Sunteți pe pagina 1din 41

UNIVERSITATEA DE TIINE AGRICOLE I MEDICIN VETERINAR ION IONESCU DE LA BRAD IAI FACULTATEA DE AGRICULTUR SPECIALIZAREA: T.P.P.A.

PROIECT LA UTILAJE IN INDUSTRIA ALIMENTARA

NDRUMTOR:

ef lucr. dr. Costin Budui


STUDENT:

Balasei Iulian
2012

TEMA PROIECTULUI: PROIECTAREA UNEI LINII TEHNOLOGICE PENTRU OBTINEREA PRODUSULUI FINIT- ZAHARUL

Planul proiectului:
1.Carcteristicile materiei prime si a produsului finit 2.Tehnologii si linii tehnologice 3.Constructia si functionarea unei masini din cadrul liniei tehnologice 4.Schema si functionarea unui subansamblu (aparat) din componenta masinii 5.Proiectarea unui organ de masina 6.Norme de igiena si protectia muncii Bibliografia

1.1.Caracteristicile materiilor prime si a produsului finit


Materiile prime pentru fabricarea zahrului sunt reprezentate de sfecla de zahr i trestia de
zahr. Fabricile de zahr din Europa nu lucreaz cu trestie de zahr ci cu zahrul brun din trestie important din rile productoare de zahr din trestie cum ar fi Cuba, Brazilia etc. 1.1.1.SFECLA DE ZAHR Sfecla de zahr -Beta vulgaris saccharifera- este o plant ierbaceae aparinnd familiei Chenopodiaceae. Se utilizeaz sfecla din primul an de vegetaie cnd se formeaz rdcina i frunzele. (n al doilea an de vegetaie are loc fecundarea i formarea seminei, planta devenind semincer adic productoare de smn). STRUCTURA MORFOLOGIC A SFECLEI DE ZAHR Rdcina sfeclei de zahr este format din: - cap sau epicotil poriune care poart i frunzele; - gt sau cotlet, respectiv hipocotil; - corpul rdcinii sau rizocorp; - codi terminal cu rdcinile derivate din aceasta.

Fig. 1. Schema simplificat a sfeclei. Rdcina propriu zis este format din urmtoarele straturi . - epiderma care formeaz startul exterior al rizocorpului i care se compune din mai multe straturi de celule cu perei ngroai (1); - esutul fibros (2) care, mpreun cu fasciculul de vase liberiene (3) d rizocorpului

rezisten lemnoas; parenchimul n ale crui celule se gsete sucul celular ce conine zahrul Sfecla de zahr, matur, sntoas, cu o mas de 300...1000 g i chiar mai mult, conine ap, zaharoz, substane pectice (protopectin), celuloz i hemiceluloz, subatane proteice, substane neproteice cu azot i fr azot i cenu (substane minerale). Dac raportrile se fac la 100 kg sfecl repartizarea componentelor chimice este urmtoarea FACTORII CARE INFLUENEAZ CALITATEA SFECLEI Aceti factori sunt reprezentai de: a) Factorii genetici care determin forma i dimensiunea corpului rdcinii, gradul de ramificare a rdcinii, masa corpului rdcinii. n categoria factorilor genetici intr calitatea seminei, caracteristicile soiului sau hibridului de sfecl cultivat. b) Factorii pedoclimatici care sunt determinai de caracteristicile soiului i particularitile climei din aria de cultivare. Aceti factori determin producia de sfecl i starea ei de sntate. c) Factorii fitotehnici, respectiv tehnologia de cultivare i ntreinere a culturii. Aceti factori determin, deasemenea, producia de sfecl i starea de sntate a acesteia. d) Factorii care se refer la modul de recoltare ce determin: - gradul de rnire mecanic a sfeclei; - coninutul de impuriti de pe sfecl care la rndul su este dependent de starea vremii de recoltare i modul de recoltare. e) Condiiile de depozitare ce influeneaz: - starea de vestejire a sfeclei; - gradul de alterare, sub aciunea microorganismelor sau a altor factori cum ar fi ngheul/desgheul; - gradul de degradare ca o consecin a unei depozitri ndelungate. Durata de depozitare a sfeclei va fi influenat de modul cum a fost recoltat sfecla i cantitatea de impuriti din sfecl. Din punct de vedere tehnologic intereseaz n principal urmtoarele caracteristici: Coninutul de zahr exprimat n procente din greutatea sfeclei, coninut dependent de: - perioada n care se face recoltarea; - regimul de fertilizare aplicat soiului; - agrotehnica aplicat la semnarea, ntreinerea, recoltarea, condiiile de manipulare i depozitare de la recoltare pn la prelucrare. Puritatea sucului intracelular exprimat n procente de zahr raportat la substana uscat a sucului. Coeficientul de puritate al sucului este influenat de aceiai factori care determin coninutul de zahr, determinant fiind ns soiul de sfecl. Coeficientul de puritate este de: - 86 - 88% pentru sfecla de bun calitate; - 83 85% pewntru sfecla de calitate mijlocie; - 81 83% pentru sfecla de calitate mediocr. Coninutul de marc (pulp al sfeclei). Rezistena la tiere a sfeclei. Elasticitatea tieeilor de sfecl.

Compoziia cantitativ i calitativ a nezahrului din sucul de sfecl, ce va fi influenat de: - soiul de sfecl; - condiiile pedoclimatice n care crete sfecla; - modul de fertilizare a solului; - perioada de recoltare. Sfecla de zahar trebuie sa urmeze dupa culturi care parasesc terenul devreme, astfel incat sa fie timp pentru efectuarea lucrarilor solului si a fertilizarii organo-minerale. In aceste conditii se asigura acumularea apei in sol. Cele mai bune premergatoare sunt cerealele paioase de toamna, in special graul de toamna, deoarece acesta, eliberand terenul devreme permite o buna pregatire a terenului in vara si in toamna. Cartoful si inul constituie de asemenea bune premergatoare in zonele mai umede si reci. Cele mai bune premergatoare sunt cerealele de toamna, leguminoasele anuale si cartoful in zona favorabila acestuia. Nu se recomanda cultivarea sfeclei de zahar dupa porumb, floarea soarelui, canepa, ovaz, plante din familia crucifere (rapita, mustar) Nu sunt recomandate ca premergatoare pentru sfecla nici sorgul, iarba de sudan si nici plantele erbicidate cu Triazing datorita epuizarii solului in apa, cat si suprafete ocupate cu culturi succesive, sfecla de zahar nu trebuie cultivata nici dupa ea insasi din cauza infestarii terenului cu diversi daunatori, printre care foarte periculosi sunt nematozii, gargarita sfeclei, ratisoara. Sfecla poate reveni pe acelasi teren dupa patru ani, daca solul nu a fost infestat cu nematoizi, sau dupa sase ani dupa infestari puternice.

1.2.Caracteristicile produsului finit


1.2.1.Zaharul
Productia mondiala de zahar depaseste 115 milioane de tone si e localizata in zonele de cultura a materilor prime: sfecla si trestie de zahar. Aria productiei de sfecla, cultura specifica zonei temperate, este localizata in cea mai mare parte in emisfera nordica , intre 30 si 60 grade , in Europa si America de Nord , dar si in tari din emisfera australa cum ar fi Chile si Uruguay. Productia cea mai mare o detine Europa, randamentele la hectar fiind de circa 3 ori mai mari in zona Vestica fata de cea Rasariteana. Trestia de zahar este o cultura tropicala. Se cultiva pe o suprafata mai mare decat sfecla, cuprinsa inre 35 grade latitudine nordica si 30 grade latitudine sudica. Comunitatea Economica Europeana, Brazilia, Cuba, India, SUA, China si tarile desprinse din fosta Uniune Sovietica asigura peste 50 % din productia de zahar din lume.

In tara noastra datorita dificultatilor existente in cultura sfeclei de zahar (lipsa soiurilor de mare productivitate si care au un continut ridicat de zahar, mecanizarea limitata a culturilor, resurse financiare reduse ) si a randamentelor mici de prelucrare in fabricile producatoare, se inregistreaza productii relativ mici si la preturi necompetitive. Sfecla de zahar are o compozitie complexa , contine circa 14-22% zaharoza, saponine, grasimi, substante pectice, azotate proteice si neproteice ( circa 1.1 %), substante organice neazotate solubile 0.9% (zahar invertit, acizi organici), substante organice insolubile(celuloza , pentozani, hemiceluloze) si alti componenti in proportii mai reduse. Compozitia chimica relativ complexa si structura anatomica a sfeclei de zahar determina un proces tehnologic destul de complicat cu multe faze de fabricatie. Spalarea se face pentru eliminarea pamantului, nisipului si a altor impuritati, in contra curent cu apa. Taierea in taitei se face cu masini speciale in forma de jgheab pentru favorizarea difuziunii. Extragerea zaharului din sfecla se face prin difuziune in apa calda la temperatura de 70-72 grade C , care circula in contra curent, astfel incat zeama de extractie sa aiba intodeauna o concentratie de zahar mai mica decat a taiteilor. Zeama de extractie obtinuta contine circa 12-18% substanta uscata, din care 85-90% reprezinta zaharoza. Separarea impuritatilor din zeama de difuziune se face prin defecare cu ajutorul hidroxidului de calciu (var stins). Prin tratamentul cu var stins la cald, pana la o temperatura de 85 grade celsius, in etape se precipita cea mai mare parte a impuritatilor organice si minerale care se elimina prin filtrare. Zaharoza ramane in solutie sub forma de zaharat de calciu care este solubil in apa. Din zeama defecata, varul se elimina prin suflare de dioxid de carbon, care cu zaharatul de calciu formeaza carbonat de calciu, un precipitat care se separa prin filtrare. Operatiunile de defecare, carbonatare si filtrare se repeta pana cand se obtine puritatea dorita pentru zeama de extractie. Zeama subtire sulfitata se concentreaza prin fierbere in vid, se malaxeaza cu cristale fine de zahar, in vederea cristalizarii si se centrifugheaza. In urma centrifugarii se obtine zahar brut si melasa. Zaharul brut se supune rafinarii prin spalarea cristalelor de substante organice aderente la suprafata acestora. Rafinarea continua cu dizolvarea zaharului brut in apa, albirea cu ajutorul carbunelui activ care fixeaza substantele colorante, filtrarea, concentrarea, malaxarea, centrifugarea si uscarea zaharului.

Sortimentul de zahar cuprinde: -Zaharul cristal (tos) -; diferentiat dupa gradul de rafinare in alb numarul 1,2,3,4. Zaharul alb numarul 4 este utilizat ca materie prima pentru industria alimentara; -Zaharul bucati -; forma bucatilor poate fi prismatica, sa imite animale, legume, fructe pentru sporirea atractiei unor segmente de consumatori. Bucatile de zahar pot prezenta duritate mare sau redusa; -Zahar pudra (farin) -; rezulta prin macinarea zaharului cristalizat si uscat. Se diferntiaza dupa finete; -Zaharul candel este constituit din cristale gigant de zaharoza formate pe centrii de cristalizare, introdusi in zeama concentrata rezultata de la rafinare. Acest zahar poate fi colorat, aromatizat si comercializat ca atare; -Zaharul lichid - se poate prezenta sub forma de sirop de zaharoza neinvertita sau partial invertita si se poate utiliza ca materie prima in patiserie, la fierberea berii, sampaniei, vinurilor spumoase, etc. Calitatea zaharului este determinata de proprietatile psiho-senzoriale si cele de compozitie. Dintre proprietatile zaharului, culoarea este esentiala, reprezentand un criteriu de evaluare ale gradului de rafinare si de diferentiere pe tipuri a zaharului. Zaharul de culoare inchisa, galbuie contine de regula mai multe impuritati organice. Pentru aprecierea calitatii zaharului serveste si culoarea unei solutii de zahar de 10%. La zaharul de buna calitate solutia de zahar 10% este incolora. Dintre proprietatile de compozitie se utilizeaza, pentru controlul calitatii, urmatoarele: Continutul de apa, maxim 0,1 % Continutul de zaharoza minim 99,6 % Continutul de substante reducatoare (zahar invertit), maxim 0,07% Continutul de substante insolubile in apa intre 10 si 300 mg/kg, in functie de sortiment Continutul de cenusa este foarte redus. Ambalarea, transportul si pastrarea zaharului: Prin sistemul de ambalare (ambalaj de desfacere, de transport sau manipulare) si de depozitare, zaharil trebuie protejat impotriva apei si a vaporilor de apa. Ambalajul de desfacere poate fi confectionat din pungi de hartie ci strat dublu, pungi din folii de polietilena si alte materiale. Drept ambalaje de transport se folosesc saci de tesaturi liberiene, pentru zaharul nepreambalat sau cutii de mucava, palete -; lazi metalice cu role, captusite cu hartie rezistenta, sulfat inalbita. Patrarea si transportul zaharului se face in spatii curate, uscate la tempeartura constanta, racoroasa, de maxim 20 grade celsius, si cu o umiditate relativa a aerului de cel mult 75%. Continutul de apa si activitatea apei redusa din zahar nu favorizeaza dezvoltarea microorganismelor (bacterii, mucegai).

2.Tehnologii si linii tehnologice Receptia cantitativa si calitativa Cantarirea Spalarea sfeclei de zahar
Divizarea Predefecare Defecare Saturatia I Filtrare Saturatia II Filtrare Evaporare Fierbere Malaxare Centrigugare Uscare Depozitare

Schema tehnologica de obtinere a zaharului

Fig.2.Linia tehnologica de obtinere a zaharui 1.Masina de spalat; 2.cantar automat; 3.Masina spalat sfecla; 4.divizor; 5.predefere; 6.defecare; 7.saturatia I; 8.filtru mecanic; 9.saturatia II; 10.filtru mecanic; 11. instalatie de evaporare; 12.fierbere; 13.malaxor; 14. Centrifuga; 15.transportor oscilant; 16.uscator; 17.siloz.

2.1.Spalarea
Splarea sfeclei de zahr, este necesar, pentru: - ndeprtarea pmntului aderent pe suprafaa sfeclei, care ar produce uzura mainii de splat; - ndeprtarea pietrelor, nisipului, paielor, care nu au fost ndeprtate pe traseul canalului transportor; - ndeprtarea microorganismelor de la suprafaa sfeclei, odat cu impuritile. Cantitatea de ap pentru splare este de ~40 kg/100 kg sfecl. Maina de splat sfecl poate fi amplasat: - n hala de fabricaie n vecintatea punctului terminal al canalului transportor; - ntr-o ncpere alturat, separate printr-un perete de sticl, de hal de fabricaie; - ntr-o cldire separat, amplasat la o anumit distan de hal de fabricaie i unit de aceasta printr-o pasarel, pe care este montat i un transportor de sfecl. Mainile pentru splat sfecl pot fi: - main de splat cu 3 compartimente; - main de splat cu cuv dubl

Fig. 3. Maina de splat sfecl: a vedere de sus; b seciune transversal prin compartimentul I, III i II.

Mai utilizat este maina cu 3 compartimente care este format dintr -o cuv prismatic, cu lungime de 15 18 m, confecionat din tabl de oel. n interiorul cuvei sunt montate dou axe cu palete. Axele se rotesc n sensul de ntmpinare, de la interior spre exterior. Paletele de pe ax asigur o agitare puternic a sfeclei. Axele primesc micarea de rotaie prin intermediul unui grup motoreductor. Cuva paralelipipedic, este mprit n 3 compartimente, fiecare terminat cu o poriune sub form de trunchi de piramid, cu rol de colector. Primul compartiment este prevzut cu un perete orizontal, confecionat din tabl perforat, care separ corpul cuvei de colector, iar colectorul este prevzut la partea inferioar cu un capac acionat pneumatic. Al doliea compartiment, este separat de primul, printr-un perete de tabl. n acest compartiment se separ pietrele antrenate odat cu sfecla. n acest scop, poriunea prismatic a compartimentului este separat de colector printr -un grtar metalic, rabatabil n plan vertical. Al treilea compartiment, este asemntor cu primul.

2.2.Taierea
Scopul tierii este acela de a mri suprafata de contact a apei cu tieteii de sfecl, ceea ce conduce la: - mrirea cantittii de zahr ce se extrage din tietei; - micsorarea timpului de extractie. Cea mai frecvent form de tiere, este n V, deoarece prezint: - rezistent mare de tasare; - rezistent mic la circulatia zemii; - suprafat mare de contact cu apa de difuzie Masina cu disc care se compune dintr-o plnie 1, prin care se introduce sfecla n mantaua cilindric 2, n interiorul creia, se afl discul orizontal 3. n mantaua cilindric, stratul de sfecl are 2...3 m si greutatea acestui strat apas sfecla pe suprafata cutitelor 4, de pe discul 3, care se roteste. Tieteii rezultati, sunt evacuati pe la partea inferioar a masinii. Masina se caracterizeaz prin: disc = 1350...2200 mm; numrul port cutite = 22...26; turatia discului = 60...70 rot/min; lungimea de tiere a cutitelor = 274...411 mm. Masina centrifugal care se compune dintr-un rotor montat pe un ax vertical, care se roteste n interiorul unei rame circulare fixe 2. Pe aceast ram se monteaz portcutitele 3. La partea superioar se afl plnia pentru alimentare cu sfecla, iar la partea inferioar plnia 5, pentru evacuarea tieteilor. Axul rotorului este pus n miscare de sistemul 6. Cutitele masinii de tiat sfecla au form special, ondulat, putnd fi obtinute prin vltuire sau frezare. Cutitele vltuite, au profilul V, iar cele frezate, au profilul U sau V, cele sub form de U, fiind folosite pentru sfecla depreciat, la sfrsitul campaniei de procesare.

Fig. 4. Masina de tiat sfecl cu disc: a . schema de principiu; b . discul masinii de tiat sfecl: 1 . butuc; 2 . plac; 3 . coroan exterioar; 4 . coroan interioar; 5 . locasuri pentru cutite.

2.3.Difuzia
Extractia zahrului din tietii de sfecl, are loc prin procesul de difuzie, cu ap. La baz, stau legile generale ale osmozei, si anume: cnd dou faze diferite A si B, dar solubile una n alta, sunt desprtite printr-un perete impermeabil se observ c dizolvantul (n cazul nostru apa), va strbate prin perete (membran),

mprstiindu-se n solutia concentrat, iar moleculele solutiei concentrate, se vor deplasa prin peretele permeabil mprsatiindu-se n dizolvant (apa de difuzie). Deplasarea moleculelor are loc, pn cnd, de ambele prti ale peretelui desprtitor se stabileste o concentratie constant, difuzia ncetnd n acest caz. Difuzia n contracurent prezint urmtoarele avantajoase: - se foloseste o cantitate mai mic de ap, aproximativ egal cu cantitatea de tietei de sfecl supusi extractiei; - concentratia zemii de difuzie care se obtine face posibil obtinerea zahrului fr un consum prea mare de cldur n statia de evaporatie. INSTALATII DE DIFUZIE Frecvent, se folosesc urmtoarele instalatii de difuzie: - RT cu functionare continu; - BMA cu functionare continu; - DDS cu functionare continu. Instalatia RT Are drept component principal un tambur orizontal din otel, care se nvrte pe dou role de sustinere prin intermediul a dou bandaje. Miscarea de rotatie se realizeaz prin intermediul unei coroane dintate, angrenate de o roat dintat, aflat pe axa grupului motoredactor. n interiorul cilindrului sunt fixate 2 spirale cu nceputuri, decalate la 180o unul fat de altul, care formeaz dou culoare n partea de mijloc, pe toat lungimea axei tamburului, exist un spatiu gol, cu sectiune ptrat, prin care zeama trece dintr-un compartiment n altul. Pe toat lungimea cilindrului exist un perete desprtitor format dintr-o plac compact n partea central si perforat n prtile marginale. De placa central sunt fixate table nclinate care dirijeaz trecerea tieteilor dintr-un compartiment n altul. Sensul de nclinare al tablelor este astfel stabilit nct atunci cnd tamburul se roteste, tieteii alunec n sens invers sensului de naintare a spiralelor. Cnd tamburul se roteste, placa perforat ridic tieteii si i scoate din zeam, iar cnd nclinatia plcii este destul de mare, tieteii alunec pe tablele nclinate n compartimentul urmtor.

Fig 5 Instalatia RT: a . vedere general: 1 . tambur; 2 . role exterioare tamburului; 3 . role de sprijin ale tamburului; 4, 5 . mecanismul de actionare melc-roat melcat; 6 . sistemul electromotor variator de turatie; b . sectiune longitudinal; c . sectiune transversal; d . detaliu privind pozitionarea tablelor nclinate. Extractorul BMA se ncadreaz n categoria extractoarelor de tip transportor melcat vertical. Aparatul este format dintr-o coloan vertical, n interiorul creia se afl un arbore tubular pe care sunt montate spire .

Fig. 6 Extractorul (difuzorul) BMA: 1 . corpul aparatului; 2 . ax gol; 3 . spire; 4 . palete fixe; 5 . gur evacuare borhot; 6 . rezervor acumulare zeam de difuzie; 7 . grup motor-reductor; 8 . malaxor pentru prenclzire tietei; 9, 10 . pompe; 11 . schimbtor de cldur pentru zeama de difuzie recirculat.

2.4.PRESAREA SI USCAREA BORHOTULUI


De la difuzie rezult: zeama de difuzi si borhotul. Borhotul reprezint 90% din sfecla la difuzia discontinu si 70.80% la difuzia continu. Borhotul este format din: ap 92,5 . 94%; substant uscat 6 . 7,5% din care: - 0,5% substante proteice - 1,3% celuloza;

- 2,7% substante pectice si arabani; - 0,2% zaharuri; - 0,3% sruri minerale. Pentru a mri conservabilitatea borhotului acesta se supune n prim faz presrii, astfel nct continutul de substant uscat ajunge la 16 . 20%. Presarea se face cu prese vertical sau orizontale, mai utilizat fiind presa orizontal.

Fig. 7. Pres orizontal de borhot: 1 . cuv semicilindric; 2 . sit cilindric; 3 . ax conic; 4 . palete dispuse elicoidal; 5 . sistem de antrenare; 6 . bare fixe; 7 - con de presare; 8 . gur de ncrcare; 9 . conduct de evacuare ap. Presarea borhotului este influentat de: turatia axului presei care la rndul ei influenteaz capacitatea presei si continutul de substant uscat din borhot; suprafat liber de presare care determin: viteza de eliminare a apei. Suprafata liber a presei este dependent de numrul orificiilor si dimensiunile acestora din sita cilindric a presei; calitatea sfeclei folosit la formarea tieteiilor. Tieteii din sfecla imatur se preseaz mai greu dup epuizarea acestora la difuzie, datorit faptul c fibrozitatea este mai redus. De asemenea tieteii respectivi contin si o cantitate mai mare de substante pectice care retin ap. conditiile de lucru influenteaz presarea prin: - pH-ul la difuzie: un pH mai mare sau mai mic solubilizeaz excesiv substantele pectice si deci se produce nmuierea tieteiilor; - temperatura de difuzie < 40oC conduce la ntrirea tieteiilor iar prea mare conduce la destrmarea lor. i ntr-un caz si altul presarea este mai dificil. O conservabilitate si mai mare a borhotului este realizat prin uscare,

deoarece continutul de ap ajunge la 10.12%, iar substanta uscat la 88.90%. Operatia de uscare a borhotului este ns nerentabil economic datorit consumului mare de cldur.

2.5.Predefecare
Predefecarea are drept scop nlturarea coloizilor din zeama de difuzie prin adugarea a 0,15 . 0,35% CaO sub form de lapte de var, astfel ca pH-ul zemii devine 10,8 . 11,2 la 20oC. La predefecare nu se nltur pectinele prin coagulare care au sarcin pozitiv. O parte ns din pectine si saponine se nltur prin adsorbtie pe CaO coloidal din solutie sau pe cristalele de CaCO3 introduse la predefecare prin reluarea unei prti din precipitatul concentrat de la saturatia I. Cantitatea de precipitat coloidal format la predefecare reprezint 0,5 . 1% din cantitatea de zeam. Sistemele de predefecare sunt: - optim sau simpl (Spengler, Btger); - cu adaus progresiv de var (Kartasov, Dedek, Vasatko); - progresiv cu tratarea zemii de difuzie cu zeam predefecat (Briegell . Mller, Naveau). Predefecatorul Briegell . Mller . Este format dintr-un vas orizontal cu fund cilindric n interiorul cruia se roteste un agitator cu brate. Aparatul, n sectiune longitudinal, este mprtit n 7 compartimente prin pereti de tabl formati din dou prti: una fix (8) si una mobil (9) . clapete care se pot rsuci dup nevoie n jurul axei lor. Zeama intr prin stutul (10) n compartimentul (1), iar laptele de var n compartimentul (7) prin conducta (11). Zeama predefecat iese prin preaplinul (12). Cu ajutorul registrului (13), prin ridicare/coborre se poate varia nivelul zemii n aparat. Zeama de difuzie trece dintr-un compartiment n altul pe la fundul aparatului pn ajunge n compartimentul (7), unde se adaug Ca(OH)2 pentru aducerea la pH-ul final. Prin rotirea clapetelor n jurul axelor lor n aparat se creeaz dou curente pe cele dou laturi si anume, un curent de la compartimentul 7 la 1 si un curent de la compartimentul1 la 7. Aparatul lucreaz cu zeam de la saturatia I, care contine CaCO3 cu proprietti adsorbante, sau cu nmol concentrat de la decantare (care de asemenea contine CaCO3).

Fig. 8 Predefecatorul Briegell . Mller

2.6.Saturatia I

Fig.9 Aparat pentru saturatia I, cu functionare discontinu: 1 . vas cilindric; 2 . tut de alimentare cu zeam + nmol concentrat; 2. . stut de alimentare cu CaO; 3 . conduct de alimentare cu CO2; 3. . distribuitor de CO2; 4 . conduct de evacuare zeam saturatia I; 5 . sticl de nivel; 6 . sprgtor de spum; 7. racord de evacuare gaz de saturatie uzat.

2.7.Puritatea

. fig.10 Schema de purificare Briegell . Mller. Schema cu coagularea coloizilor naintea saturatiei I (schema Briegell . Mller). n aceast schem zeama de difuzie este supus unei predefecri progresive. Astfel, n predefecatorul (1) zeama este tratat cu 0,20...0,25 g CaO/ 100 ml, relundu-se n compartimentul (1) al predefecatorului precipitatul de carbonat de calciu de la saturatia I. n defecatorul (2) zeama este tratat cu aproximativ 1 g CaO / 100 ml, fiind trecut apoi prin prenclzitorul (3), unde se nclzeste la 85...90oC. n saturatorul (4), zeama este tratat cu CO2 pn la pH = 10,8...10,9, apoi ajunge n decantorul (5), unde se separ zeama limpede care este trimis la prenclzitorul (7) si saturatorul (8), iar nmolul concentrat este filtrat-splat n filtrul rotativ cu vid (6). Saturatia a II-a are loc pn la alcalinitatea de 0,015 . 0,020 g CaO / 100 ml. n final zeama este filtrat n filtrul (9).

2.8. EVAPORAREA ZEMII SUBTIRI


Zeama purificat, este o zeam subtire, deoarece, contine 11...15% substant uscat. Aceast zeam, trebuie concentrat pn la 60...65% substant uscat, n care caz se obtine, asa numita zeam groas.

Fig.11 Instalatie de evaporare cu cinci corpuri (trepte): 1, 2, 3, 4, 5 . corpuri de evaporare; 6 . condensator barometric; 7 . prinztor de picturi; 8 . cad barometric. Concentrarea se face de regul ntr-o statie de evaporare cu multiplu efect care este format din: evaporatoare (concentratoare), de regul cu tevi si tub central de circulatie. Tevile fierbtoare au diametrul () de 30...34 mm si lungimea (L) de 3000 mm, iar n cazul evaporatoarelor cu circulatia zemii n pelicul, lungimea este de 4500...7000 mm. condensator barometric; pomp de vid; oal de condens. Instalatia de evaporare, functioneaz n mai multe trepte de presiune, la temperaturi cuprinse ntre 130 si 60oC. Evaporatoarele sunt legate n serie si lucreaz la presiuni descresctoare, de la primul corp la ultimul corp, astfel nct, aburul secundar format ntr-un evaporator s serveasc la nclzirea urmtorului evaporator. Aparatele de evaporare, denumite si corpuri de evaporare, care lucreaz la aceeasi presiune formeaz o treapt sau un efect de evaporare. n cazul mentionat n sunt cinci trepte (efecte) de

evaporare. n instalatia mentionat, corpurile 1 si 2 lucreaz la presiune mai mare dect presiunea atmosferic, iar corpul 3 lucreaz la o presiune aproximativ egal cu cea atmosferic, iar corpurile 4 si 5 lucreaz la o presiune mai redus dect cea atmosferic. Aburul secundar, de la ultimul corp de evaporare, este condensat n condensatorul barometric, conectat cu prinztorul de picturi si conectat la pompa de vid uscat. Pentru ca statia de evaporare cu efect multiplu s functioneze, transmiterea de cldur trebuie s se fac de la un aparat la altul, ceea ce nseamn o cdere de temperatur a vaporilor de la o treapt la alta.

2.9.Fierberea si cristalizarea
Fierberea este operatia prin care zeama groas obtinut la evaporare (concentrare) cu 60...65oBrix, se concentreaz pn la 90...93 oBrix, n care caz se obtine o mas groas, care reprezint, o suspensie de cristale de zahr ntr-un sirop mam. Siropul mam contine n solutie tot nezahrul aflat n zeama groas, precum si o parte din zahrul pe care impurittile l mentin necristalizabil. Siropul mam sau siropul de scurgere, este un sirop intercristalin cu puritate inferioar masei groase. Cristalizarea zaharozei (zahrului), are loc concomitent cu fierberea atunci cnd zeama atinge o anumit suprasaturatie. Coeficientul real de suprasaturatie este de 1,05...1,10. Rezult c, fierberea trebuie s se fac n interiorul asa numitei zone metastabile, respectiv ntre = 1,0 si 1,2, cnd se amorseaz cristalizarea prin introducerea de .centri. de cristalizare si ntre = 1,2 si 1,3, cnd se formeaz germeni de cristalizare spontan. Suprasaturatia se stabileste prin ngrosarea zemii pn la .proba de fir.. La cristalizarea prin .amorsare. cu germeni de cristalizare, numrul de germeni de cristalizare introdusi este de 106...108 / 100 l mas groas. Dup nsmntare, are loc cresterea cristalelor de zahr, avnd ca .pornire. germenii de cristalizare introdusi, germeni pe care se depune zaharoza din

solutia suprasaturat, sub influenta unui gradient de concentratie n c2 > c1 (c2 . concentratia zaharozei n solutia suprasaturat, iar c1 . concentratia zaharozei n solutia aflat la suprafata germenului). Viteza de cristalizare este influentat de urmtorii factori: gradul de suprasaturatie al solutiei de zahr (masei groase), care trebuie mentinut la o anumit valoare, pentru a nu se forma n mod spontan noi centri de cristalizare, ceea ce ar conduce la o cristalizare neuniform , deci la formarea de cristale cu diferite dimensiuni; temperatura, care influenteaz indirect viteza de cristalizare, prin faptul c micsoreaz vscozitatea masei groase, deci favorizeaz miscarea moleculelor de zaharoz; puritatea masei groase: cu ct puritatea este mai mare cu att viteza de crestere a cristalelor de zahr este mai mare, existnd o corelatie ntre puritate, coeficientul de saturatie si viteza de crestere a cristalelor de zahr

Fig 12.Fierbtor sub vid, cu agitator: 1 . corp; 2 . ax cu palete; 3 . separator de picturi; 4 . tevi de fierbere; 5 . camer de fierbere.

2.10.Rafinarea zaharului
Rafinarea zahrului, reprezint operatiile prin care se ndeprteaz impurittile retinute la suprafata cristalelor de zahr, prin adsorbtiune sau includere (incluziuni solide sau lichide). Datorit impurittilor se obtine zahr cu cristale neuniforme, unele deformate si o coloratie destul de intens.

ndeprtarea impurittilor se face prin: - operatia de afinatie a zahrului brut; - dizolvare si recristalizare, dup o prealabil decolorare si filtrare a clerselor. Afinatia, este metoda de purificare a zahrului, prin care se nlocuieste, mecanic, pelicula de sirop intercristalin aderent pe cristale, care nu se ndeprteaz la centrifugare, cu o pelicul de sirop cu puritate mai mare dect siropul intercristalin aderent. Afinarea decurge n dou etape: a)etapa de obtinere a masei artificiale, n care caz, zahrul se amestec ntr-un malaxor special cu sirop nclzit la 85...90oC, cu o puritate mai mare dect a siropului mam (intercristalin). b) centrifugarea masei artificiale n centrifuge, cu care ocazie se poate face si o albire cu ap sau abur. n fabricile de zahr, se folosesc mai multe scheme de obtinere a zahrului rafinat, si anume: - scheme de fierbere . cristalizare cu patru produse - scheme de fierbere . cristalizare cu patru produse si picior de cristal La toate schemele mentionate se observ c intervine si operatia de centrifugare. De la centrifugare se obtine: - zahrul cristal cu 0,5% umiditate; - siropul verde; - siropul alb rezultat din splarea zahrului cristale cu ap (70...80oC) sau abur. Centrifugele utilizate n industria zahrului pot fi cu functionare periodic (verticale, suspendate) si cu functionare continu (orizontale si verticale)

2.11.Centrifugarea

Fig 13 Centrifug vertical pentru obtinerea zahrului cristal: 1 . ax vertical; 2 . tambur conic; 3 . conduct de alimentare; 4 . conduct pentru apa de splare. Siropul alb rezult din splarea zahrului cristal cu ap sau abur. Apa are 70...80oC si este pulverizat

2.12. Transportul si sortarea zaharului


Zahrul, obtinut de la centrifuge, trebuie uscat si pentru aceasta trebuie transportat la usctor, transport care se poate realiza cu un transportor oscilant, care joac si rol de sortator. Transportorul oscilant este alctuit dintr-o band, jgheab cu fund plat, sustinut de arcuri nclinate si flexibile. Miscarea oscilatorie este primit de la un mecanism biel.manivel. Cristalele de zahr se deplaseaz prin salturi, ajungnd la captul transportorului de unde este preluat de un elevator care le ridic la usctor. Jgheabul are ltimea de 400...1000 mm si nltimea marginilor de 200...300 mm. Numrul de oscilatii este de 300...400 pe minut. n timpul transportului zahrul se rceste si ncepe s se usuce. Pe transportor, zahrul se deplaseaz cu 0,15 . 0,21 m/s n strat de 0,03 . 0,05 m.

Fig 15 Transportor oscilant: 1 . band; 2 . arcuri; 3 . stratde zahr; 4 . mecanism biel-manivel.

2.13.Uscarea zaharului
Uscarea este operatia prin care se realizeaz ndeprtarea apei dintr-un produs (transfer de umiditate) concomitent cu transferul de cldur. ndeprtarea apei din interiorul produsului spre suprafat are loc prin difuzie, iar de la suprafata liber a produsului spre agentul vehiculator, prin evaporare la suprafat, aceasta fiind conditionat de doi factori importanti: - diferenta de presiuni partiale ntre suprafata produsului si mediul n care se face difuzia apei; - existenta unei suprafete ct mai mari de difuzie si evaporare a apei. Factorii care influenteaz uscarea sunt urmtorii: - natura produsului supus uscrii: intereseaz structura produsului, poroas sau capilar;

- felul cum se prezint apa: ap legat chimic, ap capilar etc. - forma si dimensiunile produsului: produsele mruntite au suprafata liber specific mare si grosimea mic, ceea ce favorizeaz uscarea; - temperatura si umiditatea agentului de uscare: aerul cu umiditate mic si temperatura mare se poate ncrca cu umiditate mult de la suprafata produsului si pentru ca aerul s fie refolosit este supus unei nclziri la x = ct. - sensul de deplasare si viteza aerului: la uscarea n contracurent este posibil trecerea unei cantittii mai mari de umiditate n aer, viteza de deplasare a aerului trebuind s fie corelat cu viteza de difuzie si cu cea de evaporare a apei din produs. Pentru ca zahrul s poat fi pstrat fr riscul aglomerrii sale este necesar ca umiditatea s fie mai mic de 0,05%, pH-ul de aproximativ 8,0, s nu contin zahr invertit care este higroscopic, s fie rcit pn la temperatura de 25oC si s nu contin praf de zahr. Cristalele de zahr care ies din centrifug, se caracterizeaz prin: - umiditate de 0,5% pentru cele cu dimensiuni de 1...1,5 mm; - umiditate de 2,0% pentru cele cu dimensiuni de 0,25...0,3 mm. Umiditatea cristalelor de zahr se afl sub urmtoarele forme: - form legat, asemenea unui film de sirop suprasaturat pe suprafata cristalelor; - ca umiditate intern, moleculele de ap fiind incluse n structura cristalelor; - ca umiditate liber, n siropul ce nconjoar cristalul de zahr. La uscare se ndeprteaz n primul rnd umiditatea liber, apoi umiditatea din filmul suprasaturat, astfel nct zahrul din aceast pelicul se concentreaz si cristalizeaz sub form amorf. Umiditatea intern nu poate fi eliminat dect dac zahrul este mcinat. Pentru a se elimina umiditatea si a se realiza transferul de cldur este necesar ca ntre zahr si aerul cald s existe o diferent de umiditate si de temperatur, viteza de uscare depinznd de caracteristicile zahrului si ale aerului cald.

INSTALATII DE USCARE
Pentru zahrul n cristale mai mari de 1 mm se foloseste usctorul turn, n contracurent .Pentru zahrul n cristale mijlocii de 0,5...1 mm se utilizeaz usctorul turbin care prezint urmtoarele avantaje: asigur pstrarea luciului si a calittii cristalelor; procesul de uscare este intens; consumul de energie este redus.

Fig.16 Usctor-turn pentru zahr: 1 . corpul usctorului; 2 . ax cu discuri; 3 . sicane; 4 . gur de ncrcare; 5 . angrenaj cu roti dintate; 6 . grup motoreductor

Fig.17Usctor turbin: 1 - discuri inelare; 2 . suporturi pentru discurile inelare, suporturi ce se rotesc n jurul axului central 3, cu 1/3 ... 1/4 rot/min; 3 . ax central; 4 . gur de alimentare; 5 . ventilatoare fixate pe axul 3; 6 . ventilator de aspiratie aer saturat; 7 . radiatoare de nclzire aer; 8 . canale admisie aer proaspt; 9 . transportor evacuare zahr uscat

2.14.SEPARAREA PRAFULUI DE ZAHR


Pentru separarea prafului de zahr ce se formeaz la uscare, si sortare, din aerul ncrcat cu acest praf, se utilizeaz: - separatoare umede - cicloane - filtre cu saci nchise.

Fig18 Ciclon de separare zahr din aer cu praf de zahr: 1 . corpul cilindro-conic; 2 . conduct central de evacuare a aerului curat.

2.15.DEPOZITAREA ZAHRULUI N VRAC


Depozitarea zahrului n vrac se face n silozuri, de regul, sub form de turn, cu capacitate mare de nsilozare (20000 t). Asemenea turnuri au diametrul interior de 35 m, nltimea de 27 m si grosimea peretelui de 26 cm. nltimea zahrului n siloz este de aproximativ 23,5 m (fig. 7.7). Acoperisul, fundul si peretii silozului sunt izolati contra cldurii si umezelii si sunt prevzuti cu instalatie de conditionare a aerului. Peretii silozului sunt din beton comprimat si sunt strbtuti de canale cu diametrul de 7,5 cm (prin care circul aerul cald). Fundul silozului este o plac de beton armat, de 20 cm si este deasemenea strbtut de canale, pentru aerul cald (totalitatea lungimilor canalelor nsumeaz 4,5 km).

Fig19 Siloz-turn pentru depozitarea zahrului. Zaharul care se ambaleaz n saci de iut de 100 kg, sau saci de hrtie de 50 si 25 kg, se depoziteaz n magazii construite din materiale rezistente la foc si bine izolate termic si mpotriva umezelii. n magazie, sacii se aseaz n stive cu 15...20 saci pe nltime. Stivele se construiesc pe grtare de lemn. Stivuirea, se face pe directie longitudinal si apoi transversal, asigurndu-se astfel, soliditatea stivelor si circulatia aerului. Stivuirea, se face mecanizat, cu ajutorul electrostivuitoarelor. Aerul din magazie, trebuie conditionat, pentru a se evita absorbtia de umiditate, si deci, aglomerarea zahrului, respectiv, favorizarea dezvoltrii microorganismelor, care pot conduce la invertirea zaharozei, si respectiv, la producerea de polizaharide cu aspect mucilaginos.

3.Constructia si functionarea unei masini din cadrul liniei tehnologice.

Fig.20 Usctor-turn pentru zahr: 1 . corpul usctorului; 2 . ax cu discuri; 3 . sicane; 4 . gur de ncrcare; 5 . angrenaj cu roti dintate; 6 . grup motoreductor Pentru zahrul n cristale mai mari de 1 mm se foloseste usctorul turn, n contracurent . Pentru zahrul n cristale mijlocii de 0,5...1 mm se utilizeaz usctorul turbin care prezint urmtoarele avantaje: asigur pstrarea luciului si a calittii cristalelor; procesul de uscare este intens; consumul de energie este redus.

4.Schema si functionarea unui subansamblu (aparat) din componenta masinii.

Fig.21 Pentru zahrul n cristale mai mari de 1 mm se foloseste usctorul turn, n contracurent . Pentru zahrul n cristale mijlocii de 0,5...1 mm se utilizeaz usctorul turbin care prezint urmtoarele avantaje: asigur pstrarea luciului si a calittii cristalelor; procesul de uscare este intens; consumul de energie este redus.

5.Proiectarea unui organ de masina


Calculul arborelui vertical OL 60 Metoda general de calcul al arborilor are in vedere faptul c ei sunt supui la solicitri compuse-ncovoiere,rsucire,eventual i compresiunea. Dimensionarea direct prin evaluarea precis a tuturor solicitrilor este dificila.De aceea,dimensiunile aproximative ale arborilor se stabilesc printr-un calcul simplificat,pe baza rezistenei la rsucire,apoi se verific lund n consideraie celelalte solicitri.n funcie d e rolul funcional i de forma lor,unii arbori se verific la oboseal,la rigiditate i la turaia critic. Calculul la rsucire.Numeroi arbori snt solicitai n principal la rsucire,astfel nct ncovoierea fiind mult mai mic poate fi neglijat.Se aplic relaia:

d= P=1,5 n=30

[cm] , unde:

d= 3

9550 * 1,5 3.243 [cm] 0,2 * 190 * 30

Fig.22

6.Norme de igiena si protectia muncii


Igiena este tiina care se ocup cu studiul conduitei de via i munc i influena acesteia asupra strii de sntate. Igiena are rolul de a elabora norme de munc i via, care, puse n practic, s duc la prevenirea mbolnvirilor, scderea mortalitii i reducerea morbiditii, promovarea strii de sntate i prelungirea duratei de via. n sens strict, igiena muncii se ocup de studiul condiiilor de munc i influena lor asupra strii de sntate a oamenilor muncii, n vederea prevenirii i combaterii bolilor profesionale care duc la scderea capacitii de munc i, deci, la scderea productivitii. Msurile de supraveghere a strii de sntate - la nivel individual sau al colectivitilor se bazeaz pe norme igienice care stabilesc n primul rnd limitele concentraiilor sau nivelurilor admise pentru diferii factori de mediu. Aceste norme igienice trebuie nsuite i respectate. Ele devin obligatorii la nivelul locurilor de munc i pot preveni mbolnvirile cauzate de toxine (noxe), profesionale sau neprofesionale.

Norme de igiena privind productia, prelucrarea, depozitarea, pastrarea, transportul si desfacerea alimentelor: Norme generale Art.1.Prezentele norme de igiena se aplica tuturor unitatilor alimentare care produc, prelucreaza,servesc, depoziteaza, transporta si desfac alimente. Art.2.(1) Toate unitatile alimentare care produc, prelucreaza, servesc, depoziteaza, transporta si desfac alimente functioneaza pe baza de autorizatie sanitara. (2) n caz de schimbare sau de extindere a activitatii, unitatea respectiva va solicita o noua autorizatie sanitara. (3) Autorizatia sanitara se vizeaza anual (la 12 luni calendaristice). Art.3.Amplasarea, constructia si reamenajarea unitatilor alimentare de orice fel se fac cu avizul sanitar al directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, al agentiilor de protectie a mediului judetene si a municipiului Bucuresti si al directiilor judetene de urbanism si amenajarea teritoriului sau, dupa caz, al Departamentului de urbanism si amenajarea teritoriului al municipiului Bucuresti. Art.4.(1) Se interzice amplasarea de unitati cu profil alimentar n spatiile de locuit. (2) Se admit activitati de desfacere a alimentelor si de alimentatie publica la parterul blocurilor, numai n spatii comerciale existente, destinate prin proiect sau pentru care s-a obtinut schimbarea destinatiei prin comisia de urbanism a organelor administratiei publice locale. Art.5.Proiectarea cladirilor se face n functie de profilul unitatii si de volumul estimat al activitatii (productie, prelucrare, depozitare, desfacere, consum). Numarul, marimea si destinatia ncaperilor se stabilesc n functie de profilul unitatii. Art.6.(1) Unitatile alimentare trebuie sa aiba asigurata si sa foloseasca permanent n activitatea lor apa potabila curenta, rece si calda, n cantitate suficienta si corespunzatoare calitativ conditiilor nscrise n actele normative n vigoare. (2) n localitatile sau n zonele lipsite de retele publice de distribuire a apei potabile este permisa folosirea apei de fntna prin instalatii proprii, corespunzatoare din punct de vedere igienico-sanitar, cu obligativitatea ca acestea sa ndeplineasca conditiile de potabilitate. (3) Unitatile alimentare care folosesc surse proprii de apa potabila vor asigura protectia sanitara a acestora si controlul calitatii apei utilizate.

(4) Folosirea apei industriale este permisa, cu avizul organelor sanitare, pentru anumite operatiuni tehnologice n unitatile de industrie alimentara Reteaua de distribuire a apei industriale va fi separata de cea pentru apa potabila si va fi vopsita ntr-o culoare diferita, conform normativelor legale n vigoare, pentru a se exclude orice posibilitate de utilizare ca apa potabila sau ca racordari ntre cele doua retele. Art.7.(1) Unitatile alimentare trebuie sa fie dotate cu instalatii pentru colectarea si ndepartarea igienica a reziduurilor lichide, corespunzatoare normativelor legale n vigoare si ntretinute permanent n buna stare de functionare. (2) Trecerea coloanelor de canalizare prin ncaperile de productie, preparare, depozitare, servire si desfacere a alimentelor este permisa numai cu conditia izolarii lor, astfel nct sa fie prevenita orice posibilitate de infiltratie si impurificare a spatiilor si a produselor. (3) n localitatile fara retea de canalizare a apelor uzate colectarea si ndepartarea reziduurilor lichide vor fi adaptate la conditiile locale, asigurndu-se amenajarea, exploatarea si ntretinerea instalatiilor respective n permanenta stare de functionare, astfel nct sa se previna contaminarea spatiilor alimentare cu ape uzate, precum si poluarea mediului nconjurator. Art.8.(1) Colectarea reziduurilor solide, precum si a resturilor alimentare lichide se va face n recipiente etanse cu capac, confectionate din material rezistent, usor de spalat si de dezinfectat. (2) Acestea vor fi depozitate n spatii (ncaperi, boxe sau platforme acoperite) special destinate si amenajate n acest scop, prevazute cu mijloace pentru prevenirea accesului mustelor si rozatoarelor, cu paviment impermeabilizat, amenajat n panta spre o gura de scurgere, si dotate cu posibilitati de spalare. (3) Recipientele de colectare si spatiile de depozitare vor fi mentinute n permanenta stare de curatenie. Evacuarea reziduurilor solide se va face nainte ca acestea sa depaseasca capacitatea de depozitare sau sa intre n descompunere

Bibliografie
1.Banu C si colab. 1998 Manualul Inginerului din Industria Alimentara vol1, Editura Tehnica Bucuresti 2.Banu C. 2007, Tratat de inginerie alimentara, Ed. AGIR, Bucuresti 3.Banu C. 2008, Tratat de industrie alimentara, Ed. ASAB, Bucuresti 4.Radu Steluta 2011, Tehnologia de prelucrare a produselor fainoase, Ed. SAMIA, Iasi 5. Tenu I.(1997)- Tehnologii, procedee, masini si instalatii pentru industrializarea produselor vegetale, Editura''Bolta Rece'',Iasi. 6.Tenu I. (2008)- Operatii si aparate in industria alimentara, Editura ,,Ion Ionescu de la Brad''