Sunteți pe pagina 1din 36

Viata nu se masoara cu numarul de respiratii pe care le aveti, ci in momente care iti taie rasuflarea. Downshifting!

Un om sta pe malul marii si cineva vine si i spune sa i prinda niste peste, iar el i spune ca nu, pentru ca sta pur si simplu si contempla marea. Acesta i spune: ti dau bani si nu o sa mai ai barca asta prapadita, o sa ti iei una mai buna. Tot nu vroia. Acesta ncepe sa i arate care sunt avantajele: daca prin i peste mai mult cu barca cea buna o sa poti sa ti iei un vapor si daca ti iei un vapor o sa ti poti face o fabrica de conserve de peste si o sa lucre e altii pentru tine si tu nu o sa faci nimic, la care omul raspunde: !i acum ce ti se pare ca fac" #enomenul downshifting $ sau %dincolo% de top management de Aurora &iiceanu Downshifting$ ul s$a nascut din refu ul societatii occidentale 'care de fapt este o e(presie postmaterialista) de a nu deveni sclavul valorilor materiale si de a$ti consuma toata e(istenta alerg*nd dupa bani, dupa o po itie ierarhica. Downshifting$ ul inseamna refu ul de a intra intr$o anume inregimentare 'prin dresaj), refu ul po itiei, refu ul salariilor mari etc. +deea de ba a este ca de fapt calitatea vietii individului, care este data nu de felul in care se po itionea a el din punct de vedere material $ nu iti trebuie atit de multi bani ca sa poti sa fii fericit, multumit n viata $, ci de faptul ca poti profita, sa icem inteligent, de timpul pe care il ai de trait, astfel nc*t sa nu devii un sclav al muncii. ,rin urmare, e vorba de o etica a muncii. Downshifting$ ul nu poate fi la noi, pentru ca noi suntem o societate care am demarat dupa -./ in plin materialism grosolan si e(agerat, in care banul si acumularea de bunuri materiale este odominanta a vietii. Toata lumea priveste cu admiratie si invidie desfasurarea cursei achi itiilor materiale, lucru care in strainatate a inceput sa fie pus sub semnul intrebarii. Din aceasta perspectiva un om din est 'din tarile postcomuniste) o sa fie mai bine imbracat decit unul din vest, o sa isi doreasca o masina mai buna, o sa fie, cum se spune,

victima societatii de consum intr$un mod cu totul necritic, o sa$si ia tot ce este mai scump si o sa o faca ostentativ si in mod e(cesiv. Deci noi, in momentul de fata, suntem o societate cu valori materialist $ e(cesive, spre deosebire de cealalta societate, in care oamenii profita de tot ce este modernitate pentru a spori confortul vietii, dar si calitatea ei. 0u cred ca nivelul de la care pornesc ei este mult mai inalt decit al nostru. Adica ei nu au o populatie care supravietuieste ca la noi si aceasta conditie ba ala, minima pentru a trai relativ decent este reali ata cam la toate categoriile sociale. #aptul ca e(ista oamenicare stau pe strada, sau care refu a sa intre in alt tip de inregimentare, in aceasta ordine a vietii, tine si de o patologie sociala care este legata de postmodernism, nu tine de saracie, pentru ca in strainatate abundenta de lucruri materiale fac sa e(iste oanumita satietate. 1u alte cuvinte, cu doua perechi de blugi si cu ece maiouri poti traversa o vara. 2oi cred ca suntem intr$o perioada in care a inceput sa se vada aceasta adictie de shopping, care tine de centrarea de materialism, prin manipularea sau si prin manipularea data de publicitate, care indeamna necritic catre consumerism. Asta nu inseamna ca la ei nu e(ista asa ceva, insa sunt mult mai potoliti si ceea ce este interesant este aparitia acestui curent critic ca schimbare a stilului de viata. &a noi nu e(ista deloc o atitudine critica, ba dimpotriva, cum am mai spus, este vorba de invidie si chiar o rautate de a scotoci, sa ve i cit si$a mai luat, cite vile si$ a luat, cum e vila etc. 0(ista o dorinta evidenta a unora de a fi invidiati pentru bunastarea lor materiala e(cesiva pe care ei o corelea a cu reusita sociala sau cu reusita e(istentiala. 2umarul, cantitatea contea a, si pretul. +n general downshifting$ ul pune accentul asupra unei idei importante: e(ista si alte laturi ale vietii care sunt importante si pe care le poti reali a daca ai bani, dar nu neaparat foarte multi bani: relatiile, prietenii, placerea de a sta la ora 33 dimineata pe malul unui riu, sau tre itul de dimineata la ora 3/, cu ga eta in pat etc. 4edem o graba teribila a tinerei generatii de alerga dupa bani si de a uita sa traiasca. ,entru ca sa ilustre acest lucru am gasit un te(t foarte critic, in care un specialist in mar5eting se refera la ce se intimpla la noi in 6omania :%am va ut fete care, atunci cind s$au angajat in agentie, erau ca niste mere sanatoase din care iti venea sa musti cu pofta7 asta i sunt niste scovergi iradiate de computer. 8ricum, ar gasi cu greu un barbat la ora la care pleaca de la birou si daca ar apela la solutia cea mai la indemana, un coleg de birou, tot nu ar plesni$o: e cunoscut

faptul ca stresul cau ea a sterilitate masculina. ,robabil ca la ora la care scriu aceste rinduri ele se afla tot la birou bibilind un mediaplan sau pregatind press release$ul unui client isteric si mitocan care nici macar nu stie sa spuna%multumesc%. ,entru simplul motiv ca %doar te platesc, nu"% +n niciun loc, sau meserie, densitatea de impostori pe metru patrat nu e mai mare ca in mar5eting si publicitate. 0 interesant ca mai mult este afectata partea feminina, pentru ca, daca inainte e(ista acest stereotip $ cind ai o fata este bine sa intre in invatamint 'invatamintul a fost totdeauna femini at, pentru ca iti permite sa mai cresti un copil, sa mai faci o mincare, sa mai stai pe acasa si sa ai timp pentru datoriile de femeie, care trebuie sa tina si o casa), asta i, este ciudat pentru ca nu se mai intimpla, fetele nu se mai fac deloc profesoare $ intra in jurnalism, daca au noroc lucrea a la televi iuni $, iar cele care mai e(ista se duc mai degraba la gradinite particulare pentru bani mai multi. Deci,majoritatea intra in jurnalism si in mar5eting, profesii e(trem de consumatoare de timp, e(trem de mobile si de dinamice, la care salariile pot fi substantiale, dar daca stai sa te gindesti mai atent iti dai seama ca de fapt sunt foarte prost platite pentru cit de rar dai pe acasa. De ce a aparut downshiftingul" ,entru ca este vorba de manipulare, de o anume conditionare in privinta statutului de consumator. !e ice ca femeile vin tar iu acasa, dar cu foarte multi bani, cu banii aceia cumpara foarte multe lucruri si il fac pe copil sa devina la rindul lui consumator si il conditionea a. 1opilul, la rindul lui, este plin de bani, dar fara parinti $ copilul neglijat dar cu bani, poate ajunge violent, sau poate fugi de acasa. 1onsumul de droguri este si o forma de protest nu numai o adictie, un semnal de alarma pentru parinti, pentru ca imitatia nu este suficienta ca sa e(plice raspindirea acestui fenomen. 1a fenomen, downshifting$ ul nu merge la noi, mai ales pentru ca el are si o componenta intelectuala, care include preluarea critica a valorilor, posibilitatea de a fi refle(iv cu propria ta viata, plasarea intr$un cimp al invatarii de calitate ai al cresterii personale, practic imposibila in conditiile in care stai ece ore la serviciu, te duci la wor5shopuri, teambuilding$ uri 'aflate la noi inplina moda). Toate duc la confiscarea individului pentru profit. Tineti minte ca in -./ atractia fata de domeniul privat a fost marita si prin schimbarea limbajului de nomenclatura a muncii, orice contabilera director economic. Toate aceste etichete care citeodata nu mai aduc bani, dar care psihologic motivea a individul si il fac ca sa accepte sa

lucre e mai mult, uneori fara o crestere salariala, pentru prestigiu, flatea a nevoia de statut. 0ste vorba despre o nevoie psihologica folosita foarte mult in manipulare. Atita vreme s$a spus ca nu este bine sa e(iste relatii sot sotie la slujba, acum se reia ceva care seamana foarte mult cu comunismul. Dimpotriva, trebuie sa fie casatoriti, sa stea cit mai mult acolo, sa aiba gradinita pentru copii si unde sa manince, individul nu mai are decit wee5$endul care uneori poate fi petrecut cu colegii de la slujba in continuare, deci practic este o %deprivati are% a individului. Acesta se intimpla la noi si oamenii nu au nici un pic de spirit critic, au sarit cu atita graba in aceasta poveste care este realmente gindita foarte bine,tocmai pentru a confisca total un individ in favoarea profitului. ,sihologii s$ au gindit foarte bine, creste numarul de divorturi, femeile si barbatii nu mai pot sta impreuna nici macar in wee5$end deoarece toate aceste reuniuni 'teambuilding$ uri) se fac de obicei in afara, se cheltuie foarte multi bani, te incinta ca este un hotel scump, dar trebuie sa raspun i la intrebarea ce se intimpla cu familia, pe care nu poti sa o neglije i. +deea transmisa prin downshifting este aceea de a invata sa stii cind sa te opresti, pentru ca nu ai nevoie de mai mult ca sa poti sa ai satisfactii nebanuite in viata, sa nu devii un robot, un om %simplificat% , un nevrotic sau un isteric. Acesta necesita o depasire a ideii de supravietuire, un om care supravietuieste fie nu mai face nimic si atunci il tiraste societatea ca stat, fie intra in aceasta cursa pentru ca nu mai vede nici o alta alegere. 1ind ai foarte multi bani si continui sa muncesti ca un robot, sau cind ai mult mai mult decit iti trebuie, ideea de a reconsidera ce iti trebuie 'cu cele doua componente: materiala sispirituala) e vitala. ,artea spirituala nu se poate face in supravietuire. Deteriorarea relatiilor interpersonale este o consecinta a lipsei de timp. 4edem in filme politisti e(traordinar de motivati, care lucrea a foarte mult si sunt parasiti de sotii 'aici poate ca nu este vorba de partea materiala ci de faptul ca nu esti in stare sa ai o proportie fericita, echilibrata intre investitiile pe care le faci profesional fata de cele pentru familie), care stau cu o sticla de whis59 singuri in camere destul de modeste. 0ste vorba de a$ti regindi e(istenta si de a vedea ce prioritati trebuie sa ai in raport cu o e(istenta in care sa nu uiti ca e(ista si natura si timp liber, sa revalori e i prietenii si lectura, sa te uiti in dreapta sau stinga, sa ai surse multiple de satisfactie personala. Acest lucru cred ca la noi inca nu este posibil, suntem inca morti dupa vitrine. 1red ca

downshifting$ ul aduce o mai buna convietuire intre %a fi% si%a face%, pentru ca se ice ca occidentul este centrat pe %a face%, fara simt critic, iar ceilalti sunt pe %a fi%, fara simt critic 'se ice ca in +ndia e(ista obe itate spirituala, iar in America e(ista obe itate materiala). Totusi in civili atie e(ista nevoia de confort, de a nu te chinui, nu poti dormi pe strada, nu poti trai in halul in care se traieste in tarile cu obe itate spirituala. 2u suntem in stare sa luam ce e bun dintr$un loc si ce e bun din celalalt loc si sa facem o sinte a care sa fie superioara fiecareia din cele doua forme, sa nu traim in e(treme. 6etina isi pierde sensibilitatea atita vreme cit nu mai e(ersea a alt peisaj decit canile de cafea, aparatele de facut cafele si monitorul computerului. De altfel si lectura s$a pierdut tot din acest motiv si cred ca se petrec anumite lucruri foarte interesante din punct devedere psihologic: se mareste nevoia aceasta isterica de alternanta, de schimbare pe care o propune modernitatea in detrimentul capacitatiide concentrare. #ilmele de actiune induc un ritm alert al vietii, care se rasfringe asupra psihismelor noastre. Toefler spunea ca oamenii nu mai investesc in alti oameni, investesc in obiecte de aruncat, de unica folosinta. Un anumit tip de cultura a relatiei se pierde, avind in vedere ca suntem intersanjabili, oamenii nu se mai fi(ea a in relatii de lunga durata, suntem ca intr$o miscare browniana, toti oamenii sunt frumosi, frumusetea se vinde, aceasta cursa de a fi altul si un refu de a fi tu pina la urma. Aceasta necorelare intre nevoia de afirmare a 0u$lui 'a devenit din ce in ce mai mica afirmarea de sine, trebuie sa semeni cu 1her, cu:ritne9 !pears) si dependenta de altii, de grup, repre inta o negare aunor principii psihologice adinci, care sigur modifica structura personalitatii. 2evoia e(cesiva de imitare $ modelele celebritatii $, admiratia pentru persoanele cu vi ibilitatea sociala, care apar la televi iune, publicitatea, aceste identificari care se propun si care sunt preluate cu totul necritic este proprie pre entului. Televi iunea este o oportunitate foarte cautata pentru ca vi ibilitatea sociala poate avea efecte po itive: gasesti o slujba, iti faci relatii, te poti cupla, poti sa faci aranjamente, te poti %mar5eta%etc. Downshiftingul este un si un refu al formei fara continut. Asta i, industria schimbarii, a denaturarii, sau a renaturarii chirugia estetica, de pilda, e la moda pentru ca inegalitatea prin natura era singurul lucru care facea ca oamenii sa fie diferiti cel putin din punct de vedere fi ic. Acum daca se pierde acest lucru $ cum este si firesc $ posibila e(plicatie ar fi ca nu putea sa se nasca

decit intr$o epoca in care s$a lansat transplantul si clonarea. 1ineva spunea intr$ un interviu ca %toti oamenii vor fi foarte diferiti, foarte frumosi, la fel%. 2u este decit o schimbare a formei, continutul nu contea a. +maginea este totul. !untem in pline provocari ale identitatii: cine esti, ce alegi, de unde esti, din ce grupa faci parte. Avem foarte multa informatie, cimpul de alegeri este urias, dar ne lipseste discernamintul si nelipsesc criteriile. De ce este bine asa si de ce nu este bine asa" Daca inainte opo itia ntre bine si rau avea o demarcatie clara, e(istau percepte religioase $ asa e bine, asa nu e bine $, asta i nimeni nu iti spune ce e bine si ce e rau. Tu trebuie sa alegi si sa suporti consecintele. 0D: 0stimati ca vor e(ista niste apropieri intre marile companii si fenomenul downshifting, pentru a impiedica e(odul de capital uman catre aceasta deschidere a vietii" A&: 2u stiu, ma gindeam ca e(act acest eva ionism va fi preluat decineva care va vedea un profit, l$ar prelua si apropia, l$ar transforma intr$un profit in sensul ca nimic din ce rasare ca germene de interes nu ramine ascuns. Aici cred ca e(ista un pericol pentru ca sunt de acord ca s$a nascut transplantul. Apar, insa, si forme patologice ale unei intentii bune de la inceput. De altfel, in cartea lui :eigbeder chiar acest lucru se spune: ca te refugie i pe o insula si acolo se reia acest ciclu, in sensul ca incepi sa te plictisesti ca ai numai natura, ca maninci, ca stai degeaba, ca ai multi prieteni si intri intr$un alt tip de nevro a. 0D: 4orbim de o limita a downshiftingulul, daca mergi catre e(trema aceasta te paste ruperea totala de lume. A&:;aideti sa luam fenomenul %hippies%, care sa icem ca nu poti sa il ve i ca un downshifting, insa intr$un fel de avangarda poti sa il ve i daca fortam putin lucrurile. 6efu scoala, refu caldura, refu apartamentul, acest mit al lui 6obinson 1rusoe care ne bintuie din cind in cind si pe care se ba ea a si eva iunea catre tara, catre rustic. Dar ce s$a observat pina la urma" &a primele boli mai dure, au fugit la spital. ,rin urmare, e foarte greu sa iti asumi ceva cu totul nou. ,ina la urma suntem convinsi si de beneficiile socialului. +deea este ca stilul de viata a devenit o problema, a alegerilor in societatea de asta i. &a un moment dat se spunea despre femei: te mariti repede, faci repede un copil, il cresti pina la <=, <>, <? de ani si la <? ani cu un copil mare iti incepi viata. ,oti face o facultate, esti inca tinara si poti sa iti reiei o alta viata. !e poate si invers, iti

incepi cariera, lucre i de innebunesti si la @A, @B ani cind esti pe ultima suta de metri faci un copil. Acum la noi se poarta adoptia, anumite categorii, din varii motive s$au gindit sa impace si capra si var a si atunci isi fac o cariera, castiga bani si fiind si mai eliberate de maternitate, adopta copilul ca o forma de a compensa frustrarile. ,e de alta parte, copilul devine o forma de lu(, pot sa imi permit un copil in conditiile astea, nu ca il fac sau il iau si il cresc, pentru ca eu fac banii, eu i$am facut si nu depind de nimeni. 0ste o actiune voluntar $ monoparentala la aceasta categorie. Avem foarte multe forme. Una peste alta ideea este ca stilul de viata incepe sa preocupe foarte mult individul si cred ca daca o luam filo ofic, motivul se naste din ideea aceasta a utilitatii vietii. +nainte viata se traia, acum trebuie sa ii gasesti o justificare. 0D: Adica intii traiesti particica aceea de viata si dupa aceea itimai trebuie alti 3B ani sa o e(plici. A&: 0(act. +n orice ca omenirea este e(trem de pestrita si e(ista foarte multe formule pe care ti se propun ca fe abile. 1ind am is de subdivi iuni m$am referit de e(emplu la casatorie. 4rei relatii seriale fidele sau vrei hopuri, urcusuri si coborisuri, incet incet,ai facut o investitie in cineva, sau mergi in aceasta idee de relatii seriale. Ai de ales. 0ra mult mai comod cind ti se spunea cum trebuie sa faci. 0ra clar ca era inspre binele tau sa preiei un model. Acum esti pus in fata multor modele, submodele sau contramodele si trebuie sa alegi ce vrei.. +deea este ca viata nu are sens, ca trebuie sa ii dai tu un sens. +nainte avea un sens in sine, acum trebuie sa ii gasesti tu sensul, ceea ce repre inta o intreprindere destul de dificila. Uneori am va ut ca acest lucru poate fi si una dintre e(plicatiile sinuciderii la tinerii care nu gasesc acest sens. 1el care sa$ti spuna ca merita sau ca este o datorie sa traiesti. Ceneratiile mai vechi nici nu si$au pus problema, traiau pur sisimplu. 0D: +n privinta mediului romanesc spuneati ca downshifting$ ul nu e de interes, de actualitate. ,uteti face o estimare, in privinta a ceea ce ar mai trebui sa treaca peste noi, ce ar trebui sa mai invatam pentru a ajunge in iposta a de a marsa catre acest fenomen" A&: 1red ca ar trebui sa fie mai multa bunastare materiala, pentru ca refle(ia fata de propria viata in termeni mai evoluati nu se face decit in momentul in care ai asigurate conditii de viata decente. 2u neg ca oamenii care sunt foarte saraci nu

isi pun probleme de ce sunt in halul asta de saraci si de ce viata este atit de amara, dar o fac in alti termeni decit cei care au tot ce le trebuie, sau in orice ca sunt multumiti si isi pun problema ce fac cu viata lor. ,rimii trebuiesa lupte ca sa traiasca, iar ceilalti trebuie sa dea un sens vietii. 0ste o mare diferenta. 1ind am citit despre downshifting pot sa va spun ca mi$a venit in cap un banc destul de banal, de altfel, care prinde e(traordinar de mult acest fenomen: un om sta pe malul marii si cineva vine si ii spune sa ii prinda niste peste, iar el ii spune ca nu, pentru ca sta pur sisimplu si contempla marea. Acesta ii spune: iti dau bani si nu o sa mai ai barca asta prapadita, o sa iti iei una mai buna. Tot nu vroia. Acesta incepe sa ii arate care sunt avantajele: daca prin i peste mai mult cu barca cea buna o sa poti sa iti iei un vapor si daca iti iei un vapor o sa iti poti face o fabrica de conserve de peste si o sa lucre e altii pentru tine si tu nu o sa faci nimic, la care omul raspunde: si acum ce fac" ,robabil ca acel om avea o casa deasupra capului, vremea era destul de ospitaliera cu el, peste putea sa isi prinda daca ii era foame si nu isi dorea sa intre in aceasta cursa. 0D: 1onsiderati ca oamenii care au beneficiat de provocarile downshifting$ ului intr$o anumita portiune a vietii lor vor fi capabili sa genere e alte valori pentru societate decit cele la care au apelat initial, adica vor putea sa genere e valori postmoderne"Daca da, in ce sens" A&: 1red ca da, in sensul ca poate sa arate faptul ca avea de mic maimulte motivatii, hobb9uri, de a fi plasat mai realist intre principiul placerii si principiul realitatii, te face ca oricind sa te poti opri si sa ai ce face, sa nu ramii gol. ;obb9$ ul, cum se ice in sociologie, raspunde unui eu neutili at. 4orbeam de principiul placerii si principiul realitatii: e(ista principiul realitatii, trebuie sa faci un pact cu lumea, cu nevoile, dar trebuie sa iti ramina ceva care, sa raspunda unor nevoi personale, sa$ti dea satisfactii. 0ste de dorit sa iti ramina permanent niste lucruri pe care vrei sa le faci. Trebuie sa stii ce sa faci dupa aceea. !unt foarte multi oameni care se plictisesc, care nu isi dau seama ca ar putea fi folositi, iar societatea nu ii foloseste, ei devin resurse umane care se irosesc. Dar la noi e(ista acest curent, daca nu$ti da bani sa nu faci. Aici remarc o deosebire fata de lucrurile bune pe care le$am descoperit in strainatate, ca mai poti fi util, ca mai poti sa te duci undeva, sociali area in orice ca este un fapt po itiv, nu poti sa te retragi din lume. 0ste nevoie in aceasta viata de relatii, ori pentru aceasta trebuie

sa intelegi ca uneori ti se face un bine, ca lucrurile nu sunt alba $neagra, ca sa poti sa spui ca te duci sa te ocupi de niste copii parasiti sau de natura, dar daca nu imi dai nici un ban mai bine stau acasa. 0 foarte gresit pentru ca foarte multi oameni intra in depresie tocmai pentru ca nu sunt relationati sau nu$si gasesc o utili are. Acesta este un lucru negativ in societatea romaneasca. !igur ca e(ista oameni saraci care trebuie sa alerge dupa bani si nu pot face astfel de lucruri, dar sunt oameni care care ar putea face ceva, dar care prefera sa stea pasivi. Downshiftingul presupune o schimbare de stil de viata pina la urma, stilul vietii se schimba total, dar pe de alta parte el nu putea sa apara la noi in societate, la noi este prematur sa admitem o asemenea evolutie. 2u neg insa ca sunt oameni care ar putea sa faca downshifting si nu fac, ceea ce inseamna ca fie sunt definitiv pierduti, fie ca nu au alte resurse, fie nu au nici o motivatie intrinseca, adica in sistemul lor de valori prietenia, natura, lectura, informatia, etc, nu e(ista. +n incheiere as spune ca oamenii cauta frumusetea vietii in marile reusite si asa mai departe, fara a acorda importanta gesturilor mici, cotidiene. De fapt acestea fac cursul vietii. 4iata are si ceva care trebuie trait, adica munca e foarte buna, insa ideile despre munca si activitate trebuie reconsiderate. &ucrurile mici sunt importante. 0ste ca atunci cind esti concentrat pe ceva si nu mai ve i nimic in jur.

Cum poti iubi, fara sa cunosti fara sa vezi chip, fara sa stii? Pe cine de fapt iubesti? Dar iubesti, si iubesti cu pasiune! De unde vine pasiunea? De pe ce meleag? Cine din mine naste pasiunea? Si da, te iubesc.. simt dintotdeauna, In prima clipa ce ai aparut in viata mea, vedeam doar un nume. n nume ce nastea in mine senzatii n nume , cu un anumit

timbru si rezonanta !are cine se manifesta, sub numele si forma ce o ai? Pe cine iubesc io, din tine? Ce de asteptari se nascura din tot ce nu era, sau era si doar prin tine iesira in lumina Iubirea aceasta vibrationala dincolo de toate " iubire sau ce? #i ceva ce$mi apartine mie? Ce anume este ? Si , de ce mi$ar apartine ceva? Si de ce ma cheam atat de intens Si de ce, sa ma dezvalui tie In toata goliciunea sufleteasca Ca unui duhovnic Cine esti tu, suflete?

oscilez toata in %urul tau situatiile apar, sunt noi si altele reies la lumina undeva din adancul meu te vad , in fata mea ma privesti, ma tii de maini si cu mine plutesti intr$un dans de ce nu tremur si de ce increderea din mine sau a ta, ne dezvaluie un taram, undeva indepartat in care doar noi e&istam un intreg plenar. Cine$mi esti si cine$ti sunt? Privesc acum ochii' Ce d(%a au aparut in fata mea #cum ai si chip, si vocea Parca e vocea mea Cine esti suflete Si de unde ai aparut? De ce vocea$mi )ti este vocea? De ce inima$mi o regasesc in a ta

Spune$mi suflete' Pune$mi picatura, inapoi in ocean Comments* 1 Comment

sunt sau nu sunt?


Posted martie 7, 2010 by anetagiocas Categories* Iubire si Lumina, eu, iubirea, noi, suflete pereche, tu

+asa$ma sa vin din inima ta Doar asa vei sti ca sunt io Doar asa ma vei recunoaste Iubitule, Doar asa..ma poti vedea ,u ma cauta nicaieri #ici in inima ta, sunt Si ascult, dorinta ta -a cauti, si nu ma vezi totodat Sunt una cu tine

In tot , chiar aici in inima ta Vei vedea, atunci cand vei capitula # ma mai cauta Si doar atunci, ma vei vedea .iindca tacut, te vei Intoarce in inima ta Si aici , tacuta , te astept Iubirea mea /esemnat, tot nu vei vedea Si fiindca , d(%0 esti aici mi$ai permis, a ma dezvalui cu toata prezenta in viata ta priveste iubitule' sunt sau nu sunt.. iubirea din inima ta?

Comments* Be the first to comment

iubirea de Acasa!
Posted martie 7, 2010 by anetagiocas Categories* Iubire si Lumina

mi$e lacrima ocean ocean de sete insetata si plansul tremurand in geamul sufletului casa nu$s nicaieri si$n toate sunt la mine$n suflet e acasa o mai fi si$alta casa pe pamant in care eu sa fiu #casa? De$ti regasesc iubirea In a ta casa..vesnic voi fi si io #casa Comments* 1 Comment

am chemat focul
Posted martie 5, 2010 by anetagiocas Categories* Iubire si Lumina, eu, iubirea, noi, suflete pereche, tu

Am chemat arzandu-mi dorul Dorul nespus, tacut si tainic Mister nepatruns Focul, flacara smerita din candela Focul sacru al creatiei Focul meu interior Propulsat de dorul casei Acasa mea, inima mea Inima mea si iubirea din ea Iubirea din ea Ce tine in puls omenirea Omenirea ce-si mangaie Vietuirea itandu-si sau re-amintindu-si !!!!!!!!flacara ce arde iubireaaaaaaaaaaaaaaaa

Comments* 1 Comment

aripi de lumina
Posted martie 5, 2010 by anetagiocas Categories* Iubire si Lumina, eu, iubirea

Aripi de lumina,

itate intr-o amintire

Fugara, pastrand doar nuanta Voalului subtire, ce adie Pe crestele muntelui interior Fluturand dorintele Aspiratiile, nazuintelor Dorului si aleanului calator Calator printre stele, infinite mistere Atarnandu-mi aspiratiile si "isele de #meul $carul mare%! leganat pe-un cer "ast Dand drumul in dans!plutitor &uturor amagirilor, unui eu''muritor (umea mea! e lumea unde iubirea e casa (umea mea e lumea, unde gandirea )u filtreaza iubirea (umea mea e si aceasta lume Ce o "ad doar din mine Prin ochii iubirii Da-mi aripi de lumina

*a pot sa ma ridic din nou''spre infinit

Comments* 1 Comment

Noi
Posted martie , 2010 by anetagiocas Categories* Iubire si Lumina, eu, iubirea, suflete pereche, tu

)oi *i nu e pentru a crede *i nici pentru a o sti Ci, se implini+ O stii, Ca nu stiu prea bine Ce e cu mine Adica, De sunt ori ba -umatatea ta

De eu sunt complet *au imperfect Cum simti, .sti complet *i da, esti perfect+ Dar acuma stiu Ca nu e pustiu In uni"ersul creat *i manifestat )u mai /udeca Fii doar inima *i de aici fii &ot ce esti, doar fii n suflet alearga *pre a a cerului poarta *i pe drum regaseste Partea ce-i lipseste Iar acum intreg .l "oios paseste *pre poarta de taina Ce deschide-o cale In nemanifestare *i tot ce parea atunci

ca e0ista Acum in mod tainic se dizol"a *i rasare o floare O incantare Pe strune di"ine *i "oci diafane &otu-i lumina &amaie si smirna .couri de suflet Cantare si cuget nite in taina *ub o frumoasa haina De iubire si daruire Iz"or nesecat Pentru cel insetat *i cel calator *i spirit di"in &e poarta senin Doar prin acea poarta Dez"aluindu-ti taina Cea minunata In taina te-asculta''

In taina esti!' Iubitule &aina din mine tacuta &rezeste-mplineste *i se daruieste, iubire di"ina Ceea ce tatal "oieste acuma prin tine . acum demiurg .l pleaca in zbor Pe gene de amurg *pre lumea creata *pre a darui Ce mai deunazi primi &aina cea mare A iubirii chemare *pre cerul cel sfant &uturor pe pamant *i cine asculta A lui chemare si canta *e-nalta cu el )emuritor spre cer Iubitule ''ma topesti *tii ce inseamna asta,! &e imbratisez cu iubire! stiu, simt

chiar din inima &a chiar din inima Mea a mea sau a ta, eterna a (ui Celui Creator+ binecu"antata fii dulce zori de zi binecu"antata fii dulce stea din noapte si zi binecu"antata fii a iubirii soapta ce te daruii!inimii in data binecu"antata fii creatie toata gratie di"ina, di"in re"arsata si manifestata'' fii binecu"antata+ Comments* Be the first to comment

da
Posted martie 2, 2010 by anetagiocas Categories* Iubire si Lumina, eu, iubirea

Imi tremura pasul

Imi tremura glasul te-am regasit *i nu e pentru a crede *i nici pentru a o sti, Ci , se implini+

Comments* Be the first to comment

aripa de inger
Posted martie 2, 2010 by anetagiocas Categories* Iubire si Lumina, eu

Aripa &a de inger &rezeste in taina (a mine a doua Alta a doua (a tine aripioara Iar trupul Precum "ezi . al nemuririi *i zborul Ce insasi Dorul il Poarta .ste portalul Dimensiunii Din ce-am "enit si asteapta e-o singura inima si asta , o stim prea bine

o inima ce bate intr-un ritm Iubire Iar pulsul )e poarta *i dansul *pre poarta rmeaza-ti 1itmul Propriu In zbor &e-nalta Iubind din tot sufletul (in si usor ni"ersul Infinitei Iubiri cine-mi sunt *i cine-mi esti Doar &u Doamne Ce prin noi toti &e manifesti+ &oti suntem unul *i asta o stim

*i-atunci ce ne ramane *a ne iubim, *a ne acceptam e0act Asa cum suntem *a ne respectam Asa precum noi "rem A cere cui"a, ce"a Ce crezi ca nu ai Inseamna sa negi )atura di"ina A &a+ *i n-o "oi face-o )icicand Caci, taina ce-o Port . un sfant *i-atunci Ce-mi ramane Decat sa ma darui din mine Pe tine, pe mine *i poate oglinda n-o "ad si n-o mai stiu

ce chip imi reflecta spre a ma descoperi si-n inima pulsul scade si apoi, cand m-atinge un inger pulsul imi creste si "iata-mi trezeste si cum permis-am oare s-adorm in ale taine trezeste in mine lumina trezeste in mine iubirea si re-adu-mi aminte cine-mi sunt si ce caut in lume si cine-mi este lumea si cine nu este lumea si-aie"ea-mi sclipesc mii de raze si-mi spun tu de crezi ca esti lumea

te-nseli! te afli in lume mister creat obser"a aceasta lume caci nu esti a ei si poti sa o "ezi dar fa-o din tine contempla-ti "iata si tot ce constient creezi+ &u Dumnezeul, din taina'' tu esti!te iubesc+ Comments* Be the first to comment

e darul tau de a te vedea


Posted martie 1, 2010 by anetagiocas Categories* !ncategori"ed

De$as putea Sa$ti dau deoparte iluzia Ce$ti poarta mintea

Intr$o realitate Presupusa #s face$o Dar cui ar folosi n$ai putea vedea nici macar irealitatea si te$ai aventura intr$o presupusa stare de a fi #r fi Caci tot n$ai putea vedea si atunci care e darul? dincolo de toate constientizarea ta! valul singur da$l deoparte ai sa vezi ca nu e&ista diferente traiesti miracolul de a fi una cu totul 'aici, acum'.doar cand tu

vei vrea..vei vedea!!!

Comments* Be the first to comment

ghioceirasunandAUM
Posted martie 1, 2010 by anetagiocas Categories* Iubire si Lumina, eu

I"esc spre zori de ziua Mladite calde *i plapande A dragostei eterne A spiritului pur Adie in "ant Vestind si incantand . prima"ara iara In cantul lor sua" *unt ghioceii tainei

Din infinit al lor meleag *i iarasi puritatea *i inocenta *e re"arsa *i incantarea! Copilariei!lui Acasa *e mladie si rade In soarele-pri"irii Incanta si dezmiarda Porneste dara Oriunde ai fi 1idica-ti iara sperantele Inspre a reusi *i chiar de "antul bate *i ploua iar si iar Pri"este dar''departe *i nu a"ea hotar &ii soarele in suflet *i stelele sclipesc (una se impleteste Intr-un mister ceresc 1enasti si te-mpleteste Cu ale pasarilor

&riluri *i canta si "oieste In dansul cosmic *i sunet cristalin Al clopotelului miracol n ghiocel timid Primeste taina Ce "rea sa ti-o impartaseasca *i daruie-ti in clipa Iubirea ta cereasca Innobileaza clipa Cu sfant margaritar Din roua pura A ochilor ocean Ocean al puritatii *uflet imaculat Fii dara prima"ara In toate!aspectele Fara hotar Mireasma pura, noua In flori de prima"ara Imbraca-ti corpul *i zburda!

iara, Copilarie iara! Iar rasul sa iti fie clinchet cristalin a bucuriei ce-o porti in suflet de copil al uni"erului in plina prima"ara'' O pace blanda din inimioara *i bucuria''soarelui Ce iar''straluce 2n ochi Din clipa ce se naste Acum!prin tine, iara . inceputul!clipei Ce tu ii dai "aloare Fara de tine, n-ar e0ista )ici soare Miracol al creatiei .sti totul, si in tine . tot!ce este!' !A M! trezit!' Acum!

si pururi "iata iarasi din infinit in infinit+

Iti ofer ghiocei''prin intregul uni"ers, din toata inima''si-ti doresc, oricine ai fi, caci esti! o prima"ara in toate aspectele "ietii tale, o prima"ara in tine insuti, o reinnoiere a &O& ce esti si manifesti, o Prima .0presie Di"ina a &a impreuna cu &otul+ &e iubesc''(a multi ani+++ )amaste Comments* Be the first to comment # $lder %ntries &e'er %ntries (

Pagini

)cas* Corinteni 1 +umi

martie 2010 +u -a -i 1o Vi S2 Du # ,eb 1 2 - 5 . 7

martie 2010 +u -a -i 1o Vi S2 Du / 0 10 11 12 1 115 1. 17 1/ 10 20 21 22 2 2- 25 2. 27 2/ 20 0 1

Posturi recente

iubitule , oriunde ai fi asculta1ti 2ocea3 ma regasesc in 4ine, !na cu Creatorul din tine 2orbeste Iubirea ,ii, caci55%sti6 )cum , sunt toate )cum din &ou darul ingerilor doar3a fi

Comentarii recente
7i8aela 9ensibilitat3 on darul ingerilor 'l8 on din tine 2orbeste Iubirea 7i8aela 9ensibilitat3 on din tine 2orbeste Iubirea 7)+C%LI! on din tine 2orbeste Iubirea %u sunt cel ce sunt on picatura iubirii

Meta

)utentificare ,lu: +99 pentru posturi ,lu: +99 comentarii

http;<<anetagiocas5'ordpress5com<page<2<