ORGANIZAREA si ETICA PROFESIILOR JURIDICE CURS invatamant ID

Unitatea de invatare 1 Consideratii generale despre justitie Cuprins 1.1. nfptuirea justiiei reprezint monopol de stat. 1.2. Dublul grad de jurisdicie 1.3. Egalitatea n faa justitiei 1. . !ratuitatea justiiei 1.". Colegialitatea 1.#. $ccesul liber la justiie 1.%. &rocesul ec'itabil (i durata procedurilor. 1.). Caracterul permanent (i sedentar al instanelor 1.*. &rincipiul distribuirii aleatorii a cauzelor (i cel al continuitii. +biecti,ele unitatii de in,atare 1 Dup studiul acestei uniti de n,are ,ei reu(i s .dentificati sensurile notiunii de justitie .dentificati principiile ce stau la baza organizarii justitiei ca

ser,iciu public.

Noiunea de justiie are mai multe sensuri/ dou dintre acestea fiind legate n mod direct de studiul organizrii judiciare1

 ntr0o prim accepiune/ justiia este o funcie/ funcia de a judeca/ de a decide asupra conflictelor i,ite ntre diferitele subiecte de drept prin aplicarea legii. n acest sens se spune c judectorul nfptuie(te justiia. ntr0o astfel de ,iziune/ justiia este o prerogati, su,eran care aparine statului1 ntr0o a doua accepiune/ mai restr2ns/ prin justiie se nelege ansamblul instituiilor prin a cror mijlocire se poate e3ercita funcia judiciarinstane judectore(ti/ magistrai/ au3iliari sau parteneri ai justiiei etc.. Din aceast perspecti,/ justiia este un serviciu public al statului deoarece corespunde unei acti,iti organizate/ finanate/ reglate (i ale crei rezultate sunt asumate de stat. 1 1 !n"#ptuirea $usti%iei repre&int# m'n'p'( de stat n societatea modern rolul de a nfptui justiia (i l0a asuma statul. 4aptul c justiia este monopolul statului implic dou consecine nici o alt autoritate dec2t instanele judectore(ti legal instituite nu pot nfptui justiia/ prin pronunarea unor 'otr2ri care s se bucure de autoritatea lucrului judecat (i de for executorie. n acest sens/ art.12" alin.1 din Constituie pre,ede c justiia se realizeaz prin nalta Curte de Csaie (i 5ustiie (i celelalte instane judectore(ti stabilite de lege1 cealalt consecin a principiului potri,it cruia justiia este monopolul statului este aceea c statul este obligat s mpart justiia atunci c2nd se solicit acest lucru. 5udectorul care a fost n,estit cu soluionarea unei cereri nu poate refuza judecata/ sub sanciunea s,2r(irii infraciunii de denegare e dreptate. n acest sens art.3 C.ci,. pre,ede c judectorul care va refuza de a judeca, sub cuvnt c legea nu prevede, sau c este ntunecat sau nendestultoare, va putea fi urmrit ca culpabil de denegare de dreptate. 6ineneles c este ideal ca judectorul s soluioneze cauza cu care a fost n,estit/ n temeiul unui te3t de lege al crui coniunt s fie neec'i,oc (i perfect aplicabil situaiei de fapt ce caracterizeaz spea. ns/ c'iar dac legea prezint neclariti sau lacune/ judectorul este obligat s recurg la interpretarea legii/ iar n lips de te3t e3pres la analogia legii ori la analogia dreptului (i s rezol,e cauza cu care a fost n,estit. 1 ) Du*(u( +rad de $urisdi,tie Organizarea justiiei pe sistemul dublului grad de jurisdicie porneste de la idee conform careia controlul ierar'ic al 'otr2rilor judectore(ti este un c2(tig incontestabil (i reprezint at2t o garanie pentru justiiabil n contra abuzurilor care ar putea s apar n acti,itatea unui judector c2t (i o recunoa(tere a faptului c judectorii pot gre(i n opera lor de aplicare (i interpretare a legii. $cest principiu presupune ca 2

 instanele judectore(ti s nu se situeze la acela(i ni,el ierar'ic (i s fie grupate dou c2te dou/ astfel nc2t un proces judecat ntr0o instan s poat ajunge apoi/ prin e3ercitarea cilor de atac/ n faa unei instane superioare. Dac o cauz este judecat n prim instan la tribunal/ apelul se ,a soluiona de curtea de apel/ iar recursul la nalta Curte de Casaie (i 5ustiie1 c'iar dac procesul urmeaz trei faze 7 prim instan/ apel (i recurs 0 nu se poate ,orbi de un triplu grad de jurisdicie. 8ecursul este o cale de atac e3traordinar care nu permite discutarea cauzei sub toate aspectele de fapt i de drept / singurele problemele susceptibile de a fi analizate fiind cele de drept (i numai dac se ncadreaz n moti,ele indicate n mod e3pres (i limitati, de lege. $nalizarea cauzei sub toate aspectele sale de fapt (i de drept (i administrarea unui probatoriu complet este posibil numai n faza judecii n prim instan i n faa instanei de apel/ moti, pentru care c'iar dac legea pre,ede (i calea de atac a recursului/ nu se poate ,orbi dec2t de un dublu grad de jurisdicie. 1 - E+a(itatea in "ata $ustitiei &otri,it art.1# alin.) din Constituie/ cetenii sunt egali n faa legii (i a autoritilor publice/ fr pri,ilegii (i fr discriminri. 9imeni nu este mai presus de lege. $cela(i principiu este consacrat (i n :egea nr.3; <2;; pri,ind organizarea judectoreasc/ care pre,ede c justiia se realizeaz n mod egal pentru toi, fr deosebire de ras, naionalitate, origine etnic, limb, religie, sex, orientare sexual, opinie, apartenen politic, avere, origine ori condiie social sau orice ale criterii discriminatorii. &rincipiul egalitii n faa justitiei presupune ca toate persoanele s aib ,ocaie egal de a fi judecate de acelea(i instane judectore(ti (i dup acelea(i reguli de procedur1 prile trebuie s aib dreptul la acelea(i probe/ acelea(i aprri (i acelea(i ci de atac1 instanta de judecata are obligaia de a lamureasca parile despre drepturile lor/ sa deandrumari parilor cu pri,ire la drepturile (i obligaiile procesuale/ atunci c2nd nu sunt reprezentate sau asistate de a,ocat (i sa staruie prin toate mijloacele legale/ pentru a pre,eni orice gre(ala pri,ind aflarea ade,arului n cauza/ pe baza stabilirii faptelor cauzei (i aplicarea corecta a legii. &e langa aplicarea dispoziiilor care consacra rolul acti, al judecatorului/ ec'ilibrul procesului ci,il poate fi realizat (i prin acordarea asistenei ajutorului public judiciar care consta/ intre altele/ si n asistena gratuita a parii de catre un a,ocat delegat de barou. C'eltuielile facute de stat prin acordarea asistenei judiciare gratuite ,or fi puse n sarcina parii ad,erse daca aceasta pierde procesul1 in jurisprudenta Curtii de la =trasbourg/ in stransa legatura cu principiul procesului ec'itabil s0a dez,oltat principiul ,, egalitatii armelor in proces . $spectele pe care instanta europeana le0a analizat ca si elemente ale principiului egalitatii armelor au fost- posibilitatea partiii de a0si e3prima punctul de ,edere in fata instantei in conditii care sa nu o deza,antajeze fata de cealalta parte/ contradictorialitatea procedurii/ obligati,itatea moti,arii 'otararilor/
3

administrarea ec'itabila a probelor/ oralitatea procedurii/ limba in care se desfasoara procedura/ dreptul de a fi prezent la proces1 egalitatea in fata justitie se manifesta si sub aspectul dreptului recunoscut justitiabililor de a se e3prima in instanta in limba materna. Este ade,arat ca potri,it legii procedura se desfsoara in limba romana/ cererile si actele procedurale se intocmesc in limba romana dar cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale se pot e3prima in instanta in limba materna. Daca una sau mai multe parti isi e3prima dorinta de a se e3prima in limba materna/ instanta trebuie sa asigure in mod gratuit folosirea unui interpreta sau traducator autorizat. 1 . Gratuitatea $ustitiei &rincipiul gratuitaii justiiei presupune ca parile nu trebuie sa plateasca judecatorii care soluioneaza pricina si nici ceilali angajai ai instanei ce deser,esc ser,iciul public pe care l constituie justiia. !ratuitatea justiiei da prestigiu instanelor de judecata (i n acela(i timp determina pe judecatori/ ori pe ceilali funcionari/ sa0(i ndeplineasca ndatoririle fara partinire. .n aplicarea principiului gratuitatii au fost sesizate probleme precum totu(i nfaptuirea justiiei implica c'eltuieli at2t din partea statului/ care trebuie sa asigure condiiile materiale pentru desfa(urarea acti,itaii de judecata/ c2t (i din partea justiiabililor/ care sunt obligai sa plateasca ta3ele judiciare de timbru (i timbrul judiciar/ onorariile de a,ocat (i e3pert/ atunci c2nd este cazul/ precum (i alte c'eltuieli legate de administrarea probelor1 gratuitatea nu este totala (i nu ar fi nici de dorit un astfel de sistem/ care ar ncuraja apelarea la justiie n scop de (icana sau pentru cauze care ar putea sa0(i gaseasca o soluie amiabila. Este important nsa/ ca eforturile financiare pe care le reclama declan(area (i susinerea unui proces sa nu constituie o piedica n calea liberului acces la justiie/ principiu consacrat constituional (i legal. 9u de puine ori s0a semnalat faptul ca ta3ele judiciare de timbru e3cesi, de mari fac ca justiia sa de,ina un lu3/ inaccesibil celor lipsii de posibilitati materiale1 Curtea Europeana a Drepturilor +mului a manisfestat in mod constant interesul de a ,erifica respectarea principiului accesului liber la justitie fata de obligatia de plata a ta3elor judiciare pre,azuta/ asa cum am aratat/ in sarcina celui care declansaza un proces ci,il lato sensu in cazul majoritatii statelor europene. =0a acceptat ca dreptul de a accede la un tribunal > in sensul de instanta de judecata ? nu este absolut si poate primi limitari cum sunt cele relati,e la plata unei ta3e judiciare de timbru de catre reclamant. Este necesar ca limitarile aplicate accesului la justitie sa urmareasca un scop legitim si sa se respecte un raport de proportionalitate intre mijloacele utilizate si scopul urmarit. &roportionalitatea se traduce in materia ta3elor judiciare prin aceea ca efecti,itatea accesului la ajustitie nu trebuie afectata prin cuantumul ridicat al acestor/ prin lipsa capacitatii de ac'itare a reclamantului sau prin faza procesuala in care este impusa obligatia de plata a ta3ei. Desi

majoritatea tarilor europene pre,ad ta3e judiciare/ acestea nu reprezinta un obstacol in ce pri,este accesul la justitie. .n scopul inlaturarii dificultatilor ce decurg din armonizarea principiului gratuitatii cu sistuatia materiala a unor justitiabili a fost instituit ajutorul public judiciar/ reglementat prin +@! nr."1<2;;) privind ajutorul public judiciar in materie civila. +rdonanta defineste ajutorul public judiciar drept acea forma de asistenta acordata de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces ec'itabil si garantarea accesului egal la actul de justitie/ pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciara/ inclusi, pentru e3ecutarea silita a 'otararilor judecatoresti sau a altor titluri e3ecutorii. &otri,it actului normati, amintit ajutorul public judiciar se poate acorda in urmatoarele forme/ separate sau cumulat/ dar fara a putea depasi/ in total/ in cursul unei perioade de un an/ suma ma3ima ec'i,alenta a 12 salarii minime brute pe tara la ni,elul anului in care a fost formulate cererea plata onorariului pentru asigurarea reprezentarii/ asistentei juridice si/ dupa caz/ a apararii/ printr0un a,ocat numit sau ales/ pentru realizarea sau ocrotirea unui drept ori interes legitim in justitie sau pentru pre,enirea unui litigiu/ denumita asistenta prin a,ocat1 plata e3pertului/ traducatorului sau interpretului folosit in cursul procesului/ cu incu,iintarea instantei sau a autoritatii cu atributii jurisdictionale/ daca aceasta plata incumba/ potri,it legii/ celui ce solicita ajutorul public judiciar1 plata onorariului e3ecutorului judecatoresc1 scutiri/ reduceri/ esalonari sau amanari de la plata ta3elor judiciare pre,azute de lege/ inclusi, a celor datorate in faza de e3ecutare silita. + persoana poate obtine ajutor public judiciar in formele pre,azute de lege daca ,enitul mediu net lunar pe membru de familie/ in ultimele doua luni anterioare formularii cererii/ se situeaza sub ni,elul de ";; lei. Daca ,enitul mediu net lunar pe membru de familie/ in ultimele doua luni anterioare formularii cererii/ se situeaza sub ni,elul de );; lei/ sumele de bani care constituie ajutor public judiciar se a,anseaza de catre stat in proportie de ";A. =e deduce ca potentialii beneficiari ai ajutorului public judiciar sunt persoane care realizeaza ,enituri nete sub pragul de );; lei pe luna > la stabilirea ,enitului se iau in calcul orice ,enituri periodice/ precum salarii/ indemnizatii/ onorarii/ rente/ c'irii/ profit din acti,itati comerciale sau dintr0o acti,itate independenta si altele asemenea/ precum si sumele datorate in mod periodic/ cum ar fi c'iriile si obligatiile de intretinere ?. .n mod e3ceptional ajutorul public judiciar se poate acorda si in alte situatii/ proportional cu ne,oile solicitantului/ in cazul in care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natura sa ii limiteze accesul efecti, la justitie/ inclusi, din cauza diferentelor de cost al ,ietii dintre statul membru in care acesta isi are domiciliul sau resedinta obisnuita si cel din 8omania. 1.". Colegialitatea.

"

&rincipiul colegialitaii presupune ca judecata trebuie facuta de mai muli judecatori (i se opune principiului judecatorului unic. in fa,oarea sistemului judecatorului unic pledeaza urmatoarele argumente- marirea responsabilitaii judecatorului (i deci/ o mai mare atenie n judecarea cauzelor/ mic(orarea numarului de judecatori (i de aici posibilitatea unei mai bune remunerari a acestora/ posibiltatea asigurarii unui mai bune specializari a judecatorilor. in fa,oarea principiului colegialitaii s0au adus argumente precum- garantarea imparialitaii (i pre,enirea arbitrariului datorita controlului reciproc dintre judecatori/ posibilitatea formarii judecatorilor tineri prin formarea unui complet npreuna cu judecatori mai e3perimntai/ garantarea unei justiii mai bune datorita sc'imbului de idei ntre membrii completului. =istemul nostru jurisdictional a adopat o forma supla/ ncerc2nd sa mbine a,antajele celor doua sisteme cunoscute in prima instana/ n faa judecatoriilor/ tribunalelor (i curilor de apel/ cauza este judecata de un singur judecator1 in caile de atac/ n care se realizeaza controlul ierar'ic/ funcioneaz principiul colegialitaii n formarea completului 7 doi judecatori n apel (i trei n recurs. la nalta Curte de Casaie (i 5ustiie este consacrat principiul colegialitii n forma completului de trei judecatori/ cinci judecatori sau 2" judecatori > completul stabilit pentru judecarea recursurilor in interesul legii ?. 1 / A,,esu( (i*er (a $ustitie ccesul liber la justiie reprezint un drept fundamental consacrat prin art. 21 din Constituia 8om2niei precum (i prin art.# pct.1 din Con,enia european a drepturilor omului. ccesul liber la justiie comport dou aspecte eseniale obligaia statului de a reglementa mijloacele procedurale care s permit justiiabilului s accead n faa unui tribunal independent (i imparial care s e3amineze cauza sub toate aspectele de fapt (i de drept. =ub acest aspect/ accesul la justiie nu implic neaprat ine3istena unor proceduri prealabile sesizrii instanei. &rin urmare nu sunt contrare principiului enunat situaiile n care legiuitorul stabile(te c pentru a sesiza instana este necesar parcurgerea unei proceduri prealabile. n sc'imb/ procedurile cu caracter jurisdicional ! administrativ au caracter facultativ i gratuit . $legerea folosirii cii jurisdicional 7 adminsitrati,e nu nc'ide accesul la soluionarea cauzei de ctre judectori deoarece mpotri,a soluiei pronunate n procedura
#

administrati, e3ist ntotdeauna cale de atac n faa instanelor judectore(ti1 obligaia statului de a crea p2rg'iile prin care s elimine e,entualele impedimente de fapt care ar putea s ngrdeasc accesul efecti, la judecat. n acest sens/ spre e3emplu/ statul trebuie s asigure mijloacele prin care o persoan care nu dispune de resurse financiare s poate sesiza n mod legal instana de judecat (i s aib parte de un proces ec'itabil. $(a cum am artat/ n sistemul nostru de drept/ asistena judiciar este de natur s nlture situaiile n care justiiabilul nu poate face fa c'eltuielilor procesuale. 1 0 Pr',esu( e,1ita*i( si durata pr',eduri('r &rincipiul procesului ec'itabil este impus prin art.21 din Consitutia 8omaniaei si art.# pct.1 din CED+ si presupune .nstanta sa respecte principiile fundamentale ale procesului/ precum dreptul la aparare/ contradictorialitatea/ egalitatea si toate consecintele ce decurg din acestea 4iecare dintre parti sa dispuna de posibilitati suficiente/ ec'i,alente si adec,ate pentru a0si sustine pozitia asupra problemelor cauzei. 9u inseamna ca procesul se ,a judeca in ec'itate/ ci numai conform regulilor de drept. .n ce pri,este durata procedurilor/ dispozitiile constitutionale si ale CED+ pre,ad solutionarea cauzelor intr0un termen rezonabil 9u se impune un anume termen e3act de solutionare a unui process/ dar se pre,ede ca termenul trebuie sa fie rezonabil1 Bermenul rezonabil e3prima faptul ca justitia nu trebuie realizata cu intarzieri care sa compromita eficienta si credibilitatea sa. Bermenul rezonabil se analizeaza in functie de comple3itatea fiecarei cauze/ comportamentul partilor/ probele administrate etc. 1 2 Cara,teru( permanent si sedentar a( instante('r .nstanele judectore(ti sunt permanente deoarece acti,itatea acestora se desf(oar n mod continuu/ fr ntreruperi/ afar de cele pricinuite de zilele nelucrtoare (i de srbtorile legale. Cacana judectoreasc/ care inter,ine n perioada 1 iulie 7 31 august a fiecrui an/ nu presupune o ntrerupere a acti,itilor instanei/ ci numai o diminuare a
%

acesteia/ necesar efecturii concediului de odi'n la care au dreptul magistraii (i ceilali angajai ai instanelor. n pri,ina caracterului sedentar al instanelor/ trebuie menionat c acestea localitatea de re(edin stabilit prin lege/ sediul fiind stabil/ determinat (i cunoscut. Caracterul sedentar al instanelor nu e3clude ca anumite acti,iti procesuale s fie fcute n afara sediului acestora/ atunci c2nd acest lucru se impune/ cum ar fi n cazul efecturii unei cercetri la faa locului sau audierea unui martor care nu se poate deplasa. 1 3 Prin,ipiu( distri*uirii a(eat'rii a ,au&e('r si ,e( a( ,'ntinuitatii "istribuirea aleatorie a cauzelor este conceput ca o garanie a neprtinirii judectorilor n soluionarea cauzelor cu care sunt n,estii. #ontinuitatea n judecarea cauzei presupune ca aceea(i judectori ,or face parte din complet la toate termenele de judecat ntr0o anumit etap procesual n care se afl judecata > prim instan/ apel/ recurs/ contestaie n anulare/ re,izuire etc. ?. =c'imbarea compunerii completului de judecat poate fi determinat de incidente procesuale cum ar fi incompatibilitatea, abinerea, recuzarea sau n cazul n care judectorul prasete magistratura, este avansat sau transferat la alt instan, se afl n concediu etc.

Test de aut'eva(uare 1 8spundei la urmtoarele ntrebri0gril-

1 P'si*i(itatea partii de a8si e9prima pun,tu( de vedere in "ata instantei in ,'nditii ,are sa nu ' de&avanta$e&e "ata de ,ea(a(ta parte repre&inta ' ap(i,are a pri,ipiu(ui4 a. 5ustitia este monopol de stat1 b. Dublului grad de jurisdictie1 c. egalitatii armelor in cadrul procesului ci,il. ) In dreptu( n'stru prin,ipiu( ,'(e+ia(itatii se ap(i,a4 a. .n toate cazurile/ indiferent de faza de judecata si instanta1 b. .n principiu/ numai la judecata in caile de atac1 in toate cazurile/ cu e3ceptia judecatoriilor. 3. P'trivit prin,ipiu(ui +ratuit#%ii $usti%iei4 a. prile nu sunt obligate s ac'ite nici un fel de ta3e sau alte costuri financiare/ at2t n procesul penal/ c2t (i n cel ci,il1 b. n procesele ci,ile/ dac partea nu are o situaie material bun/ n toate cazurile/ ,a putea s introduc o cerere de c'emare n judecat/ cu scutire la plata ta3ei judiciare de timbru1 c. prile nu trebuie sa plteasc judectorii care soluioneaz pricina (i nici ceilali angajai ai instanei ce deser,esc ser,iciul public pe care l constituie justiia. . Prin,ipiu( 'r+ani&#rii $usti%iei pe du*(u +rad de $urisdi,%ie 4 a. presupune ca instanele judectore(ti s nu se situeze la acela(i ni,el ierar'ic (i s fie grupate trei c2te trei1 b. este consacrat e3pres la ni,el constituional1 c. reprezint at2t o garanie pentru justiiabil n contra abuzurilor care ar putea s apar n acti,itatea unui judector c2t (i o recunoa(tere a faptului c judectorii pot gre(i n opera lor de aplicare (i interpretare a legii. ". !n ,a&u( :n ,are un $ude,#t'r a "'st sesi&at ,u ' ,erere de ,1emare :n $ude,at#4 a? poate refuza soluionarea acesteia dac pentru respecti,a problem litigioas nu e3ist dispoziii legale e3prese1 b? este obligat s rezol,e cauza cu care a fost n,estit/ n lips de te3t legal e3pres fiind obligat s recurg la analogia legii ori la analogia dreptului1 c? poate refuza soluionarea acesteia dac pentru cauza dedus judecii legea nu este prea clar.

Raspunsuri4 1 ,5 ) *5 - ,5 . ,5 6 * 7i*(i'+ra"ie pentru Unitatea 1 C.D. Ciobanu/ Bratat teoretic si practic de procedura ci,ila/ Ed.9ational/ 6ucuresti 1**#/ ,ol... ..:es/ .nstitutii judiciare contemporane/ Ed.CE 6ecF/ 6ucuresti/ 2;;%.

Unitatea de invatare ) +rganizarea instantelor judecatoresti si a Dinisterului &ublic

*

Cuprins 2.1. =tructura naltei Curi de Casaie (i a celorlalte instane judectore(ti 2.2. =tuctura parc'etelor (i direciile speciale aflate la ni,elul &arc'etului de pe l2ng nalta Curte de Casaie (i 5ustiie. 2.3. =tatutul judecatorilor si procurorilor 2. . 8esponsabilitatea ser,iciului public al justitiei. +biecti,ele unitatii de in,atare 2 Dup studiul acestei uniti de n,are ,ei reu(i s Cunoasteti structura instantelor judecatoresti si parc'etelor Dodul de recrutare in magistratura/ stagiul profesional/ Drepturile si obligatiile magistratilor 8aspunderea ci,ila a statului pentru erori judiciare 8aspunderea disciplinara a magistratilor. 8olul pe care Consiliul =uperior al Dagistarturii in are in de pe langa acestea promo,area magistratilor

pri,inta carierei magistartilor si raspunderii disciplinare

) 1 Stru,tura !na(tei Cur%i de Casa%ie ;i a ,e('r(a(te instan%e $ude,#t're;ti &otri,it pre,ederilor cuprinse n :egea nr.3; <2;; pri,ind organizarea judiciar/ justiia se realizeaz prin urmtoarele instane- a. judectorii1 b. tribunale1 c. tribunale specializate1 d. curi de apel1 e. $nalta #urte de #asaie i %ustiie.
1;

a. Judectoriile sunt instane fr personalitate juridic/ organizate n judee (i n sectoarele municipiului 6ucure(ti. 9umrul (i localitile de re(edin ale judectoriilor sunt pre,zute n ane3 la :egea pri,ind organizarea judiciar. b. Tribunalele sunt instane cu personalitate juridic/ organizate la ni,elul fiecrui jude (i al municipiului 6ucure(ti/ sediul fiind/ de regul/ n municipiul re(edin de jude. n cadrul tribunalelor funcioneaz secii sau/ dup caz/ complete specializate pentru cauze ci,ile/ cauze penale/ cauze comerciale/ cauze cu minori (i de familie/ cauze de contencios administrati, (i fiscal/ cauze pri,ind conflicte de munc (i asigurri sociale/ precum (i/ n raport cu natura (i numrul cauzelor/ secii maritime (i flu,iale sau pentru alte materii. Bribunalul 6ucure(ti funcioneaz (i ca instan specializat pentru judecarea cauzelor pri,ind proprietatea intelectual. c. Tribunalele specializate sunt instane fr personalitate juridic/ care funcioneaz la ni,elul fiecrui jude (i al municipiului 6ucure(ti/ a,2nd sediul/ de regul/ n municipiul re(edin de jude. :egea de organizare judiciar pre,ede doar posibilitatea nfiinrii de tribunale specializate n acele domenii n care se permite crearea seciilor sau completelor specializate n cadrul tribunalelor d. Curile de apel sunt instane cu personalitate juridic/ n circumscripia crora funcioneaz mai multe tribunale (i tribunale specializate. 9umrul curilor de apel/ re(edinele acestora (i tribunalele cuprinse n circumscripiile fiecrei dintre acestea sunt pre,zute n ane3a la legea de organizare judiciar. n prezent/ n ar funcioneaz 1" curi de apel. Curtea de $pel 6ucure(ti funcioneaz ca instan specializat pentru judecarea cauzelor pri,ind proprietatea intelectual. n cadrul curilor de apel funcioneaz secii sau/ dup caz/ complete specializate pentru cauze ci,ile/ cauze penale/ cauze comerciale/ cauze cu minori (i de familie/ cauze de contencios administrati, (i fiscal/ cauze pri,ind conflictele de munc (i asigurri sociale/ precum (i/ n raport cu natura (i numrul cauzelor/ secii maritime (i flu,iale sau pentru alte materii. e. nalta Curte de Casaie i Justiie este instana suprem/ cu personalitate juridic (i (i are sediul n capitala rii. 8olul acesteia este de asigura interpretarea (i aplicarea unitar a legii de ctre celelalte instane judectore(ti. &otri,it legii de organizare judiciar/ nalta Curte de Casaie (i 5ustiie este organizat n patru secii 0 =ecia . ci,il (i de proprietate intelectual/ =ecia .. ci,ila / =ectia penal/ =ecia de contencios administrati, (i fiscal. $cti,itatea de judecat a instanei supreme se desf(oar n cadrul seciilor/ completele de " judectori > sunt patru complete de " judecatori/ doua la sectia penala si doua la celelalte sectii ? (i n cadrul completului largit format din 2" de judecatori caruia ii re,ine competenta de a judeca recursurile in interesul legii. Brebuie menionat c n pofida criticilor formulate at2t n doctrin dar (i n ,iaa socio0politic relati, la necesitatea meninerii instanelor i parchetelor militare/ acestea continu s funcioneze (i n urma noii legi de organizare judiciar. $ceste instane (i parc'ete au urmtoarea structur- tribunale militare Tribunalul !ilitar Teritorial "ucureti i Curtea !ilitar de #pel "ucureti . &rocurorii militari sunt constituii n parc'ete pe l2ng fiecare instan militar. 5udectorii (i
11

procurorii militari au calitatea de magistrai (i fac parte din corpul magistrailor. Ei au totodat (i calitatea de militari acti,i. ) ) Stu,tura par,1ete('r ;i dire,%ii(e spe,ia(e a"(ate (a nive(u( Par,1etu(ui de pe (<n+# !na(ta Curte de Casa%ie ;i Justi%ie &otri,it Constituiei 8om2niei/ n acti,itatea judiciar/ =inisteru( Pu*(i, reprezint interesele generale ale societii (i apr ordinea de drept/ precum (i drepturile (i libertile cetenilor. =inisteru( Pu*(i, (i desf(oar acti,itatea prin procurori constituii n parc'ete. Par,1etu( reprezint structura organizatoric a =inisteru(ui Pu*(i,. &e l2ng fiecare curte de apel/ tribunal (i judectorie funcioneaz un parc'et. De asemenea/ pe l2ng nalta Curte de Casaie (i 5ustiie funcioneaz un parc'et condus de un procuror general. &arc'etul de pe l2ng nalta Curte de Casaie (i 5ustiie/ parc'etele de pe l2ng curile de apel (i tribunale au n structura lor secii conduse de procurori (efi/ care pot fi ajutai de adjunci. n cadrul seciilor pot funciona birouri conduse de procurori (efi. &arc'etele de pe l2ng curile de apel au n structura lor (i c2te o secie pentru minori (i familie. &arc'etul de pe l2ng nalta Curte de Casaie (i 5ustiie coordoneaz acti,itatea parc'etelor din subordine/ are personalitate juridic (i gestioneaz bugetul Dinisterului &ublic. &arc'etul de pe l2ng nalta Curte de Casaie (i 5ustiie este condus de procurorul general al &arc'etului de pe l2ng nalta Curte de Casaie (i 5ustiie/ ajutat de un prim0adjunct/ un adjunct (i 3 procurori consilieri. &rocurorul general al &arc'etului de l2ng nalta Curte de Casaie (i 5ustiie e3ercit/ direct sau prin procurori inspectori/ controlul asupra tuturor parc'etelor. El reprezint Dinisterul &ublic n relaiile cu celelalte autoriti publice (i cu orice persoane juridice sau fizice/ din ar sau din strintate. n cadrul &arc'etului de pe l2ng nalta Curte de Casaie (i 5ustiie funcioneaz colegiul de conducere/ care 'otr2(te asupra problemelor generale de conducere ale Dinisterului &ublic. $cest organism este constituit procurorul general/ prim0adjunctul/ adjunctul (i consilierii acestuia/ procurorii (efi de secie/ procurorul inspector (ef (i " procurori ale(i n adunarea general a procurorilor. .n cadrul &arc'etului de pe langa .nalta Curte de Casatie si 5ustitie functioneaza doua structuri specializate Direcia de .n,estigare a .nfraciunilor de Criminalitate +rganizat (i Berorism > D.....C.+.B. ?/ ca structur specializat n combaterea criminalitii organizate (i a terorismului1
12

 Directia 9aionala $nticorupie > D.9.$. ?/ reprezint o structur autonom n cadrul Dinisterului &ublic/ fiind specializat n combaterea infraciunilor de corupie. Departamentul are personalitate juridic. &rocurorii i desf(oar acti,itatea potri,it principiilor legalitii imparialitii i controlului ierahic. C'ntr'(u( ierar1i,/ specific acti,itii procurorilor/ const n faptul c dispoziiile procurorului ierar'ic superior/ date n scris (i n conformitate cu legea/ sunt obligatorii pentru procurorii din subordine. &rocurorii din fiecare parc'et sunt subordonai conductorului parc'etului respecti, iar conductorul unui parc'et este subordonat conductorului parc'etului ierar'ic superior din aceea(i circumscripie. Cu toate c subordonarea ierar'ic este o caracteristic a acti,itii procurorilor/ legea pre,ede c n ce pri,e(te s'(u%ii(e dispuse/ procurorul este aut'n'm. n acest sens/ se pre,ede c procurorul este liber s prezinte n instan concluziile pe care le consider ntemeiate/ in2nd seama de probele administrate n cauz. ) - Statutu( $ude,at'ri('r si pr',ur'ri('r 8ecrutarea magistrailor se face numai prin ,'n,urs. 8ecutarea (i formarea profesional iniial n ,ederea ocuprii funciei de magistrat se realizeaz/ in principal/ prin Institutu( Na%i'na( a( =a+istraturii. $dmiterea la .nstitutul 9aional al Dagistraturii se face pe baz de concurs/ la care se poate nscrise persoana care are cetenie rom2n/ domiciliul n 8om2nia (i capacitate deplin de e3erciiu/ este liceniat n drept/ nu are antecedente penale/ nu are cazier fiscal (i se bucur de o bun reputaie/ cunoa(te limba rom2n (i este apt din punct de ,edere medical si psi'ologic pentru e3ercitarea funciei de magistrat. Cursanii .nstitutului 9aional al Dagistraturii au calitatea de audit'ri de $usti%ie. Durata cursurilor de formare profesional a auditorilor de justiie este de ) ani. Dup primul an de cursuri/ auditorii de justiie ,or opta/ n ordinea mediilor (i n raport de numrul posturilor/ pentru funcia de judector sau procuror. Dupa absol,irea cursurilor .9D/ auditorii de justitie sunt numiti judecatori sau procurori stagiari. Durata sta+iu(uii este de 1 an. n aceast perioad judectorii (i procurorii stagiari sunt obligai s continue formarea profesional/ sub coordonarea unui judector sau procuror desemnat de pre(edintele judectoriei sau/ dup caz/ de prim0procurorul parc'etului de pe l2ng aceast instan. &e durata stagiului ,'mpetenta $ude,at'ri('r si pr',ur'ri('r este (imitata la actele e3pres pre,azute de lege. Dup# par,ur+erea peri'adei de sta+iu/ magistraii stagiari sunt obligai s se prezinte la e3amenul de capacitate. Candidaii declarai admi(i la e3amenul de capacitate au dreptul/ n 'rdinea medii('r/ s0(i aleag posturile n termen de 1" zile de la publicarea acestora n Donitorul +ficial.
13

!n m'd e9ep%i'na(/ pot fi numii n magistratur/ pe *a&# de ,'n,urs/ personalul de specialitate juridic asimilat magistrailor/ precum (i a,ocaii/ notarii/ asistenii judiciari/ consilierii juridici/ persoanele care au ndeplinit funcii de specialitate juridic n aparatul &arlamentului/ $dministraiei &rezideniale/ !u,ernului/ Curii Constituionale/ $,ocatului &oporului/ Curii de Conturi sau al Consiliului :egislati,/ cu o ,ec'ime de specialitate de cel puin " ani. Numirea in "un,tie a judecatorilor si procurorilor definiti,i se face de Presedinte(e R'maniei/ la propunerea C'nsi(iu(ui Superi'r a( =a+istraturii. &romo,area magistrailor n funcii de e3ecuie se face numai prin concurs organizat la ni,el naional de .nstitutul 9aional al Dagistraturii/ la 'otr2rea Consiliului =uperior al Dagistraturii. &entru inscrierea la concurs este necesara indeplinirea conditiei de ,ec'ime in functie/ absentei unor sanctiuni disciplinare in ultimii 3 ani si obtinerea calificati,ului foarte bine la e,aluarile facute in ultimii 3 ani. Pr'm'varea in "un,tia de $ude,at'r (a Ina(ta Curte de Casatie si Justitie nu se realizeaza pe baza de concurs/ ci in baza unui interviu sustinut in fata C'nsi(iu(ui Superi'r a( =a+istraturii. Pr'm'varea in "un,tii(e de ,'ndu,ere la judecatorii, tribunale si curti de apel / precum si la parc&etele de pe langa acestea se face in baza unui concurs organizat de Consiliul =uperior al Dagistarturii. Pre;edinte(e> vi,epre;edinte(e ;i pre;edin%ii de se,%ii ai !na(tei Cur%i de Casa%ie ;i Justi%ie sunt numi%i pe o perioad de 3 ani/ cu posibilitatea ren,estirii o singur dat/ de ctre Pre;edinte(e R'm<niei/ la propunerea C'nsi(iu( Superi'r a( =a+istraturii/ dintre judectorii acestei instane care au funcionat la aceast instan cel puin 2 ani. &re(edintele 8om2niei nu poate refuza numirea n funciile de conducere artate dec2t moti,at/ aduc2nd la cuno(tina Consiliului =uperior al Dagistraturii. Pr',ur'ru( +enera( a( Par,1etu(ui de pe (<n+# !na(ta Curte de Casa%ie ;i Justi%ie> prim8ad$un,tu( ;i ad$un,tu( a,estuia> pr',ur'ru( +enera( a( Departamentu(ui Na%i'na( Anti,'rup%ie ;i ad$un,%ii > pr',ur'rii ;e"i de se,%ie ai a,est'r par,1ete> pre,um ;i pr',ur'ru( ;e" a( D I I C O T ;i ad$un%ii a,est'ra/ sunt numi%i pe o perioad de 3 ani/ cu posibilitatea ren,estirii o singur dat/ de ctre Pre;edinte(e R'm<niei/ la propunerea ministru(ui $usti%iei/ cu avizul C'nsi(iu(ui Superi'r a( =a+istraturii/ dintre procurorii care au o ,ec'ime minim de 1; ani n funcia de judector sau procuror. &re(edintele poate refuza moti,at numirea/ aduc2nd la cuno(tina publicului moti,ele refuzului. Dagistratii au/ in principal/ urmatoarele drepturi1

 5udectorii numii de &re(edintele 8om2niei sunt inamo,ibili. Dembrii Dinisterului &ublic (i procurorii stagiari se bucur de stabilitate. .namo,ibilitatea este o garanie a independenei judectorilor care se prezint ca un drept comple3 din care decurg toate atributele relati,e la statutul magistrailortransferarea, avansarea, delegarea, detaarea i eliberarea din funcie1 magistraii pot fi perc'eziionai/ reinui sau arestai pre,enti, numai cu ncu,iinarea seciilor Consiliului =uperior al Dagistraturii. 9umai n caz de infraciune flagrant/ magistraii pot fi reinui (i perc'eziionai/ Consiliul =uperior al Dagistraturii fiind informat de ndat de organul care a dispus msura1 magistraii au dreptul la o remuneraie stabilit n raport de ni,elul instanei sau al parc'etului/ cu funcia deinut/ cu ,ec'imea n magistratur (i alte criterii pre,zute de lege1 magistratii au dreptul la pensie1 in scopul asigurrii independenei economice a magistrailor legea le acord acestora (i alte drepturi cu caracter patrimonial- asigurare pentru risc profesional/ pentru ,ia/ sntate (i bunuri/ asisten medical gratuit/ medicamente (i proteze/ dreptul la atribuirea locuinelor de ser,iciu sau decontarea c'eltuielilor pri,ind inc'irierea unei locuinte/ in conditiile legii1 magistraii beneficiaz anual de # cltorii n ar dus0ntors/ gratuite/ la transportul pe calea ferat clasa ./ auto/ na,al (i aerian. Dagistraii au indat'riri precum s se abin de la orice acte sau fapte de natur s compromit demnitatea lor n profesie (i n societate1 s rezol,e lucrrile n termenele stabilite (i s soluioneze cauzele n termen rezonabil1 Dagistraii sunt obligai s desf(oare acti,itatea judiciar n mod independent/ s respecte secretul profesional (i s pstreze secretul deliberrilor1 Dagistraii sunt obligai s prezinte/ n termenele legale/ declaraia de a,ere (i declaraia de interese. =tatutul magistartilor este caracterizat printr0un sistem de intedictii si incompatibilitati/ menit sa apere pe acestia de orice influenta sis a pastreze nestirbita demnitatea functiei. .n acest sens se poate retine ca magistratilor le este interzis1"

 s desf(oare acti,iti comerciale/ direct sau prin persoane interpuse1 s desf(oare acti,iti de arbitraj n litigii ci,ile/ comerciale sau de alt natur1 s aib calitatea de asociat sau membru n organele de conducere/ administrare sau control la societi ci,ile/ societi comerciale/ bnci sau instituii de credit/ societi de asigurare ori financiare/ companii naionale/ societi naionale sau regii autonome1 s aib calitatea de membru al unui grup de interes economic1 faca parte din partide politice (i s desf(oare acti,iti cu caracter politic. De asemenea/ n e3ercitarea funciilor/ ei trebuie s se abin de la e3primarea sau manifestarea con,ingerilor politice1 s e3prime public opinia cu pri,ire la procese aflate n curs de desf(urare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parc'etul/ precum (i s comenteze sau s justifice n pres ori emisiuni audio,izuale 'otr2rile sau soluiile date n dosarele rezol,ate de ei1 s dea consultaii scrise sau ,erbale n probleme litigioase/ c'iar dac acestea se afl pe rolul altor instane sau parc'ete dec2t cele la care funcioneaz respecti,ul magistrat. 9u pot ndeplini nici o alt acti,itate care/ potri,it legii/ re,ine a,ocatului. &ot s pledeze numai n cauzele lor personale/ ale ascendenilor (i descendenilor/ ale soilor/ precum (i ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor ) . Resp'nsa*i(itatea servi,iu(ui pu*(i, a( $ustitiei &entru eroarea judiciara in materie pena(a raspunde patrimonial statul/ prin Dinisterul 4inantelor. $u dreptul la repararea pagubelor suferite urmtoarele categorii de persoane cea care a fost condamnat definiti,/ dac n urma rejudecrii cauzei s0a pronunat o 'otr2re de ac'itare1 cea care n cursul procesului penal a fost pri,at de libertate ori creia i s0a restr2ns libertatea n mod nelegal1 persoana care a fost pri,at de libertate dup ce a inter,enit prescripia/ amnistia sau dezincriminarea faptei.

1#

n materie penal/ n cazul in care statul a fost obligat la plata reparaiei pentru moti,ele indicate anterior/ cat si in situatia in care statul roman a fost condamnat de catre o instanta internationala/ actiunea in regres impotri,a aceluia care/ cu rea$credinta sau din grava neglijenta/ a pro,ocat situatia generatoare de daune/ este obligatorie. n a(te ,au&e de,<t ,e(e pena(e/ cererea de reparare a prejudiciilor materiale cauzate prin erori judiciare nu se ,a putea e3ercita dec2t n cazul n care s0a stabilit/ n prealabil/ prin 'otr2re judectoreasc definiti,/ rspunderea penal sau disciplinar a magistratului pentru o fapt s,2r(it n cursul judecii procesului (i dac aceast fapt este de natur s determine o eroare judiciar. 9u poate primi repararea pagubei persoana care/ n cursul procesului/ a contribuit n orice mod la s,2r(irea erorii de ctre magistrat. &ersoana ,tmat se poate ndrepta cu aciune ci,il numai mpotri,a statului/ reprezentat de Dinisterul 4inanelor &ublice. 9umai dup ce prejudiciul a fost acoperit de stat/ acesta se poate ndrepta cu o aciune n despgubiri mpotri,a magistratului dac eroarea judiciar cauzatoare de prejudicii a fost s,2r(it de magistrat cu rea'credin sau din grav neglijen. =a+istra%ii r#spund dis,ip(inar pentru abaterile de la ndatoririle de ser,iciu/ precum (i pentru faptele care afecteaz prestigiul justiiei. A*ateri(e dis,ip(inare sunt enuniati, enumerate n legea pri,ind statutul magistrailor. ntre acestea putem reine nclcarea pre,ederilor legale referitoare la incompatibiliti (i interdicii pri,ind magistraii1 nerespectarea pre,ederilor cuprinse n codul deontologic al magistrailor1 inter,eniile pentru soluionarea unor cereri pri,ind satisfacerea intereselor peronale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane/ precum (i imi3tiunea n acti,itatea altui magistrat1 desf(urarea de acti,iti publice cu caracter politic sau manifestarea con,ingerilor politice n e3ercitatrea atribuiilor de ser,iciu1 nerespectarea secretului deliberrii1 neglijena gra, sau repetat n rezol,area lucrrilor1 efectuarea cu nt2rziere a lucrrilor1 absene nemoti,ate/ nt2rzierea sau plecare de la program/ n mod repetat1 atitudini ire,erenioase n timpul e3ercitrii atribuiilor de ser,iciu fa de colegi/ a,ocai/ e3peri/ martori sau justiiabili. San,%iuni(e dis,ip(inare se aplic de se,%ii(e C'nsi(iu(ui Superi'r a( =a+istraturii/ in urma unei proceduri ce implica cercetarea prealabila si dreptul magistratului de a se apara. mpotri,a 'otr2rii date de acest organism n materie disciplinar/ magistratul poate e3ercita recurs n termen de 1" zile de la comunicarea. 8ecursul suspend e3ercutarea 'otr2rii. Competena soluionrii recursului aparine Completului de " judectori al naltei Curi de Casaie (i 5ustiie/ 'otr2rea acestuia fiind ire,ocabil.

1%

San,%iuni(e ce se pot aplica pentru abateri disciplinare sunt e3pres (i limitati, pre,zute de lege a,ertismentul1 diminuarea indemnizaiei de ncadrare lunare brute cu p2n la 1"A pe o perioad de la o lun la 3 luni1 mutarea disciplinar pentru o perioad de la o lun la 3 luni la o instan sau la un parc'et/ situate n circumscripia aceleia(i curi de apel ori n circumscripia aceluia(i parc'et de pe l2ng curtea de apel1 re,ocarea din funcia de conducere ocupat1 e3cluderea din magistratur.

Test de aut'eva(uare pentru unitatea de invatare ) 8aspundeti la urmatoarele intrebari grila-

1)

1. n sistemul judiciar rom2nesc/ justiia a? se realizeaz (i de judectorii/ ca instane cu personalitatea juridic proprie/ organizate n judee (i n sectoarele municipiului 6ucure(ti1 b? se realizeaz (i de tribunalele ca instane cu personalitate juridic proprie/ organizate la ni,elul fiecrui jude (i al municipiului 6ucure(ti c? se realizeaz (i de curile de apel ca instane cu personalitate juridic proprie/ organizate la ni,elul fiecrui jude (i al municipiului 6ucure(ti 2. Consiliul =uperior al Dagistraturii este a? un organism cu personalitate juridic/ subordonat Dinisterului 5ustiiei/ al crui rol este de a garanta independena justiiei fa de celelalte autoriti publice1 b? un organism care are rolul de a asigura funcionarea eficient a sistemului judiciar (i respectarea legii n desf(urarea carierei profesionale a magistrailor1 c? un organism a crui structur nu este pre,zut e3pres n Constituie. 3. $,2nd n ,edere atribuiile (i poziia sa instituional/ Dinisterul &ublica? se ncadreaz n categoria organismelor care e3ercit puterea judectoreasc1 b? are un rol e3clusi, n pri,ina administrrii actului de justiie1 c? reprezint interesele generale ale societii (i apr ordinea de drept/ precum (i drepturile (i libertile cetenilor. . 8ecrutarea magistrailor se face in principal prina? e3amen sau prin transfer / cu acordul Consiliului =uperior al Dagistraturii/ din alte profesii juridice >a,ocatur/ notariat/ e3ecutori judectore(ti1 b? prin intermediul .nstitutului 9aional al Dagistraturii1 c? selecie/ din cadrul cadrelor didactice uni,ersitare din domeniul juridic. ". 5udectorii care au promo,at e3amenul de capacitate sunt numiia? de &re(edintele 8om2niei/ la propunerea Consiliului =uperior al Dagistraturii1 b? de Dinistrul 5ustiiei/ la propunerea Consiliului =uperior al Dagistraturii1 c? de &re(edintele 8om2niei/ la propunerea Dinistrului 5ustiiei. #. n e3ercitarea acti,itii specifice/ judectorii a? sunt datori s se abin de la orice acte sau fapte de natur s compromit demnitatea lor n profesie (i n societate1 b? sunt datori s rezol,e lucrrile n termenele stabilite (i s soluioneze cauzele n termen de cel mult 3 luni1 c? sunt obligai s prezinte/ n termen legal/ declaraia de a,ere/ declaraia de interese fiind opional. %. n pri,ina sanciunilor disciplinare aplicabile magistrailora? acestea se aplic de seciile Consiliului =uperior al Dagistraturii1 b? acestea se aplic de ctre Dinistrul 5ustiiei1 c? acestea se aplic de &lenul Consiliului =uperior al Dagistraturii. Raspunsuri4 1 a5 ) *5 - ,5 . *5 6 a5 / a5 0 a
1*

7i*(i'+ra"ie pentru unitatea )4 C.D. Ciobanu/ Bratat teoretic si practic de procedura ci,ila/ Ed.9ational/ 6ucuresti 1**#/ ,ol... ..:es/ .nstitutii judiciare contemporane/ Ed.CE 6ecF/ 6ucuresti/ 2;;% C.D. Ciobanu/ in Constitutia 8omaniei/ Ed.CE 6eF/ 6ucuresti/ 2;1;.

Unitatea de invatare +rganizarea si e3ercitarea profesiei de a,ocat

2;

Cuprins 3.1. 4ormele de e3ercitare a profesiei de a,ocat. 3.2. &rimirea in profesia de a,ocat. 3.3. Drepturile si obligatiile a,ocatului. 3. . +rganele care conduc profesia de a,ocat si principalele atributii ale acestora.

+biecti,ele unitatii de in,atare 3 Dup studiul acestei uniti de n,are ,ei reu(i s a,ocatura acestora drepturile si obligatiile a,ocatilor fata de clienti cat si fata de interdictiile ce gu,erneaza acti,itatea a,ocatilor organele care conduc profesia de a,ocat si atributiile organele profesiei identificati principiile profesiei de a,ocat identificati formele de e3ercitare a profesiei de a,ocat identificati modalitatile si conditiile pentru accederea in

E3ercitarea profesiei de a,ocat este supus urmtoarelor prin,ipii "undamenta(e principiul legalitii1 principiul libertii1 principiul independentei1 principiul autonomiei (i descentralizrii1 principiul pstrrii secretului profesional. n e3ercitarea profesiei a,ocatul este independent (i se supune numai legii/ statutului profesiei (i codului deontologic.
21

=copul e3ercitrii profesiei de a,ocat l constituie promo,area (i aprarea drepturilor/ libertilor (i intereselor legitime ale persoanelor fizice (i persoanelor juridice/ de drept public (i de drept pri,at. n e3ercitarea dreptului la aprare/ care este recunoscut (i garantat de Constituie/ de lege/ de pactele (i de tratatele la care 8om2nia este parte/ a,ocatul are dreptul (i obligaia totodata/ de a strui/ prin toate mijloacele legale/ pentru realizarea liberului acces la justiie/ pentru un proces ec'itabil (i soluionat ntr0un termen rezonabil/ indiferent de natura cauzei sau de calitatea prilor. - 1 F'rme(e de e9er,itare a pr'"esiei de av',at $,ocatul isi poate e3ercita acti,itatea/ la alegere/ intr0una dintre formele de e3ercitare a profesiei- cabinete indi,iduale/ cabinete asociate/ societi ci,ile profesionale sau societi ci,ile profesionale cu rspundere limitat. . Ca*inetu( individua( n cabinetul indi,idual (i poate e3ercita profesia un a,ocat definiti,/ singur sau mpreun cu ali a,ocai colaboratori. Cabinetul indi,idual se indi,idualizeaz ca denumire prin numele a,ocatului titular/ urmat de sintagma cabinet de a,ocat. Ca*inete as',iate Cabinetele indi,iduale se pot asocia n scopul e3ercitrii n comun a profesiei/ drepturile (i obligaiile a,ocailor titulari ai cabinetelor asociate pstr2ndu0si caracterul personal (i neputand fi cedate. n mod corespunztor/ cabinetele indi,iduale se pot asocia (i cu societile ci,ile profesionale. Cabinetele asociate ,or fi indi,idualizate prin denumire cu numele tuturor titularilor/ urmate de sintagma cabinete de a,ocat asociate. $,ocaii din cabinetele asociate intra n relaii cu clienii n numele asocierii din care fac parte. Cabinetele asociate nu pot angaja clieni cu interese contrare. @n cabinet asociat nu poate accepta o cauza sau un client/ dac unul dintre cabinetele asociate se opune n mod justificat. Ca*inete +rupate Cabinetele indi,iduale se pot grupa in ,ederea crerii de faciliti te'nico0 economice n ,ederea e3ercitrii profesiei/ insa/ spre deosebire de cabinetele asociate/ in acest caz se pstreaz indi,idualitatea n relaiile cu clienii. n acest caz nu se creaz o form de e3ercitare a profesiei deoarece cabinetele grupate nu desf(oar acti,itate a,ocaial n comun/ fiind n prezena unei reuniri pe criterii e3clusi, economice. S',ietatea ,ivi(# pr'"esi'na(# =ocietatea ci,il profesional se constituie din 2 sau mai muli a,ocai definiti,i. n societatea ci,il profesional (i pot e3ercita profesia (i a,ocai colaboratori sau a,ocai salarizai. =ocietatea ci,il profesional (i a,ocaii care profeseaz n cadrul ei nu pot acorda asistenta juridic persoanelor cu interese contrare.

22

8aportul ci,il se na(te ntre client (i societatea ci,il profesional/ ser,iciile profesionale urm2nd sa fie ndeplinite de oricare dintre a,ocaii desemnai de a,ocatul coordonator fr a se cere opiunea clientului. Denumirea acesteia trebuie sa contina numele a cel puin unuia dintre asociai/ urmat de sintagma societate ci,il de a,ocai. S',ietatea ,ivi(a pr'"esi'na(a ,u r#spundere (imitat# 9ou reglementata prin ultima modificare adusa legii nr. "1<1**" de organizare si functionare a profesiei de a,ocat/ societatea ci,il profesional cu rspundere limitat se constituie prin asocierea a cel puin 2 a,ocai definiti,i (i aflai n e3erciiul profesiei/ are personalitate juridic (i patrimoniu propriu. $cti,itatea profesional se realizeaz de ctre a,ocaii asociai/ a,ocai colaboratori (i a,ocai salarizai n interiorul profesiei. =ocietatea ci,il profesional cu rspundere limitat ,a a,ea ca obiect unic de acti,itate e3ercitarea profesiei de a,ocat n condiiile art. 3 din :egea nr. "1<1**". Bransmiterea prilor sociale se poate face numai ctre a,ocai aflai n e3erciiul profesiei. $cti,itatea profesional se realizeaz de ctre a,ocaii asociai/ a,ocai colaboratori (i a,ocai salarizai. $,ocaii care (i e3ercita profesia n cadrul societii ci,ile profesionale cu rspundere limitat (i angajeaz rspunderea profesional numai n limitele capitalului social subscris (i ,rsat. Dob2ndirea personalitii juridice a societii ci,ile profesionale cu rspundere limitat are loc la data nregistrrii la barou a deciziei emise de ctre consiliul baroului n a crui raza teritorial se afla sediul ei principal. $,ocaii asociai care (i e3ercita profesia n cadrul societii ci,ile profesionale cu rspundere limitat (i angajeaz rspunderea profesional numai n limitele capitalului social subscris (i ,rsat. - ) Primirea in pr'"esia de av',at &entru a fi membru al unui barou din 8om2nia/ o persoana trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiiia? sa aib e3erciiul drepturilor ci,ile (i politice1 b? sa fie liceniat al unei faculti de drept sau doctor n drept1 c? sa nu se gseasc n ,reunul dintre cazurile de nedemnitate pre,zute de prezenta lege1 d? sa fie apt/ din punct de ,edere medical/ pentru e3ercitarea profesiei. ndeplinirea acestei condiii trebuie do,edit cu certificat medical de sntate/ eliberat pe baza constatrilor fcute de o comisie medical constituit n condiiile pre,zute n statutul profesiei. Este nedemn a fi a,ocat persoana care se gaseste in una dintre urmtoarele situaiia? cel condamnat definiti, prin 'otr2re judectoreasc la pedeapsa cu nc'isoare pentru s,2r(irea unei infraciuni intenionate/ de natura sa aduc atingere prestigiului profesiei1
23

b? cel care a s,2r(it abuzuri prin care au fost nclcate drepturi (i liberti fundamentale ale omului/ stabilite prin 'otr2re judectoreasc1 c? cel cruia i s0a aplicat pedeapsa interdiciei de a e3ercita profesia/ pe durata stabilit prin 'otr2re judectoreasc sau disciplinar1 d? falitul fraudulos/ c'iar reabilitat. &rimirea in profesia de a,ocat se face numai pe baza de e3amen. E3ceptie de la regula e3amenului se face numai in cazul persoanelor care anterior au fost judecatori ai .naltei Curti de Casatie si 5ustitie. :a nceputul e3ercitrii profesiei a,ocatul efectueaz n mod obligatoriu un stagiu de pregtire profesional cu durata de 2 ani/ timp n care are calitatea de a,ocat stagiar. .n perioada stagiului a,ocatul trebuie sa urmeze cursurile .nstitututului 9ational pentru &regatirea si &erfectionarea $,ocatilor 7 .9&&$. &rin absol,irea cursurilor .9&&$/ a,ocatul dobandeste titlul profesional de a,ocat definiti,/ dar nu inainte de trecerea celor 2 ani de stagiu. E3ercitarea profesiei de a,ocat este incompatibil cua( acti,itatea salarizat n cadrul altor profesii dec2t cea de a,ocat1 b( ocupaiile care lezeaz demnitatea (i independena profesiei de a,ocat sau bunele mora,uri1 c( e3ercitarea nemijlocit de fapte materiale de comer. E3ercitarea profesiei de a,ocat este compatibil cua( calitatea de deputat sau senator/ consilier n consiliile locale sau judeene1 b( acti,iti (i funcii didactice n n,m2ntul juridic superior1 c( acti,itatea literar (i publicistic1 d( calitatea de arbitru/ mediator/ conciliator sau negociator/ consilier fiscal/ consilier n proprietate intelectual/ consilier n proprietate industrial/ traductor autorizat/ administrator sau lic'idator n cadrul procedurilor de reorganizare (i lic'idare judiciar/ n condiiile legii. - - Drepturi(e si '*(i+atii(e av',atu(ui $,ocatii au urmatoarele drepturi dreptu( av',atu(ui de a asista sau repre&enta 'ri,e pers'ana "i&i,a sau $uridi,a $cest drept de a asista (i de a reprezenta orice persoana fizica sau juridic poate e3ista doar n temeiul unui contract nc'eiat n forma scris/ care dob2nde(te data certa prin nregistrarea n registrul oficial de e,identa. dreptu( av',atu(ui de a a(e+e ;i de a "i a(es :n 'r+ane(e de ,'ndu,ere a(e pr'"esiei
2

 dreptu( (a 'n'rariu ;i (a a,'perirea tutur'r ,1e(tuie(i('r "#,ute :n interesu( pr',esua( a( ,(ientu(ui s#u $cestui drept i se confer eficacitate si prin dispoziia legala ce pre,ede ca este titlu e3ecutoriu contractul de asistenta juridic/ legal nc'eiat. .n,estirea cu formula e3ecutorie este de competenta judectoriei n a carei raza teritorial se afla sediul profesional al a,ocatului. 8estantele din onorarii (i alte c'eltuieli efectuate de a,ocat n interesul procesual al clientului sau se recupereaz conform statutului profesiei. dreptu( av',atu(ui (a asi+ur#ri s',ia(e> in pr'priu( sistem> in ,'ndi%ii(e (e+ii =istemul de asigurri sociale al a,ocailor este reglementat prin lege (i se bazeaz pe contribuia acestora/ precum (i pe alte surse pre,zute de lege ori de =tatutul Casei de $sigurri a $,ocailor. Bimpul ser,it n a,ocatura este considerat ,ec'ime n munca. dreptu( av',atu(ui (a asi+urarea se,retu(ui pr'"esi'na( .n ,ederea asigurarii secretului/ este decretata de lege in,iolabilitatea cu pri,ire la actele (i lucrrile cu caracter profesional aflate asupra a,ocatului sau n cabinetul sau. Ca o consecina/ perc'eziionarea a,ocatului/ a domiciliului ori a cabinetului sau sau ridicarea de nscrisuri (i bunuri nu poate fi facuta dec2t de procuror/ n baza unui mandat emis n condiiile legii. Este interzisa ascultarea (i nregistrarea/ cu orice fel de mijloace te'nice/ con,orbirilor telefonice ale a,ocatului/ precum si interceptarea (i nregistrarea corespondentei sale cu caracter profesional/ fiind permisa e3cepional/ in condiiile (i cu procedura speciale pre,zute de lege. Contactul dintre a,ocat (i clientul sau nu poate fi st2njenit sau controlat/ direct sau indirect/ de nici un organ al statului. n cazul n care clientul se afla n stare de arest sau detenie/ administraia locului de arest ori detenie are obligaia de a lua msurile necesare pentru respectarea acestor drepturi. dreptu( av',atu(ui (a sediu pr'"esi'na( si (a sedii se,undare +ricare dintre formele de e3ercitare a profesiei pre,azute de lege are dreptul la sediu profesional n circumscripia baroului n care sunt nscri(i (i la sedii secundare n alt barou din ara sau din strintate unde sunt luate n e,identa. dreptu( av',atu(ui de a "i ',r'tit> ,'n"'rm (e+ii> in e9er,itarea pr'"esiei n e3ercitarea profesiei a,ocaii sunt ocrotii de lege/ fr a putea fi asimilai funcionarului public sau altui salariat. + serie de infractiuni sa,arsite impotri,a a,ocatului n timpul e3ercitrii profesiei (i n legatura cu aceasta reprezinta ,ariante agra,ate ale infractiunilor pre,azute de codul penal. $,ocatul este obligat sa respecte solemnitatea (edinei de judecata/ sa nu foloseasc cu,inte sau e3presii de natura a aduce atingere autoritii/ demnitii (i onoarei completului de judecata/ procurorului/ celorlali a,ocai (i prilor ori reprezentanilor acestora din proces. $,ocatii au urmatoarele indat'riri $,ocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i0au fost ncredinate/ angajate sau din oficiu/ sa se prezinte la fiecare termen la instanele de judecata sau la organele de urmrire penal ori la alte instituii/ conform mandatului ncredinat/ sa manifeste con(tiinciozitate (i probitate profesional/ sa pledeze cu demnitate fata de judectori (i de prile din proces/ sa depun concluzii scrise sau note de (edina ori de c2te ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori
2"

instanta de judecata dispune n acest sens. 9erespectarea imputabil a acestor ndatoriri profesionale constituie abatere disciplinar. $,ocatul este obligat sa restituie actele ce i s0au ncredinat persoanei de la care le0 a primit. $,ocatul este obligat sa acorde asistenta juridic n cauzele n care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de ctre barou. $,ocatul este obligat sa se asigure pentru rspunderea profesional/ n condiiile stabilite prin statutul profesiei. $,ocatul este obligat s pstreze secretul profesional. n acest sens se pre,ede c a,ocatul nu poate asista sau reprezenta pri cu interese contrare n aceea(i cauza sau n cauze cone3e (i nu poate pleda mpotri,a parii care l0a consultat mai nainte n legtura cu aspectele litigioase concrete ale pricinii. $,ocatul nu poate fi ascultat ca martor (i nu poate furniza relaii nici unei autoriti sau persoane cu pri,ire la cauza care i0a fost ncredinat/ dec2t dac are dezlegarea prealabil/ e3pres (i scris din partea tuturor clienilor si interesai n cauza. Calitatea de martor are nt2ietate fata de calitatea de a,ocat cu pri,ire la faptele (i mprejurrile pe care acesta le0a cunoscut nainte de a fi de,enit aprtor sau reprezentant al ,reunei pri n cauza. Dac a fost ascultat ca martor/ a,ocatul nu mai poate desfasura nici o acti,itate profesional n acea cauza. $,ocatul nu poate ndeplini funcia de e3pert sau de traductor n cauza n care este angajat aprtor. $,ocatul este obligat sa participe la toate (edinele con,ocate de consiliul baroului/ la acti,itile profesionale (i la (edinele organelor de conducere din care face parte. $bsentarea repetat (i n mod nejustificat constituie abatere disciplinar. $,ocatul este obligat sa in e,identele cerute de lege (i de statut cu pri,ire la cauzele n care s0a angajat (i sa ac'ite cu regularitate (i la timp ta3ele (i contribuiile stabilite pentru formarea bugetului baroului (i a fondurilor Casei de $sigurri a $,ocailor din 8om2nia (i ale filialelor. 6ugetul @.9.6.8. este format din contribuiile barourilor/ stabilite conform legii (i statutului profesiei. Este interzis a,ocatului ca/ n mod nemijlocit sau prin persoane interpuse/ sa foloseasc procedee incompatibile cu demnitatea profesiei n scopul dob2ndirii clientelei. De asemenea/ este interzis a,ocatului sa foloseasc mijloace de reclama sau de publicitate n acela(i scop. =tatutul stabile(te cazurile (i msura n care a,ocatul poate informa publicul cu pri,ire la e3ercitarea profesiei sale. $,ocatul este obligat sa poarte roba n fata instanelor judectore(ti. &urtarea robei n afar incintei instanei judectore(ti este interzis/ cu e3cepia cazurilor n care a,ocatul este delegat de ctre organele profesiei sa reprezinte baroul sau @.9.6.8. ntr0o ocazie care impune aceasta inuta. n raporturile cu magistraii/ a,ocatul trebuie s aib o atitudine care s do,edeasc respect/ cinste (i corectitudine/ dar trat2nd n acela(i timp cauza cu con(tiincioazitate (i fermitate/ n raport de interesele clientului su.
2#

 Codul deontologic al a,ocatului rom2n interzice acestuia s procedeze la inducerea n eroare a magistratului sau s furnizeze date ori acte false n legtur cu pricina. $ceste obligaii sunt ,alabile (i n raporturile pe care a,ocaii le au cu arbitrii/ e3perii sau alte persoane care particip la nfptuirea actului de justiie. .n acti,itatea lor/ a,ocatii au urmatoarele interdi,tii $,ocaii 0 fo(ti judectori nu pot pune concluzii la instanele unde au funcionat/ timp de " ani de la ncetarea funciei deinute. &rin instane n nelesul :egii se neleg- judectoriile/ tribunalele/ tribunalele specializate/ curile de apel/ nalta Curte de Casaie (i 5ustiie (i Curtea Constituional/ inclusi, instanele militare la care a,ocaii au funcionat ca judectori/ indiferent de secia la care au funcionat. n cazul n care/ a,ocatul a funcionat ca judector la mai multe instane/ interdicia opereaz pentru fiecare instana (i se calculeaz distinct de la data ncetrii acti,itii la instana respecti,a. $,ocaii 0 fosti procurori (i cadre de poliie nu pot acorda asistenta juridic la organul de urmrire penal la care (i0au desf(urat acti,itatea timp de " ani de la ncetarea funciei respecti,e. n cazul n care a,ocatul 0 fost procuror sau cadru de poliie a funcionat (i n calitate de judector/ interdicia pri,e(te at2t instanele/ cat (i organele de urmrire penal/ pentru fiecare dintre acestea durata fiind calculat n mod corespunztor. $ceea(i interdicie se aplica a,ocailor 0 fo(ti procurori cu pri,ire la dreptul de a pune concluzii la instanele corespunztoare parc'etului n care au funcionat. .nterdiciile ,izeaza de asemenea si calitatea de ruda sau afin al a,ocatului pana la gradul al treilea inclusi,/ in acest caz fiind interzisa a,ocatului e3ercitarea profesiei in ceea ce pri,e(te instanele/ parc'etele de pe l2ng acestea/ (i organele de cercetare penal la care lucreaz ruda/ soul sau afinul a,ocatului. $,ocatul care se afla n e3ercitarea unui mandat de deputat sau de senator nu poate acorda asistenta juridic in,inuitilor sau inculpailor (i nici nu i poate asista n instane n cauzele penale pri,inda? infraciunile de corupie/ infraciunile asimilate infraciunilor de corupie/ infraciunile n legatura directa cu infraciunile de corupie/ precum (i infraciunile impotri,a intereselor financiare ale Comunitilor Europene/ pre,zute n :egea nr. %)<2;;; pentru pre,enirea/ descoperirea (i sancionarea faptelor de corupie/ cu modificrile (i completrile ulterioare1 b? infraciunile pre,zute n :egea nr. 1 3<2;;; pri,ind combaterea traficului (i consumului ilicit de droguri/ cu modificrile (i completrile ulterioare1 c? infraciunile pri,ind traficul de persoane (i infraciunile n legatura cu traficul de persoane/ pre,zute n :egea nr. #%)<2;;1 pri,ind pre,enirea (i combaterea traficului de persoane/ cu modificrile (i completrile ulterioare1 d? infraciunea de spalare a banilor/ pre,zut n :egea nr. #"#<2;;2 pentru pre,enirea (i sancionarea spalarii banilor/ cu modificrile ulterioare1
2%

e? infraciunile contra siguranei statului/ pre,zute n art. 1""01%3 din Codul penal1 f? infraciunile care impiedica nfptuirea justiiei/ pre,zute n art. 2"*02%2 din Codul penal1 g? infraciunile contra pcii (i omenirii/ pre,zute n art. 3"#03#1 din Codul penal. $,ocatul a,2nd calitile menionate anterior nu poate s pledeze n cauzele ci,ile sau comerciale impotri,a statului/ autoritilor sau instituiilor publice/ companiilor naionale ori societilor naionale/ n care acestea sunt pri. De asemenea/ nu poate sa pledeze n procese intentate statului roman/ n fata instanelor internaionale. $ceste interdicii nu se aplica n cauzele n care a,ocatul este parte n proces sau acorda asistenta ori reprezentare soului ori rudelor p2n la gradul .C inclusi,. nclcarea de ctre a,ocai a altor restricii sau interdicii la care sunt supu(i conform legilor speciale/ constituie abatere disciplinar gra,a. 9erespectarea dispoziiilor legale pri,itoare la interdicii/ in mod direct sau folosindu0se de forma de organizare profesional ori de raporturile de conlucrare profesional n scopul eludrii acestora/ s,2r(e(te abatere disciplinar gra,a. Consiliul baroului se poate sesiza (i din oficiu. - . Or+ane(e ,are ,'ndu, pr'"esia de av',at si prin,ipa(e(e atri*utii a(e a,est'ra 7ar'u( este constituit din toi a,ocaii dintr0un jude sau din municipiul 6ucure(ti/ iar sediul baroului este n ora(ul de resedinta al judeului/ respecti, n municipiul 6ucure(ti. 6aroul are personalitate juridic/ patrimoniu (i buget propriu. +rganele de conducere ale baroului sunta? adunarea general1 b? consiliul1 c? decanul. Adunarea +enera(# este format din toi a,ocaii nscri(i n tabloul baroului drept de e3ercitare a profesiei. Competentele $dunarii generale sunt urmtoarelea? stabile(te msuri pentru e3ercitarea profesiei n baroul respecti,/ limitele legii (i ale statutului1 b? alege (i re,oca decanul/ membrii consiliului/ membrii comisiei cenzori (i pe cei ai comisiei de disciplina1 c? alege delegaii baroului la Congresul a,ocailor1 d? aproba proiectul de buget al baroului (i da descrcare consiliului pri,ire la acti,itatea (i gestiunea sa. cu n de cu

C'nsi(iu( 7ar'u(ui este format din " pana la 1" membri/ ale(i pe o perioada de ani. Decanul (i prodecanul se includ n acest numr. Consiliul baroului are atribuii precum 2)

a? adopta 'otr2ri pentru aplicarea (i respectarea pre,ederilor prezentei legi (i ale statutului profesiei1 b? duce la ndeplinire 'otr2rile Consiliului @.9.6.8. (i ale adunrii generale a baroului1 c? ntocme(te/ modifica (i da publicitii tabloul anual al a,ocailor/ membri ai baroului/ (i l comunica celor n drept1 d? adopta msuri pentru organizarea controlului profesional/ disciplinar (i deontologic/ pentru soluionarea sesizarilor (i reclamaiilor/ n condiiile pre,zute de lege (i de statutul profesiei1 e? ,erifica (i constata ndeplinirea condiiilor legale ale cererilor de primire n profesie1 f? 'otr(te asupra strii de incompatibilitate (i asupra ncetrii acesteia1 g? soluioneaz cererile de transfer n conformitate cu pre,ederile legii (i ale statutului profesiei1 '? ,erifica (i constata dac actele pri,ind constituirea/ modificarea (i sc'imbarea formelor de e3ercitare a profesiei/ precum (i con,eniile de grupare sau de conlucrare profesional ndeplinesc condiiile pre,zute de lege (i de statutul profesiei1 organizeaz (i tine e,identa acestora1 i? organizeaz (i indruma acti,itatea ser,iciilor de asistenta juridic din jude/ potri,it legii (i statutului profesiei1 j? sesizeaz comisia de disciplina cu judecarea abaterilor disciplinare ale a,ocailor1 m? suspenda din e3ercitarea profesiei/ pe durata neplatii ta3elor/ a,ocatul care nu ac'it ta3ele (i contribuiile pre,zute de lege (i de statutul profesiei timp de 3 luni de la scadenta acestora/ dac a fost a,ertizat despre neplata (i nu s0a conformat obligaiei1 F? stabile(te cota de contribuie a a,ocailor la bugetul baroului1 l? alege prodecanul baroului1 De,anu( *ar'u(ui are urmtoarele competentea? reprezint baroul n raporturile acestuia cu persoanele fizice (i juridice din ara (i din strintate1 b? con,oac (i prezideaz (edinele consiliului baroului1 c? aproba cererile de asistenta juridic gratuita1 d? e3ercita cile de atac impotri,a 'otr2rilor comisiei de disciplina (i impotri,a deciziilor consiliului baroului pentru care sunt pre,zute cai de atac1 e? ordonaneaz c'eltuielile baroului1 f? ia msuri pri,ind conducerea baroului care nu sunt de competenta adunrii generale sau a consiliului baroului. g? ndepline(te orice alte atribuii pre,zute de lege sau 'otr2te de organele de conducere ale @.9.6.8. (i date n competenta sa. Uniunea Na%i'na(# a 7ar'uri('r din R'm<nia ? U N 7 R este format din toate barourile din 8om2nia (i are sediul n capitala rii/ municipiul 6ucure(ti. @.9.6.8. este succesoarea de drept a @niunii $,ocailor din 8om2nia. +rganele de conducere ale U N 7 R sunta( Congresul a,ocailor1 b( Consiliul @.9.6.8.1
2*

c( Comisia permanent a @.9.6.8.1 d( pre(edintele @.9.6.8. C'n+resu( av',a%i('r este constituit din delegai ai fiecrui barou/ potri,it normei de reprezentare stabilite de statutul profesiei/ (i din membrii Consiliului @.9.6.8. C'n+resu( av',a%i('r are urmtoarele atribuiia( analizeaz (i aprob raportul anual al Consiliului @.9.6.8.1 b( alege Comisia central de cenzori (i Consiliul de conducere al Casei de $sigurri a $,ocailor1 c( face propuneri autoritilor cu drept de iniiati, legislati, pri,ind profesia de a,ocat1 d( adopt (i modific statutul profesiei (i statutul Casei de $sigurri a $,ocailor/ n conformitate cu pre,ederile prezentei legi (i pe baza proiectelor ntocmite de Consiliul @.9.6.8.1 e( adopt 'otr2ri pri,itoare la relaiile dintre barouri/ perfecionarea pregtirii profesionale (i respectarea regulilor deontologice ale profesiei1 f( alege (i re,oc membrii Comisiei centrale de disciplin. 4iecare barou are dreptul de a propune c2te un candidat pentru Comisia central de disciplin. Competena (i procedura de judecat ale Comisiei centrale de disciplin se stabilesc prin statut1 g( aprob bugetul anual al Casei de $sigurri a $,ocailor (i e3ecuia bugetar anual1 &( aprob bugetul anual al @.9.6.8. (i e3ecuia bugetar anual a acestuia (i stabile(te cota de contribuie a barourilor la formarea bugetului @.9.6.8. C'eltuielile necesare organizrii congreselor se suport de ctre fiecare barou n funcie de numrul reprezentanilor si. C'nsi(iu( U N 7 R este format din decanii barourilor (i reprezentanii barourilor ale(i potri,it normei de reprezentare stabilite n statutul profesiei. Consiliul @968 este organul reprezentati, (i deliberati, al barourilor din 8om2nia (i asigur acti,itatea permanent a @.9.6.8./ duce la ndeplinire 'otr2rile Congresului a,ocailor/ rezol, orice probleme interes2nd profesia de a,ocat ntre sesiunile Congresului a,ocailor/ cu e3cepia acelora care sunt date n competena e3clusi, a Congresului a,ocailor.

C'misia permanent# a U N 7 R se compune din 1" membri/ dintre care " membri sunt reprezentani ai 6aroului 6ucure(ti/ iar 1; membri sunt reprezentani ai celorlalte barouri din ar. &re(edintele (i ,icepre(edinii @.9.6.8. sunt membri de drept ai Comisiei permanente a @.9.6.8. (i se includ n cei 1" membri. Comisia permanenta este organul e3ecuti, al Consiliului @.9.6.8./ cu acti,itate permanent (i de legtur cu barourile @.9.6.8. Ea duce la ndeplinire 'otr2rile
3;

Congresului a,ocailor (i ale Consiliului @.9.6.8. (i supra,eg'eaz e3ecutarea acestor 'otr2ri de ctre barouri/ adopt2nd decizii corespunztoare1 Pre;edinte(e U N 7 R reprezint @.9.6.8. n relaiile cu persoanele fizice (i juridice din ar (i din strintate nc'eie con,enii/ acorduri (i contracte n numele @.9.6.8./ cu autorizarea Consiliului @.9.6.8.1 con,oac (i conduce (edinele Consiliului @.9.6.8. (i ale Comisiei permanente a @.9.6.8.1 ordonaneaz c'eltuielile bugetare (i e3trabugetare ale @.9.6.8.1 semneaz actele Consiliului (i ale Comisiei permanente ale @.9.6.8.1 supra,eg'eaz relaiile dintre structurile centrale ale profesiei (i barouri/ precum (i relaiile dintre barouri1 acord sprijin (i ajutor barourilor n relaiile lor cu autoritile centrale (i locale1 ,eg'eaz la asigurarea condiiilor corespunztoare de desf(urare a acti,itii a,ocailor la instanele judectore(ti (i la organele de urmrire penal.

F'('sirea "#r# drept a denumirilor G6arouH/ G@niunea 9aional a 6arourilor din 8om2niaH/ G@.9.6.8.H ori G@niunea $,ocailor din 8om2niaH sau a denumirilor specifice formelor de e3ercitare a profesiei de a,ocat de ctre orice persoan fizic sau persoan juridic/ indiferent de obiectul acti,itii desf(urate de aceasta/ precum (i folosirea nsemnelor specifice profesiei ori purtarea robei de a,ocat n alte condiii dec2t cele pre,zute de prezenta lege constituie infraciuni (i se pedepsesc cu nc'isoare de la # luni la 3 ani sau cu amend.

31

Test de aut'eva(uare pentru unitatea de invatare -

32

1. n e3ercitarea acti,itii specifice de a,ocatura? a,ocatul poate s l reprezinte sau asiste pe clientul su numai n faa instanelor judectore(ti1 b? a,ocatul poate asigura asistarea (i reprezentarea clienilor si n fata instanelor judectore(ti/ a organelor de urmrire penal/ a autoritilor cu atribuii jurisdicionale/ a notarilor publici (i a e3ecutorilor judectore(ti/ a organelor administraiei publice (i a instituiilor/ precum (i a altor persoane juridice1 c? a,ocatul poate folosi toate actele/ mijloacele (i operaiunile permise sau interzise de lege (i necesare ocrotirii (i aprrii intereselor clientului. 2. 4ormele de e3ercitare a profesiei de a,ocat au la baza organizrii si funcionarii acestora urmtoarele principiia) a,ocatul poate sc'imba oric2nd forma de e3ercitare a profesiei/ cu n(tiinarea baroului din care face parte1 b) a,ocatul (i poate e3ercita profesia/ n acela(i timp/ n mai multe forme de e3ercitare a acesteia1 c) formele de e3ercitare a profesiei nu pot fi nstrinate prin acte ntre ,ii/ n nici o situaie. 3. Dob2nde(te calitatea de a,ocat definiti,a? a,ocatul stagiar care a obinut titlul de doctor n (tiine juridice1 b? a,ocatul stagiar care a dob2ndit calitatea de cadru didactic uni,ersitar n n,m2ntul superior juridic1 c? a,ocatul stagiar care a promo,at e3amenul de absol,ire a cursurilor .nstitutului 9ationala pentru &regatirea si &erfectionarea $,ocatilor. . $nc'etarea abaterii (i e3ercitarea aciunii disciplinare/ n cazul a,ocatului/ este de competena a? consiliului baroului din care face parte respecti,ul a,ocat1 b? decanului baroului din care face parte respecti,ul a,ocat1 c? de consiliul @niunii 9aionale a $,ocailor din 8om2nia/ n toate cazurile. ". &oate fi membru al unui barou/ persoana care ndepline(te urmtoarele condiiia? are e3clusi, cetenia rom2n1 b? are ,2rsta de cel puin 2" de ani1 c? este apt/ din punct de ,edere medical/ pentru e3ercitarea profesiei. #. 8eprezinta conditii pentru primirea in a,ocaturaa. 6una reputatie1 b. Cetatenia romana1 c. E3ercitiul deplin al drepturilor ci,ile si politice. %. $,ocatul care a dobandit titlul profesional de // definiti, IIa. 9u mai poate a,ea calitatea de salarizat sau coloborator/ fiind obligat sa desc'ida un cabinet indi,idual sau sa constituie o societate sau alta forma de e3ercitare a profesiei acceptata de statut1 b. &oate pune concluzii la toate instantele/ indiferent de ,ec'imea in profesie1 c. &oate de,eni titular in cadrul unei socieati ci,ile profesionale. .

33

Raspunsuri4 1 *5 ) a5 - ,5 . a5 6 *5 / ,5 0 , 7i*(i'+ra"ie pentru unitatea C.D. Ciobanu/ Bratat teoretic si practic de procedura ci,ila/ Ed.9ational/ 6ucuresti 1**#/ ,ol... ..:es/ .nstitutii judiciare contemporane/ Ed.CE 6ecF/ 6ucuresti/ 2;;% =.=pinei/ &rofesiile juridice liberale/ Ed. @ni,ersul 5uridic/ 2;1;

Unitatea de invatare .
3

$cti,itatea notariala Cuprins .1. 4orma de organizare a acti,itatii de notar public si organizarea notarilor publici. .2. $tributiile notarului public.

+biecti,ele unitatii de in,atare Dup studiul acestei uniti de n,are ,ei reu(i s publici1 .dentificati organele care conduc acti,itatea notarilor publici1 $tributiile pe care le are notarul public. .dentificati formele in care isi e3ercita acti,itatea notarii

. 1 F'rma de 'r+ani&are a a,tivitatii de n'tar pu*(i, si 'r+ani&area n'tari('r pu*(i,i $cti,itatea notarilor publici se desf(oar n cadrul unui birou/ n care pot funciona unul sau mai muli notari publici asociai/ cu personalul au3iliar corespunztor. 9otarul public sau notarii publici asociai/ titulari ai unui birou/ pot
3"

angaja notari stagiari/ traductori/ alt personal de specialitate/ precum (i personal administrati, (i de ser,iciu necesar acti,itii notariale. E,idena birourilor de notari publici (i lucrrile pri,ind numirea (i ncetarea funciei notarilor publici se ntocmesc de personalul de specialitate notarial din Dinisterul 5ustiiei. n circumscripia unei judectorii pot funciona unul sau mai multe birouri de notari publici. 9umrul notarilor publici (i al birourilor n care ace(tia (i desf(oar acti,itatea se stabile(te de ministrul justiiei/ la propunerea Consiliului @niunii 9aionale a 9otarilor &ublici. n cazul n care n circumscripia unei judectorii funcioneaz mai multe birouri de notari publici/ competena teritorial a fiecruia se ntinde pe tot cuprinsul acelei circumscripii. E3ercitarea profesiei de notar public este in,'mpati*i(# cua( desf(urarea unei acti,iti salarizate sau de e3ecutor judectoresc/ a,ocat ori consilier juridic/ cu e3cepia acti,itii didactice uni,ersitare1 acti,itii literare (i publicistice1 calitii de deputat sau senator ori a celei de consilier n consiliile judeene sau locale/ pe durata mandatului1 calitii de membru n organele de conducere sau n alte organisme ale @niunii 9aionale a 9otarilor &ublici/ Camerelor 9otarilor &ublici ori n alte organizaii interne (i internaionale la care @niunea 9aional a 9otarilor &ublici (i Camerele 9otarilor &ublici sunt afiliate sau cu care colaboreaz. b( desf(urarea unor acti,iti comerciale/ direct sau prin persoane interpuse1 c( calitatea de asociat ntr0o societate n nume colecti,/ de asociat comanditat n societile n comandit simpl sau pe aciuni/ administrator al unei societi cu rspundere limitat/ pre(edinte al unui consiliu de administraie/ membru al consiliului de conducere/ director general sau director al unei societi pe aciuni/ administrator al unei societi ci,ile. n circumscripia fiecrei Curi de apel funcioneaz c2te o Camer# a N'tari('r Pu*(i,i/ cu personalitate juridic. Din Camer fac parte toi notarii publici care funcioneaz n circumscripia Curii de apel. Camera N'tari('r Pu*(i,i este condus de un colegiu director format dintr0un pre(edinte/ un ,icepre(edinte (i 37" membri. Colegiul director este ales de adunarea general a membrilor Camerei/ pentru o perioad de 3 ani/ dintre notarii publici. Boti notarii publici se constituie in Uniunea Nati'na(a a N'tari('r Pu*(i,i din R'mania.

3#

C'nsi(iu( Uniunii Na%i'na(e a N'tari('r Pu*(i,i este constituit din c2te un reprezentant al fiecrei Camere a 9otarilor &ublici/ din care se aleg pre(edintele (i doi ,icepre(edini/ n condiiile stabilite prin statutul uniunii. C'nsi(iu( uniunii are urmtoarele atribuiia( propune ministrului justiiei numirea/ suspendarea/ re,ocarea ori ncetarea calitii de notar public1 b( propune ministrului justiiei numrul necesar al birourilor de notari publici (i condiiile de desf(urare a e3amenelor de notari publici1 c( stabile(te/ cu aprobarea ministrului justiiei/ onorariile minimale pentru ser,iciile prestate de notarii publici1 d( aprob cotele de contribuie ale birourilor notarilor publici la Camer/ precum (i cele ale Camerelor la @niunea 9aional a 9otarilor &ublici/ potri,it statutului acesteia1 e( reprezint @niunea 9aional a 9otarilor &ublici n raporturile cu terii/ pe plan intern (i internaional1 f( ndepline(te alte atribuii pre,zute de lege sau de regulament.

. ) Atri*utii(e n'tari('r pu*(i,i $cti,itatea notarial asigur persoanelor fizice (i juridice constatarea raporturilor juridice ci,ile sau comerciale nelitigioase/ precum (i e3erciiul drepturilor (i ocrotirea intereselor/ n conformitate cu legea. $cti,itatea notarial se nfptuie(te n mod egal pentru toate persoanele/ fr deosebire de ras/ de naionalitate/ de origine etnic/ de limb/ de religie/ de se3/ de opinie/ de apartenen politic/ de a,ere sau de origine social. 9otarul public ndepline(te urmtoarele acte notarialea( redactarea nscrisurilor cu coninut juridic/ la solicitarea prilor1 b( autentificarea nscrisurilor redactate de notarul public/ de parte personal sau de a,ocat1 c( procedura succesoral notarial1 d( certificarea unor fapte/ n cazurile pre,zute de lege1 e( legalizarea semnturilor de pe nscrisuri/ a specimenelor de semntur/ precum (i a sigiliilor1 f( darea de dat cert nscrisurilor prezentate de pri1 g( primirea n depozit a nscrisurilor (i documentelor prezentate de pri1 &( actele de protest al cambiilor/ al biletelor la ordin (i al cecurilor1 i( legalizarea copiilor de pe nscrisuri1
3%

j( efectuarea (i legalizarea traducerilor1 )( eliberarea de duplicate de pe actele notariale pe care le0a ntocmit1 l( orice alte operaiuni pre,zute de lege. 9otarul public are competen general/ cu e3cepiile pre,zute n situaiile urmtoarea( procedura succesoral notarial este de competena notarului public din biroul notarial situat n circumscripia teritorial a judectoriei n care defunctul (i0a a,ut ultimul domiciliu1 b( n cazul mo(tenirilor succesi,e/ mo(tenitorii pot alege competena oricruia dintre birourile notariale din circumscripia teritorial a judectoriei n care (i0a a,ut ultimul domiciliu acela dintre autori care a decedat cel din urm1 c( actele de protest al cambiilor/ biletelor la ordin (i cecurilor se fac de notarul public din circumscripia teritorial a judectoriei n care urmeaz a se face plata1 d( eliberarea duplicatelor (i reconstituirea actelor notariale se fac de notarul public n al crui birou se afl originalul acestora. Conflictele de competen ntre birourile notarilor publici situate n aceea(i circumscripie a unei judectorii se soluioneaz de acea judectorie/ la sesizarea prii interesate. C2nd conflictul inter,ine ntre birouri notariale situate n circumscripii diferite/ competena aparine judectoriei n a crei circumscripie se afl biroul de notar public cel din urm sesizat.

7i*(i'+ra"ie pentru unitatea de invatare .4 C.D.Ciobanu/ Bratat teoretic si practice de procedura ci,ila/ Ed.9ational/ 1**%/ ,ol... =.=pinei/ &rofesii juridice liberale/ Ed.@ni,ersul 5uridic/ 2;1;.

Unitatea de invatare 6 $cti,itatea e3ecutorilor judecatoresti Cuprins ".1. 4orma de e3ercitare a acti,itii e3ecutorilor judectore(ti si organizarea e3ecutorilor judectore(ti. ".2. $tributiile e3ecutorilor judecatoresti.

3)

+biecti,ele unitatii de in,atare " Dup studiul acestei uniti de n,are ,ei reu(i s judecatoresc1 organelle profesiei de e3ecutor judecatoresc1 atributiile si competentele e3ecutorului judecatoresc. identificati formele de e3ercitare a acti,itatii de e3ecutor

6 1 F'rma de e9er,itare a a,tivit#%ii e9e,ut'ri('r $ude,#t're;ti si 'r+ani&area e9e,ut'ri('r $ude,#t're;ti $cti,itatea e3ecutorilor judectore(ti se desf(oar n cadrul unui birou n care pot funciona unul sau mai muli e3ecutori judectore(ti asociai/ cu personalul au3iliar corespunztor. &rin asocierea n cadrul unei societi ci,ile profesionale e3ecutorul judectoresc nu (i pierde dreptul la biroul indi,idual. E3ecutorul judectoresc sau e3ecutorii judectore(ti asociai/ titulari ai unui birou/ pot angaja e3ecutori judectore(ti stagiari/ alt personal de specialitate/ precum (i personal au3iliar corespunztor/ necesar pentru desf(urarea acti,itii biroului.

9umrul e3ecutorilor judectore(ti se stabile(te (i se actualizeaz anual de ministrul justiiei/ cu consultarea Consiliului @niunii 9aionale a E3ecutorilor 5udectore(ti/ n funcie de cerinele locale determinate de ntinderea teritoriului/ de ,olumul de acti,itate (i de numrul locuitorilor/ n a(a fel nc2t la 1".;;; de
3*

locuitori s re,in cel puin un e3ecutor judectoresc. 9umrul e3ecutorilor judectore(ti din circumscripia unei instane nu ,a fi mai mic de 3. n circumscripia unei judectorii pot funciona unul sau mai multe birouri de e3ecutori judectore(ti/ a cror competen se ntinde pe tot cuprinsul curii de apel n a crei raz teritorial se afl judectoria. E3ecutorul judectoresc este numit de ministrul justiiei/ n circumscripia unei judectorii. &rimirea in profesie se face pe baza de concurs sau e3amen. Concursul sau e3amenul de admitere n profesia de e3ecutor judectoresc se organizeaz anual sau ori de c2te ori este necesar/ de @niunea 9aional a E3ecutorilor 5udectore(ti/ sub coordonarea (i controlul Dinisterului 5ustiiei. :egea impune anumite incompatibilitati pentru asigurarea impatialitatii si demnitatii functiei de e3ecutor judecatoresc. E3ercitarea funciei de e3ecutor judectoresc este incompatibil cua( acti,itatea salarizat n cadrul altor profesii/ e3cept2nd acti,itatea didactic uni,ersitar/ acti,itatea artistic/ literar (i publicistic1 b( calitatea de deputat sau de senator ori de consilier n consiliile judeene sau locale/ pe durata mandatului1 c( desf(urarea unor acti,iti comerciale/ direct sau prin persoane interpuse1 d( calitatea de asociat ntr0o societate n nume colecti,/ asociat comandidat n societile n comandit simpl sau pe aciuni/ administrator al unei societi cu rspundere limitat/ pre(edinte al unui consiliu de administraie/ membru al consiliului de conducere/ director general sau director al unei societi pe aciuni/ administrator al unei societi ci,ile.

n circumscripia fiecrei curi de apel funcioneaz c2te o Camer# a e9e,ut'ri('r $ude,#t're;ti Camera e9e,ut'ri('r $ude,#t're;ti este condus de un colegiu director format dintr0un pre(edinte/ un ,icepre(edinte (i 37% membri. Colegiul director este ales/ potri,it statutului/ de adunarea general a e3ecutorilor judectore(ti/ pentru o perioad de 3 ani/ dintre membrii acelei Camere a e3ecutorilor judectore(ti. &re(edintele colegiului director reprezint Camera e3ecutorilor judectore(ti n raporturile acesteia cu terii. C'(e+iu( dire,t'r a( Camerei e3ecutorilor judedectore(ti are urmtoarele atribuii principalea( rezol, pl2ngerile prilor mpotri,a e3ecutorilor judectore(ti (i e3ecutorilor judectore(ti stagiari/ lu2nd msurile corespunztoare/ pe care le aduce la cuno(tin @niunii 9aionale a E3ecutorilor 5udectore(ti1 b( deleag/ n cazuri e3cepionale/ pentru o perioad determinat de cel mult # luni/ un e3ecutor judectoresc/ pentru a asigura funcionarea unui alt birou de e3ecutor judectoresc/ cu ncuno(tinarea pre(edintelui @niunii 9aionale a E3ecutorilor 5udectore(ti (i a pre(edintelui curii de apel n a crei circumscripie urmeaz s (i e3ercite atribuiile1 delegarea nu poate fi
;

repetat dec2t dup un an/ n afara cazului n care e3ecutorul judectoresc delegat (i d acordul1 c( informeaz @niunea 9aional a E3ecutorilor 5udectore(ti n legtur cu acti,itatea birourilor e3ecutorilor judectore(ti (i asupra necesarului de e3ecutori judectore(ti (i e3ecutori judectore(ti stagiari1 d( ntocme(te documentarea juridic (i asigur consultarea (i informarea curent a e3ecutorilor judectore(ti1 e( ine e,idena ,eniturilor (i c'eltuielilor Camerei e3ecutorilor judectore(ti (i a contribuiei membrilor si1 f( procur datele (i lucrrile necesare pentru 6uletinul e3ecutorilor judectore(ti (i asigur difuzarea acestuia1 g( ndepline(te alte atribuii pre,zute de prezenta lege/ de regulamentul de aplicare a acesteia (i de =tatutul @niunii 9aionale a E3ecutorilor 5udectore(ti. Uniunea Na%i'na(# a E9e,ut'ri('r Jude,#t're;ti este o organizaie profesional cu personalitate juridic/ format din toi e3ecutorii judectore(ti. +rganele de conducere ale @niunii 9aionale a E3ecutorilor 5udectore(ti sunt- congresul/ consiliul (i pre(edintele. Congresul @niunii 9aionale a E3ecutorilor 5udectore(ti este constituit din delegai ai fiecrei Camere a e3ecutorilor judectore(ti/ potri,it normei de reprezentare stabilite prin statut/ pre(edinii Camerelor e3ecutorilor judectore(ti (i ceilali membri ai Consiliului @niunii 9aionale a E3ecutorilor 5udectore(ti. 6 ) Atri*utii(e e9e,ut'ri('r $ude,at'resti $tributiile e3ecutorilor judecatoresti sunt fi3ate prin lege. E3ecutorul judectoresc are urmtoarele atribuiia( punerea n e3ecutare a dispoziiilor cu caracter ci,il din titlurile e3ecutorii. Este competent e3ecutorul judectoresc din circumscripia curii de apel n a crei raz teritorial urmeaz s se fac e3ecutarea. n cazul urmririi silite a bunurilor este competent e3ecutorul judectoresc din circumscripia curii de apel n a crei raz teritorial sunt situate sau se afl acestea. Dac bunurile urmribile se afl n circumscripiile mai multor curi de apel/ competena aparine oricruia dintre e3ecutorii judectore(ti care funcioneaz pe l2ng una dintre acestea1 b( notificarea actelor judiciare (i e3trajudiciare1 c( comunicarea actelor de procedur1 d( recuperarea pe cale amiabil a oricrei creane1 e( aplicarea msurilor asigurtorii dispuse de instana judectoreasc. Este competent e3ecutorul judectoresc din circumscripia curii de apel unde sunt situate sau se afl bunurile n pri,ina crora s0a dispus aplicarea acestei msuri 1

f( constatarea unor stri de fapt n condiiile pre,zute de Codul de procedur ci,il. Este competent e3ecutorul judectoresc din circumscripia curii de apel n a crei raz teritorial se ,a face constatarea1 g( ntocmirea proceselor0,erbale de constatare/ n cazul ofertei reale urmate de consemnarea sumei de ctre debitor/ potri,it dispoziiilor Codului de procedur ci,il1 &( ntocmirea/ potri,it legii/ a protestului de neplat a cambiilor/ biletelor la ordin (i a cecurilor/ dup caz1 i( orice alte acte sau operaiuni date de lege n competena lui. Desi reprezinta o profesie liberala/ e3ecutorii judectore(ti nu pot refuza ndeplinirea unui act dat n competena lor dec2t n cazurile (i n condiiile pre,zute de lege/ deoarece acti,itatea ce o indeplinesc este afectata de utilitate publica. E3ecutorii judectore(ti (i ndeplinesc atribuiile n circumscripia curii de apel n raza creia se afl judectoria pe l2ng care funcioneaz/ dac prin lege nu se dispune altfel. Conflictele de competen ntre birourile e3ecutorilor judectore(ti situate n aceea(i circumscripie a unei judectorii se soluioneaz de acea judectorie/ la sesizarea prii interesate. C2nd conflictul inter,ine ntre birouri de e3ecutori judectore(ti situate n circumscripii diferite/ competena aparine judectoriei n a crei circumscripie se afl biroul e3ecutorului judectoresc cel dint2i sesizat. Conflictele de competen se soluioneaz de urgen (i cu precdere. .nstana se pronun n toate cazurile/ moti,at/ prin nc'eiere ire,ocabil.

7i*(i'+ra"ie pentru unitatea de invatare 64 =.Jilberstein/ C.D. Ciobanu/ Bratat de e3ecutare silita/ Ed.:umina :e3/ 6ucuresti/ 2;;;. =.=pinei/ &rofesii juridice liberale/ Ed.@ni,ersul juridic/ 6ucuressti/ 2;1;.