P. 1
boli.txt

boli.txt

|Views: 58|Likes:
Published by allyna
-
-

More info:

Categories:Types, Presentations
Published by: allyna on Oct 31, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/09/2014

pdf

text

original

TULBURARILE BIPOLARE

Afectiuni Psihologice0 Comments

Adaugat la 13 Dec 2010 at 4:51pm Rating: 5.0/5 (2 votes cast) >De la exaltare la depresie Considerate printre bolile cu cel mai mare potential handicapant, afectiunile ma niaco-depresive, sau bipolare, afecteaza aproximativ 1 % din populatia din România, adica aproape 200000 de perso ane. Toate categoriile sociale sunt afectate de aceasta patologie, în care intervine atât terenul genetic, cât si fac torii de mediu. în cazul persoanelor care sufera de aceste tulburari, perioadele de euforie sau de furie alterneaza cu altele, mai mult sau mai putin depresive. Daca anturajul bolnavului este derutat si neputincios, sub iectul traieste el însusi în confuzie, deoarece nu îsi întelege situatia. Descriere ? Schimbari grave de dispozitie Atunci când este în faza maniaca, pacientul care sufera de tulburari bipo­lare traieste o puternica exaltare si eufo­r ie. El se simte plin de elan, rezista la oboseala, simte nevoia de a vorbi pâna la epuizare, se angajeaza în nume roa­se proiecte, cheltuieste fara sens iar aventurile sexuale se tin lant. Dar aceas­ta stare nu dureaza mult. Fara sa exis­te vreun motiv aparent care sa îi schim­be starea de spirit, el va trece de la acest entuziasm deli rant la o tristete la fel de excesiva. Aceasta este faza depresiva, cealalta extrema a bolii, în timpul careia individul se va simti brusc epuizat, deprimat pâna la a nu mai avea chef de nimic, uneori nici de a trai. Sunt cazuri în care aceste stari se succed foarte repede, chiar de la o ora la alta. Aceste schimbari permanente de dispoz itie o fac sa sufere pe persoa­na afectata de tulburarile bipolare, dar si pe persoanele din anturajul sau. O adevarata suferinta Disfunctiile legate de tulburarile bipo­lare reprezinta un adevarat handicap socia l si profesional. Ele sunt surse ale multor dificultati în viata de zi cu zi: ele au grave repercusiuni asupra climatu lui familial, dar si asupra celui de la locul de munca si asupra vietii relationale. Totusi, daca a fost iden­tificata, ac easta boala poate fi trata­ta, în vederea ameliorarii confortu­lui subiectului si al persoanelor din anturajul sau . Singura problema ramâne diagnosticul, care nu este întotdeauna usor de stabilit. Depistare O boala greu de recunoscut Nu numai ca tulburarile bipolare nu sunt întotdeauna corect percepute de corpul me dical, dar ele sunt, adesea, negate si de bolnavul însusi. Ceea ce nu ajuta la diagnosticarea unei boli dificil de identificat si pentru care fac­torul timp poate fi vital. De fapt, aceste tulburari insuportabile împing aproxi mativ 15 % dintre barbati si peste 20 % dintre femei sa îsi ia viata. De unde si importanta urmarii unui tra­tam ent. ? Simptomele Pe lânga fazele depresive si euforice suc­cesive, foarte caracteristice pentru aceas­t a patologie (70 % dintre

cazuri), exis­ta multe alte semne clinice care sunt simptomatice pentru tulburaril e bipola­re, dintre care amintim: ?tulburarile cognitive (tulburari lega­te de intelect, cum ar fi dificultatile de concentrare sau uitarea frecventa) ?dereglarile de comportament, cum ar fi psihoza maniaco-depresiva, dar si irita bilitatea (80 % dintre cazuri) ? megalomania sau delirul de per­secutie ?hiperactivitatea, manifestata, în spe­cial, prin faptul ca pacientul vorbeste mult si fara oprire, precum si printr-o acti­vitate sexuala intensa, care poate ajunge, în o treime dintre cazuri, la exhib itionism. Originile bolii ? Copilaria Studii recente subliniaza impactul unei copilarii perturbate asupra dezvoltarii acestei patologii. Copii care au fost supusi agresiunilor sexuale, pierderii unui parin­te sau unei separari a parintilo r, pe care nu a tolerat-o bine, sunt mai expusi riscuri­lor aparitiei acestei boli decât ceilalti: o treime dintre perso anele care prezinta tul­burari bipolare au cunoscut un eveniment declansator precoce. Pe de alta parte, anumiti psihana listi considera ca aceasta patologie reprezinta un fel de protectie: în acest fel, bolnavul întoarce spatele depresiei, t ransformându-si starea de tri­stete în bucurie extrema. O negare a rea­lului, care are drept scop protejarea pacientulu i împotriva fazei depresive, dar care nu îl împiedica sa reintre în forta în aceasta faza. ? Influenta geneticii Terenul genetic este, de asemenea, din ce în ce mai mult luat în considerare atunci când se au în vedere factorii declansa­tori. Procentul ereditatii a fost stabilit: dintr-un procent de 1,5 % din totalul populatiei, 10 % sunt persoane care au avut un antecedent familial, dar acest procent creste pâna la 30 % în cazul persoanelor cu ambii parinti victime ale tulburarilor bipolare. Anomalii neurochi­mice, în special la nivelul sec retiei de dopamina si de serotonina, ar putea, de asemenea, sa fie la originea acestor tul­burari, ceea ce ar explica actiunea bene­fica a medicamentelor care neutralizea­za secretia celor doua substante asupra dispoziti ei bolnavilor. Efectul agravant al stresului Au existat studii care au permis demonstrarea faptului ca situatiile de stres, a cute sau cronice, au impact asupra starii depresive, si deci asupra maniacodepresiei. ? Barbatii par mai sensibili la pro­blemele legate de domeniul profe­sional. ?Femeile sunt mai afectate de difi­cultatile afective. Variatiile hormo­nale, deoseb it de importante în cazul femeilor însarcinate si al tine­relor mame, imediat dupa ce au nascut, pot, de asemenea, sa p ro­voace stari maniace sau depresive. Unele crize pot merge pâna la delir, uneori cu punerea în pericol a nou-n ascutului. Pericolul substantelor dezinhibante este real pentru persoanele care sufera de t ulburari bipolare, deoa­rece acestea sunt mai sensibile la lipsa de somn, sau la consumul de droguri, de alcool sau l a consumul anumitor medicamente. Astfel cana-bisul poate facilita aparitia unui epi­sod de excitare extrema sau, d impo­triva, de depresie. La fel se întâmpla si cu anumite antidepresive, care pot contribui la aparitia schimbarilo r de dispozitie, provocând o surescitare care antreneaza convingerea ca bol­navul este vindecat, ceea ce îl dete

r­mina sa renunte la tratament. Din contra, imediat ce diagnosticul a fost pus, este adesea dificil pentru o pe r­soana care sufera de tulburari bipo­lare sa îsi întrerupa tratamentul. Cum sa reactionam în prezenta unei persoane maniaco-depresive? Daca bolnavul este derutat din cauza comportamentelor proprii pe care nu le întele ge, anturajul sau este, de asemenea, confuz. Pentru optimiza­rea rezultatelor si evitarea recidive­lor, admini strarea de medicamente trebuie sa fie însotita de terapie. Anxietate (neurotism)0 Comments Adaugat la 07 Aug 2012 at 7:01pm Rating: 5.0/5 (2 votes cast) Anxietatea Anxietate Anxietatea este o stare afectiva caracterizata printr-un sentiment de insecurita te, de tulburare, difuz. Tulburarile de anxietate sunt foarte frecvente si afecteaza 14% din populatie. Acuzele pacientilor sunt de natura fizica, ei nefiind constienti ca la baza problemelor aparute sta anxi etatea. Tulburarile de anxietate cuprind o serie de probleme. In aceasta categorie se in clud urmatoarele forme: anxietate generalizata fobia sociala fobii specifice (ex. fobia de insecte, frica de spatii deschise sau inchise) atacul de panica tulburarea obsesiv-compulsiva stresul post-traumatic

Diferenta dintre anxietate si frica Fiecare dintre noi a trecut prin experiente de frica intensa, care este o emotie umana normala, si care ne ajuta in confruntarea cu pericolul. Dar unii oameni traiesc o frica foarte inte nsa si irationala, care nu este justificata prin prezenta unei situatii periculoase. O persoana anxioasa continu a sa simta o neliniste permanenta, care interfereaza si cu viata sa cotidiana. Acesta poate sa indice prezenta une i tulburari de anxietate. Simptomele tulburarilor de anxietate Caracteristica principala a acestora este sentimentul de frica sau/si ganduri cr onice (constante), repetitive, de ingrijorare, care reprezinta un element de stres pentru persoana respectiva si care interfereaza cu activitatile din viata sa (de exemplu daca unei persoane ii este frica sa mearga la interviu ri pentru ca acolo ar trebui sa interactioneze cu straini, va evita situatia respectiva, temandu-se ca oricat d e inteligenta ar fi, nu ar primi

bani sau ratarea unei intalniri importante. Cei care sufera de fobie sociala poate sa simta frica in cazul unei singure sau mai multor situatii. munca. timp de 6 luni. tremuraturi. greata. insomnie. care. batai de inima rapide. familie. din care nu poate sa iasa. de alcool Tipuri de tulburari de anxietate Anxietate generalizata Este frica exagerata si grija legata de lucruri comune. Ace asta frica poate sa conduca la evitarea situatiilor respective.ganduri disfunctionale daca o sa vorbesc in fata publicului. plaseaza per soana intr-un cerc vicios. si o sa gresesc. ulterior poate sa ajunga la izolare. Alte simptome comune tuturor tipurilor de anxietati: . Fobii specifice . t oata lumea o sa ma creada prost . Vorbim despre anxi etate generalizata daca grija exagerata este prezenta in aproape fiecare zi. probleme de concentrare. Centrul anxietatii poate fi reprezentat de prieteni. o persoana anxioasa poate sa ajunga sa evite foarte mu Faptul ca are ganduri negative si evalueaza irational situatiile care ii provoac a anxietate. dificultati in respiratie.transpiratie. si daca persoana are dificultati in controlarea anxietatii.postul. reactii fizice puternice si eventual experiente negative. Situatii care pot declansa un raspuns anxios intens starea de sanatate situatia materiala situatia profesionala interactiunea cu persoane necunoscute sau care reprezinta autoritate socializarea sustinerea unui discurs sau prezentarea unui proiect in fata unui public cautarea unei slujbe evenimente traumatizante diverse fobii consumul de droguri. oboseala.reactii fizice . In plus persoana mai simte una sau mai multe dintre urmatoarele simp tome: irascibilitate si iritabilitate usoara.comportament de evitare lte situatii. lesin . Fobia sociala Consta in frica de evaluare si judecata negativa a altor oameni. chiar si daca ceea ce face actualmente nu ii ofera satisfactia dorita). sanatate. emotii negative foarte intense. De aceea oameni lor cu tulburari caracterizate prin fobie sociala le este frica sa faca ceva ce i-ar putea umili in fata publi cului.

Tulburare de panica Atacurile de panica sunt comune in populatia umana comparativ cu tulburarile de panica. Adultii care sufera de fobii de obicei sunt cons tienti de faptul ca frica lor este exagerata si irationala. Frica poate sa apara fata de anumite animale. prelungite si intruz ive. Ea poate provoca probleme ale memoriei. Nevoia lor de a evita obiectul. Tulburarea de panica poate sa fie diagnosticata daca atacurile de panica sunt fr ecvente si exista si o frica intensa si persistenta de aparitia unui alt atac de panica. sange. Acestea pot sa includa ganduri sau imagini intr uzive despre situatia traumatizanta. si poate sa fie atat de intensa incat persoana respectiva va manifesta simptome fizice intense sau atac de panica. dar. ci pot aparea spontan. Dementa si cauzele acestei boli mentaleUn comentariu Adaugat la 26 Iul 2012 at 3:56pm Rating: 5. De o bicei sunt constienti de irationalitatea si natura excesiva a comportamentelor sau a gandurilor lor. Evenimentul poate sa fie recent sau poate sa se fi intamplat in trecut. involuntare si nedorite. Atacurile de panica pot sa nu fie legate de o situatie anume. Pentru ca o persoana sa fie diagnosticata cu tulburare de panica. Tulburarea obsesiv-compulsiva Oamenii care au aceasta tulburare au ganduri sau impulsuri (obsesii) intruzive. care afecteaza in mod dramatic viata lor de zi cu zi. care sunt mai rar intalnite. locuri sau persoane. ace. in orice caz anxietatea resimtita este exagerata si tulburatoare. ale gandirii si capacitatii de abstractizare. Oamenii cu tulburare de stres post-traumatic manifesta reactii severe. . paianjeni. trebuie sa aiba circa 4 a tacuri de panica lunar intr-o perioada mai indelungata.O persoana cu fobie specifica simte o frica persistenta si irationala de un obie ct specific sau de o situatie.0/5 (3 votes cast) Dementa Dementa Este o pierdere a aptitudinilor mentale care afecteaza viata cotidiana a persoan ei in cauza. Reactii de suferinta. inclusiv locuri si situatii similare. In acelasi timp se simt si fortate sa efectueze ritualuri mentale si comportamentale. sau la alte obiecte si situatii. Tulburare de stres post-traumatic Apare dupa un eveniment extrem de traumatic. Ace ste fobii se pot referi la caini. situatia sau pers oana care stau la baza fricii poate sa le restranga viata. care sunt la fel sau chiar mai stresante decat evenimentul original. soc si furie sunt reactii normale dupa evenimen te traumatice. De obicei oamenii incep sa evite situatiile sau evenimentele care le reamintesc de trauma. furtuna. De regula.

De asemenea. se recomanda consultarea unui doctor. deficit de oxigen la nivel local si distrug erea unor parti de tesut cerebral. Nivelul de dezorientare (in timp si spatiu) fluct ueaza in cursul zilei. Problemele cauzate de dementa depind de localizarea partilor de creier afectate. Acest tip de dementa poate progresa int r-un mod relativ imprevizibil (de exemplu. cursul poate fi stabil pentru cateva luni sau chiar ani pana cand se produc noi accidente cerebro-vasculare iar deteriorarea se accentueaza). Probabilitatea de aparitie a dementei creste odata cu inaintarea in varsta. bolnavilor cu hipertensi une arteriala. Dementa fronto-temporala Daca dementa afecteaza predominant lobul frontal al creierului. iar halucinatiile vizuale cu continut de oameni sau animale sunt mai frecvente decat in alte tipu ri de dementa. Unii oameni pot avea halucinatii. Unii oameni ram an mult timp intr-o perioada stationara. sch imbari frecvente de dispozitie si depresie. In cazul in care partenerul de viata sau cineva apropiat prezinta pierdere de me morie care se inrautateste. dificultati in gasirea cuvintelor. Durata accentuarii simptomelor difera de la o persoana la alta. Alte cauze de dementa pseudo-dementa (in care persoana pare la prima ve Depresia poate produce asa-numita . Dementa produce in principal dificultati de memorie si rationament (spre exemplu. rigiditate musculara. Fragmente de tesut cere bral afectate se depoziteaza in creier sub forma de placi sau filamente provocand moartea celulelor invecinate . este mai probabi l sa produca probleme datorate schimbarilor de personalitate cat si probleme de memorie. Dementa cu corpi Lewis Persoanele care sufera de dementa cu corpi Lewis se prezinta cu simptome similar e atat pentru boala Alzheimer cat si pentru boala Parkinson. invatarea informatiilor noi este mai grea si totodata este mai dificil sa-ti amintesti eve nimente sau fapte recente. Aces t lucru nu inseamna ca toti oamenii fac dementa. Cauzele dementei Boala/Dementa Alzheimer Boala Alzheimer este cea mai frecventa cauza de dementa. probleme fizice (dificultati de mobi lizare. Dementa de origine cerebro-vasculara Dementa de origine cerebro-vasculara se datoreaza obstructiei arterelor care con duc sange si oxigen la creier producand mici accidente vasculare. Altii au un ritm rapid de pierdere a abilitatilor. De asemenea boala afecteaza anumite substante chimice din creier implicate in transmiterea impulsurilor ner voase de la o celula la alta in special cea numita acetilcolina. Din aceasta cauza bolnavul po ate deveni frustrat si deprimat. diabet si cu nivel de colesterol depasind limitele normale. numere de telefon. tulburari de concentratie. Aceasta boala este mai frecventa in cazul fumatorilor. incontinenta urinara sau incontinenta dubla).dementa se inrautateste cu timpul. detalii despre programari si intalniri). Se pot produce deteriorari ale memoriei. pot aparea tremuraturi ale extremitatilor sau ale corpului. d ificultati de mers si numeroase accidente prin cadere.

al copiilor ab uzati emotional.0/5 (1 vote cast) Sindromul Stockholm Sindromul Stockholm descrie un fenomen psihologic paradoxal ce apare la victimel e rapite si care consta in adulatie si sentimente pozitive fata de rapitor. Disonanta cognitiva reprezinta o stare de tensiune care apare ori de cate ori o persoana are in ace lasi timp doua opinii care nu numai ca nu se sustin una pe alta. Ostaticii considera rapirea un gest de bunatate si nu de abuz. ca boala Huntington. dar de fapt cauza nu este dementa. caz in care jefuitorii au tinut captivi angajatii bancii pentru 6 zile (intre 23 si 28 august 1973). Explicatii psihologice O teorie care incearca sa explice sindromul Stokholm este teoria disonantei cogn itive. Multe boli de origine fizica pot produce tulburari de memorie: afectiuni renale afectiuni tiroidiene foarte rar deficienta de anumite vitamine infectii respiratorii sau urinare (care se trateaza cu antibiotice) unele boli rare. al membrilor sectelor religioase. In acest caz tratamentul adecvat este cu medicamente antidepresive si psihoterapie. pot produce dementa la varsta tana ra. Manifestari ale sindromului Stockholm victima considera ca rapitorul ii ofera alta viata ii incredinteaza lui modul cum trebuie sa se desfasoare viitorul agresorul limiteaza cu strictete contactul victimei cu mediul exterior. Este important de subliniat ca aceste simptome apar in conditii de stres emotion al foarte mare. prizonieri de razboi si tabere de concentrare. pentru a mentine dependenta totala fata de el victima gaseste in comportamentul agresorului gesturi de bunatate si ii ofera in schimb simpatia si aprecierea sa . In acest caz victimele s-au atasat emotional de rapitori si chiar le-au luat apararea. ulterior eliberarii. Boli mintale ciudate Sindromul Stockholm0 Comments Adaugat la 19 Iul 2012 at 8:09pm Rating: 5. ci depresia care afecteaza mo tivatia si capacitatea de concentrare). astfel ca incep s a relationeze si sa simpatizeze cu agresorul.dere ca are probleme de intelegere. Etimologie Numele acestui sindrom provine dintr-un caz real de jaf la o banca din Stockholm . dar se exclud. Acest comportament este considerat ca o strategie obisnuita de supravietuire pentru persoanele care sunt victime ale abuzului interpersonal si a fost observat in cazul divorturilor cu copii.

de grandoare.ostaticul gandeste ca este mai sigur sa joace jocul agresorului. izolate. de relatie (i deea ca esti inrudit cu o persoana extrem de importanta). Pot fi sistematiz ate intr-o intreaga poveste. schimbari in structura de personalitate si manifestari de gan dire dezorganizata. membrii sectelor reli gioase. in car e este total dependent de cineva pentru supravietuire agresorul este privit ca o persoana protectoare motivatia victimei de trai si de evita abuzul este mai intensa decat imp ulsul de uri pe cel care o priveaza de libertate Sindromul Stockholm poate aparea la prizonierii de razboi. Psihoza si Ideile delirante Ideile delirante sunt idei in dezacord evident cu realitatea. Halucinatiile sunt adesea acompaniate de non-intelegerea comportamentului propriu. desi acestea nu exista). Ideile delirante pot fi plauzibile sau bizare. Pot sa afecteze oricare dintre simturi. pierderea simtului realului si transformarea in delir a experientei traite. nu mai exista). de la auz la s imtul tactil. pe un fond de claritate . credinte iluzorii de d urata sau idei delirante (paranoia sau grandomania). impenetrabil la argumentele logicii formale si care-i modifica conceptia despre lume. dezorganizate. comportamentul si trairile. neinteligibile. in familiile in care se practica violenta domestica. dificultat i in interactiunea sociala si dificultati in executarea activitatilor cotidiene. la copiii abuzati emotional Psihoza ce este si cum se trateaza?0 Comments Adaugat la 15 Iun 2012 at 3:31pm Rating: 3. de negatie (ca parti din propriul corp. sau intregul cor p. prin definitie. de vinovatie. decat s a se opuna si sa fie abuzat sau omorat persoana captiva regreseaza la un stadiu de dezvoltare infantila.0/5 (2 votes cast) Psihoza Psihoza Psihoza este o tulburare mintala caracterizata printr-o dezorganizare a persona litatii. sau disparate. Tipuri de idei delirante pot fi cele: de persecutie. Psihoza si halucinatiile Halucinatiile sunt perceptii senzoriale care au loc in absenta stimulilor (lucru ri pe care persoana psihotica le percepe. Ideile delirante si halucinatiile apar. dar in a caror rea litate bolnavul crede. etc. Un episod psihotic este adese a descris ca implicand o pierdere a contactului cu realitatea . Persoanele cu o astfel de tulburare pot avea halucinatii.

litiu) si uneori spitalizarea. o ameliorare in viitorul apropiat. Psihoza poate fi o caracteristica a mai multor boli. Totusi. De indata ce pacientul admite ca ideile sale delirante sunt patologice. Astazi. mai intai de toate. constând dintr-o vezicula plina cu lichid opalescent. adica persoana afectata este perfect treaza. Elementele psihotice duc cu gândul la schizofrenie si la alte psihoz e cronice. aceasta lasa locul unei ulcera?ii dur eroase.a constiintei. Psihoterapiile individuale sau colective ale caror modalitati sunt foarte variat e. si isi aminteste foarte bine ce i se intâmpla. Anturajul trebuie sa se straduiasca sa nu para inspaimantat si sa nu judece bolnavul. sa-l faci pe bolnav sa inteleag a ca suferinta lui este simtita de cei din jur. Apare în febra aftoasa sub forma de erup?ii localizate pe mucoasa bucala ?i pe div erse regiuni cutanate (de exemplu pe ugerul vacilor). cei mai multi bolnavi psihotici pot duce o viata profesionala si familia la satisfacatoare. Psihoza si tulburarile de gandire Tulburarile de gândire se caracterizeaza prin modificarea personalitatii si pierde rea contactului cu realitate si sunt clasificate in functie de efectele pe care le au asupra vorbirii si a scrisului. Ca masuri de pr . Persoanele afectate pot arata presiune in dialog (vorbire neincetata si rapida). la ele si fara a le contrazice cu brutalitate. adesea atunci când creierul s au sistemul nervos este afectat direct. Tratamentul psihozei Tratamentul psihozei depinde adeseori de asocierea cu diagnoza care se crede ca e prezenta (cum ar fi schizofrenia sau tulburarea bipolara). pierdere sau nefinalizare a ideilor. cel putin. tratamentul specific psihozei este de obicei un tratament medicamentos (neuroleptice. insa ele pot aparea si in alte tulburari psihice. chiar daca vindecarea necesita inca timp si perseverenta. pot avea efecte foarte bune in tratarea bolnavilor. [modificare]Tratament Se recomanda utilizarea de antibiotice ?i vitamine din grupul B. enciclopedia libera Afta este termenul care se refera la o leziune elementara a pielii ?i mucoaselor . se poate intrevedea vindecarea sau. Este vorba. dovedind ca se stie cum sa se respecte convingerile sal e delirante fara a adera. Afta De la Wikipedia. nu viseaza. nu se afla intr-o stare precomatoasa sau toxic a. Concur sul familiei este intotdeauna de dorit in masura in care dezvoltarea unei psihoze (mai ales la adolescent) est e adesea rezultanta unui conflict intern al grupului familial. Prin spargere. care se cicatrizeaza fara a lasa urme.

Demodicoza provocata de D. de regula. Demodicoza De la Wikipedia. enciclopedia libera Acneea este o afec?iune a epidermei aparuta ca urmare a unei hipersecre?ii a gla ndelor sebacee ?i caracterizata prin puncte negre. in regiunea frontala ?i cerebrala. În unele cazuri apar ?i leziuni mai profunde. Parazitul se localizeaza de predilec?ie în zonele cu secre?ie abundenta de sebum: nas ?i ?anturi nazolabiale. localizata. folliculorum este numita ?i pitiriazis folicular[4].evenire. enciclopedia libera Ateromul este o tumoare a glandelor sebacee. depila?ie). enciclopedia libera Câine cu demodicoza (râia ro?ie) Demodicoza[1]. Speciile infe stante de acarieni au specificitate fa?a de specia infestata ?i nu se transmit de la o specie la alta. denumite chisturi. moale. [modificare]Legaturi externe Acnee De la Wikipedia. este o acarioza a mamife relor provocata de specii din genul Demodex. mo bila. puncte albe sau co?uri care apar la suprafa?a pielii. Acneea poate aparea ?i la alte vârste decât ceea a puberta?ii. elastica la palpare. nedureroasa. fru cte uscate sau acide. are forma rotunda bine determinata. numita ?i demodecidoza[2] sau demodecie. se recomanda o buna igiena bucodentara ?i evitarea alimentelor care produc pusee: ?vai?er. . ?i sub diferite forme : Acneea vulgara (acneea polimorfa juvenila) Acneea rozacee Acneea medicamentoasa ?i profesionala Acneea conglobata Acneea pustulosa Acneea necrotica Acneea cheloidiana Aterom De la Wikipedia. care se localizeaza la nivelul foliculilor pilo?i ?i a l glandelor sebacee. putând determina diverse leziuni cutanate (erup?ii scuamoase. Cuprins [ascunde] 1 Demodicoza umana 2 Demodicoza canina 3 Demodicoza felina 4 Vezi ?i 5 Note 6 Bibliografie 7 Legaturi externe [modificare]Demodicoza umana Demodex folliculorum Speciile din genul Demodex care paraziteaza omul sunt: Demodex folliculorum (car e paraziteaza foliculul pilos) ?i Demodex brevis[3] (care paraziteaza glandele sebacee).

necontagioasa dar ered itara. Karin: Enteropatia glutensenzitiva rezumat. dar c u precadere pe partea de extensie a bra?elor. Atunci când parazi?ii se înmul?esc în exces pot apare forme de boala clinic manifesta. cu eri tem facial difuz. Demodicoza canina [modificare]Demodicoza canina Demodicoza canina. afectând în spec ial animalele tinere[6] (3-12 luni). Psihomedia 2005 ISBN 973-7997-5 3-0 Eczema De la Wikipedia. pe partea lombo-sacrala. enciclopedia libera Eczema (greaca ???eµa . [modificare]Demodicoza felina Este o acarioza a pisicilor provocata de Demodex cati ?i D.frunte. erup?ii scuamoase la nivelul foliculilor sau erup?ii papulo-pustuloase similare celor di n acneea rozacee. papule. care se local izeaza la nivelul pielii ?i în canalul auricular. Tratamentul prin alimenta?ie fara gl uten se asociaza cu un medicament de uz intern. gatoi. Infesta?ia este foarte raspândita ?i este de regula asimptomatica. Multe pers oane afectate pot renun?a la acest medicament dupa o perioada de alimenta?ie complet lipsita de gl uten.descuamare) este o dermatita neinfec?ioasa (boala de piele ) care poate . pete?ii. descuamari. [modificare]Bibliografie Köber.6 luni. [modificare]Vezi ?i Acarioza Dermatita herpetiforma Duhring De la Wikipedia. care apare ca urmare a intoleran?ei corpului la gluten ?i care face parte din grupul Enteropatiei gl uten-senzitive (alaturi de celiachia copilului ?i a adultilui. numita ?i râia ro?ie sau râia demodecica[5]. picioarelor. umeri. Leziunile de piele prin care se manifesta apar pe toata suprafa?a corpului cu er up?ii cutanate (modificari bru?te de piele) formate din macule. enciclopedia libera Dermatita herpetiforma Duhring este o afec?iune a pielii. Detaliile privind diagnosticul ?i tratamentul bolii sunt expuse în articolul despr e celiachie. accesele eruptive putând aparea în mod periodic. Boala manifesta este rara ?i apare la pisicile cu diverse tul burari metabolice. Parazitul migreaza de la un folicul la altul. obraji. pe axila anterioara. Nu este transmisibila la om. Se poate transmite de la o pisica la alta. care se transmite în cadrul speciei de la ca?eaua care alapteaza la puii sai. Boala are tratamentul identic cu celiachia. pustule. este provocata de De modex canis. tabletele având scopul de a preveni erup?iile. Erup?iile dureaza de regula între 6 saptamâni ?i 3 . între omopla?i.

ceace nu permite vindecarea ?i determina cron icizarea bolii. [modificare]Complica?ii Complica?iile care pot aparea în cazul unei eczeme sunt: suprainfec?iile bacteriene micotice virotice (Ekzema herpeticatum) [modificare]Tratamentul Depinde de stadiul bolii. sau în cazul sprai nfec?iilor bacteriene alifii cu antibiotice. Ca ?i caz de preven?ie se cauta evitatrea alergenilor (factoril or iritativi) care au declan?at eczema. se scurge un exudat (Stadium madidans) apari?ie de cruste (Stadium crustosum) descuamari cu formare de matrea?a (Stadium squamosum) urmat de vindecarea eczeme i.aparea în orice regiune a corpului. îngro?area pielii ca ?i cicatrici din cauza scarpinatului. htioza fetala . apari?ie de vezicule (Stadium vesicolosum) înso?it de prurit (mâncarime) la spargerea veziculelor. ea consta din unguente cu corticoizi. formare de vezicule de exusadat de cruste descuamari de piele Cuprins [ascunde] 1 Simptome 1. Ele sunt caracterizate prin inflamarea pielii cauzate de diferite irita?ii cu Eczema atrofica Eczema acuta seboreica pe cap Eczema distrofica înro?irea pielii.2 Forma cronica 1. [modificare]Forma cronica Apare în cazul irita?iilor repetate. In cazurile grave se face un tratament general pentru reechilibrarea metabolismului. înso?ite de noduli. dar acestea apar mai ?ters ?i concomite nt mai multe stadii. stadiile apar ca ?i cazul formei acute.3 Complica?ii 2 Tratamentul 3 Vezi ?i 4 Legaturi externe [modificare]Simptome Simptomele unei eczeme depind de agentul etilogic ca ?i de patogeneza bolii: [modificare]Forma acuta Se prezinta cu mai multe stadii: înro?irea pielii (Stadium erythematosum).1 Forma acuta 1.

simptome Îngro?are excesiva a stratului de cheratina la nivelul pielii. Cuprins [ascunde] 1 Etiologie 2 Manifestari clinice 3 Diagnostic 4 Tratament 5 Prognostic 6 Cazuri remarcabile 7 Note [modificare]Etiologie Factorul etiologic ce declan?eaza ihtioza fetala. insuficien?a respiratorie. Piele lucioasa. Hipoplazie nazala. Solzii galbeni specifici se cojesc.[1] [modificare]Manifestari clinice Tabloul clinic al afec?iunii este critic mai ales în primele saptamâni de via?a. hipoventila?ie. Ectropia pleoapelor cu risc de traumatizare a conjunctivei. Manifestarile principale ale bo lii sunt: Hiperkeratoza. teste de laborator. datorita stratului hiperkeratozic care le înfa?oara. care afecteaza gena raspunzatoare de transportul lipidelor. pielea se crapa.De la Wikipedia. Mi?cari respiratorii restrictive. Fisuri profunde eritomatoase. Astfel se explica permea bilitatea excesiva a pielii ?i descuamarea sa exegarata. Motilitatea membrelor este redusa sau absenta. Pentru alte sensuri vede?i keratosi s diffusa fetalis (dezambiguizare) Ihtioza fetala (keratosis diffusa fetalis) etiologie Gena ABCA12. se caracterizeaza prin îngro?area excesiva a stratu lui de cheratina la nivelul pielii bebelu?ului. Pentru alte sensuri vede?i Harlequin ich thyosis (dezambiguizare) Pagina keratosis diffusa fetalis trimite aici. este o muta?ie genetica pe cro mozomul 2. Canalul auricular este mic. care poate duce la tahicardie ? . Ihtioza fetala. rudimentar sau absent. investiga?ii imagistice. diagnostic diferen?ial teste genetice. simptomatologia se amelioreaza. Aceasta. dar daca bebelu?ul supravie?uie?te. având asp ectul unei armuri care îl jeneaza pe copil la fiecare mi?care. Deshidratare datorita pierderii excesive de apa. care se na?te cu un strat gros de piele. iar decesul survine de multe ori în primele saptamâni de via?a. care este anormala sau lipse?te. enciclopedia libera Pagina Harlequin ichthyosis trimite aici. risc de gangrena. cunoscuta ?i sub numele de ihtioza arlechin. reprezinta cea mai severa forma a ihtiozei congenitale.

Nu mi-am regretat soarta. Ca ?i copil. pâna la maturitate. a suferit o opera?ie pentru a i se construi pleoapele. Depreia centrilor nervo?i semnalizeaza hipoxia. Investiga?ii imagistice: Ecografieprenatala. nu m-a deranjat prea tare. m-am obi?nuit cu gândul ca asta este înfa?i?area mea. S-au relatat caz uri de supravie?uire pâna la adolescen?a ?i extrem de rar. Tulburarile de metabolism pot cauza crize convulsive.i oligourie. apoi la 2 ?i respectiv 5 ani. Aplicarea de lubrifian?i pe mucoasa conjuctivala. S-au semnalat de asemenea cazuri de displazi e renala la pacien?ii cu ihtioza fetala.a declarat Nusrit într-un interv iu pentru www. se face printr-o serie de masuri elaborate. Aplicarea de lubrifian?i speciali pentru emolierea pielii.itv.com. Radiografie toracica în cazul disfunc?iei respiratorii. Re?in ca am fost la dermatolog ?i el mi-a explicat mai multe despre boala mea. pentru evitarea infec?iilor. am început sa-i pun mamei în trebari. Este una din cei 8 copii ai familiei. a trecut prin alte 2 opera?ii în acela?i scop. nu a fost batjocorita de colegi. 4 fra?i de-ai ei s-au nascut cu aceea?i boala ?i au murit în copilarie. Se monitorizeaza nivelul electroli?ilor (patologic datorita deshidratarii). Decesul este cauzat în general de septicemie. [modificare]Tratament Singurul tratament disponibil pentru ihtioza fetala este cel simptomatic: Men?inerea func?iilor respiratorii ?i circulatorii. am încercat sa-mi vad mai departe de via?a . Aceasta tulburare se poate asocia cu hipotiroidism. Ecografie renala în caz de oligourie. ba chiar au s . [modificare]Prognostic Speran?a de via?a a copiiilor cu ihtioza fetala este variabila. dar acest lucru nu a deranjat-o foarte tare. În colectivul ?colii. iar urechile îi sunt perfect lipite de cap. Biopsia ?esuturilor de la nivelul pielii arata trasaturi histologice ?i structur ale caracteristice. [modificare]Cazuri remarcabile Nusrit Nelly Shaheen (nascuta în 1984) este cea mai în vârsta supravie?uitoare a bolii. Nusrit a ?tiut întotdeauna ca e diferit a de fra?ii ei. din Marea Britanie. La scurta vreme dupa na?tere. Hidratare ?i hranire prenatala. Men?inerea unui mediu steril. Dar când am mai crescut. [modificare]Diagnostic Diagnosticarea ihtiozei fetale. Întârzierea dezvoltarii psihosomatice. Teste genetice: pentru determinarea muta?iei pe gena ABCA12. Se dozeaza creatina pentru evaluarea func?iei renale. Teste de laborator: Hemoleucograma ?i hemocultura pentru depistarea infec?iilor. Hiperkeratoza restric?ioneaza mi?carile spontane. Hemoglobina pentru depistarea anemiilor asociate. Nelly s-a nascut fara pleoape. Plasarea bebelu?ului într-un incubator cu sistem de umidificare a aerului.

Ceea ce nu-mi place. jucarii sa u a altor obiecte. De cele mai multe ori.net/news/west-midlands-health-news/2008/05/09/nelly-is -a-real-diamond-girl65233-20886612/. Categorii: Boli ereditareBoli de pieleBoli geneticeBoli rare Impetigo De la Wikipedia. leziunile determinate de plante otravitoare. Birmingham Pos t.us?inut-o mereu ?i i-au fost alaturi. secreta lichid ?i dezvolta o crusta galbena maronie. care determina apari?ia unor vezicule ro?ii c are se pot sparge. este felul în care ma privesc oamenii pe st rada.1 Profilaxie 3.[2] [modificare]Note ^ Ihtioza fetala :: Manifestari clinice ^ en Alison Jones (May 9. aceste bacterii patrund în organism prin zonele în care pielea este lezata din cauza altor afec?iuni cum ar fi eczema. arsuri sau taieturi. Nelly duce o via?a activa ?i studiaza antreno ratul sportiv ?i leadership-ul la Colegiul Hereward. Cu toate acestea. lenjerii. Pute?i contribui prin adaugarea sus?inerii bibliografice pentru afirma?iile con? inute. "Nelly este un diamant de fata". http://www. Spera sa predea ?i ea acolo cândva. Uneori oamenii se opresc ?i ma întreaba ce mi s-a întâmplat. enciclopedia libera Acest articol sau aceasta sec?iune are bibliografia incompleta sau inexistenta. prin folosirea acelora?i prosoape. 2008). Aceste vezicule pot sa apar a în orice parte a corpului dar cel mai frecvent apar în jurul gurii ?i nasului. Impetigo este una di n cele mai frecvente infec?ii la copii dar poate sa apara ?i la adul?i. Uneori poate fi neces ar un tratament oral cu antibiotice. Cu . Leziuni de impetigo Impetigo este o infec?ie a pielii. în special persoanele în vârsta. Unguentele cu antibiotice aplicate direct pe zonele infectate vindeca de obicei impetigo-ul. în?epaturi de inse cte.2 Tratament curativ 4 Referin?e 5 Vezi ?i [modificare]Cauze Impetigo este determinat de doua tipuri de bacterii: streptococul sau stafilococ ul.birminghampost. Veziculele pot fi raspândite în alte par?i ale corpului prin grataj. Copiii pot dezvolta impetigo dupa gripa sau alergii care irita pi elea de la baza nasului. haine. varicela. Boala este contagioasa ?i po ate fi raspândita prin contact personal. Cuprins [ascunde] 1 Cauze 2 Simptome 3 Tratament 3. majorit atea presupun ca am fost arsa.

[modificare]Tratament [modificare]Profilaxie Se evita contactul cu persoanele cu impetigo pâna când infec?ia s-a vindecat. Gratajul poate fi prevenit prin acoperirea zonelor infectate. de asemenea. se pot sparge. Gratajul leziunilor la copilul cu impetigo înlesne?te raspândirea infec?iei în alte regiuni ale corpului ?i. ro?ii. perne. tu mefierea. jucarii sau a altor obiect e cu persoana infectata. Daca este posibil. medicul va prescrie ungue nt cu antibiotic pentru aplica?ii locale. haine. ro?ea?a sau apari?ia puroiului în zona infectata. Daca tratamentul cu antibiotic oral sau cu unguente este aplicat cor ect. apoi îndepartate u?or cu o cârpa moale ?i ?terse pentru a usca leziuni le respective. Copilul care pre zinta o taietura sau o în?epatura de insecta va fi tratat local cu unguent cu antibiotic pentru a preveni apari?ia unui impetigo. Se evi ta de asemenea folosirea acelora?i prosoape. starea pacientului se amelioreaza. leziunile se pot vindeca complet într-o saptamâna. Medicul va fi anun?at în cazul în care impetigo-ul nu s-a ameliorat dupa 3 sau 4 zil e de tratament sau daca apar alte semne ale infec?iei cum ar fi febra. Infec?ia poate fi raspândita în alte par?i ale corpului prin grataj. impetigo se poate dezvolta ?i la nivelul pielii sanatoase. accentuarea durerii. Por?iunea de pielea cu leziuni va fi spalata u?or cu apa de 3 ori pe zi înainte de aplicarea unguentului. dar pot fi pruriginoase. [modificare]Simptome Impetigo poate fi prezent când exista urmatoarele leziuni: vezicule pe piele. Copilul cu impetigo se poate întoarce la ?coal a dupa 48 de ore de tratament. În cazurile severe. aceste leziuni nu sunt dure roase. [modificare]Referin?e . eventual. Gratajul poate fi împiedicat prin taierea unghiilor ?i prin acoperirea zonelor lezate cu bandaje. veziculele cresc în dimensiuni ?i ca numar: leziunile variaza în dimensiuni de la ma rimea unui comedon (co?) pâna la marimea unei monede. Daca veziculele au crusta. aceste obiecte vor fi spalate în apa fiarta înainte de a fi folo site. lenjerie. medicul va prescrie tratament antibiotic or al. Dupa 3 zile de tratament. caldura. acestea vor fi înmu iate în apa calda timp de 15 minute. apoi apar veziculele care. în special în jurul nasului ?i gurii: ini?ial leziunile apar ca n i?te pete mici. În cazurile u?oare. vezicule care secreta lichid sau au cruste: veziculele arata ca ?i cum ar fi fos t acoperite cu miere sau zahar brun. Men?ine rea unei igiene corespunzatoare a mâinilor copilului împiedica raspândirea infec?iei.toate acestea. [modificare]Tratament curativ Impetigo este tratat cu antibiotice. la alte persoane.

2 Nevi epidermali 1. Dermatoscopul este un instrument de marire care permite medicului identificarea ?i diagnosticarea aluni?elor. pentru a determina nevii cu risc malign. se recomand a consultul dermatologului[2] ?i a chirurgului plastician pentru efectuarea unui tratament adecvat. În func?ie de tipul de celule se clasifica astfel: [modificare]Nevi melanocitici [modificare]Nevi epidermali [modificare]Nevi ai ?esutului conjunctiv [modificare]Nevi vasculari [modificare]Diagnosticare Un dermatoscop. [modificare]Tratamente [modificare]Referin?e . Se poate consulta ?i un specialist în leziuni pigmentare pentru a se identifica ?i diagnos tica melanomul malign.4 Nevi vasculari 2 Diagnosticare 3 Evolu?ie 4 Riscuri 5 Tratamente 6 Referin?e 7 Legaturi externe [modificare]Clasificare În func?ie de momentul apari?iei. la sexul feminin (melanomul este mai frecvent la femei decât la barba?i) sau expunerea frecventa la soare. Cuprins [ascunde] 1 Clasificare 1. celulele producatoare de pigment care formeaz a tegumentul. De?i majoritatea lor sunt necancerigeni se recomanda anual un contr ol al nevilor. [modificare]Evolu?ie [modificare]Riscuri Riscul de transformare a nevului în melanom[3] cre?te la persoanele care au pistru i. enciclopedia libera Aluni?a sau nev melanocitic (latina nævus adica semn din na?tere) este o tumora be nigna sau un hamartom[1] format din melanocite. indiferent de forma.3 Nevi ai ?esutului conjunctiv 1.Nev De la Wikipedia. mai ales în primii 30 de ani. culoarea sau marimea lor. În momentul în care apare o suspiciune de transformare maligna a nevului. nevii se clasifica în nevi congenitali (cei prezen ?i la na?tere) ?i nevi dobandi?i de-a lungul vie?ii.1 Nevi melanocitici 1. la cele cu pielea de culoare deschisa.

pl. Prurit aquagenic De la Wikipedia. Niacina mai poarta ?i numele de acid nicotinic. provocata de prolifera rea anormala a celulelor într-un ?esut sau organ. Pelagra De la Wikipedia.i. modificari ale mucoaselor ?i uneori si mptome de boli mentale (demen?a sau schizofrenie). 25 iulie 2011. diaree. ce nu lasa leziuni observabile epidermei ?i care este evocata de contactul cu a pa. enciclopedia libera Pruritul Aquagenic este o boala a pielii. ^ dermatolog . simptome. pe?te. Denumirea bolii provine de la "pelle"(piele) ?i "agra"(groasa). Evenimentul zilei Acest articol legat de medicina este un ciot. sau suplimen te nutritive. Cristina Lica. mâncarime . ?i pruritus. Nevii nevocelulari (aluni?ele) Aluni?ele(nevii melanocitari) Ce sunt aluni?ele Factorii de risc ai aluni?elor. ciuperci. Boala este întâlnita în anumite par?i ale lumii. Po?i ajuta Wikipedia prin completarea lui! Vezi Proiectul Medicina. G eta Roman. în care acestea exista în mod normal. enciclopedia libera Psoriasis v d m Psoriazis (greaca ????as?) este o boala de piele. Pentru prevenirea bolii e indicata o dieta ce con?ine legume. fie triptofanul (un aminoacid es en?ial). Psoriazis De la Wikipedia. Î?i rupi o aluni?a.o forma de cancer cutanat care i?i are originea în celulele ce produc pigment. 3 mai 2012.^ Hamartom . celule denumite melanocite [modificare]Legaturi externe Cauta Nevus în Wik?ionar. . însemnând indus de apa . dic?ionarul liber.o malforma?ie congenitala cu aspect tumoral. Boala se poate produce ?i ca urmare a tulburarilor gastrointestinale sau a alcoolismului.[1][2] Termenul provine din limba latina: aquagenic.specialist în boli de piele ^ melanom . cu popula?ii care consuma mari cantita?i de porumb ?i se caracterizeaza prin ulcera?ii eritematoase cutanate. oua ?i lapte. care se manifesta prin descuam ari (matrea?a) . Inc. AFLA ce boala ri?ti sa faci. enciclopedia libera Pelagra este o boala cauzata de o dieta deficitara sau de incapacitatea organism ului de a absorbi. tratamente ?i alte informa?ii Atlas de Patologie Sec?iunea nevii melanocitici eMedicine: Mole or Melanoma? Tell-Tale Signs in Benign Nevi and Malignant Melano ma: Slideshow Nevus Outreach. caracterizata de dezvoltarea unei mâncar imi severe ?i intese. fie niacina (una dintre vitaminele complexului B). Evenim entul zilei Ai multe aluni?e pe corp? Afla ce beneficii au pentru sanatate.

[1] Cercetarile întreprinse pe parcursul a zeci de ani nu au putut elucida cauzele ?i mecanismele de apari?ie a bolii. În ultimul timp s-au adus unele argumente în favoarea originii genetice. traumatisme locale. metabolice. [modificare]Note ^ Psoriazisul. Azi se presupune ca era vorba de fapt de o eczema. alergii de natura diferita ca ?i o serie de cauze neclarificate. a aproape o suta de milioane de oameni din întreaga lume sufereau de p soriazis. 460 370 î.). accesat la 4 iunie 2012 [modificare]Legaturi externe Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Psoriazis de Informationsdienst für Betroffene der Schuppenflechte in Zusammenarbeit mit der Uni-Hamburg Psoriazis Psoriazis Poze Seboree De la Wikipedia. diferite focare de infec?ie. [modificare]Epidemiologie În anul 2006. Un timp îndelungat psoriazisul n-a fost diferen?iat de alte boli de piele ca râie (Scabies) acarioze sau s-a con fundat în unele cazuri cu lepra. m odul de transmitere nu a fost precizat. digestive. enciclopedia libera Sindromul Münchausen Cod ICD-10: F|68|1|f|60 Cod ICD-9: 301. neuropsihice. Termenul de psoriazis este folosit pentru prima oara de Galenus care descrie bo ala care apare în regiunea ochilor ?i testicolelor. la apari?ia bolii intervin o serie d e factori declan?atori: tulburari endocrine. Boala este o dermatoza netransmisbila.înso?ite de mâcarime ?i pete ro?ii de dimensiuni diferite pe piele. cauza bolii este complexa. enciclopedia libera Seborea este o boala de piele provocata de secre?ia excesiva a glandelor sebacee ?i adesea înso?ita de hipertrofie glandulara. 14 iunie 2006. Revista Magazin. Sindromul Münchausen De la Wikipedia. infec?ii ale cailor respiratorii superioare. cotului ca ?i pielea capului. Regiunile afecta te frecvent fiind zona articula?iilor genunchiului. vindecat de pesti!. reac ?ii autoimune. infec?ia virala. Cuprins [ascunde] 1 Istoric 2 Epidemiologie 3 Note 4 Legaturi externe [modificare]Istoric Aceasta boala este amintita ?i descrisa deja în antichitate de medicul grec Hippok rates (ca. În afara de factorul ereditar.51 . fiind implica?i factori genetici predispozan?i.Hr.

manifestând suspiciuni. Münchhausen (1720-1797) Sindromul Münchausen (CIM-10 . Patognomonica (specifica bolii) este mimarea rep etata a unor boli organice. pe care il testeaza. Sindromul apare de obicei la persoane cu tulbura ri de personalitate ?i este caracterizata prin necesitatea de a simula o maladie neconexata la un profit dir ect ?i obiectiv (spre deosebire de simulan?i. antecedente. o forma de mitomanie (patomimie ). care apar?ine de grupa tulburarilor facticioase.1 Simptome 1.4. pretinde îngrjiri ?i aten?ie. simptomatologie. (malingering).1 Diagnostic diferen?ial 1.7 Prevenirea bolii 2 Sindromul Münchausen prin transfer (by proxy) 2. prin simularea unor boli. prin infestarea voluntara a unor plagi existente sau provocate etc. Cuprins [ascunde] 1 Descrierea bolii 1. confuze.4 Aspecte legale 3 Note 4 Vezi ?i 5 Note 6 Bibliografie 7 Legaturi externe [modificare]Descrierea bolii Sindromul Münchausen[2] descrie o maladie psihica. fara scopul de a ob?ine av antaje materiale: bani. hipersensibilitate. de regula. fa?a de personalul sanitar.Karl Friedrich Hieronymus. prin care pacientul cauta sa beneficieze de îngrijiri medicale pentru afec?iunea sa imaginara. Baron v.5 Tratamentul 1. Pacientul. El are tulburari de identitate (reale. în engleza : malingering.2 Cauzele sindromului Münchausen 1. ICD10: F 68.Munchausen syndrome. . asociata cu dificulta?i emo?ionale severe. îl manipuleaza ?i îl pro voaca continuu [3]. care se exprima prin dependen?a pacientului de spitalizare cu scopul de a ob?ine aten?ia ?i asisten?a personalului medical.. de obicei acute ?i dramatice.3 Morbiditatea (frecven?a) sindromului Münchausen 1.6 Complica?ii 1. Pacientul va prefera sa induca în eroare personalul consultant ?i administrativ prin furnizare de date personale. adesea vehemente. ICD-9: 301. ca în carte .3 Sindromul Medeea 2.2 Morbiditatea ?i mortalitatea 2. etc. er onate. prin autoadministrarea de substan?e nocive. în franceza : malingre[1]). o patomimie) asociata cu dificulta?i emo?ionale severe. medicamente contraindicate ?i în cantita?i periclitante. Internarile repetate se ob?in. sau mimate). în timpul garzilor aglomerate. despagubiri.1 Diagnosticul 2.51) este o tulburare mentala (patologie psihiatrica. cu care pacientul umbla de la un spital la altul in c autare de tratament. de?i simuleaza boala con?tient ?i limpede.4 Diagnosticul 1. loc de cazare.1. cerin?ele sale sunt incon?tiente. la spitale diferite.

într-o ?ara cu servicii de sanatate publica performante. altereaza probele de laborator. În afec?iunile fizice. posibilitatea de depistare a bolnavilor este mai l . O buna cunoa?tere a terminologiei medicale ?i a descrierii simptomatologiei ca în c arte . Stresul psihologic poate precipita sau altera evolu?ia unei boli. adesea. dupa numele ofi?erului german Karl Friedrich Hieronymus. factorii psihologici contribuie direct sau indirect la etiologie. Printre semnele care ar tre bui sa atraga aten?ia se numara: O istorie medicala dramatica. Simptomele se exprima numai când pacientul este singur. terminate sau par?iale. legatura eficienta ?i directa (on-line) dintre medici ?i spitale duce la detectarea rapida a pacien?ilor ?i aplicarea tratamentului adec vat. dar inconsistenta. Istorie de tratamente la diferi?i medici. apartenen?a la o familie de personal medical. Numarul cazurilor depistate este în func?ie de existen?a unei înregistrari centralizate. în ora?e difer ite. un proces incon?tient de transpunere a unei anxieta?i sau dificulta?i psihice.. chiar ?i a unor afec?iuni majore. etc. Prezentarea de simptome neclare ?i greu controlabile care se agraveaza sau se sc himba odata cu începerea tratamentului. datorate unor studii în domeniul medical. clinici. Emo?iile pot ac?iona asupra sistemului nervos autonom. Recent au fost de scrise cazuri de sindrom Münchausen care folosesc informa?ii medicale ob?inute prin internet[6][7]. neobservat. mincinoase. Richard Asher[4] a descris ?i denumit acest s indrom în 1951.Morbiditatea (frecven?a bolii într-o popula?ie) este redusa. într-un simpt om somatic[8]. adesea autoprovocata. persoane cu probleme de personalita te etc. [modificare]Cauzele sindromului Münchausen Etiologia (cauzele) sindromului Münchausen nu este cunoscuta. adica. în ?ar ile în care se mai practica înregistrarea medicala manuala. sau prietenii pacientului. [modificare]Morbiditatea (frecven?a) sindromului Münchausen Nu exista statistici cu rezultate nete. Baron Münchhausen (1720-1797). în func?ie de nivelul serviciilor medicale ?i al organizarii organiza?iilor de sa natate publica. exagereaza o simptomato logie reala. celeb ru pentru relatarea extrem de exagerata a unor date biografice ?i povestiri din razboi[5]. dar mortalitatea poat e varia între 5% ?i 20%. Pacientul poate selecta incon?tient un simptom. [modificare]Simptome Bolnavul/bolnava mimeaza simptome imaginare. boli sau internari în spital pe perioade îndelungate sau repetate. Rezultatele negative ale analizelor atrag apari?ia de simptome noi. etc. ca o conversie. Printre teoriile sugerate se considera cazuri care au avut o copilarie neglijata sau au suferit a buzuri. Pacientul are no?iuni medicale relativ avansate. Întrucât pacien?ii simuleaza boala sau gravitatea ei. Evitarea contactului personalului medical cu familia. dar este vorba de o boala rara. ca o metafora pentru condi?ia sa psihosociala. Simptomatologii care revin dupa un tratament eficient. adica. la nivel statal. spitale. Prezentarea de date personale eronate. Cicatrici chirurgicale multiple.

pot fi fatale (opera?ii cu extirpari inutile. sau simularea.[14]. [modificare]Tratamentul De?i pretind interven?ii ?i tratamente.a. descris ca un mecanism etiologic de disociere isterica. [modificare]Diagnostic diferen?ial Malingering. etc. Sindromul Münchausen prin transfer (by proxy) . De?i poate aparea la toate vârstele. în afara de al terarea sanata?ii. i ar în anul 2000 a fost clasificat.de a vindeca[13]. chiar ?i la copii. Tratamentul medicamentos va fi luat în considerare în func?ie de star ea de depresie. [modificare]Sindromul Münchausen prin transfer (by proxy) . ?. chiar ?i cu mari riscuri. împreuna cu raspunsurile aproximative drept afec?iune disociativa daca n u este altfel specificat de?i ramâne valabila ?i catalogarea ca boala disociativa cu semne ?i simptome pred ominant psihologice [10][11] Isteria[12]. despagubiri. Sindromul Ganser. Medicul trebuie sa elimine o serie de boli simulate sau mentale. sindromului Münchausen este mult mai frecvent la adul?ii tineri.cu ?anse reduse .vezi mai jos. Tratamentul consta în modificarea mediului de trai al pacientului. Sindro mul Ganser a fost încadrat drept afec?iune simulativa cu simptome psihologice în clasificarea DSM III-1980. [modificare]Diagnosticul Diagnosticarea sindromului este foarte dificila din cauza lipsei de corectitudin e a pacientului. mai des la barba?i decât la femei (spre deosebire de sindromul Münch ausen prin transfer (by proxy) . ?i sa nu se eschiveze de a folosi observarea oculta ?i urmarirea prin camere de filmat ascu nse. eschivare de la serviciul militar. deci rezultatele sunt slabe. auto-provocata voluntar de pacient în scopul de a ob?ine avantaje personale: bani. Este mai în?elept a se încerca o ameliorare printr-o gestionare mai buna a condi?iilor de via?a a pacientului.care este mai frecvent la femei).imitata. decât insisten?a . Este necesar un examen psihologic/psihiatric[9]. [modificare]Prevenirea bolii Nu este cunoscuta o cale de prevenire a bolii. de privare de libertate (închisoare). asigurarea unei atmosfere afective pozitive ?i a unei activita?i profesionale izolata de contacte cu cea medicala. iar administrarea se va face sub control. sa examineze atent rezu ltatele ilogic-patologice ale testelor de laborator. anxietate sau de tulburarile de personalitate. [modificare]Complica?ii În sindromul Münchausen complica?iile provin din bolile simulate. Se recom anda psihoterapia personala ?i familiala. autoadministrarea de medicamente cont raindicate sau de alte substan?e nocive. care.vezi mai jos . dar diagnosticarea ?i tratarea di n timp pot fi benefice[15]. bolnavii de ac est sindrom sunt recalcitran?i la tratamentul specific afec?iunii. etc. cu ?anse reduse de ameliorare. loc de cazare . prezinta o simptomatologie asemanatoare sindromului Münchausen. sa insiste pentru a ob?ine documente medicale anterio are.

pe Me deios ?i Eriopis.000 de copii p er cohorta (an de via?a). mai rar. pentru a-l cuceri pe Iason. care adesea pot fi letale[A][17][18][19]. de regula. [modificare]Morbiditatea ?i mortalitatea În Statele Unite inciden?a cazurilor este de aproximativ 2. mame) descrisa ?i denumita în 1977 de medicul pedia tru englez Roy Meadow. De?i fenomenul este relativ. mort în anii copilariei în împrejurari neelucidate).PAS)..caricatura de Gustave Doré Sindromul Münchausen prin transfer (by proxy . fiica regelui Eetes. cunoscut ?i sub numele de sin dromul lui Polle (Polle era fiul baronului Münchhausen. o ruda. acesta ambiguit . Medeea î-?i ucide pe cei doi copii comuni. în multe state legea considera cu ambiguitate acest sindrom ?i vinova?a acuzatului afectat de aceasta patologie fa?a de victima. fiul lui Eson. o persoana.MSP). propriul copil sau. Sheppard. [modificare]Diagnosticul Este similar celui al sindromului Münchausen. frecvent.Baronul von Münchhausen . Prezentându-se întotdeauna foarte îng rijorat ?i protector el va falsifica istoricul bolii surogatului ?i-i va acuza afec?iuni grave. mutilari. regele Corintului.9 la 100. Este vorba de o stare psihotica care impune asasinarea. sau tentativa de asasina re a propriilor copii ca pedepsire. cu care se casatore?te mai târziu. instan?ele ?i media îl includ în categoria crimel or pasionale[23][24] [25][26][27] [modificare]Aspecte legale Considerat ca o situa?ie patologica. fiica lui Creon. Se deosebe?te de sindromul Münchausen prin mijlocul prin care mama sau adultul afecta t ob?ine aten?ia medicala. sau un g rup de persoane aflate în grija sa ?i care este utilizat ca surogat (înlocuitor). 200 1 [22]). În privin?a adul?ilor afla?i sub o forma sau alta de tutela a bolnavului de MSP ?i abuza?i. regele din Iolcos. În România. nu se cunosc date statistice consist ente. în engleza : Parental al ienation syndrome. ca razbunare fa?a de un so?/so?ie considera?i vinova?i de vinova?ii r eale sau imaginare. care a publicat un caz de abuz al unei mame fa?a de propriul copil prin provoca rea deliberata de boli[16]. de la Medeea lui Euripide ?i pâna la poemul lui Ovidiu ?i traged iile lui Seneca ?i Corneille ( Medeea ?i Iason ) descriu sacrificiile vrajitoarei Medeea. dupa care acesta o parase?te pentru Creuse. este o tulburare psihica a unui adult (în majoritatea cazurilor. [modificare]Sindromul Medeea O varianta a Sindromului Münchausen prin transfer este Sindromul Medeea. Literatura clasica. Pentru a se razbuna pe so?ul nerecunoscator ?i tradator. 1987[21]. Observarea oculta ?i urmarirea prin camere de filmat ascunse sunt determinante pentru realizarea diagnosticului[20]. domnitor al Colchidei. etc. provocate s au simulate. confundat adesea cu Sindromul alienarii parinte?ti (sau Sindromul alienarii parentale. din cauza problemelor privind stabilirea unui diagnostic corect. care este. cu o mortalitate între 9% ?i 22% dintre cazuri (Rosenberg.

49 din 19 ianuarie 2011. publicata în Monitorul Oficial Partea I nr. Acest articol a fost etichetat în septembrie 2006 Nevroza.ate a fost solu?ionata prin Hotarârea nr. 117 din 16 februarie 2011. ea a mai provocat ranirea a în ca treisprezece copii. enciclopedia libera [[wiki]] Acest articol sau aceasta sec?iune nu este în formatul standard. ea a fost acuzata în 1991 ?i gasita vinovata de moartea a p atru copii ?i de ranirea grava a altor cinci. mama) a unei boli a copilului. specificând diverse variante clinice. Particularita?il e tabloului clinic al nevrozei depind nu numai de caracterul situa?iei conflictuale ?i emotive. prin pastrarea atitudinii critice a pacientului fa?a de boala. vegetativ ?i endocrin. Beverly Allitt injecta victimelor insuli na sau potasiu pentru a le provoca ?oc cardiac. afla?i în grija ei. condi?iona ta de situa?ia conflictuala psihogena acuta sau cronica extraordinara în urma tulburarii interrela?iilor uman e. [modificare]Vezi ?i Sindromul alienarii parinte?ti Sindromul copilului scuturat Sindromul Stockholm Nevroza Medicina bazata pe dovezi Nevroza De la Wikipedia. [28]. Nevroza se caracterizeaza prin reversibilitatea dereglarilor patologice. În ambele cazuri. prin specificitatea manifestarilor clinice cu dominarea perturbarilor emo?ional afective ?i somatovegetative. ?terge?i eticheta la încheierea standardizarii. Cuprins [ascunde] 1 Etiologia nevrozelor . care vine sa actualizeze Legea nr. victimizând repetat copilul. boala este indusa prin administrarea voluntara a unor med icamente sau substan?e ori prin sus?inerea existen?ei unor simptome la copil care nu au fost niciodata con firmate de catre speciali?ti. potrivit concep?iilor contemporane. Orice semn func?ional poate fi invocat de catre parin?i pentru a ob?ine investiga?ii ?i proceduri dureroase ?i intruzive pentru copil. ce se manifesta cu precadere prin dereglarea func?iilor sistemelor emotiv. Lincolnshire. Cea mai pertinenta teorie s us?ine ca suferea de sindromul Münchausen by proxy[30]. în Anglia la 4 oct. parin?ii solicita medicilor numeroase investiga?ii medicale sau chirurgicale. Condamnata numai pentru noua victime. supranumita Îngerul mor?ii [29] es te o celebra criminala în serie . Anglia. se determina ca o boala. Asistenta pediatrica la sec?ia pediatrica (de copii) a spitalului Grantham and Kesteven Hospital. Allitt nu ?i-a explicat niciodata motivul crimelor. 217/2003 privind violen?a în familie: Sindromul Münchausen prin transfer reprezinta crearea artificiala de catre parinte (de regula. 1968). [modificare]Note ABeverley Gail Allitt (n. dar ?i de perso nalitatea individului. indepen dent de vechimea procesului.

Tipul activita?ii nervoase superioare de?ine rolul de substrat care fie ca predispune. Astfel. [modificare]Patogenia nevrozelor [modificare]Conceptul neurodinamic Conceptul neurodinamic al nevrozelor prezinta prima încercare de a explica mecanis mele de formare a nevrozelor.2 Patogenia nevrozelor 2.3 Nevroza obsesiva [modificare]Etiologia nevrozelor În prezent e acceptata concep?ia unei etiologii multifactoriale a nevrozelor. propor?ional a cu pozi?ia sociala a individului. bazându-se pe conceptul lui I. În patogenia nevrozelor un rol important îl de?in doua mecanisme fiziopatologice: ac tivarea sistemelor . au fost explicate mecanismele corela?iei dintre dereglarile activ ita?ii nervoase superioare ?i tulburarile vegetativ-endocrine. sociali. sistema de semnalare corticala. ce î?i gase?te exprimare intr-o diversitate de forme clinice. la persoanele neantrenate sau depa?ite ca pozi? ie sociala ?i pregatire. Studiile neurofiziologice contemporane au permis aprofundarea concep?iilor lui I . Pavlov despre mecanismele patogenetice ale nevrozelor. la baza activita?ii nervoase superioare sta corelarea a trei sisteme: subcortexul (instinctele). patogenia nevrozei este o reac?ie la stres a un ui psihic vulnerabil. prin nevroza se subîn?elege dereglarea de lunga durata a activita?ii nervoase sup erioare provocata de supraîncordarea proceselor nervoase din scoar?a cerebrala sub ac?iunea excitan?il or neadecva?i ai mediului ambiant. Fiecar e din factorii etiologici de?ine ponderea respectiva în instalarea unui anumit tip de nevroza. Conform acestui concept.1 Conceptul neurodinamic 2. Dive rsitatea factorilor etiologici se poate grupa în trei categorii: biologici. care asigura interac?iunea individului cu sfera cociala.la indivizii cu prevalarea subcortexului e tc). care reflecta lumea înc onjuratoare ?i sistema de semnalare.Pavlov despre tipurile activita?ii nervo ase superioare. P entru nevroze este caracteristica dezintegrarea activita?ii sistemelor respective ?i a interrela?ii lor dintre ele. Astfel. fie ca împiedica dezintegrarea proceselor nervoase (neurastenia apare la indivizi i cu tipul slab dezechilibrat sau puternic.1 Nevroza astenica 3. cu un conflict interior dureros. Patogenitatea circumstan?elor vitale se manifesta doar în combinar e cu atitudinea individului fa?a de ele. Nevroza se considera ca reac?ie la amploarea stresului psihosocial. isteria .2 Nevroza isterica 3. psihogeni.2 Conceptul neurochimic 3 Clasificare nevrozelor 3. Datorita lor a fost elucidat rolul for ma?iei reticulare în determinarea substratului morfologic al ac?iunilor asupra scoar?ei cerebrale di n partea regiunilor subcorticale. de raspunderile sociale mereu în cre?tere.

aferente ?i eferente ale creierului ?i dezechilibrul activita?ii integrative al e creierului, îndeosebi al complexului limbico-reticular, ce posibil determina tipul nevrozei. Astfel, pat ologia complexului hipotalamus regiunea frontala a scoar?ei cerebrale induce nevroza isterica sau c ea obsesiva, pe când disfunc?ia complexului hipocamp - amigdalar provoaca neurastenia. La baza formarii nevrozelor experimentale drept factor patogenetic serve?te urma toarea triada informa?ionala : necesitatea prelucrarii unui volum mare de informa?ie; deficitul de timp predispus creierului pentru prelucrarea informa?iei respective ; nivelul înalt al motiva?iei. E necesar de men?ionat, ca nevrozele experimentale ?i cele clinice nu sunt ident ice - nevrozele experimentale servesc doar drept model al celor clinice ?i sunt predestinate pe ntru determinarea legita?ilor biologice ale dereglarilor nevrotice. [modificare]Conceptul neurochimic Conceptul neurochimic al nevrozelor se bazeaza pe teoria lui H. Selye despre str es, îndeosebi cel emotiv, determinând nevroza drept model de stres emo?ional cronic. Examenul biochi mic releva perturbari cantitative esen?iale ale catecolaminelor, în special al adrenalinei ?i noradrenalinei, la indivizii cu nevroze. Caracterul schimbarilor metaboli?ilor ?i predecesorilor a cestora depinde de tipul nevrozei. Astfel, cel mai jos nivel al dopaminei a fost stabilit în neurast enie, pe când la bolnavii cu obsesii nivelul catecolaminelor depa?e?te cel normal. Un mare rol în patogenia nevrozei i se atribuie complexului hipotalamus-hipofiza-s uprarenale, care participa în men?inerea homeostazei fiziologice ?i emo?ionale. La indivizii cu ne vroze se apreciaza o diminuare cantitativa a glucocorticoizilor ?i cre?terea nivelului mineralocor ticoizilor. Se presupune, ca hipersecre?ia îndelungata a catecolaminelor sub ac?iunea factorilor stresan?i în cadrul nevrozelor induce mic?orarea func?iei sistemului hipofizar suprarenal, datorita secre?iei excesive a hormonului adrenocorticotrop. În patogenia nevrozelor se implica ?i structurile serotoninergice ale hipotalamusu lui ?i a mezencefalului (nivelul serotoninei cre?te doar în stresul de scurta durata, pe când în cel îndelungat activitatea sistemei enterohromafine ramâne pe parcurs stabila). În procesele de activare aferenta a scoar?ei paralel cu mecanismele adrenergice se implica ?i cele colinergice. Experimental s-a determinat o disociere a mediatorilor in neuraste nie: nivelul ecscre?iei catecolaminelor cre?te, pe când cel al acetilcolinei se mic?oreaza. Nevrozele obse sive se caracterizeaza printr-un paralelism al activita?ii cuplului acetilcolina-adrenalina. Un rol determinant în patogenia reac?iilor vegetative în cadrul nevrozelor i se atri buie histaminei substan?a cu ac?iune preponderent parasimpatica, care se include în mecanismele n ervoase centrale ?i periferice. Histamina cre?te sinteza acetilcolinei, concomitent inhiba activ itatea colinesterazei.

Învestigarile biochimice releva unele dereglari ale proceselor metabolice la bolna vii cu nevroze, în particular al metabolismului glucidic, lipidic, al sarurilor minerale ?i al celu i energetic. Astfel, s-a stabilit o reactivitate marita a sistemelor ce regleaza nivelul glucozei în sânge, o tendin?a spre hipocaliemie, hipofosfatemie, hipernatriemie înso?ita de eozinofilie, hipoholester inemie, activarea peroxidarii lipidelor, diminuarea proceselor anaerobe, înso?ita de cre?terea celor aerobe ale metabolismului energetic, ultima fiind considerata drept reac?ie de adaptare su rvenita în urma deminuarii proceselor metabolice din scoar?a cerebrala la indivizii cu nevroze. În nevroze se releva tendin?a de cre?tere a concentra?iei bazale în plasma a alfa- ? i gama endorfinei, îndeosebi în neurastenie ?i nevroza obsesiva. În patogenia nevrozelor se proemineaza o corelare bine determinata între starea func ?ionala a SNC ?i nivelul activita?ii sistemelor hipofizar-adrenalice, simpato-adrenalice, enteroc romafine, al glandei tiroide, etc., care în mare masura determina complexitatea reac?iilor biologice în aceasta p atologie. Astfel, stresul psihoemo?ional, care serve?te drept cauza patogenetica a nevrozei, ini?i aza atat dereglari func?ionale ale sistemului nervos central, cat ?i morfologice: destruc?ie membra nala, degenerarea neuronala, dereglari microcirculatorii locale etc. Dependen?a starii emotive, func?iilor vegetative ?i endocrine de starea func?ion ala a complexului limbico-reticular, a hipotalamusului ?i a altor stucturi ale creierului este in discutabila. Dereglarile func?iilor hipotalamusului ?i ale regiunilor din vecinatatea lui pro vocate de anumite cauze, provoaca o dezintegrare monotipica a activita?ii sistemelor emotive, vegetative ?i endocrine. În cazul, în care aceste dereglari survin consecutiv unei situa?ii conflictuale, acestea su nt considerate de natura nevrotica, iar daca sunt postinfec?ioase sau posttraumatice se considera de tip nevrotic. În ambele cazuri tabloul clinic consta din îmbinarea simptomelor de labilitate emot iva ?i vegetativa cu dezechilibrul endocrin. Atât starile dr natura nevrotica, cât ?i cele de tip nevrotic sunt înso?ite, de regula , de manifestari secundare de insuficien?a de aten?ie, memorie, de epuizarea psihica, toate fiind incitate de reducerea func?iilor complexului limbico-reticular, ce activeaza scoar?a cerebrala. Nevroza reprezinta o dereglare psihogena a activita?ii complexului limbico-retic ular, care apare la dezintegrarea func?iilor sferelor emotive, vegetative ?i endocrine. Aceasta dere glare este mai accentuata în cazul, în care trauma psihica a fost precedata de boli, intoxica?ii sau pe teren genetic nefavorabil. Con?inutul sindroamelor neuropatologice în caz de nevroze este determinat de nivel ul forma?iunilor SNC ce intra în componen?a sistemelor patologice. Pentru majoritatea nevrozelor e caracteristica ?i dereglarea func?iilor viscerel or. Anume acest proces de dizreglare e considerat ca fiind primordial în patogenia tuturor dereglarilor SNC, ?i în particular a nevrozelor.

Chiar ?i în cazul în care dereglarile nevrotice apar în urma afectarii nemijlocite a structurilor nervoase, în mecanismele lor patogenetice se includ perturbari ale proceselor neurochimice ?i biofizice. Astfel, dereglarile nevrotice prezinta o patologie dizreglatorie a sistemului ne rvos, care se manifesta la diferite niveluri de organizare morfo-func?ionala prin mecanisme patogenetice p roprii nivelului respectiv. Aici pot fi men?ionate urmatoarele: dereglarea proceselor membranare ?i func?ie i canalelor ionice, interac?iunea mesagerilor secundari în sistemul semnalizarii intracelulare, pertur barea transmiterii informa?iei, dereglarea sintezei, stocarii ?i recep?ionarii substan?elor, care realizeaza in terac?iunea intercelulara. Un rol important în patogenia nevrozelor revine particularita?ilor genotipului ?i dereglarilor proceselor genomice ale neuronului (supresia ?i expresivitatea genelor, apari?ia genelor r ecombinate etc.). Factorii genetici de?in un rol important în producerea nevrozei anxioase ?i a cele i obsesionale; ei sunt insignifian?i în depresiunile nevrotice, isteria de conversiune ?i tulburarile de tip fobie simpla. Conform ultimelor date, din tulburarile anxioase numai anxietatea generalizata ar avea un substrat genetic neimportant, pe când forma panica ?i agrofobia con?in în patogenia sa un factor ere ditar important. Ca consecin?a sau expresie a patologiei dizreglatorii a SNC, inclusiv a nevrozel or, poate fi men?ionata ie?irea de sub control a structurilor nervoase, hiperactivarea neuronilor, form area generatorilor excita?iei patologice marite ?i a sistemelor patologice. Astfel, în cadrul nevroze lor se formeaza sisteme patologice, în care în calitate de veriga definitiva evolueaza un organ vis ceral concret, dereglarea func?iei caruia determina tabloul clinic al sindromului neuroviscera l. Simptoamele neurosomatice ale nevrozei pot anticipa cele psihonevrotice ?i persi sta dupa dispari?ia clinica a acestora. În patogenia nevrozei se eviden?iaza doua forme de dereglare a activita?ii creierului: tulburari cauzate de astenizarea sistemului nervos ?i tulburari cau zate de func?ionarea sistemei patologice. Un rol important se atribuie insuficien?ei func?ionale a pr oceselor nervoase, perturbarii metabolismului, influien?elor patogene exo- ?i endogene. Nevroza po ate fi expresia diminuarii func?ionale a sistemelor fiziologice, sub ac?iunea sistemelor patologice, care p ot provoca fie o inhibi?ie radicala a structurilor nervoase, fie abolirea func?iilor acestora. Orice sindrom nevrotic reprezinta o exprimare concreta a dereglarilor activita?i i nervoase superioare ?i a comportamentului. La indivizii cu tipul inert al activita?ii nervoase superioa re un excitant emo?ional sau biologic poate provoca dereglari profunde ?i persistente în sfera psiho-emo?i onala. Acelea?i dereglari survin ?i la indivizii cu tipul labil al activita?ii nervoase superioare, doar în cazurile influien?elor psihotraumatizante cronice. Se presupune formarea unor determinante patologice atât în sfera sistemului nervos c entral, cât

ruinarea stereotipului vital. echilibrat. ce nu mai corespun d necesita?ilor organismului ?i situa?iei respective. puternic. iritabilitate. [modificare]Nevroza astenica Nevroza astenica (neurastenia) a fost descrisa de medicul american Gh. corespunde temperamentului melancolic. ele î-?i asuma rolul determinantelor sistem elor patologice a comportamentului neadecvat sau patologic. În acest mod. corespunde temperamentului sanguinic. [modificare]Clasificare nevrozelor Se disting urmatoarele forme principale de nevroze: forma astenica (neurastenia. emo?iile negative etc. Neurastenia este provocata mai frecvent de situa ?ii conflictuale persistente. esen?a patofiziologica a nevrozei astenice consta în predominarea proc eselor de exita?ie asupra inhibi?iei atenuate. Actualmente neurastenia se consid era una din formele fundamentale de nevroza. mobil. mobil. activate de stimuli specifici. echilibrat. dar dispar odata cu lichidarea ac?iunii stimul ilor ce le-au generat. Factorii.Pavlov despre tipurile activita?ii nervoase superioare la om: puternic. gradul flexibilitata?ii la influen?e psihice patogene. neechilibrat. crampele profesionale. În compartimentul nevroze sunt incluse ?i astfel de forme nozologice cum ar fi enu rezisul. isterica (isterio-neurastenia) ?i obsesiva.?i în comportamentul psihic. În cazul când punctele persista timp îndelungat ?i provoaca reac?ii. de?i poate fi ?i consecin?a unui str es emotiv acut. slab. saracia materiala. ticul nervos. psihastenia). ce provoaca boala sunt foarte diferi?i: situa?ii nefavorabile familiare sau profesi onale. Ca parametri ai activita?ii nervoase superioare servesc capacitatea consolidarii reflexului condi?ionat. Ea apare mai frecvent la persoanele cu tip nervos echi librat în urma supraâncordarii proceselor nervoase fundamentale (excita?iei sau inhibi?iei). irascibilitate. inert. ce apare în urma unei lupte supraîncordate pentru existen?a. Baza clinica a sindromului neurastenic o costituie excitabilitatea exagerata ?i . corespunde temperamentului coleric. Din aceasta cauza tabloul clinic al maladiei se manifesta p rin excitabilitate exagerata. care reprezinta o forma?iune a creierului de o excitabilitate selectiva avansata ?i care apare sub ac?iunea uno r excitan?i de situa?ie. provocate de exci tan?i cu for?a exagerata sau la ac?iune îndelungata sau din cauza alternarii rapide a ac?iunii factorilor excitat ivi ?i celor inhibitori ( ciocnirea proceselor de excita?ie ?i inhibi?ie). situa?ii nevrotice particulare. viteza ir adierii ?i concentra?iei proceselor de excita?ie. având rol de mecanism declan?ator al procesului patologic în SNC. Deoarece inhibi?ia activa interna este un proces mai fragil ?i mai vulnerabil. Bard ca o boala. S-a elaborat ?i ipoteza existen?ei în creier a punctului de veghe . Aceasta clasificare a nevrozelor este în confo rmitate cu conceptul lui I. for?a inhibi?iei interne ?i externe. corespunde temperamentului flegmatic.P. e a se afecteaza în primul rând. neechilibrat. puternic. Aceste puncte de v eghe se pot forma în creier în diverse situa?ii. expresivitatea ?i trainicia lui. ce au provocat formare a acestora. ce duc la o suprasolicitare emotiva îndelungata. neîncrederea în ziua de mâine.

?i nu doresc sa se trateze. termenul i sterie apar?inând filozofului antic grec Platon. medicilor ?i niciodata nu sunt precedate sau înso?ite de traume esen?iale. distragere. fiind diagnosticate ca nevroze cardiace cardiovasculare. ist ericii reproduc cu succes tabloul clinic al diverselor boli cu procese distructive în sistemul nervos ?i în al te organe ?i ?esuturi ( marea simulanta ). Spre deosebire de accesul epileptic. intestinale etc. ce pot imita forme de patologie organica. imposibilitatea efectuarii mi?carilor complicate. Ei se supun f oarte u?or autosugestiei. epuizare exagareta. Deseori e posibila ?i sugestia con? tienta sau incon?tienta ce vine de la medic sau de la cei ce-l înconjoara. durata lor depinzând de comportamentul celor din jur. Persoanele cu isterie percep boala cu o placere condi?ionata . paralizii ?i contra cturi isterice. sensibilitate ?i ale activita?ii nervoase superioare. în timpul accesului isteric bolnavul nu pier . scaderea poten?ei sexuale. hipersenzitivitate la durere. în abdomen sau în alte organe viscerale. ce apar în sit ua?ii emotive importante. hiperkinezii ?i crizele isterice. Cu toate acestea. stimulat de cei din jur prin co mpatimire ?i aten?ie exagerata. excitan?i tactili ?i a uditivi. Caracterul acceselor este diferit ?i se asociaza frecvent cu reac?ii emotive fulgeratoare ?i poze cu manierism. lumina. Bazându-se pe cuno?tin?ele dobândite ?i pe comportarile altor bolnavi. Tulburarile de mobilitate se manifesta prin diferite pareze. Accesele isterice se caracterizeaza printr-un polimorfism deosebit ?i apar. I.epuizare u?oara.Pavlov considera. ce se manifesta prin impulsivitate. cât ?i sub influen?a mecanismului de sugestie ?i autosugestie conform în chipuirilor bolnavului despre simptomele unei sau altei boli imitate de el. Este caracteristica ?i cefaleea cu caracter constrictiv ( simptomul de casca descris de Hipocrate). în prezen?a apropria?ilor. hiperestezie total a. [modificare]Nevroza isterica Nevroza isterica (isterio-neurastenia) este cunoscuta din antichitate. isteria ce caracterizeaza ?i prin particularita?i specifice: bolnavii se poatra demonstrativ ?i în acela?i timp se creeaza impresia ca pentru ei manifestarile bolii sunt neînsemnate. Multitudinea manifestarilor clinice include dereglari vegetative. percepere acutizata a impulsa?iei din ?esuturi ?i organe. frigiditate ?i dismenoree. Caracterul acestor închipuiri în limite mari poate condi?iona o variabilitate neobi?nuita a tabloului c linic al neurozei. Manifestarile isteriei pot fi apreciate ca o particularitate de refugiu în bo ala sau a un de?eu involuntar aparut în starea agravata a bolnavului. de regula. care provoaca parestezii sau sinestezii în cu tia toracica. labilitatea emotiva ?i vegetativa. Bolnavii au o placere ?i dorin?a co ndi?ionata . dermografism modificat. hiperreflexia. ca aceasta forma de nevroza apare la indivizii cu tip artisti c ?i activitate corticala slaba. de motilitate. ce condi?ioneaza diversitatea tabloului clinic. Pe fundalul cre?terii labilita?ii emotive ?i vegetative sunt posibile diverse tulburari func?ionale. Manifestarile isteriei survin atât în urma consolidarii ?i amplificarii diverselor t ulburari func?ionale primare neisterice.

acomoda?ia ?i c onvergen?a se pastreaza. meteorism etc. care sus?ine ca medicina trebuie sa s e concentreze pe obiectivitate. MBD.mi?car i ?i ac?iuni obsesive. înso?ite de îndoieli. disfagie. fobiilor. amauroza totala). dar tipice pentru nevroza obsesiva sunt gândurile. amintirile. stare hipnogogica a con?tiin?ei. Boln avii cu nevroza obsesiva nu sunt siguri de ac?iunile lor. Deseori apare mutism isteric. existen?a a trei variante ale isteriei: ipocondrica. cefalee de tip cui batut . cancerofobie (teama de cancer) etc. isteria se caracterizeaza prin amprenta majora a particularita?ilor individuale ale bolnavului. în engleza Evidence-based medicine o concep?ie medicala aparuta prin anii 70' ai secolului trecut. se mai caracterizeaza prin con?tientizarea efectului pa togen ?i au o atitudine critica fa?a de acestea.de cuno?tin?a ?i contactul cu mediul înconjurator. agrofobia (teama de spa?ii deschise).). hem atofobia (teama de sânge). O manifestare frecventa a obsesiilor sunt ritualurile . cardiofobia (teama de patologie cardiaca). Tulburarile de sensibilitate se manifesta prin anestezie locala sau prin hiperstezie. ce determina. enciclopedia libera (Redirectionat de la Medicina bazata pe dovezi) EBM). fixeaza legaturile dintre unele împrejurari inof ensive pentru ei cu succesul sau insuccesul personal. fobica ?i depresiva. Manifestarile isteriei îndelungate prevad o corelare deosebita a dereglarilor emo? ional-afective. Teama insuccesului ?i îndoielile servesc drept cauza a n esiguran?ei sale în deciziile luate. nu-?i mu?ca limba. Tulburarile vegetative isterice se manifesta prin senza?ii de nod în gât. claustrofobia (teama de spa?ii închise). bâlbâia la ?i afonie isterica. teama ?i spaima efectuate în contradic?ie cu ra?iunea. care în mare masura determina specificul psihopatologi c. este Medicina bazata pe dovezi (acr. stupoare pseudocatatonica icterica. O situa?ie analogica se observa ?i în cazul surdita?ii isterice: bolnavul nu aude ceea ce i se vorbe?te. . asteniei ?i a starilor ipohondrice. mi?carile obsesive. hemianopsie. voma. Medicina bazata pe dovezi De la Wikipedia. în schimb reac?ioneaza la un zgomot surprinzator. nu se constata reflexele patologice. în speran?a evita rii unor întâmplari nefericite. Mai rare. în timp ce reac?iile fotopupilare. [modificare]Nevroza obsesiva Nevroza obsesiva (obsesivo-fobica) apare în situa?ii conflictuale la persoanele cu trasaturi de caractre alarmant ipohondrice. la care gândirea logica predomina asupra sentimentelor. la rândul sau. privind ac?iunile proprii. reac?iile fotopupilare. artralgii isterice. care în afara de caracterul lor obsesiv. Dereglarile isterice ale vazului se manifesta deseori prin îngustarea concentrica a câmpului vizual (scotomi. Spre deosebire de alte forme de nevroze. La ace?ti bolnavi pot aparea diferite fobii: a lgofobia (teama de durere). sunt multiforme dupa caracter si localizare (durere a isterica. schiatica isterica etc. reflexele conju nctivale ?i corneene se pastreaza.

medicina explorativa ?i de labo rator prompta. criterii de ac?iune în cadrul respectivelor directive [1]. ghiduri axa te pe medicina bazata pe eviden?a.eficien?a. medicina clasica . Suzanne Fletcher ?i David Sackett au creat "nivele de eviden ?a" (levels of evidence) destinate sa foloseasca ca "grade de recomandare" (Grades of recommendations). Spre deosebire de MBD.3. (opinion-based madicine).) considerând raportul cost . în psihiatrie (Evidence-Based Mental Helth)[6]. educa?iei ?i precticii medicale: în cardiologie (Evide nce-Based Cardiology)[4]. la apari?ia unei noi ere în medicina. algoritmica. Noua concep?ie . pe meta-analiza.2 Organizarea sanitara. Fa culta?ile de medicina din Occident î?i fac un titlu de onoare din ini?ierea de centre de MBD cu scopul de pr opagare ?i de evoluare a . informaticii. raportul cost-eficien?a. etc.1 Fi?a medicala (dosarul medical) 2. în medicina generala (Evidence-Base d Health Care)[7]. 3 Note 4 Referin?e 5 Bibliografie 6 Legaturi externe [modificare]Istoric Prin 1975. 2.de?i incipient avea o orientare terapeutica-preventiva . deductiva (engleza Opinion-Based Medicine OBM) este bazata pe bagajul de cuno?tin?e acumulat din studiile ?i experien?a personla. adica. genetica. a nivelului de validitate ?i de evide n?a a activita?ii preventive. îndreptare. Pentru o apreciere obiectiva a produsului final. medicul consultat fiind factorul frontal al unui larg grup de speciali?ti. aceasta metoda a luat amploare. pe folosirea metodica. în obstetrica ?i ginecologie (Evidence-Based Obstetrics and Gynecology)[8].3. precisa ?i de calitate. (Th e Canadian Task Force) cu menirea sa compuna directive ?tiin?ifice ?i unitare de examinare sanitara pe riodica a popula?iei. doi dintre speciali?ti. controlul de calitate. Ca prim pas.3 Asigurarea calita?ii serviciilor medicale. deductiva. ideia "gradelor de recomandare" a stat la baza propunerilor pentru standardizarea medica?iei antitrombotice[2][3] Ulterior. pe intui?ia personala a clinicianului. cu care se ga se?te în interreac?ie. Cuprins [ascunde] 1 Istoric 1. sub un control de calitate riguros ?i permanent.1 Medicina bazata pe dovezi în România 2 Metodologia Medicinii Bazate pe Dovezi 2. bio-statistica. etc. a totalita?ii r amurilor medicinii (epidemiologie. în medicina de laborator (Evidence-Based Laboratory Medicine).1 Explozia de informa?ie. informatica medicala. 2. în asisten?a medicala (Evidence-Based Nursing)[5]. Ministerul Sanata?ii Canadian a mobilizat o grupa de speciali?ti.s-a ra spândit în toate ramurile cercetarilor. 2.2 Alegerea datelor relevante din publica?ii contradictorii. care venea sa o înlocuiasca p e cea "clasica". ?i-a întarit bazele teoretice ?i a dus la apari?ia unei noi genera?ii de manuale (evidence-based textbooks).pe dovezi. pe tradi?io nala ars medicae (arta medicala).

Medicul doct ?i con?tiincios. în legatura internetica directa. Sackett ?i colab. Centrul Natio nal de Studii pentru Medicina Familiei (CNSMF) si Scoala Nationala de Sanatate Publica ?i Management Sanitar. El este obligat de con?tiin?a ?i de lege sa fie bine ?i curent informat cu ulti mele publica?ii legate de cazul pe care-l examineaza. 1999). Primul proiect în domeniul Medicinei Bayate pe Dovezi a fost ini?iat de Dr. Cu m sa practici ?i cum sa predai. algoritmi (guidelines) pentru a înarma clinicianul cu instrumente care-l pot scoate din impasul lipsei de certitudine. dela stetoscop ?i pâna la diag nosticul imaginal. care duc la concluzii diferite. programe similare au fost derulate prin Centrul de Politici si Servicii de Sanatate. [modificare]Metodologia Medicinii Bazate pe Dovezi [modificare]Explozia de informa?ie. Cu aceasta ocazie a fost tradusa lucrarea Prof. 90% din realizarile ?tiin?ifice majore au aparut în numai 150 din acest noian de jurnale.[16][17]. peste 100 000 de titluri! De notat ca. metodologie care a servit la elaborarea a 5 ghiduri de practica pentru medicii de familie. etc. Presa medicala con?ine o mul?ime de publica?ii ale unor cercetari privind fenome ne asemanatoare între ele sau. În 1990. CNSMF a dezvoltat o curricula ?i suport de curs pentru 12 module de pregatire în MBD ?i evaluarea cri tica a literaturii medicale. au fost derulate 2 workshopuri cu l ectori de la EBM Centre din Oxford si CASP International. cu rezultate diferite.ro. [modificare]Medicina bazata pe dovezi în România În România. MBD începe sa fie luata în considera?ie odata cu reorganizarea serviciilor m edicale din ultimii ani ?i apari?ia de literatura de specialitate în limba româna. din biblioteca de dat e fie. chiar identice. . Eurobit.1948) cuprindea cam 4 700 de ti tluri. la dispozi?ia organiza?iilor medicale din lume ?i a medicului particula r. aliniata la mod elele europene. fidel juramântului hippocratic va depune toate efort urile pentru a-i ajuta pacientului sa-?i recapete sanatatea. Marius Marginean la Institutul de Sanatate Publica Timi?oara în 1998. Ed. ateliere la care au participat 20 de medici roman i. De asemenea. Ulterior. .ghidurimedicale. proiect finan?at de Soros Open Institute din New York. Cum poate clinicianul sa faca fa?a acestei explozii de informa?ie? [modificare]Alegerea datelor relevante din publica?ii contradictorii.Medicina bazata pe dovezi. In acest scop el se va folosi de toate in strumentele pe care organiza?ia medicala de care apar?ine i le confera. respectiva lista cuprindea deja. Lista prescurtarilor titlurilor presei medicale din 1948 (Alphabetical List of Abbreviatios of Titles of Medical Periodicals .noilor metode ?i de creere a noi îndreptare. dupa spe ciali?tii în informatica.[9][10][11][12][13][14][15] Aceste centre î?i ofera serviciile gratuit sau contra unei contribu?ii modice fie. Timisoara. Centrul Na?ional de Studii pentru Medicina Familiei a elaborat în cadrul proiectul ui Qualy-Med (2002-2005) o metodologie de elaborare a ghidurilor medicale bazate pe dovezi. Ghidur ile pot fi consultate pe situl www.

intercalate în îndreptare. a eviden?ii. ma lforma?ii. în "Introducere în medicina bazata pe dovezi" (Introduction to Evidence-Based Medicine[29] ofera câteva "re?ete" care. terapie[25][2 6]. redându-le c ompactizat sau. diferen?ele dintre rezultate . fiecare ne pare logica ?i elementara. speciali?ti în informatica medicala ?i-n diferitele r amuri de specialitate studiaza ?i recenzeaza articolele aparute. le apreciaza validitatea. concentrate pe subiect. de conspectat ?i de notat activitatea pentru a o folosi în viitor. etiologie[24]. centralizata poate constitui un impediment major în MBD. -Aprecierea importan?ei clinice a faptelor. pâna-i aproba publicarea.de regula . contradictorii. etc. aproape triviala dar. profesionale. etc . medica?ii administrate ?i rasp unsul la aceste medica?ii. -De selectat resursele cele mai potrivite de cercetare (spre exemplu.adesea. de câtre cei mai mari speciali?ti în materie. într-un limbaj clar ?i pe în?eles. deci. minu?iozit atea controlului unui articol. Pacientul nu are voie sa fie o "apari?ie spontana" în fa?a medicului. Greutatea de a formula o întrebare clinica p recisa. de evitat pescuitul.n u-s datorate artefactelor sau. la care pacientul poate sa raspunda. de lipsa de certitudine. împreuna cu grupul de lucru MBD (engleza Evi dence-Based Working Group) al Universita?ii din North Carolina . luate se parat. [modificare]Asigurarea calita?ii serviciilor medicale. Practica medicinii bazate pe eviden?a cuprinde urmatoarele componente: -Identificarea problemei sau a zonei de dubiu. socio-economice. în re?etele de lucru. coherente. pozi?ia lor academica. etc. dinamica rezultatelor analizelor de laborator efectuate de-a lungul anilor. -De adunat. date heredo-colaterale. faptele). El are o istorie care cuprinde boli anterioare ?i prezente. -De cercetat ?i eviden?iat fondul de eviden?a (dovezile. luate împreuna. [modificare]Fi?a medicala (dosarul medical) Este unul din instrumentele principale ale clinicianului. etiologie[22]. -Aprecierea aplicabilita?ii clinice a eviden?ii. Cum poate clinicianul sa ajunga l a concluzia corecta? În marile centre universitare. renumele institutului unde s-au facut cerecetarile. algoritmi. -De pus numai întrebari relevante. prognoza[23]. Acea sta verificare ia în considera?ie renumele autorilor. -De apreciat avantajele efortului depus. secrete . evaluarea de eviden?a[27][28]. publica?ii anterioare. severitatea.Centrul de Eviden?a a Sanata?ii au publicat în anii 90' o serie de ghiduri pentru literatura medicala ("Users' Guides to the Medical Liter ature")[18][19] specializate în diagnostic[20][21] . profesionalismului limitat al autorilor. ca met oda permanenta de gândire ?i practica ne transfera pe terenul nou al MBD. Facultatea de Medicina a Univesita?ii Alberta. -De ac?ionat ?i de aplicat eviden?a. fishing-ul. Prestigiosul jurnal medica l JAMA (The Journal of the American Medical Association). comandarea unei infinita?i de examene de laborator în speran?a ca va apare un rezu ltat pozitiv). Toate aceste date. Revistele medicale se întrec între ele prin exclusivitatea.

Folosirea în?eleapta a acestor instrumente duce la cre?terea calita?ii serviciului medical acordat atât de câtre medicul care apar?ine unei organiza?ii medicale largi cât ?i de câtre medicul au tonom. refuzul de a aproba . [modificare]Organizarea sanitara. aprobarea . debordând de foi ?i f ormulare scrise indescifrabil sunt de o folosin?a limitata la fa?a locului ?i total nefolositoare la distan?a . cladita pe criterii ?tiin?ifice.în cadrul unei organiza?ii eficiente. cu un depozit informatic mare ?i bine între?inut a devenit instrument ul cel mai important pe masa medicului. controlul de calitate . în toata lumea ?i la toate nivelele sunt limitate. pâna la nivelele cele mai înalte. hospitalizari.inclusiv bugetare . folosirea în?eleapta a resurselor . etc. în cabinetul propriu. îndrumare. sindromul Ulise<***>. spre exemplu. rspectiv. posibilitatea de consult (GIDEON extemporaneu cu al?i speciali?ti.. în func?ie de caz. raportul cost-eficien?a. a apelarii la interventii chirurgicale obstetrice la anumite popula?ii. medicina bazata pe dovezi pretinde sigurarea unor conducte l argi de informa?ie. controla?i ?i indruma?i mai intensiv. "MEDILINE") ?i la cen tre de informatica Motor de epidemiologie ?i boli transmisibile). clare ?i complete. sindromul Münchausen by proxy<**>. pentru ca medicii care se plaseaza la poalele curbei gausice sa poata fi trime?i la cursuri de specializare. pacientei .trebue sa poata fi prezentate la nevoie. cadrului medical competent. accesul liber la literatura de specialitate internetica ("PubMed". [modificare]Note <*> Sindromul Münchausen[30] descrie o maladie psihica care se exprima prin depend en?a pecientului în special. a prescrierii de medicamente.?i apar?inând de drept ?i exclusiv pacientului sau tutorelui sau . într-un timp minim. studierea curbelor de distribu?ie a folosirii anlizelor de laborator. calitatea ?i facilitatea de abordare a instrumentelor din dotarea c linicianului. "în direct" ( on-line). ele limitând ?i cantitatea. medicamente (prescrierea unor anumite antibiotice trebuie condi?ionata de teste de laborator relevante ?i de aprobarea unui specia list în boli infec?ioase).cum este cazul . sugerare de algoritmi relevan?i. Unul din rezultatele benefice imediate ale unei fi?e medicale unificate va fi de pistarea prompta ?i posibila dispari?ie a unor boli legate de vechea birocra?ie a sistemului medical. Un element important al medicinei bazate pe dovezi este raportul cost-eficien?a.de hospitalizare cu scopul de a ob?ine aten?ia ?i asisten? . controlul de calitate prin ceerea de criterii pentru urmarirea ?i aprecierea fi?elor medicale.unor analize . Calculatorul racordat la o re?ea cât mai larga. etc. Dosarele prafuite din arhivele unui spital sau policlinici.sau. Fondurile afectate serviciilor medicale. economice. izolat la periferie. ca: si ndromul Münchausen<*>. Institu?iile pentru acordare de asisten?a medicala trebue sa-?i creeze grupe de speciali?ti cu misiunea de a acorda asisten?a imediata medicului de prima linie. etc.

fara implicarea parintelui alienat ?i prin excluderea acestuia.a personalului medical. În general. <**> Sindromul Münchausen by proxy[31] difera de cel anterior prin faptul ca instr umentul prin care mama sau adultul afectat ob?ine aten?ia medicala este propriul copil. cu inten?ia alienarii (înstrainarii) copilului de cela lalt parinte.de regula . scopul alienarii este câ?tigarea custodiei sau pastrarea custodiei copil ului de catre parintele alienator. <***> Sindromul Ulise[32] descrie efectele unor investiga?ii medicale intensive ?i prelungite venite ca urmare a unui rezultat de laborator fals-pozitiv sau interpretat gre?it cu ocaz ia unor analize de rutina. Acest fenomen apare indiferent de sexul alienatorului (daca este mam a sau tata). în condi?iile de naviga re de atunci. Numele sindromului aminte?te antica epopee mitologica greaca Odiseea. Internarile repetate se ob?in . alienarea înseamna ca prin gânduri.jpg Richard A. letale. precum ?i a prietenilor ?i apropia?ilor sai . eronate. cale de 1-2 saptamâni. vizitele copilului la parintele alienat sun t restric?ionate sau alienatorul încearca sa controleze activita?ile pe care copilul le va face atunci când se va afl a cu celalalt parinte. ac?iuni ?i maniere verbale sau non-verb ale un copil este abuzat emo?ional. Celalalt parinte este vorbit de rau în fa?a copilului de catre alienator. Ulise porne?te spre casa. prin înghi?irea de medicamente contra-indicate ?i-n cantita?i periclitante. Articol principal: Sindromul Münchausen. antecedente. în timpul garzilo r aglomerate. Gardner (1931 . prin infestarea voluntara a unor pl agi existente sau provocate. Invingato r în Razboiul troian. Datorita unor aventuri fatidice.2003) cu privire la activitatea de den igrare sistematica a unui parinte de catre celalalt parinte. spre Itaca. Pacientul va prefera sa induca personalul consultant ?i administ rativ în eroare prin furnizate de date personale. Gardner este cel care a avansat pentru prima data expresia de "sindro m de alienare parentala" Sindromul alienarii parinte?ti (sau Sindromul alienarii parentale) este defini?i a propusa de profesorul american de psihiatrie Richard A. îndoctrinat (i se "spala creierul"). Fenomenul alienarii parentale este o forma de abuz emo?ional asupra copiilor în fa ?a careia ace?tia nu se pot apara. prin auto-injectarea de substante nocive. Concret. [modificare]Referin?e Fi?ier:RichardAGardner. mutilari. etc. prin simularea unor boli. Articol principal: Sindromul Münchausen. Activitatea cu s copul de înstrainare se poate extinde asupra familiei parintelui alienat.. acest drum a durat 10 ani! Articol principal: Sindromul Ulise.la spitale diferite. sau o pers oana aflata în grija sa ?i care prezinta afec?iuni grave provocate sau simulate. simptomatologie. de vârsta . pentru a-l determina sa creada ca celalalt parinte este un du?man sau pentru a-i sugera ostilitatea sau inferioritatea acestuia. ades ea. etc.

Australia ?i Europa [4] [5] [modificare]Manifestari Parintele obsedat de alienare are de obicei o cauza: alierea copilului de partea sa astfel încât sa lupte împreuna într-o campanie de distrugere a rela?iei cu celalalt parinte. PAS a fost acceptat de mul?i profesioni?ti ?i de multe instan?e din SUA. lipsa de ambivalen?a. sunt complet neajutora?i pe ntru a vedea ce li se întâmpla ?i pentru a se apara. explica?iile vagi. Simplul vorbit sau vederea celuilalt par inte este o amintire a trecutului ?i declan?eaza sentimentul de ura. modelul a fost dezvoltat de catre M. Sunt prin?i într-o capcana din care nu pot ie?i sau nu se pot vindeca.(bunicii copilului pot fi alienatori foarte înver?una?i) sau nivelul de educa?ie a l alienatorului. ci devin ?i mai intense. Canada. . forma de abuz emo?ional 6 Caracteristicile parin?ilor alienatori 7 Grupul de suport al alienatorului 8 Sindromul Stockholm în cazul în cazul copiilor aliena?i parental 9 Tratament ?i prevenire 10 Recunoa?tere de catre justi?ia româna 11 Recunoa?tere în legisla?ia româneasca[10] 12 Cauze CEDO care recunosc PAS 13 Recunoa?terea PAS de catre organele judiciare ale altor state 14 Cazuri celebre 15 Vezi ?i 16 Legaturi externe 17 Referin?e [modificare]Documentarea teoretica În urma lansarii de catre Gardner. [modificare]Simptome primare campania de denigrare. absurde despre motivele denigrarii. iar copiii. Bone [1] pentru ca Douglas Darnall sa îl dezvolte prin identificare a trei tipuri de alienatori [2 ]. Sindromul de alienare este înca controversat [3] ca diagnostic psihiatric de?i un fenomen de alienare este cv asirecunoscut.M. Este vorba d e un proces care cere timp. mai ales cei afla?i la vârste mici. violat în?elat sau ruinat financiar de catre celalalt parinte. Walsh ?i J . Respectivul parinte poate sa fi fost abuzat verbal sau fizic. S-ar putea ca motivele ini?iale ale acestei stari de furie sa fie justificate. Problemele apar atu nci când aceste sentimente nu se vindeca. De?i catalogarea fenomenului de alienare a unui copil de catre parinte drept sindrom sau tulburare este înca controversata. Cuprins [ascunde] 1 Documentarea teoretica 2 Manifestari 3 Cauze 4 Simptome primare 5 Sindromul alienarii parentale. Acest proces începe de multe ori înca dinaintea finalizarii di vor?ului. [modificare]Cauze Parintele obsedat este nervos ?i se simte tradat de catre celalalt parinte.

parintele alienator are a?teptari nerealiste de la copil. Ace?ti sus?inatori apar pe post de martori în timpul proceselor. Riscul este ca acesta sa devina confuz. Cauta sa induca în copiii propria lor credin?a ?i personalitate în legatura cu celal alt parinte. acestuia i se pretinde sa memoreze o ma re varietate de neajunsuri suferite din partea parintelui. responsabilizarea prematura a copilului. nu este firesc sa se p retinda unui copil sa coopereze la campania de denigrare contra celuilalt parinte. Încearca sa restric?ioneze accesul copilului la celalalt parinte. Încearca sa ob?ina hotarâri judecatore?ti care sa blocheze accesul celuilalt parinte la copil. . Aceste decizii ar confirma astfel faptul ca el sau ea au avut dintotdeauna dreptate. Nu vor dori sa citeasca documentele legale care emit decizii împotriva convingeril or lor sau le vor interpreta abuziv cu scopul de a pedepsi pe celalalt parinte (fostul so? / fosta so?ie). lipsa sentimentelor de culpa pentru denigrarea ?i îndepartarea unui parinte. parintele alienator retrage afec?iunea datorata copilului atunci când acesta nu pa rticipa la campania de denigrare. Se considera victime ale celuilalt parinte ?i de aceea li se pare ca este justif icat tot ceea ce fac pentru a-?i apara legatura exclusiva cu copil. [modificare]Grupul de suport al alienatorului Adesea ei vor cauta suport la al?i membrii din familie sau din alte grupuri. sa aduca acestuia false acuza?ii de abuz. îi ofera îngrijire în func?ie de comportame ntul pe care îl pretinde. parintele alienator condi?ioneaza copilul. forma de abuz emo?ional Sindromul alienarii parentale este considerat o forma de abuz emo?ional deoarece rezultatul sau este privarea copilului de o rela?ie afectuoasa cu unul dintre parin?i. [modificare]Caracteristicile parin?ilor alienatori Caracteristicile parin?ilor obseda?i cu privire la alienarea copilului fa?a de c elalalt parinte: Sunt obseda?i de distrugerea rela?iei copilului cu celalalt parinte. Creeaza anxietate copilului ?i accentueaza dependen?a acestuia de parintele ali enator. de? i ei nu au avut vreo experien?a negativa cu privire la celalalt parinte. supra-protec?ia copilului. acesta e facut sa creada ca orice contact cu celalalt parinte este periculos. Batalia devine una de tipul noi contra lor .fenomenul de gânditor independent suportul oferit parintelui alienator în conflict. tensionat. copilul le va imita comportamentul ?i va ajunge sa repete ca un papagal argumentele rostite de pari ntele obsedat ?i nu î?i va exprima propriile sentimente fa?a de experien?ele traite cu celalalt parinte. [modificare]Sindromul alienarii parentale. prezentarea unor scenarii preluate de la parintele alienator. animozitatea fa?a de prietenii ?i familia extinsa a parintelui înstrainat. frustrat. per soane care le împarta?esc credin?a ca ei sunt de fapt ni?te victime ale celuilalt parinte ?i ale sistemulu i. Va percepe ca du?man pe orice persoana care încearca sa îi convinga de contrariul co nvingerilor cu privire la parintele obsedat. Încearca sa reduca la minim durata ?i frecven?a interac?iunilor dintre copil ?i ce lalalt parinte.

Cauza Lafargue vs. pe care o considera victima în rela?ia cu tatal lor. "Dupa un raport fara data.[modificare]Sindromul Stockholm în cazul în cazul copiilor aliena?i parental Sindromul Stockholm se întâlne?te deseori în cazul copiilor aliena?i parental de catre parintele cu care locuiesc. cu riscul de a o face ireversibila [.. acesta din urma manifesta o oarecare retic en?a fa?a de tatal lui la începutul întâlnirilor." Sentin?a Civila nr. îi precizase la început ca îi este interzis sa se bucure de prezen?a tatalui sau. rela?iile s-au îmbun ata?it. se desp rinde concluzia ca fetele se simt vinovate sa-?i manifeste afec?iunea fa?a de tatal lor. atitudinea de reticen?a a copilului era rezultatul inf luen?ei mamei care. se straduiesc din rasputeri sa ascunda aceste sentimente pentru a nu-?i rani mama. cu ajutorul jocurilor.. [.] De?i fetele declara sincer ca î?i iubesc tatal. Judecatoria Bra?ov[8]. în mod indirect. furnizat de catre Guvern ?i stabilit de catre psiholo gii care au participat la întâlnirile reclamantului cu copilul sau.. întrucât acesta a fost rau cu mama [. Singurul lucru pe care instan?a îl poate face este acela de a constata ca din probele administrate rezulta ca pârâta are un astfel de compor tament. începând cu anul 2011[7] [modificare]Tratament ?i prevenire Se recomanda ca o data ce simptomele sunt identificate (cu cât mai devreme cu atât m ai bine) sa se propuna activita?i ?i sprijin din partea psihologilor pentru a preveni instalar ea definitiva a sindromului. Totu?i. instan?a nu se poate pronun?a în lipsa un ei evaluari psihologice daca pârâta ?i deci minora sufera în mod real de aceasta afec?iune deoarece legea nu permite. Copiii încep în a se identifica cu parintele alienator datorita unui meca nism defensiv. Sindromul Stockholm este recunoscut în legisla?ia româneasca secundar a. 9267/197/2006. iar pârâta a refuzat sa se prezinte pe sine ?i copilul. 2969 din 21." (CEDO. în cazul copiilor de vârste mici.03. "În realitate. contribuind la accentuarea separarii celor d oua fetite de tatal lor.. din teama de a pierde parintele d e care s-au ata?at emo?ional [6].2008. Aceasta caracterizare fiind una de specialitate. din teama de violenta sau. Dupa un alt raport stabilit d e aceea?i psihologi ?i depus de catre reclamant.] Din discu?ia purtata cu cele doua minore. [modificare]Recunoa?tere de catre justi?ia româna De?i acest sindrom este mai pu?in cunoscut exista câteva decizii judecatore?ti ale instan?elor române sau ale CEDO care au recunoscut fenomenul alienarii parentale: "S-a afirmat de catre reclamant ca opozi?ia constanta a mamei pârâte la existen?a le gaturilor personale dintre el ?i minora constituie un comportament tipic pentru 'sindromul alienarii parinte?ti'. dar de fiecare data.. copilul refuza sa petreaca o saptamâna întreaga cu tatal sau.. dosar NR. se observa ca modul în care mama a gestionat situa?ia pâna în prezent con travine fundamental interesului superior al copilului.] obliga?ia d e a facilita men?inerea ?i . România).

sunt doar câteva exemple de obliga?ii pozitive pe care mama nu le-a respectat. inclusiv în locuin?a familiala. [modificare]Cazuri celebre Cazul David Bryan Cazul R.dezvoltarea unor rela?ii de familie armonioase cu ambii parin?i. Cehia (peti?ia numarul: 14044/05..] cele doua fetite [." [9] [modificare]Recunoa?tere în legisla?ia româneasca[10] Sindromul Stockholm (care reprezinta reflexia asupra copilului a fenomenului de alienare parinteasca) este recunoscut ca atare în legisla?ia româneasca secundara. [. de com unitate ?i de prieteni.. (copil scos ilegal din ?ara) Cazul U. impunerea izolarii prin deten?i e. preluat de pe situl Dr. Warshak . precum ?i alte ac?iuni cu efect similar." [modificare]Cauze CEDO care recunosc PAS Cauza Koudelka vs. decizia din 20 iulie 2006) l ink Cauza Zavrel vs. începând cu anul 2011[11] Fenomenul alienarii parinte?ti este recunoscut prin defini?ia data de catre lege a Legea nr.] încearca sa elimine orice urma de dorin?a de a locui cu tatal sau. interzicerea frecventarii institu?iei de înva?amânt. 217/22 mai 2003 (*republicata*) pentru prevenirea ?i combaterea violen?ei în familie*) public ata în MO nr. privare inten?ionata de acces la informa?ie. 365 din 30 mai 2012: "violen?a sociala .impunerea izolarii persoanei de familie.. cea mai buna resursa di n limba româna. punând copii într-o si tua?ie intolerabila ?i transferând asupra acestora o responsabilitate dispropor?ionata fa?a de vârsta lor. Documentul original este disponibil în limba engleza ?i ca traducere în limba româna.R. exprimându?i loialitatea fa?a de mama care se straduie?te sa faca tot ce e mai bun fara a putea da un minim exem plu de ce considera feti?a ca este mai bun. (instan?a de apel a reîncredin?at tatalui copii în baza observarii fenomenu lui de alienare parinteasca la mama) Cazul lui Razvan (copil scos ilegal din ?ara) [modificare]Vezi ?i Sindromul Stockholm Sindromul copilului scuturat Sindromul Münchausen prin transfer Asocia?ia TATA Abuzul asupra copiilor [modificare]Legaturi externe Sindromul alienarii parinte?ti (Carte libera despre PAS. decizia din 18 aprilie 2007) link [modificare]Recunoa?terea PAS de catre organele judiciare ale altor state Un document deosebit de interesant (tradus în limba româna) este reprezentat de inde xul de ?i citari legale ale fenomenului de alienare parinteasca. Descarca?i aceasta carte în format PDF (varianta din ianuarie 2011) Opis de documente în limba româna ?i engleza . dar ?i cu bunic ii paterni. Cehia (peti?ia numarul: 1633/05..

bazat pe o teori e ?i o mare varietate de condi?ii de catre Dr. Guthkelch Norman . John Caffey . ducând la handicap pen tru tot restul vie?ii copilului. [6] Consecin?ele nefatale ale SBS includ grade diferite de afectare vi zuala (inclusiv orbire). [necesita cit are] Cuprins [ascunde] 1 Semne ?i simptome 2 Mecanism 3 Prevenirea 4 Diagnosticarea 5 Tratament 6 Pronostic 7 Inciden?a 8 Factori de risc 9 Istoric 10 Probleme juridice 11 Controverse ?i ipoteze alternative 11. [1] De obicei nu exista nici o dovada vizibila exte rna a traumei. [2] [sursa nu confirma] Conceptul de SBS a fost ini?ial descris la începutul anilor 1970. precum ?i Dr. paralizie cerebrala) ?i tulburari cognitive. book by Pamela Richardon Ex. Gardner Web-Site (stocat pe situl Dr.Alienarea Parentala . Morbiditatea estimata printre copiii cu SBS variaza de la 15% la 38%. [2] Pâna la jumatate din decesele legate de abuzul asupra copilului sunt raportate ca fi ind datorate sindromului bebelu?ului scuturat.neurochiru rg.1 Deficit de vitamina C 11. mediana f iind de 20% .articol în limba româna scri s de Psih.ro de c atre Mirela Dadacu? A Kidnapped Mind. enciclopedia libera Sindromul bebelu?ului scuturat (SBS) este o forma de abuz fizic asupra copilului care are loc atunci când un agresor violent agita un bebelu? sau copil prin crearea unui tip de mi?care brus ca provocându-i acestuia leziuni prin accelerare-decelerare. Drd. [3] [4] [5] SBS poate fi fatal ?i poate cauza leziuni cerebrale severe.paawareness. Armand Veleanovici Articol 'Impactul divor?ului asupra copiilor' publicat pe situl Jurnalul.25%.org/ Categorii: Pagini cu legaturi invalide catre fisiereSindroamePsihologie socialaD reptul familiSindromul copilului scuturat De la Wikipedia. afectare motorie (de exemplu. Warshak) Recunoa?terea PAS de catre justi?ia americana Recunoa?terea PAS de catre justi?ia româna Referin?e la PAS http://www.parentalalienation.com http://www.2 Problemele sarcinei 11.radiolog.3 For?a 12 Alte referin?e: 13 Vezi ?i 14 Legaturi externe în limba româna 15 Notele de subsol 16 Alte lecturi 17 Legaturi externe [modificare]Semne ?i simptome .forma subtila de abuz emo?ional".

[7] Leziuni asociate cu S BS includ: hemoragia retiniana. ori cei responsabili cu cre ?terea copilului pot min?i. [7] Alte manifestari ale SBS sunt leziunile axonal e difuze. Medicii suspecteaza puternic scuturatul ca ?i cauza de leziuni atunci când un copil mic copil se prezinta cu hemoragie retiniana. SBS este înso?it de o varietate de simptome. asociate cu SBS. [7] . oaselor lungi. con?tien?i fiind de cauza leziunilor. varsaturi. John Caffey descrie în acela?i context avulsia unor mici fragmente osoase atât proximal cât ?i distal în jurul unor articula?ii. fontanela bomb ata sau u?or tensionata. ?i de doar 5. fracturi multiple ale oaselor lungi ?i hematomul subdural. [9] Victimele SBS se pot pr ezenta cu iritabilitate. [11][12] [13] Dr. Tipul de rani cauzate de scuturare nu sunt de obicei cauzate de caderi ?i impactul din jocul normal. Hipoxia ?i endemul cerebral. de asemenea. sângerare între suprafa?a cerebrala ?i dura mater. nu exista semne exterioare vizi bile. [2] [modificare]Prevenirea Prevenirea este similara cu prevenirea abuzului copilului în general: Parin?ii încep atori. care nu pot fi explicate prin traume accidentale sau de alte condi?ii medicale. coastelor pot fi. izolare. [8] Aceste semne sun t în prezent acceptate ca markeri de abuz de tip SBS asupra copiilor. Un studiu recent a constatat ca prevalen?a de hemoragii retiniene în traumatismul cranian abuziv a fo st de 78%. apare frecvent la SBS. Nu exista nici un simptom unic care sa defineasca SBS.hematom subdural (sageata). care poate cre?te presiunea intracraniana ?i daune ale delicatului ?esut cerebral. bonele ?i îngrijitorii neexperimenta?i pot fi avertiza?i cu privire la pericolele legate de scuturarea sugarilor. Apro ximativ trei sferturi dintre cazuri implica hemoragii retiniene. [15] energia necesara pentru a provoca SBS este foarte violenta ?i ar fi în mod clar de recunoscuta de catre un observator e xtern ca fiind periculoasa ?i poten?ial mortala. care sunt în mare parte for?e liniare.[2] ?i nu exista stabilit . Mi?carea de rota? ie este deosebit de daunatoare ?i ar putea sa duca la apari?ia SBS. letargie. o cre?tere a marimii capului.3% la copii ce prezentau traumatism cranian ne-abusiv. care variaza de la simptome u?oare pâna la simptome severe [2]. în special a articula?iei genunchiului". lipsa de concentrare. leziuni ale ?esut urilor moi sau hematom subdural. De obicei. lipsa poftei de mâncare. fracturi. [10] Fracturi ale vertebrelor. [3] [14] [modificare]Mecanism SBS rezulta ca urmare accelerarii ?i rotirii bru?te a capului. Un copil care plânge ?i este agitat reprezinta în general o cauza comuna declan?atoare de frustrare ?i care poate genera violen?a celor care îi au pe copii în grija. modificari de respira?ie ?i dilatare pupilara.[15]. [modificare]Diagnosticarea SBS poate fi gre?it diagnosticat sau nediagnosticat. [2] Unii exper?i ofera strategii parin?ilor sa f aca fa?a propriilor lor frustrari.

paralizie cerebrala ?i tulburari vizuale[15]. hemoragie cerebrala sau atrofie cerebrala. de multe ori au a?teptari ne realiste de la copil ?i pot prezenta fenomentul de "inversare a rolurilor". convulsii . [7] [modificare]Tratament Tratamentul implica monitorizarea presiunii intracraniene ?i evacuarea lichidulu i cefalorahidian. o treime supravie?uiesc[18] cu traume neurologice majore ?i doar o treime supravie?uiesc în stare de sanatate buna[18]. 903. [16] Nici o condi?ie alternativa nu imita toate simptomele de SBS exact. tulburari de izolare sau boli infec?ioase ca meningita ?i tulburari metabolice. ?i edem papilar. [7] Examinarea de catre un oftal molog cu experien?a este adesea critica în diagnosticarea SBS. cum ar fi sângerari intracraniene mai vechi sunt înca prezente. [2] Într-un procent estimat de 33-40% din cazuri. [17] [15] Computerul tomograf (CT) ?i imagistica prin rezonan?a magnetica nucleara (RMN) sunt folosite pentru a diagno stica leziunile cerebrale. hemoragie retiniana. având în ve dere diferen?a mare în dimensiune între copilul mic ?i un adult. [2] Abuzul de substan?e ?i stresul emo?ional. [7] Statisticile arata ca o treime[18]din ace? ti pacien?i mor. dizabilita?i în vorbire. [2] De?i a fost specul at anterior ca SBS a fost un eveniment izolat. hidrocefalie. [2] [sursa nu confirma ] În 2001. doresc copilul doar pentru ca aceasta sa îi îndeplineasca anumite nevoi psihice. formele particulare de hemoragii oculare fii nd destul de caracteristice. drenarea acestuia[7 ]. o istorie anterioara de abuz asupra copilului este o constatar e comuna în cazurile de SBS. hidrocefalie.nici un set de simptome care sa indice aceasta. sindromul mor?ii subite a sugarului (SMSS) sa u "moartea în pat". [2] Condi?ii care pot înso?i SBS includ: fracturi o trauma la nivelul coloanei vertebr ale cervicale. dar pot aparea ?i la cei de pâna la vârsta de cinci ani. [2] [sursa nu confirma] [modificare]Istoric .000 copii au suferit de SBS ?i mai mult de 1300 au murit din aceasta cauza. [7] [modificare]Factori de risc Îngrijitorii care au poten?ialul de a deveni abuzivi. daca presiunea este ridicata iar daca un hematom intracranian este prezent. dar SB S nu poate fi exclus la copii care se prezinta cu hidrocefalie. [modificare]Inciden?a Copiii mici sunt la mare risc. dar abuzatorii sunt mai des de sex masculin. [2] [sursa nu confi rma] Atât barba?ii ?i femeile pot provoca SBS. în special pentru abuzul care provoaca SBS. dovezile de rani la cap anterioare. care rezulta de exemplu din probl eme financiare. [modificare]Pronostic Pronosticul depinde de severitate ?i poate varia de la recuperarea totala la inv aliditate severa sau la moarte în cazul în care trauma este severa. sunt al?i factori de risc pentru agresiune ?i pentru impulsivitatea îngrijitorilor. Cele mai frecvente afec?iuni neurologice sunt dizabilita?i de înva?are. [2] [sursa nu confirma] SBS apare de obi cei la copii sub vârsta de doi ani.

Instan?a a constatat ca triada clasica de hemoragii retiniene. nu au existat dovezi convingatoare pentru a concluzi ona ca deficitul de vitamina C poate fi considerat a fi o cauza care sa mimeze sindromul bebelu?ului scuturat. conceptul de SBS ?i termenul de "sindromul copilului scuturat brusc" a fo st introdus de Dr. s-au pronun?at condamnari. importanta în stabilirea sentin?ei. care permitea utilizatorului sa agite telefonul pâna când o .O aplica?ie. de asemenea. [20] [modificare]Controverse ?i ipoteze alternative [modificare]Deficit de vitamina C Unii autori au sugerat ca anumite cazuri suspecte de sindromul copilului scutura t pot rezulta din deficit de vitamina C. acest lucru datorându-se în primul rând leziunilor de coloana cervica la ?i nu hematoamelor subdurale. for?ele de pe gâtul copilului depa?esc cu mult limitele de rezisten?a structurala ale coloanei cervicale. scoasa din uz de Apple. SBS. [28] BBC a realizat un documentar în 3 par?i care se refera la argumente pentru ?i împotr iva diagnosticul de SBS. Guthkelch propune SBS ca o cauza a hemoragiei subdurale la sugari. encefalopatie acuta nu reprezinta un diag nostic sigur de SBS ?i ca istoria clinica este. publicat în februarie 2006 în Jurnal ul Interna?ional de Criminologie. procesul de na?tere. Curtea a confirmat conceptul clinic de SBS. [7] Termenul descrie un set de vagi simptome gasite fara o urma externa de trau matism. în 2005. [29] [30] [31] [modificare]Alte referin?e: Baby Shaker . dar a respins un caz ?i a schimbat o sentin?a de la crima. Un experiment biomecanic. O ex plica?ie detaliata a calculelor au fost furnizate în articolul "Scrisoare catre editori". Pentru un cap de copil supus unor niveluri crescute de accelera?ie gravita?iona la (G). [modificare]Probleme juridice În iulie 2005.[1 9] Termenii "traumatism ne-accidental" cu prescurtarea englezeasca "NAI" (de la "no n-accidental injury") ?i "traumatism cranian abuziv" au fost sugerate în loc de "SBS". inclusiv hemoragii retiniene ?i hemoragii intracraniene. [modificare]For?a Au existat controverse în ceea ce prive?te for?a necesara pentru a produce leziuni cerebrale observate în sindromul bebelu?ului scuturat. a demonstrat ca "scutura rea for?ata poate rani grav sau ucide un copil. p rematuritatea ?i deficien?ele nutri?ionale imita. [2] [sursa nu confirma] Dezvoltarea tomografiei computerizate ?i a r ezonan?ei magnetice au îmubata?it mult posibilita?ile de diagnosticare a sindromului. [21] [22] O consemnare a acestei ipoteze în revista Pediatrics International " Din informa?iile disponibile în literatura de specialitate. o sentin?a a fost redusa iar pentru doua. la omor prin impruden?a. de asemenea. hematom subdural.[2] [sursa nu confirma] În 1971.În 1946. John Caffey.[24] [25] [26] [27]. " [23] [modificare]Problemele sarcinei Patologia gesta?ionala care afecteaza atât mama cât ?i fatul. Curtea de Apel a Regatului Unit a înregistrat patru procese pe baza d e SBS: la un caz s-a renun?at.

ro/Sindromul-bebelusului-zgaltait. boa la este cauzata de mu?caturi de insecte. Aproximativ 0.lumeapiticilor.sfatulmedicului.imagine animata a unui copil de pe ecran murea. enciclopedia libera Acest articol a fost nominalizat pentru primirea statutului de articol de calita te.ro/galerii-foto/sindromul-copilului-scuturat_621 http://www. Eliberarea acestora poate fi i ndusa fie de o reac?ie a sistemului imunitar.ro/Traumatism-craniocerebral/sindromul-copilului-scut urat_286 http://www. [modificare]Vezi ?i Sindromul alienarii parinte?ti Sindromul Stockholm Sindromul copilului scuturat Sindromul Münchausen prin transfer [modificare]Legaturi externe în limba româna http://www. Anafilaxia est e diagnosticata pe baza simptomelor ?i semnelor prezentate de pacient. Termenul provine din cuvintele grece?ti ??? ana. În mod obi?nuit. uneori în combina?ie cu alte medicamente. Anafilaxia este indusa de eliberarea de proteine din anumite tipuri de leucocite . de alimente ?i medicamente.ro/?aid=2052&caption=Sindromul_copilului_scuturat http://www.suntmamica. inflama?ia gâtului ?i hipotensiune.05 2% din popula?ia mondiala sufera de anafilaxie la un moment dat d e-a lungul vie?ii. împotriva ?i f??a??? phylaxis. Ca tratament primar. Daca subiectul articolului va este familiar va invitam sa evalua?i calitatea exp unerii ?i sa va exprima?i obiec?iile ?i sugestiile de îmbunata?ire. .0 DiseasesDB 29153 MedlinePlus 000844 eMedicine med/128 MeSH D000707 modifica Anafilaxia este o reac?ie alergica severa care survine brusc ?i poate cauza moar tea. ICD-10 T78.html Anafilaxie De la Wikipedia. Vede?i: Indica?ii! Anafilaxie Clasificare ?i resurse externe Angioedemul fe?ei face ca baiatul sa nu-?i poata deschide ochii. Se observa o cre?tere a inciden?ei acestei boli. se prescriu injec?ii cu epinefrina.sfatulmedicului.[1] Simptomele tipice ale anafilaxiei includ prurit. precizate printr-o serie de criterii.2 ICD-9 995. Pentru aceasta con?inutul ?i forma articolului trebuie sa se ridice la cele mai înalte standarde. fie de o alta cauza fara legatura cu sistemul imunitar. Reac?ia se dato reaza expunerii la alergeni. protec?ie . Aceste proteine sunt substan?e care pot declan?a sau agrava o reac?ie alergica.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/sindromul-copilului-scuturat_724 7 http://www.

st omacul ?i intestinele (30 45%).1 Clasificare 4.[8] De asemenea. anafilaxia produce numeroase simptome diferite în decurs de câteva minut e sau ore.4 Factori de risc 3 Mecanisme 3.2 Aparatul respirator 1.[3] De regula .[5] [modificare]Pielea Urticarie si eritem la nivelul spatelui unei persoane cu anafilaxie Simptomele tipice includ erup?ia pe piele a unor ba?icu?e (urticarie).4 Altele 2 Cauze 2.Cuprins [ascunde] 1 Semne ?i simptome 1.1 Mecanisme imunologice 3.[4] Organele cel mai des afectate sunt: pielea (80 90%).1 Pielea 1.2 Medicamentele 2. În mod tipic.[7] Alte simptome includ rinoree ?i inflamarea membranei m ucoase care captu?e?te suprafa?a globului ocular ?i fa?a interna a pleoapelor (conjunctiva).3 Pregatirea contra ?ocurilor viitoare 7 Perspectiva 8 Statistici 9 Istoric 10 Cercetare 11 Referin?e [modificare]Semne ?i simptome Semne si simptome ale anafilaxiei. în ro?irea fe?ei sau a pielii (eritem).1 Epinefrina 6. senza?ia de mâncarime poate fi înlocuita cu senza?ia de arsura. mâncarime.[6] În cazul persoanelor care prezinta inflama?ii ale ?esu tului subcutanat (angioedem).3 Sistemul cardiovascular 1.[2][3] Simptomele apar în medie dupa 5-30 de minute în cazul în care alergenul patrunde în corp direct în fluxul sangvin (pe cale intravenoasa) ?i dupa aproximativ 2 ore daca sunt provocate de un aliment ingera t de catre pacient.[4] Pâna la 20% din ca zuri prezinta inflama?ii ale limbii sau ale gâtului.1 Alimenta?ia 2.3 Diagnosticul diferen?ial 5 Preven?ie 6 Tratament 6.2 Mecanisme non-imunologice 4 Diagnosticare 4. sau inflamarea buzelor. sunt afectate cel pu?in doua dintre aceste sisteme.2 Testele de alergie 4.3 Veninul 2. inima ?i vasele sangvine (10 45%) ?i sistemul nervos central (10 15%). plamânii ?i caile respiratorii (70%).[8] [modificare]Aparatul respirator .2 Tratament adjuvant 6. pie lea poate primi o colora?ie albastra (cianoza) datorita insuficien?ei de oxigen.

[6][8] Dilatarea vaselor sangvine din creier pot cauza dureri de cap.[9] În timp ce accelerarea ritmului cardiac datorita h ipotensiunii este mai des întâlnita. sperma).[4] De asemenea. tensiunea arteriala f oarte scazuta poate fi singurul simptom al anafilaxiei.[10] Persoana afectata poate avea senza?ia de ame?eala sau î?i poate pierde cuno?tin?a datorita scaderii anormale a tensiunii arteriale.[9] Stridorul apare ca urmare a unei inflama?ii a tractului r espirator superior.[11] Cel mai adesea.[3][5] Persoanele care sufera de boli cardiace prezinta un risc crescut de afec?iuni ale inimii induse de anafilaxie. ceea ce poate duce la moartea celulelor cardiace (infarct miocardic) sau la tulburarea ritmului normal al inim ii (aritmie cardiaca) sau la oprirea inimii (stop cardiac). anafilaxia este provocata de veninul eliberat în urma în?epaturilor sau mu?caturilo r de insecte.[9] Aceasta întrerupe fluxul sangvin catre inima.[7] [modificare]Altele Printre simptomele gastrointestinale se numara crampele ?i durerile abdominale. Scaderea tensiunii arteriale poate fi cauzata de dilatarea vaselor sangvine (?oc distributiv) sau de insuficien?a ventriculara (?oc cardiogen).[5] Printre cauzele mai pu?in obi?nuite se numara factorii fizici. glutamatul de sodiu ?i coloran?i i alimentari) ?i medicamentele aplicate pe piele (medicamentele topice).[8] De asemenea. sau respira?ie ?uieratoare (stridorul).[5] [modificare]Cauze Anafilaxia poate fi cauzata de reac?ia organismului fa?a de aproape orice substa n?a straina. sau de unele alimente sau medicamente. Medicamentele.[4] [modificare]Sistemul cardiovascular Eliberarea histaminei de catre anumite celule cardiace poate cauza contrac?ii su bite ale arterelor coronare (spasm arterial coronarian).[8] Pot aparea ?i alte simptome cum ar fi ragu?eala .[5][13] Anafila xia provocata de exerci?iile fizice este adesea corelata cu ingerarea anumitor alimente.[10][12] Alimentele provoaca apari?ia bolii cel mai ade sea în cazul copiilor ?i adolescen?ilor. incontinen?a urinara ?i dure re pelviana asemanatoare crampelor uterine. agen?ii biologici (ca de exemplu. [9] Rareori. aditivii alimentari (ca de exemplu. exerci?iile fizice sau tempera tura (prea ridicata sau prea joasa) poate declan?a apari?ia bolii. în?epaturile ?i mu?caturile de insecte cauzeaza boala cel mai des în rândul adul?ilor.[4] Daca anafilaxia se produ . poate aparea starea de anxietate sau senza?ia de moarte iminenta. diareea ?i voma. provocând eliberarea de catre anumite celule tisul are (cunoscute sub denumirea de mastocite) a unor substan?e chimice care induc reac?ia alergica.[6] Persoana afectata poate avea senza?ia de confuzie a gândirii. degluti?ia dificila sau tusea. [8] 10% dintre persoanele cu anafilaxie pot suferi de rarirea ritmului cardiac ( bradicardie) înso?ita de hipotensiune. latexul. [6] Respira?ia astmatica este în mod tipic indusa de spasme musculare ale tractulu i respirator inferior (mu?chii bronhici). schimbarile hormonale. (Combina?ia dintre ritmul cardiac lent ?i hipotensiune este cunoscuta sub numel e de reflex Bezold Jarisch). respira?ie aspra (astmatica). care îngusteaza pasajul respirator.Simptomele ?i semnele respiratorii includ dispnee.

[5] Cazurile grave apar de obicei în urma ingerarii alimentului. de obicei se poate administra un AINS diferit fara ca acesta sa provoace anafilaxie. de frecven?a adm inistrarii acestuia ?i. Cele mai obi?nuite sunt antibioticele b eta-lactamice (ca de exemplu .000 de persoane. morfina ?i medicamentele administrate cu scopul de a îmbunata?i calitatea radiografiilor (agen?i de contrast) provoaca ana filaxie prin distrugerea anumitor celule tisulare. cu osmolaritate redusa. orezul ?i nautul provoaca deseori anafilax ia. protamina (prezenta în sperma) ?i medicamentele pe baza de plante.[17] [modificare]Veninul Veninul eliberat în urma în?epaturilor sau mu?caturilor de insecte de genul albinelo r ?i viespilor (Hymenoptera) sau plo?ni?elor (Triatominae) pot cauza anafilaxie. crustacee.[4] Inciden?a anafilaxiei la penicilina este de 1 la 2. În Asia.[14] În 32-50% din cazuri. susanul este un ul dintre alimentele care cauzeaza cel mai adesea aceasta boala.[1 0] Frecven?a unei reac?ii la un medicament depinde.[3] [16] În cazul persoanelor alergice la un anumit AINS.[10] În cultura vestica. manifestate în afara zonei din jurul în?epaturii. printre cauzele cel mai des întâlnite se gasesc ingestia sau contactul cu alune.[17] Anafilaxia la penic ilina ?i cefalosporina se produce numai dupa formarea legaturilor cu proteinele din organism.[4] Anafilaxia la penicilina cre?te riscul de reac?ie la cefalosporine. inducând eliberarea de histamina (degranulare a mastocitelor). Cu vârsta. acesta ramânând în sa sub 1 la 1000. . antibioticele ?i latexul. p rovoaca reac?ii în 0.[5][16] Unele medicamente.000-10. unele legaturi real izându-se mai u?or decât altele.[3][18] În caz de reac?ii ante rioare la venin. pe de alta parte.000 de persoane tratat e. pe de o parte.[10] însa unele persoane pot avea o reac?ie sev era în cazul contactului alimentului cu o anumita parte a corpului. vaccinurile. Pâna la vârsta de 16 ani.[15] [modificare]Alimenta?ia Numeroase alimente pot provoca anafilaxia.000 de cazuri.04% din cazuri.[4] Anafilaxia la aspirina ?i AINS se produce în aproximati v 1 din 50. chiar ?i în cazul în care alimentul respe ctiv este consumat pentru prima oara. lapte ?i oua. urmate de aspirina ?i antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS). copiii pot deveni imuni la alergii.[11] [modificare]Medicamentele Orice medicament poate cauza anafilaxie. cauzele declan?atoare sunt anumite medicamente administrate cu scopul de a provoca paralizia (agen?i de blocare neuromusculara). c auza este necunoscuta (anafilaxie idiopatica). penicilina).[16] Alte cauze obi?nuite ale anafilaxiei sunt chimioterapia. 80% dintre copiii cu anafilaxie la lapte sau oua ?i 20% dintre copiii cu un singur antecede nt de anafilaxie la alune pot consuma aceste alimente fara probleme. riscul de anafilaxie în viitor este mai ridicat.[3][5] În Orientul Mijlociu. printre care vancomicina.ce în timpul administrarii unei anestezii. Moartea survine în mai pu?in de 1 din 50. nuci. Agen?ii de contact de noua genera?ie. grâu. de modul în care medicamentul ac?ioneaza în organism. pe?te.[4] Medicamentele de genera?ie anterioara utilizate în imagistica medicala (agen?i de contrast) au cauzat reac?ii în 1% din cazuri.

cu atât riscul unei noi reac?ii este mai mic. însa nu se cunoa?te daca acesta se p roduce în cazul oamenilor. provocând eliberarea de histamin a ?i alte substan?e asociate în mod normal cu reac?iile alergice (degranulare).[4] [modificare]Mecanisme Anafilaxia este o reac?ie alergica severa care survine brusc ?i afecteaza numero ase sisteme ale corpului. latex ?i agen?i de contact.[22] [modificare]Mecanisme imunologice În cazul în care anafilaxia este indusa de o reac?ie imunitara. Riscul nu este mai crescut în caz ul medicamentelor injectabile sau în?epaturilor. Eliberarea acestora se datoreaza în mod tipic unei reac?ii imunitare. Combina?ia din tre IgE ?i antigen activeaza receptorii FceRI în mastocite ?i bazofile. fara legatura cu o reac?ie imunitara. reac?ia se dator eaza unui agent care degradeaza în mod direct mastocitele ?i bazofilele. Agen?ii care degradeaza celulel e includ mediul de contrast pentru razele X. Ace?ti mediatori stimuleaza contrac?iile mu?chilor bronhici ?i dilatarea vaselor de sânge (vasodilatare). temperatura (prea ridicata sau prea joasa) ?i vibra? iile.[10] Persoanele cu boli datorate unui numar excesiv de mastocite în ?esuturi (mastocitoza) prezinta un ris c ridicat. Dificulta?i respiratorii c. dar poate fi indusa de degradarea acestor celule. imunoglobulina E (Ig E) formeaza legaturi cu materialul strain care declan?eaza reac?ia alergica (antigenul). opioidele.[4][22] Exista ?i un mecanism imunologic independent de IgE.[5][10] Cu cât perioada de timp dintre doua expuneri consecutive la un agent cauzator de anafilaxie este mai lunga. Mastocitele ?i bazofilele reac?ioneaza eliberând mediatori inflamatori cum ar fi histamina.[21] [modificare]Factori de risc Persoanele cu boli atopice ca de exemplu. este foarte probabil ca acea pe rsoana are ?oc anafilactic:[5] Afectarea pielii sau a mucoaselor plus fie dificulta?i respiratorii fie tensiune sanguina scazuta Doua sau mai multe din urmatoarele simptome:a.[5] Când una din urmatoarele apare la distan?a de minute sau ore de la expunerea la un alergen. astm. Peste 90% dintre copiii în cazul carora anafilaxia este fatala a u astm.[1][22] Boala se datoreaza eliberarii de mediatori inflamatori ?i citocine de catre mas tocite ?i bazofile.[13][22] [modificare]Diagnosticare Anafilaxia este diagnosticata în baza unor fapte clinice obiective.[5][10] Potrivit unui studiu realizat pe copii cu anafilaxie. sau rinita alergica prez inta un risc crescut de anafilaxie indusa de alimente. eczema. Afectarea pielii sau a mucoaselor b.[19][20] Totu?i. sporesc scurgerea de lichid din vasele de sânge ?i inhiba ac?iunea mu?chiului cardiac. jumatate dintre persoanele care mor din cauza anafilaxiei nu au avut anterior nicio reac? ie extinsa (sistemica). 6 0% dintre ace?tia au avut antecedente de boli atopice.[22] [modificare]Mecanisme non-imunologice În cazul în care anafilaxia nu este cauzata de un raspuns imunitar. Tensiune scazuta .

[11] Formele de anafilaxie neimuna pot fi diagnosticate numai prin a analiza istoricu l pacientului sau prin a expune pacientul la un alergen care ar fi putut cauza în trecut o astfel de reac?ie.[11 ] Testele sanguine pentru anticorpi specifici pot fi utile pentru a confirma alergiile la lapte.[10][24] Denumirea folosita actualmente de catre Or ganiza?ia Mondiala pentru Alergie este cea de anafilaxie neimuna [24]. ceea ce produce tensiune scazuta cu cel pu?in 30% fa?a de tensiunea obi?nuita a acelei persoane sau cu 30% sub valorile normale.[5] iar ele nu pot infirma diagnosticul de anafilaxie. Totu?i.[3] Pseudoanafilaxia sau reac?iile anafila ctoide sunt denumiri mai vechi pentru anafilaxia care nu se datoreaza unei reac?ii alergice.[11] Testele efectuate pe piele pot confirma alergia la penicilina. ci este rezultatul unei leziuni directe asupra mastocitelor (degranularea mastocitelor). [23] Atunci când simptomele reapar. Ex ista teste de alergie efectuate pe piele (cum ar fi testele cu plasturi) pentru anumite mâncaruri ?i veninuri. dar nu exista teste efectuate pe piel e pentru alte medicamente. aceste test nu sunt foarte utile daca ?ocul a fost produs de mâncare sau daca pacientul are o tensiune normala.[7] Anafil axia bifazica este diagnosticata când simptomele reapar dupa una pâna la 72 de ore chiar daca pacientul nu a mai lua t contact cu alergenul care a cauzat reac?ia ini?iala.[24] [modificare]Diagnosticul diferen?ial Poate fi uneori dificil de a distinge anafilaxia de astma. nuci ?i pe?te.[5] Unele studii afirma ca pâna la 20% din cazuril e de anafilaxie sunt bifazice. testele sanguine pentru triptaza sau histamina (emise de mastocite) pot fi utile în a diagnostica a nafilaxia. Când o persoana le?ina pielea ei este palida ?i nu are exema.[10] [modificare]Preven?ie . Simptome gastrointestinale Tensiune scazuta dupa expunerea la un alergen cunoscut Daca persoana a avut o reac?ie negativa la o în?epatura de insecta sau la un medic ament. în mod tipic ele reapar dupa 8 ore. arahide. de le?inul datorat li psei de oxigen (sincopa) ?i de crizele de panica. Anafilaxia are loc atunci cân d vasele sanguine se dilata în aproape tot corpul (vasodilata?ie sistemica). O persoana care are un atac de panica poate avea pielea înro?ita dar nu are pete. Nu e xista teste efectuate de piele sau teste sanguine pentru anafilaxie neimuna.[10] A doua r eac?ie este tratata în acela?i fel ca ?i anafilaxia ini?iala.[10] [modificare]Testele de alergie Testare alergiei pe piele efectuata pe bra?ul drept Testele de alergie pot ajuta la determinarea cauzei anafilaxiei unui pacient.[5] Alte afec?iuni care pot avea simptome similare includ ingerarea de toxine din pe?te stricat (scombroidoza) ?i infec?iile cu anumi?i parazi?i (anisakiaza) . Unii cercetatori recomanda sa nu mai f ie folosite vechile denumiri.[5] Suferinzii de astma nu au de obicei exema sau simptome sto macale sau intestinale.d. oua.[11] [modificare]Clasificare Exista trei mai clasificari ale ?ocului anafilactic.

[5] Epinefrina s-ar putea sa nu produca efect în cei care iau betablocante. pentru a stopa fluxul venos ?i limfatic (d ar nu ?i cel arterial). Glucagonul are un mec .[5] Injec?ia poate fi repetata la fie care 5 sau 15 minute daca pacientul nu raspunde bine la tratament. totu?i aceste tratamente au efecte adverse serioase. Nu exista motive a de nu fi folosita (nu exista contraindica?ii absolute). nucile ?i arahidele. [modificare]Epinefrina O versiune mai veche a injec?iei autoadministrate EpiPen Epinefrina (adrenalina) este tratamentul primar al anafilaxiei. bananele ?i cartofii. anxietate. a?a cum se întâmpla în cazul persoanelor cu anafilaxie bifazica. [10][23][25][4] Tratamentul anafilaxiei este dependent de severitatea condi?iei.[5] O a doua doza este necesara în de la 16 la 35% din cazuri. vi espi ?i furnici ro?ii.[3] Epinefrina este tratamentul preferat. Pentru cei care reac?ioneaza la latex poate fi important sa evite mâncarurile care con?i n substan?e care sunt similare celor care au produs reac?ia imunitara (numite mâncaruri care produc reac ?ii încruci?ate).[26] Efec te adverse minore ale epinefrinei includ tremuraturi.[3] Se recomanda ca solu?ia de epinefrina sa f ie injectata în mu?chiul coapsei anterolaterale imediat ce se presupune ca cineva are ?oc anafilactic. volume mari de fluide intravenoase ?i monitorizare atenta. deoarece în acest caz medicamentul este absorbit prea lent. Imunoterapia orala poate reu?i sa desensibilizeze unii pacien?i pentru anumite mâncaruri. Atunci când aceasta este imposibil. Este recomandat plasarea de garouri proximal de locul în?epaturii daca este posibil. dureri de cap ?i palpita?ii. totu?i pentru cei mai mul?i se recomanda evitarea aces tor medicamente. Tratamentul sistemului imunitar (imunoterapia) cu veninuri d e Hymenoptera reu?e?te sa desensibilizeze 80 90% din adul?i ?i 98% din copii contra alergiilor la albine.[5] O data ce persoana a revenit la normal. pot exista tratamente care fac corpul sa nu mai reac?ion eze la un alergen cunoscut (desensibilizare). Antihistaminicele ?i steroizii sunt adesea folosite împreuna cu epinefrina. oxigen suplimentar. ouale. daca epinefrina nu da rezultate. [5] Injectarea în mu?chi (administrarea intramusculara) este preferata injec?iilor sub piele (administrare subcutanata). ea trebuie supravegheata de la 2 la 24 de ore pentru a se asigura ca simptomele nu revin.Calea recomandata pentru a preveni anafilaxia este de a evita ceea ce a cauzat r eac?ia în trecut. inclu zând laptele.[10] În acest caz.[5] [modificare]Tratament Anafilaxia este o urgen?a medicala ce poate necesita masuri de salvare a vie?ii cum ar fi gestionarea fluxului de aer. Nu se recomanda a se administra nicio mâncare pe cale orala pâna la dispari?ia simptomelor acute. Desensibilizarea este de asemenea posibila pentru multe medicamente. cum ar fi avocado.[10] Rar se întâmpla sa fie nevoie de mai mult de doua doze. se poate administra intravenos glucagon.

în timp ce desensibilizarea orala este efectiva în ce prive?te multe mâncaru ri. Acest fel de tratament p oate preveni episoadele viitoare de anafilaxie.[3] [modificare]Perspectiva Exista o buna ?ansa de recuperare atunci când cauza este cunoscuta iar persoana es te tratata rapid.[23] Salbutamolul care este primit printr-un dispozitiv de respirat (nebulizator) poate fi efectiv atunci când epinefrina nu rezolva simptomele de spasm bronhic. suferindul se recupereaza cu bine. Ei pot fi folosi?i în s peran?a de a scadea riscul de anafilaxie bifazica.[30] Tratamentul de desensibilizare la o substan?a care produce o reac?ie alergica (imunoterapia cu alergeni) este disponibil pentru anumite substan?e. dar efectivitatea lor în a preveni anafilaxiile urmatoare este nesigura.[10] Albastrul de metil a fost folosit pentr u cei care nu raspund la alte tratamente deoarece poate relaxa musculatura neteda. Un traiect multianual de desensibilizare subcutanata s-a dovedit efectiv contra în?epaturilor de insecte.[10] Daca este necesar.[10] Corticosteroizii au o probabilitate mica de a face vreo diferen?a pentru o persoana care are deja anafilaxie. epinefrina poate fi de asemenea injectata într-o vena (injec?ie intravenoasa) folosind o solu?ie diluata.[29] Se considera ca antihistam inicele nu au niciun efect asupra stocarii de lichide sau a spasmelor respiratorii.[27] Injec?iile cu epinefri na autoadministrate. O meta-analiza Cochrane din 2007 nu a gasit niciun studiu de buna calitate care ar putea fi folosit pentru a recomanda administrarea lor contra anafilaxiei.[30] Planul de ac?iune include de obicei folosirea de injec?ii aut oadministrate cu epinefrina. este fie din cauza respiratorie (în mod tipic obturarea cailor respiratorii) sau cardiovasculara (?oc cardiovascular).[31] Chiar atunci când cauza ramâne necunoscuta. Epinefrina intravenoasa pare totu?i a fi legata de batai nere gulate ale inimii (tulburari de ritm cardiac) ?i infarct miocardic (stop cardiac). Parin?ii trebuie sa informeze ?coala despre alergiile copiilor lor ?i a masurilor care trebuiesc luate în caz de urgen?a anafilactica.[28] [modificare]Tratament adjuvant Antihistaminicele sunt adesea folosite împreuna cu epinefrina. se recomanda purtarea unei bra?ari de alarma medicala ?i consiliere asupra evit arii substan?elor care produc ?oc anafilactic. Se credea ca ele su nt efective în baza unui ra?ionament teoretic. una pentru adul?i ?i pentru copiii care cântaresc mai mult de 25 kg ?i alta pentru copiii care cântaresc de la 10 la 25 kg.[10] [modificare]Pregatirea contra ?ocurilor viitoare Cei care risca sa faca ?oc anafilactic sunt sfatui?i sa aiba un plan de raspuns l a alergie .anism de ac?iune care nu implica receptorii beta. este în mod obi?nuit disponibila în doua dozari.[10][22] Anafilaxia produce moartea .[4] Daca pacientul moare. care le permit celor care au anafilaxie sa-?i injecteze singuri epinefrina în mu?chi. dar nu prea exista dovezi ca antihistaminicele ar fi efect ive în tratarea anafilaxiei. daca sunt disponibile medicamente capab ile de a opri reac?ia.

Angioedemul poate fi idiopatic sau indus de medicamente.[4] Însa reac?ia ca atare a fost descrisa începând c u antichitatea. ce conduce la edem localizat.[4][9] Unele persoane au decedat în curs de câteva minute de la p roducerea reac?iei alergice. alergeni (alimente).[10] Ratele de deces au scazut între anii '70 ?i 2000. în timp ce cele produse de mu?caturil e de insecte apar preponderent la barba?i. caracterizata de o inflama?ia r apida (edem) a pielii. cu episoade mai pu?ine ?i mai pu?in severe pe masura ce îmbatrânesc.33 la milion) ?i 15 decese pe an în Austral ia (0.[10] [modificare]Istoric Termenul aphylaxis a fost inventat de Charles Richet în 1902 ?i a fost mai târziu schi mbat în anaphylaxis deoarece suna mai placut.[3] Cre?terea pare a se datora în principal anafilaxiei produse de mâncare.[34] În Australia.[10] Decesele din cauza anafilaxiei sunt cel mai frecve nt produse de medicamente.[24] Termenul provine din cuvintele grece?ti ??? ana.[11] El a primit ulterior premiul Nobel pentru medicina ?i fiziologie pentru lucrarile sale asupra anafilaxiei din 1913. 20 de decese pe an în Marea Britanie (0. enciclopedia libera Angioedemul (sau edemul Quincke) este o maladie.[5] Se pare ca aceste rate sunt în cre?tere. Este o boala similara urticariei. dar nu este înca o practica recomandabila. Cel mai frecvent sunt afectate tegumentele tractului gastrointestinal ?i a celui respirator.[10] Injectarea subcutanata a anticorpului anti-IgE nu mit omalizumab este cercetata daca ar putea fi o metoda pentru a preveni reapari?ia ?ocului.în 0. ?esuturilor mucoase ?i submucoase. caldura). Cuprins [ascunde] .[5] Persoanele cu anafilaxie produsa de efort se pot a?tepta de obicei la rezultate bune.7 20% din cazuri.[33] Riscul este mai mare la tineri ?i la femei.4 la milion) în Statele U nite ale Americii.[35] [modificare]Cercetare Sunt sus?inute eforturi pentru a dezvolta epinefrina care poate fi aplicata sub limba pentru a trata anafilaxia (epinefrina sublinguala). Poate fi observata o extravazare dermica (subcutanata sau submucoasa) de lichid.5% 2%.[32] [modificare]Statistici Prevalen?a anafilaxiei este de 4 5 la suta de mii de persoane pe an. sa u agen?i fizici (vibra?ii. ?esutului subcutanat.64 la milion) . Numarul de oameni cu anafilaxie în anii '80 era de aproximativ 20 la suta de mii de persoane pe an. decesele d atorate anafilaxiei produse de mâncare apar preponderent la femei.[10] cu un ris c de-a lungul vie?ii de 0.[3][10] Actualmente anafilaxia produce 500 1000 de decese pe an (2. în timp ce in anii '90 era de 50 la suta de mii de persoane pe an. contra ?i f??a??? phylaxis. Eliberarea mediatorilor vasoactivi ai inflama?iei cre?te permeabilitatea vascul ara.[5][36] Angioedem De la Wikipedia. pro tec?ie.

Poate surveni ca o componenta a reac?iei anafilactice generalizate. dar poate determina senza ?ia de arsura. angioedem ereditar tip II (15-20%): niveluri normale sau crescute de C1-INH nefu nc?ional. Poate surveni imediat. Non-imunologic. epinefrina este considerata vitala. [modificare]Indus Hipersensibilitate imunologica. [modificare]Tipuri [modificare]Idiopatic Doua categorii de engioedem rare sunt consecin?a deficien?ei inhibitorului de C1 -esteraza (C1 INH)la nivelul complementului ?i al sistemului kalicrein-kinina: angioedemul ereditar angioedem ereditar tip I (80-85%): cauzat de deficien?a erediatara de C1-INH. Apar semne ale edemului la nivel cutanat (fa?a. angioedemul dobândit tip II: celulele B secreta autoanticorpi împotriva C1-INH. Ep isoadele recurente de angioedem ce implica tegumentele ?i membranele mucoase sau mucoasa intestinala. ducând la inactivarea acestuia. asemanatoare reac?iilor la penicilina. limfom cu celule T. organe genitale). Mortatalitatea este de 25%. mielom multiplu. sau dupa mai multe luni. epinefrina nu are niciun efect. În cazul angio edemului alergic. crioglubinemie esena. întrucât pot fi obstruc?ionate caile respiratorii ?i se poate produce sufocare. cu apari?ia consecutiva a angioedemului. În cazul angioedemului ereditar. Pentru angioedemul acut se recomanda antihistaminice de prima genera?ie. [modificare]Tratament Cazurile în care angioedemul progreseaza repede ar trebui tratate precum urgen?e m edicale. La nivel gastrointestinal se manifesta prin durere abdominala intermitenta inexp licabila. Apare la pacien?ii cu af ec?iuni reumatologice ?i boli maligne limfoproliferative cu celule B. pote n?ial fatala. Categorii: Boli multisistemiceBoli inflamatorii . La nivel respirator se poate asocia cu o reac?ie anafilactica generalizata. asemanator reac?iei la AINS (aspirina).1 Simptomologie 2 Tratament 3 Tipuri 3. se remite în 72 de ore. angioedem ereditar tip III (foarte rar). precum ?i leucemie. un vasodilatator puternic. De obicei nu provoaca prrurit comparativ cu urticaria. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei scad nivelurile de angiotensina II ?i stimuleaza produc?ia de bradikinina. angioedemul dobândit: angioedemul dobândit tip I: distruc?ie crescuta a C1-INH. poten?ial fa tala. Debutul este rapid.2 Indus [modificare]Simptomologie Survine de sine statator. sau în asociere cu urticaria în 50% din cazuri.1 Idiopatic 3. extremita?i.

Deficitul enzimei duce la acumularea glucocerebrozidelor. Devia?ia de sept este o afec?iune medicala. iar in partea anterioara din cartilaj. în special în celulele al be ale sângelui. În mod normal. Deviatie de sept De la Wikipedia. Sonerie. alergii. plamâni. produsa de raceala. Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. acesta este relativ drept ?i pozitionat în centrul nasului. Cauzele bolii sunt deficitul ereditar de beta-glucozidaza (gluzocerebrozidaza) ? i acumularea de glucocerebrozide. creier ?i madu va osoasa. Oricine poate contribui la îmbunata?irea lor. retard mental. enciclopedia libera Acest articol sau aceasta sec?iune are bibliografia incompleta sau inexistenta. din cauza modificarilor de vasculariza?ie antrenate de devia?ia d Sângerari nazale . opistotonus. gripa. Atunci când septul nazal este suficient deplasat catre una dintre par?i.?i splenomegalie. Boala Gaucher De la Wikipedia. umflarea nodulilor limfatici. f racturi osoase. poate duce la afectarea pasajului aerului ?i a mucusului la nivelul nasului. fi ind destul de raspândita la evreii a?chenazi. anomalii scheletale. La nivelul n asului. Glucocerebrozidele se pot acumula în splina. Categorii: Boli geneticeBol Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. septul este un perete sub?ire. infec?ii respiratorii sup erioare. mai ales în cazurile în care apare ?i congestia nazala. enciclopedia libera Boala Gaucher (lipoidoza cu cerebrozide) este o tulburare ereditara a metabolism ului glucocerebrozidelor (lipidele se acumuleaza la nivelul celulelor ?i a altor organe). În cazurile severe. Pute?i contribui prin adaugarea sus?inerii bibliografice pentru afirma?iile con? inute. [modificare]Anatomie În termeni generali.Articolele acestei saptamâni sunt Cort. În partea posterioara. Aceasta afec?iune poate determina anumite simptome sau boli. anemie. Boala este cauzata de o muta?ie recesiva a unei gene situate pe cromozomul 1. septul este un perete care separa doua cavita?i. ce apare de obi cei la sugar ?i se caracterizeaza prin paralizie bulbara. nu creeaza simptome ?i se descope ra de obicei la o radiografie de craniu. care separa nara dreapta de cea stânga ?i are rolul de a sus?ine n asul ?i de a direc?iona fluxul de aer inspirat.acest lucru conduce la o respira?ie difici la. rinichi. devia?ia de sept poate produce: Obstruc?ia uneia sau ambelor narine . septul nazal este format dintr-un os sub?ire. [modificare]Descriere Imagine obtinuta prin magneto-rezonanta prezentând un sept deviat congenital Daca devia?ia este u?oara ea nu pune probleme. Lupta pentru Africa ?i Regatul Ax umit. ficat. hepato.

Pentru aceasta con?inutul ?i forma articolului trebuie sa se ridice la cele mai înalte standarde. cutia vocala (laringele).[3] Faringita streptococica se transmite prin contact strâns cu o persoana bolnava. Daca subiectul articolului va este familiar va invitam sa evalua?i calitatea exp unerii ?i sa va exprima?i obiec?iile ?i sugestiile de îmbunata?ire. Lu pta pentru Africa ?i Regatul Axumit. Acestea sunt utilizate în principal pentru prevenirea unor complica?ii.0 DiseasesDB 12507 MedlinePlus 000639 eMedicine med/1811 modifica Faringita streptococica sau streptococ în gât sau amigdalita[1] este o afec?iune pro vocata de bacteria denumita streptococ de grup A . For?ele Aeriene ale Republicii Moldova.[2] Faringita streptococica afecteaza gâtul ?i amigdalele. cum este febra re . enciclopedia libera Acest articol a fost nominalizat pentru primirea statutului de articol de calita te. Infec?ii frecvente ale sinusurilor apar ca urmare a blocarii mucusului ?i lipsei drenajului ?i se manifesta de cele mai multe ori cu dureri ale fe?ei si dureri de cap. Faringita streptococica De la Wikipedia. Chiar ?i fara aceasta analiza. Antibioticele sunt medicamente care distrug bacteriile. Respira?ie zgomotoasa în timpul nop?ii. Antibioticele pot fi utile în cazul unei persoane cu faringita streptococica. Faringita streptococica poa te afecta. Pe ntru a fi siguri ca o persoana are faringita streptococica.e sept ?i a uscarii septului nazal. ICD-10 J02. To?i vizitatorii sunt invita?i sa participe! Articolele acestei saptamâni sunt Cort.0 ICD-9 034. precizate pr intr-o serie de criterii. de asemenea. Simptomele obi?nuite includ febra. în spatele cavita?ii bucale. mai ales la copiii ?i tinerii cu devia?ie de sept. în care apare exsudatul tip ic pe amigdale la o persoana în vârsta de 16 ani. Categorii: Boli ale cailor aeriene superioareOtorinolaringologie În luna septembrie. Faringita streptococic a provoaca 37% din inflama?iile gâtului la copii. Vede?i: Indica?ii! Faringita streptococica Clasificare ?i resurse externe Un caz pozitiv de infec?ie cu faringita streptococica. Oricine poate contribui la îmbunata?irea lor. este necesara efectuarea unei analize numita exsud at faringian. durere în gât (numita ?i inf lama?ie în gât) ?i umflarea unor glande (numite ganglioni limfatici) de la nivelul gâtului. Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. un posibil caz de faringita streptococica poate fi recunoscut datorita simptomelor. Wikipedia organizeaza un concurs de fotografie libera având ca t ema monumentele istorice din România. Ami gdalele sunt doua glande situate la nivelul gâtului.

Un caz de faringita streptococica. Acesta este un semn neobi?nuit dar specific.[4] O persoana cu faringita streptococica va prezenta simptome dupa una-trei zile de la contactul cu o persoana bolnava. puroi (un lichid de culoare galbena sau verde. apropiat cu o persoana bolnav a. dar nu mai pot provoca îmbolna viri la om. mai curând decât pentru scurtarea duratei bolii.[7] Alte bacterii sau virusuri pot provoca de asemenea durere în gât.2 Medicamente antibiotice 6 Prognostic 7 Probabilitate 8 Referin?e [modificare]Semne ?i simptome Simptomele uzuale ale faringitei streptococice sunt durerea în gât. Observati amigdalele mar ite în partea posterioara a gâtului. [modificare]Cauza Faringita streptococica este provocata de un tip de bacterii numit streptococ be ta-hemolitic de grup A (SBHGA). Bacteriile de tipul SBHGA se pot deshidrata în praf.[4] Pot exista alte simptome.1 Medica?ia durerii 5.[4] Un caz de faringita streptococica.4°F). Observati amigdalele marite cu puroi alb.[4] Cuprins [ascunde] 1 Semne ?i simptome 2 Cauza 3 Diagnostic 3.[4][6] Oamenii se îmbolnavesc de faringita streptococica prin contactul direct. Observati petele mici rosii.1 Analize de laborator 3.umatica. produs de bacteriile moarte ?i celulele albe sanguine) pe amigdale. Boala se poate raspândi mai rapid în cazul persoanelor care se afla în colectivita?i. ?i umflarea ganglionilor limfatici. Daca bacteriile .2 Cauze ale unor simptome similare 4 Prevenire 5 Tratament 5.[4] Un caz de faringita streptococica la un copil de 8 ani. Aceasta eruptie este un semn mai putin frecvent dar specific. cum sunt: Durere de cap (cefalee)[5] Varsaturi sau senza?ie de voma (grea?a)[5] Durere de stomac[5] Durere musculara[6] Erup?ie cutanata (mici umflaturi de culoare ro?ie) pe corp sau la nivelul cavita ?ii bucale sau gâtului.[6][8] Exemple de colectiv ita?i includ armata sau ?colile. febra peste 38°C ( 100. acoperite de puroi alb.

fara consecin?e negative. dar diagnosticheaza corect boala numai în 70 la suta din cazuri.[4] Daca persoana respectiva are febra ?i durere în gât cu tuse. pot provoca îmbolnaviri l a om timp de pâna la 15 zile. Testul streptococic rapid este un test mai rapid d ecât exsudatul faringian. în mod normal. este mai probabil ca durerea în gât sa fie provocata de un virus. [10] [modificare]Cauze ale unor simptome similare Faringita streptococica are unele simptome în comun cu alte boli.[4] Exist a un alt test. curgerea nasu lui.sunt men?inute într-un mediu umed/în condi?ii de umiditate.[3] [modificare]Diagnostic Scor Centor modificat Puncte Probabilitatea tratamentului anti-streptococic 1 sau mai pu?in <10% Nu sunt necesare antibiotice sau cultura 2 11 17% Antibiotice pe baza rezultatelor la exsudatul faringian sau la R ADT 3 28 35% 4 or 5 52% Antibiotice fara efectuarea exsudatului faringian O lista de control numita scor Centor modificat îi ajuta pe medici sa decida cum s a abordeze tratamentul pacien?ilor cu dureri în gât. este greu de ?tiut daca o persoana are faringita streptococica fara efectuarea exsudatului faringia n sau a testului streptococic rapid. Ele pot diagnostica în mod corect acest lucru în 98 la suta din cazuri. un exsudat faringian sau un test streptococic rapid ne pot spune daca persoana respectiva are faringita streptococica. numit test streptococic rapid.[10] La persoanele care nu prezinta simp tome nu trebuie sa se efectueze exsudat farigian sau test streptococic rapid. deoarece unele persoane pot avea b acterii streptococice în gât în mod normal. Ambele teste pot ara ta ca o persoana nu are faringita streptococica. Acesta arata probabilitatea ca o persoana sa aiba faringita streptococica. Scorul Centor are cinci criterii clinice de masurare sau observare. dar aceasta situa?ie este foarte neobi?nuita. Aceasta analiza este corecta în 90-95 la suta din cazuri.4°F) Puroi sau umflarea amigdalelor Vârsta sub 15 ani (se scade un punct daca persoana respectiva are vârsta peste 44 an i) [modificare]Analize de laborator O analiza numita exsudat faringian reprezinta principalul mod[9] prin care putem ?ti daca o persoana are faringita streptococica.[4] Se acorda un punct pentru fiecare dintre aceste criterii:[4] Absen?a tusei Ganglioni limfatici umfla?i sau durere la atingerea ganglionilor limfatici Temperatura corpului peste 38°C (100. iar aceste persoane nu necesita tratament.[4] Mononucleoza infec?ioasa poate provoca umflarea ganglionilor limfatici de la nivelul gâtului ?i durere . diaree ?i ro?ea?a ?i prurit (senza?ie de mâncarime) la nivelul ochilor. Din cauza acestu i lucru.[6] Bacteriile în condi?ii de umiditate pot fi gasite pe obiecte cum sunt per iu?ele de din?i. sau RADT.[4] Când o persoana este bolnava.[6] Doisprezece la suta dintre copiii fara simptome de faringita streptococica prezinta SBHGA în gât. Aceste bacterii pot trai în alimente. Persoanele car e consuma alimentele respective se pot îmbolnavi.

Antibioticele reduc aceasta durata cu apro ximativ o zi. tratamentul uzual este o un medicament injectabil denumit benzatin -Penicilina G. Nu se recomanda administrarea aspirinei la copii.[10] Medicamentele sunt utilizate în principal în în cercarea de a reduce complica?iile rare.[4] Motivul pr incipal al tratamentului cu antibiotice consta în reducerea riscului de apari?ie a unor boli mai grave. febra. Acestea includ febra reumatica.[19] În cazul faringite i streptococice. .[17] Aspirina po ate fi utilizata la adul?i. [modificare]Prevenire Unele persoane se îmbolnavesc de faringita streptococica mai frecvent decât altele.[4] Infec?iile streptococice ar putea duce de asemenea la umflarea ri nichilor (glomerulonefrita acuta).[12] [modificare]Tratament Faringita streptococica dureaza de obicei câteva zile în lipsa tratamentului. Scoaterea amigdalelor este o cale prin prin care aceste persoane nu se mai îmbolnavesc de faringita streptoco cica. probabilitatea febrei reumatice este mai crescuta. iar amigdalele se pot mari. erup?iile cutanate.[6] Tratame ntul antibiotic nu trebuie administrat la adul?i sanato?i care au reac?ii negative la medicament. sau inf ec?iile.[4] Antibioticele ac?ioneaza bine daca sunt administrate în decurs de 9 zile de la apa ri?ia simptomelor. Este popular deoarece este sigur. Datorita acestui luc ru. Totu?i. Steroizii sunt de asemenea utili[7][16]. De exe mplu.[4] Amoxicilina este utilizata de obicei în Europa. o boala de inima cunoscuta sub numele de febra reumatica sau o colec?ie de puroi în gât.[7] [modificare]Medica?ia durerii Medicamentele pentru calmarea durerii pot fi utile în cazul durerii provocate de f aringita streptococica. antibioticele sunt utilizate mai frecvent decât ar fi de a?teptat având în vedere gravitatea bolii ?i vi teza de raspândire a acesteia.[12][13] Prezen?a faringitei streptococice de trei sau de mai multe ori pe an poate fi un bun motiv de scoate re a amigdalelor. ?i de asemenea lidocaina vâscoasa. denumite macrolide) trebuie utilizate de persoane care prezinta forme grave de alergii la penicilina. deoarece cre?te riscul apari?i ei sindromului Reye.[14] A?teptarea este de asemenea adecvata. cunoscuta sub numele d e abces retrofaringian. [20] Medicamentul eritromicina (?i alte medicamente.[4] Cefalosporinele pot fi utiliza te de persoane cu forme mai u?oare de alergii. ac?ioneaza bine ?i nu costa mul?i bani. Aceste medicamente reduc de asemenea raspândirea bolii.[19] Efectul benefic al antibioticelor trebuie evaluat în raport cu reac?iile adverse posibile. nu exista tratament specific pentru mononucleoza infec?ioasa.[11] Acest diagnostic poate fi determinat printr-o analiza de sânge.[7] [modificare]Medicamente antibiotice Penicilina V este cel mai frecvent antibiotic utilizat în Statele Unite pentru far ingita streptococica. Durata medie este de trei pâna la cinci zile. cunoscut de asemenea sub numele d e acetaminofen.în gât.[7] Antibioticele reduc dur ata medie a simptomelor.[18] În India.[15] Acestea includ de obicei AINS sau paracetamol.[4] Tra tamentul cu antibiotice va determina de obicei dispari?ia simptomelor cu 16 ore mai devreme.

000 noi îmbolna viri ?i 514. în aproximativ trei pâna la cinci zile. Cuprins [ascunde] 1 Epidemiologie 2 Etiologia cancerului bronhopulmonar 2.000 decese iar la femei aproximativ 514.1 Expunerea la carcinogeni 2.[10] Tratamentul cu antibiotice reduce riscul agravarii bolii.000 decese. enciclopedia libera Acest articol are nevoie de aten?ia unui expert în domeniu.Antibioticele nu reduc riscul apari?iei acestei afec?iuni. uneori grave. Este forma de cancer cea mai frecvent a la barba?i.000 noi cazuri ?i 427. [modificare]Probabilitate Faringita streptococica este inclusa în categoria mai ampla a durerilor în gât sau far ingitei. daca sunte?i în masura.30 la suta din cazurile de dureri în gât la copii ?i 5 . Bacteria streptococ hemoli tic de grup A provoaca 15 .[23] Aceasta este o afec?iune o tulburare imunit ara care provoaca probleme de comportamentale bru?te.2 Predispozi?ia genetica 3 Patogeneza cancerului bronhopulmonar 4 Clasificarea cancerului bronhopulmonar dupa localizare 5 Clasificarea histopatologica a cancerului bronhopulmonar 6 Metastazarea cancerului bronhopulmonar 7 Stadializarea cancerului bronhopulmonar 8 Simptomatologie 9 Metode diagnostice 10 Conduita terapeutica . Recruta?i unul sau. de asemenea.[4] Cazurile apar de obicei la sfâr?itul iernii ?i la începutul primaverii.[4] Faringita streptococica ar putea provoca urmatoarele probleme foarte grave: Acestea includ febra reumatica[5] sau scarlatina[21] O boala letala numita sindromul ?ocului toxic[21][22] Glomerulonefrita[23] O boala numita sindromul PANDAS.7% din totalul noilor cazuri de cancer ?i aproximativ 18.[7] [modificare]Prognostic Simptomele faringitei streptococice se amelioreaza de obicei.[1] Principala cauza în dezvoltarea cancerului bronhopulmonar este fumatul. Copiii pot reveni la ?coala dupa 24 de ore de la începerea administrarii a ntibioticelor.20 la suta din cazurile d e durere în gât la adul?i. ajuta?i chiar dumneavoastra la îmbunata? irea articolului! Cancerul pulmonar (cancerul plamânului sau tumora maligna pulmonara) reprezinta o forma de tumora maligna cu origine în diferite celule ale plamânului.[1] Cancerul pulmo nar reprezinta 12. Aproximativ 11 milioane de oameni se îmbolnavesc anual de faringita streptococica în Statele Unite . Se apreciaza ca aceasta forma de cancer determina în fiecare an la barba?i 1.[4] Majoritatea cazurilor de faringita (durere în gât) sunt provocate de virusuri. Ele împ iedica. raspândirea bolii.095. cu sau fara tratam ent.[4] [modificare]Referin?e Cancer pulmonar De la Wikipedia.2% din totalul deceselor dete rminate de cancer.

Fumatul pasiv cre?te riscul de 1. cea mai frecventa form a de cancer. difuz. displazia epiteliala.[3] 75% . periferic.11 Note 12 Legaturi externe [modificare]Epidemiologie Cancerul brohopulmonar are o inciden?a în Europa de 52/100.5-2 ori. detoxifiante.[2] [modificare]Clasificarea cancerului bronhopulmonar dupa localizare central/ hilar. Gene candidat ce participa la predispozi?ia genetica pentru cancerul pulmonar ap ar?in urmatoarelor categorii:[5] gene implicate în metabolismul carcinogenilor: activatoare ale carcinogenilor. raspunzator pentru 5% din cazuri.[2] Conform celor mai recente studii. este principala cauza a apari?iei ca ncerului bronhopulmonar prin expunere profesionala. cancerul bronhopulmonar a devenit ?i în cazul fe meilor în ultimii ani în mai multe ?ari europene (ex.[3][4] [modificare]Etiologia cancerului bronhopulmonar Factori etiologici ai cancerului bronhopulmonar sunt: [modificare]Expunerea la carcinogeni Fumul de ?igara este raspunzator pentru 85% din cazurile de cancer bronhopulmona r. ce evolueaza spre carcinom in situ. gene implicate în procesul de reparare a ADN-ului. [modificare]Clasificarea histopatologica a cancerului bronhopulmonar Datorita faptului ca în o treime din tumorile bronhopulmonare se regasesc caracter istici histologice diferite în cadrul aceleia?i forma?iuni neoplazice. [modificare]Patogeneza cancerului bronhopulmonar Patogeneza cancerului bronhopulmonar cuprinde 3 etape: expunerea la o substan?a carcinogena. apari?ia de alterari ale materialului genetic în urma expunerii.000 persoane pe an ?i e ste cel mai frecvent tip de cancer întâlnit la barba?i.Cancerul bronhopulmonar non-microcelular (în engleza non-small cell lung can .[2] Riscul de apari?ie a unei tumori maligne la nivel pulmonar este de 10. radia?iile ionizante.[2] [modificare]Predispozi?ia genetica S-a constat un risc de 2-3 ori mai mare pentru persoanele ce au un parinte afect at.[2] Carcinogenii din mediul înconjurator incrimina?i în apari?ia cencerului pulmonar sun t radonul din locuin?e. pâna la 15 ori mai mare la fum atori în compara?ie cu persoane care nu sunt expuse fumului de ?igara.[3] Azbestul. poluarea atmosferica. procentele aferente tipurilor de cancer bronhopulmonar variaza în func?ie de autor. oncogene ?i gene supresoare de tumori. Germania ?i Elve?ia) ?i SUA. iar la femei ocupa locul 3 dupa cancerul de sân ?i cancerul de colon.

T4 . creierul. localizat cel mai adesea cen tral.cancerul cu celule scuamoase (epidermoid). [modificare]Metastazarea cancerului bronhopulmonar Se produce pe cale limfatica (relativ timpuriu) ?i pe cale hematogena. sarcom.invazie a ganglionilor mediastinali sau hilari contralaterali sau a oricaru i ganglion supraclavicular sau scalenic. prezinta mai multe subtipuri histologice . este adesea înso?it de activitate neuroendocrina. N . 5% . N1 . vertebre sau cu prezen?a de pleurezie maligna. scheletul (în special coloana vertebrala).invazie a ganglionilor mediastinali ipsilaterali sau a ganglionilor subcari nari. a bronh iei lobare sau principale (dar la mai mult de 2 cm de bifurca?ia traheei). bifurca?ia trah eei. vasele mari.invazie a ganglionilor peribron?ici sau a ganglionilor hilari ipsilaterali.cu metastaze la distan?a. esofagul. traheea. non-small cell lung canc er) se utilizeaza stadializarea TNM: T .evaluarea gradului de extensie a tumorii primare: Tx .tumora cu diametru sub 3 cm. N2 . fara interesarea pleurei viscerale sau a bronh iei lobare. T0 . ce se împarte în 3 categorii: a) 35% . Clasificarea stadiala: Stadiul I .fara tumora primara. Tis .Cancerul bronhopulmonar microcelular (cu celule mici) (în engleza small cell lung cancer.T1/T2 N0 M0.cancerul cu celule mari. Principal ele localizari ale metastazelor cancerului pulmonar sunt:[2] ficatul. T3 . NSCLC).tumora cu diametru peste 3 cm sau cu interesarea pleurei viscerale. N3 . M1 . b) 30% . c) 10% . glandele suprarenale.adenocarcinomul cea mai frecventa forma la nefumatori[2]. Nx . carci nom adenocistic.cer.T1/T2 N1 M0.tumora primara nu poate fi evaluata. produce simptome prin compresiunea cailor aeriene[2][3].cel mai frecvent este cel cu celule în b oabe de ovaz [2].tumora cu extensie directa la pleura sau localizata la mai pu?in de 2 cm de bifurca?ia traheala. T1 . supravie?uire 30% la 5 ani.alte forme : carcinom neuroendocrin. SCLC) localizat cel mai adesea central[2]. Stadiul II . . T2 . 20% .ganglionii limfatici nu pot fi evalua?i.tumora ce invadeaza cordul. supravie?uire 45% la 5 ani.fara afectare ganglionara.fara metastaze la distan?a. în 80 % din cazuri prezinta metastaze în momentul stabilirii diagnosticului[2]. [modificare]Stadializarea cancerului bronhopulmonar Pentru cancerul bronhopulmonar non-microcelular (NSCLC.evaluarea metastazelor la distan?a: M0 . M . carcinom mucoepidermoid.evaluarea ganglionilor limfatici loco-regionali: N0 .carcinom in situ.

dificulta?ile r espiratorii.[2] [modificare]Simptomatologie Manifestarile clinice timpurii care pot indica prezen?a unui cancer bronhopulmon ar sunt tusea. chirurgical intervenindu-se doar în cazuri selec?ionate de cancer localizat. afectarea doar a ganglionilor limfatici regionali). condi?ia clinica ?i biologica a pacientului. cu afectare a ganglionil or supraclaviculari. transpira?iile nocturne ?i febra.orice T orice N M1. Radiografii. Astfel a fost conceput un sistem stadial care împarte tumorile cu celule mici în 2 categorii: tumori cu afectare limitata: tumora limitata la torace. [modificare]Conduita terapeutica Alegerea metodei de tratament depinde de: stadiul tumorii. Tratamentul chirurgical este ales pentru tumorile localizate care îndeplinesc cond i?iile de operabilitate (absen?a metastazelor. În stadiile avansate de boala apar hemoptizia. Pentru tumorile microcelulare nu se face stadializare TNM deoarece s-a constatat ca încadrarea lor într-o clasa stadiala în func?ie de criteriile T. În cazul NSCLC în stadiul I ?i stadiul II.T1/T2/T3/T4 N3 M0 sau T4 N0/N1/N2 M0. Bronhoscopia.[6] Pot fi prezen te simptome datorate metastazelor ?i simptome paraneoplazice. bolnavii din stadii mai avansate pot fi opera?i dupa chimiotarapie preoperatorie.T1/T2 N2 M0 sau T3 N0/N1/N2 M0. supravie?uire sub 5% la 5 a ni. de aceea cancerul bronhopulmonar este descoperit relativ târziu. tumori cu afectare extinsa: tumora ce depa?e?te toracele sau prezinta metastaze la distan?a. scintigrafii osoase. lobectomia este conduita terapeutica de e lec?ie. Ecografie abdominala. Simptomele ini?iale din cancerul br onhopulmonar sunt nespecifice. În anum ite cazuri. tipul histologic. fara interesare a ganglionilor cervicali sau axilari.Stadiul IIIA . supravie?uire 15% la 5 ani. Pentru stadiile mai avansate interven?iile chirurgicale pot fi cu rol curativ doar în combina?ie cu radio-chimioterapia sau pot avea doar rol paliativ.[4] [modificare]Metode diagnostice Modalita?ile diagnostice folosite în identificarea cancerului pulmonar sunt:[6] Radiografia toracica. Tomografia computerizata (CT). Pentru SCLC metoda de tratament de elec?ie este radio-chimioterapia. Stadiul IIIB . PET. Stadiul IV . Examenul citologic al sputei. supravie?uire sub 1% la 5 ani. durerile toracice.[2][3] Hemotorax De la Wikipedia. Punc?ie biopsie transbron?ica sau percutana transtoracica. N si M nu este corelata cu prognos ticul. enciclopedia libera . CT cerebral. scaderea în greutate. dispneea.

Poat e. Are bibliografia incompleta sau inexistenta. cum ar fi boala pulmonara obstructiva cronica. este cel mai adesea rezultatul fracturi lor costale. Un Hemotorax este decelabil clinic ?i radiologic daca depa?e?te 300 ml. ?terge?i etichetele numai dupa rezolvarea problemelor. determinând colapsul (denumit ?i colabare). de asemenea ?i la persoanele fara boli pulmonare. Daca lichidul patruns in cavitatea pleurala are un caracter de trans-sudat. de asemenea. obstruarea sau compresiunea marelui canal toracic sau a altui vas limfatic important. fibroza chistica ?i pneumonia. f a?a de cele nefumatoare. Persoanele fumatoare sunt mult mai susceptibile de a face pneumotorax spontan. Pneumotoraxul poate deveni amenin?ator pentru via?a daca presiu nea din torace împiedica plamânii sa aduca în sânge cantitatea necesara de oxigen. la fel ca ?i pneumotoraxul. cum ar fi de exemplu o fractura costala. Acest lucru se întâmpla în cazul în care un chist um plut cu aer se rupe ?i con?inutul aerian se elibereaza în spa?iul pleural. Hemotoraxul este o acumulare de sânge în cavitatea pleurala (membrana seroasa care a copera pere?ii cavita?ii toracice ?i plamânii) în urma unor traumatisme toracice. cum ar fi Tuberculoza . a unui anevrism aortic sau sindrom hemoragic. determinând scurtarea respira?iei ?i junghi toracic. aparea. pneumoconiozele. fie de la peretele toracic. cu atât cre?te ?i presiunea exercitata asupra plamânilor. cu atât cresc ?ansele de a face pneumotorax. Colapsul împiedica plamânii sa se destinda adecvat în momentul inspirului. Marcat din martie 2012. afec ?iunea se nume?te hidrotorax. Pute?i ajuta la rezolvarea lo r sau sa le discuta?i pe pagina de discu?ie. cu cât se fumeaza mai multe ?igarete pe zi. De asemenea. debuta brusc. astm bron?ic. enciclopedia libera Pneumotoraxul (denumit ?i plamâni colaba?i) este rezultatul acumularii de aer în spa ?iul dintre plamâni ?i peretele toracic. emfizemul pulmonar. ca urmare a unei a fec?iuni pulmonare. Pnemotoraxul spontan poate rezulta ca urmare a afectarii pulmonare determinate d e boli. care a patruns în cavi tatea pleurala. sau de o manevra medicala. iar daca lichidul este limfa. Pneumotorax De la Wikipedia. Poate. de obicei. prin ruperea.Acest articol sau sec?iune are mai multe probleme. în a?a numitul spa?iu pleural (colec?ie intrapleurala de aer). o plaga în?epata sau împu?cata. chisturile aeriene. [modificare]Simptome . afec?iunea se nume?te chilotorax. Cu cât cantitatea de aer acum ulata în cavitatea pleurala cre?te. de un traumatism la nivelul toracelui. Hemotoraxul. Cuprins [ascunde] 1 Cauze 2 Simptome 3 Diagnostic 4 Tratament 5 Legaturi externe [modificare]Cauze Pneumotoraxul este determinat. cu inte resarea cel pu?in a pleurei parietale (denumit ?i pneumotorax secundar). fara o cauza aparenta (pneumotorax spontandenumit ?i pneumotorax primar). A erul poate patrunde în pleura fie plecând de la bronhii.

În cele mai multe cazuri. localizat submamelonar ?i iradiind în umar ?i abdomen. Medicul specialist poate recomand a. În cazuri minore. tensiune art eriala coborâta. fenomenele grave de asfixie. Nicetamid. de asemenea. Dilauden-atropina. simptomele se dezvolta rapid ?i pot duce la ?oc cardiorespirat or. tahicardie. pentru diagnostic se folose?te radiografia toracica. respira?ie rapida ?i superficiala. vibra?ii vocale abolite. administrat pe masca faciala. Daca nu se intervine prompt ?i energic. dar nu ?i ie?irea lui în expira?ie. poate fi nece sar oxigenul. ?i tuse uscata. durerea toracica violent a ?i atroce. În cazurile severe. Simptomele se pot agrava daca este schimbata altitudinea (de exemplu. hipersonoritate ?i tacere la ausculta? ie. cu ocazia unui efort. Cazurile mai severe. deoarece interven?ia chirurgic ala nu este lipsita de riscuri. Tratamentul consta în calmarea durerii cu Algocalmin. poate fi necesara ?i o interven?ie chirurgicala. Apar rapid semne de ? oc sau asfixie. se tratateaza prin intro ducerea unui ac sau a unui tub în cavitatea toracica ?i exufla?ie decompresiva. Tomografia computerizata (CT) sau ecog rafia pot fi necesare la diagnosticul severita?ii bolii ?i la alcatuirea schemei de tratament. Mialgin sau opiacee (morfina. abolirea vibra?iilor vocale. puls mic. Examenul fizic arata marirea hemitoracelui respectiv. calmarea tusei cu codeina sau dionina ?i Tratamentul ?ocului când apare (pentetrazol. chiar dramatic. Ambele proceduri elibereaza presiunea intrapulmonara ?i permit destinderea adecv ata a plamânilor. tuse violenta sau fara cauza aparenta. exceptional. În cazul în care tratamentul ini?ial nu este eficient. anxietate. repaus la pat ?i repaus vocal. În unele cazuri. sau daca pneumotoraxul se rei nstaleaza. Pantopon). intensa. O forma clinica deosebita este pneumotoraxul sufocant sau cu supapa. bolnavul moare prin asfixie. când fenomenele asfixice sunt grave. analize sangvine care masoara nivelul oxigenului din sânge. chinuitoare. Cu toate acestea. cei mai mul?i medici speciali?ti recomanda aceasta metoda de tratament doar dupa mai mult de o recidiva a . Plegomazin ?i. apoi cianozata. Effortil. nu determina n ici un fel de simptome. O complica?ie grava a pneumotoraxului este Cordul pulmonar acut. prin obstacolul intens ?i violent impus inimii drepte. zborul cu avionul sau coborârea la adâncime). Debutul bolii este de obicei brutal. cu largirea spa?iilor intercostale. fa?a palida.Simptomele depind de severitatea pneumotoraxului. [modificare]Tratament Pneumotoraxul minor necesita uneori doar observarea bolnavului de catre un medic . urmat imediat de dispnee progresiva. [modificare]Diagnostic Diagnosticul se bazeaza pe apari?ia brutala a dispneei. hipersonoritate ?i tacere la auscultatie. Se caracterizeaza prin junghi atroce. cofeina). care apare când perfora?ia pleuropulmonara permite intrarea aerului în inspira?ie în pleura.

diseminarea hematogena din focarele extrapulmonare . ebrietate.apare in starile septicemic e extreme. deschiderea si supuratia propri u-zisa. Acest articol legat de patologie. hemoptizii repetate). bronsiectazii. terapie imunodeprimanta. Dedublarea personalitatii De la Wikipedia. circumscrisa. bronhoree purulenta. existenta unor conditii sistemice imunodeprimante: diabet. Tratamentul abcesului consta in administrarea de antibiotice. enciclopedia libera Emfizemul pulmonar este o boala a plamânilor care produce alterarea respira?iei ?i reduce capacitatea de efort fizic. cu caracter ischemic si necrotic. ciroza. Tratamentul dureaz a de obicei cateva saptamani pana la cateva luni. enciclopedia libera . epilepsie. In cazul unor a cumulari purulente numeroase (mai mici de 2 cm) se vorbeste de "pneumonie necrozanta". febra. Acesta este caracterizat de prezenta de spatii cavitare pline cu puroi. o boala este un ciot. Abcesul pulmonar presupune trei etape: formarea. [modificare]Bibliografie Emfizem pulmonar De la Wikipedia. infarct pulmonar. netuberculoa sa. insidios (manifestari pseudogrip ale) sau brutal (cu tablou de pneumonie grava. coma. corti coterapie. boli esofagiene. Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. accidente vasculare cerebrale). [modificare]Tablou clinic Boala incepe la cateva zile dupa inhalarea materialului infectant. care inlesnesc grefarea anaerobilor: cancer. enciclopedia libera Abcesul pulmonar este o colectie la nivelul parenchimului pulmonar. Debutul bolii poate fi acut (simuland o pneumonie acuta banala. afectari ale nervilor cranieni. Po?i ajuta Wikip edia prin completarea lui ! Vezi Proiectul Medicina. alterarea starii fizice). [modificare]Legaturi externe Pneumtoraxul Pneumtorax PNEUMOTORAXUL What is a pneumothorax? Categorii: Boli ale pleureiPneumologie Abces pulmonar De la Wikipedia.pneumotoraxului. [modificare]Conditii de aparitie Conditiile aspirante de aparitie a abcesului pulmonar sunt: aspirarea continutului orofaringian in plaman . Este intalnita in: alterari ale starii de constienta (amnezie. leziuni preexistente. cancer.este favorizata de dereglarea me canismului tusei si deglutitiei.

Hyde Dedublarea personalita?ii este o tulburare a unita?ii con?tiin?ei de sine. Acest sindrom este în tâlnit în isterie. Fibroza chistica De la Wikipedia. de obicei cunoscuta ca unul din oamenii celebri ai lumii. Numele a fost creat de un baie?el care ?i-a auzit mama vorbind la telefon despre boala lui. [1] Dedublarea de personalitate intervine pe fondul unor tulburari psihice. a unei prime personalita?i ?i a uneia sau mai multe personalita?i s ecundare la acela?i subiect. mucoviscidose în france za) este una din cele mai raspândite boli monogenice recesive ?i este provocata de muta?ii în gena CFTR (Cysti c Fibosis Transmembrane Conductance Regulator)[1].[3] Afec?iunea intra în categoria Tulburari disociative (de conversie). duce la apari?ia a doua euri diferite. sistemului digestiv. sindrom Ganser. sau un personaj religios. carte aparuta ?i în România în 1998. enciclopedia libera Fibroza chistica (OMIM# 219700) (cystic fibrosis în engleza.1 Forma "clasica" a fibrozei chistice 2. Acest fenomen psihopatologic de disociere a unita?ii personalita?ii prin dedubla rea fiin?ei.2 Forma "atenuata" a fibrozei chistice 2. Cele doua euri coexis ta. În limba engleza numele bolii (cystic fibrosis) are o pronun?ie asemanatoare cu cea a expresiei sixtyfive roses ( 65 de trandafiri ).Dr. Jekyll and Mr. psihoze alcoolice ?i schizofrenie. ISBN 973-98377-1-9. personalitate multipla. iar ades ea persoana suferinda traie?te cu convingerea ca este o alta persoana. tradusa fiind de M ichaela Brându?a Malcinschi cu titlul Dedublarea personalita?ii ?i incon?tientul. care evolueaza succesiv sau simultan.3 Absen?a bilaterala a canalelor deferente 3 Genetica moleculara 4 Clasificarea muta?iilor genei CFTR 5 Muta?ia F508del 6 Diagnosticul molecular 7 Referin?e . reproductiv ?i a altor organe. muta?iile determinând îngro?area secre?iilor ?i afectarea func?iei sistemului bronhopulmonar. stari maniacale.[4] [modificare]Referin?e Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. unul fiind normal ?i con?tient iar celalalt patologic ?i bazat pe o motiva?ie incon?tienta. pacien?ii traiesc cu intensitate personajul în care s-au t ransformat. Proteina codificata de aceasta gena controleaza secre ?ia glandelor exocrine din numeroase organe. În fiecare caz. care cuprinde starile de confuzie ?i de dedublare psihogena.[2] Boala a fost descrisa de Alfred Binet (1857 1911) în cartea Le dédoublement de la pers onnalité et l'amnésie périodique. care se caracterizeaza prin apari?ia în alternan?a. În limbajul familial fibroza chistica este uneori numita boala celor 65 de trandafi ri .[2] Cuprins [ascunde] 1 Frecven?a bolii ?i transmitere 2 Manifestarea bolii 2.

Este cea mai frecventa cauza de deces în aceasta boala[4]. O concordan?a semnificativ mai mare a severita?ii bolii a fost observata la gem enii monozigo?i (care sunt identici din punct de vedere genotipic) decât la gemenii dizigo?i (care au în comun doar 50% din alele ?i care pot suferi influen?e variabile ale mediului înconjurator). necesar pentru a mentine o captuseala normala subtire de fluid si mucus in interiorul plamanilor. Mucusul devine gros. este ridicat. de 25%[3][4][5]. Cand proteina CFTR este defecta. În unele cazuri. pancreasului si al cailor de trecere din alte organe. chiar daca au o dieta normala si un bun apetit. [modificare]Manifestarea bolii Boala se poate manifesta sub trei forme de gravitate variabila. Cand acest lucru se intampla. manifestarea bolii este dependenta de tipul muta?ii ale genei CFTR.alel a . Parin?ii unui copil bolnav sunt heterozigo?i (poarta o varianta . Copiii care au fibroza chistica iau lent in gre utate. ponderea acestor factori fii nd însa greu de evaluat pentru fiecare caz în parte[1]. In pancreas.[modificare]Frecven?a bolii ?i transmitere În popula?ia europeana fibroza chistica are o inciden?a de aproximativ 1/2. ficatul. Ea duce la distrugerea ?esutului pulmonar ?i insufic ien?a pulmonara. care sunt astfel infectati. care apoi sunt eliminati din plamani. corpul nu p oate procesa sau absorbi corect nutrientii. In mod normal. glandele sudoripare ?i canalele deferente[3][1][4] [5]. Boala are o trans mitere de tip autosomal recesiv. pancreasul exocrin.500 nou -nascu?i. Astfel. adesea cu bacterie rezistente la antibiotice. dupa na?terea unui c opil afectat de aceasta boala. mai ales grasimile. Riscul de recuren?a în familie.mutanta ?i una normala a genei CFTR ?i sunt sanato?i). chiar daca muta?iile în gena CFTR sunt identice. mucusul din plamani captureaza germenii. steatoree . lipicios si greu de deplasat. de v ariantele alelice ale genelor modificatoare ?i de influen?a factorilor de mediu. Afectarea pulmonara este caracterizata prin inflama?ie cronica ?i infec?ii repet ate. de tipul de muta?ii ale genei CFTR[1][4]. mucusul gros blocheaza canalele care in mod normal tran sporta enzimele importante catre intestine pentru a digera alimentele. în principal. ceea ce ar corespunde unei frecven?e a heterozigo?ilor de 1/25[3][1]. se pot observa dif eren?e în manifestarea bolii.determinata de absen?a digestiei grasimilor - . Dar in cazul in care este prezenta boala. c elulele epiteliale nu pot regla modul in care clorul (care face parte din sarea numita clorura de sodiu) trece p rin membranele celulare. Gravitatea bolii depinde. mucusul gros si lipicios si germenii pe care i-a capturat raman in plamani. Acest lucru perturba echilibrul esential al sarii si apei. Afectarea digestiva este determinata de insuficien?a pancreatica (absen?a secre? iilor pancresului exocrin) ce duce la malabsorb?ie. [modificare]Forma "clasica" a fibrozei chistice În forma clasica (OMIM# 219700) fibroza chistica este o boala multisistemica ce af ecteaza plamânii.

621+1G>T ) II . R553X. [modificare]Clasificarea muta?iilor genei CFTR Peste 1. [modificare]Genetica moleculara Gena CFTR a fost identificata în 1989. cu ciroza biliara determinata de ocluzia canalelor biliare[4]. ale sinusurilor. mucoasei intestinale.[4]. pancreasului. în regiun ea 7q31.?i întârzierea cre?terii[4]. [modificare]Absen?a bilaterala a canalelor deferente Absen?a bilaterala a canalelor deferente (OMIM# 277180) (în engleza CBAVD pentru c ongenital bilateral aplasia of the vas deferens) este forma cea mai "u?oara" a bolii ?i se manifesta numai prin sterilitate datorata absen?ei canalelor deferente[4]. subtitu?ia cu extracte pancreatice) ce au contribui t la îmbunata?irea starii pacien?ilor cu prelungirea longevita?ii medii la 30 ani în USA[4]. afectare pulmonara ?i digestiva. Identificarea mecanismelor patogenice implicate în aceasta boala a permis realizar ea de tratamente (antibioterapie. ?i ocupa aproximativ 250 kb. etc. muta?ii ce modifica cadrul de l ectura ?i muta?ii ale siturilor de matisare ale exonilor)(spre exemplu muta?iile G542X. Unii autori reduc numarul de clase la 4 prin asocierea muta?iilor claselor 1 cu 5 ?i 2 cu 6 [6][1][4]. G1244E. kineziterapie respiratorie. Proteina CFTR este o proteina transmembranara care func?ioneaza ca un canal de c lor dependent de cAMP (adenozin-monofosfatul ciclic) ?i este localizata în membranele apicale ale celul elor pulmonare.3. Aceste muta?ii sunt clasifi cate în 6 clase.480 acizi amina?i[6][1][4][7]. I Dereglarea sintezei proteinei CFTR datorita muta?iilor care determina formarea unei proteine trunchiate (muta?ii ce determina apari?ia unui codon stop.5 kb ce codifica o proteina de 168 kDa formata din 1. Afectarea hepatica poate fi importanta. Este formata din 27 exoni (numarul lor mare reprezinta o dificultate în id entificarea muta?iilor prin secven?ializare) ?i corespunde unui ARN mesager de 6. W1282X.Afectarea reglarii func?iei canalului ionic datorita muta?iilor care modif ica un aminoacid în domeniul de fixare al ATP-ului (spre exemplu muta?iile G551D. Afectarea vaselor deferente se manifesta prin agenezia acestora ce duce la steri litate la aproximativ 95% din pacien?i[4]. I507del) III . N1303K. Ea este localizata pe cromozomul 7. S1255P) IV Mic?orarea conductan?ei canalului ionic (diminuarea fluxului ionic sau modifi carea selectivita?ii) datorita muta?iilor care modifica un aminoacid în regiunile transmembranare ce participa la formarea canalului ionic . afectare pulmonara ?i sterilitate. a vaselor deferente ?i a glandelor sudoripa re[4].500 muta?ii în gena CFTR au fost identificate. [modificare]Forma "atenuata" a fibrozei chistice În aceasta forma a bolii afectarea diverselor organe este variabila: numai afectar e pulmonara.Alterarea maturarii intracelulare a proteinei (procesare posttraduc?ionala ?i transport intracelular) al proteinei CFTR datorita muta?iilor care modifica sau deleteaza un aminoacid (sp re exemplu muta?iile F508del.

Reducerea numarului de molecule de ARN mesager datorita muta?iilor care dete rmina formarea unui ARN instabil (spre exemplu muta?iile 3849+10kbC>T. ?icneala. aliena?ie. A455E. Din aceasta cauza medicina moderna care are crite rii conturate mai clare de diagnostic al bolii nu ia în considerare diagnosticul medical al nebuniei din izvoarele isto rice. IVS8(5T). Frecven ?a ei este variabila în func?ie de popula?ie. Astfel epilepsia sau tulburarile cauzate de traumatismele c erebrale erau încadrate de medici tot la nebunie. demen?a. religie. Existen?a acestui gradient sud-est ? nord-vest a fost explicata prin avantajul selectiv al heterozigo?ilor fa?a de deshidratarea produsa de diareea provocata de enterotoxine bacteriene[1][4][ 5]. R347P. Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. sminteala. boala m intala. R117H) V . 1811+1. cultura ?i perioada istorica. [modificare]Diagnosticul molecular Diagnosticul molecular poate fi realizat prin cautarea ?intita a muta?iilor frec vente în popula?ia de origine a pacientului sau prin secven?ializarea completa a fragmentului de ADN ce con?ine gena CFTR[4][7][5]. [modificare]Referin?e Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. smintire. enciclopedia libera ''Omul care î?i confunda so?ia cu o palarie'' Informa?ii generale Autor Oliver Sacks Subiect neurologie psihologie Edi?ia originala . Nebunie De la Wikipedia.6kbA>G) VI Alterarea stabilita?ii moleculelor proteice de la suprafa?a celulara (spre ex emplu muta?ia G551D) [modificare]Muta?ia F508del Muta?ia F508del (notata uneori cu ?F508) este cea mai frecventa muta?ie. Termenul definea în trecut numai o abera?ie de la comportarea unui om normal (latina delirare). variind între ~90% la pacien?ii din popula?iile Europei de n ord ?i 50% în sudul Europei. Ca aceasta comportare neobi?nuita este legata de o boala.(spre exemplu muta?iile R334W. enciclopedia libera Pictura lui Agnolo Bronzino Nebunie sau alienare. a fost pâna sfâr?itul secolului al XIX -lea considerata ca o comportare neobi?nuita ce nu se încadreaza în normele de comportare în societate. exista în medicina numai o presupunere vaga despre o cauza patologica. Aceste fenomene erau interpretate diferit în func?ie de rigiditate a normelor sociale. Omul care îsi confunda sotia cu o palarie De la Wikipedia.

?terge?i eticheta la încheierea standardizarii. Atât ICD-10. devianta ?i agresiva. Tulburarea de conduita De la Wikipedia. tulburari ale conduitei limitate la contextul familial ?i ODD. Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. furt ?i violare a serioasa a regulilor). ipocrizie. un pediatru. ostil sau deviant. fiecare descriind un anumit aspect al func?ionarii creierului: deficite ?i excese în primele doua sec?iuni. în ultimele doua s ec?iuni. percep?ie alterata ?i calita?i extraordinare ale min?ii celor considera?i "retarda?i mental". dar fara comportam ente agresive sau antisociale. Titlul este inspirat de cazul unui barbat care suferea de agno zie vizuala. DSM IV clasifica tulburarile de conduita în: începutul copilariei (sub 10 ani) ?i începutul adolescen?ei (de la 10 ani în sus) ?i ODD caracterizat prin comportament persistent. ?i manifestari legate de amintiri sp ontane. distrugerea proprieta?ii.Titlu original 'The Man Who Mistook His Wife for a Hat and Other Clinical Tales ' Editura Summit Books Limba originala engleza ?ara de prima lansare Statele Unite Data publicarii 1985 Numar de pagini 233 (prima edi?ie) ISBN 0671554719 Edi?ia tradusa Traducator(i) Omul care î?i confunda so?ia cu o palarie Cronologie A Leg to Stand On{{{text}}} A Leg to Stand On Seeing Voices Seeing Voices{{{text}}} Omul care î?i confunda so?ia cu o palarie (The Man Who Mistook His Wife for a Hat and Other Clinical Tales) este o carte scrisa de neurologul Oliver Sacks ?i publicata în 1985. Conform DSM IV revizuit ?i ICD-10. cât ?i DSM IV revizuit clasifica tulburarile de conduita în doua categorii. un psiholog . tulburari de conduita ale nesocializarii. T ulburarile de conduita trebuie sa fie tratate de catre un psihiatru specializat pe etapele copilariei ?i adoles cen?ei. cu cel pu?in un criteriu manifestat în ultimele 6 luni (se poate include agresivitatea fa?a de oameni. care prezint a studiile de caz ale câtorva pacien?i ai sai. Cartea con?ine 24 de eseuri grupate în patru sec?iuni. enciclopedia libera [[wiki]] Acest articol sau aceasta sec?iune nu este în formatul standard. fa?a de animale. cu premiera în 1986. trei criterii trebuie sa se fi manifestat pe o durata de cel pu?in 12 luni. Pe baza car?ii a fost realizata ?i o piesa de opera cu acela?i nume de catre Mic hael Nyman. TULBURAREA DE CONDUITÂ Tulburarile de conduita sunt caracterizate printr-un patern repetitiv ?i consist ent de conduita antisociala. ICD-10 divide tulburarile de conduita în tulburari de conduita ale socializarii.

prevalen?a ridica ta pentru condi?ie ?i dificultatea implicarii familiei în tratament. Acesta va face o evaluare pe baza observa?iei ?i interviului cu parin?ii. Exista câ?iva factori de risc care predispun copilul la tulburari de co nduita. Terapia focusata pe familie include întâlnirile dintre familie ?i terapeut pentru a putea explora inter ac?iunile personale care pot contribui sau sus?ine problemele comportamentale ale copilului. respe ctiv 1. Totu?i majoritat ea copiilor cu tulburari de conduita nu vor primi tratament din cauza resurselor limitate. Tulburarile de conduita pot fi gestionate printr-o combina?ie de interven?ii targhetate atât pe c opil cât ?i pe familie.5%. tulburar e de depresie majora sau tulburari de panica. Este bine ca tratamentul sa înceapa cât se poate de repede pentru ca. abuzul copiilo r etc. terapia prin muzica. consum de substan?e. cu toate ca ODD este mai pu?in prevalenta (3. Aproximativ jumatate din copiii diagnostica?i cu t ulburari de conduita sunt diagnostica?i cu tulburari de personalitate antisociala la vârsta adulta. probleme cronice sau deficite cognitive). joc. rela?ii interpersonale sarace ducând chiar la probleme maritale sau divor?. prevalen?a pentru diagnosticarea tulburarii de conduita e mai mare. Un copil care are probleme de conduita va avea scorul în jurul va lorii de 65. În Marea Britanie. slujbe de scurta du rata.clinician specializat în domeniul tulburarilor de comportament sau un alt profesio nist care are competen?ele necesare.1% pentru fete. delincven?a juvenila. Copiii cu tulburari de conduita au un risc ridic at de a experien?ia dezavantajul excluderii sociale pe viitor. a familiei ?i a îngrijitorului.4%.7%). tulburarile de conduita apar deseori în asocia?ie cu ADHD. tulburarea compulsiv-obsesiva. Acest articol despre psihologie este deocamdata un ciot. achizi?ii ?colare deficitare. La copiii mai mari cu vârsta între 11-16 ani. psihoterapia. 5. profe sorii ?i copilul în cauza.1% pentru baie?i.8% pentru fete. mania. probleme la nivel c erebral. Ace?tia pot fi factori de mediu (dezavantaj social. depresie. 8. Chestionarul de Comportament al Copilului (CBCL) are între 100-113 itemi care descriu în mod spec ific probleme emo?ionale ?i comportamentale.9% pentru baie?i ?i 2. terapia cognitivista. schizofrenia.5%. Tulburarile de conduita au un impact diametral ?i semnifica tiv asupra calita?ii vie?ii copilului .) ori copilul (cei cu un temeprament dificil. violen?a domest ica. sa racie sau izolare sociala) sau asocia?i cu familia (problemele conjugale. epilepsie. respec tiv 2. statut socio-economic scazut. din care ODD reprezinta 4. Terapiile focalizate pe copii includ terapia behaviorista. terapia prin arta ?i terapia ocup a?ionala. lipsa unei locuin?e. Pute?i ajuta W ikipedia prin completarea lui ! . mai mult de 60% din copiii de 3 ani cu tulburari de conduita continua sa manifeste aceste probleme ?i la 8 ani. iar al?i i cu tulburari psihiatrice incluzând abuzul de substa?a. dificulta?i în înva?are ?i mai p u?in frecvent cu psihoza ?i autismul. iar multe din aceste a vor persista în adolescen?a ?i mai târziu în perioada adulta. practici parentale abuzive etc. trainingul pentru abilita?ile sociale. prevalen?a pentru tulburarile de conduita la copii i cu vârsta între 5-10 ani este de 6.

Categorii: Cioturi legate de psihologieTulburari psihologice .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->