Curriculum Chimie Industrial A CL - Ix A

Anexa nr.4 la OMEdC nr. 4947/2308.
2006
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
CURRICULUM
ŞCOALA DE ARTE ŞI MESERII
Clasa a IX – a
Domeniul de pregătire: CHIMIE INDUSTRIALĂ

Calificarea: Lucrător în chimie industrială
Bucureşti
2006
:
AUTORI:
Ing . Ileana Cojocaru - prof. grad didactic I
Grupul Şcolar industrial de Chimie,, COSTIN NENITESCU”, Craiova
Ing . Ersilia Coşbuc - prof. grad didactic I
Grupul Şcolar „RADU CERNĂTESCU” , Iaşi
Ing. Iulia Cezarina Georgescu - prof. grad didactic I
Grupul Şcolar de Chimie industrială , Piteşti
Ing. Camelia Pompilia Gherman - prof. grad didactic I
Grupul Şcolar Industrial ,,Nicolaus Olahus” , Orăştie
Ing. Cristina Neacşu - prof. grad didactic I
Colegiul Tehnic “LAZAR EDELEANU ” , Ploieşti
Ing. Mariana Paleu - prof. grad didactic I
Grupul Şcolar „GHEORGHE CARTIANU” , Piatra Neamţ
Ing. Emilia Spoială - prof. grad didactic I
Grupul Şcolar industrial Letea , Bacău
Ing. Ana Rus - prof. grad didactic I
Colegiul Tehnic “LAZAR EDELEANU ” , Ploieşti
Ing. Doina Vasiliu - prof. grad didactic I
Grupul Şcolar de Chimie “ COSTIN NENIŢESCU “ , Bucureşti
Ing. Marcela Vieru Socaciu - prof. grad didactic I
Grupul Şcolar de Chimie industrială “ TERAPIA” , Cluj
CONSULTANT :
Paula Posea – Expert curriculum CNDIPT- MEC
_________________________________________________________________________________________ 1
Domeniul : Chimie Industrială Calificarea: Lucrător în chimie industrială
Clasa a IX-a
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Şcoala de Arte şi Meserii
Clasa a IX-a
Aria curriculară Tehnologii
Cultură de specialitate şi instruire practică
Domeniul : Chimie industrială

Calificarea : Lucrător în chimie industrială
CULTURĂ DE SPECIALITATE ŞI INSTRUIRE PRACTICĂ
M1 – MATERII PRIME NATURALE ANORGANICE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ

Total ore pe an 147din care 126 de ore laborator tehnologic
M2 -PROTECŢIA MEDIULUI
Total ore pe an 77 din care 66 de ore laborator tehnologic
M3 – MĂSURĂRI ŞI CALCULE TEHNICE

M4 -OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ
Total ore pe an: 15 ore/săptămână x 32 săptămâni = 480 ore/an
CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ
M5 - CULTURĂ DE SPECIALITATE : 2ore/săptămână x 32 săptămâni = 64ore/an
M6 - PRACTICA COMASATĂ : 30 ore/săptămână x 4 săptămâni = 120ore/an
Total ore pe an CDL: 184 ore/an
TOTAL = 664 ore pe an
_________________________________________________________________________________________ 2
Clasa a IX-a
MODULUL 1: MATERII PRIME NATURALE ANORGANICE ÎN INDUSTRIA
CHIMICĂ
Total ore pe an: 147 din care 126 ore laborator tehnologic
21 săptămâni: (1+6) = 7 ore/săptămână
• I. Notă de prezentare
Domeniul chimie industrială oferă calificări solicitate pe piaţa muncii pentru toate nivelurile
de calificare (1,2,3), pregătite prin învăţământul preuniversitar.
Curriculumul este construit pe baza Standardului de Pregătire Profesională, validat de juriul
constituit din reprezentanţi ai angajatorilor din ramură şi ai educaţiei.
Standardul de Pregătire Profesională cuprinde un set de unităţi de competenţă care definesc
calificarea.
Aceste unităţi de competenţă sunt:
♦unităţi de competenţe pentru abilităţi cheie
♦unităţi de competenţe tehnice
Curriculumul pentru clasa a IX-a este construit pe baza unităţilor de competenţă pentru
abilităţi cheie şi pe unităţi de competenţă tehnice specializate, reprezentând pregătirea de bază
pe domeniul chimie industrială.
Nivelul 1 de calificare oferă absolvenţilor cunoştinţe şi deprinderi necesare realizării unor
sarcini de rutină predictibile sub supraveghere.
Conţinuturile propuse a fi parcurse vizează atingerea competenţelor din unităţile de
competenţă pentru abilităţi cheie precum şi din unităţile de competenţă tehnice care oferă
posibilitatea transferului pe orizontală şi a flexibilităţii profesionale. Aceste conţinuturi sunt utile
în formarea candidaţilor pentru calificarea obţinute ca finalitate pe nivelul 1:
♦Lucrător în chimie industrială
Prin conţinuturile pe care le propune, modulul MATERII PRIME NATURALE
ANORGANICE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ, oferă baza de cunoştinţe şi deprinderi specifice
domeniului, atât pentru nivelul 1 de calificare cât şi pentru nivelurile 2 şi 3 , pregătite prin
învăţământul preuniversitar.
Acest modul face parte din trunchiul comun - cultură de specialitate, aria curriculară
Tehnologii şi are alocate 147 ore/an, din care 126 ore/an - laborator tehnologic. Prin parcurgerea
programei şcolare se asigură dobândirea competenţelor descrise în Standardul de Pregătire
Profesională, document care stă la baza Sistemului naţional de calificări profesionale. Programa
şcolară se va utiliza împreună cu Standardul de Pregătire Profesională specific calificării.
Conţinuturile propuse în modul constituie baza privind cunoştinţele despre materiile prime
naturale anorganice în industria chimică.
• II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:
În modulul “MATERII PRIME NATURALE ANORGANICE ÎN INDUSTRIA

CHIMICĂ“ au fost agregate unitatea de competenţe pentru abilităţi cheie “Comunicare şi
numeraţie “cu unitatea de competenţe tehnice “Materii prime naturale anorganice în industria
chimică..
Unităţi de competenţe pentru abilităţi cheie
1. COMUNICARE ŞI NUMERAŢIE
Unităţi de competenţe tehnice
12. ASIGURAREA CALITĂŢII LA LOCUL DE MUNCĂ
19. MATERII PRIME NATURALE ANORGANICE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ
______________________________________________________________________________________ 3
Clasa a IX-a
III.Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Unităţi de
Competenţe Conţinuturi
competenţă
1. 1.1: Citeşte şi utilizează Documente simple : cataloage,
COMUNICARE documente simple prospecte, fişe tehnologice, extrase din
ŞI normele de protecţia muncii
NUMERAŢIE Informaţii necesare pentru prelevarea
probelor : extrase din procedurile de
lucru, date tehnice, forme de
prezentare, parametri
Condiţii şi reguli de prelevare a
probelor extrase din documentele de
lucru
12. Proceduri de securitate a muncii şi
ASIGURAREA 12.3. Aplică normele de protecţia mediului la prelevarea
CALITĂŢII protecţia muncii specifice probelor
LA LOCUL DE prelevării probelor Echipamentul de protecţie utilizat la
MUNCĂ prelevarea probelor
12.1: Execută prelevarea Prelevarea probelor pentru analize.
probelor pentru analiză Dispozitive de prelevare pentru probe
gazoase, lichide, produse petroliere,
solide .
Standarde şi norme pentru prelevarea
probelor
Proceduri specifice
12.2: Etichetează probele Inscripţionarea şi etichetarea
prelevate probelor conform standardelor.
Simboluri convenţionale utilizate
pentru marcarea substanţelor
periculoase: toxice, inflamabile,
explozive, caustice, corozive
______________________________________________________________________________________ 4
Clasa a IX-a
19. MATERII 19.1: Caracterizează materii Transformări chimice: reacţii
PRIME prime naturale anorganice chimice cu formare de precipitat,
NATURALE reacţii chimice cu degajare de gaz,
ANORGANICE reacţii chimice cu formare de
ÎN INDUSTRIA complecşi, reacţii chimice de oxido-
CHIMICA reducere, reacţii chimice de
neutralizare
Compuşi anorganici: oxizi, acizi,
baze, săruri
Materii prime naturale anorganice:
aer, apă, minereuri
Clasificarea compuşilor anorganici:
după -stare de agregare
Proprietăţi fizico-chimice:
-apa: temperatură, culoare, gust,
miros, pH, turbiditate, duritate
- minereuri: compoziţie chimică,
conţinut în substanţe utile
- aer: compoziţie chimică
19.2: Descrie procedee de Procedee de tratare a apei :
tratare şi prelucrare a materiilor purificarea apei; dedurizarea apei;
prime naturale anorganice demineralizarea apei
Procedee de prelucrare a
minereurilor: concentrarea prin
flotatie
Faze : - pregătirea materiei prime
- alimentarea instalaţiei
- transformarea materiei prime
- evacuarea produşilor obţinuţi
Identificare utilaje : - prin simboluri
convenţionale din schema tehnologică
Flux tehnologic : circulaţia
materialelor, parametri tehnologici,
operaţii unitare
19.3: Enumeră utilizările Domenii de utilizare: industrie,
materiilor prime naturale agricultură, transporturi, casnic
anorganice Utilizări :- aer: materie primă pentru
oxigen, azot, agent de transport,
- apa: mediu de reacţie, reactant,
solvent, agent termic, alimentaţie,
irigaţii
- minereuri (calcopirită, pirită, bauxită,
sare gemă): metale, compuşi
anorganici
19.4: Prepară soluţii apoase de Metode: dizolvare, diluare,
concentraţii procentuale concentrare
Calcule : masa dizolvatului,
masa dizolvantului, masa soluţiei,
calcul de bilanţ
Ustensile : pahare, cilindrii,
balanţă, vase cântărire, baghetă
Pregătire ustensile: spălare, clătire,
______________________________________________________________________________________ 5
Clasa a IX-a
• IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Competenţele din cadrul unităţii de competenţe pentru abilităţi cheie:” Comunicare şi

numeraţie” sunt agregate cu competenţe din unităţile de competenţă tehnice : “Materii prime
naturale anorganice în industria chimică “(IX), ”Protecţia mediului” (IX),” Măsurări şi
calcule tehnice”(IX),” Operaţii şi utilaje în industria chimică (IX).
Aceasta presupune că respectivele competenţe pentru abilităţi cheie se vor realiza pe baza
conţinuturilor tematice aferente unităţilor de competenţe tehnice, urmărind criterii de
performanţă şi condiţii de aplicabilitate descrise în Standardul de Pregătire Profesională pentru
respectivele unităţi de competenţe pentru abilităţi cheie.
Conform tabelului de corelare module/săptămâni de şcoală, pentru cultura de specialitate –
clasa a IX-a , Şcoala de Arte şi Meserii, modulul ” Materii prime naturale anorganice în
industria chimică” este parcurs timp de 21 de săptămâni şi are alocate 147 ore/an, astfel:
21 ore/an – 1 oră / săpt – cultură de specialitate
126 ore/an – 6ore/săpt – instruire practică prin laborator tehnologic
Orele de cultură de specialitate vor fi predate de către profesorul inginer de specialitate .
Orele de instruire practică prin laborator tehnologic vor fi predate de către profesorul inginer de
specialitate cu clasa împărţită în grupe de minim 12 elevi. Se recomandă ca atât orele de cultură
de specialitate cât şi cele de laborator tehnologic să fie predate de acelaşi profesor inginer de
specialitate.
Conţinuturile propuse în modul constituie baza privind cunoştinţele elevului despre
compuşii chimici anorganici – materii prime anorganice naturale în industria chimică.
Ordineade parcurgere a conţinuturilor acestui modul este indicată în capitolul V –
Sugestii Metodologice.
Exersarea abilităţilor cheie se va realiza ori de câte ori este posibil pe parcursul instruirii,
când conţinuturile şi activităţile de învăţare o permit.
Pentru dezvoltarea competenţelor vizate pe parcurgerea modulului, recomandăm exemple
de activităţi de învăţare potrivite conţinuturilor :
Competenţa 1.1: Citeşte şi utilizează documente simple

−prezentare de referate tematice
−exerciţii de documentare
−navigare pe Internet în scopul documentării
−vizite de documentare la expoziţii, târguri de specialitate
Competenţa 19.1.: Caracterizează materii prime naturale anorganice în industria chimică
−discuţii
−vizionări de materiale video
−exerciţii de identificare a tipurilor de materii prime
−explicaţii oferite elevului
−îndrumarea unui coleg
−lucrări practice de laborator
Competenţa 19.2. : Descrie procedee de tratare şi prelucrare a materiilor prime naturale
anorganice
−exerciţii de corelare a materialelor cu domeniul de utilizare
−vizite de documentare la agenţii economici din zona geografică
−efectuarea de experimente cu privire la identificarea unor faze corespunzătoare procesului de
tratare şi prelucrare a materiilor prime anorganice
−explicaţii oferite elevului
______________________________________________________________________________________ 6
Clasa a IX-a
Competenţa 19.3. : Enumeră utilizările materiilor prime naturale anorganice
−discuţii privind calitatea materiilor prime anorganice
−lucrări practice
−elaborarea de referate tematice
Competenţa 19.4. : Prepară soluţii apoase de concentaţii procentuale
−exerciţii de calcul masă solvat, solvent, soluţie
♦- lucrări practice de laborator
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ – participativ, centrat pe elev.
În acest sens cadrul didactic trebuie să aibă în vedere diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat,
prin:
−gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
−fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;
−fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
−prezentarea temelor în mai multe moduri (raport, discuţie sau grafic).
În vederea învăţării centrate pe elev şi pentru asigurarea formării competenţelor prevăzute de
programă, se recomandă :
♦utilizarea unor metode active/interactive (de exemplu învăţarea prin descoperire, învăţarea
problematizată, învăţarea prin cooperare, simularea, jocul de rol);
♦realizarea de proiecte şi portofolii;
♦utilizarea calculatorului pentru obţinerea de informaţii şi utilizarea unor soft-uri educaţionale
specifice domeniului;
♦desfăşurarea unora dintre activităţi cu participarea unor reprezentanţi ai domeniului de
pregătire.
Pentru aplicarea metodei de învăţare centrată pe elev, profesorul trebuie să cunoască stilurile
de învăţare ale elevilor (auditiv, vizual, practic) aplicând iniţial chestionare sociometrice şi să
folosească teoria inteligenţelor multiple.
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare
care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind relevantă.
O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din
competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevul este evaluat
numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă, iar la şfârşitul lui se realizează
evaluarea sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor.
Pentru evaluarea achiziţiilor elevilor (în termeni cognitivi, afectivi şi performativi), a
competenţelor prevăzute de programele şcolare la orele de tehnologii, se recomandă utilizarea
următoarelor metode:
 observarea sistematică (pe baza unei fişe de observare)
 tema de lucru (în clasă, acasă) concepută în vederea evaluării
 proba practică
 investigaţia, chestionarul
Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

- interviul
- proiectul sau miniproiectul-prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea
corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi ustensilelor, acurateţea tehnică,
modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport
______________________________________________________________________________________ 7
Clasa a IX-a
- portofoliul, ca instrument de evaluare flexibil, complex, integrator, ca o
modalitate de înregistrare a performanţelor şcolare ale elevilor
- fişe de autoevaluare
- fişe cu întrebări tip grilă, întrebări cu alegere multiplă, întrebări de completare
Evaluarea prin teste de verificare nu presupune decât bifarea unei căsuţe de fiecare dată când
s-a demonstrat atingerea unei competenţe. În momentul în care au fost bifate toate căsuţele,
evaluarea s-a încheiat cu succes, moment în care este suficient un feed - back de felicitare. În
cazul unei încercări nereuşite, este esenţială transmiterea unui feed – back clar şi constructiv.
Acesta trebuie să includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi
identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare precum şi a spijinului suplimentar de care elevul
are nevoie. Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument de verificare. Se vor aplica şi
instrumentele de evaluare continuă prevăzute în SPP (probe scrise, probe orale, probe practice).
Rezultatele acestor evaluări vor fi consemnate în foaia matricolă a elevului, alături de rezultatele
de la disciplinele de cultură generală, foaie matricolă care va atesta absolvirea celor doi ani ai
SAM, învăţământ obligatoriu. Dobândirea competenţelor pentru nivelul 1 de calificare se va
certifica pe baza rezultatelor obţinute în urma aplicării instrumentelor de evaluare a
competenţelor.
INSTRUCŢIUNI PENTRU EVALUATOR
Candidatul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a terminat,
să înmâneze evaluatorului respectivul document.
În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile candidatului
comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. Fişa cu răspunsuri corecte nu conţine întotdeauna
unicele răspunsuri corecte; de aceea, evaluatorul trebuie să utilizeze această fişă cu
discernământ.
In cazul probelor practice, evaluatorul trebuie să verifice capacitatea elevului, comparând
modul în care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare (fişa cu răspunsuri
corecte) sau / şi cu nişte exemple de fapt. Candidaţii trebuie să îndeplinească cu succes fiecare
sarcină.
Evaluarea orală poate fi utilizată împreună cu alte forme de evaluare pentru a oferi probe
suplimentare sau / şi rezolva probleme minore ce pot apare în evoluţia candidatului. Dacă se
utilizează examinarea orală, evaluatorul trebuie să indice acest lucru ataşând la lucrarea
candidatului o adnotare scrisă de mână şi semnată.
Pentru mai buna înţelegere a modaliţătilor de evaluare se propune un exemplu de
instrument de evaluare sumativă pentru competenţa C1 : “Caracterizează materii prime
naturale anorganice în industria chimică”, din unitatea de competenţă “ Materii prime
naturale anorganice în industria chimică”
În acest instrument de evaluare sunt efectuate 16 activităţi de evaluare.
INSTRUCŢIUNI PENTRU CANDIDAŢI
Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea:

♦Citiţi cu atenţie toate cerinţele înainte de a încerca să le rezolvaţi
♦Dacă observaţi vreo problemă la una din cerinţe, aduceţi acest lucru în atenţia evaluatorului
înainte de a începe proba.
♦Înainte de începerea evaluării, asiguraţi-vă că dispuneţi de toate materialele şi ustensilele
necesare .
♦Completaţi numele dvs, data şi numărul de înregistrare pe fiecare fişă pe care o veţi înmâna
evaluatorului
♦Rezolvaţi toate sarcinile date
♦Când aţi terminat, înmânaţi evaluatorului toate fişele relevante pentru această probă .
______________________________________________________________________________________ 8
Clasa a IX-a
Evaluarea 1
Această evaluare se referă la:
Titlul Unităţii: 19.MATERII PRIME NATURALE ANORGANICE ÎN INDUSTRIA

CHIMICĂ
Competenţa 19.1.: Caracterizează materii prime naturale anorganice în industria chimică
Criterii de Performanţă:
(a) Realizarea transformărilor chimice ale compuşilor anorganici
(b) Enumerarea materiilor prime naturale anorganice folosite în industria chimică
(c) Clasificarea materiilor prime naturale anorganice
(d) Identificarea proprietăţilor fizico-chimice ale materiilor prime naturale anorganice
Condiţii de aplicabilitate
Transformări chimice: reacţii chimice cu formare de precipitat, cu degajare de gaz, cu
formare de complecşi, reacţii de oxido-reducere
Compuşi anorganici: oxizi, acizi, baze, săruri
Materii prime naturale anorganice în industria chimică: aer, apă, minereuri
Criterii de clasificare: după - origine; stare de agregare
- apa : temperatură, culoare, gust, miros, pH, turbiditate, duritate
♦minereuri : compoziţie chimică, conţinut în substanţe utile
♦aer: compoziţie chimică
Probe de Evaluare
Probă scrisă/ practică privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să
realizeze transformări chimice ale compuşilor anorganici aşa cum se precizează în criteriul de
performanţă (a) conform condiţiilor de aplicabilitate
Probă orală/scrisă privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să enumere
materiile prime naturale anorganice folosite în industria chimică aşa cum se precizează în
criteriul de performanţă (b) conform condiţiilor de aplicabilitate
Probă orală/scrisă privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să clasifice
materiile prime naturale anorganice aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (c)
conform condiţiilor de aplicabilitate
Probă orală/scrisă privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să
identifice proprietăţile fizico-chimice ale materiilor prime naturale anorganice aşa cum se
precizează în criteriul de performanţă (d) conform condiţiilor de aplicabilitate
______________________________________________________________________________________ 9
Clasa a IX-a
INSTRUMENTUL DE EVALUARE NR. 1
Competenţa 19.1. : Caracterizează materii prime naturale anorganice în industria chimică
1.a. Realizarea transformărilor chimice ale compuşilor anorganici
Aveţi la dispoziţie reactivii : AgNO3, HCl, H2S, (NH4)2S, MnS, Na2CO3, H2SO4, KMnO4, FeSO4 , CuSO4 , NH4OH. Îndepliniţi
următoarele sarcini:
Nr. crt. Activitate Evaluator Data
Alegeţi reactivii necesari şi realizaţi practic o reacţie de
1
precipitare
Descoperiţi care dintre reactivii pe care îi aveţi la
2
dispoziţie duc la formarea unui gaz ca produs de reacţie
3 Realizaţi practic o reacţie de oxido-reducere
Descoperiţi experimental culoarea produşilor obţinuti în
4 urma reacţiilor dintre KSCN şi FeCl3 sau CuSO4 şi
NH4OH
1. b. Enumerarea materiilor prime naturale anorganice folosite în industria chimică

Se dă următoarea listă de compuşi : sare gemă, apă, clor, azotat de amoniu, aer, dioxid de siliciu, hidroxid de sodiu, minereu de sulf, acid
clorhidric, bauxită, oţel, apă distilată, clorură de nichel, acid sulfuric, acid acetic, oxalat de sodiu, oxid de plumb, acid azotic, hidroxid de
amoniu, carbonat de sodiu, amoniac soluţie, acetat de etil
Activitate Evaluator Data
Nr. crt
Identificaţi din listă compuşii care pot fi
5 materii prime naturale anorganice în
industria chimică
6 Alegeţi oxizii din lista de compuşi
Alegeţi acizii anorganici din lista de
7
compuşi
8 Alegeţi bazele din lista de compuşi
Alegeţi sărurile anorganice din lista de
9
compuşi
1.c. Clasificarea materiilor prime naturale anorganice

______________________________________________________________________________________ 10
Clasa a IX-a
Aveţi la dispoziţie compuşii : gheaţă, amoniac soluţie, sodă cristalizată , pirită, dolomit, apă, aer, gips, piatră vânată ,sare amară, sare
gemă
Nr.
Activitate Evaluator Data
crt
Precizaţi care din substanţele enumerate sunt materii prime
10
naturale anorganice în stare solidă
11
naturale anorganice în stare lichidă
12
naturale anorganice în stare gazoasă
1.d. Identificarea proprietăţilor fizico-chimice ale materiilor prime naturale anorganice

Sunteţi pus în situaţia de a identifica proprietăţi fizice şi chimice ale compuşilor anorganici.
Nr. crt Activitate Evaluator Data

13 Enumeraţi proprietăţile organoleptice ale apei.
14 Definiţi gradul german de duritate
Precizaţi dacă apele dure au un conţinut ridicat / scăzut în
15
săruri de calciu şi magneziu
Enumeraţi 2 metode utilizate în determinarea pH-ului unui
16
acid
______________________________________________________________________________________ 11
Clasa a IX-a
Număr unitate: U 19
Titlul unităţii: Materii prime naturale anorganice în industria chimică
Competenţa: 1. Caracterizează materii prime naturale anorganice în industria chimică

Precizari privind aplicablitatea criteriilor
Criterii de performanţă Probe de evaluare Evaluare
de performanţă
Transformări chimice: reacţii chimice cu
formare de precipitat, reacţii chimice cu
lista de verificare
Realizarea transformărilor chimice degajare de gaz, reacţii chimice cu formare de
(a) bazata pe observare 1
ale compuşilor anorganici complecşi, reacţii chimice de oxido-reducere,
exerciţiu scris
reacţii chimice de neutralizare
Compuşi anorganici: oxizi, acizi, baze, săruri
Enumerarea materiilor prime naturale
Materii prime naturale anorganice în industria exerciţiu scris,
(b) anorganice folosite în industria 1
chimică: aer, apă, minereuri întrebări scurte.
chimică
Clasificarea materiilor prime naturale exerciţiu scris,
© Criterii de clasificare: stare de agregare 1
anorganice întrebări scurte.
apa : temperatură, culoare, gust, miros, pH,
Recunoaşterea proprietăţilor fizico-
turbiditate, duritate exerciţiu scris,
(d) chimice ale materiilor prime 1
aer : compoziţie chimică întrebări scurte.
naturale anorganice
minereuri : compoziţie chimică, conţinut în
substanţe utile
Competenţa : 2. Descrie procedee de tratare şi prelucrare a materiilor prime naturale anorganice

de performanţă
Procedee de tratare a apei : purificarea apei;
Enumerarea procedeelor de
dedurizarea apei; demineralizarea apei exerciţiu scris,
(a) prelucrare a materiilor prime naturale 2
Procedee de prelucrare a minereurilor : - întrebări scurte.
anorganice
concentrarea
(b) Identificarea fazelor corespunzătoare Faze : - pregătirea materiei prime exerciţiu scris, 2
______________________________________________________________________________________ 12
Clasa a IX-a
- alimentarea instalaţiei
procedeelor de tratare şi prelucrare - transformarea materiei prime întrebări scurte.
- evacuarea produşilor obţinuţi
Identificarea utilajelor din schema Identificare utilaje : - prin simboluri exerciţiu scris,
© 2
tehnologică convenţionale din schema tehnologică întrebări scurte.
Explicarea fluxului tehnologic Flux tehnologic : - circulaţia materialelor, exerciţiu scris,
(d) 2
corespunzător fiecărui proces parametri tehnologici, operaţii unitare întrebări scurte.
Competenţa : 3. Enumeră utilizările materiilor prime naturale anorganice

de performanţă
Domenii de utilizare : industrie, agricultură, exerciţiu scris,
(a) Identificarea domeniilor de utilizare 3
transporturi, casnic întrebări scurte.
Utilizări :
- aer: materie primă pentru oxigen, azot, agent
Precizarea utilizărilor materiilor de transport,
exerciţiu scris,
(b) prime naturale anorganice folosite în - apa: mediu de reacţie, reactant, solvent, 3
întrebări scurte.
industria chimică agent termic, alimentaţie, irigaţii
minereuri (calcopirită, pirită, bauxită, sare
gemă) : metale, compuşi anorganici
Competenţa : 4. Prepară soluţii apoase de concentraţii procentuale
Precizări privind aplicablitatea criteriilor de

performanţă
Alegerea metodei de preparare exerciţiu scris,
(a) Metode : dizolvare, diluare, concentrare 4
conform cerinţelor de lucru întrebări scurte.
Efectuarea calculului necesar Calcule : masa dizolvatului, masa dizolvantului, masa listă de verificare
(b) 4
preparării soluţiei, calcul de bilanţ bazată pe observare
Pregătirea ustensilelor necesare Ustensile : pahare, cilindrii, balanţa, vase cântarire,
listă de verificare
(c) preparării conform cerinţelor de bagheta 4
bazată pe observare
lucru Pregătire ustensile: spălare, clătire, uscare
______________________________________________________________________________________ 13
Clasa a IX-a
listă de verificare
(d) Măsurarea cantităţilor necesare Măsurare : masă, volum 4
bazată pe observare
Amestecare : respectarea ordinii de adăugare a listă de verificare
(e) Amestecarea componenţilor 4
componenţilor bazată pe observare
Depozitarea soluţiilor în condiţii Depozitare : vase corespunzătoare soluţiilor (curate, listă de verificare
(f) 4
proprii de conservare şi securitate etanşe, colorate); spaţiu de depozitare corespunzător bazată pe observare
Etichetarea şi inscripţionarea Etichetare: denumirea şi concentraţia soluţiei listă de verificare
(g) 4
soluţiilor Inscripţionare: data preparării, numele executantului bazată pe observare
______________________________________________________________________________________ 14
Clasa a IX-a
V. Sugestii metodologice
Pentru atingerea competenţelor specifice, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite

conţinuturi, de a le eşalona în timp, de a utiliza activităţi variate de învăţare, de preferinţă cu
caracter aplicativ, centrate pe elev.
Parcurgerea conţinuturilor trebuie să fie flexibilă, diferenţiată, ţinând cont şi de
particularităţile grupului, de nivelul iniţial de pregătire. Fiind o structură elastică, modulul poate
încorpora în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele de
laborator tehnologic se recomandă a se desfăşura în laboratoare de specialitate dotate cu o gamă
largă de materiale, ustensile şi instrumente/aparate de măsurat.
Citirea şi interpretarea programei şcolare porneşte de la corelarea conţinuturilor cu
competenţele din standardul de pregătire profesională. În acest demers, profesorul va parcurge
integral Standardul de Pregătire Profesională urmărind cu prioritate condiţiile de aplicabilitate
ale fiecărei competenţe.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii
moderne ale educatiei:
♦elevii învaţă cel mai bine atunci când învăţarea răspunde nevoilor lor
♦elevii învaţă cînd fac ceva şi cînd sunt implicaţi activ în procesul de învăţare
♦elevii au stiluri diferite de învăţare
♦elevii participă cu cunoştinţele lor, dobândite anterior, la procesul de învăţare
♦elevii au nevoie de timp acordat special pentru asocierea informaţiilor vechi cu cele noi şi
pentru ordonarea lor
Pentru atingerea competenţelor din prezentul modul se vor realiza activităţi de învăţare cu
caracter interactiv, care :
♦pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
♦încurajează participarea elevilor, iniţiativele, implicarea, creativitatea
♦realizează o comunicare multidirecţională
♦determină un parteneriat profesor-elev
♦sunt centrate pe elev şi activitate
Se vor promova metode de predare-învăţare activ-participative, care duc la rezolvarea
problemei pusă în discuţie. Se recomandă alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse:
discuţia în grup, dezbaterea în grup, jocul de rol, brainstorming-ul, problematizarea, studiul de
caz, învăţarea prin cooperare (mozaicul), efectuarea de experimente, observaţia individuală,
proiectul, simularea, vizionare de filme, vizite.
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţă pentru abilităţi
cheie: lucrul în echipă, organizarea locului de muncă, evaluarea acestora făcându-se în cadrul
altor module.
Profesorii pot folosi informaţii despre stilul de învăţare diferit al elevilor. Activităţile la lecţii
pot fi variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învăţare sunt satisfăcute la un anumit
moment al lecţiei. Se pot da teme individuale elevilor pe baza stilului de învăţare sau
preferinţelor, deşi acest lucru ocupă mult din timpul profesorului.
Lucrul în grup încurajează învăţarea între colegi, care se poate realiza prin: verificarea între
colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), îndrumarea unui coleg (profesorul
prezintă detaliat sarcinile elevului îndrumător, care va câştiga din faptul că va explica altora),
îndrumători calificaţi pentru studiu (prin joc de rol, elevii se ajută reciproc, iar profesorul îi
îndrumă pentru o învăţare eficientă), echipe de învăţare (echipele de elevi sunt alcătuite de către
profesor şi rămîn împreună pe durata modulului; membrii echipei au responsabilităţi reciproce în
a se sprijini unul pe celălalt la învăţat; aceştia prezintă profesorului rapoarte periodice conform
______________________________________________________________________________________ 15
Clasa a IX-a
planificării şi un raport/ proiect final). Alegerea acestor activităţi oferă următoarele avantaje: sunt
orientate asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale, urmând să le pună mai
bine în valoare; permite individualizarea învăţării; oferă maximul de deschidere; permite
diferenţiera sarcinilor şi a timpului alocat.
Anexa 1
Recomandări de parcurgere a conţinuturilor în ordine logică :
1. Prelucrarea probelor de materii prime anorganice naturale – Operaţii de bază în
laborator (definiţie, ustensile, mod de lucru, factori care influenţează operaţia)
1.1.mărunţirea
1.2. încălzirea şi răcirea
1.2. dizolvarea
1.3. precipitarea
1.4. decantarea
1.5. filtrarea
1.6. uscarea
1.7. calcinarea
1.8. evaporarea
2. Compuşi chimici anorganici, materii prime anorganice în industria chimică
2.1. stări de agregare (solide, lichide, gazoase) şi transformări de stare
2.2. substanţe simple şi compuse (oxizi, acizi, baze, săruri) – formule, proprietăţi fizice
2.3. acizi şi baze
2.3.1. clasificare (tari, slabi)
2.3.2. noţiunea de pH
2.3.3. indicatori de pH
2.3.4. caracterul coroziv
2.4. transformări ale compuşilor chimici
2.4.1. reacţii cu formare de precipitat,
2.4.2. reacţii cu formare de gaze,
2.4.3. reacţii de neutralizare,
2.4.4. reacţii redox simple
2.4.5. reacţii cu formare de substanţe complexe
2.5. efectul termic al reacţiilor chimice
3. Prepararea soluţiilor
3.1. amestec omogen , heterogen
3.2. solubilitatea
3.2.1. generalităţi
3.2.2. factori care influenţează solubilitatea
3.3. concentraţia soluţiilor
3.3.1. concentraţia procentuală
3.3.2. prepararea soluţiilor de concentraţie procentuală
3.3.3. diluarea şi concentrarea soluţiilor
4. Materii prime anorganice naturale în industria chimică
4.1. Apa
4.1.1. proprietăţi fizico-chimice
4.1.2. clasificare, utilizare
4.1.3. apa potabilă (caracteristici, purificarea apei : limpezire, dezinfectare)
4.1.4. apa industrială (dedurizare, demineralizare)
4.1.5. ape reziduale (epurare)
4.2 Aerul
4.2.1.compoziţia aerului
______________________________________________________________________________________ 16
Clasa a IX-a
4.2.2.utilizări ale oxigenului şi azotului
4.3.Minereuri
4. 3.1. stare naturală (roci şi tipuri de roci ;minerale şi minereuri)
4.3.2. clasificarea minereurilor după compoziţia chimică
4.3.3. procedee de preparare şi prelucrare a minereurilor
5.Prelevarea probelor
5.1. Prelevarea probelor pentru analiză ( probe solide, lichide, gazoase)
5.2. Pregătirea probelor pentru analiză
5.2.1. Standarde şi norme pentru prelevarea probelor
5.2.2. Simboluri convenţionale utilizate pentru marcarea substanţelor periculoase
Anexa 2
Alocarea / repartiţia orelor pentru temele / conţinuturile parcurse (recomandare)
Ore
Total ore
Teme (conţinuturi) laborator
alocate
tehnologic
1. Operaţii de bază în laborator - prelucrarea
28 24
probelor de materii prime anorganice naturale
2. Compuşi chimici anorganici, materii prime
28 24
anorganice naturale în industria chimică
3. Prepararea soluţiilor 28 24
41. Apa 21 18
4.2. Aerul 7 6
4.3 Minereuri 21 18
5. Evaluare 14 12
Total ore 147 126
Prin parcurgerea acestor conţinuturi este necesar să se dezvolte şi unele competenţe de

abilităţi cheie, cum ar fi: de comunicare, de igiena şi protecţia muncii, lucrul în echipă, calcule
tehnice
Procesul de predare-învăţare se desfăşoară prin ore de teorie şi de laborator tehnologic.
Orele de teorie vor avea un pronunţat caracter participativ, utilizând fişe de lucru, fişe de
observaţie precum şi metodele prezentate mai sus.
Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială, precum
şi prin vizite sau observaţii directe la agenţii economici.
Se recomandă ca lucrări de laborator tehnologic :
a) Operaţii de bază în laborator (mărunţire, dizolvare, precipitare, decantare, filtrare,
încălzire-răcire, evaporare, uscare)
b) Reacţii cu formare de precipitat, cu degajare de gaz, de neutralizare, redox simple, cu
formare de substanţe complexe - realizare practică
c) Determinarea experimentală a pH –ului unor soluţii de acizi şi baze
d) Prepararea soluţiilor de concentraţii procentuale (din substanţă solidă, prin diluare)
e) Determinarea reziduului fix
f) Determinarea suspensiilor din apă
g) Determinarea pulberilor sedimentabile din aer
______________________________________________________________________________________ 17
Clasa a IX-a
Modulul II: PROTECŢIA MEDIULUI
I. Notă de prezentare
Domeniul chimie industrială oferă calificări solicitate pe piaţa muncii pentru toate
nivelurile de calificare (1,2,3)
Nivelul 1 de calificare oferă absolvenţilor cunoştinţe şi deprinderi necesare în realizarea
unor sarcini de rutină predictibile sub supraveghere.
Curriculumul este construit pe baza Standardului de Pregătire Profesională, validat de juriul de
validare constituit de reprezentanţi ai angajatorilor din ramură şi ai educaţiei.
calificarea.
Curriculumul pentru clasa a IX-a este construit pe baza unităţilor de competenţă pentru abilităţi
cheie şi a unităţilor de competenţă tehnice, reprezentând pregătirea de baza pe domeniul chimie
industrială.
Modulul de PROTECŢIA MEDIULUI face parte din curriculum pentru SAM - domeniul
chimie industrială, nivelul I de calificare. Se adresează calificării:
♦lucrător în chimie industrială
Prin specificul calificărilor care presupune lucrul cu multe substanţe chimice, posibili
poluanţi, competenţele legate de protecţia mediului sunt esenţiale.
Modulul de Protecţia mediului face parte din aria curriculară Tehnologii – trunchi comun şi
are agregate două unităţi de competenţă din Standardul de Pregătire Profesională nivel I:
Unitatea de competenţe 13 – Protecţia mediului – unitate de competenţe tehnice şi Unitatea de
competenţe 1 – Comunicare şi numeraţie – unitate de competenţe pentru abilităţi cheie, care
oferă posibilitatea transferului pe orizontală şi a flexibilităţii profesionale.
Modulul se dezvoltă pe parcursul a 77 ore din care 66 ore laborator tehnologic, desfăşurate
în 11 săptămâni. În fiecare săptămână sunt alocate din planul de învăţământ 1 oră - din cultura de
specialitate şi 6 ore laborator tehnologic – din instruirea practică. Orele de laborator tehnologic
se vor desfăşura cu clasa împărţită în grupe de minimum 12 elevi.
Parcurgerea modulului se va face conform planificării din tabelul de corelare a modulelor
aflat la sfâşitul acestui curriculum. Planificarea modulului pe parcursul anului şcolar se va face
după modulul de Materii prime naturale anorganice în industria chimică, care oferă baza de
cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului.
Orele de cultură de specialitate şi de laborator tehnologic vor fi predate de profesorul inginer
de specialitate.
Conţinuturile propuse în modul, constituie baza privind cunoştinţele despre surse de poluare,
agenţi poluanţi, influenţa asupra mediului şi metode de ameliorare.
Modul de citire şi interpretare a programei şcolare porneşte de la corelarea conţinuturilor cu
competenţele din standardele de pregătire profesională. Prin parcurgerea programei şcolare se
asigură dobândirea competenţelor descrise în standardele de pregătire profesională, documente
care stau la baza Sistemului naţional al calificărilor profesionale. Programa şcolară se va utiliza
împreună cu standardul de pregătire profesională specific calificării.
După prezentarea listei unităţilor de competenţă relevante pentru modul este prezentat tabelul de
corelare a competenţelor şi conţinuturilor. Conţinuturile care se trec în programa modulului
reprezintă conţinuturile din condiţiile de aplicabilitate din Standardul de Pregătire Profesională.
In acest tabel sunt agregate competenţe pentru abilităţile cheie cu competenţe tehnice conform
exemplului următor:
______________________________________________________________________________________ 18
Clasa a IX-a
Unitate de Competenţe individuale Conţinuturi
competenţă din unitate
1. COMUNICA 1.2. Participă la discuţii • Subiectul în discuţie :Sursele de
RE ŞI pe un subiect simplu poluare din agricultură, industrie,
NUMERAŢIE transporturi, activităţi menajere şi
agenţii poluanţi : fizici, chimici şi
biologici
13.1. Identifică sursele de • Pregătirea pentru discuţie : Citirea unui
13. PROTECŢIA poluare şi agenţii material documentar referitor la agenţii
MEDIULUI poluanţi poluanţi şi sursele de poluare
• Intervenţie simplă : Formularea unui
subiect referitor la agenţii poluanţi şi
sursele de poluare întâlnite
• Evaluarea intervenţiei : urmărirea
reacţiilor participanţilor, notarea
răspunsurilor primite, înţelegerea
poziţiei audienţei faţă de intervenţie
• Mod de dispersie: deversări în ape,
emisii în atmosferă, infiltrare în sol
În capitolul IV Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare sunt prezentate condiţiile în care

se vor desfăşura orele, exemple de activităţi de învăţare, strategii didactice şi exemple de
instrumente de evaluare.
În capitolul V Sugestii metodologice sunt prezentate sub formă de recomandări probleme
privitoare la desfăşurarea cronologică a conţinuturilor, exemple de lucrări practice de laborator,
sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare.
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

♦unitatea de competenţe pentru abilităţi cheie Comunicare şi numeraţie
♦unitatea de competenţe tehnice Protecţia mediului
III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor
Nr. Unitate de Competenţe Conţinuturi

Crt. competenţă individuale din
unitate
1. 1. 1.2. Participă la • Subiectul în discuţie :Sursele de
COMUNICARE discuţii pe un subiect poluare din agricultură, industrie,
ŞI NUMERAŢIE simplu transporturi, activităţi menajere şi
agenţii poluanţi : fizici, chimici şi
biologici
• Pregătirea pentru discuţie : Citirea
unui material documentar referitor
la agenţii poluanţi şi sursele de
poluare
• Intervenţie simplă : Formularea unui
subiect referitor la agenţii poluanţi şi
sursele de poluare întâlnite
• Evaluarea intervenţiei : urmărirea
reacţiilor participanţilor, notarea
______________________________________________________________________________________ 19
Clasa a IX-a
răspunsurilor primite, înţelegerea
poziţiei audienţei faţă de intervenţie
1.3. Elaborează o
prezentare scurtă pe • Surse: cărţi, manuale, reviste, şi
un subiect dat Internet- cuprinzând date referitoare
la efectele agenţilor poluanţi asupra
omului
• Text de prezentare: Prezentarea
efectelor agenţilor poluanţi asupra
omului- boli profesionale,
intoxicaţii, alergii, boli microbiene
• Audienţa: colegi de clasă şi profesor
• Expunere clară: indică sursele
pentru documentare, foloseşte date
concrete despre efectele unor agenţi
poluanţi asupra sănătăţii omului
2. 13. PROTECŢIA 13.1. Identifică
MEDIULUI sursele de poluare şi
agenţii poluanţi • Surse de poluare: industrie,
agricultură, transporturi, activităţi
menajere
• Agenţi poluanţi: fizici, chimici,
biologici
• Mod de dispersie: deversări în ape,
emisii în atmosferă, infiltrare în sol
13.2. Precizează
efectele agenţilor • Agenţi poluanţi : stare de agregare,
poluanţi asupra acţiune
mediului • Efecte asupra omului: boli
profesionale, intoxicaţii, alergii, boli
microbiene
• Efecte globale asupra mediului:
smog, ceaţa industrială, ploi acide,
efect de seră, strat de ozon,
eutrofizarea mediului acvatic
• Factori de mediu: apă, aer, sol

13.3. Identifică
• Măsuri pentru protecţia mediului:
procedurile de
ameliorare a epurarea apelor reziduale,
factorilor de mediu purificarea emisiilor, neutralizarea
reziduurilor deversate
• Gestionarea deşeurilor: Colectare,
sortare, stocare a deşeurilor
industriale, menajere, radioactive
IV Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Conform planului de învăţământ 66 de ore din cadrul modulului M2 Protecţia mediului sunt
ore de laborator tehnologic şi vor fi predate de către ingineri,câte 6 ore /săptămână.
______________________________________________________________________________________ 20
Clasa a IX-a
Competenţele din cadrul unităţii de competenţă pentru abilităţi cheie: Comunicare şi
numeraţie sunt agregate cu competenţele din unităţile de competenţe tehnice : Materii prime
naturale anorganice în industria chimică (IX), Protecţia mediului (IX), Măsurări şi calcule
tehnice (IX), Operaţii şi utilaje în industria chimică (IX).
respectiva unitate de competenţă pentru abilităţi cheie.
Exersarea abilităţilor cheie se va realiza ori de câte ori este posibil pe parcursul instruirii,
când conţinuturile şi activităţile de învăţare o permit.
Se vor promova metode de predare-învăţare activ-participative, care duc la rezolvarea
problemei pusă în discuţie. Printre caracteristicile acestor metode se remarcă următoarele:
♦Sunt centrate pe elev şi activitate
♦Pun accent pe dezvoltarea gândirii, formarea aptitudinilor şi a deprinderilor
♦Încurajează participarea elevilor, iniţiativele, implicarea, creativitatea
♦Realizează o comunicare multidirecţională
♦Determină un parteneriat profesor-elev
Metodele de participare activă au meritul de a genera contexte în care se manifestă
diferenţele, ca şi în viaţa de toate zilele. Aplicarea lor duce la provocări ale indivizilor de a-şi
reorganiza experienţele, ca urmare a participării active la viaţa şi lucrul în grup.
Strategiile de predare presupun alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse: discuţia
în grup, dezbaterea în grup, jocul de rol, brainstorming-ul, problematizarea, studiul de caz,
simularea, învăţarea prin cooperare (mozaicul), efectuarea de experimente, observaţia
individuală, vizionare de filme, vizite.
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţe pentru
abilităţi cheie: lucrul în echipă, organizarea locului de muncă, evaluarea acestora făcându-se la
modulele corespunzătoare pentru care constituie competenţe relevante.
Exemple de activităţi de învăţare:
Pentru Competenţa 1.2.: Participă la discuţii pe un subiect simplu agregată cu
Competenţa 13.1.: Identifică sursele de poluare şi agenţii poluanţi
♦Discuţie în cadrul clasei pe baza unei prezentări (film video, articol din reviste sau ziare, etc)
cu privire la sursele de poluare din agricultură, industrie, transporturi, activităţi menajere
♦Dezbatere de grup pe tema identificării agenţilor poluanţi ai mediului , în urma observaţiei
individuale
Pentru Competenţa 1.3. : Elaborează o prezentare scurtă pe un subiect dat agregată cu
Competenţa 13.2. : Precizează efectele agenţilor poluanţi asupra mediului
♦Studiu de caz pe tema efectelor agenţilor poluanţi asupra omului- boli profesionale, intoxicaţii,
alergii, boli microbiene
♦Efectuarea de experimente cu privire la identificarea unor poluanţi toxici din apă, determinarea
pulberilor sedimentabile din aer, determinarea pH-ului ploilor acide, etc
♦Elaborarea şi susţinerea unui proiect cu privire la efectele agenţilor poluanţi asupra mediului.
Pentru Competenţa 13.3. : Identifică procedurile de ameliorare a factorilor de mediu

♦Brainstorming pe tema gestionării deşeurilor: colectare, sortare, stocare a deşeurilor
industriale, menajere, radioactive
♦Vizită - Identifică etapele epurării apelor reziduale de la staţia de epurare a oraşului
♦Atelier de lucru/ simulare / joc de rol pe tema colectării şi valorificării deşeurilor menajere
______________________________________________________________________________________ 21
Clasa a IX-a
Evaluarea trebuie să fie, corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare
care sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind
relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara
celor din competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie
evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare formativă (pentru notare), iar pentru verificarea
atingerii competenţelor se realizează evaluarea sumativă.
Procesul de evaluare constă în generarea şi colectarea probelor care atestă performanţa unui
elev şi în evaluarea acestor probe în comparaţie cu criteriile definite. Elevul şi evaluatorul au o
răspundere comună pentru producerea şi colectarea probelor, iar responsabilitatea de a estima
competenţa elevului pe baza probelor aparţine evaluatorului.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea. Toate metodele de
evaluare se încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.
Observarea înseamnă observarea elevului în timp ce el sau ea efectuează o activitate (fie ea
reală sau simulată).
Evaluarea produsului înseamnă să te uiţi la ceva făcut sau produs de elev după ce activitatea a
fost încheiată.
Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care se poate răspunde fie verbal fie în
scris. Intrebările pot să fie legate de activităţile descrise în rezultatele unităţii (pentru a verifica
dacă elevul înţelege de ce au fost efectuate activităţile), sau pot să testeze capacitatea elevului de
a lucra în alte contexte precizate. Chestionarea e de asemenea un mijloc important de stabilire a
dovezilor despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Instrumentele de evaluare folosite pot fi:
a) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să aleagă răspunsurile corecte
Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul alege răspunsul corect în loc să producă un
răspuns individual.
Exemple:
întrebări de tip adevărat-fals
întrebări afirmativ –logice
întrebări cu răspunsuri multiple
potrivire întrebare-răspuns
întrebări de tip grilă
b) Instrumente de evaluare care le cer elevilor să producă răspunsuri.
Pentru fiecare dintre aceste metode, elevul trebuie să vină cu răspuns individual (un
răspuns la o întrebare, să creeze un raport, să conducă o investigaţie sau să ducă la bun
sfâşit o sarcină practică). Exemple:
• prezentare orală,
• contribuţia la discuţie,
• completarea spaţiilor goale cu cuvinte lipsă
• întrebări cu răspuns scurt
• întrebări cu răspuns complex
• întrebări cu răspuns restrâns
• proiectul
• tema de lucru
• exerciţiu practic
• fişe de observaţie
• fişe de autoevaluare, etc.
______________________________________________________________________________________ 22
Clasa a IX-a
−Momentul începerii evaluării se alege după parcurgerea conţinuturilor corespunzătoare
atingerii competenţelor, atunci când elevul este pregătit pentru evaluare.
Pentru mai buna înţelegere a modaliţătilor de evaluare se propune un exemplu de instrument de
evaluare sumativă pentru competenţa C1 din unitatea de competenţă 13.Protecţia mediului.
Realizarea criteriului de performanţă se marchează de evaluator prin semnătură, în căsuţa
corespunzătoare, alături de dată. Dobândirea competenţei este atestată de existenţa semnăturii
evaluatorului în toate căsuţele corespunzătoare.
Instrumentele de evaluare continuă se vor corela cu criteriile de performanţă şi probele de
evaluare din Standardul de Pregătire Profesională ( U13 şi U1).
INSTRUCŢIUNI PENTRU EVALUATOR

1. Candidatul trebuie să efectueze exerciţiile din instrumentul de evaluare, iar după ce a
terminat, să înmâneze evaluatorului respectivul document.
2. În cazul probelor orale sau scrise, evaluatorul trebuie să corecteze răspunsurile
candidatului comparându-le cu fişa cu răspunsuri corecte. Fişa cu răspunsuri corecte nu
conţine întotdeauna unicele răspunsuri corecte; de aceea, evaluatorul trebuie să utilizeze
această fişă cu discernământ.
3. In cazul probelor practice, evaluatorul trebuie să verifice capacitatea elevului, comparând
modul în care elevul îndeplineşte diverse sarcini cu o listă de verificare (fişa cu răspunsuri
corecte) sau / şi cu nişte exemple de fapt. Candidaţii trebuie să îndeplinească cu succes
fiecare sarcină.
4. Evaluarea orală poate fi utilizată împreună cu alte forme de evaluare pentru a oferi probe
suplimentare sau / şi rezolvă probleme minore ce pot apare în evoluţia candidatului. Dacă
se utilizează examinarea orală, evaluatorul trebuie să indice acest lucru ataşând la lucrarea
candidatului o adnotare scrisă de mână şi semnată.

Citiţi cu atenţie toate cerinţele instrumentului de evaluare înainte de a încerca să le
rezolvaţi
Dacă aveţi neclarităţi la vreuna din cerinţe, comunicaţi acest lucru evaluatorului înainte
de a începe rezolvarea testului
Asiguraţi-vă că numele dvs, data şi numărul de înregistrare apar pe fişa pe care o veţi
înmâna evaluatorului
Rezolvaţi toate etapele acestei fişe
Când aţi terminat, asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului fişa
______________________________________________________________________________________ 23
Clasa a IX-a
Număr unitate: U 13
Titlul unităţii: Protecţia mediului
Competenta: 1. Identifică sursele de poluare şi agenţii poluanţi
Criterii de performanţă Precizări privind aplicablitatea Probe de evaluare Instrumentul
criteriilor de performanţă de evaluare
(a) Identificarea agenţilor poluanţi în Surse de poluare:industrie, agricultură, Exerciţiu scris, alegere 1
funcţie de sursa de poluare transporturi, activităţi menajere duală
Agenţi poluanţi:fizici, chimici, biologici
(b) Identificarea modului de dispersie a deversări în ape, emisii în atmosferă, Exerciţiu scris, întrebări 1
agenţilor poluanţi infiltrare în sol cu răspuns restrâns
Competenta: 2. Precizează efectele agenţilor poluanţi asupra mediului

Precizări privind aplicabilitatea Probe de Instrumentul
Criterii de performanţă criteriilor de performanţă evaluare de evaluare
(a) Caracterizarea agenţilor poluanţi stare de agregare, acţiune Proba scrisa 2
(b) Identificarea efectelor impactului boli profesionale, intoxicaţii, alergii, boli Proba scrisa 2
agenţilor poluanţi asupra omului microbiene
(c) Recunoaşterea efectelor globale ale smog, ceaţa industrială, ploi acide, efect Proba scrisa 2
agenţilor poluanţi asupra mediului de seră, strat de ozon, eutrofizarea
mediului acvatic
Competenta: 3. Identifică procedurile de ameliorare a factorilor de mediu

Criteriu de performanta Precizari privind aplicabilitatea Probe de Instrumentul
criteriilor de performanta evaluare de evaluare
(a) Identificarea factorilor de mediu apă, aer, sol Proba scrisa 3
(b) Identificarea măsurilor pentru pentru apă (epurarea apelor reziduale), Proba scrisa 3
protecţia mediului şi combaterea pentru aer (purificarea emisiilor), pentru
poluării sol (neutralizarea reziduurilor deversate)
(c) Descrierea modului de gestionare a Gestionare: colectare, sortare, stocare Proba scrisa 3
deşeurilor Deşeuri: industriale, menajere,
radioactive
_______________________________________________________________________________________ 24
Clasa a IX-a
Instrumentul de evaluare 1 se referă la :
Competenţa 13.1.: Identifică sursele de poluare şi agenţii poluanţi
• (a) Identificarea agenţilor poluanţi în funcţie de sursa de poluare
• (b) Identificarea modului de dispersie a agenţilor poluanţi
Condiţii de aplicabilitate:
Surse de poluare: industrie, agricultură, transporturi, activităţi menajere
Agenţi poluanţi: fizici, chimici, biologici
Mod de dispersie: deversări în ape, emisii în atmosferă, infiltrare în sol
Probe de Evaluare
Probă orală/scrisă/practică privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să
identifice agenţii poluanţi funcţie de sursă aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a)
Probă scrisă privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să identifice
modul de dispersie a agenţilor poluanţi aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (b)
• În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 7 activităţi de evaluare
25
INSTRUMENTUL DE EVALUARE Nr. 1
C1 Identifică sursele de poluare şi agenţii poluanţi
1a) Identificarea agenţilor poluanţi în funcţie de sursa de poluare
Identificaţi agenţii poluanţi din următoarea listă şi grupaţi-i funcţie de sursa de poluare.
Lista : fenoli, amoniac, dioxid de carbon, detergenţi, pesticide, microorganisme, acid
clorhidric, ţiţei, apa de izvor, dioxid de sulf
Sursa Poluant Evaluator Data
Ind. Chimică Acid clorhidric, fenoli,

amoniac
1.
Ind Petrochimică Tiţei,
Ind. Celulozei Dioxid de sulf
2. Agricultură Pesticide,
3. Transporturi Dioxid de carbon,
Activităţi menajere Microorganisme,
4.
detergenţi,
1 b) Identificarea modului de dispersie a agenţilor poluanţi.

Selectaţi din lista de mai jos câte 3 factori care influenţează dispersia agenţilor poluanţi pentru
fiecare tip de dispersie şi descrieţi modul de acţiune al fiecărui factor.
Factori: vântul, calmul atmosferic, turbulenţa aerului, umiditatea aerului, regimul ploilor,
distanţa faţă de sursă, natura solului, umiditatea solului, temperatura, coşurile industriale, natura
apelor, concentraţia efluentului, agricultura, industria
Modul de
Factor Acţiune Evaluator Data
dispersie
Deversări în Regimul Spală solul vehiculând agenţii
ape ploilor poluanţi spre emisar.
Natura Apele curgătoare determină
apelor diluarea poluanţilor. Apele
5 stătătoare determină
acumularea poluanţilor
Concentraţia Determină cele 3 zone la
efluentului emisar: de jet, de tranziţie şi
de dispersie.
Emisie în Vântul Difuziunea direct
atmosferă proporţională cu viteza
vântului
Turbulenţa Favorizează dispersarea
aerului transversală a poluanţilor
6
faţă de direcţia vântului.
Calmul Condiţie favorabilă pentru
atmosferic poluarea aerului. Poluanţii se
acumulează şi creşte
concentraţia lor
_______________________________________________________________________________________ 26
Clasa a IX-a
Infiltrări în Natura Trebuie să permită fixarea
sol solului poluanţilor (pesticide,
îngrăşăminte) pentru a nu
ajunge în aer sau apă.
7
Umiditatea Aduce agenţii poluanţi la
solului suprafaţă unde se evaporă.
Regimul Spală atmosfera de agenţii
ploilor poluanţi şi îi depun pe sol.
* Se acceptă şi alţi factori ( de exemplu – temperatura, coşurile industriale)
Instrumentele de evaluare nr.2 şi nr.3 vor fi elaborate sub formă de probe scrise constituite din
itemi obiectivi şi semiobiectivi (tip alegere multiplă, tip alegere duală, tip pereche, tip răspuns
scurt), care permit evaluarea competenţelor din Standardul de Pregătire Profesională.
1. Pentru parcurgerea Conţinuturilor se sugerează următoarea ordine cronologică:

• 1. Factori de mediu : apă aer, sol
• 2. Surse de poluare a apei şi modul de dispersie a poluanţilor.
• 2.1. Agenţii poluanţi ai apei. Criterii de clasificare.
• 2.2. Surse de poluare a apei. Criterii de clasificare. Compoziţia surselor de poluare.
• 2.3. Influenţa poluanţilor apelor asupra mediului: substanţe organice; substanţe
anorganice; substanţe radioactive; suspensii; produse petroliere; apele calde;
microorganismele.
• 2.4. Modul de dispersie a poluanţilor
• 3. Surse de poluare a aerului şi modul de dispersie a poluanţilor.
• 3.1. Agenţii poluanţi ai aerului.
• 3.2. Surse de poluare a aerului.
• 3.3. Influenţa poluanţilor aerului asupra mediului
• 4. Surse de poluare a solului şi modul de dispersie a poluanţilor.
• 4.1. Agenţii poluanţi ai solului.
• 4.2. Surse de poluare a solului.
• 4.3. Influenţa poluanţilor solului asupra mediului.
• 5. Efecte majore ale poluării mediului:
• 5.1. Efectul de seră
5.2.Ploi acide
5.3.Deprecierea stratului de ozon
5.4. Smogul, ceaţa industrială, eutrofizarea mediului acvatic
6.Gestionarea deşeurilor (Colectarea, transportul, stocarea, prelucrarea şi recuperarea)
• 7. Metode de prevenire şi combatere a poluării mediului
• 7.1. Epurarea apelor reziduale
• 7.2. Purificarea emisiilor din atmosferă
• 7.3. Neutralizarea reziduurilor deversate pe sol
Profesorii au libertatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme în funcţie de:
dificultatea temei, volumul şi nivelul de cunoştinţe anterioare ale elevilor, dotarea cu material
_______________________________________________________________________________________ 27
Clasa a IX-a
didactic, ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor pentru
membrii grupului de elevi instruiţi.
Pentru alocarea orelor se sugerează următoarea repartiţie:

Total Ore
Teme (conţinuturi) ore laborator
alocate tehnologic
1. Factori de mediu : apă aer, sol 1
2. Surse de poluare a apei şi modul de dispersie a 20 18
poluanţilor.
3. Surse de poluare a aerului şi modul de dispersie a 14 12
poluanţilor.
4. Surse de poluare a solului şi modul de dispersie a 14 12
poluanţilor.
5. Efecte majore ale poluării mediului 7 6
6.Gestionarea deşeurilor 7 6
7. Metode de prevenire si combatere a poluarii 7 6
mediului
Evaluare 7 6
Total ore 77 66
Prin parcurgerea acestor conţinuturi este necesar să se dezvolte şi unele competenţe de abilităţi
cheie, cum ar fi: de comunicare, de igiena şi protecţia muncii, lucrul în echipă, rezolvare de
probleme.
2. Procesul de predare-învăţare se desfăşoară prin ore de cultură de specialitate şi de

laborator tehnologic.
Orele de cultură de specialitate vor avea un pronunţat caracter participativ, utilizând fişe de
lucru, fişe de observaţie precum şi metodele prezentate mai sus.
Se recomandă ca orele de cultură de specialitate şi de laborator tehnologic să fie predate de
acelaşi profesor.
Instruirea se va realiza în cabinete şi laboratoare tehnologice cu o bună dotare materială,
precum şi prin vizite sau observaţii directe în mediu.
Pentru realizarea orelor de laborator tehnologic se pot efectua următoarele lucrări:
• a)Identificarea unor poluanţi toxici din apă
• b)Determinarea oxigenului din apă
• c)Determinarea reziduului fix
• d)Determinarea suspensiilor din apă
• e)Determinarea pulberilor sedimentabile din aer
• f)Efectul poluării solului asupra plantelor
• g)Identificarea unor poluanţi din sol
• h)Determinarea pH-ului precipitaţiilor
• i)Efectul ploilor acide asupra vegetaţiei
−3. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare:

♦Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor,
atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării;
♦Autoevaluarea
♦Coevaluarea
♦Tema în clasă
_______________________________________________________________________________________ 28
Clasa a IX-a
♦Tema pentru acasă
♦Investigaţia
♦Proiectul
_______________________________________________________________________________________ 29
Clasa a IX-a
MODULUL 3 MĂSURĂRI ŞI CALCULE TEHNICE
Curriculumul este construit pe baza Standardului de Pregătire Profesională, validat de

juriul de validare constituit de reprezentanţi ai angajatorilor din ramură şi ai educaţiei.
Standardul de Pregătire Profesională cuprinde un set de unităţi de competenţe care definesc
calificarea.
Aceste unităţi de competenţe sunt:
Curriculumul pentru clasa a IX-a este construit pe baza unităţilor de competenţe pentru
abilităţi cheie şi a unităţlori de competenţe tehnice, reprezentând pregătirea de baza pe domeniul
chimie industrială.
Domeniul Chimie industrială oferă calificări solicitate în industria chimică pentru toate
nivelurile de calificare (1,2,3 – din învăţământul preuniversitar).
Nivelul 1 de calificare, obţinut prin parcurgerea claselor a IX-a şi a X-a învăţământ obligatoriu
pe ruta Şcoala de Arte şi Meserii, oferă absolvenţilor competenţe pentru abilităţi cheie şi tehnice,
în vederea dobândirii de cunoştinţe şi de formare a deprinderilor, necesare în realizarea unor
sarcini de rutină predictibile, sub supraveghere.
Conţinuturile tematice propuse a fi parcurse vizează atingerea competenţelor din unităţile
de competenţă pentru abilităţi cheie precum şi din unităţile de competenţe tehnice care oferă
posibilitatea transferului pe orizontală şi a flexibilităţii profesionale.
Elevii care termină nivelul de calificare I în Chimie industrială dobândesc suficiente
abilităţi şi cunoştinţe care le vor permite să continue pregătirea la nivelul II sau unii dintre
aceştia ar putea alege să îşi găsească un loc de muncă cu menţiunea că ei nu pot ocupa decât un
număr restrâns de posturi cu calificare scăzută datorită specificului domeniului Chimie
industrială.
Unităţile de competenţe specializate din cadrul programului de la nivelul I permit
dezvoltarea de abilităţi practice la elev, astfel încât ariile specializate îl familiarizează pe elev cu
tehnici de prelucrare a materiilor prime din domeniile chimiei anorganice, organice şi prelucrării
polimerilor. Parcurgerea unităţilor de competenţe tehnice permit lărgirea orizontului de
cunoştinţe şi înţelegere a elevilor, dezvoltarea ariei de abilităţi şi competenţe ducând în final la
eficientizarea profilului social şi profesional solicitat de piaţa forţei de muncă.
Un elev care parcurge o calificare din domeniul Chimie industrială va dobândi o serie de
abilităţi profesionale şi încredere în sine, o mai bună înţelegere a lumii muncii şi o atitudine
pozitivă în ceea ce priveşte profesia, prin unităţile de competenţă pentru abilităţi cheie.
Pregătirea tehnică de bază la clasa a-IX-a este concepută în sistem modular progresiv în
vederea corelării unităţilor de competenţă din Standardul de pregătire profesională cu
conţinuturile tematice.
Modulul MĂSURĂRI ŞI CALCULE TEHNICE se desfãşoarã pe durata a 10 sãptãmâni,
numãrul total de ore alocate modulului este de 80 de ore din care: 60 de ore de instruire practicã
– laborator tehnologic efectuat de inginer, cu clasa împãrţitã în grupe cu minimum 12 elevi, şi 20
de ore de cultură de specialitate
Pentru eficientizarea procesului instructiv-educativ se recomandã ca acelaşi profesor sã
predea atât orele cultură de specialitate cât si orele de instruire practicã în laboratorul tehnologic.
Conform planului de învăţământ, orele din cadrul modulului se parcurg după modelul :
(2+ 6) pe săptamână , adică , 2 ore cultură de specialitate + 6 ore de laborator tehnologic.
_______________________________________________________________________________________ 30
Clasa a IX-a
Ordinea de parcurgere a modulelor este prezentată la sfărşitul programei Modulul MĂSURĂRI
ŞI CALCULE TEHNICE parcurgându-se în primele 10 săptămâni ale anului şcolar, clasa a
IX-a.
Modulul MĂSURĂRI ŞI CALCULE TEHNICE, prin conţinuturile pe care le propune oferă
baza de cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului atât pentru nivelul 1 de calificare cât şi
pentru cele superioare.
Modulul MĂSURĂRI ŞI CALCULE TEHNICE, este construit prin agregarea
competenţelor cuprinse în unităţile de competenţă: Comunicare şi numeraţie şi Măsurarea
mărimilor tehnice.
Agregarea unităţilor de competenţă pentru modulul MĂSURĂRI ŞI CALCULE
TEHNICE, se face prin îmbinarea unei unităţi de competenţă pentru abilităţi cheie (Comunicare
şi numeraţie) cu o unitate de competenţe tehnice (Măsurarea mărimilor tehnice).
Programa şcolară trebuie utilizată urmărindu-se formarea competenţelor specificate în

tabelul de la punctul III, prin parcurgerea conţinuturilor tematice constituite din condiţiile de
aplicabilitate din Standardul de Pregătire Profesională pentru unitatea de competenţe respectivă.
Conţinuturile tematice sunt prezentate în ordinea cronologică a parcurgerii lor în capitolul V-
Sugestii metodologice unde se recomandă şi alocarea orelor pe teme de conţinut.
Conţinuturile propuse în modul constituie baza, privind folosirea instrumentelor de măsură
(pentru determinarea sau pentru citirea valorilor unor mărimi fizice sau a unor parametri
tehnologici), efectuarea de calcule, folosirea corectă a unităţilor de măsură (corespunzătoare
diferitelor mărimi fizice), necesarã pentru calificarea domeniului Chimie Industrialã, nivelul 1:
Lucrător în chimie industrială
Competenţele din cadrul unităţii de competenţe pentru abilităţile cheie Comunicare şi

numeraţie agregate se evaluează în acest modul, deşi se consolidează şi prin parcurgerea altor
module.
În elaborarea curriculumului acestui modul a fost vizată unitatea de competenţe tehnice
MĂSURAREA MARIMILOR TEHNICE care se regăseşte în totalitate în acest modul, iar
competenţele dobândite prin această unitate de competenţe sunt necesare în dobândirea
deprinderilor de calcul, de utilizare corectă a mărimilor şi a unităţilor de măsură corespunzătoare
acestora, precum şi de folosire a instrumentelor de măsură.
competenţele din Standardele de Pregătire Profesională, în acest demers profesorul va parcurge
întegral Standardul de Pregătire Profesională urmărind cu prioritate condiţiile de aplicabilitate şi
criteriile de performanţă la fiecare competenţă.
II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:
♦Unităţi de competenţe pentru abilităţi cheie: 1. Comunicare şi numeraţie

♦Unităţi de competenţe tehnice : 18. Măsurarea mărimilor tehnice

Unităţi de Competenţe îndividuale
Conţinuturi tematice
competenţă din unitate
1. Comunicare 1.5. Realizează calcule • Calcule tehnice simple :
şi numeraţie simple - calculul suprafetei unui obiect (tronson de
conductă)
- calculul volumului unui obiect (utilaj
cilindric, sferic)
_______________________________________________________________________________________ 31
Clasa a IX-a
- calculul debitului masic si volumetric
• Transformări ale unităţilor de măsură
pentru mărimile fizice: lungime,
volum, masă, densitate, timp,
temperatură, presiune, debit
• Estimare şi verificare: aprecierea
rezultatelor obţinute prin calcule
realizate în urmă măsurătorilor efectuate
1.6. Prelucrează grafic • Citirea diagramelor şi luarea datelor
rezultatele obţinute într-o (densitate-concentraţie, solubilitate-
operaţie simplă temperatură, etc.)
• Reprezentare grafică:
- variaţia debitului în functie de deschiderea
robinetului.
- variaţia densităţii unei soluţii în funcţie de
concentraţia acesteia.
18. Măsurarea 18.1. Identifică instrumente • Mărimi fizice: lungime, volum, masă,
mărimilor folosite în măsurarea temperatură, timp, densitate
tehnice mărimilor tehnice • Unităţi de măsură: corespunzătoare
mărimilor fizice enumerate (unităţi de
măsură în SI: m, m3, kg, grade Kelvin, s,
kg/m3
- unităţi de măsură tolerate: ţol, litru,
grade Celsius)
• Instrumente: şubler, ruletă, riglă,
balanţă tehnică, cântar, vas gradat în
unităţi de volum, termometrul cu
mercur, cronometru, densimetru
• Principiul de măsurare: directă, prin
comparare cu mărimi etalon
18.2. Execută cu • Pregătire : luarea probelor, verificarea
instrumente simple integrităţii instrumentului
controlul fazelor de • Măsurare: citirea şi înregistrarea
fabricaţie valorilor
• Întreţinere: curăţire, ambalare,
depozitare
18.3. Verifică parametrii • Parametri tehnologici :
tehnologici cu echipamente temperatură, nivel, presiune, debit
AMC • Echipamente AMC:
termocuplul bimetalic, sticlă de nivel,
manometre cu coloană de lichid şi cu
membrană, rotametru
• IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Competenţele din cadrul unităţilor de competenţe pentru abilităţi cheie: Comunicare şi

numeraţie sunt agregate cu competenţele din unitatea de competenţe tehnice: Măsurarea
mărimilor tehnice.
_______________________________________________________________________________________ 32
Clasa a IX-a
respectivele unităţi de competenţe pentru abilităţi cheie.
Exersarea abilităţilor cheie se va realiza ori de câte ori este posibil pe parcursul instruirii, când
conţinuturile şi activităţile de învăţare o permit.
Exemplificări pentru activităţi de învăţare care se potrivesc conţinuturilor şi competenţelor
de format:
• Se vor aplica metode de predare-învăţare activ-participative, care duc la formarea
competentelor vizate.
Printre caracteristicile acestor metode se remarcă următoarele:
Se recomandă alegerea metodei în funcţie de obiectivele propuse: discuţia în grup, dezbaterea în
grup, jocul de rol, brainstorming-ul, problematizarea, studiul de caz, învăţarea prin cooperare
(mozaicul), observaţia individuală
În cadrul modulului se exersează şi alte competenţe din unităţile de competenţe pentru abilităţi
cheie: Igiena şi securitatea muncii, Organizarea locului de muncă, Lucrul în echipă,
evaluarea acestora facându-se la alte module.
Exemple de activitãti de învãtare:
Pentru Competenţa 1.5. Realizează calcule simple
♦Exercitii de calculare a suprafetei unui obiect (conductă, rezervor cilindric) şi exprimarea
rezultatului în unitãţi de mãsurã exprimate în Sistemul International
♦Calcularea debitului volumetric şi masic de apă pentru diferite deschideri ale unui robinet (prin
măsurarea volumului de apă ce curge într-un anumit timp)
Pentru Competenţa 1.6. Prelucrează grafic rezultatele obţinute într-o operaţie simplă
♦Reprezentarea grafică a variaţiei debitului în funcţie de deschiderea robinetului.
♦Reprezentarea grafică a densităţii unei soluţii în funcţie de concentraţia acesteia.
♦Reprezentarea grafică a volumului unui gaz în funcţie de presiunea acestuia.
Pentru Competenţa 18.1. Identifică instrumente folosite în măsurarea mărimilor tehnice
♦Exerciţii de identificare a instrumentelor folosite în măsurarea mărimilor tehnice
♦Exerciţii de măsurare a diametrului (interior/exterior) unei conducte
Pentru Competenţa 18.2. Execută cu instrumente simple controlul fazelor de fabricaţie
♦Exerciţii de identificare a instrumentelor de mãsurare
♦Exerciţii de mãsurare a temperaturii, a densitãţii
Pentru Competenţa 18.3. Verifică parametrii tehnologici cu echipamente AMC
♦Exercitii de identificare a echipamentelor AMC
♦Exerciţii de mãsurare a presiunii, a nivelului, a debitului
Evaluarea trebuie să fie, corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care
sunt precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi
_______________________________________________________________________________________ 33
Clasa a IX-a
Evaluarea implică observarea, evaluarea activităţii şi chestionarea. Toate metodele de evaluare se
încadrează în una sau mai multe din aceste categorii.
Evaluarea activităţii înseamnă să urmăreşti şi să analizezi activitatea realizată de elev după ce
lucrarea a fost încheiată.
dovezilor despre cunoştinţele de baza şi despre înţelegerea elevului.
♦prezentare orală,
♦contribuţia la discuţie,
♦tema de lucru,
♦fişe de observaţie,
♦fişe de autoevaluare,
♦referate tematice
♦proiecte, etc.
Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare:
Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor,
Autoevaluarea
Coevaluarea
Tema în clasă
Tema pentru acasă
Investigaţia
Este prezentat un exemplu de instrument de evaluare pentru competenţa 18.1.Identifică

instrumente folosite în măsurarea mărimilor tehnice din unitatea de competenţă 18. Măsurarea
mărimilor tehnice
În acest exemplu sunt evaluate toate criteriile de performanţă ale competenţei, folosindu-se toate
condiţiile de aplicabilitate ale competenţei respective.
corespunzătoare, alături de dată.
Dobândirea competenţei este atestastă de existenţa semnăturii evaluatorului în toate căsuţele
corespunzătoare.
_______________________________________________________________________________________ 34
Clasa a IX-a
Titlul Unităţii: 18. MĂSURAREA MĂRIMILOR TEHNICE

Competenţa 18.1. : Identifică instrumente folosite în măsurarea mărimilor tehnice
• (a) Definirea mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură corespunzătoare
• (b) Alegerea instrumentului corespunzător mărimii de măsurat
• (c) Descrierea principiului de măsurare
Mărimi fizice : lungime, volum, masă, temperatură, timp, densitate
Unităţi de măsură: corespunzătoare mărimilor fizice

- unităţi de măsură în SI: m, m3, kg, grade Kelvin, s, kg/m3
- unităţi de măsură tolerate: ţol, litru, grade Celsius
Instrumente: şubler, ruletă, riglă, balanţă tehnică, cântar, vas gradat în unităţi de
volum, termometru cu mercur, cronometru, densimetru
Principiul de măsurare: directă, prin comparare cu mărimi etalon
Probe de Evaluare
Probă orală/scrisă privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să
caracterizeze mărimile fizice aşa cum se precizează în criteriul de performanţă (a) conform
condiţiilor de aplicabilitate
aleagă instrumentul corespunzător mărimii de măsurat şi să descrie principiul de măsurare aşa
cum se precizează în criteriile de performanţă (b) şi (c) conform condiţiilor de aplicabilitate
In acest instrument de evaluare sunt 12 activităţi de evaluare.

 Citiţi cu atenţie toate testele înainte de a încerca sa le rezolvaţi
 Dacă observaţi vreo problemă la vreunul dintre teste, aduceţi acest lucru în atenţia
evaluatorului înainte de a începe rezolvarea testului.
 Îninate de începerea evaluării, asiguraţi-vă că dispuneţi de echipamentul, instrumentele,
materialele necesare rezolvării testului.
 Asiguraţi-vă că numele dvs, data şi numărul de înregistrare apar pe fiecare fişă pe care o
veţi înmâna evaluatorului
 Rezolvaţi toate punctele acestui test
 Când aţi terminat, asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului toate fişele relevante pentru
acest test.
_______________________________________________________________________________________ 35
Clasa a IX-a
1a Definirea mărimilor fizice şi a unităţilor de măsură corespunzătoare
Evaluarea 1:
Completaţi coloana B a tabelul de mai jos cu unităţile de măsură corespunzătoare
mărimilor fizice prezentate în coloana A .
Mărimi fizice Unităţi de măsură
Evaluator Data
Coloana A Coloana B
1. Densitate
2. Masă
3. Lungime
4. Temperatură
5. Timp
6. Volum
1 b Alegerea instrumentului corespunzător mărimii de măsurat
Evaluarea 2:
Efectuaţi corelaţia, în coloana C, între mărimile fizice prezentate în coloana A şi instrumentele
de măsurat prezentate în coloana B
Corelare
Mărimi fizice Instrument de mărime fizică –
măsură instrument de măsură Evaluator Data
Coloana A Coloana B Coloana C
1. Densitate a. termometru
2. Masă b. şubler
3. Lungime c. cilindru gradat
4. Temperatură d. densimetru
7.
5. Timp e. ruletă
6. Volum f. balanţă tehnică
g. cronometru
h. manometru
1c Descrierea principiului de măsurare
Evaluarea 3:
Precizaţi principiul de măsurare pentru instrumentele de măsurat precizate în coloana A
Nr. Instrumente de măsură Principiul de măsurare Evaluator Data
crt. Coloana A Coloana B
8. Balanţă analitică
9. Densimetru
10. Ruletă
11. Şubler
12. Termometru
_______________________________________________________________________________________ 36
Clasa a IX-a
V. Sugestii metodologice.
1. Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi
Alocarea numărului de ore la modulul MĂSURĂRI ŞI CALCULE TEHNICE pe teme de

conţinut este recomandată în tabelul de mai jos.
Conţinutul tematic care urmează a fi parcurs în ordine cronologică al acestui modul este
următorul:
Conţinuturi tematice Total ore Ore de laborator
pe teme de tehnologic pe
conţinut teme de conţinut
1.Mărimi fizice şi unităţi de măsură 8 6
- mărimi fizice : lungime, volum, masă, timp,
temperatură, densitate, presiune, debit masic, debit
volumetric, viscozitatea dinamică, viscozitate
cinematică, cantitatea de căldură, căldură specifică
- Sistemul Internaţional de unităţi de măsură,
- unităţi de măsură tolerate pentru volum, diametrul
conductei, presiune, viscozitate dinamică, viscozitate
cinematică, căldură, căldură specifică
- transformări ale unităţilor de măsură în Sistemul
Internaţional
2. Elemente de calcul tehnic 24 18
2.1. aplicarea legilor de bază ale fizicii la studiul
operaţiilor şi tehnologiilor în industria chimică
2.1.1. analiza dimensională şi formula dimensională
2.1.2. bilanţul de materiale
2.1.3. randamentul
2.2. tabelele
- luarea datelor din tabele
- întocmirea de tabele prin introducerea anumitor date
2.3. graficele
- luarea datelor din grafice ; întocmirea de grafice
2.4. diagramele
3.Măsurarea mărimilor fizice 24 18
- instrumente de măsură, principiul de măsurare,
efectuarea măsurării
3.1. Măsurarea lungimii
3.2. Măsurarea volumului
3.3. Măsurarea temperaturii
3.4. Măsurarea timpului
3.5. Măsurarea masei
3.6. Măsurarea densităţii
3.7. Determinarea densităţii prin calcul
4. Măsurarea parametrilor tehnologici (caracterizarea 24 18
parametrilor tehnologici, folosirea echipamentului
AMC)
4.1. temperatura
4.2. nivelul
4.3. presiunea
4.4. debitul
_______________________________________________________________________________________ 37
Clasa a IX-a
didactic, ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor pentru
membrii grupului de elevi instruiţi.
2. Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare

Conceperea instruirii şi realizarea acesteia se face ţinând cont de:
- specificul activităţii (oră de curs, laborator, practică în producţie);
- specificul clasei (nivelul de cunoştinţe al elevilor);
- complexitatea demersului (lecţie de comunicare şi dobândire de noi cunoştinţe,
lecţie de formare de deprinderi, lecţie pentru dezvoltarea abilităţilor);
- dotarea laboratorului tehnologic
În practica utilizării metodelor de instruire profesorul trebuie să urmărească:
stabilirea celor mai adecvate metode pentru realizarea competenţelor urmărite;
etapele învăţării;
- rezolvarea tipurilor de sarcini propuse în funcţie de specificul elementelor de
conţinut;
raportarea la nivelul anterior al formării elevilor;
posibilităţile de activizare diferenţiată a elevilor;
modalităţi de organizare a activităţii de instruire.
Prin lecţie profesorul trebuie să echilibreze funcţiile cunoscute ale metodelor de instruire, care
sunt:
funcţia cognitivă (de cunoaştere);
funcţia normativă (cantitativă);
funcţia de formare (a deprinderilor de lucru);
funcţia instrumentală (de utilizare a echipamentelor de instruire).
În cadrul instruirii practice în laboratorul tehnologic competenţele se realizează pe
parcursul a mai multor şedinţe de laborator, prin aplicarea diferitelor strategii de
predare/învătare cum ar fi:
A. Strategia lucrului individual
B. Strategia lucrului pe echipe
C. Strategia concurenţială
 tema fiecărei echipe fiind evaluată de celelalte echipe, activitatea de evaluare fiind
monitorizată de profesor
D. Strategia mixtă (lucrul concurenţial pe echipe)
 aceleaşi lucrări sunt efectuate în paralel de câte două echipe, care în final îşi prezintă şi
compară rezultatele obţinute;
 profesorul este moderator şi arbitru în acelaşi timp; elevii îşi autoevaluează activitatea;
grupele se păstrează mai multe şedinţe pentru a putea fi desemnat câştigătorul unui capitol
Pentru realizarea competentelor impuse prin Standardul de Pregãtire Profesionalã, prin

parcurgerea conţinuturilor din acest curriculum sunt sugerate în continuare lucrãri de laborator cu
caracter aplicativ:
Lucrări de laborator pentru modulul MĂSURĂRI ŞI CALCULE TEHNICE
1. Mărimi fizice şi unităţi de măsură
♦Calcularea volumului sălii de laborator
♦Calcularea masei de aer din laborator
♦Efectuarea de transformări din unităţi de măsură tolerate (volum, diametrul conductei,
presiune) în unităţi de măsură în sistemul internaţional
_______________________________________________________________________________________ 38
Clasa a IX-a
2. Elemente de calcul tehnic
Citirea şi luarea datelor din tabele, grafice şi diagrame.
Întocmirea de tabele, grafice folosind datele experimentale (de la măsurarea
suprafeţelor)
Rezolvarea unor aplicaţii folosind bilanţul de materiale (la soluţii: amestecare/
diluare/ concentrare, la operaţii de sedimentare, evaporare, uscare, etc.)
3. Măsurarea mărimilor fizice
Măsurarea dimensiunilor geometrice ale utilajelor (lungime, diametru, grosime)
folosind instrumente de măsură specifice (ruletă, riglă, şubler).
Măsurarea volumului, temperaturii şi timpului folosind instrumente de măsură
specifice (cilindru gradat, termometru, cronometru).
Determinarea, prin calcul, a volumului de lichid dintr-un utilaj cunoscând nivelul
de lichid şi dimensiunile geometrice ale utilajului.
Măsurarea masei la balanţa tehnică, la cântarul electronic. Compararea rezultatelor
obţinute pirn cântărirea aceluiaşi obiect la diferite balanţe.
Măsurarea densităţii (cu areometrul şi cu picnometrul)
Determinarea, prin calcul, a densităţii în funcţie de masa şi volumul determinate
experimental
4. Măsurarea parametrilor tehnologici
Măsurarea temperaturii, nivelului şi presiunii cu echipament AMA (termocuplu,
sticlă de nivel, manometrul cu mercur, manometrul cu apă, manometrul cu membrană)
Măsurarea debitului cu debitmetrul
Determinarea, prin calcul, a debitului de lichid la diferite deschideri ale robinetului
3. Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare:

Evaluarea se face continuu şi sumativ ţinându-se cont de finalităţile urmărite şi anume de
realizarea competenţelor impuse prin Standardul de Pregătire Profesională.
Pentru a se realiza Pregătire Practică eficientă prin ore de teorie şi ore de instruire practică,
profesorul, folosind diverse metode didactice, trebuie să-i atragă pe elevi la fiecare tip de
activitate:
La orele de cultură de specialitate elevii dobândesc cunoştinţe necesare pentru formarea lor
cognitivă, dar şi pentru dobândirea de abililităţi cheie şi de deprinderi de lucru corecte.
Prin orele de instrure practică se realizează la elevi:
formarea deprinderilor corecte de lucru;
formarea deprinderilor de a respecta normele de protecţia muncii şi P.S.I.
formarea unei judecăţi tehnice bazată pe conoştinţele dobândite la orele de curs;
formarea unei atitudini responsabile în ceea ce realizeză;
formarea capacităţii de a comunica;
Prin evaluare continuă şi sumativă care se realizează în cadrul parcurgerii modulului

MĂSURĂRI ŞI CALCULE TEHNICE se urmăreşte traiectoria de formare a elevului, printr-
un proces de dezvoltare la nivel cuadruplu: cognitiv; afectiv; motor; relaţional, prin obţinerea
competenţelor vizate în standard.
Nivelul de performanţă se apreciează:
♦la orele de cultură de specialitate prin:
teste ce conţin itemi cu răspunsuri la alegere, adevărat/fals, tip eseu, tip pereche
teste sumative care conţin tipuri de probe ce sunt sugerate în Standardul de
Pregătire Profesională
♦la orele de instruire practică prin:
realizarea lucrărilor de laborator în conformitate cu datele din referate;
întocmirea corectã a fişelor de lucru;
_______________________________________________________________________________________ 39
Clasa a IX-a
prezentarea lucrărilor efectuate;
rezolvarea problemelor care pot să apară în timpul efectuării lucrărilor practice;
comportamentul elevului în cadrul şedinţelor de lucru.(lucrul în echipă, asumarea
responsabilităţii, corectitudinea îndeplinirii sarcinilor de lucru)
Se pot utiliza în derularea modulului, atât la orele cultură de specialitate cât şi la instruire
practică, tipuri de instrumente de evaluare cum ar fi fişe de lucru, fişe de observaţie, fişe de
autoevaluare în timpul parcurgerii modulului.
_______________________________________________________________________________________ 40
Clasa a IX-a
MODULUL 4 OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ
Curriculumul este construit pe baza Standardului de Pregătire Profesională, validat de juriul de

validare constituit de reprezentanţi ai angajatorilor din ramură şi ai educaţiei.
calificarea.
Curriculumul pentru clasa a IX-a este construit pe baza unităţilor de competenţe pentru abilităţi
cheie şi a unităţilor de competenţe tehnice, reprezentând pregătirea de bază pe domeniul chimie
industrială.
Nivelul 1 de calificare, obţinut prin parcurgerea claselor a IX-a si aX-a învăţământ obligatoriu pe
ruta Şcoala de Arte şi Meserii, oferă absolvenţilor competenţe pentru abilităţi cheie şi tehnice, în
vederea dobândirii de cunoştinţe şi de formare a deprinderilor, necesare în realizarea unor sarcini
de rutină predictibile, sub supraveghere.
Conţinuturile tematice propuse a fi parcurse vizează atingerea competenţelor din unităţile de
competenţe pentru abilităţi cheie precum şi din unităţile de competenţe tehnice care oferă
posibilitatea transferului pe orizontală şi a flexibilităţii profesionale.
Elevii care termină nivelul de calificare I în domeniul Chimie industrială vor dobândi
suficiente abilităţi şi cunoştinţe care le vor permite să continue pregătirea la nivelul II sau unii
dintre aceştia ar putea alege să îşi găsească un loc de muncă cu menţiunea că ei nu pot ocupa
decât un număr restrâns de posturi cu calificare scăzută datorită specificului domeniului Chimie
Industrială.
Unităţile de competenţe specializate din cadrul programului de la nivelul I permit
dezvoltarea de abilităţi practice la elev, astfel încât ariile specializate îl familiarizează pe elev cu
tehnici de prelucrare a materiilor prime din domeniile chimiei anorganice, organice şi prelucrarii
polimerilor. Parcurgerea unităţilor de competenţe specializate permit lărgirea orizontului de
cunoştinţe şi înţelegere a elevilor, dezvoltarea ariei de abilităţi şi competenţe ducând în final la
eficientizarea profilului social şi profesional solicitat de piaţa forţei de muncă.
Pregătirea tehnică de bază la clasa a-IX-a este concepută în sistem modular progresiv în vederea
corelării unităţilor de competenţe din Standardul de Pregătire Profesională cu conţinuturile
tematice.
Modulul OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ se desfăşoară pe durata a 22
sãptãmâni, numãrul total de ore alocate modulului este de 176 de ore din care:132 de ore de
instruire practicã – laborator tehnologic efectuat de inginer, cu clasa împãrtitã în grupe cu
minimum 12 elevi, şi 44 ore ore de cultură de specialitate
Pentru eficientizarea procesului instructiv-educativ se recomandã ca acelaşi profesor sã
predea atât orele de cultură de specialitate cât şi orele de instruire practicã în laboratorul
tehnologic.
Conform planului de învăţământ, orele din cadrul modulului se parcurg după modelul:
(2+ 6) pe săptămână, adică, 2 ore cultură de specialitate + 6 ore de laborator tehnologic .
Modulul OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ se parcurge după derularea
modulul MĂRIMI ŞI CALCULE TEHNICE .
_________________________________________________________________________________________ 41
Clasa a IX-a
Modulul OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ, prin conţinuturile pe care le
propune oferă baza de cunoştinţe şi deprinderi specifice domeniului atât pentru nivelul 1 de
calificare cât şi pentru cele superioare.
Modulul OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ, este construit prin
agregarea competenţelor cuprinse în unităţile de competenţă: Comunicare şi numeraţie ,
Lucrul în echipă, Transportul materialelor şi Depozitarea şi manipularea materialelor .
Agregarea unităţilor de competenţe tehnice pentru modulul OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN
INDUSTRIA CHIMICĂ, se face prin îmbinarea a două unităţi de competenţe pentru abilităţi
cheie (Comunicare si numeratie şi Lucrul în echipă) cu trei unităţi de competenţe tehnice
(Transportul materialelor şi Depozitarea şi manipularea materialelor).
Programa şcolară trebuie utilizată urmărindu-se formarea competenţelor specificate în
tabelul de la capitolul III, prin parcurgerea conţinuturilor tematice constituite din condiţiile de
aplicabilitate şi din criteriile de performanţă din Standardul de Pregătire Profesională pentru
unităţile de competenţe respective. Conţinuturile tematice sunt prezentate în ordinea cronologică
a parcurgerii lor în capitolul V-Sugestii metodologice unde se recomandă şi alocarea orelor pe
teme de conţinut.
Conţinuturile propuse în modulul OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ
constituie baza (privind identificarea utilajelor dintr-o instalaţie, citirea unei scheme tehnologice,
identificarea elementelor componente ale utilajelor de transport şi de depozitare, selectarea şi
utilizarea uneltelor necesare efectuării lucrărilor de întreţinere la utilajele reprezentative) pentru
atingerea competenţelor agregate, necesară pentru calificarea domeniului Chimie Industrială,
nivelul 1:
Competenţele din cadrul unităţilor de competenţe pentru abilităţile cheie Comunicare şi
numeraţie şi Lucrul în echipă, agregate se evaluează în acest modul, deşi se consolidează şi
prin parcurgerea altor module.
În elaborarea curriculumului acestui modul au fost vizate: unităţile de competenţe tehnice
Transportul materialelor şi Depozitarea şi manipularea materialelor care se regăsesc în
totalitate în acest modul, iar competenţele dobândite prin aceste unităţi de competenţă sunt
necesare în realizarea deprinderilor de :
♦a identifica utilajele statice şi dinamice dintr-o instalaţie;
♦a identifica elementele componente ale utilajelor de transport şi de depozitare a materialelor ;
♦a enumera manevrele de pornire-oprire la utilaje pentru transportul materialelor (solide,
lichide, gazoase) şi depozitarea şi manipularea materialelor;
♦a selecta şi a utiliza uneltele necesare efectuării lucrărilor de întreţinere la utilajele respective
competenţele din standardele de pregătire profesională, în acest demers profesorul va parcurge
integral Standardul de Pregătire Profesională urmărind cu prioritate condiţiile de aplicabilitate şi

♦Unităţi de competenţe pentru abilităţi cheie:
6. Lucrul în echipă
♦1. Comunicare şi numeraţie
♦Unităţi de competenţe tehnice :

14. Transportul materialelor
17. Depozitarea şi manipularea materialelor
_________________________________________________________________________________________ 42
Clasa a IX-a
Modul OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ
Unităţi de Competenţe
Conţinuturi tematice
competenţă individuale din unitate
1. Comunicare 1.4. Utilizează limbajul • Terminologie de specialitate:
şi numeraţie specific de specialitate -utilaje: pompa centrifugă, compresorul cu
piston, transportorul cu bandă, elevatorul
-operatii: transportul fluidelor,
comprimarea gazelor, transportul solidelor,
depozitarea şi manipularea materialelor ,
stocarea materialelor
-lucrări de exploatare a utilajelor
-lucrări de întretinere: etansare, ungere,
curăţare
-incidente funcţionale: zgomote şi vibraţii
anormale
• Contexte şi situaţii:
- prezentarea lucrărilor de exploatare şi
întreţinere la utilajele de transport
- descrierea fenomenului fizic –
comprimarea gazelor
- explicarea necesitãtii lucrãrilor de
întretinere la utilajele de transport
• Documente simple de specialitate : bon
de materiale, registre de evidenţă,
prospecte, cataloage, instrucţiuni de lucru
14. Transportul 14.1. Identifică utilajele • Utilaje pentru transportul solidelor:
materialelor necesare transportului elevator, transportor cu bandă,
materialelor • Utilaje pentru transportul lichidelor:
pompa centrifugă
• Utilaje pentru transportul gazelor:
compresor cu piston cu simplu efect
• Părţi componente:
-pentru elevator: roata conducătoare,
roata condusă, lanţ, cupe, carcasă, racord de
alimentare, racord de evacuare
-pentru transportor cu bandă: roata
conducătoare, roata condusă, banda
transportoare fără sfârsit, role de susţinere a
benzii, sisteme de întindere a benzii
-pentru pompa centrifugă: rotor,
corpul pompei, racord de alimentare, racord
de evacuare
-pentru compresor cu piston cu simplu
efect: corpul compresorului, piston, tija
pistonului, cap de cruce, bielă, manivelă,
arbore, supapa de aspiraţie, supapa de
refulare, conducta de aspiraţie, conducta de
refulare
6. Lucrul în 6.1 Îşi precizează • Identificarea propriilor sarcini în
_________________________________________________________________________________________ 43
Clasa a IX-a
echipă poziţia cadrul echipei care efectuează activităţi
într-o echipă de lucru de manipulare a materialelor cu
pe baza activităţilor respectarea normelor de tehnica
desfăşurate securităţii muncii si PSI pentru operaţii
de depozitare
• Clarificări privind:atribuţii, relaţii de
colaborare între membrii echipei care
realizează activităţi de manipulare a
materialelor
• Relaţia cu ceilalţi membri: sarcini
realizate independent, sarcini realizate
prin colaborare, sarcini realizate în
comun prin intervenţii complementare
pentru distribuirea materialelor la locul de
muncă
17. Depozitarea 17.2. Manipulează sub • Documente : bon de materiale,
şi manipularea supraveghere materiale registre de evidenţă
materialelor în cantitatea stabilită la • Mijloace de transport: cărucioare,
locul de muncă motostivuitoare, electrostivuitoare, banda
transportoare
• Distribuire:
-aprovizionare materii prime şi auxiliare
-evacuare produse finite, semifabricate,
deşeuri
14. Transportul 14.2. Descrie modul de • Pornirea: în regim de lucru normal
materialelor funcţionare şi exploatare • Oprirea: normală, accidentală
a utilajelor pentru • Principiului de funcţionare:
transportul materialelor - elevator – transport pe verticală
- transportor cu bandă – transport de
orizontală sau în plan înclinat
- pompa centrifugă – pe baza forţei
centrifuge
- compresor cu piston cu simplu efect –
pe baza mişcării rectlinie alternativă a
Pistonului
• Incidente funcţionale: zgomote şi
vibraţii anormale, neetanşeităţi
14.3. Descrie modul de • Lucrări de întreţinere curentă:
întreţinere a utilajelor etanşare, ungere, curăţare
pentru transportul
materialelor
14.4. Aplică normele de • Echipament: cască, ochelari, mască,
tehnica securităţii mănuşi, salopetă, cizme/bocanci
muncii şi PSI specifice • Proceduri: norme de securitate a
utilajelor pentru muncii : purtarea echipamentului de lucru
transportul materialelor şi de protecţie, utilajele dinamice să fie
prevăzute cu apărători de protecţie ,
instalaţiile electrice să fie prevăzută cu
împământare, utilajele care funcţioneaza
la temperaturi ridicate să fie izolate
termic
_________________________________________________________________________________________ 44
Clasa a IX-a
norme PSI: respectarea instrucţiunilor
•
transport a substanţelor volatile,
inflamabile, explosive; utilizarea
stingătoarelor de incendiu în funcţie de
natura incendiului
17. Depozitarea 17.1. Stochează • Materiale :solide (hidroxid de
şi manipularea materiale sodiu,azotat de amoniu, silicagel), lichide
materialelor (benzină, toluen, alcool etilic, metanol,
mercur, acizi minerali), gaze (metan, clor,
amoniac), amestecuri (soluţii de acid
sulfuric, acid clorhidric, acid azotic)
• Proprietăţi: inflamabilitate,
volatilitate, toxicitate, higroscopicitate,
causticitate, caracter exploziv
• Tipuri de depozite:
-pentru solide: silozuri, halde, magazii,
buncăre
-pentru lichide: cisterne, butoaie,
rezervoare
-pentru gaze: butelii, sfere
• Condiţii de depozitare: temperatură,
umiditate, lumină, ventilaţie,
compatibilitate chimică, ambalaje
17.3. Aplică normele de Echipament: cască, ochelari, mască,
tehnica securităţii mănuşi, salopetă, cizme/bocanci
muncii şi PSI specifice Proceduri: norme de securitate a muncii:
operaţiilor de depozitare purtarea echipamentului de lucru şi de
şi manipulare a protecţie, utilajele dinamice să fie prevăzute
materialelor cu apărători de protecţie, instalaţiile electrice
să fie prevăzută cu împământare, utilajele
care funcţionează la temperaturi ridicate să
fie izolate termic
- norme PSI: respectarea instrucţiunilor de
separare, transport, depozitare a substanţelor
volatile, inflamabile, explosive, utilizarea
stingătoarelor de incendiu în funcţie de natura
incendiului
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.

Competenţele din cadrul unităţilor de competenţă pentru abilităţi cheie: Comunicare şi
numeraţie şi Lucrul în echipă sunt agregate cu competenţele din unităţile de competenţă
tehnice :, Transportul materialelor şi Depozitarea şi manipularea materialelor.
conţinuturilor tematice aferente unităţilor de competenţă tehnice, urmărind criterii de
respectivele unităţi de competenţă pentru abilităţi cheie.
Exersarea abilităţilor cheie se va realiza ori de câte ori este posibil pe parcursul instruirii, când
conţinuturile şi activităţile de învăţare o permit.
de format:
_________________________________________________________________________________________ 45
Clasa a IX-a
Se vor aplica metode de predare-învăţare activ-participative, care duc la formarea competentelor
vizate.
grup, jocul de rol, brainstorming-ul, problematizarea, studiul de caz, învăţarea prin cooperare
(mozaicul), observaţia individuală
În cadrul modulului se exersează şi alte competente din unitătile de competentă pentru abilităti
cheie: Igiena şi securitatea muncii, Organizarea locului de muncă, evaluarea acestora
făcându-se la modulul de Instuire Practică Comasată.
Pentru Competenţa 1.4. Utilizează limbajul specific de specialitate
♦Explicarea operatiei de comprimarea gazelor
♦Exercitii de prezentare a utilajelor pentru transportul materialelor
♦Discuţii privind lucrările de exploatare şi întreţinere a utlajelor pentru transportul materialelor
♦Discuţii privind descrierea incidentelor funcţionale
♦Completarea de documente simple de specialitate : bon de materiale, registre de evidenţă
♦Consultarea de prospecte de utilaje, cataloage, etc.
Pentru Competenţa 6.1 Îşi precizează poziţia într-o echipă de lucru pe baza activităţilor
desfăşurate
♦Exercitii de identificarea propriilor sarcini în cadrul echipei care efectuează activităţi de
manipulare a materialelor cu respectarea normelor de tehnica securităţii muncii si PSI pentru
operaţii de depozitare
♦Exercitii de identificare a locului într-o echipă de lucru care are activitatea de manipulare a
materialelor, în condiţii de securitate
♦Discuţii libere şi conversaţie
Pentru Competenţa 14.1. Identifică utilajele necesare transportului materialelor

♦Exercitii de identificare a utilajelor de transport în functie de natura materialului transportat
♦Desenarea schitei unui utilaj de transport (elevator, pompa centrifugă, compresor cu piston)
Pentru Competenţa 14.2. Descrie modul de funcţionare şi exploatare a utilajelor pentru

transportul materialelor
♦Exercitii de prezentare a operatiilor de exploatare a utilajelor de transport pentru materialele
solide, lichide si gazoase
♦Exercitii de identificare a elementelor componente ale unui utilaj de transport
♦Elaborarea de referate tematice
♦Utilizarea softurilor educaţionale specializate
Pentru Competenţa 14.3. Descrie modul de întreţinere a utilajelor pentru transportul

materialelor
♦Exercitii de prezentare a lucrarilor de întreţinere la un utilaj pentru transportul materialelor
(solide, lichide, gazoase)
_________________________________________________________________________________________ 46
Clasa a IX-a
Pentru Competenţa 14.4. Aplică normele de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice
utilajelor pentru transportul materialelor
♦Efectuarea de lucrari de curăţare la utilajele de transport, respectând normele de tehnica
securitatii muncii si PSI specifice
Pentru Competenţa 17.1. Stochează materiale

♦Exercitii de caracterizare a materialelor în funcţie de natura şi proprietătile fizico-chimice
♦Exercitii de identificare a depozitelor în functie cde natura materialului depozitat
♦Elaborarea de referate tematice pe stocarea materielelor
Pentru Competenţa 17.2. Manipulează sub supraveghere materiale în cantitatea stabilită la

locul de muncă
♦Exercitii de completare a documentelor de lucru pentru manipularea materialelor
♦Exercitii de manipulare a materialelor în conditii de securitate
Pentru Competenţa 17.3. Aplică normele de tehnica securităţii muncii şi PSI specifice
operaţiilor de depozitare si manipulare a materialelor
♦Exercitii de aplicare a normelor de tehnica securitatii muncii si PSI la manipularea materialelor
Evaluarea trebuie să fie, corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care
competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi
Evaluarea implica observarea, evaluarea activităţii şi chestionarea. Toate metodele de evaluare se
dovezilor despre cunoştinţele de baza şi despre înţelegerea elevului.
−prezentare orală,
−contribuţia la discuţie,
−tema de lucru,
−fişe de observaţie,
−fişe de autoevaluare,
−referate tematice
−proiecte, etc.
_________________________________________________________________________________________ 47
Clasa a IX-a
Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea
conceptelor, atitudinilor faţă de o sarcină dată şi a comunicării;
Autoevaluarea
Coevaluarea
Tema în clasă
Tema pentru acasă
Investigaţia
Este prezentat un exemplu de instrument de evaluare pentru competenţa 14.1. Identifică utilajele
necesar transportului materialelor din unitatea de competenţă 14.Transportul materialelor.
În acest exemplu sunt evaluate toate criteriile de performanţă ale competenţei, folosindu-se toate
condiţiile de aplicabilitate ale competenţei respective.

corespunzătoare, alături de dată.
Dobândirea competenţei este atestastă de existenţa semnăturii evaluatorului în toate căsuţele
corespunzătoare.
_________________________________________________________________________________________ 48
Clasa a IX-a
Unitarea de competenţă generală:
Titlul Unităţii: 14. TRANSPORTUL MATERIALELOR
Competenţa 14.1. : Identifică utilajele necesare transportului materialelor
(a) Recunoaşterea utilajelor de transport în funcţie de natura materialelor
(b) Recunoaşterea părţilor componente ale utilajelor de transport
Utilaje pentru transport solide : elevator, transportor cu bandă
Utilaje pentru transport lichide: pompa centrifugă
Utilaje pentru transport gaze: compresor cu piston cu simplu efect
Părţi componente: -pentru elevator: roata conducătoare, roata condusă, lanţ, cupe,
carcasă, racord de alimentare, racord de evacuare
-pentru transportor cu bandă: roata conducătoare, roata
condusă, banda transportoare fără sfârsit, role de susţinere a
benzii, sisteme de întindere a benzii
-pentru pompa centrifugă: rotor, corpul pompei, racord de
alimentare, racord de evacuare
-pentru compresor cu piston cu simplu efect: corpul
compresorului, piston, tija pistonului, cap de cruce, bielă,
manivelă, arbore, supapa de aspiraţie, supapa de refulare,
conducta de aspiraţie, conducta de refulare
Probe de Evaluare
identifice utilajele necesare transportului materialelor aşa cum se precizează în criteriile de
performanţă (a), (b) conform condiţiilor de aplicabilitate
Probă scrisă privind performanţa prin care elevul demonstrează că este capabil să reprezinte schiţa
unui utilaj de transport aşa cum se precizează în criteriul de performanţă ©, conform condiţiilor de
aplicabilitate
_________________________________________________________________________________________ 49
Clasa a IX-a
În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 7 activităţi de evaluare.

 Citiţi cu atenţie toate testele înainte de a încerca sa le rezolvaţi
 Dacă observaţi vreo problemă la vreunul dintre teste, aduceţi acest lucru în atenţia
evaluatorului înainte de a începe rezolvarea testului.
 Îninate de începerea evaluării, asiguraţi-vă că dispuneţi de echipamentul, instrumentele,
materialele necesare rezolvării testului.
 Asiguraţi-vă că numele dvs, data şi numărul de înregistrare apar pe fiecare fişă pe care o veţi
înmâna evaluatorului
 Rezolvaţi toate punctele acestui test
 Când aţi terminat, asiguraţi-vă că înmânaţi evaluatorului toate fişele relevante pentru acest
test.
1a Recunoaşterea utilajelor de transport în funcţie de natura materialelor
Evaluarea 1:
Completaţi coloana B a tabelului de mai jos cu materialele ce se transportă cu utilajele
prezentate în coloana A .
Nr. Utilajul Ce se transportă

crt. Evaluator Data
Coloana A Coloana B
1. Pompă centrifugă
2. Elevator
3. Transportor cu bandă
4. Compresor cu piston
1 b Recunoaşterea părţilor componente ale utilajelor de transport
Evaluarea 2:
Completaţi tabelul de mai jos cu răspunsurile la cerinţele a, b, c.

a. Precizaţi denumirea utilajului (compresor) prezentat schematic în desenul următor.
b. Enumeraţi elementele componente ale acestui utilaj
c. Indicaţi ce element component nu este precizat în acest desen
_________________________________________________________________________________________ 50
Clasa a IX-a
Nr.
crt. Cerinţa Răspuns Evaluator Data
5. Denumirea utilajului
6. Elementele
componente ale utilajului
7. Elementul care nu este
desenat în schiţa utilajului
V. Sugestii metodologice.
1.Explicarea corelaţiilor între competenţe şi conţinuturi
Alocarea numărului de ore pe teme de conţinut este recomandată în tabelul de mai jos.
Conţinutul tematic care urmează a fi parcurs în ordine cronologică al acestui modul este următorul:
Ore de
Total
Conţinuturi tematice instruire
ore
practică
1. Noţiuni introductive 24 18
1.1.Proces tehnologic. Operaţii unitare :
-însuşirea termenilor de specialitate
(definiţie, clasificare, regimuri de funcţionare)
1.2. Schema tehnologică, flux pe operaţii
1.3.Exploatarea, întreţinerea, revizia şi repararea utilajelor şi instalaţiilor
(definiţia)
1.4. Materiale folosite în construcţia utilajelor
1.4.1. materiale metalice (feroase, neferoase)
1.4.2. materiale nemetalice (ceramice, polimerii, lacuri şi emailuri, lubrifianţi)
1.4.3. proprietăţi mecanice (duritatea, elasticitatea, plasticitatea, rezistenţa)
1.5. Uzura utilajelor în industria chimică (definiţie, clasificare, măsuri de
protecţie şi prevenire)
2. Noţiuni de desen tehnic 16 12
2.1. noţiuni introductive (linii utilizate în desenul industrial, indicatorul
desenelor tehnice)
2.2. reprezentarea formelor constructive în vedere şi secţiune (piese cu goluri,
piese în secţiune)
2.3. cotarea în desenul industrial (reguli de cotare)
2.4. Schiţa după model
3 Organe de maşini 24 18
3.1Organe de asamblare
3.1.1. Organe de asamblare nedemontabile (nituire, lipire, sudare)
3.1.2. Organe de asamblare demontabile (pene, filetate)
3.2. Organele mişcării de rotaţie.(osiile, arborii, lagărele, cuplajele)
3.3. Organe de transmitere a mişcării (cu fricţiune, prin curele, angrenaje, prin
lanţ)
3.4. Organele mecanismului bielă manivelă.
3.5. Ungerea şi întreţinerea organelor de maşini
_________________________________________________________________________________________ 51
Clasa a IX-a
3.6. Scule şi dispozitive utilizate pentru lucrările de întreţinere
3.6.1. unelte: ciocan, cleşte de cuie, pilă, foarfecă de tablă, şurubelniţă,
patent,trasator, punctator, trusă de chei, fierăstrău, menghină
3.6.2. Întreţinerea uneltelor
4. Transportul materialelor 88 66
4.1.. Transportul materialelor solide
Utilaje de transport (părţi componente, principiu de funcţionare, exploatare,
întreţinere)
bandă transportoare
elevator
transportor pneumatic
4.2. Transportul lichidelor

4.2.1.Mărimi caracteristice fluidelor (volum, masă, densitate, debit volumetric,
debit masic, viteză de curgere)
4.2.2. Conducte şi armături - elementele componente ale conductelor
(tubulatura, piese fasonate, armături de reglare a debitului, de inchidere, de
siguranţă, compensatoare de dilataţie)
4.2.3. Utilaje de transport (părţi componente, principiu de funcţionare,
exploatare, întreţinere)
pompa cu piston cu simplu efect
pompa centrifugă
pompa rotativă
4.3. Transportul şi comprimarea gazelor

4.3.1. Comprimarea gazelor, raportul de comprimare
4.3.2. Utilaje de transport (părţi componente, principiu de funcţionare,
exploatare, întreţinere)
compresor cu piston cu simplu efect
compresorul centrifugal
compresorul rotativ
5. Depozitarea şi manipularea materialelor 24 18
5.1. Depozitarea şi manipularea materialelor solide
5.1.1. Tipuri de depozite :
-şoproane
-magazii
-silozuri
-buncăre
5.1.2. Condiţii de depozitare
5.2. Depozitarea şi manipularea materialelor fluide
5.2.1. depozitare lichide :-cisterne ; butoaie ; rezervoare
5.2.2. depozitare gaze : butelii ; rezervoare sferice
5.2.3. Organizarea echipelor de lucru
- identificare sarcini, relaţii între membrii echipei, relaţii ierarhice
Total ore pe an 176 132
_________________________________________________________________________________________ 52
Clasa a IX-a
didactic, ritmul de înţelegere şi asimilare a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor pentru membrii
grupului de elevi instruiţi.
2.Sugestii cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare

Conceperea instruirii şi realizarea acesteia se face ţinând cont de:
- specificul activităţii (oră de curs, laborator, practică în producţie);
- specificul clasei (nivelul de cunoştinţe al elevilor);
- complexitatea demersului (lecţie de comunicare şi dobândire de noi cunoştinţe, lecţie de
formare de deprinderi, lecţie pentru dezvoltarea abilităţilor);
- dotarea laboratorului de Operaţii şi utilaje în industria chimicăîn industria chimică
În practica utilizării metodelor de instruire profesorul trebuie să urmărească:
• stabilirea celor mai adecvate metode pentru realizarea competenţelor urmărite;
• etapele învăţării;
• rezolvarea tipurilor de sarcini propuse în funcţie de specificul elementelor de conţinut;
• raportarea la nivelul anterior al formării elevilor;
• posibilităţile de activizare diferenţiată a elevilor;
• modalităţi de organizare a activităţii de instruire.
Prin lecţie profesorul trebuie să echilibreze funcţiile cunoscute ale metodelor de instruire, care sunt:
funcţia cognitivă (de cunoaştere);
funcţia normativă (cantitativă);
funcţia de formare (a deprinderilor de lucru);
funcţia instrumentală (de utilizare a echipamentelor de instruire).
În cadrul instruirii practice în laboratorul de Operaţii şi utilaje în industria chimică

competenţele se realizează pe parcursul a mai multor şedinţe de laborator, prin aplicarea diferitelor
strategii de predare/învătare cum ar fi:
A. Strategia lucrului individual
B. Strategia lucrului pe echipe
C. Strategia concurenţială
 tema fiecărei echipe fiind evaluată de celelalte echipe , activitatea de evaluare fiind monitorizată
de profesor
D. Strategia mixtă (lucrul concurenţial pe echipe)
 aceleaşi lucrări sunt efectuate în paralel de câte două echipe, care în final îşi prezintă şi compară
rezultatele obţinute;
 profesorul este moderator şi arbitru în acelaşi timp; elevii îşi autoevaluează activitatea; grupele
se păstrează mai multe şedinţe pentru a putea fi desemnat câştigătorul unui capitol
Lucrările de laborator care se efectueaza la modulul OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA

CHIMICĂ vor fi alese astfel încât prin conţinuturile lor acestea să urmărească în special formarea
competenţelor impuse prin Standardul de Pregătire Profesională.
Sugestii pentru lucrările de laborator tehnologic pentru modulul OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN
INDUSTRIA CHIMICĂ
I. Noţiuni introductive
_________________________________________________________________________________________ 53
Clasa a IX-a
 Identificarea utilajelor dintr-o instalaţie.Realizarea corespondenţei utilaj-operaţie.
 Citirea unor scheme tehnologice.
 Identificarea materialelor folosite în construcţia utilajului chimic.
 Observarea stării de uzură a utilajelor (suprafeţe exterioare, suprafeţe interioare).
 Demontarea şi montarea unor utilaje (elemente de conductă, schimbătoare de căldură)
II. Noţiuni de desen tehnic

 Reprezentarea formelor constructive în vedere şi secţiune (conducte, fitinguri)
 Realizarea unei schiţe după model pentru un utilaj static (schimbător de căldură coaxial, rezervor
cilindric, ciclon, etc.).
 Cotarea desenului ce reprezinta un utilaj static
III. Organe de maşini

♦Identificarea organelor de maşini care intră în alcătuirea utilajelor statice.
♦Identificarea organelor de maşini care intră în alcătuirea utilajelor dinamice.
♦Demontarea, identificarea organelor de maşini existente, montarea utilajelor şi efectuarea unor
lucrări de întreţinere la utilaje existente în laborator (ungere, etanşare )
♦Efectuarea de lucrări de etanşare la flanşe
IV. Transportul materialelor

Transportul solidelor
♦Pornirea, supravegherea funcţionării şi oprirea transportoarelor (transportor cu banda, transportor
cu şnec, elevatorul, transportor pneumatic)
♦Determinarea capacităţii maxime de transport în funcţie de secţiunea transversală a benzii
transportoare
♦Determinarea randamentului elevatorului
♦Determinarea presiunii necesare fluidului de transport ăn functide de dimensiunile granulelor
materialului transportat
♦Determinarea gradului de încărcare la transportoare.(bandă transportoare, elevator, transportor cu
şnec)
Transportul lichidelor
♦Identificarea elementelor de conductă şi a armăturilor dntr-o instalaţie - elementele componente
ale conductelor (tubulatura, piese fasonate, armături de reglare a debitului, de închidere, de
siguranţă, compensatoare de dilataţie)
♦Determinarea regimului de curgere
♦Determinarea pierderii de presiune la curgerea lichidelor prin conducte ;
♦Determinarea pierderii de presiune la curgerea lichidelor prin armaturi;
♦Pornirea, supravegherea funcţionării şi oprirea pompelor (pompa cu piston cu simplu efect, pompa
centrifuge pompa rotativă)
♦Determinarea randamentului volumetric al pompei cu piston cu simpul efect
Transportul şi comprimarea gazelor
♦Calcularea raportului de comprimare la compresoare
♦Pornirea, supravegherea funcţionării şi oprirea compresoarelor (compresorul cu piston cu simplu
efect, compresorul centrifugal, compresorul rotativ)
_________________________________________________________________________________________ 54
Clasa a IX-a
V. Depozitarea şi manipularea materialelor
♦Identificarea şi caracterizarea tipurilor de depozite existente în spaţiile din şcoală, unde se
desfăşoară instruirea practică
3.Sugestii cu privire la utilizarea instrumentelor de evaluare:
Evaluarea se face continuu şi sumativ ţinându-se cont de finalităţile urmărite şi anume de

realizarea competenţelor impuse prin Standardul de Pregătire Profesională.
Prin evaluare continuă şi sumativă care se realizează în cadrul parcurgerii modulului OPERAŢII ŞI
UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ se urmăreşte traiectoria de formare a elevului, printr-un
proces de dezvoltare la nivel cuadruplu: cognitiv; afectiv; motor; relaţional, prin obţinerea
competenţelor vizate în standard.
Nivelul de performanţă se apreciează:
♦la orele de cultură de specialitate prin:
teste ce conţin itemi cu răspunsuri la alegere, adevărat/fals, tip eseu, tip pereche
teste sumative care conţin tipuri de probe ce sunt sugerate în Standardul de Pregătire Profesională
♦la orele de instruire practică prin:
 realizarea lucrãrilor de laborator în conformitate cu datele din referate;
 întocmirea corectã a fişelor de lucru;
 prezentarea lucrãrilor efectuate;
 rezolvarea problemelor care pot să apară în timpul efectuării lucrărilor practice;
 comportamentul elevului în cadrul şedinţelor de lucru. (lucrul în echipã, asumarea
responsabilităţii, corectitudinea îndeplinirii sarcinilor de lucru)
Se pot utiliza atât la cultură de specialitate cât şi la instruire practică tipuri de instrumente de
evaluare cum ar fi fişe de lucru, fişe de observaţie, fişe de autoevaluare în timpul parcurgerii
modulului.
_________________________________________________________________________________________ 55
Clasa a IX-a
CURRICULUM DE DEZVOLTARE LOCALĂ
MODULUL 5 – CDL - cultură de specialitate
Total ore pe an : 64 de ore
32 săptămâni = 2 ore/săptămână
RECOMANDĂRI PENTRU CURRICULUMUL DE DEZVOLTARE LOCALĂ

Curriculumul în dezvoltare locală pentru Şcoala de Arte şi Meserii presupune participarea
şi eforturile reunite ale mai multor factori implicaţi în procesul de educaţie: elevi, cadre didactice,
părinţi, parteneri sociali (agenţi economici, instituţii/organizaţii locale sau regionale, etc). Opţiunea
pentru o astfel de componentă a curriculumului se integrează strategiei de descentralizare, conform
căreia autorităţile publice locale trebuie să joace un rol important în învăţământul profesional şi
tehnic datorită responsabilităţii şi angajamentelor pe care le au faţă de cetăţeni.
Curriculumul în dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală şi
comunitate şi are în vedere:
♦resursele locale pentru instruire (baza materială a grupurilor şcolare, cadrul de colaborare cu
agenţii economici )
♦cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească activităţilor economice
desfăşurate în zonă.
Conţinutul curriculumului în dezvoltare locală pentru pregătirea de specialitate se elaborează
de către colective mixte formate din profesori şi specialişti din domeniul în care elevii se pregătesc.
Scopul curriculumului în dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:
lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea compeţentelor cheie, alături de
competenţele personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică,
asumarea responsabilităţilor, creativitatea şi sprijinul antreprenorial;
dobândirea cunoştintelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind
de la formarea profesională într-o calificare;
promovarea valorilor democratice în curriculum, care să le permită viitorilor
absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise.
În planul cadru de învăţământ pentru Şcoala de Arte şi Meserii, pentru Curriculumul în dezvoltare
locală au fost alocate, în cadrul culturii de specialitate, un număr de 184 ore/an în clasa a IX-a.
Repartizarea orelor pentru Curriculumul în dezvoltare locală în clasa a IX-a 2ore/ săptămână x
32 săptămâni într-un modul de specialitate care va aborda o tematică de specialitate la alegerea
şcolii
La clasa a IX-a, modulul de CDL – cultură de specialitate, va fi structurat pe unitatea de
competenţă pentru abilităţi cheie Rezolvarea de probleme,
Se recomandă titluri de module pentru elaborarea de Curriculum în Dezvoltare Locală pentru
clasa a IX-a SAM, domeniul Chimie industrială, respectându- se structura modulelor din trunchiul
comun al culturii de specialitate. Modulele propuse, în cadrul CDL-ului, tratează Unitatea de
competenţă pentru abilităţi cheie Rezolvarea de probleme în concordanţă cu problematica
activităţilor socio-economice privind recuperarea şi valorificarea deşeurilor, identificarea şi
monitorizarea surselor de poluare.
Recomandări de titluri de module:

♦Surse de poluare
♦Valorificarea deşeurilor
♦Noţiuni de toxicologie
_________________________________________________________________________________________ 56
Clasa a IX-a
CURRICULUM DE DEZVOLTARE LOCALĂ
MODULUL 6 - INSTRUIRE PRACTICĂ COMASATĂ
Total ore pe an : 120 de ore
4 săptămâni = 30 ore/săptămână
Curriculumul este construit pe baza Standardului de Pregătire Profesională, validat de juriul

de validare constituit de reprezentanţi ai angajatorilor din ramură şi ai educaţiei.
calificarea.
Unităţi de competenţă pentru abilităţi cheie
Unităţi de competenţă tehnice
Curriculumul pentru clasa a IX-a este construit pe baza unităţilor de competenţă pentru abilităţi
cheie şi a unităţlori de competenţă tehnice, reprezentând pregătirea de baza pe domeniul chimie
industrială.
Nivelul 1 de calificare, obţinut prin parcurgerea claselor a IX-a si aX-a învăţământ obligatoriu pe
ruta Şcoala de Arte şi Meserii, oferă absolvenţilor competenţe pentru abilităţi cheie şi tehnice, în
vederea dobândirii de cunoştinţe şi de formare a deprinderilor, necesare în realizarea unor sarcini de
rutină predictibile, sub supraveghere.
Conţinuturile propuse în modulul Instruirea practică comasată constituie baza pentru atingerea
competenţelor, necesară pentru calificarea domeniului Chimie industrială, nivelul 1:
Curriculumul în dezvoltare locală presupune participarea şi eforturile reunite ale mai multor
factori implicaţi în procesul de educaţie: elevi, cadre didactice, părinţi, parteneri sociali (agenţi
economici, instituţii/organizaţii locale sau regionale, etc). Opţiunea pentru o astfel de componentă a
curriculumului se integrează strategiei de descentralizare, conform căreia autorităţile publice locale
trebuie să joace un rol important în învăţământul profesional şi tehnic datorită responsabilităţii şi
angajamentelor pe care le au faţă de cetăţeni.
Curriculumul în dezvoltare locală este elaborat într-un cadru de parteneriat între şcoală şi comunitate
şi are în vedere:
♦resursele locale pentru instruire ( baza materială a grupurilor şcolare, cadrul de colaborare cu
agenţii economici )
♦cerinţele locale pentru pregătirea în diverse calificări, care să servească activităţilor economice
desfăşurate în zonă.
Conţinutul curriculumului în dezvoltare locală pentru pregătirea de specialitate se elaborează
de către colective mixte formate din profesori şi specialişti din domeniul în care elevii se pregătesc.
Scopul curriculumului în dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:
_________________________________________________________________________________________ 57
Clasa a IX-a
♦lărgirea domeniului ocupaţional, dar şi adâncirea compeţentelor cheie, alături de competenţele
personale şi cele sociale: comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică, asumarea
responsabilităţilor, creativitatea şi sprijinul antreprenorial;
♦dobândirea cunoştintelor şi deprinderilor de dezvoltare a unei afaceri proprii pornind de la
formarea profesională într-o calificare;
♦promovarea valorilor democratice în curriculum, care să le permită viitorilor absolvenţi să devină
cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise.
În planul cadru de învăţământ pentru Şcoala de Arte şi Meserii, pentru Curriculumul în dezvoltare
locală au fost alocate, în cadrul culturii de specialitate, un număr de 184 ore/an în clasa a IX-a
Repartizarea orelor pentru Curriculumul în dezvoltare locală în clasa a IX-a
♦2ore/ săptămână x 32 săptămâni într-un modul de specialitate care va aborda o tematică de
specialitate la alegerea şcolii
♦120 ore/an de Instruire Practică Comasată ( 4 săptx30 ore/săpt)
Având în vedere că pentru Şcoala de Arte şi Meserii curriculumul are la bază Standardele de
Pregătire Profesională şi este construit modular, pe structura unităţilor de competenţă pentru abilităţi
cheie şi de competenţă tehnică, Curriculumul în dezvoltare locală va viza, alături de celelalte
module din trunchiul comun, atingerea de către elev a acestor competenţe, în totalitatea lor.
Din repartizarea unităţilor de competenţă pe module, rezultă pentru Curriculumul în dezvoltare
locală următoarea alocare de unităţi de competenţă:
♦la clasa a IX-a, modulul de CDL va fi structurat pe unitatea de competenţă pentru abilităţi cheie
Rezolvarea de probleme, iar Instruirea practică comasată va urmări realizarea unităţilor de
competenţă pentru abilităţile cheie Organizarea locului de muncă şi Igiena şi securitatea muncii
−Competenţele din cadrul unităţilor de competenţă pentru abilităţile cheie Igiena şi
securitatea muncii şi la Organizarea locului de muncă se evaluează în acest modul, deşi se
consolidează şi prin parcurgerea altor module.
−În cadrul Instruirii Practice Comasate, cele două unităţi de competenţă aferente vor fi
realizate conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor de aplicabilitate din standard şi vor fi
evaluate în totalitate corespunzător probelor de evaluare descrise în SPP.
Instruirea practică comasată este realizată fie în atelierele şcolii, fie la agentul economic de
profil de către maistrul instructor de specialitate. Se recomandă ca două săptămâni să fie instruire
practică pe domeniul lucrări de lăcătuşerie, şi două săptămâni să fie instruire practică la agentul
economic, realizată de maistrul instructor.
competenţele din standardele de pregătire profesională, în acest demers profesorul va parcurge
integral standardul de pregătire profesională urmărind cu prioritate condiţiile de aplicabilitate şi
Programa şcolară trebuie utilizată urmărindu-se formarea competenţelor specificate în tabelul de la
capitolul III, prin parcurgerea conţinuturilor tematice constituite din condiţiile de aplicabilitate şi
din criteriile de performanţă din Standardul de Pregătire Profesională pentru unităţile de competeţă
respective. Conţinuturile tematice tehnice vor fi stabilite la nivelul şcolii, cu consultarea agentului
economic la care se efectuează instruirea.

Unităţi pentru abilităţi cheie:
1. Igiena şi securitatea muncii
2. Organizarea locului de muncă
_________________________________________________________________________________________ 58
Clasa a IX-a
III. Tabel de corelare a competenţelor cu conţinuturile
Pentru Instruirea practică comasată se prezintă în continuare tabelul de corelare a

competenţelor cu conţinuturile, cu precizarea că aceste conţinuturi sunt specifice locului de muncă,
ca urmare această programă cadru va fi contextualizată la condiţiile agentului economic la care se va
efectua instruirea practică. Pe parcursul instruirii practice se vor exersa şi alte competenţe cheie sau
tehnice, realizate în cadul modulelor de specialitate din trunchiul comun, funcţie de cerinţele locului
de muncă.
Unităţi de Competenţe Conţinuturi tematice

competenţă individuale din unitate
5. Igiena şi 5.1.Numeşte factorii de • Factori de risc specifici domeniului/
securitatea risc şi bolile calificării/ locului de muncă: agenţi patogeni,
muncii profesionale la locul de factori de climat, substanţe toxice, substanţe
muncă explozive, risc de inundare, prezenţa unor
dăunători, praf,etc.
• Boli profesionale asociate factorilor de risc:
boli ale căilor respiratorii, ale pielii, afecţiuni
ale diferitelor organe de simţ, boli interne, etc.
• Riscuri în practicarea calificării: risc de
îmbolnăvire, risc de accidentare, risc de
invaliditate
5.2.Aplică regulile de • Reguli de igienă individuală la locul de
igienă individuală la muncă: igiena corporală, igiena
locul de muncă vestimentaţiei, igiena alimentaţiei
• Materiale pentru igiena individuală la locul
de muncă: materiale igienico-sanitare, produse
cosmetice de protecţie, alimente de protecţie
• Consecinţe ale nerespectării regulilor de
igienă individuală la locul de muncă
:intoxicaţii, boli parazitare, toxinfecţii
alimentare, dermatoze, boli infecto-
contagioase, alergii, etc.
5.3. Aplică normele de • Norme de protecţia şi securitatea muncii şi
securitate şi sănătate la PSI specifice domeniului/ calificării/ locului
locul de muncă, precum de muncă.
şi normele de PSI • Fişe de instructaj de protecţia muncii şi PSI
• Simboluri de avertizare: semnale sonore,
vizuale, avertismente scrise, indicatoare, culori
de securitate. Asocierea simbolurilor de
avertizare cu pericolele la locul de muncă
• Echipament de lucru şi de protecţie
corporală: vestimentaţie şi echipamente de
protecţie corporală, dispozitive de protecţie
specifice locului de muncă.
_________________________________________________________________________________________ 59
Clasa a IX-a
5.4.Acordă primul • Manifestări specifice în cazuri de accident:
ajutor în caz de accident stări de ameţeală, leşin, stop cardio-respirator,
stări de greaţă, echimoze, hemoragii .
• Materiale sanitare pentru primul ajutor:
targă, atele, feşe, dezinfectant, bandaje sterile,
garou
• Măsuri de prim ajutor în caz de accident:
hemostază, resuscitare cardio-respiratorie,
imobilizare, poziţionarea accidentatului,
dezinfectarea şi bandajarea plăgilor,
transportul accidentatului la cea mai apropiată
unitate medicală.
7. Organizarea 7.1.Asigură ordinea şi • Mijloace de muncă specifice domeniului/
locului de curăţenia la locul de calificării/ locului de muncă materii prime şi
muncă muncă auxiliare, echipamente şi utilaje, instalaţii,
SDV-uri
• Materiale de curăţenie specifice locului de
muncă: lavete, detergenţi, dezinfectanţi,
solvenţi.
• Metode şi reguli de efectuare a curăţeniei la
locul de muncă( manuale, mecanice).
7.2.Aplică principiile • Principii ergonomice: microclimatul,
ergonomice în economia mişcărilor, poziţia de lucru
organizarea locului de • Măsuri de reducere a efortului: poziţia de
muncă lucru, succesiunea mişcărilor, dozarea
eforturilor.
• Condiţii de microclimat: ventilaţie,
temperatură, iluminare, zgomot. Menţinerea
microclimatului la locul de muncă.
7.3.Foloseşte • Instrucţiuni de lucru specifice locului de
instrucţiunile de lucru muncă: fişe de lucru, regulamente, schiţe
pentru îndeplinirea simple, explicaţii
sarcinilor • Sarcini de lucru specifice locului de muncă
• Erori de realizare a sarcinilor de lucru pe
baza instrucţiunilor repetarea operaţiei,
ajustări
IV. Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare.
Numărul de ore alocat modulului de Instruire practică comasată este 120 ore/an (4 săptămâni
x 30 ore/săptămână).
Stabilirea numărului de ore alocat parcurgerii conţinuturilor curriculumului este lăsat la
latitudinea maistrului instructor, în funcţie de finalităţile urmărite şi de specificul agentului
economic la care se va efectua instruirea practică. Aceste aspecte se vor definitiva în colectivul de
catedră. Colaborarea între ingineri şi maiştri instructori trebuie să fie permanentă începând de la
elaborarea planificărilor calendaristice până la stabilirea probelor de evaluare.
_________________________________________________________________________________________ 60
Clasa a IX-a
Se urmăreşte realizarea competenţelor pentru abilităţile cheie cuprinse în modul, aplicate pe
situaţii concrete specifice cerinţelor curriculumului în dezvoltare locală.
de format:
Se vor aplica metode de predare-învăţare activ-participative, care duc la formarea competentelor
vizate.
♦Pun accent pe formarea deprinderilor şi a aptitudinilor.
♦Determină un parteneriat cadru didactic - elev
grup, jocul de rol, brainstorming-ul, studiul de caz, observaţia individuală
Pentru Competenţa 5.1.Numeşte factorii de risc şi bolile profesionale la locul de muncă
Enumerarea factorilor de risc şi a bolililor profesionale specifice locului de muncă
Exercitii de identificare a riscurilor de îmbolnăvire, de accidentare specifice locului de
muncă
Discuţii privind caracterizarea factorilor de risc specifici locului de muncă
Vizionarea de filme cu tematică de tehnica securităţii muncii şi PSI.
Pentru Competenţa 5.2.Aplică regulile de igienă individuală la locul de muncă

Exercitii de aplicare a regulilor de igienă individuală la locul de muncă
Exercitii de identificare a materialelor de întreţinere a igienei la locul de muncă
Discuţii privind consecinţele care apar ca urmare a nerespectării igienei individuale la locul
de muncă
Pentru Competenţa 5.3. Aplică normele de securitate şi sănătate la locul de muncă, precum şi
normele de PSI
Exercitii de utilizare a echipamentului de lucru şi de protecţie specifice la locul de muncă
Lucrare practică de identificare a simbolurilor de avertizare a pericolelor la locul de muncă
Vizionarea de filme cu tematică de tehnica securităţii muncii şi PSI.
Pentru Competenţa 5.4.Acordă primul ajutor în caz de accident

Exerciţii practice de aplicare a măsurilor de prim ajutor în caz de accident, utilizând
materialele din trusa de prim ajutor
Joc de rol în aplicarea primului ajutor în caz de accident
Pentru Competenţa 7.1.Asigură ordinea şi curăţenia la locul de muncă

Exercitii de selectare şi ordonare a mijloacelor de muncă specifice lucrărilor practice
Lucrări de întreţinere a curaţeniei la locul de muncă
Pentru Competenţa 7.2.Aplică principiile ergonomice în organizarea locului de muncă

Exerciţii de identificare şi explicare a principiilor ergonomice specifice locului de muncă
Aplicarea principiilor ergonomice în organizarea activităţii la locul de muncă
_________________________________________________________________________________________ 61
Clasa a IX-a
Pentru Competenţa 7.3.Foloseşte instrucţiunile de lucru pentru îndeplinirea sarcinilor
Exercitii de aplicare a instrucţiunilor de lucru în realizarea lucrărilor practice
Exerciţii de identificare şi corectare a erorilor de realizare a sarcinilor de lucru
Evaluarea trebuie să fie corelată cu criteriile de performanţă şi cu tipul probelor de evaluare care
competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai
în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.
Evaluarea implică observarea, evaluarea activităţii şi chestionarea. Toate metodele de evaluare se
scris. Intrebările pot să fie legate de activităţile descrise în rezultatele unităţii (pentru a verifica dacă
elevul înţelege de ce au fost efectuate activităţile), sau pot să testeze capacitatea elevului de a lucra
în alte contexte precizate. Chestionarea e de asemenea un mijloc important de stabilire a dovezilor
despre cunoştinţele de baza şi despre înţelegerea elevului.
♦fişe de observaţie,
♦prezentare orală,
♦contribuţia la discuţie,
♦tema de lucru,
♦fişe de autoevaluare,
♦proiecte, etc.

Observarea sistematică a comportamentului elevilor care permite evaluarea conceptelor,
Autoevaluarea
Portofoliul de practică
Practica comasată se poate desfăşura în 4 săptămâni compacte în semestrul al II-lea sau câte
două săptămâni în fiecare semestru, în funcţie de condiţiile concrete din fiecare şcoală.
Pentru formarea competenţelor se vor folosi metode activ-participative de învăţare, bazate pe
cele mai noi teorii ale învăţării: observaţia, demonstraţia, exerciţiul, problematizarea, studiu de caz,
lucrări practice. Elevii vor dobândi mai multe abilităţi cheie atunci când folosesc aceste metode de
învăţare, ceea ce le va facilita adaptarea cu uşurinţă la mediul de lucru şi formarea competenţelor
tehnice şi specializate.
_________________________________________________________________________________________ 62
Clasa a IX-a
Elevii pot realiza portofoliul practicii la locul de muncă în care vor înregistra timpii de lucru,
sarcinile îndeplinite, utilizarea noului echipament, exemple bune/proaste de comunicare, lucrul în
echipă etc.
O unitate de competenţă poate fi evaluată pe baza unei singure activităţi (ex. realizarea unui
produs) sau o serie de metode (ex. seturi de întrebări şi răspunsuri şi o lucrare de realizat).
_________________________________________________________________________________________ 63
Clasa a IX-a
CORELAREA MODULELOR
Şcoala de Arte şi Meserii
Aria curriculară Tehnologii
Cultura de specialitate clasa a IX-a
Domeniul: Chimie industrială
Săptămâna Modul I Modul Modul Modul Modul V

II III IV CDL
1. 1 1 1
2. 2 2 2
3. 3 3 3
4. 4 4 4
5. 5 5 5
6. 6 6 6
7. 7 7 7
8. 8 8 8
9. 9 9 9
10. 10 10 10
11. 11 1 11
12. 12 2 12
13. 13 3 13
14. 14 4 14
15. 15 5 15
16. 16 6 16
17. 17 7 17
18. 18 8 18
19. 19 9 19
20. 20 10 20
21. 21 11 21
22. 1 12 22
23. 2 13 23
24. 3 14 24
25. 4 15 25
26. 5 16 26
27. 6 17 27
28. 7 18 28
29. 8 19 29
30. 9 20 30
31. 10 21 31
32. 11 22 32
Observaţie:
Instruirea practică comasată de desfăşoară timp de 4 săptămâni care vor fi planificate fie în
timpul anului şcolar, fie la sfârşitul anului şcolar, la decizia şcolii şi în parteneriat cu agenţii
economici.
_________________________________________________________________________________________ 64
Clasa a IX-a
ALCĂTUIREA MODULELOR Clasa a IX-a
Unităţi de Clasa IX- modul

Competenţe Verifi
competenţă M1 M2 M3 M4 CDL PC
care
1. COMUNICARE 1.1. Citeşte si utilizează documente
√ √
SI NUMERAŢIE simple
1.2. Participă la discuţii pe un
√ √
subiect simplu
1.3. Elaborează o prezentare scurta
√ √
pe un subiect dat
1.4. Utilizează limbajul specific de
√ √
specialitate
1.5. Realizează calcule simple √ √
1.6. Prelucrează grafic rezultatele
√ √
obţinute într-o operaţie simplă
5. IGIENA ŞI 5.1. Numeşte factorii de risc şi bolile
√ √
SECURITATEA profesionale la locul de muncă
MUNCII 5.2. Aplică regulile de igienă
√ √
individuală a muncii
5.3. Aplică normele de securitate şi
sănătate la locul de muncă, precum
√ √
şi normele de prevenire şi stingere a
incendiilor
5.4. Acordă primul ajutor în caz de
√ √
accident
6. LUCRUL ÎN 6.1. Îşi precizează poziţia într-o
ECHIPĂ echipă de lucru pe baza activităţilor √ √
desfăşurate
7. 7.1. Asigură ordinea şi curăţenia la
√ √
ORGANIZAREA locul de muncă
LOCULUI DE 7.2. Aplică principiile ergonomice în
√ √
MUNCĂ organizarea locului de muncă
7.3. Foloseşte instrucţiuni de lucru
√ √
pentru îndeplinirea sarcinilor
10. REZOLVAREA 10.1. Identifică probleme simple √ √
DE PROBLEME 10.2. Alcătuieşte şi aplică un plan de
√ √
rezolvare a unei probleme simple
10.3. Verifică rezultatele obţinute în
urma aplicării planului de rezolvare √ √
a unei probleme simple
12. ASIGURAREA 12.1. Execută prelevarea probelor
√ √
CALITĂŢII LA pentru analiză
LOCUL DE 12.2. Etichetează probele prelevate √ √
MUNCĂ 12.3. Aplică normele de protecţia
√ √
muncii specifice prelevării probelor
_________________________________________________________________________________________ 65
Clasa a IX-a
13. PROTECŢIA 13.1. Identifică sursele de poluare şi
√ √
MEDIULUI agenţii poluanţi
13.2. Precizează efectele agenţilor
√ √
poluanţi asupra mediului
13.3. Identifică procedurile de
√ √
ameliorare a factorilor de mediu
14. 14.1. Identifică utilajele necesare
√ √
TRANSPORTUL transportului materialelor
MATERIALELOR 14.2. Descrie modul de funcţionare
şi exploatare a utilajelor pentru √ √
transportul materialelor
14.3. Descrie modul de întreţinere a
utilajelor pentru transportul √ √
materialelor
14.4. Aplică normele de tehnica
securităţii muncii şi PSI specifice
√ √
utilajelor pentru transportul
materialelor
17. 17.1. Stochează materiale √ √
DEPOZITAREA ŞI 17.2. Manipulează sub supraveghere
MANIPULAREA materiale în cantitatea stabilită la √ √
MATERIALELOR locul de muncă
17.3. Aplică normele de tehnica
securităţii muncii şi PSI specifice
√ √
operaţiilor de depozitare si
manipulare a materialelor
18. MĂSURAREA 18.1. Identifică instrumente folosite
√ √
MĂRIMILOR în măsurarea mărimilor tehnice
TEHNICE 18.2. Execută cu instrumente simple
√ √
controlul fazelor de fabricaţie
18.3. Verifică parametrii tehnologici
√ √
cu echipamente AMC
19. MATERII 19.1. Caracterizează materii prime
√ √
PRIME naturale anorganice
NATURALE 19.2. Descrie procedee de tratare şi
ANORGANICE ÎN prelucrare a materiilor prime √ √
INDUSTRIA naturale anorganice
CHIMICĂ ÎN 19.3. Enumeră utilizările materiilor
INDUSTRIA √ √
prime naturale anorganice
CHIMICĂ 19.4. Prepară soluţii apoase de
√ √
concentraţii procentuale
_________________________________________________________________________________________ 66
Clasa a IX-a
BIBLIOGRAFIE
1. Ciarnau, R. si Ecologie si protectia mediului – Editura Economica –

colectiv. manual pentru clasa a X-a Preuniversitaria Bucuresti 2000
2. Teodorescu, I. si Ecologie si protectia mediului – Editura Constelatii ,2001
colectiv manual pentru clasa a X-a
3. N. Gâldean, G. Ecologie si protectia mediului – Ed. Economica – Preuniversitaria
Staicu manual pentru clasa a XI-a Bucuresti 2000
4. L. I. Ciplea, AL. Poluarea mediului ambiant Ed. Tehn. Bucureşti, 1978
Ciplea
5. M. Negulescu, s.a. Protecţia mediului înconjurător Ed. Tehn. Bucureşti, 1981
6. G. Mohan, A. Ecologie şi protecţia mediului Ed. Scaiul, Bucureşti, 1993
Ardelean
7. V. Rojanschi, s.a. Protecţia şi ingineria mediului Ed. Economică, Bucureşti, 1997
8. Mihailescu Ana Exploatarea şi întreţinerea Editura Didactică şi Pedagogică,
Francisca utilajelor şi instalaţiilor din Bucureşti,1977
industria chimică şi de rafinării
9. Floarea Octavian şi Exploatarea şi întretţnerea utilajelor şi
Editura Didactică şi Pedagogică,
Jinescu Valeriu instalaţiilor din industria chimică Bucureşti 1980.
şi de rafinării
10. Bratu E. A Operatii unitare în ingineria chimică,Editura
vol I Tehnică, Bucureşti, 1984
şi II
11. Brenner C., Dan Instruire practică în laboratorul Editura Didactică şi Pedagogică,
A.I., Bumbu S. tehnologic şi instalaţii pilot Bucureşti 1983
12. Bertalan L. Neacşu Pregătire de bază în chimie Editura Oscar Print, Bucureşti
C. Manole L. industrială – manual de teorie- 2000
Cosma O.
Patrulescu C. Rus
A. Lixandru R.
13. Miriţescu M., Pregătire de bază în chimie Editura Oscar Print, Bucureşti
Neacşu C. Manole L. industrială – manual de practică 2000
Petrăreanu M,
Spătărelu G.
14. E. Pincovschi , Tehnologie chimică anorganică Editura Didactică şi Pedagogigă
I.Mihai Bucureşti,1980
15. E. Pincovschi, Tehnologie chimică anorganică Editura Didactică şi Pedagogigă
D.Braşoveanu Bucureşti,1981
16. E. Pincovschi Îndrumătorul laborantului chimist Editura tehnică, Bucureşti, 1975
17. L.Kekedy,Cs. Lucrări practice de chimie analitică Cluj-Napoca,1976
Mzsnay calitativă
18. Gh.Vlănţoiu, Manualul laborantului chimist Editura didactică şi pedagogică
S.Partenie Bucureşti,1969
19. A.Lupu,M.Constan Inhibitori de coroziune pentru Editura tehnică ,Bucureşti,1982
tinescu,I.Arimuş protecţia metalelor
20. Ch.Vlănţoiu, Chimie analitică şi analize tehnice Editura didactică şi pedagogică,
C.Petrescu, Bucureşti 1978,1980
V.Marian
______________________________________________________________________________________
67
Clasa a IX-a
21. L.Vlădescu, Chimie analitică şi analize tehnice Editura didactică şi pedagogică
M.Teodorescu Bucureşti, 1994
22. V.Croitoru, Chimie analitică,cl.a-IX-a şia-X-a Editura didactică şi pedagogică,
R.Cismaş 1982
23. C.Macarovici Analiza chimică cantitativă Ed.Academiei, Bucureşti,1979
anorganică
24. C.Luca,V.MagearuI Aparate şiTehnici de laborator Ed. Didactică şi Pedagogică,
.Spânulescu Bucureşti,1974
25. Gh. Marcu Chimia metalelor Editura didactică şi pedagogică
Bucureşti,1979
26. V.T. Mărculeţiu, şa. Aplicaţii de calcul în chimia Editura Tehnică Bucureşti,1997
generală şi anorganică
27. Distasio, J. Caiet de aplicaţii şi teste – chimie Editura Teora, Bucureşti 1997
______________________________________________________________________________________
68
Clasa a IX-a

Curriculum Chimie Industrial A CL - Ix A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curriculum Chimie Industrial A CL - Ix A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa nr.4 la OMEdC nr. 4947/2308.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

Domeniul de pregătire: CHIMIE INDUSTRIALĂ

Domeniul : Chimie industrială

CULTURĂ DE SPECIALITATE ŞI INSTRUIRE PRACTICĂ

M1 – MATERII PRIME NATURALE ANORGANICE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ

M3 – MĂSURĂRI ŞI CALCULE TEHNICE

M4 -OPERAŢII ŞI UTILAJE ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ

Total ore pe an 176 din care 132 de ore laborator tehnologic

Total ore pe an: 15 ore/săptămână x 32 săptămâni = 480 ore/an

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

M5 - CULTURĂ DE SPECIALITATE : 2ore/săptămână x 32 săptămâni = 64ore/an

M6 - PRACTICA COMASATĂ : 30 ore/săptămână x 4 săptămâni = 120ore/an

Total ore pe an CDL: 184 ore/an

TOTAL = 664 ore pe an

• II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul:

În modulul “MATERII PRIME NATURALE ANORGANICE ÎN INDUSTRIA

Competenţele din cadrul unităţii de competenţe pentru abilităţi cheie:” Comunicare şi

Competenţa 1.1: Citeşte şi utilizează documente simple

Ca instrumente de evaluare se pot folosi:

INSTRUCŢIUNI PENTRU CANDIDAŢI

Citiţi aceste observaţii înainte de a începe evaluarea:

Această evaluare se referă la:

Titlul Unităţii: 19.MATERII PRIME NATURALE ANORGANICE ÎN INDUSTRIA

1. b. Enumerarea materiilor prime naturale anorganice folosite în industria chimică

1.c. Clasificarea materiilor prime naturale anorganice

1.d. Identificarea proprietăţilor fizico-chimice ale materiilor prime naturale anorganice

Nr. crt Activitate Evaluator Data

Competenţa: 1. Caracterizează materii prime naturale anorganice în industria chimică

Competenţa : 2. Descrie procedee de tratare şi prelucrare a materiilor prime naturale anorganice

Precizari privind aplicablitatea criteriilor

Competenţa : 3. Enumeră utilizările materiilor prime naturale anorganice

Precizari privind aplicablitatea criteriilor

Competenţa : 4. Prepară soluţii apoase de concentraţii procentuale

Precizări privind aplicablitatea criteriilor de

Pentru atingerea competenţelor specifice, profesorul are libertatea de a dezvolta anumite

Prin parcurgerea acestor conţinuturi este necesar să se dezvolte şi unele competenţe de

În capitolul IV Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare sunt prezentate condiţiile în care

II. Lista unităţilor de competenţă relevante pentru modul

III. Tabelul de corelare a competenţelor şi conţinuturilor

Nr. Unitate de Competenţe Conţinuturi

• Factori de mediu: apă, aer, sol

IV Condiţii de aplicare didactică şi de evaluare

Pentru Competenţa 13.3. : Identifică procedurile de ameliorare a factorilor de mediu

INSTRUCŢIUNI PENTRU EVALUATOR

INSTRUCŢIUNI PENTRU CANDIDAŢI

Competenta: 2. Precizează efectele agenţilor poluanţi asupra mediului

Competenta: 3. Identifică procedurile de ameliorare a factorilor de mediu

Competenţa 13.1.: Identifică sursele de poluare şi agenţii poluanţi

Agenţi poluanţi: fizici, chimici, biologici

Mod de dispersie: deversări în ape, emisii în atmosferă, infiltrare în sol

• În acest instrument de evaluare trebuie efectuate 7 activităţi de evaluare

1a) Identificarea agenţilor poluanţi în funcţie de sursa de poluare

Sursa Poluant Evaluator Data

Ind. Chimică Acid clorhidric, fenoli,

1 b) Identificarea modului de dispersie a agenţilor poluanţi.

1. Pentru parcurgerea Conţinuturilor se sugerează următoarea ordine cronologică:

Pentru alocarea orelor se sugerează următoarea repartiţie:

2. Procesul de predare-învăţare se desfăşoară prin ore de cultură de specialitate şi de

−3. Se recomandă următoarele metode alternative de evaluare:

Curriculumul este construit pe baza Standardului de Pregătire Profesională, validat de

Programa şcolară trebuie utilizată urmărindu-se formarea competenţelor specificate în

Competenţele din cadrul unităţii de competenţe pentru abilităţile cheie Comunicare şi