Sunteți pe pagina 1din 5

La Medeleni

de Ionel Teodoreanu

Prozator foarte popular i apreciat, Ionel Teodoreanu (1897 - 1954) a lsat o oper destul de a pl (peste !" de #olu e), dintre care foarte cunoscute sunt astzi $%li&a copilriei$ i trilo'ia $(a )edeleni$, cu rezonan&e din #*rsta inunat a copilriei+ ,iind -n esen&a sa un poet, ro ancierul e#oc delicat copilria i -n scrieri precu $.unicii$, $/acan&a cea are$, $-n casa 0unicilor$, pline de 'in'ii, cu parfu de a intiri+ (a )edeleni este un ro an po#estire, o proza a e orarilor+ Totul porneste din dorinta autorului de a a0andona firescul #ietii prin crearea unui uni#ers de #iata idilic + 1cest proces de co 0inare a realului si 0as ului are loc in c2ipuri diferite in cazul celor trei eroi principali ai cartii+ (u ea din $(a )edeleni$ prezinta #iata la tara a unei anu ite clase oldo#enesti, area 0ur'2ezie rurala de dincoace de )ilco# + 3unt oa eni 0o'ati care traiesc la tara si la oras o #ita fara 'ri4i dar profund nationala+)osia )edeleni este ilustrata printrun trai occidental prin tendinte, facut din lene, din 'lu a, din lipsa totala a 'ri4ii fata de ziua de aine+

Volumul I
5apitolele pri ului #olu 6 PARTEA NTIA I+ Pote 7in i 8a i-)ura II+ 5sua al0 i roc2ia roie III+9err :ire7tor PARTEA DOUA I+ ;)ediul oldo#enesc;

II+ ;<o0inson 5rusoe; III+ Ppua )onici I/+;)o =2eor'2e, nu ra'i din lulea>;

9otarul nestatornic Pri ul #olu al ro anului $(a )edeleni$ ($9otarul nestatornic$), -nf&ieaz copilria celor trei eroi6 ?l'u&a, )onica i :nu&+ Inzestrat cu o i a'inatie 0o'ata, intrucat, in #iitor #a i 0ratisa indelenicirea scrisului, :anut e#adeaza in lu ea lecturilor specifice #arstei+ %nul din eroii preferati, I#an Tur0inca, nu se lasa prea ult asteptat cand este c2e at+:e cate ori iese infrant in infruntarile cu ?l'uta, el apeleaza la tur0inca lui I#an transfor andu-se in sultan fioros si-o pedepseste pe ?l'uta, pentru ca, de indata, sa de#ina ca#aler #iteaz si 'eneros, sa-si sal#eze sora+ /iseaza ca un sultan le fura pe ?l'uta si pe )onica, iar el le scapa din ainile tiranului, dupa care cele doua fete in'enunc2eaza si-i pupa ainile+ di potri#a, la cele doua fete se contureaza ar ele fe initatii+ )onica e plina de senti ent si se lasa trasa de cozi in c2ipul cel ai ispititor+ ?l'uta, di potri#a, il distru'e pe sal0aticul de :anut prin @0una crestere;+ Aa e corecta cu ostentatie si are in con#ersatie indrazneala, parand ai inteli'enta+ ?data cu personalitatea se naste si tul de nitatii si copiii #or sa fie crezuti @pe cu#antul lor de onoare;+ :andu-si sea a ca reprezinta ce#a pe aceasta lu e, copiii cer sa fie respectati pentru contri0utia lor la realitate+ ?l'uta nu #ine la asa fara in#itatii oficiale6 @-,iindca nu -a poftit pe ine+++;

5opiii adapteaza 4ocul dupa e#eni ente istorice specifice realitatii (raz0oiul ruso-4aponez din 19"5), unul de#enind a iralul Pote 7in, iar altul a iralul 8a iura+ Int* plrile din capitolul $Pote 7in i 8a i-)ura$ pornesc de la ne-n&ele'erea i#it -ntre ?l'u&a i :nu&+ ,eti&a i-a luat z eul fratelui su i, fiind p*r*t a ei, aceasta a 2otr*t s o pedepseasc+ ?l'u&a ur a s r *n toat ziua -n ca era ei, unde ur a s scrie de o sut de ori $Au a dreptate$ i de dou sute de ori $Au n-a dreptate$+ ?l'u&a a acceptat rese nat, -ncerc*nd s fac aceast sarcin ai uoar6 a lsat ulti a 0o 0oan, i-a 0otezat noua peni& $1lu iniu $ i a -nceput s scrie+ Aa a su0liniat titlul cu at*ta ener'ie, -nc*t linia s-a transfor at $-n dou ine su0&iri, ca i cu eBpresul care le u pluse ar fi deraiat$+ 1 -nceput s cali'rafieze, dar dup zece r*nduri s-a -ncruntat la '*ndul c alte dou sute de ne'a&ii ateptau la r*nd+ 1tunci ea a 'sit c*te#a solu&ii s ispeasc ai repede pedeapsa6 a pus '2ili ele su0 afir a&ia scris, astfel -nc*t -ncetul cu -ncetul 2*rtia s-a u plut p*n 4os de $un 4oc de &*n&ari$+ )icarea -i plcea, $parc scrpina coala$+ :ar solu&ia nu i s-a prut suficient+ In'enioasa feti& a recurs atunci la alte trucuri6 for ula sintez $?l'u&a n-are dreptate de o sut de ori$ a scpat-o de 4u tate din ne'a&ii+ Istea& i i pulsi#, ?l'u&a a co pletat for ula ca s se rz0une6 $?l'u&a n-are dreptate de o sut de ori, -ns .uftea n-are dreptate deloc+$ Plin de ul&u ire, ea a pri#it $epitaful pedepsei$+

?l'uta ,a 0a'at de sea a ca a a-sa nu citeste pedepsele in scris pe care i le da si nu eroteaza fals propozitiile+ A incredintata ca ea are dreptate, insa ca sa faca un 2atar tatalui ei, 4oaca co edia supunerii, afir and din 'ura si ne'and cu 'estul6 @-Ai, acu a, fiindca esti o fata cu inte, sa ne spui fru os si drept, cine a a#ut dreptate6 tu sau :anut> ?l'uta pri#i adanc pe do nul :eleanu+ -)ata, a a dra'a+;

)onica s-a oferit s scrie -n locul ei restul+ Te toare, )onica a apro0at solu&iile ?l'u&ei, care insista c aa #oise s fac+ ?l'u&a, dornic s ter ine ai repede, a acceptat -n sf*rit a4utorul )onici, dar a 'sit alt truc6 s nu eroteze fals afir a&iile i ne'a&iile6 -n loc de douzeci, a pus-o pe )onica s noteze cincizeci de afir a&ii+ (a fel de repede, ?l'u&a $ sluise i ne'a&iile$ silind-o pe #erioara ei s noteze cu c*te $un cincizeci persuazi#$ fiecare al cincisprezecelea r*nd+ :up o oarecare $codeal 4enat$, ?l'u&a i-a propus )onici s-i dea ppua ei, solu&ie pe care #erioara a respins-o cate'oric, 4ustific*nd c are de4a dou ppui+ )onica, te toare i speriat c tua #a descoperi ec2eria, s-a lsat con#ins i a le'at o fund fru oas peste colile fcute sul+ ?l'u&a i-a spul0erat nesi'uran&a, -ncredin&*nd-o c a a #a uita s o controleze, i presionat de i a'inea unei funde at*t de 0ine fcut+ ABplica&ia ?l'u&ei a fcut-o pe )onica s constate c*t era de ireat #erioara ei+ 3pre deose0ire de :anut, ?l'uta are un spirit realist si o neo0osita curiozitate de a cunoaste lu ea celor aturi si de a se co para cu acestia+ ?l'uta este desteapta si autoritara, a 0itionandu-se a su0ordona tot ce o incon4oara+ In ti p ce :anut este ro antic, ?l'uta este o realista+ Intre cei doi frati atat de deose0iti, scriitorul plaseaza pe )onica, ca o punte de le'atura intre cele doua eBtre e+ )onica are pozitia unei ade#arate zane 0une, foarte fru oasa, fe inina, cu o personalitate neconturata+ )onica penduleaza intre cei doi frati trecand in e'ala asura de partea ?l'utei sau a lui :anut, fara a se contrazice caturi de putin cu ea insasi+ ?l'uta in#enteaza un 4oc al culorilor e o do#ada ca si celelalte si turi sunt in plina functiune iar dupa aceea #or0este cu trasura + ?l'uta #or0este cu trasura6 @-Tante 1liceC Trasura n-are nu arC -3i'ur ca n-areC Trasurile de casa n-au nu ar+ -D-ai nu arC sopti )onica trasurii si-o 0atu cu anuta, 0ucuros+;

/isele insesi arturisesc despre copiii ca inca nu au capatat ideea li pede a li itarii lor+ Ai au spai e surde, teroare de stri'oi si de 0alauri, #ise cu aparitii de in'eri si

eta orfoze+ )os =2eor'2e sea ana cu :u nezeu, :anut se te e, ca tras de z eu, sa nu se inece in #azdu2, ?l'uta ar #oi sa fie usca ca sa se pli 0e cu capul in 4os pe plafon+ Indeose0i scriitorul ii infatiseaza in acele ipostaze ce ii co0oara la copilarie+ In fata darurilor aduse de 9err :irector, doa na :eleanu isi pierde seriozitatea+ :o nul :eleanu ananca ere coapte la 0ucatarie cu copiii+ .a0a este prin #arsta, di ensiunile si aniile sale sunt o aparitie de po#este+ Aa con#erseaza cu pisicile, cu 'ainile si cu cratitele+ )os =2eor'2e e copil prin nai#itatea si sla0iciunile lui+ Al stran'e in taina atasuri pentru ?l'uta, care se taie insa pe fundul lazii, si nu fu eaza fata de ea, ca sa nu faca @ iros urat;+ 3ufletul @#izitiului; e destainuit cu delicatete in cate#a cu#inte6 @-3i-i fru os la raz0oi, os =2eor'2e>

-AiiiC ++++++ :uca-se pe pustiiC +++ )or 0ietii cai +++; ?l'uta se suie pe di#an si face tu 0e+ Aa e #esela cand i se rupe ciorapul, fiindca poate sa iste @de'etul cel are de la picior, prin spartura ereu lar'ita de inflorirea lui roz si '2idusa+++; 3e si te 0ine @in pantaloni;+ 5u de'etele de la picioare ea face acro0atii6 @-Tu poti sa -Du pot+ -:e ce razi>+++ -Du stiu+++ Is cara'2ioase de'etele picioarelorC; isti de'etul cel are fara sa le isti pe celelalte>

PERA LITERARA EPICA. 1cest teBt constituie un fra' ent dintr-o oper literar -n care autorul relateaz -nt* plri se nificati#e din #ia&a unor persona4e+ Aste #or0a de o oper epic -n care autorul -i eBpri indirect '*ndurile i senti entele prin inter ediul persona4elor i al ac&iunii+ Dara&iunea se - pletete cu dialo'ul -ntr-o for ul plin de far ec i dina is , dez#luind trsturile persona4elor, odul lor de a '*ndi i de a reac&iona -n situa&ii de #ia& foarte di#erse+ REALIZAREA ARTISTICA. 3criitorul su0liniaz candoarea #*rstei prin construcii metaforice, $0otez -ntre 0uze noua peni& E1lu iniu F cu 'ust de a'urid$, $linia se prefcu G+++H -n dou ine su0&iri$, $ciu0raul ne'ru al cli rii$, $#ira4urile ne're ale peni&ei$, $2*rtia se u plu de un 4oc de &*n&ari$ etc+ Apitetele dau ai ult culoare relatrii, pun*nd -n e#iden& caracteristicile o0iectelor i -nsuirile persona4elor, 'esturi i atitudini caracteristice6 $su0linie cu at*ta energie", $#ira4urile roii ale li 0ii$, $cli rii de cristar, $ua se desc2ise ncetior", $c*te un EcincizeciF persuaziv". 5o para&iile accentueaz u orul plin de duioie cu care scriitorul relateaz -nt* plrile6 $linia se prefcu G+++H -n dou ine su0&iri, ca i cum expresul [...] ar fi deraiat'I $)icarea -i plcea+ Parc scrpina coala$+ %lti a co para&ie are i un rol personifi c*tor+ <epeti&iile scot -n e#iden& 'esturi i ac&iuni se nificati#e pentru situa&ia dat6 $?l'u&a ls condeiul G+++H (u din nou condeiul"-, $su0t ele altele, i altele, i altele", $Tu scrii E?l'u&a n-are dreptate de dou sute de ori i eu scriu c am dreptate", $:aJ nu vreau", " a vreau euC$, $ a am vrut s scriu$ etc+ Personificarea ani o0iectele din acest uni#ers iraculos al copilriei6 $condeiul co0or- inspirat asupra unei coli intacte$,$ nimicise o sut! de negapi", $acord o scurt! audien! gavanoaselor, $parada a 'itoare a literelor$+ 1ntiteza pune -n lu in profilurile celor dou persona4e dia etral opuse, dar care se co pleteaz reciproc+ Anu era&ia su0liniaz i ea 'esturile i ac&iunile persona4elor, e#iden&iind trsturi caracteristice6 ($-ncepu s cutreiere odaia -n lun' i-n lat, din ce n ce ai repede+$)

S-ar putea să vă placă și