CALATORIE O sama de cuvinte Balta Alba Hanul Ancutei Ithaca

Calatoria si aventura au fascinat dintotdeauna spiritul uman. Explorand spatii necunoscute sau taramuri ima inare!omul a trait prin calatorie experienta cunoasterii altor lumi!descoperirea alteritatii si asumarea propriei identitati. Omul isi demonstrea"a aptitudinea de homo viator prin neastamparul si curio"itatea iesirii din lumea proprie si prin patrunderea in teritorii necunoscute. #ari calatori au existat in toate timpurile si au intrat in le enda $ #arco %olo! &asca da 'ama ! Cristofor Columb! Ameri o &espucci. In ca"ul lor!aventura si calatoria coincid. Tema calatoriei si a aventurii a fost abordata de multi scriitori in opere literare precum ()O sama de cuvinte))de Ion *eculce ! ()Balta alba)) de &asile Alecsandri !Hanul Ancutei +*e ustor lipscan ,Orb sarac- de #ihail .adoveanu ! Ithaca de Constantinos /avafis. Calatoria si aventura ca destin este repre"entata cel mai bine de Ion *eculce in opera ()O sama de cuvinte)) Le enda lui *icolae #ilescu .patarul +0LI- (). Aceasta este o scriere cu caracter evocator! care aduce in pre"ent fapte dintr1un trecut ce parea iremediabil pierdut. Le enda despre *icolae #ilescu .p2tarul poveste3te destinul sen"a4ional al unui mare boier 5m6ndru 3i bo at7! 5pre 8nv24at 3i c2rturar! 3i 3tie multe limbi7! fapt pentru care 5lui 9tef2ni421vod2 8i era pre dra ! 3i1l 4ine pre bine! 3i tot la mas2 8l pune! 3i s2 iuca 8n c2r4i cu d6nsul! 3i la sfaturi! c2 era atunce rammatic7. .2tul de at6ta bine! spune cronicarul! marele boier a trimis ni3te scrisori 5viclene7 lui Constantin1vod2 cel B2tr6n Basarab din :ara Le3easc2 pentru a1l scoate 5pe 9tef2ni421vod2 din domnie7! Constantin1vod2 i1a trimis scrisorile lui 9tef2ni421vod2! care s1a m6niat 8n ro"itor 3i a poruncit c2l2ului s21i taie nasul tr2d2torului! de unde 3i porecla de *iculai C2rnul. Cu nasul t2iat 3i cu s6n ele pe obra"! sp2tarul a plecat 8n :ara *em4easc2! unde a fost tratat de doctori pricepu4i! c2 abia se mai cuno3tea 5nasul c21i t2iat7. ;e ru3ine! el nu s1a mai 8ntors 8n #oldova! ci a plecat 8n Rusia! unde i1a dat 8nv242tur2 fiului 4arului! adic2 celui care va deveni %etru cel #are. %lec6nd 8ntr1o misiune 3i 4arul murind 8ntre timp! #ilescu a fost trimis 8n sur hiun la .ibir! iar c6nd pe tronul Rusiei a venit %etru 8mp2rat! l1a adus 8napoi la curte! unde 5l1 au luat iar2 8n dra oste 3i 8n mil2 3i l1au pus iar sfetnic7. #ilescu s1a 8nsurat cu o rusoaic2! au avut 8mpreun2 5ficiori 3i nepo4i7! iar c6nd a murit! 5mare cinste i1au f2cut 8mp2ratul la moartea lui 3i mare p2rere de r2u au avut dup2 d6nsul7. .criitorii romantici ai secolului al 0I01lea inata calatoria la ran de aventura spirituala si prin bio rafie !si prin opera. .unt acum la moda calatoriile in Orientul care fascinea"a prin pitoresc si mister.In secolul al 001lea !pro"a stiintifico1fantastica proiectea"a alte aventuri in spatiul cosmic si timpul viitor!iar ele au ca mi"a salvarea omenirii. Aventura in spatiu si timp este evocata in opera literara ))Balta1Alba)) de &asile Alecsandri.Ea a fost publicata in Revista )) Colendrul Albinei )). Opera poate fi cosntiderata o insemnatura de calatorie dar si o scriere espre calatorie prin parodierea unor procede tipice ale literaturii.))Balta1Alba7 arata talentul de povestitor al scriitorului !ironia!umorul si predictia pentru pitoresc.

In povetire sunt folosite doua procedee literare ))calatorul strain)) si )) bunul salbatic)) ca si tehnica a povestirii in povestire. %rin intermediul calatorului strain !un pictor france" !scriitorul infatisea"a &alahia ca un tinut constant. %ovestirea se deschide cu pre"entarea cadrului !a atmoferei de fum!si a prota onitului france"!acesta este uimit de amestecul de inapoiere si civili"atie de la Balta1Alba!aspectul satului cu bordee acoperite de stuf!caruta si caii ca niste ))mate proaste))!patul din scanduri fara asternut!vaporul))o pluta din rin"i)) !aspectul tar ului care arata starea de inapoiere a re iunii! Balta Alba era insa un tinut civili"at7toaletele ele ante)) !))tinerele care vorbeau limba france"a))!7atmosfera de bal7!existenta unui consulat au tre"it admiratia si incantarea tanarului france". Constrastele tanarului sunt su erate si prin limba<ul povestirii in care se impletesc re ionalismele7cane7!))pane))!))uries)) cu arhaismele7ciubuce7!7sur iu7!7caracnic7 !7sur iu7 si cu neolo ismele7societate7!7antropofa e7!7escatodrom7!in povestire alternea"a imperfectul+timpul cadrului-cu perfectul compus si mai mult ca perfectul. Balta Alba ilustrea"a trasaturile unei povestiri $ naratorul se identifica cu persona<ul principal ceea ce ii confera subiectivitate ,respecta un anumit ceremonial !o anumita atmosfera+popicele relatarii- si are un stil orar. Calatoria presupune nu numai cunaosterea unui spatiu nou! ci si modificarea launtrica a celui care o intreprinde.;in acest punct de vedere!orice caltorie inseamna o initiere in tainele lumii si ale existentei. Orice scenariu initiatic include o calatorie simbolica al carei re"ultat re"ultat este transformarea novicelui intr1un initiat. Calatoria ca explorare si initiere este evocata in volumul 7Hanul Ancutei7 fiind considerat 7o capodopera de la rascruce7 de *icolae #anolescu.;esi este alcatuit din = povestiri este o opera unitara datorita timpului si spatiului povestirilor. In povestirea >*e ustor Lipscan 7 timpul este mitic!nepreci"at!se impetesc ? planuri temporale!timpul autorului +>intr1o toamna aurie7-!timpul naratorului si cel al faptelor pre"entate. Tot odata spatiul are caracter mitic !este un spatiu inchis !protector+>nu era han !era cetate7-!dar si unul deschis lasand sa intre si alti calatori care erau provocati la actul istorisirii +>portile erau deschise ca la domnie7-!este in acelasi timp un spatiu real!dar si fictional in care se naste si traieste povestirea. Caracterul unitar al ciclului este conferit si de han ita Ancuta >cea tanara7si de comisul Ionita .Ancuta intretine atmosfera aducandu1le mancare si bautura!iar comisul Ionita.!dupa ce spune prima povestire >Iapa lui &oda7 ii incita pe ceilalti la un turnir al povestirii. Tehnicile narative folosite +povestirea in rama si povestirea in povestire -contribuie la unitatea operei . *aratorii se impart in doua cate orii$ conservatori precum #os Leonte !Constantin #otoc!Orbul Constantin si prota onisti precum *e storul ;amian Cristisor! comisul Ionita si capitanul *eculai Isac. Acestia accepta pro resul deoarece calatoresc si cunosc alte culturi si civili"atii.

O alta povestire apartinand aceluiasi volum este >Orb sarac7.Tema acestei opere este calatoria de a1 si cauta ori inea! identitatea si are rol de initiere!iar semnificatia este repre"entata de drumul de formare a personalitatii! de acumulare a unor experiente! descoperirea unor aptitudini si se urmareste mai ales calatoria ca perceptie spirituala. Experientele initierii se impart in trei etape. %rima perioada este petrecuta alaturi de ciobani si repre"inta prile<ul de a avea contact cu o existenta patriarhala! pastorala! batranul devenind un mesa er al culturii populare si al folclorului 5blestemul ciobanilor7 are valoare simbolica deoarece el este cel care trebuie sa1I determine pe cei din <ur sa aprecie"e literature populara si sa devina mandrii de ori inea lor. #iorita este perceputa ca emblema culturii romanesti asociata cu mitul transhumantei! le at de existenta romanilor. Cersetorul se afla si el intr1o continua transhumanta a.i. spunerea baladei devine dincolo de datorie si o le atura simbolica prin care conserva specificul romanesc. %erioada a doua este petrecuta printre cersetori in spatiul tatarilorsi in tara #oscului si repre"intae o experienta inedita in care cersetorul invata sa1si de"volte celelalte simturi so astfel sa cunoasca lumea intr1o forma noua! invata sa se obisnuiasca pe de o parte cu forme noi de exprimare! cu alte civili"atii isi formea"a o anumita conduit ace implica sinceritatea! demnitatea refu"and ipocri"iasi materioalismul. In ciuda conditiei sale umile! Constantin refu"a sa apele"e la vitlesu sis a se foloseasca de handicapul sau in scopuri materiale. In tot acest timp resimte departarea de tara si isi doreste sa se intoarcain spatiul stramosesc. @ltima perioada este repre"entata de intoarcerea in satul natal ceea ce semnifica desavarsirea initierii prin recunoasterea cersetorului de catre Ancuta! mesa<ul fiind acela ca fiecare om trebuie sa1si pretuiasca proprile calitati! sa persevere"e in a le cultiva a.i. sa se a<un a la autocunoastere. O alta scriere in care este pre"entata calatoria ca si explorare si initiere este ()Ithaca)) de Constantinos /avafis. Opera pre"inta peripetiile lui @lise petrecute la inoarcerea de la Troia spre Itacha!tara eroului rec. Aceasta calatorie este este caracteri"ata de un drum ()lun plin de aventuri!de cunstinte () si intalnirea a diefriti monstrii ()Ciclopi))! ()Lestri oni () sau "ei precum ()%oseidon)) pe care nu ii intalnesti daca nu ii potri in suflet! opriri in tar uri fenicine cu lucruri rare si in cetatile E iptului de unde dobandesti invatatura. ;espre calatirie /avafis spune ca ()mai bine sa dure"e ani de1a randul si1ntr1un tar"iu la tarmul insulitei sa tra i! bo at de tot ce1ai casti at pe drum!fara sa astepti acolo o alta bo atie)) deoarece ()insula ti1a dat in dar calatoria!caci fara ea n1ai fi pornit la drum Asi nu1ti mai poate face alte daruri)).%rin intremediu calatoriei oamenii isi formea"a personalitatea !isi fac cunostinte noi!descopera culturi si civili"atii nemainitanite. In finalul poe"iei numele tarii nu mai este articulat si este folosit cu sensul de patrie deoarece calatorului ii este foarte dra a . %oemul lui C./avafis proiectea"a experienta calatoriei in plan interior deoarece prin intermediul aesteia capeti in special bunuri spirituale ! dar si materiale. Bunurile spirituale in aceasta opera sunt repre"entate de cunostinta si invatatura! iar bunurile materiale care au de asemena si o inacrcatura spirituala sunt repre"entate de lucrurile rare precum

()abanosul)) a carui simbolistica era le ata de cea a infernului si a trecerii prin tenebre! se credea ca alun a frica si era de culoare nea ra! ()ambra)) care era facuta din chihlimbar !simbli"ea"a atractia solara !spirituala si divina!puritatea !stalucirea si apartine esentelor ceresti!imbinand aurul si ar intul si le aa ener ia individuala de cea postinca !sufletul individual de cel universal si ()mar eanul)) care participa la simbolul arborelui!axis mundi si cel al apelor !ori inea lumii!iar culoare rosu il apoprie de san e !se foloseste ca unealta impotriva deochiului si impleteste re nurile animale cu cele ve etale si minerale.
Calatoria presupune un drum al devenirii de sine! poart2 amprenta evolu iei sau involuiei fiinei umane.Aceasta predispune o necesitate a fiin ei umane ce presupune o am2 variat2 de concepte enerale care apar 8n mod inevitabil 8n drumul oric2ruia i anume$ necunoscutul ce implic2 8n mod natural curio"itatea ! cunoatere! experien2! iniiere! inclusiv schimbare! enerat2 de maturi"are care este inta suprem2 pe care oamenii o au 8n vi"or! ustul aventurii! dorin 2 de dep2ire i aroma dulce a devenirii spirituale care se poate 8ncadra 8mpreun2 cu maturi"area 8n aceeai cate orie de idealuri.