GHID PRIVIND PRELEVAREA OFICIALĂ DE PROBE ÎN VEDEREA MONITORIZĂRII CONTAMINARII PRODUSELOR FURAJERE CU MICROORGANISME PATOGENE DIN GENUL SALMONELLA

Scop Prezentul ghid stabileşte regulile şi procedurile de recoltare a probelor privind controlul prezentei microorganismelor patogene in produsele furajere. Ghidul de recoltare al probelor este întocmit ca urmare a necesitatii de monitorizare a conditiilor de igiena a produselor furajere de natura vegetala si amestecuri sub forma nutreturilor combinate pentru furajarea animalelor de ferma producatoare de alimente destinate consumului uman. Prezentul ghid nu face referire la probele de furaje de natura animala sau amestecuri ale acestora si la produsele destinate hranei carnasierelor, animalelor de companie si alte categorii la care se aplica prevederile din Regulamentul Comisiei 1069/2009 EC1 art. 23, 24, 27 si 44 cu corespondenta la Regulamentul Comisiei 1774/2002 EC2. Locatiile de recoltare a probelor sunt reprezentate de unitati de producere a nutreturilor combinate, mijloace de transport sau ferme. Selectarea acestor locatii este facuta functie de planul de recoltare si de categoria de risc asociat.

1

REGULAMENTUL (CE) NR. 1069/2009 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 21 octombrie 2009 de

stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală)
2

REGULAMENTUL (CE) NR. 1774/2002 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 3 octombrie 2002 de

stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman

1

Reguli de recoltare a probelor.1. eventual al apariţiei în mod neprevăzut a unor boli in efectivele furajate. Persoana autorizată pentru recoltarea probelor este direct responsabilă de recoltarea. la ore şi zile din săptamână care 3 REGULAMENTUL (CE) NR. Personal autorizat pentru recoltarea probelor Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţeană şi a Municipiului Bucureşti va desemna un medic veterinar oficial (medicul veterinar zonal) în vederea prelevării. organizate de laboratorul naţional de referinţă. transportul şi expedierea probei/probelor la laborator. 882/2004 din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor 4 ISO/IEC 17025:2005 2 . furnizând o documentaţie cât mai completă referitoare la probe. aceste laboratoare vor participa în mod regulat la programe adecvate de testare a competenţei. identificare. 3. recoltarea probelor se va face la intervale variabile de timp. comunitare sau alte scheme de intercomparare acreditate. fără anunţarea prealabilă a reprezentantului unităţii. ambalare si expedierea la laborator 1. Cronograma Pe parcursul programului anual. Planuri de recoltare a probelor 3. respectând în cel mai riguros mod procedurile de prelevare care se impun. având o colaborare foarte strânsă cu laboratoarele. Prelevarea probelor va fi efectuată în mod inopinant. sau in cazul suspiciunilor. 2. utilizand procese verbale deprelevare probe specifice analizelor pentru furaje. pregătirii şi transportului în condiţii corespunzatoare a probelor oficiale la laborator. Pentru a-şi dovedi competenţa. Laboratoarele autorizate Analiza probelor pentru controlul microbiologic se va efectua în laboratoare oficiale autorizate de către autoritatea competentă3. identificării. ambalarea. Laboratoarele trebuie să fie integrate într-un sistem extern de evaluare şi acreditare a controlului calităţii4.

Definiţii5. Tipuri de probe. Proba selectiva Proba selectiva reprezintă acea probă care este prelevată pe criterii statistice. 7 . autoritatea competentă asigurâdu-se că elementul surpriză este menţinut în permanenţă. va fi selectat un plan cu 2 clase de recoltare6 (imbogatire). 3. Plan de recoltare a probelor.nu au fost stabilite anterior. 3. In mod particular pentru Salmonella spp.1. 3.3. bazata pe selectia randomizata a prelevarii. Strategia de recoltare a probelor. In acest caz valoarea concentratiei pe unitatea de analiza/numar de probe va fi m=0 si c=0.2. fiind reprezintă de matricea sau substratul de analizat. A. b) aparitia unei boli in efectiv posibil transmisa prin furaj (recoltare si din ferma) C. 5 6 EUROSTAT In acest caz un plan cu 2 clase (numarare) sau 3 clase nu este aplicabil pentru ca nu sunt permise limite minime si SR EN ISO 6579/2003 3 maxime pentru continutul in microorganisme. B. Proba planificata (obiectiva) Proba planificata (obiectiva) este acea probă care se recoltează în conformitate cu prevederile programului anual. unde: m= concentratia acceptata pe unitatea de analiza (absent/25 g)7 c= numarul de probe la care este permisa depasirea valorii m pentru ca lotul sa fie acceptat. Proba suspectă O probă se consideră a fi suspectă atunci când este prelevată în următoarele situaţii: a) exista informatii asupra unui risc potential referitor la o materie prima.2. la care nu este acceptat un nivel minim pentru prezenta microorganismelor in produsul analizat. urmare a identificarii unui risc sau a unor probe cu rezultatul analizelor neconforme ce impune o supraveghere suplimentara.

Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals EFSA Journal (2008) 720. 9 v. v. 2nd EFSA Journal (2008) 720. 4. Fig 1). Metode microbiologice pentru examenul de laborator al produselor alimentare de origine animala. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications. 8 Microorganisms in Foods 2. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals Ed. 1-84.2. Probe de contact Prelevarea de probe cu scop determinat de la unitati producatoare de nutreturi combinate: Fig. Locul de prelevare al probelor. 11 v. malaxoare. Probe de nutret combinat -Din produse in vrac probe de furaj din depozit sau din mijlocul de transport (prelevarea trebuie efectuata din 10 zone.Conform recomandarilor manualului Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications (ICMSF)8 si recomandarilor EFSA9 este preferabila selectarea de probe recoltate de pe suprafetele echipamentelor (site.1. 1-84. International Commission on Microbiological Specifications for Foods. Fig. 2). 1986. mijloace de transport) si analiza prafului din incintele instalatiei. 4. 4. 1) -Praf recoltat din mijloacele de transport Pentru prelevarea probelor de contact prin metoda tampoanelor sau buretilor se va delimita o zona de 10/10 cm (100 cm2) pentru tamponare11. Fig. 1 Schema simplificata a fluxului tehnologic 10 -In unitati producatoare de furaje granulate sau la care se aplica tratamente termice: praf din unitatea de racire (pct. -In unitati producatoare de furaje combinate macinate : praf din malaxor (pct. LCCAOA 1977 4 . 9 10 11 MAIA.

2000: Feed Inspector Manual REGULAMENTUL (CE) NR. 152/2009 AL COMISIEI din 27 ianuarie 2009 de stabilire a metodelor de eşantionare şi analiză pentru controlul oficial al furajelor 5 .3. contaminarea 12 13 sau degradarea probelor.Fig. După recoltare. Probe de materii prime . 9 v. v. fiecare probă se Associaion of American Feed Control Officials. 2 Modul de marcare a locurilor de prelevare12 -Unitati producatoare de furaje combinate macinate : din malaxor (pct. 6. 5. Fig. astfel concepute încât să nu permită substituirea. Fig. 1) 4. Cantitatea de probe Recoltarea probelor se efectueaza in conformitate cu Anexa I din Regulamentul 152/2009 EC13 utilizand criteriile de abordare a lotului in functie de marimea acestuia (Anexa I. 2) 5. Aceste cantităţi trebuie să fie suficiente pentru a permite laboratoarelor autorizate să efectueze determinările analitice necesare.1.2) Cantităţile de probe. respectiv suprafete de recoltare.Din produse in vrac in depozit sau in mijlocul de transport (prelevarea trebuie efectuata din 10 zone. pentru fiecare plan de recoltare sunt specificate în tabelul din Anexa nr.A. Containere pentru prelevarea probelor Recoltarea probelor se va face în recipiente/ambalaje care să asigure integritatea şi trasabilitatea.

se ambalează separat asfel încât să nu se deterioreze în timpul transportului. Procesul verbal de recoltare a probelor După prelevarea probelor se va întocmi un proces verbal de recoltare (v. Intocmit:Dr. al doilea rămâne la medicul veterinar oficial iar cel deal treilea exemplar. Anexa 2) care va fi semnat de medicul veterinar oficial (inspector) care a recoltat probele şi va fi contrasemnat de reprezentantul legal al unităţii sau crescătorul de animale.individualizează prin etichetare. fiecare permiţând realizarea procedurii analitice complete. Intervalul dintre prelevarea probelor şi realizarea examenului bacteriologic trebuie să fie cât mai redus. Horia Albu 6 . procesul verbal va fi semnat numai de medicul veterinar şi de un martor. se sigilează pentru a se evita substituirea. pentru a păstra condiţia microbiologică iniţială a probelor -supravieţuirea bacteriilor infectante şi evitarea multiplicării celor contaminante. Contraprobele vor fi păstrate până la comunicarea oficială a buletinului de analiză. probele destinate examenului bacteriologic sunt expediate la laborator în cel mai scurt timp posibil. Procesul verbal se întocmeşte în trei exemplare. timpul de expediere nu va depasi 48 ore din momentul recoltării. fiind conservate prin refrigerare ( 2 . Contraprobele recoltate se vor depozita în condiţii care să nu afecteze integritatea probelor şi să nu producă degradarea acestora. din care primul va însoţi probele expediate la laborator. din care prima va fi analizată. În cazul refuzului de a semna. După prelevare. cea de-a doua reprezintă contraproba de laborator iar cea de-a treia va reprezenta contraproba care va ramâne la unitatea de la care a fost recoltată proba. o atenţie deosebită trebuie acordată condiţiilor de transport. Transportul şi expedierea probelor În scopul asigurării integrităţii probelor. 7. temperaturii în timpul transportului şi timpului de expediere al probelor la laborator pentru analize. Proba recoltată va fi divizată in 3 subprobe identice. 8.40 C).

Anexa nr. Metode microbiologice pentru examenul de laborator al produselor alimentare de origine animala. derivate de oleaginoase Materii prime Salmonella deshidratate Nutreturi combinate Produs15 Praf din mijloace de transport Produs16 Probe de contact Test Plan (clase) Salmonella 2 5 0 n c Limita/100 Cantitate/proba cm2 0 (g) 5 x Tp/burete Test Plan (clase) Salmonella 2 5 0 n c Limita/25 g 0 Cantitate/proba (g) 5 x 100 Salmonella 2 5 0 0 5 x 100 2 10 0 0 10 x 100 Test Plan (clase) Salmonella Salmonella 2 2 5 5 0 0 n c Limita/25 g 0 0 Cantitate/proba (g) 5 x 100 5 x 100 14 15 SR EN ISO 6579/2003 SR EN ISO 6579/2006 16 MAIA. 1 Produs14 Cereale Sroturi. LCCAOA 1977 7 .

Anexa nr. 2 8 .

9 .

1-84. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food- producing animals 2 McChesney. FDA survey determines Salmonella contamination.. Internal Report. Kaplan. In acest sens. Angaende bestamning av antalet prov vid Salmonella kontroll. in cazul unui nivel foarte redus. G. G. au condus la ideea ca. 1995.Nota bibliografica Prelevarea probelor pentru monitorizarea prezentei Samonella spp. 3 Ekbohm. Incertitudinea esantionarii este in mare masura dependenta de modul de distributie a contaminantului. Calculele de apreciere a distributiei (prezentei) Salmonella referitor la o repartizare ipotetica. . In realitate aceste estimari sunt influentate de concentratia organismelor in unitatea de produs. and Gardner.. G. este unanim recunoscut ca este dificil de apreciat statusul microbiologic al unui lot pe baza unui singur esantion in special din cauza heterogenitatii distributiei microroganismelor in masa produsului. 1993. Pentru Salmonella spp. Confom opiniilor stiintifice din mai multe tari. cu cat distributia este mai neomogena cu atat mai multe esantioane vor fi necesare pentru a obtine un anumit nivel de incredere sau pentru a creste relevanta rezultatelor negative2. nu exista inca suficiente informatii asupra concentratiei organismelor si riscul asociat unui nivel anume de contaminare (EFSA)1. The Swedish Board of Agriculture. in produse furajere Planurile de recoltare a probelor pentru detectarea microorganismelor au fost intocmite pe baza analizelor statistice care permit estimarea probabilitatii de detectare a contaminarii cu o eroare de mai putin de 5% din lotul investigat. spre exemplu. este mai probabil 1 EFSA Journal (2008) 720. cu un plan de recoltare care ar trebui sa asigure o probabilitate de detectie de 95% in mai putin de 5% din lot3. D. P. Feedstuffs: 20-23.

prin definitie. a aratat ca detectia relevanta a fost din praful din echipamentele de descarcare si din mediul adiacent instalatiilor de macinare. Experienta din Norvegia.. 5 6 In cazul produselor lichide distributia din punct de vedere fizic este mai omogena. and Collins. In aceasta lumina si in general. K. conform datelor din literatura stiintifica. EFSA. este mult mai sigura si convenabila (referitor la costuri) testarea punctelor critice si a materiilor prime decat abordarea clasica a testarii produselor finite. M.1 si 0. Journal of Food Safety 23 (1): 13-24 8 GMP = Ghiduri de Buna Practica de fabricare . 2006a.termenul de concentratie pe unitate4.05. D. J Assoc Off Anal Chem 54: 259-266. 2007c . A survey of the prevalence of Salmonella and other enteric pathogens in a commercial poultry feed mill. EFSA. 7 Whyte. 2003. McGill. J. modul de disipare a organismelor in produse solide in special5. in special din soia din import. rapoarte zoonoze. Informatii mai recente7 au aratat frecventa mare a detectiei Salmonella in probe recoltate prin tamponare din mijloace de transport si in probe de praf chiar daca probele de nutreturi combinate (produse finite) erau negative. conform practicilor GMP8 care includ ca esential un plan HACCP. exista putine informatii. cele cu continut proteic ridicat. 1971. putin relevante asupra incertitudinii de aplicare planurilor de recoltare a probelor6. Sursele de materii prime furajere cu risc ridicat de contaminare sunt in general. Aceasta abordare presupune insa o distributie omogena a organismelor ceea ce nu atesta. srotu Foster. soia 4 si derivatele.2 unitati pozitive (de 25 g) corespunde la o contaminare cu un organism in 500g. Un exemplu in acest sens este ca o contaminare de 0. The control of Salmonella in processed foods: a classification system and sampling plan. 0. unde au fost situatii de probe pozitive pentru Salmonella. Cu toate ca exista surse bibliografice bogate asupra prezentei microorganismelor in materii prime furajere si furaje finite. 250g si respectiv 125 g de produs. E. P.

12 Ghid de Bune Practici pentru productia furajelor combinate. chimice. etc. 10 11 Microorganisms in Foods 2.2). botulinum. Ed. in unele State Membre au aratat o incidenta destul de redusa in produsul finit9 si cel mai frecvent in praful din mijloacele de transport. 2nd Ed. Bacteriile din genul Clostridium (C. SRAC.rile de oleaginoase. Solutia actuala este producerea de furaje cat mai sigure din punct de vedere microbiologic. C. Recoltarea mecanica a probelor. morile si spatiile de post-procesare din unitatile producatoare de nutreturi combinate. Nutreturile combinate examinate in mai multe programe specifice. 12. In privinta cerealelor s-a dovedit ca acestea sunt mai putin susceptibile la contaminarea pe timpul transportului si al depozitarii. International Commission on Microbiological Specifications for Foods. ca si cea automata. . Oricum absenta microorganismelor in furaje nu garanteaza reducerea riscului de imbolnavire a animalelor11. Alte bacterii patogene10 cu relevanta pentru sanatatea animalelor si a omului sunt limitate la cateva specii. leguminoase.3. Din datele EFSA cea mai frecventa contaminare este cea cu Salmonella spp. perfringens) pot provoca intoxicatii grave dar sunt de asemenea asociate cu prezenta in furaje insilozate in conditii necorespunzatoare. A fost constatata incidenta crescuta la loturile de cereale cu provenienta din zone in care au existat animale bolnave si de la care s-a produs dispersarea in mediu. Bucuresti 2009. 1986. Listeria monocytogenes poate fi prezenta in toate tipurile de furaje dar incidenta reala este in silozurile de slaba calitate fiind asociata cu un anumit continut de apa si pH. Escherichia coli O157:H7 a fost detectata in furaje ocazional la animale bolnave dar nu sunt suficiente date daca tulpinile izolate au produs imbolnaviri la om. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications.3 (12. : cap. este metoda cea mai utilizata pentru autocontrol in unitatile de producere a furajelor combinate. prin aplicarea masurilor preventive in timpul productiei12 dar si prin tratamentele aditionale termice. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals Alte bacterii indicate in literatura dar cu incidenta sporadica –Campilobacter spp si Staphylococcus spp. 9 EFSA Journal (2008) 720. pe timpul extrudarii sau granularii. 1-84. cu durata de cativa ani.

site sau alte zone ale instalatiilor de procesare si nu din produsele finite vrac sau ambalate. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications. 16 EFSA Journal (2008) 720. Pentru stabilirea incertitudinii planului de recoltare si pentru ca probabilitatea de respingere a lotului neconform sa fie mai mare de 95% (P=<5 13 In acest caz un plan cu 2 clase (numarare) sau 3 clase nu este aplicabil pentru ca nu sunt permise limite minime si maxime pentru continutul in microorganisme. In ceea ce priveste controlul oficial al furajelor. In mod particular pentru Salmonella spp. malaxoare. mijloace de transport). atunci cand inspectorii recolteaza probe in scop oficial atunci recoltarea se va efectua manual tinand cont de particularitatile unitatii sau fermei. va fi selectat un plan cu 2 clase de recoltare13 (imbogatire). 14 15 SR EN ISO 6579/2003 Microorganisms in Foods 2. International Commission on Microbiological Specifications for Foods. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals .acolo unde exista un sistem control implementat. Conform recomandarilor manualului Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications (ICMSF)15 si recomandarilor EFSA16 este preferabila selectarea de probe probe recoltate de pe suprafetele echipamentelor (site. In acest caz valoarea concentratiei pe unitatea de analiza/numar de probe va fi m=0 si c=0. la care nu este acceptat un nivel minim pentru prezenta microorganismelor in produsul analizat. 1-84. 1986. 2nd Ed. Trebuie tinut cont de heterogenitatea distributiei organismelor si ca atare trebui stabilite planuri de recoltare adecvate cu mai multe esantioane care asigura o confidentialitate mai mare in special in cazul probelor negative. unde: m= concentratia acceptata pe unitatea de analiza (absent/25 g)14 c= numarul de probe la care este permisa depasirea valorii m pentru ca lotul sa fie acceptat. In mai multe tari recoltarea probelor pentru examene microbiologice este efectuata din praful existent in filtre.

Distributia medie = -2.80 P (accept) la n=10 si c=0 1 Date primare 17 P(accept) International Commission on Microbiological Specifications for Foods.30 si sigma = 0. In exemplul de mai jos este stabilit un criteriu de acceptare a unui lot neconform de 2% cu m=0 Probabilitatea (PDF) pt log(num) . .% pentru acceptarea unui lot neconform) a fost propus un mod de calcul furnizat de ICMSF17 pentru stabilirea numarului de probe recoltat in plan.

Pentru o incertitudine redusa a planului de recoltare numarul optim de probe n este cuprins intre 5 si 10.3 grame 1 cfu in Medie geometrica 0.30 0.2 grame In acest caz numarul minim de probe este n= 10.0275 cfu/g 1 cfu in 36. Dr.00 2 % % proba 25 g Limite estimate Media aritmetica 0.0050 cfu/g 198.80 -1.Media sigma m n c -2.40 10 0 Calculat Solicitat 2. Horia Albu Serviciul Control Furaje .