TULBURARILE BIPOLARE

Afectiuni Psihologice0 Comments

Adaugat la 13 Dec 2010 at 4:51pm Rating: 5.0/5 (2 votes cast) >De la exaltare la depresie Considerate printre bolile cu cel mai mare potential handicapant, afectiunile ma niaco-depresive, sau bipolare, afecteaza aproximativ 1 % din populatia din România, adica aproape 200000 de perso ane. Toate categoriile sociale sunt afectate de aceasta patologie, în care intervine atât terenul genetic, cât si fac torii de mediu. în cazul persoanelor care sufera de aceste tulburari, perioadele de euforie sau de furie alterneaza cu altele, mai mult sau mai putin depresive. Daca anturajul bolnavului este derutat si neputincios, sub iectul traieste el însusi în confuzie, deoarece nu îsi întelege situatia. Descriere ? Schimbari grave de dispozitie Atunci când este în faza maniaca, pacientul care sufera de tulburari bipo­lare traieste o puternica exaltare si eufo­r ie. El se simte plin de elan, rezista la oboseala, simte nevoia de a vorbi pâna la epuizare, se angajeaza în nume roa­se proiecte, cheltuieste fara sens iar aventurile sexuale se tin lant. Dar aceas­ta stare nu dureaza mult. Fara sa exis­te vreun motiv aparent care sa îi schim­be starea de spirit, el va trece de la acest entuziasm deli rant la o tristete la fel de excesiva. Aceasta este faza depresiva, cealalta extrema a bolii, în timpul careia individul se va simti brusc epuizat, deprimat pâna la a nu mai avea chef de nimic, uneori nici de a trai. Sunt cazuri în care aceste stari se succed foarte repede, chiar de la o ora la alta. Aceste schimbari permanente de dispoz itie o fac sa sufere pe persoa­na afectata de tulburarile bipolare, dar si pe persoanele din anturajul sau. O adevarata suferinta Disfunctiile legate de tulburarile bipo­lare reprezinta un adevarat handicap socia l si profesional. Ele sunt surse ale multor dificultati în viata de zi cu zi: ele au grave repercusiuni asupra climatu lui familial, dar si asupra celui de la locul de munca si asupra vietii relationale. Totusi, daca a fost iden­tificata, ac easta boala poate fi trata­ta, în vederea ameliorarii confortu­lui subiectului si al persoanelor din anturajul sau . Singura problema ramâne diagnosticul, care nu este întotdeauna usor de stabilit. Depistare O boala greu de recunoscut Nu numai ca tulburarile bipolare nu sunt întotdeauna corect percepute de corpul me dical, dar ele sunt, adesea, negate si de bolnavul însusi. Ceea ce nu ajuta la diagnosticarea unei boli dificil de identificat si pentru care fac­torul timp poate fi vital. De fapt, aceste tulburari insuportabile împing aproxi mativ 15 % dintre barbati si peste 20 % dintre femei sa îsi ia viata. De unde si importanta urmarii unui tra­tam ent. ? Simptomele Pe lânga fazele depresive si euforice suc­cesive, foarte caracteristice pentru aceas­t a patologie (70 % dintre

cazuri), exis­ta multe alte semne clinice care sunt simptomatice pentru tulburaril e bipola­re, dintre care amintim: ?tulburarile cognitive (tulburari lega­te de intelect, cum ar fi dificultatile de concentrare sau uitarea frecventa) ?dereglarile de comportament, cum ar fi psihoza maniaco-depresiva, dar si irita bilitatea (80 % dintre cazuri) ? megalomania sau delirul de per­secutie ?hiperactivitatea, manifestata, în spe­cial, prin faptul ca pacientul vorbeste mult si fara oprire, precum si printr-o acti­vitate sexuala intensa, care poate ajunge, în o treime dintre cazuri, la exhib itionism. Originile bolii ? Copilaria Studii recente subliniaza impactul unei copilarii perturbate asupra dezvoltarii acestei patologii. Copii care au fost supusi agresiunilor sexuale, pierderii unui parin­te sau unei separari a parintilo r, pe care nu a tolerat-o bine, sunt mai expusi riscuri­lor aparitiei acestei boli decât ceilalti: o treime dintre perso anele care prezinta tul­burari bipolare au cunoscut un eveniment declansator precoce. Pe de alta parte, anumiti psihana listi considera ca aceasta patologie reprezinta un fel de protectie: în acest fel, bolnavul întoarce spatele depresiei, t ransformându-si starea de tri­stete în bucurie extrema. O negare a rea­lului, care are drept scop protejarea pacientulu i împotriva fazei depresive, dar care nu îl împiedica sa reintre în forta în aceasta faza. ? Influenta geneticii Terenul genetic este, de asemenea, din ce în ce mai mult luat în considerare atunci când se au în vedere factorii declansa­tori. Procentul ereditatii a fost stabilit: dintr-un procent de 1,5 % din totalul populatiei, 10 % sunt persoane care au avut un antecedent familial, dar acest procent creste pâna la 30 % în cazul persoanelor cu ambii parinti victime ale tulburarilor bipolare. Anomalii neurochi­mice, în special la nivelul sec retiei de dopamina si de serotonina, ar putea, de asemenea, sa fie la originea acestor tul­burari, ceea ce ar explica actiunea bene­fica a medicamentelor care neutralizea­za secretia celor doua substante asupra dispoziti ei bolnavilor. Efectul agravant al stresului Au existat studii care au permis demonstrarea faptului ca situatiile de stres, a cute sau cronice, au impact asupra starii depresive, si deci asupra maniacodepresiei. ? Barbatii par mai sensibili la pro­blemele legate de domeniul profe­sional. ?Femeile sunt mai afectate de difi­cultatile afective. Variatiile hormo­nale, deoseb it de importante în cazul femeilor însarcinate si al tine­relor mame, imediat dupa ce au nascut, pot, de asemenea, sa p ro­voace stari maniace sau depresive. Unele crize pot merge pâna la delir, uneori cu punerea în pericol a nou-n ascutului. Pericolul substantelor dezinhibante este real pentru persoanele care sufera de t ulburari bipolare, deoa­rece acestea sunt mai sensibile la lipsa de somn, sau la consumul de droguri, de alcool sau l a consumul anumitor medicamente. Astfel cana-bisul poate facilita aparitia unui epi­sod de excitare extrema sau, d impo­triva, de depresie. La fel se întâmpla si cu anumite antidepresive, care pot contribui la aparitia schimbarilo r de dispozitie, provocând o surescitare care antreneaza convingerea ca bol­navul este vindecat, ceea ce îl dete

r­mina sa renunte la tratament. Din contra, imediat ce diagnosticul a fost pus, este adesea dificil pentru o pe r­soana care sufera de tulburari bipo­lare sa îsi întrerupa tratamentul. Cum sa reactionam în prezenta unei persoane maniaco-depresive? Daca bolnavul este derutat din cauza comportamentelor proprii pe care nu le întele ge, anturajul sau este, de asemenea, confuz. Pentru optimiza­rea rezultatelor si evitarea recidive­lor, admini strarea de medicamente trebuie sa fie însotita de terapie. Anxietate (neurotism)0 Comments Adaugat la 07 Aug 2012 at 7:01pm Rating: 5.0/5 (2 votes cast) Anxietatea Anxietate Anxietatea este o stare afectiva caracterizata printr-un sentiment de insecurita te, de tulburare, difuz. Tulburarile de anxietate sunt foarte frecvente si afecteaza 14% din populatie. Acuzele pacientilor sunt de natura fizica, ei nefiind constienti ca la baza problemelor aparute sta anxi etatea. Tulburarile de anxietate cuprind o serie de probleme. In aceasta categorie se in clud urmatoarele forme: anxietate generalizata fobia sociala fobii specifice (ex. fobia de insecte, frica de spatii deschise sau inchise) atacul de panica tulburarea obsesiv-compulsiva stresul post-traumatic

Diferenta dintre anxietate si frica Fiecare dintre noi a trecut prin experiente de frica intensa, care este o emotie umana normala, si care ne ajuta in confruntarea cu pericolul. Dar unii oameni traiesc o frica foarte inte nsa si irationala, care nu este justificata prin prezenta unei situatii periculoase. O persoana anxioasa continu a sa simta o neliniste permanenta, care interfereaza si cu viata sa cotidiana. Acesta poate sa indice prezenta une i tulburari de anxietate. Simptomele tulburarilor de anxietate Caracteristica principala a acestora este sentimentul de frica sau/si ganduri cr onice (constante), repetitive, de ingrijorare, care reprezinta un element de stres pentru persoana respectiva si care interfereaza cu activitatile din viata sa (de exemplu daca unei persoane ii este frica sa mearga la interviu ri pentru ca acolo ar trebui sa interactioneze cu straini, va evita situatia respectiva, temandu-se ca oricat d e inteligenta ar fi, nu ar primi

ganduri disfunctionale daca o sa vorbesc in fata publicului. De aceea oameni lor cu tulburari caracterizate prin fobie sociala le este frica sa faca ceva ce i-ar putea umili in fata publi cului. probleme de concentrare. greata. batai de inima rapide. Fobia sociala Consta in frica de evaluare si judecata negativa a altor oameni. plaseaza per soana intr-un cerc vicios. timp de 6 luni. In plus persoana mai simte una sau mai multe dintre urmatoarele simp tome: irascibilitate si iritabilitate usoara. Alte simptome comune tuturor tipurilor de anxietati: . emotii negative foarte intense. lesin . insomnie. chiar si daca ceea ce face actualmente nu ii ofera satisfactia dorita). Situatii care pot declansa un raspuns anxios intens starea de sanatate situatia materiala situatia profesionala interactiunea cu persoane necunoscute sau care reprezinta autoritate socializarea sustinerea unui discurs sau prezentarea unui proiect in fata unui public cautarea unei slujbe evenimente traumatizante diverse fobii consumul de droguri. Centrul anxietatii poate fi reprezentat de prieteni. reactii fizice puternice si eventual experiente negative. dificultati in respiratie. care. de alcool Tipuri de tulburari de anxietate Anxietate generalizata Este frica exagerata si grija legata de lucruri comune.transpiratie. si o sa gresesc. o persoana anxioasa poate sa ajunga sa evite foarte mu Faptul ca are ganduri negative si evalueaza irational situatiile care ii provoac a anxietate. Ace asta frica poate sa conduca la evitarea situatiilor respective.reactii fizice . Cei care sufera de fobie sociala poate sa simta frica in cazul unei singure sau mai multor situatii. t oata lumea o sa ma creada prost . sanatate. tremuraturi. si daca persoana are dificultati in controlarea anxietatii. bani sau ratarea unei intalniri importante. ulterior poate sa ajunga la izolare. Vorbim despre anxi etate generalizata daca grija exagerata este prezenta in aproape fiecare zi. familie. oboseala. Fobii specifice . munca.comportament de evitare lte situatii.postul. din care nu poate sa iasa.

sange. si poate sa fie atat de intensa incat persoana respectiva va manifesta simptome fizice intense sau atac de panica. De o bicei sunt constienti de irationalitatea si natura excesiva a comportamentelor sau a gandurilor lor. De regula. care sunt la fel sau chiar mai stresante decat evenimentul original.O persoana cu fobie specifica simte o frica persistenta si irationala de un obie ct specific sau de o situatie. Tulburarea de panica poate sa fie diagnosticata daca atacurile de panica sunt fr ecvente si exista si o frica intensa si persistenta de aparitia unui alt atac de panica. Tulburare de panica Atacurile de panica sunt comune in populatia umana comparativ cu tulburarile de panica.0/5 (3 votes cast) Dementa Dementa Este o pierdere a aptitudinilor mentale care afecteaza viata cotidiana a persoan ei in cauza. Atacurile de panica pot sa nu fie legate de o situatie anume. locuri sau persoane. sau la alte obiecte si situatii. paianjeni. Acestea pot sa includa ganduri sau imagini intr uzive despre situatia traumatizanta. Dementa si cauzele acestei boli mentaleUn comentariu Adaugat la 26 Iul 2012 at 3:56pm Rating: 5. Ace ste fobii se pot referi la caini. Tulburarea obsesiv-compulsiva Oamenii care au aceasta tulburare au ganduri sau impulsuri (obsesii) intruzive. soc si furie sunt reactii normale dupa evenimen te traumatice. Adultii care sufera de fobii de obicei sunt cons tienti de faptul ca frica lor este exagerata si irationala. Tulburare de stres post-traumatic Apare dupa un eveniment extrem de traumatic. De obicei oamenii incep sa evite situatiile sau evenimentele care le reamintesc de trauma. prelungite si intruz ive. trebuie sa aiba circa 4 a tacuri de panica lunar intr-o perioada mai indelungata. Frica poate sa apara fata de anumite animale. Ea poate provoca probleme ale memoriei. situatia sau pers oana care stau la baza fricii poate sa le restranga viata. involuntare si nedorite. Oamenii cu tulburare de stres post-traumatic manifesta reactii severe. Nevoia lor de a evita obiectul. Pentru ca o persoana sa fie diagnosticata cu tulburare de panica. in orice caz anxietatea resimtita este exagerata si tulburatoare. furtuna. ci pot aparea spontan. care sunt mai rar intalnite. inclusiv locuri si situatii similare. Reactii de suferinta. care afecteaza in mod dramatic viata lor de zi cu zi. ace. In acelasi timp se simt si fortate sa efectueze ritualuri mentale si comportamentale. ale gandirii si capacitatii de abstractizare. . Evenimentul poate sa fie recent sau poate sa se fi intamplat in trecut. dar.

rigiditate musculara. deficit de oxigen la nivel local si distrug erea unor parti de tesut cerebral. detalii despre programari si intalniri). invatarea informatiilor noi este mai grea si totodata este mai dificil sa-ti amintesti eve nimente sau fapte recente. probleme fizice (dificultati de mobi lizare. Unii oameni pot avea halucinatii. este mai probabi l sa produca probleme datorate schimbarilor de personalitate cat si probleme de memorie. Dementa cu corpi Lewis Persoanele care sufera de dementa cu corpi Lewis se prezinta cu simptome similar e atat pentru boala Alzheimer cat si pentru boala Parkinson. sch imbari frecvente de dispozitie si depresie. Problemele cauzate de dementa depind de localizarea partilor de creier afectate. Fragmente de tesut cere bral afectate se depoziteaza in creier sub forma de placi sau filamente provocand moartea celulelor invecinate . Unii oameni ram an mult timp intr-o perioada stationara. cursul poate fi stabil pentru cateva luni sau chiar ani pana cand se produc noi accidente cerebro-vasculare iar deteriorarea se accentueaza). Alte cauze de dementa pseudo-dementa (in care persoana pare la prima ve Depresia poate produce asa-numita .dementa se inrautateste cu timpul. Nivelul de dezorientare (in timp si spatiu) fluct ueaza in cursul zilei. Probabilitatea de aparitie a dementei creste odata cu inaintarea in varsta. Aceasta boala este mai frecventa in cazul fumatorilor. pot aparea tremuraturi ale extremitatilor sau ale corpului. De asemenea. In cazul in care partenerul de viata sau cineva apropiat prezinta pierdere de me morie care se inrautateste. Dementa produce in principal dificultati de memorie si rationament (spre exemplu. d ificultati de mers si numeroase accidente prin cadere. diabet si cu nivel de colesterol depasind limitele normale. Acest tip de dementa poate progresa int r-un mod relativ imprevizibil (de exemplu. iar halucinatiile vizuale cu continut de oameni sau animale sunt mai frecvente decat in alte tipu ri de dementa. dificultati in gasirea cuvintelor. Dementa fronto-temporala Daca dementa afecteaza predominant lobul frontal al creierului. Cauzele dementei Boala/Dementa Alzheimer Boala Alzheimer este cea mai frecventa cauza de dementa. tulburari de concentratie. bolnavilor cu hipertensi une arteriala. Altii au un ritm rapid de pierdere a abilitatilor. incontinenta urinara sau incontinenta dubla). Durata accentuarii simptomelor difera de la o persoana la alta. Se pot produce deteriorari ale memoriei. Din aceasta cauza bolnavul po ate deveni frustrat si deprimat. se recomanda consultarea unui doctor. Aces t lucru nu inseamna ca toti oamenii fac dementa. De asemenea boala afecteaza anumite substante chimice din creier implicate in transmiterea impulsurilor ner voase de la o celula la alta in special cea numita acetilcolina. Dementa de origine cerebro-vasculara Dementa de origine cerebro-vasculara se datoreaza obstructiei arterelor care con duc sange si oxigen la creier producand mici accidente vasculare. numere de telefon.

dere ca are probleme de intelegere. Disonanta cognitiva reprezinta o stare de tensiune care apare ori de cate ori o persoana are in ace lasi timp doua opinii care nu numai ca nu se sustin una pe alta. dar se exclud. astfel ca incep s a relationeze si sa simpatizeze cu agresorul. In acest caz victimele s-au atasat emotional de rapitori si chiar le-au luat apararea. pentru a mentine dependenta totala fata de el victima gaseste in comportamentul agresorului gesturi de bunatate si ii ofera in schimb simpatia si aprecierea sa .0/5 (1 vote cast) Sindromul Stockholm Sindromul Stockholm descrie un fenomen psihologic paradoxal ce apare la victimel e rapite si care consta in adulatie si sentimente pozitive fata de rapitor. Este important de subliniat ca aceste simptome apar in conditii de stres emotion al foarte mare. Explicatii psihologice O teorie care incearca sa explice sindromul Stokholm este teoria disonantei cogn itive. dar de fapt cauza nu este dementa. Ostaticii considera rapirea un gest de bunatate si nu de abuz. Multe boli de origine fizica pot produce tulburari de memorie: afectiuni renale afectiuni tiroidiene foarte rar deficienta de anumite vitamine infectii respiratorii sau urinare (care se trateaza cu antibiotice) unele boli rare. ulterior eliberarii. prizonieri de razboi si tabere de concentrare. Etimologie Numele acestui sindrom provine dintr-un caz real de jaf la o banca din Stockholm . Boli mintale ciudate Sindromul Stockholm0 Comments Adaugat la 19 Iul 2012 at 8:09pm Rating: 5. caz in care jefuitorii au tinut captivi angajatii bancii pentru 6 zile (intre 23 si 28 august 1973). pot produce dementa la varsta tana ra. Manifestari ale sindromului Stockholm victima considera ca rapitorul ii ofera alta viata ii incredinteaza lui modul cum trebuie sa se desfasoare viitorul agresorul limiteaza cu strictete contactul victimei cu mediul exterior. al membrilor sectelor religioase. In acest caz tratamentul adecvat este cu medicamente antidepresive si psihoterapie. ca boala Huntington. ci depresia care afecteaza mo tivatia si capacitatea de concentrare). Acest comportament este considerat ca o strategie obisnuita de supravietuire pentru persoanele care sunt victime ale abuzului interpersonal si a fost observat in cazul divorturilor cu copii. al copiilor ab uzati emotional.

pe un fond de claritate . sau disparate. Psihoza si Ideile delirante Ideile delirante sunt idei in dezacord evident cu realitatea. in car e este total dependent de cineva pentru supravietuire agresorul este privit ca o persoana protectoare motivatia victimei de trai si de evita abuzul este mai intensa decat imp ulsul de uri pe cel care o priveaza de libertate Sindromul Stockholm poate aparea la prizonierii de razboi. prin definitie. membrii sectelor reli gioase. neinteligibile. pierderea simtului realului si transformarea in delir a experientei traite. Pot sa afecteze oricare dintre simturi.ostaticul gandeste ca este mai sigur sa joace jocul agresorului. desi acestea nu exista). Tipuri de idei delirante pot fi cele: de persecutie. etc. sau intregul cor p. impenetrabil la argumentele logicii formale si care-i modifica conceptia despre lume.0/5 (2 votes cast) Psihoza Psihoza Psihoza este o tulburare mintala caracterizata printr-o dezorganizare a persona litatii. credinte iluzorii de d urata sau idei delirante (paranoia sau grandomania). Pot fi sistematiz ate intr-o intreaga poveste. in familiile in care se practica violenta domestica. nu mai exista). comportamentul si trairile. dezorganizate. izolate. dificultat i in interactiunea sociala si dificultati in executarea activitatilor cotidiene. de negatie (ca parti din propriul corp. decat s a se opuna si sa fie abuzat sau omorat persoana captiva regreseaza la un stadiu de dezvoltare infantila. Ideile delirante si halucinatiile apar. de vinovatie. schimbari in structura de personalitate si manifestari de gan dire dezorganizata. Psihoza si halucinatiile Halucinatiile sunt perceptii senzoriale care au loc in absenta stimulilor (lucru ri pe care persoana psihotica le percepe. Halucinatiile sunt adesea acompaniate de non-intelegerea comportamentului propriu. dar in a caror rea litate bolnavul crede. Un episod psihotic este adese a descris ca implicand o pierdere a contactului cu realitatea . Persoanele cu o astfel de tulburare pot avea halucinatii. de grandoare. de la auz la s imtul tactil. la copiii abuzati emotional Psihoza ce este si cum se trateaza?0 Comments Adaugat la 15 Iun 2012 at 3:31pm Rating: 3. de relatie (i deea ca esti inrudit cu o persoana extrem de importanta). Ideile delirante pot fi plauzibile sau bizare.

litiu) si uneori spitalizarea. Apare în febra aftoasa sub forma de erup?ii localizate pe mucoasa bucala ?i pe div erse regiuni cutanate (de exemplu pe ugerul vacilor). constând dintr-o vezicula plina cu lichid opalescent. adica persoana afectata este perfect treaza. tratamentul specific psihozei este de obicei un tratament medicamentos (neuroleptice. insa ele pot aparea si in alte tulburari psihice. Astazi. Elementele psihotice duc cu gândul la schizofrenie si la alte psihoz e cronice. Psihoterapiile individuale sau colective ale caror modalitati sunt foarte variat e. chiar daca vindecarea necesita inca timp si perseverenta. sa-l faci pe bolnav sa inteleag a ca suferinta lui este simtita de cei din jur. si isi aminteste foarte bine ce i se intâmpla. la ele si fara a le contrazice cu brutalitate. care se cicatrizeaza fara a lasa urme. Tratamentul psihozei Tratamentul psihozei depinde adeseori de asocierea cu diagnoza care se crede ca e prezenta (cum ar fi schizofrenia sau tulburarea bipolara). dovedind ca se stie cum sa se respecte convingerile sal e delirante fara a adera. se poate intrevedea vindecarea sau. Ca masuri de pr . Psihoza si tulburarile de gandire Tulburarile de gândire se caracterizeaza prin modificarea personalitatii si pierde rea contactului cu realitate si sunt clasificate in functie de efectele pe care le au asupra vorbirii si a scrisului. cel putin. Afta De la Wikipedia. cei mai multi bolnavi psihotici pot duce o viata profesionala si familia la satisfacatoare. pot avea efecte foarte bune in tratarea bolnavilor. pierdere sau nefinalizare a ideilor. nu viseaza. Prin spargere. Concur sul familiei este intotdeauna de dorit in masura in care dezvoltarea unei psihoze (mai ales la adolescent) est e adesea rezultanta unui conflict intern al grupului familial. mai intai de toate.a constiintei. Totusi. o ameliorare in viitorul apropiat. adesea atunci când creierul s au sistemul nervos este afectat direct. enciclopedia libera Afta este termenul care se refera la o leziune elementara a pielii ?i mucoaselor . Este vorba. De indata ce pacientul admite ca ideile sale delirante sunt patologice. nu se afla intr-o stare precomatoasa sau toxic a. Persoanele afectate pot arata presiune in dialog (vorbire neincetata si rapida). Anturajul trebuie sa se straduiasca sa nu para inspaimantat si sa nu judece bolnavul. [modificare]Tratament Se recomanda utilizarea de antibiotice ?i vitamine din grupul B. Psihoza poate fi o caracteristica a mai multor boli. aceasta lasa locul unei ulcera?ii dur eroase.

depila?ie). care se localizeaza la nivelul foliculilor pilo?i ?i a l glandelor sebacee. in regiunea frontala ?i cerebrala. Parazitul se localizeaza de predilec?ie în zonele cu secre?ie abundenta de sebum: nas ?i ?anturi nazolabiale. se recomanda o buna igiena bucodentara ?i evitarea alimentelor care produc pusee: ?vai?er. localizata. Speciile infe stante de acarieni au specificitate fa?a de specia infestata ?i nu se transmit de la o specie la alta. Demodicoza provocata de D. Cuprins [ascunde] 1 Demodicoza umana 2 Demodicoza canina 3 Demodicoza felina 4 Vezi ?i 5 Note 6 Bibliografie 7 Legaturi externe [modificare]Demodicoza umana Demodex folliculorum Speciile din genul Demodex care paraziteaza omul sunt: Demodex folliculorum (car e paraziteaza foliculul pilos) ?i Demodex brevis[3] (care paraziteaza glandele sebacee). . În unele cazuri apar ?i leziuni mai profunde. denumite chisturi. numita ?i demodecidoza[2] sau demodecie. Demodicoza De la Wikipedia. ?i sub diferite forme : Acneea vulgara (acneea polimorfa juvenila) Acneea rozacee Acneea medicamentoasa ?i profesionala Acneea conglobata Acneea pustulosa Acneea necrotica Acneea cheloidiana Aterom De la Wikipedia. Acneea poate aparea ?i la alte vârste decât ceea a puberta?ii. este o acarioza a mamife relor provocata de specii din genul Demodex. enciclopedia libera Acneea este o afec?iune a epidermei aparuta ca urmare a unei hipersecre?ii a gla ndelor sebacee ?i caracterizata prin puncte negre. enciclopedia libera Ateromul este o tumoare a glandelor sebacee. putând determina diverse leziuni cutanate (erup?ii scuamoase. [modificare]Legaturi externe Acnee De la Wikipedia. nedureroasa.evenire. puncte albe sau co?uri care apar la suprafa?a pielii. are forma rotunda bine determinata. moale. mo bila. elastica la palpare. folliculorum este numita ?i pitiriazis folicular[4]. de regula. enciclopedia libera Câine cu demodicoza (râia ro?ie) Demodicoza[1]. fru cte uscate sau acide.

care se local izeaza la nivelul pielii ?i în canalul auricular. Psihomedia 2005 ISBN 973-7997-5 3-0 Eczema De la Wikipedia. obraji. pete?ii. pe partea lombo-sacrala. Atunci când parazi?ii se înmul?esc în exces pot apare forme de boala clinic manifesta. gatoi. umeri.frunte. numita ?i râia ro?ie sau râia demodecica[5]. pustule. picioarelor. Erup?iile dureaza de regula între 6 saptamâni ?i 3 . necontagioasa dar ered itara.descuamare) este o dermatita neinfec?ioasa (boala de piele ) care poate . pe axila anterioara. accesele eruptive putând aparea în mod periodic. Tratamentul prin alimenta?ie fara gl uten se asociaza cu un medicament de uz intern. Infesta?ia este foarte raspândita ?i este de regula asimptomatica. afectând în spec ial animalele tinere[6] (3-12 luni).6 luni. dar c u precadere pe partea de extensie a bra?elor. tabletele având scopul de a preveni erup?iile. descuamari. Nu este transmisibila la om. papule. Multe pers oane afectate pot renun?a la acest medicament dupa o perioada de alimenta?ie complet lipsita de gl uten. [modificare]Bibliografie Köber. Detaliile privind diagnosticul ?i tratamentul bolii sunt expuse în articolul despr e celiachie. Se poate transmite de la o pisica la alta. [modificare]Demodicoza felina Este o acarioza a pisicilor provocata de Demodex cati ?i D. care se transmite în cadrul speciei de la ca?eaua care alapteaza la puii sai. Karin: Enteropatia glutensenzitiva rezumat. erup?ii scuamoase la nivelul foliculilor sau erup?ii papulo-pustuloase similare celor di n acneea rozacee. Parazitul migreaza de la un folicul la altul. Leziunile de piele prin care se manifesta apar pe toata suprafa?a corpului cu er up?ii cutanate (modificari bru?te de piele) formate din macule. între omopla?i. enciclopedia libera Eczema (greaca ???eµa . este provocata de De modex canis. enciclopedia libera Dermatita herpetiforma Duhring este o afec?iune a pielii. Demodicoza canina [modificare]Demodicoza canina Demodicoza canina. care apare ca urmare a intoleran?ei corpului la gluten ?i care face parte din grupul Enteropatiei gl uten-senzitive (alaturi de celiachia copilului ?i a adultilui. Boala are tratamentul identic cu celiachia. cu eri tem facial difuz. [modificare]Vezi ?i Acarioza Dermatita herpetiforma Duhring De la Wikipedia. Boala manifesta este rara ?i apare la pisicile cu diverse tul burari metabolice.

ceace nu permite vindecarea ?i determina cron icizarea bolii.2 Forma cronica 1. stadiile apar ca ?i cazul formei acute. Ele sunt caracterizate prin inflamarea pielii cauzate de diferite irita?ii cu Eczema atrofica Eczema acuta seboreica pe cap Eczema distrofica înro?irea pielii. In cazurile grave se face un tratament general pentru reechilibrarea metabolismului. apari?ie de vezicule (Stadium vesicolosum) înso?it de prurit (mâncarime) la spargerea veziculelor. sau în cazul sprai nfec?iilor bacteriene alifii cu antibiotice. formare de vezicule de exusadat de cruste descuamari de piele Cuprins [ascunde] 1 Simptome 1.3 Complica?ii 2 Tratamentul 3 Vezi ?i 4 Legaturi externe [modificare]Simptome Simptomele unei eczeme depind de agentul etilogic ca ?i de patogeneza bolii: [modificare]Forma acuta Se prezinta cu mai multe stadii: înro?irea pielii (Stadium erythematosum). se scurge un exudat (Stadium madidans) apari?ie de cruste (Stadium crustosum) descuamari cu formare de matrea?a (Stadium squamosum) urmat de vindecarea eczeme i.aparea în orice regiune a corpului. ea consta din unguente cu corticoizi. îngro?area pielii ca ?i cicatrici din cauza scarpinatului. Ca ?i caz de preven?ie se cauta evitatrea alergenilor (factoril or iritativi) care au declan?at eczema. [modificare]Complica?ii Complica?iile care pot aparea în cazul unei eczeme sunt: suprainfec?iile bacteriene micotice virotice (Ekzema herpeticatum) [modificare]Tratamentul Depinde de stadiul bolii. [modificare]Forma cronica Apare în cazul irita?iilor repetate. înso?ite de noduli.1 Forma acuta 1. dar acestea apar mai ?ters ?i concomite nt mai multe stadii. htioza fetala .

investiga?ii imagistice. rudimentar sau absent. care este anormala sau lipse?te. este o muta?ie genetica pe cro mozomul 2. Astfel se explica permea bilitatea excesiva a pielii ?i descuamarea sa exegarata. iar decesul survine de multe ori în primele saptamâni de via?a. Fisuri profunde eritomatoase.De la Wikipedia. Pentru alte sensuri vede?i keratosi s diffusa fetalis (dezambiguizare) Ihtioza fetala (keratosis diffusa fetalis) etiologie Gena ABCA12. Mi?cari respiratorii restrictive. Deshidratare datorita pierderii excesive de apa. care se na?te cu un strat gros de piele. reprezinta cea mai severa forma a ihtiozei congenitale. Ectropia pleoapelor cu risc de traumatizare a conjunctivei. teste de laborator. simptome Îngro?are excesiva a stratului de cheratina la nivelul pielii. Pentru alte sensuri vede?i Harlequin ich thyosis (dezambiguizare) Pagina keratosis diffusa fetalis trimite aici.[1] [modificare]Manifestari clinice Tabloul clinic al afec?iunii este critic mai ales în primele saptamâni de via?a. care poate duce la tahicardie ? . se caracterizeaza prin îngro?area excesiva a stratu lui de cheratina la nivelul pielii bebelu?ului. enciclopedia libera Pagina Harlequin ichthyosis trimite aici. risc de gangrena. Hipoplazie nazala. insuficien?a respiratorie. diagnostic diferen?ial teste genetice. Canalul auricular este mic. având asp ectul unei armuri care îl jeneaza pe copil la fiecare mi?care. Ihtioza fetala. cunoscuta ?i sub numele de ihtioza arlechin. datorita stratului hiperkeratozic care le înfa?oara. dar daca bebelu?ul supravie?uie?te. Solzii galbeni specifici se cojesc. simptomatologia se amelioreaza. pielea se crapa. hipoventila?ie. Piele lucioasa. Aceasta. Motilitatea membrelor este redusa sau absenta. Cuprins [ascunde] 1 Etiologie 2 Manifestari clinice 3 Diagnostic 4 Tratament 5 Prognostic 6 Cazuri remarcabile 7 Note [modificare]Etiologie Factorul etiologic ce declan?eaza ihtioza fetala. Manifestarile principale ale bo lii sunt: Hiperkeratoza. care afecteaza gena raspunzatoare de transportul lipidelor.

Nusrit a ?tiut întotdeauna ca e diferit a de fra?ii ei. S-au relatat caz uri de supravie?uire pâna la adolescen?a ?i extrem de rar. Tulburarile de metabolism pot cauza crize convulsive. apoi la 2 ?i respectiv 5 ani. Întârzierea dezvoltarii psihosomatice. Biopsia ?esuturilor de la nivelul pielii arata trasaturi histologice ?i structur ale caracteristice. nu m-a deranjat prea tare. Aplicarea de lubrifian?i speciali pentru emolierea pielii. Aceasta tulburare se poate asocia cu hipotiroidism.com. Se monitorizeaza nivelul electroli?ilor (patologic datorita deshidratarii). Decesul este cauzat în general de septicemie. 4 fra?i de-ai ei s-au nascut cu aceea?i boala ?i au murit în copilarie. [modificare]Prognostic Speran?a de via?a a copiiilor cu ihtioza fetala este variabila. a trecut prin alte 2 opera?ii în acela?i scop. [modificare]Diagnostic Diagnosticarea ihtiozei fetale. Investiga?ii imagistice: Ecografieprenatala. Radiografie toracica în cazul disfunc?iei respiratorii. [modificare]Tratament Singurul tratament disponibil pentru ihtioza fetala este cel simptomatic: Men?inerea func?iilor respiratorii ?i circulatorii. Dar când am mai crescut. Teste de laborator: Hemoleucograma ?i hemocultura pentru depistarea infec?iilor. Ca ?i copil. Este una din cei 8 copii ai familiei. [modificare]Cazuri remarcabile Nusrit Nelly Shaheen (nascuta în 1984) este cea mai în vârsta supravie?uitoare a bolii. S-au semnalat de asemenea cazuri de displazi e renala la pacien?ii cu ihtioza fetala. Hidratare ?i hranire prenatala. Teste genetice: pentru determinarea muta?iei pe gena ABCA12.a declarat Nusrit într-un interv iu pentru www. m-am obi?nuit cu gândul ca asta este înfa?i?area mea. dar acest lucru nu a deranjat-o foarte tare.itv. În colectivul ?colii. am încercat sa-mi vad mai departe de via?a . Hiperkeratoza restric?ioneaza mi?carile spontane. Depreia centrilor nervo?i semnalizeaza hipoxia. am început sa-i pun mamei în trebari. La scurta vreme dupa na?tere. nu a fost batjocorita de colegi. se face printr-o serie de masuri elaborate. pâna la maturitate. Plasarea bebelu?ului într-un incubator cu sistem de umidificare a aerului. din Marea Britanie. pentru evitarea infec?iilor. Hemoglobina pentru depistarea anemiilor asociate. ba chiar au s . Nu mi-am regretat soarta. iar urechile îi sunt perfect lipite de cap.i oligourie. Re?in ca am fost la dermatolog ?i el mi-a explicat mai multe despre boala mea. Nelly s-a nascut fara pleoape. a suferit o opera?ie pentru a i se construi pleoapele. Ecografie renala în caz de oligourie. Aplicarea de lubrifian?i pe mucoasa conjuctivala. Se dozeaza creatina pentru evaluarea func?iei renale. Men?inerea unui mediu steril.

1 Profilaxie 3. Nelly duce o via?a activa ?i studiaza antreno ratul sportiv ?i leadership-ul la Colegiul Hereward. Pute?i contribui prin adaugarea sus?inerii bibliografice pentru afirma?iile con? inute. majorit atea presupun ca am fost arsa.2 Tratament curativ 4 Referin?e 5 Vezi ?i [modificare]Cauze Impetigo este determinat de doua tipuri de bacterii: streptococul sau stafilococ ul.birminghampost. lenjerii. Uneori oamenii se opresc ?i ma întreaba ce mi s-a întâmplat. 2008). Boala este contagioasa ?i po ate fi raspândita prin contact personal. Cu toate acestea. în special persoanele în vârsta.us?inut-o mereu ?i i-au fost alaturi. care determina apari?ia unor vezicule ro?ii c are se pot sparge. Birmingham Pos t. în?epaturi de inse cte. este felul în care ma privesc oamenii pe st rada. Impetigo este una di n cele mai frecvente infec?ii la copii dar poate sa apara ?i la adul?i. arsuri sau taieturi. Uneori poate fi neces ar un tratament oral cu antibiotice. varicela.net/news/west-midlands-health-news/2008/05/09/nelly-is -a-real-diamond-girl65233-20886612/. Spera sa predea ?i ea acolo cândva. jucarii sa u a altor obiecte. http://www. Leziuni de impetigo Impetigo este o infec?ie a pielii. Veziculele pot fi raspândite în alte par?i ale corpului prin grataj. enciclopedia libera Acest articol sau aceasta sec?iune are bibliografia incompleta sau inexistenta. Categorii: Boli ereditareBoli de pieleBoli geneticeBoli rare Impetigo De la Wikipedia. secreta lichid ?i dezvolta o crusta galbena maronie. Unguentele cu antibiotice aplicate direct pe zonele infectate vindeca de obicei impetigo-ul.[2] [modificare]Note ^ Ihtioza fetala :: Manifestari clinice ^ en Alison Jones (May 9. "Nelly este un diamant de fata". leziunile determinate de plante otravitoare. aceste bacterii patrund în organism prin zonele în care pielea este lezata din cauza altor afec?iuni cum ar fi eczema. Cuprins [ascunde] 1 Cauze 2 Simptome 3 Tratament 3. Copiii pot dezvolta impetigo dupa gripa sau alergii care irita pi elea de la baza nasului. haine. Cu . Ceea ce nu-mi place. prin folosirea acelora?i prosoape. Aceste vezicule pot sa apar a în orice parte a corpului dar cel mai frecvent apar în jurul gurii ?i nasului. De cele mai multe ori.

În cazurile severe.toate acestea. Daca veziculele au crusta. Copilul cu impetigo se poate întoarce la ?coal a dupa 48 de ore de tratament. aceste obiecte vor fi spalate în apa fiarta înainte de a fi folo site. accentuarea durerii. Gratajul poate fi prevenit prin acoperirea zonelor infectate. [modificare]Tratament [modificare]Profilaxie Se evita contactul cu persoanele cu impetigo pâna când infec?ia s-a vindecat. medicul va prescrie tratament antibiotic or al. Dupa 3 zile de tratament. impetigo se poate dezvolta ?i la nivelul pielii sanatoase. [modificare]Referin?e . Men?ine rea unei igiene corespunzatoare a mâinilor copilului împiedica raspândirea infec?iei. Infec?ia poate fi raspândita în alte par?i ale corpului prin grataj. Por?iunea de pielea cu leziuni va fi spalata u?or cu apa de 3 ori pe zi înainte de aplicarea unguentului. apoi apar veziculele care. În cazurile u?oare. Copilul care pre zinta o taietura sau o în?epatura de insecta va fi tratat local cu unguent cu antibiotic pentru a preveni apari?ia unui impetigo. aceste leziuni nu sunt dure roase. tu mefierea. Medicul va fi anun?at în cazul în care impetigo-ul nu s-a ameliorat dupa 3 sau 4 zil e de tratament sau daca apar alte semne ale infec?iei cum ar fi febra. ro?ea?a sau apari?ia puroiului în zona infectata. Se evi ta de asemenea folosirea acelora?i prosoape. [modificare]Tratament curativ Impetigo este tratat cu antibiotice. de asemenea. se pot sparge. caldura. veziculele cresc în dimensiuni ?i ca numar: leziunile variaza în dimensiuni de la ma rimea unui comedon (co?) pâna la marimea unei monede. Daca tratamentul cu antibiotic oral sau cu unguente este aplicat cor ect. perne. haine. eventual. apoi îndepartate u?or cu o cârpa moale ?i ?terse pentru a usca leziuni le respective. vezicule care secreta lichid sau au cruste: veziculele arata ca ?i cum ar fi fos t acoperite cu miere sau zahar brun. în special în jurul nasului ?i gurii: ini?ial leziunile apar ca n i?te pete mici. Gratajul poate fi împiedicat prin taierea unghiilor ?i prin acoperirea zonelor lezate cu bandaje. starea pacientului se amelioreaza. ro?ii. [modificare]Simptome Impetigo poate fi prezent când exista urmatoarele leziuni: vezicule pe piele. dar pot fi pruriginoase. Gratajul leziunilor la copilul cu impetigo înlesne?te raspândirea infec?iei în alte regiuni ale corpului ?i. lenjerie. leziunile se pot vindeca complet într-o saptamâna. la alte persoane. Daca este posibil. acestea vor fi înmu iate în apa calda timp de 15 minute. medicul va prescrie ungue nt cu antibiotic pentru aplica?ii locale. jucarii sau a altor obiect e cu persoana infectata.

Cuprins [ascunde] 1 Clasificare 1. [modificare]Evolu?ie [modificare]Riscuri Riscul de transformare a nevului în melanom[3] cre?te la persoanele care au pistru i. nevii se clasifica în nevi congenitali (cei prezen ?i la na?tere) ?i nevi dobandi?i de-a lungul vie?ii. Dermatoscopul este un instrument de marire care permite medicului identificarea ?i diagnosticarea aluni?elor. De?i majoritatea lor sunt necancerigeni se recomanda anual un contr ol al nevilor. culoarea sau marimea lor. Se poate consulta ?i un specialist în leziuni pigmentare pentru a se identifica ?i diagnos tica melanomul malign. mai ales în primii 30 de ani. În func?ie de tipul de celule se clasifica astfel: [modificare]Nevi melanocitici [modificare]Nevi epidermali [modificare]Nevi ai ?esutului conjunctiv [modificare]Nevi vasculari [modificare]Diagnosticare Un dermatoscop.3 Nevi ai ?esutului conjunctiv 1. celulele producatoare de pigment care formeaz a tegumentul. În momentul în care apare o suspiciune de transformare maligna a nevului. la sexul feminin (melanomul este mai frecvent la femei decât la barba?i) sau expunerea frecventa la soare.2 Nevi epidermali 1. se recomand a consultul dermatologului[2] ?i a chirurgului plastician pentru efectuarea unui tratament adecvat.4 Nevi vasculari 2 Diagnosticare 3 Evolu?ie 4 Riscuri 5 Tratamente 6 Referin?e 7 Legaturi externe [modificare]Clasificare În func?ie de momentul apari?iei. enciclopedia libera Aluni?a sau nev melanocitic (latina nævus adica semn din na?tere) este o tumora be nigna sau un hamartom[1] format din melanocite.Nev De la Wikipedia.1 Nevi melanocitici 1. [modificare]Tratamente [modificare]Referin?e . la cele cu pielea de culoare deschisa. pentru a determina nevii cu risc malign. indiferent de forma.

Nevii nevocelulari (aluni?ele) Aluni?ele(nevii melanocitari) Ce sunt aluni?ele Factorii de risc ai aluni?elor. ciuperci. în care acestea exista în mod normal. pe?te. 25 iulie 2011. tratamente ?i alte informa?ii Atlas de Patologie Sec?iunea nevii melanocitici eMedicine: Mole or Melanoma? Tell-Tale Signs in Benign Nevi and Malignant Melano ma: Slideshow Nevus Outreach. celule denumite melanocite [modificare]Legaturi externe Cauta Nevus în Wik?ionar. enciclopedia libera Pruritul Aquagenic este o boala a pielii.i. oua ?i lapte. Prurit aquagenic De la Wikipedia. modificari ale mucoaselor ?i uneori si mptome de boli mentale (demen?a sau schizofrenie). Î?i rupi o aluni?a. provocata de prolifera rea anormala a celulelor într-un ?esut sau organ.[1][2] Termenul provine din limba latina: aquagenic. ?i pruritus. enciclopedia libera Psoriasis v d m Psoriazis (greaca ????as?) este o boala de piele. cu popula?ii care consuma mari cantita?i de porumb ?i se caracterizeaza prin ulcera?ii eritematoase cutanate. fie triptofanul (un aminoacid es en?ial). Evenimentul zilei Acest articol legat de medicina este un ciot. Inc. Po?i ajuta Wikipedia prin completarea lui! Vezi Proiectul Medicina.specialist în boli de piele ^ melanom . fie niacina (una dintre vitaminele complexului B). pl. caracterizata de dezvoltarea unei mâncar imi severe ?i intese. . enciclopedia libera Pelagra este o boala cauzata de o dieta deficitara sau de incapacitatea organism ului de a absorbi. ce nu lasa leziuni observabile epidermei ?i care este evocata de contactul cu a pa. mâncarime .^ Hamartom . ^ dermatolog . dic?ionarul liber. Boala este întâlnita în anumite par?i ale lumii. diaree. sau suplimen te nutritive. G eta Roman. 3 mai 2012. AFLA ce boala ri?ti sa faci. Evenim entul zilei Ai multe aluni?e pe corp? Afla ce beneficii au pentru sanatate.o malforma?ie congenitala cu aspect tumoral. Boala se poate produce ?i ca urmare a tulburarilor gastrointestinale sau a alcoolismului. Pentru prevenirea bolii e indicata o dieta ce con?ine legume. care se manifesta prin descuam ari (matrea?a) . Psoriazis De la Wikipedia. Cristina Lica. simptome. Denumirea bolii provine de la "pelle"(piele) ?i "agra"(groasa). Niacina mai poarta ?i numele de acid nicotinic. Pelagra De la Wikipedia.o forma de cancer cutanat care i?i are originea în celulele ce produc pigment. însemnând indus de apa .

Hr. cotului ca ?i pielea capului. reac ?ii autoimune. a aproape o suta de milioane de oameni din întreaga lume sufereau de p soriazis. fiind implica?i factori genetici predispozan?i. diferite focare de infec?ie. la apari?ia bolii intervin o serie d e factori declan?atori: tulburari endocrine. 14 iunie 2006. enciclopedia libera Seborea este o boala de piele provocata de secre?ia excesiva a glandelor sebacee ?i adesea înso?ita de hipertrofie glandulara.[1] Cercetarile întreprinse pe parcursul a zeci de ani nu au putut elucida cauzele ?i mecanismele de apari?ie a bolii. traumatisme locale. 460 370 î. metabolice. Revista Magazin.51 . Termenul de psoriazis este folosit pentru prima oara de Galenus care descrie bo ala care apare în regiunea ochilor ?i testicolelor. cauza bolii este complexa. [modificare]Note ^ Psoriazisul. enciclopedia libera Sindromul Münchausen Cod ICD-10: F|68|1|f|60 Cod ICD-9: 301.înso?ite de mâcarime ?i pete ro?ii de dimensiuni diferite pe piele. accesat la 4 iunie 2012 [modificare]Legaturi externe Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Psoriazis de Informationsdienst für Betroffene der Schuppenflechte in Zusammenarbeit mit der Uni-Hamburg Psoriazis Psoriazis Poze Seboree De la Wikipedia. infec?ii ale cailor respiratorii superioare. vindecat de pesti!. Cuprins [ascunde] 1 Istoric 2 Epidemiologie 3 Note 4 Legaturi externe [modificare]Istoric Aceasta boala este amintita ?i descrisa deja în antichitate de medicul grec Hippok rates (ca. m odul de transmitere nu a fost precizat. neuropsihice. În ultimul timp s-au adus unele argumente în favoarea originii genetice. Azi se presupune ca era vorba de fapt de o eczema. Boala este o dermatoza netransmisbila. digestive. În afara de factorul ereditar. Sindromul Münchausen De la Wikipedia. Un timp îndelungat psoriazisul n-a fost diferen?iat de alte boli de piele ca râie (Scabies) acarioze sau s-a con fundat în unele cazuri cu lepra. [modificare]Epidemiologie În anul 2006. infec?ia virala. Regiunile afecta te frecvent fiind zona articula?iilor genunchiului.). alergii de natura diferita ca ?i o serie de cauze neclarificate.

ca în carte . Sindromul apare de obicei la persoane cu tulbura ri de personalitate ?i este caracterizata prin necesitatea de a simula o maladie neconexata la un profit dir ect ?i obiectiv (spre deosebire de simulan?i. ICD-9: 301.1 Simptome 1. prin infestarea voluntara a unor plagi existente sau provocate etc.2 Morbiditatea ?i mortalitatea 2. Internarile repetate se ob?in. etc.4.4 Aspecte legale 3 Note 4 Vezi ?i 5 Note 6 Bibliografie 7 Legaturi externe [modificare]Descrierea bolii Sindromul Münchausen[2] descrie o maladie psihica. cerin?ele sale sunt incon?tiente.Munchausen syndrome. o patomimie) asociata cu dificulta?i emo?ionale severe.1. Cuprins [ascunde] 1 Descrierea bolii 1. de?i simuleaza boala con?tient ?i limpede. prin simularea unor boli. hipersensibilitate. prin care pacientul cauta sa beneficieze de îngrijiri medicale pentru afec?iunea sa imaginara.7 Prevenirea bolii 2 Sindromul Münchausen prin transfer (by proxy) 2. o forma de mitomanie (patomimie ).51) este o tulburare mentala (patologie psihiatrica. care se exprima prin dependen?a pacientului de spitalizare cu scopul de a ob?ine aten?ia ?i asisten?a personalului medical. de regula. sau mimate).5 Tratamentul 1. îl manipuleaza ?i îl pro voaca continuu [3]. asociata cu dificulta?i emo?ionale severe. ICD10: F 68. confuze. El are tulburari de identitate (reale. fara scopul de a ob?ine av antaje materiale: bani. Pacientul.4 Diagnosticul 1.6 Complica?ii 1. adesea vehemente. în franceza : malingre[1]). fa?a de personalul sanitar. medicamente contraindicate ?i în cantita?i periclitante.Karl Friedrich Hieronymus. manifestând suspiciuni. (malingering).3 Morbiditatea (frecven?a) sindromului Münchausen 1. er onate. pretinde îngrjiri ?i aten?ie.1 Diagnosticul 2. prin autoadministrarea de substan?e nocive.3 Sindromul Medeea 2. pe care il testeaza. Pacientul va prefera sa induca în eroare personalul consultant ?i administrativ prin furnizare de date personale. la spitale diferite. în engleza : malingering. despagubiri. care apar?ine de grupa tulburarilor facticioase. Baron v. cu care pacientul umbla de la un spital la altul in c autare de tratament. Patognomonica (specifica bolii) este mimarea rep etata a unor boli organice. loc de cazare. antecedente.. în timpul garzilor aglomerate. Münchhausen (1720-1797) Sindromul Münchausen (CIM-10 . simptomatologie.1 Diagnostic diferen?ial 1. de obicei acute ?i dramatice.2 Cauzele sindromului Münchausen 1. .

un proces incon?tient de transpunere a unei anxieta?i sau dificulta?i psihice. într-o ?ara cu servicii de sanatate publica performante. Cicatrici chirurgicale multiple. Simptomatologii care revin dupa un tratament eficient. exagereaza o simptomato logie reala. sau prietenii pacientului. chiar ?i a unor afec?iuni majore. Baron Münchhausen (1720-1797). într-un simpt om somatic[8]. În afec?iunile fizice. dar inconsistenta. Rezultatele negative ale analizelor atrag apari?ia de simptome noi. Stresul psihologic poate precipita sau altera evolu?ia unei boli. persoane cu probleme de personalita te etc. posibilitatea de depistare a bolnavilor este mai l . Întrucât pacien?ii simuleaza boala sau gravitatea ei.Morbiditatea (frecven?a bolii într-o popula?ie) este redusa. Printre semnele care ar tre bui sa atraga aten?ia se numara: O istorie medicala dramatica. [modificare]Cauzele sindromului Münchausen Etiologia (cauzele) sindromului Münchausen nu este cunoscuta. dupa numele ofi?erului german Karl Friedrich Hieronymus. în ora?e difer ite. dar mortalitatea poat e varia între 5% ?i 20%. adica. Numarul cazurilor depistate este în func?ie de existen?a unei înregistrari centralizate. ca o conversie. altereaza probele de laborator. O buna cunoa?tere a terminologiei medicale ?i a descrierii simptomatologiei ca în c arte . boli sau internari în spital pe perioade îndelungate sau repetate. Pacientul poate selecta incon?tient un simptom. Prezentarea de date personale eronate.. factorii psihologici contribuie direct sau indirect la etiologie. etc. adica. Prezentarea de simptome neclare ?i greu controlabile care se agraveaza sau se sc himba odata cu începerea tratamentului. terminate sau par?iale. adesea. Simptomele se exprima numai când pacientul este singur. Recent au fost de scrise cazuri de sindrom Münchausen care folosesc informa?ii medicale ob?inute prin internet[6][7]. [modificare]Morbiditatea (frecven?a) sindromului Münchausen Nu exista statistici cu rezultate nete. mincinoase. legatura eficienta ?i directa (on-line) dintre medici ?i spitale duce la detectarea rapida a pacien?ilor ?i aplicarea tratamentului adec vat. spitale. Richard Asher[4] a descris ?i denumit acest s indrom în 1951. Evitarea contactului personalului medical cu familia. adesea autoprovocata. Istorie de tratamente la diferi?i medici. [modificare]Simptome Bolnavul/bolnava mimeaza simptome imaginare. Emo?iile pot ac?iona asupra sistemului nervos autonom. celeb ru pentru relatarea extrem de exagerata a unor date biografice ?i povestiri din razboi[5]. la nivel statal. clinici. etc. datorate unor studii în domeniul medical. ca o metafora pentru condi?ia sa psihosociala. în ?ar ile în care se mai practica înregistrarea medicala manuala. neobservat. Printre teoriile sugerate se considera cazuri care au avut o copilarie neglijata sau au suferit a buzuri. Pacientul are no?iuni medicale relativ avansate. apartenen?a la o familie de personal medical. în func?ie de nivelul serviciilor medicale ?i al organizarii organiza?iilor de sa natate publica. dar este vorba de o boala rara.

iar administrarea se va face sub control. [modificare]Sindromul Münchausen prin transfer (by proxy) . Tratamentul consta în modificarea mediului de trai al pacientului. asigurarea unei atmosfere afective pozitive ?i a unei activita?i profesionale izolata de contacte cu cea medicala. etc. eschivare de la serviciul militar. decât insisten?a . sindromului Münchausen este mult mai frecvent la adul?ii tineri. dar diagnosticarea ?i tratarea di n timp pot fi benefice[15]. pot fi fatale (opera?ii cu extirpari inutile.[14]. Sindromul Münchausen prin transfer (by proxy) . sau simularea.vezi mai jos. chiar ?i cu mari riscuri.cu ?anse reduse . De?i poate aparea la toate vârstele. i ar în anul 2000 a fost clasificat. descris ca un mecanism etiologic de disociere isterica. [modificare]Tratamentul De?i pretind interven?ii ?i tratamente. Este mai în?elept a se încerca o ameliorare printr-o gestionare mai buna a condi?iilor de via?a a pacientului. chiar ?i la copii. despagubiri. [modificare]Diagnosticul Diagnosticarea sindromului este foarte dificila din cauza lipsei de corectitudin e a pacientului. Tratamentul medicamentos va fi luat în considerare în func?ie de star ea de depresie. mai des la barba?i decât la femei (spre deosebire de sindromul Münch ausen prin transfer (by proxy) . autoadministrarea de medicamente cont raindicate sau de alte substan?e nocive. etc. deci rezultatele sunt slabe. [modificare]Prevenirea bolii Nu este cunoscuta o cale de prevenire a bolii. care.de a vindeca[13]. loc de cazare . sa examineze atent rezu ltatele ilogic-patologice ale testelor de laborator. Se recom anda psihoterapia personala ?i familiala. sa insiste pentru a ob?ine documente medicale anterio are. bolnavii de ac est sindrom sunt recalcitran?i la tratamentul specific afec?iunii.care este mai frecvent la femei). ?i sa nu se eschiveze de a folosi observarea oculta ?i urmarirea prin camere de filmat ascu nse. Sindromul Ganser. auto-provocata voluntar de pacient în scopul de a ob?ine avantaje personale: bani. cu ?anse reduse de ameliorare. în afara de al terarea sanata?ii. Medicul trebuie sa elimine o serie de boli simulate sau mentale.vezi mai jos .imitata. [modificare]Diagnostic diferen?ial Malingering. ?. Sindro mul Ganser a fost încadrat drept afec?iune simulativa cu simptome psihologice în clasificarea DSM III-1980. anxietate sau de tulburarile de personalitate. de privare de libertate (închisoare). prezinta o simptomatologie asemanatoare sindromului Münchausen. [modificare]Complica?ii În sindromul Münchausen complica?iile provin din bolile simulate.a. împreuna cu raspunsurile aproximative drept afec?iune disociativa daca n u este altfel specificat de?i ramâne valabila ?i catalogarea ca boala disociativa cu semne ?i simptome pred ominant psihologice [10][11] Isteria[12]. Este necesar un examen psihologic/psihiatric[9].

pentru a-l cuceri pe Iason. fiica regelui Eetes. confundat adesea cu Sindromul alienarii parinte?ti (sau Sindromul alienarii parentale. frecvent.MSP). regele Corintului. Este vorba de o stare psihotica care impune asasinarea.. Pentru a se razbuna pe so?ul nerecunoscator ?i tradator. [modificare]Morbiditatea ?i mortalitatea În Statele Unite inciden?a cazurilor este de aproximativ 2. în engleza : Parental al ienation syndrome. În România. cunoscut ?i sub numele de sin dromul lui Polle (Polle era fiul baronului Münchhausen. cu o mortalitate între 9% ?i 22% dintre cazuri (Rosenberg. sau un g rup de persoane aflate în grija sa ?i care este utilizat ca surogat (înlocuitor). care adesea pot fi letale[A][17][18][19]. propriul copil sau. regele din Iolcos. cu care se casatore?te mai târziu. în multe state legea considera cu ambiguitate acest sindrom ?i vinova?a acuzatului afectat de aceasta patologie fa?a de victima. mame) descrisa ?i denumita în 1977 de medicul pedia tru englez Roy Meadow. dupa care acesta o parase?te pentru Creuse. domnitor al Colchidei.Baronul von Münchhausen . care este. mort în anii copilariei în împrejurari neelucidate). sau tentativa de asasina re a propriilor copii ca pedepsire.PAS). care a publicat un caz de abuz al unei mame fa?a de propriul copil prin provoca rea deliberata de boli[16]. 1987[21].000 de copii p er cohorta (an de via?a). Sheppard. Se deosebe?te de sindromul Münchausen prin mijlocul prin care mama sau adultul afecta t ob?ine aten?ia medicala. Literatura clasica. provocate s au simulate. o persoana. Prezentându-se întotdeauna foarte îng rijorat ?i protector el va falsifica istoricul bolii surogatului ?i-i va acuza afec?iuni grave. etc. Medeea î-?i ucide pe cei doi copii comuni. din cauza problemelor privind stabilirea unui diagnostic corect. 200 1 [22]). instan?ele ?i media îl includ în categoria crimel or pasionale[23][24] [25][26][27] [modificare]Aspecte legale Considerat ca o situa?ie patologica. nu se cunosc date statistice consist ente. Observarea oculta ?i urmarirea prin camere de filmat ascunse sunt determinante pentru realizarea diagnosticului[20]. acesta ambiguit . De?i fenomenul este relativ. fiica lui Creon. mutilari.9 la 100. În privin?a adul?ilor afla?i sub o forma sau alta de tutela a bolnavului de MSP ?i abuza?i. de regula. [modificare]Diagnosticul Este similar celui al sindromului Münchausen. o ruda. este o tulburare psihica a unui adult (în majoritatea cazurilor. de la Medeea lui Euripide ?i pâna la poemul lui Ovidiu ?i traged iile lui Seneca ?i Corneille ( Medeea ?i Iason ) descriu sacrificiile vrajitoarei Medeea. pe Me deios ?i Eriopis. [modificare]Sindromul Medeea O varianta a Sindromului Münchausen prin transfer este Sindromul Medeea. mai rar. ca razbunare fa?a de un so?/so?ie considera?i vinova?i de vinova?ii r eale sau imaginare.caricatura de Gustave Doré Sindromul Münchausen prin transfer (by proxy . fiul lui Eson.

condi?iona ta de situa?ia conflictuala psihogena acuta sau cronica extraordinara în urma tulburarii interrela?iilor uman e. afla?i în grija ei. 117 din 16 februarie 2011. 49 din 19 ianuarie 2011. prin specificitatea manifestarilor clinice cu dominarea perturbarilor emo?ional afective ?i somatovegetative. care vine sa actualizeze Legea nr. Cuprins [ascunde] 1 Etiologia nevrozelor . supranumita Îngerul mor?ii [29] es te o celebra criminala în serie . Lincolnshire.ate a fost solu?ionata prin Hotarârea nr. specificând diverse variante clinice. Nevroza se caracterizeaza prin reversibilitatea dereglarilor patologice. În ambele cazuri. Allitt nu ?i-a explicat niciodata motivul crimelor. ce se manifesta cu precadere prin dereglarea func?iilor sistemelor emotiv. victimizând repetat copilul. potrivit concep?iilor contemporane. dar ?i de perso nalitatea individului. în Anglia la 4 oct. ea a mai provocat ranirea a în ca treisprezece copii. ?terge?i eticheta la încheierea standardizarii. Condamnata numai pentru noua victime. mama) a unei boli a copilului. 1968). [28]. 217/2003 privind violen?a în familie: Sindromul Münchausen prin transfer reprezinta crearea artificiala de catre parinte (de regula. Asistenta pediatrica la sec?ia pediatrica (de copii) a spitalului Grantham and Kesteven Hospital. boala este indusa prin administrarea voluntara a unor med icamente sau substan?e ori prin sus?inerea existen?ei unor simptome la copil care nu au fost niciodata con firmate de catre speciali?ti. Beverly Allitt injecta victimelor insuli na sau potasiu pentru a le provoca ?oc cardiac. enciclopedia libera [[wiki]] Acest articol sau aceasta sec?iune nu este în formatul standard. prin pastrarea atitudinii critice a pacientului fa?a de boala. se determina ca o boala. Particularita?il e tabloului clinic al nevrozei depind nu numai de caracterul situa?iei conflictuale ?i emotive. Anglia. parin?ii solicita medicilor numeroase investiga?ii medicale sau chirurgicale. [modificare]Vezi ?i Sindromul alienarii parinte?ti Sindromul copilului scuturat Sindromul Stockholm Nevroza Medicina bazata pe dovezi Nevroza De la Wikipedia. Acest articol a fost etichetat în septembrie 2006 Nevroza. Orice semn func?ional poate fi invocat de catre parin?i pentru a ob?ine investiga?ii ?i proceduri dureroase ?i intruzive pentru copil. vegetativ ?i endocrin. publicata în Monitorul Oficial Partea I nr. ea a fost acuzata în 1991 ?i gasita vinovata de moartea a p atru copii ?i de ranirea grava a altor cinci. Cea mai pertinenta teorie s us?ine ca suferea de sindromul Münchausen by proxy[30]. indepen dent de vechimea procesului. [modificare]Note ABeverley Gail Allitt (n.

Fiecar e din factorii etiologici de?ine ponderea respectiva în instalarea unui anumit tip de nevroza. Dive rsitatea factorilor etiologici se poate grupa în trei categorii: biologici. bazându-se pe conceptul lui I. Patogenitatea circumstan?elor vitale se manifesta doar în combinar e cu atitudinea individului fa?a de ele. [modificare]Patogenia nevrozelor [modificare]Conceptul neurodinamic Conceptul neurodinamic al nevrozelor prezinta prima încercare de a explica mecanis mele de formare a nevrozelor. În patogenia nevrozelor un rol important îl de?in doua mecanisme fiziopatologice: ac tivarea sistemelor . ce î?i gase?te exprimare intr-o diversitate de forme clinice. la persoanele neantrenate sau depa?ite ca pozi? ie sociala ?i pregatire. au fost explicate mecanismele corela?iei dintre dereglarile activ ita?ii nervoase superioare ?i tulburarile vegetativ-endocrine. Studiile neurofiziologice contemporane au permis aprofundarea concep?iilor lui I . prin nevroza se subîn?elege dereglarea de lunga durata a activita?ii nervoase sup erioare provocata de supraîncordarea proceselor nervoase din scoar?a cerebrala sub ac?iunea excitan?il or neadecva?i ai mediului ambiant. Astfel. cu un conflict interior dureros.1 Nevroza astenica 3.2 Conceptul neurochimic 3 Clasificare nevrozelor 3. sociali. Datorita lor a fost elucidat rolul for ma?iei reticulare în determinarea substratului morfologic al ac?iunilor asupra scoar?ei cerebrale di n partea regiunilor subcorticale.Pavlov despre tipurile activita?ii nervo ase superioare.1 Conceptul neurodinamic 2. Pavlov despre mecanismele patogenetice ale nevrozelor. isteria . P entru nevroze este caracteristica dezintegrarea activita?ii sistemelor respective ?i a interrela?ii lor dintre ele. de raspunderile sociale mereu în cre?tere. Conform acestui concept. la baza activita?ii nervoase superioare sta corelarea a trei sisteme: subcortexul (instinctele). Tipul activita?ii nervoase superioare de?ine rolul de substrat care fie ca predispune. care reflecta lumea înc onjuratoare ?i sistema de semnalare. psihogeni. fie ca împiedica dezintegrarea proceselor nervoase (neurastenia apare la indivizi i cu tipul slab dezechilibrat sau puternic. Nevroza se considera ca reac?ie la amploarea stresului psihosocial.2 Nevroza isterica 3. care asigura interac?iunea individului cu sfera cociala. Astfel.3 Nevroza obsesiva [modificare]Etiologia nevrozelor În prezent e acceptata concep?ia unei etiologii multifactoriale a nevrozelor. propor?ional a cu pozi?ia sociala a individului. patogenia nevrozei este o reac?ie la stres a un ui psihic vulnerabil.la indivizii cu prevalarea subcortexului e tc). sistema de semnalare corticala.2 Patogenia nevrozelor 2.

aferente ?i eferente ale creierului ?i dezechilibrul activita?ii integrative al e creierului, îndeosebi al complexului limbico-reticular, ce posibil determina tipul nevrozei. Astfel, pat ologia complexului hipotalamus regiunea frontala a scoar?ei cerebrale induce nevroza isterica sau c ea obsesiva, pe când disfunc?ia complexului hipocamp - amigdalar provoaca neurastenia. La baza formarii nevrozelor experimentale drept factor patogenetic serve?te urma toarea triada informa?ionala : necesitatea prelucrarii unui volum mare de informa?ie; deficitul de timp predispus creierului pentru prelucrarea informa?iei respective ; nivelul înalt al motiva?iei. E necesar de men?ionat, ca nevrozele experimentale ?i cele clinice nu sunt ident ice - nevrozele experimentale servesc doar drept model al celor clinice ?i sunt predestinate pe ntru determinarea legita?ilor biologice ale dereglarilor nevrotice. [modificare]Conceptul neurochimic Conceptul neurochimic al nevrozelor se bazeaza pe teoria lui H. Selye despre str es, îndeosebi cel emotiv, determinând nevroza drept model de stres emo?ional cronic. Examenul biochi mic releva perturbari cantitative esen?iale ale catecolaminelor, în special al adrenalinei ?i noradrenalinei, la indivizii cu nevroze. Caracterul schimbarilor metaboli?ilor ?i predecesorilor a cestora depinde de tipul nevrozei. Astfel, cel mai jos nivel al dopaminei a fost stabilit în neurast enie, pe când la bolnavii cu obsesii nivelul catecolaminelor depa?e?te cel normal. Un mare rol în patogenia nevrozei i se atribuie complexului hipotalamus-hipofiza-s uprarenale, care participa în men?inerea homeostazei fiziologice ?i emo?ionale. La indivizii cu ne vroze se apreciaza o diminuare cantitativa a glucocorticoizilor ?i cre?terea nivelului mineralocor ticoizilor. Se presupune, ca hipersecre?ia îndelungata a catecolaminelor sub ac?iunea factorilor stresan?i în cadrul nevrozelor induce mic?orarea func?iei sistemului hipofizar suprarenal, datorita secre?iei excesive a hormonului adrenocorticotrop. În patogenia nevrozelor se implica ?i structurile serotoninergice ale hipotalamusu lui ?i a mezencefalului (nivelul serotoninei cre?te doar în stresul de scurta durata, pe când în cel îndelungat activitatea sistemei enterohromafine ramâne pe parcurs stabila). În procesele de activare aferenta a scoar?ei paralel cu mecanismele adrenergice se implica ?i cele colinergice. Experimental s-a determinat o disociere a mediatorilor in neuraste nie: nivelul ecscre?iei catecolaminelor cre?te, pe când cel al acetilcolinei se mic?oreaza. Nevrozele obse sive se caracterizeaza printr-un paralelism al activita?ii cuplului acetilcolina-adrenalina. Un rol determinant în patogenia reac?iilor vegetative în cadrul nevrozelor i se atri buie histaminei substan?a cu ac?iune preponderent parasimpatica, care se include în mecanismele n ervoase centrale ?i periferice. Histamina cre?te sinteza acetilcolinei, concomitent inhiba activ itatea colinesterazei.

Învestigarile biochimice releva unele dereglari ale proceselor metabolice la bolna vii cu nevroze, în particular al metabolismului glucidic, lipidic, al sarurilor minerale ?i al celu i energetic. Astfel, s-a stabilit o reactivitate marita a sistemelor ce regleaza nivelul glucozei în sânge, o tendin?a spre hipocaliemie, hipofosfatemie, hipernatriemie înso?ita de eozinofilie, hipoholester inemie, activarea peroxidarii lipidelor, diminuarea proceselor anaerobe, înso?ita de cre?terea celor aerobe ale metabolismului energetic, ultima fiind considerata drept reac?ie de adaptare su rvenita în urma deminuarii proceselor metabolice din scoar?a cerebrala la indivizii cu nevroze. În nevroze se releva tendin?a de cre?tere a concentra?iei bazale în plasma a alfa- ? i gama endorfinei, îndeosebi în neurastenie ?i nevroza obsesiva. În patogenia nevrozelor se proemineaza o corelare bine determinata între starea func ?ionala a SNC ?i nivelul activita?ii sistemelor hipofizar-adrenalice, simpato-adrenalice, enteroc romafine, al glandei tiroide, etc., care în mare masura determina complexitatea reac?iilor biologice în aceasta p atologie. Astfel, stresul psihoemo?ional, care serve?te drept cauza patogenetica a nevrozei, ini?i aza atat dereglari func?ionale ale sistemului nervos central, cat ?i morfologice: destruc?ie membra nala, degenerarea neuronala, dereglari microcirculatorii locale etc. Dependen?a starii emotive, func?iilor vegetative ?i endocrine de starea func?ion ala a complexului limbico-reticular, a hipotalamusului ?i a altor stucturi ale creierului este in discutabila. Dereglarile func?iilor hipotalamusului ?i ale regiunilor din vecinatatea lui pro vocate de anumite cauze, provoaca o dezintegrare monotipica a activita?ii sistemelor emotive, vegetative ?i endocrine. În cazul, în care aceste dereglari survin consecutiv unei situa?ii conflictuale, acestea su nt considerate de natura nevrotica, iar daca sunt postinfec?ioase sau posttraumatice se considera de tip nevrotic. În ambele cazuri tabloul clinic consta din îmbinarea simptomelor de labilitate emot iva ?i vegetativa cu dezechilibrul endocrin. Atât starile dr natura nevrotica, cât ?i cele de tip nevrotic sunt înso?ite, de regula , de manifestari secundare de insuficien?a de aten?ie, memorie, de epuizarea psihica, toate fiind incitate de reducerea func?iilor complexului limbico-reticular, ce activeaza scoar?a cerebrala. Nevroza reprezinta o dereglare psihogena a activita?ii complexului limbico-retic ular, care apare la dezintegrarea func?iilor sferelor emotive, vegetative ?i endocrine. Aceasta dere glare este mai accentuata în cazul, în care trauma psihica a fost precedata de boli, intoxica?ii sau pe teren genetic nefavorabil. Con?inutul sindroamelor neuropatologice în caz de nevroze este determinat de nivel ul forma?iunilor SNC ce intra în componen?a sistemelor patologice. Pentru majoritatea nevrozelor e caracteristica ?i dereglarea func?iilor viscerel or. Anume acest proces de dizreglare e considerat ca fiind primordial în patogenia tuturor dereglarilor SNC, ?i în particular a nevrozelor.

Chiar ?i în cazul în care dereglarile nevrotice apar în urma afectarii nemijlocite a structurilor nervoase, în mecanismele lor patogenetice se includ perturbari ale proceselor neurochimice ?i biofizice. Astfel, dereglarile nevrotice prezinta o patologie dizreglatorie a sistemului ne rvos, care se manifesta la diferite niveluri de organizare morfo-func?ionala prin mecanisme patogenetice p roprii nivelului respectiv. Aici pot fi men?ionate urmatoarele: dereglarea proceselor membranare ?i func?ie i canalelor ionice, interac?iunea mesagerilor secundari în sistemul semnalizarii intracelulare, pertur barea transmiterii informa?iei, dereglarea sintezei, stocarii ?i recep?ionarii substan?elor, care realizeaza in terac?iunea intercelulara. Un rol important în patogenia nevrozelor revine particularita?ilor genotipului ?i dereglarilor proceselor genomice ale neuronului (supresia ?i expresivitatea genelor, apari?ia genelor r ecombinate etc.). Factorii genetici de?in un rol important în producerea nevrozei anxioase ?i a cele i obsesionale; ei sunt insignifian?i în depresiunile nevrotice, isteria de conversiune ?i tulburarile de tip fobie simpla. Conform ultimelor date, din tulburarile anxioase numai anxietatea generalizata ar avea un substrat genetic neimportant, pe când forma panica ?i agrofobia con?in în patogenia sa un factor ere ditar important. Ca consecin?a sau expresie a patologiei dizreglatorii a SNC, inclusiv a nevrozel or, poate fi men?ionata ie?irea de sub control a structurilor nervoase, hiperactivarea neuronilor, form area generatorilor excita?iei patologice marite ?i a sistemelor patologice. Astfel, în cadrul nevroze lor se formeaza sisteme patologice, în care în calitate de veriga definitiva evolueaza un organ vis ceral concret, dereglarea func?iei caruia determina tabloul clinic al sindromului neuroviscera l. Simptoamele neurosomatice ale nevrozei pot anticipa cele psihonevrotice ?i persi sta dupa dispari?ia clinica a acestora. În patogenia nevrozei se eviden?iaza doua forme de dereglare a activita?ii creierului: tulburari cauzate de astenizarea sistemului nervos ?i tulburari cau zate de func?ionarea sistemei patologice. Un rol important se atribuie insuficien?ei func?ionale a pr oceselor nervoase, perturbarii metabolismului, influien?elor patogene exo- ?i endogene. Nevroza po ate fi expresia diminuarii func?ionale a sistemelor fiziologice, sub ac?iunea sistemelor patologice, care p ot provoca fie o inhibi?ie radicala a structurilor nervoase, fie abolirea func?iilor acestora. Orice sindrom nevrotic reprezinta o exprimare concreta a dereglarilor activita?i i nervoase superioare ?i a comportamentului. La indivizii cu tipul inert al activita?ii nervoase superioa re un excitant emo?ional sau biologic poate provoca dereglari profunde ?i persistente în sfera psiho-emo?i onala. Acelea?i dereglari survin ?i la indivizii cu tipul labil al activita?ii nervoase superioare, doar în cazurile influien?elor psihotraumatizante cronice. Se presupune formarea unor determinante patologice atât în sfera sistemului nervos c entral, cât

corespunde temperamentului melancolic. isterica (isterio-neurastenia) ?i obsesiva. provocate de exci tan?i cu for?a exagerata sau la ac?iune îndelungata sau din cauza alternarii rapide a ac?iunii factorilor excitat ivi ?i celor inhibitori ( ciocnirea proceselor de excita?ie ?i inhibi?ie). având rol de mecanism declan?ator al procesului patologic în SNC. care reprezinta o forma?iune a creierului de o excitabilitate selectiva avansata ?i care apare sub ac?iunea uno r excitan?i de situa?ie. corespunde temperamentului sanguinic. puternic. irascibilitate. corespunde temperamentului coleric. echilibrat. slab. iritabilitate. neîncrederea în ziua de mâine. Ca parametri ai activita?ii nervoase superioare servesc capacitatea consolidarii reflexului condi?ionat. ce nu mai corespun d necesita?ilor organismului ?i situa?iei respective. Din aceasta cauza tabloul clinic al maladiei se manifesta p rin excitabilitate exagerata. Aceste puncte de v eghe se pot forma în creier în diverse situa?ii. for?a inhibi?iei interne ?i externe.P. Neurastenia este provocata mai frecvent de situa ?ii conflictuale persistente. Ea apare mai frecvent la persoanele cu tip nervos echi librat în urma supraâncordarii proceselor nervoase fundamentale (excita?iei sau inhibi?iei). esen?a patofiziologica a nevrozei astenice consta în predominarea proc eselor de exita?ie asupra inhibi?iei atenuate. Baza clinica a sindromului neurastenic o costituie excitabilitatea exagerata ?i . Deoarece inhibi?ia activa interna este un proces mai fragil ?i mai vulnerabil. viteza ir adierii ?i concentra?iei proceselor de excita?ie. e a se afecteaza în primul rând. Aceasta clasificare a nevrozelor este în confo rmitate cu conceptul lui I. În cazul când punctele persista timp îndelungat ?i provoaca reac?ii. inert. situa?ii nevrotice particulare.?i în comportamentul psihic. ce apare în urma unei lupte supraîncordate pentru existen?a. mobil. puternic. psihastenia). crampele profesionale. ce provoaca boala sunt foarte diferi?i: situa?ii nefavorabile familiare sau profesi onale. S-a elaborat ?i ipoteza existen?ei în creier a punctului de veghe . ruinarea stereotipului vital. saracia materiala. activate de stimuli specifici. În compartimentul nevroze sunt incluse ?i astfel de forme nozologice cum ar fi enu rezisul. ticul nervos. ce au provocat formare a acestora. Bard ca o boala. În acest mod. ele î-?i asuma rolul determinantelor sistem elor patologice a comportamentului neadecvat sau patologic. de?i poate fi ?i consecin?a unui str es emotiv acut. echilibrat. neechilibrat. ce duc la o suprasolicitare emotiva îndelungata. Actualmente neurastenia se consid era una din formele fundamentale de nevroza. [modificare]Clasificare nevrozelor Se disting urmatoarele forme principale de nevroze: forma astenica (neurastenia.Pavlov despre tipurile activita?ii nervoase superioare la om: puternic. mobil. corespunde temperamentului flegmatic. gradul flexibilitata?ii la influen?e psihice patogene. emo?iile negative etc. dar dispar odata cu lichidarea ac?iunii stimul ilor ce le-au generat. [modificare]Nevroza astenica Nevroza astenica (neurastenia) a fost descrisa de medicul american Gh. expresivitatea ?i trainicia lui. Factorii. neechilibrat.

percepere acutizata a impulsa?iei din ?esuturi ?i organe. imposibilitatea efectuarii mi?carilor complicate. isteria ce caracterizeaza ?i prin particularita?i specifice: bolnavii se poatra demonstrativ ?i în acela?i timp se creeaza impresia ca pentru ei manifestarile bolii sunt neînsemnate. labilitatea emotiva ?i vegetativa. Multitudinea manifestarilor clinice include dereglari vegetative. Accesele isterice se caracterizeaza printr-un polimorfism deosebit ?i apar. lumina. Deseori e posibila ?i sugestia con? tienta sau incon?tienta ce vine de la medic sau de la cei ce-l înconjoara. care provoaca parestezii sau sinestezii în cu tia toracica.epuizare u?oara. Cu toate acestea. stimulat de cei din jur prin co mpatimire ?i aten?ie exagerata. Bazându-se pe cuno?tin?ele dobândite ?i pe comportarile altor bolnavi. hiperkinezii ?i crizele isterice. în timpul accesului isteric bolnavul nu pier . ce condi?ioneaza diversitatea tabloului clinic. medicilor ?i niciodata nu sunt precedate sau înso?ite de traume esen?iale. hipersenzitivitate la durere. hiperreflexia. [modificare]Nevroza isterica Nevroza isterica (isterio-neurastenia) este cunoscuta din antichitate. termenul i sterie apar?inând filozofului antic grec Platon. de motilitate. în abdomen sau în alte organe viscerale. Spre deosebire de accesul epileptic. Manifestarile isteriei pot fi apreciate ca o particularitate de refugiu în bo ala sau a un de?eu involuntar aparut în starea agravata a bolnavului. Pe fundalul cre?terii labilita?ii emotive ?i vegetative sunt posibile diverse tulburari func?ionale. Caracterul acestor închipuiri în limite mari poate condi?iona o variabilitate neobi?nuita a tabloului c linic al neurozei. Persoanele cu isterie percep boala cu o placere condi?ionata . ?i nu doresc sa se trateze. de regula. hiperestezie total a. în prezen?a apropria?ilor. cât ?i sub influen?a mecanismului de sugestie ?i autosugestie conform în chipuirilor bolnavului despre simptomele unei sau altei boli imitate de el. Manifestarile isteriei survin atât în urma consolidarii ?i amplificarii diverselor t ulburari func?ionale primare neisterice. ca aceasta forma de nevroza apare la indivizii cu tip artisti c ?i activitate corticala slaba. Este caracteristica ?i cefaleea cu caracter constrictiv ( simptomul de casca descris de Hipocrate). fiind diagnosticate ca nevroze cardiace cardiovasculare. paralizii ?i contra cturi isterice. frigiditate ?i dismenoree.Pavlov considera. ce se manifesta prin impulsivitate. excitan?i tactili ?i a uditivi. dermografism modificat. intestinale etc. Ei se supun f oarte u?or autosugestiei. sensibilitate ?i ale activita?ii nervoase superioare. ce apar în sit ua?ii emotive importante. ce pot imita forme de patologie organica. I. Tulburarile de mobilitate se manifesta prin diferite pareze. epuizare exagareta. durata lor depinzând de comportamentul celor din jur. ist ericii reproduc cu succes tabloul clinic al diverselor boli cu procese distructive în sistemul nervos ?i în al te organe ?i ?esuturi ( marea simulanta ). Caracterul acceselor este diferit ?i se asociaza frecvent cu reac?ii emotive fulgeratoare ?i poze cu manierism. distragere. Bolnavii au o placere ?i dorin?a co ndi?ionata . scaderea poten?ei sexuale.

ce determina. stare hipnogogica a con?tiin?ei. fixeaza legaturile dintre unele împrejurari inof ensive pentru ei cu succesul sau insuccesul personal. asteniei ?i a starilor ipohondrice. agrofobia (teama de spa?ii deschise). artralgii isterice. dar tipice pentru nevroza obsesiva sunt gândurile. Dereglarile isterice ale vazului se manifesta deseori prin îngustarea concentrica a câmpului vizual (scotomi. Teama insuccesului ?i îndoielile servesc drept cauza a n esiguran?ei sale în deciziile luate.). teama ?i spaima efectuate în contradic?ie cu ra?iunea. Mai rare. în speran?a evita rii unor întâmplari nefericite. hemianopsie. sunt multiforme dupa caracter si localizare (durere a isterica. voma. la rândul sau. mi?carile obsesive. existen?a a trei variante ale isteriei: ipocondrica. acomoda?ia ?i c onvergen?a se pastreaza. bâlbâia la ?i afonie isterica. în schimb reac?ioneaza la un zgomot surprinzator.de cuno?tin?a ?i contactul cu mediul înconjurator. Tulburarile de sensibilitate se manifesta prin anestezie locala sau prin hiperstezie. [modificare]Nevroza obsesiva Nevroza obsesiva (obsesivo-fobica) apare în situa?ii conflictuale la persoanele cu trasaturi de caractre alarmant ipohondrice. . la care gândirea logica predomina asupra sentimentelor.mi?car i ?i ac?iuni obsesive. este Medicina bazata pe dovezi (acr. în timp ce reac?iile fotopupilare. cancerofobie (teama de cancer) etc. amauroza totala). stupoare pseudocatatonica icterica. MBD. Boln avii cu nevroza obsesiva nu sunt siguri de ac?iunile lor. reflexele conju nctivale ?i corneene se pastreaza. reac?iile fotopupilare. nu se constata reflexele patologice. hem atofobia (teama de sânge). schiatica isterica etc. isteria se caracterizeaza prin amprenta majora a particularita?ilor individuale ale bolnavului. nu-?i mu?ca limba. Tulburarile vegetative isterice se manifesta prin senza?ii de nod în gât. care în afara de caracterul lor obsesiv. Medicina bazata pe dovezi De la Wikipedia. disfagie. fobica ?i depresiva. O manifestare frecventa a obsesiilor sunt ritualurile . Manifestarile isteriei îndelungate prevad o corelare deosebita a dereglarilor emo? ional-afective. Deseori apare mutism isteric. fobiilor. se mai caracterizeaza prin con?tientizarea efectului pa togen ?i au o atitudine critica fa?a de acestea. meteorism etc. claustrofobia (teama de spa?ii închise). privind ac?iunile proprii. O situa?ie analogica se observa ?i în cazul surdita?ii isterice: bolnavul nu aude ceea ce i se vorbe?te. înso?ite de îndoieli. care în mare masura determina specificul psihopatologi c. Spre deosebire de alte forme de nevroze. care sus?ine ca medicina trebuie sa s e concentreze pe obiectivitate. enciclopedia libera (Redirectionat de la Medicina bazata pe dovezi) EBM). amintirile. în engleza Evidence-based medicine o concep?ie medicala aparuta prin anii 70' ai secolului trecut. cardiofobia (teama de patologie cardiaca). cefalee de tip cui batut . La ace?ti bolnavi pot aparea diferite fobii: a lgofobia (teama de durere).

pe folosirea metodica. a totalita?ii r amurilor medicinii (epidemiologie. etc. ?i-a întarit bazele teoretice ?i a dus la apari?ia unei noi genera?ii de manuale (evidence-based textbooks). informaticii. controlul de calitate.2 Alegerea datelor relevante din publica?ii contradictorii.3 Asigurarea calita?ii serviciilor medicale. 2. medicul consultat fiind factorul frontal al unui larg grup de speciali?ti.1 Explozia de informa?ie. medicina clasica . în medicina generala (Evidence-Base d Health Care)[7]. bio-statistica. în medicina de laborator (Evidence-Based Laboratory Medicine). în asisten?a medicala (Evidence-Based Nursing)[5]. a nivelului de validitate ?i de evide n?a a activita?ii preventive. informatica medicala. genetica. Fa culta?ile de medicina din Occident î?i fac un titlu de onoare din ini?ierea de centre de MBD cu scopul de pr opagare ?i de evoluare a . 2. pe tradi?io nala ars medicae (arta medicala).3. ideia "gradelor de recomandare" a stat la baza propunerilor pentru standardizarea medica?iei antitrombotice[2][3] Ulterior.eficien?a. educa?iei ?i precticii medicale: în cardiologie (Evide nce-Based Cardiology)[4]. 2. adica. medicina explorativa ?i de labo rator prompta. Noua concep?ie . Suzanne Fletcher ?i David Sackett au creat "nivele de eviden ?a" (levels of evidence) destinate sa foloseasca ca "grade de recomandare" (Grades of recommendations). precisa ?i de calitate. care venea sa o înlocuiasca p e cea "clasica". Spre deosebire de MBD.s-a ra spândit în toate ramurile cercetarilor. etc.2 Organizarea sanitara.3. în psihiatrie (Evidence-Based Mental Helth)[6]. 3 Note 4 Referin?e 5 Bibliografie 6 Legaturi externe [modificare]Istoric Prin 1975.1 Medicina bazata pe dovezi în România 2 Metodologia Medicinii Bazate pe Dovezi 2. Pentru o apreciere obiectiva a produsului final. doi dintre speciali?ti. algoritmica. deductiva (engleza Opinion-Based Medicine OBM) este bazata pe bagajul de cuno?tin?e acumulat din studiile ?i experien?a personla. la apari?ia unei noi ere în medicina. (Th e Canadian Task Force) cu menirea sa compuna directive ?tiin?ifice ?i unitare de examinare sanitara pe riodica a popula?iei. criterii de ac?iune în cadrul respectivelor directive [1]. îndreptare.pe dovezi. ghiduri axa te pe medicina bazata pe eviden?a. Ministerul Sanata?ii Canadian a mobilizat o grupa de speciali?ti. (opinion-based madicine). sub un control de calitate riguros ?i permanent. aceasta metoda a luat amploare. pe intui?ia personala a clinicianului. pe meta-analiza.1 Fi?a medicala (dosarul medical) 2.de?i incipient avea o orientare terapeutica-preventiva . raportul cost-eficien?a. deductiva.) considerând raportul cost . cu care se ga se?te în interreac?ie. în obstetrica ?i ginecologie (Evidence-Based Obstetrics and Gynecology)[8]. Cuprins [ascunde] 1 Istoric 1. Ca prim pas.

chiar identice. care duc la concluzii diferite. Cu aceasta ocazie a fost tradusa lucrarea Prof. Centrul Natio nal de Studii pentru Medicina Familiei (CNSMF) si Scoala Nationala de Sanatate Publica ?i Management Sanitar. MBD începe sa fie luata în considera?ie odata cu reorganizarea serviciilor m edicale din ultimii ani ?i apari?ia de literatura de specialitate în limba româna. Lista prescurtarilor titlurilor presei medicale din 1948 (Alphabetical List of Abbreviatios of Titles of Medical Periodicals . Presa medicala con?ine o mul?ime de publica?ii ale unor cercetari privind fenome ne asemanatoare între ele sau. ateliere la care au participat 20 de medici roman i. Cu m sa practici ?i cum sa predai. programe similare au fost derulate prin Centrul de Politici si Servicii de Sanatate. . El este obligat de con?tiin?a ?i de lege sa fie bine ?i curent informat cu ulti mele publica?ii legate de cazul pe care-l examineaza. Centrul Na?ional de Studii pentru Medicina Familiei a elaborat în cadrul proiectul ui Qualy-Med (2002-2005) o metodologie de elaborare a ghidurilor medicale bazate pe dovezi. au fost derulate 2 workshopuri cu l ectori de la EBM Centre din Oxford si CASP International.noilor metode ?i de creere a noi îndreptare. In acest scop el se va folosi de toate in strumentele pe care organiza?ia medicala de care apar?ine i le confera.[9][10][11][12][13][14][15] Aceste centre î?i ofera serviciile gratuit sau contra unei contribu?ii modice fie. aliniata la mod elele europene. dupa spe ciali?tii în informatica. peste 100 000 de titluri! De notat ca. la dispozi?ia organiza?iilor medicale din lume ?i a medicului particula r. algoritmi (guidelines) pentru a înarma clinicianul cu instrumente care-l pot scoate din impasul lipsei de certitudine. Ulterior. [modificare]Metodologia Medicinii Bazate pe Dovezi [modificare]Explozia de informa?ie. Ed. dela stetoscop ?i pâna la diag nosticul imaginal. Medicul doct ?i con?tiincios. metodologie care a servit la elaborarea a 5 ghiduri de practica pentru medicii de familie. Eurobit.1948) cuprindea cam 4 700 de ti tluri. Sackett ?i colab. Timisoara. proiect finan?at de Soros Open Institute din New York.ghidurimedicale. CNSMF a dezvoltat o curricula ?i suport de curs pentru 12 module de pregatire în MBD ?i evaluarea cri tica a literaturii medicale.ro. cu rezultate diferite. fidel juramântului hippocratic va depune toate efort urile pentru a-i ajuta pacientului sa-?i recapete sanatatea. etc.Medicina bazata pe dovezi. [modificare]Medicina bazata pe dovezi în România În România. În 1990. în legatura internetica directa. Cum poate clinicianul sa faca fa?a acestei explozii de informa?ie? [modificare]Alegerea datelor relevante din publica?ii contradictorii. din biblioteca de dat e fie. Ghidur ile pot fi consultate pe situl www. De asemenea.[16][17]. . Primul proiect în domeniul Medicinei Bayate pe Dovezi a fost ini?iat de Dr. Marius Marginean la Institutul de Sanatate Publica Timi?oara în 1998. 1999). respectiva lista cuprindea deja. 90% din realizarile ?tiin?ifice majore au aparut în numai 150 din acest noian de jurnale.

-De ac?ionat ?i de aplicat eviden?a. medica?ii administrate ?i rasp unsul la aceste medica?ii.adesea. luate se parat. la care pacientul poate sa raspunda. secrete . evaluarea de eviden?a[27][28]. Practica medicinii bazate pe eviden?a cuprinde urmatoarele componente: -Identificarea problemei sau a zonei de dubiu. fishing-ul. de conspectat ?i de notat activitatea pentru a o folosi în viitor. -De apreciat avantajele efortului depus. contradictorii. în re?etele de lucru. Cum poate clinicianul sa ajunga l a concluzia corecta? În marile centre universitare. de evitat pescuitul.de regula . etc . publica?ii anterioare. etc. Facultatea de Medicina a Univesita?ii Alberta. coherente. prognoza[23]. aproape triviala dar. date heredo-colaterale. într-un limbaj clar ?i pe în?eles. Prestigiosul jurnal medica l JAMA (The Journal of the American Medical Association). -De cercetat ?i eviden?iat fondul de eviden?a (dovezile. în "Introducere în medicina bazata pe dovezi" (Introduction to Evidence-Based Medicine[29] ofera câteva "re?ete" care. ca met oda permanenta de gândire ?i practica ne transfera pe terenul nou al MBD. centralizata poate constitui un impediment major în MBD. algoritmi. pozi?ia lor academica. redându-le c ompactizat sau.n u-s datorate artefactelor sau. Acea sta verificare ia în considera?ie renumele autorilor. -De pus numai întrebari relevante. pâna-i aproba publicarea. El are o istorie care cuprinde boli anterioare ?i prezente. intercalate în îndreptare. etiologie[22]. comandarea unei infinita?i de examene de laborator în speran?a ca va apare un rezu ltat pozitiv). ma lforma?ii. socio-economice. -Aprecierea importan?ei clinice a faptelor. Greutatea de a formula o întrebare clinica p recisa. -De adunat. le apreciaza validitatea. Revistele medicale se întrec între ele prin exclusivitatea. Toate aceste date. -De selectat resursele cele mai potrivite de cercetare (spre exemplu. fiecare ne pare logica ?i elementara. a eviden?ii. [modificare]Fi?a medicala (dosarul medical) Este unul din instrumentele principale ale clinicianului. profesionalismului limitat al autorilor. etc. speciali?ti în informatica medicala ?i-n diferitele r amuri de specialitate studiaza ?i recenzeaza articolele aparute. terapie[25][2 6]. împreuna cu grupul de lucru MBD (engleza Evi dence-Based Working Group) al Universita?ii din North Carolina . severitatea. concentrate pe subiect. renumele institutului unde s-au facut cerecetarile. [modificare]Asigurarea calita?ii serviciilor medicale. etiologie[24]. minu?iozit atea controlului unui articol. deci. Pacientul nu are voie sa fie o "apari?ie spontana" în fa?a medicului. dinamica rezultatelor analizelor de laborator efectuate de-a lungul anilor. luate împreuna.Centrul de Eviden?a a Sanata?ii au publicat în anii 90' o serie de ghiduri pentru literatura medicala ("Users' Guides to the Medical Liter ature")[18][19] specializate în diagnostic[20][21] . de câtre cei mai mari speciali?ti în materie. faptele). de lipsa de certitudine. -Aprecierea aplicabilita?ii clinice a eviden?ii. diferen?ele dintre rezultate . profesionale.

cladita pe criterii ?tiin?ifice. clare ?i complete. debordând de foi ?i f ormulare scrise indescifrabil sunt de o folosin?a limitata la fa?a locului ?i total nefolositoare la distan?a . posibilitatea de consult (GIDEON extemporaneu cu al?i speciali?ti. [modificare]Note <*> Sindromul Münchausen[30] descrie o maladie psihica care se exprima prin depend en?a pecientului în special. cadrului medical competent.unor analize .sau. într-un timp minim.cum este cazul . [modificare]Organizarea sanitara. sugerare de algoritmi relevan?i. îndrumare. raportul cost-eficien?a. în toata lumea ?i la toate nivelele sunt limitate. accesul liber la literatura de specialitate internetica ("PubMed". aprobarea . sindromul Ulise<***>. rspectiv. controlul de calitate ..de hospitalizare cu scopul de a ob?ine aten?ia ?i asisten? . a apelarii la interventii chirurgicale obstetrice la anumite popula?ii. medicina bazata pe dovezi pretinde sigurarea unor conducte l argi de informa?ie. Un element important al medicinei bazate pe dovezi este raportul cost-eficien?a. etc. etc. "în direct" ( on-line). Dosarele prafuite din arhivele unui spital sau policlinici. Calculatorul racordat la o re?ea cât mai larga. pacientei .în cadrul unei organiza?ii eficiente. ele limitând ?i cantitatea. spre exemplu.?i apar?inând de drept ?i exclusiv pacientului sau tutorelui sau . pâna la nivelele cele mai înalte. medicamente (prescrierea unor anumite antibiotice trebuie condi?ionata de teste de laborator relevante ?i de aprobarea unui specia list în boli infec?ioase). etc. controla?i ?i indruma?i mai intensiv. în func?ie de caz. sindromul Münchausen by proxy<**>. studierea curbelor de distribu?ie a folosirii anlizelor de laborator. calitatea ?i facilitatea de abordare a instrumentelor din dotarea c linicianului.trebue sa poata fi prezentate la nevoie. ca: si ndromul Münchausen<*>. pentru ca medicii care se plaseaza la poalele curbei gausice sa poata fi trime?i la cursuri de specializare. cu un depozit informatic mare ?i bine între?inut a devenit instrument ul cel mai important pe masa medicului. "MEDILINE") ?i la cen tre de informatica Motor de epidemiologie ?i boli transmisibile). Institu?iile pentru acordare de asisten?a medicala trebue sa-?i creeze grupe de speciali?ti cu misiunea de a acorda asisten?a imediata medicului de prima linie. izolat la periferie. hospitalizari. Unul din rezultatele benefice imediate ale unei fi?e medicale unificate va fi de pistarea prompta ?i posibila dispari?ie a unor boli legate de vechea birocra?ie a sistemului medical. în cabinetul propriu. folosirea în?eleapta a resurselor . refuzul de a aproba . Fondurile afectate serviciilor medicale. economice. a prescrierii de medicamente. controlul de calitate prin ceerea de criterii pentru urmarirea ?i aprecierea fi?elor medicale.inclusiv bugetare . Folosirea în?eleapta a acestor instrumente duce la cre?terea calita?ii serviciului medical acordat atât de câtre medicul care apar?ine unei organiza?ii medicale largi cât ?i de câtre medicul au tonom.

acest drum a durat 10 ani! Articol principal: Sindromul Ulise. Celalalt parinte este vorbit de rau în fa?a copilului de catre alienator. simptomatologie. cale de 1-2 saptamâni. [modificare]Referin?e Fi?ier:RichardAGardner. Concret.de regula . scopul alienarii este câ?tigarea custodiei sau pastrarea custodiei copil ului de catre parintele alienator. în timpul garzilo r aglomerate. Invingato r în Razboiul troian. Numele sindromului aminte?te antica epopee mitologica greaca Odiseea. Pacientul va prefera sa induca personalul consultant ?i administ rativ în eroare prin furnizate de date personale.jpg Richard A. pentru a-l determina sa creada ca celalalt parinte este un du?man sau pentru a-i sugera ostilitatea sau inferioritatea acestuia. Internarile repetate se ob?in . sau o pers oana aflata în grija sa ?i care prezinta afec?iuni grave provocate sau simulate.2003) cu privire la activitatea de den igrare sistematica a unui parinte de catre celalalt parinte. Fenomenul alienarii parentale este o forma de abuz emo?ional asupra copiilor în fa ?a careia ace?tia nu se pot apara. fara implicarea parintelui alienat ?i prin excluderea acestuia. Gardner (1931 . etc. Activitatea cu s copul de înstrainare se poate extinde asupra familiei parintelui alienat. Gardner este cel care a avansat pentru prima data expresia de "sindro m de alienare parentala" Sindromul alienarii parinte?ti (sau Sindromul alienarii parentale) este defini?i a propusa de profesorul american de psihiatrie Richard A. Ulise porne?te spre casa. vizitele copilului la parintele alienat sun t restric?ionate sau alienatorul încearca sa controleze activita?ile pe care copilul le va face atunci când se va afl a cu celalalt parinte. cu inten?ia alienarii (înstrainarii) copilului de cela lalt parinte. Datorita unor aventuri fatidice. precum ?i a prietenilor ?i apropia?ilor sai . îndoctrinat (i se "spala creierul"). antecedente. de vârsta . etc. prin simularea unor boli. <***> Sindromul Ulise[32] descrie efectele unor investiga?ii medicale intensive ?i prelungite venite ca urmare a unui rezultat de laborator fals-pozitiv sau interpretat gre?it cu ocaz ia unor analize de rutina. prin auto-injectarea de substante nocive. ades ea. spre Itaca. Articol principal: Sindromul Münchausen. Acest fenomen apare indiferent de sexul alienatorului (daca este mam a sau tata).la spitale diferite. <**> Sindromul Münchausen by proxy[31] difera de cel anterior prin faptul ca instr umentul prin care mama sau adultul afectat ob?ine aten?ia medicala este propriul copil. alienarea înseamna ca prin gânduri. letale. ac?iuni ?i maniere verbale sau non-verb ale un copil este abuzat emo?ional. eronate. prin infestarea voluntara a unor pl agi existente sau provocate. mutilari.. în condi?iile de naviga re de atunci. prin înghi?irea de medicamente contra-indicate ?i-n cantita?i periclitante.a personalului medical. În general. Articol principal: Sindromul Münchausen.

Simplul vorbit sau vederea celuilalt par inte este o amintire a trecutului ?i declan?eaza sentimentul de ura. De?i catalogarea fenomenului de alienare a unui copil de catre parinte drept sindrom sau tulburare este înca controversata. Respectivul parinte poate sa fi fost abuzat verbal sau fizic. PAS a fost acceptat de mul?i profesioni?ti ?i de multe instan?e din SUA. [modificare]Simptome primare campania de denigrare. Bone [1] pentru ca Douglas Darnall sa îl dezvolte prin identificare a trei tipuri de alienatori [2 ]. Este vorba d e un proces care cere timp. Cuprins [ascunde] 1 Documentarea teoretica 2 Manifestari 3 Cauze 4 Simptome primare 5 Sindromul alienarii parentale. Walsh ?i J . Sindromul de alienare este înca controversat [3] ca diagnostic psihiatric de?i un fenomen de alienare este cv asirecunoscut.M. lipsa de ambivalen?a. sunt complet neajutora?i pe ntru a vedea ce li se întâmpla ?i pentru a se apara. absurde despre motivele denigrarii. mai ales cei afla?i la vârste mici. iar copiii. explica?iile vagi. forma de abuz emo?ional 6 Caracteristicile parin?ilor alienatori 7 Grupul de suport al alienatorului 8 Sindromul Stockholm în cazul în cazul copiilor aliena?i parental 9 Tratament ?i prevenire 10 Recunoa?tere de catre justi?ia româna 11 Recunoa?tere în legisla?ia româneasca[10] 12 Cauze CEDO care recunosc PAS 13 Recunoa?terea PAS de catre organele judiciare ale altor state 14 Cazuri celebre 15 Vezi ?i 16 Legaturi externe 17 Referin?e [modificare]Documentarea teoretica În urma lansarii de catre Gardner. [modificare]Cauze Parintele obsedat este nervos ?i se simte tradat de catre celalalt parinte. Problemele apar atu nci când aceste sentimente nu se vindeca. Acest proces începe de multe ori înca dinaintea finalizarii di vor?ului. Sunt prin?i într-o capcana din care nu pot ie?i sau nu se pot vindeca. modelul a fost dezvoltat de catre M. Australia ?i Europa [4] [5] [modificare]Manifestari Parintele obsedat de alienare are de obicei o cauza: alierea copilului de partea sa astfel încât sa lupte împreuna într-o campanie de distrugere a rela?iei cu celalalt parinte.(bunicii copilului pot fi alienatori foarte înver?una?i) sau nivelul de educa?ie a l alienatorului. Canada. ci devin ?i mai intense. S-ar putea ca motivele ini?iale ale acestei stari de furie sa fie justificate. . violat în?elat sau ruinat financiar de catre celalalt parinte.

responsabilizarea prematura a copilului. [modificare]Caracteristicile parin?ilor alienatori Caracteristicile parin?ilor obseda?i cu privire la alienarea copilului fa?a de c elalalt parinte: Sunt obseda?i de distrugerea rela?iei copilului cu celalalt parinte. frustrat. îi ofera îngrijire în func?ie de comportame ntul pe care îl pretinde. parintele alienator condi?ioneaza copilul. nu este firesc sa se p retinda unui copil sa coopereze la campania de denigrare contra celuilalt parinte. acestuia i se pretinde sa memoreze o ma re varietate de neajunsuri suferite din partea parintelui. Încearca sa restric?ioneze accesul copilului la celalalt parinte. Riscul este ca acesta sa devina confuz. sa aduca acestuia false acuza?ii de abuz. supra-protec?ia copilului. lipsa sentimentelor de culpa pentru denigrarea ?i îndepartarea unui parinte. [modificare]Sindromul alienarii parentale. . Încearca sa ob?ina hotarâri judecatore?ti care sa blocheze accesul celuilalt parinte la copil. Nu vor dori sa citeasca documentele legale care emit decizii împotriva convingeril or lor sau le vor interpreta abuziv cu scopul de a pedepsi pe celalalt parinte (fostul so? / fosta so?ie). de? i ei nu au avut vreo experien?a negativa cu privire la celalalt parinte. [modificare]Grupul de suport al alienatorului Adesea ei vor cauta suport la al?i membrii din familie sau din alte grupuri. forma de abuz emo?ional Sindromul alienarii parentale este considerat o forma de abuz emo?ional deoarece rezultatul sau este privarea copilului de o rela?ie afectuoasa cu unul dintre parin?i. tensionat. Ace?ti sus?inatori apar pe post de martori în timpul proceselor. Se considera victime ale celuilalt parinte ?i de aceea li se pare ca este justif icat tot ceea ce fac pentru a-?i apara legatura exclusiva cu copil.fenomenul de gânditor independent suportul oferit parintelui alienator în conflict. copilul le va imita comportamentul ?i va ajunge sa repete ca un papagal argumentele rostite de pari ntele obsedat ?i nu î?i va exprima propriile sentimente fa?a de experien?ele traite cu celalalt parinte. animozitatea fa?a de prietenii ?i familia extinsa a parintelui înstrainat. Va percepe ca du?man pe orice persoana care încearca sa îi convinga de contrariul co nvingerilor cu privire la parintele obsedat. prezentarea unor scenarii preluate de la parintele alienator. parintele alienator are a?teptari nerealiste de la copil. per soane care le împarta?esc credin?a ca ei sunt de fapt ni?te victime ale celuilalt parinte ?i ale sistemulu i. parintele alienator retrage afec?iunea datorata copilului atunci când acesta nu pa rticipa la campania de denigrare. Creeaza anxietate copilului ?i accentueaza dependen?a acestuia de parintele ali enator. Încearca sa reduca la minim durata ?i frecven?a interac?iunilor dintre copil ?i ce lalalt parinte. Batalia devine una de tipul noi contra lor . Aceste decizii ar confirma astfel faptul ca el sau ea au avut dintotdeauna dreptate. acesta e facut sa creada ca orice contact cu celalalt parinte este periculos. Cauta sa induca în copiii propria lor credin?a ?i personalitate în legatura cu celal alt parinte.

acesta din urma manifesta o oarecare retic en?a fa?a de tatal lui la începutul întâlnirilor.[modificare]Sindromul Stockholm în cazul în cazul copiilor aliena?i parental Sindromul Stockholm se întâlne?te deseori în cazul copiilor aliena?i parental de catre parintele cu care locuiesc. cu riscul de a o face ireversibila [. dosar NR. îi precizase la început ca îi este interzis sa se bucure de prezen?a tatalui sau." (CEDO. începând cu anul 2011[7] [modificare]Tratament ?i prevenire Se recomanda ca o data ce simptomele sunt identificate (cu cât mai devreme cu atât m ai bine) sa se propuna activita?i ?i sprijin din partea psihologilor pentru a preveni instalar ea definitiva a sindromului." Sentin?a Civila nr. România). "În realitate. pe care o considera victima în rela?ia cu tatal lor. din teama de a pierde parintele d e care s-au ata?at emo?ional [6]. furnizat de catre Guvern ?i stabilit de catre psiholo gii care au participat la întâlnirile reclamantului cu copilul sau. contribuind la accentuarea separarii celor d oua fetite de tatal lor.. Sindromul Stockholm este recunoscut în legisla?ia româneasca secundar a. Dupa un alt raport stabilit d e aceea?i psihologi ?i depus de catre reclamant. întrucât acesta a fost rau cu mama [. din teama de violenta sau. Aceasta caracterizare fiind una de specialitate. cu ajutorul jocurilor. Totu?i. Judecatoria Bra?ov[8]..2008.] obliga?ia d e a facilita men?inerea ?i .. iar pârâta a refuzat sa se prezinte pe sine ?i copilul. copilul refuza sa petreaca o saptamâna întreaga cu tatal sau. dar de fiecare data.] Din discu?ia purtata cu cele doua minore. Cauza Lafargue vs. [.. "Dupa un raport fara data. [modificare]Recunoa?tere de catre justi?ia româna De?i acest sindrom este mai pu?in cunoscut exista câteva decizii judecatore?ti ale instan?elor române sau ale CEDO care au recunoscut fenomenul alienarii parentale: "S-a afirmat de catre reclamant ca opozi?ia constanta a mamei pârâte la existen?a le gaturilor personale dintre el ?i minora constituie un comportament tipic pentru 'sindromul alienarii parinte?ti'. rela?iile s-au îmbun ata?it.] De?i fetele declara sincer ca î?i iubesc tatal.. se desp rinde concluzia ca fetele se simt vinovate sa-?i manifeste afec?iunea fa?a de tatal lor. Copiii încep în a se identifica cu parintele alienator datorita unui meca nism defensiv. instan?a nu se poate pronun?a în lipsa un ei evaluari psihologice daca pârâta ?i deci minora sufera în mod real de aceasta afec?iune deoarece legea nu permite. 9267/197/2006. se straduiesc din rasputeri sa ascunda aceste sentimente pentru a nu-?i rani mama. 2969 din 21. în mod indirect. atitudinea de reticen?a a copilului era rezultatul inf luen?ei mamei care.03. în cazul copiilor de vârste mici.. Singurul lucru pe care instan?a îl poate face este acela de a constata ca din probele administrate rezulta ca pârâta are un astfel de compor tament. se observa ca modul în care mama a gestionat situa?ia pâna în prezent con travine fundamental interesului superior al copilului.

(instan?a de apel a reîncredin?at tatalui copii în baza observarii fenomenu lui de alienare parinteasca la mama) Cazul lui Razvan (copil scos ilegal din ?ara) [modificare]Vezi ?i Sindromul Stockholm Sindromul copilului scuturat Sindromul Münchausen prin transfer Asocia?ia TATA Abuzul asupra copiilor [modificare]Legaturi externe Sindromul alienarii parinte?ti (Carte libera despre PAS.. Warshak ." [9] [modificare]Recunoa?tere în legisla?ia româneasca[10] Sindromul Stockholm (care reprezinta reflexia asupra copilului a fenomenului de alienare parinteasca) este recunoscut ca atare în legisla?ia româneasca secundara. 217/22 mai 2003 (*republicata*) pentru prevenirea ?i combaterea violen?ei în familie*) public ata în MO nr. (copil scos ilegal din ?ara) Cazul U. cea mai buna resursa di n limba româna.] cele doua fetite [. 365 din 30 mai 2012: "violen?a sociala . privare inten?ionata de acces la informa?ie. Descarca?i aceasta carte în format PDF (varianta din ianuarie 2011) Opis de documente în limba româna ?i engleza . începând cu anul 2011[11] Fenomenul alienarii parinte?ti este recunoscut prin defini?ia data de catre lege a Legea nr. impunerea izolarii prin deten?i e. Cehia (peti?ia numarul: 1633/05. [. interzicerea frecventarii institu?iei de înva?amânt. precum ?i alte ac?iuni cu efect similar..] încearca sa elimine orice urma de dorin?a de a locui cu tatal sau." [modificare]Cauze CEDO care recunosc PAS Cauza Koudelka vs. [modificare]Cazuri celebre Cazul David Bryan Cazul R..dezvoltarea unor rela?ii de familie armonioase cu ambii parin?i. dar ?i cu bunic ii paterni. exprimându?i loialitatea fa?a de mama care se straduie?te sa faca tot ce e mai bun fara a putea da un minim exem plu de ce considera feti?a ca este mai bun. decizia din 18 aprilie 2007) link [modificare]Recunoa?terea PAS de catre organele judiciare ale altor state Un document deosebit de interesant (tradus în limba româna) este reprezentat de inde xul de ?i citari legale ale fenomenului de alienare parinteasca. sunt doar câteva exemple de obliga?ii pozitive pe care mama nu le-a respectat. Documentul original este disponibil în limba engleza ?i ca traducere în limba româna. decizia din 20 iulie 2006) l ink Cauza Zavrel vs.impunerea izolarii persoanei de familie..R. preluat de pe situl Dr. inclusiv în locuin?a familiala. Cehia (peti?ia numarul: 14044/05. punând copii într-o si tua?ie intolerabila ?i transferând asupra acestora o responsabilitate dispropor?ionata fa?a de vârsta lor. de com unitate ?i de prieteni.

paawareness. Armand Veleanovici Articol 'Impactul divor?ului asupra copiilor' publicat pe situl Jurnalul. John Caffey .neurochiru rg.org/ Categorii: Pagini cu legaturi invalide catre fisiereSindroamePsihologie socialaD reptul familiSindromul copilului scuturat De la Wikipedia. enciclopedia libera Sindromul bebelu?ului scuturat (SBS) este o forma de abuz fizic asupra copilului care are loc atunci când un agresor violent agita un bebelu? sau copil prin crearea unui tip de mi?care brus ca provocându-i acestuia leziuni prin accelerare-decelerare.com http://www. precum ?i Dr. bazat pe o teori e ?i o mare varietate de condi?ii de catre Dr. Warshak) Recunoa?terea PAS de catre justi?ia americana Recunoa?terea PAS de catre justi?ia româna Referin?e la PAS http://www. [2] [sursa nu confirma] Conceptul de SBS a fost ini?ial descris la începutul anilor 1970. ducând la handicap pen tru tot restul vie?ii copilului.Alienarea Parentala . Morbiditatea estimata printre copiii cu SBS variaza de la 15% la 38%. Gardner Web-Site (stocat pe situl Dr.articol în limba româna scri s de Psih. [necesita cit are] Cuprins [ascunde] 1 Semne ?i simptome 2 Mecanism 3 Prevenirea 4 Diagnosticarea 5 Tratament 6 Pronostic 7 Inciden?a 8 Factori de risc 9 Istoric 10 Probleme juridice 11 Controverse ?i ipoteze alternative 11. afectare motorie (de exemplu. Guthkelch Norman .radiolog. mediana f iind de 20% . paralizie cerebrala) ?i tulburari cognitive. [6] Consecin?ele nefatale ale SBS includ grade diferite de afectare vi zuala (inclusiv orbire). book by Pamela Richardon Ex.parentalalienation. [1] De obicei nu exista nici o dovada vizibila exte rna a traumei.ro de c atre Mirela Dadacu? A Kidnapped Mind.3 For?a 12 Alte referin?e: 13 Vezi ?i 14 Legaturi externe în limba româna 15 Notele de subsol 16 Alte lecturi 17 Legaturi externe [modificare]Semne ?i simptome .25%. Drd. [2] Pâna la jumatate din decesele legate de abuzul asupra copilului sunt raportate ca fi ind datorate sindromului bebelu?ului scuturat.1 Deficit de vitamina C 11.forma subtila de abuz emo?ional". [3] [4] [5] SBS poate fi fatal ?i poate cauza leziuni cerebrale severe.2 Problemele sarcinei 11.

letargie. [7] Leziuni asociate cu S BS includ: hemoragia retiniana. ?i de doar 5. [3] [14] [modificare]Mecanism SBS rezulta ca urmare accelerarii ?i rotirii bru?te a capului. de asemenea. leziuni ale ?esut urilor moi sau hematom subdural. fracturi multiple ale oaselor lungi ?i hematomul subdural. Un studiu recent a constatat ca prevalen?a de hemoragii retiniene în traumatismul cranian abuziv a fo st de 78%. bonele ?i îngrijitorii neexperimenta?i pot fi avertiza?i cu privire la pericolele legate de scuturarea sugarilor. coastelor pot fi. con?tien?i fiind de cauza leziunilor. care variaza de la simptome u?oare pâna la simptome severe [2]. Mi?carea de rota? ie este deosebit de daunatoare ?i ar putea sa duca la apari?ia SBS. [2] [modificare]Prevenirea Prevenirea este similara cu prevenirea abuzului copilului în general: Parin?ii încep atori. nu exista semne exterioare vizi bile. [15] energia necesara pentru a provoca SBS este foarte violenta ?i ar fi în mod clar de recunoscuta de catre un observator e xtern ca fiind periculoasa ?i poten?ial mortala. Apro ximativ trei sferturi dintre cazuri implica hemoragii retiniene. [7] .hematom subdural (sageata). Nu exista nici un simptom unic care sa defineasca SBS. [modificare]Diagnosticarea SBS poate fi gre?it diagnosticat sau nediagnosticat. fracturi. [9] Victimele SBS se pot pr ezenta cu iritabilitate. varsaturi. în special a articula?iei genunchiului". lipsa poftei de mâncare. Un copil care plânge ?i este agitat reprezinta în general o cauza comuna declan?atoare de frustrare ?i care poate genera violen?a celor care îi au pe copii în grija. Hipoxia ?i endemul cerebral. Medicii suspecteaza puternic scuturatul ca ?i cauza de leziuni atunci când un copil mic copil se prezinta cu hemoragie retiniana. modificari de respira?ie ?i dilatare pupilara. [2] Unii exper?i ofera strategii parin?ilor sa f aca fa?a propriilor lor frustrari. De obicei. apare frecvent la SBS. o cre?tere a marimii capului. care sunt în mare parte for?e liniare. [7] Alte manifestari ale SBS sunt leziunile axonal e difuze. ori cei responsabili cu cre ?terea copilului pot min?i.[15]. fontanela bomb ata sau u?or tensionata. lipsa de concentrare. sângerare între suprafa?a cerebrala ?i dura mater. care poate cre?te presiunea intracraniana ?i daune ale delicatului ?esut cerebral.3% la copii ce prezentau traumatism cranian ne-abusiv. [11][12] [13] Dr. asociate cu SBS.[2] ?i nu exista stabilit . oaselor lungi. [10] Fracturi ale vertebrelor. [8] Aceste semne sun t în prezent acceptate ca markeri de abuz de tip SBS asupra copiilor. John Caffey descrie în acela?i context avulsia unor mici fragmente osoase atât proximal cât ?i distal în jurul unor articula?ii. care nu pot fi explicate prin traume accidentale sau de alte condi?ii medicale. izolare. Tipul de rani cauzate de scuturare nu sunt de obicei cauzate de caderi ?i impactul din jocul normal. SBS este înso?it de o varietate de simptome.

[16] Nici o condi?ie alternativa nu imita toate simptomele de SBS exact. o treime supravie?uiesc[18] cu traume neurologice majore ?i doar o treime supravie?uiesc în stare de sanatate buna[18]. având în ve dere diferen?a mare în dimensiune între copilul mic ?i un adult. convulsii . Cele mai frecvente afec?iuni neurologice sunt dizabilita?i de înva?are. [7] [modificare]Factori de risc Îngrijitorii care au poten?ialul de a deveni abuzivi. paralizie cerebrala ?i tulburari vizuale[15]. ?i edem papilar. tulburari de izolare sau boli infec?ioase ca meningita ?i tulburari metabolice. care rezulta de exemplu din probl eme financiare. dar pot aparea ?i la cei de pâna la vârsta de cinci ani. dar abuzatorii sunt mai des de sex masculin. formele particulare de hemoragii oculare fii nd destul de caracteristice. [7] [modificare]Tratament Tratamentul implica monitorizarea presiunii intracraniene ?i evacuarea lichidulu i cefalorahidian. drenarea acestuia[7 ]. [2] Într-un procent estimat de 33-40% din cazuri. [2] Condi?ii care pot înso?i SBS includ: fracturi o trauma la nivelul coloanei vertebr ale cervicale. [17] [15] Computerul tomograf (CT) ?i imagistica prin rezonan?a magnetica nucleara (RMN) sunt folosite pentru a diagno stica leziunile cerebrale. daca presiunea este ridicata iar daca un hematom intracranian este prezent. doresc copilul doar pentru ca aceasta sa îi îndeplineasca anumite nevoi psihice. o istorie anterioara de abuz asupra copilului este o constatar e comuna în cazurile de SBS. hidrocefalie. [2] [sursa nu confi rma] Atât barba?ii ?i femeile pot provoca SBS. [2] [sursa nu confirma ] În 2001. dovezile de rani la cap anterioare. de multe ori au a?teptari ne realiste de la copil ?i pot prezenta fenomentul de "inversare a rolurilor". sindromul mor?ii subite a sugarului (SMSS) sa u "moartea în pat". hemoragie cerebrala sau atrofie cerebrala. în special pentru abuzul care provoaca SBS.nici un set de simptome care sa indice aceasta. sunt al?i factori de risc pentru agresiune ?i pentru impulsivitatea îngrijitorilor. [2] De?i a fost specul at anterior ca SBS a fost un eveniment izolat. dizabilita?i în vorbire. [7] Examinarea de catre un oftal molog cu experien?a este adesea critica în diagnosticarea SBS. [2] [sursa nu confirma] [modificare]Istoric . [7] Statisticile arata ca o treime[18]din ace? ti pacien?i mor. [modificare]Pronostic Pronosticul depinde de severitate ?i poate varia de la recuperarea totala la inv aliditate severa sau la moarte în cazul în care trauma este severa. hemoragie retiniana. dar SB S nu poate fi exclus la copii care se prezinta cu hidrocefalie. hidrocefalie.000 copii au suferit de SBS ?i mai mult de 1300 au murit din aceasta cauza. cum ar fi sângerari intracraniene mai vechi sunt înca prezente. 903. [2] Abuzul de substan?e ?i stresul emo?ional. [2] [sursa nu confirma] SBS apare de obi cei la copii sub vârsta de doi ani. [modificare]Inciden?a Copiii mici sunt la mare risc.

Un experiment biomecanic. O ex plica?ie detaliata a calculelor au fost furnizate în articolul "Scrisoare catre editori". procesul de na?tere. dar a respins un caz ?i a schimbat o sentin?a de la crima. [modificare]Probleme juridice În iulie 2005. [2] [sursa nu confirma] Dezvoltarea tomografiei computerizate ?i a r ezonan?ei magnetice au îmubata?it mult posibilita?ile de diagnosticare a sindromului.O aplica?ie. SBS. [28] BBC a realizat un documentar în 3 par?i care se refera la argumente pentru ?i împotr iva diagnosticul de SBS. encefalopatie acuta nu reprezinta un diag nostic sigur de SBS ?i ca istoria clinica este.[2] [sursa nu confirma] În 1971. [20] [modificare]Controverse ?i ipoteze alternative [modificare]Deficit de vitamina C Unii autori au sugerat ca anumite cazuri suspecte de sindromul copilului scutura t pot rezulta din deficit de vitamina C. Guthkelch propune SBS ca o cauza a hemoragiei subdurale la sugari. de asemenea. [7] Termenul descrie un set de vagi simptome gasite fara o urma externa de trau matism.[24] [25] [26] [27]. for?ele de pe gâtul copilului depa?esc cu mult limitele de rezisten?a structurala ale coloanei cervicale. Pentru un cap de copil supus unor niveluri crescute de accelera?ie gravita?iona la (G). inclusiv hemoragii retiniene ?i hemoragii intracraniene. în 2005. publicat în februarie 2006 în Jurnal ul Interna?ional de Criminologie. care permitea utilizatorului sa agite telefonul pâna când o . de asemenea. nu au existat dovezi convingatoare pentru a concluzi ona ca deficitul de vitamina C poate fi considerat a fi o cauza care sa mimeze sindromul bebelu?ului scuturat.În 1946. la omor prin impruden?a. Curtea de Apel a Regatului Unit a înregistrat patru procese pe baza d e SBS: la un caz s-a renun?at. p rematuritatea ?i deficien?ele nutri?ionale imita. s-au pronun?at condamnari. Instan?a a constatat ca triada clasica de hemoragii retiniene. acest lucru datorându-se în primul rând leziunilor de coloana cervica la ?i nu hematoamelor subdurale. " [23] [modificare]Problemele sarcinei Patologia gesta?ionala care afecteaza atât mama cât ?i fatul. conceptul de SBS ?i termenul de "sindromul copilului scuturat brusc" a fo st introdus de Dr. [21] [22] O consemnare a acestei ipoteze în revista Pediatrics International " Din informa?iile disponibile în literatura de specialitate. a demonstrat ca "scutura rea for?ata poate rani grav sau ucide un copil.[1 9] Termenii "traumatism ne-accidental" cu prescurtarea englezeasca "NAI" (de la "no n-accidental injury") ?i "traumatism cranian abuziv" au fost sugerate în loc de "SBS". o sentin?a a fost redusa iar pentru doua. scoasa din uz de Apple. importanta în stabilirea sentin?ei. hematom subdural. [29] [30] [31] [modificare]Alte referin?e: Baby Shaker . John Caffey. Curtea a confirmat conceptul clinic de SBS. [modificare]For?a Au existat controverse în ceea ce prive?te for?a necesara pentru a produce leziuni cerebrale observate în sindromul bebelu?ului scuturat.

html Anafilaxie De la Wikipedia.ro/galerii-foto/sindromul-copilului-scuturat_621 http://www.2 ICD-9 995. enciclopedia libera Acest articol a fost nominalizat pentru primirea statutului de articol de calita te. Termenul provine din cuvintele grece?ti ??? ana. .ro/Sindromul-bebelusului-zgaltait. protec?ie . Daca subiectul articolului va este familiar va invitam sa evalua?i calitatea exp unerii ?i sa va exprima?i obiec?iile ?i sugestiile de îmbunata?ire. Aproximativ 0. Se observa o cre?tere a inciden?ei acestei boli. Ca tratament primar.ro/dictionar-medical/sindromul-copilului-scuturat_724 7 http://www.lumeapiticilor.imagine animata a unui copil de pe ecran murea. precizate printr-o serie de criterii.05 2% din popula?ia mondiala sufera de anafilaxie la un moment dat d e-a lungul vie?ii. împotriva ?i f??a??? phylaxis. Pentru aceasta con?inutul ?i forma articolului trebuie sa se ridice la cele mai înalte standarde. uneori în combina?ie cu alte medicamente.sfatulmedicului.[1] Simptomele tipice ale anafilaxiei includ prurit.suntmamica. Reac?ia se dato reaza expunerii la alergeni.ro/Traumatism-craniocerebral/sindromul-copilului-scut urat_286 http://www. Anafilaxia est e diagnosticata pe baza simptomelor ?i semnelor prezentate de pacient. În mod obi?nuit. fie de o alta cauza fara legatura cu sistemul imunitar. boa la este cauzata de mu?caturi de insecte. ICD-10 T78. Eliberarea acestora poate fi i ndusa fie de o reac?ie a sistemului imunitar.0 DiseasesDB 29153 MedlinePlus 000844 eMedicine med/128 MeSH D000707 modifica Anafilaxia este o reac?ie alergica severa care survine brusc ?i poate cauza moar tea.sfatulmedicului.sfatulmedicului. se prescriu injec?ii cu epinefrina.ro/?aid=2052&caption=Sindromul_copilului_scuturat http://www. Vede?i: Indica?ii! Anafilaxie Clasificare ?i resurse externe Angioedemul fe?ei face ca baiatul sa nu-?i poata deschide ochii. inflama?ia gâtului ?i hipotensiune. [modificare]Vezi ?i Sindromul alienarii parinte?ti Sindromul Stockholm Sindromul copilului scuturat Sindromul Münchausen prin transfer [modificare]Legaturi externe în limba româna http://www. Anafilaxia este indusa de eliberarea de proteine din anumite tipuri de leucocite . de alimente ?i medicamente. Aceste proteine sunt substan?e care pot declan?a sau agrava o reac?ie alergica.

1 Mecanisme imunologice 3.[4] Organele cel mai des afectate sunt: pielea (80 90%). mâncarime.2 Tratament adjuvant 6.2 Aparatul respirator 1.[7] Alte simptome includ rinoree ?i inflamarea membranei m ucoase care captu?e?te suprafa?a globului ocular ?i fa?a interna a pleoapelor (conjunctiva).3 Diagnosticul diferen?ial 5 Preven?ie 6 Tratament 6. senza?ia de mâncarime poate fi înlocuita cu senza?ia de arsura.[4] Pâna la 20% din ca zuri prezinta inflama?ii ale limbii sau ale gâtului.2 Testele de alergie 4.1 Pielea 1.[6] În cazul persoanelor care prezinta inflama?ii ale ?esu tului subcutanat (angioedem).[5] [modificare]Pielea Urticarie si eritem la nivelul spatelui unei persoane cu anafilaxie Simptomele tipice includ erup?ia pe piele a unor ba?icu?e (urticarie).3 Veninul 2. pie lea poate primi o colora?ie albastra (cianoza) datorita insuficien?ei de oxigen.Cuprins [ascunde] 1 Semne ?i simptome 1. st omacul ?i intestinele (30 45%). inima ?i vasele sangvine (10 45%) ?i sistemul nervos central (10 15%).4 Factori de risc 3 Mecanisme 3. anafilaxia produce numeroase simptome diferite în decurs de câteva minut e sau ore.1 Alimenta?ia 2.1 Epinefrina 6. plamânii ?i caile respiratorii (70%).3 Sistemul cardiovascular 1.[2][3] Simptomele apar în medie dupa 5-30 de minute în cazul în care alergenul patrunde în corp direct în fluxul sangvin (pe cale intravenoasa) ?i dupa aproximativ 2 ore daca sunt provocate de un aliment ingera t de catre pacient.2 Mecanisme non-imunologice 4 Diagnosticare 4.4 Altele 2 Cauze 2.3 Pregatirea contra ?ocurilor viitoare 7 Perspectiva 8 Statistici 9 Istoric 10 Cercetare 11 Referin?e [modificare]Semne ?i simptome Semne si simptome ale anafilaxiei.[3] De regula .2 Medicamentele 2.1 Clasificare 4.[8] De asemenea. sunt afectate cel pu?in doua dintre aceste sisteme. în ro?irea fe?ei sau a pielii (eritem).[8] [modificare]Aparatul respirator . În mod tipic. sau inflamarea buzelor.

care îngusteaza pasajul respirator.[11] Cel mai adesea. ceea ce poate duce la moartea celulelor cardiace (infarct miocardic) sau la tulburarea ritmului normal al inim ii (aritmie cardiaca) sau la oprirea inimii (stop cardiac).[10] Persoana afectata poate avea senza?ia de ame?eala sau î?i poate pierde cuno?tin?a datorita scaderii anormale a tensiunii arteriale.[9] Stridorul apare ca urmare a unei inflama?ii a tractului r espirator superior. sau respira?ie ?uieratoare (stridorul).[5] Printre cauzele mai pu?in obi?nuite se numara factorii fizici.[4] De asemenea.[5][13] Anafila xia provocata de exerci?iile fizice este adesea corelata cu ingerarea anumitor alimente. poate aparea starea de anxietate sau senza?ia de moarte iminenta. [8] 10% dintre persoanele cu anafilaxie pot suferi de rarirea ritmului cardiac ( bradicardie) înso?ita de hipotensiune. sau de unele alimente sau medicamente. latexul.[8] Pot aparea ?i alte simptome cum ar fi ragu?eala .[8] De asemenea. degluti?ia dificila sau tusea.[5] [modificare]Cauze Anafilaxia poate fi cauzata de reac?ia organismului fa?a de aproape orice substa n?a straina.[4] Daca anafilaxia se produ . incontinen?a urinara ?i dure re pelviana asemanatoare crampelor uterine. [6] Respira?ia astmatica este în mod tipic indusa de spasme musculare ale tractulu i respirator inferior (mu?chii bronhici). exerci?iile fizice sau tempera tura (prea ridicata sau prea joasa) poate declan?a apari?ia bolii. [9] Rareori. schimbarile hormonale.[7] [modificare]Altele Printre simptomele gastrointestinale se numara crampele ?i durerile abdominale.[9] Aceasta întrerupe fluxul sangvin catre inima.[3][5] Persoanele care sufera de boli cardiace prezinta un risc crescut de afec?iuni ale inimii induse de anafilaxie. sperma).[10][12] Alimentele provoaca apari?ia bolii cel mai ade sea în cazul copiilor ?i adolescen?ilor.[9] În timp ce accelerarea ritmului cardiac datorita h ipotensiunii este mai des întâlnita.[6][8] Dilatarea vaselor sangvine din creier pot cauza dureri de cap. în?epaturile ?i mu?caturile de insecte cauzeaza boala cel mai des în rândul adul?ilor. diareea ?i voma. aditivii alimentari (ca de exemplu. respira?ie aspra (astmatica). Scaderea tensiunii arteriale poate fi cauzata de dilatarea vaselor sangvine (?oc distributiv) sau de insuficien?a ventriculara (?oc cardiogen). tensiunea arteriala f oarte scazuta poate fi singurul simptom al anafilaxiei.[4] [modificare]Sistemul cardiovascular Eliberarea histaminei de catre anumite celule cardiace poate cauza contrac?ii su bite ale arterelor coronare (spasm arterial coronarian). anafilaxia este provocata de veninul eliberat în urma în?epaturilor sau mu?caturilo r de insecte. provocând eliberarea de catre anumite celule tisul are (cunoscute sub denumirea de mastocite) a unor substan?e chimice care induc reac?ia alergica. (Combina?ia dintre ritmul cardiac lent ?i hipotensiune este cunoscuta sub numel e de reflex Bezold Jarisch). agen?ii biologici (ca de exemplu.Simptomele ?i semnele respiratorii includ dispnee.[6] Persoana afectata poate avea senza?ia de confuzie a gândirii. Medicamentele. glutamatul de sodiu ?i coloran?i i alimentari) ?i medicamentele aplicate pe piele (medicamentele topice).

antibioticele ?i latexul.[10] În cultura vestica. unele legaturi real izându-se mai u?or decât altele. urmate de aspirina ?i antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS). lapte ?i oua.[10] însa unele persoane pot avea o reac?ie sev era în cazul contactului alimentului cu o anumita parte a corpului. 80% dintre copiii cu anafilaxie la lapte sau oua ?i 20% dintre copiii cu un singur antecede nt de anafilaxie la alune pot consuma aceste alimente fara probleme. orezul ?i nautul provoaca deseori anafilax ia. riscul de anafilaxie în viitor este mai ridicat.[4] Anafilaxia la penicilina cre?te riscul de reac?ie la cefalosporine. pe?te.000 de persoane. În Asia. inducând eliberarea de histamina (degranulare a mastocitelor). de modul în care medicamentul ac?ioneaza în organism.000 de persoane tratat e. pe de alta parte.[4] Inciden?a anafilaxiei la penicilina este de 1 la 2. pe de o parte. grâu.[15] [modificare]Alimenta?ia Numeroase alimente pot provoca anafilaxia. p rovoaca reac?ii în 0. chiar ?i în cazul în care alimentul respe ctiv este consumat pentru prima oara. susanul este un ul dintre alimentele care cauzeaza cel mai adesea aceasta boala. cu osmolaritate redusa.[11] [modificare]Medicamentele Orice medicament poate cauza anafilaxie.04% din cazuri. printre cauzele cel mai des întâlnite se gasesc ingestia sau contactul cu alune.000 de cazuri. vaccinurile.[5] Cazurile grave apar de obicei în urma ingerarii alimentului. de obicei se poate administra un AINS diferit fara ca acesta sa provoace anafilaxie.[17] Anafilaxia la penic ilina ?i cefalosporina se produce numai dupa formarea legaturilor cu proteinele din organism. Pâna la vârsta de 16 ani.[16] Alte cauze obi?nuite ale anafilaxiei sunt chimioterapia.[17] [modificare]Veninul Veninul eliberat în urma în?epaturilor sau mu?caturilor de insecte de genul albinelo r ?i viespilor (Hymenoptera) sau plo?ni?elor (Triatominae) pot cauza anafilaxie. copiii pot deveni imuni la alergii.[3][5] În Orientul Mijlociu. cauzele declan?atoare sunt anumite medicamente administrate cu scopul de a provoca paralizia (agen?i de blocare neuromusculara). penicilina). nuci. Agen?ii de contact de noua genera?ie. de frecven?a adm inistrarii acestuia ?i.[4] Medicamentele de genera?ie anterioara utilizate în imagistica medicala (agen?i de contrast) au cauzat reac?ii în 1% din cazuri.[4] Anafilaxia la aspirina ?i AINS se produce în aproximati v 1 din 50.[3] [16] În cazul persoanelor alergice la un anumit AINS. c auza este necunoscuta (anafilaxie idiopatica). Cele mai obi?nuite sunt antibioticele b eta-lactamice (ca de exemplu . crustacee.[1 0] Frecven?a unei reac?ii la un medicament depinde.[14] În 32-50% din cazuri. manifestate în afara zonei din jurul în?epaturii.[5][16] Unele medicamente. protamina (prezenta în sperma) ?i medicamentele pe baza de plante. morfina ?i medicamentele administrate cu scopul de a îmbunata?i calitatea radiografiilor (agen?i de contrast) provoaca ana filaxie prin distrugerea anumitor celule tisulare. acesta ramânând în sa sub 1 la 1000.ce în timpul administrarii unei anestezii. Cu vârsta. Moartea survine în mai pu?in de 1 din 50.000-10.[3][18] În caz de reac?ii ante rioare la venin. . printre care vancomicina.

jumatate dintre persoanele care mor din cauza anafilaxiei nu au avut anterior nicio reac? ie extinsa (sistemica). astm. Dificulta?i respiratorii c. Afectarea pielii sau a mucoaselor b. provocând eliberarea de histamin a ?i alte substan?e asociate în mod normal cu reac?iile alergice (degranulare). imunoglobulina E (Ig E) formeaza legaturi cu materialul strain care declan?eaza reac?ia alergica (antigenul). opioidele. Riscul nu este mai crescut în caz ul medicamentelor injectabile sau în?epaturilor.[10] Persoanele cu boli datorate unui numar excesiv de mastocite în ?esuturi (mastocitoza) prezinta un ris c ridicat. eczema. Eliberarea acestora se datoreaza în mod tipic unei reac?ii imunitare.[1][22] Boala se datoreaza eliberarii de mediatori inflamatori ?i citocine de catre mas tocite ?i bazofile.[4][22] Exista ?i un mecanism imunologic independent de IgE.[5][10] Cu cât perioada de timp dintre doua expuneri consecutive la un agent cauzator de anafilaxie este mai lunga.[5] Când una din urmatoarele apare la distan?a de minute sau ore de la expunerea la un alergen.[13][22] [modificare]Diagnosticare Anafilaxia este diagnosticata în baza unor fapte clinice obiective. Agen?ii care degradeaza celulel e includ mediul de contrast pentru razele X.[4] [modificare]Mecanisme Anafilaxia este o reac?ie alergica severa care survine brusc ?i afecteaza numero ase sisteme ale corpului.[19][20] Totu?i.[22] [modificare]Mecanisme imunologice În cazul în care anafilaxia este indusa de o reac?ie imunitara.[21] [modificare]Factori de risc Persoanele cu boli atopice ca de exemplu.[5][10] Potrivit unui studiu realizat pe copii cu anafilaxie. este foarte probabil ca acea pe rsoana are ?oc anafilactic:[5] Afectarea pielii sau a mucoaselor plus fie dificulta?i respiratorii fie tensiune sanguina scazuta Doua sau mai multe din urmatoarele simptome:a. Peste 90% dintre copiii în cazul carora anafilaxia este fatala a u astm. latex ?i agen?i de contact. Ace?ti mediatori stimuleaza contrac?iile mu?chilor bronhici ?i dilatarea vaselor de sânge (vasodilatare). fara legatura cu o reac?ie imunitara. sau rinita alergica prez inta un risc crescut de anafilaxie indusa de alimente. dar poate fi indusa de degradarea acestor celule. temperatura (prea ridicata sau prea joasa) ?i vibra? iile. sporesc scurgerea de lichid din vasele de sânge ?i inhiba ac?iunea mu?chiului cardiac.[22] [modificare]Mecanisme non-imunologice În cazul în care anafilaxia nu este cauzata de un raspuns imunitar. Tensiune scazuta . 6 0% dintre ace?tia au avut antecedente de boli atopice. reac?ia se dator eaza unui agent care degradeaza în mod direct mastocitele ?i bazofilele. Combina?ia din tre IgE ?i antigen activeaza receptorii FceRI în mastocite ?i bazofile. însa nu se cunoa?te daca acesta se p roduce în cazul oamenilor. Mastocitele ?i bazofilele reac?ioneaza eliberând mediatori inflamatori cum ar fi histamina. cu atât riscul unei noi reac?ii este mai mic.

Nu e xista teste efectuate de piele sau teste sanguine pentru anafilaxie neimuna. Totu?i.[11] Formele de anafilaxie neimuna pot fi diagnosticate numai prin a analiza istoricu l pacientului sau prin a expune pacientul la un alergen care ar fi putut cauza în trecut o astfel de reac?ie. testele sanguine pentru triptaza sau histamina (emise de mastocite) pot fi utile în a diagnostica a nafilaxia. O persoana care are un atac de panica poate avea pielea înro?ita dar nu are pete.[11] Testele efectuate pe piele pot confirma alergia la penicilina. [23] Atunci când simptomele reapar. Simptome gastrointestinale Tensiune scazuta dupa expunerea la un alergen cunoscut Daca persoana a avut o reac?ie negativa la o în?epatura de insecta sau la un medic ament. dar nu exista teste efectuate pe piel e pentru alte medicamente.[11 ] Testele sanguine pentru anticorpi specifici pot fi utile pentru a confirma alergiile la lapte.[10][24] Denumirea folosita actualmente de catre Or ganiza?ia Mondiala pentru Alergie este cea de anafilaxie neimuna [24]. oua. Unii cercetatori recomanda sa nu mai f ie folosite vechile denumiri.[24] [modificare]Diagnosticul diferen?ial Poate fi uneori dificil de a distinge anafilaxia de astma.[11] [modificare]Clasificare Exista trei mai clasificari ale ?ocului anafilactic.[5] Unele studii afirma ca pâna la 20% din cazuril e de anafilaxie sunt bifazice.[10] [modificare]Testele de alergie Testare alergiei pe piele efectuata pe bra?ul drept Testele de alergie pot ajuta la determinarea cauzei anafilaxiei unui pacient. Ex ista teste de alergie efectuate pe piele (cum ar fi testele cu plasturi) pentru anumite mâncaruri ?i veninuri. în mod tipic ele reapar dupa 8 ore. de le?inul datorat li psei de oxigen (sincopa) ?i de crizele de panica. nuci ?i pe?te.[10] A doua r eac?ie este tratata în acela?i fel ca ?i anafilaxia ini?iala.d. aceste test nu sunt foarte utile daca ?ocul a fost produs de mâncare sau daca pacientul are o tensiune normala.[7] Anafil axia bifazica este diagnosticata când simptomele reapar dupa una pâna la 72 de ore chiar daca pacientul nu a mai lua t contact cu alergenul care a cauzat reac?ia ini?iala.[10] [modificare]Preven?ie . ceea ce produce tensiune scazuta cu cel pu?in 30% fa?a de tensiunea obi?nuita a acelei persoane sau cu 30% sub valorile normale. Anafilaxia are loc atunci cân d vasele sanguine se dilata în aproape tot corpul (vasodilata?ie sistemica). Când o persoana le?ina pielea ei este palida ?i nu are exema. arahide.[5] iar ele nu pot infirma diagnosticul de anafilaxie.[5] Alte afec?iuni care pot avea simptome similare includ ingerarea de toxine din pe?te stricat (scombroidoza) ?i infec?iile cu anumi?i parazi?i (anisakiaza) .[5] Suferinzii de astma nu au de obicei exema sau simptome sto macale sau intestinale.[3] Pseudoanafilaxia sau reac?iile anafila ctoide sunt denumiri mai vechi pentru anafilaxia care nu se datoreaza unei reac?ii alergice. ci este rezultatul unei leziuni directe asupra mastocitelor (degranularea mastocitelor).

Nu exista motive a de nu fi folosita (nu exista contraindica?ii absolute). anxietate.[10] În acest caz. Tratamentul sistemului imunitar (imunoterapia) cu veninuri d e Hymenoptera reu?e?te sa desensibilizeze 80 90% din adul?i ?i 98% din copii contra alergiilor la albine. [10][23][25][4] Tratamentul anafilaxiei este dependent de severitatea condi?iei. Imunoterapia orala poate reu?i sa desensibilizeze unii pacien?i pentru anumite mâncaruri. oxigen suplimentar.[5] Epinefrina s-ar putea sa nu produca efect în cei care iau betablocante. Desensibilizarea este de asemenea posibila pentru multe medicamente. vi espi ?i furnici ro?ii. nucile ?i arahidele.Calea recomandata pentru a preveni anafilaxia este de a evita ceea ce a cauzat r eac?ia în trecut. volume mari de fluide intravenoase ?i monitorizare atenta. dureri de cap ?i palpita?ii.[5] O data ce persoana a revenit la normal. Pentru cei care reac?ioneaza la latex poate fi important sa evite mâncarurile care con?i n substan?e care sunt similare celor care au produs reac?ia imunitara (numite mâncaruri care produc reac ?ii încruci?ate). se poate administra intravenos glucagon.[3] Se recomanda ca solu?ia de epinefrina sa f ie injectata în mu?chiul coapsei anterolaterale imediat ce se presupune ca cineva are ?oc anafilactic. bananele ?i cartofii. [5] Injectarea în mu?chi (administrarea intramusculara) este preferata injec?iilor sub piele (administrare subcutanata). ouale. Atunci când aceasta este imposibil. Este recomandat plasarea de garouri proximal de locul în?epaturii daca este posibil.[5] [modificare]Tratament Anafilaxia este o urgen?a medicala ce poate necesita masuri de salvare a vie?ii cum ar fi gestionarea fluxului de aer.[10] Rar se întâmpla sa fie nevoie de mai mult de doua doze. totu?i aceste tratamente au efecte adverse serioase. a?a cum se întâmpla în cazul persoanelor cu anafilaxie bifazica. inclu zând laptele. [modificare]Epinefrina O versiune mai veche a injec?iei autoadministrate EpiPen Epinefrina (adrenalina) este tratamentul primar al anafilaxiei. pot exista tratamente care fac corpul sa nu mai reac?ion eze la un alergen cunoscut (desensibilizare).[26] Efec te adverse minore ale epinefrinei includ tremuraturi. daca epinefrina nu da rezultate. Glucagonul are un mec .[5] Injec?ia poate fi repetata la fie care 5 sau 15 minute daca pacientul nu raspunde bine la tratament.[5] O a doua doza este necesara în de la 16 la 35% din cazuri. Nu se recomanda a se administra nicio mâncare pe cale orala pâna la dispari?ia simptomelor acute. deoarece în acest caz medicamentul este absorbit prea lent. ea trebuie supravegheata de la 2 la 24 de ore pentru a se asigura ca simptomele nu revin. Antihistaminicele ?i steroizii sunt adesea folosite împreuna cu epinefrina. pentru a stopa fluxul venos ?i limfatic (d ar nu ?i cel arterial). totu?i pentru cei mai mul?i se recomanda evitarea aces tor medicamente.[3] Epinefrina este tratamentul preferat. cum ar fi avocado.

[10] [modificare]Pregatirea contra ?ocurilor viitoare Cei care risca sa faca ?oc anafilactic sunt sfatui?i sa aiba un plan de raspuns l a alergie . Epinefrina intravenoasa pare totu?i a fi legata de batai nere gulate ale inimii (tulburari de ritm cardiac) ?i infarct miocardic (stop cardiac).[10] Albastrul de metil a fost folosit pentr u cei care nu raspund la alte tratamente deoarece poate relaxa musculatura neteda. este în mod obi?nuit disponibila în doua dozari.[28] [modificare]Tratament adjuvant Antihistaminicele sunt adesea folosite împreuna cu epinefrina.[30] Tratamentul de desensibilizare la o substan?a care produce o reac?ie alergica (imunoterapia cu alergeni) este disponibil pentru anumite substan?e.[30] Planul de ac?iune include de obicei folosirea de injec?ii aut oadministrate cu epinefrina.[10] Corticosteroizii au o probabilitate mica de a face vreo diferen?a pentru o persoana care are deja anafilaxie. Ei pot fi folosi?i în s peran?a de a scadea riscul de anafilaxie bifazica. epinefrina poate fi de asemenea injectata într-o vena (injec?ie intravenoasa) folosind o solu?ie diluata. suferindul se recupereaza cu bine. dar nu prea exista dovezi ca antihistaminicele ar fi efect ive în tratarea anafilaxiei. este fie din cauza respiratorie (în mod tipic obturarea cailor respiratorii) sau cardiovasculara (?oc cardiovascular).[10][22] Anafilaxia produce moartea . în timp ce desensibilizarea orala este efectiva în ce prive?te multe mâncaru ri. Acest fel de tratament p oate preveni episoadele viitoare de anafilaxie. una pentru adul?i ?i pentru copiii care cântaresc mai mult de 25 kg ?i alta pentru copiii care cântaresc de la 10 la 25 kg. Se credea ca ele su nt efective în baza unui ra?ionament teoretic.[23] Salbutamolul care este primit printr-un dispozitiv de respirat (nebulizator) poate fi efectiv atunci când epinefrina nu rezolva simptomele de spasm bronhic. Parin?ii trebuie sa informeze ?coala despre alergiile copiilor lor ?i a masurilor care trebuiesc luate în caz de urgen?a anafilactica.[4] Daca pacientul moare. O meta-analiza Cochrane din 2007 nu a gasit niciun studiu de buna calitate care ar putea fi folosit pentru a recomanda administrarea lor contra anafilaxiei. Un traiect multianual de desensibilizare subcutanata s-a dovedit efectiv contra în?epaturilor de insecte.[10] Daca este necesar.anism de ac?iune care nu implica receptorii beta. care le permit celor care au anafilaxie sa-?i injecteze singuri epinefrina în mu?chi.[27] Injec?iile cu epinefri na autoadministrate. se recomanda purtarea unei bra?ari de alarma medicala ?i consiliere asupra evit arii substan?elor care produc ?oc anafilactic. daca sunt disponibile medicamente capab ile de a opri reac?ia.[29] Se considera ca antihistam inicele nu au niciun efect asupra stocarii de lichide sau a spasmelor respiratorii.[3] [modificare]Perspectiva Exista o buna ?ansa de recuperare atunci când cauza este cunoscuta iar persoana es te tratata rapid. dar efectivitatea lor în a preveni anafilaxiile urmatoare este nesigura.[31] Chiar atunci când cauza ramâne necunoscuta.

[34] În Australia. caracterizata de o inflama?ia r apida (edem) a pielii.[3][10] Actualmente anafilaxia produce 500 1000 de decese pe an (2.64 la milion) .4 la milion) în Statele U nite ale Americii.[4][9] Unele persoane au decedat în curs de câteva minute de la p roducerea reac?iei alergice. Cuprins [ascunde] . sa u agen?i fizici (vibra?ii. enciclopedia libera Angioedemul (sau edemul Quincke) este o maladie. ?esuturilor mucoase ?i submucoase.[10] [modificare]Istoric Termenul aphylaxis a fost inventat de Charles Richet în 1902 ?i a fost mai târziu schi mbat în anaphylaxis deoarece suna mai placut. în timp ce in anii '90 era de 50 la suta de mii de persoane pe an. Eliberarea mediatorilor vasoactivi ai inflama?iei cre?te permeabilitatea vascul ara. contra ?i f??a??? phylaxis. Numarul de oameni cu anafilaxie în anii '80 era de aproximativ 20 la suta de mii de persoane pe an. cu episoade mai pu?ine ?i mai pu?in severe pe masura ce îmbatrânesc. 20 de decese pe an în Marea Britanie (0. Este o boala similara urticariei.[24] Termenul provine din cuvintele grece?ti ??? ana. în timp ce cele produse de mu?caturil e de insecte apar preponderent la barba?i. caldura).[32] [modificare]Statistici Prevalen?a anafilaxiei este de 4 5 la suta de mii de persoane pe an. Poate fi observata o extravazare dermica (subcutanata sau submucoasa) de lichid. Angioedemul poate fi idiopatic sau indus de medicamente.[3] Cre?terea pare a se datora în principal anafilaxiei produse de mâncare. dar nu este înca o practica recomandabila.[11] El a primit ulterior premiul Nobel pentru medicina ?i fiziologie pentru lucrarile sale asupra anafilaxiei din 1913.[5][36] Angioedem De la Wikipedia.[4] Însa reac?ia ca atare a fost descrisa începând c u antichitatea.în 0. alergeni (alimente). ce conduce la edem localizat.[10] Decesele din cauza anafilaxiei sunt cel mai frecve nt produse de medicamente.33 la milion) ?i 15 decese pe an în Austral ia (0. ?esutului subcutanat. decesele d atorate anafilaxiei produse de mâncare apar preponderent la femei.[35] [modificare]Cercetare Sunt sus?inute eforturi pentru a dezvolta epinefrina care poate fi aplicata sub limba pentru a trata anafilaxia (epinefrina sublinguala).5% 2%.[10] Ratele de deces au scazut între anii '70 ?i 2000. Cel mai frecvent sunt afectate tegumentele tractului gastrointestinal ?i a celui respirator.[33] Riscul este mai mare la tineri ?i la femei.7 20% din cazuri.[5] Persoanele cu anafilaxie produsa de efort se pot a?tepta de obicei la rezultate bune.[10] Injectarea subcutanata a anticorpului anti-IgE nu mit omalizumab este cercetata daca ar putea fi o metoda pentru a preveni reapari?ia ?ocului. pro tec?ie.[5] Se pare ca aceste rate sunt în cre?tere.[10] cu un ris c de-a lungul vie?ii de 0.

Mortatalitatea este de 25%. dar poate determina senza ?ia de arsura. [modificare]Indus Hipersensibilitate imunologica. [modificare]Tratament Cazurile în care angioedemul progreseaza repede ar trebui tratate precum urgen?e m edicale. angioedemul dobândit: angioedemul dobândit tip I: distruc?ie crescuta a C1-INH. angioedemul dobândit tip II: celulele B secreta autoanticorpi împotriva C1-INH. asemanator reac?iei la AINS (aspirina). [modificare]Tipuri [modificare]Idiopatic Doua categorii de engioedem rare sunt consecin?a deficien?ei inhibitorului de C1 -esteraza (C1 INH)la nivelul complementului ?i al sistemului kalicrein-kinina: angioedemul ereditar angioedem ereditar tip I (80-85%): cauzat de deficien?a erediatara de C1-INH. angioedem ereditar tip III (foarte rar). Ep isoadele recurente de angioedem ce implica tegumentele ?i membranele mucoase sau mucoasa intestinala. mielom multiplu. precum ?i leucemie. asemanatoare reac?iilor la penicilina. sau dupa mai multe luni. Apare la pacien?ii cu af ec?iuni reumatologice ?i boli maligne limfoproliferative cu celule B. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei scad nivelurile de angiotensina II ?i stimuleaza produc?ia de bradikinina. întrucât pot fi obstruc?ionate caile respiratorii ?i se poate produce sufocare. În cazul angioedemului ereditar. limfom cu celule T. În cazul angio edemului alergic. La nivel gastrointestinal se manifesta prin durere abdominala intermitenta inexp licabila. ducând la inactivarea acestuia. Poate surveni imediat. epinefrina nu are niciun efect.2 Indus [modificare]Simptomologie Survine de sine statator. angioedem ereditar tip II (15-20%): niveluri normale sau crescute de C1-INH nefu nc?ional. epinefrina este considerata vitala. extremita?i. organe genitale). se remite în 72 de ore. Categorii: Boli multisistemiceBoli inflamatorii . La nivel respirator se poate asocia cu o reac?ie anafilactica generalizata. Poate surveni ca o componenta a reac?iei anafilactice generalizate. pote n?ial fatala. cu apari?ia consecutiva a angioedemului. De obicei nu provoaca prrurit comparativ cu urticaria.1 Simptomologie 2 Tratament 3 Tipuri 3. Non-imunologic. Apar semne ale edemului la nivel cutanat (fa?a. sau în asociere cu urticaria în 50% din cazuri. crioglubinemie esena. un vasodilatator puternic. poten?ial fa tala. Pentru angioedemul acut se recomanda antihistaminice de prima genera?ie. Debutul este rapid.1 Idiopatic 3.

alergii. infec?ii respiratorii sup erioare. poate duce la afectarea pasajului aerului ?i a mucusului la nivelul nasului. ficat. devia?ia de sept poate produce: Obstruc?ia uneia sau ambelor narine . care separa nara dreapta de cea stânga ?i are rolul de a sus?ine n asul ?i de a direc?iona fluxul de aer inspirat. ce apare de obi cei la sugar ?i se caracterizeaza prin paralizie bulbara. Glucocerebrozidele se pot acumula în splina. în special în celulele al be ale sângelui. [modificare]Anatomie În termeni generali. opistotonus. Atunci când septul nazal este suficient deplasat catre una dintre par?i. Devia?ia de sept este o afec?iune medicala. enciclopedia libera Acest articol sau aceasta sec?iune are bibliografia incompleta sau inexistenta. nu creeaza simptome ?i se descope ra de obicei la o radiografie de craniu. iar in partea anterioara din cartilaj. fi ind destul de raspândita la evreii a?chenazi. produsa de raceala. acesta este relativ drept ?i pozitionat în centrul nasului. Deviatie de sept De la Wikipedia. Boala Gaucher De la Wikipedia. gripa. hepato. Lupta pentru Africa ?i Regatul Ax umit. La nivelul n asului. mai ales în cazurile în care apare ?i congestia nazala.acest lucru conduce la o respira?ie difici la. septul nazal este format dintr-un os sub?ire. Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. septul este un perete care separa doua cavita?i. Deficitul enzimei duce la acumularea glucocerebrozidelor. enciclopedia libera Boala Gaucher (lipoidoza cu cerebrozide) este o tulburare ereditara a metabolism ului glucocerebrozidelor (lipidele se acumuleaza la nivelul celulelor ?i a altor organe).Articolele acestei saptamâni sunt Cort. În cazurile severe. creier ?i madu va osoasa. Sonerie. În partea posterioara. Aceasta afec?iune poate determina anumite simptome sau boli. septul este un perete sub?ire. rinichi. Boala este cauzata de o muta?ie recesiva a unei gene situate pe cromozomul 1. Oricine poate contribui la îmbunata?irea lor. [modificare]Descriere Imagine obtinuta prin magneto-rezonanta prezentând un sept deviat congenital Daca devia?ia este u?oara ea nu pune probleme. anomalii scheletale.?i splenomegalie. f racturi osoase. plamâni. umflarea nodulilor limfatici. Categorii: Boli geneticeBol Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. anemie. În mod normal. Pute?i contribui prin adaugarea sus?inerii bibliografice pentru afirma?iile con? inute. Cauzele bolii sunt deficitul ereditar de beta-glucozidaza (gluzocerebrozidaza) ? i acumularea de glucocerebrozide. din cauza modificarilor de vasculariza?ie antrenate de devia?ia d Sângerari nazale . retard mental.

Faringita streptococica De la Wikipedia. Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. Categorii: Boli ale cailor aeriene superioareOtorinolaringologie În luna septembrie. precizate pr intr-o serie de criterii.[3] Faringita streptococica se transmite prin contact strâns cu o persoana bolnava. Ami gdalele sunt doua glande situate la nivelul gâtului. un posibil caz de faringita streptococica poate fi recunoscut datorita simptomelor. Antibioticele sunt medicamente care distrug bacteriile. Lu pta pentru Africa ?i Regatul Axumit.0 DiseasesDB 12507 MedlinePlus 000639 eMedicine med/1811 modifica Faringita streptococica sau streptococ în gât sau amigdalita[1] este o afec?iune pro vocata de bacteria denumita streptococ de grup A . durere în gât (numita ?i inf lama?ie în gât) ?i umflarea unor glande (numite ganglioni limfatici) de la nivelul gâtului.0 ICD-9 034. Antibioticele pot fi utile în cazul unei persoane cu faringita streptococica. Acestea sunt utilizate în principal pentru prevenirea unor complica?ii. în spatele cavita?ii bucale. în care apare exsudatul tip ic pe amigdale la o persoana în vârsta de 16 ani.e sept ?i a uscarii septului nazal. Pe ntru a fi siguri ca o persoana are faringita streptococica. To?i vizitatorii sunt invita?i sa participe! Articolele acestei saptamâni sunt Cort. cum este febra re . Simptomele obi?nuite includ febra. de asemenea. Oricine poate contribui la îmbunata?irea lor. Respira?ie zgomotoasa în timpul nop?ii. Wikipedia organizeaza un concurs de fotografie libera având ca t ema monumentele istorice din România. For?ele Aeriene ale Republicii Moldova. Chiar ?i fara aceasta analiza.[2] Faringita streptococica afecteaza gâtul ?i amigdalele. ICD-10 J02. Pentru aceasta con?inutul ?i forma articolului trebuie sa se ridice la cele mai înalte standarde. Vede?i: Indica?ii! Faringita streptococica Clasificare ?i resurse externe Un caz pozitiv de infec?ie cu faringita streptococica. mai ales la copiii ?i tinerii cu devia?ie de sept. Faringita streptococic a provoaca 37% din inflama?iile gâtului la copii. cutia vocala (laringele). este necesara efectuarea unei analize numita exsud at faringian. enciclopedia libera Acest articol a fost nominalizat pentru primirea statutului de articol de calita te. Daca subiectul articolului va este familiar va invitam sa evalua?i calitatea exp unerii ?i sa va exprima?i obiec?iile ?i sugestiile de îmbunata?ire. Faringita streptococica poa te afecta. Infec?ii frecvente ale sinusurilor apar ca urmare a blocarii mucusului ?i lipsei drenajului ?i se manifesta de cele mai multe ori cu dureri ale fe?ei si dureri de cap.

febra peste 38°C ( 100.1 Medica?ia durerii 5.[4] O persoana cu faringita streptococica va prezenta simptome dupa una-trei zile de la contactul cu o persoana bolnava. Boala se poate raspândi mai rapid în cazul persoanelor care se afla în colectivita?i.[6][8] Exemple de colectiv ita?i includ armata sau ?colile.2 Medicamente antibiotice 6 Prognostic 7 Probabilitate 8 Referin?e [modificare]Semne ?i simptome Simptomele uzuale ale faringitei streptococice sunt durerea în gât. Un caz de faringita streptococica. puroi (un lichid de culoare galbena sau verde.[7] Alte bacterii sau virusuri pot provoca de asemenea durere în gât. Aceasta eruptie este un semn mai putin frecvent dar specific. apropiat cu o persoana bolnav a. acoperite de puroi alb. mai curând decât pentru scurtarea duratei bolii. Observati petele mici rosii.[4] Un caz de faringita streptococica la un copil de 8 ani. ?i umflarea ganglionilor limfatici. Acesta este un semn neobi?nuit dar specific.4°F).[4] Pot exista alte simptome.[4][6] Oamenii se îmbolnavesc de faringita streptococica prin contactul direct.[4] Cuprins [ascunde] 1 Semne ?i simptome 2 Cauza 3 Diagnostic 3. Observati amigdalele marite cu puroi alb.umatica. Bacteriile de tipul SBHGA se pot deshidrata în praf.[4] Un caz de faringita streptococica. Observati amigdalele mar ite în partea posterioara a gâtului. Daca bacteriile .2 Cauze ale unor simptome similare 4 Prevenire 5 Tratament 5.1 Analize de laborator 3. cum sunt: Durere de cap (cefalee)[5] Varsaturi sau senza?ie de voma (grea?a)[5] Durere de stomac[5] Durere musculara[6] Erup?ie cutanata (mici umflaturi de culoare ro?ie) pe corp sau la nivelul cavita ?ii bucale sau gâtului. [modificare]Cauza Faringita streptococica este provocata de un tip de bacterii numit streptococ be ta-hemolitic de grup A (SBHGA). produs de bacteriile moarte ?i celulele albe sanguine) pe amigdale. dar nu mai pot provoca îmbolna viri la om.

numit test streptococic rapid. deoarece unele persoane pot avea b acterii streptococice în gât în mod normal.[3] [modificare]Diagnostic Scor Centor modificat Puncte Probabilitatea tratamentului anti-streptococic 1 sau mai pu?in <10% Nu sunt necesare antibiotice sau cultura 2 11 17% Antibiotice pe baza rezultatelor la exsudatul faringian sau la R ADT 3 28 35% 4 or 5 52% Antibiotice fara efectuarea exsudatului faringian O lista de control numita scor Centor modificat îi ajuta pe medici sa decida cum s a abordeze tratamentul pacien?ilor cu dureri în gât. Din cauza acestu i lucru.[4] Când o persoana este bolnava. sau RADT. Aceste bacterii pot trai în alimente.sunt men?inute într-un mediu umed/în condi?ii de umiditate. Ambele teste pot ara ta ca o persoana nu are faringita streptococica.[4] Mononucleoza infec?ioasa poate provoca umflarea ganglionilor limfatici de la nivelul gâtului ?i durere . Aceasta analiza este corecta în 90-95 la suta din cazuri. fara consecin?e negative.[6] Doisprezece la suta dintre copiii fara simptome de faringita streptococica prezinta SBHGA în gât.[6] Bacteriile în condi?ii de umiditate pot fi gasite pe obiecte cum sunt per iu?ele de din?i. iar aceste persoane nu necesita tratament.[4] Exist a un alt test. este greu de ?tiut daca o persoana are faringita streptococica fara efectuarea exsudatului faringia n sau a testului streptococic rapid. curgerea nasu lui. dar aceasta situa?ie este foarte neobi?nuita.[10] La persoanele care nu prezinta simp tome nu trebuie sa se efectueze exsudat farigian sau test streptococic rapid. Scorul Centor are cinci criterii clinice de masurare sau observare. dar diagnosticheaza corect boala numai în 70 la suta din cazuri.[4] Daca persoana respectiva are febra ?i durere în gât cu tuse.[4] Se acorda un punct pentru fiecare dintre aceste criterii:[4] Absen?a tusei Ganglioni limfatici umfla?i sau durere la atingerea ganglionilor limfatici Temperatura corpului peste 38°C (100. diaree ?i ro?ea?a ?i prurit (senza?ie de mâncarime) la nivelul ochilor. este mai probabil ca durerea în gât sa fie provocata de un virus. pot provoca îmbolnaviri l a om timp de pâna la 15 zile. [10] [modificare]Cauze ale unor simptome similare Faringita streptococica are unele simptome în comun cu alte boli. în mod normal. Persoanele car e consuma alimentele respective se pot îmbolnavi.4°F) Puroi sau umflarea amigdalelor Vârsta sub 15 ani (se scade un punct daca persoana respectiva are vârsta peste 44 an i) [modificare]Analize de laborator O analiza numita exsudat faringian reprezinta principalul mod[9] prin care putem ?ti daca o persoana are faringita streptococica. Testul streptococic rapid este un test mai rapid d ecât exsudatul faringian. Ele pot diagnostica în mod corect acest lucru în 98 la suta din cazuri. un exsudat faringian sau un test streptococic rapid ne pot spune daca persoana respectiva are faringita streptococica. Acesta arata probabilitatea ca o persoana sa aiba faringita streptococica.

febra. ac?ioneaza bine ?i nu costa mul?i bani.[4] Infec?iile streptococice ar putea duce de asemenea la umflarea ri nichilor (glomerulonefrita acuta). Datorita acestui luc ru. iar amigdalele se pot mari. o boala de inima cunoscuta sub numele de febra reumatica sau o colec?ie de puroi în gât.[12][13] Prezen?a faringitei streptococice de trei sau de mai multe ori pe an poate fi un bun motiv de scoate re a amigdalelor. Steroizii sunt de asemenea utili[7][16]. Nu se recomanda administrarea aspirinei la copii. [modificare]Prevenire Unele persoane se îmbolnavesc de faringita streptococica mai frecvent decât altele. Este popular deoarece este sigur. Antibioticele reduc aceasta durata cu apro ximativ o zi. denumite macrolide) trebuie utilizate de persoane care prezinta forme grave de alergii la penicilina.[14] A?teptarea este de asemenea adecvata.[18] În India. Acestea includ febra reumatica. cunoscuta sub numele d e abces retrofaringian. antibioticele sunt utilizate mai frecvent decât ar fi de a?teptat având în vedere gravitatea bolii ?i vi teza de raspândire a acesteia.[7] [modificare]Medicamente antibiotice Penicilina V este cel mai frecvent antibiotic utilizat în Statele Unite pentru far ingita streptococica.[7] [modificare]Medica?ia durerii Medicamentele pentru calmarea durerii pot fi utile în cazul durerii provocate de f aringita streptococica.[4] Tra tamentul cu antibiotice va determina de obicei dispari?ia simptomelor cu 16 ore mai devreme. nu exista tratament specific pentru mononucleoza infec?ioasa.[4] Cefalosporinele pot fi utiliza te de persoane cu forme mai u?oare de alergii. . Scoaterea amigdalelor este o cale prin prin care aceste persoane nu se mai îmbolnavesc de faringita streptoco cica. probabilitatea febrei reumatice este mai crescuta. deoarece cre?te riscul apari?i ei sindromului Reye.[4] Motivul pr incipal al tratamentului cu antibiotice consta în reducerea riscului de apari?ie a unor boli mai grave. tratamentul uzual este o un medicament injectabil denumit benzatin -Penicilina G.[6] Tratame ntul antibiotic nu trebuie administrat la adul?i sanato?i care au reac?ii negative la medicament.[4] Amoxicilina este utilizata de obicei în Europa.[19] Efectul benefic al antibioticelor trebuie evaluat în raport cu reac?iile adverse posibile.în gât. erup?iile cutanate. sau inf ec?iile.[11] Acest diagnostic poate fi determinat printr-o analiza de sânge.[19] În cazul faringite i streptococice.[7] Antibioticele reduc dur ata medie a simptomelor. cunoscut de asemenea sub numele d e acetaminofen.[17] Aspirina po ate fi utilizata la adul?i. De exe mplu.[10] Medicamentele sunt utilizate în principal în în cercarea de a reduce complica?iile rare. Aceste medicamente reduc de asemenea raspândirea bolii. [20] Medicamentul eritromicina (?i alte medicamente.[15] Acestea includ de obicei AINS sau paracetamol. Totu?i.[12] [modificare]Tratament Faringita streptococica dureaza de obicei câteva zile în lipsa tratamentului. ?i de asemenea lidocaina vâscoasa.[4] Antibioticele ac?ioneaza bine daca sunt administrate în decurs de 9 zile de la apa ri?ia simptomelor. Durata medie este de trei pâna la cinci zile.

20 la suta din cazurile d e durere în gât la adul?i.[4] Cazurile apar de obicei la sfâr?itul iernii ?i la începutul primaverii. Ele împ iedica. Aproximativ 11 milioane de oameni se îmbolnavesc anual de faringita streptococica în Statele Unite .095. uneori grave. în aproximativ trei pâna la cinci zile.[23] Aceasta este o afec?iune o tulburare imunit ara care provoaca probleme de comportamentale bru?te.[10] Tratamentul cu antibiotice reduce riscul agravarii bolii.[1] Principala cauza în dezvoltarea cancerului bronhopulmonar este fumatul. ajuta?i chiar dumneavoastra la îmbunata? irea articolului! Cancerul pulmonar (cancerul plamânului sau tumora maligna pulmonara) reprezinta o forma de tumora maligna cu origine în diferite celule ale plamânului.[4] Faringita streptococica ar putea provoca urmatoarele probleme foarte grave: Acestea includ febra reumatica[5] sau scarlatina[21] O boala letala numita sindromul ?ocului toxic[21][22] Glomerulonefrita[23] O boala numita sindromul PANDAS. [modificare]Probabilitate Faringita streptococica este inclusa în categoria mai ampla a durerilor în gât sau far ingitei. cu sau fara tratam ent.[4] Majoritatea cazurilor de faringita (durere în gât) sunt provocate de virusuri.2% din totalul deceselor dete rminate de cancer. Copiii pot reveni la ?coala dupa 24 de ore de la începerea administrarii a ntibioticelor. Bacteria streptococ hemoli tic de grup A provoaca 15 . Recruta?i unul sau. Se apreciaza ca aceasta forma de cancer determina în fiecare an la barba?i 1.7% din totalul noilor cazuri de cancer ?i aproximativ 18.000 noi îmbolna viri ?i 514.1 Expunerea la carcinogeni 2. Este forma de cancer cea mai frecvent a la barba?i. de asemenea.Antibioticele nu reduc riscul apari?iei acestei afec?iuni.30 la suta din cazurile de dureri în gât la copii ?i 5 .000 decese iar la femei aproximativ 514. Cuprins [ascunde] 1 Epidemiologie 2 Etiologia cancerului bronhopulmonar 2.[7] [modificare]Prognostic Simptomele faringitei streptococice se amelioreaza de obicei. raspândirea bolii.000 noi cazuri ?i 427.[1] Cancerul pulmo nar reprezinta 12.000 decese. daca sunte?i în masura. enciclopedia libera Acest articol are nevoie de aten?ia unui expert în domeniu.2 Predispozi?ia genetica 3 Patogeneza cancerului bronhopulmonar 4 Clasificarea cancerului bronhopulmonar dupa localizare 5 Clasificarea histopatologica a cancerului bronhopulmonar 6 Metastazarea cancerului bronhopulmonar 7 Stadializarea cancerului bronhopulmonar 8 Simptomatologie 9 Metode diagnostice 10 Conduita terapeutica .[4] [modificare]Referin?e Cancer pulmonar De la Wikipedia.

ce evolueaza spre carcinom in situ. displazia epiteliala.[2] [modificare]Predispozi?ia genetica S-a constat un risc de 2-3 ori mai mare pentru persoanele ce au un parinte afect at. cea mai frecventa form a de cancer. Fumatul pasiv cre?te riscul de 1. este principala cauza a apari?iei ca ncerului bronhopulmonar prin expunere profesionala. apari?ia de alterari ale materialului genetic în urma expunerii. periferic.[3] 75% .[2] Riscul de apari?ie a unei tumori maligne la nivel pulmonar este de 10. Germania ?i Elve?ia) ?i SUA. gene implicate în procesul de reparare a ADN-ului. difuz.[3][4] [modificare]Etiologia cancerului bronhopulmonar Factori etiologici ai cancerului bronhopulmonar sunt: [modificare]Expunerea la carcinogeni Fumul de ?igara este raspunzator pentru 85% din cazurile de cancer bronhopulmona r.Cancerul bronhopulmonar non-microcelular (în engleza non-small cell lung can .[3] Azbestul.000 persoane pe an ?i e ste cel mai frecvent tip de cancer întâlnit la barba?i.[2] [modificare]Clasificarea cancerului bronhopulmonar dupa localizare central/ hilar.[2] Carcinogenii din mediul înconjurator incrimina?i în apari?ia cencerului pulmonar sun t radonul din locuin?e.5-2 ori. detoxifiante. oncogene ?i gene supresoare de tumori. poluarea atmosferica. radia?iile ionizante. Gene candidat ce participa la predispozi?ia genetica pentru cancerul pulmonar ap ar?in urmatoarelor categorii:[5] gene implicate în metabolismul carcinogenilor: activatoare ale carcinogenilor. pâna la 15 ori mai mare la fum atori în compara?ie cu persoane care nu sunt expuse fumului de ?igara. procentele aferente tipurilor de cancer bronhopulmonar variaza în func?ie de autor.[2] Conform celor mai recente studii. iar la femei ocupa locul 3 dupa cancerul de sân ?i cancerul de colon. raspunzator pentru 5% din cazuri.11 Note 12 Legaturi externe [modificare]Epidemiologie Cancerul brohopulmonar are o inciden?a în Europa de 52/100. cancerul bronhopulmonar a devenit ?i în cazul fe meilor în ultimii ani în mai multe ?ari europene (ex. [modificare]Patogeneza cancerului bronhopulmonar Patogeneza cancerului bronhopulmonar cuprinde 3 etape: expunerea la o substan?a carcinogena. [modificare]Clasificarea histopatologica a cancerului bronhopulmonar Datorita faptului ca în o treime din tumorile bronhopulmonare se regasesc caracter istici histologice diferite în cadrul aceleia?i forma?iuni neoplazice.

carcinom mucoepidermoid. Principal ele localizari ale metastazelor cancerului pulmonar sunt:[2] ficatul. N .tumora ce invadeaza cordul.evaluarea ganglionilor limfatici loco-regionali: N0 . non-small cell lung canc er) se utilizeaza stadializarea TNM: T . T0 . esofagul. localizat cel mai adesea cen tral. [modificare]Stadializarea cancerului bronhopulmonar Pentru cancerul bronhopulmonar non-microcelular (NSCLC. este adesea înso?it de activitate neuroendocrina. T2 .invazie a ganglionilor peribron?ici sau a ganglionilor hilari ipsilaterali. N1 .evaluarea metastazelor la distan?a: M0 .alte forme : carcinom neuroendocrin. SCLC) localizat cel mai adesea central[2]. T1 .tumora primara nu poate fi evaluata. Clasificarea stadiala: Stadiul I .cancerul cu celule mari.T1/T2 N1 M0.carcinom in situ. bifurca?ia trah eei.T1/T2 N0 M0.cu metastaze la distan?a. T4 . T3 . Tis . a bronh iei lobare sau principale (dar la mai mult de 2 cm de bifurca?ia traheei). Stadiul II .ganglionii limfatici nu pot fi evalua?i.evaluarea gradului de extensie a tumorii primare: Tx . scheletul (în special coloana vertebrala). produce simptome prin compresiunea cailor aeriene[2][3]. [modificare]Metastazarea cancerului bronhopulmonar Se produce pe cale limfatica (relativ timpuriu) ?i pe cale hematogena. prezinta mai multe subtipuri histologice . vasele mari. 5% . carci nom adenocistic.cer. c) 10% . glandele suprarenale. supravie?uire 45% la 5 ani.tumora cu extensie directa la pleura sau localizata la mai pu?in de 2 cm de bifurca?ia traheala. N3 . fara interesarea pleurei viscerale sau a bronh iei lobare. 20% .fara tumora primara. ce se împarte în 3 categorii: a) 35% . creierul. vertebre sau cu prezen?a de pleurezie maligna. M1 .adenocarcinomul cea mai frecventa forma la nefumatori[2].fara metastaze la distan?a. NSCLC). . sarcom.tumora cu diametru peste 3 cm sau cu interesarea pleurei viscerale.cancerul cu celule scuamoase (epidermoid). b) 30% .cel mai frecvent este cel cu celule în b oabe de ovaz [2]. Nx .fara afectare ganglionara.invazie a ganglionilor mediastinali sau hilari contralaterali sau a oricaru i ganglion supraclavicular sau scalenic.tumora cu diametru sub 3 cm. M . în 80 % din cazuri prezinta metastaze în momentul stabilirii diagnosticului[2].invazie a ganglionilor mediastinali ipsilaterali sau a ganglionilor subcari nari. supravie?uire 30% la 5 ani.Cancerul bronhopulmonar microcelular (cu celule mici) (în engleza small cell lung cancer. traheea. N2 .

Tratamentul chirurgical este ales pentru tumorile localizate care îndeplinesc cond i?iile de operabilitate (absen?a metastazelor. Punc?ie biopsie transbron?ica sau percutana transtoracica. tipul histologic. supravie?uire sub 1% la 5 ani. lobectomia este conduita terapeutica de e lec?ie. Stadiul IIIB .Stadiul IIIA . În anum ite cazuri. tumori cu afectare extinsa: tumora ce depa?e?te toracele sau prezinta metastaze la distan?a.[2] [modificare]Simptomatologie Manifestarile clinice timpurii care pot indica prezen?a unui cancer bronhopulmon ar sunt tusea. PET. Examenul citologic al sputei.T1/T2 N2 M0 sau T3 N0/N1/N2 M0. bolnavii din stadii mai avansate pot fi opera?i dupa chimiotarapie preoperatorie. Ecografie abdominala. durerile toracice. Pentru stadiile mai avansate interven?iile chirurgicale pot fi cu rol curativ doar în combina?ie cu radio-chimioterapia sau pot avea doar rol paliativ. cu afectare a ganglionil or supraclaviculari. supravie?uire 15% la 5 ani. Astfel a fost conceput un sistem stadial care împarte tumorile cu celule mici în 2 categorii: tumori cu afectare limitata: tumora limitata la torace. Tomografia computerizata (CT). scintigrafii osoase. chirurgical intervenindu-se doar în cazuri selec?ionate de cancer localizat. condi?ia clinica ?i biologica a pacientului. Pentru SCLC metoda de tratament de elec?ie este radio-chimioterapia. [modificare]Conduita terapeutica Alegerea metodei de tratament depinde de: stadiul tumorii.orice T orice N M1. supravie?uire sub 5% la 5 a ni. dispneea.[4] [modificare]Metode diagnostice Modalita?ile diagnostice folosite în identificarea cancerului pulmonar sunt:[6] Radiografia toracica. CT cerebral.[2][3] Hemotorax De la Wikipedia. Simptomele ini?iale din cancerul br onhopulmonar sunt nespecifice. enciclopedia libera . transpira?iile nocturne ?i febra.[6] Pot fi prezen te simptome datorate metastazelor ?i simptome paraneoplazice. Radiografii. Stadiul IV . fara interesare a ganglionilor cervicali sau axilari. În stadiile avansate de boala apar hemoptizia. dificulta?ile r espiratorii. de aceea cancerul bronhopulmonar este descoperit relativ târziu. Pentru tumorile microcelulare nu se face stadializare TNM deoarece s-a constatat ca încadrarea lor într-o clasa stadiala în func?ie de criteriile T. N si M nu este corelata cu prognos ticul. Bronhoscopia.T1/T2/T3/T4 N3 M0 sau T4 N0/N1/N2 M0. În cazul NSCLC în stadiul I ?i stadiul II. scaderea în greutate. afectarea doar a ganglionilor limfatici regionali).

Poate. Cuprins [ascunde] 1 Cauze 2 Simptome 3 Diagnostic 4 Tratament 5 Legaturi externe [modificare]Cauze Pneumotoraxul este determinat. cu inte resarea cel pu?in a pleurei parietale (denumit ?i pneumotorax secundar). sau de o manevra medicala. Acest lucru se întâmpla în cazul în care un chist um plut cu aer se rupe ?i con?inutul aerian se elibereaza în spa?iul pleural. este cel mai adesea rezultatul fracturi lor costale. Cu cât cantitatea de aer acum ulata în cavitatea pleurala cre?te. prin ruperea. iar daca lichidul este limfa. cum ar fi Tuberculoza . cu cât se fumeaza mai multe ?igarete pe zi. fibroza chistica ?i pneumonia. Pute?i ajuta la rezolvarea lo r sau sa le discuta?i pe pagina de discu?ie. afec ?iunea se nume?te hidrotorax. chisturile aeriene. în a?a numitul spa?iu pleural (colec?ie intrapleurala de aer). Hemotoraxul. Marcat din martie 2012. debuta brusc. A erul poate patrunde în pleura fie plecând de la bronhii. cu atât cre?te ?i presiunea exercitata asupra plamânilor. Are bibliografia incompleta sau inexistenta. cum ar fi boala pulmonara obstructiva cronica. Pneumotoraxul poate deveni amenin?ator pentru via?a daca presiu nea din torace împiedica plamânii sa aduca în sânge cantitatea necesara de oxigen. de un traumatism la nivelul toracelui. [modificare]Simptome . afec?iunea se nume?te chilotorax. fara o cauza aparenta (pneumotorax spontandenumit ?i pneumotorax primar). cum ar fi de exemplu o fractura costala. de asemenea. care a patruns în cavi tatea pleurala. de obicei. cu atât cresc ?ansele de a face pneumotorax. emfizemul pulmonar. Colapsul împiedica plamânii sa se destinda adecvat în momentul inspirului. De asemenea. astm bron?ic.Acest articol sau sec?iune are mai multe probleme. fie de la peretele toracic. Poat e. determinând colapsul (denumit ?i colabare). Pneumotorax De la Wikipedia. a unui anevrism aortic sau sindrom hemoragic. f a?a de cele nefumatoare. enciclopedia libera Pneumotoraxul (denumit ?i plamâni colaba?i) este rezultatul acumularii de aer în spa ?iul dintre plamâni ?i peretele toracic. ?terge?i etichetele numai dupa rezolvarea problemelor. Hemotoraxul este o acumulare de sânge în cavitatea pleurala (membrana seroasa care a copera pere?ii cavita?ii toracice ?i plamânii) în urma unor traumatisme toracice. la fel ca ?i pneumotoraxul. obstruarea sau compresiunea marelui canal toracic sau a altui vas limfatic important. pneumoconiozele. aparea. determinând scurtarea respira?iei ?i junghi toracic. ca urmare a unei a fec?iuni pulmonare. Un Hemotorax este decelabil clinic ?i radiologic daca depa?e?te 300 ml. de asemenea ?i la persoanele fara boli pulmonare. o plaga în?epata sau împu?cata. Daca lichidul patruns in cavitatea pleurala are un caracter de trans-sudat. Pnemotoraxul spontan poate rezulta ca urmare a afectarii pulmonare determinate d e boli. Persoanele fumatoare sunt mult mai susceptibile de a face pneumotorax spontan.

exceptional. vibra?ii vocale abolite. Ambele proceduri elibereaza presiunea intrapulmonara ?i permit destinderea adecv ata a plamânilor. Daca nu se intervine prompt ?i energic. Simptomele se pot agrava daca este schimbata altitudinea (de exemplu. Plegomazin ?i. ?i tuse uscata. fa?a palida. În cazuri minore. repaus la pat ?i repaus vocal. localizat submamelonar ?i iradiind în umar ?i abdomen. cu largirea spa?iilor intercostale. Cu toate acestea. poate fi necesara ?i o interven?ie chirurgicala. chinuitoare. anxietate. hipersonoritate ?i tacere la ausculta? ie. Tomografia computerizata (CT) sau ecog rafia pot fi necesare la diagnosticul severita?ii bolii ?i la alcatuirea schemei de tratament. care apare când perfora?ia pleuropulmonara permite intrarea aerului în inspira?ie în pleura. deoarece interven?ia chirurgic ala nu este lipsita de riscuri. respira?ie rapida ?i superficiala. În cele mai multe cazuri. administrat pe masca faciala. când fenomenele asfixice sunt grave. Apar rapid semne de ? oc sau asfixie. pentru diagnostic se folose?te radiografia toracica. bolnavul moare prin asfixie. Cazurile mai severe. Examenul fizic arata marirea hemitoracelui respectiv. hipersonoritate ?i tacere la auscultatie. simptomele se dezvolta rapid ?i pot duce la ?oc cardiorespirat or. dar nu ?i ie?irea lui în expira?ie. Nicetamid. tahicardie. O forma clinica deosebita este pneumotoraxul sufocant sau cu supapa. intensa. [modificare]Diagnostic Diagnosticul se bazeaza pe apari?ia brutala a dispneei. de asemenea. [modificare]Tratament Pneumotoraxul minor necesita uneori doar observarea bolnavului de catre un medic . Pantopon). cofeina). puls mic. tuse violenta sau fara cauza aparenta. prin obstacolul intens ?i violent impus inimii drepte. poate fi nece sar oxigenul.Simptomele depind de severitatea pneumotoraxului. Effortil. sau daca pneumotoraxul se rei nstaleaza. nu determina n ici un fel de simptome. Debutul bolii este de obicei brutal. O complica?ie grava a pneumotoraxului este Cordul pulmonar acut. cei mai mul?i medici speciali?ti recomanda aceasta metoda de tratament doar dupa mai mult de o recidiva a . Tratamentul consta în calmarea durerii cu Algocalmin. cu ocazia unui efort. Dilauden-atropina. durerea toracica violent a ?i atroce. calmarea tusei cu codeina sau dionina ?i Tratamentul ?ocului când apare (pentetrazol. tensiune art eriala coborâta. chiar dramatic. În unele cazuri. În cazul în care tratamentul ini?ial nu este eficient. zborul cu avionul sau coborârea la adâncime). Se caracterizeaza prin junghi atroce. Medicul specialist poate recomand a. se tratateaza prin intro ducerea unui ac sau a unui tub în cavitatea toracica ?i exufla?ie decompresiva. apoi cianozata. analize sangvine care masoara nivelul oxigenului din sânge. abolirea vibra?iilor vocale. În cazurile severe. fenomenele grave de asfixie. urmat imediat de dispnee progresiva. Mialgin sau opiacee (morfina.

Acesta este caracterizat de prezenta de spatii cavitare pline cu puroi. Tratamentul abcesului consta in administrarea de antibiotice. ebrietate. Dedublarea personalitatii De la Wikipedia. accidente vasculare cerebrale). o boala este un ciot. [modificare]Bibliografie Emfizem pulmonar De la Wikipedia. Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. [modificare]Legaturi externe Pneumtoraxul Pneumtorax PNEUMOTORAXUL What is a pneumothorax? Categorii: Boli ale pleureiPneumologie Abces pulmonar De la Wikipedia.pneumotoraxului. [modificare]Conditii de aparitie Conditiile aspirante de aparitie a abcesului pulmonar sunt: aspirarea continutului orofaringian in plaman . Tratamentul dureaz a de obicei cateva saptamani pana la cateva luni. boli esofagiene. netuberculoa sa. Este intalnita in: alterari ale starii de constienta (amnezie. Po?i ajuta Wikip edia prin completarea lui ! Vezi Proiectul Medicina. ciroza. corti coterapie. circumscrisa. terapie imunodeprimanta. cancer. infarct pulmonar. cu caracter ischemic si necrotic. bronhoree purulenta.este favorizata de dereglarea me canismului tusei si deglutitiei. febra. [modificare]Tablou clinic Boala incepe la cateva zile dupa inhalarea materialului infectant. insidios (manifestari pseudogrip ale) sau brutal (cu tablou de pneumonie grava. diseminarea hematogena din focarele extrapulmonare . hemoptizii repetate). enciclopedia libera Abcesul pulmonar este o colectie la nivelul parenchimului pulmonar. alterarea starii fizice). care inlesnesc grefarea anaerobilor: cancer. Abcesul pulmonar presupune trei etape: formarea. epilepsie. Acest articol legat de patologie. coma. afectari ale nervilor cranieni. enciclopedia libera Emfizemul pulmonar este o boala a plamânilor care produce alterarea respira?iei ?i reduce capacitatea de efort fizic.apare in starile septicemic e extreme. existenta unor conditii sistemice imunodeprimante: diabet. leziuni preexistente. In cazul unor a cumulari purulente numeroase (mai mici de 2 cm) se vorbeste de "pneumonie necrozanta". Debutul bolii poate fi acut (simuland o pneumonie acuta banala. bronsiectazii. deschiderea si supuratia propri u-zisa. enciclopedia libera .

În fiecare caz. Numele a fost creat de un baie?el care ?i-a auzit mama vorbind la telefon despre boala lui. Acest fenomen psihopatologic de disociere a unita?ii personalita?ii prin dedubla rea fiin?ei. Jekyll and Mr. Acest sindrom este în tâlnit în isterie. reproductiv ?i a altor organe. sau un personaj religios. Hyde Dedublarea personalita?ii este o tulburare a unita?ii con?tiin?ei de sine. sindrom Ganser.Dr.[2] Boala a fost descrisa de Alfred Binet (1857 1911) în cartea Le dédoublement de la pers onnalité et l'amnésie périodique. a unei prime personalita?i ?i a uneia sau mai multe personalita?i s ecundare la acela?i subiect.1 Forma "clasica" a fibrozei chistice 2.3 Absen?a bilaterala a canalelor deferente 3 Genetica moleculara 4 Clasificarea muta?iilor genei CFTR 5 Muta?ia F508del 6 Diagnosticul molecular 7 Referin?e . carte aparuta ?i în România în 1998. stari maniacale. care se caracterizeaza prin apari?ia în alternan?a. Proteina codificata de aceasta gena controleaza secre ?ia glandelor exocrine din numeroase organe. care evolueaza succesiv sau simultan. sistemului digestiv. ISBN 973-98377-1-9. tradusa fiind de M ichaela Brându?a Malcinschi cu titlul Dedublarea personalita?ii ?i incon?tientul. [1] Dedublarea de personalitate intervine pe fondul unor tulburari psihice. personalitate multipla. enciclopedia libera Fibroza chistica (OMIM# 219700) (cystic fibrosis în engleza. În limbajul familial fibroza chistica este uneori numita boala celor 65 de trandafi ri . mucoviscidose în france za) este una din cele mai raspândite boli monogenice recesive ?i este provocata de muta?ii în gena CFTR (Cysti c Fibosis Transmembrane Conductance Regulator)[1]. unul fiind normal ?i con?tient iar celalalt patologic ?i bazat pe o motiva?ie incon?tienta. duce la apari?ia a doua euri diferite. psihoze alcoolice ?i schizofrenie.2 Forma "atenuata" a fibrozei chistice 2. care cuprinde starile de confuzie ?i de dedublare psihogena. Cele doua euri coexis ta. În limba engleza numele bolii (cystic fibrosis) are o pronun?ie asemanatoare cu cea a expresiei sixtyfive roses ( 65 de trandafiri ). iar ades ea persoana suferinda traie?te cu convingerea ca este o alta persoana.[2] Cuprins [ascunde] 1 Frecven?a bolii ?i transmitere 2 Manifestarea bolii 2.[3] Afec?iunea intra în categoria Tulburari disociative (de conversie). Fibroza chistica De la Wikipedia. de obicei cunoscuta ca unul din oamenii celebri ai lumii. pacien?ii traiesc cu intensitate personajul în care s-au t ransformat. muta?iile determinând îngro?area secre?iilor ?i afectarea func?iei sistemului bronhopulmonar.[4] [modificare]Referin?e Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i.

chiar daca au o dieta normala si un bun apetit. se pot observa dif eren?e în manifestarea bolii. Afectarea pulmonara este caracterizata prin inflama?ie cronica ?i infec?ii repet ate. mai ales grasimile. Dar in cazul in care este prezenta boala. care apoi sunt eliminati din plamani. ponderea acestor factori fii nd însa greu de evaluat pentru fiecare caz în parte[1]. [modificare]Forma "clasica" a fibrozei chistice În forma clasica (OMIM# 219700) fibroza chistica este o boala multisistemica ce af ecteaza plamânii. Afectarea digestiva este determinata de insuficien?a pancreatica (absen?a secre? iilor pancresului exocrin) ce duce la malabsorb?ie. Acest lucru perturba echilibrul esential al sarii si apei. glandele sudoripare ?i canalele deferente[3][1][4] [5]. În unele cazuri. Boala are o trans mitere de tip autosomal recesiv. steatoree . Riscul de recuren?a în familie. este ridicat. O concordan?a semnificativ mai mare a severita?ii bolii a fost observata la gem enii monozigo?i (care sunt identici din punct de vedere genotipic) decât la gemenii dizigo?i (care au în comun doar 50% din alele ?i care pot suferi influen?e variabile ale mediului înconjurator). pancreasul exocrin. de tipul de muta?ii ale genei CFTR[1][4]. mucusul gros si lipicios si germenii pe care i-a capturat raman in plamani. dupa na?terea unui c opil afectat de aceasta boala.[modificare]Frecven?a bolii ?i transmitere În popula?ia europeana fibroza chistica are o inciden?a de aproximativ 1/2. c elulele epiteliale nu pot regla modul in care clorul (care face parte din sarea numita clorura de sodiu) trece p rin membranele celulare. Cand acest lucru se intampla. Gravitatea bolii depinde. manifestarea bolii este dependenta de tipul muta?ii ale genei CFTR. mucusul gros blocheaza canalele care in mod normal tran sporta enzimele importante catre intestine pentru a digera alimentele. Parin?ii unui copil bolnav sunt heterozigo?i (poarta o varianta . In pancreas. [modificare]Manifestarea bolii Boala se poate manifesta sub trei forme de gravitate variabila. lipicios si greu de deplasat.alel a . Cand proteina CFTR este defecta.mutanta ?i una normala a genei CFTR ?i sunt sanato?i). mucusul din plamani captureaza germenii. ficatul. corpul nu p oate procesa sau absorbi corect nutrientii. adesea cu bacterie rezistente la antibiotice. de 25%[3][4][5]. Este cea mai frecventa cauza de deces în aceasta boala[4]. în principal. Mucusul devine gros. necesar pentru a mentine o captuseala normala subtire de fluid si mucus in interiorul plamanilor. Ea duce la distrugerea ?esutului pulmonar ?i insufic ien?a pulmonara. de v ariantele alelice ale genelor modificatoare ?i de influen?a factorilor de mediu. care sunt astfel infectati. Copiii care au fibroza chistica iau lent in gre utate. In mod normal. ceea ce ar corespunde unei frecven?e a heterozigo?ilor de 1/25[3][1]. Astfel.determinata de absen?a digestiei grasimilor - .500 nou -nascu?i. chiar daca muta?iile în gena CFTR sunt identice. pancreasului si al cailor de trecere din alte organe.

Ea este localizata pe cromozomul 7.Afectarea reglarii func?iei canalului ionic datorita muta?iilor care modif ica un aminoacid în domeniul de fixare al ATP-ului (spre exemplu muta?iile G551D. pancreasului. afectare pulmonara ?i sterilitate.3. I Dereglarea sintezei proteinei CFTR datorita muta?iilor care determina formarea unei proteine trunchiate (muta?ii ce determina apari?ia unui codon stop. Identificarea mecanismelor patogenice implicate în aceasta boala a permis realizar ea de tratamente (antibioterapie. ?i ocupa aproximativ 250 kb. [modificare]Genetica moleculara Gena CFTR a fost identificata în 1989. Proteina CFTR este o proteina transmembranara care func?ioneaza ca un canal de c lor dependent de cAMP (adenozin-monofosfatul ciclic) ?i este localizata în membranele apicale ale celul elor pulmonare. W1282X. S1255P) IV Mic?orarea conductan?ei canalului ionic (diminuarea fluxului ionic sau modifi carea selectivita?ii) datorita muta?iilor care modifica un aminoacid în regiunile transmembranare ce participa la formarea canalului ionic . cu ciroza biliara determinata de ocluzia canalelor biliare[4]. Aceste muta?ii sunt clasifi cate în 6 clase.5 kb ce codifica o proteina de 168 kDa formata din 1. mucoasei intestinale. [modificare]Forma "atenuata" a fibrozei chistice În aceasta forma a bolii afectarea diverselor organe este variabila: numai afectar e pulmonara. subtitu?ia cu extracte pancreatice) ce au contribui t la îmbunata?irea starii pacien?ilor cu prelungirea longevita?ii medii la 30 ani în USA[4]. în regiun ea 7q31. I507del) III . muta?ii ce modifica cadrul de l ectura ?i muta?ii ale siturilor de matisare ale exonilor)(spre exemplu muta?iile G542X. etc. afectare pulmonara ?i digestiva. Unii autori reduc numarul de clase la 4 prin asocierea muta?iilor claselor 1 cu 5 ?i 2 cu 6 [6][1][4]. [modificare]Absen?a bilaterala a canalelor deferente Absen?a bilaterala a canalelor deferente (OMIM# 277180) (în engleza CBAVD pentru c ongenital bilateral aplasia of the vas deferens) este forma cea mai "u?oara" a bolii ?i se manifesta numai prin sterilitate datorata absen?ei canalelor deferente[4]. Afectarea hepatica poate fi importanta. R553X. a vaselor deferente ?i a glandelor sudoripa re[4]. ale sinusurilor.[4]. kineziterapie respiratorie. Afectarea vaselor deferente se manifesta prin agenezia acestora ce duce la steri litate la aproximativ 95% din pacien?i[4]. N1303K.480 acizi amina?i[6][1][4][7]. G1244E. 621+1G>T ) II .Alterarea maturarii intracelulare a proteinei (procesare posttraduc?ionala ?i transport intracelular) al proteinei CFTR datorita muta?iilor care modifica sau deleteaza un aminoacid (sp re exemplu muta?iile F508del.500 muta?ii în gena CFTR au fost identificate.?i întârzierea cre?terii[4]. [modificare]Clasificarea muta?iilor genei CFTR Peste 1. Este formata din 27 exoni (numarul lor mare reprezinta o dificultate în id entificarea muta?iilor prin secven?ializare) ?i corespunde unui ARN mesager de 6.

Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. Nebunie De la Wikipedia. sminteala. enciclopedia libera ''Omul care î?i confunda so?ia cu o palarie'' Informa?ii generale Autor Oliver Sacks Subiect neurologie psihologie Edi?ia originala . Existen?a acestui gradient sud-est ? nord-vest a fost explicata prin avantajul selectiv al heterozigo?ilor fa?a de deshidratarea produsa de diareea provocata de enterotoxine bacteriene[1][4][ 5]. Ca aceasta comportare neobi?nuita este legata de o boala.Reducerea numarului de molecule de ARN mesager datorita muta?iilor care dete rmina formarea unui ARN instabil (spre exemplu muta?iile 3849+10kbC>T. [modificare]Diagnosticul molecular Diagnosticul molecular poate fi realizat prin cautarea ?intita a muta?iilor frec vente în popula?ia de origine a pacientului sau prin secven?ializarea completa a fragmentului de ADN ce con?ine gena CFTR[4][7][5]. variind între ~90% la pacien?ii din popula?iile Europei de n ord ?i 50% în sudul Europei. 1811+1. Frecven ?a ei este variabila în func?ie de popula?ie. ?icneala. aliena?ie. smintire. demen?a. [modificare]Referin?e Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. religie. boala m intala. Omul care îsi confunda sotia cu o palarie De la Wikipedia. IVS8(5T). R347P. cultura ?i perioada istorica. Aceste fenomene erau interpretate diferit în func?ie de rigiditate a normelor sociale.6kbA>G) VI Alterarea stabilita?ii moleculelor proteice de la suprafa?a celulara (spre ex emplu muta?ia G551D) [modificare]Muta?ia F508del Muta?ia F508del (notata uneori cu ?F508) este cea mai frecventa muta?ie. R117H) V . Astfel epilepsia sau tulburarile cauzate de traumatismele c erebrale erau încadrate de medici tot la nebunie. a fost pâna sfâr?itul secolului al XIX -lea considerata ca o comportare neobi?nuita ce nu se încadreaza în normele de comportare în societate. Din aceasta cauza medicina moderna care are crite rii conturate mai clare de diagnostic al bolii nu ia în considerare diagnosticul medical al nebuniei din izvoarele isto rice. A455E. enciclopedia libera Pictura lui Agnolo Bronzino Nebunie sau alienare.(spre exemplu muta?iile R334W. Termenul definea în trecut numai o abera?ie de la comportarea unui om normal (latina delirare). exista în medicina numai o presupunere vaga despre o cauza patologica.

un psiholog . în ultimele doua s ec?iuni. T ulburarile de conduita trebuie sa fie tratate de catre un psihiatru specializat pe etapele copilariei ?i adoles cen?ei. Tulburarea de conduita De la Wikipedia. Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. Cartea con?ine 24 de eseuri grupate în patru sec?iuni. trei criterii trebuie sa se fi manifestat pe o durata de cel pu?in 12 luni. fiecare descriind un anumit aspect al func?ionarii creierului: deficite ?i excese în primele doua sec?iuni. cât ?i DSM IV revizuit clasifica tulburarile de conduita în doua categorii. Pe baza car?ii a fost realizata ?i o piesa de opera cu acela?i nume de catre Mic hael Nyman. distrugerea proprieta?ii. enciclopedia libera [[wiki]] Acest articol sau aceasta sec?iune nu este în formatul standard. percep?ie alterata ?i calita?i extraordinare ale min?ii celor considera?i "retarda?i mental". un pediatru. care prezint a studiile de caz ale câtorva pacien?i ai sai. Conform DSM IV revizuit ?i ICD-10. ICD-10 divide tulburarile de conduita în tulburari de conduita ale socializarii. ?i manifestari legate de amintiri sp ontane. dar fara comportam ente agresive sau antisociale. DSM IV clasifica tulburarile de conduita în: începutul copilariei (sub 10 ani) ?i începutul adolescen?ei (de la 10 ani în sus) ?i ODD caracterizat prin comportament persistent. ipocrizie.Titlu original 'The Man Who Mistook His Wife for a Hat and Other Clinical Tales ' Editura Summit Books Limba originala engleza ?ara de prima lansare Statele Unite Data publicarii 1985 Numar de pagini 233 (prima edi?ie) ISBN 0671554719 Edi?ia tradusa Traducator(i) Omul care î?i confunda so?ia cu o palarie Cronologie A Leg to Stand On{{{text}}} A Leg to Stand On Seeing Voices Seeing Voices{{{text}}} Omul care î?i confunda so?ia cu o palarie (The Man Who Mistook His Wife for a Hat and Other Clinical Tales) este o carte scrisa de neurologul Oliver Sacks ?i publicata în 1985. tulburari ale conduitei limitate la contextul familial ?i ODD. cu premiera în 1986. tulburari de conduita ale nesocializarii. fa?a de animale. ostil sau deviant. Atât ICD-10. TULBURAREA DE CONDUITÂ Tulburarile de conduita sunt caracterizate printr-un patern repetitiv ?i consist ent de conduita antisociala. furt ?i violare a serioasa a regulilor). cu cel pu?in un criteriu manifestat în ultimele 6 luni (se poate include agresivitatea fa?a de oameni. ?terge?i eticheta la încheierea standardizarii. Titlul este inspirat de cazul unui barbat care suferea de agno zie vizuala. devianta ?i agresiva.

slujbe de scurta du rata. profe sorii ?i copilul în cauza. epilepsie. iar multe din aceste a vor persista în adolescen?a ?i mai târziu în perioada adulta. Acesta va face o evaluare pe baza observa?iei ?i interviului cu parin?ii. abuzul copiilo r etc.1% pentru fete. Este bine ca tratamentul sa înceapa cât se poate de repede pentru ca. Terapiile focalizate pe copii includ terapia behaviorista. schizofrenia. consum de substan?e. respec tiv 2. tulburarile de conduita apar deseori în asocia?ie cu ADHD. statut socio-economic scazut. din care ODD reprezinta 4. Acest articol despre psihologie este deocamdata un ciot.9% pentru baie?i ?i 2. cu toate ca ODD este mai pu?in prevalenta (3. Chestionarul de Comportament al Copilului (CBCL) are între 100-113 itemi care descriu în mod spec ific probleme emo?ionale ?i comportamentale. lipsa unei locuin?e. mai mult de 60% din copiii de 3 ani cu tulburari de conduita continua sa manifeste aceste probleme ?i la 8 ani. Exista câ?iva factori de risc care predispun copilul la tulburari de co nduita. terapia prin arta ?i terapia ocup a?ionala. mania.) ori copilul (cei cu un temeprament dificil. Aproximativ jumatate din copiii diagnostica?i cu t ulburari de conduita sunt diagnostica?i cu tulburari de personalitate antisociala la vârsta adulta. trainingul pentru abilita?ile sociale. La copiii mai mari cu vârsta între 11-16 ani. delincven?a juvenila. Tulburarile de conduita au un impact diametral ?i semnifica tiv asupra calita?ii vie?ii copilului . Ace?tia pot fi factori de mediu (dezavantaj social. Pute?i ajuta W ikipedia prin completarea lui ! . prevalen?a ridica ta pentru condi?ie ?i dificultatea implicarii familiei în tratament. tulburarea compulsiv-obsesiva. psihoterapia. iar al?i i cu tulburari psihiatrice incluzând abuzul de substa?a.clinician specializat în domeniul tulburarilor de comportament sau un alt profesio nist care are competen?ele necesare. terapia cognitivista.7%). 8. În Marea Britanie.5%. a familiei ?i a îngrijitorului. practici parentale abuzive etc. prevalen?a pentru diagnosticarea tulburarii de conduita e mai mare. prevalen?a pentru tulburarile de conduita la copii i cu vârsta între 5-10 ani este de 6. violen?a domest ica. Terapia focusata pe familie include întâlnirile dintre familie ?i terapeut pentru a putea explora inter ac?iunile personale care pot contribui sau sus?ine problemele comportamentale ale copilului.8% pentru fete. terapia prin muzica. sa racie sau izolare sociala) sau asocia?i cu familia (problemele conjugale. Copiii cu tulburari de conduita au un risc ridic at de a experien?ia dezavantajul excluderii sociale pe viitor.1% pentru baie?i. Un copil care are probleme de conduita va avea scorul în jurul va lorii de 65. joc.5%. Tulburarile de conduita pot fi gestionate printr-o combina?ie de interven?ii targhetate atât pe c opil cât ?i pe familie. Totu?i majoritat ea copiilor cu tulburari de conduita nu vor primi tratament din cauza resurselor limitate. achizi?ii ?colare deficitare. dificulta?i în înva?are ?i mai p u?in frecvent cu psihoza ?i autismul. tulburar e de depresie majora sau tulburari de panica.4%. rela?ii interpersonale sarace ducând chiar la probleme maritale sau divor?. probleme cronice sau deficite cognitive). depresie. respe ctiv 1. probleme la nivel c erebral. 5.

Categorii: Cioturi legate de psihologieTulburari psihologice .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful