P. 1
Ghid Recoltare Furaje Salmonella 2010+Nota Bibliografica_12913ro

Ghid Recoltare Furaje Salmonella 2010+Nota Bibliografica_12913ro

|Views: 7|Likes:
Published by Andreea Sv

More info:

Published by: Andreea Sv on Nov 02, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/20/2014

pdf

text

original

GHID PRIVIND PRELEVAREA OFICIALĂ DE PROBE ÎN VEDEREA MONITORIZĂRII CONTAMINARII PRODUSELOR FURAJERE CU MICROORGANISME PATOGENE DIN GENUL SALMONELLA

Scop Prezentul ghid stabileşte regulile şi procedurile de recoltare a probelor privind controlul prezentei microorganismelor patogene in produsele furajere. Ghidul de recoltare al probelor este întocmit ca urmare a necesitatii de monitorizare a conditiilor de igiena a produselor furajere de natura vegetala si amestecuri sub forma nutreturilor combinate pentru furajarea animalelor de ferma producatoare de alimente destinate consumului uman. Prezentul ghid nu face referire la probele de furaje de natura animala sau amestecuri ale acestora si la produsele destinate hranei carnasierelor, animalelor de companie si alte categorii la care se aplica prevederile din Regulamentul Comisiei 1069/2009 EC1 art. 23, 24, 27 si 44 cu corespondenta la Regulamentul Comisiei 1774/2002 EC2. Locatiile de recoltare a probelor sunt reprezentate de unitati de producere a nutreturilor combinate, mijloace de transport sau ferme. Selectarea acestor locatii este facuta functie de planul de recoltare si de categoria de risc asociat.

1

REGULAMENTUL (CE) NR. 1069/2009 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 21 octombrie 2009 de

stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală)
2

REGULAMENTUL (CE) NR. 1774/2002 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 3 octombrie 2002 de

stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman

1

aceste laboratoare vor participa în mod regulat la programe adecvate de testare a competenţei. având o colaborare foarte strânsă cu laboratoarele. identificare. furnizând o documentaţie cât mai completă referitoare la probe. recoltarea probelor se va face la intervale variabile de timp.Reguli de recoltare a probelor. 3. la ore şi zile din săptamână care 3 REGULAMENTUL (CE) NR. sau in cazul suspiciunilor. 882/2004 din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor 4 ISO/IEC 17025:2005 2 . Prelevarea probelor va fi efectuată în mod inopinant. organizate de laboratorul naţional de referinţă. Persoana autorizată pentru recoltarea probelor este direct responsabilă de recoltarea. Laboratoarele autorizate Analiza probelor pentru controlul microbiologic se va efectua în laboratoare oficiale autorizate de către autoritatea competentă3. Laboratoarele trebuie să fie integrate într-un sistem extern de evaluare şi acreditare a controlului calităţii4.1. utilizand procese verbale deprelevare probe specifice analizelor pentru furaje. Planuri de recoltare a probelor 3. eventual al apariţiei în mod neprevăzut a unor boli in efectivele furajate. Personal autorizat pentru recoltarea probelor Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţeană şi a Municipiului Bucureşti va desemna un medic veterinar oficial (medicul veterinar zonal) în vederea prelevării. transportul şi expedierea probei/probelor la laborator. comunitare sau alte scheme de intercomparare acreditate. Pentru a-şi dovedi competenţa. pregătirii şi transportului în condiţii corespunzatoare a probelor oficiale la laborator. respectând în cel mai riguros mod procedurile de prelevare care se impun. ambalarea. 2. Cronograma Pe parcursul programului anual. identificării. fără anunţarea prealabilă a reprezentantului unităţii. ambalare si expedierea la laborator 1.

Strategia de recoltare a probelor. 7 .2. B.nu au fost stabilite anterior. bazata pe selectia randomizata a prelevarii. 3. la care nu este acceptat un nivel minim pentru prezenta microorganismelor in produsul analizat. A. Definiţii5. unde: m= concentratia acceptata pe unitatea de analiza (absent/25 g)7 c= numarul de probe la care este permisa depasirea valorii m pentru ca lotul sa fie acceptat. urmare a identificarii unui risc sau a unor probe cu rezultatul analizelor neconforme ce impune o supraveghere suplimentara.3. 5 6 EUROSTAT In acest caz un plan cu 2 clase (numarare) sau 3 clase nu este aplicabil pentru ca nu sunt permise limite minime si SR EN ISO 6579/2003 3 maxime pentru continutul in microorganisme. In mod particular pentru Salmonella spp.1. 3. b) aparitia unei boli in efectiv posibil transmisa prin furaj (recoltare si din ferma) C. Tipuri de probe. Plan de recoltare a probelor. va fi selectat un plan cu 2 clase de recoltare6 (imbogatire). Proba suspectă O probă se consideră a fi suspectă atunci când este prelevată în următoarele situaţii: a) exista informatii asupra unui risc potential referitor la o materie prima. In acest caz valoarea concentratiei pe unitatea de analiza/numar de probe va fi m=0 si c=0. autoritatea competentă asigurâdu-se că elementul surpriză este menţinut în permanenţă.2. fiind reprezintă de matricea sau substratul de analizat. Proba selectiva Proba selectiva reprezintă acea probă care este prelevată pe criterii statistice. Proba planificata (obiectiva) Proba planificata (obiectiva) este acea probă care se recoltează în conformitate cu prevederile programului anual. 3.

International Commission on Microbiological Specifications for Foods. Probe de contact Prelevarea de probe cu scop determinat de la unitati producatoare de nutreturi combinate: Fig. 4. -In unitati producatoare de furaje combinate macinate : praf din malaxor (pct. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications. 4. Locul de prelevare al probelor. Metode microbiologice pentru examenul de laborator al produselor alimentare de origine animala. Fig. Probe de nutret combinat -Din produse in vrac probe de furaj din depozit sau din mijlocul de transport (prelevarea trebuie efectuata din 10 zone. 9 v. 8 Microorganisms in Foods 2. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals Ed.Conform recomandarilor manualului Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications (ICMSF)8 si recomandarilor EFSA9 este preferabila selectarea de probe recoltate de pe suprafetele echipamentelor (site. 1986.1.2. 2). 1-84. 1) -Praf recoltat din mijloacele de transport Pentru prelevarea probelor de contact prin metoda tampoanelor sau buretilor se va delimita o zona de 10/10 cm (100 cm2) pentru tamponare11. v. 11 v. Fig. LCCAOA 1977 4 . mijloace de transport) si analiza prafului din incintele instalatiei. 9 10 11 MAIA. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals EFSA Journal (2008) 720. 2nd EFSA Journal (2008) 720. 4. 1 Schema simplificata a fluxului tehnologic 10 -In unitati producatoare de furaje granulate sau la care se aplica tratamente termice: praf din unitatea de racire (pct. 1-84. malaxoare. Fig 1).

1) 4.3. 9 v.Fig. 152/2009 AL COMISIEI din 27 ianuarie 2009 de stabilire a metodelor de eşantionare şi analiză pentru controlul oficial al furajelor 5 . 6. 2 Modul de marcare a locurilor de prelevare12 -Unitati producatoare de furaje combinate macinate : din malaxor (pct. fiecare probă se Associaion of American Feed Control Officials.A. 2) 5.Din produse in vrac in depozit sau in mijlocul de transport (prelevarea trebuie efectuata din 10 zone. pentru fiecare plan de recoltare sunt specificate în tabelul din Anexa nr. respectiv suprafete de recoltare. Containere pentru prelevarea probelor Recoltarea probelor se va face în recipiente/ambalaje care să asigure integritatea şi trasabilitatea. Cantitatea de probe Recoltarea probelor se efectueaza in conformitate cu Anexa I din Regulamentul 152/2009 EC13 utilizand criteriile de abordare a lotului in functie de marimea acestuia (Anexa I. 2000: Feed Inspector Manual REGULAMENTUL (CE) NR. 5. Probe de materii prime . Fig. Fig.1. După recoltare. astfel concepute încât să nu permită substituirea. Aceste cantităţi trebuie să fie suficiente pentru a permite laboratoarelor autorizate să efectueze determinările analitice necesare. v. contaminarea 12 13 sau degradarea probelor.2) Cantităţile de probe.

se sigilează pentru a se evita substituirea. procesul verbal va fi semnat numai de medicul veterinar şi de un martor. Procesul verbal se întocmeşte în trei exemplare.individualizează prin etichetare. Procesul verbal de recoltare a probelor După prelevarea probelor se va întocmi un proces verbal de recoltare (v. probele destinate examenului bacteriologic sunt expediate la laborator în cel mai scurt timp posibil. Contraprobele recoltate se vor depozita în condiţii care să nu afecteze integritatea probelor şi să nu producă degradarea acestora. Intocmit:Dr. fiecare permiţând realizarea procedurii analitice complete. 7. al doilea rămâne la medicul veterinar oficial iar cel deal treilea exemplar. se ambalează separat asfel încât să nu se deterioreze în timpul transportului. 8. Proba recoltată va fi divizată in 3 subprobe identice. Transportul şi expedierea probelor În scopul asigurării integrităţii probelor. din care primul va însoţi probele expediate la laborator. Anexa 2) care va fi semnat de medicul veterinar oficial (inspector) care a recoltat probele şi va fi contrasemnat de reprezentantul legal al unităţii sau crescătorul de animale. După prelevare. fiind conservate prin refrigerare ( 2 . cea de-a doua reprezintă contraproba de laborator iar cea de-a treia va reprezenta contraproba care va ramâne la unitatea de la care a fost recoltată proba. Intervalul dintre prelevarea probelor şi realizarea examenului bacteriologic trebuie să fie cât mai redus. timpul de expediere nu va depasi 48 ore din momentul recoltării. o atenţie deosebită trebuie acordată condiţiilor de transport. Contraprobele vor fi păstrate până la comunicarea oficială a buletinului de analiză. Horia Albu 6 . pentru a păstra condiţia microbiologică iniţială a probelor -supravieţuirea bacteriilor infectante şi evitarea multiplicării celor contaminante. temperaturii în timpul transportului şi timpului de expediere al probelor la laborator pentru analize.40 C). În cazul refuzului de a semna. din care prima va fi analizată.

1 Produs14 Cereale Sroturi.Anexa nr. derivate de oleaginoase Materii prime Salmonella deshidratate Nutreturi combinate Produs15 Praf din mijloace de transport Produs16 Probe de contact Test Plan (clase) Salmonella 2 5 0 n c Limita/100 Cantitate/proba cm2 0 (g) 5 x Tp/burete Test Plan (clase) Salmonella 2 5 0 n c Limita/25 g 0 Cantitate/proba (g) 5 x 100 Salmonella 2 5 0 0 5 x 100 2 10 0 0 10 x 100 Test Plan (clase) Salmonella Salmonella 2 2 5 5 0 0 n c Limita/25 g 0 0 Cantitate/proba (g) 5 x 100 5 x 100 14 15 SR EN ISO 6579/2003 SR EN ISO 6579/2006 16 MAIA. Metode microbiologice pentru examenul de laborator al produselor alimentare de origine animala. LCCAOA 1977 7 .

2 8 .Anexa nr.

9 .

Nota bibliografica Prelevarea probelor pentru monitorizarea prezentei Samonella spp. In acest sens. Kaplan. Incertitudinea esantionarii este in mare masura dependenta de modul de distributie a contaminantului. Feedstuffs: 20-23. au condus la ideea ca. D. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food- producing animals 2 McChesney. Angaende bestamning av antalet prov vid Salmonella kontroll. 1-84. este unanim recunoscut ca este dificil de apreciat statusul microbiologic al unui lot pe baza unui singur esantion in special din cauza heterogenitatii distributiei microroganismelor in masa produsului. G. Internal Report. G. FDA survey determines Salmonella contamination. cu cat distributia este mai neomogena cu atat mai multe esantioane vor fi necesare pentru a obtine un anumit nivel de incredere sau pentru a creste relevanta rezultatelor negative2.. The Swedish Board of Agriculture. Pentru Salmonella spp. 1995. In realitate aceste estimari sunt influentate de concentratia organismelor in unitatea de produs. 1993. P. Calculele de apreciere a distributiei (prezentei) Salmonella referitor la o repartizare ipotetica. este mai probabil 1 EFSA Journal (2008) 720. in produse furajere Planurile de recoltare a probelor pentru detectarea microorganismelor au fost intocmite pe baza analizelor statistice care permit estimarea probabilitatii de detectare a contaminarii cu o eroare de mai putin de 5% din lotul investigat.. 3 Ekbohm. nu exista inca suficiente informatii asupra concentratiei organismelor si riscul asociat unui nivel anume de contaminare (EFSA)1. G. and Gardner. in cazul unui nivel foarte redus. cu un plan de recoltare care ar trebui sa asigure o probabilitate de detectie de 95% in mai putin de 5% din lot3. spre exemplu. Confom opiniilor stiintifice din mai multe tari. .

cele cu continut proteic ridicat. In aceasta lumina si in general. 7 Whyte. modul de disipare a organismelor in produse solide in special5. and Collins.. 2006a. Journal of Food Safety 23 (1): 13-24 8 GMP = Ghiduri de Buna Practica de fabricare . K. Aceasta abordare presupune insa o distributie omogena a organismelor ceea ce nu atesta. J. putin relevante asupra incertitudinii de aplicare planurilor de recoltare a probelor6. J Assoc Off Anal Chem 54: 259-266. 0. M. Sursele de materii prime furajere cu risc ridicat de contaminare sunt in general. The control of Salmonella in processed foods: a classification system and sampling plan. P.2 unitati pozitive (de 25 g) corespunde la o contaminare cu un organism in 500g.1 si 0. Cu toate ca exista surse bibliografice bogate asupra prezentei microorganismelor in materii prime furajere si furaje finite.05. 1971. in special din soia din import. Informatii mai recente7 au aratat frecventa mare a detectiei Salmonella in probe recoltate prin tamponare din mijloace de transport si in probe de praf chiar daca probele de nutreturi combinate (produse finite) erau negative. exista putine informatii. A survey of the prevalence of Salmonella and other enteric pathogens in a commercial poultry feed mill. este mult mai sigura si convenabila (referitor la costuri) testarea punctelor critice si a materiilor prime decat abordarea clasica a testarii produselor finite. E. unde au fost situatii de probe pozitive pentru Salmonella. D. Un exemplu in acest sens este ca o contaminare de 0. Experienta din Norvegia. EFSA. 250g si respectiv 125 g de produs. 2007c . srotu Foster. rapoarte zoonoze. soia 4 si derivatele. EFSA.termenul de concentratie pe unitate4. a aratat ca detectia relevanta a fost din praful din echipamentele de descarcare si din mediul adiacent instalatiilor de macinare. McGill. 2003. conform practicilor GMP8 care includ ca esential un plan HACCP. conform datelor din literatura stiintifica. prin definitie. 5 6 In cazul produselor lichide distributia din punct de vedere fizic este mai omogena.

Escherichia coli O157:H7 a fost detectata in furaje ocazional la animale bolnave dar nu sunt suficiente date daca tulpinile izolate au produs imbolnaviri la om. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications.3 (12. Listeria monocytogenes poate fi prezenta in toate tipurile de furaje dar incidenta reala este in silozurile de slaba calitate fiind asociata cu un anumit continut de apa si pH. 12. 9 EFSA Journal (2008) 720. SRAC. Solutia actuala este producerea de furaje cat mai sigure din punct de vedere microbiologic. perfringens) pot provoca intoxicatii grave dar sunt de asemenea asociate cu prezenta in furaje insilozate in conditii necorespunzatoare. prin aplicarea masurilor preventive in timpul productiei12 dar si prin tratamentele aditionale termice. Alte bacterii patogene10 cu relevanta pentru sanatatea animalelor si a omului sunt limitate la cateva specii. Recoltarea mecanica a probelor. C. 12 Ghid de Bune Practici pentru productia furajelor combinate. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals Alte bacterii indicate in literatura dar cu incidenta sporadica –Campilobacter spp si Staphylococcus spp. International Commission on Microbiological Specifications for Foods.rile de oleaginoase. ca si cea automata. cu durata de cativa ani. pe timpul extrudarii sau granularii. leguminoase.2). Bacteriile din genul Clostridium (C. Ed.3. Din datele EFSA cea mai frecventa contaminare este cea cu Salmonella spp. 2nd Ed. Bucuresti 2009. . etc. Oricum absenta microorganismelor in furaje nu garanteaza reducerea riscului de imbolnavire a animalelor11. morile si spatiile de post-procesare din unitatile producatoare de nutreturi combinate. Nutreturile combinate examinate in mai multe programe specifice. : cap. In privinta cerealelor s-a dovedit ca acestea sunt mai putin susceptibile la contaminarea pe timpul transportului si al depozitarii. 1-84. este metoda cea mai utilizata pentru autocontrol in unitatile de producere a furajelor combinate. 10 11 Microorganisms in Foods 2. A fost constatata incidenta crescuta la loturile de cereale cu provenienta din zone in care au existat animale bolnave si de la care s-a produs dispersarea in mediu. in unele State Membre au aratat o incidenta destul de redusa in produsul finit9 si cel mai frecvent in praful din mijloacele de transport. chimice. botulinum. 1986.

14 15 SR EN ISO 6579/2003 Microorganisms in Foods 2. Conform recomandarilor manualului Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications (ICMSF)15 si recomandarilor EFSA16 este preferabila selectarea de probe probe recoltate de pe suprafetele echipamentelor (site. In ceea ce priveste controlul oficial al furajelor. mijloace de transport). malaxoare. 1986. Trebuie tinut cont de heterogenitatea distributiei organismelor si ca atare trebui stabilite planuri de recoltare adecvate cu mai multe esantioane care asigura o confidentialitate mai mare in special in cazul probelor negative. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals . 16 EFSA Journal (2008) 720. In mod particular pentru Salmonella spp. In acest caz valoarea concentratiei pe unitatea de analiza/numar de probe va fi m=0 si c=0. International Commission on Microbiological Specifications for Foods. 1-84. va fi selectat un plan cu 2 clase de recoltare13 (imbogatire). 2nd Ed. site sau alte zone ale instalatiilor de procesare si nu din produsele finite vrac sau ambalate. unde: m= concentratia acceptata pe unitatea de analiza (absent/25 g)14 c= numarul de probe la care este permisa depasirea valorii m pentru ca lotul sa fie acceptat. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications. In mai multe tari recoltarea probelor pentru examene microbiologice este efectuata din praful existent in filtre. Pentru stabilirea incertitudinii planului de recoltare si pentru ca probabilitatea de respingere a lotului neconform sa fie mai mare de 95% (P=<5 13 In acest caz un plan cu 2 clase (numarare) sau 3 clase nu este aplicabil pentru ca nu sunt permise limite minime si maxime pentru continutul in microorganisme. atunci cand inspectorii recolteaza probe in scop oficial atunci recoltarea se va efectua manual tinand cont de particularitatile unitatii sau fermei.acolo unde exista un sistem control implementat. la care nu este acceptat un nivel minim pentru prezenta microorganismelor in produsul analizat.

80 P (accept) la n=10 si c=0 1 Date primare 17 P(accept) International Commission on Microbiological Specifications for Foods. Distributia medie = -2. .% pentru acceptarea unui lot neconform) a fost propus un mod de calcul furnizat de ICMSF17 pentru stabilirea numarului de probe recoltat in plan. In exemplul de mai jos este stabilit un criteriu de acceptare a unui lot neconform de 2% cu m=0 Probabilitatea (PDF) pt log(num) .30 si sigma = 0.

00 2 % % proba 25 g Limite estimate Media aritmetica 0. Dr. Horia Albu Serviciul Control Furaje .0050 cfu/g 198. Pentru o incertitudine redusa a planului de recoltare numarul optim de probe n este cuprins intre 5 si 10.80 -1.40 10 0 Calculat Solicitat 2.2 grame In acest caz numarul minim de probe este n= 10.3 grame 1 cfu in Medie geometrica 0.Media sigma m n c -2.0275 cfu/g 1 cfu in 36.30 0.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->