PRINCIPIILE ECONOMIEI DE PIA 1.

Informaii generale
Date de identificare a cur ului Date de contact ! tituar cur Nume" Prof.dr. Magdalena #or$ a% &irou" 'acultatea de &u ine ( )tr.*orea nr.+( cam.,1.elefon" /,0-12331+/ 'a4" /,0- ! 23/11/ E1mail" 5or$ a%6m78a9oo.com Con ultaii" 5ineri 12.// ! 1:.//; r< =un la >nte?<rile adre ate =rin e1mail ! ma4. -: de ore

Date de identificare cur @i contact tutori Denumire cur " PRINCIPIILE ECONOMIEI DE PIA Cod" IAA 11/1 An I )eme trul" 1 .i= cur " o?ligatoriu Pagina Ae?" AAA.t? .u??cluB.ro .utori" Prof.dr. Magdalena #or$ a%( magda.5or$ a%7t? .u??cluB.ro A i t.dr. Carmen Maria Cu( carmen.gut7t? .u??cluB.ro

Condiion<ri @i cuno@tine =rerec9i$ite" Cur ul DPrinci=iile economiei de =ia<E face =arte din =ac9etul de di ci=line fundamentale @i 5i$ea$< cunoa@terea noiunilor de ?a$< ale economiei de =ia<( a =rinci=iilor generale de funcionare a ace teia. Cur ul e adre ea$< tudenilor anului I care au o=tat =entru =eciali$area >n domeniul admini tr<rii afacerilor. 'iind 5or?a de =re o di ci=lin< introducti5< cu caracter general( >n crierea @i =artici=area la ace t cur nu e te condiionat< de =arcurgerea >n =reala?il a altor di ci=line. )unt uficiente cuno@tinele acumulate la di ci=lina de Economie =arcur < >n liceu.

De crierea cur ului Coninutul di ci=linei a fo t a tfel ela?orat >ncFt < 5in< >n =riBinul acelora care unt =reocu=ai de >nelegerea mecani mului de funcionare a economiei de =ia<( a categoriilor @i fenomenelor economice =ecifice ace teia. O?iecti5ele cur ului 5i$ea$< <1i fac< =e cur ani" 1 < >neleag< lumea >n care tr<ie c @i =ro?lemele economice care le tre$e c curio$itatea; 1 < de5in< actori mai a5i$ai ai 5ieii economice( fiind ca=a?ili <1@i fundamente$e corect deci$iile economice; 1 < a=recie$e corect =ertinena diferitelor =olitici economice de alocare a re ur elor( de5enind a tfel electori a5i$ai @i o?iecti5i.

Organi$area temelor >n cadrul cur ului )ucce iunea temelor =arcur e >n cadrul cur ului urmea$< o logic< =ecific< u?ordonat< >nelegerii =rinci=iilor fundamentale care tau la ?a$a funcion<rii economiei de =ia<. )e urm<re@te introducerea gradual< a noiunilor teoretice nece are a fi a imilate de c<tre cur ani( a tfel >ncFt la a? ol5irea cur ului ace@tia < di =un< de urm<toarele com=etene" >nelegerea legit<ilor @i =rinci=iilor ce gu5ernea$< acti5itatea economic< a unei ociet<i moderne; ca=acitatea de folo ire inde=endent< a informaiilor oferite de ace t cur >n fundamentarea deci$iilor economice; ca=acitatea de a=licare a cuno@tinelor teoretice la fenomenele economice reale din 5iaa de $i cu $i; ca=acitatea de a >nelege =otenialul @i limitele =oliticilor economice.

'ormatul @i ti=ul acti5it<ilor im=licate Princi=ala modalitate de >n u@ire a cuno@tinelor e te tudiul indi5idual( cur anii a5Fnd li?ertatea de=lin< de a1@i ge tiona tim=ul @i metodologia de =arcurgere a di ci=linei. )u=ortul de cur ofer< doar o orientare general<( cFte5a idei =rinci=ale @i ordinea logic< =entru a imilarea cuno@tinelor nece are. Ca urmare( la fiecare unitate e ofer< @i o erie de titluri ?i?liografice( cu co=ul de a =utea a=rofunda tematica =ecific< a unit<ii date. Materialele ?i?liografice indicate =ot fi con ultate fie la ?i?lioteca 'acult<ii de &u ine ( fie la cea a Catedrei de &u ine . Pentru con ultaii @i con iliere didactic< @i @tiinific< e organi$ea$< lunar cFte o >ntFlnire fa< >n fa< cu ma teran$ii. Cu ace te oca$ii( ace@tia tre?uie < ela?ore$e cFte un e eu( =entru a te ta ni5elul cuno@tinelor a imilate >n leg<tur< cu tematica dinainte anunat< @i a 5erifica corectitudinea >nelegerii noiunilor @i categoriilor >n5<ate. De a emenea( ei tre?uie < =re$inte au < trimit< on1line re$ol5area =ro?lemelor( re =ecti5 di cutarea temelor de reflecie din u=ortul de cur . Gn re t( e reali$ea$< un contact =ermanent cu cur anii =e cale electronic<.

Materiale ?i?liografice o?ligatorii &i?liografia general< indicat< =entru acea t< di ci=lin< a fo t gru=at< >n titluri o?ligatorii @i titluri facultati5e( cele din urm< adre Fndu1 e cur anilor care dore c < a=rofunde$e mai mult anumite tematici ale di ci=linei. .itlurile indicate au fo t electate >n a@a fel >ncFt < aco=ere >ntreaga =ro?lematic< a di ic=linei @i < ofere o =er =ecti5< naional<( dar mai ale internaional< >n =ri5ina e5oluiei @tiinei economice.

&i?liografie o?ligatorie" 1. #or$ a%( M.( Cu( C.( &a$ele economiei concureniale( Ed. Alma Mater( CluB1Na=oca( ,//0. ,. Man%iA( N.C. ! Princi=le of Microeconomic ( .9ird Edition( Ed. .9om on )out9 ! He tern( ,//-.

Materialele @i in trumentele nece are =entru cur .itularul cur ului a ela?orat un manual com=le4( care cu=rinde >ntreaga =ro?lematic< a di ci=linei. Ace t manual e te di =oni?il >ntr1un num<r uficient de e4em=lare la ?i?lioteca 'acult<ii de &u ine ( re =ecti5 u? form< electronic<. La fFr@itul fiec<rei unit<ti cur anilor li e ofer< un =ac9et de >ntre?<ri de ti=ul I #erificai15< cuno@tinele J( re =ecti5 un =ac9et de =ro?leme @i teme de reflecie. De a emenea( ?i?lioteca 'acult<ii de &u ine @i cea a catedrei de &u ine di =un de numeroa e manuale ela?orate >n cadrul unor uni5er it<i renumite din Euro=a @i )KA.

Calendarul cur ului Pe =arcur ul delur<rii eme trului unt =rogramate - >ntFlniri fa< >n fa< cu toi cei >n cri@i la cur . Gn 5ederea eficienti$<rii ace tor >ntFlniri a c<ror tematic< e anun< >n =reala?il e recomand< ma teran$ilor < =arcurg< m<car u=ortul de cur @i unitatea >n cau$< din ?i?liografia o?ligatorie. GntFlnirile unt =rogramate >n ultimul Aee%1end al fiec<rei luni.

Coninutul tematic al cur ului" .ematica" I. O?iectul @i metoda @tiinelor economice" O?iectul anali$ei economice( Demer ul @tiinific >n anali$a economic<( Economie =o$iti5< @i economie normati5<( De$acordurile dintre economi@ti. Referine ?i?liografice" #or$ a%( M.( Cu( C.( &a$ele economiei concureniale( Ed. Alma Mater( CluB1Na=oca( ,//0( =ag. 111,. N. Cregor8 Man%iA ! Princi=le of Microeconomic ( .9ird Edition( Ed. .9om on )out9 ! He tern( ,//-( =ag. ,/ ! L1.

.ematica" II. Cele 1/ =rinci=ii ale economiei" Cum iau oamenii deci$iile( Cum interacionea$< oamenii( Cum funcionea$< economia >n an am?lu Referine ?i?liografice" #or$ a%( M.( Cu( C.( &a$ele economiei concureniale( Ed. Alma Mater( CluB1Na=oca( ,//0( =ag. 1L1,0. N. Cregor8 Man%iA ! Princi=le of Microeconomic ( .9ird Edition( Ed. .9om on )out9 ! He tern( ,//-( =ag. - ! 1-

.ematica" III. A5antaBele c9im?ului" Mitul a5uiei materiale( Comerul creea$< ?og<ie( Eficien< @i 5alori( Cur?a =o i?ilit<ilor de =roducie MCPPN @i c9im?ul( Co turi tran$acionale( )cim?ul indi5idual @i comeul internaional Referine ?i?liografice" #or$ a%( M.( Cu( C.( &a$ele economiei concureniale( Ed. Alma Mater( CluB1Na=oca( ,//0( =ag. ,+1L0.

N. Cregor8 Man%iA ! Princi=le of Microeconomic ( .9ird Edition( Ed. .9om on )out9 ! He tern( ,//-( =ag. -0 1 2+ .ematica" I#. .eoria cererii" Noiunea de ne5oie; Noiunea de cerere; Cererea( u=rafaa cererii @i cur?a cererii; Cererea @i cantitatea cerut<; Mi@carea =e cur?a cererii @i de=la area cur?ei cererii; Influena =ertur?atoare a inflaiei; Influena tem=oral<. Referine ?i?liografice" #or$ a%( M.( Cu( C.( &a$ele economiei concureniale( Ed. Alma Mater( CluB1Na=oca( ,//0( =ag. L+1-:. N. Cregor8 Man%iA ! Princi=le of Microeconomic ( .9ird Edition( Ed. .9om on )out9 ! He tern( ,//-( =ag. 0- 1 +1

.ematica" #. Ela ticitatea cererii" Ela ticitate; Ela ticitatea =re a acererii @i di5er itatea cur?elor cererii; Mitul cererii =erfect rigide; Ela ticitatea @i cifra de afaceri; Ela ticitatea =unct @i ela ticitatea arc; Ela ticitatea 5enit a cererii; Ela ticitatea >ncruci@at< a cererii. Referine ?i?liografice" #or$ a%( M.( Cu( C.( &a$ele economiei concureniale( Ed. Alma Mater( CluB1Na=oca( ,//0( =ag. -3102. N. Cregor8 Man%iA ! Princi=le of Microeconomic ( .9ird Edition( Ed. .9om on )out9 ! He tern( ,//-( =ag. 3/ ! 1/1

.ematica" #I. .eoria ofertei" Co tul alternati5; Raionamentul la margine; Co turi de =roducie; Ofert<( u=rafaa ofertei @i cur?a ofertei; 'actorii care determin< oferta; Ela ticitatea =re a ofertei. Referine ?i?liografice" #or$ a%( M.( Cu( C.( &a$ele economiei concureniale( Ed. Alma Mater( CluB1Na=oca( ,//0( =ag. 001:/. N. Cregor8 Man%iA ! Princi=le of Microeconomic ( .9ird Edition( Ed. .9om on )out9 ! He tern( ,//-( =ag. +1 ! +2( 1/1 1 1/-

.ematica" #II. Mecani mul de funcionare al =ieei" Piaa @i co turile tran$acionale; Rolul de armoni$are a =reului ?<ne c; Mecani mul =ieei; Modificarea =reului de ec9ili?ru; #aloare de c9im? @i 5aloare de >ntre?uinare; Co turi @i =reuri. Referine ?i?liografice" #or$ a%( M.( Cu( C.( &a$ele economiei concureniale( Ed. Alma Mater( CluB1Na=oca( ,//0( =ag. :111//. N. Cregor8 Man%iA ! Princi=le of Microeconomic ( .9ird Edition( Ed. .9om on )out9 ! He tern( ,//-( =ag. +2 1 :/

.ematica" #III. Controlul =reurilor" Pre =lafon; Pre =odea; .a4e @i im=o$ite; Ela ticitatea cererii @i incidena fi cal<. -

Referine ?i?liografice" #or$ a%( M.( Cu( C.( &a$ele economiei concureniale( Ed. Alma Mater( CluB1Na=oca( ,//0( =ag. 1/1111-. N. Cregor8 Man%iA ! Princi=le of Microeconomic ( .9ird Edition( Ed. .9om on )out9 ! He tern( ,//-( =ag. 11- 1 1,3

.ematica" IO. Con umatori( =roduc<tori @i eficiena =ieei" )ur=lu ul con umatorului; )ur=lu ul =roduc<torului; Eficiena =ietei; E5aluarea re$ultatelor =ieei. Referine ?i?liografice" #or$ a%( M.( Cu( C.( &a$ele economiei concureniale( Ed. Alma Mater( CluB1Na=oca( ,//0( =ag. 11211,0. N. Cregor8 Man%iA ! Princi=le of Microeconomic ( .9ird Edition( Ed. .9om on )out9 ! He tern( ,//-( =ag. 1L+ 1 12-

.ematica" O. Co tul ta4elor" Pierderea eac< generat< de ta4e; Pierderea eac< @i a5antaBul c9im?ului; 'actorii care determin< =ierderea eac<; Corelaia dintre =ierderea eac< @i >nca <rile fi cale >n ca$ul modific<rii ta4elor. Referine ?i?liografice" #or$ a%( M.( Cu( C.( &a$ele economiei concureniale( Ed. Alma Mater( CluB1Na=oca( ,//0( =ag. 1,+11L+. N. Cregor8 Man%iA ! Princi=le of Microeconomic ( .9ird Edition( Ed. .9om on )out9 ! He tern( ,//-( =ag. 10/ 1 1+1

.ematica" OI. Comerul internaional" Preul mondial @i a5antaBul com=arati5; CF@tig<tori @i =erdani >n comerul internaional; Efectele ?arierelor 5amale @i a contongentelor de im=ort a u=ra ?un< t<rii; Argumente >n fa5oarea @i >m=otri5a re triciilor 5amale. Referine ?i?liografice" #or$ a%( M.( Cu( C.( &a$ele economiei concureniale( Ed. Alma Mater( CluB1Na=oca( ,//0( =ag. 1L:1121. N. Cregor8 Man%iA ! Princi=le of Microeconomic ( .9ird Edition( Ed. .9om on )out9 ! He tern( ,//-( =ag. 1+0 1 13-

.ematica" OII. Intermediari @i =eculani" Informaie @i intermediari( Intermediari @i co turi tran$acionale; )=eculaie @i =eculani; Efectele =eculaiei. Referine ?i?liografice" #or$ a%( M.( Cu( C.( &a$ele economiei concureniale( Ed. Alma Mater( CluB1Na=oca( ,//0( =ag. 12,1102. )tiglit$( E. Po e=9( Hal 9( E. Carl ! Economie( Ed. Economic<( ,//2( =ag. ,,1 1 ,,2

.ematica" OIII. E4ternalele" E4ternale =o$iti5e; E4ternale negati5e; Internali$area e4ternalelor; .a4ele =igo5iene; Permi ele de =oluare negocia?ile. 2

Referine ?i?liografice" #or$ a%( M.( Cu( C.( &a$ele economiei concureniale( Ed. Alma Mater( CluB1Na=oca( ,//0( =ag. 10011:L. N. Cregor8 Man%iA ! Princi=le of Microeconomic ( .9ird Edition( Ed. .9om on )out9 ! He tern( ,//-( =ag. ,/- 1 ,1+

.ematica" OI#. &unurile =u?lice @i ?unurile comune" Piaa @i tatul; Con5ingere 5er u con trFngere( .i=uri de ?unuri; &unurile =u?lice @i =ro?lema =a agerului clande tin; &unurile comune @i tragedia =<@unilor comunitare. Referine ?i?liografice" #or$ a%( M.( Cu( C.( &a$ele economiei concureniale( Ed. Alma Mater( CluB1Na=oca( ,//0( =ag. 1:-1,//. N. Cregor8 Man%iA ! Princi=le of Microeconomic ( .9ird Edition( Ed. .9om on )out9 ! He tern( ,//-( =ag. ,,- 1 ,L+

Politica de e5aluare @i notare E5aluarea @i notarea cur anilor e reali$ea$< conform detalierii de mai Bo " Q )tudenii 5or re$ol5a a=licaiile =ractice din u=ortul de cur =entru fiecare din cele module @i le 5or =reda au le 5or trimite on1line tutorilor =entru e5aluare @i notare. Media celor - note a tfel o?inute 5a contri?ui cu ,/R la nota final<. Q Cur anii 5or di cuta temele de reflecie din u=ortul de cur =entru fiecare din cele module @i le 5or =reda au le 5or trimite on1line tutorilor =entru e5aluare @i notare. Media celor - note a tfel o?inute 5a contri?ui cu L/R la nota final<. Q La fFr@itul eme trului cur anii 5or u ine un e4amen cri ( care 5a cu=rinde , >ntre?<ri teoretice a cFte ,(2 =uncte fiecare( re =ecti5 , >ntre?<ri cu caracter =ractic a cFte ,(2 =uncte fiecare. Nota o?inut< la e4amen 5a contri?ui cu 2/R la nota final<. Intre?<rile teoretice 5or fi de ti=ul celor de la S#erificai15< cuno@tineleE( iar cele a=licati5e de ti=ul a=licaiilor =ractice @i a temelor de reflecie =re$entate la fiecare ca=itol. Intre?<rile teoretice 5or fi de ti=ul celor de la S#erificai15< cuno@tineleE( iar cele a=licati5e de ti=ul a=licaiilor =ractice @i a temelor de reflecie =re$entate la fiecare ca=itol.

Elemente de deontologie academic< 1 =re$ena la cur uri @i eminarii nu e te o?ligatorie. 1 =re$entarea la e4amen nu e te condiionat< de un num<r minim de =re$ene la cur au la eminar. 1 lucr<rile ela?orate de ma teran$i tre?uie < ai?< o?ligatoriu un caracter de originalitate. )e con ider< =lagiat orice lucrare care re=roduce >n =ro=orie de minim -/R informaii din alte ur e ne =ecificate. Con tatarea =lagiatului duce la anularea e5alu<rii lucr<rii re =ecti5e( =recum @i la alte anciuni =re5<$ute >n regulamentele tudene@ti; e =oate aBunge =Fn< la ne=rimirea tudentului >n e iunea de e4amene =rogramat<.

1 >n ca$ul >n care e utili$ea$< frauda la e4amen( =roce ul de e4aminare 5a fi i tat imediat @i lucrarea 5a fi anulat<. 1 re$ultatele =roce ului de e4aminare 5or fi =u e la di =o$iia tudenilor =e =latforma dedicat< ace tora( utili$Fnd ca identificare num<rul matricol. Conte taiile tre?uie < fie de=u e >n ma4im ,- de ore de la afi@area re$ultatelor; r< =un ul la conte taii e 5a da >n ma4im -: de ore.

)tudenii cu di$a?ilit<i Metodele de tran mitere a informaiilor cu =ri5ire la acea t< di ci=lin< e =ot ada=ta >n funcie de ti=ul de di$a?ilit<i >ntFlnite >n rFndul cur anilor. Acce ul egal la informaie @i la acti5it<ile didactice =entru cur ani e 5a a igura =rin toate m< urile Mre$ona?ileN cu =utin<.

)trategii de tudiu recomandate E te recomandat< =arcurgerea i tematic< a modulelor M tructurate =e cele 1- unit<i de cur N; e =une accentul =e =reg<tirea indi5idual< continu<( =rin acumulare con tant< a cuno@tinelor( =recum @i =e e5alu<rile formati5e =e =arcur ul eme trului. Num<rul de ore nece are =arcurgerii @i >n u@irii cuno@tinelor nece are =romo5<rii ace tei di ci=line e te( >n funcie de ca=acit<ile fiec<ruia( >ntre 2/ @i 22 de ore. Documentarea @i ela?orarea =roiectelor nece it< un inter5al de ,21L2 de ore. Ace te ore 5or fi alocate( =e =arcur ul eme trului( de fiecare ma terand( >n funcie de =referinele indi5iduale.

,. )u=ortul de cur Modulul I Cele 1/ =rinci=ii ale economiei

Knitatea 1 " O?iectul @i metoda @tiinelor economice Knitatea ," Cele 1/ =rinci=ii ale economiei Knitatea L" A5antaBele c9im?ului

)co= @i o?iecti5e )co= Ace t modul urm<re@te < =re$inte tudenilor o?iectul @i metoda de tudiu a @tiinei economice( =recum @i cele 1/ =rinci=ii care tau la ?a$a mecani mului de funcionare a economiei de =ia<.

O?iecti5e clarificarea o?iectului de tudiu al @tiinei economice; clarificarea metodei de tudiu a fenomenelor economice; a e4amina cFte5a com=romi uri =e care tre?uie < le fac< oamenii a >n5<a emnificaia unui co t de o=ortunitate a 5edea cum e utili$ea$< raionamentul >n termeni marginali =entru a lua o deci$ie a con tata >n ce m< ur< modific< incitaiile com=ortamentul indi5i$ilor a 5erifica c< comerul dintre indi5i$i au dintre naiuni e te =rofita?il =entru toi a 5edea de ce =iaa e te cel mai eficient mod de alocare a re ur elor( c9iar dac< are im=erfeciuni ; a e4=lica ce >nelegem =rin dre=tul de =ro=rietate a ar<ta cum i temul de =reuri de5ine o incitaie a e4=lica cum e reali$ea$< ar?itraBul >ntre incitaii @i ec9itate a ar<ta care unt limitele dre=turilor de =ro=rietate a clarifica ce unt @i de ce unt nece are di5er ele forme de raionare a e4=lica ce e >nelege =rin domeniul alegerilor =o i?ile @i noiunile de con trFngere ?ugetar< @i con trFngere tem=oral<

Conce=te de ?a$<" demer @tiinific( model economic( economie =o$iti5<( economie normati5<( co t alternati5( co t cufundat( co t marginal( a5attaB a? olut( a5antaB com=arati5.

Knitatea 1

O?iectul @i metoda @tiinelor economice

)inte$a

'iecare @tiin< >@i =ro=une un o?iect de tudiu a? tract( i$olFnd din realitate un fenomen e enial =e care >l =refer< ca =unct de =ornire a tuturor =ro?lemelor ce 5or fi tudiate M=uterea ! @tiina =olitic<( dre=tatea 1 @tiina Buridic< etc.N. Gn ca$ul @tiinei economice ace t fenomen e enial e te raritatea re ur elor.

1. Raritatea @i o=iunile de alocare a re ur elor rare )arcina =rioritar< a oric<rei economii e te ati facerea ne5oilor oamenilor. Ne5oia re=re$int< o li= < re imit< de indi5i$i( care >i incit< < acione$e >n 5ederea i t<rii ale. Gn ocietatea modern< ne5oile unt nelimitate( c5a i1infinite( dar ?unurile care le ati fac @i re ur ele nece are =roducerii lor tau la di =o$iia ociet<ii doar >ntr1o cantitate limitat< M unt rareN. Raritatea define@te o ituaie >n care ne5oile nelimitate coe4i t< cu re ur ele limitate( ceea ce >n eamn< c< dac< e ati face o ne5oie dat<( tre?uie < e renune >n mod o?ligatoriu la ati facerea unor alte ne5oi. Acea t< ituaie o?lig< ocietatea < aloce @i < go =od<rea c< Budicio re ur ele limitate care1i tau la di =o$iie la un moment dat. Gn acea t< o=tic<( =utem =une c< economia e te @tiina o=iunilor de5enite nece are datorit< rarit<ii re ur elor. Lucrurile utili$ate >n 5ederea ati facerii ne5oilor e nume c ?unuri. Ele =ot fi materiale au =irituale( a@a cum @i ne5oile unt materiale M etea( foamea etcN( re =ecti5 =irituale Mne5oia de odi9n<( de di tracie( de tim= li?er etcN. Dac< ?unurile ne1ar ta la di =o$iie nelimitat( @tiina economic< nu ar fi nece ar<. Dac< re ur ele ar fi a?undente( ar di =are orice =ro?lem< de o=iune >n utili$area lor( iar >ntre?<rile de genul" Ce < =roducemT CFt < =roducemT Cum < =roducemT Pentru cine < =roducemT 1 nu ar a5ea nici o

im=ortan<. Re ur ele nelimitate ar =ermite < =roducem totul( =entru toi( =Fn< la ati facerea de=lin< a ne5oilor( indiferent cum 1ar face ace t lucru. ,. Alternati5e @i co turi )ocietatea @i indi5i$ii tre?uie < decid< >n =ri5ina alternati5ei celei mai eficiente de utili$are a re ur elor rare. Acea t< deci$ie e te alocarea re ur elor rare. Dac< 1a deci >n fa5oarea unei alternati5e de utili$are a re ur elor di =oni?ile( ace tea unt u tra e de la celelalte alternati5e =o i?ile. A tfel( dac< din ,- ore U$i decidem < lene5im ,/ de ore( doar - ore r<mFn di =oni?ile =entru munc<. In trumentul de anali$< >n alocarea re ur elor e te cur?a MfrontieraN =o i?ilit<ilor de =roducie( a@a cum e 5ede >n fig. 1.1. Cur?a =o i?ilit<ilor de =roducie MCPPN e te locul geometric al tuturor com?inaiilor raionale de ?unuri M4 @i 8N ce e =ot =roduce la un moment dat din re ur ele di =oni?ile ale ociet<ii. .oate com?inaiile din interior Me4. &N unt =o i?ile( dar nu @i eficiente( deoarece nu utili$ea$< integral @i la ma4im re ur ele di =oni?ile. Dim=otri5<( com?inaiile din e4terior Me4. DN nu unt =o i?ile( datorit< in uficienei re ur elor di =oni?ile momentan. CPP e modific< numai >n urma c9im?<rii te9nologiilor de =roducie( re =ecti5 a cantit<ii de re ur e di =oni?ile. Gn fig. 1.1( CPP, indic< o cre@tere a randamentului te9nologiei de =roducie a ?unului 8.

8, 81

CP P,

CP P1

8&

&

4&

41

'ig. 1.1 Cur?a =o i?ilit<ilor de =roducie MCPPN Gn urma de co=eririi unor noi di =oni?ilit<i de re ur e( CPP e de=la ea$< M=aralel cu ea >n <@iN =re e4terior Mfig. 1.,N. Dim=otri5<( >n ca$ul unor calamit<i ce reduc di =oni?ilul de re ur e( CPP e de=la ea$< =re interior MCPPLN.

1/

8
8, 81 8L CPP, CPP1 CPPL

4L

41

4,

'ig. 1., De=la area cur?ei =o i?ilit<ilor de =roducie

Din cele de mai u a re$ultat fa=tul c< raritatea re ur elor face nece ar< alegerea >ntre di5er ele lor alternati5ele de utili$are. Pro?lema e te >n <" cum < lu<m deci$iaT Orice alternati5< de utili$are conduce la o?inerea unei utilit<i =ecifice( =ro=rii( dar reclam< >n acela@i tim= @i co turi =ecifice. Ca urmare( alocarea re ur elor e reali$ea$< =e ?a$a com=ar<rii utilit<ilor M?eneficiilorN @i a co turilor aferente o?inerii lor Manali$a co t ! ?eneficiuN. Gn acea t< o=iune( alocarea re ur elor rare =oate fi definit< ca fiind totalitatea deci$iilor re$ultate >n urma com=ar<rii utilit<ilor M?eneficiilorN @i co turilor =ro?a?ile ale diferitelor alternati5e de utili$are( co=ul urm<rit fiind o?inerea efectului ma4im cu un efort minim.

#erificai15< cuno@tinele Q Q Q E4=licai o?iectul de tudiu al economiei. De ce economia e te o @tiin<T Ce e te cur?a =o i?ilit<ilor de =roducieT Gn ce ca$uri e modific< cur?a =o i?ilit<ilor de =roducieT Ar<tai @i graficW De enai @i e4=licai cur?a =o i?ilit<ilor de =roducie =entru o economie care =roduce doar la=te @i ?i cuii. Cum e5oluea$< acea t< frontier< dac< o e=idemie di truge Bum<tate din @e=telul de ?o5ineT

L. Demer ul @tiinific >n anali$a economic< Economi@tii >ncearc< <1@i trate$e u?iectele cu o?iecti5itate @tiinific<. Ei a?ordea$< economia a@a cum a?ordea$< fi$icianul materia au 11

?iologul 5iaa" ela?orea$< o teorie( a=oi culeg informaii @i le anali$ea$< cu co=ul de a 5alida au infirma teoria. E te ade5<rat c< ei nu =ot utili$a e=ru?ete @i micro coa=e( dar e ena unei @tiine con t< nu >n in trumentarul folo it >n anali$<( ci >n demer ul @tiinific( care >n eamn< de$5oltarea @i 5erificarea continu< a teoriilor =ri5ind modul de funcionare a lumii. Demer ul @tiinific e te un =ermanent du1te15ino >ntre teorie @i o? er5are( o? er5are @i teorie. NeAton a o? er5at c<derea unui m<r dintr1un =om @i a ela?orat teoria gra5itaiei( care e a=lic< la toate o?iectele din uni5er . #erificarea e4=erimental< a do5edit c< teoria funcionea$< >n maBoritatea ca$urilor. La fel( un economi t o? er5< c< >ntr1o ar< cre@te ni5elul =reurilor @i de$5olt< o teorie a inflaiei( conform c<reia creaia monetar< e4ce i5< duce la cre@terea =reurilor. Pentru a1@i te ta teoria( el recurge la culegerea @i anali$a datelor =ri5ind creaia monetar< @i inflaia >n di5er e <ri @i =erioade. Dac< ace te date indic< e4i tena unei corelaii >ntre ma a monetar< @i ni5elul =reurilor( atunci teoria 5a fi 5alid<. Gn economie( e4=erienele unt dificil de reali$at. Economi tul nu1@i =oate te ta teoriile >n la?orator. El tre?uie < e mulumea c< cu datele =e care i le ofer< lumea real<. Cu alte cu5inte( economi tul >@i face e4=erienele la cara natural< oferit< de i torie. )< =re u=unem c< un r<$?oi >n Orientul MiBlociu =ertur?< flu4urile de iei ?rut @i =reul ieiului cre@te. Pentru un con umator de =rodu e =etroliere ace t lucru e traduce =rintr1o c<dere a ni5elului <u de trai. Politicienii e confrunt< >n acea t< ituaie cu alegeri dificile >n =ri5ina reaciei o=time la o a emenea c9im?are( dar =entru economi t e te o oca$ie =ro=ice =entru a tudia incidena modific<rii =reului unei re ur e naturale e eniale a u=ra economiei mondiale.

L.1. Rolul i=ote$elor Economi tul =orne@te de la i=ote$e( la fel ca fi$icianul( deoarece i=ote$ele fac lumea mai inteligi?il<. A tfel( =entru a tudia efectele comerului internaional a u=ra e5oluiei economiei mondiale( e =re u=une c< lumea e te format< doar din dou< <ri( fiecare =roducFnd doar cFte un ingur =rodu ( =e care a=oi >l c9im?< >ntre ele. De fa=t( economia mondial< e te format< din foarte multe <ri( care =roduc fiecare o multitudine de =rodu e. I=ote$a e4i tenei a numai dou< <ri @i dou< =rodu e =ermite >n < ca economi tul >n anali$a a <1@i =oat< concentra mai ?ine atenia a u=ra a =ectului care >l intere ea$<. Du=< ce a >nele cum funcionea$< comerul >ntre dou< <ri( >i 5a fi u@or < >neleag< comerul internaional la car< mondial<.

1,

Arta raionamentului demer ului @tiinific re$id< >n < >n a @ti ce i=ote$< < formule$i. Dac< i=ote$ele nu unt core =un$<toare( conclu$iile 5or fi eronate.

L.,. Rolul modelelor Kn =rofe or de anatomie utili$ea$< modele( mulaBe din =la tic =entru a e4=lica funcionarea cor=ului uman. Ace te modele unt >n < tili$ate( im=lificate( e5it< detaliile nee eniale( =entru a a igura o mai mare tran =aren<. Gn =ofida ace tei li= e de reali m( modelele unt deo e?it de utile >n 5ederea >nelegerii unor anumite a =ecte ale 5ieii reale. Economi tul( la rFndul <u( folo e@te modele =entru a >nelege lumea( dar nu mulaBe de =la tic( ci diagrame @i ecuaii. Modelele economice unt @i ele im=lificate( negliBea$< detaliile( cu co=ul de a ne =utea concentra atenia a u=ra elementelor e eniale. Kn model economic =oate de crie o relaie general< MDCFnd 5eniturile cre c( cre@te @i num<rul de autoturi me cum=<rateEN( o relaie cantitati5< MDCFnd 5enitul cre@te cu 1/R( num<rul autoturi melor cum=<rate cre@te cu 1,REN au =oate ta?ili o =re5i$iune de ordin general MDCre@terea =reului ?en$inei 5a antrena o reducere a cererii de autoturi meEN.

L.L. #aria?ile( corelaii @i cau$alitate Modelele economice e con truie c >n Burul unor i=ote$e( cu aButorul unor 5aria?ile. O 5aria?il< e te o m<rime m< ura?il<( care e modific<" =reul( alariul( rata do?Fn$ii( =rofitul @.a. Economi tul e te intere at de leg<turile care e4i t< >ntre diferitele 5aria?ile. CFnd el identific< e4i tena unei relaii >ntre 5aria?ilele tudiate( e >ntrea?< dac< e te 5or?a doar de =re o relaie >ntFm=l<toare au o corelaie Mo relaie i tematic< >ntre 5aria?ileN. Pentru a =utea r< =unde la acea t< >ntre?are( 5a face a=el la te te tati tice. De e4em=lu( i=ote$a e te c< oamenii cu tudii u=erioare au alarii mai mari. Gntre?area care e =une e te dac< acea t< leg<tur< e te o im=l< >ntFm=lare au e te 5or?a de =re o corelaie. Economi tul adun< cFt mai multe date tati tice( diferite ca =aiu @i tim=( le anali$ea$<. Dac< >n orice loc @i >n orice tim= datele confirm< i=ote$a( relaia dintre cele dou< 5aria?ile e te i tematic<( deci >ntre ele e4i t< o corelaie. Dar economi@tii 5or < @tie nu numai dac< e4i t< o corelaie >ntre 5aria?ile( ci @i dac< modificarea unei 5aria?ile e te au nu e te cau$a modific<rii altei 5aria?ile. Cu alte cu5inte( ei e intere ea$< de cau$alitate( nu numai de corelaie. Dac< o 5aria?il< o determin< =e cealalt< @i orice modificare a uneia antrenea$< >n mod nece ar o modificare a celeilalte( 5or?im de =re

1L

cau$alitate. Gn ca$ul unei corelaii nu >ntotdeauna e te ade5<rat< @i cau$alitatea. )< 5edem un e4em=lu. #erificai15< cuno@tinele Q Q Ce >nelegei =rintr1un demer @tiinificT Ce in trumente de lucru utili$ea$< ace t demer T Kn model economic tre?uie < de crie e4act realitateaT De ceT

-. Economie =o$iti5< @i economie normati5< Ade ea economi@tii unt rugai < e4=lice cau$a unor e5enimente economice. De ce @omaBul tFn<r e te mai ridicat decFt cel adultT De ce cre@te ni5elul =reurilorT Ce efecte ar a5ea o cre@tereUreducere a fi calit<iiT @.a. Mai mult decFt atFt( economi@tii unt rugai < fac< unele recomand<ri >n 5ederea amelior<rii ituaiei economice. Atunci cFnd economi@tii >ncearc< < e4=lice lumea( ei acionea$< ca oameni de @tiin<( dar cFnd ei >ncearc< < ameliore$e funcionarea economiei ei de5in oameni =olitici. Pentru a clarifica cele dou< roluri diferite ale economi@tilor( tre?uie >n =reala?il < clarific<m terminologia utili$at<. Oamenii de @tiin<( re =ecti5 =oliticienii( au o?iecti5e diferite @i utili$ea$< un lim?aB diferit. )< =re u=unem c< =er oana O declar<" DE4i tena unui alariu minim legal e te una din cau$ele @omaBuluiE( iar =er oana V declar<" DCu5ernul tre?uie < =orea c< alariul minim legalE. Gn ace t ca$( O 5or?e@te ca un om de @tiin< @i >ncearc< < e4=lice cum funcionea$< economia( dar V e e4=rim< ca un =olitician @i urm<re@te < modifice funcionarea economiei( adic< < e4=lice cum ar tre?ui < fie lucrurile. Afirmaia lui O e te o afirmaie =o$iti5<( =e cFnd cea a lui V e te o afirmaie normati5<. Afirmaiile =o$iti5e tre?uie < fie 5erifica?ile =rin anali$a datelor tati tice =entru a li e do5edi 5aliditatea( adic< unt u ce=ti?ile la un demer @tiinific. A emenea afirmaii unt =ecifice economiei =o$iti5e( care are ca co= < e4=lice ceea ce lucrurile unt >n e en<. Afirmaiile normati5e fac a=el la Budec<i de 5aloare u?iecti5e @i nu la fa=te. Numai fa=tele >n ine nu =ermit < e a=recie$e 5aliditatea au in5aliditatea unor a emenea afirmaii( deci o a emenea a=reciere de=<@e@te domeniul @tiinific. A emenea afirmaii unt =ecifice economiei normati5e( care are ca co= < definea c< ceea ce lucrurile ar tre?ui < fie. Atunci cFnd economi@tii de criu economia @i con truie c modele de tinate < =re5ad< fie e5oluia unor fenomene( fie efectele diferitelor

1-

=olitici( ei fac o anali$< =o$iti5<. CFnd ei e5aluea$< diferitele =olitici =o i?ile( com=arFnd co turile @i a5antaBele lor( ei fac o anali$< normati5<. Dar e te im=o i?il < Budece de$ira?ilitatea unei aciuni =olitice f<r< a a5ea o >nelegere clar< de =re con ecinele ale( deci f<r< a fi >n clar cu modul cum funcionea$< economia. Economia normati5< recurge la formul<ri de ti=ul D dac< ace ta e te o?iecti5ul urm<rit( atunci iat< cea mai ?un< =olitic< =o i?il<E.

2. De$acordurile dintre economi@ti Economi@tii unt ade ea >n de$acord( au o=inii diferite( datorit< urm<toarelor trei moti5e" 1N Nu e4i t< un acord >n =ri5ina 5alidit<ii teoriilor =o$iti5e alternati5e care e4=lic< lumea. Xtiina economic< e te tFn<r< @i mai e4i t< multe lucruri de de co=erit @i e4=licat. E te normal c< nu toi economi@tii unt de acord cu 5aliditatea unor teorii au im=ortana unor =arametrii. )< =re u=unem c< =ro?lema >n di cuie e refer< la im=o$itele care tre?uie =l<tite de c<tre menaBe" < fie im=o$ite =e 5enituri au =e con um Mc9eltuieliNT Parti$anii im=o$itului =e con um unt de =<rere c< o a emenea m< ur< ar duce la cre@terea economi irii( deoarece >ntregul 5enit necon umat 5a fi defi cali$at. O economi ire mai mare 5a accelera in5e tiiile( deci @i =rogre ul te9nic. #a cre@te =roducti5itatea( deci @i ni5elul de trai. Parti$anii im=o$itelor =e 5eniturile familiilor o=inia$< >n < c< rata economi irii nu reacionea$< =rea mult la o modificare a regulilor de im=o$itare. Cele dou< ta?ere di5ergente nu >m=<rt<@e c deci acelea@i o=inii normati5e >n domeniul fi calit<ii( deoarece a?ordarea lor =o$iti5< e te diferit< >n =ri5ina influenei incitaiilor fi cale a u=ra ratei economi irii.

,N Economi@tii au c<ri de 5alori diferite @i deci o=inii normati5e diferite cu =ri5ire la u?iectul >n di cuie. )< =re u=unem c< O @i V e alimentea$< cu a=< de la fFntFna din centrul unui at. Cantit<ile de a=< =e care le con um< unt identice. Pentru a finana mentenana fFntFnii( conducerea atului im=o$itea$< con umatorii de a=<. #enitul lui O e te de 2/./// u.m.( 5enitul lui V e te de 2./// u.m.. Ratele de im=o$itare unt difereniate >n funcie de m<rimea 5eniturilor" O e ta4ea$< cu 2./// u.m. Mceea ce re=re$int< 1/R din 5enitul <uN( iar V numai cu ,.2// u.m. Mceea ce re=re$int< 2/R din 5enitul <uN. E te ec9ita?il< acea t< =olitic< fi cal<T R< =un ul =oate fi diferit( >n funcie de cau$ele diferenelor de 5enituri ale lui O @i V. )<

12

=re u=unem c< 5enitul mai mic al lui V e datorea$< unui 9andica= fi$ic( iar 5enitul mai mare al lui O e datorea$< unei mo@teniri. Gn ace t ca$( ni e =are ec9ita?il ca O < =l<tea c< un im=o$it mai mare. Gntr1o a doua e datorea$< fa=tului oca$ionale( =e cFnd ace te condiii( deBa fi cal< a atului. i=ote$<( < =re u=unem c< 5enitul mai mic al lui V c< e mulume@te( din comoditate( cu munci im=le( O munce@te din greu de dimineaa =Fn< eara. Gn nu ni e mai =are c9iar atFt de ec9ita?il< =olitic<

Dac< atul ar angaBa doi e4=eri =entru a tudia o e5entual< reform< a i temului <u fi cal( =<rerile lor ar =utea < fie radical deo e?ite( >n funcie de ordinea lor de 5aloare u?iecti5<. De e4em=lu( o reducere a im=o$itelor de tinat< < timule$e cre@terea economic<( =oate conduce la reducerea @omaBului( dar concomitent 5a m<ri inflaia. Gn ca$uri de ace t gen( >n funcie de cara lor =ro=rie de 5alori( economi@tii ! de@i unt de acord >n =ri5ina modelului economic >n ine ! =ot formula recomand<ri normati5e diferite" cei care unt mai =reocu=ai de @omaB e 5or =ronuna >n fa5oarea reducerii fi calit<ii( =e cFnd cei =reocu=ai mai mult de inflaie e 5or >m=otri5i ace tei m< uri.

LN Gn unele ituaii( e te =o i?il ca economi@tii < fie de acord >ntr1 o =ro?lem<( dar de$?aterea ace teia < e com=lice datorit< =<rerii unor De4=eriE nea5i$ai @i r<u informai( dar care reu@e c < fie con5ing<tori. De$acordul dintre economi@ti e te ine5ita?il( mai ale >n economia normati5<. Orice =olitic< com=ort< numeroa e con ecine ?enefice au d<un<toare. O =olitic< =oate a5antaBa unele gru=uri U=er oane @i concomitent =oate de$a5antaBa altele. Nu e4i t< Dcea mai ?un< oluieE >n mod a? olut. .otul de=inde de cara de 5alori utili$at< =entru e5aluarea ei.

Gn =ofida numeroa elor de$acorduri dintre economi@ti( >n maBoritatea ca$urilor ei unt totu@i de acord. AtFta doar c< de$acordurile dintre ei atrag mai mult atenia. #erificai15< cuno@tinele Q Q Care e te diferena >ntre o o=inie =o$iti5< @i o o=inie normati5<T Dai un e4em=lu de o=inie =o$iti5<( re =ecti5 una normati5<. Din ce cau$e a=ar de$acordurile dintre economi@tiT

10

Knitatea ,

Cele 1/ =rinci=ii ale economiei

)inte$a Cum iau oamenii deci$iile Princi=iul nr. 1" Oamenii tre?uie < fac< alegeri Nimic nu e te gratuit. Pentru a o?ine un lucru care ne tentea$<( tre?uie < renun<m la un alt lucru =e care l1am dori. A lua o deci$ie >n eamn< a com=ara dou< o?iecti5e. CFnd indi5i$ii unt gru=ai >ntr1o ocietate( ei e confrunt< cu alte ti=uri de alegeri. O a emenea alegere con t< >n a decide < c9eltuia c< 5eniturile ociet<ii =entru cre@terea ?un< t<rii interne au =entru a=<rarea naional<. Gntr1o ocietate modern< de5ine 5ital< @i o alt< alegere" >ntre ocrotirea mediului @i ni5elul 5enitului. O alt< alegere a ociet<ii tre?uie < e fac< >ntre eficien< @i ec9itate.

Princi=iul nr. ," Co tul unui ?un e te determinat de ceea ce tre?uie acrificat =entru a o?ine ?unul dat Deoarece oamenii tre?uie < fac< alegeri( luarea unei deci$ii nece it< com=ararea co turilor @i a ?eneficiilor diferitelor alegeri =o i?ile. Dar( >n numeroa e ca$uri( co tul unei alegeri nu e te ceea ce =are a fi.

Co tul de o=ortunitate Co tul de o=ortunitate al unui ?un e te dat de ceea ce e acrific< =entru a o?ine ace t ?un. CFnd e ia o deci$ie( tre?uie deci < e e5alue$e co tul de o=ortunitate a ociat fiec<rei alternati5e =o i?ile. A utili$a o re ur < =entru un co= >n eamn< a renuna la =o i?ilitatea de a o utili$a =entru alte co=uri alternati5e. Deci( cFnd intenion<m < utili$<m o re ur < oarecare =entru un anumit co=( tre?uie < inem eama de urm<toarea cea mai ?un< utili$are alternati5< a re ur ei date( utili$are la care renun<m @i care m< oar< tocmai co tul de o=ortunitate al deci$iei =e care tocmai am luat1o.

Co turile nerecu=era?ile M cufundateN Co turile economice in eama de elemente =e care neeconomi@tii uit< < le ai?< >n 5edere. Altfel =u ( ne =eciali@tii la < la o =arte tocmai acele co turi =e care economi@tii le au >n 5edere. De e4em=lu( dac< o c9eltuial< a fo t deBa con imit< @i nu mai =oate fi recu=erat< indiferent ce alegeri e fac >n 5iitor( un indi5id raional nu o 5a mai a5ea >n 5edere. A emenea co turi unt denumite de economi@ti co turi nerecu=era?ile au cufundate.

1+

Co turi marginale Al treilea ti= de co t care intere ea$< economi@tii >l re=re$int< co tul marginal. Raionamentul Dla margineE con t< >n a e =une >n e5iden< a5antaBele u=limentare adu e de c9eltuirea unei unit<i monetare adiionale. Gn ca$ul unor deci$ii dificile nu e te 5or?a de a @ti dac< tre?uie M au nuN < facem un anumit lucru( ci de a @ti dac< tre?uie < facem mai mult au mai =uin din acel lucru. Con@tient au nu( oamenii reali$ea$< ar?itraBe MalegeriN Dla margineE =entru a1@i lua deci$iile. Economi@tii e4=lic< de ce fac a@a. Gn realitate( al<turi de co turile de o=ortunitate @i cele nerecu=era?ile( anali$a marginal< con tituie unul din conce=tele fundamentale utili$ate =entru a tudia co turile diferitelor alegeri =o i?ile.

Princi=iul nr. L" Oamenii raionali gFnde c >n termeni marginali Numeroa e deci$ii din 5iaa cotidian< im=lic< mici aBu t<ri =e =arcur fa< de =lanul de aciune iniial. Economi@tii nume c ace te mici aBu t<ri c9im?<ri marginale. De o?icei( cele mai ?une deci$ii e iau cFnd e raionea$< >n termeni marginali. Kn decident raional 5a >ntre=rinde o aciune dac< @i numai dac< ?eneficiul marginal M u=limentarN e te u=erior co tului marginal M u=limentarN.

Princi=iul nr. -" Oamenii reacionea$< la incitaii Dac< oamenii raionea$< >n termeni de ?eneficiu @i co turi( com=ortamentul lor e c9im?< odat< cu modificarea ace tora. Cu alte cu5inte( ei reacionea$< la incitaii. Influena incitaiilor a u=ra com=ortamentului agenilor economici e te o =ro?lem< e4trem de im=ortant< =entru decidenii =olitici. Ei =ot modela com=ortamentele =rin intermediul unor =olitici economice care inte c modificarea ?eneficiilor @i a co turilor. Dac< oamenii =olitici ignor< con ecinele deci$iilor lor a u=ra com=ortamentelor( =oliticile =e care le =romo5ea$< 5or a5ea efecte nea@te=tate @i =oate c9iar contra=roducti5e.

#erificai15< cuno@tinele Q Q Enumerai @i e4=licai =e curt cele =atru =rinci=ii care e refer< la modul >n care oamenii iau deci$ii. Ce >nelegei =rin co t de o=ortunitateT E4=licai =e ?a$a unui e4em=luW

1:

Q Q Q Q Q Q

Ce >nelegei =rin co turi cufundateT E4=licai =e ?a$a unui e4em=luW Ce >nelegei =rin co turi marginaleT E4=licai =e ?a$a unui e4em=luW Care e te co tul de o=ortunitate al unui =ectacol de cinemaT A=a e te indi =en a?il< 5ieii. &eneficiul marginal al unui =a9ar de a=< e te mare au micT Care unt co turile de o=ortunitate ale tudiilor uni5er itareT Dai dou< e4em=le de co turi nerecu=era?ile @i ar<tai de ce ele nu tre?uie a5ute >n 5edere >n ca$ul actualelor deci$iiT Anali$a marginal< e te =ertinent< >n ca$ul cFnd dorim < cum=<r<m o ca <T Cum decurge raionamentul Dla margineD >n ace t ca$T

Cum interacionea$< oameniiT Cele =atru =rinci=ii de mai u =ri5e c modul >n care >@i iau deci$iile oamenii. De1a lungul >ntregii 5iei( deci$iile noa tre afectea$< @i anturaBul >n care tr<im. Krm<toarele trei =rinci=ii e refer< la interaciunile dintre indi5i$i.

Princi=iul nr. 2" )c9im?ul >i >m?og<e@te =e toi )c9im?urile dintre cele dou< <ri nu =ot fi anali$ate >n < ca o com=etiie =orti5< >n care o ec9i=< cF@tig< @i cealalt< =ierde. Gn ace te c9im?uri nu e4i t< decFt cF@tig<tori.

Princi=iul nr. 0" Gn general( =iaa con tituie o modalitate eficient< de organi$are a acti5it<ilor economice Pe o =ia< li?er< =reurile incit< decidenii indi5iduali < acione$e >ntr1o a@a manier<( >ncFt ?un< tarea general< < e ma4imi$e$e. Acea t< remarca?il< ca=acitate a mFinii in5i$i?ile de a organi$a economia are un corolar im=ortant" cFnd gu5ernul >m=iedic< =reurile < aBu te$e >n mod li?er oferta @i cererea( mFna in5i$i?il< nu1@i mai =oate >nde=lini rolul de coordonare a miilor de ageni economici. Planificarea comuni t< a e@uat( deoarece a >ncercat < organi$e$e economia f<r< Scuno@tineleE mFinii in5i$i?ile.

Princi=iul nr. +" Cu5ernul =oate uneori ameliora re$ultatele =ieei Dac<( >n general( =ieele aloc< eficient re ur ele( e4i t< totu@i cFte5a e4ce=ii im=ortante( care fac nece ar< inter5enia gu5ernului >n 5iaa economic<( cu co=ul de a ameliora eficiena( re =ecti5 a =romo5a ec9itatea.

13

Craie mFinii in5i$i?ile( =ieele aloc<( >n general( eficient re ur ele rare ale ociet<ii. .otu@i( din di5er e moti5e( mFna in5i$i?il< e te uneori ne=utincioa <. Economi@tii nume c ace te ca$uri l<?iciunile( limitele =ieei( =entru a de emna o ituaie >n care ingur< =iaa nu =oate aloca eficient re ur ele. )l<?iciunea =ieei >@i =oate a5ea originea >n <@i >n =uterea de =ia<( adic< >n ca=acitatea unui agent economic de a mani=ula =reurile M ituaie de mono=ol( de e4em=luN.

#erificai15< cuno@tinele Q Q Q Q Enumerai @i e4=licai =e curt cele trei =rinci=ii care e refer< la interaciunile dintre agenii economici. E4=licai =e ?a$a unui e4em=lu cum c9im?ul >m?og<e@te am?ii =arteneri. E4=licai =e ?a$a unui e4em=lu de ce =iaa e te o modalitate eficient< de organi$are a acti5it<ii economice. De ce gu5ernul =oate uneori ameliora re$ultatele =ieei T Dai un e4em=lu W

Cum funcionea$< economia >n an am?luT Am 5<$ut mai u cum >@i iau oamenii deci$iile @i cum interacionea$< unii cu alii. An am?lul ace tor deci$ii @i interaciuni con tituie ceea ce numim DeconomieE. Kltimele trei =rinci=ii e refer< la funcionarea economiei >n an am?lul ei.

Princi=iul nr. :" Ni5elul de trai al unei <ri de=inde de ca=acitatea ei de a =roduce ?unuri @i er5icii Orice c9im?are a ni5elului de trai e datorea$< =roducti5it<ii.

Princi=iul nr. 3" CFnd gu5ernul face o emi iune monetar<( =reurile cre c De ce e te inflaieT De ce cre c =reurileT #ino5atul =rinci=al e te cre@terea cantit<ii de moned< aflat< >n circulaie. CFnd gu5ernul =une >n circulaie mai muli ?ani( 5aloarea ?anilor e reduce.

Princi=iul nr. 1/" Pe termen curt( ocietatea tre?uie < aleag< >ntre inflaie @i @omaB Dac< inflaia e te atFt de u@or de e4=licat( de ce e te atFt de greu de controlatT Deoarece e con ider< c< reducerea ratei inflaiei contri?uie la

,/

cre@terea momentan< a ratei @omaBului. Ace t com=romi =e termen curt >ntre inflaie @i @omaB e te de cri de cur?a lui P9illi= . #erificai15< cuno@tinele Q Enunai @i e4=licai =e curt cele trei =rinci=ii care e refer< la funcionarea economiei >n an am?lu.

Knitatea L

A5antaBele c9im?ului
)inte$a Pentru a do5edi c< c9im?ul( comerul creea$< ?og<ie( mai >ntFi e te nece ar < clarific<m coninutul noiunii de a5uie. A5uia cu=rinde orice( =e care indi5i$ii >l con ider< 5aloro . Cu alte cu5inte( a5erea unui indi5id e te ceea ce el con ider< c< e te 5aloro . #aloarea ia na@tere >n oc9ii indi5idului decident. Gn acea t< a?ordare( cre@terea economic< nu con t< >n cre@terea =roduciei de ?unuri( ci >n cre@terea a5uiei. De igur( ?unurile materiale =ot contri?ui la cre@terea a5uiei( ?a c9iar =ot a5ea un rol e enial( dar nu e4i t< o relaie cau$al< im=licit< >ntre cre@terea economic< @i cre@terea cantit<ii au a =onderii ?unurilor materiale. Ne>ncrederea >n comer =orne@te de la =<rerea gre@it< c< >n ca$ul unui c9im? 5oluntar 5alorile c9im?ate unt o?ligatoriu egale. Dar( dim=otri5<( c9im?ul 5oluntar niciodat< nu e te c9im?ul unor 5alori egale" dac< ar fi( nu 1ar efectua. Doi indi5i$i con imt < fac< c9im? numai =entru a =rofita de =o i?ilit<ile de a1@i m<ri 5alorile. .ocmai ace te =o i?ile a5antaBe >i incit< la c9im?. Ce e cF@tig< >n urma unui c9im? li?er con imitT )e c9im?< ce5a mai =uin 5aloro contra ce5a mai 5aloro W Ion @i #a ile unt =roduc<tori de mFntFn< @i ca@. Cur?a =o i?ilit<ilor de =roducie =entru o =erioad< de un an M>n funcie de re ur ele di =oni?ile @i ca=acit<ile lor indi5idualeN e =oate 5edea >n figura de mai Bo "

,1

Ion
CaMCN 1/ & 11 Y/(2 CPP1 + CPP,

#a ile
CaMCN

AML(+N

L
M

AZM1(LN 11 Y1(LL CPP1 MZ

,(,2

CPP,

Y, 11 / 1(2 L 2 )mFntFn M)N

Y/(+2 1

11 -

&Z )mFntFn M)N

La =rima 5edere e =are c< Ion e te mai =roducti5 la am?ele =rodu e. Dar( >n ine( ca=acitatea lui de a =roduce mai mult din am?ele =rodu e >nc< nu e te o m< ur< a eficienei. .re?uie < com=ar<m acrificiul cu cF@tigul fiec<ruia( deoarece nici un =rodu nu e te gratuit. Cu alte cu5inte( tre?uie < determin<m co tul alternati5 al celor dou< =rodu e @i < com=ar<m ace t co t >n ca$ul celor doi =roduc<tori. Care unt co turile alternati5e >n ca$ul lui IonT Dac< el decide < =roduc< doar ca@( 5a reali$a 1/ unit<i din ace t ?un( acrificFnd 2 unit<i de mFntFn<. Iat< co tul celor 1/ unit<i de ca@" 1/C [ 2) au 1C [ /(2). Pentru =roducerea unei unit<i de ca@ Ion acrific< \ unit<i de mFntFn<. Dac< >n < el decide < =roduc< doar mFntFn<( =entru cele 2 unit<i de mFntFn< ar acrifica =o i?ilitatea de a =roduce 1/ unit<i de ca@( deci fiecare unitate de mFntFn< S>l co t<E , unit<i de ca@" 2) [ 1/C au 1) [ ,C. Acela@i raionament >n ca$ul lui #a ile ne conduce la urm<toarele co turi alternati5e"

Ion 1C [ /(2 ) 1) [ ,C

#a ile 1 1C [ 1 ) L 1) [ /(+2C

Gntre?area e te" cine fa?ric< relati5 mai ieftin ca@ulT Cel care face un acrificiu mai mic( deci are un co t alternati5 mai mic( adic< Ion" el 1 acrific< \ mFntFn<( iar #a ile 1 mFntFn< =entru a o?ine 1 ca@. L

,,

Deci( Ion fa?ric< ca@ul cu un co t alternati5 mai mic decFt #a ile. Economi@tii =un c< el are un a5antaB com=arati5 >n fa?ricarea ca@ului( adic< e te relati5 mai eficient >n ace t domeniu fa< de #a ile. Care1i ituaia >n ca$ul =roduciei de mFntFn<T Pentru a =roduce o unitate de mFntFn< Ion acrific< , unit<i de ca@( =e cFnd #a ile numai ] unit<i. Ca urmare( #a ile =roduce mFntFna cu un co t alternati5 mai mic decFt Ion( adic< are un a5antaB com=arati5 Me te relati5 mai eficientN >n acea t< acti5itate. Deoarece deocamdat< cei doi nu fac c9im?( fiecare =oate con uma atFt cFt a =rodu " >n ca$ de autar9ie( CPP limitea$< @i =o i?ilit<ile de con um. )=eciali$area e te e5ident<" fiecare 5a =roduce =rodu ul cu cel mai c<$ut co t alternati5 M acrificiuN( adic< Ion decide >n fa5oarea ca@ului( iar #a ile a mFntFnei. )=eciali$area e te un re$ultat al a5antaBului com=arati5. Indi5i$ii e =eciali$ea$< =entru a1@i m<ri ?og<ia. Prin fa=tul c< ei c9im?< =rodu ele =ro=rii cu alte =rodu e =e care ei >n@i@i le1ar =utea =roduce mai cum=( li e l<rge c =o i?ilit<ile de ati facere a ne5oilor. A tfel( =eciali$area @i c9im?ul conduc la cre@terea gradului de ati facere a ne5oilor( deci la cre@tere economic<. )< =re u=unem c< >n ca$ul autar9iei Ion a o=tat =entru =unctul de =roducie Mdeci @i de con umWN MML); -CN( iar #a ile =entru MZM1); ,(,2CN. Du=< =eciali$are @i c9im?( CPP nu le mai limitea$< =o i?ilit<ile de con um. Dac<( de e4em=lu( Ion c9im?< cu #a ile LC cu L)( =unctele lor de =roducie unt &M/); 1/CN @i &ZM-); /CN( iar =unctele lor de con um de5in AML); +CN @i AZM1); LCN. Ace te noi =uncte de con um e afl< =e un CPP u=erior >n ca$ul am?ilor =rotagoni@ti.

)tudiu de ca$" A5antaBul com=arati5 *agi e te un fot?ali t de talie mondial<. Gn , ore el =oate cF@tiga ,/./// u.m. dac< face un =ot =u?licitar =entru o firm< care =roduce =antofi de =ort. El di =une de o mic< =arcel< de =<mFnt care tre?uie <=at<. O =oate <=a >n , ore( dar co tul <u de o=ortunitate la acea t< acti5itate e te de ,/./// u.m. #ecinul lui *agi e te 5Fn$<tor la un maga$in alimentar @i cF@tig< ,/ u.m. =e or<. El ar <=a =arcela lui *agi >n , ore =entru orice um< mai mare de -/ u.m. Co tul <u de o=ortunitate la <=at e te de -/ u.m.( ceea ce e te mult inferior celui de ,/./// u.m. Ca urmare( *agi nu merit< < a=e =arcela. AmFndoi cF@tig< dac< fac c9im?" 5ecinul a=< =arcela( *agi

,L

=l<te@te 2/ u.m.( *agi DcF@tig<E de =e urma ace tui c9im? ,/./// ! 2/ [ 13.32/ u.m.( iar 5ecinul <u 2/ ! -/ [ 1/ u.m. Gn conclu$ie( c9im?ul e te ?enefic =entru am?ii =artici=ani( deoarece atFta tim= cFt *agi =l<te@te o um< mai mare decFt -/ u.m.( dar mai mic< decFt ,/./// u.m.( am?ii cF@tig<.

De la c9im?ul indi5idual la comerul internaional Ce >n eamn< afirmaia c< RomFnia face comer cu 'ranaT Nimic altce5a decFt c< indi5i$ii din RomFnia fac c9im?uri cu indi5i$ii din 'rana. Numai oamenii =ot face comer @i =ot o?ine de aici a5antaBeW Nu <rile =roduc @i e4=ort<( ci oamenii. Cea mai im=l< metod< de a >nelege conce=tul de a5antaB com=arati5 >n ca$ul unor <ri con t< >n utili$area frontierei =o i?ilit<ilor de =roducie( a@a cum am =rocedat @i >n ca$ul a doi ageni =er oane fi$ice. )< lu<m e4em=lul C9inei @i a )KA( care =roduc dou< =rodu e" te4tile @i a5ioane. Gn =unctul E din fig. L., a5em ni5elul =roduciei >n momentul anali$ei. Ce e =etrece dac< <rile >@i modific< =roducia de a5ioane cu 1// de ?uc<iT C9ina are un a5antaB com=arati5 >n =roducia de te4tile" dac< >@i reduce =roducia de a5ioane cu 1// ?uc<i( =oate =roduce 1/./// m, te4tile u=limentar( =e cFnd )KA cu acela@i acrificiu o?ine doar 1./// m, te4tile. Ace t ar?itraB >ntre cele dou< ?unuri e nume@te rata marginal< de tran formare.

.e4t ile M.N

L/// / C P P C 9ina

,/// /

EZ

Y 1//// . 11// / 1/// / 3/// Y 1/// . 11 // A E 11 /// . EZ Z Y 1// A C P P ) KA

11 //// .

1//

,//

L//

A5ioa ne MAN

Po i?ilit<ile de =roducie ale C9inei @i ale )KA

,-

Dim=otri5<( )KA are un a5antaB com=arati5 >n =roducia de a5ioane. Dac< )KA >@i m<re@te =roducia de a5ioane cu 1// ?uc<i( =roducia a de te4tile 5a c<dea cu 1./// m,( iar dac< C9ina >@i m<re@te =roducia de a5ioane cu 1// ?uc<i( =roducia a de te4tile 5a c<dea cu 1/./// m,. Gnelegem acum de ce an am?lul celor dou< <ri cF@tig< cFnd e4=loatea$< a5antaBele com=arati5e. Dac< C9ina e de=la ea$< din E >n EZ Mreduce =roducia de a5ioane cu 1// ?uc<iN( =oate m<ri =roducia de te4tile cu 1/./// m,. Dac< concomitent( )KA e de=la ea$< din E >n EE Mm<re@te =roducia de a5ioane cu 1// ?uc<iN =roducia a de te4tile e reduce doar cu 1./// m,. Gn noua ituaie( =roducia total< a celor dou< <ri 5a fi" identic< la a5ioane M1// C9ina Y L// )KA [ -//N( dar mai mare cu 1/./// 1 1./// [ 3./// m, la te4tile M,/./// C9ina Y 3/// )KA [ ,3.///N. Deci( atFta tim= cFt ratele marginale de tran formare nu e 5or modifica( C9ina 5a a5ea intere ul < e =eciali$e$e >n =roducia de te4tile @i )KA >n =roducia de a5ioane.

#erificai15< cuno@tinele Q Q E4=licai diferena dintre a5antaBul a? olut @i a5antaBul com=arati5. Dai un e4em=lu de ituaie >n care o =er oan< are un a5antaB a? olut( dar o alt< =er oan< ?eneficia$< de un a5antaB com=arati5. Care e te conce=tul mai im=ortant =entru comer" a5antaBul a? olut au cel com=arati5T E4=licai r< =un ul cu aButorul e4em=lului dat la >ntre?area ,N. De enai frontiera =o i?ilit<ilor de =roducie =entru Ro?in on( naufragiat =e o in ul< =u tie( care culege fructe @i =e cuie@te =e@ti. Limitea$< acea t< frontier< con umul de fructe @i =e@te al lui Ro?in on dac< el r<mFne ingur =e in ul<T Ce e >ntFm=l< dac< el =oate face c9im? cu =o=ulaiile altor in uleT Ro?in on =oate recolta >ntr1o or< 1/ nuci de coco au =oate =e cui un =e@te. Amicul <u( #ineri( =oate recolta L/ de nuci >ntr1o or< au =oate =rinde , =e@ti. Care e te co tul de o=ortunitate al =rinderii unui =e@te >n ca$ul lui Ro?in onT Dar co tul lui #ineriT Care din ei ?eneficia$< de un a5antaB a? olut la =e cuitT Dar de un a5antaB com=arati5T )< ne imagin<m c< cea mai ra=id< dactilograf< din lume e te @i cel mai ?un c9irurg. E te o=ortun ca ea <1@i dactilografie$e =er onal core =ondena au mai ?ine < angaBe$e o ecretar<T E4=licai r< =un ulW

,2

Re$umatul modului I
1. Economia e te @tiina aloc<rii o=time a re ur elor rare. Raritatea re ur elor face nece ar< alegerea >ntre alternati5ele lor de utili$are. Alegerile au un co t de o=ortunitate. Alocarea re ur elor rare e reali$ea$< cu CPP( =e ?a$a anali$ei co t1?eneficiu. ,. Economi@tii >ncearc< < trate$e u?iectele de tudiu cu o?iecti5itate. Ca toi oamenii de @tiin<( ei fac i=ote$e a=ro=iate @i con truie c modele =entru a >nelege lumea real<. Modelele e con truie c cu 5aria?ile. Economi@tii caut< corelaiile @i cau$alitatea dintre 5aria?ile. L. O o=inie =o$iti5< de crie lumea a@a cum e te. O o=inie normati5< de crie cum ar tre?ui < fie lumea. CFnd un economi t emite o=inii normati5e( el e com=ort< mai mult ca un om =olitic decFt ca un om de @tiin<. -. Economi@tii care f<tuie c decidenii =olitici =ot emite =<reri diferite( c9iar o=u e( fie c< difer< Budec<ile lor @tiinifice( fie =entru c< >m=<rt<@e c 5alori diferite. Kneori( e te =o i?il ca cine5a < =ro=un< o oluie e4traordinar de im=l< =entru o =ro?lem< com=licat<. C9iar dac< toi economi@tii unt de acord >ntre ei =ri5ind in5aliditatea ace tei oluii( e te =o i?il ca =oliticienii( >n dorina de a re$ol5a =ro?lema( < ignore fatul lor unanim. 2. Gn leg<tur< cu luarea deci$iilor indi5iduale < reinem c<" oamenii tre?uie < fac< alegeri >ntre o?iecti5e conflictuale" co tul unei alegeri e m< oar< >n termeni de o=ortunit<i acrificate Ma?andonateN; fiinele raionale decid com=arFnd co turile marginale cu ?eneficiile marginale; indi5i$ii ado=t< com=ortamente diferite >n funcie de incitaiile care li e =ro=un. 0. Gn leg<tur< cu relaiile dintre agenii economici < reinem c<" c9im?ul =oate fi reci=roc a5antaBo ; =ieele con tituie( >n general( o manier< eficient< de coordonare a c9im?urilor dintre agenii economici; gu5ernul =oate uneori ameliora lucrurile >n ca$ul unor l<?iciuni ale =ieei au cFnd re$ultatul e te =rea inec9ita?il. +. Gn leg<tur< cu funcionarea an am?lului economiei < reinem c<" =roducti5itatea e te la originea ni5elului de trai; cre@terea cantit<ii de moned< e te ur a final< a inflaiei; ocietatea tre?uie < aleag< =e termen curt >ntre inflaie @i @omaB. :. 'iecare indi5id con um< ?unuri @i er5icii =rodu e de o multitudine de ali indi5i$i( din di5er e <ri ale lumii. Interde=endena @i c9im?ul unt de dorit( deoarece =ermit fiec<ruia < e ?ucure de o mai mare cantitate @i o mai mare 5arietate de ?unuri. 3. Ca=acit<ile oamenilor de a =roduce un ?un e =ot com=ara >n dou< maniere deo e?ite. Cel ce =oate =roduce un ?un utili$Fnd o cantitate mai

,0

mic< de re ur e( di =une de un a5antaB a? olut >n =roducia ?unului dat. Cel ce1l =oate =roduce cu un co t de o=ortunitate mai mic( ?eneficia$< de un a5antaB com=arati5. CF@tigurile din c9im? e na c din a5antaBul com=arati5( nu din cel a? olut. 1/. )c9im?ul e te ?enefic =entru toat< lumea( deoarece =ermite fiec<ruia < e =eciali$e$e >n acti5it<ile >n care ?eneficia$< de a5antaB com=arati5. 11. Princi=iul a5antaBului com=arati5 e a=lic< atFt la <ri cFt @i la indi5i$i. Economi@tii e ?a$ea$< =e ace t =rinci=iu =entru a a=<ra li?ertatea comerului internaional.

)arcini @i teme ce 5or fi notate Ace te a=licaii @i teme de reflecie e 5or re$ol5a =e un caiet =ecial de fiecare cur ant @i e 5or =re$enta tutorilor la =rima >ntFlnire =rogramat< conform calendarului di ci=linei. Nel<muririle legate de re$ol5area =ro?lemelor =ot fi clarificate =rin intermediul =latformei ID.

A=licaii =ractice 1. Ion di =une de un ?uget <=t<mFnal de 0/ u.m. =entru loi ir. Kn film co t< 2 u.m.( iar un CD 1, u.m. .ra ai con trFngerea ?ugetar< a lui Ion Mcur?a =o i?ilit<ilor de =roducieN.

,. Ana di =une de un ?uget =er onal de 1: u.m. =e <=t<mFn< =entru a1i c9eltui fie =entru a1@i cum=<ra a?onamente la cantin< M=reul unui a?onament e te de L u.m.N( fie =entru =ectacole M=reul unui =ectacol e te de , u.m.N. .ra ai contrFngerea ?ugetar< a Anei.

L. Maria =oate >n5<a ,/ de =agini >ntr1o or< la Economie. Gn acela@i tim=( ea =oate >n5<a 2/ de =agini la P i9ologie organi$aional<. Ea tudia$< 2 oreU$i. De enai frontiera =o i?ilit<ilor de =roducie =entru cele dou< di ci=line.

-. Ai cF@tigat un =ariu care 5< aduce 1 milion lei. Putei <1i c9eltuii imediat au <1i de=unei la ?anc< cu o rat< a do?Fn$ii de 2R. Care e te co tul de o=ortunitate al c9eltuielii imediateT

2. Gntre=rinderea al c<rui manager untei a c9eltuit 2 milioane u.m. =entru a de$5olta un =rodu nou( >nc< neterminat. Directorul comercial 5< =une c< datorit< =rodu elor concurente ce 5or a=are imediat( 5Fn$<rile =ro=rii

,+

la noul =rodu nu 5or de=<@i =ro?a?il L milioane u.m. Continuarea de$5olt<rii noului =rodu 5< 5a co ta 1 milion u.m. .re?uie < decidei dac< 5ei continua de$5oltarea au nu. Care e te uma ma4im< =e care ar tre?ui < o con acrai ace tei de$5olt<riT

0. Oana =oate >n5<a 12 =agini >ntr1o or< la Economie. Gn acela@i tim=( ea =oate >n5<a ,/ de =agini la P i9ologie organi$aional<. Ea tudia$< oreU$i. a. De enai frontiera =o i?ilit<ilor de =roducie =entru cele dou< di ci=lineW ?. Care e te =entru Oana co tul de o=ortunitate al >n5<<rii a L/ de =agini la Economie T

+. Lui Ion >i =lace <1@i re=arti$e$e tim=ul li?er >ntre a merge la cinema @i a a culta CD1uri. El di =une de ,/ ore =e <=t<mFn< =entru ace te acti5it<i. Durata unui film e te de , ore @i are ne5oie de 1 or< =entru a a culta un CD. a. De enai co trFngerea tem=orar< a lui Ion. ?. Care e te co tul de o=ortunitate =entru Ion al deci$iei de a urm<ri , filmeT

:. Muncitorii americani @i Ba=one$i fa?ric< cFte - ma@ini =e an. Kn fermier american =oate =roduce 1/ tone de grFu =e an( >n tim= ce un fermier Ba=one$ numai 2 tone. Pentru a im=lifica lucrurile( < ne imagin<m c< fiecare din cele dou< <ri au cFte 1// milioane de lucr<tori. aN Con truii un ta?el >n care < e5ideniai com=arati5 num<rul de ore nece are =entru a =roduce 1 ma@in<( re =ecti5 1 ton< de grFu @i =roducia total< reali$a?il< din cele dou< ?unuri. ?N De enai frontiera =o i?ilit<ilor de =roducie =entru cele dou< economii. cN Care e te co tul de o=ortunitate al unei ma@ini >n )KAT Dar a unei tone de grFuT dN Care din cele dou< <ri ?eneficia$< de a5antaB a? olut =entru =roducia de ma@iniT Dar =entru grFuT eN Care din cele dou< <ri ?eneficia$< de un a5antaB com=arati5 =entru =roducia de ma@iniT Dar =entru grFuT fN Gn li= a comerului e4terior( Bum<tate din lucr<torii fiec<rei <ri =roduc ma@ini( re tul grFu. Care 5a fi =roducia total< >n cele , <riT gN Dai un e4em=lu >n care comerul e4terior ameliorea$< ituaia am?elor <ri.

,:

3. Ricardo a ilu trat =rinci=iul a5antaBului com=arati5 cu e4em=lul c9im?ului de 5inuri @i lFn< >ntre Anglia @i Portugalia. )< =re u=unem c< 1,/ lucr<tori din Anglia =ot =roduce o cantitate dat< de 5in @i aceea@i cantitate o =ot =roduce :/ lucr<tori din Portugalia. La fel( < =re u=unem c< unt nece ari :/ lucr<tori din Anglia =entru a =roduce aceea@i cantitate de lFn< ca @i 3/ lucr<tori din Portugalia. .ra ai frontiera =o i?ilit<ilor de =roducie =entru fiecare ar<( >n i=ote$a c< fiecare di =une de un total de +,./// de lucr<tori. 'iecare ar< e te deci < < >m=art< >n mod egal lucr<torii >ntre cele dou< =roducii( >n a? ena comerului. Indicai la ce =unct core =unde acea t< ituaie =e grafic. A=oi re=re$entai un =rogram de =roducie >n =re$ena comerului internaional( care ar fi ?enefic =entru am?ele <ri.

.eme de reflecie 1. Cla ificai urm<toarele =ro=o$iii >n o=inii =o$iti5e au normati5e" a.)ocietatea tre?uie < fac< o alegere =e termen curt >ntre inflaie @i @omaB; ?. O >ncetinire a cre@terii monetare e 5a traduce >ntr1o c<dere a inflaiei; c.)ocietatea ar tre?ui < o?lige ?eneficiarii aButorului de @omaB < caute mai acti5 un loc de munc<.

,. Dac< ai fi =re@edintele RomFniei ai acorda im=ortan< mai mare o=iniilor =o$iti5e au celor normati5e ale con ilierilor economiciT De ceT L. Credei c< >n 5iitor economi@tii 5or fi mai de de acord au( dim=otri5<( mai rar decFt >n =re$entT De ceT Ace te de$acorduri =ot fi eliminate definiti5T De ceT

-. Gncercai < decidei dac< < =lecai au nu >n 5acan<. MaBoritatea co turilor aferente ace tei deci$ii e e4=rim< >n lei M?iletul de tran =ort( ca$area( =ierderea de alariuN( dar ?eneficiile unt de ordin = i9ologic. Cum 5ei =utea com=ara ?eneficiile cu co turileT

2. Ai =lanificat < 5< =etrecei $iua de Fm?<t< >n maga$inul >n care lucrai cu Bum<tate de norm<( dar un =rieten 5< c9eam< la o $i de c9i. Care e te ade5<ratul co t al $ilei de c9iT )< =re u=unem c< $iua de Fm?<t<

,3

tre?uie con acrat< tudiului la ?i?liotec<. Care e te >n ace t ca$ co tul $ilei de c9iT E4=licai. 0. Colegul de camer< al lui Ion e te un ?uc<tar mai ?un decFt el( dar Ion e te mai ra=id la cur<enie. Dac< colegul =reia ?uc<t<ria( iar Ion cur<enia( 5or cF@tiga au 5or =ierde tim= fa< de ituaia cFnd arcinile nu erau =artaBateT

+. S'iecare cet<ean tre?uie < ?eneficie$e de cel mai ?un i tem =o i?il de a i ten< medical<E. Di cutai acea t< afirmaie din =unct de 5edere al ec9it<ii @i al eficienei. :. )< =re u=unem c< mFine diminea< cet<enii romFni afl< c< gu5ernul le1a du?lat a5erea financiar<. Care 5or fi efectele ace tei cre@teri de moned< a u=ra" a. umei totale a c9eltuielilor =entru ?unuri @i er5icii ?. cantit<ii de ?unuri @i er5icii cum=<rat<( dac< =reurile unt inela tice c. =reurilor ?unurilor @i er5iciilor( dac< ele unt aBu ta?ileT E4=licai.

3. Imaginai15< un =rofe or de Economie care crie un nou manual. El =oate crie @i =oate colecta datele nece are mai ra=id ca oricine altcine5a din facultate. Xi totu@i( =l<te@te un tudent <1i culeag< datele nece are la ?i?liotec<. E te re$ona?il< acea t< deci$ieT De ceT

1/. )< ne imagin<m c< toate ?unurile =ot fi =rodu e mai re=ede >n Cermania decFt >n 'ranaT aN Gn ce en co tul tuturor ?unurilor 5a fi mai mic >n Cermania decFt >n 'ranaT ?N Gn ce en co tul unor ?unuri 5a fi mai mic >n 'ranaT cN Dac< cele dou< <ri decid < fac< comer >m=reun<( re$ultatul 5a fi o ameliorare a ituaiei celor dou< <riT De ceT

11. Afirmaiile de mai Bo unt ade5<rate au fal eT E4=licai >n fiecare ca$. aN SDou< <ri au intere ul < fac< comer( c9iar dac< una din ele are a5antaB a? olut >n =roducia tuturor ?unurilorE. ?N SKnii indi5i$i foarte dotai au un a5antaB com=arati5 >n toate domeniileE. cN SDac< un c9im? oarecare e te fa5ora?il unei =er oane( nu =oate

L/

fi fa5ora?il @i =arteneruluiE. 1,. <rile Americii Latine @i ale Africii au declarat c< ele unt cu mult mai <race decFt <rile Americii de Nord @i ale Euro=ei. Du=< =<rerea lor( ele nu 5or =utea ?eneficia de a5antaBele comerului internaional @i ar fi mai ?ine < de5in< auto ati f<c<toare. Ce r< =un le =oate da un economi tT

&i?liografia modulului #or$ a%( M.( Cu( C.( &a$ele economiei concureniale( Ed. Alma Mater( CluB1Na=oca( ,//0( =ag. 11L0. N. Cregor8 Man%iA ! Princi=le of Microeconomic ( .9ird Edition( Ed. .9om on )out9 ! He tern( ,//-( =ag. ,/ ! 2+.

Modulul II .eoria cererii @i teoria ofertei

Knitatea - " .eoria cererii Knitatea 2 " Ela ticitatea cererii Knitatea 0" .eoria ofertei Knitatea +" Mecani mul de funcionare al =ieei

)co= @i o?iecti5e )co= Ace t modul urm<re@te < familiari$e$e cur anii cu categoriile @i noiunile economice legate de mecani mul de funcionare al =ieei concureniale. O?iecti5e a defini noiunea de cerere @i de lege a cererii; a e4=lica deci$ia la margine; a ar<ta diferena dintre cantitatea cerut< @i cerere; a ar<ta factorii care determin< cererea; a e4=lica influena inflaiei @i a factorului tim= a u=ra cererii; a defini ela ticitatea =re( ela ticitatea 5enit @i ela ticitatea >ncruci@at< a cererii; a e4=lica factorii ce determin< ela ticitatea cererii; a e4=lica re=arti$area ?unurilor;

L1

a e4=lica noiunea de ofert< @i lege a ofertei; a e4=lica co turile de =roducie @i a deduce cur?a ofertei; a deduce factorii de care de=inde oferta; a e4=lica ela ticitatea =re a ofertei. a e4=lica mecani mul de funcionare al =ieei @i rolul =reului ?<ne c >n =roce ul de armoni$are a cererii @i ofertei; a e4=lica caracterul tem=orar al de$ec9ili?relor =ieei li?ere; a e4=lica metoda de anali$< a modific<rii =reului de ec9ili?ru; a e4=lica relaia co t ! =re.

Conce=te de ?a$<" u=rafaa cererii( funcia cererii( ela ticitatea cererii( u=rafaa ofertei( ec9ili?rul =ieei. Knitatea -

.eoria cererii
)inte$a Dac< =ornim de la Sne5oieE( untem tentai < raion<m >n termeni de Stotul au nimicE" < ati facem o ne5oie au < nu o ati facemT Dar nu a@a tre?uie < e ia deci$iile. .re?uie < decidem doar >n =ri5ina gradului de ati facere a unei ne5oi @i >n ace t ca$ deBa e4i t< nenum<rate alternati5e( fiecare cu co tul M acrificiulN <u mai mare au mai mic. Gn ace t ca$( deci$ia nu e te c9iar atFt de grea( tre?uie < 9ot<rFm ce acrificiu < acce=t<m >n ituaia >n care ne afl<m >n acel moment. Xtim deBa c< orice deci$ie cere un acrificiu( dar nu tre?uie acrificat StotulE. Indi5i$ii e mulume c cu mai =uin din ce5a( =entru a =utea o?ine mai mult din altce5aW Ace t gen de raionament e te =o i?il =e ?a$a noiunii de cerere( care creea$< o leg<tur< >ntre cantit<ile =e care oamenii le dore c din ce5a( re =ecti5 acrificiile nece are =entru a le o?ine. Dac< o dorin< Mne5oieN nu e =oate ati face numai cu un anumit co t M acrificiuN( atunci indi5i$ii >@i reduc dorinele @i e mulume c cu mai =uin cFnd ace t co t cre@te. Ace t fenomen li 1a =<rut economi@tilor atFt de e enial( >ncFt l1au ridicat la rang de lege ! legea cererii( conform c<reia >ntre cantitatea =e care indi5i$ii dore c < o cum=ere dintr1un ?un @i =reul M acrificiulN care tre?uie =l<tit =entru acea t< cantitate e4i t< o corelaie in5er <. Cererea e4=rim< corelaia in5er < care e4i t< >ntre cantit<ile ce e dore c dintr1un ?un @i =reul ace tora M acrificiul( co tul care tre?uie u=ortatN. Ea e =oate modela cu aButorul u=rafeei( re =ecti5 a cur?ei cererii.

L,

)u=rafaa cererii e te un ta?el care de crie acea t< corelaie( iar cur?a cererii e te a=ro4imat< cu o drea=t< cu =ant< negati5< care de crie acea t< corelaie.

)< lu<m cererea de >ng9eat<. =^

=

/.//1,MaN L ,(2/.2/1/ ,1.//:

d

1.2/01(2
1

,.///(2

,.2/,
d
, 0 : 1/ 1,
M^ N

L.///
/

'uncia cererii e te o e4=re ie alge?ric< care de crie legea cererii. Cererea e =oate modela cu aButorul funciei in5er e a cererii" =M^N [ a 1 ?^ ( unde SaE re=re$int< =reul la care cererea de5ine nul<( iar S?E e te =anta cur?ei cererii( indicFnd ritmul cre@terii cantit<ii cerute dac< =reul cade. = [ / / [ a 1 ?^ ^ [ a ? [ a ?^ ^ [ /( = [ a ! ?^ [ a ! / [ a Cererea =ieei e o?ine =rin >n umarea =e ori$ontal< a tuturor cererilor indi5iduale ale con umatorilor. Cererea de crie corelaia in5er < dintre =re @i cantitatea ce e dore@te a e cum=<ra de indi5i$i. CFnd e c9im?< acea t< corelaieT CFnd e modific< alte elemente( >n afar< de =re" #eniturile indi5i$ilor. Cre@terea 5enitului di =oni?il determin< indi5i$ii ca la fiecare ni5el de =re < dorea c< < cum=ere cantit<i mai mari din fiecare ?un de care au ne5oie M@i in5er N. Preul ?unurilor a=ro=iate. Dac< =reul untului cre@te( cade cantitatea cerut< din unt( dar cre@te cantitatea cerut< din margarin<( care u? tituie untul( acum relati5 mai cum=. La fel( dac< cade =reul ?en$inei( cre@te cantitatea de ?en$in< cum=<rat<( dar @i cantitatea de automo?ile cum=<rat<( ?un com=lementar.

LL

Cu turile @i o?iceiurile de con um. Dac< unui indi5id >i =lace < fume$e( el 5a cum=<ra cantit<i de ig<ri mai mari decFt alii la fiecare ni5el de =re. A@te=t<rile oamenilor. Dac< oamenii e a@tea=t< ca =reul $a9<rului < crea c<( 5or cum=<ra acum mai mult $a9<r la fiecare ni5el de =re. Modificarea oric<rui alt factor Me4clu i5 =reulN ce influenea$< cererea( 5a modifica cererea( deci 5a conduce la o de=la are a cur?ei cererii.

= D
,

D
=
,

D
^
1

Orice modificare a =reului unui ?un nu modific< cererea( dar modific< cantitatea ce e cere.
=
D
1

= =

A
1

1
,

&

Y ^
1

^ ^
,

)tudiu de ca$ 1" Cum =utem reduce fumatulT E4i t< dou< =o i?ilit<i" < reducem cantitatea cerut< la =reul >n 5igoare au < reducem cererea Mcantit<ile cerute la toate ni5elele de =reN. Gn =rimul ca$( tre?uie < ta4<m ig<rile M=reul cre@te( cantitatea cerut< cadeN. Gn al doilea ca$( tre?uie < con5ingem fum<torii <1@i modifice o?iceiurile de con um @i < fume$e mai =uin MdelocN =entru a r<mFne <n<to@i. In =rimul ca$( ne mi@c<m >n u =e aceea@i cur?< a cererii( >n al doilea ca$( >n <@i cur?a cererii e de=la ea$< =re tFnga Bo M?alonul co?oar<WN.

L-

)tudiu de ca$ ," SCeaiul e te mai <n<to decFt cafeauaE Kn economi t afirm<" SMi@carea =entru =rotecia con umatorilor( ca urmare a =ro=agandei SCeaiul e te mai <n<to decFt cafeauaE( a reu@it < >m=ing< >n Bo =reul cafeleiE. Imediat a=are un editorial( >n care redacia $iarului local critic< acea t< afirmaie( =unFnd c< mi@carea =entru =rotecia con umatorilor nu are nici un merit( =ur @i im=lu =iaa cafelei 1a com=ortat a@a cum crie >n manualele de economie" =reul =rea mare al cafelei a du la c<derea cererii @i de aceea a c<$ut =reulE. Cine are dre=tateT

Clar c< economi tulW _iari tul confund< cererea cu cantitatea cerut<W Cererea nu e modific< ca urmare a modific<rii =reului( ci numai ca urmare a modific<rii celorlali factori ar<tai mai u ( =rintre care @i mi@carea =entru =rotecia con umatorilor( care a modificat o?iceiurile de con um Mde e4em=lu( muli au trecut de la cafea la ceaiN.

Dac< $iari tul ar a5ea dre=tate( =reul ar tre?ui < o cile$e( re =ecti5 < urce @i < co?oare =ermanent" cre@te =reul( cade cererea; cade =reul( cre@te cererea @.a.m.d. Ca urmare( =reul cafelei a c<$ut deoarece cererea a c<$ut M?alonul a co?orFt( deci au co?orFt @i cele dou< ?rae ale cFntaruluiN. La =1 acum e cere doar ^, ` ^1( iar 5ec9ea cantitate ^1 1ar cere doar la un =re mai mic =, ` =1. Cei care au >nlocuit cafea cum=< cu ceaiul ar re5eni la cafea numai dac< =reul ar c<dea la =,.

=
D1 D, =1 =, AZ A

Modificarea o?iceiurilor con um reduce cererea cafea

de de

D, ^, ^1

D1

L2

#erificai15< cuno@tinele Q Q Q E4=licai de ce noiunea de ne5oie nu =oate fi identificat< cu noiunea de cerere. E4=licai =e ?a$a unui e4em=lu deci$ia la margine. Ce e te legea cererii( u=rafaa cererii( cur?a cererii @i funcia cereriiT Ce tre?uie < e >ntFm=le a tfel >ncFt cur?a cererii < e de=la e$e =re drea=taT E4=licai diferena dintre cerere @i cantitatea cerut<. E4=licai influena inflaiei @i a factorului tim= a u=ra cererii.

Q Q Q

Knitatea 2

Ela ticitatea cererii

)inte$a Dac< cantitatea dorit< a e cum=<ra dintr1un ?un e modific< con i tent >n urma unei modific<ri u? taniale a =reului ace tuia( =unem c< cererea e te ela tic< M en i?il<N la =re( iar dac< >n urma unei modific<ri con i tente a =reului cantitatea dorit< a e cum=<ra e c9im?< doar ne emnificati5( =unem c< cererea e te inela tic< Mrigid<( in en i?il<N la =re. aR^ bD [`/=aR=

Dac< aR^ c aR= b D c1 1 cerere ela tic<= Dac< aR^ ` aR= b D `1 1 cerere rigid<= Kn ca$ intermediar" aR^ [ aR= b D [1 1 cerere cu ela ticitate unitar<.= E4i t< @i dou< ca$uri e4treme Mmai mult teoreticeWN" b D [ d @i b D [ / Mcerere =erfect ela tic<( re =ecti5 =erfect rigid<N.== Care unt factorii care influenea$< en i?ilitatea M b N cererii la modific<rile de =reT

aN .im=ul Dac< ori$ontul tem=oral e te mai e4tin ( oamenii au =o i?ilitatea de a e ada=ta mai ?ine la noile condiii de =re" < g< ea c< >nlocuitori mai ieftini @i <1@i c9im?e com=ortamentele de con um. Ca urmare( =e termen lung( cererea e te >ntotdeauna mai ela tic< la =re decFt =e termen curt. De e4em=lu( cre@terea =reului ?en$inei nu modific< imediat con umul; e te

L0

ne5oie de tim= =entru ca oamenii <1@i cum=ere ma@ini mai economicoa e( < e o?i@nuia c< < c<l<torea c< cu auto?u ul( <1@i cum=ere ?iciclet< etc. ?N Ponderea c9eltuielilor =entru ?unul dat >n ?ugetul total al con umatorilor Cu cFt efortul nece ar =rocur<rii unui ?un are o =ondere mai redu < >n c9eltuielile totale ale unui indi5id Mde e4em=lu( area( co?itoarele etc.N( cu atFt ace ta 5a reaciona mai =uin la modificarea =reului ?unului >n cau$<.

cN E4i tena @i acce i?ilitatea >nlocuitorilor &unurile care au multe u? titute a=ro=iate au( >n general( o cerere mult mai ela tic< decFt cele care nu au >nlocuitori numero@i. Dac< =reul unui ?un cu muli >nlocuitori cuno cui cre@te( oamenii nu ufer< =rea mult( deoarece >nlocuie c f<r< =ro?leme ?unul cum=it cu un >nlocuitor M u? titutN mai ieftin Munt!margarin<N. Gn c9im?( la are( de e4em=lu( e te greu < g< e@ti >nlocuitori( deci reacia con umatorului la modificarea =reului 5a fi mai mode t<. Deci( la cre@terea =reului unui ?un( oamenii r< =und =rin c<utarea de >nlocuitori. Orice are >nlocuitori( dar unele ?unuri au >nlocuitori mai muli @i mai acce i?ili( iar alte ?unuri au >nlocuitori mai =uini @i mai =uin acce i?ili. Gn =rimul ca$( cererea 5a fi ela tic<( >n cel de1al doilea ca$( 5a fi inela tic<.

dN Definirea =ieei Pieele =reci delimitate au tendina de a a5ea o cerere mai ela tic<( deoarece e4i t< numero@i >nlocuitori. Cu cFt definirea =ieei e te mai larg<( num<rul u? titutelor cade @i cererea de5ine mai rigid<.

'urgonete 'urgonete 'ord 'urgonete 'ord r o ii

Definirea =ieei Piaa furgonetelor Piaa furgonetelor 'ord Piaa furgonetelor 'ord ro@ii

Gnlocuitori Puini Muli 'oarte muli

Ela ticitatea =re a cererii Redu < Medie Mare

eN Natura ?unurilor &unurile care ati fac ne5oi e eniale M5italeN au( >n general( o ela ticitate mai redu < decFt ?unurile care ati fac ne5oi mai =uin im=ortante Mcon iderate ?unuri de lu4N. CFnd =reul con ultaiilor medicale

L+

cre@te( cererea e reduce ne emnificati5( dar cFnd =reul ?iButeriilor cre@te( c<derea cererii 5a fi mult mai mare. ME4i t< @i e4ce=ii" fanaticii ?iButeriilor 5or renuna =oate la o 5i$it< la tomatolog( =entru a1@i cum=<ra un l<ni@or cum=N. Cele cinci ti=uri ale cererii"

= =, =1

aN [/ D

?N
D =

D =

`1

= =, R= =1

R=c/; R^[/ Cerere =erfect rigide Me4. o cretere R=a =re ului la cantitatea cerut ne c9im?at N. D ^ ^

R= c R^ Cerere rigide Me4. o cre a =re uluitere cu ,2R reduce cererea doar D cu1/RN. ^

^, ^1 R^

cN = =, R= =1 D

D =

[1 = =, =1 D R=

R= [ R^ Cerere cu ela ticitate unitare Me4. o cre atere =re ului cu ,2R reduce cererea cu ,2R N. D

dN D c1 = R= ` R^ tereCerere ela tice Me4.o cre a =re ului cu ,2R reduce cererea cu 2/RN. D

^,

^1

^,

R^

^1

eN

D =

[ =1

R = [ /( R ^ c / C e re r e = er fec t e la tice" Q =t. or ice = c = 1 c ere re a e te n ule Q =t. = [ = 1 e cu m =e r e o ric e can tita te e do rete Q =t. = ` = 1 c ere re a e te in finit d e m ar e ^

)< lu<m e4em=lul a doi >ntre=rin$<tori MIon @i #a ileN =rieteni( nemulumii cu e5oluia cifrei lor de afaceri. Ion raionea$< a tfel" DDac< ridic =reul( tre?uie < am >nca <ri mai mariE. Deci( alege trategia cre@terii =reului.

L:

Ion e confrunt< cu urm<toarea cerere" =^CA -2,/ 2,1/

=, [ 2

= DI

& L A

a= [ Y1; a^ [ 1L ; aCA [ 11/ CA cade De ceT CA1 [ =1f^1 [ -f2 [ ,/ [ 1 Y , CA , [ = , f^ , [ 2f, [ 1/ [ , Y L 66666666666666666 aCA [ CA , 1CA1 [ 1 1 Y L

Y= =1 [ -

1 1^ DI 2 [ ^1 ^

^, [ ,

Ce re=re$int< aria L T L [ Ya=f^ , [ MY1N f , [ , ( adic< influena cre@terii =reului a u=ra cifrei de afaceri. Dar aria 1 T 1 [ 1a^f=1 [ MgLN f - [ g1, ( adic< influena reducerii cererii a u=ra cifrei de afaceri. CA cade deoarece L ` 1 ( adic< influena negati5< a reducerii cantit<ii cerute e te mai mare decFt influena =o$iti5< a cre@terii =reului a u=ra CA. #a ile raionea$< a tfel" DConform legii cererii( dac< reduc =reul( e 5a cere mai mult. #Fn$Fnd mai mult( am >nca <ri mai mariE. Deci( alege trategia reducerii =reului. #a ile e confrunt< cu urm<toarea cerere" =^CA 2:-/ ,1/,/

CA1 [ =1f^1 [ 2f: [ -/

= D#

CA , [ = , f^ , [ ,f1/ [ ,/ aCA [ 1,/ ( adic< cifra de afaceri cade( deoarece g L c Y1 ( adic<

=1 [ 2 1= =, [ , L

&

influena negati5< a reducerii =reului e te mai mare decFt influena =o$iti5< a cre@terii cererii a u=ra cifrei de afaceri.
A

, D# 1 ^1 [ : Y ^ 1/ [ ^, ^

L3

Ce au omi < anali$e$e >n =reala?il cei doi =rieteniT Ela ticitatea =re a cererii. Ion e confrunt< cu o cerere ela tic<( iar #a ile cu o cerere inela tic<.

Conclu$ie" Q >n ca$ul unei cereri ela tice merit< < reduc =reul( dar nu merit< <1l m<re c( deoarece aR^ c aR=. Q >n ca$ul unei cereri rigide merit< < m<re c =reul( dar nu merit< <1l reduc( deoarece aR^ ` aR=.

Ela ticitatea =unct M>ntr1un =unct al cur?ei cereriiN Gntr1un =unct al cur?ei cererii =utem calcula ela ticitatea =unct a tfel" a^ f1// aR^a^ =^ bD [[[f=a=aR=a= ^ f1// = unde" a^1a= [( unde tgh [Qe te =anta cur?ei cererii. a^a=tgh = Q 1 re=re$int< ra=ortul coordonatelor =unctului >n care determin<m ^ ela ticitatea =re. Ela ticitatea arc M>ntre dou< =uncte di tincte de =e cur?a cereriiN ^ Y^ ^[ 1 , a^ a=,Db= [ f1// i f1// ; unde ^ == [ =1 Y= , , Ela ticitatea 5enit a cererii m< oar< modificarea cantit<ii cerute dintr1un ?un >n condiiile modific<rii 5enitului con umatorului. aR^d^ I bD [[f c/IaRIdI ^ MaBoritatea ?unurilor unt DnormaleE( adic< la cre@terea 5enitului lor( con umatorii 5or dori < cum=ere mai mult din ele( deci b D c / . E4i t<( >n <(I @i ?unuri DinferioareE( >n ca$ul c<rora b D ` / ( deoarece la cre@terea 5enituluiI lor( con umatorii 5or reaciona =rin reducerea cantit<ii cerute din ace te ?unuri Me4. =Fine neagr<( .# al? ! negru etcN.

-/

^D
MCa ntita te cer ut N

& ^ ma4
DI c/

DI [/

C
DI M?un `/ inferiorN

DI [/

A I1 I, IL

I M#enitN

Ela ticitatea >ncruci@at< a cererii 1 arat< modificarea cantit<ii cerute din ?unul 4 >n urma modific<rii =reului ?unului 8. aR^ 4a^ 4 = 8 [f aR= 8a= 8 ^ 4 E4i t< dou< ca$uri" aN b iD c / j ?unuri u? titute. De ceT =8 cade iar ^8 cre@te @i ^4 cade M?unul relati5 mai ieftin u? tituie ?unul relati5 mai cum=N aN b iD ` / j ?unuri com=lementare. De ceT =8 cade iar ^8 cre@te @i ^4 cre@te Mcele dou< ?unuri e con um< >m=reun<N. #erificai15< cuno@tinele Q Q Q Q Q Q Ce >nelegei =rin ela ticitatea =re a cereriiT Ce diferen< e4i t< >ntre ela ticitatea =unct @i ela ticitatea arc a cereriiT Care unt factorii care influenea$< ela ticitatea =re a cereriiT Cum e manife t< influena lorT E4=licai influena ela ticit<ii =re a cererii a u=ra =antei cur?ei cererii. E4=licai SmitulE cur?ei cererii =erfect rigide. Da1i e4em=leW E4=licai influena ela ticit<ii =re a cererii a u=ra cifrei de afaceri. Ce >nelegei =rin ela ticitatea 5enit a cereriiT Cum e5oluea$< ea =e m< ur< ce 5enitul cre@teT Ce >nelegei =rin ?unuri normale @i ?unuri inferioareT Dai cFte un e4em=luW

b iD [

-1

Q Q

Ce criterii e =ot utili$a >n 5ederea raion<rii Mre=arti$<riiN ?unurilor rareT Ce >nelegei =rin ela ticitatea >ncruci@at< a cereriiT

Knitatea 0

.eoria ofertei
)inte$a A@a cum cur?a cererii indic< acele co turi alternati5e marginale au acrificiile =e care oamenii @i le a um< =entru a do?Fndi anumite ?unuri( tot a@a @i cur?a ofertei arat< acele co turi alternati5e marginale care tre?uie com=en ate =entru ca =roduc<torii < fie di =u@i < =roduc< anumite ?unuri. )< urm<rim graficul frontierei =o i?ilit<ilor de =roducie >n ca$ul unui fermier"

12 1- ( 2 1-

P rodu c ia d e oi aUan A &

1L

C
1, 11 1/ 3 : +

D E '

0 2

L , 1

P k /
1 , L 2 0 + : 3 1/

P rodu c ia d e =orum ?U an

Pornim de la frontiera =o i?ilit<ilor de =roducie >n ca$ul unui fermier care =oate =roduce oia @i U au =orum?( conform ta?elului. A&CD 1-(2 1L(2 1,(- 11(, /1,L E 3(3 ' :(2 2 C *IPk +(/ 2(- L(+ 1(3 / 0+:3 1/

)oia M)N Porum? MPN

CPP e te o cur?< @i nu o drea=t<( deoarece trecerea de la o cultur< la alta =oate a5ea loc numai >n condiiile unor co turi alternati5e marginale tot mai mari. De ceT Deoarece la >nce=ut e tran fer< de la o cultur< la alta -,

terenurile cele mai =ro=ice @i acrificiul e te mai mic. Klterior >n <( terenurile con5ertite unt tot mai =uin =ro=ice noii culturi( deci =entru a m<ri =roducia cu o unitate tre?uie < acrific<m tot mai mult din cealalt< cultur<. Pentru u@urin<( 5om =re u=une c< =reul unitar al oiei e te de 1 u.m. @i r<mFne con tant. Mai a5em >n < ne5oie @i de o alt< informaie" care e te =reul relati5 al oiei fa< de cel al =orum?ului. Numai a@a =utem determina co tul alternati5 marginal @i com?inaia de oia1=orum? alea < de fermier. )< =re u=unem iniial c< =orum?ul nu e cere decFt la un =re nul. 'ermierul 5a =roduce numai oia @i 5a fi >n =unctul A de =e CPP. Gnca <rile ale 5or fi" 1-(2) f 1 [ 1-(2 . Dac< ar =roduce doar o unitate de =orum?( 1ar

mi@ca >n Bo =e CPP @i 5a lucra >n =unctul &" M1L(2) Y 1P N( com?inaie care i1ar aduce o >nca are total< de" 1 L( 2 ) f 1 Y 1 P f / [ 1 L( 2 ` 1 - ( 2 . Deci( dac< ==[/ @i = [1( fermierul lucrea$< >n A @i1@i ma4imi$ea$< >nca <rile. Gn & ar acrifica 1 unitate de oia care 5alorea$< 1 u.m.( =entru a DcF@tigaE 1 unitate =orum? care 5alorea$< $ero. Care e te deci co tul alternati5 marginal al =rimei unit<i de =orum?T )e o?ine cu un acrificiu de 1 u.m.( deci ace ta e te @i co tul alternati5 c<utat. Gn ce condiii fermierul ar lucra >n =unctul & de =e CPP( adic< ar =roduce =rima unitate =orum? @i 1L(2 unit<i oiaT Dac< =reul =orum?ului ar fi egal cu co tul alternati5 marginal al =rimei unit<i de =orum?( adic< dac< ==[1W Ce >nca <ri ar a5ea atunciT 1L(2) f1 Y 1P f 1 [ 1L(2 Y 1 [ 1-(2 ( deci ar a5ea acelea@i >nca <ri ca @i >n

=unctul A. Gn ce condiii ar =roduce fermierul a doua unitate de =orum?T R< =un ul e te identic" cFnd co tul alternati5 marginal al ace teia ar fi egal cu =reul =e care =iaa e te di =u < <1l =l<tea c< =entru ea. CFt e te co tul alternati5 marginalT Produc<torul co?oar< >n =unctul C =e CPP @i alege" 1,( -) Y , P . Ce acrificiu face dac< e mi@c< din & >n CT Renun< la 1(1)

=entru a face >n =lu 1P . Co tul alternati5 marginal al celei de1a doua unit<i de =orum? e te deci 5aloarea oiei acrificate" 1(1f 1 [ 1(1 . Dac< =reul =orum?ului ar cre@te la 1(1( fermierul ar fi com=en at =entru acrificial <u( deci ar =roduce ,P @i ar lucra >n C( a5Fnd >nca <rile nemodificate" 1,( - ) f 1 Y M1P f 1 Y 1P f 1(1N [ 1-(2 Care ar fi co tul alternati5 marginal al celei de1a treia unit<i de =orum?T )1ar acrifica =entru ea 1,( - g 11( , [ 1( ,) ( care 5alorea$< 1(, u.m.

-L

Iat< co tul alternati5 marginal al celei de1a treia unit<i de =orum?. )1ar =roduce acea t< unitate numai dac< =reul =orum?ului ar fi de 1(, .a.m.d. Conclu$ie" aN Atunci cFnd decid de =re cantit<ile =e care le 5or =roduce dintr1un ?un( =roduc<torii au >n 5edere co turile alternati5e marginale ale =roduciei date. ?N Preurile relati5e le furni$ea$< informaii u=limentare =ri5ind co turile @i ?eneficiile marginale ale diferitelor alternati5e de =roducie. cN Cur?a ofertei are =ant< =o$iti5< @i indic< diferitele cantit<i ce e ofer< la toate ni5elele de =re =o i?ile.

)< con truim cur?a ofertei de =orum? >n ca$ul fermierului no tru "
C o tu l a lt e rn a ti5 m a rg in a l a l = r o du c ie i d e =o r um ? 1 (3 1 (: )

= 1(3

1 (, 1 (1 1 (/ )

1(L 1(, 1(1 1

/ 1 , L 2 0 +:31/ C a n ti ta te a d e = o ru m ? = ro d u

1/

'iecare coloan< din graficul de mai u indic< co tul alternati5 marginal al =roduciei de =orum?. )u=rafaa de u? cur?a ofertei arat< co tul de =roducie total al fermierului care =roduce =orum?ul M[ uma co turilor alternati5e marginale core =un$<toare fiec<rei unit<i adiionale de =orum? ce e =roduceN. Deoarece co tul alternati5 marginal cre@te continuu Murm<toarea unitate de =orum? e =roduce cu acrificii tot mai mariN( fermierul nu1@i =oate m<ri =roducia decFt >n condiiile >n care =reul tot mai mare al =orum?ului >i ofer< o com=en aie. El ar =roduce @i 1/ unit<i de =orum? MrenunFnd com=let la =roducia oieiN dac< =reul =orum?ului ar cre@te la 1(3/. Gn ace t ca$( >nca <rile lui totale ar fi egale cu cele a igurate de =unctul A de =e CPP" 1P f1 Y 1P f1(1 Y 1P f1( , Y 1P f1(L Y 1P f 1( - Y 1P f 1(2 Y 1P f 1( 0 Y 1P f 1( + Y 1P f 1(: Y 1P f 1(3 [

--

'actorii care determin< cantitatea oferit< Preul ?unului >n cau$< Cantitatea oferit< dintr1un ?un e te deci o funcie cre c<toare a =reului. Acea t< relaie direct< dintre =re @i cantitatea oferit< e te denumit< de economi@ti legea ofertei. .a?elul care de crie corelaia direct< dintre toate ni5elele =o i?ile de =re @i cantit<ile ce e dore c a e =roduceUoferi la fiecare din ace tea( e nume@te u=rafaa ofertei( iar re=re$entarea grafic< care de crie acea t< corelaie e nume@te cur?a ofertei( de cri < =rin funcia ofertei. 'uncia ofertei are forma" ))" =M^N [ a Y ?^

= ) [ MC

Legend<" MC!co t alternati5 marginal a ! co t alternati5 marginal al =rimei unit<i de ofert< tg h 1 =anta cur?ei ofertei
^

) a

Dac< e modific< =reul ?unului dat( e c9im?< doar cantitatea oferit<( dar nu @i oferta" ne mi@c<m >n u au >n Bo =e aceea@i cur?< a ofertei.

aN
= A & )

?N
= ) =1 Y= =, A &

=1 1= =,

) 1^ ^, ^1 ^

) Y^ ^, ^1 ^

-2

'actorii care determin< oferta Preul factorilor de =roducie utili$ai Dac< =reul materiilor =rime( al forei de munc< au al utilaBelor folo ite >n =roducerea unui ?un cre@te( 5a cre@te @i co tul alternati5 marginal al =roduc<torului( deci el 5a =roduce 5ec9ile cantit<i numai la un ni5el core =un$<tor mai mare al =reului. Gn ace t ca$( e modific< nu numai cantitatea oferit<( ci >n <@i oferta Mcur?a ofertei e de=la ea$<N. )cum=irea factorilor de
=

=roducie cum=e@te =roducia

),

?unului @i la fiecare ni5el de)1 =re e ofer< mai =uin A,A1M5ec9iul =re com=en ea$<
=1

acumco tulalternati5 marginal al unor 5olume mai), redu e de =roducieN.

)1

1^ ^, ^1 ^

.e9nologia .e9nologia determin< natura @i =ro=oria >n care e con um< diferitele re ur e utili$ate >n =roducerea unui ?un. Dac< ea e modific<( e modific< @i co tul alternati5 marginal al =roduciei( deci @i corelaia dintre =reuri @i cantit<ile oferite. Are loc din nou o modificare a ofertei( iar cur?a ofertei e de=la ea$<.

)1

),

=1

A1

A,

)1 ),

Y^ ^1 ^, ^

dN Antici=aiile =roduc<torilor

-0

Dac< =roduc<torul unui ?un antici=ea$< o cre@tere a =reului >n 5iitor( el 5a oferi mai =uin >n =re$ent la orice ni5el de =re @i 5a toca( =entru a =utea m<ri oferta >n 5iitor( cFnd =reul 5a fi mai mare.

Ela ticitatea =re a ofertei

)

b = m< oar< reacia cantit<ii oferite dintr1un ?un la modific<rile

inter5enite >n =reul ace tuia. R^ ^ = ) b= [[f c/ R== ^ )b = de=inde de ra=iditatea cu care =roduc<torii =ot modifica cantitatea factorilor de =roducie. Knele re ur e unt u@or acce i?ile( altele mai greu. Ca @i >n ca$ul cererii( =e termen curt oferta e te mai rigid<( dar =e termen lung de5ine mai ela tic<.

#erificai15< cuno@tinele Q Q Q E4=licai leg<tura dintre co tul alternati5 Mde o=ortunitateN @i ofert<. E4=licai de ce co turile cufundate nu influenea$< oferta. Con truii cur?a =o i?ilit<ilor de =roducie >n ca$ul unui fermier care =oate =roduce la=te @i carne @i deducei a=oi cur?a ofertei de carne a ace tuia. Care unt factorii care determin< ofertaT Cum e determin< oferta total< a =ieeiT E4=licai ela ticitatea =re a ofertei. Cum e5oluea$< acea ta de1a lungul cur?ei oferteiT E4=licai cele cinci ti=uri de cur?e ale ofertei.

Q Q Q

Knitatea +

Mecani mul de funcionare al =ieei

)inte$a Rolul de armoni$are a =reului ?<ne c De ce a=roa=e toate tran$aciile de =e =ia< e >nc9eie >n termeni ?<ne@tiT De ce nu e recurge la c9im?ul >n natur< MtrocNT De ce =roduc<torii >@i 5Fnd =rodu ele contra ?aniT De ce lucr<torii acce=t< < =rimea c< un alariu >n ?ani( de@i ?anii Dnu e =ot mFncaET R< =un ul la a emenea >ntre?<ri e te foarte im=lu" deoarece ?anii au anumite =ro=riet<i =ecifice care1i tran form< >ntr1un in trument de c9im?

-+

ideal" >n general( >@i =< trea$< 5aloarea( =ot re=re$enta o 5aloare mare >ntr1un 5olum mic( e =ot tran =orta u@or @i ieftin( unt =erfect di5i$i?ili( e ?ucur< de o acce=ta?ilitate general< M unt garantai de tatWN. Datorit< ace tor =ro=riet<i( ?anii reduc con idera?il co turile tran$acionale( cau$< din care ei au de5enit in trumentul general de c9im? =e toate ti=urile de =ia<. Gntr1o economie de troc e te a=roa=e im=o i?il < e >ntFlnea c< doi in5i5i$i ale c<ror dorine < coincid<" A < 5Fnd< ceea ce dore@te < cum=ere & @i & < 5Fnd< ceea ce dore@te < cum=ere A. Ca urmare( =entru ca cei doi indi5i$i <1@i =oat< reali$a dorinele( >ntre ei e 5or intercala un num<r relati5 mare de c9im?uri intermediare a=arent f<r< ro t( a@a cum e =oate urm<ri >n c9ema urm<toare"

=i ei a re m ere

A
are me re ce re =e re

a re

&
ar e are ce re m ere =i ei =e re

C
ar e =ie i ce re a re

D
ar e =er e ce re =iei

Proce ul de c9im? u? forma de mai u are un co t tran$acional foarte mare. Dac< >n < e folo e c ?anii ca in trument general de c9im?( tran$acia e reali$ea$< a=roa=e f<r< co turi.

?ani

A
=ere are ?ani cere =ere

&
are =ere cere ?ani

)< ne gFndim acum la un alt a =ect. Dac< A dore@te un ?ilet la film @i are o ma@in< de 5Fn$are( cum 1ar =utea reali$a tran$acia >ntr1o economie de trocT #a =l<ti A ?iletul cu un fert de roat<T Dar f<r< fertul de roat< ma@ina nu mai e te ma@in<. Xi ce < faci cu un fert de roat<T Cine ar =rimi a@a ce5a contra unui ?ilet la filmT Di5i$i?ilitatea =erfect< a ?anilor re$ol5< >n < @i acea t< =ro?lem<. Preurile ?<ne@ti au @i un im=ortant rol de comunicare @i de informare( aButFnd =rotagoni@tii economici < fac< calcule de eficien< ?ine fundamentate. Orice modificare a =reurilor le atrage atenia a u=ra noilor condiii de =ia< @i >i incit< <1@i ada=te$e deci$iile la ace te condiii noi.

-:

Dac< grindina di truge o =arte din recolta de grFu( 5a a=are =enuria de grFu @i menaBele 5or tre?ui <1@i reduc< con umul. Cine le 5a informa de =re ace t lucruT Ce le 5a incita < e conforme$eT Cum 5or @ti ele cu cFt tre?uie <1@i reduc< con umul de grFuT Penuria cum=e@te grFul( iar =reul mai mare atenionea$< menaBele c< grFul a de5enit un ?un mai rar( deci tre?uie raionat @i economi it. Ca urmare( menaBele 5or c<uta >nlocuitori mai ieftini @i1@i 5or reduce cererea de grFu. Cu cFt cre@terea =reului grFului 5a fi mai con i tent<( cu atFt mai mult 5or fi incitate menaBele <1@i reduc< cererea de grFu.

Mecani mul =ieei )< c9i<m acum =roce ele ce au loc =e o =ia<( =e e4em=lul =ieei ca tanelor. Re=re$ent<m =e acela@i grafic atFt cur?a ofertei cFt @i cur?a cererii de ca tane. Cur?a cererii e te de cre c<toare( iar cea a ofertei e te cre c<toare M5e$i legea cererii( re =ecti5 legea oferteiWN. Cele dou< cur?e e inter ectea$< la ni5elul unui anumit =re 1 =reul de ec9ili?ru( numit @i =reul la care e Dcur<<E =iaa. Ce e >ntFm=l< la ace t =reT Cantitatea dorit< a e 5inde de5ine egal< cu cantitatea dorit< a e cum=<ra( deci du=< reali$area tran$aciilor de =ia<( fiecare =rotagoni t =leac< aca < mulumit Mtoi @i1au reali$at dorineleN @i =iaa r<mFne Dcurat<E. Ec9ili?rul =ieei e =oate defini ca fiind o a emenea ituaie =ecific<( >n care forele =re$ente =e =ia< e anulea$< reci=roc" la =reul de ec9ili?ru( 5Fn$<torii dore c < 5Fnd< e4act cantitatea =e care cum=<r<torii dore c < o cum=ere. Preul de ec9ili?ru ati face =e toat< lumea @i nimeni nu mai are intere ul ca =reul < e modifice.

D )

=1

E4cedent M ur=lu N

&

=E =, C

E
D

Penurie M li= N
)

D ^ )M=,N ^ D M=1N
)

^ D M=,N ^ E[^ )M=EN[^ D M=EN ^ M=1N ^

Ce fore conduc =iaa =re ec9ili?ruT 'orele cererii @i ale oferteiW

-3

)< =re u=unem c< =roduc<torii de ca tane fi4ea$< un =re =1 c =E . Gn ace t ca$( ^ D M =1 N ` ^ ) M =1 N ( deci =iaa de5ine e4cedentar<( deoarece 5Fn$<torii ar dori < 5Fnd< mai mult decFt dore c < cum=ere cum=<r<torii. O =arte din cantitatea oferit< nu e 5inde( r<mFne >n toc M toc nedorit de 5Fn$<toriN. Ce e 5a >ntFm=la >n continuareT Pentru a c<=a de tocurile nedorite( 5Fn$<torii 5or fi o?ligai < Scola?ore$eE cu cum=<r<torii( reducFnd tre=tat =reul. Pe m< ur< ce =reul cade( cantitatea cerut< 5a cre@te( =roducia MofertaN e reduce( iar cFnd e atinge =E ( =iaa 5a fi >n ec9ili?ru Ma

di =<rut ur=lu ul de ofert<WN. Ce e >ntFm=l< >n < dac< =roduc<torii 5or fi4a =, ` =E T La ace t =re( =e =ia< 5a a=are =enuria Mli= aN( deoarece ^ D M =, N c ^ ) M =, N . Ofertanii au =rodu mai =uin decFt ar dori < ac9i$iione$e cum=<r<torii. Ce e 5a >ntFm=la >n continuareT Cum=<r<torii de$am<gii 5or tre?ui < Scola?ore$eE cu 5Fn$<torii( care 5or =roduce mai mult numai dac< =reul 5a cre@te. Pe m< ur< ce =reul cre@te( e ofer< mai mult @i e cere mai =uin( iar cFnd e atinge =E ( =iaa e ec9ili?rea$< M=enuria a di =<rutN. Gn conclu$ie( interaciunea dintre miile de 5Fn$<tori @i cum=<r<tori Madic< forele ofertei @i ale cereriiN >m=inge tre=tat =iaa =re ec9ili?ru. Odat< atin ec9ili?rul( nimeni nu mai are intere ul < e c9im?e =reul( deci forele =ieei e anulea$< reci=roc @i nu mai =re ea$< a u=ra =reului. #ite$a cu care e ec9ili?rea$< o =ia< de=inde de 5ite$a de aBu tare a =reului. Pe maBoritatea =ieelor li?ere e4cedentul @i =enuria unt doar tem=orare( deoarece mi@carea li?er< a =reului ec9ili?rea$<( mai de5reme au mai tFr$iu( forele cererii @i ale ofertei. Ace t mecani m de ec9ili?rare al =ieei are o im=ortan< atFt de mare >ncFt economi@tii l1au ridicat la rang de lege" legea cererii @i ofertei( conform c<reia =reul unui ?un e aBu tea$< >n a@a fel >ncFt < a igure egalitatea cantit<ii oferite cu cantitatea cerut<. Preul de ec9ili?ru re$ult< din interaciunea cererii @i a ofertei. Ca urmare( dac< cererea @i U au oferta e modific<( e 5a c9im?a @i =reul la care e Scur<<E =iaa. Pentru a tudia im=actul unui e5eniment a u=ra ec9ili?rului =ieei( tre?uie < =arcurgem urm<toarele trei eta=e" 1. Anali$<m dac< e5enimentul dat afectea$< cur?a cererii au cur?a ofertei; ,. Deducem >n ce direcie e de=la ea$< cur?a Mcur?eleN afectat< MafectateN; L. Cu aButorul graficului ofert< ! cerere determin<m modificarea =reului de ec9ili?ru @i a cantit<ii de ec9ili?ru.

2/

)tudiu de ca$ I. O de co=erire ?enefic< =entru agricultur< =oate fi nefa5ora?il< =entru agricultori. Ce e >ntFm=l< =e =iaa grFului( dac< agronomii de co=er< un nou 9i?rid( mult mai =roducti5 decFt toate cele care e4i tau =Fn< atunciT Pentru a r< =unde la acea t< >ntre?are( tre?uie < urm<m cele trei eta=e de anali$< deBa cuno cute. 1. De co=erirea noului 9i?rid atinge cur?a ofertei. PermiFnd cre@terea =roducti5it<ii( =e aceea@i u=rafa< e =ot o?ine recolte mai mari( deci la fiecare ni5el de =re =roduc<torii unt gata < 5Fnd< cantit<i mai mari decFt >nainte. ,. Ca urmare( cur?a ofertei de grFu e 5a de=la a =re drea=ta( iar cur?a cererii 5a r<mFne =e loc. L. Cantitatea 5Fndut< cre@te de la ^1 la ^,( iar =reul de ec9ili?ru cade de la =1 la =,.

= , =1 =,

D E1

)1 1 E,

),

Legend<"

1 ! o cre@tere a ofertei

)1 ), ^1

L ^,

D ^

, ! duce la c<derea =reului cFnd cererea nu e modific< L ! @i( ca urmare( cantitatea5Fndut< cre@te

Modific<rile inter5enite =e =iaa grFului >n urma de co=eririi unui nou 9i?rid

Gnca <rile totale ale agricultorilor cad. Cau$a ace tei ituaii e te ela ticitatea =re a cererii. Cererea de grFu ! ?un e enial ! e te rigid< Mnu =rea e4i t< u? tituteN @i( >n ace t ca$( c<derea =reului duce la c<derea cifrei de afaceri. De ce totu@i fermierii introduc noul 9i?ridT R< =un ul la acea t< >ntre?are ne duce la e ena mecani mului =ieelor concureniale. Deoarece fiecare =roduc<tor re=re$int< o infim< =arte din =iaa grFului( el =reia =reul =ieei( indiferent cFt e te ace ta. Pentru un ni5el dat al =reului grFului( fermierii tre?uie < utili$e$e cel mai ?ine =o i?il nout<ile @tiinifice @i te9nice M9i?ridul nouN( care le =ermit <1@i =orea c< =roducia @i 5Fn$<rile. CFnd toi fermierii urmea$< ace t raionament( oferta total< de grFu cre@te( =reul de ec9ili?ru al grFului cade( iar fermierii au cifre de afaceri mai mici.

21

)tudiu de ca$ II. De ce OPEC nu a reu@it < menin< =reul =etrolului la un ni5el ridicatT Piaa mondial< a =etrolului a fo t ade ea la originea a numeroa e =ertur?<ri ale economiei internaionale >n decur ul deceniilor trecute. Gn anii 13+/( mem?rii OPEC au deci < =orea c< =reul =etrolului( cu co=ul de a1 @i m<ri 5eniturile. <rile mem?re @i1au redu >n mod concertat =roducia. Gn 13+L ! 13+-( =reul =etrolului a cre cut cu =e te 2/R Mdu=< corectarea cu rata inflaieiN. CFi5a ani mai tFr$iu( <rile OPEC au re>nce=ut acea t< o=eraiune @i >n 13+3 =reul =etrolului cre@te cu 1-R( >n 13:/ cu L-R @i >n 13:1 cu L-R. Cu toate ace tea( OPEC >ntFm=ina dificult<i tot mai mari >n meninerea =reului ridicat al =etrolului. Gntre 13:, ! 13:2 =reul cade cu 1/R >n fiecare an. <rile mem?re ale OPEC erau de$orientate. Gn 13:0 ele au >ncetat < mai coo=ere$e @i =reul =etrolului a c<$ut cu -2R( =entru ca >n 133/ < re5in< la ni5elul din 13+/.

= , =, =1

D E,

), 1 E1

)1

Legend<"

), )1 ^, ^1

D ^

1 ! =e termen curt( cFndoferta@i cererea unt rigide( o reducere a ofertei , ! duce la o =uternic< cre@tere a =reului

Oferta @i cererea de =etrol =e termen curt

Ace t e=i od al i toriei economiei mondiale do5ede@te foarte eloc5ent c< oferta @i cererea e com=ort< diferit =e termen curt @i lung" =e termen curt unt relati5 rigide( dar =e termen lung de5in mai ela tice. Deoarece re$er5ele de =etrol identificate @i ca=acit<ile de e4tracie nu =ot fi modificate re=ede( oferta e te rigid< =e termen curt. Deoarece o?iceiurile de con um nu e aBu tea$< imediat la modific<rile de =re( cererea e te relati5 rigid< =e termen curt. Ca urmare a ace tor factori( cur?ele cererii @i ofertei unt mai a?ru=te =e termen curt.

2,

= =, , =1 ),

D E, E1 )1
^, ^1

Legend<"

), )1 D ^
, ! duce la o u@oar< cre@tere a =reului 1 ! =e termen lung( cFnd oferta @i cererea untela tice( reducerea ofertei

Oferta @i cererea de =etrol =e termen lung

Pe termen lung ituaia e te foarte diferit<. Pe m< ur< ce trec anii( =roducia de =etrol a <rilor din afara OPEC Mincitate de =reul mare al =etroluluiN cre@te( deoarece ele con truie c noi ca=acit<i de e4tracie. La rFndul lor( con umatorii >nce= <1@i modere$e con umul de =etrol @i =rodu e =etroliere( >nlocuind 5ec9ile lor ma@ini cu altele mai economicoa e. Ca urmare( cur?ele ofertei @i cererii de5in mai =late Mela ticeN @i reducerea ofertei totale de =etrol nu mai generea$< decFt o u@oar< cre@tere a =reului.

)tudiu de ca$ III. Inter$icerea con umului de droguri a m<rit au a redu 5iolena legat< de droguriT )ocietatea modern< e confrunt< >n mod con tant cu =ro?lema con umului de droguri. Pentru a lu=ta contra drogurilor( gu5ernele c9eltuie c ume foarte mari >n fiecare an( urm<rind < limite$e aflu4ul de droguri >n <rile lor. )< anali$<m eficiena ace tor =olitici antidrog. )< =re u=unem c< gu5ernul m<re@te num<rul de ageni afectai lu=tei contra drogurilor. Ce e 5a >ntFm=la =e =iaa drogurilorT

= =, =1 ), ,

), 1 E,

)1 Legend<" 1!inter$icerea con umului de droguri m<re@teco turilede di tri?uie@ireduce oferta( ceea ce ^ , ! m<re@te =reul @i L ! reduce 5Fndut< cantitatea

E1 )1 ^, ^1 L D

Efectul inter$icerii con umului drogurilor

2L

O?iecti5ul =oliticilor antidrog e te reducerea con umului( dar im=actul direct al ace tor =olitici =ri5e@te mai mult 5Fn$<torii decFt cum=<r<torii. CFnd gu5ernul ca=turea$< cantit<i mari de droguri au are tea$< traficani( contri?uie la cre@terea co turilor de di tri?uie ale 5Fn$<torilor @i deci( reduce cantitatea de droguri furni$at< la fiecare ni5el de =re. Ca urmare( e te afectat< cur?a ofertei( dar nu @i cur?a cererii.

Cum e5oluea$< 5iolena legat< de droguriT Drogaii au ne5oie de do$a lor $ilnic< indiferent de =re( deci cererea e =oate con idera ca fiind a=roa=e =erfect rigid<. Gn ace te condiii( o cre@tere a =reului duce la cre@terea cifrei de afaceri a 5Fn$<torilor. Deci( =oliticile antidrog care conduc la cre@terea =reului @i nu la reducerea con umului( determin< cre@terea umei totale ce tre?uie =l<tit< =entru cum=<rarea drogurilor. Drogaii tre?uie < fure au < ucid< =entru o?inerea ?anilor nece ari( deci 5iolena legat< de droguri cre@te.

inFnd cont de ace t efect negati5( economi@tii =ro=un o oluie alternati5<" decFt < e >ncerce reducerea ofertei( mai ?ine < e urm<rea c< reducerea cererii =rin =olitici de educaie =re5enti5<. Cererea e 5a de=la a la tFnga( =reul de ec9ili?ru 5a c<dea @i 5a diminua @i cifra de afaceri a 5Fn$<torilor. Comerul cu droguri de5ine mai =uin renta?il( deci unii di tri?uitori 5or a?andona ace t ector. D1 =D, ) Legend<" 1 E1=1 , 1 ! =re5enirea con umului de=,'i droguri reduce cererea( D1 , ! ceea ce duce la c<dereaL D, )=reului ^, ^1^ L ! @i a cantit<ii 5Fndute Efectul =oliticilor de educaie =re5enti5< a u=ra =ieei drogurilor #erificai15< cuno@tinele Q E4=licai rolul de armoni$are al =reului ?<ne c. Q E4=licai mecani mul de funcionare al =ieei concureniale. Q E4=licai grafic cele trei eta=e ale modific<rii =reului de ec9ili?ru. Ce deo e?iri e4i t< >ntre 5aloarea de c9im? @i 5aloarea de >ntre?uinareT E4=licai =e ?a$a e4em=lului =ieei a=ei @i al =ieei diamantelor.

2-

Re$umatul modului II
1. Dac< o dorin< Mne5oieN nu e =oate ati face numai cu un anumit co t M acrificiuN( atunci indi5i$ii >@i reduc dorinele @i e mulume c cu mai =uin cFnd ace t co t cre@te. ,. Conform legii cererii( >ntre cantitatea =e care indi5i$ii dore c < o cum=ere dintr1un ?un @i =reul M acrificiulN =e care tre?uie <1l =l<tea c< =entru acea t< cantitate e4i t< o corelaie in5er <. L. #aloarea unui ?un de=inde de circum tanele =re$ente( deci deci$iile e iau la margine" e com=ar< ?eneficiul marginal cu co tul marginal. -. )u=rafaa cererii e te un ta?el care de crie corelaia negati5< ce e4i t< >ntre toate =reurile =o i?ile @i cantit<ile cerute la diferitele ni5ele de =re. Cur?a cererii e te o re=re$entare grafic< ce de crie acea t< corelaie negati5<. 2. Conform legii cererii( cFnd =reul unui ?un cade( cantitatea cerut< cre@te. Deci( cur?a cererii are =ant< negati5<. 0. Pe lFng< =re( cererea mai e te influenat< de 5enituri( gu turi( antici=<ri( =recum @i de =reul ?unurilor u? titute au com=lementare. Dac< unul dintre ace@ti factori( e4clu i5 =reul ?unului( e modific<( cur?a cererii e de=la ea$<. Dac< e modific< =reul ?unului( ne de=la <m de1a lungul aceleia@i cur?e a cererii. +. Ela ticitatea =re a cererii m< oar< 5ariaia cantit<ii cerute dintr1un ?un >n urma unei modific<ri a =reului ?unului. Cererea tinde < fie mai ela tic< dac< e te 5or?a de un articol de lu4 @i e te mai =uin ela tic< >n ca$ul ?unurilor e eniale. Ela ticitatea e te mai mare dac< e4i t< u? titute a=ro=iate @i u@or di =oni?ile( dac< =iaa e te definit< =reci @i dac< cum=<r<torii au uficient tim= =entru a reaciona la c9im?<rile de =re. :. Ela ticitatea =re a cererii e calculea$< ra=ortFnd 5ariaia =rocentual< a cantit<ii cerute la 5ariaia =rocentual< a =reului. Dac< ela ticitatea e te u?unitar<( cererea e calific< dre=t rigid<. Gn ace t ca$( cantitatea cerut< 5aria$< mai =uin decFt =ro=orional fa< de 5ariaia =reului. Dac< ela ticitatea e te u=raunitar<( cererea e calific< dre=t ela tic<. Gn ace t ca$( cantitatea cerut< 5aria$< mai mult decFt =ro=orional fa< de 5ariaia =reului. 3. Cifra de afaceri M uma total< =l<tit< de cum=<r<torii unui ?un @i >nca at< de 5Fn$<toriN e te egal< cu =rodu ul dintre =reul ?unului @i cantitatea 5Fndut<. Gn ca$ul unei cereri rigide( cifra de afaceri cre@te cFnd =reul cre@te. Gn ca$ul unei cereri ela tice( cifra de afaceri cade cFnd =reul cre@te.

22

1/. Ela ticitatea 5enit a cererii m< oar< 5ariaia cantit<ii cerute dintr1un ?un >n urma modific<rii 5eniturilor con umatorilor. )e calculea$< =rin ra=ortarea 5ariaiei =rocentuale a cantit<ii cerute la 5ariaia =rocentual< a 5enitului. 11. Lucrurile nu au co t. Numai deci$iile au co t. Co turile cufundate nu influenea$< deci$iile oamenilor. Co turile de =roducie unt co turi alternati5e Mde o=ortunitateN marginale. 1,. Cur?a ofertei arat< cum 5aria$< cantitatea oferit< dintr1un ?un >n funcie de =reul ace tuia. Conform legii ofertei( cFnd =reul ?unului cre@te( cantitatea oferit< cre@te. Deci( cur?a ofertei are =ant< =o$iti5<. 1L. Gn afar< de =re( oferta unui ?un mai e te influenat< de co turile de =roducie( te9nologie @i antici=<ri. Dac< unul dintre ace@ti ultimi factori e modific<( cur?a ofertei e de=la ea$<. 1-. Ela ticitatea =re a ofertei m< oar< 5ariaia cantit<ii oferite dintr1un ?un >n urma modific<rii =reului ?unului dat. Acea t< ela ticitate 5aria$<( de o?icei( cu ori$ontul de tim= con iderat. Pe maBoritatea =ieelor( ela ticitatea =re a ofertei e te mai mare =e termen lung @i mai mic< =e termen curt. 12. Ela ticitatea =re a ofertei e calculea$< =rin ra=ortarea 5ariaiei =rocentuale a cantit<ii oferite la 5ariaia =rocentual< a =reului ?unului dat. Dac< ea e te u?unitar<( oferta e te rigid<( cantitatea oferit< 5aria$< mai =uin decFt =ro=orional fa< de 5ariaia =reului. Dac< ela ticitatea e te u=raunitar<( oferta e te ela tic<( cantitatea oferit< 5aria$< mai mult decFt =ro=orional fa< de 5ariaia =reului. 10. Inter ecia cur?ei ofertei cu cur?a cererii define@te =unctul de ec9ili?ru al =ieei. Gn ace t =unct e formea$< =reul de ec9ili?ru al =ieei( la care cantitatea cerut< e te egal< cu cantitatea oferit<. 1+. Com=ortamentul cum=<r<torilor @i 5Fn$<torilor >m=inge >n mod natural =ieele =re =unctul lor de ec9ili?ru Mautomati mul =ieeiN. Dac< =reul =ieei e te u=erior celui de ec9ili?ru( e4i t< ofert< e4cedentar<( care reduce =reul =ieei. Dac< =reul =ieei e te inferior celui de ec9ili?ru( e4i t< cerere e4cedentar<( care conduce la cre@terea =reului =ieei. 1:. Pentru a tudia im=actul unui e5eniment a u=ra =ieei( e utili$ea$< graficul ofert<1cerere( care 5i$uali$ea$< efectele e5enimentului >n cau$< a u=ra =reului @i cantit<ii de ec9ili?ru. Pentru acea ta =arcurgem L eta=e" anali$<m dac< e5enimentul de=la ea$< cur?a ofertei au cur?a cererii( determin<m en ul de=la <rii( com=ar<m noul ec9ili?ru cu cel 5ec9i.

20

13. Gntr1o economie de =ia<( =reurile unt emnale care g9idea$< agenii >n luarea deci$iilor lor @i a igur< alocarea re ur elor rare. Preurile =ermit garantarea c< oferta @i cererea fiec<rui ?un care circul< >n economie unt ec9ili?rate. Ace t =re de ec9ili?ru determin<( la rFndul <u( cantitatea din ?unul dat =e care cum=<r<torii 5or decide < o cum=ere @i cea =e care 5Fn$<torii 5or decide < o =roduc<.

)arcini @i teme ce 5or fi notate Ace te a=licaii @i teme de reflecie e 5or re$ol5a =e un caiet =ecial de fiecare cur ant @i e 5or =re$enta tutorilor la =rima >ntFlnire =rogramat< conform calendarului di ci=linei. Nel<muririle legate de re$ol5area =ro?lemelor =ot fi clarificate =rin intermediul =latformei ID.

A=licaii =ractice 1. E4=licai afirmaiile de mai Bo cu aButorul graficelor cerere1ofert<" a. CFnd un 5al de frig e a?ate a u=ra Creciei( =reul ucului de =ortocale cre@te >n toate maga$inele din RomFnia. ?. Gn luna e=tem?rie( =reul camerelor de 9otel de =e litoral cade. c. CFnd i$?ucne@te un r<$?oi >n Orientul MiBlociu( =reul =etrolului cre@te( iar =reul unui Cadillac econd19and cade.

,. O modificare a gu turilor cum=<r<torilor 5a genera o mi@care de1a lungul cererii au o de=la are a cur?ei cereriiT Dar o modificare de =reT E4em=lificai fiecare r< =un =rintr1un graficW

L. Enunai trei factori care determin< cererea de =i$$a. Dai un e4em=lu de factor a c<rui modificare e traduce =rintr1o de=la are =re drea=ta a cur?ei cererii de =i$$a. Ar<tai ce e >ntFm=l< dac< =reul =i$$ei cre@teT

-. )< =re u=unem c< oamenii de afaceri @i 5acanierii =re$int< urm<toarele cereri =entru ?iletele de a5ion CluB ! Pari " Cantitate cerut<Cantitate cerut< Pre Mu.m.N MafaceriNM5acan<N 12/,1//1/// ,//,///:// ,2/13//0// L//1://-//

2+

a. CFnd =reul unui ?ilet cre@te de la ,// la ,2/ u.m.( care e te ela ticitatea =re a cererii >n ca$ul oamenilor de afaceriT Dar a 5acanierilorT ?. De ce 5acanierii 5or a5ea o ela ticitate diferit< fa< de oamenii de afaceriT

2. )< =re u=unem c< =lanul cererii de CD ! uri >n ca$ul lui Ion e te"

Pre : 1/ 1, 110

C Cantitate cerut< la un 5enit C antitate cerut< la un de 1/./// u.m.5enit de 1,./// u.m. -/2/ L,-2 ,-L/ 10,/ :1,

a. Calculai ela ticitatea =re a cererii lui Ion cFnd =reul cre@te de la : la 1/ u.m.( atFt >n ca$ul >n care 5enitului e te de 1/./// u.m.( cFt @i >n ca$ul >n care e te de 1,./// u.m. ?. Calculai ela ticitatea 5enit a cererii lui Ion cFnd 5enitul lui cre@te de la 1/./// la 1,./// u.m.( atFt =entru =reul de 1, u.m. cFt @i =entru =reul de 10 u.m.

0. Kn angaBat e te di =u <1@i ofere er5iciile ale unui =atron dac< ace ta >i ofer< un alariu orar mai mare de , u.m. Mdeci la alariul orar de , u.m. nu1@i ofer< er5iciileN. Dac< >i ofer< - u.m. U9 e te di =u < lucre$e :9U$i. a. Ce alariu orar tre?uie < ofere =atronul firmei dac< dore@te ca angaBatul < lucre$e 1, 9 >ntr1o $iT ?. Care 5a fi co tul alternati5 total al angaBatului >n ace t ca$T

+. Ce 1ar >ntFm=la cu =reul de ec9ili?ru al =ieei c9itarelor acu tice dac<" aN Oamenii ar fi cu=rin@i de fe?ra acordeonului @i @i1ar =ierde intere ul =entru c9itare; ?N )cade u? tanial =reul c9itarelor electronice; cN O =arte din =roduc<torii de c9itare acu tice ar 9ot<r> < ia < de =e =ia< @i < =roduc< 5iori.

:. &erea @i =i$$a e con um< foarte ?ine >m=reun<. CFnd =reul ?erii cre@te( 2:

ce e >ntFm=l< cu oferta( cererea( cantitatea oferit<( cantitatea cerut< @i =reul =i$$eiT 3. Gn ?ufetul 'acult<ii de &u ine =i$$a e te" Pre 1 , L 2 e 5inde =i$$a. Planul cererii @i ofertei de

Cerere -,/ ,1/ 1-/ 1/2 :-

Ofert< / 1// 1-/ 10/ 1+/

.ra ai graficul ofert<1cerere. Care e te =reul @i cantitatea de ec9ili?ruT C< ii un =re la care cererea e4cede oferta @i un =re la care oferta e4cede cererea. Ce e >ntFm=l< >n ace te ca$uri =e =iaa =i$$eiT

1/. Piaa unui ?un e te caracteri$at< =rin urm<toarea u=rafa< a ofertei @i cererii" Pre 2 0 + : 3 Cerere 1L2 1/:1 0: 2L L3 Ofert< ,0 2L :1 3: 11/ 1,1

De enai cur?ele ofertei @i cererii. Care e te =reul de ec9ili?ru @i cantitatea de ec9ili?ru =e acea t< =ia<T Dac< =reul =ieei ar fi u=erior =reului de ec9ili?ru( ce for< 5a >m=inge =iaa =re ec9ili?ruT Dar dac< =reul =ieei ar fi inferior =reului de ec9ili?ruT 11. Anali$ai cum reacionea$< =iaa =i$$ei dac< =reul ro@iilor cre@te. Dar cFnd cade =reul 9am?urger1ilorT 1,. Ce 1ar >ntFm=la =e =iaa ?um?acului =rodu >n ar< dac<" aN aN. e de co=er< n8lonulT ?N e de co=er< ma@ina de cur<at ?um?acul de emine; cN di =are gFndacul care atac< ?um?acul;

23

dN tr<inii e4=ort< >n ar< mari cantit<i de ?um?ac. 1L. )e de co=er< c< cei ce con um< oia tr<ie c mai mult. aN Ce efect are a u=ra =reului oieiT MCraficN ?N Dar a u=ra =reului =orum?ului Mcare e culti5< =e acela@i ti= de teren ca oiaN. MCraficN

.eme de reflecie 1.Ai =orni >n concediu f<r< roat< de re$er5< dac< dore@ti < =arcurgi o di tan< de 1/// %m >ntr1o $on< de munte nelocuit<T Pentru a =utea r< =unde ar tre?ui < @tii cFt co t< o roat< de re$er5<T De ceT

,.)loganul =entru A9i %81ul Mar%erZ Mar% e te" DA5ei >ntr1ade5<r gu turi co ti itoareWE Oare crede =roduc<torul c< 5a 5inde mai mult dac< are =reuri mariT Nu contra5ine ace t lucru legii cereriiT

L. Re taurantul Pean1Loui din Ha 9ington e te 5i$itat =rioritar de =oliticieni. Kn c9elner afirm<" DE te ?ine dac< ne con ider< cum=i. Clienii no@tri @tiu c< in5itFndu1i la noi( >@i im=re ionea$< mu afiriiE. Ce Dcum=<r<E de fa=t cei ce 5in acolo la cin<T

-. &erea i =i$$a e con um< foarte ?ine >m=reun<. CFnd =reul ?erii cre@te( ce e >ntFm=l< cu cererea( cantitatea cerut< @i =reul =i$$eiT 2. La =reul actual M12// leiU?ucN cererea de algocalmin =are a fi rigid<. Ce 1 ar >ntFm=la dac< =reul 1ar du?la T Dar dac< =reul relati5 al algocalminului >n ra=ort cu ni5elul =reurilor ar fi de 2/ de ori mai mare T E4=licai W

0. Gnce= < e r< =Fndea c< maga$inele de mu$ic< 5irtuale M=rin InternetN. Ce efect are ace t lucru a u=ra ela ticit<ii =re a cererii =entru CD1urile 5Fndute >n maga$inele de mu$ic< cla ice T

+. Cum a influenat e4tinderea =o@tei electronice MemailN ela ticitatea =re a cererii =entru cri orile e4=ediate =rin =o@t<T E te =o@ta mulumit< de ace t re$ultatT

:. Conform unor a=recieri( b = ig<ri [ /(- Mla cre@terea =reului cu 1/R(

cantitatea cerut< cade cu -RN. a. Gn eamn< c< ta4area ig<rilor e te o cale de m<rire a >nca <rilor 0/

?ugetareT ?. Gn eamn< c< ta4area mai mare a ig<rilor e te o cale eficient< de reducere a fumatuluiT c. Ce ni5el de ta4< ar a igura reali$area am?elor o?iecti5eT

3. Pentru fiecare din urm<toarele =erec9i de ?unuri( indicai care are cerere mai ela tic< @i de ceT a. manualele uni5er itare au romanele =olii te; ?. di curile cu &eet9o5en au di curile cu mu$ic< cla ic<( >n general; c. Coca ! Cola au a=a.

1/. Ana a deci < con acre >n mod i tematic o treime din 5enitul ei c9eltuielilor =entru >m?r<c<minte. a. Care e te ela ticitatea 5enit a cererii ale de >m?r<c<minteT ?. Care e te ela ticitatea =re a cererii ale de >m?r<c<minteT c. Dac< gu turile ei e5oluea$< @i Ana decide < con acre doar un fert din 5enitul ei =entru cum=<rarea de >m?r<c<minte( cum e5oluea$< cur?a cererii aleT Cum e modific< >n ace t ca$ ela ticitatea 5enit @i ela ticitatea =reT

11. Doi @oferi ! Ion @i #a ile ! e >ntFlne c la o taie de ?en$in< din CluB1 Na=oca. Gnainte de a e uita la =re( fiecare face comanda. Ion dore@te 1/ litri( iar #a ile dore@te ?en$in< de 1/ u.m. Ce ela ticitate =re a cererii au cei doi @oferiT

1,. Economi@tii au o? er5at c< >n =erioadele de rece iune c9eltuielile de re taurare cad mai ra=id decFt cele =entru alimentele con umate aca <. Conce=tul de ela ticitate =oate e4=lica ace t fenomenT CumT

1L. )< =re u=unem c< recolta de fecl< de $a9<r e te afectat< de o gra5< ecet<. Cum afectea$< ace t lucru cantitatea oferit<T Pu tificai r< =un ul cu un grafic.

1-. De ce difer< tarifele locurilor de =arcareT De ce >n ora@ul A tariful e te doar 2 u.m.U9( =e cFnd >n ora@ul & e te de 1/ u.m.U9T Denot< ace t lucru un com=ortament 9r<=<re al celor din ora@ul &T

12. Ion a cum=<rat o =ictur< de dimen iuni foarte mari la o e4=o$iie( dar 01

tre?uie < la e =ictura acolo o <=t<mFn<( =Fn< ce e >nc9ide e4=o$iia. E4=o$iia are ucce @i faima =ictorului cre@te foarte mult =Fn< la >nc9iderea e4=o$iiei. Pictura cum=<rat< cu 1// u.m. 5alorea$< =e te o <=t<mFn< ,// u.m. CFnd duce aca < =ictura( Ion 5ede c< nu i e =otri5e@te >n nici o camer< Mcamerele unt de dimen iuni miciN. #a ile are o ca < mare( unde =ictura ar >nc<=ea @i el e te di =u < o cum=ere. Care ar fi =reul DdecentE cu care ar =utea 5inde Ion =icturaT De ceT 10. Ela ticitatea =re a ofertei e te mai mare =e =iaa >ng9eatei au =e =iaa >ng9eatei de 5anilieT E4=licai.

1+. E4=licai urm<toarea afirmaie" DO ecet< mondial< =ore@te cifra de afaceri a 5Fn$<torilor de grFu din >ntreaga lume( dar o ecet< re trFn < la regiunea &<r<gan reduce cifra de afaceri doar a fermierilor din acea t< regiune.

1:. )< =re u=unem c< oferta de ca e de gr<din< de =e malul m<rii e te =erfect rigid<. Ce 1ar >ntFm=la cu =E dac< >n urma cre@terii 5enitului ar cre@te intere ul =o=ulaiei =entru a emenea ca eT 13. DDac< e li= < de =latin<( >i cre@te =reul. Li= a cu tim=ul di =are( deoarece =reul mai mare reduce cererea @i m<re@te ofertaE. Anali$ai afirmaiaW

,/. Con truirea @i utili$area unui 5a de =e cuit turioni co t< mult. De aceea turionii unt cum=iT ,1. A ociaia Medical< atenionea$< gu5ernul c< dac< nu e reduce num<rul locurilor la facult<ile de medicin<( >n 5iitorul a=ro=iat 5a a=are ur=lu ul de medici. Cum inter=retai acea t< afirmaieT #a fi >ntr1ade5<r un ur=lu a? olut de mediciT

,,. Dac< un uragan =arge multe geamuri( cre@te cererea =entru geamuri. Dac< geamgii ca r< =un >@i m<re c tarifulU9( atunci cre c co turile =ro=rietarilor de ca e =entru re=ararea geamurilor lor. Dar oare m<re@te uraganul co turile de re=arare a geamurilor =entru geamgiiT )au ei doar =rofit< neru@inat de ituaieT Gntre?<rile de mai Bo 5< aBut<" a. De ce =ot ridica =reul geamgiiT ?. Cine =re ea$< cel mai mult a u=ra geamgiilor >n ridicarea =reuluiT

0,

c. )u? ce form< e i$ea$< geamgii cre@terea co tului lor alternati5T d. De ce geamgii o=tea$< < ridice =reulT e. Cum =oate ridica =reul geamgiul f<r< a u=<ra =o=ulaiaT f. )u? ce form< de5in acce i?ile mai multe er5icii de re=arare a geamurilor =rin intermediul =reurilor cre c<toareT

,L. Kn =rieten ne cere fatul" la ce =re <1@i 5Fnd< ca aT A5em ne5oie de informaii >n =lu >n afar< de cele de =re tarea ca ei @i $on<T Ne intere ea$< cFt a co tat ca aT A co tat 12/// l acum ,/ ani. Ce =re >l f<tuii < cear<T

,-. Cum ar influena c9iria din $on< fa=tul c< acolo 1ar locali$a multe fa?rici im=ortanteT ,2. CFt e te raional < caui o ?ancnot< de 1//./// lei( dac< o or< 5alorea$< =entru tine 2/./// leiT E raional < caui mai mult de , 9T Pe ?a$a anali$ei co t1?eneficiu e4=licai de ce un om( de altfel raional( e te ca=a?il < caute la ne fFr@it ?ancnota =ierdut<T

,0. Cre@terea c9iriei =entru =aiile de >nc9iriat a determinat multe firme <1 @i locali$e$e ?irourile >n afara ora@elor. Poate ignora cre@terea c9iriilor o firm< din ora@ care funcionea$< >n imo?ilele =ro=riiT

&i?liografia modulului #or$ a%( M.( Cu( C.( &a$ele economiei concureniale( Ed. Alma Mater( CluB1Na=oca( ,//0( =ag. L+133. N. Cregor8 Man%iA ! Princi=le of Microeconomic ( .9ird Edition( Ed. .9om on )out9 ! He tern( ,//-( =ag. 0-1:/.

0L

Modulul III Eficiena =ieei

Knitatea :" Con trolul =reurilor Knitatea 3" Con umatori( =roduc<tori @i eficiena =ieei Knitatea 1/" Co tul ta4elor Knitatea 11" Comerul internaional

)co= @i o?iecti5e )co= Ace t modul urm<re@te < =re$inte cur anilor de ce =iaa li?er< e te cea mai eficient< modalitate de organi$are a acti5it<ii economice. O?iecti5e a e4amina efectele =oliticilor economice de control al =reurilor; a 5edea efectele unui =re =lafon @i ale unui =re =odea; a 5edea efectele unei ta4e a u=ra =reului @i a cantit<ii 5Fndute dintr1 un ?un; a ar<ta c< ta4ele u=ortate de cum=<r<tori @i cele u=ortate de c<tre 5Fn$<tori unt ec9i5alente u? a =ectul incidenei fi cale; a 5edea cum e re=arti$ea$< =o5ara unei ta4e >ntre cum=<r<tori @i 5Fn$<tori; a tudia relaia ce e4i t< >ntre di =o$iia de a cum=<ra a con umatorilor @i cur?a cererii a >n5<a < definim @i < m< ur<m ur=lu ul con umatorilor a anali$a leg<tura dintre co turile de =roducie ale 5Fn$<torilor @i cur?a ofertei a >n5<a < definim @i < m< ur<m ur=lu ul =roduc<torilor a con tata c< ec9ili?rul ofertei @i cererii ma4imi$ea$< ur=lu ul total al =ieei a e4amina cum ta4ele reduc ur=lu ul con umatorilor @i al =roduc<torilor a >nelege emnificaia @i cau$ele =ierderii eci indu e de ta4e a 5edea de ce unele ta4e creea$< =ierderi eci mai mari decFt altele a o? er5a cum >nca <rile fi cale @i =ierderile eci 5aria$< cu m<rimea ta4ei a 5edea de ce o ar< e4=ort< au im=ort< anumite ?unuri

0-

a o? er5a cine =rofit< @i cine =ierde >n comerul internaional a 5edea c< ?eneficiile reali$ate de cei care =rofit< din comerul internaional unt mai mari decFt =ierderile u=ortate de =erdani a e4amina efectele ta4elor 5amale a u=ra ?un< t<rii a tudia argumentele a5an ate de =arti$anii =rotecioni mului 5amal.

Conce=te de ?a$<" =re =lafon( =re =odea( ur=lu ul con umatorului( ur=lu ul =roduc<torului( =ierdere eac<. Knitatea :

Controlul =reurilor
)inte$a Preul =lafon )< =re u=unem c< A ociaia Con umatorilor de &en$in< con ider< =rea mare =reul ?en$inei @i =orne@te un lo??8( cerFnd reducerea ace tui =re de la , u.m. Ul la 1 u.m. Ul. Cu5ernul( =Fn< la urm<( fi4ea$< un =re ma4imal de 1 u.m. Ul. @i con umatorii de ?en$in< Bu?ilea$<" ace t =re li e =are Scin titE Moare =entru cineTN La =reul =lafon de 1 u.m. Ul.( 5Fn$<torii de ?en$in< 5or =roduce Uoferi o cantitate mai mic< decFt la 5ec9iul =re de , u.m. Ul.( iar con umatorii 5or cere mai mult Mconform legii ofertei @i =cereriiN. Ca un re$ultat Dnedorit(=iaa e
)

de$ec9ili?rea$< @i a=are =enuriade?en$in<

,[=1 1[=, )

E =ret =lafon =enurie D ^)M=[1N[0 ^1 [1/ ^DM=[1N[1,

^) M=[1N`^ D M=[1N ( cantitatea oferit< fiind cu 1, ! 0 [ 0 l mai mic<. De ce 1a aBun la =enurieT Deoarece=reul=lafon com=en ea$<unco t alternati5 marginal mai mic( cu care e =oate =roduce eficient doar cantitatea de 0 l. Dac< 1ar =roduce mai mult( =roducia de ?en$in< ar de5eni nerenta?il< =e termen

02

lung. Dac< =iaa ?en$inei ar fi fo t li?er<( =enuria 1ar fi re or?it( deoarece concurena dintre con umatorii care ar fi fo t di =u@i < =l<tea c< mai mult ar fi condu la cre@terea =reului( =Fn< cFnd =iaa 1ar fi ec9ili?rat Mla = [ ,N. Acum >n <( legea inter$ice cre@terea =reului =e te =reul =lafon de 1 u.m. Ul. Preul =lafon de$informea$< con umatorii( care cred c< ?en$ina nu mai e te atFt de Srar<E ca >nainte. Realitatea contra$ice >n < acea t< afirmaie @i a=ar firele de a@te=tare. Cei ce au ne5oie de ?en$in< nu mai =ot oferi =reuri mai mari =entru a con5inge 5Fn$<torii < le dea ce dore c @i unt ne5oii < tea la coad<( >n =erana c< 5or o i mai de5reme decFt ceilali con umatori. Dar tatul la coad< le =ro5oac< co turi noi( de data acea ta ne?<ne@ti( >n < la fel de reale ca @i cele ?<ne@ti. Gn final( =reul ?<ne c =lu =reul ne?<ne c al ?en$inei =oate < de=<@ea c< =reul de ec9ili?ru M =1 [ , N.

=
D )

Legend<" a ! =reul ?<ne c al ?en$inei la =reul =lafon ? ! =reul ne?<ne c al ?en$inei la =reul =lafon =L [ a Y ? j =reul total al unui litru de ?en$in<

=L 1 =1 =, ) a D ^ )M= =N ^D M= =N ? L E , =ret =lafon =enuria

)tudiu de ca$ 1" 'irele de a@te=tare la taiile de ?en$in< Gn 13+L( <rile din OPEC au 9ot<rFt < reduc< dra tic oferta de iei( =entru ca =reul =ieei < crea c< con i tent. Acea t< 9ot<rFre a declan@at =enuria de ?en$in< @i au a=<rut lungi fire de a@te=tare la taiile de ?en$in<. Xoferii au >n5inuit gu5ernele( =unFnd c< au =lafonat =reul ?en$inei @i de aceea nu e ofer< mai mult( deci a a=<rut =enuria. Dar 5ino5at nu era gu5ernul( ci OPEC. Cum 1au =etrecut lucrurileT Gnainte de =rimul @oc =etrolier M13+LN( =reul =lafon al ?en$inei era ce5a im?olic( deoarece era u=erior =reului de ec9ili?ru. A5ea ca rol doar < =roteBe$e con umatorii de e5entualele a?u$uri ale unor 5Fn$<tori.

00

Gn 13+L >n <( =reul de ec9ili?ru al ?en$inei cre@te mult din cau$a reducerii dra tice a ofertei OPEC @i de=<@e@te ace t =re =lafon S im?olicE( ceea ce conduce la =enurie. Gn final( gu5ernele au >nele c< ele unt 5ino5ate de =enurie @i au renunat la controlul =reului ?en$inei. Ca urmare( cre@terile actuale ale =reului ?en$inei e datorea$< >n mare =arte numai Bocului forelor cererii @i ale ofertei @i nu controlului gu5ernamental.

=
D

), )1

=, == =1

E, =ret =lafon =enurie E1

.ran formarea =reului =lafon im?olic >n =re =lafon cu efect de con trFngere

)tudiu de ca$ ," Controlul c9iriilor

Gn unele ora@e( admini traia local< =oate im=une un =lafon =entru c9iriile =e care =ro=rietarii de imo?ile le =ot cere de la locatari. O?iecti5ul ace tor =olitici e te <1i aBute =e cei defa5ori$ai( f<cFndu1le a?orda?il co tul >nc9irierii unei locuine. Economi@tii critic< ace te =olitici( con iderFnd c< nu au un efect emnificati5 a u=ra amelior<rii ni5elului de trai al celor ne5oia@i. Efectele nedorite ale controlului c9iriilor unt mai =uin 5i$i?ile =entru marele =u?lic( deoarece e e4tind =e mai muli ani. Pe termen curt( =ro=rietarii au un anumit num<r de a=artamente de >nc9iriat @i nu =ot aBu ta ra=id ace t num<r la noile condiii de =ia<. Pe de alt< =arte( =er oanele care caut< locuine de >nc9iriat >ntr1un ora@ nu reacionea$< >ntotdeauna =rea re=ede la modificarea c9iriilor( deoarece le ia un oarecare tim= <1@i reorgani$e$e condiiile de locuit. Ca urmare( =e termen curt( cererea @i oferta de locuine de >nc9iriat unt relati5 rigide. CFnd e4i t< o c9irie =lafonat<( a=are =enuria. Dar cum oferta @i cererea unt rigide =e termen curt( =enuria r<mFne redu <( ceea ce >n eamn< c< =e termen curt controlul c9iriilor nu are efecte im=ortante.

0+

Pe termen lung ituaia e c9im?<( deoarece cererea @i oferta de5in ela tice. )c<derea c9iriei incit< =e cei care au ne5oie de un a=artament < =refere < >nc9irie$e unul( >n loc < mai tea cu =<rinii au cu =rietenii. Ca urmare( cererea de5ine ela tic< =e termen lung. La fel( =ro=rietarii =ot con trui a=artamente noi( deci @i oferta de5ine ela tic< =e termen lung. Dac< c9iria =lafon e te mai mic< decFt c9iria de ec9ili?ru( cantitatea oferit< 5a de5eni en i?il mai mic< decFt cantitatea cerut<. De aici re$ult< o =enurie u? tanial<.

=
D DL
)

Legend<"
)
)

)L

=1 =enurie mare =enurie mica c9irie =lafonata

D) M))N ! cerere Mofert<N =e termen curt DL M)LN ! cerere Mofert<N =e termen lung

^1

Efectul controlului c9iriilor =e termen curt @i lung

Preul =odea )< =re u=unem c< A ociaia #Fn$<torilor de &en$in< con5inge gu5ernul c< actualul =re al ?en$inei de , u.m. Ul nu e te Scin titE @i c< ace t =re nu ar tre?ui < cad< u? L u.m. Ul. Ca urmare( e fi4ea$< =rin lege un =re =odea MminimalN de L u.m. Ul( mai mare decFt =reul =ieei M, u.m. UlN. Ace t =re =odea conduce la un de$ec9ili?ru =e =iaa ?en$inei( deoarece cantitatea ce e dore@te a e 5inde ^) M=1 N de=<@e@te cantitatea ce e dore@te a e cum=<ra ^ D M=1 N . A=are ur=lu ul Me4cedentulN( care nu mai =oate fi re or?it =rin aBu tarea li?er< a =reului( deoarece legea nu mai =ermite c<derea =reului u? =reul =odea de L u.m.Ul..re?uie < menion<m c< ur=lu ul Me4cedentulN de =e =ia< nu >n eamn< di =ariia =enuriei @i cu atFt mai mult a rarit<ii. Ace t ur=lu e te un de$ec9ili?ru al forelor =ieei( a@a cum e te @i =enuria. Nu e te 5or?a de =re un S ur=lu

0:

a? olutE. )ur=lu ul e4i t< doar la =reul dat al =ieei( care incit< =roduc<torii < =roduc< mai mult decFt e cere( deoarece de=<@e@te =reul de ec9ili?ru al =ieei.

=
D A e4cedent M ur=lu N E & ) =ret =odea

L [ =1 , [ =E

) D ^DM=1N [ : ^E [ 1/ ^ M=1N
)

Cu5ernul @i admini traiile locale >@i finanea$< c9eltuielile =u?lice din ta4e @i im=o$ite( ace tea re=re$entFnd un im=ortant in trument de =olitic< economic<. Cine tre?uie < =l<tea c< ace te im=o$ite @i ta4eT )< =re u=unem c< admini traia local< din &aia Mare dore@te < organi$e$e fe ti5alul ca tanelor( cu =arad< @i focuri de artificii. Pentru a finana acea t< manife taie( tre?uie < e im=un< o ta4< de m<rime StE =entru fiecare 1//g de ca tane. Cine < =l<tea c< acea t< ta4<" 5Fn$<torii au cum=<r<toriiT

)tudiu de ca$ L" )alariul minim legal Kn e4em=lu ti=ic de =re =odea e te alariul minim =e economie( u? care e te inter$i < e =l<tea c< lucr<torii. Pentru a tudia efectele alariului minim legal( 5om anali$a =iaa muncii. Gn a? ena inter5eniei gu5ernului =e =iaa muncii( alariul e aBu tea$< >n a@a fel >ncFt cererea @i oferta de munc< < e egale$e. Dac< alariul minim e te u=erior alariului de ec9ili?ru( cantitatea de munc< oferit< e te mai mare decFt cantitatea cerut< @i a=are @omaBul. A tfel( alariul minim =ore@te 5enitul celor angaBai( dar reduce re ur ele =er oanelor care nu =ot g< i un loc de munc< . Pentru a e i$a mai ?ine con ecinele alariului minim( tre?uie < ne amintim c< =iaa muncii nu e te omogen<" economia e te con tituit< din nenum<rate u?=iee ale muncii =entru diferite calific<ri. Im=actul alariului minim 5a fi diferit >n funcie de calificarea @i e4=eriena lucr<torilor.

03

Piaa muncii calificate

Piaa muncii necalificate

=
D

D =E ) )omaB alariul minim legal cu efect im?olic =E

) alariul minim legal cu efect de con trngere

) D ^E D

^E

Piaa muncii >n =re$ena alariului minim legal Cei care unt mai calificai @i ?eneficia$< de o lung< e4=erien<( nu =rea unt afectai de alariul minim( deoarece alariul lor de ec9ili?ru e te mai mare decFt alariul minim. Pentru ei( alariul minim nu re=re$int< o con trFngere. Dim=otri5<( im=actul alariului minim e te deo e?it de 5iolent =e =iaa lucr<torilor tineri @i necalificai. )alariul de ec9ili?ru e te mai mic >n ca$ul lor( deoarece fiind necalificai @i f<r< e4=erien<( ei unt di =u@i < acce=te alarii mai mici decFt ceilali( numai < =oat< ?eneficia de o calificare la locul de munc< Munii unt di =u@i c9iar < lucre$e f<r< alariu =e =erioada ucenicieiN. Ca urmare( =entru ei alariul minim e te o con trFngere dureroa <.

Im=actul ta4ei =l<tite de cum=<r<tori )e decide ca ta4a =e ca tane < fie =l<tit< de cum=<r<tori" =entru fiecare 1//g cum=<rat< e =l<te@te @i o ta4< de m<rime StE =e te =reul afi@at de 5Fn$<tori. Cum 5a afecta ace t lucru =iaa ca tanelorT )< urm<rim cele trei eta=e de anali$<" 1. .a4a are un im=act nemiBlocit a u=ra cererii de ca tane" la fiecare =re e 5a cere mai =uin( deoarece ta4a cum=e@te ca tanele. Cur?a ofertei nu e te afectat<( 5Fn$<torii =ro=un acelea@i cantit<i la fiecare ni5el de =re. ,. Gn ce direcie e de=la ea$< cur?a cererii de ca taneT Cum=<r<torii ar cere 5ec9ile cantit<i numai la =reuri mai mici cu StE( deci cur?a cererii e de=la ea$< =re tFnga" la fiecare ni5el de =re e cere acum mai =uin. L. Cum e te afectat =reul @i cantitatea de ec9ili?ruT

+/

=
D1 )

Cantitatea ^1 1ar cere numai

mm

D, =C [ =L =1 =# [ =, =Z1 ) D, ^, ^1 D1 ? a E1 t

t E,

la =1 ` =1 ; M =1 g =1 [ t N . Noul =re de ec9ili?ru de5ine = , ` =1 (iarcantitatea tran$acionat< ^ , ` ^1 . de5ine

Cine =l<te@te ta4a StET Cum=<r<torii=l<te c 5Fn$<torilor =reul = , ` =1 ( deci 5Fn$<torii >nca ea$< mai =uin decFt >nainte de ta4are

M =# [

= , ` =1 N .

Pe lFng< =reul = , =l<tit 5Fn$<torilor( cum=<r<torii mai =l<te c @i ta4a StE( deci( >n final( ei u=ort< un =re M = C [ =L c =1 N . Ca urmare( 5Fn$<torii >nca ea$< mai =uin cu =1 g = , [ a ( iar cum=<r<torii =l<te c mai mult decFt >nainte de ta4are cu =L g =1 [ ? . Dar a Y ? [ t ( ceea ce >n eamn< c< ta4a StE e te =l<tit< =arial de cum=<r<tori M=artea ?N @i =arial de 5Fn$<tori M=artea aN. Cu alte cu5inte( cFnd ta4a e te =l<tit< de cum=<r<tori( =o5ara fi cal< e te =artaBat< >ntre cum=<r<tori @i 5Fn$<tori.

Im=actul ta4ei =l<tite de 5Fn$<tori M=roduc<toriN Acum < =re u=unem c< ta4a =e ca tane tre?uie =l<tit< de 5Fn$<tori. 1. Im=actul nemiBlocit al ta4ei e re=ercutea$< a u=ra ofertei( deoarece ta4a m<re@te co turile de di tri?uie( ceea ce determin< reducerea cantit<ilor oferite la fiecare =re. Cererea nu e te afectat<. ,. Cur?a ofertei e de=la ea$< =re tFnga ! u cu o di tan< egal< cu ta4a StE( deoarece 5ec9ile cantit<i 1ar oferi doar la =reuri mai mari Mcu StEN. L. Preul de ec9ili?ru cre@te @i cantitatea tran$acionat< cade.

+1

=
), D =Z1 =C [ =, =1 =# [ =L )1

Cantitatea ^1 1ar oferi numai

m

la =1 c =1 cu ta4a StE.

Noul =re de ec9ili?ru de5ine = , c =1 (lacare e tran$acionea$< ^ , ` ^1 . Cine u=ort< =o5ara ta4eiT Cum=<r<torii=l<te c 5Fn$<torilor =C [ = , c =1 ( deci
D

E, a ? t t E1

u=ort< = , g =1 [ a din ta4<.

^

^, ^1

#Fn$<torii = # [ =L ` =1 (

>nca ea$< deci u=ort<

=1 g =L [ ? din ta4<. Ca urmare( cFnd ta4a o =l<te c =roduc<torii U 5Fn$<torii( =o5ara fi cal< o u=ort< atFt 5Fn$<torii( cFt @i cum=<r<torii. Gn conclu$ie( ta4ele =l<tite de cum=<r<tori au 5Fn$<tori au efecte identice a u=ra =ieei" >n am?ele ca$uri( =o5ara fi cal< o u=ort< am?ele categorii de =rotagoni@ti ai =ieei( deoarece ta4a =ro5oac< un decalaB >ntre

=reul =l<tit de cum=<r<tori M = C N mai mare @i =reul >nca at de 5Fn$<tori

M =# N mai mic. Ace

t decalaB e te egal cu ta4a StE( indiferent cine o =l<te@te.

Diferena con t< deci e4clu i5 >n identitatea agentului economic care 5irea$< ta4a la admini traia local< au la ?ugetul tatului. )tudiu de ca$ -" Cine =l<te@te ta4a =e articolele de lu4T O?iecti5ul ta4elor =e articolele de lu4 Mia9turi( a5ioane =articulare( ?iButerii( automo?ile de lu4 etc.N e te de a face ro t de >nca <ri fi cale de la cei care =ot =l<ti mai u@or M?ogaiN. Dar cFnd forele =ieei >nce= < acione$e( re$ultatul e te diferit de cel a@te=tat de gu5ern. Cererea de ia9turi e te foarte ela tic<. Kn om ?ogat are multe alternati5e >n locul cum=<r<rii unui ia9t" o =ro=rietate imo?iliar<( un a5ion =articular etc. Oferta de ia9turi e te >n < rigid<( mai ale =e termen curt. Xantierele na5ale nu =ot fi con5ertite u@or( lucr<torii nu1@i =ot c9im?a u@or me eria =entru a r< =unde la noile condiii ale =ieei. Ca urmare( ta4a =e ia9turi =enali$ea$< mai ale fa?ricanii @i lucr<torii( deoarece ei 5or a5ea >nca <ri mai mici. Deci( =o5ara ta4ei =e articolele de lu4 e te( de fa=t( u=ortat< de cla a de miBloc @i nu de cei ?ogai.

+,

Efectele negati5e de ace t gen nu a=ar imediat( ci =e termen mai lung. #erificai15< cuno@tinele Q Definii =reul =lafon @i =reul =odea. Dai cFte un e4em=lu. Care dintre cele dou< =reuri e traduce =rin =enurie @i care generea$< e4cedentT De ceT Q E4=licai de ce economi@tii unt( >n general( >m=otri5a controlului =reurilor. Q Care e te diferena >ntre o ta4< =l<tit< de cum=<r<tori @i una =l<tit< de 5Fn$<toriT Q Cum afectea$< o ta4< =e un ?un cantitatea 5Fndut<( =reul =l<tit de cum=<r<tor @i =reul efecti5 >nca at de 5Fn$<torT Q Cu aButorul unui grafic ofert< ! cerere ar<tai cum afectea$< o ta4< de 1/// u.m. =e cum=<r<rile de ma@ini noi( cantitatea 5Fndut< @i =reul automo?ilelorT Pe o alt< figur<( ar<tai cum unt afectate acelea@i m<rimi de o ta4< identic< =e 5Fn$<torii de ma@ini noi. Pe cele dou< figuri( ar<tai cum e modific< =reul =l<tit de cum=<r<tori @i cel efecti5 >nca at de 5Fn$<tori. Cum are loc re=arti$area =o5erii fi cale a unei ta4e =e un ?un >ntre cum=<r<tori @i 5Fn$<tori T

Knitatea 3

Con umatori( =roduc<tori @i eficiena =ieei

)inte$a )ur=lu ul con umatorului e define@te ca fiind diferena dintre uma =e care un con umator e te di =u < o =l<tea c< =entru un ?un @i =reul efecti5 =l<tit =entru ac9i$iionarea ?unului re =ecti5.

+L

Determinarea m<rimii ur=lu ului con umatorului = 1// :/ +/ 0/ 2/ -/ ,/ / 1 ^L , aN >n ca$ul unei ingure c<ri 5Fndute D D
A

= 1// ) C [ ,/ :/ +/ 0/ 2/ -/ ,/

D
A

) C [ L/ &) C [ 1/

) C [ -/

/ 1 , ^L ?N >n ca$ul a dou< c<ri 5Fndute

D -

)u=rafaa cu=rin < >ntre cur?a cererii @i =re m< oar< ur=lu ul con umatorilor =e =ia<. Gn<limea cur?ei cererii reflect< 5aloarea =e care cum=<r<torii o atri?uie ?unului dat( m< urat< =rin =reul lor de re$er5are. Diferena dintre =reul de re$er5are =e care cum=<r<torii unt di =u@i <1l =l<tea c< =entru a cum=<ra un ?un @i =reul efecti5 =l<tit re=re$int< ur=lu ul con umatorului. Deoarece cum=<r<torii =refer< < =l<tea c< cFt mai =uin =entru un =rodu ( o c<dere de =re le 5a ameliora ituaia. Mai r<mFne < determin<m cu cFt cre@te ?un< tarea cum=<r<torilor cFnd =reul unui ?un cadeT Conce=tul de ur=lu al con umatorilor ne =oate r< =unde =reci la acea t< >ntre?are.

A Legend<"

& 1C =1 , L =, DE

' ^1 ^,

1 ! ur=lu ul con umatorilor iniiali ,! ur=lu uladiionalal con umatorilor iniiali ^ L ! ur=lu ul noilor con umatori

)ur=lu ul =roduc<torului e te egal cu =reul >nca at de 5Fn$<tor minu co tul <u de o=ortunitate. +-

M< urarea ur=lu ului =roduc<torilor cu aButorul cur?ei ofertei Gn<limeacur?ei ofertei e te >n funcie de co tul 5Fn$<torilor. Pentru fiecare cantitate( =reul determinat de cur?a ofertei indic< co tul 5Fn$<torului marginal( adic< a celui care 5a fi =rimul care 5a =<r< i =iaa dac< =reul 5a c<dea u? co tul <u. De e4em=lu( =entru ^ [ -( >n<limea cur?ei ofertei e te 3//( egal cu co tul lui A(

= 3// :// +// 0// 2//

)ur=lu ul =roduc<torului D

Co tul lui A Co tul lui & Co tul lui C Co tul lui D

5Fn$<torul marginal. Deoarece cur?a ofertei reflect< co tul 5Fn$<torilor( o =utem utili$a =entru a m< ura m<rimea ur=lu ului =roduc<torilor.

= 3// =, [ :// +// =1 [ 0// 2// ) L 1 ) , Legend<" 1!)ur=lu ul =roduc<torului D >n ca$ul unei ca e de $ugr<5it Mla =1N ,!)ur=lu ul =roduc<torului C >n ca$ul a dou< ca e de $ugr<5it Mla =,N L ! )ur=lu ul adiional al lui D >n ca$ul a dou< ca e de $ugr<5it Mla =,N

= =, D , =1 &

E L C 1 ) ^1 ^, '

#Fn$<torii>ncearc< >ntotdeauna < o?in< cel mai ?un =re =entru =rodu ele =e care le 5Fnd. Cum e5oluea$< ?un< tarea economic< a 5Fn$<torilor >n funcie de =reul de 5Fn$areT Conce=tul de ur=lu al =roduc<toruluine=ermite < r< =undem e4act la acea t< >ntre?are.

+2

Legend<" 1 ! ur=lu ul iniial al =roduc<torilor la =1 , ! ur=lu ul adiional al =roduc<torilor iniiali la =, L ! ur=lu ul noilor =roduc<tori la =,

)ur=lu ul con umatorului e te egal cu diferena dintre 5aloarea atri?uit< de cum=<r<tori unui ?un @i =reul =l<tit de cum=<r<tori =entru ?unul dat. )ur=lu ul =roduc<torilor e te egal cu diferene dintre =reul =erce=ut de 5Fn$<tori =entru un ?un @i co tul de =roducie u=ortat de c<tre =roduc<toriiU5Fn$<torii ?unului dat. Deoarece =reul =l<tit de cum=<r<tori e te egal cu =reul cerut de 5Fn$<tori( cei doi termeni e anulea$< la >n umare( deci( >n final( ur=lu ul total 5a fi diferena dintre 5aloarea atri?uit< de cum=<r<tori unui ?un @i co tul de =roducie u=ortat de 5Fn$<torii ?unului dat. Deci( ur=lu ul total al unei =iee e te egal cu diferena dintre 5aloarea =e care cum=<r<torii o acord< ?unului( m< urat< =rin 5oina de cum=<rare M=reul de re$er5areN @i co turile de =roducie u=ortate de 5Fn$<toriU=roduc<tori. Q Pieele li?ere diriBea$< ?unurile =re acei cum=<r<tori( care le atri?uie o 5aloare mai mare( m< urat< =rin =reul lor de re$er5are de =e cur?a cererii. Q Pieele li?ere diriBea$< cererea =re 5Fn$<torii care =roduc cel mai eficient un ?un( eficien< m< urat< =rin co turile lor de =roducie( care a=ar =e cur?a ofertei. Q Pieele li?ere =roduc e4act cantitatea de ?unuri care ma4imi$ea$< uma ur=lu ului con umatorilor @i al =roduc<torilor. Legend<"
= D1

@i L ! Co t u=ortat de) 5Fn$<tori , @i - ! #aloare atri?uit< =rodu ului de c<tre cum=<r<toriY

1

aN ! #aloarea atri?uit< de cum=<r<tori e4cede co turile

) L,

u=ortate de 5Fn$<tori
D

?N ! Co turile u=ortate de c<tre15Fn$<torie4ced5aloarea

^^1 ?NaN

atri?uit< ?unului de c<tre cum=<r<tori.

+0

#erificai15< cuno@tinele Q Q E4=licai relaia care e4i t< >ntre 5oina de cum=<rare M=reul de re$er5areN( ur=lu ul con umatorului @i cur?a cererii. De enai o cur?< a cererii =entru >nc<l<minte. Determinai =e grafic =reul =ieei @i ur=lu ul con umatorilor. E4=licai ce e4=rim< ur=lu ul con umatorilor. E4=licai relaia care e4i t< >ntre co turile u=ortate de 5Fn$<tor( ur=lu ul =roduc<torului @i cur?a ofertei. De enai cur?a ofertei de >nc<l<minte. Ar<tai =e grafic =reul =ieei @i ur=lu ul =roduc<torului. E4=licai ce e4=rim< ur=lu ul =roduc<torului. Pe un grafic ofert< 1 cerere ar<tai =unctul de ec9ili?ru al =ieei >nc<l<mintei( ur=lu ul con umatorilor @i ur=lu ul =roduc<torilor. E4=licai de ce o =roducie mai mare decFt cea de ec9ili?ru ar diminua ur=lu ul total al =ieei. Ce e te eficienaT E te ea ingurul o?iecti5 al decidenilor =oliticiT Care e te rolul DmFinii in5i$i?ileET

Q Q

Q Q

Knitatea 1/

Co tul ta4elor
)inte$a &un< tarea cum=<r<torilor e m< oar< =rin ur=lu ul con umatorilor( iar a 5Fn$<torilor =rin ur=lu ul =roduc<torilor. Dar D?un< tareaE gu5ernuluiT Ace ta nu e te o =er oan<( deci nu =utem 5or?i de ?un< tarea lui. Gn < nici nu =utem ignora rolul lui >ntr1o a emenea o=eraiune. Dac< m<rimea ta4ei e te . @i m<rimea cantit<ii 5Fndute din ?unul ta4at e te ^( atunci gu5ernul ?eneficia$< de o >nca are fi cal< egal< cu . 4 ^( care 5a er5i la finanarea di5er elor er5icii =u?lice" con trucii de drumuri( >ntreinerea a=aratului =olitic( educaie =u?lic<( aButor ocial( ocrotirea <n<t<ii( a=<rare naional< etc. Ca urmare( =entru a m< ura efectul ta4elor a u=ra D?un< t<riiE gu5ernului utili$<m >nca <rile fi cale( c9iar dac< >n final de ace te >nca <ri =rofit< de fa=t nu gu5ernul( ci >ntreaga ocietate.

++

= )Z D ) =c =1 =5 ^
.4 ^[ >n c a ri fi ca le

Legend<"

=c ! =re =l<tit de c<tre con umatori du=< ta4are =1 ! =re f<r< ta4< =5 ! =re >nca at de 5Fn$<tori du=< ta4are

Ca n tita te ofe rit du = ta4 are

Can titate of erit >n a? en a ta 4 ei

Pentru a determina im=actul ta4ei a u=ra ?un< t<rii ociet<ii < com=ar<m ituaia dinainte de im=unerea ta4ei cu cea du=< ta4area ?unului dat.

Legend<"

=c ! =re =l<tit de c<tre con umatori =1 ! =re f<r< ta4< =5 ! =re >nca at de 5Fn$<tori ^1 ! cantitatea 5Fndut< f<r< ta4< ^, ! cantitatea 5Fndut< du=< ta4are

In trumentul de m< urare a ?un< t<rii )ur=lu ul cum=<r<torilor )ur=lu ul =roduc<torilor Gnca <rile fi cale )ur=lu ul total al ociet<ii

&un< tarea >n a? ena ta4ei AY&YC DYEY' / AY&YCYDYEY'

&un< tarea >n =re$ena ta4ei A ' &YD AY&YDY'

#ariaia ?un< t<rii 1M&YCN 1MDYEN YM&YDN 1MCYEN

+:

Pierderile u=ortate de c<tre cum=<r<tori @i 5Fn$<tori unt mai mari decFt cF@tigul reali$at de c<tre gu5ern. Acea t< reducere a ur=lu ului total datorit< ta4ei e nume@te =ierderea eac< generat< de ta4< @i e e4=lic< =rin fa=tul c< ta4a modific< com=ortamentul agenilor. Pierderea eac< cre@te mai re=ede decFt ta4a. Dac< ta4a e du?lea$<( =ierderea eac< cre@te de - ori( dac< ta4a e tri=lea$<( =ierderea eac< cre@te de L, [ 3 ori etc.

= D AZ &Z CZ L. 'Z CZ *Z * 1 ^1 ^^L ^, ^1 ^ ,. . ' C A & C E )

) a'EC [

. f Mga^N ( ) C mC'' m [ . f o^1 g a^ p

, ,. f ,Mga^N. f Mga^N ( ) &m &CCm [ ,. f o^1 g ,a^ p L. ) aAE* [[ ,, f ,, L. f LMga^N. f Mga^N [[ L, f Gn conclu$ie( =ierderea eac< cre@te >n =rogre ie geometric< odat< ( ) Am A** m [ L. f o^1 g La^ p cu cre@terea ta4ei( deci mult mai re=ede decFt ta4a. Gnca <rile ?ugetare la >nce=ut cre c M=Fn<,, cFnd efectul =o$iti5 al cre@terii ta4ei de=<@e@te efectul negati5 al reducerii cantit<ii tran$acionateN( dar tot mai >ncet( =Fn< ce la o anumit< m<rime a ta4ei e =lafonea$<( iar dac< ta4a 5a cre@te >n continuare >nca <rile ?ugetare 5or >nce=e < cad< Mdeoarece efectul negati5 al c<derii cantit<ii tran$acionate de5ine mai mare decFt efectul =o$iti5 al cre@terii ta4eiN. ,. ) a&EC

)tudiu de ca$ 1" *enr8 Ceorge @i ta4a funciar< *enr8 Ceorge a fo t un economi t @i filo$of ocial american >n ecolul al OIO ! lea. El a a5an at ideea c< gu5ernul ar tre?ui < ai?< >nca <ri +3

fi cale numai din ta4ele funciare( deoarece acea t< unic< ta4< ar fi @i ec9ita?il< @i eficient<. Ideile ale au a5ut ucce @i =uin a li= it ca *enr8 Ceorge < fie ale =rimar al NeA Vor% ! ului >n 1::0 Ma5Fndu1l ca ad5er ar =e re=u?licanul .. Roo e5eltN. Moti5aia a e ?a$a =e dorina de a di tri?ui ec9ita?il ?un< tarea economic<. El de=lFngea contra tul @ocant dintre ?ogai @i <raci @i con idera c< =ro=rietarii de terenuri ?eneficiau de mult mai mult decFt e te raional de =e urma de$5olt<rii economice ra=ide a <rii. )< e4amin<m ace te argumente cu aButorul in trumentarului @tiinific al economiei moderne. )< 5edem mai >ntFi care e te ituaia ofertei @i cererii =e =iaa terenurilor. Po=ulaia cre@tea >n America datorit< imigr<rii( iar 5eniturile cre@teau datorit< =rogre ului te9nic. Ca urmare( cererea de terenuri cre@tea @i ea >n mod con tant. Dar cantitatea de terenuri era finit<( ceea ce determina o ofert< =erfect rigid<. Cre@terea ra=id< a cererii( conBugat< cu oferta rigid<( conducea la o cre@tere continu< a c9iriilor =entru terenuri( a@a >ncFt cre@terea economic< ra=id< >i >m?og<ea foarte mult =e =ro=rietarii de terenuri. )< 5edem acum ce im=act are o ta4< financiar<. Po5ara fi cal< e te >ntotdeauna mai mare =entru aceea =arte a =ieei care e te mai =uin ela tic<. .a4ele funciare e ?a$ea$< tocmai =e ace t =rinci=iu. Pro=rietarii de terenuri nu au o alt< alternati5< de utili$are =entru terenurile lor( deci dore c < coat< ma4im =o i?il din >nc9irierea lor. Ela ticitatea ofertei lor e te nul< Mli= < de u? tituteN( deci =ro=rietarii de terenuri ar u=orta =o5ara ta4ei. E te eficient< alocarea re ur elor rareT Xtim c< =ierderea eac< generat< de o ta4< de=inde de ela ticitate. Dac< ela ticitatea ofertei e te nul<( ta4a nu modific< alocarea re ur elor( deci nu e4i t< =ierdere eac<( iar 5enitul >nca at de gu5ern core =unde e4act =ierderii de 5enit u=ortat< de =ro=rietarii de terenuri. Gn conclu$ie( teoretic( ta4a funciar< =are atr<g<toare( numai c< e te greu de =u >n =ractic<( deoarece ea 5a fi neutr< din =unct de 5edere al com=ortamentului agenilor( datorit< fa=tului c< e refer< la terenuri 5irane. Gn <( 5aloarea unui teren de=inde tocmai de amenaB<rile reali$ate =e el" defri@are( drumuri de acce ( canali$are etc. De e4em=lu( dac< com=ar<m un 9ectar de teren dintr1un ora@ cu un 9ectar de teren dintr1un de@ert( 5aloarea celor dou< terenuri de m<rime egal< difer< con idera?il. Contrar ofertei de teren 5iran( oferta de amenaBare are o ela ticitate nenul<. Dac< ta4a funciar< ar ine eama de amenaB<ri( ea ar modifica com=ortamentele( >n en ul c< =ro=rietarii ar fi mai =uin incitai <1@i amenaBe$e terenurile.

:/

Gn $ilele noa tre( ideea unei unice ta4e funciare nu mai are =ri$< la economi@ti. Nu numai amenaB<rile ridic< =ro?leme( ci @i fa=tul c< ta4a nu ar fi uficient< =entru finanarea c9eltuielilor actuale ale gu5ernelor. .otu@i( multe din argumentele lui *enr8 Ceorge r<mFn 5ia?ile. Milton 'riedman( cu un ecol du=< *. Ceorge( a =u " DDu=< =<rerea mea( im=o$itul cel mai =uin =ro t ar fi im=o$itul =e 5aloarea terenului 5iran( a@a cum u inea *enr8 CeorgeE.

)tudiu de ca$ ," Cur?a lui Laffer Gntr1o $i( >n 13+-( economi tul Art9ur Laffer a luat ma a >ntr1un re taurant cu cFi5a $iari@ti @i oameni =olitici influeni( care erau intere ai de ituaia >nca <rilor fi cale ale gu5ernului federal. Gntre?area care1i fr<mFnta era dac< nu cum5a o =orire a ta4elor ar =utea re$ol5a deficitul ?ugetar. Laffer a de enat =e un @er5eel o cur?< care ilu tra relaia dintre m<rimea ta4elor @i a >nca <rilor fi cale @i le1a e4=licat c< )KA e afl< =e =oriunea de cre c<toare a ace tei cur?e" im=o$itele unt deBa atFt de mari >ncFt numai reducerea lor ar =utea =ori >nca <rile fi cale.

Pierdere eac MP N

Gnca ri ?ugetare Mt4^N

Cur?a lui Laffer

E5oluia =ierderii eci

E5oluia >nca <rilor ?ugetare

.eoretic( economi@tii unt de acord cu ideea lui Laffer( dar ade5<rata =ro?lem< e te de a @ti dac< @i >n =ractic< Laffer are dre=tate( adic< dac< >ntr1 ade5<r ni5elul ta4elor a atin acel ni5el e4trem care im=rim< o =ant< de cre c<toare cur?ei lui Laffer( =Fn< atunci cre c<toare. Cur?a lui Laffer a atra atenia candidatului la =re@edenie R. Reagan. Gn 13:1( >n cam=ania electoral< a lui Reagan( =iatra ung9iular< a fo t reducerea ta4elor. Reagan u inea c< im=o$itele =e alarii unt deBa atFt de

:1

mari >ncFt de curaBea$< ofertanii de munc<. Kn im=o$it mai mic ar incita indi5i$ii < lucre$e mai mult( economia 1ar relan a @i >nca <rile fi cale =oate ar cre@te @i ele M5eniturile ar fi mai mari( deci( de@i im=o$itul ar fi mai mic( ^ 4 . ar cre@teN. C. &u 9( el >n u@i candidat la =re@edenie( a calificat ideea lui Reagan dre=t o Deconomie AodooE. I toria i1a dat dre=tate lui &u 9( nu lui Laffer. CFnd Reagan a redu im=o$itul =e alarii du=< alegeri( >nca <rile fi cale au >nce=ut < cad<. Gntre 13:/ ! 13:- ace te >nca <ri au c<$ut cu 3R( >n condiiile >n care 5enitul mediu a cre cut cu -R. Dar odat< lan at( =rogramul de reducere a im=o$itelor a fo t greu de o=rit. A urmat deci o lung< =erioad< >n care gu5ernul federal a fo t inca=a?il <1@i finane$e c9eltuielile( iar deficitul ?ugetar a atin un ni5el record =entru tim= de =ace. Argumentaia lui Laffer nu e te >n < f<r< merite. C9iar dac< o reducere generali$at< a ratei de im=o$itare reduce >nca <rile fi cale( unii contri?ua?ili unt >n mod cert de =artea DreaE a cur?ei lui Laffer. Gn anii 13:/( >nca <rile fi cale de la americanii mai ?ogai au =orit efecti5( atunci cFnd rata lor de im=o$itare a c<$ut. Deci( ideea lui Laffer e te 5alid< numai atunci cFnd e a=lic< la cei cu 5enituri mai mari. )oluia =ro=u < de Laffer @i1a g< it a=licaie >n alte <ri decFt )KA( unde rata de im=o$itare era foarte mare. De e4em=lu" >n )uedia( la >nce=utul anilor 13:/( rata marginal< de im=o$itare era de ordinul a :/R din 5enituri. Ideea lui Laffer a cuno cut un nou ucce cFnd &ill Clinton 1a in talat >n 133L la Ca a Al?<. Pentru a =ori >nca <rile fi cale( el a m<rit rata de im=o$itare a celor cu 5eniturile mari cu =Fn< la -/R. Muli economi@ti au criticat acea t< m< ur<( con iderFnd c< ar reduce >nca <rile Margumentul fiind cur?a lui LafferN. 'a=tul c< re =on a?ilii =olitici e afl< >n ta?ere o=u e >n acea t< =ro?lem< e datorea$< de$acordului lor >n =ri5ina ela ticit<ii cererii @i ofertei. Cu cFt ace tea unt mai ela tice( cu atFt im=o$itul modific< mai mult com=ortamentul cum=<r<torilor @i 5Fn$<torilor @i cu atFt mai mult cre@te =ro?a?ilitatea ca o reducere a fi calit<ii < m<rea c< >nca <rile fi cale. Dar un lucru e te cert" dac< a5em >n 5edere numai rata de im=o$itare( e te im=o i?il < e5alu<m e4act ce 5a aduce au cFt 5a co ta =entru gu5ern o anumit< modificare a im=o$itelor. .re?uie nea=<rat < inem eama @i de modific<rile de com=ortament generate de 5ariaiile im=o$it<rii.

:,

#erificai15< cuno@tinele Q Dac< 5Fn$area unui ?un e ta4ea$<( ce e >ntFm=l< cu ur=lu ul cum=<r<torilor @i 5Fn$<torilorT Cum e com=ar< 5ariaiile ur=lu ului total al =ieei cu >nca <rile fi caleT E4=licai. De enai =e un grafic ofert< ! cerere 5Fn$area unui ?un cu ta4<. Ar<tai =ierderea eac< @i >nca <rile fi cale. De enai cur?a ofertei @i cur?a cererii de ?i cuii. Dac< gu5ernul im=une o ta4< =e cum=<rarea ?i cuiilor( ar<tai care 5a fi cantitatea cum=<rat<( =reul =l<tit de cum=<r<tor @i =reul >nca at de 5Fn$<tori. Ar<tai =e grafic =ierderea eac< generat< de ta4<. E4=licai emnificaia ace tei =ierderi eci. Cererea de ?ere e te mai ela tic< decFt cererea de la=te. Pierderea eac< 5a fi mai mare >n ca$ul unei ta4e =e ?ere au >n ca$ul unei ta4e =e la=teT De ceT Cum influenea$< ela ticitatea ofertei @i a cererii =ierderea eac< generat< de o ta4<T De ceT Ce e >ntFm=l< cu =ierderea eac< @i cu >nca <rile fi cale cFnd ta4ele cre cT Dac< gu5ernul du?lea$< ta4a =e ?en$in< >nca <rile fi cale 5or cre@te >n mod certT Putem fi iguri c< =ierderea eac< generat< de o ta4< =e ?en$in< mai mare 5a cre@teT E4=licai.

Q Q

Q Q Q

Knitatea 11

Comerul internaional
)inte$a Preul unui ?un m< urat >n termeni de cantitate dintr1un alt ?un e nume@te =re relati5. Deoarece =reurile relati5e m< oar< de fa=t co turi de o=ortunitate( ele determin< a5antaBul com=arati5 @i c9ema c9im?urilor. De e4em=lu( >n ara A =reul unei tone de fier e te de 1/// euro @i =reul unei tone de grFu e te ,// euro. Gn ara & o ton< de fier e 5inde cu 1/./// =e o ( iar o ton< de grFu cu 1/// =e o . Care dintre cele dou< <ri ofer< fierul( re =ecti5 grFul( la cel mai ?un =reT Mai >ntFi( 5om e4=rima =reul fierului >n funcie de =reul grFului @i 5om determina la ce cantitate de grFu tre?uie < e renune =entru a e o?ine o ton< de fier. Gn ara A( o ton< de fier Dco t<E 2 tone de grFu M1///U,// [ 2N( iar >n ara & 1/ tone de grFu. Acea ta >n eamn< c< >n ara A =reul relati5 al

:L

fierului e te inferior =reului relati5 al fierului din ara &( adic< ara A ?eneficia$< de un a5antaB com=arati5 >n =roducia de fier. Com=arFnd >n mod identic =reul grFului din cele dou< <ri( 5edem c< >n ara A o ton< de grFu 5alorea$< 1U2 tone fier( iar >n ara & doar 1U1/ tone fier( ceea ce >n eamn< c< =reul relati5 al grFului e te mai mic >n ara &( deci acea t< ar< are un a5antaB com=arati5 >n =roducia de grFu. Dac< =reul mondial e te mai mare decFt cel intern( ara A 5a de5eni e4=ortatoare de fier. Produc<torii auto9toni 5or fi ?ucuro@i <1@i 5Fnd< fierul la un =re mai mare re tului lumii. Dim=otri5<( dac< =reul mondial e te mai mic decFt cel intern( ara A 5a de5eni im=ortatoare de fier( deoarece con umatorii auto9toni 5or =refera < cum=ere mai ieftin din re tul lumii. )< anali$<m ?eneficiile = @i=ierderileagenilor D ) Mintern<N auto9toni du=< =artici=area la E4=ort A c9im?urileinternaionale. =M DE5ident( nu =oate cF@tiga toat<& =1 lumea. )c9im?ul internaional C a >m=in =reul intern mai u ( D Mintern<N =re =reul mondial( deci ) 5Fn$<torii auto9toni 5Fnd ^ acum la un =re mai ridicat decFt >n ca$ de autar9ie. Dim=otri5<(cum=<r<torii interni cum=<r< acum mai cum= tona de fier. Pentru a m< ura ?eneficiile @i =ierderile( 5om anali$a 5ariaiile ur=lu ului con umatorilor @i al =roduc<torilor. Gnainte de c9im?ul internaional( la =reul de ec9ili?ru cererea @i oferta unt egale. )ur=lu ul con umatorilor e te u=rafaa MA Y &N( iar ur=lu ul =roduc<torilor e te u=rafaa C. )ur=lu ul total al =ieei e te MA Y & Y CN. Du=< c9im?ul internaional( =reul intern cre@te =Fn< la ni5elul =reului mondial. )ur=lu ul con umatorilor e reduce la MAN( ur=lu ul =roduc<torilor cre@te la M& Y C Y DN( iar ur=lu ul total cre@te la MA Y & Y C Y DN. Deci( 5Fn$<torii =rofit< de =e urma c9im?ului internaional @i cum=<r<torii =ierd( dar =ierderile unt inferioare ?eneficiilor( ceea ce face ca ur=lu ul total al =ieei < crea c<. Deci( ?un< tarea total< a <rii A a cre cut( ca urmare a =artici=<rii la c9im?urile internaionale.

:-

)intetic( efectele c9im?ului e4tern a u=ra ?un< t<rii unt cu=rin e >n ta?el" In trumentul de m< urare aGn ca$ul c9im?ului Gn ca$ de autar9ie#ariaii ?un< t<riiinternaional )ur=lu ul con umatorilorAY&A1& )ur=lu ul =roduc<torilorC&YCYDY M& Y DN )ur=lu ul totalAY&YCAY&YCYDYD Q CFnd o ar< de5ine e4=ortatoare a unui ?un( =roduc<torii auto9toni =rofit< de noua ituaie( >n tim= ce con umatorii interni =ierd. Q )c9im?ul internaional m<re@te ?un< tarea economic< a unei <ri( deoarece ?eneficiile reali$ate de unii ageni unt u=erioare =ierderilor u=ortate de ali ageni.

&eneficiile @i =ierderile unei <ri im=ortatoare = Dac< =reul intern al <rii ) Mintern<N A e te u=erior =reului mondial al fierului( >n urma de c9iderii <rii E =re e4terior =reul intern e =1 alinia$< la cel mondial. La =reul =M mondial Mmai micN( oferta intern< D Mintern<N e te mai mic< decFt cerereaIm=ort intern<. Diferena e im=ort< din ^ CantitateCantitate re tul lumii. oferit<cerut< Drea=ta =reului mondial internintern re=re$int< @i oferta re tului lumii. Ea e te =erfect ela tic<( deoarece ara A fiind o ar< mic<( =oate cum=<ra atFta fier cFt dore@te din re tul lumii la =reul mondial. = D ) Mintern<N A nu =1 =M C ) & D Im=ort Nici >n ace t ca$ =ot =rofita toi de =e urmacomerului D Mintern<N internaional. )c9im?ul e4tern >m=inge =reul ^ intern >n Bo =re =reul

:2

mondial Mmai micN( ceea ce >n eamn< c< cum=<r<torii auto9toni unt fa5ori$ai Mei cum=<r< mai ieftin fierulN( iar 5Fn$<torii unt =erdani Mei 5Fnd ieftin decFt >n ca$ de autar9ieN.

Ce efecte are im=ortul de fier a u=ra ?un< t<rii <rii AT In trumentul de m< urare a ?un< t<rii )ur=lu ul con umatorilor )ur=lu ul =roduc<torilor )ur=lu ul total Gn ca$ul c9im?ului internaional AY&YD C AY&YCYD

Gn ca$ de autar9ie A &YC AY&YC

#ariaii Y M& Y DN 1& YD

Deci( ur=lu ul con umatorilor auto9toni cre@te cu u=rafaa M& Y DN( =e cFnd cel al =roduc<torilor auto9toni cade cu u=rafaa M&N( dar ur=lu ul total cre@te >n final cu u=rafaa MDN( ceea ce >n eamn< c< ?un< tarea general< a <rii cre@te >n urma =artici=<rii la comerul internaional. Q CFnd o ar< de5ine im=ortatoarea unui ?un( cum=<r<torii auto9toni =rofit< de noua ituaie( >n tim= ce =roduc<torii interni =ierd. Q )c9im?ul internaional m<re@te ?un< tarea economic< a <rilor( deoarece ?eneficiile reali$ate de unii unt u=erioare =ierderilor u=ortate de alii.

Efectele ?arierelor 5amale a u=ra ?un< t<rii Economi@tii din ara A anali$ea$< >n continuare efectele unei ta4e a u=ra im=orturilor de fier. E5ident( dac< ara e te o e4=ortatoare( o a emenea ta4< ar fi f<r< efect. Dim=otri5<( dac< ara A de5ine im=ortatoare de fier( o ta4< a u=ra im=ortului de fier 5a a5ea anumite efecte. )< le anali$<m.

Gn i=ote$a de c9iderii internaionale( =reul intern de5ine egal cu =reul mondial. .a4a =e im=ort m<re@te =reul fierului im=ortat M=reul mondialN cu o um< = .( ceea ce >m=inge ) Mintern<N ace t =re =re ni5elul dinainte de c9im?ul A internaional. =1 &Legend<" =M. =1 ! =re >n ca$ de .CD E' =M'.autar9ie ^ C ) ^ 1D ^ D ^1) ^ , D1Mintern<N , ,

:0

=M. ! =re mondial cu ta4< =M'. ! =re mondial f<r< ta4< 1 ! Im=ort >nainte de ta4are , ! Im=ort du=< ta4are

Care e te efectul ta4ei de im=ort a u=ra ?un< t<rii <rii AT In trumentul de m< urare a Gnainte de ta4areDu=< ta4are ?un< t<rii )ur=lu ul con umatorilorAY&YCYDYEY'AY& )ur=lu ul =roduc<torilorCCYC Gnca <rile fi cale/E )ur=lu ul totalAY&YCYDYEY'YCAY&YCYCYE

#ariaie 1MCYDYEY'N YC YE 1 MDY'N

Modificarea =reului de cum=<rare a fierului du=< ta4are afectea$< com=ortamentul agenilor economici. M<rind =reul( ta4a reduce cantitatea cerut< intern de la ^1D la ^,D @i m<re@te cantitatea oferit< de la ^1) la ^,) . Ca urmare( cade diferena dintre cererea @i oferta auto9ton<( adic< cade cantitatea im=ortat< de c<tre ara A. Piaa fierului e te >m=in < =re o ituaie mai a=ro=iat< de cea dinaintea c9im?ului internaional. Gn a? ena ta4ei( =reul intern e te egal cu =reul mondial. )ur=lu ul con umatorilor e te egal cu u=rafaa MA Y & Y C Y D Y E Y 'N( iar ur=lu ul =roduc<torilor e te dat de u=rafaa MCN. Cu5ernul nu are nici o >nca are fi cal<. Du=< introducerea ta4ei de im=ort( >nca <rile gu5ernului cre c de la / la u=rafaa E Mcantitatea im=ortat< 4 .N @i ur=lu ul total al =ieei cade cu ! MD Y 'N( deoarece ur=lu ul con umatorilor cade cu ! MC Y D Y E Y 'N( =e cFnd ur=lu ul =roduc<torilor cre@te numai cu MYCN. )c<derea ur=lu ului total al =ieei( adic< u=rafaa MD Y 'N( re=re$int< =ierderea eac< generat< de ta4a =e im=ort. .a4a =e im=ort( modificFnd com=ortamentul agenilor( conduce la o alocare mai =uin eficient< a re ur elor. De fa=t( a=ar dou< efecte" Q m<rind =reul fierului( ta4a =e im=ort incit< =roduc<torii locali < =roduc< mai mult decFt ar =roduce >n condiii normale( @i Q incit< con umatorii locali < con ume mai =uin decFt ar con uma >n condiii normale. )u=rafaa D re=re$int< =ierderea eac< legat< de u=ra=roducia de fier( iar u=rafaa ' re=re$int< =ierderea eac< legat< de u?con umul de fier. )uma ace tor dou< =ierderi MD Y 'N re=re$int< =ierderea eac< total<( adic< o reducere a ?un< t<rii economice din ara A.

:+

#erificai15< cuno@tinele Q Q Q Ce arat< =reul intern >n a? ena c9im?ului >n leg<tur< cu a5antaBul com=arati5 al unei <riT CFnd de5ine o ar< e4=ortatoare( re =ecti5 im=ortatoare a unui ?unT Gn ara A comerul internaional e te inter$i . Con umatorii =ot cum=<ra un co tum de lFn< cu L uncii de aur. Gn re tul lumii( acela@i co tum e 5inde doar cu , uncii de aur. Dac< e =ermite c9im?ul cu re tul lumii( ara A 5a e4=orta au 5a im=orta co tume de lFn<T De ceT De enai cur?ele ofertei @i cererii co tumelor de lFn< din ara A. Du=< de c9iderea =ieei c<tre comerul internaional( =reul co tumului cade de la L la , uncii de aur. Ar<tai =e grafic 5ariaia ur=lu ului con umatorilor( a =roduc<torilor @i a ur=lu ului total al =ieei. De enai cur?ele ofertei @i cererii co tumelor de lFn< din ara A. Du=< de c9iderea =ieei c<tre comerul internaional( =reul co tumului cade de la L la , uncii de aur. Ar<tai =e grafic 5ariaia ur=lu ului con umatorilor( al =roduc<torilor @i al ur=lu ului total( >n ca$ul >n care gu5ernul im=une o ta4< =e im=ortul co tumelor de lFn<. .e4tili@tii din ara A =ro=un gu5ernului < inter$ic< im=ortul co tumelor de lFn<. Enunai 2 argumente =e care =ot < le aduc< =arti$anii ace tei re tricii comerciale. Anali$ai critic fiecare argument.

Re$umatul modului III

1. Kn =re =lafon e te un ma4im im=u =rin lege =entru =reul unui ?un. Controlul c9iriilor e te un e4em=lu de =re =lafon. Dac< ace t =lafon e te mai mic decFt =reul de ec9ili?ru( cantitatea cerut< e te mai mare decFt cantitatea oferit< @i a=are =enuria. Din cau$a =enuriei( 5Fn$<torii tre?uie < fac< o di criminare >ntre cum=<r<tori =entru a1@i 5inde =rodu ele. ,. Kn =re =odea e te un minim im=u =rin lege =entru =reul unui ?un. )alariul minim e te un e4em=lu de =re =odea. Dac< ace t =re e te mai mare decFt =reul de ec9ili?ru( cantitatea oferit< e4cede cantitatea cerut< @i a=are e4cedentul. Din cau$a e4cedentului( cum=<r<torii tre?uie < fac< o di criminare >ntre 5Fn$<tori. L. CFnd gu5ernul im=une o ta4< a u=ra unui ?un( cantitatea de ec9ili?ru cade( deci ta4a reduce talia =ieei.

::

-. O ta4< a u=ra unui ?un induce un decalaB >ntre =reul efecti5 =l<tit de cum=<r<tor @i cel efecti5 >nca at de 5Fn$<tor. CFnd =iaa e de=la ea$< =re noul ec9ili?ru( cum=<r<torii =l<te c mai mult @i 5Fn$<torii >nca ea$< mai =uin. Gn ace t ca$( am?ii u=ort< =o5ara fi cal<. Incidena fi cal< a unei ta4e nu are nimic de1a face cu identitatea =l<titorului ei. 2. Incidena fi cal< de=inde de ela ticitatea =re a ofertei @i cererii. Po5ara fi cal< a=a < mai greu =e =artea =ieei cu o ela ticitate =re mai la?<( deoarece acea t< =arte e ada=tea$< mai greu la ta4a care modific< talia =ieei Mcantitatea 5Fndut< ! cum=<rat<N. 0. )ur=lu ul con umatorului M)CN re=re$int< uma ma4im< =e care un con umator e te gata < o con acre =entru a cum=<ra un ?un( diminuat< cu uma efecti5 =l<tit< =entru a cum=<ra ?unul re =ecti5. M< oar< ?eneficiul reali$at de cum=<r<tor >n urma =artici=<rii lui la o acti5itate de =ia<. )e =oate calcula ca aria u=rafeei ituat< u? cur?a cererii @i dea u=ra =reului =ieei. +. )ur=lu ul =roduc<torului M)PN re=re$int< uma =erce=ut< de 5Fn$<torul unui ?un( diminuat< cu co tul <u de =roducie. M< oar< ?eneficiul reali$at de 5Fn$<tor >n urma =artici=<rii la o acti5itate de =ia<. )e calculea$< ca aria u=rafeei ituat< dea u=ra cur?ei ofertei @i u? =reul =ieei. :. O alocare a re ur elor care ma4imi$ea$< ur=lu ul total al =ieei M ur=lu ul con umatorului Y ur=lu ul =roduc<toruluiN e te eficient<. Oamenii =olitici unt =reocu=ai de eficien< Mtalia tortuluiN dar @i de ec9itate Mmodul >n care e >m=arte tortulN atunci cFnd ado=t< =oliticile economice. 3. Ec9ili?rul ofertei cu cererea ma4imi$ea$< ur=lu ul total al =ieei. A tfel( mFna in5i$i?il< a =ieei >m=inge 5Fn$<torii @i cum=<r<torii =re =unctul de ec9ili?ru @i( deci( >i o?lig< < aloce eficient re ur ele. 1/. O ta4< =e un ?un reduce ?un< tarea cum=<r<torilor @i 5Fn$<torilor ?unului dat. Reducerea ur=lu ului total M)P Y )CN e te( >n general( mai mare decFt >nca <rile fi cale M^ 4 .N. )c<derea ur=lu ului total M) .N e nume@te =ierderea eac< MP)N( generat< de ta4<. 11. .a4ele generea$< =ierderi eci deoarece ele determin< cum=<r<torii < con ume mai =uin @i 5Fn$<torii < =roduc< mai =uin( ceea ce e traduce =rintr1o reducere a taliei =ieei u? =unctul de o=tim Megalitatea cererii @i oferteiN care ma4imi$ea$< ur=lu ul total al =ieei. Gn m< ura >n care ela ticitatea cererii @i ofertei m< oar< en i?ilitatea agenilor economici la condiiile de =ia<( =ierderile eci 5or fi cu atFt mai mari cu cFt ela ticit<ile unt mai mari. 1,. Cu cFt o ta4< e te mai mare cu atFt ea modific< mai mult com=ortamentele @i =ierderea eac< =e care o generea$<. Gnca <rile

:3

fi cale cre c la >nce=ut cu cre@terea ta4ei( dar dac< acea ta de=<@e@te o m<rime ma4im<( ele fFr@e c =rin a c<dea( deoarece =iaa e 5a contracta u? tanial. 1L. Efectele c9im?ului li?er =ot fi cuno cute com=arFnd =reul intern >n a? ena c9im?ului( cu =reul mondial. Kn =re intern mic >n eamn< c< ara ?eneficia$< de un a5antaB com=arati5 >n =roducia ?unului dat. ara de5ine deci e4=ortatoare. Kn =re intern mai mare decFt =reul mondial >n eamn< c< re tul lumii are un a5antaB com=arati5 @i ara de5ine im=ortatoare. 1-. CFnd o ar< =ermite c9im?ul internaional @i de5ine e4=ortatoarea unui ?un( =roduc<torii ?unului =rofit< de noua ituaie( >n tim= ce cum=<r<torii ?unului au c9eltuieli mai mari. CFnd o ar< de5ine im=ortatoarea unui ?un( cum=<r<torii ?eneficia$< de noua ituaie( >n tim= ce =roduc<torii au c9eltuieli mai mari. Dar( >n am?ele ca$uri( cF@tigurile =rocurate de c9im? unt u=erioare =ierderilor. 12. O ta4< =e im=ort >m=inge =iaa =re ituaia dinainte de c9im? @i( deci( reduce ?eneficiile generate de c9im?. Cu toate c< din noua ituaie =rofit< =roduc<torii @i gu5ernul Mcare are >nca <ri fi caleN( ace te cF@tiguri unt inferioare =ierderilor u=ortate de con umatori. 10. O cot< de im=ort are efecte imilare unei ta4e 5amale. Diferena con t< doar >n fa=tul c< >n ca$ul cotei im=ortatorii unt cei care >nca ea$< 5eniturile =e care le1ar >nca a gu5ernul >n ca$ul ta4ei. 1+. O=onenii comerului li?er au de$5oltat numeroa e argumente" =rotecia utili$<rii forei de munc<( ecuritatea naional<( u inerea indu triilor tinere( lu=ta >m=otri5a concurenei neloiale etc. Cu toate c< unele din ace te argumente =ot fi =arial 5ala?ile( economi@tii unt de =<rere c< comerul li?er e te o =olitic< mai ?un<.

)arcini @i teme ce 5or fi notate Ace te a=licaii @i teme de reflecie e 5or re$ol5a =e un caiet =ecial de fiecare cur ant @i e 5or =re$enta tutorilor la =rima >ntFlnire =rogramat< conform calendarului di ci=linei. Nel<muririle legate de re$ol5area =ro?lemelor =ot fi clarificate =rin intermediul =latformei ID.

A=licaii =ractice 1. )< =re u=unem c< gu5ernul o?lig< ?<utorii de ?ere < =l<tea c< o ta4< de , u.m. =e fiecare ticl< cum=<rat<. aN De enai graficul ofert< ! cerere =entru =iaa ?erii >n a? ena ta4ei.

3/

Ar<tai =reul =l<tit de cum=<r<tori( cel >nca at de 5Fn$<tori @i cantitatea cerut<. Care e te diferena >ntre =reul =l<tit de cum=<r<tori @i cel >nca at de 5Fn$<toriT ?N De enai acela@i grafic >n =re$ena ta4ei. Ar<tai =reul =l<tit de cum=<r<tori( cel >nca at de 5Fn$<tori @i cantitatea 5Fndut<. Care e te diferena >ntre cele dou< =reuriT Ce e >ntFm=l< cu cantitatea 5Fndut<T

,. Cu5ernul con ider< c< =reul =ieei ?rFn$ei e te =rea redu . aN Cu5ernul im=une un =re =odea care con trFnge =iaa ?rFn$ei. Cu aButorul unui grafic ofert< ! cerere ar<tai efectul ace tei =olitici a u=ra =reului ?rFn$ei @i a cantit<ii 5Fndute. E4i t< e4cedent au =enurie de ?rFn$<T ?N Produc<torii de ?rFn$< e =lFng c< 5eniturile lor 1au diminuat. E te =o i?ilT E4=licai. cN Ca r< =un la doleana =roduc<torilor( gu5ernul acce=t< < cum=ere >ntregul e4cedent de ?rFn$< la =reul =odea. Cine ?eneficia$< de acea t< nou< =olitic<T Cine =ierdeT

L. Cu5ernul decide < reduc< =oluarea atmo feric< diminuFnd con umul de ?en$in<. El im=une o ta4< de /(2/ u.m. =e litrul de ?en$in<. aN Acea t< ta4< tre?uie im=u < =e =roduc<tori au =e con umatoriT E4=licai cu aButorul unui grafic cerere ! ofert<. ?N Dac< cererea ar fi fo t mai ela tic<( acea t< ta4< ar fi fo t mai mult au mai =uin eficace =entru reducerea con umului de ?en$in<T E4=licai cu un grafic. cN Con umatorii de ?en$in< unt fa5ori$ai au defa5ori$ai de acea t< m< ur<T dN Dar lucr<torii din indu tria =etrolier<T

-. )< =re u=unem c< alariul minim legal e te u=erior celui de ec9ili?ru =e =iaa muncitorilor mai =uin calificai. aN Cu aButorul unui grafic ofert< ! cerere( ar<tai alariul =ieei( num<rul de lucr<tori utili$ai @i num<rul de @omeri. Ar<tai @i uma total< =l<tit< celor care lucrea$<. ?N )< =re u=unem c< mini trul muncii =ro=une cre@terea alariului minim legal. Care 5a fi efectul ace tei m< uri a u=ra utili$<riiT Acea t< 5ariaie a utili$<rii de=inde de ela ticitatea cererii( a ofertei( de am?ele au de nici unaT

31

cN Care 5a fi efectul ace tei m< uri a u=ra @omaBuluiT dN Dac< cererea de lucr<tori necalificai era rigid<( cre@terea alariului minim ar fi m<rit au ar fi redu remunerarea total< =l<tit< lucr<torilorT R< =un ul ar fi acela@i dac< cererea ar fi ela tic<T

2. Gntr1o $i torid<( Ion e te foarte >n etat. Iat< 5alorile =e care le atri?uie unei ticle de a=<" Q Prima ticl< 1 + u.m. Q A doua ticl< ! 2 u.m. Q A treia ticl< ! L u.m. Q A =atra ticl< ! 1 u.m. aN Determinai =lanul cererii lui Ion =entru a=<. De enai1i cur?a cererii. ?N Dac< =reul unei ticle de a=< e ta?ile@te la - u.m.( cFte ticle 5a cum=<ra IonT Care e te ur=lu ul con umatoruluiT Ar<tai =e un grafic. cN Dac< =reul cade la , u.m.( ce cantitate 5a cere IonT Cum e5oluea$< ur=lu ul con umatoruluiT Ar<tai =e grafic.

0. Ana =o ed< o =om=< de a=<. A =om=a cantit<i mari de a=< e te o?o itor( deci co tul =roduciei ?uteliilor de a=< cre@te. Iat< ace te co turi" Q Prima ?utelie ! 1 u.m. Q A doua ?utelie ! L u.m. Q A treia ?utelie ! 2 u.m. Q A =atra ?utelie ! + u.m. aN Determinai =lanul ofertei Anei. De enai cur?a ofertei. ?N Dac< =reul ?uteliei e ta?ile@te la - u.m. cFte ?utelii 5a =roduce AnaT Care 5a fi ur=lu ul =roduc<toruluiT Ar<tai =e un grafic. cN Dac< =reul ?uteliei cre@te la 0 u.m.( cum 5a e5olua ofertaT Dar ur=lu ul =roduc<toruluiT Ar<tai =e grafic.

+. Luai =iaa a=ei( =e care Ion e te cum=<r<tor M=ro?lema ,N @i Ana e te 5Fn$<tor M=ro?lema LN. aN Cu =lanul ofertei Anei @i =lanul cererii lui Ion determinai cantitatea cerut< @i furni$at< la =reul de , u.m.( - u.m. @i 0 u.m. Care dintre ace te =reuri a igur< ec9ili?rul =ieeiT ?N Care e te ur=lu ul con umatorului( al =roduc<torului @i ur=lu ul total la ec9ili?ruT cN Dac< Ana =roduce @i Ion con um< cu o ticl< mai =uin( cum e5oluea$< ur=lu ul totalT dN Dac< Ana =roduce @i Ion con um< cu o ticl< mai mult( cum

3,

e5oluea$< ur=lu ul totalT :. Patru clieni unt gata < =l<tea c< urm<toarele ume =entru un tun " Q Ion ! + u.m. Q Ana ! , u.m. Q #a ile 1 2 u.m. Q Elena ! : u.m. E4i t< - fri$erii( care o=erea$< la urm<toarele co turi" Q A ! L u.m. Q & ! 0 u.m. Q C ! - u.m. Q D ! , u.m. Cele - fri$erii ofer< numai er5icii de tun . aN Pentru a e ma4imi$a eficiena( cFte tun ori tre?uie < e e4ecuteT Care fri$erii ar tre?ui < reali$e$e ace te tun oriT Cine ar tre?ui < fie clieniiT Care 5a fi m<rimea ur=lu ului totalT ?N )< =re u=unem c< fri$eriile A( C @i D efectuea$< tun orile @i c< Ion( Ana @i #a ile unt clienii. Cum e =oate modifica alocarea er5iciilor de tun >n a@a fel >ncFt ur=lu ul total < crea c<T

3. Piaa =i$$ei e caracteri$ea$< =rintr1o cur?< a cererii cu =ant< negati5< @i o cur?< a ofertei cu =ant< =o$iti5<. aN De enai =e un grafic ec9ili?rul =ieei. Indicai =reul( cantitatea( ur=lu ul con umatorului @i al =roduc<torului. E4i t< =ierdere eac<T De ceT ?N )< =re u=unem c< gu5ernul im=une =i$$eriilor < =l<tea c< o ta4< de 1 u.m. =e fiecare =i$$a 5Fndut<. Ar<tai efectul ace tei ta4e a u=ra =ieei =i$$ei( indicFnd ur=lu ul =roduc<torului @i al con umatorului( >nca <rile fi cale @i =ierderea eac<. Com=arai fiecare din ace te elemente cu ituaia dinainte de ta4<. cN Dac< ta4a e te retra < 5Fn$<torii de =i$$a au o ituaie mai ?un<( dar gu5ernul >@i =ierde 5eniturile. )< =re u=unem c< con umatorii @i 5Fn$<torii unt de acord < tran fere 5oluntar o =arte din cF@tigurile lor gu5ernului. E te =o i?il ca toat< lumea( inclu i5 gu5ernul( < ai?< o ituaie mai ?un< fa< de ituaia dinainte de ta4<T E4=licai cu aButorul u=rafeelor de =e grafic.

1/. MaBoritatea tatelor im=un o ta4< =e cum=<r<rile de 5e9icule noi. )< =re u=unem c< acea t< ta4< e te actualmente de 1// u.m. @i gu5ernul dore@te < o m<rea c< la 12/ u.m. anul care 5ine.

3L

aN Ar<tai efectul ace tei ta4e a u=ra cantit<ii de ma@ini 5Fndute >n ar<( a u=ra =reului =l<tit de con umatori @i a u=ra =reului >nca at de 5Fn$<tori. ?N Ela?orai un ta?el cu=rin$Fnd ur=lu ul con umatorului( al =roduc<torului @i >nca <rile fi cale( >nainte @i du=< m<rirea ta4ei. cN Care e te im=actul a u=ra >nca <rilor fi caleT E te =o$iti5 au negati5T dN Care e te im=actul a u=ra =ierderii eciT E te =o$iti5 au negati5T eN Indicai o raiune =entru care cererea de ma@ini din ara dat< ar =utea de5eni mai ela tic<. Ca urmare a ace tei ituaii( noua ta4< ar m<ri mai mult >nca <rile gu5ernuluiT Cum ar =utea gu5ernul < reduc< ela ticitatea cereriiT

11. RomFnia are o cot< redu < =e =iaa mondial< a =e=enilor gal?eni. aN De enai un grafic care arat< ec9ili?rul =ieei auto9tone a =e=enilor >n a? ena c9im?ului internaional. Identificai =reul de ec9ili?ru( cantitatea de ec9ili?ru( ur=lu ul con umatorului @i ur=lu ul =roduc<torului. ?N )< =re u=unem c< =reul mondial al =e=enilor e te inferior =reului din RomFnia @i c< =iaa e de c9ide comerului mondial. Identificai noul =re de ec9ili?ru( cantitatea con umat<( cantitatea =rodu < >n interior @i cantitatea im=ortat<. Ar<tai 5ariaia ur=lu ului con umatorului @i al =roduc<torului. )ur=lu ul total intern cre@te au cadeT

1,. Preul mondial al 5inului e te inferior =reului intern din ara O. aN Pre u=unFnd c< im=orturile de 5in ale <rii O nu re=re$int< decFt o mic< =arte din =roducia mondial<( de enai =iaa 5inului din ara O >n i=ote$a c9im?ului e4tern li?er. Identificai ur=lu ul =roduc<torului( ur=lu ul con umatorului @i ur=lu ul total. ?N )< =re u=unem c< o iarn< deo e?it de grea di truge recoltele euro=ene de truguri. Care 5a fi efectul a u=ra =reului mondial al 5inuluiT Pe ?a$a r< =un ului dat la =rima >ntre?are( ar<tai efectul a u=ra ur=lu ului con umatorului( ur=lu ului =roduc<torului @i al celui total al <rii O. Cine unt cF@tig<torii @i =erdaniiT )ituaia general< a <rii O e ameliorea$< au e deteriorea$<T

.eme de reflecie 1. Dac< gu5ernul im=une o ta4< de 1/// u.m. =e ma@inile de lu4( =reul 3-

=l<tit de cum=<r<tori 5a cre@te cu mai =uin de 1/// u.m.( cu mai mult de 1/// u.m. au e4act cu 1/// u.m.T E4=licai.

,. A5em urm<toarele =olitici de tinate < limite$e 5iolena( reducFnd folo irea armelor de foc. Ilu trai fiecare =ro=unere cu o diagram< ofert< ! cerere a =ieei armelor de foc. aN O ta4< =e cum=<r<torii de arme de foc. ?N O ta4< =e 5Fn$<torii de arme de foc. cN Kn =re =odea =entru ace te arme. dN O ta4< =e muniii.

L. Cu5ernul =ro=une dou< =rograme care < ating< =iaa ig<rilor" cam=ania =u?licitar< antifumat @i o?ligaia de a crie =e =ac9ete c< fumatul d<unea$< <n<t<ii. Concomitent( mini trul agriculturii =ro=une un =lan de u inere a =reului ig<rilor( care ta?ile@te ace t =re la un ni5el u=erior celui de ec9ili?ru. aN Cum afectea$< ace te =rograme con umul de ig<riT Ilu trai r< =un ul cu un grafic. ?N Care e te efectul com?inat al ace tor =rograme a u=ra =reului ig<rilorT cN .a4ele =e ig<ri unt @i ele foarte mari. Ce efect au ace te ta4e a u=ra con umuluiT

-. O u?5enie e te in5er ul unei ta4e. Cu o ta4< de /(2/ u.m. =e cornetele de >ng9eat<( gu5ernul >nca ea$< /(2/ u.m. de fiecare dat< cFnd e cum=<r< un cornet. Cu o u?5enie de /(2/ u.m. =e cornet( gu5ernul =l<te@te /(2/ u.m. de fiecare dat< cFnd e cum=<r< un cornet. aN Ar<tai efectul unei u?5enii de /(2/ u.m. =e cornet a u=ra cur?ei cererii de >ng9eat<( a u=ra =reului efecti5 =l<tit de con umatori( a u=ra =reului efecti5 >nca at de 5Fn$<tori @i a cantit<ii 5Fndute. ?N Con umatorii ?eneficia$< au =ierd de =e urma ace tei =oliticiT Dar gu5ernulT

2. Cu controlul c9iriilor 1ar =utea reali$a ca ?ogaii < nu ai?< acce la a=artamente ieftineT De ce >n maBoritatea a=artamentelor cu c9irie controlat< locuie c oameni relati5 ?ogaiT

0. )< =re u=unem c< cererea de ?ag9ete cre@te. Care 5a fi efectul a u=ra ur=lu ului =roduc<torilor =e =iaa ?ag9etelorT Dar =e =iaa f<ineiT Ilu trai

32

r< =un ul cu un grafic. +. Co tul de =roducie al calculatoarelor a c<$ut mult >n ultimii ani. )< 5edem cFte5a con ecine ale ace tui fenomen. aN Cu aButorul unui grafic ofert< ! cerere( ar<tai efectul c<derii co tului de =roducie a u=ra =reului @i a num<rului de calculatoare 5Fndute. ?N Ar<tai =e grafic efectul a u=ra ur=lu ului con umatorului @i al =roduc<torului. cN )< =re u=unem c< oferta de calculatoare e te foarte ela tic<. Cine =rofit< mai mult de c<derea co tului de fa?ricaie" con umatorii au =roduc<toriiT

:. Kn =lanificator carita?il de co=er< o =ia< =e care oferta @i cererea determin< =reul @i cantitatea de ec9ili?ru. Cu aButorul unui grafic al ace tei =iee( ar<tai modificarea ur=lu ului total dac< =lanificatorul decide < reduc< =roducia cu o unitate. E4=licai. Pe un alt grafic( ar<tai modificarea ur=lu ului total dac< =lanificatorul decide < =orea c< =roducia cu o unitate. E4=licai.

3. A5em urm<toarele afirmaii. )untei de acord cu eleT De ceT aN Dac< gu5ernul ta4ea$< terenurile( =ro=rietarii ?ogai 5or =a a ace te ta4e a u=ra celor care iau >n c9irie ace te terenuri @i unt mai <raci. ?N Dac< gu5ernul ta4ea$< imo?ilele cu a=artamente de >nc9iriat( =ro=rietarii ?ogai 5or =a a acea t< ta4< a u=ra celor care >nc9iria$< a=artamentele @i unt mai <raci. cN O ta4< care nu generea$< =ierdere eac<( nu aduce nimic gu5ernului. dN O ta4< care nu aduce nimic gu5ernului( nu =oate genera =ierdere eac<.

1/. )< lu<m =iaa unui ?un oarecare. aN Dac< acea t< =ia< are o ofert< foarte ela tic< @i o cerere foarte rigid<( cum e 5a re=arti$a =o5ara fi cal< >ntre con umatori @i =roduc<toriT ?N Dar dac< oferta e te foarte rigid< @i cererea foarte ela tic<T Com=arai ace t r< =un cu cel =recedent.

11. )< =re u=unem c< gu5ernul u?5enionea$< un =rodu " el d< , u.m. =entru fiecare =rodu cum=<rat( >n ?eneficiul cum=<r<torului. Ce efect 5a a5ea acea t< u?5enie a u=ra ur=lu ului con umatorului( al =roduc<torului( al >nca <rilor fi cale @i al ur=lu ului totalT O u?5enie generea$< =ierdere eac<T E4=licai.

30

1,. Dac< =reul mondial al unui ?un e te u=erior =reului intern din ara O( care 5a fi efectul unei ta4e de im=ortT Dac< =reul mondial e te inferior =reului intern( care 5a fi efectul unei ta4e de o um< u=erioar< ace tei difereneT 1L. )< =re u=unem c< gu5ernul romFn im=une o ta4< =e im=orturile de automo?ile( =entru a =roteBa indu tria automo?ilelor >m=otri5a concurenei tr<ine. ara e te acce=tatoare de =re( deci =reia =reul mondial. Ar<tai =e un grafic" 5ariaia im=orturilor( =ierderile con umatorilor auto9toni( >nca <rile fi cale @i =ierderea eac< generat< de ta4<.

1-. #iticultorii din RomFnia fac =re iuni a u=ra gu5ernului < im=un< o ta4< =e 5inurile im=ortate din 'rana. Ei =retind c< acea t< m< ur< ar =rocura gu5ernului >nca <ri u=limentare @i ar =ori utili$area >n indu tria noa tr< 5iticol<. Ce credei de =re acea t< afirmaieT E te acea ta o =olitic< =ertinent<T

&i?liografia modulului #or$ a%( M.( Cu( C.( &a$ele economiei concureniale( Ed. Alma Mater( CluB1Na=oca( ,//0( =ag. 1/1112/. N. Cregor8 Man%iA ! Princi=le of Microeconomic ( .9ird Edition( Ed. .9om on )out9 ! He tern( ,//-( =ag. 11-113-.

Modulul I# )l<?iciunile =ieei

Knitatea 1," Intermediari @i =eculani Knitatea 1L" Inter5enia tatului =oate corecta l<?iciunile =ieei. E4ternale Knitatea 1-" &unurile =u?lice @i ?unurile comune

)co= @i o?iecti5e )co= Ace t modul urm<re@te < =re$inte tudenilor =rinci=alele l<?iciuni ale =ieei li?ere @i modalit<ile >n care inter5enia tatului le =oate corecta. O?iecti5e a e4=lica rolul economic al intermediarilor a e4=lica rolul economic al =eculanilor @i efectele ta?ili$atoare ale =eculaiei a e4=lica dre=tul la informaie a agenilor economici

3+

a e4=lica cine tre?uie < ofere garanie a >n5<a ce unt e4ternalele a >nelege de ce e4ternalele =ot di truge eficiena =ieelor a 5edea cum agenii economici =ot uneori re$ol5a =e cale =ri5at< M>ntre eiN =ro?lema e4ternalelor a ar<ta de ce uneori oluiile =ri5ate unt ineficiente a e4amina diferitele =olitici gu5ernamentale care 5i$ea$< re$ol5area =ro?lemei e4ternalelor negati5e a >n5<a < definim ?unurile =u?lice @i ?unurile comune a 5edea de ce =ieele =ri5ate nu =ot furni$a ?unuri =u?lice a tudia ?unurile =u?lice im=ortante din economia noa tr< a ar<ta de ce anali$a co t1?eneficiu e te nece ar< la ?unurile =u?lice( dar foarte dificil de reali$at >n =ractic< a >nelege de ce oamenii au tendina de a con uma =rea multe ?unuri comune a tudia ?unurile comune im=ortante din economia noa tr<

Conce=te de ?a$<" =eculaie( e4ternal< =o$iti5<( e4ternal< negati5<( ta4< =igo5ian<( ?un =u?lic @i ?un comun. Knitatea 1,

Intermediari @i =eculani
)inte$a Intermediarii au un rol deci i5 >n culegerea( =relucrarea( tocarea @i furni$area informaiilor oferite de =ia<. A tfel( ei unt =eciali@tii cre<rii de informaie =entru agenii economici. Ei e =eciali$ea$< >n ace t domeniu( deoarece au a5antaB com=arati5 >n crearea de informaie. Oricare ar fi moti5aia lor( ei ofer< er5icii 5aloroa e @i agenii economici de=ind de ace te er5icii( deoarece intermediarii nete$e c calea =re reali$area unor tran$acii eficiente( a igurFnd coordonarea >n =aiu a ofertei @i cererii miilor de cum=<r<tori @i 5Fn$<tori care nu e cuno c. Conform dicionarelor e4=licati5e( =eculaia re=re$int< un a emenea comer( care urm<re@te < =rofite de =e urma modific<rilor de =re. )< =re u=unem c< meteorologii antici=ea$< un an deo e?it de =loio ( ceea ce 5a determina inundaii mari >n iunie ! augu t. Ca urmare( e antici=ea$< di trugerea unor recolte de grFu @i a=ariia =enuriei la finele anului. Ce fac >n ace t ca$ agenii economici( cFnd e a@tea=t< la cre@terea =reului grFului la fFr@itul anuluiT Gnce= < =ecule$e. 'ermierii >@i menin tocurile de grFu la ni5el ridicat( reducFndu1@i con umul curent( =entru a nu tre?ui < cum=ere grFu mai cum= la fFr@itul

3:

anului. Con umatorii indu triali >@i fac tocuri de grFu conform aceluia@i raionament. Comercianii cum=<r< mai mult grFu @i1@i fac tocuri( =entru a 5inde mai cum= la fFr@itul anului. A emenea com=ortamente unt facilitate de e4i tena ?ur elor de m<rfuri( unde e >nc9eie tran$acii la termen. Con ecina ace tor com=ortamente =eculati5e 5a fi reducerea cantit<ii de grFu =e =ia<" oferta cade( cererea cre@te @i =reul urc< >nc< >nainte ca inundaiile < de5in< o realitate. )e =are c< =eculaia >i de$a5antaBea$< =e toi( dar nu e te a@a. )=eculaia tran fer< grFul din =erioada de relati5< a?unden< Mdin =re$entN >n =erioada de =enurie M>n 5iitorN. La finele anului( du=< ce inundaiile di trug >ntr1ade5<r o =arte din recolta de grFu( =reul grFului nu 5a mai urca la ni5elul la care ar fi aBun f<r< =eculaie( deoarece =enuria nu 5a de5eni atFt de mare. A tfel( =eculaia uniformi$ea$< con umul grFului de1a lungul anului @i reduce o cilaiile =reului ace tuia. Deoarece o cilaiile mari de =re re=re$int< un mare factor de ri c( =eculaia reduce ri cul cu care e confrunt< agenii( adic< atenuea$< incertitudinea.

#Fn$are

Produc ie

aN Perioada de a?unden relati5

=1 =1m

Cerere

Produc ie

#Fn$are

=,m =1 =,

?N Perioada de =enurie

Cerere

)tudiu de ca$ 1" )=eculaia =e =iaa ieiului 33

La ?ur a de m<rfuri din NeA Vor% e >nc9eie contracte la termen Mfuture N =ri5ind 5Fn$area ! cum=<rarea cFnd5a( >n 5iitor( a unor cantit<i de iei la =reul actual al =ieei. Pe acea t< =ia< 5in atFt =roduc<torii care dore c < e a igure >m=otri5a con ecinelor c<derii 5iitoare a =reului( cFt @i con umatorii care dore c < e a igure >m=otri5a con ecinelor cre@terii 5iitoare a =reurilor. )e =oate >ntFm=la( de e4em=lu( c< o com=anie aeronautic< antici=ea$< >n mai o circulaie inten < =e =arcur ul urm<toarelor luni( dar e teme c< o cre@tere a =reului ieiului i1ar reduce =rofitul =otenial. Ca urmare( com=ania dore@te < e a igure >m=otri5a ace tui ri c @i cum=<r< >n mai un contract la termen =ri5ind >ntreaga cantitate de com?u ti?il de care 5a a5ea ne5oie >n urm<toarele luni. Contractul e >nc9eie la =reul din mai( iar li5rarea e 5a face( de e4em=lu( >n augu t. #iitorul fiind incert( >n urm<toarele luni =reul com?u ti?ilului =oate cre@te( =oate c<dea au e =oate menine ne c9im?at. Piaa contractelor la termen face =o i?il ca agenii economici < =artaBe$e ri curile @i fiecare <1@i a ume acel ri c( care i e =are cel mai o=ortun. Acei ageni care ar dori < reduc< ri cul( au =o i?ilitatea < recurg< la o=eraiuni de Saco=erireE( iar acei ageni care ar dori <1@i a ume ri curi mai mari( au =o i?ilitatea < fac< o=eraiuni =eculati5e. O=eraiunile de aco=erire reduc ri cul. La o a emenea o=eraiune a recur com=ania aeronautic<( care >n intere ul reducerii ri cului =ierderilor ce ar re$ulta din cre@terea =reului ieiului acrific< ?ene5ol ?eneficiul u=limentar ce ar fi re$ultat din e5entuala c<dere a =reului com?u ti?ilului. De cealalt< =arte @i =roduc<torii de iei fac o o=eraiune de aco=erire dac< >nc9eie un contract la termen =entru o li5rare >n augu t la =reurile din mai. Ei e a igur< a tfel >m=otri5a reducerii =reului( dar renun< ?ene5ol la e5entualul =rofit u=limentar ce ar re$ulta >n urma cre@terii =reului. Ce rol au =e =iaa contractelor la termen =eculanii de =rofe ieT Gn =rimul rFnd( ei e4tind =iaa( a igurFnd ca cei ce ar dori < fac< comer cu contracte la termen <1@i g< ea c< un =artener. )=eculanii intr< =e =ia< @i =reiau 5oluntar ri curile agenilor economici( deoarece unt con5in@i c< au un a5antaB com=arati5 >n crearea de informaie( adic< >n efectuarea de antici=aii =ri5ind e5oluia 5iitoare a =reurilor. )=eculanii ! la un =re reci=roc negociat ! =reiau ri cul =e care ar dori <1l ocolea c< unii ageni economici =rin o=eraiuni de aco=erire. Ei unt >n =o e ia tuturor informaiilor =ri5ind =iaa >n cau$<. Dac< =e ?a$a ace tor informaii =eculanii antici=ea$< c< 5a fi =enurie de iei >n 5iitor( ei cum=<r< contracte la termen la ?ur <( ceea ce m<re@te =reul ace tora. )e i$Fnd ace t lucru( ceilali ageni conclu$ionea$< c< =rofe ioni@tii Sin5e te cE >n cre@terea

1//

=reului @i 5or aciona @i ei >n conformitate( ceea ce e te =rofita?il =entru toat< lumea. Cei ce in mari tocuri de iei >@i reduc 5Fn$<rile =entru a 5inde mai mult >n 5iitor( cFnd =reul 5a cre@te. )cade oferta actual<. Cei ce au =lanificat < cum=ere >n 5iitor( >ncearc< < cum=ere mai mult >n =re$ent( cFnd >nc< nu a cre cut =reul. Cre@te cererea actual<. .oate ace tea conduc la cre@terea =reului actual. Deci( antici=area cre@terii =reului duce la o cre@tere imediat< a ace tuia.

= D, D1 ), )1

=, =1

Con ecina antici=<rii cre@terii =reului Preul mai mare M=,c=1N incit< la economi ire toi agenii( c9iar @i =e cei ce 9a?ar nu au c< >n 5iitor 5a cre@te =reul ieiului @i nici nu au au$it de =reul ieiului la termen. E ?ine ace t lucruT Dac< ne a@tea=t< >n 5iitor o =erioad< de =enurie de iei e te mai ?ine =entru toi < fim atenionai din tim=( =entru a ne =utea =reg<ti core =un$<tor. Adam )mit9 a a emuit =eculantul la termenul cu c<=itanul unui 5a de cur < lung<( care atunci cFnd e timea$< c< 9rana nu 5a fi uficient< =Fn< la fFr@itul c<l<toriei( reduce din tim= raiile $ilnice ale marinarilor.

Xi =eculanii =ot gre@i )< =re u=unem c< =eculanii au antici=at >m?oln<5irea =orum?ului( deci c<derea recoltei @i cre@terea =reului. O =arte din tocul curent de =orum? 1a tran ferat la fFr@itul anului( dar =orum?ul nu e >m?oln<5e@te @i recolta e te ?ogat<. Gn a emenea condiii( o cilaiile de =re 5or fi mai mari decFt ar fi fo t >n a? ena =eculaiei( deoarece a a5ut loc o realocare nefa5ora?il< a re ur elor" 1a renunat 5ara la un =orum? mai 5aloro ( =entru a 5inde toamna un =orum? mai =uin 5aloro . Ace t lucru nu e te ?ine

1/1

=entru nimeni( nici =entru =eculani" ei au =erat < cF@tige dar conta?ili$ea$< =ierdere.

=
Pro duc ie Y toc [ Ofert

=1 =,

E1 E,

Dac< =eculaniigre@e c( o cilaiile de =re unt mai mari

^1

^,

De ce unt =o i?ile a emenea ituaiiT Din cau$a in uficienei( ine4actit<ii au incertitudinii informaiilor. )=eculanii unt oameni @i nu =rofei( deci =ot gre@i. Dar( tr<ind >ntr1o lume incert<( nu au alt< =o i?ilitate decFt <1@i ia deci$iile >n condiii de incertitudine. Nimeni nu e =oate u trage de la con ecinele incertitudinii doar =rin fa=tul c< o ignor<( ado=tFnd =olitica truului @i renunFnd la antici=<rile =ri5ind 5iitorul. Dac< cine5a e te con5in c< @tie mai mult decFt =eculanii( =oate =aria >m=otri5a lor( f<cFndu1@i =ro=riile antici=<ri. Dar rar e >ntFm=l< a@a ce5a( deoarece =eculanii au a5antaB com=arati5 >n crearea de informaie. )=eculanii unt o ur < im=ortant< de informaii =reioa e acce i?ile tuturora. De la ei =utem afla ce e >ntFm=l< =e o =ia<. Pro=unerile lor de 5Fn$are ! cum=<rare ne informea$< cu =ri5ire la antici=<rile lor de =re 5iitor. Preurile ce e formea$< ca urmare a acti5it<ii lor unt indicatori 5alorici =reio@i =entru deci$iile =rotagoni@tilor =ieei. De igur( dac< =eculanii gre@e c( informaiile furni$ate de ei unt SreleE( dar ace t lucru nu ne >ndre=t<e@te <1i condamn<m. Nimeni nu ne o?lig< <1i urm<m dac< ne credem mai de@te=i decFt ei. Acti5itatea =eculanilor a reu@it < ta?ili$e$e =reul multor ?unuri Mcereale( fructe( $ar$a5aturi etc.N( =rin fa=tul c< antici=<rile lor er5e c dre=t tam=on >ntre im=re5i$i?ilitatea naturii @i comercianii de =rodu e alimentare care de=ind mult de ca=riciile 5remii. Dac< intermediarii coordonea$< c9im?urile >ntre diferitele regiuni geografice( integrFnd =ieele locale >ntr1o unic< =ia< glo?al<( =eculanii coordonea$< >n tim= ace te c9im?uri. Am?ele categorii unt =rofe ioni@ti( care au a5antaB com=arati5 >n ceea ce fac( adic< >n crearea de informaie.

1/,

)=eculanii creea$< un i tem de atenionare din tim= a agenilor economici( reducFnd con idera?il ri curile cu care ace@tia de confrunt< @i aButFndu1i < ocolea c< cri$ele.

Ce garanie < ofere 5Fn$<torulT Ade ea a@te=t<rile oamenilor nu e ade5ere c" a=aratele cum=<rate nu funcionea$< au e defectea$< de ( medicamentele au efecte ecundare u=<r<toare( a5ioanele e =r<?u@e c etc. Cine r< =unde de =ierderile uferiteT R< =un ul e te im=lu" cel ce a oferit garania >nainte de reali$area tran$aciei. Dac< cum=<r<torii dore c o garanie contra unor defecte a cun e au dore c o de =<gu?ire >n ca$ de accidente( ei =ot o?ine a@a ce5a numai >nainte de reali$area tran$aciei @i numai dac< unt di =u@i < =l<tea c< M < fac< un acrificiuN =entru a ta. #Fn$<torii 5or oferi garanii numai dac< ?eneficiul lor u=limentar e te u=erior co tului u=limentar =e care tre?uie <1l acce=te. Putem o?liga 5Fn$<torul < garante$e =entru orice gen de ri c M=ierdereNT Carania e acord< numai =entru ceea ce 5Fn$<torul =oate ine u? control( re tul r<mFne un ri c neaco=erit al cum=<r<torului. De e4em=lu( nu e =oate o?liga 5Fn$<torul unui trung < de =<gu?ea c< un trungar care 1a accidentat deoarece a >ncercat < regle$e trungul >n tim= ce funciona. Dac< >ncerc<m < =a <m a u=ra =roduc<torului U 5Fn$<torului toate ti=urile de ri c( ace ta 5a a5ea co turi atFt de ridicate >ncFt 5a >nceta < mai =roduc<. A tfel( =rim<riile nu ar mai amenaBa terenuri de Boac< =entru co=ii( dac< ar tre?ui < de =<gu?ea c< orice co=il care e accidentea$< =e ?alan oare; fa?ricile de medicamente nu ar mai =roduce medicamente cu efecte ecundare M@i care nu au WTN @i nu ar e4=erimenta medicamente noi care e5entual ar =utea face 5iaa mai =uin ri cant<; a5ioanele nu ar mai decola etc.

)tudiu de ca$ ," Proce ele de mal =racti Mal =racti 1ul >n eamn< o ituaie >n care un medic a gre@it au a fo t neatent @i a tfel a cau$at uferin< u=limentar< au c9iar moartea =acientului. Gn $ilele noa tre( oamenii au tendina de a con idera mal =racti a=roa=e orice infim< gre@eal< a medicilor. Gntr1o a emenea ituaie( medicii e 5or tr<dui < nu mai gre@ea c<. A ta am doriT Cu certitudine c< nuW Gn realitate( oamenii unt intere ai ca medicul <1@i a ume r< =underea >n toate ca$urile >n care co tul e5it<rii gre@elii e te mai redu decFt co tul gre@elii.

1/L

)< ne imagin<m cFte anali$e ar tre?ui < fac< un medic care dore@te < elimine orice e5entual< gre@eal< >nainte de a da un diagno tic. Dar unele anali$e unt deo e?it de dureroa e @i c9iar ri cante( ceea ce m<re@te enorm Sco tulE e5it<rii gre@elii. Ne1ar =l<cea < ne u=unem unei =uncii toracice =entru a e diagno tica o im=l< r<ceal< doar =entru a elimina =ro?a?ilitatea unei gra5e afeciuni =ulmonareT

Atitudinea raional< e te ca >nainte de a lua o deci$ie < ne =unem >ntre?area" ce alte alternati5e M>nlocuitoriN a5emT Dac< alternati5ele unt mai co ti itoare( renun<m la ele. La Scur?a moriiE de =e 'eleac mor anual mai multe =er oane. Cine e te re =on a?ilT Cei ce au con truit auto trada au cei ce o utili$ea$<T )< ne gFndim cFt ar fi co tat reducerea cur?eiW Dar cFt co t< ca @oferii < fie ateni @i < reduc< 5ite$a >n cur?<T Deci( cine e te re =on a?il =entru accidenteT

Ri cul e =oate reduce >n di5er e modalit<i. .re?uie alea < alternati5a care la acela@i efect are cel mai redu co t alternati5. #erificai15< cuno@tinele Q Q Q Q E4=licai rolul economic al intermediarilor. Dai un e4em=luW E4=licai rolul economic al =eculanilor. Dai un e4em=luW Care unt efectele =eculaieiT E4=licai cu aButorul unui grafic. Ce e >ntFm=l< cFnd =eculanii gre@e cT E4=licai cu aButorul unui e4em=luW

Knitatea 1L

Inter5enia tatului =oate corecta l<?iciunile =ieei. E4ternale

)inte$a E4ternalele unt a emenea fenomene economice( a u=ra c<rora terii nu au nici o influen<( re =ecti5" >n ca$ul unor efecte =o$iti5e nu =l<te c o com=en aie( iar >n ca$ul unor efecte negati5e nu =rime c o com=en aie( deoarece ace te im=licaii e4terne nu 1au a5ut >n 5edere la >nc9eierea contractului dintre =<rile direct im=licate. Ca urmare( efectele economice e4terne conduc la o alocare ineficient< a re ur elor din =unctul de 5edere al ociet<ii( deci la o im=erfeciune a =ieei( tocmai =entru c< >nelegerile dintre =<rile im=licate nu au a5ut >n 5edere a5antaBele M?eneficiileN @i U au =agu?ele Mco turileN =ro5ocate terilor.

1/-

Dac< cine5a a cult< cu onorul la ma4im mu$ic< roc%( 5ecinii c<rora le =lace roc%1ul ?eneficia$< =e grati de ati facie( iar cei ce dete t< ace t gen de mu$ic< au migren<( f<r< < fie de =<gu?ii =entru acea t< uferin<. La fel( dac< cine5a culti5< crini >n faa ca ei( unii 5ecini au o =l<cere gratuit<( dar cei alergici la =olen ufer< f<r< < =rimea c< o com=en aie. E4ternalele =ot fi deci =o$iti5e au negati5e @i =ot fi =ro5ocate fie de =roduc<tori( fie de con umatori.

E4ternale negati5e A5em >n graficul urm<tor =iaa =rodu elorde=a=et<rie. Co turileindi5idualeale =roduc<torilor unt re=re$entate =rin cur?a ofertei =ri5ate M)=N. Dar =roduc<torii de 9Frtie =oluea$< a=a( deci ocietatea 5a a5ea co turi u=limentare >n =roducia de a=< =ota?il< Mefect e4tern negati5N. Ca urmare( =entru ocietate( co tul total al =roduciei de 9Frtie e te mai mare decFt co tul =ri5at al fa?ricilor =roduc<toare M q ) e te cur?a Sofertei ocialeEN. Oferta ocial< q ) de5ine egal< cu cererea ocial<

= ) D= [ D )=

E = == E=

^=

Mq D [ D N
=

la

cantitatea

^ ` ^ = @i = c = = . Ca urmare( din =unctul de 5edere al ociet<ii( re ur ele ar fi alocate eficient dac< 1ar =roduce mai =uin decFt ce re$ult< >n urma mecani mului =ieei Mcare nu are >n 5edere co turile u=limentare ale =roduc<torilor de a=< =ota?il<N. Dac< totu@i e =roduce ^ = c ^ ( co turile ociale de=<@e c 5aloarea ocial< a 9Frtiei @i a=are o =ierdere eac< egal< cu aria 9a@urat<. Acea t< =ierdere eac< ar di =are numai >n ca$ul reducerii cantit<ii de 9Frtie la ni5elul o=timului ocial M^ N. Gn ace t e4em=lu am a5ut >n 5edere o e4ternal< negati5< la =roduc<tor.

1/2

)< urm<rim >n continuare o e4ternal< negati5< la con umator. Gn rFul =oluat de fa?rica de 9Frtie e cald< co=iii @i e >m?oln<5e c de diferite ?oli de =iele( ceea ce le =ro5oac< o c<dere a ?un< t<rii. Gn ace t ca$( 5aloarea =ri5at< a =rodu elor de =a=et<rie MD=N tre?uie mic@orat< cu S=ierderea de 5aloareE uferit< de terii care e cald< >n rFu @i a tfel aBungem la cererea ocial< de =rodu e de =a=et<rie M q D [ D = diminuat cu efectul e4tern

negati5N. Conform aloc<rii ocialmente o=time a re ur elor( =roducia de 9Frtie ar tre?ui < fie mai
)= [ ) D == = E E=

= D=

mic< M ^ ` ^ = N . Dac< totu@i e =roduce ^=( a=are o =ierdere eac< egal< cu aria 9a@urat<( deoarece co turile ociale de=<@e c 5aloarea ocial<.Prin c<derea =roducie de 9Frtie de la ^= la ^ ( ?un< tarea ociet<ii ar cre@te tocmai cu acea t< arie.

^=

Cum e =oate >m=inge =iaa =re =unctul de o=tim ocialT )oluia con t< >n ta4area =roduc<torilor =entru fiecare ton< de 9Frtie =e care o =roduc. Gn acea t< i=ote$<( ta4a 5a >m=inge >n u cur?a ofertei =ri5ate =Fn< cFnd ea 5a coincide cu cur?a co tului ocial( iar la noul =unct de ec9ili?ru =roducia de 9Frtie 5a fi o=tim< din =unctul de 5edere al >ntregii ociet<i M^ N.

E4ternale =o$iti5e Oamenii >neleg relati5 u@or =ierderile ociale =ro5ocate de e4ternalele negati5e( dar @i cele =o$iti5e conduc la ineficien<. )< lu<m e4em=lul =roduciei de fructe. CFnd li5e$ile unt >n floare( al?inele =roduc mai mult< miere( f<r< ca a=icultorii < ai?< co turi u=limentare. Gn urma ace tui efect e4tern =o$iti5 co turile ociale e reduc( deoarece din co turile =ri5ate ale =ro=rietarilor li5e$ilor tre?uie < c<dem economiile de co t reali$ate de a=icultori.

1/0

= D= [ D

)= )

Pe =iaa fructelor mecani mul =ieei conduce la un o=tim =ri5at ^ = mai mic decFt o=timul ocial ^ . Dac< e

== =

E=

=roduce doar ^ = ( ocietatea

E

^=

=ierde?un< tareMaria 9a@urat<N( deoarece 5aloarea ocial< de=<@e@te co tul ocial al =roduciei de fructe. )ocietatea ar a5ea o ?un< tare mai mare dac< ar =roduce ^ (

ca$ >n care ar di =are com=let =ierderea eac<. )< a5em acum >n 5edere c< =ri5eli@tea unei li5e$i >nflorite =ro5oac< o ati facie gratuit< =entru cei ce trec =e lFng< ea. Gn ace t ca$( e te 5or?a de =re o e4ternal<=o$iti5<la
=

con umatori( care face ca

D

5aloarea ocial< a =roduciei

)= [ )

de fructe < fie mai mare

D=

decFt 5aloarea =ri5at< a

E =

==E=

ace teia. O=timul ocial e te @i >n ace t ca$ mai mare decFt o=timul =ri5at( iar =roducerea o=timului =ri5at cau$ea$< o ^ ^ =ierdere de ?un< tare ocial<.^
=

Cu5ernul =oate internali$a e4ternala =o$iti5<( u?5enionFnd acti5it<ile care o =ro5oac<. )u?5enionarea de=la ea$< cur?a co tului =ri5at >n Bo ( cu o 5aloare egal< cu u?5enia acordat< de c<tre gu5ern. Cantitatea de ec9ili?ru cre@te. Dac< m<rimea u?5eniei e te egal< cu m<rimea ?eneficiilor terilor de =e urma e4ternalei =o$iti5e( noul =unct de ec9ili?ru al =ieei 5a coincide tocmai cu =unctul de o=tim ocial.

.a4ele =igo5iene )< anali$<m urm<toarele ituaii =o i?ile" Gn ora@ul O e4i t< trei fa?rici care =oluea$< atmo fera" A( & @i C. Lunar( cele trei fa?rici emit urm<toarele cantit<i de materiale =oluante"

1/+

Poluani Cantit<i de materialCo tul reducerii cu o unitate a to4icUlun<materialului to4ic Mu.m. Uton<N A112/// &,L//// CL-2/// .otal3//// Pro?lema =olu<rii e =oate oluiona =rin ta4area acti5it<ilor =oluante. Dac< ta4a unitar< e te egal< cu co tul efectului e4tern negati5( cel ce =roduce ace t efect =l<te@te( deci e4ternala e internali$ea$<. Dac< continuarea acti5it<ii =oluante de5ine a tfel =rea co ti itoare( atunci e 5a reduce =oluarea( deoarece co tul ei de=<@e@te ?eneficiul. Dac< >n < ?eneficiul e te mai mare decFt co tul =olu<rii =lu ta4a de =oluare( e continu< acti5itatea =oluant<( dar i e reduce 5olumul( deoarece du=< ta4are co turile cre c. Gn =lu ( >n ace t ca$( a=are @i o >nca are fi cal< =entru oferirea de de =<gu?iri celor afectai negati5 de efectul e4tern. Gn ca$ de ta4are nu mai e te nece ar < e =ecifice cu cFt tre?uie < e reduc< =oluarea. Pur @i im=lu( e 9ot<r<@te c< =entru fiecare unitate de material =oluant tre?uie =l<tit< o ta4< oarecare( de e4em=lu ,(/1 u.m. O a emenea deci$ie e te ec9ita?il<. Cum e 5or com=orta cele trei fa?riciT 'a?ricile A @i & 5or con idera c< e te mai ieftin < reduc< la $ero =oluarea decFt < =l<tea c< ta4a de =oluare. Dim=otri5<( fa?rica C 5a =olua >n continuare( deoarece ta4a de =oluare e te mai mic< decFt co tul reducerii =olu<rii.

Permi ele de =oluare negocia?ile Knii economi@ti au criticat ta4ele =igo5iene( moti5Fnd c< ele unt inec9ita?ile( deoarece tran fer< =e umerii celor S <raciE =o5ara reducerii =olu<rii( iar cei S?ogaiE =ot =olua cFt dore c. Atunci cFnd alegem oluia cea mai eficient< a reducerii =olu<rii nu tre?uie nea=<rat < ta?ilim autoritar cine < u=orte co turile. )tatul fi4ea$< un tandard de =oluare de -2/// toUlun< @i atenionea$< agenii =oluatori( c< >n ca$ul de=<@irii ace tui tandard( toi 5or =l<ti o ta4< de ,(/1 u.m.Uto =entru fiecare ton< de@eu =oluant ce de=<@e@te tandardul ta?ilit. Ce face conducerea fa?ricii CT #a c<uta oluia cea mai =uin co ti itoare. #a negocia cu fa?ricile A @i &( < reduc< ele =oluarea cu -2/// to Ulun<. 'a?rica C 5a com=en a eforturile lor a tfel" 5a =l<ti fa?ricii A ce5a mai mult de 12/// u.m. Ulun< @i fa?ricii & ce5a mai mult de 0//// u.m. Ulun<.

1/:

Poluarea din ora@ e reduce cu -2/// to Ulun<( iar fa?rica C nu tre?uie < u=orte un co t de -2/// f L [ 1L2/// u.m. Ulun<( ci ce5a mai mult de 12/// Y 0//// [ +2/// u.m.Ulun<. 'a?rica C a e4=loatat >n ace t ca$ a5antaBul com=arati5 al fa?ricilor A @i & >n reducerea =olu<rii. Ace te a5antaBe =ot fi e4=loatate doar =rin c9im?. 'a?rica C a Scum=<ratE de la A @i & dre=tul de a =olua( contra unei ume de ?ani mai mic< decFt co turile =o=rii de reducere identic< a =olu<rii.

#erificai15< cuno@tinele Q Q Q Q Ce >nelegei =rin deficienele =ieeiT Care unt ace te deficieneT Cine le =oate remediaT E4=licai grafic o e4ternal< =o$iti5<. E4=licai grafic o e4ternal< negati5<. E4=licai =e ?a$a unor e4em=le oluiile =ri5ate ale e4ternalelor negati5e. E4=licai =e ?a$a unui e4em=lu oluia tandardelor de =oluare. E4=licai =e ?a$a unui e4em=lu oluia ta4elor =igo5iene. E4=licai =e ?a$a unui e4em=lu oluia dre=turilor de =oluare negocia?ile. Dai un e4em=lu de e4ternalitate negati5< din =roducie @i cu aButorul unui grafic ofert< ! cerere e4=licai efectele ei a u=ra =ieei. E4=licai de ce re$ultatele acti5it<ii de =ia< nu mai unt eficiente >n =re$ena ace tei e4ternale. Ce e te teoria lui Coa eT De ce actorii =ri5ai unt uneori inca=a?ili < re$ol5e >ntre ei =ro?lema unei e4ternaleT Imaginai15< un fum<tor care >m=arte camera cu un nefum<tor. Du=< teorema lui Coa e( ce 5a determina ca fum<torul < =oat< fuma >n camer<T E te eficient ace t re$ultatT Cum au aBun cele dou< =<ri la acea t< oluieT u$in< de negru de fum @i o oel<rie emit de@euri to4ice care =oluea$< atmo fera unui ora@. De criei trei =olitici =e care le =ot a5ea >n 5edere autorit<ile locale =entru a re$ol5a =ro?lema =olu<riiT Care unt a5antaBele @i care unt incon5enientele fiec<rei oluiiT De ce economi@tii =refer< ta4ele =igo5iene fa< de reglement<rile autoritare cFnd e te 5or?a de =re =rotecia mediuluiT

Q Q Q

Q Q

1/3

Knitatea 1-

&unuri =u?lice @i ?unuri comune

)inte$a Pentru ti=i$area ?unurilor( economi@tii au =ro=u dou< criterii =rinci=ale" e4clu i5itatea @i confi ca?ilitatea. E4clu i5itatea unui ?un emnific< fa=tul c< utili$area ?unului de c<tre o =er oan< reduce =o i?ilit<ile de utili$are a ?unului dat de ceilali indi5i$i. E4clu i5itatea induce ri5ali$area dintre con umatorii =oteniali. Confi ca?ilitatea unui ?un emnific< fa=tul c< =utem >m=iedica Me4cludeN =e cine5a <1l utili$e$e.

E4cludere Me4clu i5itateN Ri5ali$are Mconfi ca?ilitateN Po i?il<

E4i t< Mnum<r limitat de con umatoriN

Nu e4i t< Mnum<r nelimitat de con umatoriN

Parial< au im=o i?il<

&unuri =ri5ate E4. >ng9eata &unuri comune E4. =arcarea de la Metro

&unuri tarifate E4. .# ca?lu &unuri =u?lice E4. a=<rarea naional<

&unurile tarifate unt ?unuri ne=oriona?ile( >n ca$ul c<rora ati facia utili$<rii nu e manife t< =rintr1o e4ternal< =o$iti5<( ci doar >n urma =l<ii unui tarif determinat. Ca urmare( de5ine =o i?il< e4cluderea de la con um a celor ce nu =l<te c tariful fi4at de ofertant Mde e4em=lu( tele5i$iunea =rin ca?luN. Gn ca$ul ?unurilor comune e =oate o? er5a ri5ali$area >ntre con umatori( deoarece ace te ?unuri unt =oriona?ile. Con umarea de cine5a a unei =orii e4clude =e ceilali de la con umarea acelei =orii. Dar( >n ace t ca$( e4cluderea nu e reali$ea$< datorit< fa=tului c< indi5i$ii ?eneficia$< =e grati de ?unul dat Mde e4em=lu( =arcarea unui 9i=ermar%et( terenul de teni al unui clu?( cantina gratuit< =entru <raci etc.N ci din cau$a di5i$i?ilit<ii ?unului comun( care conduce la =ericolul e=ui$<rii tocului di =oni?il( moti5 =entru care e formea$< ade ea fire de a@te=tare.

Pro?lema =a agerului clande tin Kn =a ager clade tin e te cine5a care =rofit< de un ?un( f<r< <1l =l<tea c<. Acea t< deficien< a =ieei >@i are originea >ntr1o e4ternalitate

11/

Gn conclu$ie( deoarece ?unurile =u?lice nu unt confi ca?ile( =ro?lema =a agerului clande tin >m=iedic< =iaa =ri5at< < furni$e$e a emenea ?unuri. Cu5ernul =oate oluiona eficient acea t< =ro?lem<. Dac< el con ider< c< ?eneficiile ociale unt u=erioare co turilor aferente( =oate furni$a ?unul =u?lic( finanFndu1l din im=o$ite @i a tfel ameliorea$< ?un< tarea tuturora. Dac< oamenii =ot ?eneficia de =e urma utili$<rii unui ?un indiferent dac< =l<te c au nu =entru a ta( atunci intere ul lor de a =l<ti cade( adic< ei unt incitai < de5in< =a ageri clande tini. Economi@tii nume c =a ageri clande tini acei =rotagoni@ti economici care ?eneficia$< de o utilitate f<r< < contri?uie la co turile nece are =entru do?Fndirea ace teia.

)tudiu de ca$ 1" 'ocurile de artificii )< =re u=unem c< >ntr1un or<@el e organi$ea$< un foc de artificii. 'iecare din cei 2// de locuitori e timea$< c< =l<cerea de a 5edea artificiile 5alorea$< =entru ei 1/ u.m. Co tul organi$<rii artificiilor ar fi =entru munici=alitate >n Bur de 1./// u.m. AtFta tim= cFt ace t co t r<mFne u? 2./// u.m. M2//41/N cFt 5alorea$< =l<cerea >ntregului ora@( e te eficient =entru oricine < organi$e$e ace te artificii. Oare o =ia< =ri5at< 5a aBunge la acela@i re$ultatT Pro?a?il nuW )< =re u=unem c< Ion( antre=renor =ri5at localnic( decide < organi$e$e acea t< manife taie. Dar e lo5e@te de mari dificult<i cFnd dore@te < 5Fnd< ?iletele de intrare( deoarece muli con ider< c< @i a@a 5or =utea 5edea artificiile f<r< < =l<tea c< ?iletul. Artificiile nu unt un ?un confi ca?il @i oamenii unt >ncFntai < de5in< =a ageri clande tini. Kn =a ager clade tin e te cine5a care =rofit< de un ?un( f<r< <1l =l<tea c<. Acea t< deficien< a =ieei >@i are originea >ntr1o e4ternalitate Dac< Ion organi$ea$< artificiile( el 5a genera o e4ternalitate =o$iti5< =entru cei ce 5or =rofita f<r< < cum=ere un ?ilet. Gn deci$ia a de a organi$a artificiile( Ion ignor< ace te ?eneficii e4terne. C9iar dac< artificiile unt ocialmente dorite( nu unt renta?ile din =unct de 5edere =ri5at. Ca urmare( Ion nu 5a organi$a manife taia( ceea ce >n < e te ocialmente ineficient. Deoarece iniiati5a =ri5at< nu a ati f<cut cererea( oluia e te ca munici=alitatea < organi$e$e artificiile dorite de toat< lumea. Prim<ria =oate decide =lata unei ta4e de , u.m. =entru re$ideni @i 5a con acra >nca <rile =entru a >nc9iria er5iciile lui Ion. Cet<enii au un ur=lu al con umatorului de 1/1,[: u.m. Ca angaBat al =rim<riei( Ion =oate organi$a eficient artificiile( deoarece =lata celor , u.m. =e =er oan< im=u < de =rim<rie e te acum o o?ligaie legal<.

111

)tudiu de ca$ ," 'arurile marine unt ?unuri =u?liceT Knele ?unuri =ot fi =ri5ate au =u?lice( du=< ca$. Kn foc de artificii e te un ?un =u?lic cFnd e te organi$at de o munici=alitate =entru locuitorii unui ora@( dar @i un ?un =ri5at( cFnd e te organi$at >ntr1un =arc de di tracii( cum e te Di ne8 Land( =entru 5i$itatorii care au =l<tit ta4a de intrare. 'arurile marine re=re$int< un alt e4em=lu. Economi@tii au utili$at mult tim= e4em=lul farurilor ca fiind ti=ic =entru un ?un =u?lic. 'arul indic< am=la amentul $onelor marine =ericuloa e( =entru a =ermite na5elor < ocolea c< =ericolul. &eneficiul c<=itanilor de na5e de =e urma farurilor nu e te nici confi ca?il( nici e4clu i5. Ca urmare( ace@tia au intere ul < e com=orte ca =a ageri clade tini @i < =rofite f<r< < =l<tea c<. Deci( =iaa =ri5at< are =ro?leme >n finanarea unor a emenea faruri >ntr1un num<r ocialmente nece ar( cau$< din care maBoritatea farurilor unt ge tionate de gu5ern. .otu@i( >n unele ca$uri( farurile unt c5a i1=ri5ate. Pe coa tele engle$e( >n ecolul al OIO1lea( e4i tau faruri =ro=rietate =ri5at<( care e ge tionau ca atare. Pro=rietarul unui far nu cerea ?ani de la na5e( dar >@i trimitea regulat factura autorit<ilor =ortuare locale. Dac< factura era onorat<( farul funciona. Pentru a decide dac< un ?un e te =u?lic( tre?uie < cunoa@tem num<rul de ?eneficiari care =rofit< de er5iciile ale @i dac< e te au nu =o i?il < >m=iedic<m ace@ti ?eneficiari =oteniali < =rofite de ?unul dat. Pro?lema =a agerului clande tin e =une atunci cFnd num<rul de ?eneficiari e te mare @i e te im=o i?il ca unii < fie e4clu@i de la utili$area ?unului dat. Deci( dac< un far er5e@te multe na5e( e te un ?un =u?lic( dac< >n < er5e@te doar autorit<ile =ortuare ale unui ora@( e te mai mult un ?un =ri5at.

)tudiu de ca$ L" CFt 5alorea$< o 5ia< uman<T )< =re u=unem c< Ion e te mem?ru al Con iliului munici=al al ora@ului >n care locuie@te. El tre?uie < e =ronune >n =ri5ina o=ortunit<ii in tal<rii unui emafor la o inter ecie =ericuloa <. Munici=alitatea ar tre?ui < c9eltuia c< 1/./// u.m. =entru a in tala @i >ntreine funcionarea emaforului( care >n < ar reduce num<rul de accidente. Inginerii e timea$< c< =re$ena emaforului ar reduce ri cul accidentelor mortale cu 2R =e durata 5ieii economice a in talaiei. E te oare uficient ace t ?eneficiu =entru a Bu tifica c9eltuirea celor 1/./// u.m.T Ion tre?uie < fac< o anali$< co t1?eneficiu( dar e lo5e@te de un imen o? tacol. Co tul @i ?eneficiile tre?uie < e e4=rime >n aceea@i unitate de m< ur< =entru a =utea fi com=ara?ile. Co tul e m< oar< >n unit<i

11,

?<ne@ti( dar ?eneficiul( adic< =o i?ilitatea de a al5a 5iei omene@ti( e te greu de m< urat >n ?ani. Ion ar =utea =une c< 5iaa nu are =re( deoarece dac< un 9o ne cere ?anii au 5iaa( untem di =u@i < =l<tim orice um< >n c9im?ul 5ieii. Deci( >n unit<i ?<ne@ti( 5iaa are o 5aloare infinit de mare. Dar o a emenea a=reciere ar conduce la o conclu$ie a?erant< >n termenii anali$ei co t1?eneficiu. Dac< e acord< o 5aloare infinit de mare unei 5iei( atunci ar tre?ui in talat cFte un emafor la orice col de trad<( iar automo?ilele ar tre?ui < fie ec9i=ate cu ec9i=amente de ecuritate ine4i tente la ora actual<. Gn =ractic<( >n deci$iile lor =ri5ate Mdar @i >n cele =u?liceN oamenii acce=t< totu@i <1@i ri@te uneori 5iaa =entru a =utea economi i =uini ?ani. Odat< acce=tat< ideea c< 5iaa are o 5aloare monetar< im=licit<( r<mFne < e determine cFt de mare e te acea t< 5aloare. Gn ace t co= 1ar =utea folo i oluia utili$at< ade ea >n tri?unale" 5aloarea ?<nea c< a unei 5iei e a=ro4imea$< cu uma care ar fi =utut fi cF@tigat< de indi5idul care a murit( dac< r<mFnea >n 5ia<. O a emenea oluie e te criticat< de economi@ti( deoarece ec9i5alea$< cu a con idera c< 5iaa uman< nu 5alorea$< =rea mult. Ei con ider< c< o oluie mai acce=ta?il< ar con ta >n e4aminarea ri curilor =e care unii oameni unt di =u@i < le acce=te >n mod 5oluntar @i cFt e =l<te@te =entru acea ta. De e4em=lu( lucr<torii din con trucii( =eciali$ai >n lucr<ri la mari >n<limi unt mai e4=u@i ri cului mortal decFt funcionarii ?ancari( care( la rFndul lor( unt mai e4=u@i decFt ecretarele de la 'acultatea de &u ine . Com=arFnd alariile me eriilor mai mult au mai =uin ri cante @i inFnd eama de ni5elul form<rii =rofe ionale( de e4=erien< @i ali factori care determin< alariul( economi@tii >@i =ot face o idee de =re 5aloarea =e care oamenii o atri?uie =ro=riei lor 5iei. A emenea tudii >l =ot conduce =e Ion la conclu$ia c< o 5ia< 5alorea$< >n medie circa 1/.///./// u.m.( de e4em=lu. )emaforul =ermite reducerea ri cului mortal cu 2R( deci ?eneficiul a@te=tat de la ace ta e te de /(/241/.///.///[2//./// u.m. Deoarece ace t ?eneficiu e timat e te u=erior co tului emaforului M1/./// u.m.N( =roiectul e te acce=tat.

&unurile comune @i tragedia =<@unilor comunitare Ca @i ?unurile =u?lice( nici ?unurile comune nu unt confi ca?ile( fiind di =oni?ile >n mod gratuit =entru oricine dore@te < le utili$e$e. Gn c9im?( ele unt e4clu i5e" cFnd cine5a con um< un ?un comun( r<mFne mai =uin =entru ceilali. Du=< ce 1a =rodu un ?un comun( oamenii =olitici unt c9emai < e =reocu=e de modalitatea de utili$are a ace tuia.

11L

CFnd un indi5id con um< un ?un comun( el reduce cantitatea di =oni?il< =entru alii. Datorit< ace tei e4ternale negati5e( ?unul comun e con um< e4ce i5. Cu5ernul =oate limita ace t con um =rintr1o reglementare legal<( o ta4are core =un$<toare au =oate tran forma ?unul comun >n ?un =ri5at.

)tudiu de ca$ -" .ragedia =<@unilor comunitare )< =re u=unem o comunitate medie5al< a c<rei =rinci=al< acti5itate economic< e te cre@terea oilor. Numeroa e familii ale comunit<ii au oi @i =rinci=alul lor 5enit =ro5ine din 5Fn$area lFnii. La >nce=ut( num<rul oilor e te relati5 redu @i oile >@i =etrec tim=ul =< cFnd =e terenul care >nconBoar< localitatea 1 =<@unea comunitar<. Acea t< =<@une nu a=arine nim<nui( toi locuitorii o utili$ea$< ca =e o =ro=rietate colecti5<. Nu e ridic< nici o =ro?lem<( deoarece terenul e te uficient de mare @i fiecare e te mulumit. Cu tim=ul( =o=ulaia comunit<ii cre@te( cre@te @i num<rul oilor. Iar?a >nce=e < li= ea c<( a=oi di =are cu totul. P<@unea comunitar< de5ine arid<( cre@terea oilor im=o i?il< @i familiile >@i =ierd 5enitul. Care a fo t cau$a ace tei tragediiT R< =un ul e te e5ident" cre@terea necontrolat< a num<rului de oi @i =<@unatul e4ce i5. Com=ortamentele =ri5ate @i =u?lice unt diferite. Di trugerea =<@unilor comunitare a fo t re$ultatul a? enei unei aciuni colecti5e a cre c<torilor de oi. Dac< ei 1ar fi organi$at @i ar fi controlat colecti5 num<rul total de oi =e >ntreaga comunitate( ar fi =utut al5a =<@unea. A5Fnd >n 5edere c< num<rul de oi deinut de o familie nu re=re$enta decFt o =arte infim< din >ntregul @e=tel comunitar( nici o familie nu era intere at< au incitat< <1@i limite$e =ro=riul @e=tel. La originea ace tei =ro?leme e afl<( de fa=t( o e4ternalitate. CFnd oile unei familii =a c =e terenurile comune( cade cantitatea de iar?< di =oni?il< =entru oile celorlalte familii ale comunit<ii. Deoarece >n < nimeni nu @tie de e4i tena ace tei e4ternale negati5e cFnd e decide num<rul de oi care e 5a cre@te de fiecare >n =arte( num<rul total de oi =e >ntreaga colecti5itate 5a fi mult =rea mare. Dac< cine5a ar fi =re5<$ut tragedia ce a urmat( acea ta ar fi =utut fi e5itat< >n di5er e modalit<i. De e4em=lu( comunitatea ar fi =utut limita num<rul de oi =e o familie( internali$Fnd e4ternala =rin ta4area oilor au >m=<rind familiilor un num<r limitat de =ermi e de =<@unat. 'iind 5or?a de un teren( e4i ta o oluie @i mai im=l<" comunitatea =utea re=arti$a terenul =e familii. 'iecare familie ar fi de5enit a tfel =ro=rietara unei =arcele limitate( =e care ar fi e5itat u=ra=<@unatul. .erenul de5enea atunci un ?un =ri5at( deci >nceta < mai fie un ?un comun.

11-

Gn conclu$ie( cFnd un indi5id con um< un ?un comun( el reduce cantitatea di =oni?il< =entru alii. Datorit< ace tei e4ternale negati5e( ?un comun e con um< e4ce i5. Cu5ernul =oate limita ace t con um =rintr1o reglementare legal<( o ta4are core =un$<toare au =oate tran forma ?unul comun >n ?un =ri5at.

)tudiu de ca$ 2" Ca=itali m( comuni m @i ?unuri comune Knul din cele $ece =rinci=ii ale economiei afirm< c< =ieele con tituie o organi$are eficient< a economiei. Dar economia de =ia< funcionea$< ?ine numai >n i temul =ro=riet<ii =ri5ate a u=ra ?unurilor @i nu cFnd ace tea unt deinute colecti5. Iat< de ce( =ro=rietatea =ri5at< @i =ieele unt legate intrin ec @i con tituie o filo$ofie =olitic< numit< ca=itali m. O=onenii ca=itali mului critic< conce=tul de =ro=rietate =ri5at<( afirmFnd c< acea ta di tri?uie inegal ?og<ia. Cei mai talentai( mai noroco@i au mai curaBo@i fFr@e c =rin a aca=ara o =arte maBoritar< a re ur elor ociet<ii. De aici( ideea c< =ro=rietatea =ri5at< tre?uie a?olit<( =entru a e reali$a o ocietate f<r< cla e. Mar4( =<rintele filo$ofiei comuni te( u inea c< numai =ro=rietatea colecti5<( o?@tea c< =oate a igura eradicarea marilor inegalit<i caracteri tice ca=itali mului. Dar( =ro=rietatea colecti5< e te de=arte de a fi un =anaceu. I toria a do5edit caracterul uto=ic al ociet<ii f<r< cla e. <rile comuni te 1au do5edit a fi( >n realitate( mai =uin egalitare decFt e =era. Gntr1o ocietate ca=itali t< de5ii ?ogat( deoarece furni$e$i ?unuri =entru care ceilali unt di =u@i < =l<tea c<. Dim=otri5<( >n comuni m de5ii ?ogat( deoarece reu@e@ti < o?ii fa5orurile =artidului care are autoritatea =olitic<. A?olirea =ro=riet<ii =ri5ate 1a do5edit a fi e4trem de co ti itoare >n termeni de eficien< economic<. Dac< re ur ele unt =ro=rietate colecti5<( oamenii nu le mai utili$ea$< eficient. .eoretic( o deci$ie gu5ernamental< =oate >nlocui o deci$ie =ri5at<( dar ace t lucru nu funcionea$< >ntotdeauna ?ine >n =ractic<. Planificarea centrali$at< e te o arcin< im=o i?il< >ntr1o ocietate modern< @i com=le4<. E@ecul comuni mului e te( de fa=t( tragedia =<@unilor comunitare la cara unui continent.

)tudiu de ca$ 0" De ce nu au di =<rut 5acileT De1a lungul i toriei( numeroa e =ecii de animale au di =<rut au unt =e cale de di =ariie.

112

CFnd =rimii euro=eni au de?arcat >n America de Nord( e4i tau =e te 0/ milioane de ?i$oni. Gn ecolul al OIO1lea ?i$onii au fo t 5Fnai e4ce i5. Gn 13// 1a inter$i 5Fnatul ?i$onilor" num<rul lor aBun e e la u? -//. Knele <ri din Africa e confrunt< cu aceea@i =ro?lem< >n ca$ul elefanilor. Ne1am =utea =une >ntre?area" de ce nu >m=<rt<@e c aceea@i oart< @i alte =ecii( cum ar fi 5acileT #acile re=re$int< o ur < =rinci=al< de 9ran< @i cu toate ace tea( nimeni nu e te >ngriBorat c< ele 5or di =are. Dim=otri5<( de@i cererea de carne de 5it< cre@te =ermanent( num<rul 5acilor nu cade. Cum =oate 5aloarea comercial< a filde@ului < amenine u=ra5ieuirea elefanilor( atunci cFnd 5aloarea comercial< a c<rnii de 5it< nu amenin< ra a ?o5in<T R< =un ul e te im=lu" elefanii re=re$int< un ?un comun( =e cFnd 5acile unt ?unuri =ri5ate. Elefanii tr<ie c li?eri @i nu unt =ro=rietatea nim<nui. &raconierii unt =uternic incitai < ucid< cFt mai muli elefani cu =utin<. Ei unt numero@i @i deloc intere ai de u=ra5ieuirea =eciei. Gn c9im?( 5acile unt cre cute =e =ro=riet<i =ri5ate @i fiecare fermier face tot =o i?ilul < menin< un num<r core =un$<tor de animale. Cu5ernele unor <ri >ncearc< < al5e$e elefanii( =racticFnd urm<toarele =olitici" Q ken8a( .an$ania @i Kganda au inter$i uciderea elefanilor @i comerul cu filde@. O a emenea lege e te >n < foarte greu de re =ectat @i num<rul elefanilor continu< < cad<. Q &o tAana( MalaAi( Nami?ia @i _im?a?Ae au ale o =olitic< mai ?un<. Ele au tran format elefanii din ?un comun >n ?un =ri5at( >n en ul c< nu =ot fi >m=u@cai decFt de =ro=rietarul lor( care e te a tfel incitat <1@i a=ere =ro=rietatea.

#erificai15< cuno@tinele Q Q Q E4=licai com=arati5 metoda con5ingerii( re =ecti5 metoda con trFngerii. Ce a5antaBe @i de$a5antaBe au eleT Cum e cla ific< ?unurileT Ce criterii de cla ificare e utili$ea$<T Care e te coninutul celor =atru categorii de ?unuriT E4=licai =e ?a$a unui e4em=lu coninutul @i emnificaia =ro?lemei =a agerului clande tin. De ce ti= de ?unuri e te legat< acea t< =ro?lem<T Com=arai modul de determinare a cererii de ?unuri =ri5ate @i de ?unuri =u?lice. E4=licai =e ?a$a unui e4em=lu coninutul @i emnificaia tragediei =<@unilor comunitare. De ce ti= de ?unuri e te legat< acea t<

Q Q

110

Q Q

Q Q Q

=ro?lem<T Definii ?unurile =u?lice @i ?unurile comune @i dai cFte5a e4em=le. E4=licai ce e >nelege =rin e4=re iile D?un confi ca?ilE @i D?un e4clu i5E. O =i$$a e te un ?un confi ca?ilT E te e4clu i5T Piaa =ri5at< =oate furni$a un ?un =u?licT E4=licai. '<r< inter5enia gu5ernului( ?unurile comune unt u? au u=rautili$ateT De ceT De ce =ro?lema =a agerului clande tin incit< gu5ernul < furni$e$e el ?unurile =u?liceT Cum tre?uie < decid< gu5ernul dac< tre?uie au nu < furni$e$e un ?un =u?licT De ce gu5ernele >ncearc< < limite$e utili$area ?unurilor comuneT De ce nu au di =<rut =orciiT

Q Q

Re$umatul modulului I#
1. Informaia e te o re ur < rar<. Putem a5ea acce la informaie doar dac< acrific<m o alt< re ur < rar<. Kn 5Fn$<torUcum=<r<tor raional culege informaii doar atFta tim= cFt ?eneficiul marginal de=<@e@te co tul marginal. ,. Intermediarii unt =eciali@tii cre<rii de informaie =entru agenii economici. Ei au a5antaB com=arati5 >n ace t domeniu. L. )=eculaia re=re$int< un a emenea comer( care urm<re@te < =rofite de =e urma modific<rilor de =re. Prin =eculaie e tran fer< ?unurile din =erioada de relati5< a?unden< >n =erioada de =enurie. A tfel( e uniformi$ea$< con umul de1a lungul anului @i e reduc o cilaiile de =re MincertitudinileN. -. Intermediarii coordonea$< c9im?urile >ntre diferitele regiuni geografice( integrFnd =ieele locale >ntr1o unic< =ia< glo?al<. )=eculanii coordonea$< >n tim= ace te c9im?uri. Am?ele categorii unt =rofe ioni@ti( a5Fnd a5antaB com=arati5 >n ceea ce fac( adic< >n crearea de informaie. 2. CFnd o tran$acie >ntre un 5Fn$<tor @i un cum=<r<tor are un efect direct a u=ra terilor( ace t efect e nume@te e4ternalitate Me4ternal<N. Gn =re$ena e4ternalei negati5e( ca =oluarea( cantitatea de ec9ili?ru a =ieei e te u=erioar< o=timului ocial. Gn =re$ena e4ternalei =o$iti5e( ca fondul ocial de cuno@tine @tiinifice( ec9ili?rul =ieei e te inferior o=timului ocial. 0. .erii afectai de e4ternalit<i =ot re$ol5a uneori =ro?lema cu oluii =ri5ate. Dac< o >ntre=rindere generea$< o e4ternalitate =entru o alt< firm<( cele dou< >ntre=rinderi =ot internali$a e4ternala dac< fu$ionea$<

11+

au dac< >nc9eie un acord. Du=< teorema lui Coa e( dac< intere aii =ot negocia f<r< a u=orta un co t( ei =ot aBunge >ntotdeauna la un acord =rin care re ur ele 5or fi alocate eficient. .otu@i( >n numeroa e ca$uri( negocierea >ntre =<ri =rea numeroa e e te foarte dificil< @i teorema lui Coa e nu e a=lic<. +. Dac< oluiile =ri5ate nu unt ati f<c<toare =entru re$ol5area unor e4ternalit<i Mca =oluareaN( gu5ernul tre?uie < intre @i el >n cen<. El =oate controla acti5it<ile ocialmente ineficiente inter$icFndu1le au im=unFnd anumite reguli legale de com=ortament. De a emenea( gu5ernul =oate internali$a e4ternala =rin intermediul unor ta4e =igo5iene au =rin emiterea unui num<r limitat de dre=turi M=ermi eN de =oluare. Gn ace te ca$uri( re$ultatul final e te identic. :. &unurile e deo e?e c >n funcie de fa=tul dac< unt au nu confi ca?ile @i e4clu i5e. Kn ?un e te confi ca?il( dac< e4i t< =o i?ilitatea < e >m=iedice utili$area ace tuia de anumite =er oane. Kn ?un e te e4clu i5( dac< utili$area lui de c<tre o =er oan< face im=o i?il< utili$area ei de c<tre o alt< =er oan<. 3. Pieele funcionea$< mai ?ine >n ca$ul ?unurilor =ri5ate( care unt concomitent confi ca?ile @i e4clu i5e( decFt >n ca$ul altor ti=uri de ?unuri. 1/. &unurile =u?lice nu unt nici confi ca?ile @i nici e4clu i5e. E4em=le" a=<rarea naional<( cercetarea fundamental< etc. Deoarece oamenii nu =l<te c nimic =entru a le =utea utili$a( ei unt incitai < e com=orte ca =a ageri clande tini atunci cFnd ?unul =u?lic e te furni$at de un =ri5at. Din acea t< cau$<( gu5ernul e te c9emat < furni$e$e el ?unurile =u?lice( >ntr1o cantitate determinat< =rintr1o anali$< co t1?eneficiu. 11. &unurile comune unt e4clu i5e( dar nu @i confi ca?ile. E4em=le" =<@unea comunitar<( aerul =ur( @o elele aglomerate etc. Deoarece oamenii nu tre?uie < =l<tea c< =entru a le utili$a( ei au tendina de a le folo i e4ce i5. Cu5ernul e te c9emat < limite$e con umul ?unurilor comune.

)arcini @i teme ce 5or fi notate Ace te a=licaii @i teme de reflecie e 5or re$ol5a =e un caiet =ecial de fiecare cur ant @i e 5or =re$enta tutorilor la =rima >ntFlnire =rogramat< conform calendarului di ci=linei. Nel<muririle legate de re$ol5area =ro?lemelor =ot fi clarificate =rin intermediul =latformei ID.

11:

A=licaii =ractice 1. De ce =ierde atFt de mult din 5aloare un automo?il du=< =rimul an de utili$areT Cau$a e te c< oamenii unt foarte atra@i de automo?ilele noiT a. Care automo?il e g< e@te mai de =e =iaa econd 9and" cel care a funcionat f<r< =ro?leme tim= de un an au cel care i tematic tre?uie du la re=aratT ?. Care automo?ile oferite =re 5Fn$are au >n =ro=orie mai mare defecte =e care 5Fn$<torul le cunoa@te dar =entru cum=<r<tor unt a cun e" cele noi au cele ce 1au utili$at 1 anT c. Ce re$ult< de aici >n =ri5ina =reurilor acce=tate de c<tre cum=<r<tori @i cele cerute de 5Fn$<torii automo?ilelor de 1 an fa< de ituaia >n care am?ele =<ri ar fi =erfect informateT d. De ce comercianii de ma@ini econd 9and dau ade ea garanie =entru automo?ilele 5Fndute. CFnd e a?in < ofere garanieT

,. 'araonul a a5ut un 5i =e care Io if >l e4=lic< a tfel" >n Egi=t + ani 5or fi recolte ?ogate( du=< care 5or urma + ani de foamete. Io if >l f<tuie@te =e faraon < toc9e$e cerealele >n cei + ani ?ogai =entru a a5ea ce mFnca >n cei + ani <raci. 'araonul >l >n <rcinea$< =e Io if < =un< >n a=licare ace t =lan. Po=ulaia Egi=tului a a5ut ce mFnca @i nu a r<?dat de foame. Com=arai acti5itatea lui Io if cu cea a =eculanilor din =erioada contem=oran<( =e ?a$a urm<toarelor >ntre?<ri" a. Ce >ncearc< Io if < reali$e$e >n mod con@tientT ?. Dar =eculanii de =rofe ieT c. CFnd Io if a tocat cerealele >n 9am?arele =<$ite( ce efect a a5ut ace t lucru a u=ra cur?ei oferteiT d. Ce efect are a u=ra ofertei actuale de cereale cFnd =eculanii de =rofe ie >nc9eie contracte futureT e. Ce efect a a5ut acti5itatea lui Io if a u=ra ofertei de cereale >n =erioada recoltelor la?eT f. Ce efect are acti5itatea =eculanilor a u=ra ofertei 5iitoare de cerealeT g. Difer< re$ultatul final al celor dou< acti5it<i >n mod e enialT

L. )e anun< c< >ng9eul tFr$iu a =ro5ocat mari =agu?e >n recolta de cai e( deci nectarul de cai e 5a de5eni foarte rar =e =ia<. Cum ai a=recia urm<toarele com=ortamente Ma? olut cin tit( e5entual cin tit( e5entual neci tit( a? olut neci ntitN" a. A=ro$arul din cartier ridic< imediat =reul nectarului din toc;

113

?. Co =odina alearg< imediat la maga$in @i cum=<r< un toc =entru trei luni; c. Kn =roduc<tor de cai e a c<rei recolt< nu a fo t atin < de >ng9e( ridic< imediat =reul tocului <u de cai e; d. Kn =roduc<tor a c<rui recolt< a fo t =uternic afectat<( ridic< imediat =reul tocului r<ma ; e. Produc<torii de nectar cum=<r< imediat cFt =ot de multe cai e. Re5edei dac< r< =un urile date au fo t Scon ec5enteE au nu.

-. Gn mai aBungem la conclu$ia c< 5ara acea ta =roducia de =orum? 5a fi mult mai ?un< decFt crede maBoritatea oamenilor( deci toamna =reul =orum?ului 5a fi mult mai mic decFt e a@tea=t< maBoritatea oamenilor. a. Dac< =roced<m conform a@te=t<rilor noa tre( atunci >nc9eiem o afacere future Mla termenN" 5om 5inde au 5om cum=<ra =orum? >n decem?rieT MO? . la ace te afaceri =reul e ta?ile@te >n =re$ent( tran$acia are loc >n 5iitorN; ?. Dac< muli oameni ?ine informai au aceea@i con5ingere ca noi( atunci cum 5a e5olua =reul contractelor >nc9eiate =entru =orum?ul din decem?rieT c. Acea t< modificare a =reului =orum?ului tran$acionat >n decem?rie ce informaie tran mite =ro=rietarilor tocurilor actuale de =orum? @i actualilor con umatori de =orum?T d. Cum 5a influena acea t< informaie deci$iile lor =ri5ind tocarea >n continuare a =orum?ului =entru 5Fn$area ulterioar< au utili$area lor >n =re$entT e. Deci$iile ?a$ate =e =reul =orum?ului >n decem?rie cum 5or afecta con umul din iunieT f. )unt ca=a?ili =eculanii < Stran fere >n tim=E un toc tam=on din =erioada cu cantitate mai mic< >n =erioada cu cantitate mai mareT

2. A5em =iaa er5iciilor de =om=ieri" aN De ce er5iciile =om=ierilor =roduc o e4ternal< =o$iti5< >n tim=ul con umuluiT ?N De enai un grafic al =ieei ace tor er5icii( identificFnd cur?a cererii( cur?a 5alorii ociale( cur?a ofertei @i cur?a co tului ocial. cN Indicai cantitatea de ec9ili?ru a =ieei @i cantitatea o=tim< =entru ocietate. E4=licai de ce ace te dou< cantit<i unt diferite. dN Dac< ?eneficiul e4tern e te de 1/ u.m. =e un er5iciu de =om=ieri( ce =olitic< gu5ernamental< ar =utea a igura un re$ultat ocialmente o=timT

1,/

0. Kn con um e4ce i5 de alcool m<re@te num<rul accidentelor de ma@in< @i im=une un co t e4tern celor care nu ?eau la 5olan. aN De enai =iaa alcoolului( cu cur?a cererii( cur?a 5alorii ociale( cur?a ofertei( cur?a co tului ocial( ec9ili?rul =ieei @i o=timul ocial. ?N Ar<tai =e grafic regiunea core =un$<toare =ierderii eci la ec9ili?rul =ieei. E4=licai.

+. Kn rFu e te =oluat de dou< u$ine 5ecine" o u$in< metalurgic< @i o u$in< c9imic<. 'iecare u$in< de5ar < cFte 1// tone de@euri U an >n rFu. Reducerea cu o ton< a ace tor de@euri ar co ta 1/ u.m. la u$ina metalurgic< @i 1// u.m. la u$ina c9imic<. Autorit<ile locale ar dori < reduc< ni5elul glo?al al =olu<rii de la ,// la 2/ tone U an. aN Dac< gu5ernul ar cunoa@te ace te co turi la ce reducere ar o?liga cele dou< u$ine =entru a1@i atinge o?iecti5ulT Care ar fi co tul im=licat =entru fiecare u$in< @i co tul total al am?elor u$ineT ?N Gn general( gu5ernul nu cunoa@te ace te co turi. Dac< el decide <1@i ating< o?iecti5ul im=unFnd reduceri uniforme am?elor u$ine( calculai reducerea reali$a?il< la fiecare u$in<( co tul reducerii =e u$ine @i =er total. cN Com=arai co turile totale g< ite la aN @i la ?N. Dac< gu5ernul ignor< co turile indi5iduale ale reducerii ni5elurilor de =oluare ar e4i ta un alt miBloc =entru atingerea o?iecti5ului cu acelea@i co turi ca cele calculate la aN T E4=licai.

:. aN Dudul din curtea 5ecinului lui Ion >i ofer< o um?r< =l<cut<( dar 5ecinul 5rea <1l taie( deoarece >i murd<re@te curtea. Are dre=tul legal <1l taieT ?N Ion >i =une >ntr1o $i" SXtiu c< ur<@ti murd<ria f<cut< de dud( dar mie um?ra lui >mi =ro5oac< o =l<cere mult mai mare.E Poate el do5edi ace t lucruT CumT cN Cum ar reu@i Ion < fac< ca net<ierea dudului < 5alore$e mai mult =entru 5ecinul <u decFt t<ierea ace tuiaT dN Ion recurge la SlegeE =entru a1l >m=iedica =e 5ecin <1@i taie dudul( >ncercFnd < do5edea c< c< e te 5or?a de =re un Smonument i toricE. Ce ai face >n ace t ca$ dac< ai fi >n locul 5ecinuluiT

3. Gn ora@ul O ma@inile =ot circula f<r< amorti$or de $gomot =e ea5a de e@a=ament dac< au cum=<rat un S=ermi E cu ,/ u.m.Ulun<. Gn ora@ul V e te ilegal< circulaia f<r< amorti$or( amenda fiind de 1// u.m. Xoferii care >ncalc< acea t< lege unt =rin@i >n medie odat< la 2 luni. Amenda 4

1,1

=ro?a?ilitatea =l<ii ei M[ /(,N [ =reul =ermi ului Ulun<. a. Prin ce e deo e?e@te oluia alea < de cele dou< ora@e =entru reducerea =olu<rii foniceT ?. Oare @oferii care unt =rin@i >n V c< circul< f<r< amorti$or cum=<r< dre=tul de a =olua fonic cFnd =l<te c amendaT Care1i =<rerea @oferilorT Dar a munici=alit<iiT c. Are 5reun efect a u=ra com=ortamentului @oferilor diferena dintre oluia S=oi face $gomot dac< =l<te@tiE( re =ecti5 oluia Snu ai 5oie < faci $gomot( iar dac< totu@i faci( =l<te@tiET d. Dac< cet<enii condamn< oluia S=ermi elor de =oluareE =unFnd c< ele creea$< Sdre=tul de a =oluaE >n eamn< c< unt >m=otri5a acce=t<rii legale a =olu<riiT Ar dori ei ca cei ce =oluea$< =e lFng< amend< < ufere @i de condamnarea din =artea o=iniei =u?liceT De ce ecologi@tii =refer< ca =ro?lema =olu<rii < de5in< o =ro?lem< moral<T e. CFnd unt =refera?ile S=ermi eleE @i cFnd amen$ileT

.eme de reflecie 1. )tudenii e =lFng c< anticariatele le cum=<r< manualele de care nu mai au ne5oie la un =re foarte mic a. De ce le 5Fnd totu@iT ?. Cum e =oate decide dac< anticariatul =re tea$< un er5iciu util au e >m?og<e@te =e =inarea tudenilorT c. De ce manualele 5ec9i e =reiau la acela@i =re indiferent de tarea lor de u$ur<( =e cFnd =entru automo?ile e =l<te@te un =re mai mic dac< u$ura e te mai mareT

,. Oare =reurile ?unurilor de calitate a em<n<toare e diferenia$< mai mult la talcioc au la maga$inele cu am<nuntulT Moti5ai r< =un ulW Ace te diferene de =re >n eamn< c< cine5a e te tra =e foar< au c< cine5a aBunge la un a5antaB necin tit >n ra=ort cu altcine5aT

L. Pe un aero=ort aglomerat te o=re@te un necuno cut @i1i ofer< un cea Role4 cu doar ,:l. Ce faciT Gl cum=eriT Oare ai cum=<ra mai degra?< acela@i cea la ?iButerie =entru ,//lT De ceT

-. A@ =utea cF@tiga 1////l dintr1o afacere dac< a@ =utea cF@tiga ?un<5oina lui Ion. Ace t lucru ar fi =o i?il numai dac< i1a@ face ro t de un ?ilet la Smarele meciE. Kn =eculant >mi =oate face ro t de un ?ilet( dar cere

1,,

+2/l M=reul oficial e te 1//lN. M1a >n@elat =eculantulT )au tre?uie < fiu ?ucuro c< e4i t< =eculaniT De ce oamenii ur< c =eculaniiT 2. aN )tocarea e te un com=ortament raional( o = i9o$<( o tr< <tur< de caracter naional<( re$ultat al =anicii au o acomodare inteligent< la incertitudineT ?N Care e te deo e?irea dintre tocare @i meninerea tocurilor la un ni5el core =un$<torT cN De ce in tocuri menaBeleT Cum determin< ni5elul core =un$<tor al diferitelor lor tocuriT

0. E te o acti5itate =eculati5< a igurarea locuinei contra incendiilorT Am economi i ce5a ?ani dac< ne1am a ocia cu =rietenii @i am crea o a ociaie de a igurare @i nu ar tre?ui < =l<tim nimic unui intermediar M ociet<i de a igurareNT

+. Dac< o >ntre=rindere >@i =oate reduce co turile cFnd e delocali$ea$< >ntr1 o ar< u?de$5oltat< unde a=lic< =rinci=iile de ecuritate locale Mmai =uin e5ereN e4=loatea$< =o=ulaia local<T De ce oamenii de acolo M <raciN e >ng9e uie < acce=te ri curile de la locul de munc< =e care oamenii din ara de origine M?ogaiN le refu$<T

:. aN Ceteri =ari?u 5a cre@te frec5ena incendiilor >n ca ele a igurate >m=otri5a incendiilor decFt >n cele nea igurateT Moti5ai r< =un ulW ?N Pro=rietarii de autoturi me 1ar com=orta mai =recaui =entru =re5enirea furtului automo?ilelor lor dac< ociet<ile de a igurare nu ar mai face a igur<ri contra furtuluiT

cN De ce e te mai u@or < >nc9ei o a igurare contra incendiilor decFt una >m=otri5a =ierderilor cau$ate de concedierea indi5i$ilorT dN Oamenii care du=< concediere =rime c automat aButor de @omaB e ?ucur< de un fel de a igurare fa< de concedieri. Credei c< ace t lucru m<re@te num<rul concedierilorT 3. Dac< e =relunge@te =erioada de te tare a medicamentelor noi =entru a a=<ra 5iaa @i <n<tatea oamenilor( e te igur c< =rin a ta >ntr1ade5<r unt a=<rai con umatoriiT Ce alte =ericole cre c >n ace t felT

1/. )e anun< c< >ng9eul tFr$iu a =ro5ocat mari =agu?e >n recolta de cai e( deci nectarul de cai e 5a de5eni foarte rar =e =ia<. Cum ai a=recia urm<toarele com=ortamente Ma? olut cin tit( e5entual cin tit( e5entual neci tit( a? olut neci ntitN"

1,L

1. A=ro$arul din cartier ridic< imediat =reul nectarului din toc; ,. Co =odina alearg< imediat la maga$in @i cum=<r< un toc =entru trei luni; L. Kn =roduc<tor de cai e a c<rei recolt< nu a fo t atin < de >ng9e( ridic< imediat =reul tocului <u de cai e; -. Kn =roduc<tor a c<rui recolt< a fo t =uternic afectat<( ridic< imediat =reul tocului r<ma ; 2. Produc<torii de nectar cum=<r< imediat cFt =ot de multe cai e. Re5edei dac< r< =un urile date au fo t Scon ec5enteE au nu.

11. )untei de acord cu urm<toarele afirmaiiT De ceT aN A5antaBele ta4elor =igo5iene tre?uie < fie com=arate cu =ierderea eac< generat< de ace te ta4e. ?N O e4ternalitate negati5< la =roduc<tor nece it< o ta4< =igo5ian< a u=ra =roduc<torului( >n tim= ce o e4ternalitate negati5< la con umator nece it< o ta4< =igo5ian< a u=ra con umatorului.

1,. aN Dac< ocietatea dore@te < reduc< ni5elul glo?al al =olu<rii( de ce e te eficient < difere rata reducerii =olu<rii la diferitele >ntre=rinderiT ?N Reglement<rile autoritare im=lic<( >n general( reduceri uniforme. De ce ace te m< uri unt( >n general( ineficiente =entru identificarea >ntre=rinderilor care ar tre?ui < reduc< mai mult ni5elul lor de =oluareT cN Du=< economi@ti( ta4ele =igo5iene @i =ermi ele negocia?ile de =oluare =ermit reducerea eficient< a =olu<rii. Cum identific< ace te dou< =olitici care unt firmele care ar tre?ui < reali$e$e reduceri mai im=ortante.

1L. Kn gu5ern decide < emit< =ermi e de =oluare negocia?ile =entru o anumit< form< de =oluare. aN Gn termeni de eficien< economic< e te im=ortant < @tim dac< gu5ernul di tri?uie ace te dre=turi au le 5indeT Dar din alt =unct de 5edereT ?N Dac< gu5ernul decide < di tri?uie ace te =ermi e( alocarea >ntre >ntre=rinderi e te im=ortant< din =unctul de 5edere al eficienei economiceT Dar din alt =unct de 5edereT

1-. Doi frai >@i di =ut< Sdre=tulE la emi iunea fa5orit< la ingurul .# din ca <. a. )< decid< =<rinii >n locul lorT )oluia ar =utea mulumi =e toiT ?. De ce nu e =ot >nelege fraiiT c. Cum ar =utea =<rinii re$ol5a conflictulT

1,-

12. La un @trand 5edem urm<torul anun" SCei ce fac murd<rie unt amendai cu 2 milioane leiE. Kn indi5id la < totu@i 9Frtii =e ni i=. El @tie c< dac< =a$nicul >l 5ede( >l amendea$<( dar =entru el utilitatea marginal< a ?anilor e te redu < Me ?ogatN( dar a tim=ului e te mare. Gi =utem acce=ta com=ortamentul dac< e di =u < =l<tea c< M>@i Scum=<r<E dre=tul de a murd<riNT

10. aN Cum ar reaciona un clu? ecologi t dac< un >ntre=rin$<tor ar dori < =rimea c< dre=tul de a e4=loata iei =e teritoriul unei re$er5aii naturaleT ?N Cum 1ar modifica atitudinea clu?ului dac< >ntre=rin$<torul ar fi di =u < =l<tea c< gu5ernului o um< mare =entru ace t dre=tT cN )1ar modifica ituaia dac< re$er5aia ar fi >n =ro=rietatea clu?uluiT dN E te raional ca clu?ul < =ermit< e4tracia ieiului =e terenurile =ro=rii( dar nu @i1n alte ca$uriT

1+. Knde ar tre?ui de=o$itate de@eurile olideT SNu >n gr<dina meaWE ! e te r< =un ul frec5ent. a. Cum =ot fi di criminai anumii oameni >n mod necin tit cFnd munici=alitatea decide >n =ri5ina locurilor de de=o$itare a de@eurilorT ?. Cum =ot fi con5in@i oamenii < fie de acord cu de=o$itarea S>n gr<dina lorET c. Ce e >ntFm=l< cFnd munici=alitatea de=o$itea$< de@eurile S>n gr<dinaE acelora care unt cei mai >nclinai < acce=te a@a ce5aT Cum e =oate crea @i m< ura acea t< >nclinaieT d. Ade ea e moti5ea$< c< ?unurile furni$ate de tat au o im=ortan< e enial< =entru ?un< tarea ocial< @i de aceea nu ar fi indicat < fie e4=u e Sim=re5i$i?ilit<iiE =ieei. E4=lic< acea t< argumentare de ce =arcurile @i ?i?liotecile unt admini trate de tat( >n tim= ce a igurarea alimentelor @i a er5iciilor medicale e face =rin intermediul =ieeiT Ai =utea da o e4=licaie mai ?un<T e. Ad5er arii reglement<rii tatale a economiei =un c< acea ta le$ea$< Sli?ertateaE =ieei. Oare ace t lucru e >ntFm=l< cFnd legea inter$ice utili$area unor a=arate de m< ur< ine4acteT )au reclamele care induc >n eroareT )au cre@terea neBu tificat< a =reurilorT Knde ai trage democraia >ntre =iaa li?er< @i =iaa reglementat<T Moti5ai r< =un ulW f. Pom=ierii tre?uie < refu$e < ting< focul >n a=artamentul cet<eanului care a refu$at < contri?uie la finanarea ace tui

1,2

er5iciuT E4=licai ce =ro?lem< e ridic< dac< =om=ierii ting foculT 1:. &unurile =u?lice @i ?unurile comune unt legate de e4ternalit<i. a. E4ternalele a ociate ?unurilor =u?lice unt( >n general( =o$iti5e au negati5eT Ilu trai15< r< =un ul cu e4em=le. ?. Cantitatea ?unurilor =u?lice furni$at< de o =ia< =ri5at< e te( >n general( u=erioar< au inferioar< cantit<ii o=timeT c. Aceea@i >ntre?are( referitoare la ?unurile comune.

13. Gntre=rinderile =ri5ate nu con acr< uficiente re ur e cercet<rilor fundamentale. a. E4=licai( de ceT ?. Ce ti= de =olitici e =ot ado=ta =entru a face fa< ace tei ituaiiT

&i?liografia modulului #or$ a%( M.( Cu( C.( &a$ele economiei concureniale( Ed. Alma Mater( CluB1Na=oca( ,//0( =ag. 1211133. N. Cregor8 Man%iA ! Princi=le of Microeconomic ( .9ird Edition( Ed. .9om on )out9 ! He tern( ,//-( =ag. ,,11,L+.

L. Ane4e
&i?liografia com=let< a cur ului 1. Delma ( &.( .9rr8( C.( Microrconomie" Marc9r( con ommateur ( rla ticitr; E4ercice corrigr dZrconomie( Ed. Nat9an( 133:. ,. Didier( M.( Economia" regulile Bocului( Editura *umanita ( 133,. L. *ardAic%( P9.( Langmead( P.( k9an( &. ! Introducere >n economia =olitic< modern<( Ed. Polirom( ,//,. -. *e8ne( P.( Modul economic de gFndire( Ed. Didactic< @i Pedagocic<( &ucure@ti( 1331. 2. Li= e8( R.C.( C9r8 tal( k.A. ! Economie =o$iti5<( Ed. Economic<( &ucure@ti( 1333. 0. Man%iA( N.C. ! Princi=le de lZEconomie( Ed. Economica( Pari ( 133:. +. Man%iA( N.C. ! Princi=le of Microeconomic ( .9ird Edition( Ed. .9om on )out9 ! He tern( ,//-. :. )amuel on( P.( Nord9au ( H.D. ! Economie =olitic<( Ed. .eora( ,///.

1,0

3. )tiglit$( P. E.( Hal 9( E. C. ! Economie( Ed. Economic<( ,//2. 1/. #or$ a%( M.( Cu( C.( &a$ele economiei concureniale( Ed. Alma Mater( CluB1Na=oca( ,//0.

Clo ar A5antaB a? olut 1 re$ultat >n urma com=ar<rii =roducti5it<ii a doi ageni economici. A5antaB com=arati5 1 re$ultat >n urma com=ar<rii co tului de o=ortunitate a doi ageni economici. &un comun ! ?un care nu e te confi ca?il( dar e te e4clu i5. &un =u?lic ! ?un care nu e te nici confi ca?il @i nici e4clu i5 Co t alternati5 1 acrificiul nece ar >n momentul unei deci$ii. Co t marginal 1 co turile u=limentare re$ultate >n urma unei deci$ii. Co t cufundat 1 co turi din trecut( care nu =ot fi influenate =rintr1o deci$ie =re$ent<. Demer @tiinific 1 de$5oltarea @i 5erificarea continu< a teoriilor =ri5ind modul de funcionare a lumii. Ec9ili?rul =ieei ! ituaie =eAcific< >n care cantitatea cerut< @i cantitatea oferit< e egalea$<. Economie normati5< 1 de crie cum ar tre?ui < funcione$e economia. Economie =o$iti5< 1 define@te cum funcionea$< economia. Ela ticitatea cererii ! en i?ilitatea reaciei cererii la modificarea factorilor de influen< E4ternal< negati5< 1 efectul nefa5ora?il al acti5it<ii unui agent economic a u=ra terilor =entru care ace ta nu tre?uie < =l<tea c<. E4ternal< =o$iti5< 1 efectul fa5ora?il al acti5it<ii unui agent economic a u=ra terilor =entru care ace@tia nu tre?uie < =l<tea c< 'uncia cererii 1 e4=re ie alge?ric< care de crie leg<tura in5er < dintre =reuri @i cantit<ile cerute Model economic 1 re=re$entarea im=lificat< a realit<ii economice. Pierdere eac< ! =arte =ierdut< definiti5 din ur=lu ul total al ociet<ii Pre =lafon 1 =re ma4imal fi4at de tat. Pre =odea 1 =re minimal fi4at de tat. )=eculaie 1 comer care urm<re@te < =rofite de =e urma modific<rilor de =ret. )u=rafaa cererii ! ta?el de corelaie care de crie leg<tura in5er < dintre =reuri @i cantit<ile cerute )u=rafaa ofertei 1 ta?el de corelaie care de crie leg<tura direct< dintre =reuri @i cantit<ile oferite

1,+

)ur=lu ul con umatorului ! diferena dintre =reul de re$er5are @i =reul efecti5 de cum=<rare )ur=lu ul =roduc<torului ! diferena dintre =reul de 5Fn$are @i co tul de o=ortunitate .a4< =igo5ian< ! ta4< a u=ra =olu<rii

)curt< ?iografie a titularului de cur Prof.uni5.dr. Magdalena #or$ a% e te @efa Catedrei de &u ine a 'acult<ii de &u ine ( Kni5er itatea &a?e@1&ol8ai. Pred< cur uri de Microeconomie la ni5el licen< @i Management trategic la ni5el ma terat. Prof.uni5.dr. Magdalena #or$ a% e te a? ol5ent< a 'acult<ii de Xtiine Economice a Kni5er it<ii &a?e@1&ol8ai din CluB1Na=oca( =eciali$area Economie =olitic< @i =lanificare( =romoia 130:. E te doctor >n Economie din 13+3. A ?eneficiat de =reg<tiri de =ecialitate la uni5er it<i din Euro=a @i )tatele Knite ale Americii. Com=etena >n cercetarea @tiinific< e te u inut< de o monografie( 1: c<ri @i =e te 1// de lucr<ri @tiinifice. E te directorul unui grant cu &anca Mondial< >n domeniul managementul academic @i mem?ru >n alte 2 ec9i=e de cercetare.

1,: