CEFALEEA LA COPIL

CURS Dr. Catrinel Iliescu Clinica Neurologie Pediatrica Spitalul Clinic Prof. Dr. Al. Obregia

IMPORTANTA PROBLEMEI
cefaleea reprezinta una din cauzele cele mai frecvente de consultatie neurologica chiar si la copil studiile epidemiologice demonstreaza ca 39% dintre copiii < 6 ani si 70% < 15 ani au avut cefalee cefaleea poate avea un impact semnificativ asupra vietii copiilor / adolescentilor datorita absenteismului scolar

pentru o evaluare corecta medicul trebuie sa cunoasca principalele tipuri de cefalee precum si semnele si simptomele sugestive pentru afectiuni severe
2

CLASIFICARE
CRITERIUL ETIOLOGIC
Cefalee primara: migrena, cefaleea de tensiune Cefalee simptomatica: asociata cu patologie a sistemului nervos central

CRITERIUL TEMPORAL
Cefalee acuta Cefalee acuta recurenta Cefalee cronica progresiva Cefalee cronica neprogresiva Cefalee mixta
3

ABORDAREA COPILULUI CU CEFALEE

ANAMNEZA
etapa cea mai importanta a demersului diagnostic intrebari adresate copilului:
localizarea durerii: frunte, lateral, vertex, in spatele ochilor, occipital, fara localizare neta caracterul durerii: te arde, te pisca, bate ca lovituri de ciocan, iti stringe capul orarul: seara, noaptea, dimineata sau nu exista orar, apare in timpul orelor la scoala, apare in week-end sau nu? durata: citeva minute, una sau mai multe ore, toata ziua, mai multe zile semnele asociate: aura, varsaturi, greata, fotofobie consecinte: trebuie sa doarma, lipseste de la ore? modul de viata: activitati extrascolare, activitati sportive

ABORDAREA COPILULUI CU CEFALEE

ANAMNEZA
intrebari adresate parintilor:
aspectul copilului in timpul episoadelor de cefalee paloare, somnolenta, virsta de debut, durata episoadelor si frecventa lor, existenta unor episoade de paloare si dureri abdominale, daca are rau de masina, circumstantele de aparitie, cum trece episodul de cefalee ce analgezice au folosit, cit de des daca au si ei cefalee, si ce caracter are

ABORDAREA COPILULUI CU CEFALEE

EXAMENUL CLINIC GENERAL SI NEUROLOGIC
starea generala: o stare generala modificata necesita o examinare f. atenta palparea sinusurilor, a articulatiei temporo-mandibulare examinarea cavitatii bucale pentru evaluarea dentitiei auscultatia craniului pentru prezenta suflurilor intracraniane TA evaluarea existentei unui grad de strabism semnele de iritatie meningeala evaluarea prezentei / nu a anomaliilor de nervi cranieni, tulburarilor de coordonare, deficitelor motorii, chiar fruste

ABORDAREA COPILULUI CU CEFALEE

SEMNE SI SIMPTOME DE GRAVITATE / RECUNOASTEREA URGENTELOR CEFALEEA SIMPTOMATICA
Cefalee acuta:
cu stare generala modificata, cu modificarea starii de constienta foarte intensa si eventual asociata cu alte semne neurologice si autonome

O modificare a unei cefalei preexistente dpdv al caracterului, orarului, frecventei Cefalee cu semne neurologice focale Cefalee progresiva ca frecventa, intensitate, orar pe parcursul a citeva zile / saptamini / luni
7

ABORDAREA COPILULUI CU CEFALEE

EXAMENE PARACLINICE SI ALTE CONSULTATII:
Analizele de rutina sunt rareori recomandate Rgfii craniene: atunci cind este suspectata o sinuzita EEG: putine informatii, nu de rutina; cind este suspectata o epilepsie CT, MRI
La recomandarea medicului neurolog pediatru Cind se suspecteaza o cefalee simptomatica Uneori in cazurile de cefalee primara, pentru stabilirea ferma a diagnosticului (migrena) sau pentru linistirea familiei

PL Consulturi de specialitate:
ORL Oftalmologie Neurologie pediatrica Altele, in functie de situatie: evaluare psihologica, de exemplu

Cefaleea acuta
= cefalee cu debut recent, fara istoric al unor episoade similare Posibilitati etiologice: Infectii sistemice, febra Infectii ale sistemului nervos central meningite, encefalite, abces cerebral Traumatism cranian Hemoragii intracraniene: subarahnoidiana, intracerebrala Postpunctie lombara Dupa o criza epileptica Primul episod de migrena Dupa efort fizic Localizata: sinuzite, otite, afectiuni dentare, afectiuni oculare, afectarea articulatiei temporo-mandibulare
9

Cefaleea acuta
INFECTII ALE SNC
Meningita: cefalee, febra, redoare a cefei, varsaturi, fotofobie, modificari ale starii de constienta, semne focale Encefalita: cefalee, febra, alterarea starii de constienta, crize epileptice, semne focale Abces cerebral: cefalee progresiva subacuta, modificarea starii de constienta, semne focale +/-crize epileptice focale, febra

HEMORAGII INTRACRANIENE
Hemoragie subarahnoidiana, malformatii vasculare rupte: cefalee supraacuta (minute), foarte intensa, cu caracter lancinant, modificarea starii de constienta, redoare a cefei (HSA), semne focale

CEFALEEA POST-PUNCTIE LOMBARA

Cefalee ce apare de obicei in primele 3 zile dupa PL (poate aparea si dupa saptamini), intensa, accentuata la verticalizare si ameliorata semnificativ in decubit, greata, varsaturi, ameteli, redoare a cefei; durata variabila, in medie 4 zile Tratament: decubit dorsal + hidratare + cofeina + analgezice
10

Cefaleea acuta
TRAUMATISME CRANIENE
cefalee localizata / generalizata, accentuata de miscarile capului sau tuse apare imediat sau la citeva zile dupa traumatism cefaleea dispare dupa o perioada de zile saptamini semne de gravitate:
Modificarea starii de constienta Varsaturi Semne neurologice focale

complicatii rare ale traumatismelor craniene usoare

Chisturi leptomeningeale

cefaleea prelungita, generalizata, in absenta simptomelor de hipertensiune intracraniana si cu examen neurologic normal poate fi o cefalee legata de stres sau o cefalee datorata utilizarii prelungite de analgezice
11

Cefaleea acuta
SINUZITA
cefalee localizata la nivelul fruntii sau fetei, accentuata de suflatul nasului sau de inclinarea anterioara a capului copiii au de obicei si alte semne: febra, cu obstructie nazala, acuza durere la palparea sinusurilor frontale sau maxilare sau la apasarea bazei nasului Rgfiile SAF si CT cranian confirma diagnosticul, prin prezenta opacifierii totale, a nivelului de fluid si ingrosarii mucoasei trebuie recunoscut insa ca diagnosticul de sinuzita este folosit in exces - nu intotdeauna cefaleea pacientului se datoreaza sinuzitei, chiar si in prezenta modificarilor radiografice (de multe ori se descopera modificari similare si la persoane care efectueaza CT cranian / IRM pentru alte acuze) tratament: decongestionante nazale (termen scurt) + cure de ATB, uneori este necesar drenajul chirurgical
12

Cefaleea acuta recurenta

= episoade periodice de cefalee separate de intervale fara acuze La copil exemplul clasic de cefalee acuta recurenta este reprezentat de migrena

MIGRENA este o afectiune caracterizata prin atacuri paroxistice episodice, periodice, de cefalee pulsatila asociata cu greata, varsaturi, foto si fonofobie si dorinta de a dormi, atacuri separate de intervale de timp fara acuze cefalalgice
13

Migrena
EPIDEMIOLOGIE:

migrena afecteaza cca 5-10% din copiii de virsta scolara

prevalenta migrenei creste in adolescenta si la adultul tinar 2030% dintre femeile tinere si 10 20% dintre barbatii tineri au migrena cei mai multi migrenosi vor avea primul atac inainte de 20 ani (20% inainte de virsta de 5 ani) migrena debuteaza mai devreme la baieti pina la virsta de 7 ani baietii sunt afectati egal sau chiar mai mult decit fetele, ulterior domina ca frecventa fetele

14

Migrena FIZIOPATOLOGIE: mai multe teorii

Teoria vasculara Teoria neuronala Teoria neurotransmitatorilor implicarea serotoninei Alte teorii: proces inflamator steril, implicarea oxidului nitric (NO), canalopatie de calciu, disfunctie mitocondriala

15

Migrena
CARACTERISTICILE MIGRENEI a. Cefalee pulsatila b. Semne autonome c. Semne neurologice d. Istoric familial de migrena

CLASIFICAREA MIGRENEI 1. Migrena comuna (fara aura) a, b, d cea mai frecventa 2. Migrena cu aura a, b, c, d 3. Migrena complicata a, b, c, d 4. Variantele de migrena b, c, d caracteristice copilului mic
16

Migrena fara aura (comuna)

asociere de cefalee si semne autonome care apar in atacuri periodice, in prezenta unui istoric familial pozitiv pentru migrena
forma cea mai frecventa de migrena afecteaza cca 60 85% dintre copiii migrenosi

17

a.
-

CEFALEEA
poate fi precedata de o faza prodromala (cu cca 24 ore anterior atacului), in care copilul este mai iritabil, trist, retras, cu modificari ale apetitului si tulburari ale somnului pot exista factori precipitanti: emotii, stres (sau perioada de relaxare de dupa stres), foamea, lipsa de somn, expunere prelungita la computer / TV, lumina stralucitoare, efortul fizic, traumatisme minore, mai rar anumite alimente cefaleea care apare ulterior:
este moderata sau intensa, ii impiedica insa activitatea normala si este agravata de efort la copilul mic are localizare frontala, temporala bilateral si nu are caracter pulsatil la copilul mai mare poate sa aiba localizare unilaterala temporala, cu caracter pulsatil si poate fi mai intensa intesitatea cefaleei nu este maxima de la debut ci creste progresiv localizarea cefaleei poate sa varieze de la un atac la altul durata atacului este mai mica decit la adult (poate dura doar 1 h), intrucit somnul se instaleaza mai rapid

copilul cauta camera intunecata si linistita, iar somnul care urmeaza cupeaza in mod caracteristic atacul uneori poate exista o faza postdromala, in care pacientul este epuizat si letargic atacurile pot aparea de 1-2 ori / luna sau mai des (cu mari variatii individuale)
18

b. -

SEMNE AUTONOME insotesc cefaleea sunt severe de obicei, si cu atit mai semnificative cu cit copilul este mai mic datorita severitatii lor afecteaza uneori copilul mai mult decit cefaleea insasi copilul arata bolnav, este incercanat, palid si iritabil pot aparea:
greata, varsaturi si dureri abdominale intense fotofobie, fonofobie extremitati reci

de multe ori copilul are istoric de rau de masina

19

c. -

SEMNE NEUROLOGICE nu sunt asociate

d. -

ISTORICUL FAMILIAL foarte important de evidentiat

AHC ( + ) usureaza diagnosticul cel putin unul dintre parinti este de obicei migrenos sau a avut sinuzite in tinerete trebuie intrebati parintii in mod specific despre episoade recurente de cefalee ce se asociau cu greata sau varsaturi si eventual cu semne 20 neurologice, fenomene care erau ameliorate de somn

Migrena cu aura (clasica)

asociere de cefalee, semne autonome si disfunctii neurologice (aura) tranzitorii, complet reversibile, care apar in atacuri periodice, in prezenta unui istoric familial pozitiv pentru migrena apare mai frecvent spre adolescenta si la adultul tinar mai rara decit migrena comuna cca 15% din copiii migrenosi cel mai frecvent aura preceda cefaleea AURA consta in:
tulburari vizuale: scintilatii, vedere incetosata, hemianopsie, S. Alice in Tara Minunilor cel mai des tulburari senzitive si motorii disestezii ale membrelor si zonei periorale, deficite motorii tranzitori, afazie - mai rar

durata aurei este de 4 20 minute (evolutie lenta) si disparitia ei coincide de cele mai multe ori cu aparitia cefaleei de obicei aura are acelasi aspect la un pacient localizarea poate varia de la un atac la altul daca fenomenele neurologice apartin unui hemicorp cefaleea va aparea in hemicraniul opus cefaleea si semnele autonome care urmeaza aura au acelesi caracteristici ca cele din migrena comuna, dar pot avea uneori intensitate mult mai mica decit severitatea fenomenelor neurologice 21

Migrena complicata
asociere de cefalee, semne autonome si disfunctii neurologice, de obicei tranzitorii, care apar in atacuri periodice, in prezenta unui istoric familial pozitiv pentru migrena cuprinde:
Migrena hemiplegica Migrena oftalmoplegica Migrena bazilara Migrena confuzionala

disfunctiile neurologice:
pot sa preceada, sa fie concomitente sau sa urmeze cefaleea au uneori durata mai mare chiar 24 ore sau mai mult
22

Migrena complicata
1. -

Migrena hemiplegica asociere de cefalee si hemipareza recurenta exista si o forma familiala, cu transmitere AD (cromozom 19) cefaleea este contralaterala hemiparezei hemipareza
poate persista si dupa remisiunea cefaleei Alterneaza de la un atac la altul

2. -

Migrena oftalmoplegica asociere de durere unilaterala orbitara si pareze de nervi oculomotori, cel mai frecvent perechea a III-a oftalmoplegia poate sa dureze zile- saptamini atacurile repetate pot conduce la deficite permanente
23

Migrena complicata
3. -

Migrena bazilara asociere de cefalee de obicei occipitala si disfunctie tranzitorie de scurta durata a TC, cerebel si lobilor temporali inferiori si parietooccipitali mai frecventa la adolescente disfunctiile neurologice cuprind:
tulburari vizuale: vedere incetosata, in tunel sau chiar cecitate disfunctii ale TC si cerebel: ataxie, vertij, ameteli, dizartrie, parestezii, hemi sau tetrapareza, greata, varsaturi confuzie, pierderea starii de constienta

4. -

Migrena confuzionala asociere de cefalee si confuzie, agitatie, uneori afazie, care apar la scurt timp dupa debutul cefaleei si dureaza cca 4-6 ore mai frecventa la adolescenti care au si alte forme de migrena este de obicei un diagnostic retrospectiv
24

Variantele de migrena
asociere de disfunctii neurologice tranzitorii recurente la pacienti care au istoric familial de migrena de obicei este vorba despre copii:
de virsta mica care vor avea ulterior migrena

cuprind:
Vertijul paroxistic benign Torticolisul paroxistic benign Varsaturile ciclice (s. periodic)
25

Variantele de migrena
TORTICOLISUL PAROXISTIC BENIGN AL SUGARULUI afectiune rara debut in primul an al vietii (in primele saptamini luni) episoade repetate de inclinare a capului / torticolis, asociate cu varsaturi severe, discomfort si de multe ori cu miscari concomitente ale ochilor capul poate fi intors pasiv in pozitie neutra, dar revine imediat in pozitia initiala atacurile dureaza mai multe ore, uneori chiar 2 3 zile atacurile variaza ca localizare mai tirziu atacurile pot fi insotite de ataxie istoricul familial de migrena + repetarea atacurilor ajuta diagnosticul
26

Variantele de migrena
VARSATURILE CICLICE (S. PERIODIC)

caracterizeaza copilul mic (debut la 3 4 ani), fetele mai des decit baietii episoade repetate de varsaturi intense separate de perioade fara simptome simptomatologia se instaleaza de multe ori noaptea sau dimineata devreme si dureaza 6 48 ore asociaza si:
dureri abdominale greata anorexie paloare letargie fono si fotofobie

varsaturile repetate duc adesea la dezechilibre semnificative hidro-electrolitice care necesita spitalizare cefaleea apare mai tirziu, cu caracter migrenos factori precipitanti: infectii, stres psihologic, alimente istoricul familial de migrena + repetarea atacurilor ajuta diagnosticul este un diagnostic de excludere
27

Abordarea pacientului migrenos

Suspiciunea de diagnostic in urma anamnezei bine conduse Examenul clinic general si neurologic intre atacuri este normal Evaluari paraclinice: In functie de situatie
CT / IRM pentru excluderea unei patologii intracraniene, mai ales in cazul migrenei cu aura / migrenei complicate / variantelor de migrena si la primul atac EEG PL Screening toxic, metabolic

28

Diagnostic diferential
Migrena fara aura:
cefaleea de tensiune mai putin cefaleea cronica progresiva

Migrena cu aura / migrena hemiplegica:

malformatii vasculare cind atacurile apar pe aceeasi parte crize epileptice focale urmate de cefalee postcritica la primul atac:
Hemoragie intracraniana / AVC ischemic / boli demielinizante / tumora / criza focala neobservata cu pareza postcritica

Migrena oftalmoplegica:
Anevrism al arterei carotide interne la jonctiunea cu a. comunicanta posterioara Alte cauze de pareze de n. III
29

Diagnostic diferential
Migrena bazilara:
Sincope Crize epileptice Boli demielinizante Afectiuni ale urechii interne Disectie de a. vertebrala prin traumatism Anomalii congenitale ale jonctiunii cranio-spinale, tumori de fosa posterioara

Migrena confuzionala:
La primul atac:
Ingestie de substante toxice Toate cauzele de encefalopatie acuta, inclusiv infectii Criza neobservata cu agitatie postcritica
30

Diagnostic diferential
Torticolisul paroxistic benign al sugarului / vertijul paroxistic benign:
tumori de fosa posterioara s. Sandifer (torticolis asociat cu reflux gastro-esofagian) crize epileptice focale (VPB) labirintite acute, intoxicatii

Varsaturile ciclice:
afectiuni gastrointestinale (malrotatii, hernie hiatala, neoplasme) afectiuni ale tractului urinar boli metabolice si endocrine boli mitocondriale
31

Tratamentul migrenei
Consta in Tratamentul acut al atacului Tratamentul profilactic, pentru reducerea frecventei atacurilor Se folosesc mijloace nefarmacologice si farmacologice TRATAMENTUL ACUT AL ATACULUI 1. Msuri nefarmacologice: copilul va fi sftuit s se ntind ntr-o camer ntunecoas i linitit se va evita orice tip de stimulare senzorial somnul care urmeaz aplicrii acestor msuri reprezint de fapt cel mai potent tratament antimigrenos, iar de multe ori n timpul unui atac migrenos copilul va fi gsit n pat, n poziie fetal, cu partea dureroas aezat pe planul patului unii pacieni afirm c aplicarea de comprese reci (chiar ghea) sau presiunea arterelor va ameliora pentru un timp durerea pentru unii pacieni, mai ales adolesceni, sunt utile i mijloace de relaxare bazate pe biofeedback 32

2. Msurile farmacologice:

Tratamentul migrenei

Obiective: tratamentul cefaleii migrenoase i al simptomelor asociate, inducerea somnului Tipuri de substane: medicamente analgezice, abortive ale atacului migrenos, antiemetice / propulsive i eventual sedative, administrarea de fluide iv. Sugestii pentru aplicarea acestui tip de tratament: este bine s nu se utilizeze prea frecvent aceste tipuri de substane, ntruct exist posibilitatea unor episoade de tip rebound headache durerea este bine s fie tratat precoce n cursul unui atac, pentru a preveni creterea intensitii ei; prelungirea intervalului de timp pn la administrarea de analgezice va duce la un control mai dificil al durerii dozele administrate, n special n cazul analgezicelor nesteroidiene trebuie s fie suficient de mari (dar adecvate greutii corporale) pentru o eficien a tratamentului acut copilul fiind oricum suferind i speriat, se vor evita cile parenterale de administrare ale medicaiei, alegndu-se un tratament simplu i ct mai puin 33 dureros

Tratamentul migrenei
- Sugestii pentru aplicarea acestui tip de tratament (continuare)

primul pas va fi reprezentat de administrarea ct mai precoce n aur sau cefalee a medicamentelor analgezice, n primul rnd ibuprofen, paracetamol sau aspirin; dac simptomele reapar dozele pot fi repetate ntr-un interval de 2 ore; utilizarea acestui tip de substane n doze adecvate va cupa cefaleea de tip migrenos la peste 2/3 dintre copiii afectai; medicamente propulsive (Metoclopramid)- atacurile migrenoase se nsoesc uneori de staz gastric, cu absorbie ncetinit a medicamentelor antimigrenoase; ocazional buturile carbonatate mbuntesc absorbia medicamentelor medicamentele antiemetice -Metoclopramid, Prometazina- folosite pentru efectul antivomitiv, si impotriva gretei medicamentele abortive ale atacului migrenos ergotamina, dihidroergotamina si sumatriptanul rar folosite la copii
34

Tratamentul migrenei
TRATAMENTUL PROFILACTIC 1. Masuri nefarmacologice regimul de viata al copilului migrenos respectarea orarului meselor si program ordonat de somn evitarea alimentelor si substantelor care ii pot declansa atacuri migrenoase: tiramina din brinzeturile fermentate, nitritii si nitratii, glutamatul monosodic, aspartamul evitarea expunerii prelungite la TV si computer, evitarea luminii fluorescente, intermitente sau stralucitoare efectuarea de exercitii fizice insa nu excesive evitarea stres-ului scolar excesiv la copiii mai mari se pot incerca programe de relaxare
35

Tratamentul migrenei
TRATAMENTUL PROFILACTIC 2. -

Masuri farmacologice Indicatii:

atacurile migrenoase interfereaza cu viata sociala a copilului - frecven > de 2 / sptmn, absenteism scolar atacuri migrenoase complicate atacuri migrenoase care nu raspund la tratamentele acute (analgezice, abortive0

Medicamente recomandate:
Propranolol Amitriptilina Ciproheptadina Valproat de sodiu, carbamazepina, topiramat riboflavina

bilant al eficacitatii medicamentelor dupa citeva saptamini medicamentul se dovedeste eficace se continua tratamentul timp de 4 6 luni
36

Cefaleea cronica progresiva

= cefalee a carei severitate (intensitate) si frecventa cresc o data cu trecerea timpului (saptamini luni), la care de obicei se asociaza si alte semne generale si neurologice este o cefalee simptomatica de cele mai multe ori, presupunind prezenta unui proces patologic intracranian Posibilitati etiologice: - Tumori - Hidrocefalie - Hematom subdural cronic - Abces cerebral - Pseudotumor cerebri

37

CEFALEEA se datoreaza:

Cefaleea cronica progresiva

cresterii presiunii intracraniene comprimarii / infiltrarii vaselor, durei sau periostului de catre un proces tumoral

este de obicei frecventa (mai multe ori / saptamina), mai severa dimineata si poate sa se amelioreze pe parcursul zilei sau dupa varsatura este agravata de stranut, tuse, efort (care cresc presiunea intracraniana) poate trezi copilul din somn se asociaza cu alte simptome:
greata, varsaturi letargie deficite motorii / crize focale / tulburari de coordonare / diplopie, strabism datorita parezelor de nervi cranieni (cel mai frecvent n. VI)/ tulburari vizuale datorita edemului papilar persistent / modificari ale comportamentului / atitudine particulara 38 cu capul inclinat (tumorile de fosa posterioara)

Cefaleea cronica progresiva

TUMORILE CEREBRALE
a doua cauza de neoplasm la copil si adolescent cefaleea poate fi primul semn al unei tumori cefalee progresiva in severitate si intensitate o data cu trecerea timpului, trezeste copilul din somn pot exista insa perioade in care cefaleea pare sa nu progreseze localizarea cefaleei nu este diagnostica, insa in general tumorilesupratentoriale pot determina o cefalee frontala, iar cele de fosa craniana posterioara dau mai frecvent cefalee occipitala tratamentul presupune interventie chirurgicala +/- chemoterapie, radioterapie

HIDROCEFALIA INTERNA
cresterea volumului ventricular datorita unei productii excesive, obstructiei sau absorbtiei deficitara a LCR dintre cauze: anomalii congenitale, stenoze de apeduct, tumori de fosa posterioara, sechele ale hemoragiei subarahnoidiene sau meningitelor bacteriene semne si simptome de hipertensiune intracraniana, fara localizare 39 tratamentul presupune instalarea unui sunt de obicei vetriculo-peritoneal

Cefaleea cronica progresiva

HEMATOMUL SUBDURAL CRONIC
poate fi secundar unui traumatism cranian sau unei discrazii sangvine semnele sunt cele de hipertensiune intracraniana (cefalee, varsaturi) + letargie, semne neurologice focale in cazurile cu evolutie lenta si debut precoce: macrocranie

PSEUDOTUMOR CEREBRI
crestere a presiunii intracraniene fara sa se poata evidentia o cauza aparenta imagistic (proces expansiv intracranian, hidrocefalie, infectie) semne: cefalee, varsaturi, diplopie (pareza n. VI), scaderea acuitatii vizuale (edem papilar persistent) cauze: obezitate, tratament cu steroizi, hipervitaminoza A diagnosticul:
CT / IRM: ventriculi mici, fara alte anomalii PL LCR cu presiune crescuta

tratament: PL repetate, acetazolamida, diuretice, , sunt lombo-peritoneal, decomprimare a nervului optic

40

Cefaleea cronica progresiva

ABORDAREA PACIENTULUI CU CEFALEE CRONICA PROGRESIVA

41

Cefaleea cronica neprogresiva

= cefalee de tensiune. Este o cefalee cu aparitie frecventa dar a carei severitate nu se modifica o data cu trecerea timpului si care nu se asociaza cu semne si simptome neurologice este moderata ca intensitate, nu afecteaza activitatea, mai ales pe cea extrascolara (de exemplu, nu apare in week-end) are caracter de banda (ii stringe capul), bifrontal, bitemporal apare de obicei zilnic sau aproape zilnic, uneori episodic (mai multe zile cu durere separate de perioade fara cefalee) sau cronic (luni, ani) apare in conditii stresante (stres scolar, familie dezorganizata), de obicei spre dupa-amiaza (dar nu numai) copilul nu cauta sa doarma si somnul nu amelioreaza semnificativ cefaleea rareori se asociaza cu greata sau varsaturi, oboseala, ameteli, dar nu se 42 asociaza cu semne neurologice

Cefaleea cronica neprogresiva

afecteaza mai frecvent adolescentii (fetele> baietii), mult mai rar copiii < 10 ani

Abordarea pacientului cu cefalee de tensiune

suspiciunea de diagnostic in urma anamnezei bine conduse examenul clinic general si neurologic este normal evaluari paraclinice: nu sunt necesare in general, dar vor fi efectuate in functie de situatie evaluarea psihologica f. importanta
43

Cefaleea cronica neprogresiva

TRATAMENT 1. 2. Masuri nefarmacologice psihoterapie consilierea familiei mijloace de relaxare, masaj Masuri farmacologice

se vor evita analgezicele, mai ales atunci cind cefaleea este zilnica si persistenta amitriptilina f. eficace in asociere cu masurile nefarmacologice este necesar un tratament de citeva luni, cu evaluari periodice
44