Sunteți pe pagina 1din 17

De-a lungul timpului, eforturile nemsurate ale esteticienilor i ale criticilor literari de a separa arta de latura exclusiv material

a existenei s-au dovedit a fi insignifiante. Raportat contextului politic instabil, cultura romn nu a fcut excepie de la regul, nct jumtatea secolului al XX-lea a reprezentat momentul n care s-a pus semn de egalitate ntre literatur i mijloacele de rspndire a ideologiei comuniste. !iteratura angajat , realismul socialist sau lupta mpotriva decadentismului burg"ez de joas spe definesc o micare ce este cultural doar prin reprezentanii si care au izbutit a se afirma ca oameni de cultur i fr a asocia creaiilor rolul de busol politic.. #ndrei $danov contureaz ntr-un %ongres al &niunii 'criitorilor principala caracteristic a literaturii aservite, aceea de a fi o "reprezentare istoric adevrat a realitii concrete n dezvoltarea ei revoluionar... n conformitate cu sarcina transformrilor ideologice n mintea oamenilor i educrii oamenilor muncii n spiritul socialismului." #celeai idei sunt reluate de ("eorg"e ("eorg"iu Dej n Raportul de activitate al %omitetului %entral al )artidului *uncitoresc Romn din +,--..l afirma ca/ 0ot ce are mai talentat literatura i arta romneasc1 particip1 ast1zi la opera de dezvoltare a culturii puse n slujba poporului. )oporul cere scriitorilor i artitilor opere care s1 nf1ieze esena fenomenelor social-istorice descrise, s1 prezinte realitatea noastr1 nou1 n continu1 dezvoltare, s1 redea toat1 bog1ia ei inepuizabil1, toat1 multilateralitatea ei i, nainte de toate, s1 nf1ieze uriaa munc1 creatoare prin care poporul construiete noua ornduire i se transform1 el nsui. 2...3 4perele artistice trebuie s fie destinate maselor populare, pentru a le educa n spiritul comunist. %aracteristic pentru realismul socialist este a5a numitul "erou pozitiv", care - prin comportamentul su - trebuie sa fie modelul "omului de tip nou6, cet7eanului societ7ii comuniste. 8ersurile lui (eorge !eslea -Partidul e n toate/ E n cele ce sunt/ i-n cele ce mine vor rde la soare/ E-n pruncul din leagn/ i-n omul crunt/ E-n viaa ce venic nu moare - nvate de elevi n vreme de mai multe decenii, exprim cel mai exact natura dominaiei totalitare. )rin aceasta, realismul socialist, departe de a fi ntr-adevr "realist", prezint via7a ntr-o perspectiv ideologic, transformnd-o n mod arbitrar ntr-o utopie. 9umorul, ironia, satira, experimentrile stilistice, stigmatizate ca 6decandentism burg"ez6 5i 6formalism6, devin imposibile, dar, neoficial, se multiplic prin reaciile la absurditatea programului literar. 'unt considerate snoabe , mistice , descompuse , dezumanizate , degenerate , morbide i :decadente toate creaiile simboliste, ermetice, suprarealiste, naturaliste, expresioniste,dadaiste,etc. .ste condamnat, de asemenea, tot ce ine de estetism. ;nsui locul n literatur al lui *..minescu e pus sub semnul ntrebrii, cci poetul nu numai c a mprtit i propagat o filosofie idealist i un pesimism contagios dar a i compus versuri ce poart semnele periculoase ale formalismului decadent. %ine nu scria ntr-un limbaj popular accesibil i nu avea o concepie :nalt , materialist dialectic asupra vieii, cine arat o ct de mic simpatie pentru intimiti poetice, pentru naturalism, pentru erotism i divertisment, pentru proza analitic, poliist sau de aventuri se descalific n oc"ii partidului ca scriitor. <ntelectualii au fost somai s se conformeze dogmelor :realismului socialist , pentru c realitatea nu era ceea ce percepea artistul, ci ceea ce decidea partidul c trebuie sa fie/ !vem nevoie ca arta avem nevoie ca industria cinematografic i teatrele s zugrveasc esena i modelul omului nou pe care vrem s-l furim" #$iar dac uneori tre%uie s nfrumusem

vreun erou este %ine ca el s devina un e&emplu pentru ca tinerii s neleag i s tie c aa ar tre%ui s fie" , "otrse =. %eauescu. 4mul nou , glorificat de propaganda regimului, era de fapt fiina total pliabil, fr ira spinrii i :fr un sentiment al responsabilitii. 0ransformarea cultural a fost nso7it de o cenzur riguroas, de persecutarea 5i epurarea litera7ilor 5i arti5tilor nealinia7i sistemului, considera7i 6sabotori6 sau 6du5mani ai poporului6, dup principiul "cine nu este cu noi este mpotriva noastr" - avem exemplul lui !ucian >laga,Radu (?r, 4ctavian (oga, =ic"ifor %rainic, %onstantin =oica, Dinu )illat, #l. )aleologu,8ladimir 'treinu, 8.8oiculescu, *ircea 8ulcnescu sau cel al lui 0udor #rg"ezi, fa de care 'orin 0oma, redactor-ef la revista 'cnteia i exprima dezgustul /!rg$ezi nu face n poezie dect ceea ce a fcut Picasso n pictur introducnd ca material artistic e&crementele... #rmpeie de frumusee adevrat se mai ntlnesc pe ici-colo n poeziile lui !rg$ezi... . #rg"ezi ns este reabilitat ulterior, fiind valorificat aproape integral n beneficiul epocii comuniste. *otivele tipice ale literaturii din aceast epoc au fost realizrile 6eroilor construc7iei socialiste6 5i imaginea pozitiv a comisarilor de partid. *uncitori din uzine, pioneri ai avia7iei, marinari 5i - mai trziu - 7rani col"oznici @care lucrau n gospodrii colectiveA erau prezenta7i ca reprezentan7i ai tipului nou de 6om sovietic6. )ropaganda prin intermediul literaturii a simplificat la maximum mecanismul creaiei. )rincipiul estetic, condiia nsi a artei din toate timpurile, a fost nlocuit cu cel al eficienei n ceea ce privete atingerea obiectivului propagandistic. Drept urmare, scriitorul a devenit un simplu executant al comenzii ideologice venite din partea partidului. )oetul trebuie s-i revizuiasc nu numai mijloacele de expresie, ci nsi gndirea sa poetic, felul su de a intui i de a simi realitatea, de a ptrunde aspectele multiple, mereu mai bogate ale vieii noi. Br o temeinic pregtire ideologic, lucrul acesta nu va mai fi posibil .)oetul trebuie s i nsueasc metoda marxist-leninist, nu ca pe un simplu act de asimilare intelectual, ci trebuie s o neleag i s o triasc n toat amploarea ei, n toate inepuizabilele ei posibiliti. *i"ai >eniuc, n calitate de pre5edinte al &niunii 'criitorilor din Romnia, ofer defini7ia poetului realist-socialist/ "!cesta tre%uie s fie un filozof cunosctor al celor mai nalte idei ale timpului '...( spre care au desc$is drum )ar& Engels *enin i +talin '...( un activist n slu,%a respectivelor idei". )rin urmare, canonul ideologic e centrat pe genul liric. )oezia deine prim-planul, iar aceast mentalitate liric predominant va fi preluat de toat literatura perioadei comuniste, iar criticii i se rezerv un rol auxiliar, umil, de instrument al partidului muncitoresc n orientarea ideologic a literaturii. <n sectorul liric,cu mare disponibilitate a inspiratiei,cu o lejeritate stilistica si mai extinsa,poetii scriu necontenit,in functie de prioritati/intai despre ce se cere,apoi despre ce se cuvinte.'e cere,deci,sa fie cantat partidul,ogorul,furnalul,omul nou. #stfel in revistele vremii,'canteia , %ontimporanul si Blacara publica poeti consacrati precum *aria >anus,Dan Desliu,8eronica )orumbacu,=ina %assian,#lexandru 0oma,#natol >acConsC?.

Mihu Dragomir

'telele pacii de *i"u Dragomir este comentat atat in paginile #lmana"ului literar din %luj, cat si in %ontemporanul.=umeroase poezii din plac"eta :'telele pacii exprima sentimentele oamenilor muncii inaintati,sentimente pe care nu le pot trai decat cei ce slujesc un ideal inalt.*i"u Dragomir reda intr-un c"ip emotionant continutul nou,destul de profund,al fericirii omului inaintat.#ceasta poezie sugereaza forta uriasa pe care o dobandeste omul in prezenta sa in randurile unui front organizat care lupta pentru libertatea si fericirea omenirii/ : %um poti sa mori,cand nu poti fi invins %and c"iar si-atunci esti viata si c"emare %a un gornist cazut ce mai aprins #tacu-l canta-n ultima-i suflare <n poezia :Destrea poetul foloseste un ritm sprinten, un "umor sanatos,popular.)oezia sugereaza sc"imbarile profunde petrecute in viata satelor,in mentalitatea taranilor muncitori. <n poezia :)rima sarja poetul manifesta adeseori predilectia pentru un stil pretios,cu giuvaeruri si panglicute,pentru anumite imperec"eri de cuvinte ce voalau sensul ideilor..l vorbea de EEvise boltite deasupra lumiiFF,EEvise manoase ca un .giptFF,EEani sbarcitiFF,EEploaia fecunda a lupteiFF. *i"u Dragomir intampina insa dificultati in ce priveste crearea imaginii omului nou..l ramane uneori la portretul fizic al omului,nereusind sa dezvaluie lumea lui sufleteasca, alteori, poetul apeleaza la declaratii si lozinci.%aracteristic pentru acest volum este succesul obtinut de poet in efortul sau vizibil de a raspunde,prin arta sa,celor mai importante probleme pe care momentul de fata le pune oamenilor muncii. <n %ontemporanul ,*i"u Dragomir a publicat poezia :<ntra tractoristu-n glii .<n volumul sau de versuri aparut anterior ,exista o poezie intitulata :*itraliera .<mprejurarile,locul,personajele sunt altele.<ntr-o parte este vorba de un tractorist care ara ogoarele, in cealalta de niste copii care se joaca. 'i totusi, sablonul isi face aparitia, nu poti sa-l treci cu vederea. Dan Deliu <deologia proletcultist a fost nucleul n jurul cruia s-a dezvoltat torentul literar ce proslvea cultura socialist. ;ntre cei care au aderat la aceast mi5care de dezvoltare a culturii puse n slujba poporului dup cum afirma (".(".Dej, s-a aflat i poetul romn Dan Deliu, care a debutat la vrsta de GG ani , punnd n slujba liricii romneti o balad emblematic, pe al su nume !azr de la Rusca ,aprut n ziarul H'cnteia i apreciat de publicul comunist de la mijlocul secolului al XX-lea ca fiind o capodoper cu iz folcloric. Biind publicat 6n memoria lui !azr %ernescu, 7ran srac, 5i a tovar5ilor si czu7i n lupta mpotriva du5manilor clasei muncitoare 5i ai 7rnimii muncitoare, n lupta pentru socialism, pentru nflorirea patriei6, scopul mre al poeziei este depit poate doar de ntinderea vast pe care se desfoar cele ++ pri ale poemului. ;ntruct orice cititor familiarizat cu aspectele ce in de conveniile literare n operele populare poate sesiza uor nota forat n care este scris aceast balad i tendina de a promova teorii marxist-leniniste diminundu-i valoarea estetic , trebuie menionat c semnificaia poemului rezid n motivele i ideile enunate. !azr este un om voinic i luminos , dar nevoia i muncitor care radiaz de nsufleire socialist atunci cnd strbate frumuseile patriei cu scopul de a-i ndemna fraii s se

uneasca mpotriva c"iaburilor . 8erva fiului se proiecteaz i asupra mamei sale, ngrijorat c tot alearg, tot se sbate de cu ziu pn In noapte, tot se strduie din greu cu tovar5ii mereu. >rbatul este ns "otrt i viteaz, susinndu-i crezul cu o fervoare nemaintlnit, cci simte c o micare revoluionar va fi benefic norodului flmnzit/ ' scpm de c"iaburoi, de necazuri 5i nevoi, c partidu a5a ne Inva7 s rsbatem ctre via7... Dramatic este, ns, momentul n care dumanii l prind pe eroul nostru care dei i copleete cu privirea sa nflcrat J=oi cu 7ara, cu norodul, voi cu pulberea 5i glodul =oi cu oamenii cei buni, voi cu lupiiIn vguniK L este supus unor aspre tratamente fizice de ctre cei care erau prea lai pentru a se confrunta onest. 8ocea mamei vine din nou ca o alinare pentru fiul suferind, destinuind greutile care i-au marcat dezvoltarea sa ca adult n care i-a pus toat ndejde . 8orbele aspre ale mamei asupra persecutorilor nu i opresc pe acetia s l omoare mai trziu pe bravul susintor al partidului care n pragul trecerii n nefiin i ndreapt gndurile ctre cei dragi i ctre cel mai de pre lucru / J%artea unde orice rnd lumineaz sngernd 5i-n orice slov din toate inim de om viu bate/ arm, flamur 5i zid, %artea *arelui )artid. L *artiriul lui !azr va fi rzbunat de armata poporului , amintirea lui cptnd mare pre n oc"ii ntregii comuniti din care fcea parte. *ai mult, ntreaga ar se va revolta , dintre cei care i revendic dreptul la ec"itate fcnd parte minerii minelor , strungarii, ajustorii,Mcazangiii 5i sudorii , ranii muncitori i ,nsi, vduva ndurerat mpreun cu fiica sa. >lestemul celui rpus i va ajunge, de altfel, pe cei responsabili, >anatul recptndu-i linitea, fiind veg"eat de spiritul patriotului.

(ndul lui rsun iar5i n cuvntul de tovar5 5i credin7a vie7ii lui eIn fapta partidului, n lupta norodului cu rii pmntului. #stfel se nc"eie poemul eroului ucis la vrsta idealurilor, educat n spiritul comunist al urii de clas, poem ce se ncadreaz n tiparul poetic folosit de Deliu, unul vizibil agitatoric, exprimat epic, dar cu structur liric, propunnd tipuri reale, exemplare ale muncii productive i al aprrii patriei.0itluri care se ncadreaz aici sunt %e gndea *aria 0omii cnd lucra n sc"imbul de onoare ce prezint dedicarea femeii muncitoare care satisface dorinele Republicii crescnde cu devotament i *inerii din *aramure , poveste a nou mineri care se lupt s urce pe munte cu un compresor, bineneles, tot n spiritul slujirii patriei. #lte opere cu o tent uor mai literar i poate metaforic sunt *editaii , .cou sau <nscripie pe un lac , cea din urm constituindu-se din epitete expresive ce descriu cadrul natural i prezena simbolic a motivului motorului i cel al "idrocentralei, unelte de baz n construirea staturii semee a viitorului. Maria Banus *aria >anu5 s-a nscut la >ucure5ti la +N aprilie +,+O, ntr-o familie burg"ez onorabil . !a vrsta de numai +O ani, debuteaz literar n prestigioasa revist a lui #rg"ezi, H>ilete de papagal , cu poezia *a -. ani, confesiune adolescentin care, dincolo de inerentele ecouri arg"eziene, relev deja o poet autentic, de o mare fine7e 5i sensibilitate/ H0e caut pe tine, suflete frumos M %u frgezimea 5i durata unui fum M ;nct m mir 5i eu cum de ai loc M ;n fiin7a mea de acum. ;ncepnd din +,PG, colaboreaz la revista H#zi cu traduceri de poezie 5i cu crea7ii proprii din care va alctui pu7in mai trziu volumul de debut, /ara fetelor, aprut n +,PQ. %rede cu trie n idealurile comunismului, dup cum o dovedesc versurile cu tematic social publicate 5i nainte de +,O-, iar dup sc"imbarea regimului ader cu entuziasm la proletcultism 5i la noua doctrin estetic a Hrealismului socialist . .a propovduie5te ideologia marxist-leninist n toat literatura pe care o scrie acum/ astfel, de pild, piesa de teatru 0iua cea )are elogiaza colectivizarea agriculturii 1ndrgostiii glorific via7a muncitorilor pe 5antierele patriei, iar poemul Patronul, ce vorbe5te despre necesitatea Hluptei de clas , va deveni unul dintre textele obligatorii studiate la 5coal. ;n calitate de membr a 'ociet7ii 'criitorilor Romni @ncepnd din +,O-A, e nevoit s-5i exprime n mod public, ntr-o 5edin7 din martie +,OR, adeziunea la infamul articol al lui 'orin 0oma din ziarul H'cnteia , Poezia putrefaciei sau putrefacia poeziei, ndreptat c"iar mpotriva maestrului ei, 0udor #rg"ezi, cu scopul evident de a-l scoate din circuitul valorilor na7ionale. #ctivitatea sa va fi rspltit cu destule premii 5i distinc7ii oficiale. se intituleaz simbolic 2ucurie 5i e alctuit din dou cicluri/ #ntec su% tancuri @+,PQ-+,OOA, dedicat rzboiului 5i, respectiv, 3nt de martie @+,OO-+,O,A, dedicat transformrilor revolu7ionare postbelice. Din primul ciclu re7in aten7ia mai cu seam textele ce vorbesc despre tragica experien7 a 0ransnistriei, i.e., a 9olocaustului romnesc. 3is cu 4ransnistria, de pild, prin tonul oracular, stilizarea, ncifrarea simbolic 5i repeti7iile obsedante/
&nul dintre primele sale volume sale

H%lopo7eii cailor sun, n somn, la snii sicrie, oc"iul de lup n zpad strluce, nvie. 8enea o sanie cu oameni, cu oameni venea nspre mine. #veau orbitele goale 5i nu semnau cu nimeni. 8edeam ridicndu-se luna, n abur, la marginea cii, n aer un miros de moarte, 5i auzeam zurglii. # joac sunau clopo7eii, c"emnd din adncuri copiii, la moarte trgeau clu5eii, n somn, la snii sicrie. 8edeam ridicndu-se luna, 5i cmpul lucind ca o7elul. Bugeam, fugeam n pdure, 5i auzeam clopo7elul. )oemele celui de al doilea ciclu se nscriu aproape n totalitate n direc7ia Hartei cu tendin7 proletcultiste, devenite canonul estetic obligatoriu al erei noi. 0otu5i, spre deosebire de crea7iile altor poe7i din epoc , aceste texte nu se poate spune c reflect o coborre inadmisibil a nivelului artistic, ci se men7in nc, prin stilizare 5i metafor, n limitele decente ale artei, c"iar 5i atunci cnd inten7ia lor e clar propagandistic, e.g./ H8oi lansa un strigt de lupt 5i de asalt

mpotriva cet7ii de fier, mpotriva ntunecatei cet7i, cu ziduri adnci 5i nalte, furite din case de bani, 5i case de bani, n lung 5i n lat a5ezate, bine legate, cimentate bine, mbucate-ntre ele, cum sunt, ntr-un zid, crmizile, pietrele. ;mpotriva cet7ii locuite de ei, cei ro5i pn-n mduva oaselor, de molima aurului. ;mpotriva liotii banului, ce se-aga7 de prg"ii 5i-n panic d drumul ma5inilor mor7ii. #utoarea, de altminteri, avea grij mai trziu s-5i justifice Hsc"imbarea la fa7 n plan estetic din acei ani prin refuzul de a accepta Hordinea social-politic burg"ez, nedrept7ile, ipocrizia, cruzimile 5i ur7enia ei, alunecarea 5i cufundarea n barbaria fascist . 0reptat, ea dobndise convingerea c Hnu po7i rupe poezia de ac7iunea politic, revolu7ionar 5i c locul ei trebuia s fie Hn rndul comuni5tilor, pentru c numai ei sunt pn la capt revolu7ionari . )rin acest crez artistic, ea se apropia de poe7ii suprareali5ti, cu care mai avea n comun credin7a n poezia-via7, expresie complet a fiin7ei 5i, respectiv, Hdispre7ul 5i dezinteresul fa7 de poezia-me5te5ug, oficial, epigonic, ornamental . #5adar, dup cum afirm poeta, Hsc"imbarea la fa7 n-a fost, n fond, dect Hexpresia, n continuare, a aceluia5i fel de a tri poezia . #firma7ia trebuie luat ns, binen7eles, dup cum se va vedea. &rmtorul volum de versuri al *ariei >anu5, +e arat lumea @+,-SA, nu aduce nici o sc"imbare semnificativ, exceptnd, poate, ve"emen7a tonului 5i ura de clas devenit obsesie aproape maniacal, probabil ca defulare a vec"ilor complexe 5i frustrri din copilrie, dar 5i principala tem a propagandei oficiale din Hobsedantul deceniu proletcultist. #mintindu-5i de copilrie, poeta evoc o lume ireconciliabil divizat n boga7i 5i sraci, i. e., asupritori 5i asupri7i, "o7i 5i cer5etori, ri 5i buni/ H0ot trg 5i trg. 0elalii stau la pnd M 5i fa7a lor e palid, pu"av. M .i mrfurile-5i laud 5i-5i cnt. M %ipici 5i piepteni vec"i rnjesc pe tav. MM &rci pe Telari, lipit strns de mama. M 4 g"ear ca o cange te-n"a7. M 'trigoii cu jobene fac reclam M 5i mu5terii-n u5 ei aga7. MM 'us pe !ipscani, sunt altfel negustorii. M 0cu7i 5i lin5i

foiesc ntre mtas. M !e joac-n cap, "o7e5te, oc"i5orii. M Tobolnoaica alb st la cas. @4rgul de demultA #ceea5i di"otomie mani"eist apare 5i n amplul poem simili-U"itmanian /ie-i vor%esc !meric, mesaj patetic adresat direct #mericii proletare, definitiv opuse #mericii burg"eze 5i imperialiste/ HVie-7i vorbesc, #meric, 7ie. M 4c"ii ti nelini5ti7i i privesc, M fa7a ta limpede W fr de fard W o privesc. M =u cu America pumnului 5i a lin5ajului, M nu cu patroana crimelor 5i a orgiilor, M nu cu vrjitoarea ce mn sabatul drcesc M al miliardelor, M ci cu tine, M #meric simpl, vorbesc. Dup 4orentul @+,-,A, n acela5i ton, volumul )agnet @+,SGA aduce n plus o nc"istare rigid n dogmatica partidului unic. *esajul central W propovduirea ideologiei acestuia W e limpede exprimat c"iar de ilustra7iile ex-avangardistului $. )era"im, devenit acum unul dintre cei mai zelo5i sus7intori ai stalinismului @ntre altele, o reprezentare apoteotic a triumfului comunismului/ pe un fond ntunecat, o enorm palm alb din care 75ne5te n vzdu" o flacr orbitoare avnd n centru, ro5ii, secera 5i ciocanulA. )oemul din desc"iderea volumului, simbolic intitulat #reaie, cnt transformrile revolu7ionare de dup rzboi 5i Hnvierea na7ional datorat )artidului/ H@XA *ucegaiuri albe cre5teau, M %et7i otrvite. MM 'love zceau n firid, M *ucegise 5i fila. M !ume-n cangren, lividK M Bugea clorofilaX MM #colo am fost, am sim7it-o, M ;nveninat, c piere. M %um s nu-7i cnt, regsito, M #dncanviereY MMXMM %um s nu strig spre mileniu/ M )artidul, )artidul e for7aK M &ni7i, muncitorii sunt geniu, M 'unt soarele, tor7a, @XA )oeta i cnt Hpe cei salva7i din focul rzboiului, M din col7ii de fier ai capitalismului. @#ntec de via lungA, n sc"imb, exponen7ilor vec"ii lumi burg"eze le arunc anatema/ H - . glasul lui 9itler, ce latr, mai latr - M Ti "aitele verzi ale grzii de fier M ' cear tot/ J'ngeKL @5i cer 5i mai cerA, M Ti gura gngav de sus, de pe tron, M Ti cloaca sub7ire, 5i pliscul afon M ' molfie, c"i7ie, croncne/ J'ngeKL @ 5$ioculA Destule versuri @c"iar un sonetA sunt nc"inate lui !enin, eroul revolu7iei bol5evice, e.g./ H!ua7i aceast insign. )une7i-o n piept. M )e ea e gravat fruntea imens, M profilul lui !enin, M bolta ra7iunii 5i-a severei iubiri. @6e recunoatemA ;ns, spre deosebire de crea7iile analoge ale altor poe7i ai epocii, poezia proletcultist a *ariei >anu5 relev, prin autenticul ei lirism, o credin7 genuin n idealurile comuniste, explicabil din punctul de vedere al unei fiin7e ce trise din plin oroarea rzboiului/ H.ram n plin noapte, jos n "rube M Ti tremuram de frig 5i de dezgust. M Deasupra tancuri "uruiau 5i dube. M 8scos era canalul 5i ngust. MM #tunci 5i acolo se nscur zorii/ M )etale, flcri, ciripit pe ram, M Ti-n raze, sus, pe sc"ele, muncitoriiX M ;n oc"ii comuni5tilor priveam. @4randafiriAZ sau/ H*rul avea cearcn de snge, M Ti pinea, 5i tot ce-atingeam. M >oturi crude, avide, ntnge M #5teptau lipite de geam. MM =u uit nici nervi, nici retinZ M 'unt nop7i cu masacre, cu ciniX M Dar ziua m-ntorc n lumin, M Ti legn obiectele-n mini. @7i mrul i pinea8A )rin metafor, metric 5i proiec7ia istoriei n mit, n ar"etip, numeroase poeme se apropie mult de >laga 5i, desigur, de expresionism. )iesa de rezisten7 e c"iar poemul ce d titlul volumului, un fel de reportaj al mizeriei proletare din timpul rzboiului / H;n odaie miroase-a mangal ncins 5i-a igrasie, a ptur vec"e-mbibat de ndu5eal, a untdelemn prjit 5i a gaz, a iarn-n al doilea an de rzboi, a cartier proletar.

#far, de jur mprejur 5i pn la captul lumii e numai zpad amestecat cu snge, de la 8olga 5i pn aici, pe c"eiul cu gunoaie al Dmbovi7ei, '.'.-i, cu capul de mort pe c"ipiu patruleaz, intr 5i ies, n pivni7e amenajate cu cle5ti de tortur, 5i seara danseaz la J%oloradoL cu c"efliii civili, n monom, sco7nd n afar crupele lor rotunjoare, sprijinindu-se unul pe umrul celuilalt, azvrlindu-5i genunc"ii-n caden7, 5i 7innd, drgla5 5i absurd, arttorul, ntins ca o 7eav, n aer. #far, departe, pn la captul lumii, *iroase a snge 5i a "oit. =icieri nu pot s respir. =umai aici, n aerul greu de igrasie 5i gaz, unde minile mari, cenu5ii ca dou magnete, se ridic masive 5i calme n fa7a mea, despturind ziarul cel mic, ilegal, al )artidului, numai aici, sufletul meu nelini5tit care flfie-n goluri 5i 7ip ca o porumb lovit 5i afl pmntul 5i strea5ina

5i se a5eaz. @XA )rin urmare trebuie facuta o corelatie intre creatiile proletcultiste ale lui Dumitru %orbea si cele ale *ariei >anus, amandoi reprezentand ipostaze ale membrului de partid care adopta instinctiv ideologia comunista, incercarile artistice ale celor doi vadind actul deliberat de a propaga acest tip de idei politice. Dumitru Corbea &n alt scriitor ce s-a nscris micrii socialiste a fost Dumitru %orbea, fcnd parte din scriitorii care au contribuit la primul nucleu puternic de poe7i 5i prozatori ata5a7i )artidului %omunist. 4riginar din >otoani , autorul a intrat n literatur 5i a rmas un poet al satului. <zvorul inspira7iei sale este realitatea satului romnesc, cunoscut de el nu din exterior, ci din propria lui existen7. # scris cu credin7a c 5i sluje5te neamul 5i 7ara, c este alturi de cei umili7i.# scris 5i poezie agitatoric, cntece, reportaje, povestiri, scenete, n care consemna evenimentul zilei, fr s uite arta scrisului, la care a revenit ori de cte ori mprejurrile din acei ani grei 5i complica7i i-au ngduit-o. .locvent este nclinarea sa ctre poezia combativ, mobilizatoare, care invit la vigilen7 5i la lupt mpotriva du5manului clas 5i la glorificarea omului muncii, gen care face carier ncepnd cu +,OR. #stfel, Dumitru %orbea scrie influenat de condiia sa poezii ca Doftana , %iritelul , 8iteazul )andur , Bloarea muncii sau !umina partidului n care marc"eaz statutul ranului srac ce vede n noul regim o salvare mult ateptat. ;n !umina partidului , %orbea asociaz ideologiei pe care o susine rolul de ndrumtor al 4mului, valoarea artistica a poemului plind n faa elementelor vizibile de propangand/ )artidul era rmul, i far era, busol-M#zi ara-i luminat de-a lui aureolK . Alexandru Toma %a mare poet ,este instalat de presa literara aservita m regimului #lexandru 0oma,poet comunist lipsit de valore. #. 0oma @+RQ--+,-OA, in :$elania poetului evazionist. !a desfiintarea '.'.R. , <nregistreaza lic"idarea 'ocietatii 'criitorilor Romani, opera a regimului communist, ca pe o mare victorie, aruncand anat"ema asupra poetilor considerati reactionari, in versuri pline de :manie proletara , de invective si de insanitati ce nu au nimic comun cu poezia/ 'unt spectrul vec"iului poet-M <ndividualist estet,M 'uprarealist, obscurantist,M 9ermetist, evazionist-M <n sfarsit,EE fostulFF scriitor,M 'edentar budgetivor,M %antand ce se platea in piata/M *oartea,neantul, sila de viata,M 'i obligatoarea onoareMDe natiunile %onlocuitoare.M'curt/poetulEEnationalFFM*enit sa deviuM>ust pe un pedestalM!a %ismigiu. <n :viziunea lui #.0oma, pigmentata cu lozinci de epoca, :(ata cu natanga supunere , de pilda, poporul iese la lupta pentru noile idealuri estetice si ideologice/ :<si scuipa in palma deodata, M<nsfaca o lata lopata, M4 vara adanc sub mosierime,M'ub ciocoime, banc"erime, M)rofitorimeM'i-ntreaga trantorimeM )lus tronul regal-MBace un salt colossalM 'i-i repede, M %a pe niste balega de cal, M )este rapa praval. <n fata acestei dezlantuiri de forte revolutionare, :%antaretul astral coboara din zborul sau elansat catre realitatile prozaice ale vietii, cerandu-si iertare noilor buldozeristi ai literaturii burgeze, speriat ca a fost perceput in mod gresit/ :'tai-, stai poporM 'a coborX binisorXdin foisorXde ivorXM Da, viu, viu, -mai sunt viu- , sosescM Dar nu asa iute ca

ametesc, M *ai domol, mai domol, baeti si fete, M .u n-am fost nicicand erete. M )egasul meuY W un cal verde pe pereteK M =u-mi cereti deci deodataM &n sbor prea semet - M *a mai tine lipit colacul de jet. Eugen Frunza 0ovarasul .ugen Brunza a publicat in numarul P al 8ietii Romanesti un ciclu de treisprezece poezii a cate doua strofe fiecare.0oate poeziile acestui ciclu sunt construite dupa acelasi procedeu/in prima parte se expune un sentiment,o idee,un aspect,iar in a doua se trage concluzia ,opunandu-se primei parti o noua afirmatie menita astfel sa puna in valoare prin contrast.<n aparenta ,poeziile nu-si arata deficientele.<deile sunt juste,versificatia corecta,respectand toate regulile metrice,ba c"iar ritmul, masura si alternanta rimelor sc"imbandu-se de la poem la poem pot da impresia unei varietati a mijloacelor de expresie poetica. *ult mi-e drag si drag mi- fi 4mul-flacara pe creste Darz si simplu,zi de zi Baurar al tarii-aceste. )oetul nu se poate multumi sa afirme :mi-e drag omul nou care zi de zi construieste socialismul in tara noastra .)entru asemenea afirmatii nu se cere talent.%eea ce i se cere poetului este insa de a gasi o modalitate lirica,o idee poetica in stare sa comunice printr-o emotie faptul ca el iubeste omul nou,constructor al socialismului in patria noastra.#stfel, declaratia tovarasului Brunza,cuprinsa in primul catren citat nu poate constitui arta pentru ca este lipsita de orice modalitate de expresie poetica ,cum de asemenea lipsita de idee poetica este si cealalta strofa a poemului in care autorul ne incredinteaza cu aceleasi mijloace ca/X Xurasc pe cel ce-asteapta 'ocialismul mura-n gura !ung la vorba,scurt la fapta %"iulangiul secatura #nul +,-N marc"eaza reinvierea romanului,numarul romancierilor este mult mai mare,orientarea tematica este insa preponderent istorica,dar se intampla si mult asteptatul eveniment,oglindirea mai "otarata a prezentului prin cea mai complexa specie literara.)rintre cele mai cunoscute romane se numara *itrea %ocor a lui *i"ail 'adoveanu. Romanul *itrea %ocor aparut in +,O,, reprezinta istoria parcurgeriiJ drumului spinos al cunoasterii asa cum este denumita in finalul romanului formarea eroului ca luptator constient in imprejurarile sociale si politiceale perioadei celui de-al doilea Razboi *ondial si ale anilor ce vor urma. #cest roman se integreaza in seria scrierilor teziste din perioada de inceput a regimului comunist. Deoarece dezvolta canonul literar impus de partid, fiind necesar ca romanul sa trezeasca si sa sporeasca in sufletul cititorului dragostea fata de patrie si fata de partid, 'adoveanu edifica un personaj pozitiv, erou al constructiei socialiste, de origine taraneasca, inzestrat cu pasiune civica si cu o atitudine revolutionara, iar romanul *itrea %ocor pierde din cuceririle literarurii sadoveniene anterioare, coborand cu mult nivelul artistic. #ctiunea se desc"ide in satul *alu 'urpat, aflat in apropierea apei !isei si a Dropiilor - baragane cultivate cu grane care apartineau boierului %ristea poreclit de catre malureni 0rei-=asuri, din pricina formei ciudate a nasului sau.

*itrea %ocor provine dintr-o familie de tarani din *alu 'urpat. Dintre toti copiii pe care <ordan si #gapia !ungu i-au avut, doar *itrea si ("ita, un frate mai in varsta, au ramas in viata. ("ita era priceput in afaceri si de aceea isi desc"ise moara in sat. *itrea care mostenise nasul lung si coroiat al tatalui, fusese inscris la primarie cu porecla tatalui - astfel, numele sau era *itrea %ocor. %opilaria lui *itrea a fost presarata cu dese pedepse din partea mamei, femeie ursuza si "aina, ce nu-l iubea pe mezin fiindca semana mai mult tatalui. !a varsta de treisprezece ani, *itrea %ocor a ramas orfan, parintii pierindu-i cand au vrut sa treaca peste apa umflata si involburata a !isei. #tfel, mezinul a ramas in grija fratelui mai mare, ("ita morarul, care planuia sa-i fure pogoanele de pamant, facandu-l aragat boierului 0rei-=asuri, unde credea ca baiatul va muri datorita pedepselor crunte aplicate de acesta. *orarul spera ca fratele sau, in cazul in care nu-si va gasi sfarsitul muncind la boier, va pieri sigur atunci cand va fi luat la oaste. !a boierul %ristea 0rei-=asuri, *itrea %ocor a cunoscut asprimea cu care erau tratati argatii si nedreptatea cu care erau rasplatiti taranii ce-i lucrau pamanturile mosierului. Brica de pedepse il facea "arnic, iute si precaut pe *itrea, insa baiatul constientiza nedreptatea boierului si adesea glumea pe seama lacomiei si cruzimii acestuia, sau asupra lipsurilor pe care le indurau argatii, distrandu-si astfel tovarasii de munca. %autand consolare, *itrea a plecat de la conacul boieresc, pentru a-si vizita fratele, caruia naiv, i-a marturisit parerea despre traiul la conac, dar ("ita nu a ratat ocazia de a-i face rau fratelui si l-a parat boierului. )entru nemultumirea sa, *itrea a fost batut crunt si a zacut mult timp. 0otodata insa, in timpul acestei vizite la fratele sau, *itrea a intalnit-o pe =astasia, cumnata lui ("ita, intre cei doi prefigurandu-se datele unei povesti de dragoste. Dupa ce a terminat cei cinci ani in slujba boierului 0rei-=asuri, *itrea %ocor a fost luat la oaste, iar dupa terminarea instructiei, trimis pe front in anul +,OG. <n timpul stagiului militar si pe parcursul drumului spre *oscova si 'talingrad, intre %ocor si caporalul Blorea %ostea s-a consolidat o relatie de prietenie, %ostea fiind cel care l-a invatat pe tanarul *itrea sa citeasca si sa scrie si cel care i-a spus despre comunisti si despre revolutia rusilor. #juns pe front dupa o calatorie de cinci saptamani cu trenul, contingentul +,OG a fost injumatatit in timpul unei confruntari. *itrea %ocor a scapat cu viata, insa a trebuit sa se desparta de %ostea care-si pierduse un picior, fiindca au fost trimisi in lagare diferite. <n timpul prizonieratului ideologia comnunista i-a fost explicata pe larg lui *itrea de catre rusi, iar tanarul a vazut in sc"imbarile pe care comunismul le producea societatii, o materializare a dorintei sale de a se razbuna pe fratele sau- morarul necinstit care fura din malaiul oamenilor- si pe boierul neindurator Dupa ce raboiul se sfarseste odata cu victoria bolsevicilor, *itrea ajunge din nou in tara, insa nu lasa sa ajunga in satul natal decat niste vagi zvonuri despre intoarcerea sa si depre razbunarea pe care o promite fratelui si boierului. *itrea se intalneste in secret cu =astasia la 'ibiu si ii promite ca va reveni in sat pentru a aduce noua ordine. Dupa aceasta intalnire, =astasia ramane grea si este nevoita sa fuga de la casa cumnatului ("ita morarul si sa-si construiasca un bordei unde va locui impreuna cu nasa ei, &ta #nineasca si cu alte batrane. )ana la intorcea lui *itrea la *alu 'urpat, boierul si morarul- pus in functia de viceprimar de catre boier- devin din ce in ce mai nedrepti cu satenii, refuzand sa le dea pogoanele de pamant pe care statul le oferea in urma razboiului, si jefuind casa si pamanturile =astasiei. *itrea %ocor se intoarce in sat dupa ce trimite prin diverse persoane zvonuri tot mai infricosatoare despre intoarcerea sa si ii pedepseste pe boier si pe morar care au asuprit si au batjocorit pe taranii muncitori, punandu-i sa are o noapte intreaga pana la epuizare pamantul.

Deznodamantul romanului coincide cu finalul - inc"is, ce nu lasa loc interpretarii, ambiguitatii, in spiritul esteticii socialiste . Dupa aplicarea pedepsei, *itrea, aflat in ipostaza barbatului matur, cu :tamplele ninse : isi vede copilul, reintregeste familia, insa isi da seama ca taranii din *alu 'urpat, la fel ca si ceilalti tarani din tara, nu isi dau seama de importanta momentelor de aplicare a dreptatii si nu simt gustul victoriei asa cum se bucura el si ca romanii lipsiti de experienta frontului si de contactul cu ideologia bolsevica mai au inca de parcurs DR&*&' ')<=4' #! <=0.!.(.R<<, sarcina de educa masele, revenindu-le scriitorilor care au rolul de a-i lumina pe oamenii si de a-i indemna la lupta pentru afirmarea taranimii col"ozare si a muncitorimii comuniste. ).R'4=#$.!. D<= *0R.# %4%4R Romanul aservit ideologiei comuniste are datoria de a prezenta exponentii ordinii sociale anterioare W capitalistii, burg"ezii, si boierii ca pe niste clase sociale nedorite, josnice, decadente, de aceea personajele acestui roman se impart in doua categorii / asupritorii W caricaturizati si luptatorii pentru dreptate-idealizati. Din prima categorie fac parte ("ita !ungu, sotia acestuia 'tanca, si boierul 0rei =asuri. ("ita !ungu este fratele uzurpator al lui *itrea ce doreste sa-i fure pogoanele acestuia, punandu-l in pericol prin numeroase intrigi. *itrea isi da seama inca de la moartea parintilor de rautatea si lacomia fratelui sau, cand intre acestia conflictul este dezvaluit *itrea neferindu-se a-l ironiza pentru lacomia sa, iar morarul ferindu-se mereu a recunoaste intentiile sale rele in fata fratelui sau si in fata lumii . *orarul are un portret fizic cu puternice tente caricaturale, este J scurt, gros si pu"av L, iar sotia sa, 'tanca este o femeie rea si lacoma, caricaturizata de *itrea intr-o g"icitoare J %e-i mai slaba M %a o scoabaM 'i-ng"ite pan[ sug"itaM Dar se-ngrasa nenea ("ita Y L ("ita !ungu si 'tanca vor sa fure si pogoanele de zestre ale =astasiei, sora mai mica a 'tancai, pe care vor sa o calugareasca. >oierul nemilos %ristea 0rei-=asuri reprezinta tipul despotului, are obiceiul de a pandi cu luneta muncitorii de pe proprietatile sale si de a trage cu pusca dupa ei atunci cand nu-i place ce vede. .l este stapanul absolut ce nu tine cont de "otararile guvernului de a improprietari familiile celor de pe front. 'otia boierului, mult mai tanara decat acesta, se inscrie in galeria personajelor decazute, fiind construita ca o adevarata doamna >ovar? ce coc"eteaza cu *itrea si, dupa cum spun zvonurile, si cu alti argati. )rintre personajele pozitive ale romanului se numara eroul eponim, logodnica acestuia si personajele care l-au ajutat pe protagonist sa reziste vietii aspre de la conacul boieresc, cum sunt batranii soti 0riglea, argati de asemenea. >aba 0riglea este un personaj ce cunoaste legea ascunsa a lucrurilor si semnele vremii, ea joaca rolul de taumaturg atunci cand *itrea este batut sever pentru indrazneala de a-si fi exprimat nemultumirea fata de traiul la conacul boierului. 0ot baba 0riglea il scapa de moarte si de deoc"i pe erou, acest personaj feminin aducand aminte de scrierile anterioare ale lui 'adoveanu . &n alt personaj pozitiv este Blorea %ostea este cel care il ajuta pe *itrea in J parcurgerea drumului spinos al cunoasterii L, om matur ce a trait incercarile vietii si care cunoaste ideologia marxista. 4 gluma a unui taran care spune ca va manca paine alba si va brazda el baraganul in ziua de apoi, auzita de copilul *itrea il face pe acesta constient de drama taranilor asupriti si subjugati. Datul sau sufletesc este diferit de cel al fratelui sau ("ita, inveninant de dorinta de inavutire. #stfel, el imbratiseaza ideile comuniste deoarece vede in sc"imbarea politica o imbunatatire a conditiei taranilor . )e baza fondului justitiar organic si a resentimentelor

personale, clarificandu-se ideologic cu ajutorul soldatilor #rmatei Rosii, *itrea se considera instrumentul istoriei. .roul nutreste de mic dorinta de a invata, insa acest lucru ne-ar putea induce in eroarea de a crede ca *itrea %ocor este un personaj complex. .l este un erou lipsit de miscare interioara, semntimentele sale sunt reduse la cele simple, nutreste ura fata de boier si dispret fata de fratele morar, iubeste o fata la randul ei asuprita si doreste din compasiune sa inlature nedreptatea ciocoilor, insa durerea, rusinea, ura, dragostea au intelesul cel mai banal. *itrea este inzestrat cu simtul umorului, rade de propria conditie, insa nu toate glumele sale constituie surse ale umorului, cele mai multe trecand in randul detaliilor nesemnificative ale romanului. )ersonajul se plange de veninul vietii, fie spunand-o cu voce tare, fie prin intermediul naratorului care patrunde in gandurile sale, 'adoveanu utilizand fara foarta multa stralucire, stilul indirect liber.<n loc sa fie sumbra si zguduitoare, drama eroului este mai degraba J lacramoasa L dupa cum insusi martusiseste. =eajunsurile romanului )retinsa obiectivitate este rezultatul unei viziuni foarte conventionale asupra realitatii. 'adoveanu ocupa pasaje intregi pentru a descrie modul in care munceau taranii la *alu 'urpat sau in spiritul ideologiei prezentarea amanuntita a manierei in care functioneaza o gospodarie colectiva, laudand beneficiile automatizarii. #stfel romanul are doar pretentia de a fi realist prin zugravirea realitatii cea de toate zileleale claselor de jos. 'e remarca in textul romanului existenta multor elemente neverosimile, dovada ca subiectul romanului a fost tratat cu superficialitate. #stfel vedem ca baiatul *itrea raspunde cu obraznicie. <nconsecventa naratorului este marcata prin trecerea imprevizibila de la o secventa la alta, precum si de salturile mari in psi"ologia personajelor, momentul mortii parintilor, induiosator, aduce impacarea neasteptata dintre mama ursuza si copilul neascultator. *ama ii daruieste la momentul mortii o inima de turta dulce baiatului, iar aceasta este partuns pana la lacrimi de solemnitatea acestor clipe . *ai mult, amestecul de elemente romantice, baroce, realiste si naturaliste nu constituie o modalitate de inovatie literara, ci incarca fara folos opera. =aratorul nu mai poseda te"nica eliminarii timpilor morti si pe cea a distrbuirii informatiilor strict necesare. 'unt foarte multe pasaje in care prin oc"ii personajului principal sunt observate detalii precum maniera in care injura soldatii sau felul in care beau coniac comandantii, detalii pe atat de inutile pentru prefigurarea actiunii, pe cat de irelevante pentru crearea atmosferei. De aceea, textul degaja o puternica tenta de superficialitate. De asemenea, nu de putine ori, naratorul introduce in actiune noi personaje fara a le prezenta, cititorul urmand a le descifra statutul pe masura ce firul epic inainteaza. Descrierile cadrului natural, atat de abundente in operele anterioare, sunt sc"ematizate in *itrea %ocor, naratorul multumindu-se sau imprime o nota de melancolie comentariilor auctoriale prin utilizarea registrului cu tente ar"aice. <n *itrea %ocor se impletesc limbajul frust, de o banalitate vulgara, incomparabil cu stilul realist, obiectiv si rece al prozei lul Rebreanu si limba de fragezimi tainice a poporului, solemna, poetica, atfel, 'adoveanu arunca ici-colo valul duiosiei, al poeticitatii peste o scriitura cu totul banala, facand din *itrea %ocor un roman pseudo-realist din pricina idealizarii eroului si a actiunii, a caracterului tezist al faptelor prezentate si din lipsa unei analize a mecanismelor sociale

<maginea literaturii din aceasta perioada n-ar fi completa daca am omite dramaturgia.#limentand una din artele investita cu mari puteri educative/teatru,asupra genului dramaturgic s-au resfrant,de la inceput,tiparul si existentele ideologice.#sa se aplica preocuparile permanente legate de spectacol,de dramaturgie din revistele de cultura si din 'canteia-unde,de pilda,cronica dramatica sau cronica teatrala erau mult mai frecvente decat cronica literara.4 serie de critici dramatici urmareau cu vigilenta dramaturgia si teatrul,indrumand autorii,regizorii,actorii pe fagasul realist-socialist.#sa au fost 0raian 'elmaru,'orin *ladoveanu,8alentin 'ilvestru,'imion #lterescu, (eo Dumitrescu. 'e impun cativa dramaturgi care vor actualiza repertoriile teatrelor cu piese din realitatea socialista/*i"ail Davidoglu@*inerii,%etatea de focA,#urel >aranga@<arba rea,Recolta de aurA,!ucia Demetrius@%umpana,8adul nou,4ameni de aziA,=.*oraru@)entru fericirea poporuluiA si *i"ail =ovicov@=epotii gornistuluiA. 'e impune,de asemenea,piesa intr-un act destinata numeroaselor formatiuni teatrale de amatori,publicate in brosuri sau in revistele %ultura poporului, #lbina. <n general dramaturgia traverseaza aceleasi situatii si framantari pe care le-am intalnit si in cazul poeziei,prozei,criticii literare.)entru infuzia de combativitate si autenticitate,frecvente au fost ,bunaoara,prin anii +,O,-+,-N intalnirile cu publicul,critica maselor,critica 'canteii,urmate de autocritica autorilor. Exista cel putin doua cazuri semnificative in cel mai inalt grad pentru aceste doua atitudini critice fata de literatura scrisa in comunism, doua tipuri de manifestari ilustrate prin cartile a doi critici, unii dintre cei mai importanti: Eugen Negrici si Eugen Simion. Cartea lui Eugen Negrici, Literatura romana sub comunism (primul ei volum, Proza, publicat in 2 2! este importanta in primul rind ca efort de sistematizare, fiind pina acum cea mai cuprinzatoare si mai articulata analiza a fenomenului literar din fostul regim, facuta din perspectiva caderii acestuia.. "n afara calitatii cu totul remarcabile de a desc#ide apetitul pentru studiul acestei perioade, cartea lui Eugen Negrici poate fi vazuta si ca un simbol al unui anumit fel de situare fata de fenomen: pozitia demascatorului retrospectiv. $ai mult decit o reevaluare a acestei perioade literare, Literatura romana sub comunism explica resorturile politice si sociale care au facut posibila o asemenea literatura si pune in discutarea ei mai mult abilitati de patologist decit de critic. %e altfel, metafora favorita a acestui tip de abordare este aceea a maladivului, a patologicului, nu de putine ori cu referinte in sfera medicala: &Sub presiunea acestor cimpuri de forte adverse, nu putea sa se iveasca decit un peisa' bolnav, dar interesant din perspectiva unei (estetici) totalitare, care, daca se va fundamenta vreodata ca disciplina, se va ocupa de caracterul contorsionat al creatiilor acelor vremuri si de evolutia nefireasca a fenomenului artistic. "ar prezenta neintrerupta in viata literara a unei literaturi oficiale de uz propagandistic si servita de un numar important de condeieri s*a transformat intr*o povara constanta, cu efecte neasteptate. Ea a devenit un virus agresiv impotriva caruia literatura adevarata a fost nevoita sa fabrice mereu anticorpi, sa furnizeze replici si sa se apere in felul ei, bi'biind dupa coridoarele libere+. Peisa' bolnav, virusi, anticorpi, cam asa arata instrumentele de evaluare a literaturii conform acestei viziuni care mizeaza mult pe dramatism si pe efect spectaculos. %emersul propus e foarte valoros din perspectiva intelegerii mecanismelor de manipulare si intimidare a scriitorilor, a cauzelor si a metodelor care au stat la baza producerii unei literaturi de tip artificial. %aca pentru deceniul marcat de proletcultism, de dupa instaurarea regimului comunist, aceasta metoda este, probabil, cea mai

potrivita (si analiza lui Eugen Negrici asupra prozei &comunismului fundamentalist+ este tot ce s*a scris mai bun in domeniu!, in cazul literaturii anilor ,- si a urmatorilor, acest scenariu al maladivului nu mai functioneaza insa la fel de eficient. . Eugen Negrici vorbeste insa ca nimeni altul despre compromis si ticalosie, despre scriitori dincolo de cartile lor. Scrie, de pilda, despre &lic#elismul funciar+ si caracterul de &executant frenetic si fara scrupule al oricarei misiuni+ ale lui .a#aria Stancu, despre frica si oportunismul lui Sadoveanu, despre &promptitudinea 'egoasa+ cu care Petru %umitriu se adapta comandamentelor politice sau despre &ticalosia rareori egalata in ticaloasa noastra literatura a anilor ,/ + din romanul Soseaua Nordului de Eugen 0arbu. "n spatele unei aparente cruzimi medicale a analizei se afla, de fapt, pasiuni foarte puternice, la baza celor mai &stiintifice+ clasificari sta o dorinta necenzurata de &a face dreptate+, de a pedepsi si de a premia intr*un fel care nu era posibil in epoca. Eugen Negrici este, asadar, adeptul si ilustratorul unui tip de analiza a literaturii din perioada comunista pe care l*am putea defini ca ornamentat, indelung c#ibzuit si construit cu migala in 'urul unor complexe metaforic*etice. Clasificarile sint atente si ingenioase si acopera o pla'a foarte larga. "n studiul lui, literatura se transforma intr*un insectar ordonat si grotesc in acelasi timp. Cu totul altfel se manifesta criticii care considera ca o data cu sc#imbarea din 1232 nu e nevoie si de o sc#imbare totala de perceptie a literaturii, ca ce s*a spus inainte e bun spus, ca nu e nevoie de reevaluari, ba dimpotriva, ca reluarea celor spuse inainte arata ca literatura romana si*a putut crea in perioada comunismului o ierar#ie valabila si astazi. 4ici ar putea fi gasit un sens pentru multele reeditari pe care criticii importanti le*au oferit publicului postdecembrist. . Pe cit de ve#ementi, cruzi si demascatori erau scepticii, pe atit de seren este criticul Simion. "n capitolul dedicat poetului $i#ai 0eniuc se vorbeste despre numarul de volume publicate, despre originea taraneasca a poetului, despre faptul ca a fost un elev pasionat de biologie si a studiat paian'enii. %espre tot ce a insemnat 0eniuc in sistemul literar*politic al anilor ,/ : &$i#ai 0eniuc este legat de toate evenimentele vietii lierare de dupa al doilea razboi mondial, fiind mereu, cum singur spune, calare pe creasta valului, impins cu putere din spate de vintul istoriei+. Care val si care istorie, nu se mai stie, si criticul pare ca nici nu considera ca ar fi important sa se stie... E evident ca un asemenea text era facut pentru urec#ile sensibile ideologic de dinainte de ,32, dar intrebarea care se pune este aceea daca reeditarea unui astfel de text, in mod evident marcat de precautia epocii si de 'umatatea de adevar care putea fi spusa, mai poate fi facuta fara nici un scrupul moral si livrata in mod deliberat ca un manifest al ideii ca &spiritul critic romanesc n*a abdicat de la principiile lui estetice si morale+... 5a 4drian Paunescu este vorba despre &poezia politica+, dar titlul e inselator. Nici vorba despre vreo explicare a posturii asumate de Paunescu in epoca, se face doar o analiza de text a poeziilor despre care toata lumea stie cum au fost scrise. Este aici o dovada a felului in care estetismul pur atinge limitele ridicolului atunci cind e vorba despre o perioada atit de tulbure: &"n poezia politica propriu*zisa, 4drian Paunescu foloseste fata de eveniment doua atitudini: fie dilatarea, ridicarea lui la valoarea unui simbol general prin acumulare de propozitii oraculare, fie, in sens contrar, tendinta de a inveli rana desc#isa a faptului intr*o plasa de imagini aluzive+.

6ipul de analiza indiferenta pe care il propune cu obstinatie de mai bine de zece ani Eugen Simion nu face decit sa opacizeze si mai mult o istorie si asa greu de inteles de catre cei care n*au trait*o. $ulti tineri din 'urul lui Eugen Simion se grabesc sa adere la acest tip de imoralitate a camufla'ului. E o atitudine de neinteles, deopotriva psi#ologic si cultural. "n gestul &invelirii+ in estetism a unui sistem care numai &estetic+ n*a fost se afla, de fapt, adevarata continuare a unui tip de critica literara care se obisnuise sa convietuiasca foarte bine cu un regim totalitar.

S-ar putea să vă placă și