TERAPII SPECIFICE DE COMPENSARE (pentru elevii deficieni de auz)

A TORI! Profesor Mircea Vlad - inspector general M.Ed.C ( Coordonator ) Profesor Crina Bouleanu coala pentru Surzi nr.2 Profesor iana !edeianu - coala pentru Surzi nr.2 Profesor "urelia St#nuic#- coala pentru Surzi nr.2 Profesor Constan$a Mar$i%- coala pentru Surzi nr.2

&

NOTA DE PRE"ENTARE - Punctul de plecare 'n ela(orarea acestei progra)e pentru terapii specifice de co)pensare 'l constituie con*ingerea c# o cunoa%tere profund# %i real# a copilului cu deficien$e de auz 'n ansa)(lul dez*olt#rii sale *a deter)ina corecta ancorare 'n structura progra)ei propuse. - +rice dez*oltare fizic#, psi-ic# %i social# se 'nscrie %i se desf#%oar# 'n ti)p, 'n ceea ce se e.pri)# prin conceptul de V/0S12. V3rsta este un fapt real, 'nl#untrul c#ruia se produc e*eni)ente, transfor)#ri cantitati*e %i calitati*e care se con*ertesc 'n co)porta)ente 'n procesul *iu al dez*olt#rii. Pe longitudinea sa, acest proces este nu nu)ai unifor) %i continuu, ci %i un proces poli)orf %i discontinuu. "ceast# din ur)# caracteristic# *a deter)ina inter*en$ii pe parcursul progra)ului indi*idual de terapie special# de co)pensare %i de de)utizare. - Co)ponentele terapiei specifice de co)pensare se reg#sesc 'ntr-un siste) glo(al, pentru clasele 4-V444, cu ponderi diferite pe ni*el de clas#, dar )ai ales pe profil psi-oindi*idual, 'n raport cu care profesorul psi-opedagog, specialist, adopt# te-nica de terapie confor) unui progra) indi*idual. - Perioada pe care o parcurge ele*ul deficient de auz de la de(utul %colar p3n# la a(sol*ire este considerat# ca un palier 'n procesul dez*olt#rii cu cel pu$in dou# repere )a5ore6 a - la 7 ani, copilul este proiectat genetic s# de$in#, confor) studiilor de specialitate, 789 din dez*oltarea intelectual# pe care o *a a*ea la &7-&: ani. Procesul de )ielinizare, ca proces de )atura$ie, are consecin$e psi-ice legate de func$ionarea siste)ului ner*os central, care 'n aceast# perioad# (clasele 4-V444) prezint# un )are grad de plasticitate. ( - pu(ertatea %i adolescen$a sunt etape de )aturizare (iologic#, dar care 'n plan psi-oindi*idual cunoa%te ;)ari seis)e< 'n raport cu sinele, cu *alorile sociale %i cu co)unicarea. - Pe )#sura ac-izi$iilor 'n plan *er(al se cristalizeaz# co)porta)ente *er(ale r#spunz#toare defor)area i)aginii de sine %i raportarea ei 'n diferite )edii de rela$ionare co)unica$ional# ( fa)ilie, grup %colar, grupuri for)ale, societatea 'n ansa)(lul ei ). - 4nteresul cresc3nd pentru ;social< 'l )o(ilizeaz# pe ele*ul deficient de auz 'n efortul de a do(3ndi continuu a(ilit#$i, capacit#$i, co)porta)ente de co)unicare deter)inante pentru consolidarea rolului %i statutului s#u social 'n societatea ;*or(itorilor<.

O#IECTI$E %ENERA&E

1. Cunoa%terea c3t )ai co)plet# %i o(iecti*# a profilului indi*idual al persoanei cu deficien$# de auz 2. Sti)ularea per)anent# a oric#rei for)e de co)unicare a copilului=ele*ului deficient de auz 3. >nsu%irea li)(a5ului *er(al oral %i scris 'n a%a fel 'nc3t s# de*in# instru)entul principal at3t pentru ac-izi$ia cuno%tin$elor din curriculu)ul parcurs 'n %coal#, c3t %i pentru co)unicare 'n societate

'( Cun)a*terea c+t ,ai c),plet- *i ).iectiv- a pr)filului individual al per/)anei cu deficien- de auz +(iecti*e de referin$# &. Valorificarea situa$iilor concrete de *ia$# ca prete.t pentru co)unicarea de orice tip (*er(al#, )i)ico-gestual#, dactil#) E.e)ple de acti*it#$i de 'n*#$are - dra)atizarea - denu)ire de o(iecte - co)unicare *er(al#, 'n asociere cu gestul, de diferite ni*ele de co)ple.itate6 - 'ntre(are-r#spuns cu sc-e)# opera$ional# dat#6 cine? Ce? Ce face? @nde? C3nd? Cu ce? etc. - ordonarea sec*en$elor unui con$inut *er(al - dialog diri5at - con*ersa$ie te)atic# - e.pri)are li(er#, spontan# - repo*estire - co)punere - e.ersarea unor con$inuturi specifice unui do)eniu %i e.tinderea lor c#tre alte do)enii
A

2. 4)ple)entarea *oca(ularului specific 'nsu%it la diferite o(iecte de 'n*#$#)3nt 'n

situa$ie de co)unicare independent# (interdisciplinar, transdisciplinar)

- e.. ;flu*iul Bun#rea< 'n geografie, literatur#, istorie, ecologieC - ;puiul< 'n literatur#, (iologie, desen etc.C - ;apa< 'n geografie, c-i)ie, literatur#, ecologie, etc.C - ;florile< 'n (otanic#, literatur#, desen, ecologie etc.C A. Valorificarea infor)a$iilor oferite de )ass- - progra)e 1V, )eteo, cultural-artistice, )edia, for)area %i e.pri)area propriei opinii sporti*e, socio-politiceC - presa scris# 0( Sti,ularea per,anent- a )ric-rei f)r,e de c),unicare a c)pilului1elevului deficient de auz +(iecti*e de referin$# Cunoa%terea ele*ului prin studiul docu)entelor personale de identitate - )edicale - socio-fa)iliale E.e)ple de acti*it#$i de 'n*#$are - starea aparatului fonator - capacitatea respiratorie - starea *ocii - poten$ial auditi* - do)inanta co)unica$ional# - ni*elul capacit#$ii de la(iolectur# - ni*elul general al dez*olt#rii psi-ointelectuale - cunoa%terea, sti)ularea %i e.ersarea poten$ialului auditi*

2(3n/u*irea li,.a4ului ver.al )ral *i /cri/ 5n a*a fel 5nc+t /- devinin/tru,entul principal at+t pentru ac6iziia cun)*tinel)r din curriculu,ul parcur/ 5n *c)al-7 c+t *i pentru c),unicare 5n /)cietate +(iecti*e de referin$# &. Con%tientizarea zonelor *i(ratorii opti)e pentru reglarea )i%c#rilor articulatorii specifice unor ele)ente sau structuri fonetice E.e)ple de acti*it#$i de 'n*#$are - e.erci$ii de respira$ie - e.erci$ii de palpare a laringelui profesorului 'n ti)pul fona$iei - i)itarea fona$iei prin palparea conco)itent# a laringelui propriu %i al profesorului - per)anent se realizeaz# controlul *izual 'n oglind# al aparatului fonarticulator 'n fona$ie - e)iterea unei *oci naturale - F)ne,ul 8a9 - articularea6 (uzele desc-ise, li)(a st# pe plan%eul (ucla,
E

2. Dor)area capacit#$ii de a e)ite corect fone)ele li)(ii ro)3ne (articulare, fona$ie)

A. Dor)area capacit#$ii de a prelua )odelul fono-articulator al rostirii cu*intelor %i structurilor si)ple=dez*oltate %i de a decodifica prin la(iolectur# un )esa5 *er(al

E. >nl#turarea distorsiunilor pri*ind confuziile, o)isiunile %i su(stituirile de fone)e -

F. "socierea 'ntre articularea sunetului, se)nul grafic %i se)nul dactilic

)a.ilarul inferior co(or3t, iar *3rful li)(ii este aproape de din$ii inferiori, palatul )oale este ridicatC Fonarea: coardele *ocale *i(reaz#, aerul cald u%or poate fi perceput pe )3n# Corectarea nazalizrii6 prin rostirea sila(ei ;pa< lungind pronun$ia lui ;a< p3n# la izolarea sa. F)ne,ul 8p9 articularea6 gura 'nc-is#, )a.ilarele 'ntredesc-ise, (uzele (ine 'nc-ise. Se e)ite prin e.plozia aerului la ie%irea din ca*itatea (ucl#. "erul e.pirat se si)te pe )3n#. Coardele *ocale nu *i(reaz#C Corectarea6 'n cazul 'n care sonorizeaz#, se face prin palparea laringelui profesorului. Se con%tientizeaz# %i se i)it# rostirea lui ;p< f#r# s# *i(reze coardele *ocale E.erci$ii de antrenare a aten$iei 'n preluarea )odelului fonoarticulator al profesorului, de la sila(e, cu*inte %i de a-l i)ita 'n6 - co)enzi *er(ale - dialog profesor-ele* - dialog ele*-ele* Citire la(ial#6 frontal, profil, cu ecran (fa$a ascuns#, gura *izi(il#) E.ersarea prin scris, citit, la(iolectur a straturilor *er(ale 'nsu%ite %i con%tientizate glo(al %i conte.tual6 Ma)a-tata-(a(a Dat#-*at# at#-lad# Pot-pod M#tur#-p#tur# etc. Bictare cu suport dactil Bictare Citire cu sus$inere dactil# Citire Ver(alizarea de i)agini cu sus$inere dactilic# Ver(alizarea de i)agini cu sus$inere 'n scris

$A&ORI :I ATIT DINI

4)plicarea total# a ele*ului 'n i)ple)entarea fone)elor 'n structuri concepute gradual( sila(# cu*3nt propozi$ie fraz# - te.t) %i e.ersate oral %i 'n scris 'n conte.te co)unica$ionale diferiteC Borin$a ele*ului deficient de auz de a co)unica *er(al independent, spontan %i la cerereC Dor)area capacit#$ii de ')(og#$ire a *oca(ularului %i acti*izarea lui 'n structuri *er(ale cu rigoare gra)atical#C Dor)area %i sta(ilizarea unui co)porta)ent *er(al care 'i confer# ele*ului deficient de auz statutul de partener egal 'n rela$iile de co)unicare social#C 4nteres %i )oti*a$ie pentru co)unicarea *er(al# astfel 'nc3t li)(a ro)3n# *or(it# %i scris# s# de*in# li)(a )atern# ca la to$i ele*ii.

CON;IN T RI TEMATICE E.ersarea cu*3ntului $i a structurilor de co)unicare se *a realiza pe con$inuturi specifice 'ncep3nd cu clasa 4 %i se *or e.tinde, di*ersifica %i aprofunda la clasele ur)#toare. Se *or ad#uga %i con$inuturi te)atice noi, specifice fiec#rui ni*el de clas#, 'n func$ie de particularit#$ile fiec#rui ele*. C "S" C+" " D"M4 4" "!+14MP@04 E 14MP@ >MB02C2M4!1E" >!C2 H2M4!1E" " 4ME!1E M4I +"CE BE 10"!SP+01 P "!1E "!4M" E DE!+ME!E " E !"1@044 C"S" S"1@ C+M@!" +0"@ I@BEH@ H"0" 0+M/!4" S20B21+04 10"B4H44 MESE044 C+MP+01"ME!1 0E" H4+!" >! C+!1EJ1E S+C4" E B4DE041E6 " M"K"L4! " K"02 " P+12 " SP41" " M@LE@ >! S" " BE SPEC1"C+ " P4"H2 " C@MP2021@04 " V+1 " 4!S141@H44 P@B 4CE

S %ESTII METODICE - Bugetul de ti)p este sta(ilit prin planul de 'n*#$#)3nt. - "cti*itatea de terapie specific# de co)pensare se *a desf#%ura 'n ca(inete cu izolare fonic# sau spa$ii special a)ena5ate, cu te-nic# )odern# de protezare indi*idual# %i=sau colecti*#. - Principala )odalitate de desf#%urare a terapiei specifice de co)pensare este cea 4!B4V4B@" 2. C3nd se desf#%oar# acti*itatea 'n )icrogrupuri, nu)#rul de ele*i este de 2-A, 'n func$ie de gradul de pierdere a auzului, de ni*elul intelectual, de ni*elul ac-izi$iilor *er(ale %i de )oti*a$ia pentru co)unicare *er(al# ale ele*ului deficient de auz. - "cti*itatea parcurge anu)ite etape6 Bez*oltarea )otricit#$ii aparatului fono-articulator prin6 gi)nastic# facial# gi)nastic# la(ial# gi)nastic# lingual# gi)nastic# pentru *#lul palatin gi)nastic# pentru o(ra5i 0espira$ie ne*er(al# %i *er(al# E)itere, corectare %i sta(ilizare a *ocii E)iterea sunetelor specifice li)(ii ro)3ne E.ersarea %i consolidarea fone)elor 'n configura$ii fonetice diferite ca structur# %i dificultate "ntrena)ent foniatric pentru fone)e, grupuri *ocalice %i grupuri consonantice "ntrena)ent foniatric pentru corectarea tul(ur#rilor de articula$ie "ntrena)ent foniatric pentru consolidarea ele)entelor prozodice ale co)unic#rii orale6 accent, rit), intona$ie, coarticula$ie Sti)ularea 'nsu%irii %i ')(og#$irii *oca(ularului prin e.ersare %i e.tindere spre arii curriculare diferite - Siste)ul glo(al al terapiei specifice de co)pensare for)eaz# %i e.erseaz# ur)#toarele co)ponente6 & ortofonia, care se define%te ca 'nsu%irea li)(a5ului *er(al pe stadii %i ni*ele diferite6 fone)e izolate, configura$ii fonetice(sila(e, cu*inte, sintag)e, propozi$ii etc.) 2 - la(iolectura, care se define%te ca lectura=citirea *or(irii prin si)(oluri de sus$inere6 *er(ale ideo-*izual-fonetice (la(iole)e) non*er(ale ideo-*izuale (e.presii faciale %i atitudinale) para*er(ale- gest-se)n natural, )i)ico - gesticula$ie con*en$ional#, dactile)e, dra)atizare

A - te-nica *or(irii, care se define%te ca for)area %i dez*oltarea controlului %i autocontrolului *izual, *i(rotactil, Minestezic %i al auzului rezidual pe care se desf#%oar# actul co)ple. al articul#rii, fona$iei %i al co)unic#rii *er(ale E - antrena)entul auditi* %i audiologia educa$ional#, care se concretizeaz# 'n6 'n*#$area auditi*# detectarea prezen$ei sau a(sen$ei sunetului discri)inare identificarea %i recunoa%terea sunetului, sila(ei, cu*3ntului (con%tientizare auditi*#) audio)etria tonal# deter)inarea pragurilor auditi*e su(iecti*e la tonuri pure audio)etria *ocal# antrenarea ;auzului social< pe diferite configura$ii *er(ale dup# spectogra)e ela(orate(liste de cu*inte %i structuri) F co)unicarea total# %i sti)ularea li)(a5ului *er(al ca filozofie a co)unic#rii (azat# pe ;%anse egale< la co)unicare, confor) c#reia fiecare ele* cu deficien$# de auz %i fiecare ;ne*oie< a lui au for)e specifice de co)unicare6 auzul rezidual, *or(irea, dactile)ele, se)nele naturale, citirea, scrierea, desenul narati*, )i)ico-gesticula$ia con*en$ional#. G sti)ularea oric#rei for)e de co)unicare *a parcurge un traseu indi*idualizat, pe parcursul %colariz#rii cu scopul )a5or al do(3ndirii unui co)porta)ent *er(al r#spunz#tor de gradul de inser$ie social#, perfecti(il ulterior, de-a lungul 'ntregii *ie$i. 7 - progra)ul indi*idual de terapie specific# (P41) este rezultatul punerii de acord a profilului psi-oindi*idual cu co)ponentelespecifice din curriculu) %i 'nlocuie%te tradi$ionala planificare calendaristic# )ult )ai rigid# 'n raport cu inter*en$ia special#. P41 *a per)ite un de)ers 'n care specialistul are posi(ilitatea s# inter*in# prin e.ers#ri, consolid#ri %i c-iar re*eniri 'n func$ie de rezultate, progresul ele*ului 'n co)unicare, de starea de )o)ent a ele*ului. P41 *a oferi astfel confortul psi-ologic at3t pentru ele* c3t %i pentru profesorul specialist, contri(uind astfel la asigurarea unei )oti*a$ii opti)e pentru do(3ndirea co)peten$elor de co)unicare *er(al# de c#tre to$i ele*ii cu deficien$e de auz.