Sunteți pe pagina 1din 3

NOILE OCUPATII SI STATUTE PROFESIONALE DE LA SFARSITUL SECOLULUI AL XX LEA

In secolul XX oamenii au continuat sa practice, meserii tra itionale le!ate e culti"area plantelor si cresterea animalelor, ar numarul celor cu ast#el e preocupari a sca$ut si este in continua sca ere% Re"olutiile in ustriale, te&nolo!ice si in#ormationale successi"e au mo i#icat ire"ersi'il ocupatiile si statutele pro#esionale ale oanenilor% Re"olutiile te&nolo!ice in a oua (umatatea secolului al XX lea a a us mo i#icari semni#icati"e la ni"elul ocupatiilor si statutelor pro#esionale, iar oamenii s)au a aptat la aceste noi realitati% In tarile e$"oltate in punct e "e ere economic in ustriali$area si cresterea populatiei ur'ane nu a insemnat o e*plo$ie a clasei muncitoare, cum s)a intamplat upa prima re"olutie in ustriala, ci a insemnat accentuarea si consoli area clasei e mi(loc, care in statele superin usriali$ate este numeroasa si #oarte puternica% Acesta stare e #apt s)a atorat in primul ran e$"oltarii sectorului tertiar% La ora actuala ocupatiile le!ate e a!ricultura si mestesu!uri tra itionale au o pon ere sca$uta in economie, sau sunt pe cale e isparitie, munca #i$ica a #ost lasata pe seama imi!rantilor% E*ceptie #ac unele state asiatice , C&ina, In ia, In one$ia un e procentul celor care sunt cuprinsi in sectorul primar + a!ricultura, pescuit, e*ploatarea lemnului, etc%, si mestesu!uri tra itionale este ri icat% In statele europene e$"oltate, mestesu!urile #ac su'iectul unor pro!rame special ale !u"ernelor pentru pastrarea lor% -unca in a!ricultura a e"enit mecani$ata si lasata pe seama emi!rantilor sau a persoanelor cu un !ra sca$ut e instructie, in timp ce in in ustrie upa o perioa a cuprinsa intre s#arsitul celui e)al oilea ra$'oi mon ial si anii ./0,in care sectorul in ustrial a ocupat o 'una parte a populatiei, pon erea acesteia a sca$ut consi era'il, in sc&im' a crescut consi era'il pon erea populatiei in sectorul tertiar% In tarile in central si estul Europei, procesul e in ustriali$are a inceput in anii ./0 si ma su#erit un eclin upa ca erea re!imurilor comuniste% In Romania, upa anii ./0 s)a incercat in ustriali$area #ortata, proces ce a eterminat mo i#icari la ni"elul ocupatiilor si pro#esiilor% De$"oltarea rapi a si #ortata a in ustriei a us la cresterea numerica si la consoli area clasei muncitoare consi erate clasa sociala e 'a$a a comunismului% In 1230, in Romania erau inre!istrati 1,4 milioane muncitori in care /30%000 in in ustrie% In 1253 numarul total al muncitorilor era e / milioane, in care (umatate in in ustrie% Incepan cu anii .50 ocupatiile ma(ore lae oamenilor sunt cele le!ate e noile te&nolo!ii in#ormationale si e ser"icii% Aparitia computerului personal in anul 1251, a sc&im'at statutele pro#esionale% -eserile tra itionale le!ate e a!ricultura si in ustrie au #os inlocuite treptat cu meserii le!ate e tele"i$iune, pu'licitate, in#ormatica, relatii cu pu'licul, #inante turism, etc% Cele mai multe in acete pro#esii sunt in sectorul tertiar si au aparut pe piata muncii o ata cu e$"oltarea acestuia% In S%U%A% care etine cele mai e$"oltate sectoare tertiare se estimea$a ca 607 in pro#esii utili$ea$a cu preca ere in#ormatia, inclusi"e cele in in"atamant, sanatate, a ministratie, 'ursa, asi!urari% O statistica in 1262 a aratat ca ocupatia numarul unu era e #unctionar, urmata e cea e muncitor si #ermier% Cate!oria 8!ulerelor al'e9 + enumire !eneric pentru cate!oriile e an!a(ati care nu e*ecuta operatii manuale, este numeric mai mare ecat cea a 8!ulerelor al'astre9 si este in crestere% Numai in omeniul in#ormaticii in SUA #orta e munca ocupata este e 1/,37% Situatia este i entica in statele in ustriali$ate , ar si in cele in curs e e$"oltare% Ocupatiile cu mare potential sunt cele le!ate e omeniul IT: in#ormatician, a ministrator e retea, esi!ner pa!ini ;e', iar in omeniul ser"iciilor: mec&anic auto, tinic&i!iu auto, a!ent e

"an$ari, a!ent e asi!urari, 'ro<er, a!ent e pu'licitate, la cre se pot a au!a alte onenii precum: pro ucerea ener!iei, utili$area inteli!entei arti#icial, e*polorarea spatiului cosmic, telecomuncatii, in i#erite sectoare ale transporturilor% In Romania contemporana, meseriile cele mai cautate,, ar nu into eauna cele mai platite, sunt cele in in ustria usoara + con#ectii, incaltaminte,, in omeniul IT + analist pro!ramator, in#ormatician, a ministrator e retea, esi!ner pa!ini ;e',, in constructii + $i ar, lacatus, #ierar) 'etonist,, in omeniul ser"iciilor + a!ent asi!urari, a!ent commercial, "an$ator, a!ent e pa$a, ospatar, 'ucatar, co#etar)patiser, 'rutar,, ar si in in ustria prelucratoare + templar, lacatus, su or,% -eseriile cu cea mai mica cautare la ora actual sunt e esenator te&nic, in!iner metalur!, in!iner aerona"e, in!iner c&imist, prelucrator prin asc&iere, !#re$or, sculer)matriter, operator c&imist% Pe ansam'lu, in Romania pre omina salariatii in timp ce lucratorii pe cont propriu, patronii esi au crescut numeric inca numarul acestora este unul mo est% Lucratorii pe cont propriu au cea mai mare pon ere in a!ricultura +=57,, patronii sunt pre$enti in comert +57, si in lanturile e &oteluri si restaurant+=7,, iar salariatii in celelalte omenii e acti"itate% O ata cu e$"oltarea sectorului pri"at s)a o'ser"ant mo i#icari in pon ereas salariatilor in cele oua omenii e acti"itate% In 1223 pon erea salariatilor in sectorul pri"at era e 147 iar in anul 4000 a(unsese la =07> in acelasi timp pon erea salariatilor care lucrau in sectorul pu'lic a sca$ut e la 5?7 in 1223, la =67 in anul 4000% La ni"el mon ial incepan cu anii .50 au a"ut loc mutatii importante pe piata #ortei e munca, cau$ate e e"olutia accesului la resurse, a !lo'ali$arii economice si a inte!rarii politice% Pe lan!a sc&im'arile economice in use e acceleraea ritmului e e$"oltare a pietelor, su' e#ectul ino"arii si !lo'ali$arii, me iul socio)economic in societatea in#ormational este pro#un marcat si mo i#icat e re"olutia te&nolo!ica ma(ora in ultimii ani% Ino"area te&nolo!ica permanenta, accelerarea sc&im'urilor, interconectarea mon iala a cunostintelor si a actorilor constituie elemente caracteristice ale me iului economic actual% A aptarea la societatea in#ormational constituie o mare pro"ocare la a resa sectoarelor economiei, a intreprin erilor, a cali#icarilor si pro#esiilor, a #urni$orilor e ser"icii pu'lice sau pri"ate% In lumea contemporana, a etine o anumita te&nolo!ie nu mai repre$inta !arantia unui a"anta( concurential pe termen nelimitat ce ar putea #i aparat si mentinut% Este mai important ca resursele umane ale unei #irme: mana!erii si an!a(atii nu numai sa ai'a cunostinte si eprin eri a ec"ate, ci sis a mani#este atitu ini si comportamente acti"e, pentru a putea #ace #ata pro"ocarilor economiei !lo'ali$ate% Cerintele e pe piata muncii, in icia e per#ormanta si e#icienta, ar, mai ales, competitia pentru posturile 'ine platite si conceptual mo ern espre cariera au eterminat o crestere a !ra ului e pre!atire pro#esionala si a speciali$arii%Necesitatea unei pre!atiri superioare se resimte si in sectoarele e e*ecutie atorita !ra @ului inalt e te&nolo!i$are, ciclul in"atamantului o'loi!atoriu sic el e pre!atire pro#esionala nu mai sunt su#iciente pentru a lucre cu ro'otii in ustriali sau cu masini per#ormante% Intreprin erile tre'uie sa #ie cat mai #le*i'ile pentru a opera in noul conte*t e competiti"e, e calitate, e personali$are si e ino"are rapi a% An!a(atorilor li se cere in ce in ce mai mult sa se a apte$e la noile cali#icari, sarcini si #orme e or!ani$are a muncii, apar noi relatii intre #unctia platita, munca si acti"itatea epusa% O'tinerea sau pastrarea locului e munca e"ine o pro'lema ma(ora in societatea contemporana% In timp totul se "a sc&im'a in toate omeniile "ietii economice si sociale% Proprietate re"olutiei microcipilui este e a multiplica, in c"asitotalitatea acti"itatilor, mi(loacele care pot asi!ura inlocuirea, intr)o maniera in acelasi timp renta'ila si a!rea'ila, a oamenilor e catre masini%

Ai'lo!ra#ie: Aarnea, Ale*an ru +coor %,, Istorie, -anual pentru clasa a XI)a, E % Corint, Aucuresti, 400/ Ciuperca, Ion, Co$ma, Elena, Istorie, -anual pentru clasa a XI)a, E % Corint, Aucuresti, 400/% ;;;%re#erate%ro%

Autori

-uresan An rei Aoita Aianca Cio'an Cosmina C&it Li"ia Pro an Raluca