Sunteți pe pagina 1din 4

Simboluri

EVADAREA Evadarea face parte din esenta umana;este o conditie a devenirii si in ultima instanta o obligatie.Evadarea scriitorului reprezinta aici si o parabola despre salvarea sufletului incorsetat si obligat la rutina,caci actiunea este plasata intr-o perioada de constrangeri si limitari,sub dictatura comunista.In planul lumii profane evadere inseamna moarte,iar pentru avilescu moarte-nunta reprezinta tot un mod de evadare. !E"I#I#$% !eminitatea este asociata simbolic cu sufletul lumii si este considerata un principiu al nasterii si al mortii.#unta in moarte proiecteaza o cale de salvare. &I'I($% 'a proba initiatica ,desc)isa din capacitatea omului de a-si gasi intuitiv drumul ,g)icitul se fi*eaza in scrierile lui Eliade intre clarviziune si +oc.(ipica in acest sens este e*perierenta lui avrilescu,care dobandeste dreptul de a iesi din labirintul mortii prin e*ercitarea intuitiei lui de artist.,ersona+ul are constiinta rutinarii sale si intuitia vaga a salvarii,insa nu-si cunoaste drumul pentru ca nu si-a urmat impulsurile sufletesti.Din acest motiv tigancile il supun unui +oc in care trebuie sa g)iceasca ,adica sa-si reactiveze intuitia atrofiata. )icitul nu presupune pregatire speciala,initierea intr-un mestesug oracular,ci doar un +oc al norocului si al intamplarii. RADI#A (ot o proiectie a labirintului,gradina este un loc de initiere,dar si o imagine traditionala a paradisului de dincolo de moarte.Eliade vorbeste adeseori despre simbolismul gradinilor de vara,ca locuri ale desfasurarii lumesti,in care oamenii se pregatesc fara sa stie pentru intelegerea secretului capital.-etia,cantecul lautaresc in general, petrecerea alaturi de oameni necunoscuti reprezinta in viziunea lui un mod de cunoastere si pregatire. &A.S$% avrilescu,de pilda,rataceste prin labirint printe obiecte a caror forma o percepe vag;trairea sa seamana cu o mistuire,cu moartea, dar legaturile sale cu lumea nu au fost definitiv intrerupte;el primeste semne ale unei vieti ce continua fara el ,aude/0voci si zgomote si scaune trase pe parc)et,parca un intreg grup s-ar fi ridicat de la masa si s-ar fi indreptat spre el0.De aceea )aosul genereaza o renovare a persona+ului in acelasi univers de care el este prins ,insa intr-o alta durata istorica,iar transformarile pe care timpul le-a operat sunt atat de derutante ,incat pentru avrilescu inseamna tot )aos,o dereglare a lumii pe care numai el o simte,intucat doar lumea lui interioara se recreeaza intr-o alta dimensiune/in moarte. &IER.!A#IA (ermenul defineste semnul purtator al sacrului,indumnezeirea unui spatiu ,unui lucru,savarsirea constienta sau nu a unei actiuni care permite imersiunea in misterele capitale.-ordeiul tigancilor 1%a tiganci2 este purtator al unui secret ce se pastreaza de la inceputul lumii sau contine0in nuci0 creatia insasi.In 3Sacrul si profanul0,Eliade afirma /0,entru a reda manifestarea sacrului,am propus termenul de )ierofanie, care este comod, cu atat mai mult cu cat nu implica nici o precizare suplimentara/ el nu e*prima decat ceea ce este implicat in continutul lui etimologic, anume ca ceva sacru ni se arata0. De asemenea, )ierofania reuneste contradictiile lumii, caci orice manifestare a sacrului in lume ofera sansa transcenderii, prin anularea si armonizarea contrariilor. (oate )ierrofaniile sunt si simboluri, pentru ca inc)id in ele secretul unui parado*. &IER.!A#($% 'el care reveleaza sacralitatea, preot, initiat, detonator al unui mister capital, )ierofanul este

asimilat, in opera lui Eliade, in special cu oficialul spectatorului. &ierofanul este preotul care oficiaza initierile secrete, care ii desemneaza pe cei alesi. I$-IREA avrilescu poarta in subconstient o iubire ratata si pe care o va regasi dincolo de moarte. Iubirea ilustreaza principiul lumii, este un mod de impacare a contrariilor, anuleaza cele doua elemente ale vietii1femininul si masculinul2 si contine promisiunea unei finite noi. ,rin iubire se reface androginia initiala a universului, iar acest simbol al unitatii ascunde aspiratia spre paradisul pierdut, spre varsta de aur a omenirii, spre timpul pur, de dinainte de inceputul istoriei.%a Eliade,iubirea este posibila doar in moarte,caci moarte inseamna intoarcere la origini, recuperare a fiintei eterne.Iubirea profana este nesemnificativa ,vremelnica. 4.'$% avrilescu este prins intr-un +oc pe care nu-l cunoaste si pe care nu-l ia in serios.In acest caz +ocul contine un mesa+ pentru care eroul nu este pregatit.,ersona+ul si-a tradat iubirea,ori +ocul tigancilor incearca sa-i trezeasca acest sentiment refulat.,entru el,moartea presupune refacerea unitatii primordiale si prin ea reintegrarea in spatial a eternitatii-padurea verde. %A-IRI#($% Simbol al vietii,labirintul este spatiul tenebros, dar regenerator din trupul marii zeite,forma a imaginarului nascator de e*cese si proiectie a infinitului.%abirintul este creat din rapantii,ofera posibilitati de alegere,presupune probe,incercari si ispite,e*periente in care ratiunea este inutila.. parabola bine configurata apare in 3%a tiganci0,unde avrilescu devine prizonierul unui univers labirintic.Intrarea lui in bordeiul cu multe cotloane este asociata cu o regasire,dar sugereaza si sentimentul abandonului care naste revolta.,arasit de cele trei fete ,persona+ul incearca sa gaseasca drumul cel bun urmarind peretele unui paravan care pare nesfarsit,iar momentul in care apare dincolo de acest paravan,sufocat de caldura se dezbraca.#uditatea inseamna parasirea formei si individualitatii,conditie pe care avrilescu o accepta greu ,cu teama si apoi cu resemnare. avrilescu impins de frica,inaintand cu prudenta ,alergand din instinct ,reuseste sa a+unga in ultimul moment intr-un coridor semiluminat,probabil aproape de poarta celeilalte vieti,si capata sansa de a fi imbracat din nou, aproape impotriva vointei sale,dupa cum ii spune baba.Instinctiv, pleaca si rataceste in lumea e*istentei istorice pentru a se putea intoarce si a regasi paradisul sau nunta cu &ildegard.E*perienta lui avrilescu ec)ivaleaza cu initierea in moarte, caci 5 a iesi si a intra intr-un labirint este ritual initiatic prin e*celenta; si totusi,orice e*istenta, c)iar si ea mai linistita, poate fi asimilata cu inaintarea intr-un labirint 6.Ratacirea in bordeiul tigancilor contine un mesa+ si un avertisment asupra lumii profane, deoarece, intors in realitatea istorica, eroul afla un alt labirint/ in locurile conuscute sunt alti oameni si alte posibile drumuri. %I-ER(A(EA In general, Eliade vorbeste despre libertatea absoluta, tine de conditia umana si trebuie cucerita ca toate libertatile castigate de om de-a lungul istoriei. #umai ca sensul libertatii eliadesti se intemeiaza spre o cunoastere ritualica.De aceea, persona+ele lui Eliade se pregatesc prin teatru ritualic pentru a-si redobandi conditia fireasca de fiinte libere la modul absolut. %$"I#A avrilescu este lovit de lumina, inainte de a patrunde in universul miraculos de la tiganci. Intalnirea cu lumina este anticipata prin povestea despre colonelul %a7rence, pe care0arsita0 Arabiei 3l-a lovit ca o sabie0..bsedat de aceasta fraza auzita intamplator, avrilescu isi traieste e*perienta mortii ca pe o lumina0alba,incandescenta,orbitoare0 si care ii declanseaza anamneza.Sub imperiul luminii, avrilescu isi aduce aminte de ziua insorita din ')arlottenburg, adica de momentul in care si-a abandonat adevaratul destin.%umina zilei, cu precadere a ceasului )alucinant care este amiaza, proiecteaza fiinta intr-un univers magic.Si libertatea individuala este reprezentata prin simbolul luminii.

".AR(EA avrilescu,un musician ratat ,care a trait cu sentimentul inutilitatii,considerandu-se pedepsit pentru pacatele lui , 5 isi percepe si moartea ca pe o ratare 6 ."oartea sa inseamna ,in primul rand ,anularea acestui sentiment al mediocritatii;el este condamnat sa-si traiasca in labirintul intunecat toate dorintele ratate,apoi i se desc)ide poarta mortii.De aceea ,pentru el moartea este mai intai o atingere,apoi un fior si in cele din urma o constrangere.,entru avrilescu ,moartea nu inseamna lumina;el isi gaseste mireasa 1pe &ildegard2,dar pornesc spre padure,adica spre un alt labirint,in care este condamnat sa-si traiasca iubirea ratata,sa simta aripa,fiorul si necrutarea mortii si abia dupa aceea sa a+unga la fereastra luminata,adica la implinirea armoniei prin nunta mioritica.,ovestea sa ilustreza frica normala de moarte. #$"ERE%E %a Eliade,apar o serie de numere simbolice,a caror semnificatie se pastreaza ,de regula,in sfera mitului.In 3%a tiganci0 aproape toata e*perienta lui avrilescu este subliniata prin numere semnificative;el merge cu tramvaiul de trei ori pe saptamana,numar al tuturor ritualurilor si al )ierofaniilor;tot odata ,in traditia folclorica ,trei este si semnul ec)ilibrului si al perfectiunii.In aceeasi nuvela ,sapte,cifra a creatiei anunta regenerarea persona+ului dincolo de moarte ,caci mireasa se afla in a saptea camera.(igancile s-au stabilit in -ucuresti de 89 ani,adica de trei ori sapte,semn al creatiei perfecte,caci lui avrilescu i se da sansa renasterii. ,.AR(A Simbol al ambiguitatii,loc al plecarilor si al sosirilor,legatura intre lumi si intre stari ale fiintei.$sa pe care o desc)ide avrilescu are sens mioritic;prin regasirea perec)ii destinate,dincolo de usa inc)isa,el capata dreptul de a iesi din labirintul mortii,spre padurea verde,adica spre eternitate. RAI$% In gandirea ar)aica,raiul nu este doar un spatiu al perfectiunii,ci o stare, 5 singura importanta care precede actuala conditie a omului 6,adurea verde devine o proiectie a raiului in nuvela 3%a tiganci::,care se inc)eie cu plecarea perec)ii reunite spre padurea paradisului. RA(A( In planul vietii sociale sau in cel al istoriei individuale,ratarea declanseaza revolta sau preocuparea pentru universul interior,ceea ce obliga la cautarea altor cai de devenire. avrilescu este profesor de pian care traieste din meditatii,impacat cu ideea ca plateste pentru pacatele sale.Invinuirea vaga,compatimitoare si ironica pe care si-o aduce,provine din nostalgia iubirii ratate.El si-a gasit perec)ea ursita ,pe &ildegard,dar a fugit din cauza unor ratiuni marunte si lase.Si-a impus sa uite si sa se resemneze,insa in fiinta sa profunda sentimentul s-a pastrat intact.Inainte de a intra in curtea tigancilor,are senzatia ca a mai trait o astfel de zi,iar apoi isi aminteste ca era ziua in care o parasise pe &ildegard."oartea sa inseamna regasirea iubirii pierdute,adica tocmai ceea ce ratase in timpul vietii. SE(EA E*presie a conditiei umane ,setea dubleaza tendinta naturala a devenirii/ 5 cu cat omul sufera mai mult,cu atat e mai insetat de Dumnezeu,de adevar ,de liniste,de iubire 6.Setea topeste fiinta,o aduce la starea impersonala, nediferentiata, de samanta. avrilescu, desi avertizat sa nu bea prea multa cafea,el cere si apa, si isi potoleste setea band direct din cana,satisfacandu-si setea intrand in starea de disolutie si in moarte. IE%E%E Ielele sunt fapturi feminine supranaturale intilnite in mitologia romaneasca, foarte raspindite in superstitii, carora nu li se poate stabili insa un profil precis, din cauza marii diversitati a variantelor folclorice. (otusi, cel mai frecvent, Ielele sunt descrise ca niste fecioare zanatice, cu o mare putere de seductie si cu puteri magice, avind aceleasi atribute ca #imfele, #aiadele, Dr;adele, sau c)iar si ca Sirenele. Ielele locuiesc in vazdu), in paduri sau in pesteri, in munti, pe stinci sau pe

maluri de ape, in balarii sau la raspintii, scaldindu-se adesea in izvoare. Se crede despre ele ca apar in special noaptea la lumina lunii, rotindu-se in )ora, in locuri retrase 1poieni silvestre, iazuri, maluri de riuri, rascruci, vetre parasite sau c)iar in vazdu), dansind goale, numai cu sinii goi, cu parul despletit, mai rar cu vestmint de zale sau infasurate in valuri transparente si cu clopotei la picioare2; dansul lor specific este )ora; locul pe care au dansat ramine ars ca de foc, iarba nemaiputind creste pe locul batatorit, iar crengile copacilor din +ur fiind pirlite; mai tirziu, cind iarba rasare din nou, culoarea acesteia este verde-intunecata, nu e pascuta de vite, iar terenul devine prielnic inmultirii ciupercilor din specia <lingura zinei<. Ielele apar uneori cu trup, alteori sint doar naluci imateriale, cu aspect iluzoriu de tinere femei vesele; de obicei, folclorul le reprezinta tinere si frumoase, voluptuoase si seducatoare, nemuritoare, zburdalnice pina la delir, vindicative si rele, fara a fi totusi structural malefice. #$'$% Arbore demonic in folclorul si credintele vec)i si noi, ale multor popoare. Dupa (almud, fiecare craca de nuc are noua frunze si in fiecare frunza se ascunde un demon. In aria noastra culturala, nucul nu se planteaza in curte, deoarece sub nuc nu creste nimic altceva. "ai e*ista credinta ca cel care va planta un nuc va muri in momentul in care grosimea tulpinii sale atinge pe cea a grumazului omului. 'A!EA$A poate fi / A&ER.# !luviu infernal in mitologia greaca, ale carui ape fac pe oricine le traverseaza sa-si uite trecutul. #umele fluviului repeta numele zeitei uitarii. Ea strabate campiile Elizee, iar umbrele mortii lor, a+unse acolo sunt obligate sa bea din apa fluviului spre a-si ani)ila orice amintire. S(=> !luviu infernal in mitologia greaca. recii credeau ca apa otrvita a St;*ului e in stare sa dizolve orice nava din orice material. ?eii greci +urau pe St;*, iar divinitatea care-si calca +uramantul era privata un an de dreptul la viata, iar alti noua ani de orice relatie cu ceilalti zei. -aba poate fi/ 'ER-ER$% 'aine monstruos din mitologia greaca care avea misiunea eterna de a veg)ea intrarea in Infern a umbrelor celor morti si de a nu permite nimanui iesirea in lumea umana; ingaduind numai intrarea umbrelor, nu si a oamenilor vii; ca orice bun caine de paza, care ii lasa pe straini sa patrunda pe teritoriul sau, controla mai cu seama iesirea, nelasandu-i sa plece. El era imaginat cu trei, rareori cu o suta de capete. !etele pot fi/ ,AR'E%E Sunt armature ale marelui cosmos, ca si cele ale micului cosmos, care concentreaza cele trei calitati ale fiintei, forme fundamentale ale zeitei-radacina. (iganca poate fi (amas1simbolizata de negru2, grecoaica este Satt7a1simbolizata de alb2, evreica este Ra+as1simbolizata de rosu2. Sunt (amas, descendenta, intunecata, insumand in ea posibilitatile de inertie si de ignoranta, goana dupa indeplinirea dorintelor, tendintele materialiste, faza de 3inspiro0; Satt7a, tendinta ascendenta, luminoasa, cu nazuinta de reintegrare in principiu, dorinta de evolutie tendintele mistice, sufletul, faza de 3inspiro0; Ra+as, e*pansiva, pasionala, epuizand amploarea, adica dimensiunea orizontala, neutralitate, spiritual, faza de 3apnce0.