TULBURARILE BIPOLARE

Afectiuni Psihologice0 Comments

Adaugat la 13 Dec 2010 at 4:51pm Rating: 5.0/5 (2 votes cast) >De la exaltare la depresie Considerate printre bolile cu cel mai mare potential handicapant, afectiunile ma niaco-depresive, sau bipolare, afecteaza aproximativ 1 % din populatia din România, adica aproape 200000 de perso ane. Toate categoriile sociale sunt afectate de aceasta patologie, în care intervine atât terenul genetic, cât si fac torii de mediu. în cazul persoanelor care sufera de aceste tulburari, perioadele de euforie sau de furie alterneaza cu altele, mai mult sau mai putin depresive. Daca anturajul bolnavului este derutat si neputincios, sub iectul traieste el însusi în confuzie, deoarece nu îsi întelege situatia. Descriere ? Schimbari grave de dispozitie Atunci când este în faza maniaca, pacientul care sufera de tulburari bipo­lare traieste o puternica exaltare si eufo­r ie. El se simte plin de elan, rezista la oboseala, simte nevoia de a vorbi pâna la epuizare, se angajeaza în nume roa­se proiecte, cheltuieste fara sens iar aventurile sexuale se tin lant. Dar aceas­ta stare nu dureaza mult. Fara sa exis­te vreun motiv aparent care sa îi schim­be starea de spirit, el va trece de la acest entuziasm deli rant la o tristete la fel de excesiva. Aceasta este faza depresiva, cealalta extrema a bolii, în timpul careia individul se va simti brusc epuizat, deprimat pâna la a nu mai avea chef de nimic, uneori nici de a trai. Sunt cazuri în care aceste stari se succed foarte repede, chiar de la o ora la alta. Aceste schimbari permanente de dispoz itie o fac sa sufere pe persoa­na afectata de tulburarile bipolare, dar si pe persoanele din anturajul sau. O adevarata suferinta Disfunctiile legate de tulburarile bipo­lare reprezinta un adevarat handicap socia l si profesional. Ele sunt surse ale multor dificultati în viata de zi cu zi: ele au grave repercusiuni asupra climatu lui familial, dar si asupra celui de la locul de munca si asupra vietii relationale. Totusi, daca a fost iden­tificata, ac easta boala poate fi trata­ta, în vederea ameliorarii confortu­lui subiectului si al persoanelor din anturajul sau . Singura problema ramâne diagnosticul, care nu este întotdeauna usor de stabilit. Depistare O boala greu de recunoscut Nu numai ca tulburarile bipolare nu sunt întotdeauna corect percepute de corpul me dical, dar ele sunt, adesea, negate si de bolnavul însusi. Ceea ce nu ajuta la diagnosticarea unei boli dificil de identificat si pentru care fac­torul timp poate fi vital. De fapt, aceste tulburari insuportabile împing aproxi mativ 15 % dintre barbati si peste 20 % dintre femei sa îsi ia viata. De unde si importanta urmarii unui tra­tam ent. ? Simptomele Pe lânga fazele depresive si euforice suc­cesive, foarte caracteristice pentru aceas­t a patologie (70 % dintre

cazuri), exis­ta multe alte semne clinice care sunt simptomatice pentru tulburaril e bipola­re, dintre care amintim: ?tulburarile cognitive (tulburari lega­te de intelect, cum ar fi dificultatile de concentrare sau uitarea frecventa) ?dereglarile de comportament, cum ar fi psihoza maniaco-depresiva, dar si irita bilitatea (80 % dintre cazuri) ? megalomania sau delirul de per­secutie ?hiperactivitatea, manifestata, în spe­cial, prin faptul ca pacientul vorbeste mult si fara oprire, precum si printr-o acti­vitate sexuala intensa, care poate ajunge, în o treime dintre cazuri, la exhib itionism. Originile bolii ? Copilaria Studii recente subliniaza impactul unei copilarii perturbate asupra dezvoltarii acestei patologii. Copii care au fost supusi agresiunilor sexuale, pierderii unui parin­te sau unei separari a parintilo r, pe care nu a tolerat-o bine, sunt mai expusi riscuri­lor aparitiei acestei boli decât ceilalti: o treime dintre perso anele care prezinta tul­burari bipolare au cunoscut un eveniment declansator precoce. Pe de alta parte, anumiti psihana listi considera ca aceasta patologie reprezinta un fel de protectie: în acest fel, bolnavul întoarce spatele depresiei, t ransformându-si starea de tri­stete în bucurie extrema. O negare a rea­lului, care are drept scop protejarea pacientulu i împotriva fazei depresive, dar care nu îl împiedica sa reintre în forta în aceasta faza. ? Influenta geneticii Terenul genetic este, de asemenea, din ce în ce mai mult luat în considerare atunci când se au în vedere factorii declansa­tori. Procentul ereditatii a fost stabilit: dintr-un procent de 1,5 % din totalul populatiei, 10 % sunt persoane care au avut un antecedent familial, dar acest procent creste pâna la 30 % în cazul persoanelor cu ambii parinti victime ale tulburarilor bipolare. Anomalii neurochi­mice, în special la nivelul sec retiei de dopamina si de serotonina, ar putea, de asemenea, sa fie la originea acestor tul­burari, ceea ce ar explica actiunea bene­fica a medicamentelor care neutralizea­za secretia celor doua substante asupra dispoziti ei bolnavilor. Efectul agravant al stresului Au existat studii care au permis demonstrarea faptului ca situatiile de stres, a cute sau cronice, au impact asupra starii depresive, si deci asupra maniacodepresiei. ? Barbatii par mai sensibili la pro­blemele legate de domeniul profe­sional. ?Femeile sunt mai afectate de difi­cultatile afective. Variatiile hormo­nale, deoseb it de importante în cazul femeilor însarcinate si al tine­relor mame, imediat dupa ce au nascut, pot, de asemenea, sa p ro­voace stari maniace sau depresive. Unele crize pot merge pâna la delir, uneori cu punerea în pericol a nou-n ascutului. Pericolul substantelor dezinhibante este real pentru persoanele care sufera de t ulburari bipolare, deoa­rece acestea sunt mai sensibile la lipsa de somn, sau la consumul de droguri, de alcool sau l a consumul anumitor medicamente. Astfel cana-bisul poate facilita aparitia unui epi­sod de excitare extrema sau, d impo­triva, de depresie. La fel se întâmpla si cu anumite antidepresive, care pot contribui la aparitia schimbarilo r de dispozitie, provocând o surescitare care antreneaza convingerea ca bol­navul este vindecat, ceea ce îl dete

r­mina sa renunte la tratament. Din contra, imediat ce diagnosticul a fost pus, este adesea dificil pentru o pe r­soana care sufera de tulburari bipo­lare sa îsi întrerupa tratamentul. Cum sa reactionam în prezenta unei persoane maniaco-depresive? Daca bolnavul este derutat din cauza comportamentelor proprii pe care nu le întele ge, anturajul sau este, de asemenea, confuz. Pentru optimiza­rea rezultatelor si evitarea recidive­lor, admini strarea de medicamente trebuie sa fie însotita de terapie. Anxietate (neurotism)0 Comments Adaugat la 07 Aug 2012 at 7:01pm Rating: 5.0/5 (2 votes cast) Anxietatea Anxietate Anxietatea este o stare afectiva caracterizata printr-un sentiment de insecurita te, de tulburare, difuz. Tulburarile de anxietate sunt foarte frecvente si afecteaza 14% din populatie. Acuzele pacientilor sunt de natura fizica, ei nefiind constienti ca la baza problemelor aparute sta anxi etatea. Tulburarile de anxietate cuprind o serie de probleme. In aceasta categorie se in clud urmatoarele forme: anxietate generalizata fobia sociala fobii specifice (ex. fobia de insecte, frica de spatii deschise sau inchise) atacul de panica tulburarea obsesiv-compulsiva stresul post-traumatic

Diferenta dintre anxietate si frica Fiecare dintre noi a trecut prin experiente de frica intensa, care este o emotie umana normala, si care ne ajuta in confruntarea cu pericolul. Dar unii oameni traiesc o frica foarte inte nsa si irationala, care nu este justificata prin prezenta unei situatii periculoase. O persoana anxioasa continu a sa simta o neliniste permanenta, care interfereaza si cu viata sa cotidiana. Acesta poate sa indice prezenta une i tulburari de anxietate. Simptomele tulburarilor de anxietate Caracteristica principala a acestora este sentimentul de frica sau/si ganduri cr onice (constante), repetitive, de ingrijorare, care reprezinta un element de stres pentru persoana respectiva si care interfereaza cu activitatile din viata sa (de exemplu daca unei persoane ii este frica sa mearga la interviu ri pentru ca acolo ar trebui sa interactioneze cu straini, va evita situatia respectiva, temandu-se ca oricat d e inteligenta ar fi, nu ar primi

chiar si daca ceea ce face actualmente nu ii ofera satisfactia dorita). Vorbim despre anxi etate generalizata daca grija exagerata este prezenta in aproape fiecare zi. Fobii specifice . t oata lumea o sa ma creada prost . care. De aceea oameni lor cu tulburari caracterizate prin fobie sociala le este frica sa faca ceva ce i-ar putea umili in fata publi cului. lesin . familie. oboseala. Alte simptome comune tuturor tipurilor de anxietati: . plaseaza per soana intr-un cerc vicios. timp de 6 luni. si daca persoana are dificultati in controlarea anxietatii.reactii fizice . ulterior poate sa ajunga la izolare. Ace asta frica poate sa conduca la evitarea situatiilor respective.transpiratie. tremuraturi.postul. insomnie.comportament de evitare lte situatii. din care nu poate sa iasa. munca. probleme de concentrare. dificultati in respiratie. Centrul anxietatii poate fi reprezentat de prieteni. de alcool Tipuri de tulburari de anxietate Anxietate generalizata Este frica exagerata si grija legata de lucruri comune. sanatate. greata. si o sa gresesc.ganduri disfunctionale daca o sa vorbesc in fata publicului. Cei care sufera de fobie sociala poate sa simta frica in cazul unei singure sau mai multor situatii. reactii fizice puternice si eventual experiente negative. In plus persoana mai simte una sau mai multe dintre urmatoarele simp tome: irascibilitate si iritabilitate usoara. o persoana anxioasa poate sa ajunga sa evite foarte mu Faptul ca are ganduri negative si evalueaza irational situatiile care ii provoac a anxietate. bani sau ratarea unei intalniri importante. emotii negative foarte intense. Fobia sociala Consta in frica de evaluare si judecata negativa a altor oameni. Situatii care pot declansa un raspuns anxios intens starea de sanatate situatia materiala situatia profesionala interactiunea cu persoane necunoscute sau care reprezinta autoritate socializarea sustinerea unui discurs sau prezentarea unui proiect in fata unui public cautarea unei slujbe evenimente traumatizante diverse fobii consumul de droguri. batai de inima rapide.

care sunt mai rar intalnite. Reactii de suferinta. Ea poate provoca probleme ale memoriei. dar.0/5 (3 votes cast) Dementa Dementa Este o pierdere a aptitudinilor mentale care afecteaza viata cotidiana a persoan ei in cauza. care afecteaza in mod dramatic viata lor de zi cu zi. Frica poate sa apara fata de anumite animale. Tulburare de panica Atacurile de panica sunt comune in populatia umana comparativ cu tulburarile de panica. trebuie sa aiba circa 4 a tacuri de panica lunar intr-o perioada mai indelungata. Nevoia lor de a evita obiectul. sau la alte obiecte si situatii. prelungite si intruz ive. Tulburare de stres post-traumatic Apare dupa un eveniment extrem de traumatic. soc si furie sunt reactii normale dupa evenimen te traumatice. paianjeni. si poate sa fie atat de intensa incat persoana respectiva va manifesta simptome fizice intense sau atac de panica. Ace ste fobii se pot referi la caini. Evenimentul poate sa fie recent sau poate sa se fi intamplat in trecut. ci pot aparea spontan. Pentru ca o persoana sa fie diagnosticata cu tulburare de panica. Oamenii cu tulburare de stres post-traumatic manifesta reactii severe. Adultii care sufera de fobii de obicei sunt cons tienti de faptul ca frica lor este exagerata si irationala. sange. involuntare si nedorite. Tulburarea obsesiv-compulsiva Oamenii care au aceasta tulburare au ganduri sau impulsuri (obsesii) intruzive. inclusiv locuri si situatii similare. locuri sau persoane. De o bicei sunt constienti de irationalitatea si natura excesiva a comportamentelor sau a gandurilor lor. Atacurile de panica pot sa nu fie legate de o situatie anume. Dementa si cauzele acestei boli mentaleUn comentariu Adaugat la 26 Iul 2012 at 3:56pm Rating: 5. De obicei oamenii incep sa evite situatiile sau evenimentele care le reamintesc de trauma. furtuna. ace. . Tulburarea de panica poate sa fie diagnosticata daca atacurile de panica sunt fr ecvente si exista si o frica intensa si persistenta de aparitia unui alt atac de panica. in orice caz anxietatea resimtita este exagerata si tulburatoare. ale gandirii si capacitatii de abstractizare. situatia sau pers oana care stau la baza fricii poate sa le restranga viata.O persoana cu fobie specifica simte o frica persistenta si irationala de un obie ct specific sau de o situatie. In acelasi timp se simt si fortate sa efectueze ritualuri mentale si comportamentale. De regula. Acestea pot sa includa ganduri sau imagini intr uzive despre situatia traumatizanta. care sunt la fel sau chiar mai stresante decat evenimentul original.

incontinenta urinara sau incontinenta dubla). Din aceasta cauza bolnavul po ate deveni frustrat si deprimat. diabet si cu nivel de colesterol depasind limitele normale. Nivelul de dezorientare (in timp si spatiu) fluct ueaza in cursul zilei. tulburari de concentratie. Dementa produce in principal dificultati de memorie si rationament (spre exemplu. pot aparea tremuraturi ale extremitatilor sau ale corpului. iar halucinatiile vizuale cu continut de oameni sau animale sunt mai frecvente decat in alte tipu ri de dementa. invatarea informatiilor noi este mai grea si totodata este mai dificil sa-ti amintesti eve nimente sau fapte recente. rigiditate musculara. Acest tip de dementa poate progresa int r-un mod relativ imprevizibil (de exemplu. sch imbari frecvente de dispozitie si depresie. Cauzele dementei Boala/Dementa Alzheimer Boala Alzheimer este cea mai frecventa cauza de dementa. In cazul in care partenerul de viata sau cineva apropiat prezinta pierdere de me morie care se inrautateste. Alte cauze de dementa pseudo-dementa (in care persoana pare la prima ve Depresia poate produce asa-numita . d ificultati de mers si numeroase accidente prin cadere. De asemenea. Unii oameni pot avea halucinatii. detalii despre programari si intalniri). probleme fizice (dificultati de mobi lizare. Problemele cauzate de dementa depind de localizarea partilor de creier afectate. Aceasta boala este mai frecventa in cazul fumatorilor. bolnavilor cu hipertensi une arteriala. Dementa cu corpi Lewis Persoanele care sufera de dementa cu corpi Lewis se prezinta cu simptome similar e atat pentru boala Alzheimer cat si pentru boala Parkinson. este mai probabi l sa produca probleme datorate schimbarilor de personalitate cat si probleme de memorie. Dementa fronto-temporala Daca dementa afecteaza predominant lobul frontal al creierului. Unii oameni ram an mult timp intr-o perioada stationara. cursul poate fi stabil pentru cateva luni sau chiar ani pana cand se produc noi accidente cerebro-vasculare iar deteriorarea se accentueaza). Probabilitatea de aparitie a dementei creste odata cu inaintarea in varsta. Durata accentuarii simptomelor difera de la o persoana la alta. deficit de oxigen la nivel local si distrug erea unor parti de tesut cerebral. Altii au un ritm rapid de pierdere a abilitatilor. se recomanda consultarea unui doctor.dementa se inrautateste cu timpul. Dementa de origine cerebro-vasculara Dementa de origine cerebro-vasculara se datoreaza obstructiei arterelor care con duc sange si oxigen la creier producand mici accidente vasculare. Se pot produce deteriorari ale memoriei. De asemenea boala afecteaza anumite substante chimice din creier implicate in transmiterea impulsurilor ner voase de la o celula la alta in special cea numita acetilcolina. numere de telefon. Fragmente de tesut cere bral afectate se depoziteaza in creier sub forma de placi sau filamente provocand moartea celulelor invecinate . dificultati in gasirea cuvintelor. Aces t lucru nu inseamna ca toti oamenii fac dementa.

dar de fapt cauza nu este dementa. pot produce dementa la varsta tana ra. al membrilor sectelor religioase. Disonanta cognitiva reprezinta o stare de tensiune care apare ori de cate ori o persoana are in ace lasi timp doua opinii care nu numai ca nu se sustin una pe alta. Multe boli de origine fizica pot produce tulburari de memorie: afectiuni renale afectiuni tiroidiene foarte rar deficienta de anumite vitamine infectii respiratorii sau urinare (care se trateaza cu antibiotice) unele boli rare. Este important de subliniat ca aceste simptome apar in conditii de stres emotion al foarte mare. dar se exclud.0/5 (1 vote cast) Sindromul Stockholm Sindromul Stockholm descrie un fenomen psihologic paradoxal ce apare la victimel e rapite si care consta in adulatie si sentimente pozitive fata de rapitor. prizonieri de razboi si tabere de concentrare. Ostaticii considera rapirea un gest de bunatate si nu de abuz. ci depresia care afecteaza mo tivatia si capacitatea de concentrare).dere ca are probleme de intelegere. In acest caz tratamentul adecvat este cu medicamente antidepresive si psihoterapie. Etimologie Numele acestui sindrom provine dintr-un caz real de jaf la o banca din Stockholm . caz in care jefuitorii au tinut captivi angajatii bancii pentru 6 zile (intre 23 si 28 august 1973). astfel ca incep s a relationeze si sa simpatizeze cu agresorul. In acest caz victimele s-au atasat emotional de rapitori si chiar le-au luat apararea. ulterior eliberarii. Explicatii psihologice O teorie care incearca sa explice sindromul Stokholm este teoria disonantei cogn itive. Boli mintale ciudate Sindromul Stockholm0 Comments Adaugat la 19 Iul 2012 at 8:09pm Rating: 5. Manifestari ale sindromului Stockholm victima considera ca rapitorul ii ofera alta viata ii incredinteaza lui modul cum trebuie sa se desfasoare viitorul agresorul limiteaza cu strictete contactul victimei cu mediul exterior. ca boala Huntington. pentru a mentine dependenta totala fata de el victima gaseste in comportamentul agresorului gesturi de bunatate si ii ofera in schimb simpatia si aprecierea sa . Acest comportament este considerat ca o strategie obisnuita de supravietuire pentru persoanele care sunt victime ale abuzului interpersonal si a fost observat in cazul divorturilor cu copii. al copiilor ab uzati emotional.

sau intregul cor p. impenetrabil la argumentele logicii formale si care-i modifica conceptia despre lume. izolate.ostaticul gandeste ca este mai sigur sa joace jocul agresorului. dezorganizate. Tipuri de idei delirante pot fi cele: de persecutie. schimbari in structura de personalitate si manifestari de gan dire dezorganizata. decat s a se opuna si sa fie abuzat sau omorat persoana captiva regreseaza la un stadiu de dezvoltare infantila. comportamentul si trairile. Ideile delirante si halucinatiile apar. nu mai exista). in familiile in care se practica violenta domestica. Pot sa afecteze oricare dintre simturi. membrii sectelor reli gioase. etc. neinteligibile.0/5 (2 votes cast) Psihoza Psihoza Psihoza este o tulburare mintala caracterizata printr-o dezorganizare a persona litatii. dificultat i in interactiunea sociala si dificultati in executarea activitatilor cotidiene. de negatie (ca parti din propriul corp. Psihoza si Ideile delirante Ideile delirante sunt idei in dezacord evident cu realitatea. la copiii abuzati emotional Psihoza ce este si cum se trateaza?0 Comments Adaugat la 15 Iun 2012 at 3:31pm Rating: 3. prin definitie. Halucinatiile sunt adesea acompaniate de non-intelegerea comportamentului propriu. in car e este total dependent de cineva pentru supravietuire agresorul este privit ca o persoana protectoare motivatia victimei de trai si de evita abuzul este mai intensa decat imp ulsul de uri pe cel care o priveaza de libertate Sindromul Stockholm poate aparea la prizonierii de razboi. pe un fond de claritate . Un episod psihotic este adese a descris ca implicand o pierdere a contactului cu realitatea . Psihoza si halucinatiile Halucinatiile sunt perceptii senzoriale care au loc in absenta stimulilor (lucru ri pe care persoana psihotica le percepe. de vinovatie. Persoanele cu o astfel de tulburare pot avea halucinatii. desi acestea nu exista). Ideile delirante pot fi plauzibile sau bizare. dar in a caror rea litate bolnavul crede. de la auz la s imtul tactil. sau disparate. Pot fi sistematiz ate intr-o intreaga poveste. credinte iluzorii de d urata sau idei delirante (paranoia sau grandomania). de relatie (i deea ca esti inrudit cu o persoana extrem de importanta). pierderea simtului realului si transformarea in delir a experientei traite. de grandoare.

Astazi. Elementele psihotice duc cu gândul la schizofrenie si la alte psihoz e cronice. cel putin. se poate intrevedea vindecarea sau. [modificare]Tratament Se recomanda utilizarea de antibiotice ?i vitamine din grupul B. o ameliorare in viitorul apropiat. nu viseaza. litiu) si uneori spitalizarea. enciclopedia libera Afta este termenul care se refera la o leziune elementara a pielii ?i mucoaselor . pierdere sau nefinalizare a ideilor. adica persoana afectata este perfect treaza. si isi aminteste foarte bine ce i se intâmpla. Anturajul trebuie sa se straduiasca sa nu para inspaimantat si sa nu judece bolnavul. tratamentul specific psihozei este de obicei un tratament medicamentos (neuroleptice. Este vorba. Afta De la Wikipedia. aceasta lasa locul unei ulcera?ii dur eroase. Apare în febra aftoasa sub forma de erup?ii localizate pe mucoasa bucala ?i pe div erse regiuni cutanate (de exemplu pe ugerul vacilor). cei mai multi bolnavi psihotici pot duce o viata profesionala si familia la satisfacatoare. sa-l faci pe bolnav sa inteleag a ca suferinta lui este simtita de cei din jur. Tratamentul psihozei Tratamentul psihozei depinde adeseori de asocierea cu diagnoza care se crede ca e prezenta (cum ar fi schizofrenia sau tulburarea bipolara). Ca masuri de pr . adesea atunci când creierul s au sistemul nervos este afectat direct. pot avea efecte foarte bune in tratarea bolnavilor. mai intai de toate. Totusi. insa ele pot aparea si in alte tulburari psihice. la ele si fara a le contrazice cu brutalitate. nu se afla intr-o stare precomatoasa sau toxic a. Prin spargere. dovedind ca se stie cum sa se respecte convingerile sal e delirante fara a adera.a constiintei. care se cicatrizeaza fara a lasa urme. Concur sul familiei este intotdeauna de dorit in masura in care dezvoltarea unei psihoze (mai ales la adolescent) est e adesea rezultanta unui conflict intern al grupului familial. Psihoterapiile individuale sau colective ale caror modalitati sunt foarte variat e. Psihoza poate fi o caracteristica a mai multor boli. chiar daca vindecarea necesita inca timp si perseverenta. Psihoza si tulburarile de gandire Tulburarile de gândire se caracterizeaza prin modificarea personalitatii si pierde rea contactului cu realitate si sunt clasificate in functie de efectele pe care le au asupra vorbirii si a scrisului. De indata ce pacientul admite ca ideile sale delirante sunt patologice. constând dintr-o vezicula plina cu lichid opalescent. Persoanele afectate pot arata presiune in dialog (vorbire neincetata si rapida).

. este o acarioza a mamife relor provocata de specii din genul Demodex. Demodicoza provocata de D. enciclopedia libera Acneea este o afec?iune a epidermei aparuta ca urmare a unei hipersecre?ii a gla ndelor sebacee ?i caracterizata prin puncte negre. În unele cazuri apar ?i leziuni mai profunde.evenire. localizata. Demodicoza De la Wikipedia. Speciile infe stante de acarieni au specificitate fa?a de specia infestata ?i nu se transmit de la o specie la alta. fru cte uscate sau acide. nedureroasa. ?i sub diferite forme : Acneea vulgara (acneea polimorfa juvenila) Acneea rozacee Acneea medicamentoasa ?i profesionala Acneea conglobata Acneea pustulosa Acneea necrotica Acneea cheloidiana Aterom De la Wikipedia. numita ?i demodecidoza[2] sau demodecie. folliculorum este numita ?i pitiriazis folicular[4]. are forma rotunda bine determinata. mo bila. puncte albe sau co?uri care apar la suprafa?a pielii. se recomanda o buna igiena bucodentara ?i evitarea alimentelor care produc pusee: ?vai?er. Parazitul se localizeaza de predilec?ie în zonele cu secre?ie abundenta de sebum: nas ?i ?anturi nazolabiale. denumite chisturi. depila?ie). moale. Cuprins [ascunde] 1 Demodicoza umana 2 Demodicoza canina 3 Demodicoza felina 4 Vezi ?i 5 Note 6 Bibliografie 7 Legaturi externe [modificare]Demodicoza umana Demodex folliculorum Speciile din genul Demodex care paraziteaza omul sunt: Demodex folliculorum (car e paraziteaza foliculul pilos) ?i Demodex brevis[3] (care paraziteaza glandele sebacee). [modificare]Legaturi externe Acnee De la Wikipedia. enciclopedia libera Ateromul este o tumoare a glandelor sebacee. putând determina diverse leziuni cutanate (erup?ii scuamoase. de regula. enciclopedia libera Câine cu demodicoza (râia ro?ie) Demodicoza[1]. care se localizeaza la nivelul foliculilor pilo?i ?i a l glandelor sebacee. in regiunea frontala ?i cerebrala. elastica la palpare. Acneea poate aparea ?i la alte vârste decât ceea a puberta?ii.

[modificare]Demodicoza felina Este o acarioza a pisicilor provocata de Demodex cati ?i D. tabletele având scopul de a preveni erup?iile. Boala manifesta este rara ?i apare la pisicile cu diverse tul burari metabolice. Tratamentul prin alimenta?ie fara gl uten se asociaza cu un medicament de uz intern. enciclopedia libera Dermatita herpetiforma Duhring este o afec?iune a pielii.6 luni. accesele eruptive putând aparea în mod periodic. Detaliile privind diagnosticul ?i tratamentul bolii sunt expuse în articolul despr e celiachie. care se local izeaza la nivelul pielii ?i în canalul auricular. Demodicoza canina [modificare]Demodicoza canina Demodicoza canina. pe partea lombo-sacrala. picioarelor. [modificare]Bibliografie Köber. necontagioasa dar ered itara. papule.descuamare) este o dermatita neinfec?ioasa (boala de piele ) care poate . obraji. Atunci când parazi?ii se înmul?esc în exces pot apare forme de boala clinic manifesta. erup?ii scuamoase la nivelul foliculilor sau erup?ii papulo-pustuloase similare celor di n acneea rozacee. gatoi. Erup?iile dureaza de regula între 6 saptamâni ?i 3 . enciclopedia libera Eczema (greaca ???eµa . dar c u precadere pe partea de extensie a bra?elor. afectând în spec ial animalele tinere[6] (3-12 luni). Infesta?ia este foarte raspândita ?i este de regula asimptomatica. între omopla?i. numita ?i râia ro?ie sau râia demodecica[5]. Karin: Enteropatia glutensenzitiva rezumat. Multe pers oane afectate pot renun?a la acest medicament dupa o perioada de alimenta?ie complet lipsita de gl uten. [modificare]Vezi ?i Acarioza Dermatita herpetiforma Duhring De la Wikipedia.frunte. descuamari. Se poate transmite de la o pisica la alta. cu eri tem facial difuz. Psihomedia 2005 ISBN 973-7997-5 3-0 Eczema De la Wikipedia. Nu este transmisibila la om. pete?ii. Leziunile de piele prin care se manifesta apar pe toata suprafa?a corpului cu er up?ii cutanate (modificari bru?te de piele) formate din macule. pe axila anterioara. care se transmite în cadrul speciei de la ca?eaua care alapteaza la puii sai. Boala are tratamentul identic cu celiachia. umeri. pustule. care apare ca urmare a intoleran?ei corpului la gluten ?i care face parte din grupul Enteropatiei gl uten-senzitive (alaturi de celiachia copilului ?i a adultilui. este provocata de De modex canis. Parazitul migreaza de la un folicul la altul.

înso?ite de noduli. ceace nu permite vindecarea ?i determina cron icizarea bolii. In cazurile grave se face un tratament general pentru reechilibrarea metabolismului. ea consta din unguente cu corticoizi. [modificare]Complica?ii Complica?iile care pot aparea în cazul unei eczeme sunt: suprainfec?iile bacteriene micotice virotice (Ekzema herpeticatum) [modificare]Tratamentul Depinde de stadiul bolii.aparea în orice regiune a corpului. sau în cazul sprai nfec?iilor bacteriene alifii cu antibiotice. apari?ie de vezicule (Stadium vesicolosum) înso?it de prurit (mâncarime) la spargerea veziculelor. formare de vezicule de exusadat de cruste descuamari de piele Cuprins [ascunde] 1 Simptome 1.3 Complica?ii 2 Tratamentul 3 Vezi ?i 4 Legaturi externe [modificare]Simptome Simptomele unei eczeme depind de agentul etilogic ca ?i de patogeneza bolii: [modificare]Forma acuta Se prezinta cu mai multe stadii: înro?irea pielii (Stadium erythematosum). dar acestea apar mai ?ters ?i concomite nt mai multe stadii.1 Forma acuta 1. se scurge un exudat (Stadium madidans) apari?ie de cruste (Stadium crustosum) descuamari cu formare de matrea?a (Stadium squamosum) urmat de vindecarea eczeme i. htioza fetala .2 Forma cronica 1. îngro?area pielii ca ?i cicatrici din cauza scarpinatului. Ca ?i caz de preven?ie se cauta evitatrea alergenilor (factoril or iritativi) care au declan?at eczema. [modificare]Forma cronica Apare în cazul irita?iilor repetate. stadiile apar ca ?i cazul formei acute. Ele sunt caracterizate prin inflamarea pielii cauzate de diferite irita?ii cu Eczema atrofica Eczema acuta seboreica pe cap Eczema distrofica înro?irea pielii.

[1] [modificare]Manifestari clinice Tabloul clinic al afec?iunii este critic mai ales în primele saptamâni de via?a. având asp ectul unei armuri care îl jeneaza pe copil la fiecare mi?care. este o muta?ie genetica pe cro mozomul 2. insuficien?a respiratorie. se caracterizeaza prin îngro?area excesiva a stratu lui de cheratina la nivelul pielii bebelu?ului. Cuprins [ascunde] 1 Etiologie 2 Manifestari clinice 3 Diagnostic 4 Tratament 5 Prognostic 6 Cazuri remarcabile 7 Note [modificare]Etiologie Factorul etiologic ce declan?eaza ihtioza fetala. rudimentar sau absent. cunoscuta ?i sub numele de ihtioza arlechin. iar decesul survine de multe ori în primele saptamâni de via?a. Solzii galbeni specifici se cojesc. risc de gangrena. Manifestarile principale ale bo lii sunt: Hiperkeratoza.De la Wikipedia. Ihtioza fetala. pielea se crapa. diagnostic diferen?ial teste genetice. Motilitatea membrelor este redusa sau absenta. teste de laborator. hipoventila?ie. Piele lucioasa. care poate duce la tahicardie ? . Ectropia pleoapelor cu risc de traumatizare a conjunctivei. datorita stratului hiperkeratozic care le înfa?oara. Fisuri profunde eritomatoase. investiga?ii imagistice. Canalul auricular este mic. enciclopedia libera Pagina Harlequin ichthyosis trimite aici. Mi?cari respiratorii restrictive. Hipoplazie nazala. care afecteaza gena raspunzatoare de transportul lipidelor. Pentru alte sensuri vede?i Harlequin ich thyosis (dezambiguizare) Pagina keratosis diffusa fetalis trimite aici. care este anormala sau lipse?te. simptome Îngro?are excesiva a stratului de cheratina la nivelul pielii. Astfel se explica permea bilitatea excesiva a pielii ?i descuamarea sa exegarata. care se na?te cu un strat gros de piele. reprezinta cea mai severa forma a ihtiozei congenitale. Pentru alte sensuri vede?i keratosi s diffusa fetalis (dezambiguizare) Ihtioza fetala (keratosis diffusa fetalis) etiologie Gena ABCA12. simptomatologia se amelioreaza. Deshidratare datorita pierderii excesive de apa. dar daca bebelu?ul supravie?uie?te. Aceasta.

din Marea Britanie. Depreia centrilor nervo?i semnalizeaza hipoxia. S-au semnalat de asemenea cazuri de displazi e renala la pacien?ii cu ihtioza fetala. Ca ?i copil. se face printr-o serie de masuri elaborate. pentru evitarea infec?iilor. a suferit o opera?ie pentru a i se construi pleoapele. Re?in ca am fost la dermatolog ?i el mi-a explicat mai multe despre boala mea. Men?inerea unui mediu steril. Radiografie toracica în cazul disfunc?iei respiratorii. m-am obi?nuit cu gândul ca asta este înfa?i?area mea. Plasarea bebelu?ului într-un incubator cu sistem de umidificare a aerului. Dar când am mai crescut. pâna la maturitate. Aplicarea de lubrifian?i pe mucoasa conjuctivala. În colectivul ?colii. Se dozeaza creatina pentru evaluarea func?iei renale. apoi la 2 ?i respectiv 5 ani. Ecografie renala în caz de oligourie. Hiperkeratoza restric?ioneaza mi?carile spontane. [modificare]Prognostic Speran?a de via?a a copiiilor cu ihtioza fetala este variabila. Biopsia ?esuturilor de la nivelul pielii arata trasaturi histologice ?i structur ale caracteristice. Decesul este cauzat în general de septicemie. Investiga?ii imagistice: Ecografieprenatala. Teste genetice: pentru determinarea muta?iei pe gena ABCA12. [modificare]Tratament Singurul tratament disponibil pentru ihtioza fetala este cel simptomatic: Men?inerea func?iilor respiratorii ?i circulatorii. Teste de laborator: Hemoleucograma ?i hemocultura pentru depistarea infec?iilor. La scurta vreme dupa na?tere. Nusrit a ?tiut întotdeauna ca e diferit a de fra?ii ei. Tulburarile de metabolism pot cauza crize convulsive. Nelly s-a nascut fara pleoape. Nu mi-am regretat soarta. am încercat sa-mi vad mai departe de via?a . 4 fra?i de-ai ei s-au nascut cu aceea?i boala ?i au murit în copilarie. [modificare]Cazuri remarcabile Nusrit Nelly Shaheen (nascuta în 1984) este cea mai în vârsta supravie?uitoare a bolii.itv. a trecut prin alte 2 opera?ii în acela?i scop. iar urechile îi sunt perfect lipite de cap. am început sa-i pun mamei în trebari.a declarat Nusrit într-un interv iu pentru www.com. Aplicarea de lubrifian?i speciali pentru emolierea pielii. nu m-a deranjat prea tare. nu a fost batjocorita de colegi. Aceasta tulburare se poate asocia cu hipotiroidism. Hidratare ?i hranire prenatala. Hemoglobina pentru depistarea anemiilor asociate. Este una din cei 8 copii ai familiei. Se monitorizeaza nivelul electroli?ilor (patologic datorita deshidratarii). S-au relatat caz uri de supravie?uire pâna la adolescen?a ?i extrem de rar. dar acest lucru nu a deranjat-o foarte tare. ba chiar au s . Întârzierea dezvoltarii psihosomatice. [modificare]Diagnostic Diagnosticarea ihtiozei fetale.i oligourie.

arsuri sau taieturi. aceste bacterii patrund în organism prin zonele în care pielea este lezata din cauza altor afec?iuni cum ar fi eczema. enciclopedia libera Acest articol sau aceasta sec?iune are bibliografia incompleta sau inexistenta. Uneori oamenii se opresc ?i ma întreaba ce mi s-a întâmplat. care determina apari?ia unor vezicule ro?ii c are se pot sparge. Aceste vezicule pot sa apar a în orice parte a corpului dar cel mai frecvent apar în jurul gurii ?i nasului. Impetigo este una di n cele mai frecvente infec?ii la copii dar poate sa apara ?i la adul?i. http://www. Unguentele cu antibiotice aplicate direct pe zonele infectate vindeca de obicei impetigo-ul.[2] [modificare]Note ^ Ihtioza fetala :: Manifestari clinice ^ en Alison Jones (May 9. Pute?i contribui prin adaugarea sus?inerii bibliografice pentru afirma?iile con? inute. varicela. leziunile determinate de plante otravitoare. De cele mai multe ori. Leziuni de impetigo Impetigo este o infec?ie a pielii. Uneori poate fi neces ar un tratament oral cu antibiotice. haine. majorit atea presupun ca am fost arsa. este felul în care ma privesc oamenii pe st rada. prin folosirea acelora?i prosoape. Cuprins [ascunde] 1 Cauze 2 Simptome 3 Tratament 3. jucarii sa u a altor obiecte. secreta lichid ?i dezvolta o crusta galbena maronie. Spera sa predea ?i ea acolo cândva.birminghampost. lenjerii. 2008).1 Profilaxie 3. în special persoanele în vârsta. Ceea ce nu-mi place. "Nelly este un diamant de fata". Boala este contagioasa ?i po ate fi raspândita prin contact personal. Cu . în?epaturi de inse cte.2 Tratament curativ 4 Referin?e 5 Vezi ?i [modificare]Cauze Impetigo este determinat de doua tipuri de bacterii: streptococul sau stafilococ ul.us?inut-o mereu ?i i-au fost alaturi. Birmingham Pos t.net/news/west-midlands-health-news/2008/05/09/nelly-is -a-real-diamond-girl65233-20886612/. Nelly duce o via?a activa ?i studiaza antreno ratul sportiv ?i leadership-ul la Colegiul Hereward. Veziculele pot fi raspândite în alte par?i ale corpului prin grataj. Categorii: Boli ereditareBoli de pieleBoli geneticeBoli rare Impetigo De la Wikipedia. Cu toate acestea. Copiii pot dezvolta impetigo dupa gripa sau alergii care irita pi elea de la baza nasului.

Gratajul leziunilor la copilul cu impetigo înlesne?te raspândirea infec?iei în alte regiuni ale corpului ?i. haine. în special în jurul nasului ?i gurii: ini?ial leziunile apar ca n i?te pete mici. Gratajul poate fi prevenit prin acoperirea zonelor infectate. tu mefierea. [modificare]Tratament curativ Impetigo este tratat cu antibiotice. ro?ii. Dupa 3 zile de tratament. Medicul va fi anun?at în cazul în care impetigo-ul nu s-a ameliorat dupa 3 sau 4 zil e de tratament sau daca apar alte semne ale infec?iei cum ar fi febra. apoi îndepartate u?or cu o cârpa moale ?i ?terse pentru a usca leziuni le respective. medicul va prescrie tratament antibiotic or al. Men?ine rea unei igiene corespunzatoare a mâinilor copilului împiedica raspândirea infec?iei. vezicule care secreta lichid sau au cruste: veziculele arata ca ?i cum ar fi fos t acoperite cu miere sau zahar brun. [modificare]Referin?e . eventual. ro?ea?a sau apari?ia puroiului în zona infectata. [modificare]Tratament [modificare]Profilaxie Se evita contactul cu persoanele cu impetigo pâna când infec?ia s-a vindecat. Infec?ia poate fi raspândita în alte par?i ale corpului prin grataj. accentuarea durerii. În cazurile u?oare. lenjerie. Por?iunea de pielea cu leziuni va fi spalata u?or cu apa de 3 ori pe zi înainte de aplicarea unguentului. acestea vor fi înmu iate în apa calda timp de 15 minute. Se evi ta de asemenea folosirea acelora?i prosoape. se pot sparge. Daca este posibil. aceste leziuni nu sunt dure roase. Daca tratamentul cu antibiotic oral sau cu unguente este aplicat cor ect. medicul va prescrie ungue nt cu antibiotic pentru aplica?ii locale. jucarii sau a altor obiect e cu persoana infectata. perne.toate acestea. dar pot fi pruriginoase. starea pacientului se amelioreaza. la alte persoane. apoi apar veziculele care. [modificare]Simptome Impetigo poate fi prezent când exista urmatoarele leziuni: vezicule pe piele. de asemenea. leziunile se pot vindeca complet într-o saptamâna. Copilul cu impetigo se poate întoarce la ?coal a dupa 48 de ore de tratament. Daca veziculele au crusta. Gratajul poate fi împiedicat prin taierea unghiilor ?i prin acoperirea zonelor lezate cu bandaje. caldura. În cazurile severe. aceste obiecte vor fi spalate în apa fiarta înainte de a fi folo site. Copilul care pre zinta o taietura sau o în?epatura de insecta va fi tratat local cu unguent cu antibiotic pentru a preveni apari?ia unui impetigo. veziculele cresc în dimensiuni ?i ca numar: leziunile variaza în dimensiuni de la ma rimea unui comedon (co?) pâna la marimea unei monede. impetigo se poate dezvolta ?i la nivelul pielii sanatoase.

pentru a determina nevii cu risc malign. În momentul în care apare o suspiciune de transformare maligna a nevului.3 Nevi ai ?esutului conjunctiv 1.1 Nevi melanocitici 1. se recomand a consultul dermatologului[2] ?i a chirurgului plastician pentru efectuarea unui tratament adecvat. Dermatoscopul este un instrument de marire care permite medicului identificarea ?i diagnosticarea aluni?elor. mai ales în primii 30 de ani. enciclopedia libera Aluni?a sau nev melanocitic (latina nævus adica semn din na?tere) este o tumora be nigna sau un hamartom[1] format din melanocite. indiferent de forma. [modificare]Tratamente [modificare]Referin?e . [modificare]Evolu?ie [modificare]Riscuri Riscul de transformare a nevului în melanom[3] cre?te la persoanele care au pistru i. Se poate consulta ?i un specialist în leziuni pigmentare pentru a se identifica ?i diagnos tica melanomul malign. De?i majoritatea lor sunt necancerigeni se recomanda anual un contr ol al nevilor. culoarea sau marimea lor. nevii se clasifica în nevi congenitali (cei prezen ?i la na?tere) ?i nevi dobandi?i de-a lungul vie?ii. Cuprins [ascunde] 1 Clasificare 1. În func?ie de tipul de celule se clasifica astfel: [modificare]Nevi melanocitici [modificare]Nevi epidermali [modificare]Nevi ai ?esutului conjunctiv [modificare]Nevi vasculari [modificare]Diagnosticare Un dermatoscop. la cele cu pielea de culoare deschisa.4 Nevi vasculari 2 Diagnosticare 3 Evolu?ie 4 Riscuri 5 Tratamente 6 Referin?e 7 Legaturi externe [modificare]Clasificare În func?ie de momentul apari?iei. la sexul feminin (melanomul este mai frecvent la femei decât la barba?i) sau expunerea frecventa la soare.2 Nevi epidermali 1.Nev De la Wikipedia. celulele producatoare de pigment care formeaz a tegumentul.

Cristina Lica.o malforma?ie congenitala cu aspect tumoral. Denumirea bolii provine de la "pelle"(piele) ?i "agra"(groasa). 25 iulie 2011. Evenim entul zilei Ai multe aluni?e pe corp? Afla ce beneficii au pentru sanatate. enciclopedia libera Pruritul Aquagenic este o boala a pielii. ce nu lasa leziuni observabile epidermei ?i care este evocata de contactul cu a pa. Nevii nevocelulari (aluni?ele) Aluni?ele(nevii melanocitari) Ce sunt aluni?ele Factorii de risc ai aluni?elor. modificari ale mucoaselor ?i uneori si mptome de boli mentale (demen?a sau schizofrenie). . celule denumite melanocite [modificare]Legaturi externe Cauta Nevus în Wik?ionar. fie niacina (una dintre vitaminele complexului B).^ Hamartom .o forma de cancer cutanat care i?i are originea în celulele ce produc pigment. AFLA ce boala ri?ti sa faci. enciclopedia libera Pelagra este o boala cauzata de o dieta deficitara sau de incapacitatea organism ului de a absorbi. ciuperci. oua ?i lapte. pl.[1][2] Termenul provine din limba latina: aquagenic. diaree. Evenimentul zilei Acest articol legat de medicina este un ciot. 3 mai 2012. caracterizata de dezvoltarea unei mâncar imi severe ?i intese. Î?i rupi o aluni?a.i. Psoriazis De la Wikipedia. dic?ionarul liber. cu popula?ii care consuma mari cantita?i de porumb ?i se caracterizeaza prin ulcera?ii eritematoase cutanate. simptome. Boala este întâlnita în anumite par?i ale lumii. Boala se poate produce ?i ca urmare a tulburarilor gastrointestinale sau a alcoolismului. Pentru prevenirea bolii e indicata o dieta ce con?ine legume. în care acestea exista în mod normal. Niacina mai poarta ?i numele de acid nicotinic. provocata de prolifera rea anormala a celulelor într-un ?esut sau organ.specialist în boli de piele ^ melanom . sau suplimen te nutritive. Pelagra De la Wikipedia. fie triptofanul (un aminoacid es en?ial). pe?te. Inc. Prurit aquagenic De la Wikipedia. ^ dermatolog . G eta Roman. enciclopedia libera Psoriasis v d m Psoriazis (greaca ????as?) este o boala de piele. ?i pruritus. care se manifesta prin descuam ari (matrea?a) . însemnând indus de apa . Po?i ajuta Wikipedia prin completarea lui! Vezi Proiectul Medicina. tratamente ?i alte informa?ii Atlas de Patologie Sec?iunea nevii melanocitici eMedicine: Mole or Melanoma? Tell-Tale Signs in Benign Nevi and Malignant Melano ma: Slideshow Nevus Outreach. mâncarime .

vindecat de pesti!. cotului ca ?i pielea capului. Regiunile afecta te frecvent fiind zona articula?iilor genunchiului. alergii de natura diferita ca ?i o serie de cauze neclarificate. infec?ia virala. traumatisme locale. m odul de transmitere nu a fost precizat. Termenul de psoriazis este folosit pentru prima oara de Galenus care descrie bo ala care apare în regiunea ochilor ?i testicolelor. Revista Magazin. enciclopedia libera Sindromul Münchausen Cod ICD-10: F|68|1|f|60 Cod ICD-9: 301. [modificare]Epidemiologie În anul 2006. cauza bolii este complexa. 460 370 î. Sindromul Münchausen De la Wikipedia. Azi se presupune ca era vorba de fapt de o eczema. reac ?ii autoimune. 14 iunie 2006.înso?ite de mâcarime ?i pete ro?ii de dimensiuni diferite pe piele. Cuprins [ascunde] 1 Istoric 2 Epidemiologie 3 Note 4 Legaturi externe [modificare]Istoric Aceasta boala este amintita ?i descrisa deja în antichitate de medicul grec Hippok rates (ca. enciclopedia libera Seborea este o boala de piele provocata de secre?ia excesiva a glandelor sebacee ?i adesea înso?ita de hipertrofie glandulara.51 . Un timp îndelungat psoriazisul n-a fost diferen?iat de alte boli de piele ca râie (Scabies) acarioze sau s-a con fundat în unele cazuri cu lepra. infec?ii ale cailor respiratorii superioare. la apari?ia bolii intervin o serie d e factori declan?atori: tulburari endocrine.Hr. Boala este o dermatoza netransmisbila. accesat la 4 iunie 2012 [modificare]Legaturi externe Wikimedia Commons con?ine materiale multimedia legate de Psoriazis de Informationsdienst für Betroffene der Schuppenflechte in Zusammenarbeit mit der Uni-Hamburg Psoriazis Psoriazis Poze Seboree De la Wikipedia.[1] Cercetarile întreprinse pe parcursul a zeci de ani nu au putut elucida cauzele ?i mecanismele de apari?ie a bolii. neuropsihice. metabolice. În ultimul timp s-au adus unele argumente în favoarea originii genetice. digestive. fiind implica?i factori genetici predispozan?i. [modificare]Note ^ Psoriazisul. a aproape o suta de milioane de oameni din întreaga lume sufereau de p soriazis. În afara de factorul ereditar. diferite focare de infec?ie.).

antecedente. ICD-9: 301.2 Cauzele sindromului Münchausen 1. Patognomonica (specifica bolii) este mimarea rep etata a unor boli organice. hipersensibilitate.5 Tratamentul 1.1 Diagnosticul 2. adesea vehemente. la spitale diferite.4.2 Morbiditatea ?i mortalitatea 2.4 Aspecte legale 3 Note 4 Vezi ?i 5 Note 6 Bibliografie 7 Legaturi externe [modificare]Descrierea bolii Sindromul Münchausen[2] descrie o maladie psihica. fa?a de personalul sanitar. prin autoadministrarea de substan?e nocive. ICD10: F 68. (malingering).51) este o tulburare mentala (patologie psihiatrica. El are tulburari de identitate (reale. de obicei acute ?i dramatice. în timpul garzilor aglomerate. cu care pacientul umbla de la un spital la altul in c autare de tratament.Karl Friedrich Hieronymus. în engleza : malingering. manifestând suspiciuni.1 Simptome 1. fara scopul de a ob?ine av antaje materiale: bani. Sindromul apare de obicei la persoane cu tulbura ri de personalitate ?i este caracterizata prin necesitatea de a simula o maladie neconexata la un profit dir ect ?i obiectiv (spre deosebire de simulan?i. care se exprima prin dependen?a pacientului de spitalizare cu scopul de a ob?ine aten?ia ?i asisten?a personalului medical.3 Sindromul Medeea 2.7 Prevenirea bolii 2 Sindromul Münchausen prin transfer (by proxy) 2.3 Morbiditatea (frecven?a) sindromului Münchausen 1. de regula. Internarile repetate se ob?in. prin infestarea voluntara a unor plagi existente sau provocate etc.1. de?i simuleaza boala con?tient ?i limpede. Münchhausen (1720-1797) Sindromul Münchausen (CIM-10 . îl manipuleaza ?i îl pro voaca continuu [3].Munchausen syndrome. er onate. ca în carte . cerin?ele sale sunt incon?tiente. prin simularea unor boli. în franceza : malingre[1]). Baron v. sau mimate). despagubiri.4 Diagnosticul 1. prin care pacientul cauta sa beneficieze de îngrijiri medicale pentru afec?iunea sa imaginara. medicamente contraindicate ?i în cantita?i periclitante. loc de cazare. o forma de mitomanie (patomimie ). o patomimie) asociata cu dificulta?i emo?ionale severe. Cuprins [ascunde] 1 Descrierea bolii 1. care apar?ine de grupa tulburarilor facticioase. confuze. Pacientul va prefera sa induca în eroare personalul consultant ?i administrativ prin furnizare de date personale. Pacientul. asociata cu dificulta?i emo?ionale severe. pretinde îngrjiri ?i aten?ie. etc.1 Diagnostic diferen?ial 1. pe care il testeaza.6 Complica?ii 1. . simptomatologie..

Cicatrici chirurgicale multiple. datorate unor studii în domeniul medical. la nivel statal. Întrucât pacien?ii simuleaza boala sau gravitatea ei. adica. Recent au fost de scrise cazuri de sindrom Münchausen care folosesc informa?ii medicale ob?inute prin internet[6][7]. Emo?iile pot ac?iona asupra sistemului nervos autonom. Baron Münchhausen (1720-1797). Prezentarea de date personale eronate. altereaza probele de laborator. [modificare]Morbiditatea (frecven?a) sindromului Münchausen Nu exista statistici cu rezultate nete. Numarul cazurilor depistate este în func?ie de existen?a unei înregistrari centralizate. Simptomatologii care revin dupa un tratament eficient. O buna cunoa?tere a terminologiei medicale ?i a descrierii simptomatologiei ca în c arte . persoane cu probleme de personalita te etc. Istorie de tratamente la diferi?i medici. boli sau internari în spital pe perioade îndelungate sau repetate. mincinoase. legatura eficienta ?i directa (on-line) dintre medici ?i spitale duce la detectarea rapida a pacien?ilor ?i aplicarea tratamentului adec vat. spitale. adica. posibilitatea de depistare a bolnavilor este mai l . în func?ie de nivelul serviciilor medicale ?i al organizarii organiza?iilor de sa natate publica. exagereaza o simptomato logie reala.. ca o metafora pentru condi?ia sa psihosociala. Stresul psihologic poate precipita sau altera evolu?ia unei boli. dar inconsistenta. apartenen?a la o familie de personal medical. chiar ?i a unor afec?iuni majore. un proces incon?tient de transpunere a unei anxieta?i sau dificulta?i psihice. adesea. etc. În afec?iunile fizice. Printre teoriile sugerate se considera cazuri care au avut o copilarie neglijata sau au suferit a buzuri. Prezentarea de simptome neclare ?i greu controlabile care se agraveaza sau se sc himba odata cu începerea tratamentului. Rezultatele negative ale analizelor atrag apari?ia de simptome noi. în ora?e difer ite. în ?ar ile în care se mai practica înregistrarea medicala manuala. Richard Asher[4] a descris ?i denumit acest s indrom în 1951. într-un simpt om somatic[8]. într-o ?ara cu servicii de sanatate publica performante. Evitarea contactului personalului medical cu familia. clinici. dupa numele ofi?erului german Karl Friedrich Hieronymus. terminate sau par?iale. neobservat. sau prietenii pacientului. factorii psihologici contribuie direct sau indirect la etiologie. dar mortalitatea poat e varia între 5% ?i 20%.Morbiditatea (frecven?a bolii într-o popula?ie) este redusa. [modificare]Cauzele sindromului Münchausen Etiologia (cauzele) sindromului Münchausen nu este cunoscuta. etc. ca o conversie. Pacientul poate selecta incon?tient un simptom. adesea autoprovocata. Simptomele se exprima numai când pacientul este singur. dar este vorba de o boala rara. Printre semnele care ar tre bui sa atraga aten?ia se numara: O istorie medicala dramatica. celeb ru pentru relatarea extrem de exagerata a unor date biografice ?i povestiri din razboi[5]. Pacientul are no?iuni medicale relativ avansate. [modificare]Simptome Bolnavul/bolnava mimeaza simptome imaginare.

iar administrarea se va face sub control. Sindro mul Ganser a fost încadrat drept afec?iune simulativa cu simptome psihologice în clasificarea DSM III-1980. mai des la barba?i decât la femei (spre deosebire de sindromul Münch ausen prin transfer (by proxy) . descris ca un mecanism etiologic de disociere isterica. Este necesar un examen psihologic/psihiatric[9]. despagubiri.a. Tratamentul consta în modificarea mediului de trai al pacientului. [modificare]Diagnosticul Diagnosticarea sindromului este foarte dificila din cauza lipsei de corectitudin e a pacientului. [modificare]Prevenirea bolii Nu este cunoscuta o cale de prevenire a bolii. cu ?anse reduse de ameliorare. chiar ?i la copii. în afara de al terarea sanata?ii. i ar în anul 2000 a fost clasificat. Sindromul Münchausen prin transfer (by proxy) . chiar ?i cu mari riscuri. de privare de libertate (închisoare). auto-provocata voluntar de pacient în scopul de a ob?ine avantaje personale: bani. Sindromul Ganser.care este mai frecvent la femei).vezi mai jos. dar diagnosticarea ?i tratarea di n timp pot fi benefice[15]. decât insisten?a . Se recom anda psihoterapia personala ?i familiala. [modificare]Complica?ii În sindromul Münchausen complica?iile provin din bolile simulate.cu ?anse reduse . împreuna cu raspunsurile aproximative drept afec?iune disociativa daca n u este altfel specificat de?i ramâne valabila ?i catalogarea ca boala disociativa cu semne ?i simptome pred ominant psihologice [10][11] Isteria[12]. sa insiste pentru a ob?ine documente medicale anterio are. prezinta o simptomatologie asemanatoare sindromului Münchausen. loc de cazare . deci rezultatele sunt slabe. Este mai în?elept a se încerca o ameliorare printr-o gestionare mai buna a condi?iilor de via?a a pacientului.imitata. sa examineze atent rezu ltatele ilogic-patologice ale testelor de laborator. asigurarea unei atmosfere afective pozitive ?i a unei activita?i profesionale izolata de contacte cu cea medicala. bolnavii de ac est sindrom sunt recalcitran?i la tratamentul specific afec?iunii. sau simularea. care. ?i sa nu se eschiveze de a folosi observarea oculta ?i urmarirea prin camere de filmat ascu nse. autoadministrarea de medicamente cont raindicate sau de alte substan?e nocive. [modificare]Sindromul Münchausen prin transfer (by proxy) .[14]. [modificare]Diagnostic diferen?ial Malingering. etc. Medicul trebuie sa elimine o serie de boli simulate sau mentale. anxietate sau de tulburarile de personalitate. sindromului Münchausen este mult mai frecvent la adul?ii tineri.de a vindeca[13].vezi mai jos . [modificare]Tratamentul De?i pretind interven?ii ?i tratamente. De?i poate aparea la toate vârstele. eschivare de la serviciul militar. Tratamentul medicamentos va fi luat în considerare în func?ie de star ea de depresie. ?. pot fi fatale (opera?ii cu extirpari inutile. etc.

[modificare]Sindromul Medeea O varianta a Sindromului Münchausen prin transfer este Sindromul Medeea. care a publicat un caz de abuz al unei mame fa?a de propriul copil prin provoca rea deliberata de boli[16]. 1987[21]. 200 1 [22]). confundat adesea cu Sindromul alienarii parinte?ti (sau Sindromul alienarii parentale. regele Corintului. care adesea pot fi letale[A][17][18][19]. În România.PAS). provocate s au simulate. pe Me deios ?i Eriopis. cu o mortalitate între 9% ?i 22% dintre cazuri (Rosenberg. Observarea oculta ?i urmarirea prin camere de filmat ascunse sunt determinante pentru realizarea diagnosticului[20]. care este. etc. mutilari. o persoana. pentru a-l cuceri pe Iason. ca razbunare fa?a de un so?/so?ie considera?i vinova?i de vinova?ii r eale sau imaginare. cu care se casatore?te mai târziu. sau tentativa de asasina re a propriilor copii ca pedepsire.Baronul von Münchhausen .9 la 100. Se deosebe?te de sindromul Münchausen prin mijlocul prin care mama sau adultul afecta t ob?ine aten?ia medicala. de regula. Pentru a se razbuna pe so?ul nerecunoscator ?i tradator. fiica regelui Eetes. în engleza : Parental al ienation syndrome. Literatura clasica. fiica lui Creon. sau un g rup de persoane aflate în grija sa ?i care este utilizat ca surogat (înlocuitor). este o tulburare psihica a unui adult (în majoritatea cazurilor. regele din Iolcos. instan?ele ?i media îl includ în categoria crimel or pasionale[23][24] [25][26][27] [modificare]Aspecte legale Considerat ca o situa?ie patologica. în multe state legea considera cu ambiguitate acest sindrom ?i vinova?a acuzatului afectat de aceasta patologie fa?a de victima. o ruda. frecvent. din cauza problemelor privind stabilirea unui diagnostic corect. mort în anii copilariei în împrejurari neelucidate).caricatura de Gustave Doré Sindromul Münchausen prin transfer (by proxy . Sheppard. Este vorba de o stare psihotica care impune asasinarea. mai rar. fiul lui Eson. acesta ambiguit . propriul copil sau. În privin?a adul?ilor afla?i sub o forma sau alta de tutela a bolnavului de MSP ?i abuza?i.MSP). dupa care acesta o parase?te pentru Creuse. Prezentându-se întotdeauna foarte îng rijorat ?i protector el va falsifica istoricul bolii surogatului ?i-i va acuza afec?iuni grave. domnitor al Colchidei. mame) descrisa ?i denumita în 1977 de medicul pedia tru englez Roy Meadow. Medeea î-?i ucide pe cei doi copii comuni. nu se cunosc date statistice consist ente. [modificare]Morbiditatea ?i mortalitatea În Statele Unite inciden?a cazurilor este de aproximativ 2. de la Medeea lui Euripide ?i pâna la poemul lui Ovidiu ?i traged iile lui Seneca ?i Corneille ( Medeea ?i Iason ) descriu sacrificiile vrajitoarei Medeea.. cunoscut ?i sub numele de sin dromul lui Polle (Polle era fiul baronului Münchhausen. De?i fenomenul este relativ.000 de copii p er cohorta (an de via?a). [modificare]Diagnosticul Este similar celui al sindromului Münchausen.

Lincolnshire. indepen dent de vechimea procesului. Anglia. potrivit concep?iilor contemporane. Asistenta pediatrica la sec?ia pediatrica (de copii) a spitalului Grantham and Kesteven Hospital. [modificare]Note ABeverley Gail Allitt (n. ea a fost acuzata în 1991 ?i gasita vinovata de moartea a p atru copii ?i de ranirea grava a altor cinci. Nevroza se caracterizeaza prin reversibilitatea dereglarilor patologice. 117 din 16 februarie 2011. prin pastrarea atitudinii critice a pacientului fa?a de boala. În ambele cazuri. ?terge?i eticheta la încheierea standardizarii. ce se manifesta cu precadere prin dereglarea func?iilor sistemelor emotiv. Condamnata numai pentru noua victime. 49 din 19 ianuarie 2011. specificând diverse variante clinice. publicata în Monitorul Oficial Partea I nr. 217/2003 privind violen?a în familie: Sindromul Münchausen prin transfer reprezinta crearea artificiala de catre parinte (de regula. Orice semn func?ional poate fi invocat de catre parin?i pentru a ob?ine investiga?ii ?i proceduri dureroase ?i intruzive pentru copil. boala este indusa prin administrarea voluntara a unor med icamente sau substan?e ori prin sus?inerea existen?ei unor simptome la copil care nu au fost niciodata con firmate de catre speciali?ti. Acest articol a fost etichetat în septembrie 2006 Nevroza. supranumita Îngerul mor?ii [29] es te o celebra criminala în serie . care vine sa actualizeze Legea nr. condi?iona ta de situa?ia conflictuala psihogena acuta sau cronica extraordinara în urma tulburarii interrela?iilor uman e. enciclopedia libera [[wiki]] Acest articol sau aceasta sec?iune nu este în formatul standard. Cea mai pertinenta teorie s us?ine ca suferea de sindromul Münchausen by proxy[30]. Particularita?il e tabloului clinic al nevrozei depind nu numai de caracterul situa?iei conflictuale ?i emotive. ea a mai provocat ranirea a în ca treisprezece copii. Allitt nu ?i-a explicat niciodata motivul crimelor. se determina ca o boala. victimizând repetat copilul. afla?i în grija ei. Beverly Allitt injecta victimelor insuli na sau potasiu pentru a le provoca ?oc cardiac.ate a fost solu?ionata prin Hotarârea nr. prin specificitatea manifestarilor clinice cu dominarea perturbarilor emo?ional afective ?i somatovegetative. vegetativ ?i endocrin. 1968). dar ?i de perso nalitatea individului. [modificare]Vezi ?i Sindromul alienarii parinte?ti Sindromul copilului scuturat Sindromul Stockholm Nevroza Medicina bazata pe dovezi Nevroza De la Wikipedia. parin?ii solicita medicilor numeroase investiga?ii medicale sau chirurgicale. Cuprins [ascunde] 1 Etiologia nevrozelor . mama) a unei boli a copilului. în Anglia la 4 oct. [28].

Pavlov despre tipurile activita?ii nervo ase superioare. În patogenia nevrozelor un rol important îl de?in doua mecanisme fiziopatologice: ac tivarea sistemelor . isteria . bazându-se pe conceptul lui I. au fost explicate mecanismele corela?iei dintre dereglarile activ ita?ii nervoase superioare ?i tulburarile vegetativ-endocrine.2 Conceptul neurochimic 3 Clasificare nevrozelor 3. la persoanele neantrenate sau depa?ite ca pozi? ie sociala ?i pregatire. Astfel. care asigura interac?iunea individului cu sfera cociala.1 Conceptul neurodinamic 2.2 Nevroza isterica 3. [modificare]Patogenia nevrozelor [modificare]Conceptul neurodinamic Conceptul neurodinamic al nevrozelor prezinta prima încercare de a explica mecanis mele de formare a nevrozelor. sociali. Conform acestui concept. psihogeni. Dive rsitatea factorilor etiologici se poate grupa în trei categorii: biologici. Tipul activita?ii nervoase superioare de?ine rolul de substrat care fie ca predispune. ce î?i gase?te exprimare intr-o diversitate de forme clinice.2 Patogenia nevrozelor 2. fie ca împiedica dezintegrarea proceselor nervoase (neurastenia apare la indivizi i cu tipul slab dezechilibrat sau puternic. Pavlov despre mecanismele patogenetice ale nevrozelor. la baza activita?ii nervoase superioare sta corelarea a trei sisteme: subcortexul (instinctele). P entru nevroze este caracteristica dezintegrarea activita?ii sistemelor respective ?i a interrela?ii lor dintre ele. Datorita lor a fost elucidat rolul for ma?iei reticulare în determinarea substratului morfologic al ac?iunilor asupra scoar?ei cerebrale di n partea regiunilor subcorticale. propor?ional a cu pozi?ia sociala a individului. sistema de semnalare corticala.1 Nevroza astenica 3. Nevroza se considera ca reac?ie la amploarea stresului psihosocial. Astfel. care reflecta lumea înc onjuratoare ?i sistema de semnalare.la indivizii cu prevalarea subcortexului e tc). de raspunderile sociale mereu în cre?tere. Studiile neurofiziologice contemporane au permis aprofundarea concep?iilor lui I . Patogenitatea circumstan?elor vitale se manifesta doar în combinar e cu atitudinea individului fa?a de ele. prin nevroza se subîn?elege dereglarea de lunga durata a activita?ii nervoase sup erioare provocata de supraîncordarea proceselor nervoase din scoar?a cerebrala sub ac?iunea excitan?il or neadecva?i ai mediului ambiant. cu un conflict interior dureros. patogenia nevrozei este o reac?ie la stres a un ui psihic vulnerabil.3 Nevroza obsesiva [modificare]Etiologia nevrozelor În prezent e acceptata concep?ia unei etiologii multifactoriale a nevrozelor. Fiecar e din factorii etiologici de?ine ponderea respectiva în instalarea unui anumit tip de nevroza.

aferente ?i eferente ale creierului ?i dezechilibrul activita?ii integrative al e creierului, îndeosebi al complexului limbico-reticular, ce posibil determina tipul nevrozei. Astfel, pat ologia complexului hipotalamus regiunea frontala a scoar?ei cerebrale induce nevroza isterica sau c ea obsesiva, pe când disfunc?ia complexului hipocamp - amigdalar provoaca neurastenia. La baza formarii nevrozelor experimentale drept factor patogenetic serve?te urma toarea triada informa?ionala : necesitatea prelucrarii unui volum mare de informa?ie; deficitul de timp predispus creierului pentru prelucrarea informa?iei respective ; nivelul înalt al motiva?iei. E necesar de men?ionat, ca nevrozele experimentale ?i cele clinice nu sunt ident ice - nevrozele experimentale servesc doar drept model al celor clinice ?i sunt predestinate pe ntru determinarea legita?ilor biologice ale dereglarilor nevrotice. [modificare]Conceptul neurochimic Conceptul neurochimic al nevrozelor se bazeaza pe teoria lui H. Selye despre str es, îndeosebi cel emotiv, determinând nevroza drept model de stres emo?ional cronic. Examenul biochi mic releva perturbari cantitative esen?iale ale catecolaminelor, în special al adrenalinei ?i noradrenalinei, la indivizii cu nevroze. Caracterul schimbarilor metaboli?ilor ?i predecesorilor a cestora depinde de tipul nevrozei. Astfel, cel mai jos nivel al dopaminei a fost stabilit în neurast enie, pe când la bolnavii cu obsesii nivelul catecolaminelor depa?e?te cel normal. Un mare rol în patogenia nevrozei i se atribuie complexului hipotalamus-hipofiza-s uprarenale, care participa în men?inerea homeostazei fiziologice ?i emo?ionale. La indivizii cu ne vroze se apreciaza o diminuare cantitativa a glucocorticoizilor ?i cre?terea nivelului mineralocor ticoizilor. Se presupune, ca hipersecre?ia îndelungata a catecolaminelor sub ac?iunea factorilor stresan?i în cadrul nevrozelor induce mic?orarea func?iei sistemului hipofizar suprarenal, datorita secre?iei excesive a hormonului adrenocorticotrop. În patogenia nevrozelor se implica ?i structurile serotoninergice ale hipotalamusu lui ?i a mezencefalului (nivelul serotoninei cre?te doar în stresul de scurta durata, pe când în cel îndelungat activitatea sistemei enterohromafine ramâne pe parcurs stabila). În procesele de activare aferenta a scoar?ei paralel cu mecanismele adrenergice se implica ?i cele colinergice. Experimental s-a determinat o disociere a mediatorilor in neuraste nie: nivelul ecscre?iei catecolaminelor cre?te, pe când cel al acetilcolinei se mic?oreaza. Nevrozele obse sive se caracterizeaza printr-un paralelism al activita?ii cuplului acetilcolina-adrenalina. Un rol determinant în patogenia reac?iilor vegetative în cadrul nevrozelor i se atri buie histaminei substan?a cu ac?iune preponderent parasimpatica, care se include în mecanismele n ervoase centrale ?i periferice. Histamina cre?te sinteza acetilcolinei, concomitent inhiba activ itatea colinesterazei.

Învestigarile biochimice releva unele dereglari ale proceselor metabolice la bolna vii cu nevroze, în particular al metabolismului glucidic, lipidic, al sarurilor minerale ?i al celu i energetic. Astfel, s-a stabilit o reactivitate marita a sistemelor ce regleaza nivelul glucozei în sânge, o tendin?a spre hipocaliemie, hipofosfatemie, hipernatriemie înso?ita de eozinofilie, hipoholester inemie, activarea peroxidarii lipidelor, diminuarea proceselor anaerobe, înso?ita de cre?terea celor aerobe ale metabolismului energetic, ultima fiind considerata drept reac?ie de adaptare su rvenita în urma deminuarii proceselor metabolice din scoar?a cerebrala la indivizii cu nevroze. În nevroze se releva tendin?a de cre?tere a concentra?iei bazale în plasma a alfa- ? i gama endorfinei, îndeosebi în neurastenie ?i nevroza obsesiva. În patogenia nevrozelor se proemineaza o corelare bine determinata între starea func ?ionala a SNC ?i nivelul activita?ii sistemelor hipofizar-adrenalice, simpato-adrenalice, enteroc romafine, al glandei tiroide, etc., care în mare masura determina complexitatea reac?iilor biologice în aceasta p atologie. Astfel, stresul psihoemo?ional, care serve?te drept cauza patogenetica a nevrozei, ini?i aza atat dereglari func?ionale ale sistemului nervos central, cat ?i morfologice: destruc?ie membra nala, degenerarea neuronala, dereglari microcirculatorii locale etc. Dependen?a starii emotive, func?iilor vegetative ?i endocrine de starea func?ion ala a complexului limbico-reticular, a hipotalamusului ?i a altor stucturi ale creierului este in discutabila. Dereglarile func?iilor hipotalamusului ?i ale regiunilor din vecinatatea lui pro vocate de anumite cauze, provoaca o dezintegrare monotipica a activita?ii sistemelor emotive, vegetative ?i endocrine. În cazul, în care aceste dereglari survin consecutiv unei situa?ii conflictuale, acestea su nt considerate de natura nevrotica, iar daca sunt postinfec?ioase sau posttraumatice se considera de tip nevrotic. În ambele cazuri tabloul clinic consta din îmbinarea simptomelor de labilitate emot iva ?i vegetativa cu dezechilibrul endocrin. Atât starile dr natura nevrotica, cât ?i cele de tip nevrotic sunt înso?ite, de regula , de manifestari secundare de insuficien?a de aten?ie, memorie, de epuizarea psihica, toate fiind incitate de reducerea func?iilor complexului limbico-reticular, ce activeaza scoar?a cerebrala. Nevroza reprezinta o dereglare psihogena a activita?ii complexului limbico-retic ular, care apare la dezintegrarea func?iilor sferelor emotive, vegetative ?i endocrine. Aceasta dere glare este mai accentuata în cazul, în care trauma psihica a fost precedata de boli, intoxica?ii sau pe teren genetic nefavorabil. Con?inutul sindroamelor neuropatologice în caz de nevroze este determinat de nivel ul forma?iunilor SNC ce intra în componen?a sistemelor patologice. Pentru majoritatea nevrozelor e caracteristica ?i dereglarea func?iilor viscerel or. Anume acest proces de dizreglare e considerat ca fiind primordial în patogenia tuturor dereglarilor SNC, ?i în particular a nevrozelor.

Chiar ?i în cazul în care dereglarile nevrotice apar în urma afectarii nemijlocite a structurilor nervoase, în mecanismele lor patogenetice se includ perturbari ale proceselor neurochimice ?i biofizice. Astfel, dereglarile nevrotice prezinta o patologie dizreglatorie a sistemului ne rvos, care se manifesta la diferite niveluri de organizare morfo-func?ionala prin mecanisme patogenetice p roprii nivelului respectiv. Aici pot fi men?ionate urmatoarele: dereglarea proceselor membranare ?i func?ie i canalelor ionice, interac?iunea mesagerilor secundari în sistemul semnalizarii intracelulare, pertur barea transmiterii informa?iei, dereglarea sintezei, stocarii ?i recep?ionarii substan?elor, care realizeaza in terac?iunea intercelulara. Un rol important în patogenia nevrozelor revine particularita?ilor genotipului ?i dereglarilor proceselor genomice ale neuronului (supresia ?i expresivitatea genelor, apari?ia genelor r ecombinate etc.). Factorii genetici de?in un rol important în producerea nevrozei anxioase ?i a cele i obsesionale; ei sunt insignifian?i în depresiunile nevrotice, isteria de conversiune ?i tulburarile de tip fobie simpla. Conform ultimelor date, din tulburarile anxioase numai anxietatea generalizata ar avea un substrat genetic neimportant, pe când forma panica ?i agrofobia con?in în patogenia sa un factor ere ditar important. Ca consecin?a sau expresie a patologiei dizreglatorii a SNC, inclusiv a nevrozel or, poate fi men?ionata ie?irea de sub control a structurilor nervoase, hiperactivarea neuronilor, form area generatorilor excita?iei patologice marite ?i a sistemelor patologice. Astfel, în cadrul nevroze lor se formeaza sisteme patologice, în care în calitate de veriga definitiva evolueaza un organ vis ceral concret, dereglarea func?iei caruia determina tabloul clinic al sindromului neuroviscera l. Simptoamele neurosomatice ale nevrozei pot anticipa cele psihonevrotice ?i persi sta dupa dispari?ia clinica a acestora. În patogenia nevrozei se eviden?iaza doua forme de dereglare a activita?ii creierului: tulburari cauzate de astenizarea sistemului nervos ?i tulburari cau zate de func?ionarea sistemei patologice. Un rol important se atribuie insuficien?ei func?ionale a pr oceselor nervoase, perturbarii metabolismului, influien?elor patogene exo- ?i endogene. Nevroza po ate fi expresia diminuarii func?ionale a sistemelor fiziologice, sub ac?iunea sistemelor patologice, care p ot provoca fie o inhibi?ie radicala a structurilor nervoase, fie abolirea func?iilor acestora. Orice sindrom nevrotic reprezinta o exprimare concreta a dereglarilor activita?i i nervoase superioare ?i a comportamentului. La indivizii cu tipul inert al activita?ii nervoase superioa re un excitant emo?ional sau biologic poate provoca dereglari profunde ?i persistente în sfera psiho-emo?i onala. Acelea?i dereglari survin ?i la indivizii cu tipul labil al activita?ii nervoase superioare, doar în cazurile influien?elor psihotraumatizante cronice. Se presupune formarea unor determinante patologice atât în sfera sistemului nervos c entral, cât

emo?iile negative etc. iritabilitate. dar dispar odata cu lichidarea ac?iunii stimul ilor ce le-au generat. saracia materiala. În acest mod. puternic. slab. irascibilitate. ele î-?i asuma rolul determinantelor sistem elor patologice a comportamentului neadecvat sau patologic. echilibrat. isterica (isterio-neurastenia) ?i obsesiva. puternic. corespunde temperamentului coleric. neechilibrat. Din aceasta cauza tabloul clinic al maladiei se manifesta p rin excitabilitate exagerata. crampele profesionale. ce apare în urma unei lupte supraîncordate pentru existen?a. ce nu mai corespun d necesita?ilor organismului ?i situa?iei respective. neîncrederea în ziua de mâine. inert. mobil. ce provoaca boala sunt foarte diferi?i: situa?ii nefavorabile familiare sau profesi onale. În compartimentul nevroze sunt incluse ?i astfel de forme nozologice cum ar fi enu rezisul.P. Deoarece inhibi?ia activa interna este un proces mai fragil ?i mai vulnerabil. situa?ii nevrotice particulare. Aceasta clasificare a nevrozelor este în confo rmitate cu conceptul lui I. Aceste puncte de v eghe se pot forma în creier în diverse situa?ii. [modificare]Clasificare nevrozelor Se disting urmatoarele forme principale de nevroze: forma astenica (neurastenia. Ea apare mai frecvent la persoanele cu tip nervos echi librat în urma supraâncordarii proceselor nervoase fundamentale (excita?iei sau inhibi?iei). Baza clinica a sindromului neurastenic o costituie excitabilitatea exagerata ?i . Ca parametri ai activita?ii nervoase superioare servesc capacitatea consolidarii reflexului condi?ionat. viteza ir adierii ?i concentra?iei proceselor de excita?ie. mobil. ruinarea stereotipului vital. e a se afecteaza în primul rând. corespunde temperamentului flegmatic. Actualmente neurastenia se consid era una din formele fundamentale de nevroza. ticul nervos. având rol de mecanism declan?ator al procesului patologic în SNC.?i în comportamentul psihic. ce au provocat formare a acestora. activate de stimuli specifici. psihastenia). [modificare]Nevroza astenica Nevroza astenica (neurastenia) a fost descrisa de medicul american Gh. corespunde temperamentului melancolic.Pavlov despre tipurile activita?ii nervoase superioare la om: puternic. Factorii. Bard ca o boala. corespunde temperamentului sanguinic. de?i poate fi ?i consecin?a unui str es emotiv acut. ce duc la o suprasolicitare emotiva îndelungata. provocate de exci tan?i cu for?a exagerata sau la ac?iune îndelungata sau din cauza alternarii rapide a ac?iunii factorilor excitat ivi ?i celor inhibitori ( ciocnirea proceselor de excita?ie ?i inhibi?ie). echilibrat. neechilibrat. expresivitatea ?i trainicia lui. esen?a patofiziologica a nevrozei astenice consta în predominarea proc eselor de exita?ie asupra inhibi?iei atenuate. for?a inhibi?iei interne ?i externe. Neurastenia este provocata mai frecvent de situa ?ii conflictuale persistente. gradul flexibilitata?ii la influen?e psihice patogene. care reprezinta o forma?iune a creierului de o excitabilitate selectiva avansata ?i care apare sub ac?iunea uno r excitan?i de situa?ie. S-a elaborat ?i ipoteza existen?ei în creier a punctului de veghe . În cazul când punctele persista timp îndelungat ?i provoaca reac?ii.

Caracterul acceselor este diferit ?i se asociaza frecvent cu reac?ii emotive fulgeratoare ?i poze cu manierism. Tulburarile de mobilitate se manifesta prin diferite pareze. Este caracteristica ?i cefaleea cu caracter constrictiv ( simptomul de casca descris de Hipocrate). Pe fundalul cre?terii labilita?ii emotive ?i vegetative sunt posibile diverse tulburari func?ionale. fiind diagnosticate ca nevroze cardiace cardiovasculare. dermografism modificat. hipersenzitivitate la durere. [modificare]Nevroza isterica Nevroza isterica (isterio-neurastenia) este cunoscuta din antichitate. hiperestezie total a. paralizii ?i contra cturi isterice. Manifestarile isteriei survin atât în urma consolidarii ?i amplificarii diverselor t ulburari func?ionale primare neisterice. de regula. hiperreflexia. ?i nu doresc sa se trateze. Deseori e posibila ?i sugestia con? tienta sau incon?tienta ce vine de la medic sau de la cei ce-l înconjoara. ce apar în sit ua?ii emotive importante. ca aceasta forma de nevroza apare la indivizii cu tip artisti c ?i activitate corticala slaba. excitan?i tactili ?i a uditivi. epuizare exagareta. în timpul accesului isteric bolnavul nu pier . hiperkinezii ?i crizele isterice. distragere. Cu toate acestea. termenul i sterie apar?inând filozofului antic grec Platon. ce pot imita forme de patologie organica. Spre deosebire de accesul epileptic. care provoaca parestezii sau sinestezii în cu tia toracica. de motilitate. Caracterul acestor închipuiri în limite mari poate condi?iona o variabilitate neobi?nuita a tabloului c linic al neurozei. stimulat de cei din jur prin co mpatimire ?i aten?ie exagerata. Multitudinea manifestarilor clinice include dereglari vegetative. cât ?i sub influen?a mecanismului de sugestie ?i autosugestie conform în chipuirilor bolnavului despre simptomele unei sau altei boli imitate de el. Ei se supun f oarte u?or autosugestiei. sensibilitate ?i ale activita?ii nervoase superioare. Bazându-se pe cuno?tin?ele dobândite ?i pe comportarile altor bolnavi. frigiditate ?i dismenoree. I. scaderea poten?ei sexuale. în abdomen sau în alte organe viscerale. Manifestarile isteriei pot fi apreciate ca o particularitate de refugiu în bo ala sau a un de?eu involuntar aparut în starea agravata a bolnavului.Pavlov considera. percepere acutizata a impulsa?iei din ?esuturi ?i organe. în prezen?a apropria?ilor. isteria ce caracterizeaza ?i prin particularita?i specifice: bolnavii se poatra demonstrativ ?i în acela?i timp se creeaza impresia ca pentru ei manifestarile bolii sunt neînsemnate. labilitatea emotiva ?i vegetativa. medicilor ?i niciodata nu sunt precedate sau înso?ite de traume esen?iale. intestinale etc. lumina. ce se manifesta prin impulsivitate. Accesele isterice se caracterizeaza printr-un polimorfism deosebit ?i apar. ist ericii reproduc cu succes tabloul clinic al diverselor boli cu procese distructive în sistemul nervos ?i în al te organe ?i ?esuturi ( marea simulanta ). Bolnavii au o placere ?i dorin?a co ndi?ionata .epuizare u?oara. imposibilitatea efectuarii mi?carilor complicate. ce condi?ioneaza diversitatea tabloului clinic. durata lor depinzând de comportamentul celor din jur. Persoanele cu isterie percep boala cu o placere condi?ionata .

cefalee de tip cui batut . [modificare]Nevroza obsesiva Nevroza obsesiva (obsesivo-fobica) apare în situa?ii conflictuale la persoanele cu trasaturi de caractre alarmant ipohondrice. schiatica isterica etc. care în mare masura determina specificul psihopatologi c. se mai caracterizeaza prin con?tientizarea efectului pa togen ?i au o atitudine critica fa?a de acestea. artralgii isterice. amintirile. reflexele conju nctivale ?i corneene se pastreaza. este Medicina bazata pe dovezi (acr. stupoare pseudocatatonica icterica. în speran?a evita rii unor întâmplari nefericite. dar tipice pentru nevroza obsesiva sunt gândurile. fobica ?i depresiva. privind ac?iunile proprii. hemianopsie. înso?ite de îndoieli. nu-?i mu?ca limba. voma. la care gândirea logica predomina asupra sentimentelor. claustrofobia (teama de spa?ii închise). mi?carile obsesive. nu se constata reflexele patologice. Boln avii cu nevroza obsesiva nu sunt siguri de ac?iunile lor. stare hipnogogica a con?tiin?ei. enciclopedia libera (Redirectionat de la Medicina bazata pe dovezi) EBM). în timp ce reac?iile fotopupilare. disfagie. asteniei ?i a starilor ipohondrice. Deseori apare mutism isteric. hem atofobia (teama de sânge). în schimb reac?ioneaza la un zgomot surprinzator. agrofobia (teama de spa?ii deschise). La ace?ti bolnavi pot aparea diferite fobii: a lgofobia (teama de durere). care sus?ine ca medicina trebuie sa s e concentreze pe obiectivitate. Tulburarile de sensibilitate se manifesta prin anestezie locala sau prin hiperstezie. cancerofobie (teama de cancer) etc. cardiofobia (teama de patologie cardiaca). amauroza totala).). Medicina bazata pe dovezi De la Wikipedia. O manifestare frecventa a obsesiilor sunt ritualurile . isteria se caracterizeaza prin amprenta majora a particularita?ilor individuale ale bolnavului. fobiilor. Manifestarile isteriei îndelungate prevad o corelare deosebita a dereglarilor emo? ional-afective. acomoda?ia ?i c onvergen?a se pastreaza. fixeaza legaturile dintre unele împrejurari inof ensive pentru ei cu succesul sau insuccesul personal. Dereglarile isterice ale vazului se manifesta deseori prin îngustarea concentrica a câmpului vizual (scotomi. bâlbâia la ?i afonie isterica. meteorism etc. la rândul sau. în engleza Evidence-based medicine o concep?ie medicala aparuta prin anii 70' ai secolului trecut.mi?car i ?i ac?iuni obsesive. O situa?ie analogica se observa ?i în cazul surdita?ii isterice: bolnavul nu aude ceea ce i se vorbe?te. reac?iile fotopupilare.de cuno?tin?a ?i contactul cu mediul înconjurator. teama ?i spaima efectuate în contradic?ie cu ra?iunea. MBD. Mai rare. Tulburarile vegetative isterice se manifesta prin senza?ii de nod în gât. . existen?a a trei variante ale isteriei: ipocondrica. Teama insuccesului ?i îndoielile servesc drept cauza a n esiguran?ei sale în deciziile luate. Spre deosebire de alte forme de nevroze. care în afara de caracterul lor obsesiv. sunt multiforme dupa caracter si localizare (durere a isterica. ce determina.

îndreptare.3. adica. Noua concep?ie . etc.) considerând raportul cost . raportul cost-eficien?a. Spre deosebire de MBD. a totalita?ii r amurilor medicinii (epidemiologie. Pentru o apreciere obiectiva a produsului final.3.2 Alegerea datelor relevante din publica?ii contradictorii. ideia "gradelor de recomandare" a stat la baza propunerilor pentru standardizarea medica?iei antitrombotice[2][3] Ulterior. 2. ghiduri axa te pe medicina bazata pe eviden?a. care venea sa o înlocuiasca p e cea "clasica". doi dintre speciali?ti. etc. Suzanne Fletcher ?i David Sackett au creat "nivele de eviden ?a" (levels of evidence) destinate sa foloseasca ca "grade de recomandare" (Grades of recommendations). genetica. a nivelului de validitate ?i de evide n?a a activita?ii preventive. la apari?ia unei noi ere în medicina. pe intui?ia personala a clinicianului. (opinion-based madicine). medicul consultat fiind factorul frontal al unui larg grup de speciali?ti. în asisten?a medicala (Evidence-Based Nursing)[5]. bio-statistica.eficien?a. pe meta-analiza. Fa culta?ile de medicina din Occident î?i fac un titlu de onoare din ini?ierea de centre de MBD cu scopul de pr opagare ?i de evoluare a . Cuprins [ascunde] 1 Istoric 1. educa?iei ?i precticii medicale: în cardiologie (Evide nce-Based Cardiology)[4].pe dovezi. în medicina generala (Evidence-Base d Health Care)[7]. în psihiatrie (Evidence-Based Mental Helth)[6]. medicina clasica .2 Organizarea sanitara. medicina explorativa ?i de labo rator prompta.de?i incipient avea o orientare terapeutica-preventiva . pe folosirea metodica. în obstetrica ?i ginecologie (Evidence-Based Obstetrics and Gynecology)[8]. algoritmica. aceasta metoda a luat amploare. pe tradi?io nala ars medicae (arta medicala). deductiva (engleza Opinion-Based Medicine OBM) este bazata pe bagajul de cuno?tin?e acumulat din studiile ?i experien?a personla. ?i-a întarit bazele teoretice ?i a dus la apari?ia unei noi genera?ii de manuale (evidence-based textbooks). criterii de ac?iune în cadrul respectivelor directive [1]. informatica medicala. 2.1 Explozia de informa?ie. informaticii. 3 Note 4 Referin?e 5 Bibliografie 6 Legaturi externe [modificare]Istoric Prin 1975. Ministerul Sanata?ii Canadian a mobilizat o grupa de speciali?ti. controlul de calitate. sub un control de calitate riguros ?i permanent. cu care se ga se?te în interreac?ie.s-a ra spândit în toate ramurile cercetarilor.1 Fi?a medicala (dosarul medical) 2. Ca prim pas. în medicina de laborator (Evidence-Based Laboratory Medicine). (Th e Canadian Task Force) cu menirea sa compuna directive ?tiin?ifice ?i unitare de examinare sanitara pe riodica a popula?iei. deductiva. precisa ?i de calitate.1 Medicina bazata pe dovezi în România 2 Metodologia Medicinii Bazate pe Dovezi 2. 2.3 Asigurarea calita?ii serviciilor medicale.

Centrul Na?ional de Studii pentru Medicina Familiei a elaborat în cadrul proiectul ui Qualy-Med (2002-2005) o metodologie de elaborare a ghidurilor medicale bazate pe dovezi. El este obligat de con?tiin?a ?i de lege sa fie bine ?i curent informat cu ulti mele publica?ii legate de cazul pe care-l examineaza. au fost derulate 2 workshopuri cu l ectori de la EBM Centre din Oxford si CASP International. Medicul doct ?i con?tiincios. MBD începe sa fie luata în considera?ie odata cu reorganizarea serviciilor m edicale din ultimii ani ?i apari?ia de literatura de specialitate în limba româna. chiar identice. Ulterior. peste 100 000 de titluri! De notat ca. Ed. Timisoara. aliniata la mod elele europene. fidel juramântului hippocratic va depune toate efort urile pentru a-i ajuta pacientului sa-?i recapete sanatatea. în legatura internetica directa. 1999). Centrul Natio nal de Studii pentru Medicina Familiei (CNSMF) si Scoala Nationala de Sanatate Publica ?i Management Sanitar. De asemenea. Marius Marginean la Institutul de Sanatate Publica Timi?oara în 1998. dupa spe ciali?tii în informatica. Cum poate clinicianul sa faca fa?a acestei explozii de informa?ie? [modificare]Alegerea datelor relevante din publica?ii contradictorii. proiect finan?at de Soros Open Institute din New York. Sackett ?i colab. algoritmi (guidelines) pentru a înarma clinicianul cu instrumente care-l pot scoate din impasul lipsei de certitudine. 90% din realizarile ?tiin?ifice majore au aparut în numai 150 din acest noian de jurnale.ro. dela stetoscop ?i pâna la diag nosticul imaginal. .ghidurimedicale.[9][10][11][12][13][14][15] Aceste centre î?i ofera serviciile gratuit sau contra unei contribu?ii modice fie. ateliere la care au participat 20 de medici roman i. etc. din biblioteca de dat e fie. .1948) cuprindea cam 4 700 de ti tluri. Lista prescurtarilor titlurilor presei medicale din 1948 (Alphabetical List of Abbreviatios of Titles of Medical Periodicals . [modificare]Medicina bazata pe dovezi în România În România. Eurobit. metodologie care a servit la elaborarea a 5 ghiduri de practica pentru medicii de familie. Primul proiect în domeniul Medicinei Bayate pe Dovezi a fost ini?iat de Dr. În 1990. CNSMF a dezvoltat o curricula ?i suport de curs pentru 12 module de pregatire în MBD ?i evaluarea cri tica a literaturii medicale. care duc la concluzii diferite.noilor metode ?i de creere a noi îndreptare.Medicina bazata pe dovezi. [modificare]Metodologia Medicinii Bazate pe Dovezi [modificare]Explozia de informa?ie. programe similare au fost derulate prin Centrul de Politici si Servicii de Sanatate. In acest scop el se va folosi de toate in strumentele pe care organiza?ia medicala de care apar?ine i le confera. Cu m sa practici ?i cum sa predai. Cu aceasta ocazie a fost tradusa lucrarea Prof. cu rezultate diferite. la dispozi?ia organiza?iilor medicale din lume ?i a medicului particula r. respectiva lista cuprindea deja. Presa medicala con?ine o mul?ime de publica?ii ale unor cercetari privind fenome ne asemanatoare între ele sau.[16][17]. Ghidur ile pot fi consultate pe situl www.

Centrul de Eviden?a a Sanata?ii au publicat în anii 90' o serie de ghiduri pentru literatura medicala ("Users' Guides to the Medical Liter ature")[18][19] specializate în diagnostic[20][21] . fiecare ne pare logica ?i elementara. etc. Pacientul nu are voie sa fie o "apari?ie spontana" în fa?a medicului. ma lforma?ii. contradictorii. etiologie[24]. comandarea unei infinita?i de examene de laborator în speran?a ca va apare un rezu ltat pozitiv). fishing-ul. Cum poate clinicianul sa ajunga l a concluzia corecta? În marile centre universitare.adesea. ca met oda permanenta de gândire ?i practica ne transfera pe terenul nou al MBD. coherente. Practica medicinii bazate pe eviden?a cuprinde urmatoarele componente: -Identificarea problemei sau a zonei de dubiu. le apreciaza validitatea. -De selectat resursele cele mai potrivite de cercetare (spre exemplu. profesionale. concentrate pe subiect. El are o istorie care cuprinde boli anterioare ?i prezente. minu?iozit atea controlului unui articol. centralizata poate constitui un impediment major în MBD. socio-economice. etiologie[22]. Greutatea de a formula o întrebare clinica p recisa. diferen?ele dintre rezultate . dinamica rezultatelor analizelor de laborator efectuate de-a lungul anilor. -De apreciat avantajele efortului depus. -De adunat. profesionalismului limitat al autorilor. de evitat pescuitul.de regula . renumele institutului unde s-au facut cerecetarile. -De ac?ionat ?i de aplicat eviden?a. terapie[25][2 6]. de lipsa de certitudine. împreuna cu grupul de lucru MBD (engleza Evi dence-Based Working Group) al Universita?ii din North Carolina . etc . într-un limbaj clar ?i pe în?eles. aproape triviala dar. Acea sta verificare ia în considera?ie renumele autorilor. pâna-i aproba publicarea. -Aprecierea aplicabilita?ii clinice a eviden?ii. Toate aceste date. evaluarea de eviden?a[27][28]. deci. luate se parat. în "Introducere în medicina bazata pe dovezi" (Introduction to Evidence-Based Medicine[29] ofera câteva "re?ete" care. a eviden?ii. pozi?ia lor academica.n u-s datorate artefactelor sau. -De cercetat ?i eviden?iat fondul de eviden?a (dovezile. publica?ii anterioare. [modificare]Asigurarea calita?ii serviciilor medicale. secrete . etc. severitatea. redându-le c ompactizat sau. Revistele medicale se întrec între ele prin exclusivitatea. algoritmi. Prestigiosul jurnal medica l JAMA (The Journal of the American Medical Association). luate împreuna. medica?ii administrate ?i rasp unsul la aceste medica?ii. date heredo-colaterale. Facultatea de Medicina a Univesita?ii Alberta. faptele). la care pacientul poate sa raspunda. de conspectat ?i de notat activitatea pentru a o folosi în viitor. [modificare]Fi?a medicala (dosarul medical) Este unul din instrumentele principale ale clinicianului. de câtre cei mai mari speciali?ti în materie. prognoza[23]. speciali?ti în informatica medicala ?i-n diferitele r amuri de specialitate studiaza ?i recenzeaza articolele aparute. -Aprecierea importan?ei clinice a faptelor. intercalate în îndreptare. -De pus numai întrebari relevante. în re?etele de lucru.

în cadrul unei organiza?ii eficiente. cu un depozit informatic mare ?i bine între?inut a devenit instrument ul cel mai important pe masa medicului. economice. controla?i ?i indruma?i mai intensiv. "MEDILINE") ?i la cen tre de informatica Motor de epidemiologie ?i boli transmisibile). în func?ie de caz.unor analize . posibilitatea de consult (GIDEON extemporaneu cu al?i speciali?ti. ele limitând ?i cantitatea. rspectiv. a prescrierii de medicamente. cladita pe criterii ?tiin?ifice. etc.trebue sa poata fi prezentate la nevoie. pacientei . etc. într-un timp minim.. sindromul Münchausen by proxy<**>. debordând de foi ?i f ormulare scrise indescifrabil sunt de o folosin?a limitata la fa?a locului ?i total nefolositoare la distan?a . Un element important al medicinei bazate pe dovezi este raportul cost-eficien?a. hospitalizari. etc. [modificare]Organizarea sanitara.sau. izolat la periferie. sindromul Ulise<***>. studierea curbelor de distribu?ie a folosirii anlizelor de laborator.?i apar?inând de drept ?i exclusiv pacientului sau tutorelui sau . în cabinetul propriu. calitatea ?i facilitatea de abordare a instrumentelor din dotarea c linicianului. refuzul de a aproba . Fondurile afectate serviciilor medicale. medicamente (prescrierea unor anumite antibiotice trebuie condi?ionata de teste de laborator relevante ?i de aprobarea unui specia list în boli infec?ioase). clare ?i complete. raportul cost-eficien?a.cum este cazul . Folosirea în?eleapta a acestor instrumente duce la cre?terea calita?ii serviciului medical acordat atât de câtre medicul care apar?ine unei organiza?ii medicale largi cât ?i de câtre medicul au tonom. medicina bazata pe dovezi pretinde sigurarea unor conducte l argi de informa?ie. "în direct" ( on-line). îndrumare. cadrului medical competent.inclusiv bugetare . controlul de calitate prin ceerea de criterii pentru urmarirea ?i aprecierea fi?elor medicale. Institu?iile pentru acordare de asisten?a medicala trebue sa-?i creeze grupe de speciali?ti cu misiunea de a acorda asisten?a imediata medicului de prima linie. a apelarii la interventii chirurgicale obstetrice la anumite popula?ii. pâna la nivelele cele mai înalte. Calculatorul racordat la o re?ea cât mai larga. Unul din rezultatele benefice imediate ale unei fi?e medicale unificate va fi de pistarea prompta ?i posibila dispari?ie a unor boli legate de vechea birocra?ie a sistemului medical. aprobarea . Dosarele prafuite din arhivele unui spital sau policlinici. ca: si ndromul Münchausen<*>. spre exemplu. [modificare]Note <*> Sindromul Münchausen[30] descrie o maladie psihica care se exprima prin depend en?a pecientului în special. sugerare de algoritmi relevan?i. în toata lumea ?i la toate nivelele sunt limitate. accesul liber la literatura de specialitate internetica ("PubMed". folosirea în?eleapta a resurselor .de hospitalizare cu scopul de a ob?ine aten?ia ?i asisten? . controlul de calitate . pentru ca medicii care se plaseaza la poalele curbei gausice sa poata fi trime?i la cursuri de specializare.

Acest fenomen apare indiferent de sexul alienatorului (daca este mam a sau tata). scopul alienarii este câ?tigarea custodiei sau pastrarea custodiei copil ului de catre parintele alienator. Articol principal: Sindromul Münchausen.jpg Richard A. simptomatologie. prin auto-injectarea de substante nocive. vizitele copilului la parintele alienat sun t restric?ionate sau alienatorul încearca sa controleze activita?ile pe care copilul le va face atunci când se va afl a cu celalalt parinte. precum ?i a prietenilor ?i apropia?ilor sai . în condi?iile de naviga re de atunci. spre Itaca. prin înghi?irea de medicamente contra-indicate ?i-n cantita?i periclitante. Gardner (1931 . prin infestarea voluntara a unor pl agi existente sau provocate. În general. cu inten?ia alienarii (înstrainarii) copilului de cela lalt parinte. pentru a-l determina sa creada ca celalalt parinte este un du?man sau pentru a-i sugera ostilitatea sau inferioritatea acestuia. letale.a personalului medical. Invingato r în Razboiul troian. de vârsta . ades ea. sau o pers oana aflata în grija sa ?i care prezinta afec?iuni grave provocate sau simulate. antecedente. în timpul garzilo r aglomerate. mutilari. Numele sindromului aminte?te antica epopee mitologica greaca Odiseea. Activitatea cu s copul de înstrainare se poate extinde asupra familiei parintelui alienat. eronate. îndoctrinat (i se "spala creierul"). ac?iuni ?i maniere verbale sau non-verb ale un copil este abuzat emo?ional. etc. Datorita unor aventuri fatidice. Gardner este cel care a avansat pentru prima data expresia de "sindro m de alienare parentala" Sindromul alienarii parinte?ti (sau Sindromul alienarii parentale) este defini?i a propusa de profesorul american de psihiatrie Richard A. [modificare]Referin?e Fi?ier:RichardAGardner. alienarea înseamna ca prin gânduri.2003) cu privire la activitatea de den igrare sistematica a unui parinte de catre celalalt parinte. fara implicarea parintelui alienat ?i prin excluderea acestuia.la spitale diferite. acest drum a durat 10 ani! Articol principal: Sindromul Ulise. <***> Sindromul Ulise[32] descrie efectele unor investiga?ii medicale intensive ?i prelungite venite ca urmare a unui rezultat de laborator fals-pozitiv sau interpretat gre?it cu ocaz ia unor analize de rutina.de regula . Pacientul va prefera sa induca personalul consultant ?i administ rativ în eroare prin furnizate de date personale. <**> Sindromul Münchausen by proxy[31] difera de cel anterior prin faptul ca instr umentul prin care mama sau adultul afectat ob?ine aten?ia medicala este propriul copil. prin simularea unor boli. Fenomenul alienarii parentale este o forma de abuz emo?ional asupra copiilor în fa ?a careia ace?tia nu se pot apara. Ulise porne?te spre casa. etc. Internarile repetate se ob?in . cale de 1-2 saptamâni. Celalalt parinte este vorbit de rau în fa?a copilului de catre alienator. Concret. Articol principal: Sindromul Münchausen..

[modificare]Simptome primare campania de denigrare.(bunicii copilului pot fi alienatori foarte înver?una?i) sau nivelul de educa?ie a l alienatorului. lipsa de ambivalen?a. ci devin ?i mai intense. Sindromul de alienare este înca controversat [3] ca diagnostic psihiatric de?i un fenomen de alienare este cv asirecunoscut. De?i catalogarea fenomenului de alienare a unui copil de catre parinte drept sindrom sau tulburare este înca controversata. sunt complet neajutora?i pe ntru a vedea ce li se întâmpla ?i pentru a se apara. Simplul vorbit sau vederea celuilalt par inte este o amintire a trecutului ?i declan?eaza sentimentul de ura. iar copiii. Respectivul parinte poate sa fi fost abuzat verbal sau fizic. mai ales cei afla?i la vârste mici. PAS a fost acceptat de mul?i profesioni?ti ?i de multe instan?e din SUA. Este vorba d e un proces care cere timp. absurde despre motivele denigrarii. Sunt prin?i într-o capcana din care nu pot ie?i sau nu se pot vindeca. Acest proces începe de multe ori înca dinaintea finalizarii di vor?ului.M. forma de abuz emo?ional 6 Caracteristicile parin?ilor alienatori 7 Grupul de suport al alienatorului 8 Sindromul Stockholm în cazul în cazul copiilor aliena?i parental 9 Tratament ?i prevenire 10 Recunoa?tere de catre justi?ia româna 11 Recunoa?tere în legisla?ia româneasca[10] 12 Cauze CEDO care recunosc PAS 13 Recunoa?terea PAS de catre organele judiciare ale altor state 14 Cazuri celebre 15 Vezi ?i 16 Legaturi externe 17 Referin?e [modificare]Documentarea teoretica În urma lansarii de catre Gardner. Australia ?i Europa [4] [5] [modificare]Manifestari Parintele obsedat de alienare are de obicei o cauza: alierea copilului de partea sa astfel încât sa lupte împreuna într-o campanie de distrugere a rela?iei cu celalalt parinte. [modificare]Cauze Parintele obsedat este nervos ?i se simte tradat de catre celalalt parinte. Cuprins [ascunde] 1 Documentarea teoretica 2 Manifestari 3 Cauze 4 Simptome primare 5 Sindromul alienarii parentale. S-ar putea ca motivele ini?iale ale acestei stari de furie sa fie justificate. violat în?elat sau ruinat financiar de catre celalalt parinte. explica?iile vagi. . modelul a fost dezvoltat de catre M. Bone [1] pentru ca Douglas Darnall sa îl dezvolte prin identificare a trei tipuri de alienatori [2 ]. Problemele apar atu nci când aceste sentimente nu se vindeca. Canada. Walsh ?i J .

acesta e facut sa creada ca orice contact cu celalalt parinte este periculos. . forma de abuz emo?ional Sindromul alienarii parentale este considerat o forma de abuz emo?ional deoarece rezultatul sau este privarea copilului de o rela?ie afectuoasa cu unul dintre parin?i. [modificare]Sindromul alienarii parentale. Aceste decizii ar confirma astfel faptul ca el sau ea au avut dintotdeauna dreptate. lipsa sentimentelor de culpa pentru denigrarea ?i îndepartarea unui parinte. Se considera victime ale celuilalt parinte ?i de aceea li se pare ca este justif icat tot ceea ce fac pentru a-?i apara legatura exclusiva cu copil. Va percepe ca du?man pe orice persoana care încearca sa îi convinga de contrariul co nvingerilor cu privire la parintele obsedat. nu este firesc sa se p retinda unui copil sa coopereze la campania de denigrare contra celuilalt parinte. copilul le va imita comportamentul ?i va ajunge sa repete ca un papagal argumentele rostite de pari ntele obsedat ?i nu î?i va exprima propriile sentimente fa?a de experien?ele traite cu celalalt parinte. Nu vor dori sa citeasca documentele legale care emit decizii împotriva convingeril or lor sau le vor interpreta abuziv cu scopul de a pedepsi pe celalalt parinte (fostul so? / fosta so?ie). Cauta sa induca în copiii propria lor credin?a ?i personalitate în legatura cu celal alt parinte. prezentarea unor scenarii preluate de la parintele alienator. supra-protec?ia copilului. parintele alienator are a?teptari nerealiste de la copil. [modificare]Caracteristicile parin?ilor alienatori Caracteristicile parin?ilor obseda?i cu privire la alienarea copilului fa?a de c elalalt parinte: Sunt obseda?i de distrugerea rela?iei copilului cu celalalt parinte. [modificare]Grupul de suport al alienatorului Adesea ei vor cauta suport la al?i membrii din familie sau din alte grupuri. responsabilizarea prematura a copilului. Încearca sa ob?ina hotarâri judecatore?ti care sa blocheze accesul celuilalt parinte la copil. Încearca sa restric?ioneze accesul copilului la celalalt parinte. Ace?ti sus?inatori apar pe post de martori în timpul proceselor. parintele alienator condi?ioneaza copilul. per soane care le împarta?esc credin?a ca ei sunt de fapt ni?te victime ale celuilalt parinte ?i ale sistemulu i. parintele alienator retrage afec?iunea datorata copilului atunci când acesta nu pa rticipa la campania de denigrare.fenomenul de gânditor independent suportul oferit parintelui alienator în conflict. îi ofera îngrijire în func?ie de comportame ntul pe care îl pretinde. animozitatea fa?a de prietenii ?i familia extinsa a parintelui înstrainat. Încearca sa reduca la minim durata ?i frecven?a interac?iunilor dintre copil ?i ce lalalt parinte. Batalia devine una de tipul noi contra lor . tensionat. acestuia i se pretinde sa memoreze o ma re varietate de neajunsuri suferite din partea parintelui. sa aduca acestuia false acuza?ii de abuz. de? i ei nu au avut vreo experien?a negativa cu privire la celalalt parinte. frustrat. Riscul este ca acesta sa devina confuz. Creeaza anxietate copilului ?i accentueaza dependen?a acestuia de parintele ali enator.

Cauza Lafargue vs. în mod indirect. acesta din urma manifesta o oarecare retic en?a fa?a de tatal lui la începutul întâlnirilor.2008. "În realitate. iar pârâta a refuzat sa se prezinte pe sine ?i copilul. România). 2969 din 21. începând cu anul 2011[7] [modificare]Tratament ?i prevenire Se recomanda ca o data ce simptomele sunt identificate (cu cât mai devreme cu atât m ai bine) sa se propuna activita?i ?i sprijin din partea psihologilor pentru a preveni instalar ea definitiva a sindromului. rela?iile s-au îmbun ata?it." (CEDO. 9267/197/2006." Sentin?a Civila nr. în cazul copiilor de vârste mici.] De?i fetele declara sincer ca î?i iubesc tatal. cu ajutorul jocurilor. Judecatoria Bra?ov[8]. Dupa un alt raport stabilit d e aceea?i psihologi ?i depus de catre reclamant. Sindromul Stockholm este recunoscut în legisla?ia româneasca secundar a. Copiii încep în a se identifica cu parintele alienator datorita unui meca nism defensiv. se straduiesc din rasputeri sa ascunda aceste sentimente pentru a nu-?i rani mama. din teama de a pierde parintele d e care s-au ata?at emo?ional [6]. îi precizase la început ca îi este interzis sa se bucure de prezen?a tatalui sau.... dar de fiecare data.. Aceasta caracterizare fiind una de specialitate. [modificare]Recunoa?tere de catre justi?ia româna De?i acest sindrom este mai pu?in cunoscut exista câteva decizii judecatore?ti ale instan?elor române sau ale CEDO care au recunoscut fenomenul alienarii parentale: "S-a afirmat de catre reclamant ca opozi?ia constanta a mamei pârâte la existen?a le gaturilor personale dintre el ?i minora constituie un comportament tipic pentru 'sindromul alienarii parinte?ti'. [. se observa ca modul în care mama a gestionat situa?ia pâna în prezent con travine fundamental interesului superior al copilului.03. atitudinea de reticen?a a copilului era rezultatul inf luen?ei mamei care. se desp rinde concluzia ca fetele se simt vinovate sa-?i manifeste afec?iunea fa?a de tatal lor. din teama de violenta sau. cu riscul de a o face ireversibila [. dosar NR. Totu?i. întrucât acesta a fost rau cu mama [. instan?a nu se poate pronun?a în lipsa un ei evaluari psihologice daca pârâta ?i deci minora sufera în mod real de aceasta afec?iune deoarece legea nu permite. contribuind la accentuarea separarii celor d oua fetite de tatal lor. furnizat de catre Guvern ?i stabilit de catre psiholo gii care au participat la întâlnirile reclamantului cu copilul sau. Singurul lucru pe care instan?a îl poate face este acela de a constata ca din probele administrate rezulta ca pârâta are un astfel de compor tament. copilul refuza sa petreaca o saptamâna întreaga cu tatal sau.] obliga?ia d e a facilita men?inerea ?i ..] Din discu?ia purtata cu cele doua minore. "Dupa un raport fara data.[modificare]Sindromul Stockholm în cazul în cazul copiilor aliena?i parental Sindromul Stockholm se întâlne?te deseori în cazul copiilor aliena?i parental de catre parintele cu care locuiesc. pe care o considera victima în rela?ia cu tatal lor..

Warshak . interzicerea frecventarii institu?iei de înva?amânt. [.. de com unitate ?i de prieteni. precum ?i alte ac?iuni cu efect similar. impunerea izolarii prin deten?i e. exprimându?i loialitatea fa?a de mama care se straduie?te sa faca tot ce e mai bun fara a putea da un minim exem plu de ce considera feti?a ca este mai bun. începând cu anul 2011[11] Fenomenul alienarii parinte?ti este recunoscut prin defini?ia data de catre lege a Legea nr.. cea mai buna resursa di n limba româna. dar ?i cu bunic ii paterni. (copil scos ilegal din ?ara) Cazul U. [modificare]Cazuri celebre Cazul David Bryan Cazul R. sunt doar câteva exemple de obliga?ii pozitive pe care mama nu le-a respectat. 217/22 mai 2003 (*republicata*) pentru prevenirea ?i combaterea violen?ei în familie*) public ata în MO nr.] încearca sa elimine orice urma de dorin?a de a locui cu tatal sau.impunerea izolarii persoanei de familie. Cehia (peti?ia numarul: 1633/05. preluat de pe situl Dr.. 365 din 30 mai 2012: "violen?a sociala .] cele doua fetite [.dezvoltarea unor rela?ii de familie armonioase cu ambii parin?i." [modificare]Cauze CEDO care recunosc PAS Cauza Koudelka vs. decizia din 20 iulie 2006) l ink Cauza Zavrel vs.R. punând copii într-o si tua?ie intolerabila ?i transferând asupra acestora o responsabilitate dispropor?ionata fa?a de vârsta lor. Documentul original este disponibil în limba engleza ?i ca traducere în limba româna. decizia din 18 aprilie 2007) link [modificare]Recunoa?terea PAS de catre organele judiciare ale altor state Un document deosebit de interesant (tradus în limba româna) este reprezentat de inde xul de ?i citari legale ale fenomenului de alienare parinteasca. Cehia (peti?ia numarul: 14044/05." [9] [modificare]Recunoa?tere în legisla?ia româneasca[10] Sindromul Stockholm (care reprezinta reflexia asupra copilului a fenomenului de alienare parinteasca) este recunoscut ca atare în legisla?ia româneasca secundara. privare inten?ionata de acces la informa?ie. (instan?a de apel a reîncredin?at tatalui copii în baza observarii fenomenu lui de alienare parinteasca la mama) Cazul lui Razvan (copil scos ilegal din ?ara) [modificare]Vezi ?i Sindromul Stockholm Sindromul copilului scuturat Sindromul Münchausen prin transfer Asocia?ia TATA Abuzul asupra copiilor [modificare]Legaturi externe Sindromul alienarii parinte?ti (Carte libera despre PAS.. Descarca?i aceasta carte în format PDF (varianta din ianuarie 2011) Opis de documente în limba româna ?i engleza . inclusiv în locuin?a familiala.

John Caffey .25%.articol în limba româna scri s de Psih.org/ Categorii: Pagini cu legaturi invalide catre fisiereSindroamePsihologie socialaD reptul familiSindromul copilului scuturat De la Wikipedia. Warshak) Recunoa?terea PAS de catre justi?ia americana Recunoa?terea PAS de catre justi?ia româna Referin?e la PAS http://www. Drd. Armand Veleanovici Articol 'Impactul divor?ului asupra copiilor' publicat pe situl Jurnalul.ro de c atre Mirela Dadacu? A Kidnapped Mind. Guthkelch Norman .3 For?a 12 Alte referin?e: 13 Vezi ?i 14 Legaturi externe în limba româna 15 Notele de subsol 16 Alte lecturi 17 Legaturi externe [modificare]Semne ?i simptome . enciclopedia libera Sindromul bebelu?ului scuturat (SBS) este o forma de abuz fizic asupra copilului care are loc atunci când un agresor violent agita un bebelu? sau copil prin crearea unui tip de mi?care brus ca provocându-i acestuia leziuni prin accelerare-decelerare. paralizie cerebrala) ?i tulburari cognitive. [3] [4] [5] SBS poate fi fatal ?i poate cauza leziuni cerebrale severe. [6] Consecin?ele nefatale ale SBS includ grade diferite de afectare vi zuala (inclusiv orbire).paawareness.2 Problemele sarcinei 11. afectare motorie (de exemplu. ducând la handicap pen tru tot restul vie?ii copilului. book by Pamela Richardon Ex. Morbiditatea estimata printre copiii cu SBS variaza de la 15% la 38%. [1] De obicei nu exista nici o dovada vizibila exte rna a traumei. [2] Pâna la jumatate din decesele legate de abuzul asupra copilului sunt raportate ca fi ind datorate sindromului bebelu?ului scuturat.neurochiru rg. precum ?i Dr.com http://www. [2] [sursa nu confirma] Conceptul de SBS a fost ini?ial descris la începutul anilor 1970.1 Deficit de vitamina C 11.parentalalienation.forma subtila de abuz emo?ional". bazat pe o teori e ?i o mare varietate de condi?ii de catre Dr. Gardner Web-Site (stocat pe situl Dr.Alienarea Parentala . mediana f iind de 20% .radiolog. [necesita cit are] Cuprins [ascunde] 1 Semne ?i simptome 2 Mecanism 3 Prevenirea 4 Diagnosticarea 5 Tratament 6 Pronostic 7 Inciden?a 8 Factori de risc 9 Istoric 10 Probleme juridice 11 Controverse ?i ipoteze alternative 11.

sângerare între suprafa?a cerebrala ?i dura mater. care sunt în mare parte for?e liniare. fontanela bomb ata sau u?or tensionata. apare frecvent la SBS. De obicei. ?i de doar 5. [10] Fracturi ale vertebrelor. John Caffey descrie în acela?i context avulsia unor mici fragmente osoase atât proximal cât ?i distal în jurul unor articula?ii. [modificare]Diagnosticarea SBS poate fi gre?it diagnosticat sau nediagnosticat. [9] Victimele SBS se pot pr ezenta cu iritabilitate.hematom subdural (sageata). oaselor lungi. fracturi. [15] energia necesara pentru a provoca SBS este foarte violenta ?i ar fi în mod clar de recunoscuta de catre un observator e xtern ca fiind periculoasa ?i poten?ial mortala. modificari de respira?ie ?i dilatare pupilara. asociate cu SBS. [3] [14] [modificare]Mecanism SBS rezulta ca urmare accelerarii ?i rotirii bru?te a capului. nu exista semne exterioare vizi bile. coastelor pot fi. ori cei responsabili cu cre ?terea copilului pot min?i. Mi?carea de rota? ie este deosebit de daunatoare ?i ar putea sa duca la apari?ia SBS. [7] Alte manifestari ale SBS sunt leziunile axonal e difuze. Un studiu recent a constatat ca prevalen?a de hemoragii retiniene în traumatismul cranian abuziv a fo st de 78%. Apro ximativ trei sferturi dintre cazuri implica hemoragii retiniene. varsaturi. Un copil care plânge ?i este agitat reprezinta în general o cauza comuna declan?atoare de frustrare ?i care poate genera violen?a celor care îi au pe copii în grija.3% la copii ce prezentau traumatism cranian ne-abusiv. leziuni ale ?esut urilor moi sau hematom subdural. bonele ?i îngrijitorii neexperimenta?i pot fi avertiza?i cu privire la pericolele legate de scuturarea sugarilor. [7] . o cre?tere a marimii capului.[2] ?i nu exista stabilit . letargie. Hipoxia ?i endemul cerebral. SBS este înso?it de o varietate de simptome. izolare. [7] Leziuni asociate cu S BS includ: hemoragia retiniana. care nu pot fi explicate prin traume accidentale sau de alte condi?ii medicale. [2] Unii exper?i ofera strategii parin?ilor sa f aca fa?a propriilor lor frustrari. lipsa de concentrare. Medicii suspecteaza puternic scuturatul ca ?i cauza de leziuni atunci când un copil mic copil se prezinta cu hemoragie retiniana. lipsa poftei de mâncare. fracturi multiple ale oaselor lungi ?i hematomul subdural.[15]. Nu exista nici un simptom unic care sa defineasca SBS. în special a articula?iei genunchiului". de asemenea. care poate cre?te presiunea intracraniana ?i daune ale delicatului ?esut cerebral. Tipul de rani cauzate de scuturare nu sunt de obicei cauzate de caderi ?i impactul din jocul normal. [11][12] [13] Dr. con?tien?i fiind de cauza leziunilor. care variaza de la simptome u?oare pâna la simptome severe [2]. [8] Aceste semne sun t în prezent acceptate ca markeri de abuz de tip SBS asupra copiilor. [2] [modificare]Prevenirea Prevenirea este similara cu prevenirea abuzului copilului în general: Parin?ii încep atori.

având în ve dere diferen?a mare în dimensiune între copilul mic ?i un adult. cum ar fi sângerari intracraniene mai vechi sunt înca prezente. hidrocefalie. dovezile de rani la cap anterioare. [modificare]Inciden?a Copiii mici sunt la mare risc. [2] Într-un procent estimat de 33-40% din cazuri. daca presiunea este ridicata iar daca un hematom intracranian este prezent. [7] Statisticile arata ca o treime[18]din ace? ti pacien?i mor. formele particulare de hemoragii oculare fii nd destul de caracteristice. hidrocefalie. dar SB S nu poate fi exclus la copii care se prezinta cu hidrocefalie.000 copii au suferit de SBS ?i mai mult de 1300 au murit din aceasta cauza. 903. [2] [sursa nu confirma ] În 2001. o istorie anterioara de abuz asupra copilului este o constatar e comuna în cazurile de SBS. hemoragie retiniana. Cele mai frecvente afec?iuni neurologice sunt dizabilita?i de înva?are. ?i edem papilar. dizabilita?i în vorbire. dar abuzatorii sunt mai des de sex masculin. [2] Abuzul de substan?e ?i stresul emo?ional. de multe ori au a?teptari ne realiste de la copil ?i pot prezenta fenomentul de "inversare a rolurilor". [16] Nici o condi?ie alternativa nu imita toate simptomele de SBS exact. [modificare]Pronostic Pronosticul depinde de severitate ?i poate varia de la recuperarea totala la inv aliditate severa sau la moarte în cazul în care trauma este severa. în special pentru abuzul care provoaca SBS. [2] [sursa nu confi rma] Atât barba?ii ?i femeile pot provoca SBS. convulsii .nici un set de simptome care sa indice aceasta. drenarea acestuia[7 ]. sindromul mor?ii subite a sugarului (SMSS) sa u "moartea în pat". o treime supravie?uiesc[18] cu traume neurologice majore ?i doar o treime supravie?uiesc în stare de sanatate buna[18]. paralizie cerebrala ?i tulburari vizuale[15]. [2] Condi?ii care pot înso?i SBS includ: fracturi o trauma la nivelul coloanei vertebr ale cervicale. [7] [modificare]Factori de risc Îngrijitorii care au poten?ialul de a deveni abuzivi. tulburari de izolare sau boli infec?ioase ca meningita ?i tulburari metabolice. doresc copilul doar pentru ca aceasta sa îi îndeplineasca anumite nevoi psihice. sunt al?i factori de risc pentru agresiune ?i pentru impulsivitatea îngrijitorilor. [7] Examinarea de catre un oftal molog cu experien?a este adesea critica în diagnosticarea SBS. care rezulta de exemplu din probl eme financiare. [2] [sursa nu confirma] SBS apare de obi cei la copii sub vârsta de doi ani. [2] [sursa nu confirma] [modificare]Istoric . [7] [modificare]Tratament Tratamentul implica monitorizarea presiunii intracraniene ?i evacuarea lichidulu i cefalorahidian. dar pot aparea ?i la cei de pâna la vârsta de cinci ani. hemoragie cerebrala sau atrofie cerebrala. [17] [15] Computerul tomograf (CT) ?i imagistica prin rezonan?a magnetica nucleara (RMN) sunt folosite pentru a diagno stica leziunile cerebrale. [2] De?i a fost specul at anterior ca SBS a fost un eveniment izolat.

procesul de na?tere. SBS. nu au existat dovezi convingatoare pentru a concluzi ona ca deficitul de vitamina C poate fi considerat a fi o cauza care sa mimeze sindromul bebelu?ului scuturat. [21] [22] O consemnare a acestei ipoteze în revista Pediatrics International " Din informa?iile disponibile în literatura de specialitate. Curtea a confirmat conceptul clinic de SBS. [20] [modificare]Controverse ?i ipoteze alternative [modificare]Deficit de vitamina C Unii autori au sugerat ca anumite cazuri suspecte de sindromul copilului scutura t pot rezulta din deficit de vitamina C. dar a respins un caz ?i a schimbat o sentin?a de la crima. " [23] [modificare]Problemele sarcinei Patologia gesta?ionala care afecteaza atât mama cât ?i fatul. p rematuritatea ?i deficien?ele nutri?ionale imita. [29] [30] [31] [modificare]Alte referin?e: Baby Shaker . importanta în stabilirea sentin?ei. Curtea de Apel a Regatului Unit a înregistrat patru procese pe baza d e SBS: la un caz s-a renun?at. inclusiv hemoragii retiniene ?i hemoragii intracraniene. de asemenea.O aplica?ie. [modificare]For?a Au existat controverse în ceea ce prive?te for?a necesara pentru a produce leziuni cerebrale observate în sindromul bebelu?ului scuturat. hematom subdural. [28] BBC a realizat un documentar în 3 par?i care se refera la argumente pentru ?i împotr iva diagnosticul de SBS. Instan?a a constatat ca triada clasica de hemoragii retiniene. Guthkelch propune SBS ca o cauza a hemoragiei subdurale la sugari.[1 9] Termenii "traumatism ne-accidental" cu prescurtarea englezeasca "NAI" (de la "no n-accidental injury") ?i "traumatism cranian abuziv" au fost sugerate în loc de "SBS". encefalopatie acuta nu reprezinta un diag nostic sigur de SBS ?i ca istoria clinica este. [7] Termenul descrie un set de vagi simptome gasite fara o urma externa de trau matism. conceptul de SBS ?i termenul de "sindromul copilului scuturat brusc" a fo st introdus de Dr. care permitea utilizatorului sa agite telefonul pâna când o . [modificare]Probleme juridice În iulie 2005. John Caffey. o sentin?a a fost redusa iar pentru doua. O ex plica?ie detaliata a calculelor au fost furnizate în articolul "Scrisoare catre editori". s-au pronun?at condamnari. la omor prin impruden?a. de asemenea. Un experiment biomecanic. a demonstrat ca "scutura rea for?ata poate rani grav sau ucide un copil. acest lucru datorându-se în primul rând leziunilor de coloana cervica la ?i nu hematoamelor subdurale. în 2005. [2] [sursa nu confirma] Dezvoltarea tomografiei computerizate ?i a r ezonan?ei magnetice au îmubata?it mult posibilita?ile de diagnosticare a sindromului.În 1946.[2] [sursa nu confirma] În 1971. for?ele de pe gâtul copilului depa?esc cu mult limitele de rezisten?a structurala ale coloanei cervicale. publicat în februarie 2006 în Jurnal ul Interna?ional de Criminologie. Pentru un cap de copil supus unor niveluri crescute de accelera?ie gravita?iona la (G).[24] [25] [26] [27]. scoasa din uz de Apple.

sfatulmedicului.ro/Sindromul-bebelusului-zgaltait. inflama?ia gâtului ?i hipotensiune.ro/galerii-foto/sindromul-copilului-scuturat_621 http://www. [modificare]Vezi ?i Sindromul alienarii parinte?ti Sindromul Stockholm Sindromul copilului scuturat Sindromul Münchausen prin transfer [modificare]Legaturi externe în limba româna http://www.0 DiseasesDB 29153 MedlinePlus 000844 eMedicine med/128 MeSH D000707 modifica Anafilaxia este o reac?ie alergica severa care survine brusc ?i poate cauza moar tea. precizate printr-o serie de criterii. Ca tratament primar. protec?ie . împotriva ?i f??a??? phylaxis. Eliberarea acestora poate fi i ndusa fie de o reac?ie a sistemului imunitar. . de alimente ?i medicamente.ro/?aid=2052&caption=Sindromul_copilului_scuturat http://www. fie de o alta cauza fara legatura cu sistemul imunitar. Aceste proteine sunt substan?e care pot declan?a sau agrava o reac?ie alergica. În mod obi?nuit.sfatulmedicului. Se observa o cre?tere a inciden?ei acestei boli. Termenul provine din cuvintele grece?ti ??? ana.sfatulmedicului. Reac?ia se dato reaza expunerii la alergeni. uneori în combina?ie cu alte medicamente.[1] Simptomele tipice ale anafilaxiei includ prurit. se prescriu injec?ii cu epinefrina.imagine animata a unui copil de pe ecran murea.2 ICD-9 995. Pentru aceasta con?inutul ?i forma articolului trebuie sa se ridice la cele mai înalte standarde. enciclopedia libera Acest articol a fost nominalizat pentru primirea statutului de articol de calita te. ICD-10 T78. Aproximativ 0. Anafilaxia est e diagnosticata pe baza simptomelor ?i semnelor prezentate de pacient.html Anafilaxie De la Wikipedia.ro/Traumatism-craniocerebral/sindromul-copilului-scut urat_286 http://www. Daca subiectul articolului va este familiar va invitam sa evalua?i calitatea exp unerii ?i sa va exprima?i obiec?iile ?i sugestiile de îmbunata?ire.05 2% din popula?ia mondiala sufera de anafilaxie la un moment dat d e-a lungul vie?ii.lumeapiticilor.suntmamica. boa la este cauzata de mu?caturi de insecte. Anafilaxia este indusa de eliberarea de proteine din anumite tipuri de leucocite .ro/dictionar-medical/sindromul-copilului-scuturat_724 7 http://www. Vede?i: Indica?ii! Anafilaxie Clasificare ?i resurse externe Angioedemul fe?ei face ca baiatul sa nu-?i poata deschide ochii.

2 Testele de alergie 4.[4] Organele cel mai des afectate sunt: pielea (80 90%).3 Diagnosticul diferen?ial 5 Preven?ie 6 Tratament 6.[5] [modificare]Pielea Urticarie si eritem la nivelul spatelui unei persoane cu anafilaxie Simptomele tipice includ erup?ia pe piele a unor ba?icu?e (urticarie).3 Pregatirea contra ?ocurilor viitoare 7 Perspectiva 8 Statistici 9 Istoric 10 Cercetare 11 Referin?e [modificare]Semne ?i simptome Semne si simptome ale anafilaxiei.[3] De regula .4 Altele 2 Cauze 2.[8] [modificare]Aparatul respirator . pie lea poate primi o colora?ie albastra (cianoza) datorita insuficien?ei de oxigen. mâncarime.1 Epinefrina 6. în ro?irea fe?ei sau a pielii (eritem).3 Sistemul cardiovascular 1.[4] Pâna la 20% din ca zuri prezinta inflama?ii ale limbii sau ale gâtului. sunt afectate cel pu?in doua dintre aceste sisteme.2 Tratament adjuvant 6.1 Pielea 1.2 Aparatul respirator 1.1 Mecanisme imunologice 3. anafilaxia produce numeroase simptome diferite în decurs de câteva minut e sau ore.3 Veninul 2. plamânii ?i caile respiratorii (70%).Cuprins [ascunde] 1 Semne ?i simptome 1.2 Medicamentele 2.[2][3] Simptomele apar în medie dupa 5-30 de minute în cazul în care alergenul patrunde în corp direct în fluxul sangvin (pe cale intravenoasa) ?i dupa aproximativ 2 ore daca sunt provocate de un aliment ingera t de catre pacient.2 Mecanisme non-imunologice 4 Diagnosticare 4.1 Alimenta?ia 2.[7] Alte simptome includ rinoree ?i inflamarea membranei m ucoase care captu?e?te suprafa?a globului ocular ?i fa?a interna a pleoapelor (conjunctiva). senza?ia de mâncarime poate fi înlocuita cu senza?ia de arsura. sau inflamarea buzelor.[8] De asemenea.1 Clasificare 4.[6] În cazul persoanelor care prezinta inflama?ii ale ?esu tului subcutanat (angioedem). st omacul ?i intestinele (30 45%). inima ?i vasele sangvine (10 45%) ?i sistemul nervos central (10 15%).4 Factori de risc 3 Mecanisme 3. În mod tipic.

[5] [modificare]Cauze Anafilaxia poate fi cauzata de reac?ia organismului fa?a de aproape orice substa n?a straina. glutamatul de sodiu ?i coloran?i i alimentari) ?i medicamentele aplicate pe piele (medicamentele topice). care îngusteaza pasajul respirator.[10] Persoana afectata poate avea senza?ia de ame?eala sau î?i poate pierde cuno?tin?a datorita scaderii anormale a tensiunii arteriale. schimbarile hormonale. exerci?iile fizice sau tempera tura (prea ridicata sau prea joasa) poate declan?a apari?ia bolii. poate aparea starea de anxietate sau senza?ia de moarte iminenta. [9] Rareori.[11] Cel mai adesea.[4] Daca anafilaxia se produ .[3][5] Persoanele care sufera de boli cardiace prezinta un risc crescut de afec?iuni ale inimii induse de anafilaxie. aditivii alimentari (ca de exemplu.Simptomele ?i semnele respiratorii includ dispnee. degluti?ia dificila sau tusea. Scaderea tensiunii arteriale poate fi cauzata de dilatarea vaselor sangvine (?oc distributiv) sau de insuficien?a ventriculara (?oc cardiogen). ceea ce poate duce la moartea celulelor cardiace (infarct miocardic) sau la tulburarea ritmului normal al inim ii (aritmie cardiaca) sau la oprirea inimii (stop cardiac). [8] 10% dintre persoanele cu anafilaxie pot suferi de rarirea ritmului cardiac ( bradicardie) înso?ita de hipotensiune. tensiunea arteriala f oarte scazuta poate fi singurul simptom al anafilaxiei. Medicamentele.[6] Persoana afectata poate avea senza?ia de confuzie a gândirii.[9] Aceasta întrerupe fluxul sangvin catre inima.[6][8] Dilatarea vaselor sangvine din creier pot cauza dureri de cap. anafilaxia este provocata de veninul eliberat în urma în?epaturilor sau mu?caturilo r de insecte.[9] Stridorul apare ca urmare a unei inflama?ii a tractului r espirator superior.[5] Printre cauzele mai pu?in obi?nuite se numara factorii fizici. agen?ii biologici (ca de exemplu.[4] [modificare]Sistemul cardiovascular Eliberarea histaminei de catre anumite celule cardiace poate cauza contrac?ii su bite ale arterelor coronare (spasm arterial coronarian).[9] În timp ce accelerarea ritmului cardiac datorita h ipotensiunii este mai des întâlnita.[8] Pot aparea ?i alte simptome cum ar fi ragu?eala .[4] De asemenea. sperma).[10][12] Alimentele provoaca apari?ia bolii cel mai ade sea în cazul copiilor ?i adolescen?ilor. provocând eliberarea de catre anumite celule tisul are (cunoscute sub denumirea de mastocite) a unor substan?e chimice care induc reac?ia alergica. sau de unele alimente sau medicamente. respira?ie aspra (astmatica).[7] [modificare]Altele Printre simptomele gastrointestinale se numara crampele ?i durerile abdominale. (Combina?ia dintre ritmul cardiac lent ?i hipotensiune este cunoscuta sub numel e de reflex Bezold Jarisch). incontinen?a urinara ?i dure re pelviana asemanatoare crampelor uterine.[8] De asemenea. în?epaturile ?i mu?caturile de insecte cauzeaza boala cel mai des în rândul adul?ilor. sau respira?ie ?uieratoare (stridorul). [6] Respira?ia astmatica este în mod tipic indusa de spasme musculare ale tractulu i respirator inferior (mu?chii bronhici). latexul.[5][13] Anafila xia provocata de exerci?iile fizice este adesea corelata cu ingerarea anumitor alimente. diareea ?i voma.

Agen?ii de contact de noua genera?ie. Cu vârsta. antibioticele ?i latexul. de frecven?a adm inistrarii acestuia ?i. cauzele declan?atoare sunt anumite medicamente administrate cu scopul de a provoca paralizia (agen?i de blocare neuromusculara).000 de persoane tratat e.[10] În cultura vestica. nuci.[3] [16] În cazul persoanelor alergice la un anumit AINS.[3][5] În Orientul Mijlociu. Pâna la vârsta de 16 ani.04% din cazuri.[17] Anafilaxia la penic ilina ?i cefalosporina se produce numai dupa formarea legaturilor cu proteinele din organism.[17] [modificare]Veninul Veninul eliberat în urma în?epaturilor sau mu?caturilor de insecte de genul albinelo r ?i viespilor (Hymenoptera) sau plo?ni?elor (Triatominae) pot cauza anafilaxie.000 de cazuri.[16] Alte cauze obi?nuite ale anafilaxiei sunt chimioterapia. pe de o parte. protamina (prezenta în sperma) ?i medicamentele pe baza de plante. de obicei se poate administra un AINS diferit fara ca acesta sa provoace anafilaxie.[5][16] Unele medicamente. crustacee.[3][18] În caz de reac?ii ante rioare la venin. În Asia.[14] În 32-50% din cazuri. grâu.[4] Anafilaxia la aspirina ?i AINS se produce în aproximati v 1 din 50.[1 0] Frecven?a unei reac?ii la un medicament depinde. de modul în care medicamentul ac?ioneaza în organism.[4] Medicamentele de genera?ie anterioara utilizate în imagistica medicala (agen?i de contrast) au cauzat reac?ii în 1% din cazuri. printre cauzele cel mai des întâlnite se gasesc ingestia sau contactul cu alune.[15] [modificare]Alimenta?ia Numeroase alimente pot provoca anafilaxia. manifestate în afara zonei din jurul în?epaturii.ce în timpul administrarii unei anestezii. 80% dintre copiii cu anafilaxie la lapte sau oua ?i 20% dintre copiii cu un singur antecede nt de anafilaxie la alune pot consuma aceste alimente fara probleme. susanul este un ul dintre alimentele care cauzeaza cel mai adesea aceasta boala.[5] Cazurile grave apar de obicei în urma ingerarii alimentului. pe de alta parte. lapte ?i oua. p rovoaca reac?ii în 0. printre care vancomicina. morfina ?i medicamentele administrate cu scopul de a îmbunata?i calitatea radiografiilor (agen?i de contrast) provoaca ana filaxie prin distrugerea anumitor celule tisulare. acesta ramânând în sa sub 1 la 1000. orezul ?i nautul provoaca deseori anafilax ia. unele legaturi real izându-se mai u?or decât altele. Cele mai obi?nuite sunt antibioticele b eta-lactamice (ca de exemplu . pe?te.[11] [modificare]Medicamentele Orice medicament poate cauza anafilaxie. cu osmolaritate redusa. penicilina).[10] însa unele persoane pot avea o reac?ie sev era în cazul contactului alimentului cu o anumita parte a corpului. .000-10. Moartea survine în mai pu?in de 1 din 50. inducând eliberarea de histamina (degranulare a mastocitelor).[4] Inciden?a anafilaxiei la penicilina este de 1 la 2. chiar ?i în cazul în care alimentul respe ctiv este consumat pentru prima oara. copiii pot deveni imuni la alergii. urmate de aspirina ?i antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS). vaccinurile. riscul de anafilaxie în viitor este mai ridicat.[4] Anafilaxia la penicilina cre?te riscul de reac?ie la cefalosporine.000 de persoane. c auza este necunoscuta (anafilaxie idiopatica).

[22] [modificare]Mecanisme imunologice În cazul în care anafilaxia este indusa de o reac?ie imunitara. sau rinita alergica prez inta un risc crescut de anafilaxie indusa de alimente. Riscul nu este mai crescut în caz ul medicamentelor injectabile sau în?epaturilor.[4] [modificare]Mecanisme Anafilaxia este o reac?ie alergica severa care survine brusc ?i afecteaza numero ase sisteme ale corpului. jumatate dintre persoanele care mor din cauza anafilaxiei nu au avut anterior nicio reac? ie extinsa (sistemica). Eliberarea acestora se datoreaza în mod tipic unei reac?ii imunitare.[4][22] Exista ?i un mecanism imunologic independent de IgE. reac?ia se dator eaza unui agent care degradeaza în mod direct mastocitele ?i bazofilele. imunoglobulina E (Ig E) formeaza legaturi cu materialul strain care declan?eaza reac?ia alergica (antigenul). opioidele.[10] Persoanele cu boli datorate unui numar excesiv de mastocite în ?esuturi (mastocitoza) prezinta un ris c ridicat.[5][10] Potrivit unui studiu realizat pe copii cu anafilaxie. provocând eliberarea de histamin a ?i alte substan?e asociate în mod normal cu reac?iile alergice (degranulare). temperatura (prea ridicata sau prea joasa) ?i vibra? iile. Afectarea pielii sau a mucoaselor b.[22] [modificare]Mecanisme non-imunologice În cazul în care anafilaxia nu este cauzata de un raspuns imunitar. sporesc scurgerea de lichid din vasele de sânge ?i inhiba ac?iunea mu?chiului cardiac. 6 0% dintre ace?tia au avut antecedente de boli atopice.[19][20] Totu?i. Agen?ii care degradeaza celulel e includ mediul de contrast pentru razele X. dar poate fi indusa de degradarea acestor celule. Dificulta?i respiratorii c.[21] [modificare]Factori de risc Persoanele cu boli atopice ca de exemplu. eczema.[13][22] [modificare]Diagnosticare Anafilaxia este diagnosticata în baza unor fapte clinice obiective. Tensiune scazuta .[5] Când una din urmatoarele apare la distan?a de minute sau ore de la expunerea la un alergen. latex ?i agen?i de contact. Ace?ti mediatori stimuleaza contrac?iile mu?chilor bronhici ?i dilatarea vaselor de sânge (vasodilatare). este foarte probabil ca acea pe rsoana are ?oc anafilactic:[5] Afectarea pielii sau a mucoaselor plus fie dificulta?i respiratorii fie tensiune sanguina scazuta Doua sau mai multe din urmatoarele simptome:a. cu atât riscul unei noi reac?ii este mai mic.[5][10] Cu cât perioada de timp dintre doua expuneri consecutive la un agent cauzator de anafilaxie este mai lunga. Combina?ia din tre IgE ?i antigen activeaza receptorii FceRI în mastocite ?i bazofile. însa nu se cunoa?te daca acesta se p roduce în cazul oamenilor.[1][22] Boala se datoreaza eliberarii de mediatori inflamatori ?i citocine de catre mas tocite ?i bazofile. astm. Mastocitele ?i bazofilele reac?ioneaza eliberând mediatori inflamatori cum ar fi histamina. Peste 90% dintre copiii în cazul carora anafilaxia este fatala a u astm. fara legatura cu o reac?ie imunitara.

Totu?i. oua. testele sanguine pentru triptaza sau histamina (emise de mastocite) pot fi utile în a diagnostica a nafilaxia. în mod tipic ele reapar dupa 8 ore.[11] Testele efectuate pe piele pot confirma alergia la penicilina.[24] [modificare]Diagnosticul diferen?ial Poate fi uneori dificil de a distinge anafilaxia de astma.[11 ] Testele sanguine pentru anticorpi specifici pot fi utile pentru a confirma alergiile la lapte. de le?inul datorat li psei de oxigen (sincopa) ?i de crizele de panica. Unii cercetatori recomanda sa nu mai f ie folosite vechile denumiri. O persoana care are un atac de panica poate avea pielea înro?ita dar nu are pete. Anafilaxia are loc atunci cân d vasele sanguine se dilata în aproape tot corpul (vasodilata?ie sistemica). ceea ce produce tensiune scazuta cu cel pu?in 30% fa?a de tensiunea obi?nuita a acelei persoane sau cu 30% sub valorile normale.[10] A doua r eac?ie este tratata în acela?i fel ca ?i anafilaxia ini?iala. aceste test nu sunt foarte utile daca ?ocul a fost produs de mâncare sau daca pacientul are o tensiune normala. dar nu exista teste efectuate pe piel e pentru alte medicamente.[5] iar ele nu pot infirma diagnosticul de anafilaxie.[5] Unele studii afirma ca pâna la 20% din cazuril e de anafilaxie sunt bifazice. ci este rezultatul unei leziuni directe asupra mastocitelor (degranularea mastocitelor).d. Când o persoana le?ina pielea ei este palida ?i nu are exema.[3] Pseudoanafilaxia sau reac?iile anafila ctoide sunt denumiri mai vechi pentru anafilaxia care nu se datoreaza unei reac?ii alergice.[5] Suferinzii de astma nu au de obicei exema sau simptome sto macale sau intestinale.[11] [modificare]Clasificare Exista trei mai clasificari ale ?ocului anafilactic.[7] Anafil axia bifazica este diagnosticata când simptomele reapar dupa una pâna la 72 de ore chiar daca pacientul nu a mai lua t contact cu alergenul care a cauzat reac?ia ini?iala.[10] [modificare]Preven?ie . nuci ?i pe?te.[10] [modificare]Testele de alergie Testare alergiei pe piele efectuata pe bra?ul drept Testele de alergie pot ajuta la determinarea cauzei anafilaxiei unui pacient. [23] Atunci când simptomele reapar. arahide. Simptome gastrointestinale Tensiune scazuta dupa expunerea la un alergen cunoscut Daca persoana a avut o reac?ie negativa la o în?epatura de insecta sau la un medic ament. Nu e xista teste efectuate de piele sau teste sanguine pentru anafilaxie neimuna.[10][24] Denumirea folosita actualmente de catre Or ganiza?ia Mondiala pentru Alergie este cea de anafilaxie neimuna [24]. Ex ista teste de alergie efectuate pe piele (cum ar fi testele cu plasturi) pentru anumite mâncaruri ?i veninuri.[11] Formele de anafilaxie neimuna pot fi diagnosticate numai prin a analiza istoricu l pacientului sau prin a expune pacientul la un alergen care ar fi putut cauza în trecut o astfel de reac?ie.[5] Alte afec?iuni care pot avea simptome similare includ ingerarea de toxine din pe?te stricat (scombroidoza) ?i infec?iile cu anumi?i parazi?i (anisakiaza) .

totu?i aceste tratamente au efecte adverse serioase. Pentru cei care reac?ioneaza la latex poate fi important sa evite mâncarurile care con?i n substan?e care sunt similare celor care au produs reac?ia imunitara (numite mâncaruri care produc reac ?ii încruci?ate).[26] Efec te adverse minore ale epinefrinei includ tremuraturi. oxigen suplimentar. a?a cum se întâmpla în cazul persoanelor cu anafilaxie bifazica. se poate administra intravenos glucagon. Desensibilizarea este de asemenea posibila pentru multe medicamente.[5] Injec?ia poate fi repetata la fie care 5 sau 15 minute daca pacientul nu raspunde bine la tratament.[5] Epinefrina s-ar putea sa nu produca efect în cei care iau betablocante. bananele ?i cartofii. Tratamentul sistemului imunitar (imunoterapia) cu veninuri d e Hymenoptera reu?e?te sa desensibilizeze 80 90% din adul?i ?i 98% din copii contra alergiilor la albine. vi espi ?i furnici ro?ii. cum ar fi avocado. ea trebuie supravegheata de la 2 la 24 de ore pentru a se asigura ca simptomele nu revin. pentru a stopa fluxul venos ?i limfatic (d ar nu ?i cel arterial).[3] Epinefrina este tratamentul preferat.[5] O a doua doza este necesara în de la 16 la 35% din cazuri. Nu se recomanda a se administra nicio mâncare pe cale orala pâna la dispari?ia simptomelor acute. [5] Injectarea în mu?chi (administrarea intramusculara) este preferata injec?iilor sub piele (administrare subcutanata). Glucagonul are un mec . [10][23][25][4] Tratamentul anafilaxiei este dependent de severitatea condi?iei.Calea recomandata pentru a preveni anafilaxia este de a evita ceea ce a cauzat r eac?ia în trecut.[5] O data ce persoana a revenit la normal. Nu exista motive a de nu fi folosita (nu exista contraindica?ii absolute).[3] Se recomanda ca solu?ia de epinefrina sa f ie injectata în mu?chiul coapsei anterolaterale imediat ce se presupune ca cineva are ?oc anafilactic. Imunoterapia orala poate reu?i sa desensibilizeze unii pacien?i pentru anumite mâncaruri. nucile ?i arahidele. Atunci când aceasta este imposibil. ouale.[10] Rar se întâmpla sa fie nevoie de mai mult de doua doze. [modificare]Epinefrina O versiune mai veche a injec?iei autoadministrate EpiPen Epinefrina (adrenalina) este tratamentul primar al anafilaxiei. dureri de cap ?i palpita?ii. daca epinefrina nu da rezultate. anxietate. deoarece în acest caz medicamentul este absorbit prea lent. pot exista tratamente care fac corpul sa nu mai reac?ion eze la un alergen cunoscut (desensibilizare).[5] [modificare]Tratament Anafilaxia este o urgen?a medicala ce poate necesita masuri de salvare a vie?ii cum ar fi gestionarea fluxului de aer. Antihistaminicele ?i steroizii sunt adesea folosite împreuna cu epinefrina.[10] În acest caz. totu?i pentru cei mai mul?i se recomanda evitarea aces tor medicamente. volume mari de fluide intravenoase ?i monitorizare atenta. Este recomandat plasarea de garouri proximal de locul în?epaturii daca este posibil. inclu zând laptele.

dar nu prea exista dovezi ca antihistaminicele ar fi efect ive în tratarea anafilaxiei. se recomanda purtarea unei bra?ari de alarma medicala ?i consiliere asupra evit arii substan?elor care produc ?oc anafilactic. Epinefrina intravenoasa pare totu?i a fi legata de batai nere gulate ale inimii (tulburari de ritm cardiac) ?i infarct miocardic (stop cardiac). dar efectivitatea lor în a preveni anafilaxiile urmatoare este nesigura.[28] [modificare]Tratament adjuvant Antihistaminicele sunt adesea folosite împreuna cu epinefrina.[29] Se considera ca antihistam inicele nu au niciun efect asupra stocarii de lichide sau a spasmelor respiratorii.[10] Daca este necesar. Un traiect multianual de desensibilizare subcutanata s-a dovedit efectiv contra în?epaturilor de insecte. este în mod obi?nuit disponibila în doua dozari.[27] Injec?iile cu epinefri na autoadministrate. Se credea ca ele su nt efective în baza unui ra?ionament teoretic.[10] Corticosteroizii au o probabilitate mica de a face vreo diferen?a pentru o persoana care are deja anafilaxie. Parin?ii trebuie sa informeze ?coala despre alergiile copiilor lor ?i a masurilor care trebuiesc luate în caz de urgen?a anafilactica.[31] Chiar atunci când cauza ramâne necunoscuta. în timp ce desensibilizarea orala este efectiva în ce prive?te multe mâncaru ri.[23] Salbutamolul care este primit printr-un dispozitiv de respirat (nebulizator) poate fi efectiv atunci când epinefrina nu rezolva simptomele de spasm bronhic. epinefrina poate fi de asemenea injectata într-o vena (injec?ie intravenoasa) folosind o solu?ie diluata. Acest fel de tratament p oate preveni episoadele viitoare de anafilaxie. care le permit celor care au anafilaxie sa-?i injecteze singuri epinefrina în mu?chi.[10] [modificare]Pregatirea contra ?ocurilor viitoare Cei care risca sa faca ?oc anafilactic sunt sfatui?i sa aiba un plan de raspuns l a alergie . una pentru adul?i ?i pentru copiii care cântaresc mai mult de 25 kg ?i alta pentru copiii care cântaresc de la 10 la 25 kg.[10][22] Anafilaxia produce moartea . O meta-analiza Cochrane din 2007 nu a gasit niciun studiu de buna calitate care ar putea fi folosit pentru a recomanda administrarea lor contra anafilaxiei.[10] Albastrul de metil a fost folosit pentr u cei care nu raspund la alte tratamente deoarece poate relaxa musculatura neteda. este fie din cauza respiratorie (în mod tipic obturarea cailor respiratorii) sau cardiovasculara (?oc cardiovascular).[3] [modificare]Perspectiva Exista o buna ?ansa de recuperare atunci când cauza este cunoscuta iar persoana es te tratata rapid.anism de ac?iune care nu implica receptorii beta.[4] Daca pacientul moare. Ei pot fi folosi?i în s peran?a de a scadea riscul de anafilaxie bifazica.[30] Tratamentul de desensibilizare la o substan?a care produce o reac?ie alergica (imunoterapia cu alergeni) este disponibil pentru anumite substan?e. daca sunt disponibile medicamente capab ile de a opri reac?ia. suferindul se recupereaza cu bine.[30] Planul de ac?iune include de obicei folosirea de injec?ii aut oadministrate cu epinefrina.

4 la milion) în Statele U nite ale Americii. Cel mai frecvent sunt afectate tegumentele tractului gastrointestinal ?i a celui respirator. dar nu este înca o practica recomandabila.[10] [modificare]Istoric Termenul aphylaxis a fost inventat de Charles Richet în 1902 ?i a fost mai târziu schi mbat în anaphylaxis deoarece suna mai placut.[33] Riscul este mai mare la tineri ?i la femei.[10] Decesele din cauza anafilaxiei sunt cel mai frecve nt produse de medicamente.[34] În Australia.[4] Însa reac?ia ca atare a fost descrisa începând c u antichitatea. Poate fi observata o extravazare dermica (subcutanata sau submucoasa) de lichid. ?esutului subcutanat. Eliberarea mediatorilor vasoactivi ai inflama?iei cre?te permeabilitatea vascul ara. caldura).[5][36] Angioedem De la Wikipedia.64 la milion) . Angioedemul poate fi idiopatic sau indus de medicamente.[3] Cre?terea pare a se datora în principal anafilaxiei produse de mâncare.[3][10] Actualmente anafilaxia produce 500 1000 de decese pe an (2.în 0. cu episoade mai pu?ine ?i mai pu?in severe pe masura ce îmbatrânesc. în timp ce cele produse de mu?caturil e de insecte apar preponderent la barba?i.[32] [modificare]Statistici Prevalen?a anafilaxiei este de 4 5 la suta de mii de persoane pe an. în timp ce in anii '90 era de 50 la suta de mii de persoane pe an. decesele d atorate anafilaxiei produse de mâncare apar preponderent la femei.[10] cu un ris c de-a lungul vie?ii de 0. Numarul de oameni cu anafilaxie în anii '80 era de aproximativ 20 la suta de mii de persoane pe an. alergeni (alimente).[35] [modificare]Cercetare Sunt sus?inute eforturi pentru a dezvolta epinefrina care poate fi aplicata sub limba pentru a trata anafilaxia (epinefrina sublinguala).[24] Termenul provine din cuvintele grece?ti ??? ana. ce conduce la edem localizat.[10] Ratele de deces au scazut între anii '70 ?i 2000. pro tec?ie.[10] Injectarea subcutanata a anticorpului anti-IgE nu mit omalizumab este cercetata daca ar putea fi o metoda pentru a preveni reapari?ia ?ocului.[4][9] Unele persoane au decedat în curs de câteva minute de la p roducerea reac?iei alergice.[5] Se pare ca aceste rate sunt în cre?tere.33 la milion) ?i 15 decese pe an în Austral ia (0. contra ?i f??a??? phylaxis. 20 de decese pe an în Marea Britanie (0. enciclopedia libera Angioedemul (sau edemul Quincke) este o maladie. Este o boala similara urticariei.7 20% din cazuri.5% 2%. sa u agen?i fizici (vibra?ii. ?esuturilor mucoase ?i submucoase. caracterizata de o inflama?ia r apida (edem) a pielii.[11] El a primit ulterior premiul Nobel pentru medicina ?i fiziologie pentru lucrarile sale asupra anafilaxiei din 1913. Cuprins [ascunde] .[5] Persoanele cu anafilaxie produsa de efort se pot a?tepta de obicei la rezultate bune.

un vasodilatator puternic. extremita?i. limfom cu celule T. epinefrina este considerata vitala. se remite în 72 de ore. [modificare]Tratament Cazurile în care angioedemul progreseaza repede ar trebui tratate precum urgen?e m edicale. angioedemul dobândit: angioedemul dobândit tip I: distruc?ie crescuta a C1-INH.2 Indus [modificare]Simptomologie Survine de sine statator. pote n?ial fatala. asemanatoare reac?iilor la penicilina. epinefrina nu are niciun efect. La nivel respirator se poate asocia cu o reac?ie anafilactica generalizata. poten?ial fa tala. mielom multiplu. angioedem ereditar tip II (15-20%): niveluri normale sau crescute de C1-INH nefu nc?ional. Ep isoadele recurente de angioedem ce implica tegumentele ?i membranele mucoase sau mucoasa intestinala. De obicei nu provoaca prrurit comparativ cu urticaria. În cazul angio edemului alergic. Non-imunologic. întrucât pot fi obstruc?ionate caile respiratorii ?i se poate produce sufocare. Mortatalitatea este de 25%. sau dupa mai multe luni. angioedemul dobândit tip II: celulele B secreta autoanticorpi împotriva C1-INH. Pentru angioedemul acut se recomanda antihistaminice de prima genera?ie. organe genitale). Apare la pacien?ii cu af ec?iuni reumatologice ?i boli maligne limfoproliferative cu celule B. precum ?i leucemie. Debutul este rapid. Poate surveni imediat. Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei scad nivelurile de angiotensina II ?i stimuleaza produc?ia de bradikinina. cu apari?ia consecutiva a angioedemului. sau în asociere cu urticaria în 50% din cazuri. [modificare]Indus Hipersensibilitate imunologica. [modificare]Tipuri [modificare]Idiopatic Doua categorii de engioedem rare sunt consecin?a deficien?ei inhibitorului de C1 -esteraza (C1 INH)la nivelul complementului ?i al sistemului kalicrein-kinina: angioedemul ereditar angioedem ereditar tip I (80-85%): cauzat de deficien?a erediatara de C1-INH. crioglubinemie esena. dar poate determina senza ?ia de arsura. asemanator reac?iei la AINS (aspirina).1 Simptomologie 2 Tratament 3 Tipuri 3. În cazul angioedemului ereditar. La nivel gastrointestinal se manifesta prin durere abdominala intermitenta inexp licabila. Poate surveni ca o componenta a reac?iei anafilactice generalizate. Apar semne ale edemului la nivel cutanat (fa?a. angioedem ereditar tip III (foarte rar).1 Idiopatic 3. ducând la inactivarea acestuia. Categorii: Boli multisistemiceBoli inflamatorii .

în special în celulele al be ale sângelui. anomalii scheletale. [modificare]Anatomie În termeni generali. opistotonus. poate duce la afectarea pasajului aerului ?i a mucusului la nivelul nasului. Pute?i contribui prin adaugarea sus?inerii bibliografice pentru afirma?iile con? inute. f racturi osoase. umflarea nodulilor limfatici. din cauza modificarilor de vasculariza?ie antrenate de devia?ia d Sângerari nazale . produsa de raceala. septul este un perete sub?ire. hepato. acesta este relativ drept ?i pozitionat în centrul nasului. Boala Gaucher De la Wikipedia. În mod normal. În partea posterioara. alergii. Oricine poate contribui la îmbunata?irea lor. [modificare]Descriere Imagine obtinuta prin magneto-rezonanta prezentând un sept deviat congenital Daca devia?ia este u?oara ea nu pune probleme. anemie. Boala este cauzata de o muta?ie recesiva a unei gene situate pe cromozomul 1.Articolele acestei saptamâni sunt Cort. mai ales în cazurile în care apare ?i congestia nazala. Devia?ia de sept este o afec?iune medicala. fi ind destul de raspândita la evreii a?chenazi. gripa. Sonerie. rinichi. retard mental. ficat. La nivelul n asului. Lupta pentru Africa ?i Regatul Ax umit. enciclopedia libera Acest articol sau aceasta sec?iune are bibliografia incompleta sau inexistenta. Atunci când septul nazal este suficient deplasat catre una dintre par?i. Categorii: Boli geneticeBol Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. nu creeaza simptome ?i se descope ra de obicei la o radiografie de craniu. Cauzele bolii sunt deficitul ereditar de beta-glucozidaza (gluzocerebrozidaza) ? i acumularea de glucocerebrozide. Deviatie de sept De la Wikipedia. Aceasta afec?iune poate determina anumite simptome sau boli. creier ?i madu va osoasa. care separa nara dreapta de cea stânga ?i are rolul de a sus?ine n asul ?i de a direc?iona fluxul de aer inspirat. enciclopedia libera Boala Gaucher (lipoidoza cu cerebrozide) este o tulburare ereditara a metabolism ului glucocerebrozidelor (lipidele se acumuleaza la nivelul celulelor ?i a altor organe). infec?ii respiratorii sup erioare. ce apare de obi cei la sugar ?i se caracterizeaza prin paralizie bulbara.?i splenomegalie. În cazurile severe. Deficitul enzimei duce la acumularea glucocerebrozidelor. Glucocerebrozidele se pot acumula în splina. Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i.acest lucru conduce la o respira?ie difici la. septul nazal este format dintr-un os sub?ire. iar in partea anterioara din cartilaj. septul este un perete care separa doua cavita?i. devia?ia de sept poate produce: Obstruc?ia uneia sau ambelor narine . plamâni.

este necesara efectuarea unei analize numita exsud at faringian. mai ales la copiii ?i tinerii cu devia?ie de sept. To?i vizitatorii sunt invita?i sa participe! Articolele acestei saptamâni sunt Cort. enciclopedia libera Acest articol a fost nominalizat pentru primirea statutului de articol de calita te.[2] Faringita streptococica afecteaza gâtul ?i amigdalele. Ami gdalele sunt doua glande situate la nivelul gâtului. Pentru aceasta con?inutul ?i forma articolului trebuie sa se ridice la cele mai înalte standarde. Faringita streptococic a provoaca 37% din inflama?iile gâtului la copii. durere în gât (numita ?i inf lama?ie în gât) ?i umflarea unor glande (numite ganglioni limfatici) de la nivelul gâtului. Oricine poate contribui la îmbunata?irea lor. în spatele cavita?ii bucale. Infec?ii frecvente ale sinusurilor apar ca urmare a blocarii mucusului ?i lipsei drenajului ?i se manifesta de cele mai multe ori cu dureri ale fe?ei si dureri de cap.e sept ?i a uscarii septului nazal. Faringita streptococica poa te afecta. cum este febra re . Faringita streptococica De la Wikipedia.[3] Faringita streptococica se transmite prin contact strâns cu o persoana bolnava. Pe ntru a fi siguri ca o persoana are faringita streptococica.0 DiseasesDB 12507 MedlinePlus 000639 eMedicine med/1811 modifica Faringita streptococica sau streptococ în gât sau amigdalita[1] este o afec?iune pro vocata de bacteria denumita streptococ de grup A .0 ICD-9 034. în care apare exsudatul tip ic pe amigdale la o persoana în vârsta de 16 ani. For?ele Aeriene ale Republicii Moldova. Categorii: Boli ale cailor aeriene superioareOtorinolaringologie În luna septembrie. de asemenea. Simptomele obi?nuite includ febra. Chiar ?i fara aceasta analiza. ICD-10 J02. Vede?i: Indica?ii! Faringita streptococica Clasificare ?i resurse externe Un caz pozitiv de infec?ie cu faringita streptococica. Antibioticele pot fi utile în cazul unei persoane cu faringita streptococica. Lu pta pentru Africa ?i Regatul Axumit. un posibil caz de faringita streptococica poate fi recunoscut datorita simptomelor. Respira?ie zgomotoasa în timpul nop?ii. Daca subiectul articolului va este familiar va invitam sa evalua?i calitatea exp unerii ?i sa va exprima?i obiec?iile ?i sugestiile de îmbunata?ire. cutia vocala (laringele). Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. Wikipedia organizeaza un concurs de fotografie libera având ca t ema monumentele istorice din România. Acestea sunt utilizate în principal pentru prevenirea unor complica?ii. precizate pr intr-o serie de criterii. Antibioticele sunt medicamente care distrug bacteriile.

Observati petele mici rosii. acoperite de puroi alb. Acesta este un semn neobi?nuit dar specific.2 Medicamente antibiotice 6 Prognostic 7 Probabilitate 8 Referin?e [modificare]Semne ?i simptome Simptomele uzuale ale faringitei streptococice sunt durerea în gât. cum sunt: Durere de cap (cefalee)[5] Varsaturi sau senza?ie de voma (grea?a)[5] Durere de stomac[5] Durere musculara[6] Erup?ie cutanata (mici umflaturi de culoare ro?ie) pe corp sau la nivelul cavita ?ii bucale sau gâtului.[4] Cuprins [ascunde] 1 Semne ?i simptome 2 Cauza 3 Diagnostic 3. mai curând decât pentru scurtarea duratei bolii. puroi (un lichid de culoare galbena sau verde. febra peste 38°C ( 100.[4] Un caz de faringita streptococica.[4][6] Oamenii se îmbolnavesc de faringita streptococica prin contactul direct.1 Medica?ia durerii 5. Observati amigdalele mar ite în partea posterioara a gâtului.[6][8] Exemple de colectiv ita?i includ armata sau ?colile.[7] Alte bacterii sau virusuri pot provoca de asemenea durere în gât. [modificare]Cauza Faringita streptococica este provocata de un tip de bacterii numit streptococ be ta-hemolitic de grup A (SBHGA).4°F).umatica. Boala se poate raspândi mai rapid în cazul persoanelor care se afla în colectivita?i. Un caz de faringita streptococica. Daca bacteriile . Aceasta eruptie este un semn mai putin frecvent dar specific.2 Cauze ale unor simptome similare 4 Prevenire 5 Tratament 5.[4] Pot exista alte simptome. Bacteriile de tipul SBHGA se pot deshidrata în praf. produs de bacteriile moarte ?i celulele albe sanguine) pe amigdale. Observati amigdalele marite cu puroi alb. dar nu mai pot provoca îmbolna viri la om.[4] Un caz de faringita streptococica la un copil de 8 ani. ?i umflarea ganglionilor limfatici.[4] O persoana cu faringita streptococica va prezenta simptome dupa una-trei zile de la contactul cu o persoana bolnava. apropiat cu o persoana bolnav a.1 Analize de laborator 3.

Testul streptococic rapid este un test mai rapid d ecât exsudatul faringian. un exsudat faringian sau un test streptococic rapid ne pot spune daca persoana respectiva are faringita streptococica. dar aceasta situa?ie este foarte neobi?nuita. diaree ?i ro?ea?a ?i prurit (senza?ie de mâncarime) la nivelul ochilor. dar diagnosticheaza corect boala numai în 70 la suta din cazuri. pot provoca îmbolnaviri l a om timp de pâna la 15 zile. deoarece unele persoane pot avea b acterii streptococice în gât în mod normal.[3] [modificare]Diagnostic Scor Centor modificat Puncte Probabilitatea tratamentului anti-streptococic 1 sau mai pu?in <10% Nu sunt necesare antibiotice sau cultura 2 11 17% Antibiotice pe baza rezultatelor la exsudatul faringian sau la R ADT 3 28 35% 4 or 5 52% Antibiotice fara efectuarea exsudatului faringian O lista de control numita scor Centor modificat îi ajuta pe medici sa decida cum s a abordeze tratamentul pacien?ilor cu dureri în gât.[6] Doisprezece la suta dintre copiii fara simptome de faringita streptococica prezinta SBHGA în gât. Din cauza acestu i lucru.[6] Bacteriile în condi?ii de umiditate pot fi gasite pe obiecte cum sunt per iu?ele de din?i.[4] Exist a un alt test. fara consecin?e negative. Ambele teste pot ara ta ca o persoana nu are faringita streptococica. este greu de ?tiut daca o persoana are faringita streptococica fara efectuarea exsudatului faringia n sau a testului streptococic rapid. iar aceste persoane nu necesita tratament. în mod normal.sunt men?inute într-un mediu umed/în condi?ii de umiditate. Acesta arata probabilitatea ca o persoana sa aiba faringita streptococica. sau RADT.[4] Daca persoana respectiva are febra ?i durere în gât cu tuse.4°F) Puroi sau umflarea amigdalelor Vârsta sub 15 ani (se scade un punct daca persoana respectiva are vârsta peste 44 an i) [modificare]Analize de laborator O analiza numita exsudat faringian reprezinta principalul mod[9] prin care putem ?ti daca o persoana are faringita streptococica. Aceasta analiza este corecta în 90-95 la suta din cazuri. Scorul Centor are cinci criterii clinice de masurare sau observare.[4] Când o persoana este bolnava. Persoanele car e consuma alimentele respective se pot îmbolnavi.[4] Se acorda un punct pentru fiecare dintre aceste criterii:[4] Absen?a tusei Ganglioni limfatici umfla?i sau durere la atingerea ganglionilor limfatici Temperatura corpului peste 38°C (100. curgerea nasu lui.[10] La persoanele care nu prezinta simp tome nu trebuie sa se efectueze exsudat farigian sau test streptococic rapid. Ele pot diagnostica în mod corect acest lucru în 98 la suta din cazuri.[4] Mononucleoza infec?ioasa poate provoca umflarea ganglionilor limfatici de la nivelul gâtului ?i durere . [10] [modificare]Cauze ale unor simptome similare Faringita streptococica are unele simptome în comun cu alte boli. Aceste bacterii pot trai în alimente. numit test streptococic rapid. este mai probabil ca durerea în gât sa fie provocata de un virus.

iar amigdalele se pot mari.[18] În India. cunoscut de asemenea sub numele d e acetaminofen. antibioticele sunt utilizate mai frecvent decât ar fi de a?teptat având în vedere gravitatea bolii ?i vi teza de raspândire a acesteia. probabilitatea febrei reumatice este mai crescuta.[7] [modificare]Medica?ia durerii Medicamentele pentru calmarea durerii pot fi utile în cazul durerii provocate de f aringita streptococica. denumite macrolide) trebuie utilizate de persoane care prezinta forme grave de alergii la penicilina.[4] Antibioticele ac?ioneaza bine daca sunt administrate în decurs de 9 zile de la apa ri?ia simptomelor. ?i de asemenea lidocaina vâscoasa.[10] Medicamentele sunt utilizate în principal în în cercarea de a reduce complica?iile rare. Durata medie este de trei pâna la cinci zile. ac?ioneaza bine ?i nu costa mul?i bani.[4] Infec?iile streptococice ar putea duce de asemenea la umflarea ri nichilor (glomerulonefrita acuta). De exe mplu. Antibioticele reduc aceasta durata cu apro ximativ o zi.[19] În cazul faringite i streptococice. [20] Medicamentul eritromicina (?i alte medicamente.[4] Motivul pr incipal al tratamentului cu antibiotice consta în reducerea riscului de apari?ie a unor boli mai grave.[7] [modificare]Medicamente antibiotice Penicilina V este cel mai frecvent antibiotic utilizat în Statele Unite pentru far ingita streptococica. [modificare]Prevenire Unele persoane se îmbolnavesc de faringita streptococica mai frecvent decât altele.[4] Amoxicilina este utilizata de obicei în Europa.[4] Cefalosporinele pot fi utiliza te de persoane cu forme mai u?oare de alergii.[7] Antibioticele reduc dur ata medie a simptomelor. febra. o boala de inima cunoscuta sub numele de febra reumatica sau o colec?ie de puroi în gât. cunoscuta sub numele d e abces retrofaringian. sau inf ec?iile.în gât.[19] Efectul benefic al antibioticelor trebuie evaluat în raport cu reac?iile adverse posibile.[4] Tra tamentul cu antibiotice va determina de obicei dispari?ia simptomelor cu 16 ore mai devreme. Scoaterea amigdalelor este o cale prin prin care aceste persoane nu se mai îmbolnavesc de faringita streptoco cica.[12][13] Prezen?a faringitei streptococice de trei sau de mai multe ori pe an poate fi un bun motiv de scoate re a amigdalelor. Datorita acestui luc ru. Aceste medicamente reduc de asemenea raspândirea bolii.[15] Acestea includ de obicei AINS sau paracetamol. Acestea includ febra reumatica.[17] Aspirina po ate fi utilizata la adul?i. tratamentul uzual este o un medicament injectabil denumit benzatin -Penicilina G. Steroizii sunt de asemenea utili[7][16].[14] A?teptarea este de asemenea adecvata. nu exista tratament specific pentru mononucleoza infec?ioasa.[12] [modificare]Tratament Faringita streptococica dureaza de obicei câteva zile în lipsa tratamentului.[11] Acest diagnostic poate fi determinat printr-o analiza de sânge. . erup?iile cutanate. Nu se recomanda administrarea aspirinei la copii. deoarece cre?te riscul apari?i ei sindromului Reye. Este popular deoarece este sigur. Totu?i.[6] Tratame ntul antibiotic nu trebuie administrat la adul?i sanato?i care au reac?ii negative la medicament.

[23] Aceasta este o afec?iune o tulburare imunit ara care provoaca probleme de comportamentale bru?te. [modificare]Probabilitate Faringita streptococica este inclusa în categoria mai ampla a durerilor în gât sau far ingitei.7% din totalul noilor cazuri de cancer ?i aproximativ 18. în aproximativ trei pâna la cinci zile. raspândirea bolii.[1] Principala cauza în dezvoltarea cancerului bronhopulmonar este fumatul.[4] Majoritatea cazurilor de faringita (durere în gât) sunt provocate de virusuri.[1] Cancerul pulmo nar reprezinta 12.000 decese iar la femei aproximativ 514.095. Se apreciaza ca aceasta forma de cancer determina în fiecare an la barba?i 1.2% din totalul deceselor dete rminate de cancer. Recruta?i unul sau. Cuprins [ascunde] 1 Epidemiologie 2 Etiologia cancerului bronhopulmonar 2. de asemenea.2 Predispozi?ia genetica 3 Patogeneza cancerului bronhopulmonar 4 Clasificarea cancerului bronhopulmonar dupa localizare 5 Clasificarea histopatologica a cancerului bronhopulmonar 6 Metastazarea cancerului bronhopulmonar 7 Stadializarea cancerului bronhopulmonar 8 Simptomatologie 9 Metode diagnostice 10 Conduita terapeutica .[10] Tratamentul cu antibiotice reduce riscul agravarii bolii. Copiii pot reveni la ?coala dupa 24 de ore de la începerea administrarii a ntibioticelor. Aproximativ 11 milioane de oameni se îmbolnavesc anual de faringita streptococica în Statele Unite .000 noi îmbolna viri ?i 514.1 Expunerea la carcinogeni 2. enciclopedia libera Acest articol are nevoie de aten?ia unui expert în domeniu. Ele împ iedica.000 noi cazuri ?i 427.[4] Cazurile apar de obicei la sfâr?itul iernii ?i la începutul primaverii.Antibioticele nu reduc riscul apari?iei acestei afec?iuni. Este forma de cancer cea mai frecvent a la barba?i. Bacteria streptococ hemoli tic de grup A provoaca 15 . ajuta?i chiar dumneavoastra la îmbunata? irea articolului! Cancerul pulmonar (cancerul plamânului sau tumora maligna pulmonara) reprezinta o forma de tumora maligna cu origine în diferite celule ale plamânului. daca sunte?i în masura. uneori grave.[4] [modificare]Referin?e Cancer pulmonar De la Wikipedia.000 decese.[7] [modificare]Prognostic Simptomele faringitei streptococice se amelioreaza de obicei.[4] Faringita streptococica ar putea provoca urmatoarele probleme foarte grave: Acestea includ febra reumatica[5] sau scarlatina[21] O boala letala numita sindromul ?ocului toxic[21][22] Glomerulonefrita[23] O boala numita sindromul PANDAS.30 la suta din cazurile de dureri în gât la copii ?i 5 .20 la suta din cazurile d e durere în gât la adul?i. cu sau fara tratam ent.

[2] Riscul de apari?ie a unei tumori maligne la nivel pulmonar este de 10. procentele aferente tipurilor de cancer bronhopulmonar variaza în func?ie de autor. gene implicate în procesul de reparare a ADN-ului.000 persoane pe an ?i e ste cel mai frecvent tip de cancer întâlnit la barba?i. Germania ?i Elve?ia) ?i SUA.[2] Carcinogenii din mediul înconjurator incrimina?i în apari?ia cencerului pulmonar sun t radonul din locuin?e.Cancerul bronhopulmonar non-microcelular (în engleza non-small cell lung can .11 Note 12 Legaturi externe [modificare]Epidemiologie Cancerul brohopulmonar are o inciden?a în Europa de 52/100. Gene candidat ce participa la predispozi?ia genetica pentru cancerul pulmonar ap ar?in urmatoarelor categorii:[5] gene implicate în metabolismul carcinogenilor: activatoare ale carcinogenilor. periferic. apari?ia de alterari ale materialului genetic în urma expunerii.[3] 75% . este principala cauza a apari?iei ca ncerului bronhopulmonar prin expunere profesionala. radia?iile ionizante. [modificare]Patogeneza cancerului bronhopulmonar Patogeneza cancerului bronhopulmonar cuprinde 3 etape: expunerea la o substan?a carcinogena.[2] Conform celor mai recente studii.[3] Azbestul. ce evolueaza spre carcinom in situ. pâna la 15 ori mai mare la fum atori în compara?ie cu persoane care nu sunt expuse fumului de ?igara. oncogene ?i gene supresoare de tumori. Fumatul pasiv cre?te riscul de 1.[2] [modificare]Clasificarea cancerului bronhopulmonar dupa localizare central/ hilar. cancerul bronhopulmonar a devenit ?i în cazul fe meilor în ultimii ani în mai multe ?ari europene (ex.5-2 ori. raspunzator pentru 5% din cazuri. iar la femei ocupa locul 3 dupa cancerul de sân ?i cancerul de colon.[2] [modificare]Predispozi?ia genetica S-a constat un risc de 2-3 ori mai mare pentru persoanele ce au un parinte afect at. [modificare]Clasificarea histopatologica a cancerului bronhopulmonar Datorita faptului ca în o treime din tumorile bronhopulmonare se regasesc caracter istici histologice diferite în cadrul aceleia?i forma?iuni neoplazice. cea mai frecventa form a de cancer. displazia epiteliala.[3][4] [modificare]Etiologia cancerului bronhopulmonar Factori etiologici ai cancerului bronhopulmonar sunt: [modificare]Expunerea la carcinogeni Fumul de ?igara este raspunzator pentru 85% din cazurile de cancer bronhopulmona r. difuz. poluarea atmosferica. detoxifiante.

. NSCLC).tumora ce invadeaza cordul.invazie a ganglionilor mediastinali sau hilari contralaterali sau a oricaru i ganglion supraclavicular sau scalenic.evaluarea ganglionilor limfatici loco-regionali: N0 . non-small cell lung canc er) se utilizeaza stadializarea TNM: T .cer. bifurca?ia trah eei. c) 10% . Tis . Stadiul II . vasele mari.invazie a ganglionilor peribron?ici sau a ganglionilor hilari ipsilaterali.Cancerul bronhopulmonar microcelular (cu celule mici) (în engleza small cell lung cancer. a bronh iei lobare sau principale (dar la mai mult de 2 cm de bifurca?ia traheei). supravie?uire 45% la 5 ani. T3 . Nx .carcinom in situ. N1 .fara tumora primara.cancerul cu celule scuamoase (epidermoid). supravie?uire 30% la 5 ani. sarcom.cancerul cu celule mari. traheea. T2 .fara metastaze la distan?a. M . N2 . T4 .T1/T2 N1 M0. vertebre sau cu prezen?a de pleurezie maligna. 5% .invazie a ganglionilor mediastinali ipsilaterali sau a ganglionilor subcari nari. ce se împarte în 3 categorii: a) 35% .tumora primara nu poate fi evaluata. b) 30% . scheletul (în special coloana vertebrala). în 80 % din cazuri prezinta metastaze în momentul stabilirii diagnosticului[2]. M1 . produce simptome prin compresiunea cailor aeriene[2][3].tumora cu diametru peste 3 cm sau cu interesarea pleurei viscerale.alte forme : carcinom neuroendocrin. este adesea înso?it de activitate neuroendocrina.fara afectare ganglionara. fara interesarea pleurei viscerale sau a bronh iei lobare.adenocarcinomul cea mai frecventa forma la nefumatori[2]. creierul.cu metastaze la distan?a. glandele suprarenale. T0 . SCLC) localizat cel mai adesea central[2]. Clasificarea stadiala: Stadiul I . carci nom adenocistic. [modificare]Stadializarea cancerului bronhopulmonar Pentru cancerul bronhopulmonar non-microcelular (NSCLC. 20% . localizat cel mai adesea cen tral. N .evaluarea metastazelor la distan?a: M0 .tumora cu extensie directa la pleura sau localizata la mai pu?in de 2 cm de bifurca?ia traheala. N3 . prezinta mai multe subtipuri histologice .ganglionii limfatici nu pot fi evalua?i.cel mai frecvent este cel cu celule în b oabe de ovaz [2]. [modificare]Metastazarea cancerului bronhopulmonar Se produce pe cale limfatica (relativ timpuriu) ?i pe cale hematogena.T1/T2 N0 M0. Principal ele localizari ale metastazelor cancerului pulmonar sunt:[2] ficatul. esofagul. carcinom mucoepidermoid.tumora cu diametru sub 3 cm. T1 .evaluarea gradului de extensie a tumorii primare: Tx .

scaderea în greutate. Bronhoscopia. Simptomele ini?iale din cancerul br onhopulmonar sunt nespecifice.Stadiul IIIA .T1/T2 N2 M0 sau T3 N0/N1/N2 M0. Astfel a fost conceput un sistem stadial care împarte tumorile cu celule mici în 2 categorii: tumori cu afectare limitata: tumora limitata la torace. Tomografia computerizata (CT). Tratamentul chirurgical este ales pentru tumorile localizate care îndeplinesc cond i?iile de operabilitate (absen?a metastazelor. În stadiile avansate de boala apar hemoptizia. Punc?ie biopsie transbron?ica sau percutana transtoracica. În cazul NSCLC în stadiul I ?i stadiul II. fara interesare a ganglionilor cervicali sau axilari.orice T orice N M1. Pentru SCLC metoda de tratament de elec?ie este radio-chimioterapia. supravie?uire 15% la 5 ani. În anum ite cazuri. Pentru tumorile microcelulare nu se face stadializare TNM deoarece s-a constatat ca încadrarea lor într-o clasa stadiala în func?ie de criteriile T. Pentru stadiile mai avansate interven?iile chirurgicale pot fi cu rol curativ doar în combina?ie cu radio-chimioterapia sau pot avea doar rol paliativ. N si M nu este corelata cu prognos ticul. Stadiul IIIB . afectarea doar a ganglionilor limfatici regionali). condi?ia clinica ?i biologica a pacientului. Examenul citologic al sputei.T1/T2/T3/T4 N3 M0 sau T4 N0/N1/N2 M0. tumori cu afectare extinsa: tumora ce depa?e?te toracele sau prezinta metastaze la distan?a. tipul histologic.[2] [modificare]Simptomatologie Manifestarile clinice timpurii care pot indica prezen?a unui cancer bronhopulmon ar sunt tusea. supravie?uire sub 5% la 5 a ni. dificulta?ile r espiratorii.[6] Pot fi prezen te simptome datorate metastazelor ?i simptome paraneoplazice. enciclopedia libera . PET. chirurgical intervenindu-se doar în cazuri selec?ionate de cancer localizat. durerile toracice. CT cerebral. [modificare]Conduita terapeutica Alegerea metodei de tratament depinde de: stadiul tumorii.[4] [modificare]Metode diagnostice Modalita?ile diagnostice folosite în identificarea cancerului pulmonar sunt:[6] Radiografia toracica. dispneea. de aceea cancerul bronhopulmonar este descoperit relativ târziu. scintigrafii osoase. Ecografie abdominala. Stadiul IV . supravie?uire sub 1% la 5 ani. cu afectare a ganglionil or supraclaviculari.[2][3] Hemotorax De la Wikipedia. transpira?iile nocturne ?i febra. Radiografii. bolnavii din stadii mai avansate pot fi opera?i dupa chimiotarapie preoperatorie. lobectomia este conduita terapeutica de e lec?ie.

Cu cât cantitatea de aer acum ulata în cavitatea pleurala cre?te. ca urmare a unei a fec?iuni pulmonare. este cel mai adesea rezultatul fracturi lor costale. A erul poate patrunde în pleura fie plecând de la bronhii. cu cât se fumeaza mai multe ?igarete pe zi. de asemenea ?i la persoanele fara boli pulmonare. sau de o manevra medicala. Pnemotoraxul spontan poate rezulta ca urmare a afectarii pulmonare determinate d e boli. astm bron?ic. cu atât cre?te ?i presiunea exercitata asupra plamânilor. Poat e. Pneumotorax De la Wikipedia. Poate. aparea. Daca lichidul patruns in cavitatea pleurala are un caracter de trans-sudat. determinând scurtarea respira?iei ?i junghi toracic. cu inte resarea cel pu?in a pleurei parietale (denumit ?i pneumotorax secundar). cum ar fi Tuberculoza . o plaga în?epata sau împu?cata. chisturile aeriene. enciclopedia libera Pneumotoraxul (denumit ?i plamâni colaba?i) este rezultatul acumularii de aer în spa ?iul dintre plamâni ?i peretele toracic. fie de la peretele toracic. Persoanele fumatoare sunt mult mai susceptibile de a face pneumotorax spontan. debuta brusc. cum ar fi de exemplu o fractura costala. la fel ca ?i pneumotoraxul. fibroza chistica ?i pneumonia. Colapsul împiedica plamânii sa se destinda adecvat în momentul inspirului. în a?a numitul spa?iu pleural (colec?ie intrapleurala de aer). Pneumotoraxul poate deveni amenin?ator pentru via?a daca presiu nea din torace împiedica plamânii sa aduca în sânge cantitatea necesara de oxigen. afec?iunea se nume?te chilotorax. cum ar fi boala pulmonara obstructiva cronica. fara o cauza aparenta (pneumotorax spontandenumit ?i pneumotorax primar). Cuprins [ascunde] 1 Cauze 2 Simptome 3 Diagnostic 4 Tratament 5 Legaturi externe [modificare]Cauze Pneumotoraxul este determinat. Marcat din martie 2012. [modificare]Simptome . prin ruperea. determinând colapsul (denumit ?i colabare). emfizemul pulmonar. ?terge?i etichetele numai dupa rezolvarea problemelor. De asemenea. a unui anevrism aortic sau sindrom hemoragic. Are bibliografia incompleta sau inexistenta. f a?a de cele nefumatoare. Hemotoraxul. Acest lucru se întâmpla în cazul în care un chist um plut cu aer se rupe ?i con?inutul aerian se elibereaza în spa?iul pleural. care a patruns în cavi tatea pleurala.Acest articol sau sec?iune are mai multe probleme. afec ?iunea se nume?te hidrotorax. Hemotoraxul este o acumulare de sânge în cavitatea pleurala (membrana seroasa care a copera pere?ii cavita?ii toracice ?i plamânii) în urma unor traumatisme toracice. Un Hemotorax este decelabil clinic ?i radiologic daca depa?e?te 300 ml. Pute?i ajuta la rezolvarea lo r sau sa le discuta?i pe pagina de discu?ie. iar daca lichidul este limfa. pneumoconiozele. cu atât cresc ?ansele de a face pneumotorax. de obicei. obstruarea sau compresiunea marelui canal toracic sau a altui vas limfatic important. de asemenea. de un traumatism la nivelul toracelui.

anxietate. administrat pe masca faciala. bolnavul moare prin asfixie. Medicul specialist poate recomand a. Mialgin sau opiacee (morfina. repaus la pat ?i repaus vocal. fenomenele grave de asfixie. În cazuri minore. prin obstacolul intens ?i violent impus inimii drepte. cu largirea spa?iilor intercostale. Pantopon). O complica?ie grava a pneumotoraxului este Cordul pulmonar acut. durerea toracica violent a ?i atroce. Daca nu se intervine prompt ?i energic. Effortil. Simptomele se pot agrava daca este schimbata altitudinea (de exemplu. Apar rapid semne de ? oc sau asfixie. urmat imediat de dispnee progresiva. hipersonoritate ?i tacere la ausculta? ie. zborul cu avionul sau coborârea la adâncime). În cazul în care tratamentul ini?ial nu este eficient. hipersonoritate ?i tacere la auscultatie. sau daca pneumotoraxul se rei nstaleaza.Simptomele depind de severitatea pneumotoraxului. analize sangvine care masoara nivelul oxigenului din sânge. deoarece interven?ia chirurgic ala nu este lipsita de riscuri. se tratateaza prin intro ducerea unui ac sau a unui tub în cavitatea toracica ?i exufla?ie decompresiva. [modificare]Tratament Pneumotoraxul minor necesita uneori doar observarea bolnavului de catre un medic . calmarea tusei cu codeina sau dionina ?i Tratamentul ?ocului când apare (pentetrazol. Plegomazin ?i. respira?ie rapida ?i superficiala. tensiune art eriala coborâta. poate fi necesara ?i o interven?ie chirurgicala. Cu toate acestea. O forma clinica deosebita este pneumotoraxul sufocant sau cu supapa. exceptional. Examenul fizic arata marirea hemitoracelui respectiv. Dilauden-atropina. Nicetamid. chinuitoare. tahicardie. apoi cianozata. vibra?ii vocale abolite. pentru diagnostic se folose?te radiografia toracica. Cazurile mai severe. Se caracterizeaza prin junghi atroce. cofeina). chiar dramatic. În cazurile severe. cu ocazia unui efort. Tomografia computerizata (CT) sau ecog rafia pot fi necesare la diagnosticul severita?ii bolii ?i la alcatuirea schemei de tratament. poate fi nece sar oxigenul. localizat submamelonar ?i iradiind în umar ?i abdomen. [modificare]Diagnostic Diagnosticul se bazeaza pe apari?ia brutala a dispneei. nu determina n ici un fel de simptome. tuse violenta sau fara cauza aparenta. abolirea vibra?iilor vocale. puls mic. simptomele se dezvolta rapid ?i pot duce la ?oc cardiorespirat or. când fenomenele asfixice sunt grave. cei mai mul?i medici speciali?ti recomanda aceasta metoda de tratament doar dupa mai mult de o recidiva a . Ambele proceduri elibereaza presiunea intrapulmonara ?i permit destinderea adecv ata a plamânilor. intensa. ?i tuse uscata. care apare când perfora?ia pleuropulmonara permite intrarea aerului în inspira?ie în pleura. fa?a palida. Debutul bolii este de obicei brutal. În unele cazuri. Tratamentul consta în calmarea durerii cu Algocalmin. de asemenea. În cele mai multe cazuri. dar nu ?i ie?irea lui în expira?ie.

ebrietate. epilepsie. [modificare]Bibliografie Emfizem pulmonar De la Wikipedia. leziuni preexistente. corti coterapie. bronsiectazii. bronhoree purulenta. enciclopedia libera Emfizemul pulmonar este o boala a plamânilor care produce alterarea respira?iei ?i reduce capacitatea de efort fizic. hemoptizii repetate). afectari ale nervilor cranieni. Tratamentul dureaz a de obicei cateva saptamani pana la cateva luni.pneumotoraxului. enciclopedia libera Abcesul pulmonar este o colectie la nivelul parenchimului pulmonar. [modificare]Conditii de aparitie Conditiile aspirante de aparitie a abcesului pulmonar sunt: aspirarea continutului orofaringian in plaman . Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. deschiderea si supuratia propri u-zisa. In cazul unor a cumulari purulente numeroase (mai mici de 2 cm) se vorbeste de "pneumonie necrozanta". Dedublarea personalitatii De la Wikipedia. boli esofagiene. [modificare]Legaturi externe Pneumtoraxul Pneumtorax PNEUMOTORAXUL What is a pneumothorax? Categorii: Boli ale pleureiPneumologie Abces pulmonar De la Wikipedia. coma.este favorizata de dereglarea me canismului tusei si deglutitiei. insidios (manifestari pseudogrip ale) sau brutal (cu tablou de pneumonie grava. accidente vasculare cerebrale). ciroza. netuberculoa sa. Este intalnita in: alterari ale starii de constienta (amnezie. care inlesnesc grefarea anaerobilor: cancer. febra. Tratamentul abcesului consta in administrarea de antibiotice.apare in starile septicemic e extreme. terapie imunodeprimanta. infarct pulmonar. Acest articol legat de patologie. cu caracter ischemic si necrotic. enciclopedia libera . alterarea starii fizice). cancer. Debutul bolii poate fi acut (simuland o pneumonie acuta banala. Acesta este caracterizat de prezenta de spatii cavitare pline cu puroi. diseminarea hematogena din focarele extrapulmonare . o boala este un ciot. Abcesul pulmonar presupune trei etape: formarea. [modificare]Tablou clinic Boala incepe la cateva zile dupa inhalarea materialului infectant. Po?i ajuta Wikip edia prin completarea lui ! Vezi Proiectul Medicina. existenta unor conditii sistemice imunodeprimante: diabet. circumscrisa.

pacien?ii traiesc cu intensitate personajul în care s-au t ransformat.2 Forma "atenuata" a fibrozei chistice 2. [1] Dedublarea de personalitate intervine pe fondul unor tulburari psihice. În limbajul familial fibroza chistica este uneori numita boala celor 65 de trandafi ri .Dr. Proteina codificata de aceasta gena controleaza secre ?ia glandelor exocrine din numeroase organe. Hyde Dedublarea personalita?ii este o tulburare a unita?ii con?tiin?ei de sine. Acest fenomen psihopatologic de disociere a unita?ii personalita?ii prin dedubla rea fiin?ei.[2] Cuprins [ascunde] 1 Frecven?a bolii ?i transmitere 2 Manifestarea bolii 2.[4] [modificare]Referin?e Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. mucoviscidose în france za) este una din cele mai raspândite boli monogenice recesive ?i este provocata de muta?ii în gena CFTR (Cysti c Fibosis Transmembrane Conductance Regulator)[1]. care cuprinde starile de confuzie ?i de dedublare psihogena. a unei prime personalita?i ?i a uneia sau mai multe personalita?i s ecundare la acela?i subiect. carte aparuta ?i în România în 1998. muta?iile determinând îngro?area secre?iilor ?i afectarea func?iei sistemului bronhopulmonar.3 Absen?a bilaterala a canalelor deferente 3 Genetica moleculara 4 Clasificarea muta?iilor genei CFTR 5 Muta?ia F508del 6 Diagnosticul molecular 7 Referin?e .[2] Boala a fost descrisa de Alfred Binet (1857 1911) în cartea Le dédoublement de la pers onnalité et l'amnésie périodique. sindrom Ganser. tradusa fiind de M ichaela Brându?a Malcinschi cu titlul Dedublarea personalita?ii ?i incon?tientul. de obicei cunoscuta ca unul din oamenii celebri ai lumii. Fibroza chistica De la Wikipedia. unul fiind normal ?i con?tient iar celalalt patologic ?i bazat pe o motiva?ie incon?tienta. stari maniacale. Acest sindrom este în tâlnit în isterie. iar ades ea persoana suferinda traie?te cu convingerea ca este o alta persoana. psihoze alcoolice ?i schizofrenie. duce la apari?ia a doua euri diferite. În limba engleza numele bolii (cystic fibrosis) are o pronun?ie asemanatoare cu cea a expresiei sixtyfive roses ( 65 de trandafiri ). care se caracterizeaza prin apari?ia în alternan?a.1 Forma "clasica" a fibrozei chistice 2. care evolueaza succesiv sau simultan. personalitate multipla. enciclopedia libera Fibroza chistica (OMIM# 219700) (cystic fibrosis în engleza. În fiecare caz. Jekyll and Mr.[3] Afec?iunea intra în categoria Tulburari disociative (de conversie). ISBN 973-98377-1-9. sistemului digestiv. Cele doua euri coexis ta. sau un personaj religios. reproductiv ?i a altor organe. Numele a fost creat de un baie?el care ?i-a auzit mama vorbind la telefon despre boala lui.

[modificare]Forma "clasica" a fibrozei chistice În forma clasica (OMIM# 219700) fibroza chistica este o boala multisistemica ce af ecteaza plamânii. glandele sudoripare ?i canalele deferente[3][1][4] [5]. mucusul gros blocheaza canalele care in mod normal tran sporta enzimele importante catre intestine pentru a digera alimentele. în principal. c elulele epiteliale nu pot regla modul in care clorul (care face parte din sarea numita clorura de sodiu) trece p rin membranele celulare. chiar daca muta?iile în gena CFTR sunt identice. de v ariantele alelice ale genelor modificatoare ?i de influen?a factorilor de mediu.mutanta ?i una normala a genei CFTR ?i sunt sanato?i). pancreasul exocrin. mucusul din plamani captureaza germenii. manifestarea bolii este dependenta de tipul muta?ii ale genei CFTR. lipicios si greu de deplasat. mai ales grasimile. pancreasului si al cailor de trecere din alte organe. corpul nu p oate procesa sau absorbi corect nutrientii. mucusul gros si lipicios si germenii pe care i-a capturat raman in plamani. Astfel. ceea ce ar corespunde unei frecven?e a heterozigo?ilor de 1/25[3][1]. care sunt astfel infectati. de tipul de muta?ii ale genei CFTR[1][4]. Gravitatea bolii depinde.[modificare]Frecven?a bolii ?i transmitere În popula?ia europeana fibroza chistica are o inciden?a de aproximativ 1/2. Acest lucru perturba echilibrul esential al sarii si apei. ponderea acestor factori fii nd însa greu de evaluat pentru fiecare caz în parte[1]. Este cea mai frecventa cauza de deces în aceasta boala[4]. O concordan?a semnificativ mai mare a severita?ii bolii a fost observata la gem enii monozigo?i (care sunt identici din punct de vedere genotipic) decât la gemenii dizigo?i (care au în comun doar 50% din alele ?i care pot suferi influen?e variabile ale mediului înconjurator). Afectarea digestiva este determinata de insuficien?a pancreatica (absen?a secre? iilor pancresului exocrin) ce duce la malabsorb?ie. se pot observa dif eren?e în manifestarea bolii. Cand acest lucru se intampla. Boala are o trans mitere de tip autosomal recesiv.500 nou -nascu?i. [modificare]Manifestarea bolii Boala se poate manifesta sub trei forme de gravitate variabila. Afectarea pulmonara este caracterizata prin inflama?ie cronica ?i infec?ii repet ate. de 25%[3][4][5]. ficatul. Dar in cazul in care este prezenta boala. Mucusul devine gros. Ea duce la distrugerea ?esutului pulmonar ?i insufic ien?a pulmonara. Cand proteina CFTR este defecta. adesea cu bacterie rezistente la antibiotice. necesar pentru a mentine o captuseala normala subtire de fluid si mucus in interiorul plamanilor. chiar daca au o dieta normala si un bun apetit. În unele cazuri. Riscul de recuren?a în familie. In pancreas.determinata de absen?a digestiei grasimilor - . este ridicat. In mod normal.alel a . Copiii care au fibroza chistica iau lent in gre utate. steatoree . Parin?ii unui copil bolnav sunt heterozigo?i (poarta o varianta . dupa na?terea unui c opil afectat de aceasta boala. care apoi sunt eliminati din plamani.

Identificarea mecanismelor patogenice implicate în aceasta boala a permis realizar ea de tratamente (antibioterapie.[4]. I Dereglarea sintezei proteinei CFTR datorita muta?iilor care determina formarea unei proteine trunchiate (muta?ii ce determina apari?ia unui codon stop. Afectarea vaselor deferente se manifesta prin agenezia acestora ce duce la steri litate la aproximativ 95% din pacien?i[4]. muta?ii ce modifica cadrul de l ectura ?i muta?ii ale siturilor de matisare ale exonilor)(spre exemplu muta?iile G542X. pancreasului. ?i ocupa aproximativ 250 kb.Afectarea reglarii func?iei canalului ionic datorita muta?iilor care modif ica un aminoacid în domeniul de fixare al ATP-ului (spre exemplu muta?iile G551D. R553X. Unii autori reduc numarul de clase la 4 prin asocierea muta?iilor claselor 1 cu 5 ?i 2 cu 6 [6][1][4].Alterarea maturarii intracelulare a proteinei (procesare posttraduc?ionala ?i transport intracelular) al proteinei CFTR datorita muta?iilor care modifica sau deleteaza un aminoacid (sp re exemplu muta?iile F508del. Proteina CFTR este o proteina transmembranara care func?ioneaza ca un canal de c lor dependent de cAMP (adenozin-monofosfatul ciclic) ?i este localizata în membranele apicale ale celul elor pulmonare. ale sinusurilor. [modificare]Absen?a bilaterala a canalelor deferente Absen?a bilaterala a canalelor deferente (OMIM# 277180) (în engleza CBAVD pentru c ongenital bilateral aplasia of the vas deferens) este forma cea mai "u?oara" a bolii ?i se manifesta numai prin sterilitate datorata absen?ei canalelor deferente[4]. 621+1G>T ) II .3.5 kb ce codifica o proteina de 168 kDa formata din 1.480 acizi amina?i[6][1][4][7].?i întârzierea cre?terii[4]. afectare pulmonara ?i sterilitate. mucoasei intestinale. a vaselor deferente ?i a glandelor sudoripa re[4]. Este formata din 27 exoni (numarul lor mare reprezinta o dificultate în id entificarea muta?iilor prin secven?ializare) ?i corespunde unui ARN mesager de 6. Ea este localizata pe cromozomul 7. [modificare]Clasificarea muta?iilor genei CFTR Peste 1. cu ciroza biliara determinata de ocluzia canalelor biliare[4]. etc. subtitu?ia cu extracte pancreatice) ce au contribui t la îmbunata?irea starii pacien?ilor cu prelungirea longevita?ii medii la 30 ani în USA[4].500 muta?ii în gena CFTR au fost identificate. I507del) III . G1244E. Afectarea hepatica poate fi importanta. [modificare]Genetica moleculara Gena CFTR a fost identificata în 1989. N1303K. în regiun ea 7q31. kineziterapie respiratorie. Aceste muta?ii sunt clasifi cate în 6 clase. W1282X. afectare pulmonara ?i digestiva. [modificare]Forma "atenuata" a fibrozei chistice În aceasta forma a bolii afectarea diverselor organe este variabila: numai afectar e pulmonara. S1255P) IV Mic?orarea conductan?ei canalului ionic (diminuarea fluxului ionic sau modifi carea selectivita?ii) datorita muta?iilor care modifica un aminoacid în regiunile transmembranare ce participa la formarea canalului ionic .

demen?a. cultura ?i perioada istorica. Termenul definea în trecut numai o abera?ie de la comportarea unui om normal (latina delirare). Frecven ?a ei este variabila în func?ie de popula?ie. Nebunie De la Wikipedia. Astfel epilepsia sau tulburarile cauzate de traumatismele c erebrale erau încadrate de medici tot la nebunie. A455E. aliena?ie.6kbA>G) VI Alterarea stabilita?ii moleculelor proteice de la suprafa?a celulara (spre ex emplu muta?ia G551D) [modificare]Muta?ia F508del Muta?ia F508del (notata uneori cu ?F508) este cea mai frecventa muta?ie. Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i.Reducerea numarului de molecule de ARN mesager datorita muta?iilor care dete rmina formarea unui ARN instabil (spre exemplu muta?iile 3849+10kbC>T. a fost pâna sfâr?itul secolului al XIX -lea considerata ca o comportare neobi?nuita ce nu se încadreaza în normele de comportare în societate. enciclopedia libera ''Omul care î?i confunda so?ia cu o palarie'' Informa?ii generale Autor Oliver Sacks Subiect neurologie psihologie Edi?ia originala . variind între ~90% la pacien?ii din popula?iile Europei de n ord ?i 50% în sudul Europei. Omul care îsi confunda sotia cu o palarie De la Wikipedia. boala m intala. Ca aceasta comportare neobi?nuita este legata de o boala. R117H) V . enciclopedia libera Pictura lui Agnolo Bronzino Nebunie sau alienare. R347P. Existen?a acestui gradient sud-est ? nord-vest a fost explicata prin avantajul selectiv al heterozigo?ilor fa?a de deshidratarea produsa de diareea provocata de enterotoxine bacteriene[1][4][ 5]. IVS8(5T).(spre exemplu muta?iile R334W. sminteala. 1811+1. religie. Din aceasta cauza medicina moderna care are crite rii conturate mai clare de diagnostic al bolii nu ia în considerare diagnosticul medical al nebuniei din izvoarele isto rice. ?icneala. [modificare]Diagnosticul molecular Diagnosticul molecular poate fi realizat prin cautarea ?intita a muta?iilor frec vente în popula?ia de origine a pacientului sau prin secven?ializarea completa a fragmentului de ADN ce con?ine gena CFTR[4][7][5]. smintire. Aceste fenomene erau interpretate diferit în func?ie de rigiditate a normelor sociale. [modificare]Referin?e Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i. exista în medicina numai o presupunere vaga despre o cauza patologica.

percep?ie alterata ?i calita?i extraordinare ale min?ii celor considera?i "retarda?i mental". tulburari de conduita ale nesocializarii. devianta ?i agresiva. trei criterii trebuie sa se fi manifestat pe o durata de cel pu?in 12 luni. Cartea con?ine 24 de eseuri grupate în patru sec?iuni. care prezint a studiile de caz ale câtorva pacien?i ai sai. cu premiera în 1986. un pediatru. tulburari ale conduitei limitate la contextul familial ?i ODD. în ultimele doua s ec?iuni. enciclopedia libera [[wiki]] Acest articol sau aceasta sec?iune nu este în formatul standard.Titlu original 'The Man Who Mistook His Wife for a Hat and Other Clinical Tales ' Editura Summit Books Limba originala engleza ?ara de prima lansare Statele Unite Data publicarii 1985 Numar de pagini 233 (prima edi?ie) ISBN 0671554719 Edi?ia tradusa Traducator(i) Omul care î?i confunda so?ia cu o palarie Cronologie A Leg to Stand On{{{text}}} A Leg to Stand On Seeing Voices Seeing Voices{{{text}}} Omul care î?i confunda so?ia cu o palarie (The Man Who Mistook His Wife for a Hat and Other Clinical Tales) este o carte scrisa de neurologul Oliver Sacks ?i publicata în 1985. fa?a de animale. fiecare descriind un anumit aspect al func?ionarii creierului: deficite ?i excese în primele doua sec?iuni. dar fara comportam ente agresive sau antisociale. ICD-10 divide tulburarile de conduita în tulburari de conduita ale socializarii. ostil sau deviant. cu cel pu?in un criteriu manifestat în ultimele 6 luni (se poate include agresivitatea fa?a de oameni. Atât ICD-10. TULBURAREA DE CONDUITÂ Tulburarile de conduita sunt caracterizate printr-un patern repetitiv ?i consist ent de conduita antisociala. cât ?i DSM IV revizuit clasifica tulburarile de conduita în doua categorii. ipocrizie. T ulburarile de conduita trebuie sa fie tratate de catre un psihiatru specializat pe etapele copilariei ?i adoles cen?ei. furt ?i violare a serioasa a regulilor). ?terge?i eticheta la încheierea standardizarii. Titlul este inspirat de cazul unui barbat care suferea de agno zie vizuala. ?i manifestari legate de amintiri sp ontane. Pe baza car?ii a fost realizata ?i o piesa de opera cu acela?i nume de catre Mic hael Nyman. Conform DSM IV revizuit ?i ICD-10. distrugerea proprieta?ii. un psiholog . DSM IV clasifica tulburarile de conduita în: începutul copilariei (sub 10 ani) ?i începutul adolescen?ei (de la 10 ani în sus) ?i ODD caracterizat prin comportament persistent. Tulburarea de conduita De la Wikipedia. Bun venit la Wikipedia! Daca dori?i sa contribui?i va recomandam sa va înregistra? i/autentifica?i.

probleme cronice sau deficite cognitive). terapia cognitivista. Pute?i ajuta W ikipedia prin completarea lui ! . abuzul copiilo r etc. practici parentale abuzive etc. achizi?ii ?colare deficitare. La copiii mai mari cu vârsta între 11-16 ani. schizofrenia. delincven?a juvenila. Terapia focusata pe familie include întâlnirile dintre familie ?i terapeut pentru a putea explora inter ac?iunile personale care pot contribui sau sus?ine problemele comportamentale ale copilului. terapia prin muzica. joc. Un copil care are probleme de conduita va avea scorul în jurul va lorii de 65. Copiii cu tulburari de conduita au un risc ridic at de a experien?ia dezavantajul excluderii sociale pe viitor. din care ODD reprezinta 4. consum de substan?e. Tulburarile de conduita au un impact diametral ?i semnifica tiv asupra calita?ii vie?ii copilului . iar multe din aceste a vor persista în adolescen?a ?i mai târziu în perioada adulta. Exista câ?iva factori de risc care predispun copilul la tulburari de co nduita. prevalen?a ridica ta pentru condi?ie ?i dificultatea implicarii familiei în tratament. dificulta?i în înva?are ?i mai p u?in frecvent cu psihoza ?i autismul. tulburar e de depresie majora sau tulburari de panica. iar al?i i cu tulburari psihiatrice incluzând abuzul de substa?a. statut socio-economic scazut.1% pentru fete. Aproximativ jumatate din copiii diagnostica?i cu t ulburari de conduita sunt diagnostica?i cu tulburari de personalitate antisociala la vârsta adulta.8% pentru fete. psihoterapia. Chestionarul de Comportament al Copilului (CBCL) are între 100-113 itemi care descriu în mod spec ific probleme emo?ionale ?i comportamentale. Tulburarile de conduita pot fi gestionate printr-o combina?ie de interven?ii targhetate atât pe c opil cât ?i pe familie. rela?ii interpersonale sarace ducând chiar la probleme maritale sau divor?. respe ctiv 1.7%). depresie.clinician specializat în domeniul tulburarilor de comportament sau un alt profesio nist care are competen?ele necesare. Ace?tia pot fi factori de mediu (dezavantaj social. prevalen?a pentru tulburarile de conduita la copii i cu vârsta între 5-10 ani este de 6. respec tiv 2. terapia prin arta ?i terapia ocup a?ionala. Terapiile focalizate pe copii includ terapia behaviorista.4%. 5. profe sorii ?i copilul în cauza. Totu?i majoritat ea copiilor cu tulburari de conduita nu vor primi tratament din cauza resurselor limitate.1% pentru baie?i.9% pentru baie?i ?i 2. slujbe de scurta du rata.) ori copilul (cei cu un temeprament dificil.5%. lipsa unei locuin?e. cu toate ca ODD este mai pu?in prevalenta (3. Este bine ca tratamentul sa înceapa cât se poate de repede pentru ca. prevalen?a pentru diagnosticarea tulburarii de conduita e mai mare. tulburarea compulsiv-obsesiva. În Marea Britanie. a familiei ?i a îngrijitorului. Acesta va face o evaluare pe baza observa?iei ?i interviului cu parin?ii. Acest articol despre psihologie este deocamdata un ciot. trainingul pentru abilita?ile sociale. 8. tulburarile de conduita apar deseori în asocia?ie cu ADHD. mania. probleme la nivel c erebral. sa racie sau izolare sociala) sau asocia?i cu familia (problemele conjugale.5%. mai mult de 60% din copiii de 3 ani cu tulburari de conduita continua sa manifeste aceste probleme ?i la 8 ani. violen?a domest ica. epilepsie.

Categorii: Cioturi legate de psihologieTulburari psihologice .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful