MISCARI CU SUPRAFATA LIBERA.

PIERDERI DE SARCINA LOCALE, LA CURENTI UNIFORMI CU NIVEL LIBER.

Conductor tiinific
Prof. univ. Dr. Ing. Anton Anton

Doctorand:
Ing. Ionut Dobrogeanu
Bucuresti, aprilie2013
UNIVERSITATEA TEHNICA DE CONSTRUCTII BUCURESTI
Miscarea fluidelor Clasificri:
n funcie de condiiile n care se desfoar, micarea fluidelor poate
avea diferite aspecte particulare.
Dup criteriul variaiei n timp a marimilor caracteristice ale fluidului
n micare avem:
micri permanente;
micri nepermanente.
Dup criteriul limitelor domeniului de micare a fluidului:
micri sub presiune;
micri cu suprafa liber;
micri n jurul unor corpuri imerse.

Miscarile cu suprafata libera - frontiera rigida formeaza doar o parte din perimetrul sectiunii vii,
restul fiind in contact cu atmosfera, (miscarea in rauri si canale, in conducte de canalizare,
albii naturale, etc.)
Comparativ cu sistemele hidraulice sub presiune, tratarea matematica a sistemelor cu suprafata libera este
mai dificila intrucat, pentru precizarea formei suprafetei libere, trebuie introdusa o noua marime
caracteristica numita adancimea curentului, de obicei variabila in timp si in spatiu.
Clasificarea generala a miscarilor cu suprafata libera este urmatoarea:
Miscari uniforme:
Lente;
Rapide.
Miscari neuniforme:
Miscari gradual variate:
Lente;
Rapide;
Miscari rapid variate.
Miscarile uniforme au liniile de curent rectilinii si paralele, viteza medie si
adancimea sunt constante in lungul curentului, iar suprafata libera este un plan
inclinat.
Miscarile neuniforme nu indeplinesc conditiile de mai sus; cele apropiate de miscarile uniforme, cu linii
de curent aproximativ rectilinii si paralele, se numesc miscari gradual variate.
Miscrile rapid variate prezint neuniformiti mari n variaia vitezelor sau a liniilor de curent (miscarea
cu suprafaa liber peste trepte, praguri, racorduri sau alte neuniformiti, peste deversoare, si, ca o
categorie special, saltul hidraulic care apare la trecerea de la miscarea rapid la cea lent). Curgerile cu
suprafaa liber pot fi cu sau fr antrenare de aer.
Energia specifica medie a miscarilor uniforme si a celor gradual variate poate fi exprimata prin
trinomul lui Bernoulli, care implica distributia hidrostatica a presiunilor in sectiunea
transversala:

g
V p
z H
2
) (
2
o

+ + =
PIERDERI DE SARCINA LOCALE LA CURENTI UNIFORMI CU
NIVEL LIBER
se datoreaza unei variatii pe distanta scurta a sectiunii, a formei sectiunii, a
formei traseului sau unui obstacol in albie (gratare, pile de pod...)
spre deosebire de conducte sub presiune, pierderile de sarcina locale sunt
insotite si de o variatie a nivelului suprafetei libere, aceasta fiind deformata
in raport cu suprafata libera a curentului uniform (rectiliniu, cu sectiune si
panta uniforme).
Presupunand variatia de nivel cunoscuta, deci vitezele cunoscute in
sectiunile aval si amonte, pierderea de sarcina locala h

r
se exprima in
functie de termenul cinetic intr-una din sectiunile caracteristice:
V = viteza medie in sectiunea caracteristica;
= coeficient de rezistenta, determinat experimental;
g
V
h
r
2
'
2
=
De asemenea, aceasta se mai poate exprima prin diferenta energiei totale,
intre sectiunile extreme ala tronsonului neuniform:
|
|
.
|

\
|
+ +
|
|
.
|

\
|
+ + =
g
V p
z
g
V p
z H
2 2
2
2 2
2
2
1 1
1

Ingustarea sectiunii albiei

Daca V
1
si e
1
sunt viteza medie si sectiunea in bieful uniform
amonte, iar V
2
si e
2
se refera la bieful uniform aval, pierderea de
sarcina locala ia forma:
g
V
h
r
2
'
2
2
=
Coeficientul ia valorile urmatoare:
La ingustarea brusca:

La o intrare in canal printr-un tronson care se ingusteaza
dupa o forma hidrodinamica se poate lua = 0.05

La ingustare continua, daca unghiul de convergenta este
<12 se aplica urmatoarea formula, in care = 0.1 :

e
2
/e
1

0.1 0.2 0.4 0.6 0.8 1

0.5 0.4 0.3 0.2 0.1 0
|
|
.
|

\
|
=
g
V
g
V
h
r
2 2
'
2
1
2
2

Largirea sectiunii albiei

La largirea brusca, de la sectiunea e
1
la sectiunea e
2,
se poate aplica formula Borda:

( )
2
2
1
2
1
2 2
1 2
1
2 2
'
|
|
.
|

\
|
=

=
e
e
e

g
Q
g
V V
h
r
La largirea continua se recupereaza o buna parte din h

r
in functie de forma conturului si de
unghiul de divergenta. Pentru a avea pierderi cat mai mici, acest unghi va fi <7. Pentru ca zona
de tranzitie sa nu fie prea lunga, se folosesc pereti de dirijare divergenti, facand intre ei un unghi
<7.
Intrarea se poate face si sub un unghi cu axa canalului >7, insa nu >12, daca peretii laterali ai
zonei de tranzitie se racordeaza lin cu peretii biefurilor amonte si aval .in aceste cazuri se poate
aplica formula urmatoare, cu 0.1< s0,2 .

|
|
.
|

\
|
+ =
g
V
g
V
h
r
2 2
'
2
1
2
2

Gratar format din bare drepte, paralele

Coeficientul de pierdere de sarcina depinde de raportul dintre grosimea
barei si distanta dintre bare, de forma sectiunii, de inclinarea gratarului fata
de orizontala, de inclinarea curentului in plan fata de planul gratarului.
V - viteza medie a curentului;
s grosimea unei bare
l latimea unei bare
b lumina intre bare
o - unghiulbarei cu planulorizontal
K coeficient
(= 0.182 pt bare dreptunghiulare in forma de pana cu muchiile de intrare
rotunjite;
= 0.318 pt bare dreptunghiulare cu muchii de intrare rotunjite;
= 0.504 pt bare dreptunghiulare)


g
V
h
r
2
2
2
=
o sin 4 . 2 8 3 . 2
6 , 1
|
.
|

\
|
+ +
|
.
|

\
|
+
=
l
b
b
l
b s
s
K
Curba
Curentii transversali circulari datorati fortelor
centrifuge facmiscarea foarte complicata si
cauzaeaza denivelari ale suprafetei libere. Din
aceasta cauza, atat calculul teoretic cat si
studiul experimental al pierderilor de sarcina
in curba nu sunt suficient de sigure.
Se pot lua unele valori aproximative, prin
asimilarea canalului cu o conducta