ilor. Ei [tiu c\ a avut `ntotdeauna pudoarea de a nu m\rturisi c\ are din]i fal[i. ~n ceea ce ne prive[te pe noi.: „Dou\ valori exist\ pentru mine: tandre]ea [i gloria“. C`nd frumuse]ea se degradeaz\. De fiecare dat\ c`nd cineva `mi spune c\ admir\ omul din mine. * Van Gogh `i admira pe Millet. * Nu am g\sit alt\ justificare vie]ii mele dec`t acest efort de crea]ie. Paris. Cei doi fii care `ntorc capul c`nd mama. * Ne suport\m gra]ie corpului – frumuse]ii. * S\ faci s\ pogoare harul divin peste o „`mbog\]it\ prin pia]a neagr\“ sau peste un rechin al afacerilor – asta. uneori. abisul. Peste un criminal. c\ o ignor\m pe una din ele care este cea mai elevat\. `n plus. De aceea trebuie s\ li se predice o m\sur\ intransigent\. singura `ntr-adev\r de dorit. ~n rest am e[uat. [i cealalt\ p\[esc [i se `nal]\ `n acela[i ritm. latura lor tip „lagun\ [i soare“. Fidel este abisul. C`t despre societ\]i. e ca [i cum te-ai fi luptat tot timpul [i `ndelung. care scriem pe `n]elesul tuturor. Dar acum trebuie s\ accept [i singur\tatea. asta se `nt`mpl\ adesea printr-un noroc. * V. [i trebuie trecute sub t\cere sau cel mult doar sugerate.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 416 416 ALBERT CAMUS CARNETE 417 * Onoarea nu ]ine dec`t de un fir. Mi-a trebuit mult timp ca s\ r\spund amabilei dumneavoastr\ scrisori. * Unor b\rba]i le trebuie mai mult curaj ca s\ `nfrunte o simpl\ `nc\ierare pe strad\ dec`t s\ lupte `n linia `nt`i. Totu[i.carnete_Camus. e pentru c\ n-am putut niciodat\ s\ accept singur\tatea. {i una. * Exist\ oameni care sufer\ rigid [i al]ii care sufer\ suplu: acroba]ii. * Ca atunci c`nd dup\ o lung\ boal\ moare cineva pe care-l iube[ti. pentru unii. * Scrisoare de la Green. acestea s`nt secrete [i riscuri. reu[it\. Iat\ de ce poezia este hrana ve[nic\. * Pentru Nemesis. virtuozii (instala]i ai) durerii. `[i scoate proteza dentar\ `nainte de a se duce `n sala de opera]ie. am fost mai mult dec`t sensibil la simpatia dumneavoastr\ [i la modul cum binevoi]i s\ mi-o exprima]i. Trebuie s\ i se `ncredin]eze p\strarea secretelor. Dac\ se men]ine. bolnav\. {i s`nt fericit s\ simt. Lipsa de m\sur\ `n dragoste. V\ rog s\ primi]i toate ur\rile [i salut\rile mele cordiale.

„F\r\ religie nu se poate tr\i [i totu[i nu putem avea credin]\. nu eram acolo. Perchezi]ie la Tolstoi: Un colonel `i cite[te jurnalul intim. ci dimpotriv\ s-o stingi. p. 65. situa]ia noastr\ e `ngrozitoare… Ajuns la cel mai `nalt grad de dezvoltare. Cf. Indiferen]a sa fa]\ de politic\ – necontenit\ [i `nc\p\]`nat\. Rezultat: c\r]ile de joc. Care se g`ndesc la tot. `n timp ce aici subiectivitatea e plin\ de suferin]\ f\r\ s\ se mai simt\ via]a“ (de aplicat la Rilke. ca s\ treze[ti alt\ for]\. Nu `l regret\. „Mi-e indiferent s\ [tiu cine-i asupre[te pe polonezi. e pentru c\ exist\ tot mai pu]ine drepturi. 285: concep]ia lui Andrei Bolkonski `n R\zboi [i pace.“ Cf. 396: contra progresului. Tolstoi `l provoac\ la duel pe Turgheniev. * Nihilism. cert\re]i. „~n timpul verii… atunci m\ g`ndesc tot mai mult la moarte [i `ntotdeauna cu o pl\cere nou\. Dou\ primejdii: jurnalismul [i conversa]ia“. ]iganii. * Ceea ce prefer\ ei. p. Ea anun]\ `ntotdeauna o mare energie intelectual\. nici c\in]\ pentru mine `nsumi. Lui Strahov: „P\r\si]i activitatea depravant\ a jurnali[tilor“. ceea ce-i face sentimentali este ura. [ti]i. 76. ca s\ nege tot. Cf.carnete_Camus. Am s\ m\ omor dac\ o s\ continue a[a…“ 65. La moartea unui prieten. de adaptare nesf`r[it\.“ (Tolstoi despre Tolstoi. 17 oct. Vai! Cf. Insomniac. „merge s\-[i caute fericirea“ la Sankt-Petersburg. Nu am nici lacrimi. * Lope de Vega. Idem: 62. `l „invidiaz\ mai degrab\“. de fapt. Se roag\ zilnic Providen]ei s\-i acorde „pacea `n munc\“. e totu[i so]ia mea. 70. „Plictiseala m\ viziteaz\ foarte rar. 3 mai ’59: „Cui `i fac bine? Pe cine iubesc? Pe nimeni. * Dac\ grija fa]\ de datorie scade. Kafka etc. 1879) Fratele lui Tolstoi: „~i lipseau cusururile necesare ca s\ fie un mare scriitor“ (dup\ Turgheniev).“ 69. ceea ce-i face melancolici [i `nduio[a]i. Mici c`rcota[i nivelatori. p. 77.“ 78. coresponden]\. 320: pe curba a c\rei culme ar fi Pu[kin. 65. de cinci sau de [ase ori v\duv. Idem. ci o remu[care rece…“ Idem. nesim]ind nimic [i care le las\ altora – partid sau [ef – grija de a sim]i pentru ei. Tolstoi se plaseaz\ singur pe panta cobor`[ului. ~nt`lnirea cu Sophie Bers: „Iubesc cum n-am crezut niciodat\ c\ se poate iubi. Unui prieten: „Nu z\bovi la Moscova. fiindc\ l-a[ fi omor`t“. R\spunsul Alexandrei ca s\-l potoleasc\: „Fie-]i mil\. „Tr\iesc ca un animal. Ast\zi se moare mai pu]in. 71. Nimic `n fond nu e mai ne`ndur\tor dec`t un om maltratat pe nedrept [i care se simte convins de nevinov\]ia sa“.“ 73. ~i scrie contesei Alexandra Tolstoi. 62. Cel care este intransigent `n privin]a drepturilor sale este singurul care posed\ for]a datoriei.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 418 418 ALBERT CAMUS CARNETE 419 * Tolstoi. p.“ La 50 de ani va mai afirma c\ nu trebuie citite ziarele (p. care `i prezint\ scuze. datoriile etc. obi[nuit\ a cur]ii imperiale: „Din fericire pentru dumneata [i pentru prietenul dumitale. Rezultatul este c\ nu mai trebuie s\ men]ii `n tine o for]\ de re`nnoire amoroas\.). ’60. stupiditate [i c\ adev\rul pe care-l iube[te totu[i mai mult dec`t orice pe lume este cumplit…“ Idem: 61. coresponden]\. . dup\ moartea fratelui s\u: „{i am `nv\]at dup\ treizeci [i doi de ani de experien]\ c\. „S`nt fericit c\ o iubi]i pe so]ia mea. omul `[i d\ seama foarte precis c\ totul nu e dec`t minciun\. 366: despre de[ert [i via]a primitiv\. 72. ~l descoper\ pe Schopenhauer cu admira]ie. 405). S\ calculezi astfel pentru fiecare oper\ suma de ur\ [i suma de iubire pe care le con]ine – [i atunci r\m`i consternat `n fa]a epocii. 72. Despre o nuvel\ a lui Turgheniev care nu-i place: „Latura personal\ [i subiectiv\ nu este bun\ dec`t c`nd e plin\ de via]\ [i de pasiune. t`n\r. dar o `nt`mpin cu bucurie. De[i eu o iubesc mai pu]in dec`t `mi iubesc romanul. T. S\-]i `nchei via]a f\r\ s-o respec]i este ceva dureros.

„sentimentele societ\]ii noastre actuale se rezum\ la trei: orgoliul. trebuie s\ sf`r[easc\ printr-o orgie enorm\ [i brutal\. Moartea regelui. grecii au f\cut s\ ias\ speran]a dup\ toate celelalte. C`nd ai terminat s\-l ascul]i. * De la Columb. `n Fran]a. * Titlu: Ura fa]\ de art\. * Don Giovanni.carnete_Camus. Sau mai degrab\ sentin]a. Cu sim]urile ascu]ite – cer un singur lucru [i-l cer cu umilin]\. La fel. Endimion1. cea a spa]iului [i a cantit\]ii. 113): „artistul… este cel care ar fi fericit s\ nu g`ndeasc\ [i s\ nu exprime ceea ce are pe suflet. pp. insuportabil\. ~n literatur\. a[a cum se poate ea contracta `ntr-o editur\. * Concentrat.“ * Faust. ca r\ul cel mai cumplit dintre toate“. `nlocuie[te civiliza]ia vertical\ a calit\]ii. cineva fream\t\ `n str\fundurile mele. * Roman. * Ferrero3: „S\ culegi `n fine de pe arborele vie]ii acel mic fruct delicios [i de acum `nainte at`t de rar care.. D. M\sura. . O ]ineam `n les\. * Artistul [i timpul s\u. „Vegheam s\ nu-mi las imagina]ia s\ se r\t\ceasc\. Gelozie. Columb ucide civiliza]ia mediteranean\. ai f\cut `nconjurul lumii [i al fiin]elor. dar care nu se poate ab]ine s\ nu o fac\…“ Spre deosebire de aceasta. 3 Guglielmo Ferrero (1871-1943). Dar discursurile despre virtute s`nt. preocuparea lor constant\ e s\ `mpiedice scriitorul s\ scrie.“ „Adulterul este o acuza]ie fa]\ de cel sau fa]\ de cea care a fost tr\dat(\). {i a[a [i este.R. Les Deux Révolutions françaises 1789-1796 (La Baconnière. bun\oar\. * Hegel. 2 Deja. * Naturalul. Dar nu exist\ sentin]\. Contradic]ia lumii ma[inii: creeaz\ abunden]a. ori de c`te ori se treze[te cineva s\ vorbeasc\ despre onestitatea mea (declara]ia lui Jules Roy). Nici o voce din lume. Cf. nu le poate profera. se poate citi: „Din cutia Pandorei `n care mi[unau relele omenirii. senzualitatea [i oboseala de a tr\i“. `nainte de orice. * Prea mult\ protec]ie pentru inima copilului. Sf`r[itul istoriei despre care vorbesc oamenii no[tri progresi[ti este orgia. civiliza]ia orizontal\.M: ura fa]\ de scriitori. iar via]a sa de adult va pretinde aceast\ protec]ie fiin]elor – `n timp ce fiin]ele nu ofer\ dec`t ocazia riscului [i a libert\]ii. [i a mea mai pu]in ca oricare alta. 189-190). de[i [tiu c\ e ceva exorbitant: s\ fiu citit cu aten]ie. este de a fi ve[nic acuzat. se afirm\ `ntotdeauna `mpotriva a ceva. * Ferrero. `n „Vara la Alger“ (Nunta). [i are nevoie de s\r\cie ca s\ prospere. S\ citesc acea pagin\ minunat\ a lui Tolstoi despre artist (Ce trebuie s\ facem? 378-9 [i Romain Rolland. 1 Faust [i Endimion s`nt dou\ imagini ale mitului eternei tinere]i. * Virtutea nu e demn\ de ur\. desigur. 1951). Admirabile scrisori despre remu[care (R. de-a lungul multor ani.“ * Talentul. nu `nflore[te dec`t o singur\ dat\: repausul f\r\ remu[care.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 420 420 ALBERT CAMUS CARNETE 421 * ~ntregul lor efort este s\ te descurajeze s\ fii. Ritul – Pandora2 [i sf`r[itul epocii de aur. p. care tinde s\ m\reasc\ tot timpul cantitatea de obiecte [i s\ le scad\ mereu calitatea. sinteza calit\]ii [i a cantit\]ii. prin viteza de fabricare. O culme a artelor. O civiliza]ie ca a noastr\. * Ferrero.

“ * Tocqueville (Despre democra]ie `n America): „S-ar spune c\ suveranii timpului nostru nu caut\ dec`t s\ fac\ lucruri mari cu oamenii. prin zdrobirea aristocra]iei [i a libert\]ilor provinciale. [i ast\zi trebuie s\ m\ `mpac singur cu gre[elile astea. Dac\ inima ta nu [i-ar mai aminti dec`t de iubirea pe care mi-o poart\. Corres- pondance d’Alexis de Tocqueville et de Jean-Jacques Ampè re (Gallimard. resemneaz\-te. De asta am nevoie cel mai mult. epopeea. ac]ioneaz\ [i nu te preocupa s\ verifici dac\ istoria s-a `n[elat sau nu“. pe Galileo. Ideea general\: regalitatea este cea care a creat instrumentul Revolu]iei: centralismul. dup\ T. estetica [i morala lui Platon [i Aristotel. Fran]a care a avut `ndr\zneala [i geniul s\ fac\ aceast\ prodigioas\ Revolu]ie Francez\ este `n acela[i timp ]ara care a cedat cel mai pu]in.“ (Coresponden]\1) Napoleon care st`rne[te revolu]ia copilului s\u natural: despotismul. Molière… Apoi descoperirea Americii. „Ce le lipse[te acestora ca s\ r\m`n\ liberi? Ce anume? Tocmai dorin]a de a fi. este aristocra]ia. Ultimele nu s`nt cele mai pu]in durabile. r\ul pe care ]i l-am f\cut. p. a[ g\si `n moarte m`ntuirea pe care n-am putut-o avea `n via]\. Fr`na natural\ a despotismului. Vechiul Regim [i Revolu]ia Francez\. „Nu am ce c\uta l`ng\ tine. descoper\ adev\ruri noi [i nu face teoria cunoa[terii. Racine. * Roman. Revolu]ia Francez\. A[ vrea s\ se g`ndeasc\ ceva mai mult s\ fac\ mari oameni. Las\-m\. este frumuse]ea infinit\ strecur`ndu-se `n spiritul uman `ngust [i lu`nd acolo o form\ provizorie. Vocea etern\ care `i strig\ artistului: „Creeaz\ opere de art\ [i nu face estetic\. Iat\-l devenit Dumnezeu. * Ferrero. Dar p`n\ la urm\ era nevoie de asta pentru a hr\ni imensele [i fl\m`ndele mul]imi care r\t\cesc sau vegeteaz\ pe glob (de verificat indicele de cre[tere a rasei omene[ti din secolul al XIII-lea `ncoace). raporturi bazate pe minciun\. I. Trebuie s\ m\ descurc singur [i s\ mor singur. este priva]iunea care ani `n [ir m-a `mpiedicat s\ tr\iesc. Acele spirite „care par s\ fac\ din gustul servitu]ii un soi de ingredient al virtu]ii“. am r\mas vinovat. . Nu te-am iubit destul [i nu m-ai iubit destul ca s\-]i pot da socoteal\ acum la sf`r[it. pe coasta atlantic\ a Marocului actual. Am a[teptat ani `n [ir s\-mi ier]i gre[elile [i s\ m\ accep]i a[a cum eram. 1951).qxd 12/12/02 4:31 PM Page 422 422 ALBERT CAMUS CARNETE 423 * ~n lipsa tradi]iei. * Ferrero. ma[ina. din nelini[te.carnete_Camus. Iart\-mi. artistul are iluzia c\-[i creeaz\ propria regul\. doar prin efectul concentr\rii [i al disciplinei. * Anteu `ngropat la poalele capului Spartel. Pascal. Tocqueville. 354: for]a Societ\]ii este limitat\. tragedia [i sculptura Greciei. la por]ile lui Hercule. Dreptul roman. Atlanticul. Ea a ob]inut. Nu ai f\cut-o. Dar dac\ principiul este `nc\lcat. Poate trebuie s\ pl\tim asta prin sterilitate. `n general.“ * Idem. Mi-am p\strat deci gre[elile. era produc]iei. iart\-m\ din toat\ inima. vol. Se aplic\ la Sartre [i la progresi[ti. apoi. {i dac\ po]i. * ~ntre]inem cu anumite fiin]e raporturi bazate pe adev\r. arta Evului Mediu italienesc [i arta roman\. Cf.“ „Rusia este elementul fundamental al despotismului pe lume. `n fa]a nebuniei produc]iei. El nu va fi fost dec`t un moment al adev\rului universal“. * Ferrero: „~ntr-o zi sau alta va izbucni actul de voin]\ ajuns la limit\“. Cu altele. 1 Correspondance d’Alexis de Tocqueville et de Pierre-Paul Royer-Collard.. Idem: „Crede `n principiul pe care `l afirmi [i nu-l abandona.

Fiindc\ b\rbatul are trei suflete [i femeia patru. pe Dumnezeu. formeaz\ o piramid\ `ncheiat\ [i solid\. magnifice chiar. certuri s`ngeroase `n leg\tur\ cu un tub gol de aspirin\. Dar ne`ndur\tor `n rela]iile cu editorii s\i. mai m`ndru `n doctrinele Revolu]iei. se mai [i f\leau c\ s`nt fideli spiritului ei prin faptul c\ erau necredincio[i. Victoria. `ndr\znesc s\ o spun. personaj `n Starea de asediu. buni ta]i de familie. p. * Idee pentru o pies\ (tot la Broadmoor): c`nd cel r\u intr\ `n scen\. `n cazul progresi[tilor no[tri: „Am v\zut oameni care credeau c\-[i r\scump\r\ servilismul fa]\ de cei mai ne`nsemna]i agen]i ai puterii politice prin insolen]a lor fa]\ de Dumnezeu [i care. mai nobil. La Valdemosa pesc\ru[ii pierdu]i `n ce]uri care se izbesc de ferestrele m\n\stirii. negustori cinsti]i [i proprietari foarte stimabili… dar ceea ce nu se va vedea niciodat\. * Iarna se opre[te la El Kantara unde `ncepe vara ve[nic\. o pancart\: „Huidui]i“. 1 Kaliaiev. Pe urm\… Cf.“ „Societ\]ile democratice care nu s`nt libere pot s\ fie bogate.“ Idem. 245: portretul Fran]ei. * Chopin (n\scut `n 1810). Munte negru [i roz. * Tolstoi.1 * Sf`ntul Ioan: „Dac\ zice cineva: «iubesc pe Dumnezeu. Refuz\ s\ creeze pentru Oper\ fiind sigur de sine. Caietele nobilimii din Paris [i de aiurea cereau demolarea Bastiliei. * Nu putem tr\i tot ce scriem. * La azilul din Broadmoor.carnete_Camus. ea a fost dobor`t\ [i dezr\d\cinat\. s`nt cet\]enii importan]i [i mai ales un mare popor. * „Unirea a trei persoane legate `ntre ele printr-o bl`nd\ conformitate de tendin]e. pe care l-a v\zut. `n agonie. `n ele se pot `nt`lni calit\]i private. * Dup\ Montherlant. `n asemenea societ\]i.“ Idem: „Se p\rea c\ iubeau libertatea. Victoria. a fost propagat\ de Ludovic al XIV-lea `n edictele sale. „P`n\ `n ultimul minut al zilei Sahara r\m`ne `n plin\ lumin\. . Dar putem `ncerca. Pentru c\ cel ce nu iube[te pe fratele s\u. c\ proprietatea p\m`ntului apar]ine `n ultim\ instan]\ statului. Noaptea vine aici ca un le[in. * Kaliaiev este dragostea de iarn\. Dar pe dou\ careuri. nu f\ceau altceva dec`t s\-l urasc\ pe st\p`n“. `n timp ce abandonau tot ce era mai liber. puternice prin greutatea masei lor burgheze.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 424 424 ALBERT CAMUS CARNETE 425 „Va trebui s\ regret\m `ntotdeauna c\ `n loc de a supune nobilimea sub imperiul legilor. este mincinos. Triunghiul e `n dezechilibru pe careul acesta. dragostea solar\. 244: `n ’89 francezii au fost destul de m`ndri de ei ca s\ cread\ c\ pot tr\i egali `n libertate. unde s`nt reeduca]i criminalii nebuni. revolu]ionar rus din 1905. orice creator adev\rat viseaz\ o via]\ f\r\ prieteni.“ S\ citesc Marele de[ert de Daumas. 233: ideea-mam\ a socialismului modern. de calit\]i [i de dispozi]ii reprezint\ `n ochii chinezilor culmea fericirii pe p\m`nt…“ (Abel Rémusat) Idem: „Complexul Insulelor. iar pe fratele s\u `l ur\[te. admirat `n Omul revoltat [i personaj principal `n Cei drep]i. [i nu m\ tem s\ afirm c\ nivelul comun al inimilor [i al spiritelor nu va `nceta niciodat\ s\ scad\ at`t timp c`t egalitatea [i despotismul vor fi unite. p. Cf. pe care nu L-a v\zut. Cf. Tot Fromentin: spiritele m\runte prefer\ `n art\ detaliul. rafinate. Dup\ Fromentin. de fapt. Ac]ion`nd astfel i s-a… f\cut libert\]ii o ran\ care nu se va mai vindeca niciodat\. scria `n aer.“ E nevoie de dou\ femei. bl`nde. ~l felicit\ pe Tallberg care a c`ntat o nocturn\ deform`nd-o ca de obicei: „Dar de cine era?“ Risipitor [i generos. p. Excelent actor. C`nd intr\ eroul: „Aplauda]i“.

Vede pe o pancart\ „Bouillabaisse“1 la u[a unui restaurant [i are poft\ de a[a ceva. (n.“ Al treilea felinar [i 1 ~nt`ia epistol\ soborniceasc\ a Sf`ntului Apostol Ioan. ci c\ exist\ prea mul]i comentatori care `neac\ minunatul [i insesizabilul pe[te `n apa lor mocirloas\. du G. E prima lui poft\ dup\ mai multe luni. ed. simte c\ `n felul acesta. de c`te ori a `ncercat s\ descrie acest moment de p\r\sire sau de la[itate (nu [tie exact). * 1 Fel de m`ncare provensal alc\tuit din pe[te fiert `n ap\ sau `n vin alb. XV. sos de ro[ii. dintre b\rba]ii pe care i-am cunoscut. dar `n ultimul moment (c`nd s\ apese pe tr\gaci) simte c\-i va lipsi curajul. `nseamn\ c\ nu iubesc oamenii [i. * Roger Martin du Gard [i moartea mamei sale. nu `nseamn\ c\ ast\zi am duce lips\ de creatori. un imens sentiment de libertate. gata. {i iese apoi. Atunci. cred). Confesiune (79). `ntr-adev\r. va ap\sa. `n sala de a[teptare. 20. . fiind de bun\-credin]\. „C`nd voi ajunge `n dreptul celui de-al treilea felinar. m\n`nc\ voios. de ce s\-i iubesc?“ Idem.carnete_Camus. m-am pronun]at. `n teribila triste]e a clipei. La `nceputul ocupa]iei `n Saint-Brieuc. Dar dup\ moartea ei. S\ m\ amuz oare zadarnic vr`nd s\ le schimb [i uit`nd `ntre timp s\ tr\iesc? ~n[el\ciune! M\ supun defectelor lor. ~n concluzie. el umbl\ prin burni]\ [i pe str\zile pustii. red. ed. 2 Scurt text teatral din 1946. red. ulei de m\sline etc. M\ supun `nclina]iei mele aristocratice. Prin pia]a goal\ trece un neam]. S\ public natural [i s\ pl\tesc pre]ul acestora toate `n mod natural. „Ce este eul? Habar nu am.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 426 426 ALBERT CAMUS CARNETE 427 nu poate s\-L iubeasc\?“1 De apropiat de Spiritul confuz care spune: „Dac\ eu nu-l iubesc pe Dumnezeu. De atunci. Ioan: „De n-a[ fi venit [i nu le-a[ fi gr\it. de un caracter. Cel mai uman. `mi scrie el. ateul declarat (rug\ciune c\tre Maria. se simte `ncol]it. intermediarii `ntre produc\tor [i public. ~n aceea[i epoc\: „S`nt nebun de via]\… E var\. G. nici s\ mai tr\iasc\ (de v\zut scrisoarea lui). acoperit cu o manta din p`nz\ cauciucat\. De atunci. Ia un taxi. * S\ scriu natural. ora[ul e rece [i ploios. I se ascunde acesteia c\ are cancer. (n. sub cerul jos.).“2 * Altruismul este o tenta]ie asemenea pl\cerii. adic\ cel mai demn de tandre]e. Singura speran]\ putea fi s\ se omoare. p\cat n-ar avea. ~ntr-o zi m-am trezit pe p\m`ntul acesta. de un destin. (n. Se schimb\ etichetele medicamentelor etc. magazinele goale. Se afl\. 22. * Stendhal. * Un titlu „modern“: Ura de art\. voi ap\sa pe tr\gaci.“ * Improviza]ia filosofilor1 `n commedia dell’arte. intr\ `n biseric\ [i se roag\. cit. Noul Testament. Dar va avea curajul? ~ncearc\. dar acum ei n-au cuv`nt de dezvinov\]ire pentru p\catul lor. p`n\ ce va fi g\sit o „modalitate“. IV. `mpotriva oric\rei aristocra]ii. deodat\. La Nisa. Noul Testament. care-[i spune c\ el nu ar putea-o suporta. Tot el `mi spune c\ sufer\ fiindc\ nu mai are poft\ de nimic. Intr\. tr. * Tolstoi: „Po]i tr\i doar at`t timp c`t e[ti `mb\tat de via]\“. cit. var\ delicioas\…“ * Guilloux. 2 Sf`nta Evanghelie dup\ Ioan. dup\ ce timp de zece ani. Anorexia de care vorbea Gide. Astfel angoasa cre[te. nu a putut sau nu a `ndr\znit. m\ aflu legat de corpul meu. str\lucind sub ploaie. De atunci. amintirea acelei `nsp\im`nt\toare agonii `l urm\re[te pe M.). face cu un revolver mai multe „repeti]ii“. Este diminea]\. * Critica este pentru creator ceea ce e negustorul pentru produc\tor. o speran]\.). `[i duce revolverul la frunte. aromat cu usturoi. el. Epoca negustoreasc\ vede astfel cum se `nmul]esc sufocant comentatorii.

. ceea ce dureaz\ cel mai mult pe lume e s\ `nve]i s\ iube[ti. am s\-l spun `n mod excep]ional. U[or trufa[. Pu]in monstruos. pe mama mea cu t\cerea ei. v\ va face pas\re `n aspic. Dar chiar dac\ nu `mi place adev\rul. * Dou\ fiin]e se apropie din priviri. p. Cele cinci mi[c\ri ale Cvintetului `n Sol minor de Mozart. Partea a doua. tr. * Dragostea [i Parisul. Copil\ria (sau amestecat\ `n prima parte).“2 Na[tere `n timpul mut\rii. C\utarea unui tat\ sau a tat\lui necunoscut.“ Idem: copil\rie s\rac\.). – Preferam 1 Personaj din Mizantropul de Molière. fiindc\ uit\ por]iuni mari din via]a sa. a descoperit c\ tat\l s\u murise mai t`n\r dec`t era el `n momentul acela… c\ mortul care z\cea acolo era mai t`n\r dec`t el cu doi ani. Dar tandre]ea ta? – Ce-i cu ea? Exista. Azil de nebuni! * Roman.“ Sf`r[itul actului.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 428 428 ALBERT CAMUS CARNETE 429 Roman. Secretos p`n\ la limit\. ar avea vreo problem\. prieten conciliant [i `ng\duitor al lui Alceste „mizantropul“ (n. ceea ce ar presupune c\ este f\r\ limite. [tiam. – Artist prin `nse[i cusururile sale. Se `nt`lnesc la sf`r[it ([i este acela[i) l`ng\ mam\. Din acel moment totul devenea imposibil `ntre so]ia ta [i mine. A[a st`nd lucrurile. 2) Cel\lalt. Ah! Inocen]a primelor acte! Dar anii trec. dar nu po]i s\ nu fii. „Nu [tiam s\ iubim. Via]\ f\r\ dragoste (nu f\r\ bucurii). se apuc\ de talie. tat\! ~l c\utasem la nebunie pe tat\l acesta pe care nu-l aveam [i iat\ c\ descopeream ceea ce avusesem `ntotdeauna. Dou\ personaje: 1) Indiferentul: crescut f\r\ mediu familial.“ – Philinte: „Nu. so]ia lui Philinte.. }ine seam\ de limite [i le pune `n slujba unui bine superior. „~n ziua c`nd `n cimitirul de provincie… X.“ * Progresul este un echilibru optim `ntre dou\ for]e de tensiune egal\. [i cu tine…“ – „Cum?“ – „Da. pfui! E[ti de p\rerea mea. dar are accese teribile de adev\r. Ce spune el? „Ai timp?“ Ce spune ea. S\ rev\d `nsemn\rile despre Weissberg1. apoi `l lovesc. cet\]ene judec\tor. de fa]\ cu Philinte1 al s\u [i cu G. L’Accusé (Fasquelle). Nu vrea s\ fie judecat (judec\ pu]in. angajeaz\ tot mai mult. prostitueaz\. ce r\spunde ea? „Am s\ spun c\ m-am dus undeva. Judec\torul `l insult\ [i b\tr`nul riposteaz\: „M-a]i jignit.. `n fine. nu-i a[a? Veni]i m`ine la cin\? G. pentru c\ pu]ine lucruri `l intereseaz\. de[i de 35 de ani odihnea acolo… {i-a dat seama c\ ignora totul despre tat\l acela [i s-a hot\r`t s\-l reg\seasc\. Revine din lag\r. cu intermiten]e. Educa]ia unui b\rbat. 377. 2 Cf. Incapabil s\ se smulg\ trupurilor. 1 Alex Weissberg. * O. doar at`t (s\ spunem casiera [i consumatorul). m-am culcat cu G… De altfel. Nu c\ G. sensibil [i generos. Partea `nt`i. n-am s\ mai r\spund la `ntreb\rile dumneavoastr\“. Record de interogatoriu: treizeci [i una de zile [i treizeci [i una de nop]i.carnete_Camus. Mama nu e un izvor de iubire. bine`n]eles. ca orice lucru. Nu-i place nimic dec`t momentul de v`rf. Se descurc\ singur. E a[teptat. Scen\ cu so]ia sa. la drept vorbind). Idem: b\tr`nul croitor anarhist care-[i explic\ limpede punctul de vedere. C`nd am v\zut c\ G. E ne`ntrecut\ la pas\rea `n aspic. Minte u[or. S\r\cia nu are trecut. fiin]ele se leag\ [i fiecare act al c\rnii leag\ fedele[. {i nu ca o s\geat\ vertical\. nu s`nt sigur c\ tu [i Philinte. C\ci. ~n acela[i timp cere de la ceilal]i tandre]ea de care el este incapabil. Uit\ restul.. * Pies\. – {i `n restul timpului? – Min]eam. Mama singur\. Umbl\ mereu singur. Spune adev\rul despre dragoste (pentru c\ a e[uat: acum [tie ce `nseamn\ s\ fii un b\rbat). Cine s`nt eu? Partea a treia. F\r\ tat\. C`nd se ive[te ocazia. Merge la meciurile de box [i de fotbal. „De exemplu. aceast\ `ncruci[are continu\. o svastic\ mare pe piept. Ceki[tii care la interogatoriu `i a[az\ pe cap o coroan\ din h`rtie aurie `mpodobit\ cu svastici. de[i politicos.

– Ei.. „E[ti la dumneata acas\“.. mai `nt`i pentru c\ nu o aveam dec`t pe ea la `ndem`n\ [i pe urm\ fiindc\ mi-am dat seama. e[ti un monstru! – Dar tu... O s\-[i aranjeze aceast\ mic\ afacere. 70 de ani….. * Intelectualul care cere iertare. Un om complet. C`nd planul social va coincide cu planul particular… – Maic\-ta va deveni inteligent\? Nu. recunoa[te `n el un pictor.... Protestezi. Vrei s\ te folose[ti de for]a social\ a celorlal]i ca s\-]i aranjezi micile probleme particulare.. din acela[i motiv. probabilitatea de a fi un imbecil pe undeva..B. – Sigur.. net suprarealist. este primit cu bra]ele deschise. fiul meu e un imbecil.. A[a se `nt`mpla `ntotdeauna `n ]inutul \sta unde. pictor evreu român care s-a refugiat la Collioure ca s\ fug\ de nem]i. {i re`ncepe s\ mint\. Deschide mapa z`mbindu-i lui V. Dar nu total... Ah! nu te b\ga.. Da. Vede profil`ndu-se u[or tat\l s\u.. Pe urm\ uit\.B. Un om inteligent admite `ntotdeauna posibilitatea.. V.. Cere s\ se aduc\ o cea[c\ de cafea.. asta-i! spune fiul – Vezi [i tu.... citeam Evanghelia.. – P\i. Dar nu te b\ga.. Dar nu. aceste refuzuri. 5) Femei.. li se r\spundea la refuzuri [i erau pedepsi]i pentru excesul lor de bog\]ie. Idem: se `ndr\goste[te de Dominique. Intr\ deci `n Rezisten]\. b\iete... E [iret [i [tie c\ prostia te ajut\ s\ reu[e[ti. „Cel mai r\u a fost cu Evanghelia. 4) R\zboi [i rezisten]\ (alternan]\ `ntre Bir Hakeim [i jurnalul clandestin).. `l invit\ s\ vin\ s\-i arate desenele lui. Cinic [i teribil `n virtute.. dar ce spun. Maillol `l `nt`lne[te pe V... `[i explic\ situa]ia.... Cianur\. nu te teme. Dar avansurile i-au fost f\cute de persoane a c\ror via]\ nu era plin\ [i care. 2 Continuare indescifrabil\. `ngera[ule? Idem: de exemplu.. de unde o cutezan]\ incredibil\. [i prive[te `n sf`r[it primul desen. Refuz\ s\ fie iubit din ner\bdare [i din sentimentul clar de a fi a ceea ce este.. Iar lumea de ast\zi este compus\ pe trei sferturi din poli]i[ti sau admiratori ai poli]i[tilor. Poate face orice pentru c\ a decis s\ se omoare. Spitalul.B. Ac]iunea ca o supraabunden]\ fericit\. Bl`nd [i bun `n ilegitimitate..... drept orice r\spuns. se duce.... * ~n ’40..... Las\ asta.. din acela[i motiv. * Primul om Plan? 1) C\utarea unui tat\. `ntotdeauna ]i-a pl\cut siesta... Astfel aproape to]i arti[tii [i-au `nchipuit c\ s`nt persecuta]i. Dar `n ziua c`nd trebuie s\ se serveasc\ de cianur\.. Nu e nici o nedreptate `n asta. acum 50.. a ta va fi perfect\? – Nu… – {tiu unde vrei s\ ajungi. E o reac]ie de imbecil.“ * Un om a c\rui via]\ e plin\ refuz\ multe avansuri. 3) Anii de fericire (bolnav `n 1938). . 6) Mama... este focul `n jurul c\reia se `nc\lze[te societatea... Indiferentul. Mai degrab\ face pe prostul. O femeie care se ter1 Comun\ din Algeria `n regiunea Sahel... se lipse[te de ea.... 2..... presa.... Primul se treze[te apoi cu du[mani [i se mai [i mir\. Spirit de anvergur\. corp dibaci [i dedat pl\cerilor.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 430 430 ALBERT CAMUS CARNETE 431 s\ min]i. Puternic sentiment de eliberare c`nd s-a ispr\vit. c\ existau mai multe puncte comune `ntre Iisus [i mine dec`t `ntre mine [i un poli]ist. Mizeria celorlal]i e chestiunea lor particular\. * Primul om C\utarea unui tat\.. A doua zi... dar… Nu mai dore[ti femeia altuia? – Sigur – De ce.carnete_Camus.. Deci fiul meu e un imbecil (`l prive[te).. Idem: fiul devine social.. `[i amintesc. tot folosind-o. Mama ([i h`rtia de la prim\rie adus\ celor dou\ femei analfabete care cur\]\ cartofi pe palier. 2) Copil\rie. ~l `nt`lne[te pe strad\. [i mai trebuie s\ fie introdus [i adjunctul la primar ca s\ `i dea h`rtia s-o citeasc\)....... spune M. ~n definitiv nu e nimic. Pe urm\ totul dispare. Cheragas1 etc.

Se public\ Actuelles II.“ La persoana `nt`i. trece sub t\cere sau socote[te inevitabil. * Jurnalul lui Tolstoi. spune el `ntr-o scrisoare c\tre m\tu[a sa. 3) Milioanele de interna]i `n lag\rele de concentrare. crea]ia. bine`n]eles. ace[tia s`nt `ntotdeauna firi redutabile pentru ei `n[i[i [i pentru ceilal]i. iar lic\rul lor a d\n]uit `n spatele `ntregii mele vie]i intelectuale. Nobil\ meserie `n care trebuie s\ te la[i insultat f\r\ s\ cr`cne[ti de un lacheu al literelor sau al partidului! ~n alte timpuri despre care se spune c\ erau degradante. cufundat `ntr-o singur\tate definitiv\. e pentru c\ i-am pus f\r\ s\ vreau `n fa]a acestor incendii [i imediat au fost f\cu]i cenu[\.carnete_Camus. Se str\duie[te etc. * St`lpul infamiei. n-am suficient\ bun\tate ca s\ iert ofensa. 7) Prostia. Trebuie s\ se blameze felul lui josnic de a p\rea cinstit [i de a nu fi astfel. Inventarul e ispr\vit – comentariul [i polemica. `n vrac: 1) Deportarea a zeci de mii de copii greci. „Socotesc. * Exist\ oameni a c\ror religie const\ `n a uita `ntotdeauna ofensele. ~n ceea ce m\ prive[te.). Un lucru idiot. 5) Execu]iile politice aproape zilnice `n spatele cortinei de fier. 4) R\pirile politice. Dar asta-mi ajunge. 6) Antisemitismul. „Trebuie blamat. Afar\!“ * Nietzsche: „Vorbesc to]i de mine… Dar nimeni nu se g`nde[te la mine“. Dac\ mi s-a `nt`mplat chiar s\ fiu nedrept fa]\ de anumite g`nduri [i fa]\ de anumi]i oameni. 2) senzualitatea (lupt\ foarte grea). Maillol izbucne[te: „Nu. dar o uit `ntotdeauna. se plimba noaptea pe mun]ii care domin\ golful Genovei [i aprindea acolo focuri imense pe care le privea cum se sting. * Octombrie ’53. * Melville vorbe[te despre Moby Dick `ntr-o scrisoare c\tre Hawthorne: „Iat\ epigraful secret al c\r]ii: Ego non baptiso te in nomine…“1 1 Nu te botez `n numele… (lat. nu. nici fericit… Dar eu nu cred. care `i `n]eleg la fel [i pe unul. 2) Distrugerea fizic\ a clasei ]\r\ne[ti ruse. Adesea m-am g`ndit la focurile acelea. c\ f\r\ religie omul nu poate fi nici bun. Incapabil s\ iubeasc\. De acum `nainte. Lista e deschis\. pe care i-am `nt`lnit `n secolul acesta. nu e posibil. * Octombrie ’53.“ Idem: „Adev\rul este oribil“. * Ceea ce st`nga colabora]ionist\ aprob\. 8) Cruzimea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 432 432 ALBERT CAMUS CARNETE 433 min\ printr-un copac. dup\ ruptura cu Lou. cu aceea[i u[urin]\. Dar nu exist\ aspirin\ pentru mahmureala istoric\. Trei demoni: 1) jocul (lupt\ posibil\). aveai cel pu]in dreptul s\ provoci f\r\ a fi ridicol [i s\ ucizi. asta nu. dar care nu le uit\ niciodat\. `ntr-un aer liber [i tare. * A doua zi dup\ marile crize istorice te reg\se[ti la fel de nemul]umit [i de bolnav ca `n diminea]a care urmeaz\ unei nop]i de excese. * Se spune c\ Nietzsche. 3) vanitatea (cea mai teribil\ dintre toate). . * Cei care i-au asimilat `n acela[i timp pe Dostoievski [i pe Tolstoi. * G`ndurile astea pe care nu le spunem [i care ne `nal]\ deasupra tuturor lucrurilor. dar asta f\cea insulta mai pu]in confortabil\. [i pe cel\lalt.

Iar datoria nu const\ nici `n a te afirma.carnete_Camus. * Singura surs\ a aristocra]iei este poporul. Acest nimic care este burghezia. Oamenii religio[i ar putea fi clasa]i `n primul r`nd al arti[tilor. obosit de necontenita deziluzie provocat\ de tot ce ne entuziasma pe noi. (F\r\ metafizic\ nu r\m`ne. Dispre]uiesc via]a“. ai `n via]a ta un eveniment tipic care revine ve[nic“. dup\ ce a terminat M. care este sau ea `ns\[i. Revenire etern\: S\ exal]i ceea ce este [i s\ adori s\ revin\. Ca urmare nu se poate `ndrepta dec`t spre inteligen]\. * „Polifonia“ anumitori firi.“ }el unic [i gigantic: cunoa[terea adev\rului. aceasta fiind datoria [i limita sa. dar se exprim\ ca [i cum nu ar suferi [i nu i-ar lipsi nimic. un haos care nu-[i mai supravie]uie[te dec`t din cauza ad`ncilor sale r\d\cini. de fapt. Pentru a ie[i din sine (defini]ia datoriei) inteligen]a nu se poate `ndrepta spre privilegii. Aristocra]ia `nseamn\ `n acela[i timp a te afirma [i a te retrage. ci `n a face s\ serveasc\ ceea ce afirmi. dec`t asta. legitimeaz\ drepturile. contes (Gallimard. La r`ndul ei. incon[tient\ sau con[tient\ (umilire generalizat\ a inteligen]ei).) Bilet pentru Lou (1882): „~n pat. * O aristocra]ie este necesar\. * Nietzsche: Auror\. {i pe urm\: „Simt c\ voi p\r\si lumea asta cu mai pu]in\ am\r\ciune dup\ ce te-am cunoscut“. `n Cocorico! et autres „De atunci `nainte m-am `ntors singuratic `mpotriva mea `nsumi [i am luat partea a tot ceea ce. * Nietzsche (Uman prea uman): „Cur`nd dup\ aceea am fost bolnav.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 434 434 ALBERT CAMUS CARNETE 435 Idem: „C`nd scriam cartea asta aveam con[tiin]a unei construc]ii alegorice pe care se baza `ntreaga lucrare ca [i fiecare dintre p\r]ile ei“. sau contrariul ei (vezi mai sus). modernii…“ „Aici vorbe[te un om care sufer\ [i c\ruia `i lipsesc multe. Atunci se pune problema: s\ g\se[ti evenimentul [i s\-i dai numele t\u. nu ascunde niciodat\ ceea ce se poate g`ndi contra propriilor g`nduri. . Criz\ acut\. nici o poft\ de desfr`u“. „Nu trece niciodat\ sub t\cere. L’Heureux Échec: une histoire du fleuve Hudson. * Walpole: „Bunul-sim]. mai mult dec`t bolnav. nu se pot imagina dec`t dou\: cea a inteligen]ei [i cea a muncii. celelalte s`nt contrariul inteligen]ei. ~n prezent. Aristocra]ia nu `nseamn\ mai `nt`i s\ te bucuri de anumite drepturi. 1954).“ 1 Melville. * Nietzsche.D. tocmai asta e. Genealogie…: „Oricine a construit vreodat\ un cer nou nu a g\sit puterea necesar\ acestei `ntreprinderi dec`t `n str\fundurile propriului s\u infern“. de 150 de ani. Jur\ solemn. Dar inteligen]a singur\ nu este o aristocra]ie. munca nu se poate `ndrepta spre `ndobitocirea.“ Dincolo de…: „Dac\ ai caracter. dec`t dac\ se recunosc una pe alta [i `ncep s\ se `ndrepte una spre alta pentru a consacra `ntr-o zi o singur\ imagine superioar\ a omului. ci mai `nt`i s\ accep]i anumite `ndatoriri care. P`n\ la urm\ aristocra]ia muncii [i cea a inteligen]ei nu s`nt posibile. `ncearc\ s\ dea o form\ lumii [i nu ob]ine dec`t un neant. * Obliga]ia de a ascunde o parte din via]a sa `i crea impresia virtu]ii. Nici munca (exemplele. `n ambele cazuri. Tema povestirii Fericitul e[ec1: sl\virea lui Dumnezeu pentru acest e[ec. Cf. [i a citit scrisoarea admirativ\ a lui Hawthorne: „Am un straniu sim]\m`nt de satisfac]ie [i de iresponsabilitate. Este primul act de loialitate pe care `l datorezi g`ndirii tale. Unele fac parte din ea `ns\[i. Ea nu se poate `ndrepta dec`t spre munc\. s`nt evidente). `n prezent. `mi era potrivnic [i m\ f\cea s\ suf\r. la el. Idem. ajungea p`n\ la geniu“. nici `n a te suprima. doar ele. ~ntre aristocra]ie [i popor nu exist\ nimic.

relateaz\ povestea urm\toare: „O feti]\ care urma s\ `mplineasc\ 10 ani declar\: «C`nd am s\ fiu mare. Verhovenski: „For]a cea mai important\ a revolu]iei este ru[inea de a avea o opinie proprie“. Murind so]ia sa. am s\ m\ `nscriu `n partidul cel mai crud»“ ~ntrebat\. * „Nimeni nu ar trebui s\ produc\ mai mult\ filantropie. Spehniov anim\ o tendin]\ mai radical\. R\d\cina etimologic\ a numelui lui Stavroghin: stauros: crucea. Brupbacher1: * W.carnete_Camus. Cf. nu voi avea de ce s\ m\ tem. `ndr\zne]i `n ambele cazuri. cuplat cu o femeie din popor. Idem. `ntotdeauna. `n opinia lui. Enigma lui Stavroghin. al intelectualilor francezi din 1954. explic\: «Dac\ partidul meu e la putere. ea nu este primul lucru care pleac\. A[teapt\ ca toate celelalte s\ plece. ~n s`nul acestui cerc. Nietzsche. Verhovenski. cade la p\m`nt [i `ncepe s\ horc\ie. nici mai mult\ moral\ dec`t secret\ `n mod natural. Este unul dintre modelele lui Stavroghin. r\m`ne la urm\“. 1947). 40-41 [i 202. de libertate [i de putere“) [i „fiecare e vinovat de tot. emana]ii ale acestei personalit\]i extraordinare care se epuizeaz\ risipindu-se. cu sexul strivit `ntre dou\ 1 Fritz Brupbacher. Este asasinat. 1954). se `mbat\ noaptea [i vorbe[te cu ea. Au `mpins revolu]ia p`n\ la cap\t. dup\ Berdiaev: lipsa cavaleriei a avut consecin]e dezastruoase pentru cultura moral\ rus\. Berdiaev noteaz\ undeva c\ ei n-au avut niciodat\ Rena[tere. ~n noaptea de 22 spre 23 aprilie 1849. La azilul din Saint-Rémy. iat\ tema unic\ din Demonii“. .qxd 12/12/02 4:31 PM Page 436 436 ALBERT CAMUS CARNETE 437 * S\-]i utilizezi viciile. [i dac\ e cel\lalt. L’univers religieux de Dostoievski (Le Seuil. Spehniov (petra[evskistul1 – „B\rbatul plin de ironie. * Carlyle. Teza lui Dostoievski: acelea[i c\i care-l `mping pe individ la crim\ `mping societatea la revolu]ie. Gauguin. pp.“ El credea c\ misiunea filosofului militant const\ `n a favoriza `n toate clasele to]i factorii libert\]ii. taina lui Stavroghin. Ei se dovedeau. Nu prea cred `n povestea asta cu feti]a. `l vedea pe Van Gogh aplecat asupra lui [i privindu-l fix. Christine. Berdiaev: „{atov. * Van Gogh. * Idem. Guardini2. contele de G. s\ nu te `ncrezi `n virtu]ile tale. pietre. Whitman: „C`nd libertatea pleac\ de undeva. lu`ndu-[i pe r`nd o voce de femeie [i o voce de b\rbat. Dup\ dou\ luni D. * Tat\l lui Dostoievski punea s\ fie biciu]i ]\ranii care-l salutau [i pe cei care nu-l salutau. pe care o martiriza. `n notele care `nso]esc cel de-al [aselea volum al s\u de teatru. Socialisme et liberté (La Baconnière. trezindu-se `n timpul nop]ii. Cu capul spart. * Ura rusului pentru forma care `ngr\de[te. o p\r\se[te c`nd aceasta trebuie s\ nasc\. repet`nd: „amanta mea. care-[i ura tat\l vede o `nmorm`ntare. voi suferi mai pu]in fiindc\ voi fi persecutat\ de partidul mai pu]in crud». amanta mea!“ * Salacrou. se love[te `n piept cu o bucat\ de lemn. * Adaptare dup\ Demonii Cf. Este ra]ionamentul nem\rturisit. Dar cunosc foarte bine ra]ionamentul. pentru to]i“. Dostoievski s`nt revolu]ionari? Totu[i s`nt numi]i contrarevolu]ionari. Dostoievski [i fratele s\u Mihail `l frecventeaz\ din 1847. Anxietatea. 2 Romano Guardini. dar eficient. Dostoievski [i treizeci [i trei de membri ai cercului Petra[evski s`nt aresta]i. Kirilov s`nt tot at`tea fragmente din personalitatea dezagregat\ a lui Stavroghin. * Un preot care regret\ c\ trebuie s\-[i abandoneze c\r]ile murind? Oare pl\cerea violent\ a vie]ii ve[nice nu dep\[e[te ea infinit dulcea tov\r\[ie a c\r]ilor? 1 Petra[evski este animatorul unui cerc intelectual unde se discut\ idei noi.

l-am blestemat `n vremea splendorii sale. `i scriu Pre[edintelui Republicii ca s\-l rog s\-i gra]ieze pe condamna]ii la moarte de la Mokhnine1. A fost ocupat\ localitatea Diên Biên Phu. s\ fiu un filosof. [apte tunisieni au fost condamna]i la moarte fiindc\ asasinaser\ trei poli]i[ti. iar inteligen]a luminat\ de inim\ este singurul zeu care. bilan]ul e clar. * Dou\ milioane de sindicali[ti la unsprezece milioane de salaria]i. devine om [i solitar. cel al lui Faust. la timpul meu. ~n seara masacrului. senza]ia [i pl\cerea vin din `ncheierea unui pact cu diavolul. dar. 1954). sub o mie de forme.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 438 438 ALBERT CAMUS CARNETE 439 * 8 mai.carnete_Camus. Idem. * Don Juan Faust2 1) S\ aib\ dreptate 2) Nimic nu e permis 3) Consimte la stratagema franciscanilor care `l ucid3. * Scrisoare c\tre M: „Nu blestema]i Occidentul. pentru vocea `nfrigurat\ a omului modern. sentiment `mp\r]it `ntre ru[ine [i furie. 2 Proiect de pies\ care ar fi amestecat `ntr-un singur personaj mitul lui Don Juan [i pe Don Juan este un Faust f\r\ pact – (s\ dezvolt). `ntre timp. m\-ntrerupea `ntotdeauna veselia“. Aix-en-Provence? Romantism? Sganarelle ar fi Domnul Neant din Improviza]ia filosofilor. muzic\ pentru voci. 1 ~n 1954. 3 Cf. a fost vreodat\ venerat `n aceast\ lume“. Idem: „Ve]i vedea c\ dup\ ce vom fi `mpreun\ un timp. nu [tiu de ce. Marea broasc\ ]estoas\ din m\rile calde plute[te `n s`nul apelor c\ldu]e ca un frumos albatros. Politicieni de dreapta au plasat ni[te neferici]i `ntr-o situa]ie de neap\rat [i. La dou\ s\pt\m`ni de la execu]ie. Vis\toare birocra]ie. Dar ast\zi. spune J. dar f\r\ diavol. domnule. nu-l voi acuza… Nu-i invidia]i pe cei din est pentru sacrificarea inteligen]ei [i a inimii fa]\ de zeii istoriei. ci. fratele meu va fi foarte distractiv“ – „Voi a[tepta. Idem. * Pies\. Vie de Samuel Johnson (Gallimard. S\ pariezi pentru dreptate `nseamn\ [i s\ pactizezi. rec\s\toria: „Triumful speran]ei asupra experien]ei“. oamenii de st`nga `i `mpu[cau pe la spate. Ca `n ’40. un prieten al lui J. * Muzic\ atonal\. Solitar cu to]ii. Actul IV. Un om fericit. Dup\ c`teva zile g\sesc r\spunsul `n ziare: trei dintre condamna]i au fost `mpu[ca]i. S\ pariezi pentru lume. `n a dovedi c\ po]i s\ te adaptezi la toate manierele [i la toate `mprejur\rile. Actul III. * La cererea lui Massignon. ~n 1947 existau [apte milioane de sindicali[ti. * Johnson: „Nici un om nu este ipocrit `n privin]a divertismentelor sale“.“ * Socrate a `nv\]at s\ danseze la o v`rst\ `naintat\. D. ~n ceea ce m\ prive[te. c`nd sucomb\ sub povara gre[elilor [i a prelungitei sale glorii. Vezi Larousse: c\lug\rii franciscani l-au ucis [i au l\sat s\ se cread\ c\ fusese tr\snit de Comandor“. Pact cu diavolul. El este cel care anun]\ „Nu va veni“ (`l dojene[te pe tat\l Doñei Anna care-l interogheaz\ pe Don Juan `n leg\tur\ cu viciile lui. {i nimeni nu-l poate suporta. dimpotriv\.J. . * ~n ap\ broasca ]estoas\ devine pas\re. Istoria nu are zei. `n Brazilia cu sclavii. Vezi Improviza]ia). Scrisoarea lui Camus c\tre pre[edintele Coty dateaz\ din 12 aprilie 1954. actul V. * Dup\ Johnson (Boswel)1 curtoazia des\v`r[it\ nu const\ `n a purta amprenta unei profesii oarecare.: „Am `ncercat. directorul de cabinet m\ informeaz\ c\ scrisoarea mea a „re]inut aten]ia“ Pre[edintelui [i a fost trimis\ consiliului superior al magistraturii. 1 James Boswel. ~nainte de a muri are un „g`nd curios“: nu primim scrisori `n morm`nt. Carnete I: „Pentru Don Juan.

nici Corneille.carnete_Camus. timidul. Feti]a r`dea. C`t despre Feydeau. v\zuse [i suportase. ~n momentul c`nd nu mai face nimic: „~i auzea alerg`nd prin od\i… via]a. ce frumos era asta.H. trebuie s\ respect cu precizie ni[te legi pe care nici Eschil. . El.“ * {coala criticilor: „legile“ teatrului. nu este gloria… ci r\bdarea de a `ndura“. „S\-[i poarte crucea [i s\ p\streze speran]a. Dar alt\ parte din mine. p`n\ la ora dimine]ii alese. cel at`t de monden.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 440 440 ALBERT CAMUS CARNETE 441 * Cehov: „Esen]ialul. nota]i asta. Domnule. r`dea de aceast\ derizorie preten]ie. Idem: un Caligula care nu mai acuz\ lumea. * C`nd se vorbea de mine ca de un „director“ (cineva care ar\ta. la urma urmei. {i. [i pe urm\ brusc aproape h\r]uit `n alcovul acela. * Primul om.“ * Jonas. Exist\ deci persoane care nu s`nt r\spunz\toare pentru ceea 1 Evocare a dispari]iei lui Marcel Herrand. asta-i aproape sigur. Mai ales suportase. nu voi fi deci nici unul. compasiunea. Ceea ce explic\ dispari]ia total\ a compasiunii `n universul lor de b\tr`ni agresivi. moart\. `n fine. {i totu[i ei pretind c\ lupt\ `mpotriva nedrept\]ii sociale. nici cel\lalt dintre ace[ti mari creatori. o parte din mine. Este criza locuin]elor. „C`nd iubeam cel mai mult. al c\rui director era. ur`tul. pentru un scriitor. mizerabilul este nevinovat pentru mizeria sa. Iar Shakespeare. * M. – Dac\ am `n]eles bine. Etapele Jessic\i: Feti]a senzual\. o dereglare. Dar faptul c\ am `ncercat va da vie]ii mele un gust pe care mi-l ve]i [i lua. cu o s\pt\m`n\ `nainte de inaugurarea ce s`nt. nu a `ncetat s\ moar\ de ru[ine. ast\zi un patrician deposedat de sociali[ti. T`n\ra `ndr\gostit\ de absolut. numai Shakespeare. n-a ie[it dec`t din Feydeau (r`d. {i dac\ nu. – Ar fi mai drept s\ spune]i c\ aceste legi. De unde podeaua suspendat\. `n to]i anii ace[tia. Dar a[ putea s\ devin. unde singur… * Exist\ momente `n care a te l\sa dus de sinceritate echivaleaz\ cu o relaxare de neiertat. La r\d\cina adev\ratului curaj. din nou? * Pericle `n fa]a morm`ntului unui t`n\r: „Anul [i-a pierdut prim\vara“. Eschil [i ceilal]i `[i puteau permite s\ le `ncalce. ci pe sine `nsu[i. de fapt. Cel care i-a urmat a fost Albert Camus. `n mine. ~ndr\gostita adev\rat\. `n 1953. * Dup\ existen]iali[tii no[tri. * Din oamenii virtuo[i ies adesea cet\]eni frico[i. * Pies\. 1 Marcel Herrand. zgomotul pe care-l fac oamenii. C`t de mult `i iubea! C`t de mult `i iubea!“ * Festivalului de la Angers. – Pretinde]i c\ a]i fi? – C\ a[ fi. nici Calderon. nici unul dintre marile genii dramatice nu s-au dat `n l\turi s\ le `ncalce. {i pe urm\ tablourile se acumuleaz\ [i-i iau locul. Atunci? Mutilatul. desigur. Regele Lear. O uram pentru c\ nu m\ a[teptase. direc]ia cea bun\). de ce s\ scriu? Voi e[ua. ca s\ `nchei. * Moartea lui Marcel Herrand1. nu. se umfla de o vanitate imbecil\. cineva `n str\fundurile mele o detesta pentru ceea ce f\cuse. s-a n\scut dintr-o sut\ de nebuni preten]io[i [i dispera]i care se credeau Shakespeare. – Urm`ndu-v\ sfaturile. {i o uram `n prezen]a altcuiva care. ~mplinirea `n afara echivocului debuturilor. dar rareori mai mult de un act). nici Shakespeare. orice om e r\spunz\tor pentru ceea ce este.1 Aerul `ngrozitor de trist al muribunzilor – [i aerul `nchis [i provincial al celor care asist\ la agonii.

„Jidan `mpu]it“. Reg\sim prima [i cea mai veche dintre probleme. re`ncepem de la zero. * Bomba termonuclear\: la limit\. * Chiar `n clipa c`nd dup\ at`tea str\danii fixam ni[te limite. ~[i deschide labele scurte… * Pe toate drumurile din lume ne-au precedat milioane de oameni [i urmele lor s`nt vizibile. * Roman. * Bizar. ci ca un val mare a c\rui amploare… Idem. dac\ spun: „Are nasul ca un dovleac“. moartea generalizat\ coincide cu condi]ia uman\ din acest punct de vedere. din toate puterile. ~ntre dou\ femei. Se cere un nou Lucifer. Este deci suficient s\ te supui regulii. Alteori. . (Ea rupe h`rtia care ar face-o s\ renun]e la minciun\. crez`nd c\ `mpac astfel ceea ce era de ne`mp\cat. Arta este astfel o exagerare calculat\. A doua deplasare a problemei flagelului universal nu-l mai are pe Dumnezeu ca autor. care va nega puterea oamenilor. dar de ast\ dat\ `mpotriva omenirii. 1 Tem\ apropiat\ de cea din Jonas. Iar cel mic `l love[te.carnete_Camus. * Estetic\. Cel care-l prime[te descoper\ atunci nedreptatea. * Hristos-Pan. De aici. * Dragostea dintre Char [i leoaic\ la Jardin des Plantes. minte iar. Dar n-avea chef. Ei s`nt `ntotdeauna prezen]i1. * Nimeni nu merit\ s\ fie iubit – nimeni pe m\sura acestui dar nem\surat. * Dintotdeauna cineva `n mine. `nc\ vie `n amintire. * La extremitatea acestui g`nd lung arde. spune cel mare. Ajun[i la infinit. da. dar `n cruzime.) * O pies\ despre imposibilitatea singur\t\]ii. pornim de la `nt`lnirea emo]iei. Salut\ri (fiului meu care o va lua de la cap\t). `n dep\rtare. Trebuie deci s\ re`ncepem revolta epocilor vechi. discipoli. Nu ura capul acela pe care-l lovea… {i nici cel\lalt nu avea chef. Via]a de artist. ci pe oameni. limitele s\reau `n aer. a `ncercat s\ nu fie nimeni. de aici [i dragostea de animale. ~n 1953. printr-un lung ocol de fraze [i cuvinte care `n cele din urm\ ne duc tot acolo [i re`nvie `ntr-adev\r emo]ia. asta nu spune nimic. prieteni. da-ul total. Camus scrie o mimodram\. 3) ~n fa]a catastrofei. * Dac\ n-a[ fi cedat `n fa]a pasiunilor mele poate c\ a[ fi avut cu ce s\ intervin `n lume. de ast\ dat\ nu ca un strig\t. Trebuia s\-l loveasc\. iar eu eram azv`rlit `ntr-o nefericire mut\. cu ce s\ schimb ceva. * Povestiri fantastice. ~i ia capul `n m`ini printre z\brele. Dar am cedat [i de asta s`nt un artist [i numai at`t. dar „ca o piersic\“. n-avea chef s\-l loveasc\. 2) Spune adev\rul. ata[ament fa]\ de mam\ sau fa]\ de amanta orbit\. Se `nt`mpl\ s\ pornim de la emo]ie [i strig\tul s\ ]`[neasc\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 442 442 ALBERT CAMUS CARNETE 443 Pies\. * Ceea ce suport\ omul cu cea mai mare greutate este s\ fie judecat. t\cerea noastr\ e `ntotdeauna prima. Dar trebuia s\ r\spund\ [i s\ loveasc\. Oamenii `l egaleaz\ `n fine pe Dumnezeu. `n care un pictor este `mpiedicat s\ lucreze de mondeni. Mincinosul: 1) Minte. N-avea chef s\-l numeasc\ jidan pe micu]ul \sta at`t de simpatic. Ea se d\ pe spate. Dar pe cea mai b\tr`n\ mare.

Dreyfus: consacrase acei doi ani 1 Emmanuel Berl (1892-1976) devenise prietenul lui Camus. Medicul Reclus. 2 Datare evident gre[it\ (n. Dup\-amiaz\ pierdut\. C. `[i d\ seama c\ au existat doi ani `n care n-a produs nimic. * 17. prin contrast. reg\sind demen]a. C\tre sf`r[itul vie]ii. privind volumele operelor sale la sf`r[itul vie]ii. So]ia sa [i fosta amant\ pun tablourile sub sigiliu `n timp ce el delireaz\ la clinic\. aceea pe care a disciplinat-o. `mi spune: „De ce nu accept\m ideea vie]ii ve[nice? Pentru c\ este p`n\ la urm\ o beatitudine lipsit\ de con[tiin]\ – iar noi vrem s\ fim. expozi]ia Cézanne: primele picturi morbide [i nebune[ti (obsesia sexual\ mai ales). bucuria de a fi. Cubismul este aici ordonat (anun]at)1. * 19 Diminea]\ teribil\. ceea ce este greu. Ast\zi trebuie s\ fug. 8. de a avea cel pu]in grija ei. o geometrie.). adic\ r\ul [i suferin]a (iat\. Berl1 Intelectualilor le este mai u[or s\ spun\ nu dec`t s\ spun\ da. care luase partea lui Dreyfus. O nebunie de acest fel pretindea disciplina teribil\ de care a dat dovad\ Cézanne. Geniul? Da. Dar atunci de ce s\-i repro[\m lumii ceea ce tocmai ne d\ con[tiin]a. a `mpins exigen]a pe m\sura dezordinii sale [i a ales naturi moarte [i peisaje fiindc\ putea s\ g\seasc\ `n ele o arhitectur\. 8. N. . pe care ea singur\. * 16. nebun dup\ atacul de hemiplegie [i dup\ accident.“ ~i spun c\ asta `nseamn\ geniul. Ah! da. CAIETUL AL VIII-LEA august 1954 – iulie 1958 15. geniul vie]ii. Alteori Mahler e foarte mare. Coresponden]\. f\r\ s\ `ncetez de-a o iubi. de fapt. Uneori Mahler te face s\-l apreciezi pe Wagner. Ast\zi se ia partea cuiva dup\ simpla lectur\ a unui articol. `l poart\ cu o m`ndrie natural\. * 20 Coresponden]\.) 1 Descifrare `ndoielnic\. 1954 Simfonia a IV-a `n sol major pentru soprane [i orchestr\ de Mahler. Sinucidere. A. Ani `n [ir am tr\it claustrat `n dragostea ei. Dup\-amiaz\. * 252 Zi moart\. Cel care e deja mort ce mai a[teapt\? Cimitirul din Anet unde iedera a spart o lespede veche. Numai demen]ii s`nt clasici fiindc\ s`nt astfel sau deloc. revine la corpuri [i la chipuri. contradic]ia ateismului modern)? Eu am acceptat `ntotdeauna suferin]a cu un soi de bucurie. Zi moart\. tr. (Derain.carnete_Camus. `n ce m\sur\ acesta din urm\ r\m`nea st\p`n peste cea]a sa. 1954 X. demonstr`nd. * 18 Nu voi ie[i din asta. dintre fiin]ele pe care le-am `nt`lnit. adic\ s\ [tim c\ s`ntem.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 444 CARNETE 445 studierii dosarelor afacerii.

`mi telefoneaz\: A murit Derain. 2 Cuv`nt indescifrabil. Acest decor se va reg\si `n C\derea. ci de a tr\i `n moarte. ([i familia sa) iubirea se confund\ cu suferin]a. e disperat\. [i uneori nedrept“. Bietul Derain a c\rui for]\ moroc\noas\ `mi pl\cea. Faptul c\ o asemenea angoas\ `i chinuie deja pe micu]ii \[tia nu e oare cu adev\rat `ngrozitor? * 1 Poarta infernului (Jigoku-Mon). {i deja `nsemn\rile din 20 [i 21 septembrie despre culpabilitate. persecutat de so]ie care a pus s\ i se sigileze tablourile. Muzeul Omului. . justi]ie. M. Prea viu pentru propria sa via]\.A. Catherine nu poate adormi fiindc\-i e fric\ s\ nu moar\ (dur`nd-o pieptul). Plec de acolo cu gura plin\ de cenu[\. dar nesiguran]a asta le d\ o con[tiin]\ `nc\rcat\. * 7 septembrie ~ntoarcerea copiilor. Nimic de f\cut. Tot fugind de con[tiin]a lor `nc\rcat\ `nvin[ii `[i vor fi g\sit adev\rata vinov\]ie [i vor r\spunde de ea nevr`nd asta. nebun.: „E[ti secretos. * 5 octombrie1 Decorul Rotterdamului noaptea. Istoria este o lung\ crim\ s\v`r[it\ de inocen]i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 446 446 ALBERT CAMUS CARNETE 447 Poarta infernului1. asasinul se dezbr\case. film de Kinugasa care a primit Marele Premiu al Festivalului de la Cannes `n 1954. Partida `nving\toare va avea astfel destule capete de acuzare `n ziua victoriei. A iubi `nseamn\ a suferi de sau pentru. el ar putea `ntemeia nevinov\]ia. Nimicirea nu are nimic care s\-l sperie pe cel care a tr\it mult. Dumnezeu nu e necesar ca s\ creeze culpabilitatea [i nici ca s\ pedepseasc\. Dar pe l`ng\ arta asta barbaria artei noastre. * 21 Cum s\ predice dreptatea cel care n-a ajuns nici m\car s\ se ghideze dup\ ea `n via]\? Ca s\-[i doboare familia cu lovituri de topor `n timpul nop]ii. Dejun cu Berl. `n\l]at cu toate carcasele sale luminoase deasupra canalelor. 8 septembrie N. Pentru mine ea nu s-a desp\r]it niciodat\ de o anume stare de inocen]\ voioas\. `nving\torii. ~n alt\ zi. Cei din fa]\ vor face la fel. Vor scrie deci ca s\ se descotoroseasc\ de aceast\ con[tiin]\ `nc\rcat\. Nici nu-i `nt`lnisem bine c\ [i eram cufundat `n culpabilitate [i nu mai puteam iubi cu adev\rat. * 25 Doar de diminea]\ n-am lucrat. * 20 Nu faptul de a muri m\ sperie.carnete_Camus. le vor g\si [i vor afirma deci ceva mai mult. * 9 Pentru X. * 22 Trist\ [i cuminte natur\ din ~le-de-France. nevr`nd asta. anun]\ aceast\ carte. la r`ndul lor. Fiin]ele s`nt suficiente. Cine s\ fi fost? Ac]iune [i scriere: Nu s`nt at`t de siguri c\ au dreptate. bun [i (ca s\ compensezi ceea ce este resping\tor `n bun\tate) e[ti pasionat. Film japonez cam `n stilul american. de cenu[a aceea osoas\ care este a scheletelor [i mumiilor.A. Mumie peruvian\: […]2 a istoriei. 1 Camus viziteaz\ Olanda `n octombrie 1954. vor fi `nvin[i [i vor r\spunde. Astfel pozi]iile se vor `nt\ri. Le vor provoca `n cur`nd. * 23-24 Zile moarte. N. Pentru asta vor c\uta noi argumente. cu angoasa. Hemiplegic. At`tea afirma]ii repetate vor echivala cu ac]iuni. La rigoare.

Plutea pe str\zile care urcau spre gr\dinile `nalte unde ne a[teptau fete tinere. 406. * Caprifoi. O. de c`nd era la Alger. Cf. Java. 2 Dou\ cuvinte indescifrabile. C`nd ace[ti creatori nu mai apar. d’Al: Da. `ntre anghilele vii din pia]a de pe[te [i minunatele bijuterii din vitrinele ur`te. f\r\ ca revolu]ia s\ fie necesar\. 4 Patru cuvinte indescifrabile. 6 Lectur\ `ndoielnic\. 2 Un cuv`nt indescifrabil. e c\ ne`ncetat creatori de toate categoriile g\sesc formele care triumf\ asupra spiritului de reac]ie [i de iner]ie. amestec`nd miturile lui Don Juan [i Faust. Ceea ce define[te progresul. este deci necontenit `n pericol de revolu]ie. p. c\. `n 1937. vechiul drept turcesc considera circumstan]\ atenuant\ pentru o crim\ faptul de a fi fost comis\ de […]2. coco]a]i pe biciclete cu ghidoane `nalte ca ni[te lebede funebre f\c`ndu-[i rondul `n jurul unui Vigver rece. sinceritatea lini[tit\. Pentru tot restul. * Convertire la seriozitate. S-a v\zut deja. * Don Juan1 Ea: Am [tiut `ntotdeauna c\ nu m\ iube[ti. O.carnete_Camus. 1 Trei cuvinte indescifrabile. * Potrivit lui Koestler. lumin\ a tuberculosului [i t\cerea b\tr`nului frate al lui Rembrandt ai c\rui ochi privesc f\r\ dorin]\ ]ara etern\. proiecteaz\ un Don Faust. bl`nd\ Oland\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 448 448 ALBERT CAMUS CARNETE 449 * Haga Toat\ lumea asta grupat\ `ntr-un mic spa]iu de case [i ape. mediu irespirabil [i ni[te copila[i ur`]i [i bosumfla]i dirij`nd circula]ia ma[inilor placide [i frumo[ii […]1 grilajele muzeului regal ca s\ spele frontonul cu decora]iuni bogate `n timp ce ploua `ntruna [i un pianist pe un triciclu […]2 c`nta Triste]e de Chopin acompaniat de un […]3 violonist [i un distins cer[etor care aduna s\rmanii b\nu]i. Cele dou\ replici s`nt schimbate `ntre Julie [i d’Alembert. mirosul lui este legat pentru mine de Alger. ci crea]ia. 5 Un cuv`nt indescifrabil. * 6 octombrie Plou\ zile `n [ir [i v`ntul rece […]4 Era acolo la Rotterdam nou-nou] [i Amsterdamul mereu plouat. [i aici la Haga. unde a montat [i a jucat Don Juan de Pu[kin la Teatrul muncii. izvor inepuizabil. m\ adaptez. `n v\zduhul Olandei. p`n\ la `nsemn\rile care se g\sesc deseori `n Carnete `ncep`nd din 1940. Cipango. p. `n Caietul al VII-lea. 3 Proiect de pies\ despre Julie de Lespinasse. 438. popul`nd nostalgia coloni[tilor deposeda]i. Caietul al VII-lea. M\ priveai [i priveai uneori peste capul meu. * 26 octombrie Contrariul reac]iei nu este revolu]ia. Dar te iubeam. acolo [i aici […]5 Oland\. El: Eu nu seduc. `ndelung. Vi]\-de-vie. .: S`nt ur`t\. ai c\rei fii servesc aici cafeaua `n timp ce mai plou\ `nc\ [i `n aerul ud plute[te amintirea miraculoas\ a tinerei fete la poart\. de aceea[i culoare ca [i frunzele moarte lipite pretutindeni pe sol [i heringii afuma]i care au navigat mult timp `n m\rile de aur vechi. oboluri care r\sunau u[or [i se adresau zeilor schimonosi]i ai Indoneziei care se v\d `n vitrine [i care r\t\ceau. 3 Un cuv`nt indescifrabil. revolu]ia este inevitabil\. [i ploaia rev\rs`ndu-se peste tot ora[ul. tinere]e… * Trandafirul alb al dimine]ii are un miros de ap\ [i de piper. dac\ exist\ unul. invizibili. insul\ `ndep\rtat\. lipite `n t\cere unele de altele. Seriozitatea este minciuna acceptat\ [i infirmitatea recunoscut\. Lumea este tot timpul `n stare de reac]ie. unde se `nva]\ r\bdarea6 de a muri. * Julia3 Ultimul act: J. 1 Tema lui Don Juan l-a obsedat totdeauna pe Camus.

anii ’30. Nimeni nu este realist. [i Cei drep]i.“ * Titlu de nuvel\: Un puritan al timpului nostru. Camus pare s\ se g`ndeasc\ la o adaptare (vezi mai jos). se `ndreapt\ spre singur\tate [i s\r\cie.: „For]a asta spiritual\. Experien]\ rar\ [i mai semnificativ\ dec`t cea. * 7 noiembrie 1954 41 de ani. 1 Director al teatrului care-i purta numele [i unde au fost regizate pentru prima oar\ * Realism. ci atitudinea interioar\. Oricum r\m`ne ceva. ci fiindc\ e desp\r]it\ de celelalte literaturi. Asta e tot ce aveam de f\cut `nainte de a muri. * Spengler spune c\ sufletul Rusiei este o revolt\ `mpotriva Antichit\]ii. `n 1949.Hr. * Rembrandt: gloria p`n\ `n 1642. m\ trage `n jos. banal\. De v\zut [i Berdiaev: Rusia n-a avut niciodat\ Rena[tere. la 36 de ani. l\s\m s\ ne-o `nghit\ femeile“. * Pavese: „S`ntem ni[te t`mpi]i. p. A scris Harengs frits au sang (Gallimard. 449. 1954). 2 Cf. Mic sat din regiunea Palermo. * B.). * 1 Pies\ de Euripide (406 `. Despre o asemenea experien]\ nu s-a spus `nc\ nimic.carnete_Camus. * Literatura ]\rilor totalitare nu moare fiindc\ este controlat\. * 1 noiembrie Citesc adesea c\ s`nt ateu. nu estetica e cea care conteaz\.C. aud vorbindu-se de ateismul meu. a artistului necunoscut. 438 [i Caietul al VIII-lea. aceste cuvinte nu-mi spun nimic. totul `ncape aici2. * De corectat Omul revoltat. . 229. * Text despre Hébertot1. Nu cred `n Dumnezeu [i nu s`nt ateu. Filtreaz\ printre din]i [i nu las\ s\ ajung\ p`n\ la el dec`t un plancton de autori savuro[i. r`ndul 6 (muncitori `n loc de c\lug\ri) [i p. Natura nu o d\ omului ca s\ se bucure el `nsu[i de ea. Pu]ina libertate pe care ne-o las\ guvernul. nu au un sens pentru mine. Exemplu: Don Juan. `n 1945. Destul de adev\rat. * Scrisoare Duperray3. ~n mijlocul grotei. „Sindicali[tii revolu]ionari continu\ s\ se dedice activit\]ii lor esen]iale: c\utarea motivelor de a se separa `n privin]a unor principii comune. Opere foarte mari `n perspectiv\. Caietul al VII-lea. Orice artist care. 225. militant sindicalist [i scriitor care a cunoscut-o pe Simone Weil `n piesele Caligula. ~ncep`nd de la acea dat\. Faust. p. Or. marele ca[alot alb. nu e deschis realit\]ii `ntregi este mutilat. * Bacantele1 ~n Sicilia.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 450 450 ALBERT CAMUS CARNETE 451 * Tot ceea ce. 3 Jean Duperray. P`n\ la urm\. Toat\ lumea e realist\. {i totul cum se cuvine. p. I-o `ncredin]eaz\ pentru o folosin]\ care-i dep\[e[te persoana“. din start. * ~n calitate de creator am dat via]\ mor]ii `nse[i. primul r`nd. `n mine [i `n fiin]e. Acum. Idem: „Un creator autentic este `n mod organic supus legii pl\cerii“.

Ninge peste toat\ Italia de nord. Vrea „s\ r`d\ [i s\ regrete“.carnete_Camus. Singur `n compartiment m-a cuprins r`sul. Pe colin\ capete de mort `ncoronate. hot\r`t. Mi se p\rea c\ tinere]ea mea m\ a[tepta `n Italia [i for]e noi. `mbujorat\ de frig ca o floricic\ a z\pezilor. Aveam s\ fug de universul acesta (de acas\) care de un an m\ distrugea celul\ cu celul\. `i dau ascultare `n toate. Popor pe care l-am iubit `ntotdeauna [i care m\ face s\ m\ simt exilat `n perpetua indispozi]ie a francezilor. curat\. ~n fa]a acestei case `ncerc s\ m\ g`ndesc 1 Albert Camus s-a dus `n Italia la invita]ia Asocia]iei culturale italiene.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 452 452 ALBERT CAMUS CARNETE 453 24 noiembrie.. Dar curajul `mi revine. Departe de toate. Rezisten]a. Aerul este rece. R\t\cesc prin Torino. Noaptea `ns\. a oprit un cal b\tut de birjar. prizonier `n Libia. De c`teva zile m\ bucur la g`ndul c\ voi reg\si Italia. jos. Dineu vila Camerana. Iar r`d de decep]ia mea. desemn`ndu-l dintre aceia care au suferit cel mai mult. `n ciuda cerului ap\s\tor. crede `n „dragostea deta[at\“. ferin]e la Torino. A ]inut con- la cel pe care l-am iubit `ntotdeauna cu tot at`ta afec]iune c`t\ admira]ie. ora[ de cai `n]epeni]i `n chiar elanul `n care Nietzsche. data ultimului meu sejur. 6 unde a lucrat Nietzsche [i apoi s-a cufundat `n nebunie. La ora 7 diminea]a. deschid storul: un peisaj `nz\pezit [i `nce]o[at. apoi gestul acestuia care se arunc\ `n bra]ele lui Overbeck pl`ng`nd. Ora[ construit din spa]iu ca [i din ziduri. `l reneag\ pe cel\lalt. bucuria mea nu mai era at`t de mare. * Nuvel\. Totu[i la gar\ `nc`nt\toarea I. ~n ora[. * 25 noiembrie Zi cenu[ie [i `nce]o[at\. de[i este unul dintre cei mai tineri. pe cer apar [i dispar `n cea]\ Alpii `nz\pezi]i. cu un soi de renun]are calculat\ care surprinde la cineva at`t de t`n\r. Nu am putut niciodat\ s\ citesc f\r\ s\ pl`ng relatarea sosirii lui Overbeck. [i X. cu parfum de toamn\. ~mi plac str\zile late cu lespezi. dar instructive [i `n cursul c\rora inima t\cea. Mai `nt`i obosit. c`nd trenul a demarat. Din camera de hotel v\d ora[ul Torino peste care z\pada cade necontenit. inimoas\ [i cu voin]\ din bel[ug. aveam s\ m\ salvez poate definitiv. ~l `nt`lnesc mai cur`nd `n ora[ul pe care. M\ duc s\ v\d casa de pe via Carlo Alberto nr. plecare spre Genova cu I. ni[te cai de bronz alearg\ `n cea]\. a fost ales pap\ de c\tre tovar\[ii s\i de captivitate. Ora[ul. Deja italienii din tren.00 Sosire la Torino azi-diminea]\1. * 27 noiembrie Diminea]a. [i lumina pierdut\. ~n galeria egiptean\. M\ scutur. dar e zadarnic. conferin]\. Torino. Cu adorabila ei francez\ [ov\itoare. `mi 1 Idee utilizat\ `n C\derea. `mi d\ruie ceva din Italia. stranie fiin]\ mic\.A. ideea c\ s`ntem `n Italia. care tr\ie[te `n luxosul Vatican. `mi `nc\lziser\ inima. * Torino sub z\pad\ [i cea]\. este acoperit de neguri. mor pentru el p`n\ ce el `nsu[i moare ap\r`ndu-[i fiii (sau refuz\ s\ moar\ [i se p\ze[te pentru c\ mai are [i pe al]ii de ap\rat [i \sta-i doar `nceputul)1. `n]eleg c\ l-a iubit [i de ce l-a iubit. pretinde c\ moare de frig. nu am mai rev\zut-o. mumiile f\r\ bandaje care au fost scoase din nisip se zb`rcesc de frig. intrarea lui `n odaia unde Nietzsche nebun delireaz\. devenit dement. de fapt. `nc\ `ndep\rtat\. cur`nd [i cei de la hotel. * 26 noiembrie Lung\ plimbare pe colinele din Torino. Multe lucruri. . care m\ a[teapt\. Din 1938. ~n materie de religie. C\l\torii. umed. obosit [i bizar de fericit. s\rut`ndu-l apoi nebune[te pe bot. ~l numesc pe al lor P\rinte.. `ntre scurte momente de somn. se ivea o fericire.A. micile gesturi calme [i gra]ioase (`mi aminte[te de Mama). Combat [i to]i anii aceia de resping\toare seriozitate. R\zboiul. Nu e frig. De jur-`mprejur. Genova [i la Roma. `n centrul unor perspective vaste. de la Roma. ora 10. care nu m-a ajutat s\ plec mul]umit. Ieri. Seara. Clamence poveste[te c\. apoi `nt`lnirea cu Grenier c`nd a[ fi vrut s\ vorbim degajat [i n-am putut s-o fac. Prizonierii unui lag\r de concentrare aleg un pap\.

Ora[ fascinant [i foarte asem\n\tor cu cel de care `mi aminteam1. filosof spaniol. mi se umplu ochii de lacrimi. * Rusia de ast\zi vede triumful individualismului sub forma sa cinic\. pe c`mpia roman\. popula]ia Europei nu a reu[it niciodat\ s\ dep\[easc\ 180 de milioane. Privesc cu N. V`ntul lipe[te ploaia `n rafale de frunzele mari de mo[mon. Am s\ m\ mut m`ine. Marmura neagr\ [i alb\ luce[te. iradiaz\ `n via]a de toate zilele. . conferin]\. la un col] de strad\. Conferin]\. banale. na[terea lui Venus. ploaie [i cea]\. Incapabil s\ suport mai mult de o jum\tate de or\ maimu]\relile astea. sub ploaie. Ceea ce a iubit Stendhal aici a murit definitiv. la care m\ g`ndesc cu triste]e. * 29 noiembrie Cina cea de Tain\ – Leonardo da Vinci este categoric la `nceputul decaden]ei italiene. Un c`nt\re]. se creeaz\ pe loc. `n fine. ~nc\ m\ mai apas\ pe inim\ moartea asta grav\. aici. cu excep]ia ochilor [i a inimii. * Ortega y Gasset. de mare noble]e. * Orice societate este bazat\ pe aristocra]ie. B\tr`na marchiz\ uscat\. Via]a creatoare presupune un regim de `nalt\ igien\. Superbele monumente plesnesc `ntr-un corset str`mt de mici str\zi `n care mi[un\ via]a. Mul]umit [i obosit. Frumuse]ea. luminile ]`[nesc pe str\zi.carnete_Camus. Noapte alb\. * Ortega y Gasset. Libertatea [i pluralismul sunt cele dou\ dominante ale Europei. 2 Wilhelm von Humboldt (1767–1835). Ie[ind umblu printr-o Genova `n fine reg\sit\. Mica m\n\stire San Matteo. La dou\ ore dup\ sosire. Patru tunele [i z\pada dispare `n timp ce ploaia se `nte]e[te pe pantele care coboar\ spre mare. M\n\stirea San Ambrogio. lupt\ ve[nic\ `ntre paralitici [i epileptici. Men]inerea acestei variet\]i reprezint\ efortul central al adev\ratului liberalism. de ad\ugat. sp\lat\ de ploaia abundent\. pasiune. palid. Plimbare 1 Camus a vizitat Genova `n septembrie 1937. dar hot\r`t. Travers\m mun]ii care m\rginesc coasta liguric\ `n mijlocul unor c`mpuri de z\pad\. Scurt\ clip\ de fericire. cea adev\rat\. Seara: plecare spre Milano. * 28 noiembrie Lung\ plimbare prin Genova. de necrezut… Peste `ntregul Piemont [i peste Liguria. 26 – despre aristocra]ia adev\rat\. cre[te de la 180 la 460 de milioane! * Cine vrea s\ [tie cui `i vorbe[te – ca s\ scrie. Din nou unul dintre acele hoteluri luxoase [i imbecile ca [i societatea care le `ntre]ine. * 30 Diminea]a. filolog [i om politic german. vezi p. e nevoie de o varietate de situa]ii. Roma. Proste[te. via]a creatoare este o via]\ energic\. Gasset1. exasperat de stupidele mondenit\]i care urmeaz\ conferin]elor. improvizeaz\ pe marginea scandalurilor actuale.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 454 454 ALBERT CAMUS CARNETE 455 amintesc de Mama. Ortega y Face distinc]ie `ntre societate [i asocia]ie. Acum trebuie s\-mi schimb via]a. * 2 Humboldt . Seara iau trenul spre Roma. artere mari. Dineu la Palatul Doria. Istoria. Este un jurnal c`ntat. soarele. deoarece aceasta. * Cum mai mi[un\ de umbre ulicioarele `nguste. ~ntre 1800 [i 1914. de stimulente constante care excit\ con[tiin]a [i. Sosire pe ploaie. Pentru ca fiin]a omeneasc\ s\ se `mbog\]easc\ [i s\ se perfec]ioneze. Filosof [i profesor de filosofie. 1 Jose Ortega y Gasset (1883-1955). `nseamn\ exigen]\ fa]\ de sine [i f\r\ aceast\ exigen]\ orice societate moare. * Din secolul al VI-lea p`n\ `n anul 1800.

. m\ hr\nesc necontenit cu linia asta de arbori [i de ceruri care merge de la Porta Pinciana la Trinidà dei Monti [i `n spatele c\reia Roma `[i rostogole[te cupolele [i dezordinea. `ncepeam s\ m\ reg\sesc. romancier [i militant socialist italian. Altele care `l apas\ imediat pe umeri [i `l strivesc. [i acolo trebuie s\ `nve]i `ncetul cu `ncetul s\-]i `ndrep]i spinarea [i s\ vezi. pacea. 2 Carlo Levi (1902-1976). `ntr-un ora[ f\r\ lumin\. dar straniu de fericit. care `l poart\ pe c\l\tor. m\ sim]eam. cu inima at`t de plin\.) Trebuie s\ se tr\iasc\ bine `n m\n\stirea asta [i `n camera asta unde a murit Il Tasso. Alalt\ieri. M`ine o s\ fie o zi bun\. ajuns totu[i spre sf`r[itul dup\-amiezei. Poate de asta pun mai presus de orice frumuse]ea unui peisaj. Se simte asta pe via Appia unde. Acest ora[ relativ mic. * 1-3 decembrie Exist\ ora[e ca Floren]a. Exist\ o ra]iune a inimii pe care n-o mai vreau fiindc\ nu serve[te nim\nui [i m-a adus la dou\ degete de propria mea pierzanie. Dorm. (Un an `n care n-am lucrat. C`nd ai v\zut tot. Piazza Navona. ~ntre 1953 [i 1957. nu `n acel extravagant talcioc al coloanelor preten]ioase care se afl\ sub Campidoglio. Camus a scris `n 1939. ~n fine liber. Dar [tiam c\ ea va continua. Bazinul f`nt`nilor este cam roz sub ]`[nirea baroc\ a apei [i a pietrelor. pu]in oprimat.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 456 456 ALBERT CAMUS CARNETE 457 de-a lungul vilei Borghese [i a Pincio-ului: totul este pictat pe cer cu un penel cu perii rari. ca New York. Silone1 [i Carlo Levi2. cu treziri `n cea]\. Camus [i Silone au colaborat am`ndoi la mica revist\ de tendin]\ anarhist\ Témoins. lumea mereu n\sc`nd\ [i mereu perfect\. plimb`ndu-m\. Am p\r\sit hotelul pentru pensiunea aceasta care d\ spre vila Borghese. c`nd natura [tie s\ le primeasc\ [i s\ sting\ zgomotul care doarme `n ele. printre ziduri. La asta servesc marile imagini din trecut. * 3 decembrie Superb\ diminea]\ `n vila Borghese. iar inima mea e liber\.carnete_Camus. L-a `nt`lnit prima oar\ `n 1948. Ieri noapte. De dou\ zile e frumos [i frumoasa lumin\ de decembrie deseneaz\ `n fa]a mea chiparo[ii [i pinii r\sfr`n]i. Dup\ at`]ia ani. Dineu cu N. `n fa]\ la San Pietro di Montorio. vine s\ m\ caute `n ad`ncul somnului [i s\ ating\ un loc precis ca s\ elibereze de acolo brusc un soi de bucurie misterioas\. S-a `mplinit un an zilele astea [i n-am `nnebunit. servitutea nu r\m`ne mai pu]in inacceptabil\ din cauza asta. de gr\dini [i de cupole. * Ce stranie [i insuportabil\ certitudine este s\ [tii c\ frumuse]ea monumental\ presupune `ntotdeauna o servitute. dar ale c\rui perspective aeriene izbucnesc uneori la o cotitur\ a str\zii. respiri sub ea. acest spa]iu sensibil [i limitat respir\ `mpreun\ cu c\l\torul [i tr\ie[te o dat\ cu el. s\ te plimbi f\r\ a c\uta s\ [tii este o fericire perfect\. Regret aici anii stupizi [i negri pe care i-am tr\it la Paris. c`nd ies pe terasa asta. autor al lucr\rii Hristos s-a oprit la Eboli. Ultima conferin]\. Sant’ Ignazio [i celelalte. S`nt galbene. apoi pe acea admirabil\ colin\ palatin\ c\reia nimic nu-i epuizeaz\ t\cerea. Roma apas\ a[a. Pie]e din Roma. s\ reuneasc\ inimi [i for]e care pe urm\ vor sluji mai bine prezentul [i viitorul. 1 Ignazio Silone (1900-1978). ea nu este pl\tit\ de nici o nedreptate. ~n fiecare diminea]\. `n partea sa `ntr-adev\r ruinat\ (l`ng\ Colosseum). o por]i pe inim\ ca pe un ansamblu de f`nt`ni. sau ai v\zut `n orice caz tot ce se putea vedea. `n Alger-Républicain. iar priveli[tea care se dezv\luie `mi str`nge inima de fiecare dat\. c`ntul p\s\rilor m\ surprinde. `nc`t via]a ar fi putut s\ m\ p\r\seasc\ atunci. `nc\ u[or ame]it de somn. `n care n-am putut s\ lucrez `n timp ce m\ a[teptau zece subiecte pe care le consideram excep]ionale [i pe care nu le puteam aborda. mici ora[e toscane sau spaniole. pictor [i scriitor italian. `l sus]in la fiecare pas [i `i fac umbletul mai u[or. c\ exist\ o for]\ `n mine care merge `nainte [i c\ halta asta va fi util\ acestei `naint\ri. despre romanul s\u P`inea [i vinul. Am o teras\ care `nainteaz\ peste gr\dini. `n forum. Roma sub luminile sale p\rea un port care-[i trimitea forfota [i g\l\gia s\ moar\ la poalele acelui ]\rm de t\cere unde ne aflam. dar cu o greutate sensibil\ [i u[oar\. Lumina dimine]ilor din Algeria care se strecoar\ printre acele fine de pin [i le contureaz\ . c\ ea este a[adar frumuse]ea [i c\ nu po]i s\ nu dore[ti frumuse]ea f\r\ s\ dore[ti servitutea.

Moravia `mi vorbise deja de omul Caravaggio: de mai multe ori criminal. Cu Moravia [i N. Dineu. Pu]ini liberali. ~nainte de Rembrandt. * 4 decembrie Diminea]a. {i pictor. apoi aruncat pe o plaj\. la via]a reu[it\. R\zmeri]\ la Roma. lucioas\ [i supl\. Nuvel\. argintat\. categoric superbe prin contrastul violen]ei [i densit\]ii mute a luminii. colina asta este locul din Roma pe care-l prefer. apoi se adun\ iar la un loc ca s\ plonjeze pe deasupra pinilor pe care-i ating `nainte de a se `ntoarce `n cer.. cu ]inuta simpl\ [i at`t de m`ndr\. Pictorul ia craniul [i iese juc`ndu-se cu el precum o minge. spiritual\. despre care vrea s\ scrie o pies\. `ntr-un num\r at`t de mare. `ncep s\-mi fac o idee despre adev\rata situa]ie de aici. `ncetul cu `ncetul. Mai cu seam\ Chemarea Sf`ntului Matei: superb\. 1 Guido Piovene (1907–1974). fugind din Toscana pe o nav\ unde este t`lh\rit. m\ ajut\ s\ remarc constan]a temei tinere]ii [i a v`rstei mature. Admirabil\ oricum. ~ndep\rt\rile s`nt `nc\ [i mai suculente. . La sf`r[itul dup\-amiezei. pictat\ la 90 de ani [i de o tinere]e actual\. nu cele de la Santo Luigi dei Francesi v\zute dup\-amiaz\. ci fac]iuni. Palatul Barberini. ~n fa]a acestei perfec]iuni. `nc`nt\toare [i deconcertante c`nd gra]ia triumf\ ca `n cazul foarte suprarealistei Dafne (ca art\. C. craniul retezat odihnindu-se deasura corpului. cea de la Floren]a bun\oar\. `i g\sim puzderie `n copaci. m\ `napoiez la Gianicolo. loc perfect. ~n mi[carea de ascensiune.. Iar Galeria. cu un cer rotund [i f\r\ nori care r\sp`nde[te de pretutindeni aceea[i cantitate de lumin\ peste magnificii chiparo[i [i pinii cei mari ai vilei. `n fine. la opulen]a c\rnurilor fericite. scriitor. San Pietro di Montorio. stoluri de grauri. `l cuno[ti [i lup]i cum se cuvine. sculpturile lui Bernini m\ amuz\. C`nd cobor`m din nou cu N. mizeria. Narcis al lui Caravaggio [i mai ales madona aceea atribuit\ lui Piero della Francesca [i care mi se pare c\ apar]ine mai cur`nd manierei mai fragile a lui Signorelli. un ciripit asurzitor acoper\ zgomotele cartierului popular. care se ocup\ de mine la pensiune. cu c`t erau mai grele. curios [i fericit sentiment c\ totul e spus. dar mai ales Venus leg`nd la ochi amorul. moare acolo. platanii din Viale del Re. dejun la Tivoli [i lung\ dup\-amiaz\ `n vila lui Hadrian. se risipesc. se `nv`rtesc `n toate sensurile. la Trastevere. `n Judecata de Apoi. plin\ de lumin\ blond\. Este ultima imagine legat\ de istoria teribil\ a Beatricei Cenci. chiar vibrant (Portrete). Po]i atunci s\ creezi f\r\ s\ ui]i ceva. Fragmentele mari de ziduri `n ruin\ primesc aceast\ lumin\ egal\ cu acoper\m`ntul lor sub form\ de fagure [i las\ la r`ndul lor ca stupurile de ciment s\ emane o miere de lumin\. {i toat\ noble]ea de partea sa. ~n `naltul cerului tandru.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 458 458 ALBERT CAMUS CARNETE 459 unul c`te unul. La patruzeci de ani. Iat\ culmea artei. Cu at`t mai u[oare. Da.carnete_Camus. utilizarea ei [i. acoperit de mai multe p\s\ri dec`t de frunze. Revolu]ia Francez\. ~n `nserarea care coboar\. C`ntecul p\s\rilor printre ruine. a fost la `nceput o contraofensiv\ a barocului). Scheletul Beatricei e acolo. mai difuz\. S`nt deschise mormintele. u[oare ca ni[te d`re de fum. cu chipul bl`nd [i nobil. ca `n consternantul Adev\r descoperit la Judecat\. Danae a lui Correggio. Un pictor francez revolu]ionar particip\ la jefuirea bisericii Santo Luigi dei Francesi. Lumina Romei este dimpotriv\ rotund\. `nc`t fiecare arbore zumz\ie [i p`r`ie. trupurile lui Michelangelo trebuie s\ fi fost foarte musculoase ca s\ dea impresia asta de u[ur\tate irezistibil\. V\d mai bine de aici diferen]a dintre lumina roman\ [i celelalte. Nu opinii. Ea te duce cu g`ndul la trupuri. nu mai proclami r\ul. e adev\rat. Zi superb\. Romanul brun [i `nalt. S\ scriu un text BAROC despre Roma. Piovene1. Dup\ treizeci de convorbiri. P`nzele lui Caravaggio. o anume iner]ie. Beatrice e `ngropat\ sub altarul de la Santo Luigi dei Francesi. se `ncruci[eaz\. de Tizian. `n dreapta altarului. dement (1573-1610). Moravia `mi mai povestise [i adev\rata istorie a familiei Cenci. Dragoste cu un pictor. hidoase c`nd gra]ia dispare. se confund\ cu zdr\ng\nitul tramvaielor `ndrept`nd toate capetele [i f\c`ndu-le s\ z`mbeasc\ spre acele roiuri enorme de frunze [i pene.

Prietenia b\rba]ilor e `ntotdeauna de bun-gust. asta-i tot. vin la urma urmei din faptul c\ s`nt pu]ine [i trebuie sp\late zi de zi. N.. }i se str`nge pu]in inima g`ndindu-te c\ Iuliu al II-lea a ordonat s\ fie distruse frescele lui Piero della Francesca ([i ale altora) pentru ca Rafael s\-i poat\ picta `nc\perile: cu ce s-a pl\tit superba Eliberare a Sf`ntului Petru? Cobor`rea de pe Cruce de Caravaggio. A[ face mai bine. Stindarde se agit\ deasupra mul]imii compacte care trop\ie prin noroiul gras al resturilor de verze r\mase de la pia]a de diminea]\. un foarte mare pictor. Anul acesta istovitor m-a `ngenuncheat. Febr\.. este at`t de frumos [i de departe de tot f\r\ a `nceta s\ fie prezent [i uman. Dejun la Pozzuoli `ntr-un restaurant geam\n cu Padovani. Orice om este primul om [i `n acela[i timp nimeni nu este primul. * 8 decembrie Toat\ ziua `n pat cu o febr\ care nu cedeaz\. Camus proiecteaz\ o c\l\torie `n Grecia. De aceea se arunc\ la picioarele mamei sale. ~ntotdeauna intervine ceva `n ultimul moment care m\ `mpiedic\ s\ merg spre ele.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 460 460 ALBERT CAMUS CARNETE 461 ~n apartamentul Borgia. Sosire la Neapole.. Escorialul mizeriei. La Napoli ploaie diluvian\ care-mi m\re[te febra. s\ petrec un an ref\c`ndu-mi s\n\tatea [i voin]a. cu acela[i gest mecanic.carnete_Camus. Fecioara e anun]at\ prin plesnitori. Totu[i. * Roman Primul om reface tot parcursul ca s\ descopere secretul: nu este primul. La o fereastr\. Satul Circe1. Din fericire pot s\ v\d marea din pat. `nconjurat de Napoli. S`nt precum locuin]ele mizere din spatele bulevardului Champs-Elysées. aprinde una de la alta. Se vede o vag\ procesiune `n fa]a bisericii. * 1 ~nc\ din vara lui 1939. face un sf`nt `nconjurat de femei dr\gu]e [i de `ngeri zeflemitori. S\ m\ `ntorc la Roma o dat\ cu prima ameliorare. Pictorul prieten al lui F. Dar s`nt g`nduri adev\rate. `n spatele str\zii Santa Lucia. dar survine r\zboiul. ne conduce `ntr-un cartier de la Porta Capuana. Asear\ n-am putut termina `nsemn\rile astea. {i asta d\ mizeriei un aer de extraordinar\ s\rb\toare. P`n\ la urm\ n-am s\ m\ pot duce la Paestum. * 6 decembrie Zi cenu[ie. Toate rufele care flutur\ [i dau ora[ului Napoli un aer de s\rb\toare perpetu\ 1 Muntele Circeo. U[a este deschis\ [i se v\d uneori trei copii `n acela[i pat cu tat\l. Viziune grandioas\. Pe toate balcoanele. Retorica lui Pinturicchio poart\ o sabie. N. `n loc s\ alerg spre o lumin\ pe care apoi abia o s-o pot gusta. S`nt g`nduri de pat [i de febr\. C`mpia roman\. * 7 decembrie Plecare cu Nicola [i Francesco. la sud de lacul Sabaudia. Strabon [i Pliniu sub numele de insula lui Circe. Dar pentru asta ar trebui s\ m\ eliberez pu]in de tot ce m\ cov`r[e[te. zeci de petarde pe care le arunc\ `n mul]ime [i `n jurul c\rora copiii `ncing un dans de Sioux p`n\ ce acestea explodeaz\. e men]ionat de Homer. * 8 decembrie M\ trezesc cu o febr\ serioas\. cu privirea fix\. Strada mare care urc\. Satul de la poalele lui se nume[te tot Circeo. . Exist\ ceva `ntre mine [i templele grece[ti. disear\. l\mpi cu abajururi. plimbare lung\ prin „Barrios“. Nu se vede Crucea: categoric. Speran]a de a-mi reg\si puterile [i de a m\ `ntoarce la lucru era pur sentimental\. ~n spatele tuturor sfin]ilor. apoi la Paris. [i de c\l\tor claustrat. ignorantissim [i trebuind s\ ilustreze pentru un program de radio Patimile dup\ Sf`ntul Matei. R\m`n `n camer\. S`nt stindardele mizeriei.F. Seara cerul se `nsenineaz\. Seara m\ v\d cu Moravia. Va trebui s\ a[tepte p`n\ `n aprilie 1955 ca s\ `[i `ndeplineasc\ visul. Plec\m pe urm\ `ntr-o carrozzella umed\ care miroase a piele [i a b\legar. F. deloc jena]i c\ se expun. Virgiliu.1 De ast\ dat\ f\r\ nici un mister de altfel. {i mai ales petarde. Pensiunea s\racilor. un dement.

Hot\r\sc totu[i s\ plec (ca de fiecare dat\ `mi extrag energia din constatarea unei situa]ii mai proaste: prizonier etc. v\rui]i. corbii deja culca]i se scoal\ `ntr-un extraordinar tumult de aripi [i cronc\nituri. corbi. cu grecii. rarele ciripituri de p\s\ri. toate vestigiile antice care acoper\ Roma [i `ntreaga Italie se fac ]\nd\ri [i. desigur. copaci slabi [i desfrunzi]i). C\ci dac\ au `mprumutat de la ea temele [i formele marii arte. o comedie de fals\ grandoare. `n opinia mea. apoi conduc eu ca s\-l schimb pe F.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 462 462 ALBERT CAMUS CARNETE 463 9 decembrie La de[teptare. unde lu\m pr`nzul. Asta mi-este credin]a [i. Plec\m totu[i [i c`teva ore mai t`rziu. Inima mea a [tiut dintotdeauna asta din instinct. c`nd totul tace. c`ini. M\ minunez necontenit `n fa]a acestui templu cu enormele-i coloane de burete roz. lumina proasp\t\ [i magnific\. * 10 decembrie Continuare. pe urm\ zboar\ `n jurul templului. ziduri [i bivoli. * 10 decembrie Asear\ plimbare printre trestii. Pe l`ng\ templul Herei de la Paestum. Romanii uneori rafina]i. Clipa. Interesat. `n clipa c`nd ie[im.). lacrimile mele. muzic\. Avoca]i [i solda]i pe care-i confunzi. sosim la Paestum. Adorm dup\ ce am privit de la fereastr\ templele `n noapte. la r`ndul ei. Plaja. cu greutatea sa aerian\.carnete_Camus. de plut\ aurie. Mireasma proasp\t\ a micilor heliotropi care acoper\ `mprejurimile templului. Camera care-mi place at`t de mult. spa]iul dintre mare [i coline [i se re]in minunile exacte [i calde. Vuietul imens [i surd al m\rii care cre[te `ncetul cu `ncetul. dup\ ce am traversat o regiune industrial\ [i apoi o por]iune curioas\ care te duce cu g`ndul la Limburi (trestii mari. vai. Bl`nde]e. dar vie [i de neuitat. cam prea decorativ. apoi las\ capul `n jos. primele dup\ Tipasa unde am cunoscut abandonarea `ntregii mele fiin]e. frust\. cu prezen]a sa inepuizabil\. un scuter `n dep\rtare. Nu melancolia lucrurilor `n ruin\ `mi mi[c\ inima. Greu s\ m\ smulg din locurile astea. pe l`ng\ oboseal\ [i emo]ie. Tot printre ruinele dintre coline [i mare. deoarece nu a b\tut niciodat\ nici pentru un singur poem `n latin\ (nici m\car pentru Virgiliu. dar colinele din fa]\ s`nt acum negre. niciodat\ civiliza]i. dec`t s\ ne apar\ prin intermediul lor naivitatea [i splendoarea grecilor. Aici inima tace. O or\ mai t`rziu. Pompei. Dumnezeu [tie de ce. Ei s`nt primii. dar de o cert\ cur\]enie. Frig toat\ noaptea. obosit [i soarele apune c`nd. nu au realizat niciodat\ dec`t aproxim\ri reci care mai bine n-ar mai fi fost. cu pere]i gro[i [i goi. febra a disp\rut. escalad\m zidurile ca s\ intr\m pe c`mpul cu ruine. principiul artei [i al vie]ii. nemi[ca]i ca noaptea. roua pe ruine. m\ aduc `n pragul lacrimilor. Grecia `nvins\ nu i-a `nvins. cerul e albastru. Sorrente ([i delicioasa gr\din\ Cocumella). barierele fiind `nchise. Lumina vine dinspre marea aflat\ foarte aproape [i `nc\ albastr\. La `napoiere. plou\ pu]in [i zgomotul m\rii descre[te `n spatele nostru. zborul negru al corbilor. apa c\ldu]\ sub cerul luminos [i cenu[iu `n noapte. S`ntem `nt`mpina]i `n hanul de l`ng\ ruine de o pl\cut\ odaie veche cu trei paturi [i pere]i enormi. dar niciodat\ emo]ionat. Soarele a apus c`nd. Diminea]a la Tipasa. plou\ peste ruine. Zgomotele: un zgomot de ap\. Cea mai t`n\r\ r\coare din lume peste ceea ce exist\ mai vechi `n ea. coboar\ pe cele patru laturi [i pleac\ parc\ spre a saluta apari]ia admirabil\ `n fa]a ochilor no[tri a unei f\pturi alc\tuite din piatr\. Un c`ine se lipe[te de mine. Amalfi. C`nd ajungem `naintea templului lui Poseidon. adev\ra]ii distrug\tori ai spiritului grec. Apoi urmeaz\ `nc`ntarea nesf`r[it\. Plec\m pe un soare frumos. dar neiubit) [i . toate acestea. Bivolii se mi[c\ `ncet. ci dragostea disperat\ a ceea ce ve[nic dureaz\ `n ve[nica tinere]e. admirat. Alte p\s\ri s-au amestecat printre corbi. Sear\. dragostea de viitor. o dat\ cu ele. spre plaj\. la sf`r[itul dup\-amiezei. Dar `n]epenit [i parc\ lovit `n cap. Deschid ferestrele. t\cere. dar ace[tia din urm\ continu\ s\ acopere templul cu un v\l negru ce bate `n toate direc]iile [i cu cronc\nituri r\gu[ite. este glacial\. (Mai t`rziu. ca p\s\rile de la Lourmarin [i pisica.) Vreau s\ `ncerc s\ prind din nou aceast\ sosire.

Plecare Existen]ialism. * 12 decembrie ~mi cade `n m`n\ un jurnal. c\ nu-i place s\ joace dec`t personaje pe care [i le poate `nsu[i [i tr\i sim]indu-se `n rol ca [i cum ar tr\i alt\ via]\.. prea `ncordate. vaporul alb care transporta ocna[ii la Cayenne – [i f\cea escal\ la Alger ca s\ ia o nou\ `nc\rc\tur\ (reportajul meu4 1 Vitaliano Brancati (1907-1954). Cinez singur. ~ntotdeauna am sperat s\ devin mai bun. sentimentele [i actele. Dar nu voluntar. Ora amurgului care 1 Romanul Simonei de Beauvoir.2 Cu Luca `ncepe adev\rata tr\dare. `mi vorbe[te de Brancati1 [i de moartea lui. {i conchide: „~mi place s\ joc fiindc\ s`nt romanesc\“. Cf. Titlu: „Oamenii aceia care s`nt [ter[i din r`ndul umanit\]ii“. ele elibereaz\. 1 decembrie 1938. Zi cenu[ie. [i la ora 21. Dac\ eu `nfloresc. po]i fi sigur c\ o fac `ntotdeauna ca s\-i cople[easc\ pe ceilal]i. Conduc alternativ cu F. asta-i alt\ problem\. 2 Prima apari]ie a conceptului care se va afla `n centrul lucr\rii C\derea. Subtitlu: „57 deporta]i au p\r\sit alalt\ieri Algerul `ndrept`ndu-se spre ocn\“.00 sosesc fr`nt la Roma. g`ndurile. Opusul omului subteran: omul f\r\ resentimente. autorul surprins `ntr-o anumit\ situa]ie (director al unui ziar `nfiin]at de Rezisten]\) [i tot restul e fals. febra a trecut. S\ nu iei ceea ce nu dore[ti (greu)3. Astfel s`ntem doi poli contrari ai psihologiei. La `napoierea `n acel Buchenwald pre]ios care este Pompeiul. romancier sicilian. Carnete I. C`nd se acuz\ `ntre ei. ~n afar\ de asta. Stare febril\ continu\ care `mi taie cheful de orice. Mai mult actele dubioase din via]a lui Sartre `mi s`nt cu m\rinimie aruncate `n spinare. M\ simt mai bine. c\reia `i spun c\ unele roluri cer de la actor numai virtuozitate. ~ntotdeauna am decis s\ fac ceea ce trebuie pentru asta. * 13 decembrie Din nou Caravaggio. Dar catastrofa e aceea[i. Se pare c\ eu s`nt eroul. Farsa premiului Goncourt. 4 Alger-Républicain. ~[i caut\ aristocra]ii. G. se strecoar\ printre palate [i face s\ se pr\bu[easc\ trufa[ele fa]ade. Comedia parizian\ pe care o uitasem. Nu vreau ca via]a s\-mi fie u[oar\. M. 15 decembrie 1938. C\s\toria pentru mine nu era oare o aventur\ senzual\ mai rafinat\? Ba da. Trebuie s\-mi refac neap\rat s\n\tatea. * 14 decembrie.carnete_Camus. De fapt. Judec\tori peniten]i. Plou\ peste Roma ale c\rei cupole bine sp\late str\lucesc slab. M`ine plec. singur. acolo barocul triumf\ asupra stilului roman. ci oarecum a[a cum se respir\. Triste]ea Romei cu str\zile ei prea `nalte. * 11 decembrie Toat\ ziua sau aproape toat\ ziua `n pat. Santa Maria del Popolo. m\iestria. Dac\ am [i f\cut-o. C\derea: „…te afli `ntr-o zi `n situa]ia de a lua f\r\ s\ dore[ti“. ca un vierme t\iat. * Morala. `mi r\spunde c\ asta n-o intereseaz\. S\ hot\r\sc dac\ vreau s\ merg acolo unde merg. Seara. * La Martinière. De asta pie]ele s`nt at`t de frumoase. cea care face s\ dispar\ strig\tul disperat al lui Iisus `n agonie. Nu poate tr\i dec`t sprijinindu-se pe ofilirea mea. prin ele put`nd actorul s\-[i dovedeasc\ meseria. Am nevoie de for]\. gunoi. ea se ofile[te. . Seara M. Dejun la F. Ca acele cupluri romane `n]epenite `n piatr\ [i care nu au `n comun dec`t faptul c\ parc\ au `nghi]it un b\]. 3 Cf. gust de cenu[\ [i de oboseal\ de asemenea cresc`nd\. dar vreau s\ m\ pot confrunta cu ea de la egal la egal dac\ e grea.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 464 464 ALBERT CAMUS CARNETE 465 a frem\tat `ntotdeauna la str\fulgerarea unei stan]e tragice sau lirice venite din Grecia. Lumea asta se r\scole[te at`ta. numai pentru c\ [i-a pierdut capul. Pentru Mandarini1 de ast\ dat\.

Cu Simone. P`n\ la urm\ marea mea superioritate asupra tri[orilor este c\ nu mi-e team\ s\ mor. tr\darea intelectualilor no[tri se explic\ prin altceva dec`t prin prostie. f\r\ prea mult\ cultur\ [i intr`nd de-a dreptul `n operele mari. Aceast\ via]\ (goal\) a ora[elor [i a zilelor insuportabile lipsite de dragoste. Adler p. cea pe care o `mp\r]ea cu to]i oamenii care `n cele din urm\ mor fiindc\ n-au [tiut s\ tr\iasc\ ceea ce voiau cu adev\rat s\ tr\iasc\. Incapabil\ s\ z\boveasc\. pentru c\ al]ii voiser\ sau. dorin]a josnic\ de putere. Tr\darea intelectualilor de st`nga. ce motiv ar avea guvernul rus s\ renun]e la metodele sale totalitare dac\ [tie dinainte c\ ele vor fi `ntotdeauna scuzate? ~n realitate. Am fa]\ de moarte oroare [i dezgust. f\r\ s\ fac un gest ca s\ posed sau s\ am. corij`ndu-i treptat perversiunile. Ea este ceea ce m-a interesat cel mai mult pe lume `n ultimii zece ani. ba chiar un burghez mul]umit.R. Atunci voi fi eu cel care va vorbi. voia s\ fie.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 466 466 ALBERT CAMUS CARNETE 467 `ntr-o zi de ploaie diluvian\ – luntrea de transportat m\rfuri plin\ de ocna[i ra[i `n cap – interiorul. Port\reasa nebun\ (fiul ei mort): „Ah! Domnule Jonas. Ambi]ia `l f\cea s\ r`d\. numai opozi]ia sincer\ a oamenilor de st`nga din Occident poate s\ pun\ pe g`nduri acel guvern. explicat\ unei mul]imi. tot `n realitate. Cei c\rora nu le-am refuzat niciodat\ m`na `ntins\. am nevoie de cei de aici. 156). Dar nu mi-e team\ s\ mor. * Primul om. nici sprijinul s\ vorbeasc\ acum [i s\ depun\ m\rturie `n favoarea mea. pentru c\ al]ii f\cuser\ a[a `n `mprejur\ri asem\n\toare. `[i bate so]ia [i copiii“. * Primul om. Dac\ adev\ratul lor ]el este s\ men]in\ principiul revolu]ionar `n U. – aceea[i c\l\torie pe care am f\cut-o.carnete_Camus. Tema prieteniei M. n-am vorbit niciodat\ despre ceea ce am f\cut. mai simplu. chiar [i din lene. * Primul om. De ce sl\biciunea `n fa]a pl\cerii s\ fie mai vinovat\ dec`t sl\biciunea `n fa]a durerii? Aceasta din urm\ s\v`r[e[te uneori ravagii incomparabile. Nu voia s\ aib\. dar `ntr-o cabin\ confortabil\) – O povestire? * Primul om.S. cele dou\ cu[ti etc. psihologic vorbind. admi]`nd c\ ar putea sau ar voi acest lucru. Dar. * Don Faust (sau doctorul Tenorio): „N-am cerut niciodat\ nimic pentru ceea ce d\deam. * . * Jonas. dumneavoastr\ `n]elege]i!“ [i imediat dup\ aceea: „S\ nu v\ duce]i s\-l vede]i pe domnul Jonas. dar f\r\ compromis. Acesta…“ (text revoltat). Nu o poate poseda timp de un an. Dar voi domina cu adev\rat. „{i g`ndindu-se la tot ce f\cuse f\r\ s\ vrea cu adev\rat. Dar ast\zi am nevoie de pu]inul pe care l-am f\cut. Resortul personajelor: dorin]a de putere. ipocrizia. `n preajma mediocrit\]ii [i discern`nd grandoarea din instinct. {i pe urm\ fuga. Totul se trage de la imposibilitatea mea congenital\ de a fi un burghez. De `ndat\ ce via]a particular\ este scoas\ la vedere. toate astea s`nt prea u[oare. Compromisul. Tema angoasei (cf. Cea mai mic\ aparen]\ de stabilitate `n via]\ m\ `ngroze[te. nu voia s\ posede. * Primul om.“ * Primul om. Tema energiei: „Voi domina.“ Singura lege a fiin]ei este s\ fii [i s\ te dep\[e[ti.S. ea devine via]\ public\ [i degeaba vrei s\ te men]ii `n ea. To]i tac. toate acestea acumulate sf`r[iser\ totu[i prin a alc\tui o via]\. Singura sa `nc\p\]`nare era aceast\ ]int\. m\ socoteam prea m\runt ca s\ fi dat vreodat\ destul [i m\ g`ndeam mai ales la tot ce nu d\dusem vreodat\. Ea pl`nge [i asta declan[eaz\ totul. Cunoa[terea omului.

spune diavolul. `n Carnete. iar infernul cel ad`nc nu-i prime[te. nici confort. * Don Juan. Trei mor]i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 468 468 ALBERT CAMUS CARNETE 469 Don Faust. Moartea lui François. Cerurile `i gonesc ca s\ nu-[i piard\ frumuse]ea.R. Timon – Demonii – Julie – Improviza]ie – Presa – Bacantele. De unde generosul libertinaj `ncununat de o credin]\ vie. „~]i voi da deci puterea de-a seduce“. ~n noapte. Menschenkenntnis. La concert el aplaudase dup\ cea de-a treia parte crez`nd c\ simfonia se terminase. * Primul om ~n ce an s-a n\scut papa? Nu [tiu.“ Una dintre nuvele `n stil francez (Jonas). infirm. Dar ni[te „sst“-uri viguroase [i mustr\toare i-au atras aten]ia c\ s`nt patru p\r]i. p. Gustul crea]iei este at`t de puternic. de tinere]e. `ntreb\ri) sau scrisoare imaginar\2 despre Actuelles. `n 1939. O noapte primitoare la care revin `n sf`r[it [i care m\ `nt`mpin\ ca odinioar\. 154)1. Trimis acas\ de la clinic\ cu un cancer la limb\. . ~i strecoar\ `n anticamera infernului s\u. 1927. `nc`t cei incapabili aleg comunismul pentru c\ le asigur\ o crea]ie total colectiv\. ora[ul se vede ca un pumn de pietre sc`nteietoare aruncat pe malul m\rii. * Complex insular al Rusiei [i al comuni[tilor (Cf. * 19 La mine nici m\car un singur fotoliu. „S\ murim deci pur [i simplu“ (aici corul b\rba]ilor care-l `nt`mpin\ pe erou – mai bine mai t`rziu dec`t niciodat\). Georges. Payot. * 1 Alfred Adler. C`teva scaune. fidel\. c`nt\ la cinematograful Alcazar). Gr\dina hotelului St. Adler: Cunoa[terea omului. Juliette. * 17 februarie Sosire la Alger. Teatru. Leipzig. c\ci os`ndi]ii ar scoate din asta cine [tie ce glorie. Ateul moralist g\se[te credin]a. Agoniz`nd singur `n cocioaba lui. trebuie s\ vii `mpotriva voin]ei tale sau altfel mori pur [i simplu. nici fideli lui Dumnezeu. vom`nd s`nge pe tot peretele. Cre[terea apelor Senei. 1949. Dante admite ni[te `ngeri neutri `n disputa dintre Satana [i Dumnezeu.: dialoguri (r\spunsuri. „~n seara aceea lucrurile nu mergeau cum trebuie. „S\ mergem. ~n N. Marthe. * Roman. destinate presei clandestine [i publicate `n volum `n 1945.“ Scrisoare c\tre un t`n\r englez despre starea de spirit a na]iunii franceze. Vizit\ la comercian]ii din Belcourt. Cobor`rea spre ora[ul r\coros. Familia Masson. Alexandrine. `n AlgerRépublicain. Fericire.carnete_Camus. Primul tablou sau prologul. 2 Procedeul literar al scrisorii imaginare a fost de mai multe ori folosit de Camus. Iasomia `n gr\dina hotelului St. Niciodat\ comoditate. lovind cu pumnul `n peretele acela gros [i murdar care-l desparte de vecini. Faust cere s\ cunoasc\ tot [i s\ aib\ tot. dar care nu s-au g`ndit dec`t la ei `n[i[i. Tabloul ultim. Aveam cu patru ani mai mult dec`t el. 1 „…corul acesta abject al `ngerilor care n-au fost nici rebeli. contorsionist. Georges. aerisit. ~ntotdeauna a[a. `ngreunat\ de extazul recent [i de dispre]ul subit. {i mai ales Scrisorile c\tre un prieten german. * 18 februarie Frumuse]ea Algerului diminea]a. ~n aceea[i epoc\. Zinzin (urechi cl\p\uge. Scrisoare c\tre un disperat. niciodat\ auzit p`n\ atunci. Trebuie s\ pl\teasc\. III 371. Marea `n dep\rtare sc`nteiaz\. Connaissance de l’homme. `l mai urm\rea `nc\. {i Faust devine Don Juan.F. Din avionul care zboar\ de-a lungul coastei. De atunci `nainte totul este permis at`ta vreme c`t cineva poate ierta ceea ce oamenii nu pot. spune diavolul. vuietul fluviului. Mirosul ei m\ umple de bucurie.“ Nu. Iar privirea vecinilor s\i.

U. Atena. S-a construit [i un teatru care a primit numele de Teatrul Albert Camus. La ce v`rst\? – Nu [tiu. Jean-Pierre care-l insult\ pe X. La [aisprezece ani muncitor agricol la socrii sor\-sii. O zi ca o cup\ de cristal din care se revars\ o nesf`r[it\ lumin\ albastr\ [i aurie. T`n\ra echip\ de arhitec]i care scap\ de descurajare pentru c\ v\d ora[ul acesta `n viitor. `n dep\rtare Elba [i Calabria. m`na musculoas\ a Peloponezului devine un continent sumbru [i misterios. Sardinia. gr\dina [i mirosul iasomiei.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 470 470 ALBERT CAMUS CARNETE 471 {i tu. {i cr`mpeie de lumin\ proasp\t\ pe ruinele umede. .“ Idem: lupt\ pentru cauza arab\. – Atunci nu puteau face altfel. S\-mi cunosc [ansa [i s-o primesc cu recuno[tin]\. St. pesemne c\ din cauza asta. 1 Un cutremur de p\m`nt distrusese Orléansville la 9 septembrie 1954. 1 Cram\ `n Saint-Germain-des-Prés apar]in`nd unui francez originar din Algeria. „Nu mai voia s\-i vad\. Oh! era t`n\r. C`]i ani avea sor\-sa? Nu [tiu.A. Ca `n fiecare diminea]\. Marinella. Acea ridicol\ parad\ a dragostei [i a abominabilelor sale preten]ii gra]ie c\rora cei slabi [i vulgari se ajut\ s\ tr\iasc\ [i s\ par\. echip\ al c\rei portar a fost Camus `n tinere]e. – Dar fra]ii lui? El era cel mai mic – ba nu. `n ce an? Nu [tiu. – Da. C`teva stele pe cerul `nc\ luminos [i pe urm\ un corn de lun\. – P\i atunci fra]ii lui erau prea mici ca s\ se ocupe de el. dar `n noapte. * 20 Tipasa. ~l pun s\ munceasc\ mult. Ploi [i soare. marea [i cerul sc`nteiaz\ contopite. M\ dezgu[ti“. ~n dep\rtare. Apoi coasta Greciei. X. Este prins `ntr-o r\zmeri]\ antifrancez\ cu so]ia sa. O omoar\ ca s\ evite s\ fie violat\. * 22 februarie Neguri. m\ m`hne[te [i m\ gole[te de orice bucurie. Este judecat [i condamnat. 2 Racing Universitaire d’Alger. * 24 februarie Orléansville1.carnete_Camus. acestea o ucid sau o gonesc. * 23 februarie Trezit de soarele care-mi inund\ patul. acoperit de ghiocei. iar `n ziua eliber\rii. Bine. Be]ie. Absintul botezat cu ap\.2 Fericirea acestei simple prietenii pe care am tr\it-o. Chiar la Orléansville.: „}ie-]i reu[e[te tot. Idem: sinuciderea lui X. {i insulele care vin `ncet una c`te una `n `nt`mpinarea noastr\ pe mare: Corsica. * 26 februarie Dup\ ce regina b\tr`n\ a dat na[tere reginelor tinere. Sor\-sa l-a l\sat. [i p\s\rile care exult\. unde lic\resc din loc `n loc piscuri `nz\pezite. al doilea. Iar pe marginea stupului ea moare de foame. vechi prieten al lui Camus. mereu nou\. Diminea]a mun]ii decupa]i `n petala delicat\ a unei ciclame. * 26 aprilie Plecare din Paris. * 25 februarie R. Cefalonia [i Itaca aproape invizibile `n amurg. Arhitectul urbanist Jean de Maisonseul. Prietenii lui Mefisto1. familia l-a p\r\sit. tocmai ei mi-au ucis mama. Se s\turase de ei. Germain-des-Prés. l-a dus s\ vad\ [antierul de reconstruc]ie. Étienne sau la Roubaix. Aceea[i emo]ie. Sau: am luptat 20 de ani pentru ei. Uit\-te `n livretul meu de familie. Ce [ans\ s\ te fi n\scut pe colinele de la Tipasa! {i nu la St. dar `i supravie]uie[te. bar\ci [i reconstruc]ie: Far West. * 21 Zi radioas\. Alpii.

{i acolo. Hymette de culoare violet\. nalbele. `l deschide unui soi de viol pur fizic. Din conturul s\u spart se prelinge atunci o miere subtil\ care se r\sp`nde[te pe tot cerul. ~n templu cele dou\ culoare duc`nd `n sanctuar. La muzeu piese admirabile. iar sur`sul acela `nc\ mai `nsufle]e[te peste dou\zeci [i cinci de secole. dar `nc`ntarea pe care mi-au l\sat-o mai d\inuie `nc\. `]i st`rne[te pl`nsul. [i balizat de perspective des\v`r[ite. `n micul muzeu din Agora. spa]iul p`n\ la mare. cu str\fulger\ri bru[te de via]\ [i de r`sete. dar nu era adev\rat [i am alergat tot timpul ca s\ nu `nt`rzii. trecut\ prin dezinfectantul luminii. Atunci macii de un ro[u `nchis. dintre care unul cre[te singuratic. ca [i durerea asta `n\bu[it\. Dineu `n Pireu cu Marguerite Liberaki. * 1 Un cuv`nt indescifrabil. Atena. purific`ndu-l totodat\. care m\ cucere[te [i pe care-l adopt. Kore-le trebuiau s\ m\ emo]ioneze. Cobor chiar la timp pentru conferin]a mea controversat\. `nc\ mai informeaz\ [i `ncurajeaz\. S\ dezvolt. Acropole. lumina de la ora unsprezece cade din plin. Stelele funerare de asemenea. Eleusis. Pe o lecit\ cu alb [i negru. Din obi[nuin]\. mi se `nt\re[te aceast\ impresie c`nd constat c\ m\ duc „ca pe la vecini“. Trebuie mereu [i mereu s\ te aperi de ea. ~nc`nt\torul meu traduc\tor de 21 de ani.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 472 472 ALBERT CAMUS CARNETE 473 * 27 La trezire. Dup\-mas\. Conferin]\. f\r\ nici o emo]ie. Daphni. asta m\ izbe[te. mortul nem`ng`iat 1 Romancier\ [i autoare dramatic\ greac\. […]1. Muntele Pentelic. Sus e altceva. din care al doilea este deviat pentru ca totul s\ fie ascuns vederii celor neini]ia]i. extraordinara `ndr\zneal\ a acestui clasicism) frumuse]e a locului este primit\ de o fiin]\ purificat\. Urc`nd pe Acropole. Pe urm\ urc pe colina Muzelor. statuile de la Iráklion. Plec de acolo obosit dup\ dou\ ore `n care r\spund unei mul]imi de `ntreb\ri. Importan]a capital\ a ceea ce [tiu despre Eleusis. misterioas\ [i neagr\. pe care nu-i mai v\zusem niciodat\. * 29 Diminea]\. Ora 19. hot\r`t… Locul e fermec\tor. Dejun la ambasad\. Heracles noduros [i dur sub caprifoiul `nflorit care-l acoper\. . Dar Bizan]. Tiempo perdido. c\ s`nt acas\. p`n\ la mare. v`nt. Agora. {i fa]a celei de-a doua Kore. Areopagul. se refract\. e pe cale de a pieri [i de a-[i pierde forma. V`ntul a gonit to]i norii. iar lumina cea mai alb\ [i cald\ cade din cer. Dar nu mai are for]a din timpul zilei. intr\ `n corp cu o repeziciune dureroas\. nori [i soare. ele `nc\ mai sur`d sub praful [i paiele care le acoper\. la subsol. Cuprinde toat\ frumuse]ea lumii. Toat\ diminea]a sentiment straniu c\ m\ aflu aici de mul]i ani. C`teva curse `n ora[. ro[u fiind. Dar ideea asta `]i fr`nge p`n\ la urm\ inima. [tiam asta. Soarele cobor`t la orizont nu a ajuns `nc\ `n momentul `n care. unde le-a azv`rlit istoria. f\r\ s\ m\ deranjeze c`tu[i de pu]in diferen]a de limb\. unde ai nevoie de mult\ imagina]ie. Dup\-amiaz\.00. Muzeul Na]ional. Lumina `]i s\geteaz\ ochii. Theseion. `l gole[te. Mi se permite s\ vizitez subsolurile unde au fost depuse c`teva dintre ele ca s\ fie protejate de invazie [i de distrugeri `n timpul r\zboiului. 28 Diminea]a. Ciudat\ f\ptur\. de o prospe]ime adorabil\ (v-am spus c\ eram l`ng\ hotel. Dineu `ntr-o tavern\ din cartierul vechi. de-aceea respir greu). de altfel. Cu Marguerite Liberaki1. [i acoper\ cu o glorie suav\ [i unic\ p`n\ [i cuburile ora[ului risipite `n cele patru z\ri. direct pe piatra goal\. Heracles. ochii se deschid `ncetul cu `ncetul [i extravaganta (da. aure[te colinele [i Acropole. culoarea `l deseneaz\ perfect pe cerul senin. piciorul `ndoit al celei de-a treia.carnete_Camus. Pe temple [i pe piatra de pe sol pe care v`ntul pare s\ le fi decapat p`n\ la os. Vrem s\ tr\im [i dac\ am crede asta ar `nsemna s\ murim. se sparge `n mii de spade albe [i arz\toare. pe Erehteion… Te aperi aici de ideea c\ perfec]iunea a fost atins\ atunci [i c\ dup\ aceea lumea nu a f\cut dec`t s\ se degradeze. Dar c`mpia `nainte [i dup\ Eleusis este foarte frumoas\.

Nu Parthenonul l-au construit ei. Dac\ te a[ezi la picioarele templului ca s\ te ad\poste[ti de v`nt. ast\zi pustie ce-i drept. ci cu prodigioasa extravagan]\ a capurilor. Cifrele par s\ concorde. R\scole[te aerul albastru. Din nou un soi de bucurie ilariant\ `n fa]a prodigioasei `ndr\zneli a Acropolei unde arhitec]ii s-au jucat nu cu m\suri armonioase. Repeti]ie la Hecuba. ~n afar\ de una. de exemplu. `l amestec\ violent cu parfumurile ce urc\ de pe colina acoperit\ de flori minuscule [i proaspete [i plesne[te cu furie. la dreapta [i la st`nga. Lumina amiezii mai este `nc\ pu]in voalat\. Marmura asta prea alb\ are aspect de stucatur\. * Scrisoare inserat\ Dragul meu X. Plec u[or `mb\tat [i nefericit din mijlocul acestei perfec]iuni. c\ Germania de Est este re`narmat\ de mult timp [i c\ un num\r de fo[ti generali nazi[ti s`nt `n activitate acolo. U. ~n rest. Este momentul luminii perfecte.S. ~n mai multe r`nduri. Pr`nzim jos de tot. dar care a fost o insul\ de deportare despre care am auzit istorisiri `nsp\im`nt\toare. Adev\rul e c\ 1 Un cuv`nt indescifrabil. Te vei bucura. Dar trebuie s\ plec\m. este un loc de nedescris. ne`ncetat. `n jurul nostru cear[afuri albastre ]esute din aer [i lumin\. poart\ `n suspensie ce]uri invizibile. `n timp ce `n spate. Atinge prea multe lucruri din via]a mea personal\ ca s\ ]i-o pot explica.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 474 474 ALBERT CAMUS CARNETE 475 nu se poate resemna s\ nu mai vad\ soarele [i marea. pe rarii chiparo[i [i eucalip]i. Lucru. culorile se `ntunec\. dar admir spa]iul [i vastitatea acestor peisaje totu[i reduse. T\cerea mea actual\ m\ prive[te doar pe mine. m`nc\m pe[te [i br`nzeturi `n fa]a b\rcilor mari de pescuit din micul port. din cauza conferin]ei mele. ~n dep\rtare. `nc`t ai crede c\ e o p\dure vie. tinerele grecoaice s`nt lipsite de gra]ie [i de stil. ci `nsu[i spa]iul. * 30 Muzeul Na]ional. de altfel. lumina devine brusc mai pur\ `ntr-un soi de ]`[nire nemi[cat\. Dar din nou pe promontoriu. Anume c\. pe smochinii cu frunzele deosebit de verzi. cauza care te intereseaz\ nu e lipsit\ de avoca]i desemna]i (recunosc. gr\dina sub o lumin\ bl`nd\ r\sun\ de c`ntecul privighetorilor. de altfel. marea `nspumat\ `nainteaz\ de-a lungul flancurilor de nisip [i de st`nci. Conferin]\. {tii. Dejun la Kephissia. cu excep]ia acestei insule Makronissos1. pe promontoriu. Apoi. M\ smulg cu greu din locurile astea [i nu plec `ntru totul. [i `n perspective delirante. n-a[ fi spus ceea ce speri. Nu spui nimic pe tema asta. c\ nu au fost foarte combativi `n circumstan]a dat\). Num\rul deporta]ilor a fost redus la 8 sau 900. [tiind c\ dac\ a[ fi vorbit. . Templul `nsu[i m\ las\ rece.carnete_Camus. se z\re[te Makronissos. pe micu]a plaj\. insule `n deriv\. Des\v`r[it\. al p\r\sirii de sine. nu mai e dec`t v`nt. Dar promontoriul pe care se `nal]\ templul [i care `nainteaz\ `n mare ca o dunet\ de unde domini escadra insulelor `n larg. cerul se destinde. Pe tot drumul de `ntoarcere. De asta va trebui s\ m\ ocup. V`ntul furios sufl\ at`t de tare printre coloane. Pe m\sur\ ce ne apropiem de Sunion lumina devine mai proasp\t\ [i mai t`n\r\. la picioarele templului. C\tre mijlocul dup\-amiezei. Clip\ des\v`r[it\. i-a recunoscut Germaniei dreptul de a avea for]e na]ionale. `l aspir\ pe cel din larg. `n marele conflict care taie `n dou\ secolul al XX-lea. a[ternut\ pe livezile de m\slini.S. Dar scrisoarea dumitale m\ oblig\ s\ spun ceva ce voiam s\-]i spun de mult. dumneata ai ales deja. Dup\-amiaz\.R. a insulelor azv`rlite pe un golf imens [i a unui cer cu vastu-i ghioc `nv`rtitor. 1 Exist\ `n dosarele politice din arhivele lui Albert Camus o important\ documenta]ie despre Makronissos. n-a[ fi f\cut pl\cere nim\nui. insulele se solidific\. Pe urm\ plec spre Sunion. Pe toat\ aceast\ escadr\ de insule [i de piscuri dominate de duneta st`ncii. Dineu `n cursul c\ruia ob]in informa]ii despre deportare. Marele kouros zvelt pe care am s\-l rev\d. Marea face o spum\ u[oar\ p`n\ la orizont. ca [i `n Vest. apoi colina Muzelor. De ast\ dat\ soarele e aproape la asfin]it. `nainte de a ie[i la drum. Nici o pas\re. lumina cea mai frumoas\ pe care am avut-o aici. `mp\carea serii cade brusc [i […]1 pe o naviga]ie silen]ioas\. al lui Totu-i `n regul\.

. M\ str\duiesc s\ g\sesc interesante aceste dansuri. despre care nu [tii dec`t pu]ine lucruri. dar dansatorii [i mai ales dansatoarele s`nt prea ur`te. care ne asasineaz\ cu pseudosf`[ierea lor de preo]i laici [i care la sf`r[it `[i ofer\ o con[tiin]\ `mp\cat\ pe seama militan]ilor muncitori. De c`te ori mi-ai vorbit sau ai scris despre aceste probleme. ~]i urez noroc. Dar te va ajuta s\ cuno[ti comunismul. Pur [i simplu c\r]ile mele au `nsemnat pentru dumneata mult mai pu]in dec`t spui. Nu-i nimic ru[inos `n asta.S. ci s\ `ncerci numai s\ nu o g`nde[ti. ~n linii generale. . condamna]i pentru spionaj. Partidul comunist nu te va ajuta s\ cuno[ti democra]iile populare. Dac\ nu. ~]i cer numai. `n cuno[tin]\ de cauz\. numai ca s\ evit orice eroare. ~]i repet. Opri]i o clip\ pe marginea falezei. dimpotriv\. (Toat\ Grecia pe care am parcurs-o este `n momentul acesta acoperit\ de maci [i de mii de flori. cu condi]ia s\-i cedezi cu loialitate. un r`s nesf`r[it. [i totu[i `i p\r\se[te. ca o cup\ din care bem lumina [i aerul. Nu-i dispre]uiesc pe activi[tii comuni[ti. `n timp ce se a[ternea `n dumneata un soi de t\cere `nc\rcat\ de `ndoieli de `ndat\ ce era vorba de reprimarea unei revolte muncitore[ti `n Germania din ordinul unui regim comunist1 (acest ultim punct e important [i mi se pare un test dureros. cu mari `nghi]ituri. pentru un intelectual. {i de vreme ce ai ales. deasupra mormintelor regale. {i la fel procedezi `n toate. ~i dispre]uiesc `ns\. Iar dac\ eu continuu s\ g\sesc de neiertat ajutorul acordat lui Franco sau politica „bananier\“ din America de Sud. o regul\ de via]\. Dac\ vei g\si `n asta pacea. de acela[i tip ca [i tenta]ia religioas\. dac\ dai urmare proiectului dumitale. dar `l ignori pe cel\lalt. * Seara.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 476 476 ALBERT CAMUS CARNETE 477 admi]i aceast\ re`narmare dac\ e controlat\ de U. Regatul lui `n timp ce `n Berlinul de Est muncitorii revolta]i v\d cum tancurile sovietice le reprim\ mi[carea. jubilatoare inund\ golful [i insulele `n larg. ceea ce cred. A[adar. Nu eu voi fi cel care s\ ]i-o repro[eze. O lumin\ d\n]uitoare. din toat\ inima. `mpac\-te cu dumneata `nsu]i. cum se spune. c`mpia care se-ntinde p`n\ la Argos [i mare. so]ii Rosenberg. cu at`t mai bine. cel al cunoa[terii. p\strezi. dar o refuzi `n cadrul occidental. dup\ care orice poate surveni [i orice este acceptat. m\ opun `n mod fundamental ac]iunilor [i metodelor a ceea ce am numit socialismul cezarian.R. ai ales. Dar [i cel care se c\lug\re[te `[i iube[te prietenii [i mama. obiectiv vorbind. Re`narmarea german\ trebuie condamnat\ `n ambele cazuri. Vei vedea dup\ aceea. F\ deci odat\ ce ai chef s\ faci. Simpatia pe care o aveai pentru mine era mai real\. Nu te `ndoi. 1 ~n 1953. nu s\ negi. indignarea dumitale nu era sincer\ dec`t `n fa]a unor crime de tip Rosenberg. opinia dumitale implicit\ era evident\. recunoa[te `n inima dumitale c\ tenta]ia comunist\ este. chiar dac\ `ndep\rtat\. [i te rog s\ crezi `n sinceritatea g`ndurilor mele. La limit\ (`ntreab\-te) ai accepta transformarea Fran]ei `n democra]ie popular\ sub protec]ia Armatei Ro[ii ([i `]i amintesc c\ eu unul i-am ap\rat pe comuni[ti `mpotriva oric\rei „atlantiz\ri“ a politicii interne). C\ci nu te pot l\sa s\ crezi c\ nu intri la m\n\stire.carnete_Camus. sau colonialismul. de[i cred c\ ei comit o gre[eal\ de moarte. de vreme ce alegi o ortodoxie cum e cea a partidului comunist.S. al atitudinii intelectualilor de st`nga). cu capul plin de ]\nd\ri [i de ]ipete t\cute. ~n nici un caz. oferindu-ni-se dintr-o singur\ curb\. Dup\ o or\ de drum s`nt literalmente beat de lumin\. }\rmul golfului corintic. Fort\rea]a micenian\. Cobor`rea spre Micene [i Argos. un oribil fascist.) Din `naltul fort\re]ei. este normal s\ intri `n partidul comunist. ]in`nd `n c\u[ul inimii o bucurie enorm\. S`nt lucruri pe care le [tii de altfel. cu toat\ imensitatea m\rii `n fa]a noastr\. prietenia mea. societatea `n care tr\im. ceea ce va fi imposibil. dup\ mine. dar decisiv. nu accept politica „bananier\“ grefat\ pe Fran]a din grija Rusiei [i a sprijinului ei necondi]ionat. dansuri populare la „Johnny nebunul“. C`t despre mine. aerian\. altfel totul e o `n[el\ciune. * 1 mai Diminea]a devreme plecarea spre Argolida. acordat Partidului Comunist Francez. ba chiar cu v`rf [i `ndesat. pe intelectualii care s`nt comuni[ti f\r\ s\ fie. s`nt executa]i `n Statele Unite. vei fi c`[tigat m\car faptul de a cunoa[te problema cu adev\rat. ca atunci c`nd vei auzi c\ s`nt. acoperit\ de maci `n buchete dese care tremur\ `n v`nt. Compari ne`ncetat dou\ lucruri din care `l cuno[ti [i-l judeci numai pe unul.

o munc\. la r`ndul s\u. s\p\turi. Aceea[i lumin\. unde pr`nzim. `n lumina dens\ [i c\ldu]\ care se r\sp`nde[te peste pantele cu m\slini. Sparta. Merita s\ vin de at`t de departe pentru aceast\ bucat\ mare de eternitate. `ncins de blocuri enorme. . golful s\u. Nu am fost niciodat\ fericit [i `mp\cat dec`t f\c`nd o meserie. toate zgomotele r\sun\ `ntr-un soi de `ndep\rtare vast\ [i bl`nd\. pietroase. Eu nu am o meserie. Grecia aici e pustie. ceea ce nu este cazul `n acest moment. Dup\-amiaz\. * 2 mai De diminea]\. Spa]iul este imens. Ruinele din Argos nu prezint\ mare interes pentru mine. dar tot `n aceea[i `ndep\rtare. `[i `ntinde livezile de portocali al c\ror parfum greu nu ne mai p\r\se[te. at`t de pasionat de frumoasa lui meserie. Azine. {i aici clipa r\m`ne des\v`r[it\. Doar turmele de oi pictate `n roz. cobor`re spre Nauplia. Iar munca mea e solitar\. T`n\rul arheolog. soarele tocmai a asfin]it c`nd am ajuns pe terasa cea mai `nalt\. nu ar fi nimic f\r\ reliefurile acestea a c\ror `nchidere armonioas\ `[i organizeaz\ propriul spa]iu. Ne vom `napoia la Micene. f\r\ un copac. deschis\ spre imensa c`mpie a Laconiei cu m\slini rotunzi [i bine separa]i `ntre ei. o lun\ str\vezie navigheaz\ u[or. Dar nu m\ pot ap\ra de un sentiment de melancolie `n fa]a acestor oameni ferici]i pentru ceea ce fac. insulele [i mun]ii `n dep\rtare. mun]i arizi. `nfior`ndu-se sub un soare neobosit. m\ intereseaz\ mult. sub Taygetul `nz\pezit. zboruri de turturele. s\rb\toarea de 1 Mai a adus o chermes\ de greci voio[i. Un tren g`f`ie `n dep\rtare. Aceea[i impresie ca [i `n fa]a micului grup de arhitec]i care reconstruiesc Orléansville [i tr\iesc acolo `n comunitate. Dar din `n\l]imea teatrului. La ora treisprezece. M\n\stire lini[tit\ cu ziduri v\ruite. dar `ntotdeauna profilate. din Vaucluse. ~n c`mpia Evrotas. la Epidauros. t\cerea at`t de absolut\. c\ niciodat\ un regat mai vast nu s-a `ntins sub soare.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 478 478 ALBERT CAMUS CARNETE 479 Agamemnon nu are mai mult de zece kilometri [i totu[i propor]iile s`nt de a[a natur\. din loc `n loc c`te un sat. este ast\zi regina ne`mbl`nzit\ a acestui p\m`nt de neuitat. verde [i ro[u o str\bat. sub un cer amenin]\tor. Atunci se simte c\ Grecia este mai `nt`i un spa]iu alc\tuit din linii curbe sau drepte. pe frumoasa plaj\. ~l invidiez pu]in [i `mi repro[ez amarnic timpul pierdut `n ultimii ani [i profunda mea sl\biciune. […]1 este magnific. Pe decorul acesta s\lbatic [i ginga[. at`t de vivace. V\i largi `ntemeind fiecare c`te un regat de m\slini [i de m`ndri chiparo[i. clinchetele turmelor coboar\ pantele cu un susur de ape. aflat `ntre cele dou\ st`nci `nalte. iar `nainte de pr`nz m\ scald `ntr-o ap\ limpede [i rece. ci doar o voca]ie. […]1 [i salc`mi. Oprire la Argos cu tinerii arheologi care fac 1 Un cuv`nt indescifrabil. Peste Mistra `n ruin\. ~ntregul p\m`nt deseneaz\ cerul [i `i d\ formele sale. plecarea spre Delphi. La `ntoarcere. Micene `n ruin\. De aceea chiar [i un kilometru a desp\r]it aici regate mari: suprafa]a p\m`ntului este 1 Un cuv`nt indescifrabil. sub o lumin\ care devine aici teribil\. a movului [i a nuan]elor de albastru pe mun]i [i pe golfuri. * 3 mai Am lucrat de diminea]\. Georges Roux. la ora aceasta pe care grecii o numesc maiestatea soarelui [i care e ora purpurei pe cer. Peste macii acum desf\cu]i trece o adiere u[oar\ aproape de p\m`nt. Mun]ii se `ntunec\ treptat p`n\ c`nd cele zece lan]uri devin un singur abur albastru. Nauplia `n fa]a m\rii.carnete_Camus. Seara. `mpreun\ cu al]i oameni pe care s\-i pot iubi. `nc`t piciorul se c\ie[te de a fi produs rostogolirea unei pietre. un m\gar pe c`mp `[i strig\ am\r\ciunea care urc\ p`n\ aici. Cea mai frumoas\ sear\ din lume se culc\ `ncet-`ncet peste leii micenieni. ~ntre piscurile abrupte care o domin\. Dup\ aceea restul nu mai are importan]\. plec\m spre Sparta. Trebuie s-o accept [i s\ caut numai s\ fiu demn de ea. eucalip]i. Dar `n fa]a noastr\. c`mpia `ntunecat\ se `ntinde la poalele mun]ilor alba[tri ai Argosului p`n\ la marea mai deschis\ la culoare din dreapta noastr\. iar cerul. Doar t\l\ngile slabe ale turmelor de oi se fac auzite pe deasupra altor zgomote. dar de ast\ dat\ pe ni[te `n\l]imi nu prea mari.

Larissa spre Salonic. 2 De cutremurul de p\m`nt din 1955. Seara. e plin\ de bun\tate. `n cea mai `nc`nt\toare familiaritate. Dar pa[ii s`nt prea dificili. s`nt departe de `n]epeneala [i de hieratismul primelor secole ale acestei arte. Trebuie s-o recunosc. Soarele at`rn\ peste corturi [i peste ora[ul plin de praf. pe coama unei faleze. Avion. Recep]ie de universitari. `n fa]a m\rii. patru greci m\ invit\ amabili s\ dansez. fluviul acesta sumbru care `mpinge crupe musculoase […]1 spre mare. 7. neted\ [i r\coroas\. apoi c`mpia Lamiei. Cei doisprezece apostoli (Sf. caiacele. Bisericile bizantine. Sofia lipsit\ de interes).00. Dup\ aceea ziua se destinde [i de pe falezele `nalte se a[terne o bl`nde]e care anun]\ seara. Gheorghe. Conferin]\. Din cauza unui cuv`nt neinspirat pe care-l rostesc vine un frizer [i m\ tunde `n curte. David. c`nd `i vezi de at`t de sus. Noaptea m\ odihnesc pe balconul camerei mele. Dar s`nt interesat de evolu]ia asta care merge din secolul al V-lea p`n\ `n secolul al XII-lea [i care permite s\ se reconstituie o verig\ `ntre perioada elenistic\ [i Quattrocento. vast\ ca spa]iul. O lun\ `nconjurat\ de e[arfe u[oare a[az\ pe mun]i [i pe golurile de umbr\ o lumin\ fin\ ca o pulbere. Dineu Merlier3. Sporadele se deplaseaz\ sub noi `n marea sc`nteietoare. Mozaicurile [i frescele cu cei doisprezece apostoli. al\turi de grandoarea a[ez\rii. Mica m\n\stire cu p\uni. La miezul nop]ii vine s\ m\ caute D. Din camera mea v\d valea plin\ de umbre p`n\ la micul [irag de lumini care m\rgine[te marea. `naint\m de-a lungul m\rii lucioase sub lun\. 3 Octave Merlier.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 480 480 ALBERT CAMUS CARNETE 481 dubl\ fa]\ de cea a cerului. Ajun[i `ntr-un soi de c\ldare. `mi c`nt\ apoi ultimele sale compozi]ii. directorul Institutului Francez. `n fundul v\ii imense. Ora e bl`nd\. `nc`t formeaz\ un drum frem\t\tor spre orizont. Iar marea e foarte aproape. * 5 mai Lucru. * 4 mai Plecare de diminea]\ spre Volos. privind portul. 80% dintre case distruse sau dobor`te2. Dejun cu Turner [i colonelul Bramble1 (sau cineva care-i seam\n\ mult). `n mijlocul tuturor. apoi dispare. Orientul nu e departe. ~l anun]\ pe Duccio. * 6. mi-ar pl\cea s\ `nv\]. Par mai vii `n mijlocul florilor `mprosp\tate [i al ierburilor mai verzi. S`nt ni[te m\slini at`t de str`n[i unul `ntr-altul.carnete_Camus. ~ntr-un buzuki. . T\cerile colonelului Bramble. Personaj inteligent [i elegant. Colibele primitive ale valahilor – [i imensa `ntindere. M\ `ntorc la stadion [i ies apoi fericit. ie[i]i din c\ldare. mai verzi sub soarele care urc\ [i ajungem `n imensa c`mpie a Tesaliei. curte. Sf. T\cerea. dezl\n]uit\ [i peste Delphi. unicul nor pe care-l vedeam m\rindu-se de c`tva timp plesne[te [i parc\ turbeaz\ `n c`teva secunde. Un vultur negru plute[te c`teva secunde foarte sus. ~ntreb ceva mai t`rziu (seara) pe un specialist care-mi spune c\ arti[tii bizantini au emigrat `n Italia dup\ c\derea Constantinopolului. l`ng\ casa d\r`mat\. C`t despre ruine. Din nou `n ora[. [i rul\m spre 1 Personaj din romanul lui André Maurois. Delphi. Dimitrie. M\ emo]ioneaz\ o fat\ `nscris\ 2. Mun]i din nou mai bl`nzi. Liceul francez e sub corturi. Primul lucru care te izbe[te. Cinci minute mai t`rziu. cortul-spital etc. g\sim cerul din nou limpede [i rul\m veseli. Mun]i aspri. Primarul m\ prime[te `n 1 Dou\ cuvinte indescifrabile. Ploaia cu grindin\ ciuruie ma[ina cu un zgomot asurzitor. de exemplu. Liturghia oficiat\ afar\. 2 Lectur\ `ndoielnic\. la marginea ora[ului `n ruin\. este. M\ `ntreb cum se va putea evita epidemia. Volos. Dac\ a[ avea timp. Trebuie s\ plec\m. ~ncetul cu `ncetul influen]a oriental\ va fi fost eliminat\ `n felul acesta. Sf. Automotor. ~napoierea cu ma[ina la Larissa. ~n noapte. T. Seara. Pu]ine toalete sau deloc. furtuna. marea la suprafa]a cheiului [i respir`nd parfumul pl\cut al serii [i al nop]ii. 8 mai Dejun cu T. le-a udat. Nu s`nt foarte mi[cat de arta bizantin\. Toat\ valea este ad\postit\ sub corturi. Sosire la ora 23.

pe marea str\lucitoare. Aerul este at`t de limpede. `nt`lnim parfumul caprifoiului. gras.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 482 482 ALBERT CAMUS CARNETE 483 Pireu unde ne a[teapt\ Domnul Algadès cu dr\gu]ul s\u vas.]1 [i [op`rlele mari cu corpul `ntunecat. de asemenea. La amiaz\. Trecem. a[a c\ urc `napoi dup\ c`teva ture bras. La orizont se contureaz\ Siros [i celelalte insule. printre Seriphos [i Sifanos. Pe str\zile complet `ntunecate. s\tule]ele ag\]ate de pante au aerul unor scoici albicioase l\sate acolo de marea care s-a retras. 1 Un cuv`nt indescifrabil. Iar `n centrul inimii se afl\ Delos [i v`rful acesta pe care m-am urcat. `mi str`nge ast\zi inima at`t de categoric. Mai t`rziu m\ `ntorc la [alup\. `nc\ invizibil `n spatele Riniei. tot cercul Cicladelor se `nv`rte[te `ncet `n jurul Delosului. deslu[im pe primele pante ale insulei ciorchini enormi de maci. `ntr-o lumin\ sc`nteietoare [i fin\. a florilor (maci. Dar ea d\inuie surd. O stranie [i vast\ `mp\care pogoar\ atunci peste ape. Toate se deseneaz\ pe cer cu o claritate de epur\. `nc`t nici m\car nu-mi mai simt oboseala. E rece [i umed. Marmura din care s`nt d\ltui]i leii s-a erodat [i prezint\ ciupituri din pricina intemperiilor. S`nt fericit s\ simt apa cum love[te sub carcas\ [i s\ v\d din nou o spum\ u[oar\ plutind de ambele p\r]i ale etravei. mic[unele. pe m\sur\ ce ziua `nainteaz\.carnete_Camus. Apropiindu-ne de Delos. s\ str`ng aceast\ bucurie de nespus despre care [tiu totu[i c\ va trebui s\ dispar\. De diminea]\ o lumin\ divin\ coboar\ peste casele v\ruite din Mykonos. fericire. Atunci apare prima insul\. precum [i delfinii de pe mozaicuri. `naint\m mult timp de-a lungul insulei Siros. Insula leilor [i a taurilor a c\ror reprezentare acoper\ insula animalelor. un soi de dans imobil. R\t\cim pe str\du]ele pline cu pr\v\lioare colorate. Cea]a e tot acolo. Noaptea se las\ `n timp ce cobor`m la Mykonos. Insuli]ele galbene ca o gr\mad\ de gr`u pe marea albastr\. Insula zeilor mutila]i din muzeu (micul kouros). C`nd [alupa p\r\se[te cheiul. Soarele `nc\lze[te puntea [i c\ldura lui cre[te treptat.. Algadès [i marinarul lui au vegheat toat\ noaptea de fric\ s\ nu e[ueze. Luna lic\re slab deasupra teraselor albe. `nc`t mi se pare c\ o voi putea reg\si fidel\ ori de c`te ori voi dori. Cobor s\ m\ culc. Urc\m din nou la bord [i m\ culc at`t de fericit. Insula ruinelor [i. ciclamenul. C\tre ora unsprezece `naint\m (f\r\ vele pentru c\ nu e v`nt) pe o mare nemi[cat\. zorele. urc\m `n v`rful Cynthei. `mbr\cat\ simplu. str\vezie [i pur\ deasupra ad`ncurilor care `ncep s\ se z\reasc\. . Marea e frumoas\. astfel `nc`t par f\cu]i din sare gem\. Ridic\m ancora spre Delos. fericire foarte aproape de lacrimi. Ie[im din Pireu sub o lun\ cenu[ie care lumineaz\ marea cu o cald\ lumin\ ireal\. se contureaz\ mai bine `n dep\rtare cu capul s\u de [arpe `ntinz`ndu-se spre Delos. brusc. Trebuie deviat vasul ca s\ evit\m dou\ insuli]e. o fermec\toare adolescent\ grecoaic\. Algadès pretinde c\ n-a mai v\zut asta niciodat\ `n arhipelag. `n mi[care. iar sub aceste oseminte. cur`nd apare Mykonos care. Navig\m printre aceste insule `ndep\rtate pe o mare luminat\ care se rideaz\ u[or. Dar `ncetul cu `ncetul soarele urc\. de at`tea zile. se arat\ palid. str\punge negura [i `n final o risipe[te. iar pe marea `nc\ lucioas\ corpurile insulelor devin albastre-`nchis. pentru c\ trebuie s\ ad\ug\m [erpii [. pe chei. `nc`t [i cel mai mic zgomot pare c\ se aude de la cap\tul orizontului. Lumea asta a insulelor at`t de str`mt\ [i at`t de vast\ mi se pare a fi chiar inima lumii. ro[ul [i albul. apar admirabile [i recente descoperiri (mozaicurile reprezent`ndu-l pe Dionysos odihnindu-se). Tot at`tea biserici c`te case. `ntr-at`t ai impresia c\ prima ploaie i-ar putea dizolva. de unde pot privi sub lumina vertical\ [i pur\ a lumii cercul perfect care-mi delimiteaz\ regatul. ochiul-boului). vesel [i cordial. Pe carena r\sturnat\ a insulelor. B\rbat cumsecade. din cauza ocolului pe care l-am f\cut. Pentru c\ a[ vrea s\ p\strez l`ng\ mine. Ne `napoiem la Mykonos. Pe vas m\ dezbrac [i m\ arunc `n apa transparent\ [i verde. lumina. Soarele asfin]e[te c`nd ajungem aproape `n centrul unui cerc de insule ale c\ror culori `ncep s\ se schimbe. un verde-mov. E `nghe]at\. dar cu coada [i capul verde-deschis. etaj`ndu-se. Dar insula aceasta a leilor [i a taurilor mai este acoperit\ [i de osemintele brune [i f\r`micioase ale ruinelor. `i fac un semn la care r\spunde imediat cu un z`mbet frumos. Dup\ dou\ ore m\ trezesc [i urc iar pe punte. ~n fine. Delos. Albe toate. u[or fantomatic\. iar `n jur se v\d golfurile. Odat\ aurul stins. `ngro[`ndu-se [i bar`nd treptat orizontul. Imposibil s\ adorm p`n\ la ora [ase. apoi culorile se `ntunec\.. Dar `n scurt timp vedem cea]a ridic`ndu-se literalmente din mare.

pe valea aceasta Alphee. ~n noapte. golful Atenei. `ntr-o lumin\ neobosit\. * 9 mai Plecare spre Olimpia. Bl`nde]ea [i duio[ia acestor locuri sub o lumin\ pentru prima oar\ u[or cenu[ie. chiparo[i [i peste c`mpiile verzi. Cu inima str`ns\. Ea se `nal]\ repede pe cer. Pinii `nal]i [i 1 Dou\ cuvinte indescifrabile. Drumul prin golful Corintului. De ast\ dat\ simt for]a copacilor. Cu oamenii din sat [i pl\cuta lor familiaritate. Au aspectul [i mi[c\rile unor oameni liberi. [i de la st`nc\ la insula florilor. Ci s\ mai merg `nc\ de la insula aceasta gola[\ la insula cealalt\ cu arbori. Apa pur\ e mai pu]in rece. piesele din acest muzeu s`nt tot ce exist\ mai elevat `n sculptura clasic\. Libertatea nu ar `nsemna pentru mine s\ sparg acest cerc [i s\ gonesc spre Sumatra.. T`rziu pornim din nou pe mare. * 12 mai Diminea]\ r\coroas\ [i luminoas\. dar mai ales aerul a devenit transparent [i to]i mun]ii de cealalt\ parte a golfului Corint se descoper\ cu o ciudat\ puritate. S\tucul Tronia.carnete_Camus. pentru prima oar\.. Dup\ Delos. printre insule acoperite de corole [i de coloane. ascult p`nzele. grifoni. Disperat c\ p\r\sesc acest arhipelag. Copii `n zdren]e. Abia am gustat pacea care urc\ din mare spre cerul ce se gole[te pu]in c`te pu]in de lumin\ [i iat\ c\ `n spatele unei insuli]e st`ncoase urc\ acum luna. insulele. apoi lumineaz\ apele. Baie la Xilocastron. {i libertate deloc `ngr\dit\ de faptul c\ lumea asta a insulelor are borne. * 10 mai Diminea]a e sur\. [. r\m\[i]ele templelor lui Zeus [i al Herei. o a doua na[tere… Diminea]\. Stranie triste]e. kouros. `n spatele lui. M. Ploaie de lumin\. o a doua revela]ie. foarte cur`nd. nu mai puteam s\ resimt altceva dec`t pacea acestor coline. de la o insul\ la alta. care par s\ vin\ direct din Orient. c`nd se v\d pierind treptat Delos [i Cynthe `n spatele Riniei. ziua care se sf`r[e[te. ~mpreun\ cu frescele lui Siphnos la Delphi. Lumina e divin\. P`n\ la miezul nop]ii. pacea care urc\ `n cur`nd din v`lceaua adormit\. Urc pe colin\ prin mormane de flori `nmiresmate. are un z`mbet maiestuos `n peisajul acesta.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 484 484 ALBERT CAMUS CARNETE 485 Sentiment de libertate nesf`r[it\ parcurg`nd astfel marea `n toate sensurile. s`nt martorii unei arte superb de diferite. figurine. a apelor. dar chiar [i disperarea asta are ceva bun. de[i aparent s\n\to[i. Via]a liber\ a m\rii [i fericirea acestor zile. `nclina]ia cre[te [i gonim spre Pireu `ntr-o forfot\ mare de ape [i de p`nze. Pu]in `nainte de Olimpia. a fructelor p\m`ntului r\coros. sau diferitele statui reprezent`nd-o pe Atena de pe metope. Baie [i pr`nz la Xilocastron. dou\ superbe teracote de format mare. Stranii bronzuri arhaice.]1 p`nzele care flutur\ molatic `n v`ntul slab. colinele acoperite de chiparo[i fragili. Totul se uit\ aici [i totul se reface. Preferam ora[ul noaptea. Pentru prima oar\ privesc disp\r`nd un p\m`nt pe care-l iubesc. Pe l`ng\ Apolo sau pe l`ng\ cele trei chipuri de b\rba]i de pe frontonul de est. Muzeu. v`nt puternic. `nso]esc l\untric mi[carea apei pe flancurile vasului. umbra bl`nd\. ~nc`ntat de diversitatea peisajelor. Dar din ea coboar\ o lumin\ bl`nd\ peste pietre. Plimbare. le simt gustul `n gur\. `n inim\. velele plesnesc. . Tot ceea ce `ncearc\ Grecia `n materie de peisaje reu[e[te [i duce la perfec]iune. Zilele acestea minunate petrecute zbur`nd pe ap\. Dimpotriv\. La Mykonos pentru cump\r\turi. de[i libertate politic\ nu exist\ aici. o privesc. pe care o v\d de la fereastr\. pic\turi care cad [i sar `n sus pe marea dimine]ii. Culorile schimb\toare din nou pe mare [i pe insule. t\cerea hr\nit\ cu slabe ]ipete de p\s\ri. Ploicic\ de sear\. Plou\ u[or [i culorile tandre [i sp\late ale v`lcelei s`nt pl\cute ochiului. cu durerosul sim]\m`nt c\ poate nu-l voi mai revedea niciodat\ `nainte de a muri. De altfel. Plajele [i golfurile. at`t de asem\n\toare cu o triste]e din dragoste. m\ g`ndesc la Delos. reprezent`nd un r\zboinic [i pe Zeus r\pindu-l pe Ganimede. Case pr\p\dite. Hermesul lui Praxiteles este o reu[it\ dulceag\ care duhne[te a decaden]\. Umbra sub copacii care `nconjoar\ ruinele este mai pre]ioas\. {i la fel e tot drumul cu. libertatea asta exult\ `n cercul lor. }ipete de p\s\ri.

Cele trei temple care suspend\ `n spa]iu un triunghi albastru: Parthenon. Chiar faptul de a fi devenit muncitor nu-l scute[te de a nu se fi n\scut ca atare. Marea calm\. care ascundea motorul. Caprifoiul. * Roman. puternic\. care cobora descump\nit spre mare. Stupid\ dorin]\ s\ pl`ng. ~n avionul `n picaj. Cu familia D. Era bucuria de la Delos. `ntins\ de-a lungul travers\rilor [i. * Roman. sobr\. Un personaj m`ndru. Variguerez [i umbrele chineze[ti. Caiace. le contemplu acum de la Atena. Familia Wolfromm. dar Daru `l `n[elase. Voluptate cast\. Care nu ]ip\ la durere. Un privilegiat care descoper\ la v`rsta adult\ via]a muncitoreasc\. via]a re`ncepea. C`nd sclavul ia armele [i-[i d\ via]a. la fel ca `ns\[i bucuria. este ca o insul\ acoperit\ de flori ro[ii [i de zei mutila]i deplas`ndu-se neobosi]i pe o mare de lumin\ [i sub un cer str\veziu. Sunion. `ntr-un mic golf c\ldu]. Ceea ce abandoneaz\ el `ncetul cu `ncetul. S\ re]in lumina aceasta. gustul misterios al vie]ii. * Prizonierul ia calea pu[c\riei. `nainte de plecare. Muzeu bizantin. . Istoria e format\ din s`nge [i din curaj. se transform\ `n evantai auriu. cu inima str`ns\. s\ revin. Mic port. `i indicase calea libert\]ii. Baie prelungit\ la Aya Marina. se pierde `n nori. el domne[te la r`ndul s\u ca st\p`n [i asupre[te. * 15 mai Duminic\. de asemenea. Din nou insulele `n deriv\. circular\. {i pe urm\… * Primul om. identic\ mor]ii apropiate. * Teseion Pe cerul luminos [i pur un cap\t de lun\ ca o petal\ de p\ducel. ca aerul care se respir\ aici. cerc rotitor. `n el curgea orbe[te o f`nt`n\. Seara la R. Dorm pe lespezile templului. la Kifissia. Cerul cald [i albastru.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 486 486 ALBERT CAMUS CARNETE 487 unde se disting fiecare cas\ [i fiecare copac. {i nu e niciodat\ destul. Egine este insula crinilor. Dar c`nd pentru prima dat\ `n istoria lumii un oprimat 1 Not\ pentru Exilul [i `mp\r\]ia. s\ nu mai cedez `n fa]a nop]ii zilelor… * 14 mai Plecare spre Egine. Ca geniu romanii nu au avut dec`t ceea ce se nume[te astfel `n armat\. pe care le p\r\sesc definitiv seara. Privea obuzul sc`nteietor. [i `mi apar ca o singur\ [i lung\ surs\ de lumin\ pe care o voi putea p\stra `n inima vie]ii mele. apoi pe plajele Atenei. Ascensiune pe Aphaia. Aphaia. orbitor sub soare. la umbra coloanelor. Familia Francine. Soarele coboar\. * 16 mai Plecare spre Paris. apoi `n roat\ mare cu raze care orbesc. Oaspetele1. Seara se v`nd `n port crini mari cu parfum sufocant. deasupra v`rtejului de v`nt ce se anun]a.carnete_Camus. Nu cedeaz\ nimic. {i din nou se strecura bucuria misterioas\. Nimic de f\cut. S`nt pentru mine orele c`nd `mi iau adio de la ]ara asta care ne-a d\ruit s\pt\m`ni `n [ir aceea[i `ndelung\ bucurie. Seara. ~napoiere. P`n\ la urm\ trebuie s\ mori pentru… Am `ncercat s\ fiu un om complet [i am adunat totul `n mine. Plimbare pe mare `n b\taia unui frumos v`nt plin de lumin\. ro[ie [i alb\. Nu mai notez aici toate bucuriile astea care de acum `nainte m\ cople[esc. * 13 mai Aceste dou\zeci de zile de alerg\tur\ prin Grecia.D. golful `nnoptat `n dep\rtare. Grecia nu mai e pentru mine dec`t o lung\ zi str\lucitoare.

zilnic. p. Studiul meu despre Grenier1. {i ambele `n acela[i timp `n am`ndou\ cazurile. Singura industrie francez\ care nu cunoa[te [omajul este r\utatea. .carnete_Camus. Dificil. Bucuria lui. Rage c`nd se treze[te [i c`nd e singur. Dar c`nd Guibert `i propune s\-[i tr\iasc\ [i el cele dou\ iubiri. 4 Sf`nta Caterina de Genova (1447-1510). * Pies\. Melville `nclin`ndu-se p`n\ la urm\ `n Billy Budd. autoare a Dialogului dintre suflet [i trup [i a Tratatului despre purgatoriu. f\r\ s\ asupreasc\ la r`ndul s\u. Prietenul Saddok 1) T`n\r militant – tovar\[ul meu – criza din ’36. 406 [i Caietul al VIII-lea. De unde boala ei ru[inoas\. prad\ diferitelor oboseli. Iisus avea 300 de milioane de contemporani. Este vindecat [i ador\.2 Crede c\-[i poate tr\i ambele iubiri. `n Exilul [i `mp\r\]ia. 449. Va avea dou\ miliarde. ~nc\ destul\ tandre]e ca s\ asiste… Acest soi de devotament presupune totu[i convingerea c\ este util. ni se `nt`mpla s\ ne desp\r]im seara cu acea u[oar\ decep]ie de a nu ne fi iubit cu adev\rat `n ziua aceea. O mare durere [i soarele. * Primul om. * Primul om. ca s\ se for]eze. P`n\ la urm\ (dac\ o via]\ face c`t o alta) condamnatul justific\ el `nsu[i condamn\rile la moarte. Caietul al VII-lea. c`nd. micul gest de victorie pe care mi-l f\cea ea `n fa]a u[ii.3 M\sur\ [i demen]\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 488 488 ALBERT CAMUS CARNETE 489 va domni prin justi]ie. Cf. 3) Terorist. 1959). solitar. totul se va fi sf`r[it [i totul va `ncepe `n cele din urm\.“ Idem: duritate incredibil\ a Jessic\i `n cazul rupturilor. M\sura `n raporturile sale cu ceilal]i. 2 Not\ pentru proiectul piesei despre Julie de Lespinasse. ieri [i ast\zi.) * 6 noiembrie ’56 ~n fa]a amenin]\rii constante de distrugere total\ prin r\zboi – deci privarea de viitor – ce moral\ ne poate permite s\ tr\im numai prezentul? Onoare [i libertate. * Primul om. Pascal. re`nnoda acea zi aparent pierdut\ de firul solid al iubirii noastre `nc\p\]`nate [i o salva atunci de orice am\r\ciune. * Étienne1. At`t de mult timp pa[nic. {i apoi `ntr-o zi accept\ s\ se bat\ [i s\-[i ri[te via]a. Nimic nu arde `n infern dec`t eul (Sf. cel mai mare dintre to]i. * S`nt dintre cei pe care Pascal `i r\scole[te [i nu `i converte[te. Se teme s\ nu rateze cu nevasta sa necunoscut\. trebuie s\ se `ncovoaie. c`nd a[teptam la volanul ma[inii s\ dispar\. „Mul]i ani mai t`rziu. zeul ro[u. unchiul surdo-mut. p. ~n Grecia antic\. * Julia. 1 Prefa]a la noua edi]ie a volumului ~les de Jean Grenier (Gallimard. Caterina de Genova4). (Cf. * ~n italian\ talento `nseamn\ dorin]\. 3 Not\ pentru „Renegatul“. cei care voiau s\ ob]in\ o magistratur\ trebuiau s\ nu fi f\cut nego] timp de cel pu]in zece ani. {i te treze[ti atunci `n fa]a t\ciunilor `nnegri]i. demen]a `mpotriva sa. Un om se nume[te rege ast\zi. Am o impresie contrar\ [i asta m\ dezarmeaz\. Dar nici nu-l poate judeca. Pierderea dragostei este pierderea tuturor drepturilor pe care le aveai `nainte. Se `nsoar\ dup\ voin]a tat\lui s\u. 2) Prieten – revine la credin]a musulman\ de vreme ce cealalt\ l-a tr\dat. 1 Étienne Sintès. ea nu-i poate permite ceea ce `[i autoriza sie[i. ~nseamn\ s\ sco]i unul c`te unul bu[tenii dintr-o flac\r\ luminoas\.

Jean. ~n timp ce se aud tot mai aproape loviturile de b`te ale S. departe de mitinguri. Dup\ ce S. Pierre. f\r\ contururi. S\ revin la San Leo. Idem: scen\ din cartierul Montmartre. Tipasa. * 1 Royal Air Force. iar inima se deschide spre o t\cere binef\c\toare. For]ele Aeriene Britanice (n. Protectoare a l\uzelor. Etienne. militant s\lbatic. diletant. Djemila. cruzimea inamicului. * Urbino. La Valdemosa. De fiecare dat\ aceast\ pace `n inim\. * Roman. iar vecinii `nfrico[a]i se revolt\ `mpotriva celor din Rezisten]\. incapabil de prospe]ime sau de emo]ie. l`ng\ San Sepol- cro. `n regiunea Marche. [i s\ refac plimbarea pe drumul de paz\ de pe cetate. S\ `ntocmesc lista locurilor unde m-am g`ndit c\ a[ putea s\ tr\iesc [i s\ mor. `n fa]a `ngerilor [i a trufa[ei madone a lui Piero della Francesca. `l tortureaz\. Or\[elele astea `ngr\dite. Valea San Sepolcro unde trebuie s\ revii la sf`r[itul unei vie]i. A[ vrea s\ revin `n gr\dina Prato. Cabrières d’Avignon etc. Idem: descoperirea dragostei. Ru[inea lui. 3 Fresc\ de Piero della Francesca din capela cimitirului de la Monterchi. Afl\ astfel. Fecioara este reprezentat\ `ns\rcinat\. la Arezzo. din nou. Boi albi cu coarne lungi din Romagna t`r\sc dup\ ei ni[te c\ru]e sc`r]`itoare. Mereu ora[e mici. la 589 m altitudine.S-i[tii l-au perchezi]ionat. San Sepolcro2. sub cerul destins. Jean. {i cu toate astea San Leo1. {i iat\-l c\ se ridic\ din morm`nt. viseaz\ b\t\lii gigantice `n cerul `ncins al metropolelor [i merge cu metroul `n locuri pline de praf sau de noroi. egal\. pleac\. t\cute. care feminizeaz\ totul. Este b\rbatul pe care ea l-a iubit m\car pu]in. vechiul miros al c\r\rilor pline de praf. personajele indiferente ale „Flager\rii“ a[teapt\ pe vecie. Povara Sfintei Cruci. rezisten]\) care l-a detestat din gelozie. O `nt`lnesc am`ndoi pe Jessica. aresteaz\ un complice. Vast\. `nva]\ s\ o iubeasc\ pe Jessica [i astfel se-ndreapt\ spre oameni. acela[i lucru. Reg\se[te asupra sa un document de asemenea compromi]\tor. Idem: secven]\ din lupta de rezisten]\. `ntr-adev\r. Dar de ce s\ dispre]uiasc\? Se descotorose[te de acest cli[eu. `l surprind [i-l omoar\.carnete_Camus. u[or ru[inat. `nchise `n jurul perfec]iunii lor.S. Ar prefera s\ fie un erou al R. militant.). c\ldu]\ [i pl\cut\ mu[chilor.1. tr. * Primul om. Subiectele sale [i pictura sa fluid\. Scump\ Italie unde m-a[ fi vindecat `ntru totul. apoi pornesc `n urm\rirea vinovatului.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 490 490 ALBERT CAMUS CARNETE 491 Mai t`rziu. mai cu seam\ pe b\rba]i. austere. Pe drumul de `ntoarcere. ciugulesc impresii [i-[i dau lor `n[i[i spectacolul vacan]ei [i al ur`]eniei.A. {i Jean `l ajut\ din toat\ inima. San Leo [i dorin]a s\ m\ retrag acolo. Dar nu. s\ umblu prin vale printre pl\p`nzii m\slini [i chiparo[ii `nal]i [i s\ g\sesc `ntr-o cas\ cu ziduri groase [i `nc\peri r\coroase o camer\ goal\ cu fereastra `ngust\ de unde s\ pot privi cum coboar\ seara peste vale. {i acolo. A[ vrea s\ revin la sf`r[itul vie]ii pe drumul care coboar\ `n valea San Sepolcro. Aici micile pie]e pe care le-am iubit acum 20 de ani [i care `nc\ mai exist\. Primul om [i amicul acesta dau fuga la arme. Madonna del Parto3. de la Paris la St. Parma. {i nu s\ suporte prezen]a. `ntr-o sear\. dup\ aceea. . justi]ia. Voluptatea nu-i niciodat\ seac\. Pierre e `nsurat. departe de mine.F. 2 San Sepolcro. ca s\ v\d cum se statornice[te noaptea pe meleagurile acestea 1 T`rgu[or din Montefeltro. `[i vede dispre]ul pe chip. O vreme ea `l are pe Pierre pe care-l p\r\se[te [i-l r\ne[te [i care o va face s\ sufere pe so]ia lui. ~nd\r\tul zidurilor severe. Fascina]ie M. Alte fresce ale lui Piero della Francesca. {i totu[i acum continuu ab\tut. s\-l cobor `ncet. dimpotriv\. `n Toscana. Cabris. Pierre moare l`ng\ Jean (r\zboi. este ora[ul natal al lui Piero della Francesca. pictor al muzicienilor. Istoria `nseamn\ s`nge. * Giorgione. etc. Reg\sesc marea. `[i p\streaz\ taina. Miros de paie [i de soare. unui prieten european `i este violat\ [i ucis\ nevasta.A.-i[tilor `n por]i. care se prelunge[te. Hristos a `nviat. Vene]ia `n august [i c`rdurile de turi[ti care se abat o dat\ cu porumbeii peste pia]a San Marco. ce `nseamn\. Jean [i Jessica `n rolul b\tr`nei amante. S\ fie ucis de departe. S\ nu uit Italia [i descoperirea artei – precum [i a religiei brusc revelate `n raporturile ei cu arta.

Ora 11 diminea]a. 18 ianuarie1 Angoasa aceea pe care o t`ram prin Paris [i care avea leg\tur\ cu Algerul m-a p\r\sit.carnete_Camus. Iar gustul pentru mister duce la inconstan]\. cursul unui miting. pe bornele de la Porta del Sole. Detest\ minciuna [i iube[te misterul. . drumul de la Monte San Savino la Siena. Fiindc\ minciuna necesar\ consolideaz\. Aici cel pu]in s`ntem `n lupt\. `n toiul unei vie]i de pl\ceri [i succese. s\ merg de-a lungul acelei livezi de m\slini [i de struguri. ie[ea `n ora[. un Apel pentru un armisti]iu civil. Sisif [i Prometeu c\rora li s-a prelungit pedeapsa. ca un Constantinopol perfect. scoicile de pe Campo di Siena [i s\ mai m\n`nc cu poft\ pepeni verzi pe str\zile `ncinse din Verona. * Alger. Numai dup\ aerul s\u i se atribuiau o g`ndire [i preocup\ri pe care nu le avea sau pe care le avea f\r\ s\ accepte s\ le scoat\ `n prim-plan. cu rani]a `n spinare. Dar sufer\ din cauza exilului. iar el `n]elege. L\custele. 1 Pe 22 ianuarie 1956. avea conversa]iile [i gusturile tuturor. `ntr-o diminea]\ r\coroas\. Francesco armoniile de stele. S\ reg\sesc Piazza della Signoria la Gubbio [i s\ privesc `ndelung valea sub ploaie. Cf. Atacarea fermei izolate – atacul din Philippeville – atacarea [colii – taifun pe Nemours. al c\ror miros `l simt. Dar intimida pe toat\ lumea. fiindc\ a surprins doi copii de cincisprezece ani descoperind iubirea unul pe fa]a celuilalt. * Voia s\ fie banal. doi prieteni se re`nt`lnesc [i ridic\ bra]ele ca s\-[i exprime bucuria. Judecata de Apoi se g\se[te la Pina- Roman. victorios. Dar mai ales. f\r\ bani [i singur. s\ refac pe jos. Moare acolo. Da. `n Palazzo Buonsignori. Camus [i liberalii europeni [i musulmani lanseaz\. S\ v\d Assisi f\r\ turi[ti [i f\r\ motorete [i s\ ascult `n pia]a principal\ din S. mai ales. * Roman. San Francesco di Siena. s\ dorm l`ng\ o f`nt`n\ [i s\ ajung primul pe Campo cel `n form\ de palm\. Element distrug\tor.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 492 492 ALBERT CAMUS CARNETE 493 f\r\ seam\n. renun]\. `n casa de ]ar\ pe care i-a cump\rat-o fiul ei. prin colinele de tuf alb\strui care se `ntind p`n\ `n zare. Cutremurul de p\m`nt. a[ vrea s\ rev\d pia]a `nclinat\ din Arezzo. s\ ajung acolo noaptea. ca o m`n\ care ofer\ ceea ce a f\cut omul mai m\re] dup\ Grecia. * Primul om. s\ v\d atunci Siena ivindu-se `n apusul soarelui cu minaretele ei. C`nd voi fi b\tr`n. Portretul scorpionului. printre preaferici]i. * La muzeul din Siena una dintre numeroasele Judec\]i de Apoi (Giovanni di Paolo)1. dansa. `nconjurat doar de bun\tatea acelor italieni necunoscu]i pe care-i iubesc. Titlu: Tat\l [i Mama? * 24 octombrie 1955 Amenin]\ri cu moartea. Actuelles III. * S`nt uni]i dincolo de timp. Dar anii trec [i ea nu `ndr\zne[te s\ i se mai arate `n lumina crud\ a dimine]ilor pariziene. Cuvintele ei: „E bine aici. A[ vrea… Pretutindeni [i mereu dorin]a asta de singur\tate pe care nici m\car nu o `n]eleg [i care veste[te parc\ un soi de moarte cu gustul reculegerii ce o `nso]e[te. a[ vrea s\-mi fie h\r\zit s\ revin pe drumul acesta spre Siena care n-are egal pe lume [i s\ mor acolo. * 22 august 1955. ~n st`nga. * Senzual. Mama obligat\ s\ fug\ din Algeria `[i sf`r[e[te via]a `n Provence. grea pentru noi. la Alger. * 1 Giovanni di Paolo (1399-1482). `n Infern. Reac]ia mea curioas\. `ntr-un [an]. S\ v\d Perugia f\r\ casele care se construiesc `n jur [i s\ pot atunci s\ privesc m\slinii fragili de pe coline. ~n dreapta. pictor sienez. `n coteca Nazionale. Dar nu s`nt arabi“. se retrage `n castitate.

X. a f\cut `ntotdeauna ceea ce trebuie pentru tovar\[i. „Am un pr`nz“. * 27 ianuarie Primul om. cu lucrarea Metafizica cre[tin\ [i neoplatonismul. Un b\rbat se crede `ntotdeauna .“ Nimeni nu vrea s\ se bucure `ntotdeauna de tot. Alege. istoric. [i mai ales dac\ se amestec\ `n treburile publice numai prin scris. gata cu preacurvia [i cu desfr`urile. M`ndria de a apar]ine Bisericii din Africa. Secolul al XVII-lea.“ Teama cast\ [i teama slugarnic\. * 22 ianuarie Adorare. „Cum s\ nu-]i fie mil\ de un b\rbat inteligent. Am reg\sit steaua. Timp de paisprezece ani credincios acelei femei necunoscute care i-l d\ pe Adeodat. (cf. * Orice doctrin\ artistic\ este un alibi prin care artistul `ncearc\ s\-[i justifice propriile limite.“ „Femeile care nu plac s`nt avare cu singurul b\rbat pe care-l au. pentru prima oar\ de mai multe luni. violen]\ ne`nfr`nat\ `n dansul care o dezv\luie `ntru totul. dar nu-mi vei vedea Fa]a. X. Intelectualul. S\rb\tore[te aniversarea zilei c`nd a avut prima ma[in\. * ~n ceea ce Fran]a a f\cut din mine necontenit. Textul Sf`ntului Pavel care `l arunc\ `n Biseric\. ~i par apar]in`nd altei rase. `mbr\ca]i-v\ `n Domnul Nostru Iisus Hristos [i nu mai c\uta]i s\ mul]umi]i carnea `n dorin]ele ei. toat\ via]a mea am `ncercat s\ reg\sesc ceea ce l\sase `n s`ngele meu Spania [i care `n opinia mea era adev\rul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 494 494 ALBERT CAMUS CARNETE 495 care avem opinia public\ `mpotriva noastr\. Marrou2 spune: „Arta de a tr\i `n vreme de catastrof\“.) „Am g`nduri impure“. `n care trateaz\ despre Sf`ntul Augustin [i Plotin. nici nu v\d. Rezisten]a la 1 Camus a ob]inut `n 1936 o diplom\ de studii superioare. spune ea. „Gata cu chefurile [i cu orgiile.carnete_Camus. c`t securitatea pentru viciile lor“.“ Mereu `n lupt\ ca s\-[i apere opera pentru a nu fi n\p\dit\ de ocupa]iile exterioare.“ „Nu-mi plac b\rba]ii foarte tineri. Totul este ac]iune. „Bel[ugul de cuvinte nu este f\r\ de p\cat. extremit\]ile unui corp zvelt [i elegant. cre[tinism a ]\ranilor [i a aristocra]iei. {i ei trebuie s\ `nve]e totul. „Vei putea s\ te bucuri `ntotdeauna de tot. Dar p`n\ la urm\ `n lupt\ mi-am g\sit eu `ntotdeauna pacea. mla[tina asta `n care m\ `n\bu[. * Sf`ntul Augustin1 a tr\it `n lumea totalitar\: Imperiul de Jos. * Roman. Via]\ ascuns\. {i pe urm\ orice e mai bun dec`t aceast\ Fran]\ a demisiei [i a r\ut\]ii.“ „Femeile care a[teapt\ de la b\rbat toat\ fericirea vie]ii lor. Portretul lui V. secolul augustinian. B\rba]ii cu care a avut leg\turi. s`nt pro[ti. Tot ce [tie [i vede din ceea ce suport\ ceilal]i fiindc\ nici nu [tiu. Ea se exprim\ doar `n termeni nedefini]i. care declar\ c\ numai P. Doar femeile care plac s`nt capabile de generozitate. Enigma lumii.D. „Ca ni[te zulu[i“. Pune `n fiecare sear\ la picioarele patului rochia recent cump\rat\ ca s\ aib\ la de[teptare bucuria de a o vedea. Cei care acuz\ epoca numind-o o epoc\ de nenorocire: „Ceea ce vor ei nu e at`t o epoc\ de lini[te. dubl\ sau tripl\. * 21 ianuarie Amenin]\ri pentru ast\-sear\ [i pentru m`ine. 2 Henri Irénée Marrou (1904-1977).C. Diferen]\ de genera]ii. oricare ar fi el. M`inile ei mari [i picioarele de dansatoare. a studiat Antichitatea t`rzie [i `n special opera Sf`ntului Augustin. tr\ie[te ca un la[. prin rolul s\u. Imaginea sa `n leg\tur\ cu Soarele divin care ne lumineaz\ mintea. spune. Doar riscul justific\ g`ndirea. Da. Compenseaz\ neputin]a asta supralicit`nd verbal. Sau despre cineva care tocmai c\ nu `i inspir\ g`nduri impure: „E un vi]el fiert“. m-am sculat fericit. Trebuie s\ se duc\ dup\ cineva `ntr-un loc ca s\ mearg\ `ntr-altul unde trebuie s\ fac\ ceva… etc.

Leporello se duce. o iubesc cu tandre]e pentru toat\ libertatea pe care mi-o d\.: E[ti sigur? Invit-o. 449 [i 451.F. B\tr`nul doctor din prolog este un savant atomist. ~i va datora m\car asta bietului individ care… etc. [i a[ fi fost `ndr\gostit de ea dac\ mi-ar fi fost infidel\.F. „~mi iubesc mai mult ma[ina dec`t pe mama. D. la cinematograf. Schi. „E noul dumneavoastr\ valet?“ „Da. Don Faust [i doctorul Juan1. numai la decen]\ nu. nu o s\ vin\. Idem: se face actor. D. p. Ba nu exist\ nimic. „~n cartierul meu nu `nt`lne[ti dec`t mamaie [i ciume. femeia totul de c`[tigat“ etc. Idem: `ndr\gostit. caut\ [i g\se[te o fat\ cast\. b\rbatul are totul de pierdut.“ La hotelul unde sose[te cu co[urile ei pline de farduri [i obiecte de toalet\. b\tr`ne]ea asigurat\ [i le mai cer [i fidelitate. Pofta ei de r`s. 127). „Trebuie s\ fiu sincer\. G\se[te r\spuns la tot. Sf`r[it.“ Dac\ ar deveni miliardar\.]1. El le neag\ dumnezeul [i li se spovede[te. * 1 Cf. Idem: Faust [i tinere]ea femeilor (cf. pute]i s-o invita]i.“ Idem: nimic. ceea ce o face atr\g\toare: ader\ la societatea ei totu[i greu de suportat. Ceea ce-mi place la V. Franciscanii l-au `nchis `ntr-o m\n\stire2. Ar putea arunca lumea `n aer. pp. Voin]a ei de a apuca tot. „{tiu s\ m\ ap\r. nu de la un t`n\r imbecil. „Nu m\ pot lipsi de ea. umplut\ cu parfumul preferat `n care s\ stea la „macerat“. tot te aplaud\“. Nimic.. la restaurant etc. v\ spun. ar avea o cad\ de aur sau de platin\. adic\ a ghicit ceea ce poate s\ dea f\r\ complica]ie (de dezvoltat). Dupuis). ar cunoa[te o ad`ncime a singur\t\]ii despre care nici o epoc\ n-a avut m\car idee. Dar am fost `ntotdeauna re]inut de teama ce vor spune prietenii mei. {i: „~n c\s\torie. vrea s\ se bucure de pl\ceri [i s\ cunoasc\. Exagereaz\. „Nu le `n]eleg pe femeile astea m\ritate care-i `nnebunesc pe b\rba]ii lor. De mult m-a[ fi convertit. Leporello face pe bufonul cu statuia. De altfel `[i scoate pantofii oriunde. Fiindc\ m-am t\iat la deget [i mi-am pus un pansament: „semeni cu un t`mplar nepriceput“. Caietul al VII-lea.F. 2 ~n aprilie 1940. etc. D. V. Adora]ie fa]\ de fiin]a lumii.. dac\ s-ar trezi solitar. dans. [i c\s\toria. Din cauza lui. lung [i despletit [.. Statuia asta. Va fi credincioas\ dac\ se va m\rita. Leporello. Camus noteaz\ c\ a g\sit `n Dic]ionarul enciclopedic Larousse informa]ia c\ Don Juan a fost ucis de c\lug\rii franciscani.: Alege castitatea. mare.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 496 496 ALBERT CAMUS CARNETE 497 superior femeii pe care… Sentimentul acesta `l accept de la un b\rbat inteligent. Ar avea b\nuiala c\ aceast\ civiliza]ie `[i joac\ ultima [ans\ [i c\ el este unul dintre ultimii care [tie acest lucru.: Nu (ezit\). m`ine. Au bani.“ }ine `n ea ni[te papuci vechi [i oribili pe care-i pune ca s\ conduc\. * Adev\ratul creator. Dar nu-i asta. . teatru `n teatru. {i e pur\ `n dorin]a asta turbat\. 438 [i Caietul al VIII-lea. securitate.“ ~[i iube[te epoca. p\r\sindu-[i elegan]ii pantofi stil Ludovic al XV-lea. (Caietul I. celebritatea e un afrodiziac. Da. p\rul ei blond. via]\ monden\. Leporello? Nimic. L-am cump\rat la Paris. `i eram infidel. „`n chestia asta po]i s\ urci cu picioarele pe pere]i sau s\ faci pe porcul sp`nzurat. un tat\ pentru copilul lor. * 1 Patru cuvinte indescifrabile. mai exact dac\ s-ar m\rita cu Onassis.M. Exist\ `n dumneavoastr\ un regret care m\ deranjeaz\.“ Cuvintele ei: „{i-a r\sturnat o omlet\ pe cap“ (vorbind despre o blond\). Ar fi singurul care s\ conceap\ [i s\ slujeasc\ o civiliza]ie ce nu se poate na[te f\r\ aportul tuturor. Picior frumos de dansatoare. Jupoanele ei proaspete de fat\ t`n\r\ care se v\d `ntotdeauna c`nd se a[az\. p. de-asta m\ remarc\ lumea. de a gusta din tot ce reprezint\ pl\ceri `n ziua de azi. F. e un filosof.“ Ma[inu]a ei. de a reu[i tot. s-ar potrivi mai bine cu p\rul ei.carnete_Camus. c\ doar asta [i este. succes publicitar. „ar aduce bordelul `ntr-o turm\ de iezui]i“.

r\scolea [i cur\]a copacii. `n baia violent\ de v`nt [i de soare… s\rb\toarea. Metoda este sinceritatea. {i culcat pe colin\. ]in`ndu-se seama de inten]iile sale. D’Arras: Ba da. * Istoria. pentru el. Dreptul `i revine doar o dat\ cu revolta. Adev\rata mea gelozie ar fi s\ vreau din toate puterile s\ mor cu ea“. To]i castanii plini cu lum`n\ri de cear\. Cur`nd dup\ furt. Don Faust. Sose[te acea zi. noi ne ucidem du[manii [i dup\ aceea vine Bunul Iisus. Étienne Sintès. Dar de `ndat\ ce a dob`ndit dreptul. Barbara. u[or de g`ndit.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 498 498 ALBERT CAMUS CARNETE 499 ~nainte de etajul al treilea: nuvele din „un erou al timpului nostru“. {i istoria ei. Furase panoul fiindc\ nu putea suporta s\-i vad\ pe judec\tori al\turi de Mielul Mistic. domnea `n sf`r[it… Etc. Tema judec\]ii [i a exilului. C\minul acesta se bucur\. * A. a fost b\nuit un preot care avea leg\turi cu adunarea canonicilor. strivind cochiliile.B. nivela mun]ii din apropiere. Caligula. * Iulie. Trebuie s\-]i ucizi du[manul: p\i nu-]i era du[man? 1 Iat\ o schi]\ pentru planul de ansamblu al operei. Cei drep]i). o oper\ aparte pe tema judec\]ii [i a exilului: C\derea. la L’Isle-sur-la-Sorgue. bunica sa [i un t`n\r care este fiul amantului s\u din acel moment. pe fratele s\u. cum l-a dezvoltat Camus adeseori. Dup\ ciclul absurdului (Str\inul. Ne`n]elegerea) [i cel al revoltei (Ciuma. . * La Solidor. peria cerul p`n\ la urzeal\. iar el promite s\ dezv\luie `n ziua mor]ii ascunz\toarea unde se afla panoul. Trei zile de mistral periaser\. Coco[ul: Aici. greu de v\zut pentru to]i cei care o tr\iesc pe pielea lor. Cine `[i neglijeaz\ datoriile `[i pierde dreptul [i devine asupritor chiar dac\ vorbe[te `n numele celor asupri]i. `[i face num\rul de travestit (`n femeie de lume) `n fa]a invita]ilor: mama sa. Familia algerian\ a lui Albert Camus a locuit acolo c`nd acesta a `ncercat. M\ duceam atunci pe colina acoperit\ de ierburi aromatice [i de o miriad\ de minuscule fosile de melci. Au mai revenit acolo cu alte ocazii. Asupritul nu are nici o datorie real\ pentru c\ nu are nici un drept. revolta ca surs\ a dreptului este `n aceea[i m\sur\ mama datoriilor. `n zadar. Apoi trebuia s\ urmeze ciclul dragostei [i al lui Nemesis care. [lefuiser\ cerul p`n\ la urzeala sa cea mai fin\. Este achitat.2 Coco[ul – dar nu-i ceva r\u. Mitul lui Sisif. umflat\ de o povar\ grea de ap\ aurie… [i te a[teptai ca [i ea s\ crape [i un [uvoi de vin galben s\ `nece p\m`ntul sub un potop exultant. * M. Palerme Despre mistral. s\ o aclimatizeze `n Fran]a pe mama sa. Omul revoltat. a[tept`nd s\ se st`rneasc\ v`ntul. pe unchiul s\u. `mi scrie adev\rata poveste a tabloului de Van Eyck. ~n timp ce se dezbr\c\. un buton de la man[et\ se rostogole[te `ntr-un col] [i se duce s\-l ridice. sub]ire pojghi]\ str\vezie [i albastr\. Acesta m\rturise[te. urla peste c`mp. Se rostogolea dinspre nord. Zile calde. [i familia acestuia din urm\. 2 Not\ pentru Exilul [i `mp\r\]ia. Prim\var\ t`rzie [i brusc\. Deportat pus s\ se dezbrace `n pielea goal\. * Paris.1 Al treilea etaj este dragostea: Primul om. * Roman. Astfel.: „Cum a[ putea s\ fiu geloas\ pe o fiin]\ despre care [tiu c\ va muri [i-mi va sc\pa pentru totdeauna.carnete_Camus. * Piatra care cre[te. este simbolul m\surii. datoria `i incumb\ ne`nt`rziat. Mitul lui Nemesis. Dar care este aceast\ datorie. alunga animalele [i oamenii `n case. un b\rbat. Lucien. * 12 iulie. Acestea s`nt originile aristocra]iei. 1 Cuplul Camus a locuit `n verile 1948 [i 1949 `ntr-o cas\ care f\cea parte din dome- Palerme1 niul Palerme.

[. O adiere u[oar\ trece peste trestii. un covor de rochi]a-r`ndunicii roz. Mirosul de ou `n farfurii. * S-ar spune c\ `n ]ara asta nici un partid nu poate sus]ine prea mult timp efortul patriotismului. Nu mai vrea s\ pescuiasc\.]2 din Vaucluse. cl\dirile [i civiliza]iile lui. Ce striga gura ei mut\ [i sur`z\toare.. Astfel. presupun) `n Rusia: Stalin ar fi somat-o pe Krupskaia s\ `nceteze cu orice critic\. pu]in `ncovoiat\. Luberon.carnete_Camus. Doar muzica atinge dimensiunea m\rii. Frumuse]ea este justi]ia perfect\. de-a lungul anilor.]1. * Nemesis.. Apoi g\se[te. 2 Un cuv`nt indescifrabil. a[tept`nd f\r\ s\ scoat\ un cuv`nt. atunci nu s`ntem oare obliga]i s\ le aducem `n cea mai mare lumin\ posibil\? * Roman. Mirosul chiparo[ilor tineri. Din perspectiva lor. `ndrept`ndu-se spre mon[trii url\tori. * Anecdot\ (imaginar\. Este prezentul [i acordul cu fiin]ele [i lumea `n prezent. contururile s`nt pure. Vom `nvia. Melville. ~n dep\rtare. Libertatea nu este speran]a viitorului. * Roman-sf`r[it. aproape alb [i gola[. `n centrul atitudinii mele este refuzul de a disp\rea din lume. E un mijloc. Pe colina inundat\ de lumin\ proasp\t\. Mare sensibilitate. Ce spunea t\cerea ei. mic\ de tot. la suferin]ele ei. Étienne. D\ s\ vorbeasc\. Revolu]ia e un lucru bun. * Muzic\ pe transatlanticul Atlanticului de Sud. De unde micro-tragedii. Dar vocea i se stinge. la pl\cerile ei. efectele lui. 1 Un cuv`nt indescifrabil.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 500 500 ALBERT CAMUS CARNETE 501 Ultima cuminec\tur\. re]in`ndu-[i cu o m`n\ p\rul bine piept\nat… * Dac\ nimic nu va r\scump\ra zilele [i ac]iunile noastre. Ceea ce reg\sesc `ntotdeauna. Dar de ce? Trebuie s\ ai `n cap ideea civiliza]iei pe care vrei s-o creezi. * Noapte de furtun\. Nu mai neg nimic! 1 Povestea panoului furat de pe o catapeteasm\ de Van Eyck este utilizat\ `n C\derea. dreapta se clatin\ `n 1940 [i st`nga [aisprezece ani mai t`rziu. Mama. pe terenul imens. iar refuzul acesta a f\cut din mine un artist. R\bdarea ei la aerodrom. a[a cum de milenii b\tr`nele din lumea `ntreag\ a[teapt\ s\ treac\ via]a. * Paris. De diminea]\ aerul este u[or. amenin]`nd-o c\ va desemna pe altcineva drept v\duv\ a lui Lenin. * C`nd nu mai [tii nimic altceva dec`t asta: a[ vrea s\ fiu mai bun. Mama [i cu mine privim noaptea asta minunat\ cu aceea[i inim\ str`ns\.. {i pe urm\. . Roste[te cuvinte de ne`n]eles [i moare1. G`ndurile centrate asupra istoriei s`nt cele care vor dispre]ui timpul. Prinde [ase pe[ti[ori [i izbucne[te `n pl`ns `n fa]a agoniei lor. de a renun]a la bucuriile ei.. Marile [. * Sf`r[itul lui iulie Nop]i pline de lun\ [i de v`nt. {i unele pasaje din Shakespeare. * Jean cere un echipament de pescuit [i i-l cump\r. Se duce la pescuit. Dar ea o s\ plece [i `ntotdeauna mi-e team\ c\ n-am s-o mai rev\d. Caut\ zadarnic r`me. 22 iulie Luna u[oar\ [i plin\ deasupra plopilor. istoria este cea care distruge. `n lumea aceea de ma[ini [i de birouri care o dep\[e[te. Abolirea propriet\]ii nu este un scop.

atunci e ca o mic\ nefericire care se `ndep\rteaz\. Idem: „Nebunia este un egoism“. reflect`nd interesele trec\toare ale societ\]ii. contesa: „M\ dezgust\ cu poporul lui“ (a recopiat de [apte ori R\zboi [i Pace). nu-]i pierde curajul. Dar el e b\tr`n. Shakespeare: „O m`r[\vie este o p\c\leal\ ordinar\“. `mp\rt\[ite de toat\ omenirea. fusese `nfiin]at `n secolul al XIV-lea de un bandit poc\it. cea a purit\]ii. Mi-am petrecut jum\tate din via]a de b\rbat ap\r`nd o fiin]\ cu pre]ul sacrificiului alteia [i poate al unei p\r]i din mine `nsumi. Ceea ce . cu toate acestea. p. tot o mai iube[te pe Jessica [i dragostea pe care i-a purtat-o. cf. * August 1956 C. Ea se `ntoarce `n Algeria unde s`nt lupte (pentru c\ acolo vrea s\ moar\). din orice timp. o iubise pe Jessica f\r\ s-o spun\). 302 [i. [i f\r\ de care nici un popor viguros [i plin de sev\ nu s-a dezvoltat `nc\. Renun]\. 1956. * Roman. `[i are importan]a sa [i poate fi necesar\ dezvolt\rii poporului. Ea este via]a. `ntr-un v`nt violent.H. Ceea ce am p\strat timp de doisprezece ani nu pot arunca acum pentru c`teva luni sau c`]iva ani de via]\. iubind-o doar pentru ea. Turgheniev `i cite[te P\rin]i [i Copii lui Tolstoi care adoarme. {i `n clipa mor]ii: „Alexandra. 444. Amiot-Dumont. Pentru prima oar\ dup\ mult timp. popoarele cre[tine trebuie s\ fie `nvinse“. care are. cu unele deosebiri. cu umerii ei fragili. Nici nu descoperise bine sau crezuse c\ descoper\ c\ o iube[te [i. o literatur\ accesibil\ omului din orice popor. p. tat\l meu1.. `n acelea[i locuri. nici inten]ie. f\c`ndu-[i mici semne din c`nd `n c`nd. ea e t`n\r\. Orientul e `n fl\c\ri. iar M. insultat\ de partenerul s\u. * Lumea se pr\bu[e[te. * Roman (sf`r[it). * Scrisoare inserat\ S`nt b\tr`n [i am s\ mai fiu. nici joc. prin geamuri groase. `ngrozit. f\r\ nici o dorin]\. se decide s\ nu o ating\ niciodat\. un suflet. Idem. Iar c`nd `ntoarce spatele pe scen\. totul e `n regul\“. [i care cuprinde crea]iile scumpe inimii poporului. Idem. triumf\toare. De parc\ nu ar mai fi capabil s-o ia de la `nceput (a[a cum M. ca s\-[i poat\ da seama cum ne-au transformat. `ntotdeauna frumoas\. tragic\ uneori. Tolstoi: „Frecu[urile `mi dau g`nduri negre“. 1 Tradus [i prefa]at de Edmond Cary. Ermitajul din Optina. Idem. Idem. aceast\ mic\ fiin]\ cu `ncheieturile prea puternice. Idem.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 502 502 ALBERT CAMUS CARNETE 503 * Bunicul patern al lui Tolstoi `[i trimitea rufele murdare din Rusia `n Olanda o dat\ cu primele c\deri de z\pad\ cu ni[te s\nii care reveneau cu ruf\ria curat\ pu]in `nainte de `nceputul prim\verii. dar cu fa]a luminat\ de o flac\r\ `ntunecat\ [i bl`nd\. care-i atr\gea pe to]i scriitorii ru[i. nu f\r\ triste]e `ns\.carnete_Camus. Se privesc la dou\zeci de metri distan]\ unul de altul. Am vrea ca aceia pe care `ncepem s\-i iubim s\ ne fi cunoscut a[a cum eram `nainte de a-i fi `nt`lnit. Via]a nu re`ncepe. fiin]ele se sf`[ie `n jurul ei. la cap\tul extrem al Europei. aceea[i flac\r\ ca [i J. `n jurnalul s\u: „O dorin]\ criminal\ de a muri“. Tolstoi despre r\zboiul ruso-japonez: „~ntr-un r\zboi cu un popor necre[tin. atras de o femeie. acelea[i haruri. Tace. mai ales pentru mine. Dup\ cincisprezece ani de iubire cu Jessica `nt`lne[te o alt\ t`n\r\ dansatoare. {i se na[te `n Jean ceva care seam\n\ cu dragostea pe care i-a purtat-o Jessic\i. De v\zut Alexandra Tolstoi: Lev Tolstoi. R\m`ne s\ a[tepte. pe o plaj\ pustie. Tolstoi: „Literatura politic\. se ia la `ntrecere cu umbra norilor pe nisip. Fiul ei este `mpiedicat s\ se duc\ `n sala de a[teptare.“ * Tolstoi a avut un copil din flori cu Axinia (]\ranc\). ~mi place fe]i[oara asta preocupat\ [i r\nit\. mai exist\ [i o alt\ literatur\ care r\spunde ca un ecou preocup\rilor ve[nice.

ei doi. un angajament. Iar c`nd ie[eam. * Timpul pentru mine nu mai exista. tainice.). `ncearc\.-i[tilor din lag\r (sora lui X.. St`ng\cia ei. Parisul pustiu [i ploaia lung\ care r\suna pe tabl\ deasupra lor. Cuptorul de crematoriu. Na[tere. Pe chipul acela luminat doar de lic\rul unui felinar prin parbriz. mai r\nit. * Duminic\. * Joi. o zi de suferin]\. `n acela[i timp. urm\ream. decorul a ceea ce se agit\ [i sufer\ `n inima b\rba]ilor [i a femeilor. lumea `n fl\c\ri. * Luni Ploaia fidel\. fascinat. iar stropii de ap\ c\deau ca o ploaie pe fa]a `ntoars\ a prietenei sale. iar el nu se mai s\tura privind fa]a aceea care [iroia de lacrimile umbrelor. Atunci el bea una c`te una pic\turile acelea care str\luceau ca ni[te ochi `nfrigura]i [i tandri. unde nu exist\ copaci f\r\ cont `n banc\. F\r\ s\ ceri nimic pentru tine. dur\ a l\mpilor de la repeti]ii. m\ trezea la via]\ [i m\ `mplinea. mai dezarmat la om. un pact. singuri `n automobil. Se face actri]\: 1) pentru c\ puterea ei de deriziune devine spectacular\.S. le-a fost sclav\ S. toate emo]iile pe care durerea de a tr\i poate s\ le trezeasc\ pe chipul uman. d\ruirea inimii. * Mar]i D\ruirea pur\. Iar ceea ce am resim]it `n fa]a ta este dragostea f\r\ posesiune. Iar pe chipul ei: Belsen [i mila. care doar el. pustii. Asta aplaud\ lumea. Posesiunea i s-a ad\ugat ulterior [i are [i ea o dimensiune. T`n\r\ evreic\ deportat\. dar nu senzual\… Aici poate c\ am putea reg\si un soi de alian]\. Dar am tot timpul inima str`ns\.“ El scutura crengile copacilor deasupra zidurilor. violent. ora[ul t\cut. s\pt\m`ni `n [ir. 2 septembrie 1956 Lentul naufragiu [i fa]a ei de `necat\. `nt`mpinam ploaia neprev\zut\ sau bl`nda noapte de septembrie a[a cum erau ele de fapt. Parisul unde soarele este un lux. un continent. Arde. * C. la [aisprezece ani. „m\ g`ndesc mereu c\ avea din]i de aur“. m\rturisire de dragoste. c\ orice sentiment sf`r[e[te prin a sem\na cu ceea ce era `n chiar secunda na[terii sale. o c\s\torie doar de noi cunoscut\. 3) pentru c\ tr\ie[te toate vie]ile care vor fi totdeauna preferabile lucrurilor pe care le-a v\zut [i f\cut. A[ vrea s\ pot respira – s\ ajung s-o iubesc din memorie sau din fidelitate. 6 Oboseal\ de nedep\[it [i. `l iubea. Desp\r]it de so]ie. Dup\ acea `ndelungat\ munc\ de noapte. sub lumina s\r\c\cioas\ [i. pe fe]i[oara aceea luminat\ din interior de alt\ lumin\. * .qxd 12/12/02 4:31 PM Page 504 504 ALBERT CAMUS CARNETE 505 am folosit ca s\ fr`ng pe cineva nu pot fr`nge acum. ~n jurul acelei umbre. seduc\tor. Tifos.carnete_Camus. 2) pentru c\ asta o izoleaz\ de lume. `l r\ne[te. ghemui]i `n ad\postul lor din tabl\. S\rut`ndu-i m`na. pierde etc. umbra pic\turilor de ploaie care [iroiau pe geam curgea ne`ntrerupt. ca un copil r\u care-[i mutileaz\ una dup\ alta toate juc\riile. „Vacan]ele noastre bl`nde. ~ntotdeauna am crezut c\ dragostea. [i `n jurul lor strada. Tat\l lui C. Moare deportat la Birkenau. pasionat. unde s\ mori cost\ c`t ochii din cap. la sf`r[it. – doctor evreu – r\m`ne `n Parisul aflat sub ocupa]ie. C. o ordine imuabil\. Revine acas\. Parisul care vrea s\ dea lec]ii lumii. la r`ndul s\u. personaj de roman. mai solemn. Eram acolo `n fa]a a ceea ce exist\ mai profund. zece ore pe zi `n teatrul acesta de la subsol. Via]a ei care `ncepe o dat\ cu debarcarea. Te iubesc tot timpul intens. Felul ei enervant de a l\sa mereu ceva `n urma ei.

438 [i Caietul al VIII-lea. de unde nu ie[ea dec`t ca s\ treac\ `n m\n\stirea vecin\ [i s\ contemple morm`ntul so]ului ei. * Iubirea tragic\ [i numai asta. nu-i mai r\m`ne nimic de v`nat. creeaz\ [i suscit\ nevoile artificiale. luminat\ zi [i noapte de o lamp\. Dar f\r\ s\-[i abandoneze nici casa. Furia ei `ndreptat\ `mpotriva propriului corp. pp. * Intelectuali ai progresului. 449 [i 451. `n final. De aceea sf`r[e[te prin a dori infernul. * Civiliza]ia industrial\. Lucre]iu [i Seneca. Don Juan-ul cunoa[terii: nici un filosof. 3 – Roma – Insulele grece[ti – Mistralul – Corpurile – Dansul – Eterna diminea]\). e altceva. 2 – Tipasa. Atunci va trebui s\ se opreasc\ pentru 1 Cf. * Cele dou\ spirite foarte mari pe care cerul le-a d\ruit romanilor. Fericire tragic\. totdeauna. Serbarea (1 – Fotbal. * Omul de afaceri care s-a s\turat de afaceri [i devine clovn. * Jeanne nebuna a stat patruzeci [i patru de ani `ntr-o od\i]\ f\r\ ferestre. * 1 Astolphe de Custine. Poate c\ asta este via]a adev\rat\. O dat\ cu fiecare cap ce cade. Poate c\ [i ea `l va dezam\gi ca tot ce `i este cunoscut. * Faust `ntinerit sub `nf\]i[area lui Don Juan1. evad`nd noaptea din casa ei de la El Biar. ajut`ndu-se de cear[afuri r\sucite ca ni[te fr`nghii. O fabul\. Idem: scen\ `n care Don Juan asist\ la propria sa `nmorm`ntare. * X. Don Faust sau cavalerul din Occident. p. Amestec exploziv. {i. {i moliile astea care vor s\ fac\ teatre roase de molii dup\ asem\narea ora[elor. va dori s\ ia masa `n seara cunoa[terii. * C. * Aurora. nici un poet nu l-a descoperit. S`nt tricotezele dialecticii. ~i lipse[te dragostea de lucrurile pe care le descoper\. cu inima `nfometat\ de nefericire. ]intuit `n decep]ie [i transformat el `nsu[i `n oaspetele de piatr\. dar este `nzestrat cu spirit [i voluptate [i se bucur\ de farmecele [i de intrigile cunoa[terii – pe care le urm\re[te p`n\ la `n\l]imea stelelor celor mai `nalte [i mai `ndep\rtate – p`n\ ce. Pur [i simplu se `mbrac\ `n clovn. c`nd `nceteaz\ s\ mai fie tragic\. Idem: „Ast\zi c`nd cuv`ntul nu este dec`t o negociere `ntre adev\r [i vanit\]i“1. Este spiritul `n]elept [i b\tr`n `ntr-un trup t`n\r. iar fiin]a se arunc\ din nou `n c\utarea tragicului. suprim`nd frumuse]ea natural\. nici afacerile. Vara. Ultima cunoa[tere este cea care `l seduce. Caietul al VII-lea. Souvenirs et portraits. ca be]ivul care bea p`n\ la urm\ absint [i ap\ tare. Editura du Rocher. Fiindc\ `ntreaga lume a lucrurilor nu va mai g\si o `mbuc\tur\ pentru acest `nfometat. * La paisprezece ani. * Dup\ Nunta. C. ele refac ochiurile ra]ionamentului sf`[iat de fapte.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 506 506 ALBERT CAMUS CARNETE 507 Teatrul sparge zidurile ora[elor. s-au sinucis. .carnete_Camus. acoperind-o pe largi `ntinderi cu de[euri industriale. `n afar\ de ceea ce este absolut dureros `n cunoa[tere.X. Ea face ca s\r\cia s\ nu mai poat\ fi tr\it\ [i suportat\. masa care niciodat\ nu-i va reveni lui la `mp\r]eal\. Dup\ lungi s\ruturi: „C`t\ violen]\!“ * Custine: „Contradic]ia care exist\ `ntre un suflet `nfl\c\rat [i uniformitatea existen]ei `mi face via]a insuportabil\“.

de ce au murit dac\ nu din cauza Lui?“ . realizat. ~n cadrul festivalului s-a jucat [i Cu dragostea nu-i de glumit. ca o sanc]iune permanent\ – o singur\tate acceptat\ [i risipitoare. nedreptatea ei. Un scriitor (sau savant sau artist sau actor) surmenat de presiunea social\ alege s\ fie dublat `n via]\. ai `ncredere `n mine. `n tain\. Via]a. * La 10 ani. Dumnezeu nu spune nimic. `n fine. ca s\ dai sens unui cuv`nt mai `nalt [i s\ nu vorbe[ti dec`t `n func]ie de… (Pentru cine `[i pierde memoria. * Masacrul inocen]ilor `n via]a lui Hristos. p. Schnitzler.carnete_Camus. spune: „Rasa lui Hristos – [i cealalt\“. El (Custine) citeaz\ cuvintele lui Voltaire sau Diderot: „Ru[ii s`nt putrezi `nainte de a se fi copt“. * ~n Vechiul Testament. `n regia lui de Jean Marchat. pentru c\ mi-e[ti prieten\ bun\ `l a[tept ajunge c\ dau bani alor mei s\ mai ies cu n\t\r\ul \sta ah treburile merg prost nu cunosc pe nimeni“. ~nc\ mai am puterea s\ iubesc tot [i s\ creez tot. * Iunie 1957 Festivalul de la Angers s-a `ncheiat1. L`ng\ el un profesor foarte 1 Cf. ci s\ faci. Toat\ lumea l-a ajutat. cuprins de iubire. * 1 Camus a jucat un rol capital `n Festivalul de la Angers din iunie 1957.X. Oboseal\ fericit\. Ca s\ fii t`n\r ai nevoie de un viitor. tata a s\rit pe o min\. Salvat p`n\ la urm\ fiindc\ era simpatic. A adaptat [i a regizat Cavalerul de Olmedo. Ca s\ te na[ti vinovat trebuie s\ mori inocent. acum s`nt rea [i mama nu m-a mai v\zut de dou\ s\pt\m`ni. [i a regizat Caligula.: for]a modera]iei este for]a superioar\. de Lope de Vega. via]a se ia de la `nceput. loc sigur. eu la fel. p. am suferit prea mult. * X. luptele ei. ~nmul]irea experien]elor. prin libertatea extrem\. s\ conduc\ ma[ina. * M. 126: corpora]ie masculin\. jurnalul ca instrument al acestei asceze. s\ practice judo etc. S`nt un b\tr`n acum. Mai multe lag\re de concentrare. `n Anglia. * Exist\ `n lume o enorm\ for]\ de convingere care se nume[te cultur\ [i care ac]ioneaz\ paralel cu for]a mor]ii [i a constr`ngerii. „trebuie…“ „trebuie…“. am fost `n Germania. d\ dovad\ de infantilism: pretinde c\ [tie s\ bea. pasiunea ei.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 508 508 ALBERT CAMUS CARNETE 509 ~[i pierde fiica. realitatea: o harababur\ de nedescris. dar conform\ cu disciplina – [i via]a mereu riscant\. * N. Astfel n-am `ncetat s\ iubesc tot ce era sacru pe lume. S\ nu mai spui. * Pies\. am cr\pat de foame. minunata via]\. frate-meu la fel. `nclinat\ numai `n fa]a fiin]ei lumii. o fac pentru tine. oamenii vii `i servesc drept cuvinte. * C`teodat\ m\ cuprinde o imens\ duio[ie fa]\ de oamenii din jurul meu care tr\iesc `n acela[i secol. 73: „melancolice pred\ri“. * Prostituata canadian\ `n cafeneaua de l`ng\ Folies-Bergère: „Tata a f\cut `nconjurul lumii. C\derea: „Copiii din Iudeea m\cel\ri]i `n timp ce p\rin]ii Lui ~l duceau `ntr-un demn care. * N. orientate spre cea mai mare fiin]\ [i cea mai `nalt\ epoc\. s\ fac\ dragoste. dar dominate. ~n jurul lui. * Dr.) * Custine: „Arhitectura arab\ este arta unui popor efeminat (h`rtii decupate cu care cofetarii `[i acoper\ cutiile cu drajeuri)“. Nietzsche `nfiin]eaz\ cu ni[te prieteni un Teatru al Artelor unde se joac\ dou\ drame antice al c\ror autor este el.1 * Retip\rire C\derea. profesor: „Oamenii trebuie s\ se iubeasc\“. gloria ei.

. Lucru. 2 Prieten din copil\rie al lui Camus. De `ndat\. * 18 iulie Plou\. * 20 iulie O scrisoare de la stare]ul lui Georges Didier2 mi-anun]\ moartea acestuia `ntr-un accident de automobil `n Elve]ia. * 24 iulie Plecare Roussillon. ci de a[teptare. Tot mai plou\. * 23 iulie Adev\rul. Cordes (Édouard Privat. Nu mai suport nici o leg\tur\. deschisese un * 22 iulie Scrisoare de la Mi.carnete_Camus. Profund\ [i seac\ triste]e. Este universul coruperii familiale. la 9 iulie 1957. iar casele vechi stau m\rturie. R`ndunici bete. b\tr`ni [i enormi p\ianjeni care b`ntuie acest regat pustiu. `n mine. fost\ colaboratoare a lui Edmond Charlot la Alger. cerul se odihne[te. sensibil. 544. at`t de nebun dup\ libertate. Adev\rul! * 24 iulie Peisaj frumos [i pustiu `n care fiecare cas\ `nt`lnit\ se afl\ `n pragul pr\bu[irii. Leucate. ~n jurul localit\]ii Cordes. aerat. * Budismul e ateismul devenit religie. aflat la 700 km dep\rtare. Exemplu unic. cred eu. a ora[ului mort. p. ~ntoarcere pe 25. `n acela[i timp `nnourat [i luminos. [i-mi reg\sesc respira]ia. Apendice. care-mi r\spunde c\ nu `ncearc\ o impresie de moarte. Lini[te [i frumuse]e. cei care ne-am luat la har]\ cu nihilismul. apoi dispare brusc. 1954). de firea mea de[ertic\. se culc\ cu o vitez\ nebuneasc\ pe colina din vest. `n jurul nostru. care se c\lug\rise. `nc`t extind tot mai mult o singur\tate care poate fi primejdioas\. Venus. Singur\tatea acestei case mari. tandru.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 510 510 ALBERT CAMUS CARNETE 511 15 iulie Plecare din Paris.). * 17 iulie Cordes1. N\vala spre ora[e. m`hnirea mea. pe cercul perfect al colinelor. Telefon`ndu-i celui pe care-l iube[te. Cf. Vine s\ se odihneasc\ dup\ Festivalul de la Angers [i s\ preg\teasc\ noi proiecte teatrale. ~i spun asta [i lui M. la care s\ medit\m noi. {i-a g\sit moartea `ntr-un accident de ma[in\. Descurajat de mine `nsumi. ~n hambarele spintecate [i n\p\dite de urzici. Marea. spre pl\cerile colective. hotel `ntr-un conac la Cordes. A[teptare a ce? – A lui Mesia. De diminea]\ valea s\lbatic\ a Aveyron-ului. stelele se `nmul]esc [i Calea Lactee devine sm`nt`noas\. spre uzine. Rena[terea plec`nd de la nihilism. `n departamentul Tarn. nu-[i g\se[te cuvintele: „Eram jalnic\ [i bucuroas\“. Seara. Noaptea. mi-e foame de lumin\ ca de p`ine [i nu m\ mai pot suporta. Aici moare `ncet o civiliza]ie. Se doarme la Guéret. seara. * 21 iulie Ploaia nu contene[te de mai multe zile. . Camus prefa]ase cartea ei. Timpul curge. `n Elve]ia. care-mi vorbe[te de familia ei [i de „chiolhanurile lor ar]\goase“. Se opre[te o clip\ pe creast\. ruginesc vechi grape cu ro]i. * 26 iulie Dimine]i superbe. 1 Claire Targuebayre. mare c`t o piersic\. M\ g`ndesc necontenit la F. Cei care nu s`nt curio[i: ceea ce [tiu `i dezgust\ fa]\ de ceea ce ignor\ (C. `n special cu Jean-Pierre Jorris. la Chaux-de-Fonds. aspirat\ ca o fis\ `ntr-o cr\p\tur\. {i pre]ios.

~n fiecare sear\ m\ duceam s-o v\d pe Venus culc`ndu-se [i stelele r\s\rind deasupra patului ei `n noaptea cald\. (Dostoievski `nsu[i a subliniat „`n p\ianjeni“). Dostoievski noteaz\ c\ Svidrigailov „crede `n via]a de apoi“. creatorul nu poate fi ast\zi dec`t un profet solitar. poate. S`nt eu. Dialogurile dintre ei. * Cordes. ~n]eleg mai bine ceea ce citesc dup\ aceea `n jurnalul lui Eugénie de Guérin: „Cu drag\ inim\ a[ face un leg\m`nt de claustrare la Cayla. at`ta tot? Un popor care nu ne cite[te.: „Nu durerea trebuie s\ st`rneasc\ cea mai mare mil\. `nghi]it de o crea]ie nem\surat\. nota zilnic acela[i lucru: „Ast\zi n-a venit nimeni“. Dar cu cine? Societatea noastr\ literar\ al c\rei principiu este r\utatea mediocr\. unde ofensa ]ine loc de metod\ critic\? Societatea. ci nemernicia. 4 august G`nduri de moarte. * Svidrigailov din Crim\ [i pedeaps\: „O od\i]\ afumat\. ~N P|IANJENI etc. * B\tr`nii credincio[i din Rusia credeau c\ purt\m un dr\cu[or pe um\rul st`ng [i un `nger pe um\rul drept. unul sau cel\lalt e foarte mare. cite[te presa [i dou\ c\r]i la mod\. Te-ai expune atitudinii de a nu mai `mp\rt\[i aproape nimic. Nenorocirea extrem\ este s\ te sim]i cufundat `n ru[ine. Dostoievski face `n registru ironic procesul lui Tolstoi. oare. Ce treab\ am eu cu o art\ stimabil\ sau cinstit\? {i s`nt eu oare capabil de ceea ce visez? Dac\ nu s`nt capabil. * 12 august C.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 512 512 ALBERT CAMUS CARNETE 513 * Nu-i po]i cere suferin]ei s\-[i justifice motivele. f\r\ s\-mi pese. * 6 august Vizit\ la Cayla: loc singuratic [i t\cut `n jurul c\ruia oamenii vin ca s\ moar\. Dac\ a[ face teatru. * „Cel mai u[or fir de m\tase `mi e mai insuportabil dec`t altcuiva o ghiulea de plumb. * B\tr`na doamn\ englezoaic\ care se sinucide. {i apoi: „Unde voi fi? Unde vom fi c`nd copacii ace[tia vor fi devenit mari? Al]ii se vor duce s\ se plimbe sub umbrele lor [i vor vedea ca [i noi trec`nd v`nturile care-i vor dobor`“. de la personaj la cele dou\ f\pturi. am crezut c\ puteam s\ fiu. Iat\ o tem\ de teatru (pentru Don Faust?): `ngerul [i diavolul cresc dup\ cum `i hr\nim noi. etc. . ~ntotdeauna am considerat crea]ia un dialog. ~n general. Personajul meu intr\ cu dou\ personaje mai mici [i de `n\l]ime egal\. Ast\zi m\ `ndoiesc [i tare s`nt ispitit s\ resping efortul \sta continuu care m\ face nefericit chiar `n fericire. de la cele dou\ la personaj etc. a[ fi. chemarea asta care m\ `ncordeaz\ ca s\ ob]in nu [tiu ce. asceza asta g\unoas\. Mai exact.“ (N.S. mai mari dec`t mine. 1 ~n Carnetele despre Crim\ [i pedeaps\. cu p\ianjeni `n col]uri [i iat\ toat\ eternitatea“1. Examinez serios posibilitatea s\ renun]. de luni de zile. din p\cate.carnete_Camus.) {i mie. * La sf`r[itul Adolescentului ([i `n cele trei variante). liber. ~n realitate. `ndoial\ absolut\ `n leg\tur\ cu voca]ia mea. la ce bun s\ mai visez? S\ m\ eliberez [i de asta [i s\ nu mai consimt la nimic! Au mai f\cut-o [i al]ii. `n timpul anului. Cordes Pentru prima oar\ dup\ ce am citit Crim\ [i pedeaps\. b`ntuit. * Cordes. dac\ a[ scrie la nimereal\ lucr\ri dramatice. un creator? A[a am crezut. ~n jurnalul ei. o clas\ burghez\ care. Nici un loc din lume nu-mi place ca acas\ la mine“. * 8 august 1957.

Nemesis. Sartre [i Malraux la o reuniune al c\rei scop era definirea unei morale politice minime. participase cu Camus. f\r\ minciun\. coleg [i prieten al lui Nietzsche la Universitatea [i la Pedagogium din Basel.U. * Muzic\ atonal\ – `ntotdeauna dramatic\. ~ntruchiparea [i ridiculizarea atitudinii moderne [i a acelei stranii [i indecente remu[c\ri laice `n leg\tur\ cu p\catul. n-a[ fi aruncat cu piatra `n sacrilegiile acelea care nu-s `n ochii mei dec`t purt\toarele culpei tuturor. nici „o `nclina]ie pentru omenirea suferind\“. C\ Lenin n-a avut niciodat\ de-a face cu masele. „Cunoa[terea tragic\ [i veselia greceasc\.“ Trist f\r\ lumin\. deoarece ni[te colegi negau `n fa]a lui gestul lui Mucius Scaevola1. De aceea s`nt contra am`ndurora.Hr. expus\ de Pre[edintele S. Povestea cu bordelul2 (H.A. suferin]e distinse. * Aman]ii orbi care-l ucid. pe so]ul orb. ~mi pl\ceau locurile acelea (restaurante luminoase. ~ntruchipa `n ochii lui tipul marelui profesor. 2 Manès Sperber (1905-1984). 48). p. Carnete II). Sperber2: st`nga [i punctul patru al lui Truman3. s-a a[ezat la pian [i a c`ntat una dintre improviza]iile sale n\valnice. exaltat de `ndat\ ce ea revine.“ E adev\rat. pentru pictur\. `n fa]a fetelor dezbr\cate. Nietzsche este `ndreptat spre o cas\ de toleran]\. al XX-lea) e plin de idei cre[tine care au `nnebunit“. de unde porecla de Scaevola. „Un anahoretism modern – imposibilitatea de a tr\i `n acord cu statul. Culp\ asupra c\reia este mult de g`ndit“. spre stupoarea general\. Chesterton1: „Secolul al XIX-lea (idem. Complicitatea profund\ dintre marxism [i cre[tinism (de dezvoltat). Idem: Freud nu sim]ea nici o voca]ie medical\. 3 Doctrina Truman. vast program de ajutorare a na]iunilor amenin]ate de comunism. * Un Teatru ne`ntrerupt. culcat pe un tigru. Idem. Toat\ via]a a r\mas cu cicatricea. discipol al lui Adler [i prieten al lui Malraux. Asta fiindc\ non-semnifica]ia e mereu patetic\ [i dramatic\. Cf. Atrac]ia fa]\ de religie manifestat\ de oamenii de teatru. Idem: omul vis`nd. Despre incendierea Luvrului `n timpul Comunei care-l face s\ pl`ng\ [i-l face nefericit zile `ntregi: „Niciodat\. Cosima care trebuie acuzat\ pentru c\ a distrus toate scrisorile lui N. prefer\ s\ lase s\ i se ard\ m`na dreapt\ dec`t s\-i numeasc\ pe complicii s\i. avea drept obiectiv s\ restr`ng\ expansiunea sovietic\ [i a sf`r[it prin adoptarea planului Marshall. la 12 martie 1947. c\ut`nd un hotel. . Un comentariu despre C\derea de vreme ce lumea nu `n]elege. „st`ngaciul“. scriitor. Koestler. dancinguri etc. (Cf. „F\ `n a[a fel `nc`t s\ fiu `ngropat ca un p\g`n loial. c\tre W. care ]ine ast\zi [tiin]a `n fr`u“. Nietzsche. de[i se vrea o reac]ie fa]\ de romantismul muzical. ~n salon.“ Terasa catedralei din Basel unde st\teau de vorb\ Nietzsche [i Burckhardt3. Halévy (Bernard Grasset.).carnete_Camus. * 1 Gilbert Keith Chesterton (1874-1936). pe b`jb`ite. Cf. oric`t de vie mi-ar fi durerea. ia f\r\ s\ spun\ un cuv`nt un t\ciune aprins din sob\ [i-l arat\ prietenilor s\i. scriitor [i pamfletar catolic englez.“ Idem: „Aristocra]ia spiritului trebuie s\-[i cucereasc\ `ntreaga libertate fa]\ de stat. M\sura – loc de contradic]ie. Caius Mucius Scaevola este un erou roman legendar (secolul al VI-lea `. * Necesitate [i exaltare a contrariilor. * La cincisprezece ani. istoric elve]ian.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 514 514 ALBERT CAMUS CARNETE 515 Voi to]i ave]i aerul de a nu fi traversat dec`t suferin]e frumoase. Soare [i bezn\. Chestia asta r\nit\ din mine. Capturat `n timp ce se strecurase `n tab\ra inamic\ spre a-l ucide pe regele etrusc Porsenna. 2 La Köln. 1 Notele acestea au fost f\cute de Camus `n timpul lecturii lui Nietzsche de Daniel La 29 octombrie 1946. Emerson: „Secretul geniului este s\ nu tolereze `n jurul s\u existen]a nici unei fic]iuni“. * 13 august Plecarea de la Cordes. Via]a de vis [i via]a adev\rat\.) pe care le-au n\scocit oamenii ca s\ se ad\posteasc\ de via]\. 1944). 3 Jacob Burckhardt (1818-1897).

1 „D\-mi o masc\ `n plus.. Ideea m\[tii1.. ap\rut\ `n englez\ cu titlul Algeria.“ * Biblia s-a n\scut printre pietre.. cartea a V-a.... Idem.. 1957.. e[ua pe un ]\rm cald [i umed. La urma urmelor. 6 Librar. 5 * 8 septembrie.T. G. 5 Dou\ propozi]ii indescifrabile. Pe scurt.]7. Dar pasiunea confra]ilor mei ... Aventur\ cu D-na V.. ca [i cum... Va fi desigur necesar s\ fii inteligent.T.. E nevoie de un pic de artificiu. Singur. * S\ refuzi s\ str\luce[ti c`nd po]i str\luci. S\ fii nobil va `nsemna poate atunci s\ ai nebunii `n cap... cea mai concentrat\ [.. 7 Dou\ cuvinte indescifrabile.. r\scolitor3.... ~nt`lnire.. * Cel mai mare om.. pentru el. Se discut\.. * Custine... 2 Frontul de Eliberare Na]ional\ (n.. prieten intim al lui Pascal Pia. Moartea lui Robert Chatté6..... dup\ at`tea grote [i ape ad`nci.. Idem. cea mai mare for]\ spiritual\: cel mai.. Nietzsche: „~nc\ vreo c`teva mii de ani pe calea ultimului secol! – {i `n tot ce va face omul. `n ’87.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 516 516 ALBERT CAMUS CARNETE 517 Proiectul a „zece ani de medita]ie [i de t\cere“. Rhode nu r\spunde. tr. .. cu gura deschis\. nr..“ 4 Élisabeth Förster-Nietzsche. apoi filier\. dup\ Toma. de ce pl`ngi? Nu s`ntem noi ferici]i?“ * Aveam multe idei preconcepute `mpotriva ra]ionalismului. Pe urm\ sosesc doi b\rba]i `narma]i. dar va fi [i ceva at`t de obi[nuit. * 1 octombrie Vizita lui G. se sufoca bucuroas\.. sora lui Nietzsche. 2 {tiin]a vesel\. mai fecund dec`t s\ sporov\ie[ti [i s\ te enervezi din nimic. credin]a este curajul spiritului.. Pascal – `n felul s\u. o a doua masc\!“ (Dincolo de bine [i de r\u). Nereligios prin religie. dar artificiul sf`r[e[te prin a `nghi]i tot. la spitalul din Villejuif. va fi devenit neputincioas\“. De ce ar fi nevoie: nu numai de cineva pe care s\-l iube[ti f\r\ s\-i ceri nimic. `nc\ z`mbitoare.. pe[te scurg`ndu-se. 3 „Am acum patruzeci [i trei de ani `n urma mea [i s`nt la fel de singur ca [i atunci c`nd Nietzsche... ~n zadar egalitatea `nnebunit\ va rechema atunci b\tr`na aristocra]ie `n ajutorul libert\]ii. despre francezi: „s-ar zugr\vi ur`]i mai cur`nd dec`t s\ se lase uita]i“.. ci chiar de cineva pe care s\-l iube[ti f\r\ s\-]i dea nimic. * Don Faust. Camus a redactat o prezentare pentru edi]ia american\ a c\r]ii ei.. iar p\m`ntul locul arid unde..).. inteligen]a suprem\ va fi manifest\ – dar `n felul acesta. arma apucat\ prea t`rziu. uria[ul adormit se va scula [i violen]a va pune cap\t domniei cuv`ntului.2 care `i propun o `nt`lnire cu ni[te responsabili dornici s\-i pun\ `ntreb\ri despre bro[ura ei (Algeria ’57). S\ te fr\m`n]i (c`t timp e nevoie) este. C`nd este transformat `n Don Juan..: „~ntr-o zi. Acum o lun\ la Alger.. apa devenise elementul ei.. Contactat\ de emisarii F.. ultimul bile]el lui Rhode. s\ placi etc. p`n\ la urm\..1 care `nainte s\ plece `n Algeria vine s\-mi m\rturiseasc\ ce a f\cut.. le explic\ teza ei. Hristos: M`ntuitorul imoralist.. Mi: `n iubire respira ca o `not\toare [i z`mbea `n acela[i timp.. 362.N.. Ea accept\. apoi `nota din ce `n ce mai repede.... cas\ kasbah unde e primit\ de dou\ femei. purtat\ de m`ini prea mult timp inactive.E.. 1 Germaine Tillon.. `nc`t un spirit mai nobil va resim]i aceast\ necesitate ca pe o vulgaritate.P. tocmai inteligen]a va fi pierdut toat\ demnitatea.. „Lisbeth4. scena `ncepe cu un hohot de r`s b\rb\tesc `n culise care marcheaz\ intrarea lui Don Juan. * Roman. Elogiul lui Napoleon `n La Gaya Scienza2. etnolog\ care poposise la Aurès din decembrie 1954 p`n\ `n martie eram copil.carnete_Camus..

Atunci cel\lalt are o reac]ie teribil\: cu ochii `n lacrimi. * 30 decembrie Ameliorare prelungit\. Nu le pot iubi [i nici nu se pot iubi prin ele. deci la diferen]\ de o zi).T. * 17 octombrie Nobel. Dup\ dou\ s\pt\m`ni. inima. fie pe [efii guvernului. fie para[uti[ti. s\rac [i gol. ca s\ pun\ capac acestei situa]ii. (opinia ei: valabili din punct de vedere politic. Camus i-a telefonat mamei sale. autor al volumului Décombres. Budapesta. `mpreun\ cu al]i scriitori din Rezisten]\.E. Rebatet1 `ndr\zne[te s\ vorbeasc\ despre nostalgia mea de a comanda plutoane de execu]ie c`nd el este unul dintre cei pentru care. S`nt reclamant\. unul dintre ei care pare [eful: „Ne considera]i ni[te asasini“. Ea afl\ cur`nd dup\ aceea c\ este Ali la Pointe. doamn\“. Iar el r\spunde: „Nu. 1 Ziarist colaborator care scria la Je suis partout. Atunci G. `nc`t mi se str`nge 1 La anun]area Premiului Nobel.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 518 518 ALBERT CAMUS CARNETE 519 s\r\cirea. C\ sclavul este aservit fiindc\ mor]ii i-a preferat via]a este din punct de vedere istoric fals. C`teva minute senza]ie de nebunie total\. a[ vrea s\ le v\d pe fundul m\rii“. „Asta s\ i-o spui bunic\-tii. Iar `mi vine s\ p\r\sesc ]ara asta. . * ~n cursul aceleia[i luni trei crize de sufocare agravate de panic\ claustrofob\. neobosit. Cel\lalt. Vorbesc de tortur\. zice G. spune ea (a f\cut parte din comisia de cercetare a sistemului concentra]ionar). Scriu asta dup\ o or\. dar el pe mine nu m\ gra]iaz\. Straniu sim]\m`nt de cople[ire [i de melancolie. spune G. {eful `i face celuilalt semn s\ tac\. `l apuc\ de cravat\ [i-l scutur\: „{i s\ nu ui]i ce am spus“. la Alger.T.T. s`ntem `n 29. incul]i sub aspect economic). acesta este arestat. * 1 Ianuarie Din nou anxietate. Sfin]ii se tem de minunile pe care le fac. {i. Efortul pe care l-am f\cut. La 20 de ani. Ceea ce am spus sau am g\sit poate servi. volumul salariilor suplimentare care vin din metropol\ etc. S`nt disperat `n privin]a viitorului. din p\cate…). zi de zi. X. ~mi arat\ [i compozi]iile a 30 de elevi arabi de 11-12 ani c\rora `nv\]\torul arab le d\duse drept subiect: „Ce a]i face dac\ a]i fi invizibili?“ To]i iau arme [i ucid fie francezi. s\-mi stabilesc propriul echilibru. „Nu depinde dec`t de tine“. trebuie s\ serveasc\ altora. F. * 29 decembrie Ora 15.-ul e de vin\ [i o [tii [i tu“.carnete_Camus. ~n acel moment. Dezechilibru. Ie[ind. O nou\ criz\ de panic\. intra tot a[a `ntr-o stare de dezechilibru (ba nu. am cerut gra]ierea c`nd a fost condamnat la moarte. detaliul ei. `n leg\tur\ cu baterea `n cuie spune: „Fran]a-i de vin\“. De aceea… „Ei nu m\ iubesc. atacuri at`t de josnice. nu e total zadarnic.N. A doua `ntrevedere dup\ execu]ie [i ea afl\ atunci c\ [eful este Yaasef Saadi. Ajung la [un] acord: suprimarea terorismului civil contra suprim\rii execu]iilor. Dar unde s\ m\ duc? Crea]ia `ns\[i. Aproximativ `n termenii pe care `i propusesem eu (dar urmarea. Dar nu mie care s`nt cuprins acum de un soi de nebunie. Eram de fa]\. epuizare [i tremur. Noaptea de 29 spre 30: nesf`r[ite angoase. trebuie s\-mi `nving acest soi de spaim\. ca s\-i ajung pe ceilal]i `n privin]a valorilor comune. Pe urm\. de panic\ de ne`n]eles `n care m-a aruncat [tirea asta nea[teptat\. Oricum. Acum exact patru ani.: „P\i chiar s`nte]i ni[te asasini“ (e cur`nd dup\ atentatul de la Cazinoul de pe corni[\). * 19 octombrie Speriat de ceea ce mi se `nt`mpl\ [i de ceea ce n-am cerut. Este un motiv ca s\ nu-i binecuv`ntez?“ N. Mama1. `n fiecare zi [i ruptura… S\ dispre]uiesc e mai presus de for]ele mele. Pe urm\: „Bombele astea. A fost gra]iat. arta `ns\[i. am cunoscut gloria adev\rat\. Calmante.

Asta-i istoria. Prima face spum\ [i m\z\riche pe creasta valului care se sparge de vas – [i v`ntul violent o `n[fac\ dintr-o dat\. se ridic\ `n cea]\. spune el. de a te descotorosi de ele pentru totdeauna se reg\se[te adesea `n visurile la care se dedau acei oameni pe care doar logica corpului `i mai leag\ de via]\. cu ochii lor globulo[i.“ „Nu trebuie s\-]i strici via]a f\r\ nici un scop“ (extindere). mai pu]in `nc\rcat\ de ap\. scriitorul [i `nv\]\torul kabil care va fi asasinat de O. spre libertate“. 1 Camus revine `n Algeria `n martie [i `n aprilie 1958. vede]i cum am fost tratat aproape pretutindeni `n presa noastr\: ca [i cum a[ fi jefuit sau escrocat vreo banc\. „La urma urmei. * Condorcet: „Robespierre e un preot [i nu va fi niciodat\ dec`t asta“. Doar anxietate surd\ [i constant\. Pesc\ru[i `nc\p\]`na]i. 202: „Ideea de a `nlocui sinuciderea cu o nou\ ruptur\ radical\ nu este nou\.carnete_Camus. ghemui]i `n odgoane. `ntr-adev\r. dar nimic nu-i mai leag\ de fiin]e: nici ceea ce au primit de la ele [i nici m\car ceea ce le-au dat ei. o stoarce. „G`ndul care m\ preocup\ cel mai mult este `n ce const\ comuniunea noastr\ de idei. Uhan]ev (escroc celebru) `nsu[i nu `ncaseaz\ at`tea murd\rii ca mine“. spre soare. Momentele acestea c`nd omul p\r\se[te orice aspect de parad\ [i se ghemuie[te la nivelul nevoii. P\s\rile de mare n-au unde s\ se odihneasc\. C\lc`iul lui Ahile1. la [edin]a solemn\ a Societ\]ii Amicilor literaturii ruse. * 5 martie Convorbire cu de Gaulle. Vorbind despre riscul producerii de tulbur\ri dac\ se pierde Algeria [i chiar despre furia francezilor din Algeria: „Furia francez\? Am 67 de ani [i n-am v\zut niciodat\ un francez ucig`nd al]i francezi. Solda]ii pe punte [i `n b\taia v`ntului. 1880. blicat `n Journal d’un ecrivain. Dubl\ burni]\. indiferent de tendin]\. [i a doua burni]\. [i pu- Idem. Kierkegaard flutura `n fa]a lui Hegel o amenin]are teribil\: s\-i trimit\ un t`n\r care s\-i cear\ sfaturi.S. * Sperber.“ * C`ntec al revolu]ionarilor din 1905: „Fra]ilor.. Dostoievski dup\ admirabilul Discurs despre Pu[kin2: „Pentru ce am spus la Moscova. Pesc\ru[ii cu aripile fr`nte exact la mijloc `n form\ de acoperi[. Visul acesta izvor\[te dintr-o singur\tate capabil\ s\ distrug\ p`n\ [i afec]iunea pe care omul [i-o poart\ sie[i“. `n 1962.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 520 520 ALBERT CAMUS CARNETE 521 * Ianuarie-martie Crizele puternice au disp\rut. Nemi[cat pe puntea superioar\ [i pesc\ru[ii coboar\ [i-[i continu\ zborul r\bd\tor foarte aproape de mine. p. cu ciocul de vr\jitoare. o r\suce[te. ceva de spus nu vorbesc niciodat\ despre asta. cu mu[chii lor neobosi]i. cu mantaua inform\. 1957. Este primit la universitatea din Alger [i `l `nt`lne[te pe Mouloud Ferraoun. dup\ succesul lui la debut: „… mi s-a creat un renume `ndoielnic [i nu [tiu p`n\ c`nd va dura infernul acesta“. * Marsilia Alger pe Kairouan1. * Cei care au. .A. Voin]a de a-]i renega definitiv propriile acte. nu s-a inventat nimic mai bun dec`t Fran]a. 1 Calmann-Lévy. ~n afar\ de mine.. care s`nt punctele `n care ne putem `nt`lni cu to]ii. num\r unic. cu capul `nf\[urat `n fulare. 2 Rostit la 8 iunie 1880. Dec`t `n ad`ncitura schimb\toare a valurilor sau pe crucea oscilant\ a catargului mare.“ De comparat Fran]a cu restul. dantel\ de abur fin.

* Tipasa: cerul cenu[iu [i bl`nd. vom fi insuportabili celorlal]i [i vom vedea cum propria noastr\ s\n\tate sufer\ din cauza asta: asemenea firi se `ndreapt\ spre pieire“. * Algerieni. . * Actor. energic. p. Idem: „Frica de moarte. ~ntr-o cu[c\. Nu voi muri de angoasa asta. izbiturile m\rii u[or agitate alterneaz\ cu ciripitul p\s\rilor. Idem: „Fericirea const\ `n promptitudinea sim]irii [i a g`ndirii. cele care apar]in naturii imediate a omului sau a animalului. * Ploaia vertical\ [i grea din Alger. tot restul lumii apare lent. Oricine ar putea s\ simt\ zborul unei raze de lumin\ ar fi cople[it de fericire fiindc\ are mult\ celeritate“. pe urmele vaporului care-[i continu\ ruta.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 522 522 ALBERT CAMUS CARNETE 523 Printre reflexele primare. S\ scrii claustrofobul – [i comedii. Gata cu „trebuie“. dimpotriv\. Ci. S\ te pui `n acord cu moartea. a familiei. chiar [i nenorocirile au o str\lucire solar\ [i-[i z\mislesc propria consolare…“ Idem: „Presupun`nd c\ s`ntem `ntotdeauna `n a[teptarea r\ului. Idem: „Portretul omului care va s\ vin\: excentric. * Puterea nu se desparte de nedreptate. Furtuna. ~n centru. Puterea adev\rat\ este administrarea s\n\toas\ [i prudent\ a injusti]iei. pentru a-l umaniza. gradual [i prostesc. inamic al c\r]ilor“. maladie european\“. de capacitatea lor de a bea sau de a m`nca. trupul [i virtu]ile sale – [i profunda sa triste]e de `ndat\ ce se degradeaz\ – via]\ f\r\ alt orizont dec`t imediatul. Via]a lor `n densitatea [i c\ldura prieteniei. sim]\m`nt de recuno[tin]\ [i de venera]ie. vom r\m`ne `ntr-o stare de tensiune [i de animozitate. ne devoreaz\ via]a s`nt la `nceput indiferen]ii c\rora afacerile ne oblig\ s\ le d\m f\r`me din timpul nostru…“ * ~n ceea ce m\ prive[te: a[ fi sucombat `n fa]a oric\ruia dintre sentimentele mele dac\ ar fi r\mas unic. comportament nes\buit. M`ndri de virilitatea lor. * ~ntoarcere. Idem: „Oamenii cu o cultur\ foarte elevat\ [i cu un corp viguros s`nt deasupra tuturor suveranilor“. * Nietzsche: „~ntr-o supraabunden]\ de for]e `nvior\toare [i reparatoare. adic\ s-o accep]i. c\lduros. Necontenit\. * Porumbelul `njunghiat. Nimic amar `n ideea asta. * `n Carnetele lui Montherlant. S\ la[i s\ doarm\ voin]a. Kairouan. Chénoua enorm [i u[or. 82: totul este Despre spus acolo cu excelen]\ [i modera]ie. Impuls irezistibil s\ m\ arunc `n ap\. neobosit. S\ depolitizezi complet spiritul. Pavlov `nscrie „reflexul libert\]ii“. a surprizei dezagreabile. Vulnerabili. gata. ~n centrul ruinelor. dec`t cercul carnal. biofagi1: 1 Cuv`ntul `i apar]ine lui Montherlant: „Cei care ne rod. de for]a [i de curajul lor. S\ accep]i s\ te dai `n spectacol. Solitudinea [i p\r\sirea omului `n valurile dezl\n]uite. Voi muri [i locul acesta va continua s\ r\sp`ndeasc\ deplin\tate [i frumuse]e.carnete_Camus. * S\ nu vorbesc niciodat\ despre munca mea. Dac\ a[ muri. ~ntotdeauna am opus dou\ sentimente unul altuia. la limit\. Dac\ nu. * Etapele unei vindec\ri. artist.

Metod\: de `ndat\ ce apare angoasa. Cannes1 Pe mare `n fiecare zi.carnete_Camus. 1 ~n timpul acestui sejur la Michel Gallimard. Lumina – lumina – [i anxietatea se retrage. trebuie s\ `mping ariditatea p`n\ la cap\t pentru ca pragul s\ fie atins [i. Fa]\ de societate: s\ recunosc c\ nu a[tept nimic de la ea. Nisa. * 30 aprilie Martin du Gard. b\rcile ]ip\ [i gem din catarge [i pasarele. mai ales ea. Umilin]\ [i acceptare.“ Dar are aceea[i inim\ care se intereseaz\ de tot. S\ sparg sistematic automatismele de la cel mai mic spre cel mai `nalt. Ne fix\m o `nt`lnire pentru iulie la Tertre2. Asta-i tot. trebuie p\g`nizat\ credin]a. suprimarea gregarului. Pe termen lung: transfer [i acumulare a `nc\rc\turii de energie proprii oric\rei voin]e sau dorin]e prin suspendarea momentan\ a voin]ei sau a dorin]ei respective. ci ca s\ dau. Ascez\ nu `n leg\tur\ cu dorin]a care trebuie s\ se p\streze intact\. dep\[it. respira]ie accelerat\ sau `ncetinit\ `nc\ din momentul alertei. Elogiul sau blamarea devin ceea ce s`nt: nimic. remedii pur medicale pentru angoas\. S\ suprim morala `ntruna repetat\ a justi]iei abstracte. Ele trebuie restaurate. Camus dispune de un vas de curs\ lung\ de opt metri. „~n fa]a mor]ii nimic nu mai ]ine. S\ nu refuz s\ recunosc ceea ce este adev\rat chiar [i c`nd tot ceea ce este adev\rat se `nt`mpl\ s\ contrarieze ceea ce este de dorit. `n port. Exemplu: s\ recunosc c\ for]a. Tutun. [i ea. ci `n leg\tur\ cu satisfacerea ei. sper chiar putere crescut\. totul plutind pe o bucat\ de plut\) sun\ seara ca ni[te clopo]ei adun`nd turmele m\rii. reac]ii afective de ap\rare (sau de atac. S\ nu a[tep]i nimic [i s\ nu ceri nimic dec`t puterea asta de d\ruire [i de munc\. grecizat Hristos [i atunci echilibrul se restabile[te. S\ revin c`t mai des posibil la fericirea personal\. ~n 1955. S\-i asociez privarea imediat\ de orice ac]iune [i de orice gest. nimic…“ „Da. * 29 mai 1958 Meseria mea e s\-mi scriu c\r]ile [i s\ lupt c`nd libertatea alor mei [i a poporului meu este amenin]at\. * 3 mai Recuperare aproape total\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 524 524 ALBERT CAMUS CARNETE 525 Este suficient s\ accep]i judecata celorlal]i. Lumea merge spre p\g`nism. `n colec]ia Pléiade. ~n]eleg mai bine acum ceea ce am [tiut dintotdeauna: cel care-[i t`r\[te via]a [i sucomb\ sub povara ei nu poate ajuta pe nimeni. Balizele n\voadelor (o sticl\ cu o limb\ de plumb. s`nt acelea[i) [i crea]ia `ns\[i. A doua asociere: relaxare general\. „Dac\ mai s`nt `n via]\. `ntr-un fel sau altul. Adev\rul merit\ toate chinurile. `nc\ nu dispare. dar `nc\ mai respinge valorile p\g`ne. hran\. S\ r\m`n aproape de realitatea fiin]elor [i a lucrurilor. numit Aya. * S\ recuperez puterea cea mai mare. * Sf`r[it de aprilie 1958. 2 Denumirea propriet\]ii lui Martin du Gard la Bellême (Orne). Nebunie sau mai mare st\p`nire. Se t`r\[te cu reumatismul s\u articular. convinge. . S\ recunosc necesitatea inamicilor. nu ca s\ domin. Nu e nimic. e bine s\ nu te sim]i singur“ [i ochii i se umplu de lacrimi. Camus a prefa]at Operele complete ale lui Martin du Gard. nici m\car opera mea. S\ recuperez energia – `n centru. oric`te misiuni `[i asum\. P`n\ la urm\. dar este surd\. Jurnal. Numai el fundamenteaz\ bucuria care trebuie s\ `ncununeze acest efort. Cel care se st\p`ne[te [i st\p`ne[te via]a poate s\ fie cu adev\rat generos [i s\ d\ruiasc\ f\r\ efort. 77 de ani. sex. Nu cumva oi fi suferit de excesul responsabilit\]ilor mele? De vreme ce m\ aflu `n pustiu [i `n atonie. Orice participare devine atunci un dar care nu a[teapt\ r\splat\. S\-mi plac\ faptul c\-mi s`nt inamici. parc\ a]ipit\ `n c\ldur\ [i soare. Noaptea.

tr. Pulverizare a continentelor. de acum dou\zeci de ani.carnete_Camus. Insul\ somptuoas\ [i `nflorit\. „Prefa]a“ din 1958 la Fa]a [i reversul. bl`nd\. condamnat la moarte [i gra]iat `n acela[i timp cu nire cu O. 2 Traducerea volumului Omul f\r\ calit\]i a fost publicat\ `n 1957 (la Editura Seuil). Acest interminabil monolog al autorului `n care geniul str\luce[te ici [i colo [i pe care arta nu-l lumineaz\ niciodat\ `ntru totul. ~nt`lnirea cu p\rintele Brückberger care-mi anun]\ inten]ia sa de a o rupe cu Biserica f\r\ s\ se r\spopeasc\. * Musil2: Un proiect mare care presupune toate mijloacele artei. s\n\tatea. la dou\zeci de minute dep\rtare. {i pe urm\ `nt`l1 Alexis Plehceiev (1825-1893). Golf perfect. dragostea [i libertatea absolut\. mai degrab\. * 10 iunie Acropole. De unde opera asta emo]ionant\ prin e[ecurile ei. Baie. singur. . Nu conteaz\. [i m\ duc s\ `not pe plaja de la Rodos. pe dunele plajei de la Madrague.). nici conservator… Sf`ntul sfin]ilor este. Cf. nu mai [tiu s\ `not. i-am `mpiedica s\ moar\. portului [i cheiuri (n. La ora zece p\r\sim Rodos ca s\ ocolim v`rful de nord al insulei [i s\ ajungem la Lindos. Apa e limpede. nici nu ascunde: semnific\“. scar\ lat\ [i u[or de urcat care 1 Michel Gallimard [i pictorul Mario Prassinos. inteligen]a. Sau. inspira]ia. care m\ deranjeaz\. Acropole nu este un loc unde s\ po]i min]i. * 11 iunie P\r\sesc vaporul dis-de-diminea]\.“ * Mama. Plimbare noaptea `n mijlocul arhitecturii deloc levantine. Soarele. Camus a locuit o s\pt\m`n\ `n cort. indiferent de forma `n care s-ar exprima ele: Iat\ care ar fi programul dac\ a[ fi un mare artist“ (scrisoare c\tre Plehceiev1. aterizarea are loc `n mijlocul unui c`mp cu gr`u scurt [i `nflorit pe care v`ntul `l face s\ alerge `n valuri spre marea albastr\. 1888). la c`]iva metri de mare. poet. 2 ~n iulie 1941. talentul. * 12. l`ng\ Oran. * 9 iunie 1958 Din nou plecare `n Grecia. ca s\ m\ arunc `n apa somnoroas\ a dimine]ii2. nu prin ceea ce spune. Pierdem o ancor\ `n apele absolut limpezi. Musil: „Fiecare dintre noi posed\ o a doua natur\ unde tot ce se face este inocent“. 3 Mic\ barc\ scurt\ [i lat\ utilizat\ pentru a face naveta `ntre vapoarele ancorate `n rada Dostoievski. „Via]a obi[nuit\ este media tuturor crimelor noastre posibile. nu mai pot respira ca `nainte. pentru mine.30. pe care nu o are. `mpreun\ cu so]ii Michel G. ~n v`rf. La Rodos. corpul uman. la `nceput de drum. apoi de o acropol\ fortificat\ cu ziduri medievale `n mijlocul c\rora se ivesc trunchiuri de coloane dorice. [i Prassinos1. `nc\lze[te f\r\ s\ ard\. p\r\sesc cu p\rere de r\u plaja unde am fost fericit. * Cehov: „Nu s`nt nici liberal. c`nd ie[eam adormit din cort. Ajungem la plaj\ `ntr-o barc\ youyou3. Vai. La ora dou\ avionul pentru Rodos. singur. Golful e dominat mai `nt`i de casele albe ale satului.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 526 526 ALBERT CAMUS CARNETE 527 * Artistul este ca zeul de la Delphi: „Nici nu arat\. Simpatia mea pentru el – la fel de vie. La sf`r[itul dup\-amiezei urc\m spre Acropole. st`ncile pe mare care se `ndep\rteaz\ `n urma noastr\. Eliberarea de orice for]\ brutal\ [i de orice minciun\. Nu eram singur [i m\ preocupam de compania mea. Sim]\m`nt mai pu]in grandios ca prima oar\. Dac\ i-am iubi destul pe cei pe care-i iubim. Insulele. Lindos Mic port natural aproape `nchis. Cu vaporul. Clipe delicioase care-mi readuc `n minte dimine]ile de la Madrague.

Casele cele mai s\race. De necrezut [i revolt\tor ca turcii s\ fi putut st\p`ni at`t de mult timp acest popor. * Kos. de c\ldur\. Marea este acoperit\ de valuri scurte [i reci… Zeci de copii cu c\p[oare rotunde ne escorteaz\. Ziua se `ncheie pe deasupra coloanelor. s`nt `ntr-o form\ superb\. cele dou\ golfuri. Plecare spre Marmaris. copaci. R`ndunele se `nv`rt deasupra acestui spa]iu. Lu\m cina sub luminile roz. ~n rest. ~n diminea]a u[oar\. Din nou tr\nc\neal\ (ei nu vorbesc nici o limb\ occidental\) nesf`r[it\. La ora cincisprezece plec\m spre Kos. `ncordat\. Stau ascun[i printre ierburi. Noaptea. {i. Dup\ masa de sear\. * 14 iunie Insula. alearg\ p`n\ la canalul dintre prunduri [i `nc\-[i mai agit\ m`na `ndelung. * 12 iunie La ora [ase urc pe punte ca s\ v\d pentru ultima oar\ golful pe care-l iubesc. Baie `n mare. Katina. miros de spum\. de fum… * Rodos. S\r\cia.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 528 528 ALBERT CAMUS CARNETE 529 duce la o pia]\ foarte mare. peste capurile care se `nmul]esc p`n\ `n zare [i peste marea imens\ din fa]a noastr\. C\ldur\ ap\s\toare. La ora unsprezece insula Simi. Au p\strat la ei pa[apoartele etc. Apoi cobor`re pe ]\rm unde s`ntem `nconjura]i [i urma]i de o mul]ime de copii pr\p\di]i. Mic port de noapte `n care via]a e u[oar\. cu excep]ia c\pitanului. de departe.carnete_Camus. port turcesc. De fapt. domin`nd. Dar ne `mpiedic\ s\ pornim pe mare. Baie [i dejun la Psameros. la 8. o nou\ vizit\ a oficialit\]ilor. recuno[tin]\ `n fa]a fiin]ei perfecte a lumii. albe [i albastre. Ora `nser\rii. Pe 15 iunie. De acolo de sus cele dou\ istmuri. Zilnic soarele monstruos… nu voalat de cea]\ sau greu. a[a c\ revenim f\r\ mult\ z\bav\. trebuie s\ a[tept\m aici s\ se potoleasc\. Revenire. La bord toat\ lumea doarme. feroce… La ora optsprezece pornim spre Kalimnos. p\r\sirea `n care s`nt l\sate str\zile [i casele `]i str`ng inima. m\g\ru[ii. `n plin cer. mirosul de Lindos. cel unde a acostat Sf`ntul Pavel. dar `ntunecat. La `ntoarcerea `n ora[. Mistralul grec are acelea[i efecte: m\tur\ cerul [i scoate la iveal\ o lumin\ purificat\. iar `n cealalt\. Apoi spre Patmos unde p\trundem `ntr-un golf aproape `n `ntregime protejat. barca `n `nserare. decorate etc. Sosire la ora [aptesprezece. Ni[te feti]e intr\ `n ap\ `n c\m\[u]e [i `noat\ spre noi. . va trebui s\ mearg\ cineva dup\ ele a doua zi de diminea]\. Dar. Cur\]enia greceasc\ admirabil\. r\gete puternice de m\gari. * 16 iunie Ne c\]\r\m cu cat`ri [i m\gari spre Patmos [i spre m\n\stirea Sf`ntul Ioan din P. Sim]\m`nt de neputin]\ de a atinge. Mic templu pe o plaj\ cu ap\ limpede. cinci case v\ruite. Golful `n mijlocul c\ruia ancor\m e frumos. Or\[elul. Le vom primi la [ase diminea]a. Urcare la bord a poli]i[tilor [i a vame[ilor turci. C\pitanul protesteaz\… etc. `ntr-o parte. lans`ndu-[i toate s\ge]ile. pare jalnic. v\ruite proasp\t. a doua zi. S-a st`rnit v`ntul violent al nordului (meltem). bete de lumin\. plonjeaz\ `n picaj [i urc\ din nou cu ]ipete ascu]ite. ~n golfule]. la ora cincisprezece.30 Plimbare ca s\ v\d o ad`ncitur\ plin\ de fluturi recent ap\ru]i. alt golf `nchis. de m\gari [i de ierburi. Amiaz\ [i baie la Leros. La megafoane se aud [tiri despre evenimentele din Cipru pe un ton pe care-l cunosc prea bine. grote [i ne ies `n fa]\ roiuri t\cute [i agitate. ci senin [i limpede. Interminabil\ vorb\rie pe tema formalit\]ilor de rigoare. `ncetul cu `ncetul. Dar claustrofobie cresc`nd\. `n acela[i timp. de a exprima at`ta frumuse]e. portul unde s`ntem ancora]i. vedem toat\ popula]ia adun`ndu-se la debarcader. aproape metalic\. Muzic\. curat\. dar vertical peste un h\u primejdios. * 13 iunie Plecare la [apte.

Dar marea e `nfuriat\. Spre sear\ v`ntul se domole[te. cu od\ile lor cu paturi grosolane de fier. a[a c\ decidem s\ plec\m oricum `n jurul orei optsprezece. Matina. spre pl\cerea lor [i a noastr\. [i de bog\]ia sa fabuloas\. dar ajungem s\ vedem luminile de la Tigani (fostul Samos) `n jurul orei dou\zeci [i jum\tate. vaporul este deviat spre insulele Fourni. Cartierul turcesc. Al]ii cu ochi mari [i tulburi. Unii [i-au pierdut degetele. maro [i verde-`nchis. Zi de a[teptare. acoperite cu p\turi maro la fel de grosolane. zv`rlite `n fa]a m\rii printre trestii [i fire de ov\z. Una se pl`nge c\ vor s\-i scoat\ din locul acela jalnic ca s\-i duc\ `n alt\ parte… Seara. A pierit r\stignit de strategul Croites care-l atr\sese `ntr-o capcan\ (522). Ceva mai t`rziu. s\v`r[ite de turci `n aprilie 1822 [i care i-au inspirat lui Victor Hugo poemul Copilul. ~ntr-o cafenea din apropiere. Zguduit timp de trei ore de uria[e talazuri. Traversarea insulei. Pr`nzim `ntr-un s\tuc de pe coasta sudic\ dup\ ce am f\cut baie. „om de stat genial [i tiran desfr`nat“. M\slini uria[i. Spre sear\. cu ochi aurii. * 20 iunie Zi pe mare spre Chios. G\sim ad\post `ntr-un golf pustiu unde v`ntul sufl\ mai slab. Renun]\m la plecare. din piatr\. Vara masacrelor1. 1 Aluzie la masacrele din Chios. `nainteaz\. Una dintre cele mai frumoase insule datorit\ abunden]ei de m\slini [i de chiparo[i filiformi care garnisesc pantele colinelor [i ale mun]ilor c\tre mare. enorme. `mi `nc\lze[te inima. Dar `ntr-un pe[te care i-a fost servit la mas\. unde [oferii no[tri ne ofer\ s\ bem ceva. au fost ele `nsele distruse de recentele cutremure de p\m`nt. un parfum de leandru ajunge la noi purtat pe aripile v`ntului. }\rani b\t`nd gr`ul sub copitele cat`rilor. Polycrat. a reg\sit inelul pe care-l pierduse. De diminea]\ un lamantin sub etrav\. tiranul din Samos. Cu to]ii `n cabina de pilotaj. * 18 iunie V`ntul care s-a st`rnit din nou `n timpul nop]ii sufl\ cu violen]\. cum nu se schimb\ nimic. La sf`r[it. * 21 iunie Chios. de o s\r\cie nesf`r[it\. Veselia lor fireasc\ sub hainele grosolane cenu[ii. A terminat templul Heraion. apoi vin s\ se uite la noi. `ncep s\ danseze cu to]ii `n ritmul unei melodii de la radio. Dar e prea t`rziu ca s\ plec\m. P\r\site `n `nserarea care se las\. cur`nd [i de ap\. `n mijlocul unui admirabil peisaj de mun]i [i de mare. Serie de cl\diri lungi [i p\r\ginite. `ncepem s\ ducem lips\ de p`ine. galbeni. leprozeria. Zg`l]`itur\ zdrav\n\. ca s\ ajungem la Gaideros. termin`ndu-se `ntr-o fund\tur\ st`ncoas\. dar totu[i sufl\. dup\ violen]a m\rii. Apoi. `ntr-o v\g\un\ `ngust\ plantat\ cu eucalip]i. se b\l\b\ne cu un aer zeflemitor. `n b\taia v`ntului meltem. Plec\m s\ vizit\m insula cu ma[ina. a aruncat `n mare un inel valoros pe care-l purta `n deget ca s\ conjure soarta. Dup\-amiaz\ cu soare [i cu b\i `ntr-un golfule] unde apa pare aer. * 19 iunie Diminea]a m\ duc s\ fac baie singur. ale c\rui ruine formidabile. Speriat de propria sa [ans\. intr\m `n Chios `ntr-o frumoas\ sear\ lini[tit\. a `ntre]inut o curte somptuoas\ `n care artele ocupau un loc important. templul lovit de tr\snet. ne`ntrerupt\ [i de succesele sale imperturbabile. O feti]\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 530 530 ALBERT CAMUS CARNETE 531 * 17 iunie Plecare la ora [ase diminea]a. f\r\ irisuri. Casele. at`t e de limpede. apoi plonjeaz\ `n ad`ncuri.carnete_Camus. dansuri [i r`sete p`n\ noaptea t`rziu. Heraion. Pe sub verande r\t\cesc unsprezece leproase [i trei lepro[i. Se rostogole[te. Un c`rd de copii frumo[i se joac\ `n jurul nostru. pe o c\ldur\ orbitoare. cu toat\ lumea la bord bolnav\ sau certat\. P\m`ntul ro[u. Masa e a[ternut\ afar\. f\r\ pupile. din volumul Orientale. insolent\. [i lui Delacroix celebrul tablou Scene ale masacrelor de la Scio: familii grece[ti a[tept`nd moartea sau sclavia… . Bl`nde]ea micului port lini[tit `n noapte. ca o pic\tur\ enorm\ de ap\ putred\. la c`teva mile de ]\rm.

~mi calc pe urme. Greierii ]`r`ie `n pinii `nal]i din Olimpia. `[i `ncheie `ntr-adev\r c\l\toria cu o medita]ie despre absolut [i divin“. Sporadele de Nord. paisprezece insule ]`[nesc din mare. Seara. mare stridie p\m`ntoas\ sub cerul u[or voalat. ca [i Melville. figureaz\ [i aceasta. C\ singurul motiv pentru care ne g`ndim mereu la noi este c\ trebuie s\ petrecem cu noi mai mult timp dec`t cu ceilal]i. S\ m\ re`ntorc aici. zbur`nd la suprafa]a apei nemi[cate. Noapte pe mare. 1 Cf. Delphi. meni]i s\ ne ucidem `ntre noi…“. Colinele gola[e. lumina serii. a c\ror coam\ e subliniat\ cu var. apa… Patras. Michel [i cu mine prelu\m cartul de la miezul nop]ii. Argos. Lumin\. nota 1. {i uneori soarele ascundea portul. M\slinii coboar\ aproape p`n\ la mare. Doar un resac scurt [i greoi. 193 [i 303. pe 28.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 532 532 ALBERT CAMUS CARNETE 533 * 22 iunie Spre Lesbos. 3. Grecia r\sun`nd de mugete sonore `n v\g\unile v\ilor. * 26 iunie Khalkis. Din nou extraordinarul urcu[ pe palierele de lumin\. St\p`n [i sclav. dup\ ce cornul lunii s-a culcat spre apus. pe pantele insulelor. 30. Singur. Plecare lu`nd-o de-a lungul insulei. un mare Oran plin de praf. Urcu[ la Ayassos. 29. Insul\ minunat\ `n centrul unui v`rtej de lumin\ [i de spa]iu. [i pornim prin str`mtoarea Eubeea. Apoi marea [i. Kea. Medic (Paritis). c\ fiecare con[tiin]\ vrea moartea celuilalt. 2. imens\. Iasomii. `n timp ce greierii `ncep s\ ]`r`ie pe colinele din jur. Poros. ur`t [i viu. Skopelos [i acoperi[urile sale. apoi disp\rea `n spatele colinei [i portul ap\rea la asfin]it…) * Sigris. ~not un pic. Micene. c`t [i pe ur\. de Jean Grenier: „Printre jum\t\]ile de adev\r cu care se am\ge[te societatea noastr\ intelectual\. jurnalul intim al lui Cesare Pavese. sute de r`ndunici de mare. Sounion. Maestru [i discipol. vastul [i t\cutul golf de la Maraton. Istoria s-a construit at`t pe admira]ie. insula cu st`nci verzi. Prefa]\ Grenier1: „fiecare con[tiin]\ vrea moartea celuilalt“. Seara. Dup\-amiaz\. ~i doresc acestei c\r]i un t`n\r cititor care s\ semene cu cel care eram eu. {i re`ncep. Plecare la ora cincisprezece spre Skopelos. Dar nu. Miros al serii pe micul stadion. (Ajungeam `n porturi la apusul soarelui. Sosire la Sigris. baie `n apele nemi[cate [i reci. Constela]iile cobor\ la orizont. prefa]a la Insulele. Baie. De diminea]\ insula Skiros. etajat\ pe creste. zece. . s`ntem bloca]i la Kea. dou\. Egina [i din nou Aya Marina ca [i acum patru ani. Praf. * Pavese1. care se `ncheie printr-o medita]ie despre absolut [i divin. la ora dou\sprezece. de-a lungul vaporului. „Grenier. 86. Lumea [i via]a se sf`r[esc aici. Spetsai pentru petrecearea nop]ii. ~n noapte. satul v\zut de pe vapor. Pasajele eviden]iate de Camus se afl\ la pp. P. Insule neprev\zute se formeaz\ `n umbre pe orizont. La sf`r[itul dup\-amiezei. Noapte pa[nic\. luminat de focurile de S`nziene. Iar noaptea coboar\ peste imensul circ al mun]ilor [i peste golful devenit deodat\ misterios.carnete_Camus. tocmai ap\ruse la Gallimard. Una. Frumuse]ea doarme pe ape. Hydra. incitant\. 4. De `ndat\ iat\-ne pe to]i st\p`ni [i sclavi. Cele dou\ golfuri `nchise. 5. Apa neted\. p. C\ 1 Traducerea `n francez\ de Michel Arnaud a Meseriei de a tr\i. Oboseal\. baia. Olimpia. * Khalkis. hibiscus. * 27 iunie ~n zori. 488. Plecare de diminea]\ pe o mare agitat\. e bolnav. rodii. La fel [i acea c\utare din insul\ `n insul\ pe care a ilustrat-o Melville `n Mardi. Revenire la Corint. Vezi mai sus. Dar `n timpul nop]ii se isc\ v`ntul de sud [i a doua zi. De diminea]\. Vast\ scobitur\ t\iat\ de golfuri [i plaje. Apele se lini[tesc brusc. Hotel idiot. Skiathos. P`n\ la Patras. C\ldur\. * 1 iulie Atena. Revenire la Sigris. Plecare `n timpul nop]ii. cinci.

A fi `nseamn\ a exprima. Adev\rul a ceea ce e[ti mai `nt`i. * ~ntoarcere. doarme m\n\stirea. ~mi spune c\ Massu [i doi sau trei dintre colaboratorii s\i s-au supus torturii ca s\ aib\ dreptul de a… (Diferen]a: au ales-o singuri. Asta `l face pe Pavese s\ se `nfioare. C\ tr`nd\via face ca orele s\ se scurg\ lent [i anii rapid. Idem: „C`nd o femeie se m\rit\. iar c`nd apar]ine altuia. C\ to]i libertinii s`nt ni[te sentimentali fiindc\ pentru ei rela]iile dintre b\rba]i [i femei s`nt obiect de emo]ie [i nu de `ndatoriri. Nu exist\ deci umilin]\. Idem: b\tr`na Mentina care timp de [aptezeci de ani a ignorat istoria. ~n centru. A tr\it o „via]\ static\ [i imobil\“.) Impresie stranie. Dar dac\ b\tr`na Mentina i-ar fi fost mam\? * S\ tr\ie[ti `n [i pentru adev\r. Somn al sufletului [i al inimii. ~n str\funduri. Dac\ am fi capabili s\ nu tr\im dec`t din [i pentru adev\r: energie t`n\r\ [i nemuritoare `n noi. vioaie.carnete_Camus. ca [i iluzia. casa puternic\ [i goal\ unde t\cerea contempl\. ~nc\ un efort [i nu va muri. S\ renun]i a te `nvoi cu fiin]ele. S\ nu faci pe [iretul cu realitatea. S\-]i accep]i deci originalitatea [i neputin]a. APENDICE . nu mai ai nimic s\-i spui“.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 534 534 ALBERT CAMUS geniul `nseamn\ fecunditate. ea apar]ine altuia. inepuizabil\. S\ tr\ie[ti conform cu aceast\ originalitate p`n\ la neputin]\. * Zece zile de la `napoierea din Grecia. crea]ia cu for]ele imense ale fiin]ei. a exprima necontenit. Dejun cu A. Adev\rul a ceea ce este. * Minciuna adoarme sau viseaz\. For]\ [i bucurie a corpurilor. Omul adev\rului nu `mb\tr`ne[te. iar activitatea face ca orele s\ fie scurte [i anii len]i. Adev\rul este singura for]\. `n fine respectate.M.

~n 1946. [tiu.N. pe care nu le-ai f\cut. c\ o voi putea face `ntr-o zi. `n general (`n Le Monde [i `n Commune). mai degrab\ dec`t `n sensul separ\rii fratricide. `n revista sa Amrouche1. din ad`ncul inimii. `n limbajul acesta sincer un ecou al fraternit\]ilor din trecut. `n particular. . Ar fi trebuit s-o fac pe `ndelete. oarbe [i periculoase pentru viitor. Dar. care au fost `ntotdeauna s\raci [i lipsi]i de ur\ [i nu pot s\ fie contopi]i `ntr-o ur\ nedreapt\. `mpotriva oric\rei speran]e. Nu ne pot desp\r]i ni[te chestiuni personale. `n general. ~]i datorez `ns\ adev\rul despre ceea ce g`ndesc. iat\ urarea pe care ]i-o face. care m-a mi[cat. Nici o cauz\. Ce `nseamn\ ele fa]\ de ceea ce se face [i se preg\te[te? Dar am fost izbit `n mod dureros de ceea ce ai scris `n mai multe r`nduri despre francezii din Algeria. Nici azi nu reu[esc mai bine. Dar nu vreau s\ mai `nt`rzii s\-]i mul]umesc pentru a doua ta scrisoare. `n ceea ce m\ prive[te. [i considera]i ca atare. Alber Camus publicase. Albert Camus 1 Poet [i eseist kabil (1906-1962). fratele t\u din n\scare [i de suflet. care este cauza cea mai de seam\ pe care o cunosc pe lume. dar n-a[ fi reu[it s\-mi rezolv coresponden]a curent\. sau a justifica s\ se trag\. uciga[e pentru prezent. Scrisoare c\tre Amrouche 19 noiembrie Dragul meu Timpul – [i s\n\tatea – m-au f\cut s\ nu-]i r\spund. Vei g\si. `n francezii din Algeria. Am renun]at s\ m\ proclam public o voce a ra]iunii. „Minotaurul sau halta de la Oran“. Dar chiar dac\ te situezi de partea asta trebuie s\ faci distinc]iile necesare. trebuie s\-]i spun reac]ia mea [i nu trebuie s\ ignori c\ a trage. Ai dreptul s\ alegi opiniile din F.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 536 Albert Camus a ad\ugat la Caietul al VIII-lea ciornele unor scrisori [i `nsemn\ri pe care le public\m `n Apendice. `nseamn\ a trage `ntr-ai mei. L’Arche. Le consider. chiar dac\ ar fi r\mas inocent\ [i dreapt\.E.carnete_Camus. Sper. nu m\ va desolidariza vreodat\ de mama mea. De ar putea ele s\ te inspire s\ ac]ionezi `n sensul `mp\c\rii [i al unirii.

mi-au provocat o jen\ intolerabil\ [i un soi de dezgust pe care ar fi trebuit s\ le resim]i [i dumneata dinainte [i de care nu te iert c\ mi le-ai impus. presupun`nd c\ aceast\ confiden]\ ar fi fost f\cut\. {i cu at`t mai mult. Cei din jurul meu v\ pot confirma oroarea mea de pr\p\stii. Ceea ce-]i repro[ez este `nc\lcarea incalificabil\ a uzan]ei ca o scrisoare personal\ s\ nu fie publicat\ f\r\ autoriza]ia expeditorului.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 538 538 ALBERT CAMUS CARNETE 539 * Scrisoare unui anonim 3 aprilie Domnule. dup\ ce am recunoscut ceea ce m\ separa iremediabil at`t de st`nga. {i nu-l cunosc `n nici un caz suficient ca s\-[i fi luat vreodat\ `ng\duin]a s\-mi fac\ o confiden]\ cu privire la un ter]. c\ am putut-o folosi f\r\ precau]ii. S\n\tatea mea precar\ a f\cut s\ `nt`rzie acest r\spuns [i `mi cer scuze. A[adar. dup\ zece ani. s\ fie. cu c`t este ne`ndoios vorba. acest r\spuns personal loialit\]ii dumneavoastr\ [i v\ rog s\ crede]i `n sentimentele mele cele mai bune. scrise dintr-o deschidere a inimii. chiar c`nd acest obiectiv este valabil. suf\r `ntr-adev\r de o scleroz\ pulmonar\ care a f\cut din mine un claustrofob. Dar referitor la fond. ca `n cazul de fa]\. printre altele. sus]in. Dac\ ai fi cunoscut-o. S`nt dezolat de cele ce-mi spune]i. care ]ine de aceast\ mic\ infirmitate foarte personal\. indiferent de presiunile care se exercit\ asupra mea. Prietenul dumneavoastr\ nu este singurul c\ruia s\-i plac\ podi[urile `nalte. `n plus. V\ asigur pe cuv`nt de onoare c\ detaliile orchestrate `n C\derea nu se refer\ dec`t la mine. de o ne`n]elegere. ai fi t\cut `n aceast\ privin]\. c\ nu m\ cunoa[te]i deloc. [i compromit. Mi se comunic\ (nu citesc revista asta [i nu s`nt abonat la Argus) articolul dumitale din Parisienne. etalate `n public. Nu-mi place nici faptul c\ vorbe[ti despre ceea ce nu cuno[ti. `n nici un caz. prin urmare. Nu este deci vorba de un prieten de-ai mei. atrag dup\ ele confuzii care dep\[esc. `n condi]iile [i `n momentul pe care le socotesc utile. Nu pot. Poate c\ l-am `nt`lnit pe medicul al c\rui nume mi-l cita]i. am decis s\ nu mai ac]ionez dec`t `n nume personal. Al dumitale. Am de altfel inten]ia s\ tratez chestiunile care v\ intereseaz\ `ntr-o carte care va ap\rea `n cur`nd [i care nu m\ va angaja dec`t pe mine. s\ te las s\ ignori sim]\mintele mele pe aceast\ tem\. Nu-mi place locul [i nici maniera necurtenitoare `n care se exprim\ ele. scrise unui prieten c`nd te afli `n suferin]\. Ai dreptul s\ faci confiden]e acestui public [i s\ vorbe[ti cu toat\ libertatea despre cei care ]i-au fost prieteni. `n orice caz. nu-]i voi repro[a „ingratitudinea“. 1 Daniel Guérin (1904-1988).carnete_Camus. al unor lucr\ri despre anarhie. Frazele acelea de afectuoas\ camaraderie. ai dreptul s\ spui c\ nu-]i place ce public [i s\ o spui f\r\ ocoli[uri. Fost tuberculos. ~nseamn\. c`t [i de dreapta `n chestiunea algerian\. citindu-le acolo unde le-ai tip\rit. nici „rigoarea“. obiectivul pe care vor s\-l slujeasc\. adic\ despre via]a mea. autor. `n mare m\sur\. {i eu le iubesc [i am tr\it acolo. Nu ]i-am scris-o atunci pentru ca scrisorile mele `ncrez\toare. sociolog. Se glume[te adesea . dar numele acesta nu-mi spune nimic. Semn\turile colective. de grote [i de toate locurile `nchise. acum mai bine de un an. s\ nu m\ mai asociez nici unei campanii publice pe acest subiect. Albert Camus * Scrisoare unui anonim 20 iulie 1956 Doamn\. aceste alian]e echivoce `ntre persoane pe care altfel totul le separ\. dac\ v\ imagina]i. Albert Camus * Scrisoare lui Guérin1 9 iunie 1954 Dragul meu Guérin. Am hot\r`t. Nu. ~ncredin]ez. nu ai `ns\ dreptul s\-i for]ezi pe ace[ti prieteni s\ se confeseze ei `n[i[i.

ave]i dreptate. dac\ nu ajut\. la singur\tate. Asta s`ntem plus geniul uman sub toate formele sale. 510. cei care adaug\ la povara interminabil\ a vie]ii moderne efortul unei munci personale. * X. Sper c\ prietenul dumneavoastr\. Nu ignor c\ pentru el moartea nu era dec`t o trecere.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 540 540 ALBERT CAMUS CARNETE 541 pe marginea ner\bd\rii mele `n fa]a speleologilor. Trebuie s\ revii la o via]\ mai animalic\. A. * 1 Cf. [i cu aceea[i fidelitate. are de altfel `n via]a sa o t`n\r\ pe care nu a ajutat-o“. De c`teva ore lumea e mai s\rac\ `n ochii mei. devenit acela[i b\rbat. Discre]ia [i delicate]ea constant\ pe care le punea `n rela]iile noastre prea r\rite de vie]ile noastre diferite nu au f\cut dec`t s\ `mbog\]easc\ [i s\ fac\ mai sensibil\ prietenia din copil\ria noastr\. Didier f\cea parte din copil\ria [i din tinere]ea mea. ca mine. Pe cuv`nt de onoare. nu mi-a fost greu s\ iubesc din nou ceea ce el nu `ncetase niciodat\ s\ fie. durerea este `ntreag\. amintirea [i exemplul. iar [tirea pe care mi-o da]i `n leg\tur\ cu moartea brutal\ a prietenului meu `mi parvine c`nd totul este deja `ncheiat. Este un lucru evident.. Fiindc\ r\m\sese acela[i copil. c`nd l-am reg\sit purt`nd rasa de c\lug\r. `n special. l-au iubit f\r\ s\ poat\ `mp\rt\[i aceast\ speran]\. R\m`n. la odihn\. Dar pentru cei care. mai pur\ [i mai profund\. de nea[teptat este o mare durere pentru mine. Cum a[ putea s\ nu `n]eleg? Mi se `nt`mpl\ s\-mi `nchei anumite zile cu din]ii `ncle[ta]i [i am adesea impresia c\ umblu [i lucrez doar datorit\ unei voin]e care m\ men]ine `n picioare. Am primit scrisoarea dumneavoastr\ cu mare `nt`rziere. solidaritatea corpurilor. de la copil la Einstein. iar prietenul dumneavoastr\ trebuie s\ se conving\ de eviden]a asta. ve]i `n]elege c\ nu m\ apuc acum s\ fac confiden]e. Atunci nu poate ignora c\ s`nt incapabil s\ mint `n leg\tur\ cu un asemenea subiect. iar dac\ este ceea ce ghicesc c\ este. p.. ~ndoiala de care sufer\ ast\zi prietenul dumneavoastr\ are drept prim\ cauz\ via]a istovitoare pe care o ducem to]i [i. Crede]i-m\ c\ d\ruiesc cu recuno[tin]\ o parte din lunga noastr\ prietenie celor care l-au iubit [i au avut fericirea s\ tr\iasc\ `n preajma lui [i v\ rog s\ nu v\ `ndoi]i de sentimentele mele de acum `nainte fidele. a triste]ii mele `n v\ile alpine ad`nci etc. 2 Trei cuvinte indescifrabile. v\ repet.]2 tinere]e – ca [i din alt\ cauz\). Pentru moment m\ simt numai trist de a fi f\cut r\u cu una dintre c\r]ile mele. f\r\ s\ vreau. . cu aceea[i credin]\. Fiecare dintre detaliile care l-au izbit pe prietenul dumneavoastr\ poate primi astfel o explica]ie de necomb\tut. M\ voi consola atunci de faptul c\. unitatea `n mijlocul c\rnii muritoare [i suferinde. `i afirm c\ nu are nici o leg\tur\. am putut tulbura o inim\ de calitate. le va reda prietenilor s\i aceast\ `ncredere a inimii f\r\ de care orice via]\ este o nefericire extenuant\.C. Iat\ ce s`ntem [i nimic altceva. [tia s\ vorbeasc\ despre o anumit\ speran]\.carnete_Camus. Dar `n aceste cazuri trebuie s\ accep]i s\ fii indulgent fa]\ de tine [i fa]\ de propria fire. f\r\ excep]ie. iar mai t`rziu. C`t despre anecdota principal\. * Scrisoare p\rintelui stare]1 P\rinte. l\murit de m\rturia mea. absolut nici una cu personajul meu. a descoperit la spital ceva ce am [tiut `ntotdeauna (din cauza unei experien]e asem\n\toare [. ~mi spune]i c\ m-a citit `ntotdeauna cu stim\ [i cu un interes deosebit. Nu a fost tr\dat de nimeni. Sf`r[itul acesta at`t de brusc. `[i va reg\si lini[tea [i pacea. Permite]i-mi totu[i s\ v\ citez o fraz\ dintr-o scrisoare primit\ zilele trecute de la unul dintre prietenii mei: „Fiecare dintre noi. c`nd de fapt am crezut `ntotdeauna c\ arta nu este nimic dac\ p`n\ la urm\ nu face bine. V\ mul]umesc totu[i din toat\ inima c\ v-a]i g`ndit la mine.

Ultimul vers. subliniaz\ inten]ia de a se referi la Éluard. Libertate. Diminea]a.: nici m\car nu iese din camer\ ca s\ viziteze ora[ul [i-[i `mparte timpul `ntre m`nc\ruri fine [i pat. S`ntem. Dar. * Acesta mi-e ca un frate. timpul care este smuls pentru munc\. un curs de ini]iere sexu1 Cuv`nt `ndoielnic. * Gloria e o m\n\stire. ~n francez\ e un joc de cuvinte care nu poate fi redat `n român\: capitale are at`t sensul de „ora[ capital\“. nu iese `n ora[ din acelea[i motive. o fericire.). o plenitudine de care pu]ine f\pturi au parte. iar `n familia mea cine se atinge de fratele meu e un om mort. la cererea mamei. . la celebrul poem al lui Éluard. fac pe servitoarea. * Ezit s\ ]i-o spun. Chiar [i ast\zi aceast\ plenitudine `nc\ nu a murit. nu ies nic\ieri. este cel mai bun. nu este umilitor s\ fii nefericit. cu to]ii. ed). 1941. citind un foileton. cu memoria aceasta care doare.. sportiv – care nu o poate iubi `nainte de meci. fiindc\ nu mai are for]e. ca acei cre[tini mai mult din memorie. libertate tr\dat\ Unde-]i s`nt ap\r\torii? 1 Cuv`nt indescifrabil. spune X. al\ (la 15 ani). repet\ o fraz\ din carte: „S\ tr\ie[ti fiecare or\ ca [i cum ar trebui s\ fie ultima [i cea mai frumoas\“ [i strig\: „Este exact asta“. deja citat `n Carnetele din 1939. ea este `n contul vie]ii. adic\ cei care nu s-au ridicat la `n\l]imea fericirii [i care-[i amintesc `n mod dureros de alt\ fericire care dep\[e[te memoria. spune X. Colega sa – cu [. fiindc\ trebuie s\-[i p\streze for]ele. Acesta `i ]ine. Dar cea a fiin]ei `nse[i nu poate fi. * X. Dar `n zilele care vor veni trebuie s\ tr\ie[ti singur\. O pasiune nefericit\. ca [i acea fericire despre care vorbe[te Bernard `n textul s\u cu o convingere care m-a emo]ionat at`t de tare. Atonia. P\g`ni s`ntem. [i asta de 3 ani“. Cu cerneala pu[c\riei pe lan]urile sclaviei pe chipul bl`nd al `mpu[ca]ilor scriu numele t\u LIBERTATE2 Literele drepte s`nt z\brele fa]a ta e un z\vor fratern pentru c\l\i Pe ordinele de la vizete Scriu numele t\u LIBERTATE Libertate. din moment ce Capital\ a durerii este titlul unei culegeri din perioada suprarealist\ a poetului (n.. Ai meritat. de vrei sau nu. tr. „Cu majuscule de durere“. fiindc\ libertatea a fost tr\dat\. 2 Pierre Galindo. acela care este smuls din timp. am s\-]i trag una. ea este via]a. spre cinstea ei. iar el la fel. nici dup\. prin ceea ce e[ti. * ~NSEMN|RI PE AGEND| Gal2 [i cu mine `n timpul manifesta]iei: Iar ai s\ faci o porc\rie Bine! Nu vrei s\ vii? Albert. c`t [i pe acela de „majuscul\“ (n. cu golul acesta. desigur.. 1950. dar ceea ce trebuie s\ faci acum nu e nimic altceva dec`t s\ tr\ie[ti ca toat\ lumea. pentru spiritele violente1. Pe urm\ o convinge c\ e mai bine ca aceast\ chestiune s\ fie f\cut\ de un om care se ocup\ de art\… X. prieten oranez al lui Camus. drag\ Dominique. dar ne profes\m p\g`nismul din v`rful buzelor. Suferin]a fizic\ este uneori a[a.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 542 542 ALBERT CAMUS CARNETE 543 Nu. pe care o purt\m to]i `n noi – noi. Colegul ei de turneu care.carnete_Camus. * Uneori.]1 ei. Ini]iere prin intermediul profesorului de gimnastic\ al mamei sale. ea domne[te asupra dumitale. o treze[te cu o lovitur\ de genunchi `n [ale ca s\ se duc\ s\ preg\teasc\ micul dejun… Ea: „Nu fac dragoste. 2 Poemul acesta este o replic\ scris\ pe un ton al deriziunii.

). un gol `n mine care m\ deranjeaz\. Doctorul Jivago.. C\derea. scriu Scriu numele t\u adulterin Peste al t\u care m\ disper\ Oh! Ce-ai f\cut cu t`n\ra mea Kalande? Muri]i despuia]i C`nd fra]ii vo[tri v\ ucid Scriu numele t\u sonor Cu cerneala dezonoarei Ca s\ opresc viitorul Ca s\ bifez amintirea Scriu numele t\u LIBERTATE Cu majuscule de durere Pierre Serment1 CAIETUL AL IX-LEA iulie 1958 – decembrie 1959 21 iulie. Ah! dac\ puterea de munc\ mi-ar reveni.M. [i gestul cu m`na c\u[. dar nu mai e un mo[. dineu cu B. Seara.“ Zona asta de umbr\ asupra vie]ilor. ~nregistrat. Gallimard. reflect`nd. Dup\ ce am condus-o acas\. . aranj`nd cu inelarul 1 Cuv`ntul serment din pseudonim `nseamn\ „jur\m`nt“ `n francez\ (n. ~i scriu. toat\ ziua. Dineu cu A. Mi-am `nregistrat la magnetofon C\derea.R. tr. Din fericire. 24 Nimic. ~n locul lui M. Germain-des-Prés.F. Disperat din cauza incapacit\]ii mele de a lucra. Germain-des-Prés – a[tept`nd ce? De vorb\ cu un pictor beat „Cu ce te ocupi `n via]\ – nu s`nt la pu[c\rie – asta-i ceva negativ – ba nu. e pozitiv“ [i `nghite cinci ou\ tari stropite cu coniac. `n fine. Scrisoare Mi („nop]i violente [i pure“). m\ plimb pe St. Distribuit Demonii. Singur toat\ ziua. Micu]ii derbedei.carnete_Camus. deghiza]i `n James Dean. Dragostea ei cu M. Am renun]at la c\l\toria `n sud. * 25 Nimic. s-ar face lumin\. impotent cu so]ia lui [i care i s-a confesat.C. `nc\ nu-i un b\rbat adev\rat. R\t\cit asear\ pe St. 1958.. N. Toate vie]ile. * 22. „~i merge mai bine“ – spune ea – „adic\“ – „Ei bine.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 544 544 ALBERT CAMUS ~n noaptea pivni]elor Ochii t\i bl`nzi au p`r`it Scriu numele t\u Kalande moare U[or este s\ scrii groaznic este s\ mori Scriu. A[tept proste[te. Jivago1 [i tandre]ea pe care o resimt pentru autorul lui. 1 Boris Pasternak.

Narayan. cum [i sim]eam de altfel. autodidact. {i m\ duc acas\. ~i spun asta lui C. * 28 Dineu B. Dar r`dem mult `mpreun\. Outsider. mai crease un nou tip de erou. interesat doar s\ se bucure de via]\. Ei erau puri. v\d numele A.carnete_Camus. Poate c\ zugr\virea unei anume disper\ri a epuizat totul la oamenii de v`rsta mea [i nu vom mai [ti s\ ne exprim\m adev\rata credin]\.M. Asta `nc\ m\ mai mi[c\ [i m\ emo]ioneaz\. cu unsprezece ani `n urm\. Cer cenu[iu toat\ ziua. Cerul este permanent `ntunecat de o furtun\ care nu se mai ispr\ve[te. Don Giovanni. 1 Cf. Dar am pornit-o pe drumul epocii cu necazurile ei ca s\ nu tri[ez [i s\ nu afirm dup\ ce am `mp\r]it `mpreun\ suferin]a [i nega]ia. * 27 Terminat de `nregistrat C\derea. 2 Fondatori. 1954. un rebel. 3 Colin Wilson. are deci 33 de ani acum. Seara film despre cupa mondial\ la fotbal. ~nceput cu greu prefa]a la Insulele1. * 1 august Dejun la Barrault `n Chambourcy. trec`nd prin dreptul localului Aiglon. Munc\ inform\. O nou\ edi]ie prefa]at\ de Albert Camus. „Acum trebuie s\ facem s\ se `mp\rt\[easc\ credin]a `n“ [. toc- 1 Jean Grenier. Acum e m\ritat\ cu un `nso]itor de bord de la Air France. `mi propune din nou asocia]ia Dancenko-Stanislavski2. Dup\-amiaz\ cu Colin Wilson3 – un bebelu[. pe firma luminoas\. n\scut la Leicester `n 1931.. Admir. Dineu cu C. `n 1898. Furtuna apas\ peste ora[ – [i nu izbucne[te. observ urmele l\sate de cei unsprezece ani care au trecut. Credin]a asta e a mea [i nu m-a p\r\sit niciodat\. Acum trebuie s\ transfigur\m [i de aceea m\ cuprinde nelini[tea `n fa]a acestei c\r]i care trebuie f\cut\ [i care m\ leag\ de ea. Gallimard. Denoël. la Nabokov. 1932. `n ]ara mea pierdut\. vizibil Europa a cucerit de acum `nainte Anglia.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 546 546 ALBERT CAMUS CARNETE 547 sexul aparent `nghesuit `n blugii prea str`m]i. Dar o face pe contul lui. pp. Intru. ~l p\r\sesc devreme. A. M\ g`ndesc la trupurile goale [i brune. * 29 De diminea]\ m\ obsedeaz\ Algeria. urm\rit\ de un arab. n-a[ mai face nici m\car doi bani. Mai `nainte o fat\ destul de grosolan\. spune ea simplu. {i c`nt\ `n fiecare sear\.]4 [tiu bine. * 26 ~nregistrat C\derea. ceea ce m\ plictise[te la culme. 4 Dou\ cuvinte indescifrabile. Vezi Caietul al VIII-lea. vine s\ m\ viziteze o jum\tate de or\ dup\-amiaz\. distrat. ca [i `nainte. altfel spus. „S`nt rasist\“. * 31 iulie A.. La `napoiere.M. pe vremuri. Lanza del Vasto. Am fost fericit cu ea. `l respinge. Prea t`rziu. cu care se duce la pescuit. lene[ [i cinic. Insulele. Tinerii negri brazilieni pl`ng`nd dup\ victorie [i `ncerc`nd s\-[i ascund\ fe]ele de obiectiv. Seara. ni se al\tur\. Acest t`n\r scriitor englez. De asemenea scriitor minor. Am preg\tit doar terenul pentru cei care ne urmeaz\. Merge s\ joace pocher. Str\inul.M.C. prea t`rziu… Pierz`ndu-mi p\m`ntul. 488 [i 532. Avea 22 de ani atunci. care ar fi succesorul lui Gandhi [i care ne explic\ mi[carea de socialism s\tesc [i agrar din India (Vinôbâ)1. ~n lumina zilei.W. ai Teatrului de art\ din Moscova. * 30 iulie Zi solitar\. . Vinôbâ ou le nouveau pè lerinage. Dar nu seam\n\ cu nimeni. B.

s\ m\ vad\. C\lduroas\. * Mar]i 12 De diminea]\ vine C. voi fi fost un martor interesant. Reflecteaz\. Luni 11. dar lent\. tr. O sf\tuiesc s\ revin\ la Paris. * Vineri 8 Zi singuratic\ precum aproape toate cele precedente. {i de departe cea mai u[or de respectat. 1 Brice Parain (1897-1971). * 2 august M\ str\duiesc s\ scriu jurnalul \sta. ca toate spiritele religioase. la gar\ p`n\ duminic\ seara. Frumuse]e u[or b\ie]oas\. ~ntoarcere. o fac din panic\ `n fa]a memoriei mele deficitare. Dup\-amiaz\. Cin\ cu Brice Parain1 la el acas\. nu trebuie s-o dezv\lui prin cuvinte. Dar nu s`nt sigur c\ voi putea continua. veridic\. Seara K. Fr`nghia. A p\r\sit Suedia nu [tiu de ce [i [i-a c`[tigat via]a ca manechin la un croitor de m`na a doua care o exploateaz\. Treizeci [i cinci de mii de franci pentru [apte ore de lucru pe zi. Dac\ reu[esc. pe urm\ fac doar cu Karin o plimbare prin Montmartre. nevoia pe care o am de a cru]a s\n\tatea lui X. uit s\ notez multe lucruri. De pild\.P. ~i spun c\ la limit\ se ajunge la ce e mai r\u `n dialectic\. Spre sear\ re`nvie [i asta m\ face fericit. Un caz interesant. * S`mb\t\ 2 M.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 548 548 ALBERT CAMUS CARNETE 549 [i „dac\ nu reu[esc. dar sumbre. filosof [i scriitor. Pu]ine fiin]e au mers mai departe dec`t ea `n acceptarea vie]ii. Seara iau cina la golf cu M. Duminic\ 10. M. Anne [i M. 2 Eroare de datare: este. evident.G. Din nou sim]\m`nt al `ndep\rt\rii lui M. Plou\ de dou\ zile. Obosit\ [i `ndep\rtat\. chiar [i a[a. `n Demonii. doctorul X.. Dac\ m\ for]ez `n acest moment. Re]eta lui: libertate [i egoism. de fapt. [i Karin. . Dar rolul lui {atov. ~ncerc s\-mi organizez lucrul. parc\ absent\. * Luni 4 Dejun M. Karin are 18 ani. precis\ [i rezervat\. Surd\ [i neformulat\. M\ culc [i adorm cu o groaznic\ durere de cap. Dans. cea mai cast\. Dejun cu Char. cu infirmiera rusoaic\ [i feti]a ei de nou\ ani. lunga mea reflec]ie `n leg\tur\ cu K.). ~[i `ntinde imediat buzele fragede. * Mar]i 5 Dup\-amiaz\. Felul ei natural de a fi. doar a[a este ea bogat\ pentru mine. a fost creat de Marc Eyraud. `ncearc\ s\ justifice toate nenorocirile prin necesara isp\[ire. Fiin]a cea mai `nfocat\ pe care am cunoscut-o este. 3 Daniel Ivernel a jucat adaptarea lui Camus dup\ piesa lui Dino Buzzati.carnete_Camus..). Noapte proast\. {i nu spun nimic din ceea ce g`ndesc.: „convorbirile onctuoase [i informe“ (la telefon). {tiu acum de ce nu am f\cut-o niciodat\: pentru mine via]a e secret\. Dup\-mas\ cu Ivernel3. 6. dar trebuie s\ fie secret\ [i `n propriii ochi. Dup\ el. fuge din ora[ `n ora[. Curajul acestor fete de la jum\tatea secolului `mi inspir\ `ntotdeauna aceea[i admira]ie. liber\. voi fi fost un creator“. sp\late sub lun\. apoi pleac\. {tie asta. ~n timpul zilei Mi telefonase de la Marsilia. B. E secret\ fa]\ de ceilal]i ([i asta o nec\jea at`t de mult pe X. R`dem mult. Lung\ convorbire. `n cel mai bun caz. De altfel. spun. m\ face s\ tr\iesc „`ntr-un glob de sticl\“. Scrisoare de la X. Seara iau cina cu A. Seara am ie[it `n ora[ cu Michel. s`mb\t\ (n. dar repulsia e puternic\.E. Superb\ re]et\. P\rin]i divor]a]i. Miercuri 13. Gr\dinile noaptea. * Duminic\ 92 Bolnav. urm\rit\ de angoas\ [i panic\. 7. unul dintre principalii colaboratori ai Editurii Gallimard.

unul cu trompet\ [i cel\lalt cu banjo. [i pe al]ii. am o `nt`lnire). `nc`t se r\sp`nde[te peste toate fiin]ele concomitent. Joi 14. `i ascult\ improviz`nd. 16. Durere. Iar curajul lui Pasternak este de a fi redescoperit acest izvor adev\rat al crea]iei [i de a se fi ocupat `n lini[te s\-l fac\ s\ ]`[neasc\ `n mijlocul de[ertului de acolo. dineu cu R. `n mod vizibil. ~mi umple zilele cu frumuse]e. Sora ei. * 23 august Moartea lui Roger Martin du Gard. Noaptea de 15. [i. * 15. Sub aspect fizic e acela[i ca la 20 de ani. plimbare de-a lungul Senei. [i anume c\ aceast\ carte reia tradi]ia artistic\ a secolului al XIX-lea rusesc. Seara. de Rusia [i de tot restul. Seara cin\ R. f\r\ s\ o mai poat\ l\sa din m`n\. am f\cut `nregistr\ri cu M.carnete_Camus. Mai ales. `mbr\]i[a]i doi c`te doi. Cf. asta se `nt`mpl\ din cauza desp\r]irii de so]ia lui. de 22 ani moare de un cancer la ficat. Oameni nenumi]i se afl\ l`ng\ mine Copaci. 406 [i Caietul al VIII-lea. ~mi am`nasem vizita la Bellême [i brusc… ~l rev\d pe b\rbatul acela pe care-l iubeam cu tandre]e vorbindu-mi la Nisa. Reg\sit\. Guibert este nobilul progresist. Nu po]i scrie dac\ nu-]i reg\se[ti vitalitatea [i energia.G. O `nt`lnim pe K. * 18 august Dejun M. Sub Pont Neuf ni[te tineri str\ini (nordici) stau aduna]i `n jurul a doi dintre ei. {i privirea lui frumoas\… Puteai s\-l iube[ti. de altfel. pe c`mpie. care m\ m`hne[te din nou. Jivago este o carte de dragoste. chiar dac\ ceea ce trebuie s\ spui este tragic. S\n\tatea inimii. modern ca factur\. Este mult mai st`ngaci [i. A citit adaptarea mea dup\ Demonii `n timpul nop]ii. st`nd pe . Podul Cité. * 1 ~nsemnare pentru proiectul piesei despre Julie de Lespinasse. Pentru Julia. Seara. Accept\ s\ joace rolul lui {atov. strivit\ sub patruzeci de ani de lozinci [i cruzimi umanitare. Poemele lui Char. de Lara. E fals ceea ce se spune. copii [i sedentari Eu s`nt `nvins de to]i ace[tia {i asta-i singura-mi victorie. Dar de la boala lui de nervi resortul s-a rupt. pe urm\ „vino“. m\n`nc\ necontenit. Dac\ moare. `n mai. ~[i t`ra corpul mare. Dar reu[e[te mai mult: re`nvie inima ruseasc\. Caietul al VII-lea. Firea ei natural\ m\ sufoc\ (`ntinde m`na direct. cu instantaneele sale continue. Ce altceva? ~n serile de 15 [i 16. 17 august Toat\ perioada asta din ziua de 2 este de fapt goal\. Mai `ncolo. [i Rusia. despre singur\tatea lui [i despre moarte. Tr\ie[te pe dinafar\. cu bl`nde]e. cu un radio portabil la cap. sub un cer cald [i `nce]o[at al Parisului de august. Departe de a m\ `ndep\rta de la lucru. p. asfalt.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 550 550 ALBERT CAMUS CARNETE 551 Anne [i R. 449 [i 488. Mora figura lumii vechi1. Ivernel la telefon. Tat\l ei `i porunce[te s\ admire apusurile de soare: „de vreme ce e[ti artist\“. pp. nu de ce. Aceea[i depresie. * 19 Scrisoare de la X. {i de o asemenea dragoste. bucuria asta lung\ m\ `ntoarce la el. Terminat Jivago cu un soi de tandre]e pentru autor. pe una dintre b\ncile de pe Pont des Arts st\ `ntins un arab. * 21-23 seara Mi. s\-l respec]i. dar [i pe Lara. Doctorul `[i iube[te so]ia. greu [i `ncovoiat de la mas\ la fotoliu. ascult`nd c`ntece arabe.

Pe 3 plimbare lung\ cu R. adorm la ora trei. 1959. Apoi plecare spre St. * 29 ~ntoarcerea lui C. m\ treze[te [i-mi alerteaz\ ritmul inimii. [i so]ia sa. asta-i sigur. L’Isle unde m\ simt brusc la ad\post [i `mp\cat `n camera s\r\c\cioas\ de la hotelul St. cu corpul lung [i cu frumoasa-i privire trist\. Capela [i bulevardele exterioare. Triste]ea de a-l vedea izgonit din casa [i din parcul lui (unde se `nal]\ acum un ansamblu hidos de blocuri). iar ploaia nu m\ p\r\se[te nici ea p`n\ `n Drôme unde se r\re[te p`n\ ce. care jupoaie. Gallimard. m\n`nc zdrav\n [i o pornesc de acas\ pe ploaie. Nu dorm noaptea. * 26-29 Exemplul lui Giacometti. coleg al lui camus la Combat.M. Un principiu mai bun pentru carnetul acesta s\ rezum din c`nd `n c`nd (de 2 ori pe s\pt\m`n\?) evenimentele importante ale perioadei scurse. dou\sprezece din treisprezece cuiburi din Camphoux s-au pr\bu[it cu ou\ cu tot“ [i Char: „speram ca m\car p\s\rile s\ salveze onoarea“. ~n acela[i timp m\ g`ndesc mult la Mi [i la via]a ei aici. * 30 septembrie O lun\ petrecut\ ca s\ rev\d Vaucluse [i s\ g\sesc o cas\. ca noi. Pl\cerea precum acele lungi valuri care curg. Lumina violent\. {i pentru prima oar\ de mai multe decenii. `nghesuit acum `n od\i]a de la hotelul St. La cin\ doamna Mathieu spune: „P`n\ [i r`ndunelele s-au prostit. anun]`ndu-mi c\ vine cu copiii. `n apropierea ora[ului Nyons.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 552 552 ALBERT CAMUS CARNETE 553 25 Cin\ Brisville1 ([i Thérèse). la familia Mathieu. ([i Vivette2). La l’Isle l-am reg\sit pe René Char. Jean ca s-o `nt`lnesc pe Mi. spre Paris [i b\l\riile roz `n p\durile de pini. M`nie [i `ndep\rtare fa]\ de ea [i de mine care nu `ncetez s\ a[tept semne de tandre]e acolo unde nu exist\ [i nu pot exista. apoi Parisul. * 2 septembrie la l’Isle-sur-Sorgue. directoarea Teatrului Montparnasse. . La Camphoux. B. `n plin av`nt. romanciera Vivette Perret. C`t despre domnul Mathieu. ron]\ind din c`nd `n c`nd un pesmet. S`mb\t\ 30 am v\zut-o pe Jamois3 [i am convenit cu ea c\ nu se vor putea reprezenta imediat Demonii la Montparnasse. 3 Marguerite Jamois. O achizi]ionez pe cea din Lourmarin. au cunoscut foarte de tineri experien]ele extreme (inclusiv gloria [i dragostea) [i care ajung la maturitate f\r\ s\ mai doreasc\ nimic altceva dec`t s\ tr\iasc\. Pe 4 tot mai a[tept telegram\ sau telefon de la X. Nu las volanul din m`n\ timp de unsprezece ore. Dar `ncerc s-o fac mai confortabil\. activul [ef de exploatare a devenit un b\tr`n impotent care nu-[i mai controleaz\ nici „erup]iile“. spa]iul nesf`r[it m\ umplu de `nc`ntare. are [arm. plimbare. 2 Scriitorul Jean Bloch-Michel (1912-1987). Pe urm\ telefon lui Barrault ca s\-i dau acordul meu.. parfumul puternic de lavand\ `mi iese `n `nt`mpinare.C. m\ trezesc la cinci. pe drumul de creast\ din Luberon. Martin. Plecare de diminea]\. Ah! [i pe urm\ M. doamna Mathieu. Din nou a[ vrea s\ tr\iesc aici. dar totu[i `nc`nt\toare cu vederea ei spre Luberon. s\ g\sesc o cas\ care s\-mi convin\. Clitemnestra `mb\tr`nit\. Nu-i va pl\cea lui X. ~n loc s\ ia n\mol pentru cuiburile lor se duc s\ ia p\m`nt din culturi. 1 Jean-Claude Brisville. Peisajul pe care-l recunosc m\ hr\ne[te din nou [i sosesc fericit. romancier [i autor dramatic. poart\ ochelari.carnete_Camus. Apoi marea cea mare [i `nspumat\. M\ ocup de casa `nchiriat\. pu]in trist\. pur [i simplu“. [i via]a ei: „Cei care. Doamna Mathieu este cea care-mi spune c\ nu va r\m`ne aici dec`t patru zile [i c\ familia ei va fi la Paris. ~n ciuda usc\ciunii [i a aerului ei amar. Ie[ind. cu sandalele ei sobre `n picioarele mici [i bine f\cute. Parisul sordid. s\ m\ fixez `n fine pu]in. ~nc\ dou\sprezece ore la volan. M-am culcat devreme. a scris Camus pentru colec]ia „La Bibliothèque idéale“. Martin. Sute de kilometri prin mirosul culesului de vii.

Camus spune despre el: „Unul dintre rarii b\rba]i superiori pe care i-am `nt`lnit aici“. * 27 ~ntoarcere la Paris. * 17 octombrie Plecare Vaucluse. * Democra]ia nu este legea majorit\]ii. Nation. * Mi. M. Insulele. S\ nu m\ pl`ng. s\ consider c\ am primit. M\ simt `n for]\. Cuny care pare prea b\tr`n ca s\ joace pe Stavroghin [i e de v`rsta mea. ~n ziua aceea. `l numim [i noi cel mai `nalt principiu mozartian. Lipsa de vlag\ e mai puternic\ dec`t frica. * 7 noiembrie. la fel ca Pu[kin.carnete_Camus. S\ nu scot `n eviden]\ ceea ce s`nt. de ast\ dat\ nu simt nimic. L. care intr\ `n `nc\peri `mpinse de v`ntul violent. Atunci s-ar num\ra adev\ra]ii aman]i“. John Perse.“ J. Ar trebui s\ rezum aceste 18 zile [i o voi face. trebuie s\ intervin. 45 de ani A[a cum mi-am dorit. zi de singur\tate [i de reflec]ie. Mistralul. `n picioare ore `ntregi cu ochii la frunzele moarte [i ro[ii ale vi]ei-de-vie s\lbatice. care m\ anun]\ c\ so]ia lui vrea s\ se sinucid\ [i m\ roag\ s\ intervin. Exaltare pl\cut\ [i puternic\ toat\ ziua `n lumina sc`nteietoare. ~n jurnalul de c\l\torie `n Statele Unite. ~n noapte. sentiment al unei adev\rate capcane. nici ceea ce fac. elementul mozartian. vocile lini[titoare care anun]\ numele sta]iilor. ~n casa goal\. ci protec]ia minorit\]ii. de Beer: „Adulterul ar trebui pedepsit cu moartea. 2 Demonii s-a reprezentat pentru prima oar\ la 30 ianuarie 1959. Acestea fiind spuse. dar femeile or s\ ne scape [i noi vom muri. * Decembrie Repeti]ii Demonii2. f\r\ o mobil\.B. deseori. . Pasternak: „[…] elementul acesta viu [i palpit`nd de aristocratism pe care. Dac\ dau. voi domni. Dimpotriv\. la Teatrul Antoine. * 19 Lumin\ continu\. Waldo Frank1 `ntr-o camer\ trist\. Nici m\car nu e adev\rat. * 18 octombrie Cobor din trenul de noapte la l’Isle-sur-Sorgue `n b\taia unui mistral uscat [i rece. S\ `ncep de pe acum deta[area care va trebui s\ fie `ncheiat\ la cincizeci. * 1 Scriitor american care s-a ocupat de realit\]ile economice [i sociale din ]ara sa [i a avut mai multe lucr\ri publicate `n Fran]a `ntre 1920 [i 1930.: Da. Dup\-amiaz\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 554 554 ALBERT CAMUS CARNETE 555 * Vizita f\cut\ de scriitorul ajuns intelectualului pr\p\dit (cocioaba din cartierul St.: Schimb\m rolul. Eu care m\ simt at`t de u[or [i at`t de des `n mod stupid responsabil fa]\ de fiin]e. Denis). asta-i tot. * 5 noiembrie Scrisoare de la so]ul lui E. Minunatul ei apetit. * 22 noiembrie Pr`nz cu Char [i cu St.

lent… Buzele ei au disp\rut. Cu inima str`ns\. ~mi am`n plecarea `n Sud. mut\. neobosite. Joseph. cu ardoarea lor misterioas\ [i bogat\… Din nou. * Carnea. A v\zut-o pe Paule la sonde [i (gest cu cele dou\ ar\t\toare care se unesc) cu at`t mai bine. Afar\ admirabilul peisaj care coboar\ p`n\ `n golf. Aceea[i impresie pe terenul Casei Albe: p\m`ntul meu. * Léopold [. nici s\ brodeze din cauza degetelor. sor\-sa e cineva bine. Pe cear[afuri: m`inile ei noduroase. Timpul curge greoi. M\ instalez la clinica de pe `n\l]imile Algerului. Dar lumina [i spa]iul o deranjeaz\. * Boala Catherinei. umilit\.“ Spune „mul]umesc domnule doctor“.. * 20 martie Mama operat\. . Telegrama de la L. mai prezente `n via]a mea dec`t multe fiin]e… `n afara acesteia care sufer\ l`ng\ mine [i a c\rei t\cere n-a `ncetat s\-mi vorbeasc\ timp de o jum\tate de via]\. unde a locuit Camus din august 1943 p`n\ `n noiembrie 1943. a[teapt\ [i el – dar ca [i cum [i-ar a[tepta r`ndul – resemnat [i trist. greoaie. mizerabil\. nici s\ asculte fiindc\ e surd\. biata carne. l`ng\ Chambon-sur-Lignon. * ~n camera imaculat\ cu pere]ii albi [i goi: nimic. c`nd am s\ fiu acas\. O batist\ [i un piept\na[. care o `nso]ise toat\ via]a [i care mai figureaz\ [i ast\zi pe h`rtiile de la clinic\. Cere ca odaia s\ fie men]inut\ `n `ntuneric. Nu 1 Paul Oetly era unchiul prin alian]\ al lui Alber Camus. aerul bl`nd [i spongios. Noaptea urm\toare. a[tept`nd… Fratele ei. De diminea]\ plou\ peste golf [i coline. dec\zut\.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 556 556 ALBERT CAMUS CARNETE 557 3 martie M\ zbat ca pe[tele prins `n ochiurile n\vodului. ~mi parvine s`mb\t\ de diminea]\. {i totu[i cerul e cenu[iu. Glicinele: mi-au umplut tinere]ea cu parfumul lor. Au fost mai vii. * 17 martie Moartea lui Paul Oettly1 la 69 de ani. avionul la trei diminea]a. El [i-a f\cut serviciul militar.]1 despre Nietzsche: „consim]irea la via]\ la care a condus unirea dintre r\bdare [i revolt\ este culmea marii amiezi a vie]ii“. Actor [i regizor. mai t`n\r cu c`]iva ani. Sufer\ `n t\cere. Francinei Camus. doctorul o s\-mi dea ceva ca s\ m\ mai pun pe picioare.. A doua zi b\tr`na sa mam\ (93 ani) se sinucide. * Straniul obicei de a face ca numele ei s\ fie precedat de men]iunea „v\duv\“. ochii negri [i str\lucitori `n arcada osoas\ [i [lefuit\. murdar\. maic\-sa e cineva bine. Ora 7 la Alger.“ „Pe urm\. D\ ascultare. plin\ de noble]e. 1 Un nume indescifrabil. nici s\ coas\. Ea nume[te Vichy toate apele minerale. * 23 martie Noapte proast\. Se c\s\torise cu o m\tu[\ a poate s\ fac\ nimic: nici s\ citeasc\ nu [tie. * Spune despre Philippe cu care tocmai s-a logodit Paule: „Taic\-s\u e cineva bine. ~n jurul ei familia a[ezat\. S`nt oameni de alt\dat\.carnete_Camus. a fost adesea implicat `n crea]iile teatrale ale lui Camus. Carnea sacr\. Dar nasul at`t de fin. Mama lui ]inea pensiunea familial\ din Panelier. at`t de drept – fruntea lat\.

de fapt. * Pasternak despre Scriabin2: „Fiecare dintre noi a cunoscut o clip\ identic\ `n via]\. S\ m\ ruinez. trestii. `ntr-o sear\: „{i ai fi putut s\ mori f\r\ s\ vezi asta!“ Scrisoarea c\tre Gast din 20 august 1880. chiar dac\ vorbesc despre lucrurile cele mai diverse. Oamenii care au „o voin]\ cu b\taie lung\“. Nu? Ah! Bine. Mirosul seringilor. 23 februarie 1887) Omul din subteran\ s-a mai tradus prin ~nsemn\ri din subteran\ sau Subterana.“ Sim]ul istoric nu este dec`t o ideologie mascat\. Prin Omul din subteran\1 Nietzsche l-a descoperit pe Dostoievski `n ’87. * 1 „~n spatele crucii se afl\ diavolul“ (sp.. N. [i-a ]inut fa]\ de fiecare aceast\ promisiune“. nici vreo alt\ tehnic\ nu le-au atins. om din nord. pe Stendhal la treizeci [i cinci!). pini. Idem: „{ase singur\t\]i `i s`nt deja cunoscute / Dar marea `ns\[i nu i-a fost destul de solitar\…“ Despre utilizarea gloriei drept camuflaj `n spatele c\ruia „invizibil. Nietzsche: „Nici o suferin]\ nu a putut [i nici nu va putea s\ m\ fac\ s\ depun m\rturie mincinoas\ `mpotriva vie]ii. 1958). * Sofocle dansa [i b\tea bine mingea. `ntr-o libr\rie. Idem: „[…] po]i. cu aceea[i bl`nde]e… Fiin]e pe care nici ziarul.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 558 558 ALBERT CAMUS CARNETE 559 A tr\it `n ignoran]a tuturor lucrurilor – `n afar\ de cea a suferin]ei [i a r\bd\rii – [i ast\zi continu\ s\ `ndure suferin]ele fizice. biet analfabet care nu citesc nici un «ziar». „S\ cucere[ti libertatea [i bucuria spiritual\. Vocea s`ngelui (sau cum s\-i spun?) s-a f\cut imediat auzit\. Descoper\ `n ’88 C\s\tori]ii2 de Strindberg.“ (Nietzsche. bucuria mea a fost extraordinar\. s\ alergi la `nt`lnirea cu o bucat\ de p\m`nt pe care se-nal]\ ceva. Idem: „Cele mai mari opere din lumea `ntreag\. * 1„Acum c`teva s\pt\m`ni `nc\ mai ignoram p`n\ [i numele lui Dostoievski – eu. `n care regret\ prietenia lui Wagner: „[…] la ce-mi folose[te c\ am dreptate `mpotriva lui `n multe privin]e“. i-a promis acest dar al unei personalit\]i [i.“1 * S\ distrug `n via]a mea tot ce nu este s\r\cia asta. ca [i cum ar fi o fiin]\ vie“. mo[moni [i de glicine. scrisoare c\tre Overbeck. Fiec\ruia dintre noi revela]ia i s-a oferit. ne povestesc. * 29 martie ~ntoarcere la Paris. Colina acoperit\ de acante. mi-a pus sub ochi Omul din subteran\. A[a erau acum o sut\ de ani [i deloc mai deforma]i de contextul social. chiparo[i. . zi de zi. astfel `nc`t s\ po]i crea [i s\ nu fii tiranizat de idealuri str\ine. [i a comparat aceast\ descoperire cu aceea a romanului Ro[u [i Negru.carnete_Camus. * „Detrás de la cruz está el demonio. propriul nostru eu s\ poat\ din nou s\ se joace cu sine [i s\ r`d\ de sine“. 2 C\s\tori]ii. culegere de nuvele care a declan[at un proces. a[a cum o cunosc“. Omul cu inim\ profund\ are nevoie de prieteni dac\ nu-l are pe Dumnezeu. care tocmai a fost tradus `n francez\ (printr-o `nt`mplare asem\n\toare i-am `nt`lnit pe Schopenhauer la dou\zeci [i unu de ani. propria lor na[tere“. S-ar spune c\-mi f\ceam s`nge r\u. descoperind brusc cerul din Napoli. nici radioul. `n felul s\u. palmieri. portocali.). 2 Pasternak i-a consacrat un capitol lui Scriabin `n Essai d’autobiographie (Gallimard. Un gest `nt`mpl\tor. fiind considerat\ blasfematorie.

* Aman]ii din Marsilia. ~n gr\din\. * Am vrut s\ tr\iesc ani `n [ir dup\ morala tuturor. S\-mi amintesc. marea plin\ de sev\. Scrisorile din Egipt. ap\rute `n 1950 la Gallimard. savuro[i ca ni[te fructe. Sub cerul `nsorit. cu genunchii pe jum\tate `ndoi]i. sf`[iat. c\l\torie la Toulon. ne`ncetat. Recuno[tin]\ pentru regiunea asta. * Grenier. critic ceea ce am crezut. iar seara violetul st`njeneilor devine [i mai `nchis. {i trebuie s\ reconstruiesc un adev\r – dup\ ce am tr\it toat\ via]a `ntr-un soi de minciun\. text cu care a completat Jean Grenier. ceea ce m-a f\cut s\ tr\iesc. la `nceput. minuna]i trandafiri `nc\rca]i de ap\. Parodia face mai mult dec`t minciuna: e mai aproape de adev\rul pe care-l joac\. s\-mi spun din nou. Schituri maronite (O var\ `n Liban)2: „~n aceea[i pe[ter\ se vede aproape [tears\. De aceea cei care mi-au `mp\rt\[it ideile se cred viza]i [i s`nt at`t de sup\ra]i pe mine. Acum r\t\cesc printre ruine. . Dac\ nu m\ ]in de regula asta. obositoare. care se g\se[te `n volumul Théâtre-récite et nouvelles. pentru singur\tatea ei. Splendida tinere]e a lui M. alta se deschide“. Supraputere `n crea]ie. S\ n-o mai cercetez? S-o primesc. Rozmarinul e `n floare. Pléiade. din 12 mai 1959. ora[ul ]ip\tor [i pestri]. * 28 aprilie Sosire Lourmarin. 2 „Schituri maronite“ este un capitol din O var\ `n Liban.carnete_Camus. S\ trec restul sub t\cere. c\ trebuie s\ suprim orice polemic\ zadarnic\. {i la cap\tul tuturor acestor eforturi s-a produs catastrofa. un crucifix mult mai vechi – `n care Hristos. * De aproape cinci ani pe mine `nsumi m\ supun criticii. `n starea actual\ a lucrurilor. 1720. dar nu. S\ exalt ceea ce trebuie exaltat. sub titlul „De ce fac teatru“. asta-i tot. [i azv`rlindu-i la urm\ `ntr-o be]ie nesf`r[it\… Doar golfurile mediteraneene. 1 Este vorba de Gros plan. resemnat cu singularitatea [i infirmit\]ile mele. Plimbare. S\ tr\iesc etapele unei vindec\ri. * 21 mai E anotimpul ro[u. [i e p\cat. Restul nu exist\. Cire[e [i maci. Rusalii. dorin]a lor mereu re`nnoit\. * Emisiune televizat\1. p. pietrele albe [i marea arz`nd de lumin\ s`nt caste. * 13 mai C\l\torie la Arles. Am avansat cu partea `nt`i la Primul om. Cer cenu[iu. `n 1962. Am spus ceea ce se cuvenea ca s\ fiu la unison. singur [i accept`nd s\ fiu astfel. m\ r\zboiesc cu mine [i m\ voi nimici sau voi rena[te.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 560 560 ALBERT CAMUS CARNETE 561 1 aprilie Dragostea `mpotriv\. pare s\ poarte pantaloni bufan]i ca locuitorii de acolo – [i este `nso]it\ de inscrip]ii `n strangelo (ce este Strangelo)“. pentru frumuse]ea ei. trebuie s\ accept s\ pl\tesc [i s\ fiu pedepsit. * Teatrul cel pu]in m\ ajuta. M-am str\duit s\ tr\iesc ca toat\ lumea. Nietzsche `n ’87 (43 de ani): „Via]a mea se afl\ `n clipa aceasta exact `n plin\ mi[care: o u[\ se `nchide. s\ sem\n cu toat\ lumea. S\ p\strez acest tremur pre]ios. De scris sub titlu – Strangelo – o povestire greu de `n]eles. dar imposibil\. aceast\ t\cere deplin\ pe care am reg\sit-o aici. Sleit de puteri. * Mai Reluat lucrul. Nu pot s\ „apar“ f\r\ s\ trezesc reac]ii. chiar c`nd m\ sim]eam separat. s`nt f\r\ lege.

~ntregul ora[ era `mb\tat de c\ldur\. ora[ul adineauri `nc\ str\lucitor prin culori [i frumuse]e s\ se mistuie `ntr-o cenu[\ pe care v`ntul absent nici m\car nu ar spulbera-o. Nici o poart\ de ie[ire. s\ accep]i s\ fii judecat [i s\ nu mai judeci. fi ajuns a[a. altfel ur`]ic\. Este mama fanatismului [i a orbirii. funda]iile [i st`lpii de amarare putrezi]i. Morala taie `n dou\. f\r\ speran]a de a mai sc\pa. `n fine s\ d\inuim `n acel timp straniu f\r\ repere. apoi se scoal\ am`ndoi. dar c\ldura nu sc\dea. c\utam doar s\ mai respir\m `nc\ o dat\. [i `ntr-at`t `nc`t a[teptai clipa c`nd. Ora[ul era pustiu atunci. . dar [i fiin]e pe care nu le dorea nimeni [i nimic pe lume. Ora[ul `mb\tat de c\ldur\. r\t\ci]i. nici pe `nserate. desc\rneaz\. t\ia retragerea `nspre Podul Libert\]ii [i. C\ldura.J. ca trupa oribil\ a unui circ imens. s\ participi la unitate – [i. Diminea]a se citea `n Il Gazzettino c\ ni[te vene]ieni `nnebuni]i din cauza c\ldurii fuseser\ du[i la balamuc. Morala duce la abstrac]iune [i la nedreptate.carnete_Camus. astup`nd ie[irile str\zilor [i ale canalelor. O armat\ de turi[ti hido[i se `nv`rteau astfel cu furie. unde Camus personal se ocup\ de regie. nici la ora aceea. iunie ’59 Am abandonat punctul de vedere moral. C`t despre noi. pe terasa unei cafenele [i apoi la teatru. * Daneza lui Joski. `n a[teptare. iar Vene]ia se cufunda tot mai mult `n lagun\. `n vreme ce. s\ suferi de agonie. `n a[teptare. A[teptam. Vene]ia `ntre 6 [i 13 iulie2. or\ de or\. ca [i ast\zi. * Paris. dintr-o singur\ lovitur\. neobosit. 2 ~n timpul unui turneu. * D. plin de o iubire f\r\ obiect1. acei campo `ncin[i. `n mijlocul incendiului `mpietrit care devora Vene]ia. o capcan\ de c\ldur\ `n care trebuia s\ tr\ie[ti [i s\ te `nv`r]i. umpl`nd tot spa]iul liber dintre casele apropiate. `mpopo]ona]i grotesc. C\ldura asta moale [i arz\toare p\rea s\ road\ p`n\ la os ora[ul din ce `n ce mai neputincios. da. ia loc l`ng\ ea. nici odihn\. Capetele cad [i el legifereaz\. transpira]i. c`te una se scula. brusc lipsit\ de ocupa]ie [i speriat\ de a 1 Aluzie la c\l\toria `n Grecia din iunie 1958. ap\sa asupra lui. instalat\ peste ora[. r\t\ceam incapabili s\ m`nc\m [i ne hr\neam cu cafele [i `nghe]ate. Uneori. splendoarea cojit\ a palatelor. cu o ambarca]iune `nchiriat\ de Michel Gallimard. Ziua ne surprindea pe plaja de la Lido. Cine este virtuos trebuie s\ taie capetele. smul[i din via]\. arz`nd [i noi. grea [i moart\ ca un burete enorm. s\ spui da. f\r\ s\ poat\ tr\i la `n\l]imea ei. cu nervii `ncorda]i de cafea [i insomnie. {obolanii se i]eau din apa st\tut\ a canalelor [i trei secunde mai t`rziu rec\deau ca o mas\ compact\ `napoi. doar o dat\. se joac\ Demonii la Teatrul Fenice din Vene]ia. Supunerea pe care o au toate `n acele momente. iar Vene]ia era tot `mpresurat\. incapabili s\ ne desp\r]im. strivit de c\ldur\. S`nt ca [i mine. feroci. risc`nd c`]iva pa[i pe acel campo `ncins [i pe dat\ soarele moale [i r\u st`nd la p`nd\ o dobora. mereu arz\toare [i umed\. Fiin]e `n afara timpului. O abordeaz\. remarc\ o t`n\r\ danez\. dar cu un soi de bucurie interminabil\ [i stranie. Mi se str`nge inima v\z`nd cu ce aer supus `l urmeaz\ ea. Dar ce s\ mai spun despre cel care declam\ morala. [i nu mai [tiam unde `ncep [i se sf`r[esc zilele [i nop]ile. `n apa c\ldu]\ [i v`scoas\ a dimine]ii sau `ntr-o gondol\ r\t\cind pierdu]i pe canale `n timp ce `ntregul cer devenea gri-trandafiriu deasupra olanelor de culoarea peruzelei. pierdute `n continuarea acestei nebunii r\t\citoare [i imobile. ag\]a]i unii de al]ii. Trebuie s\ fugi de ea. c`teva clipe. nici o posibilitate de sc\pare. strivea laguna. mereu egal\. necredincios. numai piele [i os. iar eu `n cabina plin\ de umbr\. zgomotul tractorului `n v`lceaua Lourmarin… Ca [i cel al motorului de barc\ `n portul Chios. Pisicile st\teau tol\nite pretutindeni. incapabili s\ dormim.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 562 562 ALBERT CAMUS CARNETE 563 * La amiaz\. separ\. ~mi plac micile [op`rle la fel de usc\]ive ca pietrele pe care alearg\. pe rugul acela de frumuse]e.

* ~n Hristos se ispr\ve[te moartea care a `nceput `n Adam. gelozia st\ m\rturie pentru spirit. * Roman. La Saint Julien le Pauvre. c`nd fiin]a unic\ se na[te. Match. [tie asta. Dragostea izbucne[te `ntre ei ca o pasiune trupeasc\ [i sufleteasc\. unde Grecia se al\tur\ lui Hristos. * . a l\sat-o `ns\rcinat\. cu bucuria sim]urilor etc. `n dragostea `n sf`r[it reg\sit\.. * St`nga asta din care fac parte. * Seara cobora peste v`lcea. trec`nd prin fa]a lui J. Da. c\ P.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 564 564 ALBERT CAMUS CARNETE 565 * Aici `mi comunic\ J. Nu era deci adev\rat c\ indiferen]a c`[tigase tot. * Mi c\reia `i vorbesc mai `n glum\. zidurile vechi.carnete_Camus. Nu po]i fi gelos pe Dumnezeu. [i el o str`nge tot mai tare. se abandoneaz\. {i dup\ ea nu va mai exista nimeni. Ea este suferin]a de a-l vedea pe cel\lalt redus la un obiect [i dorin]a ca to]i [i totul s\-l recunoasc\ drept subiect. s\ se ad\posteasc\ acolo pe vecie. Cinémonde etc. Gratitudine. inima mea tr\ie[te `n fine. nu mai exist\ dec`t vidul. * Culpabilitatea unui popor? (Fran]a ca [i Germania – Iuda – cei care dorm etc. violent\ recuno[tin]\ fa]\ de Mi. Pentru el este o lupt\ contra mor]ii. deschiz`nd-o p`n\ la sf`[iere ca s\ se refugieze `n fine `n ea. Ora aceasta c`nd frontierele corpurilor cad. Iar J. nou\zeci [i [apte pe minut. contra lui `nsu[i. Noir et Blanc. care o iube[te [i tace. * 13 august Absen]\. contra ei [i a firii sale slabe [i. pe care le devoreaz\.) * Ce mai face scumpa dumneavoastr\ mam\? Cu durere am pierdut-o acum 3 luni. `n goliciunea total\ a d\ruirii profunde. contra uit\rii. [i dorin]a necontenit ren\sc`nd ca [i emo]ia. o sf\tuiesc s\-i spun\. Oh. se las\ `n voia m`inilor ei. m\ voi retrage `ntr-o stare de obscuritate [i asta timp de mai mul]i ani. `nconjurat\ de France-Dimanche. acolo unde `nse[i sim]urile str\lucesc `n lumin\. se purific\ pe un rug nestins sau `ntr-o ]`[nire de ape jubil`nde – se `ncununeaz\ cu o recuno[tin]\ f\r\ limite. Dar inima mea tr\ie[te. `n pofida mea [i `n pofida ei. * O sut\ patruzeci de mii de muribunzi pe zi. `n fine. mai `n serios despre extrema b\tr`ne]e. Zile `n [ir vibr`nde [i contopirea total\ p`n\ `n acel punct `n care trupurile s`nt sensibile [i emo]ionate ca ni[te inimi. * Septembrie Y. `n barca cu p`nze. astfel c\. cincizeci [i [apte de milioane pe an. pr`nze[te `n pat `n jurul orei 13 sau 14 [i pe urm\ `nc\ mai r\m`ne `n pat p`n\ la sf`r[itul dup\-amiezei. ignoram acest am\nunt. El r`de [i o or\ mai t`rziu se duce la hotel cu X. r\m`ne `n pat. Uni]i pretutindeni. de ascez\ intelectual\ [i de con[tiin]\ extrem\. Printemps se treze[te la ora 11. r\m`ne cu X. frustrare dureroas\. izbucne[te `n pl`ns: „Iubesc at`t de mult dragostea!“ * ~nainte de a scrie un roman. la sf`r[it. Fo[netul ierburilor sub picioarele mele. pierz`ndu-se `n ea. crenelurile. hot\r\[te s\ ]in\ aceast\ promisiune orice ar fi. promite asta `n singurul loc unde reg\se[te pu]in\ sfin]enie. casele r\bd\toare. etc. ~ncercare de concentrare zilnic\. c`nd s-a terminat cu av`nturile. `n spatele acelei fiin]e pe care o str`nge la piept.

Nu eu. ~ntr-o zi. Din c`nd `n c`nd. numai iubirile fericite pot s\-i prelungeasc\ tinere]ea. domnul Mathieu a fost profesorul de literatur\ al lui Albert Camus. emit [i un nor luminos. * Pentru Nemesis (la Lourmarin decembrie ’59) Cal negru. Se ascund `n lumin\. * B\rbatului matur. Pe[tele care urc\ mai sus dec`t zona habitatului s\u. t`r`ndu-[i tentaculele lungi [i ad\postind sub umbrel\ grupuri de pui de cod care se deplaseaz\ o dat\ cu ea. f\r\ via]\ animal\. cursa e vesel\. Valul de flux din 358 s-a ridicat din Mediterana oriental\. Este convertit la via]a liber\. * Marea. Nu pot s\ iubesc printre lacrimi. * Iubirea fizic\ a fost `ntotdeauna legat\ pentru mine de un sim]\m`nt irezistibil de inocen]\ [i de bucurie. numai din c`nd `n c`nd reu[eam. nici vegetal\ n-a fost dec`t un ]inut de piatr\ plin doar de zgomotul ploii [i al v`ntului `n mijlocul unei t\ceri enorme. * Domnul Mathieu1 iese la pensie de la catedra sa de profesor de literatur\. * O nenorocire s\ ajungi la v`rsta responsabilit\]ilor f\r\ pierderea sensibilit\]ii care `i corespunde `n mod obi[nuit [i care permite exercitarea acestor responsabilit\]i f\r\ s\ ]ii seama excesiv de ceilal]i. Pe[tii zbur\tori `[i fac cuiburile `n abisuri ca s\-[i ad\posteasc\ acolo ou\le. un cal domestic care a sc\pat tr\ie[te `n libertate [i singur de mul]i ani. acoperind insulele [i ]\rmurile joase [i l\s`nd b\rcile coco]ate pe forturile Alexandriei. franche]ea ascunde.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 566 566 ALBERT CAMUS CARNETE 567 Efortul cel mai istovitor din via]a mea a fost s\-mi `nfr`nez propria natur\ ca s-o fac s\ slujeasc\ celor mai mari dintre proiectele mele. Exist\ valuri care ajung la noi de la Capul Horn. Uscatul. Sem\na cu un scorpion. dup\ o c\l\torie de zece mii de kilometri. spre deosebire de cei de la suprafa]\. ~mi trebuie pu]in\ singur\tate. * ~n ora[ele de piatr\. unde doar v`ntul [i ploaia poart\ amintirea c`mpiilor [i a cerului. Celelalte `l arunc\ dintr-o dat\ `n b\tr`ne]e. Pe p\m`ntul primitiv ploile au c\zut timp de secole ne`ntrerupt. Cu moartea `n fa]\.carnete_Camus. dou\ milioane de tone de alge. o singur\ m`n\ de b\rbat domin\ cele dou\ furii. ci pana g`nde[te. oceanul va domni. * ~n marele Luberon. care emit o solu]ie ca o cerneal\. `n fine. Calamarii ad`ncurilor. Ca s\ `nfrun]i moartea nu exist\ dec`t re]etele umanismului clasic. nu este dec`t o pojghi]\ foarte sub]ire deasupra m\rii. nestr\b\tut de nici o mi[care `n afar\ de umbra rapid\ a norilor mari [i de curgerea apelor spre bazinele oceanice. Adev\rul minte. Marea meduz\ ro[ie. Asta se petrecea acum trei sute cincizeci de milioane de ani. cal alb. ci `n exaltare. devine `n timpul prim\verii vast\ ca o umbrel\. partea mea de ve[nicie. `[i aminte[te sau descoper\. divinitate. ~n Marea Sargasselor. * Nu pot tr\i mult timp printre fiin]e. prima fiin]\ vie a ie[it din mare [i a pus piciorul pe uscat. ~n mare s-a n\scut via]a [i `n tot acel timp imemorial care a dus via]a de la prima celul\ la fiin]a marin\ organizat\. odat\ trecut\ o frontier\ invizibil\. * S`nt un scriitor. continentul. . Se deplaseaz\ prin pulsa]ii. 1 ~n 1932. plesne[te [i cade la suprafa]\. `n ultima Dup\ miliarde de ani. Nuvel\? Un b\rbat care afl\ acest lucru se duce dup\ el. Ascunde-te `n lumin\. clas\ a cursului superior de liceu. ini]ial de dimensiunea unui degetar.

Nu mai exist\ Don Juan de vreme ce dragostea este liber\. pe deasupra abisurilor lichide. primul somn. la fel de lung\ ca [i prea lunga via]\. 388). 1 Camus mai notase declara]ii de credin]\ analoage. Eliberat de tot. Pe lespedea bucuriei. de-a lungul secolelor. 497. `nc\lze[te [i lumineaz\. regele e `n genunchi. ~n scurta zi care ]i-e h\r\zit\. poet [i autor dramatic spaniol. Angoas\). La fel de dur. 4 Filip al IV-lea s-a `ndr\gostit de o c\lug\ri]\ frumu[ic\ de la m\n\stirea San Plácido.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 568 568 ALBERT CAMUS CARNETE 569 Lumea te umple [i tu e[ti gol: plenitudine. alerg`nd `n lumin\. Gallimard. . Inchizi]ia fusese alertat\ [i scandalul a fost mare. Sf`ntul Igna]iu (jurnal spiritual) e „indignat“ c\ nu a primit din partea cerului confirmarea alegerii sale de c\tre Sf`nta Treime. Apa pl\cerii [i cea a m\rii s`nt la fel de s\rate. diavolul1. p.N. 1958. Alege-]i servitutea. 1954. sub la]ul sp`nzur\torii.) Don Juan [i acel Don Juan al lui Gregorio Maranón6. O. Idem: `i spune diavolului care-l ispite[te: „~n locul t\u“. prevenit\ de c\lug\ri]\. cu ochii `nchi[i. Exist\ b\rba]i care plac mai mult dec`t al]ii. bucurie. p. Exilatul domne[te. Accept\ ca s\ renun]i. Ca s-o `nt`lneasc\. Caietul al VII-lea. Nu cere. Milioane de al]i sori vor veni `ntru odihna ta. Fl\c\rile ghe]ii `ncununeaz\ zilele. f\r\ `ncetare. El a luat-o la fug\. * ~n Parabol\7 (p. 449. Zgomotul u[or al spumei pe plaja dimine]ii. nici nu refuza. versantul. Las\-i `mpreun\. ~n Omul revoltat. soarele `ntunec\. p\m`nt care e[ti de-ajuns pentru toate. Regele [i-a g\sit iubita ca [i moart\. De[i afacerea a fost `n\bu[it\. Dar nici p\cat. dac\ s-ar dovedi matematic c\ adev\rul este `n afara lui Hristos. ~n alt\ parte: c\ Dumnezeu este neschimbat. dormi `n nemi[catul incendiu. vede cum zboar\ spre o creang\ [i se a[az\ pe ea o pas\re care `ncepe s\ c`nte [i atunci apuc\ la]ul url`nd c\ este nevinovat. iat\-i pe ei goi. 451. 7 Parabol\ (O fabul\). iar diavolul imobil [i schimb\tor. 506. ~n Demonii. versantul zilei. Infernul l-ar face mai nefericit prin faptul c\ acolo se ia `n der`dere numele lui Dumnezeu dec`t prin suferin]ele pe care le `ndur\. Moartea. Dar maica stare]\. `l citeaz\ pe Meister Eckhart care afirm\ c\ prefera infernul cu Iisus dec`t cerul f\r\ El. traducere `n francez\ de R. f\r\ a te abate din drum. Sem\nat de v`nt. Dar pe v`rf? Un singur munte. Chiar [i `n val. ar prefera s\ r\m`n\ cu Hristos mai cur`nd dec`t cu adev\rul. [i m`ndru c\ tr\ie[te doar o singur\ clip\. `nconjurat\ de lum`n\ri. cu toate ceremoniile ei izvor`te dintr-o temere supersti]ioas\“ (Conrad. aservit ]ie `nsu]i. organizase o `nscenare. De la premiera sa. roman de Faulkner. 6 Gregorio Maranón (1887-1960). secerat de v`nt [i totu[i creator.carnete_Camus. Dar el 1 Cf. Apoi. a pus s\ se sape un pasaj p`n\ la pivni]a m\n\stirii. a[a cum este omul. ~n pustiu se sf`r[e[te singur\tatea. aceast\ dram\ este jucat\ `n fiecare an `n Spania la 1 noiembrie. de v\zut [i (p. Am`ndou\ vin din t\cere. Noaptea arde. condamnatul la moarte care spusese c\ este nevinovat recunoa[te apoi c\ nu e [i se resemneaz\. `n 1844. dore[te „mai degrab\ s\ moar\ cu Iisus dec`t s\ r\m`n\ `n via]\ cu altul“1. 558. * „Vanitatea oamenilor nu `nal]\ aceste locuin]e m\re]e dec`t pentru a primi `n ele oaspetele inevitabil. umple lumea la fel ca [i vacarmul gloriei. Exist\ un Don Juan al lui Lope de Vega: Promisiune ]inut\ (de tradus la fel ca [i Zorrilla)3. 2 Cf. 5 Editura Payot. * Pentru Don Faust2. Dragostea lui Filip al IV-lea pentru sora Margarida de la Cruz4 (de v\zut procesele celebre din Spania)5. nici eroism. Aservit celorlal]i: eliberat de nimic. Altarul t\u gol e aiurea. Cel care refuz\ se alege. 189 [i urm. Pe mare. `ntins\ pe un pat. din port `n insul\. la fel de bl`nd. Random House. 3 José Zorrilla (1817-1893). pp. Tu por]i masc\. din Madrid. ~n spatele crucii. medic [i scriitor spaniol care a studiat dintr-o perspectiv\ [tiin]ific\ personaje istorice precum Don Juan. Stavroghin `i spune lui {atov c\. Al s\u Don Juan Tenorio este o pies\ romantic\ `n care seduc\torul os`ndit este r\scump\rat prin dragostea unei femei. Raimbault. cel care jinduie[te se prefer\. 438 [i Caietul al VIII-lea.

Nu s`nt sigur [. Socoteala nici m\car nu e complet\. Aceasta este justi]ia uneori groaznic\ a acestei lumi. Nu cred c\ mi-ar fi sc\pat. c`t [i a minciunii tale. de incapacitatea mea de a-mi asuma angajamente. este crea]ia. orice ar fi f\cut ele. de `ndat\ ce se ata[a cineva de mine. care am revendicat [i tr\it toate libert\]ile. [i cu toate acestea am acceptat multe suferin]e. pesimismul `n ceea ce m\ prive[te. .]1. ca s\-mi fiu de folos nu m\ voi referi numai la aceast\ rece echitate a inimii. s\ nu mai suf\r pentru am\nuntele a ceea ce `n principiu recunosc ca drept [i legitim… * Ceea ce m\ ajuta de asemenea – echitatea –. Dar tu nu trebuie s\ fii trist\ de triste]ea mea. bine`n]eles. ci la preferin]a pentru tine. Chiar [i `n privin]a lui X. am f\cut tot posibilul ca s\ se retrag\. Poate c\ este adev\rat. nu supraabunden]ei unei iubiri care vrea s\ dea f\r\ s\ cear\ nimic `n schimb. M\ acuz uneori de a fi incapabil s\ iubesc. [tiu [i recunosc c\ e drept [i bine ca. * Am suferit din pricina celor ce mi le-ai dezv\luit. Tr\d\rii `i r\spunde tr\darea. Dar dac\ ar fi f\cut-o. {i este adev\rat c\ tocmai `n acest moment aveam nevoie de apartenen]a asta pe care mi-ai dat-o tu. `n]eleg dorin]a josnic\ de posesiune care m-a scandalizat `ntotdeauna la ceilal]i.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 570 570 ALBERT CAMUS CARNETE 571 * Te-am ales a[a [i asta m\ va ajuta s\ trec peste acest moment greu. Este vorba. m\[tii iubirii `i r\spunde fuga iubirii. Dar asta va trece. [i dac\ nu-mi pot `mpiedica inima s\ fie nedreapt\. La fel. s\ fi tr\it una sau dou\ libert\]i. 1 Un cuv`nt indescifrabil. Dar de c`nd s`nt `n criza asta. am f\cut tot ce trebuie ca s\-mi scapi [i tu. la r`ndul t\u. la tandre]ea pe care ]i-o port. c\ s-ar fi d\ruit chiar [i pe fug\ altui b\rbat. cu at`t mai mult am vrut s\ rup o anume vraj\. Dar poate c\ nu eram at`t de frivol cum spun. eu. `n tr\dare. cu fidelitate. la r`ndul meu. Iat\ de ce am suferit at`t din pricina fugii tale. pentru multiplicitate. acea acceptare dificil\ a mea [i a celorlal]i. Toat\ via]a. Po]i cuceri o fiin]\ nefiind tu `nsu]i cucerit. Poate c\ multe lucruri au provenit de acolo. din vanitate. Deci mi-ai sc\pat `ntr-un anume fel. din teama s\ nu mai suf\r iar. ~nc\ pu]in pesimism [i nenorocirea va str\luci la r`ndul ei: voi redeveni eu `nsumi. Dar. am f\cut tot ce trebuia ca s-o descurajez.carnete_Camus. `n acest soi de neputin]\. {i `n acest caz special. [tiu. dar am fost capabil s\ aleg c`teva fiin]e [i s\ p\strez pentru ele. le-am sc\pat tuturor de c`nd am vrut oarecum ca to]i s\-mi scape. ~n orice caz. ceea ce era mai bun `n mine. {i cu c`t fascina]ia acelui septembrie de alt\dat\ fusese mai mare.. este un fapt.. [tiu totu[i s\ o fac capabil\ [i de echitate. {tiu c\ am f\cut tot posibilul ca s\ te desprind de mine. N-am dreptate. Prima f\ptur\ pe care am iubit-o [i c\reia i-am fost credincios mi-a sc\pat refugiindu-se `n droguri. Nu-mi va fi greu s\ dep\[esc nedreptatea pe care ]i-o fac `n inima mea. ar fi fost o decizie datorat\ eroismului ei interior. preferin]a mea pentru fiin]e.

... 49 CAIETUL AL III-LEA: aprilie 1939 – februarie 1942....carnete_Camus...............367 CAIETUL AL VIII-LEA: august 1954 – iulie 1958 ....... 5 I................................. Dostoievski RISC ASUMAT FIICA GENERALULUI PLUM ISLAND CRIM| {I PEDEAPS| DEMONII IDIOTUL PUTERI EXCEP}IONALE CATACLISMUL FRUCTELE P|M~NTULUI TESTAMENTUL FR|}IA CAMPIONUL DIN ARKANSAS Joseph Finder Colin Forbes André Gide John Grisham ....... într-o formul\ grafic\ nou\.. C|DEREA EXILUL {I ~MP|R|}IA FA}A {I REVERSUL.....................302 III......... CARNETE: mai 1935 – februarie 1942 CAIETUL I: mai 1935 – septembrie 1937.. NUNTA MITUL LUI SISIF................153 CAIETUL AL V-LEA: septembrie 1945 – aprilie 1948 .....M........................ 9 CAIETUL AL II-LEA: septembrie 1937 – aprilie 1939 ............ 92 II.......444 APENDICE ....................535 CAIETUL AL IX-LEA: iulie 1958 – decembrie 1959 ................................................ cei mai reprezentativi autori pentru Cuprins NOT| ASUPRA EDI}IEI .... CIUMA... CARNETE: martie 1951 – iulie 1959 CAIETUL AL VII-LEA: martie 1951 – iulie 1954 ........... CARNETE: ianuarie 1942 – martie 1951 CAIETUL AL IV-LEA: ianuarie 1942 – septembrie 1945 ..........qxd 12/12/02 4:31 PM Page 572 biblioteca rao De la clasici la contemporani........545 biblioteca dumneavoastr\ Au ap\rut: Emily Brontë Albert Camus LA R|SCRUCE DE V~NTURI STR|INUL................238 CAIETUL AL VI-LEA: aprilie 1948 – martie 1951..... OMUL REVOLTAT VARA Robin Cook Nelson DeMille F....

Tolstoi I. I.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 574 Hermann Hesse JOCUL CU M|RGELE DE STICL| NARCIS {I GUR|-DE-AUR LUPUL DE STEP| UNICUL SUPRAVIE}UITOR DOCTOR FAUSTUS MUNTELE VR|JIT Nout\]i Dean Koontz Thomas Mann Gabriel García Márquez UN VEAC DE SINGUR|TATE TOAMNA PATRIARHULUI DOU|SPREZECE POVESTIRI C|L|TOARE DESPRE DRAGOSTE {I AL}I DEMONI Mario Puzo Ernesto Sabato A. de Saint-Exupéry Alex Mihai Stoenescu OMERTA ~NAINTE DE T|CERE CITADELA ISTORIA LOVITURILOR DE STAT ~N ROMÂNIA (vol.N.S. Turgheniev .carnete_Camus.R. Tolkien Mario Vargas Llosa R|ZBOIUL SF~R{ITULUI LUMII L. II [i III) ST|P~NUL INELELOR · Fr\]ia Inelului · Cele dou\ turnuri · ~ntoarcerea regelui HOBBITUL CAZACII {I ALTE POVESTIRI SONATA KREUTZER {I ALTE POVESTIRI UN CUIB DE NOBILI Franz Kafka JURNAL J.R.

14.com office@raobooks. de la 3 c\r]i în sus se acord\ o reducere de 15% [i titlul de membru al CLUBULUI C|R}II RAO.47. beneficiind de urm\toarele avantaje: Ve]i primi cu maximum de rapiditate c\r]ile comandate [i ve]i fi informat cu regularitate despre ultimele apari]ii.18.com A[tept\m scrisorile dumneavoastr\ pe adresa: Editura RAO C. În plus: • pentru 2 c\r]i se acord\ o reducere de 10%. 224. Pentru c\r]ile comandate.36 E-mail: club@raobooks.P.qxd 12/12/02 4:31 PM Page 576 clubul c\r]ii rao {i dumneavoastr\ pute]i deveni membru al CLUBULUI C|R}II RAO.carnete_Camus.com (15% reducere pentru orice carte comandat\) Libr\ria RAO din str. • Pentru detalii suplimentare ne pute]i contacta la tel/fax: (021) 224.72.21.12.31. editura suport\ costurile de transport prin po[t\. oferte speciale. 224. Turda 117-119 (v\ ofer\ reducere la c\r]ile RAO de 15%) .raobooks. planuri editoriale. 224. 2-124 Bucure[ti Acum ne pute]i g\si [i pe Internet: www.

You're Reading a Free Preview

Download