CAIET SARCINI

CONSTRUCTII
1. BETON, BETON ARMAT
1.1. PREVERI GENERALE
Prezentul capitol se refera la executarea tuturor lucrrilor din beton simplu, beton
armat. Prevederile de mai jos se vor completa cu prevederile de la subcapitolele
cofraje, armaturi, etc.
1.2. PRESCRIPTII TEHNICE DE BAZA
NE 012/99

Cod de practica pt. exec. lucrri beton

C 16-S4.

Normativ pt. realizarea pe timp friguros a lucrrilor de c-tii

C 156/85

Normativ pt.verif calitatii, receptia lucrarilor

STAS 1799-81

Construcii din beton

1.3. MATERIALELE FOLOSITE

Beton C4/5; T3;0-31; dozaj minim 115kg /mc pt. egalizari, fundaii
Beton C12/15; T3; 0-16; dozaj minim 275 kg/mc; ciment tip I 32, 5 pt. elemente beton armat
1.4. TRANSPORTUL BETONULUI
Mijloacele de transport beton vor fi etane pentru a nu se pierde laptele de ciment.
Transportul betonului se va face cu autoagitatoare (beton cu tasare >50mm)sau cu
autobasculante (beton cu tasare < 50mm), n acest caz, pe distante mai mari de 3 km
se vor lua masuri de protejare a apei libere pet imp de ploaie sau ari.

Durata maxima de transport cu autoagitatoarele, pentru betoane preparate cu cimenturi de

clasa 32, 5/42, 5, fr aditivi ntrzietori de priz este

Durata maxima de transport (min)

Temp.amestecului ( C)

Clasa ciment 32, 5

Clasa ciment >42, 5

10oC< T<30oC

50

35

T<10oC

70

50

Pentru transp. cu autobasculanta duratele maxime se reduc cu 15 min

Temp. recomandata a betonului proaspt inaainte de turnare este 5- 30C;

Pt. temp. mai mari de 30 C sunt necesare masuri suplimentare stabilite de

un laborator autorizat, (tehnologie specifica de prep., transp., turnare, etc)
1.5. PREGTIREA TURNARII BETONULUI
1.5.1.Executarea lucrarilor de betoane poate ncepe numai dupa:

ntocmirea procedurii de turnare si acceptarea de ctre investitor

realizarea masurilor pregtitoare, aprovizionarea si verificarea materialelor necesare, verif.

functionarii utilajelor necesare in procesul de betonare
1

Instruirea formaiei de lucru in ceeace privete tehnologia, masurile de securitate a muncii si

PSI
recepia calitativa a terenului de fundare,
recepia calitativa, a arniaturilor
verificarea si recepia cofrajelor si elementelor de susinere si sprijinire
verificarea si recepia pieselor metalice inglobate (pozitie, mod fixare)

1.5.2. nainte de nceperea betonarii se va verifica daca sunt pregtite corespunztor

suprafeele de beton turnate anteriar si care urmeaz sa vina in contact cu
betonul proaspat, respectiv daca:

s-a indepartat. stratul de lapte de ciment

s-au indepartat zonele de beton necompactat
suprafeele in cauza prezint rugozitatea necesara

1.5.3.Se vor stabili dupa caz si pregti masurile ce vor fi adoptate in cazul ntreruperii betonarii din
diferite cauze, vor fi asigurate posibilitatile de splare a utilajelor si mijloacelor de transport.
l.5.4.La betonarea fundaiilor se vor prevede masuri de dirijare a apelor din precipitaii sau infiltraii,
astfel incat acestea sa nu se acumuleze in zona in care se va betona.
1.5.5. Se vor asigura condiiile necesare recoltrii
determinarilor prevzute pt. betonul proaspt

probelor

si

efecturii

Aprobarea nceperii betonarii se face pe baza ndeplinirii condiiilor de mai sus

1.6. REGULI GENERALE DE BETONARE
Betonul trebuie sa fie pus in opera in cel mai scurt timp de la aducerea lui la locul
de turnare, nct sa nu se depeasc durata maxima de transport.
La turnarea betonului se vor respecta urmtoarele reguli generale:
cofrajele din lemn, betonul vechi sau zidariile care vor veni in contact cu
betonul proaspat, vor fi udate cu apa cu 2-3 ore nainte si imediat nainte de
turnare, iar apa rmasa in denivelri se va evacua;
din mijlocul de transport batonul se va descrca n bene, pom pe de beton sau direct n lucrare;
daca betonul nu se ncadreaz in limitele de consisten admise sau prezint segregari va fi
refuzat; se admite mbuntirea consistentei numai prin folosirea unui superplastifiant
inalimea de cdere libera a betonului nu va depasi 3 m pentru elementele cu latime max. de 1
m, respectiv 1, 5 m inaltime pentru celelalte cazuri, inclusiv elementele de suprafaa tip placa;
betonarea elementelor cofrate pe inaltimi mai mari de 3, 0 m. se va face prin ferestre laterale
sau prin intermediul unui furtun sau tub avind captul inferiar situat la max. 1, 5 rn.de zona ce se
betoneaza;
betonul se va raspandi uniform in lungul elementului, urmarandu-se realizarea de straturi
orizontale de max. 50 cm.inaltime si turnarea noului strat nainte de nceperea prizei betonului
turnat anterior
se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor fata de poziia
prevzuta, ndeosebi pentru armaturile dispuse la partea superioara a plcilor de consola;
se va urinari cu atenie inglobarea completa in beton, a armaturilor, respectndu-se grosimea
stratului de acoperire prevzut in proiect;

 nu este permisa ciocnirea sau scuturarea armaturii in timpul betonarii si nici aezarea pe
armaturi a vibratorului;
in zonele cu armaturi dese se va urmri cu atenie betonarea completa a
seciunii, prin indesarea laterala a betonului cu sipci sau vergele, concomitent
cu vibrarea;
se va urmri comportarea si meninerea poziiei iniiale a cofrajelor, lundu-se masuri
imediate de remediere in cazul constatrii unor deplasri sau cedri;
circulaia muncitorilor in timpul betonarii se va face pe podine, astfel rezemate inct sa nu
deformeze poziia armaturii;este interzisa circulaia directa pe armaturi sau pe zonele cu beton
proaspt;
betonarea se va face continuu pana la rosturile de lucru prevzute in proiect sau procedura de
execuie
Durata maxima de ntrerupere a betonarii, fara luarea de masuri speciale nu trebuie sa
depeasc timpul de ncepere a prizei betonului; acesta poate fi considerat 2 ore de la prepararea
betonului (in cazul cimenturilor cu adaosuri), respectiv 1, 5 ore (in cazul cimenturilor fara
adaosuri)
In cazul unei ntreruperi mai mari reluarea turnrii este permisa numai dupa pregatirea
suprafeei rostului
Instalarea podinilor de circulaie, depozitarea schelelor sau armaturilor, pe planseele proaspt
betonate este permisa numai dupa 24-48 ore, funcie de temperatura mediului si tipul de ciment
utilizat (24 ore pt. T >20 C si cimet tip I, cu clasa > 32, 5)
1.7. BETONAREA DIFERITELOR ELEMENTE DE CONSTRUCII
1.7.1.Betonarea fundaiilor de beton armat se face pe un strat de egalizare
1.7.2. Betonarea elementelor verticale (stalpi, diafragme); se face respectandu-se
urmtoarele prevederi suplimentare:
la elem. cu H max 3 m, daca vibrarea nu este stnjenita de grosimea elementului sau desimea
armaturii, se admite betonarea pe la partea superioara
la elem. cu H > 3 m, sau daca sunt dificulti de compactare, se va adopta
una din soluiile:
a) cofrarea unei fete de max 1m si completarea cofrajuiui pe msura betonarii
elementului
b) Compactarea prin ferestre laterale
Cofrajulpereilor recipientilor se va monta pe una din fete pe max 1m completandu-se pe
msura betonarii
primul strat de beton va avea o consistenta la limita maxima admisa si nu va depasi 30 cm
grosime
Nu se admit rosturi de lucru inclinate
1.7.3. Betonarea grinzilor si plcilor se face cu respectarea urmtoarelor precizri:
* Turnarea grinzilor si plcilor va ncepe la 1-2 ore de la terminarea turnrii
stalpilor sau pereilor pe care reazem
* Grinzile si plcile aceluiai planseu se toarn de regula in acelasi timp: se admite creerea unui rost
de lucru la 1/5-1/3 din deschiderea plcii si turnarea ulteriora a acesteia
3

* La turnarea placilor se vor folosi repere dispue la max 2 m pt. respectarea

grosimii
1.7.4. La betonarea cadrelor se va da o deosebita atenie zonelor nodurilor pt. a se asigura
umplerea completa a acestora
* La betonarea elementelor masive (dim cea mai mica 1, 5 m), sau a elemenelor
cu grosimi de 0, 9-1, 5 m dar cu volum > 100 mc, se adopta masuri speciale
* In scopul reducerii eforturilor din temp. si contracie la stabilirea reetei se va adopta un tip de
ciment cu termicitate redusa, un dozaj cat mai sczut, agregate cu dimnesiuni mari, se vor utiliza
aditivi reducatori de apa
* Se va asigura o temp. cat mai sczuta pt. betonul proaspt
* Betonarea se va face in strat continuu sau in trepte
* Tehnologia de betonare va fi detaliata prin procedurile de execuie
1.8.COMPACTAREA BETONULUI
Compactarea se va realiza astfel incat betonul sa conin o cantitate minima de aer oclus
Compactarea este obligatorie si se face prin diferite procedee, funcie de consistenta betonului, tipul
elementului, etc.In general ea se face mecanic prin vibrare
Se admite compactarea manuala (cu mai, vergele, sipci in paralel cu ciocanirea cofrajului) numai in
urmtoarele cazuri:
*
accidentale de ntrerupere a funcionarii vibratorului, caz in care betonarea trebuie sa continue
pana la un.rost de lucru
* nu se poate introduce vibratorul datorita desimii armaturii iar vibrarea
exterioara este ineficienta
* Se prevede prin reglementari speciale (beton fluid, beton monogranular)
* Betonul trebuie compactat numai atat timp cat betonul este lucrabil
* n timpul compactrii se va avea grija sa se evite deplasarea si degradarea armaturilor sau cofrajelor
* In cazul compactarii cu vibratoare exterioare se vor lua masuri speciale pt. mrirea rigiditii
cofrajelor; legaturile acestora cu elementele de susinere vor fi legaturi elastice
* Consistenta betonului compactat prin vibrare externa trebuie sa aiba tasarea minima 50 mm
* Vibratoarele de suprafaa se pot utiliza la placi cu grosimea max. 200 mm
* Consistenta betonului compactat prin vibrare de suprafaa trebuie sa aiba
tasarea minima 20mm
* Se recomanda ca durata vibrarii sa fie 30-60 sec, timpul optim stabilandu-se
prin determinri de proba efectuate la prima arja turnata
* Grosimea stratului de beton nainte de compactare trebuie sa fie de 1.1-1.35 ori mai mare decat
grosimea finala, grosimea optima stabilandu-se prin determinri de proba efectuate la prima sarja
turnata
- Distanta dintre doua pozitii succesive de lucru a placii vibrante trebuie stabilita
incat sa asigure suprapunerea de minim 50 mm in raport cu poziia precedenta
1.9. ROSTURI DE LUCRU (BETONARE)
In msura in care este posibil, se vor evita rosturile de lucru, organizandu-se
execuia, astfel ca betonarea sa se faca fara intrerupere, pe ntregul element.
4

Numarul rosturilor trebuie sa fie minim

Rosturile de lucru se vor localiza in zone ale elementelor care nu sunt supuse la eforturi mari in
exploatare
Rosturile de lucru vor fi realizate tinandu-se seama de:
* Suprafaa rostului de lucru la stalpi si grinzi va fi perpendiculara pe axa
acestora, iar la placi si perei perpendiculara pe suprafaa
* Tratarea rosturilor se va face:
=>Prin splarea cu jet de apa si aer sub presiune dupa sfarsitul prizei betonului (cca. 5 ore de la
betonare)
=> nainte de betonare sup. rostul va fi bine curat indepartandu-se betonul ce
nu a fost compactat si/sau se ndeprteaz pojghita de lapte de ciment prin
frecare cu peria de sarma, urmata de udare
=>naintea betonarii, betonul vechi trebuie uscat la suprafaa si lsat sa absoarb apa
La beloanele impermeabile rosturile trebuie sa fie impermeabile
La stabilirea poziiei rosturilor de lucru se vor respecta urmtoarele reguli:
* La stalpi se prevd rosturi numai la baza; rosturile sub granda sau placa (la 30-50 mm) se admit
numai in cazul unor tehnologii speciale
* La grinzi, daca nu se poate evita ntreruperea, rosturile se pozitioneaza in zonele de moment minim
* In cazul betonarii separat a grinzii, rosturile se lasa la 30-50 mm sub nivelul inf. al plcii
* La placi rostul va fi situat in zona 1/5-1/3/ din deschidere
* La plansee cu nervuri cand betonarea se face in direcia nervurilor, rostul se face la 1/5- 1/3 din
deschiderea nervurilor
* La plansee cu nervuri cand betonarea se face perpendicular pe direcia nervurilor, rostul se face
in zona 15/-1/3 din deschiderea grinzii principale
* la bolti si arce se admit rosturi perpendiculare pe directoare, impartandu-se
bolta (arcul) in boltari simetrici fata de cheie; Nu se admit rosturi cu fata in plan
orizontal
* La pereii rezervoarelor si placi curbe subiri nu se admit rosturi
* La pereii structurali de lungime mare se vor prevede rosturi verticale pt. evitarea fisurrii din
contracie; Rosturile se realizeaz la max 15m cu un cofraj interiar cu icane
* n cazul elementelor masive cu lungimi mai mari de 20 m se prevd rosturi
verticale creandu-se ploturi ce se betoneaza alternativ
* In cazul elementelor cu grosimi > 2, 5 rn se va prevedea un rost orizontal,
creandu-se lamele suprapuse.
1.10.DECOFRAREA
Decofrarea elementelor de beton se va face numai dupa ce betonul a cptat rezistenta necesara pt.
a prelua integral sau partial sarcinile

Se recomanda urmtoarele valori ale rezistentei la care se poate decofra:

-prile laterale ale cofrajelor dup ce betonul a atins o rez. de minim 2.5 N/mm2
, astfel incat sa nu se deterioreze fetele si muchiile
5

-fetele interioare la placi si grinzi.cu meninerea de popi de sigurana, dup ce

betonul a atins, fata de clasa sa, procentele:
=>70% pt. deschideri de max. 6 m
=> 85% pt. deschideri > 6 m
- Popii de sigurana se ndeprteaz numai dupa ce betonul a atins, fata de clasa sa, procentele:
=> 95% pt. deschideri de max. 6 rn
=>112% pt. deschideri 6-12 rn
=> 115 % pt. deschideri > 12 m
Termenele minime de decofrare recomandate pt. Decofrarea partilor laterale ale cofrajelor si
scoaterea popilor de siguranta sunt date in Cod NE 12/99 tabel 14.1 si 14.2

La decofrare se vor respecta urmtoarele reguli:

* susinerile se desfac incepind din zona centrala a deschiderii

* Slbirea pieselor de decintrare se face fara ocuri
* Decofrarea se face evitandu-se ruperea muchiilor si fetelor, preluarea brusca a ncrcrilor de ctre
elementele de beton
* Nu este permisa ndeprtarea popilor de siguranta ai unui planseu aflat imediat sub altul ce se
cofreaza si betoneaza
* In termen de 24 ore de la decofrare se va examina calitatea elementuli de
beton si se vor ntocmi procese verbale.
1.11. TRATAREA BETONULUI DUPA TURNARE
Tratarea si protejarea betonului trebuie sa incepa imediat dupa compactare,
acoperirea cu materiale de protecie facandu-se de indata ce betonul are o
rezistenta suficienta pt. ca mat. de protecie sa nu adere.
Tratarea betonului este o msura de protecie mpotriva:
*
*
*
*
*

uscrii premature datorita soarelui si vantului

scurgerii pastei de ciment datorita ploii
diferentelor mari de temperatura in interiorul betonului
temperaturii exteriore sczute
eventualelor ocuri.sau vibraii

Principalele metode de tratare/protecie sunt;

*
*
*
*

meninerea in cofraje
acoperirea cu meterilale de protecie
stropirea periodica cu apa
aplicarea de pelicule ele protecie

Durata tratrii depinde de:

* Sensibilitatea betonului la tratare
* Temperatura betonului
* Condiiile atmosferice in timpul si dupa turnare
* Condiiile de serviciu si expunere
* Durata de tratare a betonului funcie de dezvoltarea rezistentei si condiiile de
mediu sunt date in Cod NE 012/99 tabel 15.1
6

In lipsa unor date referitoare la compozitia betonului, condiiile de expunere, etc. se vor lua masuri de
meninere a umiditii minim 7 zile(12 zile pt. recipientele pt. lichide)
Proiecia betonului se realizeaza cu diferite materile, materialul de protecie
trebuind meninut in stare umeda
Stropirea cu apa ncepe dupa 2-12 ore de la turnare, imediat ce betonul are o rezistenta suficienta incat
sa nu se antreneze pasta de ciment
Stropirea se repeta la intervale de 2-6 ore
Daca temperatura este mai mica de 5C nu se va. proceda la stropire ci se vor aplica
pelicule de protecie
Pe timp ploios suprafeele de beton proaspt se vor acoperi cu prelate sau folii de
polietilena atat timp cat exista pericolul antrenrii pastei de ciment.
1.12. VERIFICARI
Fazele procesului de execuie a lucrrilor de betoane constituie in majoritate lucrri ce devin ascunse,
verificarile urmand a fi consemnate in procese verbale de lucrri ascunse. Verificrile ce se impun la
terminarea cofrarii si armrii sunt precizate la subcapitolele respective.
Pe parcursul execuiei betonarii se va verifica:
* corespondenta datelor din bonurile de transport beton cu cele prescrise si nedepasirea duratei de
trasport
* lucrabilitatea betonului
* condiiile de turnare si compactare, incat sa se asigure evitarea defectelor
* respectarea frecventei de prelevare a probelor
* sunt corespunztoare masurile de asigurare a meninerii poziiei, armaturilor, dimensiunilor si
formei cofrajelor.
* se aplica masurile de protecie a suprafeelor de beton
In condica de betoane se va consemna:
*
*
*
*
*
*

bonurile de transport
ora inceperii si terminrii betonarii
probele de beton prelevate
masurile de protecia a betonului
evenimentele intervenite (ntreruperea turnarii, intemperii, etc)
temperatura mediului

La decofrare se va verifica si consemna in procese verbale:

* aspectul betonului, zonele necorespunzatoare (segregari, goluri, rosturi de betonare, zone
necompactate corespunztor)
* dimensiunile seciunilor elementelor
* poziia armaturilor ce urmeaz a fi nglobate ulteriar in beton
* poziia golurilor
La executarea lucrrilor de beton in condiii sau prin procedee speciale se vor
respecta prevederile corespunztoare din Normativele NE 12-99 si C16-84
2. COFRAJE
2.1.PREVEDERI GENERALE

Cofrajele sunt structuri provizorii alctuite de obicei din elemente refolosibile

care, montate in lucrare, dau betonului forma proiectata. n termenul de cofraj se
includ atat cofrajele propriu zise cat si dispozitivele pentru sprijinirea lor,
buloanele, tevile, tirantii, distantierii, care contribuie la asigurarea realizrii formei
dorite.
2.2. PRESCRIPII TEHNICE DE BAZA
*
*
*
*
*
*

NE 012/99 Cod de practica pt exec. lucrri beton

C1.1-74
Instruciuni tehnice pt. alctuirea si folosirea, panourilor de cofraj
C.23--75
ndrumtor pt. executarea trasrii in detaliu
C16-84
Normativ pt. realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii
C56-85
Normativ pt. verificarea calitii si recepia lucrrilor de construcii
STAS 9823/0(1)-74 Trasarea pe teren a construciilor

2.3. CERINTE DE BAZA

Cofrajele si susinerile trebuie sa corespunda urmtoarelor cerine:
sa asigure obinerea formei, dimensiunilor si gradului de finisare prevzute in proiect pt.
elementele ce urmeaz a fi executate
sa fie suficient de rigide pentru a asigura satifacerea tolerantelor pt. structura si a nu afecta
capacitatea sa portanta
sa permita poziionarea corecta a armaturilor din otel beton cat si realizarea unei compactri
corespunztoare
ordinea de montare si demontare a cofrajelor sa fie stabilita astfel incat sa nu se produc
degradarea elementelor de.beton cofrate sau componentele cofrajelor si susinerilor;
sa permita la decofrare o preluare treptata a ncrcrii de catre elementele
care se decofreaza; decofrarea sa se poat face fara deteriorarea sau lovirea
betonului
sa fie etane astfel incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment;
sa permita nchiderea rosturilor astfel incat sa se evite formarea de pene sau praguri;
sa permita nchiderea cu usurinta, indiferent de natura materialului din care este alctuit
cofrajul, a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor si pentru scurgerea apelor uzate nainte
de inceperea turnrii betonului;
sa aiba fetele ce vin in contact cu betonul curate, fara crpaturi sau alte defecte. Agentii de
decofrare utilizai nu trebuie sa pteze betonul sau sa afecteze durabilitatea lui
sa permit fixarea sigura si in conformitate cu proiectul a pieselor
inglobate;
sa asigure posibilitatea de deplasare si poziia de lucru corespunztoare a muncitorilor care
executa turnarea si compactarea betonului, evitandu-se circulaia pe armaturi
2.4. SPECIFICAII PRIVIND EXECUIA
Inainte de fiecare refolosire cofrajele vor fi:
* curate cu grija, reparate si splate
* tratate suprafeele ce vin in contact cu betonul cu o substana ce trebuie sa uureze decofrarea;
Montarea cofrajelor va cuprinde urmtoarele operaii:
* trasarea poziiei cofrajelor;
8

* asamblarea si susinerea provizorie a panourilor;

* verificarea si corectarea poziiei panourilor;
* incheierea, legarea si sprijinirea definitiva a cofrajelor.
n cazurile in care elementele de susinere a cofrajelor reazem pe teren se va
asigura repartizarea solicitrilor, tinand seama de gradul de compactare si
posibilitile de nmuiere, astfel incat sa se evite producerea tasarilor.
2.5.VERIFICRI INAINTE DE BETONARE, LA RECEPTIE; ABATERI LIMITA ADMISE
nainte da nceperea montarii cofrajelor se vor verifica: lucrarile pregtitoare si
elementele componente ale cofrajelor si susinerilor
La terminarea executrii cofrajelor sc vor verifica:
* alctuirea elementelor de susinere si sprijinire
* ncheierea corecta a elementelor si asigurarea etaneitii
* dimensiunile in plan si ale seciunilor transversale. Abaterile admisibile ale cofrajelor si elementelor
de beton sunt date in Cod NE 012/99 anexa III.1
* poziia golurilor
* poziia cofrajelor in raport cu axele si cotele de nivel
In cursul detonrii se vor verifica continuu, luandu-se masuri operative de remediere:
* etaneitatea cofrajelor
* meninerea formei si dimensiunilor prescrise
3. ARMATURI
3.1.PREVEDERI GENERALE
Prezentul capitol trateaz condiiile tehnice necesare la procurarea, fasonarea si
montarea armaturilor utilizate la structurile din beton armat
3.2.PRESCRIPII TEHNICE DE BAZA
NE 012/99 Cod de practica pt. exec. lucrri beton
C 16-84. Normativ pt. realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii
STAS 1799-81 Construcii din beton
C28-83 Instruciuni tehnice pt. sudarea armaturilor de otel beton
P59-80 Instruciuni tehnice pt, folosirea armrii cu plase sudate
STAS 438/ 1-89 Otel beton OB 37, PC52, PC60
STAS 438/3-89 Plase sudate
Armatura trebuie tiata, ndoita, manipulata astfel incat sa se evite:
* deteriorarea mecanica (crestaturi, loviri, etc)
* ruperi ale sudurilor
* contactul cu substane ce pot afecta aderenta sau pot produce coroziune
Armaturile care se fasoneaz trebuie sa fie curate si drepte, in acest scop indepartandu-se:
* eventualele impuriti de pe suprafaa barelor
* rugina, prin frecare cu perii de sarma, in special in zonele in care barele
urmeaz a fi inadite prin sudura;dupa ndeprtarea ruginei, reducerea seciunii
barei nu trebuie sa depeasc abaterile prevzute in standardele de produs
Otelul beton livrat in colaci sau bare indoite trebuie sa fie indreptat inainte de taiere si fasonare, fara a
deteriora profilul. La ntinderea cu troliul alungirea max. nu va depasi 1 mm/m.
9

Barele tiate si fasonate vor fi depozitate in pachete etichetate, incat sa se evite confundarea lor si se
asigura pstrarea formei si cureniei lor pana in momentul montrii.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10C.
Barele cu profil periodic cu > 25 mm se fasoneaz la cald.
Armaturile vor fi prevzute la capt cu carlige conf. prevederilor proiectului si
STAS-ului 10107/0-90
3.5. MONTAREA ARMATURILOR
Montarea armaturilor poate incepe numai dupa receptionarea cofrajelor
La montarea armaturilor se vor adopta masuri pt. asigurarea bunei desfurri a turnrii si compactrii
betonului, prin:
* crearea la intervale de maxim 3 m a unor spatii libere intre armaturile de la partea superioara care sa
permit ptrunderea libera a betonului
* Creea de spatii necesare ptrunderii vibratoarelor (mim 2, 5 vibrator) la intervale de max 5 ori
grosimea elementului
In acest scop, dupa caz:
* Se va monta sau ncheia parial armatura superioara, urmand a se definitiva inainte de ultima etapa
de betonare
* Se va solicita eventual reexaminarea dispozitiilor de armare din proiect
Armaturile se monteaz in poziia din proiect luandu-se masuri care sa asigure meninerea poziiei
acestora in timpul betonarii. Se vor prevede:
* cel puin 4 distantieri /m2 de placa sau perete
* cel putin 1 distantier/ml granda sau stlp pt. > 12 mm
* cel puin 2 distantieri/ml granda sau stlp pt. < 10 mm
* cel puin 1 distantier intre randurile de armaturi/2 ml granda in zona de armatura pe doua sau mai
multe randuri
Distantierii pot fi din mortar de ciment sau masa plastica. Se interzice folosirea ca distantieri a
cupoanelor de otel beton, cu excepia cazului ca sunt aezai intre randurile de armaturi
La placi, pentru meninerea poziiei armaturilor superioare se vor folosi capre din otel beton sprijinite
pe armatura inferioara sau distantieri si dispuse la dist. max de 1 m si cel puin 1 buc/m 2 in camp,
respectiv la max. 50 cm si 2buc/m2 in zonele in consola
Praznurile si piesele metalice nglobate se vor fixa prin sudura in puncte, prin legare cu sarma de
armatura sau fixate de cofraj
La ncruciri barele de armare se leag cu 2 fire sarma neagra de 1-1, 5 mm
Reelele de armatura din placi si din perei vor avea legate in mod obligatoriu doua randuri de
incrucusari marginale pe tot conturul. Restul ncrucirilor din mijlocul reelei vor fi legate in sah (din
2 in 2 in ambele sensuri).reelele plcilor curbe subiri se vor lega in toate punctele de ncruciare
La stalpi si grinzi vor fi legate toate ncrucirile barelor armaturii in colturile etrierilor sau cu carligele
agrafelor. Restul ncrucirilor acestor bare cu poriunile drepte ale etrierilor pot fi legate in sah. (cel
puin din 2 in 2)
Barele nclinate vor fi legate in mod obligatoriu de primii etrieri cu care se ncrucieaz.
Etrierii si agrafele montate nclinat fata de armaturile longitudinale se vor lega de toate barele cu care
se incruciseaza
Fretele vor fi legate de toate barele cu care se ncrucieaz
10

3.6.VERIFICARI NAINTEA TURNRII BETONULUI

Lucrrile de armaturi fiind lucrri ce devin ascunse rezultatele verificrilor se vor consemna in procese
verbale de lucrri ascunse.
La terminarea montrii armaturilor se vor efectua verificri cu privire la:
* Numarul, diametrul si poziia armaturilor in diferite seciuni transversale
* Lungimea poriunilor de bare ce depesc reazemele sau care urmeaz a fi nglobate in elemente ce
se toarn ulterior
* Poziia innadirilor si lungimea de petrecere a barelor
* Calitatea sudurilor
* Numrul si calitatea legaturilor dintre bare
* Dispozitivele de meninere a poziiei armaturilor in cursul betonarii
* Modul de asigurare a grosimii stratului de acoperire si grosimea lui
* Pozitia, modul de fixare si dimensiunile pieselor nglobate

11

CAIET DE SARCINI
PREPARARE MORTARE
1.GENERALITI
Acest capitol cuprinde specificaii privind prepararea mortarelor pt. zidrie si
tencuieli
2.STANDARDED& REFERINA

C17 /82 Instruciuni tehnice privind compoziia si prepararea mortarelor de zidrie si tencuiala

3.MATERIALE FOLOSITE Liani

Var hidratat conform STAS 9201-80 "Var hidratat n pulbere pentru construcii".
Var past conform STAS 146-78 "Var pentru construcii".
Argila conform STAS 4686-71 "Argil pentru mortare pe baz de ciment" sub form de past de
consistena 13-15 cm.
Ipsos de construcii conform STAS 545/1-80 "Ipsos de construcii".
Agregate
Nisip natural de carier sau de ru, conform STAS 1667-76.
Apa
Se va utiliza apa de la reeaua de alimentare.
Aditivi
Plastifiani. n cazul mortarelor de ciment se poate utiliza ca aditiv plastifiant antrenor de aer
"Disanul", conform STAS 8625-70.
Acceleratorii de ntrire. Clorura de calciu se poate utiliza ca accelerator de
ntrire pentru mortarele de zidrie, de ciment i ciment-var de marca 50 sau mai
mare, la lucrrile executate pe timp friguros.
ntrzietori de priz. Pentru mortarele de ipsos se va utiliza ntrzietorul de priz
fabricat de ICPILA, conform caietului de sarcini "ntrzietor de priz pentru ipsos".
4. COMPOZIIA MORTARELOR
Dozajele uzuale pentru mortarele de zidrie pe baz de var i ciment, care pot fi utilizate fr
ncercri preliminare n cazul folosirii nisipurilor naturale (conform STAS 1667-76),
sunt indicate n tabelele 3, 4 si 5 din normativul C17/82,
5. PREPARAREA MORTARELOR

Prepararea mortarelor pe baz de ciment i var hidratat se face numai prin procedee mecanice,
asigurndu-se urmtoarele condiii:
- dozarea gravimetric a componentelor solide ale mortarului cu tolerane de
2% pentru liani i 3% pentru agregate;
-

amestecarea ngrijit a mortarului pn la omogenizarea complet.

n cazul utilizrii varului hidratat nu mai este necesar operaia de stingere a

varului.

12

 Prepararea mortarelor pe baz de ciment i var-past sau lam de carbid sau argil - past i a celor
pe baz de ciment cenu de central termoelectric i var hidratat se face prin procedee mecanice sau
manuale, iar dozarea componentelor se va efectua gravimetric sau volumetric, respectndu-se
toleranele indicate mai sus pentru liani i agregate.
n funcie de tipul mortarului de aplicat i de felul lucrrii, consistena
mortarelor trebuie s fie cuprins ntre limitele indicate n tabelul 10 din
-normativ C17/82, pentru mortarele de zidrie i ntre limitele prevzute n
"Normativul pentru executarea tencuielilor umede", ind. C 18-75, pentru
mortarele de tencuial.
5.1.Prepararea mecanizata a mortarelor

Pentru prepararea mecanizat a mortarelor se folosesc malaxoare cu amestecare forat sau

betoniere cu cdere liber.
In cazul n care prepararea mecanizata a mortarelor se face la locul de aplicare a acestora, ordinea
de introducere a componentelor este urmtoarea:
- pentru mortarele cu var hidratat: se introduce la nceput apa i apoi componentele solide;
- pentru mortarele cu var-past sau lam de carbid sau argil-past: se introduce la nceput apa, apoi
pasta de var sau lamul de carbid sau pasta de argil, se pune n micare tamburul pn ce se obine un
lapte omogen i numai dup aceea se introduc agregatele i cimentul;
- pentru mortarele cu ciment-cenu de central termoelectric i var, ordinea de introducere a
componentelor este urmtoarea: se introduce la nceput o parte din apa de amestecare, apoi
componentele solide i dup malaxarea acestora se adaug ap suplimentar necesar obinerii
consistenei cerute.

n cazul n care prepararea mecanizat a mortarelor se face n staia de mortare, de unde

urmeaz a fi transportate pentru a fi aplicate la lucrare, se va proceda dup cum urmeaz:
-n funcie de tipul i de marca mortarului solicitat, la staie, se va prepara un
mortar format din ap, var sau slam de carbid i agregat dozate n cantitile
prevzute pentru mortarul respectiv
- pentru mortarul pe baz de ciment-cenu de central termoelectric i var hidratat, la staie se va
prepara un mortar format din cenu de central termoelectric-var hidratat, agregate dozate n
cantitile prevzute
- la punctul de aplicare se va aduga cimentul n cantitatea prescris pentru tipul i marca mortarului
solicitat, se va amesteca manual mortarul de var cu cimentul adugat i se va suplimenta cantitatea de
ap pn la obinerea consistenei dorite.

Durata de amestecare a mortarului este n funcie de caracteristicile tehnice ale utilajelor

respective i este limitat n general la un minut.
La prepararea mortarelor de ipsos-var cu ntrzietor de priz, dup ce s-a introdus n malaxor sau
betonier apa necesar se adaug i n trzietorul de priz, amestecndu-se bine. Amestecarea se
consider terminat cnd pe suprafaa apei nu mai plutesc cocoloae de praf ntrzietor de priz; dup
aceea se introduc celelalte componente n ordinea artat mai nainte.
Pentru obinerea unor mortare mai omogene se recomand ca varul past s fe mai nti
transformat n lapte de var.Ca urmare, n staiile pentru pre pararea centralizat a mortarelor, pasta de
var de consistena 12 cm se introduce ntr-un buncr prevzut cu un agitator, se fluidifica i se
omogenizeaz, dupa care se introduce n toba de malaxare a utilajului respectiv.

La terminarea unui schimb sau la ntreruperea preparrii mortarului pe o

durat mai mare de 1/2 or este obligatoriu ca toba betonierei s fie splat cu
13

ap amestecata cu pietri.
6. CONTROLUL CALITII MORTARELOR
Determinarea caracteristicilor mortarelor de zidrie i tencuial se va face conform metodelor
prescrise n STAS 2634-80 "Metode de ncercare a mortarelor n stare proaspt i ntrit".
Condiiile tehnice pe care trebuie s le ndeplineasc mortarele vor fi conform STAS 1030-70
"Mortare obinuite de var, ciment sau ipsos. Clasificare i condiii tehnice".
7.
TRANSPORTUL
MORTARELOR

SI

PERIOADA

DE

PUNERE

LUCRARE

Alegerea utilajelor pentru transportul mortarului se face n funcie de gradul de mecanizare a

antierelor, de locul de amplasare a instalaiei de preparare a mortarului, de
distanele i nivelurile la care urmeaz a se face transportul.
Transportul pe orizontal, pe distane mici, se face cu roaba, tomberoane, dumpere
pitice, bene sau pompe, iar pe distane mari, de la staia de preparare a
mortarului pn la punctul de punere n lucrare, transportul se face cu
autocamioane, basculante, bene speciale sau autoagitatoare.
)

Transportul pe vertical se face cu macarale, elevatoare, pompe sau trolii instalate pe sol.
Condiiile principale pe care trebuie s le ndeplineasc mijloacele de transport sunt urmtoarele:

sa fie etanse
sa fie curatate (fara mortar vechi aderent)
s permit, fr eforturi, golirea total i rapid.

Mijloacele de transport vor fi curate i splate:

La sfritul schimbului de lucru

ori de cte ori se schimb natura materialului transportat
la fiecare ntrerupere a transportului mai mare de 2 ore

Descrcarea mortarului din autobasculme sau autoagitatoare se face in:

-

a) dispozitive aezate la nivelul solului, prin bascularea mortarului n:

- buncrul de transfer, din care la rndul sau prin basculare se ncarc n pompe, bene
speciale pentru transportul pe vertical sau n tomberoane basculante;
- lzi de primire, de unde se mparte n glei ce urmeaz a fi transportate cu dispozitive speciale de
agare, tip candelabru
b) dispozitive aezate sub nivelul solului sau autocamionului (exemplu: bene speciale aezate n
gropi prevzute cu ram de ghidaj a mortarului sau n bene speciale la nivelul solului sub
ramele pe care vin autobasculantele). Este interzis descrcarea mortarelor direct pe pmnt
Durata maxim de transport va fi astfel apreciat, nct transportul i punerea n lucrare a
mortarelor s se fac:
-

n maximum 10 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau

ciment-var fr ntrzietor;
n maximum 16 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment sau ciment-var cu
ntrzietor.

Punerea n oper a mortarelor se va face conform normativelor n vigoare pentru

executarea zidriilor i tencuielilor
ZIDRIE DIN CRMIDA PRESATA PLINA
14

1.GENERALITI
Acest capitol cuprinde specificaii pentru lucrrile de execuie a zidrie simple, de
umplutura, armate etc
2.STANDARDE DE REFERINA
STAS 10109/1 -82 Lucrri de zidrie
STAS 457-8- Crmizi pline presate
C17 /82 Instruciuni tehnice privind compoziia si prepararea mortarelor de zidrie si tencuiala
3.MATERIALE FOLOSITE
Crmida plina format 240x115x63 cal I marca 75
Mortar M 25Z si M 50Z
Otel beton OB 37
4.SPECIFICATII N ALCTUIREA SI EXECUIA ZIDRIILOR
4.1.ALCTUIREA ZIDRIEI
Crmizile se pot aeza pe cant sau pe lat
La zidurile de 1 sau 1/2/caramizi se pot folosi si crmizi sparte dar nu mai mult de 15%
nlimea zidurilor se recomanda a fi multiplu de inaltimea crmizilor. In cazul ca ultima asiza rezulta
de dimensiuni mai mici se for folosi crmizi de dimensiuni mai mici sau se va mari inaltimea centurii.
Rosturile verticale se tes astfel incat suprapunerea crmizilor din doua randuri succesive pe inaltime
in camp cat si la intersectii, ramificatii, colturi sa se faca pe minim 1/4 crmida in lungul zidului si pe
1/2 crmida pe grosimea acestuia. Teserea se face obligatoriu la fiecare rand.

Grosime rosturilor orizontale va fi de minim 12 mm, iar a celor verticale minim 10 mm.

Zidria de umplutura va fi impanata la partea superioarara si ancorata conform detaliilor din

proiect. Se va folosi mortat M50
4.2.EXECUIA ZIDRIEI
Dimensiunile, marca si calitatea crmizilor sunt cele precizate in proiect.
Marca mortarului este precizata in proiect.
Caramizile, nainte de punerea lor n lucrare se vor uda bine cu apa. Pe timp de arsita udarea
trebuie fcuta mai abundent.
Rosturile orizontale se umplu bine cu mortar, dar lasandu-se neumplute pe o
adancime de 1-1, 5 cm de la fata exterioara. Rosturile orizontale sunt de 12 mm
grosime, iar cele verticale de 10 mm.
ntreruperea execuiei se face in trepte, fiind interzisa intreruperea in strepi.
La executarea lucrrilor pe timp friguros se vor lua masurile prevzute n normativul CI 6-84.
Abateri admisibile la grosimea rosturilor sunt de 2 mm
Abaterile limita fata de dimensiunile stabilite n proiect sunt:
La dimensiunile zidurilor:
- la latime
+/- 4 mm
- la dimensiunile golurilor +/- 10 mm
5.VERIFICRI IN TIMPUL EXECUIEI SI IN VEDEREA RECEPIEI
5.1.IN TIMPUL EXECUIEI
15

Toate materialele vor fi verificate pe baza documentelor ce atesta calitatea materialelor, prin
examinare vizuala si msurtori.
Se vor verifica:

udarea crmizilor pe timp clduros

procentul de fraciuni folosite
consistenta mortarului
eserea si grosimea rosturilor
aspectul si starea generala elemente geometrice (grosimi, planeitate, verticalitate, etc)
verticalitatea si planeitatea suprafetelor, rectilinitatea muchiilor

5.2.LA RECEPIA PRELIMINAR

Verificarea scriptica a proceselor verbale de lucrri ascunse, a certificatelor de calitate, a eventualelor
buletine de incercari precum si a dispoziiilor de antier
Verificarea prin sondaj privind dimensiunile, planeitatea, verticalitatea zidriilor si peretilor, pe baza
crora comisia de recepie ncheie un proces verbal, n care se consemneaz verificrile efectuate,
rezultatele obinute si concluziile cu privire la posibilitile continurii lucrrilor.
Condiiile de calitate si verificarea calitii lucrrilor sunt cele prevzute n STAS 10109/1-82
si Normativul C56-85.
Acolo unde prescripiile sau datele din proiect nu au fost respectate sau daca
starea zidriei nu este corespunztoare, consultantul decide nlocuirea locala sau
pe suprafee mai mari si refacerea n condiiile prescrise n specificaii.
COMPARTIMENTRI INTERIOARE CU PLACI DE GIPS-CARTON
1.STANDARDE DE REFERINA
C 198-79 Instruciuni tehnice pt. montare placi si fasii pt. perei despritori din ipsos
Agrement, tehnic, instruciunile tehnice de montaj ale furnizorului
2.MATERIALE FOLOSITE

Placi ipsos carton

Profile tb galv. 0
uruburi
Banda imbinare
Banda garnitura
Vata minerala
Pasta imbinare
Banda prot.pt muchii
Profile de prot. muchii
Alte mat. auxiliare livrate de productor

3. EXECUIA LUCRRILOR

Se traseaz pe podea si perei poziia peretelui despritor cu dreptarul si bula de nivel

Se taie cu foarfec de tabla profilele metalice

Se monteaz pe podea si tavan profilele metalice tip UW; se fixeaz cu dibluri; pt. etansare intre
profile si construcia existenta se utilizeaz banda imbinare

Se monteaz profilele verticale CW;verticalitatea se verifica cu bula de nivel;

Se monteaz plcile de gips carton ce se fixeaz de profilele metalice cu uruburi

16

Dupa montarea instalaiilor electrice se monteaz izolaia termica

Se placheaz cu placi gips carton si cea de-a doua fata a peretelui, incepandu-se cu 1/2. placa pt. a
se asigura decalarea mbinrilor.

mbinrile se spacluiesc imediat dupa fizarea plcilor

La golurile de usi se monteaz rame din profile UW si CW

Vopsirea pereilor din placi gips carton se poate realiza, dupa grunduirea prealabila, cu vopsele
ce nu sunt pe baza de var sau silicat.

Materialele folosite la spacluire sau grunduire sunt cele agreate de productor

4.VERIFICARI IN VEDEREA RECEPIEI

Se vor verifica dimensiunile, planeitarea, verticalitatea pereilor, dimensiunile golurilor,
modul de prelucrare al imbinarilor

17

CAIET DE SARCINI
PARDOSELI
1.GENERALITI
Prezentul caiet de sarcini face referire la executarea pardoselilor reci cu strat de uzura din
mortar de ciment sclivisit si rolat, mozaic, gresie ceramica si pardoselilor calde
din covor mase elastoplastice si parchet lamelar
2.STANDARDE DE REFERINTA
GP 037/98 Normativ privind proiectarea, exec. si asig.calitatii pardoselilor
3.MATERIALE SI PRODUSE

Materiale necesare exec.stratului suport

Mortar de ciment M100T
Mortar adeziv
Chituri etansare si rostuire
Mozaic granular
Placi gresie ceramica
Covor PVC
Adezivi, etc
Parchet lamelar de sinteza
Frizuri de perete

4.PRINCIPII PRIVIND EEXECUTIA PARDOSELILOR

La execuia pardoselilor se vor utiliza numai produse si procedee prevzute in proiect
certificate sau care au agrement tehnic
Pardoselile se executa de personal specializat efectuandu-se sub controlul calitii pe
faze de execuie
Straturi intermediare
Stratul suport
Stratul de uzura
Pe timp friguros execuia pardoselilor se va face in conf. cu prevederile normativului C16
privind execuia lucrrilor pe timp friguros
Execuia pardoselilor incepe numai dupa finalizarea tuturor lucrrilor prevzute sub pardoseala
(canale, conducte, inst.electrice, termice, sanitare) cat si dupa finalizarea
lucrrilor care prin exec. lor ulterioara ar putea deteriora pardoseala
5.PARDOSELI EXECUTATE PE PAMANT
Pardoselile executate direct pe pamant sau pe stratul suport elastic sau din beton armat se face numai
dupa pregtirea terenului ce trebuie sa indeplineasca condiiile de rezistenta si umiditate
Ne se executa pardoseli direct pe pamant in cazul pamanturilor sensibile la umezire
Pregtirea terenului se face prin:
-

ndeprtarea stratului vegetal

Nivelarea si compactarea pamantului conf. normativ P7

18

Pamanturile nisipoase, cu pietriuri, se vor compacta intai in stare uscata si numai

dupa aceea se vor umezi treptat
Pamanturile argiloase sau prfoase se vor compacta dupa atingerea umiditii optime de compactare
conf. STAS 1913/13
Umpluturile se vor executa cu pamant fara resturi vegetale, in straturi de 15-20 cm, udate
Sub pardoseala se va executa un strat de rupere a capilaritatii din pietri agregat
mrunt sau nisip.
6. PARDOSELI EXECUTATE PE PLANSEE DE BETON
Pregtirea stratului suport se face conf. proiect, cu precizrile:
Suprafata stratului suport (plansee b.a., pardoseli vechi din beton, caramida, etc) se va pregti prin
curire si splare cu apa
Diversele goluri, rosturile, adanciturile mai mari se vor chitui, dupa caz, cu mortar de ciment sau
alte produse adecvate

Se vor taia eventualele armaturi ce ies din planseu

Conductorii electrici ce se monteaz sub pardoseala se vor proteja prin acoperire cu mortar

Se va verifica daca conductele ce trec prin planseu sunt izolate corespunztor

7.EXECUIA STRATULUI SUPORT SI A STRATURILOR INTERMEDIARE

Execuia acestor straturi se face in conf. cu prevederile proiectului, cu -precizrile:
In cazul materialelor pulverulente sau sub forma de mortar se va efectua
dispersia acestora pe toata suprafaa sau intre elementele de reazem ale
stratului de uzura, cu luarea de masuri pt. atenuarea ocurilor transmise de
stratul de uzura
In cazul materialelor sub forma de placi rosturile vor fi umplute cu
materiale adecvate preluarii ocurilor si impiedicarii deplasrii acestora
8.EXECUIA SAPEI DE MORTAR DE CIMENT
Sapa de egalizare se resalizeaza din mortar clasa M100T msurata pe conul etalon - 5 cm
Mortarul se va prepara cu nisip 0-7 mm, in cantiti strict necesare care pot fi puse in
opera nainte de nceperea prizei
Mortarul se va ntinde si nivela cu dreptarul tras pe fasii de ghidaj sau sipci de
ghidaj
Turnarea sapei se face in sah, in panouri de 2, 0-2, 5 mp, prevazandu-se rosturi transversale si
longitudinale
In cazul in care sunt necesare diferente de cota intre nivelul sapei din diverse incaperi linia de
demarcaie se va face la mijlocul grosimii uii
Planseele de beton armat trebuie sa fie uscate si rugoase pt. a se asigura o buna aderenta a sapei la
stratul suport
Abaterile la planeitatea stratului suport pot fi:
-

Max 20 mm fata de dreptarul de 2 m la sup. terenului de fundaie pregtit pt. executarea pard.

Max. 10 mm fata de dreptarul de 2 m la sup. stratului suport rigid (beton, planseu b.a.)

Abaterile mai mari se vor rectifica prin nlturarea ieindurilor sau acoperirea intrandurilor, dar
19

grosimea finala a sapei nu trebuie sa depeasc 3 cm

Abaterile de la planeitate a stratului de legtura nu vor depi 15 mm fata de
dreptarul de 2 m la straturile de nisip si 20 mm la straturile de pietri sau piatra
sparta
9.STRAT DE UZURA DIN MORTAR DE CIMENT SCLIVISIT SI ROLAT
Stratul de mortar de ciment M100T de circa 20 mm grosime va avea fata neteda si rolata cu ajutorul
unei rile cu dini
Pentru evitarea fisurilor de contracie mortarul se aplica in panouri de 0.5 -2.0 mp, rosturile
umplandu-se cu chit permanent elastic
Este recomandabila execuia lui imediat dupa terminarea prizei stratului suport,
insa inainte de intarirea acestuia, pentru a se asigura legtura intre straturi
Mortarul se va prepara cu nisip 0-7 mm, in cantiti strict necesare care pot fi puse in opera nainte de
nceperea prizei
Pentru obinerea unei suprafee foarte netede se va proceda la sclivisirea fetei vzute astfel:
Baterea sapei proaspt aternuta cu mistria pana la apariia laptelui de ciment
Presarea uniforma, inainte de inceperea prizei, de ciment incat sa rezulte o grosime de 2 mm de
suprafaa (300-500 gr/mp)
Sclivisirea si rolarea suprafeei
Dupa sclivisire se va proteja suprafaa de aciunea soarelui sau curenilor de aer prin acoperirea cu
rogojini, panza de sac si stropirea cu apa timp de 7 zile
La suprafete mai mari de 50 mp se prevd rosturi longitudinale si transversale la
2, 0-2, 5 m distanta
10.STRAT DE UZURA DIN MOZAIC TURNAT
Mortarul se executa cu piatra de mozaic de calcar sau marmura cu granulozitate continua sau
discontinua, de aceeasi proveniena i culoare (sau pietre de mozaic de
proveniena si culoare diferita dar care au aceeasi rezistenta la uzura)
Pentru colorare se utilizeaz colorani minerali (max.5% din greutatea cimentului) sau cimenturi
colorate. Pentru stabilirea nuanei culorii, mrimii si uniformitii mozaicului se fac incercari
preliminare.
Mozaicul turnat se executa plan si orizontal sau cu pante de 1%-1, 5% spre receptori; este
recomandabila execuia acestuia imediat dupa terminarea prizei, inainte de intarirea acestuia, pentru a
se asigura legtura intre straturi
In incaperi cu sup. >9 mp mortarul se va turna in panouri cu sup. max 2 mp, desprite prin rosturi de
turnare, benzi de culori diferite, baghete de sticla
Prepararea mortarului de ciment cu piatra de mozaic se face amestecand intai bine in stare uscata
cimentul (600 kg/mc piatra mozaic) si colorantul. Amestecul se rstoarn peste piatra de mozaic
aezata pe o platforma si se amesteca bine. Se adaug apa in cantitatea necesara pt. obinerea unui
mortar nu prea fluid dar care se intinde uor
Pentru obinerea unei grosimi uniforme pe "pat" se fixeaz sipci de ghidaj.
Pe "pat" se intinde un strat de mortar de poza M100T de 30 mm cu suprafata rugoasa
Dupa indesare se scot sipcile de ghidaj, golurile umplandu-se cu mortar
20

Intre sipcile de reper se toarn mortarul de ciment cu piatra de mozaic intr-un strat de 10-15 mm, strat
ce se intinde cu mistria, se niveleaz cu dreptarul si se compacteaz cu dosul mistriei pana la apariia
laptelui de ciment. La ntinderea mortarului se va urmari distribuirea uniforma a pietrei de mozaic ca
desime si mrime a granulelor
Se scot sipcile de reper si se completeaz spatiile cu mortarul de ciment cu piatra de mozaic
Dupa terminarea prizei mozaicul se va proteja de aciunea soarelui sau curenilor de aer prin acoperire
cu rogojini, panza de sac si stropire cu apa periodic, incat sa se asigure o stare de umiditate care se
menine pana la frecarea mozaicului.
Finisarea suprafeei mozaicului se face prin frecare, slefuire, ceruire si eventual lustruire
Frecarea se face dupa 4-6 zile de la tumare, mozaicul trebuind sa aiba o rezistenta suficienta pt. a nu se
disloca piatra de mozaic
Frecarea se face cu maina de frecat manual, cu pietre abrazive; prin frecare se inlatura pojghita de
ciment, se corecteaz micile denivelari; in timpul frecrii suprafaa se menine umeda
A doua frecare (lefuire) se face cu piatra abraziva cu granulatie fina, pana la
netezirea perfecta, udandu-se continuu suprafata. Dupa slefuire suprafaa se
curata cu rumegu uscat, se spal cu apa si se protejeaz cu ceara de parchet,
nainte de ceruire se poate executa si o lustruire cu piatra de macris (oxalat acid
de potasiu) cu ajutorul unei bucati de pisla
11.STRAT UZURA GRESIE CERAMICA
Pardoselile cu stratul de uzura din gresie ceramica se executa pe un strat suport rigid din beton peste
care s-a turnat sapa de egalizare din mortar de ciment.
Plcile de gresie ceramica se vor monta prin intermediul unui strat de mortar adeziv, dupa tehnologia
indicata de producator; montarea se va face dupa 3 luni de la turnarea betonului.
Pentru evitarea cumulrii efectelor deformatiilor, intre ansamblul depardoseala (plci + adeziv) si
restul structurii (strat suport rigid, conturul pereilor) se vor lua masuri care sa permit deformarea
acestora independent(rosturi elastice); se recomanda realizarea de rosturi elastice la cca 9 mp.
Umplerea rosturilor se face cu chituri hidrofobe la minim 7 zile de la montarea plcilor ceramice,
timp in care pardoseala nu se da in circulaie
La intersecia pardoselilor cu elementele verticale, sub plinte, se vor lasa
interspatii de 5-10 mm care se umplu cu chit elastic
Stratul suport rigid va fi bine curat si udat cu apa nainte de ntinderea stratului de mortar adeziv
Executarea pardoselii va ncepe prin aezarea pe uscat a cate un rand de placi in lungul a doi perei
perpendiculari incat intre capetele randurilor si perei sa ramana limea bordurii sau a unei placi; se
fixeaz in mortar plcile de colt si apoi randurile dintre plcile de colt, realizandu-se randuri de ghidare
pe conturul incaperii. In cazul ncperilor cu devieri de la unghiuri drepte neregularitatile se
compenseaz prin bordura sau plcile de margine, incat partea centrala sa ramana o suprafaa regulata.
Nivelul se va verifica cu bolobocul sau dreptarul fata de placa alturata. In acest fel se vor monta toate
plcile, orientandu-se dupa sfoara si alipindu-se intre ele, astfel ca rostul sa nu depeasc 5
mm
Nu se admite lsarea de goluri intre placi si in mortarul de sub placi
12.STRAT DE UZURA DIN COVOR DIN MASE ELASTOPLASTICE
In ncperile unde se executa acest tip de pardoseli temp. va fi minim +16 oC si umiditatea relativa a
aerului max.65%; acest regim higrotermic trebuie obinut cu minim 48 ore inaite de nceperea
lucrrilor si mentinut cel putin 30 zile de la terminarea lucrrilor
21

Daca suprafaa pe care se aplica covorul prezint neregularitati acestea se corecteaz prin frecare cu
piatra abraziva si gletuire subire (max.1, 5 mm); nainte de nceperea montrii covorului suprafaa
suportului se curata de praf cu o matura cu par moale
Pentru montare covorul se va croi in conf. cu un plan de montaj, cu respectarea
urmatoarelor criterii:
Fasiile de covor se amplaseaz paralel cu unul din perei, cu rosturile orientate in direcia de
circulaie maxima si, daca este posibil, in direcia principalei surse de lumina naturala
Rosturile perpendiculare pe peretele cu usa nu trebuie sa cada in dreptul
golului uii
Covorul se va taia in fasii cu 2-3 cm mai lungi dect dimensiunea ncperii; fasiile pot fi nndite din 2
bucati (o innaditura la o ncpere), fisia nndita fiind amplasata lang perete.
Fasiile tiate se vor lasa desfurate 24 ore nainte de montaj pt. aclimatizare; dupa aclimatizare fasiile
vor fi croite cu 2-3 mm mai scurte fata de profilul peretelui; la nise, radiatoare, etc. fasiile se vor taia si
ajusta dupa conturul respectiv.
Lipirea covoarelor cu adeziv se poate face cu simpla sau dubla aplicare.
nainte de aplicarea adezivului fata sup. suportului cat si spatele fasiilor se vor
curata de praf.
Fasiile de covor vor fi aezate in poziie de montaj cu marginile longitudinale petrecute 2 cm; incepand
cu ultima fisie se apuca unul din capetele fisiilor si se aseaza peste captul opus, capetele
suprapunandu-se.
Se aplica un stat de adeziv atat pe jumtatea fasiilor intoarse cat si pe stratul suport rmas neacoperit;
de-a lungul marginilor longitudinale cat si a marginilor nnditurilor se va lasa o zona de 50 mm
neunsa cu nadeziv.
Adezivul se aplica in stat subtire, uniform;cantitatea totala de adeziv va fi 0.7 kg/mp(cate 0.35 kg/mp
pe strat suport respectiv covor).
Lipirea se face dupa 20-40 min prin aezarea jumtilor de fasii unse pe sup. stratului suport unsa si
ea. Asezarea se face dintr-o data, pe poriuni mici si in mod succesiv pt. a se evita prinderea de aer sub
fasia de material; totodat se preseaz manual fisia, de la mijloc ctre capete, si din ax ctre margini.
Dupa lipirea tuturor fisiilor pe jumtate de camera pardoseala se va presa cu un rulou metalic, cu diam.
15 cm, 40-50 cm lungime, 20-30 kg. Greutate.
Eventualele urme de adeziv de pe covor se vor ndeprta imediat prin frecare cu o crpa.
Lipirea fasiilor pe cealalalta jumtate de incapere se realizeaz identic.
Dupa 24 ore de la lipirea covorului marginile petrecute ramase nelipite se vor taia
si lipi. Taierea se va face cu cuitul special prevzut cu ghidaj si lama reglabila.
Fasiile mai scurte de 4 m se lipesc intr-o etapa.
In tehnologia de simpla aplicare nu se mai aplica adeziv pe spatele covorului iar
lipirea se face dupa 10-125 min. de la aplicare
13. STRAT DE UZURA DIN PARCHET LAMELAR
n ncperile n care se execut pardoseli cu stratul de uzur din parchet se va
asigura urmtorul climat interior:

temperatur minimum +5 C;
22

umiditatea relativ a aerului, max. 65%.

n ncperile n care urmeaz s se monteze pardoseli cu stratul de uzur din mochet, dale sau covoare
PVC se va asigura, cu minimum 48 de ore nainte de montarea mbrcminii, urmtorul regim
climatic interior:

temperatura de cel puin +16 C;

umiditatea relativ a aerului de maximum 65%.

Regimul higrotermic prescris se va menine in tot timpul executrii lucrrilor i cel puin 30 zile dup
terminarea acestor operaiuni, dac ntre timp nu s-a trecut la regimul de exploatare
normal a ncperilor.
Montarea parchetului prin lipire se face cu adeziv pe un strat de beton cu fa fin
dricuit sau ap din mortar de ciment.
nainte de nceperea montrii, suprafaa suportului se va cura de praf cu o
mtur cu pr moale, pentru a se crea astfel condiiile necesare unei bune
aderene a parchetului cu stratul suport.
nainte de montare, piesele de parchet se vor sorta dup fibr i culoare pentru
unul sau dou rnduri complete.
Montarea parchetului se va ncepe cu lipirea frizurilor de perete la o distan de
cea. 10... 15 mm de perete. mbinarea frizurilor la colurile ncperii seva face la
45. Frizurile de perete se vor nepeni fa de perete cu pene aezate la cea. 50
cm distan una de alta, pentru a mpiedica orice deplasare n timpul montrii
parchetului;
Montarea frizurilor de perete se va face prin lipire cu adeziv ntins pe stratul suport cu un paclu, ntrun strat continuu i uniform, n grosime de cel mult 1 mm.
Lipirea parchetului se va face dup minimum 3 ore de la lipirea frizurilor de
perete.
Pentru lipirea parchetului n cmp, aplicarea adezivului se va face pe fii, egale cu
suprafaa unui rnd complet de piese de parchet, pe o lungime de cca. 1 m.
Parchetul se va aplica dup cca. 10 minute de la ntinderea adezivului, fixndu-se n
lamb i uluc cu o lovitur uoar dat lateral cu ciocanul;
Pentru o mai bun ancorare n timp a parchetului, din loc n loc se vor ncastra dibluri de
lemn n ap, n care lamelele de parchet se vor fixa i prin batere n cuie. Cuiele
se vor bate oblic n ulucul pieselor i apoi se vor nfunda cu ajutorul unui dorn de
oel.
La aezarea fiecrui rnd de piese de parchet se va verifica alinierea fa de rndul anterior, gata
montat.
Aezarea pieselor de parchet se poate face la 45 sau paralel cu pereii, rezultnd
desene (n zig-zag, n ah, mpletit etc);
Dup lipirea parchetului pe ntreaga suprafa a pardoselii se vor scoate penele de nepenire a
frizurilor;
Circulaia peste parchetul lipit se poate face dup 24 de ore de la aplicare.
14.VERIFICARI PE PARCURSUL EXECUIEI SI IN VEDEREA RECEPIEI
Orice lucrare de execuie a unei pardoseli va fi nceput numai dup verificarea i recepionarea
suportului, operaii care se efectueaz i se nregistreaz conform prevederilor capitolelor respective
23

inclusiv n ce privete realizarea elementelor geometrice.

Verificri de calitate la materiale: toate materialele care intr n componena unei pardoseli se vor
utiliza numai dup ce s-au realizat urmtoarele operaii:
Verificarea de ctre conductorul tehnic al lucrrii a certificatelor de calitate
care s confirme c sunt corespunztoare normelor n vigoare.
Depozitarea i manipularea n condiii care s evite orice degradare a lor.
Efectuarea ncercrilor de calitate la locul de punere n oper, dac este cazul,
la solicitarea proiectantului, a beneficiarului sau a organelor de control abilitate,
Respectarea soluiilor din proiect, inclusiv a tehnologiilor de aplicare.
PE PARCURSUL EXECUIE SE VOR VERIFICA:
LA STRATUL SUPORT

ca abaterile la planeitate a stratului suport sa se ncadreze in limitele prescrise

LA STRATUL INTERMEDIAR
ca stratul intermediar de sapa sa aiba o grosime uniforma care se ncadreaz in limitele admisegrosimea se verifica prin sondaj, cel puin unul la 200 mp
ca sup. sapei de egalizare sa nu prezinte asperiti, neregularitati, zgiraieturi, etc; eventualele
bavuri, asperiti, se vor corecta prin lefuire manuala; sub dreptarul de 2 m se admit cel mult 2 unde
cu sgeata max. 1 mm. Daca ntreaga suprafata prezint neregularitati dupa frecare suprafaa se va
corecta cu glet subire (max. 1,5 cm)
rezistenta mortarului (la zgarierea cu un cui sa nu rarnana urma mai adanca
de 2 mm)

umiditatea sup. stratului intermediar sa fie max. 4%

aderenta stratului intermediar (prin ciocanire)

LA STRATUL DE UZURA
stratul de uzura sa nu prezinte defecte peste limitele stabilite prin
reglementari sau de catre productor
denivelarea admisa este de 1 mm/m msurata sub dreptarul de 2 m
LA RECEPIA LUCRARI LOR SE VERIFICA:
indeplinirea cerinelor caietului de sarcini
daca suprafaa realizata se ncadreaz din punct de vedere al performantelor in
limitele admisibile conf. Normativ GP037/98

24

CAIET DE SARCINI
TENCUIELI
1.GENERALITI
Capitolul de fata cuprinde specificaii pentru executarea tencuielilor interioare si
exterioare la pereti, stlpi si tavane.
2.STANDARDE DE REFERINA
Regulamentul de recepie al lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora - aprobat prin HG
273/1994.
C 140-86 - Normativ pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat
C 17-82 - Instruciuni tehnice privind compoziia i prepararea mortarelor de zidrie i tencuial
P 104-83 - Instruciuni tehnice pentru executarea pereilor i acoperiurilor din elemente de b.c.a.
NE001/96 Normativ privind executarea tencuielilor umede
STAS 1500-78: Liani hidraulici. Cimenturi cu adaosuri.
STAS 7055-87: Ciment portland alb.
STAS 9201-80: Var hidratat n pulbere pentru construcii.
STAS 146-80: Var pentru construcii.
STAS 790-84: Ap pentru betoane i mortare.
STAS 545/1-80: Ipsos pentru construcii.
. STAS 1667-76: Agregate nat. grele pentru betoane i mortare cu liani minerali.
STAS 1134-71: Piatr de mozaic.
STAS 6632/1-71: Pigmeni anorganici. Pigmeni pe baz de oxizi de fier:
Clasificri i notare.
3.MATERIALE UTILIZATE
ALEGEREA MATERIALELOR SE VA FACE IN FUNCIE DE:
condiiile de mediu i de exploatare;
durata de via propus prin caietele de sarcini;
- compatibilitatea ntre stratul suport i stratul de finisaj.
4. SPECIFICAII N EXECUIA LUCRRILOR
4.1. EXECUTAREA TENCUIELILOR GROASE
Tipuri de tencuieli

Tencuieli obinuite:

a) tencuieli brute;
b) tencuieli dricuite;
c) tencuieli gletuite;
d) tencuieli sclivisite.

Tencuieli decorative (la care stratul ultim de finisaj, vizibil, se execut n diferite moduri):

a) tencuieli dricuite din mortare obinuite, albe sau colorate

b) tencuieli cu praf de piatr, prelucrate prin rachetare, periere, stropire sau dricuire;
c) tencuieli din piatr artificial (similipiatr);
d) terasit, dolomit.
4.2. PREVEDERI GENERALE
25

4.2.1. Toate tencuielile, cu excepia celor brute, se aplic n 2-3 straturi astfel:
pri de amorsare, primul strat ce se aplic suprafeelor din beton, zidrie, ipci i trestie menit s
creeze rugozitatea suportului pentru asigurarea conlucrrii dintre tencuiala propriu-zis i suport.
Pe plasele de rabi se aplic un strat suport (mir) pentru umplerea ochiurilor plasei.
grund - stratul cel mai gros al tencuielilor, servete pentru acoperirea neregularitilor suprafeei,
remedierea abaterilor de la vertical (la pereti) i de la orizontal (la tavane), el executndu-se n 1-2
reprize a cte 0,8 cm grosime;
tinci - stratul vizibil care confer aspectul definitiv al tencuielii.
OBS.
Grundul se va executa n general pentru orice fel de tencuiala, diferenta constand
numai n compoziia mortarului. n mod excepional el poate lipsi la tencuielile pe
suprafee de beton.
4.2.2. Lucrrile de tencuire pot ncepe numai dup terminarea tuturor lucrrilor a
cror efecutare simultan sau ulterioar ar putea deteriora calitatea tencuielilor:
La interiar vor fi ncheiate urmtoarele lucrri:
a) Cel puin dou nivele peste ncperile unde ncepe execuia tencuielilor, precum i acolo unde este
cazul, executarea instalaiilor de scurgerea apelor pluviale.
b)Executarea pereilor despritori, nielor, montarea tocurilor uilor i ferestrelor etc.
c) Executarea instalaiilor de nclzire central, de ap, gaze, canalizare, ghene de gunoi (far montarea
obiectelor de instalaii).
d)Executarea instalaiei electrice ngropate (tuburi, duze, dibluri) fr montarea aparatelor.
e) Astuparea tuturor anurilor i strpungerilor din perei i planee, rmase de la
executarea instalaiilor.
La exteriar vor fi ncheiate urmtoarele lucrri:
a) Executarea lucrrilor la nvelitori, inclusiv a streainilor, jgheaburilor i
instalaiilor de scurgere a apelor pluviale,
b) Montarea tocurilor, tmplriilor noi sau ferestre.
n condiii de iarn se va proceda n conformitate cu prevederile din C16-84
"Normativ pentru executarea lucrrilor pe timp friguros".
n condiii de var, la lucrrile exterioare se vor lua msuri speciale de protecie a
suprafeelor n cazul n care temperatura mediului ambiant este peste +30 C sau
suprafeele sunt expuse direct aciunii razelor solare.
c) Montarea oricror instalaii exterioare a cror execuie ulterioar poate afecta
calitatea tencuielilor.
4.2.3. Lucrrile se vor executa cu asigurarea condiiilor de temperatur i umiditate pentru a nu se
afecta calitatea lucrrilor; n special n cazul tencuielilor exterioare;
condiii de iarn temp. min. +10 C;
condiii de var: temp. +10 C - +30 C umiditate: 65%
4.2.4. Tencuielile interioare se vor executa naintea celor exterioare, pentru a se
permite uscarea lor.

26

4.2.5. Lucrrile de tencuieli vor ncepe numai dupa efectuarea eventualelor reparaii necesare i dup
recepia calitativ a stratului suport.
4.2.6. Recepia produselor ce se vor introduce n oper, se va face de ctre conductorul
tehnic al lucrrii pe baza documentelor ce nsoesc materialele livrate. Verificarea
calitii se va face prin:
examinarea vizual;
ncercri pe probe n condiiile prevzute n standarde sau n caietele de sarcini.
De asemenea, se vor respecta indicaiile productorulu privind depozitarea,
pstrarea i aplicarea produselor prevzute n documentele ce nsoesc marfa
livrat.
4.2.7. n timpul executrii diverselor straturi ale tencuielilor, ct i dup aceasta, se vor lua msuri ce
se impun pentru protecie, pn la ntrirea mortarului. Pentru realizarea acestora se vor avea n
vedere:
prevederile din "Normativ pentru proiectarea i executarea hidroizolaiilor din materiale
bituminoase la lucrrile de construcii", indicativ C 112-80.
condiii de temperatur i umiditate;
protecia contra ocurilor, izbiturilor sau distrugerilor datorate unor activiti.
4.2.8.-Mortarele-ce pot fi utilizate pentru tencuieli, dozajele uzuale, consistenta si
perioada maxim de utilizare a mortarelor din momentul pregtirii lor sunt n
conformitate cu C 17-82 "Instruciuni tehnice privind compoziia i prepararea
mortarelor de zidrie i tencuial" i STAS 1030-85 "Mortare obinuite pentru
zirie i tencuial".
OBS.
Mortarele de var sunt indicate pentru grund i stratul vizibil la suprafee interioare, neexpuse
intemperiilor.
Mortarele de var-ciment sunt indicate pentru suprafee de beton (interioare i exterioare).
Mortarele de ciment-var sunt indicate pentru suprafeele exterioare, din zidrii de crmid sau din
beton.
Mortarele de ciment se recomand la soclurile exterioare ale cldirilor, la tencuieli sclivisite, ca
protecii peste hidroizolaii la perei expui la umezeal permanent sau la aciuni
mecanice.
Mortarele de var i ipsos se recomand pentru tencuirea plafoanelor din ipci i
trestie, dar i a pereilor i tavanelor din alte materiale, la care tinciul urmeaz s
se execute din mortar de ipsos.
4.2.9. n spaiile interioare, cu umiditi peste 60% se vor lua msuri pentru
mpiedicarea acumulrii progresive a umiditii provenite din condensarea
vaporilor n interiorul elementelor de construcie; nainte de tencuire se vor
executa bariere contra vaporilor, strat de aerare sau de ventilare. Soluiile
propuse vor fi analizate pe baz de calcul higrotermic.
4.3. CONTROLUL CALITII SUPRAFEEI STRATULUI SUPORT I PREGTIREA
ACESTUIA
4.3.1. Executarea tencuielilor pe stratul suport se va face la un anumit interval de timp pentru a se
asigura:
27

 uscarea n limite care s nu afecteze calitatea lucrrilor ulterioare;

limitarea tasrilor pentru a se evita fisurrile i despranderile ulterioare ale materialului.
Intervalul de timp depinde de natura stratului suport, de caracteristicile
materialelor nglobate n acesta.
4.3.2. Suprafeele suport trebuie s ntruneasc o serie de performane dup cum
urmeaz:
Pentru suprafee din beton i zidrie (crmid i b.c.a.).
a) Anumite niveluri ale abaterilor dimensionale ale planeitii suprafeelor, precum i
rectiliniaritii muchiilor verticale i orizontale.
Nivel admisibil i metode de verificare conform:
- Anexa X.3 din C 140-86 ("Normativ pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat").
- Anexa VIII. 1 din Caietul VIII din C 56-85 ("Normativ pentru verificarea calitii i
recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente").
- P 104-83 - Instruciuni tehnice pentru proiectarea i executarea pereilor i acoperiurilor din
elemente din b.c.a.
OBS.
Cnd exist abateri importante de la vertical sau orizontal sau neregulariti locale mari, ele se
vor repara, dup felul i natura abaterilor sau a neregularitilor. Astfel,
ieindurile locale vor fi cioplite cu dalta sau ciocanul de zidrie, iar intrndurile
care ar necesita grosimi mari ale stratului de tencuial (peste 40 mm) se vor
acoperi cu o plas de rabi fixat pe suprafaa de tencuit sau cu o mpletitur pe
cuie batute in rosturile zidariei peste care se va executa tencuiala. Rectificarea
intrndurilor mari, peste 70 mm, pe suprafeele exterioare ale cldirilor se va
face prin utilizarea de tencuieli armate cu plase din srm.
b)

Un anumit grad de curenie.

Nivel admisibil: Nu se admit urme de praf, pete de grsime, urme de noroi etc.
c)
Un anumit grad de rugozitate al suprafeelor pentru asigurarea aderenei
tencuielilor.
Nivel admisibil: conform prescripiilor menionate la pct. a).
Msuri luate pentru asigurarea rugozitii:
Rosturile zidriei de crmid vor fi curate cu ajutorul unei scoabe metalice pe o adncime de 1
cm, iar suprafeele netede de beton vor fi aduse n stare rugoas prin cioplire, piuire, etc.
Executarea amorsrii suprafeelor - cu un pri din lapte de ciment de 3 mm
grosime.
d)
Un anumit grad de umiditate al suprafeei - se va msura cu aparatul tip
"Higromette".
Nivel admisibil: 5%-7%. Sub acest nivel, suprafaa va fi stropit cu apa i apoi
amorsat, pentru a nu se produce absoria rapid a apei din mortarul de
tencuial, ceea ce ar duna adeziunii acestuia. n cazul depirii nivelului
admisibil executarea tencuirii este interzis.
Suprafee din ipci i trestie.
a) Un anumit nivel al abaterilor dimensionale ale planeitii suprafeelor.
28

Nivel admisibil: - abateri 10 mm

OBS. Aceste abateri se vor remedia prin mrirea sau micorarea stratului de
tencuial.
Abateri locale mai mari se vor corecta prin rachetarea, cioplirea ipcilor de lemn
i n dreptul ieindurilor, iar la intrnduri prin completarea cu un rnd de trestie.
b)
Un anumit grad de rugozitate - se asigur prin amorsarea suprafeei cu un
pri din mortar de var sau ipsos.
Suprafee rabiate.
a)
O anumit rugozitate - se asigur prin amorsarea suprafeei cu un mortar mir -fr dricuire,
cu aceeai compoziie cu a grundului.
b)
O anumit sgeat n plan a suprafeei plaselor de rabi (grad de ntindere
a plasei)
Nivel admisibil:
nu se admit zone nefixate corespunztor i care s cedeze ulteriar sub greutatea tencuielilor;
nu se admit abateri de la planul proiectat mai mari de 5 mm pentru metru de
perete sau tavan.
4.3.3. Operaii pregtitoare ale suprafeelor naintea exec. tencuirii propriu-zise.
EXECUTAREA TRASRII SUPRAFEELOR DE TENCUIT:
a) Dup pregtirea i controlul stratului suport se va executa trasarea suprafeelor care urmeaz a fi
tencuite. La efectuarea trasrii prin diferite metode: cu repere de mortar (stlpiori), scoabe
metalice lungi sau ipci de lemn sau cu repere metalice de inventar, se va
verifica modul de fixare a acestor repere, aa nct s se obin un strat de
mortar cu grosimea stabilit.
b) Pe suprafeele exterioare ale pereilor (faade), trasarea se va face n acelai mod ca i
pe suprafeele interioare ale pereilor. n mod obligatoriu se vor fixa repere de
trasare la toate colurile faadei, precum i pe suprafeele dintre golurile
ferestrelor.
c) n cazul utilizrii reperelor (stlpiorilor) de mortar, acetia se vor executa din aceiai
mortar din care se execut grundul; ltimea stalpisorilor de mortar va fi de 8... 12
cm, pentru mortarele de var-ciment sau de var si 2,5 cm pentru mortarele de
ipsos.
d) Organizarea executrii trasrii. Pentru operaiile de trasare a tencuielilor se pot folosi schelele
metalice.
Amorsarea suprafeelor
a) Pe suprafeele de zidrie n prealabil stropite cu ap (pentru asigurarea nivelului de umiditate
admis), se va aplica un strat de amorsa prin stropire cu pri (n grosimea de 3 mm) avnd aceeai
compoziie cu a mortarului pentru stratul de grund.
b) Pe suprafeele de beton (intrados planee, grinzi, stlpi etc.) stropite n prealabil cu ap
se va aplica un pri din lapte de ciment de 3 mm grosime
c) Pe suprafeele din ipci i trestie stratul de amorsa va fi din mortar de var sau
ipsos.

29

d) Pe suprafeele rabiate - se va aplica un strat suport - mir, din mortar cu

aceeai compoziie cu mortarul grundului pentru umplerea ochiurilor plasei.
Stratul suport va fi ct mai rugos, pentru asigurarea aderenei grundului.
OBS.
1. Aplicarea priului se va face fie manual, cu ajutorul unei mturi scurte, fie mecanizat cu aceleai
aparate folosite pentru aplicarea mecanizat a grundului.
2. priul va fi aplicat uniform, fr disconunuiti prea mari. nainte de aplicarea grundului se va
verifica dac priul este suficient ntrit, fr prelingeri pronunate i dac suprafaa respectiv este
suficient de rugoas i aspr la pipit cu mna.
3. Rosturile ntre elemente de construcii cu capacitate de deformabilitate diferit, se vor acoperi
cu fii din plasa de rabi de cea 15 cm lime sau fii din plasa de sticl.
De asemenea, se vor acoperi cu plasa de rabi i suprafeele de lemn, existente
n cadrul suprafeelor din zidrie de crmid (gheremele, grinzi, buiandrugi etc).
Pe suprafeele de lemn acoperite cu plase de rabi, sub plasa de rabi se va aplica
fie carton asfaltat, fie alt soluie hidrofug, pentru a se evita umflarea lemnului
n contact direct cu tencuiala.
4.4. EXECUTAREA GRUNDULUI I CONTROLUL CALITII ACESTUIA
Grundul, stratul principal al tencuielii (5..20 mm grosime), se va aplica dup cel puin 24 ore de la
aplicarea priului, n cazul suprafeelor de crmid; pe suprafeele de zidrie de crmid care sunt
amorsate numai prin stropire cu ap, grundul se poate aplica imediat. n cazul cnd suprafaa priului
este prea uscat sau pe timp foarte clduros, aceast suprafa se va uda n prealabil cu ap, nainte de
a se aplica grundul.
Stratul de grund se va aplica manual sau mecanizat, ntr-una sau dou reprize, grosimea total fiind de
cca 15 mm pe suprafeele suport executate din ipci i trestie i pn la 20 mm pentru restul
suprafeelor.
Aplicarea mecanizat a stratului de grund pe suprafeele interioare ale pereilor i pe tavane (n
cmpurile dintre repere), se recomand n general pentru suprafee mari (front de lucru de cel puin
2000 m2).
Aplicarea mecanizat a priului i grundului n ncperile cldirilor, pe perei i intradosul planeelor,
pn la nlimea de 3 m se va executa de pe pardoselile respective.
Aplicarea manual a priului i grundului pe intradosul planeelor i la partea superioar a pereilor se
va executa de pe platforme de lucru amplasate direct pe pardoseal.
Pe faadele cldirilor grundul se va aplica de sus n jos, de pe schele metalice montate la cca.50 cm fat
de suprafata fatadelor.
Mortarele pentru grund, la toate tencuielile se aplic manual sau mecanizat i se ntind apoi cu
dreptarul. La aceste tencuieli, grosimea stratului de grund se respect conform
reperelor fixate n cadrul operaiunilor de la pct. 2.3.3.1.
Corectarea grosimii grundului se face imediat dup aplicarea lui cu ajutorul
dreptarului (la linia reperelor), fr dricuire pentru asigurarea rugozitii
suprafeei.
n cazul n care stratul vizibil va avea grosimea de peste 5 mm sau executarea
acestuia se va face dupa o posibil uscare complet a grundului, suprafaa
grundului va fi striat n diagonal, cu mistria, la 8-10 cm, pentru a se asigura
aderena stratului ulterior.

30

n cazul tencuielilor brute - tencuirea se executa din mortare de var cu sau fara adaos de ciment netezit
n stare brut, fr dricuire. Grosimea maxim este de cel mult 16 mm. Aceste tencuieli se
ntrebuineaz, de aceea, numai la interior, n cldiri provizorii sau depozite.
Controlul calitii grundului se va face innd cont ca suprafaa grundului trebuie
s ndeplineasc o serie de criterii de performan care s se ncadreze n
anumite limite (performane):
a) un anumit grad de umiditate al suprafeei nainte de aplicarea stratului urmtor
(msurat cu aparatul tip Higromette).
Nivel admisibil: 5%-7%:
b) o anumit rugozitate a suprafeei care s asigure aderena stratului urmtor se asigur prin netezirea grundului cu dreptarul i nu prin dricuire, precum i
prin strierea suprafeei pentru cazurile indicate la pct. 2.4.7;
c) meninerea grosimii grundului n limitele stabilite prin operaiile de trasare se asigur prin verificare
cu dreptarul fa de repere.
OBS.
n locul unde apar lipsuri fa de nivelul general, acestea se completeaz din nou
cu mortar i se niveleaz.
4.5. EXECUTAREA TINCIULUI (STRATUL VIZIBIL)
TENCUIELI DRICUITE
Stratul vizibil al tencuielilor se va executa de regul dintr-un mortar cu aceeai compoziie cu a
stratului de grund. Tinciul se execut n mod curent din var-past i nisip fin pn la 1 mm. n cazuri
speciale, tinciul va fi din mortar de ciment i praf de piatr.
Pentru obinerea unei grosimi reduse a stratului vizibil (2...5 mm), mortarul se va aplica cu mistria la
anumite intervale de timp, astfel nct s se poat efectua dricuirea ntre aceste intervale.
Muchiile intrnde i ieinde se vor executa cu ajutorul dreptarului de col. Pentru meninerea umiditii
necesare efecturii dricuirii, tinciul se stropete tot timpul ct dureaz operaiunea.
Ca suprafeele tencuite ce rmn nezugrvite, ntreruperile de lucru ale feei vzute se vor face n
dreptul colurilor rosturilor, stlpilor, grinzilor sau n zonele umbrite. Reluarea lucrului se va efectua
din zona ntrerupt, fr a se afecta suprafaa executat.
Aceast prevedere nu se aplic la tencuieli care zugrvesc.
La gletul de var se adaug ipsos pentru accelerarea prizei (10kg ipsos/ 1m3 var past)
TENCUIELI GLETUITE
n cazul n care se urmrete realizarea unor suprafee lise, stratul de tinci se va gletui.
Gletuirea se va executa din past de var sau de ipsos aplicat n 2 straturi, cu grosimea total de aprox.
2 mm.
Gletul de ipsos se va aplica numai pe un strat cu un anumit grad de umiditate, pentru a se evita
accelerarea prizei ipsosului.
Aplicarea stratului de glet se face de jos n sus, prin micri scurte (n zig-zag), cu fierul de glet
nclinat sub un unghi de aprox. 20-25 fa de planul de lucru. Pentru realizarea dricuirii se efectueaz
trecerea fierului de glet de max. 2-3 ori peste suprafaa tencuit pentru corectarea defectelor.
Imediat dup aplicarea uniform a stratului de mortar pe o poriune mic de suprafa (0,5-0,75 m 2),
aceasta se prelucreaz inndu-se muchia fierului de glet aproape perpendicular pe suprafaa de
prelucrat. Prelucrarea se face prin micarea fierului de glet de sus n jos i de la drepta la stnga. Pentru
31

a se uura alunecarea fierului de glet i pentru a preveni formarea de achii si adncituri pe suprafaa
prelucrat trebuie s se aplice o fie de mortar pe latura de lucru a feei fierului de glet.
Corecia defectelor se face astfel:
- Dup terminarea prizei mortarului se nltur cu mistria neregularitile aprute la racordul ntre
planuri sau materialul inutil adunat.
- Racordurile i denivelrile se vor lefui prin mirgheluire pentru eliminarea asperitilor.
Constatarea corectrii suprafeei se face prin frecare cu dosul palmei.
- n zone cu defecte majore, lucrrile se refac integral.
- n zonele greu accesibile sau n spaiile unde nu este posibil manevrarea fierului de glet coreciile se
fac cu ablon de lemn.
TENCUIELI SCLIVISITE
La tencuielile sclivisite grundul i tinciul vor fi executate cu mortar de ciment.
Stratul de tinci nu se va dricui fin, pentru ca s se realizeze o bun aderen a stratului
de sclivisire.
Sclivisirea suprafeei se execut nainte de uscarea total a tinciului.
TENCUIELI CU PRAF DE PIATR
Tencuieli cu praf de piatr se execut prin aplicarea peste grund a unui strat din mortar preparat din
var, ciment, praf de piatra i eventual pigmeni.
Stratul vizibil, se aplic pe grund n condiiile n care umiditatea este aceeai pe
ntregul cmp, pentru a se asigura uniformitatea culorii.
n aceste condiii, pentru a se asigura o bun aderen, aplicarea se va executa dup uscarea grundului.
Suprafaa grundului va fi striat cu mistria nainte de ntrire. nainte de aplicarea tinciului, suprafaa
va fi stropit.
Prelucrarea feei acestor tencuieli, n afara de dricuirea obinuit, se poate face
prin:
a) Rachetare
n 1-2 ore dup aplicarea stratului de finisaj, suprafaa se prelucreaz cu o pies metalic prevzut cu
dini, denumit rachet. Suprafaa se cur apoi cu o perie aspr.
b) Stropire
n acest caz, stratul de finisaj se aplic n dou etape: primul strat de mortar, simplu sau colorat cu
pigmeni, se aplic prin dricuire, iar al doilea se stropete manual sau mecanizat
c) Periere sau pieptnare
Se execut cu perii aspre pe suprafaa mortarului dup ce acesta a fcut priz, dar nainte de a se fi
ntrit complet.
TENCUIELI DIN PIATRA ARTICIFIALA (SIMILIPIATRA).
Aceste tencuieli se execut pe un grund de mortar de ciment.
Faa vzut din mortar de ciment i gri de piatr, cu un adaos eventual de pigment, se aplic peste
grundul stropit cu ap, nainte ca acesta s se fi ntrit complet.
Grosimea stratului este condiionat de modul de prelucrare al suprafeelor. Astfel pentru:
- rostuire - 5-10 mm;
32

- cioplire, buciardare - 15-30 mm.

Executarea rosturilor se efectueaz cu 24-48 zile nainte de ntrirea stratului vizibil, astfel:
- se traseaz rosturile;
- se monteaz n rosturi ipci cu profil.
Dup ncheierea prizei, la 7-15 zile se execut prelucrarea suprafeei. nainte de a se ncepe prelucrarea
se vor face ncercri pe poriuni mici pentru a se constata dac mortarul feei vzute rezist la
prelucrare.
Msurile de protecie contra ariei soarelui vor fi mai riguroase dect la celelalte tencuieli. Se acoper
cu rogojini, saci de ciment etc, care se in umede prin stropire cu ap timp de 5-7 zile.
Prelucrrile cele mai folosite sunt:
a) Frecarea suprafeei dup ce mortarul a fcut priz, dar nainte ca el s se fi ntrit (cea. 15-20 ore de
la aplicare), cu perii din srm.
b) Buciardarea, prin prelucrarea suprafeei stratului cu ajutorul buciardei. Prin lovirea tencuielii cu
buciarda, acesta va cpta o suprafa rugoas care imita aspectul pietrei naturale prelucrate brut.
c) Spiuirea se face cu ajutorul spiului si ciocanului, obinndu-se pe faa vzut neregulariti mai
mari dect n cazul buciardrii.
d) Cioplirea se execut cu ajutorul dlii i a ciocanului, obinndu-se neregulariti i mai mari dect
n cazurile precedente. Aceast prelucrare se execut de obicei la soclurile cldirilor.
Tratarea cu acid clorhidric diluat a suprafeei de mortar cu pietri colorat, se execut n 2-3 reprize,
dup ce mortarul a fcut priz, dar nainte de a fi ntrit (cca 24 ore de la aplicare). Dup apariia
granulelor de pietri, tratarea se consider terminat i tencuiala se spal bine cu ap. Grisul de
marmur nu este admis la asemenea prelucrri.
TENCUIELI CU TERASIT I DOLOMIT
Aceste tencuieli se pot executa:
a) pe suport din beton ntrit, turnat pe antier, dup aplicarea i uscarea grundului din mortar, ciment
i var (M 50) n grosime de 15 mm. n acest caz, grundul se cresteaz cu mistria, pentru asigurarea
aderenei;
b) pe panouri mari din beton armat prefabricat (fie pe beton ntrit, fie pe beton proaspt), respectiv pe
linia de formare a panourilor mari din beton armat prefabricat, nainte de tratamentul termic al
acestora;
c) zidrie din crmid sau blocuri din b.c.a.
Terasitul este un material realizat din praf de piatr i nisip i este livrat n amestec cu ciment alb, in
saci, n stare uscat.
Amestecul se prepar pentru cantitatea ce se execut pe parcursul unei zile.
ntreruperile se execut n zona rosturilor sau n zone de penumbr pentru a nu
se remarca diferenele de nuan.
n cazul cnd aplicarea se face pe panouri mari din beton armat prefabricat chiar pe linia lor de turnare,
deci pe betonul proaspt, astfel:
- pe betonul proaspt se aplic mai nti un prim strat de 3-5 mm grosime ntins i presat cu ajutorul
mistriei, dup care se toarn restul de material, grosimea total fiind de max. 2 cm. Se compacteaz
prin vibrare timp de 8-10 secunde, apoi se fixeaz suprafaa prin dricuire;
- se introduce panoul astfel finisat la tratamentul termic;
33

- se racheteaz suprafaa finisat dup ntrire i decofrarea panoului cu peria

cu cuie sau mecanizat.
Compoziia mortarului cu terasit poate avea n aceast situaie un dozaj mai mic
de ciment, conform avizului laboratorului de specialitate.
4.6. CONTROLUL CALITII TENCUIELILOR
Pentru asigurarea calitii lucrrilor e impune verificarea calitii execuiei pe etape de lucru.
Criteriile de performan, nivelurile lor admisibile i metodele de verificare sunt artate n tabelul nr. 1
din Anexa la NE001/96.
Recepia pe faze de lucrri se va face prin verificare la fiecare tronson de faad funcie de cerinele
beneficiarului, dar cel puin o dat la 100 m2 pentru:
a) rezistena mortarului;
b) numrul de straturi aplicat i grosimile respective (determinate prin sondaje i numrul stabilit prin
caiete de sarcini sau n baza hotrrii comisiei de recepie, dar cel puin cte unul la fiecare 200 m2);
c) aderena la suport i ntre straturi (cu aceeai frecven ca la lit. b);
d) planitatea suporturilor, corectitudinea muchiilor i racordrile ntre panouri;
e) dimensiunile, poziiile elmentelor decorative i corectitudinea executrii acestora (solbancuri, brie,
cornie etc.) prin compararea cu detaliile din documentaiile de execuie sau cu soluiile cadru indicate
n caietele de sarcini.
Aceste verificri se efectueaz naintea zugrvirii sau vopsirii, iar rezultatele se nscriu n registrele de
procese-verbale de lucrri ascunse i pe faze de lucrri. Abaterile admisibile sunt date n tabelul nr. 2
din Anexa prezentului caiet.
Recepia lucrrilor se efectueaz pe baz de proces-verbal:
- la terminarea lucrrilor pe faze i la terminarea lucrrilor;
- la expirarea perioadei de garanie - recepie final.

34

CAIET DE SARCINI
ZUGRVELI SI VOPSITORII
1.GENERALITI
Prevederile din prezentul capitol se refera la lucrrile de zugrveli si vopsitorii interioare si exterioare
necesare realizrii obiectivului.
2.STANDARDE DE REFERINA
C 3/76-Normativ pt. executarea si receptionarea lucrrilor de zugrveli si vopsitorii
GP035-98;Ghid de poiectare, execuie si expl. privind protecia anticoroziva
3.PREVEDERI GENERALE
3.1. LUCRRI CARE TREBUIE TERMINATE
ZUGRVELILOR I VOPSITORIILOR

NAINTE

DE

NCEPEREA

nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli toate lucrrile i reparaiile de tencuieli, glet, placaje,
instalaii sanitare, electrice i de nclzire, trebuie s fie terminate.
De asemenea vor fi terminate pardoselile reci (betoane mozaicate, gresie etc),
exclusiv lustruirea.
n ncperile prevzute cu pardoseli din parchet sau din mase plastice, zugrvelile se vor executa
naintea aplicrii mbrcmintei pardoselii. La executarea zugrvelilor se vor lua msuri pentru
protejarea stratului suport al mbrcmintei, pentru a-l feri de umiditate i de murdrie, care poate
compromite aderena mbrcmintei, n special n cazul aplicrii acesteia prin lipirea cu adezivi. n
cazul pardoselilor cu strat suport din plci fibrolemnoase poroase bitumate, zugrvelile se vor executa
nainte de montarea stratului suport.
Tmplria din lemn i cea metalic trebuie s fie montate definitiv; accesoriile metalice la tmplrie
trebuie s fie montate corect i buna lor funcionare s fie verificat, cu excepia drucrelor i a
ildurilor care se vor fixa dup vopsirea tmplriei.
La lucrrile de vopsitorie aplicarea ultimului strat se va face numai dup
terminarea complet a zugrvelilor i nainte de finisarea mbrcminilor de
pardoseli (rachetare, curire, lustruire), lundu-se msuri de protejare contra
murdririi mbrcmintei pardoselilor.
nainte de nceperea lucrrilor de zugrvire sau vopsire a faadelor trebuie s fie
complet executate toate lucrrile de la faada construciei ca: jghiaburi, burlane,
streini, cornie, glafuri, socluri, cofrete pentru instalaii electrice sau de gaze etc.
precum i trotuarele.
3.2. PREGTIREA SUPRAFEELOR
Pregtirea suprafeelor de beton sau tencuial dricuit
n vederea finisrii cu zugrveli de var, suprafeele trebuie s fie dricuite ct mai
fin, astfel ca urmele de dric s fie ct mai puin vizibile; toate reparaiile
necesare trebuie s fie executate ngrijit, terminate i uscate.
n cazul suprafeelor tencuite sau de beton plane i netede (de exemplu: panouri mari), toi porii rmai
de la turnare sau gurile survenite de la transport, montaj ori turnare (n cazul pereilor din beton
monolit), se vor umple cu mortar de ciment-var, dup ce n prealabil bavurile i dungile ieinde n
relief au fost ndeprtate, astfel ca s rezulte suprafee netede. De asemenea, petele cu urme de
decofrol, se vor freca cu piatra de lefuit sau cu perii de srm.
35

Suprafaa panourilor prefabricate din beton greu trebuie s ndeplineasc condiiile de planitate i
netezire prevzute n "Normativ pentru executarea construciilor din panouri
mari" P 42-71.
Suprafaa se va cura bine de praf, pentru a se asigura aderena stratului de
finisaj pe suprafaa suport.
n cazul suprafeelor de zidrie netencuit, care urmeaz s fie zugrvite direct,
se vor cura cu atentie stropii si resturile de mortar si se vor completa rosturile
care prezint goluri n mortar.
Pregtirea suprafeelor gletuite
Suprafeele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (ipsos) cu aracet, trebuie s fie plane i
netede, far desprinderi sau fisuri: varul folosit trebuie s aib o vechime de cel puin 14 zile.
Toate fisurile, neregularitile etc, se chituiesc de ctre zugravul vopsitor sau se pacluiesc cu past de
aceeai compoziie cu a gletului. Pasta de ipsos folosit pentru chituirea defectelor izolate, se prepar
din dou pri ipsos i o parte ap (n volume). Pasta se realizeaz prin presrarea ipsosului n ap,
dup care se omogenizeaz prin amestecare rapid (n intervalul de maximum 1 minut de la presrare).
Pasta se va prepara n cantiti care s poat fi folosite nainte de sfritul prizei ipsosului (circa 6
minute).
Pentru pacluirea suprafeelor mai mari se folosete i pasta de ipsos-var, n proporie de 1 parte ipsos
i 1 parte lapte de var (n volume). Compoziia se va prepara n cantiti care s poat fi folosite n cel
mult 20 minute de la preparare.
Dup uscarea poriunilor reparate, suprafaa se lefuiete cu hrtie de lefuit (n
cazul pereilor ncepnd de la partea superioar spre partea inferioar) dup care
se cur de praf cu perii sau bidinele curate i uscate.
n cazul cnd pe suprafaa gletului se aplica vopsitorii de ulei, alchidal,
nitroceluloz sau alte vopsele care formeaz dup uscare pelicule bariere de
vapori, umiditatea gletului trebuie s fie de maximum 8%.
Pregtirea suprafeelor din lemn, PFL, PAL
Tmplria verificat de ctre tmplar n privina bunei execuii i funcionri i reparat n ceea ce
privete degradrile survenite n timpul transportului sau montajului, este luat n primire de
vopsitor. Vopsitorul verific i corecteaz suprafeele de lemn astfel ca nodurile
s fie tiate, cuiele ngropate, prelingerile de rin sau alte murdrii curate
etc.
Umiditatea tmplriei de lemn nainte de vopsire trebuie s nu depeasc media de 15%. Verificarea
umiditii se poate face cu aparatul electric tip "Hygromette".
Accesoriile metalice ale tmplriei care nu sunt nichelate sau lcuite din
fabricaie, vor fi grunduite cu grund anticorosiv i vopsite cu vopsea de ulei sau
cu un email.
Pregtirea suprafeelor metalice
Suprafeele metalice nu trebuie s prezinte pete de rugin, pcur, grsimi, mortar, vopsea veche,
noroi, ghea, zpad etc.
Rugina se ndeprteaz prin frecare cu perii de srm, pacluri de oel, rzuitoare, dli, piatr abraziv
sau prin sablare sau ardere cu flacr; n cazuri speciale se vor folosi bi de splare i decapare acid,
n instalaii industriale sau paste decapante.

36

Petele de grsimi se terg cu tampoane muiate n solveni (white-spirit, terebentin, benzin uoar).
Se interzice folosirea petrolului lampant sau a benzinei auto, care pot nlesni coroziunea
metalului.
Tmplria metalic se aduce pe antier grunduit cu un grund anticorosiv
corespunztor vopselei care se aplic.
Pregtirea suprafeelor cu un finisaj
Zugrvelile vechi se vor rzui cu paclu, pereii i tavanele se vor spla cu ap i spun i dup uscare
se vor pregti pentru zugrvire ca n cazul unei zugrveli noi.
Vopsitoriile vechi se vor cura prin ardere cu lampa de benzin, dup care vor fi ndeprtate cu
paclul nainte de rcirea lor. ndeprtarea vopsitoriilor vechi se mai poate face cu paste decapante.
Pasta se ntinde cu un tampon, se las s se nmoaie pelicula cteva minute, dup care se cur cu
paclul. Dac gletul de vopsea este prea crpat sau s-a cojit odat cu scoaterea cu paclul a vopselei,
gletul se ca reface complet. Dup aceasta, pregtirea pentru vopsire se face ca pentru un glet nou.
Vopsitoriile vechi degradate, de pe tmplria metalic sau de lemn, se cur n mod similar ca
de pe suprafeele gletuite.
Dup ndeprtarea vopsitoriilor vechi, pregtirea suprafeelor se va face la fel ca
n cazul unor finisaje noi.
3.3. CONDIII DE EXECUIE
Zugrvelile i vopsitoriile se vor executa n conformitate cu proiectul de execuie i prevederile din
prezentul normativ.
Lucrrile de finisare a pereilor i tavanelor se vor ncepe numai la o temperatur a aerului, n mediul
ambiant, de cel puin +5 C, n cazul zugrvelilor pe baz de ap i de cel puin +15 C, n cazul
vopsitoriilor sau al finisajelor cu polimeri. Acest regim se va menine n tot timpul executrii lucrrilor
i cel puin nc 8 ore pentru zugrveli i 15 zile pentru vopsitorii sau finisaje cu polimeri, dup
executarea lor.
Finisajele nu se vor executa pe timp de cea i nici la un interval mai mic de 2
ore de la ncetarea ploii (n condiii de temperatur care s permit uscarea
suprafeei); de asemenea, se va evita lucrul la faade n orele de nsorire maxim
sau vnt puternic, pentru a evita uscarea accelerat i crparea peliculelor.
nainte de nceperea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii se va verifica dac suprafeele suport au atins
umiditatea de regim (suprafeele de beton sau zidrie tencuit 3% i suprafeele gletuite 8%). Aceasta
se obine n condiii obinuite (umiditate relativ a aerului de 60% i temperatur +18...20 C), dup
cca. 30 de zile de la executarea mortarelor i dup circa 2 sptmni de la
executarea gletului.
Umiditatea se verific cu aparatul electric tip "Hygromette" (bazat pe principiul
variaiei rezistivitaii electrice a materialelor funcie de umiditatea lor) sau cu un
alt aparat similar (aparatul cu carbid tip C.M.).
n cazul cnd pe antier nu se gsesc aparatele indicate, se poate verifica dac stratul suport de mortar
sau beton s-a uscat suficient prin urmtoarea metod: cu ajutorul unei pensule curate se aplic pe o
poriune mic (cea. 2x5 cm) din suprafaa suport o soluie de fenolftalein n alcool, n concentraie de
1%; dac poriunea respectiv se coloreaz n violet sau roz intens, stratul suport are o umiditate mai
mare de 3%.
Diferena de temperatur ntre aerul nconjurtor i suprafeele care se vopsesc nu trebuie s fie mai
mare de 6 C, pentru a se evita condensarea vaporilor.

37

La executarea finisajelor prevzute n prezentul normativ, se va ine seama de indicaiile date la fiecare
caiet, n ceea ce privete compatibilitatea dintre natura fiecrui tip de finisaj i stratul suport pe care se
aplica, precum i compatibilitatea dintre diferitele straturi ce alctuiesc finisajul.
Se interzice folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depit; acestea vor
putea li folosite numai pentru verificarea si confirmarea de ctre un laborator de
specialitate a pstrrii caracteristicilor vopselelor n limitele prevzute n
standardele i normele interne de fabricaie.
3.4. MSURI DE TEHNICA SECURITII MUNCII I PCI
La executarea lucrrilor de zugrveli i vopsitorii se vor avea n vedere prevederile din:
- Norme republicane de protecie a muncii, aprobate de Ministerul Muncii i Ministerul Sntii cu
ordinele 34/1975 i nr. 60/1975;
- Norme de protecia muncii (construcii-montaj), aprobate de M.C. Ind. cu ordinul nr. 7 N/1970, cap.
XVII. B;
- Norme PCI n vigoare.
Muncitorii care lucreaz cu vopsele preparate cu solveni inflamabili vor fi instruii
zilnic. De asemenea, vor fi instruii i muncitorii care lucreaz temporar n zona
respectiv.
n imediata apropiere a locului unde se lucreaz cu lacuri i vopsele, trebuie s fie
aezate stingtoare de incendiu, n numr suficient, la loc vizibil i uor accesibil.
n jurul locului unde se lucreaz cu aceste materiale, pe o raz de cel puin 10 m,
trebuie sa fie puse afie uor de citit de la distan, cu inscripiile: -FUMATUL
STRICT INTERZIS- -NU V APROPIAI CU FOC DESCHIS- -NU SUDAI- NU
MPUCAI CU PISTOLUL PENTRU BOLURI
n cazul lucrului n spaii nchise, trebuie s se lucreze cu ferestrele i uile
deschise, iar n cldirea respectiv este strict interzis s se lucreze cu foc deschis
sau s se sudeze, la oricare din nivele cldirii.
n cazul imposibilitii asigurrii ventilaiei naturale se va realiza obligatoriu
ventilarea artificial (cu precdere n spaii nchise).
La terminarea lucrului n fiecare zi, toate materialele inflamabile vor fi duse cu capacul ambalajelor
fixat ermetic i nchise n magazii destinate n mod special acestui fel de materiale, avnd scris pe
u:PERICOL DE INCENDIU NU FUMAI:NU INTRAI CU FOC DESCHIS
La transportul recipientelor cu toluen, cu lac sau cu vopsea cu solveni inflamabili, acestea trebuie s
fie acoperite, iar muncitorii care le transport vor trece cu ele numai prin locuri fara foc deschis i nu
vor fuma.
Muncitorii care prepar amestecurile de lacuri i vopsele cu toluen sau ali solveni inflamabili, le
transvazeaz din butoaie sau bidoane, trebuie s poarte ochelari de protecie i s efectueze aceste
operaii n locuri ferite de surse de foc.
Pentru muncitorii care lucreaz la nlime se vor verifica i asigura stabilitatea podinelor, scrilor de
acces, eafodajelor etc.
La folosirea instalaiilor mecanice sub presiune se vor prevedea aparatele de
msur i control necesare funcionrii acestora n condiii de securitate.
n cursul lucrrilor de vopsitorie interioar cu mijloace mecanizate i n cazul
utilizrii lacurilor i vopselelor cu uscare rapid care conin solveni toxici,
muncitorii vor purta mti cu filtre adecvate sau izolante ori ochelari de protecie
(n cazul cand se poat o semimasc).
38

3.5. CONDIII TEHNICE DE CALITATE I VERIFICAREA LUCRRILOR

Controlul n timpul execuiei se face de ctre executant, prin organele sale de control tehnic de calitate,
precum i de ctre beneficiar i proiectant, urmrandu-se respectarea prevederilor din prezentul
normativ.
Pe parcursul executarii lucrarilor de zugraveli- vopsitorii se verifica in mod special (de ctre eful
punctului de lucru):
ndeplinirea condiiilor de calitate a suprafeelor suport, conform pct. 4; n cazuri de importan
deosebit consemnndu-se acestea n procese-verbale de lucrri ascunse;
calitatea principalelor materiale ce intr n oper, conform standardelor i normelor interne de
fabricaie respective;
respectarea prevederilor din proiect i a dispoziiilor de antier;
corectitudinea execuiei, conform prevederilor capitolului 4 al fiecrui caiet.
Pentru lucrrile gsite necorespunztoare se vor da dispoziii de antier pentru remediere sau
refacere.
Recepia lucrrilor de zugrveli i vopsitorii se va face numai dup uscarea lor
complet.
ZUGRVELI
Prin examinarea vizual a zugrvelilor se verific urmtoarele:
a) corespondena zugrvelilor interioare i exterioare cu prevederile proiectului i dispoziiile
ulterioare, spre a constata concordana lucrrilor executate cu prevederile acestora;
b) aspectul suprafeelor zugrvite n culori de ap precum i a celor n calcio-vecchio; ele trebuie s
aib un ton de culoare uniform, s nu prezinte pete, scurgeri, stropi, bici i cojiri, fire de pr sau
urme de la pensul sau bidinele; urmele de bidinea sunt admise numai dac sunt vizibile pn la o
distan de cel mult 1 m de la suprafaa zugrvit; nu se admit corecturi sau retuuri locale care
distoneaz cu tonul general, chiar la distane mai mici de 1 m; pe suprafeele finisate prin stropire
trebuie ca stropii s fie repartizai uniform, exceptnd cazul cnd prin condiiile speciale ale
lucrrii s-a prescris o repartizare neuniform;
c) uniformitatea desenului la zugrveli interioare executate cu rol, burete sau
pnz de sac; nu sunt admise pete sau srituri i nici suprapuneri sau lipituri ale
desenului; n cazul execuiei desenului cu rola se admite lipsa desenului numai la
legtura a dou fii vecine, dar pe o lime de cel mult 1 mm.
Aderena zugrvelilor interioare i exterioare se constat prin frecare uoar cu palma pe perete. O
zugrveal aderent nu trebuie s se ia pe palm.
Rectilinitatea liniaturilor de separaie se verific cu ochiul i la nevoie cu un dreptar
de lungime adecvat. Ele trebuie s fie fr nndiri i de o lime uniform pe
toat lungimea lor.
Se admit la un perete cel mult dou niveluri izolate, care s nu se abat de la
linia dreapt cu mai mult de 2 mm.
VOPSITORII
nainte de nceperea verificrii calitii vopsitoriilor se va controla mai nti dac la vopsitoriile n ulei
sau la cele pe baz de polimeri s-a format pelicula rezistent, fapt ce se constat prin ciocnirea uoar a
vopselii cu degetul n mai multe puncte.
Prin examinarea vizual se verific aspectul vopsitoriilor, avndu-se n vedere urmtoarele:
a) suprafeele vopsite cu vopsele de ulei, emailuri sau lacuri trebuie s prezinte
pe toat suprafaa acelai ton de culoare i acelai aspect lucios sau mat, dup
39

cum se prevede n proiect sau n mostrele stabilite; vopseaua de orice fel trebuie
s fie aplicata pana la perfect curat, adic s nu prezinte straturi
strvezii i
nici pete, desprinderi, cute, bici, scurgeri, lipsuri de buci de pelicul, crpturi
ori fisuri, care pot genera n viitor desprinderea stratului, aglomerri de pigmeni,
neregulariti cauzate de chituiri sau lefuire necorespunztoare, urme de
pensul, fire de pr, urme de vopsea insuficient frecat nainte de aplicare etc.;
b)la vopsitoriile executate pe tmplrie se va verifica vizual buna acoperire cu pelicul de vopsea a
suprafeelor de lemn sau metalice bine chituite i lefuite n prealabil, se va controla ca accesoriile
metalice vizibile (ilduri, drucre, cremoane, olivere etc.) s nu fie ptate de vopsea;
c) nu se admit pete de mortar sau zugrveal pe suprafeele de tmplrie vopsite;
d)pentru controlarea pregtirii corecte a suprafeelor de tmplrie naintea vopsirii (curirea,
lefuirea, chituirea rosturilor etc.) se vor face verificri prin sondaje n diverse puncte, nlturndu-se
cu grij vopseaua pn la stratul suport;
e) se va examina vizual dac evile, radiatoarele, convectoarele, aerotermele, ventilatoarele etc. sunt
vopsite n culorile prescrise i dac vopseaua este de culoare uniform, fr pete, urme de pensule,
crpturi sau alte defecte; cu aceeai atenie se va controla dac pregtirea feelor laterale i spatele
acestor piese i aparate sunt vopsite pe toate elementele, fr locuri neacoperite, umflturi etc; pentru
verificarea suprafeelor din spatele conductelor, radiatoarelor etc. se va folosi oglind; se va controla
prin sondaje dac este aplicat vopseaua pe suprafeele corect pregtite n prealabil i dac este
executat conform proiectului (curirea de rugin sau mortar, aplicarea succesiv a straturilor
prevzute n proiect);
f) bordurile, frizurile i liniatura trebuie s fie de aceeai lime pe toat lungimea, s nu prezinte
curburi sau frnturi pe acelai aliniament, iar nndirile s nu fie vizibile de la distan mai mare de
1m;
g)-separaiile dintre vopsitorii i zugrveli pe acelai perete precum i cele dintre zugrveala pereilor
i tavanelor trebuie s fie distincte, fr suprapuneri, ondulaii etc.; verificarea rectilinitii
liniilor de separaie se va face cu un dreptar de lungime ct mai mare; la aceast
verificare trebuie ca pe un ntreg perete s nu existe mai mult de dou devieri
izolate i care s nu se abat de la linia dreapt cu mai mult de 2 mm.
Calitatea lucrrilor de vopsitorie executate pe piesele metalice se verific n
acelai mod ca la celelalte lucrri de vopsitorie, prevzute n prezentul capitol.
3.6. NTREINERE
Zugrvelile cu lapte de var i hum, calcio-vecchio nepatinat i patinat cu cear, se ntrein prin
curarea de praf cu perii cu coad lung, cu fire de pr sau sintetice.
Vopsitoriile de ulei, alchidat, polilac, nitrolac, suprafeele finisate cu calcio-vecchio patinat cu vopsele
de ulei, precum i toate vopsitoriile care formeaz pelicule bariere de vapori se spal cu crpa sau
buretele cu ap cald i dac este necesar se adaug i spun sau detergeni, dup care se revine i se
terge cu o crp curat uscat. n cazul n care splarea nu este necesar suprafaa se poate terge
direct cu o crp uscat flanelat.
Este interzis splarea unei vopsitorii cu vechime mai mic de 14 zile
Suprafeele finisate cu vopsea Vinarom sau cu vopsea decorativ n relief se pot
spla cu o crp muiat n ap i stoars.
Vopsitoriile cu Vinarom sau cu vopsea decorativ n relief nu se vor spla nainte
de 30 de zile de la realizarea lor.
3.7. TRANSPORTUL I DEPOZITAREA MATERIALELOR PE ANTIER
40

Varul gros n bulgri i huma livrate n vrac se transport n vagoane nchise.

Ipsosul livrat n saci de hrtie se transport n vagoane nchise.
Depozitarea materialelor pentru zugrveli se va face n depozite nchise sau
acoperite i ferite de umezeal.
Materialele utilizate la lucrri de vopsitorii, produse de MICh livrate n bidoane de
tabl, cu capacitatea de 0,250; 0,500; 1; 5; 10; 15; 25 litri sau butoaie de PVC cu
saci de polietilen la interiar cu capacitate de 50 kg; vor fi depozitate separat pe
loturi, n locuri uscate i ferite de nghe.
Depozitele trebuie s satisfac condiiile de securitate mpotriva incendiilor. Se recomand ca
temperatura la locul de depozitare s fie cuprins ntre +7 C i + 20.
n timpul depozitrii se va urmri ca ambalajul s fie ermetic nchis, pentru a se
evita scurgerea, uscarea sau murdrirea produselor.
4. ZUGRVELI CU LAPTE DE VAR
4.1. OBIECT I DOMENIU DE APLICARE
Prevederile prezentului caiet se refer la modul de preparare i executare a zugrvelilor cu lapte de var.
Zugrvelile cu lapte de var (spoieli) se aplic la exteriorul i interiorul construciilor pe suprafee
tencuite, pe zidari aparente, pe glet de var, pe beton, la construcii de locuine i
social-culturale, industriale (cnd nu sunt supuse agresivitii agenilor chimici)
agrozootehnice i lucrri de organizare de antier; pe suprafee de lemn, ca
dezinfectant sau pentru ignifugri. Zugrvelile cu lapte de var, colorate, se aplic
la exteriar sau interior, la fel ca la pct. precedent
4.2. MATERIALE
Amestecurile preparate pentru zugrveli cu lapte de var trebuie s fie rezistente la lumin i la aciunea
mediului n care se vor gsi suprafeele respective n timpul exploatrii. Compoziiile trebuie s aib o
astfel de consisten, nct acoperirea suprafeelor s se poat face corect, fr ca materialul s curg i
fr s rmn urme vizibile de bidinea sau pensul; de asemenea trebuie s aib pigmenii bine fixai.
Pentru aceasta, n compoziii se vor introduce uleiuri.
Materialele utilizate la executarea zugrvelilor trebuie s corespund prevederilor din urmtoarele
standarde de stat i norme interne ale unitilor productoare:
Ulei de in sicativat, STAS 16-70;
Ulei tehnic de in, STAS 18-70;
Ulei tehnic de rapi, STAS 2078-70;
Ulei tehnic de floarea-soarelui, STAS 2710-70;
Var pentru construcii, STAS 146-70;
Ap pentru mortare i betoane, STAS 790-73;
Oxizi, pigmeni pentru vopsele, pmnturi decolorante, produse absorbante,
standardele din sectorul L "Industria chimic" subgrupa "L 17";
Hrtie pentru lefuire uscat, STAS 1581-61;
Corpuri abrazive cu liant ceramic, STAS 4593-68.
4.3. PRESCRIPII DE EXECUIE
Prepararea compoziiilor de zugrveli cu lapte de var
Laptele de var folosit la zugrveli se prepar din var past gata stins, prin diluarea pastei de var cu ap
n proporie de 1 parte var la 1,5 pri ap (n volume) i amestecare pn la perfecta omogenizare. n
caz c nu exist pe antier var gata preparat, laptele de var se poate prepara din bulgri (2...2, 5 pri
ap la 1 parte var bulgri - n volume). Nu se va face prepararea n recipiente (butoaie, glei) dn tabl
neagr, deoarece ruginesc i schimb culoarea laptelui de var.
Varul past poate fi folosit la zugrveli dup 3-5 zile de la preparare. Laptelui de
41

var i se adaug, amestecnd continuu, pn la omogenizare, grsimi (ulei de in,

de rapi sau de floarea soarelui), n proporie de 1...2% (n volume). Se poate
folosi i seu topit tehnic, n aceeai proporie, care ns se va nclzi pn la
topire i se va amesteca numai n cazul preparrii laptelui de var bulgri i anume
nainte de rcirea amestecului..
n cazul unor zugrveli colorate se adaug pigmeni n praf, pn la nuana dorit.
Laptele de var strecurat se amestec cu colorantul muiat n ap cu 24 de ore
nainte de strecurare. Este necesar ca, compoziiile colorate s se prepare n
cantiti suficiente pentru zugrvirea cel puin a unei ncperi (la interior) sau a
unei faade (la exterior), pentru a se evita variaiile de nuan n cadrul aceluiai
cmp vizibil.
nainte de ntrebuinare, compoziia se va strecura prin site fine (900 ochiuri/cm 2), cu estur din
srm de alam, pentru reinerea att a impuritilor ct i a particulelor de var nestins sau de
pigment.
La locul de munc, compoziia de zugrveal se transport i se pstreaz n
glei de tabl zincat___________
Aplicarea zugrvelii
Spoielile (preparate din lapte de var, fr pigmeni i grsimi) i zugrvelile de var se execut n doutrei straturi. Primul strat are rol de grund (constituind stratul de legtur ntre suprafaa pregtit i
zugrveal); el creeaz o suprafa uniform cu porozitate, putere de absorbie i culoare. Aplicarea
primului strat se va face imediat dup terminarea lucrrilor pregtitoare, cel mult dup 2...4 ore; n caz
contrar, tergerea de praf se va efectua din nou nainte de aplicarea primului strat de zugrveal.
La zugrvirea pereilor se delimiteaz de la nceput suprafeele care trebuie s fie zugrvite diferit, prin
trasarea unor linii subiri ntre suprafeele respective (de exemplu ntre tavan i perei).
Trasarea liniilor se va face conform caietului III.
Zona imediat nvecinat liniei de demarcaie se zugrvete cu o pensul.
Zugrveala se aplic prin stropire cu aparate de pulverizat. Pentru a asigura o mai bun aderen de
suport, primul strat de zugrveal se poate aplica cu bidineaua. Se admite i
aplicarea manual cu bidineaua a tuturor straturilor zugrvelii numai pe
suprafee mici.
n cazul zugrvirii manuale, ntinderea straturilor se va face purtndu-se
bidineaua pe direcii perpendiculare; la plafoane ultima netezire se va face pe
direcia luminii (spre fereastr) iar la perei n sens orizontal. n timpul lucrului se
vor evita depunerle la fundul vasului.
Fiecare strat se va aplica numai dup uscarea celui precedent.
Zugrvirea manual se va face concomitent de ctre doi zugravi, unul executnd zugrvirea
prii superioare a peretelui de pe scara dubl, iar cellalt zugrvind de pe
pardoseal partea inferioar a peretelui, pentru a se evita apariia de dungi la
locul de mbinare.
n cazul unor ncperi n care se execut lambriuri n vopsea de ulei (bi, buctrii, spltorii, sli de
clase etc), se zugrvete mai nti partea superioar a peretelui mpreun cu tavanul, iar apoi se execut
lambriul n ulei. Limita de demarcaie se trage cu culoare de ap, aa cum s-a indicat mai sus.
La aplicarea mecanizat prin stropire se pot utiliza aparate de pulverizat:
- cu aciune discontinu, la care pentru flecare alimentare a rezervorului cu compoziia
de zugrveal este necesar ntreruperea lucrului;
42

- cu aciune continu, la care compoziia de zugrveal este absorbit de pompa

aparatului printr-un furtun dintr-un vas (recipient) alimentat continuu.
nainte de aplicarea compoziiei de zugrveal se execut urmtoarele operaii pregtitoare:
- se umple rezervorul cu compoziia de zugrveal, aezndu-se pe gura rezervorului o sit pentru
strecurarea ei;
- se ridic presiunea n rezervor prin pompare manual, pn la 3...5 atmosfere;
- se deschide robinetul i se regleaz jetul;
- se verific manometrul i legtura furtunului la rezervorul i la tija duzei.
nainte de aplicarea compoziiei de zugrveal se execut urmtoarele operaii pregtitoare:
- se prepar compoziia de zugrveal cu o astfel de consisten nct s se asigure posibilitatea de a fi
pulverizat i se strecoar prin sit;
- se umple recipientul de alimentare continu i se introduce furtunul de absorbie n acest recipient;
- se acioneaz pompa cu membran pn la presiunea de 5...6 at. i se deschide robinetul
pulverizatorului;
- se verific buna funcionare a aparatului (manometrul, legtura furtunului de absorbie cu aparatul,
legtura furtunului de refulare cu duza i cu pulverizatorul, starea de funcionare a pompei i a
pulverizatorului etc);
- se regleaz jetul.
La aparatul electric de zugrvit, nainte de punerea n funciune se va face legtura acestuia cu
pmntul.
Pentru executarea zugrvelii cu aparatele de pulverizat se procedeaz n felul urmtor:
- se ridic presiunea n pomp pn la cea de lucru (conf. pct. 3.13 i 3.14), se deschide robinetul de la
pulverizator i se ncepe stropitul;
- jetul sub care compoziia de zugrveal iese din duza pulverizatorului trebuie s fe cu stropii fini i
n unghi drept fa de suprafaa care se finiseaz, iar duza s se afle la o distan de suprafa de 0,75...
1,00 m, astfel nct compoziia care se pulverizeaz s nu cad pe jos i s nu ricoeze;
- pentru o aplicare uniform a compoziiei de zugrveal, se execut cu duza pulverizatorului micri
n spiral;
- fiecare strat se aplic numai dup uscarea celui precedent.
Dup terminarea lucrului se va spla aparatul att n interiar ct i n exteriar precum si furtunul si
pulverizatorul, prin introducerea unei cantitati de ap n interiorul aparatului, crendu-se din nou
presiune.
La zugrvirea faadelor, pentru a se mpiedica uscarea brusc i cojirea
zugrvelilor, se va evita aplicarea acestora pe soare puternic; aplicarea se va
face n primele ore ale dimineii sau dup amiaz (n lunile de var. n cazul cnd
este necesar s se lucreze pe timp nsorit, suprafaa se va uda cu ap n
prealabil.
5. VOPSITORII VINAROM
5.1. OBIECT I DOMENIU DE APLICARE
Prevederile prezentului caiet se refer la modul de preparare, alctuire i executare a
vopsitoriilor cu vopsea Vinarom aplicate direct pe suprafaa de finisat sau peste
un strat de glet de netezire, aplicat la rndul lui pe suprafaa peretelui ce se
finiseaz.Vopsitoriile cu vinarom se aplic n mediu exteriar sau n mediu interior,
n ncperi cu umiditate relativ a aerului pn la 60%, iar in ncperi cu
umiditate relativ a aerului de peste 60%, de la lambriuri n sus i pe tavane, in
urmtoarele moduri de alctuire a finisajelor;
n mediu exterior
43

 pe zidrie de caramida, tencuit cu tencuieli obinuite (ciment, var, nisip);

pe panouri prefabricate de beton, turnate n poziie orizontal cu faa
dricuit;
pe panouri prefabricate de beton sau beton turnat n cofraje verticale a cror suprafa a fost
gletuit cu glet de netezire din nisip fin (sau dolomita) i Aracet DP 25.
n mediu interior
Pe zidrie de crmid tencuit cu tencuieli obinuite, avnd faa gletuit cu glet de ipsos sau cu
glet din ipsos i Aracet DP 25 (glet - Gipac);
Pe beton avnd suprafaa gletuit cu glet din nisip (dolomita) i Aracet DP 25
Pe beton sau zidrie de crmid tencuit, avnd suprafaa gletuit cu glet
Gipac n dou straturi, primul netezit iar al doilea sub form de stropi;
5.2. PRESCRIPII DE EXECUIE
Succesiunea straturilor
Finisajul suprafeelor de beton cu vopsea Vinarom se realizeaz n urmtoarea ordine:
grund de vopsea Vinarom sau grund simbol V 108-211, sau grund de. Aracet DN 25;
chit de nisip cu aracet, pentru chituirea alveolelor rmase de la turnare;
glet de netezire din nisip fin cuartos 0-0,2 mm sau fin de cuar, sau dolomita, cu Aracet DP 25 (sau
glet GIPAC);
vopea Vinarom diluat, aplicat n dou straturi.
Finisajul cu vopsea Vinarom a suprafeelor de zidrie tencuit sau a suprafeelor de beton cu faa
dricuit din turnare, se realizeaz n urmtoarea ordine:
- grund de vopsea Vinarom sau grund simbol V 108-211 sau grund de Aracet DP25;
- glet de netezire din nisip fin cuartos 0-0, 2 mm, cu Aracet DP 25 sau glet GIPAC (cu sau fr acest
strat);
- vopsea Vinarom diluat aplicat n dou straturi.
Executarea straturilor de finisaj cu vopsea Vinarom pe beton
n prelabil se va face verificarea i rectificarea eventual a suprafeei de finisat. Suprafaa se cur,
nlturndu-se prile proeminente cu paclul i eventual cu dalta i ciocanul, apoi se nltur prile
neaderente prin periere cu peria de paie. n cazul gurilor de la turnare sau survenite de la transport,
acestea se vor repara cu un mortar de ciment-nisip 0-1 mm (dozaj 1:3 n volume).
De la executarea reparaiilor cu mortar de ciment i pn la aplicarea vopsitoriei propriu-zise se vor
lsa 7 zile pentru uscare.n cazul alveolelor de la turnare sau al adnciturilor, repararea se face folosind
un mortar de ciment cu adaos de Aracet n proporie de 3:1:0,5 (nisip: ciment: Aracet).Ca liant se va
folosi de preferin Aracet DP 25 care este obligatoriu n perioada rece, iar n perioada cald (peste 20
C) se poate nlocui i cu Aracet D 50.
Granulozitatea nisipului se alege n funcie de adncimea reparaiei astfel:
- adncimea 0,5-10 mm nisip cuartos 0,2 mm
- adncimea peste 10 mm nisip cuartos 0-3 mm
Mortarul se prepar n gleat prin amestecarea manual n cantiti corespunztoare unei perioade de
lucru de maximum 3 ore.Mortarul se aplica cu paclu i se netezete astfel nct s nu mai prezinte
denivelri fa de suprafaa nconjurtoare. Fiecare strat al mortarului de reparaii cu adaus de aracet,
trebuie s se usuce minimum 16 ore nainte de aplicarea stratului urmtor sau al vopsitoriei propriuzise.

44

Dup terminarea reparaiilor, suprafaa stratului suport trebuie s fie neted i nu trebuie s prezinte
abateri de la planitate mai mari de 5 mm la dreptarul de 2 m i nici vreo und mai mare de 2 mm la
dreptarul de 0, 5 m, conform normativelor P 42-71 i C 140-71.
Pentru prepararea grundului se introduce n vasul de pregtire un volum de vopsea Vinarom sau Aracet
DP 25 (strecurate prin sita de 900 ochiuri/cm2) i un volum egal de ap i se
omogenizeaz.
Grundul se aplic numai manual cu bidineaua sau cu pensula lat. Timpul de
uscare este de minimum 2 ore la temperatura de +15 C i de o or la
temperatura de +25 C sau mai mare.
Executarea stratului de glet de netezire se face pe antier iar n cazul panourilor
prefabricate se poate face i la fabric. Dup executarea reparaiilor locale i
grunduire, se aplic un glet de netezire cu urmtoarea compoziie: 3:1:0,5 (n
volume) nisip cuartos sub 0, 2 mm: Aracet DP 25: ap. Nisipul cuartos se poate
nlocui cu dolomita sau fain de cuar. n cazul aplicrii cu pistolul, volumul de
ap se poate mri pn la de 4 ori (respectiv 2 volume).Gletul se prepar prin
amestecarea manual, n cantiti pentru cca. 8 ore de lucru.
Gletul de dolomita se poate aplica manual sau mecanizat, pe cand cel de nisip fin sau fain de cuar
numai prin aplicarea mecanizat, prin stropire cu pistolul i netezire cu paclul de cauciuc sau fierul de
glet. Aplicarea mecanizat se realizeaz cu instalaia de aplicat tencuial stropit i mas de paclu.
Pentru aplicarea manual a gletului de nisip fin i Aracet se va folosi fierul de glet cu lam de oel
flexibil de 0,4-0,5 mm grosime. Aplicarea se face pe suprafee succesive de cca. 1 m 2, prin ntinderea
i ndesarea materialului pe stratul suport n grosime de 1 mm (corespunztor consumului de 12001400 g/m2). Stratul de glet se las s se usuce minimum 16 ore nainte de vopsire.
Executarea gletului de netezire cu past de ipsos i Aracet DP 25 (Gipac) se face dup aplicarea i
uscarea grundului i chitului, n mod similar cu aplicarii gletului de nisip fin (pct. 3.6 i 3.7).
Dup executarea gletului se aplic vopseaua Vinarom. Vopsitoria cu Vinarom se
realizeaz pe antier, aplicnd dou straturi de vopsea diluat cu ap n proporie
de 4:1 (volumetric).Vopseaua se poate aplica manual sau mecanizat.
nainte de folosire, vopseaua se strecoar prin sita cu 900 ochiuri/cm 2. Bidoanele i
vasele cu vopsea se vor nchide etan, pentru a mpiedica formarea de pojghie i
evacuarea apei din emulsie. La reluarea lucrului, vopseaua va fi bine
omogenizat n prealabil.
Executarea finisajului cu vopsea Vinarom pe zidrie tencuit sau pe beton cu faa dricuit
Pe aceste suprafee vopsitoria cu Vinarom se execut la 30 de zile de la terminarea tencuielii sau
turnarea betonului

45

CAIET DE SARCINI
PLACAJE
1.GENERALITI
In acest capitol se fac specificaii referitoare la lucrrile de execuie a placajelor ceramice si
faiana
2. STANDARDE DE REFERINA
STAS 233-80 Placi de faiana
STAS 5939-80 Placi din gresie ceramica
C6/86- Instruciuni tehnice pentru executarea placajelor din faiana si alte produse.
C 223-76 Instructiuni tehnice pentru executarea placajelor din faiana si alte
produse aplicate prin lipire cu paste subiri
3.MATERIALE SI PRODUSE
Plci de faian
Nisip silicios de ru sau de carier, bine splat, grunos conform STAS 1667-76; nu se va folosi
nisip de mare.
Ciment Pa 35, ciment M 30, STAS 1500-78.
Ap, conf. STAS 790-80.
Var, past, conf. STAS 146-80; var hidratat n pulbere, conf. STAS 9201-80.
Ciment portland alb conf. STAS 7055-80.
Pigmeni naturali, conf STAS 6476-61.
Silicat de sodiu soluie, conf STAS 2902-61.
Aracet DP 25 sau D 50, conf. STAS 7058-80.
4. CONDIII DE TRANSPORT I DEPOZITARE A PLACAJELOR
Transport
4.1. Plcile ceramice (faian, majolic i CESAROM) se vor transporta ambalate n cutii, cu
mijloace de transport acoperite, curate i uscate.
Condiiile de ambalare n cutii sunt date de STAS 233-86, STAS 9405-80 i STAS 7813-80.
4.2. n mijloacele de transport cutiile se vor aeza n stive lundu-se msuri
pentru mpiedicarea deplasrii stivelor n timpul transportului, spre a se evita
deteriorarea ambalajului i mprtierea plcilor.
Depozitarea pe antier
4.3. Cutiile cu plci ceramice se vor depozita n ncperi cureii uscate, n stive de max. 1,5 m
nlime, pe platforma cu suprafaa plan sau pe rafturi n locuri ferite de lovituri
i umiditate. Plcile nu se vor scoate din cutiile lor nainte de a fi transportate la
locul de lucru.
5. EXECUTAREA LUCRRILOR PE PLACAJE PE ANTIER
5.1. La aplicarea plcilor ceramice pe perei portani de zidrie sau beton care sunt pui sub sarcin n
timpul execuiei i ntririi lor, ceea ce mrete fenomenul de contracie i curgere
lent, este necesar ca placarea s se fac cel puin la o lun dup ncrcarea cu
greutatea permanent (executarea integral a acestor ziduri i acoperirea cldirii).
Lucrri care trebuie terminate naintea executrii placajelor.
nainte de nceperea placrii pereilor interiori i exteriori, trebuie s fie terminate urmtoarele lucrri:
46

 nvelitoarea cldirii, inclusiv terasele, logiile, balcoanele, cu amenajarea scurgerilor n soluia

definitiv sau provizorie (jgheaburile i burlanele executndu-se pe msura avansrii placrii), astfel
nct suprafeele pe care se execut grundul i placarea s fie ferite de aciunea precipitaiilor
atmosferice;
toate profilele, solbancurile, glafurile etc.;
montarea tocurilor la ferestre i a tocurilor sau cptuelilor la ui, n afar de pervazuri care se vor
monta dup executarea placajelor;
tencuirea tavanelor i a suprafeelor care nu se placheaz;
montarea conductelor sanitare, electrice, de nclzire, ngropate sub placajul de plci ceramice;
probele conductelor de scurgere, probele de presiune ale conductelor de alimentare cu ap, probele
instalaiilor de nclzire (la rece i la cald) i lucrrile de acoperire cu plas de rabi inclusiv tencuirea
sa;
montarea diblurilor sau a dispozitivelor pentru fixarea consolelor obiectelor sanitare etc.,
mbrcminile pardoselilor reci se pot executa fie nainte, fie dup montarea placajelor
mbrcminile pardoselilor calde vor fi executate numai dup montarea
placajului
Pregtirea suprafeei pereilor pe care urmeaz a se aplica plcile ceramice.
nainte de aplicarea grundului, suprafeele pereilor de zidrie, beton sau BCA se vor pregti n
conformitate cu prevederile din normativele specifice materialului din care este realizat peretele;
- Normativ pentru executarea lucrrilor de tencuieli la construcii, indicativ C. 18-83;
- Instruciuni tehnice pentru proiectarea i executarea pereilor, planeelor i acoperiurilor din
elemente de beton celular autoclavizat, indicativ P. 104-82.
Se vor verifica n prealabil suprafeele zidriilor de crmid sau suprafeele pereilor de beton, att cu
privire la abaterile pe vertical i orizontal, ct i cu privire la eventualele vicii sau degradri
aparente, pentru a se stabili corecturile care trebuie fcute n vederea placrii.
Aplicarea plcilor ceramice pe perei se va face numai pe suprafee uscate,
pregtite n prealabil, i care prezint abateri de la planitate cuprinse ntre
limitele 3 mm/m pe vertical i 2 mm/m pe orizontal; eventualele neregulariti
locale nu trebuie s depeasc 10 mm (umflturi sau adncituri). n cazul cnd
aceste abateri sunt depite, suprafeele vor fi ndreptate sau completate cu
mortar de ciment cu aceeai compoziie ca a mortarului folosit la placare sau prin
tierea ieiturilor. Grosimea stratului de mortar (dintre dosul plcilor i suprafaa
peretului) trebuie s fie cuprins ntre 1... 2 cm.
naintea nceperii lucrrilor de placare se vor nltura eventualele resturi de mortar
de pe perei, praf, pete de grsime etc. Pereii pe care vor fi aplicate plcile de
faian i majolic nu trebuie s fie tencuii, iar rosturile zidriei (orizontale i
verticale) trebuie s se curee bine pe o adncime de cca. 1 cm, pentru ca
mortarul de fixare s adere ct mai bine pe aceste suprafee.
n cazul suprafeelor netede ale pereilor de beton turnat monolit sau a suprafeelor de beton ale
panourilor mari, pentru ca mortarul de fixare s adere ct mai bine pe aceste suprafee, este necesar s
se creeze o rugozitate a suprafeelor printr-o uoar priuire a acestora.
Dup executarea lucrrilor pregtitoare se va aplica:
- pe perei de crmid sau beton, un pri din mortar de ciment-nisip (0-3 mm), dozaj volumetric 1:2
i ap pn la consistena de 10-12 cm pe conul etalon (STAS 146-80); mortarul se va aplica cu mistria
sau canciocul, fiind de o consisten fluid i nu se va netezi; grosimea priului va fi de 3-5 mm;
- dup 24 ore de la aplicarea priului se va aplica grundul care se va executa cu mortar de ciment
avnd dozajul de 400 kg ciment la m 3 nisip (0-3 mm), introducndu-se n amestec pentru o mai bun
lucrabilitate si 0,05 (1/20) pri var past (de consisten de 12 cm) la o parte ciment, n volume;
47

dozajul volumetric este 1: 3, 5: 0, 05 (ciment: nisip: var past); consistena mortarului trebuie s fie
plastic i s corespund la o scufundare a conului etalon de 6 cm; grosimea grundului va fi de 1-2 cm.
Pe perei de zidrie grundul se va aplica n 2 straturi, fiecare de cca 10 mm grosime. Cel de-al doilea
strat se va aplica dup ce primul s-a zvntat, iar faa lui se va netezi cu drica de lemn. Pe pereii de
beton, grundul, dac se va putea executa n grosime mic - va fi aplicat ntr-un singur strat de 5... 10
mm grosime.
Suprafaa grundului se va zgria cu mistria sau cu ajutorul ariciului (dric de
cuie).
Planitatea suprafeei grundului se va verifica sub dreptarul de 1,2 m lungime,
admindu-se cel mult dou unde cu sgeata de maximum 3 mm, verificarea
planitii se va face n mod deosebit n dreptul racordrii dintre placaj i tencuiala
de pe poriunea adiacent acestuia, pe o band de cca. 30 cm lime. Grundul se
las 8-24 ore s se usuce, naintea aplicrii propriu-zise a placajului, n cazul
placajului de faian (majolic), mortarul de grund nu se va aplica n strat
continuu pe suprafaa peretului, ci se va aplica pe spatele fiecrei plci, conform
tehnologiei de la pct. 5.13... 5.28.
n cazurile speciale de aplicare a placajelor din plci de faian sau majolic n
ncperi cu umiditate mare (peste 75%) se vor executa n prealabil lucrrile de
hidroizolare (la perei i pardoseli), n conformitate cu prevederile din "Normativul
pentru proiectarea i executarea hidroizolaiilor din materiale bitumoniase la
lucrrile de construcii", indicativ C.112-80. n aceste ncperi nu se vor folosi
plcile de faian cu dimensiuni mai mici de 15 x 15 cm i plcile CESAROM, care
creeaz rosturi dese.
n mod special, se va da atenie deosebit n ceea ce privete etanarea punctelor
unde hidroizolaia este strpuns de ctre ancorele pentru susinerea stratului de
protecie a hidroizolaiei sau de ctre conductele de instalaie sanitar, electric
sau de nclzire central.
n cazul cnd la partea superioar a pereilor de beton cu faa plan i neted se
aplic un finisaj cu o past subire de 2-3 mm grosime, conform indicaiilor din
prescripiile tehnice n vigoare, la partea inferioar a pereilor respectivi se poate
aplica placajul de faian sau majolic, cu un mortar special, care s permit
aplicarea sa n strat subire sub placaj i o racordare corespunztoare cu finisajul
prii superioare, conform pct. 5.32. Pregtirea acestor perei se va face prin
aplicarea priului de ciment conf. pct. 5.6.
Trasarea suprafeelor pentru placarea cu plci de faian i majolic
Trasarea suprafeelor care urmeaz a se placa se va face att de orizontal ct i fa de vertical, n
felul urmtor:
Se va aeza pe cant un dreptar de lemn de maximum 2 m lungime, la nivelul suprafeei finite a
pardoselii, lipit de suprafaa care se placheaz; dreptarul va avea limea egal cu nlimea viitoarei
plinte (10-15 cm) i va rezema pe 2 repere alturate (aceleai repere care indic nivelul suprafeei
finisate a pardoselilor) care s fie de-a lungul aceluiai perete; orizontalitatea dreptarului va fi
controlat cu nivela cu bul de aer.
Verticalitatea suprafeelor care urmeaz a se placa se obine cu ajutorul unor
repere verticale alctuite din buci de plci de faian fixate provizoriu cu mortar
de ipsos pe suprafaa respectiv a tencuielii, la cca. 1 m distan ntre ele, n
imediata vecintate a suprafeei care se placheaz. Aplicarea reperelor, pentru
placarea pereilor cu plci de faian i majolic, se va face n aa fel nct dosul
plcilor care se vor monta ulteriar s corespund pe vertical cu faa tencuielii de
48

pe suprafaa peretului care rmne neplacat (cu excepia suprafeelor de beton

care nu se tencuiesc). Firul cu plumb, lsat la faa reperelor trebuie s reprezinte
linia suprafeei placajului de faian, care urmeaz s se execute.
Trasarea liniei de vagriz
n cazul placrii pereilor n ncperi unde pardoseala nu este executat, nivelul
acesteia se va stabili fa de linia de vagriz, care se va trasa astfel: cu ajutorul
furtunului de nivel se va trasa linia de vagriz n ncperea respectiv plecnd de
la cota +1, 00 m deasupra nivelului podestului finit al scrii i, marcnd aceast
cot n ncpere pe peretele de lng u, se traseaz apoi aceast linie pe toi
pereii ncperii.
Aplicarea plcilor de faian
Plcile se vor cura de praf prin periere pe dos i vor fi inute n ap cel puin o or nainte de
montare, ca s se umezeasc suficient i pentru a nu trage apa de hidratare a
cimentului din mortar i a se micora astfel aderena mortarului fa de plac.
nainte de a fi aplicate pe perei, plcile vor fi lsate s se scurg 2-3 minute, dup scoaterea din ap.
Aezarea plcilor se va face n rnduri orizontale ncepnd de la coluri, de la stnga la dreapta i de la
plint sau scafa n sus.Cnd nu sunt prevzute plinte sau scafe, plcile de faian se vor racorda cu
pardoseala n unghi drept, avnd grij ca pe linia de racordare s se execute o etanare satisfctoare,
astfel ca apa s nu se poat infiltra ntre pardoseal i placaj.
Primele dou plci se vor fixa cu mortar deasupra cantului dreptarului; placa din stnga se fixeaz
definitiv, iar cea din dreapta se fixeaz provizoriu, urmnd ca aceasta din urm s se fixeze definitiv
dup terminarea montrii plcilor din acelai rnd. La nivelul marginilor superioare ale primelor dou
plci, care se fixeaz la capetele dreptarului, se va ntinde o sfoar care va indica nivelul orizontal
pentru fixarea plcilor intermediare. Fixarea plcilor se va face n aa fel nct faa vzut s fie perfect
vertical, deci pe direcia firului cu plumb.
Aezarea plcilor n rndul urmtor i n celelalte rnduri se va face n acelai mod, pstrndu-se
acelai sens de montare, cu singura deosebire c cele dou plci de la capetele rndului urmtor se vor
fixa de primul rnd de plci deja existente.
Partea de sus a placajului se va termina, n mod curent (ntre placaj i tencuiala pereilor), cu plci cu o
margine rotunjit sau smluit; racordarea ntre zona placat i restul pereilor se poate face i cu
borduri speciale.
Rosturile orizontale ale placajelor trebuie s fie n prelungire i n linie dreapt, cu limea uniform de
0,5 mm. Rosturile verticale pot fi n prelungire (fug pe fug) sau esute (alternate) avnd limea de
max. 1 mm.
Plintele i scafele se vor monta dup aceleai reguli ca i plcile de faian adic tot cu mortar de
ciment, n locul lsat liber dintre nivelul suprafeei pardoselii i marginea inferioar a primului rnd de
plci a placajului.Suprafaa scafelor i plintelor va iei n afara suprafeelor placajului cu min. 2 mm
Montarea plcilor se face prin aplicarea pe dosul fiecrei plci, cu mistria, a mortarului. Mortarul se
aplic n grosime de cca 2 cm, n aa fel nct s acopere cel putin 2/3 din suprafata; apoi se fixeaza
placa pe perete in locul respectiv, prin apsarea cu mna i printr-o uoar ciocnire cu mnerul
mistriei astfel ca surplusul de mortar s ias deasupra i n dreptul plcii. La terminarea montrii
fiecrui rnd de plci, surplusul de mortar se netezete cu mistria pe suprafaa de placare a rndului
urmtor.
Plcile trebuie s fie fixate pe perete cu striurile de pe dos orizontale (n afara cazului cnd desenul
feei vzute impune o anumit orientare). Aplicarea plcilor de faian cu paste subiri adezive, n
amestec cu polimeri, pe perei de beton cu faa plan i neted sau pe perei din zidrie, a cror
49

suprafee au fost aduse la planitate prin lucrrile de pregtire, se va face pe un strat de pri.; grosimea
acestui strat va fi de 3... 5 mm.
Dup ce s-au fixat 3-4 rnduri de plci se va verifica planitatea suprafeei placate cu dreptarul de 2 m
lungime, att n direcia vertical ct i n direcia orizontal. Dup cca 5-6 ore de la montare, resturile
de mortar de pe suprafaa plcilor se vor cura prin frecare cu o crp umezit; eventualele pete de
grsime se vor cura cu derivai de petrol (benzin sau petrosin) i apoi cu apa.
Umplerea rosturilor orizontale precum i a rosturilor verticale (n prelungire sau alternante) se va face
ulteriar cu ciment alb, folosindu-se o pensul cu peri moi i un paclu din material plastic. Aceast
operaie se va executa la un interval de timp de 6-8 ore de la nceperea aplicrii, dup ce s-a
executat ntreaga suprafa a placajului n ncperea respectiv.
Dup o or de la rostuire se va terge de asemenea suprafaa placajului cu o
crp umezit n ap.
6. RECEPIA LUCRRILOR
La recepionarea lucrrilor de placaje comisia de recepie va controla aspectul general al placajului n
ceea ce privete uniformitatea culorii i corespondena acestuia cu proiectilul, planitatea, verticalitatea
sau orizontalitatea suprafeelor placate, execuia ngrijit a rosturilor, fixarea plcilor pe perei.
Verificarea orizontalitii sau verticalitii rosturilor sau asuprafeelor, se va executa cu ajutorul unui
fir cu plumb, al nivelei cu bul de aer i al unui dreptar.
Placajul trebuie s prezinte o uniformitate a culorii pe ntreaga suprafa; nu se
admit diferenieri de tonuri ntre diversele panouri montate i nici diferenieri
suprtoare n cadrul aceluiai panou; nu se admit pete de murdrie, locuri
vizibile cu smal defect etc.
Suprafaa placajului trebuie s fie plan; sub dreptarul de 1, 20 m lungime se admite cel mult o und cu
sgeata de max. 2 mm.
Liniile de intersecie ale placajului de pe suprafeele adiacente la coluri intrnde sau ieinde trebuie s
fie verticale i rectilinii.
Plcile ceramice trebuie s fie bine fixate pe suprafaa suport; la ciocnirea uoar a plcii cu un corp
cu suprafaa mic de lovire, trebuie s rezulte un sunet plin. n cazul cnd se constat dup sunet, c
unele plci nu sunt bine fixate (sun a gol), se vor scoate i se vor fixa din nou (cu past, respectiv
mortar de ciment). n asemenea cazuri se va verifica prin ncercri de smulgere i aderena plcilor
adiacente.
Liniile de racordare a suprafeelor placate cu plinta sau scafa, trebuie s fie rectilinii, fara ondulri n
plan vertical sau orizontal, iar rostul trebuie s fie etanat cu past de ciment.
La racordarea suprafeei placajului cu tencuiala, aceasta trebuie s acopere
jumtate din grosimea plcii, iar linia de racordare trebuie s fie dreapt, fr
ondulri n plan vertical sau orizontal. Nu se admite racordarea tencuielii cu
placajul prin scaf de mortar de ciment sau past de ipsos i nici ca nivelul
suprafeei placajului s fie sub nivelul tencuielii.
n jurul strpungerilor prin suprafaa placat (evi de instalaii, doze electrice etc.), gurile din placaj
trebuie s fie mascate cu rozete metalice, respectiv capacele ntreruptoarelor, prizelor etc.
Gurile din jurul uruburilor de fixare a unor obiecte sanitare nu trebuie s fie vizibile de sub elemente
fixate (oglind etc.).
innd seama c asemenea lucrri sunt lucrri cu un caracter de finisaj
pretenios, introduse anume pentru mbuntirea calitii, recepia se va face cu

50

toat exigena, nerespectarea condiiilor de mai sus conducnd la respingerea

lucrrii.
7. NTREINEREA PLACAJELOR
ntreinerea placajelor de faian se poate face dup cel puin 28 de zile de la montarea acestora.
Se recomand ca placajele s se ntrein prin splare n diagonal cu ap cldu, cu detergeni i
spun, care s nu conin ns cantitate mare de grsimi, deoarece depozitarea grsimilor din
spun n rosturi favorizeaz depunerea prafului.Dup splare placajele vor fi
terse prin frecare cu o crp moale.
Pentru ntreinerea placajelor se vor evita acele substane i materiale care ar
putea provoca zgrierea sau deteriorarea glazurii plcilor. Astfel, se vor exclude
bureii de srm, piatr ponce, pulberile care nu au o granulaie fin.
8. EXECUTAREA LUCRRILOR PE TIMP FRIGUROS
Executarea placajelor interioare pe timp friguros este admis cu condiia ca n timpul executrii
lucrrilor i cel puin 14 zile de la aplicare, s se asigure n ncperile respective o temperatur de cel
puin +15 C, prin mijloacele de nclzire corespunztoare.

51

CAIET DE SARCINI
SISTEM TERMOIZOLANT LA PEREI EXTERIORI
1.GENERALITI
Sistemul teremoizolant pt. perei exteriori se utilizeaz in scopul imbunatatirii gradului de izolare
termica a elementelor ce alctuiesc anvelopa cldirii. Sistemul este constituit din
doua straturi:

Un strat termoizolant polistiren expandat in grosime de 5 cm

Un start protector rezistent la intemperii -tencuiala pe baza de rasini sintetice

2.PRESCRIPII TEHNICE DE BAZA

PCC 016/2000 Procedura tehnica privind tehnologia pt. reabilitarea termica a cldirilor folosind
placi din mat.termoizolante
Agremente tehnice si fise tehnice ale furnizorului
3.MATERIALE SI PRODUSE
3.1.MATERIALE DE BAZA

Placi termoizolante din polistiren expandat 5 cm grosime

Adeziv pt. placi polistiren
Plasa fibre de sticla
Grund gata preparat
Tencuiala structurata

3.2.ACCESORII
diblu prindere
profile de soclu din Al
profile Al pt. mbinare la tocurile tamplarie
3.3.DEPOZITARE
Plcile termoizolante din polistiren expandat se vor depozita la rcoare, ferite de radiaiile
solare
Materialele pasta se vor feri de inghet
Materialele pulbere se vor feri de umezeala
4. SPECIFICAII PRIVIND EXECUIA LUCRAILOR
Lucrrile se executa la temp. de min.+5C si max. 30C
Umiditatea relativa a aerului max.70%
Se vor utiliza numai scule si dispozitive recomandate de furnizor prin fisele
tehnice
4.1.LUCRRI PREGTITOARE
Montarea tocurilor tamplariei si protejarea cu folie de plastic
Montarea schelei de faada si dotarea cu prelate de protecie mpotriva aciunii
directe a soarelui sau intemperiilor
4.2. PREGTIREA SUPRAFEEI SUPORT
Desfacerea tencuielii si adancirea rosturilor
ndeprtarea prafului si impuritilor prin suflare cu aer comprimat
52

 Realizarea unei tencuieli de egalizare daca pereii prezint neregularitati mai mari de 10 mm.
Umiditatea stratului suport trebuie sa fie, la momentul execuiei lucrrilor propiuzise 4%

53

4.3. EXECUIA PROPIUZISA

La baza termoizolatiei se monteaz profilele metalice de soclu, prinse mecanic cu
dibluri la dist. de 20 cm
Fixarea plcilor de polistiren se face cap la cap, fest, esute
Plcile de polistiren se pot taia la dimensiunile exacte cu fierstrul cu pinza fierbinte
Plcile de polistiren se lipesc cu adeziv pt. paclu, aplicat in 6 puncte si pe conturul plcii
Plcile de polistiren se vor prinde de suport cu dibluri din mat. plastic, 4 buc/placa. Prinderea se
executa la 24 ore dupa lipire; talerele diblurilor trebuie sa fie ngropate pana la fata exteriora a placii;
adinciturile de la nivelul capetelor diblurilor se netezesc cu adeziv cu min. 12 ore nainte de aplicarea
masei de lipire a plasei armate.
Prinderea plcilor de polistiren pt. glafuri, intradosuri, etc., se face dupa montarea plcilor de faada
La min 24 ore de la lipirea plcilor termoizolante si min 12 ore de la netezirea cu adeziv a capetelor
diblurilor, se face o lefuire a plcilor cu hartie abraziva
Aplicarea masei de lipit se face in grosime de 2-5 mm, intr-un singur strat, suprafaa pregatandu-se cu
drisca zimat
Plasa de armare se aplica in fasii verticale pe masa de lipire umeda astfel incat sa fie nglobata complet
in ea; fasiile se petrec in camp min. 10 cm.
In zonele de colt, la muchii, plasa de armare se va petrece cel puin 20 cm peste muchie, pe ambele
fete ale acesteia; inainte de aceasta se vor aplica profilele de colt care au lipite pe ele plasa
de armare
In zonele de colt ale uilor si ferestrelor se va dispune, naintea stratului de plasa
propriuzis, un strat suplimentar de min. 30x50 cm,
naintea aplicrii finisajului se va lasa stratul compus din masa de lipire si plasa de fibre de sticla sa se
usuce min 7 zile; dupa ntrire masa de lipire se slefuieste fara a se deteriora plasa de armare
Finisajul exteriar se realizeaz in strat subtire, impermeabil la apa i vapori
Intai se aplica amorsa si grundul cu trafaletul si bidineaua; dup grunduire
suprafaa trebuie sa iaba o culoare uniforma, timpul de uscare fiind minim 24 ore.
Tencuiala decorativa se intinde cu fierul de glet in grosime de 2-3 mm. Dupa o uscare uoara ce cca.
10 min se va driscui cu o drisca din mat. plastic.
Timpul de uscare este de min. 24 ore, timp in care sup. se va proteja de lovituri,
zgiriieturi, umiditate.
5.VERIFICRI PE PARCURSUL EXECUIEI SI IN VEDEREA RECEPIEI
corespondenta plcilor termoizolante cu normele tehnice de fabricaie si daca au fost livrate cu
certificat de calitate
existenta certificatului de calitate pt. celelalte materiale utilizate
daca materialele au fost depozitate corespunztor si nu au suferit degradri
calitatea stratului suport (planeitate, grad de curenie)
orizontalitatea si modul de fixare a profilului de soclu
corectitudinea montrii plcilor termoizolante
corectitudinea aplicrii plasei de armare
execuia finisajului
54

La recepia obiectivului se vor analiza constatrile fcute pe parcursul execuiei si

consemnate in procesele verbale si modul de remediere al eventualelor defecte.

55

CAIET DE SARCINI
SCRI, BALCOANE, PARAPETI
1. GENERALITI
Acest capitol cuprinde specificaii pentru lucrrile de execuie a scrilor de acces
in cladire, a scarilor interioare, balcoanelor, parapetelor
2. STANDARDE DE REFERINA
P118- Norme tehnice de proiectare si realizare a construciilor privind protecia
la aciunea focului.
STAS 2965 - 79 Scri interiore
C 55-74 Instruciuni tehnice pentru montarea profilului mina curenta din PVC
STAS 2973-80 Scri metalice
3. MATERIALE SI PRODUSE
Materilalele prevzute in capitolele beton armat, prefabricate beton armat, confectii
metalice, pardoseli, zidarii, tencuieli, etc
4. SPECIFICAII N ALCTUIREA SI EXECUIA LUCRRILOR
Execuia scrilor se va face conform planurilor si a detaliilor de execuie.
Specificaiile de execuie sunt funcie de materialul din care se executa scrile, balcoanele, parapetele
si sunt tratate la capitolele respective.
Dimensionarea treptelor se va face conform planelor din proiect
Finisarea scrilor metalice se face conform indicaiilor de la capitolul confecii metalice
Scrile din beton armat monolit se finiseaz conform prescripiilor proiectului, specificatiille privind
execuia regasindu-se la capitolul pardoseli.
Parapetele, balcoanele si logiile se executa conform prescripiilor proiectului: specificaiile sunt cele
corespunztoare materialului folosit
Mina curenta din mozaic turnat pe loc se executa pe parapetul din beton sau zidrie, in cofraj, si se
finiseaz dupa decofrare (dupa circa 4 zile ca si pardoselile de mozaic)
Mina curenta din lemn se executa in atelier si se monteaz pe balustrada sau parapet prin fixare cu
uruburi sau dibluri
Mina curenta din PVC se monteaz pe balustrazile metalice, platbanda suport fiind in prealabil
verificata si curatata de bavuri, proeminente etc.
Mina curenta din PVC se monteaz incepind de la captul superiar al balustrazii,
prin incalzire. Dupa montare se lustruiete cu ceara.
5. VERIFICRI N TIMPUL EXECUIEI SI IN VEDEREA RECEPIEI
Se vor efectua, funcie de tipul de scara verificrile prevzute la cap. Beton siplu, beton armat, zidarii,
construcii metalice, etc
Materilalele se vor pune in opera numai dupa verificarea calitii lor atestate de certificatul de calitate
Scrile se vor verifica prin examinare vizuala si msurtori locale sa ndeplineasc condiiile:
* Treptele sa aiba inaltimea egala si sa corespunda ca forma, dimensiuni, mod de finisare cu
prevederile proiectului
56

* Intre doua podeste consecutive treptele trebuie sa fie identice, cu suprafaa orizontala, iar
mbrcmintea sa fie aderenta si sa corespunda prescripiilor din capitolul
Pardoseli
Abaterile limita admise sunt:

la orizontalitatea treptelor:

---------------------------------------------------------------------------------------------------1
mm/m denivelare la fiecare treapta
- 2 mm denivelare pe lungimea treptei

la inaltimea treptei: 1 mm/treapta

la podeste: - 2mm/m

Muchiile sa fie drepte, intacte, fara stirbituri sau reparaii locale

Podestele sa fie plane, fara denivelri, pardoseala satisfacand cerinele pentru mbrcmintea
respectiva
Balcoanele si logiile se verifica la:
* Hidroizolatia sa corespunda prevederilor din capitolul Izolaii
* Asigurarea scurgerii apelor prin pante racordate la gurile de scurgere
Parapetele se verifica la:
* Modul de finisare al parapetelor
* Verticalitatea
* ncastrarea in vanguri, trepte, podeste, etc
Mina curenta din mozaic turnat pe loc trebuie sa corespunda formei, dimensiunilor si coloritului
stabilit in proiect, sa fie plana si bine lefuita
Mina curenta din lemn trebuie sa fie lustruita, fara noduri, stirbituri, crapaturi, rosturile sa nu prezinte
praguri si sa fie chituite
Mina curenta din profil PVC trebuie sa nu prezinte denivelri jocuri, gatuiri sau
ondulaii
6. MASURATORI SI DECONTARE
Scrile, balcoanele, parapetii se msoar conform articolelor de deviz aferente, si se deconteaz
pe baza cantitilor real executate in conformitate cu prevederile contractului si
documentaiei economice anexate.

57

CAIET DE SARCINI
TAMPLARIE
1. GENERALITI
Acest capitol cuprinde specificaii pentru executarea tamplariei din lemn, tamplariei
din profile metalice si tamplariei din aluminiu, glasvanduri, etc.
2.STANDARDE DE REFERINA
C199-79 Instruciuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul, montarea
tamplariei de lemn
C185-78 Instruciuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul, montarea
ferestrelor si uilor din PVC
STAS 5333-80 Ferestre, usi de balcon si interioare de lemn pt. constr. civile.
STAS 465-80 Ferestre si usi de balcon din lemn pentru construcii civile.
STAS 466-80 Usi din lemn pentru construcii civile.
STAS 799-80 Ferestre si usi de lemn. Condiii generale de calitate.
3.MATERIALE SI PRODUSE
Usi din lemn simple ntr-un canat
Carton bitumat tip CI 400
Hartie de ziar STAS 260-70 n suluri
Ferestre din profile PVC
Usi metalice din profile laminate
Usi n unul, doua canate de aluminiu
uruburi
Materiale mrunte pentru construcii
Elemente de tmplarie si dispozitive pentru funcionarea tamplarie (baghete
pervazuri, dispozitive de nchidere, etc)
4.TRANSPORT SI DEPOZITARE
Tamplria nefinisat se transport neambalat. Piesele mrunte din lemn ale ferestrelor i tocurilor
uilor interioare, livrate separat de foi, se vor ambala n colete, legate cu srm, lundu-se msuri ca
srma s nu produc degradarea lemnului.
Transportul tmplriei nefinisate se face cu mijloacele de transport acoperite (containere, vagoane,
autocamioane). Acestea pot fi aezate bucat cu bucat sau pachetizate. La ncrcarea n mijlocul de
transport, tmplria va fi aezat pe supori (ipci) care s le fereasc de contactul cu apa, care s-ar
scurge de pe prelate sau ambalaje. Dup ncrcarea ei se va asigura stabilitatea ncrcturii prin
consolidare cu ipci i tampoane aezate ntre aceasta i pereii vehiculelor, pentru a se evita frecarea
sau lovirea.
Ambalarea i ncrcarea tmplriei la productor i transportul de la productor la depozitul de la locul
de punere n oper, respectiv la depozitul constructorului se asigur de ctre productor.
Ferestrele finisate se transport n pachete stelaje sau containere cu mijloace auto sau vagoane.
Ferestrele finisate vor fi transportate la fabricile de panouri prefabricate pentru a putea fi nglobate n
acestea sau direct pe antiere unde sunt montate n goluri executate cu abloane.
Pachetizarea, ncrcarea, transportul, descrcarea i manipularea tmplriei se vor face cu mijloace
speciale (electrostivuitoare) sau manual, lundu-se msuri ca produsele s-i menin calitatea i
integritatea lor.

58

Tmplria va fi depozitat n ncperi uscate, ferite de ploaie i raze solare, ferite de vnt i de
degradare prin lovire, prevzndu-se spaii de circulaie ntre stivele de ferestre. Pe tot timpul
depozitrii se vor lua msurile necesare pentru meninerea calitii ei (evitarea contactului cu solul,
prin sprijinirea tmplriei pe suporti, inlaturarea contactului accesoriilor metalice cu suprafete finisate,
nedepirea nlimii maxime de depozitare (2-3 m) a stivelor.
Accesoriile metalice demontabile (ildurile i mnerele) vor fi livrate n ldie bine ambalate pentru a
evita frecarea pe timpul transportului i manipulrilor i contactul cu mediul umed, care ar putea
determina deprecierea acestora.
Elementele de rigidizare a tmplriei (pervazuri, baghete) pot fi din lemn sau din
profile de material plastic i vor fi livrate n colete (finisate sau nefinisate,
ambalate sau neambalate) i legate cu sfoar, srm sau fii din material
plastic, fr a produce degradarea produselor. Pervazurile din profile de material
plastic la unul din capete vor fi tiate la 45.
5.SPECIFICAII IN EXECUIA LUCRRILOR
5.1.PREVEDERI GENERALE
Montarea tamplariei se va face dupa terminarea lucrrilor cu proces tehnologic umed, si anume:
finisajele interioare
placajele de faiana sau similare
Golul in zidrie va fi executat la dimensiuni fixe si verificat naintea montrii tamplariei
Ghermelele sau diblurile vor fi fixate inca de la execuia zidriei
5.2.TAMPLARIA DE LEMN (NEFINISATA)
nainte de a se trece la montarea tmplriei, se recomand ca aceasta s fie chituit, lefuit i s se
aplice primul strat de vopsea, care s protejeze lemnul n cazul contactului cu medii
umede; dup aceea la ferestre i ui de balcon se vor fixa geamurile. O atenie
deosebit se va acorda proteciei prilor din lemn care vin n contact cu zidria
sau se nglobeaz n zidrie.
Dup uscarea vopselei, tocul ferestrelor i uilor se va poziiona n golul zidriei,
folosind pene din lemn Poziionarea corect se va verifica cu ajutorul bulei de
nivel. Tocul se va fixa n ghermele amplasate la cea 50 cm una de alta pe
vertical, cu ajutorul uruburilor; nainte de a se strnge complet uruburile se va
verifica din nou cu ajutorul bulei de nivel orizontalitatea i verticalitatea
ferestrelor sau uilor precum i funcionarea cercevelelor sau foilor, dup care se
vor strnge complet uruburile. Se pot face ajustri sau returi ale tmplriei,
dar nu a celor care au suferit deformri prin absorbia de ap din mediul
nconjurtor sau din contactul cu zidria umed.
n rostul dintre toc i zidrie se va aplica un strat de etanare, care va fi aezat
uniform pe nlimea i limea tocului; se va aplica apoi stratul de chit plastic
sau elastic la exteriar i eventual la interior, i pervazurile la interior. Tocul din
material lemnos va fi protejat pe tot conturul prin pensulare cu vopsele pe baz
de ulei n dou straturi mpotriva umiditii din timpul lucrului. Pentru cazul
panourilor mari de faad executate n unitile de prefabricate, soluia de
protejare const n bandajarea strns a tocului ferestrei cu folie de polietilen de
0,2 mm, grosime 10 cm, lime cu petrecere de 2,5 cm, nainte de introducerea
n tipar. Protecia se pstreaz pe tot parcursul procesului tehnologic pn la
montajul geamurilor pe antier, dup care se ndeprteaz din zonele necuprinse
n beton.
59

n cazul utilizrii unor pervazuri din profile de material plastic, vor fi montate n
prima etap elementele verticale care sunt tiate la partea superioar la 45,
apoi se potrivete elementul orizontal la lungime, se taie la 45 i la al doilea cap,
apoi se fixeaz n locaul din toc sau cptueal.
Inainte de vopsirea definitiva a tamplariei, se va verifica umiditatea lemnului care nu trebuie s fie mai mare de
15% (gr.).
Aplicarea celui de al doilea strat de vopsea se va face numai cnd lemnul are
umiditatea mai mic de 15% (gr.).
5.3.TMPLARIE METALICA
Uile si ferestrele metalice se vor executa conform elementelor din tabloul de tamplarie metalic unde
sunt indicate forma, dimensiunile si sensul deschiderii.
Execuia tamplariei metalice se bazeaz pe profile I.M.Iasi, STAS 7835/1-80 si STAS 7941-80, cat si
pe tabla ambutisata 3. Pentru fixarea tamplariei metalice n zidrie se prevd praznuri de cca 9 cm
lungime.
Tmplaria metalica se va aduce pe antier granduita, urmand ca vopsitoriile sa se execute dupa
montarea ei.
Uile si ferestrele metalice se vor poziiona n golurile zidriei cu ajutorul unor pene de lemn,
corectitudinea poziionrii fiind fcut cu bula de aer.
Pe timpul manipulrii si montrii tamplariei metalice se va evita lovirea si
degradarea acesteia.
5.4.TAMPLARIA DE ALUMINIU SI PVC
Tamplria de aluminiu (respectiv PVC) va fi montata de ctre muncitori
specializai in aceste operaiuni.
nainte de montarea tamplariei aceasta se probeaz in forma golului, se fixeaz cu suruburi, apoi
rostul dintre toc si zid se completeaz cu material izolant.
Pe timpul manipulrii si montrii se va acorda o mare atenie, pentru a fi evitate
degradarea sau lovirea tamplariei din aluminiu;in cazul in care urmeaz a se
efectua operaii de finisare ulterioare, tamplaria va fi acoperita cu hartie de
ambalaj sau folie de material plastic.
n vederea montrii, fereastra sau ua se vor poziiona n golul panoului i consolida cu pene din lemn.
Tocul se va fixa cu uruburi n ghermele sau dibluri de lemn sau material plastic (poziionate la cea 50
cm una de alta). nainte de a se strnge complet uruburile, se va verifica orizontalitatea, verticalitatea
i modul de funcionare a cercevelelor, dup care se vor strnge complet uruburile. Nu
este admis baterea uruburilor ci numai fixarea lor prin nurubare.
Etanarea rosturilor se va face cu material izolant sau chit.
6.VERIFICRI IN TIMPUL EXECUIEI SI IN VEDEREA RECEPIEI
6.1. GENERALITI
Tamplaria va fi verificata la sosirea pe antier sub aspectul existentei certificatelor de calitate si
corespondentei cu prevederile proiectului, existentei accesoriilor
La punerea in opera se va verifica daca tamplaria a fost deteriorata in timpul manipulrilor si
transportului
Dup terminarea lucrrilor de montaj, se va face recepia de funcionare a ferestrelor i uilor,
verificnd:
60

- funcionarea cu uurin a cercevelelor, foilor i accesoriilor metalice de nchidere, deschidere i

blocare;
- fixarea tocului n zidrie, cu ajutorul unui numr suficient de uruburi, executarea corect a
izolaiei de etanare ntre toc i golul ferestrei i acoperirea rosturilor cu chit plastic sau elastic,
racordarea tencuielilor, acoperirea eventual a rosturilor cu ipci i baghete;
- aezarea corect a tocurilor pe aceeai linie i n acelai plan, fr deplasri i vibraii, la inchiderea
si deschiderea brusca;
- dac s-au fcut rectificrile necesare, curirea geamurilor i a elementelor din lemn;
- completa montare a accesoriilor metalice de acelai tip, funcionarea corect i echiparea
cu garnituri de etanare a ferestrelor i uilor;
- dac spaiul dintre traversa tocului ferestrelor i lacrimar nu este nfundat cu
tencuial sau alte materiale, care ar mpiedica eliminarea la exteriar a infiltraiilor
de ap.
6.2.TAMPLARIA DE LEMN
Se va verifica:
* existenta si calitatea accesoriilor metalice
* verticalitatea tocurilor si cptuelilor; abaterea maxima admisa este de 1 mm/m
* intre foaia de usa si pardoseala sa fie un spaiu constant de 3-8 mm
* ncastrarea tocului incat sa nu aibe joc
* abaterile de la planeitatea foilor de usi sau cercevelelor; trebuie sa fie mai mici de 1% din lungimea
piesei
* luftul foilor de usi si al cercevelelor; abatere maxima admisa 2 mm
* spaiul intre spaletul tencuit si cercevea; minim 3,5 cm
* panta glafurilor interiore: 1% catre interior
* existenta pieselor auxiliare (lacrimare, pazii de tabla) pt. ndeprtarea apelor
* buna funcionare a accesoriilor
6.3.TAMPLARIA METALICA
Se va verifica:
*
*
*
*

corespondenta cu proiectul
modul de asamblare a elementelor componente
prinderea tamplariei de zidrie sau elementele de beton
modul de montare al garniturilor de cauciuc

6.4.TAMPLARIA DE ALUMINIU (PVC)

Se va verifica:
* etansarea corecta a rostului intre toc si zidrie
* verticalitatea si planeitatea tocurilor uilor si ferestrelor
* funcionarea corecta la nchiderea si deschiderea uilor si ferestrelor
* etaneitatea buna la inchidere

61

CAIET DE SARCINI
STRUCTURA METALICA
1.GENERALITI
Prezentul caiet de sarcini se aplica la execuia uzinata si pe antier a structuriilor metalice.
La execuia acestei structuri se vor respecta integral toate reglementrile si prevederile n vigoare
privind execuia, verificarea calitii execuiei si recepia obiectivelor de investiie n construcii.
Elementele, subansamblele si structurile metalice se vor executa conform planurilor
de execuie predate de proiectant.
Protecia anticoroziva a structurii metalice se va face conf. prescriptiilor
proiectului.
2.STANDARDE, INSTRUCTIUNI SI NORMATIVE:
NP069-2002 Normativ privind proeictarea, exec. si exploatarea invelitorilor acoperiurilor in panta
NE 012-1999 - Cod de practica pt. exec. lucrrilor de beton armat
GP035/98 -Ghid de proiectare, executie si exploatare privind portectia anticoroziva
GP111-04: Ghid de proiectare privind protecia anticoroziva
C172-1988 Instruciuni tehnice pt. prinderea si montarea tablelor met. profilate la exe. nv. si pereilor
C150-99 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel
STAS R 8542-79.Alegerea otelurilor pt. c-tii metalice
STAS 500/1-89 Oteluri de uz general. Condiii tehnice de calitate
SREN 10021 - Oteluri si prod. Siderurgice. Condiii tehnice de livrare
SREN 10025+A1- Produse laminate la cald. Condiii tehnice de livrare
SREN 25.817-93; Imbinari sudate prin topirea otelului. Clase de calitate
STAS 10128-86; Protecia contra coroziunii a constr. din otel supraterane.
Clasificarea mediilor agresive
STAS 10166/1-77; Protecia contra coroziunii a constr. din otel supraterane.
Pregtirea mecanica a sufrafetelor
STAS 10702/1-83; Protecia contra coroziunii a constr. din otel supraterane.
Acoperiri protectoare. Cond.tehnice generale
3.MATERIALE
Materialele de baza sunt indicate n planurile de execuie, pentru fiecare reper n parte.
Laminatele din otel trebuie sa fie nsoite de certificate de calitate uzinale si sa fie marcate de ctre
uzina productoare. La uzinare se va verifica corespondenta dintre datele suprinse din certificatele de
calitate si cele din STAS 500/1-89; Oteluri pt. constr. Cond. de calitate, si STAS 500/2-80;
Oteluri pt. constr. Mrci.
Nu se vor utiliza laminate fara certificat de calitate sau care nu sunt marcate
pentru identificare
Defectele de sup. si interiore ale laminatelor trebuie sa corespunda punctului 2.2. din STAS 767/0-77
62

Nu este permisa utilizarea unor materiale care prezint degradri neremediabile dobandite in timpul
depozitarii, manipulrii sau transportului (coroziune, deformare, etc)
Materilale de sudare utilizate trebuie sa indeplineasca condiiile de calitate obligatorii nivelului de
accepare a mbinrilor sudate.
Pt. mbinrile cu uruburi se vor folosi uruburi precise conf. STAS 4071-89, din grupa 4.6 pt. OL37 si
6.6. pt. OL 52, piulie conf. STAS 2700/4-89, aibe conf. STAS 2242-80
Materialele de protecie anticoroziva vor fi introduse in opera numai dupa
verificarea existentei si coninutului certificatelor de calitate
4. SPECIFICATII PRIVIND EXEC.UZINATA A CONSTRUCIILOR METALICE
4.1.GENERALITI
nainte de nceperea uzinarii firma ce uzineaza piesele metalice are obligaia de a verifica planurile de
execuie; atenie deosebita se va da verificrii tipurilor si formelor custurilor sudate prevzute n
proiect. Urmatoarele detalii si condiii de calitate a mbinrilor sudate devin obligatorii pentru
executant din momentul acceptrii proiectului si nu pot fi modificate ulteriar fara avizul proiectantului:
* mrci, clase calitate si standarde ale otelurilor
* dimensiunile pieselor
* detaliile de trasare a pieselor, modul de prelucrare a marginilor ce raman neibinate
* detalii de forma si dimensiune a rosturilor mbinrilor
* modul de prelucrare finala a mbinarilor sudate
* categoria de execuie a elementului
In cazul constatrii unor erori sau in vederea uurrii uzinarii se va proceda dupa cum urmeaz:
* n cazul constatrii unor erori neesentiale sau neconcordante ce nu afecteaz rezistenta si stabilitatea
construciei (erori ce calcul ale greutilor pieselor in extrasele de laminate, erori de calcul ale cotelor
sau lungimilor pariale ce pot fi corectate prin deducere din cotele generale, etc), acestea vor fi
corectate de executant si aduse la cunotina proiectantului
* In cazul constatrii unor erori sau omisiuni care implica modificri de soluie
sau in cazul unor propuneri ale executantului privind modificri ce ar uura
uzinarea, acestea vor fi cominicate proiectantului in timp util; acesta va modifica
planurile de execuie in consecina.
4.2.DOCUMENTAIA TEHNOLOGICA DE EXECUIE
Dupa verificarea proiectului si introducerea eventualelor modificri executantul are obligaia intocmirii
unei documentaii tehnologice de confecionare a construciei metalice care trebuie sa conin:

marca si clasa de calitate a otelurilor, inclusiv condiiile de calitate cerute de

procedura de sudare
operaiunea de debitare si prelucrare a pieselor din laminate cu indicarea
claselor de calitate ale tieturilor si condiiile de calitate
ordinea de asamblare
prinderea provizorie
mpiedicarea deformatiilor
parametrii de sudare conf. tehnologiilor calificate
preintampinarea strilor de eforturi remanente
asigutarea tolerantelor impuse
operaiunile de prelucrare finala
63

nivelul de acceptare pt. fiecare mbinare sudata

controlul pe faze si final cuprinzand:
modul de verificare in timpul procesului de producie
planul de examinri nedistructive
modul de protecie anticoroziva si protecie in timpul manipulrilor
transportului si depozitarii
soluii pentru remedierea defectelor
4.3.PREGTIREA EXECUIEI
La alegerea laminatelor trebuie controlate starea si aspectul lor, eventualele
defecte de suprafaa sau defecte interioare vizibile pe muchiile tiate
Laminatele ruginite, murdare de noroi, ulei sau vopsea se vor curata in mod obligatoriu nainte de
prelucrare
Laminatele cu abateri dimensionale in minus sub cele admise prin standardele de produse sau cu
defecte interioare vizibile ca: statificari, suprapuneri, fisuri, sufluri, incluziuni, etc, nu vor fi folosite
Defectele de suprafaa care nu influeneaz asupra rezistentei pieselor pot fi ndeprtate prin polizare,
dar fara a se produce slbiri mai mari de 5% din grosimea materialului
Laminatele se pot utiliza fara ndreptare prealabila daca abaterile fata de forma
geometrica nu depesc tolerantele admise
ndreptarea sau ndoirea trebuie fcute prin procedee care sa nu afecteze proprietatile materialelor
Toate suprafeele si muchiile elementelor trebuie sa nu aib defecte susceptibile
de a micora eficienta sistemului de protecie anticoroziva
Orice tratament special al decupajelor se va face numai daca a fost specifiat in
proiect
4.4. DEBITAREA
Operaiunile de debitare a pieselor precum si cele prelucrare a marginilor libere si a rosturilor pentru
sudare trebuie sa respecte condiiile prevzute in tabelul 3 Normativ C150/99, difereniate pe nivelurile
de accepare a mbinrilor sudate
Se admite tierea cu flacra oxigaz numai pentru oteluri de marca inferioara (OL37)
Piesele ce nu comporta prelucrri mecanice ulterioare se vor taia mecanizat; marginile lor vor fi
polizate in lung pt. ndeprtarea tuturor rezidurilor rezultate la taiere
Piesele tiate manual vor fi supuse unei prelucrri mecanice prin aschiere pentru ndeprtarea unui
strat de cel puin 2 mm de pe marginea tiata
Temperatura mediului va fi minim +5C, iar locul execuiei operaiei de taiere va fi ferit de ploaie si
cureni de aer rece.
Daca temperatura tablei este sub +5C tierea se va face obligatoriu cu preincalzire la minim +80C
La tierea fasiilor nguste se vor face cel puin trei tieturi simultan pt. prevenirea deformatiilor
Tieturile marginale se vor practica la minim 10 mm de marginea tablei
Toate piesele care in urma operaiunii de taiere su suferit deformaii mai mari dect cele admise vor fi
ndreptate.
Fiecare piesa tiata va fi marcata prin poansonare cu:
Numrul de ordine al tablei din depozit
Numrul de ordine al tablei din care provine dupa certificat
64

 Numrul arjei din care provine tabla

Calitatea tablei
4.5.POLIZAREA
Marginile pieselor ce au fost tiate cu oxigen vor fi fi polozate pana la ndeprtarea completa a
rizurilor;
Suprafeele supuse sudurii ca si o poriune de cel puin 20 mm din zonele alturate vor fi polizate pana
la luciu metalic
Piesele ce prezint mucaturi rezultate in procesul de taiere vor fi remediate astfel:
Daca adancimea mucaturilor nu depete 2 mm ele se vor elimina prin polizare cu panta lina
1:50, cu rizurile orientate in lungine
Daca adancimea mucaturilor depete 2 mm (dar nu mai mare de 5 mm)
repararea se face prin: polizarea locului mucturii pana la luciu metalic,
incalzirea cu flacra pe toata inaltimea piesei pe o distanta de circa 100 mm de o
parte si alta a mucturii (la +100C), ncrcarea mucturii cu sudura in straturi
subiri urmata de meninerea unei temperaturi de 120 C timp de 15 min.
urmata, dupa rcire, de polizarea sudurii in lungul piesei pana la nivelul acesteia
4.6. ASAMBLAREA SI MBINAREA PRIN SUDUR
4.6.1. ASAMBLAREA
Asamblarea se executa cu ajutorul dispozitivelor speciale pe o platforma compusa din standul de
asamblare si standul de sudare
Piesele ce urmeaz a fi sudate se asambleaz in poziia relativa pe care trebuie sa o ocupe in ansamblu
conf. planelor de execuie cu ajutorul dispozitivelor speciale ce trebuie sa asigure, fara un efort
excesiv, o strangere convenabila si sa mpiedice deplasarea relativa a pieselor in
timpul sudrii
Execuia unor eventuale guri pentru asamblare si montaj precum si sudarea
unor dispozitive ajuttoare va fi stabilita de comun acord cu proiectantul si
indicata in documentaia de execuie
Prinderea provizorie prin puncte de sudura (haftuirea) se executa cu acelai tip de electrozi cu cei
folosii la sudare; lungimea punctelor de prindere va fi minim 60 mm
Sudurile de prindere se pot ingloba in cordoanele de sudura definitive cu condiia
asigurrii unei bune continuiti
Asamblarea si prinderea provizorie trebuie fcuta astfel incat dupa sudura
definitiva sa rezulte ansambluri cu dimensiuni corecte, eventualele abateri
trebuind sa se incadreze in limitele admise
4.6.2.MATERIALE DE SUDARE
Materialele de sudare trebuie sa corespunda procedurilor de sudare calificate utilizate si nivelurile de
accepatare a imbinarilor sudate prevzute (C)
Materialele de sudare se stabilesc de coordonatorul tehnic cu sudura al unitii si
trebuie sa corespunda condiiilor de calitate conf. tabel 4, Normativ C150/99
4.6.3.SUDORI
Unitatea executanta are obligaia sa utilizeze doar sudori calificai si certificai; fiecare sudor va avea
poanson cu care este obligat sa marcheze sudurile executate in vederea identificrii ulterioare
65

Fiecare sudor va avea asupra sa toate sculele necesare: ciocan de sudura, perie metalica,
lupa, lampa cu baterie de buzunar, oglinda, etc
4.6.4. PROCEDEE DE SUDARE
Procedurile de sudare utilizate trebuie sa fie calificate conf. standardelor in vigoare.
Calificarea procedurilor de sudare se face sub supravegherea coordonatorului cu sudura al unitii.
Pentru verificarea procedurii de sudare aplicate se vor executa probe martor in condiiile procesului de
fabricaie de ctre sudorii utilizai.
4.6.5.SUDAREA
Sudarea se executa in hale nchise la temperaturi mai mari de +5C
Nu se va ncepe operaiunea de sudare daca:

Asamblarea si hafturile nu corespund planurilor de execuie

Sunt depite tolerantele de prelucrare, sanfrenare, asamblare, etc

Muchiile ce urmeaz a fi sudate cat si zonele nvecinate nu sunt curate

Rosturile au local abateri mai mari dect cele admise

Piesele nu sunt marcate

Hafturile prezint fisuri sau alte defecte

Toate cordoanele de sudura se vor executa cu dimensiunile prevzute, fara a se depasi abaterile limita
admise
La sudarea in mai multe straturi suprafaa stratului anteriar se va curata bine, ciocanul de sudura sau
dalta, dupa care se va peria pana la luciul metalic; eventualele defeciuni constatate in urma examinrii
cu ochiul liber sau cu lupa se vor nltura naintea aplicrii stratului ulterior
La sudurile cap la cap se sudeaz pe ambele parti; nainte de nceperea sudrii de partea a doua
rdcina primei suduri se va curata prin craituire si polizare
Chiar daca nu este specificat in planurile de executie sudurile in V.Y sau 1/2V se executa obligatoriu
cu resudarea rdcinii dupa craituirea si polizarea lor pana la luciu metalic
Se interzice rcirea forat a sudurilor; zgura se va indeprta numai dupa rcirea normala
Sudurile cap la cap sau de colt se executa obligatgoriu cu folosirea plcutelor terminale (acolo unde
este posibil);dupa terminarea sudrii plcutele terminale se ndeprteaz prin taiere cu flacara, iar
capetele cordoanelor se curata prin polizare
Dupa executarea fiecrui cordon de sudura sudorul isi va bate poansonul in mod
vizibil, la circa 50 mm de axa custurii
4.6.6.REMEDIERI
Remedierile necesare aducerii unei mbinri sudate la nivelul de referina impus se stabilesc de ctre
coordonatorul tehnic cu sudura, urmare a controlului efectuat pe fiecare faza.
Remedierile se recomanda sa fie executate de acelai sudor care a executat sudura iniiala. Remedierile
se executa cu o procedura de sudare avizata de coordonatorul tehnic cu sudura.
Daca s-a atins numrul maxim de remedieri admis in acelai loc, la mbinrile sudate cap la cap, se va
taia sudura complet si se va intercala un cupon de element laminat de min 200 mm lungime, sudat
de ambele parti prin sudura cap la cap.
Pentru remedierea defectelor nu sunt admise operaii care pot ascunde sau
produce alte defecte, cum ar fi: stemuire, ciocanire, polizare, etc.
66

4.6.7.EXAMINAREA NEDISTRUCTIVA A MBINRILOR SUDATE

4.6.7.1.VERIFICAREA ASPECTULUI constituie operaiunea de control obligatorie si eliminatorie.
Verificarea aspectului se face vizual in procent de 100% pt. toate laminatele, piesele si imbinarile
sudate, pe toata lungimea si suprafaa lor, inainte de vopsirea elementelor si dupa indepartarea zgurii.
Controlul aspectului in faza finala se face pe ambele fete ale mbinrii sudate, pe o latime adiacenta de
minim 250 mm, in stanga-dreapta sudurii, verificandu-se si existenta poansonului sudorului.
Degradrile laminatelor produse prin coroziune sau manipulare nu trebuie sa
depeasc condiiile impuse la livrare
Defectele admise pentru debitare (termica, mecanica, etc) cat si defectele
admise in faza finala pe mbinarea sudata, sunt prevzute in normativul C150/99
tabel 3, respectiv 6.
4.6.7.2.MASURAREA DIMENSIUNILOR GEOMETRICE, a abaterilor geometrice si defectelor de
suprafaa constituie un control eliminatoriu pentru piesele ce nu se ncadreaz in condiiile prevzute in
tabel 3 si pentru imbinarile sudate care nu se ncadreaz in condiiile prevzute in tabel 6
Msurtorile se fac cu mijloace ce ofer precizia min. de 0,2 mm pt. mrimi liniare si 2 pt. mrimi
unghiulare. Msurtorile se fac prin sondaj, la procentele minime din tabel 5 C150/99
In cazul nerealizarii condiiilor prevzute in tabel 3, respectiv 6 se va proceda astfel:
* se va extinde examinarea nedistructiva la un numr sau lungimi duble de mbinri
* daca si in acest caz se mai gsesc defecte, chiar si la o singura mbinare, se vor verifica si restul de
mbinri, incat procentajul final sa fie de 100%.
* Este obligatorie remedierea tuturor defectelor neadmise depistate la
examinarea iniiala, la prima sau a doua extindere, dupa care mbinarea va li
supusa din nou examinrii.
4.6.7.3.EXAMINAREA CU RADIAII PENETRANTE este o operaiune de control obligatorie in
procentele stabilite in tabel 5 si se practica in faza finala, pe mbinarea sudata, inainte de vopsire,
numai pe elementele acceptate la examinrile anterioare.
Se examineaxa cu radiaii penetrante numai imbinarile sudate cap la cap, la care se cunosc urmtorii
factori:
* forma si dimensiunile mbinrii, modul de prelucrare a rdcinii
* poansonul sudorului
Rezultatele examinrii cu radiaii penetrante conduc la ncadrarea mbinrilor sudate in niveluri de
acceptare, in baza identificrii defectelor interiore si a comparrii cu limitele admise; ncadrarea in
nivelurile de acceptare a sudurilor de colt se va face numai pe baza rezultatelor
obinute prin celelalte metode de examinare
In cazul neincadrarii unei mbinri sudate in condiiile nivelului de acceptare
impus se va trece la extinderea examinrii cu radiaii penetrante, planul si
proporiile extinderii examinarii urmand a se stabili de organismul de inspecie
inpreuna cu elaboratorul documentaiei tehnologice de confecionare. Se admite
ca extinderea examinrii radiografice sa fie nlocuita cu examinare ultrasonica
combinata.
4.6.7.4.EXAMINAREA ULTRASONICA se poate utiliza in faza finala de execuie,
interpretarea rezultatelor facandu-se numai dupa examinarea cu radiaii
penetrante (examinare combinata).Ea se aplica numai pentru mbinrile cap la
cap si se executa nainte de vopsirea pieselor.
67

4.6.7.5.EXAMINAREA CU LICHIDE PENETRANTE si examinarea cu pulberi magnetice

constituie operaiuni complementare de control in scopul punerii in evidenta a
defectelor de suprafaa sau din imediata apropiere a suprafeei, si se vor utiliza
numai in situaii speciale. (Situaiile speciale cat si condiiile de interpretare a
rezultatelor se vor preciza dupa caz de proiectant)
4.6.7.6.RECEPTIA MBINRILOR SUDATE
Recepia mbinrilor sudate face parte integranta din recepia elementelor sudate, a subansamblurilor
sudate si a construciilor sudate
Sudurile trebuie sa se ncadreze in nivelurile de acceptare precizate in proiect (partea desenata)
Evaluarea sudurilor se va face in limitele de acceptare conf. tabel 6 Normativ C150/99. O mbinare
sudata trebuie evaluata separat pentru fiecare tip de defect; daca ntr-o seciune exista mai multe tipuri
de defecte acestea vor face obiectul unei examinri speciale
Examinatorul calitii mbinrilor sudate va emite un raport de examinare ce va sta la baza emiterii de
ctre productor a certificatului de calitate a elementului de construcii.
Certificatul de calitate va preciza in mod obligatoriu:
Denumirea elementului, reperele de identificare (marcare), cantitatea, proiectul si plana care
au stat la baza execuiei
Calitatea materialelor folosite cu indicarea certificatelor de calitate emise de
furnizor
Calitatea sudurilor (nivelul de acceptare) cu indicarea probelor si ncercrilor
efectuate si a numrului buletinului de ncercri
Asigurarea condiiilor de aspect si finisaj
Protecia anticoroziva aplicata si certificarea calitii ei
Copii ale actelor doveditoare (certificate calitate materiale, buletine de ncercri,
raport de examinare, etc)
4.7.SPECIFICAII PRIVIND EXECUIA MBINRILOR CU URUBURI
4.7.1.GURI
Gurile uruburilor pot fi date prin poansonare sau cu burghiul cu excepia cazului cand sunt date alte
indicaii
Gurile pot fi date prin poansonare la un diamentru mai mic, urmate de alezare
Unghiul de frezare al gurilor pt. uruburi cu cap frezat (inecat) trebuie sa corespunda cu cel al
uruburilor standardizate, daca nu sunt prevzute uruburi speciale
Trebuie avut grija ca adancimea frezarii sa fie suficienta pentru a se potrivi capul urubului
Gurile ovalizate se pot realiza prin poansonare intr-o singura operaie sau prin poansonarea ori
executarea cu burghiul a doua guri rotunde urmate de prelucrarea ulterioara pana la obinerea formei
ovalizate
Cu excepia gurilor pt. uruburi precis, acelor ce permit joc mic sau a celor supradimensionate,
gurile standardizate vor avea un joc nominal de:
1 mm pt. uruburi M12 si M14
2 mm pt. uruburi M16- M24
3 mm pt. uruburi M27 si mai mari
68

 gurile supradimensionate sau ovalizate nu se vor folosi la mbinri rezistente la lunecare dect
daca sunt prevzute in mod expres
Jocul nominal al gurilor supradimensionate sau ovalizate din mbinri rezistente la lunecare va fi:
3 mm pt. uruburi M12
4 mm pt. uruburi M14- M22
6 mm pt. uruburi M24
8 mm pt. uruburi M27 si mai mari
daca se folosesc guri supradimensionate la piesele exterioare ale mbinrilor rezistente la lunecare
trebuie sa se utilizeze aibe clite
Gurile pt. uruburile de ancoraj pot fi supradimensionate, cu joc definit cu condiia sa fie acoperite cu
placi de dimensiuni si grosimi adecvate; gurile din aceste placi nu trebuie sa aiba diamentre mai mari
dect gurile standardizate
Dimensiunile nominale ale gurilor ovalizate scurte pt. mbinri rezistente la lunecare nu trebuie sa
depeasc:
* (d+1) mm pana la(d+4) mm pt. uruburi M12 si M14
* (d+2) mm pana la (d+6) mm pt. uruburi M.16 - M24
* (d+2) mm pana la (d+8) mm pt. uruburi M24
* (d+3) mm pana la (d+10) mm pt. uruburi M27 si mai mari (d= diam. urub)
Dimensiunile nominale ale gurilor ovalizate lungi pt. mbinri rezistente la lunecare nu trebuie sa
depeasc:
* (d+1) mm pana la 2,5d mm pt. uruburi M12 si M14
* (d+2) mm pana la 2,5d mm pt. uruburi M16 - M24
* (d+3) mm pana la 2.5d mm pt. uruburi M27 si mai mari
* gurile ovalizate in placa exteriora a imbinarii trebuie sa fie acoperite cu eclise
de dimensiuni si grosimi adecvate; gurile din aceste eclise nu trebuie sa aiba
diamentre mai mari dect gurile standardizate
4.7.2.SURUBURI
Nici filetul nici extremitile lui nu trebuie sa se afle in planul de forfecare
uruburile filetate plan sub cap se pot folosi daca acest lucru nui este interzis expres in proiect
Lungimea unui urub nepretensionat trebuie aleasa astfel incat:
* Partea filetata a tijei sa depeasc piulia dupa strangere
* Cel puin un pas complet al filetului sa se afle intre piulia si partea nefiletata a
tijei
4.7.3.

PIULIE

Piuliele uruburilor nepretensionate puse in opera la structurile supuse vibraiilor trebuie

fixate prin dispozitive de blocaj sau prin alte mijloace mecanice
4.7.4.

AIBE

Folosirea aibelor pt. uruburi nepretensionate nu este obligatorie, cu excepia cazurilor de mai jos:

69

* Daca sup. are o panta > 3 fata de un plan perpendicular pe axa urubului; se va
prevede o aiba nclinat
* Daca se specifica in proiect folosirea unor uruburi mai lungi avandu-se in
vedere meninerea filetului in afara planului de forfecare sau in afara gurii
ajustate.
4.7.5.STRNGEREA URUBURILOR
uruburile nepretensionate se straing astfel incat sa se asigure un contact satisfctor intre
prile ce se asambleaz
Nu este necesar ca uruburile nepretensionate sa fie strnse pana la o valoare
data a forei. Se recomanda ca strngerea sa fie: celei susceptibile de a fi
realizata de catre un om cu o cheie de strns normala sau celei realizate cu o
cheie care aplica ocuri, pana la primul soc
4.7.6. SUPRAFEE DE CONTACT REZISTENTE LA LUNECARE
Daca imbinarea cu uruburi necesita o stare particulara a suprafeei pieselor in contact, aceasta va
fi prevzuta in proiect
Daca o suprafaa prin frecare comporta fururi, sup. lor de contact trebuie sa fie
pregtite pt. a se realiza starea suprafeei specificata
4.7.7.PRELUCRAREA SUPRAFEELOR DE CONTACT
Rostul maxim intre sup. adiacente ale unei imbinari nu trebuie sa depeasc:
2 mm la imbinarile cu uruburi nepretensionate
1 mm la imbinarile cu uruburi pretensionate (se pot impune si tolerante mai
mici prin proiect)
Fururile metalice trebuie prevzute daca este necesar pt. ca rostul sa nu
depeasc limitele de mai sus
Daca nu se indica o valoare mai mare grosimea minima a unei fururi este:
2 mm daca imbinarea nu este in atmosfera libera si nici expusa agenilor
corozivi
4 mm daca imbinarea este in atmosfera libera sau expusa agenilor corozivi
4.8. SPECIFICAII PRIVIND EXECUIA PROTECIEI ANTICOROZTVE
Sistemul de protecie anticoroziva ales trebuie sa corespunda clasei de agresivitate 2m si categoriei de
protecie I - de lunga durata, optandu-se pt. sistemul de protecie prin vopsire cu: 1 strat de grund de
ulei de minium de Pb (grosime 50 m), un strat vopsea de minum de Pb (40m) si doua straturi email
pe baza de ulei (2x 40 m), in grosime totala de 170 m.
Protecia anticoroziva se aplica numai dupa remedierea defectelor si dupa ce au fost controlate si
recepionate sudurile
Pregtirea suprafeelor se face in urmtoarea ordine tehnologica:

indepartarea murdriei
degresare
curire pana la gradul indicat in proiect
desprafuire

aplicarea (daca este cazul) a proteciei temporare; daca elementele de otel sunt livrate cu protecia
temporara aplicata, acest strat se va verifica, remedia, daca este cazul, si recepiona. Aplicarea unui
strat de protectie se va face dupa maxim 3 ore de la curirea suprafeei. Aplicarea straturilor de
70

protecie se face de regula inainte de montaj; se accepta ca ultimul strat sa se aplice dupa montaj.
Elementele cu seciune inchisa si interiar inaccesibil vor fi inchise etan; elementele metalice cu
seciune cheson realizate prin sudura se vor vopsi la interiar complet. Ultimul perete ce se ataeaz va
fi vopsit in prealabil, nelasandu-se dect zona influenat de sudura, care va fi acoperita cu un grund
rezistent la sudura. Sudurile vor fi continue.
Spatiile si masurile privind depozitarea si transportul pe antier al elementelor
Organizarea platformelor de preasamblare pe antier, cu indicarea mijloacelor de transport
si ridicat ce se folosesc
Pregtirea si execuia mbinrilor de montaj.
Verificarea cotelor si nivelelor indicate n proiect pentru construcia montata.
Ordinea de montaj a elementelor.
Metode de sprijinire si asigurarea stabilitii elementelor n fazele intermediare
de montaj
Toate aceste tehnologii trebuie sa tina seama de prevederile prezentului C.S. si
de standardele, normativele, instruciunile si reglementrile n vigoare si trebuie
aduse la cunotina proiectantului si beneficiarului.
5.2.RECEPIA PE ANTIER A ELEMENTELOR METALICE UZINATE
La recepia pe antier se prezint urmtoarele documente:
* proiectul de execuie cu toate modificrile si completrile aprute pe parcursul uzinarii
* certificatele de calitate ale materialelor de execuie
* buletinele de incercari
* rezultatele verificrilor dimensionale
* rezultatele controalelor nedistructive
* planul de marcare
* certificatul de calitate pentru elementele metalice supuse recepiei emis de productor
Comisia de recepie va face urmtoarele verificri:
* verificarea cantitativa a elementelor metalice
* verifcarea calitativa, fcuta vizual pentru a se constata eventualele fisuri, deformaii, degradri
ale proteciei anricorozive
* verificarea dimensionala a cotelor principale
5.3.TRANSPORTUL, MANIPULAREA. SI DEPOZITAREA
Transportul, descarearea, manipularea si depozitarea pieselor, elementelor si subansamblelor pe antier
se va face n asa fel nct sa se evite deteriorarea, suprasolicitarea sau deformarea acestora
sau apariia unor degradri datorate coroziunii
La primirea in antier a elementelor uzinate se vor constata eventualele
deteriorri suferite in timpul transportului si manipulrii
Se pot executa urmtoarele operaiuni de remediere:
* curirea murdriei si refacerea grundului
* remedierea deformatiilor, operaiune ce se poate executa la rece sau la
cald,sub stricta supraveghere tehnica, eventual cu participarea unui reprezentant
al furnizorului
5.4. MONTAREA STRUCTURILOR METALICE
71

Montarea structurilor metalice se face pe baza documentaiei tehnice de montaj

Inaintea nceperii operaiunilor de montaj punctul de lucru trebuie sa fie dotat cu toate sculele si
dispozitivele de montaj necesare prevzute in documentaia tehnica precum si cu toate materialele
auxiliare sau de mbinare necesare (uruburi, electrozi, etc)
La ridicarea si manipularea n timpul montajului piesele si subansamblele vor fi
prinse de crlige, lanturi sau cabluri, cu ajutorul ghiarelor cu urub sau altor piese
asemntoare.
Se interzice sudarea la temperatura de sub + 5C.
Se interzice sudarea de piese auxiliare de montaj (urechi, crlige, etc) de piesele si
subansamblele de rezistenta ale structurii sau gaurirea acestora.
Inainte de montarea unei piese n poziia din proiect se va face o msurare exacta a distantei dintre
piesele ntre care trebuie, sau de care trebuie fixata si se va compara cu aceea a piesei ce se monteaz;
Incaz de nepotrivire, montorul poate face ajustrile necesare, daca acestea nu afecteaz rezistenta
piesei sau structurii si la nevoie, va cere avizul proiectantului.
Poziia corecta a pieselor ce se monteaz ca si dimensiunile structurii se verifica n timpul montajului
prin msurtori repetate.
Lucrrile de sudare pe antier vor fi conduse si verificate permanent de un inginer sudor cu experiena
n executarea lucrrilor de sudura
Sudorii ce vor executa mbinrile sudate la montaj pe antier trebuie sa fie n msura s execute n
bune condiii custurile sudate n orice poziie de sudare si pentru orice tip de suduri precum si sa
lucreze la nlime
Sudorii trebuie sa fie verificai si autorizai pentru procedeele de sudura aplicate, indiferent daca
executa suduri pe antier sau n uzina.
Condiiile de calitate ale custurilor sudate sunt aceleai ca la execuia sudurilor in atelier.

72

5.5.VERIFICRI PE PARCURSUL EXECUIEI MONTAJULUI SI IN VEDEREA RECEPIEI

Montarea va ncepe numai dupa:
* ntocmirea proiectului de montaj
* verificarea si receptionarea confeciei metalice
* verificarea axelor si a elementelor in raport cu axele
* verficarea poziiei in plan a reazemelor si buloanelor de ancorare
Pe parcursul execuiei se vor verifica:
* respectarea prevederilor proiectului
* calitatea sudurilor
* grunduirea si vopsirea mbinrilor
La terminarea lucrrilor se va verifica:
* existenta si coninutul documetelor ce atesta calitatea materialelor
* existenta proceselor verbale de lucrri ascunse
* mbinrile si celelalte lucrri de montaj
* Recepia structurii metalice se va face conform reglementarilor n vigoare
privind efectuarea recepiei obiectivelor de investitie, tinnd seama si de
prevederile din STAS 767/77.

73

CAIET SARCINI
ARPANTA SI INVELITOARE
1.STANDARDE DE REFERINA

NPO 005/03.Cod pt. calculul si alctuirea elementelor de construcii din lemn

NPO 19/97 Ghid pentru calc. elem.structurale din mat. lemnos

NP069/2002 + Normativ pt. proiectarea, exec. si expl. invelitorilor + C37/88-Normativ pentru
alctuirea si executarea invelitorilor
STAS 2274-81 Lucrri de tinichigerie la construcii
STAS 2389-77 Construcii. Jgheaburi si burlane
ST 014/96. Specificaie tehnica privind cond. de calitate a lemnului pt.
construcii
ST 049/06.Specificaie tehnica privind protectia elem.de constr. din lemn
mpotriva agenilor agresivi
2. MATERIALE FOLOSITE
ARPANTA

Lemn ecarisat (grinzi, rigle, dulapi, scindura) rasinoase

Scoabe otel
Confecii metalice
Soluie ignifugare

INVELITOARE

tigle metalice tip Topline

Sipci din rasinoase 30 x 50 mm.
Accesorii de prindere ale sistemului
Jgheaburi si burlane tip Rainline

3.PREVEDERI PRVlND EXECUIA

3.1. ARPANTA
Execuia arpantei incepe numai dupa verificarea concordantei dintre poziia elementelor de rezistenta
suport (perei portani, grinzi) si poziia elementelor arpantei ce sprijin pe acestea. Eventualele
neconcordante vor fi aduse la cunostiinta proiectantului pentru a stabili masurile ce se impun
Materialul lemnos va fi verificat din punct de vedere calitativ cat si al corespondentei cu dimensiunile
prevzute in proiect. Sortimentele de cherestea vor avea dimensiunile conf. STAS 8689-80 si vor
corespunde cerinelor de calitate specificate in STAS 12946/86
Materialul lemnos utilizat la executarea arpantei va fi din esenele molid sau brad, cu clasa se calitate
I (pt. elementele intinse) si clasa de calitate II (pt. elementele comprimate sau ncovoiate).
Piesele metalice ce intra in alctuirea arpantei se vor proteja anticoroziv corespunztor clasei de
agresivitate 2m si categoriei de protecie I cu un sistem de protecie constnd dintr-un strat grund de
minium de plumb, un strat vopsea minium de plumb si doua straturi vopsea email de ulei, avnd
grosimea totala 180 m.
Materialul lemnos se va ignifuga conform normelor PCI cu soluii de ignifugare
omologate
74

 Se va executa ancorarea elementelor arpantei (cosoroabe, tlpi) conform

proiectului.
mbinrile elementelor arpantei se vor face conform detaliilor din proiect, cu utilizarea
pieselor metalice prevzute in proiect,
Dimensiunile elementelor componente ale arpantei, poziia lor, sunt cele precizate in
proiect
3.2. INVELITOARE, JGHEABURI, BURLANE, ETC
Inainte de nceperea lucrrilor se vor stabili si asigura puncte si trasee de acces (pe verticala si
orizontala), puncte de depozitare, mijloace de protecia muncii si prevenirea incendiilor
Invelitorile se vor executa n conformitate cu detaliile din proiectul de execuie, a
reglementarilor tehnice in vigoare precum si cu prevederile si detaliile din cartea
tehnica a productorului
Inainte de nceperea execuiei nvelitorii, stratul suport al acesteia va fi riguros controlat n ceea ce
privete:
- respectarea soluiilor, materialelor, dimensiunilor, precum si a modului de prindere si asamblare a
elementelor suportului, conform proiectului;
- respectarea pantelor, scurgerilor, planitatii si a aliniamentului fermelor, panelor si cpriorilor, n
conformitate eu datele din proiect, abaterile admisibile de la planeitate, msurate cu dreptarul de 3 m
lungime, care trebuie sa fie de 5 mm n lungul liniei de cea mai mare panta si de 10 mm perpendicular
fata de aceasta;
- executarea prealabila a tuturor strpungerilor pentru couri, ventilaii, conducte, cable etc;
- realizarea unor distante de minimum 100 mm ntre courile de fum si prile lemnoase sau
combustibile ale suportului;
- asigurarea scurgerii apei n cazul courilor, luminatoarelor sau altor obstacole transversale mai late
de 500 mm, prin realizarea n amonte de sei n doua ape, de minimum 150 mm nlime fata de planul
nvelitorii;
- protecia anticoroziva prevzuta in proiect pentru prile metalice;
- ndeprtarea urechilor de montaj, mustilor, resturilor de materiale, molozului etc. de pe fata
superioara a suportului.
La execuia nvelitorii nu se vor utiliza dect accesorii propii sistemului Topline si anume: profile de
etansare, borduri de acoperire, folie anticondens, etc
Tabla de otel tip igla Topline este realizata din tabla zincata la cald acoperita cu un strat de teflon de
50 m, iar la partea inferioara cu un strat de lac
Invelitoarea se monteaz pe sipci obinuite impreuna cu folia anticondens dispusa sub sipci. Folia
anticondens asigura scurgerea apei din condens si o buna aerisire
La streain se va monta un piaptan de aerisire livrat odata cu sistemul
La coama, sub elementele de coama, se monteaz banda de etansare propie sistemului
La dolii, timpane, hornuri, calcane, etc se vor utiliza numai acesoriile proprii sistemului
Aerisirea podului se asigura cu elemente de aerisire, raportul dintre aria bazei elementelor de aerisire si
suprafaa nvelitorii fiind minim 1/500
La montaj se vor utiliza scule curente: foarfece de tiat tabla, (nu se taie tablele cu flexul)
Manipularea tablelor se face pe cant, cu grija pt. a nu se produce deformri
75

Tierea se efectuaeaza la sol pe platforme plane

Montajul incepe cu poziionarea sipcilor de la streain astfel incat marginea tablei sa treac suficient
peste marginea jgheabului; in continuare distanta intre sipci va fi 40 cm; ultima sipca se dispune la
circa 5 cm de coama
Fiecare foaie de tabla se monteraza perpendicular pe linia streasinii
Se incepe montajul de la o margine
Pentru fixare se utilizeaz uruburile autofiletante ale sistemului; daca imbinarea laterala a tablelor nu
este perfecta mbinarea se completeaz cu popnituri dispuse din 40 in 40 cm; la margine tabla se
fixeaz cu uruburi in fiecare ondula inferioara, iar in camp din doua in doua ondule
Jgheaburile si burlanele utilizate vor fi de tip Rainline, fabricate din tabla zincata protejata anticoroziv;
se vor utiliza deasemenea numai accesorii (crlige, bratari, piese racord, etc) proprii sistemului
Jgheaburile si burlanele de tip Rainline se monteaz uor, fara chit, cositor sau alte materiale
de etansare
Jgheaburile se mbina intre ele cu piese speciale si se introduc in crligele suport
prin simpla presare; panta jgheaburilor este de minim 0.5%; jgheaburile se
aseaza la 1-5 cm sub pictura streasinii
Marginea exterioara a jgheabului va fi la minim 2 cm mai jos decat marginea interioara, si
dedesuptul prelungirii planului invelitorii
Racordul jgheab burlan se realizeaz cu piese racord
Burlanele se fixeaz cu ajutorul brtrilor proprii sistemului
4.VERIFICARI PE PARCURSUL EXECUIEI SI LA RECEPIE
La recepia arpantei se vor verifica:
-

corespondenta tipului de arpanta cu cel din proiect

- dimensiunile elementelor arpantei, distantele dintre elemente, poziia si modul de alctuire al

mbinrilor
-

modul de rezemare al panelor, capriorilor, etc

- modul de rezemare si ancorare a arpantei de elementele de rezistenta ale

cldirii
-

execuia ingifugrii

modul de execuie al streasinilor, lucarnelor, paziilor, etc.

Pe parcursul execuiei lucrrilor de nvelitori se va verifica n mod special:

a) ndeplinirea condiiilor de calitate a suportului invelitorii consemnndu-se aceasta n procesul
verbal de lucrri ascunse;
b) calitatea principalelor materiale ce intra n opera, conform standardelor si normelor
respective;
c) respectarea ntocmai a prevederilor din proiect si a dispoziiilor de antier;
d) corectitudinea execuiei; pentru lucrrile gsite necorespunzatoare se vor da
dispoziii de antier pentru remediere sau refacere.
La recepia invelitorii se va proceda la examinarea lor minuioasa, n special la dolii,
racordri, strpungeri, rosturi.
nvelitorile terminale trebuie sa corespunda urmtoarelor condiii:
76

- sa respecte cotele si pantele prevzute, cu abatere admisibila la pante de maximum 5% fata de cele
prevzute n proiect;
- sa ndeplineasc funcia de ndeprtare completa a apelor pluviale si sa asigure condiia de
etaneitate generala;
- elementele rigide ale nvelitorii sa nu prezinte rupturi, crpturi, perforri greite, sa fie fixate de
suport pe care sa rezeme fara sa joace, sa aiba petrecerile aliniate si suficiente pentru a asigura
etaneitatea generala a nvelitorii
- remedierea defectelor sau abaterilor constatate n cursul execuiei, conform dispoziiilor de
antier.
- completa terminare a execuiei lucrrilor de tinichigerie (jgheaburi, burlane,
pazii etc.)
La lucrrile de tinichigerie se vor verifica:
-

modul de prindere al crligelor pentru jgheaburi

pantale jgheaburilor, asezarea jgheaburilor

mbinarea tronsoanelor de jgheaburi

- verticalitatea burlanelor; abaterea admisa: maxim 0,5 cm/m si sub 5cm pe

toata nlimea
- glafurile, sorturile, etc, sa aiba panta spre exteriar si sa fie prevzute cu
lacrimar

77

CAIET DE SARCINI
INVELITORI
1.GENERALITI
Prezentul caiet de sarcini face referire la executarea invelitorilor din panouri tabla cutat.
2. STANDARDE DE REFERINA

NP 069-2002 Normativ pt. proiectarea exec. si exploatarea invelitorilor in panta

C172-88 Instruciuni tehnice pt. prinderea si montajul tablelor met. profilate
STAS 3303/0-77 Pantele invelitorilor
STAS 2274-81 Lucrri de tinichigerie la construcii
STAS 2389-77 Constructii. Jgheaburi si burlane

3.MATERIALE FOLOSITE
Panouri din tabla cutat zincata
Accesorii (coame, borduri de colt, borduri de streasina, etc)
Elemente de fixare (uruburi autoperforante-autofiletante, nituri, etc)
4. TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA
Panourile de tabla cutat se vor transporta aezate numai in planul lor orizontal, paletizate.
La descrcare se vor utiliza utilaje si dispozitive corespunztoare pentru a nu se
deteriora protecia panourilor
Depozitarea se va face numai in spatii ferite de aciunea directa a soarelui,
uscate, prin rezemarea pe supori, in poziie orizontala, cu o panta de 5%,
utilizand distantieri in cazul stivuirii.
5. PREVERI PRIVIND MONTAJUL
nainte de inceperea montajului se verifica daca panele satisfac condiiile:

Nu sunt corpuri strine ieite in relief pe suprafaa de rezemare

Distanta dintre reazeme corespunde cu cea din proiect
Panele sunt protejate anticoroziv
Panourile au fost livrate la dimensiunile cerute conf. proiect

Panourile se fixeaz de pane cu uruburi autofiletante (la partea inferioara a

ondulelor marginale si la fiecare a a doua ondula)
Panourile vor fi petrecute prin suprapunerea unei ondule, petrecerile fiind
innadite pe toata lungimea la 40-50 cm cu cita un urub autofiletant.
Suprapunerea in lungime este de minim 200 mm
Panourile se monteaz direct pe pane si se dispun cu generatoarea paralela cu linia de cea mai mare
panta; rezemarea se va face pe nervurile late, nervurile mai inguste fiind dispuse sus.
Montarea incepe de la poala si din marginea opusa vnturilor dominante
6. JGHEABURI SI BURLANE
Panta jgheaburilor va fi intre 0.5% si 0.8%
Pentru obinerea pantei propuse se va monta primul si ultimul crlig, intre ele se va intinde o sfoara,
crligele intermediare montandu-se la nivelul sforii
78

Racordul jgheabului la burlanul din Polipropilena se va face prin intermediul unei

piese de racord
Burlanele se fixeaz cu bratari de fixare, montate la maxim 2 m intre ele

79

7.VERIFICARI PE PARCURSUL EXECUIEI SI IN VEDEREA RECEPIEI

nainte de inceperea execuiei invelitorilor se va verifica:
* Daca s-a fcut recepia structurii suportului si a fost realizata protecia anticoroziva
* Respectarea pantelor, scurgerilor, planeitatii si aliniamentului fermelor, panelor, abaterile admise
de la planeitate, msurate cu dreptarul de 3 m, fiind de 5 mm in lungul liniei de cea mai mare panta si
de 10 mm perpendicular fata de aceasta
Pe parcursul execuiei se va verifica:
* Calitatea materialelor puse in opera
* Corectitudinea execuiei conf. prevederilor caietului de sarcini si detaliilor tip din cartea tehnica a
produsului
* realizarea eventualelor sisteme suplimentare de etansare
* modul de executie al jgheaburilor si burlanelor (panta, distanta intre crlige, mod de imbinare, etc)
La recepia preliminar se vor verifica:
* Calitatea suportului, pe baza de P.V. de lucrri ascunse
* Calitatea materialelor puse in opera pe baza cetificatelor de calitate
* Completa terminare a lucrrilor la invelitoare
* Respectarea prevederilor proiectului, a detaliilor tip
Modul de remediere al eventualelor deficiente constatate pe parcursul execuiei
lucrrilor

80

CAIET DE SARCINI
LUCRRI DE CONSOLIDARE
1.PREVEDERI GENERALE
Prevederile prezentului caiet de sarcini vin in completarea prevederilor specifice execuiei lucrrilor de
beton, cofraje, armaturi, etc si fac referire directa la execuia lucrrilor de consolidare ce intervin in
execuia obiectivului
Lucrrile se vor executa de cadre cu calificare corespunztoare, sub conducerea unui personal tehnic
instruit si atestat.
Calitatea lucrrilor se asigura pe tot parcursul procesului tehnologic prin respectarea intocmai a
cerinelor proiectului si caietului de sarcini si prin controlul sistematic al flecarei operaiuni.
Controlul calitii lucrrilor ascunse se face dupa terminarea unei faze de lucru, acordandu-se aceeai
importanta lucrrilor de montaj armaturi, betonare, etc cat si lucrrilor de buciardare, curire si
rostuire a zidriei, etc.
Pe timpul execuiei lucrrilor de consolidare se vor lua toate masurile necesare
pentru sprijinirea elementelor de construcie afectate de aceste lucrri.
Lucrrile de consolidare se ataca pe zone mici si se finalizeaz cat mai repede
naintea inceperii lucrrilor se vor lua toate masurile pentru creerea spatiilor de
lucru necesare
Toate materialele, sculele si dispozitivele necesare vor fi aprovizionate inainte de
inceperea lucrrilor
2. PRESCRIPII TEHNICE DE BAZA
C17-82 Instr.tehnice privind comp. si prep. mortarelor de zidrie si tencuiala.
NE 001-96 Normativ privind exec. tencuielilor umede
P59-80 Instruciuni tehnice pt. folosirea armrii cu plase sudate
NE 012/99 Cod de practica pt. exec. lucrri beton
C28-83 Instr. Tehnice pt. sudarea armaturilor din otel
ST 043-2001 Specificaie tehnica privind cerinele si criteriile de performanta pt. ancorarea in beton
cu sisteme mecanice
NP 093-2003 Normativ de proiectare a elem. de beton de varste diferite si a
conectorilor pt. lucrari de camasuieli si supra betonari
3. CAMASUIREA PEREILOR DE ZIDRIE
3.1. Generaliti
Camasuirea pereilor de zidrie se realizeaz in scopul consolidrii zidriei degradate, consolidrii
legaturilor dintre perei, etc.
3.2.Materiale folosite
Plase sudate 4/150x 4/150
Otel beton OB 37
Mortar M100T fara var
81

3.3. Specificaii in execuia lucrrilor

Camasuirea este precedat de ndeprtarea tencuielii din zona afectata, curirea rosturilor, splarea si
perierea zidriei.
Plasele se leag intre ele cu agrafe de otel beton 6, prevzute cu ciocuri si introduse in guri forate in
prealabil in zidrie, la intervale de 60 cm pe ambele direcii.
Gurile se vor executa numai cu rotopercutanta (nu prin spargere) si vor avea diametrul de 30 mm,
urmand a fi injectate cu mortar M100 fara var dupa montarea agrafelor
Zona camasuita se va tencui cu mortar Ml00 fara var.
4.CONSOLIDAREA CU TIRANTI METALICI SI/SAU TIRANTI CENTURA
4.1. GENERALITI
Tirantii metalici sunt in general alctuii din 4 bare 20 dispuse doua cate doua de o parte
si alta a zidului.Aceste bare se blocheaz in placi metalice de capt, ranforsate.
Tirantii se monteaz imediat sub planseul existent. Tirantii centura sunt doua
eclise de beton legate cu bride de beton la dist.de 1,0-1,5 m ce inglobeaza tirantii
metalici.
4.2 MATERIALE FOLOSITE

Tiranti din otel beton OB 37 20 cu filet M 20 pe min 50 mm la capate

aiba M20 + aiba Grower M20 stas 8796/3-76
Piulia M20
Placi metalice P1, P2, P3
Mortar M100T fara var
Beton C12/15; 0-16

4.3. SPECIFICAII IN EXECUIA LUCRRILOR

4.3.1.

TIRANTI METALICI

Se pregtete suprafaa de rezemare

Se foreaz goluri de introducere a tirantilor
Se introduc tirantii si plcile de ancorare; acestora li se va asigura o suprafaa de rezemare continua
(pat de mortar)
Dupa montarea aibelor si piulielor, tirantii vor fi pretensionati de la un capt cu chei dinamometrice,
efortul intr-o tija netrebuind sa depeasc Nt=700 DaN (corespunzand unui moment de strangere Mst
=2.8 DaNm) pentru a nu se strivi zidria
Piesele metalice ce nu vor fi inglobate in camasuiala se vor proteja prin grunduire si
vopsire
In gaurile forate se va injecta mortar M100T
4.3.2.

TIRANTI CENTURA

Se pregtesc suprafatele de zidrie ce vor fi afectate de realizarea tirantilor centura prin ndeprtarea
tencuielii, curatirea rosturilor, splarea si perierea zidriei.
Se sparg golurile pentru bridele de legtura pe limea a una/doua crmizi (cca 25 cm) si inaltimea de
cca 25 cm.
Se foreaz sau se sparg cu grija goluri prin planseu necesare turnrii betonului (in dreptul fiecarei
bride)

82

Se monteaz tirantii metalici si armatura blidelor; nainte de montarea armaturii suprafaa

golurilor se trateaz cu lapte de ciment foarte fluid cu adaos de aracet.
Dupa pretensionarea tirantilor (cum s-a artat mai sus) se cofreaza centurile si se
toarn betonul prin gurile din planseu cat si utilizand cofraje evazate.
5. CONSOLIDAREA PLCILOR PLANSEELOR
Se creeaz sliturile perimetrale in zidrie avand 5-8 cm adancime si 8-10 cm grosime; Se
creeaz golurile in zidrie prevzute pentru a asigura rezemarea suprabetonarii,
la distanta de 1,25-1,50 mm intre ele
Se va indeparta pardosela (respectiv termo si hidroizolatia) cat statul suport de sapa, suprafaa
planseului vechi urmnd a fi curit si pregtit pentru aderarea suprabetonrii. Suprafaa betonului
vechi va fi udat pentru a fi complet saturat. Operaiunea de udare se oprete cu 1-2- ore inainte de
turnate pentru a se svanta.
Conectorii se vor monta in guri forate, planseele urmnd a fi tencuite la partea inferioara numai cu
mortar M100 fara var.
Conectorii se vor monta pe iruri distanate la 1 m, distanta intre conectorii de pe acelai sir fiind 0,5
m
Se monteaz armatura prevzuta in proiect
Plcile vechi ale planseelor vor fi sprijinite, nefiind permisa utilizarea lor drept
cofraj fara susineri; susinerile nu se vor indeparta dect dupa priza si intarirea
betonului
6.VERIFICRI LA RECEPIE SI PE PARCURSUL EXECUIEI LUCRRILOR.
ntruct lucrrile de consolidri sunt lucrri ascunse se vor face toate verificrile impuse la lucrarile ce
devin ascunse, rezultatele consemnandu-se in procese verbale, conf.prevederilor din prezentul caiet de
sarcini, capitolele respective.
Pe parcursul execuiei lucrrilor se vor face verificri la finalizarea fiecrei
operaiuni, acordandu-se importanta cuvenita operaiunilor ce asigura aderenta
la suprafeele vechi de zidrie (curire, rostuire, splare, etc).

83

CAIET DE SARCINI
INSTALAII TERMICE INTERIOARE
1.OBIECTUL
Prezentul caiet de sarcini prezint lucrrile referitoare la instalaiile termice interioare
2.STANDARDE, NORMATIVE SI PRESCRIPII
Normativ pentru proiectarea si executarea instalaiilor de incalzire centrala 113
Instruciuni tehnice pentru executarea termoizolatiei la elementele de instalaii C 142;
Instruciuni tehnice pentru protecia anticoroziva a elementelor de construcii metalice C 139;
Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor de instalaii C 56;
P118 Norme tehnice de proiectare si realizare a construciilor privind protecia la aciunea focului.
STAS 1907 - Calculul necesarului de cldura;
STAS 1797 - Dimensionarea corpurilor de incalzire;
STAS 6472/3 - Calculul rezistentei la transfer termic.
STAS 7656 / Tevi ol-instalatii
STAS77657 / tevi ol fara sudura
STAS 530 / 1 tevi ol fara sudura
Agremente tehnice
Carti tehnice si fise tehnice de montaj ale materialelor date de furnizori.
Nota: Prezentele prescripii tehnice si standarde se completeaz cu cele indicate in anexa 1 a
normativului 113. si anexa 2 a ghidului GP 066-02.

3.MATERIALE SI STANDARDE
Materiale de baza:
a) corpuri de incalzire din fonta
b) tevi de otel sudate longitudinal: pentru instalaii STAS 7656, pentru construcii STAS 76571
c) fitinguri: coturi, curbe, teuri, reducii, dopuri, niple, racord olandez.
d) armaturi: robinete pentru conducte cu mufe cu filet STAS 1674 robineti de golire, robineti reglare
tur, robineti reglare retur, dezaeratoare automate
e) valve izolare dezaeratoare, dezaeratoare manuale montate pe corpurile de calorifer
f) tevi din cupru din gama:
-

d=18x 1 mm

d=22 x 1 mm

d=28 x 1 mm

d=35 x 1 mm

d=42x 1,5 mm

g) fitinguri pentru tevi din cupru: curbe, curbe de trecere, teuri, mufe, reductii cu aceleai dimensiuni
cu ale evilor

84

h) piese mbinare conducte din otel cu conducte de cupru

Materiale auxiliare
a) pentru susinere: bratari, profile uoare, ciment, agregate de balastiera, uruburi, piulie, aibe;
b) coliere cu manon de cauciuc si cleme de prindere pentru conducte de cupru
c) pentru izolaii.-cochilii vata minerala protejate cu folie aluminiu; grund minim plumb, vopsele
d) pentru prelucrare: oxigen, acetilena, pietre abrazive, sarma sudura; bureti abrazivi pt ext cond
cupru, perii /diametre pt cond cupru, aliaje sudura
e) pentru etansare: fuior de cnepa imbibat cu pasta minium de plumb sau pasta de grafit
amestecata cu ulei de in dublu fiert, la imbinarile cu filet, garnitura de carton STAS 1735 unsa
cu minium de plumb sau grafit imbibat cu ulei de in fiert la imbinarile prin flanse pentru
temperaturi pana la 100C;

4.APROVIZIONAREA, DEPOZITAREA MATERIALELOR

Aprovizionarea, depozitarea si punerea in opera a materialelor cu asigurarea calitii necesare,
cade exclusiv in sarcina antreprenorului care poarta relaii cu furnizorii si organizeaz transportul,
depozitarea si punerea n opera a acestora si care este obligat sa cunoasc si sa respecte
reglementrile in vigoare. La executarea lucrrilor se vor utiliza numai materialele ce corespund
tehnic si calitativ proiectului.

5.EXECUTIA LUCRRILOR
In vederea executrii lucrrilor de instalaii de nclzire se va efectua operaia pregtitoare de trasare a
lucrrilor de instalaii. In funcie de ordinea lucrrilor de construcii, succesiunea operaiilor de
execuie a lucrrilor de instalaii va fi:
conducte distribuie;
coloane verticale;
montarea corpurilor de nclzire;
legaturile corpurilor de nclzire;
dezaeratoarele
proba hidraulica a instalaiei;
probe de funcionare a reglajului instalaiei;
grunduirea conductelor si conductelor de nclzire;
lucrri de izolatii
lucrri de vopsitorii.
5.1.Trasarea instalaiilor
Se marcheaz axele conductelor de distribuie, si axele coloanelor verticale.
Se nsemneaz toate punctele de schimbare de direcie si punctele de intersecie ale conductei cu axele
coloanelor verticale, trasarea axelor coloanelor cu firul cu plumb prin tuburile de protectie la trecerea
prin plansee.
Se traseaz pozitia corpurilor de nclzire dup ce pardoseala si poriunea de perete din spatele
acestuia va fi finit.

5.2.Executia instalaiilor
evile de instalaii din otel cu diamterul pan l 1" se mbin cu ajutorul fitingurilor, iar la cele cu
diametrul mai mare de 1" mbinarea se realizeaz prin sudura. Tevile din Cu se mbina prin sudura,
conf tehnologiei elaborata de executant.
Reducerea seciunii pe orizontala se executa excentric pentru dezaerisire. La montarea coloanelor
verticale se va pstra paralelismul, verticalitatea si coaxialitatea. Montarea coloanelor se face ncepnd
cu etajul I; susinerea evilor se realizeaz cu bratari sau console (in distribuie). Fixarea consolelor sau
85

brrilor se face tinand cont de panta minima de 3 necesara montrii conductelor, pentru aerisire si
golire.
Se monteaz puncte fixe, iar eforturile de dilatare vor fi preluate de configuraia conductelor (coturi,
lire de dilatare). Coloanele verticale vor fi prevzute cu supori fici la mijlocul nlimii.
La trecerile prin perei si plansee conductele se vor monta cu mansoane de protecie care sa permit
micarea liber la dilatarea lor. Mansoanele de protecie vor avea dimensiunea mai mare cu 2 diametre
decat al conductei pe care o protejeaz. Pe poriunile de traversare a elementelor de construcii nu se
vor face mbinri de conducte.
Distanta minim intre dou conducte neizolate termic, dintre conducte si suprafa finita a elementelor
de construcii vor fi de 30mm.
Indoirea evilor din otel pentru realizarea curbelor de racord, a curbelor de etaj, etc. se realizeaz la
cald, astfel incat la evile cu sudura longitudinal custura evii s fie neutra pe generatoarea neutra a
evii ndoite.
Armturile din distribuie se vor monta astfel ca sgeata marcat pe ele s fie in sensul curgerii
fluidului.
Corpurile de nclzire se vor monta pe supori sau console incastrate. Distantele minime de montare a
corpurilor de nclzire fat de elementele finite sunt: 40mm fat de parcele din spate, l00mm fat de
pardoseal si 80mm fat de glaf sau conform recomandrii date de productori.
Instruciuni suplimentare pentru mbinarea evilor si a pieselor de mbinare din cupru:
- mbinarea se face prin lipire; ea se realizeaz prin difuzia aliajului de lipire n materialul pieselor
de lipit.
- Se aduce aliajul de lipire in stare lichida, se nclzesc piesele de lipit la temperatura de lipire a
aliajului. Este necesara in prealabil o curire a pieselor de imbinare atat la interiar cat si la
exterior.

- La nceputul si n timpul operaiilor prin presarea fluxului se asigura acestuia o curatire

suplimentara.
- Se nclzete linia de lipire si se topete aliajul in rostul de mbinare.
- Dup lipirea si asamblarea pieselor ele se curat atent in dreptul rostului.
Prezentele recomandri se completeaz cu tehnologia dat de productor.
Pe poriunea cu distribuie in pardoseal conductele nu se monteaz cu mbinri. Ele sunt de tip
izolat si protejat.

6.EFECTUAREA PROBELOR SI SPLAREA INSTALAIEI

6.1.Splarea instalaiei
Splarea instalaiei se va face cu ap potobil. Introducerea apei se face prin una din conductele
principale, iar evacuarea se face prin cealalt conduct principal. Splarea const din umplerea
si meninerea instalaiei sub un jet continuu cu viteza maxima posibila (2m/sec.) astfel incat
impuritile sa fie eliminate afara. Splarea instalaiei se face pana cand ce se scurge este
limpede.

6.2.Proba la rece (de etaneitate)

Proba se face cu radiatorele racordate la instalaia interioara. Proba la rece ncepe prin umplerea
instalaiei cu apa, apoi verificarea la presiune. Valoarea presiunii de proba este:1,5 presiune de
serviciu (dar nu mai puin de 5 bar). Controlul etaneitii se face imediat dup punerea sub
presiune a instalaiei, prin ciocnire la mbinrile sudate si examinarea cu ochiul liber. Dup
efectuarea probei la rece se va goli instalatia.

6.3.Probe la cald
Proba la cald se face cu agent termic produs de o surs de cldur si urmrete:
86

 nclzirea elementilor corpurilor;

etaneitatea mbinrilor;
modul de preluare a dilatrilor;
reglajul instalaiei.
6.4.Proba de eficacitate
Proba de eficacitate (de punere in funciune) se face in condiiile de lucru normale ale instalaiei,
urmarindu-se realizarea parametrilor proiectai. Proba consta in msurarea temperaturii in
ncperile indicate de beneficiarul de investiie (cel puin 5% din totalul ncperilor). Proba se
efectueaz la temperaturi sczute ale aerului exteriar (cat mai aproape de -12C). Durata probei
de eficacitate este de 24 de ore, msurtorile facandu-se la interval de o ora. Abaterile admise
sunt de +1C si+2C. La terminarea probei, se ncheie procese verbale ntre executant si
beneficiar.

7.GRUNDUIRE, VOPSIRE, IZOLATII

Conductele din otel se grunduiesc
Conductele din otel montate aparent se vopesc n culori adecvate zugrvelii
Conductele montate mascat se izoleaz. cu cochilii vata mineral cu gr 40 mm protejate cu folie
din aluminiu sau tuburi din elastomeri cu gr 13 mm. Izolarea conductelor se face dupa execuia
grunduirii si a probei la presiune.

8.CONTROLUL EXECUIEI
Controlul execuiei va urmri:
respectarea prescripiilor din proiect privind: trasarea, dimensiunile, caracteristicile materialelor;
executarea corecta a mbinrilor, sudurilor si pantelor;
montarea corecta a corpurilor de nclzire, robinetelor de aerisire, golire, a vanelor;
etanseitatea mbinrilor;
fixarea conductelor radiatoarelor;
felul cum sunt preluate dilatrile;
calitatea materialelor folosite;
execuia izolrii conductelor.
9.RECEPTIA LUCRRILOR
Documentaia necesara a se prezenta la recepia instalaiei:
proiectul de execuie cu toate modificrile aduse pe parcurs sub form de dispoziie de antier;
proces-verbal de calitate a materialelor folosite;
proces-verbal de efectuare a probelor la rece, cald si la etaneitate.
8.MASURTORI
Lucrrile vor fi decontate conform listei de cantiti de lucrri iar msurtorile cantitilor de materiale
se fac dupa planurile de execuie ale proiectului inclusiv modificrile aduse.

87

CAIET SARCINI
INSTALAII VENTILAIE
1.OBIECTUL
Caietul de sarcini prezint precizri referitoare la realizarea lucrrilor pentru instalaia de ventilare in
completarea memoriului tehnic si a pieselor desenate.
2.LISTA PRESCRIPIILOR DE BAZA
Normativ privind proiectarea si execuia instalaiilor de ventilaie si climatizare I-5
Instruciuni Normativ pentru proiectarea executarea si receptionarea termoizolatiilor la
elementele cldirii C 107

Norme tehnice de proiectare si realizare a construciilor privind protecia la aciunea focului P

118.

3.MATERIALE SI ECHIPAMENTE
La execuia lucrrilor se vor utiliza numai materiale, aparate si masini agrementate tehnic care
corespund prevederilor proiectului. Toate echipamentele vor fi nsoite de certificatele de calitate ale
intreprinderii productoare. Inaintea punerii n opera toate materialele, aparatele si mainile se vor
supune unui control cu ochiul liber pentru a se constata dac nu au suferit degradri de natura care s
le compromit tehnic si calitativ
Se utilizeaz urmtoarele materiale si echipamente:

tabl zincat 0.5 -1,2 mm pentru confecionarea canalelor din tabl si a pieselor de racord
confectii metalice diverse pentru mbinri rigidizri, sustineri
vat mineral si polistiren extrudat pentru termoizilatii
garnituri incombustibile pentru etansare mbinri
vopsea si chit pentru etanseizri speciale
central de ventilaie modulat
ventilator centrifugal pentru evecuare

Cantitile si tipo-dimensiunile se identifica in piesele desenate si in listele de cantiti de

materiale anexate proiectului. Utilajele se regsesc pe listele de utilaje cu caracteristicile tehnice
aferente

4.APROVIZIONAREA, DEPOZITAREA, LIVRAREA PE ANTIER

Aprovizionarea si depozitarea materialelor cade exclusiv in sarcina constructorului care poart relatii
cu furnizorii si organizeaz transportul si depozitarea precum si punerea in opera si este obligat s
respecte reglementrile in domeniu.
Foile de tabl se vor aseza orizontal prin grinzi de lemn n magazii sau soproane interzicandu-se
asezerea lor direct pe pamant.

Verificarea instalaiei
Punerea in funciune a instalaiei
Reglarea instalaiei
Probarea elementelor din instalaie
Verificarea eficacitii globale

Lucrrile pregtitoare constau din:

Cunoaterea si insusirea proiectului
Cunoaterea modificrilor date de proiectant pe parcursul proiectului
Examinarea atenta a instalaiei realizate
88

 Stabilirea operatiilor de verificare

Pregtirea fiselor de constatare.
Verificarea instalaiei cuprinde urmtoarele verificri:

Corespondenta cu prevederile proiectului, reglementarile tehnice in vigoare

Corespondenta echipamentelor din proiect cu cele instalate
Corespondenta dintre geometria instalaiei proiectate si cea realizata
Calitatea execuiei

Funcionarea elementelor componente

Alimentarea cu energie electrica
Condiiile necesare pentru pornirea instalaiei
Condiii necesare in vederea asigurarii unei durate de serviciu ndelungate
Condiiile necesare aigurarii masurilor NTSM
Condiii necesare pentru PSI

In detaliu verificarea va cuprinde:

Priza de aer proaspt, poziia, dimensiunile fixarea, existenta unor dispozitive de protecie contra
vntului si ptrunderii vieuitoarelor
Canalele de aer: materiaIul, izolatia termica, constructia pieselor speciale. Se va verifica daca
dimensiunile se ncadreaz in tolerantele prescrise, dac exist deformri, falturi neetanse, strangerea
suruburilor, incadrarea garniturilor in seciunile interioare.
Ventilatoarele: amplasare, fixare, racordare la tubulatura, pozitia de montaj, tipul constructiv, debitul,
presiunea, turatia, sensul, felul actionarii. La motoare se va verifica pozitia, tipul, tensiunea, racordarea
la reea, fixarea, turatia si punerea la pamant
Dispozitivele de reglare: poziia, tipul, accesul la comenzi
Etaneitatea se va verifica prin metoda cu fum sau soluie apa cu spun
Se va verifica starea de curenie in interiar si exteriar a elementelor instalaiei

Punerea n funciune cuprinde:

Pornirea in sarcina
Funcionarea de proba-Functionarea se poate stabili de la caz la caz de la cteva ore la cteva zile.
Probarea instalaiei:
nainte de predare se vor verifica prin msurri caracteristicile aparatelor si a dispozitivelor
Verificarea eficacitii globale a instalatiei; verificarea se face cu ntreaga instalaie in functiune.
Pentru a fi concludenta se recomanda sa se efectueze in perioada rece a anului.

nainte de efectuarea msurtorilor pentru verificarea eficacitii globale se verifica daca condiiile de
viciere a incaperii ventilate corespund condiiilor admise la proiectare ca baza de calcul.
Determinrile se vor efectua in condiiile unei desfurri normale a activitii
Eficacitatea igienico-sanitara se va stabili prin compararea determinrilor efectuate cu instalaia
in funciune si instalaia oprita.

5.MASURTORI
Lucrrile vor fi decontate conform listei de cantiti de lucrri iar msurtorile cantitilor de materiale
se fac dupa planurile de execuie ale proiectului, inclusiv modificrile aduse.

89

CAIET DE SARCINI
INSTALAII SANITARE INTERIOARE
1.OBIECT
Caietul de sarcini cuprinde specificaiile tehnice referitoare la realizarea lucrrilor
pentru instalaiile interioare de apa rece si canalizare.
Ele vin in completare la piesele desenate si memoriul tehnic anexat proiectului.
2.LISTA PRESCRIPIILOR TEHNICE DE BAZA
I9-94 - Normativul pentru proiectarea si executarea instalaiilor sanitare;
I1-78 - Normativ pt. proiectare si executarea instalaiilor tehnico-sanitare din PVC
STAS 1478/90 Instalaii sanitare de alimentare cu apa pt. constr. civile si ind.
STAS 1795/80;Instalatii sanitare -canalizare interioara
GP 035/99- Ghid de proiectare, execuie si exploatare privind protecia impotriva
coroziunii a constr. de otel
C 56/85 - Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii si
instalaii;
P118/99- Norme tehnice de proiectare si realizare a construciilor privind
protecia la aciunea focului;
C300-94 - Normativ de prevenire si stingerea incendiilor pe durata excutarii
lucrrilor de constructii si instalaii aferente acestora
3.MATERIALE SI PRODUSE
Tevi din otel sudate longitudinal zincate cu filet si mufa - STAS 7656/90;
tuburi din polietilena multistrat tip Pexal
racorduri alama speciala pentru tuburi Pexal
Armaturi de inchidere, robineti de trecere cu ventil si mufe STAS 6480/73;
Fitinguri din fonta maleabila zincate STAS 475/66, 476/66, 477/66;
Tuburi si piese de legtura din polipropilena ignifugat PP
Obiecte sanitare din porelan sanitar de tipurile
Obiecte sanitare din fonta
Armaturi nichelate
Cantitile si tipodimensiunile se identifica in piesele desenate si in listele de
cantiti de materiale anexate proiectului.
4.APROVIZIONAREA, DEPOZITAREA, LIVRAREA, MANIPULAREA
Aprovizionarea cu materiale si utilaje se face conform listelor de cantiti de materiale.
Manipularea si transportul materialelor si produselor se face cu grija pentru a le
feri de lovituri si zgirieturi.
Materialele si produsele se vor depozita in spatii si magazii organizate in acest
scop in condiii care sa asigure buna lor conservare si securitate deplina
90

Materialele se vor depozita ferite de intemperii sau aciunea directa a soarelui

sau, cele ce nu pot fi influenate de condiiile admosferice, in aer liber pe
platforme special amenajate (tevi otel, tuburi fonta, etc)
5.SPECIFICATII PRIVIND EXECUIA LUCRRILOR
5.1.CONDUCTE DE ALIMENTARE CU APA RECE SI CALDA
Montarea reelei interioare de alim. cu apa ncepe cu conducta principala de distributie, se continua cu
coloanele si se termina cu conductele de legtura la punctele de consum
La cldirile cu subsol conducta principala de distribuie se amplaseaz sub planseul subsolului
La cldirile fara subsol conducta principala de distribuie se amplaseaz sub plafonul ultimului etaj sau
in canale sub pardoseala
Cand conducta principala de distribuie este arborescenta se prevd robinete de trecere pe fiecare
ramura a acestei conducte
Cand conducta principala de distributie este inelara se prevd robinete de trecere pe conducta
principala dupa flecare doua coloane
Conductele de apa se monteaz sub conductele electrice dar deasupra conductelor de canalizare la min
20 cm.
Coloanele se monteaz paralel cu pereii si se fixeaz de perei cu bratari sau se monteaz ngropat sub
tencuiala.
Robinetele de nchidere de la baza coloanelor se monteaz incat sa fie uor accesibile si manevrabile
(de regula pe poriuni orizontale)
Conductele de legtura se monteaz cu panta de min 2mm/m in sensul in care se face golirea (spre
coloane cand conducta este sub nivelul robinetului ce il alimenteaz).
La trecerea prin ziduri sau plansee conductele se monteaz in tevi de protecie
Conducta de apa rece se leag in dreapta (conducta de apa calda in stnga) obiectului sanitar privit din
fata
Conductele de apa calda se monteaz deasupra conductelor de apa rece la dist. de minim 8-12 cm
Pe poriunile verticale intre conductele de apa rece si calda se lasa o dist. de 3 cm msurata intre
izolaiile finite ale conductelor
La montajul sub tencuiala izolaia conductei de apa calda trebuie retrasa minim 1 cm de la fata
tencuielii
Conductele de apa calda se monteaz cu panta ascendenta ctre robinetele de consum (minim 1
mm/m)
La montarea coloanelor de apa calda plecarea acestora din conducta principala
de distributie nu se face veretical ci prin cot pt. a permite dilatarea lor libera
mbinarea conductelor in otel zincat se face cu fitinguri zincate
Izolarea conductelor se trateaz la subcapitolul izolaii la instalaii sanitare
5.2.OBIECTE SANITARE
Obiectele sanitare se monteaz numai dupa efectuarea probei de presiune a. intregii reele de
distribuie a apei
Se va acorda o atenie sporita operaiunii de trasare a poziiei obiectelor sanitare, respectandu-se
distantele din proiect.

91

Obiectele sanitare se monteaz numai dupa terminarea operaiunilor de finisaj, facand excepie
rezervoarele de closet montate la inaltime
Robinetele si bateriile obiectelor sanitare se verifica inainte de montaj
Racordarea obiectelor sanitare se va face cu racorduri flexibile pt conductele de
apa si canalizare
5.3. PREVEDIRI SPECIALE PT.EXEC.CONDUCTELOR CU TUBURI PEXAL
5.3.1. Montajul tuburilor de tip Pexal se face cu racorduri tip strangere sau cu racorduri tip presare.
Montajul se face respectand urmtoarele prescripii:
Tierea tubului se face numai cu un dispozitiv cu role
Calibrarea tubului se face prin introducerea axului calibrator in tub si rotirea cu atenie pana se obine
o circumferina perfect rotunda. Cu acelai dispozitiv se executa si sanfrenarea prin intermediul unei
freze ce se va monta in capul axului calibrator. Prin suflare se va inlatura spanul rezultat.
Montarea racordurilor se face in urmtoarea ordine:
- Se introduce pe tub piulia si ogiva tiata avind grija ca partea conica a ogivei sa fie indreptata spre
piulia
- Se unge cu pasta siliconica marginea interna a tubului si O-ringurile montate pe piesa port
garnitura
- Se introduce piesa port garnitura cu dublu O-ring in interiorul tubului
exercitand o presiune care sa permit contactul tubului cu garnitura izolatoare
din teflon care este deja montata pe piesa post garnitura
- Se introduce piesa port garnitura in lcaul sau sau pe corpul racordului si se insurubeaza piulia cu
mana atat cat este posibil
- Blocarea ansamblului tub racord se realizeaza prin strangerea piuliei cu max.doua rotiri cheie
intrerupand strangerea atunci cand tubul tinde sa se rotesca cu piulita. Se menioneaz ca strangerea
sa se faca cu ajutorul a doua chei.
Montajul cu racorduri tip presare cuprinde urmtoarele faze:
=> Tierea tubului cu un dispozitiv cu role
=> Calibrarea si sanfrenarea tubului.
=> Poziionarea racordului pe tub, pentru care se executa urmtoarele operaii:
Se scoate stutul de pe racord fara a modifica poziia garniturii albe
Se poziioneaz stutul pe tub pana cand garnitura va etana complet
Se nsemneaz cu creionul poziia stutului fata de tub
=> Montarea propiuzisa a racordului ce comporta urmtoarele operaii:
Se scoate stutul din tub
Se unge cu pasta siliconica marginea interna a tubului si O-ringurile montate pe piesa portgarnitura.
Se poziioneaz stutul pe garnitura racordului cu grija pentru ca acesta sa etanseze bine racordul
imprimnd stutului o micare de oscilatorie la trecera prin O-ring fara ca acesta sa fie zgariat
Se introduce tubul calibrat intre garnitura interioara si stut pana ce atinge complet garnituta alba,
verificand ca stutul nu poate aluneca pe tub

92

 Fixarea definitiva a racordului pe tub ce se executa cu un aparat special de

presare poziionat cu partea de strangere lang garnitura alba.
5.4.REELELE INTERIOARE DE CANALIZARE
5.4. l.EXECUTAREA REELELOR INTERIOARE
CONDUCTE DIN FONTA DE SCURGERE

DE

CANALIZARE

DIN

Conductele se monteaz cu pante conf. proiect

Derivaiile si schimbrile de direcie se executa numai cu piese uzinate
Mufele se aseaza contra sensului de scurgere a apelor
Etansarea imbinarilor se face cu franghie gudronata si plumb, franghie de canepa
gudronata si mastic bituminos
mbinarea evilor de scurgere din plumb cu tuburile de fonta se face prin intermediul unui stut de
alama sau cupru, cositorit la un capt de eava de plumb si introdus cu celalalt capat in mufa tubului de
font ce se va stemui cu mastic bitumunos, plumb, mortar de ciment.
Coloanele de scurgere se vor prinde prin puncte fixe la nivelul ultimului planseu.
nlimea de montaj a pieselor de curire este de 0.4-0,8 m de la pardoseala
5.4.2.PREVEDERI SUPLIMENTAREA PT EXECUTAREA REELELOR INTERIOARE DE
CANALIZARE DIN TUBURI POLIPRIPILENA IGNIFUGAT PP SAU PVC
Tuburile din PVC sau polipripilena ignifugat PP se monteaz numai deasupra cotei 0.00, in
conductele de legtura si coloane
Montarea coloanelor se face intai provizoriu, fixarea facandu-se cu sarma, la o distanta
de 2,5 cm intre mufa si perete. Dupa verificarea poziiei de montare si efectuarea
corecturilor coloana se apropie de perete si se fixeaz cu bratari, sub mufe.
Toate capetele terminale, ramificatiile si piesele de curire se astupa provizoriu cu
dopuri de hartie si mortar de ipsos
Temperatura mediului ambiant in timpul execuiei si exploatrii nu trebuie sa depeasc
40C
Nu se recomanda prelucrarea mecanica a tuburilor la temp. sub -5C
mbinarea se face prin mufe etanate cu garnituri de cauciuc sau prin lipire (la PVC-U)
Pe coloanele verticale executate din PVC-U se vor monta compensatoare de dilatare conf. proiect.
Intre doua compensatoare succesive se va prevedea un punct fix, imediat deasupra ramificaiei
ctre obiectele sanitare
La tubulatura din polipropilena, la canalizarea orizontala aparenta mufa are funcia de
manon de dilatare, astfel ca mufa va fi legata de structura in mod rigid in scopul
formarii unui punct fix. Portiunea de tub dintre mufe se leag de structura prin
supori ce permit o anumita deplasare axiala, deci avnd rol de susinere si
ghidare. Punctele fixe sunt realizate la fiecare derivaie a conductei. Distanta
dintre supori va fi de cca. 10 diametre.
5.4.3. IZOLAREA INSTALAIILOR SANITARE INTERIOARE
Conductele de apa rece executate din eava otel zincat se portejeaza impotriva coroziunii daca sunt
montate ingropat sub tencuieli. Izolarea se executa cu cochilii vata minerala gr. 20 mm., ceeace
evita si producerea condensului.
Pentru evitarea producerii condensului si acumulrii de cldura conductele de apa rece montate in
ghene se vor izola cochilii vata minerala de 20 mm grosime.
93

Conductele de apa calda se izoleaz identic cu conductele aferente instalaiilor termice.

Izolaiile termice se aplica numai dupa curirea si protejarea suprafeelor cu straturi anticorozive
Pentru izolare fonica conductele de canalizare se fixeaz prin intermediul unor bride prevzute cu fasii
de cauciuc de 8mm grosime si duritate 40 shore
Golurile pentru trecerea conductelor de canalizare prin plansee se vor etansa cu vata
minerala

94

6.PROBAREA
CANALIZARE

INSTALAIILOR

INTERIOARE

DE

ALIM.

CU

APA

SI

6.1.INSTALAIILE INT. DE DISTRIBUIRE APA RECE SI CALDA se supun la

urmtoarele probe:
PROBA DE ETANEITATE LA PRESIUNE care se realizeza dupa aerisirea instalaiei,
la o presiune de 1,5 p regim (dar min. 6 bar), timp de 20 min., astfel: se umple
instalaia cu apa prin deschiderea lenta a robinetului principal de alimentare. In
punctele cele mai inalte se vor lasa deschise robinetele de serviciu pentru
evacuarea aerului, pana la umplerea completa cu apa a reelei, dupa care aceste
robinete se vor inchide. Prin actionarea pompei se va ridica presiunea in reea
pana la 6 bar.
PROBA DE ETANEITATE LA PRESIUNE DUPA DILATARE (APA CALDA)
Instalaia completa este inuta timp de minim 6 ore in funciune avnd temperatura de regim. Dupa
rcirea completa a instalaiei se repeta proba de etaneitate la presiune
6.2.INSTALATII INTERIOARE DE CANALIZARE se supun la urmtoarele probe:
PROBA DE ETANEITATE
Pentru proba de etaneitate, instalaiile de canalizare menajera se umplu cu apa pana la
nivelul de refulare prin obiectele sanitare sau sifoanele de evacuare a apelor.
Cu aceasta ocazie se va verifica si etaneitatea conductelor controlandu-se toate
punctele si mbinrile accesibile. Verificarea se face nainte de eventuala vopsire
si izolarea termica. Punctele de mbinare ce se inchid cu elemente de mascare se
vor controla anterior. La tuburile din fonta de scurgere se va verifica intreg
traseul in vederea depistrii eventualelor pierderi prin pori.
PROBA DE FUNCIONARE
Proba de funcionare a instalaiilor de canalizare se va face prin punerea in funciune a obiectelor
sanitare. Cu acest prilej se vor controla si pantele, piesele de curire, susinere,
etc.
7.VERIFICARIEA CALITII EXECUIEI PE PARCURSUL EXECUIEI SI IN VEDEREA
RECEPIEI
7.1.PE PARCURSUL EXECUIEI LUCRRILOR se vor face urmtoarele verificri, in afara
probelor obligatorii precizate anterior:
Verificarea caracteristicilor si calitii materialelor utilizate. Toate materialele si produsele puse in
opera trebuie sa fie insotite de certificate de calitate
Verificarea distantelor minime intre conductele de apa si elementele de construcie si conductele
altor instalaii. Abaterile admisibile sunt de 20-10% pt. valori cuprinse intre 3 si 50 cm, si de 5-10% pt.
valori cuprinse intre 50-200 cm
Verificarea modului de fixare, stabilitate si distantele de susinere ale conductelor de apa fixate pe
perei, tavane, etc, a paralelismului conductelor cu elemente de construcie.
Verificarea amplasrii si executrii punctelor fixe, a pieselor de dilatare si a mansoanelor de
protecie astfel incat sa se asigure dilatarea libera a conductelor
Verificarea modului de tratare a trecerilor prin plansee
Verificarea aezrii corecte si accesibila a armaturilor si a aparatelor de control
Verificarea montrii corecte si estetice a obiectelor sanitare
Verificarea funcionarii normale a armaturilor de serviciu si de sigurana;
Verificarea modului de fixare, rezistenta la distantele de susinere a conductelor de canalizare
Verificarea amplasrii corecte a pieselor de curire si a pieselor de dilatare
95

 Verificarea sifoanelor de pardoseala si scurgerea normala a apelor ctre

acestea;
Verificarea etansarii intre sifoanele de pardoseala, si hidroizolatie; aceasta
verificare impune efectuarea probei de inundare

96

7.2.LA RECEPIA PRELIMINAR A LUCRRILOR DE INSTALAII SANITARE

se verifica:
daca s-au respectat prescripiile din proiect privind traseul, dimensiunile, amplasamentul si
caracteristicile materialelor puse in opera; verificarea se face pe baza proceselor verbale de verificare a
lucrrilor pe faze si prin constatri la fata locului, fcute prin sondaj
calitatea materilalelor aparatelor, obiectelor sanitare puse in opera: verificarea se face scriptic prin
verificarea existentei certificatelor de calitate
aspectul si calitatea lucrarilor; verificarea se face prin sondaj.
respectarea condiiilor de rezistenta, etaneitate si funcionare a instalatiilor;
verificarea se face scriptic prin constatarea existentei proceselor verbale de
lucrri ascunse si efectuare a probelor si a procesului verbal de verificare a
instalaiei in ansamblu

y.

97

CAIET DE SARCINI
INSTALAII ELECTRICE
CAP. 1.GENERALITI
Caietul de sarcini face precizri referitoare la realizarea lucrrilor pentru instalaiile electrice '
Vine in completarea pieselor desenate.
CAP.2.LISTA PRESCRIPIILOR TEHNICE DE BAZA
I7/02- Normativ privind proiectarea si executarea instalaiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V
ca. si 1500 V ca.
STAS 2612/- Protecia mpotriva electrocutrii. Limite admise.
STAS 2849/1-7- Iluminat tehnologic
STAS 553/2 - Aparate de comutaie pana la 1000V curent alternativ
(1200V curent continuu) si pana la 4000A. Cond.tehnice
STAS 2612 - Protecia mpotriva electrocutrilor. Limite admise
STAS 2849/1-7 - Iluminat tehnologic
SR EN 60947-4-1- Contactoare si ruptoare de joasa tensiune.
Condiii tehnice speciale de calitate.
SR CEI 189-1 - Cabluri de energie in izolaie si manta din PVC
STAS 10955 - Cabluri electrice. Calculul curentului admisibil in cabluri in regim permanent.
Prescripii.
STAS 12604 - Protecia impotriva electrocutrii. Prescripii generale.
STAS 12604/4 - Protecia impotriva electrocutrii prin atingere indirecta
STAS 12604/5 - Protecia impotriva electrocutrii prin atingere indirecta
STAS 11381/2 - Semne convenionale generale
STAS 234 - Branament electric. Prescripii gen.de proiectare si exec.
C 56 - Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii si a
instalaiilor aferente
PE 003/79 - Nomenclatorul de verificri, incercari si probe, privind montajul,
punerea in funciune si darea in exploatare a instalaiilor energetice
PE 118/92 - Regulament general de manevre in instalaiile electrice (completat cu
instruciunile IP-24A, B.C).
PE-119/90 - Norme de protecia muncii pentru instalaii electrice.
IP 20A- Staii si tablouri 1 KV
IP 24A- Instalaii de masura, comanda control, semnalziare, protectie
CAP.3. APARATE LOCALE - CONDIII DE INSTALARE
3.1. CONDIII GENERALE
Pentru executarea instalaiilor electrice se vor utiliza numai aparate si materiale
omologate. Fiecare aparat trebuie sa fie prevzut cu o plcuta indicatoare care sa
cuprind datele sale tehnice si un indicator de semnalizare.
3.1.1 Aparatele electrice individuale care se instaleaz in teren, conf.proiectului (intrerupatoare, prize,
corpuri de iluminat etc.) vor fi insotite de certificat de calitate si, dupa caz, de garanie.
3.1.2 Se vor verifica la fiecare aparat tensiunea nominala si ceilali parametrii
prevzui in mod expres in proiect si in mod special gradul de protecie conform
SR EN 60529.

98

3.1.3 In spatiile de producie (tehnologice) pot fi amplasate instalaii electrice numai de tip "nchis"
sau "capsulat".
3.1.4 Amplasarea si montarea aparatelor trebuie sa se faca in asa fel incat ele sa nu stnjeneasc
circulaia pe coridoare, pasarele, accese.
3.1.5 Amplasarea si montarea aparatelor si tablourilor electrice locale trebuie sa se faca in asa fel
incat intretinerea, verificarea, localizarea defectelor si reparatiilor sa se poata realiza
cu usurinta.
3.1.6 Se va evita montarea aparatelor electrice in locuri in care exista posibilitatea deteriorrii lor in
exploatare, ca urmare a loviturilor mecanice sau aciunii agenilor corozivi.
3.2. APARATE PENTRU INSTALAIA ELECTRICA DE FORA
3.2.1 Aparatele de conectare montate local vor fi de tip capsulat, cu grad de protecie
corespunztor mediului in care este prevzuta instalarea lor.
3.2.2 Se recomanda ca intrerupatoarele sa se monteze astfel incat contactele lor mobile sa nu fie sub
tensiune atunci cand aparatele sunt deschise si sa nu poat fi inchise sau deschise sub efectul
vibraiilor, la lovirea aparatelor sau datorita greutii proprii a partilor mobile.
3.2.3 Aparatele de conectare trebuie sa intrerupa simultan toate conductele de faza ale circuitului pe
care il servesc.
3.2.4 Prizele de fora 380/220 V, 50 Hz vor fi precedate pe circuitul de alimentare de
intrerupator automat instalat local. Acest intrerupator va servi la conectarea si
deconectarea receptoarelor mobile racordate prin priza de fora.
3.2.5

Se vor utiliza numai sigurane fuzibile calibrate.

3.2.6 Aparatele electrice fixe vor fi montate astfel incat butoanele de comanda sa fie uor accesibile
in exploatare.
3.2.7 Aparatele electrice fixe si mobile se vor monta si utiliza respectnd prevederile STAS
12604/4,5.
CAP.4. MATERIALE PENTRU CIRCUITE ELECTRICE
4.1. CONDIII GENERALE
4.1.1 Materialele circuitelor electrice se considera mijloacele prin care se realizeaz funciuni de
izolare, legatura electrica si mecanica (puse in opera individual in teren sau altfel spus necuprinse in
tablourile electrice), ca de exemplu:
conductoare, bare, cabluri
izolatoare
cleme, alte materiale de montaj
4.1.2 La alegerea materialelor se va tine seama de destinaia construciei si de
condiiile lor de utilizare si montare.
4.1.3

Materialele si produsele folosite de executant trebuie sa fie insotite de certificate de calitate.

4.1.4 Se vor utiliza ca materiale de protecie, de izolare sau pentru suporturi, materiale
incombustibile sau greu combustibile, incadrarea acestora in aceste categorii
stabilindu-se pe baza prescripiilor specifice in vigoare (I7 - 02).
4.1.5 Se vor utiliza cu prioritate tuburi din materiale plastice si cabluri cu manta din materiale
plastice.
4.2. CABLURI ELECTRICE

99

4.2.1 Se utilizeaz de regula pentru instalaii de iluminat si fora cabluri in

conductoare de cupru si izolaie si manta de PVC.
4.2.2
Se interzice utilizarea cablurilor fara intarziere la propagarea flcrii in
interiorul cldirilor, in canale, tunele, puuri, poduri (I7 - 91). Utilizarea acestui tip
de cablu pozat in pamant sau in apa se admite cu luarea masurilor reglementare,
in cazul in care traseul de cable se continua in interiorul unei cldiri. Cablurile vor
avea determinata comportarea la foc in condiiile prevzute de SR CEI 332-2,3-93
4.2.3 Nivelul de izolaie al cablurilor este caracterizat de valorile tensiunilor nominale ale cablurilor
(Uo si U) si de valorile rigiditii dielectrice (normativul PE 107/95). In cazul instalaiilor
de joasa tensiune, cablurile vor avea tensiunile mominale Uo =0,6kV si U = 1kV.
4.2.4 Rigiditatea dielectrica a cablurilor caracterizeaz nivelul de izolaie la
supratensiuni si are valorile indicate in standardele si normele interne de produs,
funcie de tensiunea cea mai ridicata a reelei.
4.2.5 Rigiditatea dielectrica a cablurilor de comanda-control supuse influentei instalaiilor de energie
se verifica la supratensiunile induse prin cuplaj de la aceste instalaii, conform STAS 832-79.
4.3. ALTE MATERIALE
4.3.1

In instalaiile electrice vor fi montate numai sigurane calibrate.

4.3.2 Conductele instalaiilor de legare la pamant sau la nul se prevd conform STAS 12604/4,
12604/5. Centurile interioare din cldiri vor fi din banda de otel zincat.
4.3.3 Construciile metalice suport al materialelor electrice si alte accesorii de montaj din otel sau
tabla se vopsesc pentru protecie si, dupa caz, anticoroziv.
4.4.

DISPOZIIE GENERALA

Utilizarea altor materiale dect sau in afara celor specificate in proiectul de detalii de execuie se va
putea face numai cu avizul expres al proiectantului.
CAP.5. TABLOURILE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE 0, 4KV
5.1. PRESCRIPII GENERALE
5.1.1 Tablourile electrice se comanda pentru execuie la furnizori specializati si autorizai in
construcia acestuia.
5.1.2 Tablourile electrice prefabricate, de serie, nu necesita documentaie pentru
aprovizionarea lor.
5.1.3 Tablourile electrice din dulapuri sau cutii metalice echipate vor fi vopsite cu vopsea emailata,
recomandat gri-email si vor avea gradul de protectie conform SR EN 60529,
corespunztor mediului in care se amplaseaza, dar minim IP 30. Dulapurile sau
cutiile vor fi realizate din tabla de minimum 2cm grosime rigidizate
corespunztor, cu supori pentru aparate, usi de acces (fata sau spate) dupa cum
se amplaseaz in teren si dupa cum se exploateaz (conform proiectului).
5.1.4 Aparatele de conectare trebuie sa fie astfel montate incat sa intrerupa simultan toate fazele
circuitului pe care il deservesc. Nu se admite intreruperea conductorului de protecie. Conductorul
de nul poate fi ntrerupt numai in instalaiile in care acesta nu este folosit si
pentru protecie.
5.1.5 Aparatele de conectare se vor amplasa astfel incat arcurile sau scnteile electrice ce apar in
timpul exploatrii normale sa nu fie periculoase pentru personalul de deservire si sa nu poat cauza
scurtcircuite, puneri la pamant sau deteriorarea obiectelor nconjurtoare.

100

5.1.6 Aparatele cu contacte in forma de cuite se vor monta astfel incat sa nu se poat nchide sub
aciunea greutii proprii a partilor mobile, prin vibraie sau prin lovirea aparatului.
5.1.7 La dispozitivele de acionare a aparatelor de conectare inchise cu capac sau
actionate de pe exteriorul tabloului trebuie indicate clar poziiile "nchis" sau
"deschis".
5.1.8 Siguranele cu capac filetat trebuie sa fe montate in asa fel incat conductoarele de
alimentare sa fe legate la uruburile de contact, iar conductoarele de plecare
spre consumatori sa fie legate de duliile filetate.
5.1.9 Siguranele trebuie sa fie astfel montate incat eventuala apariie a unui arc sa nu prezinte
pericol pentru restul instalaiei si pentru personalul de deservire.
5.1.10
La montarea conductoarelor rigide se vor prevedea dispozitive de prindere si
compensare, care sa permita dilatarea barelor si preluarea vibratiilor produse de
acionarea aparatelor de conectare.
5.1.11
mbinrile intre caile de curent, precum si intre acestea si bornele aparatelor,
se vor face prin metode care sa asigure posibilitatea de trecere a curentului
electric corespunztor seciunii curente, rezistenta mecanica necesara si
pstrarea in timp a calitii mecanice si electrice ale curentului.
5.1.12
In interiorul tablourilor trebuie sa se prevad pe bare puncte neizolate si nevopsite, pentru
a face posibila scurtcircuitarea si legarea la pamant.
5.1.13
Toate circuitele din tablourile de distribuie vor fi prevzute cu inscriptii vizibile si
neechivoce in care sa se indice destinaia fiecrui circuit. Inscripiile se amplaseaz cu vedere din
direcia de deservire a tabloului. Nu se accepta etichete metalice ambutisate.
5.1.14
Vor fi prevzute si etichete care vor conine simbolizarea sau destinatia tabloului,
tensiunile de lucru, indicaii de aciune, situaii de stare (dupa caz).
5.1.15
Sistemele de bare colectoare, precum si derivaiile acestora trebuie sa fie
vopsite dupa cum urmeaz (STAS 4936-87):
faza R in culoare roie;
faza S in culoare galbena;
faza T in culoare albastra;
bara de nul - O - in culoare alba cu dungi albe cu latime de 10mm, la intervale de 100mm;
5.1.16

barele de legare la pamant -

- in culoare alb-cenusiu sau negru

5.1.17
Tablourile electrice in ansamblu si elementele componente trebuie sa corespunda condiiilor
normale de funcionare la scurtcircuit.
5.1.18
Recepia tablourilor unicate la furnizor se face in prezenta delegatului autorizat al
antreprenorului si beneficiarului urmarindu-se corectitudinea respectrii proiectului.
Tabloul va fi insotit de certificat de calitate.
5.1.19
Se va urmri in mod expres eticheta de identificare a tabloului (inscrierea denumirii
tabloului si a obiectului unde este instalat si eticheta de produs a fabricantului).
Pentru transport:
5.1.20

tablourile vor fi protejate contra prafului si umezelii;

5.1.21
in timpul transportului se va asigura poziia verticala a dulapurilor si se vor feri de
zdruncinturi;
101

5.1.22

aparatele de msura si automatizare vor fi transportate in ladite;

5.1.23
ambalajele trebuie sa contina semnele de "FRAGIL", "NU RSTURNAI* si "A
SE FERI DE UMEZEALA" conf. STAS 5055-66.
5.1.24
Depozitarea tablourilor se va face in incaperi cu atmosfera neutra, lipsita de gaze corozive,
cu temperatura cuprinsa intre 0 si 40 grade C si umiditatea relativa a aerului de max. 80% la 20 grade
C. Tablourile nu se vor stivui.
5.2. INSTALAREA TABLOURILOR ELECTRICE
5.2.1 Tablourile de distribuie trebuie montate perfect vertical si fixate bine, pentru a nu fi
supuse vibraiilor sau deplasrilor ce pot surveni in caz de scurtcircuit pe bare
sau cutremur.
5.2.2 nlimea minima fata de pardoseala a laturilor de jos ale tablourilor capsulate trebuie sa fie
astfel stabilita incat sa permit posibilitatea realizrii razei de curbura a cablului cu diametrul cel mai
mare, iar inaltimea maxima fata de pardoseala (sau teren la amplasarea in
exterior), a laturii de sus a tabloului sa fie de cel mult 2,2m.
5.2.3 In incaperile de productie (tehnologie) distanta intre marginea tablourilor de distribuie si
conductele de apa, abur, aer comprimat, gaze sau lichide inflamabile, etc, trebuie
sa fie de cel puin l,25m.
5.2.4 Se interzice traversarea incaperilor de categoria EE (Normativul I7-02, art. 4.13) cu
conducte cu fluide incombustibile calde sau reci. Fac excepie conductele ce
deservesc instalaiile de nclzire sau de ventilaie ale incaperilor respective, cu
condiia folosirii de tevi mbinate prin sudura, fara flanse, ventile, etc, precum si a
canalelor de ventilare din cutii sudate, fara flanse, clapete, etc.
5.2.5 Nu se admit denivelri ale pardoselilor si praguri de-a lungul coridoarelor de deservire a
tablourilor electrice.
5.2.6 Se vor lua masuri pentru evitarea ptrunderii animalelor mici in incaperile tablourilor si
instalaiilor electrice.
5.3. VERIFICAREA TABLOURILOR ELECTRICE
Dupa transportul, depozitarea si instalarea tablourilor, se procedeaz la completarea si verificarea
prealabila a acestora, nainte de trecerea la racordarea instalaiilor.
5.3.1 Verificarea vizuala a integritii construciei metalice a tabloului, a
aspectului sudurilor.
5.3.2 Montarea aparatelor de msura, care au fost transportate separat in ladite, de la
furnizorul tabloului. In prealabil se va verifica la fiecare aparat existenta sigilului.
5.3.3 Verificarea existentei si integritii marcajelor si etichetrilor tabloului, circuitelor,
aparatelor, conform proiectului.
5.3.4 Verificarea legaturilor electrice interioare. Verificarea se face la tensiune nepericuloasa, de
cel mult 24V, tabloul nefiind cuplat la reea. Se va verifica si strngerea
legaturilor, fixarea aparatelor, rigiditatea barelor.
5.3.5 Verificarea legaturilor de protecie, prin punere la pamant (sub 0,1 Ohmi) a aparatelor, precum
si intre bara generala de pamant si centura de legare la pamant.
5.3.6 Verificarea rezistentei de izolaie intre circuite si masa se va face conform
STAS 553/80.
CAP.6. EXECUIA INSTALAIILOR ELECTRICE
102

6.1.PREVEDERI GENERALE
6.1.1 Se va avea in vedere ncadrarea stabilita in proiect a consumatorului si a receptorilor conform
prescripiei MEE-PE 124/94, din punct de vedere al nivelului de sigurana in
continuarea alimentarii cu energie electrica. Aceasta ncadrare sta la baza
concepiei proiectului si a execuiei.
6.1.2 Se va identifica, conform proiectului de detalii de executie, categoria
incaperilor, spatiilor, zonelor in funcie de mediu (Normativul I7-02).
6.1.3 In instalaiile electrice se vor lua masuri de protecie mpotriva electrocutrilor prin atingere
directa si a electrocutrilor prin atingere indirecta (I7-02.) respectandu-se standardele si normativele in
vigoare, atat in coninutul proiectului, cat si la execuie si in exploatare.
6.1.1 Legarea la pamant este folosita ca mijloc principal de protecie. De
asemenea, ca mijloc auxiliar (suplimentar) de protecie, se va folosi protecia prin
legare la nul in condiiile STAS 12604.
6.1.2 Se interzice folosirea de prize de pamant separate si se va folosi o instalaie de legare la pamant
comuna (vezi 17-02) cand coexista ambele sisteme de protecie.
6.1.3 Se va evita amplasarea elementelor instalaiilor electrice (tuburi, conducte, etc.) in structura de
rezistenta a constructiilor. Se excepteaza situatiile prevazute in proiect, unde s-au luat masurile
corespunztoare de nglobare a instalaiilor electrice.
6.1.4 Se interzice spargerea de anuri, goluri, etc. in elementele de beton, daca
nu este prevzut in proiect, in vederea amplasrii instalaiilor electrice, afectand
structura de rezistenta a construciei.
6.1.5 Se va evita amplasarea instalaiilor electrice (conducte, cabluri, tuburi, etc.) pe trasee
comune cu acelea ale conductelor altor instalaii. Excepiile se rezolva conform
prevederilor normativului I7-02. si a normativului PE 107-95.
6.1.6 In toate cazurile in care se utilizeaz cabluri trebuie respectate prevederile din normativul PE
107-95, precum si indicaiile fabricii constructoare de cabluri. Distantele minime
intre cabluri si alte instalaii si construcii, atat la instalarea din interiorul
construciilor cat si in exteriar sunt prevzute in normativul PE 107-95 si
respectarea lor este obligatorie.
6.1.10
Se interzice montarea directa pe elemente de construcie din materiale combustibile a
conductelor, cablurilor, tuburilor din PVC, aparatelor si echipapamentelor electrice.
Exceptiile se rezolva conform prevederilor normativului 17-01
6.1.11
Traversarea elementelor de construcie incombustibile cu elemente ale; instalaiei
electrice se va face conform prevederilor normativului I7-02.
6.1.12
Traversarea elementelor de construcie combustibile se va face conform prevederilor
normativului I7-02.
6.1.13
Se interzice montarea dispozitivelor de protecie electrica (sigurane fuzibile, etc.) pe
conductele instalaiilor de protecie (pamant, nul de protecie).
6.1.14
Conductele conductoarelor electrice vor fi marcate (prin culoarea izolaiei, tub varnis
colorat montat la capete, etc.) in scopul asigurrii unei uoare identificri in caz
de verificri si reparaii cat si pentru evitarea pericolelor de accidente prin
electrocutare.
6.1.15

Marcarea conductelor se va face cu urmtoarele culori:

verde/galben pentru conductele de protecie;

alb sau cenuiu deschis pentru conductele de nul de lucru;
103

 albastru deschis pentru conductele neutre;

culori diferite de cele de mai sus si diferite intre ele, pentru conductele de faza
recomandandu-se sa se foloseasc pentru marcarea fazelor: negru, albastru
inchis si maro.
6.1.16
mbinrile intre caile de curent precum si intre acestea si bornele aparatelor se vor face prin
metode care sa asigure posibilitatea de trecere a curentului electric, corespunztor seciunii
curente, rezistentei mecanice necesare si pstrrii in timp a calitii mecanice si
electrice a contactului.
6.2. CONDIII GENERALE DE MONTARE A CABLURILOR
6.2.1 Cablurile vor fi montate astfel incat in timpul montrii si exploatrii sa nu fie supuse la solicitri
mecanice. Se vor lua masuri prevzute in normativul I7-02, se vor respecta distantele prescrise in
normativul MEE-PE 107-95 la instalarea cablurilor in aer.
6.2.2 Pozarea cablurilor se va face numai dupa ce toate construciile metalice
aferente au fost montate, vopsite si legate la pamant. Se interzic suduri dupa
instalarea cablurilor.
6.2.3 Cablurile de energie se vor marca cu etichete de identificare la capete si la trecerile dintr-o
construcie de cabluri in alta; cele pozate in pamant se vor marca si pe traseu din 10 in 10 metri.
6.2.4 Legarea la pamant pentru protecie a cablurilor si construciilor metalice de mentinere a
cablurilor se va face conform prevederilor STAS 12604, STAS 12604/4, 5 si
normativului 17-02.
6.2.5 Pentru prevenirea incendiilor ce pot fi provocate de cablurile electrice se vor respecta
prevederile normativului I7-02 si PE 107-95 corelat cu aciunile prevzute in proiectul
de detalii de execuie.
6.2.6 In cazul montrii aparente a cablurilor nearmate cu manta din material plastic fara invelis de
protecie in locuri cu pericol de deteriorare mecanica, pe poriunea expusa cablul va fi
protejat in tuburi metalice. In locurile accesibile persoanelor neautorizate
protecia se va realiza pana la inaltimea de 2 metri de la pardoseala.
6.2.7 In cazul montrii cablurilor pe trasee expuse aciunii razelor solare, se vor utiliza cabluri
cu invelis rezistent la intemperii.
Intr-un tub de protecie se va monta numai un singur cablu de energie. Se admite montarea mai multor
cabluri de semnalizare, control, etc. in acelai tub.
6.2.8 Distanta de la suprafaa pmntului pana la fata de sus a tubului de
protecie a cablului va fi de cel puin 0,7m, iar in cazul aezrii sub trotuar, de cel
puin 0,5m.
6.2.9 Se interzice montarea cablurilor in canale si tuneluri in care sunt instalate conducte de gaze,
lichide inflamabile sau conducte termice. Interseciile inevitabile se trateaz
conform I7-02.
6.2.10 Cablurile in pamant vor fi pozate serpuit in sant pe un strat de pamant cernut (granulatie
maxima 2mm) sau nisip (conform proiectului) cu grosime totala de la fundul santului pana la
stratul avertizor si de protecie din placi speciale, benzi cu inscripie avertizoare,
crmizi (conform proiectului), de cel puin 20cm. Umplutura se va realiza cu
pmntul rezultat din sptura, din care s-au indepartat corpurile ce ar putea
produce deteriorarea cablurilor.
6.2.11 Adncimea de pozare a cablurilor, msurata de la nivelul solului, va fi de 0,7m. In
teren pietros, la intersecia cu alte construcii subterane si la intrarea in cldiri, se
admite o adncime de 0,5m.
104

6.2.12 Cablurile pozate in pamant in straturi suprapuse se vor dispune de sus in jos in ordine
crescnda a tensiunilor, iar distanta dintre crmizile (sau plcile avertizoare) care
protejeaz diversele straturi, va fi de cel puin 20cm.
6.2.13 Intre cablurile de tensiuni diferite, precum si intre cablurile de curent alternativ si
cele de curent continuu, se vor face separaii executate din crmizi sau alte
materiale echivalente, sau se va asigura distanta minima prescrisa prin
distantiere (din mase plastice si cauciuc) in condiiile din normativul I7-02.
6.2.14 Mansoanele cablurilor se vor proteja cu placi avertizoare, placi de beton sau crmizi.
Toate mansoanele si cutiile terminale vor fi marcate cu etichete de identificare.
6.2.15 La pozarea cablurilor in pamant se vor respecta distantele, minime fata de alte cabluri
electrice sau diverse retele, constructii sau obiecte, prevzute in normativul MEE
- PE 107-95.
6.2.16 Desfurarea cablurilor de pe tamburi si pozarea lor se va face numai in condiiile in care
temperatura mediului ambiant este superioara limitelor minime indicate in standardele si normativele
interne de fabricaie a cablurilor. In cazul in care este necesara desfurarea si pozarea cablurilor la
temperaturi mai sczute dect cele indicate de fabricile furnizoare, cablurile trebuie sa fie
incalzite.
6.2.17 Temperatura ambianta pentru funcionarea normala a cablurilor este, de regula cuprinsa
intre-limitele -30 grade C pana la +60 grade C (si se ia in calcul la proiectarea
instalaiei).
CAP-7. TEHNICA VERIFICARII INSTALATIILOR ELECTRICE
7.1. Verificarea in timpul execuiei si inainte de punerea in funciune a instalatiilor electrice se va
realiza urmrand in principal prevederile normativului I7-91.
7.2. Procedura de verificri, incercari, probe, se va desfura avnd in vedere
prevederile capitolului de "verificri" din prezentul caiet de sarcini.
CAP.8. GHID METODOLOGIC PENTRU PROGRAMUL DE VERIFICRI , PROBE

SI RECEPIA LUCRRILOR
8.1.OBLIGAIUNILE PARTILOR
8.1.1 Antreprenorul este obligat sa execute lucrrile conform proiectului, condiiilor
contractuale si prescripiilor tehnice in vigoare.
8.1.2 Locul pe care urmeaz sa se execute lucrrile de instalaii electrice trebuie pus la dispoziia
executantului in vederea desfurrii normale si in siguranta a lucrrilor prevzute.
8.1.3 In timpul execuiei, orice modificri sau completri ale proiectului se fac numai
cu respectarea dispoziiilor legale si cu acordul scris al proiectantului detaliilor de
executie, cu excepia cand nu este necesar acest acord (a se vedea cazurile
indicate la subcapitolul 4.6.).
8.1.4 Cand executantul constata necesitatea unor lucrri neprevzute in proiect, neconcordanta
intre proiect si situaia de pe teren, nerespectarea prescriptiilor tehnice, lipsa
unor detalii care mpiedica continuarea pana la consultarea planificata a
proiectantului, precum si alte deficiente ale proiectului, este obligat sa comunice
beneficiarului si proiectantului propuneri de soluionare si sa ceara indicaiile de
urmat. Beneficiarul si proiectantul sunt obligai ca in termen de 7 zile de la
cererea antreprenorului general sa dea indicaiile cerute. In acest scop, daca este
necesar, proiectantul se va deplasa pe antier pentru solutionarea in cunotina
de cauza a sesizrilor fcute. Daca termenul de mai sus nu este respectat si
105

aceasta cauzeaz continuarii lucrrilor, executantul poate opri lucrul pe

rspunderea proiectantului.
8.1.5 Cu ocazia deplasrilor pe santier, proiectantul este obligat sa verifice calitatea si
aspectul lucrrilor si materialelor, fara a interveni insa in activitatea operativa si
economica a executantului. Constatrile si dispoziiile date vor fi consemnate in
carnetul de dispoztii si comunicri ale antierului. In cazul constatarii unor abateri
grave de la proiect, care ar afecta sigurana si calitatea lucrrilor, proiectantul
este obligat sa ceara in scris executantului oprirea lucrrilor necorespunzatoare,
comunicnd aceasta beneficiarului. Aceatsa obligaie o are dirigintele de
santier.In termen de 2 zile se va forma o comisie de analiza pentru constatarea
temeiniciei masurilor luate de diriginte sau proiectant, stabilind responsabilitatile.
In cazul in care msura este luata de diriginte se solicita si prezenta
proiectantului in comisie.
8.2.VERIFICAREA SI RECEPIA LUCRRILOR
8.2.1. Prevederi cu caracter general
8.2.1.1. Instalaiile electrice se dau in exploatare numai dupa ce s-au executat lucrrile principale de
organizare si exploatare, si anume:
incadrarea cu personal tehnic corespunztor, instruit asupra atributiilor ce-i revin si dotat
cu echipamentul si aparatura necesara exploatrii;
intocmirea si distribuirea sau afiarea instruciunilor de exploatare la locul de
munca unde complexitatea operatiilor de executat o pretind;
asigurarea documentatiei tehnice a instalaiilor (desenele utilajelor, schemele electrice de principiu
si de montaj, jurnalele de cabluri) care sa conin realitatea execuiei;
asigurarea unui stoc de rezerva minimal de aparataj, corespunzator specificului
si importantei instalaiilor electrice.
8.2.1.2.Punerea in funciune si darea in exploatare a instalaiilor electroenergetice
se face in conformitate cu precizrile din regulamentul de exploatare tehnica a
instalaiilor electrice din intreprinderile industriale si similare (MEE prescripia E
42).
8.2.1.3. Verificrile, incercarile si probele premergtoare darii in exploatare se fac dupa cum
urmeaz:
la inceput, in timpul si la terminarea montajului se fac, dupa caz, probe mecanice si electrice,
inclusiv rodajul individual si al subansamblurilor; aceste probe intra in volumul lucrrilor de
constructii-montaj;
in timpul perioadelor de punere in funciune si de exploatare de proba se face rodajul in ansamblu si
probele tehnologice;
la nceputul perioadei de exploatare continua (dupa trecerea instalaiilor in
exploatare planificata) se verifica principalii indicatori tehnico-economici la nivelul
proiectului, prin probe de garanie.
8.2.1.4. nainte de nceperea fiecrei probe se vor verifica cu minutiozitate
condiiile tehnice si organizatorice in care urmeaz sa se desfoare proba astfel
incat sa fie exclusa posibilitatea defectrii si avariei instalaiilor sau a accidentrii
personalului de deservire.
8.2.2. Verificri, ncercri si probe in perioada de la nceputul, din timpul
si dupa terminarea montajului
8.2.2.1.
Scopul acestor operaii este de a se constata calitatea montajului si de a se lua masurile
necesare nlturrii eventualelor diferente, precum si de a se stabili, in conformitate cu
106

nomenclatorul de probe ale MEE; totodata se dovedete ca lucrarile de montaj

sunt terminate si corect executate, putandu-se trece astfel la recepia provizorie
a instalaiilor.
8.2.2.2.
Probele se fac de ctre societatea de constructii-montaj, se verifica, se ncearc si se
probeaz materialele si echipamentele care vor fi folosite la executarea
instalaiei, si anume:
pe baza certificatelor de calitate emise de organele competente ale furnizorului sau prin
verificri si probe in laboratoare de specialitate, conform normelor in vigoare sau
uzanelor si nelegerilor intervenite intre cumprtor si furnizor, pentru toate
materialele principale;
- conform prevederilor contractelor de livrare, pe baza certificatelor de garanie emise de
organele de control ale furnizorului sau, n cazuri speciale, prin verificri si probe
la furnizor in prezenta delegatului cumprtorului, pentru echipamentele
principale ale echipamentului energetic.
8.2.2.3.
Materialele si echipamentele care nu corespund calitativ prevederilor
contractelor sau normelor legale vor fi respinse si nu se vor introduce in lucrarile
respective.
8.2.2.4.
In timpul si la terminarea lucrrilor de constructii-montaj se vor face
verificrile, incercarile si probele corectitudinii si calitii execuiei in conformitate
cu normele tehnice in vigoare pentru categoria de instalaie respectiva.
8.2.2.5. Clientul va asigura, cand este necesar, personalul calificat propriu necesar efectuarii probelor.
8.2.2.6.
Coordonarea si rspunderea executrii acestor probe revin integral,
dupa caz, executantului sau furnizorului.
8.2.2.7.
Dupa terminarea de ctre executant a lucrrilor de constructii-montaj, inclusiv a
incercarilor, verificrilor si probelor aferente perioadei de execuie si a rodajului
individual si in subansambluri, se face recepia provizorie a lucrrilor, cu condiia
asigurrii utilitii necesare perioadei urmtoare de rodaj in ansamblu si de probe
tehnologice. In acest scop, clientul va urmri si convoca din timp comisia de
recepie si punere in funciune. In ordinul de numire a acestei comisii se vor
preciza sarcinile pe care le are in legtura cu punerea in funciune. Sarcina
tehnica de baza a acestei comisii este de a stabili daca instalaia poate trece la
perioada urmtoare de punere in funciune si exploatare de proba, in condiii de
securitate deplina atat pentru instalaia respectiva cat si pentru cele la care se
racordeaz.
8.2.2.8.
La recepia provizorie, executanii si furnizorii vor trebui sa probeze, prin
documente tehnice legale, calitatea corespunztoare a bazei introduse in lucrri
si execuia corecta a tuturor lucrrilor ascunse, precum si rezultatele probelor
prevzute a se executa inaintea, in timpul si la terminarea lucrrilor.
8.2.2.9.
Daca instalaiile au fost admise la recepie si lucrrile de constructii-montaj sunt terminate,
se va ncheia un act unic de recepie cu constructorul si cu montorul, precizanduse obligaiile si rspunderile fiecruia.
8.2.2.10. Prin receptionarea provizorie a lucrrilor de constructii-montaj, executanii raman
numai cu obligaia eventualelor completri si remedieri, stabilite prin procesulverbal de recepie provizorie sau ivite ulterior, ca urmare a unor vicii ascunse,
respectiv cu rspunderea realizrii probelor de garanie.

107

8.2.2.11.
Recepia provizorie si luarea in primire de ctre beneficiar a construciilor si instalaiilor
electroenergetice se poate face si pe parti, daca pot funciona separat.
8.2.3. Verificri, ncercri si probe in perioada de punere in funciune si
exploatare de proba
8.2.3.1.
Scopul acestor operaii este de a verifica si regla functionarea in ansamblu a instalaiei in
vederea atingerii regimului normal de lucru proiectat, pentru a se trece cu rezultate bune
proba tehnologica complexa de 72 de ore, precum si pentru a se putea executa
lucrrile de completare a montajului nerealizate in faza anterioara deoarece
cereau ca instalaia sa fie in funciune.
8.2.3.2.
Trecerea la perioada de punere in funciune si exploatare de proba a ntregii instalaii sau a
prtilor funcionale ale acesteia se face pe baza concluziilor comisiei de recepie si de punere in
funciune. mpreuna cu executantul, furnizorul si beneficiarul, comisia stabilete schema
si nominalizarea exacta a probelor si ntocmete programul desfurrilor.
Executarea probelor se face de ctre beneficiar cu asistenta tehnica a
proiectantului, executantului si furnizorului si in conformitate cu prevederile din
proiect, contractate sau acte normative.
8.2.3.3.
Responsabilitatea manevrelor si aplicrii normelor de protectia muncii
revine personalului de exploatare, care va lua masurile necesare (delimitarea si
ingradirea spatiilor periculoase, interzicerea accesului personalului neautorizat in
aceste spatii, afiarea plcilor avertizoare, accesul la lucru prin dispoziie scrisa,
asigurarea respectrii normelor de protecia muncii specifice locului de munca,
etc).
8.2.3.4.
Staiile electrice vor fi supuse probei finale de 72 de ore, iar celelalte
instalaii electrice, conform normelor respective sau prevederilor proiectantului.
Pentru aceasta instalaiile vor trebui sa fie complete; daca lipsesc totui unele
parti care pot fi nlocuite prin provizorat, iar punerea in funciune este imperioasa,
se pot face probele finale si darea in funciune pe timp limitat, la propunerea
comisiei de recepie si punere in funciune, insusita de proiectant, aprobata de
Filiala de Reele Electrice Judeean.
8.2.3.5. In urma efecturii probei finale se ncheie procesul-verbal de punere in
functiune, semnat de membrii comisiei. Cu punerea in funciune poate ncepe
activitatea de exploatare.
8.2.4. Verificri, ncercri si probe in perioada de garanie
8.2.4.1.
Probele de garanie se fac obinuit la un interval de 2-3 luni de la trecerea instalaiilor in
exploatare, in vederea verificrii parametrilor si performantelor din proiect. Se executa de ctre
organizaia de exploatare, singura sau cu ajutorul altor ntreprinderi de specialitate si in prezenta
delegailor executantului si furnizorilor de echipamente (dupa caz).
8.2.4.2.
Daca rezultatele probelor arata ca instalaia nu realizeaz parametrii
garantai, clientul are dreptul sa ceara remedierea defectelor, daune de la
furnizor sau chiar respingerea furniturii.
8.2.4.3.
Daca probele de garanie se termina cu succes, se efectueaza recepia
contractuala a echipamentelor si instalaiilor, incheindu-se un proces-verbal prin
care se confirma ca furnizorii si executanii si-au ndeplinit cantitativ si calitativ
obligaiile asumate; in cazul ca raman sau apar unele deficiente nerezolvate in
perioada de garanie, se vor prevedea in procesul-verbal modul si termenul de
rezolvare, precum si sarcinile ce revin furnizorului, executantului si clientului in
acest scop.
108

Daca la sfritul perioadei de garanie nu exista litigii, se nchide de ctre client cu delegaii
furnizorului si ai executantului un proces-verbal de recepie definitiva, in care se
trec rezultatele probelor de garanie si se confirma ca deficientele consemnate in
procesul-verbal de recepie provizorie, de recepie contractuala sau in cursul
perioadei de garanie au fost remediate.

109

CAIET DE SARCINI
PRIVIND EXECUIA REELELOR TERMICE
EXECUTATE CU CONDUCTE PREIZOLATE
1.OBIECT:
Prezentul caiet de sarcini evideniaz specificaiile privind execuia reelei termice executate cu
conducte termice preizolare aferenta proiectului
2.STANDARDE DE REFERINA:
-STAS 9824 trasarea pe teren a construciilor
-STAS 8591/1 Amplasarea reelelor edilitare sapaturi.
-I 13 Normativ pentru proiectarea si executarea instalaiilor de incalzire centrala
-NP 029-98-Normativ de proiectare si execuie pentru reele termice cu conducte preizolate montate in
sol, utilizate la transportul agentului termic de incalzire si a apei calde de consum
-Agrement tehnic MLPAT
-Carte tehnica elaborata de productor
-C 56/04 Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor de instalaii aferente.

3.MATERIALE
Se utilizeaz tevi preizolate la care conducta util pentru transportul agentului termic de incalzire
este executat cu tevi din otel lominate la cald conf STAS 402/2 iar conducta util pentru
transpotul apei calde de consum menajer este executat din tevi ol-zn conf STAS 7656.

4.LIVRARE, DEPOZITARE MANIPULARE

Conductele si elementele preizolate trebuiesc ferite de efecte mecanice, loviri sau sarcini statice iar
transportul trebuie efectuat fr a deforma sau deteriora conductele. In timpul transportului conductele
se vor fixa mpotriva deplasrii fara a fi transportate impreuna cu obiecte ascuite care ar putea
deteriora mantaua de protectie. Conductele pot depasi cu max.1 m suprafaa de incrcare, conform
prescripiilor de circulaie si transport. Capetele evilor se vor fixa mpotriva pendulrii. La transportul
pe distante mari, distantele de rezemare nu vor depasi 2 m iar suprafaa de rezemare va avea lungimea
de min 20 cm.Se recomand ncrcarea si transportul cu o grij deosebit la temperaturi sczute (sub 5
grd.C). Ridicarea conductelor si elementelor preizolate se vor utiliza dispozitive corespunzatoare; se
interzice pentru ridicare cabluri din otel sau sarm fara distribuitor de sarcin. Se interzice aruncarea,
rostogolirea, tararea conductelor si a elementelor preizolate.
Elementele preizolate vor fi depozitate doar pe suprafee plane cu sprijiniri corespunzotoare. Nu
este permis depozitarea pe timp ndelungat in locuri expuse la aciunea razelor solare.

5.TRASAREA REELELOR
Traseul conductelor se materializeaz pe teren cu tarusi amplasai in ax in punctele caracteristice (la
coturi in plan si profil), in vrfurile de unghi ale acestora in axul caminelor, in punctele de schimbare a
diametrelor
Tarusii de ax vor avea doi martori amplasai perpendicular pe axul traseului la o distanta constanta pe
tot traseul ce sa asigure ca nu vor fi deteriorai in timpul execuiei.
In aliniamente se pozeaz tarusi din 50 in 50 de metri.
Determinarea cotelor de pozare si a pantelor se face cu rigle si cruci de vizare;cota riglelor de vizare se
stabilete cu aparate topo plecnd de la reperele de nivelment.
La trasarea reelelor de distribuie vor fi prezeni si beneficiarii de reele subterane in vedera
stabilirii eventualelor puncte de conflict cu reelele subterane existente.

110

6.EXECUIA LUCRRILOR DE TERASAMENTE

Natura terenului este: teren tare
Execuia spaturilor ncepe dupa o prealabila amenajare a terenului incat sa se previn inundarea
traseelor din ploi, sa se asigure o scurgere normala a apelor meteorice, scurgere ce nu trebuie stnjenit
de realizarea spturilor sau depozitelor de pamant.
Pmantul rezultat din spturi se depoziteaz la cel puin 50 de cm de marginea transeei, pe partea
opus cilor de acces si transport. Executia sapaturilor ncepe numai dupa completa organizare si
aprovizionare a punctelor de lucru, pentru a se evita ca traneele sa stea deschise timp ndelungat.
Sapaturile se executa 100 % manual
Sapaturile se vor executa cu sprijiniri pentru adancimi mai mari de 1.25 m. Ampriza conductei depinde
de marimea conductelor montate si se regasete in planurile de detalii ale seciunilor. Umplutura finala
se face respectandu-se condiiile preexistente si recomandarile date de producator. In acest scop stratul
vegetal se depoziteaza separat.
Dupa terminarea lucrarilor se vor reface zonele afectate de lucrarile de terasamente.
Pe toata durata de execuie a lucrarilor de-o lungul conductei se asigura o zona de lucru si de
protectie. In interiorul acestei zone se interzice accesul persoanelor si utilajelor straine de santier.

7. MONTAREA CONDUCTELOR
7.1.POZAREA CONDUCTELOR:
Traseul conductei va fi realizat in conformitate cu proiectul de execuie Adancimea minima de pozare
a conductei in zone verzi si alei pietonale este 0.8 m si min 1 m in zone carosabile.
Distanta intre mantaua exterioara a conductelor trebuie sa fie egala sau mai mare cu 150 mm pentru
conducte cu diametru mantalei pana la 200 mm si respectiv mai mare sau egala cu 200 mm pentru
conducte cu diametrul mantalei mai mare sau egal cu 200 mm
Conductele se pozeaza pe un pat de nisip de grosime variabila funcie de diametrul conductei.
Deasupra conductei se aterne de asemenea un strat de nisip a carui grosime depinde de marimea
conductei (stratul aternut in jurul conductelor are grosimea de 100 mm pentru diametrul mantalei mai
mic de 200 mm si respectiv 150 mm pentru diametrul mantalei mai mare de 200 mm).Stratul se
considera dedesuptul sau deasupra conductei.
Stratul de nisip trebuie sa aiba granulatia cuprinsa intre 0.3-2 mm, sa fie spa lat si doar in proporie de
3% granule de maxim 10 mm.
Nu se va folosi nisip foarte fin sau cu compoziie de mal si argila mai mare de 2%.Conductele nu
se vor acoperi direct cu pamant.
Prin compactare prudenta se va realiza un grad de indesare de 80-85 %.
Pentru trasee sub carosabil stratul de umplutura de deasupra stratului cu nisip se va executa cu
pietri.
In faza de tasare conductele trebuie ferite de aciuni mecanice.
De regula caminele se executa inaintea montarii conductelor preizolate. In pereii caminelor se
vor introduce mansoane de protecie. Intre comine si capatul liber ai conductelor preizolate si
peretele interior va fi o distanta de 20 -25 cm.

7.2.MONTAREA CONDUCTELOR
Fluxul tehnologic cuprinde urmatoarele faze:

Se aeza in ordinea elementelor componenete de-a lungul canalului

In sant, din 3 in 3 m se aseaza perne de pozare executate din spuma poliuretanica sau din
lemn cu dimensiuni 150x150 mm si de latime corespunzatoare cu laimea santului. Pernele de
pozare se aseaza la cca 1 m de capatul conductei astfel incat mufa sa poata fi trasa pe capatul

111

evii preizolate. Dupa efectuarea lucrarilor si realizarea patului de nisip pernele se pot indeparta.
Paturile de nisip din santul de lucru se aseaza dupa realizarea lucrarilor de izolari locale.

Ridicarea si asezarea conductelor pe peme cu firul de semnalizare in partea superioara.

Daca se fac debitari de conducte pe santier teava si firul de semnalizare se vor lasa mai lungi cu
15 cm fata de capatul liber al izolatiei. Dupa debitare izolaia va fi protejata obligatoriu.

mbinarea evilor din otel-ctii prin sudur iar a evilor ol-zn prin brazare. naintea sudrii
capetele conductei se bavurez

Tragerea pe manta a elementelor de legatura (mansoane)

Sudarea evilor de otel protejond izolotia conductelor la capete

Controlul sudurilor prin gamagrafiere

Proba de etaneitate la presiune

Zonele de imbinare ale evilor sunt lasate libere pana la efectuarea probelor de presiune. Dupa
terminarea probei in zonele de imbinare se realizeaza umpluturile in aceleai conditii avute in
vedere cu restul umpluturilor.

7.3.LUCRARI PREMERGATOARE IZOLARILOR LOCALE

intocmirea procesului verbal pentru probe de presiune

Crearea gropilor cu lungime de 1.5 m si adncimea la 15 cm fata de mantaua conductei in
dreptul sudurilor conductelor
Curairea de impuritai a zonelor unde se vor executa mansonari. Dupa sudare evile se curata
cu peria de sarma pana la luciu metalic si se trateaza cu feruginol.
Crearea posibilitaii alimentarii cu energie electrica din 100 in 100 m de-a lungul traseului
Asigurarea accesului auto la min 10 m de sant din 100 in 100 de m in lungul santului.

7.4.LUCRARI DEFINITIVE DUPA EXECUIA IZOLARILOR LOCALE

Acoperirea conductelor cu nisip

Acoperirea cu pamant sau balast si executarea tasarii

8.VERIFICARI PE PARCURSUL EXECUIEI SI IN VEDEREA RECEPIEI

Pe parcursul execuiei lucrarilor verificarile se efectueaza de catre conducatorul tehnic al lucrarii,

controlorii CTC, in prezenta reprezentantului beneficiarului.

Pentru instalaiile ce se ingroapa sau se ascund verificarile se efectueaza conform

instruciunilor pentru lucrari ascunse

Pe parcursul execuiei lucrarilor se vor efectua verificari la:

- caracteristicile si calitatea materialelor
- Traseul conductei amplasamentul caminelor vanelor calitatea sudurilor etc

Toare materialele vor fi introduse in opera numai daca au fost livrate cu certificate de calitate si
daca nu au suferit deteriorari in timpul transportului, manipularilor, depozitarii.

Executantul nu esta indreptait sa faca inlocuiri de materiale fara avizul proiectantului.

Reele se verifica astfel

-Verificarea transeii si patului la care se urmarete aliniamentul, panta fundului canalului si natura
terenului
-Se verifica daca in timpul montarii nu au ramas corpuri straine in conducte si daca imbinarile au fost
corect executate
-Proba la rece se face inaintea executarii umpluturilor. Inainte de proba la rece se vor spala conductele
cu apa potabila, Introducerea apei in instalaie se va face pe una din conductele racordului iar
evacuarea prin cealalta prin stuturi anume prevazute. Spalarea consta in umplerea si meninerea sub jet
112

continuu la presiunea reelei de alimentare pana cand apa evacuata nu mai conine impuritai vizibile.
Operatia se va repeta dupa inversarea sensului de circulaie a apei. Golirea se va face cu viteza mare de
scurgere a apei prin deschiderea completa a ambelor organe de inchidere de pe racordul instalaiei.
-Proba se va executa in perioade de timp cu temperaturi ambiante mai mari de +5 grd.C.
-Presiunea de proba se executa la dublul presiunii de regim, dar nu mai mica de 5bar.
-Verificarea comportarii instalaiei la proba la rece poate fi inceputa imediat dupa punerea ei sub
presiune prin controlul rezistentei si etanseizarii tuturor imbinarilor. Masurarea presiunii de proba
va incepe dupa cel puin 3 ore de la punerea sub presiune si se va face cu un manometru (clasa
de precizie 1.6) prin citiri la intervale de 10 min timp de 3 ore. Rezultatele probei la rece se vor
considera corespunzatoare daca pe toata perioada probei manometrul nu a indicat variaii de
presiune si daca la instalaie nu se constata fisuri, crapturi sau scurgeri de apa. In cazul
constatarii unor scaderi de presiune sau a defeciunilor enumerate mai sus, se va proceda la
remedierea acestora si se va repeta proba. Dup executarea probei, golirea instalaiei de apa este
obligatorie.

-Proba la cald se va executa pe intreaga instalaie sau pe pari care pot fi puse in funciune
separat. Rezultatele se consemneaza intr-un proces verbal. Proba la cald se va efectua dupa
proba de presiune. Se va controla si debitul de pe conducta de racord prevazuta cu contorizare.
Proba la cald comporta doua faze:

Faza I -dupa ce apa a atins in instalaie nivelul corect se ridica temperatura la 50 grd.C cu
pompele in funciune. Dupa doua ore de funcionare se va face un control atent gradului de
incalzire al conductelor. Se vor controla presiunile de intrare si ieire la pompe, daca este
dezvoltata presiunea necesara fara a se depasi presiunile admisibile pentru funcionare.

Faza II -se ridica temperatura agentului termic la valoarea nominala (in limitele +/- 5 grd.C.) Se
verifica sa nu apara pierderi de apa la imbinari si armaturi. La racirea instalaiei se verifica din nou
instolatia. Daca exista pericolul de inghet instalaia se va goli pana la intrarea in funcionare.

-Proba de eficacitate se va face cu intreaga instalaie in funciune in condiii normele de

exploatare si la temperaturi scazute ale aerului exterior cat mai apropiate ale situaiei nominale.

9.MASURATORI
Lucrarile vor fi decontate conform listei de contitati de lucrari iar masuratorile cantitailor de
materiale se fac dupa planurile de execuie ale proiectului inclusiv modificarile aduse.

113

CAIET DE SARCINI
REELE EXTERIOARE ALIMENTARE CU APA
EXECUTATE DIN EAVA DIN POLIETILENA DE INALTA DENSITATE PEID
1. GENERALITAI
Prezentul Caiet de sarcini evideniaza specificaiile privind execuia reelelor de
alimentare cu apa executate din eava de polietilena de inalta densitate
2. STANDARDE DE REFERINA
STAS 9824/74 Trasarea pe teren a construciilor
STAS 8591/1-91 Amplasarea reelelor edilitare. Sapaturi
STAS 4163/95 Reele exterioare de distribuie
I 9/82 Normativ pentru executarea instalaiilor sanitare
I 1/78 Normativ pentru excutarea instalaiilor tehnico-sanitare cu tevi PVC
Agrement tehnic pt. utilizarea evilor si fitingurilor din PEID Pn 3,2-16 bar pt.
alimentari cu apa elab. de INCERC Bucureti
3. MATERIALE
La execuia lucrarilor se vor utiliza tevi din polietilena de inalta densitate inclusiv piese de imbinare
pentru care exista obinute agrementarile, avizele, si acordurile legale in vederea utilizarii lor pe plan
intern situata in gama de dimensiuni cu diametre de 50, 63, 110 mm si regim de presiune de max 6 bar
4. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE
Livrarea evilor se face in stangi cu lungimi de 6, 8 sau 12 m pentru tevi cu diam. >110mm si in colaci
de 50 sau 100 m pentru tevi cu diam. < 110mm.
Fitingurile si armaturile se livreaza ambalate in cutii sau saci din plastic
Pentru transport evile, care sunt livrate in stangi, se aseaza numai orizontal pe suprafee netede,
drepte.
Colacii de eava se transporta in poziie verticala fixai pe supori.
Materialele vor fi bine sprijinite lateral pentru a nu se rasturna unele peste altele in timpul
transportului.
Nu se efectueaza transporturi cu alte materiale aezate deasupra. Se recomanda ca pe timpul verii, in
timpul transportului sa se evite expunerea marerialelor aciunii directe a razelor solare.
Manipularea si transportul materialelor se va face cu grija astfel incat sa se evite deteriorari fisurari sau
spargeri in special pe timp friguros.
La incarcare descarcare si alte manipulari in depozit sau antier materialele nu se arunca
iar deasupra lor nu se depziteaza si nu se arunca alte materiale
Depozitarea materialelor trebuie facuta conform recomandarilor date de
producator in locuri adapostite, ferite de aciunea directa a razelor solare, curate
si uscate si ferite de orice alte surse de caldura, in rastele pe sorturi si
dimensiuni.
5.TRASAREA REELELOR
Traseul conductelor se materializeaza pe teren prin tarusi amplasai in ax in punctele caracteristice (la
coturi in plan si profil), in virfurile de unghi ale acestora, in axul caminelor, in punctele caracteristice
ale lucrarilor de arta, in punctele de bransament, in punctele de schimbare a diametrelor, in punctele cu
masive de ancoraj.
114

Tarusii de ax vor avea doi martori amplasai perpendicular pe axul traseului, la o distanta constanta pe
tot traseul ca sa asigure ca nu vor fi deteriorai in timpul execuiei.
In aliniament se pozeaza tarusi din 50 in 50 de metri.
Determinarea cotelor de pozare si a pantelor conductelor se face cu rigle si cruci de vizare; cota
riglelor de vizare se stabilete cu aparate topo plecand de la reperele de nivelment.
La trasarea reelelor de distribuie vor fi prezeni si beneficiarii de reele
subterane, in vederea stabilirii eventualelor puncte de conflict cu retelele
subterane existente.
6.EXECUIA LUCRARILOR DE TERASAMENTE
Execuia sapaturilor incepe dupa o prealabila amenajare a terenului incat sa se
previna inundarea transeelor din ploi, sa se asigure o scurgere normala a apelor
superficilale, scurgere ce nu trebuie stanjenita de realizarea sapaturilor sau
depozitelor de pamant.
Pamantul rezultat din sapaturi se depoziteaza la cel puin 50 cm de marginea transeei, pe partea opusa
cailor de acces si transport.
Execuia sapaturilor incepe numai dupa completa organizare si aprovizionare a punctelor de lucru,
pentru a se evita ca traneele sa stea deschise timp indelungat.
Sapaturile se executa manual. Laimea minima a sapaturii este B min= Dext + 70 cm
Obligatoriu ultimii 25 de cm se vor sapa cu puin timp inainte de excutarea stratului de nisip si pozarea
conductei. Conductele se pozeaza obligatoriu pe un pat amenajat de nisip de 15 cm grosime, care sa
asigure o rezemare uniforma.
Stratul vegetal se va depozita separat in vederea readucerii sale pe ampriza dupa terminarea lucrarilor
Umplutura se executa cu nisip cu compactare manuala, .pana la minim 20 cm deasupra
conductei.
Laimea minima a stratului de nisip este = D

ext

+ 40 cm

Dupa terminarea lucrarilor se vor reface zonele afectate de lucrarile de

terasamente
7.POZAREA SI IMBINAREA CONDUCTELOR
Pozarea conductelor se face dupa ce fundul santului a fost bine nivelat, curaat de
pietre si a fost aternut un strat de nisip de 15 cm; nivelarea se va face astfel
incat rezemarea conductelor sa fie continua.
Imbinarea tronsoanelor din eava de polietilena de inalta densitate se executa prin sudura prin
procedeele si cu utilajele furnizate de producator
Grosimea pereilor si diametrul evilor de sudat trebuie sa fie egale intre ele
Sudarea evilor trebuie facuta la temperaturi pozitive, lipsite de umiditate si vant. In caz contrar, in
zona in care se sudeaza se acopera cu un cort de protecie executandu-se eventual probe de sudura cu
aceste amenajeri pentru a vedea daca masurile luate sunt suficiente.
Se recomanda ca temperatura partilor terminale ale evilor sa fie uniforma in momentul sudarii
asigurandu-se protecie contra radiaiei solare directe.
Capetele evii trebuie meninute curate pana la sudare. Nu se aplica solicitari mecanice asupra
imbinarilor pana la racirea completa.
Capatul evii la care nu se executa sudura trebuie inchis cu dopuri pentru a nu se crea tiraj natural
aerului din eava fapt care poate duce la racirea imbinarii.
115

Procesul de imbinare cuprinde o faza premergatoare de pregatire a capetelor de

imbinare si sudura propriu zisa care se compune din 4 faze:
I.Faza premargatoare ce consta in
Fixarea evii respectiv a zonei terminale care urmeaza sa se sudeze, cu ajutorul unui dispozitiv
avand grija ca ca axele celor doua capete de eava sa fie aliniate
Operaia de frezare prin care se realizeaza curairea suprafeelor de sudat,
dupa care se fixeaza termoelementul si se trece efectiv la sudarea propriu zisa
II. Fazele procedeului de sudura sunt urmatoarele:
a) faza 1 sau faza de adaptare este definita de valoarea forei de adaptare si duce la formarea marginii
de potrivire. Contactul intre capetele evilor si termoelement creaza doua margini separate de material
a caror inaltime se regasete in tabelul de mai jos.
b) faza 2 sau de incalzire este definita de fora si de timpul necesar completarii si omogenizarii
interferenei de contact dintre capetele evilor care se sudeaza
c) faza 3 sau faza de schimb este faza fin care, dupa separare, se extrage termoelementul, se realizeaza
contactul direct intre suprafeele care se sudeaza
d) faza 4 si ultima este faza care consta in aplicarea graduala a forei de sudura a evilor pana la
atingerea valorii maxime, meninerea constanta a acestei valori pentru un interval de timp si prin care
se asigura astfel racirea gradata si completa a sudurii. In acest interval poriunea unde s-a efectuat
sudura nu trebuie supusa niciunei solicitari mecanice.
Procesul de sudare se considera incheiat si trece la scaderea presiunii la deblocarea aparatului si
pregatirea unui nou proces de sudura.
Pentru fiecare sudura se completeaza "PROTOCOLUL SUDURII " ce va cuprinde;
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)

Numele operatorului si a societaii care a efectuat sudura

Modelul si numarul de inregistrare al aparatului cu care s-a efectuat sudura
Condiiile atmosferice
Diametrul nominal si grosimea peretului evii
Inalimea marginii vizibile la sfarsitul operaiei de sudare,
Timpii de incalzire si racire
Presiunile de incalzire si sudura

Protocolul sudurii se va ataa la cartea construciei.

Sudura evilor din polietilena de inalta densitate se va executa numai de personal calificat pregatit si
atestat pentru operaii de acest gen.
Lucrarile de imbinare prin sudura se executa langa marginea santului pe tronsoane de 50100 m
evile din polietilena de inalta densitate nu se izoleaza.
8. VERIFICARI PE PARCURSUL EXECUIEI SI IN VEDEREA RECEPIEI
Pe parcursul execuiei lucrarilor verificarile se efectueaza de catre conducatorul tehnic al lucrarii,
controlorii CTC, in prezenta reprezentantului beneficiarului
Pentru instalaiile ce se ingroapa sau ascund verificarile se efectueaza conform
instruciunilor pentru lucrari ascunse.
PE PARCURSUL EXECUTARII LUCRARILOR se vor efectua verificari la:
caracteristicile si calitatea materialelor
traseul conductei, amplasamentul aparatelor, armaturilor, etc
116

Toate materialele vor fi introduse in opera numai daca au fost livrate cu certificate de calitate si daca
nu au suferit deteriorari in timpul transportului, manipularilor, depozitarii
Executantul nu este indreptatit sa faca inlocuiri de materiale sau aparate fara avizul scris al
proiectantului.
La incheierea unei categorii de lucrari care poarte funciona sau se poate proba independent,
verificarile si probele se fac cu participarea reprezentantului beneficiarului, intocmindu-se procese
verbale de verificare sau probare.
Conductele exterioare de alimentare cu apa se verifica astfel:
Verificarea transeei si patului la care se urmarete adancimea transeii aliniamentul, panta fundului
si natura terenului, admitandu-se urmatoarele abateri limita fata de cota data in proiect; se admit
urmatoarele abateri fata de proiect:
=> 10% la pante
=> 5% la cote
Se verifica daca in timpul montarii nu au ramas corpuri straine in conducte si daca imbinarile au
fost corect executate.
Verificarea hidraulica de rezistenta si de etaneitate se face inaintea executarii umpluturilor.
=> incercarea se face, dupa ce au fost montate toate armaturile, pe poriuni de
tronsoane imbinate intre ele si care sa nu depaeasca 300 m lungime.
=> incercarile incep dupa ce au conductele au fost acoperite cu un strat de
pamant de 30 cm lasandu-se imbinarile libere.
=>Nu se admite proba pneumatica.
=> Fiecare tronson supus incercarii se va inchide la ambele capete cu dopuri prevazute cu
ramificaii pentru montarea manometrului, racordarea la conductele de
alimentare cu apa pentru proba si pentru evacuarea aerului
=> Pentru ca proba de presiune sa dea rezultate corecte evacuarea aerului se face prin stuturi cu
robinet, amplasate la partea superioara a capacelor de proba la capatul amonte
supus verificariii.
=> Presiunea de incercare a reelelor se stabilete P incercare =1.5 Pn respectiv 90.00 m CA.
=> Presiunea se va realiza cu o pompa de mana cu piston, nefiind admise pompele centrifuge.
=> Ridicarea presiunii incepind de 5 bar se va face treptat ridicind cu cca 2 bar la 15 minute pana la
realizarea presiunii de incercare. Durata meninerii presiunii de incercare este 1 ora.
=> Incercarea se considera o reuita daca, dupa trecerea intervalului de o ora, scaderea presiunii
tronsonului incercat nu depaete 10% din presiunea de incercare si nu apar scurgeri vizibile de apa.
Neindeplinirea acestor conditii implica revizuirea tronsonului supus incercarii si se repeta incercarea
pana cand se obine rezultatul cerut.
Verificarea spalarii conductei
=> Se va verifica daca reeaua a fost spalata inainte de darea in folosina.
=> Spalatea se face cu apa curata timp de 2-3 ore minim.
Verificarea dezinfectiei reelei
=> Dezinfecterea se va face cu apa continind 20-30 mg/l clor, care trebuie sa ramana in reea
cel puin 24 de ore. Dupa acest interval de timp se elimina apa cu clor din
conducte prin camine de golire si se spala cu un curent de apa curata.
117

=> Reeaua se considera dezinfectata daca indeplineste condiiile de potabilitate conform

STAS 1342, putand fi data in exploatare numai cu avizul organelor sanitare
abilitate in acest sens respectiv "Inspectoratul de Sanatate Publica Mehedini":
VERIFICARI FINALE
*Se va efectua verificarea armaturilor, a caminelor, precum si a pavajelor si a zonelor verzi refacute

118

CAIET DE SARCINI
PRIVIND EXECUIA REELELOR DE CANALIZARE
CU CONDUCTE DIN PVC- KG
1. GENERALITAI
Caietul de sarcini cuprinde specificaii referitoare la realizarea lucrarilor pentru
reteaua exterioara de canalizare, in completare la piesele desenate, memoriul
tehnic si listele de cantitai anexate proiectului.
2.LISTA PRESCRIPIILOR TEHNICE DE BAZA
GP 043/99-Ghid pt. realizarea sist. de alim. Cu apa si canalizare cu cond. din policlorura de vinil,
polietilena, polipropipilena
STAS 6054- Terenuri de fundaie. Adncime de inghet;
STAS 3051 - Reele exterioare de canalizare;
STAS 2448 - Camine canalizare.
3. MATERIALE

Cond. din PVC KG imbinate cu inel si mufa de etansare

Fitinguri din PVC KG
Tub din beton D =1000 mm
Capac si rama fonta necarosabil
Piesa suport b.a.

4.APROVIZIONARE, LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

evile de PVC KG se livreaza in vrac sau ambalate (legaturi, paleti, rastele)
In timpul transportului conductele trebuie sa se sprijine pe toata lungimea lor
Conductele pot fi depozitate in aer liber dar nu mai mult de 2-3 luni, la o depozitare mai indelungata
luandu-se masuri pt. asigurarea protecie impotriva radiaiilor solare
Depozitarea evilor mufate se face stivuite pe juguri de lemn in asa fel incat mufele aflate la partea
inferiora sa nu se deformeze si mufele sa fie dispuse in afara, alternativ (in plan orizontal si vertical),
de o parte si alta a stivei; stivele nu vor avea o inaltime mai mare de 1,5 m
Fitingurile de depoziteaza ambalate, in saci pe paleti sau in box-paleti
Materialele aprovizionate vor fi insotite de declaraie de conformitate
5. SPECIFICAII IN EXECUIA LUCRARILOR
Execuia sapaturilor incepe dupa o prealabila amenajare a terenului incat sa se
previna inundarea transeelor din ploi, sa se asigure o scurgere normala a apelor
superficilale, scurgere ce nu trebuie stanjenita de realizarea sapaturilor sau
depozitelor de pamant.
Pamantul rezultat din sapaturi se depoziteaza la cel puin 50 cm de marginea transeei, pe partea opusa
cailor de acces si transport.
Execuia sapaturilor incepe numai dupa completa organizare si aprovizionare a punctelor de lucru,
evitandu-se ca traneele sa stea deschise timp indelungat.
Sapaturile se executa manual fara sprijiniri pentru adncimi mai mici de l,25m.
Saparea ultimului strat de pamant, in grosime de aproximativ 25 cm se executa cu puin timp inainte de
montarea tuburilor.

119

anurile vor avea laimea minima B min=D+2x0.20 m dar nu mai puin de 0.6 m pt. H<1.75 m,
respectiv D+2x0.25 m pt. D>400 mm, dar nu mai puin de 0.8 m pt. H>1.75 m,
Conductele se monteaza pe un pat de nisip de 10 cm.
Umplutura in jurul si deasupra conductei se face cu nisip, manual, pana la 0,30 m deasupra conductei,
in straturi de 15 cm, compactate manual.
Compactarea in jurul conductei se face, simultan pe ambele parti pentru a evita
deplasarea laterala a conductei
Inaintea probelor transeea se va umple parial pana la 20-30cm peste partea superioara a tubului,
lasandu-se mufele libere.
Pe restul seciunii umplutura se poate executa cu material provenit din sapatura (in masura in care este
corespunzator pt. umpluturi), cu compactare manuala, dupa efectuarea probelor
Tuburile din PVC-KG cu mufa se imbina cu inele de etansare din cauciuc
Asamblarea cu inele de etansare comporta urmatoarele operaiuni:
Verificarea existentei sanfrenului la extremitatea conductei
-

marcarea lungimii de imbinare in mufa

curairea capetelor de imbinat

verificarea amplasarii corecte a inelului de etansare

lubrefierea capatului drept si imbinarea celor doua elemente pana la reperul prealabil
trasat

Pentru realizarea unei imbinari etane in peretele caminului de vizitare din beton,
racordarea conductei de canalizare din PVC-KG se realizeaza prin montarea unei
piese de legatura tip KGFP. Piesa de legatura tip KGFP are suprafaa exterioara
rugoasa pentru a se asigura o buna aderenta. Intre suprafeele interioare ale
piesei si conducta, etansarea se asigura cu un inel de etansare din cauciuc. La
montare capatul interior al piesei trebuie sa fie in acelai plan cu peretele interior
al caminului. La turnarea betonului, pentru a nu se deforma piesa, aceasta se
astupa cu un dop de lemn.
6.PROBA DE ETANEITATE
6.1.Proba de exfiltratie
Un troson de conducta intre doua camine se inchide etan, se umple cu apa (umplerea trosonului se
face de la capatul aval, aerul evacuandu-se in capatul amonte) si se menine cel puin 2 ore la o
presiune medie de 2m coloana de apa, dupa care se masoara cantitatea de apa ce se scurge efectiv in 15
min, in litri, si se compara cu valoarea calculata cu relaia:
V calc= a x D x L+1.3 n unde:
V calc= cantitatea de apa exfiltrata in dmc
a = constanta, pt. PVC a=0.5
D= diametru int. al conductei in cm
L= lungimea trosonului in Km
N= numarul caminelor aflate pe tronsonul probat
Valoarea maxima a apei exfiltrate este conf. STAS 3051/91
6.2.Proba de infiltraie
120

Aceasta proba se efectueaza numai daca tronsonul se afla sub nivelul apei freatice
7.RECEPIA LUCRARILOR
Verificarea si probarea se face in doua etape:
PE PARCURSUL EXECUIEI (verificarea lucrarilor ce devin aascunse):
* verificarea transeei patului conductei;
* verificarea conductei (pante, cote).
* La controlarea transeei si patului conductei se va verifica adncimea transeei, panta fundului si
natura terenului.
VERIFICAREA FINALA pentru controlarea parametrilor de funcionare a canalelor in vederea
punerii in funciune:
* Proba de etaneitate ce se executa intre camine consecutive
* Verificarea caminelor
* Verificarea umpluturilor si gradului de compactare
Executantul va incheia Procese verbale de lucrari ascunse Impreuna cu
beneficiarul si proiectantul

121