GHID PRIVIND PRELEVAREA OFICIALĂ DE PROBE ÎN VEDEREA MONITORIZĂRII CONTAMINARII PRODUSELOR FURAJERE CU MICROORGANISME PATOGENE DIN GENUL SALMONELLA

Scop Prezentul ghid stabileşte regulile şi procedurile de recoltare a probelor privind controlul prezentei microorganismelor patogene in produsele furajere. Ghidul de recoltare al probelor este întocmit ca urmare a necesitatii de monitorizare a conditiilor de igiena a produselor furajere de natura vegetala si amestecuri sub forma nutreturilor combinate pentru furajarea animalelor de ferma producatoare de alimente destinate consumului uman. Prezentul ghid nu face referire la probele de furaje de natura animala sau amestecuri ale acestora si la produsele destinate hranei carnasierelor, animalelor de companie si alte categorii la care se aplica prevederile din Regulamentul Comisiei 1069/2009 EC1 art. 23, 24, 27 si 44 cu corespondenta la Regulamentul Comisiei 1774/2002 EC2. Locatiile de recoltare a probelor sunt reprezentate de unitati de producere a nutreturilor combinate, mijloace de transport sau ferme. Selectarea acestor locatii este facuta functie de planul de recoltare si de categoria de risc asociat.

1

REGULAMENTUL (CE) NR. 1069/2009 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 21 octombrie 2009 de

stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală)
2

REGULAMENTUL (CE) NR. 1774/2002 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 3 octombrie 2002 de

stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman

1

Prelevarea probelor va fi efectuată în mod inopinant.1. organizate de laboratorul naţional de referinţă. sau in cazul suspiciunilor. utilizand procese verbale deprelevare probe specifice analizelor pentru furaje. transportul şi expedierea probei/probelor la laborator. Personal autorizat pentru recoltarea probelor Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţeană şi a Municipiului Bucureşti va desemna un medic veterinar oficial (medicul veterinar zonal) în vederea prelevării. pregătirii şi transportului în condiţii corespunzatoare a probelor oficiale la laborator. furnizând o documentaţie cât mai completă referitoare la probe. la ore şi zile din săptamână care 3 REGULAMENTUL (CE) NR. 882/2004 din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor 4 ISO/IEC 17025:2005 2 . Persoana autorizată pentru recoltarea probelor este direct responsabilă de recoltarea. Cronograma Pe parcursul programului anual. identificare. având o colaborare foarte strânsă cu laboratoarele. Pentru a-şi dovedi competenţa. comunitare sau alte scheme de intercomparare acreditate. aceste laboratoare vor participa în mod regulat la programe adecvate de testare a competenţei. fără anunţarea prealabilă a reprezentantului unităţii. Planuri de recoltare a probelor 3. Laboratoarele trebuie să fie integrate într-un sistem extern de evaluare şi acreditare a controlului calităţii4. ambalare si expedierea la laborator 1. eventual al apariţiei în mod neprevăzut a unor boli in efectivele furajate. Laboratoarele autorizate Analiza probelor pentru controlul microbiologic se va efectua în laboratoare oficiale autorizate de către autoritatea competentă3. identificării. 3. recoltarea probelor se va face la intervale variabile de timp.Reguli de recoltare a probelor. ambalarea. respectând în cel mai riguros mod procedurile de prelevare care se impun. 2.

urmare a identificarii unui risc sau a unor probe cu rezultatul analizelor neconforme ce impune o supraveghere suplimentara. unde: m= concentratia acceptata pe unitatea de analiza (absent/25 g)7 c= numarul de probe la care este permisa depasirea valorii m pentru ca lotul sa fie acceptat. A. b) aparitia unei boli in efectiv posibil transmisa prin furaj (recoltare si din ferma) C. bazata pe selectia randomizata a prelevarii. Proba planificata (obiectiva) Proba planificata (obiectiva) este acea probă care se recoltează în conformitate cu prevederile programului anual. 3. In mod particular pentru Salmonella spp. la care nu este acceptat un nivel minim pentru prezenta microorganismelor in produsul analizat. B. Tipuri de probe. Proba selectiva Proba selectiva reprezintă acea probă care este prelevată pe criterii statistice. autoritatea competentă asigurâdu-se că elementul surpriză este menţinut în permanenţă. Definiţii5.1. Strategia de recoltare a probelor.2. 7 . Plan de recoltare a probelor. 3.2. 5 6 EUROSTAT In acest caz un plan cu 2 clase (numarare) sau 3 clase nu este aplicabil pentru ca nu sunt permise limite minime si SR EN ISO 6579/2003 3 maxime pentru continutul in microorganisme. fiind reprezintă de matricea sau substratul de analizat. va fi selectat un plan cu 2 clase de recoltare6 (imbogatire). In acest caz valoarea concentratiei pe unitatea de analiza/numar de probe va fi m=0 si c=0.3.nu au fost stabilite anterior. 3. Proba suspectă O probă se consideră a fi suspectă atunci când este prelevată în următoarele situaţii: a) exista informatii asupra unui risc potential referitor la o materie prima.

Fig. 1) -Praf recoltat din mijloacele de transport Pentru prelevarea probelor de contact prin metoda tampoanelor sau buretilor se va delimita o zona de 10/10 cm (100 cm2) pentru tamponare11. 1986. Fig 1). 9 10 11 MAIA. 4. 4. LCCAOA 1977 4 . 1 Schema simplificata a fluxului tehnologic 10 -In unitati producatoare de furaje granulate sau la care se aplica tratamente termice: praf din unitatea de racire (pct. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals EFSA Journal (2008) 720. 11 v. 2). 4. Locul de prelevare al probelor.1. mijloace de transport) si analiza prafului din incintele instalatiei.2. -In unitati producatoare de furaje combinate macinate : praf din malaxor (pct. 1-84. International Commission on Microbiological Specifications for Foods. 8 Microorganisms in Foods 2. 9 v. Metode microbiologice pentru examenul de laborator al produselor alimentare de origine animala. 1-84. malaxoare. Probe de nutret combinat -Din produse in vrac probe de furaj din depozit sau din mijlocul de transport (prelevarea trebuie efectuata din 10 zone. Fig. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals Ed. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications. 2nd EFSA Journal (2008) 720. Probe de contact Prelevarea de probe cu scop determinat de la unitati producatoare de nutreturi combinate: Fig.Conform recomandarilor manualului Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications (ICMSF)8 si recomandarilor EFSA9 este preferabila selectarea de probe recoltate de pe suprafetele echipamentelor (site. v.

1) 4. Containere pentru prelevarea probelor Recoltarea probelor se va face în recipiente/ambalaje care să asigure integritatea şi trasabilitatea. Cantitatea de probe Recoltarea probelor se efectueaza in conformitate cu Anexa I din Regulamentul 152/2009 EC13 utilizand criteriile de abordare a lotului in functie de marimea acestuia (Anexa I. Probe de materii prime . 2 Modul de marcare a locurilor de prelevare12 -Unitati producatoare de furaje combinate macinate : din malaxor (pct. După recoltare. 152/2009 AL COMISIEI din 27 ianuarie 2009 de stabilire a metodelor de eşantionare şi analiză pentru controlul oficial al furajelor 5 . contaminarea 12 13 sau degradarea probelor. fiecare probă se Associaion of American Feed Control Officials. 6. v. 2000: Feed Inspector Manual REGULAMENTUL (CE) NR. 5.2) Cantităţile de probe. respectiv suprafete de recoltare. 9 v.Din produse in vrac in depozit sau in mijlocul de transport (prelevarea trebuie efectuata din 10 zone. 2) 5.3. Fig.1.A. Fig. pentru fiecare plan de recoltare sunt specificate în tabelul din Anexa nr. astfel concepute încât să nu permită substituirea.Fig. Aceste cantităţi trebuie să fie suficiente pentru a permite laboratoarelor autorizate să efectueze determinările analitice necesare.

o atenţie deosebită trebuie acordată condiţiilor de transport. fiecare permiţând realizarea procedurii analitice complete. din care primul va însoţi probele expediate la laborator. procesul verbal va fi semnat numai de medicul veterinar şi de un martor. cea de-a doua reprezintă contraproba de laborator iar cea de-a treia va reprezenta contraproba care va ramâne la unitatea de la care a fost recoltată proba. probele destinate examenului bacteriologic sunt expediate la laborator în cel mai scurt timp posibil. pentru a păstra condiţia microbiologică iniţială a probelor -supravieţuirea bacteriilor infectante şi evitarea multiplicării celor contaminante. fiind conservate prin refrigerare ( 2 .40 C). Procesul verbal se întocmeşte în trei exemplare. Horia Albu 6 . Intervalul dintre prelevarea probelor şi realizarea examenului bacteriologic trebuie să fie cât mai redus.individualizează prin etichetare. Anexa 2) care va fi semnat de medicul veterinar oficial (inspector) care a recoltat probele şi va fi contrasemnat de reprezentantul legal al unităţii sau crescătorul de animale. 7. al doilea rămâne la medicul veterinar oficial iar cel deal treilea exemplar. Transportul şi expedierea probelor În scopul asigurării integrităţii probelor. În cazul refuzului de a semna. După prelevare. Contraprobele vor fi păstrate până la comunicarea oficială a buletinului de analiză. timpul de expediere nu va depasi 48 ore din momentul recoltării. din care prima va fi analizată. Intocmit:Dr. se ambalează separat asfel încât să nu se deterioreze în timpul transportului. Contraprobele recoltate se vor depozita în condiţii care să nu afecteze integritatea probelor şi să nu producă degradarea acestora. se sigilează pentru a se evita substituirea. Procesul verbal de recoltare a probelor După prelevarea probelor se va întocmi un proces verbal de recoltare (v. temperaturii în timpul transportului şi timpului de expediere al probelor la laborator pentru analize. 8. Proba recoltată va fi divizată in 3 subprobe identice.

Metode microbiologice pentru examenul de laborator al produselor alimentare de origine animala. 1 Produs14 Cereale Sroturi. derivate de oleaginoase Materii prime Salmonella deshidratate Nutreturi combinate Produs15 Praf din mijloace de transport Produs16 Probe de contact Test Plan (clase) Salmonella 2 5 0 n c Limita/100 Cantitate/proba cm2 0 (g) 5 x Tp/burete Test Plan (clase) Salmonella 2 5 0 n c Limita/25 g 0 Cantitate/proba (g) 5 x 100 Salmonella 2 5 0 0 5 x 100 2 10 0 0 10 x 100 Test Plan (clase) Salmonella Salmonella 2 2 5 5 0 0 n c Limita/25 g 0 0 Cantitate/proba (g) 5 x 100 5 x 100 14 15 SR EN ISO 6579/2003 SR EN ISO 6579/2006 16 MAIA.Anexa nr. LCCAOA 1977 7 .

2 8 .Anexa nr.

9 .

1993. Kaplan. and Gardner. in cazul unui nivel foarte redus. este unanim recunoscut ca este dificil de apreciat statusul microbiologic al unui lot pe baza unui singur esantion in special din cauza heterogenitatii distributiei microroganismelor in masa produsului. G. P. 3 Ekbohm. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food- producing animals 2 McChesney. 1995. In acest sens. 1-84. Incertitudinea esantionarii este in mare masura dependenta de modul de distributie a contaminantului. Angaende bestamning av antalet prov vid Salmonella kontroll. In realitate aceste estimari sunt influentate de concentratia organismelor in unitatea de produs. spre exemplu. G. D... Confom opiniilor stiintifice din mai multe tari. nu exista inca suficiente informatii asupra concentratiei organismelor si riscul asociat unui nivel anume de contaminare (EFSA)1. cu un plan de recoltare care ar trebui sa asigure o probabilitate de detectie de 95% in mai putin de 5% din lot3.Nota bibliografica Prelevarea probelor pentru monitorizarea prezentei Samonella spp. in produse furajere Planurile de recoltare a probelor pentru detectarea microorganismelor au fost intocmite pe baza analizelor statistice care permit estimarea probabilitatii de detectare a contaminarii cu o eroare de mai putin de 5% din lotul investigat. au condus la ideea ca. Calculele de apreciere a distributiei (prezentei) Salmonella referitor la o repartizare ipotetica. Internal Report. G. . Feedstuffs: 20-23. Pentru Salmonella spp. este mai probabil 1 EFSA Journal (2008) 720. FDA survey determines Salmonella contamination. cu cat distributia este mai neomogena cu atat mai multe esantioane vor fi necesare pentru a obtine un anumit nivel de incredere sau pentru a creste relevanta rezultatelor negative2. The Swedish Board of Agriculture.

in special din soia din import. Cu toate ca exista surse bibliografice bogate asupra prezentei microorganismelor in materii prime furajere si furaje finite. exista putine informatii. A survey of the prevalence of Salmonella and other enteric pathogens in a commercial poultry feed mill. rapoarte zoonoze. conform datelor din literatura stiintifica. este mult mai sigura si convenabila (referitor la costuri) testarea punctelor critice si a materiilor prime decat abordarea clasica a testarii produselor finite. soia 4 si derivatele.05. and Collins. EFSA. Un exemplu in acest sens este ca o contaminare de 0. J Assoc Off Anal Chem 54: 259-266.termenul de concentratie pe unitate4. 7 Whyte. 2007c . prin definitie. In aceasta lumina si in general. putin relevante asupra incertitudinii de aplicare planurilor de recoltare a probelor6. 0. Experienta din Norvegia. 1971. J. 2006a. modul de disipare a organismelor in produse solide in special5. cele cu continut proteic ridicat. Sursele de materii prime furajere cu risc ridicat de contaminare sunt in general.1 si 0. E. P. srotu Foster. McGill. a aratat ca detectia relevanta a fost din praful din echipamentele de descarcare si din mediul adiacent instalatiilor de macinare. 2003. K. Informatii mai recente7 au aratat frecventa mare a detectiei Salmonella in probe recoltate prin tamponare din mijloace de transport si in probe de praf chiar daca probele de nutreturi combinate (produse finite) erau negative. 250g si respectiv 125 g de produs. Journal of Food Safety 23 (1): 13-24 8 GMP = Ghiduri de Buna Practica de fabricare . D. unde au fost situatii de probe pozitive pentru Salmonella. The control of Salmonella in processed foods: a classification system and sampling plan. Aceasta abordare presupune insa o distributie omogena a organismelor ceea ce nu atesta.2 unitati pozitive (de 25 g) corespunde la o contaminare cu un organism in 500g. conform practicilor GMP8 care includ ca esential un plan HACCP. EFSA. M. 5 6 In cazul produselor lichide distributia din punct de vedere fizic este mai omogena..

Bacteriile din genul Clostridium (C. Bucuresti 2009. perfringens) pot provoca intoxicatii grave dar sunt de asemenea asociate cu prezenta in furaje insilozate in conditii necorespunzatoare. chimice. morile si spatiile de post-procesare din unitatile producatoare de nutreturi combinate. pe timpul extrudarii sau granularii. in unele State Membre au aratat o incidenta destul de redusa in produsul finit9 si cel mai frecvent in praful din mijloacele de transport. 12 Ghid de Bune Practici pentru productia furajelor combinate. leguminoase. 10 11 Microorganisms in Foods 2. C. . 1-84. Din datele EFSA cea mai frecventa contaminare este cea cu Salmonella spp.3. 2nd Ed.2). Nutreturile combinate examinate in mai multe programe specifice. cu durata de cativa ani. prin aplicarea masurilor preventive in timpul productiei12 dar si prin tratamentele aditionale termice. Listeria monocytogenes poate fi prezenta in toate tipurile de furaje dar incidenta reala este in silozurile de slaba calitate fiind asociata cu un anumit continut de apa si pH. International Commission on Microbiological Specifications for Foods. A fost constatata incidenta crescuta la loturile de cereale cu provenienta din zone in care au existat animale bolnave si de la care s-a produs dispersarea in mediu. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications. 9 EFSA Journal (2008) 720.rile de oleaginoase. botulinum. Escherichia coli O157:H7 a fost detectata in furaje ocazional la animale bolnave dar nu sunt suficiente date daca tulpinile izolate au produs imbolnaviri la om. : cap. Alte bacterii patogene10 cu relevanta pentru sanatatea animalelor si a omului sunt limitate la cateva specii. Recoltarea mecanica a probelor. Solutia actuala este producerea de furaje cat mai sigure din punct de vedere microbiologic. ca si cea automata. In privinta cerealelor s-a dovedit ca acestea sunt mai putin susceptibile la contaminarea pe timpul transportului si al depozitarii.3 (12. etc. Oricum absenta microorganismelor in furaje nu garanteaza reducerea riscului de imbolnavire a animalelor11. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals Alte bacterii indicate in literatura dar cu incidenta sporadica –Campilobacter spp si Staphylococcus spp. este metoda cea mai utilizata pentru autocontrol in unitatile de producere a furajelor combinate. SRAC. 12. Ed. 1986.

va fi selectat un plan cu 2 clase de recoltare13 (imbogatire). 1-84. mijloace de transport). la care nu este acceptat un nivel minim pentru prezenta microorganismelor in produsul analizat. 14 15 SR EN ISO 6579/2003 Microorganisms in Foods 2. site sau alte zone ale instalatiilor de procesare si nu din produsele finite vrac sau ambalate. Trebuie tinut cont de heterogenitatea distributiei organismelor si ca atare trebui stabilite planuri de recoltare adecvate cu mai multe esantioane care asigura o confidentialitate mai mare in special in cazul probelor negative. In mod particular pentru Salmonella spp. In mai multe tari recoltarea probelor pentru examene microbiologice este efectuata din praful existent in filtre. In ceea ce priveste controlul oficial al furajelor. atunci cand inspectorii recolteaza probe in scop oficial atunci recoltarea se va efectua manual tinand cont de particularitatile unitatii sau fermei. International Commission on Microbiological Specifications for Foods. 16 EFSA Journal (2008) 720.acolo unde exista un sistem control implementat. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals . unde: m= concentratia acceptata pe unitatea de analiza (absent/25 g)14 c= numarul de probe la care este permisa depasirea valorii m pentru ca lotul sa fie acceptat. malaxoare. 1986. 2nd Ed. Pentru stabilirea incertitudinii planului de recoltare si pentru ca probabilitatea de respingere a lotului neconform sa fie mai mare de 95% (P=<5 13 In acest caz un plan cu 2 clase (numarare) sau 3 clase nu este aplicabil pentru ca nu sunt permise limite minime si maxime pentru continutul in microorganisme. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications. Conform recomandarilor manualului Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications (ICMSF)15 si recomandarilor EFSA16 este preferabila selectarea de probe probe recoltate de pe suprafetele echipamentelor (site. In acest caz valoarea concentratiei pe unitatea de analiza/numar de probe va fi m=0 si c=0.

80 P (accept) la n=10 si c=0 1 Date primare 17 P(accept) International Commission on Microbiological Specifications for Foods. In exemplul de mai jos este stabilit un criteriu de acceptare a unui lot neconform de 2% cu m=0 Probabilitatea (PDF) pt log(num) . . Distributia medie = -2.30 si sigma = 0.% pentru acceptarea unui lot neconform) a fost propus un mod de calcul furnizat de ICMSF17 pentru stabilirea numarului de probe recoltat in plan.

30 0.80 -1.0275 cfu/g 1 cfu in 36. Horia Albu Serviciul Control Furaje .2 grame In acest caz numarul minim de probe este n= 10.Media sigma m n c -2.00 2 % % proba 25 g Limite estimate Media aritmetica 0. Pentru o incertitudine redusa a planului de recoltare numarul optim de probe n este cuprins intre 5 si 10.3 grame 1 cfu in Medie geometrica 0.40 10 0 Calculat Solicitat 2. Dr.0050 cfu/g 198.