TULBURARILE BIPOLARE

Afectiuni Psihologice0 Comments

Adaugat la 13 Dec 2010 at 4:51pm Rating: 5.0/5 (2 votes cast) >De la exaltare la depresie Considerate printre bolile cu cel mai mare potential handicapant, afectiunile ma niaco-depresive, sau bipolare, afecteaza aproximativ 1 % din populatia din România, adica aproape 200000 de perso ane. Toate categoriile sociale sunt afectate de aceasta patologie, în care intervine atât terenul genetic, cât si fac torii de mediu. în cazul persoanelor care sufera de aceste tulburari, perioadele de euforie sau de furie alterneaza cu altele, mai mult sau mai putin depresive. Daca anturajul bolnavului este derutat si neputincios, sub iectul traieste el însusi în confuzie, deoarece nu îsi întelege situatia. Descriere ? Schimbari grave de dispozitie Atunci când este în faza maniaca, pacientul care sufera de tulburari bipo­lare traieste o puternica exaltare si eufo­r ie. El se simte plin de elan, rezista la oboseala, simte nevoia de a vorbi pâna la epuizare, se angajeaza în nume roa­se proiecte, cheltuieste fara sens iar aventurile sexuale se tin lant. Dar aceas­ta stare nu dureaza mult. Fara sa exis­te vreun motiv aparent care sa îi schim­be starea de spirit, el va trece de la acest entuziasm deli rant la o tristete la fel de excesiva. Aceasta este faza depresiva, cealalta extrema a bolii, în timpul careia individul se va simti brusc epuizat, deprimat pâna la a nu mai avea chef de nimic, uneori nici de a trai. Sunt cazuri în care aceste stari se succed foarte repede, chiar de la o ora la alta. Aceste schimbari permanente de dispoz itie o fac sa sufere pe persoa­na afectata de tulburarile bipolare, dar si pe persoanele din anturajul sau. O adevarata suferinta Disfunctiile legate de tulburarile bipo­lare reprezinta un adevarat handicap socia l si profesional. Ele sunt surse ale multor dificultati în viata de zi cu zi: ele au grave repercusiuni asupra climatu lui familial, dar si asupra celui de la locul de munca si asupra vietii relationale. Totusi, daca a fost iden­tificata, ac easta boala poate fi trata­ta, în vederea ameliorarii confortu­lui subiectului si al persoanelor din anturajul sau . Singura problema ramâne diagnosticul, care nu este întotdeauna usor de stabilit. Depistare O boala greu de recunoscut Nu numai ca tulburarile bipolare nu sunt întotdeauna corect percepute de corpul me dical, dar ele sunt, adesea, negate si de bolnavul însusi. Ceea ce nu ajuta la diagnosticarea unei boli dificil de identificat si pentru care fac­torul timp poate fi vital. De fapt, aceste tulburari insuportabile împing aproxi mativ 15 % dintre barbati si peste 20 % dintre femei sa îsi ia viata. De unde si importanta urmarii unui tra­tam ent. ? Simptomele Pe lânga fazele depresive si euforice suc­cesive, foarte caracteristice pentru aceas­t a patologie (70 % dintre

cazuri), exis­ta multe alte semne clinice care sunt simptomatice pentru tulburaril e bipola­re, dintre care amintim: ?tulburarile cognitive (tulburari lega­te de intelect, cum ar fi dificultatile de concentrare sau uitarea frecventa) ?dereglarile de comportament, cum ar fi psihoza maniaco-depresiva, dar si irita bilitatea (80 % dintre cazuri) ? megalomania sau delirul de per­secutie ?hiperactivitatea, manifestata, în spe­cial, prin faptul ca pacientul vorbeste mult si fara oprire, precum si printr-o acti­vitate sexuala intensa, care poate ajunge, în o treime dintre cazuri, la exhib itionism. Originile bolii ? Copilaria Studii recente subliniaza impactul unei copilarii perturbate asupra dezvoltarii acestei patologii. Copii care au fost supusi agresiunilor sexuale, pierderii unui parin­te sau unei separari a parintilo r, pe care nu a tolerat-o bine, sunt mai expusi riscuri­lor aparitiei acestei boli decât ceilalti: o treime dintre perso anele care prezinta tul­burari bipolare au cunoscut un eveniment declansator precoce. Pe de alta parte, anumiti psihana listi considera ca aceasta patologie reprezinta un fel de protectie: în acest fel, bolnavul întoarce spatele depresiei, t ransformându-si starea de tri­stete în bucurie extrema. O negare a rea­lului, care are drept scop protejarea pacientulu i împotriva fazei depresive, dar care nu îl împiedica sa reintre în forta în aceasta faza. ? Influenta geneticii Terenul genetic este, de asemenea, din ce în ce mai mult luat în considerare atunci când se au în vedere factorii declansa­tori. Procentul ereditatii a fost stabilit: dintr-un procent de 1,5 % din totalul populatiei, 10 % sunt persoane care au avut un antecedent familial, dar acest procent creste pâna la 30 % în cazul persoanelor cu ambii parinti victime ale tulburarilor bipolare. Anomalii neurochi­mice, în special la nivelul sec retiei de dopamina si de serotonina, ar putea, de asemenea, sa fie la originea acestor tul­burari, ceea ce ar explica actiunea bene­fica a medicamentelor care neutralizea­za secretia celor doua substante asupra dispoziti ei bolnavilor. Efectul agravant al stresului Au existat studii care au permis demonstrarea faptului ca situatiile de stres, a cute sau cronice, au impact asupra starii depresive, si deci asupra maniacodepresiei. ? Barbatii par mai sensibili la pro­blemele legate de domeniul profe­sional. ?Femeile sunt mai afectate de difi­cultatile afective. Variatiile hormo­nale, deoseb it de importante în cazul femeilor însarcinate si al tine­relor mame, imediat dupa ce au nascut, pot, de asemenea, sa p ro­voace stari maniace sau depresive. Unele crize pot merge pâna la delir, uneori cu punerea în pericol a nou-n ascutului. Pericolul substantelor dezinhibante este real pentru persoanele care sufera de t ulburari bipolare, deoa­rece acestea sunt mai sensibile la lipsa de somn, sau la consumul de droguri, de alcool sau l a consumul anumitor medicamente. Astfel cana-bisul poate facilita aparitia unui epi­sod de excitare extrema sau, d impo­triva, de depresie. La fel se întâmpla si cu anumite antidepresive, care pot contribui la aparitia schimbarilo r de dispozitie, provocând o surescitare care antreneaza convingerea ca bol­navul este vindecat, ceea ce îl dete

r­mina sa renunte la tratament. Din contra, imediat ce diagnosticul a fost pus, este adesea dificil pentru o pe r­soana care sufera de tulburari bipo­lare sa îsi întrerupa tratamentul. Cum sa reactionam în prezenta unei persoane maniaco-depresive? Daca bolnavul este derutat din cauza comportamentelor proprii pe care nu le întele ge, anturajul sau este, de asemenea, confuz. Pentru optimiza­rea rezultatelor si evitarea recidive­lor, admini strarea de medicamente trebuie sa fie însotita de terapie. Anxietate (neurotism)0 Comments Adaugat la 07 Aug 2012 at 7:01pm Rating: 5.0/5 (2 votes cast) Anxietatea Anxietate Anxietatea este o stare afectiva caracterizata printr-un sentiment de insecurita te, de tulburare, difuz. Tulburarile de anxietate sunt foarte frecvente si afecteaza 14% din populatie. Acuzele pacientilor sunt de natura fizica, ei nefiind constienti ca la baza problemelor aparute sta anxi etatea. Tulburarile de anxietate cuprind o serie de probleme. In aceasta categorie se in clud urmatoarele forme: anxietate generalizata fobia sociala fobii specifice (ex. fobia de insecte, frica de spatii deschise sau inchise) atacul de panica tulburarea obsesiv-compulsiva stresul post-traumatic

Diferenta dintre anxietate si frica Fiecare dintre noi a trecut prin experiente de frica intensa, care este o emotie umana normala, si care ne ajuta in confruntarea cu pericolul. Dar unii oameni traiesc o frica foarte inte nsa si irationala, care nu este justificata prin prezenta unei situatii periculoase. O persoana anxioasa continu a sa simta o neliniste permanenta, care interfereaza si cu viata sa cotidiana. Acesta poate sa indice prezenta une i tulburari de anxietate. Simptomele tulburarilor de anxietate Caracteristica principala a acestora este sentimentul de frica sau/si ganduri cr onice (constante), repetitive, de ingrijorare, care reprezinta un element de stres pentru persoana respectiva si care interfereaza cu activitatile din viata sa (de exemplu daca unei persoane ii este frica sa mearga la interviu ri pentru ca acolo ar trebui sa interactioneze cu straini, va evita situatia respectiva, temandu-se ca oricat d e inteligenta ar fi, nu ar primi

Centrul anxietatii poate fi reprezentat de prieteni. si o sa gresesc. Situatii care pot declansa un raspuns anxios intens starea de sanatate situatia materiala situatia profesionala interactiunea cu persoane necunoscute sau care reprezinta autoritate socializarea sustinerea unui discurs sau prezentarea unui proiect in fata unui public cautarea unei slujbe evenimente traumatizante diverse fobii consumul de droguri. munca. si daca persoana are dificultati in controlarea anxietatii. ulterior poate sa ajunga la izolare.reactii fizice . sanatate. emotii negative foarte intense. care. In plus persoana mai simte una sau mai multe dintre urmatoarele simp tome: irascibilitate si iritabilitate usoara. familie.comportament de evitare lte situatii.ganduri disfunctionale daca o sa vorbesc in fata publicului. De aceea oameni lor cu tulburari caracterizate prin fobie sociala le este frica sa faca ceva ce i-ar putea umili in fata publi cului.transpiratie. lesin . timp de 6 luni. Fobii specifice . probleme de concentrare. tremuraturi. dificultati in respiratie. plaseaza per soana intr-un cerc vicios. Vorbim despre anxi etate generalizata daca grija exagerata este prezenta in aproape fiecare zi. greata. Alte simptome comune tuturor tipurilor de anxietati: . batai de inima rapide. din care nu poate sa iasa. oboseala. reactii fizice puternice si eventual experiente negative. t oata lumea o sa ma creada prost . o persoana anxioasa poate sa ajunga sa evite foarte mu Faptul ca are ganduri negative si evalueaza irational situatiile care ii provoac a anxietate. bani sau ratarea unei intalniri importante. insomnie. chiar si daca ceea ce face actualmente nu ii ofera satisfactia dorita). de alcool Tipuri de tulburari de anxietate Anxietate generalizata Este frica exagerata si grija legata de lucruri comune.postul. Ace asta frica poate sa conduca la evitarea situatiilor respective. Cei care sufera de fobie sociala poate sa simta frica in cazul unei singure sau mai multor situatii. Fobia sociala Consta in frica de evaluare si judecata negativa a altor oameni.

involuntare si nedorite. Tulburarea de panica poate sa fie diagnosticata daca atacurile de panica sunt fr ecvente si exista si o frica intensa si persistenta de aparitia unui alt atac de panica. Reactii de suferinta. De obicei oamenii incep sa evite situatiile sau evenimentele care le reamintesc de trauma. ci pot aparea spontan. in orice caz anxietatea resimtita este exagerata si tulburatoare. Adultii care sufera de fobii de obicei sunt cons tienti de faptul ca frica lor este exagerata si irationala. care sunt la fel sau chiar mai stresante decat evenimentul original. Tulburarea obsesiv-compulsiva Oamenii care au aceasta tulburare au ganduri sau impulsuri (obsesii) intruzive. care sunt mai rar intalnite. Ace ste fobii se pot referi la caini. ale gandirii si capacitatii de abstractizare. Tulburare de stres post-traumatic Apare dupa un eveniment extrem de traumatic. dar. Ea poate provoca probleme ale memoriei. locuri sau persoane. furtuna. Pentru ca o persoana sa fie diagnosticata cu tulburare de panica. ace. Frica poate sa apara fata de anumite animale. prelungite si intruz ive. Oamenii cu tulburare de stres post-traumatic manifesta reactii severe. trebuie sa aiba circa 4 a tacuri de panica lunar intr-o perioada mai indelungata.0/5 (3 votes cast) Dementa Dementa Este o pierdere a aptitudinilor mentale care afecteaza viata cotidiana a persoan ei in cauza. In acelasi timp se simt si fortate sa efectueze ritualuri mentale si comportamentale. Acestea pot sa includa ganduri sau imagini intr uzive despre situatia traumatizanta. sau la alte obiecte si situatii. Nevoia lor de a evita obiectul. inclusiv locuri si situatii similare. De regula. paianjeni. soc si furie sunt reactii normale dupa evenimen te traumatice.O persoana cu fobie specifica simte o frica persistenta si irationala de un obie ct specific sau de o situatie. Dementa si cauzele acestei boli mentaleUn comentariu Adaugat la 26 Iul 2012 at 3:56pm Rating: 5. si poate sa fie atat de intensa incat persoana respectiva va manifesta simptome fizice intense sau atac de panica. Evenimentul poate sa fie recent sau poate sa se fi intamplat in trecut. sange. De o bicei sunt constienti de irationalitatea si natura excesiva a comportamentelor sau a gandurilor lor. Atacurile de panica pot sa nu fie legate de o situatie anume. care afecteaza in mod dramatic viata lor de zi cu zi. situatia sau pers oana care stau la baza fricii poate sa le restranga viata. Tulburare de panica Atacurile de panica sunt comune in populatia umana comparativ cu tulburarile de panica. .

bolnavilor cu hipertensi une arteriala. pot aparea tremuraturi ale extremitatilor sau ale corpului. este mai probabi l sa produca probleme datorate schimbarilor de personalitate cat si probleme de memorie. rigiditate musculara. Dementa fronto-temporala Daca dementa afecteaza predominant lobul frontal al creierului. tulburari de concentratie. diabet si cu nivel de colesterol depasind limitele normale. De asemenea. Alte cauze de dementa pseudo-dementa (in care persoana pare la prima ve Depresia poate produce asa-numita . Aces t lucru nu inseamna ca toti oamenii fac dementa. Probabilitatea de aparitie a dementei creste odata cu inaintarea in varsta. detalii despre programari si intalniri). Dementa cu corpi Lewis Persoanele care sufera de dementa cu corpi Lewis se prezinta cu simptome similar e atat pentru boala Alzheimer cat si pentru boala Parkinson. Se pot produce deteriorari ale memoriei. Aceasta boala este mai frecventa in cazul fumatorilor. Problemele cauzate de dementa depind de localizarea partilor de creier afectate. numere de telefon. cursul poate fi stabil pentru cateva luni sau chiar ani pana cand se produc noi accidente cerebro-vasculare iar deteriorarea se accentueaza). Cauzele dementei Boala/Dementa Alzheimer Boala Alzheimer este cea mai frecventa cauza de dementa. dificultati in gasirea cuvintelor. Acest tip de dementa poate progresa int r-un mod relativ imprevizibil (de exemplu. Nivelul de dezorientare (in timp si spatiu) fluct ueaza in cursul zilei. Dementa de origine cerebro-vasculara Dementa de origine cerebro-vasculara se datoreaza obstructiei arterelor care con duc sange si oxigen la creier producand mici accidente vasculare. Dementa produce in principal dificultati de memorie si rationament (spre exemplu. iar halucinatiile vizuale cu continut de oameni sau animale sunt mai frecvente decat in alte tipu ri de dementa. De asemenea boala afecteaza anumite substante chimice din creier implicate in transmiterea impulsurilor ner voase de la o celula la alta in special cea numita acetilcolina. Altii au un ritm rapid de pierdere a abilitatilor. se recomanda consultarea unui doctor. incontinenta urinara sau incontinenta dubla). Din aceasta cauza bolnavul po ate deveni frustrat si deprimat.dementa se inrautateste cu timpul. probleme fizice (dificultati de mobi lizare. Fragmente de tesut cere bral afectate se depoziteaza in creier sub forma de placi sau filamente provocand moartea celulelor invecinate . Durata accentuarii simptomelor difera de la o persoana la alta. d ificultati de mers si numeroase accidente prin cadere. Unii oameni ram an mult timp intr-o perioada stationara. deficit de oxigen la nivel local si distrug erea unor parti de tesut cerebral. Unii oameni pot avea halucinatii. invatarea informatiilor noi este mai grea si totodata este mai dificil sa-ti amintesti eve nimente sau fapte recente. sch imbari frecvente de dispozitie si depresie. In cazul in care partenerul de viata sau cineva apropiat prezinta pierdere de me morie care se inrautateste.

astfel ca incep s a relationeze si sa simpatizeze cu agresorul. In acest caz victimele s-au atasat emotional de rapitori si chiar le-au luat apararea. Etimologie Numele acestui sindrom provine dintr-un caz real de jaf la o banca din Stockholm . In acest caz tratamentul adecvat este cu medicamente antidepresive si psihoterapie.0/5 (1 vote cast) Sindromul Stockholm Sindromul Stockholm descrie un fenomen psihologic paradoxal ce apare la victimel e rapite si care consta in adulatie si sentimente pozitive fata de rapitor. pot produce dementa la varsta tana ra. al membrilor sectelor religioase. Acest comportament este considerat ca o strategie obisnuita de supravietuire pentru persoanele care sunt victime ale abuzului interpersonal si a fost observat in cazul divorturilor cu copii. dar se exclud. pentru a mentine dependenta totala fata de el victima gaseste in comportamentul agresorului gesturi de bunatate si ii ofera in schimb simpatia si aprecierea sa . Multe boli de origine fizica pot produce tulburari de memorie: afectiuni renale afectiuni tiroidiene foarte rar deficienta de anumite vitamine infectii respiratorii sau urinare (care se trateaza cu antibiotice) unele boli rare. prizonieri de razboi si tabere de concentrare. al copiilor ab uzati emotional. Explicatii psihologice O teorie care incearca sa explice sindromul Stokholm este teoria disonantei cogn itive. caz in care jefuitorii au tinut captivi angajatii bancii pentru 6 zile (intre 23 si 28 august 1973). Boli mintale ciudate Sindromul Stockholm0 Comments Adaugat la 19 Iul 2012 at 8:09pm Rating: 5.dere ca are probleme de intelegere. ca boala Huntington. Ostaticii considera rapirea un gest de bunatate si nu de abuz. Este important de subliniat ca aceste simptome apar in conditii de stres emotion al foarte mare. Manifestari ale sindromului Stockholm victima considera ca rapitorul ii ofera alta viata ii incredinteaza lui modul cum trebuie sa se desfasoare viitorul agresorul limiteaza cu strictete contactul victimei cu mediul exterior. ulterior eliberarii. Disonanta cognitiva reprezinta o stare de tensiune care apare ori de cate ori o persoana are in ace lasi timp doua opinii care nu numai ca nu se sustin una pe alta. ci depresia care afecteaza mo tivatia si capacitatea de concentrare). dar de fapt cauza nu este dementa.

in car e este total dependent de cineva pentru supravietuire agresorul este privit ca o persoana protectoare motivatia victimei de trai si de evita abuzul este mai intensa decat imp ulsul de uri pe cel care o priveaza de libertate Sindromul Stockholm poate aparea la prizonierii de razboi. de negatie (ca parti din propriul corp.ostaticul gandeste ca este mai sigur sa joace jocul agresorului. Psihoza si Ideile delirante Ideile delirante sunt idei in dezacord evident cu realitatea. prin definitie. de relatie (i deea ca esti inrudit cu o persoana extrem de importanta). de vinovatie. neinteligibile. decat s a se opuna si sa fie abuzat sau omorat persoana captiva regreseaza la un stadiu de dezvoltare infantila. Persoanele cu o astfel de tulburare pot avea halucinatii. Pot fi sistematiz ate intr-o intreaga poveste. la copiii abuzati emotional Psihoza ce este si cum se trateaza?0 Comments Adaugat la 15 Iun 2012 at 3:31pm Rating: 3. Halucinatiile sunt adesea acompaniate de non-intelegerea comportamentului propriu. comportamentul si trairile. credinte iluzorii de d urata sau idei delirante (paranoia sau grandomania). in familiile in care se practica violenta domestica. nu mai exista). pe un fond de claritate . de grandoare. Ideile delirante si halucinatiile apar. dar in a caror rea litate bolnavul crede. Tipuri de idei delirante pot fi cele: de persecutie. de la auz la s imtul tactil. etc. sau intregul cor p. sau disparate. desi acestea nu exista). Pot sa afecteze oricare dintre simturi. Ideile delirante pot fi plauzibile sau bizare. izolate. pierderea simtului realului si transformarea in delir a experientei traite. schimbari in structura de personalitate si manifestari de gan dire dezorganizata.0/5 (2 votes cast) Psihoza Psihoza Psihoza este o tulburare mintala caracterizata printr-o dezorganizare a persona litatii. Un episod psihotic este adese a descris ca implicand o pierdere a contactului cu realitatea . impenetrabil la argumentele logicii formale si care-i modifica conceptia despre lume. dificultat i in interactiunea sociala si dificultati in executarea activitatilor cotidiene. dezorganizate. Psihoza si halucinatiile Halucinatiile sunt perceptii senzoriale care au loc in absenta stimulilor (lucru ri pe care persoana psihotica le percepe. membrii sectelor reli gioase.

tratamentul specific psihozei este de obicei un tratament medicamentos (neuroleptice. adica persoana afectata este perfect treaza. mai intai de toate. se poate intrevedea vindecarea sau. aceasta lasa locul unei ulcera?ii dur eroase. Prin spargere. litiu) si uneori spitalizarea. Persoanele afectate pot arata presiune in dialog (vorbire neincetata si rapida). nu viseaza. Anturajul trebuie sa se straduiasca sa nu para inspaimantat si sa nu judece bolnavul. constând dintr-o vezicula plina cu lichid opalescent. De indata ce pacientul admite ca ideile sale delirante sunt patologice. cei mai multi bolnavi psihotici pot duce o viata profesionala si familia la satisfacatoare. Totusi. Apare în febra aftoasa sub forma de erup?ii localizate pe mucoasa bucala ?i pe div erse regiuni cutanate (de exemplu pe ugerul vacilor). [modificare]Tratament Se recomanda utilizarea de antibiotice ?i vitamine din grupul B. nu se afla intr-o stare precomatoasa sau toxic a. pot avea efecte foarte bune in tratarea bolnavilor. Elementele psihotice duc cu gândul la schizofrenie si la alte psihoz e cronice. enciclopedia libera Afta este termenul care se refera la o leziune elementara a pielii ?i mucoaselor . insa ele pot aparea si in alte tulburari psihice. Astazi. Concur sul familiei este intotdeauna de dorit in masura in care dezvoltarea unei psihoze (mai ales la adolescent) est e adesea rezultanta unui conflict intern al grupului familial. Psihoterapiile individuale sau colective ale caror modalitati sunt foarte variat e. Psihoza poate fi o caracteristica a mai multor boli. dovedind ca se stie cum sa se respecte convingerile sal e delirante fara a adera. pierdere sau nefinalizare a ideilor.a constiintei. o ameliorare in viitorul apropiat. Afta De la Wikipedia. Este vorba. cel putin. si isi aminteste foarte bine ce i se intâmpla. Psihoza si tulburarile de gandire Tulburarile de gândire se caracterizeaza prin modificarea personalitatii si pierde rea contactului cu realitate si sunt clasificate in functie de efectele pe care le au asupra vorbirii si a scrisului. care se cicatrizeaza fara a lasa urme. Tratamentul psihozei Tratamentul psihozei depinde adeseori de asocierea cu diagnoza care se crede ca e prezenta (cum ar fi schizofrenia sau tulburarea bipolara). adesea atunci când creierul s au sistemul nervos este afectat direct. Ca masuri de pr . chiar daca vindecarea necesita inca timp si perseverenta. la ele si fara a le contrazice cu brutalitate. sa-l faci pe bolnav sa inteleag a ca suferinta lui este simtita de cei din jur.

Demodicoza provocata de D. se recomanda o buna igiena bucodentara ?i evitarea alimentelor care produc pusee: ?vai?er. denumite chisturi. Speciile infe stante de acarieni au specificitate fa?a de specia infestata ?i nu se transmit de la o specie la alta. Acneea poate aparea ?i la alte vârste decât ceea a puberta?ii. mo bila. În unele cazuri apar ?i leziuni mai profunde. enciclopedia libera Câine cu demodicoza (râia ro?ie) Demodicoza[1]. puncte albe sau co?uri care apar la suprafa?a pielii. . care se localizeaza la nivelul foliculilor pilo?i ?i a l glandelor sebacee. nedureroasa. [modificare]Legaturi externe Acnee De la Wikipedia. este o acarioza a mamife relor provocata de specii din genul Demodex. Cuprins [ascunde] 1 Demodicoza umana 2 Demodicoza canina 3 Demodicoza felina 4 Vezi ?i 5 Note 6 Bibliografie 7 Legaturi externe [modificare]Demodicoza umana Demodex folliculorum Speciile din genul Demodex care paraziteaza omul sunt: Demodex folliculorum (car e paraziteaza foliculul pilos) ?i Demodex brevis[3] (care paraziteaza glandele sebacee). Parazitul se localizeaza de predilec?ie în zonele cu secre?ie abundenta de sebum: nas ?i ?anturi nazolabiale. localizata. moale. are forma rotunda bine determinata.evenire. enciclopedia libera Ateromul este o tumoare a glandelor sebacee. depila?ie). in regiunea frontala ?i cerebrala. de regula. elastica la palpare. putând determina diverse leziuni cutanate (erup?ii scuamoase. fru cte uscate sau acide. numita ?i demodecidoza[2] sau demodecie. folliculorum este numita ?i pitiriazis folicular[4]. enciclopedia libera Acneea este o afec?iune a epidermei aparuta ca urmare a unei hipersecre?ii a gla ndelor sebacee ?i caracterizata prin puncte negre. ?i sub diferite forme : Acneea vulgara (acneea polimorfa juvenila) Acneea rozacee Acneea medicamentoasa ?i profesionala Acneea conglobata Acneea pustulosa Acneea necrotica Acneea cheloidiana Aterom De la Wikipedia. Demodicoza De la Wikipedia.

gatoi. Leziunile de piele prin care se manifesta apar pe toata suprafa?a corpului cu er up?ii cutanate (modificari bru?te de piele) formate din macule. erup?ii scuamoase la nivelul foliculilor sau erup?ii papulo-pustuloase similare celor di n acneea rozacee. pe partea lombo-sacrala. Boala are tratamentul identic cu celiachia. picioarelor. Psihomedia 2005 ISBN 973-7997-5 3-0 Eczema De la Wikipedia. umeri. cu eri tem facial difuz. care se transmite în cadrul speciei de la ca?eaua care alapteaza la puii sai. enciclopedia libera Dermatita herpetiforma Duhring este o afec?iune a pielii. papule. pustule. [modificare]Bibliografie Köber. Nu este transmisibila la om. Infesta?ia este foarte raspândita ?i este de regula asimptomatica. pe axila anterioara. numita ?i râia ro?ie sau râia demodecica[5]. între omopla?i.descuamare) este o dermatita neinfec?ioasa (boala de piele ) care poate . este provocata de De modex canis. [modificare]Vezi ?i Acarioza Dermatita herpetiforma Duhring De la Wikipedia. Demodicoza canina [modificare]Demodicoza canina Demodicoza canina. enciclopedia libera Eczema (greaca ???eµa .frunte. Erup?iile dureaza de regula între 6 saptamâni ?i 3 . Atunci când parazi?ii se înmul?esc în exces pot apare forme de boala clinic manifesta. Boala manifesta este rara ?i apare la pisicile cu diverse tul burari metabolice. Tratamentul prin alimenta?ie fara gl uten se asociaza cu un medicament de uz intern. dar c u precadere pe partea de extensie a bra?elor. accesele eruptive putând aparea în mod periodic. Multe pers oane afectate pot renun?a la acest medicament dupa o perioada de alimenta?ie complet lipsita de gl uten. afectând în spec ial animalele tinere[6] (3-12 luni). care apare ca urmare a intoleran?ei corpului la gluten ?i care face parte din grupul Enteropatiei gl uten-senzitive (alaturi de celiachia copilului ?i a adultilui. obraji. care se local izeaza la nivelul pielii ?i în canalul auricular. pete?ii. Se poate transmite de la o pisica la alta. necontagioasa dar ered itara. tabletele având scopul de a preveni erup?iile. descuamari.6 luni. Parazitul migreaza de la un folicul la altul. Detaliile privind diagnosticul ?i tratamentul bolii sunt expuse în articolul despr e celiachie. [modificare]Demodicoza felina Este o acarioza a pisicilor provocata de Demodex cati ?i D. Karin: Enteropatia glutensenzitiva rezumat.

formare de vezicule de exusadat de cruste descuamari de piele Cuprins [ascunde] 1 Simptome 1. dar acestea apar mai ?ters ?i concomite nt mai multe stadii. se scurge un exudat (Stadium madidans) apari?ie de cruste (Stadium crustosum) descuamari cu formare de matrea?a (Stadium squamosum) urmat de vindecarea eczeme i. înso?ite de noduli.aparea în orice regiune a corpului. stadiile apar ca ?i cazul formei acute. ea consta din unguente cu corticoizi. apari?ie de vezicule (Stadium vesicolosum) înso?it de prurit (mâncarime) la spargerea veziculelor.3 Complica?ii 2 Tratamentul 3 Vezi ?i 4 Legaturi externe [modificare]Simptome Simptomele unei eczeme depind de agentul etilogic ca ?i de patogeneza bolii: [modificare]Forma acuta Se prezinta cu mai multe stadii: înro?irea pielii (Stadium erythematosum).1 Forma acuta 1. [modificare]Forma cronica Apare în cazul irita?iilor repetate. Ca ?i caz de preven?ie se cauta evitatrea alergenilor (factoril or iritativi) care au declan?at eczema. Ele sunt caracterizate prin inflamarea pielii cauzate de diferite irita?ii cu Eczema atrofica Eczema acuta seboreica pe cap Eczema distrofica înro?irea pielii. [modificare]Complica?ii Complica?iile care pot aparea în cazul unei eczeme sunt: suprainfec?iile bacteriene micotice virotice (Ekzema herpeticatum) [modificare]Tratamentul Depinde de stadiul bolii.2 Forma cronica 1. sau în cazul sprai nfec?iilor bacteriene alifii cu antibiotice. In cazurile grave se face un tratament general pentru reechilibrarea metabolismului. îngro?area pielii ca ?i cicatrici din cauza scarpinatului. htioza fetala . ceace nu permite vindecarea ?i determina cron icizarea bolii.

diagnostic diferen?ial teste genetice. se caracterizeaza prin îngro?area excesiva a stratu lui de cheratina la nivelul pielii bebelu?ului. care poate duce la tahicardie ? . simptome Îngro?are excesiva a stratului de cheratina la nivelul pielii. pielea se crapa. Fisuri profunde eritomatoase. hipoventila?ie. insuficien?a respiratorie. enciclopedia libera Pagina Harlequin ichthyosis trimite aici. Solzii galbeni specifici se cojesc. Piele lucioasa. datorita stratului hiperkeratozic care le înfa?oara. teste de laborator. Pentru alte sensuri vede?i Harlequin ich thyosis (dezambiguizare) Pagina keratosis diffusa fetalis trimite aici. risc de gangrena. simptomatologia se amelioreaza. este o muta?ie genetica pe cro mozomul 2.[1] [modificare]Manifestari clinice Tabloul clinic al afec?iunii este critic mai ales în primele saptamâni de via?a. Hipoplazie nazala. rudimentar sau absent. Mi?cari respiratorii restrictive. Deshidratare datorita pierderii excesive de apa. investiga?ii imagistice. care este anormala sau lipse?te. Ihtioza fetala. dar daca bebelu?ul supravie?uie?te. reprezinta cea mai severa forma a ihtiozei congenitale. care se na?te cu un strat gros de piele. Canalul auricular este mic. Pentru alte sensuri vede?i keratosi s diffusa fetalis (dezambiguizare) Ihtioza fetala (keratosis diffusa fetalis) etiologie Gena ABCA12.De la Wikipedia. Cuprins [ascunde] 1 Etiologie 2 Manifestari clinice 3 Diagnostic 4 Tratament 5 Prognostic 6 Cazuri remarcabile 7 Note [modificare]Etiologie Factorul etiologic ce declan?eaza ihtioza fetala. iar decesul survine de multe ori în primele saptamâni de via?a. Ectropia pleoapelor cu risc de traumatizare a conjunctivei. Astfel se explica permea bilitatea excesiva a pielii ?i descuamarea sa exegarata. cunoscuta ?i sub numele de ihtioza arlechin. Motilitatea membrelor este redusa sau absenta. care afecteaza gena raspunzatoare de transportul lipidelor. Aceasta. Manifestarile principale ale bo lii sunt: Hiperkeratoza. având asp ectul unei armuri care îl jeneaza pe copil la fiecare mi?care.

Este una din cei 8 copii ai familiei. Hidratare ?i hranire prenatala. Aplicarea de lubrifian?i speciali pentru emolierea pielii.i oligourie. Aplicarea de lubrifian?i pe mucoasa conjuctivala. apoi la 2 ?i respectiv 5 ani. a trecut prin alte 2 opera?ii în acela?i scop. pentru evitarea infec?iilor. Hemoglobina pentru depistarea anemiilor asociate. În colectivul ?colii. din Marea Britanie. Teste de laborator: Hemoleucograma ?i hemocultura pentru depistarea infec?iilor. iar urechile îi sunt perfect lipite de cap. Re?in ca am fost la dermatolog ?i el mi-a explicat mai multe despre boala mea. nu m-a deranjat prea tare. a suferit o opera?ie pentru a i se construi pleoapele. S-au relatat caz uri de supravie?uire pâna la adolescen?a ?i extrem de rar.a declarat Nusrit într-un interv iu pentru www. Radiografie toracica în cazul disfunc?iei respiratorii. 4 fra?i de-ai ei s-au nascut cu aceea?i boala ?i au murit în copilarie. Ca ?i copil. am încercat sa-mi vad mai departe de via?a . dar acest lucru nu a deranjat-o foarte tare.com. Men?inerea unui mediu steril. Se monitorizeaza nivelul electroli?ilor (patologic datorita deshidratarii). Aceasta tulburare se poate asocia cu hipotiroidism. S-au semnalat de asemenea cazuri de displazi e renala la pacien?ii cu ihtioza fetala. pâna la maturitate. ba chiar au s . nu a fost batjocorita de colegi. Tulburarile de metabolism pot cauza crize convulsive. Se dozeaza creatina pentru evaluarea func?iei renale. [modificare]Diagnostic Diagnosticarea ihtiozei fetale. Depreia centrilor nervo?i semnalizeaza hipoxia. [modificare]Prognostic Speran?a de via?a a copiiilor cu ihtioza fetala este variabila. Hiperkeratoza restric?ioneaza mi?carile spontane. m-am obi?nuit cu gândul ca asta este înfa?i?area mea. Decesul este cauzat în general de septicemie. Biopsia ?esuturilor de la nivelul pielii arata trasaturi histologice ?i structur ale caracteristice. Plasarea bebelu?ului într-un incubator cu sistem de umidificare a aerului. se face printr-o serie de masuri elaborate. Nu mi-am regretat soarta. am început sa-i pun mamei în trebari. Investiga?ii imagistice: Ecografieprenatala. Teste genetice: pentru determinarea muta?iei pe gena ABCA12. Întârzierea dezvoltarii psihosomatice. La scurta vreme dupa na?tere. [modificare]Cazuri remarcabile Nusrit Nelly Shaheen (nascuta în 1984) este cea mai în vârsta supravie?uitoare a bolii. [modificare]Tratament Singurul tratament disponibil pentru ihtioza fetala este cel simptomatic: Men?inerea func?iilor respiratorii ?i circulatorii. Nusrit a ?tiut întotdeauna ca e diferit a de fra?ii ei. Dar când am mai crescut.itv. Nelly s-a nascut fara pleoape. Ecografie renala în caz de oligourie.

http://www. enciclopedia libera Acest articol sau aceasta sec?iune are bibliografia incompleta sau inexistenta. Cu . Nelly duce o via?a activa ?i studiaza antreno ratul sportiv ?i leadership-ul la Colegiul Hereward. Aceste vezicule pot sa apar a în orice parte a corpului dar cel mai frecvent apar în jurul gurii ?i nasului.[2] [modificare]Note ^ Ihtioza fetala :: Manifestari clinice ^ en Alison Jones (May 9. aceste bacterii patrund în organism prin zonele în care pielea este lezata din cauza altor afec?iuni cum ar fi eczema. varicela. "Nelly este un diamant de fata".2 Tratament curativ 4 Referin?e 5 Vezi ?i [modificare]Cauze Impetigo este determinat de doua tipuri de bacterii: streptococul sau stafilococ ul. Cuprins [ascunde] 1 Cauze 2 Simptome 3 Tratament 3. în?epaturi de inse cte. Spera sa predea ?i ea acolo cândva. Veziculele pot fi raspândite în alte par?i ale corpului prin grataj. Impetigo este una di n cele mai frecvente infec?ii la copii dar poate sa apara ?i la adul?i. secreta lichid ?i dezvolta o crusta galbena maronie. Pute?i contribui prin adaugarea sus?inerii bibliografice pentru afirma?iile con? inute. Categorii: Boli ereditareBoli de pieleBoli geneticeBoli rare Impetigo De la Wikipedia. este felul în care ma privesc oamenii pe st rada.birminghampost. în special persoanele în vârsta. Uneori oamenii se opresc ?i ma întreaba ce mi s-a întâmplat.us?inut-o mereu ?i i-au fost alaturi.1 Profilaxie 3. Cu toate acestea. Ceea ce nu-mi place. jucarii sa u a altor obiecte. leziunile determinate de plante otravitoare. lenjerii. prin folosirea acelora?i prosoape. majorit atea presupun ca am fost arsa. Boala este contagioasa ?i po ate fi raspândita prin contact personal. Copiii pot dezvolta impetigo dupa gripa sau alergii care irita pi elea de la baza nasului. haine. care determina apari?ia unor vezicule ro?ii c are se pot sparge.net/news/west-midlands-health-news/2008/05/09/nelly-is -a-real-diamond-girl65233-20886612/. Uneori poate fi neces ar un tratament oral cu antibiotice. 2008). Birmingham Pos t. arsuri sau taieturi. Leziuni de impetigo Impetigo este o infec?ie a pielii. De cele mai multe ori. Unguentele cu antibiotice aplicate direct pe zonele infectate vindeca de obicei impetigo-ul.

Por?iunea de pielea cu leziuni va fi spalata u?or cu apa de 3 ori pe zi înainte de aplicarea unguentului. acestea vor fi înmu iate în apa calda timp de 15 minute. dar pot fi pruriginoase. ro?ea?a sau apari?ia puroiului în zona infectata. medicul va prescrie ungue nt cu antibiotic pentru aplica?ii locale. Se evi ta de asemenea folosirea acelora?i prosoape. medicul va prescrie tratament antibiotic or al. jucarii sau a altor obiect e cu persoana infectata. vezicule care secreta lichid sau au cruste: veziculele arata ca ?i cum ar fi fos t acoperite cu miere sau zahar brun. Daca este posibil. starea pacientului se amelioreaza. Medicul va fi anun?at în cazul în care impetigo-ul nu s-a ameliorat dupa 3 sau 4 zil e de tratament sau daca apar alte semne ale infec?iei cum ar fi febra. Gratajul poate fi împiedicat prin taierea unghiilor ?i prin acoperirea zonelor lezate cu bandaje. de asemenea. aceste obiecte vor fi spalate în apa fiarta înainte de a fi folo site. Men?ine rea unei igiene corespunzatoare a mâinilor copilului împiedica raspândirea infec?iei. eventual. lenjerie. Gratajul leziunilor la copilul cu impetigo înlesne?te raspândirea infec?iei în alte regiuni ale corpului ?i. la alte persoane. veziculele cresc în dimensiuni ?i ca numar: leziunile variaza în dimensiuni de la ma rimea unui comedon (co?) pâna la marimea unei monede. apoi apar veziculele care. în special în jurul nasului ?i gurii: ini?ial leziunile apar ca n i?te pete mici. se pot sparge. Infec?ia poate fi raspândita în alte par?i ale corpului prin grataj. Daca tratamentul cu antibiotic oral sau cu unguente este aplicat cor ect. Dupa 3 zile de tratament. [modificare]Simptome Impetigo poate fi prezent când exista urmatoarele leziuni: vezicule pe piele. Copilul cu impetigo se poate întoarce la ?coal a dupa 48 de ore de tratament. [modificare]Tratament curativ Impetigo este tratat cu antibiotice. [modificare]Tratament [modificare]Profilaxie Se evita contactul cu persoanele cu impetigo pâna când infec?ia s-a vindecat. Gratajul poate fi prevenit prin acoperirea zonelor infectate. perne. accentuarea durerii. ro?ii. tu mefierea. impetigo se poate dezvolta ?i la nivelul pielii sanatoase. [modificare]Referin?e . aceste leziuni nu sunt dure roase. caldura. leziunile se pot vindeca complet într-o saptamâna. În cazurile u?oare. apoi îndepartate u?or cu o cârpa moale ?i ?terse pentru a usca leziuni le respective. Daca veziculele au crusta. haine. Copilul care pre zinta o taietura sau o în?epatura de insecta va fi tratat local cu unguent cu antibiotic pentru a preveni apari?ia unui impetigo. În cazurile severe.toate acestea.

1 Nevi melanocitici 1. Dermatoscopul este un instrument de marire care permite medicului identificarea ?i diagnosticarea aluni?elor. se recomand a consultul dermatologului[2] ?i a chirurgului plastician pentru efectuarea unui tratament adecvat. [modificare]Tratamente [modificare]Referin?e . În momentul în care apare o suspiciune de transformare maligna a nevului. În func?ie de tipul de celule se clasifica astfel: [modificare]Nevi melanocitici [modificare]Nevi epidermali [modificare]Nevi ai ?esutului conjunctiv [modificare]Nevi vasculari [modificare]Diagnosticare Un dermatoscop. culoarea sau marimea lor. la cele cu pielea de culoare deschisa. mai ales în primii 30 de ani.4 Nevi vasculari 2 Diagnosticare 3 Evolu?ie 4 Riscuri 5 Tratamente 6 Referin?e 7 Legaturi externe [modificare]Clasificare În func?ie de momentul apari?iei. [modificare]Evolu?ie [modificare]Riscuri Riscul de transformare a nevului în melanom[3] cre?te la persoanele care au pistru i.3 Nevi ai ?esutului conjunctiv 1. Se poate consulta ?i un specialist în leziuni pigmentare pentru a se identifica ?i diagnos tica melanomul malign. celulele producatoare de pigment care formeaz a tegumentul.Nev De la Wikipedia. nevii se clasifica în nevi congenitali (cei prezen ?i la na?tere) ?i nevi dobandi?i de-a lungul vie?ii. enciclopedia libera Aluni?a sau nev melanocitic (latina nævus adica semn din na?tere) este o tumora be nigna sau un hamartom[1] format din melanocite. De?i majoritatea lor sunt necancerigeni se recomanda anual un contr ol al nevilor.2 Nevi epidermali 1. indiferent de forma. la sexul feminin (melanomul este mai frecvent la femei decât la barba?i) sau expunerea frecventa la soare. pentru a determina nevii cu risc malign. Cuprins [ascunde] 1 Clasificare 1.

Î?i rupi o aluni?a. enciclopedia libera Pelagra este o boala cauzata de o dieta deficitara sau de incapacitatea organism ului de a absorbi. însemnând indus de apa . . Pentru prevenirea bolii e indicata o dieta ce con?ine legume. AFLA ce boala ri?ti sa faci. Pelagra De la Wikipedia. dic?ionarul liber. Psoriazis De la Wikipedia. Po?i ajuta Wikipedia prin completarea lui! Vezi Proiectul Medicina. diaree. enciclopedia libera Psoriasis v d m Psoriazis (greaca ????as?) este o boala de piele. Boala este întâlnita în anumite par?i ale lumii. Evenim entul zilei Ai multe aluni?e pe corp? Afla ce beneficii au pentru sanatate. celule denumite melanocite [modificare]Legaturi externe Cauta Nevus în Wik?ionar. pe?te. oua ?i lapte. sau suplimen te nutritive. enciclopedia libera Pruritul Aquagenic este o boala a pielii. Evenimentul zilei Acest articol legat de medicina este un ciot. Nevii nevocelulari (aluni?ele) Aluni?ele(nevii melanocitari) Ce sunt aluni?ele Factorii de risc ai aluni?elor.^ Hamartom . simptome. Cristina Lica. Denumirea bolii provine de la "pelle"(piele) ?i "agra"(groasa). fie triptofanul (un aminoacid es en?ial). Boala se poate produce ?i ca urmare a tulburarilor gastrointestinale sau a alcoolismului.specialist în boli de piele ^ melanom . tratamente ?i alte informa?ii Atlas de Patologie Sec?iunea nevii melanocitici eMedicine: Mole or Melanoma? Tell-Tale Signs in Benign Nevi and Malignant Melano ma: Slideshow Nevus Outreach. 3 mai 2012. Inc.[1][2] Termenul provine din limba latina: aquagenic. provocata de prolifera rea anormala a celulelor într-un ?esut sau organ. mâncarime . modificari ale mucoaselor ?i uneori si mptome de boli mentale (demen?a sau schizofrenie). ciuperci. ce nu lasa leziuni observabile epidermei ?i care este evocata de contactul cu a pa. pl. cu popula?ii care consuma mari cantita?i de porumb ?i se caracterizeaza prin ulcera?ii eritematoase cutanate. ^ dermatolog . care se manifesta prin descuam ari (matrea?a) . caracterizata de dezvoltarea unei mâncar imi severe ?i intese.i. Niacina mai poarta ?i numele de acid nicotinic.o forma de cancer cutanat care i?i are originea în celulele ce produc pigment.o malforma?ie congenitala cu aspect tumoral. fie niacina (una dintre vitaminele complexului B). Prurit aquagenic De la Wikipedia. în care acestea exista în mod normal. 25 iulie 2011. ?i pruritus. G eta Roman.

fiind implica?i factori genetici predispozan?i. diferite focare de infec?ie. cotului ca ?i pielea capului.înso?ite de mâcarime ?i pete ro?ii de dimensiuni diferite pe piele. Revista Magazin. m odul de transmitere nu a fost precizat. [modificare]Note ^ Psoriazisul. digestive. Un timp îndelungat psoriazisul n-a fost diferen?iat de alte boli de piele ca râie (Scabies) acarioze sau s-a con fundat în unele cazuri cu lepra. Termenul de psoriazis este folosit pentru prima oara de Galenus care descrie bo ala care apare în regiunea ochilor ?i testicolelor. la apari?ia bolii intervin o serie d e factori declan?atori: tulburari endocrine. enciclopedia libera Seborea este o boala de piele provocata de secre?ia excesiva a glandelor sebacee ?i adesea înso?ita de hipertrofie glandulara.). enciclopedia libera Sindromul Münchausen Cod ICD-10: F|68|1|f|60 Cod ICD-9: 301. Boala este o dermatoza netransmisbila. infec?ii ale cailor respiratorii superioare. Regiunile afecta te frecvent fiind zona articula?iilor genunchiului. a aproape o suta de milioane de oameni din întreaga lume sufereau de p soriazis. neuropsihice. cauza bolii este complexa. accesat la 4 iunie 2012 [modificare]Legaturi externe Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Psoriazis de Informationsdienst für Betroffene der Schuppenflechte in Zusammenarbeit mit der Uni-Hamburg Psoriazis Psoriazis Poze Seboree De la Wikipedia. traumatisme locale. reac ?ii autoimune. Sindromul Münchausen De la Wikipedia. Azi se presupune ca era vorba de fapt de o eczema. 460 370 î. vindecat de pesti!. alergii de natura diferita ca ?i o serie de cauze neclarificate. Cuprins [ascunde] 1 Istoric 2 Epidemiologie 3 Note 4 Legaturi externe [modificare]Istoric Aceasta boala este amintita ?i descrisa deja în antichitate de medicul grec Hippok rates (ca. În afara de factorul ereditar.[1] Cercetarile întreprinse pe parcursul a zeci de ani nu au putut elucida cauzele ?i mecanismele de apari?ie a bolii.Hr. În ultimul timp s-au adus unele argumente în favoarea originii genetice. [modificare]Epidemiologie În anul 2006. infec?ia virala.51 . metabolice. 14 iunie 2006.

în timpul garzilor aglomerate. hipersensibilitate. simptomatologie. confuze. cerin?ele sale sunt incon?tiente.3 Morbiditatea (frecven?a) sindromului Münchausen 1. Münchhausen (1720-1797) Sindromul Münchausen (CIM-10 . Patognomonica (specifica bolii) este mimarea rep etata a unor boli organice. medicamente contraindicate ?i în cantita?i periclitante.51) este o tulburare mentala (patologie psihiatrica. prin simularea unor boli. ICD-9: 301. Baron v. prin care pacientul cauta sa beneficieze de îngrijiri medicale pentru afec?iunea sa imaginara.2 Cauzele sindromului Münchausen 1. (malingering). în engleza : malingering. o patomimie) asociata cu dificulta?i emo?ionale severe. Pacientul va prefera sa induca în eroare personalul consultant ?i administrativ prin furnizare de date personale.Munchausen syndrome. ca în carte . cu care pacientul umbla de la un spital la altul in c autare de tratament.3 Sindromul Medeea 2.1 Diagnosticul 2. de regula.2 Morbiditatea ?i mortalitatea 2. de obicei acute ?i dramatice.1 Simptome 1. îl manipuleaza ?i îl pro voaca continuu [3]. pretinde îngrjiri ?i aten?ie. în franceza : malingre[1]).5 Tratamentul 1. despagubiri. de?i simuleaza boala con?tient ?i limpede. sau mimate). prin infestarea voluntara a unor plagi existente sau provocate etc. . El are tulburari de identitate (reale. prin autoadministrarea de substan?e nocive. Pacientul. care se exprima prin dependen?a pacientului de spitalizare cu scopul de a ob?ine aten?ia ?i asisten?a personalului medical.1 Diagnostic diferen?ial 1. er onate. fa?a de personalul sanitar.6 Complica?ii 1.7 Prevenirea bolii 2 Sindromul Münchausen prin transfer (by proxy) 2. etc. asociata cu dificulta?i emo?ionale severe. ICD10: F 68. loc de cazare. Internarile repetate se ob?in.Karl Friedrich Hieronymus.4. o forma de mitomanie (patomimie ).4 Aspecte legale 3 Note 4 Vezi ?i 5 Note 6 Bibliografie 7 Legaturi externe [modificare]Descrierea bolii Sindromul Münchausen[2] descrie o maladie psihica. manifestând suspiciuni. pe care il testeaza.4 Diagnosticul 1.1. antecedente. la spitale diferite. Cuprins [ascunde] 1 Descrierea bolii 1. Sindromul apare de obicei la persoane cu tulbura ri de personalitate ?i este caracterizata prin necesitatea de a simula o maladie neconexata la un profit dir ect ?i obiectiv (spre deosebire de simulan?i.. adesea vehemente. care apar?ine de grupa tulburarilor facticioase. fara scopul de a ob?ine av antaje materiale: bani.

clinici. Întrucât pacien?ii simuleaza boala sau gravitatea ei. dar este vorba de o boala rara. Simptomele se exprima numai când pacientul este singur. dupa numele ofi?erului german Karl Friedrich Hieronymus. într-un simpt om somatic[8]. sau prietenii pacientului. în ora?e difer ite. adesea autoprovocata. Printre teoriile sugerate se considera cazuri care au avut o copilarie neglijata sau au suferit a buzuri. [modificare]Morbiditatea (frecven?a) sindromului Münchausen Nu exista statistici cu rezultate nete. Emo?iile pot ac?iona asupra sistemului nervos autonom. Richard Asher[4] a descris ?i denumit acest s indrom în 1951. Cicatrici chirurgicale multiple. Pacientul are no?iuni medicale relativ avansate. adica. Stresul psihologic poate precipita sau altera evolu?ia unei boli. adesea. În afec?iunile fizice. adica. la nivel statal. Recent au fost de scrise cazuri de sindrom Münchausen care folosesc informa?ii medicale ob?inute prin internet[6][7]. apartenen?a la o familie de personal medical. Rezultatele negative ale analizelor atrag apari?ia de simptome noi. Numarul cazurilor depistate este în func?ie de existen?a unei înregistrari centralizate. [modificare]Cauzele sindromului Münchausen Etiologia (cauzele) sindromului Münchausen nu este cunoscuta. Istorie de tratamente la diferi?i medici. ca o metafora pentru condi?ia sa psihosociala.. Printre semnele care ar tre bui sa atraga aten?ia se numara: O istorie medicala dramatica. Simptomatologii care revin dupa un tratament eficient. Baron Münchhausen (1720-1797). neobservat. etc. Evitarea contactului personalului medical cu familia. Prezentarea de simptome neclare ?i greu controlabile care se agraveaza sau se sc himba odata cu începerea tratamentului. persoane cu probleme de personalita te etc. dar inconsistenta. în ?ar ile în care se mai practica înregistrarea medicala manuala. terminate sau par?iale. etc. într-o ?ara cu servicii de sanatate publica performante. un proces incon?tient de transpunere a unei anxieta?i sau dificulta?i psihice. factorii psihologici contribuie direct sau indirect la etiologie. chiar ?i a unor afec?iuni majore. exagereaza o simptomato logie reala. spitale.Morbiditatea (frecven?a bolii într-o popula?ie) este redusa. Pacientul poate selecta incon?tient un simptom. boli sau internari în spital pe perioade îndelungate sau repetate. O buna cunoa?tere a terminologiei medicale ?i a descrierii simptomatologiei ca în c arte . altereaza probele de laborator. datorate unor studii în domeniul medical. în func?ie de nivelul serviciilor medicale ?i al organizarii organiza?iilor de sa natate publica. legatura eficienta ?i directa (on-line) dintre medici ?i spitale duce la detectarea rapida a pacien?ilor ?i aplicarea tratamentului adec vat. mincinoase. Prezentarea de date personale eronate. celeb ru pentru relatarea extrem de exagerata a unor date biografice ?i povestiri din razboi[5]. dar mortalitatea poat e varia între 5% ?i 20%. ca o conversie. [modificare]Simptome Bolnavul/bolnava mimeaza simptome imaginare. posibilitatea de depistare a bolnavilor este mai l .

Tratamentul consta în modificarea mediului de trai al pacientului. Sindro mul Ganser a fost încadrat drept afec?iune simulativa cu simptome psihologice în clasificarea DSM III-1980. de privare de libertate (închisoare). auto-provocata voluntar de pacient în scopul de a ob?ine avantaje personale: bani. Sindromul Münchausen prin transfer (by proxy) . i ar în anul 2000 a fost clasificat. asigurarea unei atmosfere afective pozitive ?i a unei activita?i profesionale izolata de contacte cu cea medicala. etc. [modificare]Tratamentul De?i pretind interven?ii ?i tratamente. sa insiste pentru a ob?ine documente medicale anterio are. Este necesar un examen psihologic/psihiatric[9]. în afara de al terarea sanata?ii. [modificare]Complica?ii În sindromul Münchausen complica?iile provin din bolile simulate.vezi mai jos. iar administrarea se va face sub control. eschivare de la serviciul militar. cu ?anse reduse de ameliorare. autoadministrarea de medicamente cont raindicate sau de alte substan?e nocive. chiar ?i la copii. anxietate sau de tulburarile de personalitate. chiar ?i cu mari riscuri. decât insisten?a . descris ca un mecanism etiologic de disociere isterica.care este mai frecvent la femei).de a vindeca[13]. ?. etc. loc de cazare . sa examineze atent rezu ltatele ilogic-patologice ale testelor de laborator. prezinta o simptomatologie asemanatoare sindromului Münchausen. sau simularea.vezi mai jos . care.a. sindromului Münchausen este mult mai frecvent la adul?ii tineri. ?i sa nu se eschiveze de a folosi observarea oculta ?i urmarirea prin camere de filmat ascu nse. deci rezultatele sunt slabe. De?i poate aparea la toate vârstele. Se recom anda psihoterapia personala ?i familiala.imitata.cu ?anse reduse . bolnavii de ac est sindrom sunt recalcitran?i la tratamentul specific afec?iunii.[14]. pot fi fatale (opera?ii cu extirpari inutile. [modificare]Diagnosticul Diagnosticarea sindromului este foarte dificila din cauza lipsei de corectitudin e a pacientului. [modificare]Sindromul Münchausen prin transfer (by proxy) . împreuna cu raspunsurile aproximative drept afec?iune disociativa daca n u este altfel specificat de?i ramâne valabila ?i catalogarea ca boala disociativa cu semne ?i simptome pred ominant psihologice [10][11] Isteria[12]. Este mai în?elept a se încerca o ameliorare printr-o gestionare mai buna a condi?iilor de via?a a pacientului. Tratamentul medicamentos va fi luat în considerare în func?ie de star ea de depresie. [modificare]Diagnostic diferen?ial Malingering. Medicul trebuie sa elimine o serie de boli simulate sau mentale. despagubiri. [modificare]Prevenirea bolii Nu este cunoscuta o cale de prevenire a bolii. dar diagnosticarea ?i tratarea di n timp pot fi benefice[15]. mai des la barba?i decât la femei (spre deosebire de sindromul Münch ausen prin transfer (by proxy) . Sindromul Ganser.

1987[21]. mai rar.caricatura de Gustave Doré Sindromul Münchausen prin transfer (by proxy . Este vorba de o stare psihotica care impune asasinarea. ca razbunare fa?a de un so?/so?ie considera?i vinova?i de vinova?ii r eale sau imaginare. cu care se casatore?te mai târziu. fiul lui Eson. este o tulburare psihica a unui adult (în majoritatea cazurilor. din cauza problemelor privind stabilirea unui diagnostic corect. cu o mortalitate între 9% ?i 22% dintre cazuri (Rosenberg. sau un g rup de persoane aflate în grija sa ?i care este utilizat ca surogat (înlocuitor).PAS).MSP). care adesea pot fi letale[A][17][18][19]. nu se cunosc date statistice consist ente. Literatura clasica. instan?ele ?i media îl includ în categoria crimel or pasionale[23][24] [25][26][27] [modificare]Aspecte legale Considerat ca o situa?ie patologica. mort în anii copilariei în împrejurari neelucidate). [modificare]Sindromul Medeea O varianta a Sindromului Münchausen prin transfer este Sindromul Medeea. de regula.Baronul von Münchhausen . sau tentativa de asasina re a propriilor copii ca pedepsire. Observarea oculta ?i urmarirea prin camere de filmat ascunse sunt determinante pentru realizarea diagnosticului[20]. fiica lui Creon. Pentru a se razbuna pe so?ul nerecunoscator ?i tradator. De?i fenomenul este relativ. 200 1 [22]). în multe state legea considera cu ambiguitate acest sindrom ?i vinova?a acuzatului afectat de aceasta patologie fa?a de victima. etc. Medeea î-?i ucide pe cei doi copii comuni. acesta ambiguit .. provocate s au simulate. În România. care a publicat un caz de abuz al unei mame fa?a de propriul copil prin provoca rea deliberata de boli[16].000 de copii p er cohorta (an de via?a). Se deosebe?te de sindromul Münchausen prin mijlocul prin care mama sau adultul afecta t ob?ine aten?ia medicala. în engleza : Parental al ienation syndrome. [modificare]Morbiditatea ?i mortalitatea În Statele Unite inciden?a cazurilor este de aproximativ 2. regele din Iolcos. propriul copil sau. frecvent. domnitor al Colchidei. pentru a-l cuceri pe Iason. mame) descrisa ?i denumita în 1977 de medicul pedia tru englez Roy Meadow. care este. o persoana. În privin?a adul?ilor afla?i sub o forma sau alta de tutela a bolnavului de MSP ?i abuza?i. regele Corintului. Prezentându-se întotdeauna foarte îng rijorat ?i protector el va falsifica istoricul bolii surogatului ?i-i va acuza afec?iuni grave. fiica regelui Eetes. Sheppard. pe Me deios ?i Eriopis. o ruda. de la Medeea lui Euripide ?i pâna la poemul lui Ovidiu ?i traged iile lui Seneca ?i Corneille ( Medeea ?i Iason ) descriu sacrificiile vrajitoarei Medeea. confundat adesea cu Sindromul alienarii parinte?ti (sau Sindromul alienarii parentale.9 la 100. dupa care acesta o parase?te pentru Creuse. mutilari. [modificare]Diagnosticul Este similar celui al sindromului Münchausen. cunoscut ?i sub numele de sin dromul lui Polle (Polle era fiul baronului Münchhausen.

vegetativ ?i endocrin. dar ?i de perso nalitatea individului. Cuprins [ascunde] 1 Etiologia nevrozelor . Allitt nu ?i-a explicat niciodata motivul crimelor. parin?ii solicita medicilor numeroase investiga?ii medicale sau chirurgicale. boala este indusa prin administrarea voluntara a unor med icamente sau substan?e ori prin sus?inerea existen?ei unor simptome la copil care nu au fost niciodata con firmate de catre speciali?ti. Nevroza se caracterizeaza prin reversibilitatea dereglarilor patologice. condi?iona ta de situa?ia conflictuala psihogena acuta sau cronica extraordinara în urma tulburarii interrela?iilor uman e. [modificare]Vezi ?i Sindromul alienarii parinte?ti Sindromul copilului scuturat Sindromul Stockholm Nevroza Medicina bazata pe dovezi Nevroza De la Wikipedia. În ambele cazuri. Orice semn func?ional poate fi invocat de catre parin?i pentru a ob?ine investiga?ii ?i proceduri dureroase ?i intruzive pentru copil. Lincolnshire. Condamnata numai pentru noua victime. specificând diverse variante clinice. enciclopedia libera [[wiki]] Acest articol sau aceasta sec?iune nu este în formatul standard. mama) a unei boli a copilului. victimizând repetat copilul. supranumita Îngerul mor?ii [29] es te o celebra criminala în serie . indepen dent de vechimea procesului. care vine sa actualizeze Legea nr. ?terge?i eticheta la încheierea standardizarii. Cea mai pertinenta teorie s us?ine ca suferea de sindromul Münchausen by proxy[30]. afla?i în grija ei. ce se manifesta cu precadere prin dereglarea func?iilor sistemelor emotiv. prin specificitatea manifestarilor clinice cu dominarea perturbarilor emo?ional afective ?i somatovegetative. prin pastrarea atitudinii critice a pacientului fa?a de boala. 49 din 19 ianuarie 2011. [modificare]Note ABeverley Gail Allitt (n.ate a fost solu?ionata prin Hotarârea nr. [28]. potrivit concep?iilor contemporane. 217/2003 privind violen?a în familie: Sindromul Münchausen prin transfer reprezinta crearea artificiala de catre parinte (de regula. Beverly Allitt injecta victimelor insuli na sau potasiu pentru a le provoca ?oc cardiac. Asistenta pediatrica la sec?ia pediatrica (de copii) a spitalului Grantham and Kesteven Hospital. 1968). Acest articol a fost etichetat în septembrie 2006 Nevroza. în Anglia la 4 oct. ea a mai provocat ranirea a în ca treisprezece copii. Particularita?il e tabloului clinic al nevrozei depind nu numai de caracterul situa?iei conflictuale ?i emotive. se determina ca o boala. 117 din 16 februarie 2011. publicata în Monitorul Oficial Partea I nr. Anglia. ea a fost acuzata în 1991 ?i gasita vinovata de moartea a p atru copii ?i de ranirea grava a altor cinci.

2 Patogenia nevrozelor 2. psihogeni. care reflecta lumea înc onjuratoare ?i sistema de semnalare.3 Nevroza obsesiva [modificare]Etiologia nevrozelor În prezent e acceptata concep?ia unei etiologii multifactoriale a nevrozelor. Astfel. Dive rsitatea factorilor etiologici se poate grupa în trei categorii: biologici. P entru nevroze este caracteristica dezintegrarea activita?ii sistemelor respective ?i a interrela?ii lor dintre ele. isteria . de raspunderile sociale mereu în cre?tere. Fiecar e din factorii etiologici de?ine ponderea respectiva în instalarea unui anumit tip de nevroza.1 Conceptul neurodinamic 2. Datorita lor a fost elucidat rolul for ma?iei reticulare în determinarea substratului morfologic al ac?iunilor asupra scoar?ei cerebrale di n partea regiunilor subcorticale. ce î?i gase?te exprimare intr-o diversitate de forme clinice. Pavlov despre mecanismele patogenetice ale nevrozelor. Patogenitatea circumstan?elor vitale se manifesta doar în combinar e cu atitudinea individului fa?a de ele. Nevroza se considera ca reac?ie la amploarea stresului psihosocial. Studiile neurofiziologice contemporane au permis aprofundarea concep?iilor lui I . la baza activita?ii nervoase superioare sta corelarea a trei sisteme: subcortexul (instinctele). sociali. Conform acestui concept. sistema de semnalare corticala. [modificare]Patogenia nevrozelor [modificare]Conceptul neurodinamic Conceptul neurodinamic al nevrozelor prezinta prima încercare de a explica mecanis mele de formare a nevrozelor. Astfel.1 Nevroza astenica 3. propor?ional a cu pozi?ia sociala a individului. care asigura interac?iunea individului cu sfera cociala. cu un conflict interior dureros. la persoanele neantrenate sau depa?ite ca pozi? ie sociala ?i pregatire.2 Nevroza isterica 3. bazându-se pe conceptul lui I. prin nevroza se subîn?elege dereglarea de lunga durata a activita?ii nervoase sup erioare provocata de supraîncordarea proceselor nervoase din scoar?a cerebrala sub ac?iunea excitan?il or neadecva?i ai mediului ambiant. au fost explicate mecanismele corela?iei dintre dereglarile activ ita?ii nervoase superioare ?i tulburarile vegetativ-endocrine. fie ca împiedica dezintegrarea proceselor nervoase (neurastenia apare la indivizi i cu tipul slab dezechilibrat sau puternic.2 Conceptul neurochimic 3 Clasificare nevrozelor 3.Pavlov despre tipurile activita?ii nervo ase superioare.la indivizii cu prevalarea subcortexului e tc). patogenia nevrozei este o reac?ie la stres a un ui psihic vulnerabil. În patogenia nevrozelor un rol important îl de?in doua mecanisme fiziopatologice: ac tivarea sistemelor . Tipul activita?ii nervoase superioare de?ine rolul de substrat care fie ca predispune.

aferente ?i eferente ale creierului ?i dezechilibrul activita?ii integrative al e creierului, îndeosebi al complexului limbico-reticular, ce posibil determina tipul nevrozei. Astfel, pat ologia complexului hipotalamus regiunea frontala a scoar?ei cerebrale induce nevroza isterica sau c ea obsesiva, pe când disfunc?ia complexului hipocamp - amigdalar provoaca neurastenia. La baza formarii nevrozelor experimentale drept factor patogenetic serve?te urma toarea triada informa?ionala : necesitatea prelucrarii unui volum mare de informa?ie; deficitul de timp predispus creierului pentru prelucrarea informa?iei respective ; nivelul înalt al motiva?iei. E necesar de men?ionat, ca nevrozele experimentale ?i cele clinice nu sunt ident ice - nevrozele experimentale servesc doar drept model al celor clinice ?i sunt predestinate pe ntru determinarea legita?ilor biologice ale dereglarilor nevrotice. [modificare]Conceptul neurochimic Conceptul neurochimic al nevrozelor se bazeaza pe teoria lui H. Selye despre str es, îndeosebi cel emotiv, determinând nevroza drept model de stres emo?ional cronic. Examenul biochi mic releva perturbari cantitative esen?iale ale catecolaminelor, în special al adrenalinei ?i noradrenalinei, la indivizii cu nevroze. Caracterul schimbarilor metaboli?ilor ?i predecesorilor a cestora depinde de tipul nevrozei. Astfel, cel mai jos nivel al dopaminei a fost stabilit în neurast enie, pe când la bolnavii cu obsesii nivelul catecolaminelor depa?e?te cel normal. Un mare rol în patogenia nevrozei i se atribuie complexului hipotalamus-hipofiza-s uprarenale, care participa în men?inerea homeostazei fiziologice ?i emo?ionale. La indivizii cu ne vroze se apreciaza o diminuare cantitativa a glucocorticoizilor ?i cre?terea nivelului mineralocor ticoizilor. Se presupune, ca hipersecre?ia îndelungata a catecolaminelor sub ac?iunea factorilor stresan?i în cadrul nevrozelor induce mic?orarea func?iei sistemului hipofizar suprarenal, datorita secre?iei excesive a hormonului adrenocorticotrop. În patogenia nevrozelor se implica ?i structurile serotoninergice ale hipotalamusu lui ?i a mezencefalului (nivelul serotoninei cre?te doar în stresul de scurta durata, pe când în cel îndelungat activitatea sistemei enterohromafine ramâne pe parcurs stabila). În procesele de activare aferenta a scoar?ei paralel cu mecanismele adrenergice se implica ?i cele colinergice. Experimental s-a determinat o disociere a mediatorilor in neuraste nie: nivelul ecscre?iei catecolaminelor cre?te, pe când cel al acetilcolinei se mic?oreaza. Nevrozele obse sive se caracterizeaza printr-un paralelism al activita?ii cuplului acetilcolina-adrenalina. Un rol determinant în patogenia reac?iilor vegetative în cadrul nevrozelor i se atri buie histaminei substan?a cu ac?iune preponderent parasimpatica, care se include în mecanismele n ervoase centrale ?i periferice. Histamina cre?te sinteza acetilcolinei, concomitent inhiba activ itatea colinesterazei.

Învestigarile biochimice releva unele dereglari ale proceselor metabolice la bolna vii cu nevroze, în particular al metabolismului glucidic, lipidic, al sarurilor minerale ?i al celu i energetic. Astfel, s-a stabilit o reactivitate marita a sistemelor ce regleaza nivelul glucozei în sânge, o tendin?a spre hipocaliemie, hipofosfatemie, hipernatriemie înso?ita de eozinofilie, hipoholester inemie, activarea peroxidarii lipidelor, diminuarea proceselor anaerobe, înso?ita de cre?terea celor aerobe ale metabolismului energetic, ultima fiind considerata drept reac?ie de adaptare su rvenita în urma deminuarii proceselor metabolice din scoar?a cerebrala la indivizii cu nevroze. În nevroze se releva tendin?a de cre?tere a concentra?iei bazale în plasma a alfa- ? i gama endorfinei, îndeosebi în neurastenie ?i nevroza obsesiva. În patogenia nevrozelor se proemineaza o corelare bine determinata între starea func ?ionala a SNC ?i nivelul activita?ii sistemelor hipofizar-adrenalice, simpato-adrenalice, enteroc romafine, al glandei tiroide, etc., care în mare masura determina complexitatea reac?iilor biologice în aceasta p atologie. Astfel, stresul psihoemo?ional, care serve?te drept cauza patogenetica a nevrozei, ini?i aza atat dereglari func?ionale ale sistemului nervos central, cat ?i morfologice: destruc?ie membra nala, degenerarea neuronala, dereglari microcirculatorii locale etc. Dependen?a starii emotive, func?iilor vegetative ?i endocrine de starea func?ion ala a complexului limbico-reticular, a hipotalamusului ?i a altor stucturi ale creierului este in discutabila. Dereglarile func?iilor hipotalamusului ?i ale regiunilor din vecinatatea lui pro vocate de anumite cauze, provoaca o dezintegrare monotipica a activita?ii sistemelor emotive, vegetative ?i endocrine. În cazul, în care aceste dereglari survin consecutiv unei situa?ii conflictuale, acestea su nt considerate de natura nevrotica, iar daca sunt postinfec?ioase sau posttraumatice se considera de tip nevrotic. În ambele cazuri tabloul clinic consta din îmbinarea simptomelor de labilitate emot iva ?i vegetativa cu dezechilibrul endocrin. Atât starile dr natura nevrotica, cât ?i cele de tip nevrotic sunt înso?ite, de regula , de manifestari secundare de insuficien?a de aten?ie, memorie, de epuizarea psihica, toate fiind incitate de reducerea func?iilor complexului limbico-reticular, ce activeaza scoar?a cerebrala. Nevroza reprezinta o dereglare psihogena a activita?ii complexului limbico-retic ular, care apare la dezintegrarea func?iilor sferelor emotive, vegetative ?i endocrine. Aceasta dere glare este mai accentuata în cazul, în care trauma psihica a fost precedata de boli, intoxica?ii sau pe teren genetic nefavorabil. Con?inutul sindroamelor neuropatologice în caz de nevroze este determinat de nivel ul forma?iunilor SNC ce intra în componen?a sistemelor patologice. Pentru majoritatea nevrozelor e caracteristica ?i dereglarea func?iilor viscerel or. Anume acest proces de dizreglare e considerat ca fiind primordial în patogenia tuturor dereglarilor SNC, ?i în particular a nevrozelor.

Chiar ?i în cazul în care dereglarile nevrotice apar în urma afectarii nemijlocite a structurilor nervoase, în mecanismele lor patogenetice se includ perturbari ale proceselor neurochimice ?i biofizice. Astfel, dereglarile nevrotice prezinta o patologie dizreglatorie a sistemului ne rvos, care se manifesta la diferite niveluri de organizare morfo-func?ionala prin mecanisme patogenetice p roprii nivelului respectiv. Aici pot fi men?ionate urmatoarele: dereglarea proceselor membranare ?i func?ie i canalelor ionice, interac?iunea mesagerilor secundari în sistemul semnalizarii intracelulare, pertur barea transmiterii informa?iei, dereglarea sintezei, stocarii ?i recep?ionarii substan?elor, care realizeaza in terac?iunea intercelulara. Un rol important în patogenia nevrozelor revine particularita?ilor genotipului ?i dereglarilor proceselor genomice ale neuronului (supresia ?i expresivitatea genelor, apari?ia genelor r ecombinate etc.). Factorii genetici de?in un rol important în producerea nevrozei anxioase ?i a cele i obsesionale; ei sunt insignifian?i în depresiunile nevrotice, isteria de conversiune ?i tulburarile de tip fobie simpla. Conform ultimelor date, din tulburarile anxioase numai anxietatea generalizata ar avea un substrat genetic neimportant, pe când forma panica ?i agrofobia con?in în patogenia sa un factor ere ditar important. Ca consecin?a sau expresie a patologiei dizreglatorii a SNC, inclusiv a nevrozel or, poate fi men?ionata ie?irea de sub control a structurilor nervoase, hiperactivarea neuronilor, form area generatorilor excita?iei patologice marite ?i a sistemelor patologice. Astfel, în cadrul nevroze lor se formeaza sisteme patologice, în care în calitate de veriga definitiva evolueaza un organ vis ceral concret, dereglarea func?iei caruia determina tabloul clinic al sindromului neuroviscera l. Simptoamele neurosomatice ale nevrozei pot anticipa cele psihonevrotice ?i persi sta dupa dispari?ia clinica a acestora. În patogenia nevrozei se eviden?iaza doua forme de dereglare a activita?ii creierului: tulburari cauzate de astenizarea sistemului nervos ?i tulburari cau zate de func?ionarea sistemei patologice. Un rol important se atribuie insuficien?ei func?ionale a pr oceselor nervoase, perturbarii metabolismului, influien?elor patogene exo- ?i endogene. Nevroza po ate fi expresia diminuarii func?ionale a sistemelor fiziologice, sub ac?iunea sistemelor patologice, care p ot provoca fie o inhibi?ie radicala a structurilor nervoase, fie abolirea func?iilor acestora. Orice sindrom nevrotic reprezinta o exprimare concreta a dereglarilor activita?i i nervoase superioare ?i a comportamentului. La indivizii cu tipul inert al activita?ii nervoase superioa re un excitant emo?ional sau biologic poate provoca dereglari profunde ?i persistente în sfera psiho-emo?i onala. Acelea?i dereglari survin ?i la indivizii cu tipul labil al activita?ii nervoase superioare, doar în cazurile influien?elor psihotraumatizante cronice. Se presupune formarea unor determinante patologice atât în sfera sistemului nervos c entral, cât

având rol de mecanism declan?ator al procesului patologic în SNC. În cazul când punctele persista timp îndelungat ?i provoaca reac?ii. esen?a patofiziologica a nevrozei astenice consta în predominarea proc eselor de exita?ie asupra inhibi?iei atenuate. Din aceasta cauza tabloul clinic al maladiei se manifesta p rin excitabilitate exagerata. [modificare]Clasificare nevrozelor Se disting urmatoarele forme principale de nevroze: forma astenica (neurastenia. activate de stimuli specifici. irascibilitate. Neurastenia este provocata mai frecvent de situa ?ii conflictuale persistente. slab. Ea apare mai frecvent la persoanele cu tip nervos echi librat în urma supraâncordarii proceselor nervoase fundamentale (excita?iei sau inhibi?iei). puternic. dar dispar odata cu lichidarea ac?iunii stimul ilor ce le-au generat.Pavlov despre tipurile activita?ii nervoase superioare la om: puternic. provocate de exci tan?i cu for?a exagerata sau la ac?iune îndelungata sau din cauza alternarii rapide a ac?iunii factorilor excitat ivi ?i celor inhibitori ( ciocnirea proceselor de excita?ie ?i inhibi?ie). ce apare în urma unei lupte supraîncordate pentru existen?a. care reprezinta o forma?iune a creierului de o excitabilitate selectiva avansata ?i care apare sub ac?iunea uno r excitan?i de situa?ie. emo?iile negative etc. ele î-?i asuma rolul determinantelor sistem elor patologice a comportamentului neadecvat sau patologic. puternic. viteza ir adierii ?i concentra?iei proceselor de excita?ie. corespunde temperamentului flegmatic. Actualmente neurastenia se consid era una din formele fundamentale de nevroza. Aceasta clasificare a nevrozelor este în confo rmitate cu conceptul lui I.?i în comportamentul psihic. În acest mod. neechilibrat. mobil. Baza clinica a sindromului neurastenic o costituie excitabilitatea exagerata ?i . psihastenia). Bard ca o boala. corespunde temperamentului melancolic. for?a inhibi?iei interne ?i externe. gradul flexibilitata?ii la influen?e psihice patogene. saracia materiala. neîncrederea în ziua de mâine. de?i poate fi ?i consecin?a unui str es emotiv acut. ce duc la o suprasolicitare emotiva îndelungata. corespunde temperamentului coleric. Ca parametri ai activita?ii nervoase superioare servesc capacitatea consolidarii reflexului condi?ionat. isterica (isterio-neurastenia) ?i obsesiva. echilibrat. mobil. inert. ticul nervos. În compartimentul nevroze sunt incluse ?i astfel de forme nozologice cum ar fi enu rezisul. Deoarece inhibi?ia activa interna este un proces mai fragil ?i mai vulnerabil. iritabilitate. situa?ii nevrotice particulare. ce nu mai corespun d necesita?ilor organismului ?i situa?iei respective. Factorii. corespunde temperamentului sanguinic. expresivitatea ?i trainicia lui. [modificare]Nevroza astenica Nevroza astenica (neurastenia) a fost descrisa de medicul american Gh. Aceste puncte de v eghe se pot forma în creier în diverse situa?ii. ce provoaca boala sunt foarte diferi?i: situa?ii nefavorabile familiare sau profesi onale. ce au provocat formare a acestora. neechilibrat.P. ruinarea stereotipului vital. S-a elaborat ?i ipoteza existen?ei în creier a punctului de veghe . crampele profesionale. echilibrat. e a se afecteaza în primul rând.

Bolnavii au o placere ?i dorin?a co ndi?ionata . percepere acutizata a impulsa?iei din ?esuturi ?i organe.epuizare u?oara. de motilitate. Multitudinea manifestarilor clinice include dereglari vegetative. durata lor depinzând de comportamentul celor din jur. ce se manifesta prin impulsivitate. de regula. paralizii ?i contra cturi isterice. Deseori e posibila ?i sugestia con? tienta sau incon?tienta ce vine de la medic sau de la cei ce-l înconjoara. Persoanele cu isterie percep boala cu o placere condi?ionata . Caracterul acestor închipuiri în limite mari poate condi?iona o variabilitate neobi?nuita a tabloului c linic al neurozei. medicilor ?i niciodata nu sunt precedate sau înso?ite de traume esen?iale. cât ?i sub influen?a mecanismului de sugestie ?i autosugestie conform în chipuirilor bolnavului despre simptomele unei sau altei boli imitate de el. frigiditate ?i dismenoree. termenul i sterie apar?inând filozofului antic grec Platon. ce condi?ioneaza diversitatea tabloului clinic. ce apar în sit ua?ii emotive importante. imposibilitatea efectuarii mi?carilor complicate. Cu toate acestea. care provoaca parestezii sau sinestezii în cu tia toracica. Bazându-se pe cuno?tin?ele dobândite ?i pe comportarile altor bolnavi. distragere. Caracterul acceselor este diferit ?i se asociaza frecvent cu reac?ii emotive fulgeratoare ?i poze cu manierism. intestinale etc. Spre deosebire de accesul epileptic. ?i nu doresc sa se trateze. Este caracteristica ?i cefaleea cu caracter constrictiv ( simptomul de casca descris de Hipocrate). hiperkinezii ?i crizele isterice. ist ericii reproduc cu succes tabloul clinic al diverselor boli cu procese distructive în sistemul nervos ?i în al te organe ?i ?esuturi ( marea simulanta ).Pavlov considera. în timpul accesului isteric bolnavul nu pier . lumina. Ei se supun f oarte u?or autosugestiei. Tulburarile de mobilitate se manifesta prin diferite pareze. hipersenzitivitate la durere. Manifestarile isteriei survin atât în urma consolidarii ?i amplificarii diverselor t ulburari func?ionale primare neisterice. isteria ce caracterizeaza ?i prin particularita?i specifice: bolnavii se poatra demonstrativ ?i în acela?i timp se creeaza impresia ca pentru ei manifestarile bolii sunt neînsemnate. în prezen?a apropria?ilor. epuizare exagareta. sensibilitate ?i ale activita?ii nervoase superioare. ce pot imita forme de patologie organica. I. Manifestarile isteriei pot fi apreciate ca o particularitate de refugiu în bo ala sau a un de?eu involuntar aparut în starea agravata a bolnavului. dermografism modificat. Accesele isterice se caracterizeaza printr-un polimorfism deosebit ?i apar. în abdomen sau în alte organe viscerale. stimulat de cei din jur prin co mpatimire ?i aten?ie exagerata. hiperreflexia. scaderea poten?ei sexuale. [modificare]Nevroza isterica Nevroza isterica (isterio-neurastenia) este cunoscuta din antichitate. hiperestezie total a. ca aceasta forma de nevroza apare la indivizii cu tip artisti c ?i activitate corticala slaba. excitan?i tactili ?i a uditivi. fiind diagnosticate ca nevroze cardiace cardiovasculare. labilitatea emotiva ?i vegetativa. Pe fundalul cre?terii labilita?ii emotive ?i vegetative sunt posibile diverse tulburari func?ionale.

reflexele conju nctivale ?i corneene se pastreaza. amintirile. meteorism etc. [modificare]Nevroza obsesiva Nevroza obsesiva (obsesivo-fobica) apare în situa?ii conflictuale la persoanele cu trasaturi de caractre alarmant ipohondrice. Boln avii cu nevroza obsesiva nu sunt siguri de ac?iunile lor. nu se constata reflexele patologice. artralgii isterice. cardiofobia (teama de patologie cardiaca). isteria se caracterizeaza prin amprenta majora a particularita?ilor individuale ale bolnavului. stupoare pseudocatatonica icterica. care în mare masura determina specificul psihopatologi c. Manifestarile isteriei îndelungate prevad o corelare deosebita a dereglarilor emo? ional-afective. teama ?i spaima efectuate în contradic?ie cu ra?iunea. existen?a a trei variante ale isteriei: ipocondrica. Medicina bazata pe dovezi De la Wikipedia. agrofobia (teama de spa?ii deschise). în engleza Evidence-based medicine o concep?ie medicala aparuta prin anii 70' ai secolului trecut. hemianopsie. claustrofobia (teama de spa?ii închise).de cuno?tin?a ?i contactul cu mediul înconjurator. mi?carile obsesive. fobiilor. înso?ite de îndoieli. asteniei ?i a starilor ipohondrice. Mai rare. la care gândirea logica predomina asupra sentimentelor.). reac?iile fotopupilare. în timp ce reac?iile fotopupilare. stare hipnogogica a con?tiin?ei. amauroza totala). în speran?a evita rii unor întâmplari nefericite. Deseori apare mutism isteric. care în afara de caracterul lor obsesiv. ce determina. Spre deosebire de alte forme de nevroze. cefalee de tip cui batut . Tulburarile de sensibilitate se manifesta prin anestezie locala sau prin hiperstezie. MBD. la rândul sau. în schimb reac?ioneaza la un zgomot surprinzator. privind ac?iunile proprii. Teama insuccesului ?i îndoielile servesc drept cauza a n esiguran?ei sale în deciziile luate. acomoda?ia ?i c onvergen?a se pastreaza. O situa?ie analogica se observa ?i în cazul surdita?ii isterice: bolnavul nu aude ceea ce i se vorbe?te. cancerofobie (teama de cancer) etc. schiatica isterica etc. sunt multiforme dupa caracter si localizare (durere a isterica.mi?car i ?i ac?iuni obsesive. fixeaza legaturile dintre unele împrejurari inof ensive pentru ei cu succesul sau insuccesul personal. enciclopedia libera (Redirectionat de la Medicina bazata pe dovezi) EBM). nu-?i mu?ca limba. hem atofobia (teama de sânge). disfagie. O manifestare frecventa a obsesiilor sunt ritualurile . . La ace?ti bolnavi pot aparea diferite fobii: a lgofobia (teama de durere). este Medicina bazata pe dovezi (acr. se mai caracterizeaza prin con?tientizarea efectului pa togen ?i au o atitudine critica fa?a de acestea. Tulburarile vegetative isterice se manifesta prin senza?ii de nod în gât. Dereglarile isterice ale vazului se manifesta deseori prin îngustarea concentrica a câmpului vizual (scotomi. care sus?ine ca medicina trebuie sa s e concentreze pe obiectivitate. dar tipice pentru nevroza obsesiva sunt gândurile. fobica ?i depresiva. voma. bâlbâia la ?i afonie isterica.

3 Asigurarea calita?ii serviciilor medicale. aceasta metoda a luat amploare. Suzanne Fletcher ?i David Sackett au creat "nivele de eviden ?a" (levels of evidence) destinate sa foloseasca ca "grade de recomandare" (Grades of recommendations).) considerând raportul cost . deductiva (engleza Opinion-Based Medicine OBM) este bazata pe bagajul de cuno?tin?e acumulat din studiile ?i experien?a personla. pe intui?ia personala a clinicianului. în asisten?a medicala (Evidence-Based Nursing)[5]. 2. doi dintre speciali?ti. îndreptare. etc. controlul de calitate. cu care se ga se?te în interreac?ie.pe dovezi. 2. genetica. Spre deosebire de MBD. în medicina de laborator (Evidence-Based Laboratory Medicine). medicina clasica .2 Organizarea sanitara.eficien?a. în psihiatrie (Evidence-Based Mental Helth)[6]. criterii de ac?iune în cadrul respectivelor directive [1]. în obstetrica ?i ginecologie (Evidence-Based Obstetrics and Gynecology)[8]. algoritmica. pe folosirea metodica. medicul consultat fiind factorul frontal al unui larg grup de speciali?ti. deductiva. la apari?ia unei noi ere în medicina. Cuprins [ascunde] 1 Istoric 1.3. precisa ?i de calitate. adica. pe tradi?io nala ars medicae (arta medicala). ideia "gradelor de recomandare" a stat la baza propunerilor pentru standardizarea medica?iei antitrombotice[2][3] Ulterior. Pentru o apreciere obiectiva a produsului final. sub un control de calitate riguros ?i permanent. informaticii. bio-statistica. raportul cost-eficien?a. educa?iei ?i precticii medicale: în cardiologie (Evide nce-Based Cardiology)[4].1 Medicina bazata pe dovezi în România 2 Metodologia Medicinii Bazate pe Dovezi 2. (opinion-based madicine). a totalita?ii r amurilor medicinii (epidemiologie. pe meta-analiza. Ministerul Sanata?ii Canadian a mobilizat o grupa de speciali?ti. a nivelului de validitate ?i de evide n?a a activita?ii preventive. ghiduri axa te pe medicina bazata pe eviden?a.s-a ra spândit în toate ramurile cercetarilor. ?i-a întarit bazele teoretice ?i a dus la apari?ia unei noi genera?ii de manuale (evidence-based textbooks). care venea sa o înlocuiasca p e cea "clasica". 2.de?i incipient avea o orientare terapeutica-preventiva . Noua concep?ie . (Th e Canadian Task Force) cu menirea sa compuna directive ?tiin?ifice ?i unitare de examinare sanitara pe riodica a popula?iei. etc. informatica medicala.1 Explozia de informa?ie. în medicina generala (Evidence-Base d Health Care)[7]. 3 Note 4 Referin?e 5 Bibliografie 6 Legaturi externe [modificare]Istoric Prin 1975.1 Fi?a medicala (dosarul medical) 2. Ca prim pas.2 Alegerea datelor relevante din publica?ii contradictorii.3. medicina explorativa ?i de labo rator prompta. Fa culta?ile de medicina din Occident î?i fac un titlu de onoare din ini?ierea de centre de MBD cu scopul de pr opagare ?i de evoluare a .

ro. Sackett ?i colab.1948) cuprindea cam 4 700 de ti tluri. . Lista prescurtarilor titlurilor presei medicale din 1948 (Alphabetical List of Abbreviatios of Titles of Medical Periodicals . Ghidur ile pot fi consultate pe situl www. etc. peste 100 000 de titluri! De notat ca.[16][17]. Presa medicala con?ine o mul?ime de publica?ii ale unor cercetari privind fenome ne asemanatoare între ele sau. . În 1990. aliniata la mod elele europene. dupa spe ciali?tii în informatica. Ulterior. la dispozi?ia organiza?iilor medicale din lume ?i a medicului particula r. proiect finan?at de Soros Open Institute din New York.Medicina bazata pe dovezi. 90% din realizarile ?tiin?ifice majore au aparut în numai 150 din acest noian de jurnale. [modificare]Metodologia Medicinii Bazate pe Dovezi [modificare]Explozia de informa?ie. au fost derulate 2 workshopuri cu l ectori de la EBM Centre din Oxford si CASP International. programe similare au fost derulate prin Centrul de Politici si Servicii de Sanatate. ateliere la care au participat 20 de medici roman i. 1999). Cum poate clinicianul sa faca fa?a acestei explozii de informa?ie? [modificare]Alegerea datelor relevante din publica?ii contradictorii. Centrul Na?ional de Studii pentru Medicina Familiei a elaborat în cadrul proiectul ui Qualy-Med (2002-2005) o metodologie de elaborare a ghidurilor medicale bazate pe dovezi. din biblioteca de dat e fie. Eurobit. algoritmi (guidelines) pentru a înarma clinicianul cu instrumente care-l pot scoate din impasul lipsei de certitudine. Marius Marginean la Institutul de Sanatate Publica Timi?oara în 1998. chiar identice. cu rezultate diferite. Timisoara.[9][10][11][12][13][14][15] Aceste centre î?i ofera serviciile gratuit sau contra unei contribu?ii modice fie. în legatura internetica directa. In acest scop el se va folosi de toate in strumentele pe care organiza?ia medicala de care apar?ine i le confera. MBD începe sa fie luata în considera?ie odata cu reorganizarea serviciilor m edicale din ultimii ani ?i apari?ia de literatura de specialitate în limba româna. Medicul doct ?i con?tiincios.ghidurimedicale. Cu m sa practici ?i cum sa predai. care duc la concluzii diferite. Centrul Natio nal de Studii pentru Medicina Familiei (CNSMF) si Scoala Nationala de Sanatate Publica ?i Management Sanitar. Cu aceasta ocazie a fost tradusa lucrarea Prof. Ed. [modificare]Medicina bazata pe dovezi în România În România.noilor metode ?i de creere a noi îndreptare. Primul proiect în domeniul Medicinei Bayate pe Dovezi a fost ini?iat de Dr. CNSMF a dezvoltat o curricula ?i suport de curs pentru 12 module de pregatire în MBD ?i evaluarea cri tica a literaturii medicale. De asemenea. El este obligat de con?tiin?a ?i de lege sa fie bine ?i curent informat cu ulti mele publica?ii legate de cazul pe care-l examineaza. dela stetoscop ?i pâna la diag nosticul imaginal. fidel juramântului hippocratic va depune toate efort urile pentru a-i ajuta pacientului sa-?i recapete sanatatea. respectiva lista cuprindea deja. metodologie care a servit la elaborarea a 5 ghiduri de practica pentru medicii de familie.

[modificare]Fi?a medicala (dosarul medical) Este unul din instrumentele principale ale clinicianului. de lipsa de certitudine. într-un limbaj clar ?i pe în?eles. -De cercetat ?i eviden?iat fondul de eviden?a (dovezile. de conspectat ?i de notat activitatea pentru a o folosi în viitor. [modificare]Asigurarea calita?ii serviciilor medicale. etc.n u-s datorate artefactelor sau. etc. coherente. prognoza[23]. la care pacientul poate sa raspunda. medica?ii administrate ?i rasp unsul la aceste medica?ii. a eviden?ii. le apreciaza validitatea. Cum poate clinicianul sa ajunga l a concluzia corecta? În marile centre universitare. aproape triviala dar. în re?etele de lucru.adesea. de câtre cei mai mari speciali?ti în materie. algoritmi. -De pus numai întrebari relevante. -Aprecierea aplicabilita?ii clinice a eviden?ii. minu?iozit atea controlului unui articol. de evitat pescuitul. Practica medicinii bazate pe eviden?a cuprinde urmatoarele componente: -Identificarea problemei sau a zonei de dubiu. terapie[25][2 6]. luate împreuna. evaluarea de eviden?a[27][28]. Toate aceste date. -De adunat. fiecare ne pare logica ?i elementara. socio-economice. -De apreciat avantajele efortului depus. comandarea unei infinita?i de examene de laborator în speran?a ca va apare un rezu ltat pozitiv). Facultatea de Medicina a Univesita?ii Alberta. diferen?ele dintre rezultate . etiologie[24]. fishing-ul. intercalate în îndreptare.Centrul de Eviden?a a Sanata?ii au publicat în anii 90' o serie de ghiduri pentru literatura medicala ("Users' Guides to the Medical Liter ature")[18][19] specializate în diagnostic[20][21] .de regula . Greutatea de a formula o întrebare clinica p recisa. speciali?ti în informatica medicala ?i-n diferitele r amuri de specialitate studiaza ?i recenzeaza articolele aparute. ma lforma?ii. în "Introducere în medicina bazata pe dovezi" (Introduction to Evidence-Based Medicine[29] ofera câteva "re?ete" care. -Aprecierea importan?ei clinice a faptelor. Revistele medicale se întrec între ele prin exclusivitatea. ca met oda permanenta de gândire ?i practica ne transfera pe terenul nou al MBD. severitatea. secrete . pâna-i aproba publicarea. etiologie[22]. profesionalismului limitat al autorilor. redându-le c ompactizat sau. El are o istorie care cuprinde boli anterioare ?i prezente. împreuna cu grupul de lucru MBD (engleza Evi dence-Based Working Group) al Universita?ii din North Carolina . profesionale. Prestigiosul jurnal medica l JAMA (The Journal of the American Medical Association). centralizata poate constitui un impediment major în MBD. concentrate pe subiect. publica?ii anterioare. pozi?ia lor academica. -De selectat resursele cele mai potrivite de cercetare (spre exemplu. deci. -De ac?ionat ?i de aplicat eviden?a. contradictorii. faptele). etc . dinamica rezultatelor analizelor de laborator efectuate de-a lungul anilor. Pacientul nu are voie sa fie o "apari?ie spontana" în fa?a medicului. luate se parat. date heredo-colaterale. renumele institutului unde s-au facut cerecetarile. Acea sta verificare ia în considera?ie renumele autorilor.

Dosarele prafuite din arhivele unui spital sau policlinici.în cadrul unei organiza?ii eficiente. Unul din rezultatele benefice imediate ale unei fi?e medicale unificate va fi de pistarea prompta ?i posibila dispari?ie a unor boli legate de vechea birocra?ie a sistemului medical. aprobarea . etc. spre exemplu. cadrului medical competent. clare ?i complete. "MEDILINE") ?i la cen tre de informatica Motor de epidemiologie ?i boli transmisibile). "în direct" ( on-line).inclusiv bugetare .. pâna la nivelele cele mai înalte. accesul liber la literatura de specialitate internetica ("PubMed". sindromul Ulise<***>. cladita pe criterii ?tiin?ifice. Fondurile afectate serviciilor medicale. în toata lumea ?i la toate nivelele sunt limitate. pacientei . sugerare de algoritmi relevan?i.sau. economice. într-un timp minim.?i apar?inând de drept ?i exclusiv pacientului sau tutorelui sau . medicina bazata pe dovezi pretinde sigurarea unor conducte l argi de informa?ie. posibilitatea de consult (GIDEON extemporaneu cu al?i speciali?ti. controlul de calitate . sindromul Münchausen by proxy<**>. [modificare]Organizarea sanitara. a apelarii la interventii chirurgicale obstetrice la anumite popula?ii. calitatea ?i facilitatea de abordare a instrumentelor din dotarea c linicianului. [modificare]Note <*> Sindromul Münchausen[30] descrie o maladie psihica care se exprima prin depend en?a pecientului în special. etc. în func?ie de caz.trebue sa poata fi prezentate la nevoie. izolat la periferie. folosirea în?eleapta a resurselor . raportul cost-eficien?a. debordând de foi ?i f ormulare scrise indescifrabil sunt de o folosin?a limitata la fa?a locului ?i total nefolositoare la distan?a . medicamente (prescrierea unor anumite antibiotice trebuie condi?ionata de teste de laborator relevante ?i de aprobarea unui specia list în boli infec?ioase). refuzul de a aproba . îndrumare. hospitalizari. Calculatorul racordat la o re?ea cât mai larga. Un element important al medicinei bazate pe dovezi este raportul cost-eficien?a.unor analize . în cabinetul propriu. ca: si ndromul Münchausen<*>. ele limitând ?i cantitatea.cum este cazul . a prescrierii de medicamente. etc. cu un depozit informatic mare ?i bine între?inut a devenit instrument ul cel mai important pe masa medicului. Institu?iile pentru acordare de asisten?a medicala trebue sa-?i creeze grupe de speciali?ti cu misiunea de a acorda asisten?a imediata medicului de prima linie. studierea curbelor de distribu?ie a folosirii anlizelor de laborator. controlul de calitate prin ceerea de criterii pentru urmarirea ?i aprecierea fi?elor medicale. rspectiv. controla?i ?i indruma?i mai intensiv. pentru ca medicii care se plaseaza la poalele curbei gausice sa poata fi trime?i la cursuri de specializare. Folosirea în?eleapta a acestor instrumente duce la cre?terea calita?ii serviciului medical acordat atât de câtre medicul care apar?ine unei organiza?ii medicale largi cât ?i de câtre medicul au tonom.de hospitalizare cu scopul de a ob?ine aten?ia ?i asisten? .

În general. etc.la spitale diferite. Acest fenomen apare indiferent de sexul alienatorului (daca este mam a sau tata). prin infestarea voluntara a unor pl agi existente sau provocate. Datorita unor aventuri fatidice. acest drum a durat 10 ani! Articol principal: Sindromul Ulise. îndoctrinat (i se "spala creierul").de regula .2003) cu privire la activitatea de den igrare sistematica a unui parinte de catre celalalt parinte. Invingato r în Razboiul troian. Ulise porne?te spre casa. prin simularea unor boli. cale de 1-2 saptamâni. [modificare]Referin?e Fi?ier:RichardAGardner. <***> Sindromul Ulise[32] descrie efectele unor investiga?ii medicale intensive ?i prelungite venite ca urmare a unui rezultat de laborator fals-pozitiv sau interpretat gre?it cu ocaz ia unor analize de rutina. cu inten?ia alienarii (înstrainarii) copilului de cela lalt parinte. scopul alienarii este câ?tigarea custodiei sau pastrarea custodiei copil ului de catre parintele alienator. Celalalt parinte este vorbit de rau în fa?a copilului de catre alienator. eronate.jpg Richard A. Internarile repetate se ob?in . <**> Sindromul Münchausen by proxy[31] difera de cel anterior prin faptul ca instr umentul prin care mama sau adultul afectat ob?ine aten?ia medicala este propriul copil. Pacientul va prefera sa induca personalul consultant ?i administ rativ în eroare prin furnizate de date personale. în condi?iile de naviga re de atunci. sau o pers oana aflata în grija sa ?i care prezinta afec?iuni grave provocate sau simulate. ac?iuni ?i maniere verbale sau non-verb ale un copil este abuzat emo?ional. mutilari. fara implicarea parintelui alienat ?i prin excluderea acestuia. prin înghi?irea de medicamente contra-indicate ?i-n cantita?i periclitante. Articol principal: Sindromul Münchausen. vizitele copilului la parintele alienat sun t restric?ionate sau alienatorul încearca sa controleze activita?ile pe care copilul le va face atunci când se va afl a cu celalalt parinte. Activitatea cu s copul de înstrainare se poate extinde asupra familiei parintelui alienat. Fenomenul alienarii parentale este o forma de abuz emo?ional asupra copiilor în fa ?a careia ace?tia nu se pot apara.a personalului medical.. Gardner este cel care a avansat pentru prima data expresia de "sindro m de alienare parentala" Sindromul alienarii parinte?ti (sau Sindromul alienarii parentale) este defini?i a propusa de profesorul american de psihiatrie Richard A. Concret. spre Itaca. pentru a-l determina sa creada ca celalalt parinte este un du?man sau pentru a-i sugera ostilitatea sau inferioritatea acestuia. antecedente. alienarea înseamna ca prin gânduri. prin auto-injectarea de substante nocive. Articol principal: Sindromul Münchausen. Numele sindromului aminte?te antica epopee mitologica greaca Odiseea. Gardner (1931 . ades ea. de vârsta . precum ?i a prietenilor ?i apropia?ilor sai . în timpul garzilo r aglomerate. etc. simptomatologie. letale.

[modificare]Simptome primare campania de denigrare.(bunicii copilului pot fi alienatori foarte înver?una?i) sau nivelul de educa?ie a l alienatorului. Problemele apar atu nci când aceste sentimente nu se vindeca. Acest proces începe de multe ori înca dinaintea finalizarii di vor?ului. absurde despre motivele denigrarii. violat în?elat sau ruinat financiar de catre celalalt parinte. sunt complet neajutora?i pe ntru a vedea ce li se întâmpla ?i pentru a se apara. forma de abuz emo?ional 6 Caracteristicile parin?ilor alienatori 7 Grupul de suport al alienatorului 8 Sindromul Stockholm în cazul în cazul copiilor aliena?i parental 9 Tratament ?i prevenire 10 Recunoa?tere de catre justi?ia româna 11 Recunoa?tere în legisla?ia româneasca[10] 12 Cauze CEDO care recunosc PAS 13 Recunoa?terea PAS de catre organele judiciare ale altor state 14 Cazuri celebre 15 Vezi ?i 16 Legaturi externe 17 Referin?e [modificare]Documentarea teoretica În urma lansarii de catre Gardner. Respectivul parinte poate sa fi fost abuzat verbal sau fizic. Cuprins [ascunde] 1 Documentarea teoretica 2 Manifestari 3 Cauze 4 Simptome primare 5 Sindromul alienarii parentale. ci devin ?i mai intense. Simplul vorbit sau vederea celuilalt par inte este o amintire a trecutului ?i declan?eaza sentimentul de ura. [modificare]Cauze Parintele obsedat este nervos ?i se simte tradat de catre celalalt parinte. Walsh ?i J .M. S-ar putea ca motivele ini?iale ale acestei stari de furie sa fie justificate. De?i catalogarea fenomenului de alienare a unui copil de catre parinte drept sindrom sau tulburare este înca controversata. Australia ?i Europa [4] [5] [modificare]Manifestari Parintele obsedat de alienare are de obicei o cauza: alierea copilului de partea sa astfel încât sa lupte împreuna într-o campanie de distrugere a rela?iei cu celalalt parinte. explica?iile vagi. PAS a fost acceptat de mul?i profesioni?ti ?i de multe instan?e din SUA. Bone [1] pentru ca Douglas Darnall sa îl dezvolte prin identificare a trei tipuri de alienatori [2 ]. lipsa de ambivalen?a. Sindromul de alienare este înca controversat [3] ca diagnostic psihiatric de?i un fenomen de alienare este cv asirecunoscut. iar copiii. modelul a fost dezvoltat de catre M. mai ales cei afla?i la vârste mici. Sunt prin?i într-o capcana din care nu pot ie?i sau nu se pot vindeca. . Canada. Este vorba d e un proces care cere timp.

tensionat. parintele alienator retrage afec?iunea datorata copilului atunci când acesta nu pa rticipa la campania de denigrare. parintele alienator condi?ioneaza copilul. Încearca sa restric?ioneze accesul copilului la celalalt parinte. acesta e facut sa creada ca orice contact cu celalalt parinte este periculos. Batalia devine una de tipul noi contra lor . responsabilizarea prematura a copilului. nu este firesc sa se p retinda unui copil sa coopereze la campania de denigrare contra celuilalt parinte. Creeaza anxietate copilului ?i accentueaza dependen?a acestuia de parintele ali enator. [modificare]Grupul de suport al alienatorului Adesea ei vor cauta suport la al?i membrii din familie sau din alte grupuri. de? i ei nu au avut vreo experien?a negativa cu privire la celalalt parinte. Va percepe ca du?man pe orice persoana care încearca sa îi convinga de contrariul co nvingerilor cu privire la parintele obsedat. parintele alienator are a?teptari nerealiste de la copil. Încearca sa ob?ina hotarâri judecatore?ti care sa blocheze accesul celuilalt parinte la copil. copilul le va imita comportamentul ?i va ajunge sa repete ca un papagal argumentele rostite de pari ntele obsedat ?i nu î?i va exprima propriile sentimente fa?a de experien?ele traite cu celalalt parinte. Ace?ti sus?inatori apar pe post de martori în timpul proceselor. lipsa sentimentelor de culpa pentru denigrarea ?i îndepartarea unui parinte. Încearca sa reduca la minim durata ?i frecven?a interac?iunilor dintre copil ?i ce lalalt parinte. prezentarea unor scenarii preluate de la parintele alienator. îi ofera îngrijire în func?ie de comportame ntul pe care îl pretinde. Se considera victime ale celuilalt parinte ?i de aceea li se pare ca este justif icat tot ceea ce fac pentru a-?i apara legatura exclusiva cu copil. supra-protec?ia copilului. [modificare]Caracteristicile parin?ilor alienatori Caracteristicile parin?ilor obseda?i cu privire la alienarea copilului fa?a de c elalalt parinte: Sunt obseda?i de distrugerea rela?iei copilului cu celalalt parinte. Riscul este ca acesta sa devina confuz. Nu vor dori sa citeasca documentele legale care emit decizii împotriva convingeril or lor sau le vor interpreta abuziv cu scopul de a pedepsi pe celalalt parinte (fostul so? / fosta so?ie). . acestuia i se pretinde sa memoreze o ma re varietate de neajunsuri suferite din partea parintelui.fenomenul de gânditor independent suportul oferit parintelui alienator în conflict. Aceste decizii ar confirma astfel faptul ca el sau ea au avut dintotdeauna dreptate. [modificare]Sindromul alienarii parentale. per soane care le împarta?esc credin?a ca ei sunt de fapt ni?te victime ale celuilalt parinte ?i ale sistemulu i. forma de abuz emo?ional Sindromul alienarii parentale este considerat o forma de abuz emo?ional deoarece rezultatul sau este privarea copilului de o rela?ie afectuoasa cu unul dintre parin?i. frustrat. animozitatea fa?a de prietenii ?i familia extinsa a parintelui înstrainat. sa aduca acestuia false acuza?ii de abuz. Cauta sa induca în copiii propria lor credin?a ?i personalitate în legatura cu celal alt parinte.

[. începând cu anul 2011[7] [modificare]Tratament ?i prevenire Se recomanda ca o data ce simptomele sunt identificate (cu cât mai devreme cu atât m ai bine) sa se propuna activita?i ?i sprijin din partea psihologilor pentru a preveni instalar ea definitiva a sindromului. dosar NR. Cauza Lafargue vs.. Totu?i. iar pârâta a refuzat sa se prezinte pe sine ?i copilul. Singurul lucru pe care instan?a îl poate face este acela de a constata ca din probele administrate rezulta ca pârâta are un astfel de compor tament.] De?i fetele declara sincer ca î?i iubesc tatal.[modificare]Sindromul Stockholm în cazul în cazul copiilor aliena?i parental Sindromul Stockholm se întâlne?te deseori în cazul copiilor aliena?i parental de catre parintele cu care locuiesc. dar de fiecare data. 9267/197/2006.] Din discu?ia purtata cu cele doua minore.." Sentin?a Civila nr. din teama de a pierde parintele d e care s-au ata?at emo?ional [6].03. Copiii încep în a se identifica cu parintele alienator datorita unui meca nism defensiv. se desp rinde concluzia ca fetele se simt vinovate sa-?i manifeste afec?iunea fa?a de tatal lor. cu ajutorul jocurilor. atitudinea de reticen?a a copilului era rezultatul inf luen?ei mamei care.. îi precizase la început ca îi este interzis sa se bucure de prezen?a tatalui sau. România). cu riscul de a o face ireversibila [. din teama de violenta sau. "Dupa un raport fara data. "În realitate. pe care o considera victima în rela?ia cu tatal lor. Aceasta caracterizare fiind una de specialitate. în mod indirect. instan?a nu se poate pronun?a în lipsa un ei evaluari psihologice daca pârâta ?i deci minora sufera în mod real de aceasta afec?iune deoarece legea nu permite. întrucât acesta a fost rau cu mama [. copilul refuza sa petreaca o saptamâna întreaga cu tatal sau. 2969 din 21.. furnizat de catre Guvern ?i stabilit de catre psiholo gii care au participat la întâlnirile reclamantului cu copilul sau. în cazul copiilor de vârste mici. se observa ca modul în care mama a gestionat situa?ia pâna în prezent con travine fundamental interesului superior al copilului. Dupa un alt raport stabilit d e aceea?i psihologi ?i depus de catre reclamant. se straduiesc din rasputeri sa ascunda aceste sentimente pentru a nu-?i rani mama. [modificare]Recunoa?tere de catre justi?ia româna De?i acest sindrom este mai pu?in cunoscut exista câteva decizii judecatore?ti ale instan?elor române sau ale CEDO care au recunoscut fenomenul alienarii parentale: "S-a afirmat de catre reclamant ca opozi?ia constanta a mamei pârâte la existen?a le gaturilor personale dintre el ?i minora constituie un comportament tipic pentru 'sindromul alienarii parinte?ti'. rela?iile s-au îmbun ata?it... Judecatoria Bra?ov[8]. acesta din urma manifesta o oarecare retic en?a fa?a de tatal lui la începutul întâlnirilor. Sindromul Stockholm este recunoscut în legisla?ia româneasca secundar a. contribuind la accentuarea separarii celor d oua fetite de tatal lor." (CEDO.] obliga?ia d e a facilita men?inerea ?i .2008.

[. de com unitate ?i de prieteni. decizia din 20 iulie 2006) l ink Cauza Zavrel vs. cea mai buna resursa di n limba româna. începând cu anul 2011[11] Fenomenul alienarii parinte?ti este recunoscut prin defini?ia data de catre lege a Legea nr. interzicerea frecventarii institu?iei de înva?amânt. dar ?i cu bunic ii paterni. privare inten?ionata de acces la informa?ie.. preluat de pe situl Dr. Cehia (peti?ia numarul: 1633/05.] încearca sa elimine orice urma de dorin?a de a locui cu tatal sau.dezvoltarea unor rela?ii de familie armonioase cu ambii parin?i. 217/22 mai 2003 (*republicata*) pentru prevenirea ?i combaterea violen?ei în familie*) public ata în MO nr." [modificare]Cauze CEDO care recunosc PAS Cauza Koudelka vs.] cele doua fetite [.impunerea izolarii persoanei de familie. punând copii într-o si tua?ie intolerabila ?i transferând asupra acestora o responsabilitate dispropor?ionata fa?a de vârsta lor." [9] [modificare]Recunoa?tere în legisla?ia româneasca[10] Sindromul Stockholm (care reprezinta reflexia asupra copilului a fenomenului de alienare parinteasca) este recunoscut ca atare în legisla?ia româneasca secundara. (copil scos ilegal din ?ara) Cazul U. 365 din 30 mai 2012: "violen?a sociala .R. exprimându?i loialitatea fa?a de mama care se straduie?te sa faca tot ce e mai bun fara a putea da un minim exem plu de ce considera feti?a ca este mai bun. sunt doar câteva exemple de obliga?ii pozitive pe care mama nu le-a respectat. Descarca?i aceasta carte în format PDF (varianta din ianuarie 2011) Opis de documente în limba româna ?i engleza . (instan?a de apel a reîncredin?at tatalui copii în baza observarii fenomenu lui de alienare parinteasca la mama) Cazul lui Razvan (copil scos ilegal din ?ara) [modificare]Vezi ?i Sindromul Stockholm Sindromul copilului scuturat Sindromul Münchausen prin transfer Asocia?ia TATA Abuzul asupra copiilor [modificare]Legaturi externe Sindromul alienarii parinte?ti (Carte libera despre PAS.. decizia din 18 aprilie 2007) link [modificare]Recunoa?terea PAS de catre organele judiciare ale altor state Un document deosebit de interesant (tradus în limba româna) este reprezentat de inde xul de ?i citari legale ale fenomenului de alienare parinteasca. precum ?i alte ac?iuni cu efect similar.. [modificare]Cazuri celebre Cazul David Bryan Cazul R. inclusiv în locuin?a familiala. Warshak . Cehia (peti?ia numarul: 14044/05. Documentul original este disponibil în limba engleza ?i ca traducere în limba româna.. impunerea izolarii prin deten?i e.

Warshak) Recunoa?terea PAS de catre justi?ia americana Recunoa?terea PAS de catre justi?ia româna Referin?e la PAS http://www.org/ Categorii: Pagini cu legaturi invalide catre fisiereSindroamePsihologie socialaD reptul familiSindromul copilului scuturat De la Wikipedia. precum ?i Dr.3 For?a 12 Alte referin?e: 13 Vezi ?i 14 Legaturi externe în limba româna 15 Notele de subsol 16 Alte lecturi 17 Legaturi externe [modificare]Semne ?i simptome .articol în limba româna scri s de Psih.paawareness.neurochiru rg.25%. [6] Consecin?ele nefatale ale SBS includ grade diferite de afectare vi zuala (inclusiv orbire). Gardner Web-Site (stocat pe situl Dr. [3] [4] [5] SBS poate fi fatal ?i poate cauza leziuni cerebrale severe. book by Pamela Richardon Ex.com http://www.forma subtila de abuz emo?ional". [necesita cit are] Cuprins [ascunde] 1 Semne ?i simptome 2 Mecanism 3 Prevenirea 4 Diagnosticarea 5 Tratament 6 Pronostic 7 Inciden?a 8 Factori de risc 9 Istoric 10 Probleme juridice 11 Controverse ?i ipoteze alternative 11.2 Problemele sarcinei 11. mediana f iind de 20% . [2] [sursa nu confirma] Conceptul de SBS a fost ini?ial descris la începutul anilor 1970. Morbiditatea estimata printre copiii cu SBS variaza de la 15% la 38%.radiolog. bazat pe o teori e ?i o mare varietate de condi?ii de catre Dr. John Caffey . paralizie cerebrala) ?i tulburari cognitive.parentalalienation. Drd. [2] Pâna la jumatate din decesele legate de abuzul asupra copilului sunt raportate ca fi ind datorate sindromului bebelu?ului scuturat.1 Deficit de vitamina C 11. [1] De obicei nu exista nici o dovada vizibila exte rna a traumei. Guthkelch Norman . ducând la handicap pen tru tot restul vie?ii copilului. Armand Veleanovici Articol 'Impactul divor?ului asupra copiilor' publicat pe situl Jurnalul. afectare motorie (de exemplu. enciclopedia libera Sindromul bebelu?ului scuturat (SBS) este o forma de abuz fizic asupra copilului care are loc atunci când un agresor violent agita un bebelu? sau copil prin crearea unui tip de mi?care brus ca provocându-i acestuia leziuni prin accelerare-decelerare.Alienarea Parentala .ro de c atre Mirela Dadacu? A Kidnapped Mind.

varsaturi. fracturi. coastelor pot fi. [11][12] [13] Dr. [10] Fracturi ale vertebrelor. sângerare între suprafa?a cerebrala ?i dura mater. izolare. Tipul de rani cauzate de scuturare nu sunt de obicei cauzate de caderi ?i impactul din jocul normal. lipsa poftei de mâncare. Medicii suspecteaza puternic scuturatul ca ?i cauza de leziuni atunci când un copil mic copil se prezinta cu hemoragie retiniana. [7] .3% la copii ce prezentau traumatism cranian ne-abusiv. [9] Victimele SBS se pot pr ezenta cu iritabilitate. [2] Unii exper?i ofera strategii parin?ilor sa f aca fa?a propriilor lor frustrari. [2] [modificare]Prevenirea Prevenirea este similara cu prevenirea abuzului copilului în general: Parin?ii încep atori. letargie. Apro ximativ trei sferturi dintre cazuri implica hemoragii retiniene. ?i de doar 5. Hipoxia ?i endemul cerebral.hematom subdural (sageata). care poate cre?te presiunea intracraniana ?i daune ale delicatului ?esut cerebral. nu exista semne exterioare vizi bile. [7] Alte manifestari ale SBS sunt leziunile axonal e difuze.[15]. De obicei. care variaza de la simptome u?oare pâna la simptome severe [2]. care sunt în mare parte for?e liniare. SBS este înso?it de o varietate de simptome. fracturi multiple ale oaselor lungi ?i hematomul subdural. oaselor lungi. apare frecvent la SBS. fontanela bomb ata sau u?or tensionata. Mi?carea de rota? ie este deosebit de daunatoare ?i ar putea sa duca la apari?ia SBS. Nu exista nici un simptom unic care sa defineasca SBS. care nu pot fi explicate prin traume accidentale sau de alte condi?ii medicale. leziuni ale ?esut urilor moi sau hematom subdural. Un copil care plânge ?i este agitat reprezinta în general o cauza comuna declan?atoare de frustrare ?i care poate genera violen?a celor care îi au pe copii în grija. [8] Aceste semne sun t în prezent acceptate ca markeri de abuz de tip SBS asupra copiilor. asociate cu SBS. [modificare]Diagnosticarea SBS poate fi gre?it diagnosticat sau nediagnosticat. ori cei responsabili cu cre ?terea copilului pot min?i. con?tien?i fiind de cauza leziunilor. bonele ?i îngrijitorii neexperimenta?i pot fi avertiza?i cu privire la pericolele legate de scuturarea sugarilor. în special a articula?iei genunchiului". o cre?tere a marimii capului. [15] energia necesara pentru a provoca SBS este foarte violenta ?i ar fi în mod clar de recunoscuta de catre un observator e xtern ca fiind periculoasa ?i poten?ial mortala. [7] Leziuni asociate cu S BS includ: hemoragia retiniana. modificari de respira?ie ?i dilatare pupilara.[2] ?i nu exista stabilit . [3] [14] [modificare]Mecanism SBS rezulta ca urmare accelerarii ?i rotirii bru?te a capului. Un studiu recent a constatat ca prevalen?a de hemoragii retiniene în traumatismul cranian abuziv a fo st de 78%. de asemenea. John Caffey descrie în acela?i context avulsia unor mici fragmente osoase atât proximal cât ?i distal în jurul unor articula?ii. lipsa de concentrare.

o treime supravie?uiesc[18] cu traume neurologice majore ?i doar o treime supravie?uiesc în stare de sanatate buna[18].000 copii au suferit de SBS ?i mai mult de 1300 au murit din aceasta cauza. care rezulta de exemplu din probl eme financiare. în special pentru abuzul care provoaca SBS. având în ve dere diferen?a mare în dimensiune între copilul mic ?i un adult. hidrocefalie. dar abuzatorii sunt mai des de sex masculin. o istorie anterioara de abuz asupra copilului este o constatar e comuna în cazurile de SBS. [modificare]Pronostic Pronosticul depinde de severitate ?i poate varia de la recuperarea totala la inv aliditate severa sau la moarte în cazul în care trauma este severa. paralizie cerebrala ?i tulburari vizuale[15]. formele particulare de hemoragii oculare fii nd destul de caracteristice. Cele mai frecvente afec?iuni neurologice sunt dizabilita?i de înva?are. [2] De?i a fost specul at anterior ca SBS a fost un eveniment izolat. doresc copilul doar pentru ca aceasta sa îi îndeplineasca anumite nevoi psihice. [2] [sursa nu confi rma] Atât barba?ii ?i femeile pot provoca SBS. [modificare]Inciden?a Copiii mici sunt la mare risc. [2] Condi?ii care pot înso?i SBS includ: fracturi o trauma la nivelul coloanei vertebr ale cervicale. ?i edem papilar. [2] [sursa nu confirma] [modificare]Istoric . [16] Nici o condi?ie alternativa nu imita toate simptomele de SBS exact. dovezile de rani la cap anterioare. hemoragie retiniana. [2] Într-un procent estimat de 33-40% din cazuri. hemoragie cerebrala sau atrofie cerebrala. [17] [15] Computerul tomograf (CT) ?i imagistica prin rezonan?a magnetica nucleara (RMN) sunt folosite pentru a diagno stica leziunile cerebrale. hidrocefalie. sunt al?i factori de risc pentru agresiune ?i pentru impulsivitatea îngrijitorilor. [2] [sursa nu confirma ] În 2001. dar pot aparea ?i la cei de pâna la vârsta de cinci ani. daca presiunea este ridicata iar daca un hematom intracranian este prezent. [7] Statisticile arata ca o treime[18]din ace? ti pacien?i mor. convulsii . drenarea acestuia[7 ].nici un set de simptome care sa indice aceasta. de multe ori au a?teptari ne realiste de la copil ?i pot prezenta fenomentul de "inversare a rolurilor". [2] Abuzul de substan?e ?i stresul emo?ional. dizabilita?i în vorbire. cum ar fi sângerari intracraniene mai vechi sunt înca prezente. sindromul mor?ii subite a sugarului (SMSS) sa u "moartea în pat". tulburari de izolare sau boli infec?ioase ca meningita ?i tulburari metabolice. [7] [modificare]Tratament Tratamentul implica monitorizarea presiunii intracraniene ?i evacuarea lichidulu i cefalorahidian. [7] Examinarea de catre un oftal molog cu experien?a este adesea critica în diagnosticarea SBS. [2] [sursa nu confirma] SBS apare de obi cei la copii sub vârsta de doi ani. dar SB S nu poate fi exclus la copii care se prezinta cu hidrocefalie. [7] [modificare]Factori de risc Îngrijitorii care au poten?ialul de a deveni abuzivi. 903.

scoasa din uz de Apple. for?ele de pe gâtul copilului depa?esc cu mult limitele de rezisten?a structurala ale coloanei cervicale. de asemenea. Pentru un cap de copil supus unor niveluri crescute de accelera?ie gravita?iona la (G). conceptul de SBS ?i termenul de "sindromul copilului scuturat brusc" a fo st introdus de Dr. Curtea a confirmat conceptul clinic de SBS. [modificare]For?a Au existat controverse în ceea ce prive?te for?a necesara pentru a produce leziuni cerebrale observate în sindromul bebelu?ului scuturat. [29] [30] [31] [modificare]Alte referin?e: Baby Shaker . dar a respins un caz ?i a schimbat o sentin?a de la crima. [modificare]Probleme juridice În iulie 2005.[24] [25] [26] [27]. s-au pronun?at condamnari. a demonstrat ca "scutura rea for?ata poate rani grav sau ucide un copil. acest lucru datorându-se în primul rând leziunilor de coloana cervica la ?i nu hematoamelor subdurale. encefalopatie acuta nu reprezinta un diag nostic sigur de SBS ?i ca istoria clinica este.[1 9] Termenii "traumatism ne-accidental" cu prescurtarea englezeasca "NAI" (de la "no n-accidental injury") ?i "traumatism cranian abuziv" au fost sugerate în loc de "SBS". publicat în februarie 2006 în Jurnal ul Interna?ional de Criminologie. O ex plica?ie detaliata a calculelor au fost furnizate în articolul "Scrisoare catre editori". [20] [modificare]Controverse ?i ipoteze alternative [modificare]Deficit de vitamina C Unii autori au sugerat ca anumite cazuri suspecte de sindromul copilului scutura t pot rezulta din deficit de vitamina C. [28] BBC a realizat un documentar în 3 par?i care se refera la argumente pentru ?i împotr iva diagnosticul de SBS. Un experiment biomecanic. hematom subdural. [2] [sursa nu confirma] Dezvoltarea tomografiei computerizate ?i a r ezonan?ei magnetice au îmubata?it mult posibilita?ile de diagnosticare a sindromului. [21] [22] O consemnare a acestei ipoteze în revista Pediatrics International " Din informa?iile disponibile în literatura de specialitate. care permitea utilizatorului sa agite telefonul pâna când o . inclusiv hemoragii retiniene ?i hemoragii intracraniene. SBS. Curtea de Apel a Regatului Unit a înregistrat patru procese pe baza d e SBS: la un caz s-a renun?at. în 2005.[2] [sursa nu confirma] În 1971. p rematuritatea ?i deficien?ele nutri?ionale imita.O aplica?ie. nu au existat dovezi convingatoare pentru a concluzi ona ca deficitul de vitamina C poate fi considerat a fi o cauza care sa mimeze sindromul bebelu?ului scuturat. la omor prin impruden?a. de asemenea. " [23] [modificare]Problemele sarcinei Patologia gesta?ionala care afecteaza atât mama cât ?i fatul. John Caffey. o sentin?a a fost redusa iar pentru doua. Guthkelch propune SBS ca o cauza a hemoragiei subdurale la sugari. procesul de na?tere.În 1946. importanta în stabilirea sentin?ei. [7] Termenul descrie un set de vagi simptome gasite fara o urma externa de trau matism. Instan?a a constatat ca triada clasica de hemoragii retiniene.

Eliberarea acestora poate fi i ndusa fie de o reac?ie a sistemului imunitar. [modificare]Vezi ?i Sindromul alienarii parinte?ti Sindromul Stockholm Sindromul copilului scuturat Sindromul Münchausen prin transfer [modificare]Legaturi externe în limba româna http://www. uneori în combina?ie cu alte medicamente. se prescriu injec?ii cu epinefrina. Pentru aceasta con?inutul ?i forma articolului trebuie sa se ridice la cele mai înalte standarde. În mod obi?nuit. Se observa o cre?tere a inciden?ei acestei boli.ro/galerii-foto/sindromul-copilului-scuturat_621 http://www. Reac?ia se dato reaza expunerii la alergeni. . fie de o alta cauza fara legatura cu sistemul imunitar. Termenul provine din cuvintele grece?ti ??? ana.sfatulmedicului.imagine animata a unui copil de pe ecran murea. inflama?ia gâtului ?i hipotensiune.sfatulmedicului.sfatulmedicului. Anafilaxia est e diagnosticata pe baza simptomelor ?i semnelor prezentate de pacient. Vede?i: Indica?ii! Anafilaxie Clasificare ?i resurse externe Angioedemul fe?ei face ca baiatul sa nu-?i poata deschide ochii.ro/dictionar-medical/sindromul-copilului-scuturat_724 7 http://www.2 ICD-9 995. împotriva ?i f??a??? phylaxis. precizate printr-o serie de criterii.html Anafilaxie De la Wikipedia. de alimente ?i medicamente.ro/Sindromul-bebelusului-zgaltait.lumeapiticilor.0 DiseasesDB 29153 MedlinePlus 000844 eMedicine med/128 MeSH D000707 modifica Anafilaxia este o reac?ie alergica severa care survine brusc ?i poate cauza moar tea.ro/Traumatism-craniocerebral/sindromul-copilului-scut urat_286 http://www.[1] Simptomele tipice ale anafilaxiei includ prurit. enciclopedia libera Acest articol a fost nominalizat pentru primirea statutului de articol de calita te. Aceste proteine sunt substan?e care pot declan?a sau agrava o reac?ie alergica. Anafilaxia este indusa de eliberarea de proteine din anumite tipuri de leucocite . boa la este cauzata de mu?caturi de insecte. protec?ie .05 2% din popula?ia mondiala sufera de anafilaxie la un moment dat d e-a lungul vie?ii. Aproximativ 0. Ca tratament primar. ICD-10 T78.suntmamica.ro/?aid=2052&caption=Sindromul_copilului_scuturat http://www. Daca subiectul articolului va este familiar va invitam sa evalua?i calitatea exp unerii ?i sa va exprima?i obiec?iile ?i sugestiile de îmbunata?ire.

anafilaxia produce numeroase simptome diferite în decurs de câteva minut e sau ore.2 Tratament adjuvant 6. În mod tipic.[2][3] Simptomele apar în medie dupa 5-30 de minute în cazul în care alergenul patrunde în corp direct în fluxul sangvin (pe cale intravenoasa) ?i dupa aproximativ 2 ore daca sunt provocate de un aliment ingera t de catre pacient.1 Clasificare 4.Cuprins [ascunde] 1 Semne ?i simptome 1. plamânii ?i caile respiratorii (70%). sunt afectate cel pu?in doua dintre aceste sisteme.[4] Organele cel mai des afectate sunt: pielea (80 90%). mâncarime.3 Pregatirea contra ?ocurilor viitoare 7 Perspectiva 8 Statistici 9 Istoric 10 Cercetare 11 Referin?e [modificare]Semne ?i simptome Semne si simptome ale anafilaxiei. st omacul ?i intestinele (30 45%).4 Altele 2 Cauze 2.2 Mecanisme non-imunologice 4 Diagnosticare 4.[8] De asemenea.[6] În cazul persoanelor care prezinta inflama?ii ale ?esu tului subcutanat (angioedem).1 Mecanisme imunologice 3.3 Sistemul cardiovascular 1.3 Diagnosticul diferen?ial 5 Preven?ie 6 Tratament 6.2 Testele de alergie 4. inima ?i vasele sangvine (10 45%) ?i sistemul nervos central (10 15%).2 Medicamentele 2. senza?ia de mâncarime poate fi înlocuita cu senza?ia de arsura.2 Aparatul respirator 1.[4] Pâna la 20% din ca zuri prezinta inflama?ii ale limbii sau ale gâtului. sau inflamarea buzelor.3 Veninul 2.[8] [modificare]Aparatul respirator . în ro?irea fe?ei sau a pielii (eritem). pie lea poate primi o colora?ie albastra (cianoza) datorita insuficien?ei de oxigen.4 Factori de risc 3 Mecanisme 3.1 Epinefrina 6.[5] [modificare]Pielea Urticarie si eritem la nivelul spatelui unei persoane cu anafilaxie Simptomele tipice includ erup?ia pe piele a unor ba?icu?e (urticarie).1 Pielea 1.1 Alimenta?ia 2.[3] De regula .[7] Alte simptome includ rinoree ?i inflamarea membranei m ucoase care captu?e?te suprafa?a globului ocular ?i fa?a interna a pleoapelor (conjunctiva).

poate aparea starea de anxietate sau senza?ia de moarte iminenta. provocând eliberarea de catre anumite celule tisul are (cunoscute sub denumirea de mastocite) a unor substan?e chimice care induc reac?ia alergica. Scaderea tensiunii arteriale poate fi cauzata de dilatarea vaselor sangvine (?oc distributiv) sau de insuficien?a ventriculara (?oc cardiogen). sau de unele alimente sau medicamente. diareea ?i voma.[9] Stridorul apare ca urmare a unei inflama?ii a tractului r espirator superior.[9] Aceasta întrerupe fluxul sangvin catre inima.[11] Cel mai adesea. agen?ii biologici (ca de exemplu. tensiunea arteriala f oarte scazuta poate fi singurul simptom al anafilaxiei.[7] [modificare]Altele Printre simptomele gastrointestinale se numara crampele ?i durerile abdominale.[5] [modificare]Cauze Anafilaxia poate fi cauzata de reac?ia organismului fa?a de aproape orice substa n?a straina.[8] De asemenea. [8] 10% dintre persoanele cu anafilaxie pot suferi de rarirea ritmului cardiac ( bradicardie) înso?ita de hipotensiune. Medicamentele.[5][13] Anafila xia provocata de exerci?iile fizice este adesea corelata cu ingerarea anumitor alimente.[10] Persoana afectata poate avea senza?ia de ame?eala sau î?i poate pierde cuno?tin?a datorita scaderii anormale a tensiunii arteriale.[5] Printre cauzele mai pu?in obi?nuite se numara factorii fizici. exerci?iile fizice sau tempera tura (prea ridicata sau prea joasa) poate declan?a apari?ia bolii.[8] Pot aparea ?i alte simptome cum ar fi ragu?eala . degluti?ia dificila sau tusea.[4] [modificare]Sistemul cardiovascular Eliberarea histaminei de catre anumite celule cardiace poate cauza contrac?ii su bite ale arterelor coronare (spasm arterial coronarian).[9] În timp ce accelerarea ritmului cardiac datorita h ipotensiunii este mai des întâlnita. respira?ie aspra (astmatica). ceea ce poate duce la moartea celulelor cardiace (infarct miocardic) sau la tulburarea ritmului normal al inim ii (aritmie cardiaca) sau la oprirea inimii (stop cardiac). sperma). glutamatul de sodiu ?i coloran?i i alimentari) ?i medicamentele aplicate pe piele (medicamentele topice). anafilaxia este provocata de veninul eliberat în urma în?epaturilor sau mu?caturilo r de insecte.[3][5] Persoanele care sufera de boli cardiace prezinta un risc crescut de afec?iuni ale inimii induse de anafilaxie. sau respira?ie ?uieratoare (stridorul).[10][12] Alimentele provoaca apari?ia bolii cel mai ade sea în cazul copiilor ?i adolescen?ilor. aditivii alimentari (ca de exemplu. [9] Rareori. latexul.Simptomele ?i semnele respiratorii includ dispnee. în?epaturile ?i mu?caturile de insecte cauzeaza boala cel mai des în rândul adul?ilor.[6][8] Dilatarea vaselor sangvine din creier pot cauza dureri de cap. schimbarile hormonale. incontinen?a urinara ?i dure re pelviana asemanatoare crampelor uterine. care îngusteaza pasajul respirator. (Combina?ia dintre ritmul cardiac lent ?i hipotensiune este cunoscuta sub numel e de reflex Bezold Jarisch).[6] Persoana afectata poate avea senza?ia de confuzie a gândirii. [6] Respira?ia astmatica este în mod tipic indusa de spasme musculare ale tractulu i respirator inferior (mu?chii bronhici).[4] De asemenea.[4] Daca anafilaxia se produ .

[4] Anafilaxia la aspirina ?i AINS se produce în aproximati v 1 din 50. cu osmolaritate redusa.[16] Alte cauze obi?nuite ale anafilaxiei sunt chimioterapia.000-10. protamina (prezenta în sperma) ?i medicamentele pe baza de plante. 80% dintre copiii cu anafilaxie la lapte sau oua ?i 20% dintre copiii cu un singur antecede nt de anafilaxie la alune pot consuma aceste alimente fara probleme. manifestate în afara zonei din jurul în?epaturii.[15] [modificare]Alimenta?ia Numeroase alimente pot provoca anafilaxia.[5] Cazurile grave apar de obicei în urma ingerarii alimentului. pe de o parte. unele legaturi real izându-se mai u?or decât altele. morfina ?i medicamentele administrate cu scopul de a îmbunata?i calitatea radiografiilor (agen?i de contrast) provoaca ana filaxie prin distrugerea anumitor celule tisulare. . Pâna la vârsta de 16 ani. copiii pot deveni imuni la alergii.[17] [modificare]Veninul Veninul eliberat în urma în?epaturilor sau mu?caturilor de insecte de genul albinelo r ?i viespilor (Hymenoptera) sau plo?ni?elor (Triatominae) pot cauza anafilaxie. c auza este necunoscuta (anafilaxie idiopatica). antibioticele ?i latexul. riscul de anafilaxie în viitor este mai ridicat. nuci. Moartea survine în mai pu?in de 1 din 50.[3][5] În Orientul Mijlociu.000 de cazuri.000 de persoane tratat e.[4] Inciden?a anafilaxiei la penicilina este de 1 la 2. cauzele declan?atoare sunt anumite medicamente administrate cu scopul de a provoca paralizia (agen?i de blocare neuromusculara). Agen?ii de contact de noua genera?ie. de modul în care medicamentul ac?ioneaza în organism.[14] În 32-50% din cazuri. grâu.000 de persoane.[11] [modificare]Medicamentele Orice medicament poate cauza anafilaxie. Cele mai obi?nuite sunt antibioticele b eta-lactamice (ca de exemplu .[1 0] Frecven?a unei reac?ii la un medicament depinde. lapte ?i oua.[10] În cultura vestica. printre care vancomicina.04% din cazuri. crustacee. susanul este un ul dintre alimentele care cauzeaza cel mai adesea aceasta boala. acesta ramânând în sa sub 1 la 1000. penicilina). pe de alta parte. chiar ?i în cazul în care alimentul respe ctiv este consumat pentru prima oara.[3][18] În caz de reac?ii ante rioare la venin.[4] Medicamentele de genera?ie anterioara utilizate în imagistica medicala (agen?i de contrast) au cauzat reac?ii în 1% din cazuri. de obicei se poate administra un AINS diferit fara ca acesta sa provoace anafilaxie.[3] [16] În cazul persoanelor alergice la un anumit AINS. În Asia.ce în timpul administrarii unei anestezii. pe?te. urmate de aspirina ?i antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS). de frecven?a adm inistrarii acestuia ?i. vaccinurile.[4] Anafilaxia la penicilina cre?te riscul de reac?ie la cefalosporine. printre cauzele cel mai des întâlnite se gasesc ingestia sau contactul cu alune.[10] însa unele persoane pot avea o reac?ie sev era în cazul contactului alimentului cu o anumita parte a corpului.[5][16] Unele medicamente. p rovoaca reac?ii în 0. Cu vârsta.[17] Anafilaxia la penic ilina ?i cefalosporina se produce numai dupa formarea legaturilor cu proteinele din organism. inducând eliberarea de histamina (degranulare a mastocitelor). orezul ?i nautul provoaca deseori anafilax ia.

[5][10] Potrivit unui studiu realizat pe copii cu anafilaxie. Peste 90% dintre copiii în cazul carora anafilaxia este fatala a u astm. Agen?ii care degradeaza celulel e includ mediul de contrast pentru razele X. provocând eliberarea de histamin a ?i alte substan?e asociate în mod normal cu reac?iile alergice (degranulare).[4][22] Exista ?i un mecanism imunologic independent de IgE. Combina?ia din tre IgE ?i antigen activeaza receptorii FceRI în mastocite ?i bazofile. însa nu se cunoa?te daca acesta se p roduce în cazul oamenilor. Afectarea pielii sau a mucoaselor b.[5][10] Cu cât perioada de timp dintre doua expuneri consecutive la un agent cauzator de anafilaxie este mai lunga.[5] Când una din urmatoarele apare la distan?a de minute sau ore de la expunerea la un alergen. temperatura (prea ridicata sau prea joasa) ?i vibra? iile. este foarte probabil ca acea pe rsoana are ?oc anafilactic:[5] Afectarea pielii sau a mucoaselor plus fie dificulta?i respiratorii fie tensiune sanguina scazuta Doua sau mai multe din urmatoarele simptome:a. reac?ia se dator eaza unui agent care degradeaza în mod direct mastocitele ?i bazofilele.[13][22] [modificare]Diagnosticare Anafilaxia este diagnosticata în baza unor fapte clinice obiective.[10] Persoanele cu boli datorate unui numar excesiv de mastocite în ?esuturi (mastocitoza) prezinta un ris c ridicat.[21] [modificare]Factori de risc Persoanele cu boli atopice ca de exemplu.[1][22] Boala se datoreaza eliberarii de mediatori inflamatori ?i citocine de catre mas tocite ?i bazofile. Ace?ti mediatori stimuleaza contrac?iile mu?chilor bronhici ?i dilatarea vaselor de sânge (vasodilatare). astm. cu atât riscul unei noi reac?ii este mai mic. jumatate dintre persoanele care mor din cauza anafilaxiei nu au avut anterior nicio reac? ie extinsa (sistemica).[22] [modificare]Mecanisme imunologice În cazul în care anafilaxia este indusa de o reac?ie imunitara. sporesc scurgerea de lichid din vasele de sânge ?i inhiba ac?iunea mu?chiului cardiac. dar poate fi indusa de degradarea acestor celule.[19][20] Totu?i. imunoglobulina E (Ig E) formeaza legaturi cu materialul strain care declan?eaza reac?ia alergica (antigenul). Riscul nu este mai crescut în caz ul medicamentelor injectabile sau în?epaturilor.[4] [modificare]Mecanisme Anafilaxia este o reac?ie alergica severa care survine brusc ?i afecteaza numero ase sisteme ale corpului. Tensiune scazuta . latex ?i agen?i de contact. Dificulta?i respiratorii c.[22] [modificare]Mecanisme non-imunologice În cazul în care anafilaxia nu este cauzata de un raspuns imunitar. 6 0% dintre ace?tia au avut antecedente de boli atopice. eczema. Eliberarea acestora se datoreaza în mod tipic unei reac?ii imunitare. opioidele. Mastocitele ?i bazofilele reac?ioneaza eliberând mediatori inflamatori cum ar fi histamina. sau rinita alergica prez inta un risc crescut de anafilaxie indusa de alimente. fara legatura cu o reac?ie imunitara.

Totu?i.[10][24] Denumirea folosita actualmente de catre Or ganiza?ia Mondiala pentru Alergie este cea de anafilaxie neimuna [24]. Simptome gastrointestinale Tensiune scazuta dupa expunerea la un alergen cunoscut Daca persoana a avut o reac?ie negativa la o în?epatura de insecta sau la un medic ament. oua.[7] Anafil axia bifazica este diagnosticata când simptomele reapar dupa una pâna la 72 de ore chiar daca pacientul nu a mai lua t contact cu alergenul care a cauzat reac?ia ini?iala.[11] [modificare]Clasificare Exista trei mai clasificari ale ?ocului anafilactic. ceea ce produce tensiune scazuta cu cel pu?in 30% fa?a de tensiunea obi?nuita a acelei persoane sau cu 30% sub valorile normale. Când o persoana le?ina pielea ei este palida ?i nu are exema. testele sanguine pentru triptaza sau histamina (emise de mastocite) pot fi utile în a diagnostica a nafilaxia. ci este rezultatul unei leziuni directe asupra mastocitelor (degranularea mastocitelor).[10] [modificare]Testele de alergie Testare alergiei pe piele efectuata pe bra?ul drept Testele de alergie pot ajuta la determinarea cauzei anafilaxiei unui pacient. O persoana care are un atac de panica poate avea pielea înro?ita dar nu are pete.[5] Unele studii afirma ca pâna la 20% din cazuril e de anafilaxie sunt bifazice. arahide. dar nu exista teste efectuate pe piel e pentru alte medicamente.[5] iar ele nu pot infirma diagnosticul de anafilaxie.[11 ] Testele sanguine pentru anticorpi specifici pot fi utile pentru a confirma alergiile la lapte.[10] [modificare]Preven?ie . Unii cercetatori recomanda sa nu mai f ie folosite vechile denumiri.d. Anafilaxia are loc atunci cân d vasele sanguine se dilata în aproape tot corpul (vasodilata?ie sistemica).[5] Alte afec?iuni care pot avea simptome similare includ ingerarea de toxine din pe?te stricat (scombroidoza) ?i infec?iile cu anumi?i parazi?i (anisakiaza) . Ex ista teste de alergie efectuate pe piele (cum ar fi testele cu plasturi) pentru anumite mâncaruri ?i veninuri. [23] Atunci când simptomele reapar.[3] Pseudoanafilaxia sau reac?iile anafila ctoide sunt denumiri mai vechi pentru anafilaxia care nu se datoreaza unei reac?ii alergice. Nu e xista teste efectuate de piele sau teste sanguine pentru anafilaxie neimuna. nuci ?i pe?te.[10] A doua r eac?ie este tratata în acela?i fel ca ?i anafilaxia ini?iala.[11] Formele de anafilaxie neimuna pot fi diagnosticate numai prin a analiza istoricu l pacientului sau prin a expune pacientul la un alergen care ar fi putut cauza în trecut o astfel de reac?ie. în mod tipic ele reapar dupa 8 ore.[11] Testele efectuate pe piele pot confirma alergia la penicilina.[24] [modificare]Diagnosticul diferen?ial Poate fi uneori dificil de a distinge anafilaxia de astma. aceste test nu sunt foarte utile daca ?ocul a fost produs de mâncare sau daca pacientul are o tensiune normala.[5] Suferinzii de astma nu au de obicei exema sau simptome sto macale sau intestinale. de le?inul datorat li psei de oxigen (sincopa) ?i de crizele de panica.

Desensibilizarea este de asemenea posibila pentru multe medicamente. Nu exista motive a de nu fi folosita (nu exista contraindica?ii absolute). oxigen suplimentar. totu?i aceste tratamente au efecte adverse serioase. deoarece în acest caz medicamentul este absorbit prea lent. inclu zând laptele. Antihistaminicele ?i steroizii sunt adesea folosite împreuna cu epinefrina. cum ar fi avocado. [5] Injectarea în mu?chi (administrarea intramusculara) este preferata injec?iilor sub piele (administrare subcutanata).[3] Se recomanda ca solu?ia de epinefrina sa f ie injectata în mu?chiul coapsei anterolaterale imediat ce se presupune ca cineva are ?oc anafilactic.[26] Efec te adverse minore ale epinefrinei includ tremuraturi. [modificare]Epinefrina O versiune mai veche a injec?iei autoadministrate EpiPen Epinefrina (adrenalina) este tratamentul primar al anafilaxiei. volume mari de fluide intravenoase ?i monitorizare atenta.[5] Injec?ia poate fi repetata la fie care 5 sau 15 minute daca pacientul nu raspunde bine la tratament.Calea recomandata pentru a preveni anafilaxia este de a evita ceea ce a cauzat r eac?ia în trecut. vi espi ?i furnici ro?ii. Pentru cei care reac?ioneaza la latex poate fi important sa evite mâncarurile care con?i n substan?e care sunt similare celor care au produs reac?ia imunitara (numite mâncaruri care produc reac ?ii încruci?ate). Imunoterapia orala poate reu?i sa desensibilizeze unii pacien?i pentru anumite mâncaruri.[5] O a doua doza este necesara în de la 16 la 35% din cazuri. Atunci când aceasta este imposibil. daca epinefrina nu da rezultate.[10] Rar se întâmpla sa fie nevoie de mai mult de doua doze. pot exista tratamente care fac corpul sa nu mai reac?ion eze la un alergen cunoscut (desensibilizare).[10] În acest caz. Tratamentul sistemului imunitar (imunoterapia) cu veninuri d e Hymenoptera reu?e?te sa desensibilizeze 80 90% din adul?i ?i 98% din copii contra alergiilor la albine.[5] [modificare]Tratament Anafilaxia este o urgen?a medicala ce poate necesita masuri de salvare a vie?ii cum ar fi gestionarea fluxului de aer.[5] O data ce persoana a revenit la normal. a?a cum se întâmpla în cazul persoanelor cu anafilaxie bifazica. totu?i pentru cei mai mul?i se recomanda evitarea aces tor medicamente.[5] Epinefrina s-ar putea sa nu produca efect în cei care iau betablocante. anxietate. Nu se recomanda a se administra nicio mâncare pe cale orala pâna la dispari?ia simptomelor acute. ouale. Este recomandat plasarea de garouri proximal de locul în?epaturii daca este posibil. Glucagonul are un mec . pentru a stopa fluxul venos ?i limfatic (d ar nu ?i cel arterial). se poate administra intravenos glucagon. dureri de cap ?i palpita?ii. nucile ?i arahidele. bananele ?i cartofii.[3] Epinefrina este tratamentul preferat. ea trebuie supravegheata de la 2 la 24 de ore pentru a se asigura ca simptomele nu revin. [10][23][25][4] Tratamentul anafilaxiei este dependent de severitatea condi?iei.

Ei pot fi folosi?i în s peran?a de a scadea riscul de anafilaxie bifazica. suferindul se recupereaza cu bine.[10] Daca este necesar.[27] Injec?iile cu epinefri na autoadministrate. O meta-analiza Cochrane din 2007 nu a gasit niciun studiu de buna calitate care ar putea fi folosit pentru a recomanda administrarea lor contra anafilaxiei. Se credea ca ele su nt efective în baza unui ra?ionament teoretic.anism de ac?iune care nu implica receptorii beta.[30] Tratamentul de desensibilizare la o substan?a care produce o reac?ie alergica (imunoterapia cu alergeni) este disponibil pentru anumite substan?e.[3] [modificare]Perspectiva Exista o buna ?ansa de recuperare atunci când cauza este cunoscuta iar persoana es te tratata rapid. una pentru adul?i ?i pentru copiii care cântaresc mai mult de 25 kg ?i alta pentru copiii care cântaresc de la 10 la 25 kg.[10] [modificare]Pregatirea contra ?ocurilor viitoare Cei care risca sa faca ?oc anafilactic sunt sfatui?i sa aiba un plan de raspuns l a alergie .[10][22] Anafilaxia produce moartea . în timp ce desensibilizarea orala este efectiva în ce prive?te multe mâncaru ri.[23] Salbutamolul care este primit printr-un dispozitiv de respirat (nebulizator) poate fi efectiv atunci când epinefrina nu rezolva simptomele de spasm bronhic.[4] Daca pacientul moare. se recomanda purtarea unei bra?ari de alarma medicala ?i consiliere asupra evit arii substan?elor care produc ?oc anafilactic. este în mod obi?nuit disponibila în doua dozari. Parin?ii trebuie sa informeze ?coala despre alergiile copiilor lor ?i a masurilor care trebuiesc luate în caz de urgen?a anafilactica. epinefrina poate fi de asemenea injectata într-o vena (injec?ie intravenoasa) folosind o solu?ie diluata.[31] Chiar atunci când cauza ramâne necunoscuta. Epinefrina intravenoasa pare totu?i a fi legata de batai nere gulate ale inimii (tulburari de ritm cardiac) ?i infarct miocardic (stop cardiac). care le permit celor care au anafilaxie sa-?i injecteze singuri epinefrina în mu?chi.[28] [modificare]Tratament adjuvant Antihistaminicele sunt adesea folosite împreuna cu epinefrina. Acest fel de tratament p oate preveni episoadele viitoare de anafilaxie. daca sunt disponibile medicamente capab ile de a opri reac?ia.[29] Se considera ca antihistam inicele nu au niciun efect asupra stocarii de lichide sau a spasmelor respiratorii.[10] Corticosteroizii au o probabilitate mica de a face vreo diferen?a pentru o persoana care are deja anafilaxie. dar efectivitatea lor în a preveni anafilaxiile urmatoare este nesigura. dar nu prea exista dovezi ca antihistaminicele ar fi efect ive în tratarea anafilaxiei.[30] Planul de ac?iune include de obicei folosirea de injec?ii aut oadministrate cu epinefrina. este fie din cauza respiratorie (în mod tipic obturarea cailor respiratorii) sau cardiovasculara (?oc cardiovascular). Un traiect multianual de desensibilizare subcutanata s-a dovedit efectiv contra în?epaturilor de insecte.[10] Albastrul de metil a fost folosit pentr u cei care nu raspund la alte tratamente deoarece poate relaxa musculatura neteda.

[4] Însa reac?ia ca atare a fost descrisa începând c u antichitatea.[3] Cre?terea pare a se datora în principal anafilaxiei produse de mâncare. Cel mai frecvent sunt afectate tegumentele tractului gastrointestinal ?i a celui respirator.[34] În Australia.[24] Termenul provine din cuvintele grece?ti ??? ana.în 0.[5][36] Angioedem De la Wikipedia. dar nu este înca o practica recomandabila. sa u agen?i fizici (vibra?ii.[10] cu un ris c de-a lungul vie?ii de 0. ?esuturilor mucoase ?i submucoase.[5] Persoanele cu anafilaxie produsa de efort se pot a?tepta de obicei la rezultate bune. contra ?i f??a??? phylaxis. în timp ce in anii '90 era de 50 la suta de mii de persoane pe an. pro tec?ie. Angioedemul poate fi idiopatic sau indus de medicamente. în timp ce cele produse de mu?caturil e de insecte apar preponderent la barba?i.[3][10] Actualmente anafilaxia produce 500 1000 de decese pe an (2.64 la milion) .7 20% din cazuri. ce conduce la edem localizat. alergeni (alimente). decesele d atorate anafilaxiei produse de mâncare apar preponderent la femei. 20 de decese pe an în Marea Britanie (0. Poate fi observata o extravazare dermica (subcutanata sau submucoasa) de lichid.[11] El a primit ulterior premiul Nobel pentru medicina ?i fiziologie pentru lucrarile sale asupra anafilaxiei din 1913.4 la milion) în Statele U nite ale Americii.[4][9] Unele persoane au decedat în curs de câteva minute de la p roducerea reac?iei alergice.33 la milion) ?i 15 decese pe an în Austral ia (0. Numarul de oameni cu anafilaxie în anii '80 era de aproximativ 20 la suta de mii de persoane pe an. caracterizata de o inflama?ia r apida (edem) a pielii.[35] [modificare]Cercetare Sunt sus?inute eforturi pentru a dezvolta epinefrina care poate fi aplicata sub limba pentru a trata anafilaxia (epinefrina sublinguala). Cuprins [ascunde] .[32] [modificare]Statistici Prevalen?a anafilaxiei este de 4 5 la suta de mii de persoane pe an.[33] Riscul este mai mare la tineri ?i la femei. caldura).[10] Ratele de deces au scazut între anii '70 ?i 2000.[10] Injectarea subcutanata a anticorpului anti-IgE nu mit omalizumab este cercetata daca ar putea fi o metoda pentru a preveni reapari?ia ?ocului.[5] Se pare ca aceste rate sunt în cre?tere. cu episoade mai pu?ine ?i mai pu?in severe pe masura ce îmbatrânesc.5% 2%. Este o boala similara urticariei.[10] [modificare]Istoric Termenul aphylaxis a fost inventat de Charles Richet în 1902 ?i a fost mai târziu schi mbat în anaphylaxis deoarece suna mai placut. ?esutului subcutanat.[10] Decesele din cauza anafilaxiei sunt cel mai frecve nt produse de medicamente. Eliberarea mediatorilor vasoactivi ai inflama?iei cre?te permeabilitatea vascul ara. enciclopedia libera Angioedemul (sau edemul Quincke) este o maladie.

Mortatalitatea este de 25%. [modificare]Indus Hipersensibilitate imunologica. angioedem ereditar tip III (foarte rar). De obicei nu provoaca prrurit comparativ cu urticaria. Debutul este rapid. cu apari?ia consecutiva a angioedemului. întrucât pot fi obstruc?ionate caile respiratorii ?i se poate produce sufocare. [modificare]Tratament Cazurile în care angioedemul progreseaza repede ar trebui tratate precum urgen?e m edicale.1 Idiopatic 3. limfom cu celule T. La nivel gastrointestinal se manifesta prin durere abdominala intermitenta inexp licabila. Non-imunologic. sau dupa mai multe luni. Pentru angioedemul acut se recomanda antihistaminice de prima genera?ie. dar poate determina senza ?ia de arsura. mielom multiplu. Poate surveni ca o componenta a reac?iei anafilactice generalizate. se remite în 72 de ore. angioedem ereditar tip II (15-20%): niveluri normale sau crescute de C1-INH nefu nc?ional. pote n?ial fatala. Categorii: Boli multisistemiceBoli inflamatorii . ducând la inactivarea acestuia.2 Indus [modificare]Simptomologie Survine de sine statator. Poate surveni imediat. angioedemul dobândit tip II: celulele B secreta autoanticorpi împotriva C1-INH. asemanator reac?iei la AINS (aspirina).1 Simptomologie 2 Tratament 3 Tipuri 3. un vasodilatator puternic. asemanatoare reac?iilor la penicilina. La nivel respirator se poate asocia cu o reac?ie anafilactica generalizata. poten?ial fa tala. epinefrina nu are niciun efect. Apare la pacien?ii cu af ec?iuni reumatologice ?i boli maligne limfoproliferative cu celule B. epinefrina este considerata vitala. organe genitale). extremita?i. angioedemul dobândit: angioedemul dobândit tip I: distruc?ie crescuta a C1-INH. Ep isoadele recurente de angioedem ce implica tegumentele ?i membranele mucoase sau mucoasa intestinala. precum ?i leucemie. crioglubinemie esena. În cazul angioedemului ereditar. sau în asociere cu urticaria în 50% din cazuri. Apar semne ale edemului la nivel cutanat (fa?a. În cazul angio edemului alergic. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei scad nivelurile de angiotensina II ?i stimuleaza produc?ia de bradikinina. [modificare]Tipuri [modificare]Idiopatic Doua categorii de engioedem rare sunt consecin?a deficien?ei inhibitorului de C1 -esteraza (C1 INH)la nivelul complementului ?i al sistemului kalicrein-kinina: angioedemul ereditar angioedem ereditar tip I (80-85%): cauzat de deficien?a erediatara de C1-INH.

Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. Deviatie de sept De la Wikipedia. Boala este cauzata de o muta?ie recesiva a unei gene situate pe cromozomul 1. Lupta pentru Africa ?i Regatul Ax umit. Cauzele bolii sunt deficitul ereditar de beta-glucozidaza (gluzocerebrozidaza) ? i acumularea de glucocerebrozide. enciclopedia libera Acest articol sau aceasta sec?iune are bibliografia incompleta sau inexistenta. mai ales în cazurile în care apare ?i congestia nazala. iar in partea anterioara din cartilaj. ficat. Aceasta afec?iune poate determina anumite simptome sau boli. hepato. La nivelul n asului. septul nazal este format dintr-un os sub?ire. alergii. Categorii: Boli geneticeBol Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i.?i splenomegalie. creier ?i madu va osoasa. anomalii scheletale. Oricine poate contribui la îmbunata?irea lor. Boala Gaucher De la Wikipedia. Atunci când septul nazal este suficient deplasat catre una dintre par?i. septul este un perete sub?ire. ce apare de obi cei la sugar ?i se caracterizeaza prin paralizie bulbara. Deficitul enzimei duce la acumularea glucocerebrozidelor. În cazurile severe. În partea posterioara. fi ind destul de raspândita la evreii a?chenazi. din cauza modificarilor de vasculariza?ie antrenate de devia?ia d Sângerari nazale . În mod normal. enciclopedia libera Boala Gaucher (lipoidoza cu cerebrozide) este o tulburare ereditara a metabolism ului glucocerebrozidelor (lipidele se acumuleaza la nivelul celulelor ?i a altor organe). rinichi. Devia?ia de sept este o afec?iune medicala.acest lucru conduce la o respira?ie difici la. septul este un perete care separa doua cavita?i. produsa de raceala. devia?ia de sept poate produce: Obstruc?ia uneia sau ambelor narine .Articolele acestei saptamâni sunt Cort. [modificare]Anatomie În termeni generali. Glucocerebrozidele se pot acumula în splina. [modificare]Descriere Imagine obtinuta prin magneto-rezonanta prezentând un sept deviat congenital Daca devia?ia este u?oara ea nu pune probleme. retard mental. anemie. infec?ii respiratorii sup erioare. f racturi osoase. poate duce la afectarea pasajului aerului ?i a mucusului la nivelul nasului. Sonerie. Pute?i contribui prin adaugarea sus?inerii bibliografice pentru afirma?iile con? inute. opistotonus. care separa nara dreapta de cea stânga ?i are rolul de a sus?ine n asul ?i de a direc?iona fluxul de aer inspirat. gripa. acesta este relativ drept ?i pozitionat în centrul nasului. umflarea nodulilor limfatici. nu creeaza simptome ?i se descope ra de obicei la o radiografie de craniu. plamâni. în special în celulele al be ale sângelui.

Vede?i: Indica?ii! Faringita streptococica Clasificare ?i resurse externe Un caz pozitiv de infec?ie cu faringita streptococica. Categorii: Boli ale cailor aeriene superioareOtorinolaringologie În luna septembrie. Faringita streptococic a provoaca 37% din inflama?iile gâtului la copii.e sept ?i a uscarii septului nazal. precizate pr intr-o serie de criterii. Ami gdalele sunt doua glande situate la nivelul gâtului. un posibil caz de faringita streptococica poate fi recunoscut datorita simptomelor. Pe ntru a fi siguri ca o persoana are faringita streptococica.0 ICD-9 034. Infec?ii frecvente ale sinusurilor apar ca urmare a blocarii mucusului ?i lipsei drenajului ?i se manifesta de cele mai multe ori cu dureri ale fe?ei si dureri de cap. Lu pta pentru Africa ?i Regatul Axumit. Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. Antibioticele sunt medicamente care distrug bacteriile. Faringita streptococica poa te afecta. Acestea sunt utilizate în principal pentru prevenirea unor complica?ii. în care apare exsudatul tip ic pe amigdale la o persoana în vârsta de 16 ani. Chiar ?i fara aceasta analiza. Daca subiectul articolului va este familiar va invitam sa evalua?i calitatea exp unerii ?i sa va exprima?i obiec?iile ?i sugestiile de îmbunata?ire. Faringita streptococica De la Wikipedia. Pentru aceasta con?inutul ?i forma articolului trebuie sa se ridice la cele mai înalte standarde.0 DiseasesDB 12507 MedlinePlus 000639 eMedicine med/1811 modifica Faringita streptococica sau streptococ în gât sau amigdalita[1] este o afec?iune pro vocata de bacteria denumita streptococ de grup A . Respira?ie zgomotoasa în timpul nop?ii. For?ele Aeriene ale Republicii Moldova. To?i vizitatorii sunt invita?i sa participe! Articolele acestei saptamâni sunt Cort.[3] Faringita streptococica se transmite prin contact strâns cu o persoana bolnava. Antibioticele pot fi utile în cazul unei persoane cu faringita streptococica. de asemenea.[2] Faringita streptococica afecteaza gâtul ?i amigdalele. Simptomele obi?nuite includ febra. mai ales la copiii ?i tinerii cu devia?ie de sept. ICD-10 J02. cutia vocala (laringele). Oricine poate contribui la îmbunata?irea lor. durere în gât (numita ?i inf lama?ie în gât) ?i umflarea unor glande (numite ganglioni limfatici) de la nivelul gâtului. cum este febra re . în spatele cavita?ii bucale. Wikipedia organizeaza un concurs de fotografie libera având ca t ema monumentele istorice din România. enciclopedia libera Acest articol a fost nominalizat pentru primirea statutului de articol de calita te. este necesara efectuarea unei analize numita exsud at faringian.

[6][8] Exemple de colectiv ita?i includ armata sau ?colile.[4][6] Oamenii se îmbolnavesc de faringita streptococica prin contactul direct.[4] O persoana cu faringita streptococica va prezenta simptome dupa una-trei zile de la contactul cu o persoana bolnava. puroi (un lichid de culoare galbena sau verde.1 Analize de laborator 3. [modificare]Cauza Faringita streptococica este provocata de un tip de bacterii numit streptococ be ta-hemolitic de grup A (SBHGA).[7] Alte bacterii sau virusuri pot provoca de asemenea durere în gât.2 Cauze ale unor simptome similare 4 Prevenire 5 Tratament 5. febra peste 38°C ( 100. Observati amigdalele mar ite în partea posterioara a gâtului.1 Medica?ia durerii 5.4°F). Un caz de faringita streptococica.[4] Un caz de faringita streptococica. produs de bacteriile moarte ?i celulele albe sanguine) pe amigdale.umatica. Acesta este un semn neobi?nuit dar specific.[4] Pot exista alte simptome. Bacteriile de tipul SBHGA se pot deshidrata în praf. apropiat cu o persoana bolnav a. Observati petele mici rosii. Aceasta eruptie este un semn mai putin frecvent dar specific.2 Medicamente antibiotice 6 Prognostic 7 Probabilitate 8 Referin?e [modificare]Semne ?i simptome Simptomele uzuale ale faringitei streptococice sunt durerea în gât. Boala se poate raspândi mai rapid în cazul persoanelor care se afla în colectivita?i. dar nu mai pot provoca îmbolna viri la om. Observati amigdalele marite cu puroi alb. ?i umflarea ganglionilor limfatici.[4] Un caz de faringita streptococica la un copil de 8 ani. mai curând decât pentru scurtarea duratei bolii.[4] Cuprins [ascunde] 1 Semne ?i simptome 2 Cauza 3 Diagnostic 3. Daca bacteriile . acoperite de puroi alb. cum sunt: Durere de cap (cefalee)[5] Varsaturi sau senza?ie de voma (grea?a)[5] Durere de stomac[5] Durere musculara[6] Erup?ie cutanata (mici umflaturi de culoare ro?ie) pe corp sau la nivelul cavita ?ii bucale sau gâtului.

dar aceasta situa?ie este foarte neobi?nuita. diaree ?i ro?ea?a ?i prurit (senza?ie de mâncarime) la nivelul ochilor. dar diagnosticheaza corect boala numai în 70 la suta din cazuri. curgerea nasu lui. sau RADT. Testul streptococic rapid este un test mai rapid d ecât exsudatul faringian. Persoanele car e consuma alimentele respective se pot îmbolnavi.4°F) Puroi sau umflarea amigdalelor Vârsta sub 15 ani (se scade un punct daca persoana respectiva are vârsta peste 44 an i) [modificare]Analize de laborator O analiza numita exsudat faringian reprezinta principalul mod[9] prin care putem ?ti daca o persoana are faringita streptococica.[4] Daca persoana respectiva are febra ?i durere în gât cu tuse.[6] Doisprezece la suta dintre copiii fara simptome de faringita streptococica prezinta SBHGA în gât.[3] [modificare]Diagnostic Scor Centor modificat Puncte Probabilitatea tratamentului anti-streptococic 1 sau mai pu?in <10% Nu sunt necesare antibiotice sau cultura 2 11 17% Antibiotice pe baza rezultatelor la exsudatul faringian sau la R ADT 3 28 35% 4 or 5 52% Antibiotice fara efectuarea exsudatului faringian O lista de control numita scor Centor modificat îi ajuta pe medici sa decida cum s a abordeze tratamentul pacien?ilor cu dureri în gât. deoarece unele persoane pot avea b acterii streptococice în gât în mod normal. Din cauza acestu i lucru. [10] [modificare]Cauze ale unor simptome similare Faringita streptococica are unele simptome în comun cu alte boli.[4] Mononucleoza infec?ioasa poate provoca umflarea ganglionilor limfatici de la nivelul gâtului ?i durere . Aceste bacterii pot trai în alimente. Scorul Centor are cinci criterii clinice de masurare sau observare. numit test streptococic rapid. este greu de ?tiut daca o persoana are faringita streptococica fara efectuarea exsudatului faringia n sau a testului streptococic rapid.[4] Se acorda un punct pentru fiecare dintre aceste criterii:[4] Absen?a tusei Ganglioni limfatici umfla?i sau durere la atingerea ganglionilor limfatici Temperatura corpului peste 38°C (100. Ambele teste pot ara ta ca o persoana nu are faringita streptococica.[6] Bacteriile în condi?ii de umiditate pot fi gasite pe obiecte cum sunt per iu?ele de din?i. iar aceste persoane nu necesita tratament. fara consecin?e negative.[10] La persoanele care nu prezinta simp tome nu trebuie sa se efectueze exsudat farigian sau test streptococic rapid.[4] Exist a un alt test.[4] Când o persoana este bolnava. Aceasta analiza este corecta în 90-95 la suta din cazuri. un exsudat faringian sau un test streptococic rapid ne pot spune daca persoana respectiva are faringita streptococica. pot provoca îmbolnaviri l a om timp de pâna la 15 zile.sunt men?inute într-un mediu umed/în condi?ii de umiditate. este mai probabil ca durerea în gât sa fie provocata de un virus. în mod normal. Ele pot diagnostica în mod corect acest lucru în 98 la suta din cazuri. Acesta arata probabilitatea ca o persoana sa aiba faringita streptococica.

[4] Tra tamentul cu antibiotice va determina de obicei dispari?ia simptomelor cu 16 ore mai devreme. antibioticele sunt utilizate mai frecvent decât ar fi de a?teptat având în vedere gravitatea bolii ?i vi teza de raspândire a acesteia.[19] Efectul benefic al antibioticelor trebuie evaluat în raport cu reac?iile adverse posibile. deoarece cre?te riscul apari?i ei sindromului Reye. iar amigdalele se pot mari. febra. Datorita acestui luc ru.[12] [modificare]Tratament Faringita streptococica dureaza de obicei câteva zile în lipsa tratamentului. ?i de asemenea lidocaina vâscoasa.[4] Infec?iile streptococice ar putea duce de asemenea la umflarea ri nichilor (glomerulonefrita acuta). [modificare]Prevenire Unele persoane se îmbolnavesc de faringita streptococica mai frecvent decât altele. Durata medie este de trei pâna la cinci zile. De exe mplu. Totu?i. sau inf ec?iile. Aceste medicamente reduc de asemenea raspândirea bolii.[7] [modificare]Medica?ia durerii Medicamentele pentru calmarea durerii pot fi utile în cazul durerii provocate de f aringita streptococica.în gât. . Este popular deoarece este sigur. nu exista tratament specific pentru mononucleoza infec?ioasa. Antibioticele reduc aceasta durata cu apro ximativ o zi.[7] Antibioticele reduc dur ata medie a simptomelor.[6] Tratame ntul antibiotic nu trebuie administrat la adul?i sanato?i care au reac?ii negative la medicament. cunoscuta sub numele d e abces retrofaringian.[4] Amoxicilina este utilizata de obicei în Europa.[4] Motivul pr incipal al tratamentului cu antibiotice consta în reducerea riscului de apari?ie a unor boli mai grave.[10] Medicamentele sunt utilizate în principal în în cercarea de a reduce complica?iile rare.[11] Acest diagnostic poate fi determinat printr-o analiza de sânge. Acestea includ febra reumatica. Nu se recomanda administrarea aspirinei la copii.[19] În cazul faringite i streptococice.[15] Acestea includ de obicei AINS sau paracetamol.[7] [modificare]Medicamente antibiotice Penicilina V este cel mai frecvent antibiotic utilizat în Statele Unite pentru far ingita streptococica. o boala de inima cunoscuta sub numele de febra reumatica sau o colec?ie de puroi în gât. [20] Medicamentul eritromicina (?i alte medicamente.[4] Antibioticele ac?ioneaza bine daca sunt administrate în decurs de 9 zile de la apa ri?ia simptomelor. probabilitatea febrei reumatice este mai crescuta.[14] A?teptarea este de asemenea adecvata.[4] Cefalosporinele pot fi utiliza te de persoane cu forme mai u?oare de alergii.[18] În India.[17] Aspirina po ate fi utilizata la adul?i. erup?iile cutanate. cunoscut de asemenea sub numele d e acetaminofen. denumite macrolide) trebuie utilizate de persoane care prezinta forme grave de alergii la penicilina. Steroizii sunt de asemenea utili[7][16]. tratamentul uzual este o un medicament injectabil denumit benzatin -Penicilina G. ac?ioneaza bine ?i nu costa mul?i bani.[12][13] Prezen?a faringitei streptococice de trei sau de mai multe ori pe an poate fi un bun motiv de scoate re a amigdalelor. Scoaterea amigdalelor este o cale prin prin care aceste persoane nu se mai îmbolnavesc de faringita streptoco cica.

ajuta?i chiar dumneavoastra la îmbunata? irea articolului! Cancerul pulmonar (cancerul plamânului sau tumora maligna pulmonara) reprezinta o forma de tumora maligna cu origine în diferite celule ale plamânului. raspândirea bolii.30 la suta din cazurile de dureri în gât la copii ?i 5 .[7] [modificare]Prognostic Simptomele faringitei streptococice se amelioreaza de obicei.[1] Cancerul pulmo nar reprezinta 12.[4] Majoritatea cazurilor de faringita (durere în gât) sunt provocate de virusuri. în aproximativ trei pâna la cinci zile.2% din totalul deceselor dete rminate de cancer.2 Predispozi?ia genetica 3 Patogeneza cancerului bronhopulmonar 4 Clasificarea cancerului bronhopulmonar dupa localizare 5 Clasificarea histopatologica a cancerului bronhopulmonar 6 Metastazarea cancerului bronhopulmonar 7 Stadializarea cancerului bronhopulmonar 8 Simptomatologie 9 Metode diagnostice 10 Conduita terapeutica .[23] Aceasta este o afec?iune o tulburare imunit ara care provoaca probleme de comportamentale bru?te.Antibioticele nu reduc riscul apari?iei acestei afec?iuni.7% din totalul noilor cazuri de cancer ?i aproximativ 18.20 la suta din cazurile d e durere în gât la adul?i.[4] Faringita streptococica ar putea provoca urmatoarele probleme foarte grave: Acestea includ febra reumatica[5] sau scarlatina[21] O boala letala numita sindromul ?ocului toxic[21][22] Glomerulonefrita[23] O boala numita sindromul PANDAS.095.[4] [modificare]Referin?e Cancer pulmonar De la Wikipedia. Cuprins [ascunde] 1 Epidemiologie 2 Etiologia cancerului bronhopulmonar 2.[4] Cazurile apar de obicei la sfâr?itul iernii ?i la începutul primaverii. Bacteria streptococ hemoli tic de grup A provoaca 15 . enciclopedia libera Acest articol are nevoie de aten?ia unui expert în domeniu. cu sau fara tratam ent. Copiii pot reveni la ?coala dupa 24 de ore de la începerea administrarii a ntibioticelor.000 noi cazuri ?i 427. uneori grave. daca sunte?i în masura.[1] Principala cauza în dezvoltarea cancerului bronhopulmonar este fumatul.000 decese iar la femei aproximativ 514. [modificare]Probabilitate Faringita streptococica este inclusa în categoria mai ampla a durerilor în gât sau far ingitei.1 Expunerea la carcinogeni 2.000 decese. Aproximativ 11 milioane de oameni se îmbolnavesc anual de faringita streptococica în Statele Unite . Se apreciaza ca aceasta forma de cancer determina în fiecare an la barba?i 1. Recruta?i unul sau. Ele împ iedica.000 noi îmbolna viri ?i 514.[10] Tratamentul cu antibiotice reduce riscul agravarii bolii. de asemenea. Este forma de cancer cea mai frecvent a la barba?i.

Gene candidat ce participa la predispozi?ia genetica pentru cancerul pulmonar ap ar?in urmatoarelor categorii:[5] gene implicate în metabolismul carcinogenilor: activatoare ale carcinogenilor.Cancerul bronhopulmonar non-microcelular (în engleza non-small cell lung can . raspunzator pentru 5% din cazuri.5-2 ori. displazia epiteliala. Germania ?i Elve?ia) ?i SUA. este principala cauza a apari?iei ca ncerului bronhopulmonar prin expunere profesionala.000 persoane pe an ?i e ste cel mai frecvent tip de cancer întâlnit la barba?i. periferic. Fumatul pasiv cre?te riscul de 1.11 Note 12 Legaturi externe [modificare]Epidemiologie Cancerul brohopulmonar are o inciden?a în Europa de 52/100. gene implicate în procesul de reparare a ADN-ului.[3] 75% . cea mai frecventa form a de cancer. [modificare]Patogeneza cancerului bronhopulmonar Patogeneza cancerului bronhopulmonar cuprinde 3 etape: expunerea la o substan?a carcinogena. difuz. detoxifiante. [modificare]Clasificarea histopatologica a cancerului bronhopulmonar Datorita faptului ca în o treime din tumorile bronhopulmonare se regasesc caracter istici histologice diferite în cadrul aceleia?i forma?iuni neoplazice.[2] [modificare]Clasificarea cancerului bronhopulmonar dupa localizare central/ hilar. apari?ia de alterari ale materialului genetic în urma expunerii. oncogene ?i gene supresoare de tumori.[3][4] [modificare]Etiologia cancerului bronhopulmonar Factori etiologici ai cancerului bronhopulmonar sunt: [modificare]Expunerea la carcinogeni Fumul de ?igara este raspunzator pentru 85% din cazurile de cancer bronhopulmona r. radia?iile ionizante. cancerul bronhopulmonar a devenit ?i în cazul fe meilor în ultimii ani în mai multe ?ari europene (ex. poluarea atmosferica.[2] Riscul de apari?ie a unei tumori maligne la nivel pulmonar este de 10. iar la femei ocupa locul 3 dupa cancerul de sân ?i cancerul de colon.[2] Conform celor mai recente studii. procentele aferente tipurilor de cancer bronhopulmonar variaza în func?ie de autor.[2] Carcinogenii din mediul înconjurator incrimina?i în apari?ia cencerului pulmonar sun t radonul din locuin?e. ce evolueaza spre carcinom in situ.[3] Azbestul.[2] [modificare]Predispozi?ia genetica S-a constat un risc de 2-3 ori mai mare pentru persoanele ce au un parinte afect at. pâna la 15 ori mai mare la fum atori în compara?ie cu persoane care nu sunt expuse fumului de ?igara.

supravie?uire 30% la 5 ani. ce se împarte în 3 categorii: a) 35% . carci nom adenocistic.invazie a ganglionilor peribron?ici sau a ganglionilor hilari ipsilaterali. M1 .ganglionii limfatici nu pot fi evalua?i. non-small cell lung canc er) se utilizeaza stadializarea TNM: T . Principal ele localizari ale metastazelor cancerului pulmonar sunt:[2] ficatul. [modificare]Stadializarea cancerului bronhopulmonar Pentru cancerul bronhopulmonar non-microcelular (NSCLC. c) 10% . T1 .tumora ce invadeaza cordul. N1 . creierul. supravie?uire 45% la 5 ani.tumora cu diametru sub 3 cm. M . [modificare]Metastazarea cancerului bronhopulmonar Se produce pe cale limfatica (relativ timpuriu) ?i pe cale hematogena. N . produce simptome prin compresiunea cailor aeriene[2][3].cancerul cu celule mari. NSCLC).cu metastaze la distan?a.fara afectare ganglionara.tumora cu diametru peste 3 cm sau cu interesarea pleurei viscerale.T1/T2 N0 M0. fara interesarea pleurei viscerale sau a bronh iei lobare. sarcom.invazie a ganglionilor mediastinali sau hilari contralaterali sau a oricaru i ganglion supraclavicular sau scalenic. a bronh iei lobare sau principale (dar la mai mult de 2 cm de bifurca?ia traheei).evaluarea gradului de extensie a tumorii primare: Tx . 5% . este adesea înso?it de activitate neuroendocrina.tumora primara nu poate fi evaluata. 20% . T2 . N2 . glandele suprarenale.adenocarcinomul cea mai frecventa forma la nefumatori[2]. esofagul. vasele mari.cancerul cu celule scuamoase (epidermoid). SCLC) localizat cel mai adesea central[2].alte forme : carcinom neuroendocrin. T0 . T4 .tumora cu extensie directa la pleura sau localizata la mai pu?in de 2 cm de bifurca?ia traheala.evaluarea metastazelor la distan?a: M0 .evaluarea ganglionilor limfatici loco-regionali: N0 . traheea. Clasificarea stadiala: Stadiul I .fara tumora primara. bifurca?ia trah eei. prezinta mai multe subtipuri histologice . N3 . localizat cel mai adesea cen tral.Cancerul bronhopulmonar microcelular (cu celule mici) (în engleza small cell lung cancer. .carcinom in situ.fara metastaze la distan?a. T3 . în 80 % din cazuri prezinta metastaze în momentul stabilirii diagnosticului[2]. Tis .cel mai frecvent este cel cu celule în b oabe de ovaz [2]. scheletul (în special coloana vertebrala).cer. vertebre sau cu prezen?a de pleurezie maligna. Nx .T1/T2 N1 M0.invazie a ganglionilor mediastinali ipsilaterali sau a ganglionilor subcari nari. Stadiul II . b) 30% . carcinom mucoepidermoid.

tipul histologic. N si M nu este corelata cu prognos ticul. bolnavii din stadii mai avansate pot fi opera?i dupa chimiotarapie preoperatorie. Punc?ie biopsie transbron?ica sau percutana transtoracica. supravie?uire 15% la 5 ani. Tomografia computerizata (CT). În anum ite cazuri. tumori cu afectare extinsa: tumora ce depa?e?te toracele sau prezinta metastaze la distan?a.T1/T2 N2 M0 sau T3 N0/N1/N2 M0. dificulta?ile r espiratorii.orice T orice N M1. enciclopedia libera . durerile toracice.[6] Pot fi prezen te simptome datorate metastazelor ?i simptome paraneoplazice. supravie?uire sub 5% la 5 a ni. dispneea. afectarea doar a ganglionilor limfatici regionali). scaderea în greutate. chirurgical intervenindu-se doar în cazuri selec?ionate de cancer localizat. Simptomele ini?iale din cancerul br onhopulmonar sunt nespecifice. CT cerebral. [modificare]Conduita terapeutica Alegerea metodei de tratament depinde de: stadiul tumorii. Stadiul IIIB . condi?ia clinica ?i biologica a pacientului. scintigrafii osoase. Pentru SCLC metoda de tratament de elec?ie este radio-chimioterapia. cu afectare a ganglionil or supraclaviculari. transpira?iile nocturne ?i febra. fara interesare a ganglionilor cervicali sau axilari. de aceea cancerul bronhopulmonar este descoperit relativ târziu. PET.[2] [modificare]Simptomatologie Manifestarile clinice timpurii care pot indica prezen?a unui cancer bronhopulmon ar sunt tusea. supravie?uire sub 1% la 5 ani.Stadiul IIIA . Pentru tumorile microcelulare nu se face stadializare TNM deoarece s-a constatat ca încadrarea lor într-o clasa stadiala în func?ie de criteriile T.[2][3] Hemotorax De la Wikipedia. Bronhoscopia. Ecografie abdominala. Examenul citologic al sputei. Stadiul IV . Astfel a fost conceput un sistem stadial care împarte tumorile cu celule mici în 2 categorii: tumori cu afectare limitata: tumora limitata la torace. lobectomia este conduita terapeutica de e lec?ie. Radiografii. Tratamentul chirurgical este ales pentru tumorile localizate care îndeplinesc cond i?iile de operabilitate (absen?a metastazelor. În cazul NSCLC în stadiul I ?i stadiul II. Pentru stadiile mai avansate interven?iile chirurgicale pot fi cu rol curativ doar în combina?ie cu radio-chimioterapia sau pot avea doar rol paliativ. În stadiile avansate de boala apar hemoptizia.[4] [modificare]Metode diagnostice Modalita?ile diagnostice folosite în identificarea cancerului pulmonar sunt:[6] Radiografia toracica.T1/T2/T3/T4 N3 M0 sau T4 N0/N1/N2 M0.

cum ar fi boala pulmonara obstructiva cronica. De asemenea. la fel ca ?i pneumotoraxul. Pneumotoraxul poate deveni amenin?ator pentru via?a daca presiu nea din torace împiedica plamânii sa aduca în sânge cantitatea necesara de oxigen. o plaga în?epata sau împu?cata. cu cât se fumeaza mai multe ?igarete pe zi. debuta brusc. fie de la peretele toracic. care a patruns în cavi tatea pleurala. Hemotoraxul este o acumulare de sânge în cavitatea pleurala (membrana seroasa care a copera pere?ii cavita?ii toracice ?i plamânii) în urma unor traumatisme toracice. aparea. iar daca lichidul este limfa. Acest lucru se întâmpla în cazul în care un chist um plut cu aer se rupe ?i con?inutul aerian se elibereaza în spa?iul pleural. cu atât cre?te ?i presiunea exercitata asupra plamânilor. sau de o manevra medicala. determinând scurtarea respira?iei ?i junghi toracic. determinând colapsul (denumit ?i colabare). Poate. f a?a de cele nefumatoare. A erul poate patrunde în pleura fie plecând de la bronhii. cum ar fi de exemplu o fractura costala. a unui anevrism aortic sau sindrom hemoragic. cu inte resarea cel pu?in a pleurei parietale (denumit ?i pneumotorax secundar). enciclopedia libera Pneumotoraxul (denumit ?i plamâni colaba?i) este rezultatul acumularii de aer în spa ?iul dintre plamâni ?i peretele toracic. [modificare]Simptome . Pute?i ajuta la rezolvarea lo r sau sa le discuta?i pe pagina de discu?ie. este cel mai adesea rezultatul fracturi lor costale. prin ruperea. ca urmare a unei a fec?iuni pulmonare.Acest articol sau sec?iune are mai multe probleme. Un Hemotorax este decelabil clinic ?i radiologic daca depa?e?te 300 ml. Pnemotoraxul spontan poate rezulta ca urmare a afectarii pulmonare determinate d e boli. Daca lichidul patruns in cavitatea pleurala are un caracter de trans-sudat. Are bibliografia incompleta sau inexistenta. Marcat din martie 2012. cu atât cresc ?ansele de a face pneumotorax. de asemenea. Persoanele fumatoare sunt mult mai susceptibile de a face pneumotorax spontan. fibroza chistica ?i pneumonia. Hemotoraxul. cum ar fi Tuberculoza . Cu cât cantitatea de aer acum ulata în cavitatea pleurala cre?te. Pneumotorax De la Wikipedia. fara o cauza aparenta (pneumotorax spontandenumit ?i pneumotorax primar). ?terge?i etichetele numai dupa rezolvarea problemelor. în a?a numitul spa?iu pleural (colec?ie intrapleurala de aer). de obicei. Poat e. emfizemul pulmonar. afec ?iunea se nume?te hidrotorax. obstruarea sau compresiunea marelui canal toracic sau a altui vas limfatic important. de asemenea ?i la persoanele fara boli pulmonare. Cuprins [ascunde] 1 Cauze 2 Simptome 3 Diagnostic 4 Tratament 5 Legaturi externe [modificare]Cauze Pneumotoraxul este determinat. pneumoconiozele. Colapsul împiedica plamânii sa se destinda adecvat în momentul inspirului. afec?iunea se nume?te chilotorax. chisturile aeriene. astm bron?ic. de un traumatism la nivelul toracelui.

Daca nu se intervine prompt ?i energic. O forma clinica deosebita este pneumotoraxul sufocant sau cu supapa. Plegomazin ?i. În cele mai multe cazuri. În cazurile severe. zborul cu avionul sau coborârea la adâncime). respira?ie rapida ?i superficiala. fenomenele grave de asfixie. repaus la pat ?i repaus vocal. [modificare]Tratament Pneumotoraxul minor necesita uneori doar observarea bolnavului de catre un medic . Debutul bolii este de obicei brutal. tuse violenta sau fara cauza aparenta. vibra?ii vocale abolite. În cazul în care tratamentul ini?ial nu este eficient. exceptional. Apar rapid semne de ? oc sau asfixie. durerea toracica violent a ?i atroce. dar nu ?i ie?irea lui în expira?ie. abolirea vibra?iilor vocale. Dilauden-atropina. intensa. Tomografia computerizata (CT) sau ecog rafia pot fi necesare la diagnosticul severita?ii bolii ?i la alcatuirea schemei de tratament. urmat imediat de dispnee progresiva. se tratateaza prin intro ducerea unui ac sau a unui tub în cavitatea toracica ?i exufla?ie decompresiva. cu ocazia unui efort. Tratamentul consta în calmarea durerii cu Algocalmin. Se caracterizeaza prin junghi atroce. Cazurile mai severe. Effortil. chiar dramatic. calmarea tusei cu codeina sau dionina ?i Tratamentul ?ocului când apare (pentetrazol. prin obstacolul intens ?i violent impus inimii drepte. administrat pe masca faciala. bolnavul moare prin asfixie. Examenul fizic arata marirea hemitoracelui respectiv. simptomele se dezvolta rapid ?i pot duce la ?oc cardiorespirat or.Simptomele depind de severitatea pneumotoraxului. hipersonoritate ?i tacere la auscultatie. apoi cianozata. Cu toate acestea. când fenomenele asfixice sunt grave. Simptomele se pot agrava daca este schimbata altitudinea (de exemplu. analize sangvine care masoara nivelul oxigenului din sânge. cofeina). care apare când perfora?ia pleuropulmonara permite intrarea aerului în inspira?ie în pleura. Medicul specialist poate recomand a. deoarece interven?ia chirurgic ala nu este lipsita de riscuri. ?i tuse uscata. anxietate. fa?a palida. poate fi nece sar oxigenul. cu largirea spa?iilor intercostale. de asemenea. chinuitoare. Mialgin sau opiacee (morfina. tahicardie. Ambele proceduri elibereaza presiunea intrapulmonara ?i permit destinderea adecv ata a plamânilor. localizat submamelonar ?i iradiind în umar ?i abdomen. puls mic. sau daca pneumotoraxul se rei nstaleaza. pentru diagnostic se folose?te radiografia toracica. nu determina n ici un fel de simptome. cei mai mul?i medici speciali?ti recomanda aceasta metoda de tratament doar dupa mai mult de o recidiva a . În unele cazuri. O complica?ie grava a pneumotoraxului este Cordul pulmonar acut. În cazuri minore. hipersonoritate ?i tacere la ausculta? ie. Pantopon). Nicetamid. tensiune art eriala coborâta. poate fi necesara ?i o interven?ie chirurgicala. [modificare]Diagnostic Diagnosticul se bazeaza pe apari?ia brutala a dispneei.

ciroza. netuberculoa sa. afectari ale nervilor cranieni. leziuni preexistente. [modificare]Bibliografie Emfizem pulmonar De la Wikipedia. coma.apare in starile septicemic e extreme. Dedublarea personalitatii De la Wikipedia. cancer. [modificare]Conditii de aparitie Conditiile aspirante de aparitie a abcesului pulmonar sunt: aspirarea continutului orofaringian in plaman . accidente vasculare cerebrale). alterarea starii fizice). circumscrisa. care inlesnesc grefarea anaerobilor: cancer. bronhoree purulenta. hemoptizii repetate). Debutul bolii poate fi acut (simuland o pneumonie acuta banala. Abcesul pulmonar presupune trei etape: formarea. Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. In cazul unor a cumulari purulente numeroase (mai mici de 2 cm) se vorbeste de "pneumonie necrozanta". deschiderea si supuratia propri u-zisa. epilepsie. febra. boli esofagiene. o boala este un ciot. Este intalnita in: alterari ale starii de constienta (amnezie. insidios (manifestari pseudogrip ale) sau brutal (cu tablou de pneumonie grava. diseminarea hematogena din focarele extrapulmonare . enciclopedia libera . enciclopedia libera Abcesul pulmonar este o colectie la nivelul parenchimului pulmonar. Tratamentul abcesului consta in administrarea de antibiotice. Acest articol legat de patologie. [modificare]Tablou clinic Boala incepe la cateva zile dupa inhalarea materialului infectant. existenta unor conditii sistemice imunodeprimante: diabet. [modificare]Legaturi externe Pneumtoraxul Pneumtorax PNEUMOTORAXUL What is a pneumothorax? Categorii: Boli ale pleureiPneumologie Abces pulmonar De la Wikipedia.este favorizata de dereglarea me canismului tusei si deglutitiei. enciclopedia libera Emfizemul pulmonar este o boala a plamânilor care produce alterarea respira?iei ?i reduce capacitatea de efort fizic. Tratamentul dureaz a de obicei cateva saptamani pana la cateva luni. Acesta este caracterizat de prezenta de spatii cavitare pline cu puroi. ebrietate. corti coterapie.pneumotoraxului. bronsiectazii. terapie imunodeprimanta. cu caracter ischemic si necrotic. infarct pulmonar. Po?i ajuta Wikip edia prin completarea lui ! Vezi Proiectul Medicina.

iar ades ea persoana suferinda traie?te cu convingerea ca este o alta persoana. reproductiv ?i a altor organe. care se caracterizeaza prin apari?ia în alternan?a. de obicei cunoscuta ca unul din oamenii celebri ai lumii. Numele a fost creat de un baie?el care ?i-a auzit mama vorbind la telefon despre boala lui. a unei prime personalita?i ?i a uneia sau mai multe personalita?i s ecundare la acela?i subiect. sistemului digestiv. carte aparuta ?i în România în 1998. care evolueaza succesiv sau simultan.[2] Boala a fost descrisa de Alfred Binet (1857 1911) în cartea Le dédoublement de la pers onnalité et l'amnésie périodique.[4] [modificare]Referin?e Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. ISBN 973-98377-1-9.Dr. Fibroza chistica De la Wikipedia.2 Forma "atenuata" a fibrozei chistice 2. Jekyll and Mr. Cele doua euri coexis ta. personalitate multipla. duce la apari?ia a doua euri diferite. care cuprinde starile de confuzie ?i de dedublare psihogena. muta?iile determinând îngro?area secre?iilor ?i afectarea func?iei sistemului bronhopulmonar.1 Forma "clasica" a fibrozei chistice 2. Hyde Dedublarea personalita?ii este o tulburare a unita?ii con?tiin?ei de sine. stari maniacale. Proteina codificata de aceasta gena controleaza secre ?ia glandelor exocrine din numeroase organe. tradusa fiind de M ichaela Brându?a Malcinschi cu titlul Dedublarea personalita?ii ?i incon?tientul.[2] Cuprins [ascunde] 1 Frecven?a bolii ?i transmitere 2 Manifestarea bolii 2.3 Absen?a bilaterala a canalelor deferente 3 Genetica moleculara 4 Clasificarea muta?iilor genei CFTR 5 Muta?ia F508del 6 Diagnosticul molecular 7 Referin?e . psihoze alcoolice ?i schizofrenie. unul fiind normal ?i con?tient iar celalalt patologic ?i bazat pe o motiva?ie incon?tienta. [1] Dedublarea de personalitate intervine pe fondul unor tulburari psihice. Acest sindrom este în tâlnit în isterie. pacien?ii traiesc cu intensitate personajul în care s-au t ransformat. În fiecare caz. enciclopedia libera Fibroza chistica (OMIM# 219700) (cystic fibrosis în engleza. sindrom Ganser. mucoviscidose în france za) este una din cele mai raspândite boli monogenice recesive ?i este provocata de muta?ii în gena CFTR (Cysti c Fibosis Transmembrane Conductance Regulator)[1]. Acest fenomen psihopatologic de disociere a unita?ii personalita?ii prin dedubla rea fiin?ei. În limbajul familial fibroza chistica este uneori numita boala celor 65 de trandafi ri .[3] Afec?iunea intra în categoria Tulburari disociative (de conversie). În limba engleza numele bolii (cystic fibrosis) are o pronun?ie asemanatoare cu cea a expresiei sixtyfive roses ( 65 de trandafiri ). sau un personaj religios.

este ridicat. mucusul gros blocheaza canalele care in mod normal tran sporta enzimele importante catre intestine pentru a digera alimentele.alel a . In pancreas. manifestarea bolii este dependenta de tipul muta?ii ale genei CFTR. Cand acest lucru se intampla. necesar pentru a mentine o captuseala normala subtire de fluid si mucus in interiorul plamanilor. în principal. glandele sudoripare ?i canalele deferente[3][1][4] [5]. se pot observa dif eren?e în manifestarea bolii.[modificare]Frecven?a bolii ?i transmitere În popula?ia europeana fibroza chistica are o inciden?a de aproximativ 1/2. Dar in cazul in care este prezenta boala. chiar daca muta?iile în gena CFTR sunt identice. [modificare]Forma "clasica" a fibrozei chistice În forma clasica (OMIM# 219700) fibroza chistica este o boala multisistemica ce af ecteaza plamânii. mucusul gros si lipicios si germenii pe care i-a capturat raman in plamani. ficatul. Copiii care au fibroza chistica iau lent in gre utate. de tipul de muta?ii ale genei CFTR[1][4]. Afectarea digestiva este determinata de insuficien?a pancreatica (absen?a secre? iilor pancresului exocrin) ce duce la malabsorb?ie. pancreasul exocrin. O concordan?a semnificativ mai mare a severita?ii bolii a fost observata la gem enii monozigo?i (care sunt identici din punct de vedere genotipic) decât la gemenii dizigo?i (care au în comun doar 50% din alele ?i care pot suferi influen?e variabile ale mediului înconjurator). [modificare]Manifestarea bolii Boala se poate manifesta sub trei forme de gravitate variabila. Boala are o trans mitere de tip autosomal recesiv. Gravitatea bolii depinde. de 25%[3][4][5]. In mod normal. de v ariantele alelice ale genelor modificatoare ?i de influen?a factorilor de mediu. În unele cazuri. adesea cu bacterie rezistente la antibiotice. Cand proteina CFTR este defecta. Riscul de recuren?a în familie. ponderea acestor factori fii nd însa greu de evaluat pentru fiecare caz în parte[1]. steatoree . care sunt astfel infectati. dupa na?terea unui c opil afectat de aceasta boala. ceea ce ar corespunde unei frecven?e a heterozigo?ilor de 1/25[3][1]. corpul nu p oate procesa sau absorbi corect nutrientii.500 nou -nascu?i. Parin?ii unui copil bolnav sunt heterozigo?i (poarta o varianta . Este cea mai frecventa cauza de deces în aceasta boala[4]. Ea duce la distrugerea ?esutului pulmonar ?i insufic ien?a pulmonara.determinata de absen?a digestiei grasimilor - . lipicios si greu de deplasat. Mucusul devine gros. Astfel. mai ales grasimile.mutanta ?i una normala a genei CFTR ?i sunt sanato?i). care apoi sunt eliminati din plamani. chiar daca au o dieta normala si un bun apetit. Acest lucru perturba echilibrul esential al sarii si apei. Afectarea pulmonara este caracterizata prin inflama?ie cronica ?i infec?ii repet ate. mucusul din plamani captureaza germenii. pancreasului si al cailor de trecere din alte organe. c elulele epiteliale nu pot regla modul in care clorul (care face parte din sarea numita clorura de sodiu) trece p rin membranele celulare.

Alterarea maturarii intracelulare a proteinei (procesare posttraduc?ionala ?i transport intracelular) al proteinei CFTR datorita muta?iilor care modifica sau deleteaza un aminoacid (sp re exemplu muta?iile F508del. [modificare]Clasificarea muta?iilor genei CFTR Peste 1. R553X. ale sinusurilor. a vaselor deferente ?i a glandelor sudoripa re[4]. [modificare]Absen?a bilaterala a canalelor deferente Absen?a bilaterala a canalelor deferente (OMIM# 277180) (în engleza CBAVD pentru c ongenital bilateral aplasia of the vas deferens) este forma cea mai "u?oara" a bolii ?i se manifesta numai prin sterilitate datorata absen?ei canalelor deferente[4].5 kb ce codifica o proteina de 168 kDa formata din 1.?i întârzierea cre?terii[4].Afectarea reglarii func?iei canalului ionic datorita muta?iilor care modif ica un aminoacid în domeniul de fixare al ATP-ului (spre exemplu muta?iile G551D. mucoasei intestinale. 621+1G>T ) II . kineziterapie respiratorie. Unii autori reduc numarul de clase la 4 prin asocierea muta?iilor claselor 1 cu 5 ?i 2 cu 6 [6][1][4]. Afectarea hepatica poate fi importanta. S1255P) IV Mic?orarea conductan?ei canalului ionic (diminuarea fluxului ionic sau modifi carea selectivita?ii) datorita muta?iilor care modifica un aminoacid în regiunile transmembranare ce participa la formarea canalului ionic . afectare pulmonara ?i digestiva. în regiun ea 7q31.480 acizi amina?i[6][1][4][7]. [modificare]Forma "atenuata" a fibrozei chistice În aceasta forma a bolii afectarea diverselor organe este variabila: numai afectar e pulmonara. Aceste muta?ii sunt clasifi cate în 6 clase. Afectarea vaselor deferente se manifesta prin agenezia acestora ce duce la steri litate la aproximativ 95% din pacien?i[4].3. W1282X. etc. afectare pulmonara ?i sterilitate. I507del) III . Proteina CFTR este o proteina transmembranara care func?ioneaza ca un canal de c lor dependent de cAMP (adenozin-monofosfatul ciclic) ?i este localizata în membranele apicale ale celul elor pulmonare.500 muta?ii în gena CFTR au fost identificate. ?i ocupa aproximativ 250 kb.[4]. Identificarea mecanismelor patogenice implicate în aceasta boala a permis realizar ea de tratamente (antibioterapie. cu ciroza biliara determinata de ocluzia canalelor biliare[4]. pancreasului. subtitu?ia cu extracte pancreatice) ce au contribui t la îmbunata?irea starii pacien?ilor cu prelungirea longevita?ii medii la 30 ani în USA[4]. Ea este localizata pe cromozomul 7. N1303K. G1244E. I Dereglarea sintezei proteinei CFTR datorita muta?iilor care determina formarea unei proteine trunchiate (muta?ii ce determina apari?ia unui codon stop. Este formata din 27 exoni (numarul lor mare reprezinta o dificultate în id entificarea muta?iilor prin secven?ializare) ?i corespunde unui ARN mesager de 6. muta?ii ce modifica cadrul de l ectura ?i muta?ii ale siturilor de matisare ale exonilor)(spre exemplu muta?iile G542X. [modificare]Genetica moleculara Gena CFTR a fost identificata în 1989.

IVS8(5T). smintire. R117H) V . Astfel epilepsia sau tulburarile cauzate de traumatismele c erebrale erau încadrate de medici tot la nebunie. exista în medicina numai o presupunere vaga despre o cauza patologica. ?icneala. aliena?ie. Termenul definea în trecut numai o abera?ie de la comportarea unui om normal (latina delirare). enciclopedia libera Pictura lui Agnolo Bronzino Nebunie sau alienare.6kbA>G) VI Alterarea stabilita?ii moleculelor proteice de la suprafa?a celulara (spre ex emplu muta?ia G551D) [modificare]Muta?ia F508del Muta?ia F508del (notata uneori cu ?F508) este cea mai frecventa muta?ie. [modificare]Diagnosticul molecular Diagnosticul molecular poate fi realizat prin cautarea ?intita a muta?iilor frec vente în popula?ia de origine a pacientului sau prin secven?ializarea completa a fragmentului de ADN ce con?ine gena CFTR[4][7][5].(spre exemplu muta?iile R334W. sminteala. cultura ?i perioada istorica. 1811+1. Existen?a acestui gradient sud-est ? nord-vest a fost explicata prin avantajul selectiv al heterozigo?ilor fa?a de deshidratarea produsa de diareea provocata de enterotoxine bacteriene[1][4][ 5]. A455E. Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. Omul care îsi confunda sotia cu o palarie De la Wikipedia. demen?a. Frecven ?a ei este variabila în func?ie de popula?ie. a fost pâna sfâr?itul secolului al XIX -lea considerata ca o comportare neobi?nuita ce nu se încadreaza în normele de comportare în societate. boala m intala.Reducerea numarului de molecule de ARN mesager datorita muta?iilor care dete rmina formarea unui ARN instabil (spre exemplu muta?iile 3849+10kbC>T. variind între ~90% la pacien?ii din popula?iile Europei de n ord ?i 50% în sudul Europei. [modificare]Referin?e Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. Aceste fenomene erau interpretate diferit în func?ie de rigiditate a normelor sociale. Din aceasta cauza medicina moderna care are crite rii conturate mai clare de diagnostic al bolii nu ia în considerare diagnosticul medical al nebuniei din izvoarele isto rice. enciclopedia libera ''Omul care î?i confunda so?ia cu o palarie'' Informa?ii generale Autor Oliver Sacks Subiect neurologie psihologie Edi?ia originala . Nebunie De la Wikipedia. religie. Ca aceasta comportare neobi?nuita este legata de o boala. R347P.

T ulburarile de conduita trebuie sa fie tratate de catre un psihiatru specializat pe etapele copilariei ?i adoles cen?ei. tulburari ale conduitei limitate la contextul familial ?i ODD. ostil sau deviant.Titlu original 'The Man Who Mistook His Wife for a Hat and Other Clinical Tales ' Editura Summit Books Limba originala engleza ?ara de prima lansare Statele Unite Data publicarii 1985 Numar de pagini 233 (prima edi?ie) ISBN 0671554719 Edi?ia tradusa Traducator(i) Omul care î?i confunda so?ia cu o palarie Cronologie A Leg to Stand On{{{text}}} A Leg to Stand On Seeing Voices Seeing Voices{{{text}}} Omul care î?i confunda so?ia cu o palarie (The Man Who Mistook His Wife for a Hat and Other Clinical Tales) este o carte scrisa de neurologul Oliver Sacks ?i publicata în 1985. distrugerea proprieta?ii. ?i manifestari legate de amintiri sp ontane. tulburari de conduita ale nesocializarii. ?terge?i eticheta la încheierea standardizarii. Cartea con?ine 24 de eseuri grupate în patru sec?iuni. cât ?i DSM IV revizuit clasifica tulburarile de conduita în doua categorii. ipocrizie. dar fara comportam ente agresive sau antisociale. cu cel pu?in un criteriu manifestat în ultimele 6 luni (se poate include agresivitatea fa?a de oameni. trei criterii trebuie sa se fi manifestat pe o durata de cel pu?in 12 luni. Pe baza car?ii a fost realizata ?i o piesa de opera cu acela?i nume de catre Mic hael Nyman. DSM IV clasifica tulburarile de conduita în: începutul copilariei (sub 10 ani) ?i începutul adolescen?ei (de la 10 ani în sus) ?i ODD caracterizat prin comportament persistent. Conform DSM IV revizuit ?i ICD-10. ICD-10 divide tulburarile de conduita în tulburari de conduita ale socializarii. Tulburarea de conduita De la Wikipedia. Atât ICD-10. fa?a de animale. un pediatru. care prezint a studiile de caz ale câtorva pacien?i ai sai. enciclopedia libera [[wiki]] Acest articol sau aceasta sec?iune nu este în formatul standard. percep?ie alterata ?i calita?i extraordinare ale min?ii celor considera?i "retarda?i mental". furt ?i violare a serioasa a regulilor). devianta ?i agresiva. Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. TULBURAREA DE CONDUITÂ Tulburarile de conduita sunt caracterizate printr-un patern repetitiv ?i consist ent de conduita antisociala. fiecare descriind un anumit aspect al func?ionarii creierului: deficite ?i excese în primele doua sec?iuni. un psiholog . Titlul este inspirat de cazul unui barbat care suferea de agno zie vizuala. în ultimele doua s ec?iuni. cu premiera în 1986.

1% pentru fete. din care ODD reprezinta 4.1% pentru baie?i. tulburar e de depresie majora sau tulburari de panica. prevalen?a pentru diagnosticarea tulburarii de conduita e mai mare. terapia cognitivista. respe ctiv 1. joc. violen?a domest ica.4%. Terapia focusata pe familie include întâlnirile dintre familie ?i terapeut pentru a putea explora inter ac?iunile personale care pot contribui sau sus?ine problemele comportamentale ale copilului. Terapiile focalizate pe copii includ terapia behaviorista. Este bine ca tratamentul sa înceapa cât se poate de repede pentru ca. Chestionarul de Comportament al Copilului (CBCL) are între 100-113 itemi care descriu în mod spec ific probleme emo?ionale ?i comportamentale. iar multe din aceste a vor persista în adolescen?a ?i mai târziu în perioada adulta. mania. a familiei ?i a îngrijitorului. 5. rela?ii interpersonale sarace ducând chiar la probleme maritale sau divor?. epilepsie. Tulburarile de conduita pot fi gestionate printr-o combina?ie de interven?ii targhetate atât pe c opil cât ?i pe familie. psihoterapia. dificulta?i în înva?are ?i mai p u?in frecvent cu psihoza ?i autismul. probleme cronice sau deficite cognitive). prevalen?a pentru tulburarile de conduita la copii i cu vârsta între 5-10 ani este de 6. tulburarile de conduita apar deseori în asocia?ie cu ADHD. Exista câ?iva factori de risc care predispun copilul la tulburari de co nduita. cu toate ca ODD este mai pu?in prevalenta (3. La copiii mai mari cu vârsta între 11-16 ani. Totu?i majoritat ea copiilor cu tulburari de conduita nu vor primi tratament din cauza resurselor limitate. lipsa unei locuin?e. practici parentale abuzive etc. abuzul copiilo r etc. prevalen?a ridica ta pentru condi?ie ?i dificultatea implicarii familiei în tratament. 8. Tulburarile de conduita au un impact diametral ?i semnifica tiv asupra calita?ii vie?ii copilului .5%. Acest articol despre psihologie este deocamdata un ciot. slujbe de scurta du rata. Copiii cu tulburari de conduita au un risc ridic at de a experien?ia dezavantajul excluderii sociale pe viitor.7%).clinician specializat în domeniul tulburarilor de comportament sau un alt profesio nist care are competen?ele necesare.8% pentru fete.5%.) ori copilul (cei cu un temeprament dificil. Pute?i ajuta W ikipedia prin completarea lui ! . În Marea Britanie. mai mult de 60% din copiii de 3 ani cu tulburari de conduita continua sa manifeste aceste probleme ?i la 8 ani. Acesta va face o evaluare pe baza observa?iei ?i interviului cu parin?ii. Ace?tia pot fi factori de mediu (dezavantaj social. trainingul pentru abilita?ile sociale. probleme la nivel c erebral. depresie. Aproximativ jumatate din copiii diagnostica?i cu t ulburari de conduita sunt diagnostica?i cu tulburari de personalitate antisociala la vârsta adulta. tulburarea compulsiv-obsesiva. consum de substan?e. respec tiv 2. delincven?a juvenila. iar al?i i cu tulburari psihiatrice incluzând abuzul de substa?a. schizofrenia. terapia prin muzica. sa racie sau izolare sociala) sau asocia?i cu familia (problemele conjugale. terapia prin arta ?i terapia ocup a?ionala. achizi?ii ?colare deficitare.9% pentru baie?i ?i 2. profe sorii ?i copilul în cauza. statut socio-economic scazut. Un copil care are probleme de conduita va avea scorul în jurul va lorii de 65.

Categorii: Cioturi legate de psihologieTulburari psihologice .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful