GHID PRIVIND PRELEVAREA OFICIALĂ DE PROBE ÎN VEDEREA MONITORIZĂRII CONTAMINARII PRODUSELOR FURAJERE CU MICROORGANISME PATOGENE DIN GENUL SALMONELLA

Scop Prezentul ghid stabileşte regulile şi procedurile de recoltare a probelor privind controlul prezentei microorganismelor patogene in produsele furajere. Ghidul de recoltare al probelor este întocmit ca urmare a necesitatii de monitorizare a conditiilor de igiena a produselor furajere de natura vegetala si amestecuri sub forma nutreturilor combinate pentru furajarea animalelor de ferma producatoare de alimente destinate consumului uman. Prezentul ghid nu face referire la probele de furaje de natura animala sau amestecuri ale acestora si la produsele destinate hranei carnasierelor, animalelor de companie si alte categorii la care se aplica prevederile din Regulamentul Comisiei 1069/2009 EC1 art. 23, 24, 27 si 44 cu corespondenta la Regulamentul Comisiei 1774/2002 EC2. Locatiile de recoltare a probelor sunt reprezentate de unitati de producere a nutreturilor combinate, mijloace de transport sau ferme. Selectarea acestor locatii este facuta functie de planul de recoltare si de categoria de risc asociat.

1

REGULAMENTUL (CE) NR. 1069/2009 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 21 octombrie 2009 de

stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală)
2

REGULAMENTUL (CE) NR. 1774/2002 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 3 octombrie 2002 de

stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman

1

aceste laboratoare vor participa în mod regulat la programe adecvate de testare a competenţei. respectând în cel mai riguros mod procedurile de prelevare care se impun.1.Reguli de recoltare a probelor. 3. având o colaborare foarte strânsă cu laboratoarele. comunitare sau alte scheme de intercomparare acreditate. Cronograma Pe parcursul programului anual. identificării. la ore şi zile din săptamână care 3 REGULAMENTUL (CE) NR. 882/2004 din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor 4 ISO/IEC 17025:2005 2 . eventual al apariţiei în mod neprevăzut a unor boli in efectivele furajate. organizate de laboratorul naţional de referinţă. Laboratoarele autorizate Analiza probelor pentru controlul microbiologic se va efectua în laboratoare oficiale autorizate de către autoritatea competentă3. 2. Planuri de recoltare a probelor 3. Persoana autorizată pentru recoltarea probelor este direct responsabilă de recoltarea. ambalare si expedierea la laborator 1. transportul şi expedierea probei/probelor la laborator. Prelevarea probelor va fi efectuată în mod inopinant. furnizând o documentaţie cât mai completă referitoare la probe. recoltarea probelor se va face la intervale variabile de timp. ambalarea. sau in cazul suspiciunilor. utilizand procese verbale deprelevare probe specifice analizelor pentru furaje. Laboratoarele trebuie să fie integrate într-un sistem extern de evaluare şi acreditare a controlului calităţii4. pregătirii şi transportului în condiţii corespunzatoare a probelor oficiale la laborator. Pentru a-şi dovedi competenţa. fără anunţarea prealabilă a reprezentantului unităţii. Personal autorizat pentru recoltarea probelor Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţeană şi a Municipiului Bucureşti va desemna un medic veterinar oficial (medicul veterinar zonal) în vederea prelevării. identificare.

fiind reprezintă de matricea sau substratul de analizat. autoritatea competentă asigurâdu-se că elementul surpriză este menţinut în permanenţă.3. urmare a identificarii unui risc sau a unor probe cu rezultatul analizelor neconforme ce impune o supraveghere suplimentara. A. 3. B. Strategia de recoltare a probelor.1. Proba selectiva Proba selectiva reprezintă acea probă care este prelevată pe criterii statistice. 3. Definiţii5. b) aparitia unei boli in efectiv posibil transmisa prin furaj (recoltare si din ferma) C. In acest caz valoarea concentratiei pe unitatea de analiza/numar de probe va fi m=0 si c=0. unde: m= concentratia acceptata pe unitatea de analiza (absent/25 g)7 c= numarul de probe la care este permisa depasirea valorii m pentru ca lotul sa fie acceptat. va fi selectat un plan cu 2 clase de recoltare6 (imbogatire). 3. Proba suspectă O probă se consideră a fi suspectă atunci când este prelevată în următoarele situaţii: a) exista informatii asupra unui risc potential referitor la o materie prima.nu au fost stabilite anterior.2. Proba planificata (obiectiva) Proba planificata (obiectiva) este acea probă care se recoltează în conformitate cu prevederile programului anual.2. bazata pe selectia randomizata a prelevarii. la care nu este acceptat un nivel minim pentru prezenta microorganismelor in produsul analizat. 7 . 5 6 EUROSTAT In acest caz un plan cu 2 clase (numarare) sau 3 clase nu este aplicabil pentru ca nu sunt permise limite minime si SR EN ISO 6579/2003 3 maxime pentru continutul in microorganisme. In mod particular pentru Salmonella spp. Tipuri de probe. Plan de recoltare a probelor.

1-84. Probe de contact Prelevarea de probe cu scop determinat de la unitati producatoare de nutreturi combinate: Fig. 8 Microorganisms in Foods 2. 9 10 11 MAIA. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals Ed. 1 Schema simplificata a fluxului tehnologic 10 -In unitati producatoare de furaje granulate sau la care se aplica tratamente termice: praf din unitatea de racire (pct. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications. v. 4. -In unitati producatoare de furaje combinate macinate : praf din malaxor (pct. mijloace de transport) si analiza prafului din incintele instalatiei. International Commission on Microbiological Specifications for Foods. 1) -Praf recoltat din mijloacele de transport Pentru prelevarea probelor de contact prin metoda tampoanelor sau buretilor se va delimita o zona de 10/10 cm (100 cm2) pentru tamponare11. 2). Fig 1). 4. malaxoare. Metode microbiologice pentru examenul de laborator al produselor alimentare de origine animala. LCCAOA 1977 4 . 1986. Locul de prelevare al probelor. 9 v.2. Probe de nutret combinat -Din produse in vrac probe de furaj din depozit sau din mijlocul de transport (prelevarea trebuie efectuata din 10 zone.Conform recomandarilor manualului Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications (ICMSF)8 si recomandarilor EFSA9 este preferabila selectarea de probe recoltate de pe suprafetele echipamentelor (site. Fig. 11 v. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals EFSA Journal (2008) 720. 2nd EFSA Journal (2008) 720. 1-84. 4. Fig.1.

2000: Feed Inspector Manual REGULAMENTUL (CE) NR.1.Din produse in vrac in depozit sau in mijlocul de transport (prelevarea trebuie efectuata din 10 zone. După recoltare. Containere pentru prelevarea probelor Recoltarea probelor se va face în recipiente/ambalaje care să asigure integritatea şi trasabilitatea. 2) 5. 152/2009 AL COMISIEI din 27 ianuarie 2009 de stabilire a metodelor de eşantionare şi analiză pentru controlul oficial al furajelor 5 . Cantitatea de probe Recoltarea probelor se efectueaza in conformitate cu Anexa I din Regulamentul 152/2009 EC13 utilizand criteriile de abordare a lotului in functie de marimea acestuia (Anexa I.3. Fig. v. 9 v. Aceste cantităţi trebuie să fie suficiente pentru a permite laboratoarelor autorizate să efectueze determinările analitice necesare. respectiv suprafete de recoltare.A. Fig. 5. astfel concepute încât să nu permită substituirea.2) Cantităţile de probe. 6. pentru fiecare plan de recoltare sunt specificate în tabelul din Anexa nr. contaminarea 12 13 sau degradarea probelor.Fig. fiecare probă se Associaion of American Feed Control Officials. Probe de materii prime . 1) 4. 2 Modul de marcare a locurilor de prelevare12 -Unitati producatoare de furaje combinate macinate : din malaxor (pct.

40 C). al doilea rămâne la medicul veterinar oficial iar cel deal treilea exemplar. fiecare permiţând realizarea procedurii analitice complete. În cazul refuzului de a semna. 7. Contraprobele vor fi păstrate până la comunicarea oficială a buletinului de analiză. Contraprobele recoltate se vor depozita în condiţii care să nu afecteze integritatea probelor şi să nu producă degradarea acestora. Transportul şi expedierea probelor În scopul asigurării integrităţii probelor. Intervalul dintre prelevarea probelor şi realizarea examenului bacteriologic trebuie să fie cât mai redus. cea de-a doua reprezintă contraproba de laborator iar cea de-a treia va reprezenta contraproba care va ramâne la unitatea de la care a fost recoltată proba. se sigilează pentru a se evita substituirea. Procesul verbal de recoltare a probelor După prelevarea probelor se va întocmi un proces verbal de recoltare (v. Horia Albu 6 . probele destinate examenului bacteriologic sunt expediate la laborator în cel mai scurt timp posibil. o atenţie deosebită trebuie acordată condiţiilor de transport. fiind conservate prin refrigerare ( 2 . se ambalează separat asfel încât să nu se deterioreze în timpul transportului. Intocmit:Dr. pentru a păstra condiţia microbiologică iniţială a probelor -supravieţuirea bacteriilor infectante şi evitarea multiplicării celor contaminante. din care prima va fi analizată. temperaturii în timpul transportului şi timpului de expediere al probelor la laborator pentru analize. 8.individualizează prin etichetare. Anexa 2) care va fi semnat de medicul veterinar oficial (inspector) care a recoltat probele şi va fi contrasemnat de reprezentantul legal al unităţii sau crescătorul de animale. din care primul va însoţi probele expediate la laborator. procesul verbal va fi semnat numai de medicul veterinar şi de un martor. Procesul verbal se întocmeşte în trei exemplare. După prelevare. Proba recoltată va fi divizată in 3 subprobe identice. timpul de expediere nu va depasi 48 ore din momentul recoltării.

LCCAOA 1977 7 . derivate de oleaginoase Materii prime Salmonella deshidratate Nutreturi combinate Produs15 Praf din mijloace de transport Produs16 Probe de contact Test Plan (clase) Salmonella 2 5 0 n c Limita/100 Cantitate/proba cm2 0 (g) 5 x Tp/burete Test Plan (clase) Salmonella 2 5 0 n c Limita/25 g 0 Cantitate/proba (g) 5 x 100 Salmonella 2 5 0 0 5 x 100 2 10 0 0 10 x 100 Test Plan (clase) Salmonella Salmonella 2 2 5 5 0 0 n c Limita/25 g 0 0 Cantitate/proba (g) 5 x 100 5 x 100 14 15 SR EN ISO 6579/2003 SR EN ISO 6579/2006 16 MAIA. Metode microbiologice pentru examenul de laborator al produselor alimentare de origine animala. 1 Produs14 Cereale Sroturi.Anexa nr.

2 8 .Anexa nr.

9 .

1-84. G. and Gardner. cu un plan de recoltare care ar trebui sa asigure o probabilitate de detectie de 95% in mai putin de 5% din lot3. FDA survey determines Salmonella contamination.. este unanim recunoscut ca este dificil de apreciat statusul microbiologic al unui lot pe baza unui singur esantion in special din cauza heterogenitatii distributiei microroganismelor in masa produsului. 1993. spre exemplu. Internal Report. Kaplan. In acest sens. G. D. G. nu exista inca suficiente informatii asupra concentratiei organismelor si riscul asociat unui nivel anume de contaminare (EFSA)1. Calculele de apreciere a distributiei (prezentei) Salmonella referitor la o repartizare ipotetica. in cazul unui nivel foarte redus. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food- producing animals 2 McChesney. P. cu cat distributia este mai neomogena cu atat mai multe esantioane vor fi necesare pentru a obtine un anumit nivel de incredere sau pentru a creste relevanta rezultatelor negative2. . in produse furajere Planurile de recoltare a probelor pentru detectarea microorganismelor au fost intocmite pe baza analizelor statistice care permit estimarea probabilitatii de detectare a contaminarii cu o eroare de mai putin de 5% din lotul investigat. Feedstuffs: 20-23. In realitate aceste estimari sunt influentate de concentratia organismelor in unitatea de produs. Pentru Salmonella spp.Nota bibliografica Prelevarea probelor pentru monitorizarea prezentei Samonella spp. Incertitudinea esantionarii este in mare masura dependenta de modul de distributie a contaminantului. Confom opiniilor stiintifice din mai multe tari. The Swedish Board of Agriculture. 1995. este mai probabil 1 EFSA Journal (2008) 720. 3 Ekbohm. Angaende bestamning av antalet prov vid Salmonella kontroll. au condus la ideea ca..

05. conform practicilor GMP8 care includ ca esential un plan HACCP. Journal of Food Safety 23 (1): 13-24 8 GMP = Ghiduri de Buna Practica de fabricare . EFSA. modul de disipare a organismelor in produse solide in special5. A survey of the prevalence of Salmonella and other enteric pathogens in a commercial poultry feed mill. 250g si respectiv 125 g de produs. exista putine informatii. 1971. 5 6 In cazul produselor lichide distributia din punct de vedere fizic este mai omogena. Informatii mai recente7 au aratat frecventa mare a detectiei Salmonella in probe recoltate prin tamponare din mijloace de transport si in probe de praf chiar daca probele de nutreturi combinate (produse finite) erau negative. unde au fost situatii de probe pozitive pentru Salmonella. D. 2006a. 2003. Sursele de materii prime furajere cu risc ridicat de contaminare sunt in general. J Assoc Off Anal Chem 54: 259-266. conform datelor din literatura stiintifica. soia 4 si derivatele.2 unitati pozitive (de 25 g) corespunde la o contaminare cu un organism in 500g. rapoarte zoonoze. Aceasta abordare presupune insa o distributie omogena a organismelor ceea ce nu atesta. In aceasta lumina si in general. Un exemplu in acest sens este ca o contaminare de 0. 0. 2007c .termenul de concentratie pe unitate4. K. M.1 si 0. este mult mai sigura si convenabila (referitor la costuri) testarea punctelor critice si a materiilor prime decat abordarea clasica a testarii produselor finite. Experienta din Norvegia. McGill. E. in special din soia din import. and Collins. putin relevante asupra incertitudinii de aplicare planurilor de recoltare a probelor6. a aratat ca detectia relevanta a fost din praful din echipamentele de descarcare si din mediul adiacent instalatiilor de macinare. 7 Whyte. srotu Foster. J.. The control of Salmonella in processed foods: a classification system and sampling plan. prin definitie. cele cu continut proteic ridicat. P. Cu toate ca exista surse bibliografice bogate asupra prezentei microorganismelor in materii prime furajere si furaje finite. EFSA.

cu durata de cativa ani. International Commission on Microbiological Specifications for Foods.rile de oleaginoase. Bucuresti 2009. Bacteriile din genul Clostridium (C. Solutia actuala este producerea de furaje cat mai sigure din punct de vedere microbiologic. 1986. morile si spatiile de post-procesare din unitatile producatoare de nutreturi combinate. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications. prin aplicarea masurilor preventive in timpul productiei12 dar si prin tratamentele aditionale termice. etc. ca si cea automata.3. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals Alte bacterii indicate in literatura dar cu incidenta sporadica –Campilobacter spp si Staphylococcus spp. 2nd Ed. Din datele EFSA cea mai frecventa contaminare este cea cu Salmonella spp. 9 EFSA Journal (2008) 720. .2). chimice. Alte bacterii patogene10 cu relevanta pentru sanatatea animalelor si a omului sunt limitate la cateva specii. : cap. In privinta cerealelor s-a dovedit ca acestea sunt mai putin susceptibile la contaminarea pe timpul transportului si al depozitarii. 10 11 Microorganisms in Foods 2. Ed. 12 Ghid de Bune Practici pentru productia furajelor combinate. Oricum absenta microorganismelor in furaje nu garanteaza reducerea riscului de imbolnavire a animalelor11. botulinum. perfringens) pot provoca intoxicatii grave dar sunt de asemenea asociate cu prezenta in furaje insilozate in conditii necorespunzatoare. Nutreturile combinate examinate in mai multe programe specifice. in unele State Membre au aratat o incidenta destul de redusa in produsul finit9 si cel mai frecvent in praful din mijloacele de transport. SRAC. 12. pe timpul extrudarii sau granularii. 1-84. Listeria monocytogenes poate fi prezenta in toate tipurile de furaje dar incidenta reala este in silozurile de slaba calitate fiind asociata cu un anumit continut de apa si pH. Escherichia coli O157:H7 a fost detectata in furaje ocazional la animale bolnave dar nu sunt suficiente date daca tulpinile izolate au produs imbolnaviri la om. C. Recoltarea mecanica a probelor. leguminoase. A fost constatata incidenta crescuta la loturile de cereale cu provenienta din zone in care au existat animale bolnave si de la care s-a produs dispersarea in mediu. este metoda cea mai utilizata pentru autocontrol in unitatile de producere a furajelor combinate.3 (12.

Trebuie tinut cont de heterogenitatea distributiei organismelor si ca atare trebui stabilite planuri de recoltare adecvate cu mai multe esantioane care asigura o confidentialitate mai mare in special in cazul probelor negative. site sau alte zone ale instalatiilor de procesare si nu din produsele finite vrac sau ambalate. va fi selectat un plan cu 2 clase de recoltare13 (imbogatire). atunci cand inspectorii recolteaza probe in scop oficial atunci recoltarea se va efectua manual tinand cont de particularitatile unitatii sau fermei. malaxoare. 1-84. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals . 14 15 SR EN ISO 6579/2003 Microorganisms in Foods 2. 16 EFSA Journal (2008) 720. In ceea ce priveste controlul oficial al furajelor. unde: m= concentratia acceptata pe unitatea de analiza (absent/25 g)14 c= numarul de probe la care este permisa depasirea valorii m pentru ca lotul sa fie acceptat. mijloace de transport).acolo unde exista un sistem control implementat. 2nd Ed. In mod particular pentru Salmonella spp. Conform recomandarilor manualului Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications (ICMSF)15 si recomandarilor EFSA16 este preferabila selectarea de probe probe recoltate de pe suprafetele echipamentelor (site. 1986. In mai multe tari recoltarea probelor pentru examene microbiologice este efectuata din praful existent in filtre. In acest caz valoarea concentratiei pe unitatea de analiza/numar de probe va fi m=0 si c=0. Pentru stabilirea incertitudinii planului de recoltare si pentru ca probabilitatea de respingere a lotului neconform sa fie mai mare de 95% (P=<5 13 In acest caz un plan cu 2 clase (numarare) sau 3 clase nu este aplicabil pentru ca nu sunt permise limite minime si maxime pentru continutul in microorganisme. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications. International Commission on Microbiological Specifications for Foods. la care nu este acceptat un nivel minim pentru prezenta microorganismelor in produsul analizat.

80 P (accept) la n=10 si c=0 1 Date primare 17 P(accept) International Commission on Microbiological Specifications for Foods.% pentru acceptarea unui lot neconform) a fost propus un mod de calcul furnizat de ICMSF17 pentru stabilirea numarului de probe recoltat in plan. Distributia medie = -2.30 si sigma = 0. In exemplul de mai jos este stabilit un criteriu de acceptare a unui lot neconform de 2% cu m=0 Probabilitatea (PDF) pt log(num) . .

Horia Albu Serviciul Control Furaje .30 0.40 10 0 Calculat Solicitat 2. Dr.Media sigma m n c -2.3 grame 1 cfu in Medie geometrica 0.0275 cfu/g 1 cfu in 36. Pentru o incertitudine redusa a planului de recoltare numarul optim de probe n este cuprins intre 5 si 10.0050 cfu/g 198.80 -1.2 grame In acest caz numarul minim de probe este n= 10.00 2 % % proba 25 g Limite estimate Media aritmetica 0.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful