TULBURARILE BIPOLARE

Afectiuni Psihologice0 Comments

Adaugat la 13 Dec 2010 at 4:51pm Rating: 5.0/5 (2 votes cast) >De la exaltare la depresie Considerate printre bolile cu cel mai mare potential handicapant, afectiunile ma niaco-depresive, sau bipolare, afecteaza aproximativ 1 % din populatia din România, adica aproape 200000 de perso ane. Toate categoriile sociale sunt afectate de aceasta patologie, în care intervine atât terenul genetic, cât si fac torii de mediu. în cazul persoanelor care sufera de aceste tulburari, perioadele de euforie sau de furie alterneaza cu altele, mai mult sau mai putin depresive. Daca anturajul bolnavului este derutat si neputincios, sub iectul traieste el însusi în confuzie, deoarece nu îsi întelege situatia. Descriere ? Schimbari grave de dispozitie Atunci când este în faza maniaca, pacientul care sufera de tulburari bipo­lare traieste o puternica exaltare si eufo­r ie. El se simte plin de elan, rezista la oboseala, simte nevoia de a vorbi pâna la epuizare, se angajeaza în nume roa­se proiecte, cheltuieste fara sens iar aventurile sexuale se tin lant. Dar aceas­ta stare nu dureaza mult. Fara sa exis­te vreun motiv aparent care sa îi schim­be starea de spirit, el va trece de la acest entuziasm deli rant la o tristete la fel de excesiva. Aceasta este faza depresiva, cealalta extrema a bolii, în timpul careia individul se va simti brusc epuizat, deprimat pâna la a nu mai avea chef de nimic, uneori nici de a trai. Sunt cazuri în care aceste stari se succed foarte repede, chiar de la o ora la alta. Aceste schimbari permanente de dispoz itie o fac sa sufere pe persoa­na afectata de tulburarile bipolare, dar si pe persoanele din anturajul sau. O adevarata suferinta Disfunctiile legate de tulburarile bipo­lare reprezinta un adevarat handicap socia l si profesional. Ele sunt surse ale multor dificultati în viata de zi cu zi: ele au grave repercusiuni asupra climatu lui familial, dar si asupra celui de la locul de munca si asupra vietii relationale. Totusi, daca a fost iden­tificata, ac easta boala poate fi trata­ta, în vederea ameliorarii confortu­lui subiectului si al persoanelor din anturajul sau . Singura problema ramâne diagnosticul, care nu este întotdeauna usor de stabilit. Depistare O boala greu de recunoscut Nu numai ca tulburarile bipolare nu sunt întotdeauna corect percepute de corpul me dical, dar ele sunt, adesea, negate si de bolnavul însusi. Ceea ce nu ajuta la diagnosticarea unei boli dificil de identificat si pentru care fac­torul timp poate fi vital. De fapt, aceste tulburari insuportabile împing aproxi mativ 15 % dintre barbati si peste 20 % dintre femei sa îsi ia viata. De unde si importanta urmarii unui tra­tam ent. ? Simptomele Pe lânga fazele depresive si euforice suc­cesive, foarte caracteristice pentru aceas­t a patologie (70 % dintre

cazuri), exis­ta multe alte semne clinice care sunt simptomatice pentru tulburaril e bipola­re, dintre care amintim: ?tulburarile cognitive (tulburari lega­te de intelect, cum ar fi dificultatile de concentrare sau uitarea frecventa) ?dereglarile de comportament, cum ar fi psihoza maniaco-depresiva, dar si irita bilitatea (80 % dintre cazuri) ? megalomania sau delirul de per­secutie ?hiperactivitatea, manifestata, în spe­cial, prin faptul ca pacientul vorbeste mult si fara oprire, precum si printr-o acti­vitate sexuala intensa, care poate ajunge, în o treime dintre cazuri, la exhib itionism. Originile bolii ? Copilaria Studii recente subliniaza impactul unei copilarii perturbate asupra dezvoltarii acestei patologii. Copii care au fost supusi agresiunilor sexuale, pierderii unui parin­te sau unei separari a parintilo r, pe care nu a tolerat-o bine, sunt mai expusi riscuri­lor aparitiei acestei boli decât ceilalti: o treime dintre perso anele care prezinta tul­burari bipolare au cunoscut un eveniment declansator precoce. Pe de alta parte, anumiti psihana listi considera ca aceasta patologie reprezinta un fel de protectie: în acest fel, bolnavul întoarce spatele depresiei, t ransformându-si starea de tri­stete în bucurie extrema. O negare a rea­lului, care are drept scop protejarea pacientulu i împotriva fazei depresive, dar care nu îl împiedica sa reintre în forta în aceasta faza. ? Influenta geneticii Terenul genetic este, de asemenea, din ce în ce mai mult luat în considerare atunci când se au în vedere factorii declansa­tori. Procentul ereditatii a fost stabilit: dintr-un procent de 1,5 % din totalul populatiei, 10 % sunt persoane care au avut un antecedent familial, dar acest procent creste pâna la 30 % în cazul persoanelor cu ambii parinti victime ale tulburarilor bipolare. Anomalii neurochi­mice, în special la nivelul sec retiei de dopamina si de serotonina, ar putea, de asemenea, sa fie la originea acestor tul­burari, ceea ce ar explica actiunea bene­fica a medicamentelor care neutralizea­za secretia celor doua substante asupra dispoziti ei bolnavilor. Efectul agravant al stresului Au existat studii care au permis demonstrarea faptului ca situatiile de stres, a cute sau cronice, au impact asupra starii depresive, si deci asupra maniacodepresiei. ? Barbatii par mai sensibili la pro­blemele legate de domeniul profe­sional. ?Femeile sunt mai afectate de difi­cultatile afective. Variatiile hormo­nale, deoseb it de importante în cazul femeilor însarcinate si al tine­relor mame, imediat dupa ce au nascut, pot, de asemenea, sa p ro­voace stari maniace sau depresive. Unele crize pot merge pâna la delir, uneori cu punerea în pericol a nou-n ascutului. Pericolul substantelor dezinhibante este real pentru persoanele care sufera de t ulburari bipolare, deoa­rece acestea sunt mai sensibile la lipsa de somn, sau la consumul de droguri, de alcool sau l a consumul anumitor medicamente. Astfel cana-bisul poate facilita aparitia unui epi­sod de excitare extrema sau, d impo­triva, de depresie. La fel se întâmpla si cu anumite antidepresive, care pot contribui la aparitia schimbarilo r de dispozitie, provocând o surescitare care antreneaza convingerea ca bol­navul este vindecat, ceea ce îl dete

r­mina sa renunte la tratament. Din contra, imediat ce diagnosticul a fost pus, este adesea dificil pentru o pe r­soana care sufera de tulburari bipo­lare sa îsi întrerupa tratamentul. Cum sa reactionam în prezenta unei persoane maniaco-depresive? Daca bolnavul este derutat din cauza comportamentelor proprii pe care nu le întele ge, anturajul sau este, de asemenea, confuz. Pentru optimiza­rea rezultatelor si evitarea recidive­lor, admini strarea de medicamente trebuie sa fie însotita de terapie. Anxietate (neurotism)0 Comments Adaugat la 07 Aug 2012 at 7:01pm Rating: 5.0/5 (2 votes cast) Anxietatea Anxietate Anxietatea este o stare afectiva caracterizata printr-un sentiment de insecurita te, de tulburare, difuz. Tulburarile de anxietate sunt foarte frecvente si afecteaza 14% din populatie. Acuzele pacientilor sunt de natura fizica, ei nefiind constienti ca la baza problemelor aparute sta anxi etatea. Tulburarile de anxietate cuprind o serie de probleme. In aceasta categorie se in clud urmatoarele forme: anxietate generalizata fobia sociala fobii specifice (ex. fobia de insecte, frica de spatii deschise sau inchise) atacul de panica tulburarea obsesiv-compulsiva stresul post-traumatic

Diferenta dintre anxietate si frica Fiecare dintre noi a trecut prin experiente de frica intensa, care este o emotie umana normala, si care ne ajuta in confruntarea cu pericolul. Dar unii oameni traiesc o frica foarte inte nsa si irationala, care nu este justificata prin prezenta unei situatii periculoase. O persoana anxioasa continu a sa simta o neliniste permanenta, care interfereaza si cu viata sa cotidiana. Acesta poate sa indice prezenta une i tulburari de anxietate. Simptomele tulburarilor de anxietate Caracteristica principala a acestora este sentimentul de frica sau/si ganduri cr onice (constante), repetitive, de ingrijorare, care reprezinta un element de stres pentru persoana respectiva si care interfereaza cu activitatile din viata sa (de exemplu daca unei persoane ii este frica sa mearga la interviu ri pentru ca acolo ar trebui sa interactioneze cu straini, va evita situatia respectiva, temandu-se ca oricat d e inteligenta ar fi, nu ar primi

Cei care sufera de fobie sociala poate sa simta frica in cazul unei singure sau mai multor situatii. Vorbim despre anxi etate generalizata daca grija exagerata este prezenta in aproape fiecare zi. t oata lumea o sa ma creada prost . In plus persoana mai simte una sau mai multe dintre urmatoarele simp tome: irascibilitate si iritabilitate usoara. Fobia sociala Consta in frica de evaluare si judecata negativa a altor oameni. greata. din care nu poate sa iasa. o persoana anxioasa poate sa ajunga sa evite foarte mu Faptul ca are ganduri negative si evalueaza irational situatiile care ii provoac a anxietate. lesin . batai de inima rapide. Alte simptome comune tuturor tipurilor de anxietati: . timp de 6 luni. munca. familie. Centrul anxietatii poate fi reprezentat de prieteni. plaseaza per soana intr-un cerc vicios. insomnie.comportament de evitare lte situatii. dificultati in respiratie. de alcool Tipuri de tulburari de anxietate Anxietate generalizata Este frica exagerata si grija legata de lucruri comune.ganduri disfunctionale daca o sa vorbesc in fata publicului. oboseala. bani sau ratarea unei intalniri importante.postul. reactii fizice puternice si eventual experiente negative. si daca persoana are dificultati in controlarea anxietatii. si o sa gresesc. emotii negative foarte intense.transpiratie.reactii fizice . probleme de concentrare. tremuraturi. De aceea oameni lor cu tulburari caracterizate prin fobie sociala le este frica sa faca ceva ce i-ar putea umili in fata publi cului. ulterior poate sa ajunga la izolare. sanatate. care. Ace asta frica poate sa conduca la evitarea situatiilor respective. Fobii specifice . Situatii care pot declansa un raspuns anxios intens starea de sanatate situatia materiala situatia profesionala interactiunea cu persoane necunoscute sau care reprezinta autoritate socializarea sustinerea unui discurs sau prezentarea unui proiect in fata unui public cautarea unei slujbe evenimente traumatizante diverse fobii consumul de droguri. chiar si daca ceea ce face actualmente nu ii ofera satisfactia dorita).

si poate sa fie atat de intensa incat persoana respectiva va manifesta simptome fizice intense sau atac de panica. sau la alte obiecte si situatii. Tulburare de stres post-traumatic Apare dupa un eveniment extrem de traumatic. Oamenii cu tulburare de stres post-traumatic manifesta reactii severe. Frica poate sa apara fata de anumite animale. De regula. Reactii de suferinta. involuntare si nedorite. trebuie sa aiba circa 4 a tacuri de panica lunar intr-o perioada mai indelungata. Evenimentul poate sa fie recent sau poate sa se fi intamplat in trecut. ace. ci pot aparea spontan. Tulburarea obsesiv-compulsiva Oamenii care au aceasta tulburare au ganduri sau impulsuri (obsesii) intruzive. Acestea pot sa includa ganduri sau imagini intr uzive despre situatia traumatizanta. locuri sau persoane. in orice caz anxietatea resimtita este exagerata si tulburatoare. soc si furie sunt reactii normale dupa evenimen te traumatice. sange. Dementa si cauzele acestei boli mentaleUn comentariu Adaugat la 26 Iul 2012 at 3:56pm Rating: 5. Adultii care sufera de fobii de obicei sunt cons tienti de faptul ca frica lor este exagerata si irationala.0/5 (3 votes cast) Dementa Dementa Este o pierdere a aptitudinilor mentale care afecteaza viata cotidiana a persoan ei in cauza. Tulburare de panica Atacurile de panica sunt comune in populatia umana comparativ cu tulburarile de panica. paianjeni. situatia sau pers oana care stau la baza fricii poate sa le restranga viata. care afecteaza in mod dramatic viata lor de zi cu zi. Nevoia lor de a evita obiectul. furtuna. prelungite si intruz ive. ale gandirii si capacitatii de abstractizare. Atacurile de panica pot sa nu fie legate de o situatie anume. dar. De o bicei sunt constienti de irationalitatea si natura excesiva a comportamentelor sau a gandurilor lor. care sunt mai rar intalnite. inclusiv locuri si situatii similare. Pentru ca o persoana sa fie diagnosticata cu tulburare de panica. Ace ste fobii se pot referi la caini. In acelasi timp se simt si fortate sa efectueze ritualuri mentale si comportamentale. Ea poate provoca probleme ale memoriei.O persoana cu fobie specifica simte o frica persistenta si irationala de un obie ct specific sau de o situatie. De obicei oamenii incep sa evite situatiile sau evenimentele care le reamintesc de trauma. . care sunt la fel sau chiar mai stresante decat evenimentul original. Tulburarea de panica poate sa fie diagnosticata daca atacurile de panica sunt fr ecvente si exista si o frica intensa si persistenta de aparitia unui alt atac de panica.

Fragmente de tesut cere bral afectate se depoziteaza in creier sub forma de placi sau filamente provocand moartea celulelor invecinate . Altii au un ritm rapid de pierdere a abilitatilor. In cazul in care partenerul de viata sau cineva apropiat prezinta pierdere de me morie care se inrautateste. probleme fizice (dificultati de mobi lizare. Se pot produce deteriorari ale memoriei. iar halucinatiile vizuale cu continut de oameni sau animale sunt mai frecvente decat in alte tipu ri de dementa. Dementa produce in principal dificultati de memorie si rationament (spre exemplu. sch imbari frecvente de dispozitie si depresie. d ificultati de mers si numeroase accidente prin cadere. Nivelul de dezorientare (in timp si spatiu) fluct ueaza in cursul zilei. deficit de oxigen la nivel local si distrug erea unor parti de tesut cerebral. Aces t lucru nu inseamna ca toti oamenii fac dementa. Alte cauze de dementa pseudo-dementa (in care persoana pare la prima ve Depresia poate produce asa-numita . dificultati in gasirea cuvintelor. Din aceasta cauza bolnavul po ate deveni frustrat si deprimat. rigiditate musculara. De asemenea boala afecteaza anumite substante chimice din creier implicate in transmiterea impulsurilor ner voase de la o celula la alta in special cea numita acetilcolina. cursul poate fi stabil pentru cateva luni sau chiar ani pana cand se produc noi accidente cerebro-vasculare iar deteriorarea se accentueaza). De asemenea. se recomanda consultarea unui doctor. Acest tip de dementa poate progresa int r-un mod relativ imprevizibil (de exemplu. pot aparea tremuraturi ale extremitatilor sau ale corpului. Unii oameni ram an mult timp intr-o perioada stationara. invatarea informatiilor noi este mai grea si totodata este mai dificil sa-ti amintesti eve nimente sau fapte recente. diabet si cu nivel de colesterol depasind limitele normale. tulburari de concentratie. Problemele cauzate de dementa depind de localizarea partilor de creier afectate. Durata accentuarii simptomelor difera de la o persoana la alta. detalii despre programari si intalniri). Cauzele dementei Boala/Dementa Alzheimer Boala Alzheimer este cea mai frecventa cauza de dementa. numere de telefon. Aceasta boala este mai frecventa in cazul fumatorilor. Probabilitatea de aparitie a dementei creste odata cu inaintarea in varsta.dementa se inrautateste cu timpul. Dementa de origine cerebro-vasculara Dementa de origine cerebro-vasculara se datoreaza obstructiei arterelor care con duc sange si oxigen la creier producand mici accidente vasculare. Dementa fronto-temporala Daca dementa afecteaza predominant lobul frontal al creierului. Unii oameni pot avea halucinatii. este mai probabi l sa produca probleme datorate schimbarilor de personalitate cat si probleme de memorie. Dementa cu corpi Lewis Persoanele care sufera de dementa cu corpi Lewis se prezinta cu simptome similar e atat pentru boala Alzheimer cat si pentru boala Parkinson. incontinenta urinara sau incontinenta dubla). bolnavilor cu hipertensi une arteriala.

In acest caz tratamentul adecvat este cu medicamente antidepresive si psihoterapie. al membrilor sectelor religioase. Acest comportament este considerat ca o strategie obisnuita de supravietuire pentru persoanele care sunt victime ale abuzului interpersonal si a fost observat in cazul divorturilor cu copii. dar de fapt cauza nu este dementa. prizonieri de razboi si tabere de concentrare. pot produce dementa la varsta tana ra. ulterior eliberarii. ci depresia care afecteaza mo tivatia si capacitatea de concentrare). astfel ca incep s a relationeze si sa simpatizeze cu agresorul.dere ca are probleme de intelegere. ca boala Huntington. Explicatii psihologice O teorie care incearca sa explice sindromul Stokholm este teoria disonantei cogn itive. al copiilor ab uzati emotional. dar se exclud. pentru a mentine dependenta totala fata de el victima gaseste in comportamentul agresorului gesturi de bunatate si ii ofera in schimb simpatia si aprecierea sa .0/5 (1 vote cast) Sindromul Stockholm Sindromul Stockholm descrie un fenomen psihologic paradoxal ce apare la victimel e rapite si care consta in adulatie si sentimente pozitive fata de rapitor. Ostaticii considera rapirea un gest de bunatate si nu de abuz. Este important de subliniat ca aceste simptome apar in conditii de stres emotion al foarte mare. Disonanta cognitiva reprezinta o stare de tensiune care apare ori de cate ori o persoana are in ace lasi timp doua opinii care nu numai ca nu se sustin una pe alta. Multe boli de origine fizica pot produce tulburari de memorie: afectiuni renale afectiuni tiroidiene foarte rar deficienta de anumite vitamine infectii respiratorii sau urinare (care se trateaza cu antibiotice) unele boli rare. Etimologie Numele acestui sindrom provine dintr-un caz real de jaf la o banca din Stockholm . caz in care jefuitorii au tinut captivi angajatii bancii pentru 6 zile (intre 23 si 28 august 1973). In acest caz victimele s-au atasat emotional de rapitori si chiar le-au luat apararea. Boli mintale ciudate Sindromul Stockholm0 Comments Adaugat la 19 Iul 2012 at 8:09pm Rating: 5. Manifestari ale sindromului Stockholm victima considera ca rapitorul ii ofera alta viata ii incredinteaza lui modul cum trebuie sa se desfasoare viitorul agresorul limiteaza cu strictete contactul victimei cu mediul exterior.

decat s a se opuna si sa fie abuzat sau omorat persoana captiva regreseaza la un stadiu de dezvoltare infantila. Tipuri de idei delirante pot fi cele: de persecutie. Ideile delirante pot fi plauzibile sau bizare.0/5 (2 votes cast) Psihoza Psihoza Psihoza este o tulburare mintala caracterizata printr-o dezorganizare a persona litatii. dezorganizate. la copiii abuzati emotional Psihoza ce este si cum se trateaza?0 Comments Adaugat la 15 Iun 2012 at 3:31pm Rating: 3. comportamentul si trairile. schimbari in structura de personalitate si manifestari de gan dire dezorganizata. de negatie (ca parti din propriul corp. de vinovatie. nu mai exista). neinteligibile. sau disparate. pe un fond de claritate . pierderea simtului realului si transformarea in delir a experientei traite. dar in a caror rea litate bolnavul crede. Psihoza si halucinatiile Halucinatiile sunt perceptii senzoriale care au loc in absenta stimulilor (lucru ri pe care persoana psihotica le percepe. etc. membrii sectelor reli gioase. in car e este total dependent de cineva pentru supravietuire agresorul este privit ca o persoana protectoare motivatia victimei de trai si de evita abuzul este mai intensa decat imp ulsul de uri pe cel care o priveaza de libertate Sindromul Stockholm poate aparea la prizonierii de razboi. Ideile delirante si halucinatiile apar. Halucinatiile sunt adesea acompaniate de non-intelegerea comportamentului propriu. de la auz la s imtul tactil. impenetrabil la argumentele logicii formale si care-i modifica conceptia despre lume. prin definitie. Un episod psihotic este adese a descris ca implicand o pierdere a contactului cu realitatea . de relatie (i deea ca esti inrudit cu o persoana extrem de importanta). Psihoza si Ideile delirante Ideile delirante sunt idei in dezacord evident cu realitatea. desi acestea nu exista). sau intregul cor p. Persoanele cu o astfel de tulburare pot avea halucinatii. de grandoare. credinte iluzorii de d urata sau idei delirante (paranoia sau grandomania). Pot sa afecteze oricare dintre simturi. in familiile in care se practica violenta domestica. Pot fi sistematiz ate intr-o intreaga poveste. dificultat i in interactiunea sociala si dificultati in executarea activitatilor cotidiene. izolate.ostaticul gandeste ca este mai sigur sa joace jocul agresorului.

chiar daca vindecarea necesita inca timp si perseverenta. nu se afla intr-o stare precomatoasa sau toxic a. Concur sul familiei este intotdeauna de dorit in masura in care dezvoltarea unei psihoze (mai ales la adolescent) est e adesea rezultanta unui conflict intern al grupului familial. Psihoterapiile individuale sau colective ale caror modalitati sunt foarte variat e. mai intai de toate. cei mai multi bolnavi psihotici pot duce o viata profesionala si familia la satisfacatoare. pot avea efecte foarte bune in tratarea bolnavilor. constând dintr-o vezicula plina cu lichid opalescent. Ca masuri de pr . Anturajul trebuie sa se straduiasca sa nu para inspaimantat si sa nu judece bolnavul. adesea atunci când creierul s au sistemul nervos este afectat direct. care se cicatrizeaza fara a lasa urme. tratamentul specific psihozei este de obicei un tratament medicamentos (neuroleptice. Totusi. litiu) si uneori spitalizarea. sa-l faci pe bolnav sa inteleag a ca suferinta lui este simtita de cei din jur. [modificare]Tratament Se recomanda utilizarea de antibiotice ?i vitamine din grupul B. se poate intrevedea vindecarea sau. Persoanele afectate pot arata presiune in dialog (vorbire neincetata si rapida). Astazi. Afta De la Wikipedia. Este vorba. Psihoza si tulburarile de gandire Tulburarile de gândire se caracterizeaza prin modificarea personalitatii si pierde rea contactului cu realitate si sunt clasificate in functie de efectele pe care le au asupra vorbirii si a scrisului. pierdere sau nefinalizare a ideilor. dovedind ca se stie cum sa se respecte convingerile sal e delirante fara a adera. aceasta lasa locul unei ulcera?ii dur eroase. De indata ce pacientul admite ca ideile sale delirante sunt patologice. Prin spargere. Elementele psihotice duc cu gândul la schizofrenie si la alte psihoz e cronice. o ameliorare in viitorul apropiat.a constiintei. adica persoana afectata este perfect treaza. Apare în febra aftoasa sub forma de erup?ii localizate pe mucoasa bucala ?i pe div erse regiuni cutanate (de exemplu pe ugerul vacilor). nu viseaza. Tratamentul psihozei Tratamentul psihozei depinde adeseori de asocierea cu diagnoza care se crede ca e prezenta (cum ar fi schizofrenia sau tulburarea bipolara). enciclopedia libera Afta este termenul care se refera la o leziune elementara a pielii ?i mucoaselor . Psihoza poate fi o caracteristica a mai multor boli. si isi aminteste foarte bine ce i se intâmpla. la ele si fara a le contrazice cu brutalitate. insa ele pot aparea si in alte tulburari psihice. cel putin.

Speciile infe stante de acarieni au specificitate fa?a de specia infestata ?i nu se transmit de la o specie la alta. nedureroasa. moale. localizata. este o acarioza a mamife relor provocata de specii din genul Demodex. Demodicoza De la Wikipedia. Parazitul se localizeaza de predilec?ie în zonele cu secre?ie abundenta de sebum: nas ?i ?anturi nazolabiale. enciclopedia libera Câine cu demodicoza (râia ro?ie) Demodicoza[1]. folliculorum este numita ?i pitiriazis folicular[4]. de regula. Cuprins [ascunde] 1 Demodicoza umana 2 Demodicoza canina 3 Demodicoza felina 4 Vezi ?i 5 Note 6 Bibliografie 7 Legaturi externe [modificare]Demodicoza umana Demodex folliculorum Speciile din genul Demodex care paraziteaza omul sunt: Demodex folliculorum (car e paraziteaza foliculul pilos) ?i Demodex brevis[3] (care paraziteaza glandele sebacee). are forma rotunda bine determinata. se recomanda o buna igiena bucodentara ?i evitarea alimentelor care produc pusee: ?vai?er. care se localizeaza la nivelul foliculilor pilo?i ?i a l glandelor sebacee. in regiunea frontala ?i cerebrala. puncte albe sau co?uri care apar la suprafa?a pielii. mo bila. numita ?i demodecidoza[2] sau demodecie. În unele cazuri apar ?i leziuni mai profunde. [modificare]Legaturi externe Acnee De la Wikipedia. enciclopedia libera Acneea este o afec?iune a epidermei aparuta ca urmare a unei hipersecre?ii a gla ndelor sebacee ?i caracterizata prin puncte negre. depila?ie). ?i sub diferite forme : Acneea vulgara (acneea polimorfa juvenila) Acneea rozacee Acneea medicamentoasa ?i profesionala Acneea conglobata Acneea pustulosa Acneea necrotica Acneea cheloidiana Aterom De la Wikipedia. denumite chisturi. elastica la palpare. Acneea poate aparea ?i la alte vârste decât ceea a puberta?ii. enciclopedia libera Ateromul este o tumoare a glandelor sebacee. putând determina diverse leziuni cutanate (erup?ii scuamoase. .evenire. fru cte uscate sau acide. Demodicoza provocata de D.

care se local izeaza la nivelul pielii ?i în canalul auricular. Psihomedia 2005 ISBN 973-7997-5 3-0 Eczema De la Wikipedia. dar c u precadere pe partea de extensie a bra?elor. [modificare]Bibliografie Köber. umeri. Atunci când parazi?ii se înmul?esc în exces pot apare forme de boala clinic manifesta. [modificare]Vezi ?i Acarioza Dermatita herpetiforma Duhring De la Wikipedia. Demodicoza canina [modificare]Demodicoza canina Demodicoza canina. cu eri tem facial difuz. tabletele având scopul de a preveni erup?iile. accesele eruptive putând aparea în mod periodic. pete?ii. picioarelor. Boala are tratamentul identic cu celiachia. Se poate transmite de la o pisica la alta. enciclopedia libera Dermatita herpetiforma Duhring este o afec?iune a pielii. este provocata de De modex canis. Erup?iile dureaza de regula între 6 saptamâni ?i 3 . pustule.6 luni. Nu este transmisibila la om. Tratamentul prin alimenta?ie fara gl uten se asociaza cu un medicament de uz intern. Infesta?ia este foarte raspândita ?i este de regula asimptomatica. Parazitul migreaza de la un folicul la altul. enciclopedia libera Eczema (greaca ???eµa . obraji.frunte. Multe pers oane afectate pot renun?a la acest medicament dupa o perioada de alimenta?ie complet lipsita de gl uten. erup?ii scuamoase la nivelul foliculilor sau erup?ii papulo-pustuloase similare celor di n acneea rozacee. numita ?i râia ro?ie sau râia demodecica[5]. gatoi. Karin: Enteropatia glutensenzitiva rezumat. pe axila anterioara.descuamare) este o dermatita neinfec?ioasa (boala de piele ) care poate . descuamari. între omopla?i. [modificare]Demodicoza felina Este o acarioza a pisicilor provocata de Demodex cati ?i D. Detaliile privind diagnosticul ?i tratamentul bolii sunt expuse în articolul despr e celiachie. care se transmite în cadrul speciei de la ca?eaua care alapteaza la puii sai. pe partea lombo-sacrala. care apare ca urmare a intoleran?ei corpului la gluten ?i care face parte din grupul Enteropatiei gl uten-senzitive (alaturi de celiachia copilului ?i a adultilui. papule. necontagioasa dar ered itara. afectând în spec ial animalele tinere[6] (3-12 luni). Leziunile de piele prin care se manifesta apar pe toata suprafa?a corpului cu er up?ii cutanate (modificari bru?te de piele) formate din macule. Boala manifesta este rara ?i apare la pisicile cu diverse tul burari metabolice.

stadiile apar ca ?i cazul formei acute. Ca ?i caz de preven?ie se cauta evitatrea alergenilor (factoril or iritativi) care au declan?at eczema. înso?ite de noduli. ea consta din unguente cu corticoizi. Ele sunt caracterizate prin inflamarea pielii cauzate de diferite irita?ii cu Eczema atrofica Eczema acuta seboreica pe cap Eczema distrofica înro?irea pielii. [modificare]Forma cronica Apare în cazul irita?iilor repetate. htioza fetala . apari?ie de vezicule (Stadium vesicolosum) înso?it de prurit (mâncarime) la spargerea veziculelor.3 Complica?ii 2 Tratamentul 3 Vezi ?i 4 Legaturi externe [modificare]Simptome Simptomele unei eczeme depind de agentul etilogic ca ?i de patogeneza bolii: [modificare]Forma acuta Se prezinta cu mai multe stadii: înro?irea pielii (Stadium erythematosum).2 Forma cronica 1. formare de vezicule de exusadat de cruste descuamari de piele Cuprins [ascunde] 1 Simptome 1. [modificare]Complica?ii Complica?iile care pot aparea în cazul unei eczeme sunt: suprainfec?iile bacteriene micotice virotice (Ekzema herpeticatum) [modificare]Tratamentul Depinde de stadiul bolii. ceace nu permite vindecarea ?i determina cron icizarea bolii. sau în cazul sprai nfec?iilor bacteriene alifii cu antibiotice. îngro?area pielii ca ?i cicatrici din cauza scarpinatului.1 Forma acuta 1. In cazurile grave se face un tratament general pentru reechilibrarea metabolismului. dar acestea apar mai ?ters ?i concomite nt mai multe stadii. se scurge un exudat (Stadium madidans) apari?ie de cruste (Stadium crustosum) descuamari cu formare de matrea?a (Stadium squamosum) urmat de vindecarea eczeme i.aparea în orice regiune a corpului.

Ihtioza fetala. pielea se crapa. Canalul auricular este mic. investiga?ii imagistice. iar decesul survine de multe ori în primele saptamâni de via?a. Mi?cari respiratorii restrictive. care este anormala sau lipse?te. reprezinta cea mai severa forma a ihtiozei congenitale. Aceasta. se caracterizeaza prin îngro?area excesiva a stratu lui de cheratina la nivelul pielii bebelu?ului. Motilitatea membrelor este redusa sau absenta. hipoventila?ie. Ectropia pleoapelor cu risc de traumatizare a conjunctivei. dar daca bebelu?ul supravie?uie?te.[1] [modificare]Manifestari clinice Tabloul clinic al afec?iunii este critic mai ales în primele saptamâni de via?a. Pentru alte sensuri vede?i keratosi s diffusa fetalis (dezambiguizare) Ihtioza fetala (keratosis diffusa fetalis) etiologie Gena ABCA12. Solzii galbeni specifici se cojesc. datorita stratului hiperkeratozic care le înfa?oara. care se na?te cu un strat gros de piele. Deshidratare datorita pierderii excesive de apa. care poate duce la tahicardie ? .De la Wikipedia. teste de laborator. risc de gangrena. enciclopedia libera Pagina Harlequin ichthyosis trimite aici. Astfel se explica permea bilitatea excesiva a pielii ?i descuamarea sa exegarata. având asp ectul unei armuri care îl jeneaza pe copil la fiecare mi?care. rudimentar sau absent. simptome Îngro?are excesiva a stratului de cheratina la nivelul pielii. cunoscuta ?i sub numele de ihtioza arlechin. Manifestarile principale ale bo lii sunt: Hiperkeratoza. este o muta?ie genetica pe cro mozomul 2. diagnostic diferen?ial teste genetice. insuficien?a respiratorie. Piele lucioasa. simptomatologia se amelioreaza. Pentru alte sensuri vede?i Harlequin ich thyosis (dezambiguizare) Pagina keratosis diffusa fetalis trimite aici. Cuprins [ascunde] 1 Etiologie 2 Manifestari clinice 3 Diagnostic 4 Tratament 5 Prognostic 6 Cazuri remarcabile 7 Note [modificare]Etiologie Factorul etiologic ce declan?eaza ihtioza fetala. Fisuri profunde eritomatoase. Hipoplazie nazala. care afecteaza gena raspunzatoare de transportul lipidelor.

Teste de laborator: Hemoleucograma ?i hemocultura pentru depistarea infec?iilor. Este una din cei 8 copii ai familiei. Radiografie toracica în cazul disfunc?iei respiratorii.i oligourie. [modificare]Cazuri remarcabile Nusrit Nelly Shaheen (nascuta în 1984) este cea mai în vârsta supravie?uitoare a bolii. Nu mi-am regretat soarta. am încercat sa-mi vad mai departe de via?a . dar acest lucru nu a deranjat-o foarte tare. pâna la maturitate. Decesul este cauzat în general de septicemie. apoi la 2 ?i respectiv 5 ani. pentru evitarea infec?iilor.itv. S-au relatat caz uri de supravie?uire pâna la adolescen?a ?i extrem de rar. Investiga?ii imagistice: Ecografieprenatala. se face printr-o serie de masuri elaborate. iar urechile îi sunt perfect lipite de cap. nu m-a deranjat prea tare. Biopsia ?esuturilor de la nivelul pielii arata trasaturi histologice ?i structur ale caracteristice. Ca ?i copil. Hemoglobina pentru depistarea anemiilor asociate. 4 fra?i de-ai ei s-au nascut cu aceea?i boala ?i au murit în copilarie. a trecut prin alte 2 opera?ii în acela?i scop. În colectivul ?colii. m-am obi?nuit cu gândul ca asta este înfa?i?area mea.a declarat Nusrit într-un interv iu pentru www. Aceasta tulburare se poate asocia cu hipotiroidism. Men?inerea unui mediu steril. Plasarea bebelu?ului într-un incubator cu sistem de umidificare a aerului. Depreia centrilor nervo?i semnalizeaza hipoxia. Întârzierea dezvoltarii psihosomatice. Teste genetice: pentru determinarea muta?iei pe gena ABCA12. [modificare]Tratament Singurul tratament disponibil pentru ihtioza fetala este cel simptomatic: Men?inerea func?iilor respiratorii ?i circulatorii. Aplicarea de lubrifian?i speciali pentru emolierea pielii. Se dozeaza creatina pentru evaluarea func?iei renale.com. a suferit o opera?ie pentru a i se construi pleoapele. [modificare]Prognostic Speran?a de via?a a copiiilor cu ihtioza fetala este variabila. Tulburarile de metabolism pot cauza crize convulsive. Nelly s-a nascut fara pleoape. Dar când am mai crescut. nu a fost batjocorita de colegi. ba chiar au s . din Marea Britanie. Se monitorizeaza nivelul electroli?ilor (patologic datorita deshidratarii). S-au semnalat de asemenea cazuri de displazi e renala la pacien?ii cu ihtioza fetala. Hidratare ?i hranire prenatala. Ecografie renala în caz de oligourie. La scurta vreme dupa na?tere. Re?in ca am fost la dermatolog ?i el mi-a explicat mai multe despre boala mea. [modificare]Diagnostic Diagnosticarea ihtiozei fetale. Aplicarea de lubrifian?i pe mucoasa conjuctivala. Nusrit a ?tiut întotdeauna ca e diferit a de fra?ii ei. Hiperkeratoza restric?ioneaza mi?carile spontane. am început sa-i pun mamei în trebari.

arsuri sau taieturi. Ceea ce nu-mi place. aceste bacterii patrund în organism prin zonele în care pielea este lezata din cauza altor afec?iuni cum ar fi eczema. varicela.1 Profilaxie 3. leziunile determinate de plante otravitoare.2 Tratament curativ 4 Referin?e 5 Vezi ?i [modificare]Cauze Impetigo este determinat de doua tipuri de bacterii: streptococul sau stafilococ ul. prin folosirea acelora?i prosoape. Cu . Birmingham Pos t. Aceste vezicule pot sa apar a în orice parte a corpului dar cel mai frecvent apar în jurul gurii ?i nasului.us?inut-o mereu ?i i-au fost alaturi. http://www. Categorii: Boli ereditareBoli de pieleBoli geneticeBoli rare Impetigo De la Wikipedia.[2] [modificare]Note ^ Ihtioza fetala :: Manifestari clinice ^ en Alison Jones (May 9. jucarii sa u a altor obiecte. Uneori oamenii se opresc ?i ma întreaba ce mi s-a întâmplat.birminghampost. secreta lichid ?i dezvolta o crusta galbena maronie. "Nelly este un diamant de fata". în special persoanele în vârsta. Leziuni de impetigo Impetigo este o infec?ie a pielii. Cuprins [ascunde] 1 Cauze 2 Simptome 3 Tratament 3. enciclopedia libera Acest articol sau aceasta sec?iune are bibliografia incompleta sau inexistenta. Copiii pot dezvolta impetigo dupa gripa sau alergii care irita pi elea de la baza nasului. Pute?i contribui prin adaugarea sus?inerii bibliografice pentru afirma?iile con? inute. Nelly duce o via?a activa ?i studiaza antreno ratul sportiv ?i leadership-ul la Colegiul Hereward. De cele mai multe ori. Unguentele cu antibiotice aplicate direct pe zonele infectate vindeca de obicei impetigo-ul. Uneori poate fi neces ar un tratament oral cu antibiotice. Impetigo este una di n cele mai frecvente infec?ii la copii dar poate sa apara ?i la adul?i. haine. este felul în care ma privesc oamenii pe st rada. majorit atea presupun ca am fost arsa. 2008). Boala este contagioasa ?i po ate fi raspândita prin contact personal. Veziculele pot fi raspândite în alte par?i ale corpului prin grataj. Cu toate acestea. lenjerii. Spera sa predea ?i ea acolo cândva.net/news/west-midlands-health-news/2008/05/09/nelly-is -a-real-diamond-girl65233-20886612/. în?epaturi de inse cte. care determina apari?ia unor vezicule ro?ii c are se pot sparge.

Infec?ia poate fi raspândita în alte par?i ale corpului prin grataj. tu mefierea. vezicule care secreta lichid sau au cruste: veziculele arata ca ?i cum ar fi fos t acoperite cu miere sau zahar brun. leziunile se pot vindeca complet într-o saptamâna. acestea vor fi înmu iate în apa calda timp de 15 minute. Gratajul poate fi prevenit prin acoperirea zonelor infectate. Medicul va fi anun?at în cazul în care impetigo-ul nu s-a ameliorat dupa 3 sau 4 zil e de tratament sau daca apar alte semne ale infec?iei cum ar fi febra. ro?ea?a sau apari?ia puroiului în zona infectata. [modificare]Tratament curativ Impetigo este tratat cu antibiotice. apoi îndepartate u?or cu o cârpa moale ?i ?terse pentru a usca leziuni le respective. perne. Men?ine rea unei igiene corespunzatoare a mâinilor copilului împiedica raspândirea infec?iei. Copilul care pre zinta o taietura sau o în?epatura de insecta va fi tratat local cu unguent cu antibiotic pentru a preveni apari?ia unui impetigo. dar pot fi pruriginoase. [modificare]Referin?e . veziculele cresc în dimensiuni ?i ca numar: leziunile variaza în dimensiuni de la ma rimea unui comedon (co?) pâna la marimea unei monede. Gratajul leziunilor la copilul cu impetigo înlesne?te raspândirea infec?iei în alte regiuni ale corpului ?i. starea pacientului se amelioreaza. Copilul cu impetigo se poate întoarce la ?coal a dupa 48 de ore de tratament. ro?ii. haine. caldura. [modificare]Tratament [modificare]Profilaxie Se evita contactul cu persoanele cu impetigo pâna când infec?ia s-a vindecat. Daca tratamentul cu antibiotic oral sau cu unguente este aplicat cor ect. la alte persoane. impetigo se poate dezvolta ?i la nivelul pielii sanatoase. Gratajul poate fi împiedicat prin taierea unghiilor ?i prin acoperirea zonelor lezate cu bandaje. În cazurile severe. [modificare]Simptome Impetigo poate fi prezent când exista urmatoarele leziuni: vezicule pe piele. lenjerie. Daca este posibil. în special în jurul nasului ?i gurii: ini?ial leziunile apar ca n i?te pete mici. accentuarea durerii. Por?iunea de pielea cu leziuni va fi spalata u?or cu apa de 3 ori pe zi înainte de aplicarea unguentului. Se evi ta de asemenea folosirea acelora?i prosoape. de asemenea. medicul va prescrie ungue nt cu antibiotic pentru aplica?ii locale. apoi apar veziculele care. Dupa 3 zile de tratament. jucarii sau a altor obiect e cu persoana infectata. se pot sparge. Daca veziculele au crusta. În cazurile u?oare.toate acestea. aceste leziuni nu sunt dure roase. aceste obiecte vor fi spalate în apa fiarta înainte de a fi folo site. eventual. medicul va prescrie tratament antibiotic or al.

Se poate consulta ?i un specialist în leziuni pigmentare pentru a se identifica ?i diagnos tica melanomul malign.2 Nevi epidermali 1. enciclopedia libera Aluni?a sau nev melanocitic (latina nævus adica semn din na?tere) este o tumora be nigna sau un hamartom[1] format din melanocite. În momentul în care apare o suspiciune de transformare maligna a nevului. se recomand a consultul dermatologului[2] ?i a chirurgului plastician pentru efectuarea unui tratament adecvat. În func?ie de tipul de celule se clasifica astfel: [modificare]Nevi melanocitici [modificare]Nevi epidermali [modificare]Nevi ai ?esutului conjunctiv [modificare]Nevi vasculari [modificare]Diagnosticare Un dermatoscop. culoarea sau marimea lor. De?i majoritatea lor sunt necancerigeni se recomanda anual un contr ol al nevilor. mai ales în primii 30 de ani. celulele producatoare de pigment care formeaz a tegumentul.1 Nevi melanocitici 1. la cele cu pielea de culoare deschisa.4 Nevi vasculari 2 Diagnosticare 3 Evolu?ie 4 Riscuri 5 Tratamente 6 Referin?e 7 Legaturi externe [modificare]Clasificare În func?ie de momentul apari?iei. [modificare]Evolu?ie [modificare]Riscuri Riscul de transformare a nevului în melanom[3] cre?te la persoanele care au pistru i.3 Nevi ai ?esutului conjunctiv 1. pentru a determina nevii cu risc malign. la sexul feminin (melanomul este mai frecvent la femei decât la barba?i) sau expunerea frecventa la soare. Dermatoscopul este un instrument de marire care permite medicului identificarea ?i diagnosticarea aluni?elor. Cuprins [ascunde] 1 Clasificare 1. indiferent de forma. nevii se clasifica în nevi congenitali (cei prezen ?i la na?tere) ?i nevi dobandi?i de-a lungul vie?ii. [modificare]Tratamente [modificare]Referin?e .Nev De la Wikipedia.

?i pruritus.[1][2] Termenul provine din limba latina: aquagenic. însemnând indus de apa . Pelagra De la Wikipedia. Nevii nevocelulari (aluni?ele) Aluni?ele(nevii melanocitari) Ce sunt aluni?ele Factorii de risc ai aluni?elor. . Pentru prevenirea bolii e indicata o dieta ce con?ine legume.^ Hamartom .specialist în boli de piele ^ melanom . 25 iulie 2011. Niacina mai poarta ?i numele de acid nicotinic. mâncarime . enciclopedia libera Pruritul Aquagenic este o boala a pielii.i. enciclopedia libera Pelagra este o boala cauzata de o dieta deficitara sau de incapacitatea organism ului de a absorbi. fie triptofanul (un aminoacid es en?ial). Po?i ajuta Wikipedia prin completarea lui! Vezi Proiectul Medicina. AFLA ce boala ri?ti sa faci. sau suplimen te nutritive. caracterizata de dezvoltarea unei mâncar imi severe ?i intese. Boala este întâlnita în anumite par?i ale lumii. Inc. dic?ionarul liber. pl. Evenim entul zilei Ai multe aluni?e pe corp? Afla ce beneficii au pentru sanatate. Psoriazis De la Wikipedia. ciuperci. Denumirea bolii provine de la "pelle"(piele) ?i "agra"(groasa). celule denumite melanocite [modificare]Legaturi externe Cauta Nevus în Wik?ionar. provocata de prolifera rea anormala a celulelor într-un ?esut sau organ. modificari ale mucoaselor ?i uneori si mptome de boli mentale (demen?a sau schizofrenie). în care acestea exista în mod normal. pe?te. care se manifesta prin descuam ari (matrea?a) . diaree. Prurit aquagenic De la Wikipedia. 3 mai 2012. Boala se poate produce ?i ca urmare a tulburarilor gastrointestinale sau a alcoolismului. tratamente ?i alte informa?ii Atlas de Patologie Sec?iunea nevii melanocitici eMedicine: Mole or Melanoma? Tell-Tale Signs in Benign Nevi and Malignant Melano ma: Slideshow Nevus Outreach. simptome. Evenimentul zilei Acest articol legat de medicina este un ciot. cu popula?ii care consuma mari cantita?i de porumb ?i se caracterizeaza prin ulcera?ii eritematoase cutanate.o forma de cancer cutanat care i?i are originea în celulele ce produc pigment. enciclopedia libera Psoriasis v d m Psoriazis (greaca ????as?) este o boala de piele. oua ?i lapte.o malforma?ie congenitala cu aspect tumoral. Cristina Lica. Î?i rupi o aluni?a. fie niacina (una dintre vitaminele complexului B). G eta Roman. ce nu lasa leziuni observabile epidermei ?i care este evocata de contactul cu a pa. ^ dermatolog .

În afara de factorul ereditar. [modificare]Note ^ Psoriazisul. cotului ca ?i pielea capului. neuropsihice. În ultimul timp s-au adus unele argumente în favoarea originii genetice.[1] Cercetarile întreprinse pe parcursul a zeci de ani nu au putut elucida cauzele ?i mecanismele de apari?ie a bolii. Revista Magazin. reac ?ii autoimune. vindecat de pesti!. Azi se presupune ca era vorba de fapt de o eczema. traumatisme locale. la apari?ia bolii intervin o serie d e factori declan?atori: tulburari endocrine. diferite focare de infec?ie. Un timp îndelungat psoriazisul n-a fost diferen?iat de alte boli de piele ca râie (Scabies) acarioze sau s-a con fundat în unele cazuri cu lepra. 14 iunie 2006.înso?ite de mâcarime ?i pete ro?ii de dimensiuni diferite pe piele. infec?ii ale cailor respiratorii superioare. cauza bolii este complexa. infec?ia virala. metabolice. Boala este o dermatoza netransmisbila.51 .Hr. fiind implica?i factori genetici predispozan?i. accesat la 4 iunie 2012 [modificare]Legaturi externe Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Psoriazis de Informationsdienst für Betroffene der Schuppenflechte in Zusammenarbeit mit der Uni-Hamburg Psoriazis Psoriazis Poze Seboree De la Wikipedia. alergii de natura diferita ca ?i o serie de cauze neclarificate. Regiunile afecta te frecvent fiind zona articula?iilor genunchiului. [modificare]Epidemiologie În anul 2006. enciclopedia libera Sindromul Münchausen Cod ICD-10: F|68|1|f|60 Cod ICD-9: 301.). Cuprins [ascunde] 1 Istoric 2 Epidemiologie 3 Note 4 Legaturi externe [modificare]Istoric Aceasta boala este amintita ?i descrisa deja în antichitate de medicul grec Hippok rates (ca. 460 370 î. Sindromul Münchausen De la Wikipedia. a aproape o suta de milioane de oameni din întreaga lume sufereau de p soriazis. enciclopedia libera Seborea este o boala de piele provocata de secre?ia excesiva a glandelor sebacee ?i adesea înso?ita de hipertrofie glandulara. m odul de transmitere nu a fost precizat. digestive. Termenul de psoriazis este folosit pentru prima oara de Galenus care descrie bo ala care apare în regiunea ochilor ?i testicolelor.

Munchausen syndrome. Pacientul va prefera sa induca în eroare personalul consultant ?i administrativ prin furnizare de date personale. Münchhausen (1720-1797) Sindromul Münchausen (CIM-10 . loc de cazare. Cuprins [ascunde] 1 Descrierea bolii 1. care se exprima prin dependen?a pacientului de spitalizare cu scopul de a ob?ine aten?ia ?i asisten?a personalului medical. Sindromul apare de obicei la persoane cu tulbura ri de personalitate ?i este caracterizata prin necesitatea de a simula o maladie neconexata la un profit dir ect ?i obiectiv (spre deosebire de simulan?i. confuze. sau mimate). antecedente. ICD-9: 301. care apar?ine de grupa tulburarilor facticioase.1 Simptome 1.3 Sindromul Medeea 2.51) este o tulburare mentala (patologie psihiatrica. hipersensibilitate. prin simularea unor boli. în timpul garzilor aglomerate. prin autoadministrarea de substan?e nocive. Pacientul. îl manipuleaza ?i îl pro voaca continuu [3]. în engleza : malingering. despagubiri.6 Complica?ii 1. El are tulburari de identitate (reale. cu care pacientul umbla de la un spital la altul in c autare de tratament. fara scopul de a ob?ine av antaje materiale: bani.. o forma de mitomanie (patomimie ). fa?a de personalul sanitar.3 Morbiditatea (frecven?a) sindromului Münchausen 1.7 Prevenirea bolii 2 Sindromul Münchausen prin transfer (by proxy) 2. etc. simptomatologie. (malingering). adesea vehemente. pe care il testeaza. er onate. manifestând suspiciuni.2 Cauzele sindromului Münchausen 1. ICD10: F 68. ca în carte . asociata cu dificulta?i emo?ionale severe. o patomimie) asociata cu dificulta?i emo?ionale severe.4 Diagnosticul 1. . Baron v.1 Diagnostic diferen?ial 1.2 Morbiditatea ?i mortalitatea 2. de obicei acute ?i dramatice. Patognomonica (specifica bolii) este mimarea rep etata a unor boli organice. cerin?ele sale sunt incon?tiente. Internarile repetate se ob?in.1 Diagnosticul 2.5 Tratamentul 1. în franceza : malingre[1]). prin care pacientul cauta sa beneficieze de îngrijiri medicale pentru afec?iunea sa imaginara. medicamente contraindicate ?i în cantita?i periclitante.4.4 Aspecte legale 3 Note 4 Vezi ?i 5 Note 6 Bibliografie 7 Legaturi externe [modificare]Descrierea bolii Sindromul Münchausen[2] descrie o maladie psihica. pretinde îngrjiri ?i aten?ie.1. de?i simuleaza boala con?tient ?i limpede. de regula. la spitale diferite. prin infestarea voluntara a unor plagi existente sau provocate etc.Karl Friedrich Hieronymus.

adesea autoprovocata. într-o ?ara cu servicii de sanatate publica performante. mincinoase. terminate sau par?iale. în ora?e difer ite. chiar ?i a unor afec?iuni majore. Richard Asher[4] a descris ?i denumit acest s indrom în 1951. Recent au fost de scrise cazuri de sindrom Münchausen care folosesc informa?ii medicale ob?inute prin internet[6][7].Morbiditatea (frecven?a bolii într-o popula?ie) este redusa. Printre semnele care ar tre bui sa atraga aten?ia se numara: O istorie medicala dramatica. [modificare]Cauzele sindromului Münchausen Etiologia (cauzele) sindromului Münchausen nu este cunoscuta. Prezentarea de date personale eronate. celeb ru pentru relatarea extrem de exagerata a unor date biografice ?i povestiri din razboi[5]. Pacientul poate selecta incon?tient un simptom. Întrucât pacien?ii simuleaza boala sau gravitatea ei. Evitarea contactului personalului medical cu familia. în func?ie de nivelul serviciilor medicale ?i al organizarii organiza?iilor de sa natate publica. Rezultatele negative ale analizelor atrag apari?ia de simptome noi. într-un simpt om somatic[8]. dar mortalitatea poat e varia între 5% ?i 20%. O buna cunoa?tere a terminologiei medicale ?i a descrierii simptomatologiei ca în c arte . sau prietenii pacientului. persoane cu probleme de personalita te etc. Simptomele se exprima numai când pacientul este singur. Baron Münchhausen (1720-1797). datorate unor studii în domeniul medical. adica. etc. Cicatrici chirurgicale multiple. Istorie de tratamente la diferi?i medici. ca o conversie. dupa numele ofi?erului german Karl Friedrich Hieronymus. adica. la nivel statal. clinici. Stresul psihologic poate precipita sau altera evolu?ia unei boli. [modificare]Morbiditatea (frecven?a) sindromului Münchausen Nu exista statistici cu rezultate nete. dar este vorba de o boala rara. Printre teoriile sugerate se considera cazuri care au avut o copilarie neglijata sau au suferit a buzuri. neobservat. Simptomatologii care revin dupa un tratament eficient. adesea. etc. factorii psihologici contribuie direct sau indirect la etiologie. spitale. Numarul cazurilor depistate este în func?ie de existen?a unei înregistrari centralizate. exagereaza o simptomato logie reala. ca o metafora pentru condi?ia sa psihosociala. un proces incon?tient de transpunere a unei anxieta?i sau dificulta?i psihice. dar inconsistenta. Prezentarea de simptome neclare ?i greu controlabile care se agraveaza sau se sc himba odata cu începerea tratamentului. Pacientul are no?iuni medicale relativ avansate. altereaza probele de laborator. Emo?iile pot ac?iona asupra sistemului nervos autonom. apartenen?a la o familie de personal medical. În afec?iunile fizice. legatura eficienta ?i directa (on-line) dintre medici ?i spitale duce la detectarea rapida a pacien?ilor ?i aplicarea tratamentului adec vat. [modificare]Simptome Bolnavul/bolnava mimeaza simptome imaginare.. posibilitatea de depistare a bolnavilor este mai l . în ?ar ile în care se mai practica înregistrarea medicala manuala. boli sau internari în spital pe perioade îndelungate sau repetate.

vezi mai jos.vezi mai jos . Sindro mul Ganser a fost încadrat drept afec?iune simulativa cu simptome psihologice în clasificarea DSM III-1980. Sindromul Ganser. bolnavii de ac est sindrom sunt recalcitran?i la tratamentul specific afec?iunii. sa examineze atent rezu ltatele ilogic-patologice ale testelor de laborator. de privare de libertate (închisoare). ?i sa nu se eschiveze de a folosi observarea oculta ?i urmarirea prin camere de filmat ascu nse. etc.imitata. Este mai în?elept a se încerca o ameliorare printr-o gestionare mai buna a condi?iilor de via?a a pacientului.cu ?anse reduse . sau simularea. [modificare]Prevenirea bolii Nu este cunoscuta o cale de prevenire a bolii. împreuna cu raspunsurile aproximative drept afec?iune disociativa daca n u este altfel specificat de?i ramâne valabila ?i catalogarea ca boala disociativa cu semne ?i simptome pred ominant psihologice [10][11] Isteria[12]. decât insisten?a .de a vindeca[13]. chiar ?i cu mari riscuri. [modificare]Sindromul Münchausen prin transfer (by proxy) . mai des la barba?i decât la femei (spre deosebire de sindromul Münch ausen prin transfer (by proxy) . i ar în anul 2000 a fost clasificat. [modificare]Tratamentul De?i pretind interven?ii ?i tratamente.care este mai frecvent la femei). autoadministrarea de medicamente cont raindicate sau de alte substan?e nocive. care. iar administrarea se va face sub control. [modificare]Diagnostic diferen?ial Malingering.a. Tratamentul consta în modificarea mediului de trai al pacientului. Tratamentul medicamentos va fi luat în considerare în func?ie de star ea de depresie. Sindromul Münchausen prin transfer (by proxy) . sa insiste pentru a ob?ine documente medicale anterio are. auto-provocata voluntar de pacient în scopul de a ob?ine avantaje personale: bani. prezinta o simptomatologie asemanatoare sindromului Münchausen. descris ca un mecanism etiologic de disociere isterica. etc. [modificare]Complica?ii În sindromul Münchausen complica?iile provin din bolile simulate. despagubiri. cu ?anse reduse de ameliorare. eschivare de la serviciul militar. dar diagnosticarea ?i tratarea di n timp pot fi benefice[15]. Medicul trebuie sa elimine o serie de boli simulate sau mentale.[14]. ?. [modificare]Diagnosticul Diagnosticarea sindromului este foarte dificila din cauza lipsei de corectitudin e a pacientului. asigurarea unei atmosfere afective pozitive ?i a unei activita?i profesionale izolata de contacte cu cea medicala. în afara de al terarea sanata?ii. deci rezultatele sunt slabe. chiar ?i la copii. anxietate sau de tulburarile de personalitate. loc de cazare . Este necesar un examen psihologic/psihiatric[9]. Se recom anda psihoterapia personala ?i familiala. pot fi fatale (opera?ii cu extirpari inutile. De?i poate aparea la toate vârstele. sindromului Münchausen este mult mai frecvent la adul?ii tineri.

nu se cunosc date statistice consist ente.000 de copii p er cohorta (an de via?a). cunoscut ?i sub numele de sin dromul lui Polle (Polle era fiul baronului Münchhausen. regele Corintului. este o tulburare psihica a unui adult (în majoritatea cazurilor. cu o mortalitate între 9% ?i 22% dintre cazuri (Rosenberg. care adesea pot fi letale[A][17][18][19]. confundat adesea cu Sindromul alienarii parinte?ti (sau Sindromul alienarii parentale. 200 1 [22]). acesta ambiguit . de la Medeea lui Euripide ?i pâna la poemul lui Ovidiu ?i traged iile lui Seneca ?i Corneille ( Medeea ?i Iason ) descriu sacrificiile vrajitoarei Medeea. 1987[21]. de regula. care este.Baronul von Münchhausen .caricatura de Gustave Doré Sindromul Münchausen prin transfer (by proxy .9 la 100. fiica lui Creon. Medeea î-?i ucide pe cei doi copii comuni. În privin?a adul?ilor afla?i sub o forma sau alta de tutela a bolnavului de MSP ?i abuza?i. [modificare]Morbiditatea ?i mortalitatea În Statele Unite inciden?a cazurilor este de aproximativ 2. mort în anii copilariei în împrejurari neelucidate). [modificare]Diagnosticul Este similar celui al sindromului Münchausen. instan?ele ?i media îl includ în categoria crimel or pasionale[23][24] [25][26][27] [modificare]Aspecte legale Considerat ca o situa?ie patologica.PAS). fiica regelui Eetes. Se deosebe?te de sindromul Münchausen prin mijlocul prin care mama sau adultul afecta t ob?ine aten?ia medicala. dupa care acesta o parase?te pentru Creuse. Prezentându-se întotdeauna foarte îng rijorat ?i protector el va falsifica istoricul bolii surogatului ?i-i va acuza afec?iuni grave. mame) descrisa ?i denumita în 1977 de medicul pedia tru englez Roy Meadow. De?i fenomenul este relativ. regele din Iolcos.MSP). cu care se casatore?te mai târziu. [modificare]Sindromul Medeea O varianta a Sindromului Münchausen prin transfer este Sindromul Medeea. Este vorba de o stare psihotica care impune asasinarea. mutilari. din cauza problemelor privind stabilirea unui diagnostic corect. fiul lui Eson. mai rar. În România. sau un g rup de persoane aflate în grija sa ?i care este utilizat ca surogat (înlocuitor). în multe state legea considera cu ambiguitate acest sindrom ?i vinova?a acuzatului afectat de aceasta patologie fa?a de victima. sau tentativa de asasina re a propriilor copii ca pedepsire. o persoana. Sheppard. Pentru a se razbuna pe so?ul nerecunoscator ?i tradator.. Literatura clasica. ca razbunare fa?a de un so?/so?ie considera?i vinova?i de vinova?ii r eale sau imaginare. provocate s au simulate. etc. propriul copil sau. în engleza : Parental al ienation syndrome. care a publicat un caz de abuz al unei mame fa?a de propriul copil prin provoca rea deliberata de boli[16]. Observarea oculta ?i urmarirea prin camere de filmat ascunse sunt determinante pentru realizarea diagnosticului[20]. domnitor al Colchidei. pentru a-l cuceri pe Iason. o ruda. frecvent. pe Me deios ?i Eriopis.

publicata în Monitorul Oficial Partea I nr. mama) a unei boli a copilului.ate a fost solu?ionata prin Hotarârea nr. potrivit concep?iilor contemporane. condi?iona ta de situa?ia conflictuala psihogena acuta sau cronica extraordinara în urma tulburarii interrela?iilor uman e. Particularita?il e tabloului clinic al nevrozei depind nu numai de caracterul situa?iei conflictuale ?i emotive. în Anglia la 4 oct. Lincolnshire. 217/2003 privind violen?a în familie: Sindromul Münchausen prin transfer reprezinta crearea artificiala de catre parinte (de regula. Allitt nu ?i-a explicat niciodata motivul crimelor. 49 din 19 ianuarie 2011. Cuprins [ascunde] 1 Etiologia nevrozelor . [modificare]Vezi ?i Sindromul alienarii parinte?ti Sindromul copilului scuturat Sindromul Stockholm Nevroza Medicina bazata pe dovezi Nevroza De la Wikipedia. ea a mai provocat ranirea a în ca treisprezece copii. victimizând repetat copilul. [modificare]Note ABeverley Gail Allitt (n. Orice semn func?ional poate fi invocat de catre parin?i pentru a ob?ine investiga?ii ?i proceduri dureroase ?i intruzive pentru copil. Asistenta pediatrica la sec?ia pediatrica (de copii) a spitalului Grantham and Kesteven Hospital. [28]. afla?i în grija ei. ea a fost acuzata în 1991 ?i gasita vinovata de moartea a p atru copii ?i de ranirea grava a altor cinci. specificând diverse variante clinice. boala este indusa prin administrarea voluntara a unor med icamente sau substan?e ori prin sus?inerea existen?ei unor simptome la copil care nu au fost niciodata con firmate de catre speciali?ti. Acest articol a fost etichetat în septembrie 2006 Nevroza. ?terge?i eticheta la încheierea standardizarii. indepen dent de vechimea procesului. Condamnata numai pentru noua victime. prin pastrarea atitudinii critice a pacientului fa?a de boala. ce se manifesta cu precadere prin dereglarea func?iilor sistemelor emotiv. Cea mai pertinenta teorie s us?ine ca suferea de sindromul Münchausen by proxy[30]. Beverly Allitt injecta victimelor insuli na sau potasiu pentru a le provoca ?oc cardiac. se determina ca o boala. care vine sa actualizeze Legea nr. parin?ii solicita medicilor numeroase investiga?ii medicale sau chirurgicale. vegetativ ?i endocrin. dar ?i de perso nalitatea individului. enciclopedia libera [[wiki]] Acest articol sau aceasta sec?iune nu este în formatul standard. Nevroza se caracterizeaza prin reversibilitatea dereglarilor patologice. prin specificitatea manifestarilor clinice cu dominarea perturbarilor emo?ional afective ?i somatovegetative. 1968). În ambele cazuri. supranumita Îngerul mor?ii [29] es te o celebra criminala în serie . 117 din 16 februarie 2011. Anglia.

au fost explicate mecanismele corela?iei dintre dereglarile activ ita?ii nervoase superioare ?i tulburarile vegetativ-endocrine. Tipul activita?ii nervoase superioare de?ine rolul de substrat care fie ca predispune. Astfel. sistema de semnalare corticala. la baza activita?ii nervoase superioare sta corelarea a trei sisteme: subcortexul (instinctele). Studiile neurofiziologice contemporane au permis aprofundarea concep?iilor lui I . la persoanele neantrenate sau depa?ite ca pozi? ie sociala ?i pregatire. patogenia nevrozei este o reac?ie la stres a un ui psihic vulnerabil.3 Nevroza obsesiva [modificare]Etiologia nevrozelor În prezent e acceptata concep?ia unei etiologii multifactoriale a nevrozelor. [modificare]Patogenia nevrozelor [modificare]Conceptul neurodinamic Conceptul neurodinamic al nevrozelor prezinta prima încercare de a explica mecanis mele de formare a nevrozelor. Astfel.Pavlov despre tipurile activita?ii nervo ase superioare. sociali. Datorita lor a fost elucidat rolul for ma?iei reticulare în determinarea substratului morfologic al ac?iunilor asupra scoar?ei cerebrale di n partea regiunilor subcorticale. cu un conflict interior dureros. Pavlov despre mecanismele patogenetice ale nevrozelor.2 Conceptul neurochimic 3 Clasificare nevrozelor 3.1 Conceptul neurodinamic 2. isteria . bazându-se pe conceptul lui I. Dive rsitatea factorilor etiologici se poate grupa în trei categorii: biologici. ce î?i gase?te exprimare intr-o diversitate de forme clinice. prin nevroza se subîn?elege dereglarea de lunga durata a activita?ii nervoase sup erioare provocata de supraîncordarea proceselor nervoase din scoar?a cerebrala sub ac?iunea excitan?il or neadecva?i ai mediului ambiant.2 Patogenia nevrozelor 2. psihogeni. propor?ional a cu pozi?ia sociala a individului. În patogenia nevrozelor un rol important îl de?in doua mecanisme fiziopatologice: ac tivarea sistemelor . Nevroza se considera ca reac?ie la amploarea stresului psihosocial. de raspunderile sociale mereu în cre?tere.2 Nevroza isterica 3. fie ca împiedica dezintegrarea proceselor nervoase (neurastenia apare la indivizi i cu tipul slab dezechilibrat sau puternic.1 Nevroza astenica 3. Conform acestui concept.la indivizii cu prevalarea subcortexului e tc). P entru nevroze este caracteristica dezintegrarea activita?ii sistemelor respective ?i a interrela?ii lor dintre ele. Fiecar e din factorii etiologici de?ine ponderea respectiva în instalarea unui anumit tip de nevroza. Patogenitatea circumstan?elor vitale se manifesta doar în combinar e cu atitudinea individului fa?a de ele. care reflecta lumea înc onjuratoare ?i sistema de semnalare. care asigura interac?iunea individului cu sfera cociala.

aferente ?i eferente ale creierului ?i dezechilibrul activita?ii integrative al e creierului, îndeosebi al complexului limbico-reticular, ce posibil determina tipul nevrozei. Astfel, pat ologia complexului hipotalamus regiunea frontala a scoar?ei cerebrale induce nevroza isterica sau c ea obsesiva, pe când disfunc?ia complexului hipocamp - amigdalar provoaca neurastenia. La baza formarii nevrozelor experimentale drept factor patogenetic serve?te urma toarea triada informa?ionala : necesitatea prelucrarii unui volum mare de informa?ie; deficitul de timp predispus creierului pentru prelucrarea informa?iei respective ; nivelul înalt al motiva?iei. E necesar de men?ionat, ca nevrozele experimentale ?i cele clinice nu sunt ident ice - nevrozele experimentale servesc doar drept model al celor clinice ?i sunt predestinate pe ntru determinarea legita?ilor biologice ale dereglarilor nevrotice. [modificare]Conceptul neurochimic Conceptul neurochimic al nevrozelor se bazeaza pe teoria lui H. Selye despre str es, îndeosebi cel emotiv, determinând nevroza drept model de stres emo?ional cronic. Examenul biochi mic releva perturbari cantitative esen?iale ale catecolaminelor, în special al adrenalinei ?i noradrenalinei, la indivizii cu nevroze. Caracterul schimbarilor metaboli?ilor ?i predecesorilor a cestora depinde de tipul nevrozei. Astfel, cel mai jos nivel al dopaminei a fost stabilit în neurast enie, pe când la bolnavii cu obsesii nivelul catecolaminelor depa?e?te cel normal. Un mare rol în patogenia nevrozei i se atribuie complexului hipotalamus-hipofiza-s uprarenale, care participa în men?inerea homeostazei fiziologice ?i emo?ionale. La indivizii cu ne vroze se apreciaza o diminuare cantitativa a glucocorticoizilor ?i cre?terea nivelului mineralocor ticoizilor. Se presupune, ca hipersecre?ia îndelungata a catecolaminelor sub ac?iunea factorilor stresan?i în cadrul nevrozelor induce mic?orarea func?iei sistemului hipofizar suprarenal, datorita secre?iei excesive a hormonului adrenocorticotrop. În patogenia nevrozelor se implica ?i structurile serotoninergice ale hipotalamusu lui ?i a mezencefalului (nivelul serotoninei cre?te doar în stresul de scurta durata, pe când în cel îndelungat activitatea sistemei enterohromafine ramâne pe parcurs stabila). În procesele de activare aferenta a scoar?ei paralel cu mecanismele adrenergice se implica ?i cele colinergice. Experimental s-a determinat o disociere a mediatorilor in neuraste nie: nivelul ecscre?iei catecolaminelor cre?te, pe când cel al acetilcolinei se mic?oreaza. Nevrozele obse sive se caracterizeaza printr-un paralelism al activita?ii cuplului acetilcolina-adrenalina. Un rol determinant în patogenia reac?iilor vegetative în cadrul nevrozelor i se atri buie histaminei substan?a cu ac?iune preponderent parasimpatica, care se include în mecanismele n ervoase centrale ?i periferice. Histamina cre?te sinteza acetilcolinei, concomitent inhiba activ itatea colinesterazei.

Învestigarile biochimice releva unele dereglari ale proceselor metabolice la bolna vii cu nevroze, în particular al metabolismului glucidic, lipidic, al sarurilor minerale ?i al celu i energetic. Astfel, s-a stabilit o reactivitate marita a sistemelor ce regleaza nivelul glucozei în sânge, o tendin?a spre hipocaliemie, hipofosfatemie, hipernatriemie înso?ita de eozinofilie, hipoholester inemie, activarea peroxidarii lipidelor, diminuarea proceselor anaerobe, înso?ita de cre?terea celor aerobe ale metabolismului energetic, ultima fiind considerata drept reac?ie de adaptare su rvenita în urma deminuarii proceselor metabolice din scoar?a cerebrala la indivizii cu nevroze. În nevroze se releva tendin?a de cre?tere a concentra?iei bazale în plasma a alfa- ? i gama endorfinei, îndeosebi în neurastenie ?i nevroza obsesiva. În patogenia nevrozelor se proemineaza o corelare bine determinata între starea func ?ionala a SNC ?i nivelul activita?ii sistemelor hipofizar-adrenalice, simpato-adrenalice, enteroc romafine, al glandei tiroide, etc., care în mare masura determina complexitatea reac?iilor biologice în aceasta p atologie. Astfel, stresul psihoemo?ional, care serve?te drept cauza patogenetica a nevrozei, ini?i aza atat dereglari func?ionale ale sistemului nervos central, cat ?i morfologice: destruc?ie membra nala, degenerarea neuronala, dereglari microcirculatorii locale etc. Dependen?a starii emotive, func?iilor vegetative ?i endocrine de starea func?ion ala a complexului limbico-reticular, a hipotalamusului ?i a altor stucturi ale creierului este in discutabila. Dereglarile func?iilor hipotalamusului ?i ale regiunilor din vecinatatea lui pro vocate de anumite cauze, provoaca o dezintegrare monotipica a activita?ii sistemelor emotive, vegetative ?i endocrine. În cazul, în care aceste dereglari survin consecutiv unei situa?ii conflictuale, acestea su nt considerate de natura nevrotica, iar daca sunt postinfec?ioase sau posttraumatice se considera de tip nevrotic. În ambele cazuri tabloul clinic consta din îmbinarea simptomelor de labilitate emot iva ?i vegetativa cu dezechilibrul endocrin. Atât starile dr natura nevrotica, cât ?i cele de tip nevrotic sunt înso?ite, de regula , de manifestari secundare de insuficien?a de aten?ie, memorie, de epuizarea psihica, toate fiind incitate de reducerea func?iilor complexului limbico-reticular, ce activeaza scoar?a cerebrala. Nevroza reprezinta o dereglare psihogena a activita?ii complexului limbico-retic ular, care apare la dezintegrarea func?iilor sferelor emotive, vegetative ?i endocrine. Aceasta dere glare este mai accentuata în cazul, în care trauma psihica a fost precedata de boli, intoxica?ii sau pe teren genetic nefavorabil. Con?inutul sindroamelor neuropatologice în caz de nevroze este determinat de nivel ul forma?iunilor SNC ce intra în componen?a sistemelor patologice. Pentru majoritatea nevrozelor e caracteristica ?i dereglarea func?iilor viscerel or. Anume acest proces de dizreglare e considerat ca fiind primordial în patogenia tuturor dereglarilor SNC, ?i în particular a nevrozelor.

Chiar ?i în cazul în care dereglarile nevrotice apar în urma afectarii nemijlocite a structurilor nervoase, în mecanismele lor patogenetice se includ perturbari ale proceselor neurochimice ?i biofizice. Astfel, dereglarile nevrotice prezinta o patologie dizreglatorie a sistemului ne rvos, care se manifesta la diferite niveluri de organizare morfo-func?ionala prin mecanisme patogenetice p roprii nivelului respectiv. Aici pot fi men?ionate urmatoarele: dereglarea proceselor membranare ?i func?ie i canalelor ionice, interac?iunea mesagerilor secundari în sistemul semnalizarii intracelulare, pertur barea transmiterii informa?iei, dereglarea sintezei, stocarii ?i recep?ionarii substan?elor, care realizeaza in terac?iunea intercelulara. Un rol important în patogenia nevrozelor revine particularita?ilor genotipului ?i dereglarilor proceselor genomice ale neuronului (supresia ?i expresivitatea genelor, apari?ia genelor r ecombinate etc.). Factorii genetici de?in un rol important în producerea nevrozei anxioase ?i a cele i obsesionale; ei sunt insignifian?i în depresiunile nevrotice, isteria de conversiune ?i tulburarile de tip fobie simpla. Conform ultimelor date, din tulburarile anxioase numai anxietatea generalizata ar avea un substrat genetic neimportant, pe când forma panica ?i agrofobia con?in în patogenia sa un factor ere ditar important. Ca consecin?a sau expresie a patologiei dizreglatorii a SNC, inclusiv a nevrozel or, poate fi men?ionata ie?irea de sub control a structurilor nervoase, hiperactivarea neuronilor, form area generatorilor excita?iei patologice marite ?i a sistemelor patologice. Astfel, în cadrul nevroze lor se formeaza sisteme patologice, în care în calitate de veriga definitiva evolueaza un organ vis ceral concret, dereglarea func?iei caruia determina tabloul clinic al sindromului neuroviscera l. Simptoamele neurosomatice ale nevrozei pot anticipa cele psihonevrotice ?i persi sta dupa dispari?ia clinica a acestora. În patogenia nevrozei se eviden?iaza doua forme de dereglare a activita?ii creierului: tulburari cauzate de astenizarea sistemului nervos ?i tulburari cau zate de func?ionarea sistemei patologice. Un rol important se atribuie insuficien?ei func?ionale a pr oceselor nervoase, perturbarii metabolismului, influien?elor patogene exo- ?i endogene. Nevroza po ate fi expresia diminuarii func?ionale a sistemelor fiziologice, sub ac?iunea sistemelor patologice, care p ot provoca fie o inhibi?ie radicala a structurilor nervoase, fie abolirea func?iilor acestora. Orice sindrom nevrotic reprezinta o exprimare concreta a dereglarilor activita?i i nervoase superioare ?i a comportamentului. La indivizii cu tipul inert al activita?ii nervoase superioa re un excitant emo?ional sau biologic poate provoca dereglari profunde ?i persistente în sfera psiho-emo?i onala. Acelea?i dereglari survin ?i la indivizii cu tipul labil al activita?ii nervoase superioare, doar în cazurile influien?elor psihotraumatizante cronice. Se presupune formarea unor determinante patologice atât în sfera sistemului nervos c entral, cât

ce provoaca boala sunt foarte diferi?i: situa?ii nefavorabile familiare sau profesi onale. Deoarece inhibi?ia activa interna este un proces mai fragil ?i mai vulnerabil. neechilibrat. Din aceasta cauza tabloul clinic al maladiei se manifesta p rin excitabilitate exagerata. irascibilitate. ticul nervos. e a se afecteaza în primul rând. Aceste puncte de v eghe se pot forma în creier în diverse situa?ii. Aceasta clasificare a nevrozelor este în confo rmitate cu conceptul lui I.?i în comportamentul psihic.P. corespunde temperamentului coleric. Baza clinica a sindromului neurastenic o costituie excitabilitatea exagerata ?i . S-a elaborat ?i ipoteza existen?ei în creier a punctului de veghe . Actualmente neurastenia se consid era una din formele fundamentale de nevroza. emo?iile negative etc. ele î-?i asuma rolul determinantelor sistem elor patologice a comportamentului neadecvat sau patologic. [modificare]Nevroza astenica Nevroza astenica (neurastenia) a fost descrisa de medicul american Gh. corespunde temperamentului sanguinic. Bard ca o boala. esen?a patofiziologica a nevrozei astenice consta în predominarea proc eselor de exita?ie asupra inhibi?iei atenuate. mobil. corespunde temperamentului flegmatic. de?i poate fi ?i consecin?a unui str es emotiv acut. for?a inhibi?iei interne ?i externe. ce duc la o suprasolicitare emotiva îndelungata. În compartimentul nevroze sunt incluse ?i astfel de forme nozologice cum ar fi enu rezisul. echilibrat. expresivitatea ?i trainicia lui. având rol de mecanism declan?ator al procesului patologic în SNC. mobil. Factorii. isterica (isterio-neurastenia) ?i obsesiva. care reprezinta o forma?iune a creierului de o excitabilitate selectiva avansata ?i care apare sub ac?iunea uno r excitan?i de situa?ie. saracia materiala. echilibrat. provocate de exci tan?i cu for?a exagerata sau la ac?iune îndelungata sau din cauza alternarii rapide a ac?iunii factorilor excitat ivi ?i celor inhibitori ( ciocnirea proceselor de excita?ie ?i inhibi?ie). iritabilitate. corespunde temperamentului melancolic. slab. ruinarea stereotipului vital. situa?ii nevrotice particulare. puternic. Ea apare mai frecvent la persoanele cu tip nervos echi librat în urma supraâncordarii proceselor nervoase fundamentale (excita?iei sau inhibi?iei).Pavlov despre tipurile activita?ii nervoase superioare la om: puternic. viteza ir adierii ?i concentra?iei proceselor de excita?ie. neechilibrat. În acest mod. Ca parametri ai activita?ii nervoase superioare servesc capacitatea consolidarii reflexului condi?ionat. ce au provocat formare a acestora. inert. activate de stimuli specifici. psihastenia). [modificare]Clasificare nevrozelor Se disting urmatoarele forme principale de nevroze: forma astenica (neurastenia. ce apare în urma unei lupte supraîncordate pentru existen?a. dar dispar odata cu lichidarea ac?iunii stimul ilor ce le-au generat. Neurastenia este provocata mai frecvent de situa ?ii conflictuale persistente. neîncrederea în ziua de mâine. puternic. ce nu mai corespun d necesita?ilor organismului ?i situa?iei respective. crampele profesionale. gradul flexibilitata?ii la influen?e psihice patogene. În cazul când punctele persista timp îndelungat ?i provoaca reac?ii.

în prezen?a apropria?ilor. dermografism modificat. excitan?i tactili ?i a uditivi. cât ?i sub influen?a mecanismului de sugestie ?i autosugestie conform în chipuirilor bolnavului despre simptomele unei sau altei boli imitate de el. isteria ce caracterizeaza ?i prin particularita?i specifice: bolnavii se poatra demonstrativ ?i în acela?i timp se creeaza impresia ca pentru ei manifestarile bolii sunt neînsemnate. ce pot imita forme de patologie organica. care provoaca parestezii sau sinestezii în cu tia toracica. durata lor depinzând de comportamentul celor din jur. sensibilitate ?i ale activita?ii nervoase superioare. Bolnavii au o placere ?i dorin?a co ndi?ionata . percepere acutizata a impulsa?iei din ?esuturi ?i organe. în timpul accesului isteric bolnavul nu pier . medicilor ?i niciodata nu sunt precedate sau înso?ite de traume esen?iale. termenul i sterie apar?inând filozofului antic grec Platon. de regula. hiperkinezii ?i crizele isterice. ist ericii reproduc cu succes tabloul clinic al diverselor boli cu procese distructive în sistemul nervos ?i în al te organe ?i ?esuturi ( marea simulanta ). hipersenzitivitate la durere. imposibilitatea efectuarii mi?carilor complicate. labilitatea emotiva ?i vegetativa. [modificare]Nevroza isterica Nevroza isterica (isterio-neurastenia) este cunoscuta din antichitate. stimulat de cei din jur prin co mpatimire ?i aten?ie exagerata. în abdomen sau în alte organe viscerale. Persoanele cu isterie percep boala cu o placere condi?ionata . Este caracteristica ?i cefaleea cu caracter constrictiv ( simptomul de casca descris de Hipocrate). hiperreflexia.epuizare u?oara. distragere. Deseori e posibila ?i sugestia con? tienta sau incon?tienta ce vine de la medic sau de la cei ce-l înconjoara. Caracterul acestor închipuiri în limite mari poate condi?iona o variabilitate neobi?nuita a tabloului c linic al neurozei. ce se manifesta prin impulsivitate. Spre deosebire de accesul epileptic. ce apar în sit ua?ii emotive importante. Manifestarile isteriei pot fi apreciate ca o particularitate de refugiu în bo ala sau a un de?eu involuntar aparut în starea agravata a bolnavului. epuizare exagareta. ?i nu doresc sa se trateze. Pe fundalul cre?terii labilita?ii emotive ?i vegetative sunt posibile diverse tulburari func?ionale. de motilitate. scaderea poten?ei sexuale. ca aceasta forma de nevroza apare la indivizii cu tip artisti c ?i activitate corticala slaba. paralizii ?i contra cturi isterice. Accesele isterice se caracterizeaza printr-un polimorfism deosebit ?i apar. lumina. frigiditate ?i dismenoree. fiind diagnosticate ca nevroze cardiace cardiovasculare. Ei se supun f oarte u?or autosugestiei. Manifestarile isteriei survin atât în urma consolidarii ?i amplificarii diverselor t ulburari func?ionale primare neisterice. Caracterul acceselor este diferit ?i se asociaza frecvent cu reac?ii emotive fulgeratoare ?i poze cu manierism. Cu toate acestea.Pavlov considera. Tulburarile de mobilitate se manifesta prin diferite pareze. intestinale etc. hiperestezie total a. ce condi?ioneaza diversitatea tabloului clinic. Multitudinea manifestarilor clinice include dereglari vegetative. Bazându-se pe cuno?tin?ele dobândite ?i pe comportarile altor bolnavi. I.

cefalee de tip cui batut . nu-?i mu?ca limba. fixeaza legaturile dintre unele împrejurari inof ensive pentru ei cu succesul sau insuccesul personal. Tulburarile de sensibilitate se manifesta prin anestezie locala sau prin hiperstezie. meteorism etc. Medicina bazata pe dovezi De la Wikipedia. enciclopedia libera (Redirectionat de la Medicina bazata pe dovezi) EBM). reflexele conju nctivale ?i corneene se pastreaza.de cuno?tin?a ?i contactul cu mediul înconjurator. acomoda?ia ?i c onvergen?a se pastreaza. reac?iile fotopupilare. mi?carile obsesive. O manifestare frecventa a obsesiilor sunt ritualurile . în engleza Evidence-based medicine o concep?ie medicala aparuta prin anii 70' ai secolului trecut. este Medicina bazata pe dovezi (acr. Deseori apare mutism isteric. amauroza totala). în schimb reac?ioneaza la un zgomot surprinzator. Boln avii cu nevroza obsesiva nu sunt siguri de ac?iunile lor. hem atofobia (teama de sânge). stupoare pseudocatatonica icterica. nu se constata reflexele patologice. Tulburarile vegetative isterice se manifesta prin senza?ii de nod în gât. Mai rare. care în mare masura determina specificul psihopatologi c. înso?ite de îndoieli. . MBD. stare hipnogogica a con?tiin?ei. asteniei ?i a starilor ipohondrice. La ace?ti bolnavi pot aparea diferite fobii: a lgofobia (teama de durere). voma. teama ?i spaima efectuate în contradic?ie cu ra?iunea. cardiofobia (teama de patologie cardiaca). Manifestarile isteriei îndelungate prevad o corelare deosebita a dereglarilor emo? ional-afective. dar tipice pentru nevroza obsesiva sunt gândurile. [modificare]Nevroza obsesiva Nevroza obsesiva (obsesivo-fobica) apare în situa?ii conflictuale la persoanele cu trasaturi de caractre alarmant ipohondrice. Dereglarile isterice ale vazului se manifesta deseori prin îngustarea concentrica a câmpului vizual (scotomi. sunt multiforme dupa caracter si localizare (durere a isterica. fobica ?i depresiva. isteria se caracterizeaza prin amprenta majora a particularita?ilor individuale ale bolnavului. agrofobia (teama de spa?ii deschise). care sus?ine ca medicina trebuie sa s e concentreze pe obiectivitate. O situa?ie analogica se observa ?i în cazul surdita?ii isterice: bolnavul nu aude ceea ce i se vorbe?te.). în speran?a evita rii unor întâmplari nefericite. privind ac?iunile proprii. care în afara de caracterul lor obsesiv. în timp ce reac?iile fotopupilare. fobiilor. claustrofobia (teama de spa?ii închise). artralgii isterice. la rândul sau. amintirile. hemianopsie. ce determina.mi?car i ?i ac?iuni obsesive. se mai caracterizeaza prin con?tientizarea efectului pa togen ?i au o atitudine critica fa?a de acestea. la care gândirea logica predomina asupra sentimentelor. schiatica isterica etc. cancerofobie (teama de cancer) etc. disfagie. Teama insuccesului ?i îndoielile servesc drept cauza a n esiguran?ei sale în deciziile luate. Spre deosebire de alte forme de nevroze. bâlbâia la ?i afonie isterica. existen?a a trei variante ale isteriei: ipocondrica.

pe intui?ia personala a clinicianului.de?i incipient avea o orientare terapeutica-preventiva . etc. deductiva (engleza Opinion-Based Medicine OBM) este bazata pe bagajul de cuno?tin?e acumulat din studiile ?i experien?a personla.3.s-a ra spândit în toate ramurile cercetarilor. adica. în obstetrica ?i ginecologie (Evidence-Based Obstetrics and Gynecology)[8].1 Medicina bazata pe dovezi în România 2 Metodologia Medicinii Bazate pe Dovezi 2. Cuprins [ascunde] 1 Istoric 1. 2. bio-statistica.2 Alegerea datelor relevante din publica?ii contradictorii. educa?iei ?i precticii medicale: în cardiologie (Evide nce-Based Cardiology)[4]. aceasta metoda a luat amploare.3 Asigurarea calita?ii serviciilor medicale. medicina clasica .2 Organizarea sanitara. etc.1 Fi?a medicala (dosarul medical) 2. algoritmica. sub un control de calitate riguros ?i permanent. medicina explorativa ?i de labo rator prompta. în medicina generala (Evidence-Base d Health Care)[7].pe dovezi. medicul consultat fiind factorul frontal al unui larg grup de speciali?ti.) considerând raportul cost . ?i-a întarit bazele teoretice ?i a dus la apari?ia unei noi genera?ii de manuale (evidence-based textbooks). Ca prim pas. criterii de ac?iune în cadrul respectivelor directive [1]. precisa ?i de calitate. informatica medicala. deductiva. (Th e Canadian Task Force) cu menirea sa compuna directive ?tiin?ifice ?i unitare de examinare sanitara pe riodica a popula?iei. Pentru o apreciere obiectiva a produsului final. cu care se ga se?te în interreac?ie. doi dintre speciali?ti. Suzanne Fletcher ?i David Sackett au creat "nivele de eviden ?a" (levels of evidence) destinate sa foloseasca ca "grade de recomandare" (Grades of recommendations). (opinion-based madicine). îndreptare. 2. ideia "gradelor de recomandare" a stat la baza propunerilor pentru standardizarea medica?iei antitrombotice[2][3] Ulterior.eficien?a. pe folosirea metodica. genetica. informaticii. a nivelului de validitate ?i de evide n?a a activita?ii preventive. controlul de calitate. pe tradi?io nala ars medicae (arta medicala). a totalita?ii r amurilor medicinii (epidemiologie. Fa culta?ile de medicina din Occident î?i fac un titlu de onoare din ini?ierea de centre de MBD cu scopul de pr opagare ?i de evoluare a .3. 2. pe meta-analiza.1 Explozia de informa?ie. Ministerul Sanata?ii Canadian a mobilizat o grupa de speciali?ti. 3 Note 4 Referin?e 5 Bibliografie 6 Legaturi externe [modificare]Istoric Prin 1975. care venea sa o înlocuiasca p e cea "clasica". în psihiatrie (Evidence-Based Mental Helth)[6]. în medicina de laborator (Evidence-Based Laboratory Medicine). ghiduri axa te pe medicina bazata pe eviden?a. în asisten?a medicala (Evidence-Based Nursing)[5]. Spre deosebire de MBD. raportul cost-eficien?a. Noua concep?ie . la apari?ia unei noi ere în medicina.

MBD începe sa fie luata în considera?ie odata cu reorganizarea serviciilor m edicale din ultimii ani ?i apari?ia de literatura de specialitate în limba româna. Medicul doct ?i con?tiincios. cu rezultate diferite. Presa medicala con?ine o mul?ime de publica?ii ale unor cercetari privind fenome ne asemanatoare între ele sau. Centrul Na?ional de Studii pentru Medicina Familiei a elaborat în cadrul proiectul ui Qualy-Med (2002-2005) o metodologie de elaborare a ghidurilor medicale bazate pe dovezi. etc. De asemenea. în legatura internetica directa. la dispozi?ia organiza?iilor medicale din lume ?i a medicului particula r.ghidurimedicale. metodologie care a servit la elaborarea a 5 ghiduri de practica pentru medicii de familie. [modificare]Medicina bazata pe dovezi în România În România. Centrul Natio nal de Studii pentru Medicina Familiei (CNSMF) si Scoala Nationala de Sanatate Publica ?i Management Sanitar. .[9][10][11][12][13][14][15] Aceste centre î?i ofera serviciile gratuit sau contra unei contribu?ii modice fie. Lista prescurtarilor titlurilor presei medicale din 1948 (Alphabetical List of Abbreviatios of Titles of Medical Periodicals . din biblioteca de dat e fie. Ed. Marius Marginean la Institutul de Sanatate Publica Timi?oara în 1998. ateliere la care au participat 20 de medici roman i. peste 100 000 de titluri! De notat ca. . chiar identice. În 1990. aliniata la mod elele europene. In acest scop el se va folosi de toate in strumentele pe care organiza?ia medicala de care apar?ine i le confera.Medicina bazata pe dovezi. Sackett ?i colab. proiect finan?at de Soros Open Institute din New York. au fost derulate 2 workshopuri cu l ectori de la EBM Centre din Oxford si CASP International.noilor metode ?i de creere a noi îndreptare. programe similare au fost derulate prin Centrul de Politici si Servicii de Sanatate.ro. 90% din realizarile ?tiin?ifice majore au aparut în numai 150 din acest noian de jurnale. [modificare]Metodologia Medicinii Bazate pe Dovezi [modificare]Explozia de informa?ie. Eurobit. fidel juramântului hippocratic va depune toate efort urile pentru a-i ajuta pacientului sa-?i recapete sanatatea. Cum poate clinicianul sa faca fa?a acestei explozii de informa?ie? [modificare]Alegerea datelor relevante din publica?ii contradictorii. dela stetoscop ?i pâna la diag nosticul imaginal. Cu aceasta ocazie a fost tradusa lucrarea Prof. algoritmi (guidelines) pentru a înarma clinicianul cu instrumente care-l pot scoate din impasul lipsei de certitudine. Ghidur ile pot fi consultate pe situl www. Ulterior. respectiva lista cuprindea deja.1948) cuprindea cam 4 700 de ti tluri. care duc la concluzii diferite. El este obligat de con?tiin?a ?i de lege sa fie bine ?i curent informat cu ulti mele publica?ii legate de cazul pe care-l examineaza. Primul proiect în domeniul Medicinei Bayate pe Dovezi a fost ini?iat de Dr.[16][17]. CNSMF a dezvoltat o curricula ?i suport de curs pentru 12 module de pregatire în MBD ?i evaluarea cri tica a literaturii medicale. Timisoara. Cu m sa practici ?i cum sa predai. dupa spe ciali?tii în informatica. 1999).

-De cercetat ?i eviden?iat fondul de eviden?a (dovezile. medica?ii administrate ?i rasp unsul la aceste medica?ii. socio-economice. minu?iozit atea controlului unui articol. deci. -De selectat resursele cele mai potrivite de cercetare (spre exemplu. pozi?ia lor academica. [modificare]Asigurarea calita?ii serviciilor medicale. etc.adesea. aproape triviala dar. -De apreciat avantajele efortului depus.de regula . renumele institutului unde s-au facut cerecetarile. etc. faptele). terapie[25][2 6]. -De ac?ionat ?i de aplicat eviden?a. severitatea. redându-le c ompactizat sau. El are o istorie care cuprinde boli anterioare ?i prezente.n u-s datorate artefactelor sau. pâna-i aproba publicarea. -Aprecierea aplicabilita?ii clinice a eviden?ii. diferen?ele dintre rezultate . Facultatea de Medicina a Univesita?ii Alberta. centralizata poate constitui un impediment major în MBD. le apreciaza validitatea. de câtre cei mai mari speciali?ti în materie. în re?etele de lucru. luate se parat. într-un limbaj clar ?i pe în?eles. contradictorii. coherente. a eviden?ii. în "Introducere în medicina bazata pe dovezi" (Introduction to Evidence-Based Medicine[29] ofera câteva "re?ete" care. împreuna cu grupul de lucru MBD (engleza Evi dence-Based Working Group) al Universita?ii din North Carolina . publica?ii anterioare. evaluarea de eviden?a[27][28]. comandarea unei infinita?i de examene de laborator în speran?a ca va apare un rezu ltat pozitiv). [modificare]Fi?a medicala (dosarul medical) Este unul din instrumentele principale ale clinicianului. speciali?ti în informatica medicala ?i-n diferitele r amuri de specialitate studiaza ?i recenzeaza articolele aparute. de lipsa de certitudine. -De adunat. etiologie[24]. Revistele medicale se întrec între ele prin exclusivitatea. -De pus numai întrebari relevante. concentrate pe subiect. luate împreuna. date heredo-colaterale. Cum poate clinicianul sa ajunga l a concluzia corecta? În marile centre universitare. etiologie[22]. etc . Toate aceste date. secrete . Pacientul nu are voie sa fie o "apari?ie spontana" în fa?a medicului. profesionale. la care pacientul poate sa raspunda. intercalate în îndreptare. ma lforma?ii. dinamica rezultatelor analizelor de laborator efectuate de-a lungul anilor. Practica medicinii bazate pe eviden?a cuprinde urmatoarele componente: -Identificarea problemei sau a zonei de dubiu. Prestigiosul jurnal medica l JAMA (The Journal of the American Medical Association). ca met oda permanenta de gândire ?i practica ne transfera pe terenul nou al MBD.Centrul de Eviden?a a Sanata?ii au publicat în anii 90' o serie de ghiduri pentru literatura medicala ("Users' Guides to the Medical Liter ature")[18][19] specializate în diagnostic[20][21] . profesionalismului limitat al autorilor. fishing-ul. Greutatea de a formula o întrebare clinica p recisa. fiecare ne pare logica ?i elementara. de conspectat ?i de notat activitatea pentru a o folosi în viitor. -Aprecierea importan?ei clinice a faptelor. Acea sta verificare ia în considera?ie renumele autorilor. de evitat pescuitul. algoritmi. prognoza[23].

medicina bazata pe dovezi pretinde sigurarea unor conducte l argi de informa?ie. în func?ie de caz. folosirea în?eleapta a resurselor . clare ?i complete. etc.în cadrul unei organiza?ii eficiente. Unul din rezultatele benefice imediate ale unei fi?e medicale unificate va fi de pistarea prompta ?i posibila dispari?ie a unor boli legate de vechea birocra?ie a sistemului medical. "MEDILINE") ?i la cen tre de informatica Motor de epidemiologie ?i boli transmisibile). Folosirea în?eleapta a acestor instrumente duce la cre?terea calita?ii serviciului medical acordat atât de câtre medicul care apar?ine unei organiza?ii medicale largi cât ?i de câtre medicul au tonom. accesul liber la literatura de specialitate internetica ("PubMed". spre exemplu. economice. pâna la nivelele cele mai înalte.. în cabinetul propriu. [modificare]Note <*> Sindromul Münchausen[30] descrie o maladie psihica care se exprima prin depend en?a pecientului în special. izolat la periferie. cadrului medical competent. controlul de calitate .sau. posibilitatea de consult (GIDEON extemporaneu cu al?i speciali?ti. "în direct" ( on-line). debordând de foi ?i f ormulare scrise indescifrabil sunt de o folosin?a limitata la fa?a locului ?i total nefolositoare la distan?a . Calculatorul racordat la o re?ea cât mai larga. aprobarea . raportul cost-eficien?a.cum este cazul . medicamente (prescrierea unor anumite antibiotice trebuie condi?ionata de teste de laborator relevante ?i de aprobarea unui specia list în boli infec?ioase). sugerare de algoritmi relevan?i.trebue sa poata fi prezentate la nevoie. calitatea ?i facilitatea de abordare a instrumentelor din dotarea c linicianului. ele limitând ?i cantitatea. a apelarii la interventii chirurgicale obstetrice la anumite popula?ii. rspectiv. etc. cu un depozit informatic mare ?i bine între?inut a devenit instrument ul cel mai important pe masa medicului. sindromul Münchausen by proxy<**>. îndrumare.unor analize .?i apar?inând de drept ?i exclusiv pacientului sau tutorelui sau . controlul de calitate prin ceerea de criterii pentru urmarirea ?i aprecierea fi?elor medicale. pentru ca medicii care se plaseaza la poalele curbei gausice sa poata fi trime?i la cursuri de specializare. refuzul de a aproba . studierea curbelor de distribu?ie a folosirii anlizelor de laborator. cladita pe criterii ?tiin?ifice. Fondurile afectate serviciilor medicale. a prescrierii de medicamente. sindromul Ulise<***>. în toata lumea ?i la toate nivelele sunt limitate.de hospitalizare cu scopul de a ob?ine aten?ia ?i asisten? . într-un timp minim. Institu?iile pentru acordare de asisten?a medicala trebue sa-?i creeze grupe de speciali?ti cu misiunea de a acorda asisten?a imediata medicului de prima linie. pacientei .inclusiv bugetare . controla?i ?i indruma?i mai intensiv. [modificare]Organizarea sanitara. hospitalizari. ca: si ndromul Münchausen<*>. Un element important al medicinei bazate pe dovezi este raportul cost-eficien?a. Dosarele prafuite din arhivele unui spital sau policlinici. etc.

<***> Sindromul Ulise[32] descrie efectele unor investiga?ii medicale intensive ?i prelungite venite ca urmare a unui rezultat de laborator fals-pozitiv sau interpretat gre?it cu ocaz ia unor analize de rutina. cale de 1-2 saptamâni.la spitale diferite.a personalului medical. fara implicarea parintelui alienat ?i prin excluderea acestuia. Acest fenomen apare indiferent de sexul alienatorului (daca este mam a sau tata). Articol principal: Sindromul Münchausen. prin auto-injectarea de substante nocive. de vârsta . Pacientul va prefera sa induca personalul consultant ?i administ rativ în eroare prin furnizate de date personale. acest drum a durat 10 ani! Articol principal: Sindromul Ulise. Ulise porne?te spre casa. Celalalt parinte este vorbit de rau în fa?a copilului de catre alienator. alienarea înseamna ca prin gânduri. În general. [modificare]Referin?e Fi?ier:RichardAGardner. ac?iuni ?i maniere verbale sau non-verb ale un copil este abuzat emo?ional. Datorita unor aventuri fatidice. prin simularea unor boli. scopul alienarii este câ?tigarea custodiei sau pastrarea custodiei copil ului de catre parintele alienator. Invingato r în Razboiul troian. simptomatologie. Gardner este cel care a avansat pentru prima data expresia de "sindro m de alienare parentala" Sindromul alienarii parinte?ti (sau Sindromul alienarii parentale) este defini?i a propusa de profesorul american de psihiatrie Richard A.2003) cu privire la activitatea de den igrare sistematica a unui parinte de catre celalalt parinte. Numele sindromului aminte?te antica epopee mitologica greaca Odiseea. prin înghi?irea de medicamente contra-indicate ?i-n cantita?i periclitante. Articol principal: Sindromul Münchausen. etc. sau o pers oana aflata în grija sa ?i care prezinta afec?iuni grave provocate sau simulate. cu inten?ia alienarii (înstrainarii) copilului de cela lalt parinte. Internarile repetate se ob?in . în timpul garzilo r aglomerate. Gardner (1931 .jpg Richard A. eronate. ades ea. pentru a-l determina sa creada ca celalalt parinte este un du?man sau pentru a-i sugera ostilitatea sau inferioritatea acestuia. vizitele copilului la parintele alienat sun t restric?ionate sau alienatorul încearca sa controleze activita?ile pe care copilul le va face atunci când se va afl a cu celalalt parinte. mutilari.de regula . letale. Activitatea cu s copul de înstrainare se poate extinde asupra familiei parintelui alienat. îndoctrinat (i se "spala creierul"). Fenomenul alienarii parentale este o forma de abuz emo?ional asupra copiilor în fa ?a careia ace?tia nu se pot apara. antecedente. Concret.. în condi?iile de naviga re de atunci. precum ?i a prietenilor ?i apropia?ilor sai . spre Itaca. <**> Sindromul Münchausen by proxy[31] difera de cel anterior prin faptul ca instr umentul prin care mama sau adultul afectat ob?ine aten?ia medicala este propriul copil. prin infestarea voluntara a unor pl agi existente sau provocate. etc.

Cuprins [ascunde] 1 Documentarea teoretica 2 Manifestari 3 Cauze 4 Simptome primare 5 Sindromul alienarii parentale. Australia ?i Europa [4] [5] [modificare]Manifestari Parintele obsedat de alienare are de obicei o cauza: alierea copilului de partea sa astfel încât sa lupte împreuna într-o campanie de distrugere a rela?iei cu celalalt parinte. De?i catalogarea fenomenului de alienare a unui copil de catre parinte drept sindrom sau tulburare este înca controversata. Este vorba d e un proces care cere timp. Simplul vorbit sau vederea celuilalt par inte este o amintire a trecutului ?i declan?eaza sentimentul de ura. Acest proces începe de multe ori înca dinaintea finalizarii di vor?ului. sunt complet neajutora?i pe ntru a vedea ce li se întâmpla ?i pentru a se apara. PAS a fost acceptat de mul?i profesioni?ti ?i de multe instan?e din SUA. . Problemele apar atu nci când aceste sentimente nu se vindeca. violat în?elat sau ruinat financiar de catre celalalt parinte. Sindromul de alienare este înca controversat [3] ca diagnostic psihiatric de?i un fenomen de alienare este cv asirecunoscut. Canada. mai ales cei afla?i la vârste mici. Walsh ?i J . S-ar putea ca motivele ini?iale ale acestei stari de furie sa fie justificate. [modificare]Simptome primare campania de denigrare. modelul a fost dezvoltat de catre M. ci devin ?i mai intense. absurde despre motivele denigrarii. Respectivul parinte poate sa fi fost abuzat verbal sau fizic. [modificare]Cauze Parintele obsedat este nervos ?i se simte tradat de catre celalalt parinte. Sunt prin?i într-o capcana din care nu pot ie?i sau nu se pot vindeca. Bone [1] pentru ca Douglas Darnall sa îl dezvolte prin identificare a trei tipuri de alienatori [2 ].M. lipsa de ambivalen?a. forma de abuz emo?ional 6 Caracteristicile parin?ilor alienatori 7 Grupul de suport al alienatorului 8 Sindromul Stockholm în cazul în cazul copiilor aliena?i parental 9 Tratament ?i prevenire 10 Recunoa?tere de catre justi?ia româna 11 Recunoa?tere în legisla?ia româneasca[10] 12 Cauze CEDO care recunosc PAS 13 Recunoa?terea PAS de catre organele judiciare ale altor state 14 Cazuri celebre 15 Vezi ?i 16 Legaturi externe 17 Referin?e [modificare]Documentarea teoretica În urma lansarii de catre Gardner. iar copiii.(bunicii copilului pot fi alienatori foarte înver?una?i) sau nivelul de educa?ie a l alienatorului. explica?iile vagi.

prezentarea unor scenarii preluate de la parintele alienator. supra-protec?ia copilului. Încearca sa restric?ioneze accesul copilului la celalalt parinte. copilul le va imita comportamentul ?i va ajunge sa repete ca un papagal argumentele rostite de pari ntele obsedat ?i nu î?i va exprima propriile sentimente fa?a de experien?ele traite cu celalalt parinte. Încearca sa ob?ina hotarâri judecatore?ti care sa blocheze accesul celuilalt parinte la copil. per soane care le împarta?esc credin?a ca ei sunt de fapt ni?te victime ale celuilalt parinte ?i ale sistemulu i. Se considera victime ale celuilalt parinte ?i de aceea li se pare ca este justif icat tot ceea ce fac pentru a-?i apara legatura exclusiva cu copil. lipsa sentimentelor de culpa pentru denigrarea ?i îndepartarea unui parinte. parintele alienator retrage afec?iunea datorata copilului atunci când acesta nu pa rticipa la campania de denigrare. Nu vor dori sa citeasca documentele legale care emit decizii împotriva convingeril or lor sau le vor interpreta abuziv cu scopul de a pedepsi pe celalalt parinte (fostul so? / fosta so?ie). . forma de abuz emo?ional Sindromul alienarii parentale este considerat o forma de abuz emo?ional deoarece rezultatul sau este privarea copilului de o rela?ie afectuoasa cu unul dintre parin?i. tensionat. Ace?ti sus?inatori apar pe post de martori în timpul proceselor. acesta e facut sa creada ca orice contact cu celalalt parinte este periculos. de? i ei nu au avut vreo experien?a negativa cu privire la celalalt parinte. parintele alienator condi?ioneaza copilul. Va percepe ca du?man pe orice persoana care încearca sa îi convinga de contrariul co nvingerilor cu privire la parintele obsedat. responsabilizarea prematura a copilului. [modificare]Caracteristicile parin?ilor alienatori Caracteristicile parin?ilor obseda?i cu privire la alienarea copilului fa?a de c elalalt parinte: Sunt obseda?i de distrugerea rela?iei copilului cu celalalt parinte.fenomenul de gânditor independent suportul oferit parintelui alienator în conflict. Încearca sa reduca la minim durata ?i frecven?a interac?iunilor dintre copil ?i ce lalalt parinte. [modificare]Grupul de suport al alienatorului Adesea ei vor cauta suport la al?i membrii din familie sau din alte grupuri. parintele alienator are a?teptari nerealiste de la copil. Riscul este ca acesta sa devina confuz. Cauta sa induca în copiii propria lor credin?a ?i personalitate în legatura cu celal alt parinte. frustrat. Batalia devine una de tipul noi contra lor . animozitatea fa?a de prietenii ?i familia extinsa a parintelui înstrainat. sa aduca acestuia false acuza?ii de abuz. acestuia i se pretinde sa memoreze o ma re varietate de neajunsuri suferite din partea parintelui. îi ofera îngrijire în func?ie de comportame ntul pe care îl pretinde. nu este firesc sa se p retinda unui copil sa coopereze la campania de denigrare contra celuilalt parinte. [modificare]Sindromul alienarii parentale. Creeaza anxietate copilului ?i accentueaza dependen?a acestuia de parintele ali enator. Aceste decizii ar confirma astfel faptul ca el sau ea au avut dintotdeauna dreptate.

se desp rinde concluzia ca fetele se simt vinovate sa-?i manifeste afec?iunea fa?a de tatal lor. instan?a nu se poate pronun?a în lipsa un ei evaluari psihologice daca pârâta ?i deci minora sufera în mod real de aceasta afec?iune deoarece legea nu permite..[modificare]Sindromul Stockholm în cazul în cazul copiilor aliena?i parental Sindromul Stockholm se întâlne?te deseori în cazul copiilor aliena?i parental de catre parintele cu care locuiesc. se straduiesc din rasputeri sa ascunda aceste sentimente pentru a nu-?i rani mama. [modificare]Recunoa?tere de catre justi?ia româna De?i acest sindrom este mai pu?in cunoscut exista câteva decizii judecatore?ti ale instan?elor române sau ale CEDO care au recunoscut fenomenul alienarii parentale: "S-a afirmat de catre reclamant ca opozi?ia constanta a mamei pârâte la existen?a le gaturilor personale dintre el ?i minora constituie un comportament tipic pentru 'sindromul alienarii parinte?ti'. din teama de violenta sau. rela?iile s-au îmbun ata?it. în mod indirect. întrucât acesta a fost rau cu mama [.03. acesta din urma manifesta o oarecare retic en?a fa?a de tatal lui la începutul întâlnirilor. Singurul lucru pe care instan?a îl poate face este acela de a constata ca din probele administrate rezulta ca pârâta are un astfel de compor tament. pe care o considera victima în rela?ia cu tatal lor. Sindromul Stockholm este recunoscut în legisla?ia româneasca secundar a." Sentin?a Civila nr. contribuind la accentuarea separarii celor d oua fetite de tatal lor.. cu riscul de a o face ireversibila [. [. Copiii încep în a se identifica cu parintele alienator datorita unui meca nism defensiv. 2969 din 21. România). în cazul copiilor de vârste mici. atitudinea de reticen?a a copilului era rezultatul inf luen?ei mamei care.. Judecatoria Bra?ov[8]. copilul refuza sa petreaca o saptamâna întreaga cu tatal sau.2008." (CEDO. Dupa un alt raport stabilit d e aceea?i psihologi ?i depus de catre reclamant. 9267/197/2006. iar pârâta a refuzat sa se prezinte pe sine ?i copilul.] De?i fetele declara sincer ca î?i iubesc tatal. începând cu anul 2011[7] [modificare]Tratament ?i prevenire Se recomanda ca o data ce simptomele sunt identificate (cu cât mai devreme cu atât m ai bine) sa se propuna activita?i ?i sprijin din partea psihologilor pentru a preveni instalar ea definitiva a sindromului. "Dupa un raport fara data. Cauza Lafargue vs.. se observa ca modul în care mama a gestionat situa?ia pâna în prezent con travine fundamental interesului superior al copilului. "În realitate. furnizat de catre Guvern ?i stabilit de catre psiholo gii care au participat la întâlnirile reclamantului cu copilul sau. Aceasta caracterizare fiind una de specialitate. Totu?i.. din teama de a pierde parintele d e care s-au ata?at emo?ional [6]. îi precizase la început ca îi este interzis sa se bucure de prezen?a tatalui sau. dosar NR. dar de fiecare data.] obliga?ia d e a facilita men?inerea ?i .. cu ajutorul jocurilor.] Din discu?ia purtata cu cele doua minore.

Cehia (peti?ia numarul: 1633/05.] încearca sa elimine orice urma de dorin?a de a locui cu tatal sau. Cehia (peti?ia numarul: 14044/05. Warshak ." [modificare]Cauze CEDO care recunosc PAS Cauza Koudelka vs. Documentul original este disponibil în limba engleza ?i ca traducere în limba româna. [modificare]Cazuri celebre Cazul David Bryan Cazul R. [.. de com unitate ?i de prieteni. precum ?i alte ac?iuni cu efect similar. începând cu anul 2011[11] Fenomenul alienarii parinte?ti este recunoscut prin defini?ia data de catre lege a Legea nr. sunt doar câteva exemple de obliga?ii pozitive pe care mama nu le-a respectat.impunerea izolarii persoanei de familie. dar ?i cu bunic ii paterni. 365 din 30 mai 2012: "violen?a sociala .R. punând copii într-o si tua?ie intolerabila ?i transferând asupra acestora o responsabilitate dispropor?ionata fa?a de vârsta lor. privare inten?ionata de acces la informa?ie. exprimându?i loialitatea fa?a de mama care se straduie?te sa faca tot ce e mai bun fara a putea da un minim exem plu de ce considera feti?a ca este mai bun. (copil scos ilegal din ?ara) Cazul U. 217/22 mai 2003 (*republicata*) pentru prevenirea ?i combaterea violen?ei în familie*) public ata în MO nr.. Descarca?i aceasta carte în format PDF (varianta din ianuarie 2011) Opis de documente în limba româna ?i engleza . inclusiv în locuin?a familiala. (instan?a de apel a reîncredin?at tatalui copii în baza observarii fenomenu lui de alienare parinteasca la mama) Cazul lui Razvan (copil scos ilegal din ?ara) [modificare]Vezi ?i Sindromul Stockholm Sindromul copilului scuturat Sindromul Münchausen prin transfer Asocia?ia TATA Abuzul asupra copiilor [modificare]Legaturi externe Sindromul alienarii parinte?ti (Carte libera despre PAS. cea mai buna resursa di n limba româna." [9] [modificare]Recunoa?tere în legisla?ia româneasca[10] Sindromul Stockholm (care reprezinta reflexia asupra copilului a fenomenului de alienare parinteasca) este recunoscut ca atare în legisla?ia româneasca secundara. decizia din 18 aprilie 2007) link [modificare]Recunoa?terea PAS de catre organele judiciare ale altor state Un document deosebit de interesant (tradus în limba româna) este reprezentat de inde xul de ?i citari legale ale fenomenului de alienare parinteasca. decizia din 20 iulie 2006) l ink Cauza Zavrel vs. preluat de pe situl Dr.dezvoltarea unor rela?ii de familie armonioase cu ambii parin?i. impunerea izolarii prin deten?i e. interzicerea frecventarii institu?iei de înva?amânt...] cele doua fetite [.

parentalalienation. Morbiditatea estimata printre copiii cu SBS variaza de la 15% la 38%. Drd. precum ?i Dr. afectare motorie (de exemplu.2 Problemele sarcinei 11.3 For?a 12 Alte referin?e: 13 Vezi ?i 14 Legaturi externe în limba româna 15 Notele de subsol 16 Alte lecturi 17 Legaturi externe [modificare]Semne ?i simptome . mediana f iind de 20% .articol în limba româna scri s de Psih. [6] Consecin?ele nefatale ale SBS includ grade diferite de afectare vi zuala (inclusiv orbire). Guthkelch Norman . [necesita cit are] Cuprins [ascunde] 1 Semne ?i simptome 2 Mecanism 3 Prevenirea 4 Diagnosticarea 5 Tratament 6 Pronostic 7 Inciden?a 8 Factori de risc 9 Istoric 10 Probleme juridice 11 Controverse ?i ipoteze alternative 11.ro de c atre Mirela Dadacu? A Kidnapped Mind. Warshak) Recunoa?terea PAS de catre justi?ia americana Recunoa?terea PAS de catre justi?ia româna Referin?e la PAS http://www. ducând la handicap pen tru tot restul vie?ii copilului. Armand Veleanovici Articol 'Impactul divor?ului asupra copiilor' publicat pe situl Jurnalul.radiolog. bazat pe o teori e ?i o mare varietate de condi?ii de catre Dr. enciclopedia libera Sindromul bebelu?ului scuturat (SBS) este o forma de abuz fizic asupra copilului care are loc atunci când un agresor violent agita un bebelu? sau copil prin crearea unui tip de mi?care brus ca provocându-i acestuia leziuni prin accelerare-decelerare. [3] [4] [5] SBS poate fi fatal ?i poate cauza leziuni cerebrale severe. John Caffey . [1] De obicei nu exista nici o dovada vizibila exte rna a traumei. paralizie cerebrala) ?i tulburari cognitive. book by Pamela Richardon Ex. Gardner Web-Site (stocat pe situl Dr.forma subtila de abuz emo?ional".25%.1 Deficit de vitamina C 11.neurochiru rg.paawareness. [2] [sursa nu confirma] Conceptul de SBS a fost ini?ial descris la începutul anilor 1970.Alienarea Parentala . [2] Pâna la jumatate din decesele legate de abuzul asupra copilului sunt raportate ca fi ind datorate sindromului bebelu?ului scuturat.com http://www.org/ Categorii: Pagini cu legaturi invalide catre fisiereSindroamePsihologie socialaD reptul familiSindromul copilului scuturat De la Wikipedia.

[3] [14] [modificare]Mecanism SBS rezulta ca urmare accelerarii ?i rotirii bru?te a capului. [2] [modificare]Prevenirea Prevenirea este similara cu prevenirea abuzului copilului în general: Parin?ii încep atori. care sunt în mare parte for?e liniare. lipsa poftei de mâncare. care variaza de la simptome u?oare pâna la simptome severe [2]. Un studiu recent a constatat ca prevalen?a de hemoragii retiniene în traumatismul cranian abuziv a fo st de 78%. o cre?tere a marimii capului. Tipul de rani cauzate de scuturare nu sunt de obicei cauzate de caderi ?i impactul din jocul normal. Hipoxia ?i endemul cerebral. apare frecvent la SBS. fracturi. [11][12] [13] Dr. asociate cu SBS. [10] Fracturi ale vertebrelor.3% la copii ce prezentau traumatism cranian ne-abusiv. [7] Leziuni asociate cu S BS includ: hemoragia retiniana. [8] Aceste semne sun t în prezent acceptate ca markeri de abuz de tip SBS asupra copiilor. de asemenea. care poate cre?te presiunea intracraniana ?i daune ale delicatului ?esut cerebral. care nu pot fi explicate prin traume accidentale sau de alte condi?ii medicale.[15]. varsaturi. bonele ?i îngrijitorii neexperimenta?i pot fi avertiza?i cu privire la pericolele legate de scuturarea sugarilor. nu exista semne exterioare vizi bile. [7] Alte manifestari ale SBS sunt leziunile axonal e difuze. lipsa de concentrare. Apro ximativ trei sferturi dintre cazuri implica hemoragii retiniene.[2] ?i nu exista stabilit . letargie. SBS este înso?it de o varietate de simptome. Un copil care plânge ?i este agitat reprezinta în general o cauza comuna declan?atoare de frustrare ?i care poate genera violen?a celor care îi au pe copii în grija. modificari de respira?ie ?i dilatare pupilara. Mi?carea de rota? ie este deosebit de daunatoare ?i ar putea sa duca la apari?ia SBS. ?i de doar 5. sângerare între suprafa?a cerebrala ?i dura mater. [2] Unii exper?i ofera strategii parin?ilor sa f aca fa?a propriilor lor frustrari. izolare. Medicii suspecteaza puternic scuturatul ca ?i cauza de leziuni atunci când un copil mic copil se prezinta cu hemoragie retiniana. con?tien?i fiind de cauza leziunilor. [15] energia necesara pentru a provoca SBS este foarte violenta ?i ar fi în mod clar de recunoscuta de catre un observator e xtern ca fiind periculoasa ?i poten?ial mortala. în special a articula?iei genunchiului". De obicei. John Caffey descrie în acela?i context avulsia unor mici fragmente osoase atât proximal cât ?i distal în jurul unor articula?ii. leziuni ale ?esut urilor moi sau hematom subdural. fracturi multiple ale oaselor lungi ?i hematomul subdural. ori cei responsabili cu cre ?terea copilului pot min?i. coastelor pot fi. Nu exista nici un simptom unic care sa defineasca SBS. [modificare]Diagnosticarea SBS poate fi gre?it diagnosticat sau nediagnosticat. oaselor lungi. [9] Victimele SBS se pot pr ezenta cu iritabilitate. fontanela bomb ata sau u?or tensionata. [7] .hematom subdural (sageata).

hidrocefalie. ?i edem papilar. care rezulta de exemplu din probl eme financiare. [2] [sursa nu confirma] SBS apare de obi cei la copii sub vârsta de doi ani. sindromul mor?ii subite a sugarului (SMSS) sa u "moartea în pat". [2] [sursa nu confirma ] În 2001. [7] Examinarea de catre un oftal molog cu experien?a este adesea critica în diagnosticarea SBS. o treime supravie?uiesc[18] cu traume neurologice majore ?i doar o treime supravie?uiesc în stare de sanatate buna[18]. sunt al?i factori de risc pentru agresiune ?i pentru impulsivitatea îngrijitorilor.nici un set de simptome care sa indice aceasta. [7] [modificare]Tratament Tratamentul implica monitorizarea presiunii intracraniene ?i evacuarea lichidulu i cefalorahidian. de multe ori au a?teptari ne realiste de la copil ?i pot prezenta fenomentul de "inversare a rolurilor". [modificare]Inciden?a Copiii mici sunt la mare risc. dar pot aparea ?i la cei de pâna la vârsta de cinci ani. [2] Condi?ii care pot înso?i SBS includ: fracturi o trauma la nivelul coloanei vertebr ale cervicale. o istorie anterioara de abuz asupra copilului este o constatar e comuna în cazurile de SBS. [2] [sursa nu confirma] [modificare]Istoric . [2] De?i a fost specul at anterior ca SBS a fost un eveniment izolat. paralizie cerebrala ?i tulburari vizuale[15]. dovezile de rani la cap anterioare. dar SB S nu poate fi exclus la copii care se prezinta cu hidrocefalie. în special pentru abuzul care provoaca SBS. drenarea acestuia[7 ]. [7] Statisticile arata ca o treime[18]din ace? ti pacien?i mor. [2] Abuzul de substan?e ?i stresul emo?ional. 903.000 copii au suferit de SBS ?i mai mult de 1300 au murit din aceasta cauza. hemoragie cerebrala sau atrofie cerebrala. [16] Nici o condi?ie alternativa nu imita toate simptomele de SBS exact. [modificare]Pronostic Pronosticul depinde de severitate ?i poate varia de la recuperarea totala la inv aliditate severa sau la moarte în cazul în care trauma este severa. [2] [sursa nu confi rma] Atât barba?ii ?i femeile pot provoca SBS. [7] [modificare]Factori de risc Îngrijitorii care au poten?ialul de a deveni abuzivi. tulburari de izolare sau boli infec?ioase ca meningita ?i tulburari metabolice. hemoragie retiniana. dar abuzatorii sunt mai des de sex masculin. dizabilita?i în vorbire. formele particulare de hemoragii oculare fii nd destul de caracteristice. cum ar fi sângerari intracraniene mai vechi sunt înca prezente. având în ve dere diferen?a mare în dimensiune între copilul mic ?i un adult. daca presiunea este ridicata iar daca un hematom intracranian este prezent. Cele mai frecvente afec?iuni neurologice sunt dizabilita?i de înva?are. [17] [15] Computerul tomograf (CT) ?i imagistica prin rezonan?a magnetica nucleara (RMN) sunt folosite pentru a diagno stica leziunile cerebrale. hidrocefalie. doresc copilul doar pentru ca aceasta sa îi îndeplineasca anumite nevoi psihice. [2] Într-un procent estimat de 33-40% din cazuri. convulsii .

conceptul de SBS ?i termenul de "sindromul copilului scuturat brusc" a fo st introdus de Dr. hematom subdural. în 2005. s-au pronun?at condamnari. scoasa din uz de Apple. Un experiment biomecanic.[2] [sursa nu confirma] În 1971. [20] [modificare]Controverse ?i ipoteze alternative [modificare]Deficit de vitamina C Unii autori au sugerat ca anumite cazuri suspecte de sindromul copilului scutura t pot rezulta din deficit de vitamina C. la omor prin impruden?a. dar a respins un caz ?i a schimbat o sentin?a de la crima. SBS. procesul de na?tere. o sentin?a a fost redusa iar pentru doua. Curtea a confirmat conceptul clinic de SBS. p rematuritatea ?i deficien?ele nutri?ionale imita. a demonstrat ca "scutura rea for?ata poate rani grav sau ucide un copil. care permitea utilizatorului sa agite telefonul pâna când o . Guthkelch propune SBS ca o cauza a hemoragiei subdurale la sugari. John Caffey. Instan?a a constatat ca triada clasica de hemoragii retiniene. [modificare]For?a Au existat controverse în ceea ce prive?te for?a necesara pentru a produce leziuni cerebrale observate în sindromul bebelu?ului scuturat.În 1946. O ex plica?ie detaliata a calculelor au fost furnizate în articolul "Scrisoare catre editori". [21] [22] O consemnare a acestei ipoteze în revista Pediatrics International " Din informa?iile disponibile în literatura de specialitate. [28] BBC a realizat un documentar în 3 par?i care se refera la argumente pentru ?i împotr iva diagnosticul de SBS. [modificare]Probleme juridice În iulie 2005. acest lucru datorându-se în primul rând leziunilor de coloana cervica la ?i nu hematoamelor subdurale. publicat în februarie 2006 în Jurnal ul Interna?ional de Criminologie. [29] [30] [31] [modificare]Alte referin?e: Baby Shaker . de asemenea.[1 9] Termenii "traumatism ne-accidental" cu prescurtarea englezeasca "NAI" (de la "no n-accidental injury") ?i "traumatism cranian abuziv" au fost sugerate în loc de "SBS". encefalopatie acuta nu reprezinta un diag nostic sigur de SBS ?i ca istoria clinica este.O aplica?ie. Pentru un cap de copil supus unor niveluri crescute de accelera?ie gravita?iona la (G).[24] [25] [26] [27]. [2] [sursa nu confirma] Dezvoltarea tomografiei computerizate ?i a r ezonan?ei magnetice au îmubata?it mult posibilita?ile de diagnosticare a sindromului. nu au existat dovezi convingatoare pentru a concluzi ona ca deficitul de vitamina C poate fi considerat a fi o cauza care sa mimeze sindromul bebelu?ului scuturat. Curtea de Apel a Regatului Unit a înregistrat patru procese pe baza d e SBS: la un caz s-a renun?at. inclusiv hemoragii retiniene ?i hemoragii intracraniene. importanta în stabilirea sentin?ei. for?ele de pe gâtul copilului depa?esc cu mult limitele de rezisten?a structurala ale coloanei cervicale. " [23] [modificare]Problemele sarcinei Patologia gesta?ionala care afecteaza atât mama cât ?i fatul. de asemenea. [7] Termenul descrie un set de vagi simptome gasite fara o urma externa de trau matism.

enciclopedia libera Acest articol a fost nominalizat pentru primirea statutului de articol de calita te.sfatulmedicului. Anafilaxia este indusa de eliberarea de proteine din anumite tipuri de leucocite . uneori în combina?ie cu alte medicamente.ro/Traumatism-craniocerebral/sindromul-copilului-scut urat_286 http://www. împotriva ?i f??a??? phylaxis. Aceste proteine sunt substan?e care pot declan?a sau agrava o reac?ie alergica. inflama?ia gâtului ?i hipotensiune.ro/Sindromul-bebelusului-zgaltait. Se observa o cre?tere a inciden?ei acestei boli. boa la este cauzata de mu?caturi de insecte. În mod obi?nuit. precizate printr-o serie de criterii. Daca subiectul articolului va este familiar va invitam sa evalua?i calitatea exp unerii ?i sa va exprima?i obiec?iile ?i sugestiile de îmbunata?ire.ro/dictionar-medical/sindromul-copilului-scuturat_724 7 http://www.html Anafilaxie De la Wikipedia.[1] Simptomele tipice ale anafilaxiei includ prurit.05 2% din popula?ia mondiala sufera de anafilaxie la un moment dat d e-a lungul vie?ii. Ca tratament primar.lumeapiticilor. Aproximativ 0. ICD-10 T78. fie de o alta cauza fara legatura cu sistemul imunitar.0 DiseasesDB 29153 MedlinePlus 000844 eMedicine med/128 MeSH D000707 modifica Anafilaxia este o reac?ie alergica severa care survine brusc ?i poate cauza moar tea.sfatulmedicului. Anafilaxia est e diagnosticata pe baza simptomelor ?i semnelor prezentate de pacient. Vede?i: Indica?ii! Anafilaxie Clasificare ?i resurse externe Angioedemul fe?ei face ca baiatul sa nu-?i poata deschide ochii. Reac?ia se dato reaza expunerii la alergeni. Pentru aceasta con?inutul ?i forma articolului trebuie sa se ridice la cele mai înalte standarde.imagine animata a unui copil de pe ecran murea. de alimente ?i medicamente.suntmamica. se prescriu injec?ii cu epinefrina.ro/?aid=2052&caption=Sindromul_copilului_scuturat http://www.2 ICD-9 995. Termenul provine din cuvintele grece?ti ??? ana. [modificare]Vezi ?i Sindromul alienarii parinte?ti Sindromul Stockholm Sindromul copilului scuturat Sindromul Münchausen prin transfer [modificare]Legaturi externe în limba româna http://www. .sfatulmedicului. protec?ie . Eliberarea acestora poate fi i ndusa fie de o reac?ie a sistemului imunitar.ro/galerii-foto/sindromul-copilului-scuturat_621 http://www.

2 Tratament adjuvant 6.[4] Organele cel mai des afectate sunt: pielea (80 90%). inima ?i vasele sangvine (10 45%) ?i sistemul nervos central (10 15%). sunt afectate cel pu?in doua dintre aceste sisteme.Cuprins [ascunde] 1 Semne ?i simptome 1. st omacul ?i intestinele (30 45%).2 Testele de alergie 4.1 Mecanisme imunologice 3. anafilaxia produce numeroase simptome diferite în decurs de câteva minut e sau ore. în ro?irea fe?ei sau a pielii (eritem).4 Altele 2 Cauze 2. pie lea poate primi o colora?ie albastra (cianoza) datorita insuficien?ei de oxigen.4 Factori de risc 3 Mecanisme 3.3 Veninul 2. În mod tipic.[8] [modificare]Aparatul respirator .3 Pregatirea contra ?ocurilor viitoare 7 Perspectiva 8 Statistici 9 Istoric 10 Cercetare 11 Referin?e [modificare]Semne ?i simptome Semne si simptome ale anafilaxiei.[8] De asemenea. senza?ia de mâncarime poate fi înlocuita cu senza?ia de arsura.3 Sistemul cardiovascular 1.[6] În cazul persoanelor care prezinta inflama?ii ale ?esu tului subcutanat (angioedem).2 Aparatul respirator 1.[2][3] Simptomele apar în medie dupa 5-30 de minute în cazul în care alergenul patrunde în corp direct în fluxul sangvin (pe cale intravenoasa) ?i dupa aproximativ 2 ore daca sunt provocate de un aliment ingera t de catre pacient.[3] De regula .[5] [modificare]Pielea Urticarie si eritem la nivelul spatelui unei persoane cu anafilaxie Simptomele tipice includ erup?ia pe piele a unor ba?icu?e (urticarie).3 Diagnosticul diferen?ial 5 Preven?ie 6 Tratament 6.[7] Alte simptome includ rinoree ?i inflamarea membranei m ucoase care captu?e?te suprafa?a globului ocular ?i fa?a interna a pleoapelor (conjunctiva). mâncarime. sau inflamarea buzelor.1 Pielea 1. plamânii ?i caile respiratorii (70%).2 Mecanisme non-imunologice 4 Diagnosticare 4.[4] Pâna la 20% din ca zuri prezinta inflama?ii ale limbii sau ale gâtului.2 Medicamentele 2.1 Epinefrina 6.1 Clasificare 4.1 Alimenta?ia 2.

[5] Printre cauzele mai pu?in obi?nuite se numara factorii fizici. latexul.[4] Daca anafilaxia se produ . [9] Rareori. sau de unele alimente sau medicamente.[6][8] Dilatarea vaselor sangvine din creier pot cauza dureri de cap. tensiunea arteriala f oarte scazuta poate fi singurul simptom al anafilaxiei.[4] De asemenea.[8] Pot aparea ?i alte simptome cum ar fi ragu?eala . degluti?ia dificila sau tusea. respira?ie aspra (astmatica). ceea ce poate duce la moartea celulelor cardiace (infarct miocardic) sau la tulburarea ritmului normal al inim ii (aritmie cardiaca) sau la oprirea inimii (stop cardiac). agen?ii biologici (ca de exemplu.[11] Cel mai adesea. (Combina?ia dintre ritmul cardiac lent ?i hipotensiune este cunoscuta sub numel e de reflex Bezold Jarisch). Scaderea tensiunii arteriale poate fi cauzata de dilatarea vaselor sangvine (?oc distributiv) sau de insuficien?a ventriculara (?oc cardiogen). sperma). exerci?iile fizice sau tempera tura (prea ridicata sau prea joasa) poate declan?a apari?ia bolii. provocând eliberarea de catre anumite celule tisul are (cunoscute sub denumirea de mastocite) a unor substan?e chimice care induc reac?ia alergica.[3][5] Persoanele care sufera de boli cardiace prezinta un risc crescut de afec?iuni ale inimii induse de anafilaxie.[8] De asemenea.[5][13] Anafila xia provocata de exerci?iile fizice este adesea corelata cu ingerarea anumitor alimente.Simptomele ?i semnele respiratorii includ dispnee. diareea ?i voma. anafilaxia este provocata de veninul eliberat în urma în?epaturilor sau mu?caturilo r de insecte. aditivii alimentari (ca de exemplu. [8] 10% dintre persoanele cu anafilaxie pot suferi de rarirea ritmului cardiac ( bradicardie) înso?ita de hipotensiune. [6] Respira?ia astmatica este în mod tipic indusa de spasme musculare ale tractulu i respirator inferior (mu?chii bronhici). în?epaturile ?i mu?caturile de insecte cauzeaza boala cel mai des în rândul adul?ilor. poate aparea starea de anxietate sau senza?ia de moarte iminenta.[7] [modificare]Altele Printre simptomele gastrointestinale se numara crampele ?i durerile abdominale. incontinen?a urinara ?i dure re pelviana asemanatoare crampelor uterine.[9] Stridorul apare ca urmare a unei inflama?ii a tractului r espirator superior.[5] [modificare]Cauze Anafilaxia poate fi cauzata de reac?ia organismului fa?a de aproape orice substa n?a straina.[9] Aceasta întrerupe fluxul sangvin catre inima. Medicamentele. glutamatul de sodiu ?i coloran?i i alimentari) ?i medicamentele aplicate pe piele (medicamentele topice). sau respira?ie ?uieratoare (stridorul).[10] Persoana afectata poate avea senza?ia de ame?eala sau î?i poate pierde cuno?tin?a datorita scaderii anormale a tensiunii arteriale.[9] În timp ce accelerarea ritmului cardiac datorita h ipotensiunii este mai des întâlnita.[10][12] Alimentele provoaca apari?ia bolii cel mai ade sea în cazul copiilor ?i adolescen?ilor. schimbarile hormonale.[6] Persoana afectata poate avea senza?ia de confuzie a gândirii. care îngusteaza pasajul respirator.[4] [modificare]Sistemul cardiovascular Eliberarea histaminei de catre anumite celule cardiace poate cauza contrac?ii su bite ale arterelor coronare (spasm arterial coronarian).

80% dintre copiii cu anafilaxie la lapte sau oua ?i 20% dintre copiii cu un singur antecede nt de anafilaxie la alune pot consuma aceste alimente fara probleme. nuci. printre cauzele cel mai des întâlnite se gasesc ingestia sau contactul cu alune. protamina (prezenta în sperma) ?i medicamentele pe baza de plante. riscul de anafilaxie în viitor este mai ridicat.[1 0] Frecven?a unei reac?ii la un medicament depinde.[17] [modificare]Veninul Veninul eliberat în urma în?epaturilor sau mu?caturilor de insecte de genul albinelo r ?i viespilor (Hymenoptera) sau plo?ni?elor (Triatominae) pot cauza anafilaxie. Moartea survine în mai pu?in de 1 din 50.[15] [modificare]Alimenta?ia Numeroase alimente pot provoca anafilaxia.[4] Medicamentele de genera?ie anterioara utilizate în imagistica medicala (agen?i de contrast) au cauzat reac?ii în 1% din cazuri.000 de persoane tratat e. pe de alta parte. printre care vancomicina.[14] În 32-50% din cazuri. urmate de aspirina ?i antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS). penicilina).[10] însa unele persoane pot avea o reac?ie sev era în cazul contactului alimentului cu o anumita parte a corpului. Cu vârsta. vaccinurile.[4] Anafilaxia la penicilina cre?te riscul de reac?ie la cefalosporine.[3][18] În caz de reac?ii ante rioare la venin. chiar ?i în cazul în care alimentul respe ctiv este consumat pentru prima oara.[5] Cazurile grave apar de obicei în urma ingerarii alimentului.[17] Anafilaxia la penic ilina ?i cefalosporina se produce numai dupa formarea legaturilor cu proteinele din organism. de modul în care medicamentul ac?ioneaza în organism.000 de cazuri.[3][5] În Orientul Mijlociu.000-10. copiii pot deveni imuni la alergii. acesta ramânând în sa sub 1 la 1000. p rovoaca reac?ii în 0. pe?te.000 de persoane. morfina ?i medicamentele administrate cu scopul de a îmbunata?i calitatea radiografiilor (agen?i de contrast) provoaca ana filaxie prin distrugerea anumitor celule tisulare.[11] [modificare]Medicamentele Orice medicament poate cauza anafilaxie. Cele mai obi?nuite sunt antibioticele b eta-lactamice (ca de exemplu . lapte ?i oua. . antibioticele ?i latexul. În Asia. cauzele declan?atoare sunt anumite medicamente administrate cu scopul de a provoca paralizia (agen?i de blocare neuromusculara). Agen?ii de contact de noua genera?ie. inducând eliberarea de histamina (degranulare a mastocitelor). grâu. de frecven?a adm inistrarii acestuia ?i. susanul este un ul dintre alimentele care cauzeaza cel mai adesea aceasta boala.[16] Alte cauze obi?nuite ale anafilaxiei sunt chimioterapia. c auza este necunoscuta (anafilaxie idiopatica).[10] În cultura vestica. cu osmolaritate redusa. orezul ?i nautul provoaca deseori anafilax ia.[4] Inciden?a anafilaxiei la penicilina este de 1 la 2. pe de o parte.[3] [16] În cazul persoanelor alergice la un anumit AINS. unele legaturi real izându-se mai u?or decât altele. de obicei se poate administra un AINS diferit fara ca acesta sa provoace anafilaxie. crustacee. manifestate în afara zonei din jurul în?epaturii.[4] Anafilaxia la aspirina ?i AINS se produce în aproximati v 1 din 50.04% din cazuri.ce în timpul administrarii unei anestezii. Pâna la vârsta de 16 ani.[5][16] Unele medicamente.

sporesc scurgerea de lichid din vasele de sânge ?i inhiba ac?iunea mu?chiului cardiac.[5] Când una din urmatoarele apare la distan?a de minute sau ore de la expunerea la un alergen. cu atât riscul unei noi reac?ii este mai mic. latex ?i agen?i de contact.[1][22] Boala se datoreaza eliberarii de mediatori inflamatori ?i citocine de catre mas tocite ?i bazofile. dar poate fi indusa de degradarea acestor celule. Agen?ii care degradeaza celulel e includ mediul de contrast pentru razele X.[5][10] Potrivit unui studiu realizat pe copii cu anafilaxie. Tensiune scazuta . 6 0% dintre ace?tia au avut antecedente de boli atopice.[5][10] Cu cât perioada de timp dintre doua expuneri consecutive la un agent cauzator de anafilaxie este mai lunga. Mastocitele ?i bazofilele reac?ioneaza eliberând mediatori inflamatori cum ar fi histamina.[4] [modificare]Mecanisme Anafilaxia este o reac?ie alergica severa care survine brusc ?i afecteaza numero ase sisteme ale corpului.[21] [modificare]Factori de risc Persoanele cu boli atopice ca de exemplu. fara legatura cu o reac?ie imunitara. opioidele. Riscul nu este mai crescut în caz ul medicamentelor injectabile sau în?epaturilor. reac?ia se dator eaza unui agent care degradeaza în mod direct mastocitele ?i bazofilele. astm. este foarte probabil ca acea pe rsoana are ?oc anafilactic:[5] Afectarea pielii sau a mucoaselor plus fie dificulta?i respiratorii fie tensiune sanguina scazuta Doua sau mai multe din urmatoarele simptome:a. temperatura (prea ridicata sau prea joasa) ?i vibra? iile. Eliberarea acestora se datoreaza în mod tipic unei reac?ii imunitare.[22] [modificare]Mecanisme non-imunologice În cazul în care anafilaxia nu este cauzata de un raspuns imunitar. Combina?ia din tre IgE ?i antigen activeaza receptorii FceRI în mastocite ?i bazofile.[22] [modificare]Mecanisme imunologice În cazul în care anafilaxia este indusa de o reac?ie imunitara.[19][20] Totu?i.[13][22] [modificare]Diagnosticare Anafilaxia este diagnosticata în baza unor fapte clinice obiective. jumatate dintre persoanele care mor din cauza anafilaxiei nu au avut anterior nicio reac? ie extinsa (sistemica). eczema.[10] Persoanele cu boli datorate unui numar excesiv de mastocite în ?esuturi (mastocitoza) prezinta un ris c ridicat.[4][22] Exista ?i un mecanism imunologic independent de IgE. provocând eliberarea de histamin a ?i alte substan?e asociate în mod normal cu reac?iile alergice (degranulare). Afectarea pielii sau a mucoaselor b. însa nu se cunoa?te daca acesta se p roduce în cazul oamenilor. sau rinita alergica prez inta un risc crescut de anafilaxie indusa de alimente. Dificulta?i respiratorii c. Ace?ti mediatori stimuleaza contrac?iile mu?chilor bronhici ?i dilatarea vaselor de sânge (vasodilatare). Peste 90% dintre copiii în cazul carora anafilaxia este fatala a u astm. imunoglobulina E (Ig E) formeaza legaturi cu materialul strain care declan?eaza reac?ia alergica (antigenul).

[11 ] Testele sanguine pentru anticorpi specifici pot fi utile pentru a confirma alergiile la lapte. Ex ista teste de alergie efectuate pe piele (cum ar fi testele cu plasturi) pentru anumite mâncaruri ?i veninuri. Când o persoana le?ina pielea ei este palida ?i nu are exema.[5] Unele studii afirma ca pâna la 20% din cazuril e de anafilaxie sunt bifazice.[24] [modificare]Diagnosticul diferen?ial Poate fi uneori dificil de a distinge anafilaxia de astma.[10] A doua r eac?ie este tratata în acela?i fel ca ?i anafilaxia ini?iala.[5] Alte afec?iuni care pot avea simptome similare includ ingerarea de toxine din pe?te stricat (scombroidoza) ?i infec?iile cu anumi?i parazi?i (anisakiaza) .[11] [modificare]Clasificare Exista trei mai clasificari ale ?ocului anafilactic.[10] [modificare]Testele de alergie Testare alergiei pe piele efectuata pe bra?ul drept Testele de alergie pot ajuta la determinarea cauzei anafilaxiei unui pacient. în mod tipic ele reapar dupa 8 ore. nuci ?i pe?te. Anafilaxia are loc atunci cân d vasele sanguine se dilata în aproape tot corpul (vasodilata?ie sistemica).[5] Suferinzii de astma nu au de obicei exema sau simptome sto macale sau intestinale. [23] Atunci când simptomele reapar. Totu?i. O persoana care are un atac de panica poate avea pielea înro?ita dar nu are pete. Unii cercetatori recomanda sa nu mai f ie folosite vechile denumiri.[5] iar ele nu pot infirma diagnosticul de anafilaxie. ci este rezultatul unei leziuni directe asupra mastocitelor (degranularea mastocitelor). arahide. ceea ce produce tensiune scazuta cu cel pu?in 30% fa?a de tensiunea obi?nuita a acelei persoane sau cu 30% sub valorile normale.[3] Pseudoanafilaxia sau reac?iile anafila ctoide sunt denumiri mai vechi pentru anafilaxia care nu se datoreaza unei reac?ii alergice.[10][24] Denumirea folosita actualmente de catre Or ganiza?ia Mondiala pentru Alergie este cea de anafilaxie neimuna [24].[7] Anafil axia bifazica este diagnosticata când simptomele reapar dupa una pâna la 72 de ore chiar daca pacientul nu a mai lua t contact cu alergenul care a cauzat reac?ia ini?iala. aceste test nu sunt foarte utile daca ?ocul a fost produs de mâncare sau daca pacientul are o tensiune normala.d.[11] Formele de anafilaxie neimuna pot fi diagnosticate numai prin a analiza istoricu l pacientului sau prin a expune pacientul la un alergen care ar fi putut cauza în trecut o astfel de reac?ie.[11] Testele efectuate pe piele pot confirma alergia la penicilina. Simptome gastrointestinale Tensiune scazuta dupa expunerea la un alergen cunoscut Daca persoana a avut o reac?ie negativa la o în?epatura de insecta sau la un medic ament. Nu e xista teste efectuate de piele sau teste sanguine pentru anafilaxie neimuna.[10] [modificare]Preven?ie . de le?inul datorat li psei de oxigen (sincopa) ?i de crizele de panica. dar nu exista teste efectuate pe piel e pentru alte medicamente. testele sanguine pentru triptaza sau histamina (emise de mastocite) pot fi utile în a diagnostica a nafilaxia. oua.

pentru a stopa fluxul venos ?i limfatic (d ar nu ?i cel arterial). Imunoterapia orala poate reu?i sa desensibilizeze unii pacien?i pentru anumite mâncaruri. Antihistaminicele ?i steroizii sunt adesea folosite împreuna cu epinefrina. Pentru cei care reac?ioneaza la latex poate fi important sa evite mâncarurile care con?i n substan?e care sunt similare celor care au produs reac?ia imunitara (numite mâncaruri care produc reac ?ii încruci?ate). volume mari de fluide intravenoase ?i monitorizare atenta. Este recomandat plasarea de garouri proximal de locul în?epaturii daca este posibil. nucile ?i arahidele. [5] Injectarea în mu?chi (administrarea intramusculara) este preferata injec?iilor sub piele (administrare subcutanata). ea trebuie supravegheata de la 2 la 24 de ore pentru a se asigura ca simptomele nu revin. a?a cum se întâmpla în cazul persoanelor cu anafilaxie bifazica.[5] Epinefrina s-ar putea sa nu produca efect în cei care iau betablocante. totu?i aceste tratamente au efecte adverse serioase.[10] Rar se întâmpla sa fie nevoie de mai mult de doua doze. Nu se recomanda a se administra nicio mâncare pe cale orala pâna la dispari?ia simptomelor acute.Calea recomandata pentru a preveni anafilaxia este de a evita ceea ce a cauzat r eac?ia în trecut. totu?i pentru cei mai mul?i se recomanda evitarea aces tor medicamente. inclu zând laptele. Atunci când aceasta este imposibil. bananele ?i cartofii. ouale.[26] Efec te adverse minore ale epinefrinei includ tremuraturi. daca epinefrina nu da rezultate. cum ar fi avocado.[3] Epinefrina este tratamentul preferat. pot exista tratamente care fac corpul sa nu mai reac?ion eze la un alergen cunoscut (desensibilizare).[5] O data ce persoana a revenit la normal. [10][23][25][4] Tratamentul anafilaxiei este dependent de severitatea condi?iei. vi espi ?i furnici ro?ii. [modificare]Epinefrina O versiune mai veche a injec?iei autoadministrate EpiPen Epinefrina (adrenalina) este tratamentul primar al anafilaxiei. anxietate. Glucagonul are un mec .[10] În acest caz. Desensibilizarea este de asemenea posibila pentru multe medicamente. dureri de cap ?i palpita?ii. se poate administra intravenos glucagon.[3] Se recomanda ca solu?ia de epinefrina sa f ie injectata în mu?chiul coapsei anterolaterale imediat ce se presupune ca cineva are ?oc anafilactic. deoarece în acest caz medicamentul este absorbit prea lent.[5] O a doua doza este necesara în de la 16 la 35% din cazuri. Tratamentul sistemului imunitar (imunoterapia) cu veninuri d e Hymenoptera reu?e?te sa desensibilizeze 80 90% din adul?i ?i 98% din copii contra alergiilor la albine. Nu exista motive a de nu fi folosita (nu exista contraindica?ii absolute). oxigen suplimentar.[5] Injec?ia poate fi repetata la fie care 5 sau 15 minute daca pacientul nu raspunde bine la tratament.[5] [modificare]Tratament Anafilaxia este o urgen?a medicala ce poate necesita masuri de salvare a vie?ii cum ar fi gestionarea fluxului de aer.

[28] [modificare]Tratament adjuvant Antihistaminicele sunt adesea folosite împreuna cu epinefrina.[23] Salbutamolul care este primit printr-un dispozitiv de respirat (nebulizator) poate fi efectiv atunci când epinefrina nu rezolva simptomele de spasm bronhic.[3] [modificare]Perspectiva Exista o buna ?ansa de recuperare atunci când cauza este cunoscuta iar persoana es te tratata rapid. care le permit celor care au anafilaxie sa-?i injecteze singuri epinefrina în mu?chi. dar efectivitatea lor în a preveni anafilaxiile urmatoare este nesigura. în timp ce desensibilizarea orala este efectiva în ce prive?te multe mâncaru ri.[10] Corticosteroizii au o probabilitate mica de a face vreo diferen?a pentru o persoana care are deja anafilaxie.[29] Se considera ca antihistam inicele nu au niciun efect asupra stocarii de lichide sau a spasmelor respiratorii.anism de ac?iune care nu implica receptorii beta.[30] Tratamentul de desensibilizare la o substan?a care produce o reac?ie alergica (imunoterapia cu alergeni) este disponibil pentru anumite substan?e. Acest fel de tratament p oate preveni episoadele viitoare de anafilaxie.[10] Daca este necesar.[10] Albastrul de metil a fost folosit pentr u cei care nu raspund la alte tratamente deoarece poate relaxa musculatura neteda.[4] Daca pacientul moare. dar nu prea exista dovezi ca antihistaminicele ar fi efect ive în tratarea anafilaxiei. daca sunt disponibile medicamente capab ile de a opri reac?ia.[31] Chiar atunci când cauza ramâne necunoscuta. Un traiect multianual de desensibilizare subcutanata s-a dovedit efectiv contra în?epaturilor de insecte. Se credea ca ele su nt efective în baza unui ra?ionament teoretic. Ei pot fi folosi?i în s peran?a de a scadea riscul de anafilaxie bifazica. una pentru adul?i ?i pentru copiii care cântaresc mai mult de 25 kg ?i alta pentru copiii care cântaresc de la 10 la 25 kg. epinefrina poate fi de asemenea injectata într-o vena (injec?ie intravenoasa) folosind o solu?ie diluata.[10] [modificare]Pregatirea contra ?ocurilor viitoare Cei care risca sa faca ?oc anafilactic sunt sfatui?i sa aiba un plan de raspuns l a alergie . se recomanda purtarea unei bra?ari de alarma medicala ?i consiliere asupra evit arii substan?elor care produc ?oc anafilactic.[30] Planul de ac?iune include de obicei folosirea de injec?ii aut oadministrate cu epinefrina. este fie din cauza respiratorie (în mod tipic obturarea cailor respiratorii) sau cardiovasculara (?oc cardiovascular).[10][22] Anafilaxia produce moartea . suferindul se recupereaza cu bine. O meta-analiza Cochrane din 2007 nu a gasit niciun studiu de buna calitate care ar putea fi folosit pentru a recomanda administrarea lor contra anafilaxiei. Epinefrina intravenoasa pare totu?i a fi legata de batai nere gulate ale inimii (tulburari de ritm cardiac) ?i infarct miocardic (stop cardiac). este în mod obi?nuit disponibila în doua dozari. Parin?ii trebuie sa informeze ?coala despre alergiile copiilor lor ?i a masurilor care trebuiesc luate în caz de urgen?a anafilactica.[27] Injec?iile cu epinefri na autoadministrate.

[10] Injectarea subcutanata a anticorpului anti-IgE nu mit omalizumab este cercetata daca ar putea fi o metoda pentru a preveni reapari?ia ?ocului. decesele d atorate anafilaxiei produse de mâncare apar preponderent la femei.33 la milion) ?i 15 decese pe an în Austral ia (0.[4] Însa reac?ia ca atare a fost descrisa începând c u antichitatea.[10] cu un ris c de-a lungul vie?ii de 0.[35] [modificare]Cercetare Sunt sus?inute eforturi pentru a dezvolta epinefrina care poate fi aplicata sub limba pentru a trata anafilaxia (epinefrina sublinguala). caracterizata de o inflama?ia r apida (edem) a pielii. în timp ce cele produse de mu?caturil e de insecte apar preponderent la barba?i.[32] [modificare]Statistici Prevalen?a anafilaxiei este de 4 5 la suta de mii de persoane pe an. sa u agen?i fizici (vibra?ii.[34] În Australia. 20 de decese pe an în Marea Britanie (0. cu episoade mai pu?ine ?i mai pu?in severe pe masura ce îmbatrânesc. în timp ce in anii '90 era de 50 la suta de mii de persoane pe an.[11] El a primit ulterior premiul Nobel pentru medicina ?i fiziologie pentru lucrarile sale asupra anafilaxiei din 1913.[3] Cre?terea pare a se datora în principal anafilaxiei produse de mâncare. ?esuturilor mucoase ?i submucoase.[10] Decesele din cauza anafilaxiei sunt cel mai frecve nt produse de medicamente. contra ?i f??a??? phylaxis. dar nu este înca o practica recomandabila.[10] [modificare]Istoric Termenul aphylaxis a fost inventat de Charles Richet în 1902 ?i a fost mai târziu schi mbat în anaphylaxis deoarece suna mai placut.[33] Riscul este mai mare la tineri ?i la femei. Numarul de oameni cu anafilaxie în anii '80 era de aproximativ 20 la suta de mii de persoane pe an. ce conduce la edem localizat. enciclopedia libera Angioedemul (sau edemul Quincke) este o maladie.[24] Termenul provine din cuvintele grece?ti ??? ana.7 20% din cazuri.[5] Persoanele cu anafilaxie produsa de efort se pot a?tepta de obicei la rezultate bune. Cel mai frecvent sunt afectate tegumentele tractului gastrointestinal ?i a celui respirator.în 0.[5][36] Angioedem De la Wikipedia. Angioedemul poate fi idiopatic sau indus de medicamente.4 la milion) în Statele U nite ale Americii.64 la milion) . Cuprins [ascunde] .[4][9] Unele persoane au decedat în curs de câteva minute de la p roducerea reac?iei alergice. caldura). alergeni (alimente).[3][10] Actualmente anafilaxia produce 500 1000 de decese pe an (2. Poate fi observata o extravazare dermica (subcutanata sau submucoasa) de lichid.[5] Se pare ca aceste rate sunt în cre?tere. Eliberarea mediatorilor vasoactivi ai inflama?iei cre?te permeabilitatea vascul ara.[10] Ratele de deces au scazut între anii '70 ?i 2000. ?esutului subcutanat.5% 2%. pro tec?ie. Este o boala similara urticariei.

sau în asociere cu urticaria în 50% din cazuri. sau dupa mai multe luni. În cazul angioedemului ereditar. Poate surveni imediat. În cazul angio edemului alergic. asemanator reac?iei la AINS (aspirina). se remite în 72 de ore. [modificare]Indus Hipersensibilitate imunologica. poten?ial fa tala. întrucât pot fi obstruc?ionate caile respiratorii ?i se poate produce sufocare. precum ?i leucemie. De obicei nu provoaca prrurit comparativ cu urticaria. [modificare]Tipuri [modificare]Idiopatic Doua categorii de engioedem rare sunt consecin?a deficien?ei inhibitorului de C1 -esteraza (C1 INH)la nivelul complementului ?i al sistemului kalicrein-kinina: angioedemul ereditar angioedem ereditar tip I (80-85%): cauzat de deficien?a erediatara de C1-INH.1 Simptomologie 2 Tratament 3 Tipuri 3. epinefrina este considerata vitala. angioedemul dobândit: angioedemul dobândit tip I: distruc?ie crescuta a C1-INH. La nivel gastrointestinal se manifesta prin durere abdominala intermitenta inexp licabila. Apare la pacien?ii cu af ec?iuni reumatologice ?i boli maligne limfoproliferative cu celule B. [modificare]Tratament Cazurile în care angioedemul progreseaza repede ar trebui tratate precum urgen?e m edicale. ducând la inactivarea acestuia. organe genitale). Debutul este rapid. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei scad nivelurile de angiotensina II ?i stimuleaza produc?ia de bradikinina. Non-imunologic. angioedemul dobândit tip II: celulele B secreta autoanticorpi împotriva C1-INH. extremita?i. mielom multiplu. cu apari?ia consecutiva a angioedemului.1 Idiopatic 3. angioedem ereditar tip II (15-20%): niveluri normale sau crescute de C1-INH nefu nc?ional. un vasodilatator puternic. dar poate determina senza ?ia de arsura. Mortatalitatea este de 25%. La nivel respirator se poate asocia cu o reac?ie anafilactica generalizata. epinefrina nu are niciun efect. asemanatoare reac?iilor la penicilina. angioedem ereditar tip III (foarte rar). Pentru angioedemul acut se recomanda antihistaminice de prima genera?ie. pote n?ial fatala. Ep isoadele recurente de angioedem ce implica tegumentele ?i membranele mucoase sau mucoasa intestinala. Apar semne ale edemului la nivel cutanat (fa?a. crioglubinemie esena. limfom cu celule T.2 Indus [modificare]Simptomologie Survine de sine statator. Poate surveni ca o componenta a reac?iei anafilactice generalizate. Categorii: Boli multisistemiceBoli inflamatorii .

anemie. Boala este cauzata de o muta?ie recesiva a unei gene situate pe cromozomul 1.acest lucru conduce la o respira?ie difici la. alergii. Deviatie de sept De la Wikipedia. [modificare]Descriere Imagine obtinuta prin magneto-rezonanta prezentând un sept deviat congenital Daca devia?ia este u?oara ea nu pune probleme. La nivelul n asului. Sonerie. Aceasta afec?iune poate determina anumite simptome sau boli. plamâni. enciclopedia libera Boala Gaucher (lipoidoza cu cerebrozide) este o tulburare ereditara a metabolism ului glucocerebrozidelor (lipidele se acumuleaza la nivelul celulelor ?i a altor organe). produsa de raceala. septul este un perete sub?ire. acesta este relativ drept ?i pozitionat în centrul nasului. Devia?ia de sept este o afec?iune medicala. nu creeaza simptome ?i se descope ra de obicei la o radiografie de craniu. umflarea nodulilor limfatici. mai ales în cazurile în care apare ?i congestia nazala. opistotonus. creier ?i madu va osoasa. devia?ia de sept poate produce: Obstruc?ia uneia sau ambelor narine . [modificare]Anatomie În termeni generali. Pute?i contribui prin adaugarea sus?inerii bibliografice pentru afirma?iile con? inute. În partea posterioara. în special în celulele al be ale sângelui. În cazurile severe. fi ind destul de raspândita la evreii a?chenazi. rinichi.Articolele acestei saptamâni sunt Cort.?i splenomegalie. enciclopedia libera Acest articol sau aceasta sec?iune are bibliografia incompleta sau inexistenta. Glucocerebrozidele se pot acumula în splina. anomalii scheletale. septul este un perete care separa doua cavita?i. f racturi osoase. ce apare de obi cei la sugar ?i se caracterizeaza prin paralizie bulbara. Categorii: Boli geneticeBol Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. Oricine poate contribui la îmbunata?irea lor. Lupta pentru Africa ?i Regatul Ax umit. Atunci când septul nazal este suficient deplasat catre una dintre par?i. hepato. din cauza modificarilor de vasculariza?ie antrenate de devia?ia d Sângerari nazale . septul nazal este format dintr-un os sub?ire. iar in partea anterioara din cartilaj. Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. În mod normal. poate duce la afectarea pasajului aerului ?i a mucusului la nivelul nasului. care separa nara dreapta de cea stânga ?i are rolul de a sus?ine n asul ?i de a direc?iona fluxul de aer inspirat. Deficitul enzimei duce la acumularea glucocerebrozidelor. Boala Gaucher De la Wikipedia. infec?ii respiratorii sup erioare. retard mental. ficat. Cauzele bolii sunt deficitul ereditar de beta-glucozidaza (gluzocerebrozidaza) ? i acumularea de glucocerebrozide. gripa.

Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. este necesara efectuarea unei analize numita exsud at faringian. în care apare exsudatul tip ic pe amigdale la o persoana în vârsta de 16 ani. enciclopedia libera Acest articol a fost nominalizat pentru primirea statutului de articol de calita te. de asemenea. în spatele cavita?ii bucale.[3] Faringita streptococica se transmite prin contact strâns cu o persoana bolnava. Categorii: Boli ale cailor aeriene superioareOtorinolaringologie În luna septembrie. Infec?ii frecvente ale sinusurilor apar ca urmare a blocarii mucusului ?i lipsei drenajului ?i se manifesta de cele mai multe ori cu dureri ale fe?ei si dureri de cap. Lu pta pentru Africa ?i Regatul Axumit. Chiar ?i fara aceasta analiza. Wikipedia organizeaza un concurs de fotografie libera având ca t ema monumentele istorice din România.0 DiseasesDB 12507 MedlinePlus 000639 eMedicine med/1811 modifica Faringita streptococica sau streptococ în gât sau amigdalita[1] este o afec?iune pro vocata de bacteria denumita streptococ de grup A . un posibil caz de faringita streptococica poate fi recunoscut datorita simptomelor. Pe ntru a fi siguri ca o persoana are faringita streptococica. mai ales la copiii ?i tinerii cu devia?ie de sept. For?ele Aeriene ale Republicii Moldova. Oricine poate contribui la îmbunata?irea lor.[2] Faringita streptococica afecteaza gâtul ?i amigdalele. Pentru aceasta con?inutul ?i forma articolului trebuie sa se ridice la cele mai înalte standarde. Faringita streptococic a provoaca 37% din inflama?iile gâtului la copii. Antibioticele sunt medicamente care distrug bacteriile. To?i vizitatorii sunt invita?i sa participe! Articolele acestei saptamâni sunt Cort. Daca subiectul articolului va este familiar va invitam sa evalua?i calitatea exp unerii ?i sa va exprima?i obiec?iile ?i sugestiile de îmbunata?ire. Vede?i: Indica?ii! Faringita streptococica Clasificare ?i resurse externe Un caz pozitiv de infec?ie cu faringita streptococica. Acestea sunt utilizate în principal pentru prevenirea unor complica?ii. cum este febra re . durere în gât (numita ?i inf lama?ie în gât) ?i umflarea unor glande (numite ganglioni limfatici) de la nivelul gâtului. Respira?ie zgomotoasa în timpul nop?ii. ICD-10 J02. Faringita streptococica poa te afecta.e sept ?i a uscarii septului nazal. Faringita streptococica De la Wikipedia. Simptomele obi?nuite includ febra. cutia vocala (laringele). Ami gdalele sunt doua glande situate la nivelul gâtului. precizate pr intr-o serie de criterii.0 ICD-9 034. Antibioticele pot fi utile în cazul unei persoane cu faringita streptococica.

2 Cauze ale unor simptome similare 4 Prevenire 5 Tratament 5. Observati petele mici rosii.[4][6] Oamenii se îmbolnavesc de faringita streptococica prin contactul direct. produs de bacteriile moarte ?i celulele albe sanguine) pe amigdale.[4] O persoana cu faringita streptococica va prezenta simptome dupa una-trei zile de la contactul cu o persoana bolnava. Bacteriile de tipul SBHGA se pot deshidrata în praf. Daca bacteriile .[4] Un caz de faringita streptococica la un copil de 8 ani. mai curând decât pentru scurtarea duratei bolii.umatica. dar nu mai pot provoca îmbolna viri la om. Acesta este un semn neobi?nuit dar specific.[6][8] Exemple de colectiv ita?i includ armata sau ?colile. cum sunt: Durere de cap (cefalee)[5] Varsaturi sau senza?ie de voma (grea?a)[5] Durere de stomac[5] Durere musculara[6] Erup?ie cutanata (mici umflaturi de culoare ro?ie) pe corp sau la nivelul cavita ?ii bucale sau gâtului.4°F).2 Medicamente antibiotice 6 Prognostic 7 Probabilitate 8 Referin?e [modificare]Semne ?i simptome Simptomele uzuale ale faringitei streptococice sunt durerea în gât.1 Medica?ia durerii 5. [modificare]Cauza Faringita streptococica este provocata de un tip de bacterii numit streptococ be ta-hemolitic de grup A (SBHGA).[4] Cuprins [ascunde] 1 Semne ?i simptome 2 Cauza 3 Diagnostic 3. Aceasta eruptie este un semn mai putin frecvent dar specific. apropiat cu o persoana bolnav a. acoperite de puroi alb. Observati amigdalele marite cu puroi alb.[4] Pot exista alte simptome. Observati amigdalele mar ite în partea posterioara a gâtului. Boala se poate raspândi mai rapid în cazul persoanelor care se afla în colectivita?i. febra peste 38°C ( 100. puroi (un lichid de culoare galbena sau verde.[7] Alte bacterii sau virusuri pot provoca de asemenea durere în gât.[4] Un caz de faringita streptococica.1 Analize de laborator 3. Un caz de faringita streptococica. ?i umflarea ganglionilor limfatici.

iar aceste persoane nu necesita tratament. este mai probabil ca durerea în gât sa fie provocata de un virus. Ambele teste pot ara ta ca o persoana nu are faringita streptococica. este greu de ?tiut daca o persoana are faringita streptococica fara efectuarea exsudatului faringia n sau a testului streptococic rapid.[6] Doisprezece la suta dintre copiii fara simptome de faringita streptococica prezinta SBHGA în gât. deoarece unele persoane pot avea b acterii streptococice în gât în mod normal. dar aceasta situa?ie este foarte neobi?nuita. un exsudat faringian sau un test streptococic rapid ne pot spune daca persoana respectiva are faringita streptococica.4°F) Puroi sau umflarea amigdalelor Vârsta sub 15 ani (se scade un punct daca persoana respectiva are vârsta peste 44 an i) [modificare]Analize de laborator O analiza numita exsudat faringian reprezinta principalul mod[9] prin care putem ?ti daca o persoana are faringita streptococica. curgerea nasu lui. Aceasta analiza este corecta în 90-95 la suta din cazuri.[3] [modificare]Diagnostic Scor Centor modificat Puncte Probabilitatea tratamentului anti-streptococic 1 sau mai pu?in <10% Nu sunt necesare antibiotice sau cultura 2 11 17% Antibiotice pe baza rezultatelor la exsudatul faringian sau la R ADT 3 28 35% 4 or 5 52% Antibiotice fara efectuarea exsudatului faringian O lista de control numita scor Centor modificat îi ajuta pe medici sa decida cum s a abordeze tratamentul pacien?ilor cu dureri în gât. Acesta arata probabilitatea ca o persoana sa aiba faringita streptococica. [10] [modificare]Cauze ale unor simptome similare Faringita streptococica are unele simptome în comun cu alte boli.[4] Daca persoana respectiva are febra ?i durere în gât cu tuse. pot provoca îmbolnaviri l a om timp de pâna la 15 zile. Scorul Centor are cinci criterii clinice de masurare sau observare. diaree ?i ro?ea?a ?i prurit (senza?ie de mâncarime) la nivelul ochilor.sunt men?inute într-un mediu umed/în condi?ii de umiditate. în mod normal. sau RADT.[6] Bacteriile în condi?ii de umiditate pot fi gasite pe obiecte cum sunt per iu?ele de din?i. Testul streptococic rapid este un test mai rapid d ecât exsudatul faringian. numit test streptococic rapid. fara consecin?e negative.[4] Se acorda un punct pentru fiecare dintre aceste criterii:[4] Absen?a tusei Ganglioni limfatici umfla?i sau durere la atingerea ganglionilor limfatici Temperatura corpului peste 38°C (100. Din cauza acestu i lucru.[4] Mononucleoza infec?ioasa poate provoca umflarea ganglionilor limfatici de la nivelul gâtului ?i durere . Ele pot diagnostica în mod corect acest lucru în 98 la suta din cazuri.[4] Exist a un alt test. Persoanele car e consuma alimentele respective se pot îmbolnavi. dar diagnosticheaza corect boala numai în 70 la suta din cazuri.[10] La persoanele care nu prezinta simp tome nu trebuie sa se efectueze exsudat farigian sau test streptococic rapid.[4] Când o persoana este bolnava. Aceste bacterii pot trai în alimente.

tratamentul uzual este o un medicament injectabil denumit benzatin -Penicilina G. o boala de inima cunoscuta sub numele de febra reumatica sau o colec?ie de puroi în gât. Datorita acestui luc ru. Acestea includ febra reumatica.[7] [modificare]Medica?ia durerii Medicamentele pentru calmarea durerii pot fi utile în cazul durerii provocate de f aringita streptococica. .[18] În India.[4] Motivul pr incipal al tratamentului cu antibiotice consta în reducerea riscului de apari?ie a unor boli mai grave. Este popular deoarece este sigur.[14] A?teptarea este de asemenea adecvata. cunoscut de asemenea sub numele d e acetaminofen.[4] Antibioticele ac?ioneaza bine daca sunt administrate în decurs de 9 zile de la apa ri?ia simptomelor. erup?iile cutanate.[19] În cazul faringite i streptococice.[12] [modificare]Tratament Faringita streptococica dureaza de obicei câteva zile în lipsa tratamentului. Durata medie este de trei pâna la cinci zile.[15] Acestea includ de obicei AINS sau paracetamol.[7] Antibioticele reduc dur ata medie a simptomelor. sau inf ec?iile. ac?ioneaza bine ?i nu costa mul?i bani.[19] Efectul benefic al antibioticelor trebuie evaluat în raport cu reac?iile adverse posibile. Totu?i.[6] Tratame ntul antibiotic nu trebuie administrat la adul?i sanato?i care au reac?ii negative la medicament.[10] Medicamentele sunt utilizate în principal în în cercarea de a reduce complica?iile rare. nu exista tratament specific pentru mononucleoza infec?ioasa. Aceste medicamente reduc de asemenea raspândirea bolii.[17] Aspirina po ate fi utilizata la adul?i. ?i de asemenea lidocaina vâscoasa.[12][13] Prezen?a faringitei streptococice de trei sau de mai multe ori pe an poate fi un bun motiv de scoate re a amigdalelor. [20] Medicamentul eritromicina (?i alte medicamente. Scoaterea amigdalelor este o cale prin prin care aceste persoane nu se mai îmbolnavesc de faringita streptoco cica.[4] Tra tamentul cu antibiotice va determina de obicei dispari?ia simptomelor cu 16 ore mai devreme. antibioticele sunt utilizate mai frecvent decât ar fi de a?teptat având în vedere gravitatea bolii ?i vi teza de raspândire a acesteia.[7] [modificare]Medicamente antibiotice Penicilina V este cel mai frecvent antibiotic utilizat în Statele Unite pentru far ingita streptococica. Antibioticele reduc aceasta durata cu apro ximativ o zi. Steroizii sunt de asemenea utili[7][16]. iar amigdalele se pot mari.[4] Cefalosporinele pot fi utiliza te de persoane cu forme mai u?oare de alergii. probabilitatea febrei reumatice este mai crescuta.[4] Amoxicilina este utilizata de obicei în Europa. denumite macrolide) trebuie utilizate de persoane care prezinta forme grave de alergii la penicilina. De exe mplu. cunoscuta sub numele d e abces retrofaringian. [modificare]Prevenire Unele persoane se îmbolnavesc de faringita streptococica mai frecvent decât altele.în gât. Nu se recomanda administrarea aspirinei la copii.[4] Infec?iile streptococice ar putea duce de asemenea la umflarea ri nichilor (glomerulonefrita acuta). deoarece cre?te riscul apari?i ei sindromului Reye.[11] Acest diagnostic poate fi determinat printr-o analiza de sânge. febra.

[23] Aceasta este o afec?iune o tulburare imunit ara care provoaca probleme de comportamentale bru?te. de asemenea. Cuprins [ascunde] 1 Epidemiologie 2 Etiologia cancerului bronhopulmonar 2. Ele împ iedica.095.[10] Tratamentul cu antibiotice reduce riscul agravarii bolii.[4] Faringita streptococica ar putea provoca urmatoarele probleme foarte grave: Acestea includ febra reumatica[5] sau scarlatina[21] O boala letala numita sindromul ?ocului toxic[21][22] Glomerulonefrita[23] O boala numita sindromul PANDAS. Copiii pot reveni la ?coala dupa 24 de ore de la începerea administrarii a ntibioticelor.1 Expunerea la carcinogeni 2. Este forma de cancer cea mai frecvent a la barba?i.000 decese iar la femei aproximativ 514.[7] [modificare]Prognostic Simptomele faringitei streptococice se amelioreaza de obicei.000 noi îmbolna viri ?i 514. cu sau fara tratam ent.[1] Principala cauza în dezvoltarea cancerului bronhopulmonar este fumatul. Aproximativ 11 milioane de oameni se îmbolnavesc anual de faringita streptococica în Statele Unite .2 Predispozi?ia genetica 3 Patogeneza cancerului bronhopulmonar 4 Clasificarea cancerului bronhopulmonar dupa localizare 5 Clasificarea histopatologica a cancerului bronhopulmonar 6 Metastazarea cancerului bronhopulmonar 7 Stadializarea cancerului bronhopulmonar 8 Simptomatologie 9 Metode diagnostice 10 Conduita terapeutica .[4] Cazurile apar de obicei la sfâr?itul iernii ?i la începutul primaverii.[4] [modificare]Referin?e Cancer pulmonar De la Wikipedia. Bacteria streptococ hemoli tic de grup A provoaca 15 .[1] Cancerul pulmo nar reprezinta 12.7% din totalul noilor cazuri de cancer ?i aproximativ 18.000 noi cazuri ?i 427. Se apreciaza ca aceasta forma de cancer determina în fiecare an la barba?i 1. în aproximativ trei pâna la cinci zile. uneori grave.Antibioticele nu reduc riscul apari?iei acestei afec?iuni. enciclopedia libera Acest articol are nevoie de aten?ia unui expert în domeniu. daca sunte?i în masura. [modificare]Probabilitate Faringita streptococica este inclusa în categoria mai ampla a durerilor în gât sau far ingitei. raspândirea bolii.30 la suta din cazurile de dureri în gât la copii ?i 5 . Recruta?i unul sau.20 la suta din cazurile d e durere în gât la adul?i. ajuta?i chiar dumneavoastra la îmbunata? irea articolului! Cancerul pulmonar (cancerul plamânului sau tumora maligna pulmonara) reprezinta o forma de tumora maligna cu origine în diferite celule ale plamânului.[4] Majoritatea cazurilor de faringita (durere în gât) sunt provocate de virusuri.2% din totalul deceselor dete rminate de cancer.000 decese.

[modificare]Patogeneza cancerului bronhopulmonar Patogeneza cancerului bronhopulmonar cuprinde 3 etape: expunerea la o substan?a carcinogena.[2] Conform celor mai recente studii. displazia epiteliala. pâna la 15 ori mai mare la fum atori în compara?ie cu persoane care nu sunt expuse fumului de ?igara.000 persoane pe an ?i e ste cel mai frecvent tip de cancer întâlnit la barba?i. periferic. difuz.[2] [modificare]Clasificarea cancerului bronhopulmonar dupa localizare central/ hilar.11 Note 12 Legaturi externe [modificare]Epidemiologie Cancerul brohopulmonar are o inciden?a în Europa de 52/100. detoxifiante. procentele aferente tipurilor de cancer bronhopulmonar variaza în func?ie de autor. [modificare]Clasificarea histopatologica a cancerului bronhopulmonar Datorita faptului ca în o treime din tumorile bronhopulmonare se regasesc caracter istici histologice diferite în cadrul aceleia?i forma?iuni neoplazice.Cancerul bronhopulmonar non-microcelular (în engleza non-small cell lung can .[3][4] [modificare]Etiologia cancerului bronhopulmonar Factori etiologici ai cancerului bronhopulmonar sunt: [modificare]Expunerea la carcinogeni Fumul de ?igara este raspunzator pentru 85% din cazurile de cancer bronhopulmona r. Gene candidat ce participa la predispozi?ia genetica pentru cancerul pulmonar ap ar?in urmatoarelor categorii:[5] gene implicate în metabolismul carcinogenilor: activatoare ale carcinogenilor. poluarea atmosferica. este principala cauza a apari?iei ca ncerului bronhopulmonar prin expunere profesionala. Fumatul pasiv cre?te riscul de 1.[3] 75% . iar la femei ocupa locul 3 dupa cancerul de sân ?i cancerul de colon. cancerul bronhopulmonar a devenit ?i în cazul fe meilor în ultimii ani în mai multe ?ari europene (ex. oncogene ?i gene supresoare de tumori. gene implicate în procesul de reparare a ADN-ului. raspunzator pentru 5% din cazuri. cea mai frecventa form a de cancer.[3] Azbestul. Germania ?i Elve?ia) ?i SUA. radia?iile ionizante. apari?ia de alterari ale materialului genetic în urma expunerii.5-2 ori.[2] Carcinogenii din mediul înconjurator incrimina?i în apari?ia cencerului pulmonar sun t radonul din locuin?e.[2] Riscul de apari?ie a unei tumori maligne la nivel pulmonar este de 10.[2] [modificare]Predispozi?ia genetica S-a constat un risc de 2-3 ori mai mare pentru persoanele ce au un parinte afect at. ce evolueaza spre carcinom in situ.

invazie a ganglionilor mediastinali sau hilari contralaterali sau a oricaru i ganglion supraclavicular sau scalenic. ce se împarte în 3 categorii: a) 35% . T2 .cu metastaze la distan?a.carcinom in situ.cancerul cu celule scuamoase (epidermoid). Tis . fara interesarea pleurei viscerale sau a bronh iei lobare. NSCLC). prezinta mai multe subtipuri histologice .tumora cu extensie directa la pleura sau localizata la mai pu?in de 2 cm de bifurca?ia traheala. este adesea înso?it de activitate neuroendocrina.ganglionii limfatici nu pot fi evalua?i.T1/T2 N1 M0.tumora cu diametru sub 3 cm. N . supravie?uire 45% la 5 ani.fara tumora primara.evaluarea ganglionilor limfatici loco-regionali: N0 .fara afectare ganglionara.tumora ce invadeaza cordul. vasele mari. M . vertebre sau cu prezen?a de pleurezie maligna. creierul. produce simptome prin compresiunea cailor aeriene[2][3].evaluarea gradului de extensie a tumorii primare: Tx .cer. T0 .alte forme : carcinom neuroendocrin. SCLC) localizat cel mai adesea central[2].invazie a ganglionilor mediastinali ipsilaterali sau a ganglionilor subcari nari. traheea. [modificare]Metastazarea cancerului bronhopulmonar Se produce pe cale limfatica (relativ timpuriu) ?i pe cale hematogena. non-small cell lung canc er) se utilizeaza stadializarea TNM: T . . supravie?uire 30% la 5 ani. Stadiul II . c) 10% . carci nom adenocistic.fara metastaze la distan?a. bifurca?ia trah eei.tumora cu diametru peste 3 cm sau cu interesarea pleurei viscerale. 20% . Nx .invazie a ganglionilor peribron?ici sau a ganglionilor hilari ipsilaterali. esofagul. b) 30% . Principal ele localizari ale metastazelor cancerului pulmonar sunt:[2] ficatul.T1/T2 N0 M0.tumora primara nu poate fi evaluata.cancerul cu celule mari.adenocarcinomul cea mai frecventa forma la nefumatori[2]. glandele suprarenale. a bronh iei lobare sau principale (dar la mai mult de 2 cm de bifurca?ia traheei).evaluarea metastazelor la distan?a: M0 . T4 . sarcom. [modificare]Stadializarea cancerului bronhopulmonar Pentru cancerul bronhopulmonar non-microcelular (NSCLC. în 80 % din cazuri prezinta metastaze în momentul stabilirii diagnosticului[2].Cancerul bronhopulmonar microcelular (cu celule mici) (în engleza small cell lung cancer.cel mai frecvent este cel cu celule în b oabe de ovaz [2]. localizat cel mai adesea cen tral. T3 . 5% . scheletul (în special coloana vertebrala). N1 . Clasificarea stadiala: Stadiul I . M1 . N3 . T1 . N2 . carcinom mucoepidermoid.

Stadiul IIIA . dificulta?ile r espiratorii. durerile toracice. supravie?uire sub 5% la 5 a ni. Stadiul IV .T1/T2 N2 M0 sau T3 N0/N1/N2 M0. scintigrafii osoase. Tratamentul chirurgical este ales pentru tumorile localizate care îndeplinesc cond i?iile de operabilitate (absen?a metastazelor. N si M nu este corelata cu prognos ticul. Radiografii.T1/T2/T3/T4 N3 M0 sau T4 N0/N1/N2 M0. Bronhoscopia. Punc?ie biopsie transbron?ica sau percutana transtoracica. Tomografia computerizata (CT). chirurgical intervenindu-se doar în cazuri selec?ionate de cancer localizat. transpira?iile nocturne ?i febra.[2][3] Hemotorax De la Wikipedia. CT cerebral. fara interesare a ganglionilor cervicali sau axilari.orice T orice N M1. supravie?uire 15% la 5 ani. supravie?uire sub 1% la 5 ani. Pentru stadiile mai avansate interven?iile chirurgicale pot fi cu rol curativ doar în combina?ie cu radio-chimioterapia sau pot avea doar rol paliativ. Astfel a fost conceput un sistem stadial care împarte tumorile cu celule mici în 2 categorii: tumori cu afectare limitata: tumora limitata la torace. Ecografie abdominala. Pentru SCLC metoda de tratament de elec?ie este radio-chimioterapia. PET. scaderea în greutate. cu afectare a ganglionil or supraclaviculari. tipul histologic. Stadiul IIIB . lobectomia este conduita terapeutica de e lec?ie. Pentru tumorile microcelulare nu se face stadializare TNM deoarece s-a constatat ca încadrarea lor într-o clasa stadiala în func?ie de criteriile T. tumori cu afectare extinsa: tumora ce depa?e?te toracele sau prezinta metastaze la distan?a.[6] Pot fi prezen te simptome datorate metastazelor ?i simptome paraneoplazice. Simptomele ini?iale din cancerul br onhopulmonar sunt nespecifice. În cazul NSCLC în stadiul I ?i stadiul II. enciclopedia libera . În stadiile avansate de boala apar hemoptizia. Examenul citologic al sputei. [modificare]Conduita terapeutica Alegerea metodei de tratament depinde de: stadiul tumorii. dispneea. condi?ia clinica ?i biologica a pacientului. bolnavii din stadii mai avansate pot fi opera?i dupa chimiotarapie preoperatorie. afectarea doar a ganglionilor limfatici regionali).[4] [modificare]Metode diagnostice Modalita?ile diagnostice folosite în identificarea cancerului pulmonar sunt:[6] Radiografia toracica. În anum ite cazuri.[2] [modificare]Simptomatologie Manifestarile clinice timpurii care pot indica prezen?a unui cancer bronhopulmon ar sunt tusea. de aceea cancerul bronhopulmonar este descoperit relativ târziu.

la fel ca ?i pneumotoraxul. cu cât se fumeaza mai multe ?igarete pe zi. A erul poate patrunde în pleura fie plecând de la bronhii. prin ruperea. în a?a numitul spa?iu pleural (colec?ie intrapleurala de aer). sau de o manevra medicala. Marcat din martie 2012. Persoanele fumatoare sunt mult mai susceptibile de a face pneumotorax spontan. cu atât cresc ?ansele de a face pneumotorax. cu inte resarea cel pu?in a pleurei parietale (denumit ?i pneumotorax secundar). Pute?i ajuta la rezolvarea lo r sau sa le discuta?i pe pagina de discu?ie. Un Hemotorax este decelabil clinic ?i radiologic daca depa?e?te 300 ml. f a?a de cele nefumatoare. iar daca lichidul este limfa. Are bibliografia incompleta sau inexistenta. determinând scurtarea respira?iei ?i junghi toracic. aparea. determinând colapsul (denumit ?i colabare). este cel mai adesea rezultatul fracturi lor costale. Pneumotorax De la Wikipedia. astm bron?ic. Cu cât cantitatea de aer acum ulata în cavitatea pleurala cre?te. obstruarea sau compresiunea marelui canal toracic sau a altui vas limfatic important. fibroza chistica ?i pneumonia. debuta brusc. pneumoconiozele. cum ar fi Tuberculoza . De asemenea. enciclopedia libera Pneumotoraxul (denumit ?i plamâni colaba?i) este rezultatul acumularii de aer în spa ?iul dintre plamâni ?i peretele toracic. Poate. Pneumotoraxul poate deveni amenin?ator pentru via?a daca presiu nea din torace împiedica plamânii sa aduca în sânge cantitatea necesara de oxigen. a unui anevrism aortic sau sindrom hemoragic. afec ?iunea se nume?te hidrotorax. de asemenea. Daca lichidul patruns in cavitatea pleurala are un caracter de trans-sudat. Poat e. Hemotoraxul este o acumulare de sânge în cavitatea pleurala (membrana seroasa care a copera pere?ii cavita?ii toracice ?i plamânii) în urma unor traumatisme toracice.Acest articol sau sec?iune are mai multe probleme. cum ar fi de exemplu o fractura costala. ?terge?i etichetele numai dupa rezolvarea problemelor. cu atât cre?te ?i presiunea exercitata asupra plamânilor. emfizemul pulmonar. Colapsul împiedica plamânii sa se destinda adecvat în momentul inspirului. afec?iunea se nume?te chilotorax. Acest lucru se întâmpla în cazul în care un chist um plut cu aer se rupe ?i con?inutul aerian se elibereaza în spa?iul pleural. [modificare]Simptome . de asemenea ?i la persoanele fara boli pulmonare. ca urmare a unei a fec?iuni pulmonare. o plaga în?epata sau împu?cata. de un traumatism la nivelul toracelui. cum ar fi boala pulmonara obstructiva cronica. care a patruns în cavi tatea pleurala. fie de la peretele toracic. de obicei. fara o cauza aparenta (pneumotorax spontandenumit ?i pneumotorax primar). chisturile aeriene. Cuprins [ascunde] 1 Cauze 2 Simptome 3 Diagnostic 4 Tratament 5 Legaturi externe [modificare]Cauze Pneumotoraxul este determinat. Hemotoraxul. Pnemotoraxul spontan poate rezulta ca urmare a afectarii pulmonare determinate d e boli.

Nicetamid. zborul cu avionul sau coborârea la adâncime). [modificare]Tratament Pneumotoraxul minor necesita uneori doar observarea bolnavului de catre un medic . În unele cazuri. pentru diagnostic se folose?te radiografia toracica. dar nu ?i ie?irea lui în expira?ie. bolnavul moare prin asfixie. simptomele se dezvolta rapid ?i pot duce la ?oc cardiorespirat or. urmat imediat de dispnee progresiva. În cazuri minore. administrat pe masca faciala. chinuitoare. anxietate. chiar dramatic. sau daca pneumotoraxul se rei nstaleaza. nu determina n ici un fel de simptome. O forma clinica deosebita este pneumotoraxul sufocant sau cu supapa. calmarea tusei cu codeina sau dionina ?i Tratamentul ?ocului când apare (pentetrazol. Ambele proceduri elibereaza presiunea intrapulmonara ?i permit destinderea adecv ata a plamânilor. cu largirea spa?iilor intercostale. Examenul fizic arata marirea hemitoracelui respectiv. Medicul specialist poate recomand a. poate fi necesara ?i o interven?ie chirurgicala. vibra?ii vocale abolite. În cele mai multe cazuri. [modificare]Diagnostic Diagnosticul se bazeaza pe apari?ia brutala a dispneei. cofeina). O complica?ie grava a pneumotoraxului este Cordul pulmonar acut. Plegomazin ?i. Cazurile mai severe. durerea toracica violent a ?i atroce.Simptomele depind de severitatea pneumotoraxului. Simptomele se pot agrava daca este schimbata altitudinea (de exemplu. tuse violenta sau fara cauza aparenta. deoarece interven?ia chirurgic ala nu este lipsita de riscuri. analize sangvine care masoara nivelul oxigenului din sânge. În cazul în care tratamentul ini?ial nu este eficient. localizat submamelonar ?i iradiind în umar ?i abdomen. Apar rapid semne de ? oc sau asfixie. respira?ie rapida ?i superficiala. când fenomenele asfixice sunt grave. se tratateaza prin intro ducerea unui ac sau a unui tub în cavitatea toracica ?i exufla?ie decompresiva. Debutul bolii este de obicei brutal. intensa. fenomenele grave de asfixie. tensiune art eriala coborâta. abolirea vibra?iilor vocale. de asemenea. Effortil. Pantopon). Dilauden-atropina. prin obstacolul intens ?i violent impus inimii drepte. fa?a palida. exceptional. tahicardie. ?i tuse uscata. repaus la pat ?i repaus vocal. apoi cianozata. Daca nu se intervine prompt ?i energic. puls mic. În cazurile severe. cu ocazia unui efort. Tratamentul consta în calmarea durerii cu Algocalmin. Tomografia computerizata (CT) sau ecog rafia pot fi necesare la diagnosticul severita?ii bolii ?i la alcatuirea schemei de tratament. Se caracterizeaza prin junghi atroce. Cu toate acestea. Mialgin sau opiacee (morfina. care apare când perfora?ia pleuropulmonara permite intrarea aerului în inspira?ie în pleura. hipersonoritate ?i tacere la auscultatie. poate fi nece sar oxigenul. cei mai mul?i medici speciali?ti recomanda aceasta metoda de tratament doar dupa mai mult de o recidiva a . hipersonoritate ?i tacere la ausculta? ie.

enciclopedia libera Abcesul pulmonar este o colectie la nivelul parenchimului pulmonar. existenta unor conditii sistemice imunodeprimante: diabet. Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i.apare in starile septicemic e extreme. Acest articol legat de patologie. accidente vasculare cerebrale). terapie imunodeprimanta. ebrietate. Acesta este caracterizat de prezenta de spatii cavitare pline cu puroi. Po?i ajuta Wikip edia prin completarea lui ! Vezi Proiectul Medicina. [modificare]Legaturi externe Pneumtoraxul Pneumtorax PNEUMOTORAXUL What is a pneumothorax? Categorii: Boli ale pleureiPneumologie Abces pulmonar De la Wikipedia. diseminarea hematogena din focarele extrapulmonare . Debutul bolii poate fi acut (simuland o pneumonie acuta banala. Este intalnita in: alterari ale starii de constienta (amnezie. [modificare]Conditii de aparitie Conditiile aspirante de aparitie a abcesului pulmonar sunt: aspirarea continutului orofaringian in plaman . bronsiectazii. afectari ale nervilor cranieni. Abcesul pulmonar presupune trei etape: formarea. [modificare]Bibliografie Emfizem pulmonar De la Wikipedia.pneumotoraxului. coma. epilepsie.este favorizata de dereglarea me canismului tusei si deglutitiei. febra. Tratamentul abcesului consta in administrarea de antibiotice. hemoptizii repetate). Dedublarea personalitatii De la Wikipedia. ciroza. [modificare]Tablou clinic Boala incepe la cateva zile dupa inhalarea materialului infectant. enciclopedia libera Emfizemul pulmonar este o boala a plamânilor care produce alterarea respira?iei ?i reduce capacitatea de efort fizic. circumscrisa. boli esofagiene. deschiderea si supuratia propri u-zisa. bronhoree purulenta. infarct pulmonar. netuberculoa sa. corti coterapie. enciclopedia libera . care inlesnesc grefarea anaerobilor: cancer. cancer. leziuni preexistente. cu caracter ischemic si necrotic. alterarea starii fizice). In cazul unor a cumulari purulente numeroase (mai mici de 2 cm) se vorbeste de "pneumonie necrozanta". o boala este un ciot. insidios (manifestari pseudogrip ale) sau brutal (cu tablou de pneumonie grava. Tratamentul dureaz a de obicei cateva saptamani pana la cateva luni.

de obicei cunoscuta ca unul din oamenii celebri ai lumii. care se caracterizeaza prin apari?ia în alternan?a. reproductiv ?i a altor organe. care cuprinde starile de confuzie ?i de dedublare psihogena. Acest fenomen psihopatologic de disociere a unita?ii personalita?ii prin dedubla rea fiin?ei.[2] Boala a fost descrisa de Alfred Binet (1857 1911) în cartea Le dédoublement de la pers onnalité et l'amnésie périodique. Jekyll and Mr. tradusa fiind de M ichaela Brându?a Malcinschi cu titlul Dedublarea personalita?ii ?i incon?tientul. [1] Dedublarea de personalitate intervine pe fondul unor tulburari psihice. În fiecare caz. Cele doua euri coexis ta. sindrom Ganser. În limba engleza numele bolii (cystic fibrosis) are o pronun?ie asemanatoare cu cea a expresiei sixtyfive roses ( 65 de trandafiri ). În limbajul familial fibroza chistica este uneori numita boala celor 65 de trandafi ri . Fibroza chistica De la Wikipedia. sistemului digestiv.[3] Afec?iunea intra în categoria Tulburari disociative (de conversie). carte aparuta ?i în România în 1998. Numele a fost creat de un baie?el care ?i-a auzit mama vorbind la telefon despre boala lui. Proteina codificata de aceasta gena controleaza secre ?ia glandelor exocrine din numeroase organe.1 Forma "clasica" a fibrozei chistice 2. Hyde Dedublarea personalita?ii este o tulburare a unita?ii con?tiin?ei de sine. Acest sindrom este în tâlnit în isterie.3 Absen?a bilaterala a canalelor deferente 3 Genetica moleculara 4 Clasificarea muta?iilor genei CFTR 5 Muta?ia F508del 6 Diagnosticul molecular 7 Referin?e . enciclopedia libera Fibroza chistica (OMIM# 219700) (cystic fibrosis în engleza. pacien?ii traiesc cu intensitate personajul în care s-au t ransformat.[2] Cuprins [ascunde] 1 Frecven?a bolii ?i transmitere 2 Manifestarea bolii 2. care evolueaza succesiv sau simultan.[4] [modificare]Referin?e Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. muta?iile determinând îngro?area secre?iilor ?i afectarea func?iei sistemului bronhopulmonar. a unei prime personalita?i ?i a uneia sau mai multe personalita?i s ecundare la acela?i subiect.2 Forma "atenuata" a fibrozei chistice 2. stari maniacale. psihoze alcoolice ?i schizofrenie. duce la apari?ia a doua euri diferite. personalitate multipla. unul fiind normal ?i con?tient iar celalalt patologic ?i bazat pe o motiva?ie incon?tienta. mucoviscidose în france za) este una din cele mai raspândite boli monogenice recesive ?i este provocata de muta?ii în gena CFTR (Cysti c Fibosis Transmembrane Conductance Regulator)[1]. iar ades ea persoana suferinda traie?te cu convingerea ca este o alta persoana. ISBN 973-98377-1-9. sau un personaj religios.Dr.

necesar pentru a mentine o captuseala normala subtire de fluid si mucus in interiorul plamanilor. Mucusul devine gros. chiar daca au o dieta normala si un bun apetit. O concordan?a semnificativ mai mare a severita?ii bolii a fost observata la gem enii monozigo?i (care sunt identici din punct de vedere genotipic) decât la gemenii dizigo?i (care au în comun doar 50% din alele ?i care pot suferi influen?e variabile ale mediului înconjurator).mutanta ?i una normala a genei CFTR ?i sunt sanato?i). mucusul gros blocheaza canalele care in mod normal tran sporta enzimele importante catre intestine pentru a digera alimentele. de tipul de muta?ii ale genei CFTR[1][4]. Copiii care au fibroza chistica iau lent in gre utate. pancreasului si al cailor de trecere din alte organe. de 25%[3][4][5]. In mod normal. ceea ce ar corespunde unei frecven?e a heterozigo?ilor de 1/25[3][1]. mucusul din plamani captureaza germenii. de v ariantele alelice ale genelor modificatoare ?i de influen?a factorilor de mediu. Cand proteina CFTR este defecta. ponderea acestor factori fii nd însa greu de evaluat pentru fiecare caz în parte[1]. mai ales grasimile. care sunt astfel infectati. [modificare]Forma "clasica" a fibrozei chistice În forma clasica (OMIM# 219700) fibroza chistica este o boala multisistemica ce af ecteaza plamânii. Afectarea digestiva este determinata de insuficien?a pancreatica (absen?a secre? iilor pancresului exocrin) ce duce la malabsorb?ie. pancreasul exocrin. corpul nu p oate procesa sau absorbi corect nutrientii. Cand acest lucru se intampla. manifestarea bolii este dependenta de tipul muta?ii ale genei CFTR. mucusul gros si lipicios si germenii pe care i-a capturat raman in plamani. [modificare]Manifestarea bolii Boala se poate manifesta sub trei forme de gravitate variabila. Riscul de recuren?a în familie. Parin?ii unui copil bolnav sunt heterozigo?i (poarta o varianta . steatoree . Acest lucru perturba echilibrul esential al sarii si apei. In pancreas. Astfel. Ea duce la distrugerea ?esutului pulmonar ?i insufic ien?a pulmonara. lipicios si greu de deplasat. ficatul. Afectarea pulmonara este caracterizata prin inflama?ie cronica ?i infec?ii repet ate. adesea cu bacterie rezistente la antibiotice. se pot observa dif eren?e în manifestarea bolii. Boala are o trans mitere de tip autosomal recesiv.determinata de absen?a digestiei grasimilor - .[modificare]Frecven?a bolii ?i transmitere În popula?ia europeana fibroza chistica are o inciden?a de aproximativ 1/2.alel a . dupa na?terea unui c opil afectat de aceasta boala. În unele cazuri. c elulele epiteliale nu pot regla modul in care clorul (care face parte din sarea numita clorura de sodiu) trece p rin membranele celulare. este ridicat. glandele sudoripare ?i canalele deferente[3][1][4] [5]. care apoi sunt eliminati din plamani. Gravitatea bolii depinde. în principal. Este cea mai frecventa cauza de deces în aceasta boala[4]. chiar daca muta?iile în gena CFTR sunt identice. Dar in cazul in care este prezenta boala.500 nou -nascu?i.

afectare pulmonara ?i sterilitate.[4]. ?i ocupa aproximativ 250 kb.Alterarea maturarii intracelulare a proteinei (procesare posttraduc?ionala ?i transport intracelular) al proteinei CFTR datorita muta?iilor care modifica sau deleteaza un aminoacid (sp re exemplu muta?iile F508del. 621+1G>T ) II . Afectarea vaselor deferente se manifesta prin agenezia acestora ce duce la steri litate la aproximativ 95% din pacien?i[4]. ale sinusurilor. G1244E. cu ciroza biliara determinata de ocluzia canalelor biliare[4]. a vaselor deferente ?i a glandelor sudoripa re[4]. R553X. etc. Proteina CFTR este o proteina transmembranara care func?ioneaza ca un canal de c lor dependent de cAMP (adenozin-monofosfatul ciclic) ?i este localizata în membranele apicale ale celul elor pulmonare.480 acizi amina?i[6][1][4][7]. Identificarea mecanismelor patogenice implicate în aceasta boala a permis realizar ea de tratamente (antibioterapie. S1255P) IV Mic?orarea conductan?ei canalului ionic (diminuarea fluxului ionic sau modifi carea selectivita?ii) datorita muta?iilor care modifica un aminoacid în regiunile transmembranare ce participa la formarea canalului ionic . I Dereglarea sintezei proteinei CFTR datorita muta?iilor care determina formarea unei proteine trunchiate (muta?ii ce determina apari?ia unui codon stop.?i întârzierea cre?terii[4]. afectare pulmonara ?i digestiva. I507del) III .Afectarea reglarii func?iei canalului ionic datorita muta?iilor care modif ica un aminoacid în domeniul de fixare al ATP-ului (spre exemplu muta?iile G551D. kineziterapie respiratorie. [modificare]Absen?a bilaterala a canalelor deferente Absen?a bilaterala a canalelor deferente (OMIM# 277180) (în engleza CBAVD pentru c ongenital bilateral aplasia of the vas deferens) este forma cea mai "u?oara" a bolii ?i se manifesta numai prin sterilitate datorata absen?ei canalelor deferente[4]. în regiun ea 7q31. mucoasei intestinale. muta?ii ce modifica cadrul de l ectura ?i muta?ii ale siturilor de matisare ale exonilor)(spre exemplu muta?iile G542X. Este formata din 27 exoni (numarul lor mare reprezinta o dificultate în id entificarea muta?iilor prin secven?ializare) ?i corespunde unui ARN mesager de 6. Unii autori reduc numarul de clase la 4 prin asocierea muta?iilor claselor 1 cu 5 ?i 2 cu 6 [6][1][4]. W1282X. [modificare]Genetica moleculara Gena CFTR a fost identificata în 1989. Aceste muta?ii sunt clasifi cate în 6 clase.500 muta?ii în gena CFTR au fost identificate. subtitu?ia cu extracte pancreatice) ce au contribui t la îmbunata?irea starii pacien?ilor cu prelungirea longevita?ii medii la 30 ani în USA[4]. Ea este localizata pe cromozomul 7.5 kb ce codifica o proteina de 168 kDa formata din 1. pancreasului.3. Afectarea hepatica poate fi importanta. [modificare]Clasificarea muta?iilor genei CFTR Peste 1. N1303K. [modificare]Forma "atenuata" a fibrozei chistice În aceasta forma a bolii afectarea diverselor organe este variabila: numai afectar e pulmonara.

A455E. Ca aceasta comportare neobi?nuita este legata de o boala. R117H) V . Astfel epilepsia sau tulburarile cauzate de traumatismele c erebrale erau încadrate de medici tot la nebunie.6kbA>G) VI Alterarea stabilita?ii moleculelor proteice de la suprafa?a celulara (spre ex emplu muta?ia G551D) [modificare]Muta?ia F508del Muta?ia F508del (notata uneori cu ?F508) este cea mai frecventa muta?ie.Reducerea numarului de molecule de ARN mesager datorita muta?iilor care dete rmina formarea unui ARN instabil (spre exemplu muta?iile 3849+10kbC>T. enciclopedia libera Pictura lui Agnolo Bronzino Nebunie sau alienare. smintire. Din aceasta cauza medicina moderna care are crite rii conturate mai clare de diagnostic al bolii nu ia în considerare diagnosticul medical al nebuniei din izvoarele isto rice. Aceste fenomene erau interpretate diferit în func?ie de rigiditate a normelor sociale. Termenul definea în trecut numai o abera?ie de la comportarea unui om normal (latina delirare). boala m intala. Frecven ?a ei este variabila în func?ie de popula?ie. IVS8(5T). [modificare]Referin?e Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. exista în medicina numai o presupunere vaga despre o cauza patologica. R347P. a fost pâna sfâr?itul secolului al XIX -lea considerata ca o comportare neobi?nuita ce nu se încadreaza în normele de comportare în societate. sminteala. aliena?ie. enciclopedia libera ''Omul care î?i confunda so?ia cu o palarie'' Informa?ii generale Autor Oliver Sacks Subiect neurologie psihologie Edi?ia originala . ?icneala. Omul care îsi confunda sotia cu o palarie De la Wikipedia. Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. variind între ~90% la pacien?ii din popula?iile Europei de n ord ?i 50% în sudul Europei. Nebunie De la Wikipedia. cultura ?i perioada istorica. 1811+1. Existen?a acestui gradient sud-est ? nord-vest a fost explicata prin avantajul selectiv al heterozigo?ilor fa?a de deshidratarea produsa de diareea provocata de enterotoxine bacteriene[1][4][ 5]. religie. demen?a. [modificare]Diagnosticul molecular Diagnosticul molecular poate fi realizat prin cautarea ?intita a muta?iilor frec vente în popula?ia de origine a pacientului sau prin secven?ializarea completa a fragmentului de ADN ce con?ine gena CFTR[4][7][5].(spre exemplu muta?iile R334W.

ipocrizie. Conform DSM IV revizuit ?i ICD-10. Atât ICD-10. Cartea con?ine 24 de eseuri grupate în patru sec?iuni. în ultimele doua s ec?iuni. tulburari ale conduitei limitate la contextul familial ?i ODD. care prezint a studiile de caz ale câtorva pacien?i ai sai. un pediatru. tulburari de conduita ale nesocializarii. distrugerea proprieta?ii. Pe baza car?ii a fost realizata ?i o piesa de opera cu acela?i nume de catre Mic hael Nyman. ?terge?i eticheta la încheierea standardizarii. enciclopedia libera [[wiki]] Acest articol sau aceasta sec?iune nu este în formatul standard. devianta ?i agresiva. Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. percep?ie alterata ?i calita?i extraordinare ale min?ii celor considera?i "retarda?i mental". ICD-10 divide tulburarile de conduita în tulburari de conduita ale socializarii. DSM IV clasifica tulburarile de conduita în: începutul copilariei (sub 10 ani) ?i începutul adolescen?ei (de la 10 ani în sus) ?i ODD caracterizat prin comportament persistent. cât ?i DSM IV revizuit clasifica tulburarile de conduita în doua categorii. ?i manifestari legate de amintiri sp ontane.Titlu original 'The Man Who Mistook His Wife for a Hat and Other Clinical Tales ' Editura Summit Books Limba originala engleza ?ara de prima lansare Statele Unite Data publicarii 1985 Numar de pagini 233 (prima edi?ie) ISBN 0671554719 Edi?ia tradusa Traducator(i) Omul care î?i confunda so?ia cu o palarie Cronologie A Leg to Stand On{{{text}}} A Leg to Stand On Seeing Voices Seeing Voices{{{text}}} Omul care î?i confunda so?ia cu o palarie (The Man Who Mistook His Wife for a Hat and Other Clinical Tales) este o carte scrisa de neurologul Oliver Sacks ?i publicata în 1985. trei criterii trebuie sa se fi manifestat pe o durata de cel pu?in 12 luni. dar fara comportam ente agresive sau antisociale. cu premiera în 1986. fiecare descriind un anumit aspect al func?ionarii creierului: deficite ?i excese în primele doua sec?iuni. TULBURAREA DE CONDUITÂ Tulburarile de conduita sunt caracterizate printr-un patern repetitiv ?i consist ent de conduita antisociala. T ulburarile de conduita trebuie sa fie tratate de catre un psihiatru specializat pe etapele copilariei ?i adoles cen?ei. fa?a de animale. ostil sau deviant. furt ?i violare a serioasa a regulilor). Tulburarea de conduita De la Wikipedia. Titlul este inspirat de cazul unui barbat care suferea de agno zie vizuala. un psiholog . cu cel pu?in un criteriu manifestat în ultimele 6 luni (se poate include agresivitatea fa?a de oameni.

7%). respe ctiv 1. cu toate ca ODD este mai pu?in prevalenta (3. slujbe de scurta du rata. psihoterapia. terapia prin muzica. Ace?tia pot fi factori de mediu (dezavantaj social. Exista câ?iva factori de risc care predispun copilul la tulburari de co nduita. Tulburarile de conduita pot fi gestionate printr-o combina?ie de interven?ii targhetate atât pe c opil cât ?i pe familie.clinician specializat în domeniul tulburarilor de comportament sau un alt profesio nist care are competen?ele necesare.5%. statut socio-economic scazut. Totu?i majoritat ea copiilor cu tulburari de conduita nu vor primi tratament din cauza resurselor limitate. Terapia focusata pe familie include întâlnirile dintre familie ?i terapeut pentru a putea explora inter ac?iunile personale care pot contribui sau sus?ine problemele comportamentale ale copilului. consum de substan?e. tulburarile de conduita apar deseori în asocia?ie cu ADHD. dificulta?i în înva?are ?i mai p u?in frecvent cu psihoza ?i autismul. epilepsie. mania.4%.5%.8% pentru fete. Acest articol despre psihologie este deocamdata un ciot. La copiii mai mari cu vârsta între 11-16 ani. Terapiile focalizate pe copii includ terapia behaviorista. terapia cognitivista. 8. profe sorii ?i copilul în cauza. sa racie sau izolare sociala) sau asocia?i cu familia (problemele conjugale. Un copil care are probleme de conduita va avea scorul în jurul va lorii de 65. respec tiv 2. rela?ii interpersonale sarace ducând chiar la probleme maritale sau divor?. Pute?i ajuta W ikipedia prin completarea lui ! . iar multe din aceste a vor persista în adolescen?a ?i mai târziu în perioada adulta.1% pentru fete. abuzul copiilo r etc. terapia prin arta ?i terapia ocup a?ionala. trainingul pentru abilita?ile sociale. Acesta va face o evaluare pe baza observa?iei ?i interviului cu parin?ii. prevalen?a pentru diagnosticarea tulburarii de conduita e mai mare. schizofrenia. iar al?i i cu tulburari psihiatrice incluzând abuzul de substa?a.) ori copilul (cei cu un temeprament dificil. din care ODD reprezinta 4. a familiei ?i a îngrijitorului. prevalen?a pentru tulburarile de conduita la copii i cu vârsta între 5-10 ani este de 6. depresie. prevalen?a ridica ta pentru condi?ie ?i dificultatea implicarii familiei în tratament. mai mult de 60% din copiii de 3 ani cu tulburari de conduita continua sa manifeste aceste probleme ?i la 8 ani.1% pentru baie?i. Chestionarul de Comportament al Copilului (CBCL) are între 100-113 itemi care descriu în mod spec ific probleme emo?ionale ?i comportamentale. achizi?ii ?colare deficitare. delincven?a juvenila. practici parentale abuzive etc. probleme cronice sau deficite cognitive). violen?a domest ica. 5. tulburar e de depresie majora sau tulburari de panica. tulburarea compulsiv-obsesiva. Este bine ca tratamentul sa înceapa cât se poate de repede pentru ca. Aproximativ jumatate din copiii diagnostica?i cu t ulburari de conduita sunt diagnostica?i cu tulburari de personalitate antisociala la vârsta adulta. joc. probleme la nivel c erebral.9% pentru baie?i ?i 2. În Marea Britanie. lipsa unei locuin?e. Tulburarile de conduita au un impact diametral ?i semnifica tiv asupra calita?ii vie?ii copilului . Copiii cu tulburari de conduita au un risc ridic at de a experien?ia dezavantajul excluderii sociale pe viitor.

Categorii: Cioturi legate de psihologieTulburari psihologice .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful