Ghid Recoltare Furaje Salmonella 2010+Nota Bibliografica_12913ro

GHID PRIVIND PRELEVAREA OFICIALĂ DE PROBE ÎN VEDEREA MONITORIZĂRII CONTAMINARII PRODUSELOR FURAJERE CU MICROORGANISME PATOGENE DIN GENUL SALMONELLA

Scop Prezentul ghid stabileşte regulile şi procedurile de recoltare a probelor privind controlul prezentei microorganismelor patogene in produsele furajere. Ghidul de recoltare al probelor este întocmit ca urmare a necesitatii de monitorizare a conditiilor de igiena a produselor furajere de natura vegetala si amestecuri sub forma nutreturilor combinate pentru furajarea animalelor de ferma producatoare de alimente destinate consumului uman. Prezentul ghid nu face referire la probele de furaje de natura animala sau amestecuri ale acestora si la produsele destinate hranei carnasierelor, animalelor de companie si alte categorii la care se aplica prevederile din Regulamentul Comisiei 1069/2009 EC1 art. 23, 24, 27 si 44 cu corespondenta la Regulamentul Comisiei 1774/2002 EC2. Locatiile de recoltare a probelor sunt reprezentate de unitati de producere a nutreturilor combinate, mijloace de transport sau ferme. Selectarea acestor locatii este facuta functie de planul de recoltare si de categoria de risc asociat.

1

REGULAMENTUL (CE) NR. 1069/2009 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 21 octombrie 2009 de

stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală)
2

REGULAMENTUL (CE) NR. 1774/2002 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 3 octombrie 2002 de

stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman

1

furnizând o documentaţie cât mai completă referitoare la probe. utilizand procese verbale deprelevare probe specifice analizelor pentru furaje. Cronograma Pe parcursul programului anual. la ore şi zile din săptamână care 3 REGULAMENTUL (CE) NR. Prelevarea probelor va fi efectuată în mod inopinant.1. sau in cazul suspiciunilor. identificare. pregătirii şi transportului în condiţii corespunzatoare a probelor oficiale la laborator. având o colaborare foarte strânsă cu laboratoarele. Persoana autorizată pentru recoltarea probelor este direct responsabilă de recoltarea. eventual al apariţiei în mod neprevăzut a unor boli in efectivele furajate. fără anunţarea prealabilă a reprezentantului unităţii. identificării. Pentru a-şi dovedi competenţa. transportul şi expedierea probei/probelor la laborator. comunitare sau alte scheme de intercomparare acreditate. 882/2004 din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor 4 ISO/IEC 17025:2005 2 . aceste laboratoare vor participa în mod regulat la programe adecvate de testare a competenţei.Reguli de recoltare a probelor. Personal autorizat pentru recoltarea probelor Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţeană şi a Municipiului Bucureşti va desemna un medic veterinar oficial (medicul veterinar zonal) în vederea prelevării. 3. ambalare si expedierea la laborator 1. recoltarea probelor se va face la intervale variabile de timp. Planuri de recoltare a probelor 3. Laboratoarele autorizate Analiza probelor pentru controlul microbiologic se va efectua în laboratoare oficiale autorizate de către autoritatea competentă3. ambalarea. organizate de laboratorul naţional de referinţă. 2. respectând în cel mai riguros mod procedurile de prelevare care se impun. Laboratoarele trebuie să fie integrate într-un sistem extern de evaluare şi acreditare a controlului calităţii4.

5 6 EUROSTAT In acest caz un plan cu 2 clase (numarare) sau 3 clase nu este aplicabil pentru ca nu sunt permise limite minime si SR EN ISO 6579/2003 3 maxime pentru continutul in microorganisme.3. Proba suspectă O probă se consideră a fi suspectă atunci când este prelevată în următoarele situaţii: a) exista informatii asupra unui risc potential referitor la o materie prima. Proba planificata (obiectiva) Proba planificata (obiectiva) este acea probă care se recoltează în conformitate cu prevederile programului anual. la care nu este acceptat un nivel minim pentru prezenta microorganismelor in produsul analizat. Plan de recoltare a probelor.nu au fost stabilite anterior.2. urmare a identificarii unui risc sau a unor probe cu rezultatul analizelor neconforme ce impune o supraveghere suplimentara. Strategia de recoltare a probelor. 3. In mod particular pentru Salmonella spp. 3. Tipuri de probe. unde: m= concentratia acceptata pe unitatea de analiza (absent/25 g)7 c= numarul de probe la care este permisa depasirea valorii m pentru ca lotul sa fie acceptat. Definiţii5. B. b) aparitia unei boli in efectiv posibil transmisa prin furaj (recoltare si din ferma) C. 3. va fi selectat un plan cu 2 clase de recoltare6 (imbogatire).1. autoritatea competentă asigurâdu-se că elementul surpriză este menţinut în permanenţă. 7 . A.2. bazata pe selectia randomizata a prelevarii. Proba selectiva Proba selectiva reprezintă acea probă care este prelevată pe criterii statistice. In acest caz valoarea concentratiei pe unitatea de analiza/numar de probe va fi m=0 si c=0. fiind reprezintă de matricea sau substratul de analizat.

Fig. 4. Fig 1). Fig. 2). Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals EFSA Journal (2008) 720. 1) -Praf recoltat din mijloacele de transport Pentru prelevarea probelor de contact prin metoda tampoanelor sau buretilor se va delimita o zona de 10/10 cm (100 cm2) pentru tamponare11. 2nd EFSA Journal (2008) 720. Locul de prelevare al probelor. 1986. 8 Microorganisms in Foods 2. -In unitati producatoare de furaje combinate macinate : praf din malaxor (pct.Conform recomandarilor manualului Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications (ICMSF)8 si recomandarilor EFSA9 este preferabila selectarea de probe recoltate de pe suprafetele echipamentelor (site. International Commission on Microbiological Specifications for Foods. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals Ed. malaxoare. 4. 4. Metode microbiologice pentru examenul de laborator al produselor alimentare de origine animala. 9 10 11 MAIA. 1-84. v. 9 v. 1 Schema simplificata a fluxului tehnologic 10 -In unitati producatoare de furaje granulate sau la care se aplica tratamente termice: praf din unitatea de racire (pct. LCCAOA 1977 4 .2.1. 11 v. 1-84. mijloace de transport) si analiza prafului din incintele instalatiei. Probe de contact Prelevarea de probe cu scop determinat de la unitati producatoare de nutreturi combinate: Fig. Probe de nutret combinat -Din produse in vrac probe de furaj din depozit sau din mijlocul de transport (prelevarea trebuie efectuata din 10 zone. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications.

Fig.1. 2) 5. Containere pentru prelevarea probelor Recoltarea probelor se va face în recipiente/ambalaje care să asigure integritatea şi trasabilitatea. 9 v. 152/2009 AL COMISIEI din 27 ianuarie 2009 de stabilire a metodelor de eşantionare şi analiză pentru controlul oficial al furajelor 5 . pentru fiecare plan de recoltare sunt specificate în tabelul din Anexa nr. Fig. După recoltare. 2000: Feed Inspector Manual REGULAMENTUL (CE) NR. 1) 4. astfel concepute încât să nu permită substituirea. fiecare probă se Associaion of American Feed Control Officials. v. 6. 2 Modul de marcare a locurilor de prelevare12 -Unitati producatoare de furaje combinate macinate : din malaxor (pct. Aceste cantităţi trebuie să fie suficiente pentru a permite laboratoarelor autorizate să efectueze determinările analitice necesare.Din produse in vrac in depozit sau in mijlocul de transport (prelevarea trebuie efectuata din 10 zone. contaminarea 12 13 sau degradarea probelor. Probe de materii prime . Fig. respectiv suprafete de recoltare. Cantitatea de probe Recoltarea probelor se efectueaza in conformitate cu Anexa I din Regulamentul 152/2009 EC13 utilizand criteriile de abordare a lotului in functie de marimea acestuia (Anexa I.3.2) Cantităţile de probe.A. 5.

al doilea rămâne la medicul veterinar oficial iar cel deal treilea exemplar. fiind conservate prin refrigerare ( 2 . o atenţie deosebită trebuie acordată condiţiilor de transport. fiecare permiţând realizarea procedurii analitice complete. Transportul şi expedierea probelor În scopul asigurării integrităţii probelor. Anexa 2) care va fi semnat de medicul veterinar oficial (inspector) care a recoltat probele şi va fi contrasemnat de reprezentantul legal al unităţii sau crescătorul de animale. cea de-a doua reprezintă contraproba de laborator iar cea de-a treia va reprezenta contraproba care va ramâne la unitatea de la care a fost recoltată proba. pentru a păstra condiţia microbiologică iniţială a probelor -supravieţuirea bacteriilor infectante şi evitarea multiplicării celor contaminante. Procesul verbal de recoltare a probelor După prelevarea probelor se va întocmi un proces verbal de recoltare (v. Contraprobele recoltate se vor depozita în condiţii care să nu afecteze integritatea probelor şi să nu producă degradarea acestora. Contraprobele vor fi păstrate până la comunicarea oficială a buletinului de analiză. În cazul refuzului de a semna.40 C). 7. din care primul va însoţi probele expediate la laborator. Horia Albu 6 . din care prima va fi analizată. probele destinate examenului bacteriologic sunt expediate la laborator în cel mai scurt timp posibil. Intervalul dintre prelevarea probelor şi realizarea examenului bacteriologic trebuie să fie cât mai redus. După prelevare. 8. se sigilează pentru a se evita substituirea. se ambalează separat asfel încât să nu se deterioreze în timpul transportului. procesul verbal va fi semnat numai de medicul veterinar şi de un martor. timpul de expediere nu va depasi 48 ore din momentul recoltării. temperaturii în timpul transportului şi timpului de expediere al probelor la laborator pentru analize. Intocmit:Dr.individualizează prin etichetare. Procesul verbal se întocmeşte în trei exemplare. Proba recoltată va fi divizată in 3 subprobe identice.

derivate de oleaginoase Materii prime Salmonella deshidratate Nutreturi combinate Produs15 Praf din mijloace de transport Produs16 Probe de contact Test Plan (clase) Salmonella 2 5 0 n c Limita/100 Cantitate/proba cm2 0 (g) 5 x Tp/burete Test Plan (clase) Salmonella 2 5 0 n c Limita/25 g 0 Cantitate/proba (g) 5 x 100 Salmonella 2 5 0 0 5 x 100 2 10 0 0 10 x 100 Test Plan (clase) Salmonella Salmonella 2 2 5 5 0 0 n c Limita/25 g 0 0 Cantitate/proba (g) 5 x 100 5 x 100 14 15 SR EN ISO 6579/2003 SR EN ISO 6579/2006 16 MAIA. Metode microbiologice pentru examenul de laborator al produselor alimentare de origine animala.Anexa nr. LCCAOA 1977 7 . 1 Produs14 Cereale Sroturi.

Anexa nr. 2 8 .

9 .

P. Angaende bestamning av antalet prov vid Salmonella kontroll. G. . 3 Ekbohm. spre exemplu. nu exista inca suficiente informatii asupra concentratiei organismelor si riscul asociat unui nivel anume de contaminare (EFSA)1.. 1995. cu cat distributia este mai neomogena cu atat mai multe esantioane vor fi necesare pentru a obtine un anumit nivel de incredere sau pentru a creste relevanta rezultatelor negative2.. Confom opiniilor stiintifice din mai multe tari. este mai probabil 1 EFSA Journal (2008) 720. in cazul unui nivel foarte redus. G. FDA survey determines Salmonella contamination. G. The Swedish Board of Agriculture. cu un plan de recoltare care ar trebui sa asigure o probabilitate de detectie de 95% in mai putin de 5% din lot3. Feedstuffs: 20-23. Internal Report. In realitate aceste estimari sunt influentate de concentratia organismelor in unitatea de produs. Kaplan. este unanim recunoscut ca este dificil de apreciat statusul microbiologic al unui lot pe baza unui singur esantion in special din cauza heterogenitatii distributiei microroganismelor in masa produsului. Calculele de apreciere a distributiei (prezentei) Salmonella referitor la o repartizare ipotetica. 1993. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food- producing animals 2 McChesney. Pentru Salmonella spp. D. 1-84. in produse furajere Planurile de recoltare a probelor pentru detectarea microorganismelor au fost intocmite pe baza analizelor statistice care permit estimarea probabilitatii de detectare a contaminarii cu o eroare de mai putin de 5% din lotul investigat. au condus la ideea ca. Incertitudinea esantionarii este in mare masura dependenta de modul de distributie a contaminantului. In acest sens.Nota bibliografica Prelevarea probelor pentru monitorizarea prezentei Samonella spp. and Gardner.

2007c . Informatii mai recente7 au aratat frecventa mare a detectiei Salmonella in probe recoltate prin tamponare din mijloace de transport si in probe de praf chiar daca probele de nutreturi combinate (produse finite) erau negative. McGill.termenul de concentratie pe unitate4. srotu Foster. The control of Salmonella in processed foods: a classification system and sampling plan. Experienta din Norvegia.1 si 0. EFSA. J. unde au fost situatii de probe pozitive pentru Salmonella.. 2006a. E. Aceasta abordare presupune insa o distributie omogena a organismelor ceea ce nu atesta.05. M. 2003. modul de disipare a organismelor in produse solide in special5. Cu toate ca exista surse bibliografice bogate asupra prezentei microorganismelor in materii prime furajere si furaje finite. and Collins. D. Sursele de materii prime furajere cu risc ridicat de contaminare sunt in general. a aratat ca detectia relevanta a fost din praful din echipamentele de descarcare si din mediul adiacent instalatiilor de macinare. 0. cele cu continut proteic ridicat. in special din soia din import. putin relevante asupra incertitudinii de aplicare planurilor de recoltare a probelor6. soia 4 si derivatele. P. 7 Whyte. prin definitie. este mult mai sigura si convenabila (referitor la costuri) testarea punctelor critice si a materiilor prime decat abordarea clasica a testarii produselor finite. 5 6 In cazul produselor lichide distributia din punct de vedere fizic este mai omogena. J Assoc Off Anal Chem 54: 259-266. conform practicilor GMP8 care includ ca esential un plan HACCP. A survey of the prevalence of Salmonella and other enteric pathogens in a commercial poultry feed mill.2 unitati pozitive (de 25 g) corespunde la o contaminare cu un organism in 500g. K. rapoarte zoonoze. 250g si respectiv 125 g de produs. conform datelor din literatura stiintifica. In aceasta lumina si in general. Un exemplu in acest sens este ca o contaminare de 0. EFSA. Journal of Food Safety 23 (1): 13-24 8 GMP = Ghiduri de Buna Practica de fabricare . exista putine informatii. 1971.

Nutreturile combinate examinate in mai multe programe specifice. 2nd Ed. botulinum. cu durata de cativa ani. ca si cea automata. . Solutia actuala este producerea de furaje cat mai sigure din punct de vedere microbiologic. International Commission on Microbiological Specifications for Foods. Bacteriile din genul Clostridium (C. Ed. 9 EFSA Journal (2008) 720.2). prin aplicarea masurilor preventive in timpul productiei12 dar si prin tratamentele aditionale termice. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals Alte bacterii indicate in literatura dar cu incidenta sporadica –Campilobacter spp si Staphylococcus spp. pe timpul extrudarii sau granularii. 1-84.3. Alte bacterii patogene10 cu relevanta pentru sanatatea animalelor si a omului sunt limitate la cateva specii. 12.rile de oleaginoase. 10 11 Microorganisms in Foods 2. perfringens) pot provoca intoxicatii grave dar sunt de asemenea asociate cu prezenta in furaje insilozate in conditii necorespunzatoare. Listeria monocytogenes poate fi prezenta in toate tipurile de furaje dar incidenta reala este in silozurile de slaba calitate fiind asociata cu un anumit continut de apa si pH. morile si spatiile de post-procesare din unitatile producatoare de nutreturi combinate. C. Recoltarea mecanica a probelor. in unele State Membre au aratat o incidenta destul de redusa in produsul finit9 si cel mai frecvent in praful din mijloacele de transport.3 (12. 1986. Din datele EFSA cea mai frecventa contaminare este cea cu Salmonella spp. In privinta cerealelor s-a dovedit ca acestea sunt mai putin susceptibile la contaminarea pe timpul transportului si al depozitarii. este metoda cea mai utilizata pentru autocontrol in unitatile de producere a furajelor combinate. : cap. leguminoase. A fost constatata incidenta crescuta la loturile de cereale cu provenienta din zone in care au existat animale bolnave si de la care s-a produs dispersarea in mediu. 12 Ghid de Bune Practici pentru productia furajelor combinate. Oricum absenta microorganismelor in furaje nu garanteaza reducerea riscului de imbolnavire a animalelor11. chimice. SRAC. Escherichia coli O157:H7 a fost detectata in furaje ocazional la animale bolnave dar nu sunt suficiente date daca tulpinile izolate au produs imbolnaviri la om. Bucuresti 2009. etc. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications.

In ceea ce priveste controlul oficial al furajelor. 1-84.acolo unde exista un sistem control implementat. la care nu este acceptat un nivel minim pentru prezenta microorganismelor in produsul analizat. Trebuie tinut cont de heterogenitatea distributiei organismelor si ca atare trebui stabilite planuri de recoltare adecvate cu mai multe esantioane care asigura o confidentialitate mai mare in special in cazul probelor negative. Conform recomandarilor manualului Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications (ICMSF)15 si recomandarilor EFSA16 este preferabila selectarea de probe probe recoltate de pe suprafetele echipamentelor (site. atunci cand inspectorii recolteaza probe in scop oficial atunci recoltarea se va efectua manual tinand cont de particularitatile unitatii sau fermei. International Commission on Microbiological Specifications for Foods. 2nd Ed. va fi selectat un plan cu 2 clase de recoltare13 (imbogatire). site sau alte zone ale instalatiilor de procesare si nu din produsele finite vrac sau ambalate. In mod particular pentru Salmonella spp. 14 15 SR EN ISO 6579/2003 Microorganisms in Foods 2. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications. unde: m= concentratia acceptata pe unitatea de analiza (absent/25 g)14 c= numarul de probe la care este permisa depasirea valorii m pentru ca lotul sa fie acceptat. malaxoare. 16 EFSA Journal (2008) 720. In acest caz valoarea concentratiei pe unitatea de analiza/numar de probe va fi m=0 si c=0. Pentru stabilirea incertitudinii planului de recoltare si pentru ca probabilitatea de respingere a lotului neconform sa fie mai mare de 95% (P=<5 13 In acest caz un plan cu 2 clase (numarare) sau 3 clase nu este aplicabil pentru ca nu sunt permise limite minime si maxime pentru continutul in microorganisme. In mai multe tari recoltarea probelor pentru examene microbiologice este efectuata din praful existent in filtre. mijloace de transport). Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals . 1986.

30 si sigma = 0. Distributia medie = -2. .% pentru acceptarea unui lot neconform) a fost propus un mod de calcul furnizat de ICMSF17 pentru stabilirea numarului de probe recoltat in plan. In exemplul de mai jos este stabilit un criteriu de acceptare a unui lot neconform de 2% cu m=0 Probabilitatea (PDF) pt log(num) .80 P (accept) la n=10 si c=0 1 Date primare 17 P(accept) International Commission on Microbiological Specifications for Foods.

0275 cfu/g 1 cfu in 36. Pentru o incertitudine redusa a planului de recoltare numarul optim de probe n este cuprins intre 5 si 10.00 2 % % proba 25 g Limite estimate Media aritmetica 0. Horia Albu Serviciul Control Furaje .0050 cfu/g 198.80 -1.Media sigma m n c -2.3 grame 1 cfu in Medie geometrica 0.40 10 0 Calculat Solicitat 2.30 0. Dr.2 grame In acest caz numarul minim de probe este n= 10.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful