Sunteți pe pagina 1din 23

Intgrarea economica si economia europeana.

Catedra REI 2009. TEMA 1.Caracteristici ale intergarii economice internationale. 1.Privire de ansamblu asupra termenului de intergare economica interenationala 2.Anali a conceptului de integrare economica internationala !.Premise ale intagrarii economice internationale. ".#actori determinanti ai integrarii economice internationale. $.Implicatiile itegrarii economice internationale. %.Esenta obiectivele si etapele integrariie conomice internationale& principalele 'orme de integrare economica internationala (.Avanta)ele generale ale integrarii economice internationale. 1.IEI caracterizeaza particularitatile etapei contemporane de dezvoltare a economiei mondiale.termenul de integrare provine de la cuvintul latin integro- a integra, respectiv integrasio, ceea ce inseamna a puna la un loc, a reuni mai multe parti intr-un tot unitar sau a constitui un intreg, a restabili, a intregi. IEI e un proces istoric conditionat de dorinta si necesitatea a 2 sau mai multe tari de a se uni si a forma un spatiu unic economic o piata unica, mai eficienta si mai productiva.Integrarea economica internationala una din trasaturile caracteristice asentiale ale economiei mondiale contemporane.Procesul de IEI a determinat formarea unor noi centre de putere economica care e ercita o influenta tot mai mare asupra raportului de forta din lumea contemporana.!a etapa actuala e ista citeva centre integrationiste de putere economica care influnteaza real asupra tuturor regiunilor si economiilor tarilor lumii, printre care putem mentiona" #E, $cordul %ord $merican pentru &omert !iber'%$()$*, $sociatia %atiunilor a +tatelor din $sian de +ud Est'$+E$%*, Piata comuna a sudului' ,E-&.+#--,E-&.+#!*. Pe viitor se prevede formarea noilor centre integrationiste ca" $sociatia de cooperare $sia Pacific'$PE&*, &ooperarea Economica a )arilor ,arii %egre'&E,%*, &+I, .rganizatia pentru /emocratie si /ezvoltare Economica'.//E01#$,* 2.$ctualmente in literatura de specialitate notiunea de IEI, i se atribuie mai multe sensuri, primul punct de vedere larg raspindit mai ales in perioada initialaa IEI este cel de trecere de la microspatii la macrospatii, la crearea unor amsambluri economice tot mai vaste care sa permita o productivitate sporita si o calitate superioara a marfurilor. In perioada postbelica un alt puct de vedere defineste integrarea ca- absenta discriminarilor sau eliminarea progresiva a discriminarilor in raporturile economice dintre diferite tari. #n grup de savanti au definit IEI, ca fiind realizarea unei unificari complete intre economii mai distincte si intelegindu-se nu numai o unificare vamala dar si o liberalizare a tuturor opratiunilor comerciale si finanaciare. !. IEI si dezvoltarea ei se bazeaza pe unele premise concrete din care putem mentiona" - apropierea nivelelor dezvoltarii economice si gradul maturitatii economiei de piata a tarilor care vor sa se integreze - apropierea geografica a tarilor ce vor sa se integreze si e istenta granitelor comune si a relatiilor economice din punct de vedere istoric constituirea formatiunilor integrationiste a inceput cu citeva tari vecine situate pe acelasi continent in apropiere una de alta avind comunicatii de transport la baza. - problemele, interesele comune ale tarilor ce vor sa se integreze in domeniul dezvoltarii, finantarii, reglarii economice si colaborarii politice. -efctul de demonstrare. In tarile care au creat formatiuni integrationiste au avut loc mutatiuni" -crestere economica -diminuarea inflatiei si a soma2ului Efectul de demonstrare sa manifestat de e emplu mai accentuat prin dorinta multor tari post-comuniste care au devenit membre ai #niunii Europene. IEI a devenit o necesitate obiectiva datorita conditiilor actuale si anume" a*dezvoltarea economiei mondiale b*diviziunea mondiala a muncii, a noii diviziuni mondiale a muncii. ".In primul rind printre factorii de ordin general care au determinat acest proces se numara" 1.amplificarea interdependentelor economice dintre statele lumii in perioada postbelica pe baza conditiilor specifice zonelor geografice si economiilor nationale 2./ezvoltarea puternica a stiinte, te3nicii si te3nologiilor moderne care impune transformari structurale trepte si forme noi ale diviziunii mondiale a muncii, precum si modalitati de rezlizare a lor, adica folosirea eficienta a potentialului material, te3nic, stiintific, uman, financiar al fiecarei tari unde impune largirea spatiului activitatii productive a sc3imburilor, a circulatiei bunurilor materiale, a serviciilor, a rezultatelor cercetarii stiintifice, a persoanelor si capitalurilor pe plan subregional si regional

4.&onsecinta preocuparii statelor in dezvoltare de a rezolva pe calea e tinderii si conlucrarii economice, probleme comune cu care se confrunta. 5.&onvergenta intereselor economice si vecinatatea tarilor, complementarea lor economica, presiunile concurentiale ce vin din afara zonei geografice respective.)endintele de putere intraregionale, comertul intraregional, efectuarea preferentiala de catre parteneri a investitiilor in zona respectiva. 6.$paritia si manifestarea in forme tot mai acute a contradictiei dintre posibilitatile de sporire a productiei si capacitatea restrinsa a pietelor nationale. 7.1radul inalt de concentrare aproductiei si decentralizare a capitalului pe de o parte si limitele si restrictiile miscarii libere a capitalurilor si fortei de munca pe de alta parte. 8.&onstituirea de mari firme companii, corporatii de stat sau private care prin activitatea lor depasesc granitele nationale. $. Implicatiile IEI asupra tarilor participante la organizatiile integrationiste sunt numeroase printre ele putem mentiona" a*IEI creaza premize pentru imbunatatirea alocarii resurselor si disponibilitatilor acestora datorita reducerii restrictiilor pe care le impune capacitatea pietelor interne, ea poate stimula astfel cresterea economica. b* IEI stimuleaza difuzarea mai rapida a te3nologiilor moderne cu rmarile sale pe planul eficientei si competitivitatii. c*Perfectionarea infrastructurii in tarile membre, eftiniduse transportul si opratiunile import-e port d*intensificarea concurentei in cadrul noii piete unite. e* IEI stimuleaza in strinsa legatura cu innasprirea concurentei procesul investitional, atit al investitiilor interne cit si e terne. '*IEI contribuie la dezvoltarea anumitor activitati care nu este posibila in mod eficient de catre unele tari in mod individual datorita limitarii resurselor de care dispun. g*IEI permite tarilor situate intro anumita zona de asi promova si a apara in comun interesele amenintate de concurenti internationali f puternici. %.Evolutia procesului de IEI poate imbraca diferite forme, principalele sunt" -9ona de comert liber -#niumea vamala -Piata comuna or unica -#niunea economica si monetara -#niunea politica. +ona de comert liber, e perimetrul format din 2 sau mai multe tari care dintrodata sau treptat siau suprimat barierele vamale si comerciale dintre ele, dar mentin fiecare fata de terte propriile lor tarife vamale si regimuri comerciale.In rezultat se creaza zonele comerciale caracterizind numarul de conditii in ele pentru tarife libere si a numarului limitat a comertului international cu marfuri si servicii.&oordonare despre zonele d comert liber corespund practicii relatiilor economice internationale si a &onventiei .rganizatiei ,ondiale a &omertului care e indreptat spre liberalizarea comertului e terior si stabilitatea politicii comerciale a tarilor participante. -niumea vamala, este o grupare de state care alcatuiesc impreuna un singu terituriu vamal. )arile care participa la #: desfiinteaza barierele tarifare si netarifare in relatiile comerciale reciproce si institue un sistem de impozite comune iar in relatiile cu tertii folosesc o politica comerciala comuna si un tarif e tern comun.#: pot fi de 2 feluri" 1.Perfecta'complete*- cind sunt vizate toate produsele care se sc3imba reciproc si cu tertii. 2.Imperfecta'incomplete*-cind sunt vizate numai o parte din produse care se scimba reciproc si cu tertii. #: in imagine economica reprezinta e presia unei integrari mult mai avansate a 2 sau mai multor economii nationale initial separate, aceasta presupune in primul rind suprimarea imediata sau treptata a barierelor tarifare si comerciale din circulatia marfurilor intre statele ce formeaza uniunea vamala.#: e coordonata de catre organizatiile comerciale comerciale internationale si mondiale.'1$))-acordul general pentru comert si dervoltare, &amera de &omert, #niunea :amala Internationala. Piata comuna or unica,/ezvoltarea de mai departe a procesului integrationist a grupuluitarilor membre atinge forme de piata comune.Ea se evidentiaza prin semnarea cordului si include in sine " libertati& traversind granitele de stat pentru marfuri, servicii capitaluri si persoane. In acest caz in procesul integrationist se includ factorii de productie si pina la un moment coordonarea politicii economice e terne. In afara de aceasta crearea pietei comune care insista la armonizarea multor standarte industriale si norme de drept -niunea economica si monetara,E perienta mondiala demonstreaza ca dezvoltarea pietei comune or unice creaza conditii pentru trecerea la urmatoarea forma superioara de integrare economica internationala.#niunea economica si monetara.$ceasta foerma presupune efectuarea politicii unice economice monetare bugetare, politica baneasca, introducerea monedei unice, constituirea organelor nationale de reglementare in interiorul gruparilor integrationiste.In uniune se infaptuieste coordonarea strinsa a politicii economice ale statelor membre in baza de recomandari si controale din partea organelor nationale.In baza aceasta se stabileste cursul monetar fi at al tarilor participante in relatii una cu alta apoi se introduce treptat moneda unica unde formeaza politica monetara unica si

sistema bancara centrala in frunte cu ;anca %ationala si introducerea monedei unice cu dreptul de emitere a unitatii banesti unificate. --niunea politica,dezvoltarea de mai departe si perfectionarea formelor de integrare economica internationala poate duce la transformarea uniunii economice in uniune politica. &u toate acestea in acelasi timp apare posibilitatea de trecere a tarilor participante la politica e terna comuna. $ceasta inseamna" a*securitatea politicii comune, b* Introducerea cetateniei unice (ormarea elementelor de uniune politica contribuie la dezvoltarea colaborarii si cooperarii in domeniul 2ustitiei si afaceri interne, esential largeste activitatea participantilor uniunii in domeniul culturii, invatamintului si interesele tuturor cetatenilor. (. !a etapa actuala, cele mai importante avanta2e ale integrarii economice sint" -Economiile derivate din productia de serii mari -Intensificarea concurentii in cadrul marii piete marite -$tenuarea problemelor de piata prin economisirea de devize convertibile. -Posibilitatea de a dezvolta anumite activitati pe care unele tari nu le pot desfasura eficient in mod individual din cauza limitarii pietelor lor -&resterea puterii de negocieri in raport cu tarile terte sau fata de alte grupari regionale -(ormularea mai coerenta a politii economice -%ecesitatea de a introduce pe termen mediu si lung reforme structurale care in conte tul unui stat national pot fi aminate desinestatator -Posibilitatea de a obtine pe baza unui proces de integrare o accelerare a dezvoltarii economice ' nu numai a cresterii economice* TEMA 2. Teorii ale Integrarii Economice 1*Teoria uniunii vamale. /e'inirea uniunii vamale 1.1. Teoria clasica a uniunii mondiale 1.2. Teoria moderna a uniunii vamale 2* Teoria uniunii economice si monetare. Principiile integrarii economice 2.1. Etapele integrarii economice si caracteristicile lor dupa 0alasa. !* Teoria uniunii politice. Evolutia teoriei uniunii politice. "* Principiile teoretice ale tratatului de la Maastric1t cu privire la uniunea economice& monetara si politica. 1* )eoria uniunii vamale reprezinta fundamentul teoriei integrarii economice si ca rezultat de doua sau mai multe tari. #niunea vamala reprezinta un spatiu economic ai caror membri se anga2eaza reciproc sa nu impuna nici o restrictie cantitativa aplicind un tarif vamal comun fata de tarile terte, precum si o legislatie vamala comuna. )eoria #: a inregistrat in timp o evolutie de la conceptia clasica a uniunii vamale, la conceptiunea sa moderna. 1.1. )eoria clasica a #: sustine constituirea uniunilor vamale pure ca grupari formate numai prin corectarea ta elor vamale ca instrument de protectie si politica comerciala Inca in secolul 18 s-a format pentru prima data in (ranta #: unindu-se 12 state. ,ai tirziu in $nglia, 1ermania 'sec 1<*, +#$-includea 6= state'sec 1<*, +patiul -ominesc'sec 1<*. >#niunea vamala perfecta este o unitate teritoriala intre ale carei parti sau tari, vama este suprimata iar sc3imburile cu tertile tari se fac pe baza unui tarif si a unei legislatii vamale comune. >#niunea vamala imperfecta, unde tarile componente isi pastreaza independenta lor tarifara sau vamala dar isi acorda totusi in sc3imburi importante avanta2e diverse. $ici e ista insa barierele vamale e terioare la granitele fata de terti >#niunea vamala cu tarifele preferentiale este instituirea unui regim reciproc de preferinte pentru anumite produse in cadrul #:. In practica 1 si 4 forma de #: dintre cele prezentate se folosesc mai frecvent. 1.2. )eoria moderna a uniunii vamale se refera la aspectele mecanice ale functionarii #:'coordonarea structurilor tarifare si a politicilor comerciale dintre tarile membre*, precum si la aspectele rezultate din unificarea vamala' adica ridicarea diferentiala a gradului de bunastare a statelor membre*

2Robert 3ipsiu* Avanta)ele -0 moderna. >+pecialializarea in productie conform teoriei costurilor comparative >-ealizarea de economii si obtinerea unei eficiente economice >,odificarile favorabile in raporturile de sc3imb > &resterea ritmului dezvoltarii economice

2. +a constatat ca pusul urmator care trebuie realizat dupa realizarea #: este #niunea economica si monetara..In cadrul acestei etape cele mai multe din principiile integrarii economice sunt" 1.Politica comuna in domeniul industrial agricol transporturilor fianaciar monetear si altele 2.!ibera circulatie a persoanelor si capitalurilor 4.crearea unor fonduri speciale pntru finantarea diferitelor programe 5.&oncurenta loiala 6.$rmonizarea legislatiilor nationale &u alte cuvinte #niunea economica si monetara este un pas intermediar in realizarea integrarii economice. Economistul 4alassa distinge $ etape ale integrarii economice internationale. a.9ona Economica de !iber +c3imb.)arile care o constitue decid sa abordeze progresiv ta e vamale si restrictiile cantitative dintre ele.In acelas timp fata de tarile din afara zonei de liber sc3imb fiecare tara adopta o politica comerciala proprie.$stfel de organizatii sunt"$sociatia Europeana a !iberului +c3imb'$E!+*, $cordul &entral Europen de &omert !iber'&E()$*, $cordul %ord $merican de !ibe +c3imb'%$()$*, $sociatia )arilor din $sia de +ud :est'$+I$%*, $sociatia !stino $mericana de Integrare'$!$/I* b.#niunea :amala'#:*.)arile care oconstitue decid sa evite progresiv ta ele vamale si restrictiile cantitative dintre ele si sa substitue deasemenea progresiv politicile lor individuale fata de terti printr-un tarif e terior comun./intre gruparile regionale care pot fi considerate in prezent uniuni vamale fac parte" -Pactul $%/I%'&omunitatea andina de natiuni* -PI$)$ comuna a $mericilor centrale -Piata comuna a tarilor &araibelor -+istemul economic latino american c.Piata comuna e o unuine vamala in care tarile membre decid sa asigure libera circulatie a factorilor de productie.'#E* d.#niunea economica- ea adauga caracteristicilor pietei comune armonizarea politicilor economice in domeniul economic.Evolutia acestei #niuni Economice cu timpul trebuie sa includa si dimensiunea monetara'e "#E singura orgamizatie integrationista la aceasta etapa* e.Integrarea economica totala.- implica unificarea politicilor monetare fiscale, sociale'uniunea politica*. $ceasta nu se poate efectua fara instituirea unei autoritati supranationale verificabile.+pre asa tip de integrare tinde #E , procesul de integrare economica a carui a determinat crearea unei institutii purtatoare asupra nationalitati ' &omisia Europeana, Parlamentul Eropean, Istitutul European ,onetar si ;anca &entral Europeana*. Pier Maillette a propus etapele posibile pe calea integrarii" -&onstituirea zonelor economice si a uniunilor vamale libere -Piata comuna care adaoga #: libera circulatie a factorilor de productie -#niunea economica si monetara incare se tine cont de actiunea marelui actor macroeconomic-statul, si unde se limiteaza posibilitatile de actiune nationale -#niunea politica. ,oneda , bugetul, relatiile internationale sunt atributele clasice ale suveranitatii nationale, este o reducere a competentelor antionale in aceste directii inde presupune o raspindire a organizarii politice a continentului European. Intrun discurs din 41 mai 1<7= &3arles de 1aule, presedinte a (rantei sustinea ca visul (rantei era sa contribuia la contructia europei centrale printro grupare politica, economica, culturala si umana.El a relansat ideea unei Europe integrate politic, :isul inteleptilor si ambitia celor puternici, care pare ca o conditie principala pentru ec3ilibrul lumii. /upa 1<75 convins fiind de prabusirea viitoare a celor 2 blocuri militare %$). si &$E-, &3arles a preluat ideea unei E#-.PE unite de la $tlantic si pina la #ral pe care o lansase initial in memoriile sale de dupa razboi. ".;azele teoretice ale constituirii unei uniuni politice au fost puse in 1<<4 in tratatul de la ,aastric3t care are la baza edificiul sau teoretic si realizarea uniunii politice.)ratatul de la ,aastric3i semnat la 1 de catre ministrii de e terne si cei de finante din statele comunitatii europene. $cest document se numeste )ratatul asupra #niunii Europene . $cest trata are ca baza urmatoarele principii" -+tabilirea si functionarea efectiva a unirii piete europene si a uniunii economice si monetare -$cordarea cetateniei europene --ealizarea uniunii politice (iecare din aceste principii se transpun efectiv intr-o serie de masuri concrete in care sunt reflectate" 1./irectivele politicii economice a statelor membre vor fi adoptate de catre &onsiliul de ,inistri ai #E. In acelasi timp va supraveg3ea evolutia economiei in fiecare stat membru si in #E. 2.&etatenia europeana consta din urmatoarele drepturi si libertati" -deplasarea si stabilirea domiciliului in mod liber pe teritoriu statelor membre ale #E. -:otarea si depunerea candidaturii la alegerile municipale si europene. -prote2area fiecarui cetatea european de catre autoritatile diplomatice sau consulare a fiecarui stat membru -posibilitatea efectiva de a se adresa Parlamentului European dar prin institutia $vocatului poporului european.

In tratat se mentioneaza ca uniunea politica s eva mentine prin" -cresterea rolului Parlamentului European, -sporirea competentelor uniunii, -o politica comuna in domeniul 2uridic si al afacerilor interne, - politica e terna comuna si de securitate a statelor membre.

TEMA !. TE5/I5TE3E I5TE6RATI75I8TE I5 EC757MIA M75/IA3A. 1.+ona Americana 1.1 Integrarea Economica 5ord Americana2Comuitatea de Comert 3iber 5ord American,5A#TA 1.2Integrarea economica in America de 8ud si Caraibe.Asociatia 3atino,Americana2A3A/I* 1.! 6rupul Andin sau Comunitatea Andina de 5atiuni2 P.Aa,CA5* 1." Piata Comuna 8udului2MERC78-R* 1.$ Piata Comuna Central,Americana2PCCA* 1.% Comunitatea si piata comuna a Caraibelor2 8el' stud9*CARIC7M 1.( +ona de 3iber 8c1imb a Americilor2sel' stud9*#TTA 2.+ona Asiatica si A'ricana !.+ona Europeana 1.+ona Americana 9ona americana estr prima mare zona de integrare economica mondiala si o constitue cele 2 $merici unde rolul principal il 2oaca #.+. . economie mondiala integrata mai curind decit una regionalizata constitue un scop primordial al +tatelor #nite ale $mericii. %umai asa se e plica acele 2 atitudini ale politicii e terne a #+ in pltimul timp" - efortul masiv si continuu de construire a unui nou sistem de cooperare economica internationala adoptat sc3imburilor survenite in distributia mondiala a puterii -consolidarea pozitiei #+ in lume in orice mod si prin orice mi2loc.#tilizarea influentei si fortei economice americane in cristalizarea structurii sistemului de putere mondiala. 1.1 Integrarea Economica 5ord Americana2Comuitatea de Comert 3iber 5ord American,5A#TA %$()$ sa constitui in baza $cordului de &omert !iber %ord $merican. !a 12 august 1<<2 sefii de stat ale #+, &anadei si a,e icului au semnat $cordul de &omert !iber %ord $merican. $cordul a intrat in vogoare la 1 ian. 1<<5.%$()$ e o forma deosebita de integrare economica interstatala dintre cele 4 state si este alaturi de ?aponia si alte zone din $sia de +ud-Est.Este una dintre cele mai mari piete integrale si in acelasi timp este un concurent direct al uniunii europene. %$()$ depaseste depaseste #E de aproape 6 ori ca supfatata in sc3imb #E are o populatie de 55@ mln oameni si depaaseste cu 65 de milioane populatia %$()$. Prin urmare $merica de %ord e cea mai larga zona de liber sc3imb avind 47= mln de consumatori dar si cea mai competitiva si mai integrata dintre cele 4 zone mondiale./e fapt o treime din comertul regional se deruleaza in cadrul %$()$, %$()$ acopera 8 domenii importante de activitate" >)ratamentul %ational si accesul la piete >-eguli de origine >Proceduri vamale >&omertul cu servicii >Investitii >Proprietatea intelectuala >+olutionarea contraverselor Principiile care stau la baza acordului %$()$ sunt" >&lauza natiunii cele mai favorizate >)ratamentul national >$sigurarea transparentei Prin functionarea %$()$ tarile membre si-au propus urmatoarele obiective ma2ore" >!iberalizarea comertului si facilitarea investitiilor e terne-directe pe continentul %ord-$merican >$cordul continea prevederi privind eliminarea intr-un interval de 1= ani a tuturor barierilor comerciale asupra produselor industriale si agricole >Printre sectoarele relevante se numarau"automobilele,piesele auto si te tilele >Initial ,e icul avea barierele comerciale mai mari decit cele $mericane >(irmelor, companiilor, corporatiilor urmau sa le ofere tratament national >$cordul include de asemenea prevederi asupra liberalizarii pietii serviciilor financiare a telecomunicatiilor si a altor piete de servicii

>$ fost instituit un mecanism de solutionare a disputelor, precum si garantii pentru drepturile de proprietate intelectuala >Promovarea competentiei loiale >&resterea oportunitatilor de investitii in teritoriul partilor >-ecunoasterea si prote2area eficienta a dreptului de proprietate pe teritoriul fiecarei tari semnatare >+tabilirea strategiei pentru dezvoltarea cooperarii trilaterale in regiune Principalele directii de activitate a %$()$-ei" >&omertul cu bunuri si materiale-- si in decurs de 1= ani sa fie inlaturate toate ta ele vamale aplicabile produselor considerate ca %ord-$mericane >&omertul cu servicii-- serviciile detin un loc important in comertu din zona supusa tratamentului national >Investitii directe de capital liberalizate >$lte dispozitii 'reguli de concurenta,proprietatea intelectuala,aspecte privind protectia mediului* %$()$ are relatii cu peste 1== tari din lume. 1.2Integrarea economica in America de 8ud si Caraibe.Asociatia 3atino,Americana2A3A/I* Este rezultatul manifestarii dorintei politice de integrare a 12 state de pe continentul !atino-$merica" $rgentina,;olivia,;razilia,&ili,,e ic, Peru, #ruguai, Paraguai, :enezuela, &uba. $!$/I a promovat la inceput crearea unei zone de liber sc3imb cu scopul realizarii unei piete comune latineamericane.Prin )ratatul de la ,ontevideo din 12 august 1<@=, $!$/I s-a constituit reluind procesul de integrare economica si pe continent.)ratatul reprezinta cadrul legal de constituire si functionare a $!$/I, stabileste principiile generale care sa guverneze activitatea organizatiei. Principalele obiective ale $!$/I" >Preferinte tarifare regionale pentru produsele originare din statele membre >$corduri regionale pe domenii intre toate statiile membrii >$corduri partiale pe domenii intre doua sau mai multe state membri. $tit acordurile regionale cit si cele partiale pot fi inc3eiate in urmatoarele domenii" 1. -educeri tarifare si promovarea comertului 2. &omplementarea economica 4. &omertul cu produse agricole 5. &ooperarea in domeniul financiar, fiscal, vamal si in domeniul sanatatii 6. Protectia mediului incon2urator 7. &ooperarea stiintifica si te3nologica 8. Promovarea turismului @. +tandarte te3nice si multe alte domenii, Structura instutionala: -&onsiliul de ministri -&onferinta de evaluare si convergenta -&omitetul reprezentantilor -+ecretariatul general -.rganele au iliare 1.! 6rupul Andin sau Comunitatea Andina de 5atiuni2 P.Aa,CA5* &omunitatea $%/I% este cunoscuta oficial sub numele de $cordul de la &artagena sau grupul $%/I% constituita in 1<7< '&olumbia* unde s-a constituit Pactul $%/I%.!a intrunirea ordinara a consiliului prezidential $%/I% din martie 1<<7 din oraselul )ru2itto au fost semnate /eclaratia de la )ru2itto si Protocolul de modificare a acordului de la &artagena, conform carora Pactul $%/I% a fost transformat in &omunitatea $ndina de %atiuni '&$%*. &$% e o organizatie de integrare subregionala si are sediul la !ima 'Peru*. Principalul scop al organizatiei consta in integrarea urmatoarelor domenii" economic, financiar, monetar, al educatiei, al muncii si sanatatii, cu scopul valorificarii in interes national a bogatiilor si resurselor naturale ale tarilor membre, dar printr-o dezvoltare independenta armonioasa si ec3ilibrata. Principalele decizii adoptate prin cele doua documente semnate in orasul )ru2itto care pun bazele comunitatii $%/I% sunt" >-ealizarea atit a integrari economice si comerciale cit si a celei politice >/esemnarea consiliului ministrilor de e terne ca responsabili pentru politica comunitatii $%/I%

>Incetarea activitatii 2untei'comisiei* $cordului de la &artagena si preluarea atributiilor de catre secretariatul general >Infiintarea in ma im 6 ani a Parlamentului $%/I% ' dupa modelul e istent la nivelul #E* Pentru atingerea obiectivelor propuse au fost create urmatoarele mecanisme" 1. $dincirea integrarii cu celelate blocuri regionale in domeniul politic, social si economic 2. $rmonizarea gradata a politicilor economice si sociale si a legislatiilor nationale 4. Intensificarea procesului de industrializare subregionala 5. !iberalizarea sc3imbului 6. )ariful vamal comun 7. &analizarea resurselor interne si e terne pentru finantarea investitiilor pentru sustinerea integrarii la nivel subregional E ista trei organe de conducere" >&onsiliul prezidential $%/I% >&onsiliul $%/I% al ministrilor de e terne >&omisia $%/I% 1." Piata Comuna 8udului2MERC78-R* In 1<@7 intre ;razilia si $rgentina a fost semnat un $cord de cooperare care a dus la crearea in 1<<1 ,E-&.+#care mai tirziu au decis sa se alature #ruguai si Paraguai. Presedintii celor 5 tari au semnat la $soncian la 27 martie 1<<1 )ratatul de constituire a pietei comune a conului de +ud. In conditiile de constituire a pietii comune a conului de sud, obiectivul primordial a tratatului a fost" >asigurarea liberii circulatii abinurilor, serviciilor si a factorilor de productie >evaluarea unui tarif vamal comun si a unei politici comerciale comune >coordonarea politicilor macroeconomice si sectoriale si armonizarea legislatiei in domenii diverse pentru a imprima o amploare a procesului de integrare citi mai mare Practica mondiala ne demonstreaza ca ,E-&.+#- este astazi unul dintre centrele ma2ore de atractie a investitiilor pe plan mondial. ,otivele acestui succes sunt multiple" >,E-&.+#- are cea mai mare rezerva de resurse naturale din lume >resursele energetice in special mineralele si resurse 3idroelectrice sint printre cele mai importante in lume >retelele de comunicatii sint avansate si parcurg un continuu proces de renovare 1.$ Piata Comuna Central,Americana2PCCA* $cordul de creare a P&&$ a fost semnat la 14 decembrie 1<7= de catre 1uatemala, +alvador, %icaragua si Aonduras si mai tirziu de &osta -ica. In scopul principal se prevedea de a crea urmatoarele instrumente de integrare" >)ratatul multilateral de comert liber si integrarea economica in $merca &entrala >&onventia &entral $mericana asupra egalizarii ta elor de import si Protocolul de instruire a unui tarif vamal prezidential &entral $merican >)ratatele bilaterale subscrise de statele din $merica &entrala >)ratatul de asociere economica In 1<76 a fost adoptat tariful vamal comun in relatiile cu tertii si a fost liberalizate sc3imburile reciproce de produse industriale. In cadrul pietei comune central americane, statele membre dispun de un cod vamal uniform aplicabil folosit din august 2==4 numai pentru &osta -ica si Aonduras. Evaluarea vamala este guvernata de prevederile acordului organizatiei 1$)) '1<<5*B .,& '1<<6* cu e ceptia +alvadorului si 1uatemalei. 2* 2.1. Integrarea economica in $sia. $sociatia natiunilor din $sia de sud-est' $+I$%* 2.2. Integrarea economica in $sia. Integrarea economica $sia Pacific'apec* 2.4. Integrarea economica in $frica" probleme si perspective de integrare' desinestatator* 2.1. $sociatia natiunilor din tarile din asia de sud-est'$+I$%* s-a constituit in anul 1<78 cu sediul la ?acarta 'Indonezia*. ,embrii de baza au fost ;runei, &ombod2ia, (ilipine, Indonezia, ,alazia, !aoz, +ingapore, )ailanda, :ietnam si Papua %oua 1uinee. Principalele obiective $+I$%" > accelerarea progresului economic >cresterea stabilitatii in regiune >Promovarea cooperarii intre tarile membre $+I$% este cea mai influenta grupare intre tarile in dezvoltare.

Principalele domenii de colaborare economica reciproca ale $+I$% sunt" >acces preferential al marfurilor in cadrul comertului reciproc'resurse energetice si alimentare* >colaborarea in domeniul comertului'iesire comuna pe pietele e terne si pe ietele tarilor grupului tarilor al treilea >colaborare de productie >relatiile economice, elaborarea pozitiilor generale pe problemele economice si prezentind interes comun pentru toti membrii. $+I$% este una dintre cele mai vec3i si mai importante organizatii de integrare economica din $sia si c3iar din lume. $+I$% a fost constituita pe @ august 1<78 ca o organizatie de cooperare economica si politica intre statele $siei de sud-est. /e la constituirea sa, $+I$% s-a declarat a fi o grupare careia i se poate alatura orice tara ce doreste sa se integreze si sa se bazeze pe principiile acestei organizatii. $naliza populatiei celor 1= tari care se includ in prezent in componenta $+I$% este circa 6== mil persoane, ceea ce transforma potentialul zonei intr-una dintre cele mai mari piete ale lumii. -egiunea poseda resurse naturale bogate. +e intind pe o suprafata considerabila si se afla in apropierea rutelor strategice care leaga .ceanul Pacific cu orientul mi2lociu, cu $frica si cu Europa. In principiu, modelul de zona de comert liber care determina mecanismele de punere in functiune i sa acordat mai multa atentie pe plan mondial. Principalul efect economic al $+I$% este" >crearea marii piete unice cu numarul general de populatie de 44= mil oameni si totalul anual de PI; de 4== mlrd dolari americani. >+timularea investitiilor tarilor a treia investind capitalul in $+I$%'implimentarea capitaluli fara impozite* In cadrul $+I$% activ se realizeaza strategia de apropiere politica si economica indreptata spre transformarea organizatiei intr-o emisfera ma2ora importanta de sistemul de relatii internationale 2.2. &ooperarea economica $+I$ P$&I(I& '$PE&* s-a constituit in noimembrie 1<@< ca forum consultativ al tarilor membre $+I$% si al partenerilor lor din Pacific. +ediul este la +ingapore. &omponenta organizatiei $PE& cuprinde 21 membri care include" $ustralia, ;runei, &anada, &ili, &3ina, &oreea de +ud, (ilipine, Aong Cong, ,alaisia, ,e ic, %oua 9eelanda, )aiDan, )ailanda, +ingapore, +#$, Peru, -usia, :ietnam. Principalele obiective" >promovarea colaborarii economice multilaterale >in special in domeniul comertului >in domeniul investitiilor dintre tarile membre si alte regiuni ale globului. In 2 2umate a sec EE, tarile din $sia de est s-au caracterizat printr-o crestere economica puternica si constanta. Printre primele tari ce au inceput sa promoveze aceste obiective au fost ?aponia. In perioada postbelica, niponii s-au lansat spre o reconstructie economica in masura sa uimeasca intreaga lume mondiala si sa ii propulseze intre primele puteri economice in cadrul economiei mondiale. In primul val au fost /ragonii $siatici si anume" Aong Cong, &orea de +ud, )aiDan si +ingapore care se includ in categoria noilor tari industrializate. $l doilea val au fost )inerii )igri $siatici" Indonezia, (ilipine, ,alaizia si )ailanda. . evolutie similara de dezvoltare a inregistrat si :ietnamul urmat de celelalte tari ale peninsulei Indo&3ina. In perioada postbelica, sc3imbarile ideologice intervenite in cercurile de conducator cel mai populat stat in lume, -epublica Populara &3ineza a condus la cresterea economica in zona, menite sa transforme semnificativ raportul de forte in plan regional, mondial si global. )arilor $PE& le revine 6= F din produsul total mondial, 6= F din e portul mondial de marfuri, 5= F din populatia globului, 41 F din teritoriul globului pamintesc. ,embrii $PE& au un PI; reunit de aproape 17 trilioane dolari americani si intruneste apro imativ 52 F din comertul mondial. !$ sfirsitul secolului EE, $PE& a fost principala organizatie economica din zona care a promovat comertul desc3is si cooperare economica. /e la crearea $PE& nu s-a considerat o grupare de tari, ci mai degraba o grupare de economii. .rganizatia $PE& se bazeaza pe trei piloni de baza" 1. !iberalizarea comertului si a investitiilor 2. (acilitarea flu urilor comerciale si investitiilor prin simplificarea si armonizarea procedurilor vamale. $linierea in domeniul standardelor interne si internationale. $ccesul sporit pe piata mondiala. 4. &ooperarea economica si te3nica si a te3nologiilor avansate. +tructura organizatorica a $PE&" 1. &onsiliul de ministri 2. &onsiliul consultativ 4. +ecretariatul.

!* 9ona Europeana" 4.1. Integrarea economica in Europa. Privire generala. 4.2. &onstituirea comunitatii economice europene- #niunii Europene '&EE---#E* 4.4. $specte ale acordului european de liber sc3imb'$E!+* 4.5. &onstituirea spatiului economic european'+EE* 4.6. $cordul de liber sc3imb din Europa &entrala. '&E()$---&E()$-2==7* 4.1. /e la primii pasi pe calea integrarii economice vest-europene si pina in prezent a trecut 2umatate de secol. +tatele din Europa .ccidentala isi asuma responsabilitati fara precedent de a se integra. $ceste tari au fost primele care au avut cura2ul sa porneasca pe o cale de integrare economica. Pe baza acestor tari, procesul integrarii interstatale s-a dezvoltat considerabil, unde a dus la formarea urmatoarelor organizatii" >comunitatea europeana a carbunelui si otelului '&E&.* >comunitatea economica europeana'&EE* >&omunitatea folosirii energiei atomice'E#-$).,* >#niunea Europeana'#E* &omunitatea europeana a carbunelui si otelului'&E&.* este o grupare monopolist statala constituita in baza tratatului de la Paris in anul 1<61.$ intrat in vigoare in 1<62 )ratatul a fost semnat de 7 tari vest-europene" 1ermania, (ranta, Iatila, ;elgia, .landa, !u emburg. )ratatul de la Paris prevedea infiintarea &E&. pe o perioada de 6= ani. .biectivul &E&. era crearea unei piete comune a carbunelui so otelului in care sa domneasca libera circulatie a marfurilor, serviciilor, capitalurilor si libera concurenta. .rganele de conducere" > Inalta autoritate > $dunarea generala > &onsiluil de ministri > &omitetul consultativ >.rganele de arbitra2 &E&. este prima organizatie europeana ce dispune de puteri supranationale. +upranationalitatea este valabila numai asupra unor sectoare limitate. &omunitatea economica europeana '&EE* este o organizatie europeana interguvernamentala cu caracter integrationist si constituita in baza tratatului de la -oma semnat la 26 martie 1<68 dar a intrat in vigoare 1<6@. )ratatul de la -oma a fost semnat de catre reprezentatii celor 7 state membre al &E&.. In acelasi timp sint facute unele modificari si in tratatul privind comunitatea europeana a energiei atomice'E#-$).,* In acest moment putem vorbi despre e istenta a trei comunitati europene. Principalul obiectiv al &EE a fost crearea unei piete comune in cadrul careia sa se realizeze libera circulatie a bunurilor, serviciilor, capitalurilor, persoanelor. -ealizarea unei piete comune presupunea ca" > in primul rind barierele comerciale, te3nice, fiscale sau administrative intre tarile respective sa fie inlaturate, ceea ce se cunoaste sub denumirea de integrare negativa. >+a fie elaborate reguli privind circulatia negativa a celor 5 componente ale pietei, sa e iste un proces de armonizare a reglementarilor nationale si de stabilire si folosire a unor politici comune, ceea ce se numeste integrare po itiva > Permanenta a2ustare si adaptare la sc3imburi > Inlaturarea oricarui control vamal in interiorul zonei care duce la completa integrare a pietelor nationale, la formarea unei adevarate piete internationale. > Piata unica inseamna cel mai avansat proces de integrare in plan comercial. E#-$).,- 'desinestatator* Constituirea -E. #E s-a constituit in baza tratatului asupra #E in 1<<2 la ,aastric3t semnat de statele si guvernele membre ale comunitatilor europene'&E&., E#-$).,, &EE* care a intrat in vigoare in noiembrie 1<<4. +ediul este la ;ru ell. -elatiile, intre tarile #E , dupa aceasta data se bazeaza nu pe tratatul despre constituirea comunitatilor europene din 1<68, dar pe baza tratatului nou asupra #E 'tratatul de la ,aastric3t de la 8 februarie 1<<2*. In corespundere cu acest tratat se constituie uniunea economica si politica, ceea ce inseamna efectuarea politicii, economiei generale si politica e terna unica si deasemenea politica in sfera securitatii si cooperarii in sfera sociala.&onform tratatului au fost fi ate introducerea cetatenii europene unice , ridicarea rolului parlamentului european, largirea mandatului uniunii europene asupra organelor nationale.In corespunderea cu tratatul de la roma din 1<68 a fost creata comunitatea economica europeana numita &EE ' piata comuna* care asugura in viito integrarea economica a tarilor europene cu libera circulatie a resurselor, armonizarea politicii in toate domeniile.#niunea europeana prezinta in sine gradul superior de integrare economica si politica europeana.Integrarea economica europeana inceputa prin tratatul de la paris din 1<61, care a fost semnat de cele 7 tari, au constituit nucleul de baza a unuiunii europen actuale. /upa 1<61 in sase baluri succesive de e tindere , #E a a2uns la 28 de tari membrie la =1 ianuarie 2==8.

Prima e tindere a avut loc in 1<84 unde s-a includ /anemarca Irlanda si ,area ;ritanie $l doilea val in 1<@1 a aderat 1recia. $ treia e tindere in 1<@7 Portugalia si +pania $ patra e tindere 1<<6- a aderat $ustria, (inlanda, +uedia $ cincea e tindere 2==5-" &ipru, &e3ia,Estonia,!ituania,!etonia,,alta,Polonia,+lovacia,+lovenia si #ngaria $ sasea e tindere2==8- ;ulgaria si -omania #E include peste 1== de tari in curs de dezvlotare cu statut de tari asociate. Prin intregul sau sistem de tratate si acorduri #E reprezinta un important centru de putere economica al lumii contemporane cu o populatie de 5@5 milione de oameni.Potentialul economic e destul de mare. +uma totala a PI; a acestor 28 tari membre in 2==6 constituia 14562miliarde G americani, cu un PI; mediu pe locuitor de 28887G. #E controleaza peste 6=F din comertul mondial,detine a circa 56F din veniturile nationale insumate ale tarilor lumii,si detine circa 56F din rezervele monetare din (,I Principalele obiective ale #E sunt" 1 sa promoveze progresul economic si social 'viata unica a fost stabilita in 1<<4,moneda unica a fost lansata in 1<<< 2 sa afirme identitatea #E pe scena internationala si mondiala, prin a2utorul umanitar catre tarile ce nu sunt membre politica e terna si de securitate comuna 4actiunile in conditii crize international prin pozitiile comunie prin organizatiile international- sa introduca cetatenia europeana' care nu inllocuieste cetacenia nationala dar o complecteaza cu un numar de drepturi civile si politici a cetacenilor europe 5. sa dezvolte o zona de libertate, securitate si 2ustitie ' legata de functionarea pietei interne si in particular de libera circulatie a persoanelor 6. +a e iste si sa se consolideze in baza dreptului comunitar , legislatia #E e istente' corpul legislatiei adoptate de catre institutiile europene impreuna cu tratatul fundamental* 7. +a formeze un spatiu economic unic , ec3ilibrat fara frontiere interne, formarea uniunii economice monetare unice,si stabilirea unui tarif vamal unic e tern In rezultat #E este o comunitate de state europene independente, reunite in 2urul unor valori politice , economice culturale si sociale comune. #E are misiunea speciala adica organizare realtriilor intre statele membre si intre popoarele lor intr-o maniera coerenta si pe baza sollidaritatii dintre ele, ce este misiune de baza a #E $sociatia Europeana de !iber +c3imb $E!+ $E!+ este o organizatie interguvernamentala cu sediul la 1eneva, constituita prin semnarea conventiei de la +toc3olm la =4 mai 1<7=.In $E!+ au intrat 11 tari" %orvegia,+uedia,/anemarca,$ustria,Elvetia,Portugalia,,are ;ritanie,(inlanda,!eic3tenstein, Islanda, ca membri cu drepturi depline din care 8 membri au iesit din $E+! si au intrat in &EE. !a etapa actuala membrii $E!+ sunt " Elvetia.%orvegia,Islanda,si !eic3tenstein. .biectivele asociatiei de liberul sc3imb sunt" 1. &ontributii la stabilitatea cresterii economice, stabilitatea financiara, folosirea rationala a resurselor 2. &ontributii la largirea comertului mondial si lic3idarea barierilor comerciale 4. /ezvoltarea comertului intre tarile membre in conditiile concurentii de buna credinta 5. &ontributia asigurarii de ocupatie a populatiei In comert sunt eliminate toate ta ele vamale dar se pastreaza ta ele vamale e terne cu tertii .rganizatia $E!+ are 4 organe de conducere" - consiliul $E!+ -comitetele permante -secretariatul

+patiul Economic European.


$ceste spatiu este un sistem ce cooperarea reciproca in diverse domenii" economiei, cerecetare, dezvoltare,mediul incon2urator si social-cultural./eclaratia prvind acest spatiu s-a inc3eiat in 1<@5 la lu emburg de catrre tarile membre ale comunitatii economice europene si a asociatiei europene a liberului sc3imb. %egocierile cu privie la inc3eiere unui acord intre cele 2 grupari economice s-au desfasurat in februarie 1<<2.In realiate acordul cu privire la spatiul economic european a fost semna in 1<<2 la !u emburg intre &EE '12 state membre* si asociatia europeana a liberului sc3imb $E!+ ' 8 state*. +copul de baza a organizatie a fost" - libera circulatie a marfurilor, a capitalurilor, a serviciilor si a personelorH - acordul politic in sfera economica,cercetarii stiitifice, consumului, mediului incon2urator , politicile sociale si invatamintulH - creearea unui sistem de drept pentru realizarea legilor si normativelor generale, in baza acodului despre spatiul economic european au fost inc3eiate acordul bilateral intre tarile membre a &EE si $E!+ despre importul unor tipuri de productie agro-alimentare

/in punct de vedere institutinal acordul prevedea crearea unor noi institutii cum este consiliul spatiului economic european si &omitetul ,i t precum si 2 organe de avizare ' un comitet parlamentar mi t0 I comitetul consultativ al spatiului economic european*. &E()$ +-a constituit in baza declaratiei privind cooperarea republicii #ngare,&e3ia,+lovacia,Polonia pe cale integrarii in Europa, semnata la :is3egrad in februarie in 1<<1 unde a confirmat intentia lor de a aborda in comun probleme principale in procesul integrarii in #E. &E()$ a fost semnat la 21 decembrie 1<<2 la &racovia de catre ministrii relatiilor economice si e terne a &e3iei,Poloniei,+lovaciei si #ngariei.!a =1 martie 1<<4 &E()$ a pus bazele unui acord preventiv, dar acordul a intrat in vigoare la =1 iunie 1<<5 cu sediul la :is3egrad.,ai tirziu a aderat +lovenia la =1 ianuarie 1<<7, ;ulgaria la =1 iunie 1<<7, -omania la =1 iulie 1<<8 )oate tarile semnatare se scocot intermediare in procesul integrarii in #E .&E()$ si-a fi at urmatoare obiective 1. +a stopeze declinul in &omertul inter-regional, sa revizueasca legaturile economice prin liberalizarea reciproca a comertului si sa obtina avanta2e din accesul la o piata potentiala de peste 1==milioane pers 2. +a acorde altor tari central europene acelasi tratament ca si cel acordat tarilor #E in rezultateul acordului de asociere 4. +a demontreze capacitatea de a coopera intr-o regiune care a trecut recent la democratie si la econmiea de piata. -elatiile comerciale intre -, si statele Europei &entrale si de Est se desfasoara in baza acordurilor bilaterale semnate cu guvernele unor tari printre care si membrii &E()$. +i anume $cordul &omercial Economic semnat cu ;ulgaria, Estonia, !ituania, !etonia, #ngaria si Polonia.&onform acestor acorduri -, ii este acordata &lauza %atiunii &elei mai (avorizate.E ista $cord de &omert !iber semnat cu -omania.-omania si ;ulgaria sunt pe locurile de frunte ca parteneri ale -, la E port din Europa centrala si de Est.Potrivit unor date oficiale incepind cu 2 ianuarie 2==@ a preluat presedintia &E()$ 2==7.-espectiva decizie fiind luata in cadrul primei reuniuni ministeriale a &omitetului ,i t &E()$ 2==7, care sa desfasurat in ,acedonia.,inistrul de Economie si a &omertului , Igor /odon, considera ca prezentul acord, e o realizare importanta pentru -, pentru a se integra in #E.Potrivit ministrului &E()$ 2==7 ofera avanta2e si oportunitati unice, creeaza o platforma de negociere permanenta pentru imbunatatirea cadrului legal, regional si anularea barierelor inutile in calea comertului in diferite domenii. &E()$ 2==7 e ratificata de -,, $lbania, ;osnia si Aertegovina, ,acedonia, ,untenegru, &roatia , +erbia si &osovo si prevede anularea tutror ta elor vamale la import si la e port. )E,$ 5" I+).-I&#! I%)E1-$-II E&.%.,I&E I% E#-.P$.#nificarea europeana 1.Ideea europeana si concretizarea ei.Eforturile posbelice in crearea unei Europe unice. 2.$paritia regionalismului in Europa de :est.Etapele si formele integrarii :est europene. 4.Piata comuna europeana.$sigurarea celor 5 libertati ale circulatiei. 1.Potrivit unor studii ideea de comunitate europeana dateaza aproape de un mileniu.!a aceasta idee au visat multi savanti economisti, politicieni, ginditaori in toate domeniile.E ista un fapt de necontestat ca Europa este mostenitoarea civizatiei grecesti, romane si a bisericii crestine.Ideea despre unirea europeana a inceput in Italia, la -oma. -oma a fost aceea care pentru prima data a impus Europei o unitate politica.In documentele de baza se mentionaza ca de la ,area %eagra pina la $nglia din &rpati pina in Pirinei au mers trupele militare romanecerind popoarelor Imperiului -oman o unitate si o ordine pe aceleasi legi romane. Puterea politica a -omei a fost subordonata de puterea religiei crestine.$tit savantii din Europa'mai asle sdin (ranta, 1ermania* inaintau problema unificarii Europei.In sec 1<, anul 1@5@ a fost lansata pentru I data sintagma +tatele unite ale Europe.-enumitul scriitor francez, Augo, a sustinut acesta sintagma si a fost increzator ca viitorul unirii Europei apartine natiunilor europene, ele vor forma o fratie a Europei.Insusi unirea Europei sa petrecut dupa cel de-al /oilea -azboi ,ondial, cind Europa trebuia reconstruita.Primul a2utor dat Europei a fost lansarea Programul de reconstructie a Europei sub denumirea de Planul ,ars3all. $cesta a fost un plan dat in calitate de a2utor de catre +#$. $cestplan a fost acceptat numai de catre tarile Europei &entrale.Primele actiuni intreprinse in aceasta directie au fost" - &rearea in 1<5@ a .rganizatiei de &ooperare Economica Europeana'.&EE*, pentru administrarea a2utorului dat de catre +#$. - In acelasi timpa fost constituita #niunea :amala sub denumire de #ninunea vamala a ;enelu ului. -In 1<5< are loc crearea &onsiliului Europei. Este o institutie ce actioneaza in deosebi in domeniul educatiei si cooperarii culturale si raspunde de &urtea Europeana de ?ustitie a /repturilor .mului. !a inceputul sec 21 aceasta organizatie includea 56 de tari. )oate aceste venimente din perioada postbelica au contribuit treptat la trecerea de la colaborarea politica la unirea economica a tarilor vest-europene. 2.procesul de regionalizare se desfasoara concomitent cu procesul de globalizare economiei mondiale.$mbele tendinte' globalizarea si regionallizarea* determina diversificarea relatiilor dintre entitatile

economice facind sa se atenueze, cel putin din punct de vedere economic si roul granitelor nationale.Procesul de regionalizare presupune ca tot mai mult statele nationale sa-si bazeze relatiile reciproce pe relatiile integrative.-egionalizmul actual poate fi vazut si ca e presia ordinii economice mondiale. (ormele pe care le imbraca integrearea economica europeana sunt determinate de multitudinea de relatii care se stabilesc intre 2 sau mai multe state. Primul val de regionalizare a comertului international a debutat la inceputul anilor 6= a sec 2= in Europa prin crearea comunitatii europene, acesta a continuat in $frica, $merica &entrala. $ld oilea vad de regionalizare a debutat la mi2locul anilor @=J perioada in care +#$ a devenit principalul actor. In aceatsa perioada &EE a pus bazele pietei unice sau crearea unei zone de liber sc3imb la nivelul %ord-$merican- %$()$, la nivelul $siei- $+I$% si altele. Etapele integrarii economice in eropa de vest. Prima Etapa a integrarii economice in Europa de :est a demarat prin demersurile facute de seful sectiei de planificare a (rantei in scopul realizarii unei unitati a Europei. El a mentionat ca productia de otel a (rantei si 1ermaniei sa fie administrata de un organism comun. -obert +c3uman, ministrul de e terne a (rantei a mers mai departe si in anul 1<6= a anuntat un program de constituire a &omunitatii Europei a &arbunelui si .telului.'&E&.*. Planul +c3uman a fost menit sa evite o noua formatie, punind bazele ramurilor industriei de armament sub controlul si prin intermediul unui tratat ce a constituit primul pas pe calea constructiei Europei. &E&. a fost considerata astfel ca prima sc3ita efectiva de unitate Europeana si a avut 4 obiective" 1. -esocierea (rantei si a 1ermaniei. 2. )estarea posibilitatii unei piete comune 4. Punerea bazelor unei noi Europe Prin ratificarea tratatului de la Paris din 1<61 parlamentele acelor tari au creat prima organizatie supranationala cu caracteristici federale. $ doua etapa etapa a integrarii vest europene a inceput cu &onferinta interguvernamentala la ;ru elles 1<66-67, und a fost prezentat un raport catre guvernele tarilor din &E&. inlegatura cu felul de a crea uniunea vamala si e ploatarea in comun a energiei atomice.$cest raport a fost aintrat in vigoare in anul 1<68 la )ratatul de la -oma care au pus bazele &omunitatii Economice Europene. )ratatul de la -oma presupunea sa organizeze piata comuna care in principat este un concept economic vizind infiintarea unei singure piete pentru toate statele membre, astfel ca marfurile serviciile firta de munca si capitalul sa circule liber. $ treia etapa" a inceput odata cu fuzionarea celor trei comunitati' &E&., &EE, E#-$).,* sub denumirea generale de &omunitatea Economica Europeana &EE, avind aceleasi organe de conducere si un buget comun. $ patra etapa" sa desfasurat in continuare sub semnul e tinderii si al consolidarii procesului de integrare europeana. ' 28 tari #E* In aceasta etapa sau format uniunea economica si monetara, sa lansat moneda unica. Pina in prezent #E e singura organizatie integrationista internationala care a realizat aceasta forma superioara de integrare. !.&eea ce sia propus de la bun inceput &EE a fost realizarea unei piete comune care reprezinta punctul esential al unificarii europene. /atorita ppietei comune statele &EE au reusit sa realizeze un spatiu economic omo2en in care barierele vamale si comerciala au fost suprimate.!a baza pietei comune se afla o serie de libertati fundamentale si anume"!ibera circulatie a marfurilor, persoanelor, servicii, capital. &ele 7 tari fondatoare au reusit sa creeeze fundamentele pietei unice interne in tervalul intervenit,construind uniunea vamala si puninid bazele unei politici comune in domeniul circulatiei produselor agricole.E cunoscut faptul ca realizarea uniunii vamale presupune disfiintarea barierilor in calea sc3imburilor intre tarile membre si realizarea unei politici comerciale comunue fata de tarile terte.$cest obiectiv a fost realizat la =1 iulie 1<7@. Intr-o piata comuna agentii economici ai tarilor membre pot sa produca si sa vinda produsele dupa regimul liberei concurente, dupa suprimarea barierilor vamale ce duce la eliminarea restrictiilor cantitative, a masurilor luate pentru a indeparta concurenta produselor straine si prote2ind productia nationala. /upa trecerea frontierilor vinzarea marfurilor este supusa unor interdictii sau bariere in ceeia ce priveste sanatatea,securitatea, protectia consumatorilor sau concurenta se determina " - calitatea si caractiristicile marfurilorH - norme te3nice de securitate ,norme calitative care stabilesc reguli comune pentru produsele fabricate in interiorul comunitatii si pentru cele importate. +tatul care nu se supune regulilor comunitare este c3emat in fata curtii de 2ustitie a comunitatii ale carei 3otarii devine obligatorii. !ibera circulatie a serviciilor- cu toate ca sectorul serviciilor cuprinde cea mai mare parte a fortei din #E peste 7=F, progresele in acest domeniu au fost mai lente decit in domeniul bunurilor materiale.

In domeniile serviciilor financiare de e emplu numai serviciile bancare erau pe deplin liberalizate incepind cu =1ianuare 1<<4.&omform unei directive se asigura tuturor institutiilor de credit care au primit recunoasterea oficiala pentru a se instala intr-o alta tara.Posibiliatea de a-si desc3ide fara autorizatii suplimentare filiale sau ;& sau sucursale in alte tari +erviciile de asigurari s-au integrat in piata unica de la =1iulie 1<<5. +erviciile privind investiile de la =1 ianuarie 1<<7. Progrese consistente sau inregistrat si in alte 2 domenii ale serviciilor" - in transporturi - in telecomunicatii #n domeniu dificil s-a adeverit acela al recunosterii al diplomelor ceia ce presupunea o armonizare a sistemelor de invatamint. !ibera circulatie a persoanelor din cele 5 libertati ai circulatiei a persoanlor , a marfurilor, a capitalurilo a serviciilro prevazute la tratatul de la roma , libertatea circulatei persoanele inca nu si-a gasit pe deplin aplicarea unitare' nu se folosecste in #E ca sa se egaleze forta de munca adica unele persoane sunt defavorizate fata de cele cu resedinta* $rticolul 5@ al tratalului &EE impune pentru a asigura libera circulatiei a fortei de munca si respectarea a 2 principii generale" 1. -ealizarea liberii circulatiei a fortei de munca in interiorul comunitatii 2. Evitarea oricaror discriminari formate pe nationalitate intre lucrattorii din tarile membre in ceia ce priveste locul de munca, remunerarea si alte conditii de munca. !a 2< iulie 1<7@ s-a luat decizia de a asigura libera circulatie a lucratorilor salariati ceia ce comporta 2 aspecte" 1. !ucratorii dintr-un stat membru au aceleasi drepturi de a-si obtine un loc de munca ca si lucratorii nationali 2. +e mentine preferinta acordata lucratorilor comunitari in fata lucratorilor din alte tari $cordul semnat la +3engen in iunie 1<@6 intre 1ermania (ranta si tarile benelu ului avizat suprimarea graduala a controalelor la frontiere comune, tarilor semnatare li s-au alaturat ulterior si celelalte tari membre ale #E cu e ceptia ,arii ;ritanii si a Irlandei. 3ibera Circulatie a Capitalurilor- reprezinta unul din factorii desavarsirii pietei interioare, un principiu al realizarii pietei comune pe care toate statele membre il recunosc. In privinta asigurari liberii circulatiei a capitalurilor tratatul prevedea ca tarile membre sa straduiesc sa nu introduca nici o restrictie valutara in interiorul comunitatii de natura sa afecteze miscarile de capital si platile curente aferente acestor miscari. )E,$" &$/-#! I%+)I)#)I.%$! $! #%I#%II E#-.PE%E 1. &onsideratii generale privind dinamica si rolul instititiei comunitare.Principalel Insittutii comunitare.$lte institutii comunitare 2. -elatii dintre institutiile comunitare si statele membre ale #E 3. Perfectionarea sistemului institutional al #E si a mecanismului sau de functionare.)ratatul de la $msterdam 5. Principalel rezultate ale conferintii de la %isa privind perfectionare sistemului institutional al #E si a mecanismului sau de functionare. 1. Pentru transformarea in viata a obiectivelor sale #E dispune de un ansamblu de institutii proprii.$ceste pot avea caracter fie consultativ , fie e ecutiv sau 2urisdictional. Institutiile special constitutive pentru organizarea si functionarea eficite a activitatii #E sunt" 1. &onsiliul European 2. Parlamentul european 4. &onsiliul de ministri 5 somisia eusropena 6 &urtea europeana de 2ustitie 7. &urtea europeana de conturi 8, comitelutl economic si social ' E&.+.-* @. &omitetul regiunilor <. ;anca europeana de investii 1= ;anca centrala Europeana 11. $vocatul poporului &onsiliul European '1<85* este cel mai inalt organ de conducere al #E- functionind sub forma de reuniuni ai sefilor de stati se de guvern ale tarilor membre./enumire care nu trebuie confundata cu notiunea &onsiliul Europei 1<5<. &onsiliul European a fost introdus in locul conferintei membrilor #E care activa pina 1<85.Institutionalizarea consiliului european s-a efectuat in anul 1<@8 prin actul unic European.+tatutul sau a fost definit prin tratatul de la ,as3tric '1<<2* in termenii urmatori"

&onsiliiul european va oferi uniunii dinamismul necesar dezvoltarii sale si va stabili liniile politice generale ale acestor.In afara sefilor de stat si de guverne ale tarilor membre ale #E la consiulul european mai participa ministrii afacerilor e terne, presedintele comisiei europene si un vice presedinte . &onsiliul european se intruneaza de 2 ori pe an si ori de cite ori este necesar. &onsiliul european 2oaca un rol esential in realizarea problemelor curente ale vietei internationale cu a2utorul polticii e terne si de securitate comuna si de mecanismul sau de coordonare, a pozitiilor diplomatice ale statelor comunitare si ale prezintarii unei optiuni comune. Parlamentul European, este forumul prin e celenta democratica a #E, membrii sai fiind alesi prin vot direct universal de 6 in 6 ani din toti cetatenii cu drept de vot al tarilor membre. ,embrii parlamentului eurpean sunt grupati prioritar in functie de partidele politice )ratatul de la %isa 2==1 a determinat numarul de membri in parlament si nr de voturi in consiliu +tat membru %r de membri in %r de voturi in consiliu parlament 1 1ermania << 2< 2 (ranta 8@ 2< 4 ,area ;ritanie 8@ 2< 5 Italia 8@ 2< 6 +pania 65 28 7 .landa 28 14 8 Polonia 65 28 @ #ngaria 25 12 < Portugalia 25 12 1= +uedia 1< 1= 11 $ustria 1@ 1= 12 /anemarca 15 8 14 (inlanda 15 8 15 +lovacia 15 8 16 Irlanda 14 8 17 !ituania 14 8 18 !etonia < 5 1@ +lovenia 8 5 1< &ipru 7 5 2= Estonia 7 5 21 !u emburg 7 5 22 ,alta 6 4 24 -omania 46 15 25 ;ulgaria 1@ 1= 26 ;elgia 25 12 27 &e3ia 25 12 28 1recia 25 12 8@6 456

)otal (unctiile Parlamentului European" - participarea impreuna cu consiliul de ministri la procesul de adoptare al legislatiei #E - aprobarea cererilor de aderarea la #E - numirea avocatului poporului ' abustagul* - interpelarea consiliului de ministri si a comisiei europene - controlul comisiei europene - are dreptul de a infiinta comisia de anc3eta si drepturi de petitie - e ecutarea alaturi de consiliul de minstri a controlului asupra bugetului - monitorizarea implementarii politicilor comunitare - ascultarea raporturilor presedintelui sau asupra sesiunilor consiliului european. Consiliul de Ministri- este principala institutie cu putere de decizie a #E , fiind alcatuita din reprezentanti la nivel ministerial al statelor comunitare si sa adopte decizii ce anga2eaza guvernele respective (iecare ministru din consiliu raspunde pentru activitatea lui in fata parlamentului propriei tari, dar deciziile adopate nu pot fi modificate.&onsiliul de ministri raspunde de puterea legislativa pe care o imparte in unele domenii cu parlamentul.!egea comunitara adoptata de consiliul #E sau de parlament si consiliul in procedura de codecizie poate lua forma de reglementari care direct aplicabile fara transpunerea lor in reglementari 2uridice nationale Comisia Europeana este principala institutie de initiativa legislativa si e ecutiva a #E.!a alcatuirea ei fiecare stat mare si anume (ranta, germania, ,aria ;ritanie ,Italia, si +pania participa cu cite 2 reprezintanti iar celelalte state membre cite un singur reprezintant .&u toate ca sunt numiti de guvernele lor nationale denumiti si comisari actioneaza independent de functia lor si reprezinta e ecutiv interesele comunitare. In principiu comisia europeana face propuneri consiliului #E privind inbunatatirii politicii umanitare.&omisia europeana e aceia care pune in aplicare decizia luata avind un rol e ecutiv.&omisia poate face recomandari si emite avize catre statele membre, ea realizeaza studii si evaluari in benificiului insitutiilor comunitare./easemenea comisia are putere de control in legatura cu respectarea legislatiei comunitare si mai are si (orta de decizie in domeniul administrarii programelor si fondurilor financiare ale #E. &omisia europeana administreaza diferite fonduri si programe ale #E inclusiv cele destinate spriginirii tarilor din afara #E Curtea Europeana de :ustitie infiintata in anul 1<62 cu sediul la !u emburg , este curtea suprema a #E in domeniile in care se folosescte legislatia #E.&omunitatea europeana este constituita pe baza de tratate obligatorii.)ratatele de baza au facut la legislatia #E sa prevaleze in fata legislatie nationale.$cest organism cuprinde 28 de 2udecatorii adica cite unul din fiecare tara membra, 2udecatorii sunt alesi pe 4 ani care pot fi reinnoiti in orice moment.&urtea este sistata de @ avocatti.&urtea Europeana de 2ustitie este organismul de acitivitatea care o determina si ii da o importanta primordiala.&urtea Europeana este obligata sa asigure compatibilitatea dintre tratatele primare si noile legi nationale si europene.&urtea europeana de 2ustitie este organul legal suprem al #E, de aceia curtea europeana de 2ustitie nu trebuie confundata cu curtera europeana de 2ustitie pentru dreptul omului care se afla cu sediul la +trasbourg. &are este o instututie a &onsiliului Europei. Este o instituie de inovaie a )ratatului de la ,asstric3 la nivel comunitar i este numit de parlament Kn termen de 6 ani. Instituia e avocatul poporului european constituitL Kn anul 1<<2. -olul sLu este de aprimi reclamaii referitore la acte, de administrare eficientL Kn activitatea instituiilor sau organismelor comunitare. $vocatul poporului european soluioneazL o astfel de reclamaie prin efectuarea de investigaii, informarea instituiei Kn cauzL. $vocatul poporului european cu sediul la +trassbourg la sediul parlamentului european. Este un organ de conciliere i de rezolvare a litigiilor administrative.

)ema" Politici de unificare europeanL


politica #ninunii Europene Kn domeniul concurenei, motivaia politicii concureniale coninutul politicii de concurenL Kn #E

Mtreaga construcie integrativL sa fondat pe Kncrederea Kn forele regulatorii ale pieii. .rientarea spre piaL a comunitLilor europene este cel mai bine reflectatL Kn analiza politicii concureniale comunitare. Politica Kn domeniul concurenei i-a sporit importana pe mLsurL ce climatul de afaceri depLea cardur Kngust naional pe baza ample

europene. Politica Kn domeniul concurenei a fost o componentL imprtantL a )ratatului de la -oma. $rticolul 4 al )ratatului prevedea crearea unui sistem care sL ofere garania cL procesele concurenei loiale pe piaL nu vor fi distrosionate. -egulele actuale Kn domeniul concurenei au determinat obiectivul principal Kn tratat. $ceste reglementLri sunt Kntreinute Kn egalL mLsurL Knspre activitatea companiilor dar i a autoritLilor guvernamentale internaionale. .datL cu lansarea pieei unice interne, multe din avanta2ele dinamice pot fi pierdute prin meninerea artificialL a unor bariere legislative. Mn calea activitLii companiilor sau Kn caNul care se permite abuzul de poziii dominante pe un segment de piaL, care afecteazL mecanismul liber al pieei. Politica Kn domeniul concurenei este importantL ca mecanism de corectare a imperfeciunilor pieei. Politica Kn domeniul concurenei la nivelul #E implicL o monitorizare a mLsurilor i o intervenie asupre pieei pentru asigurarea unui nivel adecvat de competiie. &u privirela problematica Kn domeniul concurenei principalele dimensiuni e ploatate de reglementLrile comunitare se referL la stabilirea cadrului 2uridic cormativ pentru intervenia organelor comunitare, Kn al doilea rKnd criteriile convenite pentru realizarea precticL a interveniei comune. Elaborarea unor calendare Kn interiorul cLrora se vor adopta deciziile. ,ecanismul ac3iziiilor i fuziunilor Kn #E. MnfLptuire pieei unice a modificat substanial natura concurenei intracomunitare. (irmele, companiile se confruntL cu tot mai multe provocLri pe pieile care erau rezervate. MntrucKt graniele devin tot mai desc3ise economic i comercial iar barierile de tarifare au fost Kn ma2oritatea lor KnlLturare consolidKndu-se poziiile de pe piaa internL. . serie de mari companii i-au lansat procesul de ac3iziii transfrontaliere pentru a-i crea resursele necesare ac3iziionLrii altro firme i alte companii sau dispensat pe o serie de activitLi concetrKndu-se pe activitLile principale. &ondiiile oferite de climatul macroeuropean a fost stimulatoare pentru ac3iziii i fuziuni de firme. &ei mai importania factori au fost 1. KmbunLtLirea profitabilL a afacerilor 2. stabilirea cursurilor de sc3imb i a oportunitLilor oferite pe piaa unicL +e stabilete cL o fuziune va trebui nodificatL comisiei europene Kn urmLtoarele condiii sau situaii. &ifra de afaceri rezultL di combinarea firmelor ce depLete 6 mlrd. de euro. Mn al doilea rKnd cifra de afaceri realizatL pe piaa europeanL de fiecare din parteneri a fost de peste 26= mln euro. Politica agricol; comunitar; !a etapa actualL problema fundamentalL a oricLrei societLiatKt la scara mondialL cKt i la nivel integrionist ori naional a fost i rLmKne securitatea alimentarL. Mn scopul asigurLrii populaiei cu 3ranL necesarL cele 7 Lri fondatoare ale #E au convenit acrearea unei piee comune pentru produsele agricole. /ar cu condiia promovLrii unei politici agricole comune de garantare a aprovizionLrii cu elemente necasare la preuri rezonabile pentru cumpLrLtori. (olosirea unei politici Kn domeniul agriculturii s-a prevLzut Kn primele etape ale construcOiei europene. $gricultorii prezentau Kn momentul semnLri tratatului de la -oma 26F din populaOia activL. &aracteristica principaL a europei agricole era diversitatea sistemelor Pi structurilor de e ploatare Pi a metodelor de gestiune Pi a politicilor politica agricolL coomunitarL sa dorit a fi Kntr-un astfel de conte t adicL solutia pentru atingerea a 4 categorii de obiective 1 economicQ apromovarea progresului te3nic alocarea optmiRa a resursDelor crestterea productie adicL nivelul de viaOL ec3itabil pentru agricultori, preOuri rezonabile pentru consumatori. Si al treile obiectiv garantarea securitLOii alimentare. Prin politica agricolL comunitarL OLrile menbre Pi-au dorit atingerea urmLtoarelor obiective" 1. crePtere productivitLOii Kn agriculturL Pi promovarea progresului te3nic 2. asigurarea unui nivel de viaOL ec3itabil populaOiei agricole 4. stabilizarea pieOilor 5. garantarea securitLOii Kn aprovizionare 6. asigurarea de preOuri rezonabile pentru consumatori ,ecanismul de spi2inire ale politicii agricole comnitare. .biectivele tratatului de la -oma privind agricultura nu putea fi realizatL , numai prin funcOionarea mecanismelor pieOii. ,ecanismul de intergrare ales a fost oraganizarea comunL a pieOilor. +istemul de organizare comunL a pieOilor a cuprins treptat <1F din producOia agricolL. .rganizarea comunL a pieOilor releva 4 elemente definitorii" 1. unicitatea pieOii prin determinarea preOurilor comune 2. garantarea preOurilor prin intervenOii pe piaOa internL 4. un sistem de protecOie la graniOL a pieOii europene pentru asigurarea preferinOei comunitare !a etapa actualL e istL 4 grupuri de preOuri, Kn conseciOL preOurile produselor pe piaOa agricolL pot funcOiona liber Kn primul rKnd Kntre minim sau preO prag care servePte baza preOurilor garantate Pi un ma imum preO pplafon, care este preOul indicativ pe baza cLruia se declanPeazL automat importul. E istL preOuri g3id, se fi eazL anual de cLtre consiliul de miniPtri al #E la inc3eierea companiei agricole. $ici se includ urmLtoarele forme de preOuri" 1. preO indicativ 2. preO de orientare 4. preO de bazL 5. preOuri garantate

PreOurile grarantate cuprind de la preOurile g3id prezentate anterior de consiliul de miniPtri. +tabilePte preOurile garantate la care de ac3iziOii au obligaOia de a cumpLra produsele agricole. $ soua grupL de preOuri se divizeazL Kn preOuri de intervenOe, preOuri de cumLrare, preOul minim Pi preOul de retragere. Prin reforma politicii agricole monetare din 1<<2 dispozitivul de spri2in al agriculturii s-a sc3imbat, el nu se mai bazeaza pe sustinerea preturilor agricole ridicate ci pe spri2inirea veniturilor agricole prin plati compensatorii directe. .biectivele estentiale ale politicii agricole comune modificata prin reforma anului 1<<2 sunt 'tratatul ,$$+)-I" 1. ,entinerea #E in rindul producatorilor si e portatorilor de produse agricole prin cresterea competitivitatii fermierilor atit pe piata interna cit si pe pietele e terne 2. -educerea productiei la dimensiunile cererii efective de pe piata 4. &oncentrarea a2utorului pentru sustinerea veniturilor agricole care au cel mai mare nivel de spri2in 5. Incura2area fermierilor sa nu isi abandoneze terenurile 6. Prote2area mediului incon2urator si dezvoltarea potentialului natural al statelor din domeniul agriculturii 4 &aracterisiticile politicii industriale ale #E In tratatul de la ,$stri la fel ca si in tratatul initial de la paris s-a introduce o onua prevedere in art 14= care se refera la politica industriala, in conformitate cu art 14= obiectivul general al politicii industriale este sa asigure competitivitatea industriei comunitare.$cest obiectiv global se poate realize prin urmatoarele subobiective" 1. $ccelerarea a2ustarii industriei la modificarile structurale prezente si viitoare 2. Incura2ararea creearii unui mediu favorabil in special pentru firmele mici si mi2locii 4. Incura2area unui mediu favorabil cooperarii dintre companiile industriale fara a se a2unge la un abuzz de pozitii dominante 5. Incura2ararea unei mai bune e ploatari a potentialului industrial in directia inovarii cercetarii si dezvolatarii te3nologice Politica industriala a competitivitatii pentru #E a determinat 5 prioritati" 1. Promovarea investiilor de portofoliu 2. /Ezvoltarea cooperarii industriale 4. &oncurenta loiala in interior si in raport cu tertii 5. Perfectionarea formelor de interventie a autoritatilor publice In art 14= s-a mentionat 2 cai pentru coordonarea politicii industriale.Principala cale pentru folosirea obiectivelor politicii industriale este cea a folosirii unor politici de activitatii pe care comisia le desprinde din alte prevederi ale tratatului .P-ogramele elaborate de comisie in comunicatele din 1<<= si 1<<5 arata ca in vederea atingerii unor obiective concrete de politica industriala ,comunitatea trebuie sa faca uz aproape de toate prevederile continute in tratate si anume " - regulile concurentei - aromonizarea fiscala - referitor la legislatia privind piata unica interna - privind masuri publice care distorsioneaza piata - privind politica comerciala - privind adoptarea sociala la transformarile din industrie - privind retelele trans-europene - privind coeziunea economica si sociala - privind cercetarea si dezvoltarea te3nologica - privind mediul ambient $ doua cale care prevede ca" - comunitatea poate adopta masuri specifice in baza acestui articol in vederea spri2inirii unor actiuni adoptate de statele membre .$ceste masuri reclama insa votul in unanimitate in consiliul ministerial si nu o ma2oritate calificata cum doreau unele state membre.#nanimitatea a fost susutinuta de ma2oritatea statelor pentru a avea siguranta ca nu vor fi adoptate masuri cu c3aracter protectionist in baza art14= fara acordul lor. Politica monetara Europeana In ultimul deceniu al sec 2= #E s-a inscris pe calea inlocuirii monedelor tarilor membre cu o menda europeana.)ratatul de la maastri a intrat in vigoare de la =1 noiembrie 1<<4 unde stipula ca in cele din urma uniunea monetara ca intra in faza sa finala la =1 ianuarie 1<<<. /ar dupa intrarea in vigoare a acestui contract incepind cu 41 iulie si 1august 1<<4 tarile membre a uniunii s-au pronuntat impotriva suprimarii sistemului monetar Europeanpozitie sustinuta numai de $nglia ca o solutie de distrosiune cu care s-a confruntat sistemul monetarN europena in 1<<2. Ele au semnat ca politicile necesare sustinerii procesului de creeare a unei uniuni monetare europene sunt determinate .. meneda unica este o conditie indespensabila pentru a face o piata unica europeana.In acest conte t apar urmatoarele intrebari" - este realizarea uniunii monetare un obiectiv valabil - care sunt cistigurile ce se asteapta de la introducerea unei monede unice

cit de mari sunt costurile de inlocuire a 16 monede nationale ' din acea perioada* cu euro care sunt implicatiile politice si sectoare ale unei monede unice pentru tarile implicate care sunt conditiile ce trebuie indeplinite ca moneda sa reziste ca etalon al procesului de integrare de ce sistemul monetarN European dupa mai mult de 14 ani de functionare nu a fost capabil sa evite persiunile speculative care au remarcat functionarea sa pina in 1<<2

&rearea sistemului monetar European ;azele sistemului monetarN European au fost puse in decembrie 1<7< la A$1$ la conferinta sefilor de stat si de govern cind s-a prezintat un plan de actiune ' Planul :E-%E-* care a esuat atit din cauza crizei sistemului monetarN de la -etrocuts cit si a s3ocurilor petrolire din 1<8=. .perationalitatea si funstionalitatea operative ale sistemului monetarN European au la baza uniunea monetara europeana cu moneda E&# care e o meneda comuna in sensul ca se raporteaza la un cos comun de monede europene si reciproc aceste monede se raporteaza la E&#.+pre deosebire de uniunea monetara de contul European care era definite prin raportarea la $ur. E&# e formata din ponderile insumate ale monedelor europene.Ponderea fiecarei monede in cos era determinata de performantele economice ale fiecarei tari membre raportate la celelalte .In principal evaluate prin pondereea PI; national in cel comunitar ca si a sc3imburilor economice intracomunitare ale fiecarei tari in totalul comunitar .$ici fiecare moneda Europeana se raporteaza la E&# in baza cursului sau sau a ratei de sc3imb. Pina la inceputul anului 1<<2 la sistemul monetarN European au aderat noi tari europene care au devenit membri la &EE si ca atare structura E&# cuprindea in total 12 monede fata de cele < monede initial a anului 1<<= 'marca germana, florinul olandez,francul ;elgian, lira irlandeze, lira italiana, francul francez, escudo portug3ez,peseta spaniola, lira sterlina. +istemul monetarN European este un sNstem al ratelor de sc3imb stabile dar a2ustabile.&ursul fiecarei monede pe pietele valutare nu putea depasi decit 2.26 sutimi.$ici sunt unele limite paritare,unele e ceptii la QT- 7F pentru lira sterlina pentru lira italiana ,peseta spaniola si escudo portug3ez care au fost accpetate ca e ceptii temporare la inceputul anilor 1<<=.&ursul monetarN European fata de E&# se stabileste zilnic in functie de piata .$ e istat E&# official si E&# privat, E&# official era definiti prin continutul sau in $ur si dolari americani.E&# privat era definit ca si E&# official insa creearea sa era realizata de bancile comerciale spre deosebire de E&# official care era creat de fondul European. )recerea la sistemul monetarN Europeana E&# - euro In plan economic si monetarN au fost determinate unele zone monetare optimale care pune in evidenta o anumita incompatibilitate intre e istenta unui sNstem de rate de sc3imb fi e a unei mobiltati perfecte a capitalurilor si in al treilea rind o politica monetare autonoma Etapele de trecere" - in 1<<< a fost introdusa moneda euro nu in circulatie dar numita ca moneda unica de transfer ' ca atare euro a trecut in cicrulatie in 2==2 ' in present sunt 17 tari cu euro din 28 * )E,$ 8 !ocul si -olul #E in Economia ,ondiala 8.1 Privirea generala asuprea principalelor realizari ale #E 8.2 &aracaterul modern al Economiiilor tarilor membre ale #E 8.4 -elatiile economice e terne ale #E cu tarile lumii 8.1 In present #E cuprinde 28 de tari esteuropene.)oate aceste tari s-au unit eforturile spre orientarea lor in directia obtinerii prosperitatii si bunastarii.Pentru cunoasterea temenica si stiitifica a economiilor nationale ca cellule de baza ale diverselor forme integrationiste si ale economiei mondiale in ansamblu, .%# 'organizatia natiunilor unite* a clasificat aceste economii si diferitelor grupari in functie de diferite criterii./in numarul de criterii si a afactorilor determinanti a locului si rolului economiei tarilor lumii, cei mai utilizati in statistica intenationala sunt" - potentialul economic a fiecarui stat national - nivelul de dezvoltare realizat. Potentialul economic ca ansblul al resurselor umane si ca resurse matieriale sip e diversele lor structuri si parti componente e prima forta economica a unei tari sau grupari de tari.In functie de marimea populatiei .%#/I 'organizatia natiunnilor unite pentru dezvoltarea industriala * distinge - tari mari cu peste 6= milioane de locuitori. -tari medii de la 16 pina la 6= miln locuitori -tari mici pina la 16 miln locuitori Este preferat si prioritar in determinarea grupurilor de tari indicatorul privind diminuarea populatiei datorita dublului sau impact asupra economiei. Pe de o parte populatia este consumatorul bunurilor de consum iar pe de alta parte (urnizorul factorului de munca In functie de marimea populatia ,5 din cele 28 de tari sunt tari mari care au populatie difirita" 1ermania @4 miln (ranta 7= miln ,aria ;ritania 6< miln0 Italia 6@ mil,

Tarile mi)locii sunt compuse de ! tari +pania 5= miln -omania 22 miln .landa 17 miln In total #E include dupa datele statistice 5@5 milione0 dupa alte date apro imativ 6==. +ubraportul a structurii economiilor tartilor sun" Economii industriale Economii cu orientare industriala Economii cu orientare primara /eci #E astazi e un centru de putere economicia a lumii contemporane. #E si-a fi at urmatoare obiectivele economice" - promovarea progresului economic si social - sa afirme identitatea #E pe scena internationala si mondiala - sa introduca cetatenia europeana - sa dezvolte o zona de libertate securitate si 2ustitie - sa se consolideze in baza dreptului comunitar - sa fomeze un spatiu economic unic ec3ilibrat )oate tarile din comoponenta #E sunt tari industrializate Ponderea populatiei active ocupate in cele 4 ramuri ' industrie, agricultura si service ale economiei #E* E " 1ermania in industrie are 4@F0 agricultura 5F servicii 68F $ustria 48 F industrie 8F agricultura65 Fservicii ,area ;ritanie 2<F industrie 02F agricultura07@F servicii .landa 26Findustrie 05F agricultura08=Fservicii !u emburgul are 84 mii pe persoana dupa PI; Incepind cu 1<<@ .%# foloseste clasificarea tarilor dupa nivelul lor de dezvoltare economica in urmatoarele 4 categori" )ari cu Economie dezvoltata ' sunt 25 de tari pe glob0 dar sunt cele mai dezvoltate sunt cele din grupul 1@* )ari cu economia in tranzitie )ari in dezvoltare 'sau cu economia in dezvoltare Indicele dezvoltarii umane " Este alcatuit pe baza a 5 indicatori " speranta medie de viata la nastere %ivelul de studio al populatiei %r mediu de ani de scolarizare PI; pe locuitor 8.2 &aracterul modern al Economiiilor tarilor membre ale #E Problema fundamentala a oricarei economii indifferent de conditiile e istentei si evomutiei o constituie modul in care se actioneaza pentru a stabili cit mai bine ce cit si cum si pentru cine sa se produca bunuri si servicii de consum prima trasatura a economiilor tarilo membre ale #E se incrie in e istenta si functionarea economiei de piata bine conceputa si conceputa in toate domeniile si la toae nivelele.-ezultatele remarcabile ale #E cu economii moderne de piata se e plica prin libertatea de actiune a agentilor economici pentru realizarea propriilor interese concordate cu interesele tarilor membre reglementate prin acte 2uridice. Economiile tarilor membre #E ca economii de piata se caracterizeaza si printr-o eficienta ridicata atit pe ansamblu cit si pe diverse compartimente. $dica tarile #E realizeaza productii mai mari cu consumuri mai mici de resurse si factori de productie, obtinin astfel performante superioare fata de celelalte economii. (urnizarea ma ima din ce au nevoie oamenii 8.4 -elatiile economice e terne ale #E cu tarile lumii &a e ponent al intereselor tarilor pe care le reprezinta si purtatoare a ideiilor si nazuintelor de progress si prosperitate sin lume #E se bucura de o larga recunoastere pe plan international. -/rept urmare #E a stabilit si intretine relatii diplomatice cu peste 15= de tari pe diverse meridiane ale globului - In al doilea rind #E are statut de observator la .%# - #E participa la lucrarile organizatiei de cooperare si dezvoltare economica .&/E - participa la organizatia pentru securitate si cooperare economica .+&E Inca in anii 1<<= a asemnat tratate si &$-)$ de la Paris cu alte state europene si tratate cu cele din $merica de nord pentru o noua fila economic ce urmarea o noua divizare economica si sfirsitul razboiului rece.Pina in 1<<= europa era divizata in 2 sisteme 'cel de est socialist si cel de vest *

TEMA < Participarea RM la procesele de integrare economica internationala @.1 -elatiile economice ale -, cu #E @.2 -ealizarea acodului de parteneriat si cooperare si a planului de actiuni #E ,oldova @.4 -, in conte tul lansarii politicii de vecinatate @.5 Participarea -, la cooperarea economica din europa de sud est. @.5.1 &ooperarea economica la ,area %eagra @.5.2 $sociatia liberului sc3imb din Europa &entrala @.5.4 Initiativa '#nitatea central europeana*, .rganizatia pentru democratie si dezvoltare economica .//E1#$, @.1 /rept inceput al cooperarii -, cu #E este considerate ziua de 1@ decembrie 1<@< atunci cind s-a semnat acordul privind comertul si coopearea economica comerciale dintre fosta #++- si comunitatile europene. -, a devenit si ea parte la acest accord in baza dreptului de succesiune la tratate .$cest accord a constituit baza 2uridical a relatiilor dintre #E si -,.Pina la intrarea in vigoare a cordului interimar privind comertul si c3estiunile legate de comert la =1 mai 1<<7.$cest accord cuprinde numai prevederi comerciale ce nu depasesc limitele si competenele comisiei europene de catre statele membre.In asa conditii se asigura trecerea de la un cadru insittiilor propriu relatiillor bilaterale dintre -, si #E . $codul de parteneriat si cooperare reprezinta un mec3anism 2uridic mai concret si mai cuprinzator de reglementare a relatiilor dintre parti .$cest accord a fost semnat la 2@ noiembrie 1<<5 si a intrat in vigoare la =1 iulie 1<<@. $cordul privind comertul cu te tile si produsele din ele intre #++- si #E a devenit aplicabil si pentru -, de la =1 ianuarie 1<<4 in baza unei decizii speciale a #E #E a oferit deasemenea un sNstem de preferinte generale menite sa faciliteze accesul marfurilor moldovenesti pe piata #E si sa ma2oreze in asa mod importul in republica. +istemul de preferinte generale are scopul de a folosi un tariff vamal preferential in raport cu tarile dezvoltate la e portul marfurilor industriale din -,. /e la =1 iulie 1<<7 sistemul de preferinte generale se aplica si pentru produsele agricole Pentru industrie sistemul de preferinte general prevedea un sNstem general si unul stimulator. +c3ema preferntiala pentru productia $gricola are o raza de actiune mult mai limitata in comparatie cu sc3ema industriala. Incepind cu anul 1<<2 -<4 a fost acordat un credit din partea #E de 28 milioane de EU care au fost utilizate pentru procurrea medicamentelor, 3ranei epntru copii si a cerialelor In 1<<5-<6 #E a acordat un credit de 56 miln de EU destinat spri2inirii balantei de plati a -, In vara anului 1<<5, &onsiliul European a adoptat decizia de a acoda -, un a2utor alimentar gratuitN de 1== === tone de secara si 86 === tone de griu in valoare de 2@ miln G-- scopul acestui a2utor umanitar era de a sustine paturile vulnerabile ale societatii. !$ 26 iulie 1<<7 a fost semnat memorandumul de intelegere si a acordului de imprumut privind oferirea -, un credit in valoare de 16 mil de EU .$cest credit era destinat acoperirii dificitului balantei de plati care a fost disponibil in ianuarie 1<<8.&u spriginul financiar al #E in -, a urmat realizarea unui proiect intitulat securitatea alimentara estimat de 6.6 mil EU. . alta prioritate o constituie combaterea crimei a traficului de droguri ,de fiinte umane si de combatere a spalarii banilor./easemenea #E a acordat spri2in in securitatea granitelor -,. #E este interesata de stabilitate in -, deoarece in urma e tinderii #E , deoarece -, este cel mai apropiat vecin.-, este cointeresata sa participe la programele regionale si de cooperare la granite,dar finantata de #E.Eforturile principale sunt orientate spre sustinerea in primul rind a reformelor initutionale ,legislative si administrative ,sustinerea sectorului privat, asistenta te3nica pentru dezvoltarea economica si diminuarea consecintelor sociale ale perioadei de tranzitie la economia de piata.Pentru implementarea acestui program se prevedea un fond de 6= miln EU.pentru anul 2==4 in cadrul programului pentru cooperare regionala care intruneste acest program tarile &+I si -, cu bugetul total de 51 mil de euro, unde era impusa activitatea in asa domenii cum este in primul rind dezvoltarea infrastructurii mai ales dezvoltarea sferii transporturilor la toate nivelel , a energiei ,protectia mediului incon2urator, activitatii in domeniul 2ustitiei si a organelor interne. Programul cooperarii granitelor include -, ,;elorusia, -usia ,si #craina.;ugetul acestui program constituia 22miln euro.$cet proiect prevedea sustinerea dezvoltarii infrastructurii, economiei si a sectorului privat, stimularea dezvoltarii social-economice a regiunilor si ale protectiei mediului.proiectele pentru (inantarea lucrarilor punctului vamal 1iurgiulesti si sustinerea dezvoltarii economice a raionului #ng3eni.)oate aceste programe au fost realizate in cadrul sustinerii , implemetarii masurilor in acordul de parteneriat si cooperare economica @.2 -ealizarea acodului de parteneriat si cooperare si a planului de actiuni #E ,oldova #E este una din fortele ma2ore, politice si economice pe arena internationala inc3eiind acorduri de cooperare cu ma2oritatea tarilor din lume.$cordul de parteneriat si cooperare $P& precum s-a mentionat s-a inc3eiat la 2@ noiembrei 1<<5, acest acord stapineste atit principiile generale cit si prevederile care vor guverna pe viitor relatiile intre comunitatea europeana si statele lor membre si -,. -, este dintre primele tari din &+I care a semnat acest

acord 4 noiembrei 1<<6 afost acceptat de parlamentul -, , dar pentru a intra in vigoare a fost necesat sa fie sustinut de toate tarile membre ale #E. !a =1 iulie 1<<@ $P& a intrat in vigoare pe o perioada de 1= ani, aran2amentul -, de a continua procesul de reformare a fost recunoscut si apreciat de catre #E. $cordul este o intruc3ipare a anga2amentului preluat intre #E si -, de a coopera ceia ce va duce si la cresterea progreselor in dezvoltarea unei economii de piata. Prevederile acordului partenerioatuluui de cooperare" - asigurarea unui cadru corespunzator dialogului politic intre parti pentru a permite dezvoltarea relatiilor politice - Promovarea sc3imbarilor investitiilor,relatiilor comerciale armonioase intre parti pentru a favoriza dezvoltarea lor economica durabila - $sigurarea unei paze pentru colaborarea in domeniul 2uridic , social, financiar si cultural - +ustinerea eforturilor -, in consolidarea democratiei sale ,dezvoltarea economiei si finalizarea procesului sau de tranzitie spre o economie de piata /eci .biectivul de baza a acordului de partteneriat si cooperarea consta in dezvoltarea realtiilor economice si polit ice intre #e si -, @.4 -, in conte tul lansarii politicii de vecinatate Politica europeana de vecinitatate a aparut ca urmare aderarii la #E a 1= noi state membre in mai 2==5..biectivul principal este de a impartasi benificiile acestei e tinderi cu statele din vecinatate apropiata pentru care pe termen mediu nu e ista perspectiva de aderare la uniune europeana.Politica europeana de vecinatate a afost conceputa in asa fel incit sa evite aparitia unor linii de diviziune dintre europa e tinsa si vecinii acesteia, oferindu-le statelor vecine posibilitatea de a participa la activitatile #E prin intermediul unei colaborari politice si economice mai strinse. In domeniul politic este preconizata intesificarea dialogului cu #E si asistenta din partea acesteia pentru consolidarea institutiilor care garanteaza democratia si statul de drept./e asemenea se asteapta o colaborarea mai strinsa in domeniul politicii e terne si de securitate I% domeniul economic. .biectivele politici europene de vecinate sunt consolidarea relatiilor comerciale, sporirea asistentei te3nice si financiare, participarea graduala intr-o serie de programe si politici a #E dar si participarea la piata interna a #E prin apro imarea rezultativa si integrarea graduala a retelelor de transport , energetice si de cominicare. /e la =1 mai 2==5 a fost ceea mai mare e tindere a #E , aceasta a dus la cresterea populatie care era de 4@= care s-a marit cu 1==miln ,la un PI; in acea perioada era de 1= milrd euro si la cresterea rolului politic , geografic, economic al #E pe conotientul europena si pe intreaga lume. -ealizarea politicii europene de vecinatate are loc in 2 etape" 1. etapa presupune stabilirea in strinsa colaborare cu statele vecine a unei agende de reforme realiste 2. etapa ofera asistenta pentru realizarea acestor obiective !a prima etapa ' acea de stabilire a reformelor * #E inc3eie cu statele vecine planuri de actiune individuale in cadrul politicii europene de vecinatate. Planurile de actiune acopera o serie de domenii" - dialogul si reforma politica - relatiile comerciale si masurile de pregatire a partenerilor pentru participarea graduala la piata interna a #E - precum si la politicile in domeniul afacerilor 2uridice si interne a energie, a transporturilor !a etapa a doua 'cea de asistenta a reformelor* statele partenere vor primi asistenta te3nica si financiara din partea #E pentru continuarea procesului de reforme si integrare./upa 2==8 programele actuale de asistenta au fost prelungite in cazul -, , dar si inlocuirea printr-un program nou nimit Instrumentul European de :ecinatate si Parteneriat al #E. $sistenta prin instrumenul euriope de vecintiate dva fi acordata pentru neceistatile prioritate ale statelor partenere si pentru impelnmetarea obiectivelor planurilor de actiune . In perioada anilor2==8-2=14 acodadre statelor vecine a circa 16 milrd de #E in cadrul instrumentrulul european dei vecinaittatae si parteneriat aproape de 2 ori mai mult decit asistenta oferita statelor , a politicii europene din 2==7

+#;IE&)E!E 1. $paritia termenului de integrare economic international 2. $naliza conceptului de integrare economica.&oncepte privind la integrarea economica internationala 4. Primise ale integrariie economice internationale 5. (actorii determinanti ale integraii economice internationale 6. Implicatiile integrarii economice internationale 7. Esenta , .biectivele si Etapele integrarii economice internationale 8. Principalele forme de integrare economica internationala. $vanta2e generale ale integraii economice internationale @. )eoria uniunii vamale./efinirea uniunii vamale <. )eroria clasica a uniunii vamale 1=. )eroia moderna a uniunii vamale 11. )eorie uniunii ecionomice si monetare.Principalele principii ale uniunii economice 12. Etapele integrarii economice caracterisitice si etapele lor dupa balasa 14. )eroria uniunii politice .Evolutia uniunii politice 15. Pricipiile teoretice ale trataului de la ,aastri cu Privire la uniuniea economica ,monetara si politica 16. Integrarea economica in $mercia de %ord. Privire de ansamblu asupra acordului de comert liber nord american %$()$ 17. %$()$, prevederi, principii, obiective, directii de activitate ale ei 18. -elatiile comerciale dintre partenerii %$()$, %$()$ pe plan international 1@. +tructura institutionala a %$()EI..rganele de baza 1<. 1rupul $%/I% sau comunitatea andina Pactul andint 2=. Piata comuna a sudului ,ercosur 21. Piata comuna centra americana 22. &omunitatea si piata comuna a &araibelor 23. 9ona de liber sc3imb a americilor.%egocieri 25. Intergrarea Economica in $sia. $sociatia nationuulor din asia de sud este 26. &ooperarea economica $sia Pacific 27. Integrarrea economica in $frica, probleme perspective 28. Intergrarae Economica in Europa.Privirea generala 2@. &onstituirea comunitatii economice europene -#niunnea europeana 2<. $specte ale acodului european de liber sc3imb 4=. &onstituirea spatiului economic european 41. $codul de liber scimb din europa centrala &E()$ 42. Ideia europeana si concretizarea ei.Eforturile postbelice de crearea a #E unice 44. $paritia regionalismului in Europa de :est.Etape si forme ale integrarii :est europene 45. Piata comuna europeana.$sigurarea celor 5 libertati de circulatie 46. &onsideratii generale privind dinamica si rolul institutiiilor comunitare.Principalele institutii comunitare.$le institutii comunitare 47. -elatiile dintre institutiile comunitare si statele membre ale #E. 48. Perfectionarea sisitemului isntitutional al #E si a mecanismului sau de functionare.%ecesitate , orientari si rezultate 4@. Principalele rezultate ale conferintii de l a%isa privind perfetionarea sisitemului insittutional al #E si a mecanismului de functionare 4<. Politica #E in domeniul concurentei.,otivatia poiliticii concurentiale 5=. &ontinutul politicii de concurenta in #E 51. Politica agricola comunitare P$&.%eceistatea politicii agricoli comunitatre , obiective , pirncipii ale P$& 52. Instrumente si mecanisme de realizare a P$&.-eforme ale P$& 54. &aracteristicile politicii industriale comune ale #E 55. Politica monetare europeana.Evolutia tranzitie la moneda unica 56. (unctioanarea uniunii monetare , lansarea monedei euro 57. Politica bugetara a #E, principii structura si proceduri 58. Politica sociala comunitara.&auze , continut evolutie ,realizari 48. Privirea generala asupra principalelor realizari ale #E.E tindere #E si efecte ale acestora 5<. &aracterul modern ale economiilor tarilor membre #E 6=. -elatiile economice e terne ale #E 61. -ealizari si perspective ale relatiilor economice -, cu #E 62. -ealizarea acordului de parteneriat si a planului de actiuni #E -, 64. -, in conte tul lansarii politicii de vecinate

65. Participarea -, la cooperarea economica din Europa de +ud Est. &ooperarea economica la ,area %eagra &E()$ 2==7 , initiativa centrala europeana 66. -ealizarea acodului de parteneriat si cooperare si a planului de actiune #E- -, 67. -, in conte tul lansarii politicii de vecinatate 68. Participarea -, la cooperarea economica in Europa de +ud est ' organziantia tarilor marii negre si asociatia liberului sc3imb din europa centrala &E()$ 2==7* 6@. Parcticiparea -, la cooperarea economica de +ud est ..rganizatia I%Itiativa centra erupoena si $socia pentre demiocreatie si dezcvoltarea economica*