Sunteți pe pagina 1din 26

Incalzirea globala Incalzirea globala este fenomenul de crestere a temperaturilor medii inregistrate ale atmosferei in imediata apropiere a solului,

precum si a oceanelor. Fenomenul de incalzire globala a inceput sa ingrijoreze dupa anii '60, in urma dezvoltarii industriale masive si a cresterii concentratiei gazelor cu efect de sera care sunt considerate in mare masura responsabile de acest fenomen.

Modelele climatice elaborate de specialistii in domeniu estimeaza ca clima globala se va incalzi cu 1,1 - 6,4C in cursul secolului al 21-lea. Estimarile variaza din cauza faptului ca nu poate fi prevazuta evolutia emisiilor de gaze care cauzeaza efectul de sera. De altfel, tendinta de incalzire continua a planetei in secolul XXI este relevata de foarte multe studii in domeniu. Foarte ingrijorator este insa faptul ca aceste scenarii climatice arata ca zonele polare se vor incalzi cel mai mult, ceea ce ar putea avea consecinte dramatice.

Cauza principala a incalzirii globale este cresterea concentratiei de CO2 in atmosfera in ultimele secole. Aceasta a fost de 280 ppm inainte de revolutia industriala, fiind acum de 430 ppm, adica aproape dubla, iar in anul 2035 ar putea fi de 550 ppm, daca fluxul emisiilor actuale de gaze cu efect de sera (GES) s-ar mentine peste capacitatea naturala de absorbtie.

Aceasta ar putea duce in imediata perioada la o crestere cu inca 2C. Aceasta este probabil sa se intample daca tinem seama de dezvoltarea impetioasa a economiilor in China, India, Brazilia, Australia, Asia de Sud-Est sau in Europa rasariteana si de faptul ca SUA nu a ratificat inca Protocolul de la Kyoto, in timp ce utilizarea surselor inlocuitoare regenerabile curate de energie si retinerea CO2 la centralele pe combustibili fosili avanseaza greu.

Pe langa dezvoltarea industriala, o alta cauza la fel de importanta o reprezinta defrisarile masive ale padurilor. Acestea duc la o crestere a concentratiei de noxe ceea ce provoaca efectul incalzirii globale si epuizarea stratului de ozon. Pentru a stopa efectele negative provocate de aceste defrisari, specialistii spun ca ar fi nevoie de o impadurire cu 20% fata de totalul deja existent la nivlul intregului glob.

Clima se schimb datorit forcingului extern, n funcie de influena deplasrii pe orbit n jurul Soarelui, erupiilor vulcanice i efectului de ser. Ponderea diverselor cauze ale nclzirii este n studiu, dar consensul oamenilor de stiinta este c principala cauz este creterea concentraiei gazelor cu efect de ser datorit activitilor umane din epoca industrializrii. n special n ultimii 50 de ani, cnd se dispun de date detaliate, acest lucru este evident. Cu toate astea, exist i alte ipoteze, care atribuie nclzirea variaiilor activitii solare.

Efecte asupra hidrosferei


Vrsta medie a gheurilor arctice a sczut n perioada 1988 - 2005 de la 6 la 3 ani.nclzirea climei n aceast regiune este de cca. 2,5 C ,(n loc de 0,7 C n medie pe planet), iar grosimea medie a gheurilor a sczut cu 40 % n perioada 1993 - 1997 fa de perioada 1958 - 1976.n 2007, observaiile din satelit au relevat o accelerare a topirii banchizei arctice, cu o scdere a suprafeei sale cu 20 % n decursul unui singur an.Dac tendina continu, unele observatoare consider c banchiza se va topi complet vara deja din 2013, n loc de 2030 ct se estima nainte.Se sper c satelitul specializat CryoSat-2, care va fi lansat pe orbit n 2009 s furnizeze informaii mai exacte cu privire la acest fenomen.

i ghearii teretri sufer un proces de topire. Observaii disparate indic retragerea ghearilor ncepnd din anul1800. Msurtori regulate au fost fcute ncepnd din anul 1950 de ctre Serviciul Mondial de Urmrire a Ghearilor (World Glacier Monitoring Service -WGMS) i de Centrul Naional de Date pentru Zpad i Ghea (National
Snow and Ice Data Center - NSIDC).

Efecte asupra litosferei

nclzirea global determin ridicarea temperaturii solului , ceea ce duce la uscarea lui, favoriznd incendiile de padure. ntre 20 iunie i 8 iulie 2008 n California se declanaser deja 18 000 de incendii, devastnd 241 600 ha.n afar de perturbarea ciclului carbonului, incendiile pot duce la eroziunea solului, analog cu efectele despduririlor. Dei prin ardere se creeaz un efect sinergic, totui, prin nclzire regiuni mai nordice devin propice pentru dezvoltarea pdurilor, astfel c efectul incendiilor de pdure asupra fenomenului de nclzire global este incert.

Asupra agriculturii: Un timp s-a crezut c nclzirea global are efecte benefice asupra agriculturii datorit creterii concentraiei de CO2 asimilabil prin fotosinteza. Creterea temperaturilor a permis cultivarea plantelor n locuri unde acest lucru nu era posibil, de exemplu cultivarea orzului n Islanda.Tot aceast nclzire poate determina deplasarea zonelor de pescuit spre nord.

Asupra transportului: Drumurile, pistele de aterizare, cile ferate, conductele pot fi afectate de variaiile de temperatur mai mari, pot avea o durat de serviciu mai mic i pot necesita ntreinere sporit. De exemplu, topirea permafrostului poate afecta aeroporturile.

Asupra inundaiilor: Ridicarea nivelului mrii duce la acutizarea problemelor inundaiilor, n special a zonelor foarte joase, cum sunt cele din Olanda, Bangladesh i la Veneia. n zonele inundabile triesc adesea comuniti foarte srace, deoarece este singurul teren fertil la care au acces. Srcia face s nu poat plti asigurri, ceea ce face s nu-i poat compensa pierderile n caz de dezastre naturale.

Lupta mpotriva nclzirii globale

Pentru a se putea analiza msurile care se impun pentru combaterea nclzirii globale este nevoie de evaluarea att a evoluiei climei n viitorul imediat i mai ndeprtat, ct i a efectului msurilor propuse. n acest scop au fost elaborate diverse modele climatice, cu care, folosind calculatoare puternice se obin previziunile. Aceste modele iniial simulau doar modificrile de temperatur i deplasrile maselor de aer atmosferic i de ap ale oceanelor, fenomene tratate cu mijloacele CFD.

Ulterior modelele au fost dezvoltate, ncluznd efectul de ser (inclusiv ciclul carbonului i efectul antropic), efectul aerosolilor, al norilor, al utilizrii solului, al oceanelor i al forcingului radiativ.Aceste modele sunt acceptate de comunitatea tiinific i pot simula nclusiv variaii climatice sezoniere, fenomenul El Nio, variaia nivelului apei n nordul oceanului Atlantic, sau chiar evoluia temperaturilor n
ntregul secol al XX-lea.

Harta alturat privind distribuia temperaturilor a fost elaborat folosind modelul HadCM3 (Hadley Centre Coupled Model, version 3) i presupune scenariile actuale privind creterea economic i a emisiilor de gaze de ser. n figur, nclzirea medie global corespunde la cca. 3,0 C.

Desigur, modelele prezint nc un oarecare grad de incertitudine, datorat n cea mai mare parte modelrii fenomenelor care se petrec la scar mic, cum ar fi modelarea norilor, a celulelor de furtun i a circulaiei de aer locale, datorit reliefului local. n plus, posibilitile modelelor sunt limitate de capacitatea de calcul a calculatoarelor
actuale.

Cu toate astea, IPCC consider modelele climatice drept instrumente pertinente pentru obinerea previziunilor privind evoluia climei. Aceste modele estimeaz c clima global se va nclzi cu 1,1 - 6,4 C n cursul secolului al XXI-lea .Estimrile variaz din cauza faptului c nu poate fi prevzut evoluia emisiilor de gaze care cauzeaz efectul de ser.

Msuri
In cadrul UE se discut despre limitarea nclzirii globale, care prevede msuri pentru limitarea nclzirii globale la 2 C,n contrast cu adaptarea la nclzirea global, care prevede msuri pentru reducerea efectelor nclzirii globale.

Limitarea nclzirii globale se reduce practic la limitarea concentraiilor de CO2 la 400 - 500 ppm n volum. Valorile n ianuarie 2007 sunt de 383 ppm i cresc anual cu 2 ppm. Pentru a evita foarte probabila depire a celor 2 C ar trebui ca nivelele de CO2 s fie stabilizate imediat, ceea ce nu se ntrezrete prin prisma programelor actuale.Calea propus este reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser prin reducerea consumurilor energetice i utilizarea energiei din surse regenerabile.

Concluzii nclzirea global este, conform observaiilor, un fapt incontestabil. Comunitatea tiinific admite c principala cauz a nclzirii globale este creterea concentraiei de CO2 din atmosfer ca rezultat al activitii umane. Efectele nclzirii globale degradeaz calitatea vieii pe Pmnt. Omenirea poate i trebuie s ia msuri pentru oprirea contribuiei sale la nclzirea global.