Sunteți pe pagina 1din 14

Legislatia Mediului

Activitatea Administratiei Lacuri Parcuri si Agrement Bucuresti

Student : Bocu Monica Universitatea : Politehnica Bucuresti Facultatea : Ingineria Sistemelor Biotehnice Specializarea : IDRD Grupa : 744

Misiune ALPAB : Administrarea eficienta a patrimoniului, imbinand responsabilitatea de a conserva si de a imbogati mostenirea naturala si culturala cu eforturile de a creste oportunitatile de agrement, educatie si recreere. Ce este ALPAB : ALPAB este un serviciu public de interes local al municipiului Bucuresti, cu personalitate juridica (conform H.C.G.M.B. nr 87/27.04.2004),finantat din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul local al municipiului Bucuresti si alte fonduri atrase, in conformitate cu prevederile legale. Administratia Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti presteaza servicii publice de exploatare si intertinere a lacurilor, parcurilor, strandurilor, bazelor de productie, material dendro-floricol precum si servicii publice de agrement, administrare, exploatare, intretinerea si inchirierea imobilelor (Complex Sat Francez) si administrare baze sportive situate In B-dul Basarabia nr.37-39, Baza de Agrement Hipic Toboc si Aliniament Dambovita. Sediul central al Administratiei Lacuri, Parcuri,si Agrement Bucuresti este In Sos. Bucuresti-Ploiesti nr.8B.

Obiectul de activitate al ALPAB : Il constituie administrarea, exploatarea, intretinerea, repararea si protejarea lacurilor, strandurilor, spatiilor verzi, in scopul furnizarii unor servicii de agrement, precum si activitatii de deservire, transport, reparatii utilaje, intretinere si reparatii dotari si producer de material dendro-floricol, precum si administrarea, exploatarea, intretinerea si inchirierea imobilelor, administrarea, organizare de targuri, exploatare si intretinere a fantanilor arteziene si a ceasurilor si administrarea bazelor sportive, Bazei de Agrement Hipic Toboc si Aliniament Dambovita, protectia cailor abandonati. Executa permanent tratamente de combatere a bolilor, daunatorilor si executa numeroase tratamente fitosanitare, in scopul de a preveni si a combate bolile si daunatorii din parcuri, pepiniere, gradini, sere si aliniamente stradale si spatii verzi.

Structura organizatorica : ALPAB cuprinde in structura sa organizatorica urmatoarele compartimente : In subordinea Directorului General :

Atributii generale ale ALPAB : A. In vederea realizarii obiectului sau de activitate ALPAB asigura administrarea, exploatarea, intretinerea si protejarea urmatoarelor obiective : 1. LACURI Baneasa Carol Cernica Cismigiu Drumul Taberei Floreasca Grivita Herastrau National Straulesti Tei Tineretului 2.Parcuri si spatii verzi Herastrau Cismigiu Floreasca Tei Izvor Tineretului Unirii 3.Diverse aliniamente , complexe de sanatate , bai publice , stranduri , debarcadere , fantani arteziene , ceasuri si WC-uri publice , pepiniere si sere

B. Intocmeste si inainteaza compartimentului de specialitate din cadrul PMB propunerea institutiei privind executia bugetara C. Asigura pastrarea integritatii, protejarea si valorificarea patrimoniului public incredintat, stimuleaza si determina utilizarea eficienta a resurselor umane si financiare de care dispune. D. Creeaza cu aprobarea CGMB noi bunuri proprietate publica din categoria celor stabilite ca fiind de interes municipal si dupa caz dezafecteaza asemenea bunuri cu asigurarea resurselor financiare in conditiile legii. E. Urmareste si verifica realizarea lucrarilor de investitie in vederea aprobarii acestora de catre CGMB : asigura avizarea documentatiei tehnico-economice, urmareste modul de realizare a lucrarilor si asigura conditiile necesare punerii in functiune la termen a obiectivelor de investitii. F. Realizeaza achizitii de masini, utilaje si intalatii pentru modernizarea si imbunatatirea activitatilor si serviciilor prestate. G. Stabileste si raspunde de aplicarea masurilor privind protectia mediului inconjurator, precum si protectia si securitatea muncii. H. Asigura protectia, conservarea fondului vegetal si combaterea daunatorilor din unitatile aflate in administrare. I. Produce si valorifica tocatura si ingrasamant bio rezultat din prelucrarea deseurilor vegetale, colectate prin forte proprii sau de la terti din spatiile verzi aflate pe raza Municipiului Bucuresti. J. Asigura exploatarea, intretinerea si reparatia prin forte proprii si terti, a constructiilor administrative si productive, instalatii de apa, canal, electrice, gaze , a mobilierului din parcuri. K. Asigura prin forte proprii si terti conservarrea patrimoniului existent luand masuri de paza, conform prevederilor legale in vigoare. L. Intocmeste si inainteaza proiecte, analize si sinteze din proprie initiativa sau la solicitarea compartimentelor de specialitate ale Primariei Municipiului Bucuresti. M. Raporteaza compartimentelor de specialitate ale Primariei Municipiului Bucuresti datele operative, indicatori specifici de activitate, rapoartele de activitate periodice si alte situatii indicate de acestea.

Probeme de rezolvat : 1. Lacurile de pe salba raului Colentina au o perioada de functionare de zeci de ani ; in acest timp s-au depus pe fundul lacurilor cantitati mari de aluviuni transportate de apele care alimenteaza aceste lacuri sau prin scurgerea precipitatiilor de pe terenurile riverane malurilor.Aceste depuneri de aluviuni au avut ca effect scaderea adancimii initiale a lacurilor, ceea ce a facilitate cresterea excesiva a vegetatiei acvatice si pe perioada verii, la inverzirea apei, deci la un aspect necorespunzator, dar si la imposibilitatea desfasurarii activitatilor de agreement ca strand, canotaj etc. O alta consecinta a depunerii de aluviuni imediat amonte de descarcator este diminuarea capacitatii de transport a acestuia. In perioada cand lacurile sunt scazute, din toamna si pana in primavera, aceste depuneri intra in descompunere si produc prin mirosurile pe care le degaja, o impurificare a atmosferei riverane.fenomenul de colmatare se manifesta si la lacurile interioare, cu aceleasi efecte neplacute mentionate anterior. Avand in vedere cele aratate mai sus si tinand seama de faptul ca lacurile Capitalei trebuie sa indeplineasca functiunile pentru care au fost create : agrement, sport dar si evacuarea in conditii de siguranta a debitelor tranzitate prin salba de lacuri de pe valea raului Colentina in situatii de ape mari, se impune decolmatarea tuturor lacurilor Capitalei, atat a celor de pe raul Colentina cat si a celor interioare. 2. Ecosistemul Acvatic In contextul in care se vorbeste tot mai mult despre schimbari climatic si de poluare, politica de mediu in domeniul apelor de suprafata si ecosistemelor acvatice reprezinta o prioritate pentru ALPAB. Pentru Bucuresti problema poluarii apelor a capatat un aspect prioritar, obiectivul de perspective fiind reprezentat in mod special de reabilitarea ecologica a salbei de lacuri de pe raul Colentina.Acumularea lacului Buftea are rol principal de regularizare a debitelor pe salba raului Colentina dar care pe timpul verii asigura un debit maxim de 1-2 mc/s, debit insuficient pentru primenirea apei. Fenomenul de eutrofizare (inflorire algala) apare o data cu cresterea temperaturii apei ca urmare a cresterii fertilitatii prin aport de elemente nutritive, mai ales fosfati si nitrati elemente care favorizeaza proliferarea plantconului si plantelor acvatice.Pe fondul scaderii continutului de oxygen in apa, dar si a scaderii debitului de tranzitare si al

cresterii temperaturilor peste limitele normale, fenomenul de eutrofizare duce la cresterea masiva a masei algale si formarea de pelicule plutitoare de alge. Calitatea organoleptica se deterioreaza datorita prezentei unor compusi toxici rezultati din metabolismul diverselor alge si a compusilor intermediary rezultati din descompunerea anaeroba astfel dispare transparent apei si se maresc depunerile de namol. Degradarea vietii acvatice este plina de consecinte, de la prejudiciul adus turismului si pana la afectarea grava a sanatatii populatiei.Accelerarea eroziunilor si fisurilor din sol favorizeaza patrunderea agentilor poluatori in apa freatica si in apele de suprafata, alterand asfel abundenta si diversitatea speciilor, distrungand flora si fauna apelor de suprafata. Apa are capacitatea de purificare naturala , denumita autoepurare, si reprezinta capacitate ape care o are apa de a restabili echilibrul ecologic in functie de dinamica si debitul apei, de conditiile termale si de oxigenare dar si de valoarea nutrientilor. Prin atingerea obiectivelor propuse de proiectul Evolutia spatio-temporala a parametrilor ecologici din salba de lacuri a raului Colentina si monitorizarea on-line prin aplicarea unui system automat , statiile hidrologice automate echipate cu o sonda de nivel /temperature la barajul Baneasa respective o sonda multiparametrica la barajul Floreasca, surprind heterogenitatea ecosistemelor tinand cont si de intrarile punctiforme ale eventualilor agenti poluanti. Obiectivul principal al proiectului l-a reprezentat posibilitatea supravegherii evolutiei trofice a ecosistemelor acvatice prin realizarea si punerea in functiune a unei instalatii pilot care sa permit ape baza unei infrastructure specializate, prelucrarea, stocarea si transmiterea parametrilor hidrologici ai apei din lacuri.Astfel se supravegheaza calitatea apei din punct de vedere fizico-chimic, si se transmit on-line parametrii hidrologici : nivelui apei, temperature, conductivitate, pH , potential Redox, concentratia de oxygen dizolvat si turbiditate. Prin efectuarea la un laborator specializat a analizelor trimestriale de apa de suprafata din lacuri, la principalii indicatori fizico-chimici, biologici si bateriologici, se urmaresc parametrii de calitate ai apei pentru incadrarea acestora in clasele de calitate conform ordinului 161/2006. Analizele microbiologice effectuate la probele prelevate din apele lacurilor au evidentiat prezenta de bacteria coliforme si streptococi fecali, valorile depasind limitele admise de HG 458/2002 privind aprobarea normelor de calitate pentru apa din zonele natural amenajate pentru imbaiere.In acest sens ALPAB avertizeaza populatia prin instalarea unor panouri de restrictionare a scaldatului in lacurile din salba.

In cadrul actiunilor pentru protejarea ecosistemelor acvatice un loc aparte il are proiectul privind Reabilitarea Ecologica a salbei de Lacuri de pe raul Colentina si curatirea zonelor adiacente, care va permite introducerea in circuitul touristic al lacurilor si utilizrea luciului de apa in scop de agrement. Ca obiective specific proiectul propune : Imbunatatirea microclimatului urban prin amenajarea, curatirea si intretinerea luciilor de apa din interiorul capitalei Imbunatatirea calitatii vietii pentru locuitorii orasului ca rezultat al reducerii factorilor de risc pentru sanatatea umana. Ecologizarea lacurilor prin inlaturarea/diminuarea calitatii de mal depus pe fund Protectia malurilor si punerea in siguranta a barajelor si stavilarelor. Apa lacurilor este un mediu propice de supravietuire si dezvoltare pentru numeroase specii de plante, reproducerea si refugiul pentru speciile salbatice terestre si acvatice.Dezvoltarea unei strategii privind calitatea apei este un process complex care implica diverse analize tehnice , coordonare , cooperare si actiunile intre agentii economici si adminisrtatiile locale.Aparitia fenomenelor de degradare a calitatii apelor de suprafata a determinat conceptia potrivit careia apele de suprafata pot prelua si asimila o cantitate nelimitata de poluanti. Poluarea apelor este o problema universal, astefl apele de suprafata sufera modificari fizice, chimice si biologice in urma carora devin periculoase pentru sanatatea publica, pentru pescuit si viata acvatica, pentru industrie si turism.Capacitatea de dilutie a poluantilor nu este nelimitata, apele de suprafata nu se pot regenera in conditii de modificare a echilibrului natural. Preocuparea pentru utilizarea rationala a resurselor de apa pentru mentinerea calitatii apelor, depistand la timp elementele oxice si gasirea solutiilor adecvate de a le face inofensive, este conditia fundamental a dezvoltarii durabile a societatii umane. In viziunea dezoltarii durabile la nivel national problema gospodaririi apelor ocupa un loc major, deoarece apa, considerate o resursa inepuizabila si regenerabila a devenit unul din factorii limitative in dezvoltarea socio-economica. Conceptul de manangement integrat al resurselor de apa promoveaza dezvoltare si coordonarea apei, a terenului si a resurselor acestora in vederea optimizarii, dezvoltarii sociale si economice echilibrate fara compromiterea durabilitatii sistemelor.

Cele mai importante aspect ale dezvoltarii sistemului resurselor de apa sunt urmatoarele : Durabilitatea aspectelor fizice (mentinerea circuitului apei si al nutrientilor) Durabilitatea mediului (depasirea capacitatii de autoepurare) Armonizarea cu practica existent la nivel European in domeniul protectiei calitatii apelor de suprafata precum si asigurarea conditiilor optime pentru implementarea Directivei Cadru 2000/60/CE din 23 octombrie 2000 referitoare la stabilirea cadrului comunitar de actiune in domeniul strategiei apelor. Tinand cont de cerintele prevazute prin legea 310/2004 de modificare si completare a legii apelor 107/1996, care a preluat prevederile Directivei Cadru in domeniul apei, sistemul national de monitorizare cprinde doua tipuri de monitoring : Monitoring de supraveghere cu rol de evaluare a starii corpurilor de apa Monitoring operational pentru corpurile de apa ce au riscul sa nu indeplineasca obiectivele de proectie a apelor. Importanta deosebita a activitatii de monitoring a calitatii apelor consta in faptul ca pune in evidenta in permnenta stadiul resurselor de apa pe baza datelor, adoptand strategia de protectia eficienta. In cadrul monitoringului biologic elementele urmarite la monitorizare sunt : planctonul, algele bentice, macrozoobentosul si macrofitele.Urmarirea calitatii apelor se face prin efectuarea de analiza fizico-chimice, biologice si microbiologice conform cu Normativul din Ordinul 161/2006 privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa.

3.Eutrofizarea solurilor Solurile sunt de obicei utilizate ca si depozite pentru reziduurile casnice si industriale. In multe regiuni ale lumii cu o agricultura intensiva, scurgerea nutrientilor proveniti din aplicarea ingrasamintelor minerale, organice si a substantelor rezultate din cresterea animalelor, contribuie la cresterea cantitatii de azot si a altor elemente nutritive ce ajung in panzele freatice. Unele tipuri de soluri au capacitatea mai mare de a absorbi, filtra si de a recicla cantitati importante de elemente chimice provenite din deseurile casnice si industriale, in timp ce la alte soluri, cu capacitate absobtiva redusa, anumiti constituenti de natura toxica ajung in apele de suprafata si in panzele freatice. Ca urmare, trebuie subliniat faptul ca, solurile nisipoase favorizeaza procesul de levigare, in timp ce, solurile argiloase retin mai bine substantele toxice. In mod natural unele soluri sunt dure atunci cand sunt uscate, altele devin lipicioase cand sunt umede, cu un drenaj slab, scheletice, sarace in elemente nutritive, sau cu un continut ridicat de aluminiu, cu un continut ridicat de saruri. Inca din zorii civilizatiei umane, odata cu aparitia primelor activitati cu caracter agricol, agricultorii au cautat sa modifice solurile pentru a le face mult mai productive. Insa unele soluri au ramas mai problematice ca altele. Este cazul solurilor sulfatice si acide, ce prezinta fertilitatea cea mai redusa dintre toate solurile lumii. Daca nu sunt luate in cultura, atunci ele nu prezinta nici o problema pentru mediul inconjurator. In cazul in care sunt drenate, situatie ce se impune pentru a putea fi utilizate, aceste soluri vor produce o cantitate ridicata de acid sulfuric (10 metri cubi de sol sulfatat poate produce cca. 1,5 tone de acid sulfuric, la care se mai adauga o cantitate mare de aluminiu, metale grele si de arseniu pe care-l intalnim in apele drenate sau in cele de inundatii). Acidul sulfuric duce la corodarea otelului si betonului, polueaza cursurile de apa si panzele freatice, omorand pestii, favorizand in acelasi timp aparitia de boli. Efectele aluminiului, metalelor grele si a

aresniului asupra alimentatiei umane si animale nu sunt pe deplin cunoscute, dar cu singuranta nu au o actiune benefica. Aceste soluri sunt prezente cu precadere in zonele mlastinoase din apropierea tarmurilor maritime, situatie ce a facut ca locuitorii de aici sa le amenajeze in speranta ca ele reprezinta soluri fertile. Recent, noile tendinte legate de aceste soluri au luat in considerare utilizarea lor pentru constructii si pentru realizarea de spatii de recreere. De-a lungul timpului populatiile locale care au incercat sa se dezvolte pe aceste soluri, mai mult au saracit, existand situatii in care oamenii au fost otraviti folosind pentru consum apele ce traverseaza aceste soluri. Consecintele asupra dezvoltarii umane, cat si asupra mediului inconjurator sunt dezastruoase.cu Autoritatile judetene nu stau cu mainile in san in privinta fenomenului cu care in ultima perioada se confrunta judetul intoxicatiile cu nitrati si nitriti. Printr-o hotarare a Colegiului Prefectural, a fost aprobat planul de actiuni pentru prevenirea poluarii cu Programul se va desfasura in perioada mai 2007- mai 2008.

nitrati a surselor de apa.

Pentru prima data am mobilizat atat autoritatile locale, cat si cele de la nivelul judetului,

demarand o campanie de informare. Nu trebuie sa uitam faptul ca poluarea cu nitriti este una istorica, iar judetul nostru are parte de ea din CAUZA fermelor agrotehnice, a declarat
prefectul Cristian Roman. Din sursele aflate la dispozitia APM Botosani, din cele 10% fantani monitorizate si testate, contaminarea este de 70%. O concentrare evidenta se poate observa in zona Prutului. Este insa explicabil. Fantanile acestea au fost marcate. Sunt foarte multe informatii stranse cu sprijinul Bancii Mondiale. Vrem sa vedem unde sunt zonele critice pentru a directiona eforturile noastre, a declarat directorul APM Botosani. Din punctul sau de vedere actiunea nu va fi nici pe departe simpla, dat fiind faptul ca exista o dispersie la nivelul cazurilor de imbolnaviri si de decese.

Se incearca stabilirea unei harti a noilor zone rosii. Cu sprijinul Bancii Mondiale, laboratorul de la Botosani a fost dotat cu un aparat special pentru masuratorile apei din fantani. Un numar de 50 de analize vor putea fi facute gratuit, gratie acestui aparat. Fantanile trebuie securizate. In zona de educatie si constientizare suntem ramasi in urma cu 100 de ani. Fiecare trebuie sa incerce sa faca un pas in primul rand in mediul rural. In mediul rural este un adevarat dezastru generat de faptul ca fantanile sunt contaminate de toaletele din curti.