Sunteți pe pagina 1din 50

AFECIUNILE GASTRODUODENALE I TRATAMENTUL CELIOSCOPIC, CHIRURGIA BARIATIC I APENDICECTOMIA CELIOSCOPIC

ef de Lucrri doctor VOICU F. DRAGOS

AFECIUNILE GASTRODUODENALE I TRATAMENTUL CELIOSCOPIC

este afeciunea la care chirurgia celioscopic

ULCERUL GASTRIC I DUODENAL

particip din ce n ce mai mult, ca metod alternativ de tratament chirurgical, atunci cnd acest tratament se impune; n urm cu 10-15 ani, ulcerul gastroduodenal constituia o problem de sntate public la nivel mondial iar indicaiile chirurgicale, orict de parcimonioase erau, fceau ca operaiile pe acest segment s acapareze un procent important din numrul interveniilor chirurgicale practicate n toate serviciile mari din lume; situaia actual este complet diferit;

tratamentul medicamentos modern, mai

ales n ulcerul duodenal necomplicat, cu ageni antiH2, inhibitori ai pompei de protoni, asociat sau nu cu medicamente ce faciliteaz drenajul coninutului gastric (metoclopramid) i mai ales tratamentul antibiotic anti Helicobacter pilory, constnd n asocieri triple de tipul amoxicilin, claritromicin i metronidazol, timp de 7-10 zile, au sczut drastic frecvena acestei afeciuni i de aici, indiscutabil, frecvena cazurilor cu indicaie chirurgical.

dei nu exist un standard unanim acceptat

al indicaiilor chirurgicale n ulcerul gastric i duodenal, marea majoritate a autorilor consider urmtoarele criterii, ca fiind cele care indic intervenia chirurgical: 1. complicaiile bolii ulceroase: perforaiile; hemoragiile; stenozele; malignizarea;

2. recidivele ulceroase dup un tratament corect i sistematic, antiinfecios i antisecretor, timp de cel puin 2 ani; 3. pacienii necooperani n ceea ce privete regimul igienodietetic i medicamentos; 4. hemoragiile digestive superioare recidivate dup intervenii hemostatice endoscopice.

TRATAMENTUL CHIRURGICAL - cuprinde un ntreg arsenal de metode care se adreseaz n primul rnd: reducerii secreiei clorhidropeptice; i/sau ndeprtrii complicaiilor ulcerului respectiv;

REDUCEREA SECREIEI CLORHIDROPEPTICE


se realizeaz pe cale chirurgical: - pe de o parte prin aciunea asupra nervului vag, cunoscut ca fiind

principalul sistem de control al secreiei clorhidropeptice; - pe de alt parte, prin reducerea masei de celule productoare de acid clorhidric, celule localizate n principal n poriunea antropiloric.

evoluia chirurgiei celioscopice, saltul

spectaculos tehnic, logistic, a fcut ca toate aceste metode din chirurgia clasic s poat fi aplicate, e adevrat, nu pe o scar foarte larg, n chirurgia gastroduodenal; cele mai utilizate metode celioscopice, de tratament a acestei patologii au urmtoarele indicaii:

ULCERUL PEPTIC PERFORAT


tratamentul celioscopic este din ce n ce mai

des utilizat: - n majoritatea serviciilor chirurgicale; - n afeciunile perforative ale segmentului gastroduodenal; metoda, n afara caracterului minim invaziv nu se deosebete cu nimic de tehnicile clasice aplicate n astfel de situaii.

indicaia chirurgical n abdomenul acut determinat de perforaia gastro-duodenal este n procent de 90% obligatorie; exist situaia ulcerelor perforate i acoperite sau/i a ulcerelor perforate de mici dimensiuni cu confirmare

endoscopic, la care n unele servicii se practic metoda Taylor: - sond nazogastric; - regim alimentar absolut; - tratament antibiotic; - antisecretor; - de reechilibrare hidroelectrolitic i susinere metabolic, supraveghere permanent e.t.c. acestea reprezint un procent nesemnificativ din cazurile cu abdomen acut.

tipul de intervenie clasic sau endoscopic este o opiune a serviciului n care este primit bolnavul i ea poate s in:

- de dotarea serviciului; - de echipa chirurgical; - de echipa anestezic; metoda cea mai frecvent i la ndemna chiar i a unor echipe fr experien vast n chirurgia celioscopic este nchiderea perforaiei.

principiile tehnicii practicate sunt

identice n cele dou tipuri mari de metode chirurgicale i anume: - nchiderea perforaiei sau excizia ei; - toaleta peritoneal (evacuarea secreiilor ce constituie factorii peritonitei, lavaj abundent al cavitii peritoneale); - drenaj peritoneal.

INDICAIILE SUTURII PERFORAIEI

pacient tnr sau prima manifestare a

bolii, fr un tratament medicamentos i igienodietetic corect n antecedente; echip chirurgical fr experien n tehnici avansate de chirurgie general sau/i laparoscopic; perforaie pe faa anterioar a segmentului gastroduodenal;

perforaie cu diametru mare a crei realizare tehnic prin sutur simpl este cel puin discutabil; - stenoz asociat fenomenului perforativ; - ulcer cronic cu tratament ndelungat i bine

CONTRAINDICAIILE SUTURII PERFORAIEI

condus; perforaie gastric cnd nu poate fi exclus caracterul malign al leziunii principale; - perforaia peretelui duodenal posterior; - multiple intervenii chirurgicale anterioare pe sfera abdominal supramezocolic.

PROCEDEE TEHNICE DE NCHIDERE A UNUI ULCER PERFORAT


sutura simpl cea mai des utilizat mai ales n ulcerele acute: - cu margini suple;

- diametru al perforaiei sub 5 mm.; se poate trece un fir n X, Z sau sutur simpl cu 2-3 fire trecute seromusculosubseros; sutura nodurilor se poate face intra- sau extracorporeal.

la sutura perforaiei se poate sau nu

asocia aa numita epiplonoplastie = acoperirea perforaiei suturate cu un franj epiploic, cunoscut fiind marele rol plastic al acestei formaiuni, care n primele 12-24 de ore va constitui un adevrat petic fixat la perforaia respectiv.

patch-ul epiploic simplu indicat n cazul

ulcerelor: - mari; - caloase; - cu margini friabile, la aceste ulcere sutura este riscant datorit pericolului de sfiere n timpul ligaturii a bordurilor perforaiei; - la bolnavi a cror stare nu permite o intervenie chirurgical laborioas; procedeul const n acoperirea perforaiei cu un fragment bine vascularizat din marele epiplon fixat prin clipuri sau sutur, pe marginile sntoase adiacente perforaiei.

metoda mixt endoscopic i celioscopic:


const n nchiderea orificiului perforaiei cu un fragment din marele epiplon introdus ca un

cep, sub controlul sau chiar execuia direct a endoscopului, concomitent cu dirijarea celioscopic a acestui montaj; indicaii: - ulcerele: - cu diametru mare; - cu perforaie cu diametru mare; - caloase;

- cnd exist contraindicaia unor intervenii laborioase i epiplonul introdus prin perforaie nu produce o obstrucie a tubului digestiv (perforaie a unui segment cu un diametru suficient de larg pentru a nu realiza o ocluzie nalt).

obturarea orificiului de perforaie

cu burete de gelatin solidarizat la marginile perforaiei cu ajutorul fibrinei lichide; este un procedeu mai costisitor, care are aceleai indicaii ca metoda mixt endoscopic i celioscopic.

ULCERUL PEPTIC CRONIC


tratamentul laparoscopic n ulcerul cronic

are aceleai indicaii ca i tratamentul clasic, condiia de baz fiind: - o dotare suficient (staplere Endo-Gia); - o echip bine antrenat n chirurgia celioscopic; contraindicaiile interveniilor celioscopice n cazul ulcerului peptic gastroduodenal sunt: - sarcina; - sindrom aderenial supramezocolic.

PROCEDEELE TEHNICE
vagotomia troncular care poate fi:

- bilateral; - anterioar; - posterioar; vagotomia troncular bilateral poate fi executat: - pe cale toracoscopic; - pe cale laparoscopic.

vagotomia troncular bilateral executat pe cale toracoscopic este obligatoriu nsoit de un drenaj gastric realizat

endocopic i care const n dilataie piloric; vagotomia troncular bilateral executat pe cale laparoscopic se poate asocia ca metod de drenaj cu: - dilatarea piloric pe cale endoscopic; - piloroplastia; - piloromiotomia.

vagotomia troncular posterioar se

poate asocia cu: - vagotomia supraselectiv anterioar; - seromiotomia extramucoas Gomez Ferrer. la pacienii care nu au fenomene de stenoz piloric funcional sau organic, demonstrat endoscopic, asocierea la vagotomie a unei metode de drenaj nu este absolut necesar.

rezecia gastric pe cale laparoscopic:

- recunoate aceleai indicaii i contraindicaii ca i n chirurgia clasic; - parcurge aceeai timpi operatori; deosebirea este c: - suturile, ligaturile de hemostaz i secionarea marelui i micului epiplon necesit dotarea cu staplere Endo-Gia 30 sau 60; - refacerea continuitii gastrice se efectueaz dup tehnica Pan sau dup tehnica Billroth II; refacerea se face prin sutur asistat laparoscopic sau pe cale endoscopic total.

CHIRURGIA BARIATIC

obezitatea morbid este definit dup

M.L.I. (Metropolitan Live Insurance) ca fiind situaia patologic n care greutatea corporal ideal dup sex i vrst a unui individ este depit cu cel puin 45 de kilograme; obezitatea morbid n special, dar i obezitatea n general, sunt etichetate ca boli cronice.

excesul ponderal este sursa unei

pleiade de boli cum ar fi: - diabetul; - litiaza vezicular; - cordul pulmonar; - hipertensiunea pulmonar; - bolile coronariene; - nu n ultimul rnd modificrile de ordin psihic i de integrare social.

de la un an la altul, pe plan modial,

numrul obezilor este n continu cretere, constituind o problem major de sntate public mondial; exist o ntreag tiin care se ocup cu tratamentul complex al acestei afeciuni, dar obezitatea morbid are anse minime de tratament fr ajutorul chirurgiei.

chirurgia obezitii, pentru c se practic

pe un pacient cu riscuri majore, reprezint ea insi, deasemenea un risc crescut, care e dictat: - pe de o parte de accesul dificil la stomac, organul care este vizat pentru tratamentul acestei afeciuni; - pe de alt parte datorit riscului complicaiilor organelor i sistemelor suprasolicitate de excesul ponderal: cord, plmn, ficat, rinichi e.t.c.

riscul trombozelor i mai ales riscul tromboembolic este mult mai mare la aceti bolnavi: - pe de o parte datorit tulburrilor reologiei sngelui; - pe de alt parte datorit mobilizrii dificile, greoaie a acestor bolnavi. celioscopia reprezint o metod avantajoas att pentru bolnav ct i pentru chirurg, n momentul n care trocarele au putut s

ptrund n cavitatea peritoneal.

cea mai utilizat n momentul de fa este gastroplastia prin serclaj gastric, aa numitul bending gastric; este o metod restrictiv ce transform stomacul ntr-o adevrat clepsidr, cu o parte

METODELE DE TRATAMENT CHIRURGICAL AL OBEZITII

superioar avnd un volum extrem de redus (circa 15 ml); metoda a fost descris n chirurgia deschis, simultan: - n SUA de ctre Molina; - n Norvegia de ctre Kolle;

tehnica const n introducerea pe cale celioscopic a unui inel, care este plasat n partea superioar a stomacului, n

apropierea hiatusului esofagian i care las superior o pung doar de 15 ml.; alegerea pacienilor pentru acest tip de tratament pornete n primul rnd de la indexul greutii corporale (raportul greutate corporal/nlime), care trebuie s fie peste 40 sau ntre 30 i 40, dac bolnavul prezint o afeciune asociat, determinat de excesul ponderal.

se asocieaz la acest criteriu i ali

parametrii agreai de ctre American Society of Bariatric Surgery Consensus: - istoric al bolii de peste 5 ani; - vrst ntre 18 i 50 de ani; - eecul tratamentului dietetic; - excluderea unei afeciuni endocrine; - solicitarea i acceptul pacientului; - calcularea unui risc operator acceptabil.

contraindicaiile tratamentului laparoscopic variabile i din ce n ce mai puine de la un an la altul, rezid n principal din reversul indicaiilor;
avantajele metodei sunt dictate n primul rnd de caracterul minim invaziv parietal i mai ales de caracterul reversibil al interveniei chirurgicale; ultima precizare, este necesar de explicat, prin comparaie cu celelalte metode restrictive, chirurgicale, de bypass i rezecii gastrice, n care sacrificiile viscerale sunt ireversibile.

dezavantajele constau:

- n leziuni de decubit produse de inelul de contenie, ce pot merge pn la necroz de stomac sau hemoragii; - fuga inelului de la locul montajului; - intolerana alimentar total e.t.c. putem ns considera c metoda are nc caracter de pionerat neavnd o prob a timpului bazat pe studii prospective serioase.

APENDICECTOMIA CELIOSCOPIC

apreciat ca: - una dintre cele mai frecvente intervenii chirurgicale practicat n chirurgia

general; - una dintre interveniie chirurgicale care intereseaz un numr imens de persoane n calitate de pacieni; apendicectomia pentru diferitele tipuri de leziuni ale acestui vestigiu are un impact: - social; - dar i economic, destul de important.

metoda utilizat n chirurgia clasic

este cea propus n 1889 de ctre McBurney, care utilizeaz o minilaparotomie, practicat pe zona de proiecie a apendicelui cecal; n marea majoritate a cazurilor aceast minilaparotomie este suficient pentru desfurarea unui act chirurgical, cu rezultate bune.

prima apendicectomie celioscopic a fost efectuat n Germania, la Kiel, n anul 1980, de ctre Kurt Semm; avantajele teoretice ale metodei sunt: - cheltuieli de spitalizare reduse, prin durata redus a spitalizrii (2-3 zile); - cheltuieli reduse cu medicaia utilizat intra- i postoperator; - risc redus de infecie parietal (aproape de 3 ori mai mic dect n chirurgia clasic);

- confort sporit estetic, dar mai ales al suferinei pentru bolnav;

- posibilitatea stabilirii cu certitudine a diagnosticului i sanciunea chirurgical intit, reducnd numrul apendicectomiilor de complezen; - permite o explorare larg a cavitii peritoneale, o toalet minuioas i eficient, mai ales n cazul reaciilor peritoneale.

INDICAIILE APENDICECTOMIEI LAPAROSCOPICE


diagnostic incert de suferin apendicular, mai ales la: - persoanele de sex feminin, n perioad de activitate genital, unde exist riscul confuziei cu o suferin metroanexial; - la persoanele vrstnice, la care, se poate face cu uurin diagnosticul diferenial, cu o suferin neoplazic, cecocolic;

la persoanele care necesit o convalescen

scurt, cu reintegrare rapid socioprofesional (oameni de stat, sportivi, mari oameni de afaceri e.t.c.); la persoane obeze, la care att diagnosticul este dificil de stabilit, dar mai ales utilizarea inciziei McBurney, este de cele mai multe ori aproape impracticabil i expune la supuraii postoperatorii, cu tot ceea ce decurge din aceasta.

apendicectomia laparoscopic se desfoar

n mare parte dup aceeai timpi cunoscui n chirurgia clasic; metoda nu este lipsit de complicaii care in pe de: - specificul tehnicii laparoscopice (pneumo(peritoneul, tehnicile de hemostaz, ligatur i sutur, uneori incomplet cunoscute de echipa operatorie); - complicaii care se suprapun pe cele ntlnite n apendicectomia clasic.

S-ar putea să vă placă și

  • CURS 9. Studenti Varianta Scurta Schizofrenia, Tulburarea Schizotipala Si Tulburarile Deliran
    CURS 9. Studenti Varianta Scurta Schizofrenia, Tulburarea Schizotipala Si Tulburarile Deliran
    Document48 pagini
    CURS 9. Studenti Varianta Scurta Schizofrenia, Tulburarea Schizotipala Si Tulburarile Deliran
    Gherghevici Marian Nicoleta
    100% (1)
  • Digestiv
    Digestiv
    Document24 pagini
    Digestiv
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • Cardiovascular
    Cardiovascular
    Document29 pagini
    Cardiovascular
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • EKG-ul Normal
     EKG-ul Normal
    Document62 pagini
    EKG-ul Normal
    Alina Burca
    Încă nu există evaluări
  • Curs Prim Ajutor - Principii Si Manevre de Bază Ale RCP
    Curs Prim Ajutor - Principii Si Manevre de Bază Ale RCP
    Document10 pagini
    Curs Prim Ajutor - Principii Si Manevre de Bază Ale RCP
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • Homocisteina
    Homocisteina
    Document14 pagini
    Homocisteina
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • Homocisteina
    Homocisteina
    Document14 pagini
    Homocisteina
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • Ekg/ Ecg - Electrocardiograma În 12 Derivații
    Ekg/ Ecg - Electrocardiograma În 12 Derivații
    Document7 pagini
    Ekg/ Ecg - Electrocardiograma În 12 Derivații
    Gherghevici Marian Nicoleta
    100% (2)
  • Recoltarea Sputei
    Recoltarea Sputei
    Document11 pagini
    Recoltarea Sputei
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • Administrarea Anticoagulantelor
    Administrarea Anticoagulantelor
    Document8 pagini
    Administrarea Anticoagulantelor
    Daniela Maria Asavei
    Încă nu există evaluări
  • Subiecte Neurochirurgie
    Subiecte Neurochirurgie
    Document2 pagini
    Subiecte Neurochirurgie
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • Digestiv
    Digestiv
    Document24 pagini
    Digestiv
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • Metab Glucidic-3
    Metab Glucidic-3
    Document50 pagini
    Metab Glucidic-3
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • Neonatologie
    Neonatologie
    Document5 pagini
    Neonatologie
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • Termoreglare 2
    Termoreglare 2
    Document32 pagini
    Termoreglare 2
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • LP
    LP
    Document1 pagină
    LP
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • Curs 4
    Curs 4
    Document12 pagini
    Curs 4
    Anaid Foureva
    Încă nu există evaluări
  • LP
    LP
    Document1 pagină
    LP
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • NASTEREA
    NASTEREA
    Document7 pagini
    NASTEREA
    Gabor Ionel Radu
    Încă nu există evaluări
  • Partea - I Tratat Farmacologie
    Partea - I Tratat Farmacologie
    Document16 pagini
    Partea - I Tratat Farmacologie
    Maria
    Încă nu există evaluări
  • 12e Pubertatea
    12e Pubertatea
    Document39 pagini
    12e Pubertatea
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • Curs 8
    Curs 8
    Document12 pagini
    Curs 8
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • Curs 3 Legala
    Curs 3 Legala
    Document11 pagini
    Curs 3 Legala
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • Curs 7 Obstetrica
    Curs 7 Obstetrica
    Document8 pagini
    Curs 7 Obstetrica
    suvaialaluciamadalin
    Încă nu există evaluări
  • Cap. 9 PDF
    Cap. 9 PDF
    Document9 pagini
    Cap. 9 PDF
    hggnijl15
    Încă nu există evaluări
  • Curs 7 Obstetrica
    Curs 7 Obstetrica
    Document8 pagini
    Curs 7 Obstetrica
    suvaialaluciamadalin
    Încă nu există evaluări
  • Curs 9
    Curs 9
    Document8 pagini
    Curs 9
    Cosmina Alina Moscu
    Încă nu există evaluări
  • Cancerul Pancreatic
    Cancerul Pancreatic
    Document13 pagini
    Cancerul Pancreatic
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări
  • Complicaţiile Precoce Ale Stomacului Rezecat
    Complicaţiile Precoce Ale Stomacului Rezecat
    Document1 pagină
    Complicaţiile Precoce Ale Stomacului Rezecat
    claudia_a
    Încă nu există evaluări
  • 05e-Hipotiroidia Copilului
    05e-Hipotiroidia Copilului
    Document13 pagini
    05e-Hipotiroidia Copilului
    Gherghevici Marian Nicoleta
    Încă nu există evaluări