Sunteți pe pagina 1din 32

UNIVERSITATEA CRESTIN DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC I COMERCIAL Forma de nvmnt: MASTER MANAGEMENTUL AFACERILOR N TURISM

Sintez

Piaa turistic a Romniei


Autori: Ilie Nia Constantin Nia Prof.univ.dr. Nicolae Neacu Disciplina :Marketing Turistic

Masteranzi: Zaharescu Octavian Mocanu Diana Daniel Leca

Piaa
Piaa constituie una dintre cele mai dinamice si complexe realiti ce ne inconjoar. Piaa desemneaz un ansamblu coerent de relaii intre participanii la procesele ei : productori de bunuri, consumatorii ,utilizatorii i intermediarii dintre acetia , adic ofertanii i solicitanii de bunuri. Noiunea de pia semnific existena unor schimburi libere intre agenii economici , i nu impuse prin ordine i reglemantri administrative , iar preurile s se formeze prin negocieri ntre acetia pe baza cererii i ofertei . Piaa este etichetat ca fiind mna invizibil care regleaz viaa economic , fora impersonal care acioneaz dincolo de capacitatea de intervenie a participanilor la diviziunea muncii si la schimbul de activiti . Piaa are mai multe funcii : de determinare a preului (confruntarea cererii si ofertei bunurilor ), de coordonare , de organizare socioeconomic a unitilor ( ofertani i cumprtori ) i de raionalitate economic (rentabilitate). Piaa este un sistem complex ,alcatuit din mai multe tipuri de piee (ntre acestea existnd relaii de intercondiionare ). Una dintre pieele acestui sistem este piaa turistica .
2

Piaa turistic
Piata turistic este un element important al pieelor serviciilor de consum. PIAA TURISTIC se defineste ca fiind locul in care se intalnete i se confrunt cererea cu oferta de produse turistice.Oferta turistic se materializeaz prin producia turistic ,iar cererea turistic se materializeaza prin consum. Principalele elemente de luat in considerare in studierea pieei turistice sunt: -ofertantul de produse turistice ( transport, cazare , alimentaie , agrement , excursiile etc., fiecare in parte si impreun alcatuind produsul turistic ; -cererea de produse turistice( reprezentat de marea masa a solicitanilor ); -legislaia in vigoare ; - canalele de distribuie a produselor turistice ; -mijloacele de comunicare i informare necesare (promovare ); - mediul , alcatuit din factori sociali , economici , politici , culturali n care se desfaoar activitatea de turism.

Piaa turistic se distinge prin cteva elemente : -prezint o finalitatea aparte , turistul urmrete procurarea unor satisfacii din cadrul acestui sector de activitate ; -locul ofertei coincide cu locul consumului , dar nu i cu locul de formare a cererii ; -oferta turistic este perceput sub forma unei imagini formate prin cumularea informaiilor primite , direct si indirect , de ctre fiecare potenial turist ; -este o piaa fragmentat ( o multitudine de subpiee ; -sezonalitatea cererii turistice marcheaz profund ntreaga activitate turistic. Cresterea volumului ofertei turistice i diversificarea acesteia au transformat piaa turistic intr-o piaa a cumprtorului. Cumparatorul este cel care ia iniiativa procurrii produsului.
4

Cererea si oferta turistic a Romniei


Configuraia variat a teritoriului i istoria multimilenar a poporului romn confer Romniei un potenial turistic de o mare complexitate i valoare turistic , recunoscute pe plan mondial . (Vasile Glavan)

Cererea turistic.Consumul turistic.


Cererea turistic este format din ansamblul persoanelor care i manifest dorina de a se deplasa periodic i temporar n afara reedinei proprii pentru alte motive dect prestarea unei activiti remunerate la locul de destinaie. Consumul turistic este reprezentat de cheltuielile efectuate pentru achiziionarea unor servicii i bunuri legate de motivaia turistic. Inainte de deplasarea spre destinaia turistic (procurarea echipamentului) In timpul deplasrii spre destinaia turistica (transportul turistic ) La locul de destinaie( cazare , mas , agrement , tratament) Motivaia turistic este o fora intern care il determin pe turist sa treac la aciune. Motivaiile turistice sunt de ordin social , familial i personal. Motivaiile turistice trebuie s fie considerate ntotdeauna ntr-o legatur indisolubil cu individul , ca un atribut si un produs al acestuia. Comportamentul cumprtorului in turism este de cateva tipuri: Comportament complex de cumprare (solicitantul este profund implicat datorit produselor scumpe sau la distan i care prezint unele riscuri) Comportament de cumprare obinuit (de rutin) Comportament de cumprare orientat spre varietate sortimental(implicare redus) Prin aciuni speciale de marketing , firmele urmresc fie atragerea turistului spre propriul produs, fie satisfacerea nevoii sale de diversitate i confort prin intermediul unor oferte speciale , avnd in vedere c succesul in turism este condiionat de client.

Motivaia turistic

Loisir i vacane

Afaceri i motive profesionale

Alte motive de voiaj

Relaxare

Reuniuni Studii Misiuni Voiaje de stimulare Afaceri

Manifestri culturare Sntate


Practicarea sporturilor (neprofesioniti) Alte motive de voiaj, loisir si vacana

Tratamente medicale Tranzit Motive diverse

Diverse

Clasificarea motivelor voiajului i sejurului conform O.M.T.

Oferta turistic.Producia turistic.


Oferta turistic reprezint ansamblul a doua categorii de elemente :elementele naturale si antropice existente la un moment dat numai ca potenial , iar cea de-a doua categorie cuprinde echipamentul i serviciile ( de cazare , alimentaie , transport , tratament , distracie )prin intermediul crora acestea sunt puse in valoare i impreun cu care formeaz oferta real . Producia turistic reprezint ansamblul de servicii care mobilizeaz fora de munca , echipamentul de producie i bunurile materiale , care , n cadrul unei ambiane specifice , se materializeaz ntr-un consum efectiv. Datorit particularitailor pieei turistice , raportul cerere-ofert se afla intr-un permanent dezechilibru , optimizarea lui reprezentnd obiectul fundamental al aciunilor de marketing iniiate de unitaile de turism. Raportul cerere ofert : Oferta turistic>cererea se potriveste perioade de pre- si postsezon din activitatea turistica. Gradul de ocupare este redus. Oferta=cererea situaie in care , practic, gradul de ocupare a capacitaii de cazare este de 100%. Oferta < cerere situaia prestatorilor de servicii care ii defaoar activitatea in plin sezon

Potentialul turistic al Romniei


ntre tarile din centrul si estul Europei , Romnia este considerat ca avnd cele mai bogate si variate resure turistice naturale si antropice , care -i confer o mare disponibilitate pentru turism.Romnia are un potenial enorm care o poate transforma ntr-o destinaie pentru tot timpul anului dac vor fi inelese i maximizate toate oportunitaile existente. Muntii Carpati ocupa 36 % din suprafaa rii i concentreaz un potenial turistic de exceptie. Dei au concurenti puternici (Munii Alpi , Balcani , Pirinei sau Tatra ) Carpaii romneti prezint unele particularitai turistice : sunt uor accesibili O reea dens de popasuri si trectori S-au dezvoltat staiuni montane i s-au construit cabane de interes national si internaional la poalele lor Domeniu schiabil ntins Domeniu alpin la peste 1.900m-2.000 m, favorabil drumeiei Rezervaii naturale i parcuri naionale Pduri de interes recreativ sau de cercetare

Litoralul romnesc al Mrii Negre


Litoralul romnesc este ntins pe o distana de 200 km . El prezint un potenial marin destul de complex , impunndu -se att prin apa mrii , ct si prin resursele balneare. Obiectivele cultural-istorice (vestigii arhelogice , mozaicul roman , ruinele unor cetai vechi ) si economice situate n apropiere se asociaza cu cele naturale , rspunznd unei palete largi de motivaii turistice:odihn , cur balnear complex, agrement nautic si sportiv , divertisment cultural.Prin dezvoltrile preconizate n toate planurile infrastructura ,hoteluri , restaurante , baze de tratament si divertisment , prin atragerea n circuitul turistic si a localitailor mici dintre actual ele staiuni , n viitorul apropriat , de la Mamaia la Mangalia , pe o lungime de 50 km se doreste nlarea unui nentrerupt lan de constructii turistice reprezentnd o singur staiune. 9

Dunrea si Delta Dunrii


Dunrea , prin incrcatura istoric i cursul su ,dar mai ales Delta Dunrii , prin peisajul cu atribute de unicat in Europa si in lume , prezint valene turistice excepionale. Dunrea ofer posiblilitti deosebite pentru agrementul nautic , croaziere , plaj, not, pescuit sportiv. Delta Dunrii prin natura sa peisagistic , morfohidrografic si faunistic , este una dintre cele mai reprezentative i valoroase resurse turistice ale arii.
10

Potenialul balneoclimateric
Factorii naturali balneari localizai n ara noastr sunt:apele minerale si termominerale ,nmolurile terapeutice ,lacurile terapeutice , emanaiile naturale de gaze terapeutice (mofetele) , salinele. Pentru valorificarea lor s-a dezvoltat o ampl reea de staiuni balneare de interes general i local , unele dintre ele apreciate i recunoscute pe plan mondial .

Resursele turistice antropice


Resursele turistice antropice ale rii noastre vin din istoria bogat a poporului romn , din lupta pentru pstrarea fiinei sale n spaiul carpato-danubiano-pontic, din munca , perserverena si spiritul su de creaie. ara noastr deine un imens tezaur de vestigii arheologice , monumente istorice de arta sau arhitectur , ca si un inestimabil patrimoniu etnofolcloric ce atest evoluia poporului romn pe aceste meleaguri , frumuseea culturii si particularitile artei sale. Unele dintre aceste monumente sunt inclue in nomenclatorul UNESCO ca Mari Monumente ale lumii .

11

Infrastructura turistic.
Punerea n valoare a acestui imens i important potenial turistic depinde direct de baza tehnico-material a turismului i calitatea serviciilor oferite. Oferta de cazare turistic a arii noastre va deveni concurenial numai n msura n care se va adapta rapid la cererea turistic intern si internaional , aflat intr-o continu diversificare si sporire a exigenelor solicitanilor. Problema principal o constituie structurile de primire turistic . Se consider structuri de primire turistic orice construcie si amenajare destinat cazarii sau servirii mesei pentru turiti , mpreun cu serviciile aferente. Structurile de primire turistic includ : hoteluri , moteluri , vile , cabane , campinguri, sate de vacan ,pensiuni , ferme agroturistice i alte uniti cu funciuni de cazare turistic , unitaile de alimentaie din incinta acestora , unitaile de alimentaie destinate servirii turistilor aflai n staiuni precum i cele administrate de o societate de turism . Activitile desfurate n cadrul structurilor de primire (cazare , agrement , tratament , comer ) constituie un tot , fiind pri componente ale produsului turistic. La nivelul anului 2005 n Romnia erau 3262 uniti de cazare clasificabile cu cinci stele.Din pcate , doua treimi din aceste uniti au un confort redus (una-dou stele), n timp ce turitii , ndeosebi cei strini , se orienteaz spre unitaile cu un confort mediu (trei stele) i ridicat (patru cinci stele). O component eseniala n structurile de primire sunt structurile de alimentaie.Principalele uniti de alimentaie n turism sunt:restaurantul , barul , unitile de fast-food , cofetria si patiseria. Avnd n vedere c turistul petrece o parte nsemnat din timpul sau n aceste uniti (dup unele calcule 20-25%) se impune ca pe lang funcia fiziologic propriu-zis ,aceste unitai sa ndeplineasc i funcii de agrement , odihn , recreere.

Sursa: Turismul Romniei , Breviar statistic , 2006 , pp,23-24


12

Transportul turistic.
Accesul potenialilor turisti la oferta turistic romneasca , aflat n plin proces de modernizare i diversificare , este nlesnit prin ntreg sistemul de transport al arii. ntre turism si sistemul de transport exist o inderdependen.Se poate spune c mijloacele de transport privete n ansamblu constituie axa central a ntregului sistem turistic. Intensitatea circulaiei turistice pune problema realizrii unui transport rapid , confortabil i economic. n desfaurarea practic a traficului turistic se utilizeaz o gama variat de mijloace de transport : rutier , feroviar , aerian i maritim. Din datele prezentate privind condiiile de deplasare utilizate , rezult c att turitii straini sosii in Romnia , cat si turitii romni care caltoresc in alte ari aleg in proporie de 75-80% transportul rutier , pentru avantajele certe sub aspect turistic.Transporturile feroviare i aeriene ar ocupa locul doi din preferinele turitilor: pn n anul 2000 transporturile feroviare , iar din acest an cele aeriene.Pentru transportul naval , un interes mai mare manifest vizitatorii straini care vin n Romnia . Un loc distinct n serviciile de transport l ocup serviciile de transport pe cablu.Considerat deopotriv mijloc de deplasare i de agrement , transportul pe cablu are un loc important in dezvolatarea turismului montan, mai ales n turismul de iarna. Ca urmare numarul instalaiilor de acest fel si distribuia geografica cunosc o extindere continua.

Sosirile de turisti straini n Romnia dupa mijloacee de transport utilizate (%)


1992
Total Rutiere Feroviare Aeriene Navale 100 75 17,6 4,8 2,1

1995
100 78,3 10,5 10 3,2

1997
100 75 11,6 10,3 3,3

2002
100 75 7,8 14,4 2,9

2004
100 81,8 4,7 10,7 2,8

2005
100 75,8 5,2 15,7 3,2

Sursa: Calculat dupa Anuarele Statistice ale Romniei Plecrile de turiti romni n straintate dupa mijloacele de transport utilizate (%)
1992
Total Rutiere Feroviare Aeriene Navale 100 88 10,1 1,3 0,4

1995
100 74,7 17,1 5,2 2,8

1997
100 74,7 16 6,5 2,6

2002
100 84,9 4,4 9,1 1,6

2004
100 86,2 3,2 9,9 0,7

2005
100 84,2 3,7 12,3 0,4

Sursa : Calculat dupa Anuarele Statistice ale Romniei


13

Semnificaia produsului turistic

Transport Cazare

n gndirea lui P.Kotler produs este orice lucru care poate fi oferit pe piaa n scopul captarii interesului , al achiziionrii , utilizrii sau consumului i care poate satisface o dorin sau o nevoie . In viziunea marketingului, noiunea de produs nu urmrete s sublinieze natura procesului ce conduce la crearea bunului material sau serviciului i nici vreo caracteristica legat de natura fizic (material sau imaterial ) a acestuia, ci privete rezulatul final al unui proces de producie n general , destinat s satisfac anumite cerine ale consumatorilor poteniali. Prin produs turistic unii autori de specialitate ineleg un manunchi de elemente materiale si imateriale oferite consumului , concentrate intr-o activitate specific s cu o detinaie specific . Din cele prezentate rezult c produsul turistic este prin excelen un produs asamblat , diferitele lui pari componente fiind livrate de firma de turism care-l ofer clientelei. Fiind un produs nestocabil , acesta nu poate fi furnizat dect la comand , serviciile din care este construit trebuind programate n mod riguros , pentru a fi oferite n ordine fireasc. Componente produsului turistic naional ar fi : a)Patrimonul natural si antropic al rii b)Infrastructura general c)Infrastructura cu specific turistic

De baza

Alimentaie Tratament Agrement

Specifice

Informare Culuturale Sportive Recreative Speciale

Suplimentare

Servicii turistice

Diverse

Transport n comun Telecomunicaii Reparaii plus ntreinere Gospodrie comunala Frizerie plus coafur Alte servicii

Nespecifice

Model de structurare a serviciilor turistice

14

Redat sub forma unei ecuaii simplificate , produsul turistic ar avea urmatoarea componen: PT=A+P+E, n care : PT=produsul turistic A=componentele de acces P=patrimoniul turistic E=echipamentul turistic Produsul turistic nu reprezinta doar o suma a elementelor menionate , ci presupune o anumit combinaie a acestora , dup reguli i principii rezultate din cercetarea i experiena turistic.n acest scop se elaboreaz diferite strategii de produs , atat n cadrul sezonului , cat i in extrasezon , ceea ce reclam creterea importanei marketingului mix. Cum s-a vazut din consideraiile prezentate , produsul turistic este construit din prestaii turistice , servicii. Aceasta nseamna c, n realitate , elementele produsului turistic sunt nu autobuzul , ci prestaia de transport , nu hotelul , ci prestaia hotelier , nu restaurantul , ci servirea meselor si calitatea meniurilor. Mijloacele de transport , de cazare i alimentaie sunt factori indispensabili n crearea produsului turistic , dar fora de munca vie este aceea care d forma produsului oferit turistului. Investiia n pregtirea si perfecionarea personalului constituie prghia principal prin care unitile reusesc s se afirme. Datorit structurii complexe i interaciunii dintre aceste componente , produsul turistic apare ca fiind rodul gndirii si aciunii a mai multor specialiti :geografi , sociologi, psihologi , medici , economiti, urbaniti, ecologi i nu in ultimul rnd , a specialitilor n marketing.Proiectarea i realizarea produsului turistic necesit , deci , o viziune interdisciplinara. Mixul de marketing plaseaza produsul n centrul activitaii ntreprinderii. Utilizarea celorlate instrumente ale mixului de marketing politica preurilor , de distribuie , promoional este direct condiionat de acesta.Produsul este factorul de baza al realizarii profiturilor.

15

Calitatea serviciilor-problema centrala a prodului turistic romanesc

Viitorul turismului depinde de : -resurse corespunzatoare; -capacitatea celor care actioneaza in acest domeniu de a se adapta cerintelor si exigentelor cererii turistice si de a ridica calitatea produului turistic sub toate aspectele. Pentru a avea un turism modern si competitiv trebuie sa tinem cont ca in permanenta modificari/mutatii in pretentiile si comportamentul turistilor: -multi turisti doresc sa participe intens la distractii , sport, aventura si sa asimileze cunostinte despre istorie, cultura si natura zonelor pe care le viziteaza; -ecoturismul, turismul cultural si de aventura au evoluat rapid ca forme de dezvoltare turistica; -multi turisti cauta destinatii si produse turistice noi; -turistii sunt interesati de mentinerea si imbunatatirea sanatatii lor ceea ce a dus la extinderea statiunilor balneare; -turistii prefera vacante mai scurte, dar mai frecvente pe parcursul unui an; pentru anumite categorii de turisti (pensionari, persoane cu handicap) trebuie proiectate facilitati si servicii speciale iniferent de sezon; Turistii devin tot mai experimentati si sofisticati si asteapta atractii si servicii de buna calitate; Turistii sunt sensibili la problemele de mediu si cele sociale se cauta destinatii turistice bine proiectate, gospodarite si nepoluate ceea ce ar trebui sa duca la dezvoltarea turistica prin promovarea conservarii mediului, a asezarilor istorice si traditiilor culturale; - Cel mai mobil segment este tineretul ce cauta mai mult contactul cu realitatea de aceea trebuie dezvoltat turismul itinerant, avand ca latura principala cunoasterea.

Cazul Romaniei

Este nevoie de o calitate inalta a produsului turistic ( sub aspectul serviciilor, patrimonului turistic) Imbunatatirea si consolidarea produsului turistic in acele zone, statiuni, localitati, trasee care prezinta interes pentru turistii straini si romani si unde exista o anumita infrastructura; Modernizarea si diversificarea produsului turistic astfel incat Romania sa se distinga de alte tari; Ridicarea standardului serviciilor in conformitate cu exigentele actuale, categoria unitatii turistice si tarifu utilizat; Optimizarea la maximum a componentei culturale a produsului turistic; Protejarea si imbunatatirea mediului natural in zonele turistice, imbunatatirea nivelului de protectie a turistilor in conditiile in care repercursiunile asupra mediului inconjurator cresc proportional cu volumul turismului.

Estimarea calitatii serviciilor turistice


Componenta P Patrimoniul turistic natural si antropic- conservat, renovat, restaurat, pus in valoare prin protectie legislativa, efectuarea lucrarilor necesare de intretinere, evitarea activitatilor poluante Calitatea componentei naturale-frumusetea peisajului, puritatea apei si a aerului, climatul zonei turistice , interesul obiectivelor economice si istorico-culturale, frecventa si amploarea unor fenomene naturale . Componenta E- serviciile specifice activitatii turistice care au un rol decisiv in realizarea produsului( serviciile de cazare, alimentatie, tratament, agrement si cele de transport) Aprecierea acestor servicii se face in functie de : Clasa mijloacelor de transport si viteza de deplasare; Numarul de stele/margarete le hotelurilor/pensiunilor Numarul personalului, nivel de calificare, varsta, amabilitate si solicitudinea de care da dovada in raport cu turistii. Calitatea propriu-zisa a serviciilor de cazare se apreciaza urmarind parametrii de ordin material si disponibilitatea personalului. Parametrii materiali- normele de dotare a camerei(cada, dus, tv, climatizare etc.), normele de folosire a instalatiilor si aparatelor din camera, starea curateniei spatiului, normele de secturitate ( fizica, alimentara) si numarul angajatilor ( este un indice in ceea ce priveste capacitatea hotelului de a satisface cerintele si exigentele clientilor). Cai de crestere a calitatii serviciilor Starea Romaniei la nivel 2005-confort redus => -modernizarea unitatilor de cazare; Personal calificat; Mentinerea legaturii si dezvoltarii unor servicii principale (alimentatia) Imbunatatirea serviciilor de agrement ( cluburi, Sali de jocuri, discoteci, parcuri de distractie, bazine de inot) Diversitate si modernizare; Succesul actiunilor turistice nu depinde numai de caliatea serviciilor de baza( cazare, alimentatie) ci si a celor complementare( servicii de informare, rezervari, inchiriere, schimb valutar, bancar, asigurari turistice, medicale etc. ) Informarea corecta si permanenta a turistilor.

Promovarea produselor turistice cu mare perspectiva de piata


Romania este apreciata si cunoscuta pentru turismul montan, balnear si litoral. Alte arii ce ar trebui dezvoltate: turismul cultural, din Delta Dunarii, cinegetic si de pescuit, turismul rural. Turismul cultural-istoric este considerat turismul viitorului pentru ca avem potential ( mostenire culturala unica- manastirile pictiate din Bucovina, cetatile dacice din Orastie etc.) Turismul itinerant se refera la monumente si regiuni celebre, plus programe turistice tematice sau trasee legate de activitatile unor oameni de stiinta, arta/cultura. Valorificarea artei populare romanesti, a etnografiei, folclorului traditional si contemporan. Turismul in Delta Dunarii- Delta este autentica si atractiva prin flora, fauna , peisaje( dune cu nisip-Caraorman, padure cu aspect tropical-Letea, munti, canale, litoral); -poate atrage orice categorie de turisti, mai ales iubitorii de liniste, plante, animale rare, pescuit; Potentialul Deltei poate fi valorificat prin diferite modalitati : excursii, sejur pentru recreere si odihna, agrement nautic, activitati de vanatoare si pescuit, turism specializat pt. ornitologi, biologi, ecologisti. Vanatoarea si pescuitul sunt forme de turism deosebit de atractive. Fondul cinegetic si piscicol al tarii noastre reprezentativ prin varietate, densitate, si valoarea trofeelor premiate la numeroase expozitii internationale Expansiunea turismului rural -recreere, descoperire, tratament etc. -posibilitatea cunoasterii obiceiurilor, traditiilor, datinilor; forme: agroturismul-ramura a turismului rural sustinut de gospodariile taranesti; Logistica: retele corespunzatoare de transport, energie, apa, informare; Sa nu se faca aceeasi greseala ca in Occident- sa nu se piarda autenticitatea; Zone: Bucovina, Maramures, , Marginimea Sibiului, Sf. Gheorghe, Mila 23, 2 Mai; Valorificarea factorilor naturali: ape minerale, lacuri terapeutice, namoluri, saline.

Aplicarea consecventa a strategiilor de marketing turistic


Coordonatele marketingului turistic Definitia marketingului turistic: ansamblu de operatiuni care care asigura prospectarea stiintifica a pietei in scopul modelarii ofertei turistice potrivit cu necesitatile si motivatiile turistilor. Marketingul turistic este parte a marketingului serviciilor. Un serviciu= orice actiune/executie pe care un subiect o poare efectua pentru un altul. Serviciile, ca activitati distincte, au cateva trasaturi de care trebuie sa se tina contin practica de marketing turistic: -intabibilitatea; -inseparabilitatea; -variabilitatea; -perisabilitatea. Marketingul integrat= desfasurarea in conditiide inalta eficienta a activitatilor turistice presupunand ca actiunile tuturor agentilor economici sa se sincronizeze atat la nivel micro si macroeconomic. Implicatii ale sezonalitratii in activitatea turistica Starea de sezonalitate= evolutie temporara neregulata a activitatii, adica existenta unei perioade de varf insotita de niveluri scazute ale cererii, respectiv ale consumului, din perioadele de extrasezon. -cauzele sezonalitatii in turism sunt de ordin natural( clima, temperatura aerului, apei) si social(vacante scolare, concedii 3. Mixul de marketing, instrument de promovare a strategiilor in domeniul turismului - combinarea intr-un tot unitar , coerent a elementelor politicii de produs , pret, distributie si promovare ( 4P), in vederea atingerii obiectivelor fixate intr-o perioada determinata. - 4P- pilonii activitatii de marketing ; -format din mai multe subcomponente =>mix specific - o cerinta de baza a strategiilor mixului de marketing o constituie judicioasa colerale a acestor elemente intre care exista multiple conexiuni ; O alta problema importanta care intervine in stabilirea mixului de marketing o constituie optimizarea efortului de marketing

4. Strategii privind segmentarea pietei turistice


piata turistica este alcatuita dintr-o retea de segmente, din anumite categorii de clienti, cu preferinte, dorinte, necesitati si motivatii proprii; - segmentarea pietei se realizeaza in functie de anumite criterii ( zona geografica, caracteristicile demografice, categoria de venituri, factorii psihologici si de comportament). Marketingul nediferentiat : - se aplica atunci cand un se iau in considerare diferitele curbe ale cererii turistice , piata turistica fiind tratata ca un ansamblu; firma realizeaza un produs turistic si concepe n program care se adreseaza celui mai mare numar de cumparatori posibili. Marketingul diferentiat :- se concepe un produs turistic specific , plus programe de marketing pentru fiecare dintre segmentele pietei turistice; -ofera produse turistice variate ; - are un volum mai mare de desfacere. Marketingul turistic tinta ( concentrat)- esenta acesteo strategii- diferite grupuri de turisti sa aiba nevoi diferite si chiar pot dori alte beneficii esentiale de la produsul turistic. Concluzii :- o strategie de marketing turistic nediferentiat este proprie unei piete turistice omogene, in timp ce marketingul diferentiat sau tinta convine mai mult pietelor eterogene. 6. Strategii privind asimilarea de produse noi Creativitatea in turism = originalitatea, noul produselor oferite necesitatea introducerii pe piata de produse noi ; promovarea noilor produse este expresia inovatiei tehnologice si de marketing marketingul vertical si cel lateral confera noi dimensiuni procesului inovarii. Marketingul vertical vizeaza inovatii generate din interiorul unei piate existente, recurgandu-se la segmentare si pozitionare , creaon variante de produse. Marketingul lateral- restructureaza piata , creand categorii cu totul originale, defininid noi utilizari, situatii sau grupurri tinta, prin modificari radicale aduse produselor.

7. Strategii privind ciclul de viata al produsului turistic


Stadiul introducerii produsului nou implica trei strategii : strategia nivelului inalt al imaginii: lansarea noului produs cu pret ridicat si nivel ridicat al activitatii de comunicare care sa permita accelerarea ritmului de penetrare pe piata; strategia penetrarii selective- lansarea noului produs cu pret inalt si nivel scazut al comunicarii pentru a tine la un nivel redus cheltuielile comerciale; strategia nivelului scazut de imagine- pret scazut, reduse cheltuielile de imagine. In stadiul cresterii (sporirea vanzarilor si a numarului de cumparatori ) strategia de marketing urmareste sa prelungeasca cresterea pietei ( imbunatatirea calitatii produsului, controlul distributiei si reducerea preturilor la momentul oportun) si sa intareasca pozitia concurentiala a firmei. Cand se ajunge la stadiul maturitatii : -modificarea pietei ( gasirea de noi piete si segmente) ; - modificarea produsului ( cand acesta se preteaza la imbunatatiri calitative); - modificarea marketingului mix ( reducerea pretului pentru a atrage noi segmente de piata, intensificarea comunicarii ). 8. Strategii privind sezonalitatea activitatii turistice - sunt destinate extinderii sezonului turistic - strategii de raspuns primare: sunt cele care influenteaza cererea prin diferite masuri de ordin administrativ, cum ar fi esalonarea pe zone a vacantelor scolare si a concediilor platite angajatilor; - strategii de raspuns secundare : sunt initiate de intreprinzatorii din turism; - cea mai buna masura pentru ridicarea cererii in afara perioadei de sezon este intoducerea unei politici de preturi diferentiale tarife de transport si cazare reduse; - alte masuri privesc organizarea unor atractii culturale: festival de arta, muzica sau intruniri profesionale si de stiinta , toate realizate in sezonul mort sau intre lunile dintre sezonul de varf si cel mort.

Capitolul 13 Specificul distributiei si promovarii in turism

Distributia si promovarea sunt doua componente principale ale activitatii de marketing Distributia ( in cazul prestarii serviciilor)- mediul in care este prestat serviciul , unde firma si clientul interactioneaza, precum si obiecte tangibile ce faciliteaza performantele sau defasurarea serviciilor; -releva o serie de aspecte esentiale pentru vanzatorul de servicii ( ex. amplasarea localurilor , aspectul acestora si canalele de distributie utilizate). Activitatea de promovare- transmiterea pe diferite canale , de catre intreprinderea turistica, de mesaje menite sa-l informeze pe consumator asupra produsului turistic si sa-i deszvolte o atitudine pozitiva fata de oferta; -produsul turistic un poate fi vizionat, incercat , eventual verificat inainte de a fi cumparat => activitatea de promovare turistica trebuie sa urmareasca crearea unei imagini pe deplin veridice, sa furnizeze o descriere clara si exacta a produsului oferit, a pretului sau, conditiile si datele de sejur ; -trebuie sa fie convingatoare, atragatoare, sa deternime clientela turistica sa ia decizii de cumparare; - promovarea turistica trebuie : sa inspire si sa obtina increderea publicului consumator. Sa fie decenta si loiala, sa se desfasoare in conformitate cu legile si obiceiurile proprii fiecarei tari si zone, sa un incalce etica si echitatea, sa un profite de increderea/lipsa de incredere a consumatorilor, sa evite imitatia ( mai ales in ceea ce priveste textele, sloganurile, grafica).

Tipologia circuitelor de distributie in turism

Tur angrosisti

Produs turistic (Hotel Central)

Agentia de turism Tur operatorii

Consumator de produse si servicii turistice

Canalele de distributie indica drumul ce urmeaza a fi parcurs intre producator si destinatarul final, reprezentate de organizatiile implicate in procesul de punere la dispozitie a produsului turistic.

Mecanismul formarii preturilor in turism


Componenta de baza a mixului de marketing si insotitor permanent al produsului turistic, pretul intervine ca element de legatura intre produs si mediul caruia I se adreseaza, intre cerere si oferta.

Evolutie relativ independenta de raportul cerere-oferta

n consecinta, preturile produselor turistice se formeaza pe baza mecanismelor pietei, dar si n functie de particularitatile care le marcheaza evolutia n timp si spatiu.Principalele trasaturi ale formarii si evolutiei preturilor n turism sunt:

Caracterul sezonier al consumului turistic Localizaarea ofertei n raport cu elementul de atractie turistica

Exemplu: ntr-o statiune pentru practicarea sporturilor de iarna preturile pot nregistra diferente de pna la 40%, n functie de pozitia hotelului fata de prtia de schi.
Raportul de schimb valutar Exemplu: preturile platite de turisti n valuta tarii primitoare pot fi mai mari sau mai mici pentru acelasi produs turistic, n functie de cursul de schimb al valutelor tarii emitatoare fata de valuta tarii primitoare; Gradul de concentrare a productiei Exemplu: s-a constat ca acolo unde gradul de concentrare este mic, deci ne aflam n fata unui numar mare de producatori mici si mijlocii, pentru acelasi produs turistic preturile pot nregistra o gama foarte larga de valori; Tipul consumatorului de servicii turistice Exemplu: pentru aceeasi perioada si produs, preturile pot diferi n functie de motivatia de consum turistic: tarifele de transport n general si cele de transport aerian n special;

Tehnici de stabilire a preturilor la serviciile hoteliere si de alimentatie


In principiu exista trei metode distincte de formare a preturilor:

a) metoda bazata pe costuri: vanzatorul determina costul de productie pe unitatea de produs, la care adauga o valoare ce acopera costurile auxiliare ( asigurari, dobanzi) si cota de profit; b) metoda bazata pe cerere avand in vedere costurile fixe si variabile.
c) In functie de concurenta: firma schimba preturile ori de cate ori o va face si concurentii.

Mixul promotional in turism


Elementele mixului promotional, forme de realizare:

a) Publicitatea turistica ( mass-media ) b) Promovarea vanzarilor prin tehnici de informare ( expozitii, publicitate la locul vanzarii etc.) si prin tehnici de stimulare ( reduceri, prime, concursuri, cadouri promotionale etc. ). c) Relatiile publice ( in functie de publicul caruia I se adreseaza).

Alternative strategice in distribuirea si promovarea produsului turistic


Politica promotionala se impune orientata in urmatoarele directii: Actiunile promotionale sa asigure o imagine sugestiva a turismului romanesc, atat sub aspectul potentialului turistic cat si a caracteristicilor sociale, culturale, psihologice, specifice poporului nostru;

Sa se scoata in evidenta produsele reprezentative ale ofertei noastre turistice - litoral, statiuni montane, statiuni balneare, zone ale monumentelor istorice si de arta;

Sa fie evidentiat atributul de unicitate a ofertei turistice romanesti, reflectat printr-un relief divers, intr-un mediu natural nepoluat si neaglomerat si multitudinea elementelor de cultura folclor, monumente, obiceiuri, traditii;

Sa se popularizeze imaginea de multilateralitate a ofertei care sa satisfaca o gama vasta de preferinte si motivatii ale turistilor, de la categoriile cu venituri medii si scazute la cele cu venituri ridicate;
Sa fie adaptata specificului fiecarei piete, iar in interiorul acesteia sa se aiba in vedere "segmentarea' turistilor in functie de variabilele sociologice, economice, geografice etc.