Sunteți pe pagina 1din 11

ANALIZA ŞI CONTROLUL MEDICAMENTELOR – CUPRINS

VOLUMUL I

CAPITOLUL 1 CALITATEA MEDICAMENTULUI. OBIECTIVE ŞI PROBLEME

1.1. Organizarea controlului de medicamente în România

1.2. Norme naţionale actuale elaborate de Agenţia Naţională a Medicamentului, referitoare la calitatea medicamentelor

1.2.1. Hotărârea Nr. 4/18.02.1999 a Agenţiei Naţionale a Medicamentului - ANM

1.2.2. Regulile de bună practică de laborator

1.2.3. Norme privind aplicarea Regulilor de Bună Practică de Laborator

1.2.4. Hotărârea Nr. 6/18.02.1999 privind activitatea Agenţiei Naţionale a Medicamentului în domeniul Inspecţiei Farmaceutice

1.3. Concepte şi norme internaţionale privind calitatea medicamentului

1.4. Cadrul juridic internaţional

1.5. Norme privitoare la asigurarea calităţii procesului de preparare a medicamentelor

1.5.1. Asigurarea calităţii procesului de preparare a medicamentelor

1.5.2. Norme de bună fabricaţie

1.5.3. Norme de bună practică în laboratoarele de analiză

1.5.4. Norme de acreditare a laboratoarelor de analiză şi control

1.5.5. Unele aspecte ale managementului şi acreditarea laboratoarelor de analiză din universităţi

CAPITOLUL 2 STABILITATEA MEDICAMENTELOR

2.1. Noţiuni introductive

2.2. Calcule de stabilitate

2.3. Degradarea unor medicamente prin hidroliză

2.4. Degradarea unor medicamente prin oxidare

2.5. Validarea stabilităţii medicamentelor

CAPITOLUL 3 PURITATEA SUBSTANŢELOR FARMACEUTICE

3.1. Puritatea substanţelor, grade de puritate

3.2. Contaminarea chimică, surse şi evaluare

3.3. Puritatea apei şi obţinerea apei pure

3.3.1. Obţinerea apei distilate

3.3.2. Obţinerea apei pure prin deionizare

3.3.3. Obţinerea apei pure prin procese de membrană

3.4. Substanţe etalon şi materiale farmaceutice de referinţă

3.4.1. Rolul substanţelor etalon

3.4.2. Materiale de referinţă pentru analiza farmaceutică

3.4.2.1. Aspecte generale

3.4.2.3.

Durata de viaţă/păstrare şi data de expirare

3.4.2.4. Standarde pentru impurităţi farmaceutice

3.4.2.5. Utilizare, siguranţă şi manipulare

3.4.2.6. Materiale de referinţă pentru impurităţi organice volatile fabricate de Radian International, USA

3.4.2.7. Substanţe controlate

3.4.2.8. Informaţii generale de comandă

3.5. Farmacopeea Americană şi formularul de standarde de referinţă (National Formulary Reference Standards NF) de la Convenţia Farmacopeii USA, Inc.

3.6. Substanţe de referinţă, preparate biologice de referinţă şi spectre după Farmacopeea Europeană (EP)

3.7. Substanţe de referinţă ale Farmacopeii Britanice - BP

3.8. Farmacopeea Franceză (PF)

3.9. Farmacopeea Japoneză - JP

3.10. Farmacopeea Elveţiană - SP, Swiss Pharmacopoeia (Pharmacopoeia Helvetica VIII, Supplement 1999)

3.11. Organizaţia Mondială a Sănătăţii - OMS

3.12. Surse de informare

3.13. Substanţe de referinţă pentru analiza impurităţilor farmaceutice

3.14. Materiale de referinţă pentru macrodozări, microdozări şi pentru analiza elementelor în urme

3.15. Unităţi de măsură şi conversia lor

CAPITOLUL 4 ETAPELE ANALIZEI ŞI CONTROLULUI MEDICAMENTELOR

4.1. Prelevarea probelor pentru analiză

4.1.1. Prelevarea probelor din depozite

4.1.2. Prelevarea probelor din farmacii

4.2. Controlul organoleptic

4.3. Determinarea unor însuşiri fizice, chimice şi fizico-chimice

4.3.1. Determinarea solubilităţii

4.3.2. Aprecierea aspectului soluţiilor

4.3.3. Determinarea densităţii relative

4.3.4. Pierderea prin uscare

4.3.5. Reziduu prin calcinare

4.3.6. Determinarea apei

4.3.7. Determinarea pH-ului

4.3.8. Osmolalitatea şi determinarea ei

4.3.9. Determinarea punctului de fierbere

4.3.10. Determinarea indicelui de aciditate

4.3.11. Determinarea indicelui de hidroxil

4.3.12. Determinarea indicelui de ester

4.3.13. Determinarea indicelui de saponificare

4.3.14. Determinarea indicelui de iod

4.3.15. Determinarea indicelui de peroxid

4.3.17.

Determinarea punctului de solidificare

4.3.18. Determinarea punctului de picurare

4.3.19. Vâscozitatea. coeficienţi de vâscozitate

4.3.19.1. Noţiuni generale

4.3.19.2. Vâscozitatea laminară de forfecare

4.3.19.3. Vâscozitatea aparentă sau dinamică

4.3.19.4. Vâscozitatea cinematică

4.3.19.5. Vâscozitatea soluţiilor

4.3.19.6. Factorii care influenţează vâscozitatea

4.3.19.7. Tipuri principale de lichide şi de curgere

4.3.19.8. Aparate pentru determinarea vâscozităţii

4.3.19.9. Reometre

4.4. Identitatea medicamentelor

4.4.1. Identificarea unor ioni anorganici biologic activi

4.4.2. Identificarea unor anioni organici

4.4.3. Noţiuni de analiză organică elementală

4.4.4. Noţiuni de analiză funcţională organică

4.4.4.1. Determinarea hidrogenului mobil

4.4.4.2. Determinarea protometrică în mediu neapos a grupărilor funcţionale

4.4.4.3. Alte reacţii de transformare

4.4.4.4. Transformarea unor grupări funcţionale în compuşi fluorescenţi sau activi în UV-VIS

4.4.4.5. Unele procedee de analiză funcţională a fenolilor

4.4.4.6. Unele procedee de analiză funcţională a aminelor

4.5. Limite de impurităţi ale medicamentelor

4.5.1. Controlul limitelor de impurităţi anorganice

4.5.1.1. Limita de amoniu

4.5.1.2. Limita de arsen

4.5.1.3. Limita de metale grele (conform FR X)

4.5.1.4. Limita de fier

4.5.1.5. Limita de calciu

4.5.1.6. Limita de zinc

4.5.1.7. Limita de carbonaţi

4.5.1.8. Limita de cloruri

4.5.1.9. Limita de fosfaţi

4.5.1.10. Limita de azotaţi

4.5.1.11. Limita de sulfaţi

4.5.2. Limita de impurităţi organice carbonizabile

4.5.3. Limite de impurităţi în vaccinuri (P.E.)

4.5.4. Impurităţi în uleiuri grase (PE)

4.5.5. Determinarea solvenţilor reziduali

4.5.6. Impurităţi în gaze medicinale, conform PE

CAPITOLUL 5 PROBLEME GENERALE ALE ANALIZEI

5.2.

Metodologia generală de analiză şi control

5.2.1. Formularea şi definirea problemei analitice

5.2.2. Obţinerea unei probe reprezentative

5.2.3. Prepararea şi pregătirea probei pentru analiză

5.2.4. Efectuarea separărilor

5.2.5. Efectuarea măsurătorilor analitice

5.2.6. Calcularea rezultatelor analitice şi evaluarea erorilor

5.3. Tratarea rezultatelor analitice

5.3.1. Exactitate şi precizie

5.3.2. Erori sistematice

5.3.3. Erori aleatoare

5.4. Utilizarea statisticii la tratarea datelor analitice şi laasigurarea calităţii analitice

5.4.1. Intervalul de încredere

5.4.2. Aplicarea statisticii la verificarea unei ipoteze

5.4.3. Compararea unei medii experimentale cu valoarea adevărată

5.4.4. Compararea a două medii experimentale

5.4.5. Compararea preciziei măsurătorilor

5.4.6. Detectarea erorilor personale grave

5.4.7. Estimarea limitei de detecţie

5.4.8. Trasarea unei curbe de etalonare

5.4.9. Calibrarea prin reducerea lucrului experimental fără pierderi de informaţie

5.4.10. Asigurarea calităţii analitice

5.4.11. Teste de semnificaţie

5.4.12. Performanţa analitică şi reducerea zgomotului de fond

CAPITOLUL 6 METODE DE PRECONCENTRARE ŞI EXTRACŢIE ÎN ANALIZA ŞI CONTROLUL MEDICAMENTELOR

6.1. Introducere

6.2. Separarea substanţelor prin schimbări de stare

6.2.1. Diagrame de schimbare a fazelor

6.2.1.1. Sublimarea

6.2.1.2. Liofilizarea

6.2.1.3. Distilarea

6.3. Concentrarea prin extracţie

6.3.1. Extracţia lichid-lichid

6.3.2. Procedee de extracţie

6.3.2.1. Extracţia simplă

6.3.2.2. Extracţia repetată

6.3.2.3. Extracţia în contracurent

6.3.2.4. Extracţia sinergică

6.3.2.5. Extracţia perechilor de ioni

6.3.2.7.

Extracţia pe fază solidă (SPE - Solid Phase Extraction)

6.3.2.8. Extracţia în flux continuu

CAPITOLUL 7 VALIDAREA METODELOR ANALITICE

7.1. Noţiuni generale

7.2. Validarea unei metode standard

7.3. Aplicarea metodei spectrometriei de absorbţie în UV ladeterminarea Vitaminei D3 din Vitaminol, după separare HPLC

7.4. Unele aspecte ale validării metodelor lichid-cromatografice

7.5. Unele aspecte privind validarea fabricării medicamentelor

VOLUMUL II

INTRODUCERE

ABREVIERI

CAPITOLUL 1 CROMATOGRAFIA. APLICAŢII ÎN ANALIZA SI CONTROLUL MEDICAMENTELOR

1.1. Noţiuni generale

1.2. Bazele teoretice ale cromatografiei

1.2.1. Parametrii cromatografici

1.2.2. Eficacitatea coloanei cromatografice

1.2.3. Simetria picurilor şi modificarea formei lor

1.2.4. Lărgirea picurilor şi diluţia cromatografică

1.2.5. Rezoluţia separării cromatografice

1.2.6. Detecţia analiţilor separaţi cromatografic

1.2.7. Aplicaţiile metodelor cromatografice

1.3. Cromatografia de lichide de înaltă performanţă

1.3.1. Cromatografia HPLC pe coloană

1.4. Unele preocupări actuale privind optimizarea continuă a metodelor cromatografice de analiză

1.4.1. Dezvoltarea fazelor staţionare pe bază de carbon poros grafitat

1.4.2. Utilizarea în HPLC a unor faze staţionare cu acces restrictiv

1.4.3. Aplicaţii ale HPLC pe coloane DiscoveryC18 şi RP-Amide C16 în analiza şi controlul medicamentelor

1.4.4. Creşterea eficienţei separărilor de medicamente utilizând două coloane cu sistem de comutare rapidă şi gradienţi

1.4.5. Separări cromatografice ale moleculelor chirale

1.5. Electrocromatografia capilară (CEC)

1.6.

Cromatografia cu fluide supercritice (SFC)

1.7. Cromatografia de excludere sterică

1.7.1. Noţiuni generale. Definiţie, clasificare, tipuri de geluri

1.7.2. Mecanismul separării pe geluri. Parametrii mai importanţi

1.8. Cromatografia de schimb ionic

1.8.1. Definiţia şi structura schimbătorilor de ioni

1.8.2. Proprietăţi fizico-chimice ale schimbătorilor de ioni

1.8.3. Deplasarea echilibrelor de schimb ionic şi factorii care o influenţează

1.8.4. Fenomenul Donan

1.8.5. Modul de operare în ioncromatografie

1.9. Cromatografia planară

1.9.1. Cromatografia pe hârtie

1.9.2. Cromatografia pe strat subţire (CSS)

1.9.3. Evaluarea densitometrică a cromatogramelor CSS

1.10. Cromatografia de gaze

1.10.1. Definiţie. Aparatura

1.10.2. Coloane, faze staţionare şi mobile

1.10.3. Condiţii de operare în cromatografia de gaze

1.10.4. Detectori utilizati în cromatografia de gaze

1.10.4.1. Detectorul de conductibilitate termică

1.10.4.2. Detectorul cu ionizare în flacără

1.10.4.3. Detectoul termoionic

1.10.4.4. Detectorul prin fotometrie de flacără

1.10.4.5. Detectorul cu captură de electroni

1.10.5. Aplicaţii ale cromatografiei de gaze în controlul medicamentului

1.10.6. Cuplajul GC-MS pentru analiza rapidă în radiaţii moleculare supersonice

1.10.7. Cuplajul LC-GC

1.10.8. Cuplajul HPLC-HRGC

237

CAPITOLUL 2 ELECTROFOREZA

2.1. Noţiuni introductive

2.2. Electroforeza zonală

2.3. Factorii care influenţează electroforeza

2.4. Imunoelectroforeza

2.5. Electroforeza prin izofocalizare

2.6. Electroforeza bidimensională

2.7. Electroforeza capilară

2.7.1. Electroforeza capilară zonală

2.7.2. Electroforeza capilară micelară

2.7.3. Electroforeza capilară pe gel

2.7.4. Separarea enantiomerilor prin CE în contracurent

2.7.6.

Separări CE chirale

2.7.7. Utilizarea electroforezei, în preconcentrarea unor medicamente prin bio sau imunoafinitate

CAPITOLUL 3 NOŢIUNI GENERALE REFERITOARE LA METODELE OPTICE SPECTRALE DE ANALIZĂ

CAPITOLUL 4 SPECTROMETRIA DE ABSORBŢIE ÎN ULTRAVIOLET ŞI ÎN VIZIBIL

4.1. Domeniul spectral UV - VIS. Originea absorbţiei

4.2. Absorbţia luminii. Tranziţii electronice

4.3. Producerea culorii. Cromofori. Solvatocromie.Deplasări bato şi hipsocrome

4.4. Spectrofotometria UV-VIS

4.5. Legea fundamentală a absorbţiei

4.6. Abateri de la legea Lambert-Beer. Erori datorate instrumentelor

4.7. Determinări cantitative. Curba de calibrare

4.8. Utilizarea spectrelor electronice pentru studii de structură - activitate

4.9. Înregistrarea spectrelor

4.10. Determinarea valorii pKa din măsurători spectrofotometrice

4.11. Exemple de spectre UV ale unor substanţe medicamentoase

4.12. Spectrometria derivată

CAPITOLUL 5 SPECTROMETRIA ATOMICĂ

5.1. Spectrometria de absorbţie atomică şi de emisie atomică în flacără

5.2. Spectrometria de absorbţie atomică electrotermală

5.3. Spectrometria atomică de emisie în plasmă

5.4. Aplicaţii ale spectrometriei atomice

CAPITOLUL 6 SPECTROMETRIA ÎN INFRAROŞU

6.1. Regiuni spectrale IR. Moduri de vibraţie moleculară

6.2. Obţinerea spectrelor IR şi interpretarea lor

6.2.1. Etape în înregistrarea spectrelor IR

6.2.1.1. Etape la înregistrarea spectrelor în IR – apropiat

6.3. Spectrometre cu transformare Fourier

6.4. Spectrometria de difuzie Raman

6.5. Întocmirea unei biblioteci de spectre IR de referinţă pentru medicamente

CAPITOLUL 7 SPECTROFLUORIMETRIA

7.1. Noţiuni generale

7.2. Măsurarea intensităţii fluorescenţei

CAPITOLUL 8 SPECTROMETRIA DE FLUORESCENŢĂ CU RAZE X

8.1. Noţiuni introductive

8.2. Spectrul de fluorescenţă X

8.3. Detectoare de fluorescenţă X

8.4. Analizorul cu raze X cu energie dispersivă (EDX)

CAPITOLUL 9 SPECTRE DE MICROUNDE

9.1. Studiul cantitativ al energiei de rotaţie

CAPITOLUL 10 METODE OPTICE NESPECTRALE

10.1. Polarimetria

10.1.1. Noţiuni generale

10.1.1.1. Lumina polarizată

10.1.2. Stereoizomerie, enantiomeri

10.1.3. Polarimetrul

10.2. Dispersia rotatorie

10.3. Dicroismul circular

10.4. Refractometria

10.5. Turbidimetria şi nefelometria

CAPITOLUL 11 SPECTROMETRIA DE MASĂ

11.1. Noţiuni generale

11.2. Aparatura. Spectrometrul de masă

11.3. Procedee de fragmentare a moleculelor

11.4. Detectoare

11.5. Performanţele spectrometrelor de masă

11.6. Tipuri de analizoare de masă

11.6.1. Analizorul cu câmp magnetic

11.6.2. Analizorul electromagnetic

11.6.3. Analizori cu capcane de ioni

11.6.4. Analizorul cu filtru cvadrupol

11.6.5. Analizorul cu timp de zbor

11.7. Unele aplicaţii analitice ale spectrometriei de masă

11.7.1. Cuplajul gazcromatografie-spectrometrie de masă (GC-MS)

11.7.2. Cuplajul cromatografie de lichide-spectrometrie de masă (HPLC-MS)

11.7.3. Identificarea unei molecule de analit

11.7.4. Determinarea formulelor brute

11.7.5. Stabilirea formulei moleculare

11.7.6. Utilizarea spectrometriei de masă în analiza cantitativă

11.7.7. Determinarea rapoartelor izotopice

11.7.8. Identificarea unui compus cu ajutorul spectrotecii MS

CAPITOLUL 12 SPECTROMETRIA DE REZONANŢĂ MAGNETICĂ NUCLEARĂ

12.1. Producerea spinului nuclear

12.2. Absorbţia de radiaţii şi variaţia energiei

12.3. Grupuri sau popula ţ ii de nuclee

12.4. Ecuaţia Larmor

12.5. Deplasarea chimică şi relaxarea

12.6. Deplasarea chimică şi măsurarea ei

12.7. Factorii care influenţează deplasarea chimică

12.8. Cuplajul spin-spin şi structura hiperfină

12.8.1. Cuplajul heteronuclear

12.8.2. Cuplaje homonucleare

12.9. Unele aplicaţii cantitative ale RMN

12.10. Procedee utilizate în RMN

12.10.1. Rezonanţa magnetică nucleară cu unde continue

12.10.2. Rezonanţa magnetică nucleară cu impulsuri

12.10.3. Rezonanţa magnetică nucleară cu rezoluţie joasă

12.10.4. Unele date importante în analiza şi controlul medicamentelor

CAPITOLUL 13 METODE ELECTROCHIMICE ÎN ANALIZA ŞI CONTROLUL MEDICAMENTELOR

13.1. Noţiuni generale

13.2. Procese redox în electroanaliză

13.3. Titrarea potenţiometrică

13.3.1. Montajul în titrarea potenţiometrică

13.3.2. Măsurarea diferenţei de potenţial

13.3.3. Erori sistematice şi aleatoare în titrarea potenţiometrică

13.3.4. Electrozi indicatori şi de referinţă în titrarea potenţiometrică

13.3.4.1. Electrozi indicatori

13.3.4.2. Electrozi de referinţă

13.3.4.3. Electrozi membrane cationi şi anioni selectivi

13.3.4.4. Electrozi membrană modificată substanţe medicamentoase sensibili

13,3.5. Senzori microcip de siliciu

13.4. Voltamperometria şi coulometria

13.4.1. Dozarea voltamperometrică

13.4.2. Polarografia

13.4.2.1. Polarografia la curent continuu

13.4.2.2. Polarografia impulsională (cu impulsuri, pulspolarografia)

13.4.3. Voltamperometria cu redizolvare anodică (stripping voltametria)

13.4.4. Voltametria stripping puls diferenţială adsorbtivă

13.4.5. Electrozi pastă de carbon utilizaţi în metodele voltamperometrice

13.5. Titrarea coulometrică

13.5.1. Coulometria potenţiostatică

13.5.2. Coulometria galvanostatică

13.6. Determinarea coulometrică a apei, Karl Fischer

13.7. Aplicaţii ale metodelor electroanalitice în analiza şi controlul medicamentelor

CAPITOLUL 14 METODE DE ANALIZĂ PRIN MARCAREA SUBSTANŢELOR

14.1. Noţiuni introductive

14.2. Tehnici izotopice de analiză

14.2.1. Marcarea cu un radioizotop

14.2.2. Tehnica imunoenzimatică

14.2.3. Analiza radioimunologică (RIA)

14.2.4. Analiza fluoroimunologică (IFA)

14.2.5. Analiza prin activare neutronică (NAA)

14.2.5.1. Detecţia şi dozarea cu un spectrometru NAA

14.2.5.2. Determinarea prin diluţie izotopică

14.2.5.3. Tehnica dozimetrică

CAPITOLUL 15

METODE TERMICE ÎN ANALIZA ŞI CONTROLUL MEDICAMENTELOR

15.1. Noţiuni introductive

15.2. Analiza termogravimetrică şi termogravimetrică derivată

15.3. Calorimetria cu scanare diferenţială (DSC)

15.4. Analiza termomecanică (TMA)

15.5. Titrare entalpică sau termometrică

15.6. Titrarea calorimetrică izotermă

CAPITOLUL 16 UTILIZAREA CHEMOMETRIEI ÎN ANALIZA ŞI CONTROLUL MEDICAMENTELOR

16.1. Preprocesarea probelor

16.1.1. Normalizarea

16.2. Netezirea sau curăţirea semnalului analitic de zgomotul de fond

16.2.1. Curăţirea medie

16.2.2. Curăţirea medie succesivă (continuă, ciclică

16.2.3. Curăţirea mediană succesivă

16.2.4. Curăţirea polinomială succesivă

16.2.5. Curăţirea cu filtrul Fourier

16.3. Corecţia liniei de bază

16.3.1. Abordarea prin modelare explicită

16.3.2. Derivarea

16.3.3. Diferenţa simplă continuă (succesivă)

16.3.4. Diferenţa medie succesivă (continuă)

16.3.5. Metoda Savitzky-Golay şi metoda Gorry

16.4. Tipuri de funcţii de calibrare

16.4.1. Nivelul unic de calibrare

16.4.2. Calibrarea nivel multiplu (multi-level)

16.5. Controlul calităţii formulărilor farmaceutice

16.5.1. Controlul calităţii formulărilor farmaceutice conţinând catecolamine

16.5.2. Designul statistic experimental aplicat la medicamente

16.5.3. Aplicarea designului statistic la determinarea nimesulidei şi a combinaţiei diazepam-otiloniu

16.5.4. Determinarea CZE a clorhidratului de rufloxacină

16.5.5. Utilizarea statisticii variate pentru determinarea altor medicamente

16.5.6. Designul Plackett-Burmann

DICŢIONAR TEHNIC DE SPECIALITATE