GHID PRIVIND PRELEVAREA OFICIALĂ DE PROBE ÎN VEDEREA MONITORIZĂRII CONTAMINARII PRODUSELOR FURAJERE CU MICROORGANISME PATOGENE DIN GENUL SALMONELLA

Scop Prezentul ghid stabileşte regulile şi procedurile de recoltare a probelor privind controlul prezentei microorganismelor patogene in produsele furajere. Ghidul de recoltare al probelor este întocmit ca urmare a necesitatii de monitorizare a conditiilor de igiena a produselor furajere de natura vegetala si amestecuri sub forma nutreturilor combinate pentru furajarea animalelor de ferma producatoare de alimente destinate consumului uman. Prezentul ghid nu face referire la probele de furaje de natura animala sau amestecuri ale acestora si la produsele destinate hranei carnasierelor, animalelor de companie si alte categorii la care se aplica prevederile din Regulamentul Comisiei 1069/2009 EC1 art. 23, 24, 27 si 44 cu corespondenta la Regulamentul Comisiei 1774/2002 EC2. Locatiile de recoltare a probelor sunt reprezentate de unitati de producere a nutreturilor combinate, mijloace de transport sau ferme. Selectarea acestor locatii este facuta functie de planul de recoltare si de categoria de risc asociat.

1

REGULAMENTUL (CE) NR. 1069/2009 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 21 octombrie 2009 de

stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002 (Regulament privind subprodusele de origine animală)
2

REGULAMENTUL (CE) NR. 1774/2002 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI AL CONSILIULUI din 3 octombrie 2002 de

stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman

1

1. identificării. Laboratoarele autorizate Analiza probelor pentru controlul microbiologic se va efectua în laboratoare oficiale autorizate de către autoritatea competentă3. ambalarea. 882/2004 din 29 aprilie 2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a animalelor 4 ISO/IEC 17025:2005 2 . ambalare si expedierea la laborator 1. pregătirii şi transportului în condiţii corespunzatoare a probelor oficiale la laborator. Laboratoarele trebuie să fie integrate într-un sistem extern de evaluare şi acreditare a controlului calităţii4. Persoana autorizată pentru recoltarea probelor este direct responsabilă de recoltarea. Planuri de recoltare a probelor 3. comunitare sau alte scheme de intercomparare acreditate. Personal autorizat pentru recoltarea probelor Direcţia Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Judeţeană şi a Municipiului Bucureşti va desemna un medic veterinar oficial (medicul veterinar zonal) în vederea prelevării. furnizând o documentaţie cât mai completă referitoare la probe. 2. transportul şi expedierea probei/probelor la laborator. organizate de laboratorul naţional de referinţă. 3. identificare. la ore şi zile din săptamână care 3 REGULAMENTUL (CE) NR. Cronograma Pe parcursul programului anual. fără anunţarea prealabilă a reprezentantului unităţii. respectând în cel mai riguros mod procedurile de prelevare care se impun. având o colaborare foarte strânsă cu laboratoarele. recoltarea probelor se va face la intervale variabile de timp.Reguli de recoltare a probelor. Prelevarea probelor va fi efectuată în mod inopinant. aceste laboratoare vor participa în mod regulat la programe adecvate de testare a competenţei. Pentru a-şi dovedi competenţa. sau in cazul suspiciunilor. utilizand procese verbale deprelevare probe specifice analizelor pentru furaje. eventual al apariţiei în mod neprevăzut a unor boli in efectivele furajate.

urmare a identificarii unui risc sau a unor probe cu rezultatul analizelor neconforme ce impune o supraveghere suplimentara. Definiţii5. Proba selectiva Proba selectiva reprezintă acea probă care este prelevată pe criterii statistice. va fi selectat un plan cu 2 clase de recoltare6 (imbogatire). fiind reprezintă de matricea sau substratul de analizat. In mod particular pentru Salmonella spp.1. 3. In acest caz valoarea concentratiei pe unitatea de analiza/numar de probe va fi m=0 si c=0. Proba suspectă O probă se consideră a fi suspectă atunci când este prelevată în următoarele situaţii: a) exista informatii asupra unui risc potential referitor la o materie prima. 3. la care nu este acceptat un nivel minim pentru prezenta microorganismelor in produsul analizat.nu au fost stabilite anterior. autoritatea competentă asigurâdu-se că elementul surpriză este menţinut în permanenţă.2. 7 . 3. Strategia de recoltare a probelor. Proba planificata (obiectiva) Proba planificata (obiectiva) este acea probă care se recoltează în conformitate cu prevederile programului anual. 5 6 EUROSTAT In acest caz un plan cu 2 clase (numarare) sau 3 clase nu este aplicabil pentru ca nu sunt permise limite minime si SR EN ISO 6579/2003 3 maxime pentru continutul in microorganisme. bazata pe selectia randomizata a prelevarii. Tipuri de probe. B.3. A. Plan de recoltare a probelor. unde: m= concentratia acceptata pe unitatea de analiza (absent/25 g)7 c= numarul de probe la care este permisa depasirea valorii m pentru ca lotul sa fie acceptat. b) aparitia unei boli in efectiv posibil transmisa prin furaj (recoltare si din ferma) C.2.

LCCAOA 1977 4 . 1-84. -In unitati producatoare de furaje combinate macinate : praf din malaxor (pct. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals Ed. Fig 1). 11 v. 8 Microorganisms in Foods 2. 1 Schema simplificata a fluxului tehnologic 10 -In unitati producatoare de furaje granulate sau la care se aplica tratamente termice: praf din unitatea de racire (pct. mijloace de transport) si analiza prafului din incintele instalatiei. 2nd EFSA Journal (2008) 720. 9 10 11 MAIA. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals EFSA Journal (2008) 720.2. 1) -Praf recoltat din mijloacele de transport Pentru prelevarea probelor de contact prin metoda tampoanelor sau buretilor se va delimita o zona de 10/10 cm (100 cm2) pentru tamponare11. Fig. Metode microbiologice pentru examenul de laborator al produselor alimentare de origine animala. 2). 1-84. Fig. malaxoare. International Commission on Microbiological Specifications for Foods.1. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications. 4. 1986.Conform recomandarilor manualului Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications (ICMSF)8 si recomandarilor EFSA9 este preferabila selectarea de probe recoltate de pe suprafetele echipamentelor (site. v. 4. 9 v. Probe de contact Prelevarea de probe cu scop determinat de la unitati producatoare de nutreturi combinate: Fig. Locul de prelevare al probelor. Probe de nutret combinat -Din produse in vrac probe de furaj din depozit sau din mijlocul de transport (prelevarea trebuie efectuata din 10 zone. 4.

2) 5. fiecare probă se Associaion of American Feed Control Officials. 6. Containere pentru prelevarea probelor Recoltarea probelor se va face în recipiente/ambalaje care să asigure integritatea şi trasabilitatea. 2000: Feed Inspector Manual REGULAMENTUL (CE) NR. contaminarea 12 13 sau degradarea probelor.Din produse in vrac in depozit sau in mijlocul de transport (prelevarea trebuie efectuata din 10 zone. respectiv suprafete de recoltare. v. 5. 152/2009 AL COMISIEI din 27 ianuarie 2009 de stabilire a metodelor de eşantionare şi analiză pentru controlul oficial al furajelor 5 . Probe de materii prime . 1) 4. 9 v. pentru fiecare plan de recoltare sunt specificate în tabelul din Anexa nr.2) Cantităţile de probe. astfel concepute încât să nu permită substituirea.A.Fig. Fig. Fig. Aceste cantităţi trebuie să fie suficiente pentru a permite laboratoarelor autorizate să efectueze determinările analitice necesare.1. 2 Modul de marcare a locurilor de prelevare12 -Unitati producatoare de furaje combinate macinate : din malaxor (pct.3. Cantitatea de probe Recoltarea probelor se efectueaza in conformitate cu Anexa I din Regulamentul 152/2009 EC13 utilizand criteriile de abordare a lotului in functie de marimea acestuia (Anexa I. După recoltare.

Contraprobele recoltate se vor depozita în condiţii care să nu afecteze integritatea probelor şi să nu producă degradarea acestora. temperaturii în timpul transportului şi timpului de expediere al probelor la laborator pentru analize. timpul de expediere nu va depasi 48 ore din momentul recoltării. din care prima va fi analizată. fiind conservate prin refrigerare ( 2 . Horia Albu 6 . Transportul şi expedierea probelor În scopul asigurării integrităţii probelor. Procesul verbal se întocmeşte în trei exemplare. cea de-a doua reprezintă contraproba de laborator iar cea de-a treia va reprezenta contraproba care va ramâne la unitatea de la care a fost recoltată proba. După prelevare. Intervalul dintre prelevarea probelor şi realizarea examenului bacteriologic trebuie să fie cât mai redus.40 C).individualizează prin etichetare. pentru a păstra condiţia microbiologică iniţială a probelor -supravieţuirea bacteriilor infectante şi evitarea multiplicării celor contaminante. 8. din care primul va însoţi probele expediate la laborator. al doilea rămâne la medicul veterinar oficial iar cel deal treilea exemplar. 7. Intocmit:Dr. fiecare permiţând realizarea procedurii analitice complete. procesul verbal va fi semnat numai de medicul veterinar şi de un martor. Proba recoltată va fi divizată in 3 subprobe identice. probele destinate examenului bacteriologic sunt expediate la laborator în cel mai scurt timp posibil. În cazul refuzului de a semna. se ambalează separat asfel încât să nu se deterioreze în timpul transportului. Anexa 2) care va fi semnat de medicul veterinar oficial (inspector) care a recoltat probele şi va fi contrasemnat de reprezentantul legal al unităţii sau crescătorul de animale. Contraprobele vor fi păstrate până la comunicarea oficială a buletinului de analiză. Procesul verbal de recoltare a probelor După prelevarea probelor se va întocmi un proces verbal de recoltare (v. o atenţie deosebită trebuie acordată condiţiilor de transport. se sigilează pentru a se evita substituirea.

LCCAOA 1977 7 . Metode microbiologice pentru examenul de laborator al produselor alimentare de origine animala.Anexa nr. derivate de oleaginoase Materii prime Salmonella deshidratate Nutreturi combinate Produs15 Praf din mijloace de transport Produs16 Probe de contact Test Plan (clase) Salmonella 2 5 0 n c Limita/100 Cantitate/proba cm2 0 (g) 5 x Tp/burete Test Plan (clase) Salmonella 2 5 0 n c Limita/25 g 0 Cantitate/proba (g) 5 x 100 Salmonella 2 5 0 0 5 x 100 2 10 0 0 10 x 100 Test Plan (clase) Salmonella Salmonella 2 2 5 5 0 0 n c Limita/25 g 0 0 Cantitate/proba (g) 5 x 100 5 x 100 14 15 SR EN ISO 6579/2003 SR EN ISO 6579/2006 16 MAIA. 1 Produs14 Cereale Sroturi.

Anexa nr. 2 8 .

9 .

. Incertitudinea esantionarii este in mare masura dependenta de modul de distributie a contaminantului. spre exemplu. D. Internal Report. in produse furajere Planurile de recoltare a probelor pentru detectarea microorganismelor au fost intocmite pe baza analizelor statistice care permit estimarea probabilitatii de detectare a contaminarii cu o eroare de mai putin de 5% din lotul investigat. in cazul unui nivel foarte redus. Pentru Salmonella spp. 1993. Feedstuffs: 20-23. Calculele de apreciere a distributiei (prezentei) Salmonella referitor la o repartizare ipotetica. . este mai probabil 1 EFSA Journal (2008) 720. Confom opiniilor stiintifice din mai multe tari. P.. G. 3 Ekbohm. G. nu exista inca suficiente informatii asupra concentratiei organismelor si riscul asociat unui nivel anume de contaminare (EFSA)1. Kaplan. In realitate aceste estimari sunt influentate de concentratia organismelor in unitatea de produs. In acest sens. au condus la ideea ca. cu un plan de recoltare care ar trebui sa asigure o probabilitate de detectie de 95% in mai putin de 5% din lot3. este unanim recunoscut ca este dificil de apreciat statusul microbiologic al unui lot pe baza unui singur esantion in special din cauza heterogenitatii distributiei microroganismelor in masa produsului. 1-84. G. 1995. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food- producing animals 2 McChesney. Angaende bestamning av antalet prov vid Salmonella kontroll. and Gardner. cu cat distributia este mai neomogena cu atat mai multe esantioane vor fi necesare pentru a obtine un anumit nivel de incredere sau pentru a creste relevanta rezultatelor negative2.Nota bibliografica Prelevarea probelor pentru monitorizarea prezentei Samonella spp. FDA survey determines Salmonella contamination. The Swedish Board of Agriculture.

Cu toate ca exista surse bibliografice bogate asupra prezentei microorganismelor in materii prime furajere si furaje finite. rapoarte zoonoze. 0. A survey of the prevalence of Salmonella and other enteric pathogens in a commercial poultry feed mill. 1971. K.termenul de concentratie pe unitate4. conform practicilor GMP8 care includ ca esential un plan HACCP.. Sursele de materii prime furajere cu risc ridicat de contaminare sunt in general. and Collins. soia 4 si derivatele. este mult mai sigura si convenabila (referitor la costuri) testarea punctelor critice si a materiilor prime decat abordarea clasica a testarii produselor finite. prin definitie.1 si 0. unde au fost situatii de probe pozitive pentru Salmonella. srotu Foster. 5 6 In cazul produselor lichide distributia din punct de vedere fizic este mai omogena. E. Experienta din Norvegia. EFSA. 2006a. 250g si respectiv 125 g de produs. modul de disipare a organismelor in produse solide in special5. exista putine informatii.05. 2007c . J. in special din soia din import. McGill. Informatii mai recente7 au aratat frecventa mare a detectiei Salmonella in probe recoltate prin tamponare din mijloace de transport si in probe de praf chiar daca probele de nutreturi combinate (produse finite) erau negative. Un exemplu in acest sens este ca o contaminare de 0. M. a aratat ca detectia relevanta a fost din praful din echipamentele de descarcare si din mediul adiacent instalatiilor de macinare. Journal of Food Safety 23 (1): 13-24 8 GMP = Ghiduri de Buna Practica de fabricare . EFSA.2 unitati pozitive (de 25 g) corespunde la o contaminare cu un organism in 500g. conform datelor din literatura stiintifica. Aceasta abordare presupune insa o distributie omogena a organismelor ceea ce nu atesta. putin relevante asupra incertitudinii de aplicare planurilor de recoltare a probelor6. cele cu continut proteic ridicat. 2003. In aceasta lumina si in general. D. P. J Assoc Off Anal Chem 54: 259-266. The control of Salmonella in processed foods: a classification system and sampling plan. 7 Whyte.

leguminoase. chimice. 10 11 Microorganisms in Foods 2. Listeria monocytogenes poate fi prezenta in toate tipurile de furaje dar incidenta reala este in silozurile de slaba calitate fiind asociata cu un anumit continut de apa si pH. ca si cea automata. perfringens) pot provoca intoxicatii grave dar sunt de asemenea asociate cu prezenta in furaje insilozate in conditii necorespunzatoare. Din datele EFSA cea mai frecventa contaminare este cea cu Salmonella spp. . Escherichia coli O157:H7 a fost detectata in furaje ocazional la animale bolnave dar nu sunt suficiente date daca tulpinile izolate au produs imbolnaviri la om. pe timpul extrudarii sau granularii. : cap. botulinum. Recoltarea mecanica a probelor.2). in unele State Membre au aratat o incidenta destul de redusa in produsul finit9 si cel mai frecvent in praful din mijloacele de transport. Alte bacterii patogene10 cu relevanta pentru sanatatea animalelor si a omului sunt limitate la cateva specii. SRAC. Ed. 1-84. este metoda cea mai utilizata pentru autocontrol in unitatile de producere a furajelor combinate. etc. 12 Ghid de Bune Practici pentru productia furajelor combinate.3. prin aplicarea masurilor preventive in timpul productiei12 dar si prin tratamentele aditionale termice. C. 12.rile de oleaginoase.3 (12. Solutia actuala este producerea de furaje cat mai sigure din punct de vedere microbiologic. cu durata de cativa ani. Bacteriile din genul Clostridium (C. Nutreturile combinate examinate in mai multe programe specifice. Bucuresti 2009. morile si spatiile de post-procesare din unitatile producatoare de nutreturi combinate. 2nd Ed. International Commission on Microbiological Specifications for Foods. In privinta cerealelor s-a dovedit ca acestea sunt mai putin susceptibile la contaminarea pe timpul transportului si al depozitarii. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications. 9 EFSA Journal (2008) 720. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals Alte bacterii indicate in literatura dar cu incidenta sporadica –Campilobacter spp si Staphylococcus spp. Oricum absenta microorganismelor in furaje nu garanteaza reducerea riscului de imbolnavire a animalelor11. 1986. A fost constatata incidenta crescuta la loturile de cereale cu provenienta din zone in care au existat animale bolnave si de la care s-a produs dispersarea in mediu.

2nd Ed. International Commission on Microbiological Specifications for Foods. atunci cand inspectorii recolteaza probe in scop oficial atunci recoltarea se va efectua manual tinand cont de particularitatile unitatii sau fermei. mijloace de transport). 14 15 SR EN ISO 6579/2003 Microorganisms in Foods 2. la care nu este acceptat un nivel minim pentru prezenta microorganismelor in produsul analizat.acolo unde exista un sistem control implementat. Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications. site sau alte zone ale instalatiilor de procesare si nu din produsele finite vrac sau ambalate. 1-84. malaxoare. In mai multe tari recoltarea probelor pentru examene microbiologice este efectuata din praful existent in filtre. In acest caz valoarea concentratiei pe unitatea de analiza/numar de probe va fi m=0 si c=0. Conform recomandarilor manualului Sampling for microbiological analysis: Principles and specific applications (ICMSF)15 si recomandarilor EFSA16 este preferabila selectarea de probe probe recoltate de pe suprafetele echipamentelor (site. unde: m= concentratia acceptata pe unitatea de analiza (absent/25 g)14 c= numarul de probe la care este permisa depasirea valorii m pentru ca lotul sa fie acceptat. 1986. Trebuie tinut cont de heterogenitatea distributiei organismelor si ca atare trebui stabilite planuri de recoltare adecvate cu mai multe esantioane care asigura o confidentialitate mai mare in special in cazul probelor negative. In ceea ce priveste controlul oficial al furajelor. Pentru stabilirea incertitudinii planului de recoltare si pentru ca probabilitatea de respingere a lotului neconform sa fie mai mare de 95% (P=<5 13 In acest caz un plan cu 2 clase (numarare) sau 3 clase nu este aplicabil pentru ca nu sunt permise limite minime si maxime pentru continutul in microorganisme. Microbiological risk assessment in feedingstuffs for food-producing animals . In mod particular pentru Salmonella spp. 16 EFSA Journal (2008) 720. va fi selectat un plan cu 2 clase de recoltare13 (imbogatire).

.80 P (accept) la n=10 si c=0 1 Date primare 17 P(accept) International Commission on Microbiological Specifications for Foods. Distributia medie = -2.% pentru acceptarea unui lot neconform) a fost propus un mod de calcul furnizat de ICMSF17 pentru stabilirea numarului de probe recoltat in plan.30 si sigma = 0. In exemplul de mai jos este stabilit un criteriu de acceptare a unui lot neconform de 2% cu m=0 Probabilitatea (PDF) pt log(num) .

00 2 % % proba 25 g Limite estimate Media aritmetica 0.2 grame In acest caz numarul minim de probe este n= 10.3 grame 1 cfu in Medie geometrica 0.30 0.0275 cfu/g 1 cfu in 36. Dr. Horia Albu Serviciul Control Furaje . Pentru o incertitudine redusa a planului de recoltare numarul optim de probe n este cuprins intre 5 si 10.40 10 0 Calculat Solicitat 2.0050 cfu/g 198.80 -1.Media sigma m n c -2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful