GHID PRIVIND PRELEVAREA OFICIALĂ DE PROBE ÎN VEDEREA MONITORIZĂRII CONTAMINARII PRODUSELOR FURAJERE CU MICROORGANISME PATOGENE DIN GENUL SALMONELLA

Scop Prezentul ghid stabileşte regulile şi procedurile de recoltare a probelor privind controlul prezentei microorganismelor patogene in produsele furajere. Ghidul de recoltare al probelor este întocmit ca urmare a necesitatii de monitorizare a conditiilor de igiena a produselor furajere de natura vegetala si amestecuri sub forma nutreturilor combinate pentru furajarea animalelor de ferma producatoare de alimente destinate consumului uman. Prezentul ghid nu face referire la probele de furaje de natura animala sau amestecuri ale acestora si la produsele destinate hranei carnasierelor, animalelor de companie si alte categorii la care se aplica prevederile din Regulamentul Comisiei 1069/2009 EC1 art. 23, 24, 27 si 44 cu corespondenta la Regulamentul Comisiei 1774/2002 EC2. Locatiile de recoltare a probelor sunt reprezentate de unitati de producere a nutreturilor combinate, mijloace de transport sau ferme. Selectarea acestor locatii este facuta functie de planul de recoltare si de categoria de risc asociat.

1

REGULAMENTUL (CE) NR. 1069/2009 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 21 octombrie 2009 de

stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală)
2

REGULAMENTUL (CE) NR. 1774/2002 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 3 octombrie 2002 de

stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman

1

1. fără anunţarea prealabilă a reprezentantului unităţii. la ore şi zile din săptamână care 3 REGULAMENTUL (CE) NR. Planuri de recoltare a probelor 3. Prelevarea probelor va fi efectuată în mod inopinant. Persoana autorizată pentru recoltarea probelor este direct responsabilă de recoltarea. recoltarea probelor se va face la intervale variabile de timp. identificării. Pentru a-şi dovedi competenţa. sau in cazul suspiciunilor. comunitare sau alte scheme de intercomparare acreditate. 2. Laboratoarele trebuie să fie integrate într-un sistem extern de evaluare şi acreditare a controlului calităţii4. pregătirii şi transportului în condiţii corespunzatoare a probelor oficiale la laborator. Laboratoarele autorizate Analiza probelor pentru controlul microbiologic se va efectua în laboratoare oficiale autorizate de către autoritatea competentă3. aceste laboratoare vor participa în mod regulat la programe adecvate de testare a competenţei. având o colaborare foarte strânsă cu laboratoarele. ambalarea. 3. ambalare si expedierea la laborator 1. utilizand procese verbale deprelevare probe specifice analizelor pentru furaje. respectând în cel mai riguros mod procedurile de prelevare care se impun. organizate de laboratorul naţional de referinţă. identificare.Reguli de recoltare a probelor. Personal autorizat pentru recoltarea probelor Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţeană şi a Municipiului Bucureşti va desemna un medic veterinar oficial (medicul veterinar zonal) în vederea prelevării. 882/2004 din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor 4 ISO/IEC 17025:2005 2 . transportul şi expedierea probei/probelor la laborator. Cronograma Pe parcursul programului anual. furnizând o documentaţie cât mai completă referitoare la probe. eventual al apariţiei în mod neprevăzut a unor boli in efectivele furajate.

la care nu este acceptat un nivel minim pentru prezenta microorganismelor in produsul analizat. autoritatea competentă asigurâdu-se că elementul surpriză este menţinut în permanenţă. 3. Strategia de recoltare a probelor. 3. urmare a identificarii unui risc sau a unor probe cu rezultatul analizelor neconforme ce impune o supraveghere suplimentara. 3. Proba planificata (obiectiva) Proba planificata (obiectiva) este acea probă care se recoltează în conformitate cu prevederile programului anual. In acest caz valoarea concentratiei pe unitatea de analiza/numar de probe va fi m=0 si c=0. Plan de recoltare a probelor. B. b) aparitia unei boli in efectiv posibil transmisa prin furaj (recoltare si din ferma) C. fiind reprezintă de matricea sau substratul de analizat. In mod particular pentru Salmonella spp. 7 . 5 6 EUROSTAT In acest caz un plan cu 2 clase (numarare) sau 3 clase nu este aplicabil pentru ca nu sunt permise limite minime si SR EN ISO 6579/2003 3 maxime pentru continutul in microorganisme. unde: m= concentratia acceptata pe unitatea de analiza (absent/25 g)7 c= numarul de probe la care este permisa depasirea valorii m pentru ca lotul sa fie acceptat. Definiţii5. Tipuri de probe. Proba selectiva Proba selectiva reprezintă acea probă care este prelevată pe criterii statistice. bazata pe selectia randomizata a prelevarii. A.2. Proba suspectă O probă se consideră a fi suspectă atunci când este prelevată în următoarele situaţii: a) exista informatii asupra unui risc potential referitor la o materie prima.1.3. va fi selectat un plan cu 2 clase de recoltare6 (imbogatire).2.nu au fost stabilite anterior.

4. 9 v. International Commission on Microbiological Specifications for Foods. -In unitati producatoare de furaje combinate macinate : praf din malaxor (pct.1. Fig. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals EFSA Journal (2008) 720. 4. LCCAOA 1977 4 . 4. 1-84.Conform recomandarilor manualului Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications (ICMSF)8 si recomandarilor EFSA9 este preferabila selectarea de probe recoltate de pe suprafetele echipamentelor (site. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals Ed.2. 2). malaxoare. 2nd EFSA Journal (2008) 720. 11 v. Fig 1). Metode microbiologice pentru examenul de laborator al produselor alimentare de origine animala. mijloace de transport) si analiza prafului din incintele instalatiei. 8 Microorganisms in Foods 2. v. Probe de nutret combinat -Din produse in vrac probe de furaj din depozit sau din mijlocul de transport (prelevarea trebuie efectuata din 10 zone. Fig. 1) -Praf recoltat din mijloacele de transport Pentru prelevarea probelor de contact prin metoda tampoanelor sau buretilor se va delimita o zona de 10/10 cm (100 cm2) pentru tamponare11. Locul de prelevare al probelor. Probe de contact Prelevarea de probe cu scop determinat de la unitati producatoare de nutreturi combinate: Fig. 1986. 9 10 11 MAIA. 1-84. 1 Schema simplificata a fluxului tehnologic 10 -In unitati producatoare de furaje granulate sau la care se aplica tratamente termice: praf din unitatea de racire (pct.

9 v. v. 6.Fig. fiecare probă se Associaion of American Feed Control Officials. Probe de materii prime .3.A. astfel concepute încât să nu permită substituirea. Containere pentru prelevarea probelor Recoltarea probelor se va face în recipiente/ambalaje care să asigure integritatea şi trasabilitatea. 152/2009 AL COMISIEI din 27 ianuarie 2009 de stabilire a metodelor de eşantionare şi analiză pentru controlul oficial al furajelor 5 . contaminarea 12 13 sau degradarea probelor. Aceste cantităţi trebuie să fie suficiente pentru a permite laboratoarelor autorizate să efectueze determinările analitice necesare. 2) 5. 2000: Feed Inspector Manual REGULAMENTUL (CE) NR. 5. Fig. respectiv suprafete de recoltare.Din produse in vrac in depozit sau in mijlocul de transport (prelevarea trebuie efectuata din 10 zone. pentru fiecare plan de recoltare sunt specificate în tabelul din Anexa nr.1. 1) 4. După recoltare. 2 Modul de marcare a locurilor de prelevare12 -Unitati producatoare de furaje combinate macinate : din malaxor (pct.2) Cantităţile de probe. Cantitatea de probe Recoltarea probelor se efectueaza in conformitate cu Anexa I din Regulamentul 152/2009 EC13 utilizand criteriile de abordare a lotului in functie de marimea acestuia (Anexa I. Fig.

Contraprobele recoltate se vor depozita în condiţii care să nu afecteze integritatea probelor şi să nu producă degradarea acestora. probele destinate examenului bacteriologic sunt expediate la laborator în cel mai scurt timp posibil. Contraprobele vor fi păstrate până la comunicarea oficială a buletinului de analiză. se ambalează separat asfel încât să nu se deterioreze în timpul transportului. timpul de expediere nu va depasi 48 ore din momentul recoltării. Intocmit:Dr. pentru a păstra condiţia microbiologică iniţială a probelor -supravieţuirea bacteriilor infectante şi evitarea multiplicării celor contaminante. Transportul şi expedierea probelor În scopul asigurării integrităţii probelor. o atenţie deosebită trebuie acordată condiţiilor de transport. fiecare permiţând realizarea procedurii analitice complete. din care primul va însoţi probele expediate la laborator. În cazul refuzului de a semna.individualizează prin etichetare. Procesul verbal de recoltare a probelor După prelevarea probelor se va întocmi un proces verbal de recoltare (v. Intervalul dintre prelevarea probelor şi realizarea examenului bacteriologic trebuie să fie cât mai redus. se sigilează pentru a se evita substituirea. cea de-a doua reprezintă contraproba de laborator iar cea de-a treia va reprezenta contraproba care va ramâne la unitatea de la care a fost recoltată proba. al doilea rămâne la medicul veterinar oficial iar cel deal treilea exemplar.40 C). După prelevare. procesul verbal va fi semnat numai de medicul veterinar şi de un martor. Procesul verbal se întocmeşte în trei exemplare. 7. din care prima va fi analizată. Proba recoltată va fi divizată in 3 subprobe identice. temperaturii în timpul transportului şi timpului de expediere al probelor la laborator pentru analize. fiind conservate prin refrigerare ( 2 . Anexa 2) care va fi semnat de medicul veterinar oficial (inspector) care a recoltat probele şi va fi contrasemnat de reprezentantul legal al unităţii sau crescătorul de animale. 8. Horia Albu 6 .

1 Produs14 Cereale Sroturi.Anexa nr. Metode microbiologice pentru examenul de laborator al produselor alimentare de origine animala. derivate de oleaginoase Materii prime Salmonella deshidratate Nutreturi combinate Produs15 Praf din mijloace de transport Produs16 Probe de contact Test Plan (clase) Salmonella 2 5 0 n c Limita/100 Cantitate/proba cm2 0 (g) 5 x Tp/burete Test Plan (clase) Salmonella 2 5 0 n c Limita/25 g 0 Cantitate/proba (g) 5 x 100 Salmonella 2 5 0 0 5 x 100 2 10 0 0 10 x 100 Test Plan (clase) Salmonella Salmonella 2 2 5 5 0 0 n c Limita/25 g 0 0 Cantitate/proba (g) 5 x 100 5 x 100 14 15 SR EN ISO 6579/2003 SR EN ISO 6579/2006 16 MAIA. LCCAOA 1977 7 .

2 8 .Anexa nr.

9 .

. 3 Ekbohm. . The Swedish Board of Agriculture. 1993. in cazul unui nivel foarte redus. P. nu exista inca suficiente informatii asupra concentratiei organismelor si riscul asociat unui nivel anume de contaminare (EFSA)1. Pentru Salmonella spp. Kaplan. Confom opiniilor stiintifice din mai multe tari. D. and Gardner. In acest sens. cu cat distributia este mai neomogena cu atat mai multe esantioane vor fi necesare pentru a obtine un anumit nivel de incredere sau pentru a creste relevanta rezultatelor negative2. G. G. G. Angaende bestamning av antalet prov vid Salmonella kontroll. spre exemplu. In realitate aceste estimari sunt influentate de concentratia organismelor in unitatea de produs. in produse furajere Planurile de recoltare a probelor pentru detectarea microorganismelor au fost intocmite pe baza analizelor statistice care permit estimarea probabilitatii de detectare a contaminarii cu o eroare de mai putin de 5% din lotul investigat. 1-84. FDA survey determines Salmonella contamination. este mai probabil 1 EFSA Journal (2008) 720.. 1995. au condus la ideea ca. Internal Report. Incertitudinea esantionarii este in mare masura dependenta de modul de distributie a contaminantului. cu un plan de recoltare care ar trebui sa asigure o probabilitate de detectie de 95% in mai putin de 5% din lot3. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food- producing animals 2 McChesney. Feedstuffs: 20-23.Nota bibliografica Prelevarea probelor pentru monitorizarea prezentei Samonella spp. Calculele de apreciere a distributiei (prezentei) Salmonella referitor la o repartizare ipotetica. este unanim recunoscut ca este dificil de apreciat statusul microbiologic al unui lot pe baza unui singur esantion in special din cauza heterogenitatii distributiei microroganismelor in masa produsului.

Sursele de materii prime furajere cu risc ridicat de contaminare sunt in general. P. conform practicilor GMP8 care includ ca esential un plan HACCP. Cu toate ca exista surse bibliografice bogate asupra prezentei microorganismelor in materii prime furajere si furaje finite. cele cu continut proteic ridicat. rapoarte zoonoze.termenul de concentratie pe unitate4. In aceasta lumina si in general. EFSA. 2007c . 250g si respectiv 125 g de produs. 5 6 In cazul produselor lichide distributia din punct de vedere fizic este mai omogena. in special din soia din import. srotu Foster. conform datelor din literatura stiintifica. and Collins. EFSA. McGill. Un exemplu in acest sens este ca o contaminare de 0. The control of Salmonella in processed foods: a classification system and sampling plan.1 si 0.2 unitati pozitive (de 25 g) corespunde la o contaminare cu un organism in 500g. J Assoc Off Anal Chem 54: 259-266. modul de disipare a organismelor in produse solide in special5. este mult mai sigura si convenabila (referitor la costuri) testarea punctelor critice si a materiilor prime decat abordarea clasica a testarii produselor finite. exista putine informatii. Informatii mai recente7 au aratat frecventa mare a detectiei Salmonella in probe recoltate prin tamponare din mijloace de transport si in probe de praf chiar daca probele de nutreturi combinate (produse finite) erau negative.05. prin definitie. D. M. Journal of Food Safety 23 (1): 13-24 8 GMP = Ghiduri de Buna Practica de fabricare . putin relevante asupra incertitudinii de aplicare planurilor de recoltare a probelor6. J. Aceasta abordare presupune insa o distributie omogena a organismelor ceea ce nu atesta. E. a aratat ca detectia relevanta a fost din praful din echipamentele de descarcare si din mediul adiacent instalatiilor de macinare. 2003. Experienta din Norvegia. 1971.. K. A survey of the prevalence of Salmonella and other enteric pathogens in a commercial poultry feed mill. 0. unde au fost situatii de probe pozitive pentru Salmonella. 2006a. 7 Whyte. soia 4 si derivatele.

12 Ghid de Bune Practici pentru productia furajelor combinate. Alte bacterii patogene10 cu relevanta pentru sanatatea animalelor si a omului sunt limitate la cateva specii. este metoda cea mai utilizata pentru autocontrol in unitatile de producere a furajelor combinate. prin aplicarea masurilor preventive in timpul productiei12 dar si prin tratamentele aditionale termice. etc. 1-84. morile si spatiile de post-procesare din unitatile producatoare de nutreturi combinate. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals Alte bacterii indicate in literatura dar cu incidenta sporadica –Campilobacter spp si Staphylococcus spp. perfringens) pot provoca intoxicatii grave dar sunt de asemenea asociate cu prezenta in furaje insilozate in conditii necorespunzatoare. Oricum absenta microorganismelor in furaje nu garanteaza reducerea riscului de imbolnavire a animalelor11. : cap. Escherichia coli O157:H7 a fost detectata in furaje ocazional la animale bolnave dar nu sunt suficiente date daca tulpinile izolate au produs imbolnaviri la om. pe timpul extrudarii sau granularii. A fost constatata incidenta crescuta la loturile de cereale cu provenienta din zone in care au existat animale bolnave si de la care s-a produs dispersarea in mediu. Recoltarea mecanica a probelor. Ed. Bucuresti 2009. ca si cea automata. SRAC. cu durata de cativa ani. 10 11 Microorganisms in Foods 2. 9 EFSA Journal (2008) 720. Nutreturile combinate examinate in mai multe programe specifice.3. 12. botulinum. C. chimice.2). Din datele EFSA cea mai frecventa contaminare este cea cu Salmonella spp. in unele State Membre au aratat o incidenta destul de redusa in produsul finit9 si cel mai frecvent in praful din mijloacele de transport. leguminoase. . In privinta cerealelor s-a dovedit ca acestea sunt mai putin susceptibile la contaminarea pe timpul transportului si al depozitarii.3 (12. Bacteriile din genul Clostridium (C. 1986. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications.rile de oleaginoase. 2nd Ed. Listeria monocytogenes poate fi prezenta in toate tipurile de furaje dar incidenta reala este in silozurile de slaba calitate fiind asociata cu un anumit continut de apa si pH. Solutia actuala este producerea de furaje cat mai sigure din punct de vedere microbiologic. International Commission on Microbiological Specifications for Foods.

Pentru stabilirea incertitudinii planului de recoltare si pentru ca probabilitatea de respingere a lotului neconform sa fie mai mare de 95% (P=<5 13 In acest caz un plan cu 2 clase (numarare) sau 3 clase nu este aplicabil pentru ca nu sunt permise limite minime si maxime pentru continutul in microorganisme. 14 15 SR EN ISO 6579/2003 Microorganisms in Foods 2. mijloace de transport). Conform recomandarilor manualului Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications (ICMSF)15 si recomandarilor EFSA16 este preferabila selectarea de probe probe recoltate de pe suprafetele echipamentelor (site. In ceea ce priveste controlul oficial al furajelor. malaxoare. va fi selectat un plan cu 2 clase de recoltare13 (imbogatire). unde: m= concentratia acceptata pe unitatea de analiza (absent/25 g)14 c= numarul de probe la care este permisa depasirea valorii m pentru ca lotul sa fie acceptat. 1986. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals . In acest caz valoarea concentratiei pe unitatea de analiza/numar de probe va fi m=0 si c=0. 2nd Ed. Trebuie tinut cont de heterogenitatea distributiei organismelor si ca atare trebui stabilite planuri de recoltare adecvate cu mai multe esantioane care asigura o confidentialitate mai mare in special in cazul probelor negative. atunci cand inspectorii recolteaza probe in scop oficial atunci recoltarea se va efectua manual tinand cont de particularitatile unitatii sau fermei. site sau alte zone ale instalatiilor de procesare si nu din produsele finite vrac sau ambalate. 16 EFSA Journal (2008) 720. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications. In mai multe tari recoltarea probelor pentru examene microbiologice este efectuata din praful existent in filtre. In mod particular pentru Salmonella spp. la care nu este acceptat un nivel minim pentru prezenta microorganismelor in produsul analizat. 1-84.acolo unde exista un sistem control implementat. International Commission on Microbiological Specifications for Foods.

% pentru acceptarea unui lot neconform) a fost propus un mod de calcul furnizat de ICMSF17 pentru stabilirea numarului de probe recoltat in plan.80 P (accept) la n=10 si c=0 1 Date primare 17 P(accept) International Commission on Microbiological Specifications for Foods. In exemplul de mai jos este stabilit un criteriu de acceptare a unui lot neconform de 2% cu m=0 Probabilitatea (PDF) pt log(num) . Distributia medie = -2.30 si sigma = 0. .

Media sigma m n c -2.30 0. Dr.40 10 0 Calculat Solicitat 2.2 grame In acest caz numarul minim de probe este n= 10.0050 cfu/g 198.3 grame 1 cfu in Medie geometrica 0.00 2 % % proba 25 g Limite estimate Media aritmetica 0. Pentru o incertitudine redusa a planului de recoltare numarul optim de probe n este cuprins intre 5 si 10.80 -1.0275 cfu/g 1 cfu in 36. Horia Albu Serviciul Control Furaje .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful