Sunteți pe pagina 1din 16

Gestiune bancar Ionut Dumitru

1
RISCUL DE RAT A DOBNZII
Acoperirea extrabilantiera a riscului e rata a ob!n"ii


1.1. Acoperirea riscului de rat a dobnzii prin acorduri FRA
1.2. Acoperirea riscului de rat a dobnzii prin contracte
futures pe rata dobnzii
1.3. Acoperirea riscului de rat a dobnzii prin contracte swap
pe rata dobnzii
1.4. Acoperirea riscului de rat a dobnzii prin contracte de
opiuni pe rata dobnzii (CAP, FLOOR si COLLAR)



1.1 Acoperirea riscului de rat a dobnzii prin acorduri FRA

Contractele FRA sunt contracte negociate pe piaa OTC (over-the-counter) si sunt
instrumente extrabilaniere. Ele au similariti cu contractele forward-forward, diferena
constnd in faptul ca FRA nu presupune un depozit sau mprumut efectiv ca la un
depozit sau mprumut forward-forward ci doar plata unei diferente de dobnda intre doua
contrapartide, diferena calculata la o valoare nominala convenionala fictiva numita
valoare noional.
Elementele unui acord FRA sunt:
Valoarea noional suma ipotetica de bani care este mprumutata sau data cu
mprumut intr-un FRA
1
;
Rata FRA rata de dobnda FRA sau rata de dobnda fixa;
Cumprtorul (long) sau debitorul (mprumutatul) este persoana care este de acord
sa plteasc rata de dobnda fixa si sa primeasc rata de dobnda variabila. De regula el
vrea sa-si acopere un mprumut viitor.

1
Aceasta valoare noional nu este reala o obligaie de a lua un mprumut sau de a constitui un depozit in
viitor - ci este doar o suma fictiva care servete ca baza de calcul pentru o diferena intre doua rate de
dobnda.
Gestiune bancar Ionut Dumitru
2
Vnztorul (short) sau creditorul (mprumuttorul) este persoana care este de acord
sa primeasc rata de dobnda fixa si sa plteasc rata de dobnda variabila. De regula el
vrea sa-si acopere un depozit viitor.
Data decontrii momentul in care ncepe mprumutul ipotetic din FRA. De
exemplu, pentru un FRA 2v5, data decontrii va fi peste doua luni.
Perioada contractului perioada pe care se calculeaz diferena de dobnda. Pentru
un FRA 2v5, perioada contractului este de 3 luni ncepnd de la data decontrii.
Data maturitii data la care mprumutul / depozitul ipotetic ajunge la maturitate
(scadenta). Pentru un FRA 2v5 data maturitii este peste 5 luni din momentul ncheierii
contractului sau 3 luni de la data decontrii.
Data fixing-ului data la care se determina rata de referina variabila si anume cu
doua zile naintea datei decontrii.
Rata de referina reprezint rata de dobnda variabila luata ca referina, de regula
LIBOR, EURIBOR sau BUBOR.
Daca rata dobnzii de referina este mai mare dect rata FRA, cumprtorul de
FRA va primi diferena dintre rata de referina si rata FRA aplicata la valoarea noionala
pentru perioada contractului de la vnztorul de FRA. Daca rata de referina este mai
mica dect rata FRA cumprtorul de FRA va plti diferena dintre rata FRA si rata de
referina aplicata la valoarea noionala pentru perioada contractului vnztorului de FRA.
Astfel, cumprtorul / vnztorul de FRA se poate acoperi mpotriva creterii /
scderii ratei de dobnda pe piaa. Cum diferena de dobnda este pltita la data
decontrii si nu la data maturitii, ea se va actualiza folosind rata de referina la data
decontrii pentru perioada contractului.

Exemplu:
Fie un FRA 3v9 tranzacionat pe data de 12 martie 2002 n urmtoarele condiii:
valoarea noionala 10 mil USD, rata FRA 3,5%, rata de referin LIBOR (la 6 luni),
perioada contractului este de la 12 iunie (data decontrii) la 12 decembrie 2002 (data
maturitii). S se analizeze situaia n care rata dobnzii LIBOR la 6 luni la data fixing-
ului (10 iunie) este 3,7% i situaia n care aceasta este 3,1%.



Gestiune bancar Ionut Dumitru
3














Astfel daca LIBOR=3.7%, cumprtorul primete de la vnztorul de FRA pe
data de 12.06 suma de 997.89 USD. Daca LIBOR este 3.1%, atunci cumprtorul de
FRA pltete vnztorului suma de 2001.78 USD.
La modul general, suma decontata se calculeaz ca:
( )
an Z
an Z
FRA
D
N
D
REF
N
D R REF
N
S
_
_
1
100
+
|

\
|

=
D
S - suma decontata la data decontrii;
N - valoarea noionala (+/- pentru cumprtor/vnztor);
REF - rata de referina;
FRA
R - rata FRA;
D- perioada contractului
an Z
N
_
- numrul de zile convenional dintr-un an;

Contractele FRA pot fi utilizate pentru:
Acoperirea riscului (hedging) de rata a dobnzii;
Obinerea de profit pe baza ateptrilor cu privire la evoluia ratei de dobnda.
Astfel, pentru a obine profit daca se anticipeaz creterea / scderea ratei de dobnda pe
piaa se va cumpra / vinde FRA.
Arbitraj ntre diferenele de preuri pentru FRA-uri, futures pe rata dobnzii si ratele
forward (au acelai suport rata dobnzii).


1 12 2. .0 03 3: : d da at ta a t tr ra an nz za ac c i ie ei i 1 12 2. .0 06 6: : d da at ta a d de ec co on nt t r ri ii i
Plata diferenei de
dobnd
1 12 2. .1 12 2: : M Ma at tu ur ri it ta at te ea a

=
=
=
+
|

\
|

=
3.1%) (LIBOR USD 78 . 2001
3.7%) (LIBOR USD 89 . 997
360
183
100
1
360
183
100
5 . 3
1000000
_
LIBOR
LIBOR
decont Suma

Gestiune bancar Ionut Dumitru
4
1.2 Acoperirea riscului de rat a dobnzii prin contracte futures

Futures-urile pe rata dobnzii sunt futures-uri cu suport ce depinde de rata
dobnzii si pot fi grupate in doua tipuri principale: futures pe rata dobnzii pe termen
scurt (money market futures) si futures pe rata dobnzii pe termen lung (capital market
futures).
In cazul futures-ului pe rata dobnzii pe termen scurt (engl. money market
futures) activul suport este un depozit noional pe piaa monetara (cel mai popular fiind
futures pe depozite EURODOLLAR
2
) intr-o suma standard si pentru un termen
specificat (de regula un depozit pe trei luni 90 de zile sau o luna 30 de zile) sau o
cantitate standard dintr-un instrument al pieei monetare (ex. 1 milion USD titluri de stat
SUA pe 90 de zile). Preul pieei futures reflecta rata de dobnda pentru un depozit sau
pentru un alt instrument al pieei monetare.
Cotaia futures este index (100-rata). Astfel, preturi futures mai mici reflecta rate
de dobnda mai mari (sunt cotate in acelai sens cu obligaiunile).
Exemplu:
Un money market futures cu suport un depozit EURODOLLAR pe 3 luni a fost
cumprat la un pre de 96.50. In ultima zi de tranzacionare rata dobnzii este 3.35%.
Pentru o poziie de 500 contracte suma decontata va fi:
USD 187500
360
90
%) 50 . 96 % 65 . 96 ( USD/ctr 1000000 ctr 500 =
In cazul futures-ului pe rata dobnzii pe termen lung (engl. capital market futures)
activul suport este reprezentat de obligaiuni. Cumprtorul / vnztorul de capital market
futures este obligat sa cumpere / vnd obligaiunea suport
3
la o data prestabilita si la un
pre fixat.
O cumprare de FRA este echivalenta cu o vnzare de futures pe rata
dobnzii, iar o vnzare de FRA este echivalenta cu o cumprare de futures. O
cumprare de futures pe rata dobnzii asigura acoperire la scderea ratei de
dobnda, iar o vnzare de futures asigura protecie mpotriva creterii ratelor de
dobnda.

2
Eurodollar futures este un contract bazat pe LIBOR USD la 3 luni cu valoare nominala standardizata de 1
mil USD. Valoarea unui tick - 1 b.p. = 0.01% este de 1000000*0.01/100*90/360=25$. Eurodolarii
reprezint depozite in dolari americani in afara Statelor Unite ale Americii.
3
Obligatiunea suport este o obligatiune sintetica cu un cupon si o maturitate specifice pietei pe care se
tranzactioneaza futures-ul.
Gestiune bancar Ionut Dumitru
5
Contractele futures pe rata dobnzii pot fi folosite att pentru acoperirea riscului
la un activ / pasiv (microhedging) cat si pentru acoperirea riscului de rata a dobnzii
pentru un portofoliu de active / pasive (la nivelul bilanului), operaiuni cunoscute sub
denumirea de macrohedging.
Poziia ce trebuie adoptat pe piaa futures i n contractul ce trebuie cumprat
(vndut) pentru a obine o imunizare la rata dobnzii depind de expunerea la aceasta.
Modificarea valorii capitalului bncii n funcie de rata dobnzii depinde de
ecartul de durat activ-pasiv, de talia bncii i de efectul de levier:
r 1
r
A DGAP CP
r 1
r
A ) l D D ( P A CP
P A
+
=
+
= =



A, P valoarea de pia a
activului (pasivului ndatorat);
A
D - durata activelor;
P
D - durata datoriilor;
l - ponderea pasivelor ndatorate
n total active;

O cretere a ratei dobnzii determin pierderi dac ecartul de durat este
pozitiv i ctiguri n caz contrar.
Similar, creterea ratei dobnzii conduce la scderea preurilor contractelor
futures. Printr-o vnzare de futures i lichidarea poziiei la un pre mai mic
(determinat de scderea ratei dobnzii) se obine un ctig ce poate compensa
scderea valorii capitalului bncii (cnd DGAP>0).
Odat stabilit poziia pe piaa futures se pune problema numrului de contracte
ce trebuie cumprate pentru o imunizare complet. Modificarea valorii contractelor
futures cu suport obligaiuni depinde de durata obligaiunilor suport:
r
r
F
P
F
N
F
D
r
r
F
F
D F
+

=
=
+

=
1
) (
1

F
= modificarea valorii poziiilor futures;
F
P = preul iniial al unui contract futures;
F
N = numrul de contracte ce trebuie cumprate.

Pentru o imunizare complet:
F F
P A
F
P D
A ) l D D (
N F CP


= =
Aadar numrul contractelor futures ce trebuie vndute depinde direct
proporional de ecartul de durat a bilanului bancar, talia bncii i invers proporional
de preul iniial al contractelor futures i durata acestora.
Un mecanism similar se poate pune n practic i n cazul n care ecartul de
durat al bilanului este negativ i asistm la o scdere a ratei dobnzii pe pia.
Gestiune bancar Ionut Dumitru
6
Efectul consecutiv este scderea valorii capitalului bncii, care poate fi compensat
printr-o poziie de cumprare pe piaa futures (scderea ratei dobnzii duce la creterea
valorii contractelor futures).

Exemplu:
Considerm c D
A
=3 ani, D
P
=2 ani, l =0,9. Preul unui contract futures avnd ca
suport obligaiuni cu scadena 5 ani, cupon 8% este 95% din valoarea nominal
(VN=100000 u.m.). Durata obligaiunii suport este 4.55 ani. tiind ca valoarea de piaa
a activului este 100 mil u.m., s se determine numrul de contracte futures ce trebuie
tranzacionate pentru acoperirea riscului de rat a dobnzii?

Ecartul de durata al bncii este:
0 2 . 1 2 9 . 0 3 > = = =
P
D l
A
D DGAP
Deoarece ecartul de durata este pozitiv, banca poate nregistra pierderi de valoare
de piaa a capitalurilor proprii daca dobnda pe piaa creste. Ca urmare, pentru a acoperi
riscul de rata a dobnzii trebuie luata o poziie short (de vnzare) pe futures.
Numrul de contracte futures necesare va fi:
F F
P A
F
P D
A ) l D D (
N


=
A valoarea de pia a activului;
l - ponderea pasivelor ndatorate n total active;
F
P - preul unui contract futures;
F
N - numrul de contracte futures.
62 . 277
432250
120000000
95000 55 . 4
mil 100 ) 2 9 , 0 3 (
= =


=
F
N
Numrul de contracte tranzacionate va fi 277 si nu 278. Se alege astfel o
subacoperire si nu o supraacoperire pentru ca in cazul subacoperirii rentabilitatea
ateptata este mai mare la acelai risc ca in cazul supraacoperii.








R Ri is sc c
R Re en nt ta ab bi il li it ta at te e
a as st te ep pt ta at ta a
N Ne ea ac co op pe er ri it t

S Su ub ba ac co op pe er ri it t ( (2 27 77 7) )

C Co om mp pl le et t a ac co op pe er ri it t ( (2 27 77 7. .6 62 2) )

S Su up pr ra aa ac co op pe er ri it t ( (2 27 78 8) )

R Ri is sc c m mi in ni im m
Gestiune bancar Ionut Dumitru
7
Daca rata de dobnda pe piaa este 10% si ar creste cu 1 p.p atunci modificarea
valorii poziiei futures va fi:
u.m. 09 . 1088484
1 . 0 1
01 . 0
) 95000 277 ( 55 . 4
1
) ( =
+
=
+

= F
r
r
F
P
F
N
F
D F

In acelai timp, modificarea valorii de piaa a capitalului este:
u.m. 09 . 1090909
01 . 1
01 . 0
mil. 100 2 . 1
1
= =
+

= CP
r
r
A DGAP CP (3)

Ctigul net pentru operaiile bilaniere i extrabilaniere ale bncii este:
u.m. 2425 09 . 1088484 09 . 1090909 = + = + = F CP R

Concluzie: Diferena de 2425 u.m. reflect faptul c banca nu poate obine o acoperire
perfect datorit valorii standardizate a contractelor futures.


1.3 Acoperirea riscului de rat a dobnzii prin contracte swap pe rata
dobnzii

Un swap pe rata dobnzii reprezint un contract intre doua contrapartide (A si B)
de a schimba plti de dobnzi diferite si specificate pe o anumita durata de timp
contractuala. Dobnzile schimbate se calculeaz la o valoare nominala (valoare noionala
sau noional
4
) si se deconteaz doar diferentele de dobnda.
Dei swap se aseamn cu FRA, spre deosebire de acesta care este pentru o
singura perioada, swap-ul se refera la mai multe perioade.
Funcie de tipul dobnzilor pltite, swap-ul poate fi:
I. Cupon swap (sau swap cu rata de dobnda fixa sau par swap sau plain vanilla swap)
in care se schimba dobnzi fixe contra dobnzi variabile. Cumprtorul de swap pltete
rata fixa de dobnda vnztorului de swap si primete de la el rata de dobnda variabila.
Vnztorul de swap primete rata de dobnda fixa de la cumprtorul de swap si ii
pltete rata de dobnda variabila.



4
Acest noional nu implica o plata de principal ci este, la fel ca si la FRA si futures, doar o baza pentru
care se calculeaz nite dobnzi.
Gestiune bancar Ionut Dumitru
8






II. Basis swap in care se schimb dobnzi variabile care sunt legate de doua rate de
dobnda de pia diferite.






III. Swap pe rata dobnzii cu valute diferite in care se schimba dobnzi in valute
diferite.








Plain vanilla swap sau swap dobnd fix contra dobnd variabil este forma
cea mai utilizat de swap de rata a dobnzii. Formatorul de pia (engl. market maker)
afieaz o cotaie bid si offer. De exemplu, pentru un swap pe 5 ani rata fixa contra
LIBOR la 6 luni rata fix 4.25%-4.50%, semnific faptul c formatorul de pia este de
acord s plteasc dobnd fix (s cumpere swap) de 4.25% si s primeasc dobnd
fix (s vnd swap) de 4.5%.

Contractele swap pot modifica expunerea la riscul de rata a dobnzii att pe
partea de activ a bilanului (engl. asset swap) cat si pe partea de pasiv (engl. liability
swap). Pe partea de activ a bilanului, prin swap se pot transforma plasamentele la rata
fixa in plasamente la rata variabila (prin cumprare de swap) sau pe cele la rata variabila
in plasamente la rata fixa (prin vnzare de swap). De asemenea, pe partea de pasiv, prin
cumprare de swap se pot transforma datoriile la rata variabila in datorii la rata fixa iar
prin vnzare de swap se transforma datoriile la rata fixa in datorii la rata variabila.

A A
P Pl l t ti it to or ru ul l d de e
r ra at ta a f fi ix xa a
( (c cu um mp p r r t to or ru ul l
d de e s sw wa ap p) )
B B
P Pl l t ti it to or ru ul l d de e
r ra at ta a v va ar ri ia ab bi il la a
( (v v n nz z t to or ru ul l d de e
s sw wa ap p) )
R Ra at ta a f fi ix xa a
R Ra at ta a v va ar ri ia ab bi il la a

A A
P Pl l t ti it to or ru ul l r ra at te ei i
v va ar ri ia ab bi il le e X X

B B
P Pl l t ti it to or ru ul l r ra at te ei i
v va ar ri ia ab bi il le e Y Y
R Ra at ta a v va ar ri ia ab bi il la a X X
R Ra at ta a v va ar ri ia ab bi il la a Y Y
A A
P Pl l t ti it to or ru ul l
d do ob b n nz zi ii i i in n
m mo on ne ed da a 1 1
B B
P Pl l t ti it to or ru ul l
d do ob b n nz zi ii i i in n
m mo on ne ed da a 2 2
D Do ob b n nd da a m mo on ne ed da a 1 1
D Do ob b n nd da a m mo on ne ed da a 2 2
Gestiune bancar Ionut Dumitru
9
Exemplu:
Banca A se finaneaz de la banca X cu mprumuturi la rata variabila pe termen
de 5 ani cu dobnda LIBOR la 6 luni +0.15%. Banca anticipeaz o cretere a ratelor de
dobnda in urmtorii ani si dorete transformarea dobnzii variabile in dobnda fixa.
Acest lucru il poate face pltind anticipat datoria si contractnd simultan un mprumut la
rata fixa. Plata anticipata a datoriei cu rata variabila se poate dovedi a fi foarte
costisitoare. O soluie alternativa este acoperirea mpotriva riscului de rata a dobnzii
transformnd datoriile la rata variabila in datorii la rata fixa cumprnd un swap pe rata
dobnzii cu urmtoarea cotaie pe piaa: 4.5% contra LIBOR la 6 luni, termen 5 ani.

















Astfel, A ii va plti LIBOR+0.15% lui X si va primi de la contrapartida din swap LIBOR
pltind acestuia dobnda fixa 4.5%. Ca urmare, X va plti 4.5%+LIBOR+0.15%-
LIBOR=4.65%
5
.

Swap-ul pe rata dobnzii este utilizat adesea pentru a profita de avantajul
comparativ
6
pe care il poate avea o banca in termeni de dobnda fixa si/sau variabila fata
de o alta banca.
Exemplu:
Presupunem ca banca A care are un rating evaluat de agenia Standard & Poors la AAA
7
,
iar banca B are rating BBB
8
. Banca A se poate mprumuta pe piaa la rata fixa de 4.50%
si la rata variabila LIBOR
9
, Banca B se poate mprumuta la o rata fixa de 5.75% sau
variabila de LIBOR+45 b.p. Banca A are nevoie de finanare pe 5 ani cu rata variabila,
iar B are nevoie de finanare pe 5 ani cu rata fixa. Astfel, A s-ar putea mprumuta la

5
Ignornd conveniile diferite pentru calculul dobnzilor pentru rata fixa (30/360) si variabila (actual/360).
6
Teoria avantajului comparativ a fost introdusa de David Ricardo in secolul 19 in contextual schimbului
internaional de bunuri. Pe pieele financiare, in cazul swap-ului acesta teorie se traduce in avantajul pe
care il pot avea doua pari din schimbul de dobnzi daca ele au acces la piee diferite si condiii diferite de
dobnda.
7
Sigurana maxima, stare financiara foarte puternica.
8
Stare financiara adecvata. Vulnerabilitate la schimbrile din mediul economic.
9
In practica, rata de dobnda la care se poate mprumuta banca pe piaa interbancara este luata ca referina
pentru rata variabila.
A A
P Pl l t ti it to or ru ul l d de e
r ra at ta a f fi ix xa a
( (c cu um mp p r r t to or ru ul l
d de e s sw wa ap p) )
P Pa ar rt te en ne er ru ul l d de e
s sw wa ap p, ,
P Pl l t ti it to or ru ul l d de e
r ra at ta a v va ar ri ia ab bi il la a
( (v v n nz z t to or ru ul l d de e
s sw wa ap p) )
4 4. .5 50 0% %
L LI IB BO OR R
X X
C Cr re ed di it to or ru ul l l la a
r ra at ta a v va ar ri ia ab bi il la a
L LI IB BO OR R+ +0 0. .1 15 5% %
Gestiune bancar Ionut Dumitru
10
LIBOR iar B la 5.75%. Cele doua bnci pot alege sa se finaneze invers dect ar avea
nevoie de finantare (A la rata fixa si B la rata variabila) si simultan sa intre intr-un swap
intre ele prin care A primete dobnda fixa (presupunem 4.90%) si pltete LIBOR
(vnztor de swap) si B primete LIBOR si pltete dobnda fixa (cumprtor de swap).









Astfel, banca A pltete dobnda fixa 4.50% la mprumutul sau iar din swap
primete rata fixa de 4.90% si pltete dobnda variabila LIBOR. Ca urmare, A va plti
net LIBOR-0.40%. Banca B pltete dobnda variabila de LIBOR+0.45% la mprumutul
sau iar din swap primete dobnda variabila LIBOR si pltete dobnda fixa de 4.90%.
Ca urmare, B va plti net 5.35%. Astfel, A face o economie de cost de 0.40% (de la
LIBOR la LIBOR-0.40%), iar B o economie de 0.40% (de la 5.75% la 5.35%).
Beneficiul total din swap este 0.80% si este rezultatul condiiilor pieei pentru
cele doua bnci. Pe rata variabila A are un avantaj fata de B de 0.45% (LIBOR+0.45%-
LIBOR), iar pe dobnda fixa de 1.25% (5.75%-4.50%), ceea ce conduce la o diferena
totala de 0.80% (1.25%-0.45%) care reprezint avantajul comparativ pus in valoare prin
swap. Castigul de 0.80% apare din faptul ca daca cele doua bnci s-ar mprumuta asa
cum au nevoie de finanare - A la rata variabila (LIBOR) si B la rata fixa (5.75%) costul
total al celor doua bnci ar fi de LIBOR+5.75% iar daca s-a mprumuta contrar nevoii lor
de finanare A la dobnda fixa (4.50%) si B la dobnda variabila (LIBOR+0.45%)
costul total al mprumuturilor celor doua bnci LIBOR+4.95% ar fi mai mic cu 0.80%
(LIBOR+5.75%- LIBOR-4.95%=0.80%).

Macrohedging cu swap pe rata dobnzii

Gestionarea riscului de rat a dobnzii la nivelul ntregului bilan bancar se
realizeaz i prin intermediul contractelor swap. Expunerea net la ocurile ratei
dobnzii este direct legat de efectul de levier, durata i mrimea activului bilanier.
Modificarea n ctigul net al bncii se scrie:
r 1
r
A )
P
D l -
A
(D - = CP
+



CP - modificarea valorii de piaa a capitalurilor proprii;
A
D - durata activului;
P
D - durata pasivului indatorat;
A - active;
P - pasive ndatorate;
l - efectul de levier;
A - mrimea activului;
r
r
+

1
- "ocul" pe rata dobnzii

A A B B
L LI IB BO OR R
4 4. .9 90 0% %
4 4. .5 50 0% % L LI IB BO OR R+ +0 0. .4 45 5% %
Gestiune bancar Ionut Dumitru
11

Modificarea valorii swap-ului, cnd rata dobnzii se modific se poate scrie
ca :
r 1
r
V ) D D ( S
s v f
+
=


S - modificarea valorii de pia a
contractului swap;
f
D - durata obligaiunilor cu rat fix de
dobnd (platile de dobnda fixa din swap);
v
D - durata obligaiunilor cu rat variabil
de dobnd (platile de dobnda variabila din
swap);
s
V - valoarea noional a contractelor swap
necesare pentru acoperire (produsul dintre
numrul de contracte i valoarea nominal);
r 1
r
+

- "ocul" pe rata dobnzii.



Att timp ct se menine inegalitatea
v f
D D > , iar rata dobnzii pe pia
crete, debitorii care au de pltit la rata fix vor ctiga. Cnd rata dobnzii pe
pia se reduce, pltitorii de rat fix vor pierde.
Pentru a determina numrul optim de contracte swap necesare
macrohedgingului (acoperirii ntregului bilan bancar), este necesar condiia:
CP S =
r 1
r
A ) D l - -(D
r 1
r
V ) D D (
P A s v f
+
=
+




Dup reducerea factorului
r 1
r
+

, obinem:
A ) D l D ( V ) D D (
P A s v f
=


n final, valoarea noional optim a contractelor swap necesare
macrohedgingului este:
v f
P A
s
D D
A ) D l D (
V


=


Exemplu:

S presupunem c, n vederea acoperirii la riscul ratei dobnzii banca A urmrete s
determine numrul optim de contracte swap necesare acoperirii ntregului bilan. Se
Gestiune bancar Ionut Dumitru
12
cunosc durata activului 6 ani, durata datoriilor 4 ani, efectul de levier 0,85 valoare
totala a activului 125.000.000 USD. Durata obligaiunilor cu rata de dobnd fix este
8, iar cea a obligaiunilor cu rata variabil de dobnda are valoarea 1.
REZOLVARE:
Valoarea noional optim a contractelor swap necesare macrohedgingului
este:
v f
P A
s
D D
A ) D l D (
V


=
f
D - durata obligaiunilor cu rat fix de dobnd;
v
D - durata obligaiunilor cu rat variabil de dobnd;
s
V - valoarea noional a contractelor swap necesare pentru
acoperire.

Vom obine:
1 8
000 . 000 . 125 ) 4 85 , 0 6 (
D D
A ) D l D (
V
v f
L A
S


= = 46.428.571,4285 USD
n general valoarea noionala a unui contract swap este 100.000 USD, aa
nct numrul optim de contracte necesare macrohedgingului la banca A este:
000 . 100
4285 . 46428571
= N = 464.285, adic 464 contracte swap.


1.4 Acoperirea riscului de rat a dobnzii prin contracte de opiuni pe rata
dobnzii (CAP, FLOOR i COLLAR)



1.4.1. Contracte CAP

CAP reprezint o opiune call (caplet) sau o succesiune de opiuni call pe
rata dobnzii care d posibilitatea cumprtorului su ca n schimbul plii unei
prime (p) s se protejeze mpotriva variaiilor dobnzii de pe pia prin intermediul
unei rate de dobnd plafon pentru o sum i o perioad date. Opiunea CAP poate
avea unul sau mai multe momente de exercitare.
Dac la anumite momente fixate (datele fixing-ului) rata dobnzii de
referin este mai mare dect rata CAP (rata plafon), vnztorul de CAP pltete
cumprtorului diferena de dobnd intre rata de referina si rata plafon. Dac rata
Gestiune bancar Ionut Dumitru
13
de referin este inferioar ratei plafon nu se va efectua nici o plata.
Cumprtorul de CAP isi acoper astfel riscul de cretere excesiva a ratei
dobnzii pe piaa (cretere peste un anumit nivel).
O banca va cumpra CAP pentru acoperirea riscului de rata a dobnzii in
urmtoarele situaii:
Daca are active la rata fixa si pasive la rata variabila;
Daca are o poziie neta long pe obligaiuni;
Daca are ecart de durata pozitiv (DGAP>0) in contextul macrohedging-
ului.

Exemplu:

O banca are nevoie de finanare de 1 mil USD pe 3 ani si are posibilitatea sa se
mprumute la o dobnda fixa de 6% sau variabila LIBOR. Banca anticipeaz o
scdere a ratei dobnzii in viitor si se va mprumuta la rata variabila. Pentru a-si
acoperi poziia, va cumpra un CAP cu pre de exercitare (rata plafon) 6% si
valoare noionala 1 mil USD. Prima pltita este 0.75%.
Prima anuala va fi % 25 . 0
3
% 75 . 0
= .











Daca rata dobnzii LIBOR este sub 6%, atunci opiunea CAP nu se exercita
si costul refinantarii va fi LIBOR+prima (0.25%). De exemplu, daca LIBOR este
5% atunci costul finantarii este 5%+0.25%=5.25%.
C Co os st tu ul l
f fi in na an nt ta ar ri ii i
L LI IB BO OR R
1 10 0% %


8 8% %


6 6% %


4 4% %


2 2% %


0 0% %
0 0% % 2 2% % 4 4% % 6 6% % 8 8% % 1 10 0% %
R Ra at ta a v va ar ri ia ab bi il la a d de e f fi in na an nt ta ar re e

R Ra at ta a C CA AP P
C Co os st tu ul l i im mp pr ru um mu ut tu ul lu ui i
( (C CA AP P+ +f fi in na an nt ta ar re e l la a r ra at ta a v va ar ri ia ab bi il la a) )
Gestiune bancar Ionut Dumitru
14
Daca LIBOR creste peste 6% atunci se exercita opiunea CAP si
cumprtorul va primi diferena dintre LIBOR si rata CAP iar costul refinantarii va
fi LIBOR+0.25%-(LIBOR-6%)=6.25%. Orict de mult ar creste LIBOR peste 6%,
costul refinantarii va fi 6.25%.

1.4.2 Contracte FLOOR

FLOOR reprezint o opiune put (floorlet) sau o succesiune de opiuni put pe
rata dobnzii care d posibilitatea cumprtorului su ca n schimbul plii unei
prime (p) s se protejeze mpotriva variaiilor dobnzii de pe pia prin intermediul
unei rate de dobnd planeu pentru o sum i o perioad date. Opiunea FLOOR
poate avea unul sau mai multe momente de exercitare.
Dac la anumite momente fixate (datele fixing-ului) rata dobnzii de
referin este mai mica dect rata FLOOR (rata planeu), vnztorul de FLOOR
pltete cumprtorului diferena de dobnd intre rata planeu si rata de referina.
Dac rata de referin este superioara ratei planeu nu se va efectua nici o plata
pentru ca opiunea FLOOR nu se exercita.
Cumprtorul de FLOOR isi acoper astfel riscul de scdere excesiva a ratei
dobnzii pe piaa (scdere sub un anumit nivel).
O banca va cumpra FLOOR pentru acoperirea riscului de rata a dobnzii in
urmtoarele situaii:
Daca are pasive la rata fixa si active la rata variabila;
Daca are o poziie neta short pe obligaiuni;
Daca are ecart de durata negativ (DGAP<0) in contextul macrohedging-
ului.
Exemplu:

O banca vrea sa acorde un credit de 1 mil USD pe 3 ani uni client si are
posibilitatea sa acorde creditul la o dobnda fixa de 6 % sau variabila LIBOR.
Banca anticipeaz o cretere a ratei dobnzii in viitor si va acorda credit la rata
variabila. Pentru a-si acoperi poziia, va cumpra un FLOOR cu pre de exercitare
(rata planeu) 3 % si valoare noionala 1 mil USD. Prima pltita este 0.75 %.
Prima anuala va fi % 25 . 0
3
% 75 . 0
= .

Gestiune bancar Ionut Dumitru
15














Daca rata dobnzii LIBOR este peste 3%, atunci opiunea FLOR nu se
exercita si castigul va fi LIBOR-prima (0.25%). De exemplu, daca LIBOR este 5%
atunci castigul va fi este 5%-0.25%=4.75%.
Daca LIBOR scade sub 6% atunci se exercita opiunea FLOOR si
cumprtorul va primi diferena dintre rata FLOOR si LIBOR iar castigul va fi
LIBOR-0.25%+(3%-LIBOR)=2.75%. Orict de mult ar scdea LIBOR sub 3%,
castigul va fi 2.75%.


1.4.3 COLLAR

COLLAR reprezint luarea unei poziii simultane pe contracte CAP si
FLOOR.
Daca managerii sunt cu aversiune ridicata la risc si sunt preocupai de
volatilitatea ridicata a ratei dobnzii pot sa-si acopere riscul de rata a dobnzii
cumprnd in acelai timp un CAP si un FLOOR. Cnd rata dobnzii scade sub
rata FLOOR se exercita FLOOR si se primete diferena dintre rata FLOOR si
dobnda pieei iar cnd rata dobnzii creste peste dobnda CAP se exercita CAP si se
primete diferena dintre dobnda pieei si rata CAP.


C Ca as st ti ig gu ul l l la a
c cr re ed di it tu ul lu ui i
a ac co or rd da at t
L LI IB BO OR R
1 10 0% %


8 8% %


6 6% %


4 4% %


2 2% %


0 0% %
0 0% % 2 2% % 4 4% % 6 6% % 8 8% % 1 10 0% %
R Ra at ta a v va ar ri ia ab bi il la a d de e c cr re ed di it ta ar re e

R Ra at ta a F FL LO OO OR R
C Ca as st ti ig gu ul l d di in n c cr re ed di it t
( (F FL LO OO OR R+ +c cr re ed di it ta ar re e l la a r ra at ta a
v va ar ri ia ab bi il la a) )
Gestiune bancar Ionut Dumitru
16















Daca dobnda pieei este situata intre rata CAP si rata FLOOR atunci cumprtorul nu
primete nimic de la vnztor, cele doua opiuni fiind out of the money si nu se exercita.
Cumprtorul trebuie sa plteasc cele doua prime pentru CAP si pentru FLOOR.
Cea mai utilizata forma de COLLAR este aceea in care se ia o poziie opusa pe
CAP si FLOOR. Astfel, se finanteaza costul primei pentru o cumprare de CAP cu o
vnzare de FLOOR sau pentru o cumprare de FLOOR cu o vnzare de CAP. Daca
cele doua prime cea ncasata si cea pltita sunt egale atunci COLLAR este cu cost zero
(engl. zero cost COLLAR).

Exemplu:

O banca s-a finanat printr-un mprumut pe 5 ani la rata variabila LIBOR. Valoarea
LIBOR in momentul actual este 5%. Pentru a se proteja mpotriva creterii ratei
dobnzii, banca cumpra un CAP cu rata plafon 6% pentru care plateste o prima de 3%
(0.6% pe an). Datorita faptului ca prima pltita este ridicata, banca isi va finana prima
pltita prin vnzarea unui FLOOR cu rata planeu 4% pentru care primete o prima de
3% (0.6% pe an).
LIBOR 3% 4% 5% 6% 7%
Costul mprumutului la rata variabila -3% -4% -5% -6% -7%
Exercitare CAP NU NU NU NU DA
Rezultat din CAP -0.6% -0.6% -0.6% -0.6% -0.6%+1%
Exercitare FLOOR DA NU NU NU NU
Rezultat din FLOOR +0.6%-1% +0.6% +0.6% +0.6% +0.6%
Rezultat net -4% -4% -5% -6% -6%

Astfel, prin COLLAR s-a obinut un cost al mprumutului cuprins intre 4% si 6%.
E Ev vo ol lu ut ti ia a r ra at te ei i d do ob ba an nz zi ii i
R Ra at ta a C CA AP P


R Ra at ta a F FL LO OO OR R
R Ra at ta a d do ob ba an nz zi ii i
t ti im mp p
Plai primite de cumprtor