Sunteți pe pagina 1din 8

Dacia sub romani

In perioada 106 d.C. - 275 d.C. Dacia a fost sub stapnire romana. In aceasta perioada, prin cucerirea Daciei, Imperiul Roman s-a refacut financiar si si-a intins ranitele mult spre mia!anoapte. Cuceritorii romani au stiut ca dacii pot fi o aparare foarte eficienta impotri"a dusmanilor Imperiului Roman, deoarece erau recunoscuti ca fiind de o "ite#ie fara e al. $eo raful %tolemeu afirma ca &otarele Daciei 'raiane se intindeau la apus pna la 'isa, la mia!anoapte pana la muntii Carpati, la rasarit pana la rul (ierasos )identificat de unii cu *iretul, de altii cu %rutul+, iar la mia!a!i pana la Dunarea. ,n anii urmatori razboaielor daco-romane, si in -untenia si in -oldo"a au e.istat permanent le iuni romane si ase!ari daco-romane.

%rocesul de sinte!a si conlocuire a fost att de intens deoarece dacii insisi erau urmasi ai tracilor, precum foarte posibil erau si romanii. /stfel, este mai mult dect probabil ca ene!a poporului romn are un caracter de altoire etnica a doua popoare con enere, re!ultatul ei fiind cel mai latin dintre popoarele urmase ale latinilor si cea mai latina dintre limbile romanice. Insusi numele romnilor "ine de la romani, cum poate foarte bine sa "ina de la R0(-/1I, poporul stra"ec&i, ancestral din care insisi romanii sunt descendenti. -arele istoric romn Constantin C. $iurescu afirma2 3*untem sin urii dintre popoarele romanice - abstractie facnd fra mentul etnic neinsemnat al romansilor - care pastram numele stapnitorilor3. /cest fapt nu se e.plica mai con"in ator dect prin romanitatea etnica intrinseca a dacilor, popor con ener cu latinii. Limba daco-romana este latina "ul ara, limba care a continuat sa fie folosita pe pamntul Daciei si dupa ce romanii si-au retras armatele, tocmai pentru ca ea continea elementele lin "istice stra"ec&i comune celor doua idiomuri. 'oti scriitorii antici sunt de acord ca dacii erau un popor e.traordinar de numeros, astfel inct te!a e.terminarii este absurda. Dacii si romanii au coabitat si s-au amestecat nu numai in perioada de ocupatie romana a Daciei, ci acest amestec a fost mai mult un alia# e.traordinar a doua popoare ce a"eau o radacina stra"ec&e comuna.

4aptul ca latina "ul ara s-a "orbit nu numai de catre colonistii romani aflati mai mult in orase, ci c&iar in satele Daciei 'raiane, unde populatia era predominant alcatuita din taranii daci, do"edeste faptul ca nu era o limba importata, ci una care se potri"ea perfect cu fondul lin "istic dac. In perioada traiana, Dacia a fost o sin ura pro"incie. -ai tr!iu, pe "remea imparatului (adrianus )115-120 d.C.+ ea a fost impartita in doua2 Dacia *uperior si Dacia Inferior, adica partea de mia!anoapte )nord+ si parte de mia!a!i )sud+. Intre 156-155 d.C., cnd domnea imparatul /ntoninus %ius, Dacia s-a impartit in trei2 D/CI/ %0R07I**81*I*, D/CI/ /%9781*I* si D/CI/ -/7:81*I*. %rima cuprindea partea de "est a /rdealului, cu 'ara Crisului si -untii /puseni si a"ea capitala la %orolissum )a!i, -oi rad+. Dacia /pulensis a"ea resedinta la Apulum )Alba-Iulia+ si cuprindea restul Ardealului si ;anatul, iar Dacia -al"ensis cuprindea 0ltenia, -untenia si sudul -oldo"ei. Dacia a fost permanent o pro"incie aflata sub supra"e &erea directa a imparatului, era deci o pro"incie imperiala. 8a era condusa de un trimis imperial numit 7e atus /u usti pre praetore. -ai tr!iu, cnd Dacia a fost impartita in trei, trimisul imparatului s-a ales dintre fostii consuli si isi adu au la titlu, la urma, cu"intele 3trium Daciarum3. 8l era functionarul suprem si administratorul pro"inciei. 8l era a#utat de trei administratori financiari, numiti 3procuratores3, care strn eau darile si reparti!au c&eltuielile. -arile impo!ite pe care le-am platit dacii demonstrea!a bo atia tarii, iar marele numar de soldati daci daruiti Romei do"edeste capacitatea militara de e.ceptie a Daciei. 0r anul superior era 7e atus /u usti, dar local e.ista un Concilium %ro"inciarum Daciarum trium, un fel de mic parlament. Resedinta lui 7e atus /u usti era in fosta capitala a Daciei, in Sarmizegetusa, iar dupa anul 116 d.C. s-a mutat la /pulum. 'ot la *armi!e etusa se afla si 3preotul incoronat al celor trei Dacii si care slu#ea la altarul imparatului *acerdos arae /u usti Coronatus Daciarum III3, dat fiind ca imparatul roman isi luase si titlul sacru, di"in. %reotii care oficiau cultul imparatului a"eau la *armi!e etusa un templu, /edes /u ustalium, foarte impunator. %entru cucerirea Daciei, Imperiul Roman a utili!at o armata impresionanta. I!"oarele istorice si inscriptiile "orbesc despre 5 le iuni a cte 6000 de soldati, 10 detasamente de ca"alerie, <5 de co&orte )detasamente de infanterie+ la care se adau a co&ortele pretoriene care l-au insotit pe imparat si trupele nere ulate si marinarii de pe Dunare. 7a ra!boiul impotri"a Daciei au participat peste 100.000 de soldati romani. %rintre enerali, comandnd

7e iunea %rima -iner"a, se afla si "iitorul imparat (adrianus. Dupa cucerirea Daciei, la /pullum a stationat permanent Legiunea XII Gemina iar la %otaissa )'urda de a!i+ le iunea : -acedonica.

/pararea pro"inciei Dacia era asi urata prin fortificatii de tipul2 "aluri, castre si castele. 1enumarate descoperiri ar&eolo ice atesta pre!enta acestui tip de fortificatii romane pe teritoriul Romniei de a!i )Dacia de atunci+. *-au intarit si orasele, in #urul carora s-au construit !iduri de aparare. In Dacia romana au e.istat ca si in restul Imperiului Roman, ase!ari de trei tipuri2 colonii, municipii si sate.

Coloniile erau urmatoarele ase!ari2 *armi!e etusa )sau 9lpia 'raiana /u usta
Dacica *armi!e etusa+, /pulum )/lba-Iulia+= 1apoca )Clu#+= Drobeta )'urnu-*e"erin+= Dierna )ln a 0rso"a+= %oto"isa sau %otaissa )'urda+= Romula )Rosca+= />uae )Calan+.

Municipiile cele mai cunoscute au fost2 %orolissum )-oi rad+, 'ibiscum )?ipa,
ln a Caransebes+ si /mpelum )@latna, in -tii /puseni+. Dinu C. $iurescu afirma ca mai e.ista alte 51 de localitati, datnd din epoca Daciei 'raiane al caror statut administrati" este insuficient cunoscut asta!i. /ceste localitati si-au reluat in prima #umatate a sec.AA si numele roman. -unicipiile erau orase cu mai putine drepturi dect coloniile, care erau alcatuite din cetateni romani cu drepturi depline, care puteau deci ale e la Roma pe inaltii demnitari si puteau fi alesi la rndul lor. Intre municipii, unele a"eau mai multe drepturi iar altele mai putine, e.istnd insa posibilitatea e"olutiei, in sensul ca unele municipii puteau fi ridicate la ran ul de colonii, iar unele sate )"ici sau pa i+ puteau fi facute municipii. Romanii

pastrau astfel o puternica emulatie intre colecti"itati. Coloniile si municipiile erau conduse de un consiliu, numit ardo decurionum, alcatuite din 20 de consilieri sau decurioni. Dintre acestia se ale eau fie doi )in colonii+, fie patru )in municipii+ cu atributii similare primarilor si a#utorilor de primari de asta!i. 8i a"eau si atributii #udecatoresti, fiind numiti >uattor"iri #ure dicundo, condusi de unul dintre ei, numit primus. Buattor"irii erau alesi pe o perioada de un an iar dum"irii pe o perioada de 5 ani. In afara de cei mentionati anterior, administratia oraselor - colonii sau municipii - mai cuprindeau si pe edili, care se ocupau de estetica urbana si pe >uestori, care corespundeau casierilor. 0rasele mai a"eau de asemenea cte o persoana importanta, care putea sa le spri#ine sau sa le apere, dupa cum era ca!ul, la fi.area impo!itelor sau a unor prestatii e.traordinare. /paratorii se numeau patroni sau defensori. 9nul dintre patronii *armi!e etusei era c&iar u"ernatorul pro"inciei, trimisul imparatului, proconsului 'iberius 4ronto. %tolemeu, prelund si i!"oare anterioare, notea!a in &arta sa un numar de CC de orase in Dacia. *-au descoperit cele mai multe dintre ele, c&iar unele despre care se credea ca au disparut, cum ar fi Comida"a si %uroborida"a, orase dacice propriu-!ise. %iroborida"a, despre care s-a cre!ut ca ar fi disparut dupa caderea re atului dac, o asim, intr-un papirus descoperit recent, mentionata ca e.istnd inca din sec.II d.(. deoarece romanii au trimis acolo in arni!oana un detasament din Co&ors I (ispanorum :eterana, al carui la ar era la Dra#na de *us. Intr-o inscriptie din sec.III, asita la 1o"ae )pe teritoriul actualei ;ul arii+ este amintit una nume /urelius :ictor %erburida"ensis, adica Piroboridava.

Satele, din multiunea carora asta!i cunoastem numele ctor"a !eci. Imensa lor ma#oritate este insa atestata ar&eolo ic. 1umai pna la cel de-al doilea ra!boi mondial se descopera in #udetul /lba "esti iile a <0 de sate din epoca romana= in #ud. -e&edinti "esti iile altor 57, in Caras-*e"erin - C0, in Dol# - C6, in Clu# - 66. 1umarul acestor ase!ari sporeste insa cu fiecare an, pe masura e.tinderii santierelor ar&eolo ice pe teritoriul Romniei. iata economica din Dacia 'raiana a adau at indeletnicirilor milenare ale dacilor
si acti"itati noi sau le-au de!"oltat foarte mult pe cele incepute de daci. Intre acti"itatile stra"ec&i se inscriu a ricultura si pastoritul, apicultura si "iticultura. -ineritul a cunoscut o de!"oltare fara precedent, deoarece Imperiul Roman era interesat in e.ploatarea intensa a bo atiilor subterane ale Daciei. 8.ploatat in 6 centre din -tii /puseni si unul in Rodna, aurul, ar intul )la Rodna, in ;anat si in -oldo"a+, fierul, arama, marmura, calcarul, titeiul si sarea. *-au de!"oltat mestesu urile, cu precadere prelucrarea metalelor, in care dacii erau mari maestri, constructiile, fieraria, dul &eritul, do aritul, olaritul, pielaria, tesatoria, constructia de ambarcatiuni na"ale, croitoria, ci!maria. *-au de!"oltat artele2 ar&itectura, sculptura, pictura. /u fost infiintate cole ii, care erau in fapt asociatii de tipul breslelor sau asociatii etnice sau reli ioase, in scopul de a#utor reciproc sau de practicare a cultului. 8le erau conduse de un consiliu de decurioni, care ale eau dintre ei un ma ister si un conma ister.

Inscriptiile descoperite ne de!"aluie e.istenta a 17 asemenea cole ii, din care 5 la /pulum. 8.istau in Dacia, conform inscriptiilor, cole ii precum2 cole iul croitorilor, al plutasilor, al fierarilor, al corabierilor sau luntrasilor, cole iul ne ustorilor s.a. /cestea erau cole ii de tipul breslei mestesu aresti. /ltele erau cole ii ce cuprindeau pe adoratorii aceleiasi di"initati, cum erau de e.emplu, cole iul Isider, adica al adoratorilor !eitei Isis, sau cole iul lui ?upiter Cerneus.

Drumurile au fost pentru romani unul dintre cele mai importante mi#loace de
mentinere a dominatiei asupra teritoriilor cucerite. *oselele romane erau lucrate dintr-un strat ros de bolo"ani si unul din prundis, le ate intre ele cu un ciment a carui e.ceptionala formula s-a pierdut in ne ura timpului. )*a ne reamintim ca si cimentul dacic, folosit la !idurile cetatii *armi!e etusa, de e.emplu, era e.traordinar, nepermitnd patrunderea nici macar a unei lame subtiri intre blocurile de piatra si a carui formula s-a pierdut de asemenea.+ %entru sosele, romanii puneau peste cele doua straturi placi de piatra foarte bine cimentate intre ele, astfel inct drumurile re!ultate erau e.traordinar de durabile. 8ste poate locul sa comentam aici un parado. lin "istic, deoarece in limba romna cu"ntul pamnt "ine de la pa"imentum, care era in latina 3strada pa"ata3, in timp ce cu"ntul latin 3terra3 )care este cel din care deri"a in celelalte limbi romanice 3pamnt3+ a dat in limba romna cu"ntul tara, cu"nt care trimite la pamnt, la posesiunea teritoriala, ceea ce este foarte eloc"ent pentru un popor care este poporul romn care a locuit pe aceleasi pamnturi, din preistorie si pna asta!i. Drumurile romane cele mai importante erau numite imperiale si se ramificau in drumuri mai mici, colaterale, de mai mica importanta. -ulte dintre soselele construite de romani urmau traseul "ec&i, dacic, al cailor de acces e.istente anterior cuceririi romane. 9n 3miliarium3, adica o piatra indicnd distantele, ase!ata intre %otaissa si 1apoca in anul 106, do"edeste ca drumul a e.istat inainte ca romanii insisi sa il pa"e!e, la scurt timp dupa cucerirea Daciei.

Constructiile. /peducte, terme, amfiteatre. *-a descoperit recent ca dacii cunosteau sistemul alimentarii cu apa prin conducte, sistem pe care romanii l-au folosit pe scara lar a. 0 inscriptie din anul 1<< d.(., din timpul imparatului (adrian, mentionea!a aducerea apei la *armi!e etusa, unde s-au si asit de altfel resturile unui apeduct. 9n alt apeduct s-a descoperit la /pulum, localitate in care, conform unei inscriptii, se afla un i!"or pe care l-a restaurat de la sol un 3speculator3, adica un ofiter al 7e iunii a AIII-a $emina, pe nume 9lpianus %roculinus. In ceea ce pri"este baile publice sau termele, ele e.istau practic in fiecare oras si erau foarte frec"entate, a"nd si un rol social. 7a *armi!e etusa si la /pulum s-au asit urmele unor bai foarte mari. 7a -icia, la 1istria, la Drobeta, la Romula, la *ucida"a e.istau terme. 9nele apartineau la arelor militare, altele apartineau unor statiuni balneare, deoarece pamntul Daciei era foarte bo at in i!"oare termale. )/sta!i inca, pe teritoriul Romniei e.ista un important numar de i!"oare cu proprietati balneare si terapeutice de e.ceptie.+ In Dacia 'raiana, in ca!ul termelor cu proprietati medicale, e.istau si inscriptii dedicate lui (ercule )baile (erculane sunt si asta!i in Romnia una dintre cele mai importante statiuni balneare.+ sau lui 8sculap si

(i eiei. I!"oarele fierbinti de la ;aile 4eli., ln a 0radea )unde si asta!i functionea!a o statiune balneara de mare interes+ erau cunoscute in timpul Daciei 'raiane. /mfiteatrele repre!entau pentru romani un titlu de lorie. /ici se dadeau luptele intre ladiatori sau intre ladiatori si fiarele salbatice, foarte apreciate de spectatori. *-au descoperit la *armi!e etusa, %orolissum si 'omis, urme de amfiteatre, cel din *armi!e etusa fiind urias, de circa 12000 locuri iar cel din %orolissum mentionat pe o inscriptie din anul 150 d.(. fiind restaurat de imparatul (adrianus %ius 3deoarece se darmase de "ec&ime3. 0 piatra funerara din 'omis il infatisea!a pe ladiatorul *Dirtos Dacul, inarmat pentru lupta, cu sabie, pumnal si trident. *tadioanele erau si ele locuri importante pentru e.ecutiile fi!ice si pentru intreceri sporti"e. 'emplele erau cladiri publice de e.ceptie. %anteonul roman s-a imbo atit cu cel dacic, re!ultatul fiind unul e.ceptional. 7acasurile inc&inate lui ?upiter si ?unonei se adau au celor dedicate !eului /pollo, !eitei 1emesis, dar si !eului $lEcon, lui (ierobulus )*oarele+ sau lui *erapis si Cavalerului !rac care era o di"initate auto&tona. 1u este de mirare ca re asim si !eitati de tip e iptean, deoarece stra"ec&ea Dacie a constituit creu!etul ci"ili!atiei si spiritualitatii umane. Despre scolile din timpul Daciei romane au ramas do"e!i, mai ales inscriptii ce "orbesc despre scribi, inscriptii cu alfabetul latin descoperite la %orolissum ori cu "ersuri in limba reaca, la Romula, atestnd predarea 3Iliadei3 in scolile de aici.

Coe"istenta daco-romana. Dacia a ramas sub stapnirea romana mai putin de 170 de ani )106-275 d.(.+. Caracterul romanic al pro"inciei Dacia nu se e.plica prin durata, destul de scurta de altfel, ci mai ales prin con#u area foarte eficienta a doua popoare ce a"eau stramosi comuni si a doua limbi inrudite. /ceasta ar fi o e.plicatie ce ar tine cont de preistorie.
Capacitatea de asimilare a intre ului ansamblu de ci"ili!atie romana in marea masa daca este absolut uluitoare. Dupa moartea imparatului 'raian, Dacia de"ine o pro"incie renumita. In anul 117 d.(., dupa ce 'raian, se produce o na"alire a iaz#gilor dinspre poarta apuseana si a ro.olanilor dinspre rasarit. Imparatul (adrian, urmasul la tronul lui 'raian, "ine cu armata puternica ii bate pe ia!E i si ii plateste pe ro"olani. De atunci, s-a pastrat inscriptia ce "orbeste despre reconstruirea orasului Drobeta ce a"usese de suferit si de ridicarea "alului din ;anat si limesul alutan. %e la 1C< d.(. si 156-157 d.(. au fost atacuri ale dacilor liberi din nord. 7e iunile romane au respins aceste atacuri, iar imaparatul /ntonius %ius urmasul imparatului (adrian, s-a "a!ut obli at sa acorde o atentie deosebita tinuturilor dacice. In perioada domniei lui /ntonius %ius, Dacia se imparte, pentru administrarea mai eficienta, in trei pro"incii, a"nd resedinta la %orolissum, /pulum si -al"a. 'ot in aceasta perioada se reconstruieste amfiteatrul din %orolissum deteriorat din cau!a "ec&imii. In timpul domniei imparatului -arcus /urelius, Imperiul Roman face cu reu fata na"alirilor barbarilor, atrasi imperios de bo atiile Daciei. /sa-numitul ra!boi marcomanic a fost att de dur, inct imparatul a trebuit sa stea aproape tot timpul pe frontul de lupta. Dacia a a"ut de suferit de pe urma acestui ra!boi. 0rasul /lburnus -a#or, unul dintre cele mai importante centre ale e.ploatarii aurului este ars si insasi capitala *armi!e etusa este amenintata. Romanii aduc 7e iunea a :-a -acedonica de la 'roesmis la %otaissa, iar u"ernatorul pro"inciei, Claudius 4ronto, reuseste sa restabileasca ordinea. 3Colonia 9lpia 'raiana /u usta Dacica *armi!e etusa3 ii dedica o inscriptie in semn de recunostinta, in care este considerat 3 eneral prea-puternic si patron3 sau protector al Coloniei. %ro"incia Dacia, scapata de pericolul marcomanic, ii dedica o inscriptie solemna

insusi imparatului -arcus /urelius. 0 ramura a dacilor ce locuiau in nordul -oldo"ei si in $alitia, costobocii, na"alesc in Dobro ea si %eninsula ;alcanica, fiind alun ati ei insisi de un neam ermanic, asdingii. /ceasta trecere spre sud a costobocilor a a"ut loc la sfrsitul anului 170 d.(., de la care ni s-a pastrat o inscriptie in orasul 'ropaeum 'raiani, care il mentionea!a pe locuitorul Dai!us Come!oi "ucis de catre costoboci". /lte doua inscriptii din Calatis ne arata reconstruirea !idurilor acestei cetati, distruse in urma na"alirilor. Ra!boiul marcomanic ia sfrsit in timpul imparatului Commodus, succesorul lui -arcus /urelius. /cesta inc&eie o pace cu barbarii, o pace care le lasa insa acestora posibilitati de a resiuni "iitoare, in sc&imbul unor promisiuni temporare. In Dacia, u"ernatorul *abinianus, numit de imparatul Commodus, a fost ne"oit sa mute 12000 de familii de daci liberi aflati in nordul pro"inciei, in interiorul acesteia. 3(istoria /u usta3 relatea!a si despre o re"olta a locuitorilor pro"inciei Dacia, cri!a re!ol"ata insa de imperiu. Imparatul *eptimus *e"erus, urmasul lui Commodus, a dat o atentie e.ceptionala Daciei, ocupndu-se de consolidarea coloniilor si municipiilor. %otaissa, Dierna, Drobeta au de"enit colonii in aceasta perioada. In timpul imparatului Caracolla cel care a acordat prin decretul din 212 d.(. cetatenia romana tuturor locuitorilor imperiului, gotii na"alesc in Dacia. /cesti barbari sunt pomeniti in istorie o data cu atacul asupra Daciei, dat fiind ca aceasta era o pro"incie romana de mare interes. 0data cu otii si profitnd de acestia, na"alesc si dacii liberi din nordul pro"inciei, reusind impreuna sa ocupe, in 275 d.(., intrea a pro"incie.

Caracalla ii in"in e la inceput lund multi pri!onieri, ce "or fi eliberati mult mai tr!iu. 8ste foarte posibil ca o alta ramura a dacilor, carpii, sa fi fost alaturi de oti. Cassius Dio, istoricul, po"esteste ca sub imparatul -acrius "dacii pustiau o parte a Daciei si amenintau sa se lupte mai departe", dupa ce isi luasera inapoi pri!onierii de pe "remea lui Caracalla. 1a"alirile se intetesc dupa anul 2<0 d.(.. In anul 2<5 d.(. romanii fac o e.peditie "ictorioasa impotri"a dacilor liberi care atacasera impreuna cu sarmatii. Imparatul -a.imum 'racul ia, cu acest prile#, titlul de 3Dacicus -a.imus3. Imparatul se pre ateste sa "ina cu o armata dar este intre timp ucis. $eneralul -enop&ilus inc&eie pace cu otii, cu carpii, oferindu-le bani si, pentru ca ei nu primesc, ataca din nou si Dacia si -oesia. Imparatul $ordianus, plecat impotri"a persilor este ne"oit sa se intoarca pentru ai respin e pe carpi. /ceasta perioada istorica a primelor secole ale mileniului I si pna

spre sfrsitul acestui mileniu, care culminea!a cu na"alirea ungurilor, sunt secole de mare dificultate pentru daco-romani.